'

isloric
levll'ci de cultur• Bucuretti-milenil de istorle:
I on Popescu-Pu{uri •
2
lstorlcci Doul decenff pe tronul flrflor romlne - Grlgore I I Ghlca:
Matei D. Vlad 5
Anul XVIII De Ia pianul Talleyrand Ia propunerlle Desprez:
10
Mr. 2 (203) Cornelia Bodea
Tezaurul de Ia Crafova:
februarie 1984 Mihai Gramatopol •
15

lntre ignorantl �� eroare voitl:

• Mihail Diaconescu, Gheorghe David 17
1939. Romlrifa i�l aplrl lndependenta:
...
leclactor Cristian Pofr4teanu
·

22
CllsnAN POPI$TEANU I . L. Caragiale zlarist:
T. Caranfil 28
_
... Colegiul reclactiei
1814. 0 fnstantl austriacl aplicl dreptul Tlrfl Romlne�ti:
DUMRRU lLMA$ Radu Economu 30
CONSTAtmN ANnP 1879. I.I.C. Brltlanu incognito in TransUvania:
VIRGIL CANDEA Costin Murgescu 33
NICOLAE COPOIU Avram lancu Ia Glmnazful crllesc din Zlatna:
LUDOVIC DEMtNY Iacob Marza 41

mu GEQRGESCU Viata cotldianl in Portugalia medievall:

A. H. de Oliveira Marquts 42
DINU C. GIURESCU
$1EFAN PASCU File de lstorie gruzinl din sec. XVI:
Dorin Matei 45
M. PEIICSCU·DIMBOVIJA
1939-1940.BerUnuJ vlzut de Ia Ambasada ltaliel:
$1&AN $TEFANESCU
·

Leonardo Simoni 49
Secndar responsabll Stendhal - pe drumurile lstoriei:
VALBIU BUDURU Valentin Lipatti 55
Is toria acuzl-Majdanek:
• Milica Moldoveanu 59
Clrfi sosfte Ia redacfie
• 21 • Rezuttatele concursulul
••,

Magazin istoric, 20 din 200 44 • Po�ta Magazin istoric

••• 62 •••

<D Scene din muncile cimpului in evul mediu...

@ .. si secventa dintr-un turnir, sport de mare popularitate in

.

. epoca (Viata cotldianl in Portugalia medievall, p. 42)

(j) Grlgore I I Ghlca. Tablou de Theodor Aman, aflat tn
fondurile Muzeului de acta al R.S. Romania
@ Hrisoave emantnd din cancelaria. lui Grigore II Ghica.,
ornate cu stemele unite ale celor doua principate - Muntenia
�i Moldova - simbol heraldic al unitatii poporului roman inca
din veacul XVIII (Doul deceniJ pe tronul tarilor rof1!lne,
p.5)
Macheta artistica a copertei: arhitect Ascanio Damian.

1
 •

MILENII DE ISTORIE
•

I ON POPESCU-PUTURI
-

4
•

lndemnul la creatie, 1?- cercetare �i analiza ScaYa ceYului. lmparatul era Fiul ce,-ului.
aprofundata a isto{i�i poporului roman din Muntii Tibetului stnt cunoscuti sub denumi­
cele mai vechi timpuri, adresat cu diferite rea de Plajonul cerului. ln India, pe Hima­
prilejuri istoricilGr, cerceta.torilor, arheolo­ laia, tn Caucaz, in Munpi Ararat ai Armeniei,
gilor, lingvi�tilor, geografilor, de catre secre­ gasim �ezari cu nume �i scari asemanat6are.
tarul general al Partidului Comunist Roman, ln "Europa avem Muntele Olimp, lac� al
pre�dintele Romaniei socialiste, tovar�ul zeilor; Muntele Athos a fost declarat lac�
Nicolae Ceau�escu, s-a materializat in desco­ stint, tmpodobit cu biserici ale popoarelor
perirea tn ultimii ani a unor importante urme ortodoxe din Europa.
materiale, ca cele de la Bugiule�ti, in judetul tn Dacia, in munpi no�tri s-a ridicat
Vilcea, tezaurul de aproape 5 kg aur de Ia zeilor protectori ai imperiului geto-dac, la
Hinova, mormintul princiar dacic de la Cugir,
din Transilvania �.a., care dovedesc vechimea
indepartata de milenii a daco-rom!nilor in
vatra strabuna, precum �i inaltul nivel dt·
civ�zape materiala �i spirituala pe· can.•
stramo�ii no�tri autohtoni 1-au avut.
ln centrele mari de cultura �i administrape
ale traco-geto-dacilor �i ei, ca �i altii. cautau
dezlegarea marilor secret� ale viepi. cautau
Jocul legarilor �i dezlegariJor pentru pamin­
turi, scrutau cerul, ridicau monumente gran­
dioase, pe cele mai inalte vtrfuri ale munp­
Jor, cit mai aproape de cer ... ln China, ala­
turi de Munpi Zhongnan, se afla Capitala
ceYu lui, in centrul Capita!ei actuale este
Poayta ceYului, mai incolo Palatul cerului, tn
munti, pe mii de trepte, te urci in vir£ pe
•

Palerd de argint descoperitd la Her48tr4u, lfngd Bucu­

�ti. capodoperd a or/el)r(Jriei geto-dacice, ilustrind strd­
vechea civilizatie ce a inflorit pe aceste meltaguri

Cetatea de scaun a T4rii Rom4�ti. Cea dintii gravuril.,

Cnf4liFtd or� ln epoca ftt.Ldal4

Sarmizegetusa, eel mai stra.Iucit sanctuar =-­

simbol al creap.ei �i CTE}dintei geto-dacilor.
Aceasta credinta a nemuririi s-a transmis
generap.ilor care i-au urmat, credinta tn ne­
murirea neamului, ajutindu-i sa dainuiasca
ptna asta.zi �i sa ti�easca din adtncurile
vremurilor ca un �uvoi puternic de apa vie
din stlnc a de granit.
Stradania �i perseverenta tn cercetarea
arheologica �i arhivistica, in localizarea unor
indicatfi documentare s-au manifestat �i tn
 •
.
ceea ce priv�te capitala 1;Arii noastre - Bucu­
r�til.
Scrierile antice grece� pomenesc pe la
anul 300 t.e.n. despre o capitaltl - Helis - a
regelui get Dromicbaites.
In anul 292 - dupl ce anterior mai intre­
prinsese o incursiune tmpotriva �e�or (in
cursu! clreia fiul ti fusese luat pnzoruer)
regele macedonean Lysi�ah a po�it t.mP<>:­
triva lui Dromichaites pentru a-1 rlpt no1
teritorii, situate in sttnga Dunlrii. HlJ1uip
permanent de �tenii lui Dromichaites, in­
seta? �i tnfometap de gepi care ardeau totul
tn fa�a du�manilor, macedonenii au sfir�it
rlzboiul prin a cldea prizonieri, in frunte
cu regele lor. . . . din anul 1800 i.e.n., pe acela�i loc ·unde, apoi,
Istoricii stnt aproape unanuru in a const­
dera c1 lupta s-a dat in Blrlgan, tntrucit -
dupl cum scrie istoricul Polybius tn sec.. II
t.e.n. - Dromichaites era rege al odrysilor
(ordesilor). Pe cit de mare strateg se dove­
dise ln luptl, pe attt de in�elept barbat de
stat s-a arltat Dromichaites. De�i indrep­
tlpt sl-1 judece pe Lysimah ca pe.un du�man
a1 �rii sale, care ti tncllc�se m�1a - re. �ele
get-dupl cum amintesc tzvoarele vremu -
pr ocedeazl altfel. Luindu-1 prizonier pe
Lysimah, el t1 aduce trnpreunl cu o�tenii �i cu
sfetnicii s1i ,in cetatea numitl Hells", in
capitala �rii sale, n prime��e ca pe un oas­
pete de seaml servind�
. -1 in: ta.cimu�i .de au.r
�i-i propune s1 fie pnetent �� veclDl buru.
s to general, prln roJuJ �� importanta el, orice capt­
tall de larl prezintl nu numai lstorla vielU �I dezvoltli­
rii ci, cf, dintr-un anumit punct de vedere, istoria vic­
lli soclale �� cconomice, politlcc �� cuJturale a totregli
llti, a tntregului popor. Capitala reprezintl, a.l)adar, o
sfnted a marllor valori din cultura �I lstorla unui popor.
Acestc adevlruri ni s-au impus cu $1 mal multi putere
tn accst an ctnd. tn septembric, se tmplinesc 525 ani
de Ia prima atestare scrisll documentarl a strllvecbiulul
nostru o� - BucurC$t.l - Jn cbtp de capitalll a Tlrll
Romanestl. Zllbovlm tn aceste paglni asupra vtrstei
�� lstorlci strllv�cbl a Capltalei noastre, descifrtndu-i
adevlratele fi milenarcle ei rldllcini.
0� de 4Zi, ONl� zidirilor soeia.liste
Lysimah, cople�i� de pollte�a adversarului
slu de ieri, incllcindu-�i mindria de mo�te­
nitor al marelui Alexandru, rlspunde la gcs­
turile de prietenie ale regelui dac cu priete­
nie �i ca semn suprem, vlzut de toaU lllmea,
ti dl tn clsltorie pe fiica sa, s1 cimentere
pentru totdeauna aceastl prietenie intre
popoare, locuind, muncind �i creind in acee�i
zonl geograficl. ·
Regiunea tn care se afla actualul ora�
Bucure�ti a oferit incl din cele mai vechi
timpuri conditii prielnice pentru viata oame­
nilor. Aceastl zonl este strlbatutl de mai
multe cursuri de apl, localltatea aflindu-se
pe drumul principal care facea legltura din-.
tre strlvechiul Istru (din dreptul Giurgiului,
unde pe malul drept se continua drumul pe
riul Lorn), regiunea subcarpaticl �i. apoi,
prin Trasilvania, cu Europa Centra11.
Urmele materiale descoperite pe terito­
riul Capitalei arata c1 ea a fost un leagln al
vietuirii umane de peste o sutl de mii de ani
tn urml. Cercetlri mai recente atesta exis­
tenta evidenta a unor urme de loeuire umana
pe dealul mlnlstirii Radu Voda incepind
tn sec. IV-III te.n. a existat o �zare puter­
nicl �i bogata, intlrita cu �an� de aparare.
De asemenea, pe dealul unde se inalta ml­
nlstirea Mihai Vodl (actualmente Arhivele
statului) s-a descoperit o a�zare tot din
acele secole, avind �i o vatra straveche. Tot
de atunci sint confirmate urmele materiale
din cartierele Militari, Straule�ti, catelu,
Giule�ti, Lacul Tei, Fundeni etc. Monedele
�eto-dacice glsite �i datind din aceste secole
mdicl o arie largl de circulape monetara in
tntreaga regiune sud-est european!. marctnd
dezvoltarea la care ajunsese regatul geto-dac
din cimpia Munteniei.
Aceste elemente esenpale, a�a cum suspn
o seaml de arheologi �i istorici, sint de naturl
s1 localizeze cetatea-capitala geticl de odi­
nioarl, Hells, pe teritoriul Bucure�tiJor de
azi. Helis, care tnseamnl tn acela�i timp
soare, lumina, caldurll aducltoare de· bucurii.
In identificarea cetlp.i-capitale geto-da­
cice de odinioarl cu Bucur�tii de astlzi ne
vine tntr-ajutor �i traditia popular!. ln limba
romaneascl populara - dupa cum se apre­
ciazl tn lucrlrile istorice aplrute in primele
decenii ale secolului trecut - denumirea
3
 •
ora�ului ·Bucur�ti era explicata ca insemnind
OrQ§ul bucuriei, cetatea bucuriei. Astfel se pas­
treaza sensul denumirii vechii ceta?-capi­
tale Helis, care leag� istoricul ei de cetatea
Bucure�tilor. Faptul ca aici se inttlneau din
cea .mai mare vechime toate drumurile din
Cimpia Muntean� �i sud-est european�. iar
prin trec�torile Carpa�ilor �i cele din Europa
Central�. demonstreaz� ca aici a ·fost centrul
dintotdeauna al ��rii, ceea ce intare�te inca
o dat� leg�tura dintre Helis �i B.ucure�ti,
care au acee�i semnificatie semantica.
tn epoca medieval� Bucure�tii s-au trans­
format in Cetate de Scaun a T�rii Romine�ti.
De aici, din ora�ul de pe Dimbovi�a a pornit
Mihai Viteazul in temerara �i str�lucita lui
acpune de reunire a hotarelor Daciei stra­
vechi tntr-un singur stat; aici, voievozi ca
Matei Basarab, $erban Cantacuzino �i Con­
stantin Brincoveanu au afir-mat prin puterea
cuvintului tip�rit unitatea de neam �i limb�
a rominilor. $i tot aici, Tudor Vladimirescu..
pornit din Pade�ul Olteniei, a ridicat sus
steagul rede�teptarii na�ionale, pe care revo­
lu?onarii de la 1848 aveau sa-l duca in 1859
la victoria unirii Moldovei cu Valahia. Yn
toate aceste secole, -Qra�ul s-a afirmat ca un
puternic centru politic, economic �i cultural
al tuturor romanilor, in pofida grani�elor des­
p��itoare, vremelnice. Evidentiind tocmai
aceasta realita.te, pe frontispiciul prestigiosului
ziar transilv�nean. Tribuna se afla mottoul
semnificativ: ,Soarele tuturor romanilor la
Bucure�ti r�sare", tntrucit de aici, din inima
t�rii romane�ti, din Bucure�ti se rev�sau in
toate provincille vechii Dacii nu numai ideile
cele mai inaintate de progres, dar �i sprijinul
material, cultural �i moral, de imb�rb�tare
a tuturor romanilor tn lupta pentru infap­
tuirea marelu� ideal al refac._erii vechii Dacii
..�a cum ea fu"' caci istoria �i dreptul, tre­
eutul de dou�zeci de ori secular - . dup� cum
subliniau sociali�tii romani - d�dea justi­
ficarea juridica la aspira?a legitima ca toti
romanii sa se reg�seasca intr-un singur .�i
unitar stat national.
Or�ul Bucure�ti poarta in el vestigiile
istoriei sale �i ale tarii insa�i. Un pop�r ale
carui provincii istorice au fost subJugate
veacuri de-a rindul de catre marile imperii
vecine� silit s� duca r�zboaie necontenite de
eliberare national� �i sa lupte pentru asigu­
rarea progresului nu a avut ragaz s�-�i inalte
cu secole in urm� o capital� pe m�sura talen­
tului �i geniului sau. Cu toate acestea, romanii
au reu�it sa faca atr�g�toare capitala Bucu­
re�ti. impunind-o vizitatorilor din diferite
epoci. Str�inii nu conteneau s-o aprecieze,
s-o califice ,minunatul scaun Bucure�ti",
,minunata cetate de scaun", ,marea cetate a
Bucure�tilor", fiind consemnata incepind din
sec. XV pe toate hartiJe mai semnificative.
Iar ceea ce nu s-a facut de-a lungul secole­
lor, s-a tnfaptuit in anii construirii societatii
socialiste pe pamintul Romaniei �i �u preca­
dere in epoca numita p e drept ,Epo'*
rll
Ceau�escu". Ca intreaga·· noastr� �ara, Bucu-
•
4
•
re�tii, ora� cu o populatie de peste dou� milioane
de locuitori, a urcat an de an treptele unei
multilaterale �i continue dezvoltari, avind
astazi toate atributele unei capitate moderne,
tn plin� inflorire. Puternic centru industrial,
care produce peste 20 la suta din intreaga
productie industriala a �rii, numai in doua
luni Bucure�tii realizeaza. tot ce producea
intreaga Romanie in anul 1938.
Avintul revolutiei culturale �i-a pus am­
prenta �i asupra Bucure�tilor, ca principal
centru cultural �i �tiin�ific al tarii. Peisajul
or�ului s-a schimbat �i infrumuse�at necon­
tenit prin aparipa de noi cartiere de locuit,
adevArate ora�e - Titan, Balta Alba, Drumul
Taberei, Berceni - la care se adauga impor­
tante constructii pe cunoscute artere, cu
veche tradipe, cum sint: Calea Mo�ilor, $o­
seaua Colentina �i Pantelimon. $oseaua Giur­
giului �i Oltenitei, $oseaua $tefan eel Mare
�i Mihai Bravu, Bulevardul 1 Mai, ansamblul
Militari �i altele. S-a realizat un vis de mult
al bucure�tenilor: de a avea mctrou. Elocvent
este �i faptul ca in ultimele doua dec . enii
num�rul locuintelor nou construite acopera
necesitatHe de locuit p.entru jum�tate din
populapa Capitalei. De asemenea, s-au con­
struit importante edificii cu caracter social­
cultural.
Astazi Bucur�tii zidirilor socialiste se in­
f�p�eaza ca un or� modern, in necontenita
transformare, care pastreaz� la loc de cinste
tot ce e valoros din trecutul sau, �a cum
stiblinia secretarul general al partidului,
pre�edintele Rom�niei socialiste, tovar�ul
Nicolae Ceau�escu: ,Este necesar sa se acorde
mai multa aten?e minunatelor traditii ale
arhitecturii rom�ne�ti, tmbinindu-le armo­
nios cu stilul nou, modern, caracteristic
epocii socialiste, impletind in mod corespun­
zator frumosul cu utilul, sa se asigure un
aspect civilizat tuturor or�elor �i comunelor
patriei, pastrtnd, in acela�i timp, cu grij�.
specificul fiecarei localitAti. $i, ca s� ma refer
la Bucur�ti, doresc sa subliniez din nou ca
este necesar � construim in �a fel, incit
sa pastram specificul capitalei noastre. s�
facem o capital� modern�. dar. sa p�strAm
ceea ce au construit str�mo�ii n�'tri t"
In actualul cincinal, noi proiecte elaborate
pe baza hotaririlor Congresului XII �i ale
Conferintei Nationale a partidului, se afla in
prag de implinire; ele reprezinta o etap� su­
perioara, caracterizatA prin intarirea laturilor
calitative in toate domeniile de activitate.
Prin transpunerea lor in viata, Bucure�tii
vor deveni o capitala demn� de epoca socie­
tatii socialiste multilateral dezvoltate. tn
,Epoca Ceau�escu", Bucur�tii au devenit un
adev�rat centru international de intilniri �i
dezbateri politice, �tiin?.fice, culturale etc.
care reflecta spiritualitatea romaneascA, afir­
marea unor principii cu adevarat profund
democratice de relatii dintre state �i popoare,
iar prin mesajul de intelegere �i cooperare
• lansat de pr�edintele republicii noastre lurni,
intregi, o adevara� capital� a p�cii.
I
 ,

. Doua decenii
pe tronul tarilor romane:
A

CiRICiORE II CiHICA / .

conf. univ. dr. MATEI D. VLAD

•
•

Poveste,te C.-onica Ghicule�ti lor ci, Ia 17 apritfe 1733,

domnll Motdovel 'i Tirll Romlne,u, Grlgore II Ghica
''' tespectlv, Constantin Mavrocordat,
filnd num111 unut in locul celuilalt, au pornit spre noile re,edinte:
, In aceea'i zi, au intrat amindoi in Foc,ant. •.

In prima zi s-a dus Constantin vodi Ia Grigorie vodi, de s-au intilnit.

A doua zl a venit Grigorle vodi Ia Constantin vodi, de s-au intilnlt din riou.
In acelafl fel s-au intilnlt 'I doamnele lor".

arareori in fr�mintatul veac

, ,latilniri''
pe terenul istoriei '
Este vorba, cum s e vede,
de un schimb de do mnii intre
l
voievozii celor dou� princi-
l ln imagini: stemcle unite ale
Moldovel �� T�rii RomAn�tl. �a
l cum se· vlid pe douli tiplirlturi apl\­
l rute concomitrnt ln anul 1747, una.
In Tara RomAneascA, In limpul dom­
nlellui Constantin Mavrocordat (slln­
p), cealaltl In Moldova, In vrcmea
lui Grf8ore Il Ghlca (drcapta).
Ceea ce rrapcazl estc marea asemll­
nare lntre cele doul rcprezcntllri.
La mlJloc, sigiliu de Ia Grl�orc II
Gbfea cuprinzlnd �� corbul cu incl
In cloc - slmbol cc amint�tc de
•
pate - fenomen dcstul de des
petrecut in evul mediu roma­
nesc, mai cu seama in sec.
XVIII. tn cazul de fa� insa
intilnirea avea o semnificatie
aparte, deoarece cele doua
domnii s-au asem�nat in multe
privinte. Au avut o durata
aproape egal�: Constantin Ma­
vrocordat (cu zcce guvern�ri
tn ambele principate1) 21 ani;
Grigore Gbica (cu cinci gu­
vern�ri - trei in Moldova:
1726-1733; 1735-1741; 1747-
1748 �i doua in Tara Roma­
neasca: 1733-173 $ �i 1748-
1752) - 20 ani �i trei luni;
amindoi domn ii au r�mas pe
tron pina in ultima zi a vietii
fanariot; amindoi s-au impus
tn istorie ca mari reformatori.
Aceste date au o semnificatie
cu attt mai insemnata, cu cit
ele se raportaaza la o epoca
istorica in care Poarta Oto­
man� exercita un control ma1
puternic asupra �rilor roma­
ne. Cum se �tie: in anii 1711
�i 1715 domniile pamintene
din Moldova !]i, respectiv, Tara
Romaneasca au fost inlocuite
de domniile fan ariote, st�pi­
niri care, in mare m�ur�, au
frinat dezvoltarea social-eco­
nomica �i po)jtica a principa­
telor romane. In pofida difi-

cuttatilor create de aceasta

,

Janeu de Hunedoara - dovadll. ca.,

pe acel&$1 plan heraldic romAnt s",
lor - ceea ce s-a intimplat
situape evolutiei �rilor noas­
principii romAnl includeau $1 Tran­
sllvanla. 1 M agazitl istoric, nr. 11/1981. tre, con�tijnta unitatii de ncam

5
•

'
 si lim bl a romanilor - mani­
festata puternic incl din seco. ­
lele anterioare -, interesele
economice �i politice comune
au rizbatut deasupra vitre­
giilor epocii, impri�d un
curs unitar evolu�iei istorice
a romanilor din toate provin­
ciile locuite de ei. Este tocmai
ceea. ce unii dintre domnii fa­
na rioti - Nicolae �i Constan­
tin Mavrocordat, Alexandru
Ipsilanti �.a. - au in�eles,
ac?ontnd pEmtru aplicarea in
viata a tendintelor fir�ti ale
societatii din tarile noastre.
Domnind in ambele principate
de la sud �i est de Carpa?.
ace�ti voievozi au sesizat as­
pira?iJe romanilor spre uni­
tate �i independenta; in ace­
la�i timp, animap de ideile
iluministe ale vremii, de noile
principii ce i�i faceau loc in
rnentalitatea epocii, domnitorii
in cauza s-au straduit sa
transforme societatea roma­
neascl in conformitate cu ni­
velul atins in acea vreme de
fortele de produc�ie.
Slujind intereselor tarii, in­
diferent de principatul in care
staptnea, Grigore II Ghica
a ilustrat acest curent. Fie
pe tronul de la I�i, fie pe eel
de Ia Bucure�ti, el a ini�iat
un program de mlsuri a­
proape identic in cele doua
principate pe tarim economic,
dcmografic, fiscal, admiuistra-
. tiv �i cultural. Dar mai cu
seama s-a straduit sa actio­
neze in directia modernizirii
relatiilor sociale ce se dove­
deau perimate: Pe acest tere�
s-a lnttlnit din nou cu cela­
lalt mare reformator al primei
jumatati a sec. XVIII, Con­
stantin Mavrocordat. Un pa­
saj din Cronica Ghicule�tilor
ne arata chiar ca cei doi voie­
vozi acponau In baza unui
acord s,tabilit in comun, cu
prilejul deselor lor intreve­
deri: ,Constantin voda - spu­
ne oronica -, indata ce a
hiat domnia Moldovei [e vor­
ba de domnia din 1748) a
hotartt sa facl �i in aceasta
tara ceea ce facuse in Tara
Homaneascl, �ai ales ca avea
ca iemei convorbirile lui Gri­
gore voda cu boieYii despre o
astfel de orinduire" [subl.ns.):
Pasaj ul releva atit identi­
tatea de statut economic, po­
litic �i social a principatelor
romane (de unde necesitatea
unor reforme concordante), cit
mai ales conduita unitara,
6 ,
stabilita de comun acord, in
politica celor doua · principate
fata de problemele cele mai
importante ale vietii lor poli­
tice interne �i exteme. Aceasta
atitudine inca pu�n studiata
in istoriogra£ia noastra. re­
flecta un element esen�al al
unitatii romanilor tn evul me­
diu, manifestata deasupra ba­
rierelor vremelnice impuse de
.
eonditiile istorice.
Indelungata domnie a lui
Grigore II Ghica se explica
deci ' in primul rind. prin
concordan�a dintre acpunile
sale �i interesele tarii, prin
preocuparea domnului de a
urma, �a cum remarca � i
A.D. Xenopol, linia politica
a voievozilor pamlnteni din
veacul XVII. Pentru a infap­
tui acest program de guvernare
(clci putem afirma c1 Grigore
II Ghica a domnit tn baza
unui program) trebuia ca in­
su�i domnul sa aiba calitaple
� pregatirea necesare.
Doua ilustre familii
Descendent al unor familii
ilustre - .dupa tatl se tragea
din familia Ghica1 (care in a
doua jumatate a sec. XVII
daduse doi domni Moldovei
�i Tarii Roman�ti), iar dupa
mama din familia Mavrocor­
dat2 (care. de asemenea, da­
duse Portii diplomati ilu�tri,
iar tarilor romane voievozi
destoinici) - Grigore II Ghica
a clpatat de mic o instructie
aleasa, tn care un loc de seama
1-au ocupat studierea limbilor
straioe �i cuno�terea princi­
piilor guvernarii. R.amas orfan
de tata, a fost crescut �i edu­
cat de bunicul sau qinspre
mama, Alexandru Mavrocor­
dat ExaporituP, mare drago­
man al Porpi, care 1-a pregatit
pe nepotul sau - a�a cum,
dealtfel, i�i instruise fiii -
pentru dregatoria de mare
dragoman. Aceasta funcp.e, in
ale ·carei atributii intrau intre­
pnerea legaturilor cu ambasa­
dorii �arilor europene Ia Poar�
�i purtarea corespondentei cu
diferitele cabinete din acea
vreme presupunea din partea
titularului 0 ouoa cuno�tere
a limbilor strame (dupa unele
izvoare, Grigore Ghica vorbea
CUfent limbile greaca, turca,
latina, itAQia.na �i franceza)
... . rit �i tiganarit. In scopul spo­
u Magazin istoric. nr. 7, 8/1978;
j 0/1977; 6/t 976.
�i mai ales inalte call
diplomatice. In timpul guvPr.
narii in tarile romane, dom
va face din plin dovada TIP'O­
ceperii diplomatice insu�ite
timpul ctt a indeplinit funCl;UI
de mare dragoman (1
1726).
!nainte de a deveni dotnni,
�i ·unchii sai, Nicolae �
Mavrocordat, fusesera
dragomani. Cind Grigore vllUCI
s-a urcat in 1726. pe
Moldovei dregatoria a
preluata de fratele ·
Alexandru Ghica - eel ce
ramine in istorie cu
numele de ,Dragomanul".
obpnerea scaunului
a contribuit in buna
- material �i prin rela
•
�i familia Mano, tinarut untca;
fiind clsatorit de prin 171
1714. cu fiica medicului
filozofului Mihail Mano,
sonaj ilustru in viata COlllSt:a.n•'
· tinopolitana a vremii.
Cronica Ghicule�tilor - cro­
nica oficiala a familiei
men?oneaza ca la sosirea
in I�i voievodul a fost int:lmf'i-1
nat de mitropolit, care
rostit in limba romdna [subl.
ns.) o scurta cuvintare de u�.Lu·
venit" pe care domnitorul
ascultat-o cu bunavoin1A", ceea.
ce inseamna c1 domnul
roman�te, de�i dupa
rea lui Grigore I Ghica (
familia traise numai la ,.__
stantinopol.
Indiferent insa dacl cuilOfo
tea de atunci 'limba
sau a invatat-o in numai
luni - cum suspn alte ....."'
nici, este de relevat ca tinaru
voievod s-a straduit de
inceput ca, o data cu lim
sa deprinda rosturile tarii
mai cu seama sa actioneze
directia intereselor ei.
DtndJ.�-�i seama c1 una u.ua­
tre conditiile dezvottarii
nomice a tarii (fie ca
vorba de Moldova, fie
Tara Romaneasca) o "co1nst:i·
tuie starea materiala a
cuitorilor, Ghica a recurs r.·
pu?n la mlsuri fiscale ex�cest­
ve, iar atunci ctnd a facu
aceasta s-a petrecut numai
imprejurari excepponale, ctnd
cererile exagerate ale Portn
dep�eau posibilitati}e finan­
ciare ale vistieriei. Domnul a
desfiintat o serie de dari:
prisaclrit, morarit, circiuml­
ririi producpei economice, a
 fi o serie de mlsuri
�ularea satelor
(ab&Ddonate) de lo-
��·- ca urmare a exploa­
;rele exercitate de domnii
ind asupreala ..
siracilor 11
mlsurile de re­
·Juate pentru Moldo­
Crotaica Glaicule§tilor apre­
cl Grigore vodl a rcu�it
atrad In tarl cea mai mare
a clin poporul fugit cu
ani In urml spre malurile
fi astfel s-au stdns
oameni In tari". La fel
protedat fi In Tara Roml­
Domnul a ficut, de
teD!&, o seaml de tnles­
ln sprijinul numero�ilor
ardeleni !7i dobrogeni,
nevoip sl-� piriseasci
IOcarile natale, ca urmare a
�J"eliunii sociale !7i naponale
Ji care erau supu�. se stabi­
ln Moldova � Tara RomA.­
DeaiCI. La 14 mai 1750, a
...;, UD hrisov prin care se
adnlla "tuturor ungurenilor
[traaailvlnenitor) rumlni, ce­
lor streiDi fi celor ce sl vor fi
IDstreinat din plmintul 1:1rii
mai denainte �i vor vrea sl
'9ie al slllfluiasci tn pimtntul
�". Hrisoave similare a dat
Gri&Ore Ghica fi Ia 14 sep­
tembrie 1728 (Moldova), 1
mai 1734 (Tara Romlneasca),
1 martie 1740 !7i 20 aprilie
1741 (Moldova). Toate aceste
acte au avut darul sl readuci
In satele lor de b&!7tini pe
locuitorii refugiap tn �impul
atacurilor tatare sau in vre­
mea rlzboiului ruso-austro­
turc dintre anii 1735-1739.
Chemlrile sale au avut un
larg ecou mai cu seami in
rtDaul tJ.ranilor �i plstorilor
romlni din Transilvania. Pen­
tru acqtia din urm!, cum
erau, de pilda, btrsenii .. �­
zap aici tn teara, Ia Putna �i
Ia BacA.u", Grigore Ghica a
dispus, prin hrisovul de la
1 martie 1740, sl fie scutiti
de o seami de diri �i sl dea
In vistieria WU doar ,3 000
Jei vechi... �i a�ti bani sl-i
dea pe 4 civerturi [sferturi]".
Grigore II Ghica a aplicat
acest sistem de plata (tn care
dlrile se plateau tn P.atru
rate fixate tn prima lunl a
fiecirui anotimp .e.l anuJui)
�i tn Tara Rombolfsci. _ zestrat ,cu mari ortnduieli" �i
Tot pentru uniformizatea
legislatiei economice tn cele
doul principate, Ghica voda
a adoptat unele 'masuri in
privinta cuantumului muncii
de claci. Cum demonstra cer­
cetatorul Florin Constantiniu,
domnul a redus numarul zilelor
de cJaci pc IDOljille manasti­
r�ti din Tara Romane�ci
de Ja 12 la 6, cu scopul de a
statomici un regim de obligaf:ii
uniform attt pentru localnici,
cit lji pentru cei ,instrainati",
revenip in satele lor; in Mol­
dova, conform unui hrisov
din 19 noiembrie 1729, numa­
rul zilelor de c1aca·datorat de
sltenii din Iubin�ti manastirii
Sucevi� era de 8 tntr-un an,
o treime din totalul celor ce
vor fi stabilite p(in reformele
lui Constantin Mavrocordat din
anul 1749.
Analizlnd domniile din Mol­
dova, A.D. Xenopol constata,
in lucrarea: Epoca JanarioJilor
(1711-1821 ) , ca, acordtnd une­
le scutiri fiscale me�te�ugari­
lor organizati in bresle, Gri­
gore II Ghica a incurajat
,primele tncerciri de a inte­
meia industria". Aceea�i preo­
cupare a vadit-o �i in Tara
Romaneasca. La 30 august
1733, de pilda, el acorda un
hrisov manastirii Sinaia prin
care o tmputernicea sl sta­
pineasca ,trei fintini de pacuri
izvorltoare �i o groapa de
pimtnt ce sl lucreaza pleura
tntr-insa".
Un interes similar a dovedit
�i tn privinta dezvoltarii co­
mertului. ln 1733 a reorgani­
zat varna sau ,carvasaraua"
din Bucure�ti, iar in anul
urmator - cum scrie l\1ihai
Cantacuzino - a instituit un
nou sistem vamal al Tarii
Romane�ti, menit sl" contri­
buie la sporirea veniturilor
statului. Inci in timpul pri­
mei domnii din Moldova, Gri­
gore II Ghica ini�iase organi­
zarea ltnga Galata a ,patru
iarmaroace pe an, pentru fo­
losul ob�tesc al acelui pnut",
cu scopul ca ,slracii sl-�i
vinda prisosul �i sl-�i cum­
pere cele trebuincioase".
Referindu-sc Ia politica in­
terna a lui Ghica, Enache
Kogalniceanu noteaza ca. in
·
timpul ctt ,au statut... domn
in tAriJe acestea" (Moldova �i
Tara Romaneasci), el le-a tu­
ca ,giudecatile Joarte le ctluta...
tzepoflind asup--realtl stlracilor"
(subl. ns.l. Autorul Cronicii
anoninJe afirma, de asemenea,
ca Ghica ,stl siliia §i stl osteniia
Joarte multu cetind toate jalo­
bele fartli tot singur", preocu­
pindu-se ca cei�.stlraci sa 111t
fie 1ltlPtlstuiJi. stl nu se aj It
in strfmbtlttlW' [subl. ns.).
,$coalele sint
ca o f•ant"tna ... II ·
"
Fiind un om cult, iubitor
de frumos �i cu inteleger,·
pentru trecutul tarii - cum
1-a caracterizat Constantin ('.
Giurescu - domnitorul a avut
o bogata activitate ctiton­
ceasca, legindu-�i numele de
mai multe �ezaminte de cul­
tura �i binefacere.
Dintre constructule din
timpul slu, o deosebita impre­
sie a lasat asupra contempo­
ranilor palatul domnesc de la
Frumoasa (ltnga 1�1). ridicat
in anul 1729. Gal�torul grec
Markos Antonios Katsaitis, cu
prilejul calatoriei sale fn Ia�i.
tlin anul 1742, scrie ca a vazut
la Frumoasa ,un palat de
desfatare", realizat ,tn parte
dupa maniera turci, in parte
dupa cea francezi �i este eel
mai frumos edificiu din tn­
treaga .Moldova". Ltnga palat,
domnitorul a poruncit sa se
construiasca- cum spune Cro­
nica Ghicule�tilor - .,havuzuri
[bazine cu apa) �i chio�curi"
tnzestrate cu ,pavilioane de
fantazie", precum �i ,o gra­
din! desfatatoare cu fel de fel
de flori". Era un fel de pare
irigat, apa .,trecind de la un
havuz Ja altul pe ni�te pietre
�i in felul acesta curgea in
toata gradina".
Din acelea�i cronici aflam
ca Grigore voda ,au facu t �i
turnul eel naltu den poarta
cia mare a curtilor domne�ti",
a�ezind .,intr-insul �i cca<;or­
nic cu clopot mare cc batia
de sa audziia peste tot tir­
gul" [1&!1il
Demne de semnnlat sint
mai cu seama initiativeltA sale
edilitare, de�tina t(· unor nc­
cesita�i publi...t> \:>tfl!l, la. I�"'·
• •
unde - menponca7'l Cromco
7
Ghicule�tilOY- se ,ducea mare
JipsA de ap� de b�ut �i de
aceea oamenii erau nevoiti
in timpul verii sa \>Pa orice
ap� g�seau �i se imboln�veau",
dop1nitorul a zidit trei ci�­
mele in fata curpi domne�ti,
Ja care apa era adusa, prin
conducte. de la mare dep�rta­
re. In Bucurc�ti, domnul a
in�ltat pitaluf";,Pantelimon"­
destinat suferinzilor de boli
cronice, pe care 1-a dotat �i
cu o Spiterie .,farmacie", iar
ceva mai departe cu ,osebite
spitaluri" pentru cei ce ar
.. p�timi de primejdioase boalc"
[adic� de cium�]. $i aici s-a
construit, din porunca dom­
nitorului, ,o fintin� cu ap� de
b�u t, adus� de departe cu
multe cheltuieli".
Dar aplicarea in mod unitar
a politicii interne to cele dou�
principate reiese cu pre�dere
din deciziile adoptate tn do­
meniul dezvoltarii inv��mtn­
tului �i culturii. tntre acestea
se cuvine subliniat tndeosebi
l�rgirea accesului la inv��­
tur� nu numai pentru fiii celor
instarip, ci a�a cum se expri­
ma tn hrisovul din 23 noiem­
brie 1736 �i pentru elevii
,care !e vOY sili cu invtlltltura
�i vor fl. s41'aci, lipsili de cele
trebuincioase". Conform deci­
ziei domne�ti, mitropolitul era
dator ,a-i oCYoti �i a-i driver­
nisi [pe cei saraci] de cele ce
le vor trebui, pre unii cu leafil.
[bursa], pre allii cu imbrtlctl­
minte, pre allii cu hrantl, pen­
tru ca ei sa tJU lase invtlltltura
di?"Jtru aceasttl pricintl" [subl.
ns.]. Aeeast� m�ur� ne arata
ca domnitorul avea cuno�tin�
de unele principii iluministe
- intre care �i dreptul Ia
educape - ce se faceau simpte
in epoca. Pornind de Ia con­
vingerea pe care o exprima
intr-un alt hrisov solemn, din
25 decembrie 1747, � ..�coalele
sint ca o Jintitltl din care se
adapt% ob�tescul norod cu indes­
tularea invtl{tlturii �i a inle­
lepciunii" �i c� numai �coala
A
, procopse�te pe oamen' cu �n-
•
frumuselattea vorbei �i practica
cuvintelor" [subl. ns.), Grigore II
Ghica a stimulat tntemeie­
rea a numeroase �coli, Ia care
se preda atit in elineasc�
(grea� veche) �i slavona, cit
�i in limba rom!na. Pe ltnga
ljCOala retnfiintat� de el la
la�i chiar din al doilea an al
primei domnii (1727), dom-
8
nitorul a dat poruncA ,sl se
mai a�eze [ 17 471 trei !�COale
sla vone;;ti ;;i romlne11ti Ia tfei
episcopii" - Roman, R�dluti
· �i Hu�i -, das�lii acestora
fiind datori .,a se sili cu inva­
ftltura ropiilOY, atit cu sittbia
[slavona], cit p. cu rom4nia"
[subl. ns.].
in 1 748, muttndu-se in scau­
nul domnesc de Ia Bucure�ti,
a luat acelea�i m�suri in Tara
Romaneasc�. Yntr-un hrisov
din 1 7 ianuarie 1749 f�cea
elogiul invataturii, aratind �
,din cite lucruri impodobescu
pre om tntr-aceasta viia�.
inva�tura iaste mai aleasa
�i mai nalta". Documentul
privea reorg�n�zarea celor dou�
�coli din cadrul Academiei
domne�ti din Bucure�ti
cea elineasca �i cea slavoneas­
c� - amindou� fiind ,de matte
jolos nu nmnai ltlcuitorilor T4-
rii Ro1ntt1�e�ti, ci p tuturot'
celOY stttei·ni cattii vinu pentttu
dt<agostea invtlltlturii" [subl. ns.),
�rile romane r�mtntnd tn con­
tinuare un focar de cultur�
pentru celelalte popoare bal­
canice.
Reorganizarea tnv��mJntu­
Jui a influentat pozitiv tntrea·
ga via� cultural� din cele
dou� �ri romane. tn primul
rtnd, a determinat o cre�tere
a num�rului tipariturilor, �r­
tile �ontribuind, Ia rtndul lor,
Ia dezvoltarea con�tiintei uni­
tatii de neam �i limb� a
poporului nostru, intr-o vreme
cind - �a cum arata istori­
cul Alexandru Du� - ,ade­
v�rurile formulate de istoricii
umani;;ti deveniser� idei cu­
rente in societatea rom!neas­
�,. Predominante erau, de­
sigur, cat�ile religioase, da.r
al�turi de ele un interes deo­
sebit s-a acordat literaturii
istorice, istoriei in general.
Astfel, cum rezulta dintr-o
tnsemnare f�cuta la 20 . au­
gust 1 732 de �tre diaconul
Dimitrie Grigorievici, in timpul
lui Grigore II Ghica, s-a al­
�tuit un Hronog,-aj sau Le­
topisel, adectl adunare �i strtn­
gere noao a tnulte istottii.
Majoritatea ti pari turilor
poarta pe frontispiciul lor ste­
mele unite �le Moldovei �i
Tarii Roma'!le�i - dovada
ca se adresau deopotriva ro­
manilor din ambele principate.
Ideea uni�ii r�zbate de alt­
fel �i din aJ'te insemne sigilare.
De remarcat faptul di ltnga
-
ste miele relmi te ale Moldovei
fi MWIIIeDiei 'fl face aparitia
fi stema COrvi ne,tilor. Po ate
nu tnttmpJitor. pe o inscriptie
din anul 1751. pusl Ia ftnttna
de Itnga biserica Pa.ntelimon
Grigore II Ghica este numit
,glo,ia ro•4wilor DIICiei".
Dornic si. confirme prin
faptele sale ,.nume1e bun al
stramo�ilor sli". Grigore II
Ghica a fost, duF. �in�a
noastra, singurul dintre dom­
nitorii fanarioti care a tntre­
prins 0 calatorie cu caracter
istoric Ia man!stirile �i ceta­
tile din nordu1 Moldovei. Ea
este amintita tntr-o lnsemnare
din 11 septembrie 1 732, aflata
pe un manuscris, referitoare Ia
,vizita facutd pe la mtlndstirile
din Burovina de catre domnul
Grigore Ghica" [subl. ns.]. Date
mai cuprinzatoare despre a­
ceas� vizita gasim in Let<Jpi­
selul lui Ion Neculce: ,Au
fost Grigore vod� - spune
cronicaru1 - Ia Baia �i Ia
S3.cul, apoi Ia Slatina ¥ Ia
Dragomirna �i Ia Soceava. $i
au tmblat prin cetatea Socevii
de-au v�zut-o. Apoi la Po­
brata �i apoi Ia Pa�ani �i Ia
Ruginoasa, apoi s-au pogortt
tn I�i. A# intr-o sdpttlmintl
au imblat de-au vadzut t<Jate
mdn4stirile §i locunle... ca sa
�tie cum sa line [subl. ns.)".
Preocuparea pentru pastra­
rea patrimoniului tarii 1-a de­
terminat sa intervina �i pe
ltng� autoritatile poloneze -
cum arata istoricul Veniamin
Ciobanu - pentru ,restituirea
inventarului Mitropoliei MoJ­
dovei, dus in Polonia de fostul
mitropolit Dosoftei". Cum se
�ie, in anul 1686, cu prilejul
expeditiei regelui loan So­
bieski to Moldova, fusesera
Iuate ,toate hainele �i odoadile
Mitropoliei", pentru recupe­
rarea carora Grigore II Ghica
J-a trimis to 1732 in Polonia
pe pPstelnicul Alexandru Du­
ca.
Piminturile stipinite
,din mo,i-stramo,i11
ln relatiiJe externe, Grigorell
Ghica a urmarit, in primul
rtnd, apararea intereselor tarii,
a autonomiei ei, ridicindu-se
tmpotriva abozurilor �i incal­
�rilor, cbiar cind acestea ve-
neau din partea puterii suze­
rane. Atunci cind a iost ne­
voie, a pus mtna pe sabie �i
a apar'lt cu fermitate_ lini�a
locuitorilor. lmpotriva tatari­
lor nohai, domnul s-a ridicat
cu ,7 000 de oameni", care
formau oru,tea tarii �i. cum
spune un izvor contemporan,
a izbutit sa dea 0 grea lovi­
tura acestora, stavilind in­
cursiunile lor pradalnice, tncit
,au rdmas lara in bund odihna
# In mare rdsuflare despre
Mui" [subl. ns.). Ba, lucru
rar tntUnit, el a obtinut ca
hanul tatarilor, ,.sa plateasca
paguba Moldovei" adica
sl achite despagubiri pentru
distrugerile provocate. Domni­
torul a tnsarcinat doi mari
dregatori (marele vistier San­
dul Sturdza � serdarul Ior­
dachi) care ,au tmblat prin
tara 'i au dat banii oamenilor
pe pagubele lor". Grigore voda
a reu�t. de asemenea, sa rea­
duel tn ,hotarul Moldovei" un
,loc de tara" pe care-1 ,tmpre­
surasera nohaii cu sila de vreo
30 ani". Asemenea a�iuni au
vizat chiar � pe otomani.
Cum afirmi cronicaruJ Mano­
Jachi Draghici tn Istori.a Mol­
dovei pe timp de 500 de ani ,
el ,au scos de supt tmpresu­
rarea benderliilor turci (oto­
manii din garnizoana raialei
Bender], o buna parte din
Moldova ci o tinea de dtva
timp to putere, statornicind
hotarelt precum au fost mai
nainte... ". De ase menea, Ia
·
insistentele sale pe ltnga Poar­
ti, pa� de Hotin a fost ne­
voit sa recheme (29 decembrie
1729) pe toti otomanH care
,po¥dau locuinte to hotaruJ
Moldovei" - �iut fiind ca,
prin Capitulatii . ace�ia nu
aveau drept de rezidenta tn
principatele romane.
Cu acee�i grija pentru tara
a actionat domnul 'i pe tronul
de Ia Bucure�, ridictndu-se
tmpotriva abuzurilor comise
de otomanii din raiaua Silis-
•
tra, care acaparasera abuziv
pimtnturi ale Tarii Roma­
ne�i. Prin firmanul suJtanului
Mahmud I, emis . - Ia insis­
tentele voievodului - in 1733,
pimtnturile au fost •etroce­
date romanilor, care lc sta­
ptneau ,din mo�i-stramo�i".
Am amintit despre intilni.
rile pe care le-au avut Grigore
Ghica �i Constantin :\favrocor­
dat, tntre ei avind loc, cum
rezulta din CrOtticxe'Ghicule§ti­
lor, dese schimburi de irrfor­
mati i.
Tre buie rc marcat ca �i tn
domeniul po1iticii e�rterne cei
doi domni i�i coordonau ac­
tiunile. La 13 octombrie 173 1 ,
dnd a devenit domn al Tarii
Ro manesti,
, Constantin )fa-
vrocord at, ,fara intirziere a
trimis aici (in Moldova] la
Grigore voda pe boierul sau,
marele paharnic Constantin
Ciuchi, ca sa-l in!]tiint.eze de
venirea sa tn scaunul din
Bucurel1ti. Grigore voda a pri­
mit cu cinstea cuvenita pe
acest boier �i dupa putin timp
a trimis l?i el pe Constantin
Ipsilanti hatmanul, pe care,
de asemenea, �i Constantin
voda 1-a primit cu mare cinste
'i cu deosebita grija".
U n rol extrem de impor­
tant 1-a jucat Grigore II
Ghica in diplomatia � des­
fa�urarea evenimentelor din
vremea razboiului ruso-austro­
turc ( 1735- 1739). Dupa intra­
rea o�ilor habsbu r$ ice in Mol­
dova, Grigore voda a tneercat
sa se impotriveasca ,strtng'ind
, oaste de straini :ji pam.inteni"
'i a depus eforturi staruitoare
pentru a-i convinge pe boierii
filo-austrieci ca .o�tile i mpe- .
. dicina �i filozofie, i-a admini�­
riale n-au nici un temei in
Moldova" (subl. ns.]. Ulterior,
aflind ca Austria se decisese
sa tncheie pace separata cu
turcii, a intervenit pe ltnga
diplomatii ru,i, cautlnd sa-i
determine sa incheie un tratat
cu Poarta Otomana. El s-a
intnnit, la Isaccea, cu Ve�nia­
kov, reprezentantul lmperiu­
lui tarist la Constantlnopol �i
tn timpuJ discutiilor - se
arata. intr-o relatare contem­
porana Ghica vodi i-a
replicat diplomatului rus ca
,t:orbele• lui erau in§elatoare,
iar faptele la care a recurs
impardJia ruseascd nedemne"
[subl. ns.]. Faptele la care se
referea voievodu1 erau ocupa­
rea Ia!]ilor l1i a unei paqi a
Moldo 1ei de catre trupele lui
:Munich, care a impus boierilor
rama�i to Capitala adoptarea
,ponturilor", un fel de
regulament pe timpul ocupa­
tiei taristc din 17391•
De�i in timpul acestui ,r�z­
boi se afla pe tronul Moldovei,
1 �f:Jgazin istoric, nr:
Grigore II Ghica nu a ineetat
sa se preocupe �i de intere5elr
celuilalt principat romAn. lm­
preuna cu fratele sau, Alexan­
dru Ghica ,Dragomanul", el a
initiat numeroase demersuri
diplomatice pentru retntoar­
eerea la vatra stramo�asca a
teritoriului Olteniei. smuls din
trupu1 tari i de catre Habsburgi
tn 17 18 . 1n a.ceasta privinta,
eei doi frati au actionat, cum
sublinia A.D. Xenopol, chiar
,tmpotriva intereselor turce�i".
Mazilit in 1742 �i ulterior
exilatin insula Tenedos, Ghica
a revenit dupa aproape �
ani in tarile romine , mai tntti
ca domn al Moldovei (1747-
1748), apoi al Tarii Roma­
ne�i {1748-1752). Grigore II
Ghica 'i-a continuat activita­
teareformatoare, a�onind con­
stant tn directia unificarii sis­
temului de guvernare �i ad­
ministrare din cele doua prin­
cipate. Nu pentru multa vre­
me ins!. Domnia lui a luat
sftr:jit tn ziua de 23 august
1752, dnd, la vtrst a de a­
proape 60 ani, a cazut la pat.
doborit de o boala grea. Doam­
na Zoita Ghica, alarmata de
starea critica a sotului, a
trimis dupa tatal ei, Mihail
Mano, care a sosit urgent de
Ia Istanbul. Doctorul in mc­
trat ginerelui sau - se spunc
in Cronica Ghitt4le§tilor - ,o
doctorie numiti de catre eu­
ropeni Theriaca celeste, adica
tiriac". Este vorba de un
preparat medicinal, tn com­
ponenta caruia intra tn mare
propoqie opiumul tntrcbuin�at
ca anestezic. Administrat pa­
cientului tntr-o doza prea pu­
ternica, medicamentuJ a avut
un efect cu totul nescontat.
Dupa ce a intrat tntr-un
,somn care nu se deosebea
deloc de moarte", voievodul
s-a stins, dupa trei zile, Ia
26 august 1752, fiind tnmor­
mintat tn manastirea Panteli­
mon ,zidita de dinsu1 tn chip
frumos yi minunat". Pe piatra
funerara se afla stema unit!
a eelor doua tari romane, cu
0 inscriptie in limba ro mana,
in care se aminte� de , Gri­
gore eel prea tnalt voda, tnco­
ronat do mn in Tara Roma­
neasca �i in cea Moldoveneas­
di" - subJiniindu-se astfel,
caracterul eel
tnca o data,
mai important aJ acestei dom-
nii, adica mentinerea <On­
i l/t 983. �iintei unitatii romanilor.
\
9
 0 VIZIUNE INTEGRALA..
A UNITAJII "AJIONA E ROMANE$11
CORNELIA BODEA
•
'
, fndrlznesc il cred, cu toatl trecerea anllor
de Ia 1848, cl nu a1i dat uitlrll leglturlle
noastre din acea vreme. Din parte-ml, sint
ferlclt si-mi aduc aminte cl a11 fost unul dfn­
tre eel mal generofl apirltorl al drepturllor
fl al nattonalltlfll poporulul romln fl tncre­
derea c� sentlmentele d-voastri au rlmas
neschimbate fati de tara mea ml indeamnl
sl vi recomand astlzl pe d-1 Negri.
Am aflat din zlare ci atl inso lt pe l
- dl. Drouyn de Lhuys Ia Vlena. Sintefi dec , dom­
nule, in situatfa de a ne putea aduce cele mal
e mlnente serviclf Ia conferln11 fl si impllnltl
astfel, prin influenta d-voastrl, opera pe care
atl inceput-o in i848. D-1 Negri, prletenul
meu eel mat bun, este insirotnat de citre
domnitorul Mold.ovei de a se duce Ia Vlena
pentru a pune · Ia dispozlfla membrllor Conle­
rlnfel toate notlunlle lstorlce, toate lnforma-
•
• urcarea sa pe tronul Rusfei, rimas gol prln
'
'
fllle care ar putea contrlbul in a-1 llmurl
despre drepturlle fl dorlnfele flrlf mele.
Naflunea romlnl se glsette lntr-un mo­
ment de crlzl de care deplnd exlstenta sa
polftlcl fl vlltorul el. Flfl pentru ea, domnule,
ceea ce att lost intotdeauna, un prleten ferm
fl generos, ti blnevoltl a-1 consldera pe d-1
Negri ca fl cum at ft eu-insuml. Vi aflatl
atit de aproape de not, domnule ; ne despart
numal clnci zlle de cllitorie cu vaporul pe
eel mal frumos fluviu din lume. De c' nu
ne-afl face o mid vlzfti inalnte de a vi in­
toarce Ia Paris? Am fl atit de bucurofl a vi
oferl ce avem nol mat bun, toatl cordlala
noastri ospftalftate moldoveneascl. Orlcum,
contez � � am plicerea de a vi vedea in Franta
prln octombrle fl de a vi mulfumi .in numele
compatriofllor. met pentru tot ce vetl II flcut
pentru not".
Cu aceste rindurl, adresate de Vasile Alecsan­
drf publlclstulul lrancez HlpoJiyte Desprez,
deventt tntre tlmp dlplomatul. apreclat al
Direqiel polltlce din Mlnisterul de pe Qual
d' Orsay, a plecat Costache Negri, in aprllle
1 855, Ia Conferlnfa de Ia Viena. Ne aflim deel
in pllni desllfurare a rlzboiulul Crlmell tl
totodati Ia prlmele sugestll de pace venlte
din partea tarulul Alexandru II, tndatl dupl
moartea lui Nlcolae I.
Qlzboiul - inceput ca un conflict ruso­
turc fl inchefat ca o largi conflagraf.le euro·
peanl - fusese declantat in octombrle 1853.
In Prlnclpatele romAne insl prellmtnarllle
lui se flcuseri slmttte cu trel lunt mal de-
vre me. In luna lunte 1853, tarul Ntcolae 1
recursese Ia ocuparea milltari a Moldovel fl a
flrll Romlnetti pentru a constringe pe
aceastl eale Turcla Ia �nceslunl in dlsputa
dlplomatlcl pendlnte dlntre cele doul marl
puterl. In octombrle 1 853, dupi declararea
atlrll de rlzbot intre Rusla fl Turcla, guver­
narea domnllor romlnl Barbu Stirbel fl Grl­
gore Gblca a lost inllturatl fl inlocultl cu o
cirmulre mllltarl tarlstl. Statutul juridic al
celor doui prlnclpate era pus astfel din nou
sub semnul lncertltudlnli, sub privirUe acapa­
ratoare fi lnteresate ale tuturor marilor puterl
 •

