H 244 Paydemic

A N X X I I • N R.
244 • M A I 2022 • 100 PAG I N I • 15 LEI • APARE PE 15 ALE FIECĂREI LUNI • DIRECTOR ION CRISTOIU
WWW.HISTORIA.RO R
GRAFFITI
17 FEBRUARIE 1987
PROTESTUL STUDENȚILOR
Între artă si vandalism
DIN IAȘI: „EPOCA LUMINII,
EPOCA RUȘINII!“
editorial
I O N M . I O N I ŢĂ | R E D A CTO R -Ș E F HISTORIA
Cum a schimbat
războiul din Ucraina
istoria secolului XXI
Invadarea Ucrainei de către forţele Federaţiei Ruse a generat schimbări
cu efecte pe termen foarte lung într-o rearanjare mondială greu de
anticipat înainte de izbucnirea conflictului, în plan politic şi economic.
În vremuri normale, Uniunea Europeană nu şi-ar fi pus problema decuplării de
importurile de energie din Rusia. Lucrurile păreau puse la punct într-o ecuaţie făcută
să dureze. Energia și, mai ales, gazul livrat facil prin conductele rusești alimentau
industria europeană, mai ales cea din Germania. Conducta Nord Stream 2, gata de
inaugurare înainte de începerea războiului, ar fi adus economiei germane încă 55 de
miliarde de metri cubi pe an, dublând volumul de gaz importat de Germania prin
conducta mai veche, Nord Stream 1.
Războiul a pus capăt acestei situaţii. Nord Stream 2 nu a mai fost pusă în funcţiune.
Uniunea Europeană a luat decizia de a reduce dramatic dependenţa de gazele rusești.
Germania şi-a schimbat radical abordarea. Într-o primă etapă, europenii vor renunţa
în totalitate la importurile de petrol din Rusia. Iar, pe măsură ce
vor fi găsiţi noi furnizori și alte resurse de energie, gazul rusesc
Decizii
nu va mai juca un rol important în economia europeană şi nu va
mai avea potenţial ca armă energetică.
pe termen lung Nu sunt lucruri simplu de pus în practică pentru ţările din
Uniunea Europeană, mai ales pentru cele mai dependente.
Petrolul şi gazul din Rusia erau ieftine și ușor de procurat. Dar a
devenit clar că riscurile asociate acestor contracte au devenit
prea mari pentru ca situaţia să mai poată continua. Prin diversificarea surselor de
aprovizionare și prin investiţii în energie verde, Uniunea Europeană poate renunţa
într-un an la majoritatea cantităţilor de gaz importate din Rusia. Este o schimbare
majoră. Rutele de transport verticale devin acum extrem de importante, vor apărea
noi hub-uri energetice și noi dezvoltări economice.
Iar economia înseamnă totul. Războiul din Ucraina a accelerat schimbările și a
făcut ca decizii dificile, care s-ar fi luat în ani, să fie adoptate în termen de săptămâni.
Dar efectele acestora vor redesena peisajul politic și geopolitic pentru multe decenii de
acum înainte.
MAI 2022 | Historia 3

sumar
M A I 2022
Actualitate PA G I N I L E 5-7
Vasul zoomorf
de la Alexandria „Gorgan“
Director Ion Cristoiu DIN MUZEELE ROMÂNIEI PA G I N I L E 8 -9
Redactor-Şef 84
Katyn-ul și medicii legiști
Ion M. Ioniţă
din România. Oroarea de la
Creative Director graniţa Rusiei cu Ucraina, 1940
Mihaela Manolache DOSAR PA G I N I L E 1 0-2 8
Editor coordonator F OTO C O P E RTĂ : G E T T Y I M A G E S
Florentina Ţone
Redacţia Ucrainenii, între Wehrmacht
şi Armata Roşie. 1941-1945
Ciprian Plăiașu 38
UCRAINA PA G I N I L E 3 0-3 6
Adina Scorţescu
Iulian Sîmbeteanu
>> 17 februarie 1987.
Ciprian Stoleru
Protestul studenţilor din Iași:
Adriana Călinescu
„Epoca luminii,
epoca rușinii!“
TEL. 0372.130.335
>> Ieşirea în stradă
a studenţilor ieşeni,
Publicaţie tipărită la
la „Europa Liberă“
1987 PA G I N I L E 3 8-6 9
MANAGEMENT GRUPUL DE PUBLISHING Strivirea de către elefant:

Administrator special Una dintre cele mai crude
Constantin Sandu
metode de execuţie
Director marketing INEDIT PA G I N I L E 70-75
Steluţa Zamfir
Director distribuţie 70 Game. Set. La Divine.
Daniela Zamfir
Suzanne Lenglen,
Coordonator producţie o sportivă emblemă
Constantin Delta
PORTRET PA G I N I L E 76 -82
Publicitate:
vanzari@ead.ro Graffiti, din Preistorie și până
d.stan@teaminnovation.ro astăzi. Între artă și vandalism
ISTORIA ARTEI PA G I N I L E 84-9 3
ISSN 1582-7968
Adresa:
Şos. Fabrica de Glucoză nr. 21,
Agenda
sectorul 2, Bucureşti PA G I N I L E 9 4-9 7
www.historia.ro
ABONAMENTE - INFORMAŢII ŞI RECLAMAŢII
0790139007 / 0790139009.
(numere cu tarif normal, disponibile de luni
România, Rusia și Războiul
până vineri, între orele 9.00 şi 18.00); de Independenţă
abonamente@adevărulholding.ro
HISTORIA SPECIAL PA G I N A 9 8
2022 Adevărul Holding. Toate drepturile rezervate. Opiniile aparţin autorilor.
76
4 Historia | MAI 2022

actualitate
G R U PA J A L C ĂT U I T D E C I P R I A N S T O L E R U | F OTO : S H U T T E R STO C K , A R H I V E L E Ş I PA G I N I L E D E FA C E B O O K A L E M U Z E E LO R
SIRIA
Alia Malek
Țara care ne-a fost casă
„Alia Malek combină

strălucit informațiile
Captain America Comics geopolitice cu istoria
familială. Cu mult curaj,
No. 1, vândută cu peste ea redă poveștile rudelor și
ale prietenilor, inclusiv ale
3 milioane de dolari celor implicați în mișcarea
subterană, care continuă
lupta în pofida riscului de
O copie din 1940 a revistei de benzi mai scumpe benzi desenate vândute
a fi torturați și executați.”
desenate Captain America Comics vreodată.
numărul 1, cu un grad foarte bun de Această revistă a ajuns la standurile Publishers Weekly
conservare şi în care au apărut pentru de presă americane în decembrie
prima dată personajul Captain America 1940, cu un an înaintea atacului
şi prietenul său, Bucky, a fost vândută japonez de la Pearl Harbour, care a
C ATEGORIA A
în SUA cu suma de 3,1 milioane de determinat intrarea Statelor Unite în ISTORIE ȘI STUDII
dolari, informează Agerpres. Al Doilea Război Mondial, şi conţine CULTURALE
E VA L U A R E C N C S
Suma cu care a fost încheiată una dintre cele mai cunoscute coperte 2020–2024
tranzacţia reprezintă un record de din universul benzilor desenate: un

preţ pentru o copie a revistei Captain desen care îl arată pe Captain America
America Comics No. 1 şi se clasează în timp ce îl loveşte cu pumnul în www.edituracorint.ro
între primele cinci poziţii în topul celor bărbie pe dictatorul nazist Adolf Hitler.

actualitate
1 8 M A I 1 89 7 | S C R I I TO R U L I R L A N D E Z B R A M STO K E R P U B L I C Ă , L A LO N D R A , R O M A N U L D R A C U L A
O epavă a unei
nave antice,
jefuită în Marea
Mediterană
Un jaf de amploare a avut loc pe
epava unei nave antice în Marea
Mediterană, în largul oraşului
francez Cannes, a anunţat
Ministerul Culturii, care a lansat o
operaţiune de „salvare de urgenţă“,
relatează Agerpres.
Acest jaf a fost descoperit în timpul
primelor scufundări care aveau ca
scop excavarea acestei epave a unei
nave încărcate cu amfore greco-
italice de vin datând din secolul al
II-lea î.Hr.
„Multe amfore au fost, din păcate,
deja luate ilegal“ din epava
Fort Royal 1, la nord de insula
Sainte-Marguerite, au precizat
reprezentanţii Departamentului de
Cercetări Arheologice Subacvatice
şi Submarine (Drassm).
„Epavele bine conservate din
această perioadă sunt deosebit
de rare. De aceea oportunitatea
de a putea studia atât carena
de lemn, cât şi încărcătura este
excepţională“, au subliniat
cercetătorii din cadrul Drassm.
Vizitele în Veneţia
Din cauza acestei „operaţiuni
de jaf organizate“, „pierderile de
informaţii ştiinţifice şi istorice sunt
probabil majore“.
Zona este acum închisă pentru
se vor face doar pe bază
ancoraj şi navigaţie, iar jandarmeria
franceză a deschis o anchetă.
de rezervare
Odată cu revenirea turismului de Edilul a explicat că la început nu vor
masă în Italia, după doi ani de absenţă exista penalizări și nu se va interzice
impusă de pandemia de coronavirus, accesul celor care nu au făcut
revin şi problemele pentru fragila rezervare, „însă acelor turişti care
Veneţie, unde, din vara aceasta, au făcut rezervare li se vor facilita
va fi testat un sistem pe bază de accesul şi cumpărarea de bilete pentru
rezervări pentru a putea intra în oraşul muzee şi transportul public şi vor avea
canalelor, ca preambul la introducerea prioritate în faţa celorlalte persoane“.
sa obligatorie în 2023, informează Turiştii care vor înnopta la hotelurile
Agerpres. din Veneţia nu vor avea nevoie de
După sosirea a 400.000 de turişti rezervare.
în acest oraş în timpul vacanţelor Preşedintele regiunii Veneto, Luca
de Paşti, primarul Veneţiei, Luigi Zaia, a asigurat că vizitatorii sunt
Brugnaro, a anunţat lansarea din vara „întotdeauna bineveniţi“, dar, odată
aceasta a unei platforme online pe cu apariţia turismului de masă,
care vor trebui să se înregistreze toţi dezbaterea privind protejarea Veneţiei
cei care vor să aibă acces în centrul şi gestionarea accesului persoanelor
istoric. este din nou deschisă.

actualitate
4 I U N I E 1 92 0 | E ST E S E M N AT T R ATAT U L D E PA C E D E L A T R I A N O N
Cercel vechi de 1.500 de ani, Rămăşiţele unui templu

descoperit lângă Marea Galileei greco-roman, identificate
în nordul Peninsulei Sinai
Arheologii israelieni au descoperit
un cercel şi o furculiţă cu o O misiune arheologică
vechime de aproximativ 1.500 de egipteană a dezgropat
ani, a anunţat Autoritatea pentru rămăşiţele unui templu
Natură şi Parcuri din Israel dedicat lui Zeus în situl
(NPA), relatează Agerpres. Tell el-Farama din nordul
Artefactele, ambele din bronz, Peninsulei Sinai, a anunțat
au fost găsite în Parcul Naţional Ministerul egiptean al
Korazim din nord-estul Israelului, Turismului şi Antichităţilor,
la aproximativ patru kilometri nord citat de Agerpres.
de Marea Galileei (cunoscută şi sub Mustafa Waziri, secretarul
numele de Lacul Tiberiada). general al Consiliului Suprem
Spre deosebire de cuţitele din fier al Antichităţilor din Egipt, a
care sunt găsite deseori, descoperirea declarat că templul a fost găsit după ce în urma lucrărilor de excavare
unei furculiţe este foarte rară, au spus arheologii. au fost identificate rămăşiţele unei porţi uriaşe.
Cercelul cu pandantive a fost probabil încrustat cu o mică Poarta era formată din două coloane de granit roz, fiecare de
bilă de sticlă, au adăugat cercetătorii. aproximativ opt metri înălţime şi un metru grosime, şi avea un
Potrivit arheologilor, cele două descoperiri unice indică buiandrug de granit, a adăugat Waziri.
nivelul de trai ridicat al locuitorilor din satul antic. Directorul departamentului pentru antichităţi egiptene din cadrul
Parcul Naţional Korazim păstrează rămăşiţele unui Consiliului Suprem al Antichităţilor, Ayman Ashmawy, a declarat
sat evreiesc care a existat între secolele I-VIII, inclusiv că templul a fost construit din cărămizi de pământ pe o platformă
rămăşiţele unei sinagogi. În timpul săpăturilor au mai fost ridicată. Perioada greco-romană din Egipt (332 î.e.n. - 395 e.n.)
găsite vase de sticlă şi ceramică şi oase de animale. marchează sfârşitul stăpânirii persane.
„Mai mult decât o istorie militară, această

relatare scrisă tăios este de asemenea și o
elegie pentru o cultură pe cale de dispariție
în care noi toți avem o miză.”
Financial Times
„Cu alte personaje şi alte chipuri, vechea

rivalitate franco-germană s-a reaprins în
septembrie 1939, ducând la ceea ce Julian
Jackson descrie foarte bine şi analizează în
detaliu în cartea Căderea Franţei.”
Adrian Cioroianu
Disponibilă din 16 mai

în librării și pe
www.publisol.ro

| DIN MUZEELE ROMÂNIEI |
Vasul zoomorf
de la Alexandria
„Gorgan“
D E D R . I O N T O R C I C Ă , A R H E O LO G | F OTO : M U Z E U L J U D E Ţ E A N T E L E O R M A N
Unul dintre cele mai interesante și valoroase obiecte din patrimoniul

Muzeului Judeţean Teleorman este un vas zoomorf din lut, descoperit
în așezarea de tip tell de la „Gorgan“.

| DIN MUZEELE ROMÂNIEI |
Muzeul
Judeţean
Teleorman
V
O primă încercare de constituire a unui muzeu în
asul zoomorf din lut a fost descoperit în- Teleorman datează din anul 1934, în timpul sărbătoririi
tâmplător de către un localnic, în primăva- centenarului oraşului Alexandria, atunci când Consiliul
ra anului 2015, în așezarea de tip tell de la comunal hotărăşte să înfiinţeze un muzeu al oraşului care
„Gorgan“. Acest sit se află pe malul stâng al râ- să expună şi să păstreze documentele găsite în diferite
ului Vedea, la nord de orașul Alexandria. Cea arhive, cât şi unele materiale ce dovedeau existenţa şi
mai veche semnalare a lui a fost făcută de către Cezar Bolliac, cultura populaţiei de pe aceste meleaguri. Muzeul a fost
în anul 1869, când menţiona așezarea de la „Gorgan“, arătând instalat, la început, într-o încăpere din localul Primăriei
că pe această movilă se află „o foarte mare şi adâncă groapă în Alexandria, iar în anul 1936 a fost strămutat într-o
centru, făcută de căutătorii de comoare“. Tell-ul a fost afectat încăpere a Palatului Cultural „Victor Antonescu“.
succesiv de excavări pentru extragerea pământului de către La data de 1 mai 1952 s-a deschis, în mod real, un Muzeu
localnici, datorită amenajării unui drum de acces către lotu- de Istorie a Alexandriei, în care erau expuse documente
rile agricole și a unei plantaţii de salcâmi. O cercetare arheo- privind întemeierea oraşului, monede, ceramică, dovezi
logică care a vizat „Gorganul“ s-a desfășurat în anul 2002, în materiale din diferite epoci istorice. Din anul 1974, Muzeul
cadrul unui proiect româno-britanic. În urma săpăturilor, s-a Orăşenesc de Istorie Alexandria devine Muzeul Judeţean de
constat existenţa în zona cercetată a şapte niveluri de locui- Istorie Teleorman şi, ulterior, Muzeul Judeţean Teleorman.
re, cu o grosime totală de cca. 5,50 m, toate datate în mileniul Primul sediu al muzeului s-a aflat, între anii 1952-1968,
V î. Hr. (cultura Gumelniţa). În prezent, din pricina factorilor pe str. Libertăţii, în parcul de lângă primărie, lângă Şcoala
naturali și antropici, situl continuă să se degradeze. nr. 5, aproximativ în zona terenului de sport al acesteia.
Vasul zoomorf este o piesă miniaturală, având următoa- După anul 1989 s-a încercat rezolvarea problemei sediului.
rele dimensiuni: lungimea 12 cm, lăţimea 5,2 cm, înălţimea Soluţia a fost găsită prin reconversia clădirii fostelor
(zona gâtului) 5 cm. A fost lucrat dintr-o pastă semifină, omo- ateliere-şcoală, abandonate după anul 1985. Actualul
genă, ce cuprinde ca degresant nisip. Arderea este neunifor- sediu al Muzeului Judeţean Teleorman din str. 1848, nr. 1,
mă iar culoarea predominantă este negru-maronie. inaugurat la 13 noiembrie 1997, oferă un spaţiu adecvat
pentru desfășurarea activităţii unui muzeu.
Vasul este decorat tipic culturii Gumelniţa Muzeul Judeţean Teleorman conservă o importantă colecţie
Vasul are forma unui patruped fără cap. Animalul este redat de arheologie, preponderent din epocile neo-eneolitică şi
într-o poziţie relaxată, așezat pe partea stângă. Corpul este geto-dacică, cu numeroase obiecte provenite din staţiunile
arcuit iar membrele, rupte din vechime, par să fi fost mode- de la Ciolăneştii din Deal, Măgura, Siliştea, Vităneşti,
late întinse în faţă. Gâtul lustruit este cilindric, scurt și ori- Albeşti, Orbeasca de Sus, Zimnicea, dar şi o colecţie de
entat în sus. Deși este deteriorat, acesta aduce dovezi despre numismatică reprezentată de o serie de tezaure monetare
existenţa unui cap mobil, posibil zoomorf, antropomorf sau antice şi medievale descoperite la Alexandria, Balta Sărată,
chiar antropozoomorf. Baza recipientului este aplatizată și Drăgăneşti-Vlaşca, Poroschia, Schitu, Sfinţeşti, Ulmeni.
cu un aspect rugos. De asemenea, conservă o valoroasă colecţie etnografică
Pe corpul aplatizat și curbat se observă un decor tipic cul- a zonelor etnografice Teleorman, Vlaşca şi Romanaţi. În
turii Gumelniţa, reprezentat de grupuri de linii incizate. Pe cadrul patrimoniului deţinut pot fi amintite şi colecţiile de
spate, între patru asemenea benzi, s-a creat un spaţiu în care paleontologie, istorie, memorialistică, carte veche, artă.
se află un cerc lucrat tot prin incizare.
O piesă asemănătoare, un recipient modelat sub forma
unui taur în poziţie aşezată, a fost descoperit în aşezarea ene-
olitică de la Gumelniţa (jud. Călărași). Analogii există și la sud
de Dunăre, în mediul Karanovo, la Polska-Kirilovo și Goliamo-
Delcevo. Toate se încadrează în marele grup al vaselor zoo-
morfe și antropozoomorfe, strâns legate de viaţa spirituală a
comunităţilor eneolitice.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: vessels from Wallachian Subcarpathians,
Bîrzu, Andreea, Notă asupra a două pie- Annales d’Université Valahia Targoviste,
se descoperite în aşezarea gumelniţea- Section d’Archeologie et d’Histoire, XIV, 1,
nă Alexandria ‘Gorgan’, jud. Teleorman, 2012, p. 59-72.
Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman, Voinea, Valentina Mihaela, Ceramica com-
Seria Arheologie, 9, 2017, p. 57-63. plexului cultural Gumelniţa-Karanovo VI.
Frînculeasa, Alin, Eneolithic zoomorphic Fazele A1 și A2, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2005

| DOSAR |
Katyn-ul
și medicii legiști
din România
Oroarea de la graniţa Rusiei
cu Ucraina, 1940
D E O C TAV I A N B U DA , C AT E D R A D E I STO R I E A M E D I C I N E I , U M F „C A R O L D AV I L A“
F OTO : G E T T Y I M A G E S , S H U T T E R STO C K , W I K I M E D I A C O M M O N S
La 23 august 1939, Stalin și Hitler au încheiat un pact, care va lua numele miniștrilor de
Externe semnatari, Molotov-Ribbentrop. După doar opt zile, Polonia a fost atacată de
la vest de Germania (1 septembrie), și de la est, la 17 septembrie, de URSS. La începutul
anului 1943, pe fondul contraofensivei sovietice, Wehrmacht-ul nazist a anunţat cu
emfază „descoperirea accidentală“ în Rusia, lângă Smolensk pe Nipru, a unor gropi
comune cu mii de victime poloneze ale terorii staliniste. Doar câteva luni mai târziu,
la 4 iulie, un avion ce-l avea la bord pe primul ministru în exil al Poloniei, Wladyslaw
Sikorski, s-a prăbușit în condiţii suspecte, în Gibraltar. Iar peste 67 de ani, la 10 aprilie
2010, avionul prezidenţial polonez cu Lech Kaczynski se prăbușește fără supravieţuitori,
tot la Smolensk, lăsând o întreagă naţiune șocată și îndoliată. Ce au în comun toate
aceste tragedii? Un singur cuvânt sinistru: Katyn.
IOSIF VISARIONOVICI STALIN:

„Ideile sunt mai puternice decât puștile. Dacă nu îi
lăsăm pe inamicii noștri să aibă puști, atunci pentru
ce să-i lăsăm să aibă și idei?“
I
niţial, Masacrul de la Katyn a desemnat uci- Molotov-Ribbentrop și a anexelor sale secrete. Mai mul-
derea ofiţerilor polonezi prizonieri de război te lagăre de prizonieri au fost folosite pentru interna-
deţinuţi în lagărul de la Kozielsk din pădu- rea captivilor polonezi, printre acestea aflându-se lagă-
rea Katyn, din apropierea satului Gnezdovo și rele asociate mănăstirilor de la Kozielsk, Starobielsk, și
a orașului Smolensk. Acestui masacru îi sunt Ostașkov. Kozielsk și Starobielsk au fost folosite în prin-
astăzi asociate și uciderea prizonierilor polonezi din la- cipal pentru ofiţeri, în vreme ce Ostașkov a fost folosit
gărele Starobielsk și Ostașkov și a celor întemniţaţi pro- în principal pentru cercetași, jandarmi, poliţiști și gar-
veniţi din închisorile din vestul Belarusului (Minsk) și dieni. Aproximativ 8.000 din cei peste 15.000 de prizo-
al Ucrainei (Harkov și Kiev), precum și cei din Rusia nieri de război erau ofiţeri.
(Kalinin, azi Tver), executaţi din ordinul lui Stalin în
aceeași operaţiune. Aproape 22.000 de polonezi au fost Ordinul de executare a activiștilor
uciși. „naţionaliști și contrarevoluţionari“
Aproximativ 250.000 de soldaţi polonezi au de- La 5 martie 1940, conform notei pregătite pentru Stalin
venit prizonieri de război după invadarea și ocuparea de Lavrenti Beria (nr. 794/B), membrii Biroului politic
Poloniei de către Germania nazistă și Uniunea Sovietică în frunte cu Iosif Stalin, Kliment Voroșilov, Viaceslav
în septembrie 1939, ca urmare a înţelegerilor pactului Molotov și Anastas Mikoyan au semnat un ordin

| DOSAR |
Ofițeri, soldați,
profesori și preoți,
exterminați de
sovietici la Katyn

| DOSAR |
de e xecutare a activiștilor „naţionaliști și contrarevolu-

ţionari“, „elemente sociale străine“, din lagărele de pri-
zonieri și în închisorile din zonele de vest ale Ucrainei și
Belarusului. Mihail Kalinin și Lazar Kaganovici au con-
firmat imediat prin telefon ordinul respectiv. În aceeași
zi, Comitetul politic al PCUS a acceptat formal propune-
rea lui Beria, iar în zilele următoare au avut loc la Moscova
ședinţe de lucru pentru „implementarea proiectului“. La
22 martie 1940, prefecţii din regiunile Smolensk, Kalinin
și Harkov, precum și comandanţii militari ai direcţiilor re-
gionale NKVD au primit ordin să ucidă prizonierii de răz-
boi polonezi. Executarea acestui ordin secret (nr. 00350),
sub conducerea lui Nikita Hrușciov, a însemnat asasina-
rea a unui număr de 21.857 polonezi, între care aproape
15.000 prizonieri de război. Acuzaţii erau consideraţi „in-
amici înrăiţi și neînduplecaţi ai autorităţii sovietice“, prin-
tre ei aflându-se un mare număr ofiţeri de carieră sau în re-
zervă, precum și numeroși intelectuali polonezi.
Între 3 aprilie și 22 mai 1940 (cu o cinică pauză de 1 Mai
muncitoresc!), cei aproximativ 22.000 de prizonieri de răz-
boi și alte persoane arestate au fost asasinaţi sistematic,
cu maximă discreţie. Statistica înfiorătoare este următoa-
rea: polonezii de la mănăstirea de la Kozielsk au fost duși
în pădurea de la Katyn și executaţi acolo – 4.404 victime,
cei de la mănăstirea de la Starobielsk au fost duși și execu-
taţi la Harkov – 3.896 victime, cei de la Ostașkov, trimiși și
Nota nr. 794/B din 5 martie 1940 prin care Beria a propus executaţi la Kalinin – 6.287 victime. Așadar 14.587 în cele
lui Stalin execuţia a 22.000 de ofiţeri și intelectuali polonezi. trei lagăre menţionate mai sus și peste 7.000 de prizoni-
Pe document semnează olograf Stalin, Voroșilov, Molotov și eri din regiunile vestice ale Ucrainei și Belarusului, execu-
Mikoyan, iar în stânga paginii apar menţionaţi, în scris de mână, taţi la Kiev și Minsk. Printre cei uciși s-au numărat un ami-
Kalinin și Kaganovici. ral: Xawery Czernicki, 12 generali: Bronislaw Bohatyrewicz,
Iniţiatorii Masacrului de la Katyn. De la stânga la dreapta, rândul de sus: Iosif Stalin, Lavrenti Beria, Viaceslav Molotov, Mihail Kalinin;
rândul de jos: Lazar Kaganovici, Kliment Voroșilov, Anastas Mikoyan, Nikita Hrușciov

| DOSAR |
„Operativniki“ ai NKVD-ului, 1940. O poză de grup în pădurea de la Katyn, în „pauza“ dintre execuţii...
Stanislaw Haller, Aleksander Kowalewski, Henryk tnic, a societăţii poloneze. Numai 395 de prizonieri au scă-
e
Minkiewicz, Kazimierz Orlik-Lukoski, Konstanty Plisowski, pat de la moarte. Ei au fost duși în lagărele de la Iuhnov
Rudolf Prich (ucis la Lvov), Franciszek Sikorski, Leonard și Griazoveţ. Aceștia au fost singurii supravieţuitori. La
Skierski, Piotr Skuratowicz, Mieczyslaw Smorawinski și 25 octombrie 1940, printr-o circulară secretă (ordinul nr.
Alojzy Wir-Konas, 24 colonei, 79 locotenent-colonei, 258 001365), Beria a „răsplătit“, cu prime substanţiale, un nu-
maiori, 654 căpitani, 17 căpitani de marină, 3.420 subofi- măr de circa 40 agenţi NKVD pentru „abnegaţia“ acestora
ţeri, aproximativ 200 de piloţi de aviaţie, 43 de oficialităţi în operaţiunea de lichidare a elementelor poloneze „osti-
ale statului polonez, 85 de civili și 131 de refugiaţi. Iar lis- le“ Uniunii Sovietice.
ta nu se mai termină: printre asasinaţi s-au mai aflat un
prinţ, 20 de profesori universitari, peste 300 de medici (!), Ancheta europeană a Crucii Roșii, 1943
sute de avocaţi, ingineri și profesori, peste 100 de scriitori În vara lui 1941, Smolensk-ul a fost ocupat de trupele ger-
și ziariști, preoţi militari, moșieri. Rabinul șef al Armatei mane. Primele informaţii despre Katyn au ajuns atunci la
Poloneze, Baruch Steinberg, a fost și el ucis la Katyn, foar- urechea naziștilor din relatările localnicilor ruși, dar au fost
te probabil la 12 aprilie 1940, alături de încă alţi 483 ofiţeri tratate cu indiferenţă. În primăvara lui 1942, prizonieri po-
polonezi de origine evreiască. lonezi, aduși acolo la muncă forţată de către nemţi, au aflat
În total, NKVD-ul a eliminat fizic aproape o jumătate de masacru și au început să caute pe cont propriu, în pădu-
din corpul ofiţerilor polonezi. Vasili Mihailovici Blokhin, re, după victime. În aprilie 1942 au găsit un prim cadavru în
directorul executiv (călăul șef) al NKVD-ului, ca să dea un uniformă poloneză și au alertat autorităţile germane. Din
„bun exemplu“ de activitate operativă, s-a implicat per- nou, aceeași indiferenţă inumană din partea naziștilor. În
sonal în împușcarea a peste 6.000 prizonieri aduși de la fond, atât pentru sovietici cât și pentru naziști, polonezii
Ostașkov la închisoarea de la Kalinin, timp de o lună în- nu au reprezentat altceva decât un balast, o „masă uma-
treagă, în aprilie-mai 19401. Pentru ca operaţiunea să se nă de manevră“ pecetluită de pactul Molotov-Ribbentrop.
facă numai pe timp de „zi lumină“, Blokhin a redus la în- A urmat, în decembrie 1942, Stalingradul, iar în februarie
chisoarea de la Kalinin raţia de persoane împușcate zilnic 1943, după ce germanii au demarat o investigaţie eficien-
de la 300 la... maximum 250. Pentru „eficientizare“... S-a tă, pornind de la relatările polonezilor, ei au descoperit și
încercat anihilarea totală a elitei multiculturale, d iversă expus primele gropi comune în locurile indicate de aceștia.

| DOSAR |

| DOSAR |
Agenţia de știri germană „Transocean News Service“,

care transmitea în engleză, a anunţat pentru prima dată
la 11 aprilie 1943 știrea masacrului. Două zile mai târ-
ziu, Radio Berlin răspândea știrea în Germania nazistă.
Dezvăluirea crimelor abominabile comise de sovietici în
pădurea Katyn a constituit începutul unei ample campa-
nii de presă. Naziștii, care se știau neimplicaţi, au acţionat
atunci cu cinism pentru adjudecarea unor avantaje cât mai
mari din această situaţie, avându-l pe Joseph Goebbels în
prim-plan. Devenind brusc „interesaţi“ de caz după ce au
pierdut bătălia de la Stalingrad, ei au încercat astfel să dez-
bine alianţa conjuncturală dintre Rusia sovietică și puteri-
le occidentale, bătând monedă în propriul avantaj pe tra-
gedia poloneză.
În același timp, autorităţile poloneze din exil au pre-
sat pentru elucidarea cazului. Încă din 1940, dispariţia fără
urmă a ofiţerilor polonezi a fost o chestiune de maximă în-
grijorare, ea fiind permanent pusă pe tapet la nivel interna-
ţional. Stalin a reacţionat de fiecare dată brutal, prin acuza-
ţii la adresa polonezilor, care au fost etichetaţi în mod ca-
tegoric drept colaboratori naziști. În frunte cu primul mi-
nistru în exil al Poloniei, Wladyslaw Sikorski, autorităţile
poloneze au cerut imediat declanșarea unei ample anche-
te independente a Crucii Roșii Internaţionale.
Numai că, la momentul respectiv, Polonia dublu ocu-
Câmpurile morţii de la Katyn. pată nu putea iniţia pe cont propriu un astfel de demers,
Cadavrele găsite erau stivuite astfel că la solicitarea, de data asta interesată a Germaniei
în straturi peste straturi, pentru a naziste, s-a instituit în primăvara lui 1943 o comisie in-
se face economie de spaţiu. ternaţională de experţi în domeniul medicinei legale
din 12 state aflate la acea vreme sub influenţă germană:

| DOSAR |
Belgia (Raymond Speleers, profesor de oftalmologie la Experţii au ajuns la Katyn la sfârșitul lunii aprilie 1943.
Universitatea din Gent), Bulgaria (Marko Markov, profe- La 3 iunie 1943, peste 4.100 de cadavre fuseseră deja exhu-
sor de medicină legală și criminologie la Universitatea din mate (peste 90%), dintre care circa 3.000, în frunte cu gene-
Sofia), Cehia (Frantisek Hajek de la Universitatea Carol ralii Bronislaw Bohatyrewicz și Mieczyslaw Smorawinski,
din Praga), Croaţia (Eduard Miloslavici, profesor de me- au putut fi identificate pozitiv de către legistul polonez
dicină legală și criminologie la Universitatea din Zagreb), Marian Wodzinski (rata de identificare fiind de circa 70%).
Danemarca (Helge Tramsen, asistent la Institutul de me- Fără îndoială, identificarea victimelor a fost cea mai înfio-
dicină legală din Copenhaga), Finlanda (Arno Saxen, rătoare parte a acestei anchete, în condiţiile în care inter-
profesor de anatomie patologică la Universitatea din acţiunea reprezentanţilor Crucii Roșii Poloneze cu naziștii
Helsinki), Italia (Vincenzo Mario Palmieri, profesor de a fost una extrem de tensionată2. Activitatea comisiei s-a
medicină legală și criminologie la Universitatea din întrerupt la 7 iunie 1943, odată cu revenirea trupelor sovie-
Neapole), Olanda (Herman Maximilien de Burlet, profe- tice la porţile Smolenskului. Pădurea din jurul Katynului a
sor de anatomie la Universitatea din Groningen), Slovacia redevenit teatru de război.
(Frantisek Subik, profesor de anatomie patologică la
Universitatea din Bratislava), Ungaria (Ferenc Orsos, pro-
fesor de medicină legală și criminologie la Universitatea
din Budapesta, născut la Timișoara în 1879), din neu-
tra Elveţie (François Naville, profesor de medicină lega-
lă și criminologie la Universitatea din Geneva) precum
și din România: Alexandru Birkle de la București, ex-
pert în medicină legală de pe lângă Ministerul de Justiţie.
La lucrările și întâlnirile Comisiei au mai participat
Gerhard Buhtz, profesor de medicină legală și crimino-
logie la Universitatea din Wroclaw (Breslau), însărcinat
din partea Înaltului Comandament German, precum și
André Costedoat, inspector medical, însărcinat de re-
gimul francez de la Vichy. Printre reprezentanţii Crucii
Roșii Poloneze: medicul legist Marian Wodzinski, de la Comisia Crucii Roșii la Katyn, 30 aprilie 1943.
Universitatea Jagielloniană, și preotul Stanislaw Jasinski, Profesorul Vincenzo Mario Palmieri. Pe fundal, cadavrele
din partea episcopatului Cracoviei. sunt exhumate în vederea autopsierii și identificării.
Comisia Crucii Roșii la Katyn, în primăvara 1943. Pe fundal, o mare de cadavre.

| DOSAR |
Mâini legate la spate ale unei victime de la Katyn. După legarea mâinilor urma imediat împușcarea în cap, mai ales în ceafă.
Alexandru Birkle la Katyn,

Tătarca și Viniţa
În calitate de conducător tehnic al opera-
ţiunii de exhumare, profesorul Gerhard
Buhtz a consemnat în Materialul oficial pri-
vind Masacrul de la Katyn, redactat în 1943
la cererea Ministerului de Externe nazist:
„Absenţa urmelor de insecte indică faptul
că uciderea și îngroparea au avut loc în ano-
timpul rece, când acestea lipsesc. Din docu-
mentele, portofelele, jurnalele și ziarele găsi-
te asupra cadavrelor reiese, în mod obiectiv,
faptul că acţiunile de împușcare au avut loc
în martie, aprilie și mai 1940“3.
Comisia a mai constatat că victimele
erau legate cu mâinile la spate cu cabluri
provenind de la armata sovietică. Cadavrele
aveau în marea majoritate orificii osoase de
împușcare în zona occipitală (prin folosirea
pistoalelor Walther de fabricaţie germană
aduse anume de la Moscova) și urme de în-
ţepare prin baionetă. Aceste plăgi înţepate
în trei colţuri (asemenea unui trident), ade-
vărate leziuni marker, au fost interpretate
de legiștii Birkle și Miloslavici ca fiind pro- Ororile Katynului: cadavrele generalilor Mieczyslaw Smorawinski
duse de baionete cu trei lame radiare, utili- și Bronislaw Bohatyrewicz și reînhumarea acestora la Cimitirul de la Katyn, 1943.
zate numai și numai de către Armata Roșie. Cimitirul a fost desfiinţat în 1944 de sovietici.

| DOSAR |
Comisia Crucii Roșii la Katyn. În stânga, în prim plan: profesorul maghiar Ferenc Orsos. În mijloc, cu pălărie și pardesiu:
medicul din partea României, Alexandru Birkle.
În cizmele unora dintre victime s-au găsit ceasuri, au fost că execuţiile au avut loc în perioada aprilie-mai
cruci și inele, ascunse ca un „memento mori“ tragic. 1940. Odată execuţiile NKVD-ului încheiate, nu au mai
Naziștii au avut „grijă“ ca la expertiză să fi asistat și pri- existat atrocităţi ulterioare în această zonă (care eventu-
zonieri americani, englezi și canadieni. Cauza violentă a al ar fi incriminat partea germană, după invazia din iu-
morţii prin împușcare nefiind controversată, data mor- nie 1941). Protocolul medico-legal a fost publicat în nu-
ţii a fost stabilită cu destulă exactitate și după cantitatea mărul din 4 mai 1943 al oficiosului german „Völkischer
de săruri de fosfor extrasă din resturile creierului celor Beobachter“ (Observatorul Popular). Comisia a trebuit
uciși, o modalitate de determinare a timpului scurs de la să prezinte raportul final ministrului nazist al Sănătăţii,
momentul morţii. Concluziile categorice ale expertizei Leonardo Conti (1900-1945).
Profesorul Orsos înmânând la Berlin raportul Comisiei Crucii

