A

RO ATEA
SMSTRIA:SA

tS

antologie .

editura
SEMNE

www.dacoromanica.ro
 INSPECTORATUL PENTRU CULTURA
AL MUNICIPIULUI BUCUREVI

ROMANITATEA
TRANSNISTRIANA

ANTOLOGIE

Editie Ingrijita, note 0 comentarii

de Florin ROTARU

Editura SEMNE
BUCUREFI
1996

www.dacoromanica.ro
Coperta de: Mircea DUMITRESCU

Acest volum a fost editat in cadrul programului cultural

BUCUREV1, CAPITALA LATINITATI1 ORIENTALE.

www.dacoromanica.ro
 ARGUMENT EDITORIAL
Limita de est a Europei o reprezinta Bugul, afirma savantul Mircea Eliade;
aici se tennina alternantele deal-vale caracteristice poisajului european gi tot aid
Incepe pustietatea plate a stepei. titre marginile acestor doul universuri geografice
i spirituale diametral opuse, a hotat/t destinul se arze pe roman i pe strAmoii
for ca ziditori i apiratori ai frontierei spirituale europene de rasarit. Cu trecerea
veacurilor, statomicia devenita virtute a acelor locuitori a fost cuprinsa cu
singuratatea i chiar cu uitare fratilor ramai In vatra tarii. Istoria acestei ramuri
orientale a romanitatii a Inceput si se scrie In Romania tlrziu de tot, abia la sfiritul
primului razboi mondial. Intemeietorul capitolul transnistrian" In istoriografia
romaneasca a fost savantul Nicola Iorga. Exemplul sau a provocat o adevitrata
emulatie, iar In deceniile urmatoare au aparut dteva zeci de studii cu aceasta tuna,
unele dintre ele find incluse In aceasti antologie. $i cum picatele se platesc,
libertatea de-a vorbi despre frail notri de peste Nistru nu a durat mult i a fost
zdrobita de o cenzura diabolica imediat dupe sfiritul celui de-al doilea conflict
mondial. Tentativa aceasta de tergere a memoriei poporului roman s-a manifestat
aproape o jumatate de secol.
Publicarea acestei antologii are rolul de-a retrezi memoria neamului qi a
revigora preocuparile tiintifice dedicate istoriei romanitatii de pia la Bug care
reprezinta, totusi, o components a civilizatiei latine. Momentul istoric actual ne
ofera o ansa i ea nu trebuie ratata, pentru cs oridnd, libertatea de-a spune
adevarul pe care o avem scum, poate fi sugrumati de o alts cenzurai chiar mai
eficienta, de nature economics; responsabilitatea spirituall revine Intregii natiuni
roman i Intr-o covIritoare proportie Bucuretilor, oral obligat sA-si asume serios
rolul i atributul de Capitald a tuturor romanilor, Capitald a latinitalii orientale.
0 asemenea edi%ie ar parea ca raspunde mai degraba unui interes strict
academic i mai puffin nedumeririlor contemporane. Ar fi o impresie false Invsluits
Intr-un diletantism primejdios, pentru ca absolut niciuna dintre problemele
contemporane ale romanilor de peste Nistru sau ale Basarabiei, ca i ale oricarui
teritoriu disputat din lume, nu pot f Intelese fern cunoa.lterea istoriei acelor sinteze
unice nascute din tragediile mai multor stApIniri.. Din alt punct de vedere, epoca
istorica actuala ne oblige si contientizam, In sfirit, faptul ca vatra unei nafiuni
este direct influenlata de propriile ei margin' ft cu cit aceste extremitali slut mai
puternice, cu atit central este mai fortificat.
Astazi, In Romania, civiliza ;ia de pInit la Bug este cvasi-necunoscuta. Chiar i
numele de transnistrieni", inventat dintr-o comoditate intelectuala In perioada
interbelica, este un termen fare nici o conotatie etnica, iar denumirea de
Transnistria" acordata acelei regiuni nu definete cu destula claritate teritoriul
dintre Nistru i Bug. In schimb, asa-zidi transnistrieni n-au simtit nevoia sa-si
atribuie un nume, for findu-le sufcienta contiinta el shit roman, adica urmai ai
stapinitorilor dad ci roman. Pentru ei important a fost sa boteze locurile, satele,
dealurile, apele, copacii, florile. La un moment dat au fost derutati de frigid for din
Carpati care Incepuseri sa se numeasca transilvaneni, munteni, moldoveni,
bistriteni, argerni sau suceveni. De aceea, cu timpul an Imprumutat i ei numele

www.dacoromanica.ro
fratilor mai apropiati, si au recunoscut ca Domn pe Voievodul Moldovei, ba chiar
au ridicat din mijlocul lor Domni si candidati la Domnie, pe care-i numeau
domnifori.
Totui, acesti roman de peste Nistru, n-au cunoscut binefacerile unui stat ce
asigura pAmInturilor o protectie military, cu granite si cetati de apArare si astfel au
fost supusi, este adevArat vremelnic, de mai multe on si de mai multe popoare. in
pofida unei soarte vitrege ei au rezistat ca printr-o minune. A fost Ins& un miracol
pamIntesc intrupat din duhul de stapini adevarati si din jertfa statornica a muncii
lor. Cu totii aveau convingerea cl ei au adus primii civilizatia In acele locuri si tot
ei au fost primii care au /nsufletit acolo pAmintul cu rod prin munca lor trasA zi dupl
zi pe roata calendarului agricol. Ceea ce nu mai stiau exact era numele lui
Burebista, dar pAstrau vie amintirea acelui rege al lor, de-acum -legendar, primul
care asezase granitele statului strAmosesc cu Intinderi ImpArAtesti pinA la Bug, dupl
ce la vest it Intarise cu poalele Podisului Boemiei si ale Alpilor austriaci, la sud cu
muntii Balcani, iar la nord cu Inaltimile Carpatilor PAdurosi, supunInd puterii sale
si regiunile Galitiei si Podoliei de mai firziu. Ei se mindreau cu stramosul lor si cu
spusele g,recilor despre el: Cel dingi gi cel mai mare dintre regii din Tracla,
singurul, In acele timpuri, ce putea ameninta trufia nemuritorului Iuliu Cezar din
eterna RomL La fel de vie se pastra si legenda despre un alt rege al lor, atit de dlrz
Inclt s-a lnfruntat cu Imparatul lumii Intregi si atit de mindru Incit s-a omortt ca sA
nu ajungl prizonier.
Aceste legende, alaturi de basmele, cintecele si czedintele lor, permanent
ImprospAtate si Imbogatite de fratii lor ciobani ce veneau i plecau anual In toate
zarile romanitatii, au alcAtuit toate Impreunli acel creuzet de civilizatie In care s-au
topit primitivismul si salbAticifie hoardelor venite din stepl, urinate perpetuu de
blestemul migratorului hAituit de foamete.
Simtindu-se putemici ca ziditori de civilizatie In faptele lor cu aureole
ImpAratesti, romanii transnistrieni"nu i -au scris cronici despre propriul lor trecut.
De aceea, pAtrunderea lor in scrisul istoric s-a Scut nedrept de tlrziu, dupa
noulsprezece secole de civilizatie crestina, mai exact In anul 1918, cind N. Iorga a
scris studiul: Romdnii de peste Nistru. Atunci, la sfirsitul primului rAzboi mondial
cind granita fixatA pe Nistru be rapea romanilor libertatea milenara de-a circula
dintr-o parte /ntr-alta a acestui fluviu, constiinta romaneascA a fost trezita de
strigatul de durere al unui bAtfin tAran transnistrian care i-a Intrebat pe fratii sal
ramasi in tars: Pe not cui ne ldsaii? Pentru toti romanii transnistrieni acea frontiers
era nedumnezeiasca pentru ca libertatea ce le-o rApea fusese apArata de ei cu
ajutorul lui Dumnezeu i propuneau, pentru a nu fi injosite numele lui Dumnezeu
si fiinta omului, sA se sape o alts vale Nistrului, astfel Incit toti romanii sl locuiascA
ImpreunA. Dintre romanii de peste Nistru nimeni nu putea Intelege cum Intr-o
singura clips credinta lor strAbuna a devenit un basm pustiu.
Al doilea eveniment istoric, care a zguduit constiinta romineascl in legAturA
cu soarta confratilor rAspInditi 'Ana la Bug si cu ramificatiile lor Intinse pinA la
Nipru, a fost marcat de sosirea trupelor roman, in vara anului 1941, In regiunea
dintre Nistru si Bug. Bucuria romanilor si a minoritAtilor conlocuitoare, Inrobiti cu
totii de bolsevici a fost atit de mare, cu dt era nesperata. Despre suferintele lor, in
special romanii, nu povesteau nimanui, fuseserl atit de cumplite Incit ti Impietri.se,

II

www.dacoromanica.ro
poate nici chiar Dumnezeu atunci n-ar mai fi avut Okla sa-i cheme la judecata de
apoi. Ca o razbunare divina, santinela romana strajuia malurile Bugului, exact
atunci dud se implineau 2 000 de ani de la stApInirea qi paza wzate In acele locuri
de Burebista (82 te.n.-44 /.e.n.). Faptul acesta nu avea numai o Incardtura
simbolica, ci qi o semnificatie geopolitica: acum natiunen romana, pentru prima data
In istorie, putea realiza avind ca punct de reper santinela romana de pe Bug, c.lt a
pierdut din spatiul sau ethic datorita concesiilor si Increderii in vecini, iar pe de alta
parte avea ocazia sa Inteleaga rolul urial pe care-1 jucau romanii transnistrieni In
cadrul sistemului de aparare a integritatii teritoriale a statului roman, ei formind
prima centuri de siguranti In partea rasariteani a vetrei statului. Faptului .ca
aceasta century de siguranta fusese aproape distrusa, perioada interbelid clnd
statul roman nu realizase o politica coerenta pentru respectarea drepturilor
romanilor aflati pe teritoriul U.R.S.S., determinase armata romana sa tread Nistrul
In vederea asigurarii integritatii teritoriale a Romaniei. Aici, pe malul sting al
Nistrului, rucii creased In anul 1924 o republid fantoma: Republica Sovietica
Socialists Moldova, cu scopul de-a deruta opinia publica internationall In fata
dreia Moscova clama ca Romania a savIrqit, de fapt, un rapt teritorial impotriva
poporului moldovean, altul decit poporul roman. Tot In acest teritoriu din stinga
Nistrului, U.R.S.S. a organizat baze de pregatire militara qi paramilitary, servicli de
spionaj si diversiune care aveau drept obiectiv intreprinderea de actiuni teroriste
Impotriva Romaniei, provocarea de greve qi chiar a unei revolutii bolpvice in
Basarabia. Astfel, actiunea armata a Romaniei devenise o necesitate pentru a
distruge acele actiuni sovietice /ndreptate Impotriva securitatii qi integritatii statului
roman.
Reuita Romaniei in privinta asigurarii unei stabilitati destul de solide in
partea de est a tad, a provocat imediat un virulent atac propagandistic pornit din
vest de catre Ungaria. Ceea ce a surprins de data aceasta in atitudinea ungara nu a
fost atacul In sine sau absurditatea acestuia, ci pozitia unui partener cu care ne
aflam In acelai sistem de alianta coordonat de Germania. Aceasta atitudine s-a
dorit pard a fi o lectie de istorie despre loialitatea Ungariei fata de partenerii din
acelasi sistem de alianta, ca qi despre Increderea ce poate fi acordata, In special de
Romania, angajamentelor asumate de unguri. Dad In anul 1919, intentia Ungariei
de-a ataca Romania, exact in perioada in care Moscova planuia declanarea unei
revolutii bolievice pe teritoriul Basarabiei, s-ar fi putut lntelege datorita reuqitei la
Budapesta a unei revolutii comuniste condusa de-Bela Kun, acum, In anul 1941,
pozitia maghiad era de neInteles.
Imediat dupli trecerea Nistrului efectuata de armata romana la 27 iulie 1941,
ungurii au declanat in Germania, dar i In Anglia qi S.U.A. in pofida faptului cd
ultimele doul erau taxi cu care se afla in razboi, o propaganda antiromaneasca
extrem de virulenta concentrata pe sustinerea unei ipoteze aberante potrivit careia
spatiul vital al Romaniei ar fi la est de Carpati, iar al Ungariei in partea de vest a
Carpatilor. Ambasadorul roman de la Berlin, Raoul V. Bossy, transmitea la
Bucureti, in 5 august 1941, urmatorul mesaj: Ungurii au nascocit o noult teorie"
dintre cele mai stranii: adevirata menire a romanilor nu ar fi in Centrul Europei, ci
la Rasaritul ei. Romania nu ar trebui, prin urmare, sa nazuiasci a deveni un stat
central-european, ci un stat rasaritean. Consecintele ar fi urmatoarele: hotarele

III

www.dacoromanica.ro
Romaniei sa fie Intinse cit mai spre est i nord-est. SA tread de Nistru, poate chiar
de Bug. Sa-i alipeasca Pocutia. Si se izgoneasca, eventual, spre qesurile nesfirite
ale Podoliei qi mai departe Inca toate neamurile alogene din acele parti: ruteni,
rusi, evrei, Iar In locul ramas dupi aceste emigratiuni fortate sa se stramute romanii
din Transilvania i Banat, aceste doul tinuturi urmind a fi ,,reintegrate" coroanei
Sf. Stefan." impotriva acestei teorii maghiare, Romania a facut tot timpul dovada
faptului ca In teritoriile de peste Nistru a fost efectuata o vremelnica ocupatie
impusa de necesitatile rezboiului, situatie demonstrate qi prin adoptarea In acea
regiune a unei administratii specifice, ce era total diferiti de masurile ce se impun
In mod normal pentru un teritoriu anexat.
Astazi, In alti termeni, problema transnistriana" a redevenit extrem de
actuall. Pe teritoriul Republicii Moldova, stat independent si meinbru O.N.U., s-a
autoproclamat in zona limitrofa malului- sting al Nistrului Republica Sovietica
Socialists Transnistriana", cu capitala la Tiraspol. Aparitia acestei republici
fantoma s-a Scut cu ajutorul vadit al Moscovei, ruii dorind 'pastrarea unei zone de
supraveghere atit pentru Ucraina, cit i pentru Romania. Regimul de la Tiraspol a
mai primit un sprijin voalat din partea Ucrainei care a permis libera trecere pe
teritoriul tarii a unor cazaci-voluntari, In drumul for spre Transnistria unde au
luptat allturi de rusofoni, in ritzboiul din anul 1992, ca Ili din partea Germaniei care
a tiparit In anul 1994 aa-zisa bancnota nationals, rubla transnistrianit". 0 alts
caracteristica a republicii transnistriene o reprezinta mezarea sa geografici pe un
teritoriu revendicat de Ucraina, aflate la a treia sa tentative istorica de a deveni stat
independent. De retinut este faptul el atunci and a dltigat acest statut Ucraina a
fost Intr-o permanenti oscilatie Intre vest i est, dar Intotdeauna a Invins aripa cu
orientari spre est, aa cum nu trebuie uitate nici eforturile germane de-a domina
Ucraina, care a manifestat mereu un nationalism agresiv. De asemenea, o analiza
specials se impune a fi facuta asupra denumiri republicii: Transnistria, termen
nedefinit i fare nici o conotatie etnica. Este surprinzator sit constati cum ruii au
greqit din nou In zilele noastre, dupl gafa din anul 1924, dud prin denumirea
Republicii Moldovenecti recunoteau implicit existenta poporului roman, ceea ce
Inseamnit ca ala-zisa infailibilitate a diplomatiei ruse confine o mare doze de
legends. De data aceasta, adoprmdu-se termenul de Transnistria" to trimite cu
gindul la un popor transnistrian. Ori este penibil ca ruqii sa sustina, dupe prabwirea
catastrofall a sistemului comunist sovietic In vremea caruia n-au reusit timp de 75
de ani sa realizeze trimbitattil model uman homo sovieticus", ca ei au descoperit,.
acum in pragul mileniului trei de civilizatie cretins, un nou popor de credinta
ortodoxi, Inca necunoscut de istorie: homo transnistrianus.
Pentru a se institui un climat de Incredere reciproca In aceasta zona
transfigurata istoric de neamul romanesc mezat Intre Nistru i Bug , ruii ar trebui
sa recunoasca o realitate indubitabila qi anume ca In timp de doul sute de ani,
perioada In care au folosit cele mai barbare metode de deznationalizare, totui, ei
nu au rewit sa distruga poporul roman gi se poate deduce clar faptul ca sigur nu vor
reuqi nici In viitor.
Antologia prezenta Iii propune sa reconstituie, pentru prima data In ultimii
50 de ani, o imagine cit mai cuprinzatoare despre trecutul romanilor arzati Intre

Iv
www.dacoromanica.ro
Nistru qi Bug, ca i despre ramificatiile lor Intllnite pia la Nipru, pe baza unor studii
publicate In perioada interbelica de cAtre personalitati qtiintifice autentice.
Integrarea tuturor acestor texte scrise de autori diferiti Intr-un tot unitar nu a
fost un lucru uqor qi inevitabil lucrul acesta se resimte.
Materialul a fost organizat structural, prezentindu -se mai /nth studiile ce
cuprind viziuni de ansamblu asupra istoriei tinuturilor de peste Nistru i, apoi, pe
cele strict limitate la o singurA terns.
Ca norme de transcriere a textelor s-au folosit regulile stabilite de Academia
Romans Inainte de anu11989 cuprinse In lucrarea: Dictionar ortografl4 ortoepic ci
morfologic al limbit romane, Bucureti, Editura Academiei, 1982. A fost adoptatA
aceasta forma nu din acribie sau din spirit de from% ci ne-am simtit obligati de
realitAtile din afara granitelor tariff unde numai de cItiva ani se InvatA alfabetul latin
i unde Inceputurile s-au facut dupl normele vechi. De asemenea, cele mai multe
carti pe care le primesc aceqti roman din afara tArii, sint In majoritate lucrari
apArute Inainte de anul 1989 i deci, noile norme nu fac altceva dedt sl-i deruteze.
Au lost corectate tacit greelile de tipar i au fost pastrate cu scriere
majuscule substantivele proprii denumirii de institutii qi care aparent pot fi socotite
substantive comune: Scaun, Biserica, Capitall, Voievod, Tar, Sultan, etc.
Selectia textelor s-a operat atit cantitativ, flind limitati de numarul de pagini,
cit qi calitativ, avind dorinta de-a evita aparitia prea multor repetitii.
Spre deosebire de editiile originale, care aveau notele autorului In subsolul
paginilor, In editia prezentA acestea au fost transferate la sirmitul fiecArei lucrari.
Notele autorului shit urmate de notele editorului, care shit marcate in text cu
paranteze drepte B. Interventiile noastre la notele autorului au fost semnalate tot
cu paranteze drepte qi privesc numai completari bibliografice.
Au fost folosite pentru textul de bazA al prezentei antologii, editiile originale
ale acestor lucrari:
1. Alexandru V. Boldur, Cu privire la istoria Transnistriei. Studiu critic,
Tipografia Universur Bucureti, 1943, Extras din revista Vista Basarabiei" (dir.
Pan. Halippa) nr. 2/1943;
2. Alexandru V. Boldur, Rornanfi i stramo0i for In istoria Transnistriei
editie romAneascA revazutA qi adaugita, Tipografia Liga culturall", Iasi, 1943;
3. Ion I. Nistor, Rornanii transnistrieni, Institutul de arte grafice qi editura
Glasul Basarabiei", CernAuti, 1925;
4. Ion. I. Nistor, Vechimea afezarilor,romfinefti dincolo de Nistru, in
Analele Academiei. Roman. Memoriile sectiunii istorice. Seria III, Tom XXI,
Bucureti, 1939;
5. Ion I. Nistor, Aspecte geopolitice pi culturale din Transnistria, In Analele
Academiei Romane. Memoriile sectiunii istorice. Seria III, Tom XXV, Bucureti,
1942;
6. Vasile Harea, Romanii de peste Nistru, Editura Cartea Romaneasca,
Bucuresti, 1938, Studiu republicat dupe editia originall: V. Harea, Romanii de
peste Nistru, Cernauti, 1923;
7. Nicolae M. Popp, Rornanii din Basarabia fi Transnistria, M.O., Imprimeria
Nationall, Bucureqti, 1942. Extras din Buletinul SocietAtii Regale Romane de
Geografie", anul LX, 1941.

www.dacoromanica.ro
 8. Nicolae M. Popp, Romanii transnistrieni fi Republica Moldoveneasca,
Tipografia Scrisul Romanesc", Giurgiu, 1935;
9. C.C. Giurescu, Populacia moldoveneasca de la guts Niprului fi a Bugului
In veacurile XVII qi XVLU, in Glasul Nistului", II, nr. 54/1943;
10. Th. Holban, Contributii la problems originii ci localizarii bolohovenilor,
In Stud ii. Revista de istorie", 21, nr. 1/1968;
11. Nicolai P. SmochinA, Republica moldoveneasca a sovietelor, Editura
Cartea RomAneascA, Bucuresti, 1938;
12. Onisifor Ghibu, Defteptarra moldovenilor de peste Nistru, Tipografia
Societatii culturale a romanilor din Basarabia", ChiginAu, 1917;
13. Onisifor Ghibu, Cu &dui la romanii de peste Nistru, In Viata
Basarabiei" (dir. Pan Halippa), X, nr. 5/1941;
14. C. Gh. Constantinescu, Rominii transnistrieni, Tipografia Viata
&crag", Bucureqti, 1942;
15. CApitan Mailat N. Joan, Transnistria. Studiu de documentare biograficA,
istoricif, sociall fi politics, Editura ziarului Universul", Bucureqti, 1942;
16. Mihai A. Antonescu, Pentru Basarabia .gi Bucovina. Directive fi Indumari
date inspectorilor administrativi gi pretorilor trim* In Basarabia .i Bucovina.
IndrumAri rostite In conferinta ce a avut loc la 3 iulie 19411a Ministerul de Interne
(dupl note stenografice).
Ne exprimam gratitudinea noastrA IntreagA pentru ajutorul ce ne-a fost
acordat de cAtre scriitorul Mircea Micu, de colegii Raluca Gheorghe i Stefan
Godorogea de la Biblioteca Academiei, precum ,i fall de Inaltul profesionalism al
Editurii SEMNE care a Scut posibill aparitia acestui volum.

Florin ROTARU

VI
www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU BOLDUR

CU PRIVIRE LA ISTORIA TRANSNISTRIEI

STUDIU CRITIC

L Nistor, C.C. Giurescu, N. Smochina, A. Sava, L Dumitravcu,

Pan. Halippa, D. Strungaru, N. Macovei, 0. Ghibu, V. Popovici, I. Zaftur,
E. Diaconescu, P. Iliin, N. Vaidomir, L Mailat, L Damian, Gh. Bezviconi.

Unul din cele mai importante evenimente din actualul raszboi a fost ocupatia
militara a Transnistriei de catre roman. Si tot ei au organizat cu succes aceasta
provincie gi o conduct
Transnistria treze4te interesul public gi provoacA cercethri si publicatii cu privire
la trecutul ei. Noi smntem prezenti acolo permanent prin strAmogii nogtri: In perioada
veche (sec. VIII. de H. jum sec. XII d. H.) vedem stabiliti acolo pe geti si daci, In
perioada medie (jum. sec. XII d. H. jum. sec. XVI) pe bolohoveni, predecesori ai
romanilor, si In perioada nouA (jum. sec. XVI sec. XX) pe numerosi moldoveni,
care sau se trAgeau din fogtii bolohoveni sau au aparut In urma emigrarilor din
Moldova, Muntenia gi Transilvania.
RaspIndirea etnicA romaneascl lntre Nistru gi Bug meritA toatA atentia
istoricilor nogtri. Spre regret s-a fAcut pInA scum In acest domeniu foarte putin.
MA voi opri asupra lucrarilor, apArute In ultimii 7-8 ani, supunindu -le unei
examinari critice, spre a prezenta aci o micA, dar esentiall si obiectivA dare de
seamA. [1]
DL I. Nistor a' publicat /n editia Academiei Romane o brosurl de 42 pag.,
sub titlul: Aspecte geopolitice p1 culturale din Transnistria (Buc. 1942), o lucrare
interesanta atit prin continutul ei In general, cit 1i prin unele chestiuni, pe care d-sa
le atinge. Nu pentru prima datA autorul se ocupa de istoria romAnilor transnistrieni.
Ca $i mnainte, d-sa trateazd subiectul cu toatA cunoscuta-i competentA istoricA. Voi
face numai unele observati cu privire la acele pAreri, cu care nu ant de acord.
Autorul scrie cil Ucraina hanului (adica partea de sud a Transnistriei)
ajunsese Inca pe la mijlocul secolului al XIII sub stiiptnirea tdtarilor nogal i
ramase sub aceasta stAplaire pinA la anul 1792 (pag. 5), neglijlnd completamente
perioada stApinirii lituaniene i poloneze In aceste locuri.

www.dacoromanica.ro
 Se tie el In 1430 sudul Transnistriei a trecut, In ordinea de succesiune, de la
principele lituanian Witold la Swidrigaillo. Hanul tatAresc Mengli-Ghirai Yn dorinta de
a se apropia de duqmanii lui lituanieni a construit In 1492 o cetate la Oceacov, pe care
lituanieni au distrus-o chiar In anul urmator, dar hanul a restabilit-o In 1495.
Un alt punct sudic de sprijin al tatarilor in Transnistria Hadji-bei, viitoarea
Odesa, In 1415 apartinea polonezilor, In 1431 era In mina lui Swidrigaillo, In 1442
era din nou a polonezilor $i numai spre jumatatea sec. al XVI-lea ajunge dermitiv
tAtArtsc.
Deci afirmatia autorului necesitA unele modificAri pentru a nu fi prea
categoricl. Am vorbit mai amlnuntit asupra dominatiei lituaniene In Transnistria
In brosura mea Yn limba ruse, publicata in 1942 la Odesa; unde am aratat gi
bibliografia, pe care m-am bazat.
In explicatia denumirii tirgului Dubasari autorul urmeazA parerea lui
N. Iorga, afirmand ca acest tIrg este nu,ndt aseel dupd bule letnicirea locultorilor
cu afezarea de dubase, adlcd luntre, care mlJloceau trecerea peste Nistru Fn
Moldova (pag. 10 si 15), de'i tot d-sa reproduce mArturia lui Lauterer (1782) cum
ca regiunea In jurul Dubasarilor este nisipoasa li lipsitA de lemn. Daca tragem
cuvintul Dubasari din dubase, rAmIne fArl explicatie terminatia ad, pentru care
cuvintul dubase este insuficient, deci conchidem, $i nepotrivit.
In izvoare istorice se Intllnesc diferite denumiri ale acestui tlrg: Tembosari,
Tumbosari, Tombosar, Dombosar, Dombazar, Dubosary, Dobresari etc.
In conformitate cu aceasta e de preferat o altA explicade a originei cuvintului
Dublsari, anume a la baza lui stau doul cuvinte tfitaresti: Tube (sau dube), deal,
Ina ltime qi sar, galben. Sari -su inseamna tAtAreste apa galbenl, sart-lar pAmInt
gaben. Combinind ar iesi dealul galben. (V. A. Cocerghin, Nabroschl
po &ad goroda Dubosar..., Odesa, 1911, pag. II1). Intr-adevar, In apropiere, pe drumul
spre Tiraspol este un deal, acum arat si acoperit cu vii.
Autorul reproduce calltoria In Transnistria a lui Lauterer In 1782, care
numeste olatul tatarasc de la Oceacov Basarabia, ca i partea sudicA a actualei
Basarabii. De asemertea In lucrarea lui A. Righelman asupra Rusiei Mici din
1785-1786, apArutA la Moscova In limba rusl In 1847, este anexatI o hartl, In care
Ucraina hanului apare unitar cu Bugeacul sub numele de Basarabia. Se pare ca
autorul acorda o deosebitA importantA acestei extinderi a num8lui. Cred CI ea avind
la baza sa stapinirea tAtArascA In ambele provincii, este un fenomen izolat ii
ocazional. DovadA o avem nu numai In hartile anterioare ale lui Iacobo Castaldo
din 1584, ale lui Hulsius Levinius din 1630, dar mai ales In harta contemporana cu
persoanele citate Lauterer qi Righelman, hartA care a fost alcatuitA de-
F. I. Gussefeld In 1785, lucratA dupd cele mai temeinice izvoare ale timpului. In
toate aceste hard olatul Oceacovului nu poartA numele de Basarabia.
Pe MIA aceasta faptul In sine nu serveste la nici o concluzie interesanta
practicA, deoarece printre axiomele stiintei politice si istorice nu vom gAsi nici un
rAspuns la intrebarea, cine ar trebui sa fie mostenitor ai tAtarilor. Prin urmare tot e
nevoie de discutie.
La sfirsitul lucrarii se dau citeva spicuiri din foldorul romanesc transnistrean,
care este aseminator cu cel din Basarabia.

4
www.dacoromanica.ro
 0 alts lucrare a autorului este Vechlmea afezdrilor rominail dIncolo de
Nistru, Bucureati, 1939, provocati de broaura lui M. V. Serghievschi Moldayschie
Etiudi, Moscova-Leningrad 1936. Autorul rus prezinta o lucrare, care se deosebe.lte
de obianuitele publicatii sovietice de propaganda. Studiind, ca linguist, limba
romanilor dintre Nistru i Bug, dinsul staruie sa stabileasca deosebiri dialectale
Intre limba vorbita la nord de riul Iagorlic si cea de la sud de el.
(pag. 11-24 qi 56-75) al apoi ajunge la concluzia ca limba moldoveneasca s-a
dezvoltat independent de cea munteana, iar limba moldovenilor din Transnistria
are un caracter al sau propriu (pag. 65,15 a. a.). E aci o tending de a sprijini o tea
bine cunoscuta sovietica despre moldoveni, ca popor distinct de cel al muntenilor,
precum qi despre moldovenii din Transnistria ca find o populatie ce se deosebegte
de vechii moldoveni.
Yn afarl de aceasta, brogura lui M. Serghievschi se ocupa (pag. 25-55) i de
colonizarea moldoveneascii a malului sting al Nistrului, wide, supudnd criticii o
lucrare mai veche a d-lui L Nistor Roman transnistrieni, autorul afirma ca
colonizarea moldovenesci In regiunea Oceacov Inainte de sfiritul secolului al
XVII-lea ai In regiunea Podoliei (Bratlaysciiia) Inainte de
sec. XVII nu este dovedita (page 36,43 a. a.). D. I. Nistor reuslegte sa respinga aceste
concluzii, vadit tendentioase, aradnd totodata ca lntre limba moldovenilor
transnistrieni (In ambele dialecte) qi limba din vechea Moldova exists o strinsa
legatura.
D. C. C. Giurescu a scos un extras al articolului publicat intr -o revista din
Craiova sub titlul Populaila moldoveneascd de la Cara Nlprulul ft a Bugulul fn
veacarile XVII 11 XVIII, 1942, pag. 8, care confine un material interesant despre
dovedireaaezarilor romanesti in sudul acestei provincii (callitoria lui Niccolo Barsi
da Luca i marturia lui Daniil Krmann).
D. N. Smochinii, originar din Transnistria, de mult se ocupl de problemele
Transnistriei, inclusiv de istoria acestei regiuni, publicind In diferite reviste
romanesti ai straine articole qi bropri, iar de la Inceputul anului 1935, scoate sub
directia sa revista Moldova Noud; consacrata aproape in Intregime studiilor
transnistriene. Cu oarecare intreruperi revista a supravietuit tuturor dificultatilor
materiale i Yn momentul de fats avem publicate cinci volume din aceast revista.
in primul din ele (1935, No. 1) e vorba de Republica Molodveneasca a
Sovietelor. in partea istorica a expuneri autorul afirma ca republica moldoveneasca
de azi a trecut prin trei faze bine distincte... Prima epocd aparfine lui Constantin
Duca Vodii, domn al Moldova; el este socotit ca primul colonizator al province'
de dincolo de Nistru, pe care inalta Poarta 1-a Incredinfat-o in anul 1679 i apoi
vorbe.,te de unirea acestei parli numitd Ucraina Moldoveneasc'd cu Moldova,
(pag. 15). in continuare autorul se mai oprete asupra anilor 1752-1760 ai 1792;
ambele aceste date formeaza, probabil, celelalte doul faze (pag. 16-17).
Desigur, In referintele sale istorice, autorul a avut In vedere nu numai
Republica Moldoveneasca sovietica, ci In general regiunea dintre Nistru ai Bug. Sub
aspectul istoric aceasta regiune a trecut prin mai multe etape, nu numai trei.
Hind atunci pe la Inceputul studiilor sale, autorul a simplificat expunerea trecutului
Transnistriei, dar ai-a pastrat-o qi In scrierile ulterioare.

www.dacoromanica.ro
 In afara de aceasta, nu Constantin Duca, ci Georghe Duca a fost hatmanul
Ucrainei turceti. Aceasta Ucraina nu s-a unit cu Moldova, ci a fost legate cu ea
numai prin uniunea personal& Tit lul Ucraina Moldoveneasca, pus In circulatie de
catre N. Iorga, nu corespunde adevArului, find vorba dupA cronicile noastre i
documentele istorice, de plimintul ucrainean, de Ucraina, de Ucraina cea mica.
Uniunea personall a avut loc la 1681 i a luat silrit la 1683, date care figureazA In
volumele ulterioare ale revistei, In locul anului 1679.
Studiul Republicei Moldoveneti Sovietice a fost continuat In Nr. 2-3 (1935)
i In Nr. 4 (1936). in ultimul din aceste numere gasim multe amlnunte interesante
cu privire la alcAtuirea Republicei Moldoveneti Sovietice i autonomia ei
(pag. 339-354), dar vorbind de declaratiile drepturilor, cunoscute In istorie, autorul
printre altele scapl o caracteristicA mai mult, declt riscanta, a cunoscutei Magna
Harta Libertatum, afrmand di ea se caracterizeazAprin lupta faranilor fmpotriva
nobililor. [2]
In Nr. 5 (1939) gAsim citeva articole ale autorului cu_ privire la: Romani'
Rudd Sovietice (pag. 5-15), Organizarea satului in romanii de pate Nistru, cu
unele vagi referinte la trecutul satului (pag 15-42), Trecutul 1 prezentul Romanllor
de peste Nistru (pag. 152-167) i, In sfirit, un articol, ce depliete preocuparea
noastra In momentul, de NA, anume Vechimea ucrainenilor fn Romania
(pag. 167-181), cu care ocazie se dau qi unele informatii despre romanii In Galitia
(pag. 171).
Tn aceste articole gAsim de doul on (pag. 17 i 157) afirmatia el regiunea
dintre Bug fi Nipru constituia un bonum nullius; Rusia a cucerit-o able in 1740.
Dupli cum se tie Rusia a cucerit aceastA regiune, mai precis, regiunea de stepA
dintre Donet i Bug, care apartinea tAtarilor din Crimeea, vasali ai turcilor, de la
imperiul otoman; dominatia tAtarilor atunci (sec. xvii-xvm) era real, semnul ei
find plata tributului de ctre populatie.
Din moment ce constatAm schimbarea de suzeranitAti, nu se poate recurge la
termenul juridic res nullius.
Tot aici se repeta pArerea veche greitA cum di Moldova lui Duca Vodii 41
extinde (in 1681) grant/a pita la Nipru.
Autorul ne dA i o notiune general!' a Transnistriei, definind-o ca regiunea
dintre Nipru Nistru, Camerae t-P0d01SC tl Marea Neagra; ea se Imparte In douA:
regiunea Nipru-Bug 1 Bug-Nistru.
Cred cg aceasta defnitie e prea larga. and pronuntam cuvintul Transnistria,
un cuvint de localizare, ne gindim la continuarea spatiului nostru etnic romfinesc
dincolo de Nistru. Dar precum i valul mArii slAbete In tensiune i 1i reduce
volumul, cu aft se Intinde mai departe, tot aa i expansiunea etnica este mai tare i
mai large In apropiere de hotarul politico-istoric al unui popor i slAbete cu cat se
departeaza de el.
De aceea e bine ca notiunea Transnistriei sA alba o limitA, dictate de aezArile
romaneti de secole i de autohtonia lor, fad a cuprinde teritorii de permanente
acezAri ucrainiene: Niprul In pArtile lui de mijloc. Transnistria e regiunea dintre
Bug ft Nistru, ceea ce nu inseamnA cA not nu trebuie sl ne.interesAm de soarta
romanilor din celelalte pArti din Estul Europei: Rusia, Ucraina, Galitia, Polonia.

www.dacoromanica.ro
 In ultimul volum al revistei Moldova Noud (1941, Nr. 1-3)
d. N. Smochina are doul articole: primul - Die Rum linen zwischen Dnejster and
Bug (pag. 5-18), cu citeva documente i plane In anexa (loan Podcova, Dania
Apostol *. a.). Acelmi text este redat gi In limba italiana. Articolul prezinta o sinteza
a informatiilor despre Transnistria, Inteleasa In sensul a douA regiuni Nipru-Bug gi
Bug-Nistru (pag. 8-9,36), *i cuprinde: Situatia geografica, scurte *tiri istorice, viata
nationals qi culturala *i Republica Moldoveneasca. In partea istorica se disting
patru faze: 1) Principatul bolohovean. 2) Ucraina lui Duca, 3) Moldova Noufi,
4) Cazacii zaporojeni. Articolul este scris pentru stain, care cunosc prea putin acest
colt vecin cu teritoriul roman.
Al doilea articol este intitulat: Din amarul romanilor transnistrieni.
Masacrele de la Nistru (pag. 239). El este scris acum 10 ani *i este un document
omenesc viu; citirea lui to umple de revolts sufleteasca Impotriva barbariei
comuniste qi, desigur, va servi In viitor drept o importanta sursa de informatii
pentru istoria nenorocitei Republici Sovietice Moldovene*ti.
In afara de articole, publicate in Moldova Noud, mai e nevoie s notam ad:
1) articolul publicat de d. Smochina In Cercetdri Istorice (1929, vol. I, Tali) sub titlul
Din trecutul roman= al Transnistriel: I. Dfinild Apostol (pe care autorul 11
considers hatmanul Ucrainei libere, ceea ce nu este tocmai exact) $i II. Moldovenii
din armata lui Petra cel Mare fl Carol XII qi 2) articolul, publicat In Insemn art
'gene, 1938, Nr. 3, sub denumirea: Institutul de cercetdri Itiinfijice din Republica
Moldoveneascd.
Continutul acestui din urma articol depa*eqte cu mult titlul, prezent/nd de
fapt o oglinda spirituals a starilor culturale deplorabile din Republica Sovietica
Moldoveneasca, precum *i a unor tendinte, pornite din centrul Rusiei spre
rusificarea ei.
Printre altele se trag ad urmatoarele concluzii: 1) orlcine poste constata
vechimea qi superioritatea noastra romaneasca 1n tinutul cuprins Intre Nistru *i Bug.
2) de asemenea din cercetarile noastre, bazate tocmai pe documente ruse4ti reiese
clar ca acel tinut 'Ana mai deunazi era un res nullius, ca moldovenii erau deplini
stap/ni qi 3) ca de abia de la 1792 regiunea In cauza ajunge sub suzeranitatea
imperiului rusesc" (pag. 32-33).
Shit perfect de acord cu prima afirmatie, nu Ina cu celelalte dotal
Iata cite schimbari de suzeranitati au avut loc In aceasta regiune pc baza de
lucrari istorice *1 docUmente:
1. Scitii i geto-dacii (sec. VIII. de H. - I d. H.).
2. Navalirea barbarilor (sec. II d. H. -1/2 sec. XII d. H.).
3. Bolohovenii la nord i tatarii la sud (jum. sec. XIII - XII -jum. sec. XIII).
4. Bolohovenii la nord i tatarii la sud (jum. sec. XIII - jum. sec. XIV).
5. Lituanienii (jum. sec. XIV - jum. sec:XV).
6. Polonezii la nord-vest qi lituanienii In restul teritoriului (jum. sec. XV -
jum. sec. XVI).
7. Polonezii i lituanienii la nord qi tatarii la sud (jum. sec. XVI -XVII).
8. Turcii i tatari (1672-1699).

7
www.dacoromanica.ro
 9. Polonezii la nord i tatarii la sud (1699-1792).
10. Rusii (de la 17921a sud i de la 1793 la nord).
Romanii au fort prezenti In istoria acestei provincii In persoana
predecesorilor lor; geti-daci qi bolohoveni i prin expansiunea etnicA moldo-
veneasca sub lituanieni, polonezi, tAtari, turd, rui.
Deci, Inca ()data, o simplificare pInA la res nullius este o vadita exagerare.
Si, desigur, rusii ocupind In 1792-1793 aceasta regiune nu an luat-o pentru o
stare de vasalitatd, ca puzerani, ci sub o dominatie directA In calitate de suverani.
Munca asidua a autorului In cautarea materialului spre a dovedi limitele largi
ale expansiunei etnice romane.7ti In rasAritul Europei, dragostea lui caldA pentru
populatia din slnul careia a ieqit gi care a suferit nespus de mull, un interes constant
nu numai pentru istorie, ci qi pentru diferite alte domenli ale vietii Transnistriei
(folclor, limbs, jocuri de copii, cintece etc.), 11 fac un reprezentant firesc qi
recunoscut al provinciei de dincolo de Nistru. Aceste lust! lid ale autorului to obligA
sa uiti unele exagerAri i erori, pe care be gase.Iti din clnd In (And In cuprinsul
articolelor qi sa pretuieqti mai mull partile bune ale activitatii d-sale.
Ultimul numAr al revistei Moldova Nouti confine, In afara de articole ale
directorului ei, qi alte articole cu caracter istoric, care merits sit fie recenzate.
Yn primul rind se impun atentiei noastre Documente moldoveneft privi-toare
la Romani( de peste Nistru (1574-1829)", adunate qi comentate de
d. Aurel Sava (pag. 59-86).
Citindu-le, esti dezamagit, deoarece cea mai mare parte din ele se refers la
satele Oxintia, Molovata, Trebujeni, Marcluti din Basarabia, judetul Orhei, qi
numai tangential i In mica mAsurA ating i celalalt mal al Nistrului.
Publidnd un document din timpul lui loan Voda cel Cumplit (prezentat i In
facsimile), an. 1574, cu privire la Oxintia, Molovata, Ocqia, Pe.gtera i la un loc
pentru mori de ceia parte a Nistrului, pe pirlu la gura Iahurlucului, unde se varsa
In Nistru, autorul tgi arata convingerea ca acest document dovedete faptul
descOlecdril romaneftl ,ci al afezdril cu hrisov domnesc dincolo de Nistru, pc un
plimint socotit in 1574 ca dominium eminens al coroanei moldoveneyti.
Nu vad ad nici o descalecare, ci numai patru mori in devenire, adica circa
1000 -2 000 de metri patrati de pamInt, la varsarea pl lui Iagorlic In Nistru, unde
se formeaza datorita confluentei apelor un triunghi de ptunint.
Domnitorul moldovean credea posibil sa recunoasca supusului sau dreptul la
aceasta bucata de pamint de la hotar, unde probabil nu se putea locui comod din
cauza revArsarilor de apl, dar era un loc bun pentru a fi utilizat pentru mori. Deci
avem de a face cu un fenomen, care de.gi din punct de vedere juridic pur formal este
caracterizat corect, dar din punct de vedere istoric real are o insemnatate foarte
redusa qi nu merits o concluzie atit de pompoasA.
Yn afara de aceste citeva documente cu privire la un loc pentru mori, celelalte
nu contin nici o urma a exercitiului dreptului de autoritate moldoveneasca asupra
vreunei localitati din Transnistria, ci privesc numai raporturi titre sup* ambelor
maluri: dreptul de proprietate private, acte de procedurA judecatoreasca
(depunerea marturiilor) gi constatarea identitatii a regimului agrar de devAlmaie
pe ambele maluri.

www.dacoromanica.ro
 Ultimul document (cu data de 1779) vorbete de existenta la Molovata, la
Nistru, a doul poduri, unul construit de Alexandra Sturdza, pe care se mergea din
Basarabia In Transnistria, i altul, proprietatea polonezilor, pe care se mergea din
Transnistria in Basarabia. Nu vedem aci, decit tot o chestiune de hotar.
Dl. 1. Dumitrapu a publicat amintirile sale cu privire la Romdnil
transnirtrien1 rya Rada Commit, Ucraineand ih 1918, D-sa, Impreuna cu Ion Precul
, au fost atunci deputati ai Transnistriei in Rada Centrala a Ucrainei qi cu tarie au
sustinut interesele i drepturile romaneti in parlamentul revolutionar ucrainean.
In acest articol citim: Profesorul HruFevschi a ajuns la concluzia ca
Basarabia niciodata in cursul istoriei n-a aparlinut Moldovei, tar moldovenil din
Basarabia nu reprezintd acolo, decft o minoritate etnicd (pag. 90).
Hru.gevschi i-a publicat cuvintarile sale din Rada In broura: In pragul
Ucrainei not (In limba ucraineana), Kiew 1918, unde (la pag. 16-18) gasim i
polemica Cu Precul: autorul propune sa nu se discute chestiunea Basarabiei pe
temeiuri istorice, care duc la Itncrucilarea drepturilor reciproce (romane.5ti i
ucrainene), ci pe ban/ de realitate, de aezari etnice. E vorba de nordul Fi sudul
Basarablei. Probabil dl. I. Dumitracu nu a redat exact afirmatiile lui Hruevschi,
/ncrenndu-se In memoria sa, conform cu impresia generala, pe care a introdus-o
oratorul. De altfel aceste amintiri slut foarte interesante.
In sfirit, dl. H Diaconescu In articolul Bate ceasul dreptajii pentru romanii
de peste Nistru, face C/teva spicuiri generale istorice.
In afara de articole cu continut istoric gasim In revista i alte citeva articole cu
caracter neistoric, dar cu un oarecare interes pentru istorie, anume, a d-lui Pan.
Halippa: Nistrul in literatura romand cu fragmente din poezia lui Eminescu,
Alexie Mateevici, A. Mickiewicz, B. P. Hadeu, V. Alecsandri, L Zaftur,
I. Buzdugan . a., i cu demonstrarea ca Nistrul In trecut nu despirtea doul
neamuri, ci dimpotriva unea pe romanii de pe ambele maluri ale fluviului; a d-lui
Diomid Strungaru: Poldorul moldovenimil orientale; a d-lui N. Macovel: Teodor
Burada, primal cercetator al moldovenilor de peste Nistru; a d-lui 0. Ghibu: Cu
&dui la romani de peste Nistru; a d-lui V. Popovici: Din foldorul muzical al
romanilor de peste Nistru, seas qi In extras, o contributie pretioasa la folclorul
muzical al Transnistriei, cu aratarea bibliografiei i cu 8 cintece transnistriene to
anexi, culese de autor; o asemanare izbitoare cu cele din Moldova i Basarabia.
In afar& de Moldova Noud a mai apftrut la Chi.linau Tribuna Romanilor
Transnistrieni organ al Comitetului pentru ajutorarea romanilor transnistrieni, de
sub conducerea d -lui Pan. Halippa, (1927-1928), pe care nu o am la dispozitie; iar
la Cluj Transnistria (1935-1939), a d-lui I. Zavtur. Ultima din aceste reviste, mica
ca volum, confine date ai informatii cu privire la proletarizarea taranilor i
industrializarea agriculturii in republics moldoveneasca, persecutia populatiei
moldoveneti de cite comunLiti . a. m. d.
A aparut recent lucrarea d-lui E. Diaconescu, intitulati: Romanii din
Edsdrit - Transnistria, Iai, 1943 (pag. 241)). Recunosc cinstit ca nu /nteleg ce
Inseamna aceste doui liniute, puse atit de neobipuit. Din continutul lucrarii am
putut constata ca autorul vorbete de rolul romanilor In Rusia, Ucraina i
Transniatria. Dar nu gasim acolo o expunere separate i complete a istoriei
Transnistriei i aceasta e in detrimentul problemei.

www.dacoromanica.ro
 Autorul pretinde sl dea cititorului o carte actuall, insit dizolvit problema Intr-
o multime de diferite chestiuni marunte, care nu au nici o Insemnittate pentru
moment sau cel putin din care nu se poate trage nici o concluzie practicA. De
exemplu, dacA vinul romftnesc delicios era cunoscut oi cerut la Moscova (pag. 153),
poti oare pretinde ca Moscova sl fie romaneascA? S-au dacA romanii au luptat
printre cazaci (pag. 100-102), poti oare avea pretentli asupra Ucrainei? Fireote, nu,
deoarece romanii au luptat nu numai in rindurile cazacilor, ci of In armatele Suediei
Poloniei, Moscovei, tAtarilor.
Prin urmare cheia de boltA a problemei nu sta In fapte ocazionale of efemere,
ci In prezen %a statomicA oi permanentA a romanilor, In alezArile for etnice. Cu alte
cuvinte numai pe bazA de istorie localizata ((i se Intelege cinstititA) a Transnistriei
putem servi unele conduzii practice. Politicul trebuie sl se bazeze pe etnic, pentru
ca acesta din urma sA se transforme In istoric.
DO aoezarea romanilor In Transnistria este o parte din marea chestiune a
istoriei romanilor de Est, istoria Transnistriei trebuie sl fie tratata separat, Intrucit
ambele chestiuni din punct de vedere politic se plaseazit In diferite planuri
ideologice. $i fiecare din ele Ioi are rasunetul sau propriu.
Dad expunerea ar fl oi corecta, am putea sA o privim ca o adunare de
material, relativ utill cauzei of otiintei istorice. In realitate InsA aceastA carte abundA
In greoeli. Mai ales acolo, unde se utilizeazA izvoarele ruseoti sau ucrainene ai
impresia el autorul 'i -a luat sarcina sl adune of sl combine cIt mai multe erori.
Documentele oi textul autorilor citati nu costs pentru d-sa doul parale. Inevitabil In
mintea cititorului se creeaza o mare sminteall of confuzie.
Ne vom opri lath asupra unor probleme mai importante of vom trece apoi la
cele marunte.
Cu privire la locul, unde se aflau stabiliti bolohovenii, Iii istoriografia ruseascit
exists doult pareri: 1) una veche a lui Karamzin, acum absolut perimatA, cum di
bolohovenii se aflau In Galitia oi spre nord de ea, prin partile Bugului vestic, In
apropiere de Volinia of 2) alta noun a lui Daphlevicl, care a localizat tam
bolohovenilor pe ambele maluri ale Bugului sudic In pArtile lui superioare, grin
partile superioare ale flurilor Sluci (pins la Homor) of Teterev.
Ulterior, parerea din urmA a mai fost confinnata prin unele documente,
publicate de Hruochievici of de acelaoi Daochievici.
Fara a cunoaote starea actuall a chestiunii, autorul foloseote pe Karamzin
(istoric de la Inceputul sec. al XIX-lea), In traducerea francezA, adaugindu-i ceva
mai nou din ceea ce a auzit d-sa despre bolohoveni. $i iata rezultatul.
Autorul scrie: Bolohovenii ocupau regiunea dinspre sud-vest de Haliciu pe
cursul superior al Nistrului oi In Podolia, unde deploeau Bugul In pArtile Vollniei
(Vollnei?), intinendu-se pInl cAtre Nipru" (pag. 17).
Se tie ca Volinia era situatA prin pArtile superioare ale Bugului vestic oi
afluentii din dreapta Pripiatului of nicidecum In Podolia. Fara a observa ca exists
doul pAreri diferite, autorul pur oi simplu le uneote of astfel iese ca Volfnla ape
Bugul mac al Podolia' of Buggl pestle e confundat cu Bugg/ mac
Aceeaoi confuzie autorul o face Incl de doul ori. La pag. 23 gasim urmatorul
pasaj: Stapinirea principilor bolohoveni era pe cursul Bugului, nu departe de
Brest". Ad e reprodusa parerea lui Karamzin. Continuind Insit, autorul Ii mai

10

www.dacoromanica.ro
adauga pe Petrusevici si F. Miklosich, care precizeaza cs bolohovenii erau
raspinditi In partea sudica a Podoliei Intre Nistru si Bug".
Autorul nu si-a dat osteneala ss vadA pe harta geograficA, unde e Brestul. Ar
fi aflat ce e pe Bugul vestic. Deci slat douA pareri, care nu se Impaca. Printre altele
greseste, afirmInd ca acesti din urma doi autori fixeazA pe bolohoveni In partea
sudicA a Podoliei. Nu sudica, ci nordicii!
A treia oars: vorbind ca asezAri slave nu ant deloc pe Bug $i Nistru, d-sa
adauga: De altfel Bugul este numit de rusi Fluviul Negru, din cauza InfrIngerilor
suferite de ei pe cursul acestei ape" (pag. 25). In notA se citeaza Karamzin.
Intr-adevar, Karamzin, povestind despre ciocnirea dintre Boles lav al Poloniei i
Sviatopolc al Kievului, [3] adevereste ca rusii au numit Bugul, pe care s-a produs
ciocnirea, Negru", dar e vorba de Bugul vestic $i nu de cal de sud. (Cronica
Lavrentievscaia, ed. 1897).
.Dar pine unde merge haosul, In care se afla autorul, se poate vedea din
afirmatia, pe care o face la Inceputul capitolului III, cum ca bolohovenii din
regiunea Kievului, Haliciului si Vollniei se obligara sa are $i sA semene grit si mei"
pentru tAtari.
Prin urmare, bolohovenii, dupe parerea autorului, se aflau In regiunea
Kievului, Haliciului siVollniei ceea ce nu este adevarat, si nu se pomeneste de
Podolia, asupra careia autorul a vorbit cu putin mai Inainte. Yn notA am vazut citata
lucrarea recenta ruseasca (postumA) a lui A. C. Presneacov: Legit din istoria
Ruslel, Moscova, 1939, pag. 18.
Controlind am constatat ca la mijloc e pur 1 simplu o traducere gresita a
textului respectiv din aceastA lucrare. Presneacov defineste locul, unde era situate
Cara bolohovenilor, astfel: Partea apuseana a Kievscinei si teritoriul de hotar Intre
Cara Kievului de o parte si Volinia i Galitia de altA parte", cu alte cuvinte, un colt
/litre principatele Kiev, Galitia si Volinia, ceea ce mai precis este o parte a Podoliei
de nord. Bolohovenii aveau o tad a for proprie gi nicidecumnu poate fi vorba de
bolohovenii Kievului, Haliciului si Vollniei.
De la chestiunea asezarii tariff bolohovenilor trecem la chestiunea, cine au fost
cnejii bolohoveni. Autorul scrie: Dupe cercetari, facute de numerosi Invatati
romani i strAini, bolohovenii erau romani" (pag. 17). In !Iota citeaza pe
A. S. Petrusevici, F. Miklosich, E. Kaluzniacki, N. P. Daschievici, N. Molceanovchi,
Th. Uspenschi etc.
As fi curios sa stiu cine din InvAtatii romani a facut cercetari In chestiunea
bolohovenilor $i este ascuns sub etc."? Nu este pomenit nici unull
Yn realitate nu exists nici o cercetare specials a acestei chestiuni In istorio-
grafia romaneascl si nici o monografie clt de mica. Chiar teoria romaneascd a
bolohovenilor a fost formulatA nu de romani, ci de slavi (ruteni, rusi etc.). Ba $i mai
mult: cind un autor roman tinar, Damian Bogdan, a atins aceasta chestiune, el s-a
raliat la parerea unui autor ucrainean (Andriasev), potrivnica originii romanesti a
bolohovenilor, fAra a-i motiva adeziunea, In studiul Despre elementele romlinetsti
In limbo ucraineand. Despre bolohoveni, Buc. 1940.
IntImplarea a ficut ca tocmai eu sa ma fi ocupat mai mult, declt oricare altul
de la noi, de bolohoveni In lucrarea mea: Contribuiii la studiul istoriei romlinilor.
Istoria Basarablei, vol. 1,1937, unde le-am consacrat 12 pag. (120-132). Autorul nu

11

www.dacoromanica.ro
i-a adus aminte de aceasta lucrare, dei o cunoate, cit/nd-o, o data In alts parte a
lucrarii sale.
Nota de mai sus 'a autorului poate sa produca impresia ci toti autorii aratati
In ea afirma caracterul romanesc al bolohoveilor, ceea ce nu corespunde cu
adevArul. In favoarea acestei pareri s-au pronuntat numai primii trei autori, dar In
afara de ei necitati de autor: Linnicenco i Kostomarov.
Autorul a inventat pe un principe rus, inexistent In realitate. La pag. 19 citim:
Bolohovenii apar ca aliati ai galitienilor In lupta acestora /mpotriva principelui
Vladimir Daniilovici". Yn note: Letopisetul Ipatian", pag 516, i Karamzin, vol.
IIL pag. 91-92. E o vAditA greeala: de fapt e vorba de Daniil Romanovici, Cronica
Ipatievscaia la pag. 516 nu vorbete de bolohoveni, nici Karamzin nu tie nimic de
lupta bolohovenilor /mpotriva lui Vladimir Daniilovici.
Autorul afirma ca istoricul rus S. Soloviev recunoate ca principi bolohoveni
pe trei boieri galitieni: Boris Mejbojschi, Alexandru Belzschi i Gleb Ieremeevici,
ceea ce nu este adevarat. Despre primul Soloviev nu vorbete deloc, asupra
celorlalti doi vorbete numai alaturi de principii bolohoveni i nu le spune
principi" (Istoria Rusiei, ed. 2, vol. I. pag. 811). In general nu Inteleg graba de a
identifica pe conducAtori bolohovenilor (predecesori ai romanilor) In unele persona
din boierimea galitiana sau din principii rui, In lipsa unor indicatii precise. SA se
grAbeasca s-o facA aceasta un autor rus sau ucrainean, dar nu un roman!
De la bolohoveni trecem la brodnici. La aceeai pag. 19 cetim: Principele
Iuri Dolgoruki a trimis In 1146 lui Sviatoslav Olgovici... un ajutor de 14 000 de
brodnici i primelte i el apoi un grup de polovti, adicA brodnici i cumani".
Pasajul tontine douA erori: 1) Nu lurie Dolgorukii primeste un grup de
polovti, ci acelai Sviatoslav Olgovici i 2) este prima data c/nd and ca polovtii se
compun din brodnici i =path. Se fia pins acum ca polovti" este o denumire
ruseasca a cumanilor. Autorul face o descoperire" ca brodnicii s"mt o parte sau un
trib al polovtilor. Dar ceea ce este mai surprinzator, imediat dupe aceasta autorul
scrie: Ulterior Sint iarli pomeniti aceti brodnici-valahi". MA /ntreb: tine slnt
dupl pal-area autorului, brodnicii In definitiv: poloviti sau Valahi?! Oare autorul
tie?!
rata i o alts afirmatie grelitA, In legAtura cu lupta principilor rui impotriva
tAtarilor la dui Kalka [4] In sec. al XILI-lea. D-sa crede ca principii rui cAutau Inca
de pe atunci sa ajunga la litoralul Marii Negre. in realitate lupta aceasta pentru rui
avea sensul de prevenire a primejdiei tatAreti i nicidecum o manifestare a
expansiunii spre mare. Aceasta este atit de notoriu In tiinta istoricA ruse, Incit a
sustine contrariul ar fi egal cu absurditatea.
to al doilea find, autorul afirma ca voievodul brodnicilor Ploscanea era
amenintat de pricipii rui. Dumnezeu tie de unde s-a lust aceasta alegatie:
izvoarele istorice nu o cunosc!
Autorul reproeaza istoricului ucrainean Hruevschi [5] ca dinsul nu
mentioneza macar prezenta bolohovenilor i brodnicilor" (pag. 26). Desigur ala e,
data autorul se marginete cu cunoaterea parerilor lui Hruevschi din rezumatul
Istoriei lui scurte a Ucrainei, 1918, pe care ni-1 da d. Gh. Nastasa In Vista
Basarabiei", (1942, 1) sub titlul: Roman I ucrainenii. Cu toata contiinciozitatea
d-lui NastasA, rezumatul tot rezumat rAmIne. Hruevschi Insa nu a meritat acest

12

www.dacoromanica.ro
repros, deoarece el vorbste de brodnici si bolohoveni (de acestia din urmA sub
denumirea de oameni tatArAsti") de mai multe ori, atlt In Istorla ilustrata a
Ucrainel, Kiev, 1919 la pag. 118 despre brodnici si la pag. 122 despre oameni
tAtAresti", eft $i In Istoria Ucralnet-Rustet, voL III, Liov, 1905, despre bolohoveni
la pag. 86 si 535-536.
In chestiunea asezArii primitive a slavilor autorul citeazA pe Karamzin,
Platonov, Solovieiv, Kliucevschi (pag. 243, n.), dar toatA aceasta Insirare de mime
dovedeste ca autorul nu a cercetat de fapt mai temeinic aceasta chestiune $i o
trateazA cu prea mare usurinta, fArA a cunoaste cea mai interesantl lucrare In
aceastA materie: $ahmatov, Cursul de istorla Wan ruse, Sankt Petersburg, 1916,
precum si lucrarile rusesti de geografie istorica (Seredonin I. a.).
In ciuda adevarului istoric dl. Diaconescu face o serie de afirmatii cu privire
la extinderea suveranitAtii domnitorilor Moldovei. Iata-le:
Domnii Moldovei Isi exercitau suveranitatea asupra tinuturilor DubAsari,
Rascov, Vasilau, MovilAu, Iagorlic, Balta..., Domnii faceau (acolo) danii de mosii,
aplicind jus valahicum" (pag. 58).
Domnii Moldovei mai ales Stefan cel Mare, au purtat $i titlul de stApini ai
Marti Negre" (pag. 44).
Domnitoxii roman (Joan Voda cel Cumplit, Petru $chiopul, Nicolae
Mavrocordat) au recunoscut dreptul de stapinire a moldovenilor asupra mosiei
Oxintia Intre Molovata $i Mocsia si a locului pentru 4 marl In pixie, la gura
Iagarllcului, unde cade In Nistru" (pag. 67).
Oxintia, Moloirata, Jora de Sus, Ustie, vadul IagarlIcului, Vadul lui VodA Intr-
o statistics a Moldovei de peste Prut din an. 1798 tint trecute In cuprinsul Moldovei
(pag. 67-68).
O corespondenti din Constantinopole din anul 1613, vorbeste de Magaroli
Ali-Bassan, beglerbeg de Ozu, la granita valahl. Ozu era cetatea Oceacovului, $i
acolo era, la limanul Niprului, In 1613, granita valaha" (p. 67):
S-ar putea usor Inmulti asemene afirmatii. Dar socot el este de prisos, pentru
ca din examinarea celcr de mai sus se va vedea atit greseala principalA, cit $i cele
secundare ale autorului.
Domnii Moldovei si unii boieri aveau peste Nistru proprietati asupra
pAmintului cu asezari omenesti (sate, orase). Aceasta nu Inseamna a ei exercitau
pe acest teritoriu si jus dominli, dreptul public al autoritAtii. Chiar si pentru
timpurile vechi (In tot cazul In secolul XVI de care e vorba) se fAcea distinctie Intre
aceste notiuni. .
Jus Valachium este un drept, pe care 11 respectau tarile strAine pentru
romanii asezati In ele ca un drept consuetudinar, dar aceasta nu inseamna, cif
domnii romani puteau aplica In Ohne straine /us valachium. E o mare deosebire!
Moldova, Edna la cAderea cetAtilor basarabene in mina turcilor, avea la
hotarele sale un colt al Marii Negre dar aceasta InseamnA ca toatA marea era
raoldoveneascA?
E firesc ca Oxinta si celelalte localitAti pomenite mai sus au fost cuprinse In
statistica Moldovei din 1798, deoarece ele, fiind situate In partea dreaptA a
Nistrului, fAceau parte din teritoriul Moldovei Intre Prut ci Nistru. Autorul nu s-a
uitat pe hartl. SA o examineze si se va convinge.c1 ele se afiA In actuala Basarabie.

13

www.dacoromanica.ro
 in stirgit, chestiunea cu beglerbegul se datoreazA necunoagterii pe
necunoagterea ce fel de functionar era acesta la turci. El era un fel de guvemator.
Puterea beglerbergului de Ozu se /ntindea peste toata regiunea Ozu, adiel a
Oceacovului, care se termina la Nistru, acolo gi nu la limanul Niprului. Deci, nu la
oragul Oceacov, era granita valahA.
E suficient sA deschidem cronica lui Miron Costin (ed. KogAlniceanu, vol. I,
pag. 282) gi sA citim pasajul cu privire la o Intelegere turco-poloned din timpul lui
Alexandru Voda, (1620-1621), fiul lui Ilieg-Voda: Se puneau Semnele hotarelor la
dmpll Oziel, despre 77ghina. E clar, deci, pe unde trecea granita valaha la
Inceputul secolului al XVII-lea.
at de obsedat este autorul de ideea stApInirii moldovenegti peste Nistru se
vede din faptul ca d-sa afirmA aceasta gi pentru perioada de clupa 1798, adicA
pentru perioada suveranitatii rusegti Intre Nistru gi Bug (pag. 153). Se gtie ca rugii
gi-au luat In serios rolul for de stapinitozi In Podolia gi Ucraina hanului, ceea ce se
vede din politica for de colonizare. Cine ar putea sA creadA cA ei permiteau
domnilor Moldovei a exercita acolo autoritatea moldoveneasca?!
DL Diaconescu scrie cii cunoscutul istoric gi om politic rus P. N. Miliukov a
intocmit Inainte de rAzboiul mondial din 1914 o hartA etnografica a Rusiei, care
prezinta pe roman ca autohtoni alit In Basarabia, c it gi In Transnistria gi chiar peste
Bug, mai Inainte de colonizarea altor populatii, deci gi a slavilor rugi sau ucrainieni
(pag. 190-191). E reprodusa gi o harta din Transnistria, an I, Nr. 4, dupa articolul
d-lui L Zaftur.
Autorul nu cunoagte ca propriu zis nu este vorba de o hartA separatl, ci de o
lucrare foarte cunoscutA a lui Miliukov despre Istorla culturli ruseftl, vol. I, unde,
vorbind despre colonizarea ruseasca a sudului Rusiei, dinsul prezinta pentru demon-
strare o harta a colonizArii pe care a reprodus-o ulterior gi Intr-o lucrare din strainAtate.
Miliukov InsA pune pe roman alaturi de celelalte popoare alogene ale Rusiei, fAra
a pronunta un cuvint asupra timpului, Bind au aparut romAnii In aceste locuri.
Prin urmare, putem numai conchide In mod logic cA IntrucIt rugii an venit In
Transnistria, ca colonizatori, ei au gAsit acolo pe roman. $i nu trebuie sA -1 transfor-
mam pe Miliukov intr-un amic al nostru, cIta vreme el ne tAgAduiegte nu numai
Transnistria, ci gi Basarabia.
Trec peste unele erori de mai mica importandL Autorul numegte Hersonequl
din Crimeea Cherson" (pag. 60), crede cd cuvintul cozac" Inseamna tAtaregte
pribeag (pag. 69), pe (And de fapt InseamnA om liber arl adApost gi pam/nt, golan,
vagabond flam/nd (P.. A. Kulig, Istorla reunIrli Rusiei, S. Peterb, 1874, voL I,
pag. 132), socotegte ca radicalul nu (corect niz) de la cuvintul Nisovil (Cazaci)
(pag. 70) Inseamna salagul cel nou, pe cind /nseamnA jos" gi Cazacii Nizovii"
Inseamna Cozaci cei de jos", dateazA anexarea Ucrainei cu.anul 1655, in loc de
1654 (pag. 79).
0 multime de gregeli, Sint acute In transcrierea numelor gi denumirilor, de
exemplu: Volhinia In loc de Volinia (pag. 19, 76), venezii (pag. 34, 26-27) In loc de
venezii, Gadeatk (pag. 81) In loc de Gadeaci, hatmanul Samuilovici (pag. 82-83, 90,
91) In loc de Samoilovici, tirgul Sobotov (pag. 85) In loc de Subotovo generalul
Seremetov (pag. 106) In loc de Seremetev, generalul Suvarov (pag. 177) in loc de
Suvorov etc.

14

www.dacoromanica.ro
 Nu am epuizat greselile, dar munca aceasta e ingratA si cred ca $i cele aduse
spre demonstrare slut suficiente. pentru a da imaginea operei d-lui Diaconescu.
Lind te endesti city munca a fost cheltuita la alcAtuirea acestei voluminoase lucrAri
$i cite dificultati au fost InlAturate din calea apritiei ei tehnice, te cuprinde un
sentiment de profund regret. Cu mai multa modestie si cu o revizuire prealabill a
continutului lucrArii din partea unui cunoscator competent s-ar fi putut evita
greselile, care fac din carte un Indreptar dubios si Ms.
UrmeazA trei brosure de popularizare a problemei: prima a d-lui P. .Ft. Illin
Transnistria ft Ucraina, pag. 23, extras din revista Wale Basarablet, 1941,
Nr. 11, care mai mult sau mai putin e o corectA expunere a unor momente din
trecutul Transnistriei, mai ales a chestiunii bolohovenilor, dad' lislm la o parte
unele exagerAri ale autorului, ca de exemplu: identificarea principilor bolohoveni
cu unii boieri galitieni (pag. 11), explicatia numelui satului Perescina cu Peril Seci
(pag. 28) $i pAreri gresite cu privire la inexistenta proprietAtii individuale In Rusia
(pag. 19).
A doua: N. P. Vaidomir, Drepturl romanefd th Transnistrla, Medias, 1942,
82 pag., prezintA o sinteza a cunostintelor istorice pe bazA de articole, publicate In
ziarul Transnistria.
A treia: Capital]. ken Mallet, Transnistria, Buc. 1942,144 pag. Autorul da
/hal o privire geografica a Transnistriei, descriind caracterul foie al acestei regiuni
cu arAtarea trecerilor peste Bug si Nistru etc., apoi un istoric al regiunii, uncle dupl
ce vorbeste despre.asezarea tracilor expune pe dud nAvglirile barbare (dupa datele
manualelor) si trece direct la colonizArile romanesd bite Nistru si Bug.
Autorul afinnA ca tAtarii au stapinit teritoriul dintre Nistru $i Bug de la 1233
si pInA la 1792 d. H. (pag. 65-66) si dupl aceasta continue:
Prima colonizare a provinciei dintre Nistru si Bug a fast InceputA de turd, bi
a doua jumAtate a secolului al XVII-lea ca o stavill contra invaziei tAtarilor,
trimitlnd In acest scop pe Constantin Duca VodA la 1693 ca damn al Moldova
El este socotit ca primul colonizator al provinciei de dincolo de Nistru printr-o
operA negativA politicA In Moldova, cad a Inceput persecutiile contra moldovenilor
dintre Nistru 1i Carpati, iar acestia fugeau peste Nistru" (pag. 66). Partea dintre
Nistru si Bug denumitA acum Ucraina MoldoveneascA se uneste cu Moldova.
AceastA stare de lucruri nemultumeste pe hatmanul Samuilevici, care se aratA ostil
planului lui Duca Vodl si a tracilor. InsA moldovenii ajung cu timpul In functiile
Inalte ale Ucrainei lui Samuilevici 9i reactia acestuia contra colonizarilor Infliptuite
este scum anihilata" (pag. 67).
Autorul a luat informatii despre Constantin Duca, probabil, din articolul
d-lui SmochinA din Moldova Noua (1935, Nr. 1), dar uitlndu -se pe lista domnitorilor
si vAzind ca cronologia datA de d-sa (1679) e gresita, o /ndreaptA In 1693.
Citatele de mai sus contin o multime de perk, care tradeazA o completA
ignorant!' istorica a autorului: 1) in Transnistria au avut lac de la jum. sec. al XIII
9i pinA in sec. XIX diferite dominatii: lituanianA, polonezA, tAtarasca, deci nu una
singura tAtAreascA, 2) Turcii nu s-au ocupat de colonizarea Transnistriei nici direct,
nici pe cale indirecta, adicA punind In Moldova un damn care sa persecute pe
moldoveni spre a-i sill la emigrare peste Nistru; interesul for se reducea la
administrarea Ucrainei turcesti, 3) Invazia tatarilor a avut loc In sec. XIII, iar In

15

www.dacoromanica.ro
sec. XVI, de care merge vorba, ei erau prieteni qi vasali ai turcilor, 4) Pentru
administrarea Ucrainei, turcii au numit ca hatman nu pe Constantin Duca In 1693,
ci pe Gheorghe Duca In 1681; 5) la numirea lui Constantin Duca, damn al
Moldovei, hatmanul Samoilovici (0 nu Samuilevici) era mart In Siberia de patru
ani; 5) rolul cazacilor, proveniti din Moldova, In hatmania lui Samoilovici nu era atit
de covIrlitor, Incit sa anihileze actiunea hatmanului.
Cred ca aceste semne de agramatism istoric ma dispenseaza de obligatia de a
examina mai extins, partea istorica a broprii.
Autorul mai vorbegte de bolevism dupe informatiile culese din cartea lui
Jean Riviere: L'U.R.S.S. dans le Monde, Paris, 1935, vadit insuficienta, mai ales
acum, chid putem uor extrage informatii din sursa directs a scrierilor sovietice.
Unneaza expunerea Republicei Moldoveneti Socialiste conform articolului
d-lui N. Smochina Republica Moldoveneascli a Sovietelor (din Moldova Nona"
Nr. 1, 1935), dteva ordonante de organizare a Transnistriei dupa trecerea ei sub
autoritatea romaneasca qi, In slirit, drepturile romaneti asupra Transnistriei, unde
gasiti pe Darius Histaspe, Suza, Persepolis, Damasc, Burebista, Traian, tatari, rui,
bine amestecati la un loc. Citeva hArti.
Ne mai ramln douA lucrari, consacrate unor chestiuni speciale i razlete din
istoria Transnistriei.
1. L Damian, Oraful antic Olbia id vechile popoare in spatial dintre Nistru
,ci Bug. Buc., 1942, pag. 12, o Incercare de a prezenta o mica dare de seams asupra
sapaturilor i cartilor .aparute In limba rusi cu privire la acest ora' vechi, dar
incomplete.
2. G. Bezviconi Roirea familiilor romfinefti pate Nistru, 28 pag., extras din
revista Cetatea Moldovei, an II, vol. III, Nr. 14, 1941. Autorul 'i -a luat sarcina sa
arate ce familii romaneti s-au afirmat /n trecutul Rusiei i Ucrainei 0 se pare ca e
cea mai complete expunere genealogica, pe care o avem 3n aceasta materie. Autorul
nu urmarete scopul sa ne dea o Inirare a familiilor romaneti fn Transnistria, Inse
broura confine i un material interesant Yn aceasta privinta. D-sa ar fi cel mai
indicat sa face i o Incercare specials cu privire la Transnistria, staruind asupra
familiilor romane0i, trecute In aceasta provincie.
inainte de a termina aceasta schitA, in sa mai adaog ca Inainte de CrAciun,
anul trecut, am publicat la Odesa In limba ruse o brolura de 40 pag. sub titlul Istoria
Transnistriei, Impartind materialul In trei perioade, dupe cum am aratat la
/nceputul acestui studiu, qi subbipartind perioada noun In urmatoarele titluri:
Afezarea romanilor fn Transnistria in sec. XVI; Afezarea for in sec. XVII; Turcii
In Polonia fi Ucraina moldoveneascd; Rolul romdnilor In miccarile poporane din
sec. XVIII; Ucraina hanulu4 colonizarea sudului Rusiei ;1 expansiunea etnica
romaneascd; Colonizarea sudului Transnistrie# Transnistria, In ajunul revolutiei
din 1917 ft sub puterea bolfevicilor. Bropra are doul harti i o schema vederea
cetatii Hadjibei In sec. XVIII. Ea nu prezinta, declt o scurta sinteza generals a
trecutului Transnistriei (regiunea dintre Nistru qi Bug).

16

www.dacoromanica.ro
 NOTE

[1] Autorul 8i-a limitat comentariul slu, In mod natural, ping la anul publicarii acestui articol,
1943. Dup11 aceastA datA au mai apArut o serie de studil importante, uncle dintre ele find cuprinse In
acest volum, iar altele semnalate de editor In biografia selectivait
[2] La 15 iunie 1215, nobilii englezi au reusit di impunA regelui tor, Ioan FArA de Tara
(1199-1216), Magna aorta Libertatum, care con.sacra juridic privilegiile marilor seniori: autoritatea
regall se aflA sub controlul aristocratiei, mentinIndu-se, tot*, administratia centrala de stat.
[3] Boles law cel Viteaz (1000-1025), declarat rege al Poloniei In 1025, a avut capacitates sA
profite de slabiciunile Kievului, provocate de luptele interne dedansate dupA moartea marelui cneaz
Vladimir (980-1015), ocupind In anul 1018 orasul Kiev.
[4] Blitalia de la Kalka s-a petrecut la 16 iunie 1223, oastea cnejilor rusi 0 a cumanilor fiind
zdrobita de Mari. Atacurile mongole Impotriva rusilor au continuat In anii urmAtori: 1237, Otani
condusi de Batu ocupi Reazanul; la 4 martie 1238, armata cneazului Jun Vsevolodovici din Vladimir-
Suzdal a fost nimiciti pe dul Sit; In 1239, a avut loc a doua campanie SitarA Impotriva rusilor, (bid mama
cApetenie Batu cucereste cnezatele din sudul Rusiei, pentru ca in 1240 sA ocupe 0 di distruga Kievul.
Inceputul luptei rusesti de eliberare de sub dominatia tAtarl care a durst citeva secole, 11 constituie
victoria de la Kulikovo din 8 septembrie 1380, dnd cneazul rus Dimitrie Donskoi a Infrint stile tAtare
conduse de Mamai.
[5] Mihail Hrusevschi (1866-1934) istoric ucrainean nationalist si panslavist. Principals sa
lucrare este: Istorta Ucrainet magi, Lwow, 1906-1934,10 volume, In care IncearcA sa fundamenteze
istoric pretentiile austriace asupra Ucrainei, iar mai apoi demonstreazA necesitatea creArii unui stat
ucrainian independent 0, deci, desprins din U.R.S.S.

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU V. BOLDUR

ROMANII SI STRAMOgI LOR*

IN ISTORIA TRANSNISTRIEI
Notiuni generale
Regiunea dintre Nistru i Bug mult timp n-a avut in documente nici o
denumire.
Pentru prima data la jumatatea secolului al XII-lea d. H., in cronicile ruseti,
apare pentru o bucata nord-vestica a ei, numele ponizie, adica regiunea de vale, cu
crawl Bacota in frunte, in deosebire de regiunea de deal, care era Galitia i
apartinea principilor galitieni. Cel mai estic hotar al Poniziei era oraul Uita
Teritoriul vecin spre est, Oda la riul Bug, era denumit Pobojie, adica regiunea
la Bug'.
Sub lituanieni, care la sfiritul secolului al XIV-lea au pus stapinire pe toata
regiunea dintre Bug i Nistru Oda' la Mare, apare numele de Podolia. In actul prin
care Witold capata de la Hadji-Ghirai posesiunile tatarqti, cuvintul Podolia este
intrebuintat in sensul teritoriului dintre Nistru i Bug 'Ana la Mare, cuprinzind
localitatile Camenita, Bratlav, Hadjibei i dincolo de Bug Gercasi3.
De la lituanieni aceasta denumire a fost imprumutata de catre polonezi.
Cronicarii i scriitorii poloni din secolul al XVI-lea vorbesc de Podolia in acelai
sens'
In afara de acest sens general, numele de Podolia se intrebuinteaza i intr-un
inteles mai restrins. In 1434 poloni, au rupt din sinul Lituaniei teritoriul ei nord-
vestic Oda la riul Murafa i 1-au denumit voievodatul Podoliei, pe clnd Podolia
estica, sau Bratlayscina (cu oraul Bratlav), raminea in cuprinsul Lituaniei Oda la
Uniunea polono-lituaniand de la Lublin din 1569.
De la jumatatea secolului al XVI-lea, in opozitie cu vechea idee a Podoliei
intregi (Oda la Mare), acest nume incepe s fie aplicat numai partii ei de nord pIna

* Cu ocazia implinirii unui an de la intrarea armatei romane in Odesa (16. X. 1941-16. X. 1942),
Directiunea Culturii Guvemamintului Transnistriei a socotit oportuna publicarea in limba rusa, pentru
uzul populatiei locale transnistriene,a micului meu studiu sub titlul Istoria Transnistriei, Odesa, 1942.
Avind in vedere c si in interiorul tarii se manifests un interes yin pentru aceasta problemg, am
revazut tot cuprinsul lucrarii mele, am completat unele lacune, pe care le-am putut observa, si mai ales
am cautat s prezint intr-o expunere mai amanuntita chestiunea stramosilor nostri Bolohoyeni. In
aceasta forma noun si sub un titlu mai adecvat continutului, apare editia romfineasca a Isforiei
Transaistriei, lucrarea de fats, ca o contributie stiintifica a Institutului de Istorie Nationals A.D:
Xenopol", la lamurirea marilor probleme nationale ale epocii de raspintie a neamului romfinesc.
(A.V. Boldur).

18

www.dacoromanica.ro
la linia durilor IagorlIc (afluent al Nistrului) qi Codlma (afluent al Bugului). La sud
de scent& line pinA la Mare se Intindea Ucraina Hanului.
Nici sub rusi In secolul al XIX-lea teritoriul nistro-bujan nu prezenta o
unitate, find divizat Intre douA guberni: nordul a intrat In gubernia Podolscaia, iar
sudul In gubernia Hersonscaia.
Cuvintul Transnistria, pe care 11 IntrebuintAm noi, este un cuvint, ce se
Intilne.,te uneori In lucrAri istorice poloneze pentru a Insemna Moldova, i In
aceastA acceptiune el nu este, decft un simplu termen de localizare. and 11
pronuntlm noi, la acest sens al locului (firete In directia de est i nord-est), mai
adAugAm qi un altul, anume acela de a lnsemna continuarea dincolo de Nistru a
spatiului ocupat de rdmani. Intr-adevAr, se tie el Intre Nistru qi Bug se OA o
populatie romaneasc.1 destul de numeroasa, care a jucat In istoria acestui teritoriu
interfluvial un rol Insemnats.
Dar qi mai mult, expansiunea etnicA romaneascA nu s-a oprit la Bug. 0 vedem
gi dincolo de acest rlu, pina la Nipru, precum Intr-o proporlie mai micA in toate
colturile vastului imperiu rusesc de odinioarl, In Crimeea, Caucaz, dincolo de
Volga gi In Siberia.
Ne mArginim Insa tinta. Vom supune examinArii noastre numai teritoriul
dintre Nistru qi Bug, care ne intereseazA In legAturA cu evenimentele zilei, cu
rAzboiul nostru din RAsArit i cu cucerirea de cAtre armata romanA a teritoriului
nistro-bujan.
De unde provine populatia romaneascl a acestui teritoriu? Ce Imprejurari
istorice au creat-o? Este ea oare o revArsare relativ recentA a maselor romaneti,
care nu lncApeau In hotarele Inguste dintre Dun Are, Tisa qi Nistru, sau prezinta un
fenomen mai vechi de aqezari statornice In timpul secolelor?
Vom rAspunde la aceasta serie de Intrebari perfect obiectiv pe baza
materialului documentar qi a lucrArilor de istorie.
intru-cft acest teritoriu a avut o soartA foarte schimbAtoire qi deseori a trecut
din mina, sub dominatia politicA a diferitelor state, informatiile cu privire la el gAsim
In lucrArile istorice ale tuturor popoarelor inconjurAtoare: ruli, ucrainieni, polonezi,
lituanieni i romanid.
Vom prezenta numai o sintezA generalA scurtl, oprindu-ne mai substantial
asupra participarii In viata Transnistriei a romAnilor qi a strAmoilor lor.
Transnistria a trecut In cursul istoriei sale pina In zilele de azi prin domina ;ia
urmAtoarelor popoare:
1. Scitii qi Geto -Dacli (sec. VII a. H.sec. I d. H.).
2. NAvAlirea diferitilor barbari (s. II d. H.-1 /2 XII d. H.).
3. Bolohovenii la Nord qi cumanii la Sud (1/2 XII-1/2 XIII).
4. Bolohovenii la Nord gi TAtarii la Sud (1/2 XIII-1/2 XIV).
5. Lituanienii (1/2 XIV-1/2 XV).
6. Polonezii la Nord-Vest qi lituanienii In reatul teritoriului (1/2 XV-1/2 XVI).
7. Polonezii i lituanienii la Nord qi tAtarii la Sud (1/2 XVIXVII).
8. Turcii qi tAtarii (1672-1699).
9. Polonezii la Nord qi tAtarii la Sud (1699-1792).
10. Rui1 (de la 1792 la Sud i de la 1793 la Nord, pIna 1n zilele noastre).

19

www.dacoromanica.ro
 Simplificind aceasta variatie de dominatii, le-am putea repartiza In
urmAtoarele trei perioade:
1. Perioada veche: sec. al XII-lea a. H.-1/2 sec. al XII-lea d. H.; Incepe cu
dominatia Geto-Dacilor qi se termini cu nAvAlirea barbarilor.
2. Perioada medic: sec. al XII-lea d. H.-1/2 sec. al XVI-lea; Incepe
dominatia Bolohovenilor la Nord qi a cumanilor 1 tatarilor la
Sud i ajunge la domina ;ia lituanianA peste tot, careia la
sflnitul perioadei se rApe.ite o bucatit din partea de Nord-
Vest a Transnistriei de cAtre polonezi.
3. Perioada noun: 1/2 sec. al XVI-lea-sec. al XX-lea. in aceastA
perioada domnesc Polonezii la Nord, cu exceptia unei bucAti mid
de timp (1672-1699) In favoarea Turcilor, i TAtarii la Sud, pinA la
secolul al XIX-lea, de la care pome.gte dominatiunea ruseascl.
Sau i mai scurt:
1. Perioada scito-geto-daco-lituaniana.
2. Perioada bolohoveno-tataro-lituaniana.
3. Perioada polono-tataro-turco-ruseascl.
Vom proceda la caracterizarea lor. Harta istorica a Transnistriei ne va Inlesni
urmArirea istoriei ei.

20

www.dacoromanica.ro
 CAP. I.

Perloada veche
Pe la anul 1.000 a. H., In Transnistria qi dincolo de Bug Ohl la dui Cuban,
locuiau cimmerienii, care e posibil sA fl fost traci i s-au stabilit In Nordul MArfl
Negre cu ase sute de ani mai Inainte'. Acum Incepe o mare miqcare sciticA, atrasa
de Marea NeagrA. Treptat in timp de trei secole citii reuesc sl sileascA pe
Cimmerieni sA se retraga i sl se mute In Asia.
Yn secolul al VII-lea a. H. Ii vedem pe sciti stabiliti In Europa centrall qi de
Sud-Est. Ei pun stApAnire pe malul MArii Negre'. Lisa ace.gti barbari, In majoritatea
for de stepl, de origin iranianA, erau foarte toleranti, ei nu se amestecau In mersul
vietii locale a Geto-Dacilor agricultori. Nu Impiedicau de asemenea pe greet veniti
sa facA comert, s11-i stabileasca factorii pe tarmul Marii Negre i chiar creeze
maple lor.
Una din aceste colonii, Olbia, care era situatA la limanul Niprului pe partea
dreaptA a Bugului sudic, la revarsarea lui In liman In apropiere de satul Parutino,
judetul Oceacov, Intretinea Intinse legAturi comerciale cu scitii din Ardeal.
Geto-Dacii, care lncep sA fie cunoscuti lumii antice de la pgrintele istoriei
Herodot, dei erau supusi scitilor, Ii pAstrau tote i obiceiurile i religia, bazata pe
nemurirea sufletului i pe venerarea zeului Zamo lxis vindeca'torg. Clt de mare era
tAria suileteasca a acestui popor, se vede din faptul di el a reuit, la jumatatea
secolului al VI-lea a. H., sA tracizeze pe scitii din Ardeal, care se aflau sub ascultarea
regelui scitic Spargapeithes".
in Transnistria domnea atunci regele scitic Ariapeithes. El ii avea reedinta
la Olbia.
Litre ambele regate scitice se fAcea un comert foarte intens. Olbia era situatA
la /nceputul marelui drum spre Galitia i Ungaria peste Moldova i Ardeal. Atunci
olbienii nu cunoteau Inca valea DunArii, dar Inainte de anul 500 a. H. Ariapeithes
a luat In cAsatorie pe o femeie gread din Histria, de la care a avut un flu numit
Scyles".
Din cauza unui accident de frontiers i datoritA trAdArii, Ariapeithes a fost
ucis de Spargapeithes. Scyles a ocupat locul tatalui. Hind Invatat de mama sa
grecelte i Insuinduli cultura greacA, el Incepe legAturi mai intinse cu histrienii,
care erau tracii elenizati, i astfel se deschide un drum nou pentru IntArirea
influentei tracice In Olbia i Transnistria.
Atunci influenta gread se Intindea ging In Crimea i o parte a Caucazului la
Mare. in actualul Ora., Cherci, In sec. V-lea a. H. spare un stat nou Imperial pontic
al Bosforulal, care se afla sub influenta grecilor i avea in componenta sa pe sciti,
cimmerieni-traci, sindi, mepti i alte elemente etnice".
In secolul al IV-lea a. H. allturi de Olbia, In actuala Basarabie de Sud, In
Bugeac aflam despre activitatea regelui Atheas, iar mai tlrziu In sec. III apare ad
regele Droraihaetes, care activeaza in crawl Helis, actuala China".
Pe la sec. al IV-lea a. H. se produce migratia celticA spre Orient. in cursul
secolului al III-lea a. H. ei ajung nu numai la Nordul romAnesc, Moldova i

21

www.dacoromanica.ro
Basarabia, dar $i In pArtile vecine din Ucraina, ping In Olbia. Astfel la influentele
anterioare, scitica si greaca, se adauga $i influenta celticA.
Prin urmare, Geto-Dacii In Scitia, mare de atunci prezentau un element de
bazA, si desigur se apropia momentul, (Ind ei, printind curaj si organizindu -se,
trebuiau sl refuze ascultare popoarelor suprapuse.
In secolul IIIII a. H. Geto-Dacii Incep sA atace orasele grecesti de la Pont si
In primul rind Olbia.
Mare le rege get Burebista In anul 50 a. H. IntemeiazA un mare stat geto-dac
Dada, In compunerea cAruia au /ntrat nu numai Moldova si Muntenia de mai ttrziu,
dar $i teritoriul dintre Bug si Nistru, inclusiv Olbia. Timp de un secol si jumatate
acest teritoriu se sin sub directs dominatie geto-dacl.
Dar interesele imperiului roman cereau mSsuri de asigurare.a pAcii la hotarul
lui nord-estic. Primul semn al ofensivei romane asupra teritoriului geto-dac are be
In anii 52-53 d. H. Guvernatorul Moesiei Tiberius Plautis Silvanus Aelianus, facind
o expeditie /mpotriva sarmatilor, trece In actuala Basarabie, cucereste colonia
greceasca Tiras de la limanul Nistrului, Iii continua drumul peste Nistru, ocupa
Olbia $i ajunge pine la Hersones. Tiras a trecut sub regimul roman, iar Olbia si
Hersonesul au acceptat protectia romanilor, farl a se supune suveranitAtii romane".
Dupe acest preludiu, la Inceputul sec. al II-lea d. H. linparatul roman Traian
cucereste Dacia (an. 106), formlnd din ea provincia Dada Felix si o adAugA la
Moesia Inferior. Intinderea for nu depasea cursul mijlociu al Nistrului. Getii ce n-au
/ntrat In compunerea acestor provincii, 'i -au pastrat independents. Dar romanii
ocroteau si tinuturile vecine cu Dada dincolo de Pyretos (Prut) si Tyras (Nistru),
chiar p/nA la Bosforul cimmerian".
MArindu-se presiunea gotilor asupra posesiunilor romane, Imparatul roman
Aurelian In an 271 d. H. parlseste Dada. Sub presiunea barbari Olbia dispare de
pe fata pAmIntului.
Prin teritoriul dintre Nistru $i Bug trec hordele nAvalitorilor, goti, huni, avari,
slavi.
Pentru secolul al VI-lea se vorbeste In izvoarele bizantine de anti.
Unii istorici rusi si ucrainieni socotesc di anti shit stramosi ai slavilor
orientali. $alunatov scrie: Leagtinul poporului rus a Post teritoriul anfilor din
regiunea dintre Prut ,ci Nistru16. Istoricul ucrainean M. Hrusevchi crede ca
ucrainenii spar In istorie pentru prima data sub numele de anti".
Desigur identificarea antilor cu slavii si mai ales cu ucrainenii este numai o
ipotezA, care Isi are $i multi adversari. IatA citeva pAreri ale altar autori rusi. S.
Soloviev scrie di slovenii si antii erau cunoscuti In vechime sub numele de sporoi, In
care cercetAtorii mai not vad pe strbi ". V. Cliucevschi crede di Carpatii prezintA
cuibul comun al tuturor slavilor, deci slovenii i antii, iesiti de acolo, erau stramosi ai
tuturor slavilor ". G. Vemadschi ajunge la concluzia di antii nu erau un popor slay
pur, ci un trib dominat de sarmati, si locul lui de asezare a fast regiunea Oscol, afluent
al rtului Done;". tn sfirsit si un ucrainean Parhomenco nu este .dispus sa punA pe
primii ucraineni In legaturA cu antii. Antii nu au lAsat urme pe malul nordic al MArii
Negre i stnt mai degraba acei slavi care se aflau In relatii mai strinse cu chazari. In
tot cazul ei nu pot sa fie socotiti stramosi ai Slavilor orientali In general'.

22

www.dacoromanica.ro
 cit de complicate; este aceasta chestiune se poate vedea i dintr-o studiere
specials a antilor, facuta de N. Zupanicn.
M-am oprit mai amanuntit asupra acestei chestiuni, deoarece deseori se
abuzeaza de aceasta ipoteza pentru a dovedi vechimea aezarilor slave, ruse qi
ucrainene, nu numai In Transnistria, ci i In regiunea dintre Prut i Nistru.
Dup A anti urmeaza alti barbark ulgari (sec. VII), chazari (sec. VIII), unguri
(sec. IX), pecenegi (sec. IXX), cumani (sec. XIXII) gi tatari (sec. XIII).
Pe timpul Intemeierii statului rusesc kievean (sec. al DC-lea) letopisetul rusesc
vorbete de prezenta Intre Bug i Nistru a gintei Tiverti, care e posibil sa fie
reinviati, sub noua denumire, teuriscii de neam dace'.
Ginnie slave latindu-se Incep sit se organizeze In stitulete. Apare o lume
politica noua, acea a slavilor orientali.
Partea de nord a Transnistriei nu apartinea atunci principilor rui. Numai de
la jumatatea secolului al XII-lea o parte a Podoliei, coltul ei vestic, la nord de
Nistru, sub nume de Ponizie, a fost cucerita de principii galitieni.
Ne punem Intrebarea: care a fost soarta geto-dacilor, stramoi ai romanilor,
sub presiunea barbarilor navalitori?
Ant geto -dacil Independenti, clt i cei romanizati, s-au raspIndit prin teritoriul
la nord i est de Nistru, ajungind In bazinul Niprului i afluentului lui Pripiati. Si
acum Inca In regiunea Niprului se aflA diferite denumiri de localitati de provenienta
geto-daco-romans, de' exemplu: Romen, Romni Volhovti etc., care se trag din
romani, ant In forma pure, cit i In forma slava Vlahi, Volohi.
Intr-un colt al Bugului sudic, acolo unde el formeaza o mare cotiturA, i peste
ea, ajungind gni la nurile Sluci i Homor, rAsare Cara bolohovenilor, pastfindu-ne
In numele for o indicatie asupra soartei istorice a geto-dacilor. [2]

CAP. II
Perioada medie
1. Tara Bolohovenilor, strlimayi ai romanilor fi precursori ai mlfcarii cilacefti.

Bolohovenii, dupi cum arata Insu.i numele lor, erau vlahi, stramoi ai
romanilor. Tara Bolohovenilor (sec. XIIXIII), conform cronicilor ruse, era situatA
/titre principatul ldeiean la nord-est i est, principatul galitian i Volinia la vest i
cumanli la sud. Ea se Intindea prin partile superioare ale Bugului sudic, pe ambele
lui maluri, prin panne superioare ale nului Sluci, pinA la afluentul lui, Homor, i
prin pArtile superioare ale nului Teterev, afluent al Niprului. La sud ea atingea
probabil Nistru.
Cu alte cuvinte aceasta tad era situatA acolo, unde vedem acum oraele
Proscurov, Staroconstantinov, Leticev, Litin, Vinita, Derevici, Gubin, '.a., satele
Volosovti. Golovcinti, 01ov, Goloscov, care dupA toatA probabilitatea a fost pe
vremuri capitala acestei tari Bolohov ((i nu Bolehov din Galicia, dupa cum se
credea greit de unii)'.

23

www.dacoromanica.ro
 Sintem Indreptititi sA banuim cl bolohovenii traiau sub regimul gentilic, fiind
condugi de gall gintilor.
Bolohovenii aveau orate, adicA locuri IntArite qi cetati, qi hotarul for sudic era
tnthrit printr-un val de pAmInt, care flirpueite, de unde vine si denumirea lui de
Maley val, Val al .Farpelul 2s.
Bolohovenii lupta permanent pentru apArarea independentei for Impotriva
principelui Daniil din Galici, care prezintA pentru ei o vesilici amenintare. Cu
navalirea tatarilor situatia se schimba. Datorita for populatia bolohoveana se
elibereaza de sub influenta principilor galitieni. Bolohovenii se supun benevol
TAtarilor, luindu-si obligatia sl plateascA un tribut anual In naturl (cereale), dar
dlgtigInd astfel libertatea". Din cauza apropierli tAtaro-bolohtivene cronicele ruse fi
numesc pe bolohoveni oameni tatareqti" 27.
PunInduli sperante In ocrotirea tAtarilor, ei atacii principatul halicio-
vollnean, Insa hint Infenti. Daniil dl foc oraqelor bolohovene. Bolohovenii I i mai
mentin un timp oarecare independenta. InsA In 1257, folosindu-se de slabiciunea
tatarilor, Daniil IncorporeazA tara Bolohovenilor In principatul halicio- vollnean.
Lovitura a fost, probabil, foarte puternicA. Altfel nu ne putem explica
disparitia ulterioarA a bolohovenilor din izvoarele istorice.
Dupa aceste scurte informatii de orientare generalA, e nevoie sd ne oprim qi
asupra unor detail ale chestiunii bolohovene, Intrucit In istoriografla romaneascA
nu s-a dat suficientA atentie acestei chestiuni, qi la not nu se cunosc rezultatele, la
care a ajuns ltiinta istorica rug qi ucraineana, iar cele 12 pagini, pe care eu le-am
consacrat bolohovenilor In 1937 In lucrarea mea Istoria Basarabiel, vol. I (pag.
120-132), au trecut aproape neobservate de istoricii no*tri.
Chestiunea tArii bolohovenilor este una din cele mai interesante probleme ale
istoriei romanilor i merits sA fie tratata mai amlnuntit, In legaturl cu toata discutia
gtlintificA, ce a avut loc In jurul ei.
Supunind cercetArli ltirile despre tara bolohovenilor, trebuie sd distingem trei
pArti ale chestiunii, anume: 1) unde a fost situata tara bolohovenilor, 2) cine an fost
bolohovenii qi 3) cine au fost principii (cnejli") bolohoveni.
Vom raspunde la aceste intrebAri pe find. Fixarea hotarelor acestei tari
provoca la Inceput dificultati, deoarece Intr-un loc al cronicei Ipatievscaia se
vorbete despre un conflict dintre Boleslav, principe al Mazoviei gi bolohoveni, de
unde se trAgea concluzia el tam bolohovenilor, era situatA undeva In apropiere de
Mazovia, adicA la Bugul vestic, win pArtile Vollniei sau Galitiei. Istoricul Karamzin
credea el tam bolohovenilor este vecina cu principatul Mazovieis.
Istoricii galitieni nu se pronuntau la fel. Zubritchi o plasa la sud, la hotarele
Voliniei qi Haliciului In Podolia, Intre Bug i Nistru, Petru.,evici - pe malurile
Bugului sudic i, In sfircit, $ar anevici In regiunile deasupra Bugului" In Podolia".
Istoricii i geografii ruli, care scriau pe la jumatatea secolului al XIX -lea, an
renuntat la Volinia si Galitia, ca local a.lezArii bolohovenilor, sprijinind cealaltA
ipoteza, a Podoliei. N. Barsov i L D. Beliaev, Yn confomitate cu marturiile
cronicilor ruse, s-au oprit hotlfit la fixarea teritoriului TArii Bolohovenilor In
gubemiaa Camenet-Podolscaia, la nord-est de Nistru, pe ambele maluri ale Bugului
estic (sudic)s30.

24

www.dacoromanica.ro
 Totu.ifi aceste mentiuni zglrcite nu puteau sl fie socotite suficiente pentru a
elucida chestiunea completamente.
Numai dupe ce N. P. Daschevici a prezentat referatul situ, cu privire la Tara
Bolohovenilor qi Insemnatatea ei, In istoria ruseascl" la al treilea congres
arheologic, ce s-a tinut In Kiev, in August 187431, hotarele acestei taxi au fost
definite cu oarecare aproximatie qi In tot cazul nu a mai ramas nici un dubiu, unde
era situat nucleul ei.
Acest autor scrie: AceastA tare era situate prin pArtile superioare ale
Bugului (sudic) i aflubntii lui, pe ambele lui maluri, pini la cotitura lui spre Sud,
prin pArtile superioare ale rlului Sluci pinA la confluenta cu Homor qi prin pArtile
superioare ale rlului Teterev i afluentii lui, nu mai departe de Gnilomet. Astfel
Bolohovo se afla la punctul atingerii (hotarelor) vechilor tAti Galitia, Volinia gi
Kiev, qi ocupa partea sudica a judetului actual Novogradvolinsc, partea raskiteanA
a judetelor Staroconstantinov qi Proscurov, tot judetul Leticev qi, e posibil, de
asemenea partea sud-vesticA a judetului Jitomir qi partea vesticA a judetului
B erdicev" 32.
AceastA localizare a tArii bolohovenilor s-a fAcut pe bazA de cercetare a
toponomiei podolene i prin compararea ei cu informatfile cronicelor ruse, mai ales
cu cele ale cronicii Ipatievscaia.
Ipoteza lui Dachevici a fost sprijinita ulterior de istoricul ucrainean M. S:
Hruevschi, care a gasit In documentele Metricei Lituaniene din Archiva
Ministerului Justitiei din Moscova o carte" (list") al reginei poloneze Bona, 1553,
In care se vorbea despre sate peste dui Gorint la Bolohovo (za Gorineiu na
Bolohove"). Din acest document se vede, ca numele Bolohovo", cuprindea la
jumAtatea secolului al XVI-lea, un teritoriu vast", care In acest timp era pustiu In
/ntregime sau In parte".
Satele se aflau in stArostia Cremenet, a cArei Intindete o putem vedea pe
harta, anexati la articolul lui Hru.ievschi qi reprodusA de mine aici.
Teritoriul bolohovean e situat, dupa acest document, prin panne superioare
ale durilor Gorini i Sluci, In regiunea rluletelor Jerdi, Polcva, etc., ceva mai spre
apus, decIt e aratat la Dachevici. Trebuie sit mai mention/1m ca, dupl sensul
documentului, localitatea bolohoveanA nu se mArginea numai la citeva sate,
pomenite In el.
Sintem noi oare IndreptAtiti sit atribuim tot acest teritoriu bolohovean vechei
tan bolohovene? se intreabil autorul qi raspunde afirmativ, deoarece Intilnim
pomeniri despre bolohoveni In cele mai variate localitati, anume: In secolul al XVI-
lea In Podolia, In sec. XVII-lea pe teritoriul Kievului, In secolul al XVIII-lea In
Indepartata Transnipprie. La inceput chestiunea era discutata numai pe baza
datelor cronicilor si a denumirilor topografice. Ulterior la aceasta s-a mai adaugat
datele arheologice cu privire la vechile IntArituri .de Maga oraele bolohovene
Derevici, Gubin qi Cudin. in sfirqit au mai vent i confirmari noi de documente,
care contineau tiri noi cu privire la diferite localitAti, pomenite In cronici ca
localitAti bolohovene.
Autorul ajunge la concluzia ca In secolul al XIIXIII-lea a existat o fardF
Ihtreag4 un bare: teritoriu bolohovean, nu numal o oarecare populate.

25

www.dacoromanica.ro
 NAHIVOIRROD
wraoSeorri
ucs; !Mk*
CA

Ros ZARRODIR
nowilloti
01.1Atil COSARLICE
Battanovica GITOPR
**Ro Ifte IN
mot
SOS COD
pacoscou
Kama
.
CORO
TR e
LSVCAuli OM
co
..
Vallfssi
T (WM
CA DAC
Osf
eaERDIter
anon sum S
VOWNT1
STAIto-ConSTAlt ;NH
TEREetx.
A
M . CasisnovcA
votocisc Voscosaviom
&num
e.
Cr" P/41 trigeb4111 4101ftCA '',
ISOM rotRoliv4 DIAOIVT
easow TIN
mainly OL LE Kra

plumy
WI
IRTARcR
"iv
vials& mutant
wusorsTii topi USW 1:1

TeRNASA
Varirs
LINTAYR BU M
ra Dwain ISRAltows
SCALA
Duna gR,STLAr
1014Atai
-sSIRLIROCR
ATM
Vot.r.DVTI vitmove OLCESsAir 02.1.6
Twit*
MINIM u gTA Me 014e*OSAS Kies
01340ta
VRa4Dieriarti
HOT*
VOLOSCov
4.: MOMS/ OLIANCA
01st .RIPMKR

:t 1,7
40,1
t.13'

Rootocs

LOCURILE DE ASEZARE A BOLOHOVENILOR

26

www.dacoromanica.ro
 In completare, autorul se mai refers i la un document din aceemi Metrici, cu
data de 1510, unde se vorbete despre locum desertum Kudzincze, qui multis ab
annis desertus est, circum fluvium dictum Boh". Kudin e o localitate bolohoveana
i se vede ca In secolul al XV-lea au existat acolo aezari de oameni".
Din cele de mai sus se poate vedea ca Intinderea jsrii bolohovenilor era mare,
ca hotarele ei depaeau acea notiune, pe care am putea-o forma pe baza numai a
cronicilor ruse. Se Inte lege el deocamdata documentele istorice nu ne permit Inca
o precizare a hotarelor. Le putem Insa imagina cu oarecare aproximatie, tinind
seama de identificarea unor localitati bolohovene.
Ipoteza lui Dachevici a fost acceptata, In afara de Hruevschi, i de un alt
istoric ucrainean, de Antonovici pe baza cercetarii resturilor de Intarituri i a
cetatilor In ruine 36.
.La aceste constatari Dachevici a mai adaugat ulterior ceva nou, aratInd
Intr-un articol, consacrat acestei chestiuni, atentia istoricilbr rui asupra unui
document din 1433, prin care regele polonez Vladislav recunoate voievodului
moldovean Stefan drepturile, pe care le aveau voievozii anteriori ai Moldovei,
precum i dreptul asupra oraelor Tetin i Hmelov, i printre altele se precizeaza ca
Sniatinul ramlne polonez, iar Sepintivalah.
Aceste localitAti se despart prin dui Colacin i apoi hotarul merge de-a-
awmeztful clkapalul Bolohop4 phut la marele ifu Nistru, mai sus de satul Potoc ".
Daca am da Insemnatate acestei indicatii, zice autorul, ar trebui sa /mpingem
cu mult spre sud-vest hotarul tarii bolohovenilor, adica p/nA la Nistru, cu ant mai
mult ca noun nu ne este cunoscuta situatia ormului bolohovean Diadicov, iar al
doilea din oraele sudice ale Orli vechi bolohovene, se afla nu departe de Mejibojie
i, e posibil, la sud de partile superioare ale rlului Bug. Tar posesiunile principelui
galitian, In decada a patra a secolului al XIII-lea, foarte probabil, nu se Intindeau
spre sud de-a lungul Nistrului, mai departe de Callus, deci i la RAsarit de linia
MejibojieCalius putea sa se raspfndeasca micarea, al card centru era Cara
bolohovenilor "1. Dar, continua autorul, nu vom insista hotafit asupra acestei
ipoteze. Hotarele sudice i rasaritene ale tArii bolohovene s-ar putea stabili numai
lamurind arzArile Beloberejtilor i Cerniatintilor, care spre decada a asea a
secolului al XIII-lea erau vecini cu bolohovtii i, poate, chiar intrau In micarea, In
fruntea careia statea tint bolohovenilor".
Nu se tie de ce autorul, dupa ce a adus argumente In favoarea ipotezei
intinderei tarn bolohovenilor ',Ina la Nistru, s-a abtinut de a o recunoate definitiv.
Pentru mine este cu totul clar ca, Cara bolohovenilof se Intindea pia la
Nistru, iar cu timpul 1-a depait pentru ca Intre Hotin i Soroca, la Nistru avem
Volorov, iar la 1557 exista linga Hotin satul Bolohovca 4. Avea perfectl dreptate
Beliaev, care Intindea tinutul bolahoveni cu mult spre sud".
Alaturi de bolohoveni spre nord-vest era mezata o altA populatie valaha-
Brodnicii, asupra cArora exists mai multe ipoteze".
Lamurind chestiunea, unde se afla Cara bolohovenilor i aproximativ, care i-a
fost Intinderea, trecem la cealaltA chestiune: cine au fost bolohovenii?
Exists formulate trei ipoteze: 1) ipoteza origini roman, 2) ipoteza slava-
ucraineana, 3) ipoteza cumana.

27

www.dacoromanica.ro
 Prima se datoreste veteranului stiintei istorice din Galitia A. S. Petru.evici,
care a exprimat-o In mai multe rinduri In diferite articole. Observam si oarecare
evolutie In parerile acestui istoric. La Inceput el credea ca bolohovenii slut romani-
venetici In Podolia, di ei s-au asezat acolo probabil la Inceputul secolului al
XIII-lea, dupe expeditia principelui galitian Roman Iziaslavici spre Dunare.
Expeditia a fost intreprinsA cu scopul eliberarii Tarigradului de sub amenintarea
navalirii cumanilor si valahilor, care au reusit sa patrunda atunci cu fortele for
militare In Tracia (In 1200). Bolohovenii se Inrolau In serviciul principelor rusi $i al
regilor unguri.
Probabil spiritul viteaz al valahilor a indemnat pe Roman sa theme citiva
cneji roman cu drujinele for In serviciul sau militar, desemnind pentru asezarea for
regiunea sud-rusa dintre duffle Nipru si Bug". Acest principe.urma deci pilda
regilor unguri, care si ei chemau, pentru apararea hotarului rasaritean al Ungariei
Impotriva cumanilor, pe nemti i roman.
Romanii ,,se aflau In acel Limp Intr-o migratie... din taxi de peste DunAre In
statul ungar vecin". De aceea autorului nu-i pare bizar faptul ell In prima jumAtate
a secolului al XIII-lea, cnejii bolohoveni activau In pllcurile lui Daniil, dui lui
Roman, si ale fratelui sau Vasilco, care duceau o luptA Impotriva iatviagilor 6.
Autorul nu admitea Inca legatura Intre denumirea Bolohovo i numele
vlahilor. Dupa parerea lui, pur si simplu, efii acestei ginti s-au Asezat In
Imprejurimile orasului Bolohov, si de la acest oral s-a Imprumutat denumirea
bolohovenilor $i a cnejilor bolohoveni.
Cuvintele bolohoveA bolhov, bolhun se repeta In Rusia gi Polonia si pentru
explicarea for autorul face citeva spicuiri din limba indo-europeanit, unde existA
radacina bhar", In sensul levare, portare, movere". De ad deriva cuvintele
borovina, boloto, bolhat, boloh" i cuvintul ucrainean bolohovet" In sensul
pescarului, Intrebuintat Intr -o gramota a regelui polonez Sigismund al III-lea, data
pe numele voievodului rus Ioan Danilovici pentru Intemeierea oraselului Lisiank
(1622)".
Ulterior, In 1882-1884, sub influenta lui E. Kaluzniacki, autorul i-a schimbat
parerea, crezind ca In Insusi numele orasului galitian Bolehov, qi In denumirea
satului Bolohov din regiunea Macey se aude numele bolohovenilor, adidt al
blahilor, valahilor.
Cu toate ca teoria aceasta In linii generale e justA, gi ca Intr-adevar
bolohovenii ant valahi, as putea sA o caracterizez ca o teorie naiva. Naivitatea ei
consta In data trAsAturi: 1) autorul imprumutA fara criticl parerea autorilor unguri
despre aparitia ttrzie a romanilor In Transilvania $i 2) el crede ca bolohovenii
puteau sa fie rezultat al asezarii In Podolia a unei singure drujine, rezultat at vointei
dupit un fel de contiact benevol. Acum stim ca Cara bolohovenilor avea o
mare Intindere $i se Intelege, di ea trebuie privity ca o consecinta fireasca a
emigratiei romanesti mai de demult, facuta din instinct sau mlnata de bogatia
solului $i de posibilitatea de a se lupta cu natura mai usor, In noile locuri sau In
sflrsit determinate la un moment dat de lipsa de concurend In noile locuri.
Se pare Ind cd autorul t i da uneori seams ca aceasta miscare dincolo de
Nistru a romanilor a avut caracterul unei imigratii mai serioase. data el Canna el
croatii i dulebii se datoresc amestecului gintilor slovene i roman, iar alts data

28

www.dacoromanica.ro
aratA ca boiai, vecinii vestici ai gutulilor In muntii Carpati, numesc pe confratii for
rugi, putin romanizati, blahi, bolohi sau valahi" 48.
Cu totul aka Infatigare primegte teoria romaneasca a bolohovenilor la F.
Miklosich gi E. Kalulniacki. Acesta din urma afirmA, In contra lui Roesler, ca
romanii au venit pe pamIntul lor, nu In 1200, ci mult mai /nainte. Exists dovada de
la 1164 In cazul cu nepotul ImpAratului Manuel Andrcinic Comnen, prins de valahi
la hotarul Galitiei .
La sfirgitul secolului al XII -lea gi Inceputul secolului al XIII -lea, valahii apar
sporadic In Galitia. Dupe cum insugi Roesler aratA, valahii erau megteri buni. and
principele Daniil se ocupl de Intemeierea oragului Chelm, el a chemat megteri din
Germania, Polonia, dar cei mai de seam!' se recrutau dintre valahi. In timpul
principelui Jurie, In secolul al XIV-lea, vedem In Galitia pe Borisco Cracula gi
Alexander Moldaovicz, nume evident romanegti". Propriu zis lntreaga Galitie era
deschisi pentru colonizarea romaneasca In sec. XII gi XIII".
Valahii ajutau pe unguri Impotriva principilor din Galitia gi Vollnia In
1214-1239, iar mai tlrziu ca aliati ai lui Cazimir cel Mare, care se afla In aliantA cu
Ludovic cel Mare. Ei luptau Impotriva lituanienilor gi dupl rAzboi multi valahi au
rAmas In Galitia. DatoritA colonizArii au apArut acolo multe sate romanegti. intr-un
document din 1390 intilnim pe Dzurgio di Stupnica, care se intituleazA Voywoda
Valachorunk.
Oragul Bolechaw, conform documentului din 1472, se numegte ,,villa
Valahorum" 52. Colonizarea nu s-a oprit gi In timpul ce a urmat: Gutuli din Galitia
sint de o provenientA valahl".
Concluzia la care a ajuns Kaluzniacki este el romAnii au. dezvoltat In sec. XII
gi XIII o nemalauzita .expansiune etnica spre nord pInA la Staroconstantinov 4i
OstrogTM. Autorul dA o enumArare a denumirilor valahe In Galitia. El deci privegte
altfel, decit Petrugevici, aparitia romanilor In teritoriile rusegti.
La Kalu2niacki ipoteza I i pierde caracterul naiv. Agezarea bolohoveniloi se
datoregte migratii, Insa autorul s-a ocupat numai de agezArile bolohovene din
Iar demonstrarea influentelor limbli roman In limba ucraineanA gi
polon&A, nu se referA propriu zis la chestiunea, ce ne intereseaza, decit In mod
indirect, dovedind In general faptul agezArii romanilor printre ucraineni gi
polonezi; pe (Ind pe not ne IntereseazA In primul rind bolohovenii. La pArerea lui
Petrugevici s-a raliat L A. Linnicenco 55, care a fAcut o comunicare respectivA la
congresul arheologic din Vilna".
Se Intelege de la sine el teoria romaneasca mai are nevoie de aprofundare gi
formulare definitivA ", dar e de agteptat ce ea va clgtiga adepti not gi aria ei de
raspIndire va cregte considerabil, dacA gtiinta istoricA romans se va interesa mai
mult de problemele bolohovene gi nu le va rasa numai pe seama istoricilor rugi.
Teoria slavo-ucraineanA e formulatA de Dagchevici, care prin combaterea
teoriei romanegti gi a teoriei cumane a clutat se dovedeasca ca bolohovenii sint un
trib slay aparte".
S-ar pArea, zice autorul, ca In favoarea teoriei romanegti pledeazA situatia
apropiata a tarii bolohbvene de teritoriul romanesc, apoi multe denumiri locale cu
rAdAcina de la Boholoveni in regiuni, unde s-au agezat roman, precum gi migratia
romanilor, care ne amintegte pelerinajul celtilor cu multe secole Yn urmit". Dad

29

www.dacoromanica.ro
romAnfi, continua autorul, ajungeau ping la Olmtitz, dece, fiind un popor
nestatornic, ei nu puteau sA mearga departe In Rusia? Romanii pltrundeau,
probabil, qi dincolo de Nipru, /Ana la tinutul Starodub, unde Sotnici valahi se
tineau mule.
Dar, toate acestea, dupe parerea autorului, stint numai unele indicii, care mai
au nevoie sa fie Intarite.
Cel mai bun argument ar fi identificarea denumirii Boholovo cu numele
poporului valah (roman). Aceasta pare a fi just, deoarece In multe localitati cu
denumirea Bolohovo (In Galitia i Moravia) locuiesc valahii. Dar o cercetare mai
.atenta, adaugA autorul, aratA al aceasta derivatie e Inelatoare. La discutii asupra
comunicarii, facute de autor la congresul arheologic din Kiev, N. V. Molcianovschi
propunea pentru explicarea denumirii Bolohovo cuvintul boloh, buloh, de origins
tura, care se gase.ite In codul cumani i Inseamna du. La aceasta i s-a raspuns ca
In locurile de aezare bolohoveana nu exists semne de aezari cumanie. Iar V. B.
Antonovici a pus Intrebarea, de ce In locurile de aezare a clobucilor negri (lIngl
rlul Roqi, afluent al Niprului) nu se Intllnesc denumiri cu radacina bolohoveana? fn
afarl de aceasta bolohovenii se ocupau cu agricultura, pc dnd nu se poate spune
aceasta despre cumani6i.
Dachevici crede ca Bolohovo se trage de Ia un cuvint slay boloh, care
Inseamna o planta, ce cre.Ite In balti- caltha palustris a.
In ce privete faptul ca qefii bolohovenilor erau numiti cneji In sens romanesc,
aceasta putea sa fie un rezultat al reminiscentelor din vechimea slavona, deoarece
In tarile slave denumirea cneaz se intrebuinta mult Limp In acelqi sens,
ca qi la roman. Si scum hid efii satelor In Bosnia fi Herzogovina poarta numele
de cneji i e posibil ca Romanii sit fi Imprumutat acest termen de la slavii de Sud.
Astfel, combatind ambele teorii adverse, autorul crede ca este perfect
IndreptAtit sa afirme ca bolohovenii erau slavi. Mai mult declt stint. Batindu-se pe
citeva pasaje din Stryjkowski, unde cronicarul polon vorbete de cozaci In secolul al
XV-lea, Dachevici emite ipoteza cl cozacii au aparut de prima data In Podolia pe
timpul Coriatovicilor i ca tocmai bolohovenii au fost precursorii cozacilor A. Si
Intrucit se tie din infonnatiile cronicilor ruse, ca bolohovenii duceau o lupta
Inverunata pentru apararea autonomiei lor, ca ei reprezinta o micare cu totul
originala a comunitatilor locale, qi erau cirmuiti de cneji, In mod generic, multi, farl
aratarea numelor lor, ceea ce Ii deosebete profund de celelalte teritorii ruqeti,
Dachevici este ferm convins ca ei au creat primele baze ale ordinei sociale i
politice cozace.,ti".
La aceasta parere s-au asociat Hruevchi'd, L Camanin es i M. Vladimirschii-
Budanov', istoric al dreptului rusesc Iii ucrainean.
De asemenea credea In aparitia cozacimii cu mult Inaintea aparitiei cuvintului
cozac si istoricul Costomarov, care scria ca cozAcimea a aparut In secolele al
XIXIII-lea, ca citind istoria Rusiei sud-vestice din sec. XICIXIII, se poate vedea
virsta tinAra a acelei ortnduieli sociale, care In stare mature apare peste citeva
secole.
Se Intelege el Ia aparitia micArii cizAc,eqti au contribuit mult conditiile
anormale ale vietii politice qi sociale In sudul Rusiei In secolele destul de obscure al
XIV-lea i al XV-lea. invItatul ucrainean P. A. Cullg, define4te bine principala

30

www.dacoromanica.ro
cauza a nagterii cozacimii. Coach:lea, scrie el, aces: produs al pustletlifil tatarizate
a poseslunilor rusesd (e vorba de sudul Rusk!), s-a format bare fret gospodarll
anarhicc polnische Wirtschaft, moscaufsche Wirtschaft, tatartsche Wirtschaft 6.
Teoria cumana a bolohovenilor a fost formulate de Simagchevici " gi
Saranevici", dar, dupe cum am putut constata, a fost combatutl de alti autori rugi
cu deplin succes gi respinsa definitiv.
Credem ca i teoria slava a lui Dagchevici trebuie sa fie respinsa, fithdca e
prea artificial. Cu buns seams sa cauti o denumire ruseasca pentru cuvintul
Bolohoveni" sa insigti ca el se trage de la numele unei plante, pe chid alaturi, In
vecinatatea apropiata, exista un popor, pe care rugfi, ucrainienii gi polonezii 11
denumiau valahi gi blahi, dupe cum marturisegte Caramzin gi Insugi autorul'2 e cel
putin bizar!
In afara de aceasta, la concluzia provenientei cuvintului de la roman, ar
trebui sit Impinge gi faptul colonizarii romanegti In teritoriile ruse.gti, asupra careia
a atras de mult atentie Invatatul polonez Al. Stadnicki, apoi toponomia
romaneasca, In jurul agezarilor bolohovene, atitudinea lor fait de tatari
(binevoitoare) gi fatl de Danfil (ostill), particularitatea regimului lor social-politic,
bazat pe conducere de catre gefii alegi ai comunitatilor cneji, In seas romanesc
vechiul slay gentilic al cuvintului, nu de catre principfi de tip rusesc.
In sfirgit, atitudinea principelui galitian, Daniil, fats de bolohoveni, nu se
aseamana cu o atitudine fail de o Cara ruseasca. El a ars oragele lor gi le-a distrus
pia la temelie. La fel a procedat el numai In tarile jatviagilor, polonezilor gi cehilor.
Iar In tank rusegti se multumea cu rapiri gi prada de razboi.
Toate aceste indicii ne Indrituiesc sa credem ca teoria romaneascl a
bolohovenilor ramble cea mai bine documentata gi cea mai fireascA.
Respinglnd teoria slava a bolohovenilor, not nu respingem totodata gi ipoteza
originii bolohovene a cozacilor. Este foarte posibil, ce o parte a bolohovenilor, care
nu a plecat din locurile lor de agezare gi ramland s-a deznationalizat, sau care a
coborit In actuala Transnistrie spre sud, precum gi peste Bug, sa fi jucat un rol
important In nagterea cozacimii.
In lumina acestei ipoteze tai gasegte explicatie gi un fenomen, pe care demult
1-au semnalat tnvatatii rugi, anume cd, ctntecele romaneFt4 precum F1 credinfele
populare, oblcduri ci rituri, au o mare asemanare cu folklorul ucrainean".
De asemenea se constata o asemanare gi Intre colindele cregtine romanegti gi
cele ucrainiene".
In afar/ de atingeri etnice vechi ancestrale !titre stramogii romanilor gi
stramogii ucrainenilor, In afara de acel melanj, care se produces In urma navalirilor
barbare, Incepind cu scitii, gi care contribuia la o asemanare /are douA popoare In
privinta folldorului lor, probabil In timpul istoric tocmai bolohovenii au jucat un rol
In Intarirea legaturilor dintre roman gi ucraineni. Deznationalitndu-se partial In
mijlocul ucrainenilor, bolohovenii le-au transmis singele lor activ gi viteaz,
neastImpirul lor, un rezultat al experientei lor istorice multiseculare, gi ei
bolahovenii au fost gi primii pioneri ai migcarii cozacegti.
Iata deci un fenomen, care subfiniaza gi mai mult importAnta prezentei
bolohovene In Transnistria.

31

www.dacoromanica.ro
 HARM Tkil/TORICALVI BOLONOVEAN
,--- 1 Abreshkil 4*.awanot &sou MVO filupd 11 Hrupoviacha
opmrawalkikwea, &Mr: lia(Menomiserhs hisrdrort 4+ ems. as, 649600.04.040'
ipoOetk d rdiCi likaaberonihre a nioruire
Sam' .swieftnide osteek EMANIkrave

www.dacoromanica.ro
 DupA ce am lAmurit chestiunea originii etnice a bolohovenilor, trecem la
ultima chestiune: cine au fost cnejii bolohoveni? Aceste dotal chestiuni nu coincide.
Bolahovenii puteau sA fie clrmuiti de principii ruii, tot aa cum i un popor rus, pe
timpul acela, putea sit fie condus de un principe strain.
ExistA trei teorii: 1) principii bolohoveni Sint din neamul principilor rui
Riuricovici, mai precie din ramura lui Oleg din Cernigov, 2) principii bolohoveni
slat boierii din Galitia veche, care s-au ridicat pina la situatia de principi, 3) principii
bolohoveni nu silt, dealt principii indigeni locali, i au o provenienta proprie,
independena de principii rusi.
Vom trece In revista toate ipotezele pentru a aprecia argumentatia lor.
PArerea ca principii bolohoveni slut urmaii lui Oleg din Cernigov, cArora li s-a
dat In guvernare tam bolohovenilor, a fost exprimatA pentru prima data de
Caramzie, admisA de Zubritchi", apoi IntAritA de Cvanin-Samarin" i dezvoltatA
mai pe larg de cAtra Zotov".
Teoria se sprijina pe trei argumente principale.
Primul argument: Not nu ftim, scrie Zotov, ca fn secolul at 1117-lea di Jr
existat principi indigent Intr-o regiune din pdmintul rusesc, ba el nici nu au putut
)1 Mita vreme, cit exista un neam numeros de Riuricovici, care socoteau tot
pdmintul rusesc domenlul neamului lor10. Argumentul cade, imediat ce admitem
ea tara bolohovenilor nu fAcea parte din pam/ntul rusesc, la care ar fi putut avea
pretentii Riuricovici.
De acelai gen este aldoilea argument, cum a principii bolohoveni nu puteau
sA fie nite principi, alei de populatie, Intrucit dreptul de a ocupa scaunul princiar,
apartinea In Rusia numai membrilor casei Riuric. Dar daca tara bolohovenilor se
afla In afaril de Rusia, ea desigur putea sA aibA proprii sai principi, alei de
populatie.
Este greit, In sfirit, i al treilea argument: Intr-un loc al cronicli ruse se scrie
cd principii ruli din Cernigov, Mihail Vsevolodovici i Iziasllav Vladimirovici, au
cerut lui Daniil, extrAdarea principilor bolohoveni, calificandu-i frae. Aceasta,
dupA interpretarea autorilor rui, ar Insemna cA principii bolohoveni erau de obtie
princiarA ruseascl altfel m/ndrii principi rui nu ar fi putut numi ca frati pe nite
principi indigeni.
intr-adevar titlul de (rate Intre principii rui era foarte des Intrebuintat i era
o manifestare a principiului de egalitate. Istoricul dreptului rus Diaconov scrie: hi
raporturile interprinciare, In lac de supunere a tuturor principilor unuia mai mare,
sau mai In No/1-sta, se poate observa mai degrabA principiul egalitatii lor, care i-a
gAsit exprimare In fratie. Tn raporturile de toate zilele i In tratate, principii se
numesc reciproc frati"".
Cu toate acestea titlul de frati" era Intrebuintat de principii rui, nu numai
In raporturile lor reciproce, dar i fata de principii strAini, cu care ei stAteau pe
picior de egalitate.
In cronica Ipatievscaia, sub anul 1149, se povestete cA Iziaslav trimite soli In
Ungaria la rege, In Polonia i In Cehia cu daruri marl i poruncete sailor sA spunA
acolo: Dumnezeu sd vd .ajute pentru cif ali consimfit a-n:1 dajI ajutm; to eu vd
rog, fraillor, dupd Cradun punell-vd pe cal.

33

www.dacoromanica.ro
 Dar, ceea ce este si mai interesant, gAsim In cronica Lavrentievscaia, acest
termen Intrebuintat data fatA de conducatorii berendeilor. Volodimirco a mers In
1150 cu rraboi /mpotriva lui Uziaslav din Kiev, care avea pe berendeii, ca asociati.
Volodimirco a Inceput Impresurarea, si NrmAtorii au Inceput sA trimitA sAgeti
peste riul Stugna. Berendeii, vAzInd puterea lui Volodimirco, s-au descurajat $i au
vorbit lui Iziaslav: Pleaca, principe, puterea tut e mare, tar to at patina drujind, fi
sa nu trwacii el cumva riul impotiva noastra, Uziaslav le-a rIspuns: Mat bine,
fraillor, sit murim act, decit sd ham asupra noastra rufinea u.
DacA termenul de frail se Intrebuinteaza fail de regele ungur, regele polonez
si regele ceh, precum gi fata de conducAtorii sefi ai berendeilor, nu ar fi de loc de
mirare ca el al fie utilizat si fail de cnejii bolohoveni, atunci aliati ai principilor rusi,
fag ca acesti cneji sl fie de vita princiarA rusa.
De &fel conceptia lui Zotov a fost -criticata $i In literatura istoricA ruseasca.
Daschevioi ii reprosa cg, arAtind ce persoane pot fi considerate ca principi
bolohoveni, IntrebuinteazA mereu expresiunileprobabil,puteaufl etc. Un principe
figureaza la el concomitent si ca principe din Novgorod-Severschii si ca principe
bolohovean, de'i In anii activitAtii principilor bolohoveni el lipsea din Cara
bolohovenilor. Autorul ajunge la concluzia ca genealogia principelor bolohoveni,
atit la Zotov, cat si ceilalti autori, este o opera a fanteziel ".
A doua teorie despre provenienta principilor bolohoveni din Andurile
boierimii galitiene, a fost formulatA Intl de Costomarov", dar el a renuntat apoi la
ea pentru a afirma cA principii bolohoveni au fost niste principi indigeni vechi In
Podolia, independenti de rusi. DimpotrivA. Molcianovschi" si Petrov" $i -au Insusit-o.
intrudit teza prezentei romanilor In mijlocul Slavilor, si mai ales In locuri atIt
de importante ale asezArilor ucrainene, nu poate suede sensibilittii nationaliste
ucrainene, ipoteza veche ruseasca este mereu ImprospatatA. in timpul din urmA ea
a fost reluata cu o nouA energie de un istoric ucrainean Andriasev. El se refera la
textul cronicii Ipatievscaia, din care ar iesi ca un oarecare Gleb Zeremievici fAcea
parte dintre cnejii bolohoveni, iar din alte locuri ale aceleiasi cronici se vede ca el
era un boier galitian, comandant de ostire (voievod) al principelui de Lutk, Mstislav
Iaroslavici, si un om apropiat al principelui galitian Mstislav Mstislavici. Autorul
aratA cA boierii galitieni aveau posibilitate sl devina principi, deoarece i -au hisusit
o mare putere In stat gni $i a sp/nzura pe principi. Cineva din ei cu ant mai usor
putea sl ajungA principe, prin Incuscrire cu principii rusi, cu clt Bolohovo era
localitatea putin Importantd ".
Cronica minAstirii Ipatie, sub anul 1231, povestind o lupta dintre principele
Daniil al Galiciului si regele ungur Andrei, con fine urmAtorul text: Be bo .s
coroleviem Olexandr I Gleb Zeremievicl, Intl cnlazl Bolohivslit I Ugor mnojestve,
care se traduce de autor astfel: Era cu coroleviciul Alexandra Ft Gleb Zeremievicl,
alji cnejl Bolohoveni fi o mulfime de Ungurl.
Traducere este absolut gresita si e foarte regretabil cA pe baza unei citiri
eronate autorul gta permis sg formuleze o teorie cu totul fantezista.
CuvIntul Intl cniazi nici Intr-un caz nu poate si fie tradus cu agi chef!.
Traducerea exactA ar fi unit cneji, adicA o parte din cnejii bolohoveni. Si dacA textul
de mai sus va fi astfel citit, Gleb Zeremievici nu va mai putea fi socotit cneaz

34

www.dacoromanica.ro
bolohovean, qi, ca o urmare logica, nici cnejii bolohoveni In general nu vor mai
putea si fie tratati, ca nobilii galitieni, deveniti principi rusi.
Autorul nu qi-a dat osteneala sa studieze mai atent Intrebuintarea cuvintului
rusesc Intl In cronicile ruse.
Acest cuvint are /ntelesul de alti" (drughii, druzii) numai In cazul, (Ind
propozitia confine un sens de opozitie (unii..., altii...).
Tata clteva exemple:
In Kremlin multi au ars, lar allil 6,Inii") in Medd s-au sufocat ", sau: Pe
oansenil an Mat to bucdti, tar pe alEil 6,Inth) au luat prizonieri"), sau: Acolo
mult rdu au facu4 pe multi alit necredindo#, dt ft crettini, au bdtut, tar pe airii
6,Inih, an luat cu el92.
and nu existi opozitie, cuvIntul Inn Inseamnit unit qi nicidecum alit. in
cronica Lavrentievscaia sub anu11152 se povesteqte ed principele Andrei In luptit cu
poloveti (cumani) obtine succes. Cronica continua: Atund unit principi 6,inii
cnlazi'9 inviduindu-4 au mers apol la orals, pi pedqtri, Mind pilcurile, nu
indrazneau sd last din oral", deoarece erau infricotati".
E absolut clar cit. ad cuvintul inn Inseamna will i nu aril.
Vom mai aduce aid doul exemple cu caracter asemanator extrase din acelaqi
Litopisef, sub anii 1303 qi 1378.
Yn primul caz e vorba de principele Ivan Danilovici din Pereiaslavli 94: $1 a
venit impotrIva tut Akinf bolarinul chejesc Mihallov... cu tverici, Fl a fost hare el
o lupta grea, FI a lost ucis la Perelaslavli Akinf # multi tverici fi pe unit boieri ai
lui bolar ego 'nth" I-au prim.
Li al doilea caz, pe un oarecare Miteai marele principe Dimitrii Ivanovici 1-a
trimis la Tarigrad pentru a fi numit mitropolit. Corabia s-a apropiat de Tarigrad,
incit oraqul se vedea din departare. Insi Miteai moare In drum. De aceea corabia
nu a fast litsata sa-qi continue drumul, deqi unit 6,1n1 I9 butt= pe id pe cola's.
Am adus suficiente dovezi cit Mil, ne avind un seas de opozitie, Inseamnit
Intotdeauna unit i nu agii.
Prin urmare cade de la sine interpretarea textului cronicei Ipatievscaia In
sensul cA principii bolohoveni erau boieri galitieni.
E interesant cA locul respectiv din cronica a fast cunoscut tuturor autorilor
anteriori, ce s-au interesat de chestiunea bolohovenilor, dar nimeni nu a cutezat sit-i
altereze sensul adevarat.
Iota de exemplu, cum a foot tradus din limba veche a cronici In limba curentA
ruse acest lac al cronicei de elite Clevanov: Cu coroleviclul se of tau Alexandra $1
Gleb Zeremeevici, cneji bolohoveni fi o mullime de ungurl. Cuvintul altit lipseqte! "
A treia ipotezA despre originea autohtonA a principilor bolohoveni a fast
sustinuta de autorii, care au creat teoria romaneasca a tarii bolohovenilor, de catre
Petrumici 97si Kaluzniacki $i In afar/I de ei de Costomarov, dupa cum am vazut, $i
mai ales de M. Hruqevschi ". Iata cum se vede acest autor trasiturile caracteristice
qi InsemnAtatea pricipilor bolohoveni. Principil bolohoveni, scrie el, sunt luptatori
aprIgi al independence' reglonale, adversari al regimului politic centralist Cei
mai de seamd reprezentanti al Ideel de Stat In Rusia de Sud erau atund
Romanovlcil, It prIncipil bolohoveni activau in contra for din rdsputerl, fdcindu-
se WIWI activi al tuturor dutmanilor tor. Dupa ce aratA cA nu se tie cine erau ei,

35

www.dacoromanica.ro
India totui a crede ca ei au fost reprezentanti ai obtilor (comunitatilor). Si mai
adauga ca sfnt interesante fi probabil juste unele asemandri ale acestor principi cu
atamanii podoleni din sec. al XIV-lea, precum ft cu atejli valahl, reprezentanti
ai comunitdFilor seltesti...AceFd principi stliteau fh strinsil legaturd de solidaritate
cu populalla Fi exprimau ntrzuintele ei. Supunerea bolohoveand tiltarilor nu era o
Inds:1rd a politicii prindare, ci o operd a fntregii populatii.
Am extras acest citat din lucrarea lui Hruqevschi, pentru a demonstra, cit de
mult se apropie acest autor de adevar, de'i principii bolohoveni nu slut tratati de el
ca valahi.
La baza teoriei autohtone a principilor bolohoveni sta un pasaj din cronica
rusk unde aceti principi slut caracterizati de Boleslawl, principe al Mazoviei, In
discutia, pe care o are cu Daniil al Haliciului, ca principi osebift (osobnii cniazi") 99.
Oricit ar starui sa reduce Insernnatatea acestei marturii unii autori ru.gi, ea
este o dovada vie di principii bolohoveni nu erau principi rui.
Si dace, dupli cum am admis, bolohovenii au fost roman, e logic sa admitem
ca principii, pe care gi-i alegeau ei, erau de asemenea romAni.
Cu toate ca Daniil al Haliciului a pustiit Ili a distrus orasele bolohovene,
trebuie sa credem totui, ca nucleul masei bolohovene s-a plistrat In locurile ei de
asezare un timp oarecare, deoarece acest principe este nevoit In cutlnd sa se supuna
tatarilor, cu care bolohovenil erau In relatii de prietenie.
Cind anume lump bolohovenii sa se mute din locul for de permanents
aezare, nu se poate stabili precis. Farb Indoiala Insa ca lovitura galitiani trebuia sit
le dea un imbold spre. migratie. 0 parte din ei coboara peste Nistru gi, dupe un timp
oarecare, Impreuna cu valahii din pantile superioare ale Nistrului, Prutului fi
Siretului /ntemeiaza principatul Moldovei.
0 parte trece In Polonia, unde o multime de sate poarta nume romane.Iti
(Volochi linga Kovel, Volosca Vola, linga Bugul vestic, etc.). 0 parte se mute In
Galitia, unde avem Bolehow, BoloFcov, Voloscizna, dad aceste denumiri nu ne
marturisesc o provenienta mai veche? 0 parte trece spre sud, Intre Bug i Nistru,
unde avem GoloFcov, Trolanca etc. $i chiar dincolo de Bug In directia Niprului. In
gubernia Ecaterinoslav exists satul Voloscoe, In gubernia Herson-Voloino, In
gubernia Harcov Volohovca, Volohov far'.
In sfirtjit, o bunk parte probabil ca s-a dernationalizat, cazind sub
covInitoarea influents ucraineana.

2. Intre tiltari fi lituanieni

Boholovenii, care au raffia pe teritoriul dintre Bug i Nistru, au stat timp de
un secol sub ascultarea tatarilor, carora probabil, continuau sa le plateasca tribut.
In 1261 bascacul tataresc Burundai a ocupat aceasta regiune, ba qi a dispus sa fie
distruse maple galicio-vol/nenem.
Tatarii guvemau populatia acestei regiuni prin atamani, numiti de ei 102 i
care probabil erau alei din effi ei firesti, efii genurilor bolohovene.
La sflritul secolului al Mil-lea, In diferite localitati deasupra Nistrului,
Bugului qi 'Ana la Nipru, s-au dat lupte sIngeroase Intre hanii tatire.Iti rivali Nogai
i Toctai Acesta din urma a ieit din ele victorios. Aceasta lupta intema, deli

36

www.dacoromanica.ro
slAbea puterea titAreasca politiceqte, totuqi sarAcea totodata populatia locall qi nu
putea contribui la buna stare a bolohovenilor.
Prin urmare, In partea nordica a Transnistriei se stabileqte In acest timp
autoritatea tatarilor asupra populatiei, Yn cea mai mare parte probabil bolohoveanl.
Autoritatile tatAreqd se aflau mai spre sud, la sud de riurile Iagork, Siniuha si
Tiasmin 10`.
in timpul navalirilor barbare, comertul cu tArmul MArii Negre, 11 fac
genovezii. Dezvoltarea comertului contribute la aparitia unor realizari politica.
Drumurile comerciale poloneze, pentru a ajunge la posesiunile genoveze de pe
malul MArii Negre, trebuiau sA treacA prin teritoriul moldovenesc 10S, deoarece
teritoriul dintre Bug qi Nistru nu prezenta atunci securitate. Intructt comertul cerea
paza drumurilor qi ordine, apare statul moldovenesc, compus din marea mass a
getilor gi dacilor romanizati.
Bizantinilor li se datoreqte construirea cetAtii la limanul Nistrului, care e
posibil sa fi fost pa locul actualei Cetati-Albe si probabil si a altor cetati sau
IntArituri pe linia fluviului Nistru. Nistru devine un hotar pazit qi IntArit.
Bolohovenii, care au rAmas In afara de hotarele Statului moldovenesc, au
trebuit sa se supuna lituanienilor, succesori ai tAtarilor In nordul Transnistriei.
Pe la jumatatea secolului al XLII-lea s-a organizat Statul lituanian. Nucleul, In
jurul cAruia s-a format el, a fost tam crivicilor, sau Rusia NeagrA, cu oraqele
Novgorodoc, Zditov, Grodno, Slonim, Volcov?sc 46. Paste un secol, la moartea
principelui lituanian Gedymin (1341), acest stat aproape s-a dublat teritorial,
cuprinzlnd multe alte teritorii ruseqti. In timpul succesorului lui Gedymin, Olgierd,
Lituania I i tncorporeazA Podolia, pentru care ea duce o luptA cu Hoarda
tatareasca.
Partea din Hoards tatAreasel, ce se afla In Transnistria, nu-qi schimba locul.
AceastA Horda a Podoliei, probabil s-a separat de Hoarda de Aur, IncepInd sA
existe independent "7..Acesti tatari ajutau uneori pe Olgierd In lupta lui pentru
Vol/nia, In dezacord Cu politica generalI a Hoardei de Aur. Politica for se baza pe
o comunitate de interese, deoarece regale polonez avea pretentii nu numai asupra
teritoriului lituanian, ci si asupra Podoliei.
IatA de ce Olgerd [3] In anul 1349 trimite la Cianibec o solie cu scopul de a se
tutelage cu el, tar In 1351 Incheie cu tAtarii a sling qi le dA Podolia benevol.
In 1356 regale polonez Cazimir a trimis la tatari o sole pentru a-i face sa
renunte la alianta cu lituanieni. Probabil, tAtarii qi-au manifestat nestatornicia,
deoarece In 1363 Olgerd be face un razboi, bland pe malurile rtului Apele albastre
(Sinie Vod/) pe trei principi tatari: Cutlubug (Cotlubeg), Hadjibei (Hociubeg) qi
Dimitrie (Demetrie). Tatarii s -au retras din Transnistria, partial in Crimeea, partial
la Dunare qi dincolo de ea, Olgerd a Incorporat Podolia, devenind astfel stApIn pal
la Mare'.
Dimitrie este acel Demetrius princeps Tartarorum, despre care se vorbeqte
Intr-un act al regelui Ungariei din 1368 qi care, avind legAturi cu Braqovul, promitea
braqovenilor trecerea prin vaml, desigur la Cetatea AlbA, fArA plata taxelor Ng. El a
avut, probabil, In stAptnirea sa tot Bugeacul (Basarabia).
La nord, peste Bug, Iqi exercita puterea hanul tAtaresc Bercdiq, care a tnfiintat
actualul oraq Berdicev cAruia i-a dat numele.

37

www.dacoromanica.ro
 Podolia Intre Nistru si Bug a fost data de Olgerd, In administrare, nepotilor
sal, fiilor lui Koryat. Yn 1375 principele Alexandru Koryat se intitula: Principe fi
gospodar at flirii Podoliei "0.
Cu toate acestea tgtarii continuau sa socoteasca Podolia a for $i faceau
Incercari de a o recuceri, ramase fad succes.[4]
Definitiv a fost transatg chestiunea In favoarea Lituaniei, numai In secolul al
XV-lea, de catre principele lituanian Witold.
In 1385 are loc asa zisg Uniunea de la Krewo", conform cgreia Lituania se
unea cu Po Ionia sub puterea principelui Wladyslaw Iagello "1. Acesta a fost un
moment de totalli rilsturnare In istoria Lituaniei 112. Se deschidea drumul pentru
Infiltrarea catolicismului In Lituania si pentru cucerirea ei pasnica de cgtre polonezi,
prin economia si cultura lor.
Uniunea de la Krewo, find primita Yn Lituania cu un sentiment de indignare,
nu s-a transformat In realitate, ramanInd o simple declaratie, [6] dar In aceasta
declaratie este formulat tot programul polonez In privinta Lituaniei, care a si fost
realizat mai drziu, In 1569, prin Uniunea de la Lublinm.[7]
In 1392 vedem domnind /xi Podolia pe al patrulea frate Koryat Feodor. Yn acel
an a avut loc o Intelegere Intre regele polonez Wladyslaw Iagello si principele
lituanian Witold. Acesta din urmg era recunoscut ca marele principe at Lituaniei "4,
ccea ce nu a placut lui Feodor, un urmas al Gedyminilor. [8] El nu a consimtit la
aceasta schimbare politics si a Insarcinat cu Impotrivire si cu apararea Podoliei pe
un oarecare voievod Nestac, care putea sit fi fost vlah (roman) o cgpetenie a
vlahilor, deoarece la dispozitia lui se aflau valahii din serviciul miliar al principelui
Podoliei 117. Podolia nu a putut Insa rezista mult timp, find cuceritg In 1393 de
Witold. Cetatea Cameni ;ei a fost luata de el numai datoriti certelor, ce s-au ivit
Intre podoleni si garnizoana valahll a cetitii 14.
Printr-o /ntelegere amicala, Podolia este Impartita Intre regele polonez
Iagello si Witold. Primul is partea ei de vest, iar at doilea cealalta parte cu orasele
Bratzlaw, Sokoletz, Winniza '.a. Witold avea intentia sa Intareasca si sa organizeze
(it mai bine bazinul nistro-bujan plug la Mare "7.
Indeplinind ordinul lui, starostele Gedigold, In 1418, ajuta pe Alexandru cel
Bun, principe al Moldovei, la Intarirea gurilor Nistrului, la actuala Cetatea-Alba 18.
Au fost trim* de el 12.000 de lucratori manuali cu 4.000 de care, pline de piatra qi
lemn. Aceasta ne-o marturiseste calgtorul francez Guillebert de Lannoy, care a
vizitat curtea ducelui Witold. Cu permisiunea acestui principe el a fost condus In
calgtoria sa ping In Moldova de doi tgfari gi 16 nisi $i valahi "g.
Se afrma ca Witold a pus baza meal Intgrituri la limanul Niprului sub numele
de Daley, pe locul actualului Oceacov "".
Acolo exista In vremuri strivechi un oras cu numele de Alector, care
apartinea unei regine a savromatilor si care a fost distrus probabil de geti, odata cu
pustiirea Olbiei 171. Dupe moartea principelui lituanian Witold, in 1430, printre
asezari, ajunse ca mostenire, In mina lui Swidrigaillo, vedem orasul Negru
(Oceacov), Maiac-Karawul (actualul Maiak) si Kaciaklec (Hadjibei) in.
Hanul titgresc al Crimeei Mengli-Ghirai, din dorinta de-a f aproape de
duqmanii sal, lituanienii, a construit o cetate la limanul Niprului qi Bugului.
Ambasadorul Austriei la curtea Moscovei, Herberstein scrie in memoriile sale el

38

www.dacoromanica.ro
Tarul Tar:thief, trednd Boristenul p1 devastfnd tot plinth:tut pe o distanfil mar
a construct acolo don& cet una din ele, Oceacov, nu departe de wile
Boristenulul, ate acum An posesiunea Turdlor j23. 1nsuqi Mengli-Ghirei, In anul
1492, scrie lui Ivan al HI-lea, marele principe al Moscovei Este pe pandyind regesc
mai Jos de Tavani, pe cealaltl i pane a Niprului un or* deasupra Niprulu4 fi en
am mere aamt sli fac &grille as toil oamenii fi dadi va permite Dumnezeu, le
voi face 0 vol fl aproape de dafanud met"':
Aproape toti istoricii ruqi, care s-au ocupat de aceastA chestiune: Karamzin,
Zamlslovschi, B. Smirnov, F. Brun, Vladimirschi-Budanov '22, tint de pArere ca aid
e vorba de oragul qi cetatea Oceacov, In care hanul a agezat pe tareviciul sAu
Zamgmrei gi care a devenit nu numai un punt militar de sprijin tataresc, ci qi o tale
de legAturl cu Moscova. La moldoveni denumirea ei tatareasca Ozu, se transforma
In Vozia
Li 1455, pentru un limp scurt cetatea aceasta de la gura Niprului, sub numele
de Lerici, se afla sub stapInirea Moldovei
In 1493 lituaniedii au distrus fi devastat aceastA cetate, dar In 1495 Mengli-
Ghirai a restabilit -o din nou.
Se Intlmpla uneori ca domnitorii moldoveni ajutau in repararea acestei cetAli,
dupa cum, de exemplu, a Mut Petra $chiopul, trimitInd acolo In 1587, nu mai putin
de 15.000 de salahori qi 3.000 de care '2'.
In afarA de Oceacov gi o altA localitate din sudul Transnistriei, se desemna
pentru un ml istoric mai important, anume Hanjibei, viitoarea Odesa.
Olgerd, a avut intentie sA prefacA In port In Marea Neagri aceasta localitate,
zisA Kociubei, sau Hadjibei. Polonezii de asemenea nutreau planul said cm= un
drum pentru exportul cerealelor spre Mare'. In 1415 Jagello trimite de aid cereale
la Constantinopole, capitala bizantina asediatA de turciut
Acest plan Ind nu putea sa reugeasca. Atunci teritoriul dintre Nistru qi Bug
nu prezenta Inca garantii de securitate qi tot drumurile moldovenegti ramlneau
singurele artere comerciale de legatura cu comartul genovez.
Urmeazi un gir de ani de lupta Intre aliapi Iagello qi Witold de o parte, gi
principele lituanian Swidrigaillo de aka parte, care era sustinut de principele
moldovean Alexandra cel Bun.
Swidrigaillo avea 3a armata sa foarte multi valahi (romAni) allturi de
rusinim. In toate oragele podolene locuiau In afara de polonezi gi rugi, valahi, nemti,
armeni qi titan's.
Partea nord-vestidi a Podoliei a fost cucerita de Iagello ugor, InsA partea ei de
nord-est a fost apArata de voievodul partizan al lui Swidrigaillo, Fedor Korybut
Neswichi. El avea Ya subordinea sa o armata, compusA din rugi, tAtari gi valahi gi
prefers o lupti de gherili. In 1432 el a dat o lovitura polonezilor la dul
Murafa 133. In 1434 Podolina de vest se transform& de polonezi definitiv Intr-un
voievodat polonez. Polonia de est se mai mentine sub Svvidrigalllo pia in moartea lui
din 14521".

39

www.dacoromanica.ro
 CAP. III

Perioada noun
1. Inceputul pi Intinderea stdpinirli poloneze

Catre sfirsitul secolului al XV-lea, se produc In soarta Transnistriei schimbari

radicale la sud se stabilesc tatarii, care sub hanul Mengli-Ghirai devin un factor
politic de cea mai mare insemnatate.
Tatarii erau stabiliti In Crimeea si foloseau trei drumuri pentru Incursiunile si
expeditfile for in Lituania: 1 drumul asa zis Veahul Negru, care pornea de la Cercasi
de pe Nipru spre nordul Podoliei, 2. drumul hanulul, care Incepea In locul, uncle
Codima se revarsa in Bug si se Indrepta spre Insasi inima Podoliei, In panne ei de
mijloc, si 3. drumul moldovenesc, care trecea de la malul Marii Negre i gurile
Bugului In sus, spre nord, pe linia Nistrului pe ambele lui maluri
Hanul Mengli-Ghirai, asociindu-se cu marele principe moscovit Ivan al III-lea
si Stefan cel Mare, luptit lmpotriva polonezilor i lituanienilor
Pe de alts parte, lituanienii In concurenta for cu polonezii cedeaza pe toad.
linia. In nordul Transilvaniei, locul for politic, economic si cultural a fost ocupat de
polonezi.
Influenta poloniza se simte aici mai ales dupl 1434. Odati cu dominatia
politica vine catolicismul militant, stares de iobagie a taranimii, rapid de pAmint
prin abuz, cu deposediri ale taranilor, InAsprirea luptei sociale etc.
In Podolia de est, In ala zisa Brallayscina, influenza poloneza incepe mai
firziu cu Unlunea polono-lituaniana din 15691".
In 1482 urmeaza o pustlire a Podoliei de catre tatari. Starea aceasta de
pustietate i mizerie se mentine i In prima jumatate a secolului al XVI-lea.
Populatia fuge peste Bug, pentru a forma cete de militari liberi, cozaci, In scop de
aparare a pamIntului. Desigur si romanii din Transnistria se Inrolau In tovartlyil
cozacept, alaturi de cealalta lume asuprita.
data cu stabilitatea gospidariei nobililor polonezi, an Inceput s invadeze
Podolia evreii, care veneau aici In calitate de arendasi ai pamintului i comercianti,
pentru a organiza exploatarea populatiei In aceste locuri not de extindere socials a
nobilimii polonize.
In cele mai dese cazuri, polonezii nu -Si organizau mosiile in locuri
completamente pustii, ci In mijlocul noii populatii asezate si stabile. In Intinsa fi sie
de plimint de la Braclaw pins la Nistru de o parte si pins la cimpurile salbatice, de
alts parte, la inceputul secolului al XVII-lea vedem aproape exclusiv pe latifundiarii
polonezi: Kalinowski, Koniecpolski, Potocki, Zamoiski, Lubomirski, Siniayski s.a.
Cuibul neamului Potocki a fost Tulcin, iar nobilii Lubomirski au Infiintat Juzefgrod,
actuala Balta "1.

40

www.dacoromanica.ro
 2. Apart romaneyd fn Transnistria In secolul al XVI-lea
Cu siguranta valahii se aflau In Transnistria Inca din secolul al XV-lea. Cel
puffin asa ne Indreptateste sa credem stirea ca Valacchl erau prezenti In acest secol
Yn Crimeea, un teritoriu mult mai /ndepartat de tara for de origine".
Din secolul al XVI-lea avem gi dovezi precise de asezari romanesti In
Transnistria.
S-a bitimplat nu numai data a din cauza diferitelor Imprejurari, moldovenii
se refugiau In Polonia gi ramtneau aid pentru totdeauna.
Un caz este semnalat Intr-o adresa, trimisa In 1541, regelui polonez Sigismund
August, de Soliman cel Maret. Sultanul se plinge ca niste supusi. moldoveni au
nava& la Cetatea-Albit i Tighina, $i comitInd pridaciuni gt ucideri de oameni, s-au
refugiat In tara leseasca 14. Pentru a se adresa regelui Poloniei, sultanul avea si un
alt motiv, nu mai puffin important: moldovenii au facut Incercarea de a alunga pe
turd din raialele Bender si Akkerman cu ajutorul polonez.
E probabil el acesti moldoveni erau asezati In Podolia, In apropiere de tara
de origine.
Legaturile dintre ambele maluri ale Nistrului erau foarte intense. Ele se
datoresc In mare parte $i negustorilor valahi sau strain, care duceau din Moldova
In Polonia marfurim. Printr-o gramota din 1558 se dispunea ca negustorii ce via din
Valahia, cu marfuri de provenienta orientala, sa se opreasca pentru vInzari timp de
doua zile la Szargrod.
Iar hotatirea Seimului din 1635 oblige pe to negustorii care faceau comers
cu Ward valah, sA -1 duel neaparat prin Czeczelnic sub amenintarea de confiscare,
In cazul unui alt drum. In orasele Camenita, Movilau gi Cecelnlc existau depozite
de acest yin.
Ind tabloul panic al Podoliei, se schimba foarte repede In momente de criza
politica. Aceasta regime, In conformitate cu Imprejuririle istorice, dnd se golea
populatia fugind cine si unde apuca, dad dimpotriva se umplea de oameni,
reIntorsi, sau veniti sa fad gospodirie Yn conditii de liniste i pace.
Unii autori rusi folosesc aceste momente de criza i pustiire a regiunli spre a
conchide el Podolia ramlnea mult timp pustie gi cA prin urmare asezarea
moldoveneasca acolo este de provenienta relativ noun, anume datInd de la a doua
jumatate a secolului al 'WM-lea'.
Pe fingi faptul ca aceasta conceptie este gresita, din punt de vedere general,
exagerind pustietatea Podoliei In aceste momente de criza, ea este si o utilizare
unilaterala gi vadit tendentioasa a materialului istoric. Iata ce ne spune un autor
polonez, mai mult sau mai puffin obiectiv, care desi se abtine a preciza aft de tare era
colonizarea romaneasca In regiunea Braclaw, dupe Uniunea din 1569, totusi nu
poate sa nu constate ca raporturile roman-ucrainiene erau pe atft de vechl fi
multllaterale, pe eft Fl de lungs duratll. Veneau In permanent/I atingere, militarii
ambelor tad, uneori chiar In mod prietenesc Mind straja Impreuna la sleahurile
tatiresti: astfel de exemplu, /n 1583, sentinela valahl statea peste Bug
la Mlortvfe Vodi i Crlvoe Urocire. Niciodata nu se simtea lipsa de vlahi si in
punctele de adunare a cozacilor. Dar mai ales ei se ocupau de pastorit: In 1594
boierii polonezi Szaszkevicz primeau de la Vlahi dijmam.

41

www.dacoromanica.ro
 Putem chiar generaliza aceste observatii, afirmind ea, In epoca noun a
Transnistriei se constatA, fad sa vrei, o influentA moldoveneasca considerabila. Ori
de cite on vorbe4ti de principalele momente din istoria acestei regiuni, nu poti sa
nu vorbe4ti qi de roman. Dai peste ei la fiecare pas, deoarece ei formeaza nucleul
etnic cel mai vechi; pe acest plmInt ei ant autohtoni.
Din timpul lui loan VodA cel Cumplit, an. 1574, avem un document cu privire
la Oxintia, Malovata, 0c4ia, Pestera (localitati din Basarabia, In apropiere de malul
Nistrului) qi la un loc pentru paint mod de ceia parte a Nistrului, pe ptrlu la Gura
Iarhurlucului, unde se varsa In Nistru. Domnitorul moldovean s-a socotit
IndreptAtit de a-$i extinde puterea qi peste Nistru, recunosdnd unui supus al slu
dreptul la o portiune de pamInt pe partea stIngl a Nistruluilt
Yn acest timp se mentin active raporturile dintre moldovenii de pe ambele
maluri ale acestui rlu, precum este identic gt regimul agrar rAzA4esc In Podolia 4i
Moldova"'.
Una din cauzele cele mai frecvente a emigrarilor moldovene4ti din Moldova
peste Nistru, slut turburArile ei interne. Ele aduceau In Podolia valuri de emigrant".
In 1577, Ioan Valahul zis Potcoava, cu ajutorul cozacilor de sub qefia lui $ah,
a ocupat pentru scurt timp scaunul Moldoveilt Sub presiunea lui Cristofor Bathory
din Transilvania, Potcoava a trebuit sA se retragl ping la Nemirow 4i aid, crefuld pe
polonezi, care li promiteau viata 4i siguranta, s-a predat. El a fost arestat, dus la
Lwow 4i acolo executat.
OdatA cu Potcoava s-au refugiat in Ucraina gi partizanii sli, Ceapa-Topa,
CArstea, Volosin, logofatul Gavril 4.a.
Infiintarea de sate In Podolia, datorita tulburarilor interne din Moldova
secolului al XVI-lea, ne-o atestA gi cronicarul roman"'.
Grigore Ureche, vorbe4te In cronica sa de nigte sate mai sus de Tighina", de
cealaltA parte a Nistrului, pe hotarul leqesc, desdilicate de turcii ciutatici fi de
moldoveni, foarte multi, care leyisera din !aril de nevoile ce erau in zilele
Iancului-Vodir, In domnia lui de la 1579 4i pinA la 1582'4.
0 altA mArturie despre satele moldovenesti de dincolo de Nistru, gAsim In
scrisoarea din 1582, scrisa romftnecte, a lui Ali-bei din Tighina, trimisA starostelui
din Ra4cov, un ora intemeiat de boierul moldovean Ra4cu, ce avea moqii pe
ambele maluri ale Nistrului. Autorul scrisorii it asigurA pe staroste, sa nu-i fie teams
de nimic, Intrudt turdi au lovit nifte sate Fi au luat acolo robi din vina lor, el ei
au pries pe criiva span..

3. Afezdri romfinegi hi Transastria In secolul al XVII -lea

Yn secolul al XVII-lea, numarul informatiilor cu privire la a4ezAri romAne4ti
dincolo de Nistru, se inmulte4te considerabil.
In multe cazuri de tulburari interne din Podolia, iau parte 4i romanii
transnistrieni. Timpul era favorabil rascoalelor.
La revolutia ucraineanA antipolonezA din 1648, iau parte locuitorii pirtilor
superioare ale Podoliei. Mai spre sud, la Braclaw, opereazA DAnill Neceai, care
organizeazA grupuri de rAzbunare sub denumirea de cele de levenli, in care se primea
oricine 4i luau parte qi moldovenii. In ciocnirea cu polonezii, Neceai a fost ucis.

42

www.dacoromanica.ro
 Revolta din 1671 a boierilor lapuneni, orheeni i soroceni, in frunte cu
Mihalcea Hancu, Durac 1 Constantin, terminIndu-se cu un eec, silelte pe
capetenille micarii i oamenii lor, se se refugueze in Polonia 1". Hancu trace la
Ralcov cu 300 de oameni. RaKovul era atunci proprietatea Ruxandei, fiica lui
Vasile Lupu i vAduva lui Timid Hmelnitchi.
Yn secolul al XVII-lea In Podolia se accentueaza lupta bisericeascl li
religioasA, lupta lane catolicism li ortodoxism.
Sprijinitorii religiei ortodoxe erau principli tali: Ostrojschi, care aveau In
posesiunea for oraul Novoconstantinov, principele Koribut-Voronecki,
Lastovecki, Grabowecki, grecii macedoneni Ducadinovici, dar mai ales
moldoveanul Iereraia MovilA, devenit apoi gospodar al Moldovei, care la sfiritul
secolului al XVI-lea, cumparInd pAmIntul In regiunea actualului oral Movilau
(Moghilev), a pus bazele unui oral. Acest oral i-a pAstrat numele li mai tarziu
socotindu-se o citadell a ortodoxismului, cu toate ca a trecut ulterior In
proprietatea nobililor Potockim.
Movillul a jucat un rob important nu numai In sustinerea ortodoxiei, ci i In
pastrarea nealterata a ppiritului romAnesc. Protopopul Mihail Strilbitchi a Infiintat
In acest oral o tipografie romAneasca, [9] pe care a mutat-o apoi la Dubasari i a
tipArit carti bisericeti i
()data cu lupta religioasA ?neap i micari popuiare.
Dupe bittAlia polono-ucraineanA de la Beresteczko (1651), moierii polonezi
credeau cl se pot inapoia la vetrele for din Podolia. Dar populatia sAteascA
i-a Inempinat cu coase i furci. S-au produs rAscoale not sub conducerea
lui Alexandrenco i Ciuhai, care operau pe malul Nistrului, avind stlini. In jurul
for pe leventi153. Polonezii executau pe rebelii cu toate asprimea. Aceasta a silit
pe multi locuitori, sate intregi, se paraseascA Podolia, trecind spre Nipru i chiar
dincolo de el. Altii se ascundeau in pAduri.
Clnd Hmelnitki a tncheiat in 1654 un tratat de vasalitate cu Moscova, [10] cu
toti cazacii au consimtit. Unul, Sirco, nu voia ss se supuna Moscovei i s-a refugiat
cu o seams de nemultumiti In Zaporojie. S-a asociat cu el i Bogun In numele
regiunii Bugului. Deci Podolia nu se aratA dispusA sit se asocieze cu Moscova.
Totodatit armata polonezi faces eforturi de a nu scapa din miinile sale
Podolia i s-a oprit la Miedzyboz (Megiboj),
impotriva Rusiei s-a declarat i voievodul de Braclaw, care avInd la dispazitie
12 steaguri de Volontiri-Valahia a distrus Nemirovul.
Probabil erau printre valahi i partizanii ai Intelegerii cu Moscova, deoarece
armata polonea s-a /ndreptat In primul rind /mpotriva tirgului Busz In apropiere
de Nistru care, dupe ce a fost ars Movillul ce adApostea polcul nistrian, Buszul a
fost cucerit li distrus
Orasul Busz era tin oral moldovenesc. Dovada o avem in faptul Ca patriarhul
Teofan In 1621, pleclnd din Jivator la Iai, ajunglrid la oraul de hotar Busz, ft-a
luat rdmas bun de la eel ce l-au Ample ft-a pornit cu valahi spre Iasi 1".
In 1634 cazacii aveau un nou hatrnan, pe un oarecare Ilia, care dupe nume
era roman, provenit din moldovenii Transnistriei sau Moldovei'm.
and Doroenco devine hatman al pArtii vestite a Ucrainei (1661), el pretinde
supunere i polcurilor nistriene i a ocupat Racovul. Burghezimea 1-a intimpinat cu

43

www.dacoromanica.ro
simpatie. DimpotrivA, taranii i s-au arAtat ostili. Burghezimea orasului Movilau i-a
predat pe polcovnicul Constantin, un grec din Hios, care, probabil, era dusman al
lui Dorosenco. Constantin a fost trimis la Cighirin, dar fugind de acolo, a apArut din
nou In Movillul eliberat. Cu un polc organizat din nou, a trecut In serviciul
hatmanului din Ucraina esticA, ruseascl Briuhovetchi
E regretabil ca documentele nu precizeazA, de ce nationalitate au fost octenli
lui Constaantin, dar din moment ce burghezii orasului erau pentru Dorosenco, nu
incape Indoiall cA marea mass a ostenilor trebuia sa fi fast recrutata din sate, din
taranii moldoveni, ce locuiau In jurul acestui ora'.
in 1665 emigrind din Moldova Radion (Raicea) Grigorie Dumitrascu,
/mpreunA cu nepotul sau si cu 500 de valahi, militari experimentati, treclnd la
Bradaw 10, In 1673 el a devenit polcovnic. Lui i se datoreste colonizarea cu
moldoveni a unor sate $i mosii: Bommovca, Crupole, Berezani.

4. DITCH In Podolia. Ucraina moldoveneasca

Dupa razboiul turco-polonez din 1672, Podolia trece In mina turcilor si se
pastreaza In aceastA situalie 27 de ani. Turcil an ocupat cele mai importante
localititi ale acestei regiuni: Camenita, Seniava, Brailov, Iazlovet, Movilau, Umani,
Rascov.
Dominatia turcilor era comparativ mai bunA dedt cea a polonezilor. Ei
recunosteau dreptul la siguranta personall si a averii. in afara de aceasta, uncle
Intarituri, turnuri, osele, pavaje, fintini, vii, pe care le-au flout ei, ne mArturisesc o
oarecare grijA pentru bunastarea populatiei".
,Pacea ruso-turcA din 1681, fixind hotarul dintre Moscova si Turcia pe linia
fluviului Nipru, a contribuit la pacificarea. Ucrainei, ce se afla sub turd. Pentru
administrarea Ucrainei de sub dominatia turceascA a fost numit In postul de hatman
Gheorghe Duca, damn al Moldovei. El s-a ocupat In mod intens de colonizarea
acestei regiuni, 1 -a flout tasusi curti la Ticauar In dreptul Sorocei si In satul Pestera,
pe malul Bugului, rings Nemirov. El a stAruit sA se retnfiinteze polcuri fi s-a distins
ca un colonizator de seams ", transformlnd de fapt Ucraina turceascA intr-o
UcrainA moldoveneasca. Activitatea lui a fost IntreruptA de razboiul polono-turc si
asedierea Vienei din 1683.
in 1684, Sobieski a pus In Podolia ca hatman al cazacilor pe Kunicki, care
Insa, nefiind demn de postul sau, a fost ucis de cazaci. Ei $i -au ales In locul lui pe
viteazul moldovean Moghill, care s-a distins In 1685 la Camenita In luptele
Impotriva turcilor.
Sobieski a devenit de fapt stApin pe situatia din Ucraina occidentall. El a
numit pentru conducerea cazacilor pe polcovnicii: Samusi, Iscra, Palii si Abazin
(Abaza), acesta din urml era moldovean.
in 1686, Sobieski Incheie paces cu Moscova partea dreapta a Niprului
rAminea In stAp/nirea Poloniei si cApAta numele de Ucraina polonezd.
Dupl o lupta, dusA cu staruintA de polonezi Impotriva Turciei, aceasta din
urma este silita sA renunte definitiv la Podolia. Prin paces de la Carlowitz din 1699,
Turcia o restituie Poloniei". Yn afara de aceasta, aliatii (Polonia, Austria, Moscova,

44

www.dacoromanica.ro
Venetia i Turcia) hotAresc ca toate teritoriile de la Nipru i Zaporojie i pina la
Oceacov. Marea NeagrA i Bug sa nu fie ocupate de nimeni.
Hatman al Ucrainei vestice (poloneze) este numit Samosi. Printre polcovnicii
lui se distingeau mai ales Abazin i Pall. Primul s-a ocupat de relnfiintarea polcului
podolian, care a cuprins teritoriul fostului pole din Braclaw i tot malul Nistrului.
Acum o parte din populatia Podoliei cautl, In urma evenimentelor politice, o stare
de sigurantli peste Nistru. Locul ei este ocupat de o noul emigratie moldoveneasca.
DatoritA acestui aflux nou de populatie, in localitatile apropiate de Nistru, se
formeazA unitati cAzaceti din moldoveni cu ImpArtirea for In unitAti sate, etc. Dupli
1690, aceste mead not se supun lui Abazin i tot malul Nistrului de la Movillu i
/Anil la riul Jagorlic fac parte din polcul Podoliei. Celalalt polcovnic Semen Pa lii i-
a format partizani din moldoveni, ieiti din Moldova i din satele de pe malul sting
al Nistrului, i i-a ales ca reedintA, Fastov, din gubemia Kiev

5. Rolul romanilor in miFcarile populare din secolul al XVIII-lea

In 1702, in timpul rAzboiului polono-suedez, keep nite micari popular. La
chemarea lui Samusi se ridica Abazin, cu cazacii lui. S-au ridicat i satele de pe
malul Nistrului, de la Studenita p/nA la Jampol, 1 cu ajutorul conducAtorilor for
alei, Palladie, RInga, Kumianscki, Spac, Scorici, Dubina .a., Incearcl sa se
elibereze de sub jugul Polonezilor.
Pentru a face o ordine In Podolia, a venit hatmanul polonez Siniayski. Abazin
a fost executat. S-au fAcut i alte executii. and insit s-a apropiat el cu armata sa de
malul Nistrului, nu a gasit acolo tipenie de om. Populatia s-a refugiat peste Nistru.
$efii din partea dreapta a Nistrului primeau pe refugiti. Iampolenii Impreuna cu
conducAtorul for Gheorghita i seful unitAtii cazliceti Ringa, s-au refugiat la
Soroca, la seful moldovean al SorociPs.
In 1703 nobilii volevodatului Podoliei s-au adresat gospodarului Moldovei,
cu o cerere de extrAdare a celor fugiti. Domnitorul a raspuns ca e gata sa satisfacA
dorin ;a lor, dar cu conditia sa -i fie intori to acei moldoveni, care s-au aezat In
Podalia i Ucraina i s-au Inrolat In armata polonezl. Din partea sa, cere ca pe viitor
sA fie luate mAsuri Impotriva trecerli In Polonia's.
Populatia moldoveneascli din Transilvania era atIt de numeroasA, Inclt In
1703, palatinul Kievului, putea sa trimita In Maramure doul cete de moldoveni,
pentru a ajuta pe principele Francisc Rakoczy.
Imediat ce Mazepa s-a declarat pentru o aliantl cu Suedia, au Inceput sa se
IntoarcA In Podolia toti refugiatii. Dar i mai mult, au Inceput sa vina dupl ei, din
Moldova i cololoniti noi "4.
La sfiritul luni martie 1709, rezidentul rus In Polonia, stria din Satanow
(Satu-nou): Au venit dot volohi: Sava, care a ocupat Moghil'du pe Nistru, distruge
pi chinuiefte nobilimea in mod intolerabil, declarind ca procedeazd conform
ucazutului Tarului; altul Ivancenco a ocupat Braflavul Fi de asemenea chinuiefte
pi rulneadi nobilimea. In urma acestui raport, guvernul rus a lndemnat pe noul
halman Scoropadschi, ales In locul lui Mazepa, sA impiedice pe Sava Voloi i alti
polcovnici a se ciocni cu polonezii.