ean lfl dlsputau aeum pe fa1J sau tn eullse
......tlce p reemlnenta europeanl fl extra·
,..,.aal. Iii anut urmitor, in luna august
1154, tru.ele tarlste trebulnd a i eva�ueze
fdaclptefe, in locul lor s-a lnstalat o noul
Hllf&Jie,. austro-turcl ; frontul s-a strlmutat
Ia iladul slu tn Crlmeea.
Pantel cu mersul rlzbolulul, �ablnetele
�r hllgerante pregiteau fl elaborau dlfe­
i'lte formule de atabtl lzare sau reorganlzare
a t Q III•rulul european. Sltuatla Prlnclpatelor
Nmlae devenea aatfel �entrul tuturor aten­
Jitllr. La Paris, tn udrul Mlnisterulul de
esterae, flnoana inalr�lnatJ �u examlnarea
e ltaatlel prfnclpatelor fl, tn conseclntl, �u
nltrfre asupra aolujlllor propuae se dovedette
a II lost Hlpollyte Desprez.
H. Deaprez (1819-1898), care avea tl
llajeacl lntereaele dfplomatlel Frantel mal
.... de trel decenll, de Ia 1 852 Ia 1 884, a
latrat Ia externe cu un nume consacrat, �•
aal din eel mal versatl cunoscltorl al Cllet­
tlaaJI Orientale. Doul frumoase tl valoroase
Yelame ale sale pubtlcate in 1850, lntltulate
Les pe uples de 1'Autriche et de la Turquie
(Po,oanle din lmperiUe Austrfel fl Turclel)
naaeac In cuprlnsul lor cele mal re prezen­
tatiYe artlcole, Justlflcind subtit.lu1 dat -cule­
prll: Istorie contemporana a slavi1or (illy­
rieni), a maghiarilor, a romAnilor ¢ a polone­
zilor.
Cllltorla lui Desprez in ce1e doul Imperil
alllelutlste muHinatlonale, Jntreprlnsl in 1846,
a Iadas In ltlneraru1 el fl Transllvanla fl
Moldo-Valabla", prileJulndu-1 astfel eonta�­
tad cu realltJtlle romlnettl Ia e1e acasl. Con-
statlrlle flcute in timpul �llltorlef, relatllle
legate in tarl cu fruntatJI ml�clrfl nationale,
• ,. fl leglturlle intreUnute cu tlneretul re­
votutlonar romAn Ia P aris, dau toate glr de­
pUn observatutor fl comentarJIIor sale i mplr­
tltlte in mal multe numere din Revue des
deux mondes, Le Moniteur universe}, La
Pologne etc.
Reamlntlm in treaeit un lucru expus de noi
pe larg cu att prllej1, fl anume ci artlcolul
La Moldo-Valachie et le mouvement roumain,
(Moldo-Valahla fl mltcarea romAneascl) apl­
rut Ia l lanuarle 1848 in Revue des deux
mondes, cuprlnde fl programul tlneretulul,
redactat sub lnfluenta dlrecti a lui Nlcolae
Bilcescu fl a altor revolutlonarl romlnl.
lntregul artfcol este, dealtfel, cea mal autentlcl
reflectare a splrltuluJ mlfclrlf natlonale de
pe i�tregul intlns romlnesc in ajunul revolu­
tlel. Desprez verlficase peste tot pe unde
umblase temelnlcla sentlmentului de natlona­
lltate ; constatase exlstenta unul ,.mare curent
politic patriotic", pentru reunlrea tuturor
provlnclilor romAnett l ; desluflse fzvorul in­
deplrtat in veacurl al acestul curent, care
lfl adunaae puterlle din gloria faptelor lui
Mlrcea, �tefan, Mihal Vlteazul, ale lui Horea
fl Tudor Vladlmlreacu. Remarca lui ci po­
porul romAn, &fa ,mutllat' cum I se infitl�a
in 1846, ,conatltule un slngur corp, fl vastul
terltoriu care n cuprlnde in unltatea sa se
nume,te RomAnia in llmba patrfotlsmulul,
chlar daci nu era conatlnfltl astfel in tratate",
era, deopotrlvl, o conatatare, o aprobare fl
un indemn dat luptel natlonale romAne.

,Consacrarea legali
a unui fapt natural
'i preexistent��
Prima ocazie tn care diplo­
matul Desprez s-a pronun�at
ca expert ln problema princi­
patelor rolllAne s-a ivit tn
toamoa lui 1853, ctnd i s-a
cerut sl se refere asu pra si­
taapei recent create tn Moldo­
va fi Tara RomAneascl, �
uupra proiectelor din trecut
priviDd statutul politic al
aoestoral. �i credem a nu gre�
dad. punem acest fapt 'i tn
legltui'J. cu Memoriul-protest
lmpobiva intririi trupelor tao�
riste In � rincipate, memoriu
datat 12 Iulie 1853 � adresat
ministrului de exteme france z
de cltre Cezar Bolliac, �te-
a CorDelia Bodea. Lupto romdnilor
""'"' IUIUaleo national4. 1134�1849.
Bdltara AeadeiiUe1 R.S. RomAnia.
BucuretU. tt67.
• Arlllnle Mlnllterulul de externe
fnDcn, Jlemonf fi doc:umenU. Tor­
cia. 'Yol. 81.
fan Golescu, C.A. Rosetti, Ion
Voinescu II �i arhimandritul
Iosafat Snagoveanu, ca re­
prezentanti ai poporului ro­
man � ai fostului guvern pro­
vizoriu de la 1848.
Referatu1 lui Desprez poarta
titlul Examen de quelques pro-
.jets 1'elaJijs a l'indipenilan­
ce de la Moldo- Valachie �i a
fost illcheiat lntr-o prima for­
ma la 1 noiembrie 1853.
Acesteia i-a urmat la scurt
interval o transcriere, cu u�a­
.re modHichi. latA cum tncep
observa�iile sale : ,Situapa
creati principatelor Moldovei
� Tarii RomA.ne� prin tratate
este de multi vreme privita
ca provoclnd neaj unsuri grave
� permanente a ttt pentru Eu­
ropa ctt Ji pentru lmperiul
otoman. �� nu-i numai de ieri­
alaltiieri de ctnd lumea se
preocupa sa afle daca s-ar
putea glsi vreun mijloc de a
. scbimba o situafie ln penna­
nenfl, plina de greutati �
pericole. (Forma generala sub
care s-a pus aceasti problema
ptna acum a fost de a stabili
soarta Moldovei �i a Valahiei,
sco�tndu-le attt de sub pro­
tectoratul Rusiei ctt �i de
sub suzeranitatea PoJ1ii. pre­
vaztnd pentru aceasta din ur­
ma schimbul unei despagubiri
pecuniare.} E firesc deci ca �i
criza tn care se glse�e actual­
mente Europa, de$Cthiztnd ctmp
liber combina�iilor (politice],
sa puie minfile la contributie
pe acest subiect.
Din nefericire - subliniazl
Desprei - printre solutiile
propuse nu e nici una a clrei
apl icare sa nu tnttmpine obsta­
colele cele mai senoase �i sa
nu depindA de tmprejurari
multiple care cu greu se pot
gAsi tntotdeauna reunite. Ac;­
tazi un asemenea subiect nu
se poate aborda deci dectt cu
titlu de proiect �i situtndu-1
tn domeniul ipotezei. Trebuie
admis tn prealabil un ansatn­
blu de conjuncturi, de acelea
tn care Europa - printr-o
botarlte ferml � comuna de
a face sa dispara aceasta
cauza de dificultati mereu re­
nAsctnde - sa poati �i sa
vrea sa impuna tn acest sens
condi�iile ei acelei mari puteri

din partea careia ar veni
opozitia".
Dupa acest preambul, di­
plomatul francez trece la pre­
zentarea pozitiei romanilor in
problema unirii �i a indepen�
dentei lor nationale : ,tn con­
ceptia moldo-valahilor - . ac­
centueaza Desprez - unirea
celor doua principate !n unul
singur ar constitui primul pas
spre o stare mai buna de lu­
cruri. Ei vorbesc apoi, ca de
un te 1 final, despre o inde­
pendent! completa sub un
print strain".
Dar ,nu pritnul din aceste
puncte, adica unirea principa­
telor Moldovei �i Valahiei
- explica Desprez - este
eel care ridica cele mai multe
dificultati �i semne de tntre­
bare. Cu toate ca �i unul �i
celalalt principat poseda, de
secole, o organizatie adminis­
trativa distinct!, se poate spu­
ne ca ele au avut o existenta
istorica unitara. Aceea�i origi­
ne romana, aceea� limba la­
tina, aceea�i independent! ina­
inte de invazia musulmana
�i acee�i vasalitate dupa cu­
cerire, in fine absolut acelea�i
vicisitudini sub dominatia oto­
mana �i sub protectoratul ta­
rist, totul atesta unitatea des­
tinului lor tn trecut. �i cum,
dealtfel, nu Ie desparte nici o
frontiera naturala, nu e de
!ntJ-.Q lu.crare semnClt4 de James 0 Noyea � apitrutd la New York fn 1856,
se a(ld � ateaat4 imagine repreuntfnd
.. femei daco-romane"
-
volumului-
12
•
preva�ut ca aceasta unitate
s-ar putea vreodata: rupe de la
sine. Deci, cind moldo-valahii
t�i afirma dorinta de a se
vedea uniti din punct de
vedere administrativ, ei nu
fac decit sa, ceara consacrarea
legal! a unui fapt natural �i
preexistent".
$i argumentarea lui Des­
prez continua: ,,lnainte ca
puterea suzerana, diminuata.
tn autoritatea sa de pierderi
ireparabile, sa renun1:e a exer­
cita tn principate o influenfa
efectiva, ea tinea mult la men­
finerea separarii lor, deoarece
ti era mai u�r sa aiba de a
face cu doutl provincii slabe,
decit cu un stat mic, de gradul
al treilea. Influenfa care a
ur-mat celei otomane nu judeca
nici ea altfel. Puterea protec­
toare ar avea un ascendent
mai mic asupra unui principe
domnind peste circa patru
milioane de suflete dectt asu­
pra a doi domni dintre care
unul are cu ceva mai mutt de
un milion �i jumatate de su­
pu�i, �i celalalt cu ceva mai
pufin [de doua milioane)1.
1 Omisiunc din fuga condeiulul:
din cele 4 mllioane de locuitorl at
?t1oldo-Valahiel, Tara Rom�neas�
avea cam cu .,ceva mai putin" de
douli mllloane �i jumlitate, �� nu
de un milion �� jumlitate C.B.
- despagubi Ia gurile acestui
potrivit explicatiei date de aulorul
Oricum ar fi privita unirea
MoldoveiJ,�i p.J :tarii �qtnlne�
- conchide referentul - ea
estc:: totu�i baza oricarei orga­
niza�ii ulterioare, oricare ar
fi 'e a".
,,Despre toti
romanii Daciei"
I
tnainte de a trece la e.xami­
narea proiectelor enuntate In
titlul referatului sau, Desprez
aduce in discu�ie, ca o com­
pletare a celor tnfa�i�te plnl
aici, o formula care, � cum
arata el, a fost serios examina­
ta. intr-o alta conjuncturl po­
litic! european!. E vorba a­
nume de proiectul tncorporlrii
Moldo-Valahiei tn Imperial
habsburgic. cu alte cuvinte, de
prMec,tu( Talleyrand, din 1805,
pe care n interpreteazl !n
felul urmator : ,Pe atunci, ce-i
drept, aceasta idee �� avea
rafiunea ei de a fi. Era dupl
b!ta.lia de la Austerlitz. In
momentul negocierilor de Ia
Pressburg [Bratislava de as­
tazi]. D-1 de Talleyrand soco­
tise ca eel mai bun mijloc
de a abate cu totul [interesul]
Austriei de Ja Italia de Nord.
era de a o stirni sa se extindl
de-a Jungul Dunarii �i de a o
du de pierderile pe care le-ar
avea la Adriatica. El credea
ca putea o])tine acest rezultat,
asigurtnd Casei de Austria
posesiunea Moldo-Valahiei. tn
acest schimb mai vedea �i un
alt avantaj . Preocupat, cum
n-a contenit a fi toata viafa
lui, cu o perseveren� care
contrasta cu mobilitatea obit­
nuita. a sentimentelor sale,
preocupat, spunem, de perico­
lul cre�rii, pe ctt de neml­
surata. pe attt de rapida, a
puterii ruse�i, el vedea ca o
necesitate de prim ordin si-i
opuna o bariera de netrecut
pe drumul Constantinopo1ului.
D-1 de Talleyrand era convins
ca Austria putea constitui
aceasti bariera. Oferindu-i pro­
vinciile moldo-va1ahe, el conta
sa faca din Cabinetul de )(\
Viena adversarul ireconciliabil
a] Imperiului rus �i bulevardul
asigurat al Turciei".
Reac�ia romanilor fata de un
astfel de proiect, Desprez o
vede d upa cum urmeaza : ,.Cu
toate di. situatia de provincit"
austriaca nu era defel idealul
 moldo-valahilor, ei au vorbit nascut Ia granita de vest a
1 .\
lntotdeauna de aceasta combi­ romanimii a ,.cautat, Ia
natie cu regretul de a n-o fi rtnclul sau, sa-i vOibeasdi. lui
vizut realiztndu-se. Indepen­ Talleyrand insu�i .:aespre loJi
dent de avantaj ul de a face romdnii Daciei", in viziunea MOLDO· VALAC II I E
pane dintr-un stat disciplinat . integrala a unitatii lor natio­
(police). ei ar fi fost alipili nale. Student Ia V"niversitatea "

Transilvaniei, provincie locUJ­ din Pressbur�, acest roman

tl tn foarte mare majoritate invatat �i pohglot a i ntrat in
de locuitori de acela�i singe legatura cu o persoana din I.E liHU\'E.\It:XT 1\0rJUJN.
ti aceea� Jimba ca �i moldo­ delegatia franceza, Hictod sa
valabii. Pentru a folosi numele parvina ministrului TaUeyrand -- -

care fi-1 dau ei tn�i�i. in Tran · un memoriu al sau despre

silvania, Ungaria oriental! �i
Banatul timi�n sint nu mai
pufin de 2 milioane �i j u rna­
tate de I'Omani. Ace�i romani
din imperiul Austriei, care
c:onstituie matca primara a
neamului, a� cum a fost ea
stabilita pe pamintul vechi i
Dacii de catre legiunile lui
Traian, au ramas de asemenea
depozitarii tradiiiilor natio­
nale. (tnd moldo-valahii d i n
trecutul �i starea de atunci a
romanilor. ,,. ""'" r w a . •t"... .. . \"
'..IIt ...._....._ .... ''.,,
.... • , ..,.
_. '",, ,. .-r...... � ....... p 'm= • ·r , ,••
Daca Hipollyte Desprez rea­ t.... t...... . .. ..,.. .... - ... ,4w1N it .... . l ) ot.
d uce in actuali tate aceasta ... .... .. • .... . ..,.. .. .... ..... te .... .. ...... ... ...
.....,. ..... ,.d1 •o ..- ul: lw o&.ooo la " 1rta•l 'I 14 -.
combinatie de politica euro­ ,...... .,,._,,...._ ,.,I ........ .. ...• "'- ll la P to.
peana a Cabinetului francez, Lrl�.leoiMj. . ........ .. .. •. .. .. ., � ......
- In,n n .. ...._ .. cea•oc•= pees•• · ,_..,,
el o facea pentru a sugera ca l'ftfft � _.... aIIN'- 14 CIP .... Inil'I& ..... ... _ .....
o astfel de solutie putea fi ,..,.. .....,. .,alcllir - ""* ...._·
.,. liM • ...,, ·� ... .. t ...... .. .. �nll.oo ....... . ..
avuta in vedere �i fafa de blnolk ot.. li,_, IWCqtlahrwta'l" II(Y11r ,...,l,... .... la
atitudinea ce avea sa adopte .... ....... .......... ... .... ....... ..... - · ,..,.. •- ...... . w-
-· INr a•>Ol.._. _ nlljtlow .. .. ltlo...il r.,...4' .. Aqu4
Austria pe durata razbc'iului '""" II Ill& f'oil! 'l · il-l'lweailw ._ ...
•

in curs. Ea ii putea fi oferita

principatele dunarene s-au gtn­
dit, Ia inceputul acestui secol,
sl se ridice impotriva domi­
natiei fanariote, miscarea de
, ca un schimb �i o compensatie,
rena¥ere nationala a pornit
din Transilvania. �i ctnd, in­
tr-o vreme mai recenta, ::.-au
lntemeiat imprimeriile, publi­
catiiJe periodice Ia Bucure�ti
fi la�i. pentru dispindirea ideii
de nationalitate, tot Transil­
vania a dat impulsul �i exem­
plul''
Parca Desprez 1-ar fi auzit
pe N. Bilcescu vorbind la
�rbatorirea revolutiei roma­
nilor· din Transilvania, orga­
nizata Ia Paris in 1 85 1 ; la trei
ani de Ia 3t 1 5 mai : ,$tim
toti - spunea atunci Balcescu
- cine fura cei dintii apostoli
ai romanismului. Cine nu cu­
ca o rasplata in eventualitatea
cooperarii alaturi de Franta.
Anglia l]i Poarta Otomana, sau
daca Austria ar ii fost in
situatia de a pierde Lombardia
i taliana. Pentru Desprez, mo­
bi lui sugerari i unei astfel de
soluiii nu-l constituiau, {ara
indoiaHi, considerentele pan­
romane�ti ; dar ele nici nu-i
erau straine.
Pentru un stat liber,
independent
Partea a doua a referatului
tr�te� za _Problema independen­
tet pnnctpatelor:· ,Nu se poate
tagad ui faptul continua
Facsimil din Revue des deux moo­
des. din I ianuarie 1848, revist4 in
care H. Desprez inf4fi$a �ntru citi-
torii francezi realit4&ile romdne$li
fara indoiala d i n el o putere
de al treilea ordin, foarte res­
pectabila". Un guvern luminat
lji ferm ar �terge curind urme­
Je vicisitudinilor istoriei , am­
prenta atitor armate straine
care au calcat teritoriul roma­
nesc, amintirea jalnica a atitor
domni fanarioti lacomi de im­
bogatire. Dragostea de munca
�i aptitudinea in meseria arme­
lor �i-ar regasi toata vigoarea.
,Ad mitind deci ca cele doua
provincii pot u�r forma un
stat
. independent si ,
sa tra-
tasca astfel o viafi a lor
..,

no&¥e numele glorioase aJe H. Desprez - ca ideea inde­

lui Iorgovici, �incai, Cichin­
deal. Klain, Lazar, Petru Ma­
ior, cari prin �oli, prin culti­
varea Jimbii �i a istoriei, pu­
sera stilpi i de temelie ai na­
tionalitati i ro.mane �i propa­
gara ideea unitatii sale" ? Dar
el chiar 1-a auzit pe Balcesc u
•torbindu-i direct despre toate
acestea, la intoarcerea din
revelatoarea sa calatorie fa­
cuta tn 1846 in Transilvania .
� Moldo- Valahia. Caci le-a si desigur nici inti nderea, nici cautiunile
tnfati�t pc larg in articol�l
din Revue des deux monde'i,
Ia care ne-am referi t mai sus.
Nu e lipsit de interes, de
asemenea, sa amintim aici di,
Ia 1805, un alt protagonist al
unitifii nationale a tutnror
romfmilor - \toi'-<'
pendentei complete a celor
doua principate, sub un s uve­
ran strain, oric i ne ar fi acesta,
ar.. fi primita. de poporul ro­
man mai bi ne decit oricare
alta.
Aici se ridica in prealabil
o intrebare fundamentala : cele
doua principate ofcra ele su­
ficienta. maturitate politldi
pentru a forma un stat viabiJ ?
NouJui stat nu i-ar lipsi
bogatia solului, nict numarul
�i uici inteligenta natiunii.
Patru milioane de oam�tli cu 1 se afla de mai multi ani po­
un spirit patrunzator �i des­
chis, pe un teritoriu care pro­
duce toate cerealele, aproape
Hira a ri cultivate. cu paduri
ad mirabile l1i n.increnri ahun­
�iroa�i'i. dentc de toatc gPnttrile. ar
proprie" - problema pe care
incearca sa 0 dezlege Desprez
ec;te felul in care ve. fi vazuta
aceasta i ndependenfi de catre
�arile p�teri li � itrofe. $i ce
mconvemente !11 avantaje va
gisi. tntreaga Eu�opa . .tn fata
unet asemenea sttuatu ?
, . Examinata in principiul
�au - arata el mai departe -,
mdependenta Moldo-Valahiei
va avea urmari nu fara gravi­
tate �i de natura a trezi pre­
puterilor vecine. Se
l]tie in ce stare dt! a�teptare
poarele Europei orientale, cele
ale Austriei, ca �i cele ale
Turciei ! Ideea intr-adevar d e
ternut. peutru un i mp<•riu ca
f;u·e �· pentru rE>Hllalt nu este
defel aceea a liberta�ii civile,
�i inca mai putin aceasta idee
de egalitate care a dat na�tere
socialismului, ci este ideea de
naliott.alitate, petl.lrt� ca ea con­
centreazi£ toata activitatea inte­
lectuali£ a popoar8lor Orientu-
·
lui european.
Austria � Turcia - observa
analistul - au cu atit mai
mult sa se preocupe de
aceasta cu cit ele sint, �i una
�i alta, fondate pe principiul
conquistei.
Cabinetul de la Viena
- se subliniaza de asemenea -
a avut un intemeiat sentiJilent
al acestui pericol, cind a re­
fuzat, in 1828 �i '29, sa se
asocieze tn actiunea pentru
instaurarea regatului elen. El
recunoscuse, cu siguranta pre­
vederii, proprie instinctului de
conservare, ca renasterea uneia
dintre na}ionalitaple supuse
,
domina�iei otomane nu putea
constitui decit un exemplu
contagios pentru na tionalita­
'file guvernate de catre aus­
triaci.
Politica guvernului de la
Viena se temea mult mai putin
de a vedea echilibrul teritorial
al OrientuJui rupt in folosul
Rusiei, decit se te·mea de re­
n�erea spiritului de nationa­
litate. S-ar putea ca instituirea
unui regat al Moldo-Valahiei
sau al Ro m3.niei, cum se
va voi a fi numit, la granita
ins�i a Austriei, sa · DU fie
defel pe placul acestui guvern.
Intr-adevar, ar fi aici o cir­
cumstanta agravanta. Nu ar
mai fi vorba de un popor fara
nici un raport de rudenie cu
popoarele Austriei, cum era in
cazul grecilor. Partea -cea mai
activa �i cea mai vivace a na­
tiunii rom3.ne locuie�, in nu­
rn.ar de dona milioane �i j u­
mitate de suflete, tn Transil­
vania �i Ungaria rasariteana.
Ce se va tntimpla daci
Moldo-Valahia va fi indepen­
dent! ? Nu ar constifui aceasta
pentru · ro_mAnii austriaci o
pozitie cu totul aseminatoare
cu aceea a italienilor din Lom­
bardia fata de Piemont �i de
celelalte state ale Italiei ? Aus­
tria nu se va putea teme oare
ca contactul cu Moldo-Valahia
independenta avea sa fie pen­
tru Transilvania un tn<)emn Ia
nesupunere ? tn afara de sa­
tisfactia ce va fi data prin
tntemeierea acestui regat prin­
cipiului naponalitatii, prin sine
tnsu$i atit de amenmtator pen-
tru Austria, va trebui deci
luata in considera�ie �i in­
fluenta pe care implicit o va
exercita noul stat asupra popp­
la�iilor de acela�i neam, din
provinciile austriace" .
Crearea unui stat liber pe
malul sting al Dunarii dupa
cum arata Desprez nu ar fi
fost fara inconveniente grave
nici pentru Turcia. Din exem­
plificarile argumentatiei diplo­
matului francez, retinem con­
clttzia dl .,neajunsuriJe inte­
meierii regatuJui Moldo-Vala­
hiei ar fi mult mai red use tn
aceasta privinta pentru Tur­
cia, decit pentru Austria".
Abilitate diplomatica
'i vointa natio�ala
!n ultima parte a referatu-.
lui, expertul francez exami­
neaza problema printului strain
ce urma sa ocupe tronul noului
stat independent roman : sta­
t-ui �i familia din care putea
proveni. Cintarind avantajele
�i neajunsurile, pentru Franta
�i echiJibrul european, a uneia
sau alteia dintre cele trei ipo­
teze, un prin� rus, german, sau
austriac, optiunea lui Desprez
s-a oprit la cea de-a treia. $i
iata-i �i ra�ionamentul con­
j unctura] care 1-a condus aici:
,Am comparat, mai sus, po­
zi�ia romanilor din Tran­
silvania �i Ungaria fa�i de
romanii independen�i cu aceea
a italienilor din regatul lom­
bardo-venetian faf! de cele­
lalte popoare ale peninsulei
�i am vizut o circumstanta de
natura a indispune Austria
impotriva oricarui proiect de
stat roman [unitar]. Italia ne
ofera aici un alt element de
comparatie propice a lini�i
cabinetul vienez. Moldo-Vala­
hia condusa de un arhiduce
s-ar afla tntr-o situatie ase­
minatoare cu a Toscanei , o
situa�ie cu totul favorabila pen­
tru i!lfluenta austriaca, in ciu­
da opozitiei pe care o intimpi­
na acolo atunci ctnd cauta
a se face direct simtita.
Aceasta combinatie din ur­
ma se apropie, dupa cum se
vede, de aceea pe care o pro­
punea printul de Talleyrand
impiratului [habsburg] atunci
cind i-a sugerat ideea anexarii
Moldo-Valahjei la Austria. !n
cazul acestaka ·�i tn primul caz,
noi [Frantal,... am fi intemeiati
sa pretindem Vienei pretul
serviciului pe care i-1 vom fi
facut. Amindou·a combinafiile
ar avea dealtfeJ drept urmare,
una ca �i cealalta, Jocalitarea
·preocuparilor guvernului aus­
triac in Europa de Rasarit fi
angajarea lui prin fo�a impre­
jurarilor intr-o politica con­
trara vederJlor Rusiei.
!ntelegem - argumenteazl
Desprez - obiectia grava pe
care o ridica un plan avtnd
· drept conseci nta intarirea unei
puteri rivale Frantei, �i cu
care ar putea ajunge intr-o zi Jn
lupta fa�i� in Itali a. Dar
mai trebuie sa tinem seama
ca inaltarea unui arhiduce ca
suveran al Moldo-Valahiei, Jn­
tarind Austria pe linia Duna­
rii, i-ar impune a<:esteia noi
sarcini de supraveghere Jn
aceasta zona, �i ar slabi-o
simtitor in partea Alpilor, pier­
zind punctul de sprijin pe
care U are astazi in alianta
cu Rusia.
Daca s-ar pune deci pro­
blema - incheie diplomatul
francez - interesul Frantei.
de comun acord cu interesul
european, ar fi sa prefer& un
arhiduce austriac oricarui alt
principe german, �i cu attt
mai mult unui mare duce
rus .
tl
,Abilitatea diploi11a.tiei lui
Napoleon III - comenta mai
tirziu istoricul sovietic E.V.
Tarle - consta in special tn
faptul ca el exercita presiuni
asupra Austriei, cerindu-i si
porneasca impotriva Rusiei [a
Rusiei care salvase Imperiul
habsburgic de la prabufirea
in 1849], �i amenintind-o cl
in caz de refuz o va izgoni din
Lombardia �i Venetia �i ci
va da aceste provincii Pie­
montului ... " Din informapile
pe care le de�inea (in 1941),
Tarle nu �ia. di jocul fi pre­
siunea politica intrebuintate
fafi de Austria fusesera mult
mai complicate �i mai abil
ispititoare.
Pina Ia urma tnsa, toate
acele planuri de cabinet fi
caruseluri diplomatice s-au do­
vedit zadarnice �i sterile. Ele
au fost dejucate de poporul
roman �i de vointa sa nestra­
mntata afirmata plebiscitar Ia
5 �i 24 ianuarie 1859, clnd
Moldova s-a unit cu Tara
Romaneasca, iar Europa s-a
aflat in fata statului uaponaJ
modern Rom4nia.
,

•
ZA R L DE A CRAIOVA
'
Munca istoricului se aseami­
nl. In multe privinte, cu aceea
a detectivului, ambii gasin­
du-se deseori In situa�ia de a
reconstitui lntregu1 din {rag­
mente de informapi aparent
disparate, fara leg atura tntre
ele. Un asemenea caz n pre­
zintl � istoria ,tezaurului de
la Craiova" - descoperit In im­
prejuriri neelucidate inca pe
deplin. I se spune .,de la Cra­
iova" dar, de fapt, nu se �e
cu exactitate unde �i de catre
cine a fost gasit, dupa cum nu
se �e cu certitudine nici din
c::e piese era compus.
Obiectele aflate In prezent
Ia Muzeul de istorie al R. S.
RomAnia - aproximativ 60 a­
plice �i butoni de harna�-
•
. ment din argint - constituie
doar o parte din acest tezaur.
Podoabele au fost restituite
In 1926 statului roman de
citre Germania, ca urmare a
botlrlri i Comisiei de despagu­
biri de la Paris, careia ti re­
venea sarcina apliclrii unora
din condi�iile Tratatului de
pace de la Versailles. Tre­
buie spus ci, tn tmprejurari
Toate aceste tezaure apeapta £nsa �i
pe sapatori, cari.� din �ezarile viilor �i din mormintele
adormiJ{lOr din; 'iJm
pia �unteana, ca $i din platoul transil­
van, sa le cheme iara la lumina zilei.
<
Mirturii ale culturii
fi civUiza,iei romane,ti
M I HA l GRAMATOPOL
legate de evenimentele din
primul razboi mondial, teza­
urul ajunsese in posesia Mu­
zeului din Berlin. Se pare
tnsi ca el con�inea mai multe
aplice declt cele ce s-au in­
tors tn �ara. tn stud i ul pu­
blicat in 1927 asupra pieselor
acestui tezaur tn Pra!Jistoris­
che Zeitschrift {Revista de pre­
istorie), savantul german Hu­
bert Schmidt cataloga 77 pie­
se tntregi {aplice �i butoni)
� 13 fragmente de diverse
obiecte. Tezaurul - afirma res­
pectivul autor - fusese cum­
parat de la un negustor de
antichitati din Craiova cu
p u�in tnainte sau, mai degra­
bi, in cursu! primului raz­
boi mondial. Desi�ur ca aceste
piese fu�sera gasite intr-un
mormtnt ' princiar; dar cum
au dovedit-o descoperirile ul­
terioare de la Agighiol, Pe­
retu, Baicenil mormintele prin­
·
ciare de acest gen conpneau
un inventar mai bogat: de
regula, coiful principelui, o
serie de fiale {cupe), pahare-
1 Maoazin istoric, or. 7, 9, t0/1983.
mai �tepta vor
V. PARVAN.
Getica
.
rytonuri, podoabe de tmbra­
caminte �i piese de harna-
�ment. -
!n c&zul ,tezaurului de la
Craiova" nu ia� isera la iveaJa
declt aplicele. Unde erau coiful,
rytonul (sau rytonurile),
cupele ce trebuiau tn mod fi­
resc sa se gaseasca laolalta
cu aplicele ?
0 serie de informa�ii dis­
parate vin sa intregeasca ta­
bloul acestui tezaur. tn co­
le�ia Institutului de arta
din Detroit (S.U.A.) se afla
un coif din · argint aurit,
de certa factura getica ; la
Metropolitan Museum din New
York se afla un vas-ryton din
argint {realizat tn maniera
celor geto-dacice). Ambele pie­
sc provin dintr-o vestita co­
lec�ie vieneza - Colec1;ia Trau
- in care figurasera insa cu
locuri de descoperire diferite.
Despre ryton se afirma, de
pilda, di ar fi fost gasit prin
1913-1914, in apele Dunarii,
la PortiJe de Fier. Evident
o minciuna conven�ionala, caci
nu se motiva de loc {�i nici
nu este plauzibil) ca un ase-
15
m�nea 0biect sa poata fi pes­ �eg tezaurul (inclusiv coiful
CUlt. tn . curentul puternic al �� rytonul} s-a aflat ctndva,
fluviUlut, in zona invocaHi. "tnainte de razboi , in mina unui
(In aceasta privin�a se cuvine anticar-coleqionar din Cra­
facuta o paranteza; in mod iova. In perioada neutralita­
frecvent, in lumea colecpo­ tii armate (1914-1916), el a
narilor de arta se recurgea - v_tnd ut o parte din piese (coiful
. .
st � mat r�curge - la expli­ �� rytonul) colecponarului
ca�u fanteztste atunci ctnd un Trau, Ja Viena, dar nu i-a pu­
posesor sau altul doreste sa tut piasa �i aplicele, mai pupn
ascunda originea reala a
unui spectacutoase �i oricind eloa­
obiect dobtndit pe dii ilicite.,) vente asupra descoperirii. (Or
In cazul rytonului acesta fu-· tranzaqia s-a incheiat ilicit,
sese gasit impreuna cu coifu l : fara �irea autoritatilor, caci
o dovede�e - far! putinta de evident tnstrainarea unor ase­
tagada - faptul ca amtndoua menea piese era interzisa !} A
piesele prezitlta aceleayi urme reu�it, tn schimb, sa vinda
de lovituri percutante de t£nul­ dteva aplice unor colecponari
cop .I De ce au fost prezentate din �ara. �ceasta este nu o
ca descoperiri izolate �i de ipoteza, ci o certitudine: in
ce au fost valorificate sepa­ colec�ia Severanu (al. carui
rat ? Explicatia consta in aceea principal furnizor oltean era
ca posesorul lor vienez, aflind acest anticar din Craiova) se
de retrocedarea apliceJor de Ja afla perechea uneia din apli­
Berlin �i temindu-se de even· -cele (C. 26) descrise de prof.
tuala cerere a Romaniei de Schmidt �i Herciu tn studiile
a-i fi restituite cele doua obi­ lorl
ecte tnstrainate tn impreju­ Ulterior, dupa inceperea.raz­
dirile primului razboi mon­ boiului, aplicele ramase au fost
dial (poate �i sub presiuni confiscate sau poate vindute
militare) a preferat sa scape -de �nticar ocupantilor ger­
in chip cit mai profitabil de mam (e un aspect pe care, pro-
ni�te achizitii ce ar fi putut
deveni desconspirabile. In con­ babil, nu-l vom �i niciodata).
cluzie, le-a faurit fiecareia ctte Tot de Ja el, este posibil ca
o origine, vinztndu-le sepa­ -ofi1:erii germani sa fi aflat
rat. �evine prof. univ. Du­ locuJ exact al descoperirii (Btr­
mitru Berciu meritul de a fi
sesizat, eel dintti, legatura din­ -ca sau o localitate tnvecinata)
tre tezaurul ,de la Craiova", �i sa fi d ispus executarea de
pe de o parte, �i rytonul de la sapaturi. A� se explica di·
Metropolitan Museum, pe de
feren�a dintre cele 60 aplice
alta, precum �i cea d i ntre
primele �i coiful de la Detroit. retumate �rii noastre �i cele
Tot lui i se datoreaza dove­ 77 descrise de Hubert Sch­
direa originii trace a acestor midt.
piese, considerate anterior do­
0 data reconstituit, tezaurul
vezi ale artei scitice ,din zo-
<Je la Craiova (de fapt, mai
nele de vest ale ei (ale ariei
bine spus d i n sudu1 Olteniei)
de raspindire a sciplorj".
ni se dezvaluie in toate carac­
In analiza pe care o face
teristicile unor asemenea des­
tezaurului de la Craiova, prof.
.coperiri din mediul geto-da­
D. Berciu, mai aduce o infor­
dc; un coif asemanator celor
matie (pe care o consider!
<le la Agighiol �i Peretu. Ase­
insa pu�in veridica), anume ca
manare care - in cazul re­
in timpul primului razboi mon­
prezentarilor de pe cele doua
dial, sub ocupa�ia germana,
obrazare. de la Peretu �i Cra­
ofiteri nem�i ar fi dispus exe­
iova - merge pin! la iden­
cutarea unor sapaturi arheolo­
titate : pe obrazaruJ sting un
gice intr-un tumul din comuna
-caprideu orientat spre stinga,
Birca, jud. Dolj, de unde au
pe obrazarul drept motivul
ob�inut diverse obiecte de ar­
binecunoscut in arta antica
gint.
al vulturului cu pe�tele in
In ce ma prive�te. consider
doc �i un 1epure in gheare.
aceasta informatie intemeiata,
porhind de la premisa ca in- (Continua,.ein p. 48)