Generalii Mieczyslaw Smorawinski (1893-1940) Roșii ministrului nazist Leonardo Conti, la 4 mai 1943.
și Bronislaw Bohatyrewicz (1870-1940) În stânga, lângă Conti, parţial acoperit, Alexandru Birkle

| DOSAR |
Comisia Crucii Roșii la Berlin, 4 mai 1943. În mjloc, Leonardo Conti. De la stânga la dreapta, al 2-lea: François Naville, al 4-lea:
Vincenzo Mario Palmieri, al 7-lea: Eduard Miloslavic, al 8-lea: Frantisek Hajek, al 9-lea: Ferenc Orsos, al 13-lea: Marko Markov,
al 14-lea, în stânga lui Conti: Alexandru Birkle
Așadar, în Comisia Internaţională s-a aflat și un ex-

pert român, fost student și elev al lui Mina Minovici (1858-
1933) și șef de lucrări la Catedra de medicină legală, ală-
turi de Theodor Vasiliu (1897-1961) care conducea, din 1938,
Institutul Medico-legal de la București, după pensionarea
lui Nicolae Minovici (1868-1941)4. Alături de cei 11 experţi
din diferitele ţări europene, doctorul Birkle a constatat pe
bază de argumente anatomo-patologice și criminalistice că
masacrul s-a produs prin împușcarea victimelor în ceafă, Semnăturile celor 12 experţi de pe Raportul comisiei Crucii
în primăvara anului 1940. Roșii, 30 aprilie 1943. Semnătura doctorului Birkle este în
De asemenea, Alexandru Birkle a participat la inves- stânga jos.
tigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsi-
te de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, La 6 august 1943, doctorul Birkle a prezentat Raportul
precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa. Putem medico-legal provizoriu asupra cercetărilor de la Tătarca.
doar presupune că printre victimele de la Tătarca s-ar fi Potrivit documentului, până la acea dată, fuseseră desco-
aflat și deţinuţi basarabeni și bucovineni de la Tiraspol, perite 42 de gropi comune și reperate încă 10-20. În fiecare
dar și de la Chișinău. Prin cercetarea cadavrelor descope- groapă se aflau aproximativ 80 de cadavre, adică un total de
rite acolo, Birkle a ajuns la concluzia că, asemenea cazuri- peste 3.500 de cadavre, însă Alexandru Birkle se aștepta ca
lor de la Katyn, moartea tuturor victimelor a provenit din numărul final să fie mult mai mare, de aproximativ 5.000.
împușcături de revolver, în ceafă, de la mică distanţă. Mulţi Din cele 516 cadavre exhumate în acel moment, un număr
au primit un singur glonţ, alţii având mai multe, de calibru de 486 au fost examinate medico-legal și protocolate de ne-
5,6 mm, în cap, iar unii prezentând mai multe răni provo- obositul nostru medic legist.
cate de forţe brutale. Toate cadavrele au fost găsite cu mâi- Katyn, Viniţa și Tătarca sunt strâns legate între ele:
nile strâns legate la spate cu sfoară, iar în gura și esofagul toate au fost descoperite accidental în anul 1943 și numai
unora a fost găsit pământ, ceea ce dovedește fără tăgadă că „graţie“ războiului germano-sovietic din 1941-1945; regi-
aceștia din urmă... „nu muriseră până în momentul îngro- mul stalinist a utilizat aceeași metodică macabră „de lucru“
pării și astfel au înghiţit pământ, sufocându-se în groapă“. în toate trei cazuri de asasinat colectiv; gropile comune au

| DOSAR |
avut un număr foarte mare de cadavre, în care erau îngro-

paţi militari, intelectuali, muncitori și ţărani, consideraţi
ostili de către regimul sovietic. Cazurile rămân și azi par-
ţial neelucidate din cauza inaccesibilităţii în cea mai mare
măsură a documentelor sovietice5.
Concluziile știinţifice pertinente ale doctorului Birkle,
alături de cele ale altor experţi în medicină legală din ca-
drul Comisiei Crucii Roșii au putut servi demersurilor în-
treprinse pe parcursul anilor, în restabilirea cumplitului
adevăr despre Katyn. Numai că, la momentul exhumări-
lor din 1943, Kremlinul a făcut dezminţiri după dezminţiri,
afirmând că victimele erau fie prizonieri polonezi uciși de
naziști în vara 1941, fie că ar putea fi chiar vorba de o… „des-
coperire arheologică a unui câmp de bătălie din vechime!“ Mentorii doctorului Alexandru Birkle, Mina și Nicolae Minovici
Dar încă o tragedie se mai produce în același an, în iu-
lie 1943. Generalul Sikorski, care a cerut în numele guver- și medic. După ce a lucrat un timp la spitalul din Găești, în
nului polonez efectuarea anchetei, a fost acuzat explicit 1936 îl găsim ca medic legist la Brașov, după care s-a mutat
de către Stalin, în oficio- la Institutul Medico-Legal „Mina Minovici“ din București.
sul „Pravda“, că este co- Aici a publicat o serie de studii medico-legale în „Revista
laborator nazist. La 25 de Medicină Legală“, înfiinţată de Nicolae Minovici în 1936,
aprilie 1943, Viaceslav dintre care se distinge o remarcabilă analiză a „vătămării
Molotov îi înmânează integrităţii corporale și a sănătăţii din punct de vedere me-
ambasadorului polonez dico-legal“ (1938), o lucrare ce l-a recomandat ca un speci-
de la Moscova actul care alist avizat în traumatologia medico-legală.
parafează ruperea relaţii- A lucrat de asemenea ca expert medico-legal pe lân-
lor cu guvernul din exil gă Tribunalul Ilfov și a ocupat postul de medic legist de
al Poloniei, dar prim-mi- pe lângă Ministerul de Justiţie român, post creat de Mina
nistrul Sikorski nu a ce- Minovici la începutul secolului XX (care a dispărut însă
dat și a militat continuu după 1945) și prin care se urmărea operativitate în pro-
pentru cauza polonezi- cesele judiciare cu aspecte medico-legale. În contextul
lor uciși la Katyn. După Wladyslaw Sikorski (1881-1943) respectiv, miniștrii Sănătăţii și Justiţiei de atunci, ce fă-
ce acesta vizitase trupe- ceau parte din guvernul Antonescu III, Petre Tomescu și
le poloneze staţionate în Orientul Mijlociu, avionul său, Ion C. Marinescu, cu recomandarea profesorului Theodor
plin cu documente, a decolat la 4 iulie 1943 de pe stânca Vasiliu, director al Institutului Mina Minovici, l-au desem-
Gibraltarului în direcţia Londra, în vederea unei întâlniri nat pe Alexandru Birkle ca expert din partea României
cu Winston Churchill. Dar după numai 16 secunde avionul pentru comisia de la Katyn din 1943. Fata doctorului Birkle,
se prăbușește în mare, cu 16 morţi: Wladyslaw Sikorski și Rodica Marta, care era atunci studentă la Facultatea de
fiica acestuia Zofia Lesniowska, generalul maior Tadeusz Medicină, și-a ajutat tatăl în redactarea concluziilor care au
Klimecki, precum și Victor Cazalet și John Percival fost apoi preluate în 1943 de toate ziarele de la București6.
Whiteley, membri ai Parlamentului britanic, care au mij- După publicarea raportului din 1943, guvernul stali-
locit întâlnirea polonezilor cu guvernul Marii Britanii. Un nist a negat cu cinism acuzaţiile, catalogându-le nefon-
simplu accident aviatic? În orice caz, o prăbușire suspec- date și a susţinut că polonezii au fost executaţi de solda-
tă care rămâne până astăzi cu mari semne de întrebare. ţii Wehrmacht-ului. De
Moartea generalului Sikorski a pecetluit tragedia de la altfel, la sfârșitul lui sep-
Katyn, ca într-un fel de Finis Poloniae 1943... tembrie 1943, la scurt
timp după ce Armata
Destinul unui medic legist incoruptibil Roșie a recucerit zona
Alexandru Birkle s-a născut în 1896, într-o familie de imi- din jurul Katynului și
granţi polonezi. Tatăl doctorului Birkle ajunge la vârsta Smolenskului, Beria l-a
de 15 ani în Austria, la Viena, de unde, după recăsători- însărcinat pe adjunctul
rea mamei, emigrează în România. Alexandru Birkle avea său, Vsevolod Merkulov,
antecesori de origine poloneză și germană și vorbea la să „pregătească“ martori
perfecţie cele două limbi. La București, a absolvit Liceul locali care să facă decla-
Gheorghe Lazăr, iar în 1916 a plecat voluntar în război, fi- raţii în favoarea Armatei
ind luat prizonier. Între 1919-1925 a urmat Facultatea de Sovietice și au falsificat
Medicină din București, pe care a absolvit-o cu teza de li- documente ale prizonie-
cenţă: Contribuţii la tratamentul medical al hematocelu- rilor polonezi, ca să „de-
lui pelvian. S-a căsătorit cu Olimpia Mănescu, colegă de an monstreze“ că aceștia Alexandru Birkle (1896-1987)

| DOSAR |
Membrii marcanţi ai Comisiei sovietice de la Katyn, 1944: Nikolai Burdenko, Alexei Tolstoi, Viktor Prozorovsky
erau în viaţă în primăvara lui 1940. Specialiștii NKVD-ului

(așa-numiţii „operativniki“) și cei de la unitatea de infor-
maţii militare SMERSH au început acoperirea crimelor so-
vietice, distrugând cimitirul pe care îl construise Crucea
Roșie Poloneză cu permisiunea germanilor și îndepăr-
tând toate dovezile ororilor. Cu buldozere și excavatoare
au fost redeschise gropile comune, iar documente false
au fost puse în uniformele și cizmele militarilor polonezi.
După ce operativniki au „curăţat și pregătit“ terenul (la pro-
priu), sovieticii au trimis la faţa locului „Comisia specială
pentru determinarea și investigarea împușcării prizonieri-
lor polonezi de către invadatorii germano-fasciști în pădu-
rea Katyn“. Comisia Burdenko, numită astfel după numele
conducătorului ei, Nikolai Nilovici Burdenko (1876-1946), Comisia Burdenko la Katyn, ianuarie 1944
neurochirurg, chirurgul șef al Armatei Roșii și președintele
Academiei de știinţe Medicale a URSS, a exhumat din nou
cadavrele și a impus concluzia că execuţiile au avut loc în nazist sub comanda unui colonel (Ahrens) a staţionat lân-
a doua jumătate a anului 1941, atunci când zona era sub gă Katyn8 abia începând cu decembrie 1941.
ocupaţie germană. Niciun specialist sau observator stră-
in, nici măcar din partea comuniștilor prostaliniști polo- Birkle reușește să fugă în ultima clipă
nezi, nu a avut permisiunea să se alăture membrilor comi- La 22 noiembrie 1944, sovieticii, cu intenţia de a-l prin-
siei sovietice. Printre membrii marcanţi ai acestei comisii de pe Birkle, îi supraveghează casa la București, și îl caută
s-au numărat scriitorul Alexei Nikolaevici Tolstoi (1883- sub pretextul unei urgenţe medico-legale, dar el reușește
1945) – „părintele“ lui Buratino, Pinocchio-ul sovietic (vai, să fugă în ultima clipă. Ascuns de colegii săi, ajunge să tră-
ce ironie a sorţii!), Vladimir Potemkin, comisar al poporu- iască clandestin timp de doi ani de zile. În acest răstimp,
lui din URSS pe probleme de educaţie, precum și Viktor fiica lui Birkle, încă studentă la medicină și în condiţiile
Ilici Prozorovsky, secretarul știinţific al comisiei și medi- în care casa era păzită de santinele sovietice, se adresea-
cul legist șef al Moscovei. ză ambasadelor Angliei și SUA, care însă evită să se im-
Ulterior, agenţii NKVD-ului i-au urmărit cu asiduita- plice în problema Katyn. Până la urmă, soţia, Olimpia,
te pe toţi experţii est-europeni de la Katyn. Imediat după și fiica doctorului, Rodica, au fost arestate. Casa le-a fost
părăsirea Cracoviei de către germani, agenţii sovietici l-au confiscată. Cu ajutorul unui pașaport fals, Alexandru
arestat pe doctorul Marian Wodzinski și l-au pus sub acu- Birkle a fugit în 1946 în Elveţia, la prietenul său, legistul
zare pentru colaboraţionism nazist. Marko Markov a fost François Naville, care l-a ajutat cu bani și cu sfaturi în re-
prins și arestat în Bulgaria și forţat să facă declaraţii false fugierea sa politică. Pleacă în Franţa și apoi traversează
la Procesul de la Nürnberg, NKVD-ul procedând similar și Atlanticul, ajungând în Argentina unde devine unul din-
cu Frantisek Hajek de la Praga7. Pe tot parcursul Procesului tre medicii apropiaţi Principesei Ileana (1909-1991), fiica
de la Nürnberg, sovieticii au încercat, fără succes, să inclu- cea mică a Regelui Ferdinand I al României și a Reginei
dă criminali de război naziști ca fiind implicaţi în Masacrul Maria, cea care avea să devină Maica Alexandra, stare-
de la Katyn. Chestiunea a fost omisă în documentele fina- ţa, până la moartea ei din 1991, a mănăstirii cu hramul
le de la Nürnberg, notându-se doar faptul că un batalion „Schimbarea la faţă“ de la Ellwood City, Pennsylvania.

| DOSAR |
După o scurtă ședere în Peru, unde a avut activităţi didactice

la Facultatea de medicină din Lima, Alexandru Birkle ajunge
finalmente în SUA, unde a lucrat ca psihiatru. Fără acte și fără
diplome, medicul Birkle și-a câștigat totuși traiul ca... medic...
În schimb, acasă în România, în 1948, Alexandru Birkle
a fost condamnat în contumacie pentru crime contra pă-
cii, la 20 de ani de muncă
silnică (Curtea București,
Secţia I-a Penală, Decizia
5696 din 22 decembrie
1948) iar soţia și fiica sa,
în 1952, pentru compli-
citate la favorizarea in-
fractorului (pentru fap-
tul că l-au ajutat să fugă File din dosarul de urmărire a lui Alexandru Birkle și a familiei
din ţară). sale, 1952
În arhivele CNSAS
există două dosare de ur- va raporta la timp“9. Doctorul Birkle a lucrat ca medic le-
mărire ale securităţii în gist la Brașov, înainte de război.
cazul doctorului Birkle, François Naville (1883-1968), Al doilea dosar de urmărire datează din 1952, atunci
ele nu sunt masive, am- prietenul la nevoie al doctorului când Alexandru Birkle a ajuns în America și a făcut depo-
bele totalizând până în 65 Birkle ziţii în calitate de martor și expert în chestiunea acuzării
de pagini. Ele protocolea- sovieticilor, cu ocazia redeschiderii cazului Katyn de că-
ză fuga acestuia și încercările poliţiei și securităţii de a-l tre Congresul SUA. Între 1951-52, pe fondul războiului din
prinde, sub directa supervizare a NKVD-ului. Primul dosar Coreea, o comisie de anchetă a Congresului american con-
datează din 1944, atunci când, la ordinul sovieticilor de fi dusă de republicanul Ray J. Madden (1892-1987), cunos-
prins, a fost dat în urmărire generală. În nota 27.813 din 24 cută sub numele de Comisia (Comitetul) Madden, a rein-
noiembrie 1944, Direcţia generală a Poliţiei și Corpul detec- vestigat masacrul de la Katyn. Comisia (într-un raport ma-
tivilor București trimitea o depeșă către Inspectoratul ge- siv de 2.362 de pagini) a ajuns la concluzia indubitabilă că
neral de la Sibiu: „rugăm luaţi măsuri urgente de a se face sovieticii sunt vinovaţi de moartea polonezilor și au reco-
investigaţii pentru prinderea și arestarea doctorului Birkle mandat ca vinovaţii staliniști să fie deferiţi spre judecare
Alexandru, fost medic legist la Tribunalul Ilfov, care în di- Curţii Internaţionale de Justiţie (în plin Război Rece, evi-
mineaţa zilei de astăzi, simţind că este urmărit a dispărut dent, fără niciun rezultat)10. Doctorul Birkle a fost prezent
de la domiciliul său. Rezultatul se va raporta pe orice cale la bară, dar cu faţa acoperită, pentru a-și proteja familia
cât mai urgent posibil“. rămasă în ţară.
Căutările asidue nu au dat rezultat, dovadă că în ultima Nota nr. 822 din 24 octombrie 1952 consemnează că: „în
filă a dosarului, din data 15 ianuarie 1945, găsim că: „după luna aprilie 1943, Dr. Birkle Alexandru, fost medic legist pe
dispariţia sa din București, în noaptea de 23/24 noiembrie lângă Tribunalul Ilfov, pă-
1944, nu s-a mai obţinut nici un indiciu din care să rezulte răsind teritoriul naţional,
că dr. Birkle Alexandru, ar mai fi venit prin regiunea aces- a acceptat ca după termi-
tui Inspectorat de Poliţie [de la Brașov]. Urmărirea conti- narea simulacrului de cer-
nuă, iar rezultatul informaţiilor și investigaţiilor făcute se cetări făcute în legătură
cu împușcarea ofiţerilor
polonezi găsiţi în gropile
de la Katyn - să semneze
la Berlin cu bună știinţă,
un raport cuprinzând
date și concluzii cu totul
neadevărate, punându-
se în slujba hitlerismu-
lui și fascismului și con- Ray J. Madden (1892-1987)
tribuind astfel prin fapte-
le sale proprii la realizarea scopurilor lor politice, ajutând
prin aceasta la propaganda fascistă hitleristă de defăimare
a Uniunii Sovietice. Imediat după 23 aug. 1944, susnumitul
fiind căutat de autorităţi, a dispărut de la domiciliu în nov.
1944, fiind pus în urmărire de Tribunalul Poporului pentru
File din dosarul lui Alexandru Birkle, 1944 crime de război. În tot timpul cât dr. Birkle Alexandru a fost

| DOSAR |
Profesorii Mina Minovici și Theodor Vasiliu în sala de autopsie a fostului Institut de Medicină Legală de pe strada Căuzași
urmărit, el a fost favorizat atât de Olimpia Birkle, soţia sa cât

și de Rodica Botez, fiica sa, prin faptul că amândouă au știut
că dr. Birkle Alexandru este adăpostit la concubina sa, nu-
mită Elena (neidentificată) care venea foarte des în casă la
ei și cu toate acestea n-au denunţat-o autorităţilor“11. După
cum se poate constata „problema autorităţilor“ a fost cum
se face că soţia, fiica doctorului și chiar „concubina“ (ce in-
sultă abjectă!) i-au ţinut partea doctorului... Olimpia Birkle
și Rodica Botez au fost condamnate fiecare la câte 5 ani de
închisoare, ele fiind „plimbate“ pe perioada detenţiei prin
10 închisori comuniste. În 1992, prin decizie judecătoreas-
că, ele și-au câștigat în final nevinovăţia.
Ultimele file ale dosarului Birkle conţin o scrisoare cu
totul specială, inedită. Ea a fost găsită în 1957, în casa pro- Scrisoarea doctorului Birkle către profesorul Vasiliu, 1957
fesorului Theodor Vasiliu, director al Institutului Mina
Minovici, cu ocazia percheziţiei făcută de miliţie atunci „Vă scriu în românește, în speranţa că n-am uitat limba.
când acestuia i s-a deschis un proces penal (caz despre care După cum aţi vrut să aflaţi, eu lucrez la Institutul [Medico-
s-a scris pe larg în articolul doctorului Mihail Mihailide în legal de la Buenos Aires] din Argentina. Cum am făcut acum
numărul din iulie 2019 al revistei „Historia“). Theodor un voiaj în Italia și Europa, m-am oprit și la Roma. Dl. pro-
Vasiliu a murit în închisoarea de la Poarta Albă în 1961. fesor de la Institut mi-a spus că a primit două lucrări din
Într-o scenă parcă decupată dintr-un film cu James Bond, România de medicină legală, dar că așteaptă atât rezuma-
doctorul Birkle îi povestește colegului Vasiliu ultimele nou- tul lor într-una din limbile străine [de circulaţie] cât și bi-
tăţi din Europa liberă. Scrisoarea este datată 16 martie 1957, bliografia, altfel va rămâne cu amândouă lucrările nepu-
scrisă la Paris, și trimisă din Elveţia (probabil prin doctorul blicate. De aceea, [vă roagă] să trimiteţi [cât] mai repede
elveţian Naville, ca să se piardă urma): [traducerile respective]. El [ar] vrea în curând să vă t rimită

| DOSAR |
prin poștă, și reviste care vă interesează. Eu sunt [acum] la

Paris pentru o perioadă de 30-60 zile și voi pleca înapoi în
Argentina. Am [primit] o invitaţie și din Brazilia, dar nu
știu dacă o să mai am timp liber. Parisul este frumos, cu case
și străzi mari, multe automobile și femei cochete. Vă rog să
vă amintiţi de mine, iar, când va fi vreme, [să ne mai] scri-
em. Vă salut cu respect, Dr. Birkle“12.
Deși s-a vehiculat versiunea că ar fi decedat în SUA
într-un suspect accident de circulaţie13, doctorul Birkle a
fost un om cu „șapte vieţi“. El nu a fost lichidat de serviciile
sovietice în anii ce au urmat și a murit la New York, în 1987,
la venerabila vârstă de 90 de ani, în urma unei gripe, com-
plicată în pneumonie, și fără să-și fi mai revăzut vreodată
familia, care a rămas prizonieră în România comunistă...
Confuzie sau dezinformare? Destinul a încă trei

medici legiști legaţi de România
Ferenc Orsos Spindl a coordonat activitatea știinţifică a
comisiei internaţionale de la Katyn din 1943. S-a născut la
Timișoara în 1879 și a studiat la Cluj-Napoca și Budapesta.
A lucrat ca patolog la spitalul din Kaposvar, iar în 1918, Comisia Crucii Roșii la Katyn,
ajunge șeful Institutului de Patologie, și din 1921, directorul primăvara 1943. Profesorul Orsos
Institutului de Medicină Legală, ambele de la Universitatea (dreapta) în dialog cu un localnic,
din Debreţin14. martor direct al masacrului,
În 1935, a devenit profesor de medicină legală la Parfemon Kiselev. Lângă Dr. Orsos,
Universitatea de Medicină din Budapesta, conducând Dr. Marko Markov
Institutul medico-legal din capitala Ungariei. Membru
al Academiei Maghiare
de știinţe, dar și al
Camerei superioare a
Parlamentului maghiar,
el a jucat un rol notabil
în politica sanitară a sta-
tului vecin. A fost impli-
cat în promulgarea legii
din 18 iulie 1941 cu carac-
ter rasial privind interzi-
cerea căsătoriilor mixte
iudeo-creștine, pe bază
de argumente eugenice.
Profesorul Orsos a fost un
fel de portavoce a comi-
siei din 1943, cu atât mai Ferenc Orsos (1879-1962)
mult cu cât fiind vorbitor
fluent de rusă și germană, el a putut dialoga atât cu autori-
tăţile naziste cât și cu localnicii ruși.
Mai mult decât atât, el a conceput o tehnică biochimi-
că de determinare a intervalului postmortem, adică „mă-
surarea“ timpului scurs de la moarte, pornindu-se de la re-
sturile creierului persoanelor decedate și a apariţiei unor
acizi și săruri fosforice și calcice, ca markeri în timp ai des-
compunerii cadaverice. Acest lucru a fost folosit pentru a
sublinia faptul că victimele erau deja moarte de trei ani și
nu au fost ucise la o dată mai recentă (adică începând cu a
doua jumătate a anului 1941).
La 4 mai 1943, la Berlin, în prezenţa comisiei de la
Katyn, profesorul Orsos a fost cel care a înmânat ra-
portul comisiei (lb. germană: Amtliches Material zum

| DOSAR |
Massenmord von Katyn), ministrului nazist Conti,

Reichsgesundheitsführer. În iulie 1943, a lucrat cu împre-
ună cu doctorul Birkle și în ancheta medico-legală a masa-
crelor de la Viniţa și Tătarca. Anticipând reglarea de con-
turi sovietică, în decembrie 1944 părăsește Ungaria și ajun-
ge în Germania vestică, ocupată de Aliaţi. După o ședere
scurtă la Halle și în Berlinul de vest, în 1946 se stabilește de-
finitiv la Mainz. În Ungaria comunistă a fost acuzat și con-
damnat în contumacie. Fără să se mai implice în activita-
tea medico-legală, a predat la Mainz cursuri de anatomie
artistică. În 1952 a fost audiat de Comisia Madden, alături
de Birkle, Miloslavici, Tramsen și Palmieri. A murit în 1962.
Mihail Kernbach
(1895-1976) și-a început
studiile liceale la Iași și
le-a finalizat la București,
în 1914. Ulterior, a urmat
cursurile facultăţilor de
medicină din Cluj și Iași,
obţinând titlul de doc-
tor în 1921. Ca bursier al
Fundaţiei Rockefeller,
cu stagii în străinăta-
te în 1925-1926, Mihail
Kernbach a fost remarcat
de fraţii Mina și Nicolae
Minovici, care l-au spri-
Mihail Kernbach (1895-1976) jinit să rămână în învă-
ţământul superior; între
anii 1932-1951 a fost numit profesor la Catedra de Medicină
Legală a Facultăţii de Medicină din Cluj. A îndeplinit func-
ţia de decan între anii 1945-1948. Cu sprijinul autorităţilor
comuniste, în 1948 a devenit rector, funcţie din care a de-
misionat, la scurt timp, în 1950. După excluderea sa din
partidul comunist în 1951, a fost transferat la Facultatea de
Medicină din Iași, cu susţinerea lui Constantin I. Parhon,
unde a predat medicina legală și a condus Institutul
Medico-Legal Iași15 între anii 1952-1964. Pentru o scurtă
vreme a fost chiar director al Institutului Medico-Legal
din București între februarie 1940 - martie 1941, în timpul
guvernărilor lui Gheorghe Tătărăscu și a celei legionare.
În volumul postum de memorii al lui Adrian Marino (1921-
2005), cunoscutul critic li-
terar face la un moment
dat o afirmaţie16 cel puţin
surprinzătoare: „Pentru
mine, tot ce vine din spaţiul
rusesc este suspect, perfid,
dubios, și nu pot uita nici
episodul Katyn. De ce? și
Comisia Crucii Roșii la Katyn, fiindcă Dr. Kernbach, me-
primăvara 1943. Profesorul dic legist, care a participat
Orsos în timpul unei autopsii, în - din partea României - la
care prelevează mostre de ţesut comisia internaţională de
cerebral. De la stânga la dreapta: anchetă, organizată fie și
Dr. Orsos, un dactilograf militar, Dr. de hitleriști (Cartea nea-
Saxen, Dr. Markov, un reprezentant gră a comunismului, pp.
polonez al Crucii Roșii, Dr. de Burlet Adrian Marino (1921-2005) 343, 346), a fost... chiriașul

| DOSAR |
nostru la Iași. A ocupat apartamentul de la etaj, înainte și în

timpul războiului. Masacrul de la Katyn... Sinistra, eterna re-
alitate stalinisto-rusă... Nu, categoric nu! De o mie de ori nu!“
La prima vedere lucrurile par clare, Adrian Marino a făcut aici
o confuzie, citând până și cartea lui Stephane Courtois des-
pre istoria comunismului17. Ceea ce a scris acolo criticul lite-
rar cu referire la un anume Dr. Kernbach nu este chiar așa de
evident...
În mediul medicinei legale de la noi, din anii 1950-60,
s-a vorbit cu oarecare insistenţă despre faptul că docto-
rul Kernbach ar fi fost cooptat în diverse echipe interna-
ţionale de expertiză medico-legală, vorbindu-se de „co-
misia de clarificare a situaţiei de la Katyn“. O afirmaţie si-
milară a făcut și istoricul clujean Florea Marin: „catedra
condusă de prof. Mihai Kernbach s-a afirmat – în lucrările
sale știinţifice – în centrele similare din Germania, Italia,
Polonia, Franţa, Anglia, URSS, Spania, dar și prin colabo-
rări și participări la diferite congrese și reuniuni internaţi-
onale. Așa se explică și participarea la comisia care a studi-
at genocidul din pădurea Katyn din Polonia, manifestând
și cu această ocazie știinţă și principialitate, pentru care a
avut de suferit!“18.
Numai că sintagme de genul „clarificarea sau studie-
rea situaţiei“ reprezintă chiar terminologia nefastă folosi-
tă de comisia „curat“ sovietică Burdenko! Care o fi fost acea
„clarificare“ și cu ce ocazie ar fi putut fi ea făcută? Este po-
sibil ca o scăpare (suspectă?) de informare să fi condus la
o astfel de afirmaţie, după cum e chestionabil dacă, într-
adevăr, Mihail Kernbach s-ar fi pronunţat la un moment
dat explicit în cazul Katyn19. Și dacă da, atunci când și în ce
context? Trebuie spus că, datorită atitudinilor sale servile Memorandumul Butler din 1973, publicat la Londra în 2003
faţă de începuturile noului regim comunist (implicarea sa
în „debarcarea“ profesorului Iuliu Haţieganu de la Cluj), nu
ne rămâne decât să avem îndoieli asupra (corectitudinii) director al Institutului de patologie Victor Babeș între 1969-
unei posibile opinii expertale, dacă aceasta a existat vre- 1989, cel care a făcut parte din organizaţia International
odată. Este posibil, cu ocazia unor manifestări știinţifice Physicians for the Prevention of Nuclear War răsplătită cu
din perioada comunistă, ca profesorul Kernbach să fi ple- premiul Nobel pentru Pace în 1985. La sfârșitul anilor 50,
dat pentru varianta sovietică a „clarificărilor“... În arhivele profesorul Moraru și-a desăvârșit pregătirea în anatomie
CNSAS există informaţia neclară cum că ar fi existat inten- patologică și medicină legală la Moscova, la catedra con-
ţia lui Mihail Kernbach ca în locul doctorului Birkle să fie dusă de profesorul Viktor Ilici Prozorovsky (1901-1986), ni-
desemnat să plece la Katyn Theodor Vasiliu20. Numai că în meni altul decât membrul marcant al comisiei Burdenko,
1943, Kernbach nu mai era directorul Institutului Medico- cel care în ianuarie 1944 a coordonat activitatea medico-
Legal din București, ci legală a sovieticilor21.
profesorul Vasiliu. Până După ce comisia sovietică „și-a făcut treaba“ la Katyn
la proba aducerii în dis- în 1944, un număr de 19 jurnaliști și corespondenţi stră-
cuţie a unor noi docu- ini, mai cu seamă americani și britanici22, au fost aduși
mente, toate aceste as- acolo pentru un „briefing știinţific“, în care profesorul
pecte sunt mai degrabă Prozorovsky le-a „demonstrat“, folosindu-se de tot felul
de ordin contrafactual. de lame histologice și eprubete, cum că data morţii ar fi fost
Iar tot în acest con- vara târzie și toamna lui 1941, în fond, un spectacol grotesc
text mai apare încă un de falsificare a informaţiilor medico-legale. De altfel, sub
aspect inedit, și care se supervizarea aceluiași Prozorovsky, Ioan Moraru și-a re-
leagă de cariera profe- dactat la Moscova, în 1957, lucrarea de aspirantură (forma
sorului Ioan Moraru de doctorat din acea vreme) despre Plămânul respirat sau
(1927-1989), director al nerespirat al noului născut în aprecierea capacităţii vitale
Institutului Medico- (docimazia) în pruncucidere, lucrare care l-a ajutat să ob-
Legal din București în ţină, la București, titlul de conferenţiar la catedra de me-
anii 1960 până în 1973 și Ioan Moraru (1927-1989) dicină legală, la Institutul „Mina Minovici“.

| DOSAR |
Vladimir Putin și Donald Tusk, prim-miniștrii Rusiei și Poloniei în 2010, la 7 aprilie, cu ocazia comemorărilor de la Katyn. Trei zile mai
târziu, la 10 aprilie, aeronava prezidenţială poloneză cu Lech Kaczynski se prăbușește, fără supravieţuitori, lângă Smolensk
Un tragic epilog La începutul anului 1989, în Polonia încă comunistă, apare