45

www.dacoromanica.ro
 Grigorie Ivanenco a fost fiul lui Ivan Bogatul, fost hatman la Dubasari. El se
numea polcovnic de Dubasari ci apoi a devenit polcovnic de Braclaw. Petru cel
Mare 1-a Improprietarit in judetul Cighirin (satul Borkir.
In ce prive.,te pe Sava Volocin, el a ocupat apoi i Winniza i Broclawul qi a
devenit capul tliranilor rebeli. El facea o politica pe cont propriu. De exemplu, un
nobil Ivan Kuzminscki a intrat sub protectia lui, i cu ajutorul fortelor militare a
ocupat tirgul Verbiwet, moqia lui Alexandru Gruszinski, iar pe timpul aflarii lui
Mazepa in Voilnia, Sava, fara qtirea lui lua parte la rafuielile interne ale $leahtei
poloneze's.
Conform OW ruso-turce din septembrie 1711, toata Ucraina din dreapta
Niprului, cu exceptia Kievului, a trebuit sa fie retrocedata Poloniei. Petru cel Mare
a dat ordin ca populatia sit fie ridicata i dusa peste Nipru in cuprinsul Rusiei. fnsuqi
hatmanul Scoropadschi conducea mutarea. Mai Intli a fost mutate fortat populatia
tuturor oracelor qi tIrgurilor de pe Nistru, IncepInd cu cele mai expuse spre Occident.
Populatia Ici lua la mutare avutul sau. Chiar ci bisericile erau golite de icoane si
odoare, iar casele erau date focului pentru a nu ajunge in mina polonezilor '69.
Podolia a fost destul de mult pustiiti, inch polonezii au trebuit sa is masuri
pentru colonizarea ei. Se lute lege ca regiunea de sud, aflata c1 rilmasa sub turd, nu
a suferit aceasti pustiire.
Odata cu trecerea In Rusia a principelui moldovean Dimitrie Cantemir, In
1711, multe familii moldovenecti s-au aqezat In Rusia, iar o parte din ele In Ucraina
In regiunea Harcovului printre care Dimitrie Enache, Ilie Abaza 4.a.10.
In 1733, murind regele polonez August al II-lea [11] au Inceput In Polonia
lupte 1ntre doul tabere: 1. partizanii alegerii In postul de rege a lui Stanislaw
Lersczynski, (conederati) c1 2) partizanii lui August al III-lea, kurfarstul saxon
(partidul Saxon)ffi.
In Podolia, Sleahata era pentru primul, iar moqierii-magnati pentru al doilea.
Spiritele s-au gnat. Ambele partide au recurs la forte militare, recrutate din tarani.
Mosierii man au slobozit Impotriva sleahtei militiile for de curte: cazaceti i valahe.
Ele navaleau asupra qleahtei, jefuind mociile for "2.
In 1734, toate steagurile valahe, intretinute de mosierii magnati, au trecut de
partea taranilor rasculati. Printre rasculati gasim i nume pur romaneqd: Trofim
Szczerban ci Petrasz Szulha din Serbi, Gregorasz Burada, Iury Herca, Ivan
Mayinescul si Sandul .din Berezowca, Michaylo Morawski ci Miron Holak din
Woloszczyzy, Symon Szerban din Cekinowka in.
Taranii din voievodatul Braclaw au precedat la formarea polcurilor cazaceti,
la baza carora au fost puse militiile valahe i cazaceti ale magnatilor. Un oarecare
Verlan (Verlan), judeclnd dupa nume este moldovean, s-a proclamat polcovnic i si-
a organizat un polc cazicesc. El spunea tuturor ca ar fi primit ordin de la
Imparateasa Rusiei sa nimiceasca pe toti strainii, lehii (polonezi) c1 evreii. El a supus
populatia din tot voievodatul Podoliei juramIntului de credinta Imparatesei. Dupe
citeva ciocnirii reucite cu armatele poloneze, el a ocupat Brody i Zwaniec pe
Nistru, iar In 1734 atingea cu puterea sa military Liovul ci Camenita"`.
In postul de rege a fost ales August al III-lea, agreat de ruci, si dupa
rugamintea lui, armata ruse a Inceput sa restabileasca ordinea. Principalul

46

www.dacoromanica.ro
conducator al revoltei Virlan i alti conducatori de mina a doua s-au retras In
Moldova'.
Cella s-au ascuns In stepele tAtArAti i Zaporojene. Cu ei au fugit i multi
tarani. Din aceti bejenari s-au format regimente not de nemultumiti. Unul din ele
era sub comanda lui Ivanite".
area aceasta a haidamacilor a fost opritA pentru un limp oarecare, In 1737, de
expeditia hoardei tArAreti In hotarele Rusiei, dar nu s-a stins, ceea ce se poate constata
dintr-o scrisoare a lui loan Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei (1743-1747),
cite voievodul Podoliei Stefan Gumecki, In care domnul se plinge cd nobilii podoleni
rIspIndesc zvonuri false la adresa lui, cum el diinsul favorizead revolta tAranilor
podoleni, permitIndu-le sit ascunda prada In Moldova. Dinsul declarl ca el
dimpotrivA a pus pe malul Nistrului, strajA spre a Impiedica transportul prazii In
hotarele Moldovei i a dispus ca lucrurile trecute pe ascuns In Moldova sA fie trimise
/napalm.
Dupa tratatul ruso-turc, din 1768, s-a dezlAntuit miscarea ucraineanA a lui
Jelezniac i Gonta, care operau Mgt Umani i pe ambele pArti ale Bugului.
Alti cazaci au asediat posesiunea hanului de Dubasari i au cerut extrAdarea
confederatilor polonezi. Neprimind un rAspuns satisfAclitor, au incendiat oraul. Se
afirma ca an pierit atunci la Dubitsari pine la 1800 tAtari, moldoveni i turd '.
La a doua Impartire a Poloniei, In 1793, Polodia a trecut sub dominatia
ruseasca i a format gubernia Bratiav cu capitala la Moghilev (Moghilau). In 1766,
aceasta gubernie a fost denumitA Podolscaia pe ambele pArti ale Bugului. Movilau
a devenit un ora' de tinut, care In 1811 a fost cumparat de guvemul rusesc de la
proprietarii, contii Potocki".

6. Ucraina Hanulul
Toate cele de mai sus, din perioada noun, cu privire la istoria Podoliei, privesc
numai partea de nord, a teritoriului nistrobujan. Partea de sud apartinea tAtarilor,
hoardei Edisan. In prima jumAtate a secolului al XVI-lea, tatarii se instaleazA aid
temeinic. Ozu (Oceacov) este in mina for de la 1492 i rAmIne al for definitiv de la
1525. In 1540 trece la ei Hadjibei.
Spre sfiritul secolului al XVI-lea, hotarul /titre Polonia, Litttania 1 Mari se
stabilete pe cursul rfului Jagorlic, continuind apoi linia conventionall Ana la riul
Cod'ima, de la Balta pinA la Koniecpol la gura C.odlmei i Bug. La sud de aceasta
lithe se aflA olatul tatAresc Ozu (Oceacov), iar la nord provincia Braclaw.
Olarul Oceacovului se mai numea Ucraina Hanului, dar, dupe cum cu
dreptate observa Lebedintev, cu numele Ucraina care nacre ideea unei populatil
maloruse (ucrainene), an corespundea majoritatea populaliel. Ea aparfinea
moldovenilor ".
Un autor rus afirma a, nu puteau sl fie acolo multi moldoveni pentru cA In
cuprinsul regiunii Oceacovului nu gAsim denumiri moldoveneti de rituri. Numai
localitlitile, situate pe ling riuri, poartA nume moldoveneti, ca de exemplu Valea
Hotinului, Caprita, Padurta, Strimb, Bolai, Dracul, Doroupol, Teniu, Urata.
Autorul deduce ca populatia moldoveneascA nu a fost ad prima qi probabil a
apArut, concomitent cu populatia ruseascA, sau In tot cazul cu putin Inainte de ea "'"'.

47

www.dacoromanica.ro
 Concluzia este cp totul lipsiti de temei, Intruclt era firesc ca thane marl sa
capete denumirea acelor popoare, care dominau politicete teritoriul i deci nu
puteau sa fie, decit tatareti, polono-lituaniene sau ruseti. Dar tocmai denumirea
moldoveneasca a localitatilor de o importanta mai secundara, prezinti o dovada ca
populatia locals moldoveneasca, supunindu-se diferitelor regimuri politice strain,
i-a pastrat denumirile acolo, unde a putut.
Dispunem de un material pozitiv despre arzarile romaneti la Oceacov.
Astfel de exemplu, calugarul italian Niccolo Barsi de Luca, Intorcindu -se din
Caucaz In Italia, In 1639, trece prin cetatea Gian Chriman, sau romanete Vozia, la
gurile Niprului, cu dteva turnuri; descrie In memoriile sale sistemul de Intarituri i
remarca, ca Intre intariturile de jos se facea plata, uncle puteau veni nu numai turcii
din cetate, dar i populatia din Imprejurimi, care era compsa din valahi. El ne mai
vorbete de hanuri moldovenegti. in until din ele era ascunsa viitoarea solie a lui
Vasile Lupu, frumoasa caucaziana Ecaterina, din frica de a nu fi retinuta pentru
haremul hanului Crimeiin
Pentru inceputul secolului al XVIII-lea avem dovada prezentei populatiei
moldoveneti la Oceacov In faptul ca, din moldoveni, a fost formate de catre hanul
tatarilor o ceata i trimisa In ajutorul lui Carol al XII-lea la Poltava'.
In 1709 un oarecare Daniil Krmann, care Insotind aceasta armata In
retragere, a trecut prin Oceacov, scrie ca in oraq, locuiau In primul rind valahii, apoi
tatarii, grecii, turcii qi acolo se bea vfnul valahl".
In general, Romdnli din aceasal parte a Transnistriel aveau o soartd
comma cu cal din Baceagal Bararabief, fl el supus tatarllor.
De aceea unii autori de la sfiritul secolului al XVIII-lea, 1 prima jumatate a
sec. al XIX-lea, vorbind de sudul Transnistriei fac confuzie, numindu-1 Basarabia"
la fel ca i Bugeacul (A. Righelmannn, Lauterer, .a.) "5.
Pentru satisfacerea nevoilor sufleteti ale romanilor de la Dunire i Nistru, la
jumatatea secolului al XVII-lea, a fost Infiintata episcopia Proilaviei sau Brailei'..
Ni s-au pastrat documente istorice cu conflicte de competent& bisericeasca Intre
episcopia Proilavei i cea din Hui asupra credincioilor din Dubasari i sudul
Transnistriei, acte de hirotonire de preoti i de sfmtire a bisericilor In satele
moldoveneti dintre Nistru i Bug.
Abia dupi pacea de la Iasi, din 1792, titre rui i turd, biserica ruseasca
i-a extins sfera sa de actiune pina la Nistru.
7. Colonizarea sudului Rusiel fi expansiunea ended romilneased
La arzarea romanilor In Transnistria ruseasca au contribuit In mare masura i
guvernele ruse, prin politica for de colonizare, din secolele al XVIII-lea i al XTX -lea.
Pe timpul anexarii Ucrainei Hanului, din 1792, i al rapirii Podoliei, In urma
Impartirii Poloniei din 1793, ruif aveau o experienta destul de Indelungati In arta
de a coloniza paminturile libere.
Mijloacele de a coloniza erau de trei feluri: 1). Colonizarea cu forla, scolind
populatia din principatele romIne Era a o tntreba; aa s-a procedat dupa dizboiul din
1735-1739, dnd au fost ridicali cu forta 1 dui In Rusin pate 100.000 de roman, supui turd,
dupa aim ne marturisete Trenck, ofiterul german care-I Insotea pe generalul
Munich". 0 dovada a depopularii Moldovei gasim i la cronicarul roman Neculce,

48

www.dacoromanica.ro
care serie: La purcesul lui Minich trimes au de au robit multi oameni din linutul
Hotinului fi de pe marginea Ceraujilor F i-au trecut, cu femei cu copii, la
Moscu, f1-1 fmparfea pre oameni ca pre dobitoacc unit lua blirbalii, altii femeik
aljit copiii fi-I vindeau unit la aljiL.. Bogate fi multe lacrimi era, cit se auzea
glasurile la cer lit
O buns parte din populatia ridicata din Moldova a fost asezata In
Transnistria. In 1740 din roman a fost format un corp de armata, un fel de cazaci
roman, cu sediul In judetele Novomirgorod, Oliviopol etc. '"9.
2. Propaganda agentilor In favoarea mutarii din tarile romane In Rusia; In
primul rizboi al Ecaterinei a 11-a, In urma propagandei, un regiment Intreg, compus
din moldoveni, valahi si bulgari, a trecut din armata turceasca la rusi19. Dupe pacea
de la Kuciuk-Kainargi, din 1774, o propaganda de acest fel s-a exercitat qi In
Bucovina qi in Transilvania qi a avut succes"'. Astfel fiecare razboi ruso-turc avea
ca efect depopularea tarilor roman. Se producea o emigratie a populatiei, care
cluta un pamInt nou, liber si roditor.
3. In afara de aceasta, guvernele rusesti staruiau sa organizeze traiul
colonistilor pentru min felul acela sit atraga si pe alp conationali ai for din ladle for
de origine.
Politica de proteguire a colonistilor din timpul tarinelor ruse Anna Ivanovna
(1730-1740) si Elizaveta Petrovna (1741-1761), se intensifica sub Ecaterina a II-a
(1762-1796)19?.
Iata principele mAsuri, luate sub aceste domnii: in 1735 si 1750 Incercari de a
organiza Sirbia Noul; 1752, activitatea de colonizaare a generalului maior Horvat,
maiorul Filipovici q.a.; 1740-1760 activitatea colonelului Vasile Lupu zis Zverev;
care era qeful asezarilor militare moldovenesti; 1762, colonizari de roman,
organizate de colonelul Filipovici si asociatii lui Cuca si Tebuta; 1763/nfiintarea
biroului tutelei strainilor $i anun ;area unei ere not in sudn1 Rusiei; 1764-1765
contracte ale statului ms cu trei companii de concesionari, dirijate de Precourt,
Pitet et Derois si baronul Canot de Beauregard, toti aventurieri; 1779 - preluarea
operei de colonizare pe seama statului; 1770, colonizarea guberniilor
Ecaterinoslayscaya si Tavricescaia, iar dupe 1783 i a Crimeei.
Ucazurile Imparatesti din 1763 si 1764, prin care se anunta o era noun de
colonizare, contineau multe privilegii pentru colonisti 193. Transportul for se lua pe
seams statului. Li se dadea 60 desiatine de pam/nt de familie si li se punea la
dispozitie o locuinta, pe care nu o plateau limp de 6 luni. Ei puteau sit capete credite
far& dobInda pe timp de 10 ani, nu faceau serviciul militar, I i pastrau dreptul la
exercitiul fiber al cultului $i dreptul de a fi judecati dupi legile lor.
In 1770-1780 multi boieri roman si functionari, pentru serviciile aduse Rusiei
au fost Improprietariti in gubernia Herson pe ambele maluri ale Bugului 1".
0 serie de importante masuri de colonizare au fost proiectate mai ales dupl
pacea de la Iasi 1792'. Imparateasa Ecaterina prin ucazul sau din 27 ianuarie 1792
dispunea ca regiunea anexata sa fie colonizata cit mai cutind posibil. Pentru aceasta
pamintul liber se Impartea In slobozii de stat qi slobozii particulare boieresti.
Trebuiau sa fie Improprietariti, alit boierii moldoveni, .ce doreau sa tread In
supusenia ruse, cit $i volintirii din armata ruseasci. Cinzecisisase boieri moldoveni,
/litre care Rosetti, Cantacuzino, Sturdza, Cananau, Nicorita, Sacari, Macarescu,

www.dacoromanica.ro
Ball au primit aceste loturi 1 fire.Ite au clutat sa atraga pe ele tArani din Moldova,
de care aveau nevoie.
Loturile de la 1.500 qi pia la 24.000 de desiatine au cuprins o suprafata
considerabill de 377.445 de desiatine.
Aceste mAsuri izvorau dintr-un plan mai vast. Despre caracterul lui aflam din
corespondenta ambasadorului Prusiei din Constantinopol care, la 7 iulie 1792, raporta
la Berlin di locuitoril Moldovei parlisesc tetra In mase marl. El sfnt tncurajati de
guvern sil se afeze dincolo de Nistru. Toatti regiunea Intre acest fluvlu fi Bug
urmeazd sd fie riclicatd la rangul de principat, purtbul numele de Moldova mud.
Se vorbea fi de numirea fostului principe al Moldovel, Alexandra Mavrocordat,
fn scaunul noulul principat "6.
Era aceasta o ideie a lui Panin, nAscutl In analogie cu Sfrbia Noud cu scopul
marl la hotarul Moldovei a unui punct de atractie pentru populatia ei, dar tintea qi
mai departe, ffind o continuare a planului de cucerire a principatelor roman de
catre ruqi.
MAsurile proiectate de guvernul rusesc nu an putut sA fi realizate pe deplin.
Istoricul rus P. Miliucov precizeazA ca colonizarea de awe ruts/ a guberniei
Tavricescala (Crimeea), precum ;l regiuni de lingd Marea Neagra, oblinute
conform pacii de la lafi (1792), se face able IYr secolul al XIX-lea "167.
De la acest autor Imprumutam i harta colonizArii Rusiei de Sud, pentru ca sl
demonstrAm ca, In ciuda tuturor vicisitudinilor istorice, romanii s-au pastrat In
sudul Rusiei atlt titre Nistru i Bug clt si Intre Bug si Nipru, In mase compacte "1.
Din harta aceasta se vede de asemenea colonizarea ruse a regiunli Podoliei
Ana la actualele a.lezAri roman care s-a Scut In trei etape: primele doul cuprind
nordul teritoriului i se referA la timpul de pinii la jumitatea secolului al XVII-lea.
Partea mijlocie a fost colonizata de la jumatatea secolului al XVII-lea IAA la
jubiltatea secolului al XVIL1-lea, deci aceasta colonizare este relativ recenta.

8. Colonizarea sudului transnistrian

Romanii erau mult timp singurii aborigeni ai sudului teritoriului nistro-bujan.
Numai tAtarii concurau cu ei, dar din cauza temperamentului tataresc prea mobil,
ei nu se a.lezau statornic pe acest pAmnt.
Romanii slot stabiliti pe ambele parti ale hotarului, care despartea pe tAtari
de polonezi (riurile Codima si IagorlIc), ceea ce dovedete abilitatea romftneascl.
and era prost la polonezi, ei puteau sA se refugieze la fratii for de sub supunerea
tatArascii, i rovers, clnd lncepea sl fie rau sub tAtari, ei se refugiau la conationalii
for de sub supunerea poloned.
Romanii au luat parte considerabill la crearea orasului Odesa de la Marea
NeagrA.
Noi tim ca Hadjibei In sec. al XVIII-lea era un simplu sat tat/rase. Cu toate
acestea In el era o populatie moldoveneasca: mahalaua orasului Moldovanca exista
/nainte de cucerirea lui Hadjibei de cAtre ruqi 1".
Se cunoate de asemenea din istorie ca cetatea, pe care o atacau apoi ruqii, era
construita de valahi. Tilmaciul militar Constantin Ivanov, trimis de cazaci la tAtari
In 1764, IntorcIndu-se cu scrisori de raspuns raporteazA ca in direct*: spre Belgorod

50

www.dacoromanica.ro
(Akkerman) la o departure de 60 verste de Oceacov, la mare, se construiefte o
cetate, care este denumitd Eni-Dunia, adicd Lumea Nowt Inainte era acolo un
sat fl se numea Kudjabei (Cocibel, Hadji-bel). Aceasta cetate a fnceput so jle
construitd fhcepfnd din primilvara acestui an fi o fac valahil, pentru care aduc
piatra din steps, de la dull fi din fmprejurimim.
In 1769 Imprejurimile lui Hadjibei au fost distruse si In 1774 el a fost luat de
tali.
Orasul Odesa este Intemeiat pe locul satului tAtaro-turcesc Hadjibei abia In
1794, datoritA staruintelor general-maiorului De Ribas. Opera lui a fost apoi
continuata de un emigrant francez ducele Richelieu, iar In 1815 i-a urmat contele
Langeron'.
Apreciind situalia bund a localitatii Hadjibei ft foloasele legate de ea,
manifestul ImparAtesc din 27 mai 1794, dat pe numele contelui Zubov, guvernator
general al Tavirei (Crimeei), dispunea ca aceastA localitate sA fie transformata Intr-un
port militar gi comercial. De Ribas a fost numit constructor al orasului
(gradostroitel").
Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni a oficiat serviciul divin la
solemnitatea InfiintAritorasului si a pus primele pietre ale viitoarelor biserici. Apoi,
conform hotArkii Academiei de stiinte din Petersburg, Hadjibei a fost denumit
Odesa.
In acelasi timp li localitatea turceascA Adjider, unde se .construia o cetate, a
fost numidi Ovidiopol.
Primul sef al orasului Hadjibei-Odesa (gradonacialnic") a fost numit
secund-maior Grigore Kiriacov, iar seful vamii premier major Mihail Kiriacov,
despre a cArui activitate un istoric al Odesei face cele mai frumoase aprecieri,
afirmInd cA Odesa 41 datorefte existent's numal rfvnei fi activitate fara preget a
acestui om162.
Orasul Odesa a atras din Imprejurimi o populatie nunieroasa. In anul 1795
acest oral numAra 2.349 suflete gra armatA, marinari li functionari "3. Populatia
prezenta un amestec de diferite nationalitAti, dar desigur o mare parte din ea era
fonnatA din moldoveni. Majoritatea acelora, care au primit In oral loturi pentru
case, cu exceptia ofiterilor si functionarilor, era neruse". Un lot pentru constructii
a primit principele Ioan Cantacuzino'.
Se poate afirma cA colonizarea sudului teritoriului nistrobujan, inclusiv orasul
Odesa, se face concomitent cu colonizarea sudului Basarabiei, curatat de turd si
tAtari. Deci avem li. o coincidentA de timp li o analogie de fond. In timp ce
Basarabia, In partea ei de sud, se coloniza cu elemente alogene, malul MArii Negre
Intre Bug si Nistru era deschis colonizArii moldovenesti.

9. Romdnii In via la Odesei fi a Transnistriei

Dezvoltarea ulterioarA a orasului Odesa se datoreste mai ales grecilor bogati,

care au venit din Grecia sA se instaleze aid. Ei au fost protejati de guvem "6.
Dar din punct de vedere cultural se pare cA cea mai mart influentA dupA rusi,
care 14i gaseau sprijin Yn Universitatea ruseascA, au produs-o romanii. Un capitol
aparte prezintA activitatea la Odesa a lui Alexandru Sturdza, fiul boierului

51

www.dacoromanica.ro
 Harts colonizirii Rusiei de Sud dupe P. Miliucov
LEGEND/
I Pina la jum. sec. XVI
II - De la junk sec. XVI ping la jum. sec. XVII
III - De la jum. sec. XVII pina la jum. sec. XVIII
IV be Is jum. sec. XVIII Oa Is jum. sec. XIX
V - In prima jum. a sec. MX
VI In a dons jum. a sec. XIX
R - Romani

Cetatea Hadjidei (Odesa), construiti de Valahi

52

www.dacoromanica.ro
moldovean. qi primul guvernator al Basarabiei, dupa anexarea ei de dare rui,
Scarlat Sturdza. Alexandru Sturdza este un filozof religios, ginditor politic, istoric,
arheolog qi poet.
Dupl cum 11 zugravelte Vighel in memoriile sale el a fost mare patriot roman,
viand unirea tuturor romanilor". In decada a treia a secolului trecut el a luat parte
la organizarea principatelor roman gi mai thziu 'Astra legatura sa cu Iaii, fund In
1843-1847 curator al seminarului din Socola, precum gi un intermediar titre
episcopul Filaret Scriban *i Sfintul Sinod rus.
La Odesa el a fost unul dintre initiatorii Societal' li de 'stork ci andchitafil,
care a scos la iveall o serie Intreagit de insemnari. Tot el a tinut i cuvintul de
deschidere a acestei societati, In ziva de 25 aprilie 1839.
Impreuna cu sora sa Ruxandra Sturdza-Edling ei au organizat la Odesa o
mlnastire de calugarite a sfintilor Arhangheli, Mihail gi Gavril precum qi o societate
de binefacere (obscina surorilor de caritate).
In 1837 el a lust parte la combaterea ciumei gi timp de 12 ani a stat In fruntea
sodetafil de Agriculture a Rusiei de Sud (In calitate de vice-preedint). 0 buni
parte din lucrarik sale, Sturdza le-a publicat la Odesa. Din Amintirile lui Sturza se
vede cit de !utilise rii frumoase legaturi avea el cu cele mai reprezentative figuri ale
societati rusetiti ca principele Sahmatov, principele A. N. Go lit/n, M. N. Magnitchi,
istoricul N. M. Karamzin, L N. Inzov, scriitorii V. A. Jucovschi, N. V. Gogol,
ministrul de exteme L Capodistria i multi altii.
Cu toata activitatea sa prodigioasa culturala la Odesa, el nu uita Basarabia,
uncle statea uneori la moia din com. Manz Tr, jud. Tighina. Dar nu uita qi locurile
natale ale Moldovei In general. Vorbind data In descrierea unei calatorii a sa la
Chiinau, el adauga: Acest colfifor al pamintului meu natal este numai an exemplu
al frumusefilor Fi boglifillor Moldovei, pentru a k cunoafte mai bine fi a simfi
farmecul for trebulesc vizitate minasdrile Will orheene sau, ci mai bine, sa ft trecut
Nistrul fi Prutul, pentru a vedea munfii Neamfului ft Pietrei, confluenfa Bistrifel
;I Siretului, cu an cuvint ne aildm pe meleaguri slavite de Stefan cel Mare prin
actele lui de vitejle 2".
Allturi de Sturdza lua parte la societatea de istorie gi antichitati, un alt
roman, cunoscutul numismat gi arheolog Blaremberg".
Au avut legaturi cu Odesa qi Societatea de Istorie, cavalerul Costache
Stamati, caruia se datore.gte o Privire asupra ambdor Dad' a lui Traian ci
Aurelian, precum li fiul du C. Stamati Ciurea, care In 1850 a publicat In
insemnarile acestei societati lucrarea sa Dupre Basarabia Fi cetafile el vechi gi
s-a distins ca scriitor, autor de drama, comedii, nuvele, fabule publicate la Odesa,
ear o mica parte la Chiinau 20. Activitatea sa literary el o desfaqura paralel cu
serviciul la cancelaria Guvematorului general al Novorosiei qi Basarabiei.
Tot la Odesa activa, pe tarimul literar i moldoveanul basarabean Alexis
Nacco cu sotia sa Olga Nacco, gi ea seriitoare '1.0 serie de articole In zigrele din
Odesa Novorouilschil Telegraf qi Odesschil, Liao; impotriva hegemoniei
Krupenschestilor In judetul Tighina, a publicat printul Constantin Moruzi2n. De
asemenea a publicat, In 1905, In ziarul Odesschia Novosti un articol cu privire la
limba materna In ;maid sub semnatura E. Gorici, Ioan Pelivan m. Foarte multi
romani din Basarabia au flicut studii la universitatea din. Odesa, la care gravita

53

www.dacoromanica.ro
culturalicqte Basarabia ca la o Universitate din regiunea de sud a Rusiei, si apoi o
bunl parte din ei au ramas la Odesa.
Dad trecutul Odesei va fi studiat din punct de vedere al aportului romanesc
Ia viata ei cultural mai amlnuntit, acest studiu cu siguranti ne.va deschide o paginl
noun ineditl din istoria regiunii de sud, scotind In relief, dt de InsemnatA a fost aci
influenta elementului ethic romanesc.

10. Transnistria in preajma revoluliei din 1917 ft sub bolFevid

Cu puffin Inainte de revolutia rus din 1917, Transnistria a devenit un centru al
puternicei micari religioase mistice (1909-1917), legatl de numele cAlugarului
moldovean din Balta, Inochentie. La miscare a aderat Basarabia.
Inochentie predica sfiritul lumii, nevoia poclintei fi a organizArii unui trai
nou, aid pe plmant. Inochentie se credea predestinat a primi pe Hristos, pe care
preolii l-au cillcat In picloare, si a Inceput un adevArat pelerinaj al moldovenilor
din toate plrtile la Balta. Adeptii lui trebuiau sl duel un trai in obge Yn asemlnare
cu viata primilor creltini
AceastA miscare era In fond un protest al moldovenilor Impotriva rusificArii
bisericii. Nimic nu-i putea opri sl urmeze pe pastorul lor iubit. Guvernul rus i
biserica oficiall ruse au Inceput sl persecute pe capul mi$csrii, trimitlndu -1 In sfirit
la mInAstirea Golovet de la Mares AlbA. La sflniitul anului 1917 Inochentie
a murit.
Mi.scarea de Ia Balta a muduit pinl la temelie biserica oficiall din Basarabia
si Trasnistria *i a demonstrat lace poate duce lipsa de culturl nationall, nesocotirea
qi nerespectarea limbii, pe care o vorbe.Ite poporul In aceste provincii.
Cu izbucnirea revolutiei din 1917, Transnistria a fost cuprinsa de dorinta unei
reinnoiri a vietii, revendidnd Intrebuintarea limbii In coall qiadministratie, inflin-
;area caselor de citire pentru popor, Infiintarea unei UniversitAti moldovenesti, etc.
Totodata s-a pus la ordinea zilei qi problema unirii Trasnistriei cu Basarabia.
TAranii delegatii insistau asupra acestei chestiuni, deoarece a, a k-au poruncit
satele. Numai dintr-un motiv de oportunitate aceasta chestiune a fost am/natApbul
in o adunare nalionaM a satelor moldoveneFti din gubernille Hersonului ft a
Podoliei 211
O milcare putemicl moldoveneascA s-a produs i la Odesa, unde la 18 aprilie
s-a tinut un congres moldovenesc militar, de fapt un mare miring, care a contribuit
mult la dezvoltarea ulterioarl a miscArii nationale In Basarabia. Congresul s-a tinut
sub prepdintia lui F. Cateli ajutat de P. Halippa, I. Pelivan, Imputernicitul cercului
moldovenesc de la Bolgrad qi L Pascalutl.
Ajungind sub puterea sovietelor, moldovenii trasnistrieni se adresau
institudilor sovietice cu aceleaqi cereri de culture nationall, pe care ei le-au
formulat la Inceputul revolutiei. Imprejurarile nu le-au permis sl obtina imediat
acest rezultat.
Dar la 11 octombrie 1924, dnd satisfacerea nAzuintelor moldoveneti a
coincis cu directivele politicii comuniste fat/ de romani, cu intentia ei de a creea o
iridentl sovieticl pentru a atrage pe basarabeni, guvernul sovietic a luat hotArlrea
de a Inffinta o republicii sovieddi moldoveneasca autonomil In cuprinsul Ucrainei

54

www.dacoromanica.ro
sovietice. Cuvintul autonom Inseamna ca aceasta republica era privitA ca o
provincie aparte In cuprinsul Ucrainei.
Ucrainenii comunisti s-au opus din risputeri eliberlirii moldovenilor de sub
conducerea ucraineana Ei nu au putut Impiedica Infiintarea republicii, In schimb
/ma, ei au izbutit sa nu se dea prea mare dezvoltare chestiunii moldovenesti.
Republica autonomy nu a cuprins granitele antice si istorice ale asearii
moldovenilor, ci numai o parte din ele.
at de redusa este de fapt aceasta republica In comparatie cu asezikile reale
moldovenesti, se vede chiar din unele cercetari sovietice, care arata sate
moldovenesti In afara de teritoriul acestei republici: de-a lungtil Bugului pe ambele
lui maluri, pe linia dintre Ovidopol si Elizabetgrad, In jurul orasului Novomirgorod,
In olatul Oceacovului i chiar In fostul palatinat polonez Braclaw (18 sate cu o
populatie curat moldoveneasca) 217.
fn afara de aceasta, de la arhiepiscopul Gavril Banulescu-Bodoni, care a
plistorit un timp i pe transnistrienii moldoveni, s-a pastrat o lists de localitati cu
populatia romaneasca. Yn aceasta lists din 43 sate romanesti, 20 sate nu ant
pomenite In cercetarile de mai sus".
Astfel foarte multe aaeziri moldovenesti au ramas In afara de hotarele
republicii. Ucrainienii bolsevici se temeau probabil, ca dind statului moldovenesc o
Intindere mai mare, Odesa ar fi clizut In sfera de influents a statului roman. Deci
scopul, pentru care a fost creata aceasta republica, nu ar fi fast atins. Stiau ei, poate
de asemenea ca In timpul razboiului mondial din 1914-1918, Odesa a fost promisa
Romaniei de Puterile Centrale".
Care este numarul populatiei acestei republici, nu se tie deoarece datele
statistice sovietice la a caror Intocmire prezidau criterii politice nu merits nici o
incredere. Recenslimin' tul din 1926 ne da cifra de 572.339 suflete a populatiei
republicii In general, din care ucrainienii ar fi 48,5% si restul s-ar repartiza Intre
nemti, bulgari, polonezi, tigani, cehi 4. a.".
Un cetacean al acestei republici, comunist basarabean, evreul Dembo, care
cunoscind stares acestei republici denatureazi mai putin realitatea declt institutiile
. sovietice, ne da o cifra a moldovenilor, mai apropiata de aceasta realitate, anume
60% 41. Deci dad e adevarat ca cifra totall a populatiei republicei este 572.339
suflete, cifra romanilor s-ar fixa la 344 mii de suflete.
De fapt, /ma pentru ca sa ne apropiem de realitate cifra aceasta trebuie sa fie
marita si mai mult cu o rasturnare completa a tendin ;ei politice sovietico-ucrainene.
Mai e de men ;ionat ca i eticheta moldoveneasca a acestei republici nu
corespunde cu adevarul politic: republica a fast condusa de evrei i ucrainieni, iar
elementul autohton moldovenesc a fast supus persecutiilor sistematice, distrus
materialiceste i lntr-un numar considerabil expulzat in Siberia.
Cu toate neajunsurile hotaririi sovietice de a creea o republica
moldoveneasca, redusa in comparatie cu hotarele etnice moldovenesti, cu toata
falsitatea soviefica ce se ascundea In structura i conducerea acestei republici, ea are
o deosebita importanta, deoarece confine o recunoastere oficiala sovietica si
ucrainiana a drepturilor romanesti asupra teritoriului acestei republici.
Datorita asezarilor romanilor si a altor elemente etnice, populatia ucrainiana
este In Transnistria foarte rara. In orasele republicii autonome moldovenesti,

55

www.dacoromanica.ro
procentul acestei popula ;ii nu se ridica peste 18,4%. $i In general proportia
ucrainenilor scade cft ne apropiem de mare, ceea ce se poate constata din harta
ucraineana a densitatii popula ;iei ucrainene, din deficitele raspIndirii ei 2n.

Concluzii generale
Ce ne invata istoria teritoriului nistro-bujan?
Am constatat ca timp de dteva secole i jumatate au stat aid stramoii
romanilor: geto-dacii, care un secol i jumatate an fost stApini politici peste aceste
meleaguri transnistriene. Dupl ce prin acest teritoriu, ca printr-un condor, au
trecut hordele navalitorilor barbari i se parea el nu va mai amine sub calcliul for
greu nici urma de viata geto-dace, romanizata, geto-dacii reinviazA sub numele de
Bolohoveni. Ei au avut o tail a for proprie i faceau o politica externi cu totul
independents de principatele ruse.
Apoi In curs de dteva secole vedem domnind In Transnistria pe lituanieni,
tatari, polonezi, turd.
Ei nu pot stabili aid o civilizajie durabill. Ordinea socials, introdusa de ei, nu
e viabill. Religia ortodoxi nu este respectata. Populatia se rascoala i chiar dnd
tace, este In fierbere. Protesteaza mai ales taranii care nu se pot Impaca cu realitatea
politica, sociala ai religioasa. Ei 1 i creaza conducatori improviza ;i, care ti conduc
clnd cu reuita, clnd cu eec. Dar Infringerile nu-i descurajeaza. Urmeaza valuri not
de resurectie.
Cine sInt conducatorii rebelilor? Multi din ei slat roman. Documentele
istorice ne-au pastrat numele for romaneti. Altii, chiar dad nu ant roman, au In
subordinele for regimente de valahi anonimi, care apara acest colt al pamIntului,
unde locuiesc.
Sint roman i stau In fruntea unitatilor militare roman: Ioan Potcoavli
(1577), Raicea Grigore Du.mitracu (1665), aeful Moghilda (1685), polcovnicul
Abazin (1690), conducatorii Palladie, R1nga . a. (1702), eful oraului Iampol
Gheorghita (1702), polcovnicul Sava Volosin i Grigorie Ivanenco (1709), VIrlan
(1733), . a.
Conduc pe romani: Nestac (1392), Teodor Korybut Nesvicki (1432),
polcovnicul nistrian Bogun i voievodul de Braclaw (1654), polcovnicul de Movillu
Constantin, Semeon Pavlii (1690), a. a.
Din moment ce avem moldoveni rebel, cete de moldoveni i conducatori ai
lor, Inseamna ca prin aceste locuri exists i o popula ;ie moldoveneasca numeroasa.
Intr-adevar istoria ne confirms o colonizare intend romaneasca a acestui
teritoriu. Ea se face In dteva rinduri, In conformitate cu evenimentele istorice.
Primul val de coloniti vine ad In secolul al XIII-lea 1 al XIV-lea: din nordul
Bugudului sudic se coboara spre sud bolohovenii. Ei se arazi de-a lungul Nistrului
i Bugului, i dincolo de Bug, atingind pe alocuii malul Niprului.
Al doilea val de colonizare de mai mica tensiune are loc in prima jumatate a
secolului al XV-lea, In timpul dominatiei lituaniene. Principii lituanieni fiind
prieteni ai moldovei i Wind nevoie de oameni de munca 1 apiratori ai pamintului,
priveau cu simpatie aaezarea romanilor in Podolia. in 1482-1550, din cauza pustiirii
tatareti, romanii trec i peste Bug, arendu-se acolo In mase compacte.

56

www.dacoromanica.ro
 Al treilea val de colonizare II formeazA refugiatii rebeli din Moldova, foarte
numeroqi in a doua jumAtate a secolului al XVI-lea.
Pentru al patrulea val, foarte puternic, s-a deschis posibilitatea cu supunerea
Ucrainei poloneze turcilor. Timp de 27 ani (1672-1699) teritoriul dintre Bug qi
Nistru 'Ana la Mare a fost deschis unei colonizAri intense. 0 atractie spre un plmant
nou mai ales s-a accenthat In timpul hatmAniei lui Gheorghe Duca (1681-1683),
moldovenii tree qi dincolo de Bug.
A cincea oars via coloniqtii din Moldova in timpul evenimentelor din
1709-1711. Dupa 1711 moldovenii, alAturi de cealalta populatie, ant dui fortat
dincolo de Bug, spre a Intemeia acolo colonii noi. Cu toate acestea, o bunt parte a
populatiei moldoveneqti a rAmas In Transnistria, deoarece In anii razmeritei din
Polonia (1733) aflAm despre formatiuni valahe In Podolia.
La aqezarea romAnilor In Transnistria au contribuit, in sfirqit, In mare mAsura
qi guvernele ruse, prin politica for de colonizare, din secolul al XVIII-lea qi al XIX -lea.
Nu mai vorbim de valuri de colonizare, mai mici, pentru care Nistrul nu forma
o piedicA qi care qi ele an contribuit la aqezarea romAnilor la est de Nistru.
Toate aceste valuri de colonizare, pornite clod din instinct, din dorinta unui
popor sprinten de allgasi cele mai bone condi ;li pentru munca, cind din motive
politice, cind In sfirqit ca o urmare a mAsurilor guvernamentale, au avut ca rezultat
rfispIndirea elementului etnic romanesc qi aqezarea lui in mase compacte In
Trasnistria qi dincolo de Bug, In regiunea Niprului, qi Intr-uh numAr mai mic In
guberniile ruse interne (Samara, Orenburg), In Crimeea, In Caucaz qi chiar In
Siberia.
Unele regiuni din Transnistria qi Intre Bug qi Nipru sint impinzite de sate
romaneqti.
Aceasta raspIndire are un caracter constant, aproape sistematic i, cuprinnd
mai multe secole, nu poate sit fie comparata cu unele aqezari sporadice,
Inrunplatoare qi recente, ca timp, ale ucrainenilor din nordul Basarabia.
AqezArile romanevi In Transilvania prezinta o adevaratA expansiune etnicA
de secole qi ne impun respect.

NOTE

1. V. B. Antonovici, Ocerc istorli velicago cneajestva Litovscago do smerd velleago cneazea

Olgerda (Monografir, t. I, Kiev, 1885), pag. 122; N. F. Sumtov, Malontsscala gheograficescala
nomenclature, Kiev, 1886, pag. 21.
2. L Filevici, !stork drevnd Rust, vol. I, Varsovia, 1896, pag. 145.
3. Act? Zapadnoi Rossi?, vol. II, pag. 4.0 V. B. Antonovici op. dt, pag. 87 si 128.
4. Stryjkowski, Kronlca Polska, Litewska, Zmudska..., Warsawa, 1846, vol. II, pag. 7 si 104; I.
Bielski, Kronlca Polska, Cracovia, 1597, pag. 387; M. Kromer. De orient et rebus gads Polonorum,
Basel, 1555, pag. 348.
5. Se pare ca In timpurile mai apropiate de noi primul explorator al lumii romfinesti din
Transnistria a fost Theodor T. Burada, care In (Morino sale prin guberniile Kamenet-Podolsc $i
Herson, a constatat prezenta romAnilor In Transnistria 0 a publicat la Iasi, In ,;Arhiva", 1906, rezultatele
cercetArilor sale pe teren.
6. V bibliografia la sfirsitul acestei lucrari.
7. Vasile Parvan, Dada Buc., 1937, pag. 35-35, 41,

57
www.dacoromanica.ro
 8. Herodot Historiae, IV, S. M. Seredonin. Istoricescala Gheognella, Petrograd, 1916, pag. 19;

it
A. Boldur, Contribmit la Studiul istoriel Romanilor, vol. I, ChisinAu, 1937, pag. 31-55; P. Polevoi,
Ocarhi mascot Leto" vol. I. Petersburg, 1870, pag. 57-96.

i5,4
9. V. Parvan, Getica, Buc., 1926, pag. 6 0. u.
10. V. Parvan, Dada, pag. 81.
11. Ibidem, pag. 91,95. 0;;' 'i ai .sgo. 1
11 1
g
12. Bibliografia cu privire la Bosforul cimmerian a foarte vastli. LucrArile vechi: A. Asic.
Bosporscoe Tarstvo s ego poleograficachimi I nadgrobnimi pamiatniceual, raspisami vazami, 1 j
planami, cartami i vidami, Odesa, 1848; Sabatie, Kerci I Bosfor. Zamedania o thercenschih
drevnostiah I optt hronologhil yarstvaVosporscago, S: Petersb, 1851. A. Oresnicov. Bosfor
Chimmeriischil, Moseys, 1884; G. Spaschii, Bosfor Chimmerilschn I ego drevnosti i dostopamiatnosti,
.4
.-r

Moscva. 1846. Lucririle nor. M. Rostovtzeff, The Bosporan Kingdom (Cambridge Ancient History. vol.
:
III, 1930, pag. 561-589) 4i de acelayi autor, Ellinsivo I 'man" na lughe Rail, Petersburg, 1918. g
13. Gb. Nastase, Peace (Bulet. Sodet. R. Romine de Geogr., vol. 51, pag. 41 s. u.). De acelasi g i
autor: Bugeacul to antichitate (Ibidem, voL 55, pag. 146).
14. V. PArvan, Dada, pag. 173. -A ,' an 4 ;0
sA 44- i g a

IA
1
15. A. Boldur, op. cit., pag. 47-48.
h 1 46.
16. A. A. Sahmatov, Vvedenle v curs Worn =ago larka, L S. Peterburg, 1916, pag.
4
..
B?
i
17. M. HrusevschL Iliustrovava Istoda Ucralni, Kiiv, 1921, pag. 31 4. u. In acelasi sees. V. A.
.
Rtbacov. Ant? i Kievscaia Rus.Vansic, Academii Nauc S.S.S.R., 1939, nr 6, pag. 46-50 (cronies). ,1 .
ig;
18. S. Soloviev, Istoria Rosall, ed. 2, voL I. pag. 44.
19. V. Qiucevschi, Curs russcoi istoril, Moscva, 1904, v. I, pag. 122. -es Gft 1 t 1 :1.
Ov-. 20. G. Vernadslcy, The Split of Jordanis and the Sport of Procopius, Byzantion", t. XIII 0 is
(1938), pag. 263-266.
21. V. Parhomenco, Podatoc istoricino.dedavrsogo Jittia na Ucralni, Kiev, 1925, pag. 13-14.
22. N. Zupanic, Der Arden. Ursprung and Name. Ades du III-e Congas international d'Etudes
!!
byzantines, Athenes, 1932, pag. 331-339.
23. A. Boldur, op. cit., pag. 141-145. Seredonin aerie cA tivertii li ulicii s-au mutat de la Nipru 11
spre Nistru la stirs. sec. al DC-lea. In dezacord cu dinsul Parhomenco e de parere el aceasta s-a putut
Intimpla abia In secolul al X-lea. S. M. Seredonin, o cit., pag. 131-132. V. Parhomenco, op. d pag. 11 r
14-16.
24. A. Boldur, op. cit., pag. 120 $. u.
25. Ibidem, pag. 131; N. P. Barsov, Gheografia letopisi Nestora, Varsava, 1885, pag. 123 $i 290.
De asemenea: V. B. Antonovici, Zmievt valf v prerklah Kievscol zemli, Kievscaia Starinag, 1884,
cartes III.
26. Isidor $aranevici, Istoria Galileo-Vladimir:col Rind of naldavnekih vremen do roar 1453,
Lvov, 1863, pag. 89.
27. Cronica Ipatievicala, an. 1257, pag. 555.
28. N. Caramzln, Istoria gosudarstva rossikcago, S. Peterbur& 1852, vol. III, nota 346, pag. 215,
vol. IV. note 20;i 102.
Yn timpurile mai not numai Leontovid, In dude Intregii evolutii a acestei chestiuni, 'Amine
credincios pilrerii Invechita ch blohovenli se aflau la sud-vestul Voliniei. Jurnal Ministerstva Narodnago
Prosvemenlia,1894, Nr. 3, pag. 23.
29. D. Zubritchi, Istoria drevniago Galileo- russcago cniajestva, vol. III, Lvov, 1855, pag.
135-138; A. S: Petrusevici, Galilchii istoricachli sbornic, vol. II. Lvov, 1856, p. 110; I. $aranevici,
Istoria Galitco-volodinsirscol Rust, Lvov, 1863, pag. 83.
30. N. Barsov, Gdeograficeschll :lover razrcof zarrlf (IX-XIV s&) Vilna, 1865, pag. 11; I. D.
Beliaev, 0 gheograficeschih svedeniah drevnet Rosii Zapischi Insperatoscago russcago
gheograflcescago obrcestva, vol. VI, S. Petersburg, 1852 pag. 150.
31. Trudt treliago arheologhicescago sada v Rosil, Kiev, 1878, voL II, pag. 69-129. De
asemenea de acelayi autor: a) Novelyie domisli o Bolohove i Bolohovyah, Chievschiia Universitetschiia
Izvestiia", 1884, yi b) Escio rad:canna I voprost o Bolohove I Bolohovyah, ibidem, 1899.
32. Ibidem, pag. 87.
33. C voprosu o Bolohove, Citenia v htoricescom Obycestve Nestora letopisla", cartes VII,
1893, Kiev, pag. 4-5.

58

www.dacoromanica.ro
 34. Autorul citeadl In notA la pag. 7: Arhiv Lugo-Zapadnio Basil, partea V, t. I, pag. 137, partea
VII, t. I, pag. 610 $. u. Maximovici socotea c6 bolohovenii au trecut spre a se a$eza In cuprinsul
voievodatului din Kiev, Opera, vol. I: 0 mnimont zapustenii Ucraint, pag,. 137.
35. M. Hrurvschi, op. dt., pag. 9.
36. N. P. Daschevici, Esci3 radscanlea... pag. 8.
37. Op. cit., pag. 4.
38. Op. cit., pag. 5. B o exagerare: Haliciul nu se tntinclea nici pia la Calius. In general cu privire
la vechile hotare v. A. Boldur, Contribuiii la stadia' 'stork' romdnilor. Istoria Basarabiel, vol. I.
ChisinAu, 1937, pag. 130.
39. N. P. Darhevici, op. dt., pag. 6.
40. A. Boldur, op. dt., pag. 126-128.
41. Beliaev, op. dt., pag. 148-152.
42. A. Boldur, op. dt., pag. 1113-119, $i Popa-Lisseanu, Brodnidi, Buc. 138.
43. Primele IncercAri de a afirma provenienta romAneascA a Bolohovenilor In: Zoria
Bucovinscaia, 1870, N. 12. $i In Przeglad areheologiczny, zesz I, Lwow, 1882, 82-83. UrmeazA apoi
articolele In Vestnic Narodnago Doma", 1884, 25: 1886 46; 1887 53; 1889, 65 $i 67, de asemenea
Lingvistidno-istoricachla razuddenia, Lvov, 1887, 50-51, Eldco-isioriceschlla atzrajdettia o Hallee
1888, Vestnic Narodnago Doma, 1893, N.13 fi 132-Ap. N. P. Daschevici, Eorio razfrandia... pag. 19.
44. Apud. N. P. Dasthevici,Novellie dombIR.. pag. 159.
45. Idem, Esdo ratheania, pag. 26.
46. Idem, Novel* domfdf., pag. 161.
47. Idem, Escio raziscanila, pag. 21
48. Ibidem pag. 19 $i 22.
49. E. KaluAniacki, Rumanischa lm kleinrussischen and polnlschen. (In cartes Fr. Miklosich,
Ober die Wanderungen der Rumania: in den Dalmatischen Alpen and der Katpaten, Wien 187), pag.
39 $. u.
50. Op. dt., peg. 41.
51. Op. cit., pag. 43.
52. Op. cit., pag. 44.
53. Op. cit., pag. 49.
54. Op. cit., pag. 50.
55. L A: Linnicenco, Certf iz 'start' soslovii v Iugo-Zapacbtoi, Galijcol Rust .7HV-XV v,
Moscva, 1894, pag. 74,117.
56. Nu am avut-o la 'Mclean/.
57. Cronies ruseascd produce impresia di din masa bolohoveanA fAceau parte $i Belobenjtii si
Cerniatintila. Si ei, ca si bolohovenii 'tint porediti oameni tattlrefti". Multi autori rusi cred aceasta
posibil, de exemplu, M. Hrusevschi in Ocerc 'stern Kievscol Dunk pag. 46, $. a. In functie de limurirea
asezfirii acestor popoare std $i trasarea hotarelor sudice ale tArii bolohovenilor.
58. In trei lucrAri citate mai sus si mai ales In Boholoscala zanlea, ibidem, pag. 59,139.
59. Daschevici, Escio mescal:1a, pag. 20.
60. Autorul se referA la Kievscala Starina, 1884. nr. /a jurnalul lui Hanenco, pag. 104, $i aceea$i
revistA din an. 1890, Nr. 1, pag. 102-103. Ibidem, pag. 20-21.
61. Op. dt., pag. 28.
62. Op. dt., pag. 24.
63. Op. dt., pag. 29.
64. Daschevici, Tara Bolohovenilor.
65. M. Hrusevschi, (M. Serghienco). Grontadschli roll na Ucraini-Rusi v. XIII v., Zapisschi
Naucovago Tovar. im. $evcenco", 1892, I. pag. 15.
66. I. Camanin, C voprosu o cazacestve do Bogdana Hmelniicago, atenia v istoricescom
obscestve Nestora letopista",1894, cn. VIII, pag. 57-59.
67. M. Vladimirschi-Budanov, Naselenie Jugo- Zapadnol Basil of polovinf XIII do polovint
XV v., Arhiv Jugo-Zapadnoi Rosh", ciast VII, t. I, Kiev, 1888, pag. 23.
68. N. Costomarov, Monograjii, vol. I. Dye naschila nationalnosti, pag. 241, Affslt o
federadvnom naclale drawl Rust, pag. 22.
69. P. A. Culls, Istorlia vozsoedinenlia Rust S.-Petersburg, 1874, vol. I. pag. 391.

59

www.dacoromanica.ro
 70. Istorico-gheograficeschil I etnograficeschli owe Podolil. Trod Comissii dlia istorico-
statisticescago opisaniia Podolscoi eparhii", ICamenet-Podolsc, 1876-1877, vol. I, pag. V-VI, I-XII, voL
IL pag. 112.
71. I. Saranevici, op. clt., pas. 103-104.
72. Caramzin, op. eit., vol. I, nota 65, pag. 33-34; Daschevid, Novel* dondsla, pag 161
73. A. I. Sobolevschi, Ramat sredi slavinschih narodov, Petrograd, 1917, pag. 15.
74. A. N. Veselovschi, Radscanda v. oblasti duhovnlh stihov, IV. pag. 2-3.
75. Daschevici le confundA.
76. Caramzin, op. cit., voL IV, nota 20.
77. Denis Zubritchi, htodia drevniago gallico-russcago eniojestva, Lvov, I-III, 1852-1856, vol.
III, pag. 137.
78. N. Cvasnin-Samarin, Po povodu Llubefeago Sinodica,. Crania vImperatorscom Obscestve
istorii i drevnostei rossiischib", Moscva, 1487, pag. 213-226.
79. R. VI. Zotov, 0 cernigovsclah adaziah po Llubacomu Sinotlicu 1 o Cernigovscom
cniajatve v lama= vreme, S.-Petersburg, 1892, pa& 156-165.
80. Ibidem, pa& 156-157.
81. Cronies Ipatievsesia, pa& 516.
82. M. Diaconov Ocar.hi obrestvennago i gosudarstvennago strola &Tyne' Rust, editia III,
S.Peterburg. 1910, pas. 160.
83. Cronica Lavrandevsada, pag. 310: Iziaslavu je molviarciu its: Ince, bratie, izmrem sde,
nejeli sorom vamnem na sia".
84. Daschevici, Polo ',add:anis ... pas. 45.
85. Daschevici, Noveifie dondsli... pas. 156.
86. N. Molcianovschi, Ocerc ievestit o Podolscoi zemle do 1434 g, (prelmuscarvenno po
letopiseam), Kievscidia Universitetscbila lzvestiia",1883, pag. 110.
87. P. N. Bathrcov, N. I. Petrov, Podolia, Istoricescoe opisanie, S. Pet. 1891, pas. 20.
88. A. Andriasev, Litopisne Bolohovo I Bolohovsk1 kniazi, Zapiski istoricinoi sectii
vseucrahmcoi Academii Nauc" vol. XXXII (1923), pag. 2-31.
La pirerea autorului s-a asociat d. Damian Bogdan tin a aduce vreun argument In plus: Despre
elementele rondlnad fn limbo ucrainearuL Despre Bolohoveni, Buc., 1940, pag. 8.
89. Cronies Ipatievscala, Polnoe :ohmic Russchih Letopisel, voL II, 1843, S. Petersburg,
pag. 172.
90. Utopia" Russchli. Prodollenle povertei vremennth let, t. II, pas. 147.
91. Op. cit., pag. 150.
92. Op. cit., pa& 154-155.
93. Cronies Lavrentievsada, ed. 3.0897, S.-Petersburg, pag. 321.
94. Letopisaul RusschtI pa& 67.
95. Ibidem, pa& 163.
96. A Clevanov, Letospisnal razscaz sobrtii Masco', Volbsscoi I Galileo' Rugs of sea naciala
do polovInt XIV veca, Moscova, 1871, pa& 418.
97. A. S. Petrupvici, Cto bat bolohovsdi4 eniazig 1877.
98. M. Hrusevschi, Deere istorli Illevscol Zanli of smerti laroslava do dents XVI stoletia,
Kiev, 1891, pas. 451.
99. A. Boldur, op. dl., pag. 122.
100. N.F. Sunnov, op. cit., pas. 31-32.
101. I. Saranevici, op. cit., pag. 99-100.
102. V.B. Antonovici, op. cit., pag, 124. Autorul se bazeaa pe cronies lituaniana Mover.
103. I. Saranevici, op. cit., pag. 120.
104. V.B. Antonovici,op. at., pa& 124-125.
105. Gh. I. Brlitianu, Recherche sur Vicina at Cetarea Alba, Buc. 1935, pag. 122-123.
106. V.B. Antonovici, op. cit., pag. 44-45.
107. !bidets, pa& 125.
108. I. Saranevid, op. cit., pag 140. P.N. Batiuscov-Petrov, op. dt, pag. 30 $i 33. V.B. Antonovici,
op. cit., pag. 126.
109. N. Iorga, Studii 'stories asupra Child fi Cetfifil Albe, pag. 50-52.
110. Acd Zapadnoi Rossi', vol. I, pag. 21, comp. V.B. Antonovid. op. at., pag. 87,128.

60

www.dacoromanica.ro
 111. P.N. aepatschi, Ocrxchi po Istorll Kievscoi zemli, vol. I, Litovschi period, Odessa, 1912,
pag. XXIII-XXIV.
112. M. Bobrzynski, Dzieje Polak' w zarysie, Krakow, 1886, vol. I 51.
113. V.I. Piceta, Litovsco-nascole gosudarstvo, (colectia de articole Russcaia istoria", sub
Ingrijirea profes. Dovnar-Zapolschi, vol. II, Moscova), pag. 357-358.
114. Ibidem, pag. 350. P.N. Batiuscov; N.I. Petrov, op. dt., pag. 34.
115. P.N. Batiuscov; N.I. Petrov, op. cit., pag. 34-35,36.
116. N. Molcianovschi, op. cit., pag. 235.
117. Ibidem, pag. 278-296.
118. Voyages de Guilbert de Lannoy, trad. rus. de F. Brun, Memorlile Societfidi de Istorie si
andchitifti din Odesa, voL III, pag. 443; trad. romaneascA de E. Diaconescu Cfilitori :taint In ladle
romdne, Iasi 1940 (extras), pag. 17.
119. Ibidem, pag. 16.
120. P.N. Batiuscov; N.I. Petrov, op. cit., pag. 39.
121. A. Scalcovschi. Hronologhicescole obozrenie Novorossiiscago aaia, voL I, Odessa, 1836,
Page 262.
122. M.V. Serghievschi, Moldayschie etiudt, Moscova-Leningrad, 1936, pag. 28.
123. S. Herberstein, Reruns Moscovitarum Commentarii, 1549, trad rush de L Anonimov -
Zapischi o Moscovii", 8, pag. 158.
124. Sbornlc Russcago Istoricescago Obstcestva, voL XLI, pag. 149,153.
125. V.E. Siroecicovschi, Puti i usloviia snosenii Moscovei c KrImonma rubeje XVI v, Izvestia
Academii Nauc S.S.S.R.", 19.32, pag. 218. Autorul crede cd Oceacovul a fost construit In 1495, pag. 221.
Istoria Hanilor Crimeii In linii generale la Hammer-Purgstall, Geschichte der Chime der Krim, Wien, 1856.
126. M. KogAlniceanu,Letopisele (N. Costin), vol. II, pag. 68.
127. N. Iorp,Studil istorice asupra Chilid Il Cetifii Albe, Bucuresti, 1899, pag. 116.
128. Ibidem, pag. 204, si Iorga, Acte # Fragmente, 1111,1897, pag. 32-34.
129. N. Iorga, Istoria romfinilor prin allfitori, vol. I, pag. 103 si 118.
130. M. Kromer, De origin et rebus gals polonorum, pag. 279; 0. G6rka, ocupindu -se de
problems Mgru Negre In politica poloned medievala, nu crede ch Jagello ar fi avut intentia de a crea un
debuseu la Marea NeagrA. Mai degrabli aceastA idee o nutrea Witold, Zagadnienie Czarnomorskie w
polytice polskiego Sredniowleczo,1,1359-1450, Warszawa, 1933. Extras din Przeglad Historyczny", X,
pag. 37.
131. L Saranevici, op. dt., pag. 356.
132. Ibidem, pag. 395.
133. P. N. Batiuscov, op. dt., pag. 44.
134. N. Molcianovsshi, op. dt., pag. 378-370.
135. P. N. Batiuscov, op. dt., pag. 47.
136. I. Ursu, Rdatiile Moldovei cu Polonia ptna la moartea lui Stefan cel Mare, Piatra-Neamt,
1900, pag. 133 s.u.
137. P. N. Batiuscov; Petrov, op. cit., pag. 51-52.
138. P. N. Batiuscov; Petrov, op. dt., pag. 51-52,83.
139. Tomaschek, Die Goten in Taurien,1881, pag. 54.
140. Fontes Hist. Ucr. Rus., VIII, no. 6, pag. 8, apud L Nistor, Vechimea asearilor romanesti
dincolo de Nistru, Buc., 1939, p. 7.
141. V. B. Antonovici. Izsledovanie o gorodah iugo-aradnago cram (Monografii...) Kiev, 1885, p..
183.
142. M. V. Serghievschii, op. dt., p. 43 si 44.
143. Ibidem.
144. Iablonowscki, Polska XVI wicks pod wzgledem geograjl cznostatystycznym t. IX-XL
Zienle Ruskie, Ucraina. Din seria Zrodla dziejowe, t. XX-XXII Warszava, 1894-1897, spud.
Serghievschi, op. dt., p. 41.
145. A. Sava, Documente moldovenesti privitoare la romfinii de pate Nistru (1574-1829), rev.
Moldova noul", 1941, N. 1-3, p. 59-86.
146. Ibidem.
147. S. Soloviev, op. cit., cartea II. vol. VI, p. 368-369; M. Hrusevschi, Ilustrovana Istoria
Ucraini. Kiev. 1919, pag. 187-188 (si un desen a lui Podcoava). M. Kogilniceanu, Letopisete II, p.
467-470; A. D. Xenopol, Istoria Romfinilor, vol. V, pag. 236.

61

www.dacoromanica.ro
 148. Grigore Ureche, In Let. I, p. 236.
149. N. lorga, Studil it documente, voL V, pag. 391.
150. C. Stoide, Un episod din domnia lui Gh. Duca, Arhiva", Iasi 1934, Hindi, dupi un timp
oarecare, s-a tutors In Moldova. A. Sava, Doeumente cu privire la *gal si linutul Lapwing, Buc. 1937,
p. 80-86.
151. P. N. Batiucsov; N. I. Petrov, op. dt, pag. 95.
152. Emil Picot, Notice bibliographique sur le P otopope Mihail Strelbickif, graveur et
imprimeur b Jassy, k Mogilev de Podolie et k Dubossar, Paris, 1905; V. D. Kocerghin, Nabroschl po
Istorli g. Dubosar it prilejasciago Podnestrovia, Odessa, 1911, p. 83.
De la N. large porneste afirmatia c8 numele orasultd Dublisad derivi de la dubase - luntre
mare" - care mijloceau trecerea peste Nistru In Moldova; v. N. Iorga, Istoria industriilor la roman!, p.
102, de asemenk Legitarile romfinilor cu rusii apuseni", An. Ac. Rom., Mem. Sect. Ist., tom. XXXVIII,
1916, p. 749. Cred ch e de preferat explicatia, pe care ne-o di Cocerghin, op. dt., pag. 1-11. in izvoarele
istorice se intflnesc diferite denumiri ale acestui drip Tembosari, Tembosari, Tombosar, Dombosar,
Dombazar, Dubasary, Dobresari etc. La baza dentunirii stau cloud cuvinte: Tube" (sau dube), deal,
Iniltime fi sar", galben. Combinkid, ar iesi dealul galben". tntr-adeviir, In apropiere pe drumul spiv
'Ilraspol este un deal, scum arat fi acoperit cu vii.
153. P. N. Batiuscov, op. cit., pag. 121.
154. N. Costomorov, Bogdan Hmelni ad, vol. III, pag. 153 s.u.
155. Mitrop Macarie, Istoria russcoi Sercvi, voL IX.
156. I. Camanian, C. voprosu o cazacestve do Bogdan Rivelniscago, atenia v istaricescom
obsestve Nestora letopisla, vol. VIII, 1894, Kiev, p. 111.
157. A. S. Petrusevici, Svodnaia gallIco-russcaia letopis s. 1600 po 1700 god, Lvov, 1874, p.
583; S. Soloviev, op. cit., vol. XI, p. 177 -178.
158. V. Modzalevschi, Molorossfischti rodosIvnic, Kiev, vol. I. 1908, pag. 404-405.
159. P. N. Batiuscov; N. I. Petrov, op. dt., p. 140.
160. Letopisefe, vol. II, (Nic. Costin), p. 22, 215 s.u.; Ion Neculce; vol. III, p. 20. N. Mustea; N.
Costomarov, Istoriceschila monografii I izskdovaniia, Ruina, vol. XV, S. Petersb. 1905, p. 329-330.
161. N. A. de Salvanay, Histoire du roi Jean Sobiescki et du royaume de Pologne, vol. III, Paris,
1876, p. 324-325: P. N. Batiuscov; N. I. Petrov, op. dt., p. 145.
162. N. a. Salvandy, op. cit., p. 413-414.
163. P. N. Batiuscov; N. I. Petrov, op. cit., pag. 147.
164. Ibidem, p. 152-153.
165. I. L Nistor, op. dt., p. 11.
166. P. N. Batiuscov; N. I. Petrov, op. cit., p. 155.
167. V. Modzalevschi, /oc. cit.
168. Arhiv. Jugo-Zapatbs t Rossi, ciast III, t. II, p. 694 179 p.u. Vezi. si M. Andrusiac, Mazepa I
provoberejja, Lvov, 1938, p. 74-75.
169. P. N. Batuscov, N. I. Petrov, op. cit., p. 156.
170. N. F. Sumatov, op. cit., p. 32.
171. Waclaw Sobieski, Histoire de Pologne, Paris, 1934, pag. 248 251.
172. P. N. Batiuscov; N. I. Petrov, op. dt p.177.
173. Arhiv Jugo- Zapadnol Rossi!, ciast III, t. III, Kiev, 1876; documente despre haidamaci.
174. P. N. Batiuscov; N. I. Petrov, op. cit., p. 178.
175. M. Hrusevschi, Illiustrirovannaia istoria Ucraint, S. Petersb., 1913, p. 292.
176. P. N. Batiuscov; N- I- Petrov, op. cit., p. 179.
177. Arhiv Jugo-Zapadnoi Rosati, ciast III, vol III, p. 81-82.
178. P. N. Batiuscov; N. I. Petrov, op. cit., p. 192.
179. Ibidem, anexe, p. 68.
180. A. T. Lebedintev, Hanscaia Ucraina. Zapischi Imperatorscago Odesscago Obstestva
istorii i drevnostei", Odessa, vol. XXX; 1913, p. 8; N. large, Starlit li documente, vol. IX, p. 33.
181. M. V. Serghievschi, op. cit p. 33.
182. C. C. Giurescu, Populatia moldoveneasal de la gura Niprulul ;I a Baguio' in veacurile
XVII si XVIII, Craiova (extras), 1942, p. 4-5.
183. Voltaire, Histoire de Charles xn, p. 178.
184. C. C. Giurescu, op. dt., pag. 5-6.

62

www.dacoromanica.ro
 185. L Nistor, Aspeae geopolitice fl culturale din Transnistria, Buc. 1942, anexa; A. Boldur, Cu
privire la Istoria 7'ransnistrid, p. 4-5.
186. Ep. Melchisedec, Cronica Hugilor, p. 312. De asemenea: I. FrAtiman, Bpi:cop& Proilaviel;
Arh. Veniamin Pocitan, Istoria mitropolid Proilaviei fi a yacht' episcopli a Hotinului, Buc. 1936, p.
28-31; Episcopul Daniil dela jum. sec. al XVII-lea se intitula mitropolit al Proilaviei, Tomarovei,
Hotinului, al tArmurilor Dunirii si Nistrului si at Ucrainei Hanului".
187. N. Iorga, Romlinil de pate Nistru, Iasi, 1918, p. 40; N. Iorga Istoria Romdnilor prin
coldtord, voL II, Buc. 1918, p. 168.
188. Letopisefe, t. II, pag. 412.
189. Polnoe Sobranie Zaconov Rossliscol Imperil, (t. XI), 3 noiemvrie 1740, No 8285.
190. M. V. Serghievschi, op. dt., p. 36.
191. E. Hurmuzaki, Documente, vol. XDC, 1, p. 169,191, gi I. Nistor, op. dt., p. 14-15
192. P. Miliucov. Ocerchi lz istorii russcoi culturf, dust I, S. Petersb., 1909, p. 54-67; Saloviev,
op. dt.,vol.1, p. 380-381,733-739,802,803,1076 s.a.; D. Bagalei, Colonlialia Novorossiiscago era& 1
per,* faghl ego po pad culturf. Kievscaia Starina", 1889, No 5,6 si 7; D. Bagale4 Ocerchi po istorii
colonize:fit 1 bits stepnoi ocraint Moscovscago qousudarsdva, Moscva 1877. Materialt dlla istorii
coloniza#1, Harcov, 1886-1890 si Istoria Slobodscoi Ucraint 1918; A. Scalcovschi, op. rat., In anexa la
Omni volum gramota ImpArAtesei, dad generalului Horvat to ziva de 11 ian. 1752.
193. D. P. Miller, Zaselenle Novorissliscago croia i Potemkin, Harcov 1895, p. 44-45.
194. A. A. Scalcovschii, Rontanschia doblad (o bropr), ostilli mmilnilor), Odessa, 1897, p. 10.
195. Zapischl Intperiaoscago Odesscago Obfatva 'stall 1 drevnostel, vol. II, p. 770, vol. IX, p. 319 s.u.
196. N. Iorga, Acta fi fragmente, Buc., 1896, vol II, p. 339-341.
197. P. Miliucov, op. dt, p. 64-65.
198. Harts e IntocmitA pe bad de cercetAri ale istoricilor ucrainieni, deci nu Incape Indoialli cl
vreo tending oarecare lipseste cu desaVirsire. Cu aceasti hard) se aseaminii si harts Ini Filotovici,
publicati In 1911 (reprodus) In ziarul Universur No. 201 din 28 iunie 1941). Mici deosebiri provin din
cauza schimbArilor survenite Intr-un interval de citeva decenii, care despart ambele cercetAri.
199. A. Marchevici, Gored Cacibel ill Gadfibe4 Odessa, 1894, pag. 40.
200. A. Scalcovschii, Admiral de-Ribaz f zavoevanie Hadjibela, Odessa, 1889, p. 12-13.
201. Odessa. 1794-1894. (Publicatia Municipiului cu ocazia centenarului). Odessa, 1895,
introducere si p. 788-789: Bumagi Langerona i Rifel,. roma! henisterstva Narodnogo Prosvefcenda",
1885, Nr. 3, p. 76-77,1886, Nr. 5, p. 5 f. u. ; A. Scaleovschi, Payee 30 lade g. Odessf, Odesa, 1889; F.
Brun, Sudiba matndsti zanimaernoi Odessa, Cernomorie", ciast I, Odessa, 1879. C. Smolianinov,
Istoria goroda Odessf, Odessa, 1853; A. Marchevici, op. dt.; Crusaz-Cretet, Le Due de Richelieu en
Russia et en Fiance, Paris, 1897.
202. A. Scalcovschi, Hronologocescoe Obozrenie Navorossiiscago craia, voL I, pag. 227 si 241.13
baste probabil ca acesti Kiriacov au fost romanii Kiriakl De studiat: Ix bumag M. M. Chiriacova,
Odessa, 1915.
203. Ibidem, p. 247.
204. V. A. Iacovlev, op. dt., p. 33.
205. Ibidem, p.19.
206. S. Tatiscev, Vneineala politicd imp. Nicola& I, S. Petersburg,1897, pag. 233-234.
207. A. Boldur, Istoria Basarabiei, vol III, v. si biografia lui In Russchii biograficeschii slovari"
sub Ingrifirea lui A. A. Polovtev, S. Petersburg, 1909, p. 602-606.
208. A. Sturdza, Zapisnala cnif ca putqatvennica prods, volt, noiembrie 1846, extras din
Moscviteonin", 1847, nr. 1, p. 4.
209. E cunoscutA lucrarea lui Opisanie &synth medalli Olvil ill Olviopolla ", Moscova, 1828.
210. Gh. Bezviconi, Cavalerul Costache Stamati fi contemporand so', Iasi, 1942.
211. Pan Halippa, Moldovend din Odaa. Conferintli rostitii la Cecul cultural romanesc din
Odesa", In ziva de 14 iunie 1942. Rev. Vials Basarabiel". 1942, N. 7, pag. 7-8.
212. Gh. Bezviconii, Printul Constantin Monai, Iasi, 1942.
213. Pan Halippa, op. dt, p. 9.
214. N. Popovschi, Mifcarea de la Balla, Chisiniu, 1925 si Istoria bisericii din Basarabia,
Chisinitu, 1931, pag. 441-456 gi 465-468. Vezi. si A. Boldur, Contributil la stadia' istoriei Romdnilor,
vol. III. Sub. dominatiunea ruseascl (1812-1918), Chisiniu, 1940, p. 194 -195.
215. 0. Ghibu, Defteptarea moldovenilor de paste Nistru, ChisinAu, 1918, pag. 73-74.

63

www.dacoromanica.ro
 216. N. P. Smochina, Republica moldoveneasca a Sovietelor, p. 14. (Seria Cunaginte
folositoare").
217. M. V. Serghievski, Moldova. Materiale stadstice, Belts, 1928, spud Ion I. Nistor, op. dt.,
p. 3-4.
218. I. L Nistor, op. cit., p. 4. LegAtura bisericeascA Intre Basarabia qi Trasnistria a continuat pinb
la 1837. In acest an s-a Infiintat o arhiepiscopie a Odesei si Hersonului. Teritoriul populat de moldoveni,
a intrat sub ascultarea acestei arhiepiscopii.
219. Austria promitea RomAniei In 1914 In schimbul ajutorulut armat. toatA Basarabia cu
Odesa". Documents diplomatique secrets ruses, 1914-1917, D'apres les archives du Ministers des
Affaires Etrongires d Petrograd, Paris, 1928, p. 178.
220. Calculul numArului populatiei la N. P. Smochini, Les Moldaves de Ramie Sovietique,
Rev. Moldova Noul",1935, nr. 1 p.72 f. U. si L, Nistor, Romtbdi transnistrieni, Codrul Cosminului",1925.
221. V. Dembo, Sovietscala moldaviia i problems Bessarabii, Moscova 1295, p. 11.
222. Informatii In revista Transnistria" de sub directia d-lui L Zaftur, Oluj, 1935; V. Kubikovici,
Atlas Ucrain" I munejnfh craiv, Lvov, 1937.

[1] Falsificarea adevArului istoric Intreprinsa de istorici nisi avea un evident scop politic,
devenind de In Inceputuri o practicA propagandisti. Aceste mistificAri au fostpreluate la amplificate de
catre istoricii sovietici de la Moscova, dar In special de rusofonii de In Chisinau. Pentru a ne forma o
imagine asupra monstruozitAtii falsificArilor, ca fi despre tragedia acelor generatii de romAni crescuti In
;collie basarabene stag/1*e de imperial minciunii impus prin manuale scolare fi pretinse tratate
stiintifice reproducem &eve pasaje din tratatul fals academic Istoria R.S.S. Moldoveneg, editat de
Academia de Ohne a R.S.S. Moldovenesti, la ChisinAu, In anul 1967, vol. I, p. 69: In istoria Europei
Centrale al a Europei de sud-est, secolele X -XI se caracterizeazi prim formarea definitivi a diferitelor
popoare fi crearea de state feudale timnpurii. Asa, bunAoarl, la nord fi nord-vest de Carpati s-au format
In aceastA perioada statele moray, polonez si ungar, iar la sud de Carpati a stirs culmea puterii si
Infloridi sale taratul bulgar. Soarta istorici a populatiei din tinutul dintre DunAre si Carpati a fost de al*
-
nature, IncAt In secolele X XI, aid nu se formeazil premise pentru crearea de state independente. In
perioada expansiunii tarului bulgar si regatului ungur In components acestora au intrat teritoriile
populate de valahi fi alti locuitori ai tinutului dintre DunAre qi Carpati. [...] p. 73. ,,Tinutul dintre Nistru
si DunAre prezenta un mare interes pentru statul rus vechi a chili putere se extindea uneori pInli la
Mares de Jos. [...] p. 83; Pecenegii an apArut In stepele din bazinul de nord al Mitt Negro In secolul
XI. DupA ce populatia slave de pe teritoriul dintre Prut qi Nistru a fost nimidtA si alungatl, triburile
narmade ale pecenegilor gi polovitilor (cumanilor) au nlvalit pe teritoriul dintre DunAre si Carpati,
supunInd ti acest teritoriu unei devastAri grozave ". Pentru bibliografia acestor subiecte vein N.
Stoicescu, I. Hurdubetiu, Continuitatea deco-romanilor ht istoriograila =gall P stdini, Bucuregi,
1984; Gh. BrAtianu, Origins et formation de I'unite roumaine, Bucarest, 1943; Victor Spinel, Moldova
In secolele XI - XIV, Bucuresti, 1982, lucrare remarcabila care prezinti si o bibliografie substantiall.
[2] Ipoteza lui A. V: Boldur, expusA in acest studiu qi rebel In allele [etc A. V. Boldur, The
Enigma of the Ulichy -Tivertsy People, in Balkan Studies", XI, nr. 1/1968, p. 55 si urm.) conform
cAreia tivertii au fost considgrati o ramuri descendentA din traci, iar numele for ar fi fost oderivare din
denumirea rfului sau cetAtii Tyras, este greu de demonstrat stiintific si, In consecintil, este dificil de lust
In consideratie.
[3] Olgerd, a domnit btre mil 1345 -1377. A bteprins mai multe campanii Impotriva Moscovei,
In ant 1368, 1370, 1372, Incheiate toate prin esecuri. Dupil victoria obtinuti Impotriva tAtarilor, In
bfitAlia de la Apele albastre din anal 1363, 11i extinde autoritatea asupra unor regiuni din bazinele
Niprului qi Nistrului, ajungind pint la Marea Neagra.
[4] Desi Inhint de Mari In batalia de la Worskla din 12 august 1399, Witold, care a domnit Intre
anii 1392 -1430, a reusit sA ocupe partea de sud a Podoliei, extinzindu-si stapinirea efectivA pint la
Mares Neagra.
[5] Uniunea de la Krewo, IncheiatA la 14 august 1385, a crest premizele infiltrsrii catolicismului
In Lituania, numai duet co principele Wladislw se cAsAtoreste cu Jadwiga resins Poloniei si adoptA
crestinismul catolic In mastic 1386, devenind astfel rege al Poloniei sub numele de Wladislaw II Jagello
(1386 - 1434).
[6] In anul 1392 se bcheie tratatul de In Ostrow prin care Witolod este recunoscut de Wladislaw
II Jogello ca mare cneaz al Lituaniei, dar sub suzeranitate polonA.

64

www.dacoromanica.ro
 [7] Uniunea de la Lublin, Incheiata la 1 iulie 1569, precizeazA alipirea la Polonia a Lituaniei care-
si pistreazii, totusi, vechile sale structuri administrative, fiscale, juridice si militare, creindu -se totodatA
Reczpospolita Polska cu un monarh unic, dietA si monedA comune.
[8] Gedymin a domnit Intre anii 1316 1341, Intinendu-si autoritatea asupra Minskului, Vollniei
si altar cnezate si a fondat oragul Vilna. Taste aceste succese I-au IndreptAtit skit is titlul de rage al
lituanienilor si al rusilor".
[9] Teoria potrivit cAreia Mihail StrilbitIci a Infiintat o tipografie romaneasca la MovilAu, pe care
a mutat-o apoi la DubAsari, este gresitA. Din plicate aceastA ipotezA a fost preluatA de dive toti istoricii
care au saris despre istoria romAnilor transnistrienii, exceptie fAcind savantul Nicolae Iorp. Preluarea s-
a Scut fArA disceminfint din articolul Protopopul Mihail Strilbitchi publicat de D. Dan In revista
Candela", In anul 1912. Si pentru a marl confuzia , D. Munteanu RAmnic sugine paste ani aceeasi
ipotezA In articolul Cea dindi tipografie romineasci paste Nistru, publicat In revista Transnistria", I,
nr. 2/1941. Gel care a atras atentia asupra lui Mihail Strilbitchi pentru prima datA, deschiztnd un nou
drum cercetfirii a fost, ca-n atitea alte situgii, N. Iorga: rusii roused atunci (In anul 1789 n. ed.) ca
tiitor pe locul eparhiei Moldo-Vlahiei pe un arhiereu de-at tor, din Ecaterinoslov, Ambrozie [...] si
pentru cA aceasta nu cunostea de locimprejurArile, i se adAugi ca informator si dilAuz spionul Strilbitchi,
care putea sA poarte scum titlul mire; de protopop al Moldovei, TArii RomAnesti si Basarabiei" (Istoria
&midi romlinesti, 1925, voL II, P. 186).
Mihail Strilbtchi a fog instruit si trimis de rug, sub acoperirea de tipograf, In Moldova Inaintea
anului 1789, probabil In ultimii ani de vigil ai mitropolitului Gavriil Callimachi care si-a dat obstescul
sfirsit la 20 februarie 1786. In aceastA perioada spionul rus a putut 514 cunoascA pe viitorul mitropolit
Leon Gheuca. Altfel, greu s-ar putea wiles faptul cA Leon Gheuca, de la InAltimea functiei sale de
mitropolit, si-a Incredintat corespondents secretA purtati cu mail unui necunoscut pripiisit In Moldova
si venit din largul pustietAtii vecine. Prin numirea mitropolitului Ambrozie supus tor, datoritA mortis lui
Leon Ghenca din anul 1789, rusii, Indlcind si batjocorind once canon al bisericii ortodoxe, au obtinut
controlul absolut asupra celei mai importante institutii a tarii si implicit asupra tipografiei mitropolitane
care reprezenta In acea epocA cal mai puternic instrument al propagandei ce putea fi folosit In procesul
incipient de rusificare. Totusi, ocupantii Moldovei au venit pregAtiti si pentru a se confrunta cu situatii
mai dificile, dnd n-ar fi avut de exemplu controlul asupra Mitropoliei, fapt pentru care au adus cu ei o
tipografie romAneascA proprie. AceastA oficini i-a fost Incredintatl, nimAnui altul, dedt lui Mihail
Strilbitchi. Infra anii 1789 1792, la Iasi, au functionat douA tipografii:11pografia Mitropoliei Moldovei
si tipografia lui Mihail Strilbitchi. Paralel cu cArtile publicate de Mitropolia Moldovei, Mihail Strilbitchi
a tipirit Intru hist* a sa tipografie, In Iasi" urmAtoarele cArti: 1. Dialoguri casmice magi ,s1
moldovenctl, 1789, (Bibliografia veche romineasca, vol. II, p. 328); 2. In starts adunare a numerator,
1789, In romineste si ruseste Mtn' folosul celor ce vor InvAta limbs ruseascii si moldoveneascA";
(Ibldem, p. 327; 3). 3. Alolirveni4 slavoneste, 1789, ( Ibldem, p. 329), p. 231. Psaltir4 romaneste, 1790
(Ibldem, p. 338); 4. Cercetarea crertinismului, ruseste, 1790, (Ibldem, p. 339); 5. Catavasier,
romaneste, 1792, (Ibldem, P. 345); 6. Ceaslov, romAneste, 1792, ( Ibldem, p. 345). Simpla cercetare a
acestui program editorial ne demonstreazA dar faptul cA activitatea tipograficA a lui Mihail Strilbitchi nu
era una particularA care ar fi putut rezista din propriul profit. Cu sigurantii, la area perioadA in Iasi, nu
existau adtea cumpArfitori dornici de-a Inviita ruseste, astfel tacit si facti rentabilA tipografia lui Mihail
Strilbitchi. Situatia aceasta ne este relevatA de faptul cA Mihail Strilbitchi, pentru a mai recupera din
cheltuielile fAcute, a fost obligat sA tipireascA In limba romAnA uncle lucrAri de cult ce puteau fi
cumpArate de biserici: Psaltirea, Catavasier, Ceaslov. Este, deci, evident al Mihail Strilbitchi primes
bani de la guvernul moscovit, pentru a tipAri la Iasi lucrAri ce serveau interesul ocupantului rus, asa cum
de altfel a primit si tipografia pentru a servi propagandei muscalesti In noul teritoriu ocupat. PInA la
ocuparea Moldovei de cAtre rug, In anul 1789, In Iasi exists o singurA tipografie; TIpografia Mitropoliei.
In mod ciudat printr-o coincidentA delocIndmplAtoare, data cu venires ocupantului, In acelasi an, 1789,
la Iasi apare o nouA tipografie, In conditiile in care preturile unei astfel de instalgii depaseau veniturile
tuturor locuitorilor, cu exceptia dtorva marl mosieri si an era cazul lui Mihail Strilbitchi, un talentat
tipograf, dar cu venituri sArliclicioase. Starea materiala modestA a lui Mihail Strilbitchi si faptul al el
singur nu ar fi putut cumpAra o tipografie, ne slut demonstrate !impede ln perioada care a urmat imediat
ocupatiei ruse. Se stie ci Intre anii 1806 1812, rusii au reocupat Moldova, awn.) extrem de siguri pe ei
ci vor anexa imperiului, In sfirsit, acest teritoriu romanesc, atitudine dovediti si prin faptul ci n-au mai
simtit nevoia si finanteze o propagandA zgornotoasa si o tipografie romaneasdL Cu aceastA ocazie,
ravine In Moldova, unde vs liana de altfel pInA la sfirsitul vigil, si Mihail Strilbitchi. Numai ci mimic
proprietar de tipografie ", de data aceasta, nu mai tipAreste nici o carte intro Insusi a sa tipografie", ail

65

www.dacoromanica.ro
 vedem retras In nudeul spionajului rusesc de la Minastirea Neamt, unde lucreadi ca tipograf, Impretm II
cu fiul du Policarp, In tipografia mInistirii Naomi.
1 0 datA cu plecarea ru5ilor din Moldova, In 1792, tipografia Mitropoliei Isi reia activitatea
traditionala, iar Mihail Strilbitchi este obligat di pArliseascii tars, lutndu-si cu sine $i tipografia, cedatit lui
4 de guvemul moscovit. Pentru tnceput s-a instalat la Dublisari, uncle a tipirit to anul 1794, doul clink
Bucvar slavonesc $i Ceaslov In limbs romilna. De aid s-a mutat la Movilau care se aflA dupii cum spun
1 Strilbitchi Nintre hotarul Rusiei li Moldovei ", unde s-a ingrijit de aparitia In anul 1796, a altor clod
lucrAri: htorlia a Alexandndut eel Mare, si Psaldrea. De remarcat cA aceste doul lucrAri, a diror foaie
de titlu consemneadi Nistrul ca hotar Intro Moldova tii Rusia, nu au fost folosite de istoricii romAni, deli
mArturia apartine unui spion ms ce poseda destula 5tiint8 de carte. Din acest al doilea program editorial
I at lui Mihail Stilbitchi, observiim In mod indubitabil di banil rusesti acordati tipografului-spion erau pe
terminate si se pare di nu a mai primit altii. Suatinem acest lucre deoarece II vedem pa Mihail Strilbitchi,
I aflat In mijlocul unei societiti totalmente romfineasdi, di dupii tipArirea unui Bucvar slovanesc, carte
total nevandabilA la romAni, pentm a nu da faliment este obligat de medial rominesc In care trilia sA
tipAreascA trei cArli in limbs romanA, tipArituri care Intr- adevAr se puteau vinde: Ceaslov, 'stadia a
Alexandrului cd Mare si Psaltirea. Astfel, Mihail Strilbitchi putea s8-5i asigure traiul zilnic pInA rind prin
1 mils for stlipinii muscoviti151 vor aminti de el.
z In consechld, tipografia cu liters chinlice ce putea lipid atit card romlinesti cft fi rusesti ci care
1 a fost dad temporar In folosinfi spionului rus Mihail Strilbitchi, a devanit o tipografie rcvnineascil
datoriti populatiei rominefti In mijlocul efreia a lbnctionat, romanitate ce locuiefte de milenii pe
plimIntul brizdat de apele Bugului, Nistrului si Prutului id, In nisi un caz, nu a fost o dpografie
romfineasd datoratE vointei tipografului rus Mihail Strilbitchi sau bunivointei ocupandlor ruff.
[10] La 8 ianuarie 1654 Rada din Pereiaslav a prodamat unirea Ucrainei cu Rusia, dupA cc In
anal precedent, 1653, Zemski Sobor din Moscova aprobase aceeasi unire.
[11] inceptnd cu anul mortii regelui polon August al-II-lea, 1733, izbucnegte riizboiul de
succesiune la tronul Poloniei, conflict urmArit cu atentie 5i de uncle thri europene. Astfel, Prato sprijinA
pe Stanislaw Leszczyusld, In timp ce Rusia si Austria a acordat sprijinul for lui August de Saxonia. A
invins partida ce-I sustinea pe Stanislaw Leszczynski, dar acesta alxlicli saliva ani mai aniu, la 26 ianuarie
1736, ca urmare a tratatului de la Viena din 5 octombrie 1735, prin care se consfmtea victoria politicii
ruso-habsburgice in Polonia. A fost Incoronat ca rep al Poloniei, sub numele de August al III-lea,
favoritul Rusiei 5i Austriei. In timpul domniei sale s-a desfAsumt o luptA indelimptA intre partidul
condus de I. Potocki, care urmarea introducerea unei constitutii aristocratice 5i partidul familiei
Czartoryski, care se pronunta pentru consolidarea autoritAlii regale, propunind abolirea lui liberum
veto.

4.
4111111114911.11;
30 ltimai ihRi Ali 1 ari.U.Rag8v

66

www.dacoromanica.ro
 ION L NISTOR

ROMANII TRANSNISTRIENI
.L A eziirile romanesti In regiunile transnistrlene

Birlganul 1 Bugeagul gasesc dincolo de Nistru o continuare fireasca In

stepele Oceacovului, care se /Mind ping la Bug i de acolo, departe, p/na la
pragurile Niprului. Cuciurganul, Cuialnicul i Tiligul brazdeaza stepa prin vane lor,
mIn/nd Incet apele spre limanurile sau ghiolurile sarate, sapate ad/nc In paturile
ceornoziomului, bogate In namol datator de sanatate. Monotonia stepei
transbugiene este Intrerupti de murmurul tainic al Ingului i Inguletului, dintre care
unul se varsa In Bug, iar celalalt In Nipru mai sus de Chersonl.
Parnile bogate ale stepei hrlineau In vechime cirezi de camile gi dromaderi
precum i nenumarate turme de cai salbatici i de of tatareti. Astazi Imbelpgarea
finetelor i a parnilor ofera hrana cuvenita cirezilor de vite i turmelor de of i
capre, care I i gasesc refugiul din cauza aritei soarelui In colinele Impidurite i In
luncile rficoroase arzate de-a lungul vailor i iazurilor.
Yn stipinirea acestor vaste dmpii se Imparteau In vechime tatarii i polonii.
.Hotarul Podolia' IlIvane gi mai apoi poloneze se cobora p/na la apa Iagorlcului,
care cade In Nistru In fats Orheiului, i ping la C,odIma, care se Impreuna cu Bugul
la Olviopol. De la aceasta line In jos se intindea, Intre Nistru i Bug pina la mare,
Oland Oceacovulal sau Ueraina Hanalai, numita a a spre deosebire de Ucraina
cazacilor zaporojeni, care se latea dincolo de Bug pIna la Nipru i Don.
Cu bogatia paunelor sale gi cu farmecul sau particular, stepa transnistriana
este strins legata de sufletul nostru, prin faptul ca In cuprinsul ei nemarginit
salariesc de veacuri frati buni de-ai notri: romanii transnistrieni. De-a lungul
vailor i la umbra crIngurilor se gasesc descalecate, din vechime, sate ronianeti,
discrete, Ingrijite ci vesele, curate ca In inima Moldovei2.
Era In anul 1703, rind o comisie turco-polona se Intrunise la Iagorlic pe
Nistru, pentru a face o noun delimitare a fruntariilor polono-tatare, ceruta de
dispozitiile tratatului de pace de la Carlowitz. Cu acest prilej se intImpla ca
Imputernicitul regelui polon August II-lea, sa sustina sus i tare ca Intre poloni i
roman fasaft Dumnezea a r 11 afezat Nistru ca hotar"3. Afirmatia delegatului

67

www.dacoromanica.ro
polon este deplin adevarata, flindca de fapt, de la primele Inceputuri ale vietii
romanesti de stat in partile acelea, pins la rapirea Basarabiei din 1812, Nistru
formase hotarul politic /litre Moldova si Polonia.
Altfel Insi se prezinta chestiunea din punct de vedere etnograflc. Aruncind o
simple privire asupra hartii etnografice a lui Florinski, vedem ca regiunile
transnistriene sint des presarate cu &lead romanesti4. fndeosebi malul sting al
Nistrului de la MovilAu la vale /Ana la Ovidiopol in fata Cetatii-Albe, este cuprins
de asezari moldovenesti, care prin Ins* numele for arati originea romaneasca a
descalecatorilor. Romani traiesc In: Movilau, lampol, 114cov, Dubasari,
Chetroasa (Pietroasa), Ocnfia, TYganauca, &franca, Botopsni, Doi-Banl,
Mahala, Tiraspo4 Lunga, Copt/a, Telu, Cornifa, Millie ti, Cristefti, 7Trnauca,
-

Samba, Gil winos, Caragaci, Slobozia, Gradinlia, lasca, Moldovanca,

GrIgoriopol, Scurta . a.'.
in fata acestei constatari, Nistrul nu mai poate fi privit, i din punct de vedere
etnografic, ca fluviu de hotar. Dimpotriva, avind In vedere populatia romaneasca
care haliduieste de veacuri pe ambele maluri ale acestui impozant fluviu, Nistrul
poate fi considerat drept du romanesc. .

Dar asezarile romanesti nu se insira numai de-a lungul Nistrului, ci ele ating
Bugul qi, trecInd peste acest fluviu, ajung pia la 774 la Lisaveta (Elisabetgrad).
Asezarile romanesti dintre Nistru 0 Bug se grupeaza In jurul orasului Balta, actuala
capitall a Republicii Moldovenesti, si se insiril In doul directii si anume: Balta-
Iampol $i Balta-Thaspol. Asezarile romanesti din pArtile acestea poarta nume ca:
Florea, Coasts, Comorata, Finzarl, Pasat, MoFneagu4 Lapussna, Cucul, Jugastru,
Bursucul, Carlo:, Perifori, Ananiev q. a.
Un alt grup de asezari romanesti se gaseste de-a lungul Bugului. Pe malul
drept aseztirile romanesti sint foarte reduse. De origins romaneasca sint doar satele
Cantacuzlnovca Ili Catargiu. Malul sting al Bugului Insa este locuit in mare parte
de roman. Centre romanesti in aceste regiune se gasesc la: Novo-Crasnoe,
Stefanovca, Constantinovca, Vosnesens4 Arnautovca, Novala- Odessa, .Ferbani,
Novo-Petrovscoe fi Viteazevca.
Un alt grup de state romanesti duce de la Olviopol la Elisabetgrad cu centre
la: SiniukIn-Broil, Olfanca, Dobrianca, Glodofig, Nova-Ucrainscala, Thca Fi
Gruscafa. La nord-est de finis aceasta se mai gasesc asezari romanesti la:
Novomirgoro4 Scalevoe, Tirgovila, Novoarhangelsc, Ti rnovca fi Sobotanovce.
Satele romanesti ant asezate, In genere, de-a lungul vailor 0 cu preferinta in
panne unde se Intretaiau regiunea paduroasa cu cea a cImpiei. In locurile sterpe,
putin proprii pentru culturi, nu se gasesc sate romanesti. Acolo s-au asezat
coIonistii bulgari, germani si chiar nisi'. Din faptul a gasim pe roman asezati In
regiunile cele mai productive 0 mai propice pentru culture, pare se rezulte ca el
trebuie sa se fi asezat Inaintea tuturor celorlalte neamuri, care, descalecind mai
tirziu In partile acelea, trebuira sa se multumeasca cu locuri mai rele si mai putin
manoase.
Din constatarea aceasta rezulti deci, ca romanii transnistrieni hint cei mai
vechi gospodari din acele indepartate meleaguri. tad sub pagineasca stipinire a
tatarilar nomazi, romanii salasluiau acolo Inaintea tuturor celorlalte neamuri,
lazuind codri 0 hind, use ind mlastini qi infigind plugul In Carina neatinsil.

68

www.dacoromanica.ro
 Fratii nqtri moldoveni stnt deci aceia care, cei 'hitt, au aprins acolo Melia
culturii i civilizatiei, Imprimind acelei regiuni pecetea muncii, priceperii i hamiciei
lor.

IL Date le statistice rusesti privitoare la Romanii Transnistrieni

Oficialitatea ruseasca privea Rusia drept stat national unitar. Numarul ru.gilor
covIma pe cel al celorlalte natiuni din vastul imperiu. De aceea datele statistice
ruseqti pomenesc, mai mult In treacat, celelalte natiuni conlocuitoare i indeosebi
pe roman. Totwi ei gAsesc unele date care ne ajutA a ne face cel putin o idee
generall asupra stArilor etnografice din regiunile locuite i de romani.
Aceste regiuni stat cuprinse In gubernia Chersonului i in pArtile marginage
din guberniile Podolia, Ekaterinoslav qi Taurida. Mai numeroqi ant romAnii In
Cherson; In judetele Tiraspol qi Ananiev numArul romAnilor ajunge p/nA la 30% din
totalul populatiei. Mai putin numerogi hint romAnii In Podolia. In gubemiile
Ekaterinoslav i Taurida agezgrile for ant rare de tot.
La anexarea acestor regiuni la Rusia, numArul populatiei era extrem de redus.
tAtarii, care pinA atunci sAlapiau acolo, se retraserA In Crimea, precum se retraserA
la findul sau 1 din Bugeacul nostru. 0 mArturie din 1792 arata In judetele nou
Inflintate de la Ananiev qi Ovidiopol numai 23.698 de suflete, dintre care 12.436
bArbati qi 11.262 femei 1.
Date le oficiale din 1834 arata:
Yn gubernia Chersonului: 75.000 roman
22 If Ekaterinoslavului: 9.858 PS

in, VI Podo liei: 7.429 ,,

la un loc deci 92.287 de roman, fAra a se indica Insa dacA este vorba de familii sau
de suflete'.
Faimosul Batiukov arata In Podolia In 1888, 22.006 de roman, dintr-o
populatie de 2.470.182 de suflete
Semenov ne dA in 1897 urmAtoarele date ":
in gubernia Chersonului locuitori: 2.737.612 dintre care
roman 5,4%.. 164.257
If Ekaterinoslavului 2.113.674 dintre care
roman 0,4%.. 8.453
11
Taurida ff 1.447.790 dintre care
roman 0,2%.. 2.895

La un loc 175.605

Semenov nu arata numArul romanilor din Podolia, pe care-1 gasim InsA

Insemnat In alt loc cu 26.76412.

69

www.dacoromanica.ro
 Adlugind numarul acesta la cel de 175.605, aratat de Semenov In guoerniile
Cherson, Ekaterinaslav $i Taurida, obtinem pe seama romanilor transnistrieni In
1897 nundrul de 202.369 suflete.
Numarul acesta este Insa evident prea mic, de vreme ce In 1900 statisticele
ruse.iti aratA numai In gubernia Chersonului 271.970 roman, adica 9,2% dintr-o
populatie totall de 2.936.208 suflete 13.
Dad adunAm la acesta sums qi numArul romanilor din celelalte trei gubernii
qi anume:
Podolia cu 26.764
Ecaterinoslav ,, 8.453
Taurida SD 2.895
la un loc deci... 38.112

ob ;inem In anul 1900 pentru romAnii transnistrieni in cele patru gubernii numArul
de 310.082 suflete.
Zamfir Arbore gasete In Cherson 210.146 roman
Podolia 42.841 32

Ekaterinoslav 26.574 99

la un loc deci 279.200 roman"

Stefan Ciobanu observA, qi cu drept cuvint, ca numArul romanilor din Podolia

este. prea mic in raport cu multimea populatiei romanegti ce trAiete acolo. Dupl
socotelile sale numArul romanilor podelieni ar atinge cifra de cel putin 120.000
suflete. in ipoteza aceasta numarul total al romanilor transnistrieni s-ar ridica la
cifra de 403.318 suflete.
Cum Insa in Rusia sporul populatiunii era de obicei 2% pe an, este de
presupus cA de la 1904Ina in prezent numArul romanilor transnistrieni trebuie sA
fi atins si chiar Intrecut cifra de 500.000 suflete. Harea crede ca numarul romanilor
trasnistrieni atinge cifra de 620.000 de suflete".
Dad dacA i socoteala lui Harea pare nitel cam exageritA, nu este mai putin
adevarat ca InsIi statistica oficiall ruseascA arata 300.000 roman In regiunile
transnistriene. Avind In vedere faptul ca statistica ruseascA nu ne era de loc
favorabill, necum pArtinitoare noun, nu poate incApea nici o Indoiall ca cifra
arAtata de oficialitatea ruseascA constitute minimul populatiunii romanesti de la
1900 incoace, obtinem pe seama romanilor transnistrieni o cifra de 400.000 pinA la
500.000 de suflete, care merits toatA aten ;ia noastra.
Este mai mult decit firesc ca un numar a.la de considerabil de roman, sl
trezeascA nu numai interesul nostru national, ci qi qtiintific. Este o datorie a
comtiintei romAnesti sa. se intrebe cine hint ace*ti roman, de unde vin ei, c/nd au
descalecat acolo, care este soarta for in prezent qi care ant aspira ;iile for In viitor.
Iata Intrebarilefla care vom Incerca sA rAspundem In capitolele urmAtoare.

70

www.dacoromanica.ro
 III. Pribegia elementului romanesc In Galitia,
Silesia, Moravia gi Croatia
Leaganul neamului nostru a fost Dacia Traiaill, care cuprindea, precum se
Vie de altfel, Banatul gi Transilvania. De acolo romanii s-au raspindit, In scurgerea
veacurilor, In toate panne, cuprinend, pe calea unei colonizArii continue si lente,
tot pamIntul pe care-1 stAp/nesc astazi. Raspindirea aceasta are multA asemlnare cu
vechile datini gi obiceiuri ale protoparintilor nogtri din Italia. La latinii de acolo era
obiceiul ca In fiecare primavara O. se adune norodul gi sfi cerceteze daca pamIntul
obgtei era destul de larg gi incApAtor pentru hrana tuturor. DacA norodul gasea ca
pAmintul era prea strlmt si nendestulAtor pentru top, atunci obgtea sateascA hotara
ca un anumit numAr de consAteni sA pAraseasca obgtea gi sA Intemeieze alta noua.
Toti cei asupra carora cAdeau sortfi, pAraseau satul gi Injghebau o obgte noua pe un
loc mai larg gi mai IncApAtor. De obicei veneau la sorb oameni tineri, curajogi gi
hotarlti care, parasind obgtea parinteasca, se agezau In locuri pustii, necultivate, pe
care ei be prefAceau curind In ogoare roditoare. in felul acesta se ridicau prin muncl
gi hamicia acestor colonigti de bunavoie, sate not si Infloritoare In locuri pustii gi
nelocuite.
Noua obgte sateascA ramlnea In strInsa legatura cu obgtea de obirgie. Cei
sortiti de ali parAsi vatra parinteascA pentru a-gi Intocmi una noua, pAstrau cu
sfintenie credinta, limbs, datinile gi obiceiurile pArintegti, care formau o legatura
indisolubill intre noua gi vechea obgte. Obiceiul acesta strAvechi se numea
primilpara entd (ver sacrum) pentru ca aga voia zeul ocrotitor al obstii gi aga
cereau nevoile norodului.
Pe calea aceasta s-au raspindit romanii peste toatA Italia, cuprinzlnd apoi
lumea IntreagA sub stApInirea tor, fiindcl erau un neam temator de Dumnezeu, un
neam iubitor de tad, un neam de Anduiall si disciplinA, pentru care iubirea de
patrie era mai presus de poftele si interesele personale ale fiecAruia.
La acest bAten obicei tinura cu sfintenie si strAbunii nogtri din Dacia lui
Traian. Si la ei s-a simtit curind nevoia de a spori numarul obstiflor pe calea
strAvechii prinulveri sfinte. In mAsura In care norodul se Inmultea, pAmInturile
deveneau din an In an tot mai Inguste si nendestulatoare pentru hrana tuturor.
Unde mai pui el In Ardeal gi Banat stlp/nirea ungureascA chemase colonigti strain,
secui, sagi gi unguri gi-i agezase pe paminturile romanilor. Izgoniti astfel de la vetrele
tor, multi roman se vazura siliti a parasi brazda strabunA si a-si cauta alt loc de
sallguire.
DescalecInd dintr-o vale In alta, cei dezmogteniti de urgia stapinirii straine se
rAspindeau incetul cu Incetul peste meleaguri intinse, pastrind Insl cu sfintenie
legAtura cu cei ram* acasa. RAspindirea aceasta In toate partile se putea face
atunci cu mai mare inlesnire ca azi, fiindcl In vechime omul n-avea putinta de-a
lucra pAmIntul aga rational ca In zilele noastre. El n-avea nici uneltele megtegugite
de azi, nici tihna necesarl pentru o muncl rodnicA 4i nici chezagia el se va bucura
cu ai sai de roadele munch gi ostenelilor sale. In fiecare zi lasatA de Dumnezeu
dugmanul putea nApAdi In tad pentru a-1 pagubi de bellugul trudei sale, a-i rApi tot
avutul gi pentru a-i preface casa gi gospodAria In scrum gi cenugl.

71

www.dacoromanica.ro
 Pentru a se feri de navalitori, romanul se aseaza In fundul vAilor si desisul
padurilor, unde se credea mai la adapost. Dar In locurile acestea mai scutite nu se
gasea hrana pentru o obstie prea numeroasA. Era deci firesc ca %data ce o obste
sateascl devenea mai mare, ea sit determine pe unii din mijlocul ei de all cauta alt
adapost mai larg, Intr-o altA vale sau pe o alta coasts ImpAdurita. Insusi instinctul
de conservare al omului it myna dintr-o vale In alta, pentru a-i lnlesni $i indulci
conditia de vigil.
Pe lingl munca clmpului, strAbunii nostri se Indeletniceau, Intr-o masurA
foarte larga, $i cu pastoritul. Turmele au Insa nevoie i de papal Intinse si aceasta
nevoie silea pe roman de a se razleti $i Indeparta tot mai mult de locul obirsei lor.
Sporlrea popfdaliel, fngastarea hotardorprin afezarea de colonists strdini,
nestatornida ',rem:sr/tor ,s1 fadeletnicirea ca pilstorllal care reclama pdmtntari
large' fi fatinse, mtnaufatalpe /ward pe calm pribeglei In imprejurarile acestea,
romanii erau siliti sl cuprinda tinuturi tot mai largi $i A se rAspIndeasca tot mai
departe de leaganul obIrsiei lor.
In nAzuinta lor de expansiune, romanii Inaintarl spre apus ping la Tisa. Cete
numeroase trecura chiar aceasta spa, atingind DunArea $i Sava $i ajungind cu
turmele lor pins In Croatia". De groaza turcilor multi din ei pribegira ping la Marea
AdriaticA, ba chiar pe Insulele Dalmatine, unde limba lor s-a stins numai in zilele
noastre pe insula Veglia". Alte cete se adapostirl la poalele Muntelui Mare (Monte
Maggiore) din Istria, unde urmasii lor traiesc ping astAzi, vorbind o limba ceva
deosebita de a noastrA, dialectul istro-roman.
Alte cete de roman se Indreptara spre miazanoapte pentru a cuprinde
Maramuresul $i a strabate muntii In Galitia, unde multe urme de dealuri, vai $i
localitati ca bunaoara: Acrifor, Dulcita, Billtag, Radu4 Burblinescul, Cerbul,
Gurgulatu4 Cucul, Maned, Neagra, Pietrosul, Troilus a amintesc pia astazi di
pe vremuri bAciuiau ai nostri pe acolo. In mai multe localitati galitiene traiau
colonisti roman dupl normele dreptului romn/nesc ius valachicum. In Liov
bunaoara roman aveau mahalaua lor, cu biserica lor, cu podul lor, cu cApitenfile lor
municipale care li clrmuiau si Ii judecau dupa batrInul obicei romanesc".
Alte pficuri de roman patrunsera In Carpatii Apuseni, In preajma Tatrei, de
uncle navaleau In firgurile poloneze, pentru all lua bani de cheltuiala $i uneltele de
care aveau nevoie. Despre ei se pomeneste In legends Sf. Kunigunde din 1406'3.
Despre urmasi acestor roman slavizati aminteste Pierre des Noyers In scrierile sale,
InfatisIndu-i ca pe niste oameni cruzi dar foarte zelosi In credinta lor religioasa 21.
Altii strAbatura si mai departe spre apus, ajungind pins In Moravia, unde
amintirea prezentei lor traieste Inca astazi In numirea unei regiuni care se cheama
Valachia qi numele orasului Mezericiului romanesc. Locuitorii din pArtile acelea
muntoase ale Moraviei folosesc In graiul lor multe cuvinte romanesti, Imprumutate
de la Indeletnicirea pastoreascl a lnaintasilor lor, singura zestre ce le-a mai ramas
din strAvechia mosteniie romaneasca".
Valachi sau Vlasi se gasesc si In Silezia $i anume In regiunile de la Teschen qi
Bistrita. Pe acestia i-a vizitat T. T. Burada, gasind la ei datini si obiceiuri romanesti
si chiar cuvinte romanesti In limba lor".

72

www.dacoromanica.ro
 Dar cetele de romani ce se razletira asupra Gafitiei, Moraviei i Sileziei,
pribegind prea departe, pierdura cu vremea legatura cu fratii lor din Ardeal i
Maramure. Ei, fiind cuprini In viltoarea altor neamuri, se pierdura cu vremea in
valurile mistuitoare ale acestora. Numai putine numiri de munti i dealuri, de ape $i
vii, de sate i catune ne mai amintesc astazi ca pe vremuri baciuira romanii pe
acolo.

IV. Rilsendlrea elementului ronginesc ping la Nistru

$i dincolo de aceasta spa.
Mai fericite fuseseri acele cete de roman, care, din capul locului, apucara
drumul spre amiazazi i rasarit. Strabit/nd Carpatii prin vii umbroase i bogate Yn
vinat, ele descalecari la poalele muntilor i, cuprinzlnd o vale dupl alta, ajunseri la
Dunare i la Nistru, ba chiar dincolo de aceste rturi. Cronicarii bizantini pomenesc
de roman alezati pe la guile Dunarii pe la anul 1160'. Cu zeci de ani Inainte de
aceasta data letopisetele ruseti, despre care se crede di au fost alcatuite, cel putin
In parte, de cronicarul Nestor, pomenesc de nite cete de Boihoveni, care ascultau
de capeteniile lor, ce se chemau cnezi ". Un mare Invatat rus, regretatul profesor
Emil Kaluiniacld de la Universitatea din Cernauti, a dovedit ci aceti Bolohoieni
erau roman, care, despartindu-se de conationalii lor, trecura Nistru i se aezara Yn
partile Podoliei i Volhini, wide li se pierdura pe vremea navalirii tatarilor 2.
Bolohovenii acetia au fast deci Inaintemergatorii romanilor de peste Nistru. Dar ei
au plAtit scump /ndrazneala lor de a se fi Indepartat prea mult de obIrtie, prin Insai
fiinta lor, cAci ei au fast Inghititi de semintEle ruseti In mijlocul carora Yi aruncase
soarta.
Din cronicile bizantine 1 din letopisetele ruseti se vede deci lamurit ca
romanii, descalecind de bunivreme din munti, se aezara In largul cuprins al
dealurilor i esurilor ce se atem la poalele Carpatilor /Ana la Dunare i Nistru.
Aici, 4n noua lor patrie, romanii traiau dupe vechea lor fInduiala de acasa. Obdile
iii alegeau singure cApeteniile lor, pe care be numeau Juzi sau cnezi. Iar cnezii, la
nindul lor, 11 alegeau pe cel mai priceput 1 viteaz dintre ei ca sa le fie mai mare i
purtator de grija, numindu-1 duce sau voievod, adici calauza In razboi. CApeteniile
romanilor din timpul acela nu erau de sine statatoare, ci ascultau de poruncile
crailor ungureti i leeti, ba chiar de cele ale hanului tataresc. Multi vreme
suferiri romanii in attmarea aceasta, ping ce, Yn cele din urma, Basarab-Voda i
Bogdan-Voda, dupi lupte Indelungate, izbutira sa scuture jugul strain 1 sa
descalece Tara-Romaneasca i Tara-Moldovei, ca tad slobode i neat/mate.
Bogdan-Voda-cel-Batrin, descalecatorul Moldovei neat/mate, i urmalii lui
largira repede hotarele Moldovei In toate partile, fiindca ei oriunde se intorceau
dadeau de roman, de sate romaneti, ascunse Stn desiul codrilor i in vagaunele
vailor, care cu mare Insufietire primeau pe domnii Moldovei de acelali neam i lege
cu d1n$ii, ce veneau sa-i izblveasca de robia tatarilor. Astfel cuprinsera voievozii
notri Intreaga regiune dintre Carpati i Nistru, wend hotarul tarii lor de-a lungul
acestei ape. Acolo s-a oprit InsA numai hotarul politic al neamului romanesc, nu i
cel etnic.

73

www.dacoromanica.ro
 Imprejurarea aceasta n-a Impiedicat deloc pe roman de a trece, In timpuri
diferite si din felurite pricini, peste acest hotar politic, de a cuprinde pamInturi
Intinse Intre Nistru $i Nipru i de a Impinge hotarul auk al romanilor cu mult mai
departe spre rasa&
Pe vremea lui Alexandru-cel-Bun (1400-1433) hotarul Moldovei ajunse p/na
la Nistru $i era strajuit de cetatea Hotinului $i de Cetatea-Alba, pe tarmul limanului.
Alexandru Voda lntretinea legaturi politice si diplomatice cu craiul Poloniei
si cu cnezii Lituaniei, a caror putere se intindea asupra Podoliei ;Ina la Nistru,
ajunglnd astfel In megiesia Domnului Moldovei. Cu vecinii acestia moldovenii
traira, cind mai bine clad mai rau, dupe cum cereau interesele politice. In timp de
pace moldovenii aveau multe daraveri de negot cu vecinii lor. Negustorii moldoveni
duceau marfurile lor In Galitia si In Polonia $i aduceau de acolo alte marfuri care
nu se gaseau In tad. Care le negustorilor erau calauzite de moldoveni din toate
regiunile, care petreceau cu saptam/nile dincolo de Nistru si aveau deci prilej de a
cunoaste oamenii si Imprejurarile de acolo. In timp de razboi moldovenii navaleau
adeseori In Galitia $i In Po Ionia cuprinz/nd sate si tirguri si ridiclnd chiar robi. Pe
cane acestea s-au Injghebat legaturi trainice Intre Moldova si tinuturile litvano-
polone de dincolo de Nistru.
Stap/nirea lituano-polona se Intindea spre amiazazi numai pina la linia
Iagorric-CodIma precum s-a aratat mai sus. Mai jos de aceasta linie pine la Marea-
Neagra stap/neau tatarii de la Grim. Prin olatul tataresc de la Oceacov ducea
drumul de negot care lega Moldova cu Crlmul si mai ales cu Caffa (Feodosia),
marele si vestitul ttrg de negot al genovezilor de la coasta acestei frumoase
peninsule. Drumul acesta plead din Suceava $i ducea la Lapusna si de acolo la
Tighina unde trecea Nistrul si o apuca apoi spre rasarit. Paza vadului de la Tighina
era In grija moldovenilor. Pe acest drum se strecurau caravanele negustorilor spre
Suceava $i de acolo Inapoi la Caffa. Unul dintre cele 3 sleahuri care strabateau
cimplile pustli dintre Nistru 0 Nipru, se numea /Ana pe la 1600 szlak valahicus,
#eahul romfinesc, care atingea Buczacz, Zynkow, Dzwan si Russwa v.
Lublinul era plin de negustori moldoveni.
Vadul de lInga Ostrog la Ostrokol s-a numit multa vreme brad bazarabsld 23.
Moldovenii bateau an de an aceasta tale, poposind pe la casele de adapost care se
ridicasera de-a lungul drumului $i multi dintre clInsii capatau pofta BA se aseze acolo.
Acest drum era batut adesea si de cetele de robi moldoveni pe care tatarii Ii
ridicau cu mile, de dte on se Intorceau din navalirile lor de jaf si prada din Moldova.
Din cetele acestor nenorociti numai foarte putini izbuteau a se Intoarce acasa la
vetrele lor. Unii din ei erau Incarcati pe corabil ca dobitoacele $i dui spre vinzare
la Constantinopol. Dar acolo Domnii Moldovei aveau Imputernicitii lor ce se
numeau capuchehaik. Acestia aveau datoria de a cerceta tirgul robilor si dad
gaseau acolo moldoveni, Ii slobozeau pe loc $i -i trimeteau acasa. Din pricina aceasta
tatarii nu se prea Indemnau la negot cu robi moldoveni, fiindca In loc de c/stig,
puteau avea pagubl. De aceea tatarii de obicei nu vindeau robii moldoveni, ci-i
tineau pe lingli casele lor, folosindu-i la munca clmpului $i la cresterea vitelor. rn
chipul acesta silnic se aseaza Inca din vechime multi roman In olaturile tataresti, iar
urmasi acestora slat transtrienii de azi. De altfel pastorii moldoveni treceau adesea

74

www.dacoromanica.ro
cu turmele for dincolo de Nistru, unde-i gasim pomeniti foarte des In marturiile
timpului".
Mai era Insa qi o aid cale pe care romAnii ajungeau sa se aqeze In acele regiuni
Indepartate. In Moldova, din nenorocire, dreptul de succesiune la tron nu era bine
hotirlt. Din pricina aceasta rareori o schimbare de Domn era crutata de certuri qi
de lupte pentru domnie. Candidatii la domnie Iqi aveau prietenii for Intre fruntagi
tariff. Adeseori candidatul care nu izbutea, era silt sa paraseasca tan /mpreuna cu
prietenii sai qi sg pribegeasca In Odle vecine. Multi dintre aceqti pribegi nu se mai
Intorceau In patrie, cf dobindind pamInturi, fie In regiunik poloneze, fie In olaturile
titareqti, se agezau acolo In mod statornic.
Pentru munca pamIntului, pribegii aceqtia aveau nevoie de oameni Si de aceea
ei kcerciu toate mijloacele spre au aduce pe foqtii for vecini de pc moqiik din
Moldova. De multe on Incercarea pribegilor izbutea qi cete numeroase de &lc.*
roman treceau Nistrul pentru a se aqeza pe noile moqii ale foqtilor for stapki,
bucurindu -se, fireqte, de mai multe Inlesniri de trai ca In Moldova. In chipul acesta
se Infiripau prin bung Intelegere multe sate romaneqti dincolo de Nistru.
Si tit lucrurile In adevar s-au petrecut aqa, aceasta ne-o dovedesc marturille
istorice ce ni s-au pastrat din acele vremuri Indepartate. to timpul lui Alexandru-
cel-Bun multi roman treceau Nistru qi, pribegind "tyre rAsgrit, ajungeau ping In
Citm, cautind slujbe acolo. Aqa genovezii din Caffa tocmira In anul 1430 pe un
roman cu numele Iacov (Iacobinus Valachus) pentru straja tfrgului lor". Strajedi
acegtia se numeau orgux11 care pe vremea lui Stefan -cel-Mare se recrutau In pane
dintre roman cu nume Radu, Stoica, Stanciu, Dumitru g. a. Vrednic de luare aminte
este faptul ca orguxil aceqtia erau de oblrqie nu numai din Moldova ca Ion din
Suceava", d qi din Tara-Romaneasca. Si este bine sit pomenim aid es la
descalecatul romftnilor In Ucraina Iqi avura partea for qi romanii din Tara-
Romaneasca, deqi, fireqte, Intr-o masura mai mica ca romanii din Moldova. Lucrul
acesta este firesc, fiinddi tatarii navaleau qi In Tara-Romaneascli qi ridicau robi qi de
acolo, ca qi din Moldova. In Tara-Romaneasca bktuiau aceleaqi lupte pentru
domnie ca qi In Moldova. Boierii munteni apucau calea pribegiei ca qi cei
moldoveni, deqi de obicei In alte parti, qi norodul muntean era Incercat de aceleaqi
nevoi ca qi moldovenii.
In zilele lui Petru-Voda-Aron, s-au petrecut lucruri care arata chiar
nazuintele politico ale romanilor spre rasa& 0 famine de genovezi, care de altfel
erau raspInditi pe tot ;Annul Marii-Negre, qi anume fratii Senarega, cuprinsera de
la titari, fie grin bani, fie prin lupta, un petec de pamInt la revarsarea Niprului gi
ridicara acolo pe ruinile unei cetati vechi, Axiake sau Alector, o noul fortificatie pe
care ei o numira Ilkx sau Laid. Sub scutul acestei cetati se kjgheba acolo un mic
arguqor pentru schimbul de marfuri. Pe linga negot, fratii Senarega se mai
Indeletniceau pe o scarf' ktinsa qi cu negotul de robi. In primavara anului 1455,
fratii Senarega rascumparara de in tatari 14 moldoveni, pe pare Ii adapostira In
cetate, pine la primirea pretului de rascumparare, pe care ei 11 socotira 3.400 de
galbeni. Suma aceasta paru Domnului Moldo'vei prek mare qi de aceea el nu se
grabea cu plata ei. Inthderea aceasta trezi banuiall genovezilor qi ei (Mud
porunca ca robii moldoveni sa fie Inch* In cetate qi bine plziti, ca sa nu fuel

75

www.dacoromanica.ro
 Atunci oasezeci de romani din Cetatea-Alba, travestiti In pescari se dusera cu
barcile for la Lerici sub cuvint ca vor sa pescuiasci. Nimeni nu banuia el aceoti
pescari erau osta.0 moldoveni, sositi sa sloboadl pe conationalii for Inch* In cetate.
La un semn dat, prizionerii romani din cetate se rravratirl, navalira asupra
paznicilor, ti ImbrIncira gi deschisera larg portile cetatii ostailor moldoveni,
travestiti In pescari. Cu ajutorul acestora, ei dezarmara pe genovezi, ucisera pe
multi din ei, ranira pe fratii Senarega, Ii legara fedelel 0-i trimisera la Cetatea-Alba.
Astfel pusera oamenii lui Petru Aron [1] stapInire pe cetatea Lerici i
arborara steagul moldovenesc deasupra ei (1455)". Domnul Moldovei puse de
IntAri cetatea $i se folosi de ea ca punct de sprijin in luptele sale cu tatarii. In zadar
amenintara genovezii cu razboi, cad Domnul le trimise cuvInt ca Indata ce vor
/ndrazni de a se ridica Impotriva lui, el va raspunde cu izgonirea tuturor genovezilor
din &guile Moldovei, servind i ca loc de popas pentru negustori. Astfel a devenit
Lerici cel dindi loc stapinit de romani dincolo de Nistru.
Sub Stefan-eel-Mare (1457-1504) legaturile Moldovei cu tinuturik de peste
Nistru devenira 0 mai oft/use. Doamna Evdochia, cea dindi sotie a marelui Domn,
era de felul ei din Kiev. Dupl moartea ei, Stefan iii aduse Doamnl din neam
imparatesc, pe Maria din Mangop sau Teodoro, un vechi castel grecesc pe coasta
Crimului. Acolo stapinea Alexie, cumnatul lui Stefan, care cobora din spits
Comnenilor din Trapezunt. Pentru apararea Mangopului, Alexie priori ajutor de la
Domnul Moldovei, care-i trimise cete de viteji In ajutor. Romani se gaseau 0 In
garda orguxiilor din Caffa, precum s-a pomenit mai sus. Acetia luptara Ca'multa
vitejie Impotriva turcilpr i multi din ei furl macellriti de pagini la 1475 chid cazu
Caffa". Aceeai soarta Indurara i ostai romani din Mangup, cad turcii cucerira si
aceasta cetate creotina. Tot atunci cazu qi Lerici In mtinile turcilor, care pusera astfel
capat stApInirii romaneti in guile Niprului. In anul 1492 hanul tataresc Mengli
Ghirai ridica pe ruinele genoveze de in Lerici cetatea Ozd, romanete Vona", rusete
Oceacov, care Impreuna cu Kimburnul de pe limba de pamInt din fate Oceacovului,
stapinea intrarea In limanul Bugului i al Niprului.
Dar prin aceasta nu s-a pus stavila i raspindirii panice a elementului
romanesc in tinuturile de dincolo de Nistru. Ci dimpotriva, In Moldova se IntImplA
lucruri vajnice care aruncara valuri tot mai marl de pribegi romani peste Nistru.
Legaturile cu panne acestea lndepartate se pastrara. Stefan -cel-Mare se Incuscri cu
tarul Rusiei Ivan, maritind pe fica sa Ileana dupl Ivan Vasilievici, fiul tarului.[2] 0
altA &A a lui Stefan-eel-Mare se manta dupe Vinovietchi $i fiul acesteia Dimitrie
ajunse urmaoul lui Ostafie Dacovici In hatmania Cazacilor.
Nu trecura nici 10 ani de la cucerirea Caffei i pierderea cetatii Laid, cind
turcii navalirl cu puteri marl asupra Cetatii-Albe [3], o cucerirl dupe o Indirjita
Impotrivire din partea moldovenilor i o prefacura In rata turceasca, Impreuna cu
tinutul din jurul ei (1484). Tot atunci s-au grabit paginii de a-i schimba i numele,
talmacindu-1 dupe limba for In Ak-kerman. Cu prilejul acestei marl nenorociri,
multi romani fugeau de groaza turcilor peste Nistru In olatul Hanului tatarasc i in
Podolia poloneza.
Faima faptelor razboinice ale lui Stefan-cel-Mare patrunse departe peste
hotarele Moldovei. Populatiile ortodoxe de sub stapinirea polona vedeau In marele
domn pe ocrotitorul Ion contra asupritorilor pagini i catolici. Ma se explicl ca

76

www.dacoromanica.ro
faptele sale ajunsera sA fie cintate In baladele ucrainiene. 0 baladA de acest fel din
secolul al XVI-lea, ni s-a pAstrat In gramatica lui Ion Vlahoslav din 1571 m. IatA
cuprinsul acestei balade In traducerea romans, dupl textul revAzut $i amendat de
HruAevski's:

Vai, Dunfire, DunAre, ce curgi asa tulbure?

Da de ce n -a' curge tulbure, and In fund navalnic
Ymi zvIcneste milul,
Lind pe la mijloc pestii ma supara si sapa
Iar sus pe malul apei trei pilcuri de ostasi.
in pilcul turcesc, hainii cu sabii mi se taie,
in pilcul tAtAresc sAgetile-s vApaie,
Iar In cel romAnesc e Stefan Voievod.
Yn pilcul lui Stefan o fata lAcrimead.
Fetita plinge In hohot si astfel Inglimeazi:
Stefan, ah, Stefan, Stefan Voievod.
Ai end sit mA iai tu, sau sA mA lasi tu vrei?"
Dar oare ce-i raspunde Viteazul Voievod?
Frumoasa mea feta, eu cum nu teas lua,
Lua-te-as sufletele de ai fi de seama mea;
8i te-as 'Asa fetito, dar tare Imi esti dragl
Dar ce-i spune fetita? 8tefane lasa-mA!
M-oi arunca In apl, In Dunarea adIncl,
Iar cel ce mA va prinde, voi fi a lui pe veci".
Dar nimenea n-a prins-o, cu- notul, pe fetitA.
A prins-o InsA Stefan, Viteazul Voievod
8i a luat-o dulce de mina ei cea albA:
Fed's mea iubitA, de-acum a mea vei fit"

Fetita salvatA de8tefan, simbolizeaza natiunea ucraineanA care cauta si gAsi

ocrotire la marele domn al Moldovei.
La anti.' 1538 nAvali cu multA oaste In moldova Insusi Soliman-cel-MAret.
NavAlitorul pagin alungl pe Petru-Rarer [4] din scaunul domniei i asezA In locul
acestuia pe Stefan-Voda-LicustA. Cu acest prilej sultanul cuprinse si Tighina cu 12
sate Imprejur i-o prefacu In raia turceascA. Tighina fu IntAritA si rAsbotezatA In
Bender, cea ce pe turceste Insemna poartA. 8tirbirea hotarului Moldovei, Intregit
de Alexandru-cel-Bun si apArat cu atita vitejie de Stefan -cel -Mare, mlhni adinc
sufletele moldovenilor, care, dupl o marturie din aceea vreme nu puteau suferi cu
nici un chip cil li s-a luat partea cea mai frumoash' din Moldova . in indignarea
lor, moldovenii se rAscularl /mpotriva lui Stefan -Voda-LAcustA poreclit astfel din
pricina stolurilor de lAcuste ce se abAtuse ca un nour asupra Moldovei, nimicind
holdele si pustiind ;ara pe unde treceau uciserl (1540).
In locul jertfei nenorocite, boierii rasculati ridicara In scaunul domniei pe
Alexandru-VodA-Cornea. Noul Domn, primind ajutor de la lesi, IncercA sA
recucereascA Tighinai SI alunge pe turd din vechile raiale Cetatea-Alba $i Chilia.
Moldovenii navalirl cu o furie nemaipomenitA In raia, unde turcii, dupl ce luarl

77

www.dacoromanica.ro
tars dinspre Marea NeagrA, fgi tineau de obicei multe vite, 4i pi-Mau 100.000 de of
qi 80.000 de capete de alte dobitoace. Soliman, auzind de isprava moldovenilor,
dAdu din nou domnia Moldoviei lui Petru-VodA-Rare$ gi-1 trimise cu oaste
numeroasA Impotriva lui Alexandru-VodA-Cornea, care fu bAtut, prins qi decApitat.
Atunci tovanIfil ft prietenli nenorocitului Domn fugird peste Nistru fl se
afezard acolo. $tirea aceasta o detinem dintr-o scrisoare a sultanului cAtre craiul
lersc din primavara anului 1541, In care Soliman se plinge cA niFte raufdaltori
dintre supufli noftri moldoveni, au navalit In lard tined Cetatea-Alba pl Tighina,
au pradat sate, au ucis pe multi, au furat of Ft alte dobitoace, an pradat multe
mdifuri Cl au fugit In lard la Tine, adidi to fara lefeasca ft s-au afezat acolo".
Aceasta este una dintre cele mai vechi mArturii documentare despre
pribegirea unor cete mai marl de moldoveni peste Nistru. Se pare ca prin acest
prilej s-au tnjghebat satele romAneti: Kitrosy (Pietrosul), Malojazty (Malawi) gi
Poskolung (Pisculung), pe care le gasim amintite In documentele mai vechi". Tn
harta lui Reichersdorfer din 1541 gAsim pomenite dincolo de Nistru satul romRnesc
Caclaclia qi lacul Cuciurgan 38.
Megiegia cu turcii din raialele de la Bender qi Akkerman n-a fost de loc
priindoasA pentru moldoveni. Traiul for devenea din zi in zi tot mai anevoios din
pricina prAdaciunilor turceti. De la o bucata de vreme hoardele de tAtari ce veneau
de dincolo de Nistru, IncepurA sA se arze In preajma raialelor turcesti, ademenite
de dimpiile Imbelrgate ale Bugeacului. De groaza hoardele tAtare, cu care romAnii
avurit de furcA sute de ani, locuitori satelor incepurA sA-li pArAseascl vetrele qi sA se
retraga, unii spre codrul Tigheciului unde se tnruipli cu vremea un nou front de
apArare contra tatarilor, iar alti peste Nistru, unde erau locuri pustii i nestApinite
Inca de nimeni.
Moldovenii transnistrieni se recrutau din refugiati politici, dar gi din siteni
parici care nu mai puteau suporta sarcinile birului i stoarcerile de tot felul, la care
erau expu0 din partea slujbmilor unor Domni hapstni qi pizmareti. Aga poveste*te
Grigore Ureche despre cazaci au lovit nifte sate din sus de Tighina, pe decindea
(de cea parte) de Nistru, care sate erau descalicate pe hotarul leFes4 de turcii
ciutaci i moldoveni foarte multi, can efise din lard de nevoile ce erau in zilele
Iancului Voda (1579-1582); fi maid moarte au fdcut EhtcfnpiI, ,cl prada ti robie,
pi cu dobIndd s-au Intors pe la casele for ".
De satele acestea amintete gi Beiul turcesc din Tighina prin scrisoarea
romaneasc.A pe care o trimise la 1582 starostelui din RIrov, un tIrgurr arzat pe
malul sting al Nistrului., mai jos de Soroca, zicind:
Eu, All-bdu de Tighina, scrim multd vials ;l Anomie starostelui de Elroy.
Dup- alasta dau fare dumitale ca sd dumneavoastra sd nu va hie nici o gnja,
nici o mama de nemicd, ce sa hlti foarte cu pace band de mitre not; c-am auzit ca
va remelt. Atfta doar de vets banal pre not, atfta ca ce c-am mars de-am lovit nefte
sate de-am lust cffiva robl, pentru cdce c-au lost vina lor, cdce c-au prins nape
spahei de-al nopri; dec4 pentr-acel lucre s-au fdcut aceasta, lard de catra not bine
sa frit' ca va stntem foarte cu prising band fl Ftim prietenFugul cel bun Fl va stntem
cu toatli inema Ft cu toatd credinta. De- alasta va dam Ftire. De la Domnu4 amie.
Din mArturia cronicarului Grigore Ureche, care e Ingrid prin scrisoarea lui
Ali-Bei din Tighina, urmeazA deci ca pe la anu11580 in pArtile RIrovului In Podolia

78

www.dacoromanica.ro
erau mai multe sate, ce fusesera descalecate de moldovenl foarte multi, care
ieisera din tad de felurite nevoi. Aceasta este o noun dovada ca mezarea
romanilor In Ucraina este foarte veche. Iar scrisoarea romaneasca, pe care Beiul
Tighinei o trimise starostelui de la 11.11cov, arata cit de numeros trebuia sa fi fost In
vremea aceea elementul romanesc dincolo de Nistru, i cit de raspindita trebuie sa
fi fost limba noastra In partile acele, dace* IAA i Beiul turcesc era nevoit sa se
foloseasca de limba romaneasca in corespondents sa cu starostele din RI.Icov, care
pare a fi Insu.li roman.
Din cele aratate mai sus rezulta deci, ca In cursul secolului al XV-lea,
numeroase cete de roman se strecura, prin o penetratie lentil dar continua, peste
Nistru In regiunile tatarati i poloneze ca pastori i agricultori, ca negustori i
caraui, ca ostasi i mercenari, ca pribegi politici i ca robi, pentru a -ti gasi acolo
rostul vietii lor. Elementele acestea formeaza substratul cel mai vechi al populatiei
transnistriene romaneti. Prin ocuparea cetati Lerici, Petru-Voda-Aron tindea i
la raspIndirea politici romanelti In regiunile transnistriene, i anume pe tale de
cucerire.
Romanii de peste Nistru si-au putut pastra lesne limba, i datinile $i
obiceiurile stramopsti, fiindca ei ramasera necontenit In legatura cu fratii for din
Moldova. In tratatul de pace turco-polon din 1577, se prevazu o dispozitiune prin
care se Ingaduia pastorilor roman de a trece Nistrul cu turmele for ci a papna In
dtmpiile transnistriene". In 1543 starostele de Bar ataca pe neacteptate Vozia i
distruse morile moldovenecti de pe NistruG. in 1577 moldovenii ajutara pe tatari la
cucerirea Chortyciei'. Pe la 1543 osta.Iii voievodului Moldovei se unira In steps cu
cazacii qi pradara cai de la tatari". Numarul for spores din in In an prin pribegi
proaspeti, care to miri din ce pricina, erau nevoiti sa-i par/Weasel vetrele gist apuce
caile pribegiei. Nevoi de tot felul, precum $i Incerearile de razvratire /mpotriva
domniei sileau pe multi sa fuga peste Nistru.
Vestiti In privinta aceasta erau Indeosebi sorocenli, orheienii si lapusenii,
socotind ca" capetenille, slujitorii la aceste ilauturi Area lesne se pleacd la lucrurl
noi, precum observe* Nicolai Costin. Alt scriitor moldovean, Dimitrie Cantemir,
spune ca locultoril din Tara de-jos, care ant oblignuill de mult se* triliascd In
razboi cu tataril, shit o. stag mai bun! oameni mai stilbatid dedt cellalli, fi mai
mult sint ra'scolnici ;I nestatornici l dace* n-au nici un potrivnic strain sa batd
rdzbol, atunce de trindd vire prea lesne se mug= F1 stlrnesc zurbd asupra mai
marilor sal, ba chiar asupra Domniel. Corespondenta romaneasca cu starostele
din Riccov i balada ucraineana despre Stefan -cel-Mare dovedesc pins la evidenta
dt de mare era in panne acelea Infiurirea limbii qi culturii romanecti..

V. Relaliile romanilor transnistrieni cu cazacii.

in secolul al XVI-lea un factor politic nou incepu sa se manifesteze In
regiunile transnistriene, sau mai bine zis transfugiene. Cazacii zaporojeni
constituiau acest nou factor politic, cu care romanii transnistrieni intrara curind In
relatii foarte stfinse. Ei li aveau sidurile sau cuiburile for la pragurile Niprului
unde le era Mewl din zilele bdtrine. Ba mai mult chiar, noi avem indicii foarte
precise el In organizatia cazaceasci se gaseau Inglobati foarte multi romani.

79

www.dacoromanica.ro
 Regele polon Stefan Bfithory [5] arata Intr-o scrisoare catre blahs PoartA, ca
dmpiile dintre Bug qi Nipru erau populate de o adunatura de oameni, compusa din
poloni qi litvani, dar qi din moscali qi roman"`. Yn instructiunile date solului sau catre
titari, acelaqi rege sustine despre cazaci el sInt o adundtura de oameni care nu se_
supun nimonut, find staff, dintre moscali # romdni, dar dintre supuril poloni
osInditi In moarte". Relatiile amicale Intre Ioan-Voda-cel-Cumplit qi cazacii [6] par
sa fi fost intretinute qi cultivate de numeroasele elemente rogbaneqti din andurile
cazacilor. Din mijlocul romanilor transnistrieni se ridicarit faimoqii ndomniqori"
care aveau pofta de domnie In Moldova. Aceqtia se Intovaraqeau cu cazacii, treceau
Nistru qi iii Incercau norocul la domnie. Unii reuqeau sa -$i puns coroana pe cap. Cei
mai multi Ind dintre ei plateau cu vista Indrazneala lor. Ma izbuti bunloara loan-
Voda-Potcoava [7] poreclit astfel fiindca era In stare sa rupit o potcoava de fier cu
mlinile sale, aqa de zdravan era sa alunge din domnie pe Petru $chiopul qi sa se
urce el Insuqi pe tron. Dar bucuria sa dura numai citeva saptimlni, fiindca domnul
cel legiuit se Intoarse curind In scaun, izgoni pe uzurpator care -$i gasi mai apoi
moartea la Liov. Acest loan Potcoava fugise la cazaci cu tovaraqul sau Ceapa sau
Topa $i de acolo se reIntoarse In Moldova pentru a-si Incerca norocul'". Ceapa
petrecu mai multa vreme In Bratlav'. Romanul Cirstea Voloqin atacit cu un grup
de cazaci pe turd qi tatari gi pustii groaznic regiunile din preajma Cetatii-Albe".
Soarta napra.snica a lui loan Potcoava nu cunna pofta de domnie pentru alti
domniForl transnistrieni [8]. Mai venire de -$i /ncerca norocul Petru Lungu, Petru
Cazacul qi altii, care Asia Ind curind acelaqi tragic sfirqit ca qi Potcoavit.
Romanii transnistrieni aveau adesea prilej sa vada trecind prin satele for
oqtirile moldoveneqti qi munteneqti, care veneau sa dea ajutor turcilor contra
cazacilor. In 1617 ptircese Radu-Vodd, Domnul moldovenesc fi cu While
munteneFti asupra /aril c'dzeFti sa le strice pdldndle tisi sa -1 prade". Luptele s-au
dat chiar In partile locuite de roman din preajma RIlcovului. Nu trecura nici 10 ani
de la aceasta Intimplare qi transnistrienii vazura trecind pe la 'ei oqtirile lui Miron-
Voda-Barnovschi care purcedeau contra Daqcovului52.
Legaturile dintre moldoveni qi cazaci devenirit mai strinse pe vremea lui
Vasile Lupu, care, de vote de nevoie, se incuscri cu Bogdan Hmielnitchi Hmil al
cronicarilor noqtri dInd pe fiica sa Ruxandra de nevasti lui Timuq, fiul lui Hmil.
Aceasta cu toata slutenia lui, pare a fi diqtigat inima frumoasei domnite. Dar Timu.$
cazu curInd lovit de o ghiulea sub zidurile Sucevei, tar Ruxandra se med. In tirgul
Riqcov, unde se simtea aqa de bine In mijlocul romanilor transnistrieni, cu toate
staruintele fratelui sau Stefanita de a o determina sa se intoarca In tad: .ftefaniffi-
Pada, nevrfnd sore -sa Ruxandra sit vie prin scrisorile tlitine-sdu 0 a lui In few*
den RAccov, care dm i-au fost dat de Hmil dupd moartea lui TimuF, fedorului
sau, trimis-au oaste asupra R4covului batd ci sa -1 lee, pe sord-sa, pe
sa -1
Doamna Ruxandra, cu de-asila. Ce Wink ai noctri n-au putut face Rkscovului,
numal ce au facut zarva cu cazadi".
Un act polon din 1703 mentioneaza ca tirgurile Riqcov qi Camionca fusesera
In posesia Ruxandei, fiica lui Vasile Vodi M. Paul de Alep vizita RIqcovul, unde

80

www.dacoromanica.ro
Intlineqte pe domnita vaduvita care petrecea Inccinjurata de Romance qi cazace,
delectindu -se cu cmntecele lor*. Mai in urma Ruxandra se Intoarse In Moldova si se
aqeza la Deleni, judetul Botoqani. La invazia joimirilor lui Sobieski, Ruxandra se
refugiaza la Neamt unde spera si gaseasca un adapost sigur. Dar se Inqelase, caci ea
fu ucisa de joimirii care veniserli acolo se prade.
Yn Rticov, Ruxandra avu prilej sa gazduiasca pe nefericitul ei tats, Vasile
Voda, care, fiind alungat din scaun de Gheorghe Stefan, cauta refugiul la romanii
transnistrieni. Dupil ce petrecu scurta vreme in mijlocul for qi dupA ce viziti qi
tirgurile Ladijn si Kozlov*, trecu prin Ucraina-Hanului la Vozia sau Oceacov qi de
acolo la Constantinopol, unde muri, fad all mai fi vazut Cara, In care domnise cu
cinste qi vrednicie aproape 20 de ani.
RIqcovul trecu mai apoi In posesiunea mtnastiri Golia din Iaqi, care pastry
aceasta stapkire pine la 1812. Mai sus de Inqcov se Injghebase pe motile
Cantacuzineqtilor firgul Movilau cu vestitele iarmaroace care se strigau de cu buns
vreme Ia Iaqi 59. Vama Movilaului curgea in visteria domneasca de la Iaqi iar
capitanul din Soroca iii avea la Movilau pe namesnicul sau ee. Organizarea
administrativi a Movillului era similara cu cea din tirgurile moldoveneqti cu qoltuzi
qi p/rgari. in 1740 era qoltuz la Movilau un oarecare Buck de felul sau roman dupA
cat se vede59. Elementul romanesc stApInea atunci i In tirgurile Iaruga, Iampol qi
Silibria .
Boierii moldoveni aveau moqii dincolo de Nistru pe care le munceau cu
oameni din Moldova. Unul dintre proprietarii acestia era Costachi Jora, care
stapinea ambele maluri ale Nistrului mai jos de Rezina, unde se gasesc pe tarmul
basarabean aqezarile: Vadul Jong Jora Veche, Jora Noah, iar pe tarmul
transnistrian locafitatile Jura fi Jurca.
Posesiunile lui Jora se Intindeau pinA la gura Riutului, unde Nistru se putea
trece pe un pod de dubase" adici luntre. Yn preajma vadului acestuia se injgheba
cu vremea satul qi apoi &gut Dublisari, pe care In 1650 Costache Jora ll primi de la
Gligore Miclescu. Dubrtsarii ajunse mai apoi o localitate foarte Insemnata pentru
viata bisericeasca si culturali a romanilor transnistrieni. Yn fruntea tIrgului se gasea
. un polcovnic roman*. Straja vadurilor peste Nistru, morilor plutitoare pe tumbuze
de pe acest fluviu, precum qi poilitia ambelor maluri era In seama romanilor.
Pe vremea aceea numarul romanilor transnistrieni ajunse destul de
considerabil. Aceasta se vede foarte bine din contingentele considerabile pe care ei
le dedeau la trupele lui Hmil. Samuil Kurzewicz, consilier municipal qi utriusque
furls doctor care luase parte la negocierile liovenilor cu Hmielnitchi, descrie pe
romanii transnistrieni, la intrarea for In Liov, ca o ceati nedisciplinata qi amestecati
cu tatari rebeli'. Se vede Insa ca Imprejurarile acelor crude vremuri cereau oameni
aspni si deprinqi cu meqtequgul razboiului. Dovada pentru aceasta este faptul ca la
asedierea Liovului, hatmanul cazacilor aqeza pe romanii aceltia nedisciplinati chiar
In centrul liniei de atac, avind la dreapta pe cazaci, iar la stinga pe tatari. Acelaqi
martor ocular, Samuil Kuszewicz, arata el contingentele romanecti erau compuse
din cohortele de veteran' ale Dacilor Transnistrient'. Marturia aceasta aqa de
-pretioasa crate ca elementul romanesc, acezat dincolo de Nistru, era atunci destul
de numeros, puternic qi Incercat In razboaie, snit el putu sa dea contingente
importante pentru While cazaceqd.

81

www.dacoromanica.ro
 Cohortele Dacilor Transnistrieni luptau sub capitanii lor. Unul dintre acegtia
pare sa fi fost Pugcariu, pe care-1 gasim pomenit Intre polcovnicii lui Hmil". Roman
transnistrian pare sit fi fost si Loboda, capitanul Perieslavului. La batalia de la
Berestezko, care s-a dat In 1651 Intre cazaci i poloni, luara parte gi 4 000 de roman".
Luptele pentru domnie Incepura din nou dupa detronarea lui Vasile Lupu.
Despre urmagul acestuia, Gheorghe Stefan zice Nicolae Costin ca au domnit tot de
colare, ca Fans era bajenite. Ceva mai Inainte se rizvratiri Muff din Buceac sub
capetenia lor Cantemir Mirza, pradInd gi jefuind Moldova In mod cumplit. Dupa
marturia unui boier din acele vremuri intre Nistru ft Prut nu ramasese nid o case.
Sub Imprejurarile acestea vitrege multi roman treceau Nistrul gi se agezau In
Podolia gi. Ucraina-Hanului pentru a fi mai la adapost de grelele Incercari ce se
abateau asupra capetelor lor.
La nevoile acestea se mai asociaza una noun. Veni la domnie Duca-Voda i
incepu a scoate matte fi grele dart pe boleri fi pe lard. Atunci Lapugenii i
Orheienii se rasculara Impotriva Domnului sub cipeteniik lor Hircu i Durac. Dar
rasculatii batuti nevoiti a se refugia la fratii for transnistrieni. Nicolae Costin arata
ca: dupa Infringerea lui ffincu # Durac,si ciipetenille celelalte fugira cu torn peste
Mora'. to 1672 trecura 3 000 de pribegi Nistrul la Rigcov Unii dintre acegti
pribegi se unira cu cazacii, iar altii luptara allturi de turd contra polonilor".
Din cele aratate mai sus ne-am putut convinge el elementul romanesc
transnistrian sporea mereu prin migrari din Moldova, a multi roman transnistrieni
faceau parte din organizatia cazaceasca, lulnd parte la Inteprinderile rizboinice ale
cazacilor. Retinem Indeosebi faptul cs cohortele de veterani ale. Dacilor sau
Romannor Transnistrient [9] erau organizate ca organizatii aparte, respectate de
prieteni qi temute de dugmani. Transnistrienii I.gi pastrara limba nationals prin
sporul numeric gi concursul cultural pe care-1 primeau necontenit de la fratii
cisnistrieni.
Pe vremea hatmanului Bogdan Hmilnitchi, cazacii atinsera culmea puterii lor
politice dincolo de Nistru. In martie 1657 mitropolitul Sucevei Ghedeon, episcopul
Romanul Anastasie i episcopul Hugilor Teofan, lulnd autorizatia lui Gheorghe
Stefan Voievod, hirotonisira pe Lazar Baranovici episcop de Cernicov, Intemein-
du-se pe marturia mitropolitului Silvestru de Kiev gi a prealuminatului domn
Bogdan Hmelnitcki, hatmanul ogtirilor cizacegti".
Dupa moartea batrInului Hmil, puterea cazacilor decazu necontenit. Dar
aceastit decade* nu putu sit ramInA fad urmari gi fad echilibru politic In regiunile
transnistriene. Cu slabirea organizatiei politice cazacegti, care trebuia sa formeze un
stat tampon Intre puterea turceasca, poloni gi moscovita, aceste puteri, ajungind In
directs vecinatate, Incepura sa se ciocneasca gi sa tinda la suprematia uneia asupra
celeilalte. Si de fapt aga s-a IntImplat pe la jumatatea a doua a secolului al XVII-
lea. Folosindu-se de aceasta situatie, sultanul Mahomed 1V-lea Incepu &dud
inalte asupra creftinilor, cape atunci lurch erau mai tarl, cft lumea se cutremura,
ca incotro se porneau, nu era sa nu biridascan. Yn dorinta sa de a Intinde hotarele
imparitiei sale spre nord, asupra Podoliei i Ucrainei Zaporojene, el Incepu razboi
cu polonezii, unde pe acea vreme comanda ca general gi mai apoi ca rege Ioan
Sobieski.

82
www.dacoromanica.ro
 La luptele acestea domnii Principatelor luara parte active qi nici romanii
transnistrieni nu puteau privi pasivi la cele ce se petreceau In jurul lor. Unii din ei
erau de partea turcilor, altii simpatizau cauza polonilor cre4tini. Dumitra4cu-VodA
Cantacuzino construi podul peste Nistru pentru trecerea oqfirilor turce4ti In Podolia".
Muntenii lui Duca-VodA luptarl alaturi de turd pentru cucerirea cetAtilor Ledijna
li Uman". in 1678 ambii domni roman Duca-Voda 4i Antonie Russet Inaintara
pima la Bug pentru a lua parte cu contingentele for la cucerirea Cehrinului. Asa lt
asupra cetAtii Il ficu un grup de 5000 de roman, iar Duca-Voda fu rant la picior'5.
In urma, turcii izbutirl sA alunge pe poloni din Podolia, sa ocupe cetatea
Camenitei, al cArei model In ceara 11 fAcu pentru sultan mefterul de scrisorl fi
sdpilturi la petre Grigore Comescu ", gi sa sileasca pe craiul le.iesc la cederea
Podoliei. Pacea s-a mezat la Buczacz In 1672. Podolia ajunse sub ascultarea
Sultanului, iar Camenita deveni o cetate turceasca. Hatmanul cazacilor Dorornko
se InchinA lui Mahomed al IV-lea.
Scurta vreme dupi /ntelegerea cu polonii, Mahomed lncheia la Bahcisarai un
tratat cu Moscova, prin care tarul Feodor III Alerievid recunoscu stapInirea
turceasca asupra Ucrainei de la Kiev In jos lune Nipru qi Nistru.
Prin succesele acestea ale armelor turce4ti, toti romanii transnistrieni, alit cei
din Podolia cat qi cei din Ucraina Zaporojenilor, ajunsera sub suzeranitatea turceasca.

VI. Raporturile transnistrienilor cu polonll

Sloboziile romane4ti din Galitia, care fusesera descalecate acolo Inca prin
veacul al XIV-lea qi XV-lea In temeiul dreptului romanesc, seslavizara cu vremea,
precum s-a arAtat mai sus. Centrul acestor aqezAri era In Liov, unde se gasea a
suburbie romaneasca cu biserica ei". Pe lIngi biserica romaneasca din Liov se
Injgheba 4i/riffle sau breasla romaneascd, de care se pomene4te pentru India data
In 1463. Negustorii moldoveni care vizitau acest oral sprijineau fratia qi biserica
romaneasca. Stefan-cel-Mare pare sA fi fost ocrotitorul romanilor din Liov. Tot el
fusese acela care aduse sub stapThirea sa Pocutia cu cetatile Sinian i Colomeia pins
la Halici. Bogdan-cel-Chior ajunsese 4i el pinA sub zidurile Liovului, dar nu ca
prieten, ci ca dugman al craiului polon, care-i rapise Pocutia. Petru Rare petrecuse
ca pribeag In Polonia 4i este probabil ca 4i el sa fi avut rely ii cu fratia romaneasca
din Liov. Alexandru Lapupeanu trimise In 1557 un dar de 100 de zloti pentru
biserica breslei romane4ti din Liov". Tot el cheama 4 baieti din aceasta breasla la
Invatatura la Suceava". Ca patron al bisericii romane4ti din Liov, el o restaura qi o
Inzestra cu clopote, dintre care unul purta numele sau Alexandru'.
Dupl moartea lui Lapu4neanu patronatul trecu asupra lui Petru Schiopul,
care starui pentru scoaterea bisericii de sub jurisdictia episcopului Balaban, care
Inclina spre uinirea cu Papa. In urma demersului. sau, patriarhul Ieremia al
Constantinopolului scoase biserica romaneasca din Liov de sub jurisdictia
episcopului local gi o declare stavropighie.

83

www.dacoromanica.ro
 Dupa renuntarea lui Petru $chiopul la tron, patronatul asupra stavropighiei
liovene trecu asupra Movileqtilor, ale caror simpatii si legAturi cu Polonia shit bine
cunoscute. Ierermia Movila construi o noun biserica In Liov qi sprijini Impreuna cu
Stroici $i cu alti boieri fratia romaneasca de acolo u. Nistor Ureche, tatal marelui
cronicar Grigore, se Inscrise ca frate In breasla din Liov". Maria, fiica lui Ieremia-
Voda, mAritata dupa Potocki, Infiinta o noult stavropighie la Maniava sau Schitul-
Mare, al carui metoh ajunsese Intr-o vreme qi Sucevita noastra".
Mai apoi ctitoria bisericii din Liov trecu asupra lui Miron VodA Barnovschi,
care avea legaturi familiare cu Movileqtii. El darui bisericii liovene venitul vamii din
negotul cu salitra de la Hotin". 0 inscriptie din 1629 de pe biserica stauropighiei
arata pe Barnovschi, ca pe siivirfitorul bisericii pe care Miron Costin o numeqte
biserica cea mare in Limo'.
In 1631 se facu tirnosirea noii biserici, la care solemnitate mitropolitul
Kievului Ieremia trimise ca reprezentant al sau pe arhimandritul Petru MovilA.
Acesta asista la serbare Impreuni cu fratele sau Moise, ce venise In numele
ctitorilor. Miron Voda Barnovschi luase asupra sa plata tuturor cheltuielilor pentru
sfmtirea bisericii romtmege. Mai contribuiri la cladirea si Intretinerea bisericii din
Liov $i boierii pribegi Motoc, Prajescu, Ghighiu, Stroici qi Ureche /n muzeul
acestei biserici se gases o frumoasa colectie de odoare bisericeqti, de carti $i
manuscrise, precum qi de scrisori qi hrisoave moldoveneqfi, cunoscute lui Gh. Asald
$i vazute qi de T. T. Burda In 1895".
in Liov si In alte localitati din Polonia traiau multi refugiati roman, dintre
care unii serveau In armata polona, altii faceau negot, iar cei mai multi continuau
Indeletnicirile for de acasa, adica cultivarea plentului, ca proprietari sau ca
arendaqi. Ei aveau legaturi de prietenie cu nobilii poloni, Incheiau casatorii cu
poloneze qi multi dintre ei obtineau indigenatul polon ". Luca Stroici trAia ca
arendaq", Vasile Ureche era arendaq la Zahajpole", Ieremia Movila avea moqia sa
la Ustie, care era una cjin cele mai bine cultivate din /ntreaga Polonie".
Cetatenia polona o doblndira unnatorii boieri pribegi: Fratii George, Ieremia
qi Simion Movill, Nistor Ureche, Isac Balica, Luca qi Simion Stroici, Miron
Barnovschi, Vasile Ora Hatmanul, G. Lozinski rutalabul s. 4.".
Pe linga ctitoria lui Lapupeanu din Liov, fiinta /ma din 1556 o koala a
breslei romaneqti, care In 1587 fu reorganizata $i completata de patriarhul Ieremia.
La scoala aceasta se pregateau preotii pentru bisericile ortodoxe qi In prima linie
fireqte pentru bisericile romanilor transnistrieni, salaquiti In Podolia qi alte regiuni
supuse stApInirii leqeqti. La koala stavropighiei romaneqti se Invata Intre altele
greceqte, slavoneqte, latineqte, apoi dialectia $i retorica. Elev al acestei qcoli fusese
vestitul cronicar Grigore Ureche. /litre absolventi se numara Pamva Belinda,
roman transnistrian de origine, autorul celebrului lexicon slavonesc, Silvestru
Cosov, mitropolitul Kievului, Isaia Coslovski, primul rector al Academiei Teologice
din Kiev q. a.
Pe linga koala stavropighiei flinta si o tipografie, la care Duca-Voda, prin
adresa din 26 ianuarie 1671 comandase 400 de psaltiri qi 200 de ceasloave
moldoveneqti cu litere cirilice..
Ruqii din Galitia semnara la stirqitul veacului al XVI-ea actul de unire cu
Roma [10]. Pentru IntArirea acestei uniri qi rasp/ndirea ei In cercuri cat mai largi,

84

www.dacoromanica.ro
misionarii catolici /ncepurA sA desfaqoare o intense propaganda Intre ortodocqi.
intru sustinerea acestei propagande se Infiintara colegii jezuite In Liov (1608), In
Camenita qi In Bar (1636). La colegiul catolic din Bar I i facuse studiile eruditul
cronicar Miron Costin.
Contra acestei propagande agresive se ridica Petru Movila, regeireratorul
ortodoxismului rusesc Intemeietorul vestitei academii teologice din Kiev, care era
menita sa rivalizeze cu colegfile jezuitilor din Polonia Bl Ucraina si sa le puns chiar
In umbra. in faptul de a fi Inteles primejdiapropagandei catolice pentru
biserica ortodoxa, qi de a fi pus la timp acestei propagande stavila cuvenitA, zace
Insemnatate istorica qi marele merit pentru ortodoxie al eruditului arhireu roman
de vita domneasca.
In a doua jumAtate a veacului al XVII-lea romanii din Polonia gasira scut qi
sprijin In persoana Invatatului mitropolit al Moldovei Dosoftel, care In Septembrie
1686 se retrase, precum se qtie, cu craiul Sobieski In Polonia, lulnd cu sine, pe lInga
cartile, documentele qi odoarele mitropoliei din Iasi, racla cu moaqtele Sf. Ion-cel-
Nou de la Suceava. Chiriarhul pribeag petrecu 8 ani Yn palatul regelui Sobieski din
Stryi; de acolo se mute apoi la Zolldev unde si muri".
In timpul pribegiei sale In Polonia, mitropolitul Dosoftei exercitase o mare
influents nu mind asupra boierilor pribegi In Tara Leqeasca, dar qi asupra
romanilor transnistrieni din Podolia. Aceasta se poate vedea dintr-un act al regelui
Ion Sobieski din 12 februarie 1694. Era Indata dupe moartea mitropolitului pribeag,
rind craiul polon aduse la cunoqtinta evlaviofIlor de rlt greces4 preofilor,
calugarilor, diaconilor, locuitorilor, boierilor nascull in Fara romfineascd, care
petrec in regatul ft republica let eascd fl can se supuneau jurisdlcilei defuctulul
prea cuvlos mitropolit al Sucevel, ca a gasit de bine de a Insarcina cu administrarea
tuturor preofilor, cu Coate blsertctle, satele fi pliminturlle care aparfin lor, pe
episcopul Liovului Iosif $umleanski, qi ca de arum inainte ei trebuie sa se supuna
ascultdril fl furisdlcflel acestuia: To fit fi locuitoril, zice regele, care se fin
de aceafl creding, ninanul altula quoad spiritualla sd nu se supule ft sa nu
plateascd blrurl fl de altd stapfnire sd nu asculte i cu nimeni sd nu indrazneascd
.a avea In treburlle lor legaturf, afard de preasfiniltul stapin duhovnicesc al
Llovulu198.
Se vede ca atunci episcopul Iosif /qi va fi Insuqit qi frumoasa mitre a
mitropolitului Dosoftei, cu care Etat dinsul, nit qi urmaqii sai de la biserica Sf,
Gheorghe din Liov obiqnuiau a se /mpodobi la zile mari".
Pribegii roman din Polonia Impreuna cu fratii lor salasluiti deftnitiv In
Podolia sudica jucau un rol Insemnat ca elemente razbs:linice, deprinse cu
meqtequgul armelor. Contingente romanesti se gasesc pretutindeni In armatele
leqeqti qi nu data se IntImpla ca contingentele romaneqti sa lupte sub steaguri
diferite unul contra altuia. Cohortele Dacilor Trinsnistrieni din armata lui Hamil
aveau sub zidurile Liovului, In fata lor, alte cohorte tot romaneqti qi ele care luptau
sub steag polonez pentru apararea oraqului contra aseditorilor. Romanii din steagul
lui Sieniayski ficura la 5 oct. 1648 prizioneri tatari". In seimul ce s-a tinut la Halici
In 1648 se lul hotartea de a angaja calarime moldoveneasca contra cazacilor'. Yn
primavara anului 1649 romanii din steagul lui Koniecpolski atacara pe cazaci m In
batAlia de la Korsun romanii fAceau servici de recunoaqtere".

85

www.dacoromanica.ro
 Tovaraqii lui Hincu i Durac se Inrolara In armata polonA qi luptara sub
steagurile lui Sobieski pe toate cimpurile de luptA pinA chiar sub zidurile Vienei.
La concentrarea ordonata de Sobieski la Hrubisov pentru ziva de 20 iulie
1673 se InfAtiorl poloni, cazaci, nemti i caldrimea romdneascd compusd din 18
steaguri cu 1570 de caldreli, pe care regele Sobieski 1i primi cu mare bucurie,
tiindu-i veteran' foarte viteji ce-i erau de folos, find renumili in megesugul
rlizbolului. Ei intrarl in armata polonA, primind ca solda cite 100 zolti pentru trei
luni 101.
Stegar In armata lui Sobieski fusese faimosul Postolachi Chigheciul, care
ajunsese mai apoi comandant de granita In Cimpulungul Moldovenesc. Camarazi
de armate ii erau Turculers, Vasile Isicescu, Teodor CAlmasul q. a. in anul urmator
se pomenegte asemenea de romani In armatele lui Sobieski '". $i Constantin-VodA-
Cantemir servise In tineretile sale In armata polonA
Mai putin- cunoscut este faptul cA In Wires regelui Sobieschi de sub zidurile
Vienei se gaseau mai multe steaguri de legionari romAni. In toiul verli 1683 se
gaseau fatit In fatA la Viena contingentele romAnesti din armata polona cu
contingentele munteneti qi moldoveneqd din armata turd, comandate de Inseqi
domnii roman erban Cantacuzino i George Ducal'.
Din cele mentionate mai sus vazurAm deci ea elementul romAnesc juca i In
Polonia un rol important, avind acolo centrul sau cultural qi bisericesc i bucurindu-
se de anumite consideratii pe vremea mitropolitului Dosoftei. In Odle polone
contingentele romineti erau bine apreciate, participind la toate txpeditiile cele mai
insemnate. Prin cucerirea Podoliei, romAnii de acolo trecurA sub suzeranitatea Portii.

VII. Romanis transnistrieni sub hatmania Jul Duca-Voda

Cucerind Podolia i Ucraina, turcii se multumira sl transforme numai
Camenita In raia, iar restul acestor regiuni rAmasera sub vechea administratie
local& Au hotly,* total' Podolia sd fie olat Camenifei din Nistru de la Buceag
ptna la Ucraina, ft cu Ucraina cu tot pia In Cehrin, ,ci pia in Vozia in gios, au
thmas sd fie tot sub ascultarea Turdlor 109. In fruntea acestei regiuni stetea
hatmanul, care ajunse fatA de poarta In stela raport politic, In care se gasea hanul
tAtarilor sau domnul Moldovei.
Curind dupa arzarea OW de la Bahcisarai, muri Dorornko, hatmanul
Ucrainei, care recunoscuse suprematia turceascA. In local lui, Sultanul /ntari pe Iuri
Hmelnitcki in demnitatea de hatman al Ucrainei. Acesta Ii avea rerdinta la
Nemirova dincolo de Bug mai sus de Bratlay. Dar fiul lui Hmil n-a stat multi( vreme
In fruntea cazacilor. El muri curind ci In locul sAu Sultanul facu pe Duca-Voda
hatman al Ucrainei.
Iatk ce ne povestecte Nicolae Costin despre IntImplarile acestea: intr-acest an
(1679) au inceput Duca-Vodd ca sd is Ucraina de peste Nistru, cd era o same
de cazaci, wit de la ceilalli, ce le ziceau ucrainieni, care erau sub ascultarea
turcilor; ca" dupd cc au luat turcii Cehrinul, precum s-a pomenit la Domnia lui
Antonie Ruset Vodd, au fort cuprins turcii toad Ucraina din Nistru pins in Nipru

86

www.dacoromanica.ro
fl au fort pus Harman la Nendrov pe lorayco, fedora! lui Hmil col ink, care fl
Iorofco a fast Hatman vre-o doi ant fi multe rauttlyi au facia oameniloa.. Dupd
ce fi-au isprdvit Duca-Vodi pentru Ucraina, In luna [ante au purees la Tarlgrad
f I ftind acolo i-au dat &AMP fi Hatmdnia la Ucraina, imbracindu-1 at caftan,
dindu-1 ci buzdugan acdel larl, pi httordndu-se lariat la scaunul au la lafi cu
mare bucurie, }find strIpin a cloud fdr# tar la Ucraina au trimis pe un naniestnic
al dim, anume Iane, ce era Postelnic al doilea ft 1-a pus Haman la Nemirova fl
de atund au fnceput a se Thalia ci a se scrie la Mu afa: Gospodar zemi,
Moldayskol I zemli UkraInskoilw.
Alt cronicar moldovean Ion Neculce, ne InfAtileazA Intimplarea aceasta In
modul urmator: Aftmce au chdtuit Duca -Vodd multi bani la Poartd, aproape de
o mie de pungi de ban[, ft t-au dat tarn ft Hdtmanla Ucrainei, caftan, fl 4slic fl
WI tut precum purtau Hatmand cfizlicefti. .)'l venit -au din Tarigrad damn cu trei
tutu,* Domn Ord Moldovel ii UcraineL s-au gdsit de au purees Duca -Vodd la
Nemirova, pi s-au strira toatd dizachnea acolo la Duca-Vodd la Nemirova, # au
ales din capete dintre dInfiL.. fi k-au pus fl In load lui alma& In lac de
Harman, ca sd le poarte de griftl, anume Ent Gredinevic4 om dull; ftlind limba
dial:eased, de neamul lui grec flin4 ft au fdcut curl fn marginea Nistrulul la
Ticonovca, impotriva Sorodim.
Dupli co agezase astfel treburile politice In Ucraina, lAsInd acolo ca loctiitor
sau nAmestec al du pa Irene DrAghinici, grec din RIgcov, care fusese gi mai Inaintea
In slujba sa "2, Duca-VodA se Intoarse In toamnii la lagi.
Dupd ce an mutt Duca-Vodd la Itql, &data lard au tnceput a sill pe beat
pe toatd lard ,cl a asypri cu dajdii; ft fugeau oamadi la Ucraina pate Nistru ft
ntcl zlotafil nu puteau sd -i premed pi ziceau oamenii atunce, al Duca -Vodd
avea de gfnd sd lase Moldova fi NI mama sd se ayeze la Ucraina ft acest harts
era de crezuf, cd fdcuse pt curl Duca-Vodd, fn 7Ygdnaucd pe Nistru fl In satin
Pecera pe malul Buhuluill%
Pe vremea lui Bogdan Hmelni ;cki Ucraina era foarte bine populatA. Un
martor ocular ne spun cd populatia Ucrainei era numeroasA ca furnicile gi Brit
pular ca stelele cerului, ceeace to filen sA crezi cd femeile ucraine nasc de trei on
gi patru on pe an gi Inca cite trei ping la patru copii deodatA.
Dupli rizmerita lui Hmielnilchi Intl gi In urma amestecului turcilor In
daraverile Ucrainei, numilrul norodului scAzu In chip Ingrozitor. Tara rAmase cu
total pustiitA. In local holdelor de odinioarl cregteau pretutindeni numai burieni
lnalte eft omul. C.AlAtorul Luchianov care ne relateazA aceasta, adaugA di a cAlAtorit
cinci zile prin aceste pustietAti, firma sd fi Intilnit suflet de om.
Era ugor deci ca Yn Ucraina degartl de oameni, ai nogtri sA &easel paminturi
foarte Intinse gi digtig mai mare gi mai ugor ca In Moldova tulburatA de lupte pentru
domnie gi stoarsA ping la mAduvA de greci gi turd.
Nu-i de mirare deei, daca bietii oameni fugeau cu mile paste Nistru spre a-oi
Intemeia acolo cash gi masA. In privinta aceasta ei urmau pilda Domnului for Duca-
- -
Voda care au mers zice Nicolae Costin la Nemirova cu Doamnd-sa ft as
ginere-sdu fi cu multe gloat4 pi mere:4 apol fntorclnduse pe la Soroca au fdcut
case domnqg cu beduri de platrd la Tigdnauca, fmpotriva Sorodl pate Nistru,
pl alte case la Peftere likgd Buh, aproape de Nemirova, au fnceput a-fi face stupl,

87

www.dacoromanica.ro
vacs, of, flagon de hot, pe toate tirgarlle de pe cea parte de Ntstr4 vebnyt de
holtrc4 de here ,11 altele campdra miere domneascd ce erg el ducea la Ucraina
de jam mtedari de vinde4 rt on cif avea de gind :11 se mute acol4 cum ft era
cavfnt fntre amens; cam sd pardreasal Moldova srl :1 se mute ea toad casa lut
la Ucraina ft de acolo sd tragi la Mose i".
Cronica anonima a Tarii Moldovei tradusa din greceote de Alexandru Amiras
relateaza faptul acesta precum urmeaza: intr-aceasta vreme mers-au boleril
clizticerti la Imptirari4 pind a nu purcede Duca-Vodd, din Tarigra4 ft cereau sd
li se dea feepardlia for batman, find el pe acele vremi supuri hnpfiratiel; deci
vezirul au dat Ucraina-cea-Midi Duali-Vod4 mat dindu-1 ft un tutu, afara de
cele cloud ce avea a Tart Moldovei, can tutu lufndu-1 au Peat mare cheltulalli.
far la anul a men Duca-Vodli la Ucraina cu toatd casa sa, fi cu ginere-sdu cu
toll boterit sal, War cu giupanesele pt cu cuconli pe Eni Drdghinici, om prost
nefnvd/at, can nu era bun de nid o treabd pt s-au tutors fnapoi la scaunul au la
fact Dadi au vent, au Inceput lard,' a sill pe belied fipC Iowa Para 0 -i asupria
Cu dildil; fifugiau oamenii la Ucraina pate Nistru l Wei zlataril nu puteau sti be
fad" nemica, lard Duca-Vodd facea pre zldtari de pldtiau banii celor fug4L ,y1
ziceau amen!, atuncea cd Duca-Vodd are end sd lase Moldova 0 sa mearga sd
se acele fn Ucraina; acest luau era de crezut, ca fdcuse al cull In Peinauca p1
bn satul Pecerea pe malul BuhuluL .$1 de multe nevoi fi slid ce aveau boerli de
Duca-Vodd, multi fugeau din loc In loc, fill ldsard marine ci bucatele, 0
mergeau unit In Teara Munteneascd, dill in Teara Lereascii ri pe alurea pe uncle
puteaun'.Ucraina cea mica, era partea Ucrainei ce fusese sub ascultarea polo*
Ucraina de peste Nistru pare sa fie &la zisa Ucraini a Hanului.
Din marturiile cronicarilor nootri vedem deci ca pe vremea lui Duca-Voda
roinanii Transnistrieni se !Maria foarte mult cu pribegi roman de dincoace de
Nistru din Moldova. tnsuoi faptul ca Ucraina era stapiniti de Domnul Moldovei,
ambele taxi hind legate prin aceaoi domnie deci prin uniune personalli, Inlesni
foarte mult trecerea romanilor peste Nistru of aoezarea for In Ucraina. Duca-Voda
nu se prea Impotrivea la aceasta trecere, fiindca el avea nevoie de roman In
Ucraina pentru putea rezema puterea lui pe ei fats de nestatornicia cazacilor.
Apoi el cuprinse acolo planturi lntinse oi elute brate de munci pe care oi be
procura din Moldova. Din pricina aceasta Duca-Voda purcese cu multe gloate In
Ucraina, dupi marturia cronicii. El Injgheba curti domneoti pi gospodarii model, atit
pe malul Nistrului, dt oi pe ccl al Bugului, Inviorind negotul oi industria pe la toate
&virile, de pe cea parte de Nistru.
Pilda Domnului In unnata de boieri In masuri larga. Sate romaneoti se
infiripara tot mai multe oi numarul norodului romanesc sporea In Ucraina vAzlnd cu
ochii. Duca-Voda sprijinea lucrul acesta hindca Linea seama de nestatomicia
domniei In Moldova of nadajduia, ca, pierzInd clndva tronul Moldovei,
pastreze ccl putin hatmania Ucrainei. De aceea era cuvtnt tntre oamenl ca el avea
In end sa pardseascd Moldova 0 sd se mute cu toad' casa tut la Ucraina.
Vestite erau mesele lui Duca-Voda la care polcovnicii se veseltau cit nu
puteau sta, c1-1 luau tovartirlA de -I duceau pe la casele lor"6.
Urmaoul fiber ales at lui Duca, dupes Cunitchi, a fost romanul Movila, care
statea tot la Nimirova

88

www.dacoromanica.ro
 Cea mai bunii dovada despre raspindirea elementului romanesc In Ucraina qi
despre insemnatatea lui acolo ni-o dau agile de Judecatd care se faceau In
romineFtem. Astfel se Indrumase Intarirea romanilor din Ucraina qi pastrarea
fiin ;ei lor nationale. $i ei de buns seams ar fi putut dobindi cu vremea o inrlurire
hotaritoare asupra treburilor politice qi din Ucraina, daci In apus nu s-ar fi Intimplat
lucruri care sit tulbure mersul firesc al treburilor.
Bizuindu-se pe izbinzile lor In adult, turcii incercara o mare lovituri qi In
apus. Ei intrara In razboi cu Austria i inaintara cu izbIndit 'Ana sub zidurile Vienei.
Duca-Vodit, Domnul tariff Moldovei $i Hatman al Ucrainei Impreuna cu Domnul
Munteniei Serban Cantacuzino qi cu capetenifie tatarilor din Buceac trebuira s
Intareasca oastea turceasci cu contingentele lor qi sa ajute i ei la Impresurarea
Vienei. Oricit de norocoqi fusesera turcii In Ucraina, sub zidurile Vienei ei suferirit
una din acele marl Infringeri, care a influentat pentru veacuri soarta ;arilor qi a
popoarelor (1683). Catacil de la Ucraina, can erau supt ascultarea Ducal-Yodel,
zice Nlcolae Costin auzind de biruinfa ce flicuse creFtinii la Bed (Viena),
fndata au gonit pe Ene Draghinici Hatinanu4 ce era pus de Duca-Vodd la
Nemirova, vdend Buceagul pustiu, ca ditaril erau duff la Bed, lndatil ,el -au
ridicat un Hatman dintre dfasil anume Cuniichi pt viind pl cfliva moldoveni
pribegi, fl trecind Nistru pe la Soroca In Para, ritlicatu-s-au Fl Sorocenii, Fl
Orheienii Fl LapuFnenil impreunii ,fi au pradat Bugeacul. lard plugurile cu bol pt
stogurile cu pine de pe la toate thgurile, ce aveau Duca-Voda pe marginea
Nistrului, pe de cea parte, toate cu risipli an purces, de n-au avut nici o parte din
acele bucate "9.
Dar Duca-Voda n-a pierdut numai hatmlinia Ucrainei qi n-a fost pagubit
numai de bogatiile sale din aceasta tars, ci deodati cu acestea, el a pierdut pi
domnia Moldovei. El fu prins de Petriceicu-Voda i trimis in Feard lemma la
robie, undo pi mud In thg, fn Liov dupl attiva ani de prinsoare, fiind Inmonnintat
In vechea biserica romaneascit de acolo. Prin mazilirea lui Duca-Voda s-a rupt
legatura politica Intre Moldova qi Ucraina. Prin aceasta a slAbit fireqte Inrlurirea
politica a Moldovei asupra Ucrainei qi un numar oarecare de pribegi roman se vor
, fi Intors la vetrele lor de dincoace de Nistru. Acestia erau insi mai mult oameni de
tagma boiereasca. Oamenii de rind, taranii muncitori nu se dezlipesc aqa uqor de
brazda hranitoare, muncita de dinqii. Cei mai multi dintre ei ritnaasera In Ucraina
prin satele pe care le Intemeiaserit cu multi trudit qi osteneall, sate care pinit astazi
au ramas romaneqti.
Prin munca pi staruinta lor, ei I i dobindisera In Ucraina mare rost qi In
treburile obqteqti, dupit cit se vede din Imprejurarea, ca unul dintre fruntaqii lor,
Movill, care avea de partea sa pedestrimea, adica pe cazacii care faceau slujba
ostaqeasca pe jos, ajunse hatman al Ucrainei. Cazacimea nu era multumita cu
hatmania lui Cunitchi, qi de aceea s-au sculat cu tolit, intro duminicli, la Movildu,
pl leFind Cunitchi din bisericd, I-au omorlt cu mdciucl lard In locul lui au reimas
hatman Movild, aFedndu-se la thg in Nemirova
In zadar cereau boierii refugiati In Polonia la 25 iul. 1684 regelui Sobieski sa
permits supuFilor ;aril Moldovei, faranilor din finuturile Hotinului, Sorocei,
Cense-minor Fl Dorohola lui, can fiseserti Milt la timpul sou sd fugd fnaintea
navalirli tatarilor pi sa se refugieze in Podolia 0 Poculia, fntru-cft acqtia situ

89

www.dacoromanica.ro
supu,s1 Moldovel, aparlinfnd starostlilor moldovenegi ci mofillor boiereFti,
intoarcerea in vechiul for domicilia'n. CA numai putini dintre ei se intoarserl in
tad, restul ramase acolo.
Dar qi dupl desfacerea leglturii politice dintre Moldova qi Ucraina, citeva
localitAti de pe malul sting al Nistrului ramasera Inca multi vreme sub stApinirea
Domnilor Moldovei. Am amintit mai sus el clpitanul din Soroca f i avea la
Movilliu pe nAmesticul du, ca vama Movillului era a Domnului din Iasi qi ci
lntocmirea orlqeneasc.1 era ace* ca si In tlrgurile Moldovei. Ace lal lucre se poate
spune qi despre Rtqcov. Aceasta pare sl dovedeasca ca tirgurile rAmaserl si dupl
clderea lui Duca-Vodl sub stlpinirea Moldovei, Mind parte din teritoriul
moldovenesc chiar pinl la 1812, clnd furl alipite la Rusia deodata cu Basarabia.
In credinta aceasta ne intareqte urmatorul fapt. Curind dupit dezlipirea
Basarabiei de Moldova, guvemul rusesc rindui o numarare a populatiei basarabene.
In scopul acesta s-au alcatuit comisii anume, care sA umble din sat In sat qi sl
insemne numArul locuitorilor. In tinutul Sorocei indeplinirl aceastA sarcini slugerul
Iordachi Gafencu qi medelnicerul loan StrAjescu. Insenmarile for Impreunl cu cele
din celelalte judete basarabene se pAstreaza In Arhiva Guberniall din Chiqinau "2.
Din de vedem el tinutul Sorocei cuprindea 7 ocoale administrative qi 4 tlrguri
qi anume: Movildul, Soroca, Blflfile ft R4covul. Tirgurile Soroca qi Bllti slut In
Basarabia, cltl vreme .Movillul qi Riqcovul se glsesc, precum se qtie, dincolo de
Nistru In gubernia Podoliei. La anu11817, dind s-a alcatuit recensamintul, ele fAceau
parte din tinutul Sorocei. Din imprejurarea aceasta precum pi din cele ce am
amintit mai sus reiese, cd tfrgurile acestea au aparfinut Moldovei din timpul hit
Duca-Vodd pfna in alipirea Basarabiel In Ruda.
Comisia insArcinatl cu facerea recensamintului aratl cl la Movillu erau 3
preoti, un diacon, 2 diaci, 1 ponomar, 1 mazil, 270 de gospodari, 51 de vaduve, qi 64
de burlaci; 15 dugheni crestine qi armeneqti; Jidovi 313, 21 de vaduve, qi 19 burlaci;
12 boieri qi oameni de alte trepte. Proprietari erau cnezli Alexandru qi George
Cantacuzino. La Movillu trliau deci 419 familii crestine qi 353 familii evreieqti, la
un loc deci 772 de familii sau 3860 de suflete. La Movillu poposi in 1711 Petru-cel-
Mare qi Dimitrie Cantemir, unde Tarul semnl ucazul prin care Cantemir cu
tovarlqii sli de pribegie primirl azil Tiber i sigur in Rusia w. Tot acolo Tarul ar fi
oferit lui Cantemir titlul de Principe de Movildun
La Riqcov s-au numArat 4 preoti, 3 diaconi, 1 ponomar, 2 mazili, 7 ruptaqi 119
gospodari, 3 burlaci qi 88 de familii evreieqti, la un loc deci 327 de familii sau 1635
de suflete. Proprietara Rtqcovului era minAstirea Golia din Iali care primise aceasta
danie.din moqtenirea Ruxandrei, fiica lui Vasile Vodl Lupu.
Ramine deci hotarit ci pinl la 1812 stapinirea romaneascl se Intindea qi
asupra tArmului sting al Nistrului cu tirgurile Movillu qi RIqcov.