16
•

Rispuns unui publicist de Ia
. revista americani
NATIONAL GEOGRAPHIC MAGAZINE
iNTRE IGNORANJA $1 ERQARE VOlT A
•
conf. unlv. dr. M I HAIL DIACONESCU. G H EORGHE DAVID .
..
Orice publicatie serioasa t�i face un titln
de onoare din informarea corecta a cititorilor
sai. Orice publicatie are obligatia civica �i
etica de a respecta rolul pe care �omuni­
catiile de masa, in continua dezvoltare, n
au tn prezent fata de cei ce le acorda incre­
derea lor. Orice publicatie are deci raspun­
derea morala de a- reflecta serios asupra
acuratetii �i onestitatii surselor utilizate, ca
�i asupra consecintelor morale, propagan­
distice san de alta natura ale informatiilor
pe care le folose�. Ji'ara a mai aminti nece­
sitatea de a lua in considerare credibilitatea
acestor surse. In caz contrar, prin difuzarea
unor �iri eronate, se ajunge la dezinforma­
rea cititorilor.
Stnt tnsa �i cazuri in care manipularea
datelor se face in mod deliberat tendentios,
cu scopul de a provoca deruta, de a mistifi­
ca adevarul. Mistificarea se poate realiza, de
asemenea, prin interme_diari de perfect! buna­
credinta. dar rau informati sap, pur �i simplu,
naivi. Autorii - adevaratii autori ai falsu­
rilor - ramtn in umbra. Ei pot fi totu�i u�r
depistati prin simpla tntrebare : cui folose�te ?
Aceste reflecpi ne-au fost prilejuite recent
de lectura rinui reportaj aparut in cunoscuta
publicatie americana National Geographic (Of­
ficial journal of the National G�ograj>hic So­
ciety organul oficial al Societatil Natio­
-
nale de geografie), editata Ia Washington D.C.
Este reportajul ilustrat cu titlul Hungary's
New Way (Noul drum al Ungariei) tiparit in
volumul 163 (nr. 2, februarie 1983, paginile
225-261) al revistei amintite, semnat de
John J . Putman, senior Writer (redactor
principal). Citind reportajul, ne-au frapat
h!tple pu blicate de autor la paginile 226-
227, pentru a arata evolutia istorica a Unga­
riei. Ne-am intre bat de mai mult� ori daca
el s-a in�lat sau a fost in�Jat cu .bnna �i-
I
,.
NA1r�(Q)NA\IL
··
CG IE (Q) (G [R<A fiV IHI ll «:
'Hfl Jl11t01Ul 0(0/;�l''fi'C \HC..-UftC ¥0&.• • ,,! lf0. 1
C""YIIt�HT tg HU •r ll•ftO..<I C,(�C.h•'"' lOCI! J •
,...swt.,.Tofl •· '· ''"''�"'''""'' tcPTa''"' �ftu,ro
inta. pentru ca, Ja rindul sau, sa-i induca in
eroare pe altii, respectiv milioanele de citi­
to:ri ai revistei, oameni de perfecta buna-cre­
dinta. Atlt de izbitoare sint ,petele" de pe
aceste haiti !nett ne-am intrebat, nu o data,
daci autorul a fost dezinformat sau ne�u­
tor, ori �i una �i alta. La.sam Ia latitudinea
celor ce editeazi National Geographic -de a ci­
ror buna-credinta, de asemenea, nu avem
de ce sa ne indoim - �i a autorului tnsu�i ras­
punsul la aceste intre bari. A� cu'm - tn cazul
ca este vorba de o dezinformare :-- lisam
la aprecierea lor daca e bine sau nu ca un
redactor principal al unei publicatii (care, de­
altminteri, se bucura de un vechi �i meritat
prestigiu) sa se lase manipulat de ni� cle­
mente rauvoitoare, certate cu adevarul istoric.
Pentru ca este sigur ca cei ce i-au inspirat
publicarea hartilor combina in mod cinic
minciuna sfruntati cu escrocheria intelec­
tuala. �i iati cum f
Prima harta intitulata Regatul Ungariei
(la 1100) are drept explicatie textul : ,Ma­
gbiarii, primii unguri, au invadat [se pre­
supune teritoriile indicate in desen, caci nu
se precizea.zi care Iocuri anume n.n.] in -
secolul IX, migrtnd �din zona Mun�ilor Ural.
Au fost converti�i la. cre�tinism de catre
�tefan I, tncoronat la 1001". lata insa ca pe
aceasti harta apar trecuti ca vecini ai pa­
minturilor pe care ungurii s-au a�zat, polo­
nezii, locuitoFii Sf'mtului Imperiu roman, sir­
bii, bizanpnii �i cei ai cnezatelor ruse�i. Lip­
sese numai romanii. Lipsesc, de�i izvoarele
istorice, chiar �i cele provenite de la regi i
unguri, atesta existenta voievodatelor roma­
ne� conduse de Gelu, Glad, Menumorut,
precum �i a altor formatiuni politice roma­
ne�i. ce fiin?-u in acea vreme pe teritoriul
geografic al Romaniei. Desigur, omtsiunea
17
 arc un !'COp. Ea. estt: mcni ta .� arate
aliztnd o teza de mutt ctmdamnata de oamc11 ii
de �iinta de pretutindl' n i dar draga onor
p�udo-istorici de ieri !?i de a.zj - ca tt:dto­
l i ul pE' care s-au a�zat ungnrii tn nrma mi
ar fi fost golit de popt!l4ie Si
gr..\tiE"i lo•
astfel, prin a.ceasta. simpla �i ,nevinovata.··
omisiune, dintr-un foe, tn mod fo£1;at �i heal .
se arunca tn neant peste u n mileniu de istorie
a stramo�Uor noFi geto-da.ci �i da.co-romini,
care spre �in� d-lui Putman - au avut
·-
o tradttie statala tnca din secolul I i.e.n.,
priu marcle rege Burebista, contemporan cu
Caius Julius Caesar. Dar autorii ba£tii (�.
odata cu ei, autorul reportajului) se fac ca
nu cunosc acest .,aminunt•· vechi de peste
2 000 ani, dupa cum arata ca le este striina
orice cuno� n'F\ despre lupta de ctteva secole
purtata de voievozii rom!ni tmpotriva pene­
tra�iei maghiare. Chiar sa nu fi auzit ,fabri­
can�ii" M.f1ii de voievodatul Transilvaniei ?
S-au sa-l fi trecut tnadins sub tacere ? Daca
ace�i .,fabricanti" de ha£ti ignoreaza l ucruri
tndeob� cunoscute de istoricii de pretu­
tindeni, tnseamna ca autoritatea lor �in­
tifica este discutabila, ca sa nu zicem nula.
Dar mai ales ctnd asemenea i nve np i carto­
grafice sint difuzate tn scopuri ..�intifice
�j educative" motivele trebuie sa dea de n­
dit. Poate ca totu�i ace$1:i autori de barti
nu stnt chiar atlt de ignoranti. Poate ca ei su­
fera de o amne zie subita. Cel putin in anu­
mite momente. De pildi, atunci ctnd omit
granitele istorice �i demografice ale Roma­
niei. Dar in eazul de fata, amnezia nu re­
prezinta 0 simpla uitare, ci un feoomen mai
complex. Cine nu are memorie, nu poate avea
nici sensu} exact al spuselor sale .
tn fa�a unei asemenea mistificari orice
constatare de buna-credintl nu poate exclu­
de nici posibilitatea ca autorii baJ1ilor sa
eludeze cu buna �tiinta datele reale, pentru a
oferi celor ne¢utori o contrafa.cere groso­
laoa. Indiferent insa c3. este deliberatl sau
fara de voie, contrafacerea tot contrafacere
ri.mine. A� cl, indiferent de festele pe care o
memorie tn suferintl (sau, dimpotriva, prca
prodigioasa!) le poate juca. statele feudale
rom!ne� de .. Ia tnceputul medievalismului
constituie o realitate �i nu pot fi clintite din
istorie �i din memoria colectiva a poporu­
lui roman, a Europei, a uman itatii , oriclt de
stlruitoare ar fi ignoranta � au falsurile gro-­
solane ale celor care se fac cl n-au au zit de
ele.
·
Fire�e, toate aceste contrafaceri au un
scop. Ele se Jeaga de efortul de a prezenta
Transilvania drept parte integranti a 3¥­
zisei Ungarii istorice, tntinsa ptna la Tara
Romaneascl �i Moldova. De fapt. voievodatul,
respectiv principatul Transilvaoiei, a existat
ca o tara (regnum) deosebitl de regatul Un­
garici, ne fii nd altceva dectt dezvoltarea pe o
treaptl noua a vechilor d ucate (voievqdate)
romane� din secolele VIII-XL Voievoda­
t ul a ramas 0 institutie romAneasci specifid •
numai Transilvaniei, netnttlnit tn alta parte �
18
- reactu · rc�atului ungar . .t\ceasta persistenta a unei
institutii specifice , de veche traditie explicl
,
rl(• � Trausilvania nu s-a contopit niciodati
n• r<.'gatul maghiar. de ce ele au ramas doua
firi fund-uncn tal diferite (cum sublinia isto­
ricul maRhiat Szilagy i Sandor) � de ce ,tara de
·
d i ncolo rle pr&.duri' a gravttat mereu, sub
aspect ilemografic, economic,· religios, cultu­
ral si politic spre celelalte doua tlri romlne,ti
(fnpt con.statal �i de un alt istoric maghiar,
I<ovari Laszlo) .
�i dadi publicistului american ti va fi fost,
poate . mai anevoie sa consulte autorii amin­
t iti mai sus. n-ar fi stricat - to acest caz -
si rasfoiasca o encicloped ie, care. nu ne tndo­
im, i-a fost Ia tndemtnl. The Encyclopaedia
Britannica - Macropaedia, vol. 15, p. I 047,
t iparita chiar tn Statele Unite tn anii 1973-
1974. Ar fi putut afla astfel ca cercetarile
istorice �i arheologice evidenpaza ca pe teri­
toriul de azi al Romaoiei a trait o populape
autobtona geto-da.cica, populape care a dez­
voltat o economie �i o civilizape tnalta. .,cu
mult tnainte ca armatele romane s1 treacl
Dunarea". Ar mai fi aflat ci poporur roman,
ramas statornic tn vatra sa, locuia ,pe terito­
riul de azi al Roma.niei cltre sftr�itul primu­
lui mileniu a) erei noastre" �i c1 ,tnttia men­
f. tiune a valahilor - numele dat popoarelor
romanice de catre vecinii lor - apare tn
secolul IX". Si ar mai fi putut afla (de data
aceasta din The Encyclopaedia Britannica -
1\ilicropaedia, vol. X, p. 98) c3. Transilvania,
,nucleul statului dac (get)" ce a in ilorit tn
sec. I i.e.n.-I e.n., ocupati de regaJ itatea
magniara .,dupa ce regele Stefan I - potri­
vit trad itici - a inirint rezisten�a principe­
lui local Gyula", a evoluat ca o regiune dis­
tincta, autonoma, condusa de un voievod
sau guvernator. Ar fi aflat, de asemenea, ca
d upa batalia de la l\lohacs (1526). ,.Ungaria
a fost divizaU. tntre Habsburgi �i sultanul turc,
iar Transi lvania s-a transformat tntr-un prin­
cipat autonom, sub suzeranitate turccasca
{ 1566)". Tot tn aceasUi lucrare ar fi g!.c;it o
harta care arata !impede situatia pol itica
a diferitelor state in anul 1 566 �i. in accst
caz, n-ar mai fi trebuit sa apeleze la carto­
grafi ne�iutori sau rau-voitori. Dealtfel.
mari geografi !j>i cartografi ai vremii - Georg
Reicherstorffer, Abraham Ortelius �i tnsu�i
renumitul �[ercator - au marcat d isti nct, pe
hartile tntoGmite de ei. realitatile politice din
aceasta parte a lumii, pe care, cum se vede,
doar autorii haf1ilor �i reportajului din Na­
tional Geographic lc ignora.
Sa treccm acum la celelalte harti pubJi­
cate tn National Geograpl,ic. Ele vadesc ace­
casi sistematica ta.ctica de dezinformare, �i
- 'fapt surprinzator (sau nu ? !) - tot tn Je­
gatudi cu reali tatile roma.ne�i. Astfel, tarile
romane, care - cum prea bine se �tie - au
depnut un statut de· autonomie de-a lungul
tntregii epoci medievale, ou sint mentionate
nici pe harta. cc ar vrca sa reconstituie situa­
tia politica a Vngariei Ia 1566, to cootcxtuJ
gcografic,.central �i sud-est european, nici pe
cea de la 1740 �i nici pe cea de Ia 1812, la
-
 •
fel de schematic realizate. Este eel pu�in
surprinzator ca o revista reput ata prin servi­
ciul ei cartografic �i prin c alitatea excelenta
a numeroaselor haJ1i, pe care le-a publicat in
lndelungata sa existenta a dat gir unor reali­
zari atit de indoielnice ca �xecufie �i exacti­
tate geografica �i istorica. Acolo unde princi­
patele romane se aflau de fapt �i unde ar fi
trebuit sa fie men�ionate ca atare, ca vecine
ale Ungariei, autorii amintitelor haJ1i incear­
ca sa ne convinga ca s-ar fi intins ... Imperiul
otoman. Dar, in pofida unor relatii de suzera­
nitate specifice epocii (statut pe care 1-a
avut �i Transilvania mtre 1 5 4 1 �i 1688), prin­
cipatele romane nu au Hicut parte niciodata
efectiv din Imperiul otoman, ele au avut, in
virtutea vechilor tratate .incheiate cu Poarla
Otornana, in toata acea$ta perioada, deplina
autonomie interna �i o intensa activitate in
domeniul relatiilor internationale. sa ne
amintim ce scria, de mult celebrul istoric
britanic A. J. Toynbee, in monumentala sa
opera, A Study of History : ,ln ceea ce
prive�te principatele Valahiei �i Moldovei,
ele au fost intemeiate de descalecatori de
nationalitate romana, cre�tini ortodoc�i ;
ace�tia - coborlsera din podi�urile Transilva­
niei". $i tot Toynbee specifica: ,Romanii
valahi �i moldoveni au �tiut sa obttna de
Ia tuxci conditii cu mult mai favorabile decit
coreligionarii lor de Ia sud de Dunare".
D�r mistificarea realita�ii istorice vizeaza,
tn continuare, �i situatia Transilvaniei. Nu
numai ca aceasta nu este marcata. in nici un
fel ca principat autonom la 1 566, dar cele­
lalte doua ha�i - din 1740 �i 1812 - in­
cear�a sa convinga pe cititori ca. Transilvania
ar fi facut parte din regatul Un gariei, recon­
stituit dupa ofensiva babsburgica ce a urmat
asediului Vienei. Este cazul sa amintim celor
ce afirma acest fapt ca, dupa cucerirea ei de
ditre Habsburgi, Transilvania a fost organi­
zata ca mare principat, dependent direct de
curtea de Ja Viena �i ca nicicdata, ptni in 1867,
n u a fost integrata Ung�iei.
Autorii hartilor �i publicistul ce le-a dat
gir ignora insa aceste realiti�i istorice, dupa
cum ignod. multe alte lucrurt, tncit cititorul
revistei nu poate ramtne dectt uluit de atita
ignoran� tncapa�inata �i sistematica. Cu attt
mai mult, .cu cit Ia harta nr. 5 (pe care apare
consemnata, in fine, existenta unui stat ro­
manesc, coborit - probabil - din cer !), har­
ta intitulata Primtd razboi mondial (1914 ) ,
<'ititorul intilne�e urmatoarea explicatie:
,Ungaria a intrat tn primul razboi mondial
ca parte a tntinsei duble monarbii. Dupa in­
frtngerea din 1918, Ungaria �i-a pierdut 64%
din populatie � 7 1 % din teritoriu (vezi barta
urmatoare)". La harta indicata, cititorul tn­
ttlne� urmatoarele explicapi. Prima: ,Terito­
riile obpnute de Ungaria tntre 1938-1941 �i pier­
dute tn 1945". A doua explicatie : , Spertnd si-�
recapete teritoriile pierdufe �i fara aparare
tmpotriva Germaniei naziste, Ungaria a in-
trat tn razboi de partea Axei". Pe aceast!
pacta figureaza b�urat nordul Transilvaniei,
�bpnut" (vorba cartografului) dupa mtr�a-
• vu1 Dikt4t de la Viena ca �i unele teritorii
cehoslovace �i iugoslave.
Attta fals �i atita manipulare cartografica,
tntr-un spatiu atit de restrtns, ar umple de
invidie chiar �i pe cei mai abili profesioni�i.
Totu�i, pentru ca performanta falsului sa
atinga noi culmi, la pagina 253 din reportaj
se poate citi: ,Este 0 ironie ca dupa primul
razboi mondial, cind Ungaria, pentru prima
o�ra in . epoca moderili, �i-a recapatat inde­
penden�a. a pierdut, printr-un tratat, 7 1 %
din teritoriu �i mult din popula1;ie. Ace�i oa­
meni pierduti ramin in con�iinta ungurilor.
Mai ales cei din Romania; sint rau tratati.
Mi s-a spus de mai multe ori".
A�dar, toata.. falsificarea are un sen$.
Ea vizeaza citeva state invecinate, indeose bi
Romania �i politica interna roma�easca de
azi. Ceea ce ,uita" sa arate autorul (sau auto­
rii) M.�ilor �i al comentariului este faptul ca
destramarea putredului Imperiu austro-un­
gar multinaponal nu reprezinta citu�i de
putin o ,ironie" a istoriei, ci un adevar cu
caracter obiectiv �i inexorabil.
Adevarul acesta se explica, inainte de toate,
prin vointa energica a croaplor, sirbilor, ro­
manilor, polonezilor, cehilor � slovacilor din
Austro-Ungaria de a scapa de teroarea exec­
citata asupra lor de un imperiu despotic, care
incerca mereu s3.-i deznation.alizeze, tn numele
unei bimerice ,Ungarii Mafi". Ungaria n-a
putut pierde 7 1 % din teritoriu pentru sim­
plul motiv ca nu poti pierde ce nu e al tau.
chiar daca la un moment dat 1-ai detinut
prin fort! �i dietat. �i n-a putut pierde 64 %
(sau vorba autorului reportajului ,mult") din
popula�ie pentru 1a fel de simplu motiv ca
marea majoritate a acestei populatii nu era
ungara �i nu s-a co.nSiderat niciodata ungari,
in pofida sistematicei politici de deznationa­
lizare practicata de oficialitati.
Astfe1 de practici, de a prezenta teritorii
cotropite � popoare subjugate drept teritorii
�i locuitori proprii, nu stnt ooi. !.nca Ia sftr�i­
tul secolului trecut s-a constituit Asociatia
centrala pentru maghiarizarea numelor: -
care Ia !nceputul veacului nostru avea ca
pre�dinte � Simon Telk�, eel care publica
tn 1898 lucrari ..�intifice" (tot attt de �.�i­
injifice" ca �i ba.tiile pe care le discutam),
precum Hogy Magyarositsuk a vezetekneve­
ket ? (Cum sa maghiarizam numele patro­
nimic ?), tn cadrul unei actiuni sistematice,
oficializate � necru1:3-toare.
Publicarea unor asemenea ha�i �i radie­
rea unor popoare de pe harta continentului
arata !impede din ce fel de modele se inspiri
cei ce practica jocul iresponsabil cu adeva­
rul istoric. Nu este cttu�i de pujin o ,ironie"
a istoriei faptul ca strbii, croa�ii, romAnii din
Transilvania �i Bucovina, polonez;ji, cehii
�i slovacii s-au desprins de Imperiul austro­
ungar prin propria lor voin1:3- � ca tratatele
internaponale au consemnat ulterior � pen-
19
tru totdeauna aceasta definitiva desprindere.
Dupa cum, nu !n mod ,ironic" secretarul de
stat Robert Lansing, in numele pre�dinte­
lui S.U.A., Woodrow Wilson, scria in 1918
di .,Guvernul S.U.A. este martorul marilor
j
suferinte �i ertfe ale poporului roman pentru
cauza libertdtii, in fata du�manilor � asupri­
torilor sai. Simpatiztnd cu spiritul unitatii na­
tiondle �i cu dorintele romanilor din toate re­
giunile, Guvernul S.U.A. nu va pregeta sa-�
impuna influenta pentru ca drepturiJe politice
�i teritoriale {urate poporului roman sa fie
realizate �i asigurate tmpotriva oricarui ames­
tee din strainatate". (Library of Congress,
Washington D.C. , Presidential Paper Micro­
film, Woodrow VVilson Papers, roll 345,
Series 4, Case file 3183.)
Anul 1918 a fost data eliberarii acestor
popoare. La 1 Decembrie. 1918, Adunarea
Nationala a tuturor romanilor din Transi lva­
nia, Banat �i Ungaria a proclamat solemn �i
pentru totdeauna, unirea lor �i a teritoriilor
locuite de ei cu patria-mama - Romania.
Sub aspect etnic, demografic �i istoric,
a�-zisele teritorii ,pierdute" de Ungaria n-au
fost niciodata ungare. E drept ca in aceste
teritori i au ramas sa traiasca, alaturi de cro­
ati, strbi, romani sau slovaci �i un numar de
maghiari, reprezentlnd insa cifric o minoritate ,
de mai multe ori consemnata ca atare, tnca
in timpul fostului imperio dualist, de inse�i
statistici oficiale habsburgice. Astfel, potri­
vit recensamtntului din 1910, efectuat de
autoritatile austro-ungare �i in conditiile
unei ofensive permanente de deznaponalizare
a romanilor, populatia Transilvaniei era com­
pu�a (procentual) d i n : 46,20% romani, 25,70%
ma3hiari, 7,0% secui, 1 1,60% germani, 4,6%
sirbi �i croati , 2.6% ruteni, 0,6% slovaci,
1,7% alte nationalitati. (1918 la romani. Desd­
v£r#rea unitd{ii nafional-statale a poporulu
·i
roman, Documente extert\e, vol. 1, 13ucure¥ i.
1983, p. 19.) Despre autori i acestor statistici
se poate spune orice, tn afara de faptul ca
le-ar fi fost favorabil romanilor.
Populatia maghiara, ramasa dupa 1918 in
Romania, se bucura de toate drepturilc �i
libertatile asigurate de Constitutie, de legi,
ca �i de structura �i modul de organizare
al diverselor institutii, culte �i organiza�ii in
care ei se afipna. Nationalitatile conlocuitoare
din Romania (inchisiv maghiarii) �iu mai
bine decit denigratorii de peste hotare cit de
reate �i efective le stnt drepturile �i liberta­
tile. Noi spunem cu mindrie, pentru ca avem
�i motive, ca ar ri de dorit ca in �ulte alte
locuri din lume nationalita�ile conlocuitoare
sa se bucure de atitea drepturi de cite bene­
ficiaza ele in Romania. In aceasta ordine de
idei, ne-ar face pHicere ca domnul John J.
Putman, sau oricare alt reporter de la Na­
ti01lal Geographic, sa viqa tn Republica So­
cialista Romania pentru a se convinge en
proprii-i ochi de situatia nationalita�ilor con­
locuitoare din Romania. Nimeni -n-are k'f§a:
� gardl$tl dlo
dreptul sa infati�ze - la aproape 40 ani
20
de Ia incbeierea ultimului d.zboi mondial -
pretentiile regimuJui fascist al lui Horthy
de a reface, c u ajutorul lui Hitler �i Mussolim,
prin noi rapiri teritoriale pe seama statelor
vecine �-zisa Ungarie Mare, drept o simpla
,obpnere" de teritorii , iar destramarea lm­
periuJui austro-ungar dr�pt ,o ironie a
i�toriei". 0 ironie, �i tnca una plina de perfidie
este tnsa sa se vorbeasca despre teritoriile �i
oamenii ,pierduti.. (mai ales tn cuprinsul g.-a­
nitelor de azi ale Romaniei �i altor state vc­
cine Ungariei) de raposatul Imperiu habs­
burgic sau de statui fascist al lui Hortby.
ln reportajul din National Geographic, John
J. Putman consemneaza faptul ca, !n timpul
regimului horthyist, 600 000 evrei au fost
trimi�i �i exterminati !n lagarele de concen­
trare. 0 parte din evreii trimi�i de Horthy
tn cuptoarele de Ia Auschwitz fusesera de­
portati din Transilvania de Nord , ,obtinuta"
de Ungaria tn urma Diktatului de Ia Viena.
ln afara de evrei, Horthy a trimis tnsa. tn
lagare �i multi romani. Alti romani, mii �
mii de oameni, au fost siliti, tn numele ,ideo­
logiei nationaliste ungare", sa-�i paraseasca
averile �i casele, au fost trimi�i Ia munca
de sclavi tn Ungaria sau, pur �i simplu, au
fost uci�i prin impu�are, sptnzurare, deca­
pitare, prin fel de fel de chinuri atroce inven­
tate tnadins pentru e i de ,.zdren�aro�ii"1 de
trista amintire.
Daca publicistul John J . Putman dore�e
sa cunoasca tn detaliu aceste fapte ti putem
reromanda lucrarea istoricului american, pro­
fesor Ia New York University. Randolph L.
Braham - Genocide and retribution : The Ho­
locaust in Hungarian Ruled Northern
Transylvania ( Genocid �i pe�eapsa : Holo-
caustul in Transilvania de Nord aflata sub
stapinire ungara) - aparuta chiar in S.U.A . .
tn anul 1983 Ja 'Editura Cluwer Nijhoff,
Publishing member of the Clower Acade­
mic, Publishing Group, Boston-Hague-Dor­
drecht-Lancaster. Din studiuJ ei introductiv
(50 pagini) �i mai ales din culegerea de docu­
mente (circa 180 pagini) reies cu prisosinta
crimele monstruoase savir�ite de .ocupantii
horthyi�ti impotriva populatiei romane�i.
evreie�i �i de alte nationalitati pe teritoriul
din nord-vestul Romaniei, vremelnic r�pit
prin Diktatul fasci st de Ia Viena.
•
Avem motive sa credem ca dl. John J.
Putman a auzit de localitatile Lidice sau Ora­
dour sur Glane. Ii sugeram sa se intereseze
�i de unele loc. .Jitati ro}llane�ti care au cu­
noscut acee�i tragedie atroce. Noi nu uitam
de masacrele savir�ite pe teritoriul romanesc
tn timpul lui Horthy, Ia lp �i Treznea, Moisei
�i Sirm�, ca �i in alte localitati, clnd 3¥ziri
intregi au fost distruse, clnd �iruri lungi de
' Rongyos Garda (Garda zdrcntliro$ilor). organlza t ic
\
uaUonalislli paramilitarl alclLuil� din fO!$U ofl cri alb­
ngar1a. Numetc vine de Ja balne c civile
s[rtcAcioase tn care umblau membrll el.

Jocuitori civili - batrini, femei �i copii -
au fost sco�i ziua sau noaptea Ia margine a sate­
lor, pu�i sa-�i sape groapa �i uci�i in masa
tocmai in numele ,ideologiei na�ionaliste
ungare", at �-zisului ,drept" at Ungariei
de a califica prabu�rea putredului Imperiu
habsburgic �i tratatele de pace de la Ver­
sailles �i Trianon (pe care numai Hitler le-a
mai hulit cu atita ardoare furibunda), drept
o ,ironie" a istoriei. Poate ca daca va veni in
Romania, dl. John J. Putman se va simti
Jndemnat sa puna 0 floare � sa pastreze un
moment de reculegete pioasa la locurile de
supliciu al atttor victime inocente, sa reflec­
teze, eventual, la incercarile unor in�i �i
organizatii de pe diferite meridiane de a
retnvia fascismul in lume �i- tndeosebi la
ideea de memorie colectiva opus! oricarui
tip de amnezie programata.
Acesta este adevarul ! 0 emigrape arun­
cata peste bord de istorie. tnver�unata �i
stupida, in care cotdiie toate drojdiile �i dez­
nadejdile provocate de 0 istorie ireversibita,
tncearca sa mai fluture steagul anacronic al
fascismului borthyist, cu toate mijloacele de
care e in stare. Nu e, dealtfel, singura fata a
fascismului care tncearca sa fie reactualizat
astazi in lume.
Ar fi interesant, in acest sens, de �iut to­
tu�i mai amanuntit ce medii, ce institutii,
ce persoane �i ce surse documentare i-au
servit d-lui Putman pentru afirmatiile sale.
John J. Putman cunoa�te. desigur, ca tn
�i i nta ci tarea surselor are caracterul unei
obligatii elementare. Nu de alta, · dar de la
un timp, in lumea atit de agitati, de plina
de violen�a. in care traim, se cam tnmultesc
'
ofensivele cartografice, jocurile iresponsabile
cu datele istorice false, afacerile politice tene­
broase, acoperite, chipuriJe, de cele mai ino­
fensive cuvinte. Lor Ji se potrivesc perfect
spusele lui Dostoievski, care afirma ca aceta
care se minte pe sine pleclndu-�i urechea la
propriile minciuni, ajunge si nu mai deose­
beascli. adevarul nici in cl, nici in jurul lui,
sa nu mai aiba respect nici pentru sine, nici
pentru ceilalti oamenj .
Atita doar ca adevarul istQ,ric nu poate ft
prcscris.
Poate ca in viitor redartl'rii de la NatioJsal
Geographic Magazitte vor fi atenti fata de
datcle istorice care le servesc la tntocmirea
rcportajeJor de- pe diferite meridiane, inclu­
siv a surselor cartografice.
Nu nc indoim ca domnul John J. Putman,
ca semor Writer, •si editorii revistei National
Geographic, ri.spunzatori pentru aparipa tex-
tului sau, vor trage singuri toate concluzi ile
ce � impun, din ideea de respect pentru ade­
'lar �i pentru milioane1e de cititori ai publi­
catiei pe car<:> o serve:,c.
•
..
... tnt Jtllla I ••bltl
e ltZ,-f!U7 r
.4
r
e 1918 LA ROMANI (sub egida Directiei generate
a Arhivelor statului; colectiv de coordonore: Jon
Ardeleanu, Vasile Arlmla, lonel GaJ, Mircea
Mupt).
Editura �tiin�ifid �i enci!lopedid, Bucurefti ,
1983, vol. I , I I , 1344 pp., 140 lei: 456 mdrturii
documentare externe din perioodo 1879-1918 de
f
deosebito semni icofie privind lupto poporului romdn
pentru desdvfr$ireo unitdfii no�ionol-statale. omplul
ei ecou intemofionol.
e GINDIREA REVOLlfTIONARA DIN RO­
MANIA DESPRE RELIGIE (sub egido lnstitutului
de studil istorice $1 sociol-politice de pe ltngd C.C.
ol P.C.R.; volum pregdtit pentru tipor de dr. Augus­
- tin Deac, dr. lon JacoJ, dr. Teodor Popescu, dr.
Natalia Tampa; referenf) $tiinfifici: dr. Nicofae
Copolu, Nlcolae RauJ). -
Ed itura po litid, Bucurefti, 1983, 336 pp., 1 6
lei : ontologie de texte (studii, orticole, frogmente
din lucrdri. extrose din documente progromotice)
din perioodo 1870-1 936, relevtnd trodi�ii/e /uptei
tmpotrivo concepf)ilor mistice , de pe pozifii/e mote­
rio/ismulul dialectic $1 istoric, din potrio noastrd.
e Joan Scurtu - DIN VJATA PO UTJC.l. A
ROMANIEI 1926-1 947.
Ed itura �tiin�ifid fi encicloped id, Bucu re$ti ,
1983, 552 pp., 40 l ei : studiu critic privind istorio
Portidului No�ionol- Tdrdflesc.
• I Plrva - DRUMURI IN TARA ZARAN­
OULUI. •
Editura Sport-Turism, Bucure$'ti, 1983, 208 pp.,
1 4 lei: itinerorii istorico-turistice.
e Din publica�iile ap3rute recent sub egida f"Ju­
zeului na�ional de istorie: FAURITORI AI UNI­
TATI I $ 1 INDEPENDENTEI NATIONALE (coor­
donotori prof. dr. Florian Georgescu �; Elena
Palanceanu), 360 pp., 25 le i; Emil Moscalu - CE­
RAMICA TRACO-GETICA, 516 pp., 40 lei; IS-
. TORIA ROMANIEI - C R ESTOMATIE, vol I
- 90 pp . 8 lei, vol I I - 254 pp., 1 5 lei; vol. I l l
.
- 278 pp., 15 lei; Andrei Panoi u - A R H ITEC-
TURA DIN ZONA C ENTRALA A GORJULUI,
156 pp . , 10 lei; Eugenia Greceanu - ANSAM­
B L U L URBAN M E D I EVAL PITE$TI, 164 pp.,
1 0 lei; CERCETARI DE CONSERVARE S f RES­
TAURARE A PATRI MONIULUI MUZEAL, vol .
1 - 228 p p . , 1 5 1ei , vol. 1 1 - 320 pp . . 1 7 1ei;
CERC ETA R J N U M ISMATICE, 264 pp . . 1 6 lei:
MUZEU L NATIONAL, vol. V - 462 pp . . 40 lei ,
vol. VI - 508 pp., 42 1ei; CERCETARf ARH EOLO­
GICE, vol. I V - 298 pp. , 1 8 le i. vol. V -- 270 pp . .
20 lei, vol. V l - 2n pp:, 22 1 e i .
21
 939: ROMANIA i$1 APARA
INDEPENDENTA
CRISTIAN POPI�TEA N U
'
0 bi�nuitul cortegiu al protocolului diplo­
matic se punea in mi�are in dimineata
de joi 9 februarie 1939, pentru a aduce cu
trasurile Coroanei britanice pe ministrul
plenipoten�iar �i trimisul extraordinar al
Romaniei Ia Londra de la re�dinta sa din
Belgrave Square 1 la palatul Saint- James.
La orele 1 1 .45 (ora locala), incepea audienta
de prezentare a scrisorilor de acreditare a lui
Virgil Viorel Tilea Ia regele George VI. Un
fapt neobi�nuit, ce ad.ta importanta acor­
data evenimentului, era participarea la au­
dienta a ministrului afacerilor externe al
Angliei, lord Halifax. Neobi�nuit, deoarece
la aceste ceremonii Foreign Officeul era
reprezentat printr-un secretar de stat. ln
timpul audientei, care s-a prelungit ptna dupa
orele 13, plempotentiarul roman arata suve­
ranului britanic ca tn privinta Romaniei
,nu de situatia in�rna trebuie sa ne temem,
ci de cea externa �i mai ales de presiunea
Germaniei". De asemenea, el avertiza dt
,daca Germania va pune staptnire economica
pe RomAnia, potentialul e i de razboi va ere�
cu 200 Ia suta".
Numit tn po stul de Ja Londra, attt datorita
relapilor sale din lumea de afaceri � poJitica
din capitala unde-�i facuse studiiJe univer­
sitare (diplomatul era unul dintre pu�inii
romAni licentiati Ia celebra London School
of Economics), clt �i faptului c3. se 'numara
printre intimii regelui Carol II, V. V. Tile-a
lansa astfel, tnca de Ia prima sa prezentare,
semnalul tngrijorarii pentru soarta indepen­
_
dentei statulut romAn naponal unitar, fau­
rit la 1 Decembrie 1918, tngrijGrare care sta­
ptnea cercurile guvernante de la Bucure�.
Dealtfel, la mai putin de 45 zile de la audienta
de la Saint James's Palace, Tilea avea sa dez-
lantuie, prin interventiil� sale la conducer�
•
•
Foreign Officeului, acea furtuna diplomatic*
din 16-20 martie privind un presupus
22
•
•
•
ultimatum german dat tarii sale, cunoscuta
drept ,Cazul Tilea", de care atit istoricii
romanil ctt �i cercetatorii straini - canadia­
nul Sidney Aster, americanii David Funder­
burk1 �i Paul B. Quinlan - au scris insistent
in ultimii 10- 1 5 ani.
Preocuparile serioase �i nelini�itoare, care
existau Ia guvernul roman, fusesera deci
imparta�ite - desigur, din dispozitia regelui
�i a principalului sau ministru, in acel moment
Armand C3.linescu - direct suveranului bri­
tanic �i ministrului sau de externe.
Primejdiile care amenintau independenta,
suveranitatea �i integritatea Romaniei nu
erau citu�i de putin exagerate. Hitlerismul,
· fascismul �i revizionismul i�i dadeau mina
intr-o ofensiva care viza direct libertatea
poporului roman. Puternica impotrivire a
opiniei publice romine�ti, atitudinea Iucida
a cercurilor guvernante de Ia Bucure�i de­
terminasera pina atunci oprirea ascensiunii
spre putere a Garzii de fier, principala agen­
tura a Germaniei hitleriste in Romania.
Aqiunea vigilenta a poporului roman, ilus­
trata. exemplar Jn acei.-ani prin activitatea ·
Comitetului Na�ional Antifascist, avea sa se
exprime cu o exceptional! vigoare la marea
demonstratie antihitlerista �i antirazboinica
din 1 Mai 1939, din capitala �arii !Ji din alte
or�. demonstratii cu amplu ecou peste
hotare in intreaga Europa aflata atunci la
numai clteva luni de dezlantuirea celui de-al
doilea razboi mondial.
"
I ntre numeroasele marturii de epoca tn-
registrtnd atitudinea RomAniei tn apa-
rarea independentei se cl8t5ifica � o serie de
rapoarte dip1o.matice ale ministrului �farii
Britanii Ia Bucure�i. tapoarte existente
astazi Ia Public Record Office, precum �i o
t-• Maga%in Worie. or. 10/1975; 5-8/1982.

scric de materiale de presa coleqionate de
arhitectul Barbu �linescu, fi �l f�stului :erc­
mier Armand CAlinescu, caruta ti adresam,
l5i pe aceasta cale, mul�umirile noastre .
•
lata deci o succinta diagrama a perceptiei
politice a �fulu� ID:isiunii . diplomatice brita­
nice J;t Bucure�. Su Regtnald Hoare.
tn aceeasi zi tn care, Ia Londra, Tilea t�i
incredin�a scrisorile de acreditare, ministrul
engtcz comenta tntr-un raport catre lord
Halifax (P.R.O. -F.O. 371-23 841-1 088) sem­
nificatia alcituirii Ia 2 februarie 1939 a ,unui
uou guvern roman al carui principal interes
consta tn promovarea domnului calinescu
prin crearea noului .post de . vicepre:jedinte
a) Consiliului �i pastrarea de catre acesta a
portofoliului Apararii Nationale �i Internelor,
pe care le-a detinut cu competenta �i hotarire
�i tn cabinetul anterior. D. CAlinescu, care
este fara tndoiala personalitatea dominanta
a noii administratii, devine acum �i liderul
ci oficial''. La 6 martie, Hoare anunta guver­
nului sau numirea lui Armand CAlinescu ca
� f at guvernului tn urma mortii patriarhului
Miron Cristea Ja Cannes. Pe telegrama cifrata
din Buture� R . 1542/139/37, referentul de
la Foreign O!fice nota: ca ,tn c��tea. sa de
ministru de mterne �� a1 aparant natJOnale,
caunescu estc principalul responsabil pentru
politica impotriva Garzii de fier".
La 5 mai, ministrul englez specifica parti­
ciparea premierului roman Ia Congresul bres­
lelor din 1 Mai 1939 �i faptul ca, tn cuvintarea
sa, cl a afirmat hotarirea Romaniei de a
rezista oriciror amenintari �i presiuni
dinafara. Dupa 3 saptamini, diplomatul
englez raporta lordului Halifax despre dis­
cu1;iile dintre ministrul Germaniei la Bucu­
res ti, dr. '¥ilhelm Fabricius �i premierul
roma n . A . Cilinescu i-a relatat diplomatului
englez acuzat�ile . ministrulu� ger�n c�
Rom�nia contnbute la tncercwrea Retchulul.
El le-a raspuns : ,RomAnia se afla tnt:-?
tncercuire Ia fel de completa ca a Germamet,
dar faptul nu-l face sa se simta. nefericit".
Pdmul ministru roman a menponat apoi
surpriza guvernului sau ctnd a aflat ca. la
ocuparea Cehoslovaciei au exista� �i afi:je
tn limba romana, chemtnd populapa la calm
�i ordine, �i � remarcat co �tra<;liqia din�e
existenta unut asemenea af1� �� raportunle
gcrmano-romane.
A titudinea RomAniei tntr-un viitor razboi
preocupa cercurile gu��rnante ]>rita­
nice inca de la tnceputul anulut 1939. Yntr-un
raport din 28 aprilie 1939, Rc::ginald Hoare
analiza informapile de care d1spunea, apre­
ciind vjitoarea conduiti a Romaniei: ,Ger­
manii au fost impresiona�i de recenta com­
portare a RomAniei _[referire . la mobiliza��le
din primavara anulut 1939, �� la declaratule
categorice ale �uye.�nului roman. pri yind
apararea suveramta�u natJOnale_ � a mte­
grita�ii sale teritoriaJe- n.n.]. $i ei au fost
indeajuns de impresionap pentru a fi tncre­
dintati ca daca ar fi atacata, Romania ar
lupta �i ar distruge industria petroliera tnainte
ca Germania sa puna mtna pe ea". ln strtnsa
legatura cu aceasta nienpune, este cazuJ
•
sa amint.im ca attt Ia 1 1 �i 12 septembrie
.1939 tn prezenta premierului A. CAli �escu
� �i la �3 decembrie 1939, �as a la <?n g or�
Gafencu; a avut loc o consfat uue cu mtru�u
.
Angliei ¢ Frantei, Hoare �i Tbierr�, la ca:r<:
s-a discutat planul de distrugere .a mdustrte�
romane de petrol, tn eventualitatea unet
invazii germane tn Romania. .. . .
La aceasta. tnttlnire, reprezentantu A��lie1
�i Frantei au declarat � at�� mthtar
englez �i expe� sau te�lC au S!ndiat plan�d
de distrugere a mdu striet petroliere tntocmtt
de statui major roman �i 1-au gasit excelent:
Ei vor sa se precizeze ca c
� pera�ea va. ft
consultativa tn timpul pr egatinlor �� efectwa
tn timpul executarii planului. Despigubirile
oferite de cele doua puteri se refera doar Ia
industria distrusa �i la pos�bilitatea ca aceast_a
sa-�i reia activitatea. Gngore Gafenc� , . mt­
nistrul afacerilor externe al Romame1, a
notat cu aceasta ocazie : ,M-am marginit
sa fac unele observatii. �i an� me ca. tn ceea
ce prive� existenta planulw de dtstrugere
nu mai ramtne nici un raspuns de dat deo�:
•
rece cei doi diplomap au recunoscut et tn�1�1
.
ca un asemenea plan, care d?vede�. intent!a
guvernului roman de a dtstruge mdustna
de petrol tn caz de razboi, a �i fost efe?tuat.
tn ceea ce prive� data ctnd operapa de
distrugere trebuie efectuata no cred ca s-ar
putea stabili un moment care nu _ar cadea
dupa tncepe rea ostilitatilor. Romarua nu. are
de gind sa primeasca nici on fel de ultima­
tum nici politic, nici economic.
Nu ne putem gtndi tnsa la o distrug�re
anticipata. a petrolului nostru, care ar f1 o
provocare de razboi din partea noastra. 0
asemenea hotartre nu poate fi luata dectt
de autoriUj: ile romane, car7 singure st l?t
tn masura sa aprecieze data �� ctnd Romama
este tn primejdie". (A.M.A.E. - Fond 71,
Anglia 1939, vol. 40).
•
Afinislrul Romaniei
La I.nndro.
V. V. Tilea,
i.e$ind de La
St.
James's Palace,
dup4 audienta
df Prttentart
n 11crisorilor
dt! acreditare
- •
 Opiniile lui Gafeucu transmise �i oficiilor
cliplomatice romane�i sint concJudente pen­
t ru a i lustra �i pri n acest exE" mplu cfortul
r,u·n· rnului de Ia nucure�i de a evita, pentn:
�adi, orice cornplicatie internationala, intr-o
situatie care era prin ea tnsa�i cit se poate
de complicata �i diu prevestitoare, precum
!}i intima sa dccizie de a-�i pastra Jibertatea
de actiune spre a se situa de partea ?-dversa­
rilor celui de-al r l l-Jea Reich.
Raportul lui Reginald Hoare, din 28 aprilic
1939. dovedea ca diplomatul britanic intuia
attt situatia Ja care era e:xpusa Homania,
ctt �i necesitatea de a-i lasa libertatea de a
actiona conform intereselor ei specifice. ,Exis­
ta o tendinta - scria Hoare - , mai puternidi.
in Franta decit Ja noi, de a afirma �i a impune
punctul de vedere ca romanii (�i alpi) ar
trebui sa-�i faca auzite in gura mare decla­
rapile de recuno�tinta fa� de noi pentru
garantiile acordate �j ca printre aceste mar­
turii e i ar trebui sa scuipe o data, de doua
ori . spre nemp, tocmai pentru a ne arata
cit sint de sinceri in recuno�tin'fa lor. Nu
mai e nevoie sa va spun cit de nebuneasca
este orice asemenea idee �i di. noi putem
sta lini�ti �i multumiti ca [regele] Carol
�tie ca politica nu trebuie sa se bazeze pe
senti mente � ca daca r3 zboiul va incepe.
el va fi ci�gat de imperiul britanic".
I siderentele
,.
n acela�i raport in care t� exprima con­
asupra informapiJor diplo-
matilor englezi din capitala ungara despre
discupile Czaky-Mussolini-GOring privitoare
Ia pozipa diferitelor � din sud-estul euro­
pean in eventualitatea unui conflict armat
intre marile puteri, Sir Reginald Hoare
scria: ,Parerea mea este ca noi ar trebui sa
tncurajam [Romania] sa ramtna indepen­
denta, chiar da.c3. aceasta neutralitate in­
seamna ca o oarecare cantitate de produse
petroJilere va merge la inamic. Parerea mea
se sprijina pe convingerea ca noi ar trebui
sa rezistam tentatiei de a foqa Romania
sa intre ih razboi din prima etapa in care,
tn mod inevitabil, ea ar fi cople�ta. �i chiar
daca noi nu ne vom tmpotrivi unei asemenea
evolutii. incercarea ar putea e�a. iar noi
am putea s-o aruncam pur �i simplu direct
in bratele Germaniei".
Hoare noteaza ca ,potrivit impresiilor
foarte categorice ale ministrului de externe
ungur Czaky, acesta exclude posibilitatea
ca atit I ugoslavia, ctt �i Romania sa treaca
de partea Axei. Cred ca el are dreptate pr�­
vaztnd ca DOi facem UD efort suspnut pentru
a da actualei lor bunavointe [a iugoslavilor
�j romaniJor) UD suport CODCret (ca, Oe piJda,
tunuri antiaeriene) pentru a se angaja mai
departe. Aceasta bunavoin� fiind asigurata.,
Romania va fi in masura sa-� arate dorinta
- cu conditia ca noi sa garantam securitatea
tn \lediterana - �i treptat, sa treaca de la
o neutralitate corecta �i pasiva la una sporit
binevoitoare, care s-ar putea exprirna in
forme concrete, prin achizitionarea produselor
roman< �i de catre nci �i 0 tencl inta �centttatii
de a-�i sabota propriile ar'"njamcote ecoo&-
mice cu Gcnnan ia. tn cele din urma, cit!(}
noi �i turcii vom controla situatia, Romania
24
ar fi in mod sigur ln<.lreptaHi ::.pre ruperee1
tuturor relati ilor ei cu Axa".
La 1 9 mai 1939. ministru] engkz ii scri:t
,,strict �ccret �i personal" subsecretarului de
stat la Foreign Office, Sir Alexandre Cai)o
ga.n, personalitate cu vederi pronuntat anti­
hitleriste ca ,germanii au ioceput sa fie
surprin�i �i se intreaba. daca se poate avea
incredere in Olinescu pentru a indeplini
in m0d loial, in litera �i spiritul lui, recentut
acord economic (din 23 martie 1939) �i dadi
nn ar fi nn Jucru bun ca el [catinescu) sa fie
climinat. Eu cred ca de fapt atit regele cit
�i guvernul au o privire clara asupra Jiniei
politice a Romaniei: ei incearca sa nu faca
nimic care ar putea fi interpretat ca o pro­
vocare de catre germani �i. in acelayi timp,
prin toate mijloacele, ei vor cauta sa impie­
dice a fi impin�i iotr-o dependenta economica
totala fata de Germania �i vor incerca sa
reziste dorintelor germanilor de a-�i trimite
speciali�i in prea multe iotreprinderi roma­
ne�ti". Sir Regmald definea apoi pe premie­
rul roman, in contextul cercurilor condudi­
toare de la Bucuresti •
, in acesti termeni:
•
,Eu a.� considera pe Olinescu drept omul
eel mai indicat sa preia conducerea �i sa
constituie elemfntul vital aJ rezistentei na­
tionale ; la urma urmelor, el este ambitios
�i trebuie sa �ie foarte bine ca Jutndu-�i
pe umerii sai tntreaga raspundere pentru
eliminarea lui Codreanu �i supri marea Garzii
de fier, nu-l poate a�pta nici un viitor
intr-o Romanie dominati'i de Germania".
•
Aceste puncte de vedere din rapoartele
din aprilie �i mai s-au confirmat prin atitu­
dinea de neutralitate adoptata. de guvernul
condus de Armand C3.linescu Ia tnceputul
marii conflagratii . neutralitate care a tncor·
dat simtitor relatiile Romaniei cu puterile
fasciste, mai ales prin ajutorul �i ospitalitatea
acordate de autoritatile �i poporul roman
guvernului, armatei �i populatiei poloneze
care s-au retras prin tara noastra1•
In telegramele din 7 �i 12 septembrie
expediate din Bucure�, Reginald Hoare
indica Jimpede fermitatea atitudioii Roma­
niei: ,La tntilnirea cu primul ministru am
ridicat problema neutralitatii Romaniei l?i
am primit asigurari extrem de serioase ca in
ochii guvernului roman ea este o pura for­
malitate juridica, care nu schimba nimic in
intentiile Romaniei de a acorda cauzei alia­
tilor orice sprijin posibil"1. $i peste cinci zile,
,pre:jedintele Consiliului. mi-a exprimat fer­
rna sa convingere �i dorinta ca intr-o anumita
etapa Romania ar putea inteiveni in razboiul
d intre libertate �i tiranie".
C
ombintnd presiunile economice cu �­
tajul politic, eliminarea adversarilor pe
calca asasinatului cu brutalitatea foJi:ei mili­
tare de invazie. o tntreaga panoplie de meto-
1 }fagarin istori�, nr. 7/1974, 12/1979.
•
1 l'c parcursul lucrului Ia studlul de rat ii, lstorltii
ic�cn i Gh. Buzatu $i Valcrlu Florin Dobrincscu au pullli­
cat, In ;\nUGrul Im;titutului ck istoru� 11i arhtologie .,A.lJ.
•
Xenopol", X X. 1983, un cxcclcnl grupaj de dorumrntc
diplomalicc_ britanlcc lSi amcricanc din prrioada inter­
bell� tntre care $1 telegrama cltaU alci.