Atunci când comisia americană Madden și-a început activi- în săptămânalul „Odrodzenie“ prima relatare despre Katyn,
tatea la începutul anilor 1950, guvernul britanic nu s-a impli- în care sunt publicate documente istorice care incriminează
cat în mod direct. În discuţiile particulare avute de-a lungul explicit Moscova24. După ce în 1990, Mihail Gorbaciov a ad-
timpului, premierul Winston Churchill a admis că atrocităţi- mis public că sovieticii sunt autorii masacrului, arhivele din
le au fost comise de sovietici. La 15 aprilie 1943, în timpul unei Rusia au fost deschise cercetărilor internaţionale, în primul
conversaţii cu prim-ministrul și ministrul de Externe al guver- rând istoricilor din Polonia. Boris Elţîn a permis în continua-
nului polonez în exil, Wladyslaw Sikorski, și contele Edward re accesul specialiștilor la dosarele Katyn, iar documentele re-
Raczynski23, Churchill recunoștea că: „vai, dezvăluirile germa- dactate de istoricul Butler au fost și ele publicate la Londra, în
nilor sunt probabil adevărate. Bolșevicii pot fi foarte cruzi“. 2003, cu ocazia împlinirii a șase decenii de la masacru25. După
Totuși, după numai nouă zile, pe 24 aprilie, același Churchill prăbușirea avionului prezidenţial polonez la Smolensk la 10
îi asigura pe ruși: „În mod sigur ne vom opune cu vigoare ori- aprilie 2010, în noiembrie în același an, Duma de Stat de la
cărei «investigaţii» a Crucii Roșii Internaţionale sau a oricărei Moscova adoptă o rezoluţie care îi blamează pe Stalin și aco-
alte organizaţii din orice teritoriu aflat sub autoritatea germa- liţii săi pentru atrocităţi. Reprezentanţii Partidului Comunist
nilor. O asemenea investigaţie ar fi o înșelătorie, iar concluzi- din Dumă au votat împotrivă, semn că pentru autocraţii ruși
ile ei ar fi atinse de terorism“. Pe bună dreptate, prezenţa unor această tragedie încă rămâne o „spina iritativa“ îngrozitoare.
medici cu orientări rasiale antisemite și pronaziste (precum Ulterior, Vladimir Putin a restricţionat arhivele sovietice le-
Buhtz, Speleers sau Orsos) a generat repulsia britanicilor, dar gate de masacru.
trebuie ţinut cont atât de contextul tragic în care Polonia nu „Viaţa nu este ceea ce ai trăit, ci ceea ce îţi amintești că
și-a putut pleda cauza ei decât încorsetată în plan geopolitic, ai trăit și, mai ales, cum ţi-o amintești pentru a o povesti
cât și de specificul medico-legal și criminalistic al cercetări- mai departe“, spunea Gabriel Garcia Marquez. Saga docto-
lor care s-au făcut atunci, acolo unde toată miza a fost identi- rului Birkle ne zugrăvește un episod dramatic al luptei pen-
ficarea victimelor și precizarea momentului morţii acestora. tru adevăr în anii războiului și stă mărturie peste vremi pen-
Reţinerea guvernului britanic s-a menţinut de altfel pe toată tru solidaritatea româno-poloneză, în momentele cumplite
durata Războiului Rece. ale istoriei. Represiunea sângeroasă instaurată în Basarabia
În 1971, ministerul de Externe, Foreign Office, a însărci- și Bucovina, imediat după anexarea acestor teritorii de către
nat un consilier specializat pe probleme de istorie recentă, URSS în 1940, a fost, de asemenea, cu atenţie protocolată de
Rohan D’Olier Butler (1917-1996), să reevalueze atitudinea ofi- doctorul Birkle, în aflarea pe baze știinţifice a adevărului cu
cială faţă de Katyn, iar rezultatul a fost un document, iniţi- privire la aceste crime abominabile. Dictonul fraţilor Mina și
al confidenţial, așa-numitul Memorandum Butler din 1973, Nicolae Minovici, Lux in tenebris - Lumină în tenebre, și dra-
în care s-a recomandat păstrarea în continuare a discreţiei. gostea pentru dreptate și știinţă, așa cum a fost dăruită de cei

| DOSAR |
Expoziție comemorativă dedicată masacrului de la Katyn
doi profesori, au fost urmate, spre cinstea și onoarea sa, de istoric, aprilie-mai 2015, pp. 5-9, 33-40.
unul din continuatorii lor, medicul legist Alexandru Birkle26. 8. J. Zawodny: Death in the Forest. The Story of Katyn Forest Massacre, New York
1988, pp. 59-76.
Dar, „nici un regim nu va fi vreodată în stare să ascun- 9. ACNSAS, dosar I 26663, ff. 2-26.
dă cu totul o crimă în masă și, mai devreme sau mai târziu, 10. Ray J. Madden (Indiana, Chairman): Hearings before the Select committee to
conduct an Investigation of the facts, evidence and circumstances of the Katyn Forest
întreaga lume va afla adevărul despre ea și va judeca chiar Massacre, Eighty-second congress, Second Session, Part 3, (Chicago, Ill.), March 13 and
și post factum atât pe cei care au ordonat-o, cât și pe execu- 14, 1952, US Government Printing Office, Washington: 1952, p. 327.
11. ACNSAS, dosar I 26347, ff. 13-14.
tanţii acesteia“, a scris profesorul Wojciech Materski, direc- 12. Idem, ff. 26-27.
torul Institutului de Studii Politice al Academiei de știinţe a 13. În acest sens, diferite lucrări apărute în decursul anilor pe tema masacrelor de la
Katyn dau anul 1952 ca dată greșită a decesului doctorului Al. Birkle (Katyn. Dokumenty
Poloniei27. Nimeni nu se mai îndoiește azi cine este făptașul zbrodni, Vol. 4, p. 85). Vezi și Ion Constantin: Rolul medicului legist Alexandru Birkle
și cine a ordonat crimele. Polonia își va onora, an după an, în apărarea si sustinerea adevărului cu privire la masacrele de la Katyn, în: Polonia și
România, de la vecinătate istorică la parteneriatul european. Materialele simpozionului.
martirii de la Katyn, chiar și dacă, de-a lungul timpului, din- Ed. St. Iachimovschi, Suceava 2009, pp. 259-264.
tr-un motiv sau altul, pragmatismul cinic, duplicitatea, ipo- 14. A. Mester: Ferenc Orsos, the member of fact-finding committee of Katyn from
Debrecen, Debreceni Szemle, 2011, nr. 3, pp. 304-311.
crizia sau frica primară și-au făcut locul în inima oamenilor, 15. Ionel Maftei: Medicul Mihail Kernbach - 25 de ani de la moarte, Evenimentul
chiar și dacă rănile trecutului sunt departe de a se fi vindecat, Regional al Moldovei, 26 Septembrie 2001.
16. Adrian Marino: Viața unui om singur, Ed. Polirom, București, 2010, p. 411.
după cum putem constata în 2022, în aceste îngrozitoare zile 17. Stephane Courtois: Cartea neagră a comunismului, Ed. Humanitas, București,
de război la graniţa cu România și Polonia. 1998, 800 pp.
18. Florea Marin: Școala medicală clujeană, Casa Cărții de știință, Cluj Napoca, 2001,
p. 321.
NOTE: 19. Florin Alexandru Stănescu: Katyn și Elveția: Colocviul Internațional de la Geneva,
1. Michael Parrish: The Lesser Terror - Soviet State Security, 1939-1953, Praeger Press, 18-21 aprilie 2007, Memoria, nr. 61, 4/2007, pp. 134-137.
1996, pp. 324-325. 20. ACNSAS, dosar I 143874, ff. 28-39.
2. Monika Komaniecka, Krystyna Samsonowska, Mateusz Szpytma, Anna Zechenter: 21. Henri C. Cassidy: Special Soviet Comission charges German shot many thousands,
Katyn Massacre - Basic Facts, The Person and the Challenges, Volume 3 (2013) nr. 2, The Florence Times, Florence - Alabama, 26 January 1944.
pp. 65-92; A. Paul: Katyn: Stalin’s massacre and the Seeds of Polish Resurrection, New 22. Krystyna Piorkowska: English-Speaking Witnesses to Katyn. Recent Research.
York 1991, Warszawa 2010, pp. 231-237. Warsaw, 2012, pp. 96-97.
3. Katyn. Dokumenty zbrodni (Katyn. Documentele crimei), Vol. 4: Echa Katynia 23. Eric Pace: Count Raczynski, 101, Diplomat Who Served Poland in Wartime, The
kwiecien 1943 - marzec 2005 (Ecoul Katyn-ului: aprilie 1943 - martie 2005), Varșovia, New York Times, August 2, 1993. Contele Raczynski a trăit 101 ani.
Direcția Generală a Arhivelor Statului, 2006, doc. 34, p. 10. 24. Jackson Diehl: Exhuming a massacre, Washington Post, February 17, 1989.
4. Mihail Mihailide: Cazul medicului legist Theodor Vasiliu, Historia, nr. 210, iu- 25. Foreign & Commonwealth Office: Memorandum by Rohan Butler, Historical
lie 2019, pp. 36-48. Adviser to the Secretary of State for Foreign and Commonwealth Affairs, 10 April
5. Pavel Moraru: Documente românești despre atrocitățile bolșevice din stân- 1973, and Annexes, published 2003 by the FCO Historians to Commemorate the 60th
ga Prutului, 1940-1941, în Arhivele Totalitarismului, anul XIV, nr. 52-53, 3-4/2006, Anniversary of the discovery of the Katyn Massacre on 13 th April 1943; Eugenia
București, pp. 39-47; Alexandru Barnea: Masacrele de la Vinița, 1937-1939, în Arhivele Maresch: Katyn 1940. The Documentary Evidence of the West’s Betrayal, The History
Totalitarismului, anul XV, nr. 54-55, 1-2/2007, București, pp. 10-14. Press, 2nd edition, 2010.
6. Ionel Stoica, Liliana Năstase: O româncă a făcut pușcărie pentru că a denunțat ma- 26. Octavian Buda: Un medic legist român în căutarea adevărului de la Katyn:
sacrul de la Katyn, Adevărul, București, miercuri, 28 octombrie 2009. Alexandru Birkle (1896-1986), în: Viața Medicală, Nr. 17 (1059), 30 aprilie 2010, pg. 2.
7. Radu Ciuceanu, Ion Constantin: Masacrul de la Katyn, Institutul Național pentru 27. Anna M. Cienciala, Natalia S. Lebedeva, Wojciech Materski (ed.): Katyn, A Crime
Studiul Totalitarismului, Academia Română, București, 2008, pp. 94-95, 158-159; Maria without Punishment, CT: Yale University Press, New Haven, 2007, xxviii, 561 pp.;
Krawczyk: Mărturii din anticamera morții. Însemnări din drumul către Katyn, Magazin Thomas Urban: The Katyn Massacre 1940 - History of a Crime, Barnsley, 2020.

| DOSAR |
EXCLUSIV
ONLINE
poate fi achiziţionată din
Scanează
QR Code-ul!
Ucrainenii,
între Wehrmacht
și Armata Roșie
1941-1945
D E M A N U E L S TĂ N E S C U | F OTO : S H U T T E R STO C K , W I K I M E D I A C O M M O N S
Implicarea naţionaliștilor ucraineni în război în perioada 1941-1945 este una complexă

și nu ușor de deslușit. Sursele precare și existenţa numeroaselor facţiuni și grupări, unele
acţionând deseori în contradictoriu, sunt câteva dintre cauzele acestei situaţii care complică
cercetarea pe această temă.
O divizie germană traversează un pod de pontoane peste Bug și înaintează spre Kiev (septembrie 1941)
n ajunul războiului sovieto-german, Organizaţia rat de cel al adepţilor lui Bandera, deși a rămas naţionalist
Î
Naţionaliștilor Ucraineni (OUN) a fost diviza- în privinţa convingerilor politice.
tă în două facţiuni: OUN-m condusă de colonelul
Andrei Melnik și OUN-b sub conducerea lui Stepan Armata Insurecţională Ucraineană
Bandera. Una dintre personalităţile OUN care a fost Boroveţ a avut relaţii cu Serviciul de Informaţii al armatei
încă de la început dispusă să colaboreze cu ocupanţii ger- germane, Abwehr, încă din 1939-1941, iar, înainte de iunie
mani după cucerirea Ucrainei de către trupele Wehrmacht- 1941, se găsea clandestin pe teritoriul URSS. În primele zile
ului după declanșarea războiului sovieto-german a fost ale războiului, insurecţioniștii aflaţi sub comanda sa au dus
naţionalist-democratul Taras Boroveţ (sau Taras Bulba- lupte cu unităţi ale Armatei Roșii aflate în retragere, pre-
Boroveţ). Intrat în OUN încă din 1930, drumul lui s-a sepa- cum și cu trupe ale NKVD (Ministerul de Interne sovietic),

Afiș de propagandă
al Armatei Insurecționale Ucrainene

Erich Koch (dreapta) și Alfred Rosenberg (centru), la Kiev
deși probabil Boroveţ intuia că această apărare nu îi va in-

fluenţa prea mult pe nemţi. Mai mult, a promis mobiliza-
rea a 40.000 de soldaţi și poliţiști pentru lupta împotriva
partizanilor și Armatei Roșii. Germanii însă au refuzat ser-
viciile oferite.
Mai trebuie precizat că Boroveţ, în cursul anului 1942,
spre deosebire de OUN-b, a încercat o colaborare atât cu
OUN-m, cât și cu reprezentanţii partidelor democratice.
Neînţelegerile dintre adepţii lui Bandera și Boroveţ s-au
acutizat în timp, acesta din urmă acuzând autoritarismul
Taras Bulba-Boroveț și totalitarismul primilor și pretenţia că manifestau voin-
ţa întregului popor ucrainean. Luat prizonier de către ger-
același lucru pe care îl făceau și trupele lui Bandera. mani, Boroveţ a fost eliberat în noiembrie 1944 cu scopul
Când linia frontului s-a mutat spre răsărit, oamenii lui creării unei unităţi de parașutiști pentru misiuni în spate-
Boroveţ au devenit o unitate auxiliară a poliţiei colaboraţi- le liniilor sovietice. Din fericire pentru el, acţiunea nu s-a
oniste, creându-se inclusiv un Comandament Regional al materializat și după război a emigrat în Statele Unite, unde
Miliţiei Ucrainene, cu principala sarcină de a lupta împo- murit de moarte naturală, la 73 de ani, în 1981, la New York.
triva rămășiţelor Armatei Roșii rămase în spatele frontului.
Când germanii au cerut supunere totală faţă de autorităţile Armata Insurecţională, naziștii și sovieticii
de ocupaţie, unitatea a fost dizolvată, o parte a luptătorilor, În 1943, UPA (creată de OUN în 1942) era pregătită să încea-
inclusiv Boroveţ, trecând în ilegalitate. În primăvara anu- pă lupta armată pe scară extinsă. Se pune întrebarea: de ce
lui 1942, aceste unităţi au căpătat denumirea de Armata tocmai în 1943? Mișcarea ilegală a OUN exista încă înain-
Insurecţională Ucraineană (UPA). Ea nu a desfășurat o acte de începerea războiului sovieto-german. După 22 iunie
tivitate susţinută antigermană, limitându-se la anumite 1941 ea a desfășurat activitate insurecţională, continuând
operaţiuni împotriva administraţiei de ocupaţie formată pregătirea cadrelor. În principiu, deja spre toamna anului
din ucraineni și polonezi și la o campanie amplă de propa- 1942 OUN-b dispunea de rezerva necesară pentru a începe
gandă. În principal oamenii lui Boroveţ se ocupau de asi- lupta de partizani. Motivul apăruse și el: după 15 septem-
gurarea subzistenţei detașamentului lor pe seama ţărani- brie 1941, naziștii declanșaseră o represiune pe scară lar-
lor ucraineni și a bunurilor pe care nemţii le luau de la ţă- gă împotriva OUN-b. Cu toate astea, până la crearea UPA
rani. Acestea fie erau înapoiate ţăranilor, fie păstrate pen- și mai ales până la operaţionalizarea ei a mai trecut ceva
tru uzul propriu. timp. Iar așteptarea nu a fost întâmplătoare.
În iunie 1942, Boroveţ i-a scris lui Erich Koch, Până la sfârșitul anului 1942, conducerea OUN con-
Reischkommisar pentru Ucraina, solicitând oprirea tero- tinua să creadă că Germania va câștiga războiul. După
rii și a jafului împotriva populaţiei. În noiembrie-decem- un principiu nu foarte original, dar deseori eficient,
brie același an, au avut loc negocieri cu reprezentanţii ad- naţionaliștii doreau să-și pună la punct organizaţia, ast-
ministraţiei de ocupaţie, fără niciun efect. Boroveţ propu- fel încât să poată „negocia“ de pe poziţii de forţă cu par-
nea să fie eliberaţi toţi deţinuţii politici ucraineni (inclu- tea care avea să câștige și care oricum urma să iasă slăbi-
siv Bandera) și schimbarea radicală a „politicii ucrainene“ tă din conflict.
a celui de-al Treilea Reich. A lua partea oponenţilor poli- La începutul anului 1943, când deznodământul bătăli-
tici, ai susţinătorilor lui Bandera, a fost un gest de apreciat, ei de la Stalingrad devenise limpede, lucrurile erau și mai

roblematice. Chiar dacă ar fi izbutit victoria, Al Treilea
p Germanii au încercat să folosească UPA
Reich ar fi fost atât de slăbit, încât pretenţiile de creare a pentru a slăbi Armata Roșie
unei Ucrainei independente, având drept argument forte În anul 1943, OUN-b nu stabilise pentru UPA sarcina unei
existenţa armatei insurecţionale, păreau să fie cea mai bună răscoale naţionale împotriva naziștilor. În primul rând
opţiune. Mai mult decât atât, spre sfârșitul anului 1942, de- pentru că nu aveau forţele necesare; în al doilea, pentru că
venise limpede că naziștii nu se deosebeau deloc de sovie- principalul adversar era în continuare Uniunea Sovietică.
tici prin amploarea terorii și a spolierii. Părea puţin proba- Principala sarcină a acţiunilor UPA în anii 1943-1944 a fost
bil că erau dispuși să negocieze „noua ordine“. Deportarea extinderea teritoriului controlat de oamenii lui Bandera,
în masă a populaţiei apte de muncă în Germania, la sfârșitul acumularea experienţei de luptă, obţinerea de dotare mi-
anului 1942, a stârnit o adevărată ură generală faţă de ocu- litară și muniţie, sporirea popularităţii în rândul populaţi-
pant. Ţăranii, care își dădeau seama că anul 1943 va adu- ei. În același timp, UPA încerca să evite ciocnirile cu unită-
ce cu el luarea ultimului porc din ogradă în folosul armatei ţile Wehrmacht-ului și nici nu ataca obiective militare. De
germane și că vor urma și alte deportări, erau pregătiţi din altfel, nici nu avea nevoie să o facă. Loviturile din spatele
punct de vedere psihologic pentru revoltă. frontului german erau date pentru că erau necesare lărgirii
Mai mult decât atât, un alt dușman se prefigura la ori- teritoriului controlat și a acumulării de forţe pentru urmă-
zont. În timpul anului 1942 s-a activat treptat Rezistenţa toarea confruntare cu sovieticii. De aceea de multe ori par-
Naţionalistă Poloneză (Armia Krajowa) și alte organiza- tizanii comuniști i-au acuzat pe naţionaliști de pasivitate și
ţii poloneze mai mici, subordonate acesteia. Conducerea favorizare a autorităţilor de ocupaţie, cu care de fapt exis-
AK considera Ucraina de Vest „teritoriu polonez“ și plă- tau ciocniri. Tactica acţiunilor militare ale UPA erau spe-
nuia să creeze acolo structuri militare puternice, plănuind cifice luptei de partizani, precum raiduri asupra unor sec-
o colaborare cu Armata Roșie, văzută ca un aliat. Pentru ţii de poliţie sau atacarea unor patrule germane, dar fără
naţionaliștii ucraineni, o includere a Ucrainei de Vest î ntr-o acţiuni de amploare.
Polonie postbelică era de neconceput. E interesant că naţionaliștii au încercat să ajungă la un
La sfârșitul anului 1942 și începutul anului 1943, teri- acord cu autorităţile române. Fostul conducător al OUN
toriile de vest ale Ucrainei se găseau în faţa unei adevă- din Transnistria, Turceanovici, interogat de NKVD în oc-
rate invazii comuniste – nu a Armatei Roșii, ci a avangar- tombrie 1944, relata despre negocierile avute între autori-
dei ei. Statul major ucrainean al mișcării de partizani a tăţile române și naţionaliștii ucraineni la Chișinău în mar-
luat decizia de a disloca o serie de unităţi în zona de vest a tie 1944. Deși au fost înţelegeri verbale în toate problemele,
Ucrainei. Pentru naţionaliști, nevoia de a se organiza rapid OUN nu a recunoscut graniţele de est ale României de di-
a venit și pe fondul temerii legate de problemele pe care o nainte de 1940, fapt pentru care nu a existat nici un acord
mișcare comunistă de partizani le-ar fi putut ridica pro- scris. Liderii UPA au recunoscut că relaţiile foarte bune din-
priilor recrutări. tre români și ucraineni în nordul Bucovinei limitau foarte
Bătălia de la Stalingrad, punct de cotitură în istoria celui de-al Doilea Război Mondial

Generalul sovietic Nicolai
Vatutin, asasinat de
Armata Insurecțională
Ucraineană
Forțe auxiliare de poliție recrutate de germani din rândul
ucrainenilor (1943)
mult posibilitatea unor acţiuni antiromânești.

În cele din urmă, OUN-b a fost nevoită să ajungă la un
compromis cu autorităţile germane de ocupaţie. Primele
contacte ale conducerii OUN-UPA cu reprezentanţii ser-
viciilor de informaţii germane au avut loc în ianuarie 1944
și au continuat până în vara aceluiași an. Germanii aveau Andrei
nevoie de UPA pentru a obţine informaţii din spatele fron- Melnik
tului, naţionaliștii primind în schimb armament și sprijin
logistic. În toamna anului 1944, germanii l-au eliberat pe
Bandera și alţi 100 de membri ai OUN-b, alături de Boroveţ
și colonelul Melnik. Germanii sperau ca armele livrate UPA sa a
supra atacului, existând și alte relatări ale unor mili-
să slăbească spatele Armatei Roșii; a fost principalul motiv tanţi UPA arestaţi de NKVD în 1946.
de resuscitate a naţionalismului ucrainean. În unele situa-
ţii, precum în zona Carpaţilor Occidentali, au existat inclu- Înrolarea ucrainenilor în formaţiunile Waffen SS
siv colaborări pe teren între unităţi germane și naţionaliștii Un subiect controversat a rămas și înrolarea ucrainenilor în
ucraineni. Trebuie subliniat că UPA a acţionat un an în teri- formaţiunile Waffen SS. În aprilie 1943, autorităţile germa-
toriu controlat de germani, în timp ce în următorii cinci ani ne au anunţat crearea Diviziei 14 de voluntari SS Galizien.
s-a aflat în conflict cu Armata Roșie. Compromisul – uneori Conform denumirii, Galiţia a fost regiunea de recrutare.
– cu ocupanţii germani a fost considerat necesar în vederea Germanii au fost foarte atenţi ca termenii de Ucraina sau
perpetuării luptei armate pentru o Ucraină independentă. ucrainean să nu se regăsească în denumirea unităţii. E in-
Să amintim că unul dintre cei mai cunoscuţi lideri mi- teresant că alături de divizia 13 SS Handschar, formată din
litari sovietici, generalul Nicolai Vatutin, a fost rănit la 28 bosniaci de religie musulmană, și de legiunea SS Wallonie,
februarie 1944 într-o ambuscadă a UPA, decedând din ca- divizia 14 SS a permis efectuarea serviciilor religioase, prin
uza rănilor șase săptămâni mai târziu. Evghen Basiuk, prezenţa unor capelani din biserica greco-catolică ucrai-
unul dintre veteranii UPA, a relatat după 1990 versiunea neană și biserica ortodoxă ucraineană.

Afiș de recrutare al Diviziei 14 de voluntari SS Galizien (1943)
Acțiune de promovare pentru înscrierea Felicitare de Crăciun realizată și distribuită

în Divizia 14 de voluntari SS Galizien (1943) de Armata Insurecțională Ucraineană

Germanii au făcut două concesii politice. În primul fază a recrutării. În final, doar 27.000 au fost confirmaţi ca
rând, divizia nu trebuia să fie folosită împotriva aliaţilor fiind apţi de serviciu militar, 13.000 dintre aceștia fiind
occidentali, ci doar exclusiv în lupta „antibolșevică“. În al înrolaţi în cadrul diviziei. Un amănunt interesant: pentru
doilea (și legat de primul), jurământul de credinţă faţă de a mări plaja de încorporare, înălţimea minimă a recruţilor
Hitler era condiţionat de lupta împotriva bolșevismului a fost coborâtă de la 1,65 la 1,61 cm.
și de prezenţa serviciului religios, așa cum am preci- În februarie 1944, unitatea a fost folosită în lupta antipar-
zat. Ultima condiţie fusese acceptată la insistenţele tizani. În iulie 1944, divizia a pierdut aproximativ 73% din
colaboraţioniștilor ucraineni care organizaseră unitatea. capacitatea de luptă în urma ofensivei sovietice împotriva
O altă particularitate a unităţii a fost lipsa oricărei propa- grupului de armate centru. Refăcută după două luni, Divizia
gande naziste printre militarii diviziei. SS Galizien a fost trimisă în luptă împotriva insurecţiei slo-
OUN-b s-a opus creării diviziei, în primul rând pen- vace, iar documentele sugerează că trupele SS ucrainene au
tru că ar fi fost lipsită de controlul ei direct. Mai mult, fost implicate în numeroase atrocităţi împotriva populaţiei
naţionaliștii îi acuzau pe germani că foloseau ucrainenii civile. De la sfârșitul lunii ianuarie, unitatea a fost trimisă în
drept „carne de tun“ . Pe de altă parte, pentru a nu pierde Slovenia, tot pentru a lupta împotriva partizanilor. În apri-
total controlul, membrii OUN au participat la crearea di- lie a fost implicată în luptele din regiunea Graz din Austria
viziei, fără a avea însă o influenţă notabilă asupra trupe- împotriva trupelor sovietice. Divizia 14 SS s-a predat forţe-
lor, care erau mai degrabă favorabilă OUN-m și colonelului lor britanice și americane la 10 mai 1945.
Andrei Melnik. Comanda au avut-o ofiţeri germani, austri- În timpul războiului germano-sovietic, atitudinea
eci și ucraineni. Documentele vorbesc de un total de 81.999 naţionaliștilor ucraineni a fost una de compromis, în func-
de voluntari, dintre care 42.000 au fost selectaţi în prima ţie de dinamica evenimentelor.
Soldați ai Diviziei 14 de voluntari

SS Galizien, martie 1944

| 198 7 |
„— A NINS CU ZĂPADĂ ARTIFICIALĂ ASEARĂ.

— CUM ADICĂ?
— AM PUS ZĂPADA PE CALORIFER ȘI NU S-A TOPIT. DECI, E ARTIFICIALĂ“
(Glumă care circula printre studenţi în anii de dinainte de 1987; Constantin Bătrînu, TVR Iași,
„17 februarie 1987. Revolta studenţilor din Iași“, documentar din 17 februarie 2020,
realizator Gabriela Baiardi. Pentru vizionarea documentarului scanaţi QR Code-ul alăturat)
Vizită de lucru a lui Nicolae Ceauşescu la Iaşi, la sfârşitul anilor ’70; fotografiile luminoase de propagandă contrastează
teribil cu realităţile întunecate din locuinţele românilor.
17 februarie 1987
Protestul studenţilor din Iași
„Epoca luminii,
epoca rușinii!“ D E OA N A I O N E L D E M E T R I A D E
F OTO : C O L E CȚ I I P R I VAT E , F OTOT E C A O N L I N E A C O M U N I S M U LU I R O M Â N E S C , M N I R ‒ W W W.C O M U N I S M U L I N R O M A N I A . R O,

A R H I V E L E N AŢ I O N A L E I STO R I C E C E N T R A L E , „ S C Î N T E I A“, „ F L A C Ă R A I A Ş U LU I “, „V I AȚA ST U D E N Ț E A S C Ă“, D O C U M E N TA R U L T V R I A Ş I
„ 1 7 F E B R U A R I E 1 98 7. R E V O LTA ST U D E N Ţ I LO R D I N I A Ş I “, O P E N S O C I E T Y A R C H I V E S (B U D A P E STA ), G E T T Y I M A G E S

| 198 7 |
A fi student în Iași îţi oferă apartenenţa la un corp social aparte, recunoscut ca atare de
componenţii săi, dar și de locuitorii orașului. Frumosul deal Copou, cu Universitatea
„Al. I. Cuza“ și campusurile („Pușkin“ / „Titu Maiorescu“, „Codrescu“, „Târgușor“), cu un corp
al Politehnicii și, mai sus, Agronomia, prinde viaţă câteva luni pe an, când studenţii mișună la
cursuri, cantine, întâlniri și spectacole, și rămâne aproape pustiu în perioadele de vacanţă.
Înainte de 1990, în afara vieţii școlare și extra-școlare organizate și controlate, studenţii ieșeni
se foloseau de micile scăpări permise de manifestare a libertăţii: organizarea unor festivaluri
culturale și de umor, manifestaţii de bucurie după câte un meci de fotbal… În mai 1986, când
Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni la fotbal, pe Bulevardul Copou
studenţii și-au strigat bucuria, supravegheaţi, discret, de mașini ale Miliţiei.
În seara de 17 februarie 1987, însă, nu entuziasmul i-a scos pe studenţi în stradă, ci frigul şi
întunericul din cămine. Deși scandările lor reprezintă revendicări de ordin social şi nu sunt
îndreptate, în mod direct, împotriva regimului (nu se strigă „Jos comunismul“ sau
„Jos Ceauşescu“), protestul a sute de studenţi a arătat că tinerii prindeau curaj să-și exprime
în mod public nemulţumirile, că nu toată lumea prefera să tacă.
După 35 de ani, pentru prima dată, mărturiile unor participanţi la marşul de protest și
documente ale PCR sunt coroborate cu informaţii inedite din arhivele Securităţii.
Iar documente din arhiva postului de radio „Europa Liberă“, care a făcut cunoscută ieşirea în
stradă a studenţilor ieşeni, sunt publicate acum în premieră.
Casa de Cultură a Tineretului din Iaşi la începutul anilor ’80; dreapta, ilustraţie idilică din presa vremii. Că nu era aşa, că traiul
în „ţara tinereţii“ devenise din ce în de mai dificil vedem în cele ce urmează…
D
e la începutul anilor ’80, în România co- energiei electrice și a gazului metan era restricţionată, în
munistă se impuseseră programe naţio- niște limite („cote“) stabilite.
nale stricte pentru economisirea energiei, Mult clamata „creștere a nivelului de trai“ devenise o
care să asigure consumul pentru coloșii in- sintagmă pur propagandistică, mai ales după un decret din
dustriali, în detrimentul nevoilor populaţi- octombrie 1981, care legifera cartelarea principalelor pro-
ei. Decretul nr. 240/1982 impunea o limită a temperaturii duse alimentare (pâine, ulei, zahăr, făină etc.) și după ce fi-
în locuinţe și birouri de maximum 18°, pentru spaţiile de ecare unitate administrativă (judeţ, comună) avea obliga-
producţie de maximum 16° și interzicerea folosirii „orică- ţia să se autoaprovizioneze și autofinanţeze. Aceste regle-
ror aparate personale consumatoare de energie în incin- mentări încercau să ascundă eșecul politicilor economi-
ta unităţilor socialiste“. Creșele, grădiniţele, școlile, spita- ce ale partidului-stat și să treacă întreaga responsabilita-
lele, universităţile, campusurile studenţești etc. intrau în te asupra instituţiilor locale, care, însă, prin lege, îndepli-
categoria spaţiilor non-productive, pentru care cheltuirea neau doar sarcinile trasate de la centru.

| 198 7 |
Din cauza presiunii scăzute a gazului metan, în campu-

suri, caloriferele abia se dezmorţeau (cu o ușoară diferen-
ţă la căminele din apropierea centralelor), iar apa caldă se
distribuia câte 2 ore, de două ori pe săptămână. Aparatele
de încălzit și de preparare a hranei (reșouri, majoritatea
improvizate din bucăţi de BCA) au fost interzise, sub ame-
ninţarea unor sancţiuni drastice (se putea ajunge la elimi-
narea din cămin). După cursuri, care se ţineau cât timp era
lumină naturală (orele 7:30-19:00, diminuate la 45 de mi-
nute, cu pauze de 5 minute și cu o singură pauză ceva mai
lungă la amiază), studenţii întorși de la cantine puteau citi
sau socializa până la ora 22:00, când se dădea stingerea.
Odată cu cazarea în cămin, studenţii primeau bonuri
de masă la cantine. Cel puţin din a doua jumătate a anilor
’80, cantinele erau locuri de aprovizionare pentru cei care
lucrau acolo, pentru personal administrativ și unele cadre
didactice. Chiar dacă meniul conţinea, teoretic, și ingredi-
entul „carne“, aceasta își lăsa doar urmele în farfuriile stu-
denţilor. Gestionarii depozitelor de alimente erau fericiţi
când primeau comenzi de la cantinele studenţești. Ei con-
diţionau vânzarea produselor solicitate de cumpărarea al-
tora, în special conserve expirate, care le încărcau gestiu-
nea de ani. Din acest motiv, prin complicităţi și condiţio-
nări succesive, o parte din banii destinaţi aprovizionării
cantinelor se ducea pe produse care nu puteau fi consu-
mate, ci doar umpleau magaziile.
Decretul din februarie 1987

Pe 7 februarie 1987, în presă se publica un nou decret pentru
raţionalizarea consumului de energie, care prevedea redu-
ceri suplimentare ale cotelor alocate pentru toţi consuma-
torii, cu accent pe „reducerea cu cel puţin 30%“ a consumu-
rilor pentru activităţile neproductive și cu „peste 20%“ a
energiei electrice pentru consumul casnic. Fără nicio jenă,
în presă s-a făcut „reclamă“ modalităţilor de „economisi-
re severă“, prin „îndemnuri patriotice“ la folosirea becuri-
lor de putere mică (15W), la eliminarea oricăror surse supli-
mentare pentru încălzit (calorifere electrice) și a unor apa-
rate casnice, prin înlocuirea lor cu „munca gospodărească“. Decretul pentru raţionalizarea consumului de energie e însoţit
În „Epoca de Aur“, aspiratorul trebuia înlocuit cu m ătura, de directive, învăţăminte, responsabilităţi, obligaţii

| 198 7 |
mașina de spălat cu zolitorul, iar frigiderul cu beciul (în

blocurile de locuinţe, probabil, cu balconul).
Aplicarea „imediată“ a prevederilor decretului a coin-
cis cu vacanţa inter-semestrială a studenţilor. Pentru con-
ducerea Centrului Universitar Iași, vacanţa a fost o gură
de oxigen în nevoia stringentă de a face economii și de a
se încadra, cât de cât, în cotele alocate. Prin urmare, timp
de o săptămână s-au oprit centralele termice și toate sur-
sele de iluminat. În „ședinţa de comandă“ a conducerii de
partid și educative s-a hotărât că niciun sacrificiu nu este
prea mare, indiferent de consecinţe, pentru a limita și mai
mult consumul de energie. Martorii spun că susţinătorul
cel mai vehement al aplicării ad litteram a decretului a fost
prorectorul Universităţii „Al. I. Cuza“, Dumitru Rusu, care
se ocupa de cămine și cantine. Articol publicat în „Flacăra Iașului“, la 12 februarie 1987
PLAN DE MĂSURI PRIVIND

APLICAREA DECRETULUI ÎN Complexul studenţesc
CAMPUSURILE STUDENŢEŞTI „Pușkin“, Iaşi
Program de măsuri privind sarcinile
ce revin organelor și organizaţiilor de
partid, senatelor, consiliilor profeso-
rale, asociaţiilor studenţilor comuniști
în legătură cu aplicarea în viaţă a pre-
vederilor Decretului Consiliului de Stat
referitor la unele măsuri de raţionalizare
a consumului de gaze naturale și ener-
gie electrică (sinteză dintr-un document
aflat în arhiva Serviciului Judeţean Iași
al ANR, fond Comitetul Municipal al PCR
Iași, dosar 593/1987, publicată de Sorin
Bocancea):
„1. La reluarea cursurilor, trebuie prelu- acordându-se o atenţie deosebită 9. Se va organiza un serviciu de
crat decretul pentru a se înţelege sen- gospodăririi acesteia în mod raţional». permanenţă (instalator și electrician)
surile și raţiunile lui (termen: până la 20 5. «Sub genericul Economisirea energiei pentru remedierea defecţiunilor.
februarie) – o problemă a tuturor, în toate căminele, 10. «Se vor reactiva echipele studenţești
2. «Asigurarea repartizării cotelor de cantinele și spaţiile de învăţământ se vor de intervenţii și reparaţii în cămine».
energie electrică și gaze naturale pe populariza prevederile Decretului». 11. Conducerile institutelor de la toate
cămine și cantine, în sensul prevederilor 6. Consiliile ASC vor reanaliza nivelurile își vor intensifica eforturile
decretului, afișarea acestora și prelu- componenţa comitetelor de cămin și vor «pentru cunoașterea stării de spirit din
crarea cu toţi studenţii, în fiecare cămin promova în aceste organisme studenţi colectivele studenţești și menţinerea
și cantină» (până pe 22 februarie). cu autoritate care să poată lua măsuri unui climat de ordine și disciplină».
3. «Zilnic se vor citi contoarele și, după până la eliminarea din cămin a celor ce 12. Se va verifica modul în care servici-
caz, se vor stabili măsuri de încadrare încalcă regulile. ile tehnice rezolvă operativ defecţiunile
în cotele de energie electrică la fiecare 7. Se vor susţine munci politico-educa- semnalate.
cămin și spaţiu de învăţământ, luându- tive și se va reanaliza obligaţia fiecărui 13. Analizarea ducerii la îndeplinire a
se măsuri acolo unde se înregistrează cadru didactic de a asigura îndrumarea acestor prevederi în toate ședinţele.
depășiri. Pentru evitarea oricărei risipe individuală a studenţilor. 14. La sfârșitul fiecărei săptămâni,
de energie electrică se vor înlătura toate 8. «În perioada februarie-31 martie, birourile comitetelor de partid și senatele
improvizaţiile la instalaţiile electrice și se în fiecare cămin se va asigura serviciul vor analiza modul în care au fost duse la
vor lua măsuri ca toţi studenţii căminizaţi permanent – inclusiv în timpul nopţii – îndeplinire prevederile decretului“.
să fie abonaţi la cantină». de către directorii educativi, alte cadre
4. «În fiecare cămin se vor amenaja și didactice, cadre de asociaţie și memb- (Sorin Bocancea, Doru Tompea, Două decenii
dota corespunzător oficiile și câte o sală rii comitetelor de cămin». Se prevedea de comunism în Iașul Universitar, prefaţă de
de lectură, care vor fi conectate per- organizarea unui serviciu pe complex, al Vasile Sebastian Dâncu, Iași, Editura Institutul
manent la reţeaua de energie electrică, cărui birou era dotat cu telefon. European, 2015, pp. 347-348.)

| 198 7 |
Fotografii-document:
studenţi şi studente
în căminul T 11, din
campusul ieşean
„Tudor Vladimirescu“, în
decembrie 1987, într-o
cameră pe colţ în care
iarna caloriferul făcea
ţurţuri
Prize sigilate, ereţii îngheţaţi, lumina stinsă, iar în băile comune nu cur-
p
gea nici măcar apa rece. În plus, pentru că nicio altă meto-
calorifere-bocnă, dă nu dăduse rezultate până atunci, în toate campusurile,

prizele din camere fuseseră sigilate. Luni, după cursuri, în
becuri care nu se „Pușkin“ au fost câteva ore de lumină și căldură, dar stu-
dentele au fost anunţate că „se depășise cota“, astfel că în
aprind următoarele două zile nu vor primi electricitate.