VIII. Planurile rusesti de expansiune gf colonizare

Infringerea turcilor sub zidurile Vienei a avut o puternicl repercursiune in
regiunile de dincolo de Nistru. Yn unna acestei crude si neaqteptate lovituri,
stApinirea turceascl din Podolia qi Ucraina se prlbuqi subit, ingropind sub
dArAmAturile ei qi prestigiul de care se bucura Poarta la cazaci:

90

www.dacoromanica.ro
 Prin tratatul de pace din Carlowitz (1699), influenta turceascA fu redusA la
vechea suprematie asupra tAtarilor din Ucraina-Hanului i din Crimea. Inc lo,
Polonia se reinstall In vechile ei hotare, care !nal, chiar In vremea aceia, Incepura
sA fie contestate de Pttru-cel-Mare, reformatorul Rusiei i IntroducAtorul ei ca
factor determinant In politica europeanA.
Lupta secularA pentru hegemonia politicA In nord-estul Europei dintre
polonezi i ruqi infra atunci In stadiul ei decisiv. Interventia In aceastA lupta a
regelui Suediei, Carol al XII -lea, pArea sA determine izblnda In favorul polonezilor.
Dar InMngerea suedezilor la Poltava [11] veni pe neateptate sA asigure suprematia
ruseasca asupra acestei parti a continentului. Cazacii, incapabili pentru Injghebarea
unei durabile organizatii de stat i lipsiti de reazemul pe care-1 gaseau mai Inainte
dnd la poloni, dnd la turd, ajunserA sub jugul moscovit, iar ultimul for hatman Ivan
Stefanovici Mazeppa muri ca pribeag la Varnita i fu InmormIntat In Galatii notri
Ucraina Zaporojenilor cazu prada po.ftelor de expansiune moscovita, find
succesiv InglobatA imparAtiei ruseti, mai Indi pine la Nipru, apoi pIna la Bug 1 In
cele din urma pInA la Nistru. Elementul romanesc transnistrian era deja destul de
puternic i Inchegat ca sA se poata afirma In luptele acestea. Principele Francisc
Rakoczy amintete In .memoriile sale ca In 1703 primise ajutor de la palatinul
Kievului douli companil de roman', carora dlnsul le fagAdui o bogatA recompensA
pentru ajutorul dat Aceste douA companii de roman Transnistrieni, care venire
din departare In ajutorul printului rebel, luptarA alAturi de romanii din Maramure
ce aveau In fruntea for pe Pintea, BAlicA, Bucur, Lupu Sandru . a. In Apa-de-
Mijloc, una din cele trei comune romaneti ce fusesera cedate Cehoslovaciei se
pastreazA pine azi steagul sub care romanii luptaserA pe timpul lui Rokoczy.
In armatele lui Petru-cel-Mare ca i In Wires leulul nebirult, ma cum trecea
Carol al MI-lea, luptaia mai multe cete de roman transnistrieni. In 1707 Petru-cel-
Mare primi roman sub steagurile sale". Litre strelitii din Moscova se gAsea i un
$andro, ce-au fost lzbafil de strealell dnu Ronk de la nom'''. In 20 ianuarie
1737, generalul Milnnich recomandl, i aria Ana aprobA primirea romanilor In
armata ruseascA, fiindcA romanii In razboaiele trecute au slujit cu multA rIvna i s-
au batut foarte bine cu dumaniP".
Dupe mArturia lui Daniil Krumann, traiau In 1708 la Oceacov pe 1IngA tatari,
turd i greci i un numar considerabil de roman. Din rindurile acestora i ale
conationalilor for transnistrieni se vor recruta cetele de roman pe care, dupA
mArturia lui Voltaire, hanul tAtAre,sc be puse la dispozitia craiului suedez. Cu acest
contingent romanesc Carol al X1I -lea Ii Intari frontul de lupta la Poltava 10.
Comandamentul acestor contingente pare sA fi fost faimosul colonel Sandu Colfea,
care la Poltava cAzu prizioner la rui i fu transportat in Siberia unde ft-Ai 10 ani In
societatea altor prizonieri suedezi In cea mai neagrA mizerie. Un raport suedez arata
ca Sandu Coltea fnalntea altor osta# are merite extraordinare,sl servidi aduse tarn'.
In urma InfrIngerii de la Stanileti, Dimitrie-VodA-Cantemir se retrase cu
Petru-cel-Mare In Rusia, dupA ce fAcurA un scurt popas la Movilau. Impreuna cu
Cantemir luara toiagul pribegiei vreo mie de boieri, slujbai i oameni de rind din
Moldova, care furs aezati In partile Harcovului. Acolo Intemeia Cantemir satul

91

www.dacoromanica.ro
Dimitrovca dupe numele sau. Pentru /ntretinerea sa si a oamenilor sAi, Cantemir
priori de la it 13 sate piing de pine ct de heir-gee, cu pefte ct cu mori, cl bucate,
1

vacs, hot, o4 stupi, odoard ce firserd confiscate generalului Sidlovski, care dizuse
intr-o grefeald'2. Aceste sate nu fusese Ind descAlecate de roman, ci ele existau
acolo de mai /nainte. Iar Yn ceea ce priveste pe moldovenii pribegi, Intre care se
gasea $i cronicarul Neculce, acestia se Intoarse mai apoi In tara, astfel ca aportul
acestui exod vremelnic de moldoveni la sporirea numarului romAnilor transnistrieni
n-a fast asa de Insemnat precum se credel".
Yn urma politicii sale de expansiune, Rusia cuprinse teritorii tot mai Intinse In
hotarele sale. Teritorifle acestea Insi erau In cea mai mare parte pustli si nelocuite.
Pentru a le cultiva $i a trage cuvenitul folos din ele, era nevoie de brate de munch.
Pentru a le obtine, guvemul rusesc inaugura o largA politica de colonizare, care In
scurtA vreme III arAta roadele sale.
Prin acordarea de privilegii gi promsiuni de tot felul, guvemul rusesc cauta sa
atraga colonisti In regiunile nou cucerite. 0 shit tale, poate si mai eficace, pentru a
obtine colonisti pentru noile tinuturi era cea a expeditiilor razboinice In Virile
vecine $i Indeosebi In Moldova. Nicicind ostirile rusesti nu se Intorceau din
expeditiile lor, fad sit aducA cu sine colonisti pentru popularea regiunilor desarte.
tnceputul /1 facu generalul rus Mtinnich, care In cursul rAzboiului ruso-turc
din 1737-1739 ocupa Moldova. Atunci Antoniie, mitropolitul Moldovei, 11
/ntImpinari In Iasi cu famoasele cuvinte: Binecuvintatd sd fie Intranet 0 eft= to
din Moldova'''.
La plecarea sa din Moldova, Mannich dl du ordin de a ridica oameni In masa
pentru colonizare In Rusia. Un martor ocular, oflterul Trenk din armata lui
Mtinnich aminteste In memoriile sale urmAtoarele: La plecarea Wirt' ruseiti, toil
soldaiii primird ordin de a prada tetra ci a lua cu sine oameni ct vite. In urma
acestd porund au fost ridicati du0 in Rusia pate o sutd de mit de suprqi travigs.
Un alt contemporan, cronicatul Neculce, povesteste despre aceiasi Intimplare
cA la purcesul hit Mfinnich, trimis-au de au robit multi oameni din linutul
Hotinului 0 de pe marginea Cerndutilor, ci t -au trecut cu femel cu copii la Mosc
Fl -t imparka pe amen' ca dobltoacelc unit luau bilrback atilt femeile, altii
copill, ci -i vindeau unit la alit! fdrd leac de mild, mai Mu decit tatarii. p era
vreme de iarnd. Bogare ci multe lacrimi era, de se auzia glasurile in cer"6. Nici de
la furtul de fete nu se putea reline, fireste oarda moschiceascd1".
Robii acestia ridicati din Moldova erau transportati In Rusia si asezati pe
mosfile domnesti, niinastiresti $i boieresti. Cetele mai numeroase formau sate
romanesti In regiunile de dincolo de Bug.
Dar numarul sloboziilor romanesti de acolo sporea mereu prin asezarea de
colonisti romani veniti de bunavoie, cA agentii rusi de emigrare incepura opera for
In Principate.
Ambasadorul danez A. de Saint Saphorin ne spune ca din pricina
asupritorilor turd, multi moldoveni se simteau nevoili de a pribegi In Polonia,
Rusia si chiar In Ucraina 131. Pribegii acestia sporeau numArul romanilor
transburgieni. Emigrarile acestea luasera proportii asa de mari cA pusese pe &dud
cercurile conducAtoare din Moldova. De aceea Constantin VodA Cehan-Racovita
puse in 1756 sa cerceteze cauza emigrarilor fn toate parflle strain unde se afla $i

92

www.dacoromanica.ro
Moldoveni foarte multi. In scopul acesta s-au pus la cale de s-au trimis acolo la
&A lit ca sd vie ctfiva dintre dfofil aid sd se fntrebe sd cercetlim lucrul acesta. sa
putem cunoage adevdrul, care s-au pt felcut. ,F1 lata au venit aicea doi fret preoli
1 patru cind oameni din cel mai de ispravd, pt scolindu-1 Insufi fnaintea domniei
mete fi a toat'd boierimea, s-au fntrebat sd arate tot adeviirul din ce pricind s-au
stricat s-au dus de aid din pdanIntul Moldovei In parfile straine, fntr-alte fart, fi
lIngii altele s-au arlitat tot temeiul stricliciunii lor, I-au arlitor a este din pricina
vremelnicil nestdri, adecii neftiind Fi neftind hotarft ce sd dee bir pe an, ft aceastd
1-au stramutat de s-au dus fn lad strainel".
Din gura acestor reprezentanti ai pribegilor, pe care not Ii socotim a fi fost de
dincolo de Nistru, Domnul mai auzi cape l'Inga alte nevoi ce trag acolo, pre mull'
1-au Intunecat fi de la stramofeasca credinfau, alfil card tot tci defendiosesc
stramofescul lor rI4 fnsd numai cu numlle; din care pricind mai pe multe locuri
lipsesc de n-au nici preuft, unde au fi preu/i, fi n-au biserici, fi cel mai mull' In
viala lor nici la biserial nu mai merg, fi mai toll moartea lor be este ford nici o
grifil de gatirea morph, fi altele ca de acestea fi mai mute, cu lacrimi le-au ardtat
fl le-au jilluit acegi de mai sus ardtali, ce au venit de acolo lhaintea domniel mete
fi Inaintea a toate boierimea divanului nostru.
Expunerea situatiei triste in care traiau pribegii, Bleu adInca impresie asupra
Domnului pi asupra divanului sau care hotart o serie de usurari si Inlesniri la plata
darilor si la judecatA pentru to aceia care s-ar /ntoarce In patrie. ati dintre pribegi
vor fi urmat apelul domnesc, nu se poate sti; se pare Insa ca emigrarile din tara
continuara 1i dupl mAsurile luate de stApInire. Dorul de cIstig, mai mare $i mai
lesnicios, Indemna pe oameni cu o forte irezistibila pi nici o putere din lume nu-i
putea opri In pornirea lor.
Atunci ca pi In zilele noastre, agenti de emigrare de tot felul misunau In toate
colturile tarii, IndemnInd i momind populatia cu promisiuni marl la emigrare In
Rusia pravoslavnicA. Istoricul rus Kostomarov arata ca ?litre 1753-1765, polcovnicul
Vasile Lupu zis Zverov a adus din Moldova 1880 de colonisti pi i-a asezat dincolo
de Bug, colonizlndu-i In Vale Ingului si Taslicului. Nouile slobozii romanesti
transburgiene primira o organizatie cazaceasca. Asezarile lor erau Intarite si se
numeau skluri ca si asezArile cazacilor zaporojeni. TOO barbatii capabili de a purta
arma erau organizati In cete sau roate, 23 la numar. Regiunea transbugiana
cuprinsa de ei, forma un fel de granita militara contra atacurilor turcesti si tataresti.
Apararea acestei granite era /ncredintata cazacilor de Bug, care se recrutau,
precum am vazut, si din roman. in 1783 numarul familiilor romanesti sport la 2000
cu 10.000 suflete, formInd 1500 de gospodarii cu 15 biserici romanesti "'. D. Zamfir
Arbore iii aminteste de a. fi auzit In satul Cantacuzinesti sau Cantacuzinovca un
cintec cazacesc In care se nice:

Iak prisli do nas volosini

Vse vote ioi, to vsi horosi
V Kazaki voin zapisalisia
Z nami pobratalisia".

93
www.dacoromanica.ro
adica:
Au venit la not roman%
Toti roman, toti frumoi.
S-au Inscris In armata cazaceascA
Si s-au Infr Atit cu not ".

Din relatiunea lui Kostomarov rezultA deci cd colonivii aduqi de polcovnicul

Vasile Lupu zis Zverov fuseserl descalecatorii satelor romaneti de dincolo de Bug.
Urmaqii acestor descAlecAtori 'i -au pAstrat pine astazi limba qi datinile stramoeti.
Este vorba de satele Nova Crasnoe, Stefanovca, Constantinovca, Vosnesensc,
Arnautovca, .Ferbani, Novala -Odesa q. a. care formeaza o flie de colonii
romAne.Iti pe malul sang al Bugului qi In Vile Ingului, Tagldcului, apoi de-a lungul
rlurilor Verbusca, Comisarovca, Domotcani qi Samotocani.
Sub Carina Caterina propaganda de colonizare se Inteti. In 4 decemvrie 1762
aparu primul manifest al ImpAratesei prin care se invita lumea la colonizare In
regiunile nepopulate din sud-vestul Rusiei. In 22 iulie 1763 Caterina publicA un nou
manifest prin care garanta coloniVilor libertatea religioasa, scutirea de dari i
armata pentru 30 de ani, acoperirea cheltuielilor de cAlatorie i chiar autonomie
administrativA 'a.
fnlesnirile qi wurArile acestea ademenirl pe multi de all incerca norocul In
Rusia, /ndeosebi germani, slrbi qi bulgari "3. Privilegiile acestea ademenira qi pe
multi roman de a emigra In Rusia transbugianA, pe care o cunoteau In parte qi
unde gaseau multi conationali de ai tor.
Pentru rezolvarea tuturor chestiunilor privitoare la colonizare i la strAini In
genere, se Infiinta la Petrograd un serviciu special: Epitopia Strdinilor In fruntea
careia stAtu multi vreme contele Orloff"'.
Succesul lui Lupu Zverov ademeni $i pe alti agenti de colonizare de ail
incerca norocul cu emigrati roman. Unul dintre ace:Ida era polcovnicul Filipovici,
care In 1765 Incheiase cu Epitropia Strainilor un contract formal ce ni s-a pAstrat In
marea colectie de legi ale Imperiului Rusesc sub Wu! de: Regulele pentru
colonizarea strdinilor ce se aduc de polcovnicul Filipovici fi care tree prin Kiev i
prin care polcovnicul se obligase se aducl amen' liberi din Idri strdine pentru a -i
coloniza fn Rasta.
Yn scopul acesta Filipovici Incepu actiunea sa In Moldova, clqtig/nd pentru
planurile sale pe moldovenii Cucd fi Telebuid qi pe un oarecare Mihail
Constantinov din Iasi. Cu ajutorul lui Cuca qi TelebutA, Filipovici adunase un
numAr considerabil de coloniti din acel afa numit de ei huts: popor roman".
Yn vara anului 1765 Imputernicitul Cucl cu tovarlii sai, care neamul for fri
genere it numesc romanesc fi trate= in trei voevodate fi aflame: Valahia,
Moldova fi Transilvania", adresara Epitropiei Strainilor o cerere, prin care arAtau
ce doresc se se meze In locurile pustli qi slobode dintre Pecersk qi Kievul-Vechiu,
peste drum de la palatul tarului, pe locul care se cheama Cloy. Ca locuitori
bdistinafi ce vin din ardtatek Principate, ei cer de asemenea loc pentru construirea
unei biserici cu clopotnitA, pentru casa preotului, a diaconilor 1 dascalilor, precum

94

www.dacoromanica.ro
1 pentru construirea unei scoli, a unei tipografii si a unui magistrat pentru ca
asezarea for sA merite de a fi numitA: Cea din111 Slobozie Nona a Romani lor.
Pentru a nu se pierde Ina In oceanul slay, colonistii romani revendicau
pentru d"msii o deplina autonomie administrativA. Epitropia Strainilor, admitind
cererea lor, Ii IngAdui a avea un magistrat deosebit Fi care sd-1 aleagil din neamul
for numdrul corespunzator de oameni datoinci pentru aceasta treaptd id anume
In una din slobozille principale, care cu vremea va putea fl numitd orag tar
celelalte sate mai mid vor Infra sub dimuirea acelula$ magistraL Pentru
pedeapsa corporald i pentru osinda cu moartea Ind se viz cere totdeauna
aprobarea autoritatilor statului.
Colonistii roman erau liberi de a se Indeletnici 91 cu nego ;ul si a alcatui
bresle, bucufindu-se In toate de privilegiile negustorilor rusi; o reducere de vaml
pentru vin, care In patrits noastra se face din struguri de vi fa fi din drojdie, nu li
s-a Inglduit. De asemenea nu gasi aprobarea Epitropiei nici cererea colonistilor ca
magistratul s face judecata dupd obicelurile romanefti ft in limba romans. In
schimb Insa li s-a IngAduit sa aibl pecetea cu semnul tarn noastre fi anume: la
mijloc un cap de zimbru cu coarne, tar hare coarne o stea Ft mai sus de aceastd
stea o coroana cu crucea can va fl sprijinitli de ate un leu de ambele part' ft let'
sd spnyineascd coroana cu labele for cele dinainte Fi Imprejurul acelei peceri sd
fie insemnat cu stove rusegi afa: Pecetea Magistratului fi a prime' Slobodi de
Romani anul 1766""7.
Cererea colonistilor roman de a li se IngAdui Infiintarea unei minastiri fu
respinsA pe motivul cA: Inflinfarea de mindsdri ate opritd prim manifest Fi nici
undo din naliunile strain ce se colonizeazd in Rusia nu se poate da dezlegare.
S-a satisfacut Insa cererea romanilor ca biserica for sl fie supusA direct scaunului
mitropolitan din Kiev. Candidatii de preotie urmau sit fie alesi de toatA obstea si
obligati de a sAvIrsi slujba dunmezeeascl In romAneste.
Pentru Invatatura copiilor is ruseste $i romaneste ei cerura dreptul de a
deschide o scoall $i a angaja Invatatori. Ei mai cerurl /ncuviintarea de a deschide o
tipograik ft' a tOdri lb ea felarite aril biserice,r14 dar 0.1 aril de Itilnle narurale
lb /baba romant4 pentru Inv diatura copiilor fi pentru vinzarea for Iblduntru Fi In
afard de lard, fare nici o plata de yam& Pins la deschiderea acestei tipografii
sA se porunceasca ca cartile amintite sA se tipareasca In limba romans la tipografia
mlnastirii Pecersca din Kiev si tipografia aceasta sl astepte cu plata ping ce cArtile
roman vor fi Andute. Epitropia Strainilor din Petrograd IngAdui aceasta cerere $i
puse colonitilor In vedere $i un ajutor in bani.
in adresa for cAtre Epitropie, Imputernicitii romanilor arAtara ca aveau din
neamul for In Iasi pe un anumit Emanuil Constantinov, elevul traducatorului
Miroliub si frate drept cu Imputernicitul de afaceri al colonistilor Mihail
Constantinov, om InvAtat In limba elinA, In limba greacA veche, In limba
romaneasca i cea latina, care li-ar putea fi de ajutor la primele Inceputuri, nu numai
ca Indrumator In viitoarea tipografie, ci $i ca InvAtator pentru copii si ca secretar al
obstii. Pentru aceste pricini ei cerurA sA i-se dea o. plata anuall din cancelaria
gubemiei Kievului si Invoirea de a-1 In4tiinta despre toate acestea, caci dinsul
asteaptA vestea aceasta cu mare nerabdare. Epitropia fixA pentru Emanuil

95

www.dacoromanica.ro
Constantinov o /ndemnizatie anuall de Bite 120 ruble, urmlnd ca dupa doi ani,
obtea din mijloacele ei sA poarte cheltuiala gcolii qi a dascalului 14.
CercetArile viftoare vor descoperi, probabil, si alte slobozii romane.Iti In
Rusia, si ne vor da deslusiri qi asupra soartei celei dintli slobozii romane.iti de la
Cloy de linga Kiev. Insui faptul InjghebArii acestei colonii din elementele viguroase
din cele trei principate romAne este qi mai rAmine de cel mai mare interes.
In nazuintele for sere Tarigrad, muscalli cuprindeau tot mai multe teritorii In
hotarele vastului for imperiu. Cum InsA aceste teritorii erau In cea mai mare parte
pustii qi nelocuite, noii stApIni aveau nevoie de oameni pentru popularea qi
cultivarea noilor for achizitiuni teritoriale. RAzboiul ruso-turc ce izbucni In urma
conflictului de hotar de la Balta (1768), didu emisarilor ru*i cea mai bunA ocazie de
a dob!ndi colonisti pentru regiunile nepopulate.
In cursul razboiului oqtirile tarinei Caterina ocuparl Moldova fi o tinurA sub
ocupatie liana la mezarea pAcii de la Kuciuk Kainargi (1774). In ban acestui tratat
rusgii1.0 statornicirl hotarul tarii for de-a lungul Bugului.
Aliniatul 5 din art. XVI al acestui tratat, impuse turcilor obligatia de a
Incuviinta familii tor, care sr dori pAraseascA patria qi sA se aleze aiurea, ieire
liberl din tars cu tot avutul for 1'.
Bazindu-se pe dispozitia aceasta, contele Panin concepuse planul de a muta
toata populatia Moldovei in Rusia Lc. Planul lui Panini n-a putut fi dus, firqte, la
Indeplinire. Dar daca i Intreaga populatie a Moldovei nu putea fi transplantata In
Rusia, atunci cel putin un numar considerabil de locuitori furl determinati de
emisarii ruqi de a se expatria. Urmagul nenorocitului Domn Grigore Ghica,
Constatin-VodA-Moruzi aratA el locuitorii pArAseau Ora din caza stoarcerilor oi
asupririlor turceqti '2. De acestea se serveau, fireste, emisarii ruqi pentru a
Indupleca populatia sA emigreze.
Rrnisarii rui, travestiti In cAlugAri sau negustori Indemnau populatia ss fuel
In Rusia. Unul dintre acegti emisari era un oarecare Tschernocapsas, asupra caruia
s-au gAsit scris' ori de la mai multi proprietari ruqi, amatori de colonisti romani
pentru mosiile lor uz. Un alt agent de acest fel era un anumit Iancorov, care
promitea colonitilor raiul pe pamIntul fagaduintei al Rusiei pravoslavice
Propaganda de emigrare nu era restrinsA numai asupra Moldovei, ci ea se facea pe
o scarA foarte /Mind In Intreg cuprinsul Imperiului Otoman
In tratatul de la Kuciuk-Kainargi, Rusia mai obtinu de la PoartA /ma qi
dreptul de a Infiniti consulate, vice-consulate qi agentii In tot cuprinsul
Principatelor, servicii care sA se bucure de prerogativele diplomatice ale celorLalte
state iss.
Concesia aceasta a fost de cea mai mare importantl pentru realizarea
planurilor ruseqti de colonizare, fiindcA Indata dupl Infiintarea tor, consulatele
rusesti din Iai qi Bucurevi se transformarl In adevArate agentii de emigrare.
Ocupatia principall a acestor consulate era dobindirea de coloniti pentru regiunile
nepopulate din Rusia.
Ya decembrie 1782, consulul rus Laskarov raporta lui Galizin el a petrecut
peste doul luni la Iasi, pentru a implini formele de repatriere pentru acei dintre
supusii ruqi care In cursul ultimului razboi s-au aqezat In Moldova si care manifestau
dorinta de a se reintoarce In Rusia. Agentul austriac Raicevich, care aduna i el In

96

www.dacoromanica.ro
Principate pe dezertorli austriaci, fiind gelos de succesele colegului sau rus, denuntit
Domnului apucaturele emisarilor ruqi. Boierii protestara la Domn contra
depopularii rii qi acesta promise ca va lua masuri de aparare 156.
to aprilie anul urmator Raicevich raporta despre not transporturi de dezertori
ruff care s-ar fi facut cu autorizatia Porta 16. Yn iunie 1783 agentul austriac Oechsner
raporta din Iaqi, ca consulul rus trimite zilnic dezertorl In Rusia qi ca numarul
acestora se urea la 60011. In mantic 1784 raporta Raicevisch ca ruqii continuau cu
ridicarea pretimilor dezertorl al cliror numar se urca la cifra de 4000, qi cif ei ar fi
obtinut un firman special de la Poartli pentru a-i putea transports In Rusia chiar qi
contra vointei Domnului.
Maiorul rus Salonski veni In Moldova cu Insarcinarea speciala de a organiza
aceste transporturi. El organizeaza echipe de cite 80-100 de oameni, pe care Ii
Imbraca din cap pins In picloare In haine ruseqti pentru a face pe membrii Divanului
a crede el stilt ruqi. Astfel echipati, bine nutriti si claruiti cu cite 20 fl., li face sit
defileze pe striae lor, cintind cintece de ale lor. Lumea din Iaqi gi Indeosebi
Principe le nu era de loc Incintat de aceste manifestatii, dar n-avea ce face, fiindca el
nu le putea Impiedica. Multi dintre acetiti pretinqi dezertori ruqi erau sau
Moldoveni, sau casatoriti con Donne Moldave, care faceau tot posibilul pentru
a-i Impiedica la plecare, dar Incercarile lor rimineau zadarnice.
Salonski trimitea agentii sal prin judete pentru a dezvolta in libertate agitatia
lor. Ispravnicii judetelor opreau Insi pe dezertori de a se prezenta la Iaqi. Consulul
rus protesta la Domn, iar acesta Ii raspunse di nu poate face nimic, fare noui
deslegiri din Constantinopol L".
Salonski Incerca sa Intindd activitatea sa si asupra Bucovinei. Guvernatorul
Bucovinei, generalul Enzenberg, comunici In Iunie 1784 lui Raicevich ca consulul
rus din Iaqi reclami mai multi dezertori, pentru a-i trimite In Crimeea, amenincind
pe acei care nu vor da urmare ordinului, de voiebuna ca vor fi ridicati cu forta
Cancelarul Kaunitz rimase rau impresionat de pretentiik ruqilor de a ridica
dezertorl ruqi nel condone nostro si dadu un ordin sa nu se satisfaca cererea consului
rus, Intru-cit Intro Austria si Rusia n-ar exista alcun cartello per la reciproca
restitudone
in februarie 1787 ofiterul Bedeus, care fusese instircinat cu ridicarea de
dezertori austriaci In Principate, scria din Iaqi ca polcovnicul rus trimite un
transport de dezertorl unul dupit altul pentru a-i coloniza In Taurida, unde se
primesc toti trintorii, pungaqii, hotii qi vagabonzii, care nu mai capati soldi din
momentul cind se anuntii, ci primesc numai haine de rind la plecare qi numai dupti
ce ajung la locul de colonizare, slut Inzestrati cu unelte de gospodarie, cu vite de
munca qi cu paminturi din beigug. Promisiunile acestea au darul de a ademeni la
emigrare toate haimanalele. El Insa n-a avut acest succes, fiindcli el nu poate face
promisiuni aqa de ademenitoare
in iulie 1787 ageittul austriac Metzburg raporteaza lui Kaunitz ca a intervenit
pe linga Ipsilante In chestia dezertorilor austriaci, qi cli a obtinut promisiunea
pentru vfitor ca dezertorit austriaci vor fi scutiti In mod tacit de obligatia de a se
prezenta divanului. Acest favor bid Principele nu-1 poate acorda qi ruqilor, fiindcii
este cunoscut, ca viceconsulul rusesc cauta sa elqtige oameni de toate natiunile din
lume, prin urmare si modoveni, qi ca lui zilnic i an prezinta cazuri din acest fel '6.

97
www.dacoromanica.ro
 in decembrie 1786, Domnul Moldovei Alexandru Movrocordat Firarfs, fu
inlocuit cu Alexandru Ipsilanti I". Domnul mazilit, care mai inainte petrecuse multi.
vreme In Petrograd, fugi In Rusia cu multi boieri i glota.5i. Acetia sporirit numarul
elementului roman de dincolo de Bug. Arzarile romane.gti erau acolo ma de
numeroase, /licit se vehicula planul de a le uni Intr-o provinde antonoma
romaneasca qi a le pune sub administratia Domnului pribeag. Acest Alexandru
Mavrocordat Firaris pare al fi fost capul unei conspiratii greco-ruse.iti, care cu
decenii inaintea Eteriei tindea la restaurarea Imperiului Bizantin cu ajutorul Rusiei
pravoslavnice i cu jertfele tarilor noastre ws.
Din cele aratate In acest capitol vedem di in masura In care Rusia Ili largea
teritoriul ei spre sud-vest, cre.Itea i rtyna ei de a citiga colonilti pentru noile
achizitii teritoriale. Dobindirea de coloni.Iti se facea prin mijloace silnice cu
ocazia expeditiilor militare, dar gi prin mijloace patinice prin momeli 1 promisiuni
de tot felul. Prin instalarea consulatelor ruseti la Ia.li i Bucureti, Rusia dobindi un
instrument efectiv pentru realizarea planurilor sale de colonizare. Elementele
romane.gti pentru colonizare se recrutau In prima linie din Moldova, dar i din
Muntenia 1 Transilvania, precum se vede din privilegiul acordat colonitilor
romani din Cloy de linga Kiev. Emigrantii romani din epoca aceasta se aieazit In
regiunile de dincolo de Bug, Intarind rindurile conationalilor for descalecati acolo
inainte.

IX. Colonizarile romane.gti In Ucraina Hanului

Nu trecura mai mult de treisprezece ani de la mezarea pacii la Kuciuk-
Kainargi, chid pe neateptate un nou razboi izbucni titre ru.li i turd. Armatele
ruse4ti de sub comanda cneazului Potemkin, Impodobit cu laurii Inca proaspeti de
cuceritor crud al Crimeii, In alianta cu catanele austriace conduse de principele
Osias de Koburg, tnaintara in Principate i le ocupara dupil luptele singeroase de la
Focani i Martineti. Ocupatia aceasta, cu nesfiritul ei convoi de stoarceri, siluiri
i nenorociri, tinu din 1787 pina ce se meza din nou pacea de la Iai in Ianuarie 1792.
In virtutea acestui nou tratat Rusia obtinu Ucraina-Hanului, astfel ca Nistrul deveni
hotarul dintre Moldova i Imperiul Moscovit.
In timpul acestei ocupatii, comandamentele ruse. ti avura grija s ridice
coloniti In masa pentru regiunile for pustii, sporite de curind cu Crimeea cucerita
de la tatarilm.
Dupe planul lui Panin, toata populatia Moldovei urma A fie mutant dincolo
de Nistru, pentru a crea acolo o Moldova Nora ''. Rapoartele oficiale ruseti se i
grabira sa anunte ca cloud treimi din populatia Moldovei s-ar fi mutat dincolo de
Nistru. Chiar atita multime de lume nu va fi trecut ea in Rusia, dar oridt, numarul
emigrantilor va fi fost destul de considerabil.
Pentru a-'i asigura Insa o necontenita emigrare de populatie romaneasca
pentru regiunile sale coloniale, guvernul rusesc obtinu in tratatul de la Iai o
dispozitie prin care se recunoscu locuitorilor Principatelor dreptul, de a se stramuta
In Rusia In termen de 14 luni de la ratificarea tratatului '.

98

www.dacoromanica.ro
 IndatA dupa agezarea pAcii, ImpArAteasa Caterina trimise In 27 ianuarie 1792
generalului Kahovski, guvernatorul Ekaterinoslavului, un ucaz prin care -1 vesti cl a
gbh de bine sit alipeascA la gubernia administratA de dinsul teritorille decurind
cucerite de la turd ft aFezate Intre riurile Bug ft Nistru. In vederea colonizArii
acestei regiuni cu oamenii ce vin de peste granitli, ImpArAteasa porunci ca noua
oblastie sA fie ImpArtita In judete qi sA se aleagA locuri potrivite pentru fundarea de
ors. e. Atunci s-au fundat oraiele Nicolaev, Odesa, Tiraspol i.e. Sd luau cele mai
serloase mdsurl, porwici Caterina, ca Fara dintre Prut ft Nistru sd fie Eli cel mat
scurt limp colonizatd; formindu-se loturl pentru slobozil de stat at Fl pentru
slobozil bolereFti. Generalul va avea de gig sl oblige pe toti cei ce vor priori
aceste loturi, sA le colonizeze In cea mai scurtA vreme. Anil* qi volontirii lui
Potemkin sl fie preferati la colonizare Inaintea tuturor celorlalti. In ucaz se mai zice
cA Bolerd moldoveni care de bunivoie ft cu mare ash:dire s-au fdcut sty*, ruff,
merits a prim' In dar pdmint fl moF11. Lemnul necesar pentru constructia caselor
urma sl se aducl din Moldova'''.
Noua oblasde a Oceacovulul fu ImpArtita In patru judete cu =title
Ananiev, Tiraspol, Odessa fi Nicolaev. Centrele acestea orLienelti furl construite
numai atunci. Planul de organizatie administrativA al noului tinut ni s-a pistrat In
Izvorul celor patru judge, care formeazd oblastla de curia doldndltd de la
Poarta Otomandffi.
In Izvodul acesta gAsim ca proprietari de moqii pe urmAtorii boieri romani:
Ion ii Nicolae Cantacuzino cu 24.000 desetine de pamtnt, T. Rosetti, fostul Domn,
cu 12.000 deseatine, The Cataragiu cu 12.000 des., Sava Badiul cu 5000 des., Scarlat
Sturdza cu 12.000 des., Crsistea Manuil cu 6000 des., Ion MIcArescu cu 6000 des.,
Dimitrie Cucu cu 6000 des., Matei Cantacuzino cu 10.500 des., Ion Boianu cu 3000
des., Teodor MAcArAscu cu 6000 des., Ion Iliescu cu 3000 des., Teodor Sabau cu 4500
des., Manuil Saul cu 3000 des., Ion Cananilu cu 6000 des., George CrAciun cu 4500
des., Anton Pascal cu 3000 des., Pintilei Hagill cu 3000 des., Bie Englazichie cu 1500
des., Vasile Sacaru cu 3000 des., Grigore Diul-Olgu cu 6000 des., Ion Nicoritil cu
4500 des., Margarit Deperadovici cu 4500 des., Ruxandra Exaporita cu 3000 des.,
. Alexandru Ghenadie cu 6000 des., Petru Iancu cu 1500 des., Ieremia Solescu cu
1500 des., Vasile Dodon cu 1500 des., Roman Zmuncill cu 1500 des., Grigore
Barcareu cu 1500 des., Exaporitul Vistemicul cu 4500 des., PortAreasa Ruxandra
Exaporita cu 3000 des., Grigore Bolneac cu 3000 des., Teodor Romanescu cu 1500
des., Maximilian TQrungea cu 1500 des., Mihail Sturdza cu 4000 desentine.
Skalkovski completeaza izvodul de mai sus cu urmatorii boeri: Deleanu
Cantacuzino cu 50.730 des., Scarlat Sturdza "' cu 12.000 des., Brigadirul Catargi cu
24.000 des., Filodor cu 4700 des., Emanuil Ball cu 18.763 des., Gaius cu 12.250 des.,
Maiorul Remare cu 12200 des., Colonelul Ramadan cu 12.377 des., MAcArAscu cu
17.850 des., Cuca cu 6050 des., Curta cu 4700 des., Gramatini cu 6000 des., Cristici
cu 11.160 des., Colonelul Chesoglu (Kes-Oglu) cu 14.090 des., Stanilevici cu 7655
des., Loc.-Colonelul Curt cu 4700 des., Exaporitul cu 4620 des. oi Portareasa
Ruxandra lui Exaporitul cu 4600 desetine 172.
Numai din aceste douA izvoade, care de bunt seama nu slut complete, rezulta
cl boierii moldoveni primirl 377.445 de deseadne de pilmInt In noua oblastie
ruseasca dintre Nistru gi Bug. Este mai mutt ca sigur cd numarul romanilor

99
www.dacoromanica.ro
Improprietariti dincolo de Nistru era cu mult mai mare ca cel aratat In cele doul
izvoade.
Unii dintre boierii improprietariti primira grade militare si civic In
administratia ruseasci. Yn noiembrie 1792 tarita trimise generalului Kahovski
registrul boierilor din Principate care primisera ftmctii chile qi militare In Rusia, cu
ordinul de a-i Improprietari In noua oblastie.
Grade In armata rusa primira urmatorii roman qi anume: Nicolae Carp(ov)
pod-polcovnic, Ion Cananau si Margarit Depreradovici, maiori; Nicolae Diaurov,
Stefan Belcin, Dim. Cio lac, Cristofor Saidji si Nic. Stanilevici, capitani; Ion Seneca,
Andrei Cruqevan, Ion Nebescu, Ion Dragodie, Toader Sabau, Vasile Done,
Cristofor Zotu, Manuila Saul qi Ion Boian, porucici.
Grade de asesori de colegiu primira Ionita Macarascu, Teodor Pomana, Dim.
Cucu qi Const. Calafat.
Gradul de sfetnici titulari s-a recunoscut urmatorilor roman: Panaiodoros
Pam, Const. Exaporit, Andrei Salbin, Dimitrie Boneca, Petru china, Manolachi
Eni, Cristofor Armanu, Grigore Ghioli-Oglu, Manuila Gheorghief, Ion Chesco,
Gheorghe Sava, Matei Tostobuza, Anastasie Rango si Const., Lamprose "3.
Boierii roman Improprietariti In oblastia Oceacovului, se silira sit colonizeze
prunInturile daruite In timpul cel mai scurt. Aceasta era una din conditfile ce li se
impusese la Improprietarir e. implinirea ei era totodata qi In interesul lor, cad moqiile
ca BA fie productive trebuiau sa fie cultivate si muncite. Din cauza aceasta not
proprietari se grabira sa aduca coloniqti din Moldova pentru popularea moqiilor
transnistriene. $i ei ii aduceau In mare parte de pe vechile for proprietati din Modova.
Cu foqti vecini de ai for de dincoace de Prut vor fi Infiintat fratii Ion qi Nicolae
Cantacuzino satul Cantacuzineqd sau Cantacuzinovca de pe malul drept al Bugului.
Satul Catargi din aceeaqi regime va fi fost qi el descAlecat de moldoveni de ai noqtri.
Silintele particulare ale romanilor Improprietariti gasira o deosebita
solicitudine din partea guvernului rus. Agentfile ruseqti din Principate continuau cu
succes opera for de momire si persuasiune pentru emigrare. Din cauza hiperzelului
agentilor de emigrare se iscara grave neIntelegeri Intre Domnul Moldovei qi
consulue rus "4. In 1794 ruqii cautara sa obtina un nou firman In chestia dezertorilor "5.
in iunie 1796 agentul austriac din Iaqi raporteaza guvemului sau ca ruqii n-au nevoie
de subofiteri pentru descoperirea dezertorilor, fiinda sute de familii se anunta de
bunA voie la consulatul rusesc pentru emigrare 16. Consulul rus priori un nou firman
de la Poarti pentru ridicarea dezertorilor, care urma s se faca prin organele
administrative ale tariiqi nu prin agentii ruqi in. Un raport consular francez din Iaqi
arata ca aproape 4000 de oameni cu stare qi cadere primira protectia consulatului
rusesc. Ajungea ca un roman sa calltoreasci la frontiera Rusiei sau sa cumpere
acolo pamtnt ca sa obtina paqaport rusesc qi sa intre sub protectia ruseasca 178,
Aceqtia emigrau apoi ca supuqi rusi, treceau Nistrul si colonizau vastele regiuni de
acolo. Pe aceasta cale s-a populat cu roman vastele regiuni transnistriene.
Rezultatul acestei intense colonizari romaneqd se vede foarte clay dintr-o
descriere amanuntita a satelor si bisericilor de dincolo de Nistru, pe care o datorim
arhiepiscopului Gavriil. Majoritatea populatiei din noua oblastie o constituiau
romanii Inca din vremea obliduirii tataraqti. Tata i numele localitatilor In care
arhiepiscopul Gavriil gasi o populatie romaneasca: Dorotcoe, Delicova, Ananiev,

100

www.dacoromanica.ro
Ciomli-Taglic, Caraganovca, Pesciani-Brod, Iasca, Platli-Tagfic; Suhoi-Taglic, Speia,
Tirnauca, Goeni, Calaglia, Ovidiopol, Gradinita, Roghi, Pagitel, Corotcoe, Valea-
Hutului, Caspero-Nicolaevca, Remerovca, Doi-Bani, Birzula, Malliegti,
Glinoaea, Nezavertailovca, Andreevca, Cantacuzinovca, Osipovca, Teia, Hirjova,
Tagin, Buzinovca, Nicolaevca, Baital, Bogoslavca, Tiraspol, Bragovanovca, Perigor,
Moldovanca, TaglIc, Gorievca, Alexandrovca s.a. i". intr-o consemnare a
protopopului roman Ivanov din 1793 gasim Ind urmatoarele sate romanegti:
Suclea, Caracas gi Golocovca ".
Din cele 67 de comune parohiale aratate de mitropolitul Gavriil, 49 erau
locuite exclusiv sau In parte de roman. Din statistica aceasta reiese clar en de
numeros gi puternic era elementul romanesc bare Nistru gi Bug pe vremea aceea.
Unii dintre acegti romani salaguiau acolo Inca din vremurile batene, altii s-au agezat
acolo dupl anexarea ruseasca. Datele acestea ale oficialitatii rusegti servesc de cea
mai buna dovadA pentru romanitatea acestei regiuni.
Actul de Impartire a Poloniei din 1793 asigura Rusiei stapinirea asupra
Poloniei, astfel ca cu acest an toti romanii Transnistriei ajunsera sub obliduirea
ruseasci.
in 1806 izbucni din nou razboiul Intre rugi gi turd. Principatele roman
ajunsed iaragi sub stapinirea ruseasca. Agentii de emigrare putura dezvolta opera
for de momeala nesting,heriti de nimeni. Si multi roman trecura atunci Nistrul
pentru a se ageza acolo'".
in tratatul de pace din Bucuregti (1812) rugii retinura pentru dIngii parte
Moldovei dintre Prut gi Nistru. Prin anexarea acestei piovincii eminamente
romanegti, elementul romanesc transnistrian primi o noult chedgie pentru
conservarea nationalitatii sale.
Nistrul !need pentru un secol de a fi apii de hotar Intre Moldova gi Rusia.
Aceasta nu Impiedid Insa pe romanii de dincoace gi de dincolo de noul hotar de a
se simti acelagi neam, shins unit gi inchegat prin amintirile aceluiagi trecut gi prin
aceleagi nadejdi gi aspiratii In viitor. fn 27 martie 1917 Basarabia se reuni cu
Moldova, Incorporata gi ea In hotarele largi ale aceleiagi patrii roman. Atunci
romanii transnistrieni, prin glasul delegatului for pused Intrebarea: Dar pe not cut
ne Mali? Aceasta era cea mai elocventa dovada ca ei se simteau una cu Intreg
neamul romanesc. Si un neam cu congtiinta nationals degteptata gi vie nu se pierde.
Din cele aratate mai sus, rezulta deci ca rasp/ndirea elementului romanesc
dincolo de Nistru a Inceput foarte timpuriu, ind din secolul al XV-lea, chid
romanii Incepuri sa tread Nistrul, ca negustori, ca mercenari, ca prizonieri de
rizboi, ca pribegi politici gi ca emigranti. Ei erau mInati pe calea pribegiei de
felurite neajunsuri gi nevoi. Emigrarile acestea din motive politice si sociale, se
intetira mai ales In secolul al XVI-lea gi XVII-lea, cind elementele romanesti se
gaseau In armatele polone gi rusegti gi clnd o serie de sate romanegti luara fiinti
dincolo de Nistru. Cohortele Dacilor Transnistrleni luptau alaturi de cazad la
Liov, gi tnsoteau steagurile biruitoare ale lui Sobieski pe Indepartatele cImpii de
lupta, ajungind pina sub zidurile Vienei. Dona companii de roman venira de
dincolo de Nistru, trimise de starostele Kievului ca sa Intareasca rezistenta lui
Rakoczy contra imperiilor.

101

www.dacoromanica.ro
 Unirea Ucrainei cu Moldova sub acelai domnitor, pe vremea lui Duca-Voda,
Inlesni mult comunicatia titre romanii de dincoace i dincolo de Nistru. Uniunea
personald a regiunilor transnistriene cu Modova contribui mult la restabilirea
legaturile culturale i sufletelti Litre cei emigrati i cei ramai acasa.
in veacul al 18-lea Incepu Petru-cel-Mare de a-$i pune In aplicare planurile
sale politice care nazuiau spre Tarigradul viselor ruseti. Dupa fiecare campanie
contra turcilor, ruii cuprindeau regiuni Intinse i putin populate, apropiindu-se tot
mai mult de hotarele Moldovei. Pentru popularea acestor laturi luate de la tatari,
Rusia avea nevoie de coloniti, pe care fi aducea de unde fi &ea. Toate mijloacele
de persuasiune 1 ademeniri furl puse In micare pentru a determina pc roman sa
emigreze In Rusia -Noun. Mtinnich i dupe dinsul ceilalti comandanti rui ridicau
moldoveni In masa i-i trimeteau dincolo de Nistru pentru popularea acelor
tinuturi. Generalul Panin se gIndea sa transplanteze toata populatia Moldovei
dincolo de Nistru pentru a crea acolo o Moldova Noud. Dar planurile acestea furl
zadamicite de dragostea romanului pentru tam stramoeasca In care odihnesc
osemintele stramoilor sal. Pentru cei ce de bunavoie nu voiau sa piece, agentii rui
de emigrare gaseau mijloace suficiente pentru a-i constrInge 1 a-i ademeni. Rapirea
Basarabiei romaneti i alipirea ei la Imperiul rusesc contribui Intr-o masura foarte
large la pastrarea nationalitatii romanilor Transnistreni.

X. Organizafia bisericeasca la rondnil transnistrieni

Avind In vedere conditiile nepfielnice In care romanii transnistrieni au trait i
s-au dezvoltat, nu ne putem atepta la tine tie ce mare manifestatie culturala din
partea lor. Cu toate acestea ei i-au pastrat limba $i credinta stramoeasca. Cei din
Podolia i Ucraina era hupui In cele bisericeti eparhiilor ortodoxe de acolo. Cei de
sub stapInirea tatareasca ramasera Insa multa vreme In vechea legatura bisericeasca
cu Moldova, patria lor de origina. De la o bucata de vreme Insa turcii nu mai
bgaduiau ca credincioii ortodoci din regiunile supuse direct dominatiei lor, sa
asculte de chiriarhfi Moldovei autonome. Din consideratiile acestea s-a Infiintat pe
la sf/ritul veacului al XVI-lea o noua eparhie ortodoxa numita a Proilaviei sau
BrAilei, care cuprindea pe credincioii din raialele turceti Braila, Ismail, Chilia,
Cetatea-Alba i Tighina, precum i pe cei din laturile tatarelti ale Bugeacului i
Oceacovului. Dupa toata probabilitatea, aceasta eparhie s-a Inffintat deodata cu
episcopia Huilor pe la 1595
In urma luptelor i framIntarilor interne de pe vremea lui Cantemir-Mirza,
noua eparhie decazu cu totul i fu relnfiintata In 1639 prin staruinta patriarhului
Chiril al Constantinopolului. Dupa aceasta data episcopia Proilaviei se pomenete
tot mai des, pAstandu-se si numele unor chiriarhi ai acestei episcopii
In 1715 se isca o cearta /titre Jorest, episcopul de Hui i Ioanichie al
Proilaviei. Episcopul Ioanichie se plinse Domnului Nicolae Movrocordat, ca
episcopul Huilor se amesteca fare nici un drept In jurusdictia eparhiei sale,
hirotonind preoti pentru firgul Dubasari i pentru satele Sultan-Chilai i Musait-
Chilai. Diferendul ajunge Inaintea divanului domnesc, care hotarl ca Dubasarii,

102

www.dacoromanica.ro
situati dincolo de hotarul larii, sa ramlna sub jurisdictiunea Proilaviei, iar satele
Sultan-Chiolaoi of Musait-Chiolaoi WI continue a apartine eparhiei Huoi lor, ca note
localitati ce &Int aoezate In curpinsul granitei Moldovei"`. Dubasarii erau centrul
administratiei bisericeoti locale of sediul unui protopopiat. In calitatea de protopop
al Dubasarilor, Mihail Strilbitchi juca mai apoi un rol Insemnat.
Unul din urmaoii lui Ioanichie era pe la 1765 Daniil Mitropolit al Proilaviel,
Tomorovel, Hodnului, al fdrmurilor Dundril ,Si Nistrulul 0 al Ucrainei-Hanului.
De la dInsul s-au pastrat trei gramote de hirotonie In limba moldoveneasca pe care
le cunoaotem In traducerea ruseascA a lui Lebedintev "s. Cu binecuvintarea
aceluiaoi Daniil s-au sfultit bisericile din Malovata, Dorotcoe, Mahala, Pogrebu, oi
Dencov, situate toate In olatul Oceacovului. Intr-o gramota din Tighina din
februarie 1769 Daniil semneazi: Mitropolitu! Proilavid, al Tomarovei, al
Hodnulu4 al tuturor marginilor Dundrel fl ale Nistrului fi al fntregd Basarabil
fi al Ucrainei. Sub Basarabia se lntelegea atunci numai olatul tataresc al
Bugeacului. Episcopul Daniil, povatuitorul romanilor transnistrieni, muri In 1771,
tocmai Intr-o vreme, (Ind armatele rusesti ocupau Principatele. Folosindu-se de
aceasta Imprejurare, Gavriil, Mitropolitul Moldovei, revendici drepturile
mitropoliei sale asupra eparhiei Proilaviei, care, socotindu-se dintra fnceput a jf
din hotarul plimftdului 0 din patria Moldova Drept aceea el prin epistola
pastorali din 10 ianuarie 1771 Insarcina pe Kir Inochentie, episcopul Huoilor, cu
conducerea eparhiei Proilaviei, ca s pr storeascd cu privighiere cu toata ostrdia
atft partea bisericeascb; cft 0 partea politiceascd Astfel romanii transnistrieni
ajunsera sub pastorirea episcopului de Huoi. Numai In aprilie 1773 feldmareoalul
Romiantzov lui act de cuprinsul scrisorilor pastorale din Iasi of din Bucureoti pfnd
ce se va face hotdrtre de la marea stdpfnirem. Cu toata lmpotrivirea patriarhului,
care dupi moartea lui Daniil rindui episcop al Proilaviei pe Ioachim, pastorirea
efectiva a episcopului Inochentie de Husi asupra credinciooilor din Ucraina-
Hanului se mentinu /ma un timp oareocare. Ma elibera Inochentie In martie 1775
o gramotd de duhovnide preotului Teodor Chirilov, pentru parohia din lasinova
ilnga Balta ". In iulie 1780 episcopul Inochentie dadu preotului Chirilov
binecuvintarea de-a-gi cauta altA parohie In Rusia-Noul Facem 'tint despre
acest preot cu numele Teodor Chirilov pe care nol l-am hirotonit pentru satin
lasinova din stdpfnirea Hanulul la Balta find cd s-a fnamplat ca oftile rusefti
ce se fntorceau fn Patria for dupd rdzbolul bun Rusia fl Turcia sli la cu amide
fn 22 aprilie 1774 0 pe parohlend preotului Chirilov; petitru aceasta nol am
Judecat sd-i dim lui blagoslovenie arhiereascd, unde dinsul 41 va gist sat, adecd
parable ft 1-am dat drumul In Rusia-Noud '". Acesta pare sa fi fost ultimul act de
pastorie In Ucraina - Hanului al episcopului Inochentie.
Litre timp Iasi rivalul sau Ioachim omul patriarhului din Constantinopollqi
exerciti cu toata rivna misiunea sa de arhipAstor In Ucraina-Hanului. In 1773 el
didu binecuvintarea pentru cladirea bisericii din Butur. In 1776 el petrecea In
Balta, unde hirotoni pe Gherasim Tesovski ca preot paroh la biserica Sf. Nicolae de
acolo. Yn anii urmatori 11 intilnim In satele Ilia, Valea-Hutului, Malovati si Mahala,
Mind vizita canonica, wend preoti of propovaduind cuvintul lui Dumnezeu m.

103

www.dacoromanica.ro
 Rivalitatea dintre Inochentie ci Ioachim, continuata ci de urmacul acestuia
Chiril, care In 1792 trAia In DubAsari In cea mai mare mizerie ', IncetA definitiv In
1792, and In urma tratatului de pace de la Iqi, Ucraina-Hanului fu IncorporatA
imperiului rusesc.
Ina In timpul razboiului ruso-turc din 1787, clnd armatele rusesti invadau din
nou Principatele, arhipAstoria olatului de la Oceacov trecu asupra lui Ambrosie
Serebrenicov, arhiepiscopul Ecaterinoslavului, care Indeplinea pe vremea ocupatiei
rusegti qi functia de vicar al mitropoliei Moldovei (1788 - 1792'0. La Indemnul
acestuia s-a Infiintat in 1791 eparhia CetAtii-Albe li a Nistrului pentru arhireul
Gavriil BAnulescu, care avea sA pAstoreascA pe ambele maluri ale Nistrului.
IndatA InsA, ce la baza tratatului de la Iai, Nistrul deveni hotar intre Rusia qi
Moldova, qi Ucraina-Hanului fu incorporatA ImparAtiei tarului, Potemkin 11i
schimbl planul cu privire la noua organizatie bisericeasca. In locul eparhiei Cetatii-
Albe qi Benderului, dinsul preconiza planul InfiintArii unei eparhii care sa cuprindh
pe credincioqii din ormele qi satele dintre Bug c1 Nistru pinA la Marea Neagra
pentru cA hi acele orate, i sate trdiesc pe lined ciornomorti ci moldoveni 0 poloni
afezali acolo "3. $i aceasta pentru motivul ca aceasta regiune de hotar sa anal o
putere de atractie .i ademenire pentru cei de dincolo de hotar ce ar dori sa se
aceze acolo. Inswindu-i vederile lui Potemkin, arhiepiscopul Ambrosie propuse ca
noua eparhie sa fie numitA Episcopia Oceacovului ,el Dublisarilor 19'. Potemkin
avea In vedere pentru ocuparea postului de episcop-vicar In pArtile acelea pe ruda
sa arhimandritul bov, care era om blind 0 cucernic 0 cunoctea limba
moldoveneascd fi cea polonal". $i aceasta cu atit mai virtos, cu cit Gavriil
Banulescu fusese ales in 1792 mitropolit al Moldovei. Deci Potemkin 0 Ambrosie
recunoscurd a bare Bug 0 Nistru locuiau roman' 0 cli pentru arhipostorul
acestei regiuni se cerea cunoafterea limbil romanefd.
Tot el se purtase cu &dui de a da acestor regiuni mArginaqe o organizatie cit
se poate mai buns, pentru ca ea sa ademeneascA pe moldoveni de a se aceza acolo.
Dar planul lui Potemkin n-a mai fost adus la indeplinire. 0 episcopie specials
pentru fosta Ucraina a Hanului nu s-a mai Infiintat, ci credincioii din aceasta noua
achizitie teritoriall a tarului ramaserA sub arhipastoria Ekaterinoslavului,
InjghebIndu-se doara la DubAsari o decasterie duhovniceascA cu un protopop sau
blagocin In frunte dupe obiceiul rusesc. Acestei dicasterii erau supuse cele patru
protopopii sau blagocinii. In capul dicasteriei se gAsea un oarecare Filoftei
Vladevici, cAruia In 1793 Ii urma protoiereul Ion Glijinski. In 1798 sediul dicasteriei
se mute de la Dubasari la Tiraspol, noua capitals a judetului cu acelali nume 1".
Alipirea aceasta la metropolia Ecaterinoslavului n-a fost defavorabill romAnilor din
oblastia Oceacovului, fiindca In fruntea acestei mitropolii se gAsea intre anii
1793-1799 fostul vicar al mitropoliei Moldovei, Gavriil BAnulescu, care arata multa
pricepere pentru nevoie culturale *i sufleteti ale conationalilor sai romAni. In 1799
Gavril fu chemat la arhipAstoria Kievului, iar urmalul sau pe scaunul arhiepiscopal
de la Ekaterinoslav continua pins 1810 sa pastoreasca regiunea dintre Nistru ci Bug.
Dupl acest an credincioii din oblastia Oceacovului trecurA sub jurisdictia
bisericeasca a not tnfiintatei arhiepiscopii a Chiinaului ci Hotinului. Mitropolitul
Gavriil BAnulescu ajunse din nou povAtuitorul sufletesc al romanilor transnistrieni,
care se unirl astfel, mAcar In ceea ce priveqte biserica, cu fratii for din Basarabia

104
www.dacoromanica.ro
rapid. Unirea aceasta nu Inseamnft numai o Intregire fericitl a eparhiei basarabene,
ci ea, dupli constatarea mitropolitului Gavriil, era spre multumirea locuitorilor
flInddi stepele Oceacovulul ca ci Basarabia erau loculte de romin4 grec1 bulgarl
precum ft de coloniftl de diferite nafiuni, jar RIO VW foal* NOW'. LegAtura
aceasta bisericeascA a dlinuit $i dupl moartea mitropolitului Gavriil gni la 1837,
(Ind pentru credinciosii de dincolo de Nistru se infiinteaza eparhia Hersonului qi
Tauridei cu resedinta In Odesa. Numai atunci se desfAcurA legAturile bisericesti ce
uneau pe moldovenii de pe ambele maluri ale Nistrului.

XL Meta economicil gl cultursda

Elementul romAnesc transnistrian s-a alcAtuit din colonigtii $i pribegii ce
fuseserl mbiati de diferite nevoi dincolo de Nistru. Ocupatia for principall a rAmas,
ca si In tars for de obirsie agricultura si prasila vitelor.
Zice sintecul popular transnistrian:
Bidita tot ara,
liar lelita boronea,
Apoi badea sAmlna
Si griu mindru rasaria".
In altA colinda tot de acolo se zice:
Doare-mil Doamne minile
Minile $i spatele,
De boi tineri juguind
De cai tretini Invatindu-i"
PAmInturile erau largi si destul de productive, astfel cl aceste indeletniciri
asigurau bunastarea locuitorilor. Me.gtesugul razboiului gi cArAugia erau izvoare de
cistig pentru cei mai curajosi qi Intreprinzatori dintre ei. De aceea qi cintecul
popular aratA cA:
De la Nistru pinA'n Calm
Din buceac $i pinA'n mare
Sint tocmai patru hotare"
Aga numitii cazadit Intretineau un viu qi rentabil negot cu Polonia $i cu
partile cazacesti.
Viata economica romAneascit primi un puternic avint pe vremea lui Duca
Voda. De la Tiganauca pc Nistru, unde domnul Moldovei si Ucrainei I i durase case
domnefti cu beciurl de platrd, ping In Bug, se Intindeau posesiunile sale cu stupi,
vacs, of, pluguri de bol pe la toate tirgurile de cea parte de Nistru, velnlfe de
horned, de bere ft de altele70D. Nistrul devenise o apd romAneasca i plugul
moldovenesc trAgea brazda civilizatiei de la Nistru pia la Bug $i chiar dincolo de
acel fluviu. Prisosul de viatA economica a Moldovei se revArsa cu Imbelsugare
asupra regiunilor transnistriene.
Vestite au ramas /Ana In ziva de astazi fermele snaptAriile romAnegti din jurul
orasului Ananiev.

105
www.dacoromanica.ro
 Rominii transnistrieni cultivA cu predilectie griu, orz qi porumb; ei slut
grAdinari vestiti. Ei au introdus In regiunile transnistriene cultura viei. Yn jurul
caselor Idr se glsesc pomete bogate. Romfmul nu poate trAi fad umbra rAcoritoare
a arborilor cultivati de dinsul.
Romanii transnistrieni se bucurA de o bunastare materials. Fiecare gospodar
cultiva 5-6 desetine de pamInt. Ei Vint vestiti crescatori de cai de care se folosesc la
tractiune.
In regiunile industriale din gubemia Ecaterinoslavului romanii dint mineri
clutati. In Odessa, Herson, Cremenciuc etc. romanii gAsesc ocupatie ca muncitori
de porturi qi de docuri. Yn jurul Ananievului romanii se Indeletnicesc cu tesutul
pinzeturilor pentru nevoile sAtenilor.
In partile Nistrului casele romaneqti slat construite din piatrA; In alte locuri
din lemn sau din cArAmizi de lut ca si la noi In regiunile lipsite de padure. Case le for
sint construite dupl tipul caselor moldoveneqti cu cerdac qi cu prispl Imprejur.
Ferestrele din afarl tint incadrate In omamente de diferite culori. TAranca Iii face
singurA lucrurile de care are nevoie In casa. in interiorul casei se gaseqte aqezat
traditionalul cuptoriu, apoi lavite acoperite cu llicere qi toluri si cu lada de zestre la
cApatliul patului. La grindl qi dupa icoane se yid mAnunchiuri de vazdoage, [12] de
busuioc qi calapAr. [13] Vechiul port moldovenesc a cam ieqit din uz. In unele parti
femeile poartA Ind meneytergura pe cap ca In unele pArti din Bucovina qi
Basarabia. FlAcAii mai poartA pe ici pe colo flori la palArie "1.
RomAnii transnistrieni ant de staturA mijlocie qi bine facuti. Femeile slat
frumoase ca fi moldovencile noastre. Ei ant soldati buni si serveau de obicei la
cavalerie sau la garda. Au un caracter ferm, slnt curajoqi qi plini de energie, Insuqiri
moqtenite de la vechii descAlecAtori, care avura curajul de a-0 parasi vatra
parinteasca pentru a Incepe o viatd noul In regiuni IndepArtate 201.
Romanii transnidtrieni si-au plistrat limba, portul qi obiceiurile stramoqeqti. Ei
asimileaza pe rutenii aqezati /litre ei qi intrA rar In legaturi matrimoniale cu alte
neamuri. Neobositul Teodor T. Burada, care In 1883 vizitase acete regiuni, gasi la
transnistrieni aceleaqi datini, obiceiuri qi credinte ca qi la moldovenii de dincoace de
Prut qi Nistru. Veselie la nunti cu traditionalii petitori qi cocacare, qi cu duiosul: Tad
mireasa nu mai plinge; la InmormIntAri bocete qi aruncarea cu ;Irina peste sicriu;
collude cu pluguqorul de Sf. Vasile; colinda cu florile dalbe i cu Ler-Doamne la
Craciun. Cintecele for beep cu fruna verde i jocurile sInt hora, briul, corabeasca
'.a. $i transnistrienii cred In strigoi, In descIntece, In vraji ci farmece. Poveqtile for
ca qi ale noastre amintesc de Feti-Frumoqi In lupta cu zmei qi cu balauri pentru
izbavirea Coslnzenei. Pins qi masurile ca oca, demerlie, Unita qi miertic s-au
pastrat la ei ca qi la noi. Limba vorbitA de ei aratA aceleaqi fenomene dialectale ca
qi limba vorbita dincoace de Nistru qi cu caracteristicele abreviatii: Mai Ghlo, mai
Va4 ma Ina In loc de mai Gheorghe, mat Vasile, mal Inane 2'. Ciobanii
IncresteazA pe rabof numarul turmelor lor.

106

www.dacoromanica.ro
 in cIntecele for populare se reoglindesc referintele locale.
Badea acasA a alergat
Un cal graur a luat
Pe dinsul s-a aruncat
La tlrg la Llsaveta a plecat" (Elisabetgrad).
Sau:
$i a bicarcat Badea doullsprezece earl
cu pohoara
$i s-a dus la Nistru la moarA".
Colindatorii se grabesc de a se Intoarce la curtile" lor.
Cu stuh acoperite.
Cu lut lipite.
Dati-ne clte -o copeica
. SA ne cumpAram cite -o opinca" 2".
in aid colinda se proslavesc faptele eroului care
Fintini bune am flcut
Cu apa buns de blut.
Pe la gloduri
FAcut-am poduri" 222.
Surprinator pare in pasajul dintr-o colinda auzita de Burada In comuna Iasca
de la maineagul Purl Ili de la nevasta lui Ion Pojar, care pare sa prevesteasca
prapadul bolcevic de azi.
Iati pasajul:
Mult stau Doamne i mA glndesc
SA to Intreb sit IndrAznesc,
Qnd a fi veacul de-apoi,
Qnd s-a mAntui lumea cu noi,
Sfirenia pAmIntului,
intunecimea soarelui?
Cun bun dreptul spune-voi
Qnd va fi veacul de-apoi,
ands bate fiu pe taici
Qnd a bate fica pe maid,
Frate mai mic pe eel mai mare,
Sora mai mica pe cea mai mare,
Atunci sfirqenia pamintului
Potopul creftinuluil"2w.
Bisericile moldoveneti erau cladite din limn qi acoperite pe alocuri Inca cu
stuf. Mai rare erau bisericile de piatrA. Ca ctitor spar oameni cu dare de mina ca:
secundo-maiorul Pantazi, Maxim CiorbA In Maximovca, comunA numita dupa
numele sau, negustorul Nicolae Hagiu In Nova-Mirgorod, Zaporojeanul Tulip In

107

www.dacoromanica.ro
Glinoaea, capitanul .marinar Emilian Sucevean In Andreevca, Cantacuzineqti In
Cantacuzinovca, HIrjlu In Hlrjovca, Ion Grosul-Tolstoi In Bogoslava, Moisi
Ducinschi In suburbea Moldovanca din Odesa, numitl astfel dupit prizonierii
moldoveni ce trliau acolo. Eustratie Vintul In Parani, sau dupd dorinfa F1 cererea
nobilelor ft locuitorilor de naliune moldoveni care s-au soliguit aid In
Alexandrovca, sau dupl dorinta moldovenilor traitori acolo Inca de pe vremea
turcilor 2D7.
Bisericile slut /nchinate Adormirii Maicii Domnului, Sf. Arhangheli Mihail *i
Gavriil, Sf. Nicolae, Sf. Varvara, St Arsenie, Sf. loan Botezltorul, St Gheorghe, Sf.
Ilie, Sf. Paraschiva, Sf. Dumitru, Ion Teologul, Sf. Iosif, Sf. Adrian i Natalia, Sf.
Alexandru, Coborlrii Sf. Duh, Sf. Treime, Naterea Maicii Domnului,
Acoperam/ntului Maicii Domnului '.a.
Arhiepiscopul Gavriil mai pomeneqte inci qi de doul minAstiri i anume
Roghi i Pasifel. In apropierea satului Roghi din jud 7Yraspol, nice Gavrli4 ft
anume numai departe de doull versete de la el, era data mIndsdrea Roghi, astral
desflinfatd, Aceastli mindstire era situates pe malul sting al Nistrulu4 de la oraFul
Dubasari 5 versete in sus pe rfu. Nu Ftiu fn care an fusese cldditd mindstirea. Pe
aid ne-au condos satenli din Roghi, simpli la sufle4 moldoveni, care postreazd
inca multe obiceiurl stramomti, au mare Fi deosebItil stima fald de mai merit ft
cfmnuitorli lor, au dragoste fl tragere de Infra catre blurted Ft slujitorli sfmntulul
Altar. Locuitoril, cu Mate al el spun ca traiesc bn s'dracie, posed pamInt producdv
qi se ocupd de viticultura. Vorbesc moldoveneFte, dar Ftiu ft ruse.Fte. SluJba
dumnezeasca se face In doud limb', romaneFte Fi ruseFte.
In apropiere de satul Pasifel, jud Ananiev era *nandsti rea Padre!,
desfiinfatd. Biserica era foarte siirikacioasil Fi de lemn din vremea turcilor, apoi
s-a daft o altd biserica tot de lemn, Ponora, unde este FI astazi. In locul
mindstiril Pasifel se gasege o cases. uncle Fede unul dintre satenii moldoveni, care
se fndeletnicgte cu fesutul pfnzd pentru nevoilor sdtenflor, lar altd claire nu mai este.
Clrtile rituale erau romaneqti qi se aduceau din Moldova Indeosebi de la Ia0
i de la MInastirea Neamtului. implrateasa Caterina /ncuviintl In mai 1792
protopopul moldovenac Mihail Strilbilchl de a face o tipografie pentru aparirea
carillon In greceFte, ruseFte, moldoveneFte ft In alte limbi 283 Protopopul Strilbitchi
era un vestit tipograf, gravor qi legator de carti, care petrecuse multl vreme la Iai,
Hui i lvIlnastirea Neamtului
Activitatea sa tipograficl o Inceput la Iaqi In 1772 cu un Ceaslov. in 1776 11
gasim In Movillu unde tipari Psaltirea. Tot acolo aplru dupl. alp 10 ani o noun
editie a Psaltirei prorocului ti imparat David a s-a tiparit de Mihail Strilbitchi
Insui in a sa tipografie in tfrgul Movildului, care taste Intre hotarul Rusiei fi al
Moldovei. Movillul dmase i dupl aceea un centru cultural romanesc. Pe la
Inceputul veacului al XIX-lea fiinta la Movillu o coall sub conducerea unuifilosof
grec, la care Invltau fii de boieri din Basarabia 22. in 1868 juca o trupl romans In
Movilau, o dovada ca elementul rominesc era acolo destul de puternic 21. Yn
Movillu avu loc la 1780 faimoasa /nab:tire a taritei Caterina cu Imparatul Iosif al II-
lea pentru a se pune de acord asupra telurilor politicii for orientale 2".
Cu Incuviintarea din 1792 a Imparltesei Caterina. Strilbitchi I.gi cumplra o
cases In Dublsari qi-i install acolo tipografia. Dupes o muncl do doi ani aplru cartea

108

www.dacoromanica.ro
ce se numefte Ciaslov mare cu mare orindulell ale biserldi... Intru &mg a sa
tipogralle In tfrgul Dubasarr. DupA alti doi ani tl Indlnim din nou la Movilau unde
tipari Istorila a Alexandrulul alai mare din Machedonla Fi a ltd Dark din
Persida a impart:/110r qi Psaltirea. Acestea par sa fi fost ultimele sale lucrari
tipografice. Scurt timp' dupa aceea el desfacu tipografia sa, diruind o parte din ea
Minastirii Neamtului, unde petrecea adese la prietenul sau Dositei Calmutchi,
egumenul mlnastirii.
Dar Strilbitchi nu s-a afirmat numai ca maistru tipograf qi ca gravor, ci si ca
autor, traducator qi editor. Din pana sa au iesit mai multe lucrari de valoare ca
Scurta adunare a numelor ruseFti pi romanefti qi Leciiuni pentru Inviliarea Umbel
moldovenefti ft rump:. El a tradus Calendarul pe dot ant, Curioznial aratare,
lnvollitutu creftineascil,Datoria fi stapfnirea blagodnilor Fi protopopilor q.a. In
editura sa aparu Dialoguri de cash ntsso-moldovinefti, Abecedat slavonesc q.a.
Din toate lucrarile acestea se vede clar care era hrana sufieteasca a romanilor
transnistrieni la sfirqitul veacului al XVIII-lea.
Prin unirea cu Basarabia, elementul romanesc transnistrian primi un puternic
impuls national. Alaturi de fratii for basarabeni ei rezistarA mai bine rusificarii.
$coli romaneqti nu existau. Guvemul rusesc nu Seca nimic pentru tnvatatura
norodului romAnesc de dincolo de Nistru. Dupe statistica din 1897, moldovenii din
gubernia Hersonului aveau abia 7,8% qtiutori de carte, ruse, fireqte, nu romaneasca,
iar restul de 92,2% erau analfabeti. In Podolia romanii bateau recordul cu chiar
95% de analfabeti. Transnistrian de origins era eruditul Iacob Hincul, fiul
protoiereului DAnilA Hincu din Ovidiopol, care ajunse profesor de limba roman!' in
Chiqiniu qi Petrograd qi autor al unei gramatici si crestomatii romanefti 21'. roman
transnistrian era Pavel Galagan, ctitorul liceului din Odesa. roman era qi Funduclei,
dupe care se numeqte .0 strada In Kiev. Romani transnistrieni erau: Corduneanu,
Macarescu Bantaqi, Gradescu, Frunzeii sau Frunze, care au dat armatei roil un
vestit comandant cu acest nume.
Satele mai izolate sInt expuse rustificarii. Ca qi In Bucovina, IntlIneqti la
transnistrieni oameni raspundnd in numele Muntean, Ungurean, etc., care nu qtiu
o boaba romaneqte. Unde romAnii locuiesc In grupuri mai marl, ei asimileazA pe
vecinii for ruqi, dovada nume ca Gorodenco, Lititchi, Nezavertailo, care sint cei mai
aprigi romAni 214.
Lipsa qtihitei de carte si dorul de a se auzi cuvintul lui D-zeu In limba
materna, facu pe vremuri sa creasca numArul adeptilor faimosului calugar
Inochentie, care tai avea postrigul intr-o manistire de lInga Balta, de unde
propoveduia norodului In limba moldoveneasca. In faptul acesta rezida puterea
cuvIntului sau asupra norodului

XII. Delteptarea romannor,transnistrieni

Marea revolutie ruse din 1917 surpa subit temeliile Invechite ale imperiului
tarist. Atunci, deodata cu fratii for din Basarabia, se deqteptara qi transnistrienii
care pine atunci traiau ca fntr -o padure intunecoasii, in o noun vista nationals.

109

www.dacoromanica.ro
Multi transnistrieni fAceau serviciul militar pe frontul roman, uncle avea ocazie sa
cunoasca pe fratii for liberi, viteji ei iubitori de brazda stramoseasca. Cei ram*
acasA venirA In atingere cu cetele de pribegi roman din toate regiunile romanesti.
Din gura acestora, transnistrienii aflarA veld Interesante asupra neamului romanesc
din care fliceau ei parte.
La Visca gi Gruscaia ling Elisabetgrad, la Alaski ling Nicolaev, la Herson 91
Odesa, pribegii moldoveni, munteni, ardeleni si bucovineni intrarA In contact cu
fratii for descalicati acolo din vremurile bAtrine, /ntelegIndu-se cu ei In limba
romaneasca $i trezind In ei constfinta solidaritatii nationale.
La slujba dumnezeascl ce se faces In romaneste In una din bisericile din
Herson pentru refugiatii roman, luau parte $i multi credinciosi roman din panne
acelea. In cucernicia lbr, transnistrienii ascultau serviciul divin in genunchi gi cu
lacrimi In ochi. Intrebali asupra cauzei induioskii tor, un crestin mai In vIrstA
raspunse in romaneste: Pa cum a nu plIngem, cited am vozut ce n-am pomenit ft
n-am crezu4 am auzit slujba bisericeasca in grain! moldovetiesc"6.
In mai 1917 octogenarul Filimon Marian stria gazetei Cuvfntul Moldovenesc
din ChisinAu zicind:
Am de-acum 76 de ani; ca mulne voi mud, da tot nu ma fndur sd se send
moldoveneasca. De-aceia vd rog fi va poftesc ad nu-1 WWI nid pe moldovenii de
pe malul Nistrului cel din stfnga, din gubernia Hersonului. Cd toate satele de pe
malral Nistrului shit moldovengti , da preoli mai multi mi. $1 tare mi-e frauneric
cu asa slujire. Foarte ni sete de preoli moldoveni ci nu-t avem; deft sfnt unit
moldoveni, tot ruseyte citesc. Md mg sd ma bucurall cu un rdspuns bun la cererea mea.
Dupi o sAptamInA veni de la bAtilnul Filimon o a doua scris' oare si mai
Induiosatoare cu urmatorul cuprins:
lnsd dacil milostivul Dumnezeu near fnvrednid pe not sd ne dea un preot
moldovan bdtctinaq, asemenea pi un psak apoi atunci noun ni s-ar parea ca"
aceasta este la not al doilea Alfa
Of, Doamne, oare voi ajunge eu sa vad aceasta mare bucurie? In creierii
mei sd bleep cfteodatd indoieli, iar citeodatd gdsesc o deosebitfi bucurie, crezind
cif aceasta se poate. lnsil ah, dads' acestea toate s-ar fnfilptui fn fapt1217.
Soarta romanilor transnistrieni a format de la inceput obiectul preocuparilor
serioase ale romanilor basarabeni. Programul partidului national ce se constitui In
3 aprilie 1917 in Chisinau, prevedea dispozitii privitoare la transnistrieni. Articolul
X din acest program zice:
Moldovenilor de dincolo de Nistru sa Ii se cheagueascli aceleafi drepturi
national4 pe tarfmul cultural bisericesc fl economic, pe care le vor avea In
Basarabia locuitorii de alt neam.
Yn primavara anul 1916 tinerii transnistrieni din Kiev cereau unirea tuturor
romanilor Intr-un stat national unitar. La congresul InvAtAtorilor moldoveni ce s-a
tinut In Odesa In zilele de 24 mai pinA 2 iunie 1917, profesorul din ChisinAu, d-1
Iustin Fratiman propuse ci congresul aprobi ca In bisericile si scoalele romanilor
transnistrieni limba rusa sl fie InlocuitA prin cea moldoveneasca, iar predarea sl se
WA de preoti gi dascali moldoveni. Congresul mai ceru sfi se Infiinteaza la Dubasari
o episcopie romaneasca, iar fruntea acestei vlAdicii sa ajungl un arhiereu moldovan.
Propunerea aceasta s-a fAcut probabil sub impresia vechilor traditii culturale ale

110

www.dacoromanica.ro
Dubasarilor. Pentru cregterea clericilor din aceasti noun eparhie moldoveneasca,
propusa la timpul sau spre Infiintare gi de faimosul Potemkin, se cerea ca pe pings
seminarul clerical din Odesa sa se deschisa clase parade moldovenegti cu profesori
roman. Se mai hotarl ca pentru scolile moldovenegti de dincolo de Nistru sa se
creeze un inspectorat gcolar aparte. Tot atunci se la hotafirea ca Invatatorii
transnistrieni sa frecventeze cursurile de limba romans ce se deschisesera la
Chiginau:".
$i In adevar, la cursurile care s-au tinut In vara anului 1917 gi 1918 la Chiginiu
au participat gi Invatatori transnistrieni. In spatioasa sail eparhiall din Chiginau se
adunasera la cursuri peste 500 de invAtatori gi Invatatoare originari din Basarabia gi
din Transnistria, pentru a auzi cutntul dezrobitor al culturii romanegti. Era una
dintre cele mai marl gi mai deslivircite satisfactii sufletegti pentru not toti aceia,
pribegi din Regat, Ardeal gi Bucovina, care ne invrednicisem de a propovadui
dragostea de limbs gi Invatatura romaneasca unor frati pe care-i vazusem numai
atunci pentru lnt1iagi data. Atit acolo cat gi la cursurile de istoria romanilor care in
toamna anului 1917 le inaugurasem la Universitatea din Odesa, avui prilej sa cunosc
mai multi carturari transnistrieni, nationaligti aprigi gi seto0 de Invatitura
romaneasca. Imi reamintesc de nume ca Teodosie Malai, Mihail Mosculenco,
Alexandru Toderagcu, Turcan, Diacon g.a.
In 13 noiembrie 1917 Zemstva Guberniall din Chiginau se adresa zemstvelor
guberniale din Podolia gi Ekaterinoslav cu rugamintea de a arata numarul copiilor
moldoveni In vIrsta de gcoala.
Cu ocazia trecerei voluntarilor ardeleni gi bucovineni prin Chiginau,
Inflacaratul Grigorag din Transnistria exprima dorinta ca toff roman di se
unease& sub acela# Domnitor2s.
La congresul soldatilor moldoveni ce s-a tinut la Chiginau in 21 oct. 1917 luara
parte gi multi soldati roman transnistrieni. Cu acest prilej reprezentantii
transnistrienilor incepuri sa-si dea seama de numirul lor, de Insemnatatea for gi de
tinta spre care trebuiau sa tindli In viitor. Acolo unul dintre fruntagii lor, Toma
Jalba rosti urmatoarea cuvintare: Frafilor, via di toil v-ali !wadi` sa luali ce vi se
cuvine... sit sciipall scumpa noastra Basarabie din mina vrdjmafilor, precum
scoate clobanul oala din gum lupului.
Dar eu vd WM), frafilor, care s?ntefi moldoveni, cul ne lasafi pe not,
moldovent4 cd ce sintem.rupit din aceasta Basarabie, sa trdim pe celdialt farm
al Nistrului? Not ramfnem ca foarecii in gum motanului.
De ne veil aim, not vom sapa malul Nistrulut Fl vom indrepta apa dincolo
de pan:Wu' nostru, cast mat bine dill schimbe rful mersu4 decft sa rat:anent not
despiirlift unit de 4112".
Cuvintarea d-lui Jalbi facu adIncl impresie asupra adunarii. Toad lumea era
preocupata de soarta transnistrienilor. Sub impresia acestei preocupari generale,
Congresul moidoventlor basarabeni din 25 oct. 1917 vote o motiune, prin care se
both./ a sustine legaturi strinse cu organizatik moldovenegti de dincolo de Nistru,
gi a pune la dispozitia acestor organizatiuni 10 locuri sau mandate In Sfatul-Tarii"
din Chiginau.
Congresul mai hotarl de a cere guvernului provizor din Kiev gi Radei
Ucrainene sit recunoasca moldovenilor de peste Nistru, din Caucaz 221 gi din Siberia

111

www.dacoromanica.ro
i din alte parti unde Par mai gasi aceleasi drepturi, pe care romanii basarabeni le
recunoteau nationalitatilor locuitoare In Basarabia autonoma.
Astfel treziti la o noun viata nationals In urma revolutiei i a propagandei
culturale romaneti, romanii transnistrieni convocara pentru ziva de 19 noiembrie
1917 o adunare pregatitoare la Grigoripol, un tIrgu.ior moldovenesc, numit asa
dupa cneazul Grigore Potemkin, Intemeietorul tlrgului la care Comitetul
Moldovenesc lui cu mare /nsufletire hotatirea de a convoca pentru ziva de 17
decembrie 1917 Congresul Romani lor Transnistrien! la Tiraspol, capitala judetului
cu acelai nume. Comitetul Congresului se compunea din fruna.iii transnistrieni
Bulat, Toma Ja lba, Durbaila, Damian i Moloman, care lansara urmatoarea:

Chemare
Cu buns same Numai in
until putem sd ocupdm
dreptatea.
Frafilor Moldoveni!
Am ajuns o vremi, In care toate natiunili (noroadeli) sau scos drepturili sale,
iar noi moldovenii am limas mai pe urma altoratelor neamuri ca i cum ar fi
ratacit un cirdiqor de of de la toatA =ma!
Noi, fratilor, am dormit qi nu au avut cine ne trezi pin ce nu o mers alte
neamuri pe Raga noi, bucurindu -se sub steagurile sale.
Eats noi, ceia ce ne-am trezit i, InfierbintIndu -se singele cel fratescIn noi, ne-am
pornit ca sa trezim parintii, fratii 1 surorile, ca Impreuni cu tatii sa ne aratim ca
sa tii toate natiunile, cs i noi sIntem un neam bogat, delicat i foarte cult.
Pentru de aceea noi fierbinte vs poftim parintilor, fratilor i surorilor
moldoveni ca ss ne adunam (gramadim) cu tatii astral i Impreuna sa ne ridicam
steagul natiunii ( narodului) nostru.
Foarte fierbinte ca poftim ca sa vi adunati alegii frati clti doi 2 oameni din tot
satul moldovenesc care trim pi malul sting al Nestrului (Herson i Cam.-Pod.
gub.), la Intliul congres moldovenesc unde au sa sa dislege tuate dreptAtele
cinstitului Neam Moldovenesc in ora Tiraspol la 17 decabre 1917 an In Ispoln.
Comiteta Soveta R., S i Cr. Dep.

Lumenarea
Cine-trebui nou.
Cap. 1.
Ni trebui nou koala s fii In limbs narodului moldovenesc. Ca fiiltecare
moldovan si qtii cel InVitta pi dinsu.

112

www.dacoromanica.ro
 Cap. 2-i.
invititura afar! de scoall, biblioteca si fie pi limba moldovenesc ca si putem
noi moldoveni a ne lumen mai bine In lume de cum am fost pAr amu.
Cap. 3-i.
Rugiciunea In sfinta Biserica sa fie pi limba narodului-moldovenesc, ca
fiistecare bltrIn sau tInAr se'-ntaleag cu ci fel di rugaciunie merge preutul pentru
dinsii innaintea lui Dumnezeu.
Cap. 4-a.
Trebui ca sa fii judecAtorii curat moldoveni, ca judecata sa fii /nteleaptA
pintru moldovanu- nostru, ca sa poata fiistecare, cu gura lui a spune tuatA durere
sa judecata.
Cap. 5-a.
Doftorii trebui sA flu cunostlirea limbii moldovenesc. Ca sA poat el, 'luta lege
ceea ci is -spune bolnavul moldovan.
Cap. 6-a.
Deci noi moldovenii n-am fost invatati pin amu, pentru cA ni-au fost opritAl
desteptarea, si lumenearea neamului nostru In limba noastrA moldoveneascA.
Cilenii Comitetului de organizatii:
Praporgic Bulat
Soldat Jalobil
Grajdania Durbailo
Praporgic Molomaa
Bolinoopred Dumean.
Sfatul-Tarii din Chisin Au trimise delegati la congres pe domnii: P. Halippa, G.
Mare, N. Gafencu si A. Crihan. Mai participa la acest Congres i d-1 Onisifor Ghibu,
care a avut fericitA inspiratie sit Insemne cele petrecute la acest memorabil Congres
m. Congresul la care partici/3A delegati din 20 comune transnistrene, s-a deschis sub
presidentia d-lui Bulat $i s-au discutat chestiunile de organizare privitoare la
biserica, $ coalg, justitie, etc. Dezbaterile Congresului atinserA culmea In momentul
dud d-1 Gheorghe Mare, delegatul Sfatului -TArii din ChisinAu, incredintA fratilor
transnistrieni steagul tricolor cu cuvintele:
Delegafia din Chifindu vd pune In mind steagul acesta. El este steagul
neamului nostru. Supt umbrirea lui &Nate Intregul neam moklovean ci romiinesc
Fi pentru lzbinda lul luptdm cu totii in aceste vremuri.
Vol pine' acum n-afi avut steag, n -aft avut drepturi, n-ati avut consideratia
nalionala. De astazi fnainte steagul nostru national va jlutura mindru tt plin de
incredere ,ci pate vol Sit lucrati ego ca so-I faceli cinste, sa lucrati aqa as se' -1
duce,' Infra toate in lzbhuld! n3.
Dupe' dezbaterile inflAcarate, Congresul se uni asupra urmatoarelor postulate
nationale: slujba romanOasel In bisericile moldovenesti; scoala nationalA gi scriere
cu alfabetul latin; predarea istoriei In licee In limba nationalA; infiintarea de case de

113

www.dacoromanica.ro
citire pentru norod gi un arhipastor moldovenesc pentru credinciolii transnistrieni.
Congresul mai hotarl sa se introduci limba romans In serviclile publice qi In justitie
gi ca ultimul i cel mai vajnic punct unirea reglunllor romaneol din TransniEstrla cu
Basarabia.
Adregindu-se reprezentantilor Sfatulul Tfiril din Chiinau, delegatii
transnistrieni le declarara ziclnd: Sfntem trIm41 cu aiastd vorbd, sli fim cu
D-Voastra impreunil; cu alasta ne ageaptd pe not la sate.
Tot atunci s-au desemnat candidatii transnistrienilor pentru Rada
Ucraineana din Kiev, care Indeplinea functia de parlament central al Ucrainei.
Candidatii desemnati de congres remirl In alegeri qi anume domnii Preen ii
DumItrapu, care cereau deplina autonomie politica qi nationals pc seama
romanilor transnistrieni. Rada admise cererea reprezentantilor romani qi se luara
chiar mitsuri pentru aducerea ei la Indeplinire.
Indemnati de conviinta for nationals si de simtul de solidaritate cu fratii for
transnistrieni, deputatii roman din Rada apararit cu convingere qi tarie actul unirii
Basarabiei cu Patria-Maml, contestat cu Indirjire de mai multi deputati ucraineni
din Rada. La pretentiile ucrainenilor asupra Basarabiei, deputatul Dumitracu
raspunse cu multa dreptate, ca numitrul romanilor transnistrieni este mai mare ca
numarul ucrainenilor In Basarabia. Asa fiind, pretentiile romanilor asupra
regiunilor transnistriene erau deci mai Intemeiate decat revendicarile ucrainenilor
asupra Basarabiei. 0 afirmare mai demi& a drepturilor noastre nationale qi
manifestatie mai dtrza a constlintei fi solidazitatii romaneqti nici di se poste
Inchipuil
in toiul discutlilor asa de aprinse din Rada Ucraineana, interveni pe
neaqteptate o schimbare radicals In situatia politica din Ucraina. in aprilie 1918 se
produse lovitura hatmanului Skoropadski, In urma cards Rada se Impra4tia In toate
Vinturile ilndraznetii transnistreani, Precu 1 Dumitrascu, furl aruncati fn temnita
pentru cuvIntarile for nationale.
Dar Instalarea regimului sovietic puse foarte curInd capit dictaturii lui
Skoropadski i din toamna anului 1918 plait la Inffintarea Republicil Moldaveneftl
nu s-a mai auzit aproape nimic despre romanii transnistrieni.

XIIL Republica Moldoveneasca

Instalarea regimului comunist In Rusia Impiedica pe romanii transnistrieni de
a-gi realiza programul national, votat In congresul de la Tiraspol. Si aceasta prin
faptul cs atitudinea guvernului sovietic fag de moldoveni nu se deosebea prin
nimic de politica antimoldoveneasci a fostei c/rmuiri tariste. Contrar principiilor de
dreptate i egalitate, trImbitate cu atfta emfaza de agentii comunioti, romanii
transnistrieni nu ajunserti de a -'i auzi limbs for In biserici, de a o Invata In qcoala
sau de a o vedea Intrebuintati In oficiile publice, iar rostul for In treburile obqte.Iti
au lost reduse la zero, curat ca pe vremea obleduirii tariste.

114

www.dacoromanica.ro
 AceastA trista stare de lucruri clainui neschimbata qi sub sloboda stApinire
sovietica pini In vara anului 1924, cind anumite interese politice derminarA
guvernul din Moscova de a-$i schimba atitudinea sa fata de romanii Transnistrieni.
fa zadar am cauta motivele acestei nea0eptate schimbari de atitudine In
solicitudinea guvemului sovietic pentru emanciparea nationals i culturalA a
Moldovenilor de dincolo de Nistru. Alte interese, si nu cele nationals qi culturale
romane0i, determinara aceasta schimbare.
Cum Romania opuse la Viena un refuz categoric qi definitiv pretentiilor
ruse0i asupra Basarabiei, Rusia 10 dadu seams, el neputInd sa atace problema
basarabeana pe un front militar, ea trebue sa recurga la alte mijloace de luptil qi de
agitatie, si 'int= acestea cel mai eficace paru si fie infiintarea unei republici
moldovene0i In coasts Romaniei, precum din acelea0 motive i cu Reel* scop
Rusia crease o republics bielo-ruse in coasta Po Ionia.
Refugiatii din Basarabia, traitori dincolo de Nistru 9i indeosebi In Odesa, se
organizara in Comitet Revoluitonar qi intrara In relatii cu membri Comitetulut
pentru salvarea Basarabiet din Paris. Membrii acestor comitete, vitzlnd zadamicite
planurile lor asupra Basarabiei, niscocira ideea crearii unei republici moldovene0i
dincolo de Nistru, unde sa -$i poata satisface ambitiile lor gi de unde sa poati
continua i Intensifica propaganda lor subversive dincoace de Nistru.
Licit din decembrie 1923, membrii Comitetulut Revolultonar Basarabean
Intervenira la Moscova pentru inflptuirea planului lor. Cercurile conducitoare din
Moscova furl uor cigtigate pentru planul acesta, pe care ei it considerara de primul
pas pentru sovietizarea Basarabiei. Autorii i sustinatorii planului erau foarte
grabiti cu aducerea lui la indeplinire, pentru ca delegatii not republici moldovenesti
BA poata lua parte la tratativele roman -ruse din Viena, din martie 1924.
Misiunile sovietice din strainitate primiri ordin sit sondeze terenul pentru a
vedea cum ar fi primita aceasti noul creatie de stat. Rapoartele lor par sit nu fi fost
deloc favorabile, si nici opinia publica ruseascii, intrucit se poste vorbi azi In genere
despre o astfel de opinie, pare sa nu fi fost prea 'incintata de planul Comitetulut
Revolulionar Basarabean, cad aprobarea lui a intIrziat Inca multi vreme.
Numai dupe ce tratativele din Viena quata complet, i Rusia nu se putea
gindi serios la un razboi cu Romania pentru Basarabia, ea aproba planul
refugiatilor basarabeni, ca un nou mijloc de agitatie qi propaganda contra noastri.
Yn scopul acesta, comuni0ii ru0 Incepura o apriga i intense propaganda printre
romanfi transnistriei In vederea hantarii unei republici autonome, sovietice gi
socialiste pe scena lor.
In 26 iunie 1924 s-a Infiintat la Odesa pe linga departamentul gubemial al
invatAmIntului obvesc o secftune moldoveneascd, cu scopul de a organiza qi
conduce InvitamIntul moldovenesc In scoala qi afara de qcoala, Infiintind case de
citire, cluburi, biblioteci i teatre ambulante pn regiunile locuite de moldoveni.
Pentru destaqurarea unei propagande eficace litre satenii moldoveni s-au
trimis studenti In regiunile locuite de roman Si anume cite cinci In panne Podolei,
Odesei qi In regiunile de la Balta, fiindca aici elementul rominesc era mai numeros

115

www.dacoromanica.ro
gi agezat In masa compacts. In tinuturile: Tail mai i Zonoviev s-au trimis doi
respectiv 1 student; iar Bite un student a fost delegat pe lingi diversele cooperative,
asociatii qi organizatii comuniste. Pia la data de 25 septembrie 1924, studentii
delegati urmau s depuna rapoartele for la sectia moldoveneasca a Invatamlntului
obtesc din Odesa.
La 1 Wile 1924 aparu primul numar din Plugarul ROM, gazeta siptaminall a
sectiunii moldoveneti a invatimIntului obtesc din Odesa. Sub semnul secerei gi
ciocanului se vede deviza bolevica: Proletari din Coate Farile, unlii-va! Menirea
noului organ de publicitate era de a face o cit mai intense propaganda printre
populatia romans transnistriana In vederea /nfiintarii Republicii MoldoveneFti
intre Bug i Nistru.
Tn numarul 7 al Plugarului Rolm din 21 august 1924 aparu unnatoarea
inctiinfare:
Tofi cetatenii, care Ftiu sa scrie, sd citeasca ci sa vorbeasca moldovenecte fi
care vor sa lucreze pe hula sovietidi pentru moldoveni, slut rugali di se
fnregistreze la Seclia Moldoveneasca de pe linga secila guberniald a
inviiidmintului obFtesc, Odesa, strada Baranova No. 10.
In ace's numar al Plugarului RoFu aflam urmatoarele tiri interesante:
Secfiunea Moldoveneascd pentru invalamintului moldovenesc este create
pentru a organiza fi indruma invaramintul moldovenesc.
Pentru moldovenizarea cit mai grabnica a tuturor instituflilor cl
aFezamintelor din centrele moldoveneFd, au lost trimici in gubernille Odesa ft
Nicolaev studenfl din sectorul roman de pe tinge" Universitatea din MOSCOVII,
pentru a stadia, din punct de vedere cultural ci politic starea populafiei
moldovenecd.
S-a hotailt deschiderea de cursuri pregatitoare, de cursuri pedagogice
superioare, a unei coli Incepatoare de gospodirie i a unor coli de agriculturi
pentru tarani i muncitori moldoveni, In folosul carora Editura guberniala din
Odesa a 0 inceput se publice, In limba moldoveneasca, carti colare pentru
incepatori i bropri pentru vlrstnici.
Iata i lista cirtilor didactice ce au Inceput sa fie publicate In limba
moldoveneasca:
a) pentru copii:
Abecedar alcatuit de tovaraqul Invatator Edelstein din Copita,
Aritmetica de tov. Gh. Calin;
b) pentru vlrstnici, netiutori de carte:
Abecedar gi Carte de cetire,
c) pentru tiutori de carte,
1. Cine a fost Lenin,
2. Lenin despre cooperafie,
3. Chestlunea noroadelor mid In Uniunea Soviedca,
4. Legile pamantului,
5. PoveFd moldoveneFd de Ion Creanga
Cu privire la limba moldoveneasci 0 la alfabetul intrebuintat In aceste card
didactice glisim In Plugarul Rom, urmatoarele aprecieri extrem de interesante:

116

www.dacoromanica.ro
 Pentru ea dialectal moldovenesc este prea sarac In cuvinte, din care pricing
se Ingreuneadi mult munca culturald, # de luminare a norodului moldovenesc, s-
a hotdrft ca fn ,ccoale, case ft aFezdminte de culturd moldoveneascd; sd se
Intrebuinieze limbo romdneascd care este mai bogatd ih cuvinte.
Find acum in limba moldoveneascd se fntrebuinfeazd o multiuse de cuvinte
rump', nefnlelese de cea mai mare pane a satenilor moldoveni. FireFte cd
Intrebuinfarea limbii romanelti va fi fdcutd cu mdsurd, spre a nu cddea fn alt
pleat de. a nu ft far nepriceputd de afire *and moldoveni fi Perm cd matte
cuvinte rusepY ideate de revolulie vor ramfne # mai departe, find alipite de veci
de grata! moldovenesc (bolFevic, soviet, ispob coin., comisariat, fa).
Tot din aceleaFi pricini s-a hotdrft sd se Invele fn Fcoalele moldoveneFti
buchiile latine (romdne), intrebuinfate fn cea mai mare pane a luntii engine,
pentru Ihcepdtori abecedarele (bucoavele) vor ft tipdrite cu Were (bucve) latine.
Cdtlile Ft gazetele pentru cd care Ftiu de acum sd citeascd vor ft tiparit4.ca
# ping azi, cu buchlile chirilice (ruselti).
Dar pentru ca instructia In limba moldoveneascA s6 fie completa, s-a Infiintat
pe fingli Sectorul Romdn al Universitdfii Noroadelor Apusene din Moscova un
curs pregatitor cu 10 locuri pentru tArani si muncitori moldoveni.
De asemenea s-a deschis In toamna anului 1924 qi o sectie moldoveneascA pe
lingA $coala Gubemiald Sovieticd Fi de Partid cu 36 de locuri. Locurile acestea au
fost repartizate asupra diferitelor judete In urmAtorul mod:
tinutul Odesei 15 locuri
SI Hersonului 1 loc
Nicolaevului 1 loc
BAltii 12 locuri
,, Zinovievului 3 locuri
hitt mai 4 locuri
SurprinzAtor este faptul a nu s-a distribuit nici un loc asupra regiunilor
moldovene.iti din gubernia Podoliei 2".
Din acelmi izvor afiam ed Seclia Moldoveneascd a inviildinfntului ObFtesc
din Odesa a mai hotArit sd alcAtuiascA pentru iamA o trupd miFcdtoare de teatru
moldovenesc pentru slujirea satelor moldoveneFti.
Cu conducerea tuturor mezamintelor culturale 1 economice moldoveneqti
sosi qi cu luarea de mAsuri In vederea introducerii dit mai grabnice a limbii
romaneti In toate institutiile qi centrele moldovenesti fu 'insArcinat tovarApl
Kanton 1. Dicescu-Dyk, fratele faimoasei comuniste Paula Kanton'.
Pentru a obtine InvAtatori i propagandigti penru colile moldoveneqti,
tovarlul Florian land In Plugarul Row" din 21 august 1924 urmatorul apel:

Ciltre Invaratorii moldoveni din Uniunea republicilor sovietice.

Tovar4 I!
Au trecut aproape 7 ant, de chid marea revoluFle din Octombrie a slobozit
de sub fugal farismulut milioane de fdrani # muncitori. Practica noastrd din
ftecare zi ne arata In chip 'impede. cd preschimbarea ce s-a fdcut, prin marea

117

www.dacoromanica.ro
revolurie din octombrie cu desfliniarea proprietaiii, nu este pasul de pe urma a
card infiptuirt obFtei comuniste.
Pentru a ajunge acest tel, trebuie sa desteptam norodul pentru scoaterea lui
din /ntunericul mostenit de la vechea alcatuire tarista.
Norodul moldovenesc, care nu este o mite deosebita de noroadele republicei
noastre (sic!) d se deosebege numai prin limba fi cultura sa inapoiatil de
celelalte nalionalitali ale Republidi Sovietice. Norodul acesta a ramas in urma
celorlalte nallonalitiiii.
Dar pentru ca In statul sovietist pe care 11 au taranli si muncitorii, constitutia
votata de al 3-lea congres al Sovietelor, prin art. 17 garanteaza si dreptul la
Invitatura In chip larg copiilor de tarani si muncitori $i care pot primi Invatlitura
Sri plata; tot asa pot sa Invete si oamenii In virsta.
Tin Ind seama de faptul, a toata chmuirea este In mlinile muncitorilor $i
taranilor saraci, iar Invatatura se poate dobindi Intr-un chip multumitor prin aceea
ca statul pune la Indemlna toate mijloacele tehnice si materiale pentru scoaterea de
jurnale, card, brosuri si pentru once opera de publicitate a caror raspIndire este
gratuita;
Tin Ind seama ca pentru largirea si garantarea InvittlimIntului, statul sovietist,
clrmuit de clasa muncitoare, asigura taranilor saraci si muncitorilor toate casele
publice cu mobilier, lumina si Incalzit;
Sectiunea Moldoveneasca de pe lIngl Gub. Oho", care s-a Infiintat acum,
roaga pe toll Invatatorii moldoveni sit Inceapa lucrul pentru desteptarea copiilor de
tarani si muncitori moldoveni, a caror stare cultural!' a ramas cu mult In urma
celorlalte noroade din Republica.
Tovarayi invalii tori ;I invellatoare!
Catre voi se Indreapta nadejdea taranimii sarace si a muncitorilor moldoveni.
Voi sinteti conducatorii frontului cultural. Norodul moldovenesc, care din neam In
neam a cazut In Intuneric, tie sa pretuiasca munca voastra.
fn mijlocul acestui norod amortesc $i se prapadesc elementele tinere si poate
genii, care din pricina ca nu primesc cultura, nu pot fi de folds c/rmuirii sovietice.
Numai prin staruinta $i activitatea voastra vom putea sa Invingem greutatile
ce se pun In calea noastra.
Azi, rind toate nationalitatile au cistigat dreptul de a-$i face Invatitura In
limba for materna, populatia moldoveneasca, In rind cu celelalte nationalitati, Isi
are libertatea de a -ni forma si pregati cultura si limba moldoveneasca"...
Tovarasul Florian cere Invatatorilor lamuriri asupra numarului copiilor buni
de scoala, asupra elementelor vlrstnice care doresc sa se instruiasca In limbi
moldoveneasca, asupra asezamintelor scolare care urmeaza sa fie moldovenizate
etc., $i termini' caldurosul sau apel cu urmatoarele cuvinte:
Sub cirmuirea tarismului lacom si asupritor, norodul moldovenesc a trait
Intr-o perioada de Intuneric si de deznationalizare. Politica de rusificare dug de
tarism a dat cele mai strasnice roade de darImare si distrugere a culturli
moldovenesti".

118

www.dacoromanica.ro
 Totui, netintnd cont de lipsa de cultura moldoveneascA, de slAbirea limbii
moldoveneqti, numArul moldovenilor s-a marit cu c/teva sute de mii, iar
acmnatiunea moldoveneascit este luata In seams ".
Norodul moldovenesc este dornic de ai face cultura trebuincioasit pentru a
ieqi din Intunericul de sute de ani In care 1-a aruncat vitregia tarismului".
Pentru aceea se cuvine sit ne stringem toate puterile i sd ne pregAtim toate
cadrele pentru tnceperea unei munci largi In rindurile moldovenilor "'n.
Propaganda nationalit Intre romanii transnistrieni prinse up; precum era de
altfel lucru firesc, fiindc1 ei vedeau In aceastA propaganda nimic aka, declt un
Inceput de realizare a programului for politic-national de la Tiraspol. Urmarea
acestei actiuni a fost c1 In 21 de sate din gubernia Odesa a ,ci Inceput a se grdiasca
numal moldovenege ai ca toff judecatorii, Invatatorii, preolli primarli de sate
frig obligati ad tnvete Fi sd vorbeasca limba moldoveneascam.
Dar nu deqteptarea nationalA a romanilor transnistrieni era scopul
. propagandei, condusA de Kanton Dicescu-Dyk, ci ea era numai un mijloc pentru a
Inlesni Injghebarea Republicei Moldoveneti, noul instrument bolrvic In lupta
contra Romaniei.
In 21 august Plugarul RoFu se grAbi sit comunice cititorilor sli, cA din mai
multe sate moldoveneFd s-au primit astazi rezultatele adundrilor cu cereri sd se
ridice chestiunea organizarli Republicei Moldovenesi pe teritorlul finuturilor
Odesa ft Balta.
in numArul 17 al Plugarului Rom din 28 septembrie Bodeca Cosdcd
semneaza unnAtorul articol de informatie:

Rasare soarele "

Mirarea moldovenilor pentru organizarea Republicei Moldoveneti a
piltruns In toate colturile guberniei noastre care este locuitA de moldoveni. De prin
orar qi sate se primeau rezolutiuni prin care se exprimar1 sperante qi dorinte de a
avea Republica MoldoveneascA".
lad{ ce spun ele: Cerem Infiintarea Republicii Moldovene.Iti pentru ca not
moldovenfi sd putem dezvolta cultura nationall ca sA putem intAri mai mult
gospoditria noastrit".
Cind ceteti rezolutiile moldovenilor notri, Iti vine sit plIngi de bucuriet
Simtim In ele sufletul curat al tAranului. De unde lua dlnsul acele vorbe de aur? Din
adlncul inimei sale, care veacuri Intrgi a Indurat chinuri qi suferinte".
Si In adev1r, unele dintre rezolutiile votate de romanii transnistruieni merits
sA fie retinute. Dam ca pilda rezolutia romanilor din Dubdsari, vechea arzare
romaneascl pe malul Nistrului. Iat1 cuprinsul ci: Not muncitorli agricoli din
Dubdsari cerem ca dorinfa noastrd privitoare la infiintarea Republicei
Moldovenegi sd fie realizatd. Not moldovenil kind amu nu ne-am folosit de toate
drepturile chezdFluite noua dupd consdtutie, find fntunecaf1, cad fncli n-am leFit
din Intunericul In can ne-a aruncat tarismul. Pentru a radka cultura noastrd
moldoveneascd, spre a dezvolta limba noastra stricatd, spre a rddica cu multd
rewire gospoddria noastra; avem nevoie de Republica noastrd Moldoveneascd "229.

119

www.dacoromanica.ro
 Locuitorii roman din satul Pancevo se asociara i ei la cererea generalA
pentru Inflintarea Republic ii Moldoveneti, zicind:
Credem cd arft cu tale, ca in localitalile uncle se gas= moldoveni, dar care
localitaii dupd situalia for geograftcii nu pot ft unite cu Republica
Moldoveneascii, sd fte. deosebite in unitatea moldoveneascii2".
In acelai numAr al Plugarul Rom gAsim urmatoarele versuri de ocazie:

Drumul Moldovanului
Frunzulita foi de munte,
Adu-ti, moldovene, aminte,
Cum trAiai to Inainte
Ca copil flrA pArinte.

Tu ai fost nenorocit
$i de carte ai fost lipsit,
Nu stai de atunci deloc,
Ce In lume se varsa foc.

FrunzioarA papugoi
Am ie.git noi din nevoi;
Soarele s-a adicat
Si pe noi ne-a luminat.

Amu noi avem carte

ScumpA -i i cu dreptate,
Cine vrea sA o ceteascA
E pe limba moldoveneasca.

Cartea ceia, frAtiori

Se numete plugarul rogior

Frati de-a fndul mic i mare

Strigati cu totii cu glas tare
SA ajungem noi pe ziva asta

SA ajungem noi pe ziva asta

Cind vom spun Republica MoldoveneascA
SA trAiasca!

(ss) N.D. Kels, nezamojnic.

Redactia Plugarului Rofu observA cli a trebuit sA Indrepte limba poeziei

primite tii Indeamna totodata gi pe alti moldoveni sA trimita versuri la gazetA.
Ce mare deosebire existA fntre dorinta loialA i cinstitA a romAnilor
transnistrieni de a se ridica din intuneric la luminA qi intre scopurile ascunse

120

www.dacoromanica.ro
meschin ale autoritAtilor sovietice pe care le urmareau cu Infiintarea Republicii
Moldovenesti!

* *

La Inceputul lui septembrie 1924 refugiatii basarabeni se Intrunirl In Odesa

In congres general, alegind In prezidiu pe tovarasii Marin, Baclutcan, Oborocea .yi
Bondar, reprezentantul ostasilor rosii moldoveni. Cu acest prilej tovarasul Radeev
raporta congresului asupra rezultatelor propagandei pentru Infiintarea Republicii
Moldovenesti, arAtind ca miqcarea aceasta a cuprins told/ populatia moldoveneascA
din apropierea Nistrului.
Dar nu numai moldovenii, ci qi satele ucrainiene fi mad se asociazd la
mitcarea moldovenilor pentru dobfndirea autonomies a".
La dezbaterile congresului luarA parte mai multi aratori, dintre care
majoritatea vorbeau moldoveneqte, aderind la cererea pentru Infiintarea republicii
autonome, constatind avantajele pe baza experientelor personale fnallarea
spiritelor moldovenetd2'2.
Izvestia din Moscova sustine cl chestia Itnfiintarii Republicei Moldovenesti a
fost sustinuta qi de organizafille proletare din Odesa ti Podolia Fi de comitetul
execudv al gubendei Odesa, care interveni cu cereri analogew
Pe la sfi rsitul lui august 1924, Comisariatul Afacerilor StrAine din Moscova
dAdea instructiuni misiunii sovietice din Berlin sA adune, de la diverse societhti
studenteqti din strAinAtate, cat mai multe petitii colective, prin care sA se cearA
concursul Comitetului Executiv Ucrainean pentru Infiintarea Republicii
Moldovenesti.
Interventfile acestea avurA succes, cAci pe la Inceputul lui septembrie
tovarlsul Clubdr, presedintele Consiliului Comisarilor Poporului din Harcov
raspundea cu privire la separarea raioanelor locuite de moldoveni, cl lucrArile sint
pe sfirsite qi cd cu acea ocazie s-a stabilit cd Republica Moldoveneascd va avea o
populatie de 3-400.000 locuitori qi cA centrul republicii va fi probabil la Ananiev.
Populatia mundtoare moldoveneascd, continua tov. Mbar, a lost supusil
and rusificari forfate ca ft muncitoril ucraineni. Rustificatorii principal! In
Moldova (transnistriand) #1 Ucraina au lost mocieris,ri cinonddi prig', can au
neidutit once manifestatie de independents nationali Fi creftind.
Muncitoril moldoveni au arum putinfa de a adind ,ci intensifica opera for
creatoare In granitele unei unitati teritoriale id administrative independente.
Republica Moldoveneasal nu este mare ca fntindere populist& nu este
prea numeroasd; industria este de asemenea slab dezvoltatd, reglunea aceasta are
insa toate fansele pentru o desvoltare economics fn viitor.
Primii paid vor fi grel, dar ajutorul frd lac dat de republicele sovietice, va
asigura fnflorirea tinerei republic! soclaliste, sovietice moldoveneftim.
DupA rezultatele raionArii In regiunile locuite de Moldoveni, noua RepublicA
MoldoveneascA urma sa cuprindA urmatoarele districte:
Rfbnita, cu 48.784 locuitori, dintre care 25.387 moldoveni.
Dubasarli cu 57.371 locuitori, dintre care 33.690 moldoveni.
Tiraspol, In Intregime moldovenesc qi
Ananiev, cu 43.545 locuitori, dintre care 24.249 moldoveni'.

121

www.dacoromanica.ro
 Comisia administrativ- teritorialA a Guberniei Odesa a hotArtt sti uneascl i sl
moldovenizeze urmAtoarele raioane: Sloboda-7Yraspol, Grigorlopol-Dubilsarl,
Ananlev-Iribnifa-Crut, unde cea mai mare parte a locuitorilor sint moldoveni,
Plugarul Rocu socotete ca vor fi unite i moldovenizate i raioanele Camenca i
Velico-Comita din tinutul Tuldn, gubernia Podo lid'.
Hotartrile de raioane furl trimise la Harcov spre aprobare. Tovarliplui
Clubfir preedintele Consiliului Comisarilor Poporului, /nainta propunerile
comisiei, tovarlul Petrovskl, prqedintele Comitetulul Central Executiv al Flame
Ucraine (Vulic). Tovarlul Petrovskl, convoaca Comitetul in edinta plenarl
pentru ziva de 8 octombrie 1924, punlnd la ordinea zilei chestiunea InfiintArii
Republicii Moldoveneti.
Primul care se anunta la cuvint a fost tovaraul Grigore Ivanovict Borisov cu
numele conspirativ StariY-Mofneagul cerind Infiintarea republicii pentru
urmAtoarele motive:
in ImprejurArile acestea taranimea moldoveneascl crede ca a sosit
momentul cInd trebuie sit fie rldicat i voprosul despre frontul cultural".
Noi tAranii qi mtmcitorii moldoveni de pe malul Nistrului vii ruglm sane dati
putinta de a clAdi vista noastrl culturall, i sit ne dati dreptul la alcAtuirea
Republicel Sovietice-Socialiste- Autonome MoldoveneFti (R.S.SA.M.) care va fi
parte din Ucraina sovieticl i va infra in sinul Uniunii Republicilor Sovietice
Socialiste Ruseti (U.R.S.S.)".
Dupl cuvintarea lui Stall, se anunta la cuvint tovarAul Chlor Ienachl care da
citire
Declaraflel Delegaillor moldovenl la a trela seslune a Vullc-ului.
Noi delegatii sltenilor moldoveni de pe Malul Nistrului, In numele
tovarlilor notri, care la shodurile i adunarile lor, precum i la conferintele lor
raionale i-au spus cuvintul lor, ne indreptam cltre sesia Vitic-ului i Intiintlm ca
amu 7 ani muncitorii i taranii din imperiul tarului au datimat puterea boierilor i
capitalitilor i au pus temelia celei dintli in lume republici a muncitorilor i
taranilor".
In lupta Impotriva contra-revolutiei i in silinta de rldicare a gospodariei
;la muncitorii i sltenii moldoveni au fost allturi de toate celelalte noroade ale
republicii, /mpartind fratete cu ele i durerile infangerilor i bucuria izblnzilor".
Pe temeiul acestui drept, i pe temeiul leglturilor frAteti ale norodului
moldovenesc cu norodul ucrainean i cu toate celelalte noroade din Soiuz, legAturi
pecetluite cu singele vfirsat In lupta cu contra-revolutia, noi venim azi In fata
sovietului muncitorilor i taranilor din Ucraina, in fata Vutic-ului i ne Indreptam
atm el cu rugamintei sl ne ajute In munca noastrA pentru radicarea economics,
politicl i culturall a norodului moldovenesc".
Norodul moldovenesc a rAmas until dintre cele mai Inapoiate noroade ale
Soiuzului nostru. Pentru luminarea lui noi avem nevoie de' ajutorul i sfaturile
voastre, In care sa fie mai uor sa ne luminAm pe limba pe care o pricepem mai
bine".
Dupl plrerea noastrl acest clmin ar putea sit fie numai R.S.S.A.M.".

122

www.dacoromanica.ro
 Pentru aiasta vg rugam sesia Vutic-ului sa dezlege dorinta gi cererea gi sa ne
des raspuns la aceasta Intrebare.
Delegatia raioanelor moldovenegti:
ss. Sta.& ss. Chior Ianake ss. Kamburian
ss. Badeev ss. Pascar ss. Seitanov
ss. Corgevanz".
Ca al treilea orator aparu la tribunA tovarAgul Cornitgin, secretarul
Gubiscomului din Odesa, care rosti unnAtoarea cuvintare:

Tovarili!
armuirea noastrA aduce la hotadrea sesiei Vutic-umului un document
istoric. Dupe documental aista un teritoriu mare cu locuitorime moldoveneasca se
taie din gubernia din Odesa. Si de aceea, tovaragi, vreau sA grliesc citeva cuvinte,
sa va povestesc istoria mica a nagterei republicii aisteia.
Natiunea aiasta mica care se degteaptA din nou spre viatA, s-a Imprietenit mult
cu noi...
implinind hotAritrile guvernului nostru Inca pe vremea raionizatiei, noi am
fost martorii unei rAdAcini de la sine a maselor sAtenilor moldoveni care se strtngeau
la shoduri si dAdeau dovadA radicArii lor. Ei votau (glasuiau) rezolutiile, In care au
cerut sA fie tliat teritoriul locuit cu moldoveni cu centrul administrativ al lor care sA
aiba gi un rol gospodaresc.
Aieste shoduri au avut loc In mai multe parti, pentru ca guvemul Republicii
Ucrainene, a dat multi same si putere pentru radicarea culturii moldovenilor. Vol
girl cil cultura moldovenilor a lost aca cum era pe vremea lui Petru-cel-Mare. $i
numai o muncl mare gi firs osteneall a Scut ca cultura a Inceput sA se radice gi a
ajuns p/nA ce Moldovenii au Inteles sa cearl organizarea republicii lor" 23a.
TovarAgul Comiugin termina prin a recomanda votarea Republicei
Moldovenegti.
Dupl ce tov. Sumski raporta Vutic-ului despre gcoalele moldovenegli gi
Invatatura In limba moldoveneasca, adunarea Comitetului Central Executiv al
/ntregii Ucraine se uni asupra urmAtoarei hotArki:
in sutele de adunAri gi mitinguri moldovenii au aratat vointa lor tare de a
organiza viata lor nationala, culturall gi gospodAreasca".
LuInd In seams vointa muncitorilor gi taranilor Moldovei Sovietice, spusA
sus gi tare, gi avind In vedere bazele neclintite ale constitutiei sovietice, a treia
sesiune a Vuticului gi al 8- sovAz hotaregte:
a) A organiza in sinul Republicei Sov. Soc. Ucr. Republica Autonomia Sov.
Soc. MoldoveneascA.
b) Granitele Republicei Moldovenefti vor fi:
1. La Nord- Vestul, la granite cimpului satelor: Grufchi al Ocnita, raionul
Velico-Cosnita, jud. Tulcin, Gubernia Podolscaia, apoi pe granite raionului
Kamenca jud. Tblcin. gubernia Podolscaia, lastnd la o parte satul Bolgan gi
tIrguforul Zagnidcov, mergInd mai departe inspre satele Pisarevca, Petrovca,

123

www.dacoromanica.ro
raionul Crut, jud. Balta gubernia Odesa, apoi mergind spre statia Emii qi satele
Ghiderim, Payitel, Osipova.
2. La Rilsarit, pe granita de risirit satului Mihalovca, lnspre tzrgui Ananiev,
Valea-Gutului, Antonovca, Elenovca, Novo-Alexandrovca, Sloboda Ploscoie,
Grildinita, Tirgul Tiraspol, Hutori Slobozia, apoi pe limanul Cuciurgan, prin locul
Ploscoie lnspre satul Troitca.
3. La Sfintit qi Sud-Vest pe granitil de stat a S.S.S.R.a.
Pentru organizarea organelor de administratie pe teritoriul R.A.S.S.M. gi
pentru stringerea congresului sovietelor, deputatilor muneitorilor sAtenilor gi din
armata rogie, de pe toata Moldova, s se organizeze comitetul revolutionar
vremelnic, care si alba deplinll putere pe teritoriul R.A.S.S.M. pinli ce va fi stains
IntAiul congres al sovietelor
Astfel a luat fling In ziva de 8 octombrie 1924 Republica Autonomy
Sovieticd Socialistd Moldoveneascd. (R.A.S.S.M.). Proclamarea Republicii
Moldovenegti este incontestabil un eveniment de mare InsemnAtate pentru romanii
transnistrieni. Unde pina atunci oficialitatea ruseascl contesta existents lor,
deodata aceasta oficialitate gasegte cA Intre Nistru gi Bug traiesc 3-400.000 de
romAni, domici de cultura romaneasca, gi IngAduie chiar organizarea lor tntr-o
provincie autonomy.
Din nenorocire InsA noua republica nu cuprinde pe toti romanii transnistrieni.
Granitele ei nu ating Bugul gi not am vi zut el elementul romanesc este raspindit gi
dincolo de scat fluviu Ohl la Elisabetgrad. Toti romAnii transbugeni continua sA
rAmInA mai departe In Intunecimea negtiintei ca pe vremea lui Petru-cel-Mare".
De altfel noua Republica MoldoveneascA nu este o republicA deplin
autonomy, alAturi de celelalte republici ale Soiuzului republicilor sovietice
socialiste rusegti, ci ea este o anexl, probabil numai vremelnicA, a Ucrainei, In
atirnare de Harcov qi nu direct de Moscova. Dar nici limba moldoveneascA nu este
singura limbl oficialli a noii republici, ci pe lIngA ea gi egal Indreptatite cu dinsa, se
IntrebuinteazA in R.A.S.S.M. gi limba rusA gi ucraineanA. PinA astAzi nici regedinta
republicii nu este hottir/tA. $tirile cele dintli aminteau de oragele Tiraspol "fi
Ananiev, ca orage de regedinta. Adunarea constitutivA s-a fAcut la Birzula, lax o
*tire din Vargovia din 25 noiembrie 1924 aratA cit guvernul Republicii Moldovenegti
gi-a ales &gni Balta de capitalA provizorie a republicii'.
Vestea despre Infiintarea Republicii fu primitA cu Insufletire de populatiunea
romaneasca de dincolo de Nistru gi sArbAtoritA cu marl manifestatii publice, reviste
militare, cu care ocazie entuziasmul romAnesc izbucni In cmntecul: Defteaped-te
romans! 24'.
Proclamarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenegti este
rezultatul numeroaselor cereri din partea populatiunii moldovenegti din zona
Nistrului, de care cereri Comitetul Central Executiv Ucrainean a fost bombardat de
mai multe luni de-a rindul. AdunArile tAranilor moldoveni aglomerau Comitetul
Central cu rezolutiile lor, privitoare la rezolvarea cit mai grabnicA a acestei
chestiuni,precum gi a acordarii dreptului culturii moldovenegti de a se dezvolta In

124

www.dacoromanica.ro
acelasi grad ca $i a altor nationalitati care fac parte din Soiuzul Republicilor
Sovietice Socialiste".
Organul oficios al guvemului sovietic arata cit votarea Inflintarii Republicei
Moldovenesti s-a fAcut In mod solemn:
Zile le acestea se vor comunica ordinea alegerilor $i timpul congresului
general al sovietelor deputatilor tarani $i muncitori. Congresul va alege comitetul
central executiv moldovenesc si va elabora noua constitutie a Republicii. Comitetul
central va trebui apoi sit elaboreze un sir de proiecte relativ la ridicarea si
renasterea culturii moldovenesti, a colii, limbii etc., sii fixeze baza economica a
Moldovei (1) si sit is masuri pentru propasirea populatiei moldovenesti" 242.
Alegerile pentru congres s-au fAcut In primele zile ale lunei moiembrie 1924
iar congresul s-a tinut, dupa toatA probabilitatea, In ziva de 7 noiembrie la Birzula.
Atunci s-a constituit Comitetul Central al Republicei Autonome Sovietice
Socialiste Moldovenesti, sau mai scurt zis al Moldovei, cum se complac bolsevicii de
a numi regiunile transnistriene locuite de romani.
Presedinte al Comitetului Central Moldovenesc fu ales Grigore Ivanlevici
Borisov, numit Starti-Mosneagul, Rus de felul du $i de profesie fost monitor la
atelierele cailor ferate din Tighina. Dlnsul facea parte In partidul comunist Inca din
1901. DupA unirea Basarabiei, Start fugi peste Nistru $i luptA In armata rosie contra
1W Pet liura, ffind unul dintre cei mai aprigi propagandisti ai doctrinei comuniste. Ca
revolutionar vechiu si cunoscator al limbii moldovenesti, Starli, care absolvise
facultatea pentru muncitori, se puse In fruntea miscarii pentru Inflintarea
Republicii Moldovenesti $i fu ales la Birzula primul ei presedinte.
In functia de ajutor de presedinte fu ales bulgarul A.I. Stroev, avocat de
profesie. Ceilalti membri ai comitetului Central al Moldovei ant: Krivorucov
(MinistfimbA), A.I. Ivanov, Badaev, Buciuscan fi Caterina Arbore. Krivorucov,
Ivanov, $i Badaev slut nisi de origin. Buciuscan este roman, fost Invatator In
Basarabia $i deputat In Sfatul Yard din Chisinaa, fugind numai dui:4 unire peste
Nistru. Domnisoara Caterina Arbore, fiica d-lui Zamfir Arbore, este binecunoscuta
prin agitatiile ei comuniste, pentru care motiv dinsa fusese de curind expulzata din
Romania "3.
Din lista aceasta a guvemului" Republicii Moldovenesti Transnistriene
vedem el din sapte membri numai 2 slit roman, iar ceilalti slut rusi si un bulgar.
Cirmuirea republicii cu elemente strain era In vederile oficialitAtii bolsevice.
Izvestia din Mosco$a arata ca. In compunerea numeroaselor delegatii
moldovenesti, sosite la Harcov, care cer formarea Republicei Moldovenesti, se
gasesc foarte multi revolutionari vechi, care slut strInsi legati de populatia locali
moldoveneasca $i foarte bine cunoscuti In Moldova. Unii dintre ei Alt propusi de
catre satele moldovenesti candidati In viitorul guvern moldovenesc sovietic" 2u.
Drept unul dintre acesti vechi revolutionari" era privit fireste $i Racovski,
care Intr-o adunare de moldoveni a fost proclamat de cel mai vechi ft mai dilduros
camplon al Moldovel 2". Campioni a culturii romanesti dincolo de Nistru slut dupe
cum s-a aratat mai sus tovarasii Edelstein din Cosnita, Kanton I. Dicescu-Dyk .F.a.
tmprejurarea aceasta este una din scaderile organice ale acesti not Injghebari
politice de dincolo de Nistru. Aspiratiile superioare politice $i culturale ale unui
neam pot fi sustinute cu succes si Indrumate spre realizari durabile, numai prin

125

www.dacoromanica.ro
oameni luminati, ce s-au ridicat din r?ndurile acelui neam i se simt strins legati de
dinsul prin limbl, credinta i traditie.
In ziva de 9 noiembrie 1924 s-a tinut prima edinta a Comitetului Central al
Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneti. Sala de edintl era arhiplinA de lume
Intre care multi delegati ai muncitorilor i tAranilor.
Tovarawl Starr!, pre4edintele Comitetului, arad In discursul sau, tinut In
limba moldoveneascA, ca Soiuzul Republicilor Sovietice Socialiste este unica Cara
din lume care a unit numeroase nationalitAti Intr-o familie de muncitori".
Pun Ind fundamentul renaterei noastre zice preedintele not niciodata nu
vom uita de fratii notri care gem sub jugul boiere.sc" 246, i sfirete cu cuvintele:
Traiascil Republica Autonomy Sovietica Socialist& Moldoveneasca (R.A.S.S.M.),
leagelnul Romdniei Sovietice! '61.
*
* *

De altfel oficialitatea sovietica nu face nici o taint' din a marturisi pe fats

scopul Infiintarii acestei republici.
Tovarlul Medvidev, secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist
Ucrainean, marturisete Intre altele: Dorinta populatiei moldoveneti de a se
separa Intr-o republics autonomy nu s-a manifestat numai de azi; slat deja citeva
luni de clnd moldovenii au Inceput a vorbi despre necesitatea crearii Republiceii
Moldoveneti".
AceastA stAruinta a moldovenilor nu este rezultatul oarecirei cauze Interne,
ci este un fel de protest contra politicii teroriste fi asupritoare a Rominiei fats de
populatia basarabeana".
Avind legAturi de Inrudire i traditionale cu populatia Basarabiei, poporul
moldovenesc din S.S.S.R. (soiuzul republicilor sovietice socialiste) prin crearea
unui stat separat i independent care sit asigure deplin dezvoltarea culturall i
national!' a moldovenilor, se va arilta basarabenilor clue anume este apilratorul for
adevilrat".
Formlndu-se In stat, natiunea moldoveneascA va fi In stare sa creascA mai
rApede i sit producl o mare Influleng culturald Fl pollticd asupra Basarabiei" mg.
Tovarlul Ciubar, preedintele consiliului comisarilor poporului din Harcov,
zice: Taranii i muncitorii moldoveni din Republica Moldoveneasca Ii vor
dezvolta gospodAriilor for fare amestecul fotilor moieri rui. Muncitorimea de
peste Nistru va vedea cum se poate dezvolta o republica muncitoreascii, care nu
este legato de jugul ocupatlel roman ca Basarabla" 249.
Izvestia", organul oficial al guvernului sovietic constata a: Nous republic,'
sovietica unefte numai o parte din populatia moldoveneascil... 0 mare parte de
tarani fi muncitori moldoveni, care locuiesc In teritoriul Basarabiei, ocupat de
trupele romfinegi, Inca se aflO acolo sub jugul boierilor romfini"20.
Un ziar ucrainean din Harcov crede ca noua republic& va putea ezercita o
Influienta culturalil asupra Basarabiei vecine, subjugate de roman?' 251.
Chior Ianaki, delegatul raioanelor moldoveneti de pe malul Nistrului, citi
/naintea Comitetului Central Executiv al btregii Ucraine din Harcov urmatoarea
declaratie:

126

www.dacoromanica.ro
 Pe malul Nistrului in Basarabia au anus mai molt de un milion pi jumlitate
de frati de ai noftri de singe moldoveni, care Impreunfi cu noi au facut revolutia ti
care azi gem sub jugul burgheziei romfinesc.
Acefti Erati ar vedea cu ocbii for cum Infaptuiefte puterea Sovietelor dreptul
la aceasta slobozie a noroadelor mid fi ar mai vedea cum poste norodul sfi
infaptuiasca o vista norocoasa si frfiteascl"'.
Declaratiile acestea oficiale i oficioase dovedesc pins la evidentA cs, ideia
creearii unei republici autonome pe seama moldovenilor transnistrieni n-a pornit
din &dui generos, de a ridica o populatie harnicl qi muncitoare din intunecime i
sclavie sufieteasca la o noun viata politick nationall qi culturall, ci plizmuitorii
acestei republici unnAresc cu totul alte scopuri, straine de ideia libertAtii nationale.
Ei umblA sA dobindeascA o bazA mai prielnicA pentru agita(iile for subversive 6i sl
creeze un punct de atractie, un magnet puternic" pentru moldovenii basarabeni",
o vecinica arneninfare pentru Romania, o sulita In coasta Basarabid. De altfel
Intreaga presa mondial a apreciat la fel crearea acestei Republici Autonome
Moldoveneti.
Corespondentul din Moscova a lui Vossische Zeltung, cu data de 26 oct. 1924
conchide: Republica Moldoveneascii, mica pentru moment, urmeaza la timpul sau
se se uneasca cu Basarabia pi sel formeze o mare republic,' sovietica In cadrul
Uniunii sovietice. Acesta este Inielesul noii Republid Moldovenelti.
Corespondentul ziarului Times" din aug. 1924, aratA cl Sovietele au
elaborat not planuri pentru a alga necontenit dezordinea In Basarabia. Aceste
planuri cuprind pi crearea unei not republict moldoveneyti pe malul Nistrului.
Aceasta republic,' va servi asgel drept centru de agltafie, de exempla atractiv
pentru Basarabia 0 Romania.
Corriere de la Sera din Milano, din 22 sept. 1924, relevA di Republica
Moldoveneasca este destinata sii devind un stat de rudente 0 un punct de atractie
pentru Basarabia. Ea tinde in mod vadit sa zdruncine pozifia Romania In
Basarabia.
Prager Presse din septembrie 1924, constatA numai cl nous republicil va
numfira o populatiune de aproximativ 400.000 locuitori moldoveni" i se abtine de
altfel de la once alt comentar.
Pester Lloyd din septembrie 1924, constatA ca, prin crearea acestui stat In
miniatura, conducotorii sovietici par a voi sd creeze Romania o sursa de not
nepla ceri.
Ziarul finlandez: Usi Snomi arata cis:
Prodamarea republic!' moldoveneol se infififeaza ca un nou atac al
Sovietelor Impotriva Romania, flicuta cu scopul de a revoluflona populafia
basarabeanii.
Ziarul bulgaresc Democraticeski Sgodar din 9 dec. 1924, califica infiintarea
Republici Moldoveneti drept o provocare direct?' la adresa Romania.
Yn dezaprobarea caracterului provocator i scopul meschin al crearii acestei
republici este unanixnA qi presa romans. N-au lipsit in.s1 nici voci autorizate, care sA
crate qi alte laturi ale acestei noi creatiuni politice.

127

www.dacoromanica.ro
 Intr-un interviu dat de ziarul parizian Le Temps din Sept. 1924, d-1 Vintill
Bratianu insists asupra Infiintarii Republicii Moldoveneti din punctul de vedere al
statului roman, zidnd:
Romania e feridta de a vedea guvernul sovietic recunoscfnd astazi in chip
concret di, la Marital Nistrului traleFte Inca o populatie de 400.000 de roman',
ceea ce permite marelul imperiu rusesc sa creeze chiar un nou stat, o adevaratd
republicd moldoveneasca, adica romaneasca, aceasta dupli ce guvernul !us
contestase acest caracter national romanesc Basarablel, provincie situate tot la
vest de Nistru, adica Intro regiune Fi mai omogend, de oarece face corp cu masa
compacts" a poporului roman. E aceasta confirmarea cea mai evidentd a
tntinderii rasd noastre In aceste regiuni.
Aceasta dovedeFte Inca odata tntelepdunea politid romance' care, dead
cunoaFte e.ristenta a 400.000 dintre nationalll sal fin regiunea ce se intinde dincolo
de Nistru Irina la Herson, n-a avut totuFi nidodata veleltatea de-a vol sa
inglobeze aceasta populatiune in frontierele sale politico, precum au declarat-o de
altfel delegalli romani la diferite conferinte Internationale ft In special la
conferinta padi intrunita la Versailles.
Sperdm ca crearea unul stat roman intre Rusia ft noi, care va permite
dezvoltarea, In imperial rusesc, a unel vieti nationals romanegi, nu va putea decit
sa Inlesneasca relatille tntre statul rus Ft fara mea, Romania, care Fl-a realizat
revindicarile sale nationale complete, este lath cea mai interesatd la menlinerea
pacii Fi are atitea de fdcut pentru a consolida rezultatele ultimulul razbol, Inert
ea, cea dintil, argil fericita de mice act ce ar putea tntari pacea In aceasta parte a
Europe1253.
Punctul de vedere al d-lui V. Bratianu i-1 Insu.,eete i Corriere de la Sere,
zicind:
Din parte-ne avem de addugat un singur luau: faptul ca Rusla gaseFte
necesara ft posibilli o republics" moldoveneasca dincolo de Nistru, dovedeFte cu
aril mai malt, moldovenismul Basarabiei Ft deci romanismul el incontestabil.
D-1 Ion Inculet, ministrul Basarabiei, vede infiintarea republicei moldovene
In modul urmator:
Bolevicii au hotadt, dupe lungi pregatiri In presa lor, sit formeze pe malul
sting al Nistrului o republics moldoveneasca sovietica, care sit intre In uniunea
generals a sovietelor".
Ei au hotarlt ca In aceasta republics sa fie introdusi limba moldoveneasca gi
chiar limba literard romans, graiul popular fiind insuficient".
Ce scop urmaresc bolevicii cu aceasta republics, este clan. Noi credem InsA
ca la urma urmelor acest instrument se va intoarce contra for ".
Am convingerea aceasta deoarece regimul comunist niciodata nu poate sa
convini oricarui taran i mai ales taranului moldovean, care este extrem de
individualist i tine mult la proprietatea particulars, mai ales asupra pamIntului".

128

www.dacoromanica.ro
 La not prin reforma noastra agrara, tot pamlntul este Imp Artit In loturi
individuale, data vreme peste Nistru tot pamIntul este declarat ca proprietate a
statului Qi este dat numai In folosinta ointiilor celor ce vor sa-1 lucreze.
Mai este Qi alta laturA semnalata Qi de altii. Prin crearea republicei
moldovenesti, bol.,evicii au aratat el neamul nostru se Intinde mult mai departe de
Nistru".
VA repet Inca data, el acest instrument se va Intoarce contra sovietelor" 254.
D-1 S. Nipl, fostul ministru al Basarabiei, crede di unul dintre motivele, care
au determinat pe cei de la Moscova, sa Implineasca dorinta celor de la Odesa, ar fi
Ingrijorarea conducltorilor sovietici fats de micarea nationals ucraineana. Pentru
a contrabalansa tendintele spre independentA a Ucrainei, i s-a pus In coasts
Republica Moldoveneasca 2".
Un alt fruntaQ basarabean, d-1 D.N. Alexandrl, vede In noua Republica
Moldoveneasci Infaptuirea unul end viclean al Sovletelorm.
$i not credem ca instrumentul fault de ruQi contra noastra, I.si va Intoarce,
mai curind sau mai firziu, ascutiul contra lor, fiindca, oricit, singele apd nu se face.
De altfel planul acesta de a crea o Moldova dincolo de Nistru nu este nou. Ne
aducem aminte ca favoritul Imparatesei Caterina II-a, contele Panin se purta cu
gindul sa mute toata populatia Moldovei dincolo de Nistru gi sa creeze acolo o
Moldovd Noel. Planul acesta Ind n-a reuqit, fiindca formatiuni istorice cu traditii
milenare 0 cu rAdacini adinci In pamlntul stramoQesc, nu se pot muta dintr-un loc In
altul dupe capriciul unei Imparatese, numindu-se ea qi Caterina a II-a.
Tot Caterina se purta cu gindul de a plazmui un regat al Thick! din cele trei
principate romaneQti: Moldova, Muntenia i Ardealul, care sa devina un magnet
pentru popoarele crectine de sub stapinirea otomana. Planul Caterinei s-a realizat,
dar nu prin uneltiri politice din afara, ci prin virtutea Qi vointa neamului romanesc,
care n-a /nteles Qi nici nu Intelege de a ajunge instrument politic In mlinile cuiva, ci
Intelege sa ramlna, In prezent ca Qi in trecut, stapIn suveran asupra destinelor sale.
incercarile meschine de a face din conationalii notri transnistrieni, tinuti
pins astAvara In Intunericul inculturli Qi sclaviei sufletqti, un instrument politic
contra neamului nostru, unit in hotarele sale etnice Qi istorice, va ramIne zadarnica,
ca toate Incercarile de felul acesta din trecut, fiinddi este o lege a firii care
determine pantile sa gfaviteze spre Intreg Qi nu invers.
Prin crearea R.A.S.S.M., care nici nu cuprinde in hotarele ei pc to romanii
Transnistrieni qi care nici nu este c/rmuita de moldoveni baQtinai, bol,evicii recurg
la cliKe politice invechite, r/vnind la mWenirea noastra bisarabeana. Reluind
politica imperialista a tarilor, In drumul for nAvalnic spre Balcani, ei se lovesc la
Nistru de zidul de brate Qi de piepturi romaneQti, care le-a Inchis drumul pentru
totdeauna. De aid provine tot necazul i /ndIrjikea for fatA de Romania.
Din punctul de vedere national, Infiintarea Republicii Moldovenesti dincolo
de Nistru 10 are Insemnatatea li semnificatia ei. RecunoaQterea oficiala, el dincolo
de Nistru traiesc 400.000 de romani, nu mai Ingaduie nici o discutie asupra

129

www.dacoromanica.ro
romanitAtii Basarabiei qi arata cumpAtarea politicii romanegte, care de dragul plea
qi bunei megieqli cu poporul rus, n-a ridicat revendicAri teritoriale dincolo de Nistru,
cu toate ca principiul nationalitAtilor ar fi Indreptatit-o la aceasta.
Dar dacA i din punct de vedere politic, proclamarea Republicii Moldovenesti
Inseanma o evidenta provocare a Romaniei, din punctul de privire cultural,
autonomia nationall, IngAduita fratilor notri transnistreni, InseamnA un puternic
pas lnainte spre deqteptarea tor, care nu va Inerzia sa aduca roadele sale nationale
qi culturale.

NOTE

1. Cf. Hata regiunilor tranistriene locuit de roman!, weal

2. Cr. Stefan aobanu, Romani' de pate Nistnt, In $coala Basarabiei, No. 6, p. 1.
3. Hormuzaki., Docum. Supt. II., vol. III, No. CX, p. 292 Inter nos et Valachiam ipse Deus
flumine Tyra distimitavit".
4. T. D. Florinski, Entograficeskala Karta, Kiev, 1911.
5, Cf. T. T. Burada. 0 allatorie in statele moldovenaN din guberina Cherson, Cony. Lit.,
XVII, p. 283.
6. Vezi harta lui Florinski. Cf. V. Horea, Romani' de pate Nistru, In bib!. Cunotitinte
folositoare", Sert. C. No. 14, p. 3, unn. Hartile ruseoi aratl Glodosii dincoace de Nipru.
7. a. Hares, I. c. p. 5.
8. Memoriik Societiri de 'stork fi Antichitati din Odessa, IX, p. 331.
9. P. Keppen, Despre hams catwalk' a Rand Earypene, ed. Soc. Georg. Rus., Petrograd,
1855, p. 144.
10. P. N. Batiuskov, Podolia, istoricakoe oppisanie, Petrograd 1891, p. 264.
11. V. P. Semenov, Rosia polnoe geograficakoe oppisanie, St. Petersburg, 1910, vol. XIV, pp.
182 qi 202.
12. Enziklop. Slov. Brockhaus, IL p. 1907.
13. Idem, vol. 73, p. 169.r
14. Z.Arbore, Basarabia, p. 123, farli indicarea izvoarelor.
15. a. Stefan Ciobanu, L c., p. 3 urm.
16. V. Harea, 1. c. p. 17.
17. Horomuzachi, Doc. IX. I, pp. 175, 247, 279, 318, 320, 389, 397, 562; I. 2, p. 285. 286, 418, 425.
C. G. JirefIek, Geschichte der Serben, I, p. 151 urm. Silviu Dragomir, Vlahii !I Morlacii, Studii din
Istoria Romanismului Balcanic. Cluj, 1924.
18. T. T. Burada, Cerceturi despre romanli din insula Veglia, Arhiva, VI. p. 409 urm. T. T.
Burada, 0 caliitorie la Valallii din Craina, Croatia ;I Dalmatia, Arhiva, XIX, p. 281 urm.
19. Pentru literaturil vezi I. Nistor, RomElnii ci Rutenii fa Bucovina, p. 19 unn.; E. Kalubiacki,
Verzichniss der Ortschaften in Galizien, die durch Ansledlung von Rumunen entstanden skid. ed. Fr.
Milklosich, Ober die Wanderungen der Rumunen, Wien 1879, p. 25 urm.
20. I. Dlugosz. Hist. PoL, ed. Przcz. p. 320. Hasdeu, Materialul pentru istoria colonillor roman
in Galitia, Arh. 1st. IV. CE T. T. Burda, 0 alkItork In Silezia Austriack In Arhiva, organul SocietiiIii
$tiintifice qi Literare din Iasi, VI, p. 663 urm.
21. Lairds de Pierre des Noyers, p. 59-60; cf. N. Iorga, Legelturile romanilor cu ruff! apnea,
In An. Ac. Rom. Ist., XXXVIII, p. 758.
22. Cf. S. Nether, Dupre originea Valahilor din Moravia, In Arhiva Soc Miintifice fi Literate
din Iasi, 1899, p. 110 urm.;S. Model, Coloniile roman fn Comitatul Torna, to Cony. Lit. XXXIX, p.

130

www.dacoromanica.ro
567 urm.; Buletin de d'Inst. pour l'Etude de L'Europe Sud-Orientale, VIII, No. 1-2, p.18 urm. Romani,
its sontitatul Eger etc.; Cf. Budumul, No. 281,1864; T. T. Burada, 0 cdlatorie la Roman din Moravia,
Arhiva V. p. 266 urm.; acofo un pisc al asanumitului Munn; Romfinesc " poarta numele Bucovina.
23. T. T. Burada, 0 allatorle la roman din Slink Austrlacii, In Arhiva, VI, p. 672 urm.
24. Nicetas Choniates, p. 171.
25. Lotopis po .spatsconsu spisku, pp. 275, 376, 511, 516, 526 si 555.
26. Fr. Mikiosich, Ober die Wandensngen der Rumunen, Viena, 1879, tin Memoriile Acad.
Inver. din Viena, Sectia M. istoricli, 300L Cf. Aka grodzkie i zianskie. VII, p. 127.
27. Sarnicki, col. 1895, 1897, 1923.
28. Sarinicki coL 1905, 1891, 1912.
29. Hurmuzachi, Doc., II. 1. p. 54 urm.; Iorga, China ;l Cetatea-Albd, p, 184; Wapowski,
224-224; Hrulevski, harks 'visitor ucraineni, VII, p. 60.
30. Schiltberger, Raise in den Orient, p. 99: N. Iorga, Chills ;i Cetatea-Albd, anexii, No. 1, p.
278; N. lorga, Acts fl Fragm., III 1, p. 40-42.
31. Heyd, Geschichte des Levante-Handeb, II, p. 397 urm. Cfr. N. Iorga, Chiba # Cetatea-Albd
p. 116 urm.; I. Nistor, Auswartige Handebbeziehungen der Molders, Gotha, 1911, p.188 urm.
32. Cfr. N. Iorga, Geschichte des Osmanischen Retches, II, p. 174 urm.
33. Cfr. N. lorga, Studil # Docum. IX, p. 44, nota 5.
34. Tana Blahoslava, Gnunatica. ceska, ed. I. Hradil si Iosif Jireeek, Viena, 1857, p. 341.
35. M. Hrulevski, Istorla rufilor ucrain. VI, p. 365. Textul este revazut de Potebnia ti Franko.
Cfr. Gr. Nandris, Les rapport: aria la Mohler* a PI/dna/re tPapris lefoWore ultrathlets, In Melanges
de l'Ecole Roumaine en France, 1924, p. 5. urm.
36. Fontes Hist. Ucr. Russ. VIII., 6. p. 8 urm.
37. L Bogdan, Documentele lui Wan-eel-Mare, L p. 109.
38. Papiu Barian, Tezaur de Monuments Istorice, III. p.122.
39. Grig. Ureche, Letop., p. 236.
40. N. Iorga, Stud fi Docum., V. p. 391.
41. Hurmuzaki, Docum., XI. No. 26, p. 599.
42. Fontes Hist. Ucr. Russ., VIII, No.12 li 13.
43. Hrulevski, o. c., VII. p. 120.
44. INS VII, p. 62.
45. N. Costin, Letop., II, p. 59; Miron Costin, Letop. I.11 urm. si p. 316. - N. Ernest, Die Einfdlle
der Krimatataren in Sildrussland Zeitsdnift fur Osteurop. Gach., Bd. III. p. 12. urm. Chr. I.
Jacykinovycz, Retell& cazacilor zaporojeni cu Moldova pind la diderea lui Vasile Lupu, (teza de
doctorat).
46. N. large, date p' Avsgmeeva,I. p. 25.
47. N. Iorga, Acte # Fragm. L p. 25: coluviem hominum... collectam esse de Moschis,
Valachis..."
48. Bielski, Cronika Polska, p. 1430-1435.
49. N. Iorga, Staid # Docum., IV. prefata.
50. Herulevski, a c. VII, p. 321.
51. M. Costin, Letop. II, p. 267.
52. Miron Costin, I. a p. 290.
53. Miron Costin, L c. p. 368.
54. Hurmuzaki, Dom SupL II, vol. III., p. 292, no. CX. qi p. 309.
55. Paul de Alep, Miliaria lui Macarie, ed. Cioran, p. 60 qi Athiva 'sconce, I. 2., p, 111, CL
Fonts Hist. Ucr. Russ., XII, no. 280 fi 284.
56. N. Iorga. Acts # Fragments I. pp. 228, 238 0 339.
57. N. lorga, Studii ;i Doe., VI, no. 1069;i 483.
58. Bid no. 1557 qi 1563.

131

www.dacoromanica.ro
 59. Ibid. no. 1282 gi 379.
60. Ibid. no 213 ;i 1258.
60. Ibid, no. 1258, pg. 377; N. Iorga, Docum. ci Cercetari, p. 39.
62. Fontes 11W. Ucr. Russ., pg. 91;i 97.
63. S. Kuszewicz, Anna Cazacia, Font Hist. Ucr. Russ., IV, p. 56 fn medio veterans Dacorwn
Tranmistrianorum cohortes (Valahorum) sub patrueli suo Zaharie Chmiehlicki posuit ". CL ibid. p. 61
oi 158 unde se mentioneaza Dadi Transnistrienl.
64. Z Dziej6w, Ukralny, p. 247.
65. Raport din 26 iunie 1651: der Walachen and Moldauer in 4 m" ed. N. Iorga, Acta 0 Fragm.,
I, p. 206.
66. Letop. II, p. 8.
67. Hunnuzaki,XV , p. 998 urm.
68. N. Costin, Letop. II, p. 7.
69. Hurmuzaki, Docum. XVI, p. 20, No. XXIII.
70. Kluczycki, 1. c p. 1321.
71. Arh. Ist. I. L a, p. 65, no. 75.
72. Nicolae Costin, Letop. II, p. 24.
73. Ibid. p. 13.
74. Constantin Capitanul, ed. N. Iorga, p. 184,192 -3, 202-203; cfr. N. Iorga, Stud. fi Docum.,
IX, p.163 urm., Magazinul Ist. V, p.17 urm.
75. N. Iorga, Acte ci Fragm. I, p. 87/88.
76. I. Neculce, Letop. II, p. 198.
77. Cfr. I. Nistor, Die moidauischen Ansprfiche auf Pokutien, in Archly filr Oesterr.
Geschichte, vol. 101.
78. Hunnuzaki, Docum., 1, 2, p. 205 urm.
79. Ibid. Sulp. II, p. 206.
80. Ibid II, 1, p. 214 urm.
81. Diplom. Statutaria, II, p. 87.
82. Hurmuzaki, Docum. Supl. II, 1, pp. 469, 537 urm.; Mon. Conn.., Staurop. p. 381.
83. A. S. Petrussewicz, Hal. Svodnaia Letop., 1600-1700, Liov. 1874, p. 46.
84. Talevici, Schitul Maniava, p.17;1. Onciul, Fonda! Religional, p. 64 urm.; dr. L Nistor, Ist.
Fondukd Male= din Bucovina, p. 9 urm.
85. Hormuzaki, Docum Supt II, 2, p. 536.
86. A. P. Petruszewicz, Hal. Rusk. Svodnala Letop., p. 67 urm.
87. Letop. I, p. 268.
88. A. S. Petruszewicz, Hal. Rusk. Svoda Lamp., p. 67.
89. Cfr. Hampl, Ctitoria Movilactilor din Liov, (teza de licenta).
90. Alluta Romaneascit sept. 1838, supl. lit. la Albina RomlineascA; d. Arhiva din Iasi, VI, p.
666 urm.
91. Primo: lid Starza, p. 209.
92. Hunnuzak, Docum., Supl. II, 1, p. 416.
93. E. Barwinskl, pit not asupra familid Ureche, p. 210.
94. Anal. Acad. Rom. Ist, XXXII, p. 1019 unn.
95. Volumena legum, II, pp. 345, 365, 448; III, p. 295.
96. Alauta RomAneascA, sept. 1838.Supl. lit. la Albina Romilneascli. cf. Arhiva din Iali, VI, p.
666 zi unn.
97. Cf. Silv. Dragomir, Relent& Mandl romdne cu Ruda, Anual. Acad. Rom. 1st., XXXIV,
p. 51.
98. T. A. Petruszewicz, Hal Rad- Snvd'a Leto,. p.244 urm.; St Cioban, Coniribufirod Wades
la ortgbrea 01 moarma illtropolimlid ifoldovel Dosed, Discurs de Receptie la Acad. Rom. Buc.

132

www.dacoromanica.ro
1920; Iustin Fratiman,Administratia bisericeascil la romilnil din Polonia # Rusk, In Buletinul Soc. Ist.
Lit. B. P. HajdAu", Chisinau 1921, vol. I. p. 145 urm.
99. T. T Burda, 0 calatorie la Romani' din Si lezia austriacd, In Arhiva din Iasi, VI, p. 667.
100. Font. Hht. Ucr. Russ., VI, p. 158.
101. Ibid. p. 18.
102. Kostomarov, Bogdan Chmielnidd, II, p. 6.
103. I. Mihalovski, Ksiega Pamietnicza, Cracovia 1814, p. 21
104. Fr. Kluczycki In Ada Hirt ter gertas Poloniae vol II, 2, p. 1262 si 1310; dr. Arh. 1st.
I. 1, p. 176, No. 260; A. D. Xenopol, 1st. Rom. III, p. 313.
105. I. Neculce, Letop. II. p. 252 urm.
106. Hurmuzaki, Docum., XVI, p. 19, 28, 31, No. 50, 73 si 84.
107. Vita Const. Cantemiri, ed. G. Sion, p. 3.
108. N. Diakovski, Diarium, ed. I. U. Niemecewicz, Memorff despre Polonia, Lipsca, 1840, vol.
5; N. Iorga, Acte gi Frag. I, p. 95. Cfr. I. GrAmadi, Die Rumdnen bel der Belagerung Wiens him Jahre
1683, Bucuresti 1915.
109. N. Jorge, Ucraina moldoveneascii, In Anal. Acad. Rom. Ist., XXXV, pg. 347 urm.
110. Letop. II, p. 20 nrm.
111. Letop. II, p. 215 urm.; dr. Nic. Mustea, Letop. III. p. 20.
112. Arh. 1st. II, p. 79.
113. Nic. Mustea, Letop. III. p. 20
114. Letop. II. p. 22,
115. Letop. III. p. 105 urm.
116. Letop. II. 78 si pag. 21.
117. Letop. II. p. 31.
118. Cfr. actul de Vinzare din Ticonovca lest 7191, april 1. (1683), semnat de I. Goguma soltuzu
de Ilcunovca cu totii cApitanii. N. Iorga, Ucr. Moldy., An. Acad. Rom., Ist. XXXV p. 360. N. Iorga,
romilnii de pate Nistrrs, p. 27.
119. Letop. II. p. 27.
120. Nic. Costin, Letop. II. p. 30 urn).
121. Hurmuzaki; Doc. Supl. II, vol. III, p. 153, no. LXXIX
122. I. Pan. Halippa, Trudff,vol.M.p. 1-230; cfr. I. Nistor, Populalitmea Basarablei, In Arhiva
pentru $tinte si Reforma Soaalb, I, p. 90 urm.
123. CL I. Nistor, Pomenirea lui Dimitrie Cantemir Voievod, Anal. Acad. Rom., Ist., Serie III.,
tom. II. p. 242.
124. G. I. Zavira, In prefati in traducerea greceascil Evenimentelor Cantacuzininilor ft
Brfncovenilor, ed. Sion, operele Principelui D. Cantemir, vol. V., p. VI.
125. I. Neculce, Letop. II. p. 290. An. Acad. Rom., 1st., XXXVIII., p. 770 urm.
126. Histoire des Revolutions de Hongrie, V, La Haye, 1739, pp. 48 si 60.
127. Art. 1st. L 1. p. 83.
128. N. Iorga, Studii ci Docum., XXI. facsimil.
129. Art. Ist. I. 1. p. 55.
130. Voltaire, Historic du Charles XII, p. 178; ed. germ. p. 146. I. Neculce, Letop. jI, p. 290. Cf.
Atuzug aus dem Tagesbuche des Printers Max Emanuel von Wfirtemberg, p. 160.
131. Semnalat de D. N. Ciotori In Minerva, 1912; cf. N. Iorga, Un firer roman in armata lui
Carol at XII, An. Ac. Rom., Ist., XXX, IV, p. 865 urm.
132. Neculce, Letop. IL, p. 335.
133. Anal. Acad. Rom., 1st. ser. III. tom. II., p. 242. cf. Cony. Lit. LVI. nov. 1924, p. 880; Tara-
Noastrit V. no. 45., p. 1430.
134. Hammer, Nista/re de !'Empire Ottomans, Ill, p. 484; cfr. A. D. Xenopol, 1st. Rom., V.
p. 83.

133

www.dacoromanica.ro
 135. N. Iorga, Stall ft Docum., Vi., p.20, 68;i 70.
136. Letop. II, p. 412.
137. N. Iorga, Docum. Callimacht, II, p. 585, no. 28.
138. N. Iorga, Stud fi Docum., VI, No. 386, 393, 397, 411, 506, 1660, 1685.
139. Uricarul, L c., p. 254 urm.
140. Cixtigindu-i probabil pentru unirea cu biserica catolica.
141. Z. Arbore, Basarabia, p. 121 urm.
142. L Stach, Die deutschen Kolonten in Sfidrusslancl, Prischib, 1904; A. Klaus, Unease
Kolonten,1869, (rus) $i traducere germana de I. Tows, p. 18 urm.
143. Raportul generalului Barco din ian. 1774, la D. Werenka, Bukowina's Aufblithen, nr. X,
p. 70.
144. Complecta colecitune de leg! ale imperiulut rusesc, vol. XVIII, anii 1767-1769.
145. CompL CoL de legi ale Imp. Rut., vol. XVIII, No. 12,836; CE Iustin Fratiman, In Anuarul
Soc. Ist. Lit., Chisinliu, I, p. 147 urm.
146. Se prea poste ca Intro emigrant' st se fi gilsit li ardeleni, intrudt emigrarile din Ardeal, in
vremea aceea, din motive religioase $i sociale, emu In curs. Cf. I. Nistor, Emigrfirtle de pests ming%
Anal. Acad. Rom., Ist., XXXVII, p. 857 urm.
147. CoL de Leg' No. 12.836, Fratiman, L c. p. 160.
148. CompL CoL de leg!, voL XVIII, No. 12.836; Iustin Fratiman, L e, p. 155-457.
149. Acte fl Doc. priv. la 1st. Renalterel lionsfintei, I, p. 132.
150. N. Iorga, Acte ii Fragm. II, p.61. urm.; 69, 70 si 188.
151. Hurmuzaki, Downs., Supl. I, p. 969.
152. Hurmuzaki, Docum., VI, p. 61.
153. Ibid p. 58; cf. Xenopol, Ist. Rom. V, p. 164.
154. Zinkeisen, Gas& d Osman. Retches, V, p. 932.
155. Acte ft Doc, priv. la Ist. Ran. Rom.,1., p. 130.
156. Hurmuzaki, Docum., XIX. No. LVIII a.
157. Ibid. no. mow.
158. !bid no. XCV.
159. Ibid. XIX, No. CLIV.
160. Ibid. no. CLXIX.
161. Ibid no. CWOCIII.
162. Ibid. no. CCLI.
163. Ibid., no. CCLXVIII.
164. Ibid., no. CCXXXV, p. 255.
165. A.D. Xenopol, ht. Rom., V., p. 269 urm.
166. Hurmuzaki, Docum., XIX, no. CCCCLII.
167. Iorga, Acte fi Fragm. II, p. 339 fi 341.
168. Am t Docum. priv. la 1st. Ran. Ronk. L, p. 221.
169. Mem. Soc. Ist. fi Anat., IL, p. 770.
170. Aid IX, p. 319-331, tradusii ;1 publicata de Iustin Fratiman, In An. Soc. Ist. Lit., I, p. 28-42.
171. Guvernatorul de mai ttrziu al Basarabiei.
172. Apolon Skalkoviski, Hronologicvscoe obrazovanie 'stern Novorostiscago Kraia,
1730-1825, Odessa, 1838, vol. II, anexa 2. Cf. Fratiman, L c. p. 43 urm. si $t. Berechet, Spicuitor In ogor
vecin. Anul I, Fasc. 1-3 Bucuresti, 1920, p. 59-61. In anexa se reproduce o hard' a oblastiei Oceacovului
din 1796. a. Leon Casso, Rasta fa Dunfire, p.197.
173. Mem. Soc. de 1st. fi Antich. din Odesa, II, p. 666.
174. Hurmuzaki, Docum. XIX, no. CCCCLII; cfr. no. 591.
175. Ibid. no. DCCVIII.
176. Ibid. no. DCOOCV.

134

www.dacoromanica.ro
 177. Ibid. no. Dcoopcm.
178. Ibid XVI, no. 1613, p. 666. Despre coloniile grecesti, *bead, bulgare si germane, cf. d.
Hurmuzaki, Docum., XVI, no. 1765, 1769, 1777, 1783, 1798 $i 2074, pp. 861, 865, 876, 969,1119.
179. An. Soc. de Ist. al Ant. II, p. 140 -210; cfr. I. Fratiman, L c. p. 56-58.
X
180. I. Fratiman, L c. p. 56-58.
181. Hurmuzaki, Docum., XVI, no. 1613, p. 666; no. 1765, p. 64; no. 1769, p. 865; no. 1777, p. 871;
no. 1783, p. 876; no. 1898, p. 969.
182. L Nistor, Istoria Basarabiei, p.129 urm.
183. Melchisedec, Cronica Hufilord. p. 312 urm. Cfr. lust. Frantiman, Mitropolia de Braila sau
de Proilavia, In Buletinul Soc. Ist. Lit. B.P. Hasdeu" din Chisinau, I. p. 5 urm. 1
184. Melchisedec, L c. $i Fratiman, L c. p. 9.
185. A. G. Lebedintev, Ucraina-Hanului, retipArita In Memoriile Societlitii Istorice $i de
AntichitAti din Odesa, vol. =CI. p. I. urm. Lucrarea lui Lebendintev cuprinde gramote din hirotonie li
fi alte materiale foarte Insemnate privitoare la istoria regiunii dintre Nistru $i Bug. CL Tustin Fratiman,
Administrarea bisericeasal la romanii transnistrieni, In Buletinul Soc. Ist. Lit. B.P. Hasdeu, vol. I.
Chisinliu, 1921. Ar. Stadnitchi, Eparhia Prollavolsmallulai,Th Revista Soc. Istorico-Arheol. Bisericesti
din Chisiniu, XVI, p. 23 urm. -gimil
186. Melchisedec, a c., p. 312 urm.
.....i
d
I
_.4
187. Fratiman, 1. c., p. 14. ; gli 16
188. Fratiman, L c., p. 14.
189. Fratiman, I. c., p. 18.
4r1 ik
190. Ibid. p. 19.
191. Fratiman, L a, p. 21. ! 1 41:7114 il!
192. Ibid, p. 22. t,:d. N ! ti4lexiii
193. Mem. Soc. 1st. Arh. din Odessa, IX., p. 291.
194. Ibid., pag. 291. '
j g.":1V:13-
-go..4.0
195. Ibid., p. 292 urm.
196. a. I. Fratiman, 1. c. p. 45-46.
197. Revista Soc. 1st. Arhiol. Biser. din Chisinau, IX, p. 17.
198. T.T. Burada, a c., Con. Lit. XVII, p. 287.
199. Clntecul lui Ghelea, Z. Arbore, Basarabia, p. 197.
200. N. Costin, Letop., II, p. 22.
201. T. T. Burada, 1. c p. 285.
M 202. Cf. Harea, Lc. p. 24. 1
203. T. T. Burda, 0 calatorie in 'fatale moldovencyti din gubernia Cherson, Cony. Lit. XVII, p.
286 si 0 colatorie la roman din gubernia Kamenitz-Pod.In Arhiva, 1906.
204. T. T. Burada, L a p. 287 urm.
205. Ibid p. 289.
206. T. T. Burada, I. c. p. 289.
207. Memor. Soc. de Ist. si Antichitfiti din Odesa, II, p.140 urm. Cfr. I, Fratiman, 1. C. p. 46 urm.
208. Mem. Soc. din Odesa, II, I. pag. 217, no. 2.
209. D. Dan, Protopopul Mihail Strilbilchi In Candela, i912.
210. Stefan Cioban, Cultura romaneasca in Basarabia, ChisinAu, 1923, p. 33 si 160.
211. Did p.190.
212. Zinkeisen, VI, p. 278; cf. Xenopol, Ist. Rom. V. p. 242.
213. Stefan Ciobanu, Cultura Amami In Basarabia, p. 109 urm.
214 V. Harea, L c. p. 25 urm.
215. Cfr. I. Nistor, Istoria Basarablei, p. 341.
216. P. Garboviceanu, Romanii de pate hotare, Cernica 1924, p.17 urm.
217. V. Hares, 1. c., p. 27.

135

www.dacoromanica.ro
 218. L Pratiman, L c., p. 59 urm.
219. V. Hares, L a, p. 28.
220. Cfr. N. Harea, 1. c., p. 28; P. GArboviceanu, 1. c., p. 17 urm.
221. Cfr. I. Nistor,IsiorIaBararabid, p. 300 urm.
222. Onisifor Ghibu, Dqteptarus moldovenilor de paste Nistru, Chiointiu, 1918.
223. Cl. 0. Ghibu, L a, p. 44.
224. Plugarul Hop, no. 7, din 21 aug. 1924.
225. Ibidem, no. 7, din 21 august 1924.
226. Este acelaoi toviuto Dincescu -Dyk, care In Izvestia din Odesa, numarul din 2 august 1924,
semneaza un articol pan de atacuri oi invective conta Romaniei. Acest reprezentant al natiunii
moldoveneoti" aratA In Izvestia din Moscova, din 16 oct. 1924 no. 2372272, rostul Infiintarii Republica
moldoveneoti.
227. Plugarul Rap, no. 7, din 21 Aug. 1924.
228. Ibid.
229. Plugarul Hops, No. 17 din 28 Sept. 1924.
230. Ibidem.
231. Izvestia din Odesa, No, 1429, din 9 sept. 1924.
232. Ibidem, Odesa, No. 1429,9 sept. 1924.
233. Ibidem, No. 239/2274 din 18 oct. 1924.
234. Ibidem. Odesa no. 1425,4 sept. 1924.
235. Ibidem, din 22 august 1924.
236. Plugarul Rap, No. 7 din 21 aug. 1924.
237. Ibidem, No. 21, oct. 1924.
238. Ibidem, No. 21, oct. 1924.
239. Ibidem, No. 21, oct. 1924.
240. Universal, no. 272, din 27 nov. 1924.
241. Ibidem, no. 258, din 10 oct. 1924.
242. Izvestia din Moscova, no. 239/2274, din 18 oct. 1924.
243. Cf. Neamul Romfinesc, )0C, No. 25, din 1 februarie 1925.
244. Izvestia, Moscova, no. 2392274,18 oct. 1924.
245. Radio din Berlin, din 3 sept. 1924, In Dimineaps, no. 6400, 4 sept. 1924.
246. Proletarird din Harcov, no. 258/377 din 11 noiembrie 1924.
247. Izvestia, Odesa, 31 Aug. 1924, no. 1422.
248. Ibidem, Odesa,*no. 1425,4 sept. 1924.
249. Ibidem, Moscova, no. 2392274,18 act. 1924.
250. Het Bezpismennetz, no. 14 din 7 sept. 1924.
251. Plugarul Raps, din 21 oct. 1524, Odessa.
252. Cf. Adevarul, no. 2474 din 15 sept. 1924.
253. Ibidem, No. 2.478, din 20 sept. 1924.
254. Ibidem, No. 2547, din 28 nov. 1924.
255. Ibid. No.12.540, din 21 nov. 197A.
256. Ibid. No.12.540, din 21 nov. 1924.

[1] Petru Aron a fost Domn al Moldovei de doufi ori: prima datl Intre anii 1451-1455, cu uncle
Intreruperi, oi a douA oars Intre anii 1455-1457;
[2] CAsAtoria Ilene sau Olenei, fiica lui Stefan cel Mare, cu Ivan, fiul oi mootenitorul cneazului
Moscovei, Ivan al III-lea (1462-1505), s-a petrecut la 12 ianuarie 1483. Cu prilejul acestei cilsAtorii se
pare ca s-a Incheiat un tratat de aliantil moldo-rus, care Ina nu s-a pAstrat.
[3] Campania sultanului Baiazid al II-lea (1481-1512) Impotriva Moldovei s-a petrecut In
perioada iunie-11 august 1484. La 6 iulie Incepe asediul cetlitii Chilia, apAratit de pircilabii Ivanco of
Maxim, iar la 14 iulie, adicA dupe 8 zile, cetatea este cuceritA de turd. Dupd aceastA victoria, turcii
cuceresc la 5 august 1484 oi Cetatea Alba aparatA de pIrcAlabii Gherman Ifi OanA.