de erau practicate de eel de·al III-lea Reich
pentru atingerea obiectivelo: sale . heg�mo­
nice. Sintem astazi in poses1a unet sent d.e
documente care atesta fara echivoc � nedt­
simulat din sursele conduce rii hitleriste ca
Homania constituia o piedica extrem . de
i m portanta in calea e:q>asionis!Jl'! lui �aztst.
J ndependenta, suverani ta�ea �� mt�gntatea
ei teritoriala trebuiau lich1date cu on� ?ret:
sa citam din aceste dovezi ale agrestvttatn
hitleriste fata de Romania doar citeva :
La 8 martie 1939, la o conferinta cu part.i­
ciparea c?ndu?ator�lor � i1itari, din econom1e
�i ai partldulut naztst, }.litler de�lara, conform
unui raport diplomatic amencan : ,ln ce
prive�e Ung�ria . �i .Romani�, ele fac pa�
din spatiul v1tal . tn�ilspensaf:>tl al German1e1.
C3.derea Poloniet �� o presmne corespunza­
·toare le vor face, fara tndoiala, sa se aco­
modeze. Vom controla, atunci, tn intr�gime
vastele lor resurse agiicole � zacammtele
lor petrolifere".
lnaltul Comandament al Wehrmacbtului
(O. K.W.), in aprilie 19.39, elabor.a . un docu­
ment intitulat : Memor�u : Apr.owztonarea cu
petrol a Germaniei i1J timp de razb<Ji. Deoarece
' in 1936, 96 la sutii din petroJul necesar era
importat din stra�natat� , do.cumentul �ta­
bilea ca un obiectiv pnmordtal a1 telurtlor
de razboi controlul Germal!iei asupra re�i'!­
nilor petrolifere cele !D.ai a��opiate, co�dttia
preliminara a aprov�ztonaru }ndestt_Iat?�re
�
cu titei, tntr-un razbol de lu�ga durata, fun�
,posedarea terenurilo� . petrotifere romane �J,
odata. cu ele, a intregn zone dunarene , . A�st
scop poate fi atins prin mijloace : econormce,
in vederea instaurarii unui monopol german
asupra petrolului; de �lit!ca exte ��a, in
vederea unui tratat de ahan? necond1ponat ;
militare in vederea unei depline stapiniri
teritori�le" 0. K. W. avea in vedere ca tn
Romania exista ,puternice sentimente. anti-
g(·rmane. Din aceasta cau� �i tn ·contlnua�e
mijloacele militar� vor fi sm�ele car� per�t
stapinirea terenunlor petrolifere .ro�ane�l in
caz de razboi. Aceasta se poate ln ruta la folo­
sirea unei presiu�i militare . e�teme, dar sa
. un prilej oarecare, d� pild.a. serba.nle Manne � !
se �i treaca Ia acp une descbtsa 1.
Un alt document al O.K. W. (Posibilitafile
unci ecouomii de rdzboi pe spafii mari. August
1939) reia ideea acapararii petrolului rom�­
nesc, dar �i a gazului metan �ntru pro�u�p�
rle cauciuc sintetic, precum �l a bamute1 �
cromului din Romania.
Dupa Tratatul de neagresiune s��eto­
german (23 august), invadarea Polorue1 de
catre Wehrmacht ( 1 septembrie), declararea
razboiului de catre Anglia �i Frant� Ger��:
niei (3 septembrie), in momentul tz�ucm�u
ostilita�ilor soviete-finlandeze (30 notembne
J939), la O.K.W. se cere nu num�i ,s� �r?o:
nare economica a petrolului I'Oma�esc , c1 :jt
pregatiri pentru ,renuntarea [de catr�] stat� l
roman la drepturile sale de suveramtate, m
1 CerceUtorul Eugen Preda apreciaz!i tn volumul Alita
petroLului in viltoarea r4zboiului. <Editura militarli), 1.983,
c!l aceastaar fi prima menlhlDe dintr-un document cunos­
cut des1g11r secret Ja vremea respecllvA. privlnd intentia
p
ucu llrii mUltare a Romloiei, cbiar prin ,.acliunc
dcscbisli", respectiv printr-o agresiune directli.
'
fa·toarea Germaniei, in jude1:ele Prahova lji
'A
JJuzau tn timpul razboiului".
·
mb3tAadorul britanic Ia Berlin comunica la
Londra Ja 9 martie 1939 ca ,tn ce prive�te
H.ornania este clar ca Germanja dore�t�
sa-si asigure cea mai mare parte a p�od ucttel
romanesti de petrol". La 1 1 martle 1939,
reprezentantul . Plenipo.tentiar a! U.R.S.� .
in capitala Retchulm 1�or� .ca J� Berlin
se discuta despre o presmne Jrninenta asupra
Romaniei". Tot in acee�i 1una, ambasadorul
francez Ja Berlin raporta ministrului sau de
externe : .,este .posibil ca . �ne Reichul . s�
recurga, impotriva Romame1 sa� a Polon �e•.
Ia metoda care i-a reu�it atit de bme impotnva
Austriei �i Cehoslovaciei �i ca va situa ace�t�
tari tn fal-a alternativei : masacrarea pop ulataet
civile si distrugerea ora�lor descb�se sau
acceptar ea conditi�l?r germane, on�t ��
oneroase �i de umtbtoare ar putea f1 �Ie. .
ln cercurile oficiale franceze, dupa opmta
reprezentantului plenipoten�iar al . U. R. S. S.
Ja Paris din 26 martie 1939, ,mult• socotesc
ca. penh-u Hitler ora [atacarii F!a!ltei] nl!
va suna dedt atunci cind Romarua va fl
definitiv aservita influentei germane, dupa ce
o va vasaliza complet {se admite :]i varianta
pasnica). Detmerea Romaniei i1 va face pe
Hitler stapin- necontestat 3;l . bazinului duna­
rean, ti va asigura apro'!lztonarea cu gri�
:jj petrol, ti va oferi o baza. la Marea Ne�gr�
�i ii va descbide drumul .spre Balcam ��
Orientul Apropiat. Tentapa este mare .
Tocfllai aceasta situa�ie facea .condu<lJe�
de stat romana sa caute CU lnfngurare DOl
puncte de sprijin in aparare� inte�ri.tati i
teritoriale. La 8 august 1939, pnmu1 m1mstru
Armand Cilinescu solicita regelui, aflat in
Turcia la bordul navei Luceafarul, sa revina
in tara data fii�d situatia. internationala :ji
faptul ca ,versJUnea UDUl atac. in � ud-est
pentru petrol este tot mai acredttata, . .,De­
clara�iile. Ro�aniei �i� martie ca se va apara
- ii scna pnmul-mmtstru - au avut darul
de a infrunta atunci agresiunea proiectata.
S-ar putea repeta asta:zi o de�ta:ra�iun� c�
v
ca RomaQia e o tara pacifica, �ore�e rel�tu
comerciale cu toatii lumea :jl conventnle
incheiate dovedesc sinceritatea ei. Dar dadt
va fi atacata se va apara :ji pentru indepen­
denta ei va sacrifica orice !"�
In acee�i Iinie de. gindire �litica, Ar!fland
Cilinescu nota in Jurnalul sau: ,.Daca am
facut acordul economic cu Germania a fost
pentru a ci�tiga timp �i unele �vant-:g� i
econ6mice, nu pentru a ne aprop1a poht•­
ce:jte de Germania"a
sa ne amintim ca in acee�i perioada, in
care se tncheia acordul economic cu Germa­
nia, armata romana este p��ial mobilizat�,
iar premierul roman A. C3.!t �e�?u, C3:re ltl
calitate de ministru al Apararu NattOnale
acorda o deosebita. valoare pregatirilor de
aparare a statului national unitar. faurit la
z uocumcntc lnLrodusc In circuit de dr. Eugcn Prcda •
h1 volumul amintit.
' Vczi p;lg1nilc din Inumndrile lui Armand CAii­
nrscu tn Maga:mt i�toric, nr. 4-9/1977.
25
 1 Decembrie 1918, prin voin�a. hotAdta. a
maselor, considera. ca ,.armata a fost bine
ca mora1"1.
Era, evident, o linie contrara intereselor de
dominape hitlerisU •
.
Analiztnd evenimentele dintre primavara
�i toamna anului 1939, pre�dintele Nicolae
Ceau�scu releva: ,.Con�ienta ca dominatia
imperialismului german constituie o primejdie
de moa.rte pentru poporul roman, clasa mun­
citoare, in frunte cu partidul comunist, s-a
ridicat la lupta. hotartta. tmpotriva pactului
tnrobitor romano-german, a planurilor Reich­
ului nazist de a ocupa Romania. Comuni�­
tii chemau poporul la rezistenta armata, de­
clarindu-se gata sa apere tCU arma in m!na in-
dependenta Romar.iei, dacti tara noastra va
fi silita sa duca UD razboi national de aparare
contra imperialismului fascisb. In roar­
tie 1939, dupa ocuparea Cehoslovaciei de
catre Germania, poporul romAn a fost gata
sa dea ajutorul sau poporului cehoslovac �i
sa se opuna cu forta armelor expansiunii agre­
sorilor nazi�ti. Cind guvernul a decretat mobi­
lizarea partiala, partidul comunist a dat cu­
vint de ordine membrilor �i simpatizantilor
sai sa se prezinte la unitatile militare pentru
a fi gata sa-�i faca datoria fata de patrie. In
t?a�a aceluiC:�i an, tr�pele polone �i ��ula1: � a
ctvlla. pciloneza, refugtate tn Romama dm
fata. invaziei germane, s-au bucurat de primi­
rea calda �i sprij inul poporului nostru".
L a 2 1 septembrie, hitleri�ii decid o
noua lovitura de forta tmpotriva Roma­
mei. Legionarii asasineaz! la Bucure� pe
primul ministru Armand catinescu. ·
Mi se pare extrem de relevant sa aruncam
o privire asupra felului cum a fost comentat
�i analizat tragicul �veniment in presa bri­
tanica a vremii. Cu atlt mai mult cu cit o
astfel de investigare n-a fost U.cuta pina acum
nici de istoricii de la noi �i nici de cei de peste
botare care se ocupa de aceasta perioada.
De la inceput, intreaga presa din Marea
. Britanie a acordat un amplu spatilJ acestui
' Ct. G-heorghe Zabaria, Constantin Rt,tor�n.
opean
de apdrare nationald a Rom<1niei fn contextul tur
Polit�
interoelic 1919-1939, EdiLura mlllLarli, 1982, p. 29R.
26
asasinat. lntre 21 �i 25 septemb,·ie 1939, 'in
ziarele britanice, atit in cele londoneze, ctt
�i tn cele din tara au aparut· t42 titluri, dintre
care multe cu . articole de mare · intindere.
Inainte de a cita o serie de aprecieri ale
ziari�or britanici, sa retinem inca trei
dintre concluziile la care ne due ele :
,
1 . Uciderea lui Armand CAlinescu . este o
crima politica.
2. Acest asasinat se datore�te politicii de
ferma aparare a independentei tarii pe care
o s�inea premierul romAn, adversar deschis
�i declarat a1 Garzii de fier pe care a repri­
mat-o.
3. Asasinatul politic de la Bucure�i slu­
je�te, sub toate aspectele, mobilurile Ger�­
niei .naziste tn Romania.
•
Armand CdLinucu (x}
Sir R eginald Hoare (XXJ
jt Mihatl Ghelme{le4nu (XXX)
in timp1d unui
dineu o{icial
tn dimineata de 22 septembrie, oficiosul
britanic Times �i informa cititorii despre
,Omodrea p rimului ministru roman de catre
Garda de fier, o organizatie de inspira�ie
nazista.". ln .acel�i ziar, se putea citi o i nfor­
matie despre Ul-tima minciuna nazista. Care
era acea.sta : ,Posturile germane de radio .au
difuza.t ieri noapte urmatoarea declaratie:
« tndata dupa uciderea domnului Cilines�u.
tntreaga populatie rom.Aneasca �i-a exprimat
convingerea. ca aceasta era un act al ticalo­
siei britanice. Numai Ma.rea Britanie putea
fi interesata intr-o asemenea crima singeroa­
si>> ". Mai ttrziu, in cursu! noptii, acee�i
declaratie a fost repetata, de data asta CU"'
deosebirea ca era asociata Polonia ca instiga­
toare a crimei. ,Acest asasinat pare sa fie
rezultatul colaborarii dintre "'anumite ele­
mente poloneze �i agentii britanici tn scopul
de a compromite bunele relatii existente intrc
Germania � Romania �i de a se debarasa.
de omul de stat roman Cire refuzase sa le
faca jocul'1•
Anun�tnd eve.l1imentul tragic, Daily Mail
scria inca in dupa-amiaza de 21 �ptembrie
1939 : ,Dl. Cilinescu era cunoscut ca omul
forte a1 Romaniei �i autorul suprimarii fara
ezitare a organizatiei pronaziste Garda de
fier. tn toamna treeuta. Politia a facut cu­
noscut mai inainte ca o jumatate de duzina
•
de incercari de asasinat au fost puse la cale
.contra primului ministru roman, iar la 6 -iunie
..
 •

anul acesta Garda de fier proiectase omortrea
lui O.linescu � a rege1ui Caro11. De Pa�i,
C!linescu urma sa viziteze Marea Britanie
pe ntru a-1 vedea pe fiul sau Barbu, tn vtrsta
de 1 6 ani, aflat Ia o �all din apropiere de
Readingt. . Datorita situatiei internationale,
el a fost obli gat sa-�i contramandeze vizita.
Urmarind sa curete tara de Garda de fier -
continua Daily Mail Cllinescu ignora ame­
- nilor nazi§ti. �i arata tn continuare : ,Asasi­
nint'rile 1a adt:esa vietii sale �i refuza sa ia
masuri specia1e de paza"l.
.
Yorkshire Post re1eva tn comentariul sau
ein acee�i zi: , Spuntnd 1ucrurile deschis,
• :lfasinarea. premierului rom!n Armand C!Ii­
nescu va fi o veste buna pentru Germania.
Cilinescu era privit ca unul dintre obstacolele
principale tn instaurarea dominatiei Germa­
niei asupra sud-estu1ui European". Daill
Sketch t�i intitula comentariul Mina asasJ­
narea primulm ministru romAn, A. O.linescu,
este un eveniment zguduitor, chiar daca face
parte dintre ace1ea cu care, tngroziti, am tn­

Evening News scria, la rtndul sau, 1a 22

septembrie, sub titlul !ngrijorarea domnult•i
Tilea: ,Ce1 mai tnnebunit om din Londra in
noaptea trecuta era dl7 Virgil V. TUea, minis­
trul Rom.Aniei _pe ltnga curtea din St. James.
Timp de cinc1 ore e1 a incercat sa capete
ceput sa ne obi�nuim. O.linescu a avut
acel�i sf1r�it ca Dolfuss [asasinat tn 1934j
cu �are se asemana ca fizic, iar motivul a fost
tn ambele cazuri acel�i. El �i-a salvat tara
cu mina ferma de tirania Garzii de fier,

lnlr-un grup
de demnitari romc2ni
fn 1939,
Armand Cdlinescu fi
.Mihail Rolea
(in oentrul imaginii).
lntr-o fi$4
deap1'8 atiludtnea �&onal4
annmbrilor gu�ului Cdlintscu,
Sir Reginald Hoare
scria cdlTe Forrign Office
c4 Mihail Ralea are o orienlaTe u stfnQa,
este bun prieten
eu sociologu.l Pd1'8 Andrei,
se preocupd fi a studiat PT'Obl.emele socia.le,
atU fn dr4indtate crt fi fn Jard.
El fn.curajecu4 rd&ptndirea
culturii fn rlndul
claselor muncitoa•e

\ -

telefonica Ia Bucure�i pentru a afla

l<'ga tura orga nizatic de inspiratie nazista. �i nazismul
noutati despre ce se tnttmpla tn tara sa"'· prive� pretutindeni asasinatul ca argumen­
tul suprem".
lntr-un alt articol, ziarul londonez arata ca.
1 tntr-o comunlcare cltre Foreign Orrtcc, trlmls!l Ia 8 ,.asasinarea premierului roman tn virsta de
rcbruarle t 939, Slr Rcgtnald Hoare raporta o dlscutfe
�vutA cu colonelul Ocrstcnberg, atrusaLul aerului german,
46 ani ameninta noaptea trecuta sa dezechi-
care r:tctnd apologia reglmulul biUcrist sc pllnscse de Iibreze delicata balanta politica din sud-estnl
..scandalul ca o nattune de 80 mllloane de Jocuitorl sl
fie Ilpsltl de colonll $1 sill� sA dcpindll din punct de ve­ Europei. Consternare �i nelini� au fost
dere economic de al�ll. Cum v�ar place sl Witt to Ber­
lin astlzl, tlrl all glsl�l oull $1 unt. se lamenta Ger­
prime1e reaqii tn capitalele Greciei, Turciei
atenberg. l-am rlspuns: dacl Germaola nu $1-ar cbcltul �i Iugos1aviei, unde premierul roman era
totl banU pe tnarmlrl, ea ar avea tot ce-t trebule pentru
ca sA�I gAseascl unt to exredent. Ceea ce mi-a adus socotit un prieten de nadejde".
din partea lui rP.pllca: p
du A ce mal tntti tl-at
0 re'lista a presei britanice, parcursa dupa 44
procurat tunurUe cste destu de U�SOr sll ob�lt untul
mal ttrzlu. Deodatll, el ml-a spus: presupunlnd cl ani. $i care vine sa confirme in totalitate apre­
rcgcle ar tl asasloat, ce s-ar tottmpla aiel? I-am rAs­
puns ell n u vlld nlcl un motiv peotru o asllel de supo­ cierea facuti atunci evenimentului de catre
zltle $1 l-am lntrebat dacl chlar o crede cu puUn�A?..
Partidul Comunist Roman : ,.Dupa I. G. Duca,
I La 5-6 septembrte 1939, prin telegrama M.A.E.
nr. 56 297, Armand CAlloescu t1 scria mlnistrulul ro­ mina hitleristi 1-a ucis pe Armand O.linescu.
m�n V.V. TUea : ,Te rog lnteresead-te dacl �oala lui
Barbu va putea tunc tlooa [rererlre la dlrJcultlltile create Ca �i I. G. Duca., Armand C3.1inescu a fost
de rlizboi) $1 dl-ml p lrcr
ca ctnd � putca trlmite copflul ucis de legionarii lui Hitler. Ordinul de asa­
tn Anglla". La 1 1 septcmbric, Tllca rlspundea cu
telegrama or. t t 26: ,Cred sA trfmltetl p e Barbu, lmpre­ sinare a primului ministru a fost dat Ja Berlin".
unl cu Radu TUea, pe la 22 septembrie". Pentru A.
Clllnescu era prea ttrztu, clef la 2t septembrle...
rupte, cu cxcep�la unel scurte coresponden�c a agentlel
Trlmlterea tlululla Coleglul din Malden Erlegh School Associated Press, care $1 ea a tost t!iaU Ia mijlocul
In aproplere de Reading era o cooseclntl a amer l intli­
conversatlel". In i 969, MLrcea Grigorrscn, cu car� colabo­
rllor pcrmanente cu rlplrea din partea legioncU' Uor ram, pe atuncl, tndeaproape la Lumea $1 Magrn:111 istoric,
(vczt Magazin istoric, or. 7/t967, 7/1975). fost prim redactor 1a Timpul, dlrect.ur Ia Jicoul. ziarist
a Vcd cele declaratc de Armand CAllnescu mlnlslru­ de Ia Cul'fntul liber sf Ade11drul, ml-a rclatat c1
Jul belgian Ia BucurC$U ( Magazin i•toric, or. 9, 10/1979). asasinarca Jul I. G. Duca de c.'ltre Je�ooarl In 29 decem­
l
' brie 1933 i-a rost transmisa tcteroDic de cblar $Crul de
• E locul sl amlntesc ell Scarl>orough : .g Ntws
Eoon garA din Stnala, Jar el a mal apucat sll o transmit! Ia
din scara preceden� preciza: ,Toate Jegllturile telcro­ Londra unci marl agentfl de presll, tndat-1 Icgl1turile
ok:e ale Bucure$tllor cu lumea exterloarll au rost tnt.re- teletoolce ol tclegraticc tlind ln trerupt.e.
'
-

27
 Daca produq:iile umoristu­
J u i Caragiale au f?st vi!la:te
cu agacitate de pnn pagmlle
period icelor al caror colabo­
rator sau animator a fost, de
mai putina atenlie s-a buc� rat
ziaristul Ion Luca Caragtale,
de�i manuscri�le sale P?t ��
gasite in eel putJn 4_0 publi�t� 1
diferite. E drept �� ca pnnct­
pa:la piedica aflata i� cal� a
cercetatorilor a fost dtscretta,
daca nu chiar pudoarea, cu
care Caragiale s-a complacut
tn a eluda epoca de ucenicie
i n redactiile presei bucure�­
tene. Un colt al cortinei avea
sa-l ridice 'insa, prin foiletonul
intitulat Succes, pagina me­
morialistica publicata ttrziu,
in ultima zi a secolului trecut,
de catre Universul. Era o
rcminiscenta in care Ca��gial�
evoca experienta scoaten t une1
gazete de mare tiraj, inti�l�ta
Na(iunea romana, a caret ras­
pundere o impart;ea, in august
1877, cu publicistul Frederic
Dame1•
Ziarul a fost lansat la 26
august, intr-un moment �e
rascruce : }a 10 august, O�tle
romane primisera, la Plevna,
botezul focului ; la 27 august,
era luata cu asalt Grivifa.
Toate privirile erau indrep�a:te
spre Dunare, de unde � tinle
soseau cu nemaipomenita zgtr­
cenie. ,De la Plevna n-avem,
pina in aceste momente, nici
un detaliu asupra luptelor
urmate tn zilele din urma...",
se plingea, la 1 sep�mbric,
ziarul Telegraful. ln totul diz­
boiului, publicul pretindea, mai
mutt ca oricind, i nforma�ii,
�i tocmai asta ii �i fagaduia,
in editorialul sau ziarul re­
dactat de Dame �i Caragiale :
"
Ni s-a parut - scriau ei -
ca lipse�te Bucurc�lor u n
adevarat ziar de informa�i i,
accesibil pentru toate pungile,
care sa poatii. interesa toate
clasele societapi. Pentru a
suplini acest gol am fundat
Na{it,tJea romana, dupa un
plan cu totul nou ;;i oferind
cititorilor cea mai mare va­
rietate. " (Romania libertl, din
..
31 aug..�-;1 1877).
.. Fundatorii" noului ziar nu.
se laudau ! Faptul ca pina ��
0 foaie atit de raspindita ca
Telegraful, care-1 avea trimis
special pe ,teatrul de rezbel"
pe insu�i redactorul ei �f,
I.C. Fundescu, era constrinsa
1 Magarin istoric, · nr.
28
sa recurga Ja serviciul de infor­
mati i at Nafiunii romane ,abia
lnfiripate, oglinde�te succesul
rapid al acesteia.
Ca toate ziarele irnportantc
( Presa, L'Orient sau Romania
libera), Naliunea romana avea
�i ea trimis special Ia Dunare,
,.un om cu nume binecunoscut
in sociE>tatea noastdL., om de
Jume, cunosclnd multe doamne
de la Crucea Ro�ie �i pe
ofiteri i romani... �i tn aJevar
ne trimitea in fiecare zi co­
respondente din cele mai intt-­
resante...". Atlt de interc­
sante, incit le reproduceau �i
ziarele rivale l Succesul de pu­
blic al noului coti dian a fost
instantaneu, tirajul atingind
in citeva zile 18 000 exemplare,
cifra astronomica daca ·tinem
cont ca mult mai tirziu, tn
1884, dupa introducerea rota­
tivei tipografice care marcase
o adevaratii. revoln1:ie t�hnica,
un z iar ca Universul abia da.ca
atingea 8 000 exemplare I
$i totu�i, Naliunea romdnd
a avut 0 existenta. meteorica,
n-a aparut decit �yte zile.
Purtat in egala masura de
ambitie �i de valul patriotic,
redactorii sai indraznisera a
lansa prematur, cu patru !uni
tnaintea mult �eptatulut e­
veniment, fara o prealabila
verificare, �irea caderii Plev­
nei. , $<>pirla" - cum � sp une
astazi in presa mondtala -
avea sa le provoace retragerea
din arena presei cotidiene.
Faptele sint cunoscute datorita
savuroasei relatari a lui I.L.
Caragiale, in schi�a intituJata
chiar Naliunea romat1.a1. Fara
ajutorul aresteia ne-ar fi fost
• IaL!l cum descrie I. L. Caragiale
croarca comisli: .,Pentru tclcgrame
am aranjat un dic�lonar cu chcie...
lntr-o zl, pe Ja tnceputul lui noicm­
bric, merg roarte de dtmlneatll. Ia
rcda ctle, tnaintea lui Dam6, care de
rcg ulli venea totdeauna tnalntea mea.
N-apuc s!l-ml scot balna. �I lnltl
ractorul de la telegrat... Am luat
tncctlocl depesa �1 rul prlpli ncr­
voasli, am deschis-o. Iatli-1 cuprinsul,
pc care nu l 1-3.$ putca uita vrcodat1:
•M�doc tini, Votca. Tzuica, dcdan •·
Cit esc de 1 0 ori, tintnd al!lturl dic�io­
narul cu cheie: MMoc - Plevna;
Jl'loi - luaU.; Votca ru�li; Tzui­
;
-
Dedans - tnliuntru.
ca - rom1nU
Cc s!l rae? Sli stau sl rae un nuro!r
de gazet.a. �� tocmal seara sli dau
-
�lirca? Peste putiot!l! Vestea a�ta
de bucurie o s-o aibli �� alth; sc
r�ptnd�te de dlmioeat!l-Q oras. iar
nol venim cu ea dup!l-o fierbtn�calli.
0 idee. Alcrg tn tipografic �� strl�-;:
- Sl nu se stricc zatul numlirulua
de-ascarn ! ... 1�1m tot cu roaaa
de-ll -ascar totr-o noul edl�le cu de­
P*! - Natiunea romdn4 cu c6M­
t 2/1983. P18tmei''.
'

greu, dacii nu chiar impos1 bi I ,
sa recunoastem i n Na(itttt.ea
romdnii un · organ de presa
redactat de sarcasttcul publi­
cist l . L Caragiale ,.Afi�le
de-un sttnjen" care anuntau
aparitia cotidianului de sub
conducerea lui Fr�d�ric Dam�
treceau sub tacere numele
celuilalt asociat. Era �i firesc
daca ne gindim ca viitoruJ.
clasic al li teraturi i noaStre
abia tncepuse sa-�i faca nume
in presa, tn vreme ce despre
Dame, chiar in noti1;ele vitrio­
lante ale adver�arilor sai se
scria .,Dl Frederic Dam�
iar a mai public..1.t un zia1
(nu mai ;>'tiu al citelea !)".
Natiunea romana fiind, a�
cum observa criticul si istoricul
•
Jiterar $erban Cioculescu, ,sin-
guru\ cotidian intocmit �i con­
dus de Caragiale" era firesc
ca momentul sa tndemne Ja
stud iu aprofundat. Din pa­
cate� in calea cercetatorilor
s-a ivit un obstacol redutabi l :
In Biblioteca Academiei R. S.
Romania nu s-a pastrat dectt
UD Singur numar -7, din 1
septembrie 1877 (editia de
seara) .
·
Lovindu-se de acel� obsta­
col, autorul acestor dnduri a
tncercat sa-l depa�asca exer­
cittnd o apropiere de subiect
,prin tnvaluire", adica prin
examenul reflectarii prezentei
acestei publicapi in coloanele
p resei din vara anului 1877.
lntr-o notita polemica publi­
cata tn Timpul, din 26 august,
am tntllnit o indicatie sur­
prinzatoare : ziarol conserva­
tor atragea atenpa ca ,au
iesit doua [subl. ns.] noi ziare,
N�liunea rcnnanif � Drapelul
roman, amtndoua redigiate de
dl. Frederic Dame... ". tn Cu­
rierul de Iassi, al lui Mihai
Eminescu, informapa e inse­
rata la 28 august tntr-o versiu­
ne edificatoare : ,Au aparut
·Ia 26 august curent Nalitmea
romana. ziar cotidian, avtnd
doua ed ipi pe zi: una Ia 3 ore
!;i alta Ja 6 ore.. In
in toate diminefile la 8
va aparea a treia
tillul Drapelu1 roman
ns.]".
Surpriza noastra a
fi mai mult ctnd, in fond
·
1 500 al Bfbliotecii Acade
am descoperit un e1te1n-b.ldn
unie (nr. 2, din 27 augu
1877} af Drapelultti romti.ti;.
Se co.ostata ca primul numa
al acestei foite (23/32 c
..
cam formatului
j utn�ttatca d�miei, pina Ia nr. 135 di11
mare al ziarului .gcaman de 18 august, din ea lipsind apoi
prin z) a aparut .t�a�i _zi, 20 numere. De Ia nr. 155, din
26 august, cu NaJiunea rotna­ 7 septembrie, ziarul reapare
nif �i, evident ! , tn aceea�i intr-o formula noua, arhorind
tipografie a lui l\1. Cucu din pentru prima oara pe frontis­
str. Lipscani, nr. 3, cam pe piciul sau semnatura de direc­
unde se afla astazi imobilul tor a lui Macedonski �i a unni
Ba.ncii Na�ionale. Ne oprim ,.editor associat" - T. 1\li­
asupra tipografiei in care s-au chaiescu, la adresa unei alte
tras ambele cotidiane nu nu­ tipogra.tii. Nu cuno�em pri­
mai fiindca - � cum o arata cinile rupturii cu .M. Cucu, dar
Caragiale - proprietarul aces­ ele trebuie sa fi fost expuse
teia avea �i el ,.tovar�ie Ja de poet intr-unul din numerele
ci�ig", ci pentru ca apari�ia disparute ale ziarului sau, din
celor do,1a ziare are �i impli­ moment ce tocmai in Drapelul
cati i, pe cit stim, inca ne­ roman descoperim, in replica,
cu uoscute asupra activita�ii urmatoarea riposta a tipo­
ziaristice a unui alt mare grafului: ,.Gasind in ziarul
scriitor roman, l]i anume Vestea oarecari acuzaJiuni in
Alexandru Macedonski. contra mea, mif C1'ez dator a
lntr-adevar, poetul deHca­ declara formal fi in public cii
telor rondeJuri scotea, din apri­ editura Vestei imi aparlinea
lie 1877, in devalma�ie tocmai §i ca dl. Alex. Macedonsky
cu acest 1\l. Cucu, cotidianul (sic ! ) nu mai era la mine,
Vestea. Colectia acestei foi se dt1j>a tenul clw al contractului
pastreaza in Biblioteca Aca- nostrt' # dupii scrisorile d-sale
insU§i, decit un ret:kutor cu
lri P. 28: facsimiC din editiCl th di mi­
TteCl/4 Cl Natfunii rom�ne, Drap�lul leafa pe care aveam dreptul a-l
rom�n schimba. Vazind ca Vestea nu
se mai vindea indestul, am
l.L. Caragialt: caricaturd din Ade­
v!irul, din 3 decembrie 1896 prevenit pe dl. Alex Mace­
donsky ca, de la 25 au{(ust,
• nt' mai pot a-i plati leafa Jiind
in pagu.ba de 1 750 jranci #
mai bine, �i am lua.J masuri
"�ecesare pentru a injiinla utt
ziar nou cu un titlu mai pu/in
desconsiderat decit Vestea".
Ziarul ,.mai putin desconsi­
derat" era, neindoielnic, Na­
,iutt.ea romana, cu editia sa
de dimineata Drapelul roman,
aparut tocmai la 26 august,
in ziua urmatoare denun�arii
contractului cu Macedonski.
Cum Caragiale, inca de la
Ghimpele nu inceta sa faca
din poetul simbolist tinta sage­
�ilor sale (catrenul Untti po_etas­
lt-tt abia aparuse la 3 1 tulie !),
este u�r de imaginat ca acest
episod , obscur pina acum, al
rela�iilor di ntre cei doi scri­
itori a avut darul de a intre�ine
· spori ostilitatea lui Mace­
nski fata de viitorul autor
Scrisot-ii pierdute. Tocmai
aceea e de mirare ca in
nt"<en1mata biografie pe care
� 'la<;edonski i-o va schita in
1896 (in Liga ortodoxa din
3 noiembrie): , ...se insinua la
Gltimpele, patrunse in Teatrul
National, sufleur, strabatu in
redactiunea ziarului Telegra­
Juf' etc., etc. nu vom ga�i
nici un cuvtnt despre avata-
(Continuare tn p. 54)
•
.. 29
• ,
 •

Tudor Vladimirescu : jurist •

0 INSTANT A .AUSTRIACA APtiCA

DREPTUL TARII ROMAN ·$TI
RADU ECONOMU

.
.
'

La 1 4 lunie 1814 - Ia ruglmintea

lui Ntcolae Glogoveanu -
alugerul Theodor din Vladfmlri, fntrat
mai tirzfu in istorle sub numele de
Tudor Vladfmlrescu, sosea Ia Vfena pentru
a clarffica unele incurclturl in legiturl cu
•
_
mo�tenlrea llsatl
de sotia lui Glogoveanu, Elenco.
Ce se intimplaset
Cu un an in urmi, Etenco Glogoveanu,
impreuni cu fUca sa Marfncuta , insotlte de
Elena Cornescu,
clsltoriti Fllcolanu; plecaserl Ia �lena,
pentru a-fl vedea tatil - banul
Costaclle Ghica - stabllit in capltala
lmperfuluf llabsburglc. La scurt tlmp
dupi soslre, Etenco Glogoveanu
a clzut bolnavi de plept fl de imprejurirlle
prlcinulte de boali
a profltat Elena Cornesw,
·

care f-a sustras stipinel sale

o serfe de gluvalerurl de vatoare, zapJse ��
bani.

[taleri] olandezi" �i alte zapise

In reclama�ia pe care Elen­
co Glo�oveanu a adresat-o
Direqie1 Poli�iei din Viena
sl.nt 1dentificate giuvaierurile
furate, �i anume : doi cercei
cu diamante ,cu 8 cara­
turi", �pte inele din care �
cu pietre �i unul ,sadea" din
aur, o pereche de cercei mici
cu diamante, o perecbe de
cercei cu cite doua diamante,
�i socoteli de dat �i de luat.
Cercetarile poli�iei vieneze
au descoperit-o pe hoalA, ,gre­
�ita cocoana" (cum o va numi
Tudor), la care s-au gasit toate
Jucrunle furate, mai pu�in
banii, care tntre timp fusesera
cheltuip. Pina la terminarea
procesului, obiectele recupe­
rate au fost depuse, drept
,.corp delict", la ,crimination"
·· (tribunalul penal).
: � Lucrurile se desf�urau
'

un ceasomic ,al coconi1:ei Ma­ · mal, cind, un eveniment ne­

rincu�a", un Ian� de aur ,de
40 co�i" lungime, cu cheie,
un lan� de ceasornic ,cu �
verige", un ac de aur cu bri­
l ia.nt, 500 florini bani ghea�a,
un zapis de datorie ,de 500
prevazut a provocat toate
tncurcaturile ulterioare : Ja 5/17
�i 1814, Elenco Glogoveanu
_; pagu9a"? - a murit, co-
pila Mari'bcn�a raminind cu
doica Blla�, o femeie de ser-•

30
 -
viciu, Maria, �i bunicul ei,
banul Costache Ghica. Moar­
tea pagub�i a provocat o
serie tntreaga de complicati i
de ordin juridic, fiind nece­
sar sa se stabileasca, tn fata
j ustitiei, ce persoana anume
este indreptatitii la succesiune
�i sa se hot!rasca, tn cadrul
procesului penal, cine avea
calitatea de a se constitui
parte civila �i a obtine, a�­
dar, restituirea obiectelor.
ln aceasta situafie, Nicolae
Glogoveanu avea nevoie sa
fie reprezentat tn Viena de o
persoana energica, de incre­
dere �i, totodata, bun cunos­
cator al pravi1elor, pentru a
putea obtine restituirea lucru­
rilor iurate. Aceasta misiune
ln lmaglnJ: Viena la sfi'lilul sec.
XV III; Tudor Vadimirescu (dup4
o litogra(ie de Danielos )
i-a incredintat-o lui Tudor -
prieten din copWirie �i, poate,
co!eg de �oaHi, iar tn vremea
din urma vataf de plai la
Clo�ni �i apoi zapciu la pJasa
Muncelu de Sus, tn j ud.etul
........ucdinti, tn care Glogoveanu
ispravnic.
jnns 1n capitala Austriei ,
nac)r, care cuno�a bine lim­
ger·mama, a luat contact de
�·�ritatile de resort �i, dupa
uu1mai citeva zile, la 18 iunie
�. i·a scris lui Glogoveanu
lunga scrisoare tn care-1
puuea Ia curent cu procesul.
lntre altele, ti aducea la cu­
no�nt& ca toate lucrurile fu­
rate au fost gasite,,.eu excep­
tia celor 500 florini, pe cctre
hoata i-a cbeltuit. Promitea
sa recupereze �i banii, pe care
,Falcoianca sa-i plateasca de
unde o �". ti mai comunica
lui Glogoveanu ca autoarea
furtului era pasibila de 10 ani
tnchisoare, dar ca la ruga­
minple banului Ghica (Elena
Cornescu-Falcoianu fiind bol­
nava), autoritatile se aratau
mai indulgente. 1 1 anuJrta, tot­
odata., ca nu a putut ridica
tnca lucrurile, ca, tndata ce 0
va face, va proceda conform
instrucpuni1or primite. Nu uita
sa-i reaminteasca lui Glogo­
veanu ca va trebui sa rezerve
0 suma de
bani ,ctt se
va putea" �i
,pentru ju­
d e cato r i i
care au scos
lu c r u r i le",
de unde se
vede ca �i
in imperiul
pajurei cu
doua capete,
. nu numai in
lumea fana...
riota, se o­
bi�nuia a se
rasplati bu­
navointa ju­
decatorilor.
O luna mai
tirziu tnsa
procesul nu
era tncbeiat I
La 13 iulie
1814, Tudor
ti comunica lui Glogoveanu ca
,� este blestemapa nemteas­
ca, lucru clt de mic sa se treaca
cu anii". Pentru judecata fuse­
se stabilit un nou termen, la
15 iulie 1814 la ,crimination",
Elena Falcoianu aflindu-se, in
toata aceasta vreme, ,tn fer"
- adica dincolo de gratii.
Deoarece Glogoveanu comuni­
case ca lipseau �i alte bijuterii
(fata de cele mai sus-enume­
rate), Tudor ti raspundea ca
nu se poate face nimic pentru
recnperarea lor, tntructt lista
fusese tnaintata la polipe sub
semnatura Elencai Glogovea­
nu.
In sfir�it, in urmatoarea
scrisoare, din 28 iulie 1814,
Tudor tl informa pe ispravnicul
de Mehedinti ca aceasta jude­
cata ,cu feluri de sucituri"
s-a ispravit, dar conform ho­
tartrii date ,dupa pravilele
nemte�i", nu putea ridica
lucrurile. Acestea urmau a fi
remise copiilor, singurii succe­
sori legali - conform legilor
austriece - �i numai atunci
ctnd ace�a (respectiv Marin­
cuta) vor fi implinit 24 ani I
Dupa ,ponturile11
din pravite ..
Bun cunoscator al normelor
juridice din Tara Rom!neasca,
Tudor a obiectat tmpotriva
sentintei, aratlnd instantdor
austriece ca ,noi fiind dintr-o
alta tara �i imphapa cauta
dupa pravilele pamtntului nos­
tru ca sa le luam� - a�dar,
a solicitat ca restituirea averii
sa se faca conform normelor
juridice tn Tara Romaneasca,
unde sotii se puteau mo�eni
intre ei. Dupa multe tergiver­
sari, instan'ta a admis obiectia,
certnd sa i se prezinte ,de ]a
Divanul nostru, prin ¢rea
printipatului nostru, ca pon­
turile praviWor noastre cuprin­
zatoare, de poate un barbat sa
clironomiseasca [mo�eneasca)
lucrurile sopei sale sau nu".
ln aceea�i scrisoare, Tudor se
plingea de faptul ca instanta
era gata s-o ,sloboaze" pe
Elena Falcoianu �i numai in­
terventia sa personala a tmpie­
dicat eliberarea : ,Numai eu
am dat jalba sa nu se sloboaza
pina va spune �i cele ce lip­
sesc" (e vorba de obiectele
reclamate de Nicolae Glogo­
veanu care nu figurau in lista
Elcncai �i la care instanta
admisese ca proba recunoa�­ •
terea inculpatei).
l_n ziua de 25 august 1814,
o noua scrisoare a lui Tudor
- 31
 -

ii c�r ·a lui Glogoveanu sa
grabcasdi trimiterea ,pontun-
lor de pravile" pe care sa le
adevereasci Divanul Tarii Ro­
mane�ti' astfel ca din ele sa
rezulte ca ,dupa puterea pra­
vilelor noastre e�i dumneata
stapinul lucrurilor so�iei du­
mitale �i ai puterea de a le
P-rimi de unde vor fi ramas".
ln aceea�i scrisoare. Tudor
arata ca Elena Falcoianu a
fost condamnata la � luni
,tn robie, in �deapsa pu�a­
riei celei mari' . ln sitq;it, o a
cincea scrisoare din 28
noiembrie 1814 - U tn�iin�a
pe Glogoveanu ca toate greu­
ta.tile ce le-a tntimpinat au
fost dep�ite, anunfindu-�i ple­
d reptul uescris ap1icat in Tara
Romancasdi.. Faptul este cu
atit mai remarcabil, cu cit
pri ncipatul muntean avca, cum
se stie, un statut de vasalitate
•
faja de Poarta. Or, !aptul di
autoritatile austriece au luat
hotarirea in funqie nu de pre­
vederile Ie_pale otoman� ci de
cele ale Tarii Romane�ti con­
stituie cxpresia unor relaji i
i nterstatale care ne permit sa
tragem co_ncluzia ca jarile ro­
mane s-au bucurat, chiar in
perioada fanariota., in rapor­
turile lor cu statele straine, de
unele atribujii caracteristice
statelor suverane, admise ca
atare de dreptuJ international
public.
obiceiul pamintului J n:\tanta
austriadi a rccunoscut astfel
sistemul original al pluralis­
mului juridic (adica drept scris
alaturi de drept nescris) apli­
cat in epoca feudaJa in tariJe
romane.
Totodata, �derea lui Tu­
dor la Viena pare a marca
unul din momentele de inceput
ale aderarii sale la curentul
de eliberare nationala ce sc
accentua in rindul unor pa­
turi sociale romane�. tntr-una
din scrisori, cl menjiona di
Viena se ana in toiul pregatirii
unci intruniri interstatale (e
vorba de Congresul de Ia Viena,
ce-si va deschide lucrarile in
'

1 8 1 5) , deci nu este exclus ca

carea spre patrie.
Partial publicate de N. Iorga
tn anul 1914, aceste scrisori
arata adevaratul motiv al ca­
latoriei lui Tudor Vladimirescu
la Viena. Dincolo tnsa de acest
amanunt, semnificajia cores­
pondenjei - fapt neremarcat
pina acum in literatura noas­
tra istorica �i juridici
trebuie cu deosebire vazuta •
sub raportul istoriei ·dreptului
Aqiunea lui Tudor de Ia
Viena atrage atenjia a'iupra
unor aspecte de drept inter­
na�ional public : prin acjiunea
sa staruitoare, Tudor a deter­
minat o instanta straina (re­
cunoscuta, dealtfel, prin rigi
ditatea cu care aplica nor­
mete juddice in litera lor) sa
ia in considerape legi�la�ia �i
Funqia de a legifera consti­
tuie un atribut al suveranitajii
statului. Precizata prin sta­
tutul special pe care jarile
romane 1-au objinut in rela­
jiile cu Poarta, aceasta funqie
da pe plan intern conturul
unei depline autonomii. Pe
plan extern, recunoa�terea ei
implica existenta unor relatii
directe de drept international
public iutre state - in <azul
de faja intre Austria !Ji Tara
Romaneasca.
Este de asemenea, impor-
•
tant sa semnalam ca i nstanta
vienezi, la staruinjele lui Tu­
dor, a admis a.'plicarea in ma­
terie de succesiune nu numai"
a dreptului scris in vigoare in
acea epoca in Tara Roma­
neasdi, adjca PraviltJiceasca
Co,�.dica a lui Ipsilanti din
178 1 , ci �� d reptul nescns -
paralel cu solujionarea pro­
cesului de mo�tenire al Elencai
Glogoveanu, Tudor sa fi avut·
�i unele contacte cu personali­
tati politice ale epocii.
Procesul din 1814, dez- ·
bitut Ja Tribunalul penal din
Viena, constituie - prin impli­
cajiile lui in domeniul drep­
tului international public 'i
privat - un moment valoros
nu numai pentru vechiul drept
romlnesc, c i �i pentru istoria
politica a jarilor romane. lac
rolul hotaritor pe care Tudor
Vladimirescu 1-a avut tn valo­
rificarea dreptului autohton a1
Tarii Romane�i in fata unei
instan�e straine ne dezvaluie
o latura putin cunoscuta a
puternicei personalitaji a con­
ducatorului revolufiei din 1821
- aceea de jurist.