Ceea ce părea de necrezut cu o seară înainte s-a ade-
Studentă: „Am senzaţia verit în dimineaţa zilei de marţi, 17 februarie: becurile nu

s-au aprins în camere. Studentele și-au petrecut ziua la
că intru într-un beci cursuri și seminarii, iar după revenirea în cămine, întu-
nericul le-a obligat să aprindă lumânări, pentru a nime-
întunecat și îngheţat“ ri baia și paturile. Angela Dumitrașcu (Bîrsan), studentă
la Istorie-Filosofie, își amintea despre atmosfera din cam-
Ajunse în Iași duminică seara, după ore petrecute în tre- pus: „În căminul 5, din «Pușkin», nu se vede lumină. Nu
nuri și autobuze insalubre, studentele cazate în comple- mă mir. E ceva obișnuit. (...) Deschid ușa. Am senzaţia că
xul „Pușkin“ (acum „Titu Maiorescu“) au găsit camerele cu intru într-un beci întunecat și îngheţat. Stau [colegele de

| 198 7 |
cameră – n.m.] în paturile de campa-

nie, cu paltoanele pe ele, încălţate cu
cizme și plăpumile peste ele. Ne sa-
lutăm. Nicoleta îmi atrage atenţia că
nu curge nici apa. Cea rece, evident.
(...) E mai cald afară decât în cameră“1.
Cu toate că începuseră prelucră-
rile activiștilor de partid prin cămine
despre obligaţia de a economisi ener-
gie, studentele nu puteau accepta si-
tuaţia, în tăcere. De exemplu, Silvia
Mureșan, studentă la Geologie, a iz-
bucnit: „s-a săturat de învăţat la lu-
mânare și va trebui să aibă studenţii
o poziţie fermă pentru a se termina cu
șicanele astea“. Mai mult, ea a reușit
să convingă „un grup de studente din Haz în aşteptarea sesiunii, înfruntând una dintre provocările studenţiei
același cămin pentru a ieși în stradă“. în „Epoca de Aur“: frigul pătrunzător din camere

| 198 7 |
„Veniţi cu noi!“
Pentru înfrumuseţarea parcului din
centrul complexului studenţesc se
construise o fântână arteziană (în
care nu curgea apă niciodată), de
forma unui pește stilizat. Era locul
de întâlnire cel mai popular pen-
tru tineri, denumit „Balena“. Fetele
din căminele 5 și 6, alăturate, după
ce și-au transmis mesaje de la gea-
muri, s-au gândit că mai bine și-ar
petrece o parte din seară la „Balenă“,
pentru ca timpul să treacă mai plă-
cut, iar frigul să nu le copleșească.
Acompaniate de chitare, zeci de voci
tinere au murmurat cântece de stu-
denţie, vechiul imn „Deșteaptă-te,
române!“ (catalogat drept subversiv
în 1987) și „cântece de oaste“, învăţa-
te la instructajul militar obligatoriu.
Au venit și băieţi din complexul ve-
cin, „Codrescu“.
Deși nu au un lider, studen-
ţii gândesc la fel: este nevoie să fie
mai mulţi, pentru ca nemulţumiri- Recuzită
le lor să fie ascultate și rezolvate. Nu obligatorie în
știu exact cui să se adreseze, ci doar camerele de
că trebuie să-și mobilizeze colegii. cămin în timpul
Grupul de la „Balenă“ pleacă spre iernii: pulovere,
„Codrescu“, apoi urcă dealul spre geci groase,
căminele băieţilor din „Târgușor- chiar şi bocanci.
Copou“, cu câteva torţe improviza- Decembrie 1987 în
te, din cartoane. Un protest era pe campusul „Tudor
cale să se nască. Vladimirescu“.
Au ajuns în complex pe la
19:30, oră întipărită în memoria lui
Constantin Bătrînu (poreclit de co-
legi „Socrate“), student în anul IV
la Istorie-Filozofie, pentru că se
pregătea de întâlnirea cu iubita sa.
Asemenea altor studenţi, „Socrate“
a auzit din cameră o rumoare, „care
nu era veselă“, și, când a deschis gea-
mul, a văzut un grup de studenţi cu
făclii, care strigau „Veniţi cu noi!“.
Mai mulţi colegi s-au alăturat
grupului, care-i aștepta între cămi-
ne. Aflând care-i miza, „Socrate“ a
mers la un cămin alăturat, unde erau
cazaţi studenţii de la Geologie, și,
pentru a-i determina să iasă, a scos
siguranţa din tabloul electric. Prin
beznă, viitorii geologi au coborât și
ei. Din „Târgușor“, câţiva studenţi au
plecat, mai sus pe Copou, la cămine-
le Agronomiei.

| 198 7 |
SECURIŞTII FUSESERĂ INSTRUIŢI să înregistreze cât mai multe detalii și, apoi, să-și
„ÎN LEGĂTURĂ CU STĂRILE DE SPIRIT SĂ toarne colegii; probabil, cei mai puţini zeloși au aderat,
SE URMĂREASCĂ EVOLUŢIA LOR ȘI SĂ SE sincer, la protest, cu ideea de a vedea, mai târziu, cum
ÎNTREPRINDĂ MĂSURI PREVENTIVE“ vor decurge lucrurile.
Organizarea în teren a dispozitivelor MI s-a făcut
La fel ca peste tot în ţară, a doua zi după publicarea conform planului de intervenţie pentru menţinerea și
decretului de economisire, Securitatea ieșeană a primit restabilirea ordinii și liniștii publice, elaborat în 1979.
ordin „să-și ascută vigilenţa“: „în această perioadă Intervenţia urmărea câteva coordonate: limitarea
să se cunoască stările de spirit, cauzele lor și să se acţiunilor de tulburare a ordinii și liniștii publice,
informeze org(anele) de partid în timp util. Să avem împiedicarea adunării curioșilor, informarea rapidă
în atenţie baza de lucru [persoanele care se aflau în despre cauzele protestului și despre participanţi,
atenţie – n.m.], căminele studenţești, iar cazurile prin apelul la ofiţerii de securitate și miliţie (care
mai deosebite să se raporteze urgent la telefon 501 răspundeau de Centrul Universitar), erau interzise
[telefon operativ de la București al Direcţiei I din folosirea focurilor de armă, a jeturilor de apă și a
Departamentul Securităţii Statului – n.m.]. În legătură gazelor lacrimogene (se putea recurge la folosire doar
cu stările de spirit să se urmărească evoluţia lor și să în cazuri excepţionale, la ordinul șefului Inspectoratului
se întreprindă măsuri preventive“. judeţean și numai după ce se obţinea aprobarea de la
Pentru executarea ordinului, ofiţerii Serviciului 1 din minister).
Securitatea Iași, care lucrau și Problema „Tineret- Din 1982 data ordinul pentru organizarea și
Învăţământ“, trebuiau să-și reinstruiască informatorii, funcţionarea subunităţilor de intervenţie ale Miliţiei,
astfel ca orice nemulţumire manifestată să nu formate din „ofiţeri și subofiţeri tineri, cu vigoare fizică
prolifereze. Vacanţa studenţească amânase, însă, și capacitate de intervenţie, selecţionaţi din toate
întâlnirile ofiţerilor cu cei din reţelele informative. În compartimentele de muncă ale miliţiei municipale“,
plus, un protest ar fi putut fi înăbușit în campusuri doar care se aflau permanent în misiune de luptă, sub
dacă ar fi fost organizat dinainte și informatorii i-ar fi comanda șefului formaţiunii de pază și ordine,
aflat iţele. Spontaneitatea studentelor din „Pușkin“ subordonat șefului miliţiei municipale.
și adeziunea, rapidă, a băieţilor din „Târgușor“ au Dispozitivul de intervenţie se compunea din echipe
dat peste cap modul de lucru al Securităţii. Studenţii (grupe) de câte 3-9 militari. Prima echipă (de încercuire
ieșiseră în stradă și manifestau public. și blocare) avea mai multe misiuni: încercuia locul unde
În alertă din dimineaţa precedentă, când muncitorii de se producea protestul, bloca căile prin care participanţii
la Întreprinderea Mecanică „Nicolina“ făcuseră grevă, încercau să fugă de la locul faptei și de pătrundere
grupa operativă de la Inspectoratul judeţean Iași a a altor persoane în acel loc; prindea și imobiliza pe
Ministerului de Interne, constituită cu acest prilej, ia cei implicaţi și îi conducea la Inspectorat. A doua
primele măsuri: alertează activiștii responsabili cu echipă (de pătrundere și capturare) soma participanţii
Centrul Universitar, care apar printre studenţi la câţiva să înceteze protestul, îi imobiliza pe cei care nu se
pași de „Târgușor“, și trimit mașini (Dacii nemarcate) supuneau somaţiei și îi conducea la Inspectorat. Cea
care flanchează și însoţesc grupurile pe stradă. Dacă de-a treia (echipa de pază, observare și supraveghere)
activiștii au misiunea de a-i convinge pe studenţi că trebuia să identifice, să prindă și să imobilizeze
în cămine lucrurile s-au rezolvat (arde lumina și curge protestatarii, să observe și să supravegheze locul
apa), prezenţa militarilor este o ameninţare directă protestului, atitudinile curioșilor (și îndepărtarea
că oricând se poate interveni în forţă. În același timp, acestora), să asigure afluirea pietonilor și a mijloacelor
printre nemulţumiţi s-au infiltrat și informatori. Unii au de transport și să asigure paza și supravegherea
calculat, la rece (fără să fie influenţaţi de atmosfera din locului de producere a protestului până la restabilirea
cămine și de afară), că au o misiune de îndeplinit: completă a situaţiei.
Scanează
poate fi achiziţionată din QR Code-ul!
Historia
nr. 243

| 198 7 |
Studenţi ieşeni,
în noiembrie
1987
„Nu trăim
în grote!“
200-300 studenţi, în grupuri neorganizate, au început să co-
boare bulevardul Copou, printre tramvaie, pe care le-au oprit,
pentru a-i prelua pe colegii care mergeau spre cămine. Voiau
să fie mai mulţi, dar pentru aceasta era nevoie de politehniștii
cazaţi departe, în complexul „Tudor Vladimirescu“.
Simţindu-se uniţi, în grupuri se compun scurte catrene
(lozinci), care se scandează fără nicio ordine. Cu tot entuzi-
asmul și adrenalina, catrenele apar greu, pentru că, până în
acea seară, tinerii repetaseră, mecanic, doar lozincile im-
puse la manifestări oficiale și nu aveau exerciţiul exprimă-
rii libere. Cei care au povestit despre protest își aduc amin-
te de: „Noi, al României tineret / Vrem apă caldă și curent,
/ Apă caldă să ne spălăm / Și lumină să-nvăţăm!“, „Nu tră-
im în grote!“, „Vrem lumină să-nvăţăm și apă să ne spă-
lăm!“, „Pentru pace și progres, daţi lumină în complex!“ etc. Carnetul de student al unuia dintre participanţii la protest:
Manifestaţia ia forma unui protest cu revendicări sociale! Constantin Bătrînu, poreclit „Socrate“ (sursa: TVR Iași)
Ajunși de unde plecase nucleul iniţial (în dreptul cămi-
nelor din „Pușkin“), numărul activiștilor și al „necunoscu- Catargi, paralelă cu bulevardul).
ţilor“ (securiști și miliţieni în civil) crește. Rectorul însuși, În dreptul Școlii Interjudeţene de Partid, unii, mai
prof. univ. dr. Viorel Barbu, încearcă să-i convingă pe stu- curajoși, propun să se strige „Jos Ceaușescu!“. De frică, ni-
denţi să înceteze protestul. Neîncrezători și, în același timp, meni din grupul în care se afla Constantin Bătrînu nu a fost
conștienţi că reprezintă o forţă, studenţii nu se opresc. Mai de acord și ideea s-a pierdut în noapte. Dar din alte grupuri
mult, dejoacă planul forţelor de ordine de a-i izola pe dealul se aude „Epoca luminii, epoca rușinii!“. Acest slogan, îm-
Copoului și ocolesc barajul format din mașini ale Miliţiei, preună cu aluzia la „pace și progres“, au fost singurele scan-
continuându-și drumul pe strada Karl Marx (acum Lascăr dări politice pe toată desfășurarea protestului.

| 198 7 |
Din „Târgușor“ până în „Tudor“ sunt mai bine de 5 km,

pe care protestatarii i-au parcurs în aproape două ore. Deși
au scandat pe tot traseul, locuitorii Iașului nu s-au solida-
rizat cu studenţii. Unii participanţi își amintesc de siluete,
fantomatice, zărite de după perdelele apartamentelor, sau
de oameni derutaţi, care se opreau pe trotuare și nu înţe-
legeau ce se petrece. Deși de căldură și de lumină duceau
lipsă toţi ieșenii, numărul protestatarilor nu a crescut, așa
cum se va întâmpla în noiembrie 1987 la Brașov. Părea că
protestul este doar „o afacere“ studenţească. Din acest mo-
tiv, în niciun moment nu a existat vreun pericol ca mani-
festaţia să se transforme într-o revoltă de masă. La limita-
rea numărului de participanţi au contribuit, din plin, cei
care-i flancau pe studenţi și inspirau teamă. De pe un tro-
tuar, o voce i-a îndemnat pe studenţi să ceară și butelii!
„Meca!, Meca!“, vuieşte campusul

Grupuri-grupuri, studenţii merg pe bulevardul Dimitrov
(acum Independenţei), apoi pe strada Elena Doamna.
Ajung în „Tudor“ aproape de ora 22:00. Cel mai mare cam-
pus din Iași, „Tudor Vladimirescu“, era destinat studen-
ţilor de la Institutul Politehnic. Pentru că reprezentanţii
Ministerului de Interne și ai Universităţii nu reușiseră să-i
oprească pe studenţi în Copou, în „Tudor“, grupa de inter-
venţie primește misiunea să-i ţină pe politehniști departe
de protest. În campus au fost trimiși activiști de partid, pro-
fesori și miliţieni în uniformă, coordonaţi de șeful Miliţiei
municipale, mr. Zaharia Teodor. Profesorii au intrat în că-
mine, au încuiat ușile de acces și au rămas la parter, încer- Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi“ Iaşi, fotografie din 1979
când, prin autoritatea lor, să-i determine pe studenţi să ră-
mână în camere.
Protestatarii s-au împrăștiat printre cămine. De afară,
nu înţeleg de ce politehniștii nu coboară. Derutaţi, cei de
jos strigă: „Lașilor, lașilor!“. Cel mai mare cămin, T 17, era re-
partizat studenţilor de la Mecanică. Acolo se masează ma-
joritatea celor veniţi din Copou. „Meca, Meca!“ – vuiește
campusul. Din unele cămine, cu „paznici“ mai puţin hotă-
râţi, câteva zeci de studenţi reușesc să iasă pe ușile princi-
pale. La altele, ușile au fost sparte de colegii de afară.
La ora 22:00, în „Tudor“ s-a făcut beznă, așa cum preve-
dea programul zilnic. Reacţia studenţilor a fost promptă, cu
huiduieli de afară și de la geamuri. În complex era vacarm.
Îngroziţi de ce ar putea urma, ofiţerii anunţă Inspectoratul,
iar de aici se intervine la IRE. În câteva minute, lumina s-a
reaprins. Este prima victorie a protestatarilor!
Întărâtaţi, politehniștii sar pe geamurile de la parter și
de la etajul 1 ale căminelor. Unii sunt prinși în braţe de mi-
liţieni și împinși înapoi. Alţii, blocaţi la etajele superioare,
improvizează frânghii din cearșafuri și coboară pe ziduri.
Spre miliţieni se aruncă bulgări de zăpadă, dar acestora li
se ordonă să nu reacţioneze.
„Iașule, trezește-te!“
Dezamăgiţi că nu au reușit să scoată prea mulţi colegi din
cămine, înfriguraţi și speriaţi de ce li se poate întâmpla,
studenţii pleacă din „Tudor“ pe traseul invers. Politehniștii
care-i însoţesc sunt mai odihniţi și au vocile proaspete. Grup de studenţi în faţa căminului T 11, campusul
Grupurile își schimbă itinerarul în dreptul străzii care duce „Tudor Vladimirescu“, în primăvara lui 1987

| 198 7 |
spre sediul judeţean al PCR, în speranţa că vor găsi pe cine- [un cartier al Iașului – n.m.], la muncitori!“. Câţiva, mai
va la „Casa pătrată“. Prin faţa blocurilor nou construite (în curajoși, au părăsit Piaţa. După numai câteva zeci de me-
parte nelocuite încă), care străjuiesc strada Anastasie Panu, tri, au renunţat, speriaţi de ce văd: pe străzi erau baraje din
se strigă „Iașule, trezește-te!“ și „Până când?“. mașini de intervenţie ale miliţiei, salvări și autoutilitare de
În faţa sediului Comitetului judeţean de partid, de unde pompieri, cu tunuri de apă.
Nicolae Ceaușescu vorbise unei mulţimi ordonate în sep-
tembrie 1985, ajung maximum 800-1000 de studenţi. Se Se fac liste pentru viitoare anchete
strigă „Vrem cultură și nu impostură!“ și „Nu mai răbdăm!“. Pentru a le proteja, băieţii și-au condus colegele în „Pușkin“
Din balcon le vorbește Alecu Floareș, secretar cu proble- (erau un grup de 80-100 de persoane). La intrările în cămi-
me de propagandă la Comitetul judeţean de partid, care ne, directorii educativi2 le-au scris numele pe liste, pen-
era responsabil și de învăţământ. Le spune studenţilor să tru viitoarele anchete. Prin complex se plimbau necunos-
meargă liniștiţi în cămine, că toate problemele s-au reme- cuţi... La ieșirea spre bulevard, Bătrînu și cei din jurul lui
diat, promite că vor avea lumină și căldură, că muncitorii au fost opriţi de 4-5 persoane. Cineva l-a prins de braţ și i-a
vor primi lapte pentru copii etc. reproșat, pe un ton ameninţător: „ţi-am spus de sus [din
De la „Casa Pătrată“, studenţii s-au despărţit, plecând complexul Târgușor – n.m.] că totul e bine!“ Au fost lăsaţi
unii spre „Tudor“, alţii spre Copou. Cei cazaţi în căminele să plece după intervenţia celui care-l însoţea pe rectorul
Universităţii au ales traseul mai scurt, prin faţa Mitropoliei, Barbu. În jur de 20 de studenţi au fost „conduși“ la cămi-
spre Piaţa Unirii – Biblioteca Centrală Universitară. Au con- nele lor din „Târgușor“ de mașini Dacia.
tinuat să strige, iar blocurile înalte de pe bulevardul Ștefan Și băieţii erau așteptaţi de directorii educativi, iar prin-
cel Mare potenţau gălăgia. „Veniţi cu noi!“ – era îndemnul tre cămine mișunau siluete nefamiliare. S-au făcut și aici
către ieșeni. Nici din această zonă n-a ieșit nimeni. liste. Pentru că prezenţa pe o listă însemna o bilă neagră
În Piaţa Unirii, câteva zeci de studenţi cântă și dansea- la dosar, unii studenţi, în special de la Drept, au renunţat
ză „Hora Unirii!“, în jurul statuii domnitorului Alexandru să intre în cămine și s-au furișat spre oraș sau au urcat pe
Ioan Cuza. Constantin Bătrînu se întoarce spre silueta cearșafurile aruncate de colegi, prin spatele clădirilor.
din spatele său și încearcă s-o prindă în horă. Era recto- În complexele studenţești s-a așternut liniștea, dar ni-
rul Barbu, care, politicos, refuză. Silviu Alupei susţine că meni nu a reușit să doarmă; poveștile circulau între came-
s-a căţărat pe statuie și le-a strigat colegilor: „În Alexandru re și a apărut teama de ce va urma.
Studenți de serviciu la cantina din complexul „Pușkin“, anii ’80

| 198 7 |
Studenți de la Sport în tabăra de orientare turistică, anii ’80
„Ceea ce s-a studenţilor. De exemplu, deși

răspundeau unui ordin trimis
întâmplat arată
de Direcţia I (din București),
Inspectoratele zonale ale MI
lipsa noastră
de unde erau născuţi studenţii
identificaţi trimiteau rapoarte
la Iași, adresate „personal tov.
de influenţă col. Raţiu Gheorghe“.

Șefii autorităţilor locale
asupra și centrale sunt conștienţi că,

deși nu au strigat împotriva
studenţilor“
„orânduirii socialiste“, curajul
studenţilor de a protesta pe străzi reprezintă, de fapt, un gest
politic. Propaganda mincinoasă despre „măreţele realizări“
La Comitetul judeţean de partid nervii sunt întinși la maxi- ale „Epocii de aur“ nu mai convingea pe nimeni. Deși după
mum, la fel și la Inspectoratul judeţean al Ministerului de venirea lui Nicolae Ceaușescu la putere mulţi avuseseră cu-
Interne. După greva de la Nicolina, care era „analizată“ de rajul să-și exprime opoziţia (individual sau în grupuri destul
o echipă trimisă de la CC al PCR, protestul public al studen- de restrânse) și în anii ’70 și ’80 câteva zeci de persoane fuse-
ţilor a venit ca un trăsnet. La rândul său, Departamentul seră condamnate pentru „propagandă împotriva orândui-
Securităţii Statului îl trimisese la Iaşi pe col. Raţiu Gheorghe rii socialiste“ (art. 166 al. 2 din Codul Penal), manifestaţia a
(foto), șeful Direcţiei I Informaţii Interne, în seara de 16 fe- sute de tineri pe străzi nu avea precedent în Iași; iar la nive-
bruarie. Ca o ironie, el a fost martor al protestului studenţi- lul întregii ţări, studenţii nu mai manifestaseră din toamna
lor, iar Direcţia pe care o conducea avea tocmai misiunea ca lui 1956, când, încurajaţi de revoltele din Ungaria, organiza-
asemenea manifestaţii să nu se producă. După ce a ajuns în seră proteste în centrele universitare Timișoara și București.
capitala Moldovei, a preluat comanda grupei operative or-
ganizată de Inspectoratul judeţean al MI, așa cum se proce- Şedinţe de demascare pe ani de studii
da în orice situaţie de criză. Raţiu a rămas în Iași mai multe În dimineaţa de 18 februarie, activiștii de partid res-
zile, de unde a coordonat și primele măsuri după protestul ponsabili cu învăţământul superior au fost convocaţi la

| 198 7 |
Studente din Iași la pregătirea militară, anii ’80
„Casa pătrată“, unde sunt certaţi că n-au stăpânit studen-

ţii și prelucraţi despre cum trebuie să procedeze, pentru a
limita impactul protestului. Sunt trimiși la facultăţi, unde Propagandă pentru economisirea energiei, februarie 1987
convoacă ședinţe de demascare pe ani de studii și ședinţe
ale organizaţiilor de bază ale partidului.
Alecu Floareș însuși vine la Universitatea „Al. I. Cuza“ toate facultăţile. La Istorie, de exemplu, decanul (prof. Ion
și convoacă toate cadrele didactice în Aula „Eminescu“. Agrigoroaiei) și câţiva profesori îi ceartă mai mult formal.
Fără nicio jenă, le reproșează profesorilor că nu educă stu- La secţia cealaltă, Filosofie, activiștii necunoscuţi au fost
denţii în spiritul ideologiei comuniste. A doua zi, profe- mai categorici, iar studenţii consideraţi vinovaţi au fost
sorii au fost chemaţi, în aceeași aulă, de prim-secretarul ameninţaţi cu excluderea din cămine, de la acordarea bur-
judeţului (reprezentantul CC al PCR în teritoriu), Neculai selor și a cartelei pentru cantină.
Ibănescu. Foarte nervos, acesta le-a spus profesorilor, nici La Facultatea de Fizică, în prezidiu sunt câţiva necu-
mai mult, nici mai puţin, că sunt responsabili de rușinea noscuţi, care ameninţă cu vehemenţă. Unii studenţi se ri-
care s-a abătut peste Universitate. Pentru a demonstra că dică din bănci și recunosc participarea, argumentând că
este bine informat și că poate ordona sancţiuni, le-a arătat nu li se oferă condiţii de studiu, masă și cazare. Pentru a
niște foi de hârtie de pe care a citit din turnătoriile strân- fi mai explicit, un student povestește că a avut în came-
se de Securitate. „Bine au făcut studenţii!“, citea Ibănescu, ră un pachet de unt, pe care, din greșeală, l-a uitat câte-
roșu de furie că un profesor universitar îndrăznise să susţi- va zile pe calorifer și, când l-a găsit, era în stare perfectă
nă asta. Șeful local al partidului a hotărât că studenţii tre- de conservare.
buie să fie mai bine supravegheaţi în timpul cursurilor și în Tinerii sunt ameninţaţi că vor fi pedepsiţi, iar celor
cămine, astfel că numărul profesorilor în campusuri a cres- din ultimul an le este din ce în ce mai teamă că vor pri-
cut. Fără să declare public, din motive de conspirativitate, mi repartiţii proaste. Pentru a răspunde solicitărilor pri-
securiștii responsabili cu studenţii și miliţienii sectoriști mite de la partid ca participanţii la protest să fie sancţio-
și-au sporit și ei patrulele. naţi, dar și pentru a scăpa de studenţi-problemă, profe-
sorii de la Fizică decid cele mai dure sancţiuni: exmatri-
Pachetul de unt pus pe calorifer: un exemplu curajos culează câţiva studenţi, chiar dacă nu toţi participaseră
În amfiteatre, studenţii au fost întâmpinaţi de profesori și la protest, sub pretextul absenţelor sau a rezultatelor me-
de tovarăși necunoscuţi. Organizarea nu a fost la fel pentru diocre la învăţătură.

| 198 7 |
18 FEBRUARIE:
ŞEDINŢE CU STUDENŢII Facultatea
de Litere,
„Notă privind întâlnirile comisiilor for- anii ’80
mate din cadre didactice cu studenţii
Univ(ersităţii) «Al. I. Cuza».
1) Între orele 12-13,30 s-au organi-

zat ședinţe pe ani de studii la toate
facultăţile. Cu studenţii din anul II Isto-
rie nu s-a putut ţine, fiind de serviciu la
cantină. Urmează să se reprogrameze.
2) Prezenţă masivă a studenţilor cu
excepţia anului IV de la Facultatea de
Fizică, unde s-au prezentat jumătate din
cei 62 studenţi ai anului. [Rezoluţia col. Ciurlău: «Să fie identificaţi»]. de economisire și că le vor respecta.
3) Comisiile care au realizat aceste întâl- 6) Studentele Anghelache și Croitoru de 8) La anii I-IV Secţiile de Econ(omia)
niri au fost pregătite temeinic anterior de la Facultatea de Fizică au recunoscut în Industriei, Construcţii și Transporturi.
activiști ai CJ PCR. plen participarea afirmând că au făcut-o Organizat în amf(iteatrul) E-I a participat
4) Majoritatea studenţilor s-au desoli- pentru a se «solidariza» cu ceilalţi, dar personal tov. Alecu Floareș“.
darizat și și-au exprimat regretul faţă de acum le pare rău.
cele petrecute. 7) La Secţia de Geologie, anul III, la (ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 907261,
5) Unii din participanţi au recunoscut care a participat și prorector E. Puha, în f. 7. Document olograf, scris de cpt. Gavril
prezenţa lor acolo, menţionând că au mod decent, unii studenţi au arătat că Florin Petru, șeful Serviciului 1 din Securi-
fost din curiozitate și că nu se așteptau este nevoie să le dea căldura în limitele tatea judeţului, cu rezoluţia șefului Securităţii:
ca lucrurile să evolueze într-atât suportabilităţii și că ei înţeleg măsurile „V(ăzut) ss/ col. Ciurlău“).
Scrisori trimise acasă

Peste câteva zile, părinţii studenţilor trecuţi pe liste au pri-
mit scrisori acasă. Rectoratele Universităţii, respectiv al
Institutului Politehnic îi convocau la decanate, pentru că
fiicele sau fiii lor comiseseră „acte de indisciplină“ și, în caz
de neprezentare a părinţilor, tinerii vor fi exmatriculaţi. La
Istorie, pe Gheorghe Bătrînu, tatăl lui „Socrate“, îl întâmpină
decanul, secretarul de partid și alţi doi-trei profesori. Bătrînu
face impresie bună; unul dintre profesori îi povestește stu-
dentului, încântat: la întrebarea „Știţi ce-a făcut fiul dvs?“,
tatăl a răspuns senin: „Nu vă supăraţi, tovarășu’ profesor, eu
acum patru ani l-am trimis să-l învăţaţi carte. Eu știu ce l-aţi
învăţat dumneavoastră?“
Convocarea părinţilor (consideraţi mai responsabili sau
mai fricoși) la discuţii cu profesorii era o extindere a vinovăţiei
asupra familiilor, o presiune și o ameninţare că studenţii trebu-
ie să fie supravegheaţi și ţinuţi în frâu de familii, în caz contrar
toţi urmând să suporte consecinţele. Chiar dacă nu sunt docu-
mente care să ateste implicarea directă a Securităţii în aceste
măsuri, „Nota“ pe care Facultatea de Construcţii o trimite po-
liţiei politice după „discuţia“ cu tatăl lui Mihai Hanganu de-
monstrează că „factorii educaţionali“ cooperau îndeaproape
cu organele de represiune pentru rezolvarea cazului. În plus,
facultatea transmitea Securităţii și informaţii personale des-
pre student, în scopul folosirii lor în planurile de urmărire in-
formativă. Această colaborare se înscria în „acţiunile preventi-
ve“ ale autorităţilor, pentru ca un nou protest să nu mai fie po-
sibil. În mediul universitar, securiștii instruiau informatorii și
directorii educativi „să-i influenţeze pozitiv“ pe studenţi, pen-
Studente de la Sport, anii ’80 tru a-i determina să nu-și mai manifeste public nemulţumirile3.

| 198 7 |
TATĂL UNUI STUDENT PARTICIPANT LA PROTEST:

„NU VĂ SUPĂRAŢI, TOVARĂȘU’ PROFESOR, EU ACUM PATRU ANI L-AM TRIMIS SĂ-L
ÎNVĂŢAŢI CARTE. EU ȘTIU CE L-AŢI ÎNVĂŢAT DUMNEAVOASTRĂ?“
SUNT ADMONESTAŢI ŞI PĂRINŢII Hanganu Mihai. examene în sesiunea februarie 1987.

Tatăl stud(entului) Hanganu Mihai, Stud. Hanganu M. a recunoscut atât
„Institutul Politehnic Iași Hanganu Vasile, a arătat că este verbal cât și în cadrul unei declaraţii
Facultatea de Construcţii tehnician la Combinatul de lianţi și care se află la dosarul studentului că a
azbociment Bicaz, iar soţia sa, Hanganu participat în ziua de 17.II.1987 în cadrul
Notă referitoare la studentul Hanganu V. Elvira, este învăţătoare la Șc(oala) grupului de studenţi de la Universitate.
Mihai din anul VI CCIA (seral) generală nr. 1 Bicaz și inspectoare Au mai rezultat următoarele:
regională. A mai arătat că având încă doi - Vechimea la Antrepriza 2 C.H. –
În ziua de 27.II.1987, la convocarea copii în întreţinere nu s-a putut ocupa T.A.G.C.M. Iași este de la 3.III.1986.
Rectoratului, a avut loc o discuţie cu în ultimul timp de stud(entul) Hanganu - În lunile septembrie și octombrie 1986
părinţii studenţilor care în ziua de 17 Mihai care era și plecat de acasă la Iași. și ianuarie 1987 a fost în concediu fără
februarie 1987 au făcut parte din grupul Tov. Rector a stabilit ca la nivelul salar pentru studii. (...)
de studenţi care au pătruns în Complexul facultăţilor să se efectueze o analiză a - Unitatea la care s-a transferat cu data
T(udor) V(ladimirescu) și au incitat activităţii studenţilor, în prezenţa acestora. de 02.III.1987 este Trustul antrepriză
studenţii politehniști să li se alăture. Tov. Decan a cerut tov. Hanganu Vasile montaj Reparaţii cazane – depinzând de
Din partea facultăţii, la discuţia menţionată să asigure prezenţa stud. Hanganu Mihai «Vulcan» București.
au participat: Prof. dr. ing. Horia Zarojanu – la facultate în ziua de 2.III.1987. Studentul și-a luat obligaţia de a aduce
decan și conf. dr. ing. Z. Saliniuc, secreterul În ziua de 2.III.1987 stud. Hanganu adeverinţa de încadrare până în ziua
Comitetului de partid pe facultate. Vasile (sic!) s-a prezentat împreună cu de 5 martie 1987. Adresa exactă a
După ce tov. Rector [prof. Cameluţa tatăl său. noii întreprinderi este cunoscută de
Beldie – n.m.] a prezentat situaţia Tov. Decan le-a prezentat situaţia Antrepriza C.H. nr. 2 Iași“.
școlară a studenţilor respectivi, s-au școlară precară a stud. Hanganu Mihai,
înscris la cuvânt și părinţii studenţilor datorită unui număr mare de absenţe (ACNSAS, fond Microfilme, dosar MF-I/Bacău
Băltianu Constantin (III D.P. seral) și (109 absenţe) și neprezentării la două nr. 84927, ff. 23-24.)
Fotografie realizată în cadrul Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, în 1979

| 198 7 |
Ce s-a întâmplat,
în viziunea
partidului?
„Abateri
reprobabile
în seara zilei
de 17
februarie“
În arhive s-au păstrat câteva documen-
te ale ședinţelor organizaţiilor de par-
tid din facultăţi, unii studenţi mani-
festanţi fiind membri ai PCR. Sorin
Bocancea a publicat pasaje semnifi-
cative din ele, în volumul apărut în
2015, de unde provin informaţiile de
mai jos (documentele nu sunt încă ac-
cesibile pentru studiu). Deși tinerii au
fost înfieraţi în termenii cei mai cate-
gorici, atât de profesori, cât și de unii
colegi (de exemplu: „a încălcat disci-
plina de partid, a nesocotit linia gene- În viziunea partidului, Iaşul era numai zâmbete (vizită de lucru, iulie 1976)
rală politică a partidului, a legilor sta-
tului nostru, dovedind, în același timp, „Rezolvarea unor situaţii Viorel Erhan condamnă „manifestaţia
o slabă pregătire ideologică“) și se pro- prin ieșirea în stradă este în afara unor elemente retrograde, care a mur-
punea excluderea lor din partid, în ge- politicii partidului“ dărit cu noroi pe cei care îi îndrumă de
neral sancţiunile au fost „vot de blam Am urmărit sintagmele folosite în pro- ani de zile“; prof. Ion Hîrjoabă pune
cu avertisment“ sau „vot de blam“. cesele-verbale ale ședinţelor de par- problema dacă un student, membru
Activiștii de partid (aici îi includ și tid, organizate pe facultăţi pentru a de partid, s-a gândit că prin participa-
pe șefii Securităţii și Miliţiei) își simt stabili sancţiunile pentru studenţii rea la manifestaţie se poziţiona „împo-
funcţiile și privilegiile ameninţate. membri de partid. Mi-au atras aten- triva statului“ sau „a reacţionat faţă de
Primele reacţii au fost destul de dure, ţia documentele de la Facultatea de o măsură administrativă locală“; Vasile
iar termenii pe care i-au aruncat în Geografie-Geologie. La ședinţa din Merticaru îl acuză pe student că „a par-
ședinţele de partid, pentru a catalo- 23 februarie 1987 au participat prof. ticipat alături de declasaţi și huligani“.
ga manifestaţia studenţească, au fost Viorel Barbu (rectorul Universităţii Cea mai vehementă poziţiona-
foarte tari. Voiau neapărat să identifi- „Al. I. Cuza“), Constantin Cora (secre- re este a lui Constantin Cora: el spune
ce niște infracţiuni, vinovaţii să fie pe- tar al Comitetului de partid pe Centrul că studenţii au ieșit în stradă „în mod
depsiţi exemplar, iar ei să nu-și asume Universitar) și Vasile Merticaru (se- huliganic“, că manifestaţia nu a fost
nicio responsabilitate și să-și păstreze cretar al Comitetului de partid pe spontană, ci bine organizată, pentru
privilegiile. Universitate), pentru că, din anchete- că grupurile așteptau în faţa căminelor
Pe măsură ce se desfășurau anche- le de până atunci, reieșea că studente- câte 10-15 minute; o acuză pe Teodora
tele, partidul și Securitatea și-au mo- le facultăţii erau printre iniţiatoarele Simionescu (director educativ într-un
derat tonul – era mai potrivit să nu se protestului. cămin din „Pușkin“) că n-a depistat,
acorde o importanţă prea mare protes- Pentru a justifica propunerea de ex- până în acel moment, „aceste elemen-
tului și să se mușamalizeze implicaţii- cludere din PCR a lui Mugurel Grigoraș, te care au dat tonul manifestaţiei“; că
le sale. De mai mulţi ani, ordinele erau în documentul Biroului Organizaţiei „acţiunea de la Comitetul judeţean a
să nu se creeze „falși disidenţi“, „falși de Bază se vorbește despre: „acţiu- fost huliganică și de vandalism la că-
eroi“, despre care să afle mass-media nea zgomotoasă-huliganică“, „deran- minele din «Tudor Vladimirescu»“, iar
internaţională și să se declanșeze cam- jarea liniștii publice la o oră înaintată“, „rezolvarea unor situaţii prin ieșirea în
panii de presă împotriva RSR. „manifestarea huliganică“. Profesorul stradă este în afara politicii partidului“.

| 198 7 |
ŞEDINŢE DE PARTID
ÎN FACULTĂŢI
„SE PARE CĂ STUDENTELE
CĂMINELOR 5, 6 ȘI 7 AU FOST
INIŢIATOARELE ACESTEI
MIȘCĂRI“
Pe 23 februarie 1987 a avut loc