136

www.dacoromanica.ro
 [4] Sultanul Soliman Magnificul (1520-1566) care a transformat Ungaria In pasalic In 1526,
facInd astfel din Viena un prim obiectiv al armatei otomane, si care spre est a cucerit In 1534,
Azerbaigian, Tabriz si Bagdat, a atacat In august 1538 si Moldova, cu o armati combinata cu turd, Atari
si poloni. Petru Rams, Domnul Moldovei, a reusit sa rasping pe tatari la Steflinesti si sit tncheie o
Intelegere cu polonii. Tradat de marii boieri, Petru Rare se refugiazA Ia 28 sept. 1538 In cetatea
Ciceiului, dupA ce la 15 sept. sultanul Soliman intrase In Suceava.
[5] Stefan Bathory a devenit Principe at Transilvaniei In anul 1571. La 14 decembrie 1575 a fost
ales rage al Poloniei, ramInInd In Iron ginli la moartea sa din anul 1583. Dupii anul 1575, Transilvania a
fost drmuita, In numele lui Stefan Bathory, de fratele sAu Cristofor (1576-1581), apoi de fiul acestuia,
Sigismund Bathory (1581-1599).
[6] In februarie 1574, loan VodA cel Cumplit, Domn al Moldovei Intre anii 1572-1574, a refuzat
dublarea haraciului cerut de turd si atund a cerut sprijinul cazacilor zaporojeni care au sosit In Moldova
In luna martie, pentru a participa la lupta de la Jilistea din 14 aprilie 1574, unde loan WWI a zdrobit a
armatA turco-munteana.
[7] In toamna anului 1577, cu sprijin cazicesc, Ioan (Nicoara) Potr,oavil patrunde In Moldova
ii -1 constenge pe Petru Schiopul sa se refugieze In Tara Romaneasca. DupA victoria de la Docolina din
23 noiembrie 1577, ocupA lasii si se proclama Domn, find In smut timp alungat. In februarie 1578, In
ajutor a sosit fratele sau Alexandra sprijinit de alti cazaci, dar scats este lust prizoier, In lupta de in
Miroslava din 11-12 martie, de oastea moldo-transilvano-turca. Nicoara Potcoavii a scapat si s-a refugiat
in Polonia, dar la 16 iunie 1578 a fost decapitat la Lwow.
[8] In lunile iulie-octombrie 1578, cu sprijinul cazacilor, domnisorii", Petru, Constantin (fiul lui
Nicoara Potcoava) gi un alt Constantin, fiul lui Stefan LAcusta (Damn al Moldovei Intre anii 1538-1540),
au tncercat sa is domnia Moldovei. In anul 1581, diranii din tinutul Lapusnei s-au disculat nemultumiti
de impunerea zeciuielii de boi $i au proclamat Domn pe conducAtorul for Lungu, dar au fast zdrobiti In
lupta de la Bolota.. La 26 noiembrie 1587, In lupta de la Tutora, Petra $chiopul a Infant pe un pretendent
la Domnie care a intrat In Moldova cu ajutor dizacesc, pe un anume Ivan. Mai firim,In octombrie 1592,
Aron Tiranul a Infrint pe domnisorul" Petru Cazacul.
[9] Damn de retinut este faptul cA gi istoricii strain Ii considerau pe romAnii transnistrieni ca
urmasi ai geto-dacilor care au locuit male teritorii ping la Bug si mai departe spre Nipru, recunosdndu-
se In acest fel continuitatea romAnilor si a stramosilor for In acest spatiu geografic. Fenomenul
transhumantei multimilenare a pastrat vie memoria Genezei romanitatii In tot acest rasdmp. Migrarile
romanilor din epocile feudala gi moderns, Ia care se refers I. Nistor, nu ant altceva dedt cautarile
propriilor origini, deci o manifestare naturals a constiintei el scale spatii be mc:qtenesc din mosi stramosi.
Altfel, este aproape imposibil de explicat de ce numai romAnii migreaza spre scale spade, prezenta altar
neamuri cunosdndu -se abia dupli aparitia asezarilor civilizatoare romAnesti.
[10] In anul 1596, In cadrul Uniunii de la Brest, ortodocsii din Galitia, Volinia gi o parte din
Bielorusia au recunoscut autoritatea papala, formind biserica units. Restul populatiei ortodoxe care a
refuzat unirea cu Roma, se aliazi cu disidentii (protestandi) si au format Confederaila de la Vilna.
[11] Batalia de la Poltava a avut lac la 8 iulie 1709. Aid Petru cel Mare a zdrobit oastea suedeza
condusa de Insusi regale Carol al XII-lea care, Infant, s-a refugiat la Tighina.
[12] Vdzeloagi sau migunele ruginite (cheiranrthus cheiri) plantA erbacee, bianuala sau perena,
cultivate In scopuri decorative. Are tulpina Malta, acoperitA cu pen bifurcad, frunze alungit-lanceolate,
nod parfumate de culoare galbene, galben-auriu, brun-Inchis, rosu sau violet;
[13] Calapar sau calomfir (chrysanthemum balsarnita). Planta erbacee, perena, cultivate
exclusiv In scopuri ornamentale gi aromatice, In gradini thanesti fi cimitire. Are tulpina catifelata, frunze
oval-eliptice, cu marginea crenata, nod galbene grupate In caladdii.

137
www.dacoromanica.ro
 ION L NISTOR

VECIIIMEA ASEZARILOR ROMANESTI

DINCOLO DE NISTRU

In editia institutulul de limbd fi cugetare de pe linga Academia de $tiinte din

Moscova a aparut de curind o publicatie interesantA, privitoare la romanii din
Republica Autonoma Sovietica SocialistA Moldoveneasca (R.A.S.S.M.) de dincolo
de Nistru. Publicatia este salsa In limbs ruse sub titlul de Studil moldoveneftl.
Autorul publicatiei este d-1 M.V. Seighlevski, care, dupa propriile sale mArturisiri
din prefatl - -
urmind pilda precursorul sau T.T. Burada' a colindat In anii
1925-1930 satele din Republica Moldoveneasci In lung oi In lat, pentru a aduna
Materlale pentru studiul graiurllor moldoveneftl de pe teritorlul Uniunil
Republidlor Sovietice Socialiste Ruseftl (U.R.S.S.). In cAlAtoriile sale de studii of
cercetari prin Republica MoldoveneascA, autorul a fost Insotit de
P.P. Svefnicov, directorul Muzeului Noroadelor din Moscova, de studentii:
F.P. prbul i D.M. Andon, precum qi de tovardoii: Buclufcan, Teleuld qi Chloral,
cunoscAtori ai graiului gi folklorului moldovenesc. Materialul adunat astfel a fost
dat publicitatii chiar In limba moldoveneasca sub titlul: Moldova. Materialurl
statistice, Balta, 1928. .
fntemeindu -se pe acest material, d-1 Sergievski incearcA o sintezA lingvisticA
qi istorica In publicatia so: Studli Moldovenefti, de care am amintit mai sus.
Lucrarea cuprinde doul parti distincte: una lingvisticil fi alta istoricil. Yn ceea ce
priveote limba, autorul crede a putea distinge In Moldova Transnistriana doidi
dialecte romaneqti: unul de Nord fi altul de Sud, ambele caracterizate prin
transformarea offr. tg i df qi palatalizarea labialelor f i v. $i unele qi altele se
transforma In regiunea de la nord In siflante moi d $i f, iar In regiunea de sud, In
queratoare moi g oi i. Linia de despArdre Intre ambele graiuri este marcatA de cursul
ilurilor Iagorlic ce se revarsA In Nistru of Codima ce se revarsA In Bug. Riurile
acestea formau din vechime granita politicli Intre regatul polono-lituan qi hanul
tataresc din Crimeea, sau mai precis Intre Podolia oi Ucraina Hanului sau
Olatul Oceacovului. Analiza fonetica Intre ambele dialecte transnistrene aratd ca
Intre acestea of limba romaneasca din vechea MoldovA existA o strinsA legaturd
precum admite de altfel i d-1 Sergievski. Asupra dialectelor romAneqd de dincolo
de Nistru a staruit mai /nit regretatul Burada In publicadile sale mentionate mai

138

www.dacoromanica.ro
sus. In anexa la studiul sau autorul publics 13 &aid fi baladi norodnici, drept
model din graiurile vii ale moldovenilor transnistrieni2.
Asemanarea graiurilor vorbite dincoace qi dincolo de Nistru, constatati de
cercetatorul rus, nu ne surprinde deloc, IntrucIt tim ca elementul romanesc de
dincolo de Nistru I i datorete originea sa unui descalecat al treilea in seria
descalecatelor Moldovei, al cetelor de emigranti roman de dincoace de Nistru,
care, m/nati de felurite nevoi, I i cauta o patrie noun In meleagurile podolice i In
stepele Oceacovului. Si astfel, pe calea unei colonizari lente, tarmul sting al
Nistrului i al afluientilor sai, umbriti de salcii qi crInguri, s-au populat In scurgerea
vremurilor cu aezari moldovenelti dupa chipul qi aseminarea mezarilor de :masa
din vechea Moldova.
Descalecitorii moldoveni atinsera cu vremea i Bugul, qi, trecind chiar peste
acest fluviu, ei ajunserA /Ana la rug la Lisaveta (Elisabetgrad). Satele romineqd
din regiunea dintre Nistru 1 Bug se grupeaza In jurul tIrgului Balta, [n capitals
Republicii Moldoveneti, ramificlndu -se de acolo In doul directiuni: Balta-lampol
i Balta-Tiraspol. Un alt grup de apzari romaneqti se intinde de -a lungul Bugului,
pe ambele maluri, cu centre importante la Novo-Crasnoe, Vosnesensc, Arnautovca,
Serbani i Vitezevca. Un ir de sate neaoe moldovene.iti pornete de la Olviopol gi
duce la Elisabetgrad, cu vetre puternice la Siniukin-Brod, 01.1anca, Dobrianca,
Glodoi, Visca i Gruscaia, unde, In timpul ritzboiului mondial, refugiatii din Ardeal
qi Bucovina gasid duioasa ospitalitate moldoveneasca. La nord-est de aceasta linie
se mai gasesc sate moldoveneti cu centre remarcabile la Novomirgorod, Tirgovita
i T/rnauca. Avind In vedere iragul neintrerupt de sate moldovenelti, aezate pe
ambele maluri ale Nistrului, 11 putem cu drept cuvint considera drept fluviu
romanesc.
D-1 Sergievski ne Ingira un numar de 62 sate cu populatie romaneasca qi
anume: 37 In olatul Oceacovului qi 41 In palatinul de la Braelay. In olatul
Oceacovului d-1 Sergievski mentioneaza urmatoarele 25 sate cu populatie curat
moldoveneasca qi anume: Ananiev, Buturi, Gura-Multi, Dicusara, Caprior, Valea-
Hotului, Handraburi, Ghiderim, Goiani, Doibani, Dubasari, Caragaq, Capita,
Coqieri, Lunga, Mahala, Malovata, Periwri, Rogii, Slobozia, cu numele de
familie: Balan, Josean, Codru, Tam, Rotar, Sandu, Neta, etc., Speia, Teia,
Tocmagea, Tirnauca, Tocila, Sipca gi Vrabievca. Pe lInga acestea el mai
mentioneaza Inca alte 12 sate, cu nume romanesti dar cu populatie In parte
ucrainizata i anume: B/rzula (Barza), Ciobureni (ciob), Bodiulova (Bodiu),
Ghinculova (Hincu), Giugastrovo (Jugastru), George.Iti, Caprita, Nourovca (nour),
Piatra, Ursulova, Sept6rediuri i Moldavce.
In Podolia numita palatinat de Bratlav, d-1 Sergievski mentioneaza 41 sate
cu populatie moldoveneasca sau cu nume topinimice romant4ti. Populatie curat
moldoveneasca este aratata in unnatoarele 18 sate: Botoani, Bolocea, Vadu-
Turcului, Valead1nca, Gavanos, Harmati, Hruca, Jura, Jujuseni, Culeana, Libuqca,
Molochis, Mocra, Nestorita, Plopi, Popenchi, Tisculung, Topala qi Cerna. Alte 23
sate cu populatie ucrainizata trideaza originea for moldoveneasca prin toponomia
for i anume: Budei (Budeqti), Haraba, Galambocec,. Domnita, Yftodie, Mopegi,
Pasat, Raculova (Rac), Sarata, Stilmba, Buteni, Coar, Lupolovo, Moldovanca,
Troiani, Troianca, Balanovca (Balan), Bolohan, Verbca Voloscaia, Jugastra

139

www.dacoromanica.ro
Cucului, Chetroasa (Pietroasa), Flam/nda si Ianculov (Iancu)4. La sfirsitul lucrarii
sale, d-1 Sergievski publics: Izvodul localitdfilor cu populalie moldoveneasca din
cuprinsul Republicii Moldoveneft4 aiva cum se gasesc menlionate in izvoarele
istorice'. Izvodul cuprinde 41 nume de sate din olatul Oceacovului si 20 nume de
sate din fosta gubernie a Podoliei, toate cu aratarea datei primei for mentiuni In
izvoarele istorice, Intre 1736 si 1795. 0 lista de localitati cu populatie romaneascil
din regiunea transnistriana ni s-a pistrat i de la arhiepiscopul Gavriil Banulescu, In
care, Intre cele 43 de sate cu populatie romaneasca, gasim 20 de sate care nu sint
mentionate In lista d-lui Sergievscki, probabil din motivul ca acestea nu sint astazi
cuprinse In granitele Republicii Moldovenesti 6. Se tie doar ca In hotarele
Republicii Moldovenesti nu sint cuprinse toate asezarile moldovenesti de dincolo
de Nistru. D-1 Sergievski, cu ocazia cercetarilor sale pe teren, a ramas de buns
seams surprins de toponomia moldoveneasca a satelor si cringurilor, dindu-si silinta
sa o identifice cu ajutorul studiilor de toporimie ale d-lui Iorgu Iordan, profesor la
Universitatea din 'mil
DupA recensamintul sovietic din 1926 populatia Republicii Moldovenesti cu
o suprafata de 8.134 verste patrate, circa 9.000 km2, se cifra la 572.339 suflete, din
care, dupa d-1 Sergievski erau: ucraineni 48,5%, moldoveni 30,1%, rusi 8,5%, Evrei
8,5%, iar restul de 4,4% din populatie se repartiza asupra nemtilor, bulgarilor,
polonilor, tiganilor, ceilor 1 altii. Datele acestea statistice oficiale slut interesante
prin faptul cif din ele deslusim numarul moldovenilor, recunoscut in mod oficial de
guvemul sovietic. Or, 30,1% din totalul populatiei Republicii Moldovenesti ar
reprezenta 172.000 suflete moldovenesti care vietuiesc astazi In Republica
Moldoveneasca transnistrianal. In numarul acesta nu ant Ind cuprini Moldovenii
din afarli de hotarele Republicei Moldovenesti. Nu slnt cuprinsi In aceasta cifra
moldovenii din Intreg teritoriul fostelor gubernii ale Podoliei, Tauridei si
Ecaterinoslavului, unde, dupa datele statistice rusesti antebelice, traiau si traiesc
pIna azi zeci de mil de moldoveni. inglob/ndu-i si pe acestia In numarul
moldovenilor transnistrieni, atunci numarul acestora Intrece cu mult cifra data de
d-1 Sergievski, precum am aratat la vremea sa In lucrarea mea asupra Romlinilor
transnistrieni, aparuta la Cemauti'.
Cunosclnd numarul si asezitrile conationalilor nostri de dincolo de Nistru,
rilm/ne sa staruim asupra vechimii arzarii for acolo, vechime fate de care
d-1 Sergievski formuleaza oarecare nedumeriri. in privinta originei si vechimii
asezarilor moldovenesti dincolo de Nistru, am insistat pe larg In lucrarea mea
mentionata mai sus, sprijinindu-ma pe un bogat material istoric ce mi-a stat la
IndemInii. Regret Insa foarte mult ca rezultatele cercetarilor mele n-au avut darul
sa convinga pe d-1 Sergievski asupra vechimii acestor asezari. Si totusi marturiile
istorice, pe care se Intemeiaza aceasta vechime, ant destul de convingatoare.
Temeiul for n-a fost clatinat prin nisi una din afirmatiunile d-lui Sergievski, care
afara de negatii formale, nu aduce nisi un argument serios contra lor. Or, cu simple
Invinuiri de tendenfiozitate nu se pot rasturna adevarurile istorice
Poporul roman, ca Inchegare etnica daco-romans, se distinge de la
Inceputurile sale, fats de neamurile alogene din jurul sau, prin o neobinuita
vitalitate si putere de expansiune. De pe pamantul clasic al Daciei Traiane, el a
descalecat dincoace de munti, atingind succesiv valea Moldovei si Sucevei, apoi a

140
www.dacoromanica.ro
Siretului i Prutului i la sfiritul veacului al XIV-lea albia Nistrului, pe care, dupa
o declaratie polona din 1703, Insui bunul Dumnezeu ar fi sapat-o ca granite a
Moldovei". Dar frontierapoliddi de la Nistru n-a Impiedicat pe Romani de a trece,
In scugerea vremurilor, din felurite nevoi peste ea i a cuprinde pam/nturile Intinse
dincolo de acest fluviu, ImpingInd hotarul. etnic al neamului nostru departe spre
risarit, pina la Bug i chiar dincolo de acest rlu pina spie Nipru. Legaturile
comerciale cu Polonia, dar mai ales cu Caffa genovezilor din Cdm, dadea prilej
moldovenilor sit batatoreasca mereu Fleahul valahic din dmpiile ce se agterneau
Yntre Nistru i Nipru i sa cunoasci oamenii i imprejurarile de acolo
imbellugarea paunilor transnistriene ademeneau adesea pe pacurarii moldoveni
sa treaca cu turmele for dincolo i s haladuiasca acolo ". in timpul framIntarilor
interne din Moldova, pribegii politici treceau Nistrul pentru a gasi adapost In
Podolia sau In Ucraina Hanului. Multi dintre ei nu se mai Intorceau acasa In
Moldova, ci clutau sa - i creeze o noun patrie dincolo de Nistru, unde vaste terenuri
productive ispiteau dragostea de munci i dorul de cltig mai lesnicios al pribegilor
moldoveni. La 1455 voievodul Moldovei Petru puse prin surprindere staptnire pe
cetatea genoveza Illex sau Laid din limanul Niprului qi o stapIni cu vitejii sai un
timp oarecare, pia ce cazu sub puterea tatarilor. Acetia botezari cetatea dupe
limba for /n Oth, romanete Vozia, rusete Oceacov, dupl care hiterlandul cetatii
s-a numit Olatul de la Oceacov Informatii precise asupra pribegilor moldoveni
aezati dincolo de Nistru In Podolia detinem dintr-o adresli a sultanului Soliman-
cel-Maret trimisa la 1541 regelui polon Sigismund-August. Sultanul se plinge cd
nigte pribegi dintre supufli sal moldoveni, navalind In tare lingl Cetatea-Alba
qi Tighina, au pradat sate, an ucis multi oameni, au furat of i alte animale, i-au
Insu*it marfuri, pentrw a se refugia cu pradi bogata /n Tara-Leeasci qi a se aeza
statornic acolo ". Supuii moldoveni, la care sultanul face aluzie, erau oamenii lui
Alexandru-Voda-Cornea, care, incearca, cu ajutorul polon, sa alunge pe Turd din
nou Infiintata raia a Tighinei (Bender). Ei patrunsera de fapt In raialele de la
Bender i Akkermann i pricinuira Turcilor multi striciciune pentru a fugi apoi cu
mare prada peste Nistru, de unde nu se mai putura Intoarce In Moldova, ci se
colonizara In Podolia, descalednd sate moldoveneti dupe obiceiul de acasa.
Referindu-ma la aceasta prima menliune documentary asupra aezarii
moldovenilor dincolo de Nistru, adaugam: Se pare ca, cu acest prilej s-au injghebat
satele romanefti latrosy, Malojeszty F1 Piscolung (Pletrosu, Malawi 0
Pisculung)". D-1 Serghievski se ridica contra acestei probabilititi cu observatia ca
pentru ctitorirea satelor mentionate mai sus n-ar exista acte originale; de acord,
Intru clt nici eu qi nici regretatul Ion Bogdan n-au sustinut asemenea lucre. Nu este
/ma mai putin adevarat ca Yn secolul al XVI-lea existau sate moldovenegi dincolo
de Nistru, i Chetrosu, Malawi qi Pisculung puteau fi unele din aceste sate; i
aceasta cu atlt mai mull, cu dt Grigore Ureche mentioneaza In cronica sa de nifte
sate, mai sus de Tighina, pe decindea (de cea parte) de Nistru, care sate erau
descalicate pe hotarul lefesc, de turd! clutatici II de moldoveni foarte multi, care
iefiserd din lard de nevoile ce erau fn zilele lancului-Vothl (1579-1582) ".
Existenta acestor sate moldoveneti este confirmata iprin o scrisoare a lui Ali-Bei
din Tighina, adresata starostelui din RIcov, de care ascultau acele sate. Scrisoarea
poarta data de 1582 i era redactata fn romanefte, cuprinzlnd asigurarea capeteniei

141

www.dacoromanica.ro
turceti ca sa ftiti d-voastra sN nu va hie nici o gnji, nisi o teams de nimica, ce sa
hill foarte cu pace bunii de ciiire noi, c-am auzit ca va temeti. Arita doaril de vet'
banui pre noi, ace c-am mars de-am lovit nete sate de-am luat ciiva robi, pentru
ace c-au fort vina lor, dice c-au prins nage spahei de-ai noftri; deci pentr-acel lucru
s-au Mut Recasts". Intr-o scrrisoare adresati Sultanului, regele polon Stefan
Bithory recunoa.gte ci regiunile de dincolo de Bug i Nistru erau populate de o
adunatura de oameni compusa din poloni i litvani, dar i din moscali i moldoveni
'. Cum in a doua jumatate a veacului al XVI-lea, romanii transnistrieni slut
mentionati i de alte izvoare contemporane, nu mai poate Incape nici o Indoiala ca
in vremea aceea, emigratia romaneasci dincolo de Nistru Meuse man progrese n.
Faptul acesta n-a putut fi contestat nici de d-1 Serghievski, care pentru regiunile
podolice este suit sit admits o colonizare moldoveneasca /xi a doua jumatate a
secolului al XVI-lean.
fn secolul al XVII-lea valuri proaspete de pribegi moldoveni buluceau la
vadurile Nistrului pentru a trece in cea parte. Tulburarile interne i asupririle de tot
felul mlnau populatia pe calea pribegiei. Pe la mijlocul secolului, elementul
romanesc transnistrian era destul de numeros i bine inchegat, pentru a putea juca
chiar un rol politic i militar destul de accentuat. Atunci cazacii zaporojeni, chemati
de Bogdan Hmelnitzki la viata independents, gasira la romanii transnistrieni sprijin
efectiv. Un martor ocular, Samuil Kuzewicz din Liov, utriusque furls doctor,
considera pe moldovenii de dincolo de Nistru drept arm* ai Dacilor, cu
apreciabile virtuti militare. La asedierea Liovului cohortele de veteran' ale Dacilor
Transnistrkni luptau la centrul liniei de foc, avind la dreapta pe cazacii lui
Hmelnitzki iar la sflnga pe tatari din Ctim n. La batalia de la Berestezko din 1651
luara parte i 4.000 de Daci Transnistrieni".
Razmerita Orheienilor sub Hincu i Durac anima un nou val de pribegi peste
Nistru. Nicolae Costin arata ca dupl infringere, I-lincu, Durac i capeteniile
celelalte fugira cu totii peste Nistru". Un raport din februarie 1672 arata ca Hancul
a trecut Nistrul la 11/cov Insotit de 300 de oameni". RIcovul ajunse in proprietatea
Ruxandrei, viduva lui Timu.7 Hmelnitzki. Ea se simtea In viduvia ei foarte bine
acolo i cu toate staruintele fratelui ei, $tefanita, ea nu voia sa se reIntoarci in tars
r. Diaconul Paul de Alep, vizitind 123.7covul, o gad Inconjurata de' fecioare romance
i cazace, delectldu -se cu cintecele for 21. Mai apoi RIcovul trecu In posesia
ministirii Golia din Iai. Costake Jora stapinea malul sting al Nistrului uncle se
Injgheba localitatea Jora dupa numele sau. De la Gligore Miclescu el primi i satul
Dubasari, iar Movilaul se ridica pe moia Cantacuzinetilor".
La sflrgitul veacului al XVIII-lea Movilaul ajunsese un insemnat centru
cultural. Acolo, la &gal MovIlaului care taste ?litre hotarul Rusk' Fi al Moldovel,
Infiinteaza protopopul Mihai Strilbitchi o tipografie romanesca, unde aparu
Psaltirea proorocului li Imparat David". Strilbitchi 11i muta apoi teascurile la
Dubasari, din care ,aparu la 1794 Cealovul Mare cu Andueli ale bisericii, iar la
1796 Psaltirea i Istoria lui Alexandra-cel-Mare Machedon ". Cu ocazia
recensamintului rusesc din 1817, tirgurile Movilaul i RLIcovul slut aratate ca tinind
de Soroca 32, ceea ce dovedete ca tirgurile acestea ramasesera din vechime sub
influienta politica moldoveneasca. Proprietarii Movilaului erau atunci Alexandru i
George Cantacuzino

142

www.dacoromanica.ro
 La MovilAu pe Nistru semnA tarul Petru-cel-Mare ucazul, prin care Dimitrrie
Cantemir primi azil liber In Rusia G.I. Zavira, traducAtorul In greceste a
Evenimentelor Cantacuzinilor pi Brincovenilor sustine, In prefata traducerii sale,
c.1 tarul ar fi conferit lui Dimitrie Cantemir titlul de Principe de Movildu, o
afirmatie care nu s-a adevere.
In a doua jumatate a secolului al XVII-lea regiunile transnistriene ajunsera
sub suprematia otomana. Nicolae Costin aratA cl sultanul Mahomed al IV-lea
eIncepu &dud Inalte asupra crestinilor, ca pe atunci turcii erau mai tad, cat lumea
se cutremura, cs !mot se porneau, nu era sA nu biruiascl'. Prin tratatul de pace
de la Buczacz din 1672, olatul Podoliei ajunse raia turceascA, iar hatmanul Ucrainei
recunoscu vasalitatea otomanA. Dupl moartea lui Iuri Hmelnitzki, hAtmania
Ucrainei fu incredintata Voievodului Moldovei Gheorghe Duca, care, dupA
marturia lui Nicolae Costin, ede atunci a Inceput a se /nAlta si a se scrie la titlu:
eGospodar zemli Moldayskoi i zemli Uczainskoi*, adica eDomn TArii Moldovei $i
Ucraineio 71. IndatA dupa instalarea sa In hiltmania Ucrainei, Duca-VodA au facut
curti linga Nemirova, In marginea Nistrului la Ticanovca, Impotriva Sorociiyb,
precum relateazA cronicarul Ion Neculce Un alt cronicar al Moldovei, Nicolae
Mustea sustine cs dupl ce au venit Duca-VodA la Iasi, IndatA iar a Inceput a sill pe
boieri si pe toatA Cara si a asupri cu dajdii, ade fugeau oamenii la Ucraina peste
Nistru pi nici zlotasii nu puteau sif-i opreascil, pi ziceau oamenii atunci, cif Duca-
Vodif avea de gind a lase Moldova si sA meargA sit se aseze la Ucraina, si acest lucru
era de crezut, CA Meuse si curd Duca-Vodl, in Tiganauca pe Nistru i In satul Pecera
pe malul Buhului*".
Nicolai Costin ne spun ca la mosia sa Petera de pe Bug, Duca-VodA a
Inceput o gospodarie moldoveneascA cu stupi, vaci, oi, pluguri de boi, pe la toate
tlrgurile de pe acea parte de Nistru, velniti de holircl, de bere si altele, cumpara
miere si donmeascA ce era, o ducea la Ucraina, de faces mieduri de vindea*40.
Din marturiile cronicarilor nostri aflam deci, cs, pe timpul lui Duca-Voda,
elementul romanesc transnistrian, primise un puternic spor etnic din Moldova, care
se gasea politicete In uniune personald cu Ucraina. Constelatia aceasta politicA a
favorizat foarte mult migratia, care era Incurajata si patronata de Insusi Domnul
Moldovei si de boieri. Acestia, cuprinemd pAmInturi lntinse dincolo de Nistru,
aveau nevoie de brate de muncl pentru cultura lor. tn conditiile acestea multi
gloatA* au trecut Nistrul, pentru a-si dura acolo case si mass si a contribui cu
harnicia si priceperea ei la ridicarea agriculturii si la Inviorarea negotului. La I
aprilie 1683, anul asedierii Vienii de cAtre turci, soltuzul din Tigdnauca /mpreuna
cu toti cdpitanii sli, semnau un act de vInzare redactat In romaneste 41.
InfrIngerea turcilor sub zidurile Vienei se resimti cufind si In regiunile
transnistriene. StapInirea turceascA In Podolia si Ucraina se prabusi subit, Ingropind
sub dArImAturile ei si prestigiul de care Poarta se bucura la cazacii zaporojeni.
Prin tratatul de pace de la Carlowitz (1699) olatul Podoliei cu Camenita fu
retrocedat Poloniei, iar de-a lungul durilor. Cos:lima si Iagorlic se restabili din nou
vechea granitA a olatului de Oceacov. Romanii din Podolia reintrA din nou sub
influenta polonA, asa ca la 1703 palatinul Kievului putu trimite In Maramure doul
cohorte de Daci Transnistrieni In ajutorul principelui Francisc Rakoczy. Acesta
primi unitatile moldovenesti cu mare bucurie si le fagAdui sa le rAsplAteasca In mod

143

www.dacoromanica.ro
cuvenit pentru osteneala lor. Aceasta ne-o mArturisevte Insuvi Rakoczy In
interesantele sale memorii ce apArura la Haga in 18394. Rom Anil din olatul tataresc
al Oceacovului ImpArtavira soarta conationalilor for din Bugeacul basarabean.
Prezenta moldovenilor la Oceacov este adeveritA prin marturii contemporane. Din
rindurile for recrutase hanul acele cete de luptAtori neInfricovati, pe care, dupl
marturia lui Voltaire, be trimise In ajutorul lui Carol al XII-lea, la Poltava".
Pentru grija sufleteasca a credinciovilor din olaturile turcevti vi tAtArevti de la
Dunare vi Nistru lul fiintA, la sfirvitul veacului al XVI-lea, episcopia Proilaviei sau
Bral/ei". La 1715 izbucnise un conflict de competentA Intre Iorest, episcopul de
Huvi vi Ioanichie, episcopul Proilaviei, conflict care fu aplanat de Nicolai-VodA
Mavrocordat In sensul, ca drepturile episcopale ale lui loanichie asupra localitAtii
DubAsari, ca situatA In afara de granita Moldovei, sA fie respectate de vlAdica de la
Huvi 45. Unul din urmavii lui loanichie se intitula pe la 1765 oDaniil, mitropolit al
Proilaviei, Tomarovei, Hotinului, al pirmurilor Dunarii vi Nistrului fi al Ucrainei
Hanulubo. De la Daniil ni s-au pastrat mai multe gramote de hirotonie In limba
moldoveneascl. Cu bineuvintarea sa arhiereasa s-au sflntit biserifie din Malovata,
Mahala, Pogrebu vi Denov, toate sate romanevti din Olatul Oceaovului". Yn timpul
rlzboiului ruso-turc din 1768-1774, se ivi un nou conflict bisericesc Intre loachim
episcopul Proilaviei vi Inochentie episcopul de Huvi, conflict ce se Uchida In folosul
lui Ioachim, acesta continu/nd sit exercite drepturile sale episcopale asupra
credinciovilor de dincolo de Nistru".
Yn cursul secolului al XVIII-lea emigratia romAneasca in regiunile
transnistriene continua mereu. Un ofiter din armata lui Mthmih amintevte In
memoriile sale cA la plecarea ostirii rusevti din Moldova, la 1739, toti soldatii
primirl ordin de a prada Cara vi de a lua cu sine oameni vi animale. in urma acestei
porunci au fost ridicati vi duvi In Rusia peste 100.000 de moldoveni 4. Despre
nemiloasa robire de oameni din tinutul Hotinului vi de pe margins Cernautilor la
porunca lui Miinnich amintevte vi Ion Neculce In cronica sa". Dar pe Naga ridicarile
fortate, numeroase familii moldovenevti treceau Nistrul din propriul /ndemn vi cum
emigratia moldoveneascA luase proportii kgrijoratoare, Constantin Voda RacovitA
se simti indemnat la 1756 sl or/nduiasca o anchetA formall in chestiunea
emigratilor. Am cercetat zice Constantin VodA In hrisovul sau # pentru parfile
strain cu care se marginige jars aceasta, cum # fn ce chip se afld pentru
muliimea de noroade, Ft am aflat adevdrul ca ih toate parjile mullime de noroade
se afld ft moldoveni foarte multi. ft s-au pus la cale de s-au trimis acolo la
&WI ca a vie citiva dintre dinf14 alc4 sa se Intrebe sd cercetam lucrul acesta, sd
putem cunoafte adevdrul care s-au facut. .57 ha au venit aid dot, trei preoli #
patru, cinci oameni din cei mai de ispravil fi sofIndu-i Insql Inaintea Domnid-
Mete fi a toatd bolerimea, s-au stricat, s-au dus de aid din pamintul Moldovei fn
',agile stable, fntr-alte fart # lingd allele au aratat tot temelul stricadunii loi,
1 -au arlitat ca este din pricina vremelnicei nestdri, adedi neftiind Fi neflind hotarft
ce sd dee biruri pe an, .F1 aceasta i -au stramutat de s-au dus fn Pert strain, Ft s-au
cunoscut aft oarecum adevdrul SD. Pentru a determina pe bejenari al se reIntoarcl,
Domnul hotArl sa li se asigure, la Intoarcere, o scutire de impozite pe vase luni, iar
dupl expirarea acestui termen sa intre Intr -o avezare fiscall regulate vi bine stability
pentru toate bunurile impozabile. fi pentru ca sd nu aibd vreo cdlcare sau sd-i

144

www.dacoromanica.ro
supere vreunul dintre dregdtort cu gloabe, hotibim fi aceasta ca dupd ce vor
stringe multi, acepi strains sd -pt aleagd pe vreo unul dintre dihyll care a ft mai cu
socoteald, pf sd se face judecdtorl Intre dinsli, sa saute pricini ce vor avea mai
mid, tar lucruri mai marl ce vor avea, sd It se cautejudecata cu divanul domnesc
51. Nu cunoteam Indeajuns care a Post rezultatul aestor masuri, tim doar ca
emigratia continua i dupe hrisovul lui Constantin-Voda, fiind Incurajata 1 prin
numeroll agenti de emigrare, care /ndemnau i momeau hunea la emigrare In
Rusia pravolsavnica, unde vaste terenuri recucerite de la tatari atreptau sa fie
destelenite i redate culturii. Istoricul rus Kostomarov arata, ca In anii 1753-1765
polcovnicul Vasile Lupu, zis Zverov, aduna emigrati pentru /ntarirea rindurilor
cazacilor de la Bug. Zamfir Arbore reproduce In cartes sa despre Basarabia versuri
dintr-un dintec cazacesc din comuna Cantacuzinovca, care preamarea Infratirea
roman-cazaca'.
Prin tratatul de pace de la Kuciuc-Kainargi (1774), granita imperiului
moscovit se Intinse pia la Bug. Noua achizitie teritoriala dintre Nipru i Bug,
numiti Rusia Noul, era In buns parte pustie 1 nelocuita. Pentru punerea ei In
valoare era nevoie de brate de munca pe care Rusia cauta sa le scoata din Moldova.
Aliniatul 5 din art. XVI al susmentionatului tratat de pace impunea Portii obligatia
de a lasa libera emigrarea celor ce ar dori se se colonizeze In voile teritorii ruseti2.
Intemeindu-se pe dispozitiik acestui aliniat, ruii Incercara sa scoata un numar aft
mai mare de emigranti roman din Moldova pentru colonizarea noilor tinuturi
ruseti. Agenti rui, travestiti In calugari sau negustori ambulanti, cutreierau
Moldova dintr-un capat la altul, ademenind populatia sit emigreze In plimIntul
fagaduintelor ruseti, unde In exagerarile .lor curgea lapte i miere 54. Consulatul
rusesc care In urma aceluiai tratat de pace luase fling la Iai, se straduia din
rasputeri s adune dezertorl pentru Rusia. Sub masca pretimilor dezertori se
ascundeau cetele de moldoveni ce fusesera c1tigati pentru emigrare. Litre acetia
se gaseau 1 dezertori din Ardeal i Bucovina, pe care consulatul Austriac din Iai Ii
reclama pentru sine. In Imprejurarile acestea boierii Incepura sa-i dea seama ca
moiile for ramineau In paragina din cauza lipsei de brate de munca. Pentru
a evita dezastrul, ei reclamau cazurile Principelui, care fagaduia se adopte misuri
pentru stavilirea emigratiei. Maiorul rus Salonski veni In Moldova pentru a se Ingriji
de transporturile de pretini dezertori. In scopul acesta el organiza echipe de 80-100
de oameni, pe care Ii Imbraca din cap pine In picioare In haine ruseti, pentru a
Inela vigilenta divanului domnesc i a-I face sa creada ca emigrantii ar fi rui sadea.
Astfel echipati, ei defilau pe strazile Iailor intonind cIntece ruseti. Unii dintre
pretinii dezertori erau casatoriti, iar nevestele for faceau Incercari disperate pentru
a-i Impiedica barbatii de a parasi tam a. Salonski se Incumeta de a extinde
propaganda sa pentru emigrare i asupra Bucovinei. Indrazneala aceasta determine
pe cancelarul Kaunitz se ridice proteste foarte energice contra ridicarii de dezertort
rui nel condone austrlaco, lntru clt Intre Austria i Rusia n-ar exista alcun cartello
per la rectproca restltuzlonew. Emigratia :romaneasci cuprin-dea Intre pretinii
dezertort gi elemente muntene fl translivinene. Ma se explica i deosebirile
dialectale In graiul transnistrienilor de la nord fag de cel de la sud.
Actiunea de colonizare In regiunile trasnistriene primi un puternic imbold la
1792, dud, In temeiul tratatului de pace de la Iai, granita Rusiei fu aezatii la

145

www.dacoromanica.ro
Nistru, cuprinend Ilcraina Hanului sau Olatul Oceacovului dintre Bug qi Nistru.
Cu prilejul Impartirii Poloniei din anul urmator, Rusia Ingloba In granitele sale qi
Podolia de la nord de Iogorlic i Cod !ma, astfel el romanii i din acele meleaguri
transnistriene ajunsera sub obladuirea ruseascil. Noua oblastle a Oceacovulul fu
Impartita in patru uezduri sau judete cu centrele administrative la Ananiev,
Tiraspol, Odesa i Nicolaev. Dar regiunile dintre Bug i Nistru, la Incorponarea for
in imperiul moscovit, erau foarte putin populate. Pentru popularea lor, imparateasa
Caterina a II-a porunci prin ucazul de la 27 ianuarie 1792, promulgat indata dupil
/ncheierea pica, ca oblastia dintre Bug qi Nistru si fie In cel mai scurt timp
colonizata. Yn scopul acesta Intreaga suprafata a regiunii a fost Impartita In loturi
pentru slobozii de stat gi pentru slobozii boterefti. Amautii i voluntarii lui
Potemkin se bucurau de preferinti la distribuirea loturilor de colonizare, iar boierli
moldoveni, care de voie bunt{ gi cu mare osirdie s-au facut supugi ruqi, prImird in
dar loturi pentru slobozii 57. Ucazul Imparatesei i propaganda rust{ pentru

emigrare par a fi gisit un puternic rasunet In Moldova, ?ntruclt la 7 iunie 1792

ambasadorul Prusiei din Constantinopol putea raporta la Berlin, di locultorti
Moldovent pdrdsesc cu dutumul (era. El Ant Incurajaii de guvernul rus a se afeze
dincolo de Nistru. Toata (era cuprInsa intre acest fluviu # Bug urmind sit fie
rldkatd la rangul de principat, sub numele de Moldova-Noud. Se vorbea chiar de
afezarea fostulut prindpe al Moldovel, Alexandru Movrocordat ih scaunul noului
Principat'. Planul de organizare al not oblastii cuprindea qi izvoadele cu numele
boierilor care primisera loturi pentru noile slobozii. tntre acetia gasim i 56 de
nume de boieri moldoveni, care primira terenuri de colonizare /ntr-o extindere de
377.445 deseatine In loturi de 1.500 pIna la 24.000 deseatine. tntre boierii
Improprietariti acolo intilnim nume simandicoase ca: Rosetti, Cantacuzino,
Catargiu, Sturdza, Cananau, Nicorita,
Sacara, Macarliscu, Filodor, Bal., etc.". Boierii Improprietariti se grabira sa atraga
coloniti din tali pe loturile for ceea cc si izbutira, ca din cele 41 de state din oblastia
Oceacovului, mentionate de d-1 Sergievski, 30 se mentioneaza pentru prima data
numai la 1792'.
Yn urma .tratatului de pace de la Bucureti, din 1812, granita imperiului
moscovit a fost Impinsa din nou spre apus ping la Prut, astfel el Nistrul /meta
pentru un secol de a-gi indeplini vechiul destin al unui du de hotar. Cu disparitia
granitei de la Nistru, romanii transnistrieni intrara in string legatura cu fratii for din
Basarabia, impartaind cu ei o soarta comuna qi bucuemdu-se impreuna cu ei qi de
ocrotirea duhovniceasca a mitropolitului Gavriil Banule,scu, arhipastorul nou-
Infiintatei arhiepiscopii a Chiinaului i Hotinului. Legatura aceasta bisericeasca
litre romanii cis- i trasnistrieni a contribuit foarte mult la edificarea sufleteasa a
acestora qi la consolidarea vietii for nationale. Aceasta legatura eparhiala a
continuat ping la 1837, and lug fiinta noua arhiepiscopie a Odesei qi Chersonului,
care veni sa Inglobeze pe Trasnistrieni in noile sale granite eparhiale 63. Aceasta
lest{ nu stInjeni deloc contractul economic i intelectual, ce dainui neIntrerupt pins
la 1918, dud granita ruseasca fu Impinsainapoi la Nistru, care deveni din nou tin de
hotar. Contiinta nationals la romanii transnistrieni era atunci aa de puternica i
vie, !nett nici o prefacere politica n-o mai putea Infringe. and Sfatul Tarn de la
Chiqinau vote mai !MU autonomia Basarabiei gi apoi unirea ei cu tam-mama

146
www.dacoromanica.ro
Romania, glasul romanilor trasnistriei rasuna prin rostul unui fruntaq din findurile
lor, Toma "alba, care spunea:
Dar eu va Intreb, fratilor, care sInteti moldoveni, cum ne lasati pe noi
moldovenli, cei ce sintem rupti din aceasta Basarabie, sa train pe celalalt mal al
Nistrului? Noi ramInem ca qoarecii In gura motanului! Dar sa. fiti, a de ne veti uita,
noi vom sapa malul Nistrului qi vom Indrepta apa dincolo de plimIntul nostru, cad
mai bine sa-qi schimbe fiul mersul decIt sa ramlnem noi despartiti unii de altii*
fn fata acestei ma de vii expresii a con.itiintei nationale moldovenelti,
guvemul Uniunii Republicilor Sovietive Socialiste Ruseti s-a simtit Indemnat sa
respecte glasul moldovenilor transnistrieni qi sit uneasca raioanele Ribnita,
Dubasari, Tiraspol gi Ananiev Intr-o Republica Autonoma Soviedca Soda lista
Moldoveneasca, care fiintead dincolo de Nistru de la 1924 Incoace. Populatia
moldoveneasca din aceasta republic/1 a trezit interesul d-lui M. V. Sergievski, caruia
trebuie sa-i ramlnem recunoscatori pentru contributiile sale la cunomterea
trecutului qi graiului conationalilor noqtri trasnistrieni.
Vechimea aezarilor moldoveneti dincolo de Nistru se pierde deci In
negurile vremurilor. In seolul al XVI-lea prezenta lor acolo este bine dovedita prin
marturii narative fi documentare. Aceasta o recunomte In parte i d-1 Sergievski.
De atunci Incoace mentiunea lor devine tot mai frecventa In izvoarele timpului iar
caraterizarea organizatiilor lor militare drept cohorte de veteran] ale Daci lor
Transnistrieni, veteranae Dacorum Transnistrianorum cohortes, este semnifi-
cativa, ant cu privire la originea, c/t qi la forta lor combative. Extinderea succesiva
a granitei ruseti pins la Bug, la Nistru qi In urmli pins la Prut, a contribuit la
sporirea numarului lor. Ideea lui Panin de a crea o Moldova -Noun dincolo de
Nistru, a fost realizata numai la 8 octomvrie 1924 de guvemul sovietic sub numirea
de Republica Moldoveneasca, cu vadite scopuri politice, a caror deslufire nu intra
In succinta noastra expunere academics. Dar oricare ar fi fost scopurile ce
s-au unnarit cu Infiintarea acestei republici, ffinta ei constituie totuqi cea mai
putemica dovada pentru existenta elementului romanesc dinolo de Nistru,
existenta recunosuta oficial de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Ruseti.
Aceasta recunoatere Ii are insa semnificatia ei In timpul de fata, c/nd problems
etnicitatii ocupa un loc de frunte In preocuparile diplomatiei intemationale.
In fata acestei situatii, de fapt qi de drept, credem ca, dace la hotarul Nistrului,
din motive etnice s-ar ridica vreodata pretentii teritoriale, Imbinate cu revizuiri de
granita, atunci poporul roman, bazindu -se pe numarul cel mai Mare al
conationalilor sal de dincolo de Nistru, va gasi de buns seams temeiuri etnice destul
de puternice, pentru a putea raspunde la asemenea pretentii cu revendicari
similare. Si aceasta cu atit mai virtos, cu clt neamul nostru n-a nlvnit niciodata la
bunul altora, dar a Inteles totodata sa-i apere cu Indirjire patrimoniul sau national.

NOTE
1. T. T. Burada, 0 ciilatorie fn satele moldovinerti din gubernla Chalon, In Cony. Lit., XVII,
pag. 286; idem: 0 calfitorie la romlinil din gubernia Camenitz-Podolsk, to Arhiva din Iasi pe 1906.
2. M. V. Sergievski, Studii Moldovenceti, Prilojenie I, p. 68-75.
3. M. V. Sergievschi, o.c., p. 49-52; cfr. pag. 39.
4. Ibidem, p. 52-54.

147

www.dacoromanica.ro
 5. Ibidem, p. 77-79.
6. An. Soc. 1st. fi Ant., II, p. 140 -210.
7. lorgu Iordan, Rumlinische Toponomastik, I-III. Bonn and Leipzig, 1924-1926; Sergievski,
o.c., 49 urm.
8. M.V. Sergievski, o.c., p. 25 urm.
9. I. Nistor, Romlinit transnistrieni. Cerniuti, 1925, p. 6 urm.
10. M.V. Sergievski, o.c., p. 27.
11. Hurmuzalci-Bogdan, Doc III, supl. II, p. 293: Inter nos et Vzdachiam ipse Deus flumine
Tyra dislimitavit,
12. St. Sarnicki, Dercriirdo Poloslae, is Dlugosz. Ed. Lips., II, col. 1895, 1897, 1923.
13. Hurmuzaki, Doc. 11,1, p. 54 unn.; N. Iorga, China II Cetatea Alba, P. 184; M. Hrlewski, Ise.
Ukr. Russ., VII, p. 60.
14. Heyd, Gesdsichte des Levante-Handels, II, p. 397 urm.; N. Iorga, Studii pi Documents, IX,
p. 44, nota 5. .
15. Fontes Hist. Ukr. Russ., VIII, Nr. 6, pag. 8 urm.
16. I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, vol. I, p. 109.
17. M. V. Sergievski o. a, pag. 30.
18. Grigore Ureche, Letopisele, I, 236.
19. N. Iorga, Studii pi Documents, V, pag. 391.
20. N. Iorga, Acts pi Fragments, I, pag. 25.
21. Fontes Hist. Ukr. Russ., VIII, Nr. 12 ai 13; Hrulewski, o.c., VII, p. 62 $1 120.
22. M.V. Sergievski, o.c pag. 40 urm.
23. S. Kuszewicz, Arms Cazacla, In Font. Hist Russ., IV, pag. 56. Cf. p. 61 11 158.
24. N. Iorga, Acte pi Fragments, pag. 206.
25. Letopisele, II, pag. 7.
26. Hurmuzald-Hodoe Doc. XVI, Nr. XXIII, pag. 10.
27. Miron Costin, Letop., I, p. 267, 290, 368.
28. Celli toria lul Masada, ed. Cioran, pag. 60; cf. Font. Hist. Ukr. Russ., XII, Nr. 280 bi 284.
29. N. Iorga, Studii pt Documents, VI, Nr. 483 $i 1069.
30. $t. Ciobanu, Cultura romaneascil In Basarabia. Chi5ingu, 1923, p. 33,160 qi 190.
31. Ibidem, pag. 109 urm.
32. I. Nistor, Populafis Basarablel, In Arhiva marls $tiinte pi reforms sociale, I, pag. 90 unn.
33. Ibidem, pag. 90 urm.
34. Operek ki Dimitrie Cantemir, V, pag. V din Prefaii, ed. G. Sion. Buc. 1878.
35. I. Nistor, Pomenirea tut Dimitrie Cantemir, In Anal. Acad. Rom. 1st., Ill, tom. II, pag. 242.
36. Letopisefl, II, pag. 24.
37. Ibidem, pag. 20.
38. Ibidem, pag. 215 urm.
39. Ibidem, III, pag. 20.
40. Ibidem, II, pag. 22.
41. N. Iorga, Ucralna moldoveneascii, In Anal. Acad. Rom. Ist., XXXV, pag. 360.
42. Histoire des &evolutions de Hongrfe, V, pp. 48;i 6a La Haye, 1839.
43. Voltaire Hktoire de Charles XII, pag. 178; cfr. I. Neculce, Letup., II, pag. 290.
44. I. Nistor, Istorla Basarabiei, pag. 129 urm.
45. Melhisedec, Cronies: Hufilor, pag. 312.
46. A. G. Lebedintev, Uraina Hanalui,In Mem. So. 1st. fi de Antichitifti din Odesa, vol. XXXI,
pag. I urm. Asupra literaturi vezi; I. Nistor, Roman transnistrieni, pag. 64, nota 2.
47. Melhisedec, o. c., pag. 312.
48. N. Iorga, Studii si Doumente, VI, pp. 20, 68, 70; cf. Hammer, Histoire de l'Empire Ottoman,
III, pag. 484.
49. Letop., II, pag. 412.
SO. T. Codrescul, Urfcariul, 1, pag. 354.
51. Ibidem, I, pag. 356.
52. Z. Arbore, Basarabia, pag. 121 urm.
53. D. A. Sturdza, Acts fi Doumente, I, pag. 132.
54. Hurmuzachi, Docum., VI, p. 58 5i 61.
55. Hurmuzachi-Nistor, Doc., XIX, I, Nr. CLIII, pag. 169 urm.

148
www.dacoromanica.ro
 56. Hurmunchi-Nistor, Doc., XIX, I, Nr. CLXXIII, pag. 191; cf. Cal, pag. 274.
57. Memoriile Soc. Ist. si de antichititi din Odesa, II, pag. 770.
58. N. Iorga, Acte ft Fragmente, II, p. 339-341.
59. Memoriile Soc. 1st. $1 de AntichitAti din Odesa, IX, p. 319-331.
60. M. V. Sergievschi, a. c., pag. 77 urm.
61. I. Nistor, Istorta Basarabiei, pag. 319 urm.
62. L Nistor, Romanti trasnistrient, pag. 78 urm.

[1] AceastA localitate a fost capitals R.S.S. Moldovenesti Intre anii 1924-1928, dupi care
resedinta conducatorilor republicir s-a mutat la Tlraspol.

www.dacoromanica.ro
 ION. I. NISTOR

ASPECTE GEOPOLITICE CULTURALE

DIN TRANSNISTRIA
Yn studiul meu asupra romanilor transnistrieni, aparut la Cernauti In 1925, am
urmArit originea elementului etnic romanesc de dincolo de Nistru qi Oa In Caucaz.
Yn urma cercetArilor mele de atunci izbutisem sl ark, cif aa numita Republica
Moldoveneascd nu cuprindea In granitele sale dm* numai o parte din aezArile
romamti transnistriene I. Ea fusese proclamati la 12 octombrie 1924 cu scopul
mArturisit de a deveni un magnet paten* pentru moldovenii dintre Prut i Nistru,
o saga In coasta Basarabiei romaneti gi o permanentd ameninfare pentru
Romania. Corespondentul din Moscova al ziarului Vossische Zeitunp cu data de
26 octombrie 1924, conchidea ca Republica Moldoveneasco, mica pentru moment,
urmeazd sd se uneascil la timpul sdu cu Basarabia cI sil formeze cu ea Impreund
o mare republicd sovieticii romaneasca In cadrul Uniunii Sovietice Rusefti.
Acesta este Intelesul noi Republid Moldovenegi. Corriere dela Sera din Milano
constata la 22 septembrie 1924 ca Republica Moldoveneascii este menitd sd devind
un stat de rudenie fi un centre de atracfie pentru Basarabia. Prin crearea ei se
tinde In mod evident la zdruncinarea pozifiei Romaniei fn Basarabia. Ziarul
finlandez Usi Snomi arata ca Proclamarea Republicii Moldovenegi, nu Inseamnd
dectt un atac al Sovietelor tmpotriva Romaniel, cu scopul Wit de a revolutiona
populatia basarabeand. Prod i ziarul bulgar Demokraticeski Sgodar califica, In
numarul sau din 9 decembrie 1924, proclamarea Republicii Moldoveneti drept o
provocare directd la adresa Romanic!.
Iar chid la 1936 cercetatorul rus M.V. Serghievski, Incearca In Studlile sale
Moldoveneyti i sa conteste vechimea i larga raspindire a elementului etnic
romanesc dincolo de Nistru, am considerat de a mea datorie sA insist In edinta
Academiei din 10 martie 1939, cu date istorice concrete, asupra vechimii
conationalilor notri acolo i asupra rAspindirii for In guberniile Podolia, Cherson,
Taurida gi Ecaterinoslav sau Dnlepropetrovsc cum se numete astAzi3.
Evenimentele politice din ultimul timp, In string( ci organics legatura cu
operatiile militare Inca In curs, au creat o noun situatie politics dincolo de Nistru.
inaintarea victorioasa a trupelor gennano-roman pina la Bug i chiar departe
dincolo de acest fluviu pins la Nipru, Don, i Volga a Inlesnit ocuparea military a
Intregului teritoriu dintre Nistru qi Bug de ate trupele roman i injghebarea unui
guvernamIt t romanesc acolo. Prin masurile acestea de ordin militar i administrativ

150
www.dacoromanica.ro
s-a ajuns In spatiul transnistrian la o delimitare concseta pe teren i la doboiirea
unui suport teritorial stabil pentru noua provincie romAneasca numitA Transnistria.
Granite le noului guvernAmint shit desemnate de Insaqi structura geofizica a
terenului, care se Linde Intre cursurile meridionale ale fluviilor Nistru fi Bug, pinA
la revArsarea for In Marea Neagra, prin caracteristicele for estuare sau limanuri
tipice regiunii nordpontice. Granita de apus i de rAsArit a Transnistriei este
marcatA in mod natural de aceste doul marl fluvii bogate In vaduri Indeminatice
care Inlesnesc circulatia cu tArile vecine. Granita de sud atinge tannul pontic Intre
limanul Nistrului qi al Bugului. Frontiera Transnistriei spre nord-vest este marcatA
de cursul durilor Liadova ci Rov, dintre care primul se revarsa In Nistru mai sus de
Movilau, iar al doilea In Bug, la nord-est de Moviliqtea.
GuvernAmIntul Transnistriei cuprinde In granitele sale fluviale bine marcate
un areal de aproape 50 000 km'. in estimarea aceasta Transnistria ar Intrece
suprafa ;a Basarabiei cu vreo 5000 km', iar In raport cu Bucovina, Transnistria ar
aparea de cinci on mai mare. In Imprejurarile actuale numarul locuitorilor este greu
de stabilit, tinIndu-se seama de faptul el guvernAmintul Transnistriei se compune
din regiuni desprinse din guberniile Podoliei i Cherson, dar mai ales avindu -se In
vedere recentele deplasAri masive de populatie, consecinte fatale ale rlzboiului.
Totutli credem cs numarul populatiei poate fi estimat la aproape 3 milioane de
suflete. Institutul nostru Central de Statisticd a Indrumat un recensAmInt general
al populatiei din Transnistria. in prezent se lucreazA la totalizarea rezultatelor
adunate pe teren, astfel cl In scurtA vreme vom fi In masurl sA cunoa.ltem numarul
exact al populatiei din acest guvernlimint transnistrian.
Yn privinta administrative, teritoriul guvernainIntului Transnistrian a fost
Impartit In 13 circumscriptii sau judete, cu reedinta administratiei In urmAtoarele
localitAti: Movilau, lampol, Tulcin, &Skim, Balta, Ananlev, Golta, Tiraspol,
Ovidlopol, Odesa, Berezovca gi Oceacov. $ase din aceste reedinte de jude( se
gasesc la Nistru, cinci In partile Bugului iar doul pe litoralul pontiac. Transnistria
este stAbAtuta In lungul ei de linia feats Jmeenca-Odesa, cu patru ramificatii spre
Nistru i anume In punctele Movilau, Rabnita, Tiraspol gi Ovidlopol i cu trei
ramificatii spre Bug 1 anume in punctele Gulmlc, Golta si Cantacuzenca, cu
legAturA feroviarl directA cu Odesa. Reedintele din judet ant legate Intre de prin
drumuri mai mult sau mai putin carosabile. Lungimea oselelor propriu zise este
foarte redusl. Centre mai importante cu populatie romAneascA sInt in oraele
7Yraspol, Balta i Ananlev. Reedinta pasagera a guvernului fostei Republici
Moldoveneti fusese la B/rzula, Balta i la urma la Tiaspol, (Vezi hata Tansnistiei
din Anexa cu Impartirea In judete).
Din punct de vedere hidografic, Transnistria este strabatuta de numeroase
duri, dintre care unele se varsA In Nistru, altele In Bug, iar citeva direct In mare.
Dona din aceste rind qi anume Iagorlfcul si Codima merits o deosebitA atentie din
partea cercetAtorilor geopolitici. Iagorlicul izvorete din /nAltimea de la Cornorata.
Mai sus de Bfrzula, strAbate satele Florea, Mardeyd i Dolbani si se varsA In Nistru
la localitatea Iagorlfc mai sus de Dublisari In preajma Orheiului. Codfma izvorete
la nord-vest de Balta, se IndreaptA spre rasArit qi se varsA In Bug mai sus de Golta.
VAile acestor doull 'Yuri impart Transnistria Yn doul, in tam de sus si Yn Para de jos,
ambele cu dezvoltarea istorica aparte, foarte deosebitA una de alta.

151

www.dacoromanica.ro
 Insemnatatea geopoliticl a acestor vai rezidA In fapttil cA ele formau din
vechime hotarul dintre Podolia qi Olatul Tatiiresc de la Oceacov sau Ucraina
Hanului cum se mai numea Cara de jos a Transnistriei. Tara de sus, ca parte
integranta a Podoliei, a apartinut cu o mica Intrerupere Poloniei pine la a doua
dezmembrare a acestei tad In anul 1793. In organizatia administrativA a Podoliei,
Cara de sus a Transnistriei de ad constituia finutul sau voievodatul Brat [avid,
numit astfel dupl. capitala Brat lay. Jurisdictia bisericeascA asupra credincioilor
pravoslavnici din acest tinut era exercitatA de episcopul Bra/lava tut fi al Cameron-
PodoluluP. Nobilii poloni stApIneau acolo vaste latifundli, pe care le cultivau prin
oamenii adunati din toate partile, Intre care i foarte numeroi moldoveni, care,
m/nati de diferite nevoi si de vremelnicele nestatomicii din Moldova, gaseau In
regiunile vecine din Podolia larg teren de munca qi de pricopseall. Unul dintre
proprietarii cei mai cuprini In Transnistria podolianA fusese principele
Liubomirski, pe ale cArui domenli s-au fundat mai apoi tirgurile Balta gi DubAsari.
La 1672 Podolia cu capitala Camenita deveni o raia turceasca gi rAmase sub
stapinirea paalei de la Camenita Oa la 1699, dnd numai In temeiul tratatului de
pace de la Carloitz Podolia reveni din nou Poloniei. Yn vremea aceea suprematia
turceasca se extindea i asupra Ucrainei de dincolo de Bug pine la Nipru. Duca-
VodA ajunsese hatman al acelei Ucraine, cu reledinta la Nemirova. Faimosul sau
conac de la Pepera, mai jos de Nemirova, pe Bug, fAcea parte din acea Ucrainit
transburgeanA, despartita de Moldova prin largul cuprins al teritoriului
Transnistriei podoliene. Afirmatii le retorice In legatura cu pretinsa staptnire a lui
Duca-Voda asupra Transnistriei, shit complet lipsite de temeiurile istorice. Duca-
VodA n-avea declt drum liber prin guvernamintul Transnistriei de astazi spre
Ucraina, uncle fusese r3nduit hatman de catre turd, iar aceasta libera trecere era
garantatA prin faptul ca qi Podolia se gasea atunci sub suprematia sultanuluis. Harta
inginerului Rigelman din 1785, Cara de sus a guvemAmIntului Transnistriei apare sub
numele de Podolia Turceascr, (vezi extrasul din aces hartA In Anexa Nr. 2).
Cu totul altfel ni se Infatieadt trecutul geopolitic at ;Aril de jos din
guvemanlintul Transnistriei. Aceasta formeaza un patrat hidrografic flancat la apus
si la rasarit de fluviile Nistru i Bug, la miazanoapte de riurile Iagorlic qi Cad/ma,
iar la miazAzi de litoralul pontic. Regiunea aceasta ajunsese Inca de pe la mijlocul
secolului at XIII-lea sub stap/nirea tiltarilor nogai i ramase sub aceasta stapInire
pima la anul 1792, dud ea, prin tratatului ruso-turc de la rayi, fu incorporatA
imperiului moscovit. Indelungata suprematie tAtara a imprimat toponomiei
acestui teritoriu un caracter strain, tatar. RIurile care-1 parcurg de la nord spre sud
poartA ptnA astazi nume tatare ca Culalnicul Mare, Mic qi de Mij/oc care se unesc
In limanurile Culalnic $i Hagi-Bei cu faimoasele for namoluri tamaduitoare.
Nume tatar pastreaza pInA astazi Agialicul Mare qi Mic, deopotriva cu
Tiligul, ale carui ape se pierd In limanul cu acelqi nume, lung de zeci de km; riddle
lack, Bierezan, Turugan i lanciorac se unesc dtesi patru In limanul de la
Bierezan. In mlatinile.Nistrului, mai sus de liman, se revarsa apele Cudurganului.
La granita de rasarit, Bugul primete apele Bacyalului, Sertalei 1 Ciceclelel, toate
nume tatareqti, ce s-au pastrat pinA In ziva de astazi neschimbate. TAtara este i
toponomia putinelor localitAti care s-au mai pastrat din acea vreme, ca Hagi-Dere
pentru Ovidiopol, Hagi-Bel pentru Odesa qi Urii, moldoveneqte Vozia pentru

152
www.dacoromanica.ro
Oceacov, toate pe litoralul pontic. In interior vechea toponomie Marl s-a mai
pAstrat doar In numele localitAtilor Tuzla, Cuclurub, Cuclubel, Beim; Iandocrac,
Butolly Calaclela, Cebruc, Caragas, BuialIc, Iagorlfc, Ciceclia, Taslfc $. a.
Tara aceasta de jos a Transnistriei forma o provincie sau un olat al hanatului
tAtAresc din Crimeea cu reedinta la Bachcisarl la nord de Sevastopol Fag de turd
hanul tAtarilor se gAsea In acelaqi raport de vasalitate ca i voievozii Moldovei, Tariff
Romaneti i ai Daciei Transilvanene. Dupl reedinta loctiitorului sau
calmacamului hAnesc cu rang de seraschier de la Uzfi sau Vozia, numitA mai apoi
Oceacov, olatul acesta de granitA a hanului s-a numit.Olatzul de la Oceacovsau mai
tirziu Ucraina Hanului.
ApArarea acestui olat era Incredintata semintiei sau hoardd Edissan, (vezi
harta Transnistriei la 1789, anexa Nr. 3). apetenifie hoardei, Care se compunea din
cete sau drfmbe se numeau bei si mfrzad. Ace.gtia se ImpArtiserA In stApInirea
vastului teritoriu de stepl, unde plteau nenumAratele for turme de oi, cirezi de
bovine, herghelii de cai aproape sAlbatici i chiar turme de cAmile i dromaderi.
Conacurile for se numeau cfsle sau auluri, care primeau de regull numele
proprietarilor lor. Posesiuni /ntinse in Transnistria aveau i cApetenfile hoardelor
Orac, Orum-Beg yi Ismail-Canessl, care pe timpul lui Alexandru-VodA
Lapugteanul cuprinsera i stepele Bugeacului de dincoace de Nistru, unde se
rAzboiau mereu cu moldovenii din Codrul Tigheciului.
Olatul tAtAresc din Bugeac apare in harta lui Reicherstorf din 1541 sub
numele de Basarabla. Noul qi surprinzatoare este vestea pe care ne-o de capitanul
austriac Lauterer In Jurnalul caldtorlei sale pe uscat de la Cherson la Viena prin
Rusla-Noud, Basarabla ft Moldova, din toamna anului 1782. CApitanul Lauterer
Intreprinsese In vara anului 1782 o cAlatorie de informatli militare qi comerciale la
Cherson, probabil din ordinul casei comerciale WIlleshofen et Comp. care Incerca
tocmai atund sa patrundA in comertul pontic. In cAlatoria sa Lauterer era Insotit de
Olivieri reprezentantui acestei firma vieneze care trimisese In 1782 un vapor cu
mArfuri la Galati'. Este probabil ca Lauterer se fi ajuns pe mare la Cherson. De
acolo el se reintoarse la Viena pe uscat, prezentind autoritAtilor, In serviciul carora
se afla, un raport amanuntit asupra cAlAtoriei sale prin Transnistria, pe care el o
numefte Basarabla prin Moldova'.
Capitanul Lauterer pomi la 28 octombrie 1782 din Cherson, strAbAtu distanta
dintre Nipru i Ingul i ajunsese a doua zi in localitatea Polocica pe Ingul, situate In
Rusla-Noud, cA aa se numea de la anu11774 Incoace vechea Ucraina dintre Bug i
Nipru, ajunsA sub suprematia tarista prin dispontfile tratatului de pace de la
Kuciuc-Kainargi. La Polocica drumul se bifurca, o linie ducea spre Ellsabetgrand,
iar alta ducea de-a lungul Bugului la Olviopol. in calea sa spre Olviopol cApitanul
Lauterer poposea adeseori pe la Injghebarile primitive ale unor veterani zaporojeni
care fuseserA colonizati in Noua-Rusie i care aveau in proprietatea for man cirezi
de bovine 1 herghelii de cai, numArind Oa la 3.000 de capete. Travers/lid vaile
rturilor Granaclela gi lelonel, Lauterer nu Intilni In acea vasty regiune decit o
singurA familie de polonezi care sallluiau Intr-un bordei sApat In pamint. Pornind
de acolo el ajunsese la nub Mertva-Vodd, unde gAsi o moarl mlnatA de ape. De
acolo el se Indreptl .spre Bug la localitatea Constantlnovca, unde nu gAsi declt
4 veterani colonizati de ru.ii care, pe lingl loturi de culturA ce le fuseserA puse la

153

www.dacoromanica.ro
IndemIna de statul rusesc, ei mai primira ci o pereche de boi, un cal ci o vacs pentru
nevoile gospodAriei lor. Pe lInga plugArie noii colonisti se mai indeletniceau ci cu
pescuitul In apele Bugului. De acolo, calltorii, Inainand spre nord, poposirl In satul
Michea sau Maghia pe Bug, proprietatea contelui Tekely, sat descAlecat de cuilnd
de veteran ci ;Irani. Locuitorii acestui sat trAiau din vinatul pestelui din Bug, pe
care-1 vindeau In Polonia. Profitul 11 /mpArteau supusii nisi ci turci /litre ei, fiindca
Bugul forma granitA Intre aceste doul tAri. Tot acolo apele Bugului care cAdeau /n
cascade, mInau ci mai multe mori de apA pentru macinatul grInelor dar ci pentru
bAtutul pAnurilor de 1InA In plug. Dupl alte case ceasuri de drum cApitanul Lauterer
ajunse In faptul serii la Olviopol, o localitate descAlecatA numai Cu patru ani In
urmA la confluen(a Sip:Jacket cu Bugul, la un punt unde se atingeau grani(ele
Rusiei, Turciei ci Poloniei. La acest triplex confinium comandantul sta(iei de pasta
era maiorul Bulevici-Constandnovid din Semlin, pentru care Lauterer avea o
scrisoare de recomandare, gra(ie cAreia el si tovarAsii sli de drum primirl MA nici
o greutate caii de posts pentru continuarea calltoriei la Iasi. Cipitanul Bulevici, fiul
lui Constantin din Semlin, era fad Indoiall una din capetenfile sIrbilor din Bacica
si Banat care emigraserA de cur/no:11n Serbia Nora de dincolo de Bug. titre acestia
se gaseau si numeroase cete de roman banateni, care gasiseriacolo o noun patrie,
contribuind astfel la sporirea numArului elementului etnic romanesc raspIndit
asupra acestor largi meleaguri. Tot acolo se gasea si o veche cetA;uie numita Orel,
adicA pajura, care era ocupatA de un pluton de infanterie sub comanda unui
locotenent-colonel rus. Albia Bugului este Is punctul acesta stIncoasA, astfel ca apa
cade In cascade, /mpiedecInd naviga(ia, care nu urca mai sus de aceste praguri. In
fata Olviopolului, pe malul opus al Bugului, In Podolia, fusese descalecata de
asemenea numai de curInd localitatea Bugapol, adicA cetatea Bugului, proprietatea
printului Liubomirski. Mai jos de gura Codlmei se gasea pe teritoriul Hanului
vechea localitate tAtareasca Olt, In fats Bugopolului si a Olviopolului. Pe harta de
la 1789 se gaseste InsemnatA In coltul dintre Codima si Bug cetatea Tatar-Orel,
adica vulturul tAtar, care pare MI fie identica cu localitatea Olt mentionatA de
Lauterer azi Golta, capitala jude(ului cu acelasi nume. In baza acestei mArturii
credem el o rectificare a numelui Golta In Olt se impune. (Vezi harta
Transnistriei).
Dar ceea ce pare mai interesant In jurnalul lui Lauterer este afirmatia sa, ca
aceasta localitate tAtAreascA se glsea In Basarabia von Bogopolje gegentiber dem
Bug lieget in Besarabien das schon alte ttirkische Dorfchen Olt . Din titlul
jumalului sau de cAlatorie precum ci din aceasta precis localizare a satului Olt,
rezultA ca Lauterer In ;elegea sub Basarabia olatul tAtaresc* de la Oceacov sau
Ucraina Hanului, deci (ara de jos a Transnistriei de astAzi. 0 cofundare cu
Basarabia bugetianA pare cu totul exclusa, prin faptul ca Lauterer care sosise cu
vasul firmei Willeshofen la Galati, nu putea ajunge la Cherson decIt prin Delta
DunArei, o cAlatorie care ti oferise ocazie suficientA de a cunoaste ImprejurArile
politice din sudul Basarabiei ci Indeosebi din Bugeac. Ma fiind nu putem gasi alts
explicatie pentru athmatia de mai sus a cApitanului Lauterer decIt aceea el olatul
tatAresc de la Oceacov se numea ci Busarabla deopotrivA cu olatul buge(ean de
dincoace de Nistru, care, precum am aratat mai sus, apare In hartile timpului sub
numele de Basarabia, cu mult mai Inainte ca rusii sa fi extins acest nume asupra

154

www.dacoromanica.ro
Intregului teritoriu moldovenesc dintre Prut qi Nistru. Din relatarile capitanului
Lauterer rezulta deci limpede ca qi olatul tataresc de la Oceacov era privit ca o
Basarable. De altfel faptul acesta este confirmat qi prin harta inginerului Alexandru
Rigelman pe care o gasim anexata la lucrarea sa asupra Thule! Mid din anii
1785-1786. Pe harta aceasta, pe care o reproducem, olatul Oceacovului sau Ucraina
Hanului apare unit cu Bugeacul sub numele de Basarabia9. (Vezi extrasul din harta
lui Rigelman sub Nr. 4). In legatura cu navalirile tatareti din Basarabia trans-
nistriana s-a numit probabil qi vadul de la Ostrog din VolhInia dupa Sarnicki brod
basarabski adica vadul basarabean".
In jurul acestui triplex confinium OlviopolBugopolOlt duceau poduri
plutitoare peste Bug In toate directiile spre Polonia, Ruiia qi Turcia. Lauterer arata
ca peste aceste poduri plutitoare se exportau din Polonia la Oceacov Mina, fructe qi
grasime. La Cherson pe linga produsele de mai sus se mai vindeau marl cantitati de
votca sau vinars qi de lemn de constructie. in schimb se importa In Polonia sare de
la litoralul pontic.
Pornind din Olt, Lauterer i i continua calatoria de-a-lungul tarmului drept al
Cod ?mei pe teritoriul olatului tataresc, atingInd localitatile Podul de
PlatriiKameniMostHolmul Peralita qi AndriaFec pentru a ajunge la Balta, care
se ridica In jurul conacului boieresc al printului Alexandra. Liubomirski. De la
Balta, Lauterer 41i continua drumul pe Iagorlic In. jos, unde, atingind localitatea
Staurova ajunse seara la localitatea turceasca Dublisari numita astfel dupli
Indeletnicirea locuitorilor cu mezarea de dubase, adica de luntre, care mijloceau
trecerea peste Nistru In Moldova. Lauterer gasi regiunea de granita de la Olviopol
la Dubasari, nisipoasa 1 lipsita de lemn. Numai dincoace de Balta el trecu printr-o
dumbrava de stejari. Die Gegend von Olviopol bis hieher ist meist sandig and kahl
ohne Holz, nur hinter Balta passieret man ein kurzes mit eichenen Gestrauchen
bewaschsenes Gebirg .
Dupa trecerea Nistrului la Dubasari, Lauterer Ii continua calatoria prin
BudeFti la ChiFinau, pe care ni-lInfatieaza ca pe un t/rg de comert destul de mare
- ehie ziemlich grosse Handelstadt Pe drumul dintre Budeti qi Calilrafi
(Boridko) el Intllni 15 care trase de cite 4 boi, care se Intorceau goale de la Galati,
unde transportasera cereale. Carele facusera drumul acesta In curs de 5 saptamlni
i anume 2 siptam/ni la dus, 2 la descarcat la Galati qi o siptimIna la tutors.
StrabatInd prin Codrul BIcului, Lauterer ajunse la Retina wide trecu Prutul pentru
a lua drumul la Iasi, capitala Moldovei, care Ii paru foarte mare, aezata pe Inaltimi
armonioase, Impodobite cu numeroase minastiri qi biserici. Tn ora el vAzu multe
case de zid qi palate frumoase pentru boieri qi pentru slujbaqii curtii. El Intlini la Iagi
multi megtegugari germani care aveau acolo o biserica catolica qi alta evanghelica.
Tirgovetii din Iaqi faceau negot mare cu tot felul de marfuri, producte indigene i
strain. in calatoriile for de negot, comerciantii din Iai ajungeau Edna la Debretin
qi pina la Graz, de unde importau marfuri diferite. Vestite erau iarmaroacele
moldovenegti care erau frecventate de multi negustori strain
De la Iagi capitanul Lauterer cu Insotitorii sat trecu prin Botoani la Suceava
de unde /i continua calatoria prin Cernauti, Luov qi Cracovia la Viena. Acolo el
ajunse numai la 8 martie 1783. Lauterer a facut deci drumul de la Cherson la Viena

155
www.dacoromanica.ro
In intervalul de la 28 octombrie 1782 pins la 8 martie 1783, deci In timp de 4 luni i
jumatate sau de 132 de zile. (Vezi anexa I in care reproducem jurnalul In Original).
Nu trecura cinci ani de la calatoria lui Lauterer prin olatul tataresc din tara de
jos a Transnistriei, cind la 1788 izbucni un nou razboi titre rui i turci, In urma
caruia ruii dob/ndiri Oceacovul cu intreg olatul tataresc dintre Bug i Nistru.
Tratatul de pace incheiat la Iai In 1792 puse capat stapinirii turco-tatare in
Transnistria deridionala. Hoardele tatireti se retrasera In Crimeea, iar teritoriul
transnistrian evacuat de ele deveni un vast teren de colonizare cu elemente agricole,
ademenite acolo de rui din toate ;rlie vecine i Indeosebi din Moldova. PAmintul
cucerit de la tatari fu Impartit In loturi de 1.500 pine 24.000 deseatine i atribuit
fotilor luptatori din otirea ruseasca biruitoare, dar i moierilor rui, polonezi i
moldoveni care doreau s se colonizeze acolo. in izvoadele de colonizare gasim i
56 de nume de boieri moldoveni care primira terenuri de colonizare Intr-o
extindere de 377.445 de deseatine, ceea ce constituie aproape jumatate din
suprafata cultivabill a Bucovinei".
Aceeai politica de colonizare o aplicara ruii i In tara de sus a Transnistriei,
In partea podoliana, care fu Incorporate imperiului for cu un an In urma, adica la
1793. Ruii Incercara se sporeasci numarul moldovenilor In Transnistria, dezvoltind
o vie propaganda In Moldova. Contele Panin preconiza planul de a muta toate
popula ;ia Moldovei In Transnistria i de a crea acolo o Moldovd-Noud, sub o
bladuirea pravoslavnica a Imparatesei Ecaternia'. La rindul for bolevicii n-au facut
declt sa actualizeze In Transnistria planurile politice ale lui Panin, camuflindu-se In
forma unei efemere Republici Moldoveneti. Astfel luara cui!nd fiinta numeroase
sate moldovenesti In Transnistria. Din 67 de sate mentionate de mitropolitul Gavriil
Banulescu, mai bine de jumatate erau locuite exclusiv sau In buns parte de
moldoveni". Din cele 41 de sate mentionate de Serghievski In oblastia Oceacovului,
30 se pomenesc pentru Intliai data numai dupe 1792".
Noua ocirmuire ruseasca puse temelia ormelor Odesa, Tiraspol i Ovidiopol
din tara de jos pe care o Inglobi guberniei Chersonului, c/ta vreme tara de sus
continua a face parte integranta din gubernia Podoliei. Dintr-un Prospect statistic
gt topografic al provincillor de sad ale imperiului rusesc din anul 1818, care se
pastreaza In arhivele din Viena afilm di In acea vreme Odesa care se ridicase pe
ruinele Hagi-Beiului de odinioara, n-avea declt 5.000 de locuitori, iar Tiraspolul
este arittat ca o putemica cetate pe tarmul sting al Nistrului. Prospectul inedit din
1818 cuprinde date pretioase privitoare la situatia geopolitics a Rusiei meridionale
i de aceea gasim de cuviints de a-1 da publicitatii In anexa a 11 -a. Si aceasta cu atlta
mai virtos, cu cit interesul pentru situatia geografici i politics din Rusia este astazi
mai viu ca oricind. Prospectul face parte din lagamIntul literar al arhiducelui Carol
de Habsburg 's.
La marea opera de colonizare a Transnistriei au contribuit pe linga elementul
romanesc i elemente etnice greceti, sirbeti, bulgareti i Indeosebi germane, care
au crest numeroase colonii In regiunea din preajma Odesei". Dar cu toate acestea
elementul predominant ca numar i vechime era elementul ethic romanesc. Cu
ocazia Impartirii administrative a olatului cucerit de la tatari In patru judete i
anume 7Yraspol, Ananiev, Odesa qi Nicolaiev, s-a alcatuit, In temeiul ucazului
Ecaterinei din 27 ianuarie 1792 o catagrafie a mezarilor din aceasta regiune cu

156

www.dacoromanica.ro
numarul locuitorilor gi cu suprafetele hotarelor sateti. in judeful Tiraspol erau
cuprinse 79 de sate, In care numArul populatiei varia Intre 200-600 de suflete
bArbati i femei. Satele cu populatia cea mai numeroasA din acest Jude; erau:
Dubasari, Caragaci, Sucleia, Piircani, Millie-7d, Teta, Spela, Batov, TaFlig
Cofnlia, Pererita, Delachel, Malovala, Roghi, Golan, Iagorlty Doi -ban4 Ilia, a. a.
Yn judetul Ananiev slut arAtate 84 de sate cu hotarele lor, dintre care cele populate
de 100-700 de suflete apar localitAtile: Ananiev, Handrabura, Holmu, Aninoasa,
Valea-Hofului, Bakal Baital . a. In judetele Odesa qi NkolaleY catagrafla nici nu
mai indicA numArul locuitorilor, ci se marginete a arata vetrele satelor cu
suprafetele loturilor de colonizare ". Dacil privim mai de aproape satele cele mai
populate din vremea aceea, vedem ca mai toate erau sate moldoveneiti, descAlecate
acolo dinastia domina ;iei tatare. Caracterul romanesc al acelor sate este confirmat
i de mitropolitul Gavriil Banulescu 1 de ctulnd de Insui Serghievsld". Alta find
putem susfine cu drept cuvmnt cd roman sau moldovenli constitute cel mai vechi
element etnic din fora de Jos a Transnistrld. Inviiiiitura creftineascd a acestor
moldoveni pe la anul 1765 era incredintata mitropolitului Danlil al Prollaviel,
Tomarovel, Hotinului, al Iiirtnurilor DundrU ti Nistrului fl al Ucrainei Hanului,
de la care ni s-au pAstrat chiar i trei gramote de hirotonie In Umba moldoveneascd.
Cu binecuvintarea mitropolitului Daniil s-au sfintit bisericile moldoveneti de la
Malovata, Doro ;coe, Mahala, Pogrebu i Dencov situate toate In Ucraina Hanului".
Indata dupe cucerirea acestui olat tAtAresc principele Potemkin preconiza ideea
Infiintarii unei episcopii proprii pentru Transnistria, numitA Episcopia Oceacovulul
ti Dubdsarilor, care O. cuprindA pe toti credincioii pravoslavnici din oraele i
satele dintre Bug i Nistru pinA la Mares NeagrA, pentru ca in acele orate Fl sate
tralau pe lingd clornomorli ti moldoveni tt polont afezall acolo. Pentru
demnitatea de episcop al noii eparhii, Potemkin avea In vedere pe arhimandritul
boy, care era om blind ti cucernic ti care cunoftea limba moldoveneascii tt pe cea
polond". Propunerea lui Potemkin avea la temelia ei vechile traditii culturale
moldoveneti care se legau de tirgurile Movilau i Dubasari.
Tirgul Movildu de pe malul sting al Nistrului, capitala de astAzi a judetului cu
acelai nume din Transnistria, s-a ridicat pe moia Cantacuiinetilor. Taxele din
vama Movilaului curgeau In visteria domneascA din Iai, iar cApitanul de Soroca Ii
avea pe namestnicul sau la Movillu. Iarmaroacele de la Movillu erau vestite, iar
sorocul for se striga din vreme la Iai. Administratia comunall a t/rgului Movillu se
face de un oltuz sfAtuit de pirgari ca i in tirgurile moldoveneti de dincoace de
Nistru. La 1740 era oltuz la Movilau un oarecare Bared". Elementul romanesc
predomina In vremea aceea i in localitatile vecine de pe malul sting al Nistrului i
anume la Iaruga, Iampo4 Silibria i Ragovn.Un act polonez din 1703 atesta ca
tirgurile RafC0Vi Camionca fuseserA In posesiunea Ruxandei, flea lui Vasile-VodA
Lupus'. Arhidiaconul Pavel de Alep avu prilej sa viziteze acolo pe vAduva lui Timu
Hmelni ;ki 1 sa o gAseascA desfAtIndu-se la dintecele tinerelor moldovence care ti
;ineau de urn". Ruxanda gazdui la curtea ei din R/cciv pe nenorocitul ei pArinte
Vasile-VodA, dupl mazilirea sa ". Mai apoi Rtcovul ajunsese In posesia minastirii
GoUa din Iai, In stapinirea cAreia 'image pinA in primele decenii ale secolului al
XDC-lea. in proprietatea boierului moldovean Costachi lora, se gaseau ambele

157

www.dacoromanica.ro
maluri ale Nistrului. Amintirea lui se pAstread p/nA astAzi In numele localitAtilor
transnistriene Jura qi Jurca din preajma Vadului Jordi de la Nistru.
Proprietatile lui Jora se Intindeau pe Nistru In jos p/nA la gura Rautului, unde
Nistru se putea trece pe un pod de dubase, adeca de luntre2". in preajma unui
asemenea pod de dubase s-a /njghebat cu vremea satul qi apoi tirgul Dubdsari,
adicA a aqezarilor de dubase, tlrg pe care Costachi Jora Il dobindi In 1650 de la
Gligore Miclescu. in fruntea argului se gAsea ca qi la. Soroca un capitan qi mai apoi
polcovnic moldovean ". Prin posesiile acestea straja vadurilor peste Nistru,
finduiala morilor plutitoare pe tumbaze, precum qi politia ambelor maluri ale
Nistrului se gAseau p/nA In prima jumAtate a secolului al XIX-lea In seama
Moldovei. Tirgurile Movilau qi R/qcov erau socotite In actele administrative ca
fAcInd parte din tinutul Soroca. Starea aceasta de fapt a putut fi stability cu ocazia
primului recensAmint oficial al Basarabiei din 1817. Comisia ruseascA de
recensAmInt condusa de sulgerul fordachi Gafencu qi medelniterul Joan Strajescu,
constatA in tinutul Soroca 4 firguri si anume: Soroca, BAltile, Movilau! i RLycovu/,
dintre aceste cele doul din urma se gAsesc pe malul sting al Nistrului In Transnistria
de astazi. Comisia Insarcinata cu operatiile de recensamInt numArit la Movillu 3
preoti, 1 diacon, 2 diaci, 1 ponomar, 12 boieri qi oameni de alte trepte, 1 mazil, 270
gospodari, 51 vAduve qi 64 burlaci, 14 dughene creqtine qi anneneqti; Jidovi 313, 21
vAduve qi 19 burlaci. Proprietarii tlrgului erau cnejii Alexandru si Gheorghe
Cantacuzino. La Movilau traiau atunci 419 familii creqtine qi 352 familii jidoveqti, la
un loc deci 772 familii cu aproximativ 3.860 de sufiete2'. DupA bAtAlia nenorocita de
la Stanileqti din 1711, se va fi Intilnit la Movilau Petru cel Mare qi DumitruVoda
Cantemir, cu care ocazie tarul sa fi semnat ucazul prin care se oferea nefericitul
domn al Moldovei si tovarAqilor sac de pribegie azil fiber In Rusia". Tot acolo tarul
sA fi oferit lui Dimitrie Cantemir titlul de Principe de Movildu".
Aceeaqi comisie de recensemint Inregistra In 1817 la Rtfcov 4 preoti,
3 diaconi, 1 ponomar, 2 mazili, 7 ruptaqi, 119 gospodari, 3 burlaci qi 88 familii
jidoveqti, la un loc deci 327 familii sau 1 635 suflete. Proprietatea RIqcovului era
rn/nAstirea Golia din Iasi, care primise aceasta danie din moqtenirea Ruxandrei,
fiica lui Vasile Lupu, precum s-a amintit mai sus.
Pe la sffrqitul secolului al XVIJI -lea Movillul nu era numai un Insemnat
centru comercial, ci i o vatrA de Invatatura creqtineascl. Acolo, la algid
Movildului, care caste flare hotarul Rusk' Fi al Moldovei InfiintA protopopul
Mihail Strilbitchi o tipografie moldoveneascl", de sub teascurile cAreia ieqira la
1786 Psaltirea proorocului qi ImpArat David**, iar la 1796 Ittoria lui Alexandru
cel Mare din Macedonia gi a lui Dade din Persida. Pe la Inceputul secolului al
XIX-lea fling la Movilau o qcoala sub conducerea unui filosof grec, care era
frecventata qi de fii de boieri din Basarabia. in 1868 a jucat la Movillu o trupa de
teatru romaneascA, o dovadA ca elementul romAnesc de acolo era destul de puternic
qi dornic de culturA nationall". Mai apoi Strilbitchi i i muta teascurile de la Movillu
la Dubasari unde se tipAri la 1794 Ceaslovul Mare cu multe orinduieli ale bisericii,
iar la 1796 Psaltirea. Tot la Dubasari era sediul unei decasterii duhovniceqti cu un
protoiereu In frunte, care ramase acolo pinA la 1798, dad sediul dicasteriei fu mutat
la Tiraspol.

158

www.dacoromanica.ro
 CazInd planul lui Potemkin pentru crearea episcopiei Oceacovului i
DubLsarilor, jurisdictia bisericeascal asupra credincioilor roman din Transnistria
ramase mai departe In seama mitropolitului din Ecaterinoslav, care In vremea aceea
era Insqi Gavrill BdnulescuBodoni, astfel cl romanii transnistrieni se puteau
bucura de pArinteasca sa protectie. Intr-o gravurA ce se pAstreaza la muzeul
societAtii istorico-bisericeti din ChiinAu gains thtre ctitorll demi fi pe
mftropolltul Gavrfil alaturl de Imparateasa Ecaterina, de tareviciul Alexandru
Pavlovici, de cnejii Suvorov i Potemkin, de ducele Richelieu ti.a.". Chid chiriarhul
Gavriil ajunse In fruntea nou Infiintatei mitropolli a Chlfinaului fi Hotinulul,
credincioii din Transnistria furl Incorporati not eparhii i rAmaserA In aceastA
legatura duhovuiceascA ping la 1837, cInd lug fillip noua eparhie a Chersonului i
Tauridei cu reeding mitropolitana la Odesa. Supunerea transnistrienilor sub
jurisdictia mitropolitului Basarabiei fusese cerutA i InfAptuita de mitropolitul
Gavriil cu motivarea ca" stepele Oceacovului ca pl Basarabia erau locuite de
roman', grec4 bulgari precum 0 de colonial de diferite nalluni, tar rust erau
foarte pufint'. Constatarea aceasta din partea unui cunoscAtor ma de bun al
oamenilor i Imprejurarilor din Transnistria, cum era chiriarhul Gavriil BAnulescu,
aruncl o luminA foarte vie asupra situatiei etnice de acolo. Rui propriu ziO nu se
gaseau In noua gubernie transnistrianA, dectt In otire, In der i In tagma
cinovnicilor. Populatia cea mai veche se compunea acolo din moldoveni, al caror
numAr sporise foarte mult In urma politicii de colonizare a ImpAratesei Caterina a 11-a.
Numai In Cara de sus a Transnistriei, Yn regiunea ce fusese desprinsa din
Podolia, se gaseau mase mai compacte de ruteni sau ucraineni cum se numesc ei
astazi. Administratia i limba rusl s-au impus ad pe cale oficiall numai In cursul
secolului al XIX -lea. Astfel vedem cg administratia romlineascA de astazi din
Transnistria se poate rezema pe vechi temeiuri etnice, politice i culturale
moldoveneti care meritA sl fie sqoase la iveall. In conditiile acestea politice i
sociale nu trebuie sA ne mire lipsa aproape totall de informatii narative sau
documentare cu privire la conationalli notri din Transnistria In timpul stAp/nirii
tariste. Dar golul acesta In istoria romanilor transnistrieni este umplut cu prisosinta
prin bogAtia infonnatiunilor ce se desprind din folklorul for a.ga de variat. Datinele
qi obiceiurile for la natere, ming i InmormIntare Ant identice cu cele ale fratilor
for de dincoace de Nistru. Baladele i cintecele for bAtrIneti, ghicitorile,
descintecele i colindele nu se deosebesc deloc de cele din Basarabia, Moldova qi
Bucovina, precum a arAtat de curind d4 'N. P. Smochina, in colectia de literatura
populara a romanilor de peste Nistru. Yn comoara acestei bogate literaturi se
oglinde.gte Itntreaga for viata cu Indeletnicirile for obinuite, cu toate durerile i
bucurlile lor.
Indeletnicirile principale ale moldovenilor transnistrieni stau In string
legaturA cu plugaria ft creyterea vitelor. Zice doara un cintec transnistrian:

Badita tot ara,

liar lelita bdronea,
Si grin mindru rAsariax.3s

159
www.dacoromanica.ro
 Un alt cintec auzit mai anii trecuti la Camenca, de Serghievski, zice:

Pe cel pisc in arAturA

Suierii un voinic din gurA
Caut la jug, boil nu-s
Da ce ni trebuie nouA boi
Daca slntem amindoi?
Ne-a dat tata doi vitei
$i i-om creste $i -or fi boi*m.

Sau

La oi, la oi, mai ciobane,

Nu la fete supArete,
Ca fetele te-or maguli,
Dar oile s-or pripadi*".

Pe lIngli gnu ei cultiva si secarA, zice doara cintecul popular:

Tad, puicutl, nu ofta

CA eu pe tine te-oi lua
C/nd a creste secara-n tindA
Si-a bate cu spicu-n grind10.

Iar cit priveste cresterea vitelor, cintecul zice:

Doare-mA Doamne, miinile

Mlinile si spatele,
De boi tineri juguind
Si care tretini InvAtinds

antecele for populare ne dau cele mai bunt informatiuni supra poporului $i
asupra caselor in care traiesc. Zice doar cintecul

Cind eram In tinereti

Purtam ClifMa de miel creti
Avean cal de lnseuat
Si vreo trei 'elite in satx.40

In alt cintec nevasta tInAra se plinge:

Mi-am bAtut o cArausl

Pin -la mliculita-n usA
Dar dusmanii au sirit
$i cfirlusa mi-au IngrAdit
Nici cu pari, nici cu nuiele
Da tot cu vorbe relex. 4

160

www.dacoromanica.ro
Sau
Colindatorii care umblA pe la curtile*
Cu stuh acoperite
Cu lut lipite*

De aleasa inimii frumoasa ca zinele*, flAcaul lasIndu-se fArmacat*.

El de mina clad a luat-o

La bisericA a dus-o
La icoane s-a Inchinat
Cu pan* s-au iertat
Si cu parinti i cu surori
Si cu noi colindatorbo43
Sau
De Insurat m-a Insura
De mid n -a' lua,
Eu am fost un blastAmat
Pe pArinti n-am ascultat
Si-am luat urita-n sabot

Rom Anii transnistrieni cultivA gfiu, secant, ovaz, mei, pApuoi, in i dnepl. Ei
au introdus to regiunile transnistriene cultura vitei de vie i a viermilor de matase.
Zice doarl cintecul:

Printre vii, printre

Ian vin, maicA, de mA vezi*

Cu privire la viticulturA un cintec transnistrian rice:

and s-ar face via-n cant

A. lega-o cu mAtasA;
and s-ar face via-n pat
M lega-o cu bumbac;
and s-ar face pe cuptor,
Aq legs -o cu fuior.
alcam vita cu chiciorul
$i bem vinul cu ulciorul
Bunu-i vinul de bAut
Cu omul cel cunoscut,
Dar cu omul cel tiran
Se face vinul amar.
Poftim vin de mai cinstete
Ca la noi cinste mai este;
Poftim de Inchina tot,
CA mai este In poloboc.*47

161
www.dacoromanica.ro
Yn jurul caselor lor, se gAsesc pomete ca In Moldova. Moldoveanul tine mult la
umbra rAcoritoare a pomilor fructiferi din gradina sa. Case le sInt construite dupl
modelul caselor moldoveneti cu prispii qi cerdacuri /mprejur. Case le slut vAruite
sau muruite cu huml. Yn jurul feretilor dinafarA se gAsesc omamentatii In diferite
culori. in interiorul casei se glisete traditionalul captor, In jurul peretilor din
interior ant laiti acoperite cu llicere. La cApAtliul patului este aezatA lada cu
zestre. La grinds qi dupl icoane se vld manunchiuri de busioc, de vazdoage i de
calapAr. Fete leti Impodobesc cosita cu flori de ctmp; flacaii poartA i ei pe alocurea
flori la palArie4. Cintecele for Incep cu frunzA-verde, iar jocurile for slut horn, bed,
cordbiasca 4. a. $i ei cred In descintece, vrAji i farmece, iar povetile for amintesc
de feti-frumoi In luptA cu zmei i cu balauri pentru eliberarea Cosinzenei. Limba
vorbita de ei pastreazA aceleaqi forme i pronuntari dialectale, ca i la fratii for din
Moldova cu abrevierile caracteristice mdi Gio, mill Vast, mai Ina, In loc de mill
Gheorghe, mil Vasile, mil Inane. Ei umblA cu pluguorul de Sf. Vasile, iar
colindele for de Craciun bleep cu florile dalbe qi Ler-Doamne. La nunti intervin
traditionalii pe ;itori qi conacari, iar scripcarii i cobzarii fac sa rasune duiosul Tad
mirasii, nu mai prime".
Bisericile erau clAdite din lemn i acoperite pe alocuri /nal cu stuf. Mai rare
erau construcliile de piatrA. Ca ctitori spar ci In Moldova proprietarii satelor, ca
Maxim Clorbd In comuna Maximeanca, numita dupe numele du de botez, ca
negustorul Nicolai Hagiul In Noul-Mirgorod, ca Emillan Suceveanul In Andreevca
sau Andreieti, ca Hfrjdu In Harjauca, Moise Ducinschi In suburbia Moldovanca
din Odesa, numita astfel dupa moldovenii care traiau acolo. Biserica din .

Alexandreni (Alexandrovca) s-a zidit dupd florin/a fi cererea nobililor Fi

locuitorlior de neam moldoveni care trdiau acolo Inca de pe vremea turcilor".
Bisericile slut Inchinate Adormirii Maicii Domnului, Sfintei Treimi, Pogorlrii Sf.
Duh, Naterii Maicii Domnului, Acoperem/ntul Maicei Domnului, Sfintilor
Arhangheli Mihail i Gavrill, Sf. Nicolai, St Gheorhe, S-ta Paraschiva, St loan, S-ta
Varvara, Sf. Ilie, Sf Arsenie, Sf. Adrian qi Natalia, St Iosif, St Alexandru, Sf.
Dumitru, etc. La Roghi linga Tiraspol i la Paftel lIngl Ananiev se aflau schituri,
unde slujba se facea In.romanete i ruseten.
Pe Raga ocupatiunile for agricole, romanii transnistrieni se mai /ndeletniceau
qi cu cArAuia. Cfntecul popular zice:
$i a kcArcat badea doulsprezece earl
Cu pohoarl
$i s-a dus la Nistru la moara*
Alt ctntec zice:
Badea acasa a alergat
Un cal graur a lust
Pe dlnsul s-a aruncat
La tlrg la Liaveta a plecatx.s2

162

www.dacoromanica.ro
 Pentru drumetie se simtea nevoia de fintini i de poduri. De aceea se lauda
faptele viteazului care:
Fintini bune au filcut
Cu apa bung de Nut;
iar
Pe la gloduri,
Facut-au podurix.53
De asemenea arati balada localA:
De la Nestru pina-n Crfm
Din Bugeac i pina-n mare
Sint tocmai patru hotare *M
Nu lipsesc nici aluzii la solidaritatea etnica romaneasca, ca bunaoara In
versurile auzite la Ribnita din gura unui moeang de 70 de ani:
Frunzigoara, lojioari,
SA sting, fratii gramagioara
La Nestru, la margioara*".
Semnificative slut versurile apocaliptice culese de Burada din gura unor
'Atrial din comuna lasca, versuri prevestitoare ale prapadului bolpvic de astlizi:
Mu lt stau, Doamne, qi gIndesc,
SA te-ntreb sA indriznesc,
Cind a fi veacul de-apoi,
and s-a mtntui lumea cu noi,
Sfirqenia plimIntului,
Intunecimea soarelui?.
Cu bun dreptul spune-voi
and va fi veacul de-apoi.
Cind a bate fiiu pe Mica,
and a bate fiicii pe maicd
Frate mai mic pe cel mai mare
Sora mai mica. pe cea mai mare.
Atunci sfirenia pamIntului
Potopul creqtinului!*'
Prezicerile batfinilor din Iasca s-au Implinit. Pe ruinele trecutului se Malta o
lume noul, pe care ne-o zugrivesc cu maiestrie urmatoarele versuri:
Frunzulita foi de munte,
Adu-ti, moldovene, aminte
Cum trail to Inainte
Ca copil fara pkinte.
Tu ai fost nenorocit .

Si de carte ai fost lipsit

Tu steteai mereu In loc

163
www.dacoromanica.ro
 and In lume se varsa foc.
Frunzigoara papugoi
Am iegit noi din nevoi;
Soarele s-a ridicat
6i pe noi ne-a luminat.
Amu noi avem carte
Scumpl-i gi cu dreptate;
Cine vrea s-o ceteasca
E pe limba moldoveneasca*"

Versurile acestea apArurA la 1924 In Plugarul Rom organul de propaganda al

Republicii Autonome, Socialiste Sovietice Moldovenegti. Ele erau menite sa fad sa
tresalte de bucurie inima moldovenilor transnistrieni, In urma amAgirilor gi
figaduielilor degarte ale oficialitAtii sovietice, dar cartea adevarat moldoveneasca a
patruns In Transnistria numai deodata cu dorobantul dezrobitor. Ea este pe
adevArata limbs moldoveneasca pe care fratii moldoveni de acolo o citesc cu
pricepere gi Insufletire.

Folclorul moldovenesc de dincolo de Nistru, In pulsatia sa viguroasA a servit

gi tineretului transnistrian ca izvor de inspiratie pentru modestele sale IncercAri de
creatie poeticA. Drept dovadA poate servi faptul ca baladele si cintecele populare au
fost adunate de carturarii localnici gi publicate In editii oficiale. 0 publicatie de
acest fel este brogura intitulatA: Cfntici moldoveneFti (norodnici) culest di P.
Chior, editura di Stat a Moldovie, Balta 1927 ". RegretAm ca brogura aceasta de
cintece populare transnistriene nu ne-a stat la Indemina. La 1924, revista Moldova
Literal*" grupa In jurul ei un frumos mAnunchi de cArturari transnistrieni, din care
retinem numele lui Nicolai Smochind, refugiat in tail, a lui Toader Malai, Nicolai
7'urcan, Simion Dumitralcu, Petre Chioru, Mihai Andreescu . a. Cuxlnd numArul
colaboratorilor Moldovei Literare se completa cu elemente tinere, care I i primeau
educatia la Institutul Moldovenesc de pe lingl universitatea din Odesa. Din grupul
tinerilor scriitori transnistrini, din Republica Moldoveneasca fAceau parte Mitrea
Marcu, Alexandra Caftanachi, Jacob Doibani, Ion Corcin-Corcinschi, Dumitru
Batencea, Nistor Cabac . a. Tinerii scriitori transnistrieni se emancipara de
influenta sovietica cosmopolita gi se ridicarl cu vremea la Inaltimile senine ale celei
mai curate simtiri si gindiri nationale romanegti. Simtimintele acestea n-au putut fl
Inecate In puhoiul publicatiflor comuniste, pe care propaganda bolgevica II
revarsase asupra romanitatii transnistriene, cum erau: Declamatorul moldovenesc,
Oktober In Moldova, Pajina Literard, Foaia Moldoveneascd, Pajina
Moldoveneascd, pe linga altele amintite mai sus ca Plugarul Rom etc. ". Cercul
literar moldovenesc de la Tiraspol cAzu cuend jertfa vigilentei Gepeuului, iar
membrii cercului arestati si deportati in Siberia sub invinuirea de nationaliFti, de
roman! i reactionari i numai Dumnezeu gtie dacA tinerii martin ai simtirii
romAnegti se mai gasesc astazi Ina In vista. Dar ceea ce n-a putut fl innabugit, este
scrisul lor, care dainuiegte gi Incinta azi mai mult ca oricind sufletele moldovenilor
transnistrieni din rindurile cArora aceste tinere mlAdite se ridicaserA la lumina. La
chemarea lui Caftanachi, fiu de culac moldovean din StroeFtii Transnistriei:.

164

www.dacoromanica.ro
 De la ecuator la poluri
ingustati intervalul
fate planete!
raspunde Nistor Cabac cu glas sonor:
Mai rdsund doind haiduceasca
Cum Jeri prin vat at rdsunat;
Tu din gura lumii to -al beat
Pentru o viscid sfinta plugdreasur.
Loviturile brutale ale amnarului bolevic In cremenea etnicitritii
moldoveneti, a produs scintei, care n-au intIrziat si aprinda In suflele
transnistrienilor focul sacru al solidarititii nationale. AceastA flaccid de lumina i
caldurli a grabit procesul de emancipare a spiritualitatii transnistriene de sub
teroarea doctrinelor cosmopolite i de Indrumare a ei spre Inaltimile senine ale
felului de gindire i simtire romaneasca, unitarit i generoasa. Dupa o epoci de
rAtAcire In haosul comunist, aceste elemente rizlete ale neamului nostru i-au
deschis singure calea spre meat, supunindu -se instinctiv legilor gravitatiei
planetare, In virtutea direia corpurile mai mid tind spre cele mai marl. Bucuria
regAsirii nu putea priori o expresie poeticA mai frumoasA gi cu Inteles politic mai
adlnc, decit In Oda lui Nistor Cabac Inchinata Nistrului din care desprindem
urmAtoarele versuri profetice:
Curgi mereu ft spaid-11 rana adincii
Cad tu veynic, Nistre, vet trot.

Ctnd va fl din douli luml o lard

lar tu un du de vajnice-nfrdyiri.

ANEXA I

JOURNAL OBER DIE REISE ZU LANDE VON CHERSON NACH WIEN,

DURCH NEU-RUSSLAND, BESARABIEN UND DIE MOLDAU
28 Okt. 1782.
Mittags um 12 Uhr bin ich mit dem Buchhalter der Willehofischen Handlung,
H. Olivieri, mit meinem Schiffschreiber Lauter, dann mit meinem Bedienten von
Cherson mittelst 2 Kibitken (dies sind hier Landes gewohnliche FuhrwAgen oder
Landkutschen, wovon die Eigenthtimer Iswolscheken genannt werden; diese
Wagen sind Koch wie die Hungarischen Talicken, aber ktirzer and schmAler, so dass
nur 2 Personen gegeneinander sitzen kOnnen) abgegangen, and flit jede Kibitka
von Cherson bis Oviopel durch 240 Werste 12 Rubeln accordiret.
Um 1 Uhr haben wir ausser Cherson in einem Thal, wo etliche neue Hauser
mit Lustgarten angelegt sind angehalten, um die Pferde zu trAnken, weil man von
dannen durch eine lange Strecke zu keinem Wasser kommt.

165

www.dacoromanica.ro
 Um 2 Uhr von dannen abgegangen, und um halb 4 Uhr zu einer Ht lite an
einen Hugel gekommen, wo die aus Pohlen kommende Wagen durch 3 Tage
Contumaz halten mtissen, und nachdem wir ohngefahr 6 Stunden Aber eine
untibersehbare und durchaus ud liegende Ebene hingefahren, sind wir Nachts um 9
Uhr in einem Thale nahe am Ingulfluss bey etlichen HAusern angekommen, wo wir
ilbemachteten.
Den 29. Morgens um 6 Uhr aufgebrochen, und wieder wie Tages zuvor fiber
hohe ebene Haiden passiret, die hin und wieder mit hohen aufgeworfenen
Erdhtigeln versehen sind. Um 8 Uhr kamen wir in ein tiefes breites Thall, wo nahe
am Ingulfluss 4 neue Hauser stehen. Durch dieses ohngefahr halb Mei le breites
Thall, welches durch den ohngefahr 12 Klafter breiten Iugulfluss durchstrOmt wird,
sind wir bis 9 Uhr hingefahren, da wir an einen grossen See, den dieser Fluss
formiret das neue Dorf Pollotzka antrafen, nicht weft von dannen leget das in
Cherson stehende Serbenskische Regiment ein anderes neues Dorf an. Von diesem
Dorf fuhren wir wieder auf die bertihrte hohe Ebene, wo sich um 3/410 Uhr bey
einem Hitgel der Weeg Itheilte, so dass der rechte gerade auslaufende nach Elisbet,
der andere hingegen, limks in einem Thall gehende nach Oviopel fithret, nachdem
wir noch ein Stuck in diesem ebenen Thall hingefahren, haben wir den Ingul-Fluss,
wo er kaum 2 Klafter breit, mithim am schmalesten ist, auf einer ganz schlechten
Briicke passirt, und um 11 Uhr in den nAmlichen Thall bey einem gewesten
Zaporosen Haubtmann zu Mitag geftittert. Nachmittag um 2 Uhr sind wir von
dannen ab Aber hohe Ebene und Abends urn 5 Uhr in einem tiefen Thall durch den
Bach Gramaklea gefahren, an welchen welter oben abermahl ein Zaporosen
Haubtmann wohnet, welcher dermahlen das Dorf Katsik von seinen Nahmen
anleget, in welchen wir iibemachtet haben; dieser Zaporosen Haubtmann, welcher
den Rang eines Capitains in der russischen Armee beybehalten, soli bis 3.000
Ochsen und Pferde haben.
Den 30 frith urn 3 Uhr sind wir von Gramaklea abgefahren, und nachdem wir
wieder eine hohe Ebene passiret, sind wir um 6 Uhr in ein steinigtes Thall
gekommen, wodurch der Bach Ielonatz flasset, und wo dermahlen nur eine eintzig
Pohlnische Familie in einer Erdhtitte wohnet. Von Ielonatz angefangen 1st das
Land nicht mehr so eben, sondern mit mehreren Thitlern durchschnitten, within ein
Hugel nach dem andem, um 12 Uhr passirten wir abermahl in einen sehr steinigten
Thall den Mortwa Woda Bach, wo eine Muhle angelegt wird, und ein ziemlich
grosses Haus steht. Urn 1 Uhr sind wir in das ebenfahls in einem Thal an einem
Bach Dorf Kersinska gekommen, welches der Major Peter Michallowitsch theils
mit ausgedienten Soldaten, theils mit pohlnischen Bauern anleget. Um 3 Uhr von
dannen wieder abgefahren, und nachdeme wir meist durch hohe Ebenen passiret,
sind wir Abends urn 7 Uhr bey dem blos von ausgedienten Soldaten an den
Bogfluss neu angelegten Dorf Constantinowska angekommen, und haben alda in
einem Hause libemachtet, wo 4 alte unverheurathe Soldaten die Haus Familie
ausmachten, die zu ihrer Bersorgung, und Ansiedlung ab Aerario 1 Haus, den
niitigen Grund, 2 Ochsen, 1 Pferd und 1 Kuh erhalten haben. In den Bogfluss ist
alda eine Verzitunung zum Fischfang, wortiber das Wasser mit einem starcken
Sausen hinfallt.

166
www.dacoromanica.ro
 Den 3i. frith urn 6 Uhr von Constantinowska wieder ab, und fiber
verschiedene mit steinen vermengte Htigel 'angst dem Bogfluss hingefahren, um
1/2 9 Uhr sind wir abermahl in einen tiefen steinigten Thall fiber den Bach Karabin
gefahren, und um 10 Uhr in den ebenfahls von gedienten Soldaten und pohlnischen
Bauem neu Angelegten dem H. Genera len Grafen Tekelj gehorigen Dorf Michea
angekommen. Dieser Orth ist wegen zewy Stticken besonders merckwiirdig, erstens
wegen einem betrachtlichen Fischfang der im April und October vorgenohmen
wird und wovon die Fische in grosser Menge nach Pohlen verftihret werden, und
wovon sich die TUrcken und Russen, weil der Fluss die Grantze scheidet, den
Nutzen theilen. Zweytens wegen einer betrachtlichen Mill& an dem Bogfluss,
wozu fie felsichte Bettung des Stroms einen. naturlichen MUhlgang verschaffet,
welcher durch einen ohngefahr 2 Klafter hohen Fall 7 Rader treibet, wovon 4 Mehl
mahlen, 2 Brein stampfen, und 1 Tuch walket, oder stampfet, diese Milhle hat
bereits zur Zeit der Zaporosen, aber nur mit 1 Gang existiret. Ober diesem Dorf ist
auch eine seichte Passage durch den Bog, wo bey kleinem Wasser durchgefaren
werden kann, wegen dieser und den viellen Klippen, und Steinen, ist dieser Fluss
unschiffbahr, indeme fast beyde Ufer desselben blosse Steinwande sind, ober
welchen sich die fructbahresten Ebenen befinden. Nachdeme wir in Michea 2
Stunden gefUttert, and zu Mitag gegessen haben, sind wir um 12 Uhr in Oviopel
einen ebenfahls seit 4 Jahren ganz neu angelegten und schon ziemlich gross
gewordenen russischen Orth angekommen, wo die beyden zusammenfltissenden
Striime Bog und Sinjuca ein dreyfache Grantze ausmachen, indeme sie die TUrkey,
Pohlen und Russland von einander scheiden. Hier in Oviopel hatte ich den H.
Major Bulevitsch-Constantinovich, einen gebohrnen Semliner, der alhier die Post-
Einrichtung und Expeditionen fiber sich hatte, ein aus Semlin mit gebrachtes
Schreiben fibergeben, and durch denselben die in der Turkey zur Russischen Post-
Expedition bestimten Pferde, samt einen russischen Janitscharen bis back Jassi
erhalten. Ausser denen oben berUhrten 3 Granzen machte vorhin, ehe als die
Russen das Land der Zaporosen ocupirten, ein Graben, der zwerch von dem
SInjuca-Fluss ins Land gezogen ist, such die Grantz zwischen dem Lande der
Zaporosen (welches jetzt neu-Russland genennet wird) und zwischen neu-Servien
aus ohngefahr 600 Schritt von Oviopel lieget fiber berfihrten Graben in neu-Servien
eine alte Erd-Schantze Oreli genannt, die beylaufig ein regulaires FUnf-Eck seyn
kann, und worin ein alter Obristlieutenant Comandant ist, und eine Besatzung von
Infanterie hat. Der Bogfluss ist alhier ohngefahr 30 und der Sinjuca-Fluss 25 Klafter
breit, beyde rinnen sehr matt, und sind itherflUssig tief zur Schiffahrt, weil aber eine
Meile von hier die Bettung des Bogs sehr steinigt ist, und schwere Cataracten
verursachet, so existiret bier keine Schiffahrt. Auf der Landspitze zwischen den
beyden Fltissen lieget fiber Oviopolis in der Pohlnischen Ukraine das ebenfahls seit
4 Jahren neu angelegte schon zimlich betrachlliche den First Lubomirsky gehorige
Dorf Bogopolje, und von diesem gegenfiber den Boglieget in Besarabien das schon
alte tUrckische Dorfchen Olt. Von Bogopolje sind 2 Seile, eines fiber den Bog nach
Olt, und eines fiber die Sinjuca nach Oviopolis gespannt, an welchen auf 3 grossen
Oranitzen gebaute Glieder, statt Oberfuhrs-Platen dienen, fiber die erstere gehet
eine ohnunterbrochene. Passage mit Mehl, FrUchten und Schmalz aus Pohlen nach

167

www.dacoromanica.ro
Ozakow. 'Ober die letztere hingegen gehen ausser obigen Producten auch noch
Brandwein, und Schiffbauholz nach Cherson, von beyden Ortern gehet ieder Salz
zurUck. Von Cherson bis Oviopolis ist kein Baum, and nur bey denen wenigen neu
angelegten DOrfern etwas bebautes Land zu sehen, das tibrige sind lauter obschon
fruchtbahre, dermahlen aber noch unbenutzte Haiden, auf welchen vorhin die
Zaporosen, welche meist von der Viehzucht lebten, ihr Vieh weideten, und worauf
dermahlen das schonste Gras verdorret. Von Cherson bis an den Ingulfluss weiter
hingegen, ist das Land voller Httgel, die dutch sehr tiefe, steinigte, mit Bitchen
durchstrOmte Th8 ller von einander geschieden werden, in welchen noch einige
Zaporosen wohnen, und wo dermahlen DSrfer angeleget werden sollen. Langst
dem Bog sollen. bereits von verschiedenen gedienten Officieren, unter welche
dieses Land meist vertheilet wird, bis 20 DOrfer angelegt seyn, in welchen
dermahlen theils weben denen in der Crim vorgehenden Troublen, theils wegen
denen nach Besarabien emigrirten Zaporosen 4 Regiment Infanterie, und 3
Regiment Husaren cantoniren.
Den 1. November nachmittag um 1/2 3 Uhr sind wir mittels 2 dreypannigen
und 2 zweyspitnnigen ungemein kleinen Postwagen, Rir welche auf eine 50 Werste
oder 10 Stunden lange Post-Station zusammen 3 Rubel, oder 5 bezahlet werden,
von Oft abgefahren, und nachden wir das Dorf Camenimiesto, in welcher Gegend
sich der Bach Godroma in den Bog ergiesset, passiret, sind wir des Nachts um 11
Uhr in der ersten Post-Station Cdsova angekommen.
Den 2. in der Nacht urn 1 Uhr sind wir von dannen wieder abgefahren, um
1/2 7 Uhr haben wir das ttirkische .Dorf Holme (wo gerade, gegentiber dem die
GI-Katz scheidenden Bach Godroma ein weft betrachtlicheres ebenfahLs Holme
genanntes pohlnisches Dorf lieget) passiret, um 1/2 9 Uhr hielten wir in dem Dorf
Parolite ohngefahr halbe Stunde an, wo gegentiber das auch grosse pohlnische Dorf
Nemirosky lieget. Gleich darauf bliebe uns ein anderes pohlnisches Dorf
Andriaschek rechts, und um 10 Uhr kamen wir in der grossen volkreichen Stadt
Balta an, wo fiber dem sehr morastigen Bach Godroma eine Lange schone holzerne
BrUcke nach der ebenfahls pohlnischen zimlich betrachtlichen Stadt Balta gehet,
wo auf der Anhohe ein mit einem Graben umzogenes, und 3 Canonen versehenes
Herrschaftshaus stehet; these Stadt sowohl als alle bishero genannten pohlnische
Dikter gehoren dem Fiirsten Alexander Lubomirsky. Um 1 Uhr sind wir von der
Postastation Balta wieder ab und fiber meist hohe kahle Berge bis 6 Uhr nach der
3. Post-Station Stauvro die ganz einschichtig lieget gefahren. Um 9 Uhr in der
Nacht sind wir von dannen wieder abgefahren, und des Nachmitags um 3 Uhr in
den letzen zimlich betrachtlichen ttirkischen Orth Dombosar (Dubosar)
angekommen, wo wir wegen der Passage Wier den Dniester den Anbruch des Tages
erwarten mussten. Die Gegend von Oviopel hieher ist meist sandig and kahl ohne
Holz, nur hinter Balta passiret man ein kurzes mit eichenen Gestrauc,hen
bewachsenes Gebirg.
Den 3. frith um 1/2 8 Uhr sind wir auf einem fiber 3 Oranitzen gebauten Glied
den sanft rinnenden ohngefahr 50 Klafter breiten, und 2 bis 3 Klafter tiefen
Dniesterfluss passiret, welcher von Akermann tiber Bender bis an die pohlnische
Grantze nach Raskov so wohl gegen als abwarts schiffbahr seyn solle; dieser Fluss

168

www.dacoromanica.ro
scheidet die Grantz zwischen der Moldau und Besarabien. Um halb 9 Uhr sind wir
in dem nahe an Dniester gelegenen Dorf Crevelin angekommen, wo wir die ersten
wallachischen Post-Pferde erhalten. Um 12 Uhr haben wir in den neu angelegten
wallachischen Dorf Budieste angehalten. Urn 3 Uhr Nachmitag sind wir in der an
den beyden Anhithen eines breiten Tha11e liegenden zimlich grossen Handelsstadt
Kisinov angekommen, wo durch das Thal der Bach Puck rrinnet, der alda
verschiedene Moraste verursachet, fiber welche 2 dichte Brticken zur
Communikation der Stadt liegen. Abends urn 7 Uhr sind wir von Cisinov
abgegangen, und wegen schlechten Pferden erst den 4. frith um 9 Uhr in der
Postation Boridko (auch Calaras) angekommen, wo ebenfahls der viele Moraste
verursachende Puekbach vorbey rinnet, Zwischen Budieste und Boriako kreutzet
sich die Strasse, rind auf diesem Kreutzweege habe 15 grosse mit 4 Ochsen
bespannte leere Wagen gefunden, welche von Galatz leere zurUckkommen, als
wohin sie von Kolla, 4 Stunden von dannen, landesfiftstliche Frucht pr. Robot
gefithret, und 5 Wochen auf der Reise zugebracht haben, indeme sie zur Hinreise
2, in Galatz zur Abladung 2 und zur Rfickreise 1 Woche brauchten. Um 11 Uhr sind
wir von Boriaco abgefahren, und nachdem wir einen sehr hohen meist mit
Buchenholz bewachsenen Berg passiret, sind wir Abends urn 1/2 6 Uhr in der
einschichtigen Poststation Rasina angelanget, wo in der Entfernung von 1/4 Stunde
ein Dorf auf dem Berge lieget.
Den 5. Morgens 1/2 7 Uhr sind wir von Rasina abgegangen, und nachdeme
wir 2 hohe kahle Berge passiret, sind wir urn 9 Uhr auf einem Ober 3 Oranitzen
gebauten Oiled den ohngefahr 20 bis 25 Klafter breiten und ziemlich tiefen Pruth-
Fluss passiret, welcher in seiner mittelmassigen Hiihe, die er zu haben schiene, ganz
sanfft rinnt, und hohe bruchgestOttige Ufer, grosse Krilmmungen, dann vielle
Stocke in seiner Bettung hat, welches vermuthen liisst, dass er bey
Oberschwemmung sehr reissend seyn muss. Nachdeme wir nosh fiber einen
kleineren Fluss auf einer geschlagnen Britcke, und fiber 2 hohe kahle Berge
passiret, sind wir um 11 Uhr in Iassi angekommen.
Von Oviopel oder Olt nach Crisova sind 10 Turckische Stunden
weiters B alta 99 10 99 29

Stavro 19 10
Dombosar f 10 f f
Kisinov 19 6 99 Sf

Kalaras 8 19 19

Rasina f 8 f
Iassi 4 fI 11

Summa 66 Tiirclasche Stunden.

Diese tiirciciscge Stunden, welche ohngefahr 2/3 einer teutschen Meile ausmachen,
werden von denen Russen zu 5 Werste pr. Stund gerechnet, so dass die jenseits
stehenden 66 Stunden, im ersten Fall 44 und in 2. 48 1/2 teutsche Meilen betragen.
Iassi ist die Haubt- rind Residenz-Stadt des Hospodaren oder FEIrsten vom
der Moldau; sie ist sehr gross, lieget auf einer angenehmen Anhohe, hat vielle
solide und auch prachtige KlOster und Kirchen, eine Menge von guten Materiale

169

www.dacoromanica.ro
erbauten Hauser, und vielle scheme Pallaste, worinnen die Hofbeamten und
Bojaren wohnen. Es sind auch hier vielle deutsche Handwerksleute, und Ktinst ler,
die eine Evangelische und eine Cathcilische Kirche haben; die Einwohner treiben
sehr grossen Handel mit alien Gattungen in- und auslandischen Producten, vielle
von den hiesigen Kaufleuten besuchen die Marckte zu Debrezin, und Gratz, von
wannen sie eine Menge dortlandiger Producte durch Siebenbtirgen ins Land
schaffen. Hier sind auch alljahrlich 2 grosse Vieh-Marckte, wo die Siebenbtirger
eine grosse Anzahl Ochsen hollen.
Den 8. frith um 1 /211 Uhr nachdeme wir von dem Aga des Orths einen Pass
fiber die Grenze gehen zu kOnnen empfangen, sind wir von Iassi ab, und fiber 2
hohe kahle Berge gefahren, von 1/2 3 bis 1/2 4 Uhr bey einem neuen an dem Damm
eines grossen Deiches in einem tiefen breiten Thall geleegenen Wirtshaus
angehalten, und Abends um 1/2 7 Uhr nachdeme wir eben wieder fiber hohe kahle
Gegenden passiret, bey einem einschichtigen Wirtshaus, Danin genannt,
angehalten.
Den 9. frith um 1/2 7 Uhr von dannen abgegangen, und urn 8 Uhr, den
kleinen ohngefahr 2 Klafter breiten Fluss Milet fiber eine holzeme Bruchen
passiret und nicht weft davon bey dem einschichtigen Wirtshaus de Lana ohngefahr
1 Stunde lang angehalten. Urn 12 Uhr bey dem in einem breiten hin und wieder mit
Baumen bewachsenen Thall gelegenen Preusen-Wirtshaus Mitag geftittert. Dieses
Wirtshaus hat diesen Namen von dem vorhin alda gestandenen Preusen-Comando,
vetches in der Moldau Pferde gekaufet rind alhier versamlet hat. Nicht weft von
hier bleibet fiber einem Bach lincks das Dorf Drakschano. Abends vor 5 Uhr
musten wir wegen tibler Witterung un einem einschichtigen Wirtshaus
Ubemachten, welshes ebenfahls in einen Thall bey einem sehr morastigen Bach
lieget.
Den 10. frith ab, und gleich darauf fiber einen sehr gefahrlichen Damm eines
Deiches an welchen eine Mak 1st, gefahren, und wahrend einem anhaltenden
Regen urn 12 Uhr in der grosen, und wegen viellen Handel betrachtlichen Stadt
Botuschan angekommen, wo wir wegen schlechter Witterung, und wegen der
Besorgniss nicht fiber den Sireth passiren zu konnen, Ubemachten musten. Von
Iassi bis hieher sind wir mittelst 2 dre spannigen Wagen gekommen, die wir von
Iassi bis Suczavaa an unsere Grantze jeden Mr 8 Piaster bedungen haben.
Nachdeme wir aber alhier erfahren, dass wir in Suczava keine Contumace machen
darfen, und sick alhier ein Jud mit 2 vierspannigen Wagen befunden, so haben wir
unsere Wallachische Wagen zuriickgeschickt, und diesen Juden bis Czernevich fUr
2 Ducaten bedungen.
Den 11. Morgens 7 Uhr sind wir bey einem noch trUben Wetter von
Botuschan abgegangen, haben bald darauf in zwey verschiedenen Thalern einen
Deich-Damm (unter welchen Mtihlen waren) und endlichen einen ganz sanfft
aufgehenden bergichten Wald, rind hinter diesen ein rechts bleibendes Dorf
passiret. Um 12 Uhr sind wir fiber den sehr hoch angeloffenen, und sehr reissenden
ungefahr 15 Klafter breiten Sireth- Fluss, auf einem fiber 3 Oranitzen gebanten
Glied passiret, und habe far einen Wagen mit 4 Pferden 30 kr. Uberfuhr Lohn
bezahlt. Und nachdeme wir noch durch 2 auf Bergen in waldichten Gegenden

170

www.dacoromanica.ro
gelegen DOrfer Salzie, und Polopen passiret, sind wir ohngefahr 1/2 4 Uhr bey der
Moldauisch und Kaiserl. Chintz angekommen, wo wir den Moldauischen Mautner
einen aus Iassi von dem dortigen Aga mithabenden Pass nebst einer Mauth von 14
Para iibergeben musten. Endlichen sind wir auf 3 geschlangenen Joch-Biiicken
tiber den Suczava-Fluss gefahren, und um 1/2 5 Uhr in der hoch auf einen Berg
gelegenen grossen Stadt Suczava angekommen.
Von Iassi bis La Danir werden gerechnet 6 Stunden,
von La Dank bis ans Preusen-Wirtshaus 6
von Preusen-Wirtshauss bis Botuschan 4 f1

Mithin von Iassi nach Botuschan 16 93

Von Botuschan nach Suczava 6 If

Folglich von Iassi nach Suczava 22 91

Das sind beylaufig 15 ieutsche Meilen.

Die Wege von Iassi waren bey der mahligen abler Witterung und hohen
Wassem sehr schlecht, wesshalben wir auch den sonst ktirtrem nach Suczava
ftihrenden Weg Ober die eberfuhr bey Thischutz nicht passiren konten.
Von Suczava giengen wir bey der tIblesten Witterrung, und schlechten Wegen
Ober Czernevich, Lemberg, Cracau, Olmtitz in 30 Tagen nach Wienn.
Wienn, den 8. Martii 1783.
Lauterer Hauptmann

171
www.dacoromanica.ro
 I 1
11 I
1 1114 i 111 1
1 li i i gi po 1
ii
oi
3
tl i ;
i IL! li 111 .(pi
4 ill iii I
I
mi 11 iiii NI 41011. .
iliiihil !ill ritiriet
/I li i
1 111
of I Cr
1 I
i i
5 iii
li
11111 fq
f li iiiil fh
I
Iii'
fl lie I-
j
II
I

www.dacoromanica.ro
in fl
AJ
ill
13i
I ifildilLsillietill' '-
lip
I --gill] , iiiill th
ii .1 ii
IA
iiiiijilliiiiii'lliliidi
lain tiiii-eilt
01131443 'i
ii iiirisiblko
11114110h MI it!
i lrill I.g
14 w
A o
1 i !Ili .
Ili 11 i ii. 11
0,4
ji
hi 41 Iii
-I ifil In iii
11
8.

1
1 i u 11
hi
I - a a *
gli g I I
a
III ID hil 4.
III IP
172
 ELI

Pr IN tri 1 PIP Di
I N I g EIN
, o o . 5
1
I
iL i 11,
F 11
it 11 l l 11.
ift P
4 rirr1 1
FI) li
g tjf II 1
II 1 . 1r
ini Fi zfl,
ii r
Fii
UMlr
4
' r.. pii i' 1 rt I
ir Ji
S

i .
locsis6g

x,
{I
trig II I Ititifiliglif
II mg
ec Morse

giiir
awl a rewhan

11141111Eglif ill 11
Egli
!Flip itV" 111.4 Mal
Nfirak Its Maw=
Wilds and Sikaple

Liras
it tIff I
lir.
Itleirflth144/
f ti p!-41 1
F gl"PI'Vl 0 1
aralraklislirakamsehseind

I Ji PiF
II /Ili114'1 IR'i

www.dacoromanica.ro
MP ill Fri " ir.
Win 1
110 .Li i
it
ill si i
sitl 111.1 it.
r
hi it 3.

Pi III iTilif II
if. itis tlidr.al. r
Ari I
vix
q i
Eli fli) ill
1
rirrn ilil ii
0111 I PM iflil
wiar F.141 ; lit 1
eijr: Mil
PrrilM 0;114i fhb
rifiE k
lig: 111141
=
11;11
IP frit f I Wet ail
Oil 1 fp
I 1 I; Frit ,1i
fp I I
igri WI
 1LI

r.

II V P Pi it I' 11 0 if ill
2 1 V 1 0 V 1 i I Ell
ts ,D .., IS IS e .4. .4 rs
1
MI II ns 1 it r
F
n n In
UV ; li i ; ; I I I
1
R priu 0
ito rti IT I
01= "149Er

gli fir
I reit
" hr
yoNing au -Papp

r Ili lif .E
a5, Er
g rift Pt 1 .
"Ir u

Lip; 01 jr 11
i I
P
rEsil
fit
* Ft
ig
Lp 0 I
11-4 il 01 [1 igif
110
fit it IF
30
ti ti ripogrril ita v
g it itli 1.4
r dillifplith i
1
1 ii gielififfill Kt
ki
if qi ' 1 .1ri kirk

www.dacoromanica.ro
01 n I 1 0it 1. I w
PI lift I 1 1 1
or
i VII ril I P
Ill g i
i ItEr k x

Niffilif CR rig .11 rill RI 0 r

P isr
ti.
Hoff friiit R.: Di
g iii
r ;r I,f.
y
ii
wrs t poir or p$
-ft .
1'V 1 I a La
r.i P. ti 1 Ph Ill
y Will D.NNFfippti
gli 1
9147111111419
lia! firijityi ifrip
FIr 1
Iffirig r
k
inialtir 11411 i-
i*IN 1
p f 111* 0 liwer
E
Miltl
I i i
I I, li i 1 rivet g 1-
I'l I
li
Fr itI i
 NOTE

1. Ion I. Nistor, Romani' Transnistrien4 Cemauti, 1925, p. 82 urm.

2. M V. Serghievski, stud!! moldovenesti (ruseste), In editura elnstitutu/ui de Limb' si
Cugetara) de pe IMO Academia de Stiinte din Moscova, Moscova-Leningrad, 1936.
3. Ion L Nistor, Vechimea asezdrilor ran:acid dincolo de Nistru, In Anal. Acad. Rom.*, Ist.
Ser. III, Tom. XII, p. 203 unn.
4. Dim. Dan, Protopopul Mihail Strelbitchi, Cemluti, 1912, p.13 urm.
5. Ion I. Nistor, Ucraina in oglinda cronidlor moldovenest4 In Anal. Acad. Rom.... Ser. III.
Tom. XXIV, 101 urm.; N.P. Smochini, Republica Moldoveneascd a Sovietelor, p.12.
6. Alex. Rigelman, Lempisnoe povestovanie o Maloi Rossi! 1785-1786, Moscova, 1847.
7. Ion L Nistor, Corespondente Diplomatice ga Rapoarte consular, In col. Harmuzaki, voL
XIX, I. Nr. V, p. 6; cfr. ibid Nr. XXX, p. 30 si Nr. XC, p. 103.
8. Journal fiber die Reise zu Lande von Cherson nach Wien, durch Neu-Russlant4 Basarabien
and die Moldau in Wiener Haus-, Hof- and Staatsarchiv, Sig. K.IX.9, reprodus In anexa I.
9. Alexandru I. Rigelman, Letopisnoe povestovanie o Maki Rodi, 1785-1786, Moscova, 1847.
10. Sawicki, col. 1905, 1891, 1912.
11. Ion I. Nistor, Rom fn!! Transnistrieni, p. 52 urm.
12. N. large, Acte fi Fragmentc II, pp. 339 si 341.
13. L Fraliman, Administrajia bisericeascd a Romanilor de pate Nistru, In Rev. Soc. 1st Arh.
biser. Chi$inAu, voL XII, p. 140-210.
14. M. V. Serghievski, o. c p. 77 urm.
15. Statistische and topographische Ubersicht der sidlichen Provinzas des Russischen Retches
(1818) Nachiasse des Erzherzogs Karl, Wiener Haus-, Hof- and StaatsArchiv, Sig. K. IX/16.
16. Hurmuzaki- Iorga, Docum., XVI, Nr. 1765, 1777, 1798 si 2074 pp. 861, 865, 871, 876, 969 si
1119; cfr. I. Stach, Die detsdchen Kolonien in Slidrussland Prischib, 1904; A. Klaus, Unman Kolonien,
1869 (rus)si traducerea germana de L Twos, p. 18.
17. Memoriile Soc. d. Ist. pi Arheologie din Odessa, II, p. 770 rm.; I. Fratiman In Buletinul Soc.
1st. Let. B. P. Hasdem, vol. I, pp. 28-42.
18, M. V. Serghievski, o. c, p. 77 urm.
19. A. G. Lebedintev, Ucraina Hanului (rus) retipAriti In Memoriile Societitii Istorice si de
Antichitate din Odesai, vol. XXXI, p.1 urm.; cfr. L Fratiman, Administrarea bisericeased la Romani'
Transnistrierd, In CButetinul Soc. 1st. Lit. B. It Hasdeu*, vol. L Chisinku, 1921, p. 14 urm.
20. Mem. Soc. 1st. Arch. din Odessa, IX, p. 291 nun.
21. N. Iorga, Studil fI Documente, VI, Nr. 1.069, 1.1557, 1.557, 1.282.
22. Ibid., Nr. 1.258.
23. Hurmuzaki, Docum., SupL IL Vol. III, p. 292 Si 309.
24. Paul de Aleppo, Cfildtoria lua Macarie, ed. Cioran, p. 60 si Arh. 1st. I, 2, p. 111; cfr. Fontes
Hist. Ucr. Russ, XII, Nr. 280 si 284.
25. N. Iorga, Ada si Fragm, I. pp. 228, 238 si 339.
26. De la turcescul fiombazo row. dumbas, pl. dumbasuri, sau tumbuz, tumbuzi, luntrele pe care
se asezau grinzile cu suprastructuril pentru trecerea oamenilor si animalelor sau pentru asezarea morilor
plutitoare; rus. dubassik, pol. dubas. Cfr. Dosoftei, Petrecerea i viara Sfintilor, Iasi. 1863, Sept. 4; L.
$aineanu, Influents oriental' asupra limbii 11 culturil Amines& II, 48 si Ien. Vilchrescu, Istoria prea
puternicei knpiralii otomane, II, 302.
27. N. large, Stud!! Ii Documents, VI, Nr. 1.256, p. 377; N. Iorga, Documente li Cercetari, p. 39.
28. I. Halippa, Lucartle Com. archivelor Guberniale din Basarabia, III, p. 1 urm.; cfr. Ion I.
Nistor, Populatiunea Basarablei In Arhiva pentru $tiinre si Refound Social', I, p. 90 ur,.
29. Ion I. Nistor, Pomenirea lui Dimitn'e Cantemir Volevo4 In Anal. Acad. Rom. 1st* Ser. III.
Tom. II, p. 242.
30. G. L Zavira, Operele lui Dim. Cantemir, vol. V. prefata, p. VI.
31. Mem. Soc. d. 1st ci Antichkiti din Odessa, o. p. 140 urm.; D. Dan, Protopopul Mihail
Strilbitchi, Cemauti, 1912, p. 7 urm..
32. $t. Ciobanu, Culture Romfineascd in Basarabia, pp. 33.160 si 190.
33. P. Mihailovici, Ade de Contriburie Rondneasca, la rdzbolul Crime!! Ii fondarea Odesei, In
Viaia Basarabiel, an. XI, Nr. 5-6 din 1942, p. 419..

175
www.dacoromanica.ro
 34. Mem. Soc. d. 1st. $i Antichititi din Odessa, D. I, p. 217, Nr. 2; cfr. D. Dan, Protopopul Mihail
Strilblichl, In *Candela*, din Cernauti, p.12 urm.
35. T. T. Burada, Cony. Lit., XVII, p. 287.
36. M. V. Sergievski, o. c., p. 68. Ion L Nistor. Maid Norodnic In Audition Literara, Nr. XXVII,
p. 90 urm.
37. Dim. P. Pascu, Colinde ri Cantece de pate Meru, In Cony. Lit., LXXV p. 341.
38. Ibid, p. 70.
39. T. T. Burada, 0 calatorie ha suede moldovenegd din gubernia Cherson, In Cana Lit., XVII,
p. 287 si0 calatorie la Romani' din gubernits Kamenitz-Podolsk In Arhiva, 1906, Nr. 12.
40. Ion I Nistor, Canted Narodnici, L a, p. 92.
41. M. V. Serghievski, o. c., p. 69; Ion I. Nistor, Canted Narodnici, L c., p. 91.
42, T. T. Burada, L c., p. 287.
43. Ibid, p. 70.
44. Dim. P. Pascu, L c., p. 92.
45. I. Ursu, Caile de patrundere s elementului etnic romiinesc Pn Rusk In Viata Basambieiv,
XI, Nr. 5-6, p. 410.
46. Dim. P. Pascu, Cameo Ft Collide de pate Nistru, In Cony. Lit., LXXV, Nr. 5-6, p. 338.
47. Dim P. Pascu, 1. c, p. 313.
48. T. T. Burada, I. c., 285 urm.; Dim. P. Pascu, Cate, di colinde de pate Nistru, In Conv.
Lit.., LXXV, Nr. 5-6, p. 339 $i 343.
49. Ibid, p. 287 urm:
50. Mem. Soc. d. Ist. fi Ant, din Odessa, II, p.140 urm.; I. Fratiman, L G, p. 46 urm.
51. Ion I. Nistor, Romani' Transniddeni, p. 72.
52. T. T. Burada, L c., p. 287.
53. Ibid, p. 288.
54. Z. Arbore, Basarabia, p. 197.
55. Dim. P. Pascu, L c., p.340
56. T. T. Burada L c., p.289.
57. Plugand R0,11, Na. 17 din 28 Septemvrie 1924.
58. N. P. Smochina, Die Rumanen zwischat Dnjestr and Bug, Bucuresti, 1942, plansa V.
59. Ibidem, Bucuresti, 1942, plansele IV, IX, X, XI, XII, $i XIII.
60. Hamlin Ionescu, Poetul prozatorul transnistrion In lumina adevandui literar, In 41 Viata
Baserabiais, X1,5-6, p. 151.

176
www.dacoromanica.ro
 ANEXA II

STATISTISCHE UND TOPOGRAPHISCHE OBERSICHT DER

SODLICHEN PROVINZEN DES RUSSISCHEN RETCHES, (1818)
(AUX DEM NACHLASSE DES ERZHERZOGS KARL)

Das europaische Russ land ist nach Norden, nach Stiden und nach Osten
abgedacht: derjenige Theil, welcher den Gegenstand dieser Bemerkungen seyn
wird, liegt grosstentheils auf der stidlichen Abdachung und begreift:
a) Das linke Dniester-Gebiet,
b) das ganze Bog-Gebiet,
c) das ganze Dnieper-Gebiet,
d) das Gebiet des Donetz, der in den Don Slit,
e) die Ursprtinge des Bugs, des Niemens, der Duna, Wolga and des Dons.
Der politischen Eintheilung nach sind in diesem Erdstriche folgende 18
Gouvernements oder Statthalterschaften enthalten: Grodno; Wolynsk, Podolien,
Cherson, Minsk, Kiow, Ickaterinoslaw, Taurien, Mohilew, Tschernigow, Poltawa,
Smolensk, Kaluga, Orel, Kursk, Charkow, Moskova, Tula.

Beschreibung der Flitsse

Der Dniester entspringt im Samborer Kreise in Gallizien und Milt ins
schwarze Meer. Er kann 1.500 Werste (230 Meilen) weft, bis zu seiner Mtindung
befahren werden, doch ist die Schiffahrt etwas beschwerlich, und daher
unbedeutend. Bey dem niedrigsten Wasserstande hat er an den seichtester Stellen
21/2 Fuss Tiefe, bey mittlern Wasserstande (Ende Marz bis Anfang August) 41/2,8
Fuss, und beim hochstne Wasserstande 25-.30 Fuss.
An den GrInzen von Osterreich ist er ohngeflihr 80 Klafter breit, verliert
aber an Tiefe und hat viel Sandbanke: beym Ausflusse in den Liman ist die
geringste Tiefe 6 Fuss, und fin Liman selbst 7 Fuss. Die Wasserfalle bey Jampol sind
nichts als Verengung des Flussbettes durch Granitfelsen, die aber im Grunde die
Schiffahrt nicht hindern, indem in der Mitte eine gemessene Breite von 7-8 Klafter
111r das Fahrwasser offen bleibt. Die Ufer des Dniester-Stromes sind iibrigens von
vielen kleinen Bach= zerschnitten, diese nicht liberal mit BrUcken versehen oft
ganze Strecken, besonders zwischen Mogilow und Schwanez tiberschwemmt, und
es ist deswegen sowohl die Kommunikazion Langs, als der Zugang zu dem Strome
hin und wieder mulls= und beschwerlich Blos von Juarlik bis Jampol und such auf

177

www.dacoromanica.ro
25 Werste (gegen 31/2 Mei le) oberhalb Mogi low findet man Leinpfade, die sonst an
vielen Stellen noch ganzlich fehlen.
In militairischer Hinsicht kann der Strom mit einem Trouppen-Corps an
mehreren Stellen, z. B. bey Jambol, Rosmin, zwischen Rutzkaja und Kanimke,
besonders leicht and vortheilhaft aber oberhalb Mogi low bis Serebri passirt
werden. Diese Gegend am Dniester-Strom ist meistens flash, das Flussbett mit
einer durchaus parallel fortziehenden, auf den linken Seite des Stromes mehr
verflachten Hohe bordirt, so dass die rechte dominirende ilfer-Illihe, dem Strome
naher, die jenseitige et was entfernter liegt, und deswegen durch diedem Wasser
zugehende, sich vollig verflachende Blischung dem am rechten Lifer aufgestellten
Geschlit einen ofenen freyen Spielraum verschafft.
Die Zufliisse auf der linken Seite des Dniester, so lange er auf russischen
Gebiet fliesst, sind unbedeutende Gewitsser.
Der Bog entspringt in Podolien und fliesst in den Liman des Dniepers. In den
oberen Gegenden ist er nur bey hohen Wasser fahrbar; an dem Orte, wo sich die
Sinjucha in ihn ergiesst, ist er 8 Fuss tief und ansehnlich breit, an seinem untem
Ende ist er auf 150 Werste (23 Meillen) bis zum Ausflusse zu befahren; weiter
hinauf hat er auf einer Lange von 25 Meilen viel gefahrliche Klippen. Bei Nikolajew
nimmt er den Ingul auf, der an den Granzen von Kiew entspringt. Auf Beyden 1st
die Schiffahrt unbetrachtlich.
Der Dniepr entspringt auf dem alanischen Gebirg in Smolensk, un weit der
Quellen der Dana und Wolga, und lauft nach Stiden durch ein fruchtbares und
flaches Land, ist fischreich, hat Wasserfalle und Strudel und fallt nach einem Laufe
von 220 Meilenz wischen Kinbum und Oczakow ins schwarze Meer. Die Breite des
obern Dniepers ist zwischen 50 und 200 Saschenen (340-1370 Wiener Fuss), bey
Kiow 546 Saschenen (3.744 W. Fuss). Er wird bey Smolensk schiffbar, and ist von
da bis zur Mandung des Pripen mit der grossten Sicherheit zu befahren; bey Kiow
bis Krementschuk finden sich viel Sandbanke, die bey hohem-Wasser ihre Gestallt
und Lange verandem; such 1st bey Kiow der Strom sehr reissend. Unterhalb der
Stadt Noworosstisk giebt es 13 berahmte Wasserfalle, welche 70 Werste (10
Meilen) einnehmen; sie entstanden durch einen aus den Karpathen kommenden
Granitstrich, der den Dniester, Bug, Ingul und Dniepr durchstreicht. Sie
erschweren die Schiffahrt, ohne sie zu hindern, and sind bey hohem Wasser ganz
unter Wasser. Durch Sprengung der Felsen hat man das Fahrwasser z erweitem
gesucht. Far grosse Schiffe ister erst 40 Werste unter Cherson fahrbar. Es gehen
jahrlich ungefahr 300 kleine und grosse Fahrzeuge den Dniepr hinab nach Cherson.
Bey Smolenk ft-iert der Dniepr gewOhnlich im November, bey Krementschuk im
Dezember, bey Kiow im Januar zu, und 1st in den untern Gegenden im Februar und
Merz schon wieder trey von Eis.
Bracken giebt es: a) eine htilzerne bey Smolensk, b) desgleichen bey
Krementschuk, c) eine Schiffbracke bey Kiow.
Pristanen d, 1. Anlandungs8rter far die auf dem Flusse gehenden Fahrzeuge,
wo man also deren immer vorrathig finden kann, sind: Smolensk, Orsza, Kopip,
Syklow, Mohilew, Staroi-Bychow, Rogoschew, Rzeczytza, Lajow, Kiew.

178
www.dacoromanica.ro
 Die betrachtlichsten Flttsse, welche in den Dniepr fallen, sind 'von den linken
Seite: a) Die Soscha entspringt in Smolensk, und Mt an der Gran= von Minsk,
Tschernikow und Mohilew in den Dniepr, nachdem sic von der rechten Seite die
Baschja, und von der Linken den Osotz, Besada, und Iput aufgenommen hat. Er ist
vom Marz bis Julius 70 Meilen von ihrer Mlindung zu beschiffen, ungefahr bis zum
Einfluss des Osotz.
Pristanen sind: Czerikow, Czeczeresk, Nowoja, Belitza. b) Die Desna
entsteht in Smolensk, nimmt von der linken Seite die Bolwa, Saa, den Sjow, Seim,
Oster, von der rechten. den Sudost, Ubeda und Lwow auf, und fallt oberhalb Kiow
in den Dniepr. Sie ist vom Einfluss der Bolwa an, also 120 Meilen lang, schiffbar,
und wird mit 30 Fahrzeugen befahren, die jahrlich auf und abgehen. Die
einfallenden FlUsse sind meistens nur bey hohem Wasser zu befahren. Im Frithjahr
tritt sie starck aus. Ihre Ufer sind bewaldet und fruchtbar.
Pristanen sind: Bransk, Trtibczewick, Nowgorod, Servierskol, Korop,
Losnitza, Tscherinkow.
c) Die Lala, der Psiol, Worskla and Orel ober and unterhalb Krementschuk
sind nicht zu befahren. Der Psiol ist voller Mithlendamme; das rechte Ufer des Orel
ist dominirend.
Auf der rechten Seite: d) Die Beresina. Entspringt in Minsk, und nimt den
Sergutsch und Swislotsch auf. Ist von Borischow aus fahrbahr, also 100 Meilen;
jahrlich fahren etwa 20 Salzbarken aufwarts. Der Swislotsch kann zu Anfang des
Sommers bis nach Minsk befahren werden.
Pristanen: Borischow, Bobruysk.
e) Der Pripez (ftihrt diesen Namen erst beim Einflusse des Styr) nimt die
Iasolda, Pina, den Styr, Goryn, die alle schiffbar sind, fewer links den Probryk, Lan,
Ptiez, rechts den Tuna, Stochad, Steiga, Ubort und Slobosna auf. Barken von
8.000-10.000 Dud. Sa lz gehen mehr als 70 Meilen weit hinauf bis Pinsk.
Prinstanen: Ianow a. d. Pina, Pinsk, Davidgrodeck am Goryn, Throw, Mogyr,
Labica.
Der Oginskische Kanal (46 Werste lang, mit 4 Zugbriicken, 10 Schleussen
und 1 Wasserbehalter)in Minsk vereinigt die Flitsse Schara and Iasolda, wovon der
erstere in den Niemen, der Letztere in den Pripez, und folglich in den Dniepr fallt,
eroffnet dadurch die Schiff fahrt von der Ostsee ins schwarze Meer.
IV. Der Donetz entspringt in Kursk oberhalb Belgorod, und fall bey dem
Kosaken Stlidtchen Rasdora in den Don. Seine Ufer sind starck beholzt, am
rechten streicht ein BergrUcken hin. Hat ungesunde Wasser, ist der vielen Mtihlen
wegen nicht schiffbar.
V. Die Ursprlinge der Dana, des Niemen, Don und der Wolga.
A) Die Dana entspringt auf dem alaunischen Gebirge, lauft nach Nordwest
meist durch flaches Land, tritt oft aus, ist vom Eintritt den Tampa an schiffbar und
fallt nach einem Laufe von 145 Meilen bey Dtinamtinde in den rigischen
Meerbusen.
Pristanen: Welisch, Witobsk, Polozk, Stockmannshof, Riga. Die Schiffahrt
wird mit 300 Schiffen betrieben, die sollten wieder zurtick gehen, und folglich
jahrlich auf diesem Flusse oder in seinem Gebien erbaut werden. In die Dtina
fallen: a) Die Obscha mit den Pristan Beloj; b) Die Kasplia, die schon bey

179

www.dacoromanica.ro
Poretsclije flache Barcken tragt c) Die Lutschossa mit dem Pristan Babinowitschi;
d) Die Ulla mit den Pristan Tschaschnick und Ulba.
B) Des Niemen entspringt im Gouv. Minsk, ist sehr tief, hat in den Mitte
seines Laufs Strudel und Hoher hinauf viel Sandbanke, welche die Schiffahrt
erschweren und alit in die Ostsee.
Pristanen: Turburg, Kowno, Grodno, Mostri, Sto lbiz.
C) Der Don entspringt im Gouv. Tula und Milt nach einem Lauft von 150
Meilen in das Assowsche Meer, ist 50-200 Klafter breit und das Fahrwasser vom
Einfluss des Woronesch (am linken Ufer), 1-2 Klafter fief; er stromt durch
fruchtbares, wohlbevolckertes Land, und hat Oberlin einen sanften Lauf.
D) Die Wolga entspringt auf dem alaunischen Gebirge in Gouv. Twer aus
dem See Wolgo, fliesst erst nordlich, dann ostlich, und endlich nach Stiden wo sie
sich nach einem Laufe von beinahe 600 Meilen mit 65 Mlindungen bey Astrachan
in das Kaspische Meer ergiesst. Sie hat nach ihrer Vereinigung mit der
Solischarowkaa eine Breite von 20 Klaftem; das rechte Ufer ist Kier dominierend,
bey Rochow Wladimirow hat sie eine Breite von 30 Klafter und wird fir grosse
Fahrzeuge schiffbar. Ihr Fall betragt auf 4 Werste 6 Zoll, so dims also ihr Ursprung
nur 100 Klafter hoher liegen vitirde als die Miindung. Sie tritt im Frtihjahr schnell
und starck fiber. Von ihrem Flussgebiet gehoren hieher: a) Die Wasuga (Wasusa),
die den Gschat aufnimmt. Beyde Fltisse sind schiffbar. Aus dem erstem gehn
jahrlich 120-150, aus dem letztem 600 Barcken in die Wolga. b) Die Oka,
entspringt im Gouv. Orel, fallt nach einem Laufe von 70 Meilen in die Wolga, wird
schon bey Orel schiffbar; ist beim Eintritt in das Gouv. Kaluga 50 Klafter breit, 1
Klafter tief, beym Austritt aus demselben 200 Klafter breit und 21/2 fief. Der Strom
ist reissend und hat viel sandige Untiefen. Von Orel gehn Jahrlich fiber 300 Schiffe
ab, zum Theil bis Petersburg und Moskwa und werden von Pferden leer wieder
heraufgezogen.
In die Oka fliessen: a) Die Upa, die von der Stadt Odrew aus mit kleinen
Barcken befahren wird. (3) Die Rassata entspringt in Orel und fallt in die Schisdra,
ist im Sommer 3-4 Fuss tief, und 10-38 Klafter breit, wird mit Bauholz beflosst. y)
Die Schisdra mit den Pristanen Wastii und Koselsk. 8) Die Moskwa mit den
Pristanen Moskwa und Kolomna. a) Die Schana entspringt in dem Gschatsker
Kreise in Smolensk und Milt in die Ugra, ist im Sommer 2 Klafter tief und 20 breit.

Beschreibung der Gebirge

Das alaunische Gebirge, der wolchonskische Wald oder die Wolgahtihe, im
mittleren Theile des europaischen Russlands, in den Stadthalterschaften Twer,
Smolensk und Pskow, ist nicht eigentlich eine Reihe von Bergen, sondern nur ein
hoher von allen Seiten sanft ansteigender Landrticken, worauf die Wolga, der
Dniepr, der Don, der Lowal und die Dtina entspringen, dessen hochster Punckt
(bey dem Stikltchen Waldai ist kaum 200 Klafter fiber der Flache von Petersburg
erhaben. Ein Zweig desselben krtimt sich in den Gouvemements Kaluga, Orel und
Tula um die Quellen und Zufltisse der Oka.

180
www.dacoromanica.ro
 Die Karpathen. Ein Ast derselben, der in dem Sanoker Kreise in Gallizien,
auf der Granze von Siebenbtirgen sich von dem HauptrUcken absondert, tritt
nordlich von Tarnopol in das Gouv. Wolynsk, wendet sich aber sogleich stidlich
nach Podo lien, schneidet die Gebiete des Bugs und Dnieprs von denen des Bogs
und Dniesters, nAhert sich an den Quellen des Ingul und Inguletz dem rechten Ufer
des Dniepr, streicht langs demselben hin bis in die Mille der Jekaterinoslaw, wo der
Dniepr urn die Letzten Zweige seines Fusses einen Bogen macht, und nun statt
nach Stidost nach Stidwest lauft, und die meisten Fltisse, welche dieser
Gebirgsrilcken von ihm trennt, vor seinem Ausflusse noch aufnimmt.
In der Mlle von Brody sendet dieser Nebenrticken einen zweyten geringern
ab, der anfangs nordwarts langs dem Bug hinlauft, und die ostlichen GewAsser, die
in den Dniepr abfliessen von den westlichen, die in die Weichsel fallen scheidet. In
der Mlle von Kobrin (wo er aber so niedrig ist, dass man dort durch den While.
Kanal den Bug mit der Pins, und folglich mit dem Dniepr in Verbindung gebracht
hat) wendet er sich nordostwarts, lAuft durch die Gouv. Grodno und Minsk; an den
Quellen der Berezina geht er theils westlich, und scheidet den Niemen von der
Dtina, theils Ustlich, wo er die Verbindung zwischen den Karpathen und dem
alaunischen Gebirge macht.

Beschreibung der Strassen

In ganz Russ land giebt es keine gebauten Strassen, die man Chausseen nennt.
Von Riga bis Petersburg, und von da bis Moskwa sind zwar gemachte Strassen,
allein ihr Vorzug von andem besteht blos darin, dass man sie abgegraben, und zum
Theil erhoht, zum Theil mit Kntippeldammen belegt hat. In den stidlichen
Provinzen aber giebt es nicht eixunal solche gemachte Strassen, das einzige Gouv.
Mohilew ausgenommen, wo der graf Czernichew an mehreren Strecken die
Wegehat verbessern lassen. Am allerschlechtesten sind sie in dem ehemahligen
Litthauen. Man kann daher im allgemeinen von den Wegen in Russland sagen, dass
sie im Sommer, wenn der Boden hart, und im Winter wenn er gefroren ist,
unverbesserlich sind, dass aber im Frtihjahr und Herbst kaum fortzukommen ist.
Die innere Kommunikazion geschieht im Sommer mehrertheils zu Wasser (well
Russland seiner flachen Lage wegen eine Menge Wasserstrassen und Kanale
enthalt), im Winter aber mit Schlitten, wo man sehr schnell fortkommt: doch wird
auch viel auf der Axe verfahren, und in den meisten Provinzen 1st das Frachtfahren
ein besonderer Erwerbszweig der Bauern. Uberdem sind die Bauern angewiesen,
dafern es.verlangt wird, auch Post zu fahren, und man findet daher auf den Haupt-
und Poststrassen bey alien Bauern Pferde, die zum Transporte gebraucht werden.
Eine detaillirte Beschreibung der Strassen ist wegen der Diirftigkeit der Quellen
unmtiglich.
Zwey Hauptstrassen fuhren aus dem Osterreichischen Staate von Brody aus
nach Moskwa.: 1. Uber Kremenetz, Dubno, Pinsk, Minsk, Orcza, Smolensk,
Wiazmaa, Gschat, Moskwa. 2. Uber Kremenetz, Zytomir, Kiew, Sjewsk, Opori und
von hier entweder Aber Orel und Tula, oder fiber Bolchow und Kaluga nach
Moskwa. Von Zytomir kann man fiber Owrocz Mozyr, Rogatschew, Mohilew,
Konoys nach Orcza gehn, und also von der zewyten auf die erste Strasse kommen.

181

www.dacoromanica.ro
Eben dasselbe kann man, wenn man von Kiew fiber Tschernikow, Bielicza,
Tscherikow nach Mohilew oder fiber Uszislaw nach Smolensk geht.
Man kann auch fiber Krakau, Opatow, Lublin, Wlodawa, nach Brestlitowsky,
und von da fiber Koprin, Pruszcina, Slonim nach Nieczwiecz gehn, wo man auf die
Strasse von Dubno und zugleich auf die Hauptstrasse von Warschau nach Moskwa
tritt.

Festungen in den Slid lichen Provinzen

In Cherson: Cherson, grosse Festung am Liman des Dniepr, mit hohem
Erdwall, nebst 2 Vorstadten an beyden Seiten der Festung am Ufer. Odessa,
grosse Handelsstadt mit kleiner Festung. Olwiopol, unbedeutende Festung an der
Mtindung der Sinjucha in den Bog, mit 6 Bastions. Hier ist der Bog 63 Ffiden breit.
Die Schweden hatten deselbst eine Schiffbriicke von 32 Pontons geschlagen.
Auf den lit Shen zwischen Olwiopol und Rigey stand 1789 die Armee des Flirsten
Potemkin. Tiraspol, starcke Festung am linken Ufer des Dniester.
Elisabethgrod, am Ingul, der die Stadt von der Festung trennt, hat 6 Bastions,
sobald man aber den Ingul passirt hat, ist man unter den Kanonen.
In Taurien: Sewastopol, Kriegshafen und Festung. Kleinere Festungen:
Tamruck, Kopil, Utschuck, Kinburn, Perckow.
In Poltawa: Poltawa, an der Wars lda, hat mitten in der Stadt eine Festung mit
Erdwall und Graben, Krementschuck, am Dniepr, hat eine alte Festung und
ausserdem ein Fort.
In Jckaterinoslaw: Die Ukrainische und Dnieprsche Link, die gegen die
herumstreifenden Tartarhorden angelegt worden sind, bestehen aus mehreren
Festungen, Forts und Redouten. Die erste geht vom Einfluss des Orel in den
Dniepr bis zum Donetz, die zweyte von der Mtindung des Moskowka bis zur Berda,
die ins Asowsche Meer rat.
In Charkow. Folgende Stadte sind mit Wall und Graben umgeben: Charkow,
Miropol, Lebadin, Altyrka, Bogudochow, Chotmynsk, Solotschew, Tschuguew und
Isium.
(Die Nachrichten fiber Festungen sind grOsstenthrils aus Heyms
Encyclopadie des russischen Reichs).

Regierungsverfassung u. Verwaftung
A. Stande. Diese bestehen aus: 1. Dem Adel, 2. den freyen Bauem, die sich
in 5 Klassen theilen, 3. den Bauern, welches entweder Freybauern oder Leibeigene
sind.
B. Administration. Das Reich wird in 50 Gouvernements und 1 Provinz
eingetheilt, wovon jedes (mit wenig Ausnahme) einen Civil-und einen Militair-
Gouverneur hat, die unter den hflchsten Reichsgerichten stehn. Die
Gouvernements werden in Kreise getheilt, wovon jeder seine eigene
Kreisverwaltung hat. Die 1. Instanz in allen Provinzen ist in den Stadten der
Magistrat, in den Kreisen das Niederlandgericht und fiir den Edelmann das

182
www.dacoromanica.ro
Kreisgericht. Die Staatseinktinfte erhebt die Kreisrentkammer und der
Kameralhof.
Die hOchsten Reichskollegien sind: 1. Der geheime Staatsrath, 2. das
Staatsministerium das aus 8 Ministem besteht, die jeder ihr eigenes Departement
haben, und tinter den geheimen Staatsrath stehn. 3. Der dirigirende Senat als
Oberster Richter in Justizsachen. 4. Der heiligst dirigirende Synod, als das hochste
geistliche Gericht.
C. FInanzverwaltung. Die Einktinfte des Reichs bestehen nach einer blossen
ungefahren Schatzung in 109 Millionen Rubel. Die Quellen der Staatseinktinften
sind: a) Die Domanialgefalle. Jeder Kronbauer zahlt den Obrok, d. i. ftir Kopf
jlihrlich 3 Rubel 2 Kopeken. b) Die Regale. und Staatsmonopole, als: Bergwerks,
Mtinz, Post und Stempeiregal, nebst dem Brandwein und Salzmonopol..c) Steuern.
1. Kopfsteuer, der BUrger zahlt jahrlich 1 Rubel, 22 Kop. und der freye Bauer 1
Rubel 2 Kop. ftir den mlinnlichen Kopf; 2. Vermogenssteuer der Kaufleute; 3.
Rekrutengeld der Kaufleute; 4. Tributgelder von den herumziehenden VOlkem; 5.
Land- und Seez011e; 6. Zool vom Verkaufe alles beweglichen Verm8gens.
Das Reichsschatzmeisteramt besorgt die Erhebung der Einktinfte und nimmt
in den Hauptreichskassen zu Petersburg und Moskwa all einlaufenden Gelder in
Empfang. In den Provinzen ist der Kameralho die hochste Finanzbehorde, unter
ihm stehen die ICreisrentkammern deren Chef der Kreisrentmeister ist.
D. Postwesen. Unter dem Oberpostdirecktorium stehn die Postamte zu
Petersburg, Moskwa, Wilna, Tambow, Kasan und Kleinrussland diesen sind wieder
die Postcomptoirs in den Provinzen and Kreisen untergeordnet.

Cu ltur des Bodens

A. Der Ackerbau wird in vielen Provinzen sehr stark betrieben. Die
angebautesten und kornreichsten sind: Podo lien, Volhynien, Kiew Charkow
(slobodische Ukraine), Kursk, Orel; Pultawa und Taurier blos streckenweise.
Mangel leiden Moskwa und Kaluga.
Am hliufigstem wird Roggen gebaut. Der Weizen wachst mehr in den
mittlem und Stidlichen Statthalterschaften. In Jekaterinoslaw giebt 1. Korner
bringt. Gerste ist da zu Hause, wo der Weizen gebaut wird Hafer ist allgemein und
wird selbst von Menschen konsumirt. Die Ubrigen Getreydesorten wachsen blos ffir
den innern Bedarf und wird davon nichts ausgefUhrt.
Im Jahre 1801 gab es im ganzen Reich einen Oberfluss von 25.873.000
Tschetwert (81.817.000) Wiener Metzen) an Komern zur Ausfuhr, in Jahre 1802
betrug der Uberschuss 55.464.063 Tsch. (175.636.200 M.) SommerkOmer und
54.921.142 Tsch. (173.917.000 M.) Winterkomer.
B. Weinbau. Wein gibt es: 1. in Taurien um Feodosia und Asinei wachst ein
Wein der sich dem Champagner nahert; 2. in Jekaterinoslaw unbetrachtlich; 3. bey
Kiew, blos in den Garten.
C. Waidkultur. Reichthum an Waldem haben: Smolensk, Mohilew, Minsk,
Tschernikow, Tula, Orel und Kaluga, die grosstentheils auch Schiffbauholz liefern.
Mangel leiden: Kiew, Charkow, Kursk, Jekaterinoslaw und Taurien. Die
gemeinsten Gattungen der Blume sind Birken, Eichen, Weiden, Buchen, Uhnen

183
www.dacoromanica.ro
Ahorn und Pappeln. Im Jahre 1793 verschiffte Russ land far mehr als 21/2 Millionen
Mastern, Balken, Bretter, Pot- und Weidasche, Bastmatten, Pech, Theer und Harz.
Die Holzverschwendung ist ungehauer, da man gauze Strassen von Holz anlegt.
D. Taback wird besonders gebaut in Orel, Charkow, Kiew und
Jekaterinoslaw.

Viehzucht

A. Perde. Die russischen Pferde gleichen sich samtlich. Sie haben

Ramskopfe, lange und &ire Ha lse, eine breite Brust, und sind gut geschlossen. In
Moskwa sind sie durch Einflihrung fremder Racen, als Englander, Danen,
Holsteiner veredelt, und in Taurien durch arabische und ttirkische Pferde. Am
meisten wird die Pferdezucht betrieben in den Stathaltterschaften: Moskwa,
Charkow, Kursk, Orel, Kiew, Jekatrinoslaw. Die besten Stuttereyen sind in
Moskwa, Tambow, Kasan, Simbirsk, in der Ukraine und Litthauen. In
Jekaterinoslaw ist zaporogische Race, welches die beste in Europa filr die leichte
Reiterey 1st.
B. Rind- und Schafvieb. Rindvieh ist um Uberfiuss und zur Ausfuhr in
Charkow, Kursk, Orl; von hier wird eine Menge selbst nach Petersburg und
Moskau geftthrt. Die Schafzucht ist noch betrachtlicher. Im Jahre 1802 wurde
grosstentheils aus den stidlichen Provinzen far 1.444.826 Rubel an Pferden, Rind-
und Schafvieh ausgeftihrt.

Handel und Gewerbe

Ausfuhrartickel: Getreyde, Hanf, Flachs, Pelzwerk, Juchten, Leder und
Lederwaaren, Vieh, Bauholz, Potasche, Leinen, Stricke und Taue, Segeltuch,
Leinewand, Brandwein, Wachs, Ta lg, Leim, Butter, Harz, Thran, Fett, Matten,
rohe Haute, Eisen und Eisenwaaren, Kupfer, Bley, Pech, Federn, Hopfen, Seife,
Pferdehaare, Salz, Fitz, Tuch, Wolle, etc.
Einfuhrartickel: Baumwollene und wollene Waaren, Silber, Wein, Farben,
Seide, Thee, Salz, Kaffee, Vieh, Baumol, Obst, eiserne Werckzeuge, Pelzwaaren,
achte Per len, Zucker, Porzellain, Glasgeschirr, Apothekeerwaaren, Reis, Taback,
wissenschaftliche und musikalische Instrumente, fremde Holzsorten, Eisen, Blech,
Steinkohlen, Meta lle, Bticher, etc.
Die Bilanz betrug 1802: 6.747.665 Rubel, 1803 :11.590.968 Rubel.
Bergbau: In den Stidlichen Provinzen gibt es weder Gold- noch Silbergruben;
Htittenverke sind in Kursk und Tula.
Gewehrfabriken: Zu Tula ist die bertihmteste Gewehrfabrik; sie lieferte sonst
jahrlich 13.814 Flinten, 4252 Karabiner, 32 Stutzen, 6.300 Paar Pistolen, 15.923
Pallasche, Sabel und andere Seitengewehre.
Stuckgiessereyen gibt es in Russland ttberhaupt 4: 1. Im Gouv. Oloncz, 2. in
Petersburg, 3. zu Libecz in Tambow, 4. zu Cherson.
Die Lederbereitung in Russland ist berUhmt; auch wird sehr viel davon
ausgefahren. Die besten Iuchtenfabriken sind in Moskwa, dort wird auch das beste

184
www.dacoromanica.ro
Kalb- und Sohlenleder zu Stiefeln bereitet. Lederfabriken Bind: Im Gouv. Moskwa
101, im Gouv. Kursk 37, im Gouv. Kaluga 22, im Gouv. Tula 40.
Segeltuchmanufakturen sind in Moskwa, Tula, bes. im Gouv. Kaluga.
Leinwand-, Wolle- und Seiden-Fabrichen fllhren ebenfalls jahrlich viel aus.
Die beiden grossten sind im Gouv. Moskwa.
Tuch-Manufakturen sind in den Gouv. Moskwa, Kursk, Mohilew (Tambow,
Woronesch, Kasan). Das feinste Tuch liefert die Kronmanufaktur zu
Jekaterinoslaw.
Brandwein wird am meisten gebrannt in dem Gouv. Charkow, Orel, Kursk,
Kaluga, Tula, etc.

Manzen
A. Goldene. Alte Imperiale = 17 1/2 Gulden Cony. Geld, neue =14 5/8
G.C.G. Ducaten zu 5 Rubeln.
B. Silbeme. Rubel = 100 Kopeken.
1 Rubel: 2 Pottina = 10 Griwna: 331/3 Allyn = 100 Kopeken = 200
Demuschken = 400 Poluschken.
C Papiergeki Blaue Zettel zu 5 Rubel, rothe zu 10 R., weisse zu 25, 50,100 it
Gold- und Silbermiinzen werden zu Petersburg, die kupfernen zu Moskaw,
Jekaterinenburg, Feodosia, am Bache Iset und zu Babka gepragt.

Masse

A. Langenmass. 1 deutsche Meile enthalt 6 Werste, 475 Saschenen, 11/2

Arschin; auf 1 Grad gehn 104 Werste, 131 Saschenen, 1 Arschin, 71/10 Werschok.
1 Werste = 500 Saschenen (Klafter) od. 3.500 russische Fuss od. 3.281 114
franzos. Fuss.
1 Saschene = 3 Arschinen, 1 Arschine =16 Werschok.
Der russische Fuss 1st dem englichen gleich.
1 rheinischer Fuss = 7,06 Werschok,
1 Wiener Fuss = 7,11 Werschok
1 Wiener Elle = 17,48 Werschok
B. Getreydemass. 1 Tschetwert (9.832 franz. Kubikzoll) hat 8 Tschetwercks,
1 Tschetwerck = 8 Gomiz, 1 Gorniz = 2 Pojak.
1 Wiener Metze hat 3.100 franz. Kubikzoll und ist nahe 1/3 Tschetwert.
C. Flassigkeitsmass. 1 Wedro (Eimer), wovon 19 ein Oxford oder 6 Anker
machen. 41/2 Wedro =1 Wiener Eimer.
D. Gewicht. 1 Perkowetz =10 Pud, 1 Pud = 40 Pfund, 1 Pfund = 32 Loth oder
96 Solotnilc. 1 russ. Pfund = 8/11 Wiener.

185
www.dacoromanica.ro
 VASILE HAREA

ROMANII DE PESTE NISTRU

Cap. I.

ASEZAREA GEOGRAFICA A ROMANILOR

DE PESTE NISTRU

infalifarea generald a harlii etnografice. Romanii de peste Nistru ocupit

locurile cele mai prlincioase agriculturii. Astfel, In primul rind, ei sint agezati pe
malul sting al Nistrului, de la Movilau la vale. Sirul satelor romanegti se Ingroagli
lingl vechiul vad de la Rogcov, gi, apoi, devine tot mai larg de la Dubasari EfinA la
Tiraspol, de unde se prelungegte, subtiat, pia la gura Nistrului. Ma lul sting al
Nistrului, mai cu seams de la DubAsari la vale, se Infltigeaza ca o terasa large, cu
pAmInt roditor, bun gi pentru livezi tii pentru vii, ceea ce explicit agezarea
agricultorului moldovean.
DacA tragem douit Hail paralele de la DubAsari gi Tiraspol gi avind direclia
spre N-E, cam /nspre oragul Balta gi alt punct ceva mai sus de oragul Vozne,siensc
pe Bug, atunci avem o serie de Nil deasemeni ocupate cu agezAri romAnegti.
Aceste agezari sint In locurile uncle se Intlinegte pfidurea cu cimpia. IarAgi
observam di sint locuri lesnicioase pentru agriculture: se poate plugari cu mult
spor, vitele pot pagte In ochiurile de stepa gi In poienile man ale pfidurilor, de
uncle se aduna gi nutretul de iarnA; In stIllit, se cultivit cu ugurinta pomii roditori gi
merge bine albinaritul.
Pe malul sting arBugului, asemAnator cu al Nistrului, satele romanegti iaragi
shit agezate laolaltA. E de Insemnat faptul el aceste sate sint In locurile cele mai
bune pentru cultura pamintului, ca nu se depArteazA mult de malul rlului, find
/mprAgtiate pe o figie IngustA de-a lungul lui pine la int"ilnirea cu riul Ingul, lingl
Nicolaev. Mai la vale nu se gasesc de loc sate romanegti, prin stepa gi prin baltile
din jurul limanului format de Bug.
In sfircit, de la Bug Inspre ritsarit romanii agijderea ocupA vaile principale
(de ex.: la izvoarele riului Ingul gi a afluentilor sail precum gi Nil de pamInt tot la
marginea padurii gi a cimpiei. Satele romanegti ajung, bine/aides tot mai rasfirate,
pine la Nipru gi chiar /1 trec, astfel ea sint clteva sate romanegti In jurul
Ecaterinoslavului gi mai multe sate in regiunile industriale din acest guvernAmInt...

186
www.dacoromanica.ro
Cel mai depArtat sat spre rasarit e satul Glodost, la /naltimea Cernautului $i cam la
150 kilometri dincolo de Nipru.
Denumirile satelor slat, de obicei, neaos romanesti. lad citeva numiri, luate
la lntlmplare, din diferite pArti: Bologani, Ocnifa, StrImba, MoFnegi In pArtile
Rascovului pe Nistru; Gaviinos, Botofani, Pietros, etc., de la Roscov la vale;
Mahala, Lunca, Tela, Ma lewd Intre Dubassari $i Tiraspol; Slobozia, Gradinila,
Iasca, Moldovanca, etc., de la Tiraspol pInA la Marea Neagra; Dot Banc, Cdprim,
Perifori In regiunea Baltei $i Ananiului. Nu mai putin caracteristice slat numirile
satelor romanesti din gubernia Ecaterinoslavului, unde avem Glodo#, .Ferbani gi
alte. Tot zip slat si denumirile drumurilor. Chiar i rusii, ziceau de ex.: fleahul
bacilor drumului ce duce de la satul Dorotca la DubAsari.
Ce ne spun felul afedidlor romfingti. Dad lulm seama mai bine la felul
cum slot asezati romanii de peste Nistru, vedem ca ei au prins locurile cele mai
potrivite cu fires romAnului: on pc malurile riurilor on mai aproape de pAduri $i la
intrare In clmpie. Dupl cum In Moldova maple cele marl s-au ridicat In vAile
unde se Intilneste pAdurea cu c/mpia, tot asa este cu orasele Balta, Ananie si
Elisavetgrad (Tirgul Elisavetei) ale romAnilor transnistrieni. Nu degeaba poezia
populara zice: Codru -(frate cu romanul.
Iar faptul el mmAnii de peste Nistru au putut alege locurile potrivite cu firea
lor, dupl spusele oamenilor cunoscatori, dA de banuit d elementele romanesti au
fost cele dintli care au descAlecat In aceste pArti. Yn sprijinul pre.supunerii arAtate
mai vine $i o altA Imprejurare: nu se Oa aici un sat romanesc In steps uscatA i
putin roditoare ce se Intinde de la statia Razdelinaia spre rAsArit. Aceasta
InseamnA cA romAnii n-au venit In pArtile transnistriene mai firziu, clad locurile
erau ocupate de altii $i clad ei ar fi fost siliti sA se aseze unde s-ar fi nimerit. in
once caz, romAnii au venit In locurile acestea Inainte de msi, nemti $i bulgari care
ocupli pantile mai putin roditoare, $i cel putin, odatA cu ucrainieaii, dad nu mai
Inainte chiar $i decit acestia.