<D Hotare vremelnice, impuse de stapiniri straine, n-au putut intrerupe legaturile permanente
dintre romanii aflati de-o parte !}i de alta a Carpatilor. In imagini : unul din punctele de popas
- Talmaciu - de pe drumul ce lega Muntenia cu Ardealul �i defileul Oltului ( 1879: incognito
•

in Transilvania, p. 33)
�(J) 1843: bal Ia pnntul Bibescu. Gravura de epoca. Astfel de serbar.i la. curtea domneas�
erau �i pnlejuri biuevenite pentru inttlniri �i discutii diplomatice ( Bucure�ti-mllenH de lstorie , p. 2)
® lntilnirea dintre principele georgian Ale:xandru I I �i trimisul sultanului, llla Mustafa.
�limatura dintr-un manuscris otoman (Printl patele de la poalele Caucazului infrunti Semlluna,p. 45)
JIC •
•

_.,., · -·

32
 •
- .
1879 : INCOGNITO i� TRANSILVANIA
M agazin istoric publica tn acest numar
ctteva fragmente in care Ion LC. Bra­
tianu - ajuns la apogeul carierei sale politice
- evoca prima ca.Ia.torie facuta ,incognito"
tn Transilvania, Ia virsta de 15 ani, in timp
ce tata.l sau lipsea din tara, plecat spre a-�i
reface sanatatea dupa primul din cele trei
atentate indreptate impotriva sa.
Pasiunea lui Ionel Bratianu pentru istoria
tarii, grija cu due studia operele cronicarilor
�i limba lor, preocuparea sa pentru tmboga­
tirea bibliotecii parinte�i cu noi acte, hri­
soave �� lucrari de istorie national! erau
cunoscute mai de mult, din relatarile surorii
sale mai mari, Sabina Dr. C. Cantacuzino -
relatari in care fratele autoarei introdusese
corecturi �i completari privind trecutul fami­
liei din care descindeau1.
Fragmentele despre care luam cuno�tinta
acum confirma aceste informatii �i le com­
pleteaza, dezvaluindu-ne o nebanuita ca­
pacitate literara de a evoca atit natura, cit
�i oameni �i evenimente, contemporane sau
de mult _petrecute. Este un aspect inedit al
personalitatii lui Ion I.C. Bratianu, despre
care s-a scris mult in timp ce traia �i aprqape
nimic notabil dupa nea�teptata sa moarte
tn 1927.
Imaginea omului dur, taciturn �i neindu­
plecat, cu care au dimas urm�i i. este alte­
rata pina astazi fie de necrutatoarele impu­
tari ale numero�ilor �i implacabililor sai adver­
sari politici, care i-au contestat pina �i merite
din cele mai evidente, fie de elogiile goale
ale cohortelor sale de partizani zelo�i, preo­
cupati sa �earga chiar �i amintirf"a represiu­
nilor de la 1907.
lntr-o asemenea ordine de preocupari, nu
este inutil sa subliniem faptul paradoxa! ca,
in perioada interbelica, au aparut ample
monografii dedicate lui Petre P. Carp, e'Xpo­
nentul cinic al celui mai reaqionar curent
conservator, sau incontestabilului talent, dar
si instabiluloi orator care a fost Take Ionescu.
•
Dar nu a fost dedicata nici o monografie de
Sabina Cantacuzino, Dtn triata 'familiei I.C. Brd­
1 Transilvaniei. cu Romdnia, 1. 978; Jon Popescu-Pu�url,
lianu, Bucure�tl, 1933.
. .
'
amploare lui Ion I.C. Bratianu, eel care a
condus cu mina ferma burghezia national!
in infaptuirea ultimelor misiuni ce i-au reve­
nit tn asigurarea progresului Romaniei, omul
politic care a dominat cu autoritate viata
. politica a f!rii timp de doua decenii, dintre
cele mai dramatice �i mai importante ale
istoriei noastre moderne.
Cum s-ar putea explica aceasta situatie
paradoxala altfel dectt prin faptul ca in
deceniul anilor '30 burghezia de coloratura
national-liberala s-a dovedit mai preocupata
sa faea act de fidelitate fata de Carol n .
pe care Ionel Bratianu U inlaturase fara cru­
tare de la succesiunea lui Ferdinand I, refu­
zind si-i mai treaca c u . vederea repetatele
• abdicari de Ia demnitatea regala ? Pentru eel
care, in viata. le fusese �f prestigios �i necon­
testat, liberalii s-au rezum.at la nevinovate
pelerinaje anuale Ia mormtntul de la Florica.
A revenit astfel istoricilor marxi�i sarcina
de a 'analiza, cu obiectivitate �tiintifica,
rolul indeplinit de Ionel Bra.tianu in istoria
politica a Romaniei din primele decenii ale
acestui secol, de a reliefa - in perspectiva
a.devarului istoric - zonele Juminoase ca �i
cele umbroase ale personalita�i i sale. Ci�eva
lucrari de analiza a participarii Romaniei la
primul razboi mondial au adus elemente
importante �i semnificative in intelegerea
unor laturi ale acestei contradictorii �i contro­
versate personalitili despre care un observa­
tor atent � avizat a1 vietii publice romaneljti
din primele deceni i ale secolului nostru spn­
nea ca a ajuns atit de timpuriu la conduce- -
rea part�dului burgheziei liberate �i a guver­
nului �arii exclusiv datorita ascendente,i sale.
dar s-a mentinut in aceste funclii si ' a ie�it
marit din exercitarea lor e xclusiv datorita
calitatilor �i meritelor sale personale2•
' �t. Antim, Alle studii �i portrele, Bucu�ti, 1939.
p. 24 st urmlitoarclc. Asupra roluJui lui Ionel Brl!.tianu
In pertoada 1 9 1 4-1. 9 1 9 , clemente revelatoare au adus
l\1ircea Musat $1 Ion Ardeleanu tn recenta lor lucrare :
De la statul get&-dac la statul romdn unitar, Bucure$li.
1 9&3. Amlntim de asemenea monograrlile: Ion Popescu­
Pu�url, Augustin Deac (coordonatorl) : 1918. Unirea
lndemn la creatie, tn Anale de i storie, an XX VII, nr. 5
33
 sarevenim tnsA Ja amintitele lucrlri refe­
ritoare Ja participarea Romaniei la primul
rlzboi mondial, spre a sintetiza patru mo­
mente-cheie care contribnie la tntelegerea
personalita�ii lui Ion I.C. Brltianu.
Este vorba, tn primul rtnd, de perioa.da
neutralitapi (august 1914-august 19 16) tn
care s-au afirmat pe deplin tactul, luciditatea
�i spiritul de prevedere cu care Ionel Brati­
anu, prim-ministru - dtnd expresie vointei
tntregii na�iuni - a desprins treptat Roma­
nia din cbingile tratatului care o lega de
Puterile Centrale, a... rezistat presiunilor �i
amenin�lrilor exercitate de imperiile german
�i austro-ungar, a ne gociat cu dtrzenie recu­
noa¥erea oficiala de cltre puterile Antantei a
drepturilor imprescriptibile ale napunii ro­
mane, a tncurajat manifestarea IiberA a do­
rinfei populare de a vedea trupele ro mane
trectnd ·Carpa�ii �i a temperat, tn acel�i
timp, impacien� acelor oameni politici care
subapreciau necesitatea pregatirii temeiniee
politico-diplomatiee ca � militare a unui
asemenea pas crucial � a ales cu perspicacitate
momentul intrlrii tn rlzboi.
C tnd a socotit ci acest moment a sosit,
loneI Brltianu �-a asumat, flrl ezitare,
toate raspunelerile ce-i reveneau tn fa�a napu­
nii. ,Se imptiJU s4 iqim di" JJeUtralilaU -
declara el tn �din� Consiliului de Coroana
din 14/27 august 1916 t;4ci ciJJe flie dacit,
-
t,. decursul veacurilor, vom mai gtlsi "" pri­
kj atft de prielmc ca eel de t�ZJ".
Propunt nd o decizie de tnsemnltate vital!
pentru destinele napunii romAne , lonel Bra­
tianu tfi afirma oonvingerea neclintitl tn
victorie ; dar, tn acel� timp, tn termeni care
alcituiesc un memorabil mesaj a1 tnaltelor
oomandamente morale ale istoriei, se soco­
tea dator sa atraga atenpa � asupra riscu­
rilor · existente : , Vreau s4 se flie bine fi de
lc/i c4, clriar dacd ar fi siJ iqim tnvi�i, let
cred c4 lara... trebuie, t,. aceastd clifxl a evolu­
liei ei islcrice, s4 facd acest gest. !n viala na­
/iunilor' stnt afirmdri de drepturi care cinta­
resc mai muU det;tt izbinzi trec4Ware fi sint
gesl14ri de abdicare, de dezertare moralt!, care
comprom it viitcrul lor pentru veacuri de-a
rindul. !ntr-o atare situa.tie este astdzi romd­
nismul. De aceea chiar dac4 ar fi sa fim batuli,
prin faptul ca cele mai mari puter<J ale lumii
au recutWscut temeinicia revendicarilor noas­
tre nalionale � au consimlit printr-un act soletmt.
lwtarele etnice ale romanilor de peste Carpali.
cauza romanismului va face un pas fnainte
$i 611981, an XXVIII, nr. 3 sl 6/i982, an XXIX, nr. 3
�i 4/1983, an XXX, nr. i/1984; V. Alanasiu, A. Ior­
dacbe, M. Iosa, I.M. Oprca : Romd nia tn primul r4zboi
mondial. 1979, precum si lucrlrile: Mircea Mu�t. Ion
.
Ardeleanu: Via Ia politic4 tn Romdnia, 1918-1921, ed.
II, 1976; T. Lungu: Viala politic4 ln Romdnia la s(ir�i­
tul secolului al X I X-lea (1888-1899), 1967; A. Ior­
dacbe : Viata politic4 in Rom4nia, 191 0-1914, i972;
C. Nu1u: Romdnia in attii neulralit4tii. 1972; I. Bulci:
1916. Zile � var4, 1978 si Arcul �teptdrii, 1911--1915-
1916, 198 1 ; Valerlu Mpcanu: sludiul-lntroductiv Ia
Jucrarea lui Gb. I. Bra.Uanu: Tradi tia istoricd despre
intemeierea statelor romdn� ti, 1980, ca �I tn lucrarca sa
CuUurd �-i istorie, vol. I -II. 1978-1979; In car
e � mers
pe urmelc relallllor dlntrc Ioncl Bra.tianu si riul s�u Gb.
I. Bra.Uanu. Petre Turlca, Jn Maga-zin istoric, nr. S'/ 1 983,
a adilugat sl el ctteva preclzlri acclui�l suhiect.
34
mai mare � mai insemnat decit oricind. . . #
daca nu azi, miine vom culege roadele acestor
jertfe � acestor afirm4ri de drepturi".
Este vorba, tn al doilea rind, de situapa
dramatici din iarna 1917-1918 �i din lunile
urmatoare. Cu toate glorioasele victorii re­
purtate de armatele romane Ia Mara¢, Ma­
r�¢ � Oituz, datorita faptului ci marii sai
aliatf nu �i-au respectat obligatiile militare
clare pe care Br!tianu le obpnuse tnainte de a
se angaja tn r!zboi1, Romania se afla izolaU,
tnconjura.ta din toate pafiile de armate ostile,
�
iar teritoriul liber al rii era restrins acum Ia
�-numitul ,triungh1 al mo�ii" din Moldova.
Imperialismul german �i eel austro-ungar -
care, tn mod prematur, se socoteau victori­
oase - au impus RomAniei pacea draconica
de la Buftea, sub amenintarea de a invada
�i aeeasta ultima pofiiune a teritoriolui na­
�ional ¢ de a lichida astfel tnsA�i existent:a
statului romAn. A fost, fara tndoiaJ!, perioada
eea mai critici din tntreaga epopee nationall
a participarii la primul dzboi mondial �i din
via� politici a lui Ion I.C. Brltianu, pe
care 0. Czemin, ministrul de externe al
Austro-Ungariei, nu ezita sa-l califiee tn
fata regelui Fecdinand drept ,eel mai mare
tici1os pe care n cuno� istoria".
Abilele manevre de tactici politic! �i juri­
dici la care Ion J.C. Brltianu - eel care,
indiferent daca era Ia guvern sau tn opozipe,
a condus efectiv �ara tn tot titnpul domniei lui
Ferdinand I - a lmpins, prin plecarea sa de
la putere, la formarea succesivelor guverne
AI. Averescu, AI. Marghiloman � C. Coanda, Ia
semnarea de citre guvern, dar �i la tergiver­
sarea ,,sine die" a ratificirii plc ii de Ia Buftea;
toate au contribuit Ia de�rea acestui' greu
•
impas, la dejucarea planurilor inamicului, Ia
salvgardarea ultimului colt de tara pe care
fiinta statui romAn, �. totodata., la plstrarea
ne¢rbit1 a tntelegerilor pri n care puterile
Antantei se angajasera sa recunoascl, Ia
�c�eierea plcii, unitatea nationala a RomA-
met. .
tmi aminiesc �i astazi cuvintele pline de
respect cu care batrtnul mare�l C. Prezan
- eel caruia, Ia sfatul lui Ionel Brltianu, re­
gele ti eedase temporar, tn deeembrie 1917, co­
manda suprema a armatei �i care, tn 1934,traia
retras la conacul sau din judetul Vaslui -
povestea elevului de Iiceu avid de istorie
care eram pe atunci, tocmai despre rolul deci-
siv indeplinit de Ion I.C. Bratianu in iarna
ie�ana din 1918.
A 1 treilea moment prive�e Conferin�a
de Pace de la Paris. Prin actiunea
hotarita a ma.selor populare, a intregii na­
tiuni, statui national unitar roman fusese
format in 1918. ln anul urmator, Conferint:a
de Pace avea menirea de a da recunoa�ere
internationala drepturilor istoricc ale natiu­
nii romanc �i unei situatii de fapt. crea.ta
tn virtutea acestor drepturi. lntemeiat P<'
1 .Magatin istoric, or. 12/1978.
 drepturi imprescriptibile, ca �i pe jertfele de
singe cu care poporul roman contribuise la
victoria. Aliatilor, Ion I.C. Bratianu, pre�­
dinte al Consiliului de Mini� � prim-dele­
gat a1 thii la conferintl, s-a prezentat ln
fata a.cestui for internap onal ca. purtator de
cuvint al unui stat independent, suveran si '
egal tn dr epturi cu toate celelalte.
Ca �i tatal sau, Ion C. Bratianu, Ia Confe­
rin�a de Pace de Ia. Berlin, dupa cucerirea.
independentei na tionale tn urma razboiului
din ls:77- 1878, !onel Bratianu s-a. gasit tn
fata unor mari aliafi care contestau sau dimi­
nuau, 1n fa.pt, egabtatea. suverana a. statelor,
abdicau de la anga.jamentele oficiale pe care
�i le asuma.sera �i doreau sa-� impuna drep­
tul de a. se amesteca tn treburile interne ale
�rii. Foqa cu care Ion I.C. Bratianu a. apa­
rat drepturile natiunii rom!ne, dernnitatea
cu care a. respins pretentiile aliatiJor sai de a.
impune Romaniei clauze incompatibile cu
suvera.nitatea nationa.la, i-a.u atras a.dversi­
tatea personala a lui G. Clemenceau, primul
rninistru al Frantei, � a altor conducatori de • Pa.ul Cfineni
delegatii ale marilor puteri tnvingatoare.
Ultimafumul adresat, tn noiembrie 1919,
guvernului rom!n, caruia i se cerea sa se
decida, tn decurs de opt zi le, Ia se mnarea tate social! - au tndeplinit tn esenta un rot
,fara discutii. fara rezerve ¢ fara conditii" a pozitiv tn dezvoltarea statului naponal uni­
unor texte cu care nu era de acord, fusese
tar.
inspirat de acele�i ratiuni care determina­
sera, cu doi ani tnainte, aprecierea j ignitoare In felul a.oesta., daca numele lui Alexandru
facuta de reprezentantul Austro-Ungariei Ja loan Cuza �i Mihail Kogalniceanu au rama"i
adresa primului ministru rom!n : refuzul legate de unirea Moldovei cu Tara Roma­
RomA.niei de a accepta dictatul marilor puteri. neasca, de formarea statului nafional romAn
tn momentul clnd a fost redactat acest modem � de reforma agrara de 1a 1864,
ultimatum, Ion I.C. Bratianu parasise de­ daca numele lui Ion C. Bratianu �i Mihail
monstrativ Conferinta de Pace �i se retra­ Kogalniceanu au dmas legate de dobtndirea
sese de Ia conducerea guvemului. !n urma lui independentei nationale Ia 1877, numele lui
ramlsesera tnsa, tn salile Conferin1;ei de Ia Ionel Bratianu - tn pofida numeroa.selor im­
Paris, ecourile unui crez politic de neclintit putari ce s..ar putea face altor laturi ale acti­
care avea sa inspire pe multi dintre urma¢i vitapi sale - a ramas legat de des!vtr¢rea
sai, ca �i pe reprezentantii altor puteri mici unitatii naponale a Romaniei, la sfJr�itul
�i mijlocii: ,Romania considera ca drepturile primului razboi mondial. ln a.cel� timp,
statelor stnt acele�i pentru toate" ; din cauza guvernarile lui Ion I.C. Bdtianu au marcat
aceasta ,ea nu ar putea suporta un regim tncheierea rolului care revenise burgheziei
special de care alte state suverane nu ar fi nationale tn asigurarea progresului Roma-
. .
atinse". n1e1.
tn sftr�it, nu se poaur omite preocuparea · Cele aproape doua decenii care aveau sa
lui Ion I.C. Bratianu pentru consolidarea treaca de la moartea sa pina la 23 august
statului national unitar, prin reforma agrara, 1944 n-au facut decit sa confirme pas cu
introducerea votului universal, OJ:,ganizarea pas ar.easta realitate istorica. Odata cu victo­
constitutional! din 1923 �i cunoscuta lege a ria revolutiei de eliberare sociala �i tta.tionala
minelor menita sa tntareasca suver,.anitatea antifascist! �i antiimperialista, Partidul Co­
national! asupra resurselor naturale. monist Roman, clasa muncitoare �i-au asu­
Atacate cu violenta de adversarii sai poli­ rnat rolul istoric de exponenfi fideli ai inte­
tici (iar legea rninelor �i de reprezentantii reselor natiunii romane, P.C.R. dovedindu-:,e
marilor trusturi imperialiste), masurile amin­ forta conducatoare a lupte'tistorice pentru
tite - cu tot caracterul lor paqial, inspirate desfiintarea orlnduirii capitaliste, cou�truirea
desigur de interesul de clasa, dar aflate sub noii societati socialiste �i inaintarea Roma­
imperiul mult mai presant �i 1arg reprezenta­ mel spre cornunism.
tiv al luptei maselor pentru pro.gres �i drep- Costin MURGESCU
•

35
 ft

I I ••

Ne aflim in posesla a doui frag mente memorlalistice reunite de autorul lor sub tltlul Din aminti­
rile altora �i ale mele. Pe pagina de tltlu a unuta dintre ele exlsti dedlca�la ,,Nepotulul meu lon C.
.
Bratlanu" ,1 data . s octombrle 1922". Fragmentul respectiv este numerotat cu clfra I l l , ceea ce ne face
sa credem ci manuscrisul lnl�lal a fost mal amplu. Acest manuscrls a existat cu certitudine, din moment
ce George Fotlno a extras din el u n mic pasaj cltat in cadrul unel conferin�e rostlte Ia Universltatea ..Ra­
dio'', cu prlleful implinirii a trel ani d e l a. moartea lui I . I.C. Britlanu. Conferin�a. publicati in Viitorul
din 26 noiembrie 1 930, a fost inclusi in volumul Pagini razlete. Citeva articole $i cuvinUri, Bucure�ti,
193-t, unde Ia paglna 6-t cltlm: .,Acea prima cilitorie in plaiurile Lovi,tei 'i Ia Sibiu - scrie el undeva in
memoriile sale . . [subf.ns.]".
lmprejurarile in care a scrls aceste memorli sint, partial, prezentate de insu,l lone! Britlan u : .,Re­
cltlnd cu sora mea Sabina scrisorl ale pirln�llor no,tri am vazut ci multe [ lucruri) d i n cuprlnsul lor, foarte
deslu�lte pentru not, ar fi greu de in�eles de urma,il care n-au cunoscut fiin�ele ,t imprejuririle despre
care ele vorbesc. Pentru a Je limuri �I a pistra in familie unele amintiri vreau si arit- mal pe scurt sau
mal pe lung, d u p i cum imi va venl - pe acei cu care pirin�ii no,tri au fost in legituri de rudenie, de
prletenie sau de afaceri". Nu credem decl a gre,i atuncl cind afirmim ci sora sa, Sabina Cantacuzino, a
fost aceea care 1-a determJnat sa I a condeiul in mini, cici tot in aceea,i perloadi a anilor 1921-1922
ea insi�l incepuse redactarea prlmulul volum al lucrirli Din viata fa miliei J . C . Bratiat'l u , in care sint pre­
luate numeroase compledrl ,1 preclzirl ale fratelul el.
Oricum, pini Ia intreglrea lnforma�lllor prlvltoare Ia manuscrls (�i poate, pina Ia deplstarea �I altor
eventuale paglnl), reproducem cele doui fragmente, preclzind ci am respectat intocmal originalul, cu
exceptla unor l n t erven�il lmpuse de normele ortograflce in vigoare. Acolo unde s-a sim�it nevoia, am
lnclus unele completiri intre paranteze drepte, ori am rEdactat scurte note de subsol. T ltlu l ne
apartlne, iar intreruperile de text le-am marcat prln trei puncte.

... .. ,
Anastasle IORDACHE, Marian $TEFAN

M mecul
artUJ·iseam ctnd�a far­
cu care muntii
no�tri m-au atras �ot�eauna J i
put<:rl'a cu care e1 m1-au ara­
tat unitatea tarii �i a neamului
nostru. De ctte ori patrundeam
in plaiurile lor, se desvelea
stiptnitoare nevoia integrita­
ti i geografice �i nationale a ti­
nuturilor care 'ii tnconjoara �i
crestele lor tnfati�u vraj rna�
�i fara rost vechile �i nefire�tile
granite.
Nu e - dar - de mirare daca,
chiar de la tntiia . oara, ctnd
am plecat spre munti, am alu­
ne.cat pe vaile lor pina in
Ardeal. Acea prima calatorie,
in plaiurile Lovi�ei �i la Sibiu,
a intiparit in creierul meu tinar,
mai viu ca orice alta Iectie de
gcografie �i istorie, imaginea
sbudumatului nostru trecut;
din pildele lui barbate�i �i
din vorbele morarului de la
Talmaci, mi-am lamurit mai
limpede in�elegerea putintelor
noastre pentru viitor.
Eram, un an dupa razboiul
T ndependen�ei, in vacantele de
vadi Ia Florica. Ne aflam
numai cu guvernantele �i cu
fra�ii mai mici, parintii �i sora
mai mare, tovara�a mea de
studii �i de petrecerj, fiind la
Paris, unde tata fusese trimis
de doctori, tn urma unui aten­
tat1 care ii sdruncinase grav
sanatatea.
Sfir�isem cele patru clase
gimnaziale J i rna sim�am ne­
rabdator sa inaugurez �i eu
,independenta", ce cu o min­
drie lesne de tnteles socoteam
ca se cuvine unui licean din
cursul ,superior".
Nu puteam sa-mi manifest ·
mai cu drag neatirnarea decit
mergind, fara mentor, sa tmbra­
�i�z pe scumpa noastra ma­
tu� - Anica Furduiescu -
care ne tngrijise ca cea mai
iubitoare bunica in tot cursu!
copilariei noastre �i care de
curtnd se retrasese pentru tot­
deauna in manastirea Valenilor
din Arge�, unde cu dtiva ani
• Se refer! Ia un evenlment destul
de cooruz pctrecut to zlua de 4 Iulie
1878 $1 care a dat Dll$tere Ia multe
supozitii. .Pleetnd cu o trlisurli de
Ia Cotrocenl, tn tmprej urlirl rlimase
neclare, can s-au speriat $1 tr:isura
s-a rlisturnat, I.C. Brlltianu flind
aruncat pe caldartm, unde a rost
f{llsjt ceva mal ttrzlu $1 supus tngrlj lrll
doctor ulu ! .9..:::
Davila. Faptul eli vt­
zitiul a parro,1t locul accidcntulul, i-a
determlnat � unii sli presupunl eli
a rost vorba de un ateotat.
mai inainte, sora [ei] mai mare,
maica Maximilia, murise ca
stareta.
Cu o geanta in mtna �i cu
jambiere la picioare, rna urcai
Ia Pite�i tn bri�a zisa dili­
gent!. care, prin Curtea de
Arge� �i Tigveni, lega rumni­
cul-Vtlcei cu Bucure�ti i.
Ltnga vizitiul, care chiuind
�i plesnind din bici mina patru
balani in ceatlau, suii'rtzatoa­
rea vale a Arge�ului pina la
eel ,mal frumos", unde Negru
Voda a ridicat Biserica Dom­
neasca, in care mai tirziu s-au
descoperit � minunate picturi
�i a� scumpe rama�ite ale
tntemeietorilor statului mun­
tenesc �i in a carei tinda, sub
pietre cu slove batrine frumos
sapate, se odihnesc Dinca �i
Anastasia Bratianu, parin1: i i ta­
talui nostru, cu nora lor Elena,
alatud de care se a�za in
urma �i mormintul sotului ei
Teodor.
Dupa o pioasa cercetare a
bisericii �i o scurta. gustare Ia
hanul din vecinatate, ne relua­
ram drumul CU alt SUrugiu �I
alti cai. Treclnd Arge�ul ��
apuctnd spre deal zariram in

36
departare, tn tnctntatorul ei
decor de munti, biserica lui
Neagoe Basarab, care atunci
se reciadea din temelie, dupa tn men tinerea
focul ce o arsese �i duP.a inter­ fi de :voltarea
ventiunea arhitectului care ti
desavtn;ise distrugerea.
La acee�i soarta era ostn­ din sec. XVII J
dita �i Biserica Domneasca, nu
din partea focului dar a arhitec­
tuluil, daca n-ar fi voit Dum­
nezeu sa ti vin tp ajutor . Eram
tn Consiliul de Mini�tri, la
tnceputul veacului curgator,
ctnd ni s-a tnfa�i�at projectnl
reconstructorului catedralei
episcopale, certnd sa darime
p_entru . a recladi din nou �i bise­
nca lm Negru Voda. Din feri­
cire, cuno�nta starii cladirei
tmi tngaduia sa afirm'ca restau­
rarea era cu putin�a fara dad­
mare �i studiile mele techni­
ce1 tmi dadeau dreptul sa ridic
!n fa�a; colegilo� parerea mea dem trenul la Pite�i.
tmpotnva acelei a arbitectu1ui
Pentru a risipi orice tndoiala,
am propus ca o comisiune de
harbati technici, cu autoritate
recunoscuta, sa hotarasca Ia
fata locului ; �i astfel s-a scapat
de peire eel mai mtndru monu­
ment ·al Romaniei, de la Desca­
licatoare.
D epartind u-ne de biserica
lui. Manole, sau mai
d.rept vorbind de locul unde • ograda ?-e po�. se ridica ease­
E'�l f usese, urcaram tn tropot
�� gal?P· cu s�r de strigate,
de 1nJuratun. �1 de bice, pe •Veacuri Ca}atorii de seama ce se g� 1n vraj ba .�i t�i vtnd u
un drum ce ve�nic se naruie�te,
greul deal al Mamaii, in surpa­
turile caruia opt ani mai ttr­
ziu era sa ne pravalim cu tata
tn mult sbuciumata �i tntune­
coasa noapte, ctnd la �tirea
detronarei lui Battenbergs aler­
gam de la Govora, tn fuga cai-
1 Aluzie la arhltectul Emile-Andre
Lecomte du Nouy ( 1 844-19 14)
chemat de Titu Maiorescu. Ia r ecO: d u i tn gazda d upa ce mai averu, coborttoru mo�enisera
rnandarea celebruhli arheolog �� ar­
hitect rrancez Viollet-le Due, ��
tnsA.rclnat cu restaurarea biscrlcll
episcopale din Curtea de Arg�. tn
loc sA-l renoveze, el a dA.rtmat $1
rcconstrult monumentul, opertnd
chlar uncle modllicArf arbltrare ale
planuluf 'original. Acelasl procedeu
1-a folosft, din plcate, si Ia biseri­
cllc Trel Icrarbi si St. Nicolae din
Iasf, ca si la alte monumente din
Tlrgovlste �� Craiova.
1 1.1. C. Brltfanu era absolvent al
Scolll de poduri $i �osele din Paris.
� Aleksander Battenberg (1857-
1893), print german, cncaz al Bul­
garicl ( 1 879-�886 ), detrooat. prin­
tr-o lovlturll de palat, Ia 2 1 august
1886, clnd s-a insUtuit o regentA
care a 90ndus tara ptoll Ia alegerca
c:a cneaz a prlncipeluf german Ferdi­
nand de Saxa-Coburg.
S1lliul
a juoot
un rol
important
ltgdturilor
,.rmanente
dintl'8 rom4ni
(atamp4
•
-
lor des schimbati. ca sa prin­ un an tnainte pe unul din caii
ei intrase regele Carol Ja Plev­
. .
J?nn padurea de stejari secu­ na.
lan, care astazi a disparut �i
in care altadata haiducise Clpi­ T igvenii erau1 din neamnl
Vlade�ilor. Ei �i-au luat
tanul Radu, bri�a diligenta
cobora coasta 1n goana mare n�mele tn veacul al XVII-lea,
ptna la Tigveni . dupa mo�ia primita 1n zestre
.Aci ne opriram la banul po� de la Cepari, de catre Badea.
tet, pe malul Topologului sub clucerul, destoinicul capuche­
zidurile tnconjuratoare al� ba­ haia trimis de domn tn 1663
trtnelor cuqi in funduJ carora la oastea turceasca pornita
� vede �icul turn al bi�ricei , contra nemfilor.
tar 1n mtJloc, tntre batatura �i
Traditia familiei povestea ca
un strabun al lor, om iute la
l� cu . f?t�or �1 cu tnalt acoperi� mtni� �i greu la iertare, !'recum
�mdnht. Ele gazduisera prin era flrea neamului, hota.rt sa-�i
desmo�eneasca copiii cu care
intrau tn tara prin Ctineni, tn
ele copilarise tata �i locuia pe nmuc .
c.ele ma1 de seama
fratele lui mai mare, Teodor , mo�ii La moartea lui, cei doi
Bratianu, pe atunci, ca in fii ai sai ar fi putut sa se folo­
toate verile, tn cura la Elopa­ seasca de dreptu1 de protimisis,
tac'. adica sa-�i rascumpere mo�i­
.
ile, dar netn�legind u-se intre
La Po�ta ma a�epta Petre dtn�ii �i impotrivindu-se unul
Sla vescu, nepotul de fata al
altuia, nu izbutira sa reintre
matu�i noastre �i proprieta­
in staptnirea averii parinte�i.
rul Btrse�tilor Cepari dintre
Tigveni �i $uici. La dtnsul ma
� . la acest str.�bun, tn lipsa
� totu�i firea lui aspra �i iute,
inti1, in trecere tn lungile graj­
stcrtura marunta, fata oache�
d uri care tnchideau pe doua
�i semnul caracteristic al nea­
laturi spa�ioase curtea lui Teo­
mului, o protuberant! la baza
d?r Bratianu, admirasem p�rte occipitului, poreclita ,castra­
d t n herghelia lui, uha din cele
ve�le Tigvenilor", pe care un­
mai renumite din �ara . .Ea se
c� ml .nostru Enescu se prefZ.cea
tragea din faimoasa herghelie
ca m-1 descopera cind eram
a Tigvenilor, pe vremea ei ves­
prea sburdalnici ca copii. Tipul
tita pina tn Tarigrad �i fusese,
�i firea Tigvenilor erau astfeJ
de atunci, de bunicul �i de
tn contrast desavtr�it cu ace­
unchiul, neincetat primenita cu
ltfll ale Bratienilor, tnalti, smezi
singe arabesc �i englezesc. lm­
�1 blajini.
parta�am �i eu ca nepot mtn­ Casa lui Slavescu, ca toate
dria stahlmeisterului, caci cu
conacurile din plaiul Lovi�ei,
era pe J!lalul Topologului. Linga
• Numele unguresc al statlunil din
, comuna Vtlcele (Jud. Covasna). dinsa, printre arini, apele Jim-
•
37
 pezi ale iazului se varsau vtrtos
Ja scocul morii �i tn spume �i
cu vuiet umpleau sub el un
ispititor loc de bae ; iar livada
d i n · urul ele�ului, pe capitele
ei Je fin proaspat cosit, ne
poftea Ia tolaneala, desfa�u­
rindu-ne tn zare muntii cei
mari din fundul Topologului.
Pe rlu, tn jos �i sus, la Tig­
veni. Ia: Cepari, la Rudeni,
Ja $uici facui cuno�inta bise­
ricilor �i culelor zidite de stra.­
mo�i �i tmprospatai, prin vede­
rea lor �i prin amintirile pas­
•
trate tn Iocalitate, pe a.cele
povestite de matu� noastra
despre buni �i strabuni, pe
care mai tlrziu le-am regasit
tn cercetarea hrisoavelor. La
Tigveni ni se arata tainita
boltita. care se zicea ca prin­
tr-un subteran ar fi raspuns
tn fundul ogradei �i ar fi ser­
vit astfel de . ascunzatoare �i
de refugiu. Aci se pitise isprav­
nicul Ionit! comisul Tigvea­
nu, ctnd, thai norocos dectt
tatal sau Grigore, omortt tn
1716 1a Viero�. el scapase de
la minlstirea din Arge�. unde
t1 tmpresurasera tn 1777 turcii...
�i unde ei sptnzurara, tn Iocul
sau �i al egumenului fugit cu
dtnsul, pe un nenorocit glob­
nic de tigan, care astfel plati
scum p cinstea de a fi fost
J uat drept boier, pentru prima
fi ultima oara tn viata ' lui.
ln biserica de la Cepari se
vedeau tnca urmele gloantelor,
pe ctnd se batusera turcii cu
catanele nemt;e�. venite de
peste munti prin Ctineni. Aceas­
tA bisericl a fost cladita de
feciorul Badei din �uici, vor­
nicul Dragomir, boier din casa
lui Neagoe Basarab, ginere �i
unic mo�nitor al vestitului
Albu Vistierul, ucigatorul lui
Mihnea Voda [eel Rau: 1 508-
151 OJ �i el tnsu�i ucis de sa�i
in Sibiu. 1
Boierii de Ia $uici,· Cepari �
Tigveni au luat parte vie �i
adesea tnsemnata Ia poli tica
atit de framintata �i de stnge­
roasa din vremea ctnd scaunul
domnesc le era vecin Ia Curtea
•
de Arge� �i ptna la sfir�itul ·
veacului al XVII-lea.
Sub urm�ii lui Vlad Tepe�
�i ai lui Vlad C!lugarul, ctnd
relatiile cu Ungaria erau fl. e tatul de pace �i de buna veci-
:--<'ama �i greu de descurccft,
l u nt:incetata �i cruda tnvtr­
tirc a imprejurarilor �i a schim­
barilor domne�i, mai multi
dintre dtn�ii, precum Vlad,
38 .
Radu �i Balea, furl portari
ai Poenarilor �i ca atari de
straja la granit! �i mijlocitori
la Sibii. Sub Neagoe Basarab,
sub Mibai Viteazul , ca �i mai
tlrziu sub Matei Basarab, $ui­
cenii �i Ceparii se arat:A de
partea Craiove�ilor �i a boe­
rilor de tara, iar sub domniile
fanariote scapata �i se stinge
orice tnrturire a acelor ce nu-�i
parasira mun�ii. pentru a se
apropia de viesparul de intrigi
�rece�ti din Bucure�i.
D e cite ori am tncercat
sa ma afund tn �via�a
noastra eroica din veacurile
al XV-lea �i a1 XVI-lea �i am
voit sa-i patrund rostul mai
apropiat, am simtit ca in lipsa
letopisetelor contemporane,
icoanele faptelor �i ale oame­
nilor, Ia lumina intermitenta a
rarelor docutnente, se desprin­
deau din bezna trecutului
singuratice �i nedeslu�ite, ca
impresionantele tnfatisari ale
drumurilor de noapte fa fulge­
rile furtunilor. Dar chiar ispita
acestor tainice �i uneori aprinse
tnfa�i�ri spore� dorul de a
lamuri a.ceste vremuri attt de
tnsemnate tn desfa�urarea isto­
riei noastre nationale.
Din aceasti pricini pretuiesc
mai tare norocul ctnd !nttlnesc
brisoave sau alte serisuri di� regele Un�ariei care, dupa cere­
care reiese mai vie � mai cu
amlnunte fiinta sau tnttmpla­
rile vietei vreunui barbat din
acele vremuri.
A� rasare cbipul lui Albu
vistierul din tntunecimile vre­
murilor, ctnd tn stralucita lu­
mina de fala, cind tn ro�ie
vapaie de tragedie. Sfetnic
de capetenie al lui Radu eel
Mare (1495-1508] , in cei 12 ani
de lnfloritoare domnie a aces­
tui voievod t1 aflam neincetat
pe drumuri cu cele mai insem­
nate tnsarcinari �i cu falnice ala­ �i cruzimi, feciorul lui TepeJ
i uri. tn fruntea a 48 de cala­
re�i. cu daruri domne�i, in
1497, el strabate Sibiul ca sa �i tlnara lui so_tie, dar �tiu ca
mearga pe trei luni Ia Buda,
sa incbeie -tratat cu regele
Ungariei �i sa depue juramtnt
in numele domnitorului mun­
tean. Zece ani mai tirziu el
se afla iara pentru vreo trei
luni Ia Sibiu ca sa tncheie tra­
natate cu Universitatea saseas­
c�� pe ca�e il tntare�te �i la
•
Sighi�oar-t,:cu voievo<�ul Tran­
silvaniei.
ln 1 503 se gasea tot Ia Sibii
cu alai �i pompa de petitor
domnesc ca sa ceara pe fata
lui Iacsici pentru Ptrvu, ne­
potul lui Radu Voda. Un an
dupa moartea bunului �i in�e­
leptului voevod, el e tnmes �
de noul domnitor [Mihnea eel
Rau] cu solie la sibieni de la
care se tntoarce cu frumoase
daruri.
Dar tmprejurarile se prefac
vijelios tn fioroasa domnie a
lui Mihnea eel Rau. Macelurile
�i nelegiuirile se repeta �i se
tnmultesc � tn curtnd regasim
pe Albu Ia Sibii, dar de rtndul
acesta ca pribeag, tn tovara�ia
lui Iacsici, cumatrul de odini­
oara � a competitorului Ia
domnie Danciu Tepelu�. sai­
baiicele �i svapaiatele porniri
ale <:Wmnitorului tncurcaserl
treburile �i ridicasera tmpotriva
lui tara, !n frunte cu Craio­
ve�li. Mihnea t�i atrasese mtnia
turcilor, fara a fi dobtndit
sprijinul ungurilor. El se vlzu
astfel sili t, Ia rtndul sau, sl
fuga ca pribeag la Sibii. El
nu fugea aci ca un necunoscut,
caci tnca de ctnd cerea sa ras­
toarne pe Radu Voda, tn mai
multe rtnduri venise Ia Sibii
�i pare ca, attt pentru el c!t
�i pentru doamna �i familia
lui, sa�ii se aratasera mai prie­
teno�i �i mai tncrezatori dectt
rea dommtorului muntean. or­
donase departarea acestui pre­
tendent de la granitele tarei.
Sosind ca fugar la Sibii, el
tnttlni pe strazile ora�ului sasesc
pe netmpacatii sai du�mani.
Ce patimi trebuie sl fi clo­
cotit �i sl fi izbucnit tn �ufle­
tele acestora, Ia ve<'erea celui
care t�lburase �i tnstngerase
tntru atita tara tntreaga ? De ce
rane mai intime �i mai cum­
plite vor fi fost chinuite ini­
mile lor, dici, pe ltnga jafuri
necinstise multe case boere�i.
Nu �tiu ce-o fi fost cu Pirvu
pe ctnd renegatul, care stri­
case cu tunul manastirea Bis·
tritei. e!}ea din biserica cato­
lica, intovara�it de cifiva mag­
na�i unguri, vrajma�ii sai se
aruncara pe dinsul �i iJ stra­
punsera cu sabiile lor. ln cetate
se facu vilva mare ; s�ii
detera alarma �i tnchisera por­
�ile ora�ului. Multimea lor
armata tmpresura pe uciga­
tori �i ti omortra pe ctte trei
tmpreuna cu tovara!]ii �i slu-
gile lor, ca pe unii care infrtn­
sesera legile -ospitalita�i dar
care se aparara viteje�e ptna
la moarte. A� pieri cu sabia
tn mtna Albu Vistierul tocmai
ctnd tn tara. revenisera la pu­
tere prietenii sai Craiove�ii.
tnt1i cu Vlad� Voda, fratele
lui Radu eel Mare, apoi cu
propriul lor nepot Neagoe Basa­
rab. Murind, el lasa o sin­
gura fat!, Marga, casatoriU.
dupa Dragomir Vornicul, fe­
ciorul Badei din �uici �i cti-
torul bisericei din Cepari.
D escendentului lor,
Stanciu logofatul
lui
din
Cepar i, din �uici �i din Tigveni,
ti intarise staptnirea Drag oe�­
tilor � Lere�lor Mihai Voda
�i tot el n pomene�e ca ,mar­
tor tnaintea domniei mele",
la Balgrad, tn 1600, tntr-un
hrisov tn care viteazul domni­
tor se intituleaza ,cu mila lui
Dumnezeu Voevod �i .Domn a
toata Tara Ardealului �i Tara
RomAneasca".
Stanciu!, ajuns la Mtrtne�.
fusese supus la chinuri grele
fi f;Ji perdu doul mo�ii prin­
tr-o nelegiuita judecata ·ce, cu
propoqi i mai modeste � farl
moarte de om, se a.semllue�
cu vestita �i dramatica pricinl
de sfl�ratl o jumltate d e veac
mai ttrziu tntre Cantacuzini 'i
Stroe Leordeanu.
latJ. cum glasuie�e Matei
Basarab tn hrisovul slu din
15 iulie 1634: ,.Dia mila lui
Dumnezeu lo Matei voevod
�i domn a toata Tara Ungro­
Vlahiei, nepotul . marelui �i
batrtnului raposatului Io Ba­
sarab voevod, da domnia mea
aceastl porunca a domniei me-
le, slugilor domniei mele,
Dumitra� o postelnicul �i Iv�-
co Postelnicul, fiii l ui Stanciu]
logofatul Cepariul �i cu fiii
lui ctfi le va darui Dumnezeu
ca sa le fie lor satul Blne�i �i
Ohne�i din judetul Arghi�
(Arge�] par-tile lor toate de pe
tot hotarul, din hotar ptna tn
hotar, cit va fi vindut tatal
lor ·stanciul logofatul j uph'J i ­
fei Maridii din AJbe�ti �i fiului
ei Preda spatarul. Clci aceste
mai sus zise sate Je au fost
drept mo�ie stramo�asca din­
nainte vreme. Jar apoi, cind
fn in zilele raposatului Radului
voevod [160 1 - 1 602; 161 1 , 1620-
1 623], in al doilea rind de
domnie, �i jupinita Marica a
lost omorit doi feciori de tigan,
care au murit de mina ei,
•
Veche ca84
f.4r4neaac4
din Suici
•
atunci Radu voevod domnia
sa au trimes �i au adus pe
Marica la Divan, �i a stat de
peire pentru omortrea acelor
feciori de figan, � a platit �
de�gubina [desp3gubirea] de­
pli n ; �i s-a sculat Radul voe­
vod ca s1 faca Maricli moarte.
Dar atunci Marica dacl au
vazut aceastl rautate, a ptrtt
pe Stanciul logofltul Cepariul
de zavistie catre Radul voe­
vod, �i a spus cum c1 sunt la
el 1 000 u ghi1 de aur ai
doamnei Marghita, mama lui
Gavril voevod [1618-1620],
ca sa-i rascumpere caput ei de
catre Radul voevod. Atunci
Radul voevod trimise tndata
dupa aceste pe vel ann�.
carele au adus pe Stanciu!
logofatul legat �i 1-au batut
Radul voevod tn temnita, �i
1-a pus tn fiare lJi a platit multa
nevoie �i suplrare dupl vor­
bele ei �i de mare nevoe a vtn­
dut aceste sate mai sus zise
Maricai, �i a platit acei galbeni
!lgh i 1 500 napaste cu toata
cheltuiala. �i nimic n-a fost
vinovat. Dar apoi, dnd fu
acum in zilele domniei mele,
• Dumitra�u postelnicul �i Iva�­
cu postelnicul, vazind atita
nedreptate din parte a j upt­
ni�i Maria �i cum s-au dat
acei gaJbeni dupa vorbele ei,
venira dinaintea domniei mele
tn Marele Divan �i au ptrtt
de fata �i tot a� s-au pltns
.
Marica, cum ca nu pirtse ea
pe Stanci ul logofatul la Rad ul
voevod, nici n-a vorbit acele
vorbe, ba inca luase �i afuri-
1 Denumlre dat� de roman!
nedel ungur�tl.
sanie tn zi)ele lui Alexandru
voevod IIi� (16J6-1618;
1627-1629] cum ca nu pttise
ea ntiWca.
• •
i Atunci domnia mea trimes­
am pe credincioasa sluga a
domniei mele, Stan slugerul
:cu cartea de afurisanie a pArin­
telui .nostru Vlldica Grigore
la Goga arm�ul, ca s1 mar­
turiseasca cum va �i cu sufle­
tul slu, iar Goga arm�u·
mlrturise� acolo dinainte pa­
adica la Arnautchioi
rintelui vf
�i dinaintea multor oameni
buni �i negu�tori cu su1letul
sau �i cu jurlmtnt cum ca a
cazut Stanciu! logofatul tn
nevoie dupl gura Maricli �i
a trimes �� carte de marturie
la domnia mea cu multi ne­
gu�tori martori.
Iar atunci n-am uitat dom­
nia mea �i am judecat dupa
drept �i dupa lege dimpreuna
cu toti cinstipi dregatori ai
domniei mele �i am dat dom­
nia mea �i �ase boeri mari din
Divan dupa rav� le domne�i,
anume : j upan Hrizea vel ban
�i j upan Iv�o vel dvornic
�i Jupan Grigore vel logofat
�i jupan Dumitru vel vistier
,
J upan Nedelcu vel comis �i
jupan 'Vasilie vel stolnic, ca
sa adevereasca despre acest
lucru foarte bine. Atunci a<;e�ti
mai sus boeri s-au adunat
tmpreuna in fata cinstitului
parintelui nostru vladicl Gri­
gore �i a parintelui Teofil
episcopul de Rimnic �i a
pari ntelui Efrem episcop al
Bu zau l ui �i au adeverit ace�ti
.
mai sus zi�i boeri cu sufletele
mo­
lor cum ca daduse StanduJ
logofatul acei galbe ni �i di a
39

pl�tit atita nevoie �i Iegarea
din .rrkina gurii Maricai. �i a
fost ga!,ita rea �i mincinoasa.
$i a ramas ca de lege �i de
j udecata dinaintea domniei
mele �i dinaintea acestor � ase
boeri. �i au dat ace�i bo eri
mo�ia iara tn mtinile slugilor
domniei mele �i era ca sa
plateasca Marica �i banii to�i
ci�i a fost dat ea Stanci ului
logofatul dupa buna dreptate.
$i am vazut domnia mea �i
cartea parintelui nostru vla­
dica Gligorie mitropolitul �i
amindoua rav�le domne�
�i cartea de judecata a acestor
� b:>ieri, toate la mina
lui Dumitra�u poste1nicul �i
Iv�o postelnicul. De aceea
dat-am �i domnia mea slugilor
domniei mele mai su.s zise
ca sa le fie lor satul Bane�i
�i Ohne� cu vecinii �i cu tot
venitul de pe tot hotarul lor
ca o mo�ie stramo�asca �i
ohabnica �i fiilor �i nepotilor
�i stranepotilor �i de nimeni
necUi.tita dupa porunca dom­
niei mele".
A �istfelBine�tii
reintrau Ohne�ii
in stapinirea
c-elor <ioi iii mai tineri ai Iogo­
Hitului Stanciu. Dintre cei doi
fi i mai mari, Eftimie mostenise
, fiarele salbatice pina ctnd a
Tigvenii, care de la el trecura
fi icei sale, so�ia lui Badea
Vladescu, al carui fiu .Grigore,
cununat cu mare serbare de
ditre voda Brtncoveanu, lua
numele - de Tigveanu �i fu
stdibun al bunicei noastre.
Iva�u, fratele eel mai mic
al Jui Eftimie este �i el strabun
al nostru, caci dupa fiica uniei
a fiului sau �i so�ie a e�pita-
-nuJui Balota se trage Safta,
mama bunicului nostru Dinca.
Acest lva�u. ca fiu mai mic,
dimase dupa obiceiul �arei
Ia caminul stramo�sc in Ce­
pari. El ni se inHiti�aza in­
tiia oara inainte de 1 625, ca
copil Ia nunta surorei sale cu
Bratul vel Comisul, ,cil\rl au
fost imbdicat to dulama de
zarba pe trup diptu¢ta cu
· atlaz ro�u". Ajuns la virsta
barbateasca el se adita des­
toi nic �i vi teaz. Precum se
cerea pe acele vremuri, fu
trimis de Voda, dupi impre­
j urari, ctnd cu insarcinari de
�olie, ctnd cu o�ire la razboi.
El s-a dus astfel din partea
l11i Constantin voda Cirnul
,. 1 654- 1 653], la 7 mai 1 655
la. c·astelul de la Ernut in
40
-
•
Ardeal la Rak6czi (Gh. Ra­
k6czi II : 1648-1 660], cu mi­
tropolitul Ignatie, cu Preda
J;Jdncoveanu �i alti boeri, pen­
tru a cere aJutor contra sei­
menilor razvratiti; iar doi ani
in urma la clmpul Bengai,
ca mare arma�, tmpreuna cu
Preda vornicu1 Brancoveanu
�i cu Radu stolnicul Farca­
�anu, infrtnasera in lupta pe
Hrizea, pretendentul la dom­
nie, care din nou se sculase cu
oaste impotriva lui Constantin
�rban voda �i n dusera prins
la domnitor care n sptnzura
pe o roata. cu doisprezece
tovara�i ai sai.
Mai apoi, tn 1 663, septembrie
23, Iva�u cazu viteje�e in
batalia de la �rsekujvar1, unde
.mersese ca mare serdar, co­
mandant al cavaleriei in oas­
tea lui [Grigore] Ghica voda
[1660-1664] impotriva aus­
triacilor �i astfel ramasese stin­
gher in Curtea de Arge� mor­
mintul sotiei sale jupaneasa
Chiajna care pina la 1875,
dnd se desfiin�ra vechile
morminte din biserica recla­
dita, odihni Jtnga Stana, fiica
lui Neagoe Basarab, alaturi
de Iespedea care acoperea tru­
pul trunchiat de cap al lui
Radu de la Afumati �i care
tnfa�i� pe domnitorul eroic,
calare, cu sabia in mina �i cu
mantia in vtnt.
Mai in sus pe- Topolog, cula
din �uici, adevarata cetate ­
arsa tn 1 9 1 6 - fusese martora
�i ea la numeroase drame tn
cursul veacurilor. Intr-tnsa, pe
vremea lui Mircea -,oevod
Ciobanul (1545-1552; 1 552-
1554; 1 558-1�59], Dolofanii,
nepo�ii lui Manea din Dristor,
,s-au sculat cu pizma �i au
taiat pe Vlad portarul - fe­
ciorul lui �uica vornicul de la
�uici - �i i-au luat toate bu­
catele lui �i ale fratilor lui
Hir' de �irea Mircei voda
�i prinzind oamenii care tineau
car;:ile lor pentru mo�li. fe
care cu multa munca muncin­
du-i �i tnca cu foe arzlndu-i,
le-au 1uat di..f1:ile acestor oci ne
de tnchi naciune �i de cumpa­
ratoare inca �i 1 1 carti de
mo�i i �i pentru satele �i pen­
tru tiganii lor". .
Tot in aceasta cula, doua
vcacuri mai tlrziu, alti ttlhari
1.Actualmcnte Novczamkl, tn H..:.
Cchoslovacll� J:>Jn! tn 172.5, clnd a
rost dlirlmata . aiel sc ana o putcr­
nicli cctatc. fn 1663 a rost ocupatli
de o�tile otomanc.
patrunsera dupa un indelung
asediu. Ei sparsera cu greu
u�ile legate cu fier, in al caror
lemn elastic, de pluti moale,
Ueturile securilor se retnchi­
deau dupa fiecare Iovitura
�
�i ptna sa poata razbi in casa,
mai multi fura sco�i din lupta
de gloan�Ie ce tragea prin
metereze Iene Bratianu, pe
care Ie turnau la focul din
vatra sotia · �i cumnata sa,
topind tot ce avea de plumb
in casa. Dar la urma, ctnd
tllharii izbutira sa razbata
in cula, tot pe acel�i jaratic,
ro�ira fiarele cu care chinuira
cumplit pe nenorocitul lor
prins, stdns in �reanguri ude
ca sa-l sileasca sa marturi­
seasca unde t�i ascunsese banii·.
De asemenea aci, vreo juma­
tate de veac tnaintea calato­
riei mele, fusese adus, shige­
dnd �i tragind sa moara, pe 0
targa purtati de voinici plae�i
tovara�ii sai obicinui�i de vi­
natoare, Mihai Bratianu po­
reclit ,Cojocel", urmat de ceata
harca�ilor ingroziti �ide falnica
haita a copoilor.
Acest irate mai mare a lui
Dinca t�i petrecuse via�a in
codrii Lovi�ei, vtntnd in
opinci �i in cojoc caprele �i
fost astfe] rapus, sn�iat de un
urs.
D eman,
pe vremea lui Ada­
boerul lui Basarab
eel Batrin, stravechea cula,
mo�enita din generatii in ge­
neratii, n-a mai fost niciodata
tnstrainata prin vinzare. ln ea,
cind arse anii trecu�i
- locuiau doi tineri tarani
Bratieni - veri ai no�tri �i
din mo�ia ei o particica a reve­
nit surorei mele Pia; iar in
vremea lui Vlad Tepe� o
stapinea, cu tot intinsul ci
cuprins, Badea din $uici cu
feciorii lui, �uidi Vornicul �i
fratii sai despre care Radu
f
eel Mare, in hrisovul sau d i n
1505, zice :,Nevoitu m-am �i eu
nu numai aceasta obladuin·
a o cirmui, ci �i pentru -::t'i
drept credincio�i care mult
ne-au slujit �i de nimica n-au
bagat seama nici vrajm::\.�ilor
mei au dat dosul, inctt
nici singele lor nu 1-au par­
tinit a-1 varsa pentru Domnia
mea, ci, ca o radacina buna
�i scumpa sadire, bun rod au
 rodit, drept aceea am d�ruit
domnia mea acest cu totul
cinstit �i bine tnchipuit. $i
prea cinstit carele este peste
toate cinstele darurilor aces­
tor de acum acest brisov al
domniei mele prea cinstitului
boerului domniei mele juptn
Badea de la $uici cu feciori i
lui".
Ca multi altii din neamul sau,
cum a trait astfel a �i
murit $uic!. ln lungul pomeJ­
nic de 1a Govora el e aratat
printre acei uci�i de ,Agareani"
tn vremea lUl Radu de la
Afumati - viteazul domnitor
care in douazeci de bat�lii se
dizboi tmpotriva turcilor.
ln curs de doua veacuri,
opt stramo�i ai tatalui meu
(�tiu ca) au perit de moarte
violent!:
Albu visternicul, ucis de
sa�i ; $uica vornicul, ucis de
turci; Vlad portarul, ucis de
Dolofani; Ptrvu vistiernicuJ,
Uiat de Mihnea voevod ; Iv�­
cu arma�ul, tn razboi cu nem­
tii; Dumitru clucerul, taiat
de seimenii revoltati sub Ma­
tei voevod; Grigore vistie­
rul �i $erban comisul, taiati
de catanele nemte�ti.
$i ctti vor mai fi alti i al
dror fel de moarte nu-mi �
cunoscut.
C!lari pe mici cai de munte
cutreeraram astfel lunca in
sus �i tn jos, de la Tigveni ptna
Ia 5alatruc, tmpreuna cu Sla­
vt"scu �i prietenul nostru Dinu
Paianu, elev proaspat intrat
la $coala de poduri din Paris,
precum t1 arata tuturor �pea
lui noua cu doua ciocane tn­
cruci�te, pentru care t1 ze­
flemiseam ca nu 0 scotea din
cap nici cind se culca.
La bilciul anual de la Rudeni,
tn paji�a de linga noile
case ale lui Dumitru Bratianu
cu turnuri ce ii dau in ochii
taranilor chip de manastire,
tntilniram mulpme de barba-t;i
�i de femei voioasa �i in haine
oe sarbatoare. E tndeosebi
frumcs tipul �i portul tadi-
111 mei de pe Topolog �i in
genere a celei din muntii
Arge�ului, tn trasaturile ei
regulate �i fine, cu tinuta ei
agera �i elegant!, cu vorba ei
aleasa �i demna. . .
AvranYiancu Ia Gimnaziul
cra1esc din Zlatna
'
v •
,.
IACOB MARZA,
Blblloteca Batthyaneum din Alba lulla
La Biblioteca Battbyaneum din Alba Julia se pbtreaza,
printre alte documente �i manuscrise valoroase pentru istoria
tnvatamtntului transilyanean, �i Protocollum Regii Gymnasii
Zlathnensis, tnregistrat la cota X I-35 a.
Redactat tn limba latina, Protocolul tnsumeaza 232 file �i
poate fi considerat, pe bun! dreptate, o veritabila monograhe
a Gimnaziului crliesc din Zlatna, institu�ie de cultura a
carei activitate a fost cercetata sistematic abia tn ultimele
doua decenii. Este vorba de o �ala cu limba de predare
latina, ce a functionat tntre anii 1790-1848 �i care a avut un
rol important tn ridicarea cultural! a popula�iei Muntilor
Apuseni tn perioada iluminismului, postiluminismului �i ro­
mantismului.
Manuscrisul este alcatuit din doul paf1:i distincte : prima
parte contine informatii cu privire la istoricul gimnaziului;
a doua parte reprezintl un fel de catalog general (calificativele
elevilor) pentru toata durata functionarii �olii. Gasim aid
informatii despre profesorii �olii , despre elevti ce au frecventat
cursurile gimn�iului, numele, vil'sta �i religia lor, starea mate­
riala, social! �i domiciliurparintilor, obiectele de studiu urmate
de calificativele obtinute.
Rasfoind paginile constatam ca la Gimnaziul craiesc din
Zlatna au tnvatat o serie de elevi, deveniti ulterior personalitati
politice, culturale �i religioase ale romanilor transilvaneni, care
s-au remarcat tn lupta pentru drepturile natiunii romane. In
fruntea lor se situeazl, de buna seaml, marele revolutionar
Avram Jancu, care - a� cum ne-o dovedesc certificatele �o­
lare - a fost unul dintre cei mai buni elevi ai promotiei sale.
Cum reiese din matricolele �olare, el a primit, la majoritatea
disciplinelor �olare, calificativul Eminens. Alaturi de el, alti
elevi ai gimnaziului s-au ilustrat in activitatea ulterioara. Printre
ace�tia s-au aflat Al. Sterca-$ulutiu, care a ajuns mitropolit
de Alba Julia �i Fagara�; Gh. Anghel, unul din cei zece secretari
ai Adunarii nationale de pe Cimpia Libertatii de la Blaj (3/15
mai 1848) ; D. Moldovan, �i el participant activ la revolutia
pa�ptista, figura de frunte a tnvatamtntului romanesc ; P. Do­
bra, prefect-martir al revolutiei transilvlnene; I. Sterca-$uluti u
de Clrpini�, om de aleasa cultura, unul din viitorii pre:jedioti ai
,Astre1.,.
Cercetarea Protocolului Gimnaziului craiesc de la Zlatna
ofera, a�dar, informatii deosebit de interesante pentru cunoa�­
terea vietii politice �i culturale din Transilvania sftr�itului de
secol XVIII �i a primei jumltlti a veacului urmator.
• 41
 "