Adunarea generală a Organizaţiei de
Bază Geologie-Geografie, în care a
fost citit un referat în care se analiza
participarea studentului Grigoraș Pentru o vreme,
Mugurel din anul III Inginerie Geologică studenţii s-au simţit
și Geofizică „la manifestarea huliganică învingători. Petrecere
din seara zilei de 17 februarie 1987“. în căminul T 17 din
Iată ce se menţiona (paragrafe complexul „Tudor
semnificative din documentele de Vladimirescu“, la două
partid, publicate de Sorin Bocancea): săptămâni după protest
(1 martie 1987)
„Participarea la acţiunea zgomotoasă-
huliganică din seara zilei de 17.II.1987 a
tovarășului Grigoraș Mugurel, membru
de partid al organizaţiei noastre, este
neconformă cu prevederile statutului
PCR, întrucât a încălcat disciplina
de partid, a nesocotit linia generală
politică a partidului, a legilor statului
nostru, dovedind în același timp o slabă
pregătire ideologică.
Faptul reieșit din declaraţia sa, că s-a
alăturat convoiului de huligani care a gravă a normelor statutare și nu trebuie studenţii la acte huliganice, cum a
pornit zgomotos din zona Complexului să caracterizeze un membru de partid. fost manifestarea zgomotoasă în faţa
de cămine Pușkin către Complexul Mai mult, modul indecent de manifestare sediului Comitetului Judeţean Iași al
studenţesc Tg. Copou, fără să gândească pe stradă a convoiului de studenţi a PCR, spargerea geamurilor de la parterul
că această acţiune contravine legilor atras și alţi tineri, declasaţi din punct de Căminului T 17 din Complexul «Tudor
statului nostru, dovedește o încălcare vedere moral, care au incitat și sprijinit Vladimirescu», deranjarea liniștii publice
„O pată rușinoasă…“ rganizaţiei de partid pe Universitate, se analizează „acţi-

o
În „Raportul cu privire la cauzele care au generat situaţia unea zgomotoasă din seara zilei de 17 februarie 1987, acţi-
petrecută la Întreprinderea mecanică «Nicolina» Iași în une iresponsabilă și lipsită de orice justificare“. Se susţine
ziua de 16 februarie 1987 și măsurile întreprinse pentru li- că majoritatea participanţilor, care aveau probleme de dis-
chidarea neajunsurilor“, discutat în ședinţa Secretariatului ciplină și la învăţătură (o minciună evidentă), i-au antre-
CC al PCR din 6 martie, un paragraf este rezervat protestu- nat pe „câţiva [subl. m.] studenţi buni și chiar unii mem-
lui studenţilor: „Comitetele judeţean și municipal de par- bri de partid“ și au comis „acte de indisciplină“. Se trecea
tid Iași au desfășurat o slabă muncă politico-ideologică și de la tonul grav și alarmist la derizoriu, la minimalizare.
în rândul organizaţiilor de partid și de tineret din Centrul Constantin Blănaru, instructor CC al PCR, spunea că
Universitar pentru aplicarea cu fermitate a prevederilor re- trebuie analizat „fenomenul de pe 17 februarie“. Concluzia
gulamentare privind ordinea și disciplina în viaţa studen- a fost enunţată de Alecu Floareș: „Manifestarea din 17 fe-
ţească, instaurarea unui climat de muncă responsabilă și bruarie reprezintă o pată rușinoasă la adresa celei mai vechi
angajantă, fapt ce a dus la săvârșirea unor abateri reproba- instituţii de învăţământ superior din ţara noastră. Organele
bile în seara zilei de 17 februarie a.c.“. Pentru că totul era in- de partid trebuie să recepţioneze corect cotele responsabi-
terpretat în cheie ideologică, nimeni nu putea recunoaște lităţilor implicate de acest fenomen“. Și cauzele manifes-
că generaţia născută și crescută în comunism era nemul- taţiei au fost minimalizate, vorbindu-se doar despre unele
ţumită și îndrăznea să protesteze în public. probleme tehnice, de care se făcea vinovat sectorul admi-
Tonul activiștilor de partid devine mai moderat nistrativ al Universităţii. În acest sens, s-au aplicat sancţi-
după o lună. În darea de seamă prezentată la Conferinţa uni unor activiști, cum era, de pildă, Ronelia Davideanu,

| 198 7 |
la ședinţă, de pe 19.II.1987? De ce stradă? În această acţiune a fost lipsă

nimeni nu a luat cuvântul atunci? Acești de maturitate sau idei preconcepute?
demonstranţi nu s-au gândit că în Iași Considerăm că ea nu a fost pornită
sunt 2000 de străini (studenţi) care nu li spontan, ci a fost bine organizată, trecând
s-au asociat în acţiunea lor? Acest lucru pe la fiecare cămin și așteptându-se
nu le-a dat de gândit? Nu s-au gândit 10-15 minute, pentru ca studenţii să
că despre această manifestare ar putea iasă afară. Apoi, acţiunea de la Comitetul
vorbi și unele posturi străine care nu ne judeţean a fost huliganică și de vandalism
doresc binele? Oare cât de mare trebuie la căminele din «Tudor Vladimirescu».
să fie o greșeală pentru a ne da seama Cum să tratăm aceste acte? Prin
de ea?» (...) clemenţă? La ce ne-ar ajuta aceasta?
Tov. Cora (...): «Se cunosc condiţiile care Organele locale vor fi toate analizate și,
au fost și pe care le-au avut și cei din în funcţie de vina pe care o poartă, vor
oraș, în ceea ce privește lumina și căldura, fi sancţionate. Rezolvarea unor situaţii
dar nu se rezolvă prin ieșirea în stradă, prin ieșirea în stradă este în afara politicii
în mod huliganic. Toate căminele au partidului. Ar fi necesar ca tovarășul
consumat peste norma fixată. Studenţii Grigoraș Mugurel să-i recunoască pe
nu au înţeles situaţia, luând o atitudine cei care s-au manifestat zgomotos. Un
de frondă, găsindu-se camere cu mai control în cămine arată că în cămine se
multe aparate electrice în priză. Se pare bea, se joacă cărţi și mai puţin se învaţă,
că studentele căminelor 5, 6 și 7 au fost că la Complexul «Pușkin» s-ar fi spus
iniţiatoarele acestei mișcări. Era bine la unii manifestanţi: «Victorie! Iată, am
dacă tovarășa Simionescu T(eodora) învins!» Acţiunea BOB este justă și
depista până acum aceste elemente trebuie exclus din partid. În orice moment
care au dat tonul manifestaţiei. A fi acţiunea putea fi oprită de organele de
umanist nu înseamnă a fi solidar și bun cu ordine, dar indicaţia a fost să se lase să
răufăcătorii, cu huliganii. Și în momentul se manifeste, să se afle ce vor și modul
de faţă mai circulă unele bileţele (mesaje cum știu să se manifeste. Stă în puterea
prin cămine privitoare la «reușita» acestei organizaţiei de a-l sancţiona, dar și de a-l
manifestaţii) și care incită la acţiuni reabilita, după doi ani, dacă se va dovedi
la o oră înaintată“. (...) în continuare pentru revendicări (apă, apt de calitatea de membru de partid»“.
Ungureanu (șef de lucrări) (...): «BOB și lumină etc.). Tov. Viorel Barbu, rectorul
cadrele didactice poartă vina lor, că nu Universităţii, cunoaște foarte bine situaţia, (Sorin Bocancea, Doru Tompea, Două decenii
ne-am ocupat de studenţi, că nimeni fiindcă a avut contact cu manifestanţii. De de comunism în Iașul Universitar, prefaţă de
în ultimele zile nu a fost pe la cămine. ce aceștia nu s-au dus la rector să ceară Vasile Sebastian Dâncu, Iași, Editura Institutul
De ce ASC nu s-a manifestat și până ajutor? De ce nu l-au ascultat atunci, pe European, 2015, pp. 356-360.)
Mare adunare
populară la Iaşi,
în 1985 (în seara
de 17 februarie
1987, activistul
Floareș le va
vorbi studenților
exact de la acest
balcon)

| 198 7 |
secretar al Comitetului de Partid pe Universitate și mem-

bru al Comitetului Municipal de Partid, care a primit vot
de blam cu avertisment; în octombrie 1988, sancţiunea i-a
fost ridicată.
Participanţii părăsesc Iaşul, la finalul facultăţii,

însoţiţi de umbrele lor: dosarele de securitate
Securiștii care aveau în responsabilitate mediul universi-
tar au știut, încă din seara de 17 februarie, că vor fi obligaţi
să dea explicaţii. Ei nu-și îndepliniseră una dintre princi-
palele responsabilităţi: să „prevină“ și să „neutralizeze“ o
„acţiune ostilă“ / o „faptă antisocială“.
Din această cauză, au încercat să edulcoreze semnifi-
caţiile manifestaţiei și au folosit termeni foarte prudenţi:
„actele de dezordine din 17-II-1987“, „manifestaţia din sea-
ra zilei de 17 februarie“, „incidentul din rândul studenţilor
din 17-II-1987, „acţiunea studenţească din 17.02.1987“, „in-
cidentul din 17.02.87“, „acţiunea din 17.02.1987“. Au folosit
termeni mai categorici doar pentru a justifica deschide-
rea unor dosare de urmărire informativă: „a fost partici-
pant activ la acţiunea studenţilor din 17.02.1987, având ati-
tudine ireverenţioasă faţă de rectorul Universităţii și insti-
ga pe studenţi la acţiuni turbulente“, „acţiunea turbulen-
tă din 17.02.1987“.
Lăsând sintagmele la o parte, decizia poliţiei politice
de a aduna informaţii și a supraveghea participanţii iden-
tificaţi demonstrează că protestul era considerat o acţiu-
ne politică și nu o infracţiune de drept comun (tulburarea
liniștii publice sau vandalism). Dovada incontestabilă am Studenți de la Sport în tabăra de orientare turistică, anii ’80
găsit-o într-un document emis de Serviciul 1 al Securităţii
judeţului Bacău. După terminarea facultăţii și primirea re- otivul tulburării liniștii publice (infracţiune de drept co-
m
partiţiei, Mihai Hanganu a părăsit Iașul însoţit de umbra mun, prevăzută de Codul Penal). Cum nimeni nu știa în
sa – dosarul de securitate. Pentru a-i demonstra că știe ce seara de 17 februarie nici cum va evolua manifestaţia, nici
făcuse și că-l va supraveghea în continuare, în 21 ianuarie care va fi modalitatea de „rezolvare“ a cazului, ofiţerii de
1989 lt.-maj. Boghean Marcela, care se ocupa de antrepri- Securitate erau obligaţi să fie prevăzători și să strângă cât
za în care lucra Hanganu, îi dictează o declaraţie, în care mai multe informaţii / probe.
acesta povestește despre participarea la protest și încheie: Ca un fapt divers, dar semnificativ în context, unul din-
„Fiind conștient de grava greșeală comisă de mine, mă antre ofiţerii care se ocupa de Universitatea „Al. I. Cuza“, mr.
gajez ca niciodată, în nici o împrejurare, să nu mai particip Hău Gheorghiţă, lucrase mai mulţi ani la Serviciul „F“ din
la nici un fel de acţiuni de natură să aducă atingere securi- Securitatea judeţului Vaslui și a fost printre studenţi în
tăţii statului [subl. m.] și să contravină legilor ţării noastre“. noaptea protestului. În zilele următoare i-a identificat pe
unii dintre aceștia.
Securitatea lucrează: identifică, După identificare, Securitatea judeţului Iași a solicitat,
cere informaţii, cercetează în regim de urgenţă, informaţii de la domiciliul studenţilor,
Din umbră, toate serviciile din Securitatea Iași erau în stare pentru a ști dacă erau în vizorul poliţiei politice. Informaţii
de alertă. Ofiţerii Serviciului 1 Informaţii Interne, care su- se cereau și despre familii, pentru că, într-un stat totalitar,
pravegheau mediul universitar, își convoacă informatorii. vinovăţia se extinde și asupra celor apropiaţi împricinatu-
Ei trebuiau să afle care au fost cauzele protestului, cine l-a lui. Următorul pas a fost completarea unor „fișe persona-
organizat, cine a participat și care era starea de spirit din le“, care conţineau date de identificare, „atitudinea anteri-
campusuri. Nu cereau informaţii despre cum a decurs pro- oară“ și „atitudinea din seara zilei de 17.02.1987 și după inci-
testul în oraș, pentru că ei înșiși însoţiseră grupurile de student“; aceste informaţii erau utile pentru includerea în ba-
denţi și făcuseră rapoarte. zele de date (electronice) ale Securităţii. Din acel moment,
Deși nu există documente, modul de lucru al Securităţii securiștii puteau lua orice măsură pentru „documentarea
mă îndreptăţește să presupun că angajaţii Serviciului „F“ manifestărilor“ studenţilor, în scopul supravegherii infor-
(Filaj și Investigaţii) i-au însoţit pe protestatari și au făcut mative prioritare4.
fotografii (poate și filmări) pentru identificări. Fotografiile Toţi informatorii au susţinut că protestul a fost spon-
reprezentau probe indubitabile în cazul unei anchete (și, tan, că nu a existat un lider și că studenţii erau foarte ne-
eventual, a unui proces), care s-ar fi putut organiza pe mulţumiţi de condiţiile din cămine, cantine și spaţiile de

| 198 7 |
învăţat. Tot ei transmiteau nume-

le celor despre care aflaseră că au
participat. Pe lângă reţea, securiștii
au apelat la unii directori educativi
(care deja făceau „anchete“ pentru
Rectorat) și la unii profesori. Aceștia
nu erau incluși în reţelele informati-
ve, ci erau folosiţi drept „surse“ când
Securitatea apela la ei.
Primele informaţii despre protest

ajung la „Europa Liberă“
abia în luna mai
În Centrul Universitar Iași studiau
aproape 28.000 de studenţi origi-
nari din toate zonele ţării și din stră-
inătate. Una dintre marile provocări
ale Securităţii (și ale partidului) era să
izoleze vocile nemulţumite, astfel ca
mirajul protestului să nu ajungă și în
alte centre universitare (unde condiţi-
ile nu erau mai bune). Este semnifica-
tiv că la „reinstruirea“ informatorului
„Laur“ (participant la protest), lt.-maj.
Vieriu Valentin i-a cerut, „în mod de-
osebit“, să contribuie la supraveghe-
rea informativă a „participanţilor la
actul de dezordine din 17.02.1987“, cu
„sarcina de a descoperi un eventual
canal de legătură cu studenţii din alte
centre universitare și eventuale inten-
ţii de a recidiva evenimentul din data
sus-amintită“.
Pentru același obiectiv, Securi
tatea Iași a reușit să blocheze trans-
miterea unor informaţii spre mass-
media internaţională. Postul de ra-
dio „Europa Liberă“ a difuzat prima
știre despre protest abia la 17 mai 1987
– o scrisoare semnată de un muncitor
român în Alger. Echipa de baschet a Politehnicii ieşene, în 1979
După ce spiritele s-au calmat, s-a
făcut o evaluare a activităţii ofiţeri- i nformator, rezultă că acesta nu a fost ondamnat și deportat pentru parti-
c
lor Serviciului 1, care erau responsa- contactat lunar, conform ordinului, ciparea la revolta de la Brașov.
bili, așa cum am mai spus, de mediul nu a fost instruit cu sarcini concrete După câteva zile de anchetă la
universitar. Din puţinele documen- și nu i s-a cerut nominalizarea persoa- Nicolina, de analiză a sintezelor scri-
te la care am avut acces rezultă că, nelor ce se fac vinovate de comiterea se pe baza notelor informative și ale
spre jumătatea anului 1987, mr. Hău, unor acte antisociale, astfel încât in- rapoartelor de la ofiţerii care au înso-
care se ocupa de Universitatea „Al. I. formatorul a furnizat informaţii de un ţit grupurile de studenţi, concluzia, fi-
Cuza“, i s-au dat alte sarcini. Dosarele nivel mult scăzut faţă de posibilităţi- rească, a fost că protestatarii nu au ur-
de urmărire pe care le lucra și reţea- le sale reale. De asemenea, informato- mărit „subminarea puterii de stat“ și
ua informativă pe care și-o organiza- rului nu i s-au trasat sarcini informa- nu au militat pentru schimbarea re-
se au fost preluate de alţi ofiţeri (prin- tive în perioadele de vacanţă“. Hău a gimului politic. Dimpotrivă, și mun-
tre ei, lt. Luca Maria și lt.-maj. Vieriu fost transferat în alt compartiment al citorii de la Nicolina, și studenţii au
Valentin). La preluarea informato- Securităţii Iași, iar în decembrie 1987 avut doar revendicări sociale. Cu toa-
rului „Laur“, lt.-maj. Vieru îl acuza primea note informative de la o sur- te acestea, participanţii trebuiau să fie
pe mr. Hău de lipsă de profesiona- să din Întreprinderea de Piese Auto supravegheaţi atent, pentru ca rezol-
lism: „Din informaţiile furnizate de despre Ioan Grădinaru, m uncitor varea, temporară, a unor r evendicări

| 198 7 |
să nu o considere o victorie de eta-

pă, cu dorinţa de a cere mai mult...
Responsabile au fost numite doar
unele persoane din conducerea uzi-
nei, pe de o parte, și din aparatul ad-
ministrativ al Universităţii, pe de alta,
care au fost înlocuite din funcţii, re-
spectiv sancţionate pe linie de partid.
Un profesor către studenţi:

„Azi este cald.
Datorită vouă, băieţi!“
Entuziasmul studenţilor din acea sea-
ră și bucuria obţinerii unei victorii nu
au putut fi înfrânte, în zilele următoa-
re, de ameninţările, ședinţele și pre-
zenţa ostentativă a necunoscuţilor în
campusuri. În cămine era lumină, căl-
dură și apă caldă, iar prizele au putut
fi folosite din nou. Mai mult, unele re-
acţii dure din partea profesorilor și a
activiștilor de partid îi făceau pe stu-
denţi să fie și mai hotărâţi, și mai soli-
dari. Directoarea educativă a căminu-
lui C 5 din „Pușkin“ i-a relatat lt.-maj.
Morariu Silvia că fetele discută între
ele că vor ieși din nou în stradă dacă
din camere vor lipsi lumina și căldura.
Era un semnal de alarmă serios pentru
autorităţi. Îngrijorare crea și atitudinea
unor profesori. Informatorul „Victor“
relata maiorului Hău că a doua zi după
protest, în timp ce scria la tablă, un
profesor de la Informatică s-a întors,
neașteptat, spre amfiteatru și a spus:
„Azi este cald. Datorită vouă, băieţi!“.
Alţi profesori, însă, au decis să
fie purtătorii de mesaj ai propagan- Studenţi ieşeni într-un amfiteatru, în anii ’80
dei. De exemplu, conferenţiarul Ioan
Mercheș, de la Fizică, i-a confruntat
pe studenţii din anul II, la cursul din 5 Spre seară, întâlnindu-se „întâmplă- legătură cu participarea la cursuri și
martie 1987. Pentru că Mercheș le era tor“ cu mr. Hău, profesorul i-a poves- respectarea disciplinei.
îndrumător de an, studentul Romeo tit acestuia ce s-a întâmplat, cu amă-
Anghelache i-a cerut socoteală de nunte semnificative despre studenţii Meciul de fotbal Steaua București-
ce Universitatea nu le mai respecta nominalizaţi: Romeo Anghelache re- Dinamo Kiev, pericol (de adunare)
„dreptul câștigat“ de a folosi prizele cunoscuse că a participat la „acţiunea dezamorsat
din camere. Profesorul a explicat că din 17.02.1987“ și, deși mama sa fusese În seara de 24 februarie, la exact o săp-
economiile sunt obligatorii și că elec- avertizată despre comportamentul fi- tămână de la protest, echipa de fotbal
tricitatea trebuia folosită pentru ilu- ului, totuși studentul nu-și schimbase Steaua București a jucat Supercupa
minat „și nu pentru reșouri“. Rosita atitudinea; Rosita Blănaru era fiică de Europei, cu Dinamo Kiev. Pentru a se
Blănaru „a sărit“ din bancă, susţinând profesori, originară din Piatra Neamţ. asigura că, în cazul victoriei români-
că „Universitatea a încercat să-i păcă- Securistul „i-a indicat“ profesorului lor, studenţii nu-și manifestă bucu-
lească pe studenţi un timp, dar că ul- să informeze Rectoratul, pentru a se ria pe străzile Iașului (așa cum făcu-
terior a început să le ia din drepturi- lua măsuri împotriva studenţilor. seră la câștigarea Cupei Campionilor),
le lor“. Mercheș a ieșit de la curs ulu- Informatorii dintre studenţii de la grupa operativă de la Inspectoratul
it – „anul de studii părea a fi unit și Fizică remarcă prezenţa mai activă a judeţean al MI și organizaţiile PCR
[studenţii – n.m.] s-au manifestat ne- profesorilor în facultate și în cămine, locale (de municipiu, judeţ, centru
mulţumiţi de condiţiile prezente“. precum și o creștere a severităţii în universitar) și-au mobilizat forţele.

| 198 7 |
De serviciu la cantina din complexul „Pușkin“, anii ’80
În acea noapte, în fiecare cămin din iaţa normală. La fel cum, după o
v …ca şi când protestul n-ar fi existat
„Pușkin“, câte doi-trei profesori s-au scurtă perioadă de relaxare, condiţi- Presa din ţară, controlată în totali-
uitat la meci împreună cu studen- ile din cămine și de la cantine au re- tate, nu a publicat nicio știre despre
ţii, apoi au rămas să doarmă în ca- devenit greu de suportat. De la înce- greva de la Nicolina sau despre revol-
merele directorilor educativi, iar afa- putul lunii martie, securiștii ieșeni in- ta studenţilor. În dictatura comunis-
ră era agitaţie: rectorul, prorectorii formau la București despre „deficien- tă, propaganda încerca să convingă
Universităţii și civili necunoscuţi su- ţe în asigurarea condiţiilor de cazare că, dacă nu se vorbea despre un eve-
pravegheau complexul de pe aleile și masă“ și că au insistat la rectorul niment, atunci acesta nu se petre-
dintre cămine. Steaua a câștigat, iar Universităţii „Al. I. Cuza“ să le reme- cuse. Așa cum am precizat deja, s-a
victoria a fost sărbătorită într-un me- dieze, „pentru a preveni apariţia unor reușit și blocarea canalelor de trans-
diu controlat, fără efuziuni publice. stări de spirit negative“. La revenirea mitere a informaţiilor în străinătate
În documentele Securităţii am frigului, în toamna lui 1987, etajele (dacă acestea au existat). La aniver-
descoperit o singură frază care re- superioare ale căminelor din com- sarea unui an de la revoltă, la postul
flectă aceste măsuri. În dimineaţa de plexul „Codrescu“ (ale Institutului de radio „Europa Liberă“ s-a transmis
27 februarie 1987, cpt. Gavril Florin de Medicină și Farmacie) nu aveau un comentariu și s-au citit extrase din
Petru, șeful Serviciului 1, a telefonat apă, nici caldă, nici rece, iar în cămi- registrul ofiţerilor de serviciu (cadre
la Inspectorat și a transmis că „la că- nele Institutului Agronomic se con- didactice) de la Universitatea „Al. I.
minele stud(enţești) s-a păstrat per- sumaseră cotele de energie electrică Cuza“. La 10 martie 1988, Serviciile 1
manenţa [subl. m.] și nu sunt proble- în primele 20 de zile ale lunii noiem- și 3 din Securitatea judeţului Iași au
me deosebite“. Ofiţerul de serviciu a brie, astfel că s-a decis „restricţiona- întocmit un „plan de măsuri în cazul
raportat, imediat, șefului Securităţii, rea severă în următoarele zile, pentru «Hermes»“ pentru depistarea per-
col. Ciurlău Constantin. încadrarea în limitele admise“, ceea soanei care a transmis informaţiile
Aparent, studenţii și-au r eluat ce crea nemulţumiri printre studenţi. în străinătate. Pentru descoperirea

| 198 7 |
„ canalului“ folosit, se prezentau două piste de investigat: Miliţie din sate, care făceau treaba securiștilor în comu-
intermediarul ar fi fost un cetăţean străin sau documente- ne, și ofiţerii din orașe i-au preluat și au continuat să-i su-
le ar fi fost transmise direct în exterior de un cetăţean ro- pravegheze sau să-i folosească în reţelele de informatori.
mân. Se intensifica munca de securitate în rândul cadrelor Pentru cei care și-au continuat studiile, Securitatea Iași
didactice și a personalului de la Universitate, mai ales a ce- a diversificat metodele de urmărire. Studenţii nu erau scă-
lor care avuseseră acces la „camera de permanenţă“, se re- paţi din vedere nici în timpul vacanţelor, corespondentele
analizau informaţiile adunate despre ziariștii străini care din teritoriu primind ordinul de a-i supraveghea – se urmă-
vizitaseră orașul și a străinilor la studiu etc. În documen- reau „comportamentul, atitudinea, comentariile pe care le
tele consultate nu am găsit soluţionarea acestei enigme. face, persoanele pe care le contactează și eventual inten-
ţiile ce le are“. La rândul lor, profesorii și informatorii i-au
„Pe dumneata te-am mai văzut pe o listă...“ ţinut în frâu și „i-au influenţat pozitiv“ până la terminarea
La începutul lunii iunie 1987, ziarul local ieșean a publicat facultăţii, iar organizaţiile studenţești i-au citat mereu la
numele studenţilor care obţinuseră premii la etapa naţio- „aspecte negative“. În mai 1989, Ștefan Turza, student la
nală a „concursului profesional-știinţific de știinţe socia- Fizică, a fost convocat la Miliţie de securista lt. Luca Maria.
le“. Printre ei erau și participanţi la protestul din 17 februa- Conform raportului ofiţerului, Turza a recunoscut că „pre-
rie. La festivitatea organizată de Universitatea „Al. I. Cuza“, zenţa sa în grupul studenţilor care au participat la manifes-
rectorul Viorel Barbu, după ce l-a felicitat pe Constantin taţie i-a creat și-i va crea în continuare mari greutăţi, dar de
Bătrînu pentru premiul I, i-a murmurat: „Pe dumneata te- la participare și până în prezent a căutat să se achite de toa-
am mai văzut pe o listă...“. Toţi și-au dat seama despre ce te sarcinile, numele său să nu mai fie citat la aspectele ne-
listă era vorba. gative“. La rândul său, ofiţerul l-a ameninţat de „pericolul
Majoritatea studenţilor din anii terminali au părăsit la care se poate expune [subl. m.] dacă va continua să aibă
Iașul la începutul verii. După ei au plecat și dosarele des- astfel de manifestări [adică să participe la proteste – n.m.]“.
chise de Securitate, împreună cu ordinul ca urmărirea in- Pentru a demonstra că întâlnirea și-a atins scopul, lt. Luca
formativă sau colaborarea să continue. Șefii posturilor de susţinea că studentul „a cerut clemenţă, angajându-se ca
pe viitor să dea dovadă de corectitudine, angajare și supu-
nere în întreaga sa activitate“.
Influenţa pe care o putea reprezenta

Braşovul dă bătăi de cap securiştilor
Unele dosare de urmărire erau în lucru și în decembrie
1989. Altele au fost închise după discuţii ale ofiţerilor cu
cei supravegheaţi, adică după avertizarea că sunt sub lupă
și pot fi pedepsiţi, iar această măsură a fost suficientă pen-
tru a nu mai pune probleme poliţiei politice.
În timpul unor evenimente politice sau după revolta de
la Brașov și extraordinara campanie de presă din străină-
tate, complexurile studenţești ieșene au fost strict supra-
vegheate de patrule cu subofiţeri de miliţie.
În decembrie 1987, securiștii ieșeni au avut de lucru
cu câţiva studenţi din anul I de la Facultatea de Istorie-
Filosofie, care ascultau în cămin postul de radio „Europa
Liberă“ și au aflat astfel despre revolta de la Brașov. Într-
o seară, când s-a stins lumina, au strigat că trebuie să ac-
ţioneze ca la Brașov pentru îmbunătăţirea condiţiilor din
cămin. Informatorii au turnat, iar Securitatea a conside-
rat că atitudinea lor „putea genera stări de spirit ostile
ori comportări și atitudini de natură să afecteze grav or-
dinea și liniștea publică, climatul civic și regulamentele
universitare“. Din cauza spaimei că s-ar putea produce o
nouă manifestaţie studenţească, s-au luat măsuri dure: 7
studenţi au fost avertizaţi și alţi 2 atenţionaţi de către mr.
Matei Constantin, ofiţer de cercetări penale la Securitatea
judeţului Iași, iar episodul a fost raportat șefului DSS, gl-
col Vlad Iulian.
Din noaptea de 2/3 decembrie 1987, patrulele de sub-
ofiţeri de miliţie au reapărut, pentru câteva zile, în toate
complexele studenţești și au raportat la sediul Securităţii
În presa vremii protestul studenţilor n-a existat judeţene situaţia din campusuri din 2 în 2 ore, 24h / 24h.

| 198 7 |
Absolvenţi de facultate şi profesorii lor, pe treptele Universităţii „Al. I. Cuza“, iunie 1989
La fel s-a întâmplat și la un an după protest, când Securitatea BIBLIOGRAFIE:

Fonduri de arhivă:
se aștepta ca studenţii să sărbătorească. Pentru a înăbuși ori- Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii:
ce tentativă, securiștii care se ocupau de mediul universi- - fond Informativ, dosare nr.: 3428; 18253; 907261;
- fond Documentar, dosare nr.: 123, vol. 29; 7929, vol. 317; 6172; 8568, vol. 3;
tar și-au petrecut ore bune printre studenţi, în campusuri. 13419, vol. 1; 18995;
- fond MI-Direcţia Secretariat-Juridică, dosare nr.: 3634, vol. 2; 3637;
- fond Microfilme - Informativ/Bacău, dosare nr.: 84927; 87867;
* N O TA AU T O A R E I : L E S U N T R E C U N O S C ĂTO A R E D O A M N E I A N G E L A - fond Microfilme - Informativ/Iași, dosar nr. 85525;
B Î R S A N Ș I D O M N I LO R P R O F. C O N STA N T I N B ĂT R Î N U Ș I P R O F. U N I V. - fond Microfilme - Reţea/Botoșani, dosar nr. 12494.
D R . A L E X A N D R U F LO R I N P L ATO N P E N T R U G E N E R O Z I TAT E A C U
Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond CC al PCR – Cancelarie, dosar nr.
CARE AU RĂSPUNS LA ÎNTREBĂRILE MELE. SERINELEI PINTILIE ÎI 13/1987
M U LŢ U M E S C P E N T R U S U SŢ I N E R E A E N T U Z I A STĂ .
Open Society Archives (Budapesta) – OSA Archivum:
- HU OSA 205-4-70, Open Media Research Institute, Information Services
Department, Romanian Subject Files, Box 270;
NOTE: - HU OSA 300-5-190, Records of Radio Free Europe/Radio Liberty Research
1. Angela Bîrsan, Dreptul la singurătate, Băile Tușnad, Editura Promaris Print, Institute, Analytic Research Department, Records of Vlad Socor, Box 26.
2008 apud Sorin Bocancea, Doru Tompea, Două decenii de comunism în Iașul
Universitar, prefaţă de Vasile Sebastian Dâncu, Iași, Editura Institutul European, Presă:
2015, p. 349. „Flacăra Iașului“, anul XLIII, nr. 12638, miercuri, 3 iunie 1987;
2. Directorii educativi din cămine erau numiţi de decanate dintre cadrele didactice „Scânteia“, anul LVI, nr. 13830, sâmbătă, 7 februarie 1987.
ale facultăţii care deţinea majoritatea locurilor într-un cămin. Nu aveau atribuţii
administrative, ci se ocupau de activităţi politice, educative și culturale (Sorin Lucrări generale:
Bocancea, Doru Tompea, op. cit., p. 338). Bejenaru, Liviu, Avertizarea lui Titu Maiorescu sau Securitatea din Iași și grupul
3. Între „măsurile preventive“ ale Securităţii figurau și „măsurile de influenţă, „Junimiștii“ (30 noiembrie 1987 – 9 ianuarie 1988), în „Arhivele Securităţii“, București,
prin folosirea reţelei informative sau altor persoane capabile să îndeplinească ase- Editura Nemira, 2004, pp. 535-556;
menea sarcini, în vederea determinării unor elemente să renunţe la intenţia de a Bocancea, Sorin, Tompea, Doru, Două decenii de comunism în Iașul Universitar,
săvârși infracţiuni sau alte fapte antisociale“ (Ordinul ministrului de interne nr. prefaţă de Vasile Sebastian Dâncu, Iași, Editura Institutul European, 2015.
000875 din 15 mai 1976 – ACNSAS, fond MI/Direcţia Secretariat-Juridică, dosar
nr. 3634, vol. 2, f. 236v). Resurse multimedia:
4. În limbajul poliţiei politice, supravegherea informativă era „activitatea orga- - www.cnsas.ro – „România supravegheată“, judeţul Iași;
nizată și continuă de obţinere a informaţiilor de primă sesizare cu privire la per- - https://www.youtube.com/watch?v=0sMw3YZQvRw – TVR Iași, 17 februarie
soanele care iniţiază, pregătesc, comit sau au săvârșit infracţiuni contra securităţii 1987. Revolta studenţilor din Iași, documentar din 17 februarie 2020, realizator Gabriela
statului, precum și la fapte, fenomene sau împrejurări care pot favoriza comiterea Baiardi – mărturii Silviu Alupei, Angela Bîrsan, Constantin Bătrînu, Leonte Ivanov;
unor astfel de infracţiuni“; „se organizează și se desfășoară în rândul cetăţenilor - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/548 – Decretul nr.
străini sau români semnalaţi cu preocupări ostile sau pretabili la asemenea acţiuni“ 240/1982 privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă și reducerea
(ibidem, f. 234v). în continuare a consumului de energie electrică, energie terică, gaze naturale și
alţicombustibili

| 198 7 |
Redacţia postului de radio „Europa Liberă“, Munchen, ianuarie 1982
Ieşirea în stradă a
studenţilor ieşeni,
la „Europa Liberă“
În arhiva scrisă a Europei Libere, de la Open Society Archives din Budapesta, am descoperit
scrisorile trimise din ţară postului de radio și transcriptele emisiunilor care au tratat
subiectul protestului studenţesc.
Surprinzător, prima știre despre protest, în mai 1987, este reprezentată de scrisoarea unui
muncitor român (se pare originar din Ardeal) care lucra în străinătate. În luna septembrie a
aceluiaşi an s-au oferit ascultătorilor mai multe informaţii.
Atrage mai cu seamă atenţia un document trimis la „Europa Liberă“ în numele „Uniunii
pentru Regenerare Morală“, care reconstituie filmul acelor zile friguroase de februarie în
care a avut loc marşul studenţesc. Şi nu oricum, ci pe baza proceselor-verbale redactate de
cadrele didactice care au îndeplinit rolul de „ofiţer de serviciu pe Universitate“. Extrasele din
caietul de procese-verbale al ofiţerilor de serviciu au fost prezentate şi comentate în emisiunea
„Actualitatea românească“ la un an de la protest.
Toate documentele care urmează sunt publicate în premieră.

| 198 7 |
„Ce s-a întâmplat în Iași

în primăvară…“
Scrisoare citită în emisiunea
lui Vlad Georgescu, „De vorbă cu
ascultătorii“, din 17 mai 1987 (scri-
soarea nr. 11). A doua zi, mare
parte din scrisoare a fost relua-
tă în emisiunea „Actualitatea ro-
mânească“, realizată de Șerban
Orescu.
„Domnule Profesor Vlad Georgescu
Am fost de Paști în ţară și mulţi

prieteni din Iași m-au rugat să vă spun
că vă poartă multă stimă, dar se miră
că Dvs nu vreţi să vă ocupaţi de une-
le lucruri care se întâmplă la noi, de-
cât numai dacă se scrie mai întâi în
ziare. Ei nu pot crede că Dvs nu știţi
de ce s-a întâmplat în Iași în primă- Căminul T 17, complexul „Tudor Vladimirescu“, 1 martie 1987
vară; eu eram acolo când într-o seară
mii de studenţi au ieșit în stradă, stri- s ecuristul întreprinderii și au spus adică plata, că într-un manifest se
gând: vrem apă caldă de spălat și lu- că ei muncitorii nu lucră, dar nici nu zice Români, acesta (Ceaușescu)
mină pentru învăţat, că acestea le-au pleacă din fabrică până nu le face pla- ne-a dus de râpă, ne-au murit copiii
fost oprite, seara la 8, și atunci fetele ta. Și le-a făcut-o, dar numai la mun- în fașă, în spitalele îngheţate, în case-
au ieșit din cămin și au chemat și bă- citori, nu și la ceilalţi. le reci, fără hrană, ne-au ucis bătrânii,
ieţii și au plecat în Piaţa Unirii și au Tot așa nu știţi nimic de mani- le-au luat pensiile (le-au furat, adică),
cântat Internaţionala (care nu se mai festele care s-au dat în toată ţara și la oamenii de muncă nu au ce mânca,
cântă de mult, că de, vorbește de robi Universităţi, și la fabrici, și în cutiile nici un Irod nu a ucis atâţia copii și
și de oropsiţi ai vieţii), apoi au cântat de scrisori la blocuri. Că într-o zi un nici un satrap nu a ucis prin foamete
Hora Unirii și aiasta nu se mai cân- cetăţean a găsit în cutia de scrisori și frig atâta popor, doar Stalin și cei de
tă cu: piară dușmanii din ţară; și la un manifest și de frică s-a dus cu el la prin Asia și Africa.
urmă au cântat Deșteaptă-te Române. miliţie, dar acolo i-au spus că de mai Prietenii mei m-au rugat să vă
Pe urmă au purces la stăpânire, la găsește să le rupă el, să nu le mai adu- spun toate acestea că ei nu au cum, ci
partid și cei de acolo au telefonat la că la ei, că ei nu mai prididesc dacă se eu care sunt afară și dacă la un caz că
București (cică le-au cerut studen- ţin de astea că-i plin orașul. mă cheamă mai înainte de termina-
ţii) și de acolo li s-a spus să le dea căl- La București arcul de la expozi- rea lucrărilor nu mă duc; că am văzut
dură și lumină și să nu le facă nimic ţie, înalt de zeci de metri pe care scria ce s-a întâmplat cu ceilalţi.
la studenţi (poate pentru moment) Epoca Ceaușescu epoca de aur, a luat Am spus toate acestea numai din
că și muncitorii din fabrici au venit, foc chiar acolo sus unde scria. Nici minte că nu am putut să iau scrisoare
că nu le dăduse plata, că nu se făcu- aceasta nu se știe la Dvs? Or așteptaţi de la ai mei. Vă rog să iertaţi scrisul și
se planul, dar ei nu aveau cum să-l să se scrie mai întâi în ziar și apoi să să reţineţi numai strigătele de durere
facă; doar nu aveau ce lucra, materii, le spuneţi și Dvs? Poate până ajun- și să știe fraţii din ţară că le-am împli-
și muncitorii au cerut să vorbească cu ge scrisoarea asta, dacă ajunge, oţi fi nit dorinţa de a ajunge la Dvs că greu
Bucureștiul în faţa lor; și s-a vorbit și scris, atunci e tare bine că mult mai am aflat adresa.
de acolo li s-a dat ordin să le facă pla- așteaptă poporul ca să se mai știe și Alger 22 april 1987
ta. Apăi Dvs nu știţi toate astea cum de durerile lui și de cele ce face cu toa- Cu respect, ss / Ion Neghe(?)“
le știa și le vorbea Dl. Bernard? Or nu tă prigoana contra lui, că se mișcă și el
e voie nici la Dvs să se vorbească? Eu cum poate că poliţie ca la noi nu cre- (Open Society Archives – OSA
nu cred, da’ ei au îndoieli. dem că se mai află în lumea civilizată. Archivum, HU OSA 205-4-70, Open Media
Tot așa nu știţi că și în alte orașe Că la noi nu e nici un fel de lege, face Research Institute, Information Services
au fost mișcări de aiastea și s-a oprit stăpânirea ce vrea: la Iași muncitorii Department, Romanian Subject Files, Box
lucrul, au chemat pe directori și pe au strigat hoţilor, ne-aţi furat munca, 270.)

