Nimic nou in politica Romaniei.

Cred ca articolul de mai jos este edificator: Piloii orbi, de Mircea Eliade, 1937 Imoralitatea clasei conductoare romnesti, care detine puterea politic de la 1918 ncoace, nu este cea mai grav crim a ei. C s-a furat ca n codru, c s-a distrus burghezia national n folosul elementelor alogene, c s-a npstuit trnimea, c s-a introdus politicianismul n administratie si nvtmnt, c s-au desnationalizat profesiunile libere toate aceste crime mpotriva sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei neamului nostru, ar putea dup marea victorie final s fie iertate. Memoria generatiilor viitoare va pstra, cum se cuvine, eforturile si eroismul anilor cumpliti 1916-1918 lsnd s se astearn uitarea asupra ntunecatei epoci care a urmat unirii tuturor romnilor. Dar cred c este o crim care nu va mai putea fi nici-odat uitat: acesti aproape douzeci de ani care s-au scurs de la unire. Ani pe care nu numai c i-am pierdut (si cnd vom mai avea naintea noastr o epoc sigur de pace att de ndelungat?!) dar i-am folosit cu statornic voluptate la surparea lent a statului romnesc modern. Clasa noastr conductoare, care a avut frnele destinului romnesc de la ntregire ncoace, s-a fcut vinovat de cea mai grav trdare care poate nfiera o elit politic n fata contemporanilor si n fata istoriei: pierderea instinctului statal, totala incapacitate politic. Nu e vorba de o simpl ginrie politicianist, de un milion sau o sut de milioane furate, de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai grav, care poate primejdui nssi existenta istoric a neamului romnesc: oamenii care ne-au condus si ne conduc nu mai vd. ntr-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe care le-a cunoscut mult ncercata Europ luntrea statului nostru este condus de niste piloti orbi. Acum, cnd se pregteste marea lupt dup care se va sti cine merit s supravietuiasc si cine si merit soarta de rob elita noastr conductoare si continu micile sau marile afaceri, micile sau marile btlii electorale, micile sau marile reforme moarte. Nici nu mai gsesti cuvinte de revolt. Critica, insulta, amenintarea toate acestea sunt zadarnice. Oamenii acestia sunt invalizi: nu mai vd, nu mai aud, nu mai simt. Instinctul de cpetenie al elitelor politice, instinctul statal, s-a stins. Istoria cunoaste unele exemple tragice de state nfloritoare si puternice care au pierit n mai putin de o sut de ani fr ca nimeni s nteleag de ce. Oamenii erau tot att de cumsecade, soldatii tot att de viteji, femeile tot att de roditoare, holdele tot att de bogate. Nu s-a ntmplat nici un cataclism ntre timp. Si deodat, statele acestea pier, dispar din istorie. n cteva sute de ani dup aceea, cettenii fostelor state glorioase si pierd limba, credintele, obiceiurile si sunt nghititi de popoare vecine. Luntrea condus de pilotii orbi se lovise de stnca final. Nimeni n-a nteles ce se ntmpl, dregtorii fceau politic, neguttorii si vedeau de afaceri, tinerii de dragoste si tranii de ogorul lor. Numai istoria stia c nu va mai duce mult vreme povara acestui strv n descompunere, neamul acesta care are toate nsusirile n afar de aceea capital: instinctul statal. Crima elitelor conductoare romnesti const n pierderea acestui instinct si n nfiortoarea lor inconstient, n ncptnarea cu care si apr puterea. Au fost elite romnesti care s-au sacrificat de bun voie, si-au semnat cu mna lor actul de deces