Cap. IL

ISTORICUL ASEZARII ROMANILOR TRANSNISTRIENI

Parerile istoridlor. La intrebarea: pe ce cai $i (Ind au patruns romAnii de
dincolo de Nistru In locurile ocupate de ei, s-au dat mai multe rispunsuri.
Dupl unii, aseritrile romanesti din acele parti ar fi colonizAri silite fAcute de
nisi In urma razboaielor ce au purtat cu turcii. Dupl altii ar fi colonizAri libere;
moldovenii ar fi urmat chemarea unor boieri din Moldova, care doblndiserA mosii
In aceste pArti, sau chjar ar fl fost ispititi de Inlesnirile facute colonizatorilor de
autoritatile rusesti. S-a rostit de asemenea pArerea cA satele de peste Nistru ar
putea data din timpul stApInirii lui Duca-VodA (In a doua jumatate a sec. XVII)
asupra teritoriului dintre Bug $i Nistru, de'i acest fapt istoric nu ne lAmureste cum
au lust fling ageritrile romanesti de dincolo de Bug. In srulit, cel putin uncle sate
de peste Nistru ar fi din timpul descAlecatului Moldovei, clad strAbunii nostri au
ajuns la Nistru $i se poate chiar sl-lfi trecut.

187
www.dacoromanica.ro
 Scrierile mai muitor istorici aparute In timpul din urma, au dovedit ca toate
aceste pareri au avut o parte de adevar, dar nici una nu 1-a cuprins Intreg.
Expansiunea natural& La descalecatul Moldovei romanii au ajuns, Intr-un
rastimp foarte scurt la Nistru, unde au mostenit de la tatarii ce fusesera Inaintea for
aici, citeva vaduri: Cetatea Alba, Tighina si probabil, Hotinul. Dar vadinsemneaza
trecatoarea Intreagi, deci moldovenii stapineau i malul celllalt al dului, Ungi
vad. Pe Rugg strajile vadurilor trebuia sa se fi Intemeiat asezari pasnice cu caracter
comercial.
Cu toate ca pe urma Podolia, pine la Iagorlic, cazuse in stapinirea politica a
Poloniei, avem fapte precise care arati ca Nistrul si dupl aceasta a limas, fare
Intrerupere, Flu moldovenesc, iar moldovenii stapineau si sate de pe malul sting
al lui.
Legaturile comerciale politice. Principatul Moldovei totdeauna a cautat
sa fad cu Wile de peste Nistru legaturi politice si economice. Caffa din Crimeea,
marea colonie genovezi, era aparata de ostasi moldoveni si roman In genre,
pomeniti in socotelile ei; negustorii italieni de acolo faceau drumuri care
strabateau cimpii pustii" dintre Nistru si Nipru, unul se numea pine pe la 1600
Sleahul moldovenesc [...]". Un timp moldovenii au smuls genovezilor castelul
Lerid, o mica fortareata la gura Niprului. $i, In sfirsit, erau legaturi si la nord, ca
altfel, bilciul de la Liublin n-ar fi fost plin de Moldoveni, i linga Ostrog, la
Ostrokol, vadul nu s-ar fi zis Inca multi vreme vadul basarabesc [1]. (N. Iorga).
Domnii nostri au Incheiat adesea aliante politice si ktelegeri economice cu
regatul polon, cu hatminii Ucrainei si chiar cu tariff Moscovei.
Sleahurile erau pizite de cazaci al caror col dintli sef e un client al
Domnului, Moldovei: Ostafie Dapovici, fl col de-al doilea va fi Insuci flu!
Domnifel Marl;a, celel maritate la raid.
Era firesc ca prisosul de viata economics, de caracter agricol, al Moldovei,
care se crease mai ales In timpurile relativ linistite dupe 1624, sa se reverse tot mai
mult peste Nistru.
Legaturile intre familia domneascil MOvila $i alte familii de boieri moldoveni
de-o parte, si Polonia de alts parte, fac ca aceste familii boieresti sa Intemeeze sate
peste Nistru (de ex.: mosia lui Ieremia Movila la Ustia1), cea mai bine lucrata In
vremea aceea In toad Polonia). alltorii din acel timp spun di In toata Podolia era
vie cu adevirat numai partea de linga Nistru, unde romanii tineau In stapinire
vadurile si unde era $i un tlrg al Dubasarilor, adici cei ce tree cu dubasele dupd
vechiul sistem asiatic al tdtarilor.
Ucraina Moldoveneascd. in 1679 Duca-Voda, pe lingl domnia Moldovei,
mai capita de la turd si hatmania Ucrainei, dfndu- l -se,cl buzduganul acestel flirt
Si cronicarul Neculai Costin, aratind mai cu seams activitatea economics a. lui
Duca-Voda, povesteste:.Ft tot Intr-acest an au mers Duca-Voda la Nemirova (sat
clizacesc lingli Bug) cu Doamna sa ft cu ginere-sdu ft cu multe gloate2), FE
mergin4 apoi fntorcmndu -se pe la Soroca, au fdcut case domneyt4 cu bee:art de
platrd, la Tigdniluca, fmpotriva Sorocil, pate Nistru, fi alte case la Peftere lingd
Buh; lard la Nemirova au fnceput all face stupi, vacs, ol, plugurl de bol pe la
toate thgurile de pe cea parte de Nistru, dard veleta de horned, de bere fl de
altele, cumpdra mien ci domneascd ce era fl ducea la Ucraina de facea miedurl

188
www.dacoromanica.ro
de vindea, gl oda avea In glad sd se mute acolo, ft era cuvEnt bare oamenii lui,
cum ad parliseascli Moldova Fi sd se mute cu toata casa lui In Ucraina, ft
de-acolo sd tragli la Mosey. E adevarat ca domnia lui Duca-Vodi In Ucraina
MoldoveneascA a fost de scurta vreme, dar si pe urmA Moldova $i -a pastrat vechile
drepturi asupra podurilor peste Nistru si asupra capetelor de poduri de cealalta
parte. Astfel e cu MovilAu, din fata Otacilor, care Amine sub stagnirea Moldovei
piny la 1812. (L Matz).
Views culturald ft religioasd. DacA Oa In a doua jam. a sec. XVII se pot
urmari numai legs turile noastre politice si economice cu partile transnistriene,
dupl aceasta data se adaugi un nou factor: biserica. Ucraina Hanului, partea
dintre Nistru si Bug, este alipita mitropoliei de Braila, ImpreunA cu raialele turcesti
Izmail, Tighina ;i Hotin. Mitropolitul Daniil de Braila se intituleaza In 1769:
Mitropolitul Proilaoei, al Tomilrovei, (Reni) al Hotinului, al tuturor marginilor
Dunarii si al Nistrului $i a Intregii Ucraine a Hanului.
S-au pastrat 14 copii rusesti luate de pe originalele moldovenesti (cele mai
multe) si grecesti ale gramotelor date de mitropolitli BrAilei: Daniil, Ioachim ;i
Chiril, precum $i de Iacob din Iasi, Inochentie din Husi si Amfilohie din Hotin,
prin care acestia numesc preoti In satele de peste Nistru.
Mitropolitul Ioachim vinteazil in 1776 satele Balta, Valea Hotului, Mahala,
Mitropolitul Chiril face sase cillitorii In aceasta regiune. Episcopul Amfilohie
viziteaza Molovata in 1779, fildnd trei hirotonii.
Dupa binecuvintarea mitropolitului Daniil se construiesc biserici In sate%
Mahala, Prohrebea, Cucieri (Cosieri) ;i Demcov. In toata regiunea erau clteva zeci
de biserici, ceea ce se vede din faptul ca au fost hirotonisiti pentru satele Ucrainei
Hanului 27 preoti numai In timpul calitoriilor ficute de mitropolitul Chiril. Cel
putin pe lingl unele din biserici trebuie sa fi existat scoli, In care preotii gi dascalii
Invitau pe baieti ;I flactii a buchisi si a scrie slovele chirilice, ca multi preoti erau
dintre localnici si numai pe un timp scurt se duceau In Moldova ca sa deprinda mai
bine rInduiala bisericeasca.
Abia 1789, data cu al doilea razboi ruso-turc In timpul clomniei Ecaterinei a
II-a, gasim mai multe urine istorice dupe care reiese vadit amestecul rusilor In
administratia acestor parti. Favoritul Ecaterinei, Potemkin, care era $i
comandantul suprem al ostilor rusesti vroia sit relnfiinteze imperiul greco-bizantin,
distrugind mai !nit Turcia. Pentru usurarea comunicatiilor ;i pentru a pune
stap/nire pe Marea NeagrA, trebuia sa aducil la o stare economics mai ridicata
partile de ling malul nordic al Marl Trebuia colonizati stepa pustie ce se
Intindea In panne acestea, trebuia sa se dea o administratie asezarilor ce se gaseau
acum prin partea locurilor si sa se dea un imbold mai puternic pentru vista
economics, ceea ce s-a facut mai pe until prin Intemeierea portului Odesa. Dar
populatia ce se gasea in acest timp In stet* i mai ales In partea ei dintre Nistru si
Nipru, aceasta populatie In cea mai mare parte era moldoveneasca. Dupl
cercetarile profesorului basarabean I. Fratiman, In acest timp se gaseau acolo
urmatoarele sate cu populatie carat moldoveneasca sau amestecat cu ucraineni,
mult mai putini la numar: Molovata cu biserica din 1761, Doroica, cu biserica din
1768, Mahala, biserica din 1770, Cofieri, biserica din 1772, Butur, biserica din
1773, orasul Ananie, biserica de plata din 1774, satele Carahan 1 Iasca, bisericile

189.
www.dacoromanica.ro
din timpul turcilor, oraqul Dubfisarl, biserica de lemn, satele, Tela, Spela,
Tirnauca (1/ngl Tiraspol), cu biserici din timpul turcilor; de asemeni satele
Taylica-Uscat, Goenl, Grlit Huila; .F1pca, Lunca, Tocmageia, Clubardu, Pasatel
(cu m/nAstirea Pasatel In apropiere, pe urmA desflintata), Ponoard, Valea-Hofulul
Pirita, cu antimisul semnat de mitropolitul Ioachim Proilav), Ocna, Doi -Banff,
Hlinoata, Slobozia (pinA la ruqi se numia Rufa), Handrabur, Sucieia
(azi Tiraspolul), Brayovancafa4 Tullis Cara #.1 Nezaveztallovca, a carei biserici, In
cea mai mare parte, dateaza din timpul and regiunea a fost sub pAstorirea
mitropolitilor de Br lila.
TransnIstriana sub oblddulrea Rudd. Dupl tratatul de pace din 1791,
Uoraina Hanului revine Rusiei. Autoritatile ruse.Iti movenind o populatie, de'i
rare, dar cu anumite trebuinte culturale, saute se dea licestei provincii o
organizatie administrative qi se -i ridice viata culturall. Din punctul de vedere
bisericesc provincia, numitA de ru0 Odacovscaia oblasti este alipita la episcopia
Ecaterinoslavului. Se Inffinteaza patru protopopii qi o administratie duhovniceascA
(un fel de consistoriu bisericesc) la DubAsari. Tot acolo se Inflinteaza o tipografie
greceascd, ruseascii Fl moldoveneascd, puss sub conducerea protopopulul
moldovenesc Mihail Strilbitchi. (L Fratiman).
Dupl 1812, regiunea Ociacovului e datA sub oclrmuirea duhovniceascA a
mitropolitului Gavriil BAnulescu Bodoni conform recomandarii sinodului
Moldovei, Thu Romaneti qi al Basarabiei. Dupe moartea lui Gavriil, care dupe
1812 ramAsese In Rusia cu titlul de mitropolit al ChlFindului l Hoar:a lul,
regiunea Ociacovului a fost administrate de urma.gul siu la eparhia
arhiepiscopul Dimitrie Su lima, pInA la 1837, chid se Infiinteaza episcopia
Hersonului cu scaunul episcopal la Odesa, careia Ii revine ai aceastA regiune.
Color:ladle magi. Deoarece la preluarea provinciei de rui ea a fost putin
populate, aceqtia fac planuri s-o colonizeze cu moldoveni gi s-o aducl In stare de
Inflorire economics, dindu-i pentru o vreme, chiar denumirea de Moldova Noted.
Yndeplinindu-se vointa Ecaterinei a II -a, s-au dat pAmInturi cu placuta preferinta
qi boierilor moldoveni, care primisera supuenia ruse. Dar li s-a pus conditia de a
coloniza moqiile obtinute. rata o listA a colonizatorilor, din cea publicata de
d-1 L Fratiman [2].
1. Printul Deleanu-Cantacuzino, a primit 50.000 deseatine pe dui Iagorlic,
fondind satul (azi orAplul) CantacuzinAuca cu 512 suflete.
2. Scarlat Sturdza 12.000 deseatine, pe Iagorlic, fondeazA un sat de
297 suflete.
3. Brigadierul Catargi 24.000 deseatine pe Cuialnicul-Mic qi pe Valea
Porcului, Intemeiaza doul sate (unul Catargino).
4. Filodor, consilier de stat 4.700 deseatine, pe dui Cuciurhan, Inflinteaza
un sat de 135 suflete.
5. E. Ba laq 18.763 deseatine Intre riuletele Cuciurhan qi Baraboiu,
fondeaza satul Balawanca.
6. Macarescu, consilier de colegiu 17.850 deseatine, IntemeiazA un sat de
298 suflete.

190
www.dacoromanica.ro
 7. Cucu, consilier de colegiu, 6050 deseatine, infiinteazA un sat de 284
suflete.
8. Fratii Gramatini, 6.000 deseatine (azi exista un catun Gramatcovo).
9. Cherstici 11.160 deseatine, tntemeiazA dot& sate (azi existA un sAtucean
CherstinAuca).
Se Inte lege di acestia luau cu dInsii oameni din Moldova, unde unit din ei
avusese mosii. De pilda, MAcArestii aveau mosii chiar In jud. Orhei, aproape de
Nistru.
Acestea sint colonizari libere. Ele au avut loc numai In regiunea dintre
Nistru $i Bug. Dar mai Inainte de extinderea Rusiei pinl< la Nistru, In timpul
rAzboaielor cu turcii, rusii adesea au ridicat sate Intregi din Moldova $i le-au mutat
In Rusia. Astfel, cronicarul Neculce spune cA oamenii ereau du# ,ii cu vitele for.
La purcesul lui Minie trimis-au de au robit multi oameni din finutul Hotinului
ft de pe marginea Cerndutilor fi i-au trecut cu femei cu copii la Mosc, fi-i
bnpartia pre oameni ca pre dobitoace: unit lua barbatii, alfli femeile, affil copii.
Bogate ci multe lacrimi era, dt se auzia glasurile la cer'.
Apoi, dupl 1792, cIt s-au saws o the (rusefti) de au adus atita fume, Inert
se spunea cd au lost atezate acolo cloud treimi din locuitorii Moldovel. Era vorba
sA ti se dea si autonomic, dud se dAduse si nume de Moldova-Noud, de care s-a
vorbit mai sus.
Se pare cA acestor colonizAri fortate Isi datoresc existenta satele de dincolo
de Bug si Nipru. Dar trebuie sA notAm cA numirea de mate, adeca companli (de la
I -XII), ce o au uncle sate romfinesti de-acolo, nu poate fi luatA ca o IntArire a
acestei presupuneri. AceastA numire s-ar putea datora incercArii mai tlrzii de a da
satelor din Noua Rusie o organizare militara.
Opera de colonizare, mai putin intensivA InsA In ce priveste elementele din
principatele romanesti, continuA $i In prima jumAtate a sec. XIX, dind se da
precAdere nemtilor, bulgarilor $i slrbilor. Sint urme ca au fost atrasi colonisti
ardeleni, roman (In afarA de cazadiii qi mocanii, care adesea treceau Nistrul, Lira
a se aseza definitiv In Rusia). Yn sfirsit, In Crimeea si azi existA colonii de ciobani
ardeleni.

Cap. IIL

NUMARUL ROMANILOR TRANSNISTRIENL

Cam trebale privitd chestlanem S-au dat diferite cifre pentru a arAta
numArul si importanta romAnilor de peste Nistru. Unii au pretins ca slut peste
800 mil ($t. Ciobanu), altii au zis cA sint chiar mai multi decit un milion, (A. Nour)
de unde se fficea Incheierea cA e o criml din partea odor cu rdspundere pArAsirea
acestui grup romAnesc si dezinteresarea totalA fail de el. (A. Nour). Dar de-ar fi
numai o sutA de mil, si chiar mai putin, incl am avea o datorie culturalA fatA de
aceastA ramura a nesmului nostru. Astfel cd daca ne interesam totusi de numArul
for, o facem mai WE pentru a gAsi adevarul, $i, In al doilea rind pentru a vedea eft

191

www.dacoromanica.ro
de marl trebuie sl fie jertfele noastre pentru ca fratii tansnistieni sl poatA Incepe Gi
desfAqura o activitate culturall a for proprie.
Statist/ea din 189Z Dupl statistica oficiall rusA din 1897 slat, sub rubrica
Nuania'rul moldovenllor (romanilor):
Pentru Gubemia Henderson 147 118
VP 29 Podolia 26 461
99 19 Ecaterinoslav 8 453
91 19 Taurida (Crimeea) 2 895
Total 184 927
Dar In subtitlul rubricii moldovenilor se spune: Persoanele care au rdspuns
la recensihnint ha limbo natal&
Din capul locului se vede intentia de a ascunde numArul adevarat al
romanilor, ca foarte multi moldoveni de peste Nistru Gtiu ruseGte, sau, In tot cazul,
dialectul rutean din localitate, deci In recensamint moldovenii au putut sA nu
raspundA In limba natant, mai cu seama cl nici n-au fost Intrebati de ce neam
slnt.Tot aka s-a fAcut statistica i In Basarabia, unde ruGii au falsificat adevArul,
mic.,orInd numlirul populatiei de baGtinA aproape cu o treime. Daca presupunem
ca acelqi lucru s-a fAcut Gi peste Nistru, atunci obtinem 277.390 roman pentru anul
1897. In anul 1923, socotind creGterea anuall a populatiei, care la romans e de 161a
mie, ar trebui sit fie peste 440 mii. Dincolo de Nistru ruGii au putut sA ascundA
numArul adevarat al romanilor Intr -o masura mult mai mare decit In Basarabia,
unde majoritatea tarAnimii moldoveneVi nu vie mAcar o vorbil ruseascA. Aceasta
se adevereVe prin alte date.
Statistica din 1834. AceastA statistica ne arata cl In 1897 s-a fAcut o
falsificare prea grosolanA cu privire la romanii din Ecaterinoslay. Astfel, dupl ea
erau In 1834:.
Yn Basarabia 406 182 roman
91 Herson 75 000
19 Podolia 7 427
11 Ecaterinoslav 9 758 v
In 1914, aceasta populatie trebuia 51 fie de patru on mai numeroasi, adicA:
in Basarabia 1 624 000
91 Herson 360 000
99 Podolia 30 000
13 Ecaterinoslav 40 000
AdaugIndu-se cei din Taurida, ar trebui sA fie, pentru 1914-15 la 380 mii
roman transnistrieni. Dar aceastA statisticli greGeGte fats de Basarabia cu 10%. Tot
aa trebuie sA fie Gi pentru celelalte gubernii. Corectlnd datele de mai sus obtinem
aproape 420 mii, ceea Ge pentru 1923 dA peste 465 mii.

192

www.dacoromanica.ro
 Din aceasta statistica se vede ca este exagerat de mic numirul romanilor
aratat de ruqi In 1897 pentru Herson qi Ecaterinoslay. Dar qi statistica din 1834 e
putin mai aproape de adevar, nu este Inca cea adevarati. Astfel, ea arata pentru
Podolia numai 7 mii de roman, pe dad pentru Ecaterinoslav stunt date aproape 10
mu. Dar din istoricul romanilor transnistrieni am valut ca Moldova a avut cele mai
multe qi cele mai vechi legaturi politice qi economice tocmai cu Podolia.
Alte Imam Corectdri Daci folosim qi alte izvoare putem sa ne apropiem
Inca mai mult de adevat. Astfel, dupa hartile etnografice, In jud. Balta moldovenii
ocupl o Intindere de cel putin 20% din suprafata totals. in acest judet, In
localititile cu numiri moldoveneqti se afla peste 100 mu de locuitori. Nu este
exagerat deci, chid socotim ca In acest judet slut aproximativ 75 mii de roman.
Mai putin, dar tat* o populatie romaneasca destul de numeroasi se afla In jud.
Olgopol. Dupe dictionarul Enciclopedic Broexhau, acolo erau In 1905 peste 20 mii,
deci acuma peste 25 mu. in celelalte judete, iaraqi este o populatie Insemnata, deqi
statistica din 1897 nu o arata de loc, sau numai cu zeci qi sute. Harta etnografla
alcatuitit de A. Nour arata mai multe sate moldoveneqti In judetele Movilau qi
Iampol vecine cu Basarabia. in aceste doul judete autorul hartii are rude, a trait
eitiva ani qi, prin urmare e In stare sa cunoascii locurile. Dar ruqii socot acolo cite o
mita sau cloud, de moldoveni la judet.
Aqa di este aproape de adevar clnd admitem 4% de moldoveni pentru
Podolia, adicit aproximativ 175 mu In 1923. Aceasta cifra se potriveqte of cu
suprafata ocupati de moldoveni dupl hartile etnografice ruseqti.
in gubernia Herson, dupa o statistica a zemstvo-ului, se afla 272 mu de
romini In 1900, ceea ce In 1923 formeaza cifra de peste 400 mii. Nu posedim alte
date statistice despre gubernia Ecaterinoslavului, dar eful statisticii zemstvoului
de-acolo marturisea In 1918, ca In regiunile industriale din aceasta gubernie,
majoritatea lacrdtorilor ant moldoveni, care duc o vista foarte grea, slnt fare
qcoall qi exploatati fare mill. Citeva sate din jurul oraqului Ecaterinoslav slut
moldoveneqti qi se ocupit cu gradinaritul; tot din moldoveni se recruteaza acolo cea
mai mare parte de servitoare gi servitori In oraq. Astfel ca cifra. de
40 mii moldoveni pentru Ecaterinoslav, care rezulta dupa statitica din 1834 trebuie
luata ca buns. in sfirqit, In Crimeea, dupa scrisorile mocanilor de-acolo, slut vreo 7
000 de roman transilviineni, care vor acuma sa se Intoarca In tad, dar din cauza
/mprejurarilor, azi nu 'i -au putut realiza dorinta.
in total, aqadar gasim ca ant peste 620 mil de romani transnistrieni.
E posibil sa fie qi mai multi. Mai mult de jumatate de milion de roman nu trebuie
uitati. Dace pe vremuri s-a facut adtea jertfe pentru macedo-romani, care ant
despartiti de not prin alte grupuri etnice, care vorbesc un dialect deosebit de al
nostru, cum putem not rasa fare sprijin pe romanii transnistrieni, care rostesc
dulcele grai moldovenesc qi la care nu s-a stins conqtiinta ca slut moldoveni!

193

www.dacoromanica.ro
 Cap. IV.

PORTUL, OBICEIURILE, CINTECELE.

Portal Portul moldovenilor de peste Nistru nu mai are caracterul national.
Din imbrdcamintea nationald a ramas palls-ries impodobita cu vazdoage ce o
poarta fidcall ce au sd se insoare. (Th. Burada). BAtrinii poartA farf la git, blrbatii
mai tineri i Mali din unele pArti poartA briul row, uneori un brill lat cu dungi de
diferite culori (batrinesc), care Inss iese din Intrebuintare.
Portul femeilor e Imprumutat parte de la ucrainieni, parte de la bulgarii-
coloniti din sudul guberniei Herson. Dar femeile mai in vlrstd In gubernia
Hersonului prnii astlizi poartd pe cap turbane iliac acoperite cu ndframd albd,
($t. Ciobanu) asa cum purtau pe vremuri boieresele noastre i cum i astAzi poarta
femeile de la tars din Bucovina, Hotin qi alte pArti.
Credinfele 01 obicelartle popalare. Credintele, datinile qi moravurile
romAnilor transnistrieni se deosebesc putin de-ale romAnilor de pretutindeni,
datoritA varietatilor locale.
Aceleafi obiceiuri la nun fi: pefitoril, vorniceil, conacaril, orattile,
tertlidunea, beteala pe capul mireset, ctntecul Tact, mireasd, 1111 mat plingea,
masa mare, darea cu pagile f 1 altele. (Th. Burada). Mai adaugam i alte obiceiuri
de la nuntA, Intocmai ca qi la romAnii din alte pArti: se dAruiesc canAgi socrilor marl
de catre mireasa, se fac qi se beau cinstile miresei, ca dovada ca s-a purtat cuminte
cit a fost fatA mare, se face corabia, se ctntA Canna Galilell, se imbracl pe capul
miresei cirpa, de catre nuns mare, etc., etc. Traditiile ce s-au pastrat la nuntA
explica in mare parte gi faptul ca moldovenii de peste Nistru nu s-au putut asimila
cu neamurile InconjurAtoare. CAci atit fetele marl, cit qi flAclii nu se IndurA sl-i is
de mire sau de mireasa pe cineva de alt neam: in cazul acesta nu s-ar putea Implini
obiceiul , n-ar fi o multi( frumoasa, aqa cum trebuie sa fie ca sA le meargl
InsurAteilor In bine qi In plin toata via ;a.
Din alte obiceiuri, bocetele la /nmormIntAri, cumeixiile la nateri, sarbatorile
casei, sarbAtorile pAgIne, fie In legAtura cu ciclul sArbAtorilor creritine a
cincizecimei, fie farA aceasta legAtura, cum slut Iarba verde, Rusallile, Sinzienile,
Simedru, Colindele de Craciun cu florile dalbe i, Ler-Doamne, Colinda cu
pluguforul de Anul Nou, cu mici deosebiri locale, toate acestea s-au pastrat
intocmai ca qi la noi. Tot aqa povestirile apocrife sint aqa cum s-au rasfent in
literatura popularl romans.
Din alte obiceiuri s-a pAstratfralla de cruce, care se obinuieoe a se face in
ziva de Paste. Ciobanii se slujesc de aceleafi crestatmi pe rAboj pentru socotelile
lor, care s-au pAstrat din vechime.
Apoi, aceleasi credinte In strigoi, in descintece, farmece, vraji; aceleai
poveti cu balauri, cu zmei, cu lei-paralei, cu feti-frumoi tii altele. Acelemi

194

www.dacoromanica.ro
dansuri: hora, numitA de dant, sau foc, strba bulgareascA, de brlu, corabeasca,
nistreanca cunoscutA i In Basarabia, hordinca etc.
Toate dintecele populare Incep cu obisnuita faunal verde. alltorii care an
Intrebat pe cIntAretii i pe povestitorii de-acolo, (tacit nu au Invatat cumva cintecele
i povestirile lor de la moldovenii din Moldova, au primit rispunsuri negative. Asa
au apucat ei din bitrIni, aa cants i povestesc ei, aa vor invata sl c/nte i sA
povesteascl i pe copii i nepotii lor.

Cap.V.

STAREA ECONOMICA.
cupola le ntoldavenilor din regiunile Ind:air/ale, De obicei, toti acei care
s-au interesat de romanii transnistrieni spun el indeletnicirea lor cea mai de seams
este plugAritul. Dar e i o parte destul de mare a romanilor transnistrieni care e
silitA sa is drumul oraplui i sa intre In uzina sau sit coboare In mina. Risipiti In
grupulete mica prin masa populatiei ucrainiene i ruse din gubernia
Ecaterinoslavului i regiunile vecine ale guberniei Hersonului, cu o industrie
miners In plinA Inflorire, romanii din aceste regiuni sint cei mai expui rutenizArii
sau rusificarii.
Pierduti In stepa strains, Bra sa tie cartea poporului dominant, ba vorbind
cu greu chiar limba lui, moldovanul din acele pArti este mai slab decit altii, In lupta
pentru viatA. Astfel, Yi vedem pe moldovenii din aceste pArti dind un numAr
Insemnat de lucratori minieri care au o stare materiall din cele mai proaste. Tot
asa e i cu lucratorii necalificati din porturile i docurile din Odesa, Herson, i
chiar Cremenciug. Pretutindeni aceti luciAtori, ca i moldovenii ce sint siliti a se
face servitori In Ecaterinoslav, stint exploatati In chipul cel mai neomenos.
Clabanil din Crimeea Cu totul alta e starea materiall a romAnilor din
Crimeea, ardeleni care au ajuns acolo cu turmele lor i au intemeiat citeva sate. Ei
stau bine, au plecat doar din Ardeal ca sl capete locuri de paunat mai bune i n-
au pornit de-acasa, cd turmele lor, cu tot, fara a ti Incotro merg. Mai toti tiu
carte, sint confienti de nationalitatea lor i acum cltiva ani, cind erau legAturi
poltale cu Crimeea, foile romaneti din Ardeal, cum i Cuvfntul Moldovenesc din
ChilinAu au zeci de abonati printre romanii acetia. De altfel;ei nici nu ant supui
rui i acuma se gInde,sc mereu la repatriere.
Romani/ dinir e Nistra,r1Rao Iri eel depe mak! sang al Bugaini au o stare
relativ bung. Mazili, razei i tArani ca i cei din. Basarabia, romanii transnistrieni
Intrec In bunAstare chiar pe basarabeni. Ei au pAmint arabil Indeajuns pentru
gospodariile lor: rare sint gospodariile cu mai putin de 5-6 hectare de plmInt.
Seamans mult grin i ovAz, de asemeni i porumb, a carui culturA de la dinii au
Imprumutat-o i ucrainienii i coloniti nemti din acele pArti. Cultura pAraIntului se
face mult mai IngrijitA deck In Basarabia, gra a mai vorbi de Moldova. Mai cu
seams s-a ImbunAtAtit plugAritul In satele moldoveneti vecine cu coloniile

195

www.dacoromanica.ro
nemteti. La seminat qi la cosit, precum i la treier se tntrebuinteaza masini, lucru
la care slat nevoid qi de faptul ca in acele sate moldovenii au mult plant, Intre
20-50 hectare de gospodar. Ca putere de tractiune se Intrebuinteaza mai mult call
si mai rar boll. Se tin multi porci, de asemeni gi of multe.
Pe malul sting al Nistrului cultura pamIntului se face Insa aproape ca In
Basarabia, mai mult pentru trebuintele casei, deoarece produsele de vinzare aid
slat fructele ci vinul. Litre altele, singuri moldovenii slat aceia care cultiva vita de
vie In Transnistria. Celelalte neamuri conlocuitoare Inca n-au Imprumutat de la
&nit aceasta cultura. Dar In anli din urma aceasta ramura a gospodariei sate.iti a
fost lovit de felurite boli.
Gasped/ trig case fi interims/ a to general, taranii moldoveni de peste
malul sting al Nistrului, la fel cu cei de pe malul drept, din Basarabia, au cite o
grata In vale, chiar fingl mal, qi alta, tn deal, iar la mijloc, pe povIrniul malului,
slut agezate gospodariile lor. Cum, Insa, moldoveanul nu poate trii 2r1 umbra la
case, fiecare gospodar de-aid are o mica gradina de pomi qi lingi case. Flre.gte ca
aceasta gradina e cu mult mai mica dedt livezile ce inconjoara casele moldovenilor
In acele sate care nu slut mezate pe mal $i uncle guiding cuprinde un loc destul de
mare (de la 1/4 'Ana la 11h-2 ha.), astfel cg satul Intreg apare ca o livada.

0 11'

Oa

I0

Schila unei gospodfirif romfinald de pe malul sting al Nistrului

1. Casa cu cerdac; 2. Floritria; 3. $opronul, numit cladluca; 4. GrAdina; 5. Cowl pentru popusoi;
6. Tarcul pentru nutret; 7. Tarcul pentru vite; S. lesle pentru vite, care se mutA din loc tn loc; 9. Poiatli
pentru vite; 10. Ogren; 11. Beciul sau Zemnicul; 12. Magazie pentru pline, trAsuri, butosde etc.
13. Cotetul pentru porci, Obi etc.
Se tntelege de la sine di situatia si distanta dintre diferite p&p din gospodirie variazil dupa
ImprejurAri fi marimea locului.

196
www.dacoromanica.ro
 Case le din satele moldovenegti de peste Nistru sint facute, de cele mai multe
ori, din cotinefe, adica caramizi marl, nearse. Mai rar se fac case din lemn lipite cu
lut, ca In regiunile cu paduri. Iar pe malul Nistrului, casele se construiesc din
piatra, ca gi magaziile gi zidurile din jurul ograzii gi gradinii. Pe lInga cast{ slat
magazii, poeti pentru vite, cot* pentru porci Si pasari, un bed sau zemnic, doua
tarcuri unul pentru vite gi altul pentru nutret.
Imprejurul casei sau dintr-o parte a ei se face adesea cite o florarie, mai ales
daca gospodarul are fete marl. Pretutindeni casele an prispe de fur tmpreJur,
ferestrele for slut, cea mai mare parte, impodobite pe dinafara cu bars de
puchilei, ro4; galban, negru fi alte culori. Impartirea caselor Inliuntru e ca gi
aceea a satenilor roniani In general. Case le mai not se fac cu tinda mai mica,
ciimfirula In fundul ei, care slujegte drept cuhnie, adica bucatitrie, apoi climara din
laid qi casa cea mare. Uneori, mai rar Insa, slat case cu trei despirtituri II cu
bucataria aparte, lipita din partea de jos a casei, sau din urmi. Alteori acest adaos,
numin-du-se cladinca, cuvint Imprumutat de la rugi, slujegte pentru pistrarea
hamurilor si uneltelor mid de gospodarie, pentru lemne de vreme rea gi alte
trebuinte.
Inlauntrul casei slat aceleagi lavite (Zaire) acoperite cu agernufele; acelagi
cuptor In &marl, aceleagi razboaie pe perch In casa mare, pe dud cele ce Sint
zestrea fetelor stau In teanc; flori de busuioc sau vazdoaga pe grinda daft
ungherul dinspre rasfirit, Impodobit cu icoane 1i cu prosoape atirnate In jurul lor.
Ca gi In Basarabia, romanca de peste Nistru I i face singura lucrurile din cad, cu
toate ca-$i ajuta barbatul la munca cimpului 4i Ingrijegte de gospodarie, de vite gi
de plait
Starea materials bunt{ de /nainte de razboi se ritsftInge si asupra Infatigarii
exterioare a moldovenilor de peste Nistru. De stature mijlocie, ei sint bine legati,
frumogi, cu trasaturile regulate ale fetei. Yn Rusia erau buni soldati gi se recrutau
mai mult pentru cavalerie gi garda imperiall. ($t. Ciobanu). Au un caracter tare,
sint energici, plini de initiative, Insugiri, probabil mogtenite de la cei dintli des-
calecitori ai acelor parti, care nu erau oameni de rind, cad nu once plugar poate
parisi locul unde s-a niscut ca sa saute locuri mai bune gi sa dureze o viata nut{.
Acura romanii transnistrieni o duc mai greu, din pricina viehii nelinigtite de-
acolo, gi multi din ei, nu numai intelectuali, ci gi tarani, se refugiaza In Basarabia.

Cap. VI.

STAREA CULTURALA.
Analfabefismal Stares culturala a romanilor de peste Nistru ar trebui sa
puie pe ginduri pe orice bun roman. Dupe statistica rust{ din 1897, In gubernia
Herson, la moldoveni ant 7,8% stiutori de carte. Peste 92% de analfabeti!
In Podolia, lucrurile stau gi mai slab. Acolo slut numai 5% stiutori de carte,
deci 95% de moldoveni analfabetil Despre cei din Ecaterinoslav nu avem date, dar
din povestirea compatimitoare a gefului statisticei de la zemstov-ul de acolo ne

197
www.dacoromanica.ro
putem tnchipui In ce stare grozavA, nu numai materiall ci qi culturall, se anti
moldovenii de acolo.
Dar, /ndeobte, trebuie sl reducem si mai mult numArul titiutorilor de carte,
cad ceia ce se Invata In qcoall strainA se uitA repede.
lute karat& Rusfficarea Inca mai rAu stau moldovenii de peste Nistru cu
numarul intelectualilor. Dupa statistica din 1897, numArul moldovenilor din
Herson care au ispravit scoala primara Ili au mers mai departe, la o qcoall
secundarl, este de 668.
Bineinteles di trebuie s# fie mult mai multi intelectuali formati mai ales de
la 1897 Incoace, dar mai toti aceqtia sint complet rusificati. Aceasta e potrivit cu
politica de rusificare a autoritatilor rusegti, prin care se atrag elementele mai
rAsArite din popor, iar masa mare a poporului este lAsatA In deplina Intunecime.
Astfel din satele moldoveneti transnistriene au ieit o multime de familii
cunoscute In sudul Rusiei i unele chiar In Rusia Intreagl. De pildl: Galaganli
(Pavel Galagan intemeind In Odesa un liceu ce-i purta numele lui, i-a donat o
avere de peste trei milioane de ruble), Funducteti In a cAror amintire e numitA o
stradA In centrul Kievului, apoi Corduneanu, Frunzetl, Macarescu, Bandfl,
Gredescul, care ad este preqedintele asociatiei profesorilor universitari din Rusia
sovieticA.
Rutenizarea, Romdnizarea. Dar In timp ce intelectualii Sint rusificati,
poporul de jos se rutenizeaza. E drept cl moldovenii transnistrieni au con.itinta el
ant superiori fatA de neamurile allturi de care locuiesc, qi aceasta Ii Impiedica mult
de a se contopi cu ele. Dar acolo uncle Sint In grupuri disparate qi mid, skit supugi
unui proces natural de asimilare cu masa InconjurAtoare. Aceasta se IntImplA Insl
qi cu ucrainienii care trliesc In conditii asemAnAtoare printre moldoveni. Ma di
IntIlnegti pe un muntean, un ungurean, un &neap, vorbind limba ucraineanA i
spunindu -se cl e ucrainean, i dimpotrivA, un Gorodenco, un Lititchi, un
Nezavertailo, Ii spune moldovean i vorbeste limba moldoveneascA, dei
trasaturile fetei Il dau de gol.
In ce privqte limba, moldovenii au Imprumutat o seams de cuvinte
ucrainene, de ex: zaraz = Indatl, chirivict, de la ucraineanul cerevici = pantofi,
Ffartuh = fustA, pe stnd cuvIntulfusta la ei nu se IntrebuinteazA de loc. Tot aa si
ucrainenii au imprumutat de la moldoveni cuvintele ca stfnca, hotar, battled,
mat brq etc.
Cu tot Imprumutul de cuvinte ucrainiene si chiar pin unele locuri tAtArelti,
limbs moldovenilor de peste Nistru s-a pAstrat curatA, aproape de limba
cronicarilor notri. Se intlinesc chiar cuvinte pe care le gAsim numai la cronicari, de
ex., sing = pura. ($t: Ciobanu). Sint de asemeni de ex., mineytergura = qtergar,
sau cuvinte pe care le intrebuinteaza numai ardelenii, de ex., a bainui In loc de a
se scalda sau de a se Intbata, cum se zice in basmele noastre.
Daci mai dlinuiete neamul romAnesc pestre Nistru; qi daca vorbeqte o
limba moldoveneascA curatA, aceasta se datoreqte traditiilor Ili obiceiurilor
populare, firii conservatoare a poporului de jos. Dar aceastA stare de lucruri nu
poate sA se prelungeascl la nesfirsit. Ne-o spune Insuqi romAnul transnistrian care
plinge Intr-un clntec popular:

198
www.dacoromanica.ro
 Nistrule fiu blestemat
De chid to -am trecut
$i am ajuns la Buh
De frati m-am Instreinat.
Instrilinarea completA 1i ameninta pe rominii transnistrieni, daca revolutia
ruseasca, pe linga alte unman bune pentru roman, n-ar fi avut gi urmarea ca a
trezit din toropeala gi aceasta ftinturi a neamului nostru.
Ei s-au refugiat la mInAstiri, unde au fost alti pAstori sufletegti, mai
apropiati, mai /ntelegi, fiindcA vorbeau aceeagi limbli. s-a IntImplat di unii din
acegti pastori sa fie tot alit de ignoranti gi superstitiogi ca gi turma lor, de aid a
urmat nenorocirea. CA aga este, se confirmA gi prin faptul ca nisi o mAsurli a
guvernului rus n-a putut potoli mi4carea gi numai revolutia ruse a avut acel crater
prin care s-a rasuflat gi vulcanul national de peste Nistru. In Idevar, In 1917
migcarea a cazut simtitor, iar dupl moartea lui Inochentie ea aproape a Incetat.

Cap. VII.

ML5CAREA NATIONALA DE DUPA. 1917.

Repo/alio nod: Ceram hisericll nalkmale la truasalstrieni.. OdatA cu
revolutia ruse semnele de viata nationall iau o /nfatigare sanAtoasa. Dintli rasunA
glasurile rare gi razlete ale unor bAtrIni Intelepti sau ale unor tineri Incercati care
au vazut multe cu prilejul rizboiului. Pe urmA se nagte o adevArata migcare
popularl, In care Irma intelectualii au un rol activ de 1ndrumAtori. Primele semne
de trezire au fost tot de naturA religioasl. Ma, de ex., taranul aproape octogenar,
Filimon Marian, scrie ziarului Cuvhaul Moldovenesc din Basarabia In mai 1917:
Am de -arum 76 de an; ca whine voi muri, da tot nu ml Indur si se stingl
moldoveneasca. De-aceea vA rog i vA poftesc sA nu-i uitati nici pe moldovenii de
pe malul Nistrului cel din stings, din gubemia Hersonului. CA toate satele pe malul
Nistrului stint moldovenegti, da preoti mai mult rugi. $i tare ni-i 'intuneric cu aga
slujire. Foarte ni-i sete de preoti moldoveni gi nu4 avem; de'i shit unii moldoveni,
tot rusegte citesc. MA rog sit ma bucurati cu vreun nispuns bun la cererea me".
Iar peste o siptimInA trimite alts scrisoare:
tad dacA milostivul Dumnezeu near lnvrednici pe noi sA ne dee un preot
moldovan bagtinag, asemenea gi un psalt, apoi atuncea noun ni s-ar pare cl aceasta
este la noi al doilea Pagte".
Of, Doamnel oare voi ajunge eu sA vAd aceasta mare bucurie? to greeri mei
(creierul) sl-ncep clteodatA Indoieli, iar clteodata gasesc o deosebita bucurie,
crezind ca aceasta se poate. tnsi ol dad% acestea toate s-ar Infaptui In fapt!"
Revendlarile politica. De alts naturA shit semnele de trezire venite din
partea tinerilor: gi intelectuali Ili t /rani, atunci Imbrlicati In uniforma military.
Astfel, In primAvara anului 1917 studentii moldoveni din Kiev, Intre care gi citiva
transnistrieni, cer unirea tuturor romanilor Intr-un singur stat national.

199
www.dacoromanica.ro
 Vara, In 1917, In timpul trecerii voluntarilor ardeleni prin Chi.,inau, /litre
altii, 3i IntImpina cu o cuvmntare InflacArata i transnistrianul Grigorq, de peste
Bug. Mistic cum era, i-a exprimat credinta nestramutata a toil romegnii se vor
uni sub acelafi imparat.
Zn toamna anului 1917, clnd se proclama autonomia Basarabiei de cAtre
congresul ostailor moldoveni, un soldat transnistrian exclama: Dar pe nol,
frafllor, cut ne Mali? Dacia' Dumneavoastrel rupefl legiiturik cu Rusia, apol noi
atuncea vom sapa Nishului alit,' albie, ca noi sii fim totdeauna nedesplirfili de veil
Congresul ftallonal din Tiraspoi Congresul ostaqilor moldoveni din
Basarabia care a proclamat In octombrie 1917, autonomia acestei provincli, a avut
o Insemnatate coviritoare qi pentru romanii transnistrieni prin faptul ca a dat un
puternic imbold mi.,carii for nationale. In luna noiembrie se formeaza la Tiraspol
un comitet provizoriu de cinci tineri, militari i civil, care face o strigare catre
populatia romaneasca din jud. Tiraspol. Oamenii de la Lard ant rugati sA via la un
congres al moldovenilor care se va tine In luna decembrie.
Congresul se tine In ziva de 17 decembrie, cu participarea delegatilor din
20 sate qi orAele din jud. Tiraspol, cu delegati din partea zemstvo-ului judetean,
din partea sovietelor locale, din partea Sfatului Tarii din Chiinau gi cu cfliva
ziaristi romani de la gazeta ArdealuL
La congres se hotarasc In sens pozitiv toate punctele cuprinse In chemarea la
congres: $coala na fionala, cu alfabetul kiln, cu predarea 'stork' ;I limb!!
romdne lh licee, fnflinfarea caselor de citire naflonale. Sfatul Tarn este rugat ad
grabeascli deschiderea unet Universitdri naflonale, unde sa poatel studia Fi
transnistrienii S. Se cere apol serviciul religios ,ci predica fn limba
moldoveneasca, ccoalli moldoveneasca de Nall', limba moldoveneascd In
seminarul de preofl din Odesa, an arkiereu moldovan pentru transnistrieni cu
scaunul episcopal la Tiraspol. Se mai cer judeceitori moldoveni, traducerea
legilor tarn In Umbel poporului, doctor! ;I felceri moldoveni, un mfelinat pentru
limit de riizboi. Intr-un cuvint, un /ntreg program de politics cultural& a fost
stabilit In cele doul zile de congres.
N-au fost uitate la congres nici chestiunile politice. S-a alcatuit o lists de
candidati pentru alegerile In Rada centrals UcraineanA din Kiev, adicA
parlamentul republic:1i Ucraina, ce luase fiinta atunci. S-a pus qi chestia unirii cu
Basarabia, care pInA azi qi-a pastrat la moldovenii transnistrieni vechiul si
adevAratul nume Moldova. Raspunsul a fost ca. sa ne soiudinim (unim) cu fratii
notri din Moldova! Oamenii de la tad, se adreseaza delegatii satelor catre solii
Sfatului Tarii, slut trim* cu aciasta vorbA, sA dim cu DumneavoastrA /mpreunA.
Cu aiasta ne aqteapta pe not la sate!"
Adunarea a primit, cu o bucurie nespusii, steagul national din mIinile
delegatilor Sfatului TArii i la urmA s-a fotografiat la un loc cu oaspetii ei scumpi.
Afirmarea drepturilor romdnefa fn Rada Ucratheana MA la instalarea
hatmanului Scoropadschi, adica Labia la inceputul lunii aprilie 1918, a Indeplinit
rolul de parlament Rada centrall, alcatuita In chip vremelnic din delegatii
diferitelor organizatii politice. In acest parlament provizoriu, moldovenii au avut
doi deputati. Unul din ei, D-1 Preen!, care, pe urmA, sub guvemul Scoropadschi, a

.200
www.dacoromanica.ro
fost Intemnitat, a cerut autonomia nationals personals, In puterea careia
moldovenii de peste Nistru erau sa fie recunoscuti ca minoritate etnica i ca
persoana morel, cu organizatia ei autonoma. Rada Ucraineana admisesee acest
lucru. Schimbarea de regim, a Impiedicat Infaptuirea acestui act politic de cea mai
mare Insemnatate pentru romanii transnistrieni.
Contiinta nationali a acestora se manifests Ina, mai cu seams In
dezbaterile din Rada. Ucraineana, prilejuite de Unirea Basarabiei cu regatul
roman. Unii din deputatii Radei pretinsera el aceasta unire e lipsita de baza
istorici tii este imorala, deoarece nu tine seams de dreptul Ucrainei asupra celei
mai marl parti din teritoriul basarabean, locuit de ucraineni. Deputatul roman
Dumitrapu spulbera aceste neadevaruri, amintind ucrainenilor i istoria nemului
romanesc, dovedind totodata ca mai multe drepturi au romanii asupra partilor
transnistriene, ca tint mai multi roman Intre Nistru i Nipru, decit ucraineni In
Basarabia.
Aalvitatea naitionald-caltanslA lista de manifestarile politice alr romanilor
transnistrieni, ceea ce se Muse pe terenul cultural era prea putin. Bibliotecile
romaneti organizate la Kiev, Odesa i Tiraspol, cursuri de istorie, limba qi
literatura romans organizate pe lingl universitatile din Kiev i Odesa pentru
studentii basarabeni i transnistrieni, toate aceste aveau In vqdere mai mult pe
intelectuali. Pentru tarani se Incepe opera culturala ceva mai tlrziu, cind
intelectualii capita ritgaz sit se ocupe de asta i chid se simt mai bine pregatiti
pentru aceasta opera.
Abia In mai 1918, pe lingl asociatia Invatatorilor din jud. Tiraspol se
formeaza sectia moldoveneascd din 22 Invatatori, care cere cu staruinta
nationalizarea colilor primare din satele moldovenetiti.
Se trimit peste 20 Invatatori la cursurile nationale de vara din Chhinau i In
toamna 1918 se descliid coli romaneti In peste 10 sate moldoveneti, cu carti
colare aduse din Basarabia. Tot atunci tncepe organizarea bibliotecelor populare
# era pe cafe sit se organizeze o sodetate culturald a romdnilor transnistrient
Evenimentele de mai tlrziu, cum i faptul el cei mai multi dintre intelectualii
moldoveni de peste Nistru s-au aratat dumAnoqi fats de regimul bohevic
Invingator, toate aceste au Impiedicat ducerea mai departe a muncii pe terenul
national-cultural.
Acuma nimic nu se face dincolo de.Nistru. Cei mai multi carturari
moldoveni de acolo au trecut Nistrul, venind la not In tara, unde unii dintre dlnii
hi desaViresc studiile la universitatile noastre. E datoria lor, multi putini clti ant,
sa nu uite ca locul for este dincolo de Nistru, ca slut datori sa traiasci laolalta cu
poporul romanesc de acolo i bucuriile tii suferintele vietii, clutInd totdeauna sa-i
dea povete i sprijinul moral i intelectual, pe card masa poporului e In drept sa -1
ceara de la carturarii ieiti din rIndurile ei.

201
www.dacoromanica.ro
 NOTE

1. Astizi In Polonia slnt dteva sate ai o stage de cafe feratA Cu acest nume.
2. De-aid se vede ell Duca -VodA a Scut 1 colonizAri.
3. Deseatina =1,093 ha.
4. DupA rAzboiul din 1739.
5. AceastA dorintA a transnistrienilor a fast satisfAcutA mai Oulu prin Inscrierea la Universitatea
din Iatd a numeroai studenti transnistrieni.

[1] Autorul se referA la studiul alcAtuit de N. Iorga: Romfinii de paste Nistru, Iwii, 1918;
[2] Justin Stefan FrAtiman, Administrates bisericessca la romfinii transnistrieni, In Buletinul
Societlitii de istorie ;I literaturA B.P. Hasdeu", vol. I. Chisinau, 1921.

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE M. POPP

ROMANII DIN BASARABIA g TRANSNISTRIA

INTRODUCERE
27 iunie 1940. Molotov, Comisar al poporului la Afacerile Externe ale
U.R.S.S transmite guvemului regal roman, prin ministrul du la Moscova, o note
ultimativa In care se cerea parasirea de catre Romania, In cea mai mare grabs, a
Basarabiei, a jumatate.din Bucovina Ili a unei Orli din judetul Dorohoi.
Doua zile mai tlrziu, trupele sovietice ocupau C,emaulii, Chiinaul c4i Cetatea Alba.
Pe cat de nedreapta, pe atit de absurcla a fost aceasta nota, cell faurise un
simulacru de motivare, fundat pe un sfruntat neadevar, anume ca tinuturile
revendicate ar n fost glocuite In principal de ruqi.
Un trecut bimilenar de via ;a fi stdpfnire dad'', dacd-romand ci roma:masa
pe malurile Matra lul nu putea fi pars de un neam a cdrui vednatate, nu attack;
dar nici macar politico" la Nistru, nu are Ina 150 ant vechlme.
Romanimea moldoveana vents din Carpati pe cursul apelor s-a latit data cu
ele pins la mare. Ca populatie statornica qi locuitoare a codrilor de pe malurile
molcome ale Moldovei, romanii, stapini din vremuri imemoriale ai tinutului pins la
Nistru, an trecut In secole timpurii de istorie dincolo de el, Intr -o regiune
lipsita pe atunci de populatie statornica i in care s-au fixat ca singuri locuitori
temeinici ai lui, punind acolo bazele unei not Moldove.
Prezenta romanilor in bloc compact pine la Nistru qi apoi mai peticit dincolo
de el p/nA la Bug, Nipru i chiar Don, constituie azi un adevar /ndeobte cunoscut
qi recunoscut. In paginile ce urmeaza i hArtile de la sfIrit se Incearca numai
Improspatarea informatiunilor asupra romanilor basarabeni i transnistrieni
moldoveni toti laolalta, ca i gruparea /ntr-un minunchi a cltorva harti recente,
romaneti qi straine, ce-i privesc.

I. ROMANII DIN BASARABIA

1. Asupra numelui Basarabia*

a) Tara dintre Carpati i Nistru a purtat inca de la Inflintarea principatului
moldav, la mijlocul sec. XIV, numele de Moldova. Aceleall dealuri, care marginesc
la rasarit Carpatii, se lntind nestingherit de o parte gi de cealalta a Prutului,

203
www.dacoromanica.ro
bulevard prin mijlocul Moldovei. Basarabia nu e un nume geografic, ci numai
politic. Basarabia este un nume vechi romanesc, dar pe care la 1812 ruqfi I-au aplicat
cu totul nepotrivit unei regiuni care niciodatA pInA atunci nu fusese altceva decit
una qi nedespartita Moldova.

Tireapol

Odesa I

VEA Pimant moldovenesc

Sate moldovene9ti
In Bugeac

Fig. 1- Rominii In Bugeac la 1827, dupli G. M. Murgoci.

- Die Ruminen in Budjak An Jahre 1827.

and In 1342, Domn al Tarii Romaneqti qi Intemeietor de dinastie voievodall,

Basarab, a cucerit de la tatari o flqie de pamInt In lungul Dunarii qi Marii Negre ping
la Nistru, i-a zis acestui pAmInt finut basarabesc. Partite teitaregi din titluf lui
Mircea reprezinta tocmai aceastA regiune. Dupa un scurt pupas In miinile
voievozilor moldoveni, la 1484, acest tinut trece sub stapinire turceasca.
b) In cursul istoriei noastre nationale, Cara Moldovei din Carpati la Nistru a
fost Impartita transversal pe cursul apelor, in doul: In Tara de sus a Moldovei, spre
miazAnoapte qi Tara de Jos, la miazAzi. Dealurile Inalte din tinutul Hotinului li
Cernautilor coboara lent dar neintrerupt pina la Iaqi qi In valea Rautului,

204
www.dacoromanica.ro
.constituind doul mid stepe a Jijiei vi a BA ltilor. La sud de Iasi vi de Raut se /halt"
masive vi bine bripAdurite dealurile, care peste Prut constituie codrii Bicului, iar
dincoace de el, Repedea. Dealurile acestea despart Moldova In douA, de la Carpati
spre Nistru si pinA peste Nistru. Ele formeaza pieptul Moldovel sau Codrul, lAcav
al celor mai viteji dintre moldoveni.
In sudul Codrulul e Tara de Jos ale card dealuri coboarA la rindu -le ginit la
mare, sfirvind Intr-un fel de cimpie valuritA, care prin contrast cu pldurile de mai
la nord constituie o foarte potrivita step" Stepa aceasta o hotamicise la nord
-
Traian cu valuri, iar acum o apArau moldovenii la sud, dinspre turci. La 1538, un
sultan vestit, Soliman Magnificul is din mina viteazului voievod Petru Rare Intreg
tinutul de stepl, dupl cum o jumatate de veac mai Inainte Stefan cel Mare pierduse
In favoarea altui sultan, Mohamed, Cuceritorul Constantinopolului, partile
tAtArAlti.
Stepa Intreaga transformatA in raia a primit numele de Bugeac. Asupra
Buceacului s-a lAtit apoi numele de Basarabia. In plinA vecinatate cu tatarii, popor
nestatornic de steptA, ei Invivi supuvi turcilor, o foarte normall colonizarea cu tAtari
a inceput In partea centralA a stepei Bugeacului, p/nA ce acesta In scurta vreme
ajunge un adevarat Bugeac tatarasc. Marginile stepei au limas Insa necontenit
romAnevti.
0 harts cu componenta etnica a satelor Bugeacului, cum a Incercat vi a
realizat Murgoci una pentru epoca din 1827 e foarte instructive{ (fig. 1). Dintr-o
astfel de schita se poate bine observa cum satele moldovenevti se tin lant
neintrerupt pe marginea pAdurii, deci vi a stepei, cum coboarA pe Nistru pins la
liman vi apoi se Intind pe Dunare pins la mare. Mijlocul Bugeacului a fost ocolit de
moldoveni, singurii mai vechi vi temeinic avezati aci. Toate celelalte neamuri ale
Bugeacului, au fost on trecator avezate, on colonivti proaspeti.
-
c) Pe toata durata stAp/nirii turcevti In Bugeac timp de doul veacuri vi
-
jumAtate numele de Basarabia a ramas legat de el. La sfirvitul secolului XIX, la
1792, ruvii ajung India oars la Nistru, ca urmare a nesfarvitelor lupte cu turcii In
decadentA. La 1806, turcii, printr-o conjuncture nefavorabill lor, se vad obligati sa
restituie Moldovei raialele Ismailului, Akkermanului (Cetatea AlbA) si Benderului
(righina), precum si raiaua mai noun a Hotinului. Moldova apArea din nou
reintregitA ca in vremea gloriovilor ei voevozi din sec. XV vi XVI.
- -
Nicicind moldoVenii n-au uitat ceea ce fusese ca stapinire InstrAinat din
Moldova lor, vi din generatie In generatie au luptat pentru refacerea cu once prep a
integritii teritoriale'. Nu numai pamIntenii, ci chiar voievozi venetici ca Despot
on Gaspar Gratiani, se straduiau s reculuca Basarabia - adica %Bugeacul -
Inapol fn trupul Moldovel. Intreg sec. al XVII-lea este plin de asemenea incercAri.
Tratatul Incheiat la 1664 de Gheorghe Stefan cu moscovitii prevedea:
locurlle, paminturlle ,Ii cella-tile pe care turcul le-a dezbinat de Moldova... le va
rascumpiz'ra Marcie Duce cu arma ,ci k va da fnapol PrIndpatului Moldovel
pentru totdeauna. Iar In pactul stabilit la 1711 de Dirnitrie Cantemir cu Petru cel
Mare se mentiona expres: Tara Moldovel cu Nistrul s'd-I fle hotarulst Bugeacul fi
cu toate cetafile tot a Moldovel sa fie. Rezultatul acestor tratate solemne se obtine
abia dupA 100 ani. and In sfirvit In 1806, Moldova se vede reIntregita In hotarele
ei firevti, dupA numai vase ani, vi ca urmare a unui rAzboi pierdut de turci, ruvii -
205
www.dacoromanica.ro
 aparatori ai crestinitatii la vremea aceea lute leg ca dupe ce 'hiving pe Mini sit
is prada pAmint de la cretini pravoslavnici, inteleg A rupa Moldova jun:Mate. De
abia acum, la 1812, Incepe tragedia Moldovei de peste Prut; de abia acum is fiinta
numele de Basarabia, in Intelesul actual, dar gresit, extins de rusi din Bugeac pia
la Hotin. De abia acum Incepe istoria Basarabiei, Basarabie cu Inteles regional,
adica al Moldovei de rAsArit. Niciodati Ana la rapirea ei de cAtre Rui, In Basara-
bia care de fapt nici nu exista in dui de Bugeac nu s-a simtit nici cea mai
Nina urma de autonomie, fie ea ell de formalA, ca bunloarl la BAnia olteanA on
in Ducatul Maramuresului 2. Oltenia, Maramuresul, sint notiuni cu sens istoric;
Basarabia /ma nu.
La 1812, Basarabia trecea in mina rusilor ca cel mai pur plent moldovenesc,
cu exceptia regiunilor ce statusera sub turci, Bugeacul i Hotinul, usor impestritate
cu strain, tatari in nord, si ceva ruteni. in primul recensAmint oficial rusesc dupA
anexarea, la 1816, s-a recunoscut In Basarabia o majoritate de 86%romani.

2. Stlipluirea ruseasca in Basarabia

Stapinirea ruseascA in Basarabia se poate despArti in doul epoci. 0 prima
epoca: 1812-1871, In care Basarabia era oblastle, ded provincie autonoma, si a
doua epocl: 1871-1918, In care Basarabia e prefacuta in guberniex., deci este
inglobata deplin in taratul rusesc.
Aproape de la Inceput politica ruseascA in Basarabia s-a manifestat prin doul
aspecte:
1. Prin colonizad cu neamuri Maine (germani, bulgari, gAgauzi etc.) a
tinuturilor cu o populatie mai rani, ca spre ex. Bugeacul si,
2. Prin rusdfIcarea blocului romanesc tocmai In regiunea unde el se prezenta
mai masiv In Codru.
Regiuni din Bugeac care dupe recensamintul romAnesc din 1930, n-aveau decit
19-32%, romanii, cu 100 de ani mai deoreme (1827) depleau 34%, romanii find
peste tot in majoritatea, fie ea si relativA. Asada; chiar in fostul tatArlic bugecean se
pot recunoate consecintele unei stApIniri strain asupra autohtonilor.
a) Epoca 1812-1871. La ocuparea Basarabieie de catre rusi, populatia ei ca
i a Moldovei de altfel era foarte sclzuta, consecintA a indelungilor rasboaie ruso-
turce, a foametei si a molimelor. ProfitInd de acest fapt, rusii inaugureazA In oblastia
Basarabiei politica for de colonizare. Drept urmare, la numArAtoarea populatiei
facutA in 1835, proportia de romAni scazuse la 75%, pentru ca dupA alti 20 ani, la 1856,
in statistica fAcutA de Zasciuk, procentajul for sA se reducl la 71. Asta nu impiedica
totusi ca Basarabia sa fie autonomA, ca tarul el poarte titlul de Domn (Gospodar) al
Moldovei*, iar eful ei spiritual sa poarte titlul de Mitropolit.
Dupa rAzboiul Crimeei, sudul provinciei dintre Prut i Nistru o parte a
Basarabiei propriu zise se reintoarce la Romania pentru douazeci de ani (piny la
1878). Astfel, o parte din nedreptatea facutA la 1812 era reparatA 3. Unirea
Principatelor si marirea RomAniei cu judetele Cahul si Ismail, ca si constatarile
facute de rusi in cursul primei jumAtati de veac de stapinire in Basarabia, cl ad
moldovenli reusesc sA moldovenizeze pe o parte din colonisti, a determinat pe ruli
sA deschidA al doilea capitol al politicii for basarabene, rusifIcarea. Ei i -au propus

206
www.dacoromanica.ro
sit demonstreze ca Basarabia este ruseasca. In acest scop au transformat oblastia
Basarabieie In agubernie* ordinary 4.
b) Epoca 1871-1918. Continue le colonizari qi prolificitatea abundenta a
blOnailor, dublase aproape toata populatia gasita de Zasciuk la 1856. In
recensAmIntul militar ficut la 1891, nu s-au mai gasit declt 59% romani, pentru ca
la 1897, cu ocazia primului recensamint amanunfit al Basarabiele sa nu mai fie
declarali roman! decit 48% din totalul populalid. Incepuse s se manifeste din
ce In ce mai evident tendinta de rusificare nu numai etnica, ci qi statistics
deoarece e cert ca romanii nu puteau scadea atit de vertiginos, cu toata rusificarea,
cu toata colonizarea qi cu toata ademenirea romanilor spre o emigrare la rasarit de
Nistru dupi 1890.
Cum se Impaca scAderea prodigioasi a procentului de romani cu afinnatia forurilor
competente ruseti de ex. AL Batufkov (1892) care declara ca rusii slut capabili sa
rusifice*, In timp ce moldovenli reu.,esc s anoldovenizeze* Incet, Incet, populatia rust' qi
ruteana (Koclubinsky, 1903) 5? La aceemi concluzie ajunsese qi V. Butovich la 1907.
Se simtea necesara o rectificare a recensAmIntului din 1897, operatie pe care
o face N. Durnovo. El recunomte 56% romani, procent care se mentine qi cu ocazia
evaluarii populatiei facuta tot de el la 1910 qi care se mai mentine qi la
recensamintul romanesc din 1930. at privete elementul rusesc, niciodata el n-a
atins micar 1/5 din totalul populatiei. In schimb, numarul ovreilor a sporit prodigios
In timpul stapinirii ruseti, trednd de la 21.000 In 1816, la 286.000 In 1897.
fn tabelul alaturat se poste vedea milcarea celor trei elemente etnice
principale ale Basarabiei: romdnii ca element dominant-autohton, Rufii ca
element ocupant, ovreii ca element cu tending de iudaizare a provinciei.

Populatia Basarabiei fare 1812 fi 1910

Total Romani % Rusi % Ovrei %

1816 491.000 420.000 86 30.000 8 21.000 6 Rec.ofic.

1835 535.000 406.000 75 7. 42.000 8 Koeppen
1856 990.000 685.000 71 144.000 15 79.000 9 Zasciuk
1897 1.935.000 1.092.00 56 373.000 19 229.000 11 Dumovo
1910 2.440.000 1.366.000 156 461.000 19 286.000 12 Durnovo

La 27 martie 1918 dud prin vointa poporului sau, Basarabia s-a Intors patriei mame
din care printr-o tradare fusese la 1812 desprinsa, aproape 11/2 milioane
romani traiau ad.
and prin ultimatul Molotov din 27 innie 1940, ea ne-a fost pentru a doua oars
rapita, 1.805.000 din romani treceau sub scutul raiului rou", ca sa se Implineasca
afirmatia ticaloasa din ultimatum, ca Basarabia e o provincie ce a fost totdeauna
locuita de o majoritate ruseasca* (! ?).
Trebuie sa fii diplomat bolevic sa nu mai poti rogi and afirmi din senin
un mai sfruntat neadevarl Trebuie sa fii comisar sovietic pentru ca majoritatii
romaneti de 87% la Orhei, de 78% la Lapupa, de 74% la Soroca etc., sa le
econsideri* majoritati ruseti.

207

www.dacoromanica.ro
 Fig. 2- Rispindirea romfinilor h raport cu padurea (dupil G. M. Murgaci).
- DieAusbreitung der Ruminen im Verhaltnis zum Wald.

Basarabia a fost pururi un parnInt prea romanesc ca sa se poatA instraina cu

Atli wiring. Ea a dat Moldovei qi Romaniei oameni de seams: un Alexandru
Lapuneanu, un Hadeu, un Kogalniceanu, dupl cum qi Moldova daruise Rusiei al ;i
oameni de isprava. Universitatile ruseti din Kiev, din Moscova, din Petersburg i
Odesa au numArat printre Intemeietorii for pe moldoveanul mitropolit Petru
Movill i pe moldoveanul principe Dimitrie Cantemir, iar Petru cel Mare a cItigat
mult In tineretea lui din In ;elepciunea i Invatatura unui alt moldovean, a spatarului
Nicolae Milescu. Un strAnepot al acestuia din urma a fost savantul naturalist rus de
mai tlrziu, Mecinikov.
Avesta este 1 a fost Basarabia romlneascA.

3. Hfirli etnografice despre Basarabia

Academicienii rui s-au preocupat de Basarabia i sub raport tiintific. Nu se
putea ca aspectul ei etnografic sit ram/nit necercetat. G. M. Murgoci, In repetat
amintita sa lucrare, citeazA o serie de hArti mai vechi care InglobeazA i Basarabia.
1. 0 prima hada serioasa, editata la Petersburg In 1875 de Societatea
imperials rusi de Geografie, este Harta etnograficd a Rudd de A. Rittich.

208
www.dacoromanica.ro
Murgoci o caracterizeaza foarte bine: e o hand oficiald, fngrifit lucratd, dar foarte
departata de realitatea ico. ApArutii In preajma anului transformArii
Basarabiei din oblastie In gubernie, ea a tins sa arate ca Basarabia e deja rusificatA 6.
Ea a servit mai tlrziu ca baza etnografica gi geografilor rusi si strAini (pag. 56-57),
perpetuind o eroare asupra extensiunii romftnilor, eroare care abia mult mai tlrziu
s-a atenuat. Kiepert, Weigand, Florinski, Langhans, '.a. s-au inspirat din ea.
2. Harta G. Weigand, aparuta In 1911 la Leipzig, In Linguistischer Atlas der
Daco-runtlinischen Sprachgebiet. Deli foarte simple, este totusi o hartA exacta
3. Harta T. D. Florinski, cu titlul: Harta etnograficd a lumii slave
occidentals, editatA tot la Petersburg In 1911, este mai favorabill. dectt harta lui
Rittich, de'i e construitA dupl datele recensAmIntului din 1897.
4. Harta din 1915 a lui Paul Langhans: Der rumeinische Volksboden and die
staatliche Entwicklung der Rumdnentums, publicata In Petermann's Geogr.
Mitteilungen, este o reproducere exacta a hartii Florinski*, dar ceva si mai
favorabill romanilor.
Dintre hArtile Intocmite de romani, doul ni se. pare el merits a fi semnalate:
1. Harts lui Alexis Nour: Basarabia, harta etnograficA*, Bucuresti, 1915, e o
hartA stiintificA, bunA gi amAnuntitA.
2. Harta lui G. M. Murgoci: Carte ethnographique entre les Carpathes et
Plnguletz, Paris, 1920, este instructive si pentru rispindirea romanilor de peste
Nistru. Ceea ce are interesant $i nou aceasta hartA este limita inferioarli a padurii.
AceastA limita aplicatA pe o hartA etnografica, In speta, arata ca raspIndirea
romanilor - nu numai pInA la Nistru, dar si dincolo de el - e strins legatli de
marginea padurii. Limita festonata a padurii, care Inainteaza pe dealuri si se
retrage pe vai, atrage dupl sine un contur sinuos pentru limita masei romanesti din
Basarabia si pentru insulele romanesti din Transnistria (fig. 2). Fenomenul acesta
-
se poate urmAri pinA aproape de Nipru. Romanii un popor iubitor de pAdure si
cultivator al poienilor din mijlocul padurilor, numai cu greu s-au putut fixa 3n steps,
mai ales Intr-o stepl care nesfIrsite veacuri a fost doar un drum de trecere pentru
at/tea lifte turanice si slave.
Dintre hArtile recente, Intocmite de strAini, demne de mentionat shit doua, pe
care le dam si In anexa: harta sovieddi a lui Berg (1920) si harta din izvor german
a lui Langhans (1939).
a) Prima harta speciall asupra Basarabiei poartA titlul: Etnograficerskaia
karta selskogo naselenta Bessarabi17. E constuitA de L. S. Berg, In parte dupl datele
anchetei fAcute de V. Butovici, In 1907 $i publicatli prin Ingrijirea Academieie de
Stiinte. Dat fiind ca boLsevicii considers aceasta hartA prea favorabill pentru
elementul romanesc, autoritAtile sovietice au dispus confiscarea ei. Unul din putinele
exemplare scApate peste granite ne Inlesneste reproducerea ei la finele acestei
brosuri (pl. I). Ceea ce Sovietelor, nu le-a convent din aceasta hartA a fost:
1. CA pe toata lungimea sa, malul basarabean al Prutului este romanesc.
2. Nistrul, din fata Movillului pInA la liman, e de asemenae romanesc.

209
www.dacoromanica.ro
 3. Basarabia, cu exceptia unei parti din judetul Hotin qi a Bugeacului, e masiv
populate de roman.
4. In ceea ce-i privete pe strain, numai rutenii din Hotin apar In mass
omogena. Harta etnografica a Bugeacului este de la un cap la altul o adevarata
peticArie, un adevarat mozaic polietnic presarat cu roman.
5. Singuri romanii apar bloc. De aceea deschiztnd harta lui Berg, de la prima
vedere Basarabia ti se oferA ca pamInt romanesc. Dad stai s-o analizezi, aceasta
imagine se degajeaza cu ant mai virtos.
b) Intemeiat pe recensamIntul general al populatiei din 1930, Paul Langhans
construiegte harta etnograficA a Romaniei, avInd ca temA: Die rumiinische
Staatsbevlokerung der Gegenwar4 Petermann Geogr. Mitt., Gotha, 1939. Harta e
lucrata dupl o metoda liintifick fiecare nationalitate e reprezentata printr-o
culoare. Nuanta culorii aratA dad. In unitatea administrativA aleasa plasa
neamul respectiv este singur reprezentat, este In majoritate absolute, on In
majoritate relative. Din calcul ant excluse maple, figurate ca unitAti administrative
aparte (pl. II)
Astfel fiind /ntocmita harts, constatam urmatoarele:
1. Basarabia este aproape In Intregime locuitA de romani. Romanii nu lipsesc
nici chiar din regiunile restrinse ca Intindere locuite de alogeni. Pe romani Ii
gasim In majoritati de peste 90% In pla.lile Nisporeni li Chisinau din jud. Lapuna
qi In plaile Bravicea qi MacAuti. Aceasta regiune pur romaneasca este pieptul
Moldovel.
2. Singurele regiuni instrainate din Basarabia ant: extremul nord jud.
Hotin, qi pArti din Bugeac. Niclieri InsA strAinii nu reuesc se formeze majoritati
absolute qi nu detin aceste majoritate In mai mult de trei plaqi.
3. in Basarabia, rutenii ocupa doua pla*i din jud. Hotin i plasa Cazaci din
Cetatea Alba.
4. A doua minoritate a Basarabieie, hulgarli, ocupl cite o plash din judetele
Cahul, Ismail i Cetatea Alba.
5. Ru,c11, dei numai In majoritate relativA In cele trei plai ale lor, traiesc pe
ling Dunare 4i Mare, la Fmtlna Z/nelor, Chilia Noul i Tuzla.
6. Germanii, de altfel repatriati In Reich dupe ocupatia bolgevica a Basarabiei
din iunie 1940, erau cantonati In jud. Cetatea Alba qi anume la Tarutino qi Tatar
Bunar.
7. L fine, plasa CeadIr Lunga din Tighina e locuite In principal de gilgduzi.
8. Singurul. Jude; minoritar al Basarabieie este Cetatea Alba, dar qi aici 1/5
din populatie o formeaza romanii.
Din cele 37 circumscriptii administrative ale Basarabieie, 25 s/nt pur
romaneti. Din peste 3 milioane locuitori, 1.800.000 slut romani.

210
www.dacoromanica.ro
 and In 1920, cu ocazia vizitArii Basarabiei, cunoscutul geograf francez E. de
Martonne a ajuns Intr-un sat de roman qi ruqi amestecati, s-a adresat unui mopeag
Intreb/ndu-1 care ant mai vechi In sat, moldoveni sau rusi; unchia.gul a rispuns:
Decft sd ne intreball pe not, mergeti mai bine in cimitirul satului. Acolo shit
cradle morillor. Pe ek sal serfs adevarul pi citind yeti vedea due este mai vechi
fn sat ;t pe tot pdmbitul nostru moldovenesc.

II. NISTRUL RYU ROMANESC

1. in treat qi astazi
RAsfoind cartea neamului cu cei 2000 ani de istorie cunoscutA a trairii
romAnilor pi Inaintagilor for pe acest pAmint, gaselti de la Inceput vorbindu-se de
Nistru. Dadi In mod aproape neintrerupt, Nistrul apare ca hotar de rAsarit al Daciei
qi al Moldovei, In schimb, spatial vital Fi etnic a depdFit permanent Nistrul, pi pe
vremea tracilor, fi in epoca romind.
Burebista, marele conducAtor al dacilor, In sec: L a. Hr. I i Implintase pe
Bugul de jos, granita rAsAriteanA a puternicului sau regat. Cetatea Olbia, de la gurile
Bugului (Hipanis) era In stapinirea lui, iar Nistrul (Tyras) rAmAsese un simplu du
interior al regatului. E drept ca. Dada romans se oprea la Tyras, dar provincla
Moesla cuprindea tot litoralul pontic, pia la gura Niprului
Yn Cartea pentru desculecatul dentiiu al Terel Moldovel fl a neamului
moldovenesc, conicarul Miron Costin, delimitind hotarele Daciei, stria: Despre
reseritu este Nistru, apa, la istoricit cei vechi 7Yras. $i tot acolo, dar mai departe:
Sint o seams de istorici care dau fi Podolia fi cimpul preste Nistru pind in apa
Buhului... sa ft lost Dacia 9. Spa ;iul vital al Daciei, Moldovei, Romaniei, se
delimita astfel dincolo de Nistru pima Fn apa Buhulut.
DacA trecem In vremea principatului moldav, Nistrul a fost granita a
Moldovei titre sec. XIV i sec. XIX, dar a fost o vreme rind el rAmAsese sub
Duca Von tot du interior ca i In timpul lui Burebista. Se constatA aqadar el
politicete, stapinirea romanilor peste Nistru e mai veche decit a oricarui alt stat qi
neam. Statul dacic i apoi cel romanese ne aratl pe not aid stpinitori Inaintea
turcilor sosi ;i abia dui:A 1520. at prive.,te pe ruqi, ei abia atingeau Bugul, venind din
rAsArit, In 1774. Despre strAmoqii rusilor, slavii primitivi, nici vorbl nu poate fi
pe acest pamtnt. Nistrul ajunge atm dar, catre 1400, nu numai o frontiera
moldoveneascd, dar ft' un fluvlu romanescw.
Prin cele de mai sus s-a voit a se demonstra ca Nistrul, mai mutt decit un
hotar, a fost un rlu tracic, cum se exprima d-1 N. A. Constantinescu, iar mai t/rziu
un fiu romanesc. AceastA functie a jucat-o Ind Nistrul nu numai politic, dar mai cu
seams etnic.

211

www.dacoromanica.ro
 Este foarte usor de dovedit si In deobste cunoscut ca Nistrul a fost si este un rtu,
pe ambele maluri, ronianesc. Nimeni nu se mai Indoieste astAzi ca shit roman la
Nistru, si foarte putini ant aceia care n-au aflat de existenta romanilor peste Nistru.
Nu numai faptul ca pe ambele lui maluri este acelasi relief si ca Nistrul
traverseazA podisul moldovenesc, prelungit In Podolia cu aceltsi caractere, a facut
din el un rlu romanesc. Dar tinutul gni la Nistru si spatiul de peste Nistru a intrat
odatl cu povirnirea dealurilor si directia de curgere a apelor tin sfera de expansiune
normall a poporului romanesc. Chiar si hArtile rusesti recunosc ca romAnesc malul
drept al Nistrului. Adlugam noi: nu mai putin romAnesc este malul sting al lui.
Din amonte de Movillu si pini la liman, satele romanesti se tin lant. Numai
dupe toponimie si poti recunoaste 27 astfel de sate. Cel mai nordic sat romanesc pe
Nistru este Ifincaufi, In fata tinutului Hotinului. UrmeazA la rind altele din care
vom cite dteva, pentru frumusetea numelui for romanesc, adesea amintirilor al
locurilor de basting a celor ce le-au fondat: FlOminda, Cornifa, Cuzmin, SOMA
Hirjeu, Rtbnifa, Boturani, Doi Bani, Lunca, Prifta, Slobozia, Scurtu,
Moldovanca etc.
Sint It sate romanesti dublete, asezate fats In fata pe cele douA maluri ale
Nistrului: Virtejeni, Molovata, Dilacdu, Speia. Rtrcov din Transnistria este mai
vechi decit perechea sa din Moldova: Vadu Baru. Acest Riscov, tnfiintat de
boierul Rascu, a fost resedinta Domnitei Ruxandra, fiica lui Vasi le Lupu si
nefericita wile a lui Timms Hmelnitki, feciorul Hatmanului cazacilor: Bogdan.
Nu numai satele, dar si orasele de pe Nistru slut sau au fost romanesti. Asa
Camenifa Podoliei, din preajma Hotinului, atit de des vizitata de pribegii moldoveni.
Tot asa Movildul, tirnosit de voievodul Moldovei Ieremia Movill " si loc unde se
Linea un tlrg renumit, cel mai vestit dupe vechiul tlrg at Orheiului. Pe vremea aceea,
Movillul se numea Budele, fapt cunoscut dintr-o condicA domneascA In care sta scris:
Budele, unde de obiceiu se finea tfigui din Mobil& 12. Domnul Moldovei percepea
vama Mohildului", ca de altfel toate vamile argurilor de pe Nistru.
Un alt centru de viata romaneasca a fost Iampolul din fata Sorocei. Din
Dubasarii, vad de trecere peste Nistru pe dubase tAtarlsti si lAcas al celei dintli
tipografii romanesti din stinga Nistrului 14.
Grigoriopol cu vechiul lui nume moldovenesc Ciorna, din apropiere de
Vadul lui VodA, pe uncle Insuqi Stefan cel Mare a trecut Nistrul fugArind pe tAtari;
apoi Tiraspolui Tirispolea de astazi, numit la Inceput Sucleia i botezat astfel
de Caterina II, In amintirea numelui strAvechi al Nistrului Tyras. in sfirsit
Ovidiopol, orasul lui Ovidiu, ce face pereche CetAtii Albe, Inchide seria argurilor
si oraselor In care a pulsat viata romaneasca dincolo de Nistru.
Toate vamile vadurilor si tirgurilor de pe ambele maluri ale fluviului au rAmas
Moldovei, uncle din ele chiar si dupe 1812.
Cu toate ca acei care au stapInit politiceste stinga Nistrului au fost ba
polonezii, ba tAtarii, ba turcii, iar tlrziu de tot rusii, totusi Nistrul a fost mereu un rlu
curat romanesc's. Rusii nu se sfiesc sa marturiseasca aceasta: Pe malul Nistrului,
populafia romaneasca poate fit considerate" In mod decisiv dominants F1 apoi, ca
cea mai veche, deoarece ceilaili emigranfi au aparut aci mai tirziu decfr
moidovenii 16.

212
www.dacoromanica.ro
 2. Hart1 etnografice cu romanil de pe malurfle Nistrului
Pline de interes pentru demonstrarea cauzei romaneti, deci a prezentei
elementului romanesc ca grup etnic pe ambele maluri ale Nistrului, slut clout{ harti,
ambele ruseti.
a) Prima este o harta relativ recenta, aparuta In 1927 la Berlin Leipzig ca
anexa la studiul Russische (Ostslawische) Volkskunde, datorita lui Dmitri./
Zelenin. Harta este intitulata: Karte der russischen Stlimme and Mundarten in
Europa. Din ea am extras 1 marit numai portiunea privitoare la Basarabia qi
Transnistria si din care O. reiasi caracterul de riu romanesc al Nistrului (pl. III).
Folosind o metoda simply i sugestiva, autorul Infatieaza Basarabia cu
exceptia numai a unei parti din jud. Hotin ca tinut cu majoritati absolute
romaneti. Dar nu numai Basarabia, ci i regiunea Nistru Bug este redata ca o
regiune cu roman. Tot malul sting al Nistrului, de la Botoani i Slobozia, pia la
dui Cufalnic, apare ca tinut cu majoritati absolute romineti, ca si Basarabia 17. Tot
restul teritoriului pin& la Bug, de la nord de rap' Balta i caul la mare este aratat
ca un tinut ruso-rutean, presarat cu romani. Dar tinutul amestecat cu roman este
trecut de Zelenin i dincolo de Bug, la Olviopol, pe o adincime de peste 60 km In
rasarit de acest du. Apoi Intreg unghiul cuprins Intre Bug i afluentul sau Ingul, la
miazanoapte de Nikolaevsk, e aratat ca un tinut populat i de roman.
b) A doua harts, de4i veche publicata la Chicago In 1906 este datorita
fostului ministru de Externe al Rusiei tariste, Paul Milyoukov. Harta a aparut In
prima editie cu titlul: Map showing the process of settlement arts ethnography of
european Russia gi impreuna cu alte harti ilustreaza studiul situ despre Russia and
its crisis. Dupi razboiul mondial, a republicat la Paris studiul cu hartile respective,
cu titlul: Crise russem.
Dintre hartile ruseti nesovietice cea mai populara este a lui Florinski,
aparuta cam tot In acea vreme. Harta lui Milyoukov find mai putin cunoscuta, dar
totui deosebit de inteiesanta, am crezut potrivit a o alatura colectiei de harp de la
aftritul acestei bropri (pl. IV).
Harta e interesanta nu atIt sub raport etnografic, cit mai ales prin aceea ca
arata etapele de colonizare ruseasca ale spatiului uria asupra careia s-a generalizat
mai tIrziu numele de Rusia (dar vom revert). Sub punctul 19 = Romani, din harta
sa, Milyoukov arata Nistrul, pe ambele maluri, romanesc. Basarabia, cu exceptia
sudului i al unor Nil In nord date ca nelocuite, este reprezentati curat romaneasca.
Dincolo de Nistru, o zone /ntinsa, dirijati oblic spre Bug In directia Olviopol,
sprijinita pe liman, iar la nord pe Dubasari, este masiv romaneasca. Undeva pe
Tilingul apare o insula de roman. Dar Romanimea transnistriana continua qi
dincolo de Bug. Tot spatiul de dealuri dintre Bug qi Nipru, 'Ana la o linie care ar
trece prin maple Novoarhanghelsk, Novomirgorod i Elisavetgrad este Infatiat
romanesc. Doui insule romaneti mai mid, se mai vad In stInga Bugului i In
imediata vecinatate a lui, una In regiunea Vosnesensk i alta In unghiul BugIngul.
Sint suficiente aceste doul harti, una recenta sovietica i alta mai veche
taristii, care sa evidentieze, pentru Nistru, caracterul sau de du romanesc.

213
www.dacoromanica.ro
 HI. ROMANII DIN TRANSNISTRIA

1. Int luenta politica a Moldovei In Transnistria

Toata lumea e de acord sa recunoasca existents unei romanimi
transnistiene. Singura tema pe baza careia slut divergente de pareri este
importanta acordata grupului etnic romanesc de acolo.
Din cele mai vechi timpuri ale existentei for ca popor, romanii slut pomeniti
peste Nistru. Daca bolohovenii au fost roman i dupa izvoarele istorice, chiar
cele ruseti, se pare di da atunci Inca din sec. al XII lea, deci Inainte de
descalecatul moldovenesc, romanii slut amintiti la NE de Nistru, In Podolia ". Ceea
cc e sigur i ca atare se poste afirma MA teams de dezmintire, slut doul fapte:
1. De emd slut pomeniti romanii In Moldova, tot de atunci Sint amintiti i
peste Nistru.
2. in comparatie cu toate celelalte neamuri conlocuitoare din Transnistria,
romanii slut ad singurii autohtoni.
In cele de mai jos se inceardi doiedirea acestor doul afirmatii.
Numai In 30 ani, Statul moldav, abia /nfiidtat, s-a tains din tinutul Baia i
Suceava p/nA la Nistru i mare. Sintem datori deci sa admitem preexistenta unui
popor moldovenesc, Infiintarii Statului molday. In aceste conditii nu vedem ce ar fi
putut Impiedica pe acest popor de a se fi revarsat i peste Nistru. Numai astfel
putem Intelege de ce voievodatul Moldovei avea tot interesul ca Polodia tinutul
de dincolo de Hotin i Soroca sa fie i sa ramlnii o tad fara stapin. Numai aa
putem pricepe de ce principele lituanian Vitolt, presumptivul stap/n al Polidiei, a
fost fericit sa caslitoreasca pe sora sa Ringala cu puternicul i pretiosul sau vecin,
Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun".
In acea vreme, voievozii moldoveni, care de fapt dictau In Podolia, stapineau
i la nord, dincolo de Ceremu, Intreaga Pocutie.Politica de dominatie a Moldovei,
nu numai pe Nistru, d In Intreg orientul apropiat, a continuat amplificlndu-se i sub
Stefan cel Mare. $i In sensul acesta trebuie /nteleasa casatoria lui Stefan cu
Eudoxia, sora tarului Kievului. Apoi casatoria fiicei sale Elena cu Ivan, fiul marelui
cneaz al Moscovei. Apoi recasatorirea lui Stefan cu o coboritoare din Comnenii,
Imparati ai Trebizondei, Maria de Mangup (Crimeea). In sfirit, casatoria unei alte
fiice a lui Stefan, Maria, cu un Wisznowiecki, dintr-o veche familie domnitoare In
Lituania". Roadele acestei politici s-au vazut de/ndata:
1. Grinele Podoliei erau transportate la Cetatea Alba prin Moldova.
2. Marfurile din Moldova i cele venite din Polonia erau exportate In
Occident prin porturile moldoveneti, Chilia i Cetatea Alba, sau erau trimise In
Orient peste vadurile Nistrului, dintre care mai celebru este Vadul lui Voda.
Toata drumurile comerciale dintre Nistru i Bug erau strabAtute de
moldoveni, iar cel mai important dintre ele purta chiar numele de fleahul
moldovenesc (szlack valachicus). Drumurile trebuiau Insa i aparate de tatarii
navalitori i pradalnici. Ostaii Moldovei Implineau aceasta sarcina, iar clad ei nu
erau suficienti, se ajutau i cu cazaci, al caror WI conducator moldovean a fost

214
www.dacoromanica.ro
Ostafie Dagcovici, un protejat al voievodului Moldovei 22. Caffa (Teodosla), marea
colonic genovezil a Crimeei era apiirata de solder,' moldoveni,ct muntene. Laid,
mica fortareata genovezi de la gurile Niprului, era stapInita de moldoveni. Tot
comertul de la Marea Neagra pins la Baltica era tinut In sec. XV de moldoveni,
sprijiniti pe negustorii nemti din Liov gi pe cei italieni din cetatile Malt Negre. Era
un fel de indicatie a destinului ca dupe aproape 500 ani, civilizatia de la Nistru sit fie
adusi de roman, flancati de germani gi italieni.
intr-un tinut aproape pustiu, ca eel dintre Nistru gi Nipru, nu era posibil ca o
tare atit de Infloritoare cum era Moldova sa nu influenteze aceste tinuturi. and
Ieremia Movila, Domnul Moldovei, avea la Ustia, In Polonia, cea mai frumoasa gi
mai bine cultivate mogie din Intreaga tare, c/nd fratele sau, Invatatul Petre Movila,
ajunsese mitropolit al Kievului, mai poate fi negate actiunea civilizatoare a
Moldovei In rasarit gi rolul precumpanitor jucat de roman aci?
azacimea condusa de moldoveni pe vremea lui $tefan cel Mare, avea scum
la 1577 un alt gef roman, pe loan Potcoava 24, iar Ioan Voda cel Cumplit, Domnul
Moldovei, Intr-un act de dank facut In anul 1574, vorbind despre Transnistria,
spunea: Tara noastra a Moldovei de dincolo de Nistre. Contemporan cu Vasile
Lupu gi cuscrul lui Bogdan Hmelnitki, cel ce a condus riscoala tarineasci a
cazacilor, Potcoava avea din cei 15 comandanti de ogti ai sat cinci roman, pe
Toader Lobodii, Martin Pugariu, Pavel Apostol, Budd ri Dunritraccu Raice.
Acesta din urma a colonizat pamInturile de peste Nistru cu multi roman 26.
In vremea aceea, tinuturile din rasaritul Moldovei IncepurA sa se numeasca
Ucraina. Dupe moartea lui Hmelnitki (1654), Ucraina s-a Impartit In doua: cea de
la apus de Nipru s-a pus sub obladuirea turcilor, luind numele de Ucraina Hanului,
iar cea de la rasarit de acest fluviu trecu sub ascultarea tarului Moscovei 27.
Ajungem In chipul acesta la anul 1681 dud Sultanul numeyte ca stapin cu
drepturl depline al Ucraineb, hanului, pe Duca Vodd, Domnul Moldova 28.
cronica vremii a Insemnat faptul: $1 au mere Duca Voda" la Ucraina pied la
Nemlrov (capitala lui din Ucraina, n. n.) Fi au pus batman (locilitor) pe un grec,
anume Ian' Drlighinici, om slujit... .Ft au fdcut Fi case la Ucraina in farmurile
Buhulul (la Caney, tr. n.) gl alte case (curd domneFti, tr. n.) in Ticiinduca la Nistru
drept Soroca. Duca Voda domnea ci Moldova $ Ucradna, domn cu trei tuluri. Serie-
fl numelc Duca Volevoda, Domn Tariff Moldovil fi Ucrainei 29. Dna stapinirea
lui Gheorghe Duca asupra Ucrainei dureaza efectiv numai doi ani, ceea ce a ramas
incontestabil a fost romanizarea definitive a malului sting al Nistrului. in vremea lui
Incep primele colonizari masive In Transnistria ". Pe de o parte din cauza firii lui
apucatoare, de fugeau oamenil la Ucraina peste Nistru (ca sii scape de multimea
darilor) ci nici zlatafil nu puteau sd le facts nemicd, lard Duca Vodli facea zlatacl
de plateau banli celorfuglii aga glasuiegte letopisetul moldovenesc31.
Vazuram deci politicegte adevaratii stapini In tinutul dintre Nistru gi Bug erau
romanii. Aid ei trdiau sub influenta Moldovei 92. Dar gi bisericegte, cregtinii din
Transnistria tot spre Moldova priveau, fie ca preoti de acolo veneau se fie
hirotonisiti In Moldova, fie a inalte fete bisericegti din Moldova mergeau In vizite

215

www.dacoromanica.ro
canonice In Transnistria 33. Locuitorii Transnistriei arimau de mitropolia Braiki,
InfiintatA de Vasile Lupu (ca. 1640), pentru nevoile sufleteqti ale creqtinilor allAtori
In tArile supuse de turd. Un mitropolit de ad, Dan li4 a purtat chiar titlul de
Mitropolit al Prot !avid, Tomoraiei, Ho linulul, al finutulul Dumb* fl NIstrului
fi al Ucralnel Hann lulx. 34.
Ping catre sfircitul sec. al XVII-lea, rulii, In piing expansiune teritoriall, Incep
sA cucereascA tinut dupA tinut, tot mai departe tnspre apus. La 1667, tarul Alexis
Mihailovici - la moartea lui Bogdan Hmelnitld - ocupS Ucraina pins la Nipru qi
Chievul, venind din rAsArit. Pentru cel Mare (1682-1725) cucereqte pe cazacii
zaporojeni, iar intre 1774 qi 1783, Caterina II desavkleqte cucerirea hanatului
tataresc qi atinge Bugul. Tot ea, In 1792, face un pas mai departe, ocupind provincia
dintre Bug qi Nistru, nominal - politic - turceasca, efectiv - etnic -
romaneascd. Ea boteaza acest tinut cu numele de Moldova Noud, fiind
impresionatA de mul;imea moldovenilor de aci. Un secol a fost de ajuns, de la Duca
Voda IAA la Caterina II, ca sA aducl prefaceri radicale In viata omeneascl a
tinutului dintre Nistru qi Bug. Un nou capitol Incepe In evolutia Transnistriei.

2. Colonizarlle Transnistriei cu moldoveni

Toata viata romaneascA ce a pulsat intens de la Intemeierea Statului moldav
qi ping la hatmAnia Ucrainei a lui Duca VociA, se sistematizead Incepind din 1681.
Ping la 1812 Q i chiar dupa aceea se pot desprinde mai multe momente de colonizare
In Transnistria. Au fost doul feluri de colonizAri, uncle benevole, altele for ;ate.
Este qtiut el cel putin ping la Inceputul sec. al XVII-lea, /ntreg spatiul dintre
Nistru, lntr-un cuvint Ucraina, era deloc sau slab locuita. Din punct de vedere
politic, Ucraina de la nord de o linie ce ar urma riurile Iagorlic (Ihurlic) qi Codima,
constituia Podolia qi era nominal in stapinirea regelui polon-Regiunea de la Bug
ping dincolo de Nipru, avind ca centru cataractele Niprului, forma Secea
Zaporofand sau Cazdcimea. La sud de linia Iagorlie - Codima qi de pragurile
Niprului se afla olatul tatArAsc Jedisan, staptnit de turd. La 1792-1793, la venires
ruqilor, atlt Jedisanul clt qi Podolia - CAzAcimea incl de mai Inainte - ltqi schimba
stApInul.
a) Colonlzdrl Inainte de sosirea rufllor (sec. XVII).
Singura populatie temeinica - de'i rara - dintre Nistru qi Bug era populatia
moldoveneascA. Acest lucru e admis de autorii ruqi (Milyoukov) 35, care recunosc ca
In Podolia, dincolo de Nistru de la Camenita la Soroca qi dincolo de Bug, era un
spa ;iu colonizat lila Inainte de 1650, de o populatie neruseascA.
Pentru a sport numarul locuitorilor din Ucraina, Duca VodA, prin scutiri de
dad qi Improprietariri, IndeamnA pe moldoveni sA se aqeze peste Nistru. Cu drept
cuvint Istorlografla ruseasca vede fn el pe cel mai sistematic fl mal bun
colonizator al not provincil devenite romdneasca'.
In Ucraina moldoveneascl administratia era romaneasca qi organizatA pe
aceleaqi baze ca In Moldova. Pircalabi, qoltuzi fi cApitani vegheau la bunul mers al
lucrurilor 37.

216
www.dacoromanica.ro
 b) Colonial.' sub influent's ruFilor (sec. XVIII).
A doua epoca de colonizare este Intre 1700-1712, contemporanA cu Petru eel
Mare i Dimitrie Cantemir. Ca urmare a Intelegerii dintre cei doi capi de state si a
batilliei pierdute de la Stanilesti pe Prut, Cantemir cu boierii lui credinciosi si
oamenii lor, sint obligati sit se refugieze In Ucraina. fn felul acesta, Toma
Cantacuzino a primit un domeniu la Pereiaslav, mai jos de Kiev. Lui Cantemir
Insusi i s-au dat pe Donet, domenii imense, cu zeci de sate, unde a colonizat el pe
pribegii ce-1 In.soteau.' Si atunci populatia era extrem de rarl. MArturie ne std
Insemnarea lui loan Neculce: Intre fara cazacilor l Harcov era o pustie aFa de
Intina cli trebuiau cloud zile ca sa o strabali 38.
Un roman, moldoveanul 'Ilmotei SgurA, dragomanul lui Mazepa, hatman al
Ucrainei, conducea opera intenselor coloniari, sprijinite de Petru cel Mare. Dar tot
romani erau si aceia care organizau militareste cazacimea spre a rezista actiunii
cotropitoare a Moscovei. Hatman al Ucrainei era atunci moldoveanul Dania Apostol 38.
A treks epoth de colonizare este prin 1739-1740. La retragerea rusilor din
Moldova, au luptat cu ei peste o mita de mit de supuF1 turd pe care I-au dus In
Rusia. Asa scrie In memoriile sale, ofiterul german Trenck40. Acesti supusi turd nu
puteau fi decit romani, Intrudt teatru de rlzboi fuseserl principatele romane.
Se simtea mare lipsa de brate de muncl pentru grinarul Ucrainei In plinA
dezvoltare. Cu acel prilej a luat fling Epitropia strainilor, care avea menirea
colonizarii Ucrainei, pe atunci un adevArat Niemandsland.
Se pornise obiceiul cl on de cite on trupele rusesti ocupau Principatele
Romane In rAzboaiele cu turcii, la retragerea din principate sA care cu ei nenumArati
roman, ca ostated. Aceasta operatic s-a repetat, deli pe o scarl mai mica, si la
1750, 1761 i 1765. La mijlocul sec. al XVIIIlea, romanii erau suficient de numerosi
dui puteau sit formeze un corp de armatil special, pus sub comanda lui Dimitrie,
fiul cel mic al principelui fugar din 171141. Chiar si printre cazaci erau destui romani
dacA la 1763 au putut lua fiintd doul regimente cAzAcesti, unul moldovean si altul
armean.
In a patra epodi de colonizare) 1769-1774, Panin, atotputernicul ministru al
Caterinei II, era de pArere ca s-ar putea foarte bine transplanta - in Rasta -
Intreaga populatie a celor cloud Principate42. Bineinteles, aceastA idee originall nu
s-a putut pune In practicA, dar tentatia pentru boierii rusofili a limas. De aceea
Mihai Cantacuzino primeste un domeniu linga MovilAu, colonelul Ball - unul la
DubAsari, etc43.
TAranii romani colonizati In aceastA vreme au fost &small In regiunea
Vosnesensk, pe Bug.
c) Coloniari dupd sosirea ruFilor (sec. XIX).
A cincea fi cea mai important's' colonizare a facut-o Intre 1791-1793,
ImpArateasa Caterina dupd ce a cucerit de la turd si poloni Intreaga UcrainA ping la
Nistru. Datorita repetatelor colonizAri din Transnistria, nu numai cli romanii erau
elementul eel mai numeros, dar i cel care sporea necontenit. La vremea sceea, In
toad Ucraina Hanului nu erau de& abia 67 sate, dintre cari 49 erau moldovenesti.

217
www.dacoromanica.ro
Celelalte citeva erau grecesti, armenesti on tatarasti, nidunul rusesc. Milyoukov
Inn* recunoaste ca primele colonizari rusesti grill la Nistru, la nord la IagorlIc s-au
produs dupli 1650, iar In regiunea Odesei, abia 100 ani mai tlrziu. In aceasta regiune,
numai pc roman ii da ca autohtoni, asa cumIi da pe Mari In Crimeea. Dar oare prin
colonizare ruseasca nu cumva /ntelege el colonizare facuta de ciltra rusi, iar nu cu
rusi?
Dupa pacea de la Iasi, care aducea pe rusi In hotar cu Moldova, rice-se ca
(loud tram' din locuitorli Moldovel au fost camp peste Nistru 44. Multimea
romanilor peste Nistru era asa de mare twit Caterina II a numit tinutul dintre
Nistru si Bug Moldova Nand, i-a dat administra ;ie romaneasci Ili a vrut
sft-i acorde chiar autonomie. Capita la noii provincii s-a fixat la Vosnesensk,
numita la Inceput Socola, cad fusese Infiintata de moldovenii din Socola
Iailor 45. Transporturile neincetate de moldoveni peste Nistru au Inceput si
fngriJoreze nu numai pe turd, dar chiar pe cellalli vedni46. Astfel ambasadorul
Prusiei la 'Latta Poarti, Intr-un raport Inaintat guvernului sauanunta ca: locuitorii
Moldovel pdrasesc cu duiumul farm El shit incurajali de guvernul rus di se aleze
dincolo de Nistru, toatd Para cuprinsa Intre acest fluviu 0 Bug urmind sd fie
ridicatii in rangul de principat sub numele de Moldova Nowt
Romanii erau atlt de numeroqi In Transnistria, /ndt printul Potemkin, favoritul
Caterinei II, a cerut Imparatesei ca vdrul sau sd fle await episcop tin Transnistria
pe simplul motiv ca tie limba moldoveneasal a poporuhd autohton 47.
Yn sfirsit a cases 0 ultima perioadd de colonizare a elementului romanesc
peste Nistru s-a produs dupa 1812, deci dupa rapirea Basarabiei. Marturie despre
aceasta sta satul Basarabca din Transnistria. Litre timp au Inceput sit se produca qi
miscari de populatie In sens invers, din Transnistria spre Basarabia, dar de mult mai
slabi intensitate.
Aceste necontenite pompari de element romanesc spre disarit au facut ca nu
numai prin spor natural, d mai ales prin adaus, romanii transnistreni sa devina din
ce In ce mai numerosi. Dovada consta In mulfumirea satelor romdnqd (mai multe
sute) si mai cu seams in numele lor.
Sint sate numite dupl natura terenului In care s-au acivat: Padureh Malu
Rep, Chiscu Lung, Pietroasa, Gavdnosu, Samba, Valea Adincii, Glodoasa
(dincolo de Bug).
Alte sate poarta numele boierului Intemeietor sau a vreunui ctitor:
Brincoveanova, IllaFevca, Dumitrafevca, Camdrafevca, Cantacuzeanca (pe Bug).
Toate tinuturile locuite de roman Ant reprezentate peste Nistru: Moldova,
Muntenia, Transilvania, Macedonia. In coloniziri benevole sau forlate, care s-au
Impletit In cursul veacurilor, romanii s-au scurs Intr-una peste Nistru. Ceea ce an
reprezentat Yn stil mare Americile pentru lumea anglo-saxona si spanioll, a fost tn mic
Transnistria pentru neamul romanesc, ca loc de colonizare. De ace-ea multe din satele
romanesti din Transnistria, prin numele lor, indica obirsia qi grupul romanesc din care
colonizatorii au facut parte. Evident, imensa majoritate o formeaza moldovenii:

218
www.dacoromanica.ro
 _.
, o...."
. 1 1
r, 1
nni
lu
Mil 000000 1111
11 1 /17MODO f 1

"11111111r III

Fig. 3 Spatial vital al Moldovei lul plan Vodd (sec XV). Hasuri orizontale:
teritorii sub ascultarea Voievodului Moldovei; bawd oblice dese: feude moldovene In Transilvania;
hasuri verticale (continue si Intrerupte): rAsifindirea Rondinilor la est de Nistru.
Der Lebensraum der Moldau Stephens des Grossen (15 A).

Moldoveanca, Moldovscata, Vdcliren4 Visterniceni, LlipuFneanca, Lapu,sna,

Vastut, Cotiugent, Soroceanca, Tecuda, Rezina (ultimele doul la rasArit de Bug).
in a doua categorie in ordinea importantei numerice yin colontFtli
ardelent, majoritatea oieri de prin regiunea Sibiului (MArgineni) sau SAcele
Brafovului (Mocani). Atrali de nesfIrqitul stepelor pontice dintre Nistru si Nipru gi
de ierburile sArate ale Crimeii, iruri nesthlite de oi, indemnate de ciobanii lor, se
indreptau ate acel Eldorado pastoral, care a fost Jedisanul tAtarlsc. Ma se explica
prezenta p/nA astazi a romanilor din Crimeea (Simferopol), a celor din nordul MArii
Azov, a celor din Cuban (Krasnodar), a celor din Georgia, a Romanilor de la mares
CaspicA etc. 0 Intreaga toponimie vegheaza la pastrarea amintirii despre originea
lor, despre drumurile, parcurse de ei qi despre Indeletnicirile lor. Iat-o: Sttna,
Bratsoveanovca, Ctobanca, Tirla, Selifte, Odaia, Niz'dlac, Talmadu (ultimele
patru sate dincolo de Bug).
Terminologia reminiscenta despre ciobanii ardeleni era In trecut mult mai
IntinsA. Un flesh al bacilor ducea de la Dubasari la Dorotca's. Un altul mai vestit
pleca de la Iagorlic, pre numele lui vechi Unghia Oad i mergea pia la
Bilcloata din Crimeia", trecind prin Ciobanca, Nicolaev, Cherson.
Alta serie de sate vestesc alte grupe de roman aezati In Transnistria:
Olteanca, Dobrogenl, Macedonova.

219

www.dacoromanica.ro
 3. Romani/ transnistreni In lumina statisticii
Fall de numarul for mare, desigur el recensamintele !acute In cursul veacului
a1 XIXlea nu-i puteau trece sub tacere. Numai ca, mai ales dupe ritpirea
Basarabiei, politica tarista Ingaduitoare cu romanii pine la Caterina II, a Inceput se
se schimbe. Dupa 1812, minoritatea romaneasca din imperial rusesc crescuse
considerabil. Pe de alts parte nu se putea arata la nesfiroit ca romanii constituie
elementul dominant qi dincolo de Nistru. Politica de rusificare s-a accentuat;
evident, patura cults s-a asimilat, cel putin partial; rimineau Inca taranii, cei multi.
Si atunci s-a cautat ca macar prin statistici numarul for sa fie Imputinat.
Dupa cum s-a aratat, Transnistria se poate tmparti In latitudine In clout Nordul,
vechea Podolie, o regiune relativ bogata In paduri, qi Sudul, fostul Jedisan stepl.
Romani!, legati mai mult de padure cu exceptia bacilor ardeleni ocupa
In special dealurile Impidurite, care prelungesc peste Nistru faimosul piept al
Moldovei. in Transnistria, Romanii scad ca numar pe masuri ce to departezi de
Nistru
Romanii transnistrieni ocupl un spatiu de forma unui triunghiu cu baza la
Nistru, /litre Movillu i liman, iar vtrful la Oliviopol pe Bug, la circa 150 km
departare. Yn acest spatiu de circa 30 000 km2 suprafatii, romanii ocupa cu sigurang
astazi majoritatea relative a populatiei. Dupa d-1 L Zafturg, acest triunghiu s-ar
*Maxie Intr- altul, cu aceeali bad, dar cu virful la Cremenciug pe suprafata de circa 400
km de Nistru. Acest al doilea triunghi ar fi In suprafatii de circa75 0002 (cf. fig. 3). In
spatiul care depilletite primul triunghiu, romanii traiesc In insule razlete, fomiind
totqi o minoritate importanta a regiunii. Evident, sporadic, ei slut risipiti qi in afara
celor doul spatfi mentionate.
Dupa statisticele din sec. al XIXlea reiese ca cei mai numeroi roman
locuiau in gubemiile Cherson, Pololia, Ecaterinoslav gi Crimeea.
La 1834 erau mentionati 92 185 roman! In Rusia (fare Crimeea).
Al doilea recensamkt, la 1859, de 109 660 roman! numai In Cherson.
recensorul adauga: Din mandrill strainilor guverniimintului Cheronului,
moldovenilor le aparfine primal loc. El se gdsesc in toatd gubernia, dar de
preferinft in Elisavetgra4 (Tirgul Elisabetei, Inflinlat de roman!) ;l Judge
(Elisavetgra4 7Yraspol, Ananiev Odesa, n. n.) ei formeazd 18-20% din totalul
populaild.
Al treilea recensam/nt, din 1897, gliseqte In toad Rusia 184 927 roman!, sau
0,9% din populatie Rusiej. Cu aceasta ocazie au fost trecuti ca moldoveni numai
persoanele can an rdspuns la recensamint ih limba natald 52. Madar romanii care
nu qtiau alts limbi declt moldoveneasca au fost declarati moldoveni; dar ceilalti,
peste 50%, n-au fost trecuti cumva rui, pentru ca au raspuns In ruse*te7

Alte trei recensaminte s-au Scut qi In sec. al XXlea. rata -le:

1900 279 201 Romani (Rusia far& Crimeea)
1926 271 411 If (Intreaga U.R.S.S)
1939 260 023 sau ,15%

220
www.dacoromanica.ro
Flg. 4 - Republica Moldoveneascd dupi harts oficiall sovietick Administrativnaia karts evropeiskoi
yeast S.S.S.R. 1938. - Die Moldaurepublik nach der amtlichen souletischen Karte.
Aceste recensiminte din urmi falsifici intr-un mod mai grosolan adevirul, ca
e imposibil ca numirul Romanilor si scads, admitind chiar lichiddrile atit de
familiare bolevicilor53.
Concluzia care se desprinde In mod logic: nu ne putem increde In statisticile
rusefti, fie ele tariste, fie mai ales sovietice. Nu ne mai rimine alts posibilitate decit
si facem apel la lucrArile diverilor autori care cunosc problema Romanimii
transnistriene:
Stefan Ciobanu 500 000 roman 44
Vasile Harea 620 000 55
Stefan Mete 630 000 44
T. Hotnog 800 000 57
Alexis Nour 1 000 000 54
N. P. Smochini 1 200 000 SP
59
2 in toati U.R.S.S.
(inclusiv Siberia).

D-1 N. P. Smochina, un bun i patriot cercetator al chestiunii transnistriene,

di 1 urmatoarele detail
In fostul guvemimint al Chersorului erau 361 000 roman.
In fostul guvemimint al Podoliei erau 158 000 roman.

221
www.dacoromanica.ro
 in fostele guvernaminte ale Ecaterinoslavului qi Crimeii erau peste 100 000
roman.
Luind in considerare qi sportul natural al populatiei In ultimul pAtrar de veac,
cred di putem recunomte ca apropiatA de adevar cifra de circa 800 000 roman!
transnistrieni. Aceasta reprezintA aproximativ 18-20% din totalul populatiei
regiunli din estul Nistrului.

4. Republica moldoveneasal
a) infiintarea republicii. Primul fapt care a surprins pe moldovenii trans-
nistrieni in 1917 a fost cl de ad /nainte Nistrul trebuia sA formeze o granitA al. Ei nu
erau deprinqi cu acest lucru, intruclt Intotdeauna chiar fi /nainte de 1812
moldovenii dintr-o parte qi c,ealaltA a Nistrului duceau o vista comunA, cu legi
comune. Obicelul plimIntului (f us valachlcus) a stAruit la Transnistrieni pinii la
introducerea dictaturii proletare.
InflAcArati de dreptul de autodeterminare a popoarelor, studen ;ii moldoveni
din Kiev cer, In primavara lui 1917, unirea tuturor romdnilor fntr-un singur Stat
nationals'. La 17 decembrie acelai an, se tine la Tiraspol un congres al
moldovenimii transnistriene In care se hotArAte sd ne soludinlm (mint) cu frail!
noftri din Moldova, clici amend de la lard ne-au trimis cu alasta vorbd 0.1 cu
aiasta ne afteaptd pe not la sate a. Congresul rAmlne InsA fArA consecin ;e.
Situatia se mentine nehotarIta pink la 1 august 1923, chid sovietul comisarilor
poporului ucrainian deczeteaza ucrainizarea Intregului aparat de stat. Aceasta noult
situatie periclita InsAi existenta romanilor ca minoritate etnica. In fa %a pdricolului
ce-i ameninta, transnistrienii sint iarAi to ;i laolalta. In primul numar al celui dintli
ziar romanesc, Plugarul Rom, aparat la 1 mai 1924 la Odesa, tot poporul
moldovenesc cerea o republicA nationall. La 3 Septembrie are loc o mare adunare
la Balta. La 10 octombrie, delegatul romanilor pretinde Comitetului executiv
Central (C.E.C) pan-ucrainian, /nfiintarea republicii; cererea se admite cu
rezolutia: Avind In vedere voinja ferns exprImata a muncitorilor pi Ifiranilor din
Moldova Sovietica... hotardyte A se fn, inieze In gran:fele republic!! soclaliste
ucrainiene o republicd autonomd socialisti sovietica moldoveneasca
(R.A.IS.M.) 63. In dimineata zilei dell octombrie 1924, un grup de manifestant!,
fncadrat de ciildreil In uniforme sovietice ;I avInd In frunte o fanfara ce cfnta
DeFteaptd-te Romdne a pornit din rapt! Tiraspol fi s-a oprit pe malul Nistrului.
Manifestant!! s-au ;indult pe mat, tar un A 1 al for =tat de un alike( ce ilnea un
amens steag rofu pe care se puteau vedea literelc P.A.C.C.M. (RASSM), cid o
prodamaile In romfinefte, In care anunia Inftiniarea republic!! moldoveneisti: De
azi fnalnte, moglovend din aceastd parte mdrginald a U.R.S.S. se vor bucura In
republica for nationals de autonomic.. ars cum se cuvine unul neam cu un trecut
'stork fl gloriosl 64.
Primul congres pan-molodvenesc s-a Intrunit abia la 19 aprilie 1925, la Balta,
spre a ratifies constitulia republicii. Aceasta zi reprezintl a.ladar data de natere a
republicii moldovenev.i. Ea a lust fiinta din strAdania depusa de moldoveni cu
&dui de a-Iii pAstra neatinse graiul stramoqesc i liinta etnicA 65.

222
www.dacoromanica.ro
 Republica MoldoveneascA, de o forma triunghiulara, se /ntinde In lungul
Nistrului de la sud de ora.gul Soroca gni Yn apropierea de liman. Avea o suprafata
de 7516 km 20 capitala Balta. Din punct de vedere administratv se Impartea In 11
raioane, numite dupl ormele reedintA, astfel: Camenca, Codima, Balta, Rfbnita,
Bfrzul, Ananiu, Ocna, Dubdsari, Grigoriopo4 Tiraspol i Slobozia (fig. 4).
Cazul republicii moldovene.gti nu e unic In U.R.S.S. Mai slnt cunoscute
republicele Bachirilor de pe Volga, etc. Dar toate, ca i Republica Moldoveneasca
cum se va vedea sinistre fictiuni!
b) Via fa republicii ft Wait; in republica. NumarAtoarea populatiei s-a fAcut
In 1920 i 1926, clod s-au gAsit urmAtoarele nationalittiti:
La 1920: 174 266 moldoveni, 248 942 ucrainieni, la un total de 545 598 loc.
La 1926: 172 419 moldoveni, 277 515 ucrainieni, la un total de 569 983 loc.
Din aceste cifre, doul lucruri apar bizare:
1. fn tn.sa.li Republica MoldoveneascA, moldovenii skit In minoritate, deci gindul
bun al moldovenilor a fost deturnat de oficialitAti In sensul cd s-a creat un hibrid.
2. Dupti Inffintarea republicii, numArul Moldovenilor In chiar statul for
scade Yn loc sA creascA, fapt ce dents o stare bolnavicioasA In slnul republicii.
Moldovenii t i pusesera toatA nfidejdea In republica lor. Dar rind pe rind,
toate sperantele le-au fost spulberate de autoritAtile bollevice, cu toate cs acestea
organizaserA acel specatcol grotesc de pe meld Nistrului. Dacs hotarele republicii
nu cuprind decit un numar relativ mic din romAnii transnistrieni, iar posturile de
conducere slot 4n mina unor oameni care n-au nimic Yn comun cu republica, vinovat
nu este decit partidul comunist. Aceasta trAdeaza chiar scopurile ascunse pentru
care mivarea autonomists a moldovenilor a fost aprobatA de Soviete; prin
Infiintarea republicii moldovenesti, ele voiau sA creeze o monieall pentru romAnii
din Basarabia $i o pepiniera de comuniti In rindurile romanilor. Aceasta i explicA
neseriozitatea stArilor de lucruri din republicA: de trei on l i modificA suprafata
(7516 km' In 1934); de douA on I i mutt/ capitala (de la Balta la Tiraspol In 1934).
Un singur lucru bun a fost 'ciVigat pentru romAnism: existenfa unei Republid
Moldovenegi dovedefte recunoaiterea din partea bolfevicilor a und nafionalitafi
romdne In :Asa& de Nistru.
Cu ridicolul care-I caracterizeazi i In care regimul bolqevic s-a complAcut
permanent, Sovietele au cu privire la romAnii din Transnistria o foarte ciudatA
conceptie: ei considerA pe moldoveni o nape aparte 66. in lucrAri tiintifice scriu cA
moldovenii slut un amestec romano-slay. Dacd din punct de vedere cultural
moldoveanul este superior romanului, este numai pentru cd moldoveanul s-a
alimentat din cultura ruseascd.
in republicl s-a Infiintat o Academie moldoveneascA de qtnnte*. Ceea ce a
mirat pe conduct/torn acestei academii este idolatria Moldovenilor fats de cultura
romaneasca i ignorania nationalii a loan (sic!), cad se pretind descendenfi ai
romanilor, cu care se mfndresc foarte matte'.
Foarte surprins au rAmas sovietele clod au constatat cA nici dupl patru ani de
la Infiintarea republic*, moldovenii nu se incolusera cu doctrina comunista. Ca
mAsurA de represalii a fost colectivizarea fdranimii, In 1929. Din cauza dlrzeniei
moldovenilor, pentru a-i paraliza ca forta sociall i a-i distruge materialicete

223
www.dacoromanica.ro
 Fig S. - Republica Moldoveneascd dupil harts Mali sovietick Evropeisktda oust SS.S.R. -
Politiko Administrativnaia karts 1940. - Die Moldaurepublik 'mob der amtlichen sowjetischen Karte.

taranii au fost Impartiti Yn trei doe ;d Invrajbiti Intre ei: culaci, seredniad gi
nezamojnil.
Culad erau trtranii cu minim 5 ha pamInt..Ei erau considerati du.mani de
class ai comunismului; erau suputii la tot felul de vexatiuni. Pentru o vine dt de mica
erau arestati, iar averea confiscatA In folosul colliozului (gospodArie colective).
Dadi se constata ca un bun dt de mic al culacului n-a fost declarat 1 selosoviet
(sovietul satului), culacul era judecat qi condamnat fare drept de apel.
Seredniacil erau taranii cu avere sub 5 ha. Ei au reprezentat o class toleratA
p/nA la distrugerea totals a culacilor..
-
Nezamojniii calicii - slut singura clad privffigiatA. Ei au misiunea de a
divulga toate miscarile culacilor $i seredniacilor, de aid ura de moarte, titre taranii
=dui* sat.
Bollevicii Wald cl moldovenii slut incapabili de a se acomoda cu sistemul
colectiv, au lnceput deportarea In mass a for spre Siberia. Peste 100.000 de moldoveni
au fost deportaii sub pretext al populaila din Moldova Sodallstii e prea &as&
DeportArile gi viata de sclavie a determinat pe romani se InceapA exodul spre
Romania; acest exod atinge maximul In iama anului 1932. AsistAm atunci la
masacrele din padurea 01111qt:dor qi la cele din fata Tighinei. E lesne de bides ca

224
www.dacoromanica.ro
Sovietelor nu le convenea si le scape fugarii moldoveni, cad once fugar din
Uniunea Soviedca este cel mai eflcae propagandist contra comunismului68.$i iata
cum, In loc ca romanii basarabeni sA se lase atraqi de araiub bolevic qi sA fugA
acolo, moldovenii de peste Nistru se refugiau In tam for liberg, Romania.
Sub aceasta stare de Incordare se apropia Implinirea prirnilor zece ani de la
crearea R.A.S.S.M. Sovietele se convinsesera ca moldovenii slut refractari oricArui
spirit comunist si atunci au gasit o solutie fie de exterminare a moldovenilor, fie de
deportare a for 69. to locurile eliberate fortat de moldoveni, s-au fAcut colonizAri cu
elemente fickle comunismului: ovrel, bulgari, ru#, etc. Paralel cu Incurajarea
emigrarii acestor comuniti venetici 713, moldovenii erau sistematic bilaturali ca
elemente nesigure (neblagodiginti element)". Inca din 1932, presa locall se plIngea
cl persoanele fnsarcinate cu moldovenizarea nu cunosc limba moldoveneasca, tar
moldovenilor baldina# nu Use dau slujbe fn propria for patrien.
Vom vita acum la Intimplare numele citorva din factorii conducAtori ai
Republicii Moldovenesti, num* la 12 octombrie 1934. E drept cA pre-qedintele C.E.C.
(preledinte al republicii moldovenesti) este un moldovean: Eustahie Voronovici, fost
vAcar de sat; dar ce fobs el realul factotum al republicii era ovreiul basarabean
Balch? Din cei 12 membri ai Sovietului Comisarilor Narodnici (guvernul R.M.)
jumAtate erau ovrei, ca de altfel majoritatea demnitarilor republicii; numai doi erau
roman. Comsomolul (tineretul comunist), InvAtim/ntul, comitetul de moldovenizare
fi latinizare erau conduse Indeosebi de nemoldoveni; ex.: Medovii, ovrei - la
Comsomol, Holostenco, ovrei din Ismail - comisar la Instructia PublicA, Garbar gi
Gruman, ovrei, membri In comitetul de moldovenizare, etc.
Hartile oficiale ale Republicii Moldovenevti, pia la rapirea Basarabiei din
1940, arAtau cl Basarabia face parte integrantA din Republica Moldoveneasca. CA
-
ea suferd tncd fugal bolerilor romdni care au ocupat-o cu forte dar vremelnic.
Din acest fapt Sovietele Iii fAceau un punt de propaganda. Si atunci toatA lumea s-
ar fi ateptat ca dupl ocuparea Basarabiei In iunie 1940, aceasta sA fie alipitA
imediat Republicii Moldovenesti. Care a fost Ind realitatea? Dupa ce au detasat
din trupul Basarabiei, Bugeacul qi tinutul Hotin, pe care ambele le-au trecut
Ucrainei, sub numele respectiv de Oblastia CetAtii Albe qi a Cernautilor, restul
Basarabiei 1-au transformat In Republica MoldoveneascA sub numele de Moldova.
Din vechea republics n-au mai ramas declt satele de pe stinga Nistrului, restul In cap
cu regiunea Balta a fost unit cu Ucraina, aqa cum se vede pe harts allturatA (fig. 5).
Referitor la aceasta chestiune avem clod observatii de facut:
1. Procetand astfel, Sovietele s-au demascat ca toatd povestea cu Republica
Moldoveneascd n-a fast dectt un defilniat joc politic, cu scop de propaganda.
2. Soarta a vrut ca tocmai eel care In 1812 au scornit numele de Basarabia,
# 1-au aplicat intregii reglad dintre Prot # Nista% so fie aceia care tn 1940 sd
restituie acestut plimtnt numele sac adevara& Moldova.

225
www.dacoromanica.ro
 5. Hfir i privitoare la Transnisfrla
Situatia romanilor transnistrieni este bine redatA In trei harti datoritA unor
buni cunoscatori ai problemei: Alexis Nour, N. P. Smochina fi Ilie Zaftur, ultimii
doi, ei 140 transnistrieni.
a) Harta A. Noun Transnistrian, Carte ethnographique, apArut prin 1925.
Harta este insotitA de un comentariu, din care extragem urmAtoarele:
In Transinistria, prin care autorul Intelege teritoriul cuprins Intre Nistru, valea
Niprului inferior, Krivoi Rog, Elisavetgrad i Novomirgorod, ar trai o populatie de
peste 5 milioane suflete, distribuita asIfel masa dominantA qi majoritatea relativA o
detin ucrainienii. Yin la rind moldovenii cu peste 1 milion loc., tArani, batinaqi gi
coloniti. UrmeazA ovreii In numar aproape egal cu romanii, alezati In &gild i centre
economice, pe alocuri amestecati cu ceva greci fi arrneni, mai ales In regiunea Odesa.
In mult mai mic numAr trAiesc celelalte neamuri conlocuitoare: germanil fi bulgarli,
colonizati Incepind de la sfhlitul sec. al XV111-lea, apoi nigh prea putini la numAr,
simpli coloniti, thani on functionari.
Interesanta harta lui A. Nour prin abundenta toponomiei din care se poste
vedea bogAtia numerics a satelor romAnegti. Numai In Republica MoldoveneascA se
gAseau 208 sate. Alte aproape 200 sate cu nume romanelti se pot numara pa harta
lui A. Nour, nand sit se ghiceasel originea moldoveneasca a locuitorilor lor. Din
multimea acestor sate, pe Raga cele amintite mai Inainte In curpinsul acestei lucrAri,
vom mentiona mai jos alte citeva.
Ca priori ocupanti ai tinutului in est de Nistru, moldovenii au ales locurile cele
mai bune. Repartitia for In spatiu tine seama tocmai de acest fapt. Pe romani gasim
Indeosebi pe vli, eviand stepa deschisa, dar ar2Indu-se In lungul marilor axe
economice gi a vechilor drumuri comerciale. Numai in mAsura In care dealurile erau
mai Inalte qi In consecintA protejate de pAduri, romanii populau 41 podurile dintre vai.
Acest mod de rAspindire spare ]impede din harts A. Nour. Pc de alts parte, Intru cit
pAmintul dintre Carpati qi Nistru este Cara care a alimentat gi ImprospAtat mereu
romanimea transnistriana, e firesc ca romanii sit fie din ce In ce mai rari, iar insulele
for mai disparate, cu cit ne depArtim spre rasArit de Nistru, de Bug, de Nipru.
EustrAm cele de mai sus cu exemple.
Satele de pe malul sting al Nistrului au mai lost amintite qi ant cunoscute ca
romaneti.
Pe Cuialnic gasim 13 sate: FIntIna Mare si Mick CAprita Mare i MicA,
Andruani, Basul, Valea Hotului, Plosca, etc.
hare Nistru fi Bug ant nu mai putin de 87 sate cu nume romaneti. La Nord
de Balta: Mironi, Monegi, PAsatel, Gllma, Bursuci, Vadul Turcurlui, Horodite,
Jugastru, Valea Bugii, Malai, etc. La Sud de Balta: Serbanca, GrAdinita, buhai,
Curpina, Dracul, Vraghia Mare qi MicA, BIrzul, etc.
Pe Bug Sint satele: Stoiani, Sura, Rasmirita, Arcali, etc., iar dincolo de Bug
Intllnim 23 numiri frumoase de sate romaneti: Troieni, TalIcul uscat, Visca Mare,
Coluri, TaglIcul, etc.
ExtrAgInd petele roii prin care A. Nour Infatileaza pa roman (p1. V) se
formeazA o imagine corectA a rAspIndirii elementului moldovenesc transnistrian.

226
www.dacoromanica.ro
 b) Harta N. P. Smocking: romAnii din Ucraina, publicatA ca anexa la broqura
Die Rum linen in SowJetrussland, Iasi, 1939. Aceasta hard se deosebeqte de cea
anterioarA prin aceea ca generalizeazA spatiul dintre Nistru qi Bug, sat de analitic
tratat de A. Nour, dar ne dA In schimb raspindirea romanilor In Intrega Ucraina,
deci pins la Nipru qi dincolo de acest fluviu (pL VI).
Distingem umAtoarele grupe de roman:
1. Transnistrienii propriu zisi, /titre Nistru qi Bug, autohtoni In cea mai mare
parte. Cu exceptia acestora, toate celelalte grupe apartin la roman colonizati In
diferite epoci istorice.
4 2. Romanii din fosta UcrainA moldoveneasca a lui Duca VodA, rAspInditi
sporadic /ntre Nistru, Bug qi Nipru, In regiunile Movilliu, Brat lav, Caney.
3. Sint apoi colonizAri romAneqti din sec. XVIXVI pe spatiul vechiului
pAmint bolohovean, In Ucraina de NV, regiunea Berdicev qi la apus de Kiev.
4. Mai este grupul romanilor dintre Bug qi Nipru, avind ca ceritru
Elisavetgradul (Kirovo) i trilitori In regiunile Novomirgorod, Gremenciug,
Ecaterinoslav (Dniepropetrovsc), Crivoi Rog qi Zaporojie.
Urmeaza la rind, dincolo de Nipru, grupele celor mai rAsleti, dintre roman.
In aceastA categoric intrA:
1. ColonizArile lui Cantemir de la Incepututl sec. al XVIII-lea, In bazinul
Donetului, la SE de Harcov.
2. Romanii din Nordul MArii Azov, de la Mariupol, In majoritate
macedoneni.
3. Romanii din Crimeea, In Imprejurimile oraqului Simferopol, In majoritate
oieri ardeleni.
4. In sf/rqit romanii din valea Cubanului, din regiunea Ecaterinodar
(Crasnodar) 74.
Ca qi In celelalte hArti prezentate qi harta Smochina confirmA odatA mai mult
preferinta manifestata de roman In aqezarile lor, de a siege vane, ocolind In aceeaqi
mAsurA spatiile dintre vli. Sub acest raport Sint expresive Nistrul, Cuialnicul, Bugul,
Inculetul qi Niprul la praguri.
c) Harta Ille Zaftur a apArut recent in revista Transnistria, Nr. 2, Bucureqti,
1941. privind rAspIndirea elementului romanesc in tot sudul Rusiei, aratA In Intregul
ei problema Romanilor din Est. Aceqtia depaqesc cu mult cadrele Transnistriei
propriu zise. Dona fapte se detaqeazA din harta d-lui I. Zaftur (pl. VII):
1. CA la sud de o linie Camenita-Brailav-Cremenduc-Donef, primele aqezari
ruseqti qi ucrainiene s-au produs Incept/id cu Petru gel Mare, deci de la 1700 /nainte.
Mina atunci, In toatA aceasta regiune nu trAiau decit roman, tatari si ceva greci qi
armeni.

227
www.dacoromanica.ro
 2. CA prezenfa romanilor depdyecte cu mull Niprul, de*i disparati ca numar.
In aceastA din urma categoric se cuprind patru grupe de roman:
a) Romanii din nordul MArii Azov, In 46 sate, cei mai multi macedoneni
colonizati de Caterina B.
b) Slut apoi cele 83 sate ale romanilor din Caucaz, distribuite In trei regiuni:
I. In Cuban ai In apropiere de Crasnodar qi Novorosiisc, pe coasta marii
Negre.
IL In Daghistan, pe valea Terecului, spre Marea Caspica.
HI. In Georgia, prin vecinAtAtile oraqului Batum.
Regiunile In care Infilnim roman dincolo de Nipru, spre SE, stilt regiuni In
care nu numai ru$ii, dar slavii In genre cu exceptia cazacilor slut strain
pentru aceste locuri, patrie a atitor triburi mongole on smite. Chiar cazacii
astAzi slavi cu care ruii se mtndresc pentru vitejia lor, au In vinele for un
oarecare procent de singe romanesc, cel putin cazacii zaporojeni, dad nu i cazacii
de la Don, on cei din Cuban.
Harta I. Zaftur are meritul de a evidentia In plenul ei chestiunea
transnistriana qi de a da posibilitatea unor reflectii ca cele de mai sus.

CONCLUZII
Din cele arAtate pinA ad, se pot degaja dteva idei care merits sa rAmInA
intipArite celor ce vor sA cunoasca problema transnistriana.
Sint roman' paste Mara. Da abia astazi dad putem merge pe acolo, dupa
IndepArtarea diavolilor roqii ne putem convinge de west adevar.
E veche Romanimea noastrd de acolo, iar provenienta ei e diferitA.
Transnistrienii ict zic generic moldoven4 day' nu toff slut din Moldova.
Nu tofI roman' an aceeafi vechime in Transnistria.
1. DupA nalterea poporului roman, de dud Incepe sit se vorbeascA despre
roman In Moldova din .Carpati qi pia la Nistru, tot de atunci se poate afirma cu
certitudine ca au existat roman qi Intro Nistru qi Bug. Evident, acetitia fiind cei mai
departati de trunchiul poporului roman care a fost Intotdeauna Ardealul, din aceea.,i
cauza find qi mai putini, ar fi disparut cu desAvIrlire printre celelalte neamuri venite
ulterior, odata cu scurgrea vremii. Acestia, cei putini, stilt tnsA nu numai primii
roman la rasArit de Nistru, dar i primii locuitori ai acestor regiuni. Ei slut aadar nu
numai autohtoni In Transnistria, dar slut primii qi singurii autohtoni ai ei.
2. In veacurile ce au urmat de la Injghebarea primelor formatlimi politice
romaneqti, adicA Incepind din sec. al XII-lea qi al XIII-lea, Romdnitatea
transnistriand a inceput sa fie alimentatA cu conationali. Pe mAsura ce principatul
moldav gravita pe cursul apelor spre Nistru qi mare, moldovenii se revarsau qi dincolo
de Nistru. Paralel cu creterea qi Intarirea principatului moldav, qi fluxurilor de
populatie sporeau In intensitate. Legea osmozei se poate apnea foarte bine aid.
La vest de Nistru, o tad bine InchegatA, Infloritoare, cu o populatie relativ
deasA Moldova, In timp ce la est de Nistru, cu exceptia citorva drumuri bAtute de

228
www.dacoromanica.ro
negustorii porturilor MArii Negre i de putinele hoarde rAtAcitoare care cotrobAiau
Incoace i Incolo dupA prazi, era o pustie de lume. Era firesc aadar ca sporul de
populatie al Moldovei sA se reverse pe cale naturall In Transnistria. Aladar romanilor
localnici, pomeniti In Transnistria de find rorninii, In Moldova li s-a adAugat un prim
val de romAni, vent In fluxuri succesive pInA In sec. al XV-lea inclusiv.
3. in secolele urmAtoare (XVIXDQ, primul val s-a adAugat al doilea, cu seria
lui de fluxuri: shit colonitii moldoveni, colonizati benevol sau fortat. Acetia slut cei
mai de pe urmA i cei mai numeroi, de ace-ea ei au imprimat limba care se vorbete
i astAzi, limba pe care o vorbesc toti: limba cronicarilor.
Intocmai ca limba spaniolilor din America de Sud, care n-a mai evoluat dupA
pierderea legAturilor cu metropola, tot ma i graiul fratilor transnistrieni a limas la
graiul veacului al XVII-lea, cA stagnirea ruseascA In Basarabia In 1812, a rupt
contactul moldovenimii transnistriene cu tam mamA.
Deci ca vechime, romAnii de peste Nistru s-au atemut In trei pAturi suprapuse:
1. Romani: autohtoni: sec. VIIXIL
2. Romtmli venifi pe cale naturalA, individul: sec. XIIIXV.
3. Romani' colonizali cu sau fArA voia lor: XVIXIX.
*
* *

StrAlucirea la care ajunsese voievodul Moldovei In timpul lui Stefan eel Mare
(1457-1504) a Scut sit tresalte neamul romanesc de pretutindeni, de pe ambele
povIrniuri ale Carpatilor, de pe ambele maluri ale Nistrului. Spatial vital al
Moldovei lui .Ftean Veil,: era demn de gloriosul el conduclitor.
Stefan eel Mare stApinea Moldova Intreaga, din Carpati i p/na In Nistru. La sud
se Intindea p/nA la DunAre i Marea Neagra, avind In posesiunea sa vestitele cetAti qi
antrepozite de la Chilia i Cetatea AlbA. In miazAnoapte avea Pocutia pinli la Halici.
Mai mult de jumAtate din Transilvania edea sub ascultarea sa. Acolo avea ca feude
Ciceul cu 60 sate din tinutul Bistritei i Cetatea de Bald de pc Tirnave. Scaunele
secuieti (Secuimea) erau sub ascultarea sa. in Tara RomaneascA, el punea i scotea
domni din scaunul de la Tirgovite i Bucureti.
In aceastA epocA de strAlucire a Moldovei, Stefan eel Mare dupA cum s-a
arAtat - dicta i In %inuturile de peste Nistru. Ostaii i negutAtorii moldoveni
cutreierau nu numai drumurile Moldovei i ale celorlalte tAri romAne, Transilvania
i Muntenia, dar mergeau spre miazanoapte la Liov, iar la miazAzi i rAsarit pina In
Crimeea. Ba Intr-o campanie la nord, a fugArit pe regele polon pia la Przemysl, iar
mIndrul rege al Ungariei, Matei Corvinul, Ii cunotea ascutipl spadei.
Drumurile de mare trafic economic., In legatura cu drumurile hanseatice, erau
In aceastA parte a Europei In miinile romanilor, respectiv ale moldovenilor. Axele
de circulatie erau douA: una nord-sud, care mergea bulevard prin mijlocul
Transnistriei Oahe Nistru i Bug). Pomea din anticul Odessus, devenit sub tAtari
portul Hagi-bei, cam de-a lungul actualei linii ferate, trecind prin Balta i ieind la
nord, la Camenita Podolei. Purta numele de Fleahul moldovenesc.

229
www.dacoromanica.ro
 Cea de a doua axa, venind de la Liov, trecea Nistrul la Halici. Apoi prin
Colomeea, qi Sniatin ajungea la Suceava. Pe la HirlAu qi Iasi atingea Prutul la vadul
Tutorei. De aid tnainte se deschidea drumul Tighinei, unde se Intlinea cu drumurile
de transhumantA ale boierilor ardeleni. Pentru acest motiv, trecind Nistrul, drumul
acesta moldovenesc purta douA nume: pe de o parte drumul tdtdresc, cad pe el
nAvaleau tlitarii In Moldova qi tot pe el ajungeai la Mull de la Ci im, iar pe de alts
drumul baclulul, adicA al ciobanilor. Indiferent ce nume ar fi purtat, drumul acesta
scobora /Ana la Marea Neagra, ocolind limanele, gni la Oceacov, vechea Olbie de
la gurile Bugului numit de cei antici Hypanis. Mai departeajungea la Nicolaev;
aid trecea Bugul, iar la Cherson Niprul, vechiul Borysthenes. Prin istmul Perecop
patrundea In Taurida Crimeea. Aid se despArtea, mai ales din cauza oierilor In
cAutarea de pAquni, fie spre Simferopol qi Bahci-serai, fie spre vestita Caffa-
Teodosia.
Ant Fleahul moldovenesc, eft qi drumul tiltdresc, shit presarate pina astazi cu
aqezAri moldoveneqti. OdatA cu decadenta Moldovei survenita pe la sfirqitul
secolului al XVI-lea qi drumurile acestea au decAzut Ba unul a Inceput sl se
numeasca drumul robllor, did pe el erau purtati robii spre aceeaqi Caffa, ajunsa
acum port Insemnat pentru comertul cu sclavi.
ToatA aceastA viatA intensA de lupte fi avInt economic sub patronajul
moldovenilor, n-a Intilnit nici unde urma de rus sau macar de ucrainian. Pe tArmul
mArii erau genovezi yi putini greci qi armeni. In stepA erau tAtarii. PAminturile
bogate, poienile pAdurilor qi vAile riurilor erau pline de aqezari moldovene. Ce altA
dovadA mai bunA asupra vechimii, statorniciei qi dreptului de primi ocupan ;i pe care
In Trasnistria 11 au romAnii, 11 revendica?
RuFII venial la spyitul sec. al XVII-lea n-au fdcut altceva dedt sd consacre
o stare de lap& au ldsat mal departe pe moldovent sd hotdrascd asupra
pdmIntului de dincolo de Matra, fie cd aceFti moldoveni erau capetenli de cazaci,
on domnitori moldoveni fugarl. Iar Caterina II, Inteleapta taring a tuturor msilor,
vAz/nd multimea moldovenilor de aci qi asta 100 ani mai tlrziu a numit
parnintul cucerit la 1792, moldova noun. A schimbat numirile cAtorva localitAli
dupa numele for stravechi, cel din vremea romanilor, ziclnd Tisaspol, dupa vechiul
nume al Nistrului Tyras, botezind tirgul Hagi-bei Odesa, etc.
*
O *

Pentru fiecare secol de viatA romaneasca, Trasnistria are cite un ctitor: .Ftefan
cel Mare In sec. al XV-lea, Ion Vodd cel Cumplit In sec. al XVI-lea, Duca Vodi In
sec. al XVII-lea, Dimitrie Cantemir In sec. al XVIII-lea. Aceqti ctitori au tirnosit
viata romaneasca a Trasnistriei: guvernlnd -o, ImprospAtInd-o.
Balta n-a ajuns din senin capitall a unei republici moldoveneqti, fie ea chiar
sovietica. Dar Balta a cunoscut singura naive= nallonald moldoveneascd; a
parIntelul basarabean Inochentle, fn 1910. Acesta cerea Introducerea Ilmbli
moldoveneyti In Merkel. De aceea scos de schismatic, iar pe credincioqii
lui moldoveni i-au fAcut sectari. A fost poate un sectarism national, nicidecum unul
religios. Tarismul pravoslavnic 1-a deportat pe Inochentk, tar bolFevismul
antireliglos 1-a ucis.

230
www.dacoromanica.ro
 Nu slut romani In Transnistria? Dar valea Nistrului cu seria nesfulita a satelor
moldoveneti, dar valea Ihurlucului, a Codimei, dar malul sting al Bugului? Olviopol
- sovieticul Pervomaisc - este Beciul Infiintat de moldoveni, ca i Vosnesenscul,
vechea SocolA a Iailor, ca i Tirgul Elisabetei - sovieticul Kirovo. Dar romanii de
pe Nipru, i cei din crimeea, i cei din Caucaz? Dar cei dui cu sila In Siberia?
Cei 23 ani de robie sovieticA, cu toate deportarile, cu toate erup ;iile, n-au fost
suficienti ca sA sting/ suflarea romaneascA de pe plaiurile Trasnistriei. Mai slut
roman In Trasnistria, chiar multi roman, iar cu ocazia drumurilor flcute pe acolo
din august pint{ In decembrie 1941, m-am convins de acest lucru.
Numeric sint multi, dar dispersati pe un spatiu de sute de mii de kilometri
pAtrati par putini. De aceea trebuiesc adunati top pc pAmintul stApfnit de ei din
timpuri imemoriale, Intre Nistru qi Bug. Slut roman ca cei mai curati roman din
Cara libera. Istoria ne stA mArturie asupra strinselor i continuelor legaturi ale for cu
romfinii din dreapta Nistrului. Yn noua ordine europeana In mare, trebuie consfintit
acest adevar multisecular, cu atit mai mult cu cit corespunde dorintei lon unire,
unire cu lama [Thera spre care el totdeauna au ndzuit.
14-XII-1941

NOTE
1. Cf. Victor Papacostea, Dreptudle Romaniel asupra Basarablei. Universub>, 11 si 12
Iulie 1941.
2. Cf. N. A. Constantinescu, Ce repraintit Basarabia, Dacia,* 15 iunie 1941, Bucuresti.
3. G. M. Murgoci, La population de la Betsarable, Paris 1920; o lucrare pretioasi la care
deseori facem apel.
4. G. M. Murgoci,op. d4,p. 11.
5. G. M. Murgoci, op. cit., p. 34-35.
6. G. M. Murgoci, op. cit, pag. 62.
7. Harta etnografial a populasieie ramie din Basarabia.
8. N. A. Constantinescu, Nistrul fluviu romanac, Dada*, an I, Nr. 3, Bucuresti, 1941.
9. Cf. M. Co g iiln ice a nu, Letopisesi4 I. pag. 16 si V. Carlogea In vUniversub. din 23 rune 1941.
10. N. I o rg a, Les ROtallaiNS an dat eke Dalestr, Paris, 1925, pag. 6. Este o lucrare pe care des
a folosim.
11. Cf. Paul St. I liin , Moghiloul, In 4(Transnistriav, as I, Nr. 3, Bucuresti, 1941.
12. CE ziarul sUniversul* din 27 iulie 1941.
13. N. Iorga, op. cit., p.27.
14. D. Munteanu-Ramnic, Cea dintfi tipografie romfineasal paste Nistru, to
eTrimsnistria*, an . I, Nr. 2, Bucuresti, 1941.
15. N. M. Popp; Romani' transnistrieni si Republica Moldoveneasca, Giurgiu, 1931
16. Spiski mauler:nth meant Rossliskol imperil po sveadeanians sostavlennfe I lzdavaunfe,
'entraining statisticeskins komitetom ministeratva vnutrennnfls deal. Hersonskala Gubernia,
Petersburg, 1868, jp. pan.
17. Cf. N. M. Popp, Hotare drepte, In garansnistria*, an. I, nr. 3, Bucuresti, 1941.
18. Ca reprezentant al rusilor albi din Paris, Intre alte lucrari, P. Milyou kov a publicat In
1934 studiul: La p.olltigue aterieure des Soviets.
19. Al. N. Smochin a, Moldova de dincolo de Nistru, Dada*, an. I, nr. 5, Bucuresti, 1941.
20. N. I orga, op. dt., p. 10.
21. Idem, op. cit., p. 15-16.
22. Ibidetn, p. 16.
23. ibidem. P. 14-15.
24. Al. N. Smochini, op. cit.
25. m em, op. cit.
26. N. P. Smochina, Die Runtilnen in SowJarusslam4 Iasi, 1939, p. 3.
27. PArtile Ucrainei dinspre Mares Neagra erau mai dinainte sub stapinirea tatarilor, numite
pique tdorio asa au si mamas.
28. N. P. Smochin a, Romanii de pate Morn, p. 5, Bucuresti, 1941.
29. Letopisaul Tarn Moldovd (1661-1705), editat de C. Giur es cu, Bucuresti, 1913, p. 72.

231
www.dacoromanica.ro
 30. Prin aceasta nu trebuie ss Intelegem dl pinA atunci n-ar mai fost roman la est de Nistru.
Aceasta a reiesit clar si din cele expuse Ora ad. Prin aceste colonizari InsA, numArul romAnilor a fost
doer shntitor sporit.
31. Cron Ica anoninul a Tani Moldovel (1662-1733), editatl de M. KogAlniceanu, torn.
III, p. 106, Bucuresti 1874.
32. a. Al. N. Smochina,op. dt.
33. A. G. Lebedintev, Hanskala Ukralna, Odessa, vol. moa.
34. Cf. I. Nist or, Vechimea afezarilor romanegi de dincolo de Nistru,in Transnistria, an
I, Nr. 3, 1941.
35. Cf. harta Mil you k o v , de la sfirsit.
36. N. I: Kostomarov, Istoricalda monografli l isledovania, cartes VI, col. XV, p. 329, S.
Petersburg, 1905.
37. N. I o rg a , Ucraina moldoveneasa7, Ac. Rom., saris II, vol. moan, Bucuresd, 1913.
38. Letopiselul lui loan Neculce, ed. de M. K gill ni ceanu, tom. II, p. 334, Bucuresti, 1874.
39. Al. N. SmochinA,op. cit.
40. Cf. N. Iorg a , Surat fi Documente, VI, p. 20.
41. N. P. S m o chin s, Romfinii din reglunea Nisira-Nipnt, In Universub din 22 Iulie 1941.
42. Cf. N . 1 o rg a , Acte ;1 Pragmente, II, p. 61.
43. N. I o rg a , Les Rounains..., p. 34.
44. N. I org a , Acte ri F'ragmente, II, p. 341.
45. N. P. Smochitg, op. dt.
46. Al. N. Smochina, op. di.
47. N. P. Smochin A, Romanit de pate Nistra, p. 8.
48. V. Hare a, Roman de peste Nistru, Cun. fol., p. 6, Bucuresti, 1923.
49. N. P. Smo ch n it, Moldova Noul, an. I, Nr. 1, Iasi, 1935.
50. Cf. N. M. Popp. Roman din rasiirit, In Transnistriam., an I, Nr. 12, Bucuresti 1941.
51. CE mai departe harts I. Za ft u r.
52. V. Hares, op. dt., p. 14.
53. Ultimul recensAmInt bolsevic (1939) InfAtiseazA Uniunea Sovietica drept un stat de
nationalitati: nu mai putin de 49 neamuri diferite. rusii reprezintA numai 58% din populatia U.R.S.S.
54. Stefan Ciobanu, Romani" de pate Nistru, In revista Scoala Basarabieb), p. 5, Chisinau,
1922.
55. V. Harea, op. cit., p. 17.
56. Citat de R. S ei$anu In Universub din 11.VI.1933.
57. T. Hotn og, Romanii de pate Nistru, Univ. pop. din Chisinau, p. 55,1925.
58. A. Nour, Transnistria, hartik1923 (vezi mai departe comentariul ei).
59. N. P. Smochin A, Republica moldoveneascd a Sovietelor, In Moldova Nona, p. 13.
60. Aceastit chestiune a fast tratata de not pe larg cu ocazia Implinirei primei decade de existent!'
a Republicei Moldovenesti (25 Apr. 1935) Intr-o lucrare cu titlul Romani, transnisnieni fi Republica
Moldoveneasca*, Giurgiu, 1935.
61. V. Harea, op. di., p.28.
62. 0. Ghibu, Dateptarea moldovenilor de pate Mans, p. 44, ChisinAu, 1918.
63. M. B oci a er , Moldavia, Moscova, 1926, pag. 52.
64. Cf. ziarul Universub, - Iulie 1941, articolul Republica Moldoveneascil de paste Nistru.
65. M. Florin, Sovietele, Ensigralla ;I Republica Moldoveneasco, eViata Basarabiei, an. III, p.
36, Chisiniu, 1934.
66. Concluzia la care a ajuns - In primul ei congres - Societatea refugiatilor basarabeni,
Moscova, 1926.
67. M. Florin, op: dt., pag. 296.
68. Protean' romanilor transnistrieni, pag. 61.
69. Ion Dumitrascu, Un popor care piere: Moldovenli de pate Nistru, Vista Basarabaie*,
an. III, pag. 306, ChisinAu, 1934.
70. Ion Dumitrascu, op. cit., p. 308.
71. M. Florin, op. cit., pag. 363.
72. M. Florin, Moldavica, pag. 119.
73. Eft o diev si Ign a t ovici, Kuvbstut nosou, p. 69, Salta, 1929.
74. Ultimele don!' grupe de roman depasesc limitele Republicei ucrainiene.

232
www.dacoromanica.ro
Rispindfrea ROMithiler
to
Basarabia

Ausbreitung der Rum! inen in Bessarabien, nach P. Langhans.

www.dacoromanica.ro
 Harts sovietica a tinutului dintre Prut si Bug. (DupA Zelenin Russische Volkskunde 1927)

234

www.dacoromanica.ro
 0 " r
I
.
4.

4. cimeiiit
Elise tgra

[Is Ie.-

LESENDA
NEE Romani
Trnt.nekosol
1E11 In Basarabm

Colonairi rusestl
F-1 Pin! in MO
b119 Dela 1550.1650
E=1 Delo 15501750

0,1. 1750.7650
OE Deb 100 1900 Sevastopol
E=) Titsrei dai Crnnes
_

Harta lui Paul Milyoukov arfifind etnografia Basarabiei si a Ucrainei de apus, precum
asi epocile de colonizare ale acestor regiuni.
Die Katie P. Milyoukovs, die die Ethnographic Bessarabiens and der Westukraine angibt,
sowie die Kolonisationsepochen dieser Gebiete,

235
www.dacoromanica.ro
 Rfisteindirea romanilor transnistreni, dupit Alexis Nour.
Ausbreitung der Rumilnen von jenseits des Dnjestr, nach A. Nour

236

www.dacoromanica.ro
 4%4 1., h's.
'.,,,,......
op '4\ .14/.'"\ib 4.188 tot
11
Niik:08418e4 *w
la. ,. ,
1.
Ito,..z....,
.71:0int \"".
mos
I
g""N icKa , c .,.,' ..*-(.."
.A I
.104 ' I
\\
iS4k44

www.dacoromanica.ro
rm., ,
.... %...t.:,Loy
Mt 4.1.4w,.....
Z";*"...2 ,Plaj )
.......
R.
,...;-...../ A,
e Aloe
ti*.
tA
"W" *se It/
Zglt I, oP:it,scs. k
4.'\ ity
-"16...4%.... (.,.........
.. it
..,
...". t.es*4 A4 " ', y )*
4
...........r.; As * tli.
'i
i.e.,
,,
, 8 :i all VI" ......,11g
of s
.0 ...
., Owl es .54 vi
.t. ;.
' Al st\I;t:Sirt:
*V.
/
,,,,,,,A1141.
i:::::::::3
to 46::
: -,
' ....../*
,...y., p
.

,
''
i 6. 4 .
m'a a
Or
07,,,A40,1-...
la
co4,....'4..0......,,e

i4
r.v....,
'''". k
4c
4, 4,...... ..,,

. .
, 4 ....k
. fr" . ,..
.
...Iv. :::::,...1,,..1
4:
... 4 .1
.....,
i
. .
-,.
04,1**
;1 1
1
1.11Aix :pc u r
'..
SAZ
4fli.i
 ROMANII TRANSNISTRIENI

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE N. POPP

ROMANII TRANSNISTRIENI
g REPUBLICA MOLDOVENEASCA
La 10 ani de la infiintarea ei:
19 apr. 1925-19 apr. 1935

I. Introducere.

Acolo la Mont, Naga a lard ands do-

potele turlelor an mat sand ca di theme pe
ardinclost la rapt de rude se and adesea
(saints ce pat mule pe anti, bisaica award
pravoslavnicd ortodoxd, tattirindu-se pa-
:numbed at adevdrat sufletele tutarora, are
awl rol covirsltor de a ofell romdnismul,
de a-I da paters% de a-I face nepleritor.
(Din discursul M. S. Regelui Carol II
tinut cu maxis instaiiirei P. S. Episcop ai
Ismailului si Cetiiiii Albe, Dionisie Ethan).

data cu reluarea raporturilor diplomatice bare Romania qi Uniunea

Republicilor Sovietice Socialiste (9 iunie 1934), In viata romanilor de peste Nistru
incepe o noted epocA. Aceasta se justifici cu Etat mai mult cu at nu poate fi vorba
de o apropiere Intre cele douA state i lumi de pe malurile Nistrului, Mita vreme
tit lute ele se interpune situatia nec.larificata Inca a fratilor noqtri de acolo.
Al doilea fapt ce readuce in discutie problema transnistrienilor este
aniversarea de anul acesta a primei decade de la Infiintarea tinerei Republici
Autonome Sovietice Socialiste Moldovene.iti (19 aprilie 1925).
Aceste motive ne indrituiesc ca in cele ce urmeaza sA reamintim cIteva date
qi cifre ale starilor de peste Nistru culese din mEiterialul geografo-politic relativ
abundent, ce s-a publicat asupra acestor chestiuni.

239
www.dacoromanica.ro
 II. Romanii In U.R.S.S. Evo lutia for ca minoritate etnicA.
Nestru, Natnt apil bliistamatil
Di cfnd pi tint ti-am trecut
47 In Bug ot-am dipartat
Tu din mai in mal ai cravat
.Ft pi /miff gad din Moldova nu-t mai pot yid*
Tot din pricing ta..
(Dintr-un din= popular transnistrian) '

1) Vechimea lor. In Uniunea Sovietica se Intllnesc roman Incepind de la

malul Nistrului spre rasarit. Teritoriul ocupat de ei se poate schematize la forma
unui triunghi isoscel cu baza la Nistru, titre localitatea Movilau 1 liman (vezi harta
raspindirii romanitatii transnistriene). Pe toata aceasta distanta, gauge Nistrului e
formats aproape exclusiv din sate romaneqti. Inaltimea triunghiului ar coincide cu
zona de contact Trite steps gi padure, pe lithe DubdsarlOlvlopol (astazi
Pervomaisk), iar virful triunghiului ar fi pe undeva dincolo de tug, In jurul Thgului
Ellsavetel (Elisavetgrad; astazi Zinoviesk), cam la vreo 250 km spre N. E. de Nistru
(Dubber* In limitele acestui triunghiu traieVe majoritatea romanilor
transnistrieni. In afara lui qi Impestriati cu grupe de ucraineni, germani, tatari, mai
traiesc qi alte pilcuri de roman, din ce in ce mai razleti, catre Nipru qi dincolo de el
',Ina la Volga.
Dace se considers regiunile pericarpatice ca leagan de dezvoltare al
poporului roman, atunci e firesc ca primele mentiuni despre aezarile romaneti pe
stinga Nistrului apar Inca din sec. XIL Nicheta Koniates pomenete In 1164 de
existenta unor Volohi sau Bolohoveni In Podolia2. 0 Intreaga provincie s-a numit
Volhinia, dupe numele locuitorilor ei Volohi, aqadar un fel de Tard Romdneascd.
Romanii cobormd pe vaile muntilor, dupe ce au ocupat Intreg podLitil
moldovenesc, s-au prelins qi peste Nistru, astfel ca la descalecatul Moldovei exista
ei o romanime TransnistrianA 3. In vremea aceea tot tinutul dintre Nistru, Bug qi
Nipru era aproape pustiu, aa ca vorbind despre prima populatie stabila a acelor
locuri trebuie apasat asupra romanilor, ca primii ocupanti. Decl vechimea for pe
aceste plaiuri i aezarea for mai Inaintea altar neamuri n-ar fi mare, ar fi greu de
admis ca taro strains ei ar fi putut ocupa cele mai rodnice locuri i anume In lungul
apelor. Moldovenli au intIns plugdrla peste Nistru; el au lost cel dintil podgoreni
pe malul sting al fluvlului ;I cel &nal oameni statornicr.
In masura apropierei de zilele noastre, aezarile peste Nistru se Intetesc, astfel
ca Ana la sfiritul sec. XV, Intreg malul sting al Nistrului devine romanesc. Trecerile
se efectuau pe la vaduri bine cunoscute, cum sint Vadul RaFu, din fats comunei cu
acelai mime din Transnistria i celebrul Vad al lul Yodel, din dreptul celui mai
mare cot al Nistrului i pe unde se crede ca Insui Stefan cel Mare ar fi trecut Nistruls.
Cu toate ca acei care au stapinit politicete stinga Nistrului au fost ba polonezii, ba
tatarii, totu0 In toate vremurile Nistrul a fost un ritu curat romanesc.
Cele mai temeinice colonizaii de romani s-au facut Insa In jurul anului 1679
cind Duca Vodd pe lingd domnia Moldove4 mai capdtd de la turd fl hatmanla
Ucralne16. Romanii qi In special cei de ramura moldoveneasca se indesisera elite,
Inch pe la 1600, unul din drumurile cele mai batatorite de cazaci se numea ,Fleahul
moldovenese. Drumul acesta formeaza cumpana de ape Intre Nistru qi Bug gi pe el

240
www.dacoromanica.ro
 Crelit 0
41%1
0;1'6
n Ate Kand f;
or
V0 e>
rsthrita Ay 0 t, Elisaiittgrf
ao
tAY
tempo
Sorac
+4, /
tv
0 Nit
Aft xanilaysk

Les Rot:teams '9' tt) C r VQ' fj."4

3.%1 dela ch,

Diuistr Dub:is:rt.
vt / mcs mono' stir
r EI4avttcrati .ZiAtriinak
6 i
E cat troollav .4f itfe441m6
4`.
SAACACY,...r. und rrir*.Za w.eie
RaApan ri re a Tim icoiatr 45erorcul4,
vI
ROMAN tiCR
do
T RANSNISTRIENI
Maur ,Welland Flormski %.41
RSOM c,,\ ' 014 icpci .Pfte'47,1:51t

sate toimittett PresturtSts 01.1

lfreetiera R AS 5 ft
SCar3
wool a
CetaAltetab nt tC'
(Id

www.dacoromanica.ro
s-a construit azi linia ferata OdesaKiev. De la Duca-Voda capetele de pod peste
Nistru au ramas In posesia Moldovei chiar i dupl venirea stapInirii rusesti In
Ucraina, care are loc In vremea Caterinei II, la 1791. La aces data In Ucraina
hanului se aflau numai 67 sate, dintre care 49 moldovenesti, restul
grecesti, armenesti on tatarlsti a. PinA la sfirsitul sec. 18, la Nistru, In niste tinuturi
In care romanii sosiserl cu cel putin 4 secole mai Inainte, nu se pomeneste nici urma
de populatie stabill ucraineanA sau ruse. Lisa* oficialitAtile rusesti constata ca de
pe la 1751 incep sa se fntemeieze colonii strain, anume sfrbi, moldoveni ,ft valahi9.
Tot de la Constantin Duca a ramas obiceiul pastrat pinA cAtre 1800 ca mitropolitii
de Braila (Proilava) sa hirotoneascA preoti In Transnistria. Romanii se Indesira
peste Nistru In asa mare masura, tacit cu siguranta au deznationalizat multe din
poporatiile conlocuitoare. Ls* cazacii contin o bunA portie de singe moldovenesc
(A. Dragomanov). Yn veacurile XVIXVIII, nu numai ca majoritatea oraselor
Ucrainei i Podoliei (Balta, Ananiev, Oviopol, Camenet etc.) posedau un important
contingent romanesc, dar au fost chiar orase Infiintate de moldoveni; e cazul
orasului Grigorlopol, al carui vechi nume romanesc este Ciorna (N. P. SmochinA),
apoi cazul Tiraspolului, numit la inceput Suclela, iar azi TiriFpole, pe unna cazul
Ragovului, fondat de boierul RaFcu i resedinta a principesei Ruxandra Lupu, qi
In fine cazul Movikiu/ui, Intemeiat de Movilesti (Voda Ieremia), a caror stfinse
raporturi cu polonii sint foarte cunoscute.
Yn afara colonizarilor benevole, Transnistriana cunoaste *i importante
colonizari fortate, Mute de rusi In timpul razboaielor ruso-turce $i mai ales dupl
raptul din 1812, cind Transnistria a capatat chiar pentru o vreme numele de
Moldova noull (V. Harea). Se pare ca acestor colonizAri fortate se datoresc satele
asezate dincolo de Bug si de Nipru.
Datele istorice ent prea abundente pentru a nu admite ca fn decursul
secolelor s-a produs o continua scurgere a romanilor peste Nistru.
*
* *

2) Compozitia elementului romanesc. Stensa vecinatate de Moldova e prea

elocventA pentru a mai demonstra ca majoritatea populatiei romanesti de peste
Nistru e de sambita moldovenesca. Asta a si Mut sa se generalizeze numele de
moldoveni pentru toti transnistrienii, care nu toll sfnt moldoveni.
In al doilea find dupA moldoveni vin ciobanii ardeleni: Mocanii, al caror
numar clacl nu covirseste pe al moldovenilor, e totusi destul de impozant spre a fi
luat In consideratie si a caror vechime e poate tot atit de mare ca i a moldovenilor.
DovadA: Ina din sec. XIII gAsim mocani poate si Tutuieni dinspre Sibiu
cutreiefind stepele rusesti cu turmele numeroase (Smochina). $i obiceiul acesta a
dainuit pInA in 1918. Crimeea e plinA de mocani i astazi (peste 7 000), iar despre ei,
numiti i sotniki voloskie (capitani valahi) se vorbeste Inca din
sec. XVIII (Tomaschek).
Daca In Transnistriana plugaria i pomicultura au fAcut-o moldovenii, cine
altii declt ardelenii erau pastori mai vajnici? Cite sate cu numele Sting, Tirla on
Ciobanov nu mai exists Inca? Erau si drumuni; pleahul bacilor, ducea de la
Dubasari (loc de trecere pe dubase) la Doroica (Harea). Altul era drumul
badului, pleca de la tIrgusorul de pe Nistru, lagorlic, pe numele lui vechi: Unghia

242
www.dacoromanica.ro
Oa lei 1 mergea Villa la Bacioaia, din Crimeea tatarasca, pe vremuri un vestit
centru pastoral. Dad( celor doul elemente principale: moldoveni si transilvaneni,
adaugam grupe mai mid de munteni, dobrogeni si chiar macedoneni, a caror
prezenta e tradata prin numiri de sate (vezi capitolul urmator), usor se poate
Ince lege ca la popularea Transnistrianei - au contribuit sub conducerea
moldovenilor - toate ramurile poporului romanesc.
*
* *

3. Asezari le omenesti. Cele mai temeinice si mai curate aseari au fost satele,
fie infiin(ate, fie ocupate de roman. Acestea exists Inca In mare numar. Astfel harta
lui Alexis Nour Insemheala numai Intre Nistru FI Bug peste 400 sate romanestl,
pentru a mai ramine dincolo de Bug si mai departe, Inca vreo suta de sate.
Interesante Sint numirile acestor sate, capatate fie dupi felul locului In care s-au
adult localnicii, fie dupl numele Intemeietorului boier, on a locului de bastina al
populatiei colonizate, dupl cum mai slut sate care desi poarta nume romanesc s-au
Instrainat, precum altele cu numiri straine - In speta tatarasti care s-au romanizat.
Iata citeva exemple din fiecare categoric:
a) Sate botezate dupd felul loculul: Pietroasa, Chetrosu, Gdvdnosu, Chiscu
Lung, Valea Adfncd, &Irate! (Hlrjeu). Cel mai razletit sat romanesc se cheama
Wadi* si e dincolo de Nipru, cam la 500 km departare de tad.
b) Sate ce poaral numele bolerulul Intemeietor: Cantacuzinduca,
Brincoveanova, Balaseuca, Filodorovca; dincolo de Bug e satul .Ferbani.
c) Sate ale caror nume tradeaza originea locuitorilor. Mai Intli cele cu
numele generic de roman: Volohi, Voloscala (Belacleia), Volosca (Pisarevca).
Apoi cel care arata de unde au venit acesti roman, fie cu numiri de comune din
Romania, fie cu numirea provinciei: Vaslul, Botigani, Soroca, Liipusna, Tecucla
(peste Bug), Severinauca, Brasoveanovca; or! Moldavca, Moldovanca, Olteanca,
Dobrogeni, Macedonova; de asemeni clasicul nume al lui Traian, mai frecvent
dincolo de Bug, sub toate variantele: Trojan!, Troianca, Troianovca.
d) Sate romanesti cu numiri straine: Tarti4 Tactic, Tocmazeia, Carahan.
e) Sate instrainate cu numiri romanesti: Catdrau, Parcani, Plosca (un
nume foarte obisnuit).*
f) Dar satele cu cele mai pitoresti nume sInt satele neaos moldovenesti:
Domnifa, GrebOnosul, Djugastra, Vidra, Vadul Turcului, Dubdu, Doi Ban!,
Bursuci, Valea Holului, Opte Rediuri, Perisori, Malaga, Malul Rapt, Cucul,
Mosnegi, Visca Mare (peste Bug) etc.1
Orasele i -au pierdut caracterul romanesc de odinioara. Abia daca mai ant
citeva care mai au Inca roman: Raccovul, Dublisarli (Dubossar), Ciorna
(Grigoriopol), Tirlspole (Tiraspol), Balta, Ananiu (Ananiev) lagortic (Igurluc)
(dupl Smochina). Totusi In acestea, chiar si celelalte nationalitati conlocuitoare stiu
romaneste. Sint cazuri cind rusii casatoriti cu romance devin moldoveni si familii cu
nume ca Tcaduc, Gorodenco, Tabunscic, se recomanda ca stare 11.

243
www.dacoromanica.ro
 *
* *

4. Numarul transnistrienilor. E aproape imposibil de precizat numArul real al

romanilor transnistrieni. Toate cifrele care se dau slut simple evaluiri aproximative,
care suferA exagerari Intr-un sens sau altul, dupa cum autorii shit rusi sau roman;
nu exists doi autori care sl indice aceeasi cifrii. Ceea ce se stie sigur, este ca romanii
transnistrieni ant multi.
Prime le preciziuni statistice oficiale rusesti apar cu Inceputul
sec. XIX. Cei mai numerosi roman slut indicati In urroltoarele guvernAminte:
Cherson, Podolia, Ecaterinoslav, (astAzi Dniepropetrovsk) si Crimeea. Intr-o sutA
de ani s-au efectuat 5 recensaminte:
1834 92 185 roman (lipseste Crimeea)
1859 109 660 .
(numai In Cherson)
1897 184 927 (toad Rusia)
29

1900 279 201 2! (lipseste Crimeea)

17.XII.1926 271 411 II (Intreaga U.R.S.S.)
De la Inceput se constatA el statisticile rusesti pAcAtuiesc prin masluirea
realitatilor. Ins* rusii se tradeazA clnd afirma In 1859 ca: Din numdrul strdinilor
guverniimintului Chersonului, moldovenilor le apartine primul loc. El se glisesc
in tot Adept, dar de preferinfd in Elisavetgrad ;1 Judelele de dincolo de Bug (sere
Nistru, N. P.), in care au fnceput sd se areze fncd de la jumdtatea secolului trecut
(pe la 1750, N. P.). in aceste, patru judge (Elisavetgrac4 Tiraspol, Ananlev,
Odesa, N. P.) ei fotmeazd 18-20% din totalul populatida. Pe malul Nistrului
populatia romaneascd poate ji consideratd in mod dedsiv dominantii fi apoi ca
cea mai veche, deoarece ceilalti emigrantl an apdrut aid mai tfrziu dee&
Moldovenii ia.
Apoi o alts afirmatie, din 1897: Moldoveni au fost trecutepersoanele care an
rdspuns la recensdmint in limba natald'3. Asadar au fost declarati moldoveni
numai romanii care nu stiau alts limbit decit moldoveneasca; dar ceilalti poste
peste 50% n-au fost trecuti ca alt neam?
Erorile strecurate intentionat In statistici, reies mai bine privind numai
guvernam/ntul cel mai romanesc, al Chersonului:
1834 75 000
1859 109 660; populatia creste cu 34 660 suflete
1897 147 118; Of 19 37 458 IP

1900 210 146; 21 St 63 028 V9

1926 244 831; 29 It 34 685 12

SI admitem ca fidell realitatii prima statistics luatA ca punct de plecare.

E ciudat de admis el In primii 25 ani scursi Intre primul si al doilea recensamint,
populatia romAneascA a crescut cu 34 660 suflete si In urmatorli 40 ani (1859-1897),
romanii de'i mai numerosi sA creascA cu numai 37 458. E apoi imposibil ca o
populatie care In 40 ani se /nmulteste cu 37 000, In abia 3 ani (1897-1900) sit
sporeasca cu 63 000. In sfirsit ultima nedumerire: Intre 1900 si 1926, deci intr-un

244
www.dacoromanica.ro
sfert de veac asistam la o crestere de 35 000 suflete, adicl egall cu cresterea pe
awl* inerval de timp, cu 100 ani In urmA, cind romanii nu erau declt a 3-a parte
din cei care trAiesc astAzi. Toate acestea silesc a lua In considerare toate statisticile
numai cu titlu de informatie.
A.sadar lipsind once baza stiintifica demna de Incredere, e firesc de Inte les de
ce se pluteste In dubiu clnd se vorbeste despre numarul transnistrienilor. Evaluarile
variazA foarte mult intre Stefan Ciobanu care admite existenta a
500 000 romani transnistrieni 14, V. Harea cu peste 620 00015, .S'tefan Mete, cu 630 00016,
T. Hotnog cu peste 800 00017 qi N. P. Smoschind credem exagerat cu peste
1 200 000 ".
Ceea ce e sigur, e cl In teritoriile aflAtoare 'hare Nistru qi Bug, /litre Bug i
Nipru, peste Nipru, in Cnimeea sau ImprLstiati dupa rAzboi In restul Uniunei
sovietice, traiesc astazi cu siguranta peste o jumatate de milion de frail obiditi
de ai nostri.

III. Rostul geopolitic al R.A.S.S.M.

Bolfevismul nu este altceva
cleat un pachet cm dinamita
pentra byways fume anstind.
(A.S.R. Principele Paul, Primul
Regent al Iugoslaviei).