I
,

A.H. DE OLIVEIRA MARQUES

ln secol ul X I I , la inceputu­ soane care nu apartineau i� pamint �i sa devina mode�t i

rile monarhiei, existau foarte
putini poporani (villeins) , per-
1 Mugazin istoric, nr. t01t983
In imagine: prlmtrea ducelul de
L3rwa trr, Ia rastuoasa ourte a mo­
uarhului portughez 1 o�o I.
nici nobilimii, nici clerului,
dar de�ineau in deplina pro­
prietate pamintul pe care n
cwtivau. Numarul lor a crescut
indeosebi...f
n · a doua j umatate
a sec. XIV', cind multi ora�eni
au tnceput sa inve-steasca bani
proprietari rurali.
Cea mai mare parte a popu­
�atiei cultiva paminturi care
nu ii apartineau, platind sta­
pinului, indi ferent daca acesta
era regele, un nobil sau Bi­
serica, o chirie anuala fi >.a

•
 •
<.:hiar �i aceia <:are depneau
un alodiu [domeniu ereditar
tn deplina stapinire, scutit de
orice sarcini] trebuiau sa pla­
teasca taxa regelui. ln mod
obi�nuit, un mic proprietar
alodial nu platea niciodatl
mai pupn de o zecime sau a
noua parte din productia lui
totala, iar rezidenpi pe dome­
niile regale �i {ennierii -
�apte zecimi din aceasta pro­
ductie.
Platile se faceau de obicei
in moneda. Daca fermierul se
ducea Ia piatl sau Ia ttrgul
eel mai apropiat, primind acolo
cttiva dinhe•ros, in urma vin-·
zari i citorva capre sau a ci­
torva misuri de mei, e 1 prefera
sa-'i plAteasca chiria in numc­
rar. Claca sau corvoada repre­
zenta cea mai oneroasa forma
de tribut. �erbii , fermierii­
arend�i, �dranii mici proprie­
tari de pam tnt �i chiar, in
unele cazuri, cavalerii-razE>�i
(cavaleiros-vilaos) erau obli­
gati sa munceasca pina la trei
?.ile pe sapta.mina pentru se­
niorul lor sau pentru rege :
reparau fortarete sau constru­
c
iau palate, carau stuf sau
legaturi de nuiele i aie pen­
tru acoperi�ul sau eaua co­
nacului seniorial, . au tigla
Ia cuptoare sau coceau ptine,
slujeau Ia palat etc.
Patra ore vara, tre.i
ore iarna
P'ma in 1492, Ia sf�itul
Reconquistei, fiecare cavaler­
raze� �i 0 parte dintre tarani
prestau serviciul militar obli­
gatoriu, � ntru a participa
la exped•t ii militare. Atunci
munca la cimp raminea pe
umerii femeilor, virstnicilor
fi invalizilor. Cei lipsiti
de pamint erau obligat1 sa
munceasca pentru o simbrie
pe terenurile altora. Copii i
lor nu-,i puteau cauta alta
indeletnicire la or�. Legea
ii constringea sa se an�ajeze
'i ei ca salariati. Masunle de
aceasta natura urmareau sa
evite !ipsa de brate de munca
'i sa combaU crizele din agri­
cultura, care aparusera ca re­
zultat al unei forte de munca
insoficiente. Legile �i orao­
nantele erau insa incapabile
sl stavile�ca migrarea de la
prl cltre ora�. Servitorii fu­
geau. de la sta.ptni i lor sau
pre fe rau sa se angajeze ca sa­
lariati cu saptamlna �i nu
cu anul, cum �·· traditja,
asta pentru a avea o mai mare
libertate de mi�are. Tara era
plinl de vagabonzi �i cer�tori.
Adevlrat cl pe Ia sf�itul
sec. XIV, in Consiliul :Lisa­
bonei �i pe teritoriul de sub
administratia sa, a fost pe
deplin recunoscut dreptul ca
oamenii sa-�i aleaga propria
lor munca, dar mai tirziu
restricpile au reintrat in vi­
goare.
Numarul me�e�ugarilor n-a
fost niciodata mare, in compa­
ratie cu acela al muncitori lor
agricoli . 1n tirguri �i in or�ele
importante, meseriile erau gru­
pate pe zone sau chiar pe
strazi, al caror nume s-a pas­
trat pina azi. Concentrindu-se
pe aceea�i strada, me�te�ugarii
din una �i acee�i profesi e ,
se simteau mai bine aparati
contra unor eventuate vio­
lente �i abuzuri : se suprave­
gheau reciproc, in ceea ce pri­
ve�e calitatea produselor, can­
titatea lor, preturile la care le
vindeau �i metodele folosite
pentru atragerea clien�ilor.
·
lmpartirea � cartiere inles­
nea �i clienplor cumparaturile.
Pe strazile principale din Lisa­
bona �i Oporto, in pravalii
i�irate una linga alta, diver�i
me�eri expuneau la u�ile lor
acele�i produse, certindu-se
intre ei pentru clienti.
Fiecare pravalie constituia
o mica unitate artizanala. Daca
populatia cre�ea �i o singura
pravalie nu mai corespundea
consumului sporit, se deschidea
o alta noua, nu se extindea
cea existenta. ln aceasta ce­
lula artizanala, casa �i uneltele
a�artineau me�terului, ele
filndu-i lnchiriate de cltre rege
sau de un mare senior. Me�­
te�ugarii �i muncitorii agricoli
lucrau de la rA.saritul pina la
apusul soarelui. ln pnncipiu .
trebuiau sa se odihneasca dumi­
nicile, dar se pot da multe
exemple de violare a repausu­
lui duminical.
Farmaci�ii, medicii , scribii,
notarii, pro1esorii �i judeca­
torii formau intelectualitatea:
in ea se incadrau �i slujb�ii
publici. FunctiiJe �mportante
din administratie �i armata
apa£tineau , de regula, membri­
lor nobilimii - guvernatori de
castele, comandanti, capitani,
�ambelani , controlori ai tre­
zoreriei �.a.m.d. Pe la sfir�itul
sec. XV, uum&,rul lor u u t a a
mai mare de citeva sute, iar
personalul Cu£tii Regale nu
insuma nici e l cu mult peste
100 persoane.
Functionari:i de stat �j per­
sonalul Casei Regcile erau pUi­
titi lunar sau anual. Salariul
lor consta in bani, la care se
adaugau - adeseori - pinza
�i grine. Un ttnar angajat
la cancelarie nu ci�iga mai
mult dectt un ajutor de- pot ·
covar, dar el primea gratuit
casa �i masA.. �i in privinta
programului de lucru, funcpo­
narul public avea un mare
avantaj fata de me�te�ugttr.
Personalul din domeniul fi­
nantelor {Casa dos Contos),
de pilda, presta 0 munca de
numai patru ore vara {intrc
orele �ase �i zece dimineata)
�i de trei ore iarna (intre opt
�i unsprezece).
Moarte pentru zarur1
•
(
misluite
Oameni i de rind aveau diie­
rite moduri de inveselire �i
mijloace de a da uitarii cor­
vezile zilnice, dar distractiile
lor erau mai reduse ca numar
�i mai putin rafinate. Marea
majoritate a ceea ce noi soco­
tim a fi distractie tipic medie­
vala, de tipul intrecerilor ca­
valere�ti sau al petrecerilor,
la care se compuneau �i se
cintau balade, se practica de
cltre nobilime. Vtnatoarea
era una dintre cele mai iubite
activitati ale nobilimii �i cle­
rului. Nobilii petreceau sap­
tA.mtni �i luni in ·�ir la vinatoa­
re. Padurile dese care acope­
reau o buna parte din regat
favorizau proliferarea tuturor
genurilor de vlnatoare. Tot
cuprinsul Portugaliei era braz­
dat de suprafete, mai mult
sau mai pu�in intinse, pastrate
ca rezervatii de vinatoare.
Poporani i protestau adesea im­
potriva extinderii acestor tere­
nuri afectate vinltorii, dar
fara succese im�ortante. Daca
totu�i, la sfir�1tul sec. XV,
suprafata de vinatoare s-a
redus simtitor, aceasta s-a
datorat cre�terii populatit>i �i
nevoii de a defri�a noi porfiuni
de teren, care sa devina culti­
vabil. Burghezia �i oameni i de
rind vinau �i ei, dar in scopuri
practice, pentru beneficiile pe
care le aducea aceasta tndelct-
-
43
metre. Macelariile erau pline cu popicele moderne. Doam­ insemnatate special�, pentru
de animale salbatice :ji pasari. nele se dedau si· ele la acest a oferi poporului spectacok
extraordinare, parade �i alte
'

Un alt sport practicat de joe, intre ele sau cu curtezanii

nobilime era arta calariei. Sa care le vizitau. ln sec. XV, serbari. Asemenea ocazii con­
.cl.lare�ti cum se cuvine, sa s-au introdus jocurile cu ga­ stituiau totodata o modalitate
drcsezi un cal, sa indepline�ti juri, care au devenit populare de a etala bogati i �i de a-i
tot soiul de manevre stind apoi ca jocuri •de salon. Pen­ impresiona pe vizitatori i stra­
in �a. toate constituiau o tru curteanul din sec. XV, dan­ ini. Cum distractiile din cadrul
,obligatieu nobiliara. Calare sui, dispretuit de nobili cu acestor f�stivitati erau foarte
se practicau �i veritabile doua sute de arii rn urrna, a eterogene, asemenea serbari
jocuri. lntr-unul dintre ele, de­ devenit o activitate obligato­ ad uceau pu�in cu tirgurile
numi..t pareo (alergare), in care rie : citiva pa:ji lenp, fa�uti in internaponale rnoderne. Ele
doi cavaleri galopau unul Itnga sunetul domol al unor mstru­ ajunsesera sa tina mai mult
altul �inindu-se de mina, a mente de coarde, p�i pe · de 0 saptamtna �i cuprindeau
murit, catre sftr�itul sec. XV, care gentilomul :ji doamna sau - pe ltnga obi�nuitele lupte
printul Afonso. Aristocra�ia cavalerul �i doua doamne ii cu tauri, dueluri cu bete de
indragea indeosebi ,jutele" faceau unul in fata celuilalt trestie, spectacole de mimi,
(duelurile cavalere�ti) �i turni­ �inindu-se de rnina, cu sume­ turniruri, jocuri, dansuri fi ·

rurile. Jutaerao lupta cu sabia denie de plecaciuni �i inflori­ banchete - parade militare,
sau CJl lancea, angajata numai . turi. De la palat nu lipseau procesiuni istorice, expozipi
intre doua persoane, pe etta vre­ nici reprezentatiile de dansuri · de iolclor �i chiar scurte piese
me turnirul lua forma unei in­ populare, desf�urate tn pre­ de teatru. Mai vestite decft
fruntari tntre mai multe persoa­ zenta unor spectatori sofisti­ oricare dintre aceste festivitap
ne. ln general, ele se desf!§urau cati. Oameni de rind chitau au fost cele tinute intre 13 fi
pe 0 suprafa�a plana, cura�ita, �i dansau pe rnelod iile ]or 1 5 octombrie 1450, la porunca
alteori insa �i in .mijlocul unor tradiponal simple :ji nepreten­ lui Afonso V, cu ocazia casa­
cai de" acces public. tn 1450, tioa.se, in fata regelui, a puter­ toriei surorii sale, Leonor, cu
pentru celebrarea casatoriei nicilor demnitari sau a unor Frederic III al Germaniei.
printesei Leonor, sora lui oaspeti de seama.
Selectle fl traducere de
Afonso V, cu imparatul Ger­ Luptele cu tauri, de origine
greco-romana, au pornit de'
Anca LlZlREANU
maniei, regele insu�i ,i-a pro­
vocat pe cavaleri la jutele la sacrificarea de tauri in
r<>gale, care s-au �inut pe amfiteatre �i arene, avind me­
Strada Nouau, adica pe prin­ nirea sa potoleasca furia zei­
ci pala artera din Lisabona. lor diabol ici. ln timpul cere­
rnoniilor de la nunta printului Concursul MAGAZIN ISTORIC
Unul dintre cele mai cunos­
cute �i apreciate jocuri de Afonso, in 1490, ora:jul Evora
masa in evul mediu a fost a daruit acestuia 50 tauri de 20 DIN 200
�ahul. Cind s-a casatorit cu alergat tn arene, intr-o serie
Fernando, Ia mijlocul sec. XV, de lupte care au avut loc tn DIN CRONICUL UNIRII
principesa Beatri z a adus in cele citeva zile de festivitati.
zf'strea ei o tabla de �ah. Pe Mai putin obi�nuite, dar Raspunsurile la £ntrebari
linga �ah, oamenii simpli, in­ nu mai putin populare , erau
deosebi, jucau carti, originare spectacolele cu mimi. Un ase­ I •

II
din China, �i zaruri , jocul eel menea spectacol, o mascarada •

l -a 1-c
mai vechi, eel mai popular de fapt, presupunea costume 2-c 9-a
�i eel mai P.ersecutat de catre exotice, tmbracate pentru a S-b 8-b
4-a 4-b
autoritati. ln 1304, nici mai provoca dsul sau a impresiona 6-b o-e
•

muH: nici mai putin decit publicul. Mimii �i giumbu�­ 6-a 6-a
pedeapsa cu moartea ameninta lucurilelorse pot numara prin­ 7-o 7-a
tre precursori i spectacolelor 8-a 8-b
pe oricine ,,joaca necinstit sau 9-a 9 -· b
care introduce in joe zaruri teatrale, in special ale teatrului 10 - a 10 - b
masluite sau . ingreuiate cu de comedie. Ctnd unei per­
plumb". ln sec. XV, atitudi­ soane insemnate ii era acordat UlttmuJ termen de rJdJcare a
rangul de cavaler sau un inalt mJJior oonoursuluJ lntrebAri cu
nea fata de vinovati pare . a imagini (nr. 10/1983) este 1 5
fi mult mai blinda; pedeapsa titlu de noblete, ea organiza i984.
se reduce la o biciuire publica, mari serbari, foarte costisi­ NstlgltorJI din provJnele eare
se pot deplasa Ia BueuretO alnt
la exilarea rn colonii, la plata toare. Acest gen de festivitati sli ne solicite rormularul tip
unei amenzi sau la surghiun, era. destul de obi�nuit, deoarece a delega o alti't. poraoani ai
daca vinovatul era nobil. ln rangul de cavaler se conferea pnmtul. In aeest aeop vor atap
multor oameni de ]a ora:j. serJsorUe lor un plio tlmbrat, ''
vremea lui Joao I (1385-1 433), vor fierle adresa eompleti.
unii oameni - indeosebi pro-· Ei cheltuiau pe distractii cit Redaetla nu aslgud
prietari de pamint de la �ara - ii tinea buzunarul, avind in premJllor prln eolet po�tal.
t;;i jucau la zaruri tot ce aveau vedere ca - dupa cum spu­ RETINETI : Termeoul I m11·•·
sau urmau sa dobindeasca; neau nobi lii, strimbind din rldicare a premlilor de cltre
g!tori este de 6 luni din uua IDC.:IPI
or legea interzicea asemenea nas cu dispret - ,esenfa onoa­ distribuirii lor. cu exccptla
mize excesive. rei lor rezid� in faima de care mP.ntelor care au to vedere scn1est
Butir si porca erau . jocuri se 'bucura�heltuielile facute" . sau anul urml!.tor.

i n care se aruncal! obiecte la Din timJttn timp, regii pro­

tinta, eel din urma semanind fitau de un eveniment cu

44
 """
-

-

fartmit re ti dispe ar
SJabirea c\ominatiei bizan­
tine �i a celei arabe a permis o
regrupare politica a teritoriilor
georgiene, tn ¥IDa careia a
rezultat mai tntti regatul in­
dependent Kakheti (sec. VIII),
iar apoi regatul georgiano­
abkhaz (rezultat tn 1001 c.i n
unirea a doua forma�iuni) Ab­
khazeti �i Kartli - Ia care
s-a adlugat ulterior �i Kakhe­
tia.
Dar unitatea regatului ·geor­
gian a fost de scurta durata,
fiind amenin�ta. la sftr tul
sec. XI, de turcii selgiukizi.
Victorio� asupra bizantinilor
tn urma bataliei de Ia Manzi­
kert (1071), selgiukizii 1-au
obligat �i pe regele georgian
sa le plateasci tribut. tn plus,
protectia oferita de selgiu­
kizi dtferi�ilor l'retenden�i 1a
tronul regatu1m georgian a
creaf o stare de anarhie inter­
na. Sprijinindu-se pe o pu­
ternica armata �
profittnd de
slabirea pr esiumi bizantine �i
selgiukide, regele David I I
,Restauratorul" ( 1 089- 1 1 25),
a refAcut unitatea politica a
statului.
Un secol mai ttrziu, Geor­
gia a fost cucerita de mongolil.
Staptnirea mongol3. a slabit
foarte mult regatul georgian.
Mai mult de o suta de ani,
Georgia a stat sub staplni.rea
acestora, independenta fiind
o�nuti abia tn vremea lui
Giorgi VI ,Ilustrul" (1314-
1346). A urmat o lenti �i
incompleta redresare a st­
tuapei economice �i politice
a regatu1ui, ptna ce teritoriul
de la poalele Caucazului s-a
aflat tn fa�a unui nou adver­
sar primejdios : Imperiul oto­
man.
Alexandru Bagration ( 1 4 13-
1443) a fost ultimol rege
care a domnit peste lntregul
regat al Georgiei. ln a doua
jumatate a sec. XV - ca or­
mare a perman�ntelor dispute
interne ' ca �i a l'resiu­
nilor externe, a caderh Con­
stantinopolului (1453) �. a eli­
min�ri i de catre otomani a
,factoriilor11 italiene care sus­
tineau o ,economie a M.arii
Negre" de la gurile Dunarii
ptna· tn Crimeea �i Circazia -
regatul Georgia s-a dezmem­
brat tn regate �i principate
mai mici. Procesul acesta
1 Mogadn iatoric. nr. 1/1976.
46
istoric a contribuit tn mod
decisiv la aservirea statelor
geor g iene fa� de Poarta. Oto­
m ana, ori fata de Iranul safa­
vid. Au rezultat o serie de
regate (lmereti, Kartli �i Kak­
hetia) �i principate (Samtskhe,
Abkbazeti, Guria, Mingrelia
� Svaneti).
,Cuvinte de supunere
fi daruri neconten!te"
Potrivit afirmatiilor din e­
� poca, mobilul instaura.rii do­
minatiei otomane asupra Geor­
giei 1-a constituit nevoia de a
proteja comunitatea sunniti:l
ce se tnfiripase( !n Sirvan �i
mai ales apararea drumurilor
de pelerinaj ale acestora spre
Mecca �i Medina. ln 1 5 1 7
sultanul devenise ,slujitor" al
ora�lor sfinte pentru musul­
mani, Mecca �i .Medina �i tn
aceasti noua calitate era da­
tor saacorde tot sprijinul drept­
credincio�ilor. Poate cererile
de aj utor adresate Poqii de
unii printi georgieni, ori de
comunitatea sunnita din Sir­
van, erau simple pretexte me­
nite sa justifice politica de
cuceriri a Imperiului otoman.
lnteresul Poqii se tndrepta
mai ales asupra partii de
vest a Georgiei. Aict, tn Ime­
reti �i Mingrelia, existau im­
portante cantita�i de fier,
lemn, ceara �i miere de albine ;
de aici se aduceau robi. Tot­
odata, prin extinderea contro­
lului asupra litoralului geor­
gian, Poarta desavtr�a trans­
formarea Marii Negre - ,unul
dintre cele mai importante
sectoare ale economiei oto­
mane", potrivit expresiei cu­
noscutului istoric turc Halil
Inalcik - tntr-un ,lac tur­
cesc". Dar �i celelalte regiuni
aie Caucazului prezentau in­
teres pentru otomani, datoriti
apropierii de drumul comercial
ce iega China � Iranul
Bursa. Pe acest ,drum
matasii" se desfa�ura un tra­
fic intens - � cum rezulta
din registrele otomane �i din
scrisorile reprezentan�ilor ora­
�lor italiene 1n Bursa - care
.
t' Sunni ti..A(le�tla1 varfan'te1 orto­
doxe a rcllgi.U lslamfce, spre deose­
bire de dlsldentif si' I ti otomanH era u
aunnili. 1ar persanli �l'fll
aducea Portii venituri tnsem­
nate. De asemenea, de-a lun­
,
gul Caucazului, de la Azak
Ia Derbend, prin vaile Kuba­
nului � ale · Terekului, tre­
cea drumul militar care per­
mitea titarilor din Crimeea
s� surprinda �i sa tnvaluiasca
din nord pe principa1ul rival
al otomanilor ln Orient, Per­
sia safavida. lata deci ade­
varatele ratiuni ale presiunii .
exercitate de catre otomani,
tnceptnd cu a doua j umitate
a sec. XV, asl,lpra Georgiei.
Pe de alta parte, infiltra�
rea otomana era facilitata de
o serie de factori interni: sla­
birea puterii centrale, starea
de anarhie feudala, apelul fac­
tiunilor nobiliare aflate tn lup­
ti la interventia unor forte
militare otomane sau persane.
•
Exceptie facea re�atuJ Kakhe­
ti. unde autontatea cen­
traJa s-a dovedit capabila sa
controleze tendin�le centri­
fuge ale nobilim1i. Situapa
interna stabila, existenta um!i
armate permanente - 1 0 000
oameni �i 500 ,mu�hetari"
dupa spusele unui trimis al
tarului Boris God unov - ca
�i politica externa abita dusa
de suveranii Kakhetiei, de;;i
opusa ideii de unitate a Geor­
giei, au permis regatului sa
reziste presiunilor puternicilor
sai vecini.
Primele exped itii otomane
- viztnd litoralul georgian al
M.arii Negre - s-au tndreptat
tmpotriva Abkhazetiei (1451)
�i apoi a principatului de
Samtskhe. Dupa caderea lm­
periului bizantin al Trape­
zuntului tn 1461, atacurile
otomanilor s-au tnmultit, prin­
cipele din Samtskhe, Kai-Khos-
ro I, fiind obligat sa calme7.e
zelul beilex:beilor de Erzurum
�i Trapezunt cu ,cuvinte de
supunere �i daruri neconte­
nite". ln urma victoriei repur·
tate tn 1514 de Selim I Ia
Caldiran asupra iranienilor.
...
de
principele din Samtskhe lncepu
al
sa pJateasca tribut Poqii.
Cttiva ani mai ttrziu, atacat
de persani �i de regele geor­
gian din Imereti , principele
din Samtskhe a fu�t la Istan­
bul �i a cerut ajutorul sulta­
nului. lnfrlnta initial ( 1541),
armata otomana a revenit �
a tnvins la Sokhoista (Zivin),
 in 1545, tr)lpele coaliza� ale
regatelor georgiene I mereti �i
Kartli.
•
Solutii d morpen
Dupa ultima incercare a
georgienilor de a lupta unip
- s-a deschis calea penetra­
tiei otomane ptna tn Muntii
Caucaz. Tot\>data otomanii au
pus staptnire pe toate forta­
relele din Samtskhe 'i au
desprins 'i anexat la eyaletul
de Erzurum teritoriile Tao,
Tortum, Ispk 'i Pasin. Noi
parti din Samtskhe - tntre
care �i Ardanuchi, cea mai
veche capitala �eorgiana �i
fortareata Batum, si tuata pe
litoralul Mirii �egre - au fost
anexate de otomani tntre 1550-
155�.
Pacea otomano-iraniana de
Ia Amasya ( 1 555), a delimitat
zonele de dominatie tn Geor­
gia: Imereti, Mingrelia, Guria
�i partea vestica a principa­
tului de Samtskhe reveneau
otomanilor, iar regatele Kartli
'i Kakheti, tmpreuna cu par­
tea estica a principatului de
Samtskhe, persa.nilor. Acor­
dul era doar o rezolvare de
moment, atit Imperiul otoman,
cit �i Persia safavida �ep­
ttnd prilej ul pentru a tmpinge
linia de demarcatie ctt mai
adtnc in teritoriul controlat de
cealalta parte. Un astfel de
prilej s-a ivit tn 1578, odata
cu reizbucnire -1. conflictului oto­
mano-persan, ce a durat, c u
mici tntreruperi ptna in 1590.
Intentia otomanilor de a
ocupa tntreg Caucazul - chiar
daca nu constituia dectt un tea­
tru secundar de operatii in
timpul acestui razboi - reiese
cu claritate attt din scrierile ·
otomane, dt � din desfa�urarea
evenimentelor: ln vederea cam­
paniei au fost mobilizate toate
resursele de care dispunea
imperiul. lntr-un raport tri­
mis tn 1583 din Istanbul de
ambasadorul englez la Poarta
catre Sir Francis Walsingbam,
secretarul reginei Elisabeta a
Angliei, se arata c1 ,la gra­
nitele Transilvaniei, Moldo­
vei· �i Valahiei n-a u mai dimas ·
garnizoane (trupe - n.a.]. di.ci
au fost trimise tn Orient".
Domnii romani "Petru $chio-
pul �i Petru Cercel au primit
�i·'ei porunci de a,.trimite de
la schela Brailei, pq«nare, ptna
la Trapezunt, provizii �i cai,
costul ·lor urmtnd sa se scada
din baraci.
Cu toaU. mobilizarea uria�,
armata otomana a tnttmpinat
mari dificultati, atit din cauza
terenului, framtntat, ctt mai
ales datorita permanentei lup­
te de baf1:uiala dusa de po­
porul georgian sub conducerea
re g
elui Simon din Kartli. ·
Pretextul interven�iei oto­
manilor tn Georgia 1-a consti­
tuit razboiul civil izbucnit tn
Samtskhe. Din porunca lui
Murad III ( 1 574-1595), Ula
Mustafa. P� ,cu un numar
nesftr�it de soldati �i de camile"
a patruns tn principat, tnttlnind
tnsa o rezisten�a vigur<rasa.
Din Samtskhe, otomanii au
trecut tn regatul Kartli, care
a fost tmpaf1:it tn vilaiete �i
sangeacuri - provincii admi­
nistrate direct de catre Poar­
ta, unele dintre ele fiind tncre­
dintate acelora dintre nobilii
georgieni care se supusesera
lui Ula Mustafa. ln Tillis�
Gori, Dmanisi �i Lori s-au
instalat garnizoane otomane.
Ula Mustafa s-a tndreptat
apoi spre Sirvan fiind tnso�it
�ide regele Alexandru al Kakhe­
tiei, care pentru a evita
lup ta, permisese otomanilor sa
trlacl prin regatul sau.
Dupa aceste prime succese
a urmat o perioada grea pentru
otomani. Tara era pustiita.
iarna aproape, ienicerii obo­
'lfi �i neplati ti . Ei cereau sa
pad.seasca tmuturile unde
moartea ti pindea de dupa
fiecare copac sau sttnca. Ula
Mustafa, care se temea de
scbimbarile survenite la Istan­
bul, plecase. Profittnd de de­
ruta din rtndurile inarnicului,
regele Simon i-a atacat. la
sftr�itul lui 1 578, provoctnd o
prima �i grea tnfrtngere otoma­
nilor. ln iarna care a urmat
s-au tnregistrat peste 10 000
dezertori din armata otomana.
Cronicarul Asafi noteaza ca
,trupele se temeau foarte mult
de iarna. Unii au abandonat
caii lor [neavtnd cu ce-i brani ­
n .a.] �i au pornit pe jos. Multi
dintre o�eni au murit". 1 6 ani
mai tlrziu,. un raport trimis
din capitala Imperiului otoman
catre Vatican informa ca in
armata otomana se mai resim­
tea lipsa cailor ce pierisera tn -
razboiul din Orient !
•
lntr ihai iteazul �i
Simon e lndraznet
Animat de o mare ambi�ie
�i un curaj deosebit (otomanii
li spuneau Deli-Simon, ,.Si­
mon eel Nebun" - tn sensul
de tndrazne� peste masura)
dublate de inteligen� �i abili­
tate politica, regele Simon a
reu�it ptna tn 1581 - lupttndu­
se cu otomanii, dar � cu regii
Kakhetiei �i Imeretiul;ui - sa
recucer easca cea ma1 mare
parte a regatului Kartli. Abia
odata cu numirea lui Ferhad
Pa�, tn 1584, ln fruntea o�­
Jor, otomanii au reu�it sa pre­
ia initiativa. ln ciuda greuta­
tilor tnttmpinate - caci �
cum arata Ferhad P� tntr-un
raport catre Istanbul, trupele
erau epuizate, iar populatia
foarte nemulfumita de i m.J?Ozi­
tele de razboi - otomawi au
restabilit controlul asupra prin­
cipalelor fortarete din Georgia.
��
R ele Simon a continuat
sa rtuiasca mereu trupele
otomane. ln 1586, el a patruns
tn taba.ra otomana de Ia Lori
sub pretext ca este dornic sa
tncheie pacea, a inspectat pozi­
'tiile de aparare, iar peste noapte
i-a atacat �i pus pe fuga
pe otomani. Dupa 1 588 tnsa. a
fost obligat �i el sa plateasdi
tribut sultanului.
Prin tratatul din 1590, care
punea capat conflictului oto­
mano-safavid, Persia recuno�­
tea, tntre altele, prepondereuta
Pofiii asupra statelor georgie­
ne. Nici in aceste conditii regele
Simon nu a renuntat la lupta.
Profittnd de faptul ca principa­
lele forle ale imperiului erau
concentrate la Dunare din cauza
razboiului cu Habsburgii �i
mai ales a ridicarii la lupta
a tarilor romine sub conducerea
lui Mihai Viteazul, regele din
Kartli a recucerit din mtinile
otomanilor unele dintre ceta­
tile georgiene. tn 1 600 insa,
curaJul sau deosebit i-a fost
fatal. Datorita imprudentei pe
care o dovedea deseori tn Iup­
te, a fost luat prizonier de
Geafer (Cafer) p�, sftr�in-
47
d u-�i zileJe la 1stanbul, tn cele­
bra tnchisoare .,$apte T'1rnuri".
Cum coniruntarea armata
era prea dispropoqionata pen­
ttu ca micile principate geor­
giene sa-�i poata men�ine inde­
pendenta. aceste� au cautat
o solutie diplomatici: plata
unui ttibut, care sa le asigure
o autonomie mai mult sau mai
putin larga, dar oricum un
cadru statal de evolutie. $i
acest echilibru era destul de
relativ, lmperiul otoman cau­
ttnd pe de o ·parte sa adtnceas­
ca subordonarea., principatele
incercind - pe de alta - sa-�i
largeasca autonomia.
Principatul de Samtskhe -
primul care a platit tribut
Poqii - a fost, dupa 1578,
incorporat tn tntregime tn Im­
periu ca eyalet de Cildir. Oto­
manii au mentinut dinastia
locala, o serie de institutii
�i unele practici juridice loca­
le. Regatul Imereti a fost silit
din 1 559 sa plateasca, eel putin
pentru o vreme, tribut otoma­
nilor. Regele �i-a pastrat drej>­
tul de a bate moneda. Pentru
supravegherea regatului �i a
principatelor Guria, Mingre­
lia, Abkhazeti �i Svaneti - care
recunoscusera formal suzera­
nitatea regelui din Imereti -
otomailii se sprijineau pe ieni­
cerii instalati la Kutais, capi­
tala regatului, �i pe beilerbe­
iul de Cildir. Dupa 1 578, oto­
manii au ocupat cetatea Sohum­
kale �i au transformat princi­
patul Abkhazeti in eyalet asi­
gurindu-�i controlul deplin asu­
pra coastei georgiene a Ma.rii
Negre.
Regatul Kartli a fost trans­
format dupa cucerire ( 1 578)
tntr-o provincie otomana
cu capitala la Ti{lis. Ulte­
rior, s-au mai lnfiintat trei
noi JlfOvincii in jurul cetltilor
Gon, Lori si Dmanisi. Staptni­
rea otoma na, �i �a liillltata.
doar la cetltile amintite, a
fost in1aturatl dupa 1 60 1 .
De�i Kakhetia nu a fost
cuceritl de otomani, · regele
Alexandru a primit titulatura
de beilerbei ereditar. Regatul
s-a bucurat de o larga autono­
mie. Tributul anual a fost
platit cu intermitente. iar ln
1588, regele, bazindu·se pe
sprijinul promi� de Boris Godu­
nov, a refuzat proviziile cerute
�� a interzis �i trecerea un�i ar­
mate otomane spre Derbent.
Chiar daca nu a fost tncu­
nunata de deplin succes - caci
•
48
pina la urma dominapa oto­
mana s-a instaura.t asupra stt\­ TEZAURUL
telor � statule'felor Georgiei,
aspirafia vitejeasca a georgie­
· DE LA CRAIOVA
nilor· spre libertate s-a mate­
rializat tntr-un statut de auto­
nomie, asetn.inator tn multe (Ut'mare din p. 16)
privinte cu eel al tarilor romane
de-a lungul evului mediu, as­ De subliniat ca o asemenea re­
pect remarcat �i de istoricuJ prezentare se afla �i � unul
engtez P. Coles care · considera din rytoanele de la Agighiol,
autonomia Georgiei - privita precum �i pe rytonul de la
tn ansamblul ei - ca fiind Metropolitan Museum.
,similara cu cea a principa­ Trebuie precizat totu �i un
tului Transilvaniei". amanunt care ne arata ca
Lupta curajoasa a poporu­ piesa de la Detroit-Craiova
Iui georgian pentru apararea este mai ,tinara" tn raport cu
libertltii �i independentei a coifurile de la. .Kgighiol �i Pe­
gasit ecou �i tn scrierile medie­ retu : ·prezenta cununei stiJi­
vale romane�i. zate din vrej �i frunze de
,Fiind tmparat sultan Amu­ iedera de pe calota. tn baza
rat, (oto�nii - n.a.] au facut acestui considerent, dar �i a
razboiu cu per�ii. ce le zic · altor indicii furnizate de ana­
agemi �i i-au batut", scrie liza aplicelor, putem conchide
cronicarul Radu Popescu. Una ci tezaurul dateaza din eel
dintre interpolarile lui Axinte de-al treilea sfert al sec. IV
Uricarul la •Letopiselul lui Gri­ te.n., data dupa care, sub
gore Ureche dovedea o mai impactul generat de conflic­
adinci tntelegere a evenimen­ tul cu regatul lui Lisimah, pro­
telor: ..�i nimica n-au ispravit, ducerea unor armuri de acest
�i multi turci fara seama au gen tn mediul getic a tnceta.t. '
0 mentiun� deosebitl se
pierit", tn cursu! acestui raz­
boi. Aprecierea este confirmata cuvine facuta aplicelor de har­
�i de istoriografia turca contem­ n�ment · realizate prin pro­
porana. Istoricul B. Kiituko­ cedeul ajurarii - nu numai
glu noteaza ca, de�i sfir�itul con­ pentru ca sint singurele Ia
flictului pare a fi tn avantaj u\ tndemtna publicului din tara
Imperiului otoman, ,realitatea. noastra. Marea varietate de .
este diferita, caci razboaiele forme, bogatia de reprezenta ri
persane au golit vistieria oto­ faunistice (capete de taur, lei,
mana, au distrus disciplina capete de cerbi, diverse ani­
armatei, antrentnd poporul Ia male fantastice, apoi grupuri
mizerie". de cite trei capete �i patru
Ecoul pe care aceste eveni­ capete de cai tncolicite - tris­
mente 1-au avut tn cronicile kele �i. respectiv, tetraskele)
noastre este lesne de explicat. Ia care se ada.uga ,arabes­
lndelungatul conflict otomano­ curile" (avant Ia lettre) ve­
persan ( 1 578-1590) a avut getate, marturisesc elocvent
drept rezultat imediat o sla­ asupra maiestriei artistice �i
bire a capacitlpi militare oto­ bogatiei de motive tn arta
mane tn Peninsula Balcanica, geto-dacici.
crein� conditii favorabile ridi­ lntreg' spatiul traco-getic
carii la lupta a tarilor romane este marcat de descoperirea
in vremea lui Mihai Vite.azul, a multor aplice de argint, de
incheiata., cum se �ie, cu obti­ bronz. ln comp aratie cu aces·
nerea vremelnica a neatlrnarii tea, aplicele din tezaurul din
tarii �i prima unire polltica sudul Olteniei stnt, practic.
a t�rilor romane. unice tn arta antichititii, ele
Pe de . �ta parte, campania marctnd ultima expresie a unei
otomana tmpotriva tarilor ro­
mane �i razboiul cu Imperiul excep�ionale mentalitlti de·
habsburgic · au creat conditii corative, ce nu mai e satisfa­
pentru reizbucnirea luptei de cuti do� de posibilitltile re­
eliberare a principatelor geor­ duse ale motivului animalier.
giene �onduse de regele Simon. Ele se situeaza la capatul unei
Cele doua popoare i�i dadeau anumite evolutii artistice �i
astfel, indiJe�t. ajutor unul inchid, dupa opinia mea, 0
altuia in l�ta necurmata ce o epoca - epoca marilor tezaure
dadeau pentru libertate. . princiare din argint.
•
 I

..,.

1939-1940·:
..

• . .

BERLINUL
v
•

VAZUT DE L·A .

Prln anfl 1 926·

1 927, ambasada
AMBASADA ITALIEI Solidarttatea
vfngitorilor
in-
din
ltallani de Ia Ber­ 1918 n u avea tnsi
lin a prlmlt o scrl­ si fie de durati :
soare semnati LEONARDO SIMONI �ase Junl d upi
Adolf Hitler, prln Stresa, prln agre­
care se sollcita o slunea impotrlva
fotografle cu auto­ Etioplel, ltalfa s-a
graf a ,ducelul" atezat, aliturl de
ltalle l fasclste, Germanla, pe ban­
Benito Mussollni. ca acuzatilor, ca
lnalntind cererea una c:e vfolase, Ia
Ia Roma, ambasa­ rindul el, Padul
da a prlmlt ht­ Socletltn Nattuni­
structlunl si refuze lor. lzolati pe plan
politicos solfclta­ international, Jtalla
rea. Pe atunci, nu a gisit recep­
Mussollnl nu-l cre­ tlvltate decit Ia
dea Vfednlc pe e­ Berlin : se nlttea
mutul siu german astfel ceea ce is­
nlcl de ci\Jpul, nlcl torlcul brltanfc F.
de semnitura Jul • . Deakin a numlt,
Aflnltltlle ldeolo­ atit de potrfvft,
gl�e dlntre eel dol ,.prletenla brutali"
;,pirlntl" al fascls­ dintre eel dol dfc­
mutul Internatio­ tatorl.
nal nu au fost du­ Atlanta dlntre

l
blate nlclodati de
vreo amlcl le deo­
aebltl (def este e­
vident ci Hitler 1-a stimat pe Mu�sollnl).
Rajlunl polltfce tl co mple xe person ale au gre­
vat asupra legiturllor dintre Roma fasclsti
tl Berllnul nazlst.
Cf\lar fl dupi venlrea lui Hitler Ia putere
(30 ianuarle 1 933), retatHJe dlntre eel dol n u
au devenlt mal apropiate : incercirfle nazlftllor
de a allpl Austria s-au lovtt de 1\otlrirea lui
Mussollnl de a avea in orblta sa acest vestfglu
al monarhfef habsburglce. Asasfnarea ,mlculul
c:ancelar" al Austriel, E. Dolfuss ( 1 934),
de c:itre nazittll austrlec:fl, cu aprobarea celor
din Berlin, a deterlorat relatllle dlntre eel dol
partenerl fasclftl. Un an mal tirzlu, s-a constl­
taJit ,frontut de Ia Stresa" ( 1 935) alc:itult din
Franta, Marea Brltanle tl ltalla, fottll allatf
din prlmut rizbol mondlat, care au condamnat
vlolarea de citre Germanfa 1\ltlerlsti, prln
fntroducerea servlclulul mmtar obllgatorlu
(15 martie 1 935), a Tratatulul de Ia Versailles.
1 Magazin istoric, nr. 4-9/1976.
ItaIf a fascfsti , Ger­
mania hitlerlsti ­
Axa Roma-Berlln
- a c:ipitat expresie diplomaticl Ia 25 octo m ­
brfe 1 936, prln semnarea tratatulul de colabora­
re germano-ltallan. Dincolo de declaratllle de
fidelltate reclprocl fl de unltate, se aflau insl
susplclunl fl apetlturl, care, in cluda dellmltlrll
zonelor de influentl tl de expanslune, generau
conflicte. Total nepregltlti sl infrunte o noul
conflagratle mondlali, Jtalla fasclstl s-a vizut
redusl Ia rolul de secondan t al Relcbulul na­
zlst, statut care amenlnta proprffle e f planurl
de 1\egemonie in bazinul mediteranean, ca ti
orgollul personal al lui Mussolini. Fricfiunlle
dlntre proaspetll allatl s-au agravat Ia inceputul
rlzbolulul, declantind, in continuare, o intreagl
serfe de rlvalltlfi politfce.
IncA Ia 4 februarle 1 939, Mussollni declarase
intr-o tedfntl a Marelui consUiu fascist ci,
in 1942, Jtalla va fi gata sl porneasci un rlzboi
pentru atlngerea obiectlvelor sale expansfonlste.
Preclpltarea evenlmentelor 1-a tuat insl prin
surprlndere, Mussollnl gislndu-se prlns intre
dorfnta de a nu-l lisa pe Hftlersi culeagl singur
,
•

•
•
49
 •

uccesele ,rlzbolulul fulger• t1 11psa de inzes­
trare mllltarl a Itallel pentru o contruntare de
propof1il.
Aflat in post Ia ambasada ltallani de Ia Ber­
lin, Leonardo Simoni, pe numele siu adevlrat
Michele Lanza, a inreglstrat in jumalul siu
personal stnuozltitlle fl stlrlle confllctuale din
cadrul allanfel dintre tara sa tl Germanla
Jtltlerlstl. Ezltlrlle lui Mussollnl, permanenta
neincredere reclprocl dlntre cele doui capitate
ale reglmurllor fasclste, rechemarea lui B.
AttoJico din postul de ambasador al Jtallel Ia
Berlin, datoratl, cum a spus el insufl, faptulul
ci ptni acum am reutlt si·ml feresc tara de
riz�f, dar Rlbbentrop nu ml-a fertat jocul ;
tml vrea capul tl ducele 1-1 va da", aJte ava­
tarurl ale Axel Roma-Berlln1 din perioada de
Jnceput a ostllttitllor - ata-numltul ,rlzboi
cludat" (la dr6le de guerre, cum 1-au spus fran­
cezll) - sint notate cu oblectlvltate fl umor
de Leonardo Simoni, In jurnalul siu tlplrlt
Ia Roma, In 1948. AsHeI, J urnalul unui diplo­
mat italian are, prlntre altele, fl merltul de a
fl un descblzitor lfe drum in memorlallstlca
dlplomatld · postbelld, apirtnd Ia scurt tlmp
dupi prlmele mirturll despre sarabanda eve­
nimentelor din preajma fl de Ia inceputul celul
de-al dollea rlzbol mondlal, apartlnind fostulul
mlnlstru de externe romAn Grlgore Gafencut.
Dar, tnaJnte de a face Joe tnsemnirllor, si
vedem cine a lost Leonardo Simoni sau, mal
exact, Michele Lanza.
s-a nlscut Ia Torino in 1906; dupl termlna­
rea studUior in drept, a fost, rind pe rind,
secretar al Ambasadel ltallef Ia Moscova
(1930..1934), Ia Londra (1 934·1938) fl Ia
Berlin (1 939-1943). Dupl capltularea ltallel
(8 septembrle 1943), Michele Lanza a refuzat
sl recunoasci Republica Soclall Jtallanl, stat
fascist creat in ltalla de Nord, Ia Salo1, fllnd
arestat de nazt,u f l predat autorltlfllor fasclste
Jtallene. lnternat in laglr, a reutlt sl evadeze ;
convlngerlle sale profund democratlce 1-au
condus in rindurlle mitclrll de eliberare natio-
nali a parUzanllor ltallenl, unde a lost inslr­
clnat sl asfgure legltura dlntre brlgizlle
,garlbaldlene" fl agentll brltanlcl fl amerJcani
din Elvetla.
In tulle 1945, s-a reintors Ia Roma. A luat
parte, in cadrul Mlnlsterulul afacerllor externe,
Ia pregltlrlle Conferlntel de pace de Ia Parts
(29 lulle-15 octombrle 1946), Ia care a partl­
dpat ca secretar al delegatlet ltallene. A lost
numlt apol in postul de conslller de ambasadi
Ia Ankara (1947·1950), Ia Atena (195o.. 1 953),
ambasador Ia Bagdad (1954.-1958), Maroc
(1958-1963), New Dell\1 (1965-1968) fl
�penhaga. 0 colncldentl a fleut ca vestea
incetirfl sale din vlatl si ne parvlni, prln­
tr-un tinir cercetifor Italian, Lauro Grassl,
care a studlat tn tara noastrl lstorla lumlnls­
mulul romln fl care, tnapolndu-se in ltalla,
a cumplrat o serle de clrll din blblloteca lui
Mleltele Lanza.
Vasta experlentl dlplomatlci a lui Michele
Lanza tl-a glslt locul in cirtlle. Ger.mania . e
venb. anm dt stona
Russia. 1921-194 1 :
dip1omatica, publleatl in 1942, sub pseudonl­
mul Mario da Baranca ; Bertino : Ambasciata
d'Italia. 1939-1943, tlplrltl in 1948, sub
pseudonlmul Leonardo Simoni (din care re­
producem, cu tltlul redac iel, fragmentete pre­
J
scurtate ce urmeazi), t Roma e l'eredita.
d'Alessandro, aplrutl Ia MU•no, In 1971,
se mnatl cu numele alu adevirat.
lndepllnfnd tunctll de diplomat al ltallel In
anfl fasclsmulul, M{chele Lanza nu tl-a plerdut
lucldftatea perceptlel realltitllor polltlce. Mal
mult. El a tnteles caracterul nefast al allanfel
Jtallel cu Germanfa nazlstl fl prlmejdfa pe
care aceasta a reprezentat-o pentru poporul
tl tara Jul. Flri lluzll in prlvlnfa reglmulul
fascist, el a conslderat totufl - ata cum se
poate constata din proprllle sale tnsemnlrl -
ci are obllgatla de a-fl servl tara dopl cum
il dicta conttllnta, in imprejurirlle dramatlce
ale celul de-al dollea rlzbol mondfal.
..