numai pentru a nu se mpotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune n calea destinului acestui neam. Clasa conductorilor nostri politici, departe de a dovedi aceast resemnare, ntr-un ceas att de tragic pentru istoria lumii face tot ce-i st n putint ca s-si prelungeasc puterea. Ei nu gndesc la altceva dect la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care si le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. Si nu n aceste cteva miliarde risipite si cteva mii de constiinte ucise st marea lor crim, ci n faptul c mcar acum, cnd nc mai este timp, nu nteleg s se resemneze. S amintim numai cteva fapte si vom ntelege de cnd ne conduc pilotii orbi. Cel dinti lucru pe care l-au fcut iugoslavii dup rzboi a fost s colonizeze Banatul romnesc aducnd n mas de-a lungul frontierei cele mai pure elemente srbesti. Iugoslavii, atunci ca si acum, erau departe de a avea linistea si coheziunea politic pe care am fi putut-o avea noi: problema croat izbucnise cu violent. Cu toate acestea, stiind c adevrata granit nu e cea nsemnat pe hrti, ci limita pn unde se poate ntinde un neam (Nae Ionescu) au fcut tot ce le-a stat n putint ca s deznationalizeze judetele romnesti. Si se pare c au reusit. n orice caz, acum, la granita Banatului, stau masive colonizri srbesti, sate care nu existau la conferinta pcii. La plebiscitul din 1918-1919, toate satele svbesti au votat alipirea la Romnia Mare. S-a obtinut astfel o impresionant majoritate. Nici un guvern romn n-a fcut, ns, nimic pentru aceste elemente germanice, singurii aliati sinceri pe care i-am fi putut avea ca s contrabalansm elementele maghiare. Dimpotriv, de la unire ncoace sasii si svabii au fost necontenit umiliti iar ungurii favorizati. (Ce imbecil complex de inferioritate am dovedit, fiindu-ne team de unguri!) n 1918 sasii nu se ntelegeau cu svabii. Am fi putut profita de aceste nentelegeri. N-am profitat. Dimpotriv, am fcut tot ce ne-a stat n putint ca s accelerm unirea tuturor elementelor germanice. Si astzi, sasii si svabii sunt uniti si sunt mpotriva noastr. Ungurii au colonizat granita nc din 1920, desi si astzi se gsesc napoia acestei centuri de fier nu stiu cte sute de mii de romni. Noi n-aveam nevoie de colonizri, pentru c toate satele de pe frontier sunt romnesti. n schimb, am stat cu minile n sn si am privit cum se ntreste elementul evreiesc n orasele din Transilvania, cum Deva s-a maghiarizat complet, cum Tara Oasului s-a prginit, cum s-au fcut colonizri de plugari evrei n Maramures, cum au trecut pdurile din Maramures si Bucovina n mna evreilor si maghiarilor etc., etc. Cei 10.000 de trani romni veniti din Ungaria continu s moar de foame. Am luat sate de romni din Banat si am colonizat Cadrilaterul n loc s pstrm pe bnteni acolo unde sunt si s aducem la frontiera bulgar numai macedoneni, singurii care rspund la cutit cu toporul si la insulte cu carabina. Astzi romncele bntene cersesc n Balcic Dintre toate minorittile noastre, n afar de armeni, numai turcii erau cei mai inofensivi; i-am lsat s plece. Pmnturile lor, n bun parte, au intrat n stpnirea bulgarilor. Bazargicul este complet bulgarizat. Ceva mai mult. Am lsat pe bulgari s-si cumpere si s cultive pmnt pn la Gurile Dunrii. Pilotii orbi s-au fcut unealta celei mai nspimnttoare crime mpotriva fiintei statului romnesc: naintarea elementului slav din josul Dunrii spre Delt si Basarabia. N-a fost un singur om politic romn care s nteleag c ultima noastr ndejde, asa cum suntem nconjurati de oceanul slav, este s ne mpotrivim cu toate puterile unirii slavilor dunreni cu slavii din Basarabia. n loc s alungm elementul bulgresc din ntreaga Dobroge noi am colonizat pur si simplu Gurile Dunrii cu grdinari bulgari. n acelasi timp, pilotii orbi au deschis larg portile Bucovinei si Basarabiei. De la rzboi ncoace, evreii au cotropit satele Maramuresului si Bucovinei si au obtinut majoritatea

absolut n toate orasele Basarabiei. Ceva mai grav: rutenii s-au cobort de-a lungul Basarabiei si astzi mai au foarte putin s-si dea mna cu bulgarii care au suit pe Dunre. Reni este punctul de unire a celor dou populatii slave pe pmnt romnesc. Imediat dup rzboi, n Basarabia romnii reprezentau 68% din populatie. Astzi, dup statisticile oficiale, ei sunt numai 51%. Elitele politice romnesti, n loc s se intereseze de-aproape de problema Ucrainei prin ncurajarea agitatiilor separatiste asa cum au fcut guvernele austriece pn la rzboi, ncurajnd sistematic pe ruteni ca s loveasc n romni si n poloni s-au multumit s tolereze ntinderea ucrainienilor nu numai n Bucovina, dar si n Basarabia. n anul 1848, rutenii din Galitia revendicau o parte din Bucovina pentru provincia lor (Galitia), care ar fi trebuit s devin semi-autonom n reorganizarea Austriei pe baze federale (planul Palacki). Romnii bucovineni de atunci au stiut s se apere (n Constituanta austriac de la Kremsir). Dar rutenii, dup rzboiul cel mare, au gsit un neasteptat aliat n pilotii orbi ai Romniei care, n loc s lupte pentru revendicrile ucrainiene dincolo de Nistru (crearea statului-tampon Ucraina) si-au artat prietenia fat de acesti slavi lsndu-i s se nmulteasc peste msur n Bucovina si s coboare ct mai jos n Basarabia. Astzi, un savant ucrainean de la universitatea din Varsovia, refugiat politic, expune la seminarul de geografie din Berlin hrti ale viitorului stat ucrainean n care se gsesc nglobate Bucovina si Basarabia. Ndjduiesc c la ceasul cnd stiu lucrurile acestea, prietenul care mi-a atras atentia asupra hrtilor profesorului ucrainean (profesor la universitatea din Varsovia) a izbutit s le fotografieze pe toate pentru ca s facem amndoi dovada, dac va fi nevoie. Inutil s mai continui. Si am fost stpnit de acest nspimnttor sentiment al inutilittii n tot timpul ct am scris paginile de fat. Stiu foarte bine c ele nu vor avea nici o urmare. Stiu foarte bine c evreii vor tipa c sunt antisemit, iar democratii c sunt huligan sau fascist. Stiu foarte bine c unii mi vor spune c administratia e proast iar altii mi vor aminti tratatele de pa-ce, clauzele minorittilor. Ca si cnd aceleasi tratate au putut mpiedica pe Kemal Pasa s rezolve problema minorittilor mcelrind 100.000 de greci n Anatolia. Ca si cnd iugoslavii si bulgarii s-au gndit la tratate cnd au nchis scolile si bisericile romnesti, deznationaliznd cte zece sate pe an. Ca si cnd ungurii nu si-au permis s persecute ftis, cu nchisoarea, chiar satele germane, ca s nu mai vorbesc de celelalte. Ca si cnd cehii au sovit s paralizeze, pn la sugrumare, minoritatea german! Cred c suntem singura tar din lume care respect tratatele minorittilor, ncurajnd orice cucerire de-a lor, preamrindu-le cultura si ajutndu-le s-si creeze un stat n stat. Si asta nu numai din buntate sau prostie. Ci pur si simplu pentru c ptura conductoare nu mai stie ce nseamn un stat, nu mai vede. Pe mine nu m supr cnd aud evreii tipnd: antisemitism, fascism, hitlerism! Oamenii acestia, care sunt oameni vii si clarvztori, si apr primatul economic si politic pe care l-au dobndit cu atta trud risipind atta inteligent si attea miliarde. Ar fi absurd s te astepti ca evreii s se resemneze de a fi o minoritate, cu anumite drepturi si cu foarte multe obligatii dup ce au gustat din mierea puterii si au cucerit attea posturi de comand. Evreii lupt din rsputeri s-si mentin deocamdat pozitiile lor, n asteptarea unei viitoare ofensive si, n ceea ce m priveste, eu le nteleg lupta si le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul. Tristetea si spaima mea si au, ns, izvorul n alt parte. Pilotii orbi! Clasa aceasta conductoare, mai mult sau mai putin romneasc, politicianizat pn-n mduva oaselor care asteapt pur si simplu s treac ziua, s vin noaptea, s aud un cntec nou, s