1. Cum a luat na.stere republica. Primul fapt care a surprins pe moldovenii

transnistrieni In 1917 a fost el de ad lnainte Nistrul trebuia sA formeze o granitA.
Ei nu erau deprinsi cu acest lucru, intrucit Intotdeauna chiar $i dupl anul 1812
moldovenii dintr-o parte si cealalta a Nistrului, duceau o vista comunA cu legi
comune. Obicelul pdmintului a stAruit la Transnistrieni pint la introducerea
dictaturei proletare.
inflacarati de dreptul de autodeterminare al popoarelor, stuelentii moldoveni
din Kiev In primAvara lui 1917 cer unirea tuturor romanilor fntr -un singur stat
national19. Yn decembrie acelaqi an se tine la Tiraspol un congres al moldovenimii
transnistriene, In care se hotarAqte s1 ne soiudinim (unim) cu fratii nostri din
Moldova", cl oamenii de la tad ne-au trimis cu aiastA vorbA $i cu aiasta ne
aqteaptA pe not la sate" 2. Cu aceastA ocazie se cere romanizarea scoalei, bisericei
qi justitiei din Ucraina raoldoveneascA". Congresul ram/ne Ind Mit consecinte.
Anul urmAtor Asociatia InvatAtorilor din Tiraspol formeaza o sectie moldo-
veneascA; ea reusecte ca In toamna lui 1918 st deschidA scoale romanesti In 10
sate.Situatia rAmIne nehotAritA pint la 1 august 1923, cind sovietul comisarilor
poporului ucrainean decreteaza ucrainizarea Intregului aparat de stat. AceastA
noun situatie periclita InsAsi existenta romanilor, ca minoritate etnicA. Yn fata
pericolului ce-i ameninta cu ucrainizarea, vedem din nou laolaltA pe toti
Transnistrienii. La 1 Mmai 1924 apare la Odesa primul ziar Plugarul Rop, prin
care tot poporul moldovenesc cerea o republicii national& La 3 septembric are loc
o mare adunare la Balta, uncle romanii cer drepturi nationale. La 10 octombrie
delegatul romanilor pretinde Comitetului Executiv Central (C.E.C.) pan-ucrainian,
inflintarea republicei: AutoritAtil Ingrijorate de agitatia din rindurile Moldovenilor
cu toatA solicitudinea doul rile mai thziu le aprobl cererea, cu urmAtoarea

245
www.dacoromanica.ro
rezolutie: Avind in vedere voinfa ferm exprimata a muncitorilor fi idranilor din
Moldova Sovieticd... hotardfte sa se leinfeze In granifele republicei socialiste
sovietice ucrainiene o republicd autonomd sodalistd moldoveneasca (R.A.S.S.M.)21.
In lunile urmatoare se pregateqte convocarea primului congres pan-moldovenesc.
Acesta se intruneste la Balta, la 19 aprilie 1925, spre a ratifica constitutia republicii
i granitele ei. Acedsta zi reprezinta aadar data de natere a republicii
moldovene4ti, care a luat fling din stradania depusa de Moldoveni cu glndul de a-
i pastra neatinse graiul stramoesc i fiinta etnicA22. De acord cu d-nii M. Florin li
N. Smochina, trebue sa recunoaqtem ca republica moldoveneasca n-a fast creieata
de Soviete cu scup de propaganda lmpotriva Romaniei, ci a fost creeata de moldo-
veni In nadajdea pastrarii celor mai sfinte lucruri cu care se na.lte un om.
Daca sperantele puse de moldoveni In republica for au fost And pe rind spulberate,
apoi raspunzatori de acestea nu pot fi facuti Moldovenii, ci autoritatile bolevice.
Ca hotarele republicii nu cuprind decit un relativ mic numar din romanii trans-
nistrieni, ca posturile de conducere slat in mina unor oameni care n-au avut nimic
comun cu republics, vinovat nu poate fi decit partidul comunist (vezi mai departe).
Republica Moldoveneascd, de o forma triunghiulara se intinde In lungul
Nistrului, de la sud de oraqul Soroca pins in apropiere de liman. In interiorul
Ucrainei se Invecinete la nord cu ocruguP Tulcinsk, iar la est cu ocrugurile
Pervomaisk (Oviopol) qi Odesa. Suprafata republicii In 1925 de 7 516 km2, a fast
manta In 1926 la 8 288 km2 qi in 1934 la 8 434 km23. Administrativ, republica se
imparte in 11 raioane, numite dupii oraele de reqedinta: Camenca, Crud (mai
tirziu Codima), Balta, Ribnita, Btrzula, Ananiev, Ocna, Dubdsari, Tiraspol,
Grigoriopol, Slobozia. Capitala a fast la inceput Balta, aqezata in centrul
romanimii transnistrene; in 1934 s-a mutat fortat la Tiraspol.
Numaratoarea populatiei s-a facut In 1920 i 1926, clnd s-au gasit urmatoarele
nationalitati:
1920 1926
Moldoveni 174 266; 172 419
Ucrainieni 248 942; 277 515
Evrei 49 514; 48 564
Ruqi 47 487; 48 868
Germani 13 172; 13 172
Bulgari, Poloni 12 217; 10 879
Total 547 598; 569 983
Din aceste cifre, dot& lucruri ant bizare: 1. In Insaqi republica
moldoveneasca, moldovenii reprezinta o minoritate etnica, deci gindul bun al
moldovenilor de Infiintarea unei republici nationale a fast deturnat de oficialitati,
In sensul ca s-a creiat un hibrid i 2. Dupa infiintarea republicei numarul
moldovenilor In chiar statul for scade in lac sa czeasca, fapt ce denota o stare
bolnavicioasa In s"mul republicei.
*
* *

2. Ctteva sari de lucruri din U.R.S.S. Bunlivointa aratata de autoritatile

sovietice cu ocazia intemeierei republicei moldoveneti s-a tradat de la inceput; ele
urmareau sa formeze o pepinierd pentru cregterea unei generafil de roman!

246
www.dacoromanica.ro
 ,TiraLje.t24,.r
c ".." ,: 01
Ac. ti 4 it.
ir) ... 1-`,L
,,''' .: ift No rb
1/4. ; 04- 6 C
*RI : in rks,
i .
Y A ry - Sk0a1
.
Ve
c,
4
I .
P s,
s.
1

\,
k. G.
r
VALI Iv;
17 Atm LI i
0,9
oe i
j ' - `..
SC' 5-100
.cs'It_
"
N.....
&site 4,
e
vii,x1C,..
1. is P. 0
X9 t..

P obb
N.
AM .ev 7
Reiter Ithirti / *C 1114t
0 i ti, i6 40 Gil S-11.-
a p J.
*T. % ',./ `... PC:.
S --..t6'..it' r
,
ocna

.4.
Jot M!
.4...
L. cl
vi
M.
.5.

l'.,i.\ ,,e,

..1
.7.
.
,
moss/
xt ...;
#KT(
i,
iti ./4 .
.
GI
C.

0 #
0 IL
..t.
...f&A% .
so? -tf."
. Gri
)--,ZN I
14:. )

Vigkil kri 4416 ,o._ c ,i;,1 1

14#4167jat S r iS
T.
1.40........f,,,....ks ..kco.
HARI k POUTICA -."',,,Zi I',"
op C\
.(
RCPT BUCCI AUTOt01. 01 4; T IPA- ..4.
SOVIETICC SOCIALISTE
4
Ildna -1 ' 2 Oth: z
q
"k
D
MOLOOkietle,`TI 1 1
Q fteseridge raw.** 4 tetufflive La teptutkve #14

Sale romint,!1 l' gacvh, ok.tinot:ie Saw `,..yx

Seem . rru, t1 4);44'e

247
www.dacoromanica.ro
comunifd cu scopul de a -i Intrebuinta la momentul oportun la comunizarea
Romanie124. De al01 principiul care sal la baza sodetdiii bolivevice este tocmai
principiul federally. Sovietele au dezvoltat chiar forint la uncle popoare,
limba natald cu scop de a aprofunda comunismul. Contrar afteptdrilor,
sentimentul national trezit, devine tot mai ameningtor regimului2s.
Pentru a contracara nationalismul moldovenilor, aUtoritlitile /ncep sii
debiteze o seamy de ineptii, prin g,lasurile citorva renegati. Astfel creiad o
societate a refugiatilor basarabieni, care la primul ei congres, tinut la Moscova In
1926, ajunge la concluzia ca: Moldovenil reprezintd o nape aparte. Iati o perla:
declara;iile invatatorului Gh. Bucicgan, eful InvatamIntului: Dad romania afirma
ca romanii slnt bruditi cu noi, aceasta este o minciuna sfruntata" 26. $i afumatii ca
aceasta nu slut de mirare, and chiar In lucrari tiinlifice demne de toati Increderea
se afirma ca moldovenii slut un neam amestec cu cel slave.
Sau alts peril: Din punt de vedere cultural. moldoveanul este superior
romanului, ca s-a alimentat din cultura rust', tot* se recunowe primitivitatea
limbii moldovenati, ca sa se motiveze creearea unei limbi literare moldoveneti,
stilcite de multe rusisme.
Se deschide un mare numAr de coli moldoveneti. In 1925 erau 11
moldovene.iti i 240 ucrainiene; In 1926 gAsim 95 moldoveneqti iii 208 ucrainiene.
Azi ant peste 100. Ce folos Ind ca localurile colare !Pint rele, /nvatatorii slab
pregatiti sau straini de neamul moldovenesc i frecventa colara e de abia 7% din
copii in vIrsta de carte 28.
In decembrie 1926 se Infiintead la Salta Editura di scat a Moldovii, care
tiparete In cbirilica toate cArtile necesare. Cartile de koala slut Imbibate de idei
comuniste, In schimb nu pomenesc nici o vorba despre Dumnezeu i despre
originea moldovenilor".
Citam dintr-o carte de cl. I primara:
Basarabia se Osage pe maid sang (?) al Nistrulal. Ea face parte din Republica noastra
Moldoveneascii. Ea salmi Inca Jugul boierllor romanl, care an ocupat-o cu fora. Tiiranil ci
mancitorli ithiescfoarte gray cea mai mare doling a lor aril de a se uni Cu Republica noastrli, pentru
a scope de boieri fi Jandanni".
8coala cea mai Inalta este Academia moldoveneascd de f dive. Printre
preocupArile ei de frunte hint: reconstrucfIa aparatului sovietic, structura
Romaniel fasciste, studiul ateismului etc. Ceea ce surprinde pe conducatorii
acestei academii este: idolatria moldovenilor NO de cultura romaneasca, ignoran %a
nationals a lor, ca se pretind descendenti ai Romanilor cu care se mlndresc atit de
mult ".
Lupta surdi pornitA Inca de la Intocmirea Republicii Moldoveneti lute
Soviete i transnistrieni a intrat Intr-o laza acute, data cu anul 1929. Sovietele, care
sperau sii inoculeze pe moldoveni cu doctrina comunista, n-au reuit, car moldovenii
care credeau Intr-o oarecare autonomic a republicii lor, au vazut ca au fost Inelati.
Noutatea anului 1929 a fost colectivizarea fdrdnimil.

248

www.dacoromanica.ro
 Din cauza dirzeniei moldovenilor, pentru a-i paraliza ca fortA sociall i a-i
distruge materialmente, tAranii au fost ImpArtiti In trei clue i invrAjbiti Intre ei:
culaci, seredniaci qi nezamojnii.
Culaci ant tAranii care poseda 5 ha de plaint. Sint considerati dugmani de
clasA ai comunismului 1 ca atare nu se bucurA de nici un drept; Sint supui la munci
gratuite qi pentru o vina cit de mica pot fi arestati cti averea confiscati In folosul
colhozului (gospodArie colectivA)32. DacA de ex.: a tAiat o glina InregistratA la
selsoviet (sovietul satului) sau n-a declarat numArul exact al pomilor din livadA
este judecat i condamnat gra drept de apel.
Seredniad sent tAranii cu avere sub 5 ha. Ei represintA o clasA tolerata pinA la
distrugerea totals a culacilor. Ei au drept de vot, dar nu pot kale*.
Singura clash privilegiatli o formeazd calicik nezamojnfi. Ei se bucurA de
once drept qi au misiunea de a divulge toate micarile culacilor i seredniacilor,
fapte pentru care hint laudati i recompensati. De aid ura de moarte inre tfiranii
aceluia.gi sat.
Un rol important dar de-a dreptul imoral In distrugerea taranimii 11 joacA
organizatia comsomol (tinerii comuni.,ti) uncle se speculeaza naivitatea copilAriei 1
idealismul adolescentei. Cel mai mare eroism pentru un comsomolit este
destainuirea secretelor pdrinfilor, care au ajuns sA nu poatA discuta nimic In
prezenta copiilor lor.'
Cu toate eforturile, Sovietele vatind a nu pot face din moldovenii nite
doctrinari ai comunismului, Incepind din 1931, au vizat in alte mijloace. in ordinea
culturall s-a introdus alfabetul Latin in locul celui chirilic i se observa tot mai vAdit
tendinta de latinizare a limbli moldoveneti In scopul de a IntAri legAturile Intre cele
douli maluri ale Nistrului, defi fntreaga literature; chiar Fi filinlifica; e dirijatd
Impotriva Romilniel34.
In ordinea politica, din cauza numeroaselor acte de sabotaj din partea
taranilor moldoveni, incapabili de a se putea acomoda cu sistemul colectiv, s-a
Inceput deportarea In masA a for In Siberia on in nordul extern, celor mai batlioi
dintre moldoveni nerAmlnindu-le decit sA faca moldovenizarea pAdurilor
nepAtrunse din taiga3s. Peste 100 000moldoveni au fost deportati, justificindu -se
cIteodatA aceasta prin mares desime a populatei din Moldova socialistA!
DeportArile i vista de sclavie a determinat pe roman sA InceapA exodul in
RomAnia, care atinge culmea In iarna anului 1932. Asistam astfel la masacrele din
padurea Olaneqtilor, on in feta Tighinei, rAmase inca vii in memoria tuturor prin
cruzimea cu care au fost savtrite36. E lesne de inteles cA Sovietelor nu be convine sl
le scape moldovenii fugind peste Nistru, a se ftie cd once fugar din Uniunea
Sovieticd este cel mai eficace propagandist contra comunismului 37.
*

3. Conducatorii republicei. Sub aceastA stare de Incordare se apropia

Implinirea primilor zece ani de la aparitia R.A.S.S.M. Sovietele s-au convins cA
moldovenii ant refractari oricArui spirit comunist, i atunci au gasit o solutie fie In

249
www.dacoromanica.ro
exterminarea moldovenilor, fie In deportarea for"; nici chiar prima metoda nu e
grea, cli ce reprezinta cele citeva sute de mu de moldoveni, fa ;A de cele
24 milioane de oameni ce au pierit In cei 16 ani de revolu ;ie bolsevicA (Smochina)I
Destul ca in locul eliberat fortat de moldoveni Incepind chiar de la malul Nistrului
se fac acum colonizari cu elemente Melt comunismului39: ovrel bulgari, rupl,
calmuci etc. Pentru a justifica aceste mAsuri radicale, la Inceputul anului 1934, presa
sovietica anunfa descoperirea unul complot nationalist moldovenes4 care ar fl
avut ca scop vinderea republicei moldovenegi Romanid. E bine cunoscut acest
procedeu al conducerii comuniste, care atunci cind vrea sA scape de anume
elemente indezirabile", Insceneaza imediat un complot".
Pentru ca denumirea de Republica Moldoveneasca sa fie realli, Sovietele
fncurajeazd colonizara ei cu acele elemente vagabonds, fare patrie fi fdra moral's,
care au fugit din Romania, find urmarite de justifia civila pi militard in urma
delictelor de tot soiul. Oamenii aceptia, venind in Moldova socialists, se dedard
dupmani pe fata a tot ce este romanag defaimitul prin presa fi intruniri oligarhia
pi burghezia romans. Paralel cu Incurajarea imigrAri acestor comunisti venetici,
Moldovenil shit sistematic inlaturafi de la cinna ca elemente nesigure
(neblagonadiojnii element)'. Inca din 1932, presa locala, Intre care $i ziarul
Moldova socialists (fost Plugarul Rosu) constatA cl persoanele insarcinate cu
moldovenizarea, nu cunosc limba moldoveneasct4 iar moldovenilor baytinapi nu
le dau slujbe in propria for patrie
Ce folos cAprgedintele comitetului central crecutiv (prqedinte at republicei
moldovenepti) este moldoveanul transnistrian Eustahie Pavlovid Voronovici, fost
vlicar, cfnd toate posturile de coducere efectiva tint in mina nemoldovenilor?
Voronovici este masca moldovenimii, tot are cum tint Ciubar, prqedintele
Ucraind ft Halinin, prqedintele Rudd. Dar cine a auzit vreodata gum acestor
prepedinfi?. Ajutorul lui Voronovici este evreul basarabean M. A. Baluh, realist
factotum al C.E.C.
Iata acum si pe ceilalti demnitari ai republicei majoritatea numiti la
12 octombrie 1934 -- cu ocazia serbarilor de 10 ani:
Tovarasul Borisov Ivanovici Stark Maw; din Tighina, rus, presedintele
sovietului comisarilor norodului (prim- ministru).
Tov. Ghidal Solomonovici Ilcekes, evreu, loctiitor de presedinte.
Tov. Panicov, comisar (ministru) la finante;
Babenco, ucrainian, comisar la agriculture,
Colesnicov, rus, comisar la sovhozuri (ferme de stat),
.yipsman, evreu, comisar la industrie,
V.S. Ghein, comisar la comer;, numit In locul moldeveanului Vasilie Bine,
lacov Hodos, evreu, comisar la sAnatatea publicA,
Barbalat, moldovean, la ocrotirile sociale,
Beleaev, comisar la justitie $i procuror general al republicei,
Mihail lacovlevici Holostenco, evreu, din Ismailia instructia publicA,
Abraham Socol, evreu, presedintele planificArii de stat (Gosplan) " etc.
ati din acestia sint moldoveni din R.A.S.S.M.? Doar dd. Unde sint
moldovenii care s-au zbAtut pentru Infiintarea republicii tor? Mai trebuie sA mire
acum anomaliile provocate de recensamintele din 1920 si 1926?
Cu prilejul primei aniversAri, la serbarea jubiliarA din Tiraspol, au participat
numerosi oaspe ;i strAini, dintre care la loc de cinste a fost asezatA delegafia

250
www.dacoromanica.ro
basarabeana, compusA Intre altii din: I. N. Crivorucov, ocnae politic (Odesa), Saul
Ueerovici, evreu, ocnae politic (Harcov), vorbeFte in numele Basarabenilor",
V. 0. Dembo, evreu, redactor al rev. Crasnaia Bessarabia ( Basarabia mete), cu
deviza: Jos mulnile ocupanFilor roman! din Basarabia. Apoi Ecaterina Arbore;
romanca, preeedinte al partidului comunist din Romania, I. V. lachir, evreu
basarabean, comandantul armatei mil (,ref de stat major a avut pe M. L
Rabinovici, mort in 1933), Garber # Moise Gruman, evrei, membri in comitetul
de moldovenizare fi latinizare, Rappaport, evreu, Oilman, evreica, reprezentanta
pionierilor Moldovei Soclaliste, Medovii, evreu, secretarul comsomolului
IL M. Izraikv, evreu, basarabean, preeedintele Uniunei Industrials, I. G. Bula4
georgian, secretarul partidului comunist din IL M. 45 etc. Pind # Dimitrov,
bulgar, amestecat in incendierea Reichstagului, este membru de onoare in
Asodalla Basarabenilor.
Cu aceasta ocazie majoritatea invalatorilor moldoveni, acuzall de
romanojilie, au fost deportali sau fnlocuiii cu all!! ale caror nume shit mai pufin
romanced, precum: Goilhberg, Bokacev, Renert, Krelberg, Pechi4 Galeichi,
Muziduc etc.46

IV. Concluzii:
Dar pe not fraplor cui ne llisaii?"
(Toma Jalba, cuvinte rostite In Sfatul TArii
de la ChisinAu, 1918 411.)
... VA poftesc sil nu-i uitali nici pe
Moldovenii de pe malul Nistrului din sane.
(Din scrisoarea mosneagului Filimon
Marian adresatA In Mai 1917 ziarului
Cuvantului Moldovenesc" din Chisinliur.
In ultimul timp constatAm o schimbare netA a politicii Sovietelor. Din
agresivii de led, devin pacificigti de azi: intra In Societatea Natiunilor, reiau relatfile
diplomatice cu vecinii de la apus. Cauza: tamponul germano-japonez. Atitudinea
hotaritA a Germaniei Impotriva comunismului gi groaza rugilor de un razboi In
extremul orient. De aceea Sovietele nu pregeta nici un sacrificiu de a lupta pentru
IntArirea frontului antifascist (comunist). Datoria noastra ca stat este de a profita
de aceasta noun situalie, dar nicidecum de a crede tntr-insa.
Rugii considerA gi acum litigioasa chestia Moldovei de rAsArit, zisA gi
Basarabia. DovadA: harta oficiall a Uniunei Sovietice tiparita anul acesta (1935),
are dusa frontiera pe Prut, iar nu pe Nistru. Se poate citi de aici, sinceritatea
Sovietelor (7!).
Drepturile istorice (/us primi ocupantis) ei etnice (dreptul de
autodeterminare al popoarelor) ant In favoarea noastrA. Rugii n-au sosit la Nistru
nici de 150 ani pe dui moi eram la Bug cu secole Inainte.
Rugii au devenit eel mai ferventi apArAtori ai statu-lui quo; toate pactele
Internationale consfintesc aceasta. Revizuire inseamna rilzbol a declarat la
Geneva, d-I N. Titulescu.
Acela care revendica teritoriul altuia se &dem la razbol, intervine
dl. Fink Litvinov.

251
www.dacoromanica.ro
 Agadar U.R.S.S.. trebuie se Inceteze a mai afirma ci Basarabia, care face
parte din R.A.S.S.M. (vezi harta), ate provizorlu ocupatii de Jandarml 1 feudalllor
romane, ce a sustine mai departe acest lucru nu trAdeazA ginduri pacifide, ci tocmai
contrariul. Indulcirea raporturilor de buni vecinitate cu U.R.S.S. nu poate gi nu
trebuie sa vine decit numai dad se va acorda fratilor nogtri de acolo drepturile
elementare cu care se nagte un om: Umbra, credInfa fl pdmtntul strabun.
Referindu-ne la soarta In viitor a moldovenimfi transnistriene Sl atitudinea
statului national roman fate de o Ucraina independenti, trebuie nu numai se
sprijinim o Rusie federative, ci chiar se Impiedicim dezvoltarea govinismului
ucrainean, Intruclt In prima alternativi rugii au tot interesul s-ajute pe moldoveni
Impotriva nationaligtilor ucrainieni, pe clnd Intr-a doua, cuvint hoar/tor Intr -o
Ucraini libera Ii vor avea germanii51, In care iredentismul ucrainian I i pune toate
nadeajdea.
Suferinta crunta pe care moldovenii an avut s-o-ndure de la Soviete, a avut
latura ei buni. Daci Rusia taristi ar mai fi durat, cu wring moldovenii ar fi fost
Inghititi; astizi Insi redefteptarea nallonald a prins raddfclni, moldovenii 41 dau
seama de ceea ce ant fl cu eft apasarea de sus ate mai asprd, cu aflt rezistenla for
devine mai putemici. intreaga press sovietici vorbegte de goviniimul local, cu
tendinte vadite romanegti52. Secolul 20, secolul nationalismului, se resimte gi In
U.R.S.S. Toate nefntelegerile fnlduntrul partidulul comunist slat invenInate de
naflonalism Fl toate comploturile care she descoperite, au la bath lupta Neel
naflonaliste contra internallonallsmulue.
to on ce caz istoria ne sti martori In relatiile cu vecinii de la rasirit,
trebuie se fim cilluziti de multi prudenti, ci ei nu odati s-au aritat nesinceri
fati de pAmintul rominesc, alit de modest ca Intindere, dar Wit de nlvnit.

NOTE

1. N. P. SmochinL Les Moldaves de Russ* sovietique, in Moldova Nouli an. I, nr. 1, pag. 106.2
Stefan Mete:), citat de R. Seitianu In Universur din 11.IV.1933.
2. Stefan Metes, citat de R. Seilanu In Universe' din 11.5A.1933.
3. V. Hares, Romani' de pate Nistru, Cun. folds. pag. 6.
4. S. Mehedinti al G. Vfilsan: RomAnia, pag. 368, Bucurefti,.1933.
5. Gr. Lohan, Moldova de pate Nistru, In Epoca" din 4.11.1933.
6. V. Hares, op. cit., pag. 7.
7. V. Harea, op. cit., pag. 7.8 In Transnistria", an. I, nr. 1, pag. 32, Cluj 1935.
8. In Transnistria", an. I, nr. 1, pag. 32, Cluj 1935.
9. Spiski naselennlh meast Rosiiskoi imperil po sveadeaniam 1859 g. sostavlennle i izdavanenfie
tentralnitm statisticeskim komitetom ministerstva vnutrennlh del.
Ekaterinoslayskaia gubernia sa taganrogskim gradonacealstvom. Petersburg 1863, pag. XVII.
Cu aceasti ocazie tinem 511 multumim d-lui D. Balaur pentru informatille ce ni le-a furnizat din
literatura ruse; aflAtoare In biblioteca municipiului Chisinliu.
10. 0 dasificare asemanatoare face Smochini In ,,Les Moldaves...".
11. Din memoriul publicat In 1922 la Chiqinliu de refugiatii transnistrieni.
12. Spiski naselennlh meast Rossiiskoi imperil po sveadeaniam sostavlennte i izdavaemite
tentralnIm statisticeskim komitetom ministersva vnutrennth deL Hersonskaia gubernia. Petersburg,
1868, pag. LXIII.

252

www.dacoromanica.ro
 13. V. Hares, op. dt., pag. 14.14 Stefan Ciobanu: Roman de pate Nistru, In rev. $coala
Basarabiei, pag. 5, Chiginiu 1922.
14. Stefan Ciobanu, Romer:di de pate Nistru, In rev. $coala Basarabieie, pag. 5, Chiginlu 1922.
15. V. Harea, op. cit. 17.
16. Stefan Meteg, art. dt.
17. T. Hotnor Romanii de peste Nistru, In Univ. pop. din Chiginliu, pag. 55,1925.
18. N. P. Smochinii: op. dt. pag. 84.
19. V. Hares, op. dt. pag. 28.
20. 0. Ghibu, Depeptarea Moldovenilor de pate Nistru, pag. 44, Chiginau 1918.
21. M. Bociaer, Moldavia, Moscova 1926, pag.52.
22. N. P. Smochinii, Republica Moldoveneasal a Sovietelor hi Moldova Noutl, pag. 13 gi M.
Florin, Sovietel4 Entigratia ci Republica Moldoveneasca, In Vista Basarabiei, an III pag. 36, Chiginau
1932.
23. Ocrug - Jude;.
24. Din protestul Inaintat de romAnii transnistrieni SocietAtii Natiunilor, Viala. Basarabiei, an. I,
pag. 60.
25. M. Florin, op. dt. In Viata Basarabiei (Director: Pan Halipa), pag. 173.
26. Stefan Ciobanu, Republica Moldoveneasal de pate Nistru Fi cultura romfind, Gr. Rom., an.
I pag. 161, Bucuregti 1927.
27. Moldovenii formeazi totugi o nationalitate care -$i mentine foarte solid semnele sale
distinctive; ...acest neam e atilt de statornic In particularitatile sale populare, ca le raspandegte pe ele pe
seama altor neamuri" (Spiski naselennlh etc., op. cit.)
28. St. Ciobanu, op. cit. pag. 161.
29. M. Florin, Moldovica, In Moldova Noull, pag. 111.30 Efodiev fi A. Ignatovici: Kuvyntu
nostru, pag. 69, Balta 1929.
31. M. Florin, op. dt. pag. 296.
32. Ion Inculet, S.S.S.R.,12 articole In Universul din Aprilie-Mai 1932.
33. $t. Bulat,: Din viata romanilor transnimieni, Vista Bas. an. I pag. 38, Chiginau 1932.
34. M. Florin, idem, pag. 298.35 M. Florin: ibidem, pag. 300.
36. Geo London, 8 articole In Le Journal", Paris 1932.
37. Protatul romlinnor transnistrieni, cit. pag. 61.
38. Ion Dumitragcu, Un popor care plere: Moldovenii de pate Nistru, Vista Basarabiei, an.
III, pag. 306, 1934.
39. Ion Dumitrascu, op. dt. pag. 308.
40. Ion Dumitragcu, Eden, pag. 307.
41. M. Florin, op. dt. pag. 363.
42. Citat din Florin, Moldovica, pag. 119. Deci numai la 4-5 Zuni dupi Incercarea pactului de
neagresiune 0 reluarea raporturilor diplomatice cu U.R.S.S. (9 Iunie 1934).
44. Aici se &emit impozitele In raport cu cit ar trebuie sd produci pamintul, iar nu cu dt
produce realmente.
45. Stalin, tot georgian, e secretarul partidului comunist pentru intreaga uniune.
46. M. Florin, Sovietele, etc. pag. 298. Vezi Smochinit gi Florin, op. cit.
48. V. Hares, op. dt. pag. 27.
49. Idem, pag. 28.
50. V. aulinA, Pacifismul sovietelor, Transnistria, an. I, nr. I, pag. 6, Cluj, 1935.
51. Florin, Sovietele, Emigratia, pag. 301-304.
52. Idea,, pag. 301.
53. T. Vladicit, Aspectul national ha Economia Moldova Sovietice, Moldova Noul, an. I nr. 1,
Iagi 1935.

253
www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN C. GIURESCU

POPULATIA MOLDOVENEASCA
DE LA (URA NIPRULUI SI A BUGULUI
IN VEACURILE XVII SI XVIII

$tirile privitoare la Romania de pe tirmul de miazinoapte al Mirii Negre, la

risirit de Nistru, ant cu alit mai numeroase cu ell ne apropiem de vremea noastra;
ele nu lipsesc insi nici pentru epoca mai veche. Inca din veacul al XlII-lea un act
Italian amintete de o rominci Marioara [Mairorel cisatoriti In Caffa CrimeiP.
In 1430 printre soldatii strain care apArau acest rag genovez e pomenit gi un Iacob
Valahul (viril Iacobini Velachi")2. In 1155 gasim pe moldoveni starinind cetatea
Lerici, la gura Niprului'. apoi ca soldati qi negustori, Ii Intlinim In Crimeea, pe
vremea lui Stefan cel Mare. La 6 februarie 1468 e pomenit, tot la Caffa, un
lohannes Velachus sive Ungarus adica un Ioan Romanul, apoi, In 1469 i 1470, un
Stanciu, un Dumitru, un Radu, un Stoica4.
Odati cu extinderea dominatiei turceti asupra tirmului de miazinoapte al
Mirii Negre, regiunea de la virsarea Niprului i a Bugului capita o deosebiti
importanti. Noli stipini zidesc ad un complex de cetiti destinate pe de-o parte si
asigure noua cucerire, pe de alti parte si tie In Mu pe cazacii zaporojeni, ale ciror
raiduri, tot mai tndriznete, cu birdie peste mare, ameninti pia qi
Constantinopolul. Din acest complex, cel mai Insemnat e grupul de trei cetiti de la
Oceakov sau, cum ti spuneam noi, de la Vozia. El se afla la extremitatea nordici a
largului estuar al Niprului, estuar care poate fl socotit i ca un adevarat golf de mare
*i In care se varsi i Bugul. Distanta, In line dreapti, Intre Oceakov i Cetatea-
Albi, este de circa o suti zece km.
De multe on voievozii notri au trebuit si dea oameni i materiale pentru
repararea sau reconstruirea Oceakovului. In 1587, Petru Schiopul trimite, In acest
scop nu mai putin de 15.000 de salahori i 3.000 de cares. De-a lungul /ntregului 'teat
al XVII, cronicile amintesc atari reparatii; i voievozii munteni, Intre altii
Constantin Brincoveanu, trebuie si contribuie la Intretinerea In bunistare a acestui
grup de cetAti6.
Dar daci Oceakovul sub raportul militar e atIt de des amintit In izvoarele
noastre interne, In schimb, asupra populatiei lui qi asupra aceleia a regiunii
Inconjurltoare ele nu ne dau qtiri. Trebuie si recurgem la izvoare strain qi In
special la descrierile cilatorilor care au trecut prin partea locului pentru ca si ne

254
www.dacoromanica.ro
documentam In aceasta privinta. Rezultatul e din cele mai Insemnate, deoarece
constatam o numeroasa populatie romaneasca In regiunea puternicului grup de
cetati turcegti de pe tarmul nordic al Marii Negro.
Prime le qtiri, qi cele mai Insemnate, ni le dA calugarul italian Niccolo Barsi da
Luca. Dupa o Indelungata calatorie In panne Caucazului, el ja In 1639, calea
Intoarcerii spre tad, spre Italia. Trece prin posesiunile Hanului din Crimeea qi dupa
ce strabate stepa nogaica, ajunge la gura Niprului. Pe tarmul de miazazi, Intre fluviu
qi mare, Barsi observe o fortareata cu clteva tunuri'. Pe malul nordic al estuarului
Niprului care aid la varsare are a lungime de zece mile italiene se afla o cetate
cu trd fortaretc, una din ele cea mai mica, e asezata pe malul fluviului; In fata ei, se
gaseqte cea de a doua, Raga malul mar11, pe virful unei mid coline, bine Inarmata cu
tunuri, avind qanturi Imprejur i un pod ce se ridicA (pont-levis); cea de a doua,
linga Nistrui. Intre o fortareata i alta, erau case, dar Inconjurate cu ziduri de jur
Imprejur, astfel ca pentru o singura fortareata. Yn cea de sus nu putea intra nici un
strain; In cea de jos continua Barsi qi afirmatia e extrem de importanta pentru not
se facea tirgul qi acolo puteau intra toti locuitorii fortaretelor care erau turd 1 cei
din afara care erau valachi.
Cele trei fortarete slut numite de turd cu un singur nume Gian Chriman, iar
de valahi Ozia, de la fluviul care, In limba acestora din urmA, se nume.ste Ozi 9.
De la oraul Bakcesarai Inainte, In Crimeea, Barsi facuse drumul Impreuna cu
delegatia de moldoveni care aducea din Caucaz pe viitoarea sotie a lui Vasile Lupu,
pe frumoasa circasiana Ecaterina. Paa de Silistra, care se afla In acel moment la
gura Niprului, fermecat de aceasta frumusete, Incearca s-o opreasci spre a o lua In
haremul du. Comandamentul delegatiei se opune, vestelte pe voievod qi pe hanul
tatiresc i rani la Intoarcerea curierilor, cauta sa ascunda pe circasiana, Intr-un car
In apropierea locului unde se afla Barsi. Dar oamenii Paei, dupa ce cautasera mai
/nth In hanurile tatarilor i citez In acelea ale moldovenilor' e vorba de
localnici sfirqe.ste prin a o descoperi i o duc la locuinta Palei. Circasiana refuza
insa cu statornicie propunerile iepetate ale Paid; Intre timp, se lntorc qi curierii
aducind ordine formale de eliberare. Incidentul fiind aplanat, calatoria e reluata.
Inainte de plecare, continua Barsi ma duel in casa anal moldovean, din care, dupa
cum am spus sInt multi Yn acest ora, i ii rugai sa-mi fad citiva biscuiti contra plata,
deoarece trebuia sa trec, timp de trei saptantini Incheiate, prin locuri pustii. Mi-i
facu adAuga Barsi cu bunavointa qi astfel fiind aprovizionat cu toate cele necesare,
plecaram la 6 septembrie, din zisul ora".
Din aceasta povestire a calugarului italian rezulta In mod limpede ca la
Oceakov sau Vozia, pe vremea lui Vasile Lupu, numeroasa populatie
moldoveneasca. Ea se ocupa cu negotul, agricultura, avea hanuri pentru calatori; e
vorba deci de o populatie asezata, stabile, qi nu de niscaiva robi ai turcilor sau
tatarilor.
Saptezeci de ani mai thziu, In 1709, un alt cleric superintendentul Daniel
Krmann, se Indrepta spre Oceakov. Plecase de la Pultava, Insotind resturile armatei
lui Carol X11 In care se aflau i roMani". Pe drum Intre 11 qi 16 iulie, suferise de
foame, trebuind sit se multumeasca numai cu citeva plinipare dit degetul date de
un roman i de un evreu qi cu o spats de miel ". La 25 ale lunli convoiul intra In
Oceakov.

255

www.dacoromanica.ro
 Iata descrierea c:etatii i a ors. ului dimprejur. Ora Ful spun Krmann tI
locuiesc in primul end valahil, tdtarli, grail fi turd', vinzind diferite mdrfurl st
in special ghimber, piper, smochine, stafide fine, castane, alone ercelente, tutun pl
pinzeturi turceol". to hanul in can trage la inceput, derkur nostru bea la masa,
vinul moldovenac". Apoi se mute In gazda la un valah; acesta 11 primete In tinda
casei sale, Impodobita cu covoare; i find Intrebat ce credinta marturisete, el
raspunde filcind semnul crucii. De astfel adaugi Krmann, acest neam valahic de
oameni are aceeai limbs ca a valahilor, religia la fel cu a ruilor i a grecilor, iar
obiceiurile comune cu ale pagitilor. Zic cif slut cretini, dar no ;iunile cretinismului
le-au parisit cu totul, mul ;umindu -se cu ffinta negotului pe care 11 practice pe uscat
i pe mare".
Asadar, la Inceputul veacului al XVIII, Oceakovul continua sa alba o
Insemnati popula ;ie romaneasca, ea find citata In frunte, Inaintea celorlalte.
Alaturi de comer ;, ea Lima, desigur i agriculture; ne-o spun indirect ceva mai
tirziu, In a doua jumitate a vacului, francezul de Peyssonel, autorul unei
documentate lucrari asupra comertului In tarile limitrofe Marii Negre; el aratli ca
Teritoriul Oceakovului nu produce altceva decit grin, orz, mei i pepeni" i ca nu
se glisege un singur arbore de la acest orals' pffill la Nistru".
0 alts tire asupra romanilor de pe tarmul midi, la rasarit de Cetatea-Alba,
ne-o da, In 1799, madar la citiva ani numai dupe anexarea de catre rui a tinutului
dintre Bug i Nistru i Inainte de a incepe actiunea de colonizare,.consilierul rus
Paul Sumarocov. El Intreprinde o calatorie prin Crimeea, Transnistria i
Basarabia, publicind apoi, impresille sale. La finele lui iulie pleats din Odesa spre
Ovidiopol. in acest din ulna oragel locuitorii sfnt mai toll moldoveni Fi greci,
numai pulini raft. Toll Ant negustorl de sare, marls adusd de la Akerman, ci pe
care o rind cu ciFtig cumparatorilor venifi din Podolia. Urminduli drama! prin
Malac, ajunge la Tiraspo4 zidit pe local unde era mat Inainte localitatea
romaneascd Suklela".
Tiraspolul are 350 de case; locuitorii slut: malorui, moldoveni, munteni, evrei
i tigani. Mai departe, Sumarocov trece prin Mallieti unde observe citez
obiceiul ciudat al femeilor romance de a umbla torclnd. Noteazil apoi satele
romaneti Bytyry (azi Buturu), Tay& gi Pugatschonn (Puhoceni), precum i
oraelul Grigoriopol, locuit de armeni veniti de dincoace de Nistru.
In Dubasari slut moldoveni, pomeniti deci In primul rind greci, bulgari,
evrei i numai Oliva rui". Calatorul e vadit impresionat de frumuse ;ea, fertilitatea
i marea bogatie in produse de tot felul a malului rasaritean al Nistrului. Iata
cuvintele lui: Iarba crepe atit de inaltd Inert nisi nu se vad turmek de rite. Aerul
ate curat pi priveliFtea minunatd. Zarzavaturl Fi fructe, pasiiri pl peat de tot felul
sint bogiilia acestor finuturi imbellugate. Nimic nu lipseFte, decit locultori can sii
se poatii bucura de aceste minunate dam.' ale naturii".
Pe temeiul marturfilor de mai sus, putem afirma prezen ;a, In veacurile XVII
i XVIII, a unei insemnate popula ;ii romaneti pe tarmul nordic al Marii Negre, la
rasarit de Nistru. 0 consemnam In 1639, In 1709, in 1799. Desigur ea exista de mai
Inainte, continuind pe negustorii i soldatii din veacul al XV-lea, Infiniti la Caffa i
la Lerici. Turmul merit intre Nistru i Kertcl, ca de alTel, tntreg finutul dintre
Nistru pl Nipru plistreazii urmele expansiunil romaneFti, urmele vltalitdlii etnice
a neamului nostru.

256
www.dacoromanica.ro
 NOTE
1. Vezi Oh. L Bratianu, Recheres sur Vidna et Cetatea Albd, Bucuresti, 1935, p. 131.
Documentul este din 1290, aprilie 25.
2. N. Iorga, Studii istorlce asupra Chills! fi Ceti Ili Alby Bucuresti, 1899, p.110.
3. N. Iorga, ac., p. 116.
4. Gh. I Bditianu, o.e., p. 134.
5. N. Iorga. o.c., p. 204.
6. Radu Greceanu, Via/a lad Constantin Votki Brfncoveanu, ed. $t. Greceanu, Bucuresti,
1906, p. 72, 193, 164.
7. E vorba de fortareata numita In alte izvoare, Kimburun sau Millburn.
8. $i Radu Greceanu, In opera sa vorbeste de cetatile de la Vozia", hi plural nu de una singurii
(ed. cit. p. 72).
9. La Intreg pasajul In latineste, din descrierea lui Barsi: Alla fine glungemmo ad un ilume
detto Nipro da Latini, Boristine da Pollacni e da turchi Ozi, Questo flume di larghezza e died miglia
italiane. Tra questo flume et il mare, v'e una fortezza con alcuni pezzi d'artiglieria, the risguirila de una
parte tutto il paese del Chain Qniv riposammo tutta la notte sin tan t'che furono preparate le barche pe
passer detto flume. La mattina, per tempo essendo ogni cosa in ordine, entrammo in barca con tutti in
cavalli e detto ambasdatore e Principessa; splegando le vele al vento, giungemmo dallaltra parte, dove
trovammo una cittadela con tre fortezz, una delle quali, essendo la plu piccola, stays sovra dell flume
dinmpetto a quells ve n'era un altra sovra del mare in cima ad un collinetta, ben fornita din perzzi
d'arjglieda con li suol fossi stoma c il ponte levatorio; e l'altra, stava sotto di questa, s pra il sudetto
flume, o, fraunafortezza e I'altra, v'erano delle case, ma murato adorn a torno, si the chi le rimirava da
lontano, Ii pare a ma fortezza sola. Nela fortezza szperiore non vi poteva entrano, forastiero alcuno
nell'inferiore si thceva il merest e vi potevano entre tutti gli habitanti delle fortezze li quali erano
Vallachi". (vezi Const. C. Giurescu, Le voyage de Niccolo Barsi en Moldavie, Paris, 1925, p. 46 - 48).
10. Cercado essi snap nell'al-i berghi di Tariari, non l'havendo trovata in quelli di Muldavi; La
videro vicino a'me.." (Ibidem, p. 49).
11. Essendosi dunque tutti preparati alla partenza, io me n'andai ala casa d'un Moldavo, the
come l'ho detto ve ne sono mold in quells citta e lo pregai mi facesse un poco di biscotto con li miei
denari, dovendo passare per tre settimane continue tutti deserti. Me lo fece ben volontieri, et io,
essendomi provisto bene di tutte le core necessarie, si partimmo allo sei di settembre da detta citta
(Ibidem, p. 53).
12. Krmano Daniel superintendens 1708 -1709 Ki oroszo szagi at Junk telrasa lad& Mencsik
Ferdinand es Rluch Janos, in Monomenta Hungariae Hitorica, Scriptores, XXXIII Budapest, 1894, p.
553, 555.
13. Krmann Daniel, ix c p. 571.
14. Oppidum incolunt Valachi. Tartad, Graeci et l'urcae potissinium, varias merces, praesertim
ve o zingiver, piper, fives, avas passes delicatas, castanea, avelanas, exqisitas, tabacam et liteamina t rcica
venundantes (Krinann Daniel, o. C. p. 578).
15. Vinum moldavicum (Ibidem, p. 576) - Negustorii moldoveni nuzniti cazadii" transportau
vinul de Tara de jos pine la Nipru fi Don In tinuturile clizicesti - de aid numele lor. 0 biseridi a
Cazacilor exists $i azi In Odobesti (Putna), unde un cartier Intreg poarta acelas nume. In vara anului
1814, un calator strain &este pe masa unui nobil rus de ling Moscova vinuri de toate felurile depuis
le bourgogne he plus exquis jusqua'au jus &lick= de Is Moldavia". (vezi Revista istorica, XXI 1935, p. 85).
16. Relict Turcico hospitio, ad Vatachum quondam transivimus. Hic atrio domus suae
tapetibus strato nos excepit, quaesituasque cujus esset professionis, signo longioris crucis frontem
pectusque suum feriens ostendit. Ceterum Valachieum hog genus hominum linguam habet cum
Valachis, religion= cum Russis et Graecis, mores vero cum ethids communem. Dicunt se esse
christianos, sed notitia christianismi sui plane destitauntur, contenti scientia unercaturae, quam terra
marique exercent" (Ibidem, p. 576 - 577).
17. De Peyssonel, Traits sur Is comerce de la Mer Noire, Paris, 1787, p. I, p. 296. .
18. Const. L Karadja, Un manor rus al etnograf lei mango, a malurilor Nistrului in anal
1799, In Revista Istorica, XIV. (1928), p. 356 -7. Un sat Sucleia exista si azi spre sud est de Tiraspol, la
o distanta de vreo trei kilometri; a fast Intemeiat de locuitorii vechii wad.
19. Intre Grigoriopol $i Dublisari, In intzlndul pe care-1 face Nistrul spre apus, se sill satul
Capita, prin care Sumarocov nu treas. Cu privire la acest an vezi un document din 1784, august 3,
publicat de A. Sava, Documents privitoare la thgul id finutul Liipusnel, Bucuresti, 1937, p. 238 - 240.
20. Cont. I. Karadja, o. c., p. 356 - 357.

257
www.dacoromanica.ro
 TH. HOLBAN

CONTRIBUTII LA PROBLEMA ORIGINH

$1 LOCALIZARII BOLOHOVENILOR

Cronicile timpului amintesc, prin sec. XII gi XIII, de un popor numit

bolohoveni, care poseda organizatii administrative proprii sate ci ora$e, conduse
de cneji i de voievozi; dar In aceste izvoare de band nu se arata unde se aflau
teritoriile lor, cind i de unde an venit, cine au fost ei, qi din care neam faceau parte?
Pentru completarea acestei lacune,ctiinta istorica a emis In decursul vremii diferite
ipoteze, mai mult sau mai putin convingatoare, Mei s se ajungi Insa la o
solutionare satisfacatoare a problemei; cimpul cercetarilor In aceasta directie
ramlne deci deschis in fata istoricilor.
Dorind sa contribuim la lamurirea acestei probleme de istorie medievala
rasariteana alit de controversata, vom lncerca In andurile de mai jos, bazati pe
sursele documentare existente, sd propunem o solutionare mai plauzibill a
chestiunii ce ne intereseaza. in acest scop vom Imparti materialul documentar In
trei capitole, corespunzlnd principalelor Intrbari, pe care i le-au pus cercetarori
problemei qi anume: 1 unde se aflau teritoriile bolohovenilor, 2 cand i de unde
au venit i 3 din care neam faceau parte.
1. Unde se aflau teritoriile bolohovenilor. Bolohovenii spar In istoria scrisa o
data cu Infiintarea statului slay al Haliciului, eveniment ce se petrece pe la
jumatatea secolului al XII-lea'. Dar In acest timp, dupe cum reiese din izvoarele
contemporane, bolohovenii aveau sate, orate i organizatii administrative proprii
independente, cnezate ci voievodate, ceea ce ne dovede.Ite ca ei se acezasera pe
locurile for mai Inainte de aceasta data, adica Inainte de jumatatea sec. al XII-lea.
Conducatorii noului stat al Haliciului, larginduli granitele spre sud-vest 2,
mutInduli apoi capitala de la Terebovlea (Trembowla) la Halici3, deci mai spre
vest, vin mereu In contact cu bolohovenii, pe care /i constatam cind ca prieteni, cind
ca dulmani al halicienilor. Din aceasta cauza cronicile slave Ii mentioneaza de-abia
scum i nu mai devreme ceea ce constituie un prim indiciu ci teritoriul bolo-
hovenilor se afla la vest de statul Halicului. Este deci firesc sa credem ca dacii
teritoriul bolohovenilor s-ar fi aflat la est de statul Haliciului, adica In granite cu
statul Chievului, cronicelor rusecti ar fi amintit mai devreme despre ei. Tot ma ne

258
www.dacoromanica.ro
explicam gi faptul ca In cronicile ruseqti abia pe la jumAtatea sec. al XII-lea sunt
amintiti bolohovenii, de.si ei an existat pe locurile for mult mai Inainte.
Trebuie ss aratam de la Inceput ca poporul bolohovenilor apare ca un
element dIrz, condus de cneji i de voievozi, In continua framintare rAzboinica,
Inrolindu -se i ca mercenari In afara granitelor lor.
Parerile istoricifor cu privire la mezarea bolohovenilor sunt Impartite,
deoarece nu s-au luat In considerare toate elementele care ar putea sa contribuie la
rezolvarea controverselor. Socotim ca una din posibilitatile de lamurire a acestei
chestiuni ne-o ofera analiza atentA a toponimiei, mentionata In materialele
documentare ca aprtininlnd bolohovenilor. Ne referim cu deosebire la acele numiri
de localitAli bolohovene pe care le Infilnim qi astazi qi care au fost locuite de romani.
Astfel In tinuturile: Kalusz, Rohatin, Sepenita i Hotin, am identificat patru
localitati cu numele de Bolohovo sau Bolohovte, ceea ce poate constitui Inca o
dovada ca Cara bolohovenilor trebuie sa se fi Intins la sud-vest de Halici. Localitatile
despre care este vorba sunt amintite pe la jumatatea sec. al XII-lea' qi iata care ant:
Bolohov. Prin sec XIV i XV existau doul localitAti cu acest nume-Bolechow
Woloski sau BolechowValachorum, sat locuit de roman cu drept romanesc (jus
Valachorum). in documentul de locatare se arata Intre altele ca cnezul era obligat
sa se prezinte Inarmat In caz de razboi, la chemarea voievodului. Este deci o
continuare a traditiei bolohovenilor. Satul se afla aqezat pe malul rlului Szukil, In
tinutul Zydaczow, regiunea Lwowuluis. Localitatea exists i astazi sub acelaqi nume.
Bolochowce. Sat locuit de roman, dupa dreptul romanesc. Litre locuitorii
satului, amintiti de documentul de locatare, gasim pe: Melinku, Zan, Nowak,
Limbian, Mihaill, Maxim 6. Satul Bolochouce se afla In tinutul Drochobycz,
regiunea Przemysl, In apropiere de Bolechouw Woloski. Astazi nu mai exista.
Tysmeniczani. Sat cu drept romanesc, aqezat In regiunea Halici, exista In
sec. al XII-lea'. Numirea pare sA fie de origine cumana. De comparat cu Tismana
de la noi.
Jedeceva. Este oracul de astazi Zydaczow, situat pe Nistrul superior, spre
nord-est de Bolechow. in jurul acestei localitati gasim In sec. XV qi XVI mai multe
sate cu drept romanesc i locuite de roman.
Cerniatinte. Este identic cu satul Czerniawa de pe dui Wisznia, din regiunea
Przemygl. In sec. al XV-lea era locuit de roman ci poseda drept romanesc.
Tot In acest loc trebuie sa amintim ci de orapl Halici, acezat pe Nistrul
superior, care Inca din sec. al XII-lea a ajuns capitala statului cu acelai nume'. De
la numele acestui oraq Intreaga partea sudica a vechei Rusii Roqii, adica teritoriul
cuprins Intre duffle: Bug, San, Nistru qi muntii Carpati, dupa 1774 a capatat
denumirea de Galitia9. Amintim aici de aceasta localitate, deoarece prin sec. XV ci
XVI gasim In jurul ei aproximativ 50 de state, locuite de roman, cu drept
romanese.
Documentele de provenienta polona, din sec. XIV c1 XV, ne amintesc ci de
alte localitati, unde au locuit bolohovenii, dar care nu ni s-au pastrat. Astfel gasim:
Bolochow Wola din tinutul Drochobycz, Bolechowice din tinutul Cracoviei,
Bolochow din tinutul Kalusz, Bolszowcw din tinutul Rohatin", apoi Bolochowka
lingi Hotin' si Cimpul Bolohovo dintre Prut $i Nistru.

259
www.dacoromanica.ro
 Toate numirile de localitati, argtate mai sus, au apArut inainte de anexarea
localitgtilor la Coroana polong, adicA inainte de inregistrarea valahilor din Galitia
de mai tlrziu in condicile administrative polone, cAci statele infiintate dupA aceastg
datA au cApAtat numele de woloch dupg pronuntia polong. Trebuie de
asemenea sa subliniem ca localitAtile ce poarti pecetea bolohovenilor se gAsesc
numai in sudul Galitiei; asemenea localitgli nu se indlnesc nici spre nord, i nici spre
rgsarit de fostele graniti ale Rusiei Roii".
Din cele de mai sus se poate trage deci concluzia cg teritoriile locuite de
bolohoveni se aflau In sudul Galitiei i anume Intre Lwow, Halici, Kolomlia,
Sambor, Sanok, Przemygl i dui Prut, adica la granita de sud-vest a statului Ha lici.
Sate le locuite de bolohoveni erau Imprgtiate pe la poalele Carpatilor nordici ping
dincolo de Kolomlia, fn sud ping la Prut i la nord ping aproape de Lwow, adicg
aproximativ cam pe unde se intindeau coloniile romaneti constatate documentar
prin sec. XIII, XIV, XV, XVI, ba chiar i in sec. al XII-lea ", colonii cunoscute In
vechea istoriografie sub numele de valahii din Galitia"; cu alte cuvinte
bolohovenii se confunda cu valahii, find acelasi popor.
La Inceput teritoriile cnejilor bolohoveni au fost independente, dar pe masurg
ce stgpinirea statului Halici continua sA se intindg spre vest, neatirnarea for era
stingherita, ping (Ind sub cnezul Daniil Romanovici (1245-1264) au fost incluse cu
totul In acest stat, iar ormele for mai de seamg au fost distruse, cu prilejul luptelor
ce au avut loc.
in prima jumatate a sec. al XIV-lea (1349), and Intreaga Rusie Roqie fu
anexatA la regatul Poloniei, din fostele teritorii bolohovene rAmAseserA doar niqte
sate valahe rAzlete, conduse de cneji. Din documentele ce ni s-au pAstrat reiese ca
In toate regiunile din sudul fostului stat al Haliciului au existat prin sec. XIII, XIV,
XV i XVI un mare numgr de sate valahe, adicg romaneti, locuite dupg drept
romAnesc (jus valachicum)."
Dam mai jos citeva nume mai caracteristice de sate cu jus valachicum de pe
teritoriul Galitiei, pe unde au trAit i bolohovenii. InsistAm mai ales asupra
numirilor walach" i woloch" date coloniilor romaneti de cAtre cancelarifie
polone, precum i asupra numirilor cu nuantg romaneascg (pastrAm ortografia
originala a documentului).
Yn regiunea Lwow-ului am idendficat 69 de sate cu drept romanesc, Intre care
gAsim numirile: Walaskie 16, Woloslde", Monastir" (nu Monastir).
Zn regiunea Przemygl am gAsit 81 sate cu drept romAnesc, 'hare care aflam
numirile: Bolochowce ", Lopuszanka ", Mala, Lopusznica ", Lopuska 21, Lopuska
Minori ", Lopuska Maiori 24, Lopuska Parva ", Stankow ",. Trojca ", Stanila
Wolochoreze".
Yn regiunea Sanok au fost 117 sate cu drept romAnesc, intre care notAm numi-
rile: Woloskie 30, Woloszarka 31, Tyrawa Woloska 32, Stankowa Wola Kulaszne
in regiunea Sniatyn notam satul Czolhan, dat lui Dragnea Valahul In anu1139995.
in regiunea Podoliei au fost 13 sate cu drept romAnesc, Intre care amintim de:
Woloska wieg", In stArostia Bokotka (anul 1430) *i Wolosowcze".
Yn regiunea Sambor au fost 102 sate cu drept romanesc, Intre care gAsim: douA
sate cu numele Voloszanka "1, apoi Walaski Kat (Coltul Valah) ", Woloszcza 40,
Naczulowa Wola", Manastenee, trei sate cu numele Lopuszanka" i Woloszowa Wola".

260
www.dacoromanica.ro
 Yn regiunea Ha lici au fost 50 de sate cu drept romanesc, Intre care notAm:
Walaska wieg (Satul valah)4si Woloszow".
in regiunea Helm au fost 9 sate cu drept romanesc i In sfirit In regiunea
Belsk 36, Intre care notam: Kobelnica Woloska" i Ruda Woloske.
Prin urmare vedem ca prin locurile unde cronica ruse aratA ca au existat
aezari bolohovene, gAsim cele mai multe i mai vechi sate cu drept romanesc,
dintre care uncle (Bolechow, Bolochowce, Tysmieniczani etc.) se constatA In mod
documentar ca reprezintA o continuare a vechilor localitAti bolohovene.
Am arAtat in altA lucrare vechimea coloniilor romAneti din Galina', care i
din acest punct de vedere se identifica cu cele ale bolohovenilor. Aici am amintit
Insa numai acele localitAti care au putut fi identificate. In acelai timp trebuie sl
mentionam amAntmtul ca marea majoritate a coloniilor valahe, /nfiintate Inainte de
anexarea for la Coroana polonA, poartA nume romaneqti. De pilda: Braduszyce,
Bortatyn, Bunow, Byrcza, Dzulin, Kulaszne, Lelechowka, Makowa, Mikow,
Moszyne, Nanczulowa, Wola, Nanow, Czolhan, Stankow, Rypiany, Rzepedi etc.
Credem deci ca acestea sint suficiente dovezi, din care reiese ca vechile
teritorii ale bolohovenilor se aflau In sudul Galitiei i anume prin locurile pe unde
gAsim raspIndite coloniile romane.,ti cu drept valah.
Prin urmare teritoriile bolohovene coincid cu ceea ce s-a numit mai tlrziu
coloniile valahe" din Galicia.
2. and fi de unde an venit. Sursele documentare existente ne IndreptAtesc sa
credem ca majoritatea bolohovenilor au venit In Galicia din Transilvania,
pAtrunend prin Maramure., In partea nord-esticA a Carpatilor', Incepind din sec. al
XI-leas'. Dar elemente romaneti au pAtrtms in aceste locuri, venind Odin teritoriul
cuprins Intre Carpati 1 Nistru, unde existau organizatille statale romaneti i care
mai firziu s-au unit Intr-un singur stat al Moldovei: In acel timp, adicA prin sec. Xi
XU, pe teritoriul Moldovei allturi de roman trAiau pecenegi i cumanis2. Din cauza
continuelor framIntAri ale pecenegilor i cumanilor, multi dintre romanii din aceste
parti au plecat sa-i gAseascA locuri mai linitite, mArind astfel numArul
bolohovenilor", alaturi de cei veniti din Transilvania, din aceleai motive. In
aceastA privinta ne vine In ajutor i toponomastica regiunilor, pe unde au trait
bolohovenii. Pe la anul 1259 " ni se amintete de cimpul Bolehovo sau Bolohovo,
mezat In nordul Moldovei. Intr-un document din 13 decembrie 1433, dat Iui Stefan
al Moldovei de Vladislav, regele Poloniei, gasim urmAtoarele: "li dAm i i-am dat In
veci aceste orae, 'retina i Hmelov, cu tinuturile 1 cu satele ce aprtin lor, care rap
(int mezate Intre tara noastrA a Rusiei i Moldova... Intre aceste orae i Intre tara
noastrA a Rusiei va fi aceasta granitA vecinicl: mai intii Intre oraul nostru Sniatyn
i Intre Sepinti, care Sepinti apartine Moldovei... dela dui Kolacin drept peste
clmpia Bolohovului, pill la dui cel mare Nistrul..."
Din documentul de mai sus se poate trage concluzia ca o parte din tara
bolohovenilor se Intindea i peste Moldova de nord. in aceasta privinti amintim i
de satul Bolohovka de langl Hodes.
In privinta originii transilvanene ci moldovene a bolohovenilor putem citi i
alte dovezi documentare. De pida: Ladomir Woloszyn", Alexandru Moldavici 57,
etc., care ne aratA el ant persoane venite din Transilvania sau Moldova.

261
www.dacoromanica.ro
 Toate aceste ptiri constituie dovezi care ne arata cu aproximatie rind pi de
unde au venit bolohovenii in Galatia sudica. Dupl cum am vazut, ei au venit aid
din Transilvania pi din Moldova, din diferite motive, Para sa Intrerupi legaturile cu
Cara for de baptina. Descoperirile arheologice ne arata ca populatia din sudul
Galitiei aducea fier de la Rodna (Transilvaniar, iar numele de moldavici" a unora
dintre ei ne demonstreazA el tineau legatura pi cu Moldova.
Prin urmare, o parte dintre romanii din Transilvania pi din Moldova, In
dorinta de a gasi locuri mai retrase pentru gospodariile for de oameni apezati, pi-au
parasit locurile natale pi s-au stabilit in sudul Galitiei, la poalele muntilor Carpati.
3. Cine am lost bolohoperdi Tinind seama de cele spuse mai sus, raspunsul la
aceasta Intrebare se impune de la sine bolohovenii au fost roman. Numele de
boloh este o pronuntie slava risariteana a formei blab, blacorum, aqa cum erau
prezentati romanii In textele latine pans prin a doua jumatate a sec. al XIV-lea's.
Numele de boloh acordat romanilor apare numai In cronica zisa Ipatievsk, care,
socotind dupl limba In care este scrisa pi dupl unele amanunte, pare sa fi Post
socotind dupa limba In care for din Halici. In conformitate cu leek fonetice
(polnoglasia) ale limbii slave de rasarit, termenul de blah a devenit boloh. Astfel
coloniptii roman din Galitia sudica au devenit In cronica ma zisa Ipatievsk
bolohoveni, iar Cara Bolohovo. Numirile de localitati Bolechow Wolosld,
Bolochowce pi Bolochowka, ca pi ampul Bolohovo, reprezinta un ecou al acestui
nou nume dat romanilor de catre cronicarii rupi.
Nu trebuie sa se confunde numele generic, dat romanilor din Galitia de catre
cronicarii rupi, cu numele comun de: boloto, bolhati, borovina, bolhari, pi nici cu
numirile de localitati: Bolhov, Bolhunl etc., care se Intilnesc la slavii de risarit.
In concluzie constatam el bolohovenii slut roman veniti In Gafitia din
Transilvania pi Moldova, care pi-au parasit locurile natale, din diferite motive legate
de timpurile de atunci, apeemdu-se prin tinuturile (de mai drziu): Sanok, Sambor,
Przemyfl, Halici, Rohatin, pe uncle se constata existenta colondlor valahe cu drept
valah, adica bolohovenii pi valahiii ant unul qi acelapi popor.

NOTE

1. Zapiski kasatelno Rossiskot Wadi, 11, S. Peterburg, 1787. Orasul Halici spare ca unitate
administrativa In timpul domniei lui Vsevolod II (1130-1146), iar sub Volodimirko (1141-1153) ajunge
capitala statului.
2. La Inceputul sec. al XII-lea tarn. Haliciului se Intindea spre vest plus[ la dui San (A.N.
Nasonov, Ruskala Zemlia, Moskva, 1951, p. 136) f i anume Villa la Sanul Superior, iar la sud plini la
Nistru.
3. In timpul domniei lui Volodimirko (1141-1153).
4. Letopts po Ipatskoma spIsku, fit Plonk :abrade russkth letopisel, izadanie
Arheograficeskoi komisil, vol. 11, S. Peterburg, 1871, p. 555.
5. Akta Grodzkie i Ziemskie, VII, Varsovia, p. 127.
6. Ibidem, XVIII, nr. 3827.
7. A. N. Nosov, op. cit., 111, p. 14.
8. Letopis po Ipatskoma sptsku, In op. etc
9. Michel Bobrzyfisici, Dzieje Polskt w zasysI4 Vallovia 1927, harta.
10. T. Holban, In Arhiva", Iasi, 1930, p. 230-243 :A 261-277.

262
www.dacoromanica.ro
 11. F. Miklosich, Ober die Wanderunger der Rumunen, Wien, 1879, p. 26 si M. N. Tihomirov,
Drevneruslde goroda, Moskova 1956, passim.
12. T. Holban, op. cit.
I
13. M. Hruszewski, Istoria Ukraint Rusi, Lvov, 1898.
14. Ibidem.
15. Numele Rusiei Rosii (Rug Czerwona) vine de la orasul Rop (Cerveni). Informatiile
documentare contemporane ne aratA cg oragul Cerveni, agent pe Nistru, bare Kolomlia si Hotin (astAzi 1
i se spune Cervonograd) a ilevenit rusesc dupA anul 1097. De la numele acestui oras, Intreaga parte
.4. 1
sudica a statului Halici a cApAtat numele de Rusia Rosie (Stefan M. Kuczynski, Nieznany traktat polsko-
rusld, In Slavia Antigua", Poznan 1956.
16. Akta Grodzkie i Ziemskie, In op. cit., XIX, nr. 1555 (documentul de locatare a fost reinnoit
0a
In anul 1483).
17. Ibidem, XVIII, nr. 1785, actul de locatare se reinnoiegte In 1483. g ij
18. Ibidem, XIII, nr. 818, anul 1438.
i 19. Ibidem, XVIII, nr. 3827, anul 1490.
20. M. Hruszewski, Zerela, op. cit., p. 145, sec. al XVI-lea.
. <4.
21. Ibidem, p. 143-144, sec. al XVI-lea.
22. Akta Grodzkie i Ziemskie, XIII, nr. 1581, anul 1441. .a.
23. Ibidem, XVIII, nr. 1290, anal 1477. 8
24. Ibidem, XIX, nr. 3048, anul 1531.
25. Ibidem, XIX, nr. 636, anul 1499. 0.1 ! R 0 a ri
26. Ibidem, XVIII, nr. 4194, anul 1503 (dela Stancu).
27. Ibidem, XVIII, nr. 3430, anul 1565 (de la Trip). g : PI fi 1p
28. M. Hruszewski, op. dt.,1, p. 205, sec. al XVI-lea (de la Stanila). -...,
A
..,4e!Ridgi
29. Ibidem.
30. Karel Kadlec, Valali a Valask6 pravo, Praga, 1923, anul 1456. Oyeg loAir
31. M. Hruszewski, op. dt., 11, p. 286, anul 1557.
32. Akta Grodzkie i Ziemskie, XI, nr. 3319, anul 1456. >Ippl-lilt
.g ..4.1algg$ 111 i
33. Ibidem, XVI, nr. 1515, anal 1481. i
34. M. Hruszewski, op. dt.,11, p. 272-274.
35. K. Kadlec, op. cit., p. 292.
1'e
-.A.....-A,',.11NR.Ln.0 .

36. M. Hruszewski, Materiali, Lvov, 1906, p. 24 (satul valah).

.9.d,..0
37. Arhiv iugozapadnoi Rossii,l, p. 342.
38. M. Hruszewski, Zerela,1, p. 234.
39. Akta Grodzkie i Ziemskie, XVIII, nr. 4230 8anul 1504).
40. Ibidem, XIII, nr. 2280 (anul 1444).
11-01.1--
:A ggi ,i-
41. Al. Jablonowski, Zr6dta dziejowe, XVIII, 11, p. 395. V4-di,..5
42. Akta Grodzkie i Ziemskie, XIX, nr. 3039 (anul 1521).
43. M. Hruszewski, op. cit., p. 230, 240 gi 257.
44. Ibidem, 11, p. 24-25.
45. Matricularum regni Polonice Swnmaria,11, nr. 2811 (anul 1506).
46. Akta Grodzkie i Ziemskie, XII, nr. 1161 (anul 1443).
47. M. Hruszewski, op. cit.,111, p. 285.
48. T. Lubomirski, Patnocno-wschodne wotoskie osady, pag. 11 8anu11374).
49. In Arhiva" din Iasi, XXXVII-XXXDC, 1930-1932. Amintim de satele: Wolosice (anul
1153), Cholowino (anul 1210), Klag (anul 1242) si Lucesku (anal 1128).
50. A. S. Petrusevici, Kto bili bolovside kniazia, In Slava" din Lwow, 1877, p. 2 si passim.
51. Svodnaia letopisi vremennlh let, S. Peterburg, 1876, p. 23 fi Istoria Rominiei, II,Edit.
Academiei, R. P. Romane, Bucuresti, 1962, p. 72-74.
52. Istoria gosudarstva Rossiiskago, socienenie N. M. Karamzina, voL 1, S. Petersburg, 1864, p.
180, cartea IV. In sec. X si XI pecenegii au jucat un rol important In istoria timpului (M. Kuczynski,
op. cit, p. 269).
53. Letopisi po ipatskomu spisku, p. 498.
54. M. CostAchescu, Documente, 11, p. 663.
55. A. Boldur, intemeierea Moldovei, Bucuresti, 1946, p. 21.
56. Akta Groszkie i Ziemskie, VII, nr. 22 8an. 1377).
57. Letopisi..., p. 509 (an. 1334). In 1317 se aminteste de un orag cu numele Moldova In Slovacia
(In revista Historicky Casopis" Bratislava, 1958, nr. 2, p. 192).
58. Ocerki istorii SSSR. IX - XIII, vv., p. 359.
59. In scrisorile papale medievale romAnii spar sub numele de blaci-blachi-blacorum. Acest
nume se Intilneste pine prin anul 1366, clnd este linlocuit cu ungurescul olah-olacorum, deoarece
popoarele turanice nu-1 puteau pronunta pe v protetic, apoi avem: volaci-volahi fi mai rar valachis
(Emerico Lukivich, Documents Historicon Valachorum in Hungaria Illustratia usque ad annum 1400,
Budapesta 1941, p. XLII).

263
www.dacoromanica.ro
 ONISIFOR GHIBU

DE$TEPTAREA MOLDOVENILOR
DE PESTE NISTRU
De la Nistru pin la Tisa
Tot romanul plinsu-mi-s-a
Ca nu nial poate strabate
De-atita strilinatate.

Ma scria scum vreo treizeci de ani marele poet Mihal Eminescu, pe care
suferintele nesftrvite ale neamului sau le-au atins in chipul cal mai simtitor. Gem de
o mie de ani romanii din Ungarla 1 Transilvania sub cAldiul unguresc, de sub care
nu pot scApa; ofteazA Bucovina, in care se odihnesc osemintele lui .>'tefan cal Mare;
tInjevte Romania coplevitA de nemti, de bulgari vi de turd; ofteaza fad nadejde
Basarabia sub cnutul tarului rusesc. Peste doulsprezece milioane de romani duc
viata de robi, ei care stilt fii ai unui popor mare vi nebiruit din vechime.
De la Nistru pin' la Tisa numai geamot, numal ofta4 numai &fart*:
Dar paste Nistru? Despre asta nimeni nu pomeneFte nimic, nimeni nu ,tie
nimic. Ori poate ca acolo nu trAiesc frati de-ai novtri, a caror soarta sA ne mivte, a
cAror vista sl ne intereseze?
Ba da, trAiesc vi acolo urmavi de-ai vechilor romani, trAiesc vi acolo fii de-ai
lui Bogdan vi Dragon, care au plecat scum vase sute de ani din Transilvania spre
rasArit, vi pentru care Prutul vi Nistrul n-au fost ape destul de late ca sl-i opreascA
pe loc.
Amindoua malurile Nistrulul dm tot alit de romineFti ca ci malurile
Prutului, ale Oltului sau ale MureFului. Dar un blestem vechi, o nenorocire mare
care ne-a pAscut veacuri de-a findul, a fAcut din xlurile vi din muntii novtri linii de
despartire ale vietii aceloravi frati. Carpatii au fost ca un zid malt pentru romanii din
Romania vi pentru cei din Transilvania, Prutul vi Nistrul au fAcut dintr-o singurA
Lard de odinioara trei tAri nenorocite, care nu mai vtiau una de alta. Para nu eram
frati, parcel nu cram acelavi trup, acelavi singe, acelavi suflet.
A trebuit sl vina grozavul razboi european ca sA fats din not un popor.
Vitejia ovtiri roman a surpat Carparil Fi frail! din cele cloud fart Fi-au dat mina.
Nenorocirea ultima a Romaniei a adus pe frontul ei peste o suta de mii de
moldoveni din Basarabia vi de peste Nistru, militari care acolo au tildes ca ei (int
acelavi popor cu romanii. Ulterior, revolu ;ia ruseasca oferit ocazia sl se descAtuveze

264
www.dacoromanica.ro
marea lucrare a redesteptarii tor, dindu-le putinta sa-si aseze vista pe temelii
nationale dupl plac, nelmpiedicati de nimeni.
In sfirsit, neamul nostru Intreg s-a desteptat la vials si la constiinta nationall
$i de scum /nainte nu mai este putere pe lume care sa ne Una in Intuneric si robie.
Basarabia astdzi nu mai este o gubernie ruseascd, d o republics" moldoveneascd
pt norocul ei ademenege cu putere ft pe frail' de pate Nistru.

Romanii de peste Nistru

Cu cita iubire i cu cita duiosie trebuie sit cautam la acesti frail ai nostri, care
de sute de ani locuiesc pe malul sting al flului, de unde s-au Intins departe, pina
dincolo de Elisabetgrad! Ei au trait totdeauna ca neam deosebit, dar niciodata n-
au fost sub stapinire politica romineasci, si n-au fost Influriti de cultura nationala.
Nimic nu s-a scris si nu s-a tiparit la ei In cursul vremurilor, nici un barbat de vreo
Insemnatate oarecare pe vreun teren n-au dat neamului, $i nici de la noi aproape
nimic n-a trecut la ei. Si totusi, ei nu s-au pierdut, si la cea dintli adiere a curentului
national, ei se desteapta ca dintr-un somn adinc i-i cer dreptul la viata, in find cu
noi ceilalti.
Cea dintfi adunare a moldovenilor din guberniile Chersonului Fl Podolid,
tinuta la 17 decembrie in Tiraspol, a fost in adevar o minunatO dovada de puterea
de viata a neamului nostru. Cele petrecute acolo slut vrednice de a fi povestite
amanuntit, pentru ca din ele sa cistige putere sufleteasca $i acei frati ai nostri, pe
care dureroasele amintiri ale trecutului $i grozavele suferinte ale vremurilor de
acum i-au inffint 'Ana acum.

Ideea unei Admit.; la Tiraspol

Frain noftri de peste Nistru au fost poate cei din urma, din Intreagd Rusia,
care s-au defteptat la via/a" nationald, dupd Revolutie. Abia tfrziu, dupd
congresul soldatilor moldoveni, finut la 21 octombrie in Chifindu, ci-au dat
seama ciftva soldati de pate Nistru, cd ft frail' for de acolo trebuie sd Inceapli
lupta pentru dobindirea drepturilor for politice ft culturale. Moldovenii de peste
Nistru stilt de cloud on mai multi decit cei din Bucovina, 7i intrarea for in lupta
nationald a neamului poate fi de o Insemnatate nespus de mare. De aceea, cei
cinci soldati care au isdilit chemarea pentru adunarea de la Tiraspol, pe ziva de
17 decembrie 1917, ant vrednicl sa li se fnsemne numele cu stove de our ih istoria
neamului. In adevar, fratii now!, Bula4 Jalbd, Durbaild, Dumian fi Malovan
vor trebui amintiti in istoria neamului nostru cu aceea71 cinste ca fi Pelivan.
Halippa, Tanta, Inculet ft alti frail basarabeni, sau ca pi Bilrnutiu, Avram lancu,
Papiu Ilarian Fi Baritiu din Transilvania, care cu told au ostenit In cele mai grele
vremuri pentru afezarea unei vie /i not pe seama neamului nostru.
Chemarea pe care au adresat-o cei cinci de peste Nistru este cal dintil
document de via /a nationald al fratilor now, de acolo, ;1 el va ft postrat cu
sfintenie printre Hanle cele mai scumpe ale luptdor noastre politice.
had aceasta Chemare":

265
www.dacoromanica.ro
 CHEMARE
Cu bung sang
Numa fn uniri putem sit ocupam dreptatea!

Frafilor moldoveni!

Au-ajuns o vreme In care toate natiunile qi-au scos drepturile lor, iar noi
moldovenii am limas mai pe urma altelor neamuri ca qi cum ar fi ratacit un
cirdior de of de la toata turmal
Noi, fratilor, am dormit i nu o avut cine ne trezi, pan ce nu o mers alte
neamuri pe linga noi, bucuxindu -se sub steagurile sale.
Iata noi, ceia ci ne-am trezit qi, Infierbintindu -se singele cel fratesc In noi, ne-
am pornit ca sa trezim parintii, fra ;ii i surorile, ca impreuna cu tai sa ne aratam
ca se tie toate natiunile, ca i noi sintem un neam bogat, delicat i foarte cult.
Pentru aceea noi fierbinte va poftim parintilor, fratilor li surorilor moldoveni
ca sa ne adunam cu to ;ii astazi gi /mpreuna sa ne ridicam steagul norodului
nostru.
Foarte fierbinte va poftim ca sa va adunati aleii frail cite doi (2) oameni din
tot satul moldovenesc care traim pe malul sting al Nistrului.
La intliul congfes moldovenesc unde au s se dezlege toate dreptatile
cinstitului Neam Moldovenesc in ormul Tiraspol la 17 decembrie 1917.

LUMINAREA
Ce ne trebuie noui
Cap. 1

Ne trebuie noua *coall sa fie In limba narodului moldovenesc. Ca fiecare

moldovan sa Inteleaga ce-linvata pe dinsul.

Cap. 2
LvAtAtura afara de coala, adica biblioteca A fie pe limba moldoveneasca, sa
putem noi moldovenii a ne lumina mai bine In lume de cum am fost pine amu.

Cap. 3
Rugaciunea In sflnta Biserica sa fie pe limba norodului moldovenesc, ca
fiqtecare batfin sau nal- s Inteleaga cu ce fel de rugaciune merge preotul pentru
dInii Inaintea lui Duninezeu.

266
www.dacoromanica.ro
 Cap. 4
Trebuie ca A fie judecatorii curat moldoveni, ca judecata A fie InteleaptA
pentru moldoveanul nostru, i ca MI pasta fitecare, cu gura lui a spune toatA
durerea sa la judecatA.

Cap. 5
Doctorii trebuie sA fie cu tiirea limbii moldoveneti. Ca sl poata el intelege
ceea ce spune bolnavul moldovan.

Cap. 6
Deci noi moldovenii n-am fost In viata /Ana amu, pentru cl ne-au fost oprite
deqteptarea qi luminarea neamului nostru In limba noastra moldoveneascA.
Membrii Comitetului de organizatie:

Praporgic Bulat
Soldat Jaloba
GraJdanin Durbailo
Praporgic Maloman
Bolinoopred Dumean

.Ftlindu-se in Basarabia despre adunarea de la Tiraspol deputatii

moldovenii din Sfatul grit, dezblitind intr -o fedintd a bloculut lor, aceastli
chesdune, au aflat di trebuie a trimitd din panda for o delegatie la acea adunare,
pentru a -i aduce salutul republkil Fi pentru a be da mind de ajutor la lucrarea cea
grea pe care o bleep. Delega(ia a fort alcd data din vicepreFedintele Sfatului: P. N.
. Halippa fi din deputatii: G. Mare, N. Gafencu li A. Crihan. La amda s-a
alliturat, ca reprezentant al gazetei Ardealur, redactorul el d Onisifor Ghibu,
care au plecat impreund spre Tiraspol in ziva de 16 decembrie.

Plecarea tii cAlatoria

0 cAlatorie In aceste vremuri, cind trenurile ant tixite de tovarA.i care fug de
pe front, e un lucru Ingrozitor de greu. De aceea nici nu putea fi vorba de a Incerca
aqa ceva.
MultumitA bunavointei noul ministru moldovan de cdi ferate, d. Codreanu,
s-a gAsit Ind un chip de a face aceastA cAlAtorie, li Ind foarte bine qi foarte plAcut,
intr -un frumos vagon de clasa I, legat de un tren de marfA. Ce e drept, calltoria a
fost cam lung, cad am stat o jun-Mate de zi In vagon pinA cind ne-am vAzut odatA
plecati, dar lungimea drumului nu ne-a fost spre paguba. Timpul a trecut destul de
repede cu citirea unor dill i gazete qi In dezbaterea feluritelor probleme nationale.
Am citit cu multi mirare carticica d-lui T. Burada: 0 calatorie in satele
moldoveneiti din gubernia Chersonului (1882), din care am aflat el obiceiurile din
aceste sate ant i astazi aproape aceleaqi ca In Basarabia i ca In Transilvania, i el
limba, afara de o oarecare Inriurire ruseasca e ca li la noi. CArticica lui Burada ne

267

www.dacoromanica.ro
fAcea se' tim ca nu mergem spre o tars strains, ci spre o tars In care ne vom simti
ca qi la noi acad. Mai citim din Romania Mare de la Kiev darea de seama despre
Adunarea nationalitillilor din Austria, tinuta acolo cu citeva zile In urma qi
dezbaterile de acolo ne fac sa ne oprim pe larg asupra starilor din Austria, unde
nationalitatile merg chiar qi In aceste vremuri, spre o i mai desatrita robie de cum
a fost robia blestematA de pins scum.
Lind vedem libertatea deplina pe care a adus-o Revolutia ruseasca pe seama
tuturor nationalitatilor din Rusia, ne patrundem WA tot mai mult de Incredin ;area,
ca rdzbolul acesta va trebui totigi la erF14 sd aducd dreptatea afteptatil f I pentru
nalionalitdlile din celdlalt stat poliglot at Europei, din Austro-Ungaria. Aleel
mintea dindtoasd nu poate fnlelege sfirFitul grozavului mdcel de acum. Ar fl o
nebunie sd crezi di e un lucru logic fl drept ca sd fie chemali la deplind viald
net/lone:1d moldovenii de peste Nistru, care n-au nici istorie nid culturd, tar
romanii din Transilvania, care au o istorie de peste o mie de ant, care au o Inaltd
conftiinla nalionald ft o culture' destul de frumoasd, di ajungli In fl mai grea
robie la unguri, de cum au lost Irina acum?
Nu, mintea noastra crede ea grozava tragedie de scum a omenirii se va sfiri
cu Invierea dreptAtii pentru toti i ca neamul nostru intreg, care a suferit totdeauna
atit de mult, va iei, In sfirit, la liman.
Cu astfel de ginduri trenul ne duce peste Nistru. Treclnd dui acesta care a fost
o alit de dureroasA granite pentru neamul nostru, prin suflet ne trece un fior
nellmurit. Ni se pare ca trebuie sA calcam cu simtaminte de adincl cucernicie pe
acest pam/nt sfintit de durerea mute' de sute de ani a fratilor notri pierduti, In
cautarea carora s'intem acum...
Cine tie ce vom gAsi aici? Poate ci vom da peste nite rataciti care vor ride
de noi, rind Ii vom numi frail; poate ca vorbele noastre vor rasuna ca ale celui ce
vorbete in pustie... Cine tie?...

in Tiraspol
Ajungem la Tiraspol duminica dimineata. Plecam Indata In ora la Comitetul
sada/nor Ft muncitorilor, unde trebuie sA se Ong adunarea. Pe drum intIlnim
dalimAturile fostei fabrici de spirt, arse' de tovarAi In rascoala for contra bauturilor
alit de ispititoare...
La comitet gAsim pe insufletitul soldat Toma Jalba, care a spus la congresul
de la ChiinAu istoricele cuvinte, ca dace' basarabenii vor uita pe fratii for de peste
Nistru, acetia vor sapa malul fiului pe dincolo de unde traiesp moldovenii, pentru
ca astfel se' fie la un loc toti fratii. Ne interesam se' aflAm de la D-sa tiri despre
adunare, i dupe ce ni se spune, ca ea va Incepe dupA amiaza mergem la Zemstva
de linut pentru a intra acolo In legtura cu sectia InvAtamintului in ce privete
treaba colii moldoveneti. Mergind Inainte pe strada IntIlnim nite soldati
moldoveni printre care i un ofiter. Acesta purta tricolorul romanesc la piept, dar
culorile nu erau aezate unele linga altele cum trebuie, adica: rou, galben i
albastru, ci row, albastru i galben. Dragul de el; In Insufletirea lui nationals, fratele
nostru voia cu once pre; sail arate qi In afarl dragostea de neam pe care o simte In

268
www.dacoromanica.ro
sufletul sau, dar el n-avea de unde sa s tie bine care sint asezate culorile tricolorului?
Undeva le-a vazut el, dar se vede ca nu le-a tinut bine minte.
Sarmanii moldoveni! Ei n-au avut /Ana acum steag, si n-au avut o devizil Dar
scum, de azi inainte ei vor avea tot ce le trebuie, In find cu ceilalli romanil

Voluntari ardeleni la Tiraspol

in strada Intllnim si un voluntar banatean, de la care afiam ca In Tiraspol sint
peste o sutd de voluntarl ardeleni, care fac paza unor depozite. Afldm cu uimire
ca" o parte a voluntarilor ardeleni pike= depozitele de munitii ale rucilor, dupd
ce soldatii acestora au fugit
Biet Ardeal, in loc ca rusii sa pazeasca depozitele romanesti de la Alba-Iulia,
ai ajuns sa plizesti to magaziile rusesti de la Tiraspol. Credem a in cartea dreptatii
va fi Insemnat data si acest amanunt dureros, pe linga multe altele $i mai jalnice
decit acesta.
in drumul nostru spre Zemstvi Intfinesc $i pe prietenul meu dr. loan
Rdducanu profesor de la Bucuresti, care e Insarcinat cu cumpararea de articole de
hrana pentru Romania,.

La Zemstva de tinut
0 fierbere ca la un iarmaroc. Desi duminica, astati se tine adunarea
Zemstvei. Sint $i dtiva moldoveni printre glasnici (membri cu drept de vot).
11 cautam pe povatuitorul trebiiInvatamIn' tului, care e un ucrainean si care ne
spune ca congresul Invatatorilor, mIntuit cu o zi Inainte, precum si adunarea
Zemstvei au hotarlt, ca nationalitigile din Ucralna slut slobode sail Intocmeascd
!collie pe temeiurl nationale, duptz plac. Infilnesc pe o doamna Invatatoare, care
mi-a fost eleva asta vary la cursurile de invatatori. Se bucura si dinsa de IntIlnire, ma
bucur $i eu. tntrebam dace n-am putea gasi cltiva invatatori moldoveni, cu care sa
se poata Incepe o lucrare nationals mai serioasi, dar ni se spune, ca In tinut nu sint
decit vreo 3-4 invatatori moldoveni ceea ce nu ne vine sa credem. Dupa ce facem
cunostinta cu /nvatatorii Teodosie Mdlaiu din Speia, Mihail Moscalencu,
Alexandra Todorafcu si Diaconu, cerem sa ni se arate izvodul invatatorilor din
tinut, $i dnd le petrecem numele tuturor, gasim la vreo 40 de moldoveni!
Alcatuim Indata o comisle Folaril moldoveneascd si hotarlm ca toti
Invatatorii de mai sus sa fie chemati pe ziva de 28 decembrie la cel dintil congres al
Inviildtorilor moldoveni din tinutul 7Yraspolului,In care sa se is mdsurile practice
pentru nationalizarea ea mai grabnic a Fcolilor moldovenefti.
Lulm de la Zemstva si niste date statistice despre care InsA ni se spune ca sint
gresite, mai ales din punctul nostru de vedere. ha acele date cu privire la procentul
nationalitatilor din tinut:
34% ucraineni; 25% moldoveni; 16% velicorug 10% nemti; 9% evrei; 3%
bulgari; 1% al(ii.
Ne pare rAu ca nu putem afla date si despre celelalte tinuturi, ca: Ananiev,
Elisabetgrad, Balta $i celelalte.
intre aceea, se apropie ceasul deschiderii adungrii si trebuie sa ne grabim spre
localul Comitetului soldatilor $i muncitorilor.

269
www.dacoromanica.ro
 Adunarea moldovenilor
Lind am intrat in sala de adunare, o privelilte nespus de frumoasa ni se
deschidea Inaintea ochilor. Printre cei vreo 50-60 de moldoveni !Maim tot pe atitia
ardeleni i bucovineni, care auzind de serbarea fratilor lor, s -au grabit sa se bucure
dimpreuna cu ei. 0 mare bucurie i-a cuprins pe toti, chid au aflat chic sintem i de
unde venim, mai ales ca nu venisem cu mina goals, d be aduserlm cacti $i gazete
moldovenegti qi romaneti. Erau foarte mIngliati cind le-am dat Ardealul qi cind au
putut sa citeasca lucruri gi gtiri despre Cara lor, pentru care s-au hotadt sA intre din
nou in fOC. Sarmanii mei frati, mA simt aqa de umilit ca numai atita pot face pentru
voi, qi am o singurA mingiiere, ca voul 4i atita vA ajunge.
Printre ardeleni $i bucovieneni hint si citiva soldati roman, adui aid de
acelai dor de a se impartlqi cu sufletul la mares tainA, a cArei sAvir*ire se Incept
acum.

Deschiderea adunarii
Dupe ce toti cei de fati ii astimparau setea sufletului citind gazetele care li s-
au impartit, preedintele comitetului de organizare, sublocotenentul Bulat,
deschide edinta, rostind cu glas tremurind urmatoarea cuvintare:

Fralilor moldovenl,
Va mullumesc in numele comitetului organizator cd all alergat la chemarea
noastril. Se bucurd inima in mine di v-all grail` sa venni in aceastd adunare.
Vdd cd s-a InfierbIntat in vinele D-voastrli singek cel frdlesc. Nol
moldovenli din partile acestea am stat pied acum ca Intr -o pddure intunecoasii.
Revolulla ruseascli a fricut, ca Ft cum al zits, o masa plind cu bucate aka Fi a zis
tuturora: intindeti mina Fl luati ce va doreFte anima. Toll s-au grabit, fralllor, sd
la ceea ce le trebuia, numal nol am stat pe loc, pared noud nu ne-ar ft lost a
miner. Pretutindenea in Ruda noroadele strlgau cerfnd slobozenie,cl ptImbrt. MeV
durea anima cd nu-1 auzeam fi pe fralil mei din linutul Hersonulul Fl al Podollel
strigind ased. Unde ?int ei? Unde shit el acuma, and s-a copt pfinea pe deal Fi
and se cosesc snopii? Nenorocitil, ma tern di se vor deFtepta prea tirziu, and
snopil vor,fi thrall Fi and local va ran:ft:ea ford de nimic pe el.
to zlua de 21 octombrie, dimpreund cu alli frail am luat parte in
Congresul ostaFilor moldoveni din Basarabla", care s-a !brut In Chnindu. Acolo
am vlizut di fralli nowt basarabeni au lucrat pentru Inaba national& Nol i -am
Intrebat &di lucrul acela a ;l pentru nol, sau numal pentru el? El mi-au riispuns:
Dumneata acasd ai frail? Eu am zis: am. Dar cum &diem el, toll intr-o casd sau
deosebid? Eu le-am rdspuns: deosebill. Da pentru treburile de in casa fratelui d-
tale pork grije d-ta, on poartd el? Cu band seamd cd la casa lui 41 poarta el
treburile, iar in casa mea eu. Apol dacd e apt - mi-au zis el - D-ta vei fnlelege ca"
Fi not facem aid ceea ce ne trebuie noud, tar dad' vd trebuie 0 D-voastrd ceva,
trebuie sa vd faceti inciva. Apucati-vd singuri de lucru, cl apoi dacd va va trebui
ajutor, cerefi ,fl vii vorn ajuta. Si afa, fralilor, ne-am apucat not de lucru, citiva
moscall moldovenl, care ne-am !iota& sd deFteptdm pe porinlii Fi fralli no;tri fi

270
www.dacoromanica.ro
sa le spunem ce vremuri sift acestea Fi ce trebule nol sit facem. Mai hall am fiicut
un comitet moldovenesc. in ziva de 19 noiembrie am facut apol o adunare de
stad Fl de cregini Fi acolo le-am spas ce ginduri avem nol. Norodul adunat s-a
bucurat foarte fi ne-a ffigiiduit ca ne va ajuta. Dupfi aceea ne-am dus la Uprava
finutala fi am cerut sa ne dee ajutor de bani, ;i Uprava ne-a dat 600 ruble ca sa
strIngem o adunare mai mare moldoveneasat La 21 noiembrle ne-am dus la o
adunare moldoveneascii la Grigoriopol, unde s-au inscris peste 40 de moldovenl
flare pdrtacii adunfiril noastre. Dupd ce in acest tamp ne-am intfirit puffin, am
alcfituit un comitet statornic 0 am aldituit un program de munat Nu 0Iu daces
acest program e bun on rau, ca nol toll care ostenim aid, sintem s'drad de
Imo ffitura. Voprosurile (punctele) din acest program sift despre goala", despre
bisericif" despre judeciiii", despre bolnife" (spitale) despre oaste", despre
pandnt" f i despre politica". No! dorim ca toate acestea de aid incolo sa fie
moldovenefti pentru not. Si cum In sang vreme se va deschide la Kiev Adunarea
intemeietoare a republic!! Ucrainei, In congresul de acum no! va trebui sa alegem
cifiva delegafi de-al noftri, care sel spuie acolo dorinfele noastre.
Dupd cum vedeti, congresul nostru de astfizi este chemat sd la mai multe
hotfirfri vajnice fl eu gfnilesc ca cu ajutorul lui Dumnezeu vom putea sa (swam
pe temelii bune viafa norodului nostru lubit. Zicind de la toata anima mew Sa
trifiasca norodul nostru moldovenesc, declar cel dint!! congres al moldovenilor
din Ucralna deschis.

Cuvintarea preledintelui Bulat a fost ascultata cu mult interes i urmatA de

puternice aplauze. In ochii multora strAluceau lacrimi, ca le-a fost dat sa audit In
aceste locuri o aqa de InflAcarata cuvIntare In dulcea noastra limbA ark de
batjocorita de to pine acum.
Dupl deschidere, preedintele poftelte adunarea sa - i aleagA un preedinte,
i din parte-i 11 propune pe harnicul i luminatul InvatAtor Malaiu, care InsA se
leapadl, spunInd a nu -1 ajuta sanatatea. E propus apoi InvAtatorul Mihail
Moscalencu, care cere iertare ca nu poate primi aceasta cinste, din pricina di el nu
tare bine tie a grAi moldovenete. Adunarea 11 poftete cu staruintA pe d-1 Bulat,
care, la urma primete, vazInd ca nu se gasesc altii mai destoinici decit d-sa, dar
spune: eu nu tiu bine umbla in aieste trebi, dar daces nu se gilsege altul, voi prim!.
Numai eu gindesc s-o mai gdsi vreun tovartits care s ma ajute la povatuirea
adunfirii.
Se aleg apoi doi ajutori de preedinte (vicepreziden ;i) i anume soldatul
Toma !alba i d-1 M. Moscalencu, mdcar ca dumnealui nu bine ctie dezlega
moldovenefte, do d-lui va spune rusege prefedintelui fi preladatele va talmfici
apol moldovenefte, dupes cum a spus un pArta al idunarii. Secretari shit aleli
domnii: sublocotenentul Maloman Invatatorul Dumian.

271
www.dacoromanica.ro
 Salutarile delegatilor
Dup A alcAtuirea biroului urmearl salutarile (hiritisirile). Cel dintli care aduce
salutari adunArii este d-1 Pantelimon N. Halippa, vicepresedintele Sfatului
Republicii moldovenesti. D-1 Halippa a spus urmAtoarele:

Frail lor moldoveni de pe malul sting al Nistndul!

Am venit, dimpreund cu cifiva prieteni ai mei din Basarabia, ca sa aducem
If:china dune pind la pansint acatel vrednke ramuri a neamulul nostru, care
acum &ewe sate de ant a trecut apa Nistrului, ndzulnd tnainte, Fi tot tnainte, spre
ROOM, spre apa Niprului, la can vom ajunge odatd Fi o vom Fl trece! Vol,
frafilor, sinteti avangarda, sintefI inaintaFil neamului moldovenesc. Vol sintell ca
Intr-un cfrd de ol, oile care merg inainte,fi dupd care vine turma Intreaga.
Mare e menirea D-Voastril pe aceste bean. D-Voastra avert se Intariti
pominturile acestea, pentru ca neamul nostru sa poata merge fnainte spre allele...
tot mai departe. Ca neamul nostru este un neam de luptatorl ft de cuceritori. D-
Voastrd mergefi in fruntea lui, spre rosarit, ca sli cucerifi pdminturl Fi ad supunell
noroade. Ce-i drept, pretutindenea nol sintem fnconjurall de clamant, dar avem
incredere in puterile noastre. Am Post mincati de strain! Fl in trecut, dar n-am
plerlt Fi nu vom pier! nid de acum inainte.
Acum nol sintem be o cotitura a istoriel. Toate neamurile vor soli asigure
plimintu4 Fi D-Voastra va trebul de asemenea sd Ws' (small stdpinl de ved al
plimintului pe care-I locuitt Se bagall bine de seams, ca D-Voastra intilnill fn
cafe un popor cu care va trebui so vie' luptati. Ucrainenli sint fldminzi de pdmint
dar Fi D-voastra sinteti flaminzi de pdmint 0 de stopftdre. Ucrainenli merg
dinspre Rusarit spre Apus, not tandem dinspre Apus spre Rasarit. Ndzuintele
noastre se bat in cap. Ce e drept, deocamdatil Fi noi ft el avem unul ift acelayi
interes: sd maturam rugina farismului pficatos. Dar pe urrnd, clue ftle ce poate sd
mai fie? Nol sintem stopini pe acest pdmint de pate 400 de ant. Cum am Ftiut
lupta pins acum, vom Fti lzbi Fi de acum - tot inaintel
Not ne-am adunat aid in scopuri politice Ft, mai ales culturale. SO lucram
aid ca niFte oameni lumina fl Fi sd intemelem aid o culturd national& Pink' acum
ea v-a lipsit cu totul. N-afi avut culture, n-afi avut literature", n-aft avut cdrit, n-
aft avut gazete. De-acum va trebui sd aveli tot de ce are nevole un norod slobod
Fi doritor de lumina. De la aceasta adunare va trebui sa WI ducell pe acasii cu
hotarirea de a va lumina cu lumina moldoveneasca fi de a nu va mai prapadi
printre strain!.
Lucrarea noull pe care o incepeti e grea fi D-Voastra aFteptati ajutor Fl de
la no!, moldoveni! din Moldova, di da, no!, sintem din Moldova, din republica
moldoveneasca, ,ci va socotim pe D-Voastrii ca frail pe care dorim sa-1 sprijinim.
Dar not fncd nu sintem pe deplin ayezati cu toate treburlle noastre. Deocamdata
nu vd vom putea da ajutor prea mare. Ton:0 noi va vom putea da sfaturi Fl
indrumari, caul Fl gazete, dar lucrul cal mai grew trebule sd vI-1 facefi singuri.
Trebuie sa luafi fnciva pilde de la noi 0 de la elf!!, pentru lupta pe care veil avea
s-o daft ca sa vd rag, dobindi toate drepturile. Ca unul, care de dnd ani am
lucrat be luminarea fi deFteptarea neamului prin gazeta mea Cuvint Moldovenesc,

272
www.dacoromanica.ro
vel doresc putere, rlibdare 0 maned, pentru ca pain ek sd va (radii ft sd fife
mlddile roditoare ale lubitului nostru neam!
Cuvintarea d-lui Halippa a avut un viu rAsunet In inimele ascultAtorilor, care
sorbeau cu nesat vorbele sat de frumoase despre puterea neamului, despre cultura
nationall i despre lupta cea mare 1 sfintA care se Incepe cu ziva de astAzi.

Glasul Ardealului peste Nistru

Dupl d-1 Halippa a luat cuvintul redactorului gazetei Ardealul, d-1 Dr.
Onisifor Ghibu, care intorcindu -se catre to ;i fratii roman aduna ;i ad a vorbit astfel:
Frail lor moldoveni din Ucraina ft Basarabia ,Fi fralilor din Transilvania,
Bucovina Fi Romania!
A vrut Dumnezeu ca astral ad* ne &int in acest lot, la sarblitoarea de
deFteptare nalionald a unui jumdaill de milion de frail, roman: venili din toate
guile locuite de neamul nostru. Fie binecuvintatd aceastd zi, in care se pune
temelie noud Weillfralllor moldovent din Ucralna!
Ca redactor al gazetei Ardealul" din ChiFindu, Ant fericlt sd aduc cele mai
dilduroase hiritisiri fraillor de pe malul sting al Nistrului, in numele torn InsdFi
al care: name it poaitd gazeta. Ardealul sau Transilvania nu e o lard strains
pentru D-Voastrd. Ea este insilF1 leagiinul intregulut neam romanesc ft
moldovenesc. Acolo s-a fascia poporul nostru acum 1800 de ant Ft de acolo a
pornit el spre ladle in care locuieFte astdzi. De acolo aft 'venit ft D-Voastra;
moldoveni4 care all umplut mai bail Moldova veche, apol Basarabia pe urma
aceste parf1 dintre Nistru ft Bug. and viu ded sa vd vorbesc in numele
Ardealulut, este ca ft cum v-a.; vorbi in numele insacl casel plirinte01 a D-
Voastrd.
Ce poate fi mai duke F1 mai mingiletor pentru dneva, decit sa aud'd vegi
despre casa parinteascd, de la care se trage?
Dar eu, fraillor, nu Vd pot aduce de la casa noastrd vest: bane, cat: de o
mie de ani ea este calcatii de strdini fdra mild, de o mie de an: not sintem robl fl
in casa noastril. Unguril vor sd ne to pomintul sfintit de singele tuturor
InaintaFilor nowt ei vor sa ne la limba, sa ne is credinfa, sa ne stingd viala. $1
sd 0111 fralilor, cis dacd se va risipi casa noastrd pdrinteascd, va fl val ft amar de
not toil, di ne vom risipi ne vom prdpddi.
Astdzi cind voi vd deFteptali la o viala noud, a gill ded, ca fraill vogri din
Transilvania o duc nespus de greu, cif el shit ameninfall de moarte, ft ca" numat
afa vor putea scdpa, data toil fill neamului nostru vor lupta intr-un end pentru
Infringerea duFmanului.
Noi, transilviinenii, care sintem astazi printre D-voastrd, fle ca bejenari, fie
ca voluntari in oastea romaneascd, sintem cu inima ingheratil dud ne gindim la
fare noastril, dar dud ne gindim la bucuria D-Voastrd, enema ni se dezmorlege
Fl ni se ample de bucurie. lard, voud v-a Wad& soarele dreptdril! Not de o mie de
ant luptam zadarnic pentru libertate, vol laid -vd In mlisura de a vd avea deodatd
toate drepturile pe care vi le dorill! Viizind dreptatea dumnezelascii de care va
impartdflti, sufletele noastre prind nlidejdi tot mai puternice, ca acea dreptate ne
va fi data ft noud. Nu se poate ca in Europa romanil care au luptat mat mull, sli

273

www.dacoromanica.ro
nu dobindeasca nimic, did vreme II se recunoaFte total romanilor de la Nistru,
care acum se detteapth mai fnal din somnul for cd lung.
As01 sarbatoarea D-voastrd de astazi ne Margie anima fi ne da putere sa
luptdm fi de acum fnainte pentru dobtndirea drepturllor, pied ce le vom dobfndi
ca fl vol.
Vaud, frafilor moldoveni viz doresc ca Dumnezeu sd vd ajute sd puteel
staptni drepturile pe can le -aft capatat Fi sa ajunggi cft mai curfnd un stflp
puternic al vigil fntregului neam, tar voud, fraellor ardeleni, care pribegifi fare'
noroc prin aceasal lard vd zia nu va plerdeel credtnfa in Ural*, cd dreptatea
noastra va (rebid negrefit a iasd biruitoare fi not ne vom fntoarce pe la casele
noastre, la parinfil flood, la tot ce-am Cubit In Ardealul nostru stump dupa can
sit se topefte stifled.

SA strigam cu totii Intr-un glas:

Trillascd frail' moldoveni de pe malul sting al Nistrului! Traiasca fntreg

neamul romanescl

Cuvintarea reprezentantului Ardealului a fost primitA cu multi dragoste.

Prizonierii transilvAneni erau multumiti In sufletele for cA qi aici In pribegie, au avut
norocul sa audit o vorbA de mingliere qi de ImbArbAtare de la un om din Cara loc, tar
moldovenii erau bucuroqi si auda qtiri despre fratii tor, de care s-au despArtit acum
citeva sute de ant qi despre care n-au mai qtiut nimic. Soarta for i-a Induioqat qi parcA
din fetele ascultatorilor citeai o adevAratA durere frateasca pe urma celor auzite.

Delegatia de la Chifinliu pune in mina moldovenilor

de peste Nistru steagul national
Dupa aceastA cuvIntare delegatul Sfatului TArii republicii moldovene,
deputatul Gheorghe Mare iese In fats adunArii cu un frumos steag national qi
tntinzlndu -1 preqedintelui adunarii spune aceste cuvinte, care au miqcat pInA la
lacrimi pe toti cei de fatA:
Cinstitii adunare. Delegatia de la Chifinau va pane In mina steagul acesta.
El este steagul nemului nostru. Sub umbrirea lui tralette fntregul neam
moldovenesc ti romfinesc ti pentru izbinda lui [upturn cu toll' In aceste vremuri.
Vol pfna acum n -afi avut steag, n-all avut dreptur4 n -aft avut contained
national& De astdzi fnainte steagul nostru national va flutura mindru fl plin de
fncredere fl peste vol. Sii lucrati acs, ca sa-1 facet' cinste, sit luptall aca, ca sa -1
duce': infra toate la Wanda!
De ridicarea acestui steag aid, astazi nu ne bucurdm numat not moldovenii,
dar se bucurd dimpreund cu not fi fag,' nottri ardeleni, bucovineni fi roman' care
se ajld printre not, fi care cu indulotare se aid la steagul pentru can el au dat de
sate de ant lupte fnverfunate. Avem cu torn un steag avem cu totii o datorld
Trebuie sa ne ajutdm unul pc altul, ca mat ucor sa izbudm. Neamul nostru, can
a lost atfta vreme aplisat de strain', nu tubule sa mat fie de acum fnainte rob
nimanula

274
www.dacoromanica.ro
 D-voastrfi de-acum Onto' dezrobiti, pentru frail! ardeleni ft bucovineni
ceasul dezroblril Ina n-a sunat, dar el va trebul sd sune. D-voastrfi astfizi punch
In plimint un bob mic de sfirantil, dar din 4 cu vremea, va lefi un copac mar,
cu made dulci 0 bogate. Cei ce vin pe urma noastrii 41 vor aduce aminte de D-
voastra fi vii vor binecuvinta. Prin carte va veil lumina fi fntarit Sa punem decl
copill la carte, cfid prin ea vom deytepta neamul yi vom pune temelie nezguduitli
culturil nationale. Dumnezeu sa va ajute ca sa puteft duce la izbfndd intreg
programul de mundl, de care, ca popor slobo4 vd bucurali de acum, lard nid o
piedica. Sfi traiasca toll aceia care lupta pentru biruinta steagului nostru
national, ridicat astfizi, dupli veacurl de apdsare, fi pe malul sting al Nistrului
nostru! Sfi trate:sat intreg neamul nostru!
Cuvintarea d-lui Mare a stirnit puternice batli din palme. Preqedintele
adunarii, ltrmd in primire steagul, a adus multumire i a spus cA: moldovenli de
peste Nistru vor 01 sa prelulasca acest lucru nou, pe care el pind acum nu 1-au
cunoscut.
Dupl aceasta a adus salut ri d. Anton Crihan, deputat in Sfatul Tarii i
inspector al oastei moldoveneti din Basarabia, care a vorbit astfel:

Cuvintarea d-lui Crihan

Frafflor! Vista e un luau greu ,ci omul se gindeyte Intr-una: cum ar face ca
sa 0-o uyureze? Aya fac ,ci Popoarele. Noroadele Rudd, dorind sa -,ci upreze
viata, au facut revolutle, 0 bidatd flecare din ek s-a ft gindit sa traga foloase pe
urma el. D-Voastra all lost cel din unnfi care v-aft gindit sd va folositi pe urma
revolutiel. Oricum, eu va sffitulac aft' unift, sa luminati tfiranimea pentru toate
drepturile nationale. Dacd veil fr until, vett capita ft drepturi prunlat, dacd nu,
nu vela capita nimic. Unirea va trebule nu numai pentru a va dobindi drepturile,
ci ft pentru a va putea apara de neamurile cu care locuill impreund. Pauli a
putea lupta cu lzbindd, va trebule Si culturd, fi anume culturd national& Numal
in ycoala net/Janda vett putea ciftiga adevarata cultura. In ycoala de pia acum
vol all Invatat o limbs, fin ;coals moldoveneasco din victor veil Invfita ;tlintfi.
,Fainta e putere, fl tine e stdpin pe puterea aceasta e stalks pe vials.
In Basarabta sfnt moldoveni multi, pate doud milloane. Dacil va veli unl
cu el, yeti ft tart. In numele Ior, va chem la unite, va chem la frfille, vo diem In
lupta pentru lzbindirea tuturor drepturilor noastre ale tuturor.
Cuvintele din urma ale d-lui Crihan au placut mult adunarii, care 1-a aplaudat
cu putere. Se vede ca aceste cuvinte slut dorite din toata inima de ascultatori.
A vorbit dupl aceea marinarul V. Gafencu, deputat In Sfatul grit care a spus
urmatoarele:
Ca marinar eu am umblat prin multe tad yi am intilnit multi amen!.
Pretutindenea m-am incredintat de un adev fir cd, adico, neamurile unite sfnt mai
luminate I mat tart. Asta am vazut-o foarte bine la finlandezi, care deyi shit un
popor mic fi deft au lost fi el supuyl nryilor, find stfiruitori fl unlit, an ajuns
luminall 0 tad. Cu efts durere am intilnit insfi pe Mares Neagrd moldoveni care
se ruyinau sa spule cd sint moldoveni! Dar acum, ih sjFrcit, a trecut fl pentru viol
vremea In care sa ne rayinom de neamul nostru. Chid am ridicat la Odesa steagul

275

www.dacoromanica.ro
nostru national, s-a trezit F1 in moldoveni mindria de neam. Am vozut ft
moldoveni de pate Nistru care se uitau cu mindrie la acest steag.
De acum avem steag fi pentru biruinta lui vom lupta pfnd la sfirfit.
Drepturile, dupd care atita vreme am lupta4 nu le vom mai da din dna
niciodatd, vie milioane de dufmani peste noi!
Dupl d-1 Gafencu a hiritisit adunarea prefedintele Sfatului tardnac din
tinutul Tinispolului, care fi-a arAtat bucuria cA moldovenii de aid se apuca de lucru
pentru asigurarea drepturilor tor, apoi Imputernicitul Obftei invalatorilor din
tinut, care spune ca fiecare norod are de acum dreptul de a Invata In qcoli pe limba
lui, apoi Imputernicitul Sfatului mundtorilor fi soldatilor, care a adus urAri de bine
moldovenilor.
A urmat apoi la cuvint soldatul Toma Jalba care a grAit In chipul unnAton

Cuvintarea d-lui Toina Jalbd

Fratilor moldoveni! Astlizi ate o zi strafnic de scumpd pentru nol.
had, a trecut o =gime de vreme de cind a cdzut tronul monarhieL Alte
popoare au avut ciobani bunt, care degraba au dus turma sa la pdfune, dar noi
n-am avut pe nimeni, care a se fngrif eased de noL aid oamenU noftri cei
Invillati au trebuit sd se lepede de notpi a se ducd prin alte gubernii, unde s-au
pierdut, aca cd noi am crescut ca iarba sub piatra.
In istoria moldoveneascd se spune cd noi am fost odinioard o impardlie
mare fi putenticd. Dar a venit turcu fl ne-a bdtut, apoi a venit rusu, care nu ne-a
bdtut cu bfta, dar ne-a inchis intr-o camas filet lumind fi am chiortt
Dar acum s-a facut lumind pentru toll, acum trebuie sa ne defteptam fi noi,
ca sd File Coate natiunile cd fi noi sintem un neam cinstiti fi foarte cultural.
Cel din urmii a vorbit soldatul Durbaild, un inimos moldovean, care a umblat
mult prin lume, qi care a spus: Multa vreme am stat noi nemigati, acum ciobanii
noFtri ne-au chemat la lucru. Norodul nostru a fost rupt din coasta Basarabiei.
Asteizi datoria ne cheamd la lucru ca sa dregem grefellle de pink' acum. Set lucrdm
in unire fi cu chibzuiald.

Alegeri pentru Adunarea intemeietoare

Cu aceste cuvintari mintuindu -se mesajele e salut, preledintele aduce la
cunotinta ca In cutind se va intruni la Kiev Adunarea Intemeietoare a Ucrainel,In
care qi moldovenii trebuie sa trimita deputati. Poftefte congresul sit alcAtuiascl un
izvod de candidati.
Se fac propuneri de candidati. Congresul hotarate ca fiecare candidat sa
spunA tine e, de unde e, cit plmint are fi alte de acestea. 0 scent plina de duioie
s-a petrecut cind a fost propus inviitatorul Malalu. Acesta a rispuns la propunere:
Eu cu lacrimi in ochi am primit &tit vorbele cd no! sfntem slobozi, cd ne-
au cazut lanturile de pe mfini fi de pe picioare. Cd eu am lucrat multi ani de zile
impotriva tiraniel, dimpreund cu un frate al meu, care a molt In revolutia de la
1905. Dar pentru lupta aceasta pe mine cei marl m-au alungat din sat In sat, ca
pe lepuri. Din martie anul acesta am lucrat afa de mutt, de nu mai am nid o

276
www.dacoromanica.ro
putere. M-a prdpadit sandtatea, ayes cd acum nu mai sint in stare sa fac vreun
lucru de folos in Adunarea intemeletoare.
Cuvintele acestea spuse de un om, de pe fata cAruia se putea citi cl ele sint In
adevAr a'a, au Induioat ad/nc publicul. Tama se sculau In picioare zicind: Te
poftim Domnule Mdlaiul Dumnezeu te-a Intarit!
Du-te acolo gJ poartd treaba! Dumnezeu 41 va da putere pentru norod! Te
poftim! Tare to poftim!
La toate acestea dl. Mdlaiu a rdspuns di nu poate primi Alegell pe ceilalti
frail, units -va cu totii, cd impreund om merge ca un Rout. Dar eu nu pot merge la
Kiev; eu voi lucra aid cu norodul. Acolo n-am putere.
0 alta scenA. invatatorul Moscalcenco Ii spuse viata: Sub vechiul regim
n-am putut clipdta slujbd in sate moldoveneiti, unde au lost Mini' invallitori
rug. Eu am fost trimis In Podoscaia gubernia, unde mai cd am uitat limba
moldoveneascd.
Dupd ce am intrat In partia socialiftilor - revolutionari, am fost dat afard
din slujbd gl n-am mai avut pravda sa lucrez. Numai dupa" vtarala velicaia
revolutla am de-acuma lard pravda sii flu invatiltor, - da numal eu tare Mu
value moldovenefte".
La aceste cuvinte adunarea a rdspuns: Nu-i nimica Domnule, dacd inima
11-o fi moldoveneascd, apol e bine. CO in Adunarea aceea 51 acs nu vet grill
moldovenqte, da rusefte. Not vrem sa punem oameni din rddficind
moldoveneascd, cu duh moldovenesc, # pe D-ta to punem pentru de aceea, cd D-
ta apt o leach' mai luminat dedt ceilalti, da not stntem toll intunecati...
Candidatii slut toti fii de ;Irani, oameni care toti recunosc cl n-au IT' de
multa /nvItAtura, c/a trebuie pentru povatuirea norodului In treburi grele, ca cele
de acum. Unii dintre ei spun ca programul for e ca malul sting al Nistrului sif fie
alipit la Basarabia.
and am auzit vorba aceasta am limas izbit. Mi-au vent in minte toate
suferintele noastre din Transilvania. SO se fi gilsit acolo un singur roman care sil fi
spus in vreo adunare, cif el vrea sa lucreze pentru alipirea Transilvaniei la Romania,
de bung seama cif el ar fi fost Impurat sau spinzurat gi toti ceilalti am fi avut sa
suferim cele mai neauzite chinuri. $i aceasta numai fiindca am fi dorit lucrul aceea
firesc gi sffnt, de a fi semi la Am! cald gi iubitor al mamei noastre.
Dar ceea ce e oprit In Ungaria, iatA el in alte tAri, unde popoarele i-au Scut
dreptate, este cu putinta. to Ucraina, moldovenii nu numai cif au slobozenia de a
glndi i de a vorbi, dar pot i lucra In drags voia for pentru a ji aleza viata dupa plat,
gip cum 0-au gezat-o qi ucrainenii. De aceea, dui:4 ce mi-am tras bine seama, nu
mi-au mai parut din tale alai% de IndrAznete cuvintele d-lui Durballii, care,
spunind cum a lucrat de clteva saptam/ni incoace pentru treaba nationala, a
Incheiat: Daca m -oi lipi de fratii noftri din Basarabia, apoi eu, de dudd, m-ol
duce fi m-oi feza tocmal in mijlocul Basarabiei!

La alcatuirea izvodului candidatilor bag de seams ca adunarea se ferete de

oamenii care au ceva plmant. Oamenii zic cl dacA vor trimite In Adunarea
intemeietoare pe aceia care au pamint, acetia Yi vor /nela. Unii propun ca sA fie
pu.li In listA $i moldoveni din Basarabia, deoarece ei slut mai invatati. Noi am stat
sub ruff, # de-atita not slntem intunecati - zic ei.

277

www.dacoromanica.ro
 Un alt lucru vrednic de insemnat este, di oamenii nu se cunosc aproape deloc,
IntraolaltA, parcel ar fi din doul tar!. Ei acum fac India oars cunotintA unii cu altii.
Dupl. multe dezbateri se alcatuiete urmAtorul izvod de candidati moldoveni
pentru Adunarea Intemeietoare: 1. Malaiu 2. Bulat 3. Ja lba 4. Durbaill
5. Moscalenco 6. Todoracu 7. Diaconu 8. Maloman 9. Turcan

Acetia slut candidafil partidulul socialLytilor-revolujionari moldoveni din

Ucraina

Voprosul despre gcoli

Dupa mintuirea alegerii, se trece la punctul urmAtor al programului, adicA la
chestia ;coked sau, cum i se zice aid Voprosul despre ;cols. Docladcic (raportor)
este imputernicitul Comisiei coale moldoveneti de la Chi Oulu, dl. 0. Ghibu, care
arata pe larg adunarii tot ce s-a facut pentru treaba *colara moldoveneasca de la
revolu ;ie Incoace In Basarabia, i, de lncheiere, propune ca ceea ce s-a facut acolo,
sA se faca fi In Ucraina.
In legatura cu raportul se lacing interesante dezbateri, din care /nsemnam aici
Clteva.
DI falba a spus ca cu limba ruseasca noi numal ne strict= crier!! 0 ca, prin
urmare ne trebule numaidecit ;ma la In limba nationald, DL Gafencu a vAzut, In
multele lui umblari prin lume, ca popoarele care InvatA In limba lor, slut mai culte,
i aduce ca pilda pe finlandezi, care tiu prost ruseste, dar care shit foarte invAtati.
7'aranul moldavean nu e prost flindcd nu ;de limba ruseasca, ci fiindcd n-are
inveirlitur'd. InvAtatorul Malaiu: Trebuie sd spun ce scumpete este limba. Nimic
nu-1 mai scamp decit ea. Popoarele salbatice au puline cuvint4 ;I au pupa
culturd. Clue-Ft cultivd limber, 4i imbogalege mintea. Va sd zica, limba e culturd.
Ru;11 ne-au impiedicat pi' acum in invdtarea limbil, ;Hind bine cd aseel von: il
impiedicall fl in Inaintarea in culturd. El ne puneau rame fl nu ne lasau sd 'aim
din ek. Eu am lost ;1 la ostrov (Inchisoare) din pricina a am lefit din ramele puse
de ocirmuire. Noi nu invafam ce ne trebuia noun, ci ce le trebuia celor marl, care
ne asupreau. Ne prdpddeam, Invdtind degeaba prin fcoll. Din ce era pia acum
invdfdtorul mai prost, de atita el era mai lubit de cei marl. Din seminar icseam
foarte prost pregatili, tar ajuncl in via td ne dddeam lend, ;1 nu mai lucram nimic
pentru popor. Dar de aid incolo noi vrem sd lucr'dm. Noi ne punem de-acum
nacialnici ale,' de noi, ca sd ne povalulascd, flindca similm cd sintem slab!..
Cei care cred cd limba ruseasca e mai frumoasa decit cea moldoveneascd,
se-nyeald. Eu am sil vd dovedesc acest lucru spuindu-vd aceeffi poezie In
amindoud limbile... $i d. Malaiu spune, In adevar, fabula Racal, broasca ;I ;duce:,
mai 'Judi ruseste i ea le place ascultAtorilor. Dar dad a Inceput s-o spuie pe
moldovenete, deodatA s-a /ntins pe fetele tuturor o veselie i o placere de care n-
ai mai vAzut de clod e*ti. PArea ca nu In limba moldoveneasca rasuna fabula, da In
limba Ingereascl, aa de mult a mers la inima tuturora. Dovada ca pentru
moldovean, limba mai frumoasa qi mai dulce ca cea moldoveneasca alta nu este In
lume.

278
www.dacoromanica.ro
 Rezolutiile care s-au votat In treaba qcolii sunt urmatoarele:
1. Invdldmint va fi indatoritor pentru toll copili (MO Fi copile) de la 6
ani in sus. El va fi lard platd.
2. In toate Folile se va intrebuinta de acum incolo alfabetul latinesc.
3. Limba de predare fn 'collie incepatoare din satele moldovene01 va fi
Umbel moldoveneascd.
4. Din clasa III in sus se va preda ft limba ruseascd, ca invardturd
deosebitei.
5. Pentru introducerea invaletorilor moldoveni in cunoafterea mai
amanuntita a limbii, literaturii qi istoriei neamului, Zemstva de tinut sd organizeze
la un timp potrivit, cursuri anume.
6. In Folile de mijloc (gimnazii, seminarii de invatatori i seminarii
duhovniceti pentru elevii (ucenicii) moldoveni sA se Infiinteze catedre de limba,
literatura Ft istoria moldoveneascii.
7. Sd se inftinleze pentru moldoveni Fcoli tehnice 0 de meserii, precum ft
Fcoll de vierit fi de agriculturd pentru lucrarea pdmintului.
8. Sd se trimltd pe la lard conferenliari care sd ling prelegeri pentru popor.
9. In fiecare sat set se Inflinleze cite o easel de citire, cu bibliotecd.
10. In flecare sat sd se aldituiascd cite un cor national fi bisericesc.
11. Sit fie rugat Sfatul Tarn Basarabiei ca s'd se grabeascli cu deschiderea
unei universitfili moldoveneyti, pentru ca tineril moldoveni de pe malul sting al
Nistrului se alba unde a se fnzestra cu Cultura nalionald mai Malta.

Spre cinstea congresului trebuie sA amintim aici, cd toate rezolutiile acestea

au fost votate cu unanimitate.
Dupll primirea acestor rezolutii, edinta cea dintii a Congresului s-a mintuit.
Drept /ncheiere s-a citit celor de fata frumoasa poezie a marelui poet moldovean
Vasile Alecsandri: Horn Unirli. A placut mult chemarea:

Hai sit ddm mind cu mind

Cei cu anima romans.

La plecare pe fetele tuturor se vedea o bucurie mare ca Dumnezeu i-a

/nvrednicit qi pe moldovenii de peste Nistru de o astfel de adunare frumoasA, i ca
de scum lnainte an 0 ei un steag, fi o menire in fume.

Ziva a doua
Sedinta a doua a congresului s-a deschis luni, la ceasurile 11 dimiaeata.
Inainte de deschidere delegatii de la Chiqinlu au Impartit celor adunati fel de fel de
carti, reviste qi gazete romaneti, precum: Cuvintul moldovenesc, Romania mare

279

www.dacoromanica.ro
(de la Kiev) Soldatul moldovean, Ardealul, $coala moldoveneasca, apoi
Abecedare, Istoria Romanilor, Geografia larilor loculte de Romani, Sarbatoarea
Basarablel (din Biblioteca nationall" de la Chiinau), Discursul deputatulul I.
Pelivan, Poezille lul Eminescu qi altele. Tot cu acest prilej i se dau In mina d-lui
Moscalencu 4i cline aduse pentru cea dint?' biblioteca romfineasca de pe Nistru.
Ea este proprietatea Comislunei Fcolare moldovenefti de pe MIA Zemstva
Tiraspolului, qi nu peste mult ea va fi ImbogAtitA cu alte citeva sute de carti care se
vor trimite de la Chiinau.
Cum peste Nistru nu s-a deschis pinA acum nici o coall moldoveneasca,
delegatii de la Chiqinau, dau 20 de abecedare doamnei Invatatoare Bejan, care a
fost astA vara la cursurile din ChilinAu, cu Indatorirea de a deschide /ndatA dupa
sarbatori coala moldoveneasca In satul Malovata.
DI Doamne ceas bun, li IntArete puterile celor ce vor osteni pentru qcoala
moldoveneasca de peste Nistrul

edinta a doua
Deschizlndu-se edinta se pune In dezbatere chestiunea bisericeasca
(voprosul pentru biserici), despre care vorbelte, pe larg 1 frumos, Iraqi
preedintele Bulat. Se cere nafionalizarea bisericii. Un taran cere ca slujba
bisericeasca sa fie na ruscom i na moldayscom iazichia, adica i pe limba ruseascA qi
pe cea moldoveneasca, pentru ca sA inteleaga i ru.5ii ce spune preotul. Se aproba cu
unanimitate aceste hotarlri:

1. In bisericile din satele moldoveneti slujba sA se facl In limba

moldoveneasca.
2. Cuvintul (beseada) sa se spunA tot In limba norodului.
3. SA se Infiinteze de cAtre dascAli sau de catre InvAtatori, coruri de copii In
fiecare sat.
4. In seminarul duhovnicesc ucenicii moldoveni sa fie Invatati In limba
moldoveneasca.
5. Pentru moldoveni sa se Insemneze un arhiereu moldovean, care sa
povAtuiasca cu dragoste pe credincioii norodului nostru.

Chestiunea judecittoreasek
UrmeazA la dezbatere voprosu pentru sudurl (chestiunea judecAtoreascl),
Reportor (docladcic) soldatul Toms falba, care spune urmatoarele:
Pan amu amen': proof In Rusia n-au mai vazut nici o dreptate, mai ales
not, moldovenli, cram de tot risul, cad limba noastra nu era primita nicaleri.
Pentru vreo pricina, trebula sa ne nalmim avocall. Apol el se gramadeau cu
ulezdnal cilenli fi se sfatulau ismpreun4 cum so la pielea de pe spinarea bietulul
moldovean. Apol se puneau a ne jumuleasca pita ce vedeau ca am ramas cu
caciula roasa Fi cu stralele zdrenfe.
De amu not vrem sea ne avem pe la sudurt oameni de at noftri, moldoveni cu
durere de inima pentru not, care sa ne scoata dreptatea noastra jars de lad o
plata.

280

www.dacoromanica.ro
 Dupl oarecare dezbateri se hotArlte:
1. Toate judecatile In partile locuite de moldoveni, sl se fad In limba
norodului, de ate oameni ieiti din sinul nostru.
2. Toate zacoanele (legile) care se vor aeza In Ucraina sii se traducl i sl se
tiplreasca i In limba moldoveneascl.

Chestiunea spitalelor
UrmeazA voprosul pentru bolnife. Raportorul Bulat vorbete In cuvinte
foarte micAtoare despre suferintele trupeti ale moldovenilor, pe care doftorii de
altA limba nu le /nteleg i nu le pot nici lecui prin urmare. Dupl raportor, care cere
ca la spitalele din pArtile moldoveneti, doftorii sl fie moldoveni, vorbete un
doctor moldovean venit de curind de la Moscova, unde a petrecut 15 ani i unde i-a
stricat bietul, limba, Inc It Iti era mill sl-1 asculti. IatA cam ce-a spus doctorul Mihail
Litvinencu:
Am auzit vorba omului istuia. Canecino desigur di pe el 11 doare inima
pentru norod! Znacet, pin-amu doftorii din moldoveni o fost unu la o mie. Da e
tare vajnoie dielo (lucru insemnat) ca vraciul ( doctorul) sd pie moldovenege, ca
are chip de-a ponimoi (intelege) ce-i spune bolnavul. Rusts, znaciet, el nu poate
sd ponimiliasca ce boliezna are bolnavul. Doftorul, znait4 el trebuie sit'
vozmojeasca cit mai in pita boala. Canocino. Sti nu Mum norodul sd se frnpace
cu gindul a dad omul s-omblonlighi4 apol apt o vrut Dumnezeu. Nie pravda,
gospoda. Noi il putem tiimadui, dacd avem chip de-a grill cu el in limba lui.
Hotadrea care se aduce este:
1. Doftorii de pe la spitalele din tinuturile moldovenefti sfi fie moldoveni, ca
bolnavii sli se poata intelege cu ei.
2. fri satele moldovenefti mai marl sd fie afezati felceri moldoveni.
Un Aran, multumit de aceste hotleri, adaogl: Imeno trebule sii avem not
doftori moldoveni!

Chestiunea unui azil pentru invalizi pi pentru (Oath

Se pune apoi la dezbatere voprosul pentru pritut, adica pentru Infiintarea
unui azil pe seama moldovenilor invalizi pe urma rAzboiului, i se hotarete ca
neaparat sit se fnfllnfeze un aseel de afezamint, care sl aline multele dureri i
nevoi care au venit 1 pe capul moldovenilor In acest rlzboi.

Voprosul pentru pihnlint

in chestia agrvr& (voprosul pentru ',lent) raporteazA soldatul voluntar
Dumian, care face cunoscut adunArii programul socialitilor-democrati i al
socialitilor-revolutionari. Se hotarete ca sl fie primit programul celor din urma In
Intelesul ca: tot pdmintul se va lua de la proprietari fi de la Want fi se va imparli
frd lege intre toll care it muncesc el infifi. Illmintul nu va fl proprietatea
oamenilor, d aceytia II vor folosi numal.

281

www.dacoromanica.ro
 Moldovenii de peste Nistru vor si fie alipifi la Basarabia
In legatura cu aceasta a venit vorba 0 despre Intrebarea cea mai mare a
moldovenilor de peste Nistru: vor el sil facA parte din Ucraina, sau vor sA se alature
la Moldova? .

La Intrebarea aceasta taranii au raspuns:

Sii ne soludinim (unim) cu frail' naltri din Moldova! Oamenii de la lard
sin: trim4l cu aiastd vorbd, sd fim cu D-voastrd impreund. Cu alasta ne afteaptd
pe noi la sate!
Cum Insa o Intrebare mare ca aceasta nu se poate hoax/ ma de upr,
adunarea a considerat ca este bine s nu is deocamdatg o astfel de hotarfte, ci sa o
amine ping la adunare nationala a fmputernicitilor tuturor satelor moldovenegi
din gubernia Hersonului fi a Podoliei, care adunare va fi chemata In scurtg vreme.
Intrebarea data puss, ea a adus in sufletele moldovenilor o nespusa bucurie.
Se vedea de pe fata tuturor ca &dui de a se vedea uniti cu fratli tor, le cla aripi
cere0i. Sgrmanii, gemind de sute de ani sub jugul tarilor, ei au vazut ce /nsemneaza
strainul qi ce poti qtepta de la el. Numai de o zi s-a de0eptat In ei con0iinta
nationals gi iati-i di /nteleg cg viata adevarata pentru ei nu poate fi dectt alaturi de
fratii tor, In republica moldoveneascg.
and au vazut ca Intrebarea aceasta vajnica nu cal:1MA /ndata o dezlegare
hotgrIta, multi dintre ei au ramas nemultumiti. .

Un tgran din tinutul Battu (Podolia), cerea cu staruinta: ad facem acum

macar o bucdtica de rezolujie ca A ne soiudinim cu Basarabia, dar stgruintele lui
n-au putut fi luate In semi deocamdatg, pang cind nu se va aduna congresul
national anume pentru hotartrea acestei trebi.
Doamne ajuti!

Voprosul militar
In ce prive0e treaba ostaqeasca vorbe0e iarg.0 neobositul i Inflacaratul
pmedinte Bulat, care Intr-o cuvintare Oa de duioqie arata greutatile le-au /ndurat
moldovenii In oaste. Ei erau trim* prin cele mai marl departari, ca sali uite de
tare, de case qi de parinti. Acolo erau batjocoriti 0 pu0 la cele mai grele chinuri, de
ajungeau sa-0 urasca zilele. DI. Bulat descrie cu atita putere suferintele
moldovenilor osta0, /nit stoarce lacrimi din ochii ascultgtorilor. La urma propune,
0 adunarea hotarg0e /ntr-un glas ca: de aid Incolo moldovenii sa nu mai fie drift
la oaste afara din linutul lor, ei sii alcdtulascd ad polcurl (regimente)
moldovenefti, comandate de filed moldoveni.
Imputernicitul comisarului militar ucrainean, care e de fate la congres, da
asigurare ca moldovenii 10 vor putea avea toate drepturile, cad ucrainenii, care au
suferit la fel de mull cu moldovenii sub regimul tarist, gtiu ce insemni durerile i
drepturile nationale. Fula acum 0 noi i voi spunea d-sa am tras In acela.0 jug
tarist, ferecat cu fier nemtesc. Acum a sosit vremea A ne facem dreptate. Dad
vrem sa ne Interim drepturile, sa-i ajutgm, i ei ne vor ajuta pe noi. Altfel vom
ajunge iara0 In jug.

282
www.dacoromanica.ro
 Drept riispuns, pre*edintele Bulat spune cA a luat /ntelegere cu comandantul
garnizoanei din Tiraspol *i a statorit ca In regimentul ucrainean care se va alcAtui
peste putina vreme aci, doul batalioane sA fie moldovene*ti.
Asta pentru /nceput. Pe urma ne vom face polcuri deosebite, ca sa nu avem
nici o legAturl cu

Fotografierea adunarii
Cu aceasta hoar/re s-a mintuit qedinta a doua, la ceasurile 3 jumatate dupl
amiazA, cind Intreaga adunare a plecat la fotografiat, pentru ca sa ramina o amintire
*i mai putemicA despre cea dintli adunare a moldovenilor de pe Nistru. Toti cei din
fats, cu steagul national In frunte, au plecat pe ulita de cApetenie a tirgului. Lumea
strAinA se uita mirata la acest steag, pe care nu -1 mai vAzuserA Ora acum, *i se
intreba: ce e asta? chie-s ace*tia?
Chie-s ace*tia? 0 sa se vadA eine sint ei, miine-poimline, cind *coals nationala
li va de*tepta la deplina cuno*tinta a fiintii lor, rind armata moldoveneasca va trezi
In ei vechea vitejie stramopasca, atunci va vedea lumea /ntreaga cine sint ace*ti
moldoveni ii ce crime striglitoare la cer au sAvIrqit dumanii neamului nostru,
tin/ndu-i sute de ani In intuneric.
Adunarea aceasta a fost una dintre cele mai frumoase adurari din cite s-au
tinut vreo datA la poporul nostru. De-acum, drumul spre inima fratilor de peste
Nistru e deschis. 0 sa urmeze alte adunari, la Ananiev, la DubAsari, si In alte centre
moldovene*ti, ii pe urmit se va tine marele congres national al tuturor romfinilor
din Ucraina, care va avea sa spuna cuvintul hoar/tor In ce prive*te vista acestor
frati ai no*tri.

Sedinja a treia
Yn qedinta a treia s-au facut alegeri pentru ni*te comisii. La *edinta aceasta
delegatii de la Chisinau n-au luat parte, trebuind sA piece spre case.

0 vizia la ardelenii din Tiraspol

Nu putem pleca din Tiraspol fArA sl-i cercetam pe fratii no*tri ardeleni qi
bucovineni, care de luni de zile /*i Implinesc aici, de buns voie, o mare datorie
nationall. Vizita noastrA le-a facut o mare bucurie, dar it inimile noastre au fost viu
atinse de Int/Inirea aceasta. Am stat acolo multA vreme de vorbA cu ei, le-am dus
gazete 4i aril, le-am citit Doine din zile de twat- de Sancti, si i-am imbArbatat ca
sA nu-si piardA credinta, ca dad Dumnezeu le-a ajutat fratilor din Ucraina sa se
van liberi, El ne va ajuta qi noul.
La despartire, cu glasul tremurator de duio*ie le-am zis: la revedere In
Transilvanial Printre hohotele de pans ale =kr ce ramlneau *i mai departe In tad
strAinA, se auzea raspunsul:
Dumnezeu sfi v-auda! Dumnezeu s-ajute!
Cu Dumnezeu s-ajute plecam apoi Indarlt, spre Republica moldoveneasca,
ducind cu not amintirea unor zile man *i neuitate din viata neamului nostru.
La plecare ne gindeam: de scum Doina lui Eminescu s-a-nvechit. Avem
socoteli $i peste Nistru!

283

www.dacoromanica.ro
 ONISIFOR GHIBU

CU GINDUL LA ROMANII
DE PESTE NISTRU

MA la primal razboi mondial se tia destul de putin despre acea ramura a

poporului roman, care In expansiunea sa fireasca a trecut, cu sute de ani fn urma,
nu numai apa Nistrului, ci i pe aceea a Bugului, Impraqtiindu-se pe Intinderi marl
de stepe tii fiind acolo nu numai cei mai vechi i mai harnici locuitori, ci qi luptatori
viteji qi organizatori pretioi ai vietii de stat a timpului.
Elementul moldovenesc transnistrian s-a impus atentiei generale romaneqti
abia in timpul razbolului, rind in sufletul transnistrian a inceput s mijeasca
contiinta nationalitatii roman integrale. Pe deoparte contactul tot mai intim cu
moldovenii din Basarabia, pe de alta cu soldatil roman, pe frontal romino-rus din
Moldova, li cu refugiatii ardeleni aflatori in Basarabia, a facut ca In masa de peste
o jumatate de milion de copii naivi ai naturii, haliduitori de .veacuri titre apele
Nistrului qi ale Niprului SA se trez,easca, Intocmai ca-n poveti, fortele sufleteti
adormite din vremuri vechi, i sa se-ndrepte spre o noun viata, contienta i
superioara.
Ce e drept moldovenii din Basarabia aveau qi Inainte de razboi legaturi cu
fratii for de peste Nistru. Odinioara fusesera cu totii sub aceemi ocirmuire nu numai
politica, ci i bisericeasca, dar vremurile neprielnice le-au taiat, la un anumit
moment, aceasta legaturi. Cu toate acestea, In preajma razboiului gazeta Cuvint
Moldovenesc din Chiqinau evidentia unitatea romanilor dintre Prut i Nipru, prin
caracterul ei marturisit chiar In subtitlul sau de gazeta nationalli pentru moldovenii
din Basarabia ft pe peste Nistru.

II
Lind la 1917, s-a constituit in Basarabia partidul national moldovenesc, care
preconiza dobindirea autonomiei pe seama Basarabiei, elementul romanesc de
peste Nistru a format obiect de grija specials in Insui programul partidului.
Garantind drepturile nationale ale tuturor locuitorilor Basarabiel, programul
prevedea, In punctu111 al sau, urmatoarele: Moldovenilor de dincolo de Nistru sa"
li se garanteze aceleafi drepturl nationale pe felting cultural, biserices4 politic ,ci
economic pe care le vor avea in Basarabia locuitorii de alt neaml.

284
www.dacoromanica.ro
 Punctul acesta din prograinul Partidului National Moldovenesc din
Basarabia n-a rAmas fAra rAsunet In sufletul Romani lor de peste Nistru.
Cum, Insa, ace.stia n-aveau nici un fel de organizare sau conducere nationall
proprie, din cauza ImprejurArii ca putinii fii ai lor, care se ridicau, prin cultura mai
Ina RA, peste masele de jos ale poporului se rusificau, nimeni nu se putea atepta ca
programul de la ChiinAu sa fi fost Int/mpinat cu o aprobare propriu zisA nici din
partea conducitorilor transnistreni, nici din partea maselor populate. in schimb,
Intilnim totuli, la /nceput un singur glas izolat, desprins din marea multime
anonimA. Dar acest unic glas spontan, ieit din adincuri, este mai caracteristic
i mai concludent decit ar fi chiar un vot al oricArei adunari nationale organizate"
cu scopuri dinainte fixate.
Iata minunatul document, care este o simplA scrisoare a unui tAran, cu numele
Filimon Marin, trimisA directorului gazetei Cuvint Moldovenesc din Chiinau:

Domnule Halippa,
Am de acum 76 de ani. Ca mline voi muri, da tot nu ml /ndur sa se sting
moldoveneasca. De aceea foarte va rog i vl poftesc sa nu-i uitati nici pe moldovenii
de pe malul Nistrului cel din stInga, din gubernia Chersonului. CA toate satele pe
malul Nistrului sint moldoveneqd, da preotii mai mult rui. Si tare ni-i Intuneric cu
asa slujbe. Foarte ni-i sete de preoti moldoveni, i nu-i avem; deli sint unii
moldoveni, tot rusete citesc. MA rog sa ma bucurati cu vreun rAspuns bun la
cererea mea.
(ss.) Filimon Marian"
Publiclnd aceasta scrisoare In Nr. 135 de la 3 mai 1917 al gazetei sale, d. P. N.
Halippa a Incadrat-o In urmAtorul articol:

MOLDOVENII DE PESTE NISTRU"

Lind se vorbeste despre drepturile nationale ale moldovenilor trAitori In
Rusia trebuie sA se InteleagA el vorba nu-i numai despre moldovenii din Basarabia,
ci qi despre cei din gubernia Chersonului i Podoliei. Firete ca nu se tie bine, cam
dili moldoveni sA fie peste Nistru, dar se zice ca numarul lor ar ajunge la jumAtate
de milion de suflete.
De altfel, nu-i vorba numaideclt despre numarul moldovenilor de peste
Nistru, ci de nevoile i ateptarile lor, i atunci, rind pe orice cArare se spune ca viata
obteascA In Rusia trebuie sa se IntocmeascA pe temeiul acela ca toate noroadele sa
capete dreptul la vials i la Inaintare, apoi din numarul acestor noroade nu trebuie
scoi nici moldovenii dintre Nistru i Bug.
Si lor, acestor moldoveni, care sint o mlAditA din trunchiul mare al
moldovenilor, trebuie sa li se chezasuiascA slujba In biserici i ruglciunea In limba
moldoveneascl; qi ei trebuie sa aiba pentru copii lor coli In limba moldoveneascA;
i ei sA poatA sA stea In fata judecAtii si a oclrmuirii locale In limba strAmoseasca qi
aqa mai departe. Toate acestea stunt nite drepturi fireti, pe care nu le poate tagAdui
nimeni altora i, deci i moldovenii de peste Nistru trebuie sa le aiba. Si, ca ei vor

285
www.dacoromanica.ro
sit le alba, iatA-vii o scrisoare pe care am primit-o de la un moldovean din gubemia
Chersonului.
Marturisesc a aceastA scrisoare m-a induiosat mult. Sint vorbe rostite dintr-
o inimA simtitoare si de un suflet lipsit de mingiiere.
Frati moldoveni din Basarabia, sa fim noi mInglietorii si ascultAtorii durerilor
moldovenilor de peste Nistru.
(ss.) P. Halippa2)
La citeva zile d. P. Halippa a primit de la acelasi gran urmAtoarea scrisoare:

Bunule Domnule,
Neinchipuit m-am bucurat de cuvintele Dv. cele minglietoare, din toatA inima
mea batenA doresc spor si Indeplinirea propunerii de a cApAta aceleasi drepturi si
noi rAtacitii din gubemia Chersonului. Satul este mare si de mult la noi Shit doi
preoti, iara acum si douli biserici. intr-o vreme s-au Inrunplat la noi al doilea preot
tot rus, si el zicea: chid a sluji el, MI nu ceteascA nimenea moldoveneste, nici A cinte;
da eu am IndrAznit si 1-am Intrebat: dad s-a pogorit Duhul Stint peste Apostoli, In
cite limbi vorbeau apostolii mAririle lui Dumnezeu? $i cu acestea au stat de a opri
citirea $i clntarea moldoveneasca. CA la noi shit niste bucheri, din care $i eu until, $i
toti citim moldoveneste toate celea: ceasurile, psaltirea, canoanele, numai una nu
ne ajunge: cintarea moldoveneasca Ii ca din bucAti de colo-colo cite ceva si nu mai
este dreaptl... da de nevoie oamenii Is mai multumiti cu cea moldoveneascA. D-apoi
did ne-ar da Dumnezeu preot moldovenesc din bastina $i vreun psalt moldovan;
atuncea ne-ar parea ca s-au mai adaos un Paste._ Of, Doamne, oare voi mai ajunge
si eu sa vad asa bucurie?... CA numai inchipuiesc asa fel si pare ca ma Indulcesc...
d-apoi did as vedea chiar In lucru... Preotul care it avem la biserica noastra tare Ii
bun si blind: daca ii curat rus si se munceste sA Invete moldoveneste, darA greu se
Intoarce limba... Si el simte a noun ne trebuie moldovan $i mai nu-i prea multumit
cu aceasta... $i asa Ind( va rog sa vA fie jale si de noi departatii si sa ne dati
Indreptare ce sA facem: ca sA nu fim lipsiti de aceleasi drepturi care vor avea
basarabenii.
(ss.) Filimon Marian
Anu11917, mai 8 zile

III
Grija basarabenilor pentru fratii de peste Nistru s-a maniferstat $i cu prilejul
Congresului Involatorilor moldoveni din Basarabia, in programul caruia s-a pus,
de la inceput, un punt special: inviiiiimIntul moldovenesc de dincolo de Nistru 3 al
carui raportor a fost InvAtatorul Gheorghe Ndstase, astAzi prafesor de geografie la
Universitatea din Iasi. RedAm aici rezolutiile votate, In unanimitate, de cAtre
Congres, In legaturA cu expunerea d-lui Gh. Nastase:
1. Congresul Invatatorilor moldoveni roaga Zemstva gubernialA a Basarabiei
ca sA se Indrepte cAtre zemstvele guberniilor Podolia i Cherson, cu rugamintea ca

286
www.dacoromanica.ro
acestea sA deschidA coli moldovenesti In satele cu majoritate moldoveneasca,
aiderea ca slujba bisericeascA sA se savIreasca In limba moldoveneascA.
2. Congresul roaga Comitetul Partidului National Moldovenesc sit intro in
legatura cu partidele ucrainene pentru recunoaterea drepturilor moldovenilor de
peste Nistru In biserica gi In coalA, potrivit punctului 10 din programul Partidului
National Moldovenesc, asigurAnd totodata aceleai drepturi pentru ucrainenii din
Basarabia.
3. Congresul hotArate sa se facA o strigare In gazetele ruseti din gubernia
Podoliei i a Chersonului, cAtre invAtAtorii moldoveni de peste Nistru, poftindu-i sA
is parte la cursurile pentru InvAtatorii moldoveni i sit deschidA apoi pretutindeni
coli moldoveneti. In aceemi strigare sA fie poftit tineretul moldovenesc de peste
Nistru ca sA via la InvatAtura moldoveneascA trebuitoare.
4. Pentru conducerea colilor moldoveneti de peste Nistru sA se Inflinteze,
pe lingA organele ucrainene dteva locuri de instructori moldoveni.
5. InvatAtorii pentru colile moldovene.iti de peste Nistru sA se pregAteascA
deocamdatA In seminariile de InvAtatori din Basarabia.
In legaturA cu aceste rezolutii, d. profesor Tustin Fratiman a fAcut
urmatoarea propunere, pe care Congresul a primit-o:
Sd se ceard de la stiipinirea vremelnicd a Rusk' alipirea la Basarabia a
partilor loculte de moldoveni in finuturile Cherson, Ovidiopol fi Odesa, care pe
vremea mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni erau ocirmuite, in cele
bisericefti ;I fcolare, de catre Basarabia.
Tot In legaturA cu punctul de mai sus profesorul V. Florov de la un gimnaziu
din Petrograd propune i Congresul primete Ca:
Ace leafi mdsuri care s-au hotarit pentru moldovenii de peste Nistru a se is
pentru moldovenii din Caucaz, care Ant destul de multi la numar, incft sd nu mai
fie Ingaduit sloe dali ultdril, ca pind scum 4.
Drept completare retinem aid urmatoarea afirmatie fAcutl, ceva mai ttrziu,
de profesor Iustin Fratiman, fost membru corespondent al Academiei RomAne (+
1928), Intr-un articol destinat sA aparA In gazeta Ardealul din ChiqinAus:

ROMANII DE PESTE NISTRU g REVOLUTIA RUSEASCA DIN 1917

La Congresul din Odesa, finut la 29 mai L2 tunic 1917, eu In intelegere cu
d I. Buzdugan am propus urmatoarele puncte pentru biserica Fl Foala din satele
romanefti din Transnistria:
1. In toate ;collie din satele moldovenefti din Transnistria Inviirdmintul
este obligatoriu In limba moldoveneasca din aril pentru cetire, abecedare ft alte
manuale, care acum se tip dresc de Zemstva guberniald din Basarabia; invdidtoril
din aceste Foll fi instructor!! vor fi numal roman!.

287
www.dacoromanica.ro
 2.. Pentru pregddrea profesorilor ce vor preda th Fo Zile secundare se va
deschide la Universitatea din Odesa Fi Kiev, fondata de beritinatsul moldovan
Petru Moghild, o smile de Umbel romfineascd.
3. In toate satele romanati transnistrene, preofil fi dascdlii,ri, in genere, tot
clerul bisericesc vor fi roman!; serviciul divin fi trebuinfele religloase se vor face
numai in limba romans.
4. $coalele din Transnistria vor avea un guvernamint aeosebit, ih Odesa, in
care guvernamint toll funclionarii vor ji numai roman!.
5. Pentru instrucciunea afacerilor bisericqd din satele romanefti din
Transnistria In Consistorul spiritual din Odesa sau in institutul care va in local
Consistoriului se va crea o sectie pentru administrarea biseridlor moldoveneft4
In care funclionaril vor fi numai roman!.
6. Cei care vor dorl sd ducd In Foli invdfamintul to limba romaneasca in
anul fcolar viltor, sint poftifi sd binevolascd sa vino la cursurile romaneFti, ce se
vor face de Zemstva guberniala din Chifindu, de la 15 tunic pled la 15 august a.c.
7. Pentru concentrarea, centralizarea fi sprijinul romanilor transnistreni
este de dorit ca sd fie deschisd o episcopie romlinescd Intr-un oraf din
Transnistria, de prefering In Tiraspol sau In Dubeisari (ss.) Iustin Frifiznan.

IV
Dar glasul taranului Filimon Marian n-a ramas un glas izolat, nici printre
confratii sai de dincolo de Nistru. La cel dindi prilej care li s-a dat transnistrenilor
sa-i dezveleasca sufletul, ei au facut-o lntr-un chip de-a dreptul minunat. Astfel, In
Congresul soldafilor basarabeni, tinut In zilele de 21-28 octombrie 1917, la
Chiinau, In care s-a proclamat autonomia Basarabiei, a rasunat, ca din adIncul
pamIntului, pentru India oars, un glas romanesc de dincolo de Nistru, strigind,
printre lacrimi sfinte de bucurie: 5'i a.ya frafilor, din cuvintele Dv. care le-am auzit,
eu vdd ca" toll alma v-aft hotdrit sd vd luali ceea ce vi se cuvine, drepturi fi
autonomic. Fiii neamului moldovenesc au sdrI4 ca foimit de prim munif, sii scape
scumpa noastrii Basarabie din mina vrafmayilor, precum scoate ciobanul oaia
din gura lupului.
Dar, eu acum vd intreb pe voi frafilor: Frafil nogri fl neamurile noastre,
care sintem moldoveni cut ne bleat: pe not moldovenii cei ce slntem rupfi din
coasta Basarabiei ,g! trdim pe celdlalt mal al Nistmlui? Noi rdminem ca Foarecii
in dinfii cotolulul?
Frafilor, nu ne Waft, nu ne Waft!
tar data ne vefi uita, vom sdpa malul Nistrului fi vom thdrepta apa dincolo
de plimintul nostru. Cad, mai bine salt schimbe dui mersul sau, decit sd
rdminem noi, fralii, desparfili unit de allii!
Drept raspuns la acest strigat de deznadejde gi de lncredere, totodata al
taranului transnistrean cu numele simbolic de Toma falba, a rasunat imediat
urmatorul glas de frate din partea unui ;Aran basaraben: and am auzit gldsuirea

288

www.dacoromanica.ro
fratelui nostru de pate Nistru, mie mi s-a pdrut cif and bocetul mamel care Fi-a
pierdut copiii, doinele de care piing vaile ei munlii In tot plimIntul romilnes4
totals' deznddejdea ji tfnguirea neamului nostru.
Nu ne fluff/if striga fratele nostru ,ci eu socot ca ;I pletrele dacd ar auzi, s-
ar ample de jale.
Nu vd lasdm, frafilor! Venirl In bralele noastre! Nistrul hotarnic fl vom
sapa fmpreund ;i-i vom Indrepta apa pe dincolo pentru ca nimic sil nu ne mai
&spared! 6

V
Una din urmarile acestui schimb de sentimente, mai mult dealt de idei, a fost
ca In Sfatul Tarii Basarabia au fost cooptati ca deputati, zece moldoveni de peste
Nistru, iar, ceva mai tirziu chiar la propunerea mea, au fost cooptati cinci
transnistreni i In Comisia pentru organizare bisericeasca a Basarabiei.
Aceste fapte confirmau, prin simplitatea for atit de elocventa, ca romanii de
peste Nistru s-au considerat ei /nii frati nedespartiti ai basarabenilor qi ca erau
considerati ca atare qi de acegtia, i nu numai In sens etnic, ci i teritorial qi politic.

VI
Dar i mai elocvent decit aceste fapte prealabile, a fost Congresul romanilor
de paste Nistru, tinut la 17-18 decembrie 1917 stil vechi, la Tiraspol, congres la care
au participat, printre altii, patru delegati oficiali ai Sfatului TArii din Basarabia qi
scriitorul acestor rinduri, ca reprezentant al insai provinciei sale de natere i nu
numai In calitatea mea de roman ardelean, In care am salutat la Inceput congresul,
ci i In calitate de delegat official al Comisiel rolare de pe linga Zemstva guberniala
a Basarabiei. Unii din acestia au luat parte activA la congres, nu numai ca privitori
qi ascultatori, sau ca oaspeti, ci ca raportori oficiali ai diferitelor puncte din
program.
Aceasta comisie, al cArei membru activ eram qi care, ceva mai tirziu, s-a
transformat In Minister al Instrucliel din Republica moldoveneascd a Basarabiei,
ma /nsarcinase sa organizez InvatamIntul national i la romanii de peste Nistru,
dupe criteriile care au prezidat procesul de nationalizare In Basarabia. In aceasta
calitate, eu am sustinut In Congresul voprosul despre fthil, adica problema
nationalizarii Invatam/ntului de peste Nistru reugind sA obtin adeziunea unanima i
/nsufletita a congresului pentru introducerea alfabetului latin qi pentru
na ;ionalizarea InvatamIntului de toate gradele In teritoriile moldoveneti de peste
Nistru.
Congresul de la Tiraspol are o Insemnatate istorica deosebit de mare nu
numai prin hotarlrile pe care le-a adoptat, ci mai ales prin faptul ca a pus In lumina
deplina sufletul romanesc al celor peste o jumatate de milion de roman de peste
Nistru In toata splendoarea lui minunatA. S-a descoperit, deodata, aci un popor
virgin, de o neobinuita vigoare morals, intelectuala i fizica, care ne-a unit pe toti,
dlndu -ne o nemasurata Incredere In forta de viata a Intregului neam i in viitorul lui.

289
www.dacoromanica.ro
 Ceea ce a constituit, /ma valoarea supreme a congresului, este staruinta
spontana depusa de taranii participanti, de a se declara unitatea transnistrenilor cu
intreg neamul romanesc qi hotAri imediat unirea for cu Moldova, sub care ei
intelegeau in mod vag, totalitatea romanismului.

VII
Pastrez de la acest congres in adincul sufietului meu o tainl, pe care n-am
dezvaluit-o gni acum nimanui, din motive care pot fi uqor intelese, dar pe care
acum, In clipele de zdruncinare pe care ni le-a harazit din nou soarta, cred ca nu mai
trebuie sit ramlna sub obroc, ca /Ana acum.
Printre cei cinci transnistreni care au convocat qi organizat congresul, cel
temperamental i mai aprins era soldatul gran Toma 'alba% cel care In congresul
soldatilor de la Chiqinau spusese cuvintele de foc pe care le-am citat mai sus. El
venise la Tiraspol, anithat de gindul de a determina o mare qi Indrazneata miqcare
nationals romaneasca In seas larg. In acest scop el lqi fixase pe hirtie intr -un chip
oarecare gindul, raminind ca in congres sa-i dea, apoi, expresie potrivit cu
temperamentul sau. tn calitatea mea de delegat al Comisiei qcolare a Zemstvei
guberniale basarabene, nevoind sa ma las In voia hazardului unui congres
revolutionar convocat de oameni Insufietiti, dar lipsiti de experienta politica
necesara, Inainte de deschiderea congresului am avut o consfatuire cu organizatorii
lui qi cu cei patru delegati ai Sfatului Tarii. In cursul discutiilor am putut afla gindul
lui Toma 'alba, care, la inceput fusese desemnat pentru demnitatea de preqedinte.
El mi-a aratat schitq cuvIntarii cu care avea sa cleschida congresul. Citind-o, si
vAzind a accentueaza in forme prea transparente ideea 'generals romaneasca, mi-
am dat seams ca In Imprejurarile date qi, mai ales In gura unui temperament prea
aprins, ea avanseaza prea mult, putind expune cauza insaqi la surprize pagubitoare.
Oricit de drepte qi de frumoase erau gindurile lui 'alba, afiqarea for pe fag, aqa
deodata, putea sa aiba ca urmare o zadarnicire a tuturor nazuintelor noastre sfinte,
care trebuiau menajate cu cea mai mare grija. In consecinta, 1-am rugat pe Toma
Jalba sa renunte la gliidul de a-$i marturisi aqa deschis simtimintele, spre a nu creea
nici Sfatului Tarii, reprezentat la congres prin Insuqi vicepreqedintele sau Pan.
Halippa, greutati inutile. Indemnul meu a fost Inteles. Jalba a renuntat, predindu-
mi chiar qi manuscrisul schitei de cuvintare, iar preqedinte al congresului a fost ales
tinarul Invatator qi ofiter Stefan Bulat, un om cu temperamentul mai liniqtit.
Precaulia mea fusese determinate de grija de a nu lasa sa se produce la
Tiraspol nimic din ceea ce ar putea dauna, pe deoparte Basarabiei, care deqi
Indrumata relativ biniqor in cele politice, totuqi era minata la fiecare pas de anarhia
nesabuita ce se intinsese de la un capat al ei la celalalt, amenintind in fiecare clips
cu rastumarea situatiei de drept qi a ordinei sociale, pe de alta RomAniei, care
trecea, tocmai In acele vremuri, prin cele mai cumplite Incercari din Intreg cursul
razboiului. A to lansa, In astfel de Imprejurari, la votarea pe fats a unor rezolutfi
care depaqesc prea mult ideologia revolutionary ruseasca, putind intarita pe cei ce
dispuneau de situatie, aceasta o socoteam o greqa111 ce ar fi putut deveni fatale qi pe
care, tocmai de aceea voiam s-o evit, pe clt stir= de mine.

290
www.dacoromanica.ro
 Redau ad, In transcriere cu litere latine, 1nceputul cuvIlltarii. lui Toma Jail*
care socotindu-se o expresie a fratilor sai transnistreni, credea oportuna o hotarire
a congresului de unire a Transnistriei cu Moldova adica cu intreg neamul romanesc.
Eu frafilor moldoveni, ucrainen4 am sd vii spun afa ca not nu sintem
ucraineni, dupd cum ne zicem not. Aducefi-va" aminte cum scrie in dogmele legit
vechi di Eva cu vota Domnulul a lost scoasii din coasta lui Adam. Afa ft not,
moldoveni sIntem scofi din coasta neamulut nostru roman= fl eu propun cd
cum o fost Adam fi Eva ca un trup, afa fi not moldovend sd nu mai avem nid o
desparlire bare not moldovenii, or! mat drept roman!!.
Fratilor moldoveni, not am trait In lame ca-ntr-o groapd plind cu dna. .FI
not amu ne 'upturn di team dintr -fnsa fi pintru de -atfta facem un striglit mare
care 1-au auzit fi alte neamuri ft vinind ne-au Intreba4 ce vrem sd facem, da not
k-am spas cd vrem sa team din dna aceasta la o vialli mai duke, da d ne-au spas cd
trebui sa iefffi di aveli drept ft s-au dus, nedindu-ne nid un fel de ajutor. Da
videm not cum la adunarea aceasta de-acum s-au grilbit frail' nowt, dnd o auz14
strigarea neamului moldovenesc. Not, frafilor, videm di et au visit cu singile
Infierbintat fi cu anima aprinsd cu par* fi ne-au Intins mtnile ca sd ne scoatd la
haninIL Acura videm bine cd maned fratde ne va senate din dna fi manal d ne va mfraul.

VIII
Dar, cu toate aceste precautii, chestiunea unirii nu putu fi evitata In congres.
Rasarita /n mod spontan In suflete, ca ghioceii In faptul primaverii, cind soarele
Incepe A Incalzeasca cu razele sale proaspete pamIntul, ea veni In discutia
congresului, de la sine, si fu IntImpinata cu o bucurie sfinta de copii. Taranii,
luminati numai de simtul for si de duhul sfint, staruiau Induiosator: sd ne soidinlm
(unim) cu frail', marturisind ca eaerd, de la lard slat trimIll as alastd verb& sd
Jim ca toiYI fmpream* ca aleastd vorbd ne asteaptd pe not amend la sate. La
raspunsul nostru ca o Intrebare mare ca aceasta nu se poate hoar/ fad sa fi fost
pusa. anume In program si Ma ca trimisii satelor sa fi primit de la cei ce i-au trimis
mandat anume In acest scop taranii staruiau, totusi, ca lucrul sa se hotirasca de
catre acest congres.
insemn ad, ca s stie viitorimea, pe taranii Sofron Coldfba si .Ftefan Logut
din satul Garmatcaia, care, vazind ca problema unirii nu se poate hotarl In mod
definitiv In acest congres, au cerut, Intr-un mod impresionant ca scum sd se face
mticar o budi ficli de rezoliutie cd ne soidinim cu Moldova, Incepind prin aceasta
ceea ce In limbajul judiciar protocolarse exprima prin formula: di se hotdrascd, In
principiu, unirea!
Totusi din motivele aratate, not n-ant admis ca s se hotarasci atunci
chestiunea unirii, ci am stabilit ca pentru acest lucru sa se ;ins un congres special, la
8 ianuarie 1918, cu delegati trimisi anume din toate satele moldovenesti din
tinuturile Cherson, Podolia si Camenita.
Din nefericire, acest al doilea congres nu s-a mai putut tine, din cauza, ca Intre
timp anarhistii au ocupat Basarabia $i Transnistria, provocInd un haos care n-a mai
Ingaduit, un timp oarecare, nici o miscare nationals.

291

www.dacoromanica.ro
 IX
Dar, indiferent de acest al doilea congres, a carui eficacitate reala poate ca
evenimentele ulterioare ar fi prejudiciat-o tot atilt de mult ca Ili pe ale celui dintli,
faptul pus In lumina de congresul de la 17-18 decembrie 1917 este cu totul covIrlitor
qi el valoreaza virtual, mai mult decit once hotarki aduse de cutare sau cutare
formatiune revolutionary momentana. Ace la.ii congres a aratat identitatea etnica Ili
sufleteasca a celor peste o jumatate de milion de roman transnistreni cu
romanismul qi dorinta acelora de a forma, qi sub raport politic, o unitate.
Hotifirile aduse de Congresul de la Tiraspol, lipsit, din punct de vedere
constitutional qi legal, de valoare, ca cele mai multe acte din vremuri de revolutie
au fost pecetluite ulterior prin Insa.ii vista celor ce au cnceptul inflptuirea lor.
Astfel, dintre cei cinci tineri transnistreni, care au organizat congresul, patru au
refuzat sa se supuni regimului care s-a instaurat In cmind pe capul Rusiei, i s-au
refugiat In Romania. Unul singur, Durbaild, a fost Impiedicat s paraseasca
Transnistria, dar, dupa cIt se pare, el a cazut victims anarhiei, platind cu moartea sa
Indrizneala de a se fi interpus pentru drepturile nationale ale neamului sau.
in adevar, de groaza regimului anarhic, mii de roman transnistrieni, In frunte
cu tineretul intelectual, s-au vazut nevoid sa treaca, cu primejdia vietii lor, Nistrul,
clutInd adapost In Patria-mama.
Astazi sint In Romania, In afara de clteva mu de tarani, aproximativ o suta de
transnistreni trecuti prin gcoli secundare gi universitare romaneti, avind diplome
de ingineri, avocati, medici, profesori, preoti, Invatatori q.a.m.d. 0 Intreaga pleiada
de luptitori, In serviciul neamului lor.

X
Inregistram aci, ca document, propunerea formulate, In iarna anului 1917/18,
de raposatul profesor Tustin Frafiman, i adresata Sfatului Mil Basarabia,
propunere ramasi fad urmari, cu toate ca ea cuprindea o solutie cuminte, care
poate se mai devina actual qi de ad inainte: .

Eu glum de cuviinfd ca sd propun autoritalilor noastre basarabene sd is

masuri pentru aducerea romanilor transnistreni fn Basarabia, In timpul curent,
chid mofiile boierefti shit distruse, expropriate fi date pe mina iliranflor ft, din
altd pane, colonizarea naliunilor strain oprita pentru victor. Dacd se vor retrage
In Basarabia, &mit nu vor simfi lipsa de pamint7.

XI
at de dreapta este cauza romanilor transnistrieni aceasta se vede qi din faptul
ca Sovietele 1-au constituit, la 1924, Intr-o Republica Moldoveneasca speciall In
cadrul Uniunii Republicilor Sovietice. CA Sovietele au avut un end rezervat In
toata aceasta politica a lor, aceasta nu imports. Imports faptul ca Sovietele
recunosc existenta unui mare numar de roman, care detin teritorii compacte In
Rusia i care au dreptul indiscutabil la o tad a lor, indiferent de forma ei de stat.

292
www.dacoromanica.ro
 XII
Tinerii intelectuali transnistreni, trecuti la noi $i -au dat intreg tributul for de
jertfa sufleteasca pe altarul natiunii $i continua sl si-I dea. Ei au militat gi militeazA
pe fata pentru gindul lor. Yn coloanele ziarului Romania Nouil din Chisiniu, la
1918, ca si la 1926 si 1927 ei au publicat pagini de o mare frumusete sufleteasca,
adevarate documente sufletesti. Doi transnistreni au fost chiar redactori la acea
gazeta In anii 1926/27, iar multi altii i-au fost colaboratori credincio0. Afar& de
aceasta nu mai putin de trei reviste transnistrene au imbogAtit literatura politica
romAneasca: 1. Tributia romanilor de peste Nistru, apArutA In anii 1926-1928 la
Chisinlu, sub conducerea d-lui Stefan Bulat; 2. Transnistria, apArutl In anii
1935-1939 la Cluj, sub conducerea d-rului Ilie Zaftur; $i 3. Moldova Nouil, care
spare, Incepind cu anul 1935, la Iasi, sub conducerea lui Nichita Smochina. Ca un
fapt caracteristic amintim ca din findurile transnistrenilor a ieit gi un scriitor
beletrist Dominte Timonu, care a publicat doul volume de proza, unul cu schite,
celllalt un roman.
MinunatA rasa de oameni.

XIII
Sint cunoscute Intr-o oarecare mAsura, neajunsurile pe care le-au Indurat
romanii de peste Nistru, dupl infiintarea zip zisei Republici Moldovenesti, numitA,
oficial, $i Moldova. 0 mica parte dntre locuitori s-a refugiat In Basarabia, trecind
Nistrul !not, cu primejdia vietii. Am vAzut, In spitale $i la politii, prin oraple de la
frontiera Basarabiei, cete ale acestor bieti frati $i mi s-a rupt inima de durere. Am
citit zeci de scrisori adresate de dincolo de Nistru, de cAtre sotii, frati i copii,
rudeniilor for aflate In Basarabia.

XIV
Cine tie ce rezervA soarta acestor frati, care, In 1917 mi-au Inviorat sufletul
prin minunatele for virtuti, mult mai curate declt ale romanilor din alte parti, $i care
ar fi putut deveni perle ale neamului $i ale umanitatii Yawls
Credem ca suferintele ce au venit peste noi, vor fi focul curatitor, care ne va
asigura o viatA mai luminatA, mai dreaptA si mai bun&
Clipele pe care le-am trait In zilele de 17-18 decembrie 1917 la Tiraspol Imi
slut o chezAsie nezdruncinatA In vitalitatea neamului romAnesc $i in misiunea lui, de
la care nu-1 poate abate nici o putere omeneascl.

NOTE
1. Vezi gazeta Cuvfnt Moldovenesc Nr. 28 din 9 aprilie 1917.
2. Cuvfnt Moldovenesc Nr. 35 din 3 mai 1917.
3. Revista $coala MoldoVeneascd, Chisinau 1917, Nr. 2-4 pag. 47.
4. Vezi revista koala Moldoveneascd, Chisinlu 1917, pag. 74.
5. Cf. 0. Ghibu: De la Basarabia ruseasai la Basarabfa ronsdneasci, v.1,1926, p. 32.

293
www.dacoromanica.ro
 NICOLAI P. SNOCIENA

REPUBLICA MOLDOVENEASCA.
A SOVIETELOR

Teritorlul. Republica moldoveneasca a sovietelor ocupa un teritoriu de 8 434

km2. p. Este situata /titre 48'12' gi 4632' latitudine nordica gi 28'30' gi 30106'
longitudine estica. Ea s-a format din trei ocruguri sau regiuni: Baits, aproape In
Intregime, Odesa gi Tulcinsk. Are o forma triunghiulara cu baza pe Nistru, pe o
Intindere de 250 km. Aceasta delimitare i s-a dat mai mult din punct de vedere
politic gi administrativ MA a tine seam{ de granitele sale istorice gi etnice.
La nord se margineite cu ocrugul Tulcinsc gi Moghilev; la est cu RomInia,
cam din dreptul Sorocii gi p/na aproape de Cetatea-Alba; la sud-vest cu ocrugul
Odesa, la vest cu Pervomaisc.
Relieful acestui stat vecin este la fel cu cel basarabean; el reprezinta o cimpie
compusa In bun{ parte din cemoziom, cu o temperature moderata. Partea de nord
are paduri bogate. Centrul grupeaza padurile i luncile In jurul raioanelor Birzu gi
Rimnita, iar mai spre sud, In raionul Dubasari padurile prezinta continuarea celor
din Basarabia. Regiunea codrilor ocupa 10% din totalul teritoriului. Materialul
lemnos confine In cea mai mare parte stejar, frasin gi ulm.
Teritoriul este udat de Nistru, Camenca, Selous, Molochig, Codima, RImnita-
uscata, Tiligul, Igurluc, Biloci, Tresteanet, Juravca. Uncle din aceste rlugoare In
timpul secetei slut aproape secate, ca Rautul din Basarabia sau Bahluiul de ling{
Iagi.
Populatia. Numarul total al locuitorilor Intrece cu mult cifra de 600 000 de
suflete. Majoritatea for absolute, 70%-80% o constituie moldovenii, populatie
autohtona, peste care In decursul vremurilor au venit alte popoare, straine. Restul
11 compun ucrainenii, ru$ii, germanii, polonezii, cehii. Oragele slut locuite de o
populatie amestecata iar la periferii predomina elementul moldovenesc.
Atit localitatile, cit gi locuitorli poarta denumiri romAne4ti. De pildi in
raionul Camenca avem sate ca: Rotarl, Valea-Adinco; in ratonul Crud: Buddt,
Bursuc, Efodie, Strhnba, Plocht, sat care -'i trage originea de la romani; in ralonul
Balta: Brinzart, Pfrlita, Mocneagu, Phan in ralonul Ananiev, pe romanegte Nani:
Mihaleucq $apele, Tocila; In ralonul Codina: Pasale4 Racul; in ralonul
Birzula, pe romanegte Birzu: Hlrtop, CoFar, Dahlia, Lunca; in ralonul Valea-

294
www.dacoromanica.ro
Hotului: Plosca, Frasanica, Valea-Hoplui; In ralonul Rabnita, caruia
transnistrenii ii spun Rlmni %a: Sarafal, Hirjau, Domnita, IzvoraF, Boghiu4
Butuceni, jura; fn ralonul Ocna-RoFic Floarea, I11e, Untu4 In ralonul Dubdsar:
Dubdu, Dol-bani, Mahala, Lunca, Pfrfta, Crilcanata, Brinzil; in ralonul
Grigoriopol, caruia locuitorii roman Ii spun Ciorna: Hfrtop, Prasild, Mariana,
Stratulat, Ghilacau; In ralonul Tiraspol, caruia transnistrenii ii spun Trispolea:
Teiu, Tocmagiu, Burlac; in sfirqit fn ralonul Slobozia: Glinaia, Caragaci,
Slobozia. Yn nordul republicii gAsim nume de familii Ca: Negru Voda, Burlacu,
Lepiidatu, Oprea, se afla qi In centru, Minclund, Dihori; in centru avem: B1vo4
Buzatu, Ureche, Cucima, Pae-rele, PaloFel, Mititelu, Raiu, Dint, Munteanu,
Verd4, Malai, Chirifa, Hincu; claire sud gall= Tudor, Popescu, Sal-In-sus,
Ctntd -bine, Ochlul. Apoi avem nume de familii /mprumutitte de la pAsAri, ca:
Turturica, Stiglet, Cua4 Clocfrlan, Vrabie, Copland, sau plante mirositoare:
Busuioc, Trandafir, Ghlzdoava, Floare, Lillac, Ghirlanda; LeuFteanu etc.
Bogifiti le solului gl subsolulul. Atit solul, cat i subsolul Republicii
Moldoveneqfi prezinta o regiune foarte bogatA, socotita gradina ImpodobitA" a
Uniunii Sovietice". 0 bung parte din teren este ocupat cu vii, care produc anual 9
milioane tone de vin, pomi fructiferi, livezi, zarzavaturi etc. Vinurile, fructele si
legumele se exportA In interiorul Rusiei, unde slut In mare clutare. La expozitiile
anuale de la Kiev, Odesa qi Moscova ele ocupl locul de frunte. 80% din cultivatori
slut moldoveni. In producerea conservelor Republica Moldoveneasci ocupl locul
al 7-lea din toatA Uniunea sovieticA, fabric:Ind peste 50 milioane de cutii pe an.
Acestea slut destinate nu numai consumului intern, dar chiar qi exportului.
Sovhozul adicl gospodaria de Stat, cu numele lui FrunzA, de ling Tiraspol,
cu o Intindere de aproape 500 hectare, exports puieti qi vita de vie caul In Crimeea
1 Caucaz.
in productia cArAmidariei olarelor (Tiraspol), varului i a pietrei de
constructie (RIbnita qi Dubasari), de asemeni ocupl un loc insemnat. Cu var ea
aprovizioneaza toata Ucraina. Fabrica de zahlr, iarali face un mare export.
Statul sovietic dlndu-si seama de bogatiile imense ale acestui tinut
binecuvintat, a trimis in mai multe finduri speciali$ti, membri ai Academiei de
tiinte, pentru a studia regiunea Qi a gAsi not mijloace de exploatare. Cu aceasta
ocazie s-a constatat ca lutul rou-brun confine hidrat de aluminiu liber, nisipurile
verzi de la nord con ;in potasiu, iar pietrele de var din Ribnita constituie un material
de primA necesitate pentru fabricarea cimentului de Portland.
De asemenea raionul DubAsari prezinta un izvor de mare bogAtie prin
cultivarea tutunului, cel mai bun din toatA Uniunea Sovietica, iar raionul Slobozia
este cunoscut prin cultivarea orezului, pe (Ind Camenca, la nord, prezintA o statiune
climaticA la fel cu cele din Caucaz. in sanatoriul local vine lumea din cuprinsul
Uniunii, unde se vindeca prin cura de fructe, specificA regiunii, qi laptele de cumis.
Viafa fi obiceiurile. TAranii i i muncesc clmpul In comun, In a.sa numitele
colhozuri, adicl gospodarii colective. Statul, prin oamenii sli de incredere, fixeazA
din timp cantitatea care trebuie sA dea fiecare hectar, felul qi norms de muncl. Yn
baza calculului de productie prezumtiva el stabilelte impozitul. Iar In caz de seceta,
autoritAtile sateti slut obligate a face cunoscut guvernului cu citeva luni Inainte de
recoltare, pentru a se face scAzAmIntul impozitului. Altfel tAranii platesc norma

295
www.dacoromanica.ro
 prevazuta la Inceput. La culegerea recoltei statul percepe toate darik ca: impozit
agricol, chiria tractorului gi altor unelte agricole, fondul de Insamintare, diferitele
impozite, care In total depagesc 30% din recolta calculate. Restul se Imparte nitre
tarani dupe zilele de munca prestate de fiecare. In acest scop fiecare muncitor de
pamint are un livret In care se Insemneaza data la cinci zile munca depusa. Plata
se face In nature gi In bani, dupe numarul zilelor de munca, fad a tine seama de
starea sanatatii gi a copiilor minori, sau batrinilor infirmi, intrucit statul sovietic
dupa noua conceptie se conduce pe principiul: cine nu muncegte nu maninca.
Taranii Ind n-au voie a vinde nimic din ceea ce li s-a dat, pinil ce nu se percep darile
de la tot raionul. Abia dupe aceasta li se Incuviinteaza bilciuri raionale.
In urma acestor calcule munca agricola a fost Impartita In patru categorii.
Astfel munca ward cuprinde: cel ce Mina calul; caratul gunoiului gi a semintelor
firn a le Incarca gi descarca; caratul paielor la treierat; pascutul vitelor; ajutator la
semanat; punerea cartofilor pe brazda gi strangerea for clad s-au scos din pamint.
Munca millock cuprinde: luerul cu pragitoarea; sapatul legumelor cu hirletul;
punerea rasadului; greblatul cu grebla de cal; scosul cartofilor gi altor legume cu
plugul; pragitul Intre rinduri; Impragtierea Ingragamintelof minerale pe cimp;
aruncatul snopilor de pe stog; adunarea snopilor In alai. Munca grea cuprinde:
sapatul canalelor mulsul; ingrijirea vitelor; ciobanitut ingrijirea cailor; ingrijirea
pasarilor; porcaritul; apicultura. Munca calificatli cuprinde: tractoristul conducator
semanatul cu mina fierarul lemnarul sobarul.
Titranii dispun cum vor numai de produsul muncii de pe locul din jurul casei.
Dar acest loc este foarte mic gi apoi nu poste fi muncit de& cu mlinile, deoarece
nimeni nu are animale de muncl.
Din cauza acestui regim fratii nogtri de peste Nistru duc o viata destul de
strimtorata. Ei slnt mutati oriclnd dintr-un loc In altuL Drept dovada avem fapte din
trecutul apropiat. DO populatia este putin mai rare ca In Ucraina, totugi guvernul
sovietic hotarise sa. stramute 70 000 de locuitori ilia pentru anul 1927, in regiunile
indepartate ale Siberiei, sub motiv de densitate a populatiei. De fapt Ins& au fost
evacuati din Republica Moldoveneasci o populatie romaneasca impatrit mai
numeroasa din cauza vecinatatii cu noi; In loc s-a adus o populatie strains. Se fac
astfel colonizari cu populatie devatati Moscovei. Asemenea colonii In mijlocul
moldovenilor, avem In comuna Jura, compusa din rasculatii de la Tatar-Bunar, ne-
, romani; In comuna Doro;caia, compusa din soldatii armatei rogii, demobilizati,
originari din regiunea Moscovei; In comuna Cofnija, compusa din rugi. Aceasta
populatie se bucuri de. un regim, exceptional fag de cea aborigenll Pentru ea s-au
%cut cladiri noi In mijlocul satelor cu instalatii electrice gi li
s-a incredintat conducerea atit administrative, (it gi politica asupra moldovenilor.
Dar cu toate acestea moldovenii nu-gi pierd limba gi obiceiul stramogesc,
Astfel In regiunea codrilor din nordul republicii s-a pastrat portul national In
Intregime. Cate dmpie, mai spre sud, el se raregte, pastrind boa brlul row, itarii,
sumanul, mantaua cu glugli, camaga de bumbac tivita frumos, pentru zile de
sarblitoare gi mai ales salba gi margelele. De asemeni flarlii poarta floare la palarie,
iar fetele la piept gi ureche.
Rominli de peste Nistru totdeuna au cautat sa se deosebeasca de popoarele
conlocuitoare. Bunioara In arta culinari avem cozonacul, pasta moldoveneasca,

296
www.dacoromanica.ro
cea cu brinza, spre deosebire de pasca ruseascli; la IncAltaminte ei poarta cibote
(cizme) moldovenefd, facute de fiecare gospodar, care reprezintA adaptarea opincii
la cernoziom, spre deosebire de cibotele rusegi, cele de ora'.
La nuntli intilnim obiceiul vechi din tarn, InsA cu mai mare pompl. Cu 2-3 zile
inainte vomicelul, cAlare pe un cal bine impodobit, legat la mini c-un tulpan
frumos, merge de la casa la case de poftegte lumea la nuntA. Intrind in curte, el
spune: ,,a gazdt boieri de tad, i-a poftim vA rog pan afaral" Intr-o mina el tine
plosca cu vin din care cinstegte pe cel ce-lbatImpina. Nici o case din sat nu ramine
trecuta cu vederea. In satele vecine invite numai rudele gi pe cei cunoscuti; incolo
merge Ware la pas pe toate drumurile.
In ziva nuntii flacaii cu fetele, perechi, se duc la nunta. Fata contribuie cu
colacii, iar Maul o insotegte. Dupl ce s-au adunat cu mirele, au bachinat colacii gi
au contribuit cu ceva parale, tinerii danseazA afarl, unde (Intl muzica. Iar spre
sears petrecerea is sfirgit prin danful nunul care se prinde in horl Impreuni cu
dnAra pereche.
Pe la miezul noptii, un bArbat cAsAtorit, invite numai pe cei disatoriti la masa
cea mare, care are loc la parintii noului Insurat. Aid ei petrec In cintAri gi polojanii
IAA i rAsAritul soarelui. Rolul principal 11 define nuns. Ea stn in capul mesei gi
comandA pentru meseni, avind In permanents 2-3 femei de ale casei, care o servesc.
Pe dinsa gi pe nunul cel mare, sotul ei, 11 leaga gazda cu mai multe prosoape, iar pe
meseni cu cite unul. Apoi tuturor li se InchinA cite o pereche de colaci, in schimbul
clrora fiecare contribuie cu parale pentru noii casAtoriti. .