| 198 7 |
„Demonstraţia studenţilor din

Iași a fost evenimentul cel mai
semnificativ al anului școlar trecut“
Deschiderea anului şcolar la
Iaşi, în 1985, după „ritualul
cunoscut“ şi pregătit în
avans: mulţimi, ovaţii,
steaguri şi pancarde
„La deschiderea anului școlar 87/88“ (din emisi- Același discurs nu a menţionat un eveniment impor-
unea „Actualitatea românească“, realizată de Gelu tant care s-a petrecut în seara lui 17 februarie la Iași, și anu-
Ionescu la 16 septembrie 1987). me demonstraţia studenţilor care a pornit de la cămine-
le lor din Copou, a trecut prin Piaţa Unirii și s-a încheiat
„Anul școlar și universitar a fost deschis marţi 15 sep- în faţa sediului judeţenei de partid. Scandând «Vrem apă
tembrie la Cluj după un ritual cunoscut, cu un discurs să ne spălăm și lumină să-nvăţăm!» și «Ajunge!», studen-
cunoscut. ţii ieșeni între care și unii dintre activiștii UASCR-ului au
Un discurs care nu a menţionat în nici un fel mărirea fost primiţi de secretarul cu propaganda care le-a promis
normelor cadrelor didactice, mărire ce intră în vigoare oda- satisfacerea doleanţelor. Într-adevăr, reîntorși în cămine,
tă cu începutul acestui an școlar. Această mărire a norme- studenţilor nu le-a mai fost tăiată apa caldă, nici încălzi-
lor didactice pentru învăţământul liceal și gimnazial nu a rea, nici lumina la orele 8 seara. Puterea a fost surprinsă și
fost dată publicităţii și nici discutată public. În urma ei, o miliţia nu a intervenit. Explicaţia acestei cedări trebuie le-
cifră importantă de profesori își vor pierde locul de mun- gată de faptul că la uzinele de la Nicolina muncitorii erau
că. Cei rămași vor trebui să facă eforturi suplimentare pen- în grevă de mai multe zile; la Nicolina primul secretar ju-
tru a-și menţine salariul – și așa necorespunzător impor- deţean Neculai Ibănescu fusese întâmpinat cu bulgări de
tanţei profesiunii de dascăl, necorespunzător eforturilor zăpadă și, speriat, dispăruse de la faţa locului. Pe străzile
de tot felul pe care un profesor este silit să-l facă, școala orașului studenţii fuseseră înconjuraţi cu simpatie de po-
având astăzi sarcini economice și de producţie care nu-i pulaţia ieșită în balcoane, dar lăsaţi singuri în demonstra-
sunt proprii. ţia lor. Orașul a avut câteva zile de emoţie și de așteptare.

| 198 7 |
Demonstraţia studenţilor a izbucnit ca o consecinţă

a politicii de economii în domeniul energiei. Timp de o
săptămână, înainte de 17 februarie, căminele studenţești,
goale pentru că studenţii erau în vacanţă, dar și întrea-
ga Universitate nu au fost nici încălzite, nici luminate.
Cursurile anului 4, care în mod normal trebuiau să fie men-
ţinute, au fost suspendate și studenţii trimiși în vacanţă
forţată; reîntorși din vacanţă, căminiștii din toţi anii au gă-
sit camerele îngheţate, apa oprită și lumina stinsă la ore-
le 8 seara. Li s-a comunicat că Universitatea își consuma-
se cota de energie; în plus, aceeași instituţie era în imposi-
bilitate financiară de a achita factura costurilor de energie
pe lunile trecute. Bugetele instituţiilor de învăţământ su-
perior din România au ajuns atât de reduse încât nu mai
pot acoperi cheltuieli elementare.
A doua zi după demonstraţie a început seria de pre-
lucrări și ședinţe cu ...cadrele didactice care au fost făcu-
te responsabile pentru tot. Un oarecare tovarăș Floareș
de la partid și-a permis să insulte întreg corpul didactic al
Universităţii. Partidul nu a știut nimic! – a declarat el și
apoi alţi activiști – ca și cum mai este cineva în ţara româ-
nească care să creadă astfel de minciuni.
Au urmat și unele măsuri poliţienești: cadrele didactice
au fost obligate să doarmă în cămine, ca să-i supravegheze
pe studenţi, au fost convocaţi părinţii unor studenţi pentru
prelucrări și ameninţări. Nu au fost însă luate măsuri admi-
nistrative. Puterea locală a adoptat linia mușamalizării –
iar câteva luni mai târziu Neculai Ibănescu a fost numit în
... guvern, secretar al judeţenei de partid venind de la cen-
tru tovarășa Maria Ghiţulică.
Adoptând, cum spuneam, tactica mușamalizării în
acest caz, forţa represivă a pus în aplicare o altă manevră
tipică a ei, și anume aceea a culpabilizării nevinovaţilor.
Căci, în mod evident, nici profesorii, nici părinţii nu au ab- Studente în faţa căminului T 11, complexul
solut nici o vină în această situaţie, ca și în oricare alta în „Tudor Vladimirescu“, iunie 1987
care sunt puși în cauză oameni maturi. Și studenţii sunt,
desigur, tineri în toată firea, independenţi și responsabili. ecare an mai împotmolită într-o orientare eronată. Este
fi
Evitând presiunile asupra lor, partidul a aplicat metoda limpede că actuala conducere politică a ţării este incapa-
presiunilor asupra celor din jurul «împricinaţilor». Așa se bilă să înţeleagă funcţia fundamentală a școlii și să o adap-
procedează și când un om vrea să emigreze, și când contes- teze în chip viabil unor necesităţi ale economiei naţiona-
tă – se contează pe slăbiciunile celor din jur. Acest proce- le. Când economia este în suferinţa pe care o cunoașteţi,
deu ţine de o concepţie primitivă, tribală despre om, des- școala nu poate remedia nimic. Dimpotrivă, chiar, ea per-
pre individualitate – este expresia chiar a desconsideră- petuează erori de fond, pregătind insuficient generaţii în-
rii individualităţii și independenţei ei naturale și legale. tregi, care vor rămâne grevate decenii de-a rândul și vor
Demonstraţia studenţilor din Iași a fost evenimentul prelungi criza chiar și după ce o schimbare mult așteptată
cel mai semnificativ al anului școlar trecut. Pare-se să și va interveni. Rămâne în sarcina unui corp didactic nume-
studenţi din alte centre universitare au ieșit în stradă pen- ros, hărţuit și prost plătit, descurajat și apăsat de suferinţe-
tru aceleași motive. Nu știm însă dacă ei au primit satisfac- le copiilor și tinerilor să încerce a-și face cât mai bine dato-
ţie. Știm însă că, după primul moment de derută, respon- ria, împotriva evidenţelor acestei politici cu totul defavo-
sabilii de partid au început să clameze în ședinţe fraze ca rabilă școlii de calitate. Un mare efort de care depinde, în
acestea: «cine nu e mulţumit cu condiţiile vieţii din cămin fond, viitorul ţării, efort pe care îl fac mulţi profesori și în-
e liber să se mute, să stea unde vrea. Economii sunt pretu- văţători. Un efort eroic uneori, pe care ţin să-l omagiez de
tindeni!» Iată o rezolvare magistrală a problemei, demnă la acest microfon, un efort anonim care reprezintă o formă
de epoca glorioasă a anilor lumină! de rezistenţă intelectuală“.
Anul școlar începe, așadar, sub semnul unei abuzive
măriri a normelor didactice și sub acela al unei demon- (Open Society Archives – OSA Archivum, HU OSA 205-4-70,
straţii de protest. Între aceste două repere, absente din dis- Open Media Research Institute, Information Services Department,
cursul prezidenţial, e restul, adică școala de fiecare zi, cu Romanian Subject Files, Box 270.)

| 198 7 |
Camera de control a postului de radio „Europa Liberă“, Munchen, ianuarie 1982
Procesele-verbale reconstituie
filmul acelor zile de februarie
„Un an de la demonstraţia studenţească din cămine. Am luat legătura cu tov. prorector Puha, iar apoi
Iași“, realizatori Neculai Constantin Munteanu, cu tov. director Nour2 și cu tov. ing. Stanciu3, cărora le-am
Emil Hurezeanu, material prezentat în emisiunea comunicat conţinutul notei telefonice.
„Actualitatea românească nr. 253“, 17 februarie 1988 14 I 1987 (20 – 6h). La orele 22.30, maistrul caloriferist
(editor Vlad Georgescu, N.C. Munteanu, Gelu Ionescu). Apreutesei sesizează că la centrala termică Pușkin4, în sta-
re de ebrietate fiind, caloriferistul Cezar Crăciun a adus ca-
„Ceea ce veţi asculta în continuare reprezintă fil- zanele în stare de suprapresiune. Tov. prorector D. Rusu,
mul proceselor verbale redactate de ofiţerii de serviciu ai înștiinţat, a hotărât să fie verificată situaţia a trei inși și să
Universităţii «Al. I. Cuza» – cu toţii cadre universitare – în fie stinse cazanele. Nimic altceva.
serile și zilele din jurul datei de 17 februarie 1987, când au 31 I 1987 (20 – 6h). La telefonul 40501 n-a răspuns ni-
avut loc în capitala Moldovei mișcări studenţești de pro- meni între orele 22-23. La celelalte puncte termice, presi-
test. Este, de fapt, un film al demonstraţiei, derulat din per- unea gazului foarte scăzută. Dimineaţa, la ora 5.10, a răs-
spectiva celor care au înregistrat-o la nivel oficial și admi- puns fochistul de la 40501, motivând că nu-i merge tele-
nistrativ imediat. Deci: fonul. Gazul a fost în general foarte slab, abia s-au încălzit
ţevile ca să nu îngheţe. Temperatura la cazane 38˚C. Alte
[Insert extrase Hurezeanu – Popper:] probleme nu s-au semnalat. A se vedea de ce acest telefon
«Extrase din caietul de procese-verbale al ofiţerilor de se defectează de obicei sâmbătă seara!
serviciu pe Universitate1 15 II 1987 (20 – 6h). La orele 3.305, am predat cheile
personalului de serviciu. Consemnez de fapt prezentarea
8 I 1987 (20 – 6h). S-a primit o notă telefonică de la acestuia la serviciu.
Comitetul judeţean de Partid care anunţa scăderea puter- 16 II 1987 (20 – 6h). Nimic deosebit. La orele 3.30 am
nică a temperaturii și cerea luarea de măsuri pentru pro- predat personalului de îngrijire cheile de la birouri pentru
tejarea instalaţiilor de încălzire centrală la Universitate și încălzirea sobelor6.

| 198 7 |
Echipa de dansuri populare a Institutului Politehnic

„Gheorghe Asachi“ Iaşi, în 1979
f uncţionează de câteva zile. Centralele termice de la

corp C, E și Grădina botanică nu răspund la apelul de
dimineaţă. La centrala corp B și Complex Pușkin gaz
foarte slab – 28˚C temperatura la cazane! La 2.50 se pre-
zintă personalul de serviciu pentru încălzirea sobelor.
18 II 1987 (20 – 6h). Telefoane primite de la tov. prorec-
tor Puha (21.20) și, de la cămine, prof. C. Păpușoi (căminul
1 – ora 21.40), lector Irina Burlui (cămin 5 – ora 22)12; la ora
22.02, de la tov. prorector Rusu, care cere să mă informez la
căminul din Târgușor – Copou (unde am vorbit cu lector C.
Andrei), apoi să comunic situaţia, care a fost normală, ofi-
Extrase din caietul de procese-verbale; ţerului de serviciu de la Comitetul Judeţean de Partid (ora
document publicat în premieră 22.15)13. Au mai telefonat: M. Zamă (căminul 7 și celelalte –
ora 23.10) și tov. Romenco (turul pe la cămine14 – ora 0.40):
17 II 1987 (20 – 6h)7 totul normal. Tov. maior Paul15 cere (ora 22.35) telefonul de
- ora 21. Miliţia cere numărul de telefon al tov. rec- la poartă, 40279, care nu face apel (portarul a răspuns, de
tor și al tov. prorector Elena Puha. mai multe ori, la interiorul 195). Între orele 22-23, centrale-
- ora 21.20. Tov. rector Viorel Barbu dispune convo- le termice nu au răspuns (de la 41829 mi s-a spus că au alt
carea (telefonică) la Universitate a tov. prorectori, de- program de încălzire16). La ora 3.10 am predat cheile per-
cani și prodecani. sonalului de îngrijire. Între orele 5.20-5.55, centralele de la
- ora 21.40. Tov. prorector Rusu dispune ca tov. di- numerele 40551 și 45620 nu au răspuns. La celelalte, pre-
rector educativ8 Grosu Dumitru să se prezinte la cămi- siunea gazului bună.
nul nr. 19. 21 II 1987 (13 – 20h)17. Telefoane de la centrala
- ora 23.30. Tov. Cora10 cere convocarea de urgen- Universităţii reclamă o defecţiune la masa de comandă.
ţă a tov. directori educativi Popa Gh., Brînzei Rodica, Am cerut să vină cineva pentru verificare. Nu se poate co-
Burlui Irina, Iftimie Gh.; portarul de serviciu semna- munica deloc cu exteriorul. Tov. prof. Davideanu R. cere să
lează că legătura telefonică directă cu pompierii11 nu se facă convocarea tuturor decanilor și a secretarilor șefi de

| 198 7 |
facultate. Numeroase telefoane de la

rectorat. Raportat tov. rector îndepli-
nirea sarcinilor. Telefon de la tov. pro-
rector Rusu18. Paznicul Eftimie a fost
sesizat că este un incendiu la corpul
H. Anunţă pe colonel Radu și pe tov.
prorector Rusu (ora 18.20). Nu era ni-
mic grav – s-a rezolvat cu bine!
20 II 1987 (20 – 6h). Nimic deo-
sebit de semnalat. Tov. Buciuman V.
(interior 149) nu poate porni centrala
pentru că nu are curent.
22 II 1987 (6 – 13h). La ora 8, tov.
ing. Costăchescu centralizează con-
sumul de energie electrică pe că-
mine. La ora 9, tov. maior Paul soli-
cită detalii în legătură cu lipsa ofi-
ţerului de serviciu de la comple-
xul Târgușor – Copou. Comitetul ju-
deţean de partid a solicitat consu-
mul de energie electrică pe cămine.
Ne-a vizitat tov. prorector Rusu și tov.
Bighean de la Ministerul Educaţiei și La absolvire, pe treptele Universităţii „Al. I. Cuza“, Iaşi, iunie 1989
Învăţământului.
22 II 1987 (20 – 6h). Ora 20.45, 26 II 1987 (22 – 6h). La apelul studenţească nu este d enumită ca
verificare telefonică făcută de maior de seară (22.30), nu a răspuns nici o atare – un exemplu simptomatic de
Paul (Ministerul de Interne); ora 21.20, centrală termică. La 5.30, au răspuns cenzură interioară activă.
maior Paul solicită lista ofiţerilor de doar cele de la corpul A și B și de la Este ilustrată aici însăși optica re-
serviciu de la cămine, care nu se află Complexul Pușkin. În rest nimic nou, gimului faţă de factorii disturbanţi
însă aici; în apelul de la orele 22.30, în afară de faptul că în biroul ofiţeru- cu care este confruntat; ei adică, nu
nu răspund centralele termice de la lui de serviciu a fost frig, nu chiar ca există, evenimentele respective sunt
corp A, Grădina botanică și Complex în tren, dar suficient. mătrășite din viaţa publică, unde ofi-
Pușkin, nici de la celelalte centrale 5 III 1987 (20 – 6h). La apelul cial trebuie să domnească deplina fe-
n-am primit răspuns mai târziu. La de dimineaţă (5.15), răspund numai ricire, și refulate din memoria colec-
orele 3.30 am predat cheile persona- centralele termice corp A și Complex tivă. Asistăm, citind sau ascultând
lului de serviciu. Pușkin. Frig în camera ofiţerului de aceste însemnări la consumarea unui
24 II 1987 (20 – 6h). Ora 20.05, tov. serviciu, deci totul normal și fără eve- scenariu reactiv selectiv. Aflăm doar
Bighean de la Ministerul Educaţiei nimente deosebite. că, vreme de câteva zile – datorită de-
și Învăţământului anunţă numărul 6 III 1987 (20 – 6h). Fochiștii sem- monstraţiei nenumite – căldura se
72328 (Ţurcașu, Ghiţulescu), unde să nalează presiune slabă a gazului. În distribuie cu generozitate, pentru ca
fie căutat la nevoie. La ora 20.35, ma- rest nimic deosebit. apoi «normalul» să se reinstaureze: e
ior Paul verifică; la fel, prof. Rotaru 10 III 1987 (20 – 6h). Liniște și pace din nou frig!
cere dacă s-au dat telefoane de la pe toate fronturile. În rest, vorba poe-
cămine. La ora 22h, telefon maior tului: Frig, părinte? – Strașnic frig!19». [Urmează un paragraf tăiat cu sti-
Paul care cere verificarea telefoni- loul, deci, probabil, nedifuzat:]
că a căminelor Pușkin (nu răspund Și acum câteva concluzii. Ceea ce
12 Codrescu, 7 și 8 Pușkin). S-a făcut frapează de la bun început în procese- Perspectiva în care frigul este
verificarea centralelor conform no- le verbale redactate de ofiţerii de ser- echivalat cu «normalitatea» este cea
tei de serviciu, dar nu răspund. La in- viciu pe universitate – iată cum ca- a puterii; se simte oarecum faptul că
tervenţia făcută la ing. Stanciu, aflu tegoria militar-poliţienească de «ofi- profesorii au fost angrenaţi de par-
că centralele funcţionează până la ţer de serviciu» s-a extins și asupra ca- tea oficială, au supravegheat studen-
ora 22h. Nota ofiţerului de serviciu drelor didactice universitare, indiciu ţii, i-au interogat, le-au luat declara-
trebuie actualizată. La sfârșitul me- al atotputerniciei, conceptuale în pri- ţii. Dar în locuinţele lor a rămas la fel
ciului [Supercupa Europei: Steaua- mul rând, a «instituţiilor aulice și com- de frig ca și în sălile de curs sau că-
Dinamo Kiev – n.m.], apel de verifi- plete», cum numea un filosof francez minele studenţești, iar prezenţa for-
care de la tov. Bighean. La 23.55, la fel. instrumentele statului dictatorial – ţată în agricultură și a studenţilor și
La ora 3.15 predau cheile personalului ceea ce uimește, deci, în documentele a profesorilor continuă să deprofe-
de serviciu. ascultate este că nicăieri manifestaţia sionalizeze învăţământul românesc.

| 198 7 |
Nici chiar promovarea în funcţie a

primului secretar de partid de la Iași,
din timpul demonstraţiei, nu poa-
Adnotări 9. Este vorba de unul din căminele
Complexului de cămine Pușkin, de unde
Procesele-verbale ale ofiţerilor de a pornit demonstraţia.
te fi un argument în favoarea «nor- serviciu au fost adnotate ulterior, pen- 10. Instructor al Comitetului Judeţean
malizării“. Soluţionarea ne-conflic- tru ca mersul evenimentelor să fie clar de Partid pentru centrul universitar.
tuală nu este sinonimă cu «norma- redactorilor postului de radio „Europa 11. Apelul la pompieri poate mira, dar,
lizarea». Precedentul ieșean contea- Liberă“. Notele explicative aparţin ex- așa cum s-a văzut mai târziu la București, la
ză. La 26 ianuarie anul acesta, de ziua peditorului scrisorii către postul de ra- dărâmarea bisericii Sf. Vineri, pompierii au
conducătorului, numeroase cămine dio, care se semnează „Uniunea pentru un loc bine determinat în caz de manifes-
regenerare morală“: taţii, greve, demonstraţii (chiar dacă aces-
studenţești din București au fost în-
tea sunt mai degrabă absente în România).
chise cu cheia, pe dinafară, probabil
1. În zilele nesemnalate aici, proce- Astfel, la dărâmarea bisericii amintite, o
ca nu cumva studenţii să-și manifeste sele verbale ale ofiţerilor de serviciu pe mulţime de credincioși asista tăcută la ac-
prea debordant entuziasmul. Suntem Universitate (cadre didactice și cerce- tul de vandalism, toţi cu lumânări aprinse
informaţi, de asemenea, că suprave- tători, în exclusivitate bărbaţi, care ve- în mâini; caracterul eminamente pasiv al
gherea elevilor și a studenţilor a atins ghează la bunul mers al lucrurilor în raza acestei demonstraţii a făcut inutilă inter-
în lunile decembrie și ianuarie forme Universităţii noapte de noapte) semnalau venţia pompierilor, care totuși erau pre-
neobișnuite: între altele s-au interzis numai „nimic deosebit de semnalat“. zenţi, cu tulumbele pregătite. Tunurile
colinzile – tolerate în trecut – s-ar fi 2. Directorul administrativ al de apă de care ei dispun, instalate pe tu-
format astfel mici grupuri... Universităţii „Al. I. Cuza“ – Iași. rele deasupra cabinei mașinilor, pot, da-
3. Șeful Serviciului tehnico-adminis- torită presiunii mari, să rupă pur și sim-
trativ al Universităţii „Al. I. Cuza“ – Iași. plu coloana vertebrală a „ţintelor“, într-un
[Ultimul paragraf, citit în emisiune:]
4. Căminele de fete ale Universităţii sens deloc figurat. S-a aflat ulterior că une-
„Al. I. Cuza“ – Iași. le detașamente de pompieri sunt supuse
Toţi cei care au luat cuvântul, ci- 5. Programul de serviciu al personalu- unei instrucţii speciale, cuprinzând de pil-
team deunăzi în ziar, în legătură cu lui de întreţinere și curăţenie este de 8 ore, dă exerciţii de ochire cu jetul de apă asupra
lucrările ultimei conferinţe naţionale între 6 și 14h; în perioada iernii, însă, feme- unor ţinte imitând silueta umană.
a UASCR, au exprimat hotărârea fer- ile de serviciu au venit de la orele 2-3 di- 12. După demonstraţie, profeso-
mă de a învăţa și munci pentru bine- mineaţa, fără ca pentru aceasta să încase- rii supravegheau din ordin căminele
le și prosperitatea României socialis- ze sporul prevăzut de lege în cazul orelor studenţești zi și noapte, în trei schimburi;
te. Oare când vor avea dreptul studen- suplimentare și al serviciului de noapte. în apropierea căminelor patrula miliţia.
ţii și toţi ceilalţi cetăţeni ai României 6. Întreg personalul administrativ al 13. După manifestaţie, la Comitetul
să muncească pentru binele și pros- Universităţii, de obicei distribuit în vreo 4 Judeţean de Partid s-a constituit un co-
corpuri de clădire, se refugiase în timpul mandament „de criză“ permanent.
peritatea ţării lor, nu ocolind sau ui-
iernii în singura clădire cu sobe, unde, la 14. Reprezentant al Consiliului
tând, ci pornind de la propria fericire
parter, se află și sediul Comitetului de par- Uniunii A s o ciaţiilor Studenţilor
și prosperitate?“ tid pe centrul universitar Iași. Comuniști din centrul universitar Iași,
7. Seara în care a avut loc manifestaţia care, împreună cu alţi activiști și cadre di-
(Open Society Archives – OSA Archivum, studenţească. dactice, patrula între complexele de că-
HU OSA 205-4-70, Open Media Research 8. Fiecare cămin studenţesc are un ca- mine studenţești răspândite în tot orașul.
Institute, Information Services Department, dru didactic ca director educativ, un soi de 15. Probabil că atât numele, cât și gra-
Romanian Subject Files, Box 270.) post de „poliţie internă“. dul reprezentantului Securităţii sunt
fictive.
16. Efect imediat al manifestaţiei: în-
cepuse să se dea căldură!
17. După cum se observă din indicarea
orelor, serviciul de noapte a fost extins și
în timpul zilei, precum și duminicile și săr-
bătorile legale.
18. Secretar de partid pe Universitate
până la următoarele alegeri! Între alte mă-
suri consecutive manifestaţiei studenţești
(ședinţe de critică și autocritică, ancheta-
rea studenţilor de către cadrele didacti-
ce, care le-au luat declaraţii „de alibi“, ce-
rându-le să precizeze unde se aflau în mo-
mentul manifestaţiei și ce făceau acolo,
declaraţii care au dispărut apoi din incinta
Universităţii), prorectorul Rusu și rectorul
Barbu au fost sancţionaţi cu vot de blam
de organizaţia de partid din care fac parte.
19. Vers din G. Topîrceanu, Balada
Studente la „Serbările Mării“ (Costinești, 1986) popii din Rudeni.

| INEDIT |
Execuţia prizonierilor,
sub zidurile Belgradului,
la ordinul lui Suleyman
Magnificul – scenă din
Süleymannâme, manuscris
miniaturat de secol XVI

| INEDIT |
Strivirea
de către elefant
Una dintre cele mai crude
metode de execuţie
D E R E B E C A P Î Ș L AC | F OTO : G E T T Y I M A G E S , V I CTO R I A A N D A L B E RT M U S E U M , T H E WA LT E R S A RT M U S E U M , W I K I M E D I A C O M M O N S
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuţie sau de tortură mai puţin
cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
Destinată în principal dezertorilor și trădătorilor, dar și hoţilor, aceasta a fost folosită
cu precădere în zonele unde trăiau elefanţii, adică în Asia și în Europa Orientală.
C
ei mai mulţi istorici consideră că metoda a fost
scoasă din uz în secolul al XIX-lea, odată cu
creșterea influenţei britanice în Asia, mai cu
seamă în India. Elefanţii proveneau în mare
parte din India, dar uneori erau puși în circula-
ţie și de Curtea savafidă din Iran. De multe ori expuși cu ocazia
unor evenimente importante sau procesiuni, erau meniţi să
evidenţieze dominaţia sultanului asupra întregii lumi, inclu-
siv a animalelor exotice, care erau extrem de rare în Europa.
Aceeași gândire politică exista și în Imperiul Bizantin,
unde populaţia avea oportunitatea de a vedea ele-
fanţi (care fuseseră primiţi cadou de către împăraţi) în
Hipodrom, în cadrul spectacolelor. De exemplu, în 1054,
Constantin al I X-lea Monomahul a organizat o paradă Damnatio ad bestias: leopard atacând un criminal. Mozaic
prin Constantinopol cu doi elefanţi, primiţi de la califul roman de secol III, de la Muzeul de Arheologie din Tunisia.
Egiptului fatimid, drept mulţumire pentru că fusese ajutat
cu un transport de grâne când în Egipt era secetă. vieţii oamenilor, dar și a animalelor sălbatice, care – prin
Este cunoscută practica de a da prizonierii animalelor, dresaj – îi îndeplineau poruncile. Publicul este însă esen-
fie ca metodă de execuţie, fie spre plăcerea sau amuzamen- ţial pentru dramatizarea unui ceremonial, ca participant
tul unei mulţimi adunate în tribune. În Imperiul Roman, activ sau dorit la faţa locului pentru a vedea, cu sufletul la
era folosită pentru persecutarea creștinilor, spre intriga- gură, impresionat, indignat sau râzând de cele întâmplate.
rea spectatorilor din tribune care priveau și strigau entu- Festivismul servește puterii ca element de legitimare și de
ziasmaţi. Pedeapsa se numea damnatio ad bestias și era re- comunicare. Suplicii și pedepse corporale, execuţii și defilări
zervată tâlharilor și ucigașilor. Înfometarea la care fuseseră ale condamnaţilor mobilizează toată populaţia. Participarea
supuși declanșa furia și agresivitatea leilor în arenă. În ca- poporului este necesară, dorită și cerută de puterea care își
zul elefanţilor se proceda diferit – le era indusă furia prin afirmă și reafirmă dreptul la control asupra violenţei.
dresaj și declanșată prin comenzi verbale.
Mulţi călători europeni în India relatează cum era ma- De ce era preferat elefantul?
nipulată starea psihică a elefanţilor, făcându-i să devină În comparaţie cu alte animale sălbatice și exotice, elefan-
dintr-odată foarte furioși. Spre deosebire de lei, elefanţii ţii sunt ușor de dresat și inteligenţi, de aceea îi și întâlnim
puteau fi dresaţi să ucidă și puteau fi folosiţi în tortură. În des la circuri, în zilele noastre. Erau simboluri ale pute-
unele situaţii, execuţia era oprită tot prin comenzi verbale. rii și triumfului în imperiile coloniale și reprezentau pie-
Execuţia publică avea un rol important pentru consoli- sa de rezistenţă a colecţiei de animale din Europa. Pe lân-
darea puterii conducătorului care își reafirma astfel supre- gă aceasta, elefanţii uimeau prin mărimea și greutatea lor,
maţia și controlul asupra populaţiei. El avea putere asupra prin trompă și prin sunetul lor s pecific, a
ceste aspecte fiind

| INEDIT |
Armata lui Hannibal trecând râul Ron, în

218 î.Hr. Gravură din volumul Great Men
and Famous Women: A Series of Pen
and Pencil Sketches, de Charles F. Horne,
publicat în 1894.
Elefanții sunt folosiți la muncile grele și în ziua de azi, ca de

exemplu la căratul lemnelor. Fotografie realizată în Kerala, India,
în august 2008.
otate de călătorii străini, îndeosebi europeni, în jurnale-

n
le lor. Fildeșul a fost și el mereu un obiect de preţ, fiind fo-
losit pentru bijuterii sau sculpturi.
Cei mai cunoscuţi elefanţi erau cei indieni (Elephas
maximus maximus), cei africani (Elephas loxodonta cy-
clotis) fiind mai puţin folosiţi. O atenţie aparte era acorda-
tă elefanţilor albi, foarte rar întâlniţi în cronici. Ibn Battuta,
un învăţat arab care a călătorit mult în Africa și Asia în se- Detaliile
execuţiei
colul al XIV-lea, scrie în memoriile călătoriilor sale că sul-
tanul din Junakar deţine un elefant alb, fiind singurul pe
care l-a văzut în viaţa lui. Același autor notează că elefan-
ţii erau dresaţi să se încline în faţa sultanului în cadrul ce- Este bine-cunoscut evenimentul din 218 î.Hr., când
remoniilor și al procesiunilor. Hannibal a traversat Alpii cu armata din care făceau par-
Elefanţii erau folosiţi și la diferite munci pentru a căra te și elefanţi, în cadrul celui de-Al Doilea Război Punic.
greutăţi pe care un cal sau un măgar nu ar fi putut. Ei că- Elefanţii din Cartagina erau elefanţi africani, mult mai
rau piatră, de exemplu, sau erau folosiţi pentru a dărâma mari și mai grei decât cei indieni. Existau însă și dezavan-
copaci. Întâlnim multe surse care descriu folosirea lor în taje – animalele intrau în panică și striveau oamenii, fie ad-
transportul persoanelor, mai cu seamă al împăraţilor și sul- versari, fie aliaţi. De aceea Hasdrubal a dispus ca oamenii
tanilor. Aceștia erau împodobiţi cu flori, diverse materia- care îi călăreau să aibă un ciocan și un cuţit cu lama foarte
le textile și clopoţei, fiind folosiţi și în cadrul spectacolelor, ascuţită, cu care trebuiau să taie coloana vertebrală a ele-
unde se lupta între ei sau cu alte animale. fanţilor, dacă începeau să calce soldaţii de partea lor.
În cadrul dresajului pentru execuţie, elefanţii puteau fi
antrenaţi să execute prizonierii repede sau încet, să îi sufo-
Un proces dificil ce, să le rupă membrele sau să le zdrobească craniul foar-

te rapid. O altă metodă era rostogolirea peste condamnaţi,
ceea ce provoca ruperea oaselor datorită greutăţii enor-
Dresajul era un proces lung și agresiv; elefantul era înfometat, me a elefantului. Erau și situaţii în care le era dată liber-
după care i se limita libertatea de mișcare. Astfel învăţa să tatea prizonierilor, dacă reușeau să scape cu viaţă din ca-
răspundă când i se striga numele sau când i se poruncea să se lea animalului.
ridice și să se așeze. Însă nu doar dresajul era dificil, ci și captu- În India secolului al X-lea î.Hr., această metodă de exe-
rarea. Femelele domesticite erau folosite pentru a atrage mas- cuţie era aplicată prin lege hoţilor și celor care își însușeau
culi din sălbăticie, care fuseseră exilaţi din turma lor din cauza bunuri pe nedrept. De exemplu, o proprietate mobilă sau
agresivităţii. imobilă rămasă fără stăpân trecea în subordinea unui

| INEDIT |
Elefanți folosiți pentru a ucide rebeli în Imperiul Mogul. Miniatura din cronica indiană Akhbarnama,
realizată în jurul anului 1590, face parte din colecția Victoria and Albert Museum.
omitet constituit special pentru asemenea cazuri. Dacă

c așeza pe p
ământ și îl strivea cu picioarele.
cineva o lua cu forţa, regele poruncea executarea lui prin Robert Knox, căpitan în slujba Companiei Indiei de Est
strivire de către elefanţi. britanice, povestește în amintirile sale despre elefanţii din
Ceylon, Sri Lanka de astăzi, care pe atunci era colonie bri-
Mărturii de la faţa locului tanică. Pe lângă multe alte aspecte cum ar fi bolile lor sau
Cele mai multe relatări despre această practică le avem capturarea în sălbăticie, el evidenţiază și folosirea lor în
de la călătorii europeni sau americani care au călătorit în execuţii. Erau puși să rupă cu dinţii și fildeșii trupul con-
India. Să nu uităm că britanicii au avut o influenţă deo- damnaţilor, iar apoi să îl dezmembreze. Knox a și desenat
sebită în Asia prin intermediul compani- o asemenea scenă în jurnalul său (foto).
ei Indiei de Est, apoi prin transformarea În 1814, un ziar din Bombay, India, rela-
Indiei în colonie britanică, la mijlocul se- tează o execuţie cu ajutorul elefantului. Un
colului al XVIII-lea. sclav și-a omorât stăpânul, fratele unui șef
De exemplu, Alexander Hamilton, cu- de trib. A fost adus un elefant care avea pe
noscutul revoluţionar american și unul spate un mahout (conducător de elefant),
dintre părinţii fondatori ai Statelor Unite împreună cu oameni care aveau în mâini
ale Americii, povestește în amintirile sale beţe de bambus. Condamnatul a fost legat
cum se desfășura o asemenea execuţie în de picior cu o funie, al cărei capăt era le-
Siam, în secolul al XIX-lea: Condamnatul gat de piciorul elefantului, care l-a tras cu
era legat de un lemn înfipt în pământ, după putere șapte-opt pași, până i-a rupt mem-
care elefantul era adus în faţa lui și îl încon- brele. După 450 de metri, prizonierul era
jura de câteva ori. Când călăul dădea co- acoperit în noroi și cu trupul sfărâmat.
manda verbală (o onomatopee), animalul După aproximativ o oră de tortură, ele-
își înfășura trompa în jurul omului, smul- fantul a fost instruit să se îndrepte în afa-
gea lemnul și îl arunca în sus. Prindea omul ra orașului, unde l-a omorât pe bărbat, stri-
din cădere cu dinţii, după care îl scutura, îl vindu-i capul cu piciorul.