Rechemarea lui Attolico

•

NOIEMBRJE 1939
Duminic4 catre sftr�itul
5.
lunii august, Mussolini i-a de­
clarat lui Hitler4, printr-un
mesaj , c! daca Germania ataca
Polonia, ltalia nu vede tn
aceasta nici u n motiv de a
intra �i ea tn razboi. Daca, la
rtndul lor, aliatii decid sa
intervina, ducele este de pa-
1 Maga%in iatoric. 6/1972.
nr.
1 Eate vorba de lucrlrlle Pn!limina­
iru dt La guerre d l' Est ( f 944) $1 Der­
nien joura dt l' Europe (1 946); vezl
$1 Maga%in iatoric, nr. 8/t 979, i f ,
12/1981.
•-• Magcuin utoric, nr. 9/1973,
2/t 980; 6,6/1968.
rere ca nici tn acest caz Italia,
prost pregatita, sa nu ia VTeO
1 hitiativa ; ea va putea totu�i
sa acponeze numai cu C9nditia
de a i se furniza tot ceea ce ti
este xiecesar.
Primind mesaj ul tnurlnat de
ambasadorul Attolico, Fiihre­
rul 1-a tntrebat care erau, mai
precis, nevoile Italiei.
Ca raspuns la telegrama
ambasadorului, care reprodu­
cea tntrebarea lui Hitler, du­
cele a trimis o lista detaliata.
cu ceea ce qpl\Sidera eJ indis­
pensabil .. ¢9.
tru un razboi de
12 luni" (tntre altele, erau in-
dicate �pte milioane de tone
de c!rbuni, doua milioane de
tone de otel etc.). Attolico
s-a grabit sa-i duca lista mi-
nistrului de externe Ribben­
trop. 1 Pe drum, Magistrati•,
care n tnsotea. 1-a· lntrebat :
,Ctnd crezi ca toate astea ar
trebui sa ne fie livrate ?".
Attolico 1-a privit cu ochii lui
miopi �i nu i-a raspuns, rlml­
nind d us pe glnd uri.
• Contele Massimo Magtstratl a
tnde�ltntt temporar tnnc�ta de tnab­
clnat cu atacert al Ita.Jle1 Ia Bcrlla.

50
•
 La tntrevederea cu Ribben­ ;JUnl P.rin saloane. Blrbatii Marli 12. Un decret al lui
trop. act'sta a tntrebat ;Ji el ctnd par militari tn ci�l; femeile, Rimmler, �ful S. S.-ulul �
ar dori Roma s1 i se livreze ma­ Inconsolabile v�UIIe ale unor ministru de interne al Reichu-
teriile prime solicitate. Atto­ bravi rlzboinicl, clzup . pe
r . lui, dat publicitl�i. invitl
lico a rispuns : ,De tndatl l clmpul de onoare. Ai senzapa categoric pe soldapi din for­
lnainte de tnceperea ostilita­ cl toti �aptl momentul de mapile S. S., considerati a fi
tilor". Ribbentrop a izbucnit: a se alinia tn pozipe de drepti, reprezentanpi cei mat purl
..Oare vl dati seama ce ne pentru a fi trecup 1n revistl ai rasei germanice, sl procreeze
cereti ? Stnteti con¢entf ca. de cltre stlptna casei. Nu se ctt mai mulp copii tnainte de
tn fe1ul acesta, tm�iedicap vorbefte dectt tn germanl � a pleca pe front. Ca exemplu,
alia$ noastrl s1 acponeze 7' nu se mlntncl -vai I dectt o fotografie reprodusl de mai
R.lsp unsul lui Attolico a mtnclruri germane. Orice con­ multe ziare tnfap�azl un tnalt
fost c1 � dldea perfect de versape care nu exalta virtu­ demnitar nazist tintnd deasu­
bine seama, dar c1 acpona tile �i puterea germanl este pra cristelnitei pe fiul natural
conform instrucponilor pri­ tntreruptl brusc. Rlposatul al unuia dintre cei care au
mite. baron von Dircksen era "Wirk­ dat deja curs ,invitapei" ; pre­
.,Vorbip cu adevlrat tn nu­ licher Geheimer Rat" (consi­ sa subliniazl intentionat cl
mele ducelui 7', 1-a tntrebat, Iier secret activ), titlu care noul nascut este ,nelegitim".
furios. Ribbentrop. Attolico, ti dadea dreptul la prerogative
de� a simpt c1 deformase sen­ de .. Excelentl"· Acest drept SimbtJttJ 23. Un taran ita­
sui instrucpunilor date de nu mai are sens acum, dar lian, care muncea la o tntre­
Roma, s-a botlrtt sl joace vaduva pne foarte mult la el prindere agricoll din Bran­
totul pe o carte ¢ a rispuns �i ti face pe toti - rubedenii denburg, a fost ucis cu Jovituri
sec : , Da I" ¢ oaspep - sa 0 simta din de ciomag de cltre stlptnul
ln aceastl situape, Fiihre­ plin. slu neamt. Acest fapt e grai­
rul a ordonat sl se trimitl o tor pentru brutalitatea iun- "'
Toate acestea n-au tmpiedi­ kerilor ;Ji permite sa se tnte­
noul scrisoare ducelui, tn care cat-o sl fie, tncl din primele
s1 se m.enponeze cl date fiind leaga 'i mai bine cum a fost
zile, o fervenU national-so­ posibil ca, tn momentul ,ali­
condipile puse de Musso lini cialistl; este una din pupnele
pentru a intra tn rlzboi, ca � persoane clrora Fiihrerul le pirii" Austriei la Germania
declaratiile lui Attolico, el, (12 martie 1938), a�-numitul
face clteodatl vizite �i cu Anschluss, sl se descopere pe
Fiihrerul, tn telege situapa lta.­ care are lungi convorbiri. Se
liei ¢, fii nd tn imposibilitate poveste;Jte cl, pe clnd parti­ pamtnturile familiei Hohen­
materiall de a furniza. tncl dul naponal-socialist trecea berg tlrani marcati cu fierul
tnainte de tnceperea ostilitl­ ro,u. Obiceiurile feudale sub-
printr-o grava jenl financiarl, . zista tncl prin aceste paqi,
tilor, ceea ce i se cere, socoate baroana von Dircksen s-a dus
oportun sl-1 anunte pe duce tntr-un mod de necrezut.
la :;e"ful partidului, Goebbels,
sa nu intre, pentru moment, �i, tnmtnlndu-i o superbl bi­ Duminjc4 24. Marras. ata­
tn conflict. ]uterie de familie, 1-a ru�at �tul militar italian la Berlin,
Telegrama de rispuns a s-o vtndl tn folosul nobilei care a avut mai multe tntreve­
ducelui preciza: ,Foarte bi�. cauze a na�lor. Acest gest deri cu ofiteri ai Statului ma­
nu voi intra 1n rlzboi de vrem.e n-a fost niciodata uitat. Pozi­ jor german, ne spune cl nem­
ce aceasta este dorinta Fiihre­ tia exce�ionall a baroanei tii pre gatesc o mare ofensiva
rului tnsu¢". explicl, totodatl, de ce recep­ de iarnl de-a lungul Belgiei �i
fiile ei, care au toaU ,spuma" Olandei, pentru a ocupa coas­
DECEMBRIE 1939 ta Mtnecii, a tiia leglturile
¢ ..grapa" unei parade mill­
Duminicd 3. Dejun la ba­ tare prusace, stnt attt de cau­ Frantei cu Marea Britanie �i
roana von Dircksen. soacra tate. �i totu'i tn pofida tutu­ a-�i concentra apoi toate efor­
fostului ambasador german la ror aparentelor, baroana se turile tmpotriva englezilor.
Londra, cu foarte putin mai dovede�e. tn ochii celor ce o Raz�iul. spun ei, nu poate fi
In v1rst1 dectt el. Reuniune cunosc mai bine, nu lipsita ct�gat dectt pe · sol britanic.
tipic nemfeascl, foarte ..stil de spirit · cu mult bun-simt. Germanii consider! cl dispun
vechiul regim" Casa e vastl, Numai J ea t�i manifesta acum de o superioritate abso­
confortabill, plinl de obiecte aceste calititi fat-a de inter­ luta, attt pe sol cit 'i tn aer.
vechi 'i pretioase, dar atlt locutor, oricine ar fi el, exact Totodatl, ei afirma cl ope­
de tnghesuite tnctt dau im­ ca un general care t,i mu�u­ ratiunile de patrulare pe fron­
presia cl au fost aruncate la luie� subalternul vinovat de tul de vest reliefeazl slabul
nimereall, claie peste gr� proasta executare a unui or­ �irit COIJlbativ al francezilor.
madl. Peste tot, fotografii tn­ din. Franc;ois-Poncets, amba­ In ce prive;Jte ltalia, Germania
flp;Jtndu-1 pe Kaiserl, pe Kron­ sadorul Frantei, considerat de se aratl tngrijoraU �i netn­
prinz1 'i pe alti membri ai foarte multi drept omul eel crezltoare. Ei i-ar placea sa
familiei imperialo-re�ale, top mai spiritual care a trlit la ne vadl intrati tn rlzboi, tn
to unifon:ni, chiar '1 femeile. Berlin tn ultimul secol, i-a pofida sllbiciunilor noastre, azi
E de necrezut ctti fii, fiice, spus tntr-o zi: ·,Mare pleat, binecunoscute. Probabil de
nepoti , strlnepoti, veri, to�i doamnl, c1 v-a t i niscut attt teama de a nu se trezi tntr-o
1:epeni �i cu aere severe, m1- de ttrziu I Ce jeanne d'Arc' zi cl i-am devenit inamici.
ar fi avut Germania tn dum­
1 Wilhelm n (t 859-t94f). tmplrat neavoastrll" IANUARIE 1940
(Kaiser) al Gennantcl (1888- 1918).
1 Prfntul m�tenltor al <Termanlel, •-• Moncuin iatorie, nr. 12/1975, StmbtUtJ 20. Astl-searl, tn
WUht:Jm, fi&.t.l Jut WillleJm II. t-3/1978; 8/1970. timpul unui hal, a aplrut un

51

Berlin, tt mai 1939: semnarea ;,P.1ctului de orer•. .,Ceremonie {oarte solemnd"
- noleaz4 Ciano (referindu-se probabU la chipurile nu n�mai ma.rtiale, ci $i
lntunecale ale celor doi protagoni$ti)
to p. 49: fn a;unul declan�drii conflagratiei
ma.chtului defileaz4 pe strdzile
ofi1:er �i a tnceput sa discute
cu domni�ara S.V.L., #care
personifici, fara doar �i poa�.
blonda frumuse1:e nordica. Am
remarcat ca discutia, urmata
de plecarea precipitata. a fetei
�i a ofi1:erului, a suscitat o
oarecare animatie printre :'·in­
vitati �i am incercat sa aflu
cauza. Amfitrioana mi-a �p­
tit ca tlnara fusese chemata
l a Hitler. Fru,moasa in ches­
tiune face parte din grupul de
femei din saxe Ftihrerul i�i
alege, ·din cind t� cind , dupa
capriciul momentului, pe ace­
ea cu care vrea sa-�i petreaca
noaptea. E vorba, pare-se, de
•
intilniri prea putin vesele. Fiih-
rerul o 3¥-za pe tlnara pe un
divan �i incepe sa-i debiteze
unul din interminabilele sale
discursuri filozofico-politice, tn
tiJ!!P ce masoara tnciperea in
1 ung �i in lat pret de ore tn­
tregi. Apoi o trimite acasa.
Citeodata, trebuie sa fie luata
pe sus, caci se tntimpla ca
52
mondiale,tru,pe motorizate ale Wehr­
Rer{inului
,.
frumoasa de ,serviciu" pen­
tru aceasta corvoada sa adoar­
ma tntre timp.
MARTIE 1940
Simbata Azi-dimineata,
9.
Ribbentrop a parasit ora�ul,
plecind de Ia gara Anhalt.
Ne-am dus sa-l saluUm la
plecare. Ministrul parea obo­
sit, deprimat, tm.batrtnit. Nu-l
mai vazusem din 1937. La
Londra, unde ne aflam atunci,
avusesem numeroase ocazii sa-l
tntnnesc tn cadrul reuniunilor
la care participau diferiti am­
basad�ri.
..
In acel mediu, Rib-
bentrop se sim1:ea ca un pe�
pe uscat �i facea figura proas­
ta. Prezenta unor negociatori
abili ca a�basadorii · Grandi
- fin �i viclean, francezul
Corbin - .rece �i subtil -
sau rusul Maiski - simpatic,
prpdent, de�avtr�it in arta
•
manevrel ot diplomatice, pen­
tru a nu mai vorbi de englezi-
('araeterul \'atUt ;�:;re�h· nl partulul
scmnat tn sala de re eep f le a caneelarht·
l
tulul Relehulul, to p re zen a lui Hlth:r
�I 1'1 altor domnltarl nazi� I, era subll·
nlat tnt:r-uo preambul p e care dlct.a­
torul nazlst *lnuse·s�-J lnsereze �I can
o riita d cole do-t!� state .,uni te i' rln
aflnl t.atea }: rotund� n Jde ologlel lor
... stot hotlrtte s� aetJooeze cot Ia cot
111 sii-1}1 uoeasel forf,ele p entru obtl ·
nerea spatluJuf ' Ital care le este neee·
sar". S-a e�zut de acord ca eelo tlouA
piirtl sl se sprlJioe reelproo tn dome­
nlul politic 1}1 dlplomatle, far tn eaz
en una dbitre ele 11r fl l otrat tn rlhibol
eu o t.!f1A p ut.ere, oealaltA s� lntervlnd
lmedftn peotru a-1 da ajutor. Se sub­
intelegea c� nu Qvea nlol o Important�
elne deela�a eon11letul, obligatla
rlmtotnd 'f alabJIA eblar tn eventuall­
tatea unel agreslunl provoeate d•·
unul din statele semnatare. A.mbele
pilf1J se obUgau oa ,.to oazul unuJ rilzbol
dus to eomun sl nu to cbe le n rrnlstJtlu
sau p aee deett dupl un deplln :lcortl
p realabll".
lnehelerea .,PaetuluJ de otel" ­
cum II supranumlserA eel dol dletatorl
fasel�tl - o-a a Jungat tnsl netoere­
derea dlotre el. Cblar a doua 111 dupi\
semnare, Bitler Q
adus Ia ouno�tlot.a.
eolaboratorllor sAl a proplafJ botlrtrea
de a ntaea l'olonla Ia prima oeazle
potrlvltl, flrl sl-1 faoA eunoseute
lnteotllle sale lui Mussollnl. Mal
muJt, Bitler J-a avert:lzat pe eel pre­
zentl: ,;SeeretuJ este oondl *Ja deelslvA
a sueeesulul. ltalla !Jl Japonlu ou "or rJ
puse Ia eureot eu oblectlvele n oa11trc> ".
c Ye'l.l Magazin lstoric. nr.
(;, 1972, u rtfcolul Pete rl• · I'Ugiu:·t
pc Pactul de ut rl)
calmi �i echilibra�i, scotea
�i mai puternic in relief extre­
ma saracie de dub a ambasado­
rului Reichului. Ribbentrop
era incapabil sa se controleze,
finetea ti lipsea cu desavtr- ·
�ire, se tnfuria lesne �i s-ar
fi lasat in continuare prada
mtniei, daca eforturile celor
doi consilieri ai •sai, Woer­
m.ann (in prezent subsecretar
de stat) �i Kordt, n-ar fi
reu�it sa-l inai tempereze. In
timpul acelor momente cri­
tice, ca �i dupa numeroasele
lui e�curi, oricine putea citi
tn_ ochii cu sclipiri de otel ai
ambasadorului Reichului fu­
ria sa greu staptnita �i hota­
rtrea de a le veni de hac tutu­
ror acelor martori ai sttnga­
ciilor lui. Nu tncape nici o
tndoiala ($i colaboratorii sai
cei mai apropiati au recunos­
cut-o adesea) ca atitudinea,
de atitea ori absurda, a lui
Ribbentrop, din lunile din
urma, este tn mare parte expre-
 sia pizmei �i dorintei lui de
razbunare. Misiunea Ia Lon­
dra a acestui individ mizera­
bi l, capabil . de orice, va fi
costat �i va costa, desigur, in­
ca foarte mult. Europa.
Vimri 29. ln pofida a tot
ce se tntimpla, nu putem
tnca sa credem c3. Mussolini
vrea sa ne arunce, cu singe
rece, tntr-o aventura attt de
cumplita. ,E un caz patologic,
spune Attolico, nu fara triste­
te ; am prevazut-o din prima
zi. $i orice am face acum, nu
vom mai reu�i nimic cu ducele ;
parca ar fi u n �bolan hip­
notizat de un �arpe. Acest
c�rpet e alcatuit dintr-un
tntreg ansamblu de elemente
extrem de greu de definit �i
de enumerat. Daca am cauta
bine, am descoperi, tn pri­
mul rtnd, panica ee-l terori­
zeaza de a nu-i mai auzi pe
germani repettndu-i ca Italia
ti va trada, � cum a facut-o
tn 19141. Mussolini vrea CC\
dtalia lui• sa apara in ochii
nem�ilor ca incapabila de o
asemenea fapt�. El nu se gin­
de�, nefericitul, ca in istorie
situa�iile nu se repeta decit
aparent �i ca, tn realitate, sint
tntotdeauna diferite. Cuvin­
tul ctrMare• nu se poate
aplica dectt indivizilor. Un
popor nu tradeaza niciodata,
caci nu face altceva dectt sa
aqioneze potrivit intereselor
lui din momentul respectiv.
Cel care t�Laroga dreptul de
a personifica vointa unui po­
por tntreg - a continuat At­
tolico - trebuie sa vegheze
ca, pe plan politic, sa nu
judece niciodata situatiile da­
te potrivit sentimentelor sale
personate, ci tn lumina intere­
selor tntregii �ri. Cit despre
noi, diploma�ii. trebuie sa fim
ca soldapi. Dar sa fie clar : ca
ni� soldati inteligenp. Stn­
tem datori sa urmam indi­
catiile guvernului nostru le­
gal, fara ca aceasta sa ne
determine de a tnceta sa-l
lamurim asupra situatiei �i de
a-i da sfatul nostru, chiar
atunci ctnd el nu mai vrea
acest sfat. Eu - a conchis At- .
tolico am urmat tntot-
1 D�l Italia flcea parte tmpreunl
cu Germania $1 Austro-Ungarla din
Trlpla Allantl, tratat lncbeiat tn
1882 tmpotrlva Frantel 1)1 Ruslel, Ia
lnceputul prlmulul rAzbof mondtal
Italla se declarl neutrl (2 august
1914), denu.ntl tratatuJ de allan�:!.
cu Puterlle Centrale (3 mal 1 9 1 5) $i
declari rclzbol Austro-Ungariei ('23
mal) 1)1 Germ9:nlei (26 august t 9 t 6).
'deauna aceasta linie de condu· . parvenite . la ambasada n-au
ita �i nu ma v_pi indeparta
niciodata. de ea, �u toate c3.
stnt sig ur ca. soarta mi-et pe­
cetluita. �tiu, din sursa sigu­
ra, ca Ribbentrop a cerut re­
chemarea mea Ia Roma. Berli­
nul gase� prezenta mea aici
jenanta. $i Roma va da cut!>
cererii germane, de asta nu
rna tndoiesc nici 0 . clipa"
APRILI E 1940
Luni 29. Azi dupa-amiaza
s-a anun�at Ia radio rechema­
rea lui Attolico din postul de
ambasador Ia Berlin. ln�le­
gem prea bine ca aceasta re­
chemare este o dovada a in­
tentiei de a ne arunca orbe�e
tntr-o sinistra aventura.
Seara, sotia ambasadorului
sose�te cu avionul pentru a
se ocupa de cele necesare ple­
carii. Ea ne spune ca guvernul
german, certnd rechemarea so­
�ului ei, s-a opus in acela�i
timp, aprioric, eventualei nu­
miri a lui Magistrati tn postul
de ambasador al Italiei la
Berlin. Germani i au propus
pe Alfieri, pe Farinacci sau pe
Anfuso. Alegerea lui Alfieri
demonstreaza clar ca. in acest
moment, guvernul nostru do­
re�te . sa aiba Ia Berlin un
reprezentant de parada, care
sa nu se ocupe de politic!,
sa nu ridice nici o problema �i
sa nu trimita rapoarte. In
acest caz, consider ca Alfieri
a fost deosebit de bine ales.
MAl 1940
Vineri 10. Azi-dimineata,
ctnd am auzit soneria telefo­
nului la �apte, am ghicit �irea
ce avea sa mi se aduca la cu­
no�tinta: ofensiva in vest fu­
sese declan�ta.. Ziua e splen­
dida, plina de prospetime pri­
mavarateca. Pe strazi, nimic
schimbat : ofiteri ductndu-se
lini�iti spre Sta;tul major �i
salutindu-se tepeni �i gravi
ctnd se tntilnesc; cttiva tre­
catori taciturni. La chio�urile
de ziare, tot fara cumparatori,
gazetele de ieri vorbesc inca
de necazurile englezilor in Nor­
vegia1 �i a tta
f nu mai �tiu ce
polemica destinata. sa arunce
praf tn ochii publicului. Dar
a!jteptarea, lunga a�teptare, a
luat acum sftr�it. Primele �tiri
a La 9 aprllle t 940, trupelc ger­
mane au invadat Norvegla, ccea cc
a dctcrmlnat debarcarea trupclor
aoglo-rranceze, care au luptat plnli
In iunie, acela.$1 an, ctnd au rost
retrase.
nimic senzational. Frontiera
belgiana � cea olandezi au
fost tncalcate. Asta e tot.
Oficial, germanii nu ne tran­
s misesera nimic despre inten­
tiile lor. Poate le-au comunicat
direct la Roma, dar tn nici
un caz cu doua saptamtni tnain­
te, � cum promisese Goe­
ring3. Binetnteles c3. acum
incercam sa aflam in ce fel
s-a comunicat declaratia de
razboi reprezentan�ilor Belgiei,
Olandei �i Luxemburgului. A­
ce�ia fusesera avertizati, Ia
ora unu noaptea, sa fie pre­
gatiti sa primeasca ,importan­
te comunicari". Abia dimi­
neata. Ia orele �ase, au fost
primi�i de Ribbentrop, care
i-a tratat cu o grosolana aro­
ganta. Prim'ul, Iini�t �i suri­
zator, a sosit reprezentantul
Luxemburgului. A venit apoi
olandezul, grav dar perfect
staptn pe sine, �i, in sfir�it,
contele Davignon, belgianul,
complet rava�it.
Azi dupa-amiaza are loc
receptia de adio tn cinstea lui
Attolico, recep�ie anuntata in
urma cu ctteva zile. Bine­
tnteles, . majoritatea persoane­
lor oficiale germane Iipsesc.
Doar Ribbentrop �i-a facut
o scurta "'aparitie. Toata lumea
este mi�ata. �i agitata.. Nici­
odata n-am vazut asemenea
emojie.
IUNIE 1940
Simbata 1. $tirile extra­
ordinare despre victQriile ger­
mane se succed fara tntreru­
pere. Ele ne uluiesc, pur �i
simplu. $i totu�i, nu reu�im
sa ne indepartam gindul de la
problema interven�iei ltaliei
in razboi, interventie care a­
cum apare inexorabila. :E., poa­
te, cea rna� cumplita. tragedie
' Hermann Goering ( t 893- 194 6),
condu�tor aJ partidului nazist, Jltl m­
minlstru fll Prusicl $1 minlstru al
Aerului (1933-1945); m� al
Reicbului (din 1940).
,
53
 in care un popor a fost t!rlt
H\ra sa-�i dea seama.
Netndoios cl ideea de bad
a politicii noastre externe de
,mare putere" (�i eroarea ini­
fiala a fost probabil aceea
de a ne considera, �i de a-i
face :Ji pe alpi sa ne considere
ca atare, tncl de la realizarea
unitltii noastre nationalel) a
fost staptnirea Mediteranei.
Datorita unui ciudat concurs
de !mprejurari, tn ultimii ani
aceasta idee a putut fi tn
mare parte realizata. Ar fi
trebuit sa ne oprim aici} eel
putin un secol, tnainte de a
merge mai departe. Dar o
politica externa (tntemei�ta pe
principii gre�ite �i facuta de
amatori formali�i :Ji meschini),
politica la care noi nu am
gasi t foqa morala de a ne
opune, ne-a mtnat dintr-o data
in vtrtejul unui conflict pericu­
los, cu Marea Britanie, a­
ceas� putere pentru care noi
repre zenU.m o ameninfare (poa­
te cbiar mai mare dectt ne
imaginam noi ln:Jine) �i cu
care, dimpotriva, ar _fi tre­
buit sa ne tnfelegem. Acum e
vorba de un duel pe viafa
�i pe moarte. Ori vom fi tn­
vingatori �i atunci devenim
efectiv principala putere me­
diteraneeana, adica un mare
imperiu pe care, dealtfel, cu
forfele noastre insuficiente �i
cu pregatirea noastra care
lasa de dorit, nu-l vom putea
nici controla, nici pastra, ori
vom pierde IAzhoiul, �i atunci
englezii nu ne vor ierta nici­
odata primejdia resimtita din
pricina pozitiei noastre. Ei ne
vor face sa cobodm de la
rangul de mare putere la _eel
de stat de mtna a . doua, mai
mutt sau mai pufin vasal. $i
cum la titlul de ,mare putere"
nu vor putea aspir\, tn viitor,
dectt acele tari care vor fi tu
1-1 -
Mn
nazin ..
i•ton ...
· ,. nr. t/1972,
111Ji982; 8 , 9/t983.
•
54
stare sa reziste singure, dato­
rita propriei industrii �i pro­
priilor resuise naturale, unuia
din aceste tngrotitoare ca�
clisme care stnt razboaiele
moderne, vom fi pierdut, prin­
tre altele, pentru totdeauna,
§i oriee speranta de a ne sonal
mai ridica. Trebuie deci sa
biruim cu orice pret. E o
chestiune de viata � de moarte.
Dar, tn clipa c!nd nu mai
putem amtna aceasta impe­
rioasa necesitate, ne vedem
constrtn�i sa 0 tnfruntam tn
eele mai proaste condipi: slabi
�i prost pregatiti tn domeniul
militar, situatie extrem de
confuzl pe plan diplomatic.
Pe de alta parte, nu-mi fac tn prezen a a d0144 numere ale
nici o iluzie cu privire la
intentiile Germaniei fata de
noi. Daca Reichul iese victo­ ·a unui unicat cum se credea
rios, trufia lui nu va mai cu­
no.� limite �i ne va face
sa platim scump ezitarile noas­
tre din ultimele luni.
In 1630 un nunfiu apostolic
scria de la Madrid papei:
,Unicul gest de bunavointa
pe care Sftntul Parinte n poate
�tepta de la regele Spaniei,
Filip I P , este eel pe care
Polifem 1-a acordat lui Ulysse3
- fagad uiala ca el va fi
ultimul pe care tl :va mtnca".
Aceasta fraza, din pacate, ni
se potrive� foarte bine. Sin­
tem pe punctul de a tnfrunta
eel mai mare rise din istorie.
�i nu-l puteam tnfrunta tn
condifii mai .defavorabile �i
mai ales cu perspective mai
sumbre, indiferent de felul
cum se va sftr�i razboiul.
lntroducere fl selectle de text
Florin C ONSTANTINIU
Traducere
Leon SARATEANU
a Ulysse, regele lthacA.I, erou prin­ fata care nu dore� declt sl
cipal aJ OdiNii : Polltem, personaj
lllltofogtc, clclep. urlaf din SlciUa,
care fntenlldtra sl-1 mllntnce pe
Ulyaae $1 pe '\ovarll.$ll all. A rost
orbit de Uly sse.
I. 1. CARA GIALE ZIARIST
(Urmo.re din. p. 29)
rurile NaJiunii rom4tU, de�
poetul care fusese lovit per•
de aparitia nenorocoasei
gazete n-ar fi putut uita par­
ticiparea efectiva a lui Cara­
giale la scoaterea ei.
Revenind la Drapelul 1'0-
mdn, din studiul textelor se
ajunge lesne la concluzia ca
redaepile eelor doua ziare erau
comunicante, confirmtnd infor­
mapa Curierului de Iassi ca
avem tn fat! doua editii ale
unei singure gazete �i nu doui
ziare diferite cum reie;l6a din
Timj>ul. Detaliul e important
fiincfca ne pune, dintr-o data,
�
singurulu1 cotidian tntocmit
�i condus de Caragiale, � nu
ptna acum. Din pacate, nu­
marul pistrat al Drap elului
romdn nu ne e"ridentiaza vreun
valoros text caragialesc. Ma­
terialele publicate nici nu stnt
dealtfel semnate.
Urma condeiului lui Cara­
giale ne pare totu� identifi­
cabila, fie �i tntr-o anodinl
notita gastronomic! publicatl
la rubrica C4rlicica mmaje,-ei:
,E peste putin/4 s4 se numeasc4
prinz, o mas4 pe care nu s1
pune sup4. Supa este esen/tJ
rasolului, o prefal4 care, ade­
sea, pl4�te mai muU decll
toal4 carlea [subl. ns.]".
Sigur ca, edipa de format
dublu catre care se concen­
trau ambitiile redactorilor, Nt�­
liunea r,omdn4 le rezerva exe­
getilor specimene mai intere­
sante ale grafiei caragialiene.
Dar, supus unei atente analize,
unicul numar al Drapelwlw
po ate rezerva, �i el, surprize.
Cu at!t mai mult cu clt un
titlu in plus ofera o �nsi
tn plus de a descoperi Ia
vreuna din bibliotecile tlrii
tnca vreun nuiD.ir al acestei
publicatii pe care eercetltorii
n-au avut-o, ptna acum, sub
oJ>servatie. Este �i acesta nnw
din obiectivele articolului de
arunce lumina asupra unui
titlu inedit din bi.,....., tr&tia�
ziaristului I. L. Caragiale.
•
 IE
VALENTIN LI PATTI •

Pentru blogralla polltlci a lui Henri Be yle
(1783-1842), devenlt cunoscut, sub numele
aiu de scrlltor, Stendhal, un aminunt reve­
lator nl-1 oleri gfndul lui atuncl ctnd, Ia
numal zece ani, a allat despre ghllotlnarea
lui Ludovlc XVJl, Ia 21 fanuarfe 1793, in
tlmpul Revolutlel franceze : ,una dlntre cele
mal marl bucurfl din vlata mea", a notat
Stendbal to J urnalul siu.
Polltlca fl ldelle polltlce au jueat un rol
inaemnat in vlata fl gindlrea lui Stendbal.
Elevul llumlnlttllor acordl polltlcfl o lmpor­
tanti prlmordlali in evolutla sodetltU ome­
netfl. Memoriile unui turist, Preumblarile
din Roma, Via�a lui Napoleon, J urnalul
oferi abundente mirturll despre eeea ce am
putea numl soelologla lui Henri Beyle. Pentru
el, ca fl pentru Montesquleu sau D-na de
Sta!l1, pslhologla fl morala unel epocl erau
l
determinate de concep llle polltlce. Stendbal
este prlntre paqlnll cr tiel llterarl romantlcl
care au explleat lenomenele artlstlce prln
condltlonarea lor polltlci.

niciodata, ca o tmpuptura imperial, campaniile militare,

lacobin Ia 10 ani
Mul�i interpre�i ai lui Sten­
dbal au cautat adesea sa de­
monstre ze ,apolitismul" scrii­
tn mijlocul unui concert. De
ctte ori nu s-a ridicat Stendhal
tmpotriva politicianismului
epocii I Adevaratul creator tn­
cory<?reaza operei sale ideile
cariera funcponareasca a lui
Beyle, varul puternicului mi-
Congulul Btmdho.l
.-

torului, pornind de Ia' o fraza pobtice ale viitorului, adica,

celebra din primul sau roman,
Armance, reluata apoi �i tn
R01u # negru : ,Orice idee
politica tntr-o opera Iiterara ...
e ca un foe de revolver tn
mijlocul nnui concert". Privit
!n contextul operei � al altor
cum sp une Claude Roy, ,acea
po litica ve� ic ttnara a mari­
lor scriiton, pe care Stendhal
ti define� ca pe husarii li­
bertatii, care se arunca mereu
In foc ."1
..

Nu au lipsit exege�i severi

numeroase martuni, citatul
dovede� tn fond contrariul.
Desigur, Stendbal este tmpo­
triva politicii introduse brutal
fi nefiresc In opera de art! ;
e lmpotriva lozincilor lipite,
care falsifica situa�ii
le �i ca­
racterele, dar nu e tmpotriva
sensului profund politic, ne­
cesar oriclrei opere veritabile.
Scoatep politica din Rofu #
rugru, dtn Lucien Leuwen,
din Mtlntlstirea din Parma
care sa-i repro;;eze lui Beyle
oscila�iile sale politice, ba chiar
un anumit oportunism.
examinam tnsa lucrurile u.r.cu
tndeaproa�. Oare rea�ia lui
la ghilotinarea lui Ludovic
XVI sa fi fost anormala 'i cu
nimic justificata pentru un
ba.iat crescut tntr-un mediu -
provincial �i regalist' ? Se poa-
te, dar tn tot cazul acest
iacobinism precoce nu va fi
dezmin�it. Vin apoi anii de •

fi. vep ramtne In fa� nnor tinere� (1800-1814). Parisul

biete schelete. Viziunea poli­
tic1 e la Stendhal organic
legata de tntreaga arhitectura
a operei. �i cum ideologia sa
politicl e justa, ea nu supara
a JIOQCnn utoric. nr. 4/1967.
• FUcnor llumlDJs t, :MontesquJeu a
expllcat lnterdependenta dlntre
• Btendhal JXll' lui�. Editions
du SeuU, t9S7, p. 25.
• Stendbal a-a nlscut Ia Greno­
ble, ca "flu al nobOulul ObU\lbln
Jose ph BeJle, avocat la Parlamcnt
ol al doamnel Caroline Ad�lalde­
Henrlette Gapon". .,Sosl .!)tlrea con­
damnlrU luJ Ludovlc ..XVI aerie
ea ru to cui­
-

poUUcl, legiJla�n� el moravurile Stendbal - . ramllla m

aoctetl tfJ(Spiri tul ,.lor) lar Doamna mea d1Jperlrl1. .. Pe mlne ml cu­
de Sta!l a demonstrat condltlonarea prtnse una dlntre cele mal marl
lltOrlcl $1 na�lonall a llteraturU. bucurU din vlap mea.

GhiloHnarea lui Ludot�ic XVI
nistru Pierre Daru1• Este oare
Stendhal, tn toti ace�i ani,
11H feroce rlzboinic sau un
runc�ionar imperial slugarnic?
Yn Germanja sau tn Rusia,
Beyle este, ca �i Fabrice del
Dongo - eroul entuziast !?i
sensibil din Mdndstirea din
Parma, care ilustreaza concep­
tia stendhaliana despre viata ­
cam comod, dar cu nimic tn­
feudat mentalitltii cla.selor do­
minante. La Milano, tn 1800,
ofiterul d� d_ragoni e cap tiv:at
de muzica �� de Angela Ple­
tragrua mai mult dectt de
gloria militara. $i stnt cu­
noscute numeroasele admo­
nesUri pe care le suporta
prea pu�in discipl�na;tul ?fi1:e�·
• blicii, Napoleon III.
Stendhal nu are mm1c dm mt­
litarul de carierl al vremi i :
nu e nici profitor, nici feroce,
nici badaran. Din Moscova
tn flacari, jefuita de armata
a In t 800, Beyle a tnceput slJ.
lucreze Ia Mlnlstcrul de r:izboi. sub
ordlnele secreLarului general al accs­
tui departament, vlrul s:iu, Pierre
Oaru, care va race parte din antu­
raJul lul Napoleon. ln toamna ace­
lul�l an, a rost numit sublocotencnt
de ca·nterle cu tlt.lu provizorlu, apol
sublocotenent to Regimentul 6 dra­
gon!. Stendbal a luat parte Ja cam­
panfiJe din Italia ( f 800) �I din Pru­
sla ( f 806). to nolembrie-decembrle
t 806, a actlvat ca in tendent a1 dome­
nUlor lui Napoleon to Brunswick
(Germanla). Patru ani mal ttrzlu,
H<'yle a devenit ,,auditor" Ia Consi­
liul de stat, inspector al ..Mobfllerulul
�� cladlrilor coroanel �� director a1
B •roulul Olandel Ia Lista clvllll
(uoa din numeroasele institu�il cu
care Napoleon $1-a tmptnzlt adminfs­
tra�la lmperlalll), lar tn lunle 1 8 1 2 a
relntrat tn armatA, lllnd unul din
inlendcn�ll el to Umpul campanlel
din Rusla.
56
•
lui Napoleon, Be yle - dupa
cum poveste� Prosper M�
rim6e - nu ia declt un volum
de Voltaire, pe care apoi,
cuprins de. remu�are de a fi
descompletat o editie frumoa­
sl, n las! neatins pe albul
zapezii... De ce oare a�unci
intelectualul Be y le se stmte
atras de aceasta. via�a grea
�i tumultuoasa ? Mai tntti pen­
tru ca trebuie sa-�i ct�ige
existen?. Ptna la moartea
tatalui (�i chiar dupa aceea),
Beyle o duce greu. In anii
Consulatului ( 1 799-1804) �i
ai Imperiu1ui ( 1 804-1814), ca­
riera ofitereascl e facila �i
sigura, mai ales cind verii
Daru te pot sprijini. Apoi,
viata contemplativa nu-l tn­
clnta pe micul burghez din
Grenoble. El nu e aristocrat
ca Alphonse de Lamartine
sau ca Alfred de Vigny. Nu
e un laud/lWr temporis acti
(laudator al timpurilor tre­
cute)2. Valul oamenilor de jos
a crescut odata. cu revolu�ia.
Beyle, ca �i Julien Sorel din
Ro�u p ne$ru, . vrea sa cu�­
.. glona �1 averea, consl­
reasca
derapa barbati�or �i inim_a
femeilor. Este �1 el un velel­
tar, gata sa-�i cheltuiasca ener­
g ia tntr-o Iume care so cla­
de� pe te �elii mai bu �e
sau, eel puttn, care promtt
sa fie mai bune. $i cum sa
rezi�i, tn fine, ispitei de a-1
urma pe Bonaparte ?
• •
-k• f)oetica
ldeallzcad.
• Vcrs din
a lui Hora-
tu, lndr J mpo trlva
epta.r;-- celor care
!
tre utul, negllsind nimic
de pret In contcmporaoeltat�.
Generalul Bon par e
• im aratul _tiranic
Problema atitudinii lui
Stendhal fat! de Napoleon
e deosebit de interesanta, de­
oarece ea se deosebe� de
pozitia generala a romanti­
cilor. Legenda lui Napoleon,
� cum a zamislit-o genera­
tia romantica, �i are explica­
tia tn reac1:iunea micii bur­
gbezii �i a maselor populare
fata de regimul odios al Bour­
bonilor restaurati tn 18143.
Bonapartismul lu1 Victor Hugo
sau al poetului Pierre-Jean
de Beranger, autor de ctntece
satirice antimonarhice, ne
apare ca o replica de gran­
doare �i eroism national data. ·
politicii de tradare na�ionala
pe care o practica aristocr�tia
retntoarsa din emigra . Ie­
zuitilor, feudalilor lui
�
rol X
{1824-1830), burghezilor ptn�
teco�i ai lui Ludovic Filip
(1830-1848), supranumit ,re­
gele-bancher", scriitorii roman­
tid le opun chipul legendar
al tmparatului mort tn exil,
ca un Prometeu modern. Multa
vreme, alaturi de socialismul
utopic, accentele bona.partiste
ale �Iii ro�ntice au_ co.n:
tribuit la rehefarea mtzenel
�i decadentei mon:Lle a Fran�ei
sub regii cr�nul� i alb. · Pin�
cind, revo1u�1a dm 1848, ma1
radicala, va estompa legenda,
pe care o va ucide, trei ani
mai tirziu, uzurpatol'ul repu­
Atitudinea lui Stendhal fata
de Napoleon I este rnult mai
diferen�iata. �i adesea mai j ustl.
Mai tntti, spre deosebire de
�ranger, care se facea ecoul
sentimentelor micii burghezii,
sau de Victor Hugo, care-1
va imagina pe Napo leon prin
intermediul tatalui sau, gene­
ralul Hugo, Stendhal 1-a cu­
noscut personal pe Bonaparte.
L-a vazut pe ntru prima oara
tn mai 1800, iar dupa bata.lia
de la Marengo•, a fost admis
tn loja generalului, la Scala
a ln timpul Restaura�iel, lnceputll
prln restabUlrea Bourbon nor tn t 8 1 4
$1 st�ltll · odatll cu_ prlbu�ll'ea lor,
to 1830, au domnit Ludovlc XVIII
�� Carol X .
• La t 4 lunle t 800, Ia Marengo tn
nordul Uallcl, armata rranceza co·
mandata de Napoleon I a repurt.at
o mare vlctorie asupra celcl aus­
trlecc ( M ag11:in istoric, nr. 9-1 1 /
i969), lmpuntnd AusLrlel tratatul de
Ia Lun6villc ( 180 I).
din Milano. L-a vazut din
nou in 1806 la Berlin, in 1812
la Moscova, tn 1813 in Sile­
zial. Napoleon i-a vorbit pen­
tru prima oara la Kremlin,
apoi tn timpul campaniei din
1813. Beyle �i-a dobtndit deci
cunoa�rea acestuia printr-o
experienU. oarecum directA �i
frecvenU.. S-ar putea presu­
pune ca, sluj indu-1 pe Bona­
parte, Stendhal trebuia sA-l
fi adulat mai mult dectt Ber­
ranger sau Hugo. Dar e toc­
mai invers. Desigur, stnt nu­
meroase �i categorice decla­
ra�iile favorabile lui Napo­
leon. Unele stnt strabatute
chiar de o emope autentica.
Compuntndu-�i un epitaf tn
1821 (anul mort ii lui Bona­
parte), Stendhal scrie : ,.Aici
zace Arrigo Beyle Milanezul.
Trai, scrise �i lUbi. Se stinse Dupd b4t4li4 � l4 Marengo (fn imagine), scriitorul s-4 aproptat fi mai mult
de Napoleon
tn vtrsta de.. : ani, tn 18 .. .