A doua it are loc eolacu4 la care se aduna femeile, care au luat parte la masa
cea mare. Aici nuna impletegte pArul find In gite, iar tinarul ce o tine pe brate fi
pune capturul in cap. Este un vechi obicei roman, care amintegte captivitatea femeii
de cAtre barbat. De azi inainte ea va purta toata vremea capturul pe cap prin care
se deosebegte de fetele nemaritate.
Cu colindul se umbll numai In ziva Yntiia. Pins spre sears umbla copii, iar
noaptea - flacaii. Acolo unde slat fete marl, colindatorii slut primiti In casa cea
mare gi invitati la masa de gazdA.
In ajun de Ann! Nou, de dimineatl, copii umbla de-a plugul. Ei nu cer vole
ca la colind, ci Indata ce au deschis poarta, Incep:

HAis plugugorul cu 12 boi,

La mie pre mie, la coadA cu dAlghii,
Sariti cu saminta
CA sA usuca brazdita.
SAriti cu colacu
CA fArIma boil pragu.
Haoa-a-a...

Pia ce an ajuns la poarta casei, au i terminat cuvintele. Ei stilt grabiti, pentru

el este vremea aratului gi a semAnatului. In spate poarta plugugorul, un bAt cam de
un metru lungime, iar la spat doul crIcane mici, care reprezintA coamele plugului
gi de care se leagA busuioc. Gospodinele fi daruiesc cu anume colAcei mititei, In.sirati

297
www.dacoromanica.ro
pe plug, iar fetele marl cauta sl le rupa pe furls cite un fir douA de busuioc, care-i
bun de dragoste.
Noaptea Mali umblA de-a haitul, cu uratul. in multe sate este rAspindit si
buhaiul, incit rAsuna vane transnistrene de uraturi, pocnituri de bid, chiote si alte
veselii. Iar in dimineata Anului Nou, copiii umblA de-a samlnia.
Spre BoboteazA copii umbla de-a chiraleisa. Purtind In mina o cruce, de care
se leaga busuioc, ei alearga In jurul casei si ureaza locuitorilor viatA plinA de belsug
si familie bogatA In copii.
Femeile la ajunul de Anul Nou si BoboteazA umbla cu imparlitul. Pe o turtA
asezatA pe un colac ele pun sarmale, prune, nuci, etc. impArtirea o duc la rude,
cumetri si vecini, In schimbul cArora obtin altele In loc. Este o comuniune
sufleteascli care-i leaga si care i-a mentinut pInA astazi prin aceastA solidaritate
traditionall.
Jocurile copiilor de asemeni slut la fel cu cele din Muntenia, Oltenia,
Moldova, Transilvania, pia si cu cele de la romanii macedoneni. Iar cintecele
populare ne oglindesc strainismul si sufletul curat, plin de jale, al unui frate
despArtit de veacuri prin vitregia ImprejurArilor de care-i cuprins tot neamul nostru.
Romania este simbolizata prin cavintul de jars, cum:

Pasfire din Cara mea

Spune: maica ce faces?".

Sau:

Dimineata dud ma scol,

Ies afarli-ncetisor
$i-n tad mli uit cu dor..."

Poezia InstrAinArii Insl este una din cele mai miscAtoare. Astfel, auzim glasul
tremurind si ochii lAcrimind ai romanului obidit:

De atita-nstrAinare
Nu pot merge pe cArare
Ard-o focul, strainatate,
C-am ajuns tare departe:
Peste Nistru, peste ape,
Uncle cartes nu razbate..."

Sau:

Pe deasupra casei mele

Trec In stoluri pasArele
$i Imi aduc dor si jele
De Is neamurile mele..."

298

www.dacoromanica.ro
 Nu mai putin, Basarabia, creatie recenta ruseascA, ca gi Transnistria, poartA
numele de Moldova.
AstAzi Ind din aceste obiceiuri au ramas foarte putine, In parte din cauza
saraciei, In parte din cauza interdictiei de cAtre regimul actual. Biserica fiind
interzisA, religia este prigonitA. Cununia religioasa nu exists. Copiii nascuti nu se
boteaza. Moldovenii Insa din mai multe sate ii aduna din dind In dud la un loc. Apoi
aduc cite un preot ce a mai ramas In viata de la o depArtare de 50-60 kilometri, care
In timpul noptii, Ii boteazA pe toll deodatA, ascunzlndu -se de autoritati.
Inmormintarea se face fad preot. DacA mortul a fost fruntag al regimului,
atunci sicriul se Uwe legte In rogu, iar muzica colhozului 11 conduce pina la cimitir.
TAranii de rind Insa shit dugi fara muzica. Bocetul traditional, ca gi crucea de pe
morm/nt, slot oprite.
Prin aceste mAsuri se urmaregte cu tenacitate schimbarea conceptiei de vista
a locuitorilor gi Inlocuirea obiceiului vechi, socotit cu tendinte nationaliste-
goviniste, prin altul nou, impus de stat. Bunaoarl, dud un tinAr sau fatA, aderenti ai
regimului, se casatoregte, colhozul, prin contributia obligatorie a tuturor, Ii face
nunta pompoasi, le di cadouri, be acorda concedii de petrecere etc.
Dar nici aceste masuri nu prind. Inch nu arareori statul pedepsegte chiar pe
membrii de partid care plead In alte localitati, unde nu-i cunoagte lumea, gi merg
la biserica.
Scurtli privire 'storied. RepUblica Moldoveneasca a luat fling la 12
octombrie 1924, iar la 19 aprilie 1925 gi-a promulgat Constitutia. Originea acestui
stat este Insa mutt mai veche gi el a trecut prin trei faze de dezvoltare romaneasca.
Prima epoca apartine lui Duca Voda, domnul Moldovei, cAruia In 1679 i se
Incredinteazi gi o parte din Ucraina. Nistrul dispare ca granita. Se Intreprind
intense colonizari romanegti, Inclt cu drept cuvint lumea slava 1-a numit primul
colonizator" al provinciei de peste Nistru.
Treptat numarul romanilor din acel tinut devine alit de numeros, Indit la 1792
Imparateasa Ecaterina II Ii dA numele de Moldova Noud i intentioneaza sa-1
Incredinteze printului Moldovei Mavrocordato Firaris, adidt fugarul. Numarul
moldovenilor din acel tit' np, revine alit de numeros, lndt varul printului Potiomkin
a cerut postul de episcop pe motiv ca cunoagte limba moldoveneasca.
Epoca a treia este cea actuala.
In tot decursul istoriei sale, romanfi de peste Nistru au avut aceeali
organizatie de stat cu cei din tad gi an dus o vista comunA. Razboaiele dintre rugi
gi turd prin expansiunea slava i-a separat de restul neamului la 1792. Dar, degi
despartiti prin granita Nistrului, ei n-au Intrerupt legaturile cu tarile roman. Peste
20 de ani, la 1812, s-au unit cu basarabenli, Wind ChiginAul drept centre cultural.
Iar anul acesta sau Implinit alti 20 de ani, de ;Ind traiesc separat de noi, de data
aceasta, Ears aid un mijloc de comunicare. Din punct de vedere administrativ gi
bisericesc ei au fost condu,gi de aceleagi legii ca gi fratii for din Moldova. Judecata
se facea la fate locului, dupl obiceiul pam/ntului, iar cei nemultumiti recurgeau la
divanul domnesc de la Iasi. Mitropolia de Proilavia, cu sediul la Hugi, avea sub
supravegherea sa toata jurisprudenta romaneascA p/nA chiar dincolo de Bug.
Hirotonirile de preoti selaceau la Hugi, iar mitropolitul facea vizite canonic@ gi lua
parte la sfintirea bisericilor din Transnistria.

299
www.dacoromanica.ro
 data cu redecteptarea popoarelor din Rusia prin proclamarea revolutiei,
transnistrenii s-au micat pentru revendicarea drepturilor for nationale. Alaturi de
basarabeni ei au dus lupta In comun pini la 1918. in anul 1917, la Tiraspol, actuala
capitals a Republicli Moldovenelti, a avut loc un congres, la care au luat parte
basarabenii In frunte cu Pan. Halipa qi transilvanenii In frunte cu profesor
universitar Onisifor Ghibu, neobositul luptator national, care a 1nm/flat steagul
tricolor romanesc, Infipt pe glia stramoeasca de peste Nistru. Atit la acest congres,
cit i mai Inainte i dupa aceasta data, glasul unanim al romanilor de peste Nistru a
fost pentru unire cu Basarabia of RomInia Iutr -un stat liber qi national.
imprejurarile In.sil, au Impiedicat aceasta realizare.
Micarea ucraineana Insa qi ucrainizarea aparatului de Stat, 1i pune din nou In
micare. Regiuni Intregi se opun ucrainiz.Arii care be ameninta existents. Moldovenii
se ridica spontan pe tot cuprinsul i cer Infiintarea statului national. Ba chiar i
ucrainenii impestritati In sate separate printre moldoveni, an aderat la aceasta
micare. Ziarul Plugarul R0,11, prima gazeta romaneascli, ce aparea la Odesa, se
pune In serviciul acestei micari. Totui guvernul Magma solutionarea problemei.
Atunci, la 28 septembrie 1924, la sesiunea a IV-a a comitetului Executiv Gubernial
din Odesa, sosete delegatia tuturor satelor moldovenelti, compusa din: T. T.
Cardmanuid, din comuna Caragaci; N. N. Constantin, din comuna Slobozia; N. Z.
Orlov, din mogul Tiraspol qi H. G. Ojoga, din comuna Sucleia. Ea explicit
amenintarea la care este supusa din cauza ucrainizarii i pe baza principiilor de
auto-determinare, cere recunoaterea republicii autonome.
intrucit nici aceasta nu s-a tinut In scan* atunci la adunarea Comitetului
Executiv Pan-Ucrainean, ce a avut loc Intre 8-12 octombrie 1924, din nou se
prezinta glelegatia tuturor raioanelor moldovene0i, compusa din: Stahl, din raionul
Rlbnita; Badeev, din raionul Birzula; Chioru Ianachi, din raionul Grigoriopol;
Pliscari, din raioanele Podoliei; Marcu Camburean din raionul Dubasar, comuna
Mahala; $eitalov din raionul Tiraspol i Corporanu, din raionul Ananiev.
Abia dupa acest zbucium sovietele au recunoscut oficial provincia
transnistreana, ca stat moldovenesc, dar numai autonom, nu independent, de'i
savantii rui au optat pentru aceasta din urma formula. Partidul Ucrainean s-a opus
din rasputeri. Dar, ctacs n-a izbutit la Impiedicarea infiintarii republicii, a reuit In
schimb ca moldovenii sa nu fie cuprini In granitele for etnice i istorice i i-au
schimbat totodata, de comun acord cu Moscova, directivele sale politice. Partidul
ucrainean avea teama ca, moldovenii dinspre sud, fiind cuprini In statul lor, Odesa
ar fi cazut sub sfera de influents transnistreana. 0 mica parte din aceti moldoveni
sint astazi grupati In raioanele nationale peste 54 la numar, iar restul locuind In
mase compacte In alte parti ale Uniunii sovietice, sint nevoiti sit Invete limba
statelor respective, cum cea tatarasca din Crimeea, cea ucraineana, cea georgiani
din Caucaz, plait i cea evreiasca pentru moldovenii stabiliti In valea Amurului din
Siberia.
Directiva politics a noului stat moldovenesc a fost Indreptata vadit Impotriva
Romaniei. Chiar primul congres pan-moldovenesc a fost silit sit accepte drept
capitall permanents Chicinaul, pc motiv ca sovietele nu recunosc alipirea
Basarabiei.

300

www.dacoromanica.ro
 Statul autonom moldovenesc are aceea.li organizatie interns ca qi celelalte
republici similare sau independente. Din punct de vedere, administrativ satul este
condus de un soviet satesc, iar oratiul - de un soviet oriqenesc. Mai multe sate,
Impreuni cu oraple din jur, formeaza un raion, In fruntea caruia se afla Sovietul
executiv raional. Membrii sat se aleg din delegatii satelor i oraelor care se
constituie In Congres Raional. Toate raioanele ant conduse de congresul sovietic
regional, din capitala republicii Congresul acesta compune consiliul suprem al
statului; el alege Sovietul Suprem un fel de parlament local, care munete din sinul
sau un preedinte, egal cu prepdintele republicii, dar numai ca nume, Sovietul
Comisarilor Poporului, wadi consiliul de mini4tri, din care unul este preedinte,
adica prim-ministru, iar restul titularii departamentelor, cel de razboi, cal ferate,
externe ant comuni pentru Intreaga Uniune.
Sovietul suprem se convoaci de mai multe on pe an, In qedinte plenare, de
cite 8-12 zile. El trimite din slnul sau reprezentanti In sovietul suprem al Ucrainei,
iar acesta In acela al Uniunii Intregi, in Moscova.
Aceasta linie administrativi merge de jos In sus, de la periferie spre centru.
Ea este menita sit reprezinte vointa nationall a popoarelor autohtone i prezinta
aseminare cu zemstvele tariste.
Organizarea de partid, adevaratul conducator al statului, urmeazi aceea.li
paralell. Satul reprezind o celull sau nucleu. Membrii nucleului, delegati ai
raioanelor, constituie comitetul raional de partid, iar In capitals republicii ei
formeaza congresul regional moldovenesc de partid; din sinul for aleg un comitet
regional de partid. $i ei trimit, la fel delegali In partidul comunist (bollevic)
ucrainean, iar de la Kiev se aleg delegati pentru Moscova. Acolo din sinul tuturor
popoarelor se alege un Birou politic, care dirijeazi toate destinele Uniunii sovietice
ci din care nu fac parte nici macar toti comisarii poporului.
Acest Birou politic, ca qi Partidul Comunist (bolsevic) din Uniunea sovietica,
este condus de Iosif Visarionovici Djugaqvili, cu pseudonimul de Stalin, adica de
otel. El define calitatea de secretar, Intruclt de la inlaturarea lui Zinoviev titlul de
prefedinte a fost desfiintat.
Linia de partid reprezinta institutia, sub alts forma, a foctilor guvernatori; ea
infatileaza pe reprezentantul fortei centrale. Conducatorii din toate republicile qi
oblastiile nationale se numesc de Biroul politic, adici de Stalin sub a carui
supraveghere ci directive lucreaza. De 4i rolul partidului a fost recunoscut abia de
ultima Constitutie, In fapt Iasi el totdeauna a jucat un rol primordial, servind si ca
punte de unificare a tuturor proVinciilor cu tendinte separatiste.
Educe! /la Fi frivaldmintul. In Koala de toate gradele educatia se Imparte In:
internaflonald, de class, militara-fizica-culturala, tehnica qi artistica'.
La educatia intemationala se demonstreazi ca inegalitatea de clase a creat
sclavia, subjugind pe cei slabi celor tari.
La educatia de clbsa se urmareqte inocularea iubirii elevilor NI de muncitori,
sex, natiOnalitate qi totodata ura fag de trecut.
Inainte programul ccolar prevedea o ore specials antireligioasi. Prin noile
legi aceasti ors a fost /nlocuita cu corelatia, care In fond ocupg i mai mult timp. Ea
este ajutati mult qi de literatura zisa artistica, scrisa dups un anumit program.

301

www.dacoromanica.ro
 Gimnastica gi educatia tehnica reprezinta stiinta premilitarl. Toata lumea
scollreascA InvatA minuirea armelor, Intrebuintarea mAstilor de gaz, parasutismul
etc. Drept mAsura de Incurajare se dau anumite premli sau medalii. Sco lile
superioare cuprind chiar patru ore de stiintA militarl. Din timp In timp se fac
manevre, iar scoala este socotita egalA cu un batalion.
Inocularea acestor principii se face pe doul cat prin manuale didactice gi
societAti. Manualele cuprind In mare masura gi dezvoltarea sentimentului rusesc
sub numele de patriotism sovietic. Bunloara, la geografie sau geologic se arata
bogAtiile imense ale tArii, avantajele pentru uniune si care tali capitaliste nlvnesc
aceste provincii. La fizicA se demonstreazit uzinele gi alte bogatii, iar la matematici
- problemele hint facute numai din domeniul realizarilor sovietice. De pilda se arata
chi stIlpi ant pe cale ferati Thrall', etc.
Este un sistem de patriotism specific rusesc, la care n-ajunsese reghnul tarist.
Metoda de mai sus este ajutatA de organizatii scolaresti. Acestea sint cam
urmatoarele, mai deseaml:
Cercul antireligios, Uniunea ateistilor militanti, Cercul politicii curente.
Cercul antireligios propagl lupta Intre tineni Si bAtrini, cu deosebire Intro
pArinti si copii.
Uniunea ateistilor militanti cuprinde numai pe aceia care an rupt once
legAturA cu religia.
Cercul politicii curente are menirea de a pregAti propagandisti, buni
cunoscatori ai tArilor strain. Fiecare elev 1 i alege o Card. El are la dispozitie press
din care face tlieturi $i le lipeste pe o table mare. Apoi, odata la sAptAmInii,
informeazA publicul gi pe cititori asupra mersului evenimentelor, cu precAdere
miscarile sociale.
La urmA profesorul de istorie schiteazA cele spuse completeaza cu not date.
Autoguvernarea fcolard. Aceasta se compune din adunarea tuturor elevilor
scolii, a clrui organ este adunarea generalli fagareascd. Tar consiliul suprem 11
compune un comitet ale/tuft din 10-15 elevi, /mpArtiti In sectii. Dar soarta Intregii
activitAti o au pionierii, In koala primara, gi comsomolistii In cea secundara gi
superioara. Din punct de vedere politic scolile de toate gradele sint conduse de un
comsomolist, adicA comunist din rindul tineretului, de cele mai multe on fare nici o
pregAtire. El are un salariu mai mare ca inviitAtorul gi dispune de elevi Intr-o masurA
mai InsemnatA.
Corpul didactic. Corpul didactic este organizat In brigAzi, dupli specialitate
sau dupi clase. Motivul acestei organizari este ajutorarea color slabi de catre cei
mai bine pregatiti, dar scopul urmArit este ca fiecare sA fie supravegheat.
Toti dascalii ant datori sA facA douA planuri: unul zilnic gi altul trimestrial. in
planul zilnic ei trec detailat lectia, aratInd cite minute va vorbi despre cutare lucru
si In ce va consta verificarea cunostintelor. Fdrd acest plan nimeni nu poate Incepe
lectia.
Planul reprezintA totodata 1i cazierul personal al fiecArui profesor. CelAlalt
plan se face odatA la trei luni si el este mai sumar.
Munca InvAtAtorilor este foarte obositoare. In afara de scoalA ei ant
Indatorati sA conduce 'intreaga activitate culturalA, c/t gi cea cooperatisto-colectivA,

302.

www.dacoromanica.ro
chiar politica, sub supravegherea organelor respective. Aceasta povara a ajuns atit
de departe, Indt titlul de Invatator a devenit pejorativ.
$coala.$coala primarli are patru clase. Dar deqi exists o republica autonoma,
cu populatie romaneasca covlrqitoare, unde dupli Constitutie, limba de stat este cea
moldoveneascii, totusi avem numai 159 de qcoli primare moldoveneqti, cu 28 860 de
elevi. $coala secundare este de doul categorii: completi, cu zece ani de InvatamInt,
cuprinzlnd gi cei patru ani de Invatamint primar qi necomplecta, cu qapte ani
numai. Abia acum guvernul sovietic a unificat qcoala de pe cuprinsul lntregului
teritoriu, restringInd libertaiile capatate In urma revolutiei. Dupli ultima legiferare
invitAmIttul devine unic $i reintroduce In cea mai mare parte sistemul tarist, menit
a rusifica toate natiunile conlocuitoare. Pentru gable moldovenesti nu ajung
manualele. Mai multi copii invata pe o singura carte. Ele toate slat traduse din
ruseste dupe un anumit tip. Iar pentru qcolile secundare qi cele superioare, aproape
deloc nu exists manuale moldoveneqti. Invatimintul primal: nu se preda peste tot
tinutul In limba materna. Slut multe sate cu populatie numai romaneasca a caror
copii slut siliti sa lnvete limba ucraineana. Guvernul central de la Moscova
neglijeaza cu totul politica nationala In republica moldoveneasca, pe care a
Incredintat-o Kievului. Din cauza aceasta multi dascali moldoveni 9i alti carturari
skit deportati sau siliti de Imprejurari a parasi Cara for de baltina, gasind un refugiu
In regiuni Indepartate. Iar locul for 11 ocupa In primul dad ucrainenii, care impun
nota for de conduits. Printr-o greqeall de politica interne, sovietele, fn loc sa atraga
populatiile periferice, de nationalitate strains, pentru a-qi asigura si mentine
temeinic teritoriile ai pentru a forma un bloc unitar Impotriva minoritatilor
puternice, realizeaza tocmai lucruri contrare.
Cit priveqte InvatamIntul superior, Republica Moldoveneasca are trei gaol
Institutul agronomic ce pregateqte un fel de agronomi, cu durata invatamIntului de
patru ani; koala comunista superioare, ce pregateqte preqedinti de soviete sateqti qi
de colhozuri cu durata InvatAmIntului de 2-3 ani si Institutul Pedagogic
Moldovenesc, cu durata InvatamIntului de patru ani, menit a pregati invatatori
pentru satele moldovenesti. Din lipsa de cadre didactice, institutul este ajutat qi de
un politehnic moldovenesc la Balta. Dar InvatamIntul se preda In limbile ruse gi
ucraineana. Numai limba materna nu se bucura de aceasta favoare. Felul Ind qi
metoda de predare slut atit de stilcite, Inca nu numai data studentii moldoveni au
protestat ss li se dea profesori nationali qi card pe limba lor.
In general, corpul didactic de toate gradele este foarte slab pregatit gi platit
cu o leafs care cu greu ajunge numai pentru mincare.
Limba. infiintarea Republicii Moldoveneqti a dat naqtere la discutii aprinse
cu privire la limba nationala ce urma sa fie adoptata de noul stat. Din cauza aceasta
au luat naqtere trei curente: romanofil, romanofob gi arhaic.
Reprezentantii primului curent, oameni cu vederi mai largi, cu cunoqtinte
asupra istoriei nationale, au optat pentru alfabetul qi limba culla romaneasca. Acest
deziderat a fost sustinut qi de studentii moldoveni, care In anul qcolar 1926-1927
urmau cursurile la Universitatea din Odesa.
CuvIntul for Ind nu era tinut In seams. Curentul advers, cel oficial, era mai
puternic. Unii din sInul acestui curent, evrei, visau comunismul; altii tarismul.
Alipirea Basarabiei la Romania i-a unit muss gi pe unii si pe altii, Intrucft prin

303

www.dacoromanica.ro
introducerea limbii culte roman, le alunecA terenul de sub picioare. Cu o vadita rea
valuta ei demonstrau cif romanii gi moldovenii slut doui papoare cu totul deosebite.
Iar comunistii romani desi filceau parte din Comintern (Intemationa la comunista),
nu aveau nici o autonomie; argumentirile for erau privite ca fiind ale unor agenti ai
guvernului roman. Curentul arhaic era la model pe atunci In toatA Uniunea
SovieticA. Reprezentantul sau era basarabeanul L A. Madan; de el s-au folosit
cercurile anti-romane pentru a rezoiva problema culturii nationale.
Dupa teorille lui Madan limba cults moldoveneascli a luat nagere numai
data cu inflintarea Republicii Moldovenegi; ca Inainte aceasta literatura nu
exista qi a, In decursul istoriei sale, limba moldoveneascA s-a deosebit de cea
munteana. De aceea limba adevarata moldoveneascA este cea din mijlocul
Basarabiei, ramasa In afarA de orice influence straine, ea trebuiege Wadi ca bazA i
cultivata mai departe, ca limba de stat. Moscova trimite la fata locului pe profesorul
Serghievschi, de origine etnica figan, specialist In limbile romance, dei pe cea
romana n-o cunoate. Acesta sprijinA teorfile puerile a lui Madan i declarA cA
transnistrenii trebuie sA se declare du.Imani Inverunati ai limbit fi literaturil
Romaniel burgheze.
In toiul acestor lupte, chid In intimitate chiar Ili Madan era pentru limba
romana, sustinatorii curentului advers slut arestati sau deportati din mijlocul
moldovenimii, unde se bucurau de Incredere i aveau autoritate. Gramatica lui
Buciucan, comisar de pe vremuri la educatia nationall, este interzisi oi InbocuitA cu
aceea a lui Madan. Dar qi Madan, In grabi, se trezeqte Intre ciocan si nicovalA. Din
teama de suspiciune, el /nlaturi chiar cele mai obipuite cuvinte comune poporului
romanesc. Astfel, In loc de sufragerie el scrie mincdtork, pe motiv cfi acolo mina
lumea; In loc de cravats", scrie gttlagau; In loc de trindavie, spune nicafacerea, etc.
$i pentru a uniformiza limbo. (1) el traduce In moldoveneasca popularA, atit
cuvintele ruseqti, cit chiar qi pe cele internationale. De pildA, In loc de samovar Ii
spune singuro-fierbator, avionul capata numele de singuro-sburator, ghilimelele
se numesc labiate, iar accentul se cheamA logiturd. Cuvintul de tertnometru 11
boteazA prin calduro-masurator, etc.
Dar aceasta epocA de schimonosire a limbii a ducat numai ping In anul 1934,
adica In decursul primului plan cincinal. Poporul romAnesc era tinut pe loc, In afara
de orice progres cultural. In cele din urmA s-a ridicat singur guvernul. Sectia romana
a Comintemului parea sa alba un rol oarecare. Moldovenii de la &mil, chiar cei
Inregimentati In partidIqi manifestau nemultumirea pe fag; ei spuneau cg limba lui
Madan este cea vorbitil de mogul Gheorghe acum o mie de ani In urmA qi cg
transnistrinii nu pot progresa gra adoptarea limbii culte romane. Ei se bazau pe
doctrina lui Lenin de a 104 din cultura burghezi rationala partea bun/1 qi
superioara.
Guvernul central acceptind acest deziderat In cursul planului al doilea
cultural cincinal (1934-1938), cirturarii s-au pus din nou pe mind. Ori aceasta In
realitate nu Inseamna aproape nimic. Sovietele au acceptat numai forma nationall,
iar fondul comunist. Totusi lucrurile pAreau a se mai limpezesc. Ororile gi
persecutiile pareau cA au mai Incetat. Dar pe nealteptate se produce sinuciderea lui
Sripnic, conducatorul educatiei nationale al Ucrainei. Sovietele Ii intenteaza un
proces de tradare, c-ar fi fost unit cu germadi pentru a proclama independenta

304
www.dacoromanica.ro
Ucrainei. Pe acest motiv In Republica MoldoveneascA se aresteaza capii
conducitori. Se produce o panica in rindurile carturarilor. Dar sub cuvintul de
latinizare se lass libertatea populatiei pentru aui adapta cultura sa nationals la
fondul doctrinei comuniste. B a chiar se intensifica propaganda pentru
nationalizarea cadrelor i Inlocuirea elementelor straine cu cele romaneti. In fond
/ma aceasta noun era n-a fost decit o unclip pentru redeteptarea sentimentului
national al populatiei batina.le i pentru a-i descoperi gindurile. In italic 1938
guvernul din Moscova a decretat inlocuirea scrisului romanesc cu cel rusesc i
Inlaturarea cuvintelor romaneti, pe motiv ca ar fi ne/ntelese de titre moldoveni (?).
Aceasta hotartre dezvaluie scopul adevarat al regimului actual. Savantii for
singuri afirma cu tarie comunitatea dintre populatia romaneasca de acolo i restul
trail; dar in dispretul moralei, proclama cu totul alta... Putinli carturari care abia au
prins dragoste de slova romaneasca, indiferent chiar de felul cum se preda, rmt
mutati cu serviciul in regiuni strain, sau deportati In Siberia. Iar local for it ocupa
tot felul de strain, care pentru prima data iau contact cu moldovenii; ei detin
destinele politice i administrative ale autohtonilor.
ti fruntea tuturor a.lezamintelor de cultura sta Institutul moldovenesc de
cercetdri cdinlifice, menit a deveni Academie de tiinte. Aceasta institutie are
menirea de a elabora reguli gramaticale i lingvistice. Dar de fapt ea figureaza
numai pe hirtie. N-are nici un carturar. Chiar membrii sal fondatori azi slut
deportati. Singurii care au profitat, slat doi evrei Solomon Lehfir, conducatorul
sectiei literare, evreu. din judetul Soroca i Nahum sin Aron Narfov, evreu din
judetul Balta, de profesie tinichigiu Iii cojocar. Primul a adus din diferite arhive un
imens material de documente cu privire la trecutul transnistrian. Dar In loc sa le
pastreze cu sfintenie, le-a aruncat In cea mai mare dezordine Intr-o camera
neIncuiata, din care cauza se Impratie i se furl de catre toata lumea, care are
nevoie de maculatura. Apoi Lehtir 'i -a Insu.,it aproape In Intregime cirtile
romaneqti din biblioteca sectiei pe care o conduce.
Cel de-al doilea, care-i qi conducitorul efectiv al institutiei, se multumete
doar cu cite un articol pe an in presa 'cicala, copiat din dictionarul enciclopedic rus.
Nu este In stare sa foloseasca nici macar manuscrisele facute de altii i pe care le are
In pastrare. Au trecut cinci ani de zile de dad a anuntat Istoria Transnistriel, fad
Insa a aparea o singura pagini.
Cultura nationals, in conditiile inaugurate de soviete, nu se introduce In viata
de elementele nationale, chiar dace acestea della marl demnitati in stat. Este un
principiu elaborat de Stalin i care-i cu totul opus doctrinei lui Lenin. in fapt, pe
aceasta tale se deschid larg chile de rusificare a elementelor indigene, ramase In
unna /Ana la revolutie. Aceasta rusificare are mai multe chi de dezvoltare. Astfel,
In limbs se urmarete inlocuirea cuvintelor romaneti cu cele ruseti, cum soviet, In
loc de sfat; comsomol In loc de tineret comunist; culac In loc de frunta; bedneac in
loc de coda, burjui In loc de gospodar etc. Aceasta linie de conduits se
aprofundeaza pe tale literara. Buniloard nu este permis sii se citeascd nisi o carte
despre Rominia; nu se permite nici un fel de literaturd, nici chiar cea pur
ftiinfificd, sau altele, mdcar partial, cum ar fi poezia lui Cocbuc Nol vrem
pamint", deyi reprezinta nota care le con vine. Iar la putinele bucati din Creanga,
ascund originea autorului. Astfel moldovenii sInt opriti sa se cultive in limbs tor. Ei

305
www.dacoromanica.ro
au dreptul numai sA citeasca qi s Invete ceea ce se sale in ruseqte, din care se traduc
anume bucati. inch aceasta pseudo-culturA nationals nu le servegte la nimic. DacA
nu i se dA voie sa cundascA nimic din cultura nationall, dacA dupa absolvirea qcolii
moldoveneqti este silit a Invata mai departe aceleaqi lucruri, dar In limba rush sau
ucraineanA, atunci fad voie, fiecare I i pune Intrebarea: la ce serveste aceasta
cultura? Cu totul aide!, rose stau alte popoare, cum: carelienii; armenii, ucrainenii,
georgienii, tAtarii din Crimeea. Ei toti au introdus clasicii nationali, admiqi In mod
solemn de partidul comunist qi de guvern. Moldovenii Ind nu se bucurA de acest
drept. Yn schimb slut Ymbicsip cu traduceri din clasicii ruqi. Lucrarile de istorie
asupra for nu le stilt permise. Avem cazul concludent al academicianul P. MusteatA
care, pentru un studiu despre Patria ft limba roman& a fost deportat Ultra& a
Incercat sa demonstreze qtfintific cif elementul dac a fost raspindit gi dincolo de
Nistru.
Literatura. Dar cu tot necazul acesta se mai gaseqte Inca pe ici colo cite un
dna; care 1 i Incearca condeiul, dind astfel naqtere la o Incercare de literaturA
proprie. Ea ne oglindeqte vista fratilor transnistrini, dar este silitA sA ante regimul,
mergind In tact cu cei din restul Uniunii. IatA bunAoarA o poezie din acestea, luata
la intimplare, a cArui autor este moldoveanul Nistor Cabac, originar din satul
Culnaia Veche, raionul Birzula, azi Cotovsc.

Bung Ana ;count

Bunl ziva, qcoall luminoasa,
Bucurli-te clas1 c-a vent,
Vremea scumpknua luminoasA,
Anul nou la tabla a ieqit.

A vent cu ochi senini de soare

Tiagrul prieten la-nvatat
Tu sa-i spui, sl-i spui InvAtAtoare,
Literele cum de pronuntat.

El va fi bAiat cu disciplinA
Si qcolar va fi staruitor
SA-i arAti condeiul cum sit tina,
Spune-i sit Inv* biniqor.

El pe tata /1 iubeqte tare,

Mama nu man/nca flit el,
SA-1 iubetiti qi tu, Invatatoare,
Pe acest prieten mititel.

SA-i arAti pe harts coloratA,

Mari albastre, muntii luminoi.
Spune-i lui cum patria-nstelata
S-a nascut In anii furtunoqi.

306
www.dacoromanica.ro
 Spune-i de noroadele marete,
Despre Lenin geniu Infocat,
Spune-i despre anii tineretii
Care noun Stalin ni-a dat.

Buns ziva, qcoall luminoasa,

Bucura-te, clasA c-a vent
Vremea scumpa:ziva bucuroasa,
Anul nou la tablA a ieqit.

Astazi Insa nimeni nu mai are curajul sl scrie Intr-o asemenea limbs socotita
romaneascl, nu moldoveneascA (!).
Literatii se grupeaza In Uniunea scriitorilor moldoveni, a cArei preqedinte
este bulgarul Miley, din Basarabia, o nulitate ca literat qi ca om de qtfintA. Cererile
de admitere In sinul acestei asociatii, ca qi procesele verbale ale dezbaterilor se
redreseazA In limba ruse qi ucraineana.
Republica moldoveneasca poseda o Maud de stat a Moldovei, cu sediul la
Tiraspol, Balta gi Ananiev. Acolo apar atit lucrArile cit gi presa de tot soiul. Din
presa mai de seams mentionam: Moldova socialised, cotidian, oficiosul guvernului
local qi al partidului comunist. El este continuarea ziarului Plugarul Rom; spare qi
In limba ucraineana cu alt continut. Comsomolistul Moldovei (apare gi In
ucraineana) organul oficial al tineretului comunist. Apoi In fiecare capita de
raion, apare cite un ziar sAptamlnal de informatie. Din periodice spar: Octombrie,
revista lunara, organul Uniunii scriitorilor moldoveni. Este prost redactatl, scoasA
pe hirtie proasta gi foarte slabs ca continut. Scintela leninistii, apare in format mic
cu multe figuri qi este destinata pentru educatia copiilor. Este insl cu mult
inferioara revistelor similare de la not din Cara.
Teatrul. Teatrul de Stat al Moldovei a lust fiintA In anul 1932, la Tiraspol.
Anul urmator el s-a eontopit cu qcoala teatrall de la Odesa, formInd o sectie
moldoveneascA, cu curs de doi ani pentru pregatirea artiqtilor moldoveni. Dar toate
cursurile, afara de limba maternA, se predau In ruseqte. Primul profesor de limbA
nationall a fost /nvAtAtorul Moqanu, basarabean care din cauza vremurilor nu s-a
putut reintoarce In tars.
Lui is succedat Baconschi, dar In grabs a fost In !Murat pe motiv ca faces prea
mare romanizare. Locul lui Baconschi apoi I-a ocupat Come liu, pseudonim,
ardelean. Dar fiindca s-a ridicat Impotriva persecutiilor nationaliqtilor moldoveni,
arestati In mase in 1933, lnlocuiti cu elemente strAine qi ignorante, publiemd chiar qi
o scrisoare deschisa la adresa unui membru marcant al comitetului central al
partidului de la Moscova, a fost arestat de agentii G.P.U.-ului ImpreunA cu so ;ia,
de'i fAcea parte ca membru chiar din sInul comitetului de mai sus. Azi nu se tie
nimic de soarta lui qi a sotiei sale, o romance foarte frumoasa, cunoscatoare a mai
multor limbi qi care se bucura de mare simpatie printre populatia locale.
Teatrul moldovenesc este condus de evreul Turcin, care n-are nimic comun
cu arta.

307

www.dacoromanica.ro
 Dupit program artitii trebuie sa joace opt piese pe an qi sit realizeze un vent
net de 60 000 lei. Altfel, artitilor li se refine din salariu diferenta gni la acoperirea
acestei sume.
Teatrul moldovenesc este ambulant, cutreiednd satele si oraele. Taranii ant
obligati sit meargi la spectacole, Intrucit acestea slat angajate direct de autoritatile
sittelti cu impresarii, retinindu-li-se astfel din oficiu costul biletului. in capitala
Republicii Moldovene.gti Met trupa moldoveneascit de arti.Iti nu joaci aproape de
loc din cauza lipsei de artiti i de piese originale. Cele romlinegti nu slut permise.
Toate piesele lor slut traduced din rusefte sau din limba ucraineanfi; de aceea
lumea preterit sit le audit In limba originala, jucate de artiti veniti de la Harcov,
Kiev sau Odesa. Dacil s-ar admite piesele nationale, cu tot farmecul lor,atunci toata
lumea, chiar cea stritina, s-ar interesa de de.
'Cererea artigtilor moldoveni de a da reprezentatii In satele moldovenetiti din
afara Republicii lor, cum ar fi m Ucraina, Crimeea, Caucaz, sau In regiunea
Donului, etc. n-a fost aprobatit de guvernul sovietic. Purtarea proasta fate de
moldoveni, lipsa de once atentie chiar In creatia artistica, face ca ei sa-i gaseasca
plasament In alts parte. Astfel cea mai bunit artists a teatrului de stat din Ucraina
prodamata eroinii i decorata cu cel mai malt ordin (Lenin) este moldoveanci. Alti
conationali debuteaza pe scenele teatrului din Tiflis sau Moscova, ridicind
prestigiul natiilor stritine. Surorile Galin fiind rugate la un moment dat sit vina la
Tiraspol, au preferat sit stea la Moscova, pe motiv cit leafa este mica qi stilt
IntImpinate cu suspiciune la once pas.
Teatrul moldovenesc este clasat In categoria a patra, ultima, ceea ce se
risfrInge In masura Insemnatit asupra existentei sale materiale.
Rolul sau primordial este sit Inlocuiasca biserica. Yn multe sate, chiar bisericile
ant transformate m Bali de teatru. De aceea qi desele reprezentatii Yn mijlocul
satenilor.
Statia de radio din Tiraspol unde adeseori se and dEntarile moldoveneti din
vioarit ale lui Gheorghe Mitrgu, moldovean din Dubasari, altitclata cel mai clutat
muzicant al nuntilor qi petrecerilor din regiunea transnistrianit, iaragi serve.ite ca
mijloc de Inlocuire a bisericli.
Capela cu numele de Doina, constituie cord de stat qi este Incredintatit lui
Pigrov.
Apoi toamna are loc olimpiada jocurilor i dansurilor nationale cu costtunele
lor. Cei mai abili dansatori qi cintareti trec prin raioane i ajung In capitala
republicii, unde are loc concursul. Aid cei mai buni ant premiati qi trimigi la
concursul din intreaga Uniune, la Moscova. Anii trecuti, moldoveanul Covali, din
partea de nord a republicii, a fost proclamat la Moscova cel mai bun artist popular.
Necunoscind Ind limba ruseascii, a trebuit sit faca drumul lung insotit de un
translator.
Dintre dansurile nationale hint vrednice de amintit: de joc (hora), uleandra
(ciuleandra): Paraschita, Moldoveneasca.
tncheiere. In conclude, intemationalizarea Inflptuiti de soviete, are drept
scop principal rusificarea grabita a tuturor popoarelor din Uniunea Sovietica.
Moldovenii astazi ant lmpartiti gi Invrajbiti prin noul sistem de politica interns ce li
se aplicil. Azi ei nu mai gint cei de altadata, chid bunioara un functionar superior

308

www.dacoromanica.ro
vorbea din sentiment In limba natall cu cel mai umil ;Aran. Sentimentul a disparut,
ffind inlocuit cu altceva. Dace un moldovean face parte din partidul comunist
moldovenesc, el nu-I privete pe semenul sau prin prizma nationals a trecutului, ci
prin cea de class, a prezentului. Astfel dad/ conationalul sau este fiu de frunta
(culac), atunci el nu va avea nici o consideratie. Va fi persecutata In aceeai masura
ca i altul, care nu-i moldovean. liar altul, sarac, chiar dace este strain ca natie, va fi
mai bine primit i luat In consideratie, decit acela, care-i moldovean, chiar sarac, dar
necomunist.
Cauza acestei purtari Insa, care nu se vede la toate popoarele din Uniunea,
sovietici, este lipsa de cunoatere a trecutului romanesc.
/Ida de ce autoritatea sovietica urmirete cu 'Una tenacitate ascunderea
adevarului asupra comunitatii dintre noi, merit a le redetepta simtul national 1 a
le arata ca au o tad independents, cu o cultura. i civilizatie proprie i ca la origins
se trag din cel mai vechi i civilizat popor din lume, Romanli.
Prin metoda de mai sus, sovietele urmaresc propagarea celei mai Inverunate
uri Impotriva fratilor de aici. Chid vine la noi cineva din conationalii notri de acolo,
cu idei preconcepute, i vede libertatea, fratia, comunitatea de limbs, credinti i
obiceiuri, ramlne uluit i nu-i vine a crede. Chiar data este trimis ca propagandist
sovietic, el se convertete. Vocea sIngelui este mai puternica decit once postulat al
internationalei. De aceea nu trebuie niciodata se pierdem din vedere Imprejurarile
de mai sus i felul de educatie ce se inoculeaza transnistrenilor cu atita
perseverenta. SA avem Ind i In noi morals supremi i puterea de convingere cu
care vom rasturna once bariere ce ni se pun In calea progresului i propllirii
nciastre nationale In drum spre unificarea sufleteasca cu fratii de dincolo de Nistru.
Credinta i rabdarea ne vor duce la izbInda.

309

www.dacoromanica.ro
 CAPITAN MAILAT N. IOAN

TRANSNISTRIA
I. PRIVIRE ASUPRA TRANSNISTRIEI
(A se vedea fi harts meal Nr. 1)

Nistru a dat numele Transnistriei: Cara de dincolo de Nistru.

Transnistria este cuprinsA Intre Bug la est, Nistru la vest, Marea Neagra la sud
si o linie conventional la nord, care plead de la vest de oragul Movilau, trece pe la
nord-vest de calea feratA Movilau-Vinita gi merge pe Bug, la sud-est de Demidovca.
Bugul izvoregte din mlagtinile Pripetului gi se yard In mare la vest de
Nicolaev, formind granita spre Ucraina. Are aceeagi valoare ca gi Nistru, cu un curs
. linigtit gi fad multe sinuozitati, formind In cursul inferior numeroase mlagtini cu
stuf, de la Vosniesjiensk pinA la Novopietrovskoie. De la Novopietrovskoie spre
sud Incepe limanul Bugului, care se deschide mai larg de in Nicolaev ping la
Iliniskoie, In Transnistria.
Primegte ca afluenti, din Ucraina pe Sob, Udic, Sinijuka, Gniloj-Jelaniec gi
Jinguli gi din Transnistria pe Dohna, Codima, Bacsala si Cicekleia. hare Bug si
Nistru se gAsesc citeva iluri fArA Insemnatate, care colecteazA apele din centrul gi
sudul Transnistriei. Ele tint orientate de la nord-vest cAtre sud-est gi se varsA In
limanuri cu apit dulce. Astfel avem: Bierezan gi Sagik se varsA in limanurile Tiligului
gi Kuialnik, iar apoi Kuialnik In limanul Hagibei,
Peste Bug ant treceri importante:
- La Moghilevca pentru cdile ferate ZmerinkaVinita.
- La Pecioara, pentru gosea.
- La Braclav gi Semenki pentru gosea.
- La Uljanica, pentru cane ferate KalodienkaHristimovka.
- La Osjejevka pentru calea ferati IngustA de pe valea Dohnei spre Tasilk.
La Golta, pentru calea feratA si goseaua de pe valea Codimei.
- La Cantakuzenka, pentru cAile ferate gi soseaua OdesaVosniesjensk.
- La Nicolaev, pentru goseaua cc vine de pe malul mArii de la Odesa si merge
spre Cherson, la gura Niprului sau cave Ielisavetograd, spre nord.
Bugul are de asemenea fundul pietros In cursul superior gi mijlociu real la
Oviopol unde se varsA rlul Codima. Poate fi trecut prin vaduri, In cursul verii la
nord de confluenta lui cu Bohna.

310
www.dacoromanica.ro
 Nistrul izvorete din Carp* Nordici de sub trecAtoarea Turka i iese din
munti In cimpia Galitiei, unde are un curs linistit Intro albie putin adincl, ins1 cu
maluri pietroase.
De la Zalescic, Nistrul forma granita noastr1 cu Polonia pia la confluenta lui
cu rlul Zbrucz pe o Intindere de 105 km., de wide Incepea apoi granita cu Rusia
Sovietica pe o lungime de 935 km pina la limanul Nistrului, lung de 46 km i lat p/n1
la 8-10 km.
Ping la punctul Iagorlik pe malul de est i Molovata romana pe malul de vest,
InAltimile de pe dreapta Nistrului dominA pe cele din slinga lui cu 400-500 m, dind
un avantaj de ordin militar pentru apararea trecerilor eventuate de la RAsArit cite
Apus. De la Iagorlik ping la Tiraspol, Nistrul intra In regiunea cursului slu de
mijloc, iar de aid trece In cursul inferior plod la Mare.
De la Iagorlic pInA la Tiraspol, malul Nistrului de est domina pe cel de la vest,
brazdat de vli ce deschid di de invazie de la est spre vest. La sud de Tiraspol,
malurile Nistrului se depArteaza de albia sa i se creeaza numeroase mlatini cu stuf,
facindu-1 greu de trecut dintr-o parte In alta, mai ales ca aceste regiuni slat
ImpAdurite cu sAlcii i pAduri de es. De la Tiraspol, dealurile Nistrului se las1 Incet
catre Mare, pierzlndu -se clue sud-est i Bud:vest In stepa Bugeacului.
De la Ciuburciu se desparte din Nistru bratul Tutungeac, care is adeseori
pina la 1/3 din volumul de apa, insa In timp de seced rAmIne inactiv, acoperit numai
de stufArii id i colo, luind denumirea de Nistrul mort.
LArgimea apei Nistrului la Zalescik este de circa 150 m cu o adincime numai
de 2 -2 ,50.m din cauza fundului situ slincos; la Hotin ajunge sa aibA 200 m lArgime
cu o adtncime de 3-4; la Atachi atinge 210 m, lArgime cu 4-5 m adincime, - lArgime
i adincime ce i-o pAstreaza pinA la sud de Tighina. De aid Nistrul lncepe s1 se
restrIng1 la 140-150 m lArgime. Din punctul Ciuburciu, Nistrul se lArgete mai mult,
despartindu-se Nistrul Mort OM la Liman. In acest sector, Nistrul are o adlncime
numai de 3 m pe ambele brate, iar fundul devine milos.
Din cauza albiei sale vechi, clAdita In era primarl, format1 de roci cristaline,
Nistrul curge pia la Iagorlic ca printr-un ant, ale cArui maluri se beta deasupra
nivelului slu pinA la 100 m, apoi valea lui se lArgete, ajungind In dreptul comunei
DubAsarii Vechi la 5 km lAtime, la Tighina 10-12 km i clue sud pIn1 la 15-20 km.
Primete din podi.ul basarabean duffle: RAutul, Ikelul i B/cul, iar din Transnistria
pe: Murafa, Camienca, Iagorlic i Cuciurgan.
Viteza curentului Nistrului este de 3-4 m pe secunda in cursul superior i
mijlociu, apoi scade treptat catre Mare.
In total spre Polonia i Ucraina, Nistrul parcurge pe sinuozitAtile sale multiple
1.040 km. Lungimea lui de la izvor i p/n1 la Mare este de 1 200 km. !titre Hotin i
Mare, lungimea granitei este de 500 km, iar a Nistrului de 930 km, din cauza
coturilor sale.
Nistrul pe cursul sau udA vai manoase wide din cele mai vechi timpuri, s-au
clAdit cetAti i orae, Incepind cu cetatea Tyras, Intemeiata de colonistii greci la
vArsarea lui in Mare, apoi Benderul, Soroca i Hotinul.
0 sumedenie de sate i tirguri s-au presArat de-a lungul lui, din cele mai vechi
timpuri, fiind locuite numai de moldoveni, ceea ce ne indicl c1 primii ocupanti au
fost rominii ca urmaai ai traco- romanilor.

311
www.dacoromanica.ro
 In Transnistria avem: Moviliu, RIbnita, Dubasarii Noi, Grigoriopol, Ilraspol
of Ovidiopol, centre mai insemnate oi vechi aoezari moldoveneoti.
Hotin, Soroca, Vadul Raocov, Rezina, Criulenii, Dubasarii Vechi, Tighina,
Chitcani $i Cetatea Alba, ca insemnate izvoare de traditie moldoveneasca of centre
ale culturii romlneoti ditre est, aoezate pe dreapta Nistrului.
Nistrul are de-a lungul lui Insemnate puncte de trecere In Transnistria, ce-au
fost Intrerupte din anal revolutiei 1917 p/na In vara anului 1941.
In trecut se affair:
La Hotin pod de lem.
La Voronovita pod de cale ferata.
La Movilau pod de oosea of cale ferati.
La RIbnila pod de sosea si cale ferati.
La Criuleni pod de lemn.
La Dublisarii Vechi pod de lemn.
La Tighina pod de oosea gi cale ferata.
La Ciuburciu pod de lemn
La Cetatea Alba pod de lemn of cale feratiL
Fundul Nistrului fund pietros, di posibilitatea de trecut prin vaduri. Avem
vaduri ce au jucat un rol hnsemnat In istorie la: Soroca, Vadul Raocov, Criuleni,
Vadul lui Voda, Dubasarii Vechi, Pogaceni of Vamita, la nord de Tighina.
Boloevicii In retragerea pustiitoare din vara anului 1941, au distrus podurile
peste Nistru oi Bug. In parte, ele au fost reficute de armatele romine of germane In
1941$i 1942.
Nistrul a fost navigabil pentru vapoare mici, olepuri oi plute Inainte de razboiul
mondial, de la Moyillu 91 OA la Mare. Astazi nu mai este navigabil din cauza
schimbarii de curs In nemunaratele sale coturi of din cauza mIlului depus de ape.
Terenul din jurul Nistrului a fost studiat de savantii Penk of Romer, doi
geologi autorizati.
Penk of Romer au explicat kgustimea vaii Nistrului Intre Movilau $i pia
aproape de Iagorlic, precum oi multiplele sinuozitati, din faptul bombarii podioului
Podoliei In era tertiara, dud s-au nascut Carpatii. Cu cat bombarea progresa cu atit
of apele, care trebuie si fi fost mai furioase atunci, sapau pamktul, Mind straturile
de diferite v/rste. A'a, apele Nistrului s-au acUncit /litre Movill of Iagorlic, pia la
terenul din era primara, curgind astfel printre rod cristaline din prima epoca a
vIrstei pamIntului.
Cunoscatorii de rod of cercetatorii geologi pot sa citeascii istoria transforma-
rilor pamhitului Transnistriei oi Basarabiei din straturile sapate de vane Bugului i
Nistrului In acea regiune; astfel de la terenurile silurice din era primara ce formeaza
fundul vaii to urci la cretacicul din era secundara, ajungi la paturile sarmatice din
era secundari, ajungi la paturile sarmatice din era ter-tiara oi apoi la pamIntul arabil
cu cemoziom din ultima era din istoria pamIntului, era cuaternara.
In dreapta gi In stinga Nistrului, de la izvoare of pine la linia: Rezina Rilmita
Balta Oviopol, se Intinde podioul Podoliei, ce -'i are origina in era primara,
apoi catre Sud Incepe dmpia Sarmatica din era tertiara, avInd fundamentul tot
din era primara.

312
www.dacoromanica.ro
 Astfel, tinutul dintre Nistru i Bug se prezintA la nord i centru, sub aspectul
unui imens podi brazdat catre sud-est si sud-vest de duri, Wind printre ele uneori
dealuri putin tnalte $i turtite din cauza ploilor care au dus in cursul timpului milul
luat de. pe coama for spre val. Citre Sud, pAmintul Transnistriei are aspectul unei
stepe, fArA paduri i ape. Sate le slut rare, cu casele dispersate si acoperite cu
buruieni tnalte de stepa, iar la orizont li apare calatorului pe soarele arzAtor al verii
numaifata morgana, care dispare apoi din ce In ce mai departe in apele albastre ale
marii Negre.
Valea Nistrului oferA calitorului, care vine de la nord catre sud privelisti
frumoase $i variate, Imbinate cu o bogittie de vii tntinse ce dau faimoasele vinuri
basarabene precum si imensele lanuri de porumb si grlu din Transnistria.
De la Tighina spre Mare, lunca Nistrului deschide culturi frumoase de pomi
roditori, ce dau vestitele mere de Chitcani i Tighina In Basarabia i de Iasca i
Gradinita In Transnistria.
Valea Bugului udit cele mai manoase cImpii In cultura cerealelor si
leguminoaselor.
Limanurile din sudul Transnistriei dau o bogata productie de peste.

II. ORGANIZAREA pouncA. SOCIALA p

A FOSTEI REPUBLICI MOLDOVENE,,TI

DupA o introducere a cititorului Yn doctrina politica a lui Lenin, In care se

oglindeste metoda de lupta politicA i principiile miscarii comuniste, ne va fi uor a
pAi In a arAta organizarea si conducerea politicA a Republicii Moldovenesti
Transnistriene.
Organizarea politica si socialA era aidoma ca In celelalte republici
componente ale Rusiei Sovietice.
Prima unitate politicA- socialA este satul, campus din colectivitsti si
individualisti. Colectivistii munceau numai In colhozuri.
Un sat avea principial un colhoz, o organizatie de naturA agricolA, In care
locuitorii aduceau drept apart munca $i uneltele de munca, iar Statul le da pAmintul,
masinile agricole $i unele instrumente pentru cultura agricolA.
Colhozul avea un sfat ce se numeste soviet, cu un presedinte si un consiliu in
care majoritatea erau comunisti sau evrei. Sovietul avea un reprezentant al
guvernului prin G. P. U., mai ttrziu N. K. V. D., care era de fapt un agent politic de
control si spionare, iar nu de Indrumare.
Alegerea membrilor In soviet se fAcea prin ridicarea de mlini, asa ca de la sine
se Intelege ca in el vor infra partizanii devotaii ai regimului si profitorii de ocazie,
care .ptna ieri nu fuseserA deceit pleava societatii, iar mai drziu erau 111144 In
virtutea fiuidului revolulionar In diriguitori ai muncii si onoarei oamenilor cinstiti.
Individualistii aveau $i ei la Inceput un fel de consiliu comunal, ce se numea
sfat-sat.
Un ora era reprezentat prin sovietul sau pentru colectivisti, iar pentru
individualisti prin eat-drg.

313

www.dacoromanica.ro
 Yn ultimul timp, individuasttii disparusera Yn Rusia, - In afarta de Tinuturile
Baltice, Polonia i Basarabia, ocupate de ru0 In 1939-1940.
Mai multe sate compun un raion, egal ca Intindere mai putin ca un judet al
nostru, cuprinzlnd ti orasele de pe teritoriul lui.
Sovietele de sate $i rase dintr-un raion trimiteau delegati, proportional cu
numArul populatiei, In soviet's' de raion.
Dintre aceoi delegati ai sovietului de sate i ora4e, intruniti In capitala
raionului In aka zisul congres raional se alegea comitetul executiv raional, care
conducea In mod permanent afacerile raionului respectiv.
Congresul de raion se Intrunea obinuit odata pe an, spre a rezolva afacerile
de interes general, ce reclamau competenta lui administrativA sau cind se cerea de
centru spre a se lua unele masuri urgente de munca on impuneri financiare.
La 'tidal lor, congresele de raion trimiteau delegatii lor In capitala republicii,
constituind congresul sovietic regional, ce se convoca odata la 2 ani. Dintre acesti
delegati se alegea comitetul creases, central al republic'', organ permanent de
conducere i executare al ordinelor guvernului. Sediul lui In Republica
Moldoveneasca era In ultimul timp la Tiraspol. Tot congresul sovietic raional alegea
pe reprezentantii sai pentru congresul sovietic pan-ucrainean, avea sediul la
Kiev, capitala Ucrainei.
Prin acela0 mecanism, acest congres pan-ulcrainean I0 alegea un comitet
central executiv, delega reprezentantii sai In congresul central al partidului
comunist la Moscova, din care se alegea apoi:
- Comitetul central executiv,
- Comintemul,
- Sfatul C.omisarilor Poporului $i
- Biroul Politic.
Fiecare republics autonomy sau independents dispunea de parlamentele
respective ca si ladle democrate i de bugetul lor, care au de fapt ntunai o titulaturA
In. ordinea constitutionali a Rusiei Sovietice, fad Insa a se bucura i de puterile
legislative i executive proprii.
- Comitq*ul Executiv Central din Moldova Transnistriana, reprezenta
parlamentul republicii.
- Sovietul Comisarilor Poporului constituia guvemul, mai putin
comisariatele pentru armatA, marina, cai ferate i exteme, de care nu dispunea decit
guvernul central al U. R. S. S., Insa aveau i ele cite un reprezentant al centrului
pentru aceste departamente.
Avea 0 ea un birou politic pentru propaganda.
Din descrierea de mai sus s-a aratat ca viata sociall i zidirea ei In U.R.S.S.
este In mina Partidului Comunist.
De aici vom vedea ca organizatia de partid este paralela cu organizatia
administrative, care Ii este subordonatA.
incepInd de la sat, vom avea In el nucleul comunist, care va alege pe
conducatorii militanti Yn sovietul satului.
Sovietele comuniste de la sate 0 map trimit delegati in raion, care vor
constitui Comitetul Partidului Comunist Raional.

314
www.dacoromanica.ro
 Reprezentanlii comitetelor raionului de partide, Intruniti In capitala
republicii, constituiau Congresul Regional al Partidului Comunist Moldovenesc,
din sinul caruia se alegea Comitetul Regional de Partid, cu sediul la Tiraspol i
delegatii In Partidul Comunist Ukrainean, la Kiev.
Delegatii acestor comitete regionale ale partidului comunist din Intreaga
Rusie, In numar variabil de circa 1500-1600 cu vot deliberativ si 500-600 cu vot
consultativ, se Intruneau In congresul general al Partidului Comunist din Moscova
i dintre ei se alegea:
- Comitetul Central al Partidului Comunist din U.R.S.S. in numAr de 472 In
1935.
- Cominternul, un fel de prezidium al partidului, numArind 127 membrii:
- Biroul politic, compus din 7 membrii, ce avea de secretar pe Iosif Stalin (de
otel), pseudonimul lui Iosif Djugaqvilli;
- Sovietul Comisarilor Poporului - guvernul U.R.S.S.
Biroul politic nu are prepdinte, ci numai secretar, care -1 conduce de fapt; de
drept secretarul biroului politic este i secretarul Partidului Comunist Rus. In aceasta
calitate, Stalin, dispune de puterea executivi i judiciari In partid i in stat, pe care o
exercita astazi cu adevarati mini de otel, dispun/nd de viata i averea tuturor.

De unde organizarea administrative{ Incepe de jos In sus, vedem el

organizatia de partid este inversa. Secretarul general al Partidului Comunist
numete In posturile de secretari ai organizatiilor de republica ale Partidului
Comunist oameni de incredere ai centrului, care de multe on nici nu cunosc
provincia unde slut trimii, necum ar fe fost nascuti qi militat In ea. In fond, aceti
secretari hint asemanatori fotilor guvernatori ai imperiului tarist, mult mai aspri i
cu puteri mai largi decit aceia.
Conducerea recenta a Republicei Moldoveneti a fost Incredintata
persoanelor de mai jos:
1. Vorovnici Evstufli Pavlovici. Era Presedintele Comitetului Central
Executiv, i prin urmare prqedintele Republicei Moldoveneti.
S-a nascut In anul 1890 In comuna Malachi -Mare, In raionul Ribnita, din
parinli moldoveni.
La tnceput a fost Azar pe mo*ia din satul sau, IncepInduli aceastA cariera de
la virsta de 10 ani. A fost mobilizat in 1914, inset nu a luptat, find dezertor de pe
frontul romanesc.
2. Baluh M. A: Era secretar al Comitetului Central Executiv i loctiitor al
prqedintelui. A venit din Ardeal la Inceputul revolutiei, In 1917. Avea Studii
superioare i cunotea bine limba romana, ulcraineana, rusa i moldoveneasca
populara, pe care le-a Invatat de la venirea lui.
Conducea de fapt Republica Moldoveneasca.
3. Negruitt, gran moldovean din raionul Ananiev. Avea o culture( inferioara.
Intrase de curInd In partid i nu se pricepea nici In politica i nici In administratie.
Era a12 -lea secretar al Comitetului Central.

315

www.dacoromanica.ro
 4. Bulat G. I., pseudonim. A fost secretarul comitetului regional al Partidului
Comunist din Ukraina, delegat de centru pentru supravegherea politick si
IndrumAtor al organizatiei.
Era de nationalitate georgianA qi nu cunoqtea limba moldoveneasca. A venit
In Moldova Transnistriana In anul 1933, trimis pentru purificarea conducerii
Partidului Comunist din Transnistria de elementele dubioase sau de acele blinuite
cit ar avea sentimente romAno-file.
Era conducAtorul de fapt al destinelor romanilor moldoveni.
5. Golub Nkolat Isaevlcl. A fost al doilea secretar al comitetului central
moldovenesc al Partidului Comunist, impus de centru. A fost desemnat In aceastA
functiune de congresul partidului pan-ukrainean, In octombrie 1934. Era
moldovean de originA, niscut In Basarabia, In comuna Valea Mare, judetul B Alti.
Guvernul Republkel Moldovenefd era alcatuit astfel hi 19351:1. Borisov
Grigorie Ivanovici, cu pseudonimul de Start'.
A fost preqedintele Sovietului Comisarilor Norodului. S-a nAscut la 1880, In
Basarabia; se trage dintr-o familie de muncitori la cAile ferate de pe linia
TighinaGalati. UrmeazA trei ani qcoala primarA In satul Chimet-Lunga, apoi cea
din satul Lapuqna. A fost apoi lucrator de cale feratA.
fn 1918, organizeaza rAscoala Impotriva armatei romAne, pentru care faptA, a
fost condamnat la moarte de tribunalele romAneqti. Yn anul urmator fuge dincolo de
Nistru.
Din 1926 ocupa cu oarecare lntreruperi postul de preqedinte al Sovietului
Comisarilor Poporuluiln Republica Moldoveneascl.

2. Itches Ghldal Solomonovici, loctiitorul celui de mai sus. Era evreu din
Ucraina, fiu de croitor, nu cunoqtea limba moldoveneascl. Avea studii superioare
Mute in Odesa. Era bine dezvoltat i cu autoritate In cercurile Partidului Comunist.
Mergea drept un om de actiune.
In Moldova Sovietica se afla din 1930; a fost un vechii membru al partidului;
a luat parte activA In rAzboiul civil, In rindurile armatei raga, In calitate de comisar
politic.
3. Panicov, Comisarul Norodului la Finante, a venit In anul 1932. Este un
bun muncitor de cabinet, dar putin cunoscut i cu un rol qters Yn rindurile partidului.
4. Babenco, titularul Departamentului in Agricultura, ucrainean. A fost un
vechii membru al Partidului Comunist.
In Moldova se afla din 1932, venit In urma mAcelului moldovenilor. Postul de
mai sus 11 ocupa din 1934. Era un bun cunoscAtor al problemelor agrare qi al satului,
datoritA cAror calitAti s-a ridicat la o demnitate atit de malts.
5. Troiluc, era loctlitorul celui de mai sus.
6. Manuilenco A. A fost qeful sectorului politic al statiilor de maqini i
tractoare de pe linga Comisariatul de AgriculturA.
7. Davidov, Comisarul Poporului la Departamentul GospodAriei SAteqti; era
o persoanA fhrh autoritate Si putin cunoscut In cercurile conducatoare.

316

www.dacoromanica.ro
 8. Colesnicov, Comisarul Poporului la Departamentul Sovhozurilor
(Gospodariilor Sovietice de Stat). Era *an rus din Ploska, la nord de Tiraspol. A
fost un om fait carte, du bine priceput. A luat parte active la miqdrile
revolutionare, comandInd In razboiul civil un regiment, apoi o divizie din armata lui
Kotovsk. Yn primavara anului 1918 a mers cu armata Impotriva propriului sau sat,
care Impreuna cu moldovenii se risculase contra autoritatilor sovietice.
9. Avacumov M. L, Comisarul Poporului la Departamentul Aprovizionarii.
Era o figura cu totul tearsa chiar In rindurile comuniste. A fost numit In functiune
In Octombrie 1934.
Inainte, acest post Il ocupa un oarecare Rozit, evreu din Basarabia.
10. Sipsman, Comisarul Norodului la Departamentul Industriei Locale. Era
evreu din Ukraina, vechi partizan i membru al Partidului Comunist.
11. Petrovski D., Loctiitor la departamentul de mai sus.
12. Riappo, Comisarul Norodului la Industria Uoara.
13. Ghein V.5., Comisarul Poporului la Departamentul Comertului Inter.
Ocupa acest post din octombrie 1934. Era o persoana strains qi nu s-a distins cu
nimic
PI ia la el, titularul acestui departament a fost: Bine Vasi lie, moldovan din
Camenca, acela# raion, cetacean al Republicii Moldovene.sti. Era slab de caracter,
redus la minte si afemeiat.
14. Hod, Iacov, Comisarul Sanititii Pub lice, de origins evreu; de
profesiune dentist.
In Moldova a descis In anul 1933, venit din Dniepropetrovsk, fostul
Ecaterinoslay. Nu se bucura aproape de nisi o autoritate. A fost o persoana cu totul
tearsA. Inainte de dinsul, acest post I-a avut Ecaterina Arbon', azi ea reprezinta
Partidul Comunist din Romania In Rusia Sovietica.
15. Biirbalat, Comisarul Ocrotirilor Sociale, moldovean din Republica
Moldoveneasca.
16. Bdeaev, Comisarul Nordului la Departamentul de Justitie i Procuror
General al Republicei Moldoveneti. Fusese numit In octombrie 1934.
17. Vasculat, loctiitorul celui de mai sus gi procuror al Republicei
Moldoveneti.
18. Holostenco Mihail Ialovlevici, Comisarul Norodului la Instructia Publici.
Era evreu din Basarabia. S-a nascut In Ismail la 1903.
Ocupa aceasta demnitate de la sfirlitul lui octombrie 1934. Inainte de aceasta
data a fost director al Institutului Superior Pedagogic din Tiraspol.
Era vechi comunist i un mare duman al Romaniei.
In 1921 sufere rigorile Inchisorii Centrale din Chisinau. La Inceputul anului
1923 este arestat din nou, scapa Insi i emigreaza In Bulgaria. In 1924, fuge In
Republica Moldoveneasca.

317
www.dacoromanica.ro
 Yn cercurile diriguitoare se bucura de simpatie.
19. Moroz, o persoanA cu totul stearsA; era loctiitorul lui Holostenco Mihail
Ialovlevici, la Comisariatul Norodului pentru Instructia PublicA.
20. Socol Abraham, presedintele planului de stat Gos plan", numit In
toamna anului 1934.
Era evreu din orasul Grigoriopol. A fost flu de negustor ambulant; foarte
activ si cu autoritate, comunist Infocat $i mare agitator.
21. Emilianov, presedintele comisiei de curatire a partidului, rus de originA.
Am arAtat numele $i functiunile de mai sus spre a se vedea cine conducea
Republica Moldovei Transnistriene. Dupl origina:
2 comisari ai poporului, moldoveni,
5 comisari ai poporului, evrei,
5 comisari ai poporului, rusi,
1 comisar al poporului, ucrainean,
1 comisar al poporului, transnistrian,
1 comisar al poporului, georgian,
6 comisari ai poporului, de origina necunoscutl.
Duph valoarea for morall $i intelectuall, acesti oameni reprezentau in
general masa infractorilor si pleava societatfi.
La 12 octombrie 1934 a avut loc in Tiraspol aniversarea a 10 ani de la
Infiintarea Republicei Moldovenesti, clad s-a Intrunit Comitetul Central Executiv
ca parlament al TArii Moldovei, In sesiune jubiliarl.
Prezidiumul s-a constituit astfel:
A. Delegatil guvernulul uerainlan:
Cosior . V. si Pagiyev P.P., secretarii Comitetului Central at Partidului
Bolsevic din Ukraina;
Ba litchi ai Popov, membrii ai Comitetului Central at Partidului Bo *vie
din Ukraina.
Andreev A., membru is Biroul Politic U.R.S.S.;
Petrovski G.I., presedintele Comitetului Executiv Central din Ukraina, ca
presedinte al Republicei Ukrainene.
Luibenco P., presedintele Sovietului Comisarilor Poporului din Ukraina.
Restul participantilor de seama ti vom vita dupa N. Smoschina din revista
Moldova Noul" nr. 1/1935, Iasi.
B". Delegaiia Basarabeand.
CrIcorucov LN., presedintele sectiei din Odesa, a Asociatiei Basarabenilor,
starostele sectiei Asociatiei Fostilor Ocnasi Politici si membru In Partidul Comunist
al Ukrainei; fost marinar. A luat parte la rebeliunea flotei ruse din Marea NeagrA,
In 1905, pentru care fapt a fost condamnat la 12 ani Inchisoare.
Uferovid Saul, evreu; fost ocnas politic. Avea un rol de search In Asociatia
Basarabenilor cu sediul la Harcov.

318

www.dacoromanica.ro
 Denbo V.O., evreu. Este autorul mai multor brofuri, cu stop politic,
Indreptate Impotriva Romaniei *i a nenumaratelor articole scrise Yn acelai seas.
Rapaport, partizan In corpul de armatA al lui Kotovski, evreu.
Ca. Delegalia Roman&
Arbore Ecaterina, reprezentanta Partidului Comunist din Romania, fiica
cunoscutului basarabean Zamfir Arbore.
Este medic de profesie i a fost exilata din Romania de guvernul liberal, de
sub prepdintia lui I.I.C. BrAtianu.
A indeplinit un timp, functia de comisar la departamentul *sanAtAtii publice
din Republica Moldoveneascl.
D". Delegalia Arrnatei Rofii,
Iachir I.F., comandantul Ntirilor militare din Ucraina, Republica
Moldoveneascl i Crimeea. Este basarabean de origins.
Crivorucico, comandantul Corpului 2 de Cavalerie, basarabean. A luat parte
activa In razboiul civil, In corpul lui Kotovscki.
Seidman, comisar politic, reprezentantul armatei rogiL
$amin, ajutorul comandantului diviziei nationale moldovenesti i
reprezentantul grAnicerilor din Republica ModoveneascA, rus.
Hudenco, comandantul unui regiment din Tiraspol.
E". Delegalia partizanilor rusi.
Diacifin, comandantul unitAtii rAsculatilor din nordul Republicii
Moldovenesti, fosta gubernie Podolia, azi comandant de unitate militara,
ucrainean.
Goncearov, partizan, din aceeasi regiune fi de aceeai nationalitate.
F". Delegalia Dneprogresului din Ucraina".
Didenco, preedintele comitetului profesional de la Dneprogres", fabrics
metalurgicA din Dnepropetrovsk.
G". Delegalia Donbasului.
Cateli, colhoznicA din Regiunea Donbasului (fostul Rostov pe Don).
H". Delegalia din regiunea Odesa.
Cuznefor, Prefedintele Comitetului Executiv regional din Rivnearsk,
regiunea Odesa.
I". Delegalia Pionierilor (Tineretul comunist).
a) Din Ukraina:
Manikovscaia, reprezentanta pionierilor din Kiev, ucraineanca.
a) Din Republica Moldoveneasca.
Clitman, reprezentanta pionierilor din Modova Sovietica, evreica.
Pt Guvernul Republidi Moldovenefti.
Membrii arAtati mai sus.

319

www.dacoromanica.ro
 . De Ian& Sovhozurilor (Gospodirtik de star).
Colensnicov LI., titularul departamentului sovhozurilor, rus din satul Plosca,
nord-est Tiraspol.
Petrov, loctiitorul celui de mai sus.
Smtnttna, muncitor din sovhozul Sprijinul Socialismului", din oraul
Codima, moldovean.
L". Delegatia Udarnidlor (invigiordor).
Todia, invatitor-udarnic, din oraul Dubasari, moldovean de origina din
satul Capita, raionul Dubasari.
Sculcht, ingiher udarnic.
Bomb* medic-udarnic.
M". Delegafla stadenlima
Varvaretcata, absolventa colii superioare agricole comuniste i membra a
Comitetului Executiv Central din U.R.S.S. in decembrie 1934, terminase de abia
cursurile unei Foil In pregatirea de doi ani. Era sarach din satul Gonorata, raionul
Birzula; clnd a venit la coall n-a stint deloc carte.
Rogovetchi, student, membru In Partidul Comunist.
N". Delegarla mundtortIon
Gruber, preedintele comitetului muncitoresc de la fabricile din Tiraspol.
Membru In Comitetul Central de moldovenizare i latinizare, evreu.
Soroceanu, aeful uzinei mecanice Dobrodeev" din Tiraspol; candidat In
Partidul Comunist din U.R.S.S., basarabean.
Popic, seful uzinei centrale termo-electrice din Tiraspol.
Vdovicenco, mainistrul depoului din oraul Birzula, ucrainean.
Topciu, muncitoare de la fabrica de conserve Tcacenco" din Tiraspol.
ON. Delegaita preset.
Gruman Moise, redactor responsabil al cotidianului Moldova SocialistA ".
Era i membru In comitetul central de moldovenizare i latinizare, evreu din
Basarabia.
P". Delegalia Comitetulul de Moldovenizare.
Zavtur, loctiitor de preedinte al comitetului central de moldovenizare $i
latinizare. Era moldovean din raionul Grigoriopol.
Galelichi, membru In comitetul central de moldovenizare qi latinizare,
InvAtator din Republica Moldoveneascl.
R". Delegajia specialiftilor.
Gramahovschi, agronom.
Levoichi, eful sectiei sovietice de ttrguiall, Torgsin.
Emilianov, preeclintele comisiei de curAlire a partidului comunist rus.
Gaifan, preedintele sfatului moldovenesc al sindicatelor profesionale din
R.A.S.S.M., basarabean.

320
www.dacoromanica.ro
 Anenschi, presedintele sovietului orasenesc din Tiraspol. Era evreu din
Basarabia.
Socal A.B., presedintele PlAnuirei de Stat (Gosplan), evreu.
Bacanurschi LM., presedintele prezidiului U.M.C.E.C.O. (Uniunea
Moldoveneasca a Coperativelor de Economie oi Consum).
Izrailev, pre4edintele uniunii industriale, evreu din Basarabia.
Prepdintele activ al adunArii a fost Staiii, presedintele Republicii, care a
deschis edinta comemorativA, aratInd cA Moldova SovieticA infloreste alAturi de
ruina lii teroarea ce domneste In general In tarile capitaliste, lndeosebi in B asarabia.
Sectia din Kiev, a basarabenilor a adresat urmatoarea felicitare, In care se
oglindeste conceptia for politics asupra Basarabiei si a inflptuirilor din Moldova
SovieticA.
In momentul chid Basarabia ocupata cu forta este transformata din regiune
Infloritoare in tart ruinata, de apasare nationals si de clash, la not In Moldova Sovietica,
in string( colaborare frateasca gi cu ajutorul maselor muncitoare din U.R.S.R. $i
Ukraina Sovietica, s-a InfAptuit zidirea fundamentului de economie socialistA.
Evreul basarabean, Userovici Saul, fost ocnas $i infractor de rind, cu mare
influentA in Asocialia Basarabenilor din Moldova Sovietica terminat cuvintarea
astfel:
Jos mfinik ocupankfilor romdni din Basarabia".
Trfilasal Basarabia Sovieticfi".
A avut loc o parada is ziva de 12 octombrie 1934, In fata a 30.000 locuitori din
Moldova Transnistriana, .pentru a arAta progresul realizat In economia nationall $i
pe tarimul politic sufletesc.
In fata guvernului an defilat rind pe rind: colhoznicii, muncitorii, copii $i
unitatile militare
Cea mai mare impresie an produs-o pionierii, copii de scoala, ucenici ai
comunismului.
La parada military, pe fingi unitatile din garnizoana Tiraspol, in frunte cu
Regimentul 152 Infanterie, au defilat formatiuni de grAniceri, cavalerie, tancuri $i
auto-blindate cu tunuri si mitraliere.
Prin aceasta aniversare, conducerea sovietica a cautat sl arate populatiei
bastinase moldovenesti Si reprezentantilor U.R.S.S., Inflptuirile In timp de 10 ani.
in fond a fost o spoiall, de care sint capabili numai sovieticii pentru conduce
lumea prin imagini, pentru di nu se putea modifica radical numai in 10 ani populatia
moldoveneascA, care are o traditie de mii de ani $i cu aspiratfile romantmului In
suflet.

NOTE
' Dupl. ardcolul Republica Moldoveneascd a Sovietelor, din Revista Moldova Nod." Nr. 1, de
D4 N. Smochini, Iasi 1935.
D. N. Smochini este agent to comuna Mahala, raionul Dubisarl Noi si refugiat la noi. A luptat
din rilsputeri to calitate de piesedinte al moldovenilor refugiati de la est de Nistru pentru alipirea
Transnistriei la Romania.

321
www.dacoromanica.ro
 HI. ELIBERAREA BASARABIEI $1 OCUPAREA TRANSNISTRIEI
(A se vedea harta mead Nr. 2).

La 22 iunie 1941, Romania declare razboil Rusiei Sovietice, data cu

Germania, iar armatele roman- germane forteaza Prutul, trecind In Basarabia sub
comanda Mareplului IOAN ANTONESCU, Conducatorul Statului Roman.
Yn urma batalfilor decisive din regiunea BA111 qi Lapu.sna, fortele rusesti slut
batute $i silite ss bats In retragere.
Batalia de la Blip este data de fortele romano-germane, iar aceea de la
Lapuna de armata romans. Rusii au peste 5-6000 morti i raniti la Lapuna $i fug
In debandada spre est. Dnunul peste masivul Hinceqti, este deschis ei fortele armate
11 trec fsra sit mai Intimpine rezistente puternice.
Urmaresc apoi pe inamic In directia HIncesti-Chisinau-Tighina, dupa care se
abat spre Cetatea-Albi, pentru a cadea In spatele fortelor inamice ce luptau In
sudul Basarabiei pe Prut i le forteazi MI se retraga spre est.
Fortele noastre au calea deschisa acum pentru a patrunde In sudul Basarabiei
i pe la sud de Falciu.
La 6 august 1941, forte importante roman- germane trec Nistrul la Vadul lui
Von i Pogaceni, apoi patrund In Ucraina, dupe lupte grele, purtate pentru
strapungerea liniei fortificate ,,STALIN".
Fortele roman executa o manevra strategica straluciti pe directia: Dubasarii
Noi - Odesa, Intorclnd apararea fortificata a Nistrului Intre Grigoripol-Tiraspol i
Inlesnind trecerea la est de Nistru, fara a avea pierderile impuse de 'atacul
puternicelor cazemate, construite de rusi Intre anii 1930-1932.
Este o manevra strategica conceputd i executatd cu maiestrie de
Comandamentul roman, can va thane ca un exemplu vrednic de imitat In
strategia twastra pentru viitoarele noastre generaill de milltarl.
Manevra de Intoarcere a regiunli fortificate Grigorlopol-7Yraspol se inscrie
in istorla milliard printre manevrele strategke concepute 81 executate cu o
deosebitli and de catre generalli armatei noastre.
Yn sudul Transnistriei au loc lupte angeroase, In special In regiunea Odesei,
putemic organizata, printr-un sistem de fortificatii esalonate pe 3 linii succesive pe
o adincime de circa 20-30 km. qi acoperit de o putemica pozitia jalonata la 40-50
km. Intre limanul Nistrului i lacurile Hagibei si Kujalnik.
Ofiterul roman s-a Want cu bravura i soldatul cu mult elan, virtuti admirate
si de camarazii nostri de arme germani, italieni, slovaci, croati i spanioli.
La 16 octombrie 1941, inamicul string puternic Intr -un cerc de foc pe o
adIncime de 20-22 km., este silit sa cedeze i Odesa, ultima cetate a comunismului
din Transnistria.
Transnistria este incorporatd Administrafiel de Stat Romane, constituind
un Guverndmint aparte, cu capitala la TiraspoL
Prin Decretul-Regal No. 1 din 19 august 1941, dat la Tighina, Conducatorul
Statului, numeqte pe d-1 George Alexianu, profesor universitar de drept
constitutional, In functia de guvemator civil al Comandamentului Militar al
Transnistriei, acordlndu-i depline puteri pentru organizarea i administrarea ei.

322
www.dacoromanica.ro
 In aceeqi zi, d. profesor George Alexianu, da o proclamatie In numele
Mareplului Ion Antonescu, Comandantul de apetenie al armatelor dezrobitoare
romano-germane, adresatA astfel populatiei:
Frail Moldoveni dintre Nistru fl Bug fi neamuri conlocuitoare!
Prin sacrificiul fi vitejia armatelor romano-germane, armatele
bolovismului, ale Intunericulut, ale uric l distrugerii au fost zdrobite t alungate.
In urma for bolisevicii au distrus total; fabric, =Me de apa 0 lumina,
drumuri, podur4 magazit, ma0ni, clfidiri 0 tot ce munca voastrfi 0 a parinfilor
voftri reuyiserfi sfi agoniseasca.
Va distrusese mai fnainte sufletul, luIndu-va =diva i acum a vroit sd
distrugli i Waft:, dar armatele ere-gine aliate au venit la vreme sfi v8 salveze i sfi
va dea putinta de lumina, civilizaite, de o viafa omeneasca, tralta cu frica lul
Dumnezeu l fn credinta strabuna.
Aid se instaleaza administracia romfina; fn Para dintre Nistru t Bug pfna
la Mary In farts In care moldoveni au grail fn limba for t s-au fnchinat la
icoanele ;flute ale stramocilor.
Mareyalul Antonescu, asigurfi astazi tuturor ordinea, liniFtea t viafa, dar
cere de la voi toff o ascultare desfivir0ta, o fntoarcere a tuturor la lucru. Munca
&Oita fn ordine trebute sli fie ftsdreptar In Watts flee-Arai. VA vom Intari
familia, restabilind-o In drepturile el eterne 1 vom lega pe mu de gospodoria 0
pan:fund lul and o dreapta rfisplatfi muncii, o Impfulire omeneasca a tuturor
protluselor pamIntului t dreptate pentru toil
Transnistria a fost ImpArtita pentru administratie In 13 judete:
Moghilev cu capitala la Moghilev,
Iampol cu capitala la Iampol,
Tulcin cu capitala la Tulcin,
Rlbnita cu capitala Rlbnita,
Balta cu capitala Balta,
Krivoje Oziere cu capitala la Golta,
Dubasari cu capitala la DubAsari,
Ananiev cu capitala Ananiev,
Tiraspol cu capitala Tiraspol,
Berezovka cu capitala Berezovka,
Ovidiopol cu capitala la Ovidiopol,
Odesa cu capitala la Odesa,
Oceacov cu capitala la Oceacov.
Basarabia a ramas cu aceeasi Impartire administrative{, creindu-se In plus jud.
China Noul cu teritorii luate de la judetele Cetatea Alba qi Ismail.
Prin ordonanta Nr. 8 a Guvernamlntului Transnistria, se hotara4te
organizarea administrative; a acestei provincii.
Pentru eidificare se va reda mai jos:

ORDONANTA Nr. 8
Noi, IOAN ANTONESCU, Mareal at Romaniei, Comandant de apetenie
al Armatei;
Prin Profesor Alexianu G., Guvernator Civil; .
Yn baza deplinelor puteri acordate prin Decretul Nr. 1 din august 1941, dat la
Tighina;

323

www.dacoromanica.ro
 ORDONAM:
Art. 1. Toate grupArile locale din Transnistria care au avut o administratie
proprie formeazA o comuna.
Comuna este condusA de primar, ajutat de sfatul sAtesc, format din trei
locuitori.
Primarul si sfatul satesc ant desemnati de obstea satului $i confirmati de
pretori.
Primarul 1nsArcineaza pe membrii sfatului cu conducerea diferitelor servicii
ale primAriei dupa nevoile locale.
Art. 2. Gruparile de locuitori care an avut organizarea administrative{
orAseneascA, 'Amin orase.
Orasul este condus de primar ajutat de unul sau doi ajutori de primar, dupe
numArul locuitorilor.
Primarul si ajutorii de primari slut numiti In orase de prefectul judetului, In
municipii de Guvemator.
Art. 3. Fiecare primArie va avea numarul necesar de functionari care vor
fi numiti de primar.
Art. 4. 0 grupare de mai multe comune formeaza un raion.
Raionul este o unitate de actiunea administrativii, condusa de un pretor
numit de Guvemator.
La fiecare raion va functiona:
o sectie agricoll;
o sectie a masinilor;
o sectie economical;
o sectie financiart
o sectie a comertului;
o sectie sanitarA;
o sectie a drumurilor;
o sectie a postelor si telefoanelor;
o sectie a transporturilor;
un birou administrativ.
Fiecare raion va avea numarul necesar de functionari administrativi de
specialitate.
Art. 5. 0 grupare administrativa alcatuita din mai multe raioane formeazA
un judet.
Judetul este condus de un prefect ajutat de doi subprefecti.
Judetul este o circumscriptie de control, de coordonare si de divizare a
activitalii administrative.
Pentru /nflptuirea acestui scop, prefectul are la dispozitia sa:
un inginer agricol;
un inginer mecanic;
un specialist economic;

324
www.dacoromanica.ro
 un inspector al Invitamintului gi numArul necesar de funclionari pentru
biroul administrativ.
La dispozitia 5i sub ordinele Prefectului stau jandarmii gi politia.
Prefectul este autoritatea cea mai Ina RA din judet. El are dreptul sa aprobe
numirea tuturor functionarilor din judetul sAu In cadrul normelor fixate de
Guvernator.
El nume5te pe primari, ajutori de primari gi confirmA sfaturile sate5ti.
Art. 6. Pentru asigurarea unitatii de conducere, Intreaga administratie din
Transnistria stA sub ordinele Comandantului de Capetenie al Armatei, care
exercita maswile si dispozitiile sale prin Guvernatorul Civil.
Guvernatorul exercitA atributiunile sale prin urmatoarele directii:
Directia Administratiei 5i a Muncii;
Directia Agriculturii;
Directia Economiei;
Directia Sanitatii;
Directia invatamIntului gi Cultelor;
Directia Justitiei;
Directia Financiara;
Directia Drumurilor;
Directia Constructiilor,
Directia Po5telor, Telegrafelor gi Telefoanelor;
Directia lor Ferate.
Sub ordinele sale directe sta politia gi jandarmeria.
Guvernatorul este ajutat de Secretarul General care II Inlocuie5te In caz de
lipsa 5i are la dispozitia sa un Cabinet civil 5i militar, un oficiu de studii, un oficiu de
statistics.
Art. 7. Comuna, raionul qi GuvemamIntul au bugete proprii.
Bugetul comunei se /ntocme5te de primar 5i se aprobA de pretor.
Bugetul oraplui se Intocme5te de primar 5i se aprobA de prefect.
Bugetul municipiului se intocme5te de primar 51 se aprobA de Guvemator.
Municipiile stau sub directa priveghere a Guvernatorului.
Ora5u1 Tiraspol se declarA municipiu.
Bugetul raionului se Intocmeqte de pretor $i se aprobA de prefect.
Bugetul Transnistriei se intocme5te de Guvernator 5i se aprobA de
comandantul de Capetenie al Armatei.
0 ordonanta specials va stabili regulile dupA care se va tine contabilitatea
public&
Art. 8. Instructiuni speciale vor preciza conditiile de functionare ale
tuturor serviciilor bantate prin prezenta ordonantA.
Data la Tiraspol astAzi 12 septembrie 1941.
GuvernamIntul Transnistriei pi5eIte astfel la organizarea treptatA $i radicals
a vietu sociale $i economice, InlaturInd urmele nefaste ale comunismului. Se revine
la proprietatea individuala 5i la rasplata muncii fiecaruia, potrivit eforturilor ce le
va depune.
Biserica $i familia slut readuse la menirea for traditionala. Legile gi datinile
strabune revin In fiinta lor, iar dreptatea $i omenia vor fi egale pentru toti.
De la 10 octombrie 1942, GuvemamIntul Transnistriei functionead la Odesa.

325

www.dacoromanica.ro
 AIM'S nr. 1

REPUBLICA MOLDOVENEASCA
Scorn 1.L500.000

326
www.dacoromanica.ro
 cn
N
L--

www.dacoromanica.ro
 C. GH. CONSTANTINESCU

ROMANII TRANSNISTRIENI
Cap. I

CRUCIADA CRESTINATITH
IMPOTRIVA BOL$EVISMULUI

Anul 1917, pe lingl celelalte evenimente de o importanta istorica pe care

le-a adus, a provocat pribuqirea imperiului tarist qi InscAunarea regimului bolqevic.
Regimul tarist s-a pribuqit In fats loviturilor interne date de organizatiik nihiliste,
organizatii care se hrAneau cu InvatAtura marxisti qi care ajutate de un complex
tragic de Imprejurilri extern au reulit sA ajungA la conducerea Rusiei In martie
1917. Venirea la conducere a bollevicilor coincide, din nefericire, cu aparitia In
vocabulare a unor astfel de Imprecheri de cuvinte: tirania bollevicA, desfiintarea
familiei, desfiintarea proprietAtilor, anularea libertatilor individuale qi mai ales
coincide cu prima initiativa luata In stil mare Impotriva Crum, initiative sprijinitA
de autoritatea de Stat qi avind ca origin chiar aceastA autoritate. Pentru el, acesta
a fost de fapt programul pe care-1 afiqau bolqevicii si pe care mai ales 11 practicau ei.
intr-adevar, lupta Impotriva Crucii, lupta Impotriva bisericei Domnului Isus Hristos
a fost primul mare tel pe care qi 1-au propus bol$evicii. Si din nefericire trebuie sA
recunoaqtem ci qi-au atins cu prisosintA acest tel, dupli cum cu prisosinta qi-au atins
toate telurile distructive pe care qi le-au propus. Astfel: preotii au fost omorlti, dupa
ce mai Inainte au fost supuqi la chinuri groaznice; bisericik au fost transformate In
localuri de desffiu sau In grajduri; dreptcredincioqii au fost torturati, iar familiile for
prigonite qi deportate In Siberia; in sfirqit cele mai ne/nchipuite casne au fost
inventate Impotriva celor care IndrAzneau macar sl-$i Ingroape mortii In ritualul
cretin.
Si acestea reprezintknumai o palidA prezentare a graoznicelor stAri de lucruri
din afa zisul rai bolfevic Dar, dupl ce au reuqit sl Inabuqe prin sIngele a zeci gi
sute de mii de nevinovati, geamAtul de dureroasa protestare a celor multi, dupa ce
au reuqit sA Injghebeze o relativA ordine de Stat, hienele bollevice $i -au adus aminte
cl mai shit qi alte tAri, unde cu pretul ditorva fluvii de singe s-ar putea introduce
aiul bollevic". Se pripiserA Ins A, pentru ca Inainte de a se putea ImbAta de mirosul
sIngelui qi Inainte ca furia omorului sA -i cuprindA qi pe altii, armata romAna la

328

www.dacoromanica.ro
ordinul gloriosului Rege Ferdinand, a readus bunul simt pe meleagurile infectate de
nebunia bolqevici.
Continuind astfel seculara sa lupta Impotriva barbarilor, poporul roman, prin
armata sa, dadea astfel prima zguduitoare lovituri bolsevismului.
Dar nici in celelalte taxi n-au avut mai mutt succes bol$evicii, deoarece
indepartati de Italia prin imunizarea acesteia cu fascismul ducelui Mussolini, ei stilt
categoric Infrinti qi In Germania, uncle marele Fiihrer, Adolf Hitler, opune religiei
distractive a bol.,evismului, noua ordine a national-socialismului.
Deci, din primele momente se face simtita o putemica reactie anti-bolqevica,
reactie care acum Incepe sa polarizeze aproape toate tarile Europei.
Astfel, cu toate ca actiunea nationaliOlor roman, inclectati ping i prin
moarte In lupta Impotriva bolsevismului qi a hidrei iudeo-masonice, apare ca
neavind nici o leglitura cu alte treziri de cogtiinta din cuprinsul Europei, totuli,
luptele for reprezinta primele tresariri Impotriva bol.,evismului ale unei Europe
obositi de razboi; reprezinta deci primele vestiri ale titanicei lupte care se
desfigoara astazi sub ochii nostri.
Orizonturile se limpeziseri Inca din timpul razboiului civil din Spania, razboi
cand fortele nationaliste au igit intarite, in timp ce comunitii au pierdut una din
putinele pozitii pe care be mai aveau In Europa.
Dar lupta din Spania mai are un tic i anume: ea reprezinta prima lupti
comuna data de natiunile crgtine Impotriva bolsevismului gi reprezinta mai ales
prima infratire prin singe a acestor natiuni impotriva hidrei comuniste.
Dupa Infringerea din Spania se parea ca virulenta maladiei bolevice se
atenuase, chid profitind de razboiul in curs i atitati de mirosul singelui, comuni.,fii
arati din nou coltii ocupind citeva pozitii Inaintate de undeincep sa pregateasca
agitari qi sit unelteasca atacuri impotriva Europei.
Nu pot trece mai departe fara sa amintesc eroica lupta a Finlandei, care
opunind cele trei milioane de locuitori ai ei, celor aproape doua sute de milioane de
comunigti, a Inscris una din cele mai frumoase pagini ale istoriei universale.
Viteaza armata finlandeza, pastratoare a unei glorioase traditii militare, a
ridiculizat numeroasa armata a dictatorului rolu, arafind astfel lumii intregi ce
poate face o natiune unitara, care tie sa mearga numai pe drumul demnitatii i onoarei
Dar pofta de ocupare i clistrugere a bolevicilor a lovit, printre alte tari, gi
Cara noastre de la care a smuls Bucovina de Nord qi Intreaga Basarabie. Un an de
zile aceste doul frumoase i neage provincii romangti au stat sub calciiul
barbarilor; un an de zile lacrimile noastre de durere s-au impletit cu lacrimile de
suferinte ale fratilor nostri, torcind Impreuna fuiorul razbunkii nedreptatilor.
dupa un an, din taria suferintelor noastre, ajutati de Sfinta Cruce, care se cere din
nou reintronata in meleagurile dezrobite, infratiti prin jertfe de singe cu celelelalte
natiuni crevtine ai caror fii 1 i dau vista pentru biruinta Crucii, hal ca cele doui
provincii revin din nou la sinul Patriei-Mame.
Lupta de scum Impotriva bolevicilor gasgte poporul roman pe secularele lui
pozitii de lupta Impotriva barbarilor, gata ca i in trecut dea tributul de singe
pentru apararea Crucii i a civilizatiei cre.,fine. Dar de data aceasta el nu mai e

329

www.dacoromanica.ro
singur, de data aceasta lupta cot la cot cu puternica natiune germand, alaturi de
care, solidarizata printr-o dorinta de mai bine, lupta intreaga Europa.
Hidra comunista, care se pregatea sa atace i s bolevizeze Europa, se
gasete astazi in fata celei mai mari dintre coalitiile Crucii, se gasete astazi in fata
unei Europe unite i hotarite s vegheze asupra libertatii ei.
Ca, alaturi de for ;ele romano-germano-finlandeze, aproape toate tarile
Europei i-au trimis, daca nu armate regulate cum a facut Italia, dar cel putin
corpuri de voluntari complet echipati. Aceasta insemneaza ca la strigatul de alarms
i de adunare a lui Adolf Hitler, toate natiunile Europei, contiente de importanta
clipei de fata au fost gata la datorie; au fost gata sa apere civilizatia cresting pe care
furia bolevica se pregatea s-o distruga i a fost gata Ali verse singele pentru
apararea credintei stramoeti.
SA dea Dumnezeu ca din aceasta groaznica inclqtare a timpurilor noastre i
din singele varsat din abundenta din atitea sute de mii de piepturi, sa rasara o
Europa noua, in care toate natiunile s fie reintegrate in granitele for fireti, in
grani ;ele in care insui adevarul istoric le aeaza.
Caci numai o ordine bazata pe dreptate poate asigura prosperitatea i binele
Europei, i mai ales numai o astfel de ordine poate justifica atita singe varsat.

MARESALUL ION ANTONESCU

330

www.dacoromanica.ro
 ARMATA ROMANA
Astazi, cind zorile mai bune se arata la orizont, dud bucuria eliberarii fratilor
noqtri ne umple sufletele, se cuvine sa ne Indreptam gindurile cAtre aceia care Maud
zid cu piepturile lor, ne asigura linistea i prosperitatea i mai ales ne redau
onoarea.
tntr-adevar, armata romans, aceasta pastrAtoare a unor vestite traditii
militare, n-a uitat niciodata ruinea de acum un an; n-a uitat timpurile acelea de
jale, dud cu privirile-n pamInt gi cu inimile sfIgiate ne purtam durerea din colt In
colt, lncovoiati sub povara tacutelor mustrAri a milioanelor de roman lasati In
parasite.
N-au uitat, ostaii roman, privirile dureros de IntrebAtoare ale celor lasati
dincolo de Prut, fiindcA n-ar fi putut uita uvoaiele de lacrimi pe care le-a provocat
marul lor de la Nistru la Prut, mai ales el ImpreunA cu lacrimile, Insuqi sufletele
le-au ramas acolo. De aceea un an Intreg au aqteptat un 22 iunie qi In sfirit clnd
aceasta clips a venit i-au InAltat fruntile, i-au Incordat fortele gi s-au repezit sl-$i
regaseasca sufletele i linitea rilmase acum un an pe plaiurile basarabene.
$i sufletele le-au arAtat drumul, le-au IntArit bratele i le-au adus drept
cununA victoria, fiindca dreptatea era de parte lor, iar &luta Cruce le era cAlluzA.
$i cum ar fi putut fi altfel dud secole de-a Andul armata noastrA a fost pavazA
cretinatatii qi zidul de netrecut al necredincioilor? intr-adevAr, Intr-atIt se
integreaza luptele noastre In luptele creqtinatatii, Incit sultanul Baiazid spunea In
1484, deci pe vremea lui Stefan cel Mare, el: alit limp cft rominli stopihesc Chi lia
0 Cetatea Alba; nu-I yom putea bate pe creftint e demn de amintit faptul ca
romanii I i dAdeau seama de aceasta, ca iatA ce stria in 1475 Stefan cel Mare, atletul
lui Hristos, cum 11 numea papa, Ducelui Venetiei: dar data aceastd poartii a
creFdnItafil care este Para noastrd, va, plerduta Dumnezeu ad ne fereasca de
afa ceva atunci toata creftindtatea va fi in mare primejdie.
Deci, atunci ca i acum, Cara noastrA era poarta creftindedfil, numai ca in
locul turcilor de atunci care credeau In Mahomed, slur astazi ruqii care Incerca sl nu
treads In nimic.
$i nu e greita afirmatia ca voievozii notrii erau adevArati aparatori ai
crectinAtatii, ca iatA ce scrie Mihai Viteazul polonilor In iulie 1595:
Toate le-am facut pentru credinfa striinsoFeascd. Vozind eu ce se intimpla in
flecare zi cu biefii creytini, m-am apucat sa ridic aceastd mare greutate cu
aceasta same: lard a noastrd, ca sd fie un scut at fntregei luml creftlne.
$i importanta luptei lui Mihai Viteazul pentru apararea cretinAtatii, e
conformata chiar de Papa Clement al VIII-lea, care spunea despre voievodul nostru:
Dacd a lost vreodata un principe in lame demn de glorie pentru acfluni
eroice, acesta e singer Mihal, principele ValahieL
Dar gloria lui Mihai Viteazul era In cea mai mare parte gloria ostailor lui, ca
iatA ce spunea Napoleon, dupl lupta de la Areda, Venetiei despre un batalion de
graniceri nasludeni comandat de un maior neamt: Afurist batallon! Cu cloud ca
lista ai cucerl Europa toatd.

331

www.dacoromanica.ro
 Un alt exemplu de cinstirea si renumele de care s-a bucurat Intotdeauna
armata romans e urmatorul: Dupa capturarea lui Osman Pap, aparatorul Plevnei,
marele duce si-a exprimat mirarea fata de acesta ca n-a incercat sit strabata endurile
subtiri si rare ale romanilor, ci a vrut sa strapunga rIndurile dese si numeroase ale
armatelor rusesti:Acestei nedumeriri Osman Pala i-a datsurmatorul raspuns scurt
si clar: Mi-am ales drumul cel mai uFor.
Trufia ruseasca 94-a plecat capul In fata vitejiei soldatului roman i cu prilejul
razboiului ruso-japonez din 1905, and periculoasa Inaintare japoneza a fost oprita
de o divizie de moldoveni. Iati ce telegrafia tarului, cu aceasta ocazie, generalul
Linevici, Inlocuitorul gen. comandant Kuropkin: Divizia de fler a Majestaiii
Voastre a oprit fnaintarea inamicului la Mundken.
Iar In lupta contra comunistilor, poporul roman nu numai ci nu este la prima
sa actiune, dar prin faptele sale de arme de pinA acum poate fi considerat ca unul
din campionii Iuptei anti-comuniste.
intr-adevar, armata romans a fost aceea care a restabilit ordinea In Ungaria
regimului lui Bella-Kuhn i prin aceasta a ferit Europa de Intinderea In inima ei a
pecinginii comuniste Iata ce spunea ziarul: Le Temps despre aceasta campanie:
Romanii nimicind bolcevismul unguresc au adus un servidu nu numai
Ungarie4 nu mimed vecinilor et, mai cu mama Austriet 0 Italie', ci chiar
Consiliului Suprem faro" voia lui deoarece, din moment ce n-au putut
fmpiedica fritiYul govern Bella-Kuhn, cum arfl putut sa se opuna cu elect la
o fntoarcere a acestui regim, fntoarcere sigurd data romanii ar fl executat
ordinul domnului Clemenceau? Intrebarea ce am pus-o mai sus a lost
Indreptalita. Ce ar fl astazi Europa centrals, Austria, Italia, Romania 0
chiar tarile din Occident daca n-ar fl lost distrus bolFevismul unguresc de
ca Ire romani? Ac;iunea exterioara a Rusiei Sovietelor fi a conducatorllor
sai din Moscova, In lac sa se terrnine Intr-un faliment, arfl In plin progres.
Din fericire romanii n-au ascultat ordinul lui Clemenceau, care a fost silt mai
tlrziu sa recunoasca: numai Romania, in interesul superior al padi 0 al
civilizalid a pus la dispozifie diviziile sale fare nid o cdndifie, spre a salva
Europa de primejdia comunista.
Iata acum si marturia unui englez, a generalului G. H. Greenby, eful
misiunei britanice, care vorbind la 15 mai 1919 In fata ofiterilor roman din armata
care a izgonit pe bolsevicii din Bucovina, spunea: Avefi In soldatul Dv. ca in Dv.
cea mai prelioasa arma care (rebate astdzi sa lupte, este sufletul lor. Named sufletul
ostaFului roman, a putut ,ci va putea susfine pe aceFti bravi luptatori roman!,
care prin vrednicia for au facut o cantitate de lucruri acs de marl, fncft am
ramas fnmarmurit, cu toate cif aceFti osta0 au Invins nevoi supraomeneFti.
Figura for vesela fi voioasa fmi da proba mulfumirll for suflete01 cd -0 pot
face datoria. Din nefericire razboiului n-a fncetat pentru Dv., dar azi nu aparall
ca piepturile bravilor ostaFi roman' numai cauza Dv. proprie, ci cauza Europe!
fntregi contra primejdiei distrugatoare a bolFevinnului.

332

www.dacoromanica.ro
 Apreclem toff sacrificille ce facet' fi privirile pline de nadejde ale Europe,
fntregt sint asupra Dv....
Acum ca i atunci noi luptam Impotriva bolvevicilor; scum ca i atunci
privirile pline de nadejde ale Europe' intregi sInt asupra noastra qi a aliatilor notri;
numai ca de data aceasta englezii nu numai ca nu recunosc prime) dia distruglitoare
a bolfevismulul, dar chiar IndreaptA zadarnice priviri de nAdejde asupra aliatilor for
din Kremlin.
Am amintit faptele de mai sus, pentru ca sa se vadA clar cif lupta de acum a
armatei noastre, este o continuare de fapte eroice i de lupte Impotriva dumanului
Crucii qi faptul ca ne gasim astAzi pe linia Intli a frontului anti-bolevic, e ceva
absolut firesc pentru noi.
in luptele de acum armata noastra scrie pagini de o aleasi glorie militarA,
arAtindu-se astfel demnA de faptele de vitejie din trecut.
Intr-adevAr, iatA ce se scrie despre trupele roman Intr-un reportaj de pe
front, publicat In toate ziarele germane: in aceste lupte e vorba de luptele care au
condus la cucerirea Cernautilor armata romans, de data aceasta sprijinindu-se
numai pefortele el, a primit botezul adevarat al foculul 1 s-a impus la superlativ
in orele dificile.
De aceea astAzi, cInd armata noastra In zgomotul tunurilor i al mitralierelor
ne faurete un destin nou, cind privirile Intregii Europe se Indreapta cu admiratie i
nAdejde spre noi, se cuvine ca gindurile noastre sa fie Indreptate cAtre eroii de pe
front, cAtre aceia care sfidind moartea In once clips, scriu cu slngele lor, o bunA
parte din noul capitol al reIntregirii.

Lumea noua, care se va zidi de

generatia
Marelui Fiihrer, este o fume care
trebuie s puna temelii de veacuri
civilizatiei viitoare.
Ordinea noua ce se va creea In
Europa pe aceste lozinci, gasefte in
poporul nostru nuadeziunea politica
formal& ci propriile lui credinte, In
mares credintaeuropeani in devenire.
Pentru pregatirea acestor afezari
lucrez azi In Statul roman.
Am gasit in Fiihrer un reazem al
credintelor# nevoilor noastre de azi. Sint
mindru.
Voi gasi mline un fundament de vista
nouL poporul roman n-o va vita
niciodata.
Maregal ANTONESCU
.

333
www.dacoromanica.ro
 '21' t
r7

.
*I
;1c:.

:
"

In mare spre liniile inamice

Va

i
- grpi. A :

Tanchete In mit; care

334
www.dacoromanica.ro
 o r "or *
kr''
yki,L 117
%me -
.

t,
2/

4.1 .t

Pe frontul bolevic

-A
1.

X 1.1.: 1

. c '

Ve.,-e. --Li -10.c

Baterii antiaeriene pe frontul din Ucraina

335

www.dacoromanica.ro
.

Orr

Repaus in zona

Le

644e:4,..n4 .,"."4,

Ce-au facut bolsevicii dintr-o frumoasa biserica din regiunea Bugului

336
www.dacoromanica.ro
 ROMANII TRANSNISTRIENI
Astazi, c/nd armatele noastre au trecut Nistrul i se indreapta biruitoare spre
Bug qi Nipru, se cuvine sa privim cu cea mai mare atentie problema Inca
nerezolvata a romanilor transnistrieni. Ace 0i frati ai noqtri, care pia acum n-au
avut fericirea de a se uni cu Patria-Mama, constituie nu numai o masa importanta
Intre Nistru, Bug qi Nipru, dar constituie chiar elementul 'autohton al acestor
tinuturi. intr-adevar, dupa cum se va vedea din paginile urmatoare, romanii
transnistrieni, cu toata vitregia vremurilor, totalizeaza un numAr important cu o
istorie, cultura qi traditie proprie.
Mi-am propus In acest studiu doul idei directive gi anume: In primul rind voi
cauta sa dovedesc ca romanii gint cei mai vechi locuitori ai regiunei dintre Nistru,
Bug i Nipru, qi In al doilea rind voi urmari legaturile permanente pe care
transnistrienii, conqtienti de romanitatea lor, le-au avut cu ceilalti frati din dreapta
Nistrului.
Origina romanilor din stInga Nistrului este foarte veche, ei fiind descendentii
neamurilor geto-dacice, care traiau prin pirtile acestea. tntr-adevar, triburile geto-
dacice locuiau un tinut foarte vast, ei intineandu-se spre nord pins spre partile
Vistulei, spre vest Via In Moravia iDunarea Panonica, in sud prin toata peninsula
Balcanica gi chiar Edna in Asia-Mica, iar spre est pins dincolo de Nistru.
Dovezi asupra acestor afirmatii ne furnizeaza geograful Ptolemeu, care
constata prezenta tribului costobocilor transmontani, care erau de neam tracic sau
getic, Intre Vistula, Bucovina qi Basarabia de Nord.
Si drept probe, aminteqte nume de localitati ca Setidava ai Susudava, care
dupit cum clar se vede prezinta carcateristica teminatiei dacicit in dava.
De aceemi parere e i InvAtatul danez Schtitte, iar Parvan afirma:
Precum recunoafte ill Schfitte, dadi nu sfnt la Vistula o exceplie, ci sfnt
foarte numerofi In legit-turd unit cu alfil, Infra& cloud dava nu Inseamnd
deloc o pletord, ci dimpotrivd... Getica, pag. 322.
Alte triburi In partea estica a tinutului locuit de daci au fost triburile carpilor,
tagrilor qi tyragetilor, despre care filologii afirma categoric ca erau de neam getic.
Tyragetii locuiau ambele maluri ale Nistrului mijlociu, iar carpii, dupa cum
afirma Parvan, alcatuiau o mare naliune, Intinendu-se, precum am diutat a
demonstra mai sus, In chip compact de la Vistula ;I AO la virile Dundrii ill
Niprului, pe fntreg versantul nordic fi estic al munfilor for Carpalli.
Aceasta concluzie, singurd, ne poate lomuri de ce elemental getic e rdspindit
chiar alga de departe chiar dincolo de Nistru, precum ne spune Ptolemeu textual,
tocmai prin Ct Agnaot pfna la Niprul de jos si afirmarea lui Ptolemeu e Maria
prin toponomia ci onomastica de la Marital Nistrului. Getica, pag. 242-43.
Si tot In Getica, pag. 669, gasim urmatoarea afirmatie a lui Parvan: Desigur
carpice ant triburile a cdror prezenid pind la Nipru e, Intre altele, indicata,si prin
numele de persoane traco-getice, fntflnite in inscriptiile di, orafele grecegi de pe
toatd coasta scidcd a pontului Euxin. ...Cd alge4 ek se Intflnesc fl mai departe

337

www.dacoromanica.ro
pfna In Caucaz, dar aparfin unor populatii daco-trace de mid enclave sau
flotante".
AceastA intindere mare a neamurilor dacice se explicit prin marile milcari de
mase dintre anii 900 pinit la 500 in. de Chr., cind scitii, nAvalind peste dad i-au silt
pe ace.itia sit se raspindeasca pinA in tinuturile mai sus arittate. Faptul ca dacii s-au
raspIndit nu InseamnA ca ei au pArlisit Dada, fiindel dupl cum ne relateaza
Herodot qi Tucidide, expeditlile macedonene in Dada, nu numai ca s-au izbit de o
vie rezisteng din partea dacilor, dar au suferit chiar Infringeri marl pe vremea lui
Dromichete, despre care PArvan spune ca este primul rage getic care rergeFte sd
reface unitatea gelled pind In stepa ucrainiand. Getica, pag. 247.
Dar nu numai scitii au provocat o extindere teritoriall a dacilor, ca iata ce
afirmit Parvare
lntocmai cum milli au tenpins pe gejt fin secolul al Vul-lea pins" la Posen,
am mai &du celjli i -au stilt sii to drumul rilsdritului pina in Crimeea".
Pe la jumAtatea secolului I in. de Chr., Burebista, despre care o insaiptie
spune ca a fost cel mai mare dintre regli din Tracia Ft stapinitor al tuturor farilor
de dincolo Fl dincoace de Dunilre, reme.Ite 81 adune sub conducerea lui aproape
toate triburile geto-dacice intinzIndu-qi astfel stAp/nirea spre vest pinit In Boemia;
In sud pine In Balcani; tar spre est pinA la Bug 1 Nipru. Deci primul mare stat al
strAmoilor notri dad, cuprindea qi tinutul dintre Nistru i Nipru.
Dacia .lui Decebal avea de asemenea o intindere respectabill, InsA, spre o
deosebire de aceasta, Dacia romans avea o intindere mult mai mica, ea fiind
cuprinsa, dupl cum sustine savantul Italian Paribeni, /litre Tisa, Prut i DunAre.
$i e explicabila aceasta restrIngere teritoriall, prin faptul ca romanii nu aveau nici
un interes sit se intindA mult spre rasArit unde provinciile for erau In fiecare clipl
amenintate de invazia triburilor barbare. Dar faptul ca limitele Daciei romane slut
fixate la Prut, nu InseamnA ca de cealaltA parte a acestui fiuviu romanii nu ui -au
Intins stApInirea, micar In mod sporadic.
Yn sprijinul acestei afirmatii stau descoperirile arheologice facute de
cercetAtorii ru$i, care In apropiere de Tiraspol i In comuna Plopi, deci dincolo de
Nistru, au gasiturme netagAduite ale existentei unitAtilor romane.
Dar ce popula ;ie au gasit romanii dincolo de Nistru? Au gasit pe dad ale
caror triburi, dupl cum am arAtat mai sus, se Intindeau i prin partile acestea qi care
sub Burebista luau parte la formarea Daciei. $i /ntr-adevAr qi altA explicatie s-ar
putea gAsi unor localitati care qi astazi poarta denumiri ca Vlodava, Gnidava,
Voscodavia etc., care prezintl deci dacicul dava? e normal ca dacii sit fi fost
acolo inaintea romanilor, fiindcA se tie ca timp de citeva secole, alit din cauza
scAderii vitalitatii dacilor in urma rAzboaielor cu romanii, cit i din cauza navaltrilor
barbare, dacii n-au mai avut puterea de expansiune de 0111 atunci. Deci, In primul
qi al doilea secol dupl Chr. existau populatiuni daco-romane de partea rAsAriteana
a Nistrului. Ce s-a Intimplat cu aceste populatii dupl evacuarea Daciei de cAtre
romani nu se qtie, Insl se poate bAnui ca ele au rezistat nAvAlirii barbarilor, astfel
explicIndu-se existenta peste secole a localitatilor de astAzi din Transnistria care

338
www.dacoromanica.ro
pAstreazA dacicul dava. De asemenea cercetind toponomia regiunii pe care savantii
strAini o numesc RO mania Transtyrasniana, de la numele romantic al Nistrului,
gAsim multe localitati care pAstreazA In radicalul for numele de vlahi, Vlasi,
Bolochi, Volochi etc., adicA pAstreazA numirile prin care slavii indicau pe romAni.
Ce InseamnA aceasta? inseamna cA atunci clad au navAlit slavii, ei an gAsit In acele
regiuni pe romAni $i au dat localitAtilor acestora numiri In legatura cu/nsusi numele
prin care indicau neamul respectiv. Si cu adevArat autohtoni trebuie sA fi fost acesti
romAni, fiindcA e imposibil ca ei sA fi putut veni din vechea Dacie, care stim cA In
acele timpuri suporta groaznicele nAvAliri barbare si a carei populatie In nici un caz
n-ar fi emigrat In directia din care veneau barbarii.
Izvoarele istorice nu ne dau nici o veste despre soarta transnistrenilor, ca $i a
romAnilor In general, pinA In secolul al DC-lea. AceastA lipsA de stiri va fi Insa curind
InlAturatA prin interventia filologilor, care vor aduce not gi pretioase descoperiri,
confirmtnd teoriile celor ce sustin cA $i la rAsArit de Nistru a fost o continuitate de
viata romaneasca $i cA slavii au venit mai tirziu In aceste pArti, iar not constituim
populatia autohtonA.
Negura secolelor este InlAturatA partial prin cronica lui Nestor, cea mai veche
cronicA ruseascA, ce ne aduce citeva pretioase lAmuriri despre romanii secolului al
DC-lea. to aceasta cronicA, atribuitA cAlugArului Nestor, se constatA cA In veacul al
DC-lea romAnii, pe care Ii numeste volochi, se gAsesc In partile DunArii si pinA
dincolo de Nistru.
Dar acum se impune o /ntrebare: Oare acesti roman de dincolo de Nistru se
poate sA fi ajuns awl In urma unor emigrAri din dreapta Nistrului? Nu! Nu se
poate, fiindcA In acele timpuri cind nici nu IncetaserA bine nAvAirile barbare nu se
poate vorbi de o expansiune romaneasca si mai ales de o expansiune tocmai In
directia din care veneau barbarii. Dar cum totusi se constatA existenta romAnilor,
sub numele de volochi, In partea rAsAriteanA a Nistrului, Itnseamna cA origina for nu
poate Intr-altfel explicatA dectt admifindu-se cA ei shit urmasii triburilor dacice care
au locuit In acele parti $i de care am vorbit mai sus.
In cronica lui Nestor se mai spune cA In secolul al DC-lea, volochii au dat un
puternic atac Impotriva slavilor care cAutat sA se Infiltreze la gurile DunArii,
respinglndu -i spre nord-est. Deci In timp ce In secolul al DC-lea erau stabiliti deja la
gurile DunArii ii pe ambele maluri ale Nistrului, slavii cAutau sA se infiltreze la
gurile DunArii. De remarcat cA acesti slavi nu erau rusi, ci erau: lekii, polanienii,
mozovienii, pemeranienii si orevlienii peste care au nAvAlit mai them
normanzii, varegii, rutenii gt rusii. in timpurile acelea chid romAnii stapineau deja
ambele maluri ale Nistrului, rusii nu formau Inca un Stat. Ei s-au organizat ca
Stat abia mai tlrziu in finutul de dincolo de codrul Muromului, iar un stat unitar
rus n-a luat fiintA deelt sub Petru cel Mare si Ecaterina a II-a, In veacul al
XVII-lea si al XVIII-lea, cind statele rusesti au ajuns la un conglomerat unitar rus.
DacA totusi, reaua cerdinta a cuiva a Incercat sA conteste identificarea
volochilor cu romAnii, atunci acestuia n-avem dedt sA -i citam urmAtorul pasaj din
volumul III din analele rusesti de istoricul german Schlosser, comentatorul cronicii
lui Nestor:

339

www.dacoromanica.ro
 ."211
0.
,5

Mean moldovean din Cosnita

--

4-
..Z7.1;

Casa unui roman din Tarnaca

340

www.dacoromanica.ro
 Aceted Volochi" nu sint nici romani, aid bulgari, nici velchi, ci Wahl
(Romani) unna.711 marei foarte vechii familii a tracilor, dacilor pi gefilor,
care postreazd pi astazi limba for proprie pi cu toate persecuftile locuiesc
Valahia, Moldova, Transilvania ph Ungaria cu milioanele.
Citirea acestui scurt pasaj ne indica In mod cert ci romanii ant una cu
volochii, vechii locuitori ai tarmurilor Nistrului, dupi cum ne arata ci nici un
cronicar sincer nu poate trece cu vederea milioanele de romani din Transilvania i
Ungaria. Dar existenta romanilor nu ne este confirmata numai prin cronica lui
Nestor, ci, sub diferite numiri ca volohoveni, bolohoveni, brodnici sau berladnici, ei
apar In toate cronicile ruseti. Astfel In cronica lui Ipatiev
Ipatievscaia se spune el In anul 1147 principele rus Sviatoslav la lupta de pe riul
Oca, data Impotriva viaticilor a avut, Intre alte trupe, i sprijinul cumanilor ci al
brodnicilor. Iar In cronica Niconova In afara de confirmarea acestei tiri mai
gasim i precizarea ca principele Dolgoruki din Susdal a trimis principelui
Sviatoslav un ajutor de 14 000 de brodnici. Deci romanii erau atit de numeroi In
partea rasariteana a Nistrului, in secolul al XII-lea, Indt luau parte cu zecile de mii
la luptele purtate de diferitii principi, constituind prin priceperea i curajul for
elementul hotafltor In desliiurarea acestor lupte.
Tot In secolul al XII-lea gisim statul Bolohovenilor, care cuprindea
provinciile Kiev, Vollynia i Podolia, Stat care n-a dainuit prea mult din cauza ca
ormele sale au fost distruse de principii din vecinatatea Kievului.
Dupl apte decenii, romanii apar din nou In cronicile ruseti. Astfel, dupe
cum afirma cronica din Novgord i cronica munita Academica, la lupta purtata In
anul 1216 Intre principele Mstislav din Novgorod i principele Iaroslav din Suzdal,
au luat parte i brodnicii care au fost de partea acestuia din urma. $i tot aceste doul
cronici confirms ca la lupta de la Kalka, din anul 1223, lupti purtata Intre rui i
tatari, an participat i brodnicii, care sub comanda voievodului for Plosdnea au dat
ajutor tatarilor.
Pentru cele trei secole urmatoare n-avem la IndemIna dovezi precise prin care
sa aratam continuitatea romanilor transnistrieni, tusa pentru not este esen ;ial faptul
ca am dovedit pini In secolul al XIII-lea existenta i continuitatea for In
Transnistria; iar prin faptul ca pentru secolul al XVI-lea vom reveni cu dovezi,
aratam de fapt continuitatea for i In acest timp, deoarece In decurs de trei secole
romanii n-ar fi putut disparea pentru ca sa reapara apoi Intr-un numar atit de
impunitor cum au aparut Inca din secolul al XVI-lea. $i aceasta cu stet mai mult,
cu cat nu trebuie sa uitam ci Inca de la sfaritul veacului al XVI-lea, voievozii
Moldovei Ii Intind stap/nirea pinA pe malul rasaritean al Nistrului. Cum e cunoscut
faptul ca Inca din acest secol se manifests o crescInds expansiune romaneasca, nu e
greu si deducem ca 'multi romani vor fi trecut Nistrul. tntr-adevar, aceasta
expansiune rotnaneasca a fost Intr-atit de accentuate, mai ales dupa ce Moldova a
cazut sub suzeranitatea Turciei, Incit In veacul al XVII-lea i al XVIII-lea gasim un
numar foarte important de romani care trec Nistrul, fie izolati, fie In grupuri marl.
condui de vestili colonizatori. De asemenea nu trebuie uitat faptul a Domnii
Moldovei i mai ales boierii moldoveni, aveau Intinse.moii dincolo de Nistru i ca
aceste moii erau lucrate de romanii adui din Moldova. Li afara de colonizarile
anonime gasim colonizari organizate In secolul al XV11-lea i al XVIII-lea. late

341

www.dacoromanica.ro
relatarile lui N. P. SmochinA despre colonizArile din timpul lui Duca-Voda a direi
stApInire se /ntindea la 1681 pInA la Nipru:
Principe le moldovean se ingrif ape de colonizarea provinciei depopulate. La
Tsikanduca, lfngs Soroca, pe malul Nistrului el construlege refedinte
princiare. Dar la Nemirov, a doua capitalii a fdrii, tidied Intdrituri. Pe
malurile Niprului fortificii cetatea Kanev cu amend aduil din Moldova. In
acdafi timp intreprinde marl colonizari cu roman' le acordd privilegii Fi
iertare de impozit pentru un timp de 15 ant. Consecinla este cif In noua
provincie trece un numdr afa de mare de romans, fnctt nici chiar trupele nu
pot sd-i mai opreascd.
Yn secolul al XVIII-lea in special Intre 1740 gi 1760 gAsim de asemenea maxi
colonizari. Acum traiesc vestiti colonizatori: Colonelul Horvath, maiorul
Philipolitoh, colonelul Lupu gi colonizatorul Cucu, care au recrutat roman din
toate tinuturile coloniendu-i pe malul drept al Niprului gi pe ambele maluri ale
Bugului. Despre aceste colonizari, din secolul al XVII-lea gi al XVIII-lea, marturiile
vremii spun ce au fost alit de masive Inset cel putin doul treimi din populatia
Moldovei s-a agezat aici.
FatA de aceste masive colonizAri s-ar putea sA se nascA nedumeriri gi banuiala
ce romanii slut In numar aga de mare In partea de rAsArit a Nistrului circa
1 2000 000 locuitori fiinddi au venit din Moldova peste rugi. CA au venit In mare
numar din Moldova este adevarat, dar di au venit peste rugi nu e adevArat gi iatA
pentru ce;
1. FiindcA In acel timp rugii nu locuiau tinuturile dintre Nistru, Bug gi Nipru,
ca pine la jumAtatea secolului al XVIII-lea granitele Rusiei abia atingeau gubernia
Poltava. Dupl documentele Prea Sfintitului Gavriil, Episcop al Tverului, scoase din
arhivele rusegti, pinA In anul 1751 In gubemiile Cherson, Ecaterinoslav gi parte
guberniile Poltava gi Harcov n-a locuit apmape nici o semin ;ie de rus sau ucrainian.
Romanii erau locuitorii autohtoni ai acestor tinuturi gi peste ei au venit rugii gi
ucrainienii. Nu trebuie uitat faptul ca rugii de abia In anul 1740 gi-au Indus
stapInirea politice pine la Bug, iar la Nistru n-au ajuns decit In 1792.
Aceste ultime date coincid perfect cu gtirile Prea Sfintitului Gavriil, fiindca nu
Inseamna cl dace rugii au ajuns la Bug la 1740, provincia cucerita s-a gi rusificat; gi
iarAgi nu existA posibilitatea ca rugii sA fi fost In numar mare mai Inainte, In aceste
parti, fiinda aceastA prezumtie cade prin Insagi afirmatiile Prea Sfintitului Gavriil,
cum gi prin faptele ce voi expune mai jos.
2. Intr-al doilea find voi relata clteva din gtirile pe care le avem despre
Ucraina secolelor anterioare veacului al XVI-lea. Iata descrierea Ucrainei facutA de
un scriitor polon din acele timpuri:
0 vastd fntindere necultivatil, in care lerburile cresc foarte Make. and
vintul meld cu putere, stepa aceasta imensd pare ca o mare Infuriatd,
strabdtudi de valuri verzi. Nu IndlneFti un orate un tirg, un sat, o colibd, o
fiipturd omeneascd. 0 calatorie prin acest pustiu e o aventura grozavd.

342

www.dacoromanica.ro
 Poate cea mai mare ulmire pentru cel ce umbld prin aceasta pustietate
ierburoasa, ar .11 InsiLyi aparilia omului.
Iar istoricul francez Alfred Rambaud, In studiul sau L'Ucralne et ses
chansons Historiques publicat In 1875 scrie:
Nafionalitatea ucrainianii s-a format aproape In acelffi mod, ca ;I
natlunile moderne din America, pe calea colonfarii. Incursiunile
pecenegilor ;I ale polovfilor din secolul X-111; invazille Ware din secolul
XIII Incoace au fdcut din bazinele Niprului inferior, al Nistrului Fi al
Bugulul, un adevarat pustiu. Abla catre sfarfitul secolului al XVI-lea
finuturile mai deptirtate de Marea Neagrti, find la adiipostul navillirilor
musulmane, au fnceput sii se repopuleze ft centre not s-au format sub
proteciia fordirefelor Bar, Bratsk'," Kiev ft Vinifa. In acea vreme Ucraina
proprlu zis4 a rtimas necultivat4 era ca ft un pdmint nou de colonizat fi
aproape descoperit. Un scriltor din acel tamp scria: E foarte ciudat, ca pe
chid portughezii ft olandezii s-au fdcut stapfni la antipozi in Lumen Nona,
noi, polonezil, n-am reufit insa sa ocupdm o faro atlt de fertild, atlt de
apropiadi de not fl care ne apailine".
Ce reiese din cele de mai sus? Reiese ca p/na la sfirsitul secolului al XVI-lea,
In Ucraina nu exista nici o populatie, deci nici rusa, qi a de abia dupa aceasta data
au Inceput sit se formeze centre not qi acestea In nord-estul Ucrainei. Dar dad
aceste informatii ant juste In general pentru partea rasariteana a Ucrainei i In
special pentru faptul ca, confirms absents ruilor din acele locuri, nu ant adevarate
pentru patea apuseana a Ucrainei. Intr-adevar n-avem de ridicat In aceasta privinta
decit urmatorul argument de bun simt. E posibil ca moldovenii Intinzlndu -se Inca
de pe timpul lui Roman (1390) i pe malul raskitean al Nistrului, sa se opreasca aici
qi sit nu-si continuie expansiunea i mai spre raskit, mai ales ca dupi cum se afirma
qi prin citatele de mai sus, n-aveau peste cine da In aceste parti? Nu e posibil i de
aeea noi pink(' ca expansiunea romaneasca incepe Inca de la sfirqitul secolului al
XIV-lea, se continua In celelalte secole 1 justifica astfel marele numar de roman
care se gasesc astazi in Transnistria. Yn concluzie putem afirma cu cea mai deplina
convingere, ca romanii constituie populatia autohtona a Transnistriei, deoarece
expansiunea romaneascli din secolele XIVXVII In partea rasariteana a Nistrului,
nu s-a izbit de populatii ruseti sau macar slave, ci s-au gasit ;inuturi nelocuite de
nimeni, sau a Intllnit pe urma*ii geto-dacilor de care am vorbit mai sus.
Dupl ce am explicat rolul expansiunii romaneti In partea rasariteana a
Nistrului, sa reluam expunerea tirilor pe care le avem despre activitatea romanilor
din aceste parti.
O tire foarte importanta ne da N. Iorga, care sustine ca Dimitrie Visnievtki,
capetenia cazacilor prin 1560 era coboritor din ,Ftefan cel Mare.
Aceasta are o importanta foarte mare pentru noi, pentru ci %di-We afir-
ma ;iile noastre pentru secolele XIVXVIII. Intr-adevar, faptul ca un descendent al
lui Stefan cel Mare ajunge capetenia cazacilor In 1560, /nseamna implicit un mare
numar de roman In acele parti, dupa cum ne Indreptatete s binuim o putemica

343

www.dacoromanica.ro
 :.. -.
- jr...01"3
t'-`,0--,=4 t
.

. 1;4:Y1. ,a -
. '4:14. , "r
-s;
E

c
o.*

_ ..".... .
,r....:Arel=111P1V7,..
2 ,,

...--;
...
, .
7.4 ,
,, Ar"."'
, ,..--.r.,-
m*W4 ,.,.1.= 4 ,
-...- -.12-'
-r 'k.'--
..-Aks...-. Vs, "4----,,t,:...--.;
Ow rt A t......^ . ..."...01.T,ar. ..
-....
i '
.r...w.... .:-.41-
... -..,,,._-31' c-..

' -'''.
-.
. r;.,1?..)
4-
....s -
....-,, .. ;;.
..,...
'6,-56-1.;)",...e.,-, - ........--c_k..-- r
' ---111.e..74,-66;,e7..C..".'7-5,72--. ,a3.1.zed,

Cetatea-Alba

, r
1

.`1. 44 r4', '

-
6, - .
'Z",; ;4.- 7 ;6
,R4
-1
"A. . e.
.0( 6
,4`
4. r A

,41,* r
A A r,"
41- gl,*.X44
t : 6

3-

" -

v.iin..1-ka'
-*"...
`,-;&Ukt... :,'4,,
- -
---=7;
=
1-.
.";

Moghilau, centru Romfinesc in Transnistria

344

www.dacoromanica.ro
influienta moldoveneasca. In rasaritul Nistrului. Aceasta afirmatie e foarte normala,
dad tinem seama ca faptele de mai sus s-au petrecut la mai putin de 60 de ani de la
apogeul lui Stefan cel Mare.
Un document din anul 1574 care ne-a ramas de la Ioan Vodi cel Cumplit, ne
confirms concluziile noastre, ca iatA ce spune acel document:
Tara noastrii, Moldova, trece cu mult dincolo de Nistru.
0 alts :Aire ne ofera istoricul Kussewicz din Lemberg, care In lucrarea sa
Anna Cazacia (in. Font, Hist Russ., vol. IV, pag. 56), publicatA pe la mijlocul
secolului al XVI-lea, scrie ca romanii dintre Nistru Nipru Ant urmacit dacilor ,ci
tii

au prefloase virtu,' militare. Tot el ne spune di la asediul Lvovului (Lembergului)

cohortele de veterans al dacilor transnistrieni au luptat In central liniei de foe.
Pretioasele virtuti militare ale dacilor transnistrieni, despre care vorbe4te
istoricul polon, au fost o calitate permanents a romanilor, ca numai aceasta e
explicatia faptului ca li 1577 hatmanul cazacilor era Ioan Potcoava 4i cA armata lui
Bogdan Hmelnitki din 15 colonei 5 erau roman 4i anume: Toader Loboda, colonel
de Perejoslavi; Martin Pu4cariu, colonel de Poltava; Pavel Apostol,
colonel de Mirhorod; BurlA sau Burlai; colonel de Gdeensk ii Dumitrescu Raicd.
in acest timp ru.ii Incep sA cucereasca tinuturi Intregi 4i ajung la Nipru.
intr-adevar, prin pacea de la Andrussovo din 30 ianuarie 1667, polonii an cedat
Ru4ilor toata Ucraina de dincolo de Nipru.
La 1681 domnitorul Moldovei, Duca-VodA, ajunge 4i hatman al Ucrainei,
aN4nd astfel sub conducerea lui Intregul tinut cuprins /Titre Carpati 4i Nipru. Tot In
acest timp apare qi figura de epopee a lu Danila Apostol, hatmanul Ucrainei.
Nascut In Basarabia, In comuna Vamita de linga Tighina, Danila Apostol se tragea,
dupa mama, din familia Catargiu. Acestui erou, legendar pentru isprAvile sale,
N. P. Smochina i-a Inchinat o carte intitulata Dann Apostol, hatmanul Ucrainel.
Pentru ceilalti roman transnistrieni, trebuie sit reamintesc pe Kicegau, care
pe timpul lui Petru cel Mare comanda o cohortA de roman; pe Ivacienco, care
ajunsese comandantul 4ef al Kievului 4i omul cel mai bogat din Ucraina; pe Timoteu
Zgura, dragomanul lui Mazepa, hatmanul Ucrainei; iar la cataractele Niprului, In
Setchea-Zaporoaga gAsim comandanti roman ca: Moldoveanul, Taranul, Ursul,
Munteanul, V01E:On, Scapa etc.
Ru4ii, /ma, tli Intind din nou staphfirea fAc/nd un salt care-i aduce la riul Bug.
Ffind In continuu rAzboi cu turcii, cu tatarii, cu cazaci zaporojeni, ru4ii au construit
In regiunea Nipro-Bug multe cetati 4i au organizat numeroase armate In alcatuirea
carora, primul loc, era ocupat de roman. In urma tratatului de la Iasi, din 1792, ruqii
cuceresc 4i regiunea Bug-Nistru, regiune cunoscuta 4i sub numele de Moldova din
cauza populatiei romanegti.
Din scurta descriere de mai sus, se vede clar ca atuncicInd ru4ii au ocupat
Transnistria au gasit acolo, ca populafie authtona pe roman, care aveau deja o
istorie 4i traditie proprie; se vede clar ca cei care pot ridica pretentii teritoriale
asupra Transnistriei nu slnt rwii, ci romanii; nu sint noii veniti, ci vechii locuitori ai
acestor pamInturi ramase de la stramo4ii no4tri dad.
Dupa aceasta data nu ne mai intereseaza evenimentele istorice, fiindca ce am
urmArit not a fost sA aratam cA romanii sint cei mai vechi locuitori ai Transnistriei.

345

www.dacoromanica.ro
 eyg#44,-*4,,-'',TZ:,_,
i:1, Neg .... .1 105'...
n ry N' , _
,-
' '',.."
-:.
,.. -
A
.,,, ,
.,---,7,...-
;.?"" ,...-..; -er
.......,. -,,, .., 4 .,
b
,.... . I am
''''...' I.
1
.

-44,.
...._.,
.,...i 4. ,s 'v.* '''
4. . . a . . . :. L! . : .-. . . : '..d.-:A '"4' . \-111,,-x4e-4.,'
.... . .erttil-'7-:,
.,
"
,., , ....+17.p....,..Y-L-7-...tatsam.o.....04... . ,,,,,,,,,,.. .,
. ,

U.

Localitate romfineasca din Transnistria

- ,

b34- 4*; 7:, ,

ft tor
.'

.35, Pa 2...
:1

Sat romfinesc in Transnistria

346

www.dacoromanica.ro
 Dupa aceasta data nu ne mai intereseaza evenimentele istorice, fiindci ce am
urmarit not a fost sa aratam ca romanii slut cei mai vechi locuitori ai Transnistriei.
Totu.li voi aminti In treacat ca rqii ne-au rapit Basarabia la 1812 1 di acum aceasta
frumoasa qi neaoA provincie romaneasci s-a alipit Patriei Mame, Romania, la
9 aprilie 1918. Abuzul de fortA de scum un an gi luptele de astazi pentru dezrobirea
slut de asemenea prea actuale pentru ca sa mai insist asupra lor, ma ci voi trece la
expunerea raporturilor pe care transnistrienii le-au avut In permaneng cu Romanii
din dreapta Nistrului. $i voi Incepe aceasta expunere cu afirmatia ca e imposibil ca
romanii care au trecut din Moldova In rasaritul Nistrului, sit fi Intrerupt once
legatura cu locurile for de originit.
intr-adevar, influenta Moldovei a fost hotarttoare In rasaritul Nistrului.
Astfel, din punct de vedere religios, romanii transnistrieni stateau sub jurisdictia
Mitropoliei Proilaiei, care a fost Infiintata la 1600, cu sediul la HILO qi ai carei inalti
Prelati hrotiniseau preoti pentru toate satele romAnesti de peste Nistru, Mind i
numeroase vizite canonice In acele regiuni. Faptul cit romanii erau foarte numeroqi
In Transnistria li ca slujba religioasa se facea In limba romans, e confirmat prin
cererea varului printului Potemkin, care voia sa fie numit episcop al provinciei din
stinga Nistrului, pentru motivul ca el cunoqtea limbs moldoveneasca a populatiei
indigene. $i Intr-atIta erau aqa de obiqnuiti romanii transnistrieni sa se fad slujba
religioasa In limba romans, ?flat atunci aid rusii au Incercat la 1920 Mt Inlature
limba romans din biserica, a luat naltere la Balta, fosta capitals a Republicei
autonome sovietice moldovenefti, mile-area religioasi a preotului basarabean
Inochentk ca o reactie fag de aceasta masura.
in legatura cu influenta Moldovei In partea rasariteana a Nistrului e
interesanta urmatoarea relatare a lui N. P. Smochina:
Toate podurile fi vadurile de trecere pate Nistru aparfineau Moldovei;
veniturile de pe ele se vdrsau in visteria statulut la Iayi. In oraFele cele mai de
seams ca Dubdsariul, Hurlucul Fi Movildul se fineau iarmaroace anuale.
Judecata romanilor din aceste finuturi se fdceau dupd obicelul pilmintului,
concretizat In Jus valachicum. Acest obicet a conviefult independent de
expansiunea teritorial.d ruseascd. Astfel la anal 1769, contele Rumeanfov, la
cererea boerului Cucu, reprezentantul romdnilor din gubernia Pereiaslov, Iasi"
populaliel romaneFti de acolo dreptul de a face serviciul religios In limba
nalionald; de care preoll plecafi din Moldova, cu deosebire ad din Basarabia.
Acest oblcei a lost Ingadult chiar Fi de Arhiepiscopul tinutului, pe motiv ca: $1
preofimea fi populatia romdneascif au alte obicduri cu o altii viafd decit aceea a
slavilor.
Romani' din alte regiuni indepartate de faro noastrd, de dincolo de Nipru,
din judefele Ecaterinoslav, schimbata de bolFevid In Dnepropetrovsk fi-au
pJstrat pia Fi ad intacte nu numal limba fi obiceiurile, ci fi legile vechi
romdneol. In baza acatui drept romanesc, au luat flinfli multe localitiifi
romaneld al cilror organizatori ft pdstrdtorl de flacaril romanismului au fost
conalionalli flood ca: colonel' Mlndra, Brfncd, Ghinea, Dracu Fl attfla alfii.
Dreptul romanesc In acea regime s-a nianifestat a& de puternic, fret l-a
influenfat pe cel ucrainian. Bunlioard, cdpitanil noFtril, conducatori de wire, In
vremurl de restriFte fl bunt administrator' in limp de pace, au pus bazele

347
www.dacoromanica.ro
Mos Vasile Bogatu
un autentic
pastrator de slova
veche romfineasca",
stilp de mingiiere si
povata pentru
cunoscatorii sal din
Sculeia.

IL-at 9.
-;1.. p k
. -4

3..

s v(*..,.7:',.,.

. . ... , .
,
:-..14' k :, 24; .4 :- ri. , 'Cy' ''' k
,'Ittl.. "'it :',,, :, .k -.
,..,,.k. '1).1. t. ts .r,.... -, . rf i
i_ !?
.);
l
.,',.
.-
.
''''' '. '- gr'^ :
......,
,,, ,-.,,
.

,. ,. i

Nistru vazut din comuna romaneasca Dorofcaia

348
www.dacoromanica.ro
 cazsctmii ucrainene. In cazadmea de mai sus, confirmarea clipetenillor militare
sub numele de ataman, se facea nu dupla' regula milliard slava, d dupd obicelul
romanesc. Cu timpul acest drept roman s-a completat cu dreptul bizantin, pe care
l-a gait existind in Basarabia.
Regiunea ins,' dintre Bug ft Nistru, cu nimic nu se deosebea de Moldova
veche. Ocupalla ruseasca de la 1792 aid a &it aceeafi organizalie ca ;I in
Moldova. Regiunea Intreagd era fmportitd in finuturi, avind in frunte cite un
pfredlab sau straynic, fnsdrcinat cu administrafia. El erau glutei/' de zapcii, care
percepeau dart de la locuitori pentru visteria Moldoval. Aceste districte se aflau
la Balta, oraf renumit prin miccarea religioasii a preotului Inochende, Dubdsarl,
socotit ca centru, Nani Speia Fl Ovidiopolul actual Rusla a glisit acolo o viata
romaneascll cu cultura ei proprie. (Articolul, Basarabia 91 Romani' de paste
Nistru).
Legaturile dintre romanii transnistrieni i fratii for basarabeni qi moldoveni,
. au fost foarte strinse, tar localitAtile i numele locuitorilor din a/11ga Nistrului dau
dovada afirmatiei de mai sus.
rata ce spun tn aceasta privinti N. P. Smochina in articolul Basarabia fi
romanil de paste Nistru, publicat In Universal din 13 iulie 1941:
Denumirea localitatilor de peste Nistru 91 prenumele locuitorilor
transnistrieni, aratil cd un num& insemnat de roman' au plecat din Basarabia.
Asgel satul Hlinoala, din jud Hotin are corespondentul sau in apropiere de
7Yraspol, unde se ea o fabrics foarte important,' de conserve; oraFul Dubdsari
cu satele Jora, Speia, Slobozia, Topmaglu, Golan, Molovata fi multe allele, le
gdsim pe amfndowl malurile Nistrului. In apropiere de Balta, cu mutt mai
departe de Nista:, larlifi gdsim sate cu nume romaneFti ca Llipufna, at cdror
locuitori Ant venni dip finutul Ldpignel basarabene. Nu mai pufin, documentele
ne marturisesc cum in vechime roman's sdipfneau and:aloud malurile &dui de la
Jora pind la Dublisari. Proprietar al oratului Ihurluc a fost basarabeanu Mina
etc. Legatura acestor frati cu restul Neamului s-a menfinut fntotdeauna. Din
male basarabene, devenite istorice prin legaturile for, shit de remarcat Hotinul
ce comunica cu roman din gubernia Camenef-Podolsk; Soroca ce jacea legdtura
cu Ticd niluca; Orheiul ce se lega printr-un vad cu Dubasariu4 li Tighina uncle se
f'dceau leglituri cu transnistrienli prin Speia. Asgel, prin Soroca se retrage din
Moldova Ion Potcoavd, hatmanul Cazacilor, printre care conationalli sat jucau
un ml insemnat Mal drziu Soroca ajunse punct de popas pentru Duca-Vodli,
Domn al Moldovei ft Ucraind moldovenecti. Mal tfrziu, pe timpul lui Petra cal
Mare fi Dimitrie Cantemir, romanul Simion Pall4 colonel in armata tarului,
recruteadi un num& insemnat de roman' din finutul Sorocii, cu care se arazil la
Hoastov.
Tighina a jucat un ml nu mai pufin insemnat in viafa romanilor
transnistrieni. Pe acolo romanul Mate' Sgura, ministrul de arterne al lui Mazepa,
hatmanul Ucrainel, trace paste Nistru pe romans' basarabeni, ce se recrutau in
armata ucrainiand. Pe aid a trecut fn Rasta ft Romdnul Apostol Ghigeci, cu
cohorta de moldoveni, recrutati din regiunea Codrului Tighedului din Basarabia.
Tot de act, de la Varnila, lingfi Tighina, 41 trage obfrfia Meld Apostol,

349

www.dacoromanica.ro
Clopotnita bisericii din Cosnita

www.dacoromanica.ro
hatmanul Ucrainel, eroul cel mai vestit pe care I-a avut vreodatd ciizacimea
ucrainiand. had atttea dovezi care aratil cd roman!! de peste Nistru au dus o vial!!
comund cu frail' for basarabeni pt cd ei ocupa un teritoriu, ce e drept pufin
cunoscut in istoriografia noastra, dar care a fog este fi va fii romanesc.
Despre numArul mare de sate romaneti din Transnistria, precum i despre
faptul cif tarmurile Nistrului au fost stAp/nite 1 locuite In permanents de roman, ne
da pretioase tiri d-1 L L Nistor In articolul sau Vechimea Romanilor transnistrieni,
publicat In ziarul Transnistria. Iata afirmatiile d-sale:
AvInd in vedere firagul netntrerupt de sate moldovenefti, afezate pe ambele
maluri ale Nistrului, ft putem cu drept cuvint considera drept fluviu rominesc.
In lucrarea sa Studii Moldovenefd, autorul d-1 M. V. Serghievski ne Inira un
numar de 62 de sate cu populatie romaneasca i anume: 37 In olatul Oceacovului i
41 In Palatinatul de la Braclay. Yn olatul Oceacovului d-1 Serghievski mentioneazA
urmAtoarele 25 sate cu populatie curat moldoveneasca i anume: Ananiev, Buturl
cu nume de familii ca: Guramutd, Dicuseard i Cliprior; Valea Hofului,
Handraburi, Ghiderimi, Golan!, Doi Bani, Dubdsari, Caragea, Cori td, Cofieri,
Lunga, Mahala, Mfilde01, Molovata, Perlfori, Rogii, Slobozia, cu numele de
familie: Bdlan, Josean, Codru, Tdran, Rotar, Sandu, Neta etc.; Speia, Tela,
Tocmagea, Tarnduca, Tocila, Sipcaf Fi Vrab!evca. Pe linga acestea el mai
mentioneazi Inca alte 12 sate, cu nume romaneti dar cu populatie In parte
ucrainizata i anume: Btrzula (Barza), Ciobureni (Ciob), Bodiulova (Bodiu),
Ghinculova (Hancea), Giucastrovo (Jugastru), Georgeiti, Cdprifa, Nourovca
(Nour), Matra, Ursulova, Septerediuri i Moldavca.
In Podolia, numitA palatinat de Braclav, Serghievski mentioneaza 41 sate cu
populatie moldoveneascA sau cu nume romaneti.
Populatie curat moldoveneasca este aratata In urmatoarele 18 sate: Botofani,
Bolocea, Vadu Turcului, Valea Adana; Glivanos, Harmafi, Hrulsca, Jura,
Jujuseni, Culeanca, Labueca, Moloch's, Mocra, Nestorita, Plopi, Popenchi,
Tosculung, Topala i Cerna. Alte 23 sate cu populatie ucrainizata tradeaza origina
for moldoveneascA prin toponomia for i anume: Budel (Budeti), Harab,
GlOniboce4 Domnifa, Iftodie, Mop:eV, Pasat, Raculova (Rac), Sarata, Strfinba,
Bufteni, Cofar, Lupolovo, Moldovanca, Troiani, Troianca, Balanovca (Balan),
Bolohan, Verbca, Voloscala, Jugastra Cucului, Chetroasa (Pietroasa), Flamtnda
qi Ianculov (Iancu).
La sfIritul lucrarii sale, Serghievski publicA Isvodul localitifilor cu
populafie moldoveneascd din cuprinsul Republic!! Moldovene01, afa cum se
gtisesc menfionate In izvoarele istorice. Isvodul cuprinde 41 nume de sate din olatul
Oceacovul i 20 nume de sate din fosta gubemie a Podoliei, toate cu aratarea datei
primei for mentiuni in izvoarele istorice Intre 1736 i 1795. 0 lista de localitAti cu
populatie romaneasca din regiunea transnistriana ni s-a pastrat i de la
Arhiepiscopul Gavril Banulescu, In tare Intre cele 43 sate cu populatie romaneasca,
gasim 20 sate care nu slid men ;ionate In lista d-lui Serghievsld, probabil din motivul
ca acestea nu slut astazi cuprinse In granitele Republicii Moldoveneti. Se tie doar
ca In hotarele Republicii Moldoveneti, nu erau cuprinse toate mezarile
moldoveneti de dincolo de Nistru.

351

www.dacoromanica.ro
 Dar sate romaneti in Transnistria Sint mult mai multe decit se aratli mai sus
qi de aceea mai adaug citeva: Cominca ora cu locuitori roman din Transilvania,
Bowl, Stroeftl, Strfmba, Budd lu, Bursucu, Racu, n014 Firlita, Mocneagu,
Broteni, Isvora, Serpie, Floarea, Butuceni, Chiscu-Lung, BranzA, CracAnata,
Lunca, Telu, Cucu, Dracu, Glodofi, Grddintia, Movildu, Bedu, etc.
De asemenea In articolul de mai sus, se insists prea putin asupra denumirilor
romaneti care dupa cum se va vedea mai jos, se aseamAna foarte mult cu ale
noastre, astfel: Lungu, Doru4 Urzica, Cluntu, Moldoveanu, Frunz4, Mil 14
Smochind, Duminica, Gild, Verdi' Clo Fcli, Negru Voda, Tudor, Cdpfilind,
Chiper, Dire, Ureche, Rautul, Chirl111, Rai, Stiglejl, Bach:, Ciobanul, Plod, etc.
and am vorbit despre expansiunea romaneasca peste Nistru am afirmat cd o
multime de boieri moldoveni aveau Intinse moii In Transnistria. Spre confirmare
InfAtiez pe urmAtorii roman proprietari de moii de aid, li gAsim treculi In Isvodul
celor 4 judete cucerite in 1792, de rui de la Poarta OtomanA: fratii Cantacuzino, T.
Rosetti, Ilie Catargiu, Sava Badiul, S. Sturdza, Cristea Manoil, Ion Macarescu, D.
Cucu, M. Cantacuzino, I. Boian, T. Macarescu, L lliescu, T. Sablu, Manoil Saul, L
CamArau, G. Craciun, A. Pascal, P. Hagill, Ilie Euglazichie,
V. Secara, Grigore Diceloglu, L Niconta, M. Deperadovici, R. Exaporita,
A. Ghenaie, P. Iancu, I. Lalescu, V. Dodon, R.. Smucill, G. Borcariu, Exaporitul
Vistemicul, Portareasa Ruxandra, Exaporita G. Bsneog, T. Romanescu,
M. Tomugea, M. Sturdza, Deleanu Cantacuzino, S. Sturdza, Brigadirul, Filodor,
Bal, Gaius, Remarc, Romadan, MAcArescu, Cued, Curta, Gramatini, Cristici, Che
Oglu, Stanilevici i Curt.
Suprafata mofilor stapInite de cei mai sus, Insumeaza377 445 h de pamInt.
Din cele de mai sus se poate uor deduce ca numarul romAnilor transnistrieni
este destul de ridicat. Spre o mai juste edificare voi al-Ma numarul romanilor
prezentInd alit cifre romaneti, clt i cifre kuseti.
Dupl falsa statistics ruseasca din 1897 ant trecuti la numarul Moldovenilor
184 927 de locuitori repartizati astfel:
1) Guy. Cherson 147 119 roman
2) Podolia 26 461
3) Ecaterinoslav 8 493 12

4) Taurida 2 893
Aceste cifre /nsa sint ridicol de mici fatA de realitate, pentru cl iata parerile
citorva specialiti asupra numarului romanilor transnistrieni.
D-1 Stefan Mete, membru al Academiei Romane, sustinea In 1926 Ca romanii
dintre Nistru i Nipru sint In numAr de 600-700 000 repartizati in felul urmAtor:
1) Guy. Cherson 400 000 roman
2) Podolia 150 000
3) Ecaterinoslav 40 000
D-1 V. Hare In lucrarea sa Romanti de pate Nistru sustinea cl numarul
romanilor transnistrieni ar fi de peste 650 000 locuitori.
D-1 Prof. Stefan Ciobanu, membru al Academiei Romane, evalueazA acest
numAr la peste 800 000; D-1 Nour indicA cifra de 1 000 000; iar D-1 N. P. Smochina

352
www.dacoromanica.ro
 )

a
, tv,

If" ../Iy).
::;"":714,

e ,U t
R ti

lea
'a 41

i.g.tertateizite:
:r"ri-c..
64.1,

to

.
m.

1.2 .
1.**.a.k.t,' e
, .

1A4
`:'
inaintarea in Transnistria

353

www.dacoromanica.ro
un alt specialist In problema romanilor transnistrieni, afirma ca numarul for trece
de 1 200 000 suflete.
Deosebirile Intre cifrele date de specialistii de mai sus, se explicA foarte usor,
dad ne amintim cl rusii n-au Scut nici o statisticA cinstitA, numArul indicat de ei
hind cu mult prea departe de realitate, pentru ca sl se poata servi drept orientare.
De altfel, numarul romanilor ne este foarte sugestiv redat si prin harta Karta
der ruschischen Stamme and Mundarten in Europa, care Insoteste lucrarea
Russiche Volkskunde a prof. Emitrij Zelenin. AceastA harta ne aratA clar cl
romanii constituie elementul majoritar bite Nistru si Cujalnic si Intre Cujalnic $i
Bug, sInt mase compacte de transnistrieni. Peste acest fluviu popula ;ia romAneascA
se gAseste In enclave din cauza colonizArilor fortate fAcute atlt In timpul regimului
tarist, it $i In timpul regimului sovietic. Tot aceastd harta ne redl si zdrobitoarea
majoritate romftneascl din Basarabia.
imbracamintea romanilor transnistrieni, precum i viata for de toate zilele, e
foarte asemAnAtoare cu a romanilor In general si cu a moldovenilor In special.
intr-adevAr, iatA ce spun In aceastd privintA N. P. SmochinA:
Via la romanilor transnistrieni nu se deosebeFte cu nimic de cei din restul
neamului romanesc. AceeaFi vorbire, acelatsi suflet larg primitor, aceemyi
curatenie harnide de care nu numal odata an ramas ulmili cercetatorli strain!
Ei tntotdeauna s-au deosebit de strain!! care au dat navald peste el ca lacustele.
Aceasta deosebire o edam alit in imbrikaminte, sumanu4 costumul
national Fi floarea ce o poarta flacaii la palarii, sau salba cu galbeni, ce
ImpodobeFte pieptul fete!, dt ft in arta culinary pe care, spre deosebire de slay!,
gospodina romance o minuieFte cu atfta miliestrie. Astfel avem pasca
moldoveneasca, cea cu brine; spre deosebire de pasca ruseascd, cozonacul.
Barbatul poartd cisme moldoveneFti f'dcute de flecare gospodar, care sint
adaptarea opincil la solul transnistrian, spre deosebire de cismele rusati, cele de
la oral. Articolul Roman!! de peste Nistru.
Iar despre ocupatiile romAnilor de peste Nistru, precum si despre bogatiile
Transnistriei, Dr. Ilie Zaftea scrie urmatoarele In articolul Pentru ce singeram,
publicat 3n ziarul Transnistria din 11.8.41:
Transnistria e bogatd in livezi fructifere, gradini de zarzavat fi Vii pe care
moldovenii, pi numal el le cultiva pe suprafete infirm din timpurl imemorabile.
Suprafata villor fl gradinilor este alit de mare, tndt concureazd cu cele din
Taurida (Crimeea) Fl din Caucaz. Aceasta suprafata s-a Whit mult dupe 1918,
cind In Rusia s-a sun fit lipsa produselor din Basarabia. In aceastd indeletnicire
moldovenil transnistrieni au ieFit de mult din epoca primitivismulul, trecind la
rationalizarea comerciald a munch' pi cu produsele for alimentau toate centrele
marl din Imperiul rusesc. Fabricile de conserve din satul moldovenesc Glinia Fi
din Tiraspol, sint cele mai marl din Europa, Ina in anti din unnd produsele for
alimentare se exportau muncitorilor din Europa, mai putin populatiel din
U.R.S.S., avind pe cut!! scris Ajutorul RoFu. Industria textile casnlcd a
covoarelor oleritul nu stnt practicate in Transnistrla dedt de moldoveni.
De la aceFtia au invatat popoarele din Ruda sd mulga oile fi sd facd brinza,
fmprumutind totodata de la ei fi intreg lexiconul acestei meserii banoase. La

354
www.dacoromanica.ro
rdspindirea oleritului au contribuit mult F1 roman!! Mdrginerdia, care au avut
pia la 1929 un rol foarte mare In viala economics din Transnistria, Taurida Fi
Caucaz.
El aveau mofii de zed de mii de hectare cu turme de oi fi cirezi de vite,
cooperative to toate oraFele de pe litoralul Morn Negre ft Marti de Azov, hoteluri,
prlivalii pentru desfacerea brinzeturilor, restaurante etc. Bolfevicii le-au luat tot
avutul agonisit prin muncd dnsdtd, I-au torturat ca sd scoatii de la el aural fi
obiectele de pref Fi in cele din urmii 1-au exilat.
Vedem prin urmare, ca" Transnistria este pamint romanesq locuit fl staptnit
de roman! din cele mai indeplirtate timpuri. Nimeni nu are nici un fel de drepturi
asupra acestrd bun al nostru. Not 1-am stapinit ci politicege Cl economicecte. Al
nostril e pdmintul winos al Transntstriei, ale noastre au fost minunatele Maid
de piatril cu altare aurite, cu odajdii de miltase fl crud de aur fi argint, pingdrite,
distruse ci firate de bolfevic4 ale noastre tint livezile,cI ville, not le-am plantat fi
ingrijit, Involind fi pe allii sd lucreze. Al nostru este Adesul. Not 1 -am clddit cu
mintea, cu piatra ci cu muinile noastre. Ale noastre tint trolfele de In rliscruci de
drumuri fi findnile adinci rdcoritoare din Intreaga stepd transnistriand. Al
nostru singe a curs pentru apararea for de hoardele barbare. Jos milnile, caldilor
uzurpatorl Fi falsificatorl. inlaturi cu barbaril asiadd distruglitorl! in Siberia cu dl
De asemenea qi Obiceiurile transnistrienilor slut foarte asemanAtoare cu ale
noastre. Copii qi flAclii ca Fi la not umblA cu pluguqorul ci cu colindele cu ocazia
sfintelor sArbAtori, iar jocurile copiilor slut uimitor de asemAnAtoare cu ale
basarabenilor qi moldovenilor.
Din nefericire sutele de mii de transnistrieni nu s-au bucurat de regimul
cultural la care traditia qi mai ales valoarea poeziilor populare le dadea dreptul.
}Ina la 1750-1800 singura cultura accesibill romAnilor transnistrieni era
aceea pe care le-o ofereau ccolile bisericeqti, fiindca prea putini aveau posibilitatea
sA studieze mai departe.
StApInirea ruseasca nu numai ca n-a adus conditii mai bune, dar a Ingreunat
qi pe cele existente. Faptul ca la 4 septembrie 1784, Ecaterina II a dispus Infiintarea
unei universitAti pentru roman la Ecaterinoslav, nu InseamnA altceva ca fusese
Infiintata o institutie care avea scopul de a Indeparta din qcoall pe roman de fratii
tor, dupa cum avea scopul de a atrage tineretul din Moldova qi Muntenia. CA astfel
nu se explici lipsa de grija qi grelele conditii In care trebuiau sa Inv* copii de
sAteni roman.
intr-adevar, dupl legea InvatiimIntului din 1804, la tarn functionau ccolile
bisericeqti, sub supravegherea preotilor. Acete qcoli erau numai in comunele mari,
iar acolo unde erau, cel care le supraveghea era Dascalul, nu Preotul. Acesta zorit
sA se ducl pe la botezuri,InmormIntari, nunta sau chiar pe la circiumA, dAdea numai
in fug pe la qcoall. De aceea copii erau siliti sa invete, in mod mecanic tot alfabetul
mic qi mare, qi numai dupl 2 ani treceau la silabisirea cartilor bisericeqti. Cu aceastA
Invechita metodi a silabisirii era normal ca dupa terminarea celor 4 ani de Studit
ccolarii nici sa nu etie sA se iscAleascA bine. E adevarat a mai firziu s-au Inflintar
ccoli primare judetene ci ministeriale de 3-5 clase, dupa cum s-au Infiintat ci citeva
qcoli secundare, teoretice qi profesionale. Dar acestea aveau In primul rind scopul
de a rusifica prin qcoala pe copii de roman, deci de a-i IndepArta de fratii ci parintii
tor. De remarcat rota, el In Limp ce ruqii aveau astfel de tendinte, la Movilau ci

355
www.dacoromanica.ro
Dubasari functionau 2 tipografii unde se tipareau carp laice qi In special bisericeqri,
pentru locuitorii tinuturilor din ambele parti ale Nistrului. [La Movilliu qi Dubasari
n-au fuctionat concomitent doul tipograii. Este vorba de una gi aceeaqi tipografie a
lui Mihail Strilvitchi n. ed.]. Spunem mai sus di din nefericire sute de mu de
transnistrieni nu s-au bucurat de regimul cultural la care traditia i valoarea
poeziilor populare le dadea dreptul.
intr-adevar, poezia for populara este de o factura mult mai ridicata declt a
slavilor din Imprejurimi. in ea gasim Cintarea Nistrului, despartitorul de fratii, dupa
cum tot In ea gasim oglindita durefea Instrainarii romanilor transnistrieni:
Astfel:
De atita Instrainare
Nu pot merge pe carare
Ard-o focul strainitate
C-am ajuns tare departe.
Peste Nistru peste ape,
Unde cartea nu razbate.
Sau:
Fruneqoarl lozioari,
Drag?, drag? Marloarl,
Ci 114 fata galghioarl?
Ori ilt-i rau, on zaci di boall?
Nu m? -i rau, nici dzac de boall,
Da ma uit In ceia tail,
Ca s? -ni string fratii gramagioati.
Gramagioarl nu i-am strins,
Da m-am pus gios u-am plIns.
Vreu Si trec In ceia parti
Si Nistru ma disparti.
Of, Nistri, di ci nu ti-ngustedz
Si ni ti paesc
$l -n Moldova el ma trezasc?
0, of, amar 0 iar amar!
Si alta poezie:
Dimineata cind ma scol,
Cu lacrami fierbinti
Pe obraji ma spal.
Dimineata dud ma scol,
Ies afara Incetiqor,
Si ma uit In tara eu cu dor
Pe deasupra casei mele
Trec In stoluri pasarele
Si Imi aduc dor qi jele
De la neamurile mele...

356
www.dacoromanica.ro
 Dupa cum se va vedea $i In versurile mai jos, Romania e simbolizata prin
cuvintul tart.
Astfel:
Pasare din Cara mea,
Spune, maica ce facea?
Sau:
Dimineata (Ind ma scol,
Ies afarl /ncetisor,
Si In tad mA uit cu dor...
Yn poezia romanilor transnistrieni glisim constiinta asezarii lor stravechi In
rasAritul Nistrului, prepum si a faptului cif moscalii au venit peste ei. intr-adevar,
iata ce spun douA din versurile lor:
Di end moscalii o Wait
To ji copchii ni s-o prapadit..
Un capitol important In poezia populara a transnistrienilor 11 ocupA cintecul
recrutului.
intr-adevar, dIndu-si seams ca lupta In slujba unei natii strain, ca pentru
niste strain I i las& singure sotiile, mamele si surorile, romanii transnistrieni se
Impotriveau pe (At putea la recrutare. Jar (dud vreunul trebuia sA plece i se
Implineau toate doriniele: flAcdii organizau hore Inainte de plecarea lui, iar la
despArtire, mamele, sotiile gi surorile 11 petreceau cu bocete. Aceasta dureroasa
despartire era normal sa fie oglindita In versuri.
Astfel:
Ram%i, mama,
Ram li, tats,
Ram/i, Bora,
RAmli, frate,
Rammi puicA sanAtoasA,
CAci eu mA duc de acasl.
MA duc departe
Cu pusca In spate,
La granita turcului
Unde4 rAu voinicului.
'Dimple din Imprejurimi, In care fAceau
armata, slut pomenite In dntecele lor:
Di m'or duce la vagzal,
Ia(n) iesi, maica-n deal la cruce,
Si-i prIgi-ncotro m-or duce.
Frunzuliti de mar dulce,
SA stii, maica, ca-s moscal.
Di m-or duce la Ades,
SA stii, maica, ca -s ales.
Di m-or duce la Bender

357

www.dacoromanica.ro
 SA qui, maid, ca-s boier.
Di m-or duce la Chisinau,
SA stii, maid, ca-s rau.
Iar cei care erau trimisi prin Siberia, la granita Manciurei, aveau deasemenea
dintecul lor:
FrudzIsoara, fir matasa,
Lepad case, lepad masa,
Lepad nevasta frumoasa,
Cu doi copchilasi pi brag.
Unu striga: mama, mama,
Altul striga: tats, tats!
Tad, dragu mamii, nu striga,
CA tat-tau b.u-i acasi.
Ii In Majuria la loc di parti,
Unde nici hirtia nu razbati.
Dupa cum se vede, poezia populara a transnistrienilor e de o valoare destul
de ridicata, $i In foarte multe privinte e asemanatoare cu a noastrA, cu toate a
regimul tarist a cautat sa Intrerupa once legatura cu Romania.
Fata de dorinta romanilor transnistrieni de a se cultiva, era normal ca
asuprirea tarista sa fie bidepartata cu primul prilej. $i aceasta ocazie s-a ivit In 1917,
In timpul revolutiei ruse, clnd romanii au participat la toate congresele si au cerut
drepturi politice, bisericesti $i culturale.
Astfel, In congresul invatatorilor moldoveni, din Basarabia, tinut In 1917,
carturarii romanilor transnistrieni, actionind ImpreunA cu carturarii romanilor
basarabeni, au prezentat urmtoarele deziderate care au fost votate, in unanimitate
de congres:
1. Congresul invdfdtorilor moldovent, roaga Zemstva Guberniala a
Basarabiei ca sa se indrepte catre Zemstsvele Guberniilor Podolia si Cherson, cu
rugamintea ca acestea sa deschida coli moldovenesti, in satele cu majoritatea
romaneasca, asisderea ca slujba bisericeasca sa se savIrseasca In limba
moldoveneasca.
2. Congresul roaga comitetul Partidulut National Moldovenesc sa intre In
legatura cu partidele ucrainiene pentru recunoasterea drepturilor Moldovenilor de
peste Nistru In biserica si scoala, potrivit punctului 10 din programul partidului
national moldovenesc care chezaslueste aceleasi drepturi pentru Ucrainienii din
Basarabia.
3. Congresul hotArAste sa se face o strigare (apel), A fie poftit tineretul de
peste Nistru, ca A vie la /nvatatura moldoveneasca trebuitoare.
4. Pentru conducerea scoalelor moldovenesti de peste Nistru sa se lnfiinteze,
pe linga organele ucrainiene, citeva locuri de instructori moldoveni.
5. invatatorii pentru scolile moldovenesti de peste Nistru sa se pregateasca,
deocamdata, In seminariile de /nvatatori din Basarabia".