| INEDIT |
Elefanţi Joseph von Lamberg și Niklas Jurischitz, i-au relatat acestu-

ia la întoarcere că, în drumul lor spre sala de audienţă, în pri-
primiţi în dar
ma parte a curţii palatului, au văzut mulţi cai și doi elefanţi.
Când Hans Ludwig von Kuefstein, trimisul kaiserului
în 1628, a ajuns la Edirne, a fost întâmpinat de un corte-
În Imperiul Otoman, elefanţii erau un cadou diplomatic giu impunător care includea doi elefanţi, care au apărut
trimis de obicei de Sultanatul Mameluc, împreună cu am- într-un spectacol dat în cinstea lui în ziua următoare.
basadorii lor. De exemplu, Murad al II-lea a primit un ele- Elefanţii s-au bucurat de un cult deosebit în Imperiul
fant de la sultanul Barsbay în 1438, iar sultanul Çakmak Mogul din India. Akhbarnama, cronica indiană care
a trimis încă trei în plus, parte dintr-un cadou trimis în povestește domnia lui Akhbar cel Mare (al treilea împărat
același an. Un elefant i-a fost trimis al dinastiei mogule, care a domnit între
cadou lui Mehmed al II-lea în 1453, cu 1556 și 1605), menţionează cum aces-
ocazia cuceririi Constantinopolului, și ta a condamnat mulţi oameni să fie
încă unul în 1457, cu ocazia circumcizi- striviţi de elefanţi, el urmărind fieca-
ei fiilor săi. Elefanţii, la fel ca alte ani- re execuţie și judecând performanţa și
male exotice, erau daruri care reflec- vitalitatea animalelor. O miniatură din
tau statusul celui care oferă și celui acest manuscris arată un elefant care
care primește. Bineînţeles că amân- își înfășoară trompa în jurul condam-
două părţile aveau resursele necesare natului, fiind controlat de călăreţul
pentru a asigura supravieţuirea unui care stă pe gâtul lui, în timp ce mulţi-
asemenea animal în captivitate. mea adunată în cerc privește execuţia.
O altă sursă care menţionea-
ză faptul că otomanii aveau în pose- Motiv de uimire, în Occident
sie asemenea animale exotice este În Europa creștină, damnatio ad bes-
Süleymannâme, un manuscris mi- tias nu mai exista, animalele fiind fo-
niaturat care relatează evenimente- losite în scopuri domestice sau pentru
le importante din viaţa unuia dintre război. Dacă, în Asia, un elefant era o
cei mai cunoscuţi sultani, Suleyman I apariţie obișnuită, în Europa el repre-
Magnificul. Una dintre scene arată un zenta un obiect al admiraţiei și al ui-
elefant călcând prizonieri sub zidurile mirii. De exemplu, la Londra, în 1675,
Belgradului, fortăreaţa ungară pe care a fost adus un elefant din India, pe care
Suleyman a cucerit-o în 1521. În minia- Prizonier ucis de elefant în timpul domniei oricine îl putea admira pentru suma de
tură este redat animalul cu gâtul și pi- lui Akhbar, miniatură din Akhbarnama 3 șilingi. Ce-i drept, era nedomesticit și
cioarele ornate, iar – pe spate – doi că- foarte agresiv cu cei care îl îngrijeau,
lăreţi care îl dirijează; cu piciorul stâng lovindu-i cu trompa. Prin urmare, oa-
strivește trupul prizonierului. Suleyman privește din cor- menii s-au hotărât să-l ardă de viu, iar elefantul și-a rupt
tul lui, fiind înconjurat de oficiali și de armată. Unii cerce- un fildeș încercând să evadeze.
tători consideră această scenă neverosimilă, considerând
că fost realizată la comandă, pentru a servi propagandei ***
imperiale. Totuși, prezenţa unui elefant în Balcani în se- Execuţia sau tortura cu ajutorul elefantului a fost unul
colul al XVI-lea trebuie să fi fost o priveliște spectaculoasă. dintre aspectele care au marcat întâlnirea dintre Orient și
Și mongolii foloseau elefanţi: Timur Lenk a avut ele- Occident. Prin influenţa sa, Imperiul Britanic a determi-
fanţi în armata sa, în bătălia de la Ankara din 1402, împo- nat civilizaţiile din Asia să renunţe la aceste practici, pre-
triva lui Bayazid I Fulgerul. cum și la altele care implicau cruzimea faţă animale, spre
Trimișii lui Carol al V-lea la Istanbul în 1531, amuzamentul oamenilor.
BIBLIOGRAFIE Lumea animalelor. Realităţi, reprezentări, simboluri, volum Alexander Hamilton, The Account of East-Indies.
Maria Leontsini, Byzantine References to the Flora îngrijit de Maria Magdalena Szekely, Editura Universităţii 1688-1723, The Second Edition, volume II, Asian
and Fauna of the Arabian Peninsula and the Classical Greek „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, 2012 Educational Services, New Delhi, 1995
Tradition (4th -12th c. AD), in Arabia, Greece and Byzantium Ibn Battuta, Travels in Asia and Africa. 1325-1354, Robert Knox, An Historical Relation of the Island
Cultural Contacts in Ancient and Medieval Times, edited by Routledge, Taylor and Francis Group, Lomdon and New Ceylon in the East Indies, printed at Chaudhary Offset
Abdulaziz Al-Helabi, volume II, Riyadh, 2012 York, 2013 Process, AES Print, New Delhi, 2004
Thomas Allsen, The royal hunt in Eurasian History, Sujit Sivasundaram, Trading knowledge: The East Norman Chevers, A manual of medical jurispruden-
University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 2006 India Company’s elephants in India and Britain, in The ce for Bengal and the north-western provinces, published
Constanţa Vintilă Ghiţulescu, Maria Pakucs Willcocks, Historical Journey, volume 48, issue 1, 2005 by order of Government, Calcutta, Bengal Military Orphan
Spectacolul public între tradiţie și modernitate. Sărbători, Adrian Goldworthy, Press, 1856
ceremonialuri, pelerinaj și suplicii, Institutul Cultural Cassell Military Papaerbacks, printed Amy Singer, Enter, Riding on an Elephant: How to
Român, București, 2007 in Great Britain, 2000 Approach Early Ottoman Edirne, in Journal of the Ottoman
Marianna Szczygielska, Elephant empire: zoos and Suraiya, Faroqhi, A cultural history of the ottomans. and Turkish Studies Association, volume 3, number 1, 2016
colonial encounters in Eastern Europe, in Eastern Europe, The Imperial Elite and its Artefacts, I.B. Taurus, 2016 Hedda Reindl-Kiel, Dogs, Elephants, Lions, a Ram
Cultural Studies, Taylor & Francis Group, volume 34, is- Patrick Olivelle, Manu’s code of law, A Critical Edition and a Rhino on Diplomatic Mission: Animals as Gifts to
sue 5, 2020 and Translation of the Mänava-Dharmasästra, Oxford the Ottoman Court, in Animals and People in the Ottoman
Maria Magdalena Szekely, De ce animalele?, în University Press, 2005 Empier, edited by Suraya Faroqhi, Istanbul: Eren, 2010

| INEDIT |
Statuile reprezentând elefanți

sunt frecvente în Sud-Estul
Asiei. Cea din imagine se
află lângă templul budist din
Chiang Mai, Thailanda.

| PORTRET |
1 iulie 1925, turneul de tenis de la Wimbledon: Suzanne Lenglen (dreapta) și Bunny Ryan joacă împotriva domnișoarelor
E. Boyd și H. S. Utz
Game. Set. La Divine

Suzanne Lenglen, o sportivă emblemă
D E M I H A E L A S I M I N A | F OTO : G E T T Y I M A G E S , P R O F I M E D I A
Unu, doi, trei, patru… douăzeci și unu. De pliseuri. Acoperișul uneia dintre arenele centrale
din complexul sportiv Roland-Garros se deschide lent, pliseu cu pliseu. Ploaia s-a oprit, a ieșit
soarele dintre nori. Să înceapă jocul.
P
e promenada din Nisa o fetiţă mânuiește o cap, astfel încât tatăl ei, Charles Lenglen, a decis că îi va
jucărie diabolo1. Cu graţie, cu măiestrie și cu face bine să se apuce de sport. De tenis. Peste drum de vila
spectatori. Nimic diabolic în acest joc, ci dim- de pe Riviera Franceză unde locuia familia Lenglen pe
potrivă, ceva… divin. „La Divine“ (Divina), timp de iarnă (între timp, se mutaseră din Paris în Nordul
cum au numit-o francezii pe Suzanne Franţei) era Clubul de Tenis din Nisa, așa că opţiunea pen-
Lenglen, prima jucătoare profesionistă de tenis din isto- tru tenis era și una cât se poate de comodă. După ce tatăl lui
rie, o sportivă emblemă a Franţei, fetiţa care făcea specta- Suzanne, cunoscut ca Papa, a văzut că fiica sa are talent în
col pe promenada Rivierei Franceze. mânuirea rachetei de tenis, fapt pentru care nu i-a trebu-
Lenglen s-a născut în 24 mai 1899 în Paris. A fost un it prea mult timp, și-a asumat rolul de antrenor al fetei și a
copil destul de bolnăvicios, astmul îi cam dădea bătăi de început instrucţia. „Fille stupide!“ (Fată proastă!) se auzea

| PORTRET |
La Divine în 1925,
pozând într-un
nou echipament
de tenis

| PORTRET |
Lenglen în acțiune, la Wimbledon
deseori din gura lui Papa atunci când opii, și niște mingi de tenis care ară-
c
Suzanne rata vreo lovitură. Viitoarea tau cu adevărat hidos.“
sportivă nu era deloc menajată de ta- Autorul american Larry Engel
tăl-antrenor, care i-a implementat un man scrie în cartea sa The Goddess
regim dur și epuizant de antrenamen- and the American Girl (biografia
te și care o ghida spre un stil agresiv lui Suzanne Lenglen și a jucătoarei
de joc, caracteristic bărbaţilor care ju- americane Helen Willis) că Charles cu racheta, Suzanne Lenglen a ajuns
cau tenis. Lenglen zicea adesea o povestioară. în finala Campionatelor Franceze.
Suzanne Lenglen își amintea: Cândva, într-un cazinou din Nisa, a În aceeaşi perioadă a câştigat şi pri-
„A fost o zi pe care nu o voi uita ni- întâlnit un ghicitor pe care l-a întrebat mul ei turneu internaţional pe zgură,
ciodată... Tocmai împlinisem 12 ani, dacă fiica sa va deveni o mare campi- desfășurat tot în Franţa (World Hard
tata se întorsese de la Compiègne și oană. „Mai mult decât atât“, i-ar fi răs- Court Championships). Apoi a înce-
mi-a spus: «Uite, ţi-am luat o rache- puns ghicitorul. put Primul Război Mondial și jocul
tă de tenis și niște mingi. Să vedem Invenţie sau nu atunci, globul ma- s-a oprit. Tânăra tenismenă și-a con-
ce poţi face în faţa unui fileu.» Mi-a gic al istoriei a confirmat ulterior. tinuat antrenamentele. Bună mișcare,
dat racheta pe care o cumpărase cu În 1914, la aproape patru ani de pentru că, firește, istoria avea să conti-
trei franci jumătate, o rachetă pentru când a lovit prima oară mingea de t enis nue în ciuda dezastrelor provocate de

| PORTRET |
În 1926, sportiva a primit de la Regina Maria a Angliei medalia comemorativă

a Jubileului de argint, pe arena centrală de la Wimbledon
Francezii aveau un nou simbol al cu stângul și în al doilea, Lenglen a în-

mândriei naţionale: „notre Suzanne“ ceput să tușească, apoi să plângă, iar
(Suzanne a noastră). Sau „La Divine“, în cele din urmă i-a informat pe orga-
cum avea să devină cunoscută pe tot nizatori că nu poate continua jocul.
mapamondul. Aproape inevitabil, au urmat acuza-
Într-un articol apărut ulterior, inti- ţii de simulare a bolii din partea pre-
tulat „Meciul meu cel mai emoţionant“, sei și chiar a publicului. E drept, tenis-
Lenglen a mărturisit că, în timpul fina- mena noastră avea ceva istoric în acest
lei de la Wimbledon, s-a simţit… con- sens. Nu o singură dată s-a întâmplat
strânsă să apeleze la un mic ajutor care ca, după ce acuza accidentări sau stări
să îi dea puţin… curaj, să îi menţină mode rău în timpul vreunui meci de te-
ralul ridicat. Ce o fi fost oare? nis, seara să fie surprinsă dansând și
Răspunsul într-un set viitor, câteva petrecând. Presa vuia, p opularitatea-i
rânduri mai încolo. sporea.
Anul următor, în 1922, Lenglen și-a
Un palmares uimitor luat revanșa în faţa Mollei Mallory la
Anul următor, în 1920, Lenglen a re- Wimbledon, unde a învins-o specta-
venit la Campionatele Franceze și de culos cu 6-2, 6-0. În (doar) 26 de minute.
această dată a câștigat titlul de campi- „Doamnă Mallory, astăzi v-am
oană. Primul dintre cele șase pe care arătat ce v-aș fi putut face anul tre-
onflictul mondial. Și să-i ridice min-
c avea să și le adauge în palmares, con- cut la New York“, i-a spus franţuzoai-
gea la fileu franţuzoaicei. Pe lângă ta- secutiv. Alături de cinci din șase cupe ca adversarei la finalul competiţiei.
lent și strădanie, contextul unei ţări Wimbledon pentru care s-a luptat. Plus „Domnișoară Lenglen, mi-aţi făcut as-
care tocmai ieșise din război, învin- două medalii de aur (simplu și dublu tăzi ce v-am făcut eu anul trecut la New
gătoare din fericire, dar extenuată din mixt) la Jocurile Olimpice de Vară de York. M-aţi învins“, a răspuns aceasta.
toate punctele de vedere, i-a servit lui la Anvers din 1920. Oricum, raportul victorii-înfrângeri
Suzanne Lenglen. În total, Suzanne Lenglen a adunat al jucătoarei de tenis Lenglen vorbește
Franţa și francezii, ca întreaga 241 de titluri pe parcursul carierei, a de la sine: 341-7, adică un procent de
lume de altfel, aveau nevoie să (se) câștigat 181 de meciuri de tenis succesiv câștig de aproximativ 98%.
joace din nou. Pentru asta era acolo și a fost înfrântă o singură dată în peri- Cum a reușit această performanţă?
domnișoara Lenglen, care în 1919 a oada 1919-1926. S-a întâmplat în 1921, în Răspunde chiar ea: „Metoda mea? Nu
participat la Wimbledon, a jucat fina- New York, la Campionatele Naţionale cred că am vreuna. Pur și simplu îmi
la cu Dorothy Lamber Chambers (care din Statele Unite ale Americii. Atunci dau frâu liber pasiunii și nu mă mai
nu avea în palmares decât șapte victo- a fost învinsă de campioana en titre gândesc la nimic altceva în afară de joc.
rii la Wimbledon…), a câștigat și a de- Molla Mallory, o jucătoare cu un stil Încerc să lovesc mingea cu toată forţa
venit astfel prima franţuzoaică deţi- la fel de agresiv ca cel al franţuzoaicei. mea și să o trimit acolo unde nu este ad-
nătoare a trofeului turneului englez. După ce a pierdut primul set și a intrat versarul meu.“

| PORTRET |
Suzanne Lenglen
și Molla Mallory,
fotografiate
înaintea unui
meci, probabil cel
din 1920

| PORTRET |
O picătură
de coniac
Istoricii sportivi și specialiștii remarcă faptul că, pe lângă
tehnică și tot ce mai ţine de detaliile strict sportive, munci-
te și antrenate, jocul lui Suzanne Langlen dezvăluia întot-
deauna și o componentă de spectacol. Săriturile ei în aer,
cu braţele și picioarele întinse perfect ca într-o coregrafie
de balet, completau la fix loviturile de minge extrem de pu-
ternice și precise. Nu se jena nici de la comportamente mai
puţin sportive, cum ar fi să izbească cu racheta de pământ
sau să mai scape câte o înjurătură când se enerva.
Și aceasta nu era singura chestiune scandaloasă, mai
puţin sportivă. În oceanul de victorii al tenismenei fran-
ceze se strecura adesea și câte o picătură de coniac. Una,
două, trei... . Acestea reprezentau „micul ajutor“ pentru
curaj și susţinere a moralului de care pomeneam mai sus,
la meciul de la Wimbledon din 1919. În pauzele dintre se-
turi, domnișoara Lenglen sorbea câte o înghiţitură de co-
niac, în loc de apă. Însuși Papa îi pasa cu precizie sticluţa
cu licoare ori de câte ori era nevoie. Sticluţă din aceea mică,
plată, din metal, știţi, nu? În care nu vezi ce este, dar nici
greu să îţi imaginezi nu îţi e. Nici oficialităţilor din tenis nu
le-a fost și, în timp, au descoperit obiceiul mai puţin spor-
tiv al franţuzoaicei, pe care, firește, l-au dezaprobat și inter- Lenglen se urcă în avionul francez Rayon d'Or împreună
zis. Ce putea să facă sportiva? S-a adaptat la... joc. Sticluţa cu partenerul său, Baldwin M. Baldwin, după turneul de la
de metal a fost scoasă de pe teren și a fost înlocuită de cu- Wimbledon din vara anului 1932
buri de zahăr îmbibate în coniac, care ajungeau în sticlele
de apă pe care Lenglen le bea la competiţii. Sigur că obice- Într-adevăr, sportivei îi plăcea mult să câștige. Și să
iurile de acest gen au creat și un val de controverse care se câștige mult. Tot. Doar că performanţele ei în tenis i-au
mai revărsa din când în când, rar totuși, peste sportivă. Și adus victorii materializate în multă, foarte multă faimă, nu
sigur că acesteia nu îi păsa. O interesau doar jocul și victo- și în bani. Ceea ce o va face să se retragă din tenisul pentru
riile ei. Și încă ceva. Apariţiile. amatori în 1926 și să ia calea tenisului profesionist, deve-
La Divine și-a imprimat numele în istorie nu doar ca nind prima sportivă profesionistă din istorie.
sportivă de top, ci și ca femeie cu o personalitate puternică, Aici este nevoie de o scurtă clarificare de context: până
pe cât de îndrăzneaţă, pe atât de atractivă, într-o epocă pe la așa-numita „epocă a Open-urilor“, care a debutat în 1968,
măsură, cea a jazz-ului (The Roaring Twenties). Pentru toa- jucătorii de tenis din turneele consacrate, indiferent de per-
te acestea era nevoie de o îmbrăcăminte adecvată, pe mă- formanţă, erau sportivi amatori care jucau fără a primi pre-
sură. Lenglen l-a însărcinat pe Jean Patou să îi facă echi- mii în bani. Paradoxul cumva era că profesioniștilor, deci
pamentul de tenis: fustă plisată cu gleznele la vedere (arti- celor care puteau monetiza sportul, nu li se permitea să joa-
col ce va deveni un fel de marcă a jucătoarei), bluză cu mâ- ce în marile turnee, inclusiv în cele de Grand Slam.
neci scurte, ciorapi susţinuţi de jartieră și o bandană din tul „Conform acestor regulamente absurde și învechite,
de mătase. Corsetul: out. Până la acel moment, tenismene- doar o persoană bogată poate juca în competiţii și drept
le jucau îmbrăcate din cap până în picioare; să joci cu bra- urmare doar oamenii bogaţi joacă. Ajută asta la evoluţia
ţele și cu gambele la vedere era un evident act de cutezan- sportului? Face tenisul mai popular?“, se întreba retoric
ţă (și unul care îţi ușura mult jocul, de altfel). Completaţi Lenglen. Răspunsul era mai mult decât evident.
cu ruj roșu aprins, cu un machiaj puternic și cu o tunsoa- Așa că La Divine a decis să scape din „sclavia tenisu-
re stil bob. Câteodată sportiva sosea la meciurile de tenis lui pentru amatori“. „Am muncit pentru carie-
purtând haină de blană. O apariţie. Un echipament cât o ra mea la fel de mult cum muncește orica-
modă, o jucătoare cât o epocă. re altă femeie sau oricare alt bărbat pen-
Știa asta și Ernest Hemingway. Scriitorul avea o admi- tru carieră. Și în toată viaţa mea nu am
raţie aparte pentru Lenglen, care i-a fost și o sursă de inspi- câștigat nici măcar un cent din specia-
raţie în romanul The Sun Also Rises (tradus în română cu litatea mea, din tenis. Am 27 de ani și nu
titlul Fiesta), din 1926, în care își descrie personajul Robert sunt bogată – ar trebui să încep o nouă
Cohn astfel: „Probabil îi plăcea să câștige la fel de mult ca carieră și să o abandonez pe cea pen-
lui Lenglen“. tru care lumea spune că sunt un geniu?“,

| PORTRET |
Arena „Suzanne Lenglen“ de la Roland-Garros, fotografiată în timpul turneului din 2018, la meciul dintre Gael Monfils și David Goffin.
Ediția 2022 a turneului începe pe 16 mai.
își continua tenismena pledoaria. Decizia a costat-o cel pu-

ţin o excludere, cea din Federaţia Franceză de Tenis, și o in-
terdicţie, aceea de a juca la Wimbledon, unde și-a pierdut
și statulul de membru.
Ca profesionistă, Suzanne Lenglen a jucat doar un an,
marcat de un turneu de 38 de meciuri demonstrative în Istoria a continuat. Cu tot cu pliseuri. Din 1996, al doilea
Statele Unite ale Americii, care i-a adus în cont cincizeci teren central al complexului sportiv Roland-Garros poartă
de mii de dolari. numele sportivei care a schimbat tenisul feminin în seco-
lul XX, iar – până în 2024 – arena „Suzanne Lenglen“ va fi
Viaţa fără spectacol dotată cu un acoperiș retractabil, făcut din 21 de… pliseuri.
În 1928 s-a retras definitiv din tenis, iar viaţa ei în afara tere- „Am vrut să aduc un tribut tenisului, dar și tenisului
nului a fost destul de diferită de cea de pe teren. Fără spec- din epoca lui Suzanne Lenglen – anii ’30 – și, mai ales, ves-
tacol. Fără smash-uri precis ţintite. Niciun voleu. Niciun timentaţiei purtate atunci. Stilului și eleganţei acesteia și
pliseu? faimoasei fuste plisate. Conceptul de pliseuri a fost cu ade-
Pliseurile au rămas. Măcar atunci când își antrena elevii vărat interesant pentru acoperișul terenului,“ spune arhi-
de la școala de tenis din Paris pe care a condus-o. Suzanne tectul proiectului, Dominique Perrault.
Lenglen a lucrat și la un magazin de articole sportive, unde
nu a ezitat să își lase amprenta și să revoluţioneze lucruri- ***
le, cum a făcut-o peste tot: a contribuit la inventarea panta- Unu, doi, trei, patru… douăzeci și unu. De pliseuri.
lonilor scurţi, deasupra genunchilor, pentru femei. A scris Acoperișul arenei centrale „Suzanne Lenglen“ din comple-
o carte despre tenis și a jucat în filmul „How I play tennis“ xul sportiv Roland-Garros se închide lent, pliseu cu pliseu.
(Cum joc tenis), disponibil prin British Pathé. Soarele a dispărut printre nori. A început ploaia.
La Divine nu a avut prea mult timp la dispoziţie, din pă- Să continue jocul.
cate. Dar poate nici nu i-a trebuit mai mult. În 1938 a fost di-
NOTĂ:
agnosticată cu o formă de leucemie și în scurt timp a mu- 1. Jucărie formată dintr-o clepsidră și două beţe din lemn prinse cu o aţă rezistentă;
rit. La 39 de ani. clepsidra se aruncă în sus și se prinde pe sfoara întinsă între cele două beţișoare.

ABONEAZĂ-TE ȘI DESCOPERĂ
în perioada 15 mai-14 iunie
OFERTĂ
SPECIALĂ!
SCANEAZĂ CODUL QR
Abonează-te la
Historia* sau
Historia + Historia SPECIAL
pe minimum 12 luni şi poți câștiga una dintre
cele 40 de cărți oferite de editura Corint
Amintiri
și icoane din trecut
de Olga Gigurtu
10% EXTRA REDUCERE Pentru a beneficia de extra reducerea de 10% din prețul de abonament, trimiteți fie copia carnetului
PENTRU STUDENȚI de student vizat pe anul universitar în curs, fie copia talonului de pensie pe ultima lună,
ȘI PENSIONARI la abonamente@adevarulholding.ro.
P R E Ț U R I L A A B O N A M E N T E C U PÂ N Ă L A 31% M A I M I C I FAȚĂ D E P R E Ț U L L A C H I O Ș C
ONLINE: la http://abonamente.adevarul.ro
3 luni 6 luni 12 luni
Prin VIRAMENT BANCAR sau MANDAT POȘTAL în contul (apariţie lunară) (35 lei) (69 lei) (126 lei)
SC ADEVĂRUL HOLDING SRL, cod fiscal RO18990288, deschis
la BRD Sucursala DECEBAL, București, Bulevardul Unirii, nr. 64,
bl. K4, scara 3 și 4, sector 3. 6 luni 12 luni
Cont RO70BRDE441SV58305914410
La FIRMELE DE ABONAMENTE și la TOATE OFICIILE POȘTALE (apariţietrimestrială) (19 lei) (38 lei)
*Pentru acordarea premiilor este necesar să vă abonați la Historia
sau Historia + Historia Special pe minimum 12 luni și să trimiteți copia dovezii de plată
împreună cu talonul de abonament completat la SC ADEVĂRUL HOLDING SRL ,
București, Șos. Fabrica de Glucoză, nr. 21, sector 2, cod poștal 020331, sau email 3 luni 6 luni 12 luni
abonamente@adevarulholding.ro.
**Premiile vor fi acordate prin tragere la sorți din numărul total al abonaților din luna
curentă. Detalii în regulament și pe site-ul historia.ro. (46 lei) (86 lei) (161 lei)
INTRĂ PE HISTORIA.RO PENTRU A FI LA CURENT CU OFERTELE NOASTRE DE ABONARE.
Am achitat suma de .................... lei cu mandat poștal/ordin de plată nr. ...................... din data .............................
în contul S.C. ADEVĂRUL HOLDING S.R.L., cod fiscal RO18990288, deschis la BRD Sucursala DECEBAL,
București, Bulevardul Unirii, nr. 64, bl. K4, scara 3 și 4, sector 3. Cont RO70BRDE441SV58305914410.
| ISTORIA ARTEI |
G R AF F I T I
din Preistorie si până astăzi
Între artă și vandalism

D E N I C O L E TA Z A H A R I A | F OTO : G E T T Y I M A G E S , S H U T T E R STO C K , W I K I M E D I A C O M M O N S
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte,
pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul? Iată întrebarea la
care încearcă să răspundă oamenii obișnuiţi, curatorii de artă și artiștii deopotrivă.
În unele ţări, această formă de artă care își revendică rădăcinile din Preistorie, conform
descoperirilor arheologice, este considerată de către instituţiile statului drept vandalism,
fiind tratată ca o infracţiune. Există însă voci puternice care îi iau apărarea, considerând-o pe
nedrept blamată și neapreciată la adevărata valoare.
S
emne ale nevoii omului de a comunica, de mului preistoric) a fost descoperită pe toate continentele.
o
a face publică starea de spirit, sentimente- O mărturie în acest sens sunt și desenele în cărbune des-
le sau emoţiile sale, de a povesti, de a-și exte- coperite în peștera Coliboaia (din Munţii Apuseni) repre-
rioriza gândurile și ideile, au fost descoperi- zentând un bizon, un cal, o felină, două capete de urs și
te de către arheologi și cercetători în peșterile doi rinoceri, alături de câteva gravuri datând de-acum
locuite de Homo Sapiens. Poveștile scrijelite sau pictate 23.000-35.000 de ani. Trecând prin Grecia și Roma an-
cu pigmenţi pe pereţii acestor peșteri de-a lungul miilor tică (unde nemulţumirile populare se manifestau și sub
de ani sunt precursoare ale limbajului primitiv. Arta pa- forma scrierii unor poeme pe pereţii cetăţii), graffiti-ul de
rietală (reprezentată în special de picturile rupestre ale azi continuă să reflecte necesitatea omului modern de a

| ISTORIA ARTEI |
Primul exemplu
cunoscut de „stil modern“
de graffiti își are originile în
orașul grec antic Efes (în Turcia
actuală). Este vorba despre o
amprentă a mâinii care seamănă
vag cu o inimă, împreună cu un
număr și o imagine sculptată a
capului unei femei.
protesta / transmite un mesaj societăţii fără a-și declina

identitatea (prin artă și mesaj).
Înainte de toate, să ne dumirim care este originea aces-
tui cuvânt și de unde pornesc rădăcinile acestei manifes-
tări artistice controversate.
Scrieri incipiente pe pereţii peșterilor și mormintelor

Specialiștii în arheologie și artă au gândit următoarea defi-
niţie: „Graffiti este un gen de artă care presupune scrierea
sau realizarea unor desene pe un perete sau pe altă supra-
faţă, de obicei fără permisiune, în spaţiu public. Graffiti va-
riază de la simple cuvinte scrise la picturi murale elaborate
și a existat din cele mai vechi timpuri, cu exemple care da-
tează din Egiptul antic, Grecia antică și Imperiul Roman“. Cai pictați acum 40.000
În Antichitate, graffiti-urile erau fie scrijelite pe pereţi cu de ani pe pereții peșterii
un obiect ascuţit, fie marcate cu creta sau cărbunele. Lascaux din Franța
Cuvântul în forma lui actuală provine din limba grea-
că, graphein, care înseamnă „a scrie“. Se referea iniţial la
inscripţiile, desenele unor figuri și alte manifestări artisti-
ce asemănătoare, găsite pe pereţii mormintelor sau ruine-
lor antice (în Catacombele Romei sau la Pompei).
În deșertul din sudul Siriei, estul Iordaniei și nordul
Arabiei Saudite, au fost descoperite inscripţii zgâriate pe
suprafaţa stâncilor și bolovanilor din secolul I î.Hr. până
în secolul al IV-lea d.Hr. Ba mai mult, picturile rupestre
descoperite în peștera Lascaux din Franţa, datând din
Preistorie, ar fi tot o formă de graffiti. Oamenii de știinţă
cred că imaginile respective au fost menite să glorifice
victoriile la vânătoare din trecut sau au fost folosite ca
parte a ritualurilor care celebrează succesul vânătorilor.
De-a lungul istoriei, cei doi termeni, „graffiti“ și „artă stra- Gravura
dală“, au fost folosiţi pentru a descrie diversele instalaţii de reprezintă un
artă publică. Există totuși vreo diferenţă între ei? Conform graffiti antic
definiţiilor din dicţionar, există atât asemănări, cât și deo- (Alexamenos
sebiri între cele două manifestări artistice, pe care le vom graffito) de pe un
explora împreună în acest articol. zid din Roma

| ISTORIA ARTEI |
Graffiti-urile antice afișau

fraze de declaraţii de dragoste,
retorică politică.
Graffiti pe vagonul unui metrou din New York, în jurul anului Erupţia Vezuviului a conservat graffiti-urile
1980 în Pompei, incluzând blesteme în limba latină, vrăji,
declaraţii de dragoste, insulte, alfabete, sloganuri politice și
Începem prin a spune că diferenţa majoră dintre cele citate literare celebre, oferind o perspectivă asupra vieţii de
două este că arta stradală se realizează de obicei cu per- stradă din perioada Romei antice.
misiunea autorităţilor, să zicem că se află în „legalitate“. Turiștii care au vizitat de-a lungul timpului
Graffiti-ul este, de obicei, artă bazată pe cuvinte (fie ele și cetatea din secolul al V-lea de la Sigiriya, din Sri Lanka,
desenate), în timp ce arta stradală constă în special în pic- au mâzgălit peste 1.800 de graffiti (între secolele al VI-lea
turi elaborate realizate în spaţiu public. Fiecare exprimă un și al XVIII-lea). Gravate pe suprafaţa Zidului Oglinzii, ele
sentiment, o emoţie, o stare. Cineva a avut ceva de spus în conţin proză, poezie și comentarii.
acel moment și a făcut-o, legal sau nu, pe fugă sau în tih- Nu numai grecii și romanii se foloseau
nă, ziua, de faţă cu toată lumea, sau pe ascuns, noaptea, cu de graffiti. Situl Maya Tikal
gluga trasă pe cap și cu ochii în patru. din Guatemala conţine exemple de
graffiti Maya antic.
Rebeliune împotriva autorităţilor
În funcţie de persoana pe care o întrebi, graffiti-ul înseam-
nă vandalism sau artă, ori amândouă în același timp. Este
firesc să există tabere și conflicte în jurul acestui subiect,
considerat până mai de curând tabu. varietate de medii precum pictura, sculptura sau vitraliul.
Graffiti se folosește de marcaje, fotografii, cuvinte, ini- În esenţă, cele două forme de exprimare artistică sunt atât
ţiale sau desene care sunt vopsite cu spray-uri cu vopsea, de asemănătoare încât adesea sunt combinate și strâns le-
schiţate sau chiar zgâriate pe pereţi, trotuare sau în orice gate una de cealaltă. Din punct de vedere tehnic, graffiti-ul
alte zone accesibile publicului. Graffiti-urile, așa cum le și arta stradală sunt mișcări de artă subversivă pe cont pro-
cunoaștem noi astăzi, au început să apară peste noapte pe priu, iar graffiti-ul precede de fapt picturile murale moder-
vagoanele de metrou din orașe mari precum New York și ne pe care le vedem în general pe zidurile orașelor. Originea
Philadelphia încă din anii 1920. Graffiti-ul este cel mai frec- exactă a termenului de „artă stradală“ rămâne ambiguă,
vent creat ilegal, ceea ce contribuie la reputaţia negativă a însă distincţia dintre graffiti și arta stradală a devenit mai
formei de artă, înrădăcinată în delincvenţă și rebeliune îm- clară în lumea artei mainstream în anii ’70 și ’80, posibil
potriva autorităţii. datorită faptului că grafferii care și-au dorit să se perfec-
În schimb, arta stradală este, la propriu, artă care poate fi ţioneze au găsit o modalitate de a-și diferenţia munca. De
găsită pe stradă. Încercând o altă definiţie, arta stradală este fapt, mulţi dintre primii artiști stradali au început ca artiști
în esenţă sinonimă cu „arta publică“, deoarece cuprinde o graffiti înainte de a face schimbarea.

| ISTORIA ARTEI |
Muzeul Tate Modern

din Marea Britanie definește
arta graffiti ca fiind „texte sau
imagini pictate de obicei pe clădiri,
folosind un spray cu vopsea“. Dacă, la
începuturi, acum mii de ani, termenul
de graffiti se referea la zgârierea unei
forme pe o suprafaţă, folosită în
special în olărit, astăzi tehnica
este diferită.
Fațada dinspre Tamisa a

Muzeului Tate Modern a fost
decorată în 2008 cu picturi
murale enorme, realizate de
șase artiști internaționali

| ISTORIA ARTEI |
Graffiti pe o stradă lăturalnică din centrul orașului Toronto
Artă stradală Soldaţii

francezi și-au sculptat numele
și graffiti, în
pe monumente în timpul campaniei
napoleoniene din Egipt din anii 1790.
zilele noastre
Cel mai vechi exemplu cunoscut de graffiti modern e
reprezentat de pseudonimele găsite pe vagoanele de tren
încă de la sfârșitul anilor 1800.
Pentru a le aduce cât mai aproape de oameni și pentru a po- Stilul de graffiti contemporan a fost puternic influenţat de
pulariza cele două forme de artă, Tate Modern din Marea cultura hip hop și de nenumăratele stiluri internaţionale derivate
Britanie a deschis în 2008 primul muzeu public din lume din graffiti-ul din Philadelphia și metroul newyorkez.
cu graffiti și artă stradală, invitând șase artiști internaţio- În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și decenii
nali să decoreze faţada acestuia cu picturi murale enorme după aceea, expresia „Kilroy a fost aici“, însoţită de o ilustraţie,
și atrăgătoare. Ca o ironie, în același an, opt membri ai echi- a fost larg răspândită în întreaga lume, fiind folosită
pei de grafferi DPM din Londra erau condamnaţi la 11 ani de trupele americane.
de închisoare, cea mai mare condamnare din Anglia din În 1965, Darryl „Cornbread“ McCray din Philadelphia,
toate timpurile pentru un manifest graffiti. Prejudiciul s-a considerat primul artist graffiti modern din lume,
ridicat la un milion de lire sterline. a imprimat pe perete expresia „Cornbread.
Legea britanică este clară și menţionează că opera unui The Legend of Legends“ (Cornbread.
artist poate fi înlăturată de către consiliul desemnat dacă Legenda legendelor).
este considerată o deteriorare a mediului, chiar dacă propri-
etarul imobilului și-a dat aprobarea. Conform unui articol

| ISTORIA ARTEI |
Protestele
studenţești și greva
generală din mai 1968 au
îmbrăcat Parisul cu sloganuri
revoluţionare, anarhiste,
cum ar fi „L’ennui est
contre-révolutionnaire“
Operele lui Banksy au fost prezentate în februarie anul acesta în cadrul expoziției (Plictiseala este
„The World of Banksy“ (Lumea lui Banksy), în gara Porta Nuova din Torino, Italia contrarevoluţionară).
ublicat în cotidianul britanic „The Guardian“, Marea Britanie

p
cheltuiește anual 1 miliard de lire sterline pentru ștergerea
graffiti-urilor de pe clădiri sau din gări. În schimb, multe con- De cealaltă parte a oceanului, în Argentina, la Buenos
silii desemnează „locuri legale“ pe care artiștii le pot picta. Aires, zidurile vorbesc despre un trecut turbulent. Aici,
Legal sau nu, pe măsură ce graffiti-ul pătrunde în cultura car- graffiti-ul a fost valorificat continuu ca instrument de co-
tierelor, devine un fapt firesc al vieţii de zi cu zi în oraș, o prac- municare politică, rezistenţă politică și activism civic de
tică apreciată și legitimată. În același timp, este valorificat către cetăţenii prinși într-un ciclu de dictatură militară, de-
de autorităţile locale și de proprietari ca metodă de branding mocraţie și colaps economic. Deși există legi care interzic
cultural, care funcţionează atât de bine pentru orașe precum graffiti-ul, orașul a câștigat recunoaștere mondială pen-
Berlin, arată același articol din „The Guardian“. tru arta sa urbană.
Adam Cooper, ofiţer de strategie culturală din cadrul pri- În Canada, la Toronto, este în funcţiune un plan de
măriei londoneze, crede că graffiti-ul este o forţă pozitivă management al graffiti-ului, care prevede că „vandalis-
în sine. „Artiștii de graffiti sunt vandali sau pionierii unui mul graffiti-ului“ este eliminat de autorităţi, în timp ce
nou tip de arte vizuale?“, se întreabă acesta. Tot el sugerea- „arta graffiti și arta stradală care adaugă vitalitate orașului“
ză că primăria ar putea oferi mai multe spaţii pentru graffiti. pot rămâne dacă sunt comandate de proprietarul clădirii.
STEVEN TYE CULBERT, ARTIST:

„Îmi plac graffiti-urile. Oamenii care fac graffiti continuă o tradiţie care
datează din paleolitic sau chiar dinainte. Graffiti-ul crește artiști, în sensul că
cei care fac graffiti se îmbunătăţesc constant în ceea ce privește creaţia lor.“

| ISTORIA ARTEI |
ABBY BAGBY, LECTOR DE ARTĂ CONTEMPORANĂ:

„Dacă graffiti-ul mă face sau nu inconfortabil este irelevant, are valoare
istorică și sociologică care îi validează existenţa. De fapt, un artist de stradă
nu așteaptă aprobarea nimănui.“
Consiliul din Toronto a desemnat chiar în special pe zidurile din printre care Andy Warhol
și un grup oficial de specialiști pentru a Bristol (Anglia), dar și Keith Haring.
judeca valoarea graffiti-ului, hotărând opera sa poate fi văzu- Blek le Rat este
ale cui marcaje sunt demne din punct tă peste tot în lume, Pe 28 și 29 mai, cunoscut ca „pă-
de vedere artistic să împodobească zi- din Los Angeles la Bristol (Marea Britanie), rintele graffiti-
durile orașului. până în Palestina. va avea loc Upfest 2022, cel ului cu șablon“.
În opinia multor artiști, orașele ar În Marea Britanie, mai mare festival de graffiti Artistul francez
fi gri și triste fără graffiti. Alţii sunt de Banksy este consi- și artă stradală din Europa, și-a pus ampren-
părere că graffiti-ul murdărește pe- derat cel mai repre- cu peste 400 de artiști ta în istoria artei
reţii. Mesajele transmise prin graffiti zentativ artist al aces- invitați graffiti-ului când a
sunt adesea de natură socială sau po- tei mișcări cultural-ar- pictat cu spray ima-
litică, fie în imagini, fie în cuvinte. De tistice, care-și păstrează gini cu șobolani în tot
ce graffiti ar fi nociv? La urma urmei, secretă identitatea, pentru a nu Parisul. Pentru Blek, șobolanii
dacă ar fi să-i oferim o altă definiţie, un fi arestat. O mare parte din operele simbolizau cetăţenii marginalizaţi și
graffiti este un tablou sau reprezintă o de artă ale lui Banksy pot fi văzute pe mediul urban; și-a răspândit arta în
serie de cuvinte care sunt afișate public. străzile Londrei și în suburbiile aceste- tot orașul „ca o ciumă“. După ares-
În orice caz, în SUA, graffiti-ul este con- ia, chiar dacă picturi semnate de el pot tarea sa, pentru că a pictat în stradă
siderat vandalism prin lege. Legea in- fi găsite pe tot mapamondul, inclusiv în 1991, Blek le Rat a apelat la ima-
terzice unei persoane să mâzgălească în Orientul Mijlociu. gini pre-stencil pentru a face proce-
pe proprietatea cuiva fără consimţă- Pixnit este un alt artist care ale- sul mai rapid și mai puţin probabil să
mântul acestuia. ge să-și păstreze identitatea secretă. fie prins din nou.
Munca ei se concentrează pe aspectele Shepard Fairey a folosit un me-
Grafferi contemporani notorii de frumuseţe și design ale graffiti-ului, diu diferit pentru graffiti-ul său: auto-
Popularitatea graffiti-ului a crescut în spre deosebire de mesajul anti-guver- colante. Scopul artei sale era de a forţa
Statele Unite ale Americii în anii 1960, namental a lui Banksy. Picturile ei sunt oamenii să acorde atenţie mediului lor
cu artiști precum Cornbread și TAKI adesea cu modele florale. și să pună la îndoială lucrurile pe care
183, iar această mișcare de artă strada- Jean-Michel Basquiat a apărut le vedeau.
lă a influenţat tot mai mulţi artiști, care pe scena artei urbane la sfârșitul ani- Lee Quiñones, cu origini portori-
s-au reinventat constant și au produs lor 1970, lucrând cu alţi artiști ai subcul- cano-americane, este cunoscut pen-
un stil propriu, inconfundabil. turii graffiti în locuri precum Harlem tru lucrările sale încărcate din punct
Banksy este unul dintre cei mai și Bronx. Basquiat a început cu mesaje de vedere politic și cu elemente de
cunoscuţi artiști stradali din lume, scurte, vopsite cu spray, dar în cele din cultură pop. Deseori, mesajele vopsi-
care are grijă să-și ascundă foarte bine urmă a trecut la picturi pe pânză care te de Quiñones cu spray pe vagoanele
identitatea. Este cunoscut pentru descriu imagini religioase sau istorice. de metrou – aproximativ 125 în total –
arta lui politică, cu mesaj anti-război, De asemenea, a colaborat cu alţi artiști, erau atât de respectate în lumea artei,
încât alţi scriitori de graffiti nu pictau
peste ele. Arta sa include mesaje poeti-
ce, împreună cu o versiune pe scară lar-
gă a numelui său, „LEE“.
Os Gemeos, în portugheză „ge-
menii“, este numele fraţilor gemeni
Gustavo și Otavio Pandolfo. Picturile
lor murale prezintă figuri îndrăzneţe,
de desene animate, cu feţe gălbui.
Tracy 168 a devenit unul dintre
cei mai influenţi artiști stradali ai tu-
turor timpurilor, pe măsură ce variaţii-
le scrisului Wild Style s-au răspândit în
întreaga lume. Mentor pentru mulţi alţi
artiști stradali, inclusiv Keith Haring și
Artistul francez Blek le Rat în fața lucrărilor sale, expuse la Târgul de Artă de la Paris în SAMO, Tracy și-a prezentat lucrările la
aprilie 2018 Muzeul Brooklyn.

| ISTORIA ARTEI |
Un faimos
graffito al secolului XX a
fost inscripţia „Clapton is God“
(Clapton e Dumnezeu) cu referire
la chitaristul Eric Clapton. Fraza a fost
pictată cu spray de un admirator pe un
perete dintr-o staţie de metrou londonez,
în toamna anului 1967.
Graffiti-ul a devenit, de asemenea,
asociat cu mișcarea punk rock
anti-establishment începând cu
anii 1970.
Evoluţia În anul 2011 a avut loc la Timișoara Festivalul

Internaţional de Graffiti, care a adunat laolaltă artiști ro-
graffiti-ului
mâni și internaţionali, dându-le posibilitatea să se exprime
liber și legal, în locaţii bine stabilite, cu panouri special cre-
în România
ate, pe pereţii unor clădiri bine alese pentru a fi înfrumu-
seţate. Evenimentul de-acum 11 ani a fost primul de acest
gen din România, desfășurându-se în peste 100 de locaţii
La noi în ţară, termenul modern de graffiti, preluat din din Timișoara, la care au luat parte 73 de grafferi.
Occident, a luat naștere după 1990, când se făcea tranziţia
spre democraţie. Din București, Cluj și Timișoara s-a răs- Graffiti românesc alături de AEUL, Pisica Pătrată, Cage
pândit în toate centrele urbane. Cele mai întâlnite tag-uri Printre cei mai cunoscuţi grafferi autohtoni se numără
din acea perioadă au fost: 7CLICK, AEUL, MSERO, CES. AEUL, creatorul personajului porcușor-câine, înfăţișat
După 2007, fenomenul a luat amploare, iar artiștii noștri cu limba scoasă pentru a apuca frunzele verzi ale unui
au trecut de la imitaţie la stiluri proprii, căpătând astăzi copac sau într-o barcă, pescuind. Pisica Pătrată a lucrat
trăsături distincte. la „Îmbrăţișare“, de la Sibiu, timp de patru zile, peste 30
de ore. O altă lucrare importantă, care poate fi admirată
De la „Jos cismarul“ și „Golan“ în Capitală, este cea realizată pe poarta Teatrului de Vară
la „Salvaţi Roșia Montană“ Capitol, readus recent la viaţă.
Primul graffiti al României democratice a fost „Jos Unul dintre primii grafferi din România este ERPS, a
Cismarul!“, cu referire la dictatorul Nicolae Ceaușescu, cărui semnătură a apărut pe garniturile vechi de metrou
apărut în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989. În timpul sau pe zidurile gri din Capitală.
Mineriadei din 1990, cel mai cunoscut a fost tag-ul „Golan“. Un graffiti writer din București este Cage (din grupul
La începutul anilor 2000, au devenit populare inscripţii- Sweet Damage Crew), care a înfrumuseţat un perete de pe
le „Vin imediat“, cu imaginea lui Nicolae Ceaușescu, sau strada Eremia Grigorescu. Muralul reprezintă o fată care
„Vlad Ţepeș Președinte“. Din ultimii ani, se remarcă me- ţine în mână un geam pe care își desenează propriile vise,
sajele „Basarabia Pământ Românesc“, „Privește cerul...“ propriul univers, având în spate copaci cu ramuri goale și
și „Salvaţi Roșia Montană“. Semnăturile deja consacrate înlănţuite. Recis (și el membru al Sweet Damage Crew) a re-
ale unor artiști precum ERPS, ROKY, IRLO, BISEK, SERM, alizat muralul „Moira“, pe bulevardul Dimitrie Cantemir,
KERO, 7CLICK, LTP, DNK, NPA și mulţi alţii au apărut im- care o înfăţișează pe iubita acestuia torcând, veselă și îm-
primate pe zidurile ţării. brăcată în costum popular.
HOMEBOY, GRAFFITI WRITER DIN ROMÂNIA:

„În graffiti nu e despre ce scriem, ci despre cum scriem.“

| ISTORIA ARTEI |
Locaţia
exactă a primului „tagger“
este greu de identificat. Unele
surse arată că primele tag-uri
au fost făcute pe pereţii din New
Graffiti realizat de Pisica Pătrată York (în special etichetele Julio 204 și Desenul de pe peretele centrului cultural Point
(numele real – Alexandru Ciubotariu) TAKI 183), în timp ce altele consideră (str. Eremia Grigorescu) e opera lui Cage
că Philadelphia (cu etichetatorul
Cea mai mare pictură mura- Cornbread) este punctul de pornire ceea ce gândești sau simţi. Unul
lă de la noi din ţară a fost creată la pentru întreaga mișcare dintre acești artiști (care merită cu
Timișoara anul trecut, în cadrul pro- artistică. toţii menţionaţi și încurajaţi) este
iectului Memoriile Cetăţii, al Asociaţiei ATOMA, care a realizat o adevărată ope-
Timișoara 2021 – Capitală Europeană a ră de artă la staţia de metrou Piaţa Romană
Culturii. Timp de o săptămână, patru artiști ro- din București, acoperind o suprafaţă de 30 mp.
mâni au pictat pe o suprafaţă de peste 500 mp faţada unei În Galaţi, anul trecut, ATOMA și-a pus amprenta pe un
clădiri industriale de pe malul râului Bega. Pictura înglo- perete al unei clădiri aproape de malul Dunării, în care a
bează trei portrete, patru stiluri diferite și simbolizează di- arătat dragostea dintre un nepot și bunicul său, care poar-
versitatea, dar și libertatea de exprimare de care avem par- tă ochelari VR, ce înfăţișează legătura emoţională dintre
te astăzi. cei doi în drumul lor prin viaţă.
Graffiti-ul nu înseamnă doar mâzgăleli aleatorii pe un
Artă stradală deosebită cu ATOMA perete, ci transmite un mesaj care ne face atenţi la un stri-
Graffiti-ul și arta stradală au prins aripi în toate orașele găt de disperare sau de bucurie. De la graffiti cu litere sau
din România, iar artiștii nu doar pictează aceste ziduri, ci cuvinte de tip mesaj până la street art sau picturi mura-
le aduc la viaţă, creând cu măiestrie o artă plăcută ochiu- le de o deosebită frumuseţe, toate aceste manifestări ar-
lui, care te face să te oprești chiar și pentru o clipă din tu- tistice au menirea să ne aducă un strop de liniște în vre-
multul vieţii și să privești un mesaj care se potrivește cu muri tulburi.
TIPURI DE GRAFFITI: ETICHETAREA SAU 3D

Etichetarea este cel mai simplu și mai recunoscut stil
de graffiti. O etichetă este în esenţă „semnătura“ artistu-
lui, care folosește un pseudonim. Creată cu ajutorul unui spray
cu vopsea, o etichetă are o singură culoare și desemnează
numele artistului sau simbolul acestuia de identificare. Printre
etichetatorii faimoși se numără legendarul Cornbread, care a
pătruns în grădina zoologică din Philadelphia în anii 1960 și a
pictat cu spray „Cornbread Lives“ pe un elefant. Graffiti-ul Wild-
style este bazat pe text, dar folosește stiluri de font elaborate
care pot fi dificil de citit.
Stencil graffiti a devenit incredibil de popular. Banksy a folosit Stencil graffiti cu regii României
stilul stencil și l-a popularizat. Șabloanele sunt forme din carton,
hârtie, metal, plastic sau alte materiale. Artistul pulverizează bine perceput de public. Piesele de graffiti 3D sunt, de obicei,
apoi pe șablon pentru a crea, pe o suprafaţă, o imagine sau un scene vizuale care creează iluzia unei a treia dimensiuni. Aceste
text. lucrări de artă conţin cel puţin trei culori și sunt mai dificil de
Graffiti-ul 3D creează o iluzie elaborată și este, de asemenea, realizat faţă de o etichetă.

| ISTORIA ARTEI |
Artă stradală în Paris,

realizată de Julien Malland,
cunoscut ca Seth Globepainter
Pictura murală a lui Sasha Korban, care arată mâinile unui

soldat ucrainean cosând steagul național, a apărut recent
în cartierul Obolon din Kiev

agenda
F I L M | D E A D I N A S C O RŢ E S C U
Downton Abbey
se întoarce
LA CINEMA
Multipremiatul cineast Julian Fellowes

ne prezintă unul dintre evenimentele
cinematografice ale anului – Downton
Abbey: O nouă eră. Revenirea
Lumea post-COVID
mult-așteptată a fenomenului global
reunește distribuţia iubită în povestea
călătoriei neașteptate, dar nu mai puţin
grandioase, în sudul Franţei, pentru LA CINEMA
a dezvălui misterul vilei proaspăt

moștenite de contesa văduvă. Pe Un film documentar conceput ca un dialog virtual şi o călătorie muzicală în
lângă personajele cu care ne-am 4 acte, ce investighează responsabilitatea arhitecţilor în construirea unei societăţi
obișnuit, există și unele noi, care vor a viitorului. Alternând dialogurile cu numeroase personalităţi din lumea modei și a
fi interpretate de Hugh Dancy, Laura artei şi prezentând lucrările studioului de arhitectură ACPV din Milano, Importanţa
Haddock, Dominic West și Nathalie de a fi arhitect prezintă o viziune a lumii post-COVID, în mijlocul crizei climatice şi
Baye. Cea din urmă va fi antagonista a reorganizării urbane.
personajului Contesei Violet Crawley
– considerat de mulţi „lipiciul care ţine
legat întreg universul Downton Abbey“ Dosarul Tutankhamon
– jucat de Maggie Smith. secret LA CINEMA | DIN 20 MAI
LA CINEMA
La 100 de ani de la descoperirea
mormântului lui Tutankhamon,
Inspirat dintr-un documentarul Tutankhamon –
fapt real, fi
lmul Ultima expoziţie oferă o oportunitate
Dosarul 631 unică de a-l descoperi pe faraon
prezintă inves- şi de a vedea imagini inedite ce
tigaţia jurnalistică a unui reporter prezintă cum au fost mutate 150
TV pentru presupusele „închisori dintre comorile sale, pentru a
Istorie animată zburătoare“ americane din Româ-

nia. Printr-un concurs de împreju-
fi prezentate în cadrul
celei mai mari
LA CINEMA | DIN 20 MAI rări, urmărind un misterios Dosar expoziţii dedicate
631, Dinu (Iosif Paștina) descoperă vreodată acestuia.
Filmul Unde este Anne Frank? o scurgere de informaţii dintr-o bază Filmul detaliază
urmărește călătoria lui Kitty, prietena NATO din România. Evenimentul de încăpăţânarea
imaginară a lui Anne Frank, căreia presă agită, provoacă, tentează dife- arheologului
cea din urmă îi dedică jurnalul său. O rite medii de presă, politicieni de vârf, britanic ce
adolescentă bătăioasă, Kitty se trezește servicii, atât interne, cât și externe, a descoperit
– într-un viitor nu foarte îndepărtat – în provocând drame atât hilare, cât mormântul,
casa tinerei Anne, din Amsterdam, de și absurde, într-o comedie neagră. atunci când
unde pornește în căutarea ei, simţind Demersul jurnalistic al reporteru- mijloacele de
că este în viaţă undeva în Europa de lui devine o probă dură pentru dem- comunicare
astăzi. Pe cât de mult o șochează lumea nitatea profesională, dar și pentru în masă abia
modernă, pe-atât de încântată este caracterul său, într-o lume plină de începeau să ne
Kitty de contactul cu moștenirea lăsată duplicitate, volatilitate morală și lipsă schimbe radical
de Anne. de măsură. vieţile.

agenda
E X P O | D E A D I N A S C O RŢ E S C U
Ceramică
ţărănească
M U Z E U L E T N O G R A F I C A L M O L D OV E I ,
I A Ș I | PÂ N Ă P E 1 I U N I E
Centrul de ceramică ţărănească de la

Tansa (în zona de contact dintre judeţele
Iași și Vaslui) a devenit la sfârșitul
secolului al XIX-lea un reper al acestei
ocupaţii în regiunea de
Nord-Est a Moldovei. Formele
întinse, precum străchinile,
talgerele ori castroanele aveau
cea mai mare căutare, iar cănile
mari și mici, cu cioc sau fără, și
lăptăreţele completau inventarul
casnic al gospodăriei ţărănești.
Între produsele cu o deosebită importanţă
economică se regăsea cărămida pentru
Artă românească sobe sau pentru pereţi, care se producea

atât pentru localnici, cât și pentru locuitorii
postbelică
altor sate. Expoziţia „Ceramica de Tansa“
ne invită la o incursiune în lumea acestor
obiecte cu poveste.
M U Z E U L N AŢ I O N A L D E A R TĂ C O N T E M P O R A N Ă , B U C U R E Ș T I
PÂ N Ă P E 2 5 S E P T E M B R I E Apa trece,
pietrele rămân…
Concepută în două etape succesive postbelice.
C A S A F I L I P E S C U - C E S I A N U, B U C U R E Ș T I
(2021 și 2022), expoziţia Născut în 1945, Grigorescu este
retrospectivă „Ion Grigorescu – cunoscut ca pictor, desenator și PÂ N Ă P E 2 4 O CTO M B R I E
Grigorescu Ion. Vieţi paralele“ eseist, contestatar al regimului
aduce împreună toate tematicile, comunist și, mai apoi, critic al Peste 99% din istoria umanităţii a fost
problematicile, obsesiile și societăţii consumiste de azi. Opera cioplită în piatră. Restul a fost șlefuită,
idiosincraziile artistului, generând sa cuprinde lucrări de pictură, desen, gravată, sculptată sau scrisă. Tehnologia
astfel o imagine exhaustivă asupra gravură, pictură bisericească, icoane, a început odată cu prima așchie sărită și
unei producţii care se întinde, fotografie și artă video, dar și texte apoi a evoluat lent, fără schimbări majore,
necontenit, pe mai bine de cincizeci teoretice, pagini de jurnal, studii de pentru o perioadă de peste 3 milioane
de ani. O personalitate complexă și istoria fotografiei publicate în diverse de ani, denumită și epoca pietrei vechi
complicată, Ion Grigorescu este în reviste. Lucrările lui au rămas mult (sau Paleolitic). În acest timp, piatra a
egală măsură un vizionar, un rebel, un timp necunoscute, iar reputaţia sa a oferit adăpost, a fost cioplită pentru
incomod și – indubitabil – una dintre traversat graniţele României de-abia confecţionarea armelor și uneltelor sau
cele mai importante voci ale artei după 1990. a servit ca „șevalet“ pentru
picturile rupestre. „Oamenii au
început să inoveze într-un ritm
accelerat odată cu încheierea
ultimei ere glaciare, acum
circa 12.000 de ani. După o
perioadă de tranziţie în epoca
de mijloc a pietrei (Mezolitic), a
urmat epoca pietrei noi (Neolitic), în care
tehnicile de prelucrare, modalităţile de
utilizare și gama de obiecte obţinute s-au
Foto: MNAC/ Serioja Bocsok
diversificat. Când piatra a fost utilizată

pentru prima dată ca suport pentru scris,
umanitatea a părăsit preistoria și a intrat,
treptat și pe alocuri, în istorie,“ subliniază
Dr. Vasile Opriș, șeful Secţiei Istorie de la
Muzeul Municipiului București și curatorul
expoziţiei „Piatra în epoca omului“.

agenda
C A R T E | D E C I P R I A N STO L E R U
Cum au depășit
oamenii legile firești
ale evoluţiei
FOCUL, LIMBAJUL, FRUMUSEŢEA, TIMPUL
AU TO A R E : G A I A V I N C E O istorie
E D I T U R A H U M A N I TA S
N U M Ă R D E PA G I N I : 3 6 8
a orașelor
H U M A N I TA S . R O
O R A Ș E L E . P R I M I I 6 000 D E A N I
Ce imbold misterios i-a împins pe AU TO A R E : M O N I C A L . S M I T H
strămoșii noștri hominizi să guste
EDITURA CORINT
din pomul cunoașterii, să privească
N U M Ă R D E PA G I N I : 2 72
dincolo de zare, depășindu-și condiţia
și devenind creatori de artă, știinţă, E D I T U R A C O R I N T. R O
civilizaţie? De ce nu s-au mulţumit
cu fructele căzute din copaci, ci au În urmă cu șase mii de ani nu existau orașe pe planeta noastră. În prezent, peste
călătorit tot mai departe, până în jumătate din populaţia lumii trăiește în zone urbane, iar numărul orășenilor
spaţiul cosmic? Cum a fost cu putinţă ca este în creștere. Punând cap la cap cunoștinţe din arheologie și istorie și
urmașii lor să devină stăpânii cuvântului, ai propriile observaţii asupra orașelor contemporane, Monica L. Smith explică
focului, ai frumuseţii, ai timpului și ai întregii apariţia primelor așezări urbane și legătura lor cu prezentul. Autoarea își poartă
planete, iar acum năzuiesc să preia chiar cititorii într-o călătorie prin lumea veche, la Tell Brak, în Siria zilelor noastre, la
frâiele evoluţiei vieţii? Gaia Vince ne oferă Teotihuacan și Tenochtitlan în Mexic, în siturile cercetate de ea în India, precum
răspunsuri surprinzătoare în această nouă și în locuri bine cunoscute, precum Pompeii, Roma și Atena. Pe parcursul
istorie a omului. Doar cunoscând istoria volumului, evidenţiază acele trăsături ale așezărilor urbane care au asigurat
biologică, socială, economică și culturală a înflorirea omenirii: dezvoltarea infrastructurii, ascensiunea întreprinzătoarei clase
speciei noastre ne vom înţelege pe noi înșine, de mijloc și edificarea culturii consumului.
ce ne separă și ce ne unește. Cartea prezintă în detaliu aspecte ale vieţii cotidiene în centrele urbane antice,
folosind descoperiri arheologice pentru a demonstra că însușirile irezistibile (și
cele mai enervante) ale orașelor se regăsesc încă de la începutul existenţei lor.
Războiul lui Monica L. Smith arată că apariţia și evoluţia orașelor a reprezentat un proces
Spartacus și inevitabil și totodată hotărâtor pentru asigurarea dominaţiei globale a speciei
Republica romană noastre și că orașele vor exista și în viitor.
R Ă Z B O I U L LU I S PA R TAC U S
AUTOR: BARRY STRAUSS

Mărturie în 1946, Cuptoarele morţii. Mărtu-
EDITURA HUMANITAS cutremurătoare ria unei supravieţuitoare de la Aus-
NUMĂR DE PAGINI: 296
chwitz este considerată o carte
CUPTOARELE MORŢII. MĂRTURIA
UNEI SUPRAVIEŢUITOARE DE LA clasică a istoriei Holocaustului.
HUMANITAS.RO
AUSCHWITZ De profesie asistentă medicală,
Dincolo de perspectivele noi pe AU TO A R E : O LG A L E N GY E L doamna Lengyel lucra într-un spital
care le deschide asupra unuia EDITURA CORINT alături de soţul ei, reputatul doctor
dintre marile evenimente ale N U M Ă R D E PA G I N I : 2 72 Miklós Lengyel. În 1944, împreună
Antichităţii, un eveniment care E D I T U R A C O R I N T. R O cu părinţii, soţul și cei doi fii ai ei au
reverberează până azi, Războiul lui fost urcaţi cu forţa într-un vagon de
Spartacus conturează magistral Olga Lengyel, născută la Cluj în vite și deportaţi la Auschwitz-Birke-
istoria ultimelor decenii ale 1908, este o supravieţuitoare a cri- nau. A fost singura membră a fami-
Republicii romane. Pe măsură melor de la Auschwitz-Birkenau. Ea liei care a supravieţuit. Olga Lengyel
ce ţese povestea revoltei, Barry Strauss ne scrie despre atrocită- și-a asumat misiunea de
zugrăvește perspectiva largă a fundalului ţile prin care familia ei și a face cunoscute lumii
istoric, social și politic al secolului I î.Hr. sau, multe alte sute de mii de zilele cumplite de la Aus-
dimpotrivă, se apleacă asupra detaliului victime au trecut. Expe- chwitz, în speranţa că
semnificativ – fie el descoperire arheologică, rienţa ei a fost descrisă astfel de orori nu vor mai
ritual religios sau fapt de viaţă cotidiană. Iar în volumul de faţă, care apărea în decursul isto-
întâmplările și personajele care populează prezintă cititorilor deta- riei. A înfiinţat Memorial
această lume minuţios reconstituită capătă de liile șocante ale infamei Library and Art Collection
fiecare dată o semnificaţie mai profundă prin Soluţii finale. Apărută of Second World War, cu
reflecţia istoricului. iniţial în limba franceză, sediul la New York.

agenda
T V | D E A D I N A S C O RŢ E S C U
Misterele Otomanii
istorice V I A S AT H I S T O RY
ale lumii SÂMBĂTĂ, 21 MAI, DE LA ORA 21:05
H I S T O RY C H A N N E L Acest episod din Istoria imperiilor:

D U M I N I C A , D E L A O R A 21 : 0 0
Otomanii (sezonul 1) ne prezintă o
bătălie maritimă de proporţii, purtată
în Marea Marmara, în care genovezii îi
înving pe otomani și scapă pătrunzând
Serialul documentar Cele mai mari Cât de adevărată este povestea în Cornul de Aur – un golf adăpostit,
mistere ale istoriei, găzduit și dezbătut Sfântului Graal, una dintre cele protejat de un lanţ uriaș, din fontă.
de celebrul actor Laurence Fishburne, mai râvnite și misterioase relicve
revine cu un nou sezon de investigaţii religioase? Unde se află faimoasa
speciale care abordează și analizează Cameră de Chihlimbar? Ce s-a
în detaliu mistere istorice ale lumii. întâmplat cu zborul MH370? Cine
Pe parcursul a 12 episoade, publicul este Jack Spintecătorul? La aceste
va afla informaţii surprinzătoare și întrebări va căuta răspunsul Laurence
va descoperi perspective noi ale unor Fishburne, alături de experţi, istorici și
evenimente istorice celebre, prin analiști care studiază și demonstrează
dovezi, investigaţii și interviuri inedite. enigme ale istoriei lumii.
Călătorii Cum ar fi dacă am putea călători în

în timp timp și analiza îndeaproape momente Atlantida Romei
cruciale ale istoriei? Seria Înapoi în V I A S AT H I S T O RY
H I S T O RY C H A N N E L trecut – găzduită de Theo Wilson,
J O I A, D E L A O R A 21:00
nepotul unui aviator din faimosul grup VINER I, 20 M AI, DE LA OR A 22:00
al forţelor armate americane format
din piloţi afro-americani, Tuskegee Baia – cu o suprafaţă de trei ori mai mare
Airmen – îmbină materiale de arhivă decât Pompei, situată la aproximativ
originale, mărturii ale experţilor și 15 km distanţă de Napoli, în regiunea
reconstituiri dramatice utilizând grafica vulcanică de la Campi Flegrei – este cel
computerizată, plasându-l pe Wilson mai mare sit arheologic subacvatic din
la faţa locului unora dintre cele mai lume. Ruinele scufundate de la Baia sunt
importante momente din istorie. protejate prin crearea unui parc arheologic
Telespectatorii vor descoperi care devine destinaţia unui nou tip de
perspective surprinzătoare asupra turism subacvatic, dar acţiunea mecanică
modului în care o hartă, un dans și o și biologică a mării afectează serios acest
sincronizare fatală au fost factori în sit din Patrimoniul Mondial UNESCO.
asasinarea președintelui Abraham O echipă multidisciplinară, formată din
Lincoln și cum reducerea costurilor, cercetători și tehnicieni, face eforturi să
vremea și o scânteie au provocat una protejeze ruinele scufundate, în timp
dintre cele mai grave catastrofe aviatice ce arhitecţi și arheologi cartografiază
din istorie – incendiul și prăbușirea și investighează situl care încă nu și-a
dirijabilului german Hindenburg. dezvăluit toate secretele și minunile
Printre momentele puse sub lupă de ascunse pe fundul mării. Până acum,
Theo Wilson se numără și dezastrul de doar 30% din comorile acestor locuri au
la Cernobîl, bătălia de la Stalingrad sau fost scoase la lumină. Descoperiţi-le în
procesele vrăjitoarelor din Salem. documentarul Baia: Atlantida Romei.


România, Rusia
și Războiul de Independenţă
România și-a câștigat independenţa pe câmpul de luptă urmare și-au întărit trupele lor de aici“, scria suveranul la 15
după ce a participat la războiul ruso-turc din 1877-1878. iulie 1878 fratelui său, prinţul Friedrich de Hohenzollern-
Tratatul de Pace de la San Stefano, semnat doar de Rusia și Sigmaringen. Încordarea culminase într-adevăr la sfârșitul
Imperiul Otoman, lăsase să se vadă adevărata faţă a Rusiei lui aprilie, obligându-l chiar și pe Carol să părăsească
și scopurile sale în Balcani și la gurile Dunării. Opoziţia ma- Bucureștii la 11 mai pentru o inspecţie a trupelor române
nifestată de guvernul român faţă de reanexarea sudului concentrate în Oltenia.
Basarabiei la Imperiul rus fusese considerată aproape un Cum au evoluat relaţiile româno-ruse în perioada 1877-
casus belli, comandamentul militar suprem ţarist neezi- 1878? Cât de „traumatizantă“ a fost pentru România expe-
tând să ia măsuri de intimidare, Bucureștii aflându-se, în rienţa cooperării cu Imperiul Ţarist? Unde au căutat au-
primăvara anului 1878, sub o veritabilă ocupaţie militară. torităţile de la București să obţină securitatea proaspătu-
Dincolo de reacţiile contondente ale presei românești, co- lui stat independent? Răspunsurile la aceste întrebări, dar
respondenţa principelui Carol indică gravitatea situaţiei: și la multe altele, le găsiţi în ediţia de primăvară a revis-
„De la sfârșitul lui aprilie am ocupat excelente poziţii stra- tei Historia Special, dedicată în întregime Războiului de
tegice și am stat în poziţie de luptă faţă de ruși, care drept Independenţă al României.
Acest număr tematic, care tratează episoadele mai puţin cunoscute ale Războiului de
Independenţă şi care e însoţit de numeroase şi inedite reconstituiri grafice, poate fi
achiziţionat şi în format digital, scanând QR Code-ul alăturat.

DIN MARTIE,
CEA MAI CITITĂ la toate punctele de difuzare a presei
REVISTĂ DE ISTORIE
DIN ROMÂNIA! Cartea
RĂZBOIUL
REGILOR
de Theo Aronson
PREȚ PACHET SPECIAL
39,99 LEI
numai împreună
cu revista
Historia Special,
în limita
stocului
disponibil
Historia.ro
ABONEAZĂ TE!
Sună de luni până vineri,
de la 9:00 la 18:00,
la 0372.130.211
noul produs digital
poate fi achiziţionat din
scanează
QR CODE-ul!

H 244 Paydemic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

H 244 Paydemic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A N X X I I • N R.

MAI 2022 | Historia 3

Editor coordonator F OTO C O P E RTĂ : G E T T Y I M A G E S

MANAGEMENT GRUPUL DE PUBLISHING Strivirea de către elefant:

4 Historia | MAI 2022

Țara care ne-a fost casă

„Alia Malek combină

tranzacţia reprezintă un record de din universul benzilor desenate: un

MAI 2022 | Historia 5

6 Historia | MAI 2022

Cercel vechi de 1.500 de ani, Rămăşiţele unui templu

„Mai mult decât o istorie militară, această

„Cu alte personaje şi alte chipuri, vechea

Disponibilă din 16 mai

MAI 2022 | Historia 7

Unul dintre cele mai interesante și valoroase obiecte din patrimoniul

8 Historia | MAI 2022

MAI 2022 | Historia 9

IOSIF VISARIONOVICI STALIN:

10 Historia | MAI 2022

MAI 2022 | Historia 11

de e­ xecutare a activiștilor „naţionaliști și contrarevolu-

12 Historia | MAI 2022

MAI 2022 | Historia 13

14 Historia | MAI 2022

Agenţia de știri germană „Transocean News Service“,

MAI 2022 | Historia 15

Comisia Crucii Roșii la Katyn, în primăvara 1943. Pe fundal, o mare de cadavre.

16 Historia | MAI 2022

Alexandru Birkle la Katyn,

MAI 2022 | Historia 17

Profesorul Orsos înmânând la Berlin raportul Comisiei Crucii

18 Historia | MAI 2022

Așadar, în Comisia Internaţională s-a aflat și un ex-

MAI 2022 | Historia 19

avut un număr foarte mare de cadavre, în care erau îngro-

20 Historia | MAI 2022

erau în viaţă în primăvara lui 1940. Specialiștii NKVD-ului

MAI 2022 | Historia 21

După o scurtă ședere în Peru, unde a avut activităţi didactice

22 Historia | MAI 2022

urmărit, el a fost favorizat atât de Olimpia Birkle, soţia sa cât

MAI 2022 | Historia 23

prin poștă, și reviste care vă interesează. Eu sunt [acum] la

Confuzie sau dezinformare? Destinul a încă trei

24 Historia | MAI 2022

Massenmord von Katyn), ministrului nazist Conti,

MAI 2022 | Historia 25

nostru la Iași. A ocupat apartamentul de la etaj, înainte și în

26 Historia | MAI 2022

Un tragic epilog La începutul anului 1989, în Polonia încă comunistă, apare

MAI 2022 | Historia 27

Expoziție comemorativă dedicată masacrului de la Katyn

28 Historia | MAI 2022

poate ﬁ achiziţionată din

Implicarea naţionaliștilor ucraineni în război în perioada 1941-1945 este una complexă

30 Historia | MAI 2022

MAI 2022 | Historia 31

deși probabil Boroveţ intuia că această apărare nu îi va in-

32 Historia | MAI 2022

MAI 2022 | Historia 33

mult posibilitatea unor acţiuni antiromânești.

34 Historia | MAI 2022

Acțiune de promovare pentru înscrierea Felicitare de Crăciun realizată și distribuită

de e xecutare a activiștilor „naţionaliști și contrarevolu-

„O pată rușinoasă…“ rganizaţiei de partid pe Universitate, se analizează „acţi-

Am fost de Paști în ţară și mulţi