L-a iubit pe Cimarosa, pe

Shakespeare, pe Mozart �i pe intra tn 1796 tn Milano, tn reaqioneazA - singurul dintre
Correggio. A iubit cu ardoare fruntea unei armate tinere, romanticii ftance2i - ca un
pe V., M., A., Ange, M., C., tnsufle�ite d� idealurile ia: stoic pagin tn fata mortii.
�i. de�i nu era tare frumos, cobine. lmagtnea generalulUl Moartea nu mai e un mister,
fu � el iubit mult de 4 sau 5 de 27 ani revine ca un lait­ ci un fenomen natural, un
din aceste initiale. A respec­ motiv tn Viala lui Napokon, moment la fel de u�or de trecut,
tat un singur om: pe Napo­ care se ocupa aproape exclu­ ca �i alte clipe ale existentei.
leon". lnceptnd sa compuna siv de camyania din Italia. Revenind la rela�ia Sten­
Viala lui Napoleon, Stendhal Chipul tmparatului nu-�i afia dhal-Napoleon, se cuvine deci
mArturise� : , Resimt un fel loc tn amintirea lui Stendhal. sa observam ca, tn timp ce la
de sentiment religios scriind Pe autocratul care se declarl Hugo sau la B�ranger, Napo­
prima frazA din istoria lui imp arat la 1804 Beyle n leon apare totdeauna ca ,ti­
Napoleon". Sau, tn alta parte : ura�, ca �i pe Papa Pius VII: tanul", ,tmparatul victima",
El a fost singura noastra "
E alian+'!ll
,.- evidenta. a tuturor ,vulturul exilat", ,conducato­
religie ". S-ar putea conchide �rlatanilor : Religia consfin- rul unei epopei expansioniste",
cA Beyle are un cult absolut tind Tirania". la Stendhal persista. imaginea.
pentru tmplrat. �i totu!li : Dealtfel, spiritul rationalist juvenila a generalului, irate
,Dragostea pentru Napoleon al lui Stendhal a respins tot­ bun intru energie �i democra­
e singura pasiune care mi-a deauna ideile religioase, ca pe tism cu Julien Sorel. �i nu
ramas, ceea ce nu ma. tmpie­ expresia flagranta. a despobs­ cred ca, strtngind impozitele
dicA sa vad defectele mintii m'ului �i a tradipilor perimate. tn marele ducat al Brunswic­
sale lJi jalnicele slapiciuni ce i Nu s-ar putea su5iine cl kului sau calarind prin zapc­
se pot repro�... ..
Beyle era un ateu ' declarat, zile Ucrainei, Beyle sa fi
Tot mai mult, iacobinul asa cum numai un materia­ vazut razboiul altfel declt il '/a
Stendbal stabile�e o distinqie
•

list consecvent poate fi. Ne­ vedea Fabrice del Dongo Ja

tntre generalul Bonaparte �i numarate stnt tnsa dovezile Waterloo: ca pe un cumplit
tmplratul tiranic. ,ln 1797 pozi�iei sale anticlericale �i macel fad. sens. Dealtfel, ori
puteai sA-l iube�i cu ardoare anticatolice. Pentru democratul de clte ori eroii stendhalieni
�d fira rezerve ; nu-i rapise dornic de libertate, aristocra- t1 evoca pe Napoleon, ei se
toea tarii sale libertatea. . ." . 1ia �i clerul nu stnt dectt doua gtndesc la �eneralul dinainte
Stendhal anticipa 3.¥-dar ju­ rna�ti ale acelui�i du�man. de 1800. M1 se pare deci ca
decata lui Engels despre Na­ De la un capat la altul, opera bonapartismul lui Stendbal nu
poleon �d despre dublul rol standhaliana este �i o imensa e o dezminpre a iacobinismu­
pe care acesta 1-a jucat: tn satira a tnaltulu1 cler din lui manifestat de copilul de
Europa monarhica, purtator Franta Restaura�iei �i a mo­ zece ani, ci o confirmare nuan­
de cuvint al ideilor revoluliei narhiei lui Ludovic Filip. Cele tata. a lui.
din 1789; tn1Auntru1 Franlei, ctteva figuri de preoti de
reprezentant fidel al oligar­ tara, umili �i de treaba (aba­
hiei burgheze. Standhal iu­ tele Ch�lan sau abatele Blanes)
be�e fara rezerve tn Napoleon nu reu�sc sa �irbeascl viru­ Optiunea pentru viitor
pe generalul Revolutiei, care \enta rechizitoriului anticleri­
cal. Pozitia lui Stendhal fata
' In Sllezla, Stcndhal a rost inten­
ln plus, Beyle, care nu de Restauralie e !impede. Ci­
dent. tn or�ul Z�An (astazl In Po­
Jonla). credea tn nemurirea sufletului, titi orice pagina de roman sau

57
 de amintln '1 vell vedea ettA
uri acumulatl tmpotriva re­
gilor, aristocrap!or, preotilor.
E vre mea tn care agen�ii
monarhiei habsburgice ti trimit
lui Metternich rapoarte secrete
despre activitatea de ,carbo­
naro periculos" a lui Beylel.
Oricare ar fi fost realitatea;
e xista o fibri de conspirator
patim� tn Stendbat Revolup�
din iulie 1830 va aduce oare
dreptatea �i libertatea rtvnita
de liberali ? tn zilele de 27,
28 �i 29, tn timp ce muncitorii
•
se bat pe baricade, Stendhal
�i corecteaza, cu storurile
�. ultimele pagini din ro­
manul lui Julien Sorel, fiu
de �ran pornit � el la lupta
tmpotriva unei ortnduiri ne­
drepte.
Liberalu1 Beyle sperl c1
monarhia lui Ludovic-Filip
va �rge amintirea Restau­
rapei. Anii tree lnsl fi situa­
pa rlmtne aproape acee�
Locul prepondeTent al bur­
gbeziei agrare a fost luat de
burgbezia financiarl. Poporul
e nemuJtumit. tn 1831, 1esl­
torii din Lyon se riscoall �
declarl prima Comunl din
istoria proletariatului fran­
cez1. Grevele se ti n lant.
Hugo, Michelet, George Sand
scriu despTe mizeria maselor
� demascl abuzurile clasei
exploatatoare. Dezamlgit, dez­
gustat, tnchis tn sine, Beyle
parlse� Parisul. A fost numit
de contele Mol6, ministrul de
exteme al lui Ludovic-Filip,
mai tnt1i consul la Triest,
tn 1830 (dar Metternich nu
,i-a dat agrementul), apoi, tn
1 tn t 8 t 9, pe clnd Beyle se ana
la Milano - or�ul sutletului sllu
Un1$tlt: ..acolo am gAslt cele mal marl
pHlcerl $1 cele mat marl durer!...
acolo dorcsc sll-ml I)E'trec blltrJnc�ca
$1 sA mor", spune Stendhal Jn Amin­
ciri e(IOtitte - cercurlle liberate din
Italla au d.sptndat zvonul ell este
agent al guvernuJui, tn tlmp cc
polltia austriacll tl Mnuia de lcg:l­
turi cu ,.carbooaru··.
• Este vorba despre prima r!is­
coalll a muncltorllor �� mcscrf�ilor
de la manuracturile de mlttase dan
Lyon (nolcmbrle-decembrle 1 8 3 1 ).
58
1831, Ia Civita-Vecchia, tn
Statui papal. Beyle iacobinul,
sol al Franfei Ia Vatican -
ce ironie a soartei l In acalmia
or�lului de provincie, pe
care o compensea� frecvente
calatorii la Roma, tnconjurat
de intriganti � dezgustat de
birocratismul superiorilor sai
ierarbici, Beyle renunta la
orice opinii politice declarate.
De acum tncolo !� va tran­
spune gindurile tn ceea ce scrie.
Astfel, se nasc rtnd pe rlnd
Lucien Leuwen, Mii.nilstirea din
Parma,
. Menwriile unui turist'
Lamiel... Ani i 1830-1842 nu
infirma deci spiritul slu critic,
ci, dimpotriva, n potenteaza
prin intermediul operei.
Orientarea generall a ideilor
sale vide� cit de prezentl
era tn mintea lui Beyle ideea
progresului politic, moral, so­
cial p estetic al omenirii.
Teza perfectibilitapi spiritului
omenesc, mo�nitl de la filo­
zofii veacului XVIII fi avtnd
drept consecintl firea.scl un
regim liberal, revine mereu sub
pana lui Beyle. Adevlrata
literaturl nu poate tnflori declt
tn. conditfile libertlpi politice.
In Franta burghezl, de Ia
Consulat la Monarbia din iulie
(i nstaurata ln urma revolupei
din iulie 1830 fi durtnd ptna tn
1848), Stendbal lnfelege c1
nu este, cl nu poate fi tnfeles.
El scrie pentru viitor, pentru
cl crede cu nestramutati ta­
rie tn progres, tn progresul opi­
niei publice �i al cititorilor.
,Voi fi tnfeles prin 1880 sau
prin 1935. . ." stnt cuvintele care
revin ca o obsesie tn mintea
celui care; netnfeles 'i igno­
rat, avea totu�i convingerea
reu�itei sale postume : ,Ma
gtndesc ca peste cincizeci de
ani vreun clrpaci literar va
publica fragmente din cartile
-mele care vor pllcea poate
ca fUnd neafectate 'i veridice''.
Posteritate�va opera revalo­
rificarea m�lt a�teptata, tn
timp � �i �arii zilei vor fi
dat1 wtaru : ,Cme va mai vorbi
peste o suta de ani de d. de
Vill�le, de d. de Martignac ?",
U tntreaba Beyle pe Balzac
tntr-o scrisoare emotionanti.
$i atunci ,diletantul" va fi
repus tn toate dreptlU'ile sale.
Intrebarea ,pentru cine
scriu ?'' revine adesea sub pana
consulului de Ia Civita-Vecchia.
Stendhal e ve�ic preocupat de
lnfelegerea �i de ecoul pe care
le va putea gisi tn rtndurile
cititorilor. Afltnd tn naratiu­
nea epicl modalitatea cea mai
adecvata artei sale, Stendhal
'
arde de dorinp de a fi celebru
� totu� se resemneaza sa nu
fie, ramtntnd principial, adica
neflctnd nici o concesie pros­
tului gust burghez de Ia 1830:
,,Dacl vrei s1 placi foarte
tare azi, trebuie sl te hotlrlfti
ca peste doulzeci de \ni s1
devii ridicol". Hotlrtt lucru,
el nu va fi un autor Ia modi,
pentru c1 nu poate sA scrie
pentru burgbezie, cl tmpotriva
ei. Consecvent cu sine lnsufi,
Stendhal nu poate admite com­
promisul de a pllcea pe mo­
ment fi, totodatl, de a se
exprima integral pe sine·: ,Pop
oare al . scrii pentru doul
clase : pentru oameni i de trea­
bl � pentru blcanii Dlilio­
nari ?" Trebuie deci s1 opte zi.
$i Beyle opteaza pentru viitor.
,Voi fi lnfeles prin 1880. . .
prin 1935..." In perspectiva
timpului, orice constrtngere a
displrut. Poti tndrlzni orice.
Poti sa scrii ce vrel, poti sa
spui ce simti �i cum simti.
Ca �i tn cazul lui Diderot,
mi se pare ca Stendhal poseda
o uria" foqa de anticipare.
De unde, senzatia izbitoare de
prospetime 'i de modernitate
a unei opere care este, cu
fiecar� lecturi, o permanenti
redescoperire•.
' Stcndhal a murtt la Pa r i s Ja 23
marue 1842, dupll. ce, cAzus e Jovit
de apoplexlc. chlar la JJOarta Mlnis­
tcrulul araccrllor externe. A rost
lnmormlntat to clmltirul Montmar­
tre.
•
 MAJDANEK •

M I LICA MOLDOVEANU

..

Sfir�itul anului 1940. La doi kilometri La scurt timp dupa tncheierea. primei faze
distan�a de Lublin, pe �seaua spre Chelm, a constructiei, tncep sa-� faca a.paritia tran­
t�i fac aparitia cttiva ofiteri S. S., tnsotiti sporturi masive de detinuti. Escortate de
de ingineri geodez1. Ei convin ca pentru S. S.-i¢, nedespat1iti de fioro�ii lor ctini-lupi.
viitoarele constructii stnt necesare 270 hec­ sosesc lungi coloane de feme1, copii, bat rtni
tare. J?e planurile tntocmite stnt schitate �i birbati tn puterea vtrstei. lnitral, lagarul
�i 16 dreptunghiuri uri� : viitoarele baraci ,prime�" numa.i priz onieri sovietici. Cu
din lemn. Intregul perimetru este apoi !neon­ timpul tnsa, stnt adu�i aici combatanti din
jurat cu retele de strma �bimpata, conectate rezistenta antihitlerista din tntrea.ga Europa,
la curent de lnalta tens1une. La rtndul ei, dar �i trecatori arestati tnttmplator pe stra.da,
zona din jurul fiecarei baraci este tm­ tn timpul raziilor din or�le t!rilor ocupate
prejmuita cu strm& ghimpaU. . Mtna de lucru de nazi�i. •

pentru construirea obiectivului o constituie, Vnora de la tnceput, a.ltora ceva mai ttrziu,
de Ia lnceput, detinuti de un fel deosebit, li se ia. tot ce au a.supra lor. lmpartiti pe grupe,
reprezentlnd, cu timpul, 22 naponalitati. stnt introdu�i tn cele 144 ba. raci, unde ti
Construcpa tnainteazl rapid. tn mai 1942, �a.pca priciurile supra.puse, tnghesuite �i
se apreciazl ca etapa initiata a lucrarilor a acoperite cu o mtna de paie. lntr-un singur
luat sftr�t. Alaturi de cele � ctmP.uri de ctmp de baraci (fiecare ctmp a.vea. 24 baraci)
baraci, destinate ada.postirii detinuplor, se stnt lngramadip., ca vitele, 8 000 ptna Ia
mai construiesc anexe ale administratiei �i 10 000 oameni; tn !agar se afla, tn mod �r­
ale pazei, un crematoriu ¢ camere de gazare. ma.nent, tntre 60 000 �i 80 000 persoane. tn
Acesta avea. sa fie Ma.jdanek. lnspaimtnta­ a.ceste conditii este imposibil ca. apa. curenta
torul la.gar de exterminare ( Verniektungslager). sa le poata satisfa.ce, maca.r tn parte, nevoile ;
de aceea, tifosul exantematic secera mii de
In imogini (nu) : tn lungtle coloane de vlctlme d�tl­ vieti nevinovate.
nate extermlnArll se allau numerol)l copll; (JO.) :
Jo flecare baracl erau tngrlm:l.dlte sute de rllnte ome­
'tot timpul .,gazduirii" lor la M a.jdanek,
n�u. supuse uouJ t.ratame.nt barbar. oamenii nu-�i puteau l"chimba tmbra camin-

·.
--r::: : ··-- ·
••••···• - aj- ··
- -......-· . -

. . . .. . ...
.. . · . ..
. •···· -·····-
.. .. .. . .. .. . .. -

-
.

__..
. .

.
.

_ _ __
.
· · -- · . .. . . ..

... . . ..
...... ··-·· ···· ···
...

. . ... . . . . ... .
. ..
··

-
· · ···
-
.

... .. . . . . . .. . . ... .......... ........ -1····-.-·--··

. .
.. -

. . .. .

. . ..
. .. . . . - - ·. .... .. . ... .... ..
.. . .
. . .. . .
-�
.

.. . . . .
. .

. .. .. .. ... .
.. .. . .. -·
..

. ..
•••

.
··-· .. . •(
0

-

tea. ln fiecare baraca erau tngramadite
vreo 300 persoane. Hrana, impropriu de­
numita �. o constituia un surogat straveziu
de cafea sau o ,supa" de tadte diminea?, o
.,su�" de sfecla sau ·cartofi terciuip la prtnz
�i dtn nou u� sw:ogat de . caf�� seara.. P��tru
cea mai mtca vtna, depnutu erau lipstp pe
clteva zile �i de aceastl ratie mizera, ceea ce,
de fapt, echivala cu moa.rtea sigura din
cauza foamei.
La o ora de apel
-
La �dinta Comisiei extraordinare _polono­
sovietice pentru cercetarea faradelegtlor co­
mise de hitleri� in lagarul de la Majdanek,
cehul Tomasek, fost detinut in acest lagar,
a declarat: ,Oamenii indurau permanent
foamea; se constata istovirea in nia.sa a dep­
nuplor �i moartea lor din pricina �st�i
istoviri. Depnutii se hraneau cu morta ctunt,
pisici �i c iini. Majoritatea depnutilor fie ca.
erau mste schelete ambulante, trase tn piele,
fie ca, dimpotriva, erau umflati in chip ne­
firesc din pricina foamei". In aceste condipi,
40 kg reprezenta greutatea normala a unui
barbat matur.
Cum se desf�ara o ora de apel ? E 4 dimi­
nea?. Ordine � fluieraturi s�urte. Din �?ar�i
ies in pas alergator o mulpme de depnup ,
due iau pozipa de drepti. Stau � �apta
numlratoarea. Se aude o comanda. Detinutii
t�i descopera capetele. S. S.-istul incepe sa
faca apelul. Apelul numerelor tatuate pe
m1na nu al numelor. De obicei, totul e in
ordin'e. Uneori tnsa, numaratoarea se tncurca,
caci unul dintre cei strigati lipse�. Po�te a
murit, poate s-a ascuns, wate a reu�tt s�
evadeze. lncep cautarile. ln aceste cazurt,
apelul dure�� ore tn �i�. Cei mai slabi �
clatina � ptctoare, uneon se prabu�c. Daca
depnutti vor sa evite asemenea scene - urla
S.S.-i�i - n-au dectt sa se supravegheze
reciproc. Urmeaza munca, munca e�e� de
grea �i istovitoare, la care stnt tmptn�t cu
patul pu�i �i ¥ichiuip cu biciul. Echipele
de detmuti care se tntorc de la munca la ora
1 1 , ca sa ia �-zisa masa, ti aduc �i pe cei
batuti �i schiloditi, precum �i cadavrele celor
ucisi. tn t;imp ul apelului de seara, S. S.-istul
de 5erviciu da citire listei de depnu�i care au
lucrat ,prost". Ace�ia stnt batuti cu crav�.
bastoane �i nuiele, pe o banca r�zervata anume
acestui scop. lntotdeauna pr�mesc d� la 25
lovituri tn sus. Adesea ce1 batutt mor.
,Nemtii au pus Ja munci �ele, peste pu­
terile lor, la caratul unor ptetre grele, nu­
mero�i profesori, doctori, ingineri �i alp
speciali�. tn total 1 200 �r.soane, aduse
din Grecia, a declarat churustul polonez
Tadeusz Budzyn,. fost detinut la Majdanek.
S. S.·i�i ti bateau ptna la moarte pe cei
care cadeau din cauza istovirii. t Prin siste­
mul infometarii, muncii, ba.tailor �i omorurilor,
in cinci saptamini, grupul acesta de oameni
de �in�a a fost nimicit".
ln primavara anului 1943, baraca nr. �
_.
- prin grija Crucii Rosii. La. sosirea camioane­
din perimetrul nr. 3 a fost destinata celot
60
•
'
suferinzi. Bolnavii �i cei slei�i de puteri au
crezut ca, tn sftr�it, se pot odihni. Dar a sosit
ziua ctnd au platit scump acest gtnd. ,Cine
nu poate munci ?", a tntrebat Blockfuhrerul.
Naivii s-au prezentat. Celorlalp li s-a ordonat
sa piece. Dupa doua ore, bolnavii au trebuit
sa se dezbrace ptna la piele �i sa *pte a�
ptna noaptea, ctnd au fost condu�i spre ca­
merele de gazare.
De ctte ori am vizitat tn ultimii 20 ani la­
garul-muzeu, am intrat �i in una dintre aceste
camere. 0 constructie de zid, de dimensiuni
reduse, acoperita cu un plan�u de beton.
Aici erau introduse, mai bine-zis presate,
300-400 persoane, uneori �i mai multe. La
tnceput, pentru gazare se foloseau gaze �e
e�pament, produse de un motor cu combusbe
interna. Mai ttrziu tnsa, deoarece numarul
celor care urmau sa fie gazati cre�a verti­
gines �i trebuia redus timpul de gazare, s-a
introdus ciclonul. tn plan�ul de beton de
deasupra u�ii de fier a unei camere de gazare
se va.d �i as
tazi semnele, scrijiliturile unghiilor
celor care, tn disperarea lor, incercau sa iasa
afara. Dupa maximum �pte minute, ei se
transformau tntr-un morman de cadavre, ce
lua drumul crematoriului. Din cauza numarului
mare de persoane, cadavrele ramineau tn picioa­
re, tntepenite. Pentru a evita un astfel de sfir�it,
ptna �i muribunzii se ridicau la fiecare apel,
cu stngele curgtnd din picioarele �a�te, spri­
jinip de cei mai tn p�tere. Pe pnc1. �amin�a
numai eel care nu mat putea face mc1 o mt�­
care sau care murise tntre timp.
Polonezul Jan Wolski, fost detinut tn
acest Iagar, !�i aminte� : ,tn octombrie
1942, la Majdanek a fost adus un mare numar
de femei �i copii. Femeile sanatoase au fost
alese }>entru a fi folosite la munca, iar cele
slabe, bolnave, precum � CO:Riii au !ost as­
fixiati tn camera de gaza"':e· tn m�rt�e. �943,
in aceea�i camera., au m�t !ost .l?n:�:ucttt, cu
ajutorul gazelor, 250 femet �� copu, tar �iteya
zile mai ttrziu tnca 300 oameni de dtferlte
na�ionalitafi. tn zilele de 16 �i 1 7 m�i 1943,
au mai fost adu�i tn lagar, cu autocam10anele,
1 58 copii, tntre 2 �i 10 ani. ln i�nie 194� .
.
administratia i-a adunat pe to�1 bolnavu,
atit prizonieri de razboi cit �i detinu�i. in
total vreo 600 oameni, �i i-a omorit pe to�i
in camera de gazare".
•
· Ziua record a asasinatelor
Un capitol aparte tn istoria Majdanekului
U constituie genocidul copiilor. �du�i tn laga��
alaturi de mamele lor, pe motiv ca ba.rba�u
acestora luptau ca partizani, copiii au fost
supu�i la o ac�iune de totala exterminare.
lata ce marturise�te detinutul nr. 387 1 '
Kazimierz Wdzieczny : ,La 25 iulie 1943,
comandantul lagarului, Thuman, a dat ordin
ca to�i copiii provenifi din regiunile pacificate
HrubeszOW �i Zamojski sa fie gazafi, iar
mamele lor sa fie trimise la munca tn Germania.
Pina atunci, nem�ii raspindisera zvonuri false
ca vor trimite copiii la ere� �i gradini�,
lor, mamele - pres�m�ind ceva rau - s-au
 impotrivit sa dea drumul co piilor. La inceput
S.S.-i�tii �i S.S.-istele au cautat sa Ie lini�­
teasca; le indemnau prin talmaci sa-i lase.
Cum nu le-au putut convinge, le-au smuls
copiii cu foqa �i i-au aruncat in camioane.
Din toate piepturile, au izbucnit urfete � Din declaratia Obersturmfiihrerului S. S.
vaiete . !nnebunite de disperare, mamele au
incerc4t s-o ia Ia fuga, cu copiii de mina sau
in brate. S. S.-i�ii au alergat �i le-au prins.
L-am vazut pe Hoffman luptindu-se cu o
femeie de la tara, care-�i stringea puternic
la piept pruncul, nevrind sa-l predea. Era
tlnara, bine facuta. La un moment dat,
S. S.-istul i-a smuls copilul �i 1-a aruncat in
camion. !mi amintesc cum statea Hoffman
postat in u� crematoriului �i-i ademenea pe
copii cu bomboane �i papu�i . !nauntru ii
omora, apoi ii ardea'.'.
Deseori, ca sa se distreze, S. S.-i�i vinau
pur �i simplu copiii . ,Mi-a dimas adinc inti­
parita in memorie - scria u n tinar martor
ocular - imaginea unei coloane de baieti,
escortati de ni�e S. S.-i�ti �i expu�i ca
tinte, pentru amuzamentul ban­
acestor
diti. Tinerii se prabu�au tntr-o balta de singe" .
Activitatea S. S.-i�tilor nu s-a limitat la
actele de teroare �i genocid infaptuite asupra
detinutilor din lagar. Exterminarea deporta­
tilor, in special evrei, s-a dovedit extrem de
rentabila. Un inventar adus pina Ia data de
3 februarie 1943 inregistra., tntre altcle,
bancnote din 29 tari ale lumii: 505 046 do-­
lari S.U.A., 294 07 0 ruble sovietice, 789 630
coroane cehe, carora 1i se adaugau alte sume
in �ilingi austrieci, pengo ungure�i. lire ster­
line sud-africane, egiptene, turce�i �i pales­
tiniene. Lista cuprindea, de asemenea, mo­
nede de aur din 27 tari, precum �i o· mare
cantitate de metale pretioase : 1775,46 kg
aur �i 9639,34 kg argint tn lingouri, 5,10 ·kg
platina.
La aceste valori s-au adaugat un mare
numar de bijuterii , stilouri, ceasuri etc. Prin­
tre ele 280 bratari incrustate cu briliante
-
�i diamante, 228 ceasuri de dami, cu carcasa
de platina, 13 455 ceasuri barbate�. 179
ceasuri de dama cu brili�te. 1 1 675 inele de
aur cu briliante �i diamante. Lista specifica,
de asemenea, 130 diamante mari, 49 kg perle
�i doua coHere cu briliante �i diamante,
51 370 ceasuri cu carcasa obi�nuita, d i n
metal, 22 324 perechi de ochelari de vedere,
800 bricege, 1 500 forfecute, 230 lanterne,
477 perechi de ochelari de soare. !n plus, se
mentionau 462 vagoane cu cirpe, 251 cu fulgi,
317 cu lmbraciminte. Lista purta data 27
februarie 1943 �i semnatura SturJ]lbann­
fuhrerului S.S. VVipern.
Pe baza marturiilor depuse de catre
S. S.-i�tii facuti prizonieri de razboi, prove-
niti de la Maj danek, s-a stabtl i t ca 1n acest
lagar exista un sistem organizat de jefuire ·
a obiectelor personale �i a avutului detinu­
tilor, sistem exercitat de persoane investite
oficial cu aceasti functie. ,,Eram locti itorul
�fului magaziei de efecte din lagatul de la
l\fajdanek, a declarat Vogel. tmbracamintea
�i incal?mintea detinutilor exterminap era
clasata aici, iar tot ce avea o valoare mai
,rnare era expediat tn Germania. Personal,
1l'Utnai in anul curent. 1944, am expediat tn
• �Germania 1 8 vagoane cu tmbracaminte �i
tncaltami nte" .
Fernes: ,Aurul confiscat de la detinu�i era
cintarit �i trimis la Berlin. Toati acea.,t;i
avere, care fusese de fapt pradata, alcituia
o sursa de venit pentru statui german. La
Berlin au fost trimise foarte multe obiecte
de pre� �i aur. Toate acestea tmi stnt bine­
cunoscute, deoarece eu lucram tn acest lagar
la serviciul de control financiar. Mul�i bani
�i multe obiecte de pre� confiscate de Ja
dctinuti nici n u ajungeau sa fie tnregistrate ,
intrucit ele erau furate de catre cei care le
ridicau" .
Multi deportati mureau cu demnitate,
s fidindu-i pe calai i hitleri�i. .. Asupra mea,
cea mai puternica impresie - marturisea
o tinara de 18 ani, in fata Comisiei centrale
de cercetare a crimelor hitleriste tn Polonia
- a produs-o executarea a 230 oameni, con­
damnati de nazi�ti la moarte prin impu�arc.
Ctnd au ajuns la locul execu�iei, la vederea to­
var�ilor impu�ati o clipa mai devreme, ei
�i-au descoperit capetele. Acest gest, free­
vent tn conditii normale, era atunci cu ade­
varat miret �i in acel�i timp tragic. Cilai i
i-au �zat pe trupurile celor uci�i, cu spatele
la plutonul de executie, �i i-au impu�at".
Pe una dintre laturile crematoriului, in
vetrele ciruia mai dainuie �i azi cenu� ulti­
melor victime, se afla �-numita sala de
operatie. In mijlocul ei - o masa d i n ciment.
Pe ea, un ,medic" macelarea cadavrele celor
banuiti a fi inghitit obiecte de valoare, tnainte
de a fi gaza�i.
Cind camerele de gazare �i crematori ul
- nu au mai putut face fata, conducerea Iaga­
rului a trecut la impu�area rna.siva �i Ia
arderea cadavrelor in gramezi, stropite cu
benzina. Ziua de vtrf tn activitatea nazi�ilor
Ja Majdanek a fost 3 noiembrie 1 943 : 18 400
persoane ucise, in majoritate evrei. Co�urile
crematoriului fumegau continuo, in timp ce
funinginea se lasa grea asupra tntregului
lagar.
! n vara anului 1944, ctnd armatele sovie­
tice �i poloneze au intrat in or�ul Lublil",
cuptoarele crematoriului de Ia Majdanek erau
inca fierbinti. Din camerele de gazare nu
disparusera inca gazele otravitoare. 800 000
perechi de tncaltaminte ale celor uci�i sta­
teau a�zate in stive. Zguduitoare corpuri
delicte ale crimelor savtr�ite acolo. Conform
datelor Procesului de Ia Nurnberg, la Maj ­
danek au fost uci�i 1 500 000 oameni.
La 2 iulie 1947, prin hotartrea Seimului
Republicii Populare Polone, pe terenul fos­
tului !agar a fost creat Muzeul d� stat Maj­
danek, u n mare cimitir uman, dar mai ales
0 marturie a martiriului popoarelor europene
in eel de-al doilea razboi mondial, martiriu
care ne cere sa nu uitam lectiile istoriei, !'a
n u permitem ca asemenea orori � sa se mat
repete.
61
 •

STEJARUL UNIRII •••

ln artlcolul 1\JanorJ aeeularl al •••oriel (or. 9/f983)
este amintit �� Stejarul UnirU dlo munic ipful Roman,
In leglt ud cu care vl comunfclm clleva date. ne sorlu
NEC ULAE DIMITRIU fJ SOBIN �TEFAN DIMITRlU,
cUn Bucuresu.
La tnceputul anulul 18!>7 a avut loc tn casa tnvlUt­
torulul Ion SterAnes cu-Romanul, din Roman, o tnlru­
nlre" unfonlsth . la care au parUctpat Miball KogA in l­
"
LA PESTE 5 000 m INALTIME
LUCIAN SOTA, din Bucu�ti. ne trfmltc et1ova noc.­
prlvlnd organJzarea unor asc�nslunJ eu balonul rn Bueu­
re!Jtll aouluJ 1874.
Organlzatorul !JI lnJ i atorul aeestor experlente aero­
J
nautJoe a fost Jnglneru franeez Wlllemont, aflat ro ser­
vlelul Socletitll ,Companla de Gaz" din Bueu�tJ �I
care a construit, tn 1874, Ia ¥arls, un baton pe eare 1-a

ccaou $1 Vasile Alecsao dri. Spre aducerea amlntc a

numl& ,.Mibal Vlte azul.. �I a c4rul capacitate era de 1 496
accstul evenfment a rost plan tat, tn curtea easel. un
Stejarul Un irll. . metl'l cubl. Aseenslunea de probi a aYut Joe tn capltala
stejar care, ulterior, a rost numlt
Frantel, Ia 27 martle 1874, balonul atlngfod o tnlltl me
Cu prUeJul centenarulul Unlrll, a rost fixatl llngl
de 2 800 m tl pareurgtnd 90 Jun.
stejar o placl comemorativl, cu textul: .,8-a a,ezat
aoeaal& plaei comemoratlvi cu ocazla eentenarulul La Bucureftl, prima aaeenslune a avut Joe Ia .f lunJe
UnJrJI $UUor romlne, tn amJntlrea oelor cc au luptat 187-f. La 9 lunle 187-f, o altA aacenalune, balonul atln·
tn oratul f l �lnutul RomanuJul pentru tndepiJnlrea accatul gtnd fnAitlmea de 2 000 m. La 20 lunle 1874, balonul ae
mire� ac&, Ia care alirurJ de MJbaU KoKilnleeanu !J l rldJea dJn nou, avtnd ca paaagerl pe malorll Poenaru,
Vasile Aleesandrl au contrlbuU loan � teflneaou-Rom l ­ Labonrl tl Dumlh'eseu-Malean. Greutatea totall a balo­
nul, �nul cJic&f loan V. LevardA tl alfll. SteJarul care oulul era de 780 � tl nu a-a putut deaprlnde de Ia aol,
atriJulette aiel a roat ddit de el ca o m lrturle pentru dectt abla dupi arunearea a dol aael cu lest, de otte 30 �
senera11Jle vU&oare. 100 de ani, 186�19Gt, de la unlrea flecare. Vfntul 1-a fndreptat apre Glurglu, apol 1-a readus
1ir1Jor romlne". deaaupra Bue UI'ef Uior. De aiel a-a tndreptat apre A1'8"�·
Se pare cl to prezent stejarul UnlrJl din Roman oe­ unde a atlna 2 0 92 m, lar apol a cobortt fn pldurea
cesltli vlzita unor special1$U spre a-1 ocrotl mal bloc. Prundu, Ia 26-80 km de gara Comana .

ln aeela!JI an, Ja 11 Iuiie, balonul a mal ereotuat o

aseenalune, atinglnd Jnlltlmea de 6 160 m, unde tempe­
$1 STEJARUL LUI MIHAl
•••
ratura era de mlnua 6 pade.
ea aoelul&fJ artlcol ne-a aula fl ln&'. MIHAIL
Pe JDUI'fn
Bl.lJANU, .m Buc�tl. autorul ane ample mono­
t
P&fll, DI�Uf. pag fnl de istorie: tn comuna mea natall L' H()TEL DE VILLE
l>l�tl. jud. DolJ .�existl un stejar al lui Mihal Viteazul,
care are vtrsta de cca. 450 ant eonrorm tradl� lei, Mihal,
ColaboratoruJ nostna cercetltonal MIHAl MANEA, dJn
cit a rost batt�r de MebedJo�f $1, apol, ban al Cralovel,
tn drumurue sale p rto satele doljene, poposea adt'Sea Bucure$tl. ne aemnaleazi ctteva date din cronJca la­
&orloi a renumltuJul eomplex eare lormead · Prlmlrla
•

'' to DIO$ti unde legenda spune d s-ar ti od lbnlt la

ParlauJuJ. L'H6tel de VIUe, aedlul Prfmirlel Parlaului,
umbra acestul stejar.
l'r"e o TeohJme de peste pa&ru 1e<10le fl Jumltate. fn 1.;29,
ln �- de mal Joa, St.ejanal la.J lllllla , ... cum m&Klatratul GaiiJ&ri Splfamme a fleut apeJ Ia l'f«'ele
ara&& Ia eel f60 anJ al lit. Franclao I apre a aeutJ oratul de plata ultlmefor dirl
coleeth'e, pentna a-1 pel'llllte u com&rulaaei eJidlrea
L'B6tel de VIlle. Luerlrfle, tDcepute ln atJJ gotl� a-au
tntrerupt 4eatul de eurlnd. fn 1613, reaUzarea monu·
mentulul a foat tDeredln1atl lui DomenJco Boccador,
zla de Cortone. Abla Jn 1801, zona a devenf& L'H6tel
de VIUe. Oar Ia 2.f mal 1871, tn tlmpul ultJmel Jupte
...
illntre comunarzJ fl venalllezl, elldJrea a roat mlstulti
de fllclrl. fn lneeudJu, a an o mare parte a arbl­
velor munJelp•le. {;n an mal ttzlu, Ia 22 Iuiie
1872, Conalllul munlelpal, cu aprl Jinul lui Vlollet­
Je-Due tl Cbarles Gamier, a hq&lrf t reconstrulrea
lntegrall a cJidfrll L'B6tel-dc>· \ filet Cha pl planurlfe epoeJI
Rena,terU. Atuncl perllmltrul a oipltat aapectuf lnJ
actual. Aflat aatizf to eurs de reamenajaro, eomplexu r
urmeazi a fl JnaU&'Ur&t de cltre prlmarul Parl8uluf.

INTRE TRAIAN $1 CONSTANTIN CEL MARE

VlzJttnd eomuna Pletroasele, Judetul Buzlu, (de unde
eata orlgJnar) ALEXANDitU JOANlTESCU, din Bucu­
�lt, a vizut �� eastrul de Ia. Pletroasele, despro eare a
aflat dlotr-un panou realJ�.At de loealnfel eli ar data din
vremea tmpdratulul Constantin eel Mare (306-337).
Deoareee din alto surse �Ia el respecth•ul eastru ar ff
rost eonstrult' pe vremea fmp4ratulul Tralan (08-117),
ne fntreabA daeA nu cumva pe pan ou s-a tneut o datil
eronatii.
fntr-adevAr, o vreme s-a erezut oA aeest castro �r
.

data din vremea lui Trafan en �� eele din aproplere (dv

Ia Drajna de Sus �I Tlrg�orul Veebl). Corectiirl le arbeo­
Joglee desf�urate din 197G (prezentate de revJI;ta noas­
trii tn nr. 12/1977) au doved" tnsA - pe b&7A materia·
lulul arheologle - eli rorUrJcat fa mJlftariL de Ia Pletroa.
sele a rost oonstruJtil to sec. IV, a�a cum deatttel lotuJae
•
prlmul el eereetdt.or, Aloxandru Odobesou. Epoca lui
ConstanUn eel �fare a eonstltult de altmloterl o perloadi
de revlgurare a sllptnfrll romaoe Ia nord de Dunlre.

62
•
• •

I STORIE �I fOTO G RAFIE
Ml numesc GlMuLEA ANDREI $1 s1nt elev tn clasa
a VIII-a a $colU generale nr. 77 din Bucurestl. Slot
pulonat de rotogratlerea monumentelor l.storlce. Am
un album cu rotogratU ale ceU.tUor din tarl. toate reali­
sate de mtne. In aceaatl paaiune m-a ajutat roarte mult
1'8\'ista Magazln Jatorlc. 0 coincidentll m-a fllcut sll. vll
acrlu. Ctnd developam pozele cu cetatea Tttgovl.$te,
tatll meu mJ-a adus nr. 6/1983 al revtstel tn care atJ
publlcat artlcolul 'despre aceastl cetate de scaun a Tlrll
Rom4n�tl. L-am cltlt $1 m-am gtndit sll vl trlmlt ctteva
fotografU ll.cote printre ruJnele vechil cetltl domne$ti.
Sper sl vl placl.
N..aa pllea& fl, oda&i ca fellcUirJle noutre, p1lbllelm
t1 lm�ea de mal na a Ta.mullll CblDdlel, reallu&i de
JUiona&lll eleT fo&oama&or ll&orle, eln.la II aclrelim
u alapr afa&: eon&IDul. EtU pe dnlmul eel buD.. A.f'ep­
tim o vlzl&i Ia reclae�e eu ID&n«ul allnuD de fo&orralll
ldorJce.
MULTUMIRI
ml
Multn m 11urml&orUor cltl&orl . pen&ru urlrlle fl
JIDdurlle exprimate revtatef: ION 8LAVU, din Deva;
ANGEJ.A PIS AVCU, dJn Bucure$tl; VASILE VULPA SU,
diD Re$lta; GH. FOOSA, din com. Tanacu, jud. V�f�!i
IOSIF aiOA, dJn Ni vodarl. Jud. Constanta; LU\i �
ADY IV f-JCU, d1n com. Olanu , Jud. Vllcea ; VASILE
B A..NDR UB, dJn Tlrgovi$te; lOAN $]NOU, dln Medi�;
ANA MARIA TURCO�, dJn Plolestl ; ROMULUS 010-
BA.GA.RIU, dln Deva; IORDACHE M. OOVAS.l, din
com. Ctresu, jud. Brllla; GHEORGHE SBERASIM,
..a. Dorohol; NIO. M. IORDACHESCU, din satul LelcesU,
com. Cosestt. Jud. Arges; MIRCEA. STANCIU, Turda;
SIMION VA.SU.IU, dJn Cluj-Napoca; N. SPA.TARU, din
Tulcea; GHEORGHE BOJOGA, dJn satul Plevna. com.
Suharlu, Jud. Boto$anl ; AURELIAN IOHIM, din Rtm­
nlcu Sltat : I. IFOVAN, dln Ttrgu Muref ; ERNESTIN
JlfiCOLAE SATVA.NYI, din Vl�eul de Sus, Jud. Mara­
mD.reJ ; MARIA OOOONOEA, din B iUeoJ, jud. Prabova ;
II. T-AMFIRA.TU, dln Bueure,tf; .JOAN PORAV, din
Conatan� ; DAN TIBERIO, din satul Runedoara Tlmt­
�&D.l, com. $agu, jud. Arad.
.,..
AALEN - 1983 : Al XIII-LEA
. �
CONGRES INTERNATIONAL
AL LIMESULUI
!ntre 18 �i 25 septembrie 1983 s-au desfa­
�urat la Aalen (R.F. G.). lucrarile celui de-al
XIII-lea Congres de studii asupra frontierelor
romane (a�-numitul limes-) . 0 partidpare
numeroasa, materiali zata intr-un numar de
1 10 comunicari �i referate, la care se adaug!
numeroasele �i interesantele p}'ezentari ale
sta�iunilor antice vizitate atit in Baden-Wurt­
tenberg, cit �i pe frontiera dunareana a Ba­
variei. Totul a facut din aceast� reuniune a
istoricilor �i arheologilor o manifestare de
inalta �inuta �iinpfica, un prilej de schimburi
de opinii �i imparta�iri de informa�ii dintre
cele mai oportu ne .
Lucrarile congresului s-au desfa�urat tn
doua sectiuni. Problematica �i diversifatea
comunicarilor anuntate de participan�i cu un
an inainte i-a determinat pe organizatori sa
planifice tn prima secpune contribupile re­
feritoare la frontierele romane din Britania,
Germania �i Raetia, iar ln cea de-a doua sectie
pe cele privind Dacia, Moesia, Noricum, Pa­
nonia, Spania ·�i Africa.
In economia problematicii dezbatute la
Congres, provincia Dacia a intrat tn atentia
organizatorilor prin gruparea comunic3.rilor
elaborate de cercetatorii romlni. tntr-un capi­
tol separat. Ei au programat !ntre cele �pte
rapoarte generale care au precedat dezba­
terile pe secpi, raportul general al delegatiei
romane tinut de Nicolae Gudea de la Cluj­
Napoca, Ergebnisse d� Limes - Arch4ologie
in den drei Dakien und den angrenzenden Pro­
vinzen Moesia Inferior und Moesia Superior
1979 bis 1982.
Contri.bu�ia romaneasca la aceasta. mani fes­
tare - comunicari prezentate in sectiunea
prezidata d e prof. Michael P. Speidel (S.U.A.)
- a cuprins o arie vasta., referitoare la fron­
tierele romane din Dobrogea, Oltenia �i Tran­
silvania �i la organizarea militara a tarmului
Marii Negre in sec. III-IV e.n . ( Gheorghe
Papuc; Magda Tzon i ; Nicolae Cheluta Geor­
gescu ; Doina Benea ; Alexandru Barne,a ;
Constantin Bal uta � Miha.i Zaharia.de).
ln ziua de 25 septembrie, in marea sala de
la Sta.dhalle din Aalen, prof. H. Schonber­
ger a prezidat �dinta de incheiere a lucrari­
Ior celui de-al XIII-lea. Congres al limesului,
fu acel a�i timp anunfindu-se �i viitoarea gaz-·
da: Austria in anul 1986.
Zilele d e 26, 27 �i 28 septe mbrie au fost
rezervate vizitarii obiectivelor antice de pe
frontie�a . dunareana a Bavarie i. (Aislin­
gen - Fatnungen-Bergen - Kelhaim - Regensburg­
Straubing-'Passau·.)
l n incheiere, se cuvine sa amintim atmo­
sfera de 1 ucru in care s-au desfa·�urat lucrarile.
fa.pt datorat nu numai exceptionalei organi­
zari, dar �i ospitalita�ii de care s-a.u bucurat
participan�ii la congres din partea gazdelor.
Nicotae CHELUTA G E O R GESCU
63
 �•
,

C" - « n � 1. POPESCU-PUfURI Bucharest - Millennia of Hlstoty e C. DODEA

1 853. The Views or the French Diplomat H. Desprez on the Romanian PrlnclpaUUes' Union and Independence •
l\l:D. VLAD Grlgore I I Gbica ( 1 726-1 752) e M. G�IATOPOL Tbe Cralova Treasure e M. DIACONESCU,
0 . DAVID Historical Errors In the National Goograpbfc 1\lagazlne • c. POPI�TEANU 1 939. New Documents rrom
the British Archives about the Romanian Diplomacy Defending the Independence • J. MABZA Avram Iancu at
the Gymnasium of Zlatna • R. ECONOMU Tudor Vladlm lrescu as a Lawyer • c. MUROESCU 1 879. I.I.C. Dt"L
tlanu's Voyage to Transylvania • T. CARANFIL 1877-1878. I.L. Caraglale as a Journalist

� r 1. POPESct?-PU1'lJRJ Bucarest - des m llMnalres d'b!,stolre • C. llODEA

1853. Le Oiplomate francais H. Desprez sur !'importance de I' Union et de l'ind�pendance des Princlpaut�s Roumalnes
e �f.D. VLAD Grlgore II Gbica (1726-1752) e 1\I. ORAAIATOPOL Le Trcsor de Craiova e lU. DIACONESCU,
GH. DAVID Erreurs blstorlques dans Jc National Geographic Magazine • C. POJ)I�TE.ANU 1. 939. Demarches dlplo-
maUques roumalnes· vlsant a d�fendre l'lndcpcndance (nouveaux documents dans Jes archives brltanniques) • J.
lUA.RZA Avram Iancu au gymnase de Zlat.na • n. ECONOMU Tudor Vladimirescu - Juriste • C. MUROESCU
1879. Le Voyage de I.I.C. B�tianu en TransyJvanie • T. CARANFIL 1877-1878. I.L. Caraglale - journaliste

f ,, li. ttOilECRY·nYUYPR ByxapeCT - TblCR'tHneTHR HCTOJ)KII e

R. LOJ]Jl f 853. <Dpam:.ty3CJudl ,JtDonoMaT r . .l{eope 0 aoaqRMOCTB BOCCoe){B'BeHBR H neaaBHCliMOCTH PYMWJCI:UU
I<UfliHI!CTD e 1\t.):{. BJIAJl rpnrope BTOpOO raKa ( 1 726 -17 52) . 1\1. rPAMATOllOJl COI<POBKU{e 8 RpaAooe e
1\1. )lHAKORECKY, r. ):{ABBJl JiiCTOPK'ICCMHe DPOMa.xll D Hewuan ):{�eorpatf»aK Mar,WHU e It. IIOllHlliTSIBY
1939. JlOHYMeBTbl B3 OpHTaHCI<HX apXJJ8 0 60pb6C PYMbiDCI<Oil J(HIInOMSTHH 8 8all(H1"y BC3aDHCHMOCTH e H. 1UblP3A
AopaM HnJ<Y B rHMnaaBB D 3naTRe e P. EKOHOlUl" Tynop Bna.ARMlfPeCKY - JOPHCT e K. MYP):{ffiECKY 18i9.
lloeanKa Jii .H.l{. BPaTHaBY 8 TpaoCHJlbB amJJO e T. KAPAH(l»IIJI t877-t878. H.JI. .Kapa.JVKane - a:ypna111t CT

I I 1 I. POPESCU-PUfUBI Butarest- Jabrtausende der Geschlcbte e ('. BO-

DEA 1853. Der rranzOsiscbe Diplomat H. Desprez Uber die Bedeutung der Verefolgung und Unabhwgtgteit der
rumAnlscben FCrstentUmer • 1\I.D. VLAD Grlgore I I Gblca (1 726-1752) • M. GRAM.ATOPOL Der Schatz von
Craiova • M. DIA.CONESCU, GH. DAVID IrrtUmer der Gescblcbte In Na�lon al Geographic Magaz i ne e C. PO­
Pl�TEANU 1939. Dokttrnenle aus brlLischen Arcbiven Uber die rumwlscbe Dlplomatle bel der Verteidigung der
Unabblloglgk:eit • I. IU.ARZA Avram Iancu im Gymansium von Zlatna • R. ECONOMU Tudor Vladlmlrescu -
Jurist • C. 1\fURGESCU 1879. Die Reise I.I.C. BrUianus durcb Transsilvanfen • T. CA.BANFffi 1877-1878.
l.L. Caraglale - der Journalist

5 vl V ( -.h r 1 1 An I. POPESCU-PUfU.RI Buca.rest - milenios de hlstorla e C. BODEA 1853.

Bl diplomatico trances H. Desprez sobre Ja importancla de Ia Unl6n y Ia independencla de los Princfpados Rumanos
e M.D. VLAD Grlgore I I Gblca (1 726-t 752) e M. GRAl\lATOPOL EJ tesoro de Craiova e M. DIACONESCU,
OR. DAVID Errores hlst6rlcos en
Natlon•J Oeograpblo Magazine • C. POPJ�TEANU 1939. DocumenLos de los ar­
chivos brit�icos sobre Ia dlplomacla rumana en Ia defensa de la independencla • I. MA RZA Avram Iancu en el
gim nasio de Zlatna • R. ECONOl\fU Tudor Vtadlmirescu - jurista • C. �fUROESCU 1879. El vlajc de I.I.C. Bra­
lianu en Transilvanla • T. CARANFIL 1877-1878. I.L. Caraglale - perlodista

ABONNEMENTS : ILEXIM Oeportamentul

- export-Import presc\, Bueureftl, ltrada
13 Decembrie, nr. 3, P.O.B. 136-137, telex : 11226
·
•

REDAC'fiA : Gheorghe David, Florentina

Dolghin, loan Lacusta, Ioana Ursu Nasta�el, Ana
•

IC Maria $erbanescu, Marian $tefan

TEHNOREDACTOR : Anton Tlnase

8UCUI"efU, lntrarea Mlnlste­ CORECTURA : Georgeta Apreotesei,
rului, nr. 2, parter - Secto­
rul 1, Oficiul �tal nr. 1, Constanta Avram
Cisu\a PQ�Jtall 1-702, Cod
70 100. PREZENTAREA ARTISTICA : Radu Ion
•

Apare lunar, se gAse�te de vtnzare la chlo�curile de difuzare a preseJ. Abonamentele se fac

la oficille P.T.T.R., factorU po�tali � difuzorli din tntreprinderl, instltu� �coll etc., de la ora�e
�� de la sate. Pre�ul unu numAr - 6 lei , abonamentul pe 6 lunl - 36 lei, pe un an - 72 lei.

nparuJ executat Ia Cpmbinatul poligrafic ,.Casa Sdnten• - Bucure,tJ

1 •2 �27 1
�

� . ,_
_ __

I
•