joace un joc nou, s rezolve alte hrtii, s fac alte legi. Acelasi joc si acelasi lucru, ca si cnd am tri ntr-o societate pe actiuni, ca si cnd am avea naintea noastr o sut de ani de pace, ca si cnd vecinii nostri ne-ar fi frati, iar restul Europei unchi si nasi. Iar dac le spui c pe Bucegi nu mai auzi romneste, c n Maramures, Bucovina si Basarabia se vorbeste idis, c pier satele romnesti, c se schimb fata oraselor ei te socotesc n slujba nemtilor sau te asigur c au fcut legi de protectia muncii nationale. Sunt unii, buni patrioti, care se bat cu pumnul n piept si-ti amintesc c romnul n veci nu piere, c au trecut pe aici neamuri barbare etc. Uitnd, sracii, c n Evul Mediu romnii se hrneau cu gru si peste si nu cunosteau nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uitnd c blestemul a nceput s apese neamul nostru o dat cu introducerea secarei (la sfr-situl Evului Mediu), care a luat pretutindeni locul grului. Au venit apoi fanariotii care au introdus porumbul slbind considerabil rezistenta tranilor. Blestemele s-au tinut apoi lant. Mlaiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolismul (n Moldova se bea pn n secolul XVI bere), austriecii n Ardeal si cultura n Principate au adus sifilisul. Pilotii orbi au intervenit si aici, cu imensa lor putere politic si administrativ. Toat Muntenia si Moldova de jos se hrneau iarna cu peste srat; crutele ncepeau s colinde Brganul ndat ce se culegea porumbul si peste-le acela srat, uscat cum era, alctuia totusi o hran substantial. Pilotii orbi au creat, ns, trustul pestelui. Nu e att de grav faptul c la Brila cost 60-100 lei kilogramul de peste (n loc s coste 5 lei), c putrezesc vagoane ntregi de peste ca s nu scad pretul, c n loc s se recolteze 80 de vagoane pe zi din lacurile din jurul Brilei se recolteaz numai 5 vagoane si se vinde numai unul (restul putrezeste), grav e c tranul nu mai mnnc, de vreo 10 ani, peste srat. Si acum, cnd populatia de pe malul Dunrii e secerat de malarie, guvernul cheltuieste (vorba vine) zeci de milioane pe medicamente, uitnd c un neam nu se regenereaz cu chinin si aspirin, ci printr-o hran substantial. Nu mai vorbiti, deci, de cele sapte inimi n pieptul de aram al romnului. Srmanul romn, lupt ca s-si pstreze mcar o inim obosit care bate tot mai rar si tot mai stins. Adevrul e acesta: neamul romnesc nu mai are rezistenta sa legendar de acum cteva veacuri. n Moldova si n Basarabia cad chiar de la cele dinti lupte cu un element etnic bine hrnit, care mnnc gru, peste, fructe si care bea vin n loc de tuic. Noi n-am nteles nici astzi c romnul nu rezist buturilor alcoolice, ca francezul sau ca rusul bunoar. Ne ludm c tinem la butur, iar gloria aceasta nu numai c e ridicul, dar e n acelasi timp fals. Alcoolismul sterilizeaz legiuni ntregi si ne imbecilizeaz cu o rapiditate care ar trebui s ne dea de gndit. Dar pilotii orbi stau surztori la crm, ca si cnd nimic nu s-ar ntmpla. Si acesti oameni, conductori ai unui popor glorios, sunt oameni cumsecade, sunt uneori oameni de bun-credint, si cu bunvoint; numai c, asa orbi cum sunt, lipsiti de singurul instinct care conteaz n ceasul de fat instinctul statal nu vd suvoaiele slave scurgndu-se din sat n sat, cucerind pas cu pas tot mai mult pmnt romnesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia si meseriile care dispar lsnd locul altor neamuri Nu simt c s-au schimbat unele lucruri n aceast tar, care pe alocuri nici nu mai pare romneasc. Uneori, cnd sunt bine dispusi, ti spun c nu are important numrul evreilor, cci sunt oameni muncitori si inteligenti si, dac fac avere, averile lor rmn tot n tar. Dac asa stau lucrurile nu vd de ce n-am coloniza tara cu englezi, cci si ei sunt muncitori si inteligenti. Dar un neam n care o clas conductoare gndeste astfel, si-ti vorbeste despre calittile unor oameni strini - nu mai are mult de trit. El, ca neam, nu mai are ns

dreptul s se msoare cu istoria Cci pilotii orbi s-au fcut sau nu unelte n mna strinilor putin intereseaz deocamdat. Singurul lucru care intereseaz este faptul c nici un om politic romn, de la 1918 ncoace, n-a stiut si nu stie ce nseamn un stat. Si asta e destul ca s ncepi s plngi. Mircea Eliade; articol aprut n Vremea, nr. 505, 19 septembrie 1937