358

www.dacoromanica.ro
 De asemenea, la propunerile profesorilor Justin Fratiman i V. F1ondor,
congresul a hotArit:
SA se cearl de la stapInirea vremelnicA a Rusiei alipirea la Basarabia a
pArtilor locuite de moldoveni din tinuturile: Cherson, Ovidiopol i Odesa,
care pe vremea Mitropolitului Gavril Banulescu-Bodol, erau cirmuite, In cele
bisericeti i colare, de cAtre Basarabia...
Aceleai masuri care s-au hotArlt pentru moldovenii de peste Nistru, sA se is
i pentru moldovenii din Caucaz, care slat destul de multi la numar; /nett sA
nu mai fie dati uitarii, ca gni acum.
Aceste hotariri tree cu mult peste importanta obinuita a hotaririlor de
congres, deoarece prin ele se afirma urmatoarele adevAruri istorice:
1. Romani' transnistrieni constitute o masa unitarti, adt prin legAturile lor
culturale, cat mai ales prin afinitAtile lor sufieteti, prin traditia lor.
2. Numiirul romanilor transnistrieni e destul de impunator, pentru ca
reprezentantii lui sA poata cere drepturile cuvenite unei putemice mase nationale.
3. Dar ce este mai important In aceste hotAriri e faptul ca romanii
transnistrieni, conFtienti de drepturile 0 de romanitatea tor, 0 respectfnd
prindplul nationaliglitor, cer alipirea la Basarabia a partilor locuite de
moldoveni din linuturile Cherson, Ovidiopol F Odesa.
Cu toate ca hotAririle congresului n-au fost urmate de o realizare practicA,
totui ele primesc botezul istoriei prin faptul ca, In acele timpuri chid se agita
principiul liberei determinari, transnistrienii, contienti de romanitatea lor, au cerut
alipirea de Patria Mama, Romania.
Dar lupta romanilor transnistrieni nu se sfirete data cu cererile de mai sus,
ci chiar sub regimul sovietic, cu toate supliciile care-i ateptau, ei luptA pentru
coall i limbA nationall.
Aceste lupte 1nsA, be voi prezenta Impreuna cu activitatea politica din acel
timp, deorece intre ele exists d foarte strinsa legAturA i fiindcA numai astfel fiecare
va putea fi apreciata la justa ei valoare.
Se tie ca revolutia rust din 1917 a adus mari micAri ale nationalitAtilor, care
mend in principiile proclamate de revolutionarii rui, sperau sa-i vada Indeplinite
aspiratiile lor fireti. Romanii transnistrieni n-au limas strain de aceste micari i
de aceea populatia taraneasca de peste Nistru cere drepturile nationale ce i se
cuveneau. Acum are loc congresul de la Chisinau, de care am vorbit mai sus i
cAruia 1i urmeza congresul de la Odesa dintre 29 mai-2 iunie 1917, prin care
Romand transnistrieni an cerut:
1. Obligativitatea Invatilmfraului national;
2. Iteinfarea unei segiuni de Umbel romans" la universittitile din Kiev Fi Odescr,
3. Personalul functionaresc de la sate $i corpul didactic sa fie de origins
etnica romans;

359
www.dacoromanica.ro
 4. inflinfarea unel episcopii romanefd la Tiraspol Fi Dube-marl.
La congresul soldafilor basarabeni de la 21-28 octombrie 1917, tinut la
ChiginAu $i In care s-a proclamat autonomia Basarabiei, Toma jalbA, reprezentantul
romanilor de peste Nistru a cerut alipirea Transnistriei la Basarabia, spunind Intre
altele:
DacA voi, romanii basarabeni, ne yeti uita, atunci noi vom sapa malul
Nistrului ci vom Indrepta apa dincolo de pamintul nostru. CA mai bine sail
schimbe dui mersul slu, decit sA ram/nem noi, fratii, despArtiti unii
de alt11 ".
Sfatul TArii, care a proclamat unirea Basarabiei cu Romania, a cooptat
10 roman de peste Nistru ca membrii in acest for 'Malt gi 5 In comisia pentru
organizarea bisericeasca pe baze romanesti.
Un alt congres national al romanilor transnistrieni a avut loc la Tiraspol Intre
17-18 stil vechi. La acest congres, la care au luat parte reprezentantii Ardealului gi
delegatii oficiali ai Sfatului Tarii din Basarabia, tAranii delegati au cerut unirea
imediatA a romanilor de peste Nistru cu intreg neamul romanesc, aratind ca acesta
este mandatul cu care au fost InsArcinati de cAtre sateni.
Fatalitatea a vrut insa ca dorintele gi drepturile lor sa nu se realizeze, ci
granita roman -rusA sa fie Matti la Nistru.
Cu toate caceastA situatie tragicA, romanii transnistrieni au continuat dreapta
lor lupta.
Astfel In congresul de la Tiraspol din 1919, cu riscul de a -ci pierde viata,
delegatii lor au cerut libertate nationall, autonomie in administratie, bisericA gi
*coal cu introducerea limbei nationale romanecti In toate aceste institutii.
RIspunsul a fost el Transnistria, ca gi Ucraina, au fost subjugate de comunicti gi a
Romanii au Inceput sa fie Impugcati pe marginea goselelor, in fats fratilor gi
pArintilor lor. Revolta gi ura Impotriva comunigtilor ajunseserA atilt de aprinse, Incit
in 1919, romanii $i ucrainienii s-au rAsculat, multe sate romanesti, bine organizate gi
Inarmate, reugind sA indeparteze hienele iudeo-comuniste din imprejurimile lor.
Cum congresul de la Tiraspol n-a acordat drepturi nationale romanilor, bolgevicii
s-au reintors in numAr mare subjugind iaraci tinuturile din care fuseserA alunga(i gi
(=mind pe cei care luptaserA pentru libertate.
In acest timp se face simtitA o puternica tending de ucrainizare a romanilor
transnistrieni. IatA ce ne relateazA in aceastA privinta N. P. Smochina:
M4carea ucrainiand Insd Fl ucrainizarea aparatului de Sta4 ii pane din nou
in mirare. Regiuni intregi se opun ucrainizdrii care le ameninid existenia.
Moldovenii se ridicd spontan pe tot cuprinsul ,ci cer Infiinjarea Statului
national. Da chiar fi ucrainienii impestrifali in sate separate prin
moldoveni, au aderat la aceast'd mirare. Ziarul Plugarul Rocu, prima
gazeta romfineasca ce aparea la Odesa, se pune In serviciul acestei mifcdri.
Totufi guvernul tiirligana solufionarea problemeL Atunci, la 28 septembrie
1924, la sesiunea a IV - -a a Comitetului Executiv Gubernial din Odesa,
sosefte delegalla tuturor satelor moldovenefti compusd din: T. T.
Cardmanuld, din comuna Caragaci; N. N. Constantin, din comuna

360

www.dacoromanica.ro
 Slobozia; N. Z Or lov, din oraful Tiraspol fi H. G. Ojoga, din comuna
Sue leia. Ea explica ameninfarea la care estc supsa din cauza ucrainizard fl
pe baza principtilor de autodeterminare core recunoafterea republicei
autonome.
Intrucit insa nici de data aceasta nu s-a finut In seams, atund la adunarea
Comitetislui Executiv Pan-Ucrainian, ce a avut loc Intre 8-12 octombrie
1924, din nou se prezinta dekgafia tuturor raloanelor moldovenefli
compusa dim Start', din ralonul Ribnifa; Badeev, din ralonul Birzura;
Chiriac lanachi, din ralonul Grigoriopo4 Pascari, din ralonul Podollei;
Marcu Camburean din ralonul Dubasari, comuna Mahala; Seitalev, din
ralonul Tiraspol fi Corporanu, din ralonul Ananiev.
Abla dupe acest zbucium sovietele au recunoscut eclat provincla
transnistreana, ca Stat moldovenesc, dar numai autonom,, nu independent
deft savanfii rut' au opinat pentru aceasta din 'Irma formula. Partidul
ucralnian s-a opus din disputed. Dar, daca n-a izbutit sd Impiedice
Ihflinfarea republid4 a reufit In schimb ca moldovend sa nu fie cuprinfi in
granifele for etnice fi istorlce fi au schimbat totdeodata, de comun acorn cu
Moscova, direct:vele sale politice.
Partidul ucrainian avea teams ca moldovenii dinspre sucg find cuprinfi In
Statul tor, Odesa ar fl cazut sub .sfera de influenfa transnistreand. 0 mica
parte din acefd moldoveni slut astazi grupafi In raloane nalionale, pate 54
in numar, tar restul locuiefe in mase compacte In alte pall ale Uniunei
Sovietice, sins nevoill sa invele limba statelor respective: cum e cea
tatareasca din Crimeea, cea ucrainiand, cea georgiand din Caucaz, pine fi
cea evrelasca pentru moldovenii stabilifi In valea Amanda' din Siberia.
Se *tie, cA rusii au recunoscut In 1924 Infiintarea Republicii moldovenesti"
de peste Nistru.
IatA cum s-a anuntat si mai ales ce s-a urmArit prin Infiintarea acestei
republici.
La 11 octombrie 1924, a apArut pe malul sting al Nistrului, In fata Tighinei, un
grup de manifestanti sovietici, avind In frunte o fanfarl care data Defteapta-te
Roman. Ajungind pe malul Nistrului, doi manifestanti s-au desprins din grup: unul
a desfasurat un steag row, iar altul a citit o proclamatie prin care se vestea
ca din acea zi a luat fling Republica Moldoveneasca" In care, dupa cum anunfa
vestitorul rofu Moldovend din aceasta parte marginate a U.R.S.&-ului se vor
bucura In republica for nalionala de autonomie, de libertatea dezvoltarli culturil
In limba tor, ca fi de alte dreptur1 afa cum se cuvine unui neam cu un trecut
glorios fi 'stork.
Republica MoldoveneascA autonomy sovieticA socialists" avea o suprafatA
de 7 516 km. p. si o populatie de peste 500 000 de suflete. in aceastA RepublicA"
nu erau cuprinsi toti romanii transnistrieni, deoarece ea nu era formatA declt din
urmAtoarele 4 judete: Ribnita, DubAsari, Tiraspol pi Ananiev.
infiintarea acestei republici ar fi putut induce lumea in eroare, dacA cei care
au Infiintat-o n-ar fi fost rusi si mai ales comunisti. CA WA ce scrie d-1 Antony Babel,

361
www.dacoromanica.ro
 I

362
www.dacoromanica.ro
de la Universitatea din Geneva, In studiul sau istoric asupra Basarabiei: Le
Bessarabie, publicat la Paris In 1926:
Putem sd ne ddm u,ror seama de scopurile urmiirite prin intemeierea acestei
republic!. Desigur cd nu respectul dreptulul nationalittlfilor 0 al
principlului de autodeterminare an inspirat guvernul sovietic. Exemplul
Georgie! ne lasd sd-1 banuiml Noua republic!! autonomd &dada mai hitt'
sd tate scurt once revendicare romans" eventual!" asupra populatiei
moldovene.01 din reglunile situate hare Nistru it Bug. Al doilea scop
tirmarit a fost sd creeze la rasarit de Nistru un focar de atingle pentru
moldovenil basarabeni ft sd nelinifteasca guvernul roman, mentionind
agitatia atit in Ucraina, eft # iu Basarabia. In nid o pane ?nth din
Basarabia. nu s-au luat i1n serios Intemeierea Republic!! sovietice
moldovenefd.
Voi reveni mai tlrziu, asupra intentiilor urmarite de Rusi prin infiintarea
acestei republici, dar deocamdata voi insista asupra urmatoarelor stiri de lucruri pe
care Rusii le recunosc prin Insasi actiunea lor:
1. Romardi de pate Nistru Out in num& atit de mare, inert chiar
conducdtorli sovietici au considerat normald constituirea for intr-o republicd
nationahr Fi autonomii". Inflintarea acestei republid nu se bazeaza numal
pe considerente numerice, d ea are in vedere ft trecutul istoric ci glorios" al
romanilor transnistrieni. Aceastainseamna o recunoactere implicit!" a adevdrului
cd romanit tint acolo de malt amp; cd au constituit de-a lungul veacurilor o masa
national!, ci cd in virtutea acestor temeluri se poate vorbi de trecutul lor 'stork
91 glorlos".

2. futr-al doilea rind se impune urmatoarea Intrebare: dad romanii shit atlt
de numerosi In partea rasariteana a Nistrului, Incit sa justifice Infiintarea unei
republici a lor, atunci cum mai pot ridica rusii pretentii asupra Basarabiei?
7'rebuie sale cineva prea certat cu adevand F cu orice consideratii istorice
fl anografice, pentru ca macar in glum!" sd poatd spume cd mil au oarecare"
dmituri asupra Basarabiel.
Intentiile rusiilor s-au vadit chiar din momentul formarei acestui Stat nou,
prin schimbarea directiilor lui politice. Intr-adevar aceasti Republica moldove-
neascli autonoma sovieticii socialists", nu inseamnd o recunoaftere a drepturilor
romanilor transnistrieni, deoarece sub paravanul acestei dtulaturi zgomotoase se
ascunde tot vechea impilare ludeo-comunistii.
Spre edificare amintesc ca cele mai de seams organizatii scolare din acel timp
erau:
1. Cereal andrehgios, care propaga lupta hare tiner!,ft bdtrini, cu deosebire
bare cop!! ;I pdrinti.
2. Uniunea ateiftilor militant', care cuprindea pe acela care an rapt once
legaturd cu religia, ri

363
www.dacoromanica.ro
 3. Cercul politic,' curente, care avea mentrea de-a preritt propagandlot,
bunt cunoscatort de fart strain.
De asemenea In Republica moldoveneascA" de peste Nistru se fAcusera
clteva opere care la prima vedere erau o binefacere pentru roman, dar care In fond
erau Impotriva romanilor. Astfel se Infiintase Editura de Stat a Moldovei", care
era de fapt contra romanilor, fiindel In ea se dpi l-eau foi ca: Moldova Socialists ",
Comsomolistul Moldovei" si altele care In afarA de cuvintul Moldova", n-aveau
nimic cu romanii si care la adapostul acestui cuvint, Ocean propagandA Impotriva
noastrA.
Aceeasi situatie era si In cartile de scoall, In literature $i In teatru.
intr-adevAr, In cArtile de scoall se gaseau scrise astfel de enormitAti: limba
moldoveneascA are rAdAcini comune cu limba ruseascA, In care au scris Lenin $i
Stalin"; iar teatrul cAci era si un teatru In Republica MoldoveneascA" juca
numai piese alcAtuite dupA normele comuniste urmArind zdruncinarea traditiei
romanilor transnistrieni. Spre o mai deplinA convingere voi aminti cA acest teatru
era condus de... un jidan, anume Turcin.
Iar faptul cA noul Stat era autonom numai cu numele, se invedereazA prin
deportarea unui numAr foarte mare de roman transnistrieni si prin colonizarea In
mijlocul celor rAmasi a unor populalii iudeo-comuniste, care In schimbul tuturor
avantajelor care li se acordau, aveau ca singurA obligatie deznationalizarea
transnistrienilor.
Asupra limbei nalionale ce trebuia Intrebuintata In relatiile cu oficialitatea,
au fost, In Republica MoldoveneascA", o multime de discutii, care au dus In cele
din urmA la formarea a trei curente: unul romanofil, altul romanofob si al trellea
arhaic.
Curentul romAnofil era reprezentat prin romAni localnici, cunoscatori ai
istoriei nationale ca: L A. MAlai, S. D. Dumitrascu, L I. IrimitA,I. Buciuscanu si a1 ii,
iar curentul romAnofob era reprezentat prin rrusi, prin iudei $i prin citiva
InstrAinati. Am lAsat la urmA curentul arhaic al dascAlului basarabean
L. A. Mandan, deoarece acest curent reprezenta o adevAratA erezie stiintifica". DacA
teoriile acestui dascAl ar fi fost adoptate ar fi putut sA aducA foarte marl neajunsuri
RomAnilor transnistrieni, mai ales ca. si specilisti rusi ca: K. N. Derjavin, membru al
Academiei de stiinte din Moscova $i M. D. Serghievschi, fuseserA contaminate de
aceastA erezie. later cam ce limber recomanda L. A. Mandan: In toe de barometru
sii spune aero-milsurtitort; in toe de hidrogen, apo-niisciitor; in toe de termometru,
ceilduro-masurator etc.
Din aceste exemple se vede clar cA mandanismul nu era altceva, declt o
reeditare a teoriilor, pe care cu aproape o suta de ani In urmA e preconizase
bucovineanul Aron Pumnul.
Dar In domeniul economic mizeria era tot atIt de mare ca si In viata socialA.
Colectivizarea bunurilor a adus o mare sArAcie si o aprigA rezistentA din partea
romAnilor, care obisnuiti din mosi-strAmosi sa-si stap/neascA ogorul si avutul, s-au
ridicat cu toate puterile Impotriva acestei mAsuri artificiale. Existenta for a fost attt
de aprigA Incit In 1925 media terenului colectivizat de abia atingea 60%, iar

364
www.dacoromanica.ro
gospodariile colectivizate cu mare greu ajung la 35-40%, ala cA dupa 5 ani de lupta
fart crutare, gospodaria taraneasca individuall a ramas Invingatoare...
Aceasta rezistenta Insa a adus cele mai marl nenoriciri asupra romanilor
transnistrieni. Cu toatA faimoasa izolare sovieticA din ultimul deceniu, se tie precis
cA In acest timp fratii notri au avut enorm de mult de suferit; se tie ca agentii
G. P. U.-ului, luctind Mina In mina cu jidanii, au aruncat giulgiul negru al mortii In
mijlocul multor familii.romaneti.
Multi dintre romanii transnistrieni au fost deportati li schingiuiti, iar cei care
au ramas pe la casele for au trait sub venica teroare a nedreptatilor ce puteau
surveni In once clipa.
$i aceti frati ai notri, au avut atilt de mult de suferit, numai pentru faptul di
erau roman i ca nu Intelegeau sli renunte la Neamul, traditia i familia tor, cu toate
chinurile Ingrozitoare la care erau supui 1 cu toate di tiau ca la capatul calvarului
for era moartea.
Dar Dumnezeu s-a Indurat de atita suferinta i jale i drept rasplata pentru
credinta for neclintitA le-a adus isbavire, prin IndepArtarea tiraniei bolevice 1 prin
alipirea for la Patria-Mama, Romania.
De aceea astii zi, cfnd pentru prima data, Romani' transnistrieni yin alaturi
de noi, se cuvine sa-i primim cu brafele deschise # cu cea mai deplind iubire,
pentru ca #1 el salt poatd da seama cd toate suferinfele for n-au fost zadarnice fi
cd in Romania vor gad dragostea, Infelegerea fl linipea adt de mult dorltd.

365
www.dacoromanica.ro
 MII-IAI A. ANTONESCU

PENTRU BASARABIA g BUCOVINA

Dumnezeu m-a ajutat ca, la un an numai de la prAbwirea granitelor, anul
umilirii, al suferintei gi InvAtAturli romaneati sl pot /ndrepta din nou Neamul
nostru, pe calea luptei i a sfintelor drepturi strAmoqeqti.
Am prAvalit stAginirea Intunericului care a pustiit bisericile, casele qi avutul
vostru.
Am spulberat cu vitejia ostailor cotropirea sAlbatica a celor ce v-au tinut In
robie gi au rAspIndit pe pamtntul vostru moartea qi focul.
Ne Intoarcem razbunAtori In glia moldoveneasca a lui Stefan cel Mare,
reagezind de-a pururi temeliile Neamului rominesc.
Armata, cu concursul alialilor notri qi mai ales al germanilor, a reparat toate
gregelile comise de la 1918 4i prod azi, refAcind propria-i opera. prin lupta i sacrificii;
ea a repus granitile acolo unde trebuiau sA fie ele gi unde au fost in trecut.
Eu nu voi mai Ingfidui ca cei care an stricat ieri sa mai strice i mline
0 domnie noul i cruda, o noul ordine IntemeiatA pe cinste qi muncl, pe
dreptate 1 adevar std azi chezAie a viitorului.
Vom duce lupta i lnoirea mai departe, prAvAlind In tAndAri tot ce a
Impiedicat Neamul nostru sA se /nalte.
Romanii vor fi cu adevArat stApini In Tara lor, iar tAranii vor simti cu adevArat
bucuria muncii qi rodul pamIntului lor.
Voi veghea pinA la moarte ca drepturile voastre sa fie sfintite, ca viata noul
ce tntemeiem sA qtearga toate amintirile plcatelor noastre din trecut.
Prindeti-va dar, cu Incredere, In roiul de mund pe care 11 incepem astazi.

GENERAL L ANTONESCU
Ostasi,
Va ordon!
Trecepi Prutul,
Zdrobiti vrajmasul din rasiirit i miaza noapte.
Dezrobiti din jugul rosu al bolsevis-mului pe frafii nostii cotropiti.
Reimpliniti In trupul tarii glia strilbuna a Basarabilor si codrii voievodali ai
Bucovinei, ogoarele fi plaiurik voastre
GENERAL I. ANTONESCU

366
www.dacoromanica.ro
 Lupta pentru pinfinturile Moldovei este lupta pentru viata a poporului
roman, iar biruinta este un act de Inaltd reparatie istorica.
Neamul romanesc Inc.hina razbunator eutremurarea biruintei sale, tinarului
vlastar al tronului: Lui Mihai I, Regele Dezrobirii gi al Crucii.
Basarabia qi Bucovina vor fi temelii ale noi Intrupari romane0i, ale noi
noastre organizari.
Pe pamIntul Basarabilor qi /Ana dincolo de Nistru, ca gi pretutindeni nude
bate inima romaneasca, acolo este dreptul qi viata noastra si nimic pe lurne nu ne va
opri s-o culegem acolo unde Dumnezeu i pamIntul au daruit-o, iar veacurile n-au
putut-o stinge.
Generalul Ion Antonescu are destin de ziditor. El va zidi o tare Intemeiati pc
crezuri noi de vista. Ffindca azi pe nicovala vegniciei se bate destinul popoarelor.
Nu vor dainui In para focului gi sub povara lovirii creatoare declt popoarele care
tiu sail face din con0finta qi puterea for otelul vietii i al dreptatii.
Luptator qi erou, soldat al ziditor, aceasta este Generalul nostru. De aceea In
numele Tarii qi al Guvernului In ceasul acesta de dreptate Inchinam Generalului
nostru tot ce un Neam poate darui mai mult, recuno0inta mindriei gi ctitoria
nationalt
General erou i ziditor,
Ai binemeritat de la Patrie%

Aqteptati cu Incredere munca de relntemeiere a Generalului, fiindca

Generalul v-a jurat sa. vegheze 'Ana la moarte asupra drepturilor 1 vietii voastre.

MIHAI A. ANTONESCU
Vice-preedintele Consiliului de Minktri

367
www.dacoromanica.ro
 DIRECTIVE $I INDRUMARI
DATE INSPECTORILOR ADMINISTRATIVI
BSI PRETORILOR TRIMIg fN BASARABIA
BSI BUCOVINA

PRINCIPE( GENERALE

Ne gAsim azi la o rascruce a destinului rominesc gi mai mend decit visam

poate, istoria se reintrupeazA In sfintele nostre drepturi, pentru ca din nou
suveranitatea romAneasca sA se IntindA asupra Basarabiei gi Bucovinei.
ToatA aceastA actiune, actiunea Generalului Antonescu pentru readucerea
pAmintului romanesc prin lupta nu exprimA numai o actiune diplomatica sau o
actiune militant; este o luptA nationalA, care a fost dust cu tenacitate, cu sobrietate,
cu mindrie.
Nu este InsA suficient sA eigtigAm rAzboiul, trebuie sA elgtigAm pacea.
Ceea ce a fAcut pacatul generatiei* de la 1918 este el a considerat unitatea
nationall, /mplinirea Neamului nostru, ca o mare abstractie sentimentalA sau
istoricA. Si data doblndita aceastA realizare, Neamul romAnesc a intrat intr-o
amortire trudnicA, de parcel destinul nostru s-ar fi oprit pe loc.
Acum trebuie sA dAm unirii romanegti adevAratul lnteles; acum trebue, dupa
ce am c.igtigat rAzboiul, sd digtigam paces; trebuie sA organizAm aceste teritorii;
trebuie sA folosim aceste /mprejurAri noi; trebuie sA scoatem din popasul istoriei
europene; care lasA azi popoarelor libertatea de a-gi reageza structura for etnicA pe
baze noi, tot, pentru ca sA Implinim o mare purificare nationalit gi o zidire pe baze
noi. Misiunea d-voastrA In aceastA reconstructie este fundamentalA.
Aga cum v-a spus domnul ministru, hothlrea Generalului Antonescu gi a
Guvernului este sA facA din Basarabia gi Bucovina doult unitAti administrative de
sine statAtoare.
Vrem prin aceasta nu numai sA organizAm cele douA provincii dindu -le a viatA
proprie;
Vrem prin acesta sl facem un pas /nainte in reconstructia administrative a
Statului gi In schimbarea mentalitatii poporului nostru In raporturile cu puterea
publica.
0 particularitate a agezArii vietii noastre publice este centralismul, este
absorbirea functiunilor de puterea publicA la centru, este acapararea vietii
administrative de puterea centralA.

368
www.dacoromanica.ro
 Nu se poate intemeia nimic sanatos, nu se poate construi nimic temeinic in
administratia noastra, dacl nu facem ca fiecare celull administrative i fiecare colt
de tare st-9i tridascl propria lui viata.
Prin urmare, aceasta desfacere a vechiului centralism in unitati administrative
de sine stAtatoare, aceastA descentralizare administrative urmArete nu numai sA
asigure o viatA proprie, unitara, temeinicl, acestor provincii romanesti, dar se
constituie un pas de indreptare, de schimbare a mentalitAtii romaneti In raporturile
cu puterea publics i a alezarii Statului.
Asa cum vA spunea domnul Ministru de Interne, trebuie cu once pre; ca
aceasta noun aezare administrativA a Basarabiei i Bucovinei sfi fie mai ales o
biruinta i un Indemn moral.
La 1918 unele provincii au fost tratate ca nite colonii; rata ;ii, nereuitii vietii
publice sau profesionale i-au gfisit acolo rostul de existenta; unii aventurieri s-au
strecurat sub aripile suveranitAtii, pentru ca, In agenti ai puterii publice, se dual
acolo, nu spiritul de unitate i de reconstruc ;ie nationale, ci un spirit particular de
IncercAri mai mult sau mai putin extravagante i cu caracter personal.
Trebuie se Inceteze odatA pentru totdeauna In obiceiurile poporului nostru i
mai ales In acest ceas istoric al reintrupArii nationale, practica trista, nefericita, de a
face ierarhii in teritorfile romAneti i de a considera provinciile i drepturie for Intr-
un raport rovers cu distanta de Capitall.
Drepturile trebuie se fie aezate pe aceleai principii, in once colt al TArii.
Organizarea administrativA, exercitiul puterii publice oricare ar fi ea, trebuie
sit se desfloare uniform.
Pentru aceasta trebuie schimbatA mentalitatea func ;ionarului public, pentru
aceasta trebuie ca func ;ionarul public se fie Investit cu drepturi, trebuie ca puterea
publicA locall sfi imparts intr-adevar, cu centrul, suveranitatea teritoriall.
Generalul Antonescu a hotarit sA facA din aceste doul provincii, doul
organizatii autonome. De conducerea for se va ocupa direct.
Purificarea etnicA, reorganizarea de structure pe care trebuie s-o facem In
Basarabia i Bucovina cer ca pentru citAva vreme se se stabileascA un zid de
impermeabilitate absolute ?litre teritoriul Basarabiei i Bucovine pe de o parte i
teritoriul Regatului desealalta; nici cei care se gAsesc acolo, nici cei care se gasesc
aid nu vor putea, In prima fazA, sA injghebeze raporturi dealt In cadrul, cu controlul
i numai sub auspiciile aciministratiei Statului.
in aceastA perioadl trebuie sA realizam purificarea etnicA a acestor teritorii.
In aceastA perioadA trebuie se scuturAm din amintirea acestor populatii
incercate toate urmele pe care bolevismul le-a putut lasa.
Trebuie sit va dati seama cl, in popas de un an, aceste doua provincii s-au
despartit total de spiritul vietii noastre publice, de institutfile i toate aezfirile
civilizatiei noastre i al In framIntarea comuniste, anarhica, ale au cunoscut forme
not de viata.
Va trebui o actiune energica a autoritAtii publice 1 o actiune plina de
In ;elepciune a d-voastrA, pentru ca sl tergem rapid din amintirea tuturora toate
urmele nefericite ale bolevismului i ale organizarii comuniste.
Pentru aceasta, cea dintii actiune care treuie intreprinsA de Indata ce
suveranitatea se Intinde prin administra ;ie In urma armatei, este ca sA putem

369
www.dacoromanica.ro
organiza productia, sa putem valorifica recoltele, sa asiguram aprovizionarile In
aceste regiuni, pentru ca, la adapostul acestor mijloace economice, ordinea publics
sa poata proceda nu numai cu asprime, dar cu Intelegerea solidaritatii si a
sprijinului.
Cele dintli acte pe care trebuie prin urmare sa le facem slat de a veghea,
impreuna cu armata i comandantli militari ai unitatilor administrative, la aqezarea
unei ordini publice sanatoase; de a lua toate masurile pentru a tamadui din
amintirea acestor populatii i de a terge urmele bol,evismului, de a asigura recolta
gi de a Inlesni aprovizionarea in aceste teritorii.
Guvernul a lust toate masurile: caile ferate i Statul-Major vor lucra
Impreuna la organizarea transporturilor $i a echipelor de munca necesare pentru
punerea in valoare a productiei noastre agricole.
in acelai timp, prin Camerele de amen i prin marii comercianti, guvernul
va proceda de la Inceput la asezarea unor depozite pentru desfacerea articolelor de
prima necesitate, spre Indestularga populatiei din aceste regiuni.
Printre primele acte administrative pe care le va Intreprinde guvemul, va fi
stabilirea unui inventar general al bunurilor, a unui recensam/nt al populatiei i al
proprietAtii. Veti primi la vreme toate lamuririle i toate Indrumarile necesare
acestei operatii.
Guvernul va Ingriji ca un corp special de recenzori sa poata sa va Inlesneasca
actiunea d-voastra, pentru ca din primul ceas trebuie sa facem o reconstituire a
situatiei proprietatilor din aceste regiuni i va trebui In acelai timp sa facem
inventarul bunurilor private i publice ale Statului.
Prin urmare, alcatuirea pe baze statistice a situatiilor exacte, pe baze realist;
este una din preocuparile pe care trebuie sa le luati In considerare qi carora sa le dati
tot sprijinul d-voastra.
Yn ce privete organizarea administrative domnul Ministru de Interne v-a
vorbit despre schimbarea diviziunii teritoriale. S-a adaugat Inca un judet In Sud, mai
ales acolo unde judetul Cetatea-AlbA i Ismailul se Intind pe regiuni teritoriale prea
marl pentru o unitate administrative, ca sa poata sa aiba o actiune eficienta.
Aceste diviziuni teritoriale slat supuse experientei i revizuirii.
Ceea ce se va face Ind concomitent cu aceastA organizare a judetului, este
organizarea unor subunitati administrative care sa poata constitui celule mai mid
decit judetul, celule ale administratiei publice, dispunlnd de puterea efectiva de
satisfacere a interesului general.
Situatia adminitratiei noastre /Ana azi facea sa existe o lipsa totals de once
conformism geggrafic Intre unitatile noastre administrative. Ocolul silvic, o
teritorialitate deosebit de ocolul agricol, de ocolul veterinar, de teritorialitatea
administrative a preturii.
Mute unitatile noastre administrative sInt injghebate Para nici un fel de
ordine i fare nici un fel de unitate.
Aceasta stare va Inceta In Basarabia i Bucovina. Se va ajunge la un
conformism geografic, care sa Insemneze o suprapunere teritoriall a circumscriptid
fiecarei unitati administrative In diferitele ramuri de organizare a administratiei
noastre.
Se vor crea unitati administrative ale ciror circumscriptii se fie identice.

370
www.dacoromanica.ro
 in modul acesta vom putea sa creem subunitAti fatA de judet, subunitAti
administrative, care se reprezinte o functiune locall efectivA, care sA satisfacA
interesul general local i sA4 poatl asigura o viatA autenticl.
Toti cei care compun aceste subunitAti vor fi Investiti cu aceeai putere de
initiative i de rAspundere, cu aceleai drepturi de administrare i de satisfacere a
interesului general ca i cei din unitatile superioare, pentru ca vista localA sl poatA
sA pulseze efectiv, prin satisfacerea interesului general, in cadrul acestor unitati de
bazA.
Prin urmare, vom avea o noun alcAtuire a unitatilor administrative cu aceasta
juxtapunere conformists a unitAtilor administrative, depinzlnd de diferite
Ministere. Aceasta nouA structure a unitAtilor noastre administrative va fi dublata
de obligatia de coordonare a acestor servicii publice, de Indatorirea d-voastrA de a
concentra, de a coordona, de a lega actiunea fiecArui fascicol administrativ din
serviciile publice care compun aceastA imitate i de a Injgheba programele de
activitate locall, actiunea de coordonare administrativA locale, toate supuse unui
control permanent al unitAtii superioare.
Cu alte cuvinte, eful de ocol silvic, impreurdi cu eful de ocol agricol,
/mpreunA cu eful de ocol economic i financiar, Impreuna cu pretorul, vor trebui sA
se adune saptAmlnal In edinte de coordonare i de organizare a acestor unitati
administrative.
Ei vor trebui se stabileascl programe sAptamlnale i programe lunare de
actiune. Toate aceste programe i toate aceste activitAti vor fi controlate de unitatea
administrative superioarA, care la rindul sAu va coordona, va lega, va organiza
colaborarea tuturor repre-zentantilor aceluiai fascicol al administratiei, dupl
aceeai metodA in unitatea superioarl pe care o reprezinta prefectura sau provincia.
Prin urmare, sistemul de coordonare, de serviciu public, fAcInd din incidenta,
din analogia, din identitatea de circumscriptie administrativA a fiecArui serviciu
public, nu numai o corespondentA conformists de atributiuni geografice, dar o
actiune zilnice, sAptAmInall, lunara de colaborare i coordonare, aduce In fiecare
celulA administrativA o actiune unitarA.
IatA, prin urmare, care ant In principiu bazele viitoarei organizari
administrative.
In modul acesta, vom putea sA dam o mare functionare preturilor fare ca se
reprezinte o sarcina bugetarl noul, pentru ca bugetul stabilit pe principiul acesta de
a satisface serviciile publice ale diferitelor Ministere, care aveau unitAti
administrative, complet amorfe, complet straine, prin adunarea acestor servicii
publice Intr-un cadru geografic unitar, corespunend i coincizind cu preturile, vom
realiza uitatea administrativA concomitent cu organizarea generals a teritoriului.
Astfel vom da viati preturii i vom avea unitatea celularl In pretura.
Din momentul in care, prin organizarea generall a provinciei i in cadrul
bugetului general al Statului, fiecare Minister tsi va crea o unitate administrativA
identica cu pretura, i din ceasul In care aceste unitAti administrative I.si vor
coordona activitatea ldr cu pretura, am izbutit sA creiem fad nici o reforma noul,
fArA nici o cheltuiala noul, fAra nici o sarcinA nouA pentru administratia
Ministerului de Interne o activitate viabila In pretura, leglndu -i activitatea ei de
celelalte servicii publice avind aceeai teritorialitate.

371
www.dacoromanica.ro
 Domnilor, a vrea sA adaog el, spre deosebire de ceea ce reprezintA
administratia In Regat, In Basarabia si Bucovina, cel putin pentru prima faze, vom
/nlAtura cu desAvIrsire apanajele formaliste si mai ales multiplicitatea_ legilor si
regulamentelor pe baza cArora functioneazA administratia, Basarabia si Buccivina
ffind supuse unui regim juridic cu totul nou.
Basarabia si Bucovina nu vor Intinde pe teritoriul for legislatia Regatului
declt Intr -o mAsurA foarte limitata; actiunea din prima faze a guvernului si a
administratiei mArginindu-se la fapte administrative creatoare de o purificare etnicA
si de o asezare de structure, In afara de legile Vechiului Regat i pregatind o
realitate sociall, careia sA i se aduck mai tlrziu legi cu totul noi, Insemntnd i un
spirit nou In administratie.
Mai concret In Basarabia si Bucovina vom face experienta rolului de
initiative i rAspundere a agentului administrativ.
Vom crea un statut minimal, determinlnd care slnt serviciile publice din aceste
teritorii si be vom defini compunerea fiecAruia Intr-un mod ierarhic si general.
in acest cadru yeti avea libertatea sA lucrati, veld avea posibilitatea sa..va
desAvIrsiti initiativa d-voastra, yeti putea face organizarea lark' nici o ffins, fad nici
un fel de complicatie a vesnicei piedici pe care o ridica multiplicitatea textelor
noastre. Cu alit mai mult cu cat, asa cum la vreme o yeti afla, prima actiune a
guvernului din aceste teritorii este sl scuture toate vechile asezari.
VA anunt de pe acum el proprietatea Insasi va fi revizuita; toata proprietatea
din aceste teritorii.
Fad Indoiall, vom aseza Basarabia si Bucovina pe principiul stint si istoric al
proprietatii individuale, dar tinlnd seama de experienta pe care a facut-o Neamul
romanesc cu libertatea proprietAtii si mai ales de rezultatele pe care le-au dat
reformele agrare i libertatea de circulatie a bunurilor rurale, tinInd seama ca marea
asezare a lumli de mline va fi IntemeiatA pe national si social si ca eft nalionalul cit
si socialul impun conditii noi de vials pentru ridicarea tarAnimii, o ridicare sincere
gi autenticA.
Va trebui sl revizuim proprietatea din aceste teritorii. Va trebui s-o facem cu
atlt mai mult cu cit, nu uitati, ca aceste doul provincii au fost supuse regimului
bolsevic, care a tAlazuit, a ters institulia proprietAtii individuale In popasul anului
de cotropire.
Operatiunea restabffirli proprietAtii individuale va trebui sA fie fAcutl cu toate
severitatea si mai ales cu metode de cercetare onestA, gray onestA, a tuturor
drepturilor de proprietate.
Vom stabili pe calea aceasta o revizuire cadastrall a Intregii propnetAti
individuale din aceste regiuni.
fli alAturi de aceastA problemA va trebui sa rezolvAm problema proprietAtilor
vacante.
in sudul Basarabiei se gasesc o infmitate de proprietAti vacante, prin
emigrarea proprietarilor germani In toamna trecutl.
De asemenea, cu siguranta el vor pArasi Basarabia toti ticAlosii care In popas
de un an au fost viperele Neamului nostru si nu numai tradAtorii pAmbitului In care
nu mai au dreptul se mai stea. Iar impotriva celor care au supt ca vampirii dreptul

372
www.dacoromanica.ro
de viata al taranului roman din aceste provincii, nu exists declt o singura lege:
izgonirea.
Prin urmare, vor ramble proprietati vacante prin efectuarea acestor purificari
nationale, etnice si morale. Atribuirea acestor proprietati se va face tinhul seama de
experienta reformelor agrare de la 1918-1923.
Am facut atunci reforme politice, n-am facut reforme nationale gj economice.
Am distrubuit pAmint, dar nu ne-am ocupat de organizarea inventarului si a
productiei, nu ne-am ocupat de ce devine proprietate taraneasca In popas de cIteva
generatii, prin libertatea de circulatie si de succesiune, nu ne-am Intrebat unde
mergem cu pauperizarea taranimii noastre, prin farhpitarea lotului de
Improprietarire, de la Inceput prea mic pentru o clash prea mare si pe care se
rezeama Neamul Intreg.
Aceste greseli, aceste experience trebue sa le tinem In seama, atunci (And vom
face noile asezari agrare In Basarabia $i Bucovina. Va trebui sa ne aducem aminte
de lncercarea lui KogAlniceanu de a lega reforma agrara de problema nationall si a
familiei.
Prin Improprietarirea InsurAteilor va trebui sA constituim bunul de famine cu
marginirea dreptului de Instrainare; $i, mai ales, va trebui sa facem ca toate
regiunile de fronded sa fie colonizate cu populatie romaneascA, adevarate stane de
piatra, peste care veacurile sa poatA trece farl ca sa poata schimba ceva din
structura vesnica a Neamului nostru, din granitele lui.
Problema aceasta a asezarii definitive a granitelor noastre prin
Improprietarire, va fi legata de necesitatea de a Intemeia proprietatea mijlocie $i de
a-i crea un lot de Improprietarire /litre mica proprietate gi proprietatea mijlocie,
pentru ca sa putem da familiei romanesti, Incrustata In aceste granite, perspectiva
vremii gi siguranta generatiilor care vor sa vina.
Va trebui In acelasi timp sa tinem seama ca Neamul romanesc poate peste 7-8
veacuri va mai Intllni /nal un moment istoric ca acesta pe care 11 traim, clod sa ne
putem zidi granita, &RI romanilor dreptul singelui pe pamIntul for gi izgonind sau
punind la locurile care se cuvin pe toti aceia care au crescut ca vlscuri strAine, ca sa
surpe dreptul de viata j sa Intunece viitorul Neamului nostru.
Prin urmare, politica de colonizare si politica reforthelor agrare pentru
realizarea unor marl objective nationale, va fi una din marile misiuni ale
administratiei noastre.
Va trebui, concomitent cu acesta, sA realizam o reforma agrara economics,
atlt pentru marele proprietar cit gi pentru proprietarul mijlociu, carora le vom
recunoaste proprietatea, dupe ce si-au pierdut-o In regimul bolsevic sau In regimul
refugiului, cit gi proprietarului care, iii va primi bunul de la Stat prin
/mproprietarirea aceasta noun, va trebui sA le punem conditii de productie, un
regim sanatos de organizare de munch gi un regim sfinatos de creare a inventarului,
cirmuit, stapInit gi organizat de administratia noastrA, pentru ca, odatA cu reformele
nationale $i etnice, sA putem aseza bazele Neamului acestuia gi pe productia
nationall, temelia economics a conservArii noastre.
Prin urmare, yeti avea de Implinit o mare misiune.

373
www.dacoromanica.ro
 De rezultatele acestei experiente din Basarabia gi Bucovina, depinde
extinderea regimului acestuia de organizare de structure gi de institutii in intreaga
Tara.
Sinteti, prin urmare, ziditori de Neam, sinteti ziditori de Tara noul, sinteti
caramizile Statului acestuia care se injghebeazi azi i pe care Generalul Antonescu
vrea sit rezeme siguranta granitelor, pe care le zidegte azi cu singele soldatului
roman.
Pentru ca granite, Intinderi teritoriale clgtigate prin lupta, a avut de-a lungul
veacurilor Neamul acesta de multe ori, largi tliate in aceasta vegnicie a Natiei
romanegti, totdeauna vitalii, totdeauna temeinica; dar trainicia zidirilor nationale,
stapInirea gi continuitatea istorica a fruntarlilor romanegti, aceasta n-am avut-o
pentru ci de cele mai multe ori n-am avut conducatori sau pentru ca conducerea
noastra de Stat s-a prebcupat se facia numai politica de conservare gi nu politica de
munca gi perspective pentru Intemeierea Neamului pe pirghii largi de tnaltare.
Un neam nu se apari numai cu armata, un Neam se apara cu trainicia, cu
puterea slngelui gi a sufletului din care 1 i zidegte viata de toate zilele.
De d-voastra, de fapta d-voastri, de initiativa i raspunderea d-voastra
depinde aceasta noul ordine a Statului.
Sint convins cif vs yeti Intelegeti misiunea gi ce va yeti cinsti datoria pe care o
aveti.
Domnul Ministru de Interne, Impreuna cu mine, a hotarit ca prefecturile sa
fie Incredintate inspectorilor administrativi gi pretorilor cei mai buni, ca semn al
importantei acestei reagezari a Neamului romanesc in paminturile lui.
Aducem in aceasta convingere nu numai amintirile dascalului care de cIteva
ori s-a Yntilnit cu pretorii Tani In cursurile de specializare gi nu i-a uitat, dar
aduceam prin aceasta batrina mea convingere ca Neamul i Statul nostru nu se vor
putea ageza niciodatii pe temelii santitoase dace nu vor izbuti sa - i creeze o
administratie, care sa aibl structura, mIndria qi temeiurile unei adevarate
magistraturi; qi eta vreme cit la baza administratiei noastre nu vom zidi o
conceptie i o traditie, care sit reprezinte pirghia de capetenie a continuitatii noastre
istorice In stapInirea puterii publice.
Desigur, azi, rind Statul se reazemi pe executiv, chid puterea legislativa este
pulverizatii, Bind functiunile de reprezentare nationall, prin jocul retoric al vorbelor
galigioase sau al luptelor romantice de strada, au incetat; azi tend Statul este o
pirghie tehnica, zidita unitar din vointa de Inchegare a unei natiuni i cind el triiiegte
mai ales prin puterea tehnica pe care tie s-o imprime executivul coeziunii
nationale; azi mai mult ca oricind, administratia trebuie se fie i sa raining temelia
Statului.
De aceea, pita clnd nu vom intemeia Statul acesta pe o administratie zidita
pe traditie, constituind un corp tehnic, selectionat sever, cu mijloace i prestigiu,
care sa-1 ridice la nivelul unei adevarate magistraturi, 'Ana rind notarul, primarul,
pretorul, prefectul i conducatorul provinciei nu vor fi profesionigtii unei cariere
mindre, care, allturi de armata gi de magistratura Tariff, sa reprezinte reazemul
unitatii gi fortei noastre de mune!' gi de agezare tehnica a Statului, nu vom putea
avea linigte i ordine in aceasta Tara.

374
www.dacoromanica.ro
 Experienta cu inspectorii administrativi qi cu pretorii constutie pirghia acestei
reforme.
Generalul Antonescu este hotarlt s schimbe Statul; iar in ce ma priveate, imi
port cu o statornicie de IncapAtInat convingerea nestramutata el, dad nu dam
Neamului acestuia reforme adinci ai dad nu avem curajul sa -i privim destinul gi sa
i-1 asiguram prin mijloace hotline i repezi, adinci i neInblInzite, este inutill once
sfortare ai orice iluzie.
De aceea, IAA cind nu vom schimba asezarea noastra administrativa printr-o
reorganizare totals a vietii noastre de Stat qi prin Intemeierea administratiei locale
ai centrale pe principiul selectii corpului administrativ organizat ca magistrature,
selectionat sever qi condus Inchis, ping rind nu voi realiza acest lucru nu voi
considera ca mi-am Scut datoria. Si va asigur ca slut dintre oamenii pentru care
singura bucurie a vietii este lupta de a Incerca sa-ai Lica datoria.
N-am nici o alta rivna, n-am nici un alt ideal, debit dorinta ca sa pot servi pe
Generalul Antonescu i Tara, luptind ca asezarea Statului acestuia sa fie facuta pe
baze noi, pe baze sanatoase, pe baze temeinice ai definitive.
De aceea, va rog cu toata caldura sa Intelegeti ca slntem nu numai la un popas
de veac, la o rascruce de destin nationalist, dar ca d-voastri toti i fiecare In parte
sInteti nu numai ziditorii acestei lumi de credinta noun, spre care ne Indrept4m, dar
sinteti fluritori de stat nou, de neam nou. De raspunderea, de puterea de munca,
de initiativa ai de devotamentul d-voastra mai ales, depinde realizarea Neamului,
depinde Implinirea Statului, depinde unitatea national/ i viitorul nostru.
VA rog deci sa parasiti vechile metode. Si credeti-ma ca cel dintii lucru ce
trebuie fAcut este sa uitati orarele de munca. V-o spune un om care are mlndria sa
fi uitat adesea sa doarmi gi sa manInce de la septembrie ai ping azi.
Am fost de multe on In fram/ntarea unor ceasuri grele; am trait zbuciumari
adlnci, niciodata nu m-am cutremurat, niciodata nu m-am despartit de convingerea
mea ca numai daruind tot, toata munca, toata nadejdea, toata credinta ci tot
devotamentul Generalului Antonescu gi Tarii, numai aca ne putem pastra linitea.
Prin urmare, nu va recomand trufaq o metodi de lucru, pe care n-o Incerc eu
Insumi. Credep-ma, se poate munci peste orarul obicnuit.
Si dace ajungeti sa treceti peste sistemul acesta al rutinei administrative In ce
privegte orarele, yeti ajunge sa treceti gi In ce priveste metodele.
DArimati hIrtogaraia, spargeti sistemul arhivelor inutile, renuntati la ideea ca
viata administrative traiete In birouri; ieiti pe clmp, pe cosea, pe teren, acolo este
administratia, acolo este viata sociali, acolo este actiunea d-voastra.
Comunicatiile, legaturile cu administratia centrals, scurte, telefonice, rapide,
nimic care sa aatepte referate, anchete, cercetari, pentru el, dad ne risipim vremea
cu formalitati inutile i daca nu parasim rutina unei administratii Imbatfinite i
proscrise, nu putem realizit administratia noun, fiindca lumea nu va avea Incredere
In aceasta administratia.
Ceea ce da forta unei administratii, ca ai oricarei institutii, ca qi oricarui om,
este Intli mindria pe care o are despre propria sa raspundere $i, In al doilea find,
rezonanta pe care fapta raspunderii poate s-o aduca In lumea Inconjuratoare. Dad
lumea vede ca, intfind intr -un birou, gaseati acolo un functionar preocupat de
dosare, de hirtii, de toc ai de cerneall, c1 nu un om care /ntinde o mina calda de

375
www.dacoromanica.ro
vointA si o hotArire, care Inflptuiete de IndatA, pentru ca sit realizeze dorinta
aceluia care a venit acolo cu strigatul de a o priori; dacA actiunea d-voastrA nu este
o actiune nAvalnicA, energicA, de Intemeiere, de scuturare, nu veti avea adeziunea
multimii oi Increderea.
Renuntati deci la metodele vechii administratii, renuntati la hIrtogAraie, la
referate i la toata aceasta procedurA Indrzietoare si inutilA.
De asemenea Statul qi guvernul va renunta la fonnaliimul pe. care altAdatA 1-
a cerut Intr-o infinitate de acte administrative 0 va lass rispunderii fiecitruia dintre
d-voastra, marea saminii a hotArkilor i a actelor pe care le faceti.
Prin urmare, depinde de actiunea d- voastrA, de Intelegerea pe care o dati, ca
Intr-adevAr Basarabia 0 Bucovina sA constituie nu numai temeiuri de via noun,
dar exemple pentru reconstituirea Statului nostru.
VA rog sA vA Intelegeti misiunea, vA rog sA sprijiniti opera Generalului
Antonescu gi a Ministrului d- voastrA, vA rog sA Intelegeti di, de actiunea d-voastrA
din primele ceasuri i de prestigiul cu care ea se impune, depinde rapiditatea cu care
recltigam, organiz/nd aceste teritorii pe care le pierdusem anul trecut.
Dad Dumnezeu, dacii destinul, dacA munca Generalului Antonescu ne-au
adus aceste teritorii printr-o luptA In care am avut sprijinul marilor armate germane,
aceasta nu InseamnA di de acum Inainte misiunea noastrA a /ncetat.Ea abia de
acum Inainte Incepe.
Eu vA doresc din toga inima sa puteti semna In hrisovul TArii acesteia cel
dintli exemplu de !moire adevAratil a Neamului romanesc prin administratie. Si vA
doresc ca prin fapta d- voastrA sA gtergeti i sA rAzbunati amintirile penibile ale
trecutului basarabean qi bucovinean, care se ingroapA azi odatA cu cei care vor muri,
pentru ca, prin jertfa lor, sA teargA petele pe care le-au lasat acei care ne-au
prabuit.
Va trebui sa ne schimbam conitiinta, va trebui sA intelegem ecoul de
rlizbunare al trecutului, dind siguranta, linictea ci puterea de Inflptuire a
generatiilor care ne privesc din urmA 0 care ateaptA de la d-voastrA nu numai sA
tergeti trecutul, dar ci sA le ziditi viitorul.

376
www.dacoromanica.ro
 n.
PRINCIPIILE NORMELE DE ORGANIZARE

Ya clipa cInd, pe urmele armatelor dezrobitoare, administratia romaneasca

paete aducatoare de nadejdi i impliniri, in Basarabia i Bucovina, toti cei trimii
acolo trebuie sa tie cadrul In care stilt chemati sa lucreze i spiritul In care datoria
se cere Impliniti.
Neamul romanesc a platit scump, cu singe Char i cu =Uinta nemeritata,
greelik de conducere ale trecutului.
Pentru ca redoblndirea tinuturilor noastre sfinte, robite vremelnic, s nu mai
fie niciodata zdruncinata, aa cum o cer cu tarie Conducatorul Statului i jertfa de
singe a otirii glorioase, toata experienta greelilor trecutului va fi folosita.
Ne trebuie o aezare noun.
Domnul General Antonescu vrea sa Inceapa cu Basarabia i Bucovina,
innoirea vietii de Stat spre care ii indreaptil din prima zi a guvemarii sale toata
truda, grija i zbuciumul.
Acei trimii sa inflptuiasca In Basarabia i Bucovina o noua aezare
administrative romaneasca, trebuie deci sa tie ca rezultatele ce se vor invrednici sa
aduca prin stradania kr, vor fi folosite la reforma administratiei din Intreaga Tara
pe care o pregatete Guvernul.
De aceea, reamintim tuturor .celor insarcinati cu dregatorii i functii in
provinciile dezrobite, principiile de organizare i de actiune,, prin care Guvernul
urmarete sa Intemeieze noua viata a Statului roman.
De asemenea, atragem atentia asupra primelor masuri ce trebuie sa
pregateasca aceasta aezare Innoitoare.

Organizarea i punerea In functiune a administratiei Bucovinei i Basarabiei

se Impart In doul faze:
I. 0 prima faze, preliminari, de pregatire a noii aezarii, in care organizarea
i functiunik vor fi caracterizate prin Infilptuiri repezi, pragmatice, practice, adica
prin aplicarea imediata a masurilor de fapt necesare Imprejurarilor i potrivite cu
noua alezare ce se urmarete.
H. Faza a doua va fi aceea a aezarii statornice a noilor principii de conducere
i administratie, reconstructia institutiilor.

377
www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA PUNEREA IN FUNCTIE
A ADMINISTRATIEI
Faza I

Prima etapa dureaza p/n1 In momentul In care, Incheindu-se ostilitatile In

Sectorul nostru, reluarea teritoriilor ce ne-au apartinut de veacuri va-fi devenit o
stare de drept.
Azi ne gAsim Intr -un regim de ocupatla bellIca, de ocupatie militant, care
dureazA pinA la Incheierea ostilitAtilor de fapt sau de drept.
Yn acest interval, regimul legal este acela impus de necesitAtile rAzboiului qi
condus de regulile lui, sub autoritatea Comanda-mentelor militare.
Prin urmare, In aceasta primA etapl, armata IndrumA toate operatiile i toate
functiile. Singurele acte normative care se vor da In acest timp, vor fi numai
ordonantele militare pentru asigurarea ordinei publice sub toate raporturile
necesare unei administratii de ocupatie.
Aplicarea acestor ordonante se va face cu ajutorul fortei de care dispune
armata. Acolo unde flu exists unitati suficiente ale armatei, autoritatea va A
/mplinitA i exercitata de catre jandarmerie.
Administratia civill nu va da ordonante in acest interval de timp. Organele ei
vor ocupa formal posturile pentru care sint destinate, Insit rolul for se va margin,
pe de o parte la pregatirea organizArii qi reformelor ce vor urma In etapa a doua i
se vor perfecta in faza urmittoare; iar pe de alai parte, organele administratiei
civile vor ajuta autoritAtile militare in cadrul $i la adapostul ordonantelor date, prin
mAsuri administrative, pentru a se realiza obiectivelor de ordin imediat pe care be
expunem mai jos.

Obiectivele administrative

Din primul monet al primirii posturilor i pe toatA durata acestei faze

preliminare, vor fi citeva functii esentiale de /ndeplinit In vederea atingerii
obiectivelor de ordin grabnic.
Yn afarl de asigurarea unei perfecte ordine publice, atentia tuturor organelor
administrative qi strAduinta for ne/ntirziatA se vor Indrepta catre:

378
www.dacoromanica.ro
 Functiunea agricoll qi de aprovizionare, pentru stringerea recoltei qi
asigurarea depozitelor de alimente necesare populatiei i unei cit mai normale
distribuiri.
Functiunea fmanciara, prin retragerea rublelor.
Completarea serviciilor administrative ale tuturor Ministerelor In fiecare
unitate Mead, gi amenajarea localurilor pentru serviciile publice.
Cercetarea imediati a situatiei pe care o prerinta proprietatea rurala i
urbane, precum a situatiei qi posibilitatilor economice locale, In vederea organizarii
masurilor ce vor trebui luate, pentru reglementarea conditiilor proprietatii i ale
vietii economice.
Aducerea elementelor necesare comertului gi industriei qi punerea In
functiune a primelor a4ezari de ordin economic.
Informarea largA qi exacta *i studierea masurilor de ordin social,
concomitent cu primele masuri de epurare necesare, pentru a se qterge cit mai
grabnic urmele qi influen ;ele comunismului.

Milsuri de ordin imediat

Yn acest scop, se vor Intreprinde de Indati gi cu perseverenta neclintita,

urmatoarele masuri:

1. Ordinea publica
La asigurarea liuigtei qi ordinli publice sanatoase vor veghea, In prima etapa,
autoritatile militare ajutate de organele administratiei civile, iar In a doua etapa,
conducatorii unitatilor administrative, Impreuna cu comandantii militari In cea mai
strinsa colaborare.

2. Asigurarea recoltei gl aprovizionarea

Trebuie sa se tine seama ca lipsa de aprovizionare, agravata de un deficit al
produselor agricole, shit cele mai frecvente cauze de nemultumire qi dezordine
sociall.
De aceea, se va da cea mai mare Insemnatate gi se va depune cea mai mare
grija efectiva asupra acestor doua objective.
Se va proceda la strIngerea recoltei qi asigurarea culturilor aflate Inca pe
amp.
Se va organiza depozitarea recoltei strinse *i distribuirea ei juste, dupl.
necesitAti.
Principiul aplicat In aceste lucrari este ca, OA la stabilirea dreptului i
conditiilor proprietatii, In aceste provincii dezrobite prin jertfa de singe a Armatei
roman, Intreaga recolta este, In principiu, proprietatea Statului.
Populatia trebuie Scutt( sa Inteleaga dreptatea *i necesitatea acestui
principiu, care va asigura o distribuire normala.

379

www.dacoromanica.ro
 Dup A strIngerea recoltei, Statul va distribui posesorilor de plmInturi
cantitAtile necesare pentru Intretinerea for ai a familiilor" for ai va organiza
aprovizionarea intregii populatii.
Se vor lua masuri la timpul potrivit ai fAra Intlrziere, pentru organizarea
muncilor de toamna, tinIndu-se seama de toatA experienta facutA In Regat, In
ultimul timp.
S-a observat adesea ca ai acolo unde tivna la munch nu lipsea pentru muncile
agricole mai ware, activitatea lincezea la muncile mai grele, necesare conditiilor
unei bune recolte.
De aceea, pe linga preocurarea mijloacelor de lucru, va trebui sA se duel o
propagandA activa de Indemnuri ai sfaturi, dar sA se recurga ai la constemgerea, on
de cite on muncile agricole nu vor fi duse In ritmul util.
in acelaai timp, se vor stabili cantitAtile 4i categoriile de alimente necesare
populatiei urbane ai rurale ai se va proceda nelntlrziat, acolo unde necesarul
lipseate, la constituirea de depozite, prin aducerea disponibilului din alte pArti ai
fixarea cotelor de distribuire.
AM pentru aprovizionarea cu alimente, ca mijloc de platA, atunci dnd plata
nu se poate face In bani, dt ai regimul pentru muncile agricole, se va folosi munca
obligatorie. Aceasta obligatic a muncii va fi stabilita # organizatit In spiritul muncii
nationale obligatorli, instituita In Regat prin lege Nr. 1.403 din 14 Mai 1941, ai va
trebui prezentatA populatiei ca o obligatie generall ai de onoare cetateneascl, egala
pentru toti romfinii, pentru a nu fi Inteleasa ca un regim vexatoriu impus numai unei
categorii a populatiei.
Trebuie push toatA staruinta ca regimul acesta al muncii sA fie inteles ai bine
primit de toad lumea, intrudt el va constitui ai In viitor baza muncii nationale in
genere ai a conditiilor organizarii agricole In special.

3. Retragerea rublelor
Trebuie sA eliberam teritoriul de toate complicatiile pe care be aduce dubla
sau tripla circulatie monetara ai nestabilitatea cursului. Trebuie mai ales sA evitAm
consecinta ai mai grava a stabilirii unui curs de fapt prelungit pentru o month care
trebuie sA iasA din circulatie fata cu necesitAtile vitale ale vietii economice ai
finandare. .

In acest scop, operatia retragerii rublelor trebuie sA InceapA din prima zi ai sa

se /ncheie In cel mai scurt timp.
Am stabilit un curs provizoriu de un leu pentru o rublil $i un plafon de schimb
de 10.000 lei de. persoanA.
DupA ce operatia schimbarii rublelor in aceste conditii va fi IncheiatA, vom
examina consecintele sociale ale cursului provizoriu stabilit al, dacA va fi cazul, se va
recurge la mijloace de compensare pentru ca tarAnimea sii nu sufere pierderi,
urznarind In acelaai timp ca sA nu creem pentru Stat not probleme monetare.
Cu &tilt mai mult cu dt fall de U.R.S.S. nu se poate pune problems succesiunii
de la Stat la Stat cu toate servitutile ai drepturile; mai ales dupa jefuirile tezaurului
de la Moscova ai al sumei de peste 2 miliarde lei luate din Basarabia ai folositA Intr-
o propagandA odioasi In contra noastrA. De altfel sAtenii n-au avut recolte ca sA fi

380
www.dacoromanica.ro
putut tezauriza ruble din anul trecut pinA azi, astfel el rublele sint sigur In mlinile
evreilor sau ale uneltelor comuniste.
Pentru ca stocul de ruble In circulatie sa nu sporeasca prin diferite mijloace
pina la retragerea lor, este necesar ca acest schimb sA se opereze de urgenta qi sa se
respecte limitele puse.
in acelai scop, pentru a evita variatia valorii d. schimb, se va cere
autoritatilor militare germane de pe teritoriu, sa fad cumparaturi i schimburi
numai prin casele noastre de schimb, rambfind ca not sa rezolvAm problema
rublelor cu detinAtorii din Basarabia qi Bucovina.

4. Restabilirea cAilor qi mijloacelor de comunicatii

Alit pentru asigurarea aprovizionarii oraplor ci satelor, pentru stringerea qi
circulatia recoltelor, cot i In genere, pentru reluarea unei vieti normale, una din cele
mai Insemnate qi urgente sarcini este restabilirea clilor de comunicatii.
Este de datoria autoritAtilor de once grad ca, in Intelegerea cu reprezentantul
local al armatei 1 cu Departamentul Afacerilor Interne, et is masuri imediate
pentru repararea clilor de comunicatii: poduri, qosele, cal ferate i pentru
organizarea mijloacelor de transport.
Ori de cite on va fi nevoie de elemente tehnice sau de IndrumArile unui
specialist, se va face apel la organele tehnice, care slut datoare sa colaboreze
de/ndatA cu efii i agentii administrativi.
In masura In care vor fi disponibile, se vor folosi gi unitatile militare de geniu
la lucrArile de restabilirea comunicatiilor.

5. Organizarea lumen
Serviciile de munca se vor ocupa chiar din prima etapl, de organizarea
personalului muncitoresc necesar pentru refacerea qi punerea In functiune
neIntIrziata a tuturor Intreprinderilor industriale, a caror punere In functiune va fi
considerate utila de catre organele Departamentului Economiei.
in acest scop, serviciile munch vor lua masuri pentru adunarea din nou a
tuturor muncitorilor risipiti pe teritoriul provinciei gi plasarea la Intreprinderi a
acelora care nu slat elemente dubioase. Yn acelai Limp, vor stabili numArul
muncitorilor lipsa, pentru /ncadrarea cu personal a tuturor posturilor din
bitreprinderile puse In stare de functiune qi vor interveni pentru trimiterea
elementelor necesare din Regat.
Toate aceste masuri vor fi luate In -acord cu Departamentul Economiei.

6. Misuri sanitare
Un obiectiv de ordin imediat it constituie problemele sanitare.
Se va stabili din primul teas un minimum de retea administrativA sanitary i,
allturi de aceasta, se vor organiza echipe mobile pentru combaterea tuturor
focarelor de epidemii.
Opera de asistentA sanitary trebuie sa se bazeze pe un sistem de informatie
exacta qi rapida.

381

www.dacoromanica.ro
 Din primul moment al luirii posturilor in primire, medicii gi auxiliarii sanitari
vor trebui sit stabileasca locurile in care se afla anumite epidemli sau focare de boll
sociale gi sit intervina deindata pentru a le combate prin echipele sanitare, mobile,
bine organizate.
DacA va fi nevoie, se va cere, In afara de medicii si echipele sanitare destinate
acestor provincii, trimiterea de echipe sanitare din restul Regatului, care vor fi
instalate in aceste provincii, in mod provizoriu.
De asemenea, organele sanitare trebue sa fixeze gi sa organizeze de la Inceput
centrele pentru medicamente gi pentru aparatele sanitare.

7. Completarea serviciilor publice, coordonarea for ui amenajarea lOcalurilor

Organele administrative, in afara atributiilor proprii de ofdine, de epurare
socials gi de administratie, se vor ocupa de Masurile ce trebuie luate pentru
completarea serviciilor locale ale tuturor celorlalte departamente, In vederea
stabilirii unitatilor adminis- trative, dupe criteriile de organizare expuse mai departe
punerea for In ftnictiune;
In prima faze, serviciile administrative vor face propuneri gi vor lua masuri,
de acord cu organele Ministerului Economic! gi Fmantelor, cu privirela activitatea
economics si industrialA. Astfel, de pildi, In regiunea padurilor Bucovinei vor face
propuneri gi vor lua masuri pentru finantarea exploatarii padurilor gi pentru
aducerea elementelor de munea necesare exploatarilor forestiere.
In vederea instalarii imediate a tuturor serviciilor locale gi pe baza
inventarului provizoriu al bunurilor Statului, serviciile administrative vor lua
masuri pentru a fi imediat supuse reparatiilor si amenajate pentru folosinta,
cladirile ncesare serviciilor, cit gi pentru repararea $i conservarea tuturor celorlalte
bunuri ale Statului.

8. Recensamintul
Nu se poate Inflptui nimic temeinic fare cunoagterea exacta a starilor de fapt.
De aceea, pentru realizarea reformelor pe care le urmaregte Guvemul, de
trebuie sa fie agezate pe baza cunoagterii realitatilor.
Yn acest scop, se va proceda delndata la un recensimint al persoanelor gi
bunurilor din Bucovina gi Basarabia.
Recensamintul va imbrittiga urmitoarele elemente;
Bunurile publice mobile gi imobile;
Bunurile private ale Statului.
Se considers bunuri publice gi bunuri private ale Statului, bunurile care au
avut aceasta situatiune In Iulie 1940.
Bunurile fsrs stilpfin, socotindu-se ca atare bunurile persoanelor decedate
fad succesori gi ale proprietarilor disparuti.
Bunurile vacante prin expatrierea fogtilor proprietari (atlt germanfi expatriati
din Basarabia gi Bucovina, cit $i persoanele expatriate In Rusia sau In alte tari alte
situatiuni similare).
Bunurile private, care au avut aceasta situatie In Iulie 1940 gi ai caror
proprietari se gasesc Inca pe teritoriul provinciilor.

382
www.dacoromanica.ro
 Acest redensAmInt va cuprinde atit terenurile eft i clAdirile, iar pentru
exploatArile agricole, pe lingl proprietatea imobiliarA, se va Inscrie inventariul
agricol; de asemenea Intreprinderile comerciale, industriale i exploatarile de once
fel.
Se vor face doul operatii de recensAmInt:
Un recoils:Dent administrativ al proprietatilor de toate categoriile i un
recensiimint statistic al bunurilor i persoanelor.
Recensamktul administrativ In inventarierea provizorie a tuturor
proprietAtilor, care va fi IntreprinsA de IndatA ce se ocupA o localitate 1 prin
colaborarea tuturor organelor administrative, care 1.1i iau posturile in primire.
DeindatA ce i-au luat serviciul In primire, organele administrative vor
proceda la inventarierea tuturor bunurilor mobile i imobile care au apartinut
Statului, judetelor i comunelor, precum i a tuturor proprietatilor ffira stapin i a
proprietatilor vacante.
Ace lea.si organe vor ingriji de conservarea tuturor bunurilor inventariate,
punerea In stare de folosintA a bunurilor i continuarea exploatarilor incepute sau
punerea In stare de productie a bunurilor fArA stApIn sau pArasite de proprietarii lor.
Se va da o deosebita atentie Intocmirii cu exactitatea a inventariului acestor
bunuri, tinindu -se seama ca rezultatele recensAmIntului provizoriu al bunurilor, vor
folosi la studierea reformei proprietAtii i instituirea bunului de famine prin
improprietarire, care vor urma In faza a doua.
Dupa efectuarea recensAmIntului provizoriu i la timpul potrivit, aceastA
lucrare va fi completata cu un recensImInt statistic organizat pe baze foarte largi,
prin Intitutul nostru de Statistics.
Acest recensAinta complet, al persoanelor i bunurilor, va fi realizat prin
Ingrijirea organelor administrative, cu concursul tehnic al organelor de specialitate,
pe baza formularelor i instructiunilor trimise de Institutul Central de Statistics 1
va fi trecut sub controlul Justitiei.
Pe temeiul datelor rezultate din aceastA operatie, se va revizui complet
situatia proprietAtii din Basarabia i Bucovina, atit In vederea retrocedarii
bunurilor pierdute, fotilor for proprietari, tit i pentru stabilirea definitivA a
destinatiei ce se va da bunurilor rAmase fArA stapIn Si bunurilor vacante.
Rezultatele recensam/ntului populatiei vor orienta desAv/rirea operei de
purificare etnica i sociall a acestor provincii romaneti.

9. Informarea.
Tot In vederea unei temeinice aezari a not organizatii structurale i
functionale, concomitent cu stfmgerea datelor cifrice prin recensamint, toate
organele publice vor completa opera de cunoatere a realitatilor locale, printr-o
informare perseverentA asupra stArilor de fapt concrete, din toate sectoarele vietii
sociale i private.
De la prima luare de contact 1 urm/nd cu fiecare constatare concludenta
noun, se vor lntocmi rapoarte asupra acestor situatii de fapt, care vor fi centralizate
i aduse la cunotinta Guvernului. Aceste informatii nu trebuie sa is forma unor
rapoarte academice sau de relatAri istorice, ci sA fie zugrAvirea sumarA i precise a

383

www.dacoromanica.ro
starilor din regiunile cercetate i sa cuprinda propuneri pentru solutiile urgente ce
trebuie date i pentru diversele masuri de luat In fiecare sector In parte.
Astfel, conducerea Invatantintului va cerceta cauzele pentru care unii
Invatatori qi preoti au ramas sub ocupatia sovietica i care a fost conduita for In
timpul ocupatiei. Se va raporta asupra posibilitatilor ca aceste persoane s nu mai
fie folosite sau, dimpotriva, sa fie pedepsite aspru pentru exemplificate fats de
populatia locall i pentru creearea unei con.Itiinte nationale qi cetlitenelti a
functionarului public In genere qi a slujitorilor altarului i catedrei In special.
Aceleaqi cercetari qi rapoarte vor face conduclitorii serviciilor administrative
qi ai celorlalte servicii publice, pentru functionarii din cadrele lor. -
De asemenea, conducerea Invatamktului Impreuna cu organele justitiei, se
vor ocupa de constatarea practice a starilor ce au urmat ocupatiei ruse.iti i
consecintele pe care aceasta ocupatiune .le -a avut asupra populatiei, care a fost
obligate sa ramine acolo, precum i tratamentul la care a fost supusa populatia.
Conducerea serviciilor de munca va studia starea de spirit a muncitormii qi
consecintele experientei bolevice desfavrate timp de un an asupra maselor
muncitoare i vor propune masurile ce urmeaza sa luam, In lumina acestor
constatari, pentru organizarea asistentei sociale.
Aceasta actiune informative este necesara pregatirii operei de refacere
structurall a acestor teritorii, pentru a ti dace i In ce masura ele au fost influentate
In cursul unui an de zile de institutiunile bolevice qi pentru a ne da seama In raport
cu startle de fapt exacte, de masurile ce urmeazii sa Intreprinda organele
administratiei provinciale, spre a klatura tot ceea ce este influents nefericita qi
dautiatoare unei sanatoase mean.
Rezultatele operei de cunomtere qi recomandarile organelor locale vor folosi
la Intreaga reforms de ordin juridic qi la reforma agrara, ce vor urma.
Pentru culegerea elementelor de informatie de care este nevoie, se va recurge
i la concursul organelor de politic, care au cltigat In acest domeniu o experienta
suficienta.

10. Purificarea etnica gi politics

Ne gasim In momentul istoric cel mai favorabil i mai larg, pentru o totall
descatupre etnica, pentru o revizuire nationals i pentru purificarea Neamului
nostru de toate acele elemente strain sufletului lui, care au crescut ca vtscul ca sii-
i Intunece viitorul.
Pentru ca sa nu pierdem zadarnic acest moment unic, trebue sit fim
implacabili.
SI nu se lase nimeni Imelat de aprarentele unei filozofii umanitare, sub care
tragica experienta a trecutului ne-a kvatat ca se ascunde cel mai scut interes de
rasa, al unei rase, care se vroia stapInii peste tot, punind In slujba ei principii
abstracte, In spatele carora se gasea o religie profitoare, In dauna unei natiuni
coveirqita de nevoi.
Autoritatile publice vor trebui sit intreprinda o actiune energica, pentru a
terge nelntlrziat din amintirea tuturor urmele bolevismului i ale organizatiei
comuniste.

384
www.dacoromanica.ro
 Pentru aceasta trebuie sa se combats, sub raportul politic, influenta
deprinderilor ce vor fi ramas din regimul izgonit, iar sub Indoitul aspect politic 0
ethic, trebuie sA fie InlAturati agentii obilnuiti de propagare a acestor influence.
Acfiunea de purificare etnica se va desfacura prin fndepartare sau izolarea
in tabere de muncd, in locuri de unde nu-pt vor putea. exercita influenfele nefaste,
a tuturor evreilor cit fi a celorlalfi straini de neam a caror atitudine este
fndoielnica.
Dacd va fi nevoie pentru deslivirfirea operei de purificare etnica,
guvernamintele provinciale vor aviza pi masurile de migrafie forfata a
elementului evreesc fi a tuturor celorlalte elemente strain, care trebuie trecute
peste granifq aceftia neavfnd ce auto in Basarabia fi Bucovina In momentele
restaurafiei drepturilor nalionale, pentru totdeauna, in aceste teritorii. (s.n.)
Pentru garantarea qi facilitatea acestei operatii de purificare, In prima faza a
aezarii administrative romane0i, se stabileve o linie de demarcatie Intre teritoriul
Basarabiei qi Bucovinei, de o parte, qi restul Regatului de alta parte, care va
constitui un rid de impermeabilitate absolutA Intre aceste teritorii. Trecerea acestei
linli qi dintr-o parte i din alta nu va fi IngAduitA decitt In limita necesitAtilor de Stat
qi sub controlul autoritAtilor publice. Numai In acest mod se va Impiedica penetratia
irAspIndirea elementelor periculoase, care trebuie strInse, izolate qi ignorate.
Pe de altA parte, elementele strain vor fi IndepArate cu totul din regiunile de
granita. In aceasta parte actiunea de purificare i de Intiirire a granitelor va fi
completatA cu opera de colonizare metodicA, cu roman etnici, ce se va Intreprinde.
In acfiunea for de curafire fl asanare a mentalitalli pi institufillor locale,
func fionarii publid se vor lovi uneori ;I de elemente refractare de origind roman.
Fara de national', funcfionarul trebule sd ftie cd autoritatea $1 prestigiul se apard
alit prin severitate cit pi, in acelafi limp, prin tact.
Cetafeanul trebuie sa se deprindd a respecta autoritatea fora sa o urasca.
and fnsd fnempina indaratnida in atitudini potrivnice Neamului, vor
acfiona cu severitate, tratind pe instrainat cast pe strain. (s.n.)

II. Rolul Justipei

in aceastA primA fazA, organele justitiei vor colabora la opera de informare qi
vor culege rezultatele operei de informare; de asemenea vor culege rezultatele
constatArilor, punlnd In studiu masurile de legiferare ce vor trebui sA urmeze In faza
urmatoare, astfel ca ele sl fie adaptate starilor de fapt locale.
Numai orientati de aceste constatari, conducatorii provinciali ai justitiei vor
propune extinderea legislatiei Regatului, a carei aplicare In Bucovina qi Basarabia
se va vadi utile.
in lumina acelormi .rezultate informative, se vor studia qi se vor pregati
masurile de legiferare reclamate de nevoia urgenta a solutionArii unor start de spirit
sau nevoi locale, masuri ce vor putea fi luate chiar In etapa de administratie civill a
primei faze de organizare.
in acela0 spirit se va pregAti i legislatia speciall de stricti necesitate pentru
faza de organizare ce va urma.

385
www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA DFINITIVA.
Faza a II-a

In momentul In care operatfile preliminare de ordine, informare, epurare

etnica, gi politicA gi de restabilire a unui lnceput de vials economics, vor fi
considerate Implinite, se va trece la organizarea definitive gi functionarea normall
a noii agezari.
Pentru a fi Intelese mai bine directivele de organizare si /ndrumare
functionall gi pentru a patrunde adevAratul seas al structurii administrative care se
inaugureazA In Bucovina gi Basarabia, conducAtorii gi functionarii acestor provincii
trebuie .B1 cunoascl gi sl se orienteze In fiecare clipA, in acliunea tor, dupl
principiile pe care Guvemul ageaza aceasta reforms.

Principii generale asupra organizilrii vigil administrative

1. Descentralizarea administrativa gl autonomla initiatives In

infaptuiri locale
Viata noastra publicA de p/nA astAzi a fost caracterizata de centralismul cel
mai exagerat, care prin acapararea tuturor functiilor de putere publics de cAtre
organele centrale, a adus In mod fatal la consecinta hipertrofierea Capita lei gi
anemierea celulelor periferice.
in timp ce adminitratia centrall, ImpovaratA de toate functiile gi solicitArile de
amanunt, era incapabill sl satisfaca nevoile cele mai stridente ale fieclirui colt
IndepArtat de lard, vista publicl locall llncezea incapabill de initiative, agteprmd
totul de la centru sau fihid ImpiedicatA In actiunile sale de formele greoaie ale
tutelei gi de controlul ierarhic.
Pe de eta parte, on de cite ori, sporadic, grija puterii centrale se Indrepta spre
nevoile administratiei locale, o mentalitate nefericita ierarhiza provinciile
romanegti /litre ele, considerind drepturile acestora In raport invers cu distanta for
de cpitall.
AceastA stare de lucruri trebuie sa Inceteze.

386
www.dacoromanica.ro
 Toate provinciile Tani trebuie privite In mod egal In Stat i fiecare unitate de
viata locala trebuie Indreptatita i pusa In masura de a -'i avea o viata proprie,
condusa i trAita conform realitatilor ei.
Pentru aceasta trebue sit stabilim efectiv doul conditii: 1)dam functionarului
public din provincie puteri efective de initiative i decizie; 2) cerem aceluiai
ftmctionar 01 se dezbare de practica birocratismului sterp, a laitatii i inertiei
refugiate sub fatada formei Indeplinite.
Organele administratiei provinciale au libertatea initiativei i actiunilor
efective i hint scutite de Impiedecarile qi lntlrzierile tutelei administrative qi ale
controlului ierarhic formal.
Cu aceste drepturi i puteri, demnitarii gi functionarii provinciilor slnt datori
sir se desprinda dintre hirtii, sa iasA din birouri i sA tread{ pe teren, practicind o
administratie active 1 de fapte, aplicata energic i de Indata la situatiile constatate
direct.

2. Coordonarea fonetionalA
Paralel cu centralismul exagerat, exista p/na astAzi In practica noastrA
administrativa, un separatism absurd Intre functiile diferitelor servicii.
Litre Ministere i chiar In cadrul aceluiai Minister, Intre diferitele directii i
servicii chiar din acelai domeniu de activitate, se manifesta un fel de egoism izvorlt
din vederea unfiaterall a unui singur serviciu, a unui singur interes sau unui punct
de vedere izolat, care pierde Intotdeauna din vedere interesul general.
Incapabile sa colaboreze i sA-si coordoneze activitatea, serviciile se lntreceau
Intr-o independenta tit mai mare Intre ele, adicA In necunomterea reciprocA a unor
actiuni care, in loc sA fie conduse armonic, se desfaoara dezbinat.
Lipsa unor organe de coordonare a contribuit la cultivarea aceastA mentalitAti
de separatism administrativ. Aceasta lipsa de unitate organicA i functionala se
resimte i mai gray In consecintele din cadrul serviciilor exterioare.
Fiecare serviciu exterior al Ministerelor lucreazA Intr -o independenta total i
se sitieaza In afara oricArei unitati administrative. Ocolul silvic este o teritoralitate
deosebitA de ocolul agricol, deosebitA de circumscriptia veterinary i de
circumstriptia administrativa. In felul acesta, unitatea administrativa locale este
astazi o institutie distincta de totalitatea functiilor ce se Inglobeaza In notiunea de
administratie i adesea In conflict cu agentii serviciilor exterioare ale Ministerelor,
care ar trebui sd Indeplineasca, fiecare In resortul sau, o parte din programul de
administratie unitarA.
De aceea, nu se poate construi nimic temeinic atlta timp dt toate serviciile
publice dintr-o unitate administrativa nu formeaza Impreuna o celula
administrativa cu viata proprie qi completa i o teritorialitate suprapusA, identica.
Guvernul Intelege sA Inlature aceasta stare de rAsfirare oarbA a functiilor Si
centralismul care paralizeaza celula vitals a vietii administrative.
In acest sens Guvernul s-a strAduit In primul rind sa modifice mentalitatile qi
pregategte reformele de structurA necesara. Se folosegte prilejul restabilirii
administratiei romane.iti In Bucovina i Basarabia, pentru a pune In practica Intli
acolo, aceastA Innoire organica i activA.

387
www.dacoromanica.ro
 In noua apzare administrativA, notiunea de unitate a administratiei locale va
InfAtia un conformism geografic al circumscriei tuturor serviciilor de pe acelal
teritoriu gi totodatA o coordonare a functiilor, prin obligatia Intrunirii periodice tii
conlucrArii laolalta a tuturor conducAtorilor serviciilor dintr-o imitate
administrativA.

3. Misionarismul functionarului public, sentimentul de raspundere qi curajul

rispunderii
Functionarii publici trebuie sA aiba permanent In minte principiul di ei slut In
serviciul populatiei, iar nu populatia In serviciul lor.
Mentalitatea actuall, care formeaza caracteristica generalk a functionarului
public, este inertia, nepasarea i desconsiderarea nevoilor publicului pe care
serviciul i-1 pune In fag, ca i cum functionarea ar fi un drept personal de a primi
Intretinerea i o parte din autoritatea Statului, iar nu obligatia de a servi nevoilor
publice.
Fuctionarul trebuie Ali dea seama cll are datoria sA cupoascl nevoile celor
multi qi sA se trudeascA pentru gAsirea solutiilor care sA satisfaca aceste nevoi. El
trebuie all feel din aceasta datorie o rivna de misionar.
Defectele corpului functionaresc se mai infAtipaza astazi i sub alte doul
aspecte opuse: lipsa sentimentului de rAspundere la unii, teama de raspundere la
altii.
Lipsa sentimentului de raspundere 11 face pe functionar abuziv, chiar atunci
dud nu desfaloara energie.
Teama de rAspundere 11 ImpiedicA pe functionarul inactiv sau incapabil se dea
o solutie efectiva, fiind totdeauna preocupat de forma In care Ili poate acoperi mai
bine raspunderea sau se poate degaja de rAspunderea unei lucrari expediind-o fArA
solutie.
Functionarul trimis In Bucovina sau Basarabia trebuie se dea acolo dovada i
exemplul capacitatii, energiei qi corectitudinii sale.
El este dator sA foloseascA libertatea de initiative ce i se d, avind /ntotdeauna
curajul rAspunderii unei masuri necesare qi linind in acelaqi timp prezent In sufletul
sau sentimentul rAspunderii pentru actele sale, fatA de interesele permanente ale
Neamului.

4. Descatularea de formalismul birocratic

Sint foarte bine cunoscute de toti efectele paralizante i negative ale
formalismului administrativ. Din garantia care trebuia s fie, a conformitAtii cu
legea, formalismul a devenit plasa greoaie in care se afundA gi sucomba toate
actiunile.
De aceea, theta libertatea initiativei asiguratA, descentralizarea organicA i
coordonarea cea mai perfecti a functiilor nu vor putea da rezultatele aiteptate, iar
curajul initiativei qi a rAspunderii va fi InfrInt, dacA ramInem sclavii formalismului.
Actiunea administrativA, pentru a fi efectivA, trebuie sA fie promptA; o
mAsura, eft de bunA, dacl Inttrzie prin filiera formalismului, devine inutill.

388
www.dacoromanica.ro
 De aceea, opera administrativa ce o cerem functionarilor trimisi In Basarabia
$i Bucovina trebuie sa se Intemeieze pe fapte si si fie o opera de fapte, iar nu de
forme.
Numai iesind pe teren, adica venind in contact direct cu realitatea 1 actionlnd
imediat si efectiv, functionarul public Isi va lndeplini datoria.
In acest scop al libertatii de actiune adaptatii la realitati stricte, legislatia
Statului va fi extinsa numai partial $i in mod treptat In Basarabia $i Bucovina, In
masura conformarii /mprejurarilor locale de fapt, cu normele prestabilite.
In masura lipsei legislatiei cit $i In cadrul legilor a caror aplicatie va fi extinsa,
administratia provincials va Implini lipsa dispozitlilor normative, pe tale de
ordonante.
In acelasi scop al adaptarii la realitatile vietii locale, nu am organizat o
structure furl si de amanunt a fiecarui serviciu public din aceste provincii, ci am
stabilit numai cadrul Inlauntrul ciruia serviciile vor fi organizate, adaptate si utilate
potrivit nevoilor de fapt.

5. Asupra vietii private, economice si sociale

Principiile In lumina carora va fi calauzita vista private, economics si sociall
In Statul roman pe care-I organizeazii Generalul Antonescu, ant cele douil principii
cardinale ale Statului contemporan: nationalul $i socialul.
Pe aceste baze se va organiza vista Bucovinei gi Basarabiei.
Acolo unde restabilim unitatea teritoriala a Statului roman, Intelegem sa
statornicim si o unitate compacts a Natiunii, restabilind pe roman In toate
drepturile for de stapIni pe teritoriul romanesc.
Toate bunurile si posibilitatile de creatie si dezvoltare individuall vor
apartine In aceasti tars romanilor.
Ti aceste unitati, fiecare roman trebue s se stie dator ca toata munca si
energia lui sa se Indrume pe figasul destinului national.
In cadrul social, Statul va ocroti fiecare putere individuall de munca,
asigufind dezvoltarea persoanlitatii In masura cea mai completi, capabill sa
serveasca cit mai deplin comunitatii romanesti. In practica principiului socialului,
Intelegem ca Statul fixeaza cadrele vietii sociale inlauntrul carora asteapta de la
initiativa private, sprijinita $i organizata, creearea unei vieti economice i
desfasurarea unei actiuni sociale efectiv romanesti.
Prin urmare, individul nu trebuie sa astepte totul de la Stat, ci sa se Incadreze
In Stat cu Intreaga lui energie creatoare si si-$i desfasoare initiativa In slujba
Implinirii conditiilor de viata socials romaneasca, pe care be unnareste politica
Statului.
Nu desfiintarea personalitatii. Nu conflict Intre individ si Stat.
Vrem o colaborare armonioasi /litre individ si Stat Yn vederea scopului
comun: servirea nazuintelor de dezvoltare a Natiunii.

389

www.dacoromanica.ro
 In lumina acestor principii generale se va crea In Bucovina i Basarabia o
noun viata administrative, economics qi spiritualit, care se va desfaura potrivit
directiveloiii lamuririlor ce urmeaza.

viata Administrative

Domnul General Antonescu a hottult sa fad prin noua organizare a

Basarabiei i Bucovinei, primele unitati administrative exemplare; cu viata proprie,
urmarind prin aceasta apropierea administratiei de administrati, ca un pas Inainte
spre reconstructia totals a Statului qi schimbarea din temelli a mentalitatii
poporului nostru, In raporturile cu puterea publics.
Organizarea administrative a provinciilor, o cladim pe urmatoarele principii:
Descentralizare i autonomie administrativa locala;
Unitatea qi coordonare functionali;
Libertate de initiative creatoare In cadrul provinciei i a subunitatilor
administrative:
Functionarul administratiei locale, de carters.
Pentru a garanta realitatea desconcentrarii i autonomiei provinciei
administrative, aparInd-o de influentele traditiei centraliste, este necesar ca pentru
citva limp s existe o completa izolare titre aceste provincii gi restul Regatului.
In acest scop, domnul General Antonescu a lust personal conducerea politica
a Bucovinei qi Basarabiei. Raporturile Intre administra;ia provinciilor cu Guvemul
central se vor purta direct cu Conducatorul Statului.
Bucovina ci Basarabia vor avea fiecare cite un administrator al Provinciei
(Guvemator), care are conducerea i coordonarea tuturor functiilor administratiei
provinciale.
Administratia provinciilor se Imparte din punct de vedere al materiilor
administrative pe Departamente, cu acelaci atributii ca Ministerele, iar din punct de
vedere teritorial, se men ;ine subimpartirea actuall pe judete (prefecturi), plaqi
(preturi) i comune.
Sint apte Departamente provinciale qi anume: Afaceri Interne, Economie
Nationals qi Finante, Sanatate qi Ocrotiri Sociale, Agriculture, Culture Nationall qi
Culte, Mundt, Justitie.
Conducatorii Departamentelor fiecarei Provincii formeaza un Consiliu care
ajuta pe administratorul Provinciei la Indeplinirea functiilor de conducere i
coordonare a functiilor guverna-mIntului provincial.
De asemenea, Consiliul va face legitura directs /litre serviclile provinciale i
Ministere ca i Intre activitatea provincials qi Conducatorul Statului.
0 parte dintre consilierii conducatori de Departamente provin-ciale vor
putea conduce acelaci Departament in ambele provinci.

390
www.dacoromanica.ro
 Pentru a realiza unitatea de actiune administrativa locale In toate domeniile,
am stabilit un conformism geografic al tuturor serviciilor public locale din fiecare
circumscriptie teritoriall.
Nu vom mai avea un ocol agricol deosebit de ocolul silvic, de circtunscriptia
sanitara, de circumscxiptia veterinary, de ocolul judecatoresc, i deosebite toate, de
circumscriptia administrativA.
in cadrul judetului i al plaii va exista o coincidenta teritoriala a tuturor
serviciilor locale ale Departamentelor. Vom avea o aceemi unitate agricola, silvica,
sanitarl, veterinary, tehnici, judecatoreasca, etc., adica un deplin conformism
geografic al tuturor unitatilor administrative.
Ratiunea diversitatii de 'Ana astazi a circumscriptiilor acestor servicii
exterioare, se bazeaza pe deosebirea de intindere i de importanta a intereselor 1 a
activitatii In fiecare domeniu. Astfel, cel mai sugestiv este cazul ocolurilor silvice a
caror teritorialitate este mai redusa sau mai Intinsa dupl suprafata /mpadurita din
teritoriu sau lipsa de paduri.
Yn organizarea unitary a administratiei locale vom avea Insa aceeai
teritorialitate pentru toate serviciile, 1ntrudt fiecare activitate publics trebuie sa fie
pr,ezenta In cadrul unitatii administrative. in raport Ind cu frecventa 1 Intinderea
practice a activitatii fiecarui resort administrativ i tehnic, vor varia organizarea
interiorara a serviciilor i numarul personalului.
Referindu-ne tot la administratia padurilor, trebuie sa se Inteleaga ca, dad( In
Bucovina vom avea de dus o politica de mai bunA amenajare i exploatare a
padurilor, in Basarabia, unde avem regiuni Lira paduri, va trebui sa intreprindem o
actiune de Impaduriri. Prin urmare, In fiecare unitate administrative va trebui sa
existe agentul silvic, tot aa cum exista agentul agricol, agentul tehnic, magistratul
sau reprezentantul circumscriptiei colare. Numarul fiecarei categorii de agenti va
fi deosebit, In raport cu dezvoltarea fiecarui domeniu de activitate.
inlauntrul acestor unitati administrative, In care fiecare ramura a serviciului
public va fi egal reprezentata, se va Itnfaptui colaborarea i coordonarea functionala,
prin luerari comune i coincidenta actiunilor pe teren.
$efii tuturor serviciilor din pretura, pe de o parte, i gel din judet, de aka
parte, se vor Intruni saptAmInal In edinte comune, In care 1.7i vor comunica
constatarile, vor studia Impreuna problemele locale si vor hotart actiunile ce au de
Intreprins In colaborare, intocmind programe saptam/nale sau lunare.
De asemenea, aceste servicii vor avea organe de legatura i comunicatli,
vehicule de transport comune, care vor circula In interirorul preturii purtind In
activitatea pe teren, In acelasi timp, pe judecatorul ambulant, pe medic, pe inginerul
agricol i pe cel silvic, care-i vor Indeplini fiecare misiunea specialitatii sale, In
fiecare localitate.
Prin aceasta conjugare de raspunderi i de eforturi, ajungem la o actiune care
economisete tot ceea ce s-a risipit pins astazi prin lipsa de legatura a serviciilor
publice.
In felul acesta, nu vom mai avea o problems bugetara noun, In sarcina numai
a Ministerului Intemelor, din crearea i Intretinerea unei prefecturi i a unei preturi
cu servicii distincte de celelalte administratii locale. Dimpotrivit, ajungem sa creem

391

www.dacoromanica.ro
unitati admi-nistrative noi, folosind aceleaqi mijloace de astazi, dar prin juxta-
punerea qi coordonarea In aceleall limite geografice, a serviciilor existente.
Pretura va fi unitatea administrative organicl, determinate pentru viata
locall; iar prefecturile vor avea atributiunea de coordonare pe judet qi de control.
Se pAstreaza deocamdata actuala /mpartire teritoriala a judetelor qi
comunelor gi In masura rezultatelor practice se va aviza acolo uncle va fi cazul, la o
noun delimitare teritoriall.
Autonomia locall se reazema pe valoarea creatoare a libertAtii de initiative
pe care o acordAm organelor locale.
Actiunea Departamentelor provinciale qi a unitatilor locale administrative nu
este supusA tutelei administrative, nici controlului ierarhic formal.
Controlul ierarhic de ordin juridic' de astazi este Inlocuit cu un control de
ordin practic, In cadrul judetului qi al provinciei.
In acest scop, se va crea un corp de control, puternic i vigilent, care va
constitui organul de lndrumare In noua politica qi conceptie administrative a
Guvemului.
Potrivit principiului de autonomie qi libertatea initiativelor, provincia qi
subunitatile sale administrative vor avea buget i venituri proprii. .

Bugetul provinciei cuprinde bugetele tuturor Departamentelor provinciale.

Pentru a se putea forma o traditie a noi conceptii admi-nistrative, se va urmari
pregAtirea functionarului de cariera, pentru administratia locall.
Dintre aceti functionari de cariera se vor recruta In viitor conducatorii
administratiei. IncepInd de la fuctia de notar, functionarul de cariera va putea urea
toate treptele ierarhice administrative.

Vista juridica

Yn aceastA a doua fazA a organizarii vietii provinciale, lncepe introducerea

unui minimum de legislatie prin extinderea In aceste teritorii a unora din legiuirile
Regatului.
Introducerea legislatiei se va face treptat, In masura strictei necesitati.
Tot acum i pe baza pregatirilor din prima fazA, se va trece la organizarea
legall a serviciilor publice pe principiul identitatii de circumscriptie geogralica qi al
coordonArii activitAtii i functiilor.
Printr-un decret-lege se va stabili statutul juridic al provinciilor, In care se vor
trata liniile marl, structurale, ale noi organizatii administrative. In acest cadru
regulile de functionare qi de aplicare se vor reglementa prin ordonante provinciale.

Viata economics

Reconstituirea vietii economice se va Intemeia pe institutiile fundamentale

ale economiei.
Pe proprietate,, pe comert, pe industrie i pe unitatea energiilor si
manifestarilor economice care Intaresc viata moral a unei natiuni.

392

www.dacoromanica.ro
 1. Proprletatea
Pe baza rezultatelor recensAmIntului se va pl.gi la retrocedarea proprietAtii
pentru refugiatii din Regat i la recunomterea proprietatii pentru romanii care se
gasesc Inca pe pAmintul Bucovinei i Basarabiei. Se va trece apoi la completarea
proprietAtilor vacante, prin ImproprietAriri.
Aceste operatii de revizuire vor coincide verifivarea agezarii etnice din aceste
provincii. Trebuie sa facem ca proprietatea sa intre In m/ini romAnegti.
in special regiunile de la granitA vor fi colonizate numai cu elemente
romAneti viguroase, care sa constituie o granita militarA putemicA, adevArat
bastion al romAnismului la hotarul de rAsarit.
Pe ling criteriile etnice, restabilirea proprietatii va uimari respectarea
criteriilor de ordin economic.
in noua ordine proprietatea va trebuie sA primeasca servituti de ordin
economic i de interes. general privind exercitarea dreptului de proprietate,
organizarea productiei i disciplina munch.
Fotii proprietari remezati In drepturile pierdute i noii proprietari vor fi
datori deopotriva sA accepte aceste servituti, tinind seama cA restabilirea dreptului
de proprietate In aceste tinuturi este darul jertfei de singe pe care I-au fAcut ostaii
;Aril pentru Natiune.

2. Proprietatea agrara
Restabilirea i romAnizarea proprietAtii vor fi folosite ca prilej pentru
statornicirea unor mai bune conditii ale proprietatii agrare, prin care sa se
impiedice farimitarea proprietAtii i sa se asigure posibilitatile unei productii
dezvoltate.
De aceea, pe lIngA restituirea proprietatilor marl i mijlocii proprietarilor for
roman anteriori uzurparii bol.,evice, se va infAptui proprietatea de familie.
Bunul de familie va fi creat prin improprietArirea In aceasta regiune, cu loturi
de suprafatA mijlocie, inalienabile i indivizibile, transmisibile numai prin
succesiune cAtre cel dintli nAscut barbat, cu obligatia de a despagubi pe ceilalti
motenitori, prin sume plAtibile In termen lung i sub indatorirea de a munci
personal pAmIntul.
Noul regim al proprietatii agrare va fi insotit de inzestrarea cu inventar
agricol i de o organizare noua a productiei prin:
incadrarea proprietatii individuale Intr-un plan agricol organizat conform
interesului economic general;
Obligatia munch i executarii planului de productie, ca o datorie nationalA;
Vom coloniza regiunile de frontiers cu elemente romAne4ti, constituind o
proprietate mijlocie care sA Infrunte veacurile i sA reazeme familia romaneasca.
Intlietatea va fi data eroilor rAzboiului.

393

www.dacoromanica.ro
 3. Comertul gi industria
Trebuie sit tinem seama In acest domeniu de situatia creiatA In timpul
ocupatiei bolgevice, In care comertul se facea numai prin depozitele organizate de
centrala comunista, cit gi de consecinta Inlaturarii necesare a elementului evreiesc.
Va trebuie sit reconstituim de Indata toate elementele necesare viepi
economice, industriale i comerciale.
Yn acest domeniu se cere compete*, Indrazneala gi rise..
De aceea, administratia trebuie sa stimuleze organizarea i promovarea
comertului gi industriei.
in interesul dezvoltarii spiritului de Intreprindere, se va Lisa initiativei private
cit mai multi libertate pentru a pune In valoare calitatile personale de organizare gi
productivitate.
Pentru primele agezari comerciale 4i industriale, se vor crea In Basarabia gi
Bucovina sucursale, case gi reprezentante ale Intre-prinderilor din Regat.
Noile /njghebari locale ale vietii economice vor fi sprijinite gi lncurajate prin
scutiri de impozite gi ugurari de sarcini fiscale timp de un an sau doi, la Inceputul
activitatii.
De asemenea, In politica sa de credit, Statul nu va neglija comertul. Prin
Banca Nationall se vor crea posibilitAtile de credit pentru toate ramurile de
productie.
Se vor Inlesni credite marilor comercianti, care la rindul for vor acorda credite
In marfuri micilor comercianti.
In aceasta opera de injghebare economics noul, camerele profesionale vor
face selectia profesionala a celor chemati sA joace un rol In comer; i vor controla
modul de distribuire i Intrebuintare a creditelor.
Odata instalati In noile Intreprinderi sau ajutati In reorganizarea comertului
for prin sprijinul Statului toti factorii economici i individuali vor trebui sa Inteleaga
cl este de datoria for sa-gi orienteze activitatea in cadrul directivelor economice
stabilite de autoritatea publics. Numai astfel initiativa individuals I i va /ndeplini
obligatiile de ordin social If* de Natiune.
Yn noul ordine care se creeaza in toate domeniile, arbitrajul individului
trebue sa fie /nlocuit cu interesul superior al colectivitatii nationale.

4. Crearea frontului economic sub comandament unic si organizarea

profesionalii
Organizarea economiei private de pins astazi a men. In extreme: sau Yn
individualismul cel mai anarhic, care opune Statului Impotrivirile cele mai absurde,
sau Yn servilismul cel mai plat, al lipsei totale de initiative gi al agteptarii tuturor
conditiilor de creare i organizare de la Stat.
Va trebui sa schimbam mentalitatea i se cream o atmosfera intermediary gi
o tehnica In stare sa dea initiativei private organul de aparare al intereselor proprii,
i In acelagi timp, de colaborare cu Statul.
Yn acest scop, este necesar sA cream un front economic In care sa fie
reprezentate toate forma ;iile vietii economice concentrate sub un comandament
unic.

394
www.dacoromanica.ro
 Acest comandament va trata qi va interveni In raporturile cu toate resorturile
vietii publice, pentru solu ;ionarea problemelor economice, punlnd de acord
Intotdeauna interesele individuale cu interesul economiei generale gi activarea
productiei interne In acord cu nevoile comertului nostru exterior.
Carenta de astazi a economiei private este prichluitA si de lipsa organelor de
reprezentare a intereselor profesionale.
In cadrul Statului, domnul General Antonescu urmarete sl instituie o
reprezentare nationall, prin constituirea unui Consiliu de Stat bazat pe
reprezentarea intereselor profesionale. .

De aceea, qi In provinciile dezrobite, organele de reprezentare profesionale

vor fi constituite, atIt ca baza a viitoarei reprezentAri na%ionale, clt i ca instrumente
de Infaptuire a comandamentului unic al frontului economic. Ele vor fi organ de
informare, de indrumare qi de legAturA cu autoritatea publics.

Viata spirituala

Aceste provincii vor trebui sl-i reia viata for spirituall, prin coalA i biserica,
prin mijloace pozitive, la alungarea rAmavitelor de influents ale stApInirii sovietise
gi la reafirmarea spiritualitatii romane.Iti.

1. Scoala
fa Bucovina li Basarabia *coala trebuie reconstruita din temelie.
Deocamdata nu se reInfiinteazA In aceste provincii nici o qcoall de Invatamint
superior.
InvatImIntul, In genere, va fi mezat pe baze practice, punlnd accentul pe
InvatAmIntul agricol qi profesional.
Se va organiza de /ndatA InvAtamIntul primar, complementar tii cel
profesional.
Scoala primarl, In afara de vechea aezare a InvatAmIntului din Regat, va fi
completatA cu cunoaoterea qi InvatAtura agriculturii pentru bArbati, cu organizarea
gospodariei li Invatatura gospodariei pentru qcoalele primare de fete.
Acelai lucru trebuie sl se continue i In coalele de kvAtAmInt profesional.
Reconstituirea liceelor teoretice se va face numai dupa ce vom examina
situatia de acolo, ramasA de pe urma ocupatiei rusegti, numai dupa ce vom face o
ad/ncire a realitAtilor sociale din Basarabia qi Bucovina fi numai In misura In care
vom vedea a exists necesitatea pentru aceste populatii, pentru tineretul lor, ca sit
mearga la fcolile teoretice. Trebuie sit facem aceasta cercetare, pentru ca, datoritA
politicii de migratie fOrtatA a elementului tInAr de acolo qi datorita politicii de
distrugere oarba i sAlbatica pe care au facut-o ruqii comuni,ti, o mare parte din
tineretul acestor provincii este expatriat qi distrus, twat deocamdatA nu putem qti pe
ce se poate conta pentru o reconstituire a liceelor noastre teoretice. Dupa ce vom
avea aceste date, vom vedea In ce masurA putem reconstitui liceele acestea.
Guvernul 1.1i IntemeiazA aceste hotAriri nu numai pe preocuparea generall pe
care o are de a meza InvatamIntul nostru In genere pe baze practice, dar tin/nd

395

www.dacoromanica.ro
seama i de ceea ce a dat Basarabia In trecut pe plan de elite spirituale, avandu-se
In vedere qi epuizarea In care traiesc astazi provinciile Basarabia qi Bucovina. in
urma Incercarii comuniste, sintem obligati s nu aezam InvatamIntul dedit pe
aceste baze realiste qi practice.

2. Biserica
Trebuie sa facem sa se simta acolo reintoarcerea la traditie cretitineasca si
scuturarea amintirii bolgevice, care ne-a pustiit biserica.
Trebuie sa redeschidem, fArA Intftziere i pretutindeni, portile bisericilor i sa
procedam la organizarea bisericeascA a acestor provincii pe temeiuri de romanism
neaoq, de avint tineresc qi de cumpatare cretinA.
Experienta trecutului determine urmatoarele lozinci: cit mai putine titluri
pompoase, cat mai mult spirit religios ai preoti tineri Insufietiti de dor de munca
pentru progresul romanismului.
Preotul In Bucovina i Basarabia trebuie sA fie pe lingl un inimos slujitor al
altarului, qi prietenul Indrumator al enoriailor sai.
El este dator sa cerceteze gi sa cunoascA fiecare case de roman, grijile qi
nevoile fiecArei familii i sa se gaseasca Intotdeauna acolo cu sfatul qi chiar cu
ajutorul practic In toatA masura In care este In stare sa.-1 dea.
Biserica noastra trebuie sa Inflptuiasca familia cregtina.

3. Propaganda
AlAturi de Scoall qi de Biserica, o actiune inteligenta de informare, /ndrumare
qi propaganda trebuie sa lumineze spiritualitatea romaneasca.
Press trebuie sit colaboreze cu toate fortele ei la crearea qi cultivarea unei
unitati de opinie i spiritualitate romaneasca.
Vor apare la Chiqinau ziarulBasarabla i la Cemauti ziarul Bucovina, la care
fruntaqii vietii culturale din provinciile respective, solicitati, au acceptat sA
colaboreze In gind romanesc.
De asemenea, vom difuza Cuvintul Generalului pentru sdteni, ziar care va fi
scos Intr-o editie special destinatA acestor provincii, pentru a lega din nou printr-o
punte sufleteasca populatia for de Regatul nostru.
Se va Infiinta de IndatA un post de radio-emisie la Chiinau.
Aparatele de receplie trecute de la evrei In patrimoniul Statului vor fi
Impartite comunelor, pentru ca glasul romanesc al noului post sa poata patrunde eft
mai adinc In toate paturile sociale ale acestor provincii.

Misiunea functionarilor

Domnul General Ion Antonescu, ConducAtorul Statului, pune atit de muff

pre; pe aceasta administratie noun si pe vrednicia i devotamentul functionarilor
care i se dedica, Incit a sub directa sa conducere, supravegherea gi Indrumarea
administratiei din Basarabia i Bucovina.

396

www.dacoromanica.ro
 fn rAstimp de un an, aceste provindi au fost rupte din circuitul vietii nationale
gi lipsite de institulifie consacrate de tradilie gi spiritul romanesc.
Va trebui o actiune plinA de energie gi de Intelepciune pentru a gterge din
amintirea tuturora petele cu care bolgevismul a mInjit flints Neamului.
Functionarii pullid din provinciile liberate trebuie sa pretuiascA onoarea ce
le revine de a reintrona civilizatia romAneascA In locul barbariei asiatice gi sit simtA
ca In actiunea fiecAruia, In once colt de Tara, este angajatA Intreaga demnitate a
Statului roman.
Totul depinde de rAspunderea lor, de punerea lor de a crea, de initiative pe
care vor gti sa o desfagoare.
In afarl de programe si treclnd peste orare, va trebui desflguratA o mind
aprigl In adincime. Cei trimigi In Basarabia $i Bucovina, biciuiti de eroismul celor
ce le-au croit drumul, vor trebui sA se socoteasca mobilizati In serviciul Natiunii gi
urmAriti In actiunea lor de romanii de pretutindeni fi de Intreaga lume civilizatl.
Ca sl-gi Implineascl datoria sfinta de pionieri, sa iasA din birouri i din hIrtii,
pentru a merge pe teren, In cartiere, In sate, pe drumuri, oriunde va fi nevoie,
pentru ca prin fapta lor, cu forla lor de convingere gi de constningere, ss aduca
ImbunAtAtirea agteptatA.
Ei vor evita corespondenta inutill gi formele complicate, mergind direct la
tints cu curajul pe care-1 dau cinstea gi congtiinta datoriei Implinite. Ei vor colabora
In deplinA Intelegere. Cele mai mite activitati administrative nu se pot realiza de
un singur organ. Ele cer conclucrarea mai multora.
Organul care, sub once pretext, va refuza concursul sau altui organ,
apartin/nd altui Departament sau altei unitAti administrative, va nesocoti prin
aceasta interesul superior de Stat si va fi pedepsit.
Tindem spre Inlocuirea garantiilor legale Impotriva arbitrarului
administrativ, cu garantia reall a functionarului Insufletit de.respectul intereselor
/ncredintate gi selectionate prin pregAtire asprA, prin /ncadrare intr-un corp de elitA
a Natiunfi gi prin sanctiuni exemplare, care vor merge pl.n1 la pedeapsa cu moartea.
Rezultatele administrative din Basarabia gi Bucovina vor fi folosite la
reforma administratiei din Intreaga Tara, pe care o pregAtegte Guvernul. in aceasta
reforma a Statului, functionarii publici vrednici vor capata rAsplata meritatA prin
Incadrarea lor Intr-un corp de elite, allturi de Armata gi Magistratura TEE.
De aceea, functionarii trim* In Bucovina gi Basarabia sint datori sa se
libereze de tot spiritul traditfilor gi formelor gi sA lege In grupul lor un spirit de
echipl, cu gindul la misiunea istoricA pe care o au.
FiindcA au o misiune istoricA.
In bdeplinirea acestei misiuni, ei vor IntImpina desigur obstacole, rezistenta,
inertie; dar toate acestea vor parea meschine pe linga jertfa celor care $i -au vArsat
singele, acum ca gi altadata, pentru ideea de Stat roman.
Cei trim* In Basarabia si Bucovina, alegi dintre cei mai buni, sA fie mindri cl
Tara gi Conducitorul gi-au pus Increderea In ei gi sa Intemeieze, prin eroismul lor
de fiecare zi, un nou titlu de m/ndrie pentru Natiunea romans. SA se scuture de
toate suferintele i /ndoielile trecutului $i, cu congtiinta Inviorata la sufletul de
/nnoire morel a TArii, sA punA umarul cu nadejde la zidirea viitorului.

397 .

www.dacoromanica.ro
 BIBLOGRAFIE SELECTIVA

I. IZVOARE

1. DOCUMENTE
BOGA, L. T., Documente basarabene, vol. I - XX, Chilinau, 1928 -1938:
BOGDAN, L, Documentele lui .Ftefan cel Mare, vol. I - II, Bucureti, 1913;
BOGDAN, D. P., Acte moldovenefd dinainte de Refan cel Mare, Bucureti, 1931;
CODRESCU, T., Uricariul, vol. I - XXV, Iai, 1852 -1892;
CORPUS, 0., Documente privitoare la istoria Romdniei culese din arhivele
polone. Secolul al XVI-lea, Bucuregti, 1979;
COSTACHESCU, M., Documentele lui Refan cel Mare, Iai, 1933;
GHB3ANESCU , G., Ispisoace fi Zapise, vol. I - XXV, Iai, 1906 - 1933;
HURMUZACHI, EUDOXIU DE, Documente privitoare la istoria romanilor,
vol I - XIX, Bucureti, 1988 -1922;
IORGA, N., Acte Fi fragmente cu privire la istoria romanilor, vol. I -
Bucureti, 1895 - 1897;
MEM, Studil F1 documente cu privire la istoria romdnilor, Bucureti, 1901 - 1916;
VERESS, A., Documente cu privire la istoria Ardealului, Moldovel fi Tarn
Romanegi, vol I - X, Bucureti, 1929 -1938;
DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA. Seria A. MOLDOVA, vol. I,
Bucureqti, 1975;
DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMAN1EL Seria A. MOLDOVA, VOL.
I, Bucureti 1954;

2. CRONICI $1. CRONICARI

BOGDAN, I., Cronicile inedite atinglitoare de istoria romanilor, Bucureti, 1895
IDEM, Vechile cronid moldovenefti ping la Ureche, Bucureti, 1891;
CANTEMIR, DBAITRIE, Descriptio Moldaviae, traducerea In limba romana de
Gh. Gu ;u, Editura Academiei Romane, Bucureti, 1973;
CHITI/vIIA, I. C., Cronica lui .Ftefan cel Mare, Bucureti, 1939;

398

www.dacoromanica.ro
COSTIN, MIRON, Opere, editie IngrijitA de P. P. Panaitescu, Editura pentru
literature, Bucuregti, 1965;
NECULCE, ION, Opere, editie Ingrijita de Gabriel $trempel. Editura Minerva,
Bucuresti, 1982.

3 PERIODICE
Adevdru4 Bucuregti, 1924;
Ankle Academic! Romdne. Memoriile sectiunii istorice. Seria a III -a, Bucuregti;
Anuarul Arhivel de Foldor 1898;
Ardealul (Transilvania). Gazeta saptandnall pentru romanii transilvaneni aflatori
In Rusia, Chiginau, 1917 1918; 1926 1927; vezi gi Romdnia noud;
Basarabia, (dir. Iosifescu Vranigte, red. S. Kalihman). Ziar de propaganda
nationali gi de apararea cetateneasca, Balti, 1934;
Basarabla, Ziar pentru propaganda Nationala, Bucuregti, 1926 1927; 1930, 1932;
Basarabla, Ziarul noii vied romanegti, Bucuregti, Chiginau, Bucuregti, 1941 1944;
Basarabia, Organ al Partidului National Roman din Basarabia, Chiginau, 1905;
Basarabia, Organ cotidian politic gi independent, Chiginau, 1918 1919;
Basarabia, Ziar de propaganda nationali, Chiginau, Soroca, 1924 1925; 1931;
Basarabia, Ziar independent saptaminal, Chiginau, 1930; vezi gi Basarabia noastra.
Basarabia, Literature artistica, politica gi socials, Chisinau, 1929 1930;
Basarabla, (dir. C. Zarida Sylva gi I. Petrescu), ziar pentru apArarea drepturilor
nationale ale poporului roman din Basarabia, Chiginau, 1926;
Basarabla, (dir. Gheorghiu,. prim-redactor C. Popescu Pasare), Chiginau,
Bucuregti, 1931;
Basarabla, Ziar de informatie, Chiginau, 1939/1940;
Basarabia, Craiova, 1915 1916;
Basarabla, Numar festiv. Yn amintirea comemorarii centenarului rapirii Basarabiei,
Iagi, 1912;
Basarabia agricold, Chiginau, 1919 1919;
Basarabla creFfinii, Organ de lupta pentru frontul romanesc, Chiginau, 1935
1938;
Basarabla de ad,. Cernauti, 1932;
Basarabia economtcd, Chiginau, 1919 -1923;
Basarabla economidi sl sodald. Bald, 1924;
Basarabla fructiferd, Bucuregti, 1934;
Basarabla Ilustratd; RevistA saptamlnall. Cuprinde literaturA, istorie, biograffi,
arta, cinema, sport, gah, etc. Chiginau, 1933;
Basarabla literard, Chiginau, 1924 1943;
Basarabla militarq Chisinau, 1918;
Basarabla nowt (dir. N. Mitulescu, prin red. Dem RAdulescu), Bucuregti, 1934;
Basarabla plugarulul, Chiginau, 1929;
Basarabia reinoltd, Iagi, 1907;
Basarabia romaneascii, (redactor gef. C. Matu), Chiginau 1932;
Basarabia soviedcd, Chiginau 1940;
Basarabla de sus, Soroca, 1921 1922;

399

www.dacoromanica.ro
Basarabia vin'atoreasca, Chisinau, 1943 1944;
Bugetul linutului Dunarea de Jos, Chisinau, Bucuresti, 1938 1941;
Bugetul general de venituri fi cheltuleli, Chisinau, 1939 1940;
Bugul, Primul cotidian romanesc din Transilvania, Odesa, 1943;
Buletinul Ministerului Afacerilor Interne, Bucuresti, 1941 1943;
Buletinul Sodetaiii de istorie fi literature B. P. Haideu, Chisinau, 1921;
Buletinul agricol. Chisinau, 1925;
Calendaru4 (dir. Nichifor Crainic), Bucuresti, 1932 1933;
Cetatea Alba, Cetatea Alba, 1930 1938;
Cetatea Moldovei, Revista saptamlnall, Iasi, 1940 1943; 1944;
Convorbiri literary Bucuresti, 1920 1944;
Curentul, (dir. Pamfil Seicaru), Bucuresti, 1918 1944;
Cuvintu4 Organ al Partidului Democrat Muncitoresc din Basarabia, Chisinau,
1919;
Cuvintul Basarabiei, Chisiniu, 1923;
Cuvintul Basarabiel, Reni, 1936 1939;
Cuvint moldovenesc Gazeta saptaminala, Chisinaiu, 1926 1944;
Dada, (dir. Octavian Taslaoanu) Bucuresti, 1941 1942;
Dada, Organ al solidaritatii nationale, Bucuresti, 1929 1933; Chisinau, 1927
1933;
Dreptatea, Serie noun, Bucuresti, 1990;
Epoca, Bucuresti, 1930 1944;
Glasul Nistrului, (director I. M. Minculescu-Voia), Gazeta moldovenilor dintre
Nistru si Bug, Odesa, 1941 1944;
Gralul nostru, Balti, 1926;
Gralul nostru, Tighina, 1935 1938;
Grails! romanesc, Organ al societatii Graiul romanesc", Bucuresti 1927 1934;
Grain! satelor, Cahul, 1935 1937;
Insemnari creftine, Balti, 1938 1943;
Insemndri lecene, Revista bilunara, Iasi, 1936 1940;
Lupta, Bucuresti,1921 1937;
Lupta antibolfevica, (redactor responsabil Aurel Gociman), Cluj, 1927;
Moldova, Revista de culture, Bolgrad, 1939 1940;
Moldova, Chisinau, 1990;
Moldova de la Nistru, Revista ilustrata scrisa pe /ntelesul poporului, Chisinau, 1920
1922, 1925;
Moldova noastra, Revista literary a cercului Marasti", Chisinau, 1921;
Moldova noun, Revista de observatiuni si mica critics, Chisinau 1936;
Moldova nouii, (dir. N. P. Smochini) Organul Asociatiei culturale a trans-
nistrienilor, Ia$i, Bucuresti, 1935 1936, 1939;
Moldova de la rasarit, Ziar independent saptamlnal. Cultural, economic, social si
politic. Cu tot felul de stiri din Ora $i din strainatate, Chisinau, 1931 1932.
Monitorul municipal, Chisinau, 1936 1940, 1942 1943;
Plugarul, buletin al Camerei de agriculture a judetului Balti, Mitt 1926 1930;
Plugarul, Foaie pentru educatia poporului, Cahul, 1922;
Plugarul rocu, Tiraspoi, 1924 1940;

400

www.dacoromanica.ro
Revista copiilor, Apare de doul on pe lunA sub Ingrijirea Comitetului Asociatiei
InvAtItorilor din orasul qi judetul BAlti, BA lti 1933;
Revista Federaliei studenfilor ingineri agronomi din Romania, Chisinau, 1935;
Revista literara Fdintifita a Societalii Mihai Eminescu", Chisinau, 1931 1938;
Revista Societaiii amatorilor antichitii tit Basarabia, Chisinau, 1942;
Revista Societaiii culturale Julia Hafdeu", Chisinau, 1934;
Revista Sodetaiii istorico- arheologice biserkegi din Chicindu, Chisinau, 1919
1934; vezi Trudi Bessarabskogo terkovorogo istorico-arheologhiskogo;
Romania creftina, Organul sindicatelor ziaristilor crestini din Basarabia, Chisinau,
1935 1938;
Romania Mare, Foaia voluntarilor roman din Austro-Ungaria" publicatie cu
caracter democratic i antimonarhic, apare saptlimInal, sub conducerea lui
Sever Bocu, redactor set In colaborare cu Gh. Popp si Filaret Dobos, Kiev,
iunie 1917 ianuarie 1918;
Romania noun, Organ de propaganda pentru unitatea politica a tuturor romanilor,
ChisinAu, 1918, 1926 1927; vezi Ardealul";
Secera, Gazeta Partidului TArAnesc din Judetul BAlti, Balti, 1923 1927;
Secera, Organul Partidului taranesc Basarabean, Ismail, 1922, 1932;
Scutul legit, Organul Colegiului Ministerului Afacerilor Interne al R.S. Moldova,
Chisinau, 1990 1991;
Scutul national, Chisinau, 1923 1935;
Semandtorul, .Buletinul Camerei Agricole a judetului Ismail, Ismail, 1932 1937;
Sfat laranesc, (dir. S. Botezatu), Cahul, 1927, 1931 1933;
Sfatul graneac, askant responsabil N. Lohan) ziarul Partidului National TAranesc
din judetil Cahul, Cahul, 1934 1935;
Sfatul ?Writ (alfabet chirilic), ChisinAu, 1917 1918;
Sfatul !aril, Organ al Parlamentului republicii moldovenesti, Chisinau, 1918 1921;
Soldatul moldovean, .GazetA politica pentru soldati si tArdni, scoasa de Sfatul
deputatilor moldoveni basarabeni, Chisinau, 6 sept. 1917 1 ian. 1918.
$coala, Organ al Asociatiei Corpului didactic din Basarabia, Chisinau, 1921 1922;
$coala basarabeani4 RevistA de culture pedagogicA si de apArare a intereselor
InvatAtoresti, ChisinAu, 1933;
$coala Basarabiei, Chisinau, 1918 1923;
$coala romaneasca, Buletin oficial al Ministerului, Bucuresti, 1941 1944;
&oak: satelor, Revista de culturA generals, Balti, 1925, 1932 1934;
$coala de viafd, Revista pedagogicA a Asociatiei Corpului Didactic din judetul
Hotin, Hotin 1921;
Transnistria, Gazeta redesteptarii nationale a romanilor dintre Nistru $i Bug,
Bucuresti, 1941 1943;
Transnistria. Tribuna romanilor de pate Nistru Fi Bug (redactor sef I. Zaftur,
redactori: V. Ciulini, Sever Pop), Cluj, 1935 1938)
Transnistria cresting, Revista misiunii ortodoxe romane In Transnistria, Tiraspol,
1942 1943;
Tribuna romanilor transilvaneni, (dir. Stefan Bulat), ChisinAu, 1927 1928;
Tribuna fcoalei, Revista asociatiei Corpului didactic din Romania Sectia Chisinau,
Chisinau, 1921;

401

www.dacoromanica.ro
Tribuna tinerimii, Publicatie bilunarl independentl, crestina gi nationall,
Chisinau, 1936 1938;
Tara Bugulu4 RevistA de literaturA si arts pentru romAnii dintre Nistru $i Bug,
Odesa, 1942 1943;
Tara lui Duca-Vodd, RevistA hmarl, Balta, 1943;
Tara noastrd, (fondator Octavian Goga, dir. Stan Ghitescu), Bucuresti, 1938;
Via ;a Basarabiei, Organul Partidului TarAnesc din Basarabia , Chisinau 1921 -
1932;
Waltz Basarabiel, ChisinAu, 1932 1938;
Viafa Basarablel, RevistA lunara editata de Asociatia Culturall Cuvint
moldovenesc"(director Pan Halippa), Chisinau, 1932 1944;
Viala In &WA Gazeta saptamlnall politico - social, literara Ii economics, Balti,
1932 1938;
Viata Cragind, Foaie de zidire sufleteascA, Soroca, 1936 1939;
Watts economic.d din Bligi fi Soroca dupd dezrobire. Buletinul economic al
Camerei de Comert $i de Industrie BAlti, BAlti 1942 -1943;

II. LUCRARI STUDII GENERALE

1. ISTORIA ROMANILOR
GIURESCU, CC, Istoria Romandor, vol. I-III, Bucuresti, 1935 1937;
IORGA, N., Istoria Romanilor, vol. I-X, Bucuresti, 1936 1939;
IDEM, Istoria romanilor prin elicitor!, vol. I-1V , Bucuresti, 1928 -1929;
PASCU, STEFAN, Voievodatui Transilvanid, vol. I, ed. a-II-a, Cluj, 1927;
PARVAN, VASILE, Consideralli asupra unor nume de riuri daco- scitice, In
Analele Academiei Romane. Memoriile sectiunii istorice, seria a-III-a, trim.
I, Bucuresti, 1923;
IDEM, Dada. Civilizatiiie antice din Arlie carpato-danubiene, editie IngrijitA de
Radu Vulpe, Bucuresti, 1967;
IDEM, Getica. 0 protoistorie a Dade!, editie IngrijitA $i note de Radu Florescu,
Editura Meridian, Bucuresti, 1982;
PHILIPPlDE, A., Originea romanilor, vol. I-II, Iasi, 1923 1928;
XENOPOL, A.D., Istoria Romanilor din Dada Traiand, editie Ingrijiti de L
Vladescu, vol. I-XIV, Bucuresti, 1928 1930;

2. ORIGINILE
ALTHEIM, F., Die Soldaten-kaiser, Frankfurt, 1939;
ANDRIESESCU, L, Les arts des temps prehistoriques en Roumania, gArtA $i
tehnicA graficA*, nr. 4 - 5/1938 -1939.
BRARIANU, G. I., 0 enigma st un miracol istoric; poporul roman, Bucuresti
1940;
IDEM, Original et formation de ['unite roumaine, Bucurest, 1943;
DRAGANU, NICOLAE, Romani' in veacurile IX-XIV pe baza topoi mid ft a
onomasticei, Bucuresti, 1933;
DUMITRESCU, V., L'art prehistorique en Roumania, Bucarest, 1937.

402

www.dacoromanica.ro
GROUSSET, R., Vempire des Steppes, Paris, 1939;
KRUPNICKYI, B., Geschichte der Ukraine, Leipzig, 1939;
LOMENIE, BEAU E. DE, Naissance de la nation roumanie. De Byzance h
Etienne le Grand de Moldavie, Bucarest, 1937;
NICORESCU, P., Garnizoana romans fn sudul Basarabiei, Analele Academiei
Romane, Istorie, XIX, 1937;
IDEM, Scavi e scoperti a Tiras, Roma, 1924;
PANAITESCU, P. P., De ce au fost Tara Romaneascil ft Moldova fad separate,
In volumul Interpretari romaneFti, editie IngrijitA de Stefan S. Gorovei qi
Maria Magdalena Szekely, Editura EnciclopedicA, Bucuresti, 1994;
PAPACOSTEA, $ERBAN, Geneza statului In evul media romdnesc, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 1988;
IDEM, Romani, In secolul al XIII-lea, fntre cruciada,ci imperiul mongol, Editura
EnciclopedicA, Bucureti, 1933;
POPESCU-SPINENI, MARIN, Romania In istoria cartografiei pfna la 1600,
Editura qtiintificit qi enciclopedica, Bucureti, 1978;
VULPE, R., Piroboridava, Bucuresti, 1931;

3. MOLDOVA INAINTEA RAPTULUI RUSESC

BAMNGER,. F., Initial tribut al Moldovei pentru Sultan, Omagiu Al. i L
LepAdatu, Bucuresti, 1938;
BANESCU, N., Maurocastrum Mo(n)casto Cetatea Alba, Analele Academiei
Romane, Istorie, XXII, 1939;
BRATIANU, G. I., Recherches sur Vicina et Cetatea Alba, Bucarest, 1935;
DIACONESCU, EMIL, Vechi drumuri moldoveneFti, Iasi 1939;
ERBICEANU, C., Istoria mitropoliei Moldovei pi Sucevel, Bucureti, 1888;
IORGA, N., Studii istorice asupra Chine' Fi Cetafii Albe, Bucureti, 1899;
IDEM, Intinderea spre rasarit a Moldova lul ,Ftefan cel Mare, In Analele
Academiei Romane. Memoriile sectiunii istorice, seria a-M-a, trim. XX,
Bucureqti 1938;
LOZOVAN, E., Romanii oriental': de la Nistru la Vladivostok (sec. XI XX), In
Moldova", I, nr. 5/1990, Chiinau;
NEGULESCU, PAUL, Istoricul Judefelor In Romania In Revista de drept
public", XVII, nr. 1 2/1942;
NICORESCU, P., Cetatea Alba, Bucureti, 1929;
NISTOR, ION, Die auswartigen Handelsbeziehungen der Moldau, Gotha 1911;
IDEM, Die moldauischen Anspriiche auf Pokutien, Wien, 1910.
IDEM, Handel and Wandel in der Moldau, Czemowitz, 1912;
ONCIUL, D., Originele Principatelor Romane, Bucureqti, 1899;
PANAITESCU, P. P. La route commercials de la Pologne a la mer Noire au
Mayen Age, Revista istoricA RomAnA, III, 1933, vezi i versiunea romaneasca:
Drumul comercial al Poloniei la Mama Neagra in Evul Mediu, In vol. P. P.
Panaitescu, Interpretari romfineFti; Bucuresti, 1994;
ROSETIT, R., Despre originea t transformarile clasei stilpfnitoare In Moldova,
Analele Academiei RomAne, Istorie, XXV; 1906;
IDEM Pamintu4 satenia,c1 stapfall In Moldova, Bucureqti, 1907;
SPINEI, 'VICTOR, Moldova In secolele XI -XI V, Bucureti, 1982;

403

www.dacoromanica.ro
 4. MOLDOVA RAPITA
ADAMOV, A., Le probleme bessarabien et les relations russo-roumaines, Le
mode slave, V., 1928;
ALDEA, CONSTANTIN, Pagini dintr-o istorie zbuciumatd. Basarabia pizza in
anul 1920, Editura Academiei de inalte studii militare, Bucuresti, 1933;
ANDREESCU, C., La France et la politique orlentale de Catherine II, vol. I-II,
Paris, 1929 -1930, vezi $i versiunea romaneascA in volumul: Imperialisme
inconjuratoare, antologie, editie IngrijitA si note de Florin Rotaru, Editura
Semne '94, Bucuresti, 1995;
BABEL, A., La Bessarabie, Paris 1926;
BELEA, G., Mesianismul sovietic, In Tara noastra", 18 iulie 1935;
BERG, L. S., La Bessarabie, (en russe) Petrograde, 1918;
BERINDEL, DAN., Diplomatic; romaneascd modernd de la fnceputuri la
proclamarea independenki de star, Editura Albatros, Bucuresti, 1995;
BOLDUR, A. V., Autonomia Basarabiei sub stlipinirea ruseascii In 1812-1828,
ChisinAu, 1929;
IDEM, Istoria Basarabid, vol. I-III, ChisinAu, 1938-1940;
IDEM, La Bessarabie et les relations russo-roumaines, Paris, 1927;
IDEM, Muzica in Basarabia. &big istorica, Bucuresti, f. a.;
BRATIANU, G. I., Le probleme des frontii res russo-roumaines pendant la guerre
de 1877-1878, Bucarest, 1928;
IDEM, Politica externs" a lui Cuza Veda ft dezvoltarea Neil de imitate nafionald,
Revista istoricA romAnA, II, 1932;
IDEM, La Roumanie et PU.R.S.S., Bucarest, 1935;
BRUHIS, MIHAIL, Rusia, Romania fi Basarabia 1812, 191g, 1924, 1940, Editura
Universitas, Chisinau, 1992;
BUZATU, GH., Romania cu fi f'dra Antonescu. Documente, studii, relatAri $i
comentarii, Iasi, 1991;
CASSO, LEON, Rusia fi bazinul duniirean, traducere Stefan Berechet, Iasi, 1940;
CERNOVODEANU, PAUL, Basarabia. Drama unei provincii istorice
romanefti in context politic international 1806-1920, Editura Albatros,
Bucuresti, 1993;
CIMPOI, MIHAI, Basarabia sub steaua exilului, Editura Viitorul RomAnesc,
Bucuresti, 1994;
CIOBANU, $TEFAN, Basarabia, ChisinAu, 1926;
IDEM, La Bessarabie, sa population, son pans4 sa culture, Academie Roumaine.
Etudes et recherches XIII, Bucarest, 1941;
IDEM, Unirea Basarablei. Studli fi documente, Bucuresti, 1929;
CLARK, CH. U., Bessarabie, New-york, 1927; vezi si versiunea romaneascA in
volumul: Basarabia remand, antologie, editie ingrijitA, si note de Florin
Rotaru, Editura Semne '94, Bucuresti, 1995; .
CIORANESCU, GEORGE, Bessarabia. Disputed land between east and west,
Bucuresti, 1993;
CONSTANTIN, 1014, Basarabia sub ocupafia sovieticd de la Stalin la
Gorbadov, Bucuresti, 1994;

404

www.dacoromanica.ro
IDEM, Romania, marile puler! ,Fi problema Basarabiei. Editura EnciclopedicA,
Bucure.sti,1995;
CONSTANTINIU, FLORIN; SCHIPOR ILIE, Trecerea Nistrului, 1941. Editura
Albatros,1995;
EAST, G., The Union. of Moldavia and Wallachia, Cambridge, 1929;
GIURESCU, C. C., Ttrguri sau orate Fi Waft moldoveneFti din secolul al X-lea
pfna la mijlocul secolului al XVI-lea, Bucureti, 1967;
GORIAINOV, S., Le Bosphore et les Dardanelles, Paris, 1910;
HILLGRUBER, ANDREAS, Hitler, regele Carol Fi mareFalul Antonescu,
Bucureqti, 1993;
ION TA, ELISABETA, Ecaterina Arbon, Bucureqti, 1973;
IORGA, N., Alte lamuriri despre veacul al XVHI-lea dupd izvoarele apusene:
luarea Basarabiel Fi Monezigii; Analele Academiei Romane, Istoria, 1911;
IDEM, Basarabia noastra. Scrisa dupd 100 de ant de la rapirea ei de catre ruil,
Valenii de munte, 1912;
IDEM, Historie des relations russo-roumaines, Iassy; 1917; vezi versiunea
romAneasca In volumul: N. Iorga, Istoria relaililor romane, Antologie, editie
ingrijita qi note de Florin Rotaru, Editura Semne '94, Bucure.sti, 1995;
IDEM, Neamul romanesc In Basarabia, Bucureti, 1905;
IDEM, La virile sur la pass et le present de la Bessarabie, Bucureti, 1931;
LAGARDE, E., La reconnaissance du gouvernememt des Soviets, Paris, 1924;
LEBEDEV, V.; ANANIEV, K., M. V. Frunze, Bucure.sti, 1962;
MIHAIL, PAUL; MIHAIL, ZAMFIRA, Acte In limba romans tiparite In
Basarabia, vol. I (1812 - 1830), Editura Academiei RomAne, Bucure.sti,
1933;
IVLLHAILOVICI, PAUL, Tiparituri romilnesti In Basarabia de la 1812 pflui la
1918, Bucureti,1941;
MILIUKOV, P., Bessarabie, Roumania and Russia, New-York, 1919;
MINCEV, D. N., Bulgarii din Basarabia de sud, Constants, 1938;
MORARU, ANTON, Istoria Romanilor. Basarabia fi Transnistria 1812 -1993,
ChiqinAu, 1995;
MURGOI, G. M., La population de la Bessarabie, Paris, 1920;
NARTSOV, L, Les destinies historiques de la Bessarabie et de la Moldavie, (en
russe), Istorik marksist 9/85, 1940;
NEGRESCU, L, Figuri culturale din trecutul Basarabtei, ChiinAu, 1926;
NICA, A., Monahismul In Basarabia, 1912-1918, BAlti, 1940;
NICU, VLADIMIR, Localitaiile Moldovei in documents F1 car,' vechi. indreptar
bibliografic, Editura Universitas, Chisinau, 1991;
NISTOR, L, Istoria Basarabiei, Cernauti, 1923;
IDEM, Restaurarea Daciei In sintezele diplomaflet europene, Analele Academiei
Roman, Istorie, xxj, 1938-1939;
PANDEA, ADRIAN; ARDELEANU, EFTIMIE; Romanii in Crimeea,
1941-1944, Editura Militarl, Bucureti, 1995;
PANOPOL, V., Romance vazute de straini, Bucureti, 1943;
PAPACOSTEA, VICTOR, Drepturile romdnilor asupra Basarabiel, In
Universul", Bucure.sti, 11 i 12 iulie 1941;

405

www.dacoromanica.ro
PACURARIU, MIRCEA, Listele cronologice ale ierarhiilor Bisericii Ortodoxe
Romane, In Biserica OrtodoxA RmAna", 93, nr. 3-4/1975;
PELIVAN, L, La Bessarabie sour le regime russe (1812-1918), Paris, 1919;
POKROVSKI, M. V., Diplomatic et querres de la Russie imperiale au XIX-iemb
hecle (en russe), Moscove, 1923;
POPOVICI, A., The political status of Bessarabie, Washington, 1931;
POPOVSCHI, N., Istoria bisericii din Basarabia, Chiinau, 1931;
RIICER, T. W., The making of Roumania, study of on international problem,
Oxford-London, 1931;
ROTARU, JIPA; BURCIN, OCTAVIAN; ZODIAN, VLADIMIR, Mareralul
Antonescu. Am facia razboiul sfint impotriva bolrevismului, Editura
Cogito, Oradea, 1994;
SCURTU, IOAN; DUMITRU, ALMM, Istoria Basarabiei de la fnceputuri pand
fn 1994, Editura Europa Nova, Bucureti, 1994;
SIMION, AURICA, Preliminard politico -diplomatice ale insurecfiei roman din
august 1944, Cluj-Napoca, 1979;
SMOCHINA, N. P., Die Rumanian in SowJetrussland, Iai, 1939;
STROIA, MARIAN; SIMA HORATIU, Componenta Consiliului de Minirtrii
(23 august 1944-31 decembrie 1975), In Revista arhivelor", 55, nr. 2/1978;
TEMPERLEY, H., The traty of Paris of 1955 and ist execution, The Journal of
modern History", IV, 1932;
* * *, Trei ani de guvernare 6 septembrie 1940-6 septembrie 1943, Bucureti, 1943;
TUDORICA, MIOARA; BURLACU IOANA, Guvernele Romaniei Intre
1866-1945. Liste de minirtri, In Revista arhivelor", 47, nr. 2/1970;
UHLIG, C., Die Bessarabische Frage, Breslau, 1926;
WERTH, ALEXANDER, Un corespondent englez pe frontul de est, Bucureqti,
1970.

III. ISTORIA PRINCIPALILOR DOMNI AI MOLDOVEI

ANDREESCU, C. U., STOIDE C. A., .Fteflinila Lupu, domn al Moldovei
(1659-1661), Bucure.sti, 1938;
BABINGER, F., Originea lui Vasile Lupu, In Analele Academiei RomAne,
Istorie, XVII-XlX, 1936-1937;
DAVID, Gh. , Petru $chlopul, Bucureqti, 1984;
FTLITTI, C. I., Domniile roman sub Regulamentul Organic, 1834-1848,
Bucuresti, 1915;
IDEM, Friimandirile politice fi sociale In Principatele romane de la 1821 la
1828; Principatele romfine de la 1828 la 1834, In volumul Opere alese",
editie de Georgeta Penelea, Bucureti, 1985,
GIURESCU, DINU, C., Ioan-Voda cel Viteaz, editia a II-a revizura i
completata, Bucureti, 1966;
GOLIMAS, A. H., Un domnitor. 0 epoca. Vremea lui Miron Barnovschi
Moghil4 voievod al Moldovei, Bucure.sti, 1980;
GOROVEI, $TEFAN S., Petru Rarer, Bucureti, 1982;
HAPEU, P. B., Ion Voda cel Cumplit, editia a II-a, Bucuresti, 1896;

406

www.dacoromanica.ro
IORGA, N., Istoria lui .Ftefan cel Mare, editia a II-a, Bucuresti, 1906,
MARINESCU, C., Jacques Basilicos le Despote" principe de Moldavie, ecrivan
militaire, in Melanger d'histoire generale, II, Cluj, 1939;
MINA, I., Dimitrie Cantemir, Iasi, 1926;
PALL., FR., Les relations de Basile Lupu avec POrient orthodox et parti-
culierement avec le Patriarcat de Constantinopole, in Balcania", VII, 1945;
PANAITESCU, P. P., Alexandra cel Bun, Bucuresti, 1932;
PAPADOPOL-CALIMAH A., Despre Gheorghe $tefan volevod domnul
Moldovel (1653-1668), Bucuresti, 1886;
PUNGA, GHEORGHE, Tam Moldovei In vremea lul Alexandra Lapussneanu,
Editura UniversitAtii Alexandru L Cuza", Iasi, 1994;
STOURDZA, A., Reque de Michel Stourdza, Paris, 1904,
URSU, I., .Ftefan cel Mare, Bucuresti, 1925;
IDEM, Die auswartige Politk der Peter Raresch, Wien, 1909;
URSU, H., .Ftefilnitd Vod'd, Cluj, 1940.

IV. ARTA $1 CIVILIZATIE

BAL5, G., Bisericele ci mIndstirile moldovenegi din veacul al XVI-lea
1527-1582, Bucuresti, 1928;
IDEM, Biseridle fi mindstirile moldovenegi din veacurile al XVI-lea, fi al XVII-
lea, Bucuresti, 1933,
BERZA, MIHAIL, Pentru o istorie a vechll culturi romanefti, culegere de studii
editata, cu o introducere si note de Andrei Pippidi, Bucuresti, 1985;
CARTOJAN, N., Istoria literaturii romdne vechi, prefa ;a de Dan Zamfirescu,
postfatA si bibliografii finale de Dan Simionescu, Bucuresti, 1980;
CALINESCU, G., Istoria literaturii romane de la origin' pint In prezent, ed.
a II-a, revazuta si adAugitA, Bucuresti, 1982;
CONSTANTINESCU-IASI P., Basarabia arheologicd fi artistica, ChiFindu,
1933; De la Academia Miltaileand la Liceul National 1835-1935, Iasi, 1936;
DUTU, AL, Cultura romans in civilizatia europeand moderns, Bucuresti, 1978;
CALDI, L., Les mots d'origines neo-grecque en roumain, Budapest, 1939;
HENRY, P. Les eglises de la Moldavie du Nord, des origines a la fin du XVI-e
siecle, Architecture et peinture, Text et Album 2 vol., Paris, 1930;
IORGA, N., Istoria literaturil romeinegi, editia a II-a, 2 vol., Bucuresti, 1925;
IDEM, Istoria literaturil romdne In secolul al XVIII-lea (1688-1821), editie
ingrijita de Barbu Theodorescu, 2 vol., Bucuresti, 1969;
IDEM, Istoria literaturii romdnetsti In veacul al XIX-lea, editie si note de Rodica
Rotaru, 3 vol., Bucuresti, 1983,
IDEM, Istoria literaturil romanegi contemporane, editie Ingrijitl de Rodica
Rotaru, 2 vol., Bucuresti, 1986; .

Istoria literaturii romane, vol. I, comitet de redactie: Al. Rosetti, Mihai Pop,
L Perivan, Al. Piru, Bucuresti, 1964;
MIHAILA, G., Cunard Fl literaturd romans veche In context europeisn, Bucuresti,
1979;
NICULESCU, ALEXANDRU, Individualitatea limbil romane fntre limbile
romanice, 2 vol., Bucure.iti,1965 1978;

407

www.dacoromanica.ro
OPRESCU, GEORGE, L'art du paysan roumain, Bucarest, 1937;
OTETEA, ANDREI, RenaFterea cl Reforma, Bucuresti, 1968;
PASCU, GEORGE, Istoria literaturil romane (sec. XVI-XVIII), 4 vol. Bucuresti-
Iasi, 1921 - 1927;
PIRU, AL, Istoria literaturil romane de to origin' pin& to 1830, Bucuresti, 1977;
PU$CARIU, SEXTIL, Istoria literaturil romfinefti, epoca veche. Sibiu, 1930;
ROSETTI, ALEXANDRU, Limbs: romans in secolul al XVI-lea, Bucuresti,
1932;
RUSSO, D., Studii istorice greco-romane, opere postume publicate sub Ingrijirea
lui Constantin C. Giurescu, de Ariadna Camariano si Nestor Camariano, 2
vol., Bucuresti, 1939;
SLATINEANU, BARBU, Ceramica romaneascd, Bucuresti, 1938;
THEODORESCU, RAZVAN, Bizanf, Balcani, Occident la inceputurile
culturale medievale romfineFti, (sec, X - XIV), Bucuresti, 1974;
IDEM, Civilizalla romanilor Intre medieval Ft modern, 2 vol., Bucuresti, 1987;
IDEM, Un mileniu de arts la Dar:area de Jos (400 - 1 400), Bucuresti, 1976;
VATA$IANU, V., Elements de style Renaissance dans Part moldave, in Acta
Historiae Aritum, 1967;
IDEM, Istoria artel feudale in ladle romane, vol. I, Bucuresti, 1959;
ZAMFIRESCU, DAIS, Contributil to Istoria literaturil romane vechi, Bucuresti,
1981.

V. LUCRARI pSTUDII SPEC1ALE

BALAN, STEFAN, $coala primal* la roman transnistrieni in tlmpul revolutiel
rusefti, In Tribuna romanilor transnistrieni", II, nr. 41/1924;
BEZVICONI, G., Roirea familiilor romaneFti peste Nistru, In Cetatea
Moldovei", II, nr. 14/1941;
BOGDAN, DAMIAN P., Despre elementele romantics! in Umbel ucrainiana,
Despre bolohoveni, Bucuresti, 1940;
BOLOS D., La raspintie. Moldova de la Nistru in anti 1917-1918, Chisingu,
1924;
BULAT, $TEFAN, Congresul de la Tiraspol, In Tribuna romanilor
transnistrienr , I, nr. 3/1927;
IDEM,Polcul moldovenesc", In Tribuna romanilor transnistrieni", II, nr.
8-9/1928;
IDEM, Protestul romanilor transnistrieni inaintat Ligii Natiunilor, In Viata
Basarabi4ei", I, nr. 3/1932;
IDEM, Rdsunetul Congresului de la Tiraspol, in Tribuna romanilor
transnistrieni", II, nr. 4/1928;
BULAT, TEODOR, T., 0 cfilatorie la romanii din gubernia Kamenitz-Podolsc,
Iasi, 1906;
IDEM, Ocaliitorie fri spatele moldovenefti din gubernia Cherson, Iasi, 1893;
CIOBANU, $TEFAN, Republica moldoveneasc'd de peste Nistru fi cultura
romand, In Graiul Rominesc", I, nr. 1/1927;
IDEM, Romani' de paste Nistru, In $coala Basarabiei", IV;nr. 6/1992;

408

www.dacoromanica.ro
CIORNEANU, I., Lupta romanilor transnistrieni In anul 1917 -1918, In Tribuna
romAnilor transnistrieni", II, nr. 6/1928;
CIULINA, V., Pacifismul sodetelor, In Transnistria", I, nr. 1/1935;
CONSTANTINESCU, N. A., Ce reprezinta Basarabia?, in Dacia" 15 iunie 1941;
CONSTANTINIU, FLORIN; SCHIPOR, ILIE, Trecerea Nistrului, 1941, Bucu-
reti, 1995;
CUSIN, A. C., Rasta nationalista de mfine, In Calendarul ",14 oct. 1933;
DABLTA, NICOLAE, Moldova de peste Nistru - vechi panstnt stramagesc,
Chiqinau, 1990;
DAMIAN, L, Orem,' antic Olbia 11 vechile popoare fn spatial dintre Nistru Fi
Bug, Bucurevi, 1942;
DAN DIMITRIE, Protopopul Mihail StriIbilki, Cernauti, 1912;
xxx - Decizia nr. 48 a Prefedintiel Consiliului de Miniftri, In Buletin Ministerul
Afacerilor Interne", nr. 4/1941;
DIACONESCU, EMIL, Romanii din disibit.Transnistria, 14, 1942;
IDEM, Tara fi roman!! transnistrieni, In Glasul Nistrului", II, nr. 59/1943;
* * *, Din problemele romanilor de peste Nistru. Pahod na Sibir, In Transnistria.
Tribuna romAnilor de peste Nistru i Bug", I, nr. 5-6/1935;
DRAGHICESCU, D.; MURGOCI, Les Roumaines d'Ukraine, Paris, 1919;
DRAGO$, GR., Politica minoritard a Rudd sovietice. Pind unde merge grefeala,
In Tara noastrA", sept. 1934;
DIMUTRASCU, ION, Transnistrienii In Rada Ucrainiana In 1918, In Glasul
Nistrului", II, nr. 46/1943;
IDEM, De ce romanil de pate Nistru fug In Romania? In Universul", 8 iulie 1932;
EPURE, Al., Moldovenii de peste Nistru, In Scoala romaneascA", I, nr. 4-5/1942;
FLORIN, M. (pseudonim), Sovtetele, emigraf(a Fi Republica moldoveneasca, In
Viata Basatabiei", III, nr. 2-8/1934;
FLORESCU, SERGIU, Situatia disperata a poporului rus sub dominatia
bolfevia Tragedia refugiatilor de peste Nistru, In Tara noastra",
martie-aprilie 1934;
FRATIMAN, IUSTIN STEFAN, Administrarea bkericeasca la roman!!
transnistrkni, fn Buletinul Societdfii de Istorie,ci literature B. P. Hacdeu",
vol. I, ChiinAu, 1921;
IDEM, Administrarea bisericeasca a romanilor de peste Nistru, In Revista
Societfitii de istorie i arheologie bisericeasca", vol. XII, Chi.linlu, 1922;
IDEM, Studiu contrlbutiv la istoricul Mitropolie! Proilavia (Braila), Chi.ginAu,
1923;
GIURESCU, CONSTANTIN C., Populafia moldoveneasca de la gura Niprului fi
a Bugului fn veacurile al XVII-lea Fi al XVIII-lea, In Glasul Nistrului",
II, nr. 54/1943,
GHIBU, ONISIFOR, Un cuvInt mitre conducatorii Romaniel libere ft catre
roman!! transnistrieni refugia!' la no!, In Transnistria. Tribuna romAnilor
de peste Nistru i Bug", II, nr. 1/1936;
GOGA, EUGEN, Primul bolfevic fn tara,In Tara noastrA", 18 oct. 1934;
HAREA, VASILE, Numarul romanilor transnistrieni, In Tribuna romanilor
transnistrieni", I, nr. 211927;

409

www.dacoromanica.ro
IDEM, Romanii de peste Nistru, Bucureqti, (La.);
HOLBAN, TH., Contribufil la problema originii d localiz'drii bolohovenilor, In
Studii. Revista de istorie", 21, nr. 1/1968;
HOTNOG, T., Romanii de peste Nistru, Universitatea Populara din Chiginlu,
ChilinAu, 1925;
IONESCU, HORATIU, Guverniimintul Transnistriei ft noua refedintli de la
Odesa, In Transnistria", II, nr. 64/1942;
IDEM, Poetul sl prozatorul transnistrian in lumina adeviinilui Mem, In Viata
Basarabiei", XI, nr. 5-6/1942;
IORGA, NICOLAE, Romanii de pate Nistru, Iasi, 1918;
ILIIN, PAUL $TEFAN, Transnistria fi Ucraina, Bucureqti, 1941;
INCULET ION, S.S.S.R., In Universul", aprilie-mai/1932;
LOHAN, GR., Moldova de pate Nistru,'In Epoca" 4 februarie 1933;
* * *, Marile reform romaneyti pentru noua viata a populaflel transnistriene, In
Glasul Nistrului", U, nr. 56/1943;
* * *, Masud administrative romfingti in Transnistria, In Basarabia", I, nr.
72/1941;
MIHAILOVICI, P., Acte de contributie romfineascd la rilzbolul Crimeli Fi
fondarea Odesei, In Viata Basarabiei", XI, nr. 5-6/1942;
MIREA, ILIE L, Presa romfineased in Transnistria, In Glasul Nistrului", II, nr.
50/1943;
IDEM, Publicatille romanilor transnistrieni, In Glasul Nistrului", II, nr. 49/1943;
MUNTEANU, RAMNIC D., Cea dintli tipografie romaneascd pate Nistru In
Transnistria ", I, nr. 2/1941;
NEMOIANU, PETRU, Prima Alba-Iulia. Voluntarii roman' in Razbolul pentru
intregirea neamului, Timisoara, 1922;
NETA, VASILE Transnistria, Bucurelti, 1943;
NICA, ANTIM Wafts religioasii in Transnistria, In Transnistria creqtinA, II, nr.
1-2/1943;
NICORESCU, P., O. garnizoand romans in sudul Basarabiei, In Analele
Academiei Romane. Memoriile sectiunii istorice, tom. XlX, 1937;
NISTOR ION, L, Problema ucrainianii in lumina istoriei, CernAuti, 1934;
IDEM Ucraina In oglinda cronicilor moldovenefti, In ,;Analele Academiei
RomAne. Memoriile sec ;iunii istorice, seria a III-a, tom. XXIV, Bucureti,.
1941;
IDEM Vechea grant fa de nord a Moldovei, Bucurelti, 1939;
NISTOR, IOAN SILVIU, Istoria romlinilor din Transnistria, Bucureti, 1995;
* * *, Noua organizare administrativii a Transnistriei, In Ministerul Afacerilor
Interne. Supliment informativ al Buletinului nr. 2/1941";
NOUR, ALEXIS Transnistria. Harta, Bucuresti, 1943;
PANDEA, ADRIAN; ARDELEANU, EFTIMIE, Romanii in Crimeea.
1941-1944; Bucuresti, 1995;
PASCU, DIM. P., Colinde si cantece de pate Nistru, In Convorbiri", LXXV,
Bucureqti, 1940;
PILAT, ION Roman" de peste Nistru, In Universul", martie-aprilie 1932;

410

www.dacoromanica.ro
POPESCU, SEBASTIAN Organizarea administrativd a Transnistriei, In
Buletin. Ministerul Afacerilor Interne", nr. 1/1942;
POPOVSCHI, N., M4carea de la Balta, ChiiinAu, 1925,
POPP N. M., Hotare drepte, In Transnistria", I, nr. 3/1941;
IDEM, Romani' din rasiirit, In Transnistria", I, nr. 12/1941;
* * *, Protocolul Fedintelor celei dintli Adundri MoldoveneFti a laranilor fi
soldatilor din ziva de 17 decembrie 1917, in oraFul Tiraspol, In Tribuna
rominilor transnistrieni", I, nr. 3/1927;
SAVA, A., Documente moldovenati privitoare la romanii de peste Nistru
(1574 - 1829), In Moldova nouA ", nr. 1-3/1941;.
SEISANU, ROMULUS Roman dintre Nistru Fi Nipru, In Universul", 11 aprilie
1932;
SMOCHINA, Al. N., Componenta etnicd a Republicii Moldovenati, BucureFti,
1942;
IDEM, Moldova de dincolo de Nistru, In Dacia" I, nr. 5/1941;
SMOCHINA, NICOLAI P., Autonomia Republicii Moldovenad a Sovietelor, In
Moldova noun ", I, nr. 4/1936;
IDEM, Ddnila Aposto4 hatmanul Ucrainei, Bucuresti, 1930,
IDEM, Din amarul rommanilor transnistrieni, Bucuresti, 1941,
IDEM, Din literatura populard a romanilor de pate Nistru, In Anuarul Arhivei
de folclor, V, 1939;
IDEM, Hotarlrea de a ne uni cu Romanii, in Transnistria", I, nr. 3/1941;
IDEM, Istitutul de cercetiiri ftiinfifke din Republica Moldoveneascd, In
insemnari iesene", V, nr. 3/1938;
IDEM, Les Roumains de Russie Sovietique, In Moldova noul", V, nr. 5/1939;
IDEM, Masacrele din padurea OldneFti, In Transnistria", M, nr. 78/1943;
IDEM, Militari romdni In Rusla, Bucuresti, 1940;
IDEM, Organizarea satului la romanii de peste Nistru, In ,,Moldova nouI", V,
nr. 5/1939;
IDEM, Roman de peste Nistru, Bucuresti, 1941,
VAIDOMIR, N. P., Drepturi romanad in Transnistria, Medias, 1942;
VLADICA, T., Aspectul national in economia Moldovei sovietice, in Moldova
noul", I, nr. 1/1933;
VOLPE, RADU, De uncle vine numele Odessei? In Transnistria", I, nr. 13/1941;
IDEM, Tyragetia. Numele antic al Transnistriei, In Transnistria", I, nr. 15/1941;
URSU, I., Cdile de piltnindere a elementului etnic romanesc fn Rusia, in Viata
Basarabiei", XI, nr. 5-6/1942;

411

www.dacoromanica.ro
 Resum6

La region comprise entre le Djniester et la Bug, h partir de Camenitza jusqu'h

la mer, appelee aujourd'hui la Transnistre, a connu tout le long de son histoire la
domination des peuples suivants:
1. Les Scythes et les Geto-Daces (du VII-e.me s. ay. J. Chr. jusqu'au I-er s.
de l'bre chretienne).
2. L'invasion des diff6rents peuples barbares (du II-eme s. de Pere
chretienne jusqu'au milieu du XII-eme s.).
3. Les Bolohoviens an Nord et Ies Coumans au Sud (du milieu du XII-eme
s. jusqu'au milieu du XIII-eme s.). .

4. Les Bolohoviens au Nord et les Tartares au Sud (du milieu du XIII-eme

s. au milieu du XIV-eme s.).
5. Les Lithuaniens (du milieu de XIV-eme s. au milieu du XV-eme s.).
6. Les Polonais au Nord-Ouest et les Lithuaniens dans le reste du territoire
(du milieu du XV-eme s. jusqu'au milieu de XVI-eme s.).
7. Les Polonais et les Lithuaniens an Nord et les Tartares au Sud (du milieu
du XVI-eme s. au milieu du XVII-e.me s.).
8. Les Turcs et les Tartares (entre 1672 et 1699).
9. Les Polonais au Nord et les Tartares au Sud (de 1699 h 1792).
10. Les Russes au Sud, h partir de 1792 et an Nord, h partir de 1793 jusqu'h
nos jours. .
Pour ne voir que les grandes lignes et simplifier, on peut partager ces
dominations en trois periodes, ainsi qu'il suit:
1. La periode ancienne: du VII-eme s. ay. J. Chr. jusqu'au milieu du XII-
eme s. apres J. Chr., la periode Scyto-Daco-barbare.
2. La periode moyenne: du XII-eme s. apres J. Chr., jusqu'au milieu du
XVI-eme s., la periode Bolohovieno-Tartaro-Lithuanienne.
3. La periode nouvelle: du milieu de XVI-eme s. jusqu'au XIX-eme s., la
periode Polono-Tartaro-Turco-Russe.
Malgre la variete et la multiplicite des dominations qui se sont succedees dans
cette region, les Roumains y ont ate toujours presents: dans la premiere periode par
leurs ancetres les Geto-D aces, dans la dewdeme par leurs autres ancetres les
Bolohoviens et dans la troisieme, les Valahes (Roumains) memes sont males h la
vie de la Transnistrie.

412

www.dacoromanica.ro
 Les Geto-Daces, grace k une activite politique bien dirig6e, ont reussi k
fonder un vaste etat La Dade Independante" qui englobait aussi une grande
partie de la Transnistrie.
Dans la deuxieme periode ils sont rempaces par les Bolohoviens. Le pays des
Bolohoviens etait situe sur les deux rives du Bug 'sup6rieur et allait jusqu'au
Djnestr. Les theories sur l'origine slave ou coumane de ce peuple tombent faute
d'arguments serieux. Les Bolohoviens sont Roumains et en meme temps les
precurseurs et les pionniers du mouvement cosaque. A la suite des coups reps de
la part du prince Daniel de Ha lice, ils se repandent en differentes directions et
fondent des colonies moldaves, en Po logne, Galicie, Ukraine et tout specialement
en Transnistrie.
Dans la nouvelle periode les informations qu'on trouve sur les Roumains
transnistriens, dans les documents historiques ou dans differents ecrits, sont tits
frequents. On en deduit qu'ils sont autochtones et qu'ils participent k tous les
mouvements populaires, politiques et sociaux de la province.
Au Sud de la Transnistrie les Lituaniens sont definitivement remplaces par
les Tartares et cette partie de la province prend le nom d'Ucraine du Khan"
(tartare).
Le grand nombre de Roumains en Transnistrie est dfl aussi en partie, et k la
politique russe de colonisation qui k la fin du XVIII-eme s. apres la paix de Jassy
(1792) essayait d'y creer un etat nouveau La Nouvelle Moldavie". Ce plan, du
point de vue politique n'a pas reussi alors, quoiqu'il ait attire des Principautes une
nombreuse population roumaine. II a et6 realise plus tard (1924) en d'autres
circonstances et sous tine autre forme de gouvemement par les Soviets dans leur
expansion imperialiste vets les Balkans. La Republique sovietique Moldave", cree
par le gouvemement des Soviets, avait comme but d'attirer la population
bessarabienne et de detruire petit k petit par suite, la souverainet6 roumaine. Ce
plan (a base communiste) a 6choue de meme, mais la creation politique des Soviets
est tine preuve evidente de la presence d'une nombreuse population roumaine en
Transnistrie.
La province situee entre le Djniester et le Bug a pass au cours de l'histoire
par un trbs grand nombre d'evenements, mais les traces des Roumains et de leurs
ancetres se recontrent k chaque pas.
Les vagues d'emigrants roumains des Principautes en Transnistrie, effectuees
k differentes distances du Bug, presentent seulement une partie de la grande
emigration du peuple roumain. Il y a actuellement des Roumains non seulement en
Transnistrie, mais au dela du Bug et plus loin, meme au dela du Djniepre, en
Crimee, au dela de la Volga et en Siberie.
L'etablissement des Roumains ,en Transnistrie prend un caractere
autochtone, constant, presque syst6matique, et comme elle s'etend sur plusieurs
siecles on ne peut la definir autrement que comme une expansion ethnique
roumaine serieuse et plusieurs fois seculaire.

j lexandru Boldur

413

www.dacoromanica.ro
 DIE RUMANEN IN BESSARABIEN UND TRANSNISTRIEN
ZUSAMMENFASSUNG
1. Bereits seit nach der Erstehung des rumanischen Volkes die Rumanen in
der Moldau, asu den Karpathen bis zum Dnjestr, urkundlich erwahnt werden kann
man behaupten, dass in dem Gebiet zwischen Dnjestr und Bug Rumanen siedelten.
Vom Hauptstamm des rumanischen Volkes, der immer in Siebenbtirgen verankert
war, die entlegendsten und daher auch die zahlenmassig geringeren, wren diese
Siedler mit den spater zugewanderten Volkem im Laufe der Zeit vollstanding
verschwunden. Diese weningen sind aber nicht nur die ersten Rumanen ostlich des
Dnjestr, sondern auch die ersten Bewohner dieses Gebietes. Sie sind daher nicht
nur die ersten Bodendtancligen in Transnistrien sondem sind zugleich die ersten
und einzigen Ansassigen.
2. In den Jahrhunderten nach dem Zustandekommen der ersten politischen
Gebilde der Rumanen, d. h. mit Anfang des 12. und 13. Jahrh, erfuhr das
transnistrische Rumanentum durch den Zustrom von Volksgenossen aus den
rumanischen Rumpfgebieten wesentliche Versttirkungen. In dem Masse, in dem
das moldauische Fiirstentum seinen Schwerpunkt nach dem Dnjestr und dem
Schwarzen Meere zu verlegte, ergossen sich die Moldauer auch jenseits des Dnjestr.
Mit dem Mehren und Festigen des moldauischen Ftirstentums wurde auch die
Zuwanderung immer intensiver. Das Gesetz der Osmose findet hier eine gute
Anwendung.
Wiihrend sich im Westen des Dnjestr ein festgefiigtes bltihendes
Staatsgebilde - die Moldau - mit einer verhaltnismassig dichten Bevtilkerung
entwickelte, war die weite Steppe fin Osten dieses Flusses, mit Ausnahme einiger
weniger Handelsstrassen, die von den Kaufleuten aus den Hafenstadten am
Schwarzen Meer befahren wurden, und einiger raubend und pindernd
umherstreifender Horden, menschenleeres Od land. Es war daher
selbstverstandlich, dass die tiberschtissige Bevtilkerung der Moldau sich auf
natiirlichem Wege nach Transnistrien ergoss. So gestellte sich zu den gleichzeiting
mit den Rumanen in der Moldau erwahnten bodenstandigen Rumanen in
Transnistrien eine erste rumanische Siedlerwelle, die bis Ende des 15. Jahrh.
andauert.
3. In den darauffolgenden Jahrhunderten (15.49. Jahrh.) folgte auf die erste
Siedlerwelle eine zweite: es sind die moldauischen Kolonisten, die freiwillig oder
zwangsweise kolonisiert wurden; sie sind die letzten und zugleich die zahlreichsten;
deshalb sind sie es gewesen, die die noch heute lebendig erhaltene, allgemein
gebrauchliche Sprache, die Sprache der Chronisten pragten.

414
www.dacoromanica.ro
 Gleichwie die Sprache der Spanier in Stidamerilca nach dem Aufh8ren der
Verbindungen mit der.Metropole keine weiteren Wandlungen durchmachte, blieb
auch die Sprache der transnistrischen Braider bei den Formen des 17. Jahrh., dean
1812 unterbrach die Russenherrschaft in Bessarabien den Kontakt der Moldauer in
Transnistrien mit dem Mutter land.
Die Ansiedlung der Rumanen jenseits der Dnjestr gliedert sich demnach in
drei zeitlich von einander getrennte Schichten:
1. Die bodenstandigen Rumanen: 7.-1.2 Jahrh.
2. Die einzeln zugewanderten Rumanen: 13.-15. Jahrh.
3. Die freiwillig oder zwangsweise kolonisierten Rum linen: 16.-19. Jahrh.

*
*

Der Glanz, zu dem das moldauische Ffirstentum in der Zeit Stefan des
Grossen(1457-1504) gelangt war, rlittelte das Rumanentum allerorten, von den
Karpathenhangen bis zu beiden Seiten des Dnjestr, auf. der Lebensraum der
Moldau des Flirsten Stefan was seines ruhmreichen Flihrers wtirdig.
Stefan der Grosse herrschte fiber die ganze Moldau von den Karpathen bis
MUD Dnjestr. Im Stiden reichte seine Macht bis zur Donau und dem Schwarzen
Meer und umfasste die beriihmten Festungen und Waren lager von Chi lia und
Cetatea AlbA (Akkerman). Im Norden besass der Pokuzien bis Haliciu. Mehr als
die HA lfte Siebenbtirgens unterstand seinem Befehl. Dort hatte er sein Lehensgut
Ciceu mit 60 DOrfem aus dem Gebiet Bistritz und Cetatea de Bahl, an den beiden
Kokeln. Die Szeklerstiihle waren ihm untertan. In der Walachei verfligte er fiber
die Besetzubg des Plirstenthrones zu Targovischte un Bukarest. (Nach Fig. 3).
In dieser Epoche moldauischen Glanzes erstreckte sich die Macht Stefans des
Grossen wie bereits gezeigt auch auf die Gebiete jenseits des Dnjestr.
Moldauische Soldaten und Kaufleute zogen nicht nur fiber die
Handelsstrassen der Moldau und der anderen rumanischen Lander, Siebenbtirgen
und Wal chei, sondem sie kamen im Norden bis Lemberg und im Stiden und Osten
bis auf die Krim. In einem Nordfeldzug jagte er den PolenkOnig bis Przemysl und
dem stolzen Konig von Ungarn Matthias Corvinus war die Sch Ade seines Schwertes
nicht unbekannt.
Die mit den hanseatischen Strassen verbundenen grossen Handelsstrassen
waren in diesem Ten Europas in den Handen der Rumanen, beziehungsweise der
Moldauer. Es gab zwei Verkehrsachsen: eine vom Norden nach Stiden, die durch
die Mitte Transnistriens (zwischen Dnjestr und Bug) fiihrte. Sie nahm ihren
Ausgang aus dem antiken Odessus unter der Ttirken Hagibei genannt und
ftihrte ungefAhr Rings der heutigen Eisenbahnlinie fiber Balta nach Norden bis
Podolisch-Camenitza. Sie wurde *leanul moldovenesc genannt.
Die zweite Strasse verband Lemberg fiber Haliciu am Dnjestr mit Kolomea,
Sniatin und Suceava. Bei HarlAu und Jassy bertihrte sie dem Pruth. Von hier weiter
begann die Strasse von Tighina, wo sie sich mit den Transhumanzstrassen
siebenbtirgischer Schafhirten kreurte. Aus diesem Grunde trug diese fiber den
Dnjestr flihrende moldauische Strasse zwei namen: einerseits *Tatarenstrasse,

415

www.dacoromanica.ro
denn auf ihr drangen die Tataren in die Moldau und ebenfalls auf ihr gelangte man
zu den Tataren auf der Krim und andererseits Hirtenstrasse. Gleichviel welchen
Namen sie gehtihrt haben mag, stieg these Strasse die Fluszseen umgehend bis nach
Otschakov, dem ehemaligen Olbia an der Mandung des Bug, von den Alten
Hypanis genannt, herab. Weiter fithrte sie bei Nikolajew Ober den Bug und bei
Cherson fiber den Dnjepr, dem alten Borysthenes. Durch die Landenge von
Perekop drang sie in Taurida die Krim ein. Hier verweigte sir sich besonders
wagen den neues Weide land suchenden Schafhirten entweder nach Simferopol und
Bahci-serai oder nach dem berahmten Caffa- Teodosia.
Sowohl und Hirtenstrasse als auch an der Tatarenstrasse liegen bis heute
zahlreiche moldauische Siedlungen. Mit dem Ende des 16. Jahrh. eintretenden
Vefall del Moldau verfielen auch diese Strassen. Die eine wurde sogar *die
Sldavenstrasse genannt, denn auf ihr ftihrte man die Sldaven nach demselben, far
den Sklavenhandel bedeutend gewordenen Caffa.
All dies intensive Leben mit seinen Kampfen und seinem wirtscgaftlichen
Aufschwung, das sich unter den formenden Kraften der Moldau entwickelte, fand
nirgends Spuren von Russen oder wenigstens von Ukrainern vor. Am
Meeresgestade sassen Genuesen und wenige Griechen und Armenier. In der
Steppe hausten Tataren.
Die reichen Gefilde, die Waldwiesen und Flusstaler waren von moldauischen
Siedlungen tiberzogen. Welches ware wohl ein schlagenderer Beweis far das Alter,
fair die Bestandigkeit und das Recht, welches den Rumanen auf Transnistrien
zusteht und welches sie entschieden geltend machen?
Die Russen, die Ende des 17. Jahrhunderts in dieses Gebiet kamen,
beschrankten sich darauf, die vorhandenen Verhaltnisse zu bestatigen: sie
aberliessen den Moldauer die Befugnis, fiber den Boden jenseits des Dnjestr zu
verftigen, ganz gleich ob diese Moldauer nun Kosakenftthrer oder aber ffirstliche
Flachtlinge waren. Und Katharina II. die weise Zarin aller Russen gab dem
1792 eroberten Gebiet und dies 100 Jahre spater in Anbetracht der
zahlreichen Moldauer,lie es bewohnten, den namen *Neue Moldau*. Sie benannte
einige Orte nach alten, aus der Romerzeit stammenden Namen um. So wurde
beispielsweise Suclea zu Tyraspol, nach dem alten Namen des Dnjestr, der markt
Hagy-bei erhielt den Namen Odessa.
*
* *

Transnistrien hat far jedes Jahrhundert moldauischen Lebens seinen

Grander. im 15. Jahrh. Stefan den Grossen; im 16. Jahrh. Johann den
Schrecklichen; im 17. Jahrh. Georg Duca; im 18. Dimitrie Cantemir. Diese Grander
haben das rumanische Leben in Transnistrien eingeweiht, indem sie es regierten
und emeuerten. .
Balta wurde nicht aus heiteren Himmel zur Haptstadt einer Moldaurepublik,
wenn dies auch eine sowjetische Republik war. Balta erlebte die einzige nationale
Bewegung der Moldau, die des Priesters Inochentie aus dem Jahre 1910. Dieser
forderte die Einfithrung der rumanischen Sprache in das Kirchenleben. Deshalb

416
www.dacoromanica.ro
stellten ihn die Zaristen als Abtriinnigen dar, wahrend seine glaubigen
moldauischen Anhanger zu Sektierem gestempelt wurden. Es war vielleicht ein
nationaler, aber keineswegs ein religitiser Sektarismus. Der prawoslawische
Zarismus deportierte Inochentie, wahrend ihn der antireligiose Bolschewismus
tOtete.
Gibt es in Transnistrien keine Rumanen? Aber das Dnjestrtal mit seiner
unendlichen Reihe moldauischer DOrfer und das Tal des Ihurluk, der Codima und
das linke Bugufer? Olviopol das sowjetische Pervomaisk ist das von den
Moldauem gegrtindete Beciu wie auch Wosnesensk, das ehemalige, Socola und
Elisavetgrad das sowjetische Kirowo. Und die Rumttnen am Dnjepr, auf der
Krim und im Kaukasus? Und die nach Sibirien deportierten?
Die 23. Jahre sowjetischer Zwangsherrschaft haben trotz aller
Deportierungen und sonstigen Gewaltmassnahmen nicht gentigt, um das
Rumanentum in Transnistrien auszurotten. Es gibt noch Rumanen in Transnistrien,
sogar viele Rumanen; wir konnten uns hiervon im August 1941 gelegentlich einer
Reise durch jene Gebiete selbst tiberzeugen.
Zahlenmassig sind es viele, sie sind jedoch auf hunderttausenden von
Quadratkilometem verteilt und scheonen daher nur wenige zu sein. Deshalb
miissen sie alle auf dem Boden zwischen Dnjestr und Bug vereinigt werden, den sie
seit undenklichen Zeiten beherrschen. Es sind dies Rumanen, die ebenso echte
Vertreter ihrer Volkes sind wie die Rumitnen im Altreich. Die Geschichte legt
Dnjestrufer. In der sich anbahnenden europaischen Neuordnung muss dieser
jahrhundertealten Wahrheit umsomehr rechnung getragen werden, als dies ihrem
brennenden Wunsche, dem ihr Bestreben seit jeher gegolten hat, entspricht: die
Vereinigung mit dem Mutterlande.

. Nikolaus M. Popp

417

www.dacoromanica.ro
 CUPRINS

Argument editorial
ALEXANDRU V. BOLDUR
Cu privire la istoria Transnistriei 3
Romanii gi strAmoqii for In istoria Transnistriei 18

ION I. NISTOR
Romanii transnistrieni 67
Vechimea agezarilor romaneqti dincolo de Nistru 138
Aspecte geopolitics gi culturale din Transnistria 150

VASILE HAREA
Romanii de peste Nistru 186

NICOLAE M. POPP
Romanii din Basarabia gi Transinistria 203
Romanii transnistrieni $i Republica MoldoveneftscA 239

CONSTANTIN C. GIURESCU
Populatia moldoveneascA de la gura Nistrului 1 a Bugului In veacurile
XVII i XVIII 254

TH. HOLBAN
Contributii la problema originii $i localizarii bolohovenilor 258

ONISIFOR GHIBU
Deteptarea moldovenilor de peste Nistru 264
Cu &dui la romanii de peste Nistru 284

NICOLAI P. SMOCHINA
Republica moldoveneascA a sovietelor 294

MAILAT N. IOAN
Transnistria 310

419
www.dacoromanica.ro
C. GH. CONSTANTINESCU
Romanii transnistrieni 328

MIEIAI A. ANTONESCU
Pentru Basarabia si Bucovina 366

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 398

RESUME 412
ZUSAMMENFASSUNG 414

Culegere $i tehnoredactare computerizata

Editura SEMNE

Tiparit la Tipografia SEMNE '94

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro