Nr.

24

RE VISTA ISTORICA-CULTURALA
Proprietor pi Director:
VIRGIL

;.
Pag.
Virgil : granitei militare
ndsudene 1762 1

. loan Vaida: Dead acte remarcabile 130

luliu Moisil: pi eroismul
terilor 144
lustin Sohorca: Monografia din 176
COMUNICARI
luliu :

losif Naghiu: Varia ..... ..

scrisoare din Roma
.
197
203
-Pr. Teodor Ciurus: Din insemndrile lui Vas. Buzdug 215
loan lonacu: istorice de pe
Budacului 219
PAGINI SUPLEMENTARE.:
Virgil Spicuiri din cronica lui Cserei . . . 224 -
Florea FloreScu: Un document Maramuresan . . 228
Comemordri . . . . , 231
Muzeul nds4udean 232
FIGURI NASUDENE
luliu Moisi: Artemiu P. Alexi . . . . 235

INNO Aprilie -

Redactia, administratia
1938

revistei:
,Str. Vasile 29
1938.

www.dacoromanica.ro
 ARHIVA
ISTOR1CA-CULTURALA
Nr. 24

Infiintarea granitei militare

ndsudene
1762
Virgil
Preparative le colonelului Schrder. - Chestia cedrii Viei Rodnei.
Conscriptii - Actul cedrii rezervatele". - Organizarea
militiei. - Diverse certuri.

Cnd curtea din Viena s granita mili-

tar sudic a monarhiei austro-ungare pi asupra marginilor sudestice
ale Ardealului, o fcu in firma convingere c Romnii ardeleni
nedrepttiti pi asupriti prin attea secole, vor ajunge acum
la o stare social mai suportabild, au fie cei mai credincio$i pi
buni soldati, - ceea ce s'a pi adeverit. Privitor la districtul nostru
sudean cu militarizarea se intentionau inc alte dou scopuri,
intiul, de-a curma certurile neimpcate pi nemrginite dintre
Romnii districtuali orasul Bistrita ; al doilea, pentru de a
statornici religia care chiar dup 1750 era putin
agreat in nostru.
Pentru de a cunoa$te toate fazele de ordin militar, juridic
pi religios prin cari a trecut chestia anevoioas a infiintrii acestei
granite militare, vom continua cu publicarea actelor pi
telor in studiul anterior care trata revolta din 1755-
1762 a districtului nsudean.
In 10 Martie 1761 fusese numit baronul lVkolau de
Buccov comandant general al trupelor din Ardeal, acesta in

www.dacoromanica.ro
13 Octomvrie al an consiliului aulic de rzboiu
din Viena propunerile sale privitoare la infiintarea granitei militare
ardelene. le propuneri, acceptate de numitul consiliu in 20
nuarie 1762, 14 Aprilie prezentate de ctre maresalul conte
Leopold Daun, consiliului de rzboiu, imprtesei
Maria Terezia, e-si dete aprobarea in 16 Aprilie, apa c
numit deja in 11 Aprilie comisar pentru infiintarea acestei granite,
putea fuerrile preliminare pentru crearea regimen-
telor grniceresti ardelene.
Inc pe la sfrsitul anului 1761 se svonise printre distric-
tualii romni pi bistriteni despre intentiile curtii vieneze,
nu se nimic sigur; cnd pe neasteptate sosi la
inceputul lunei Februarie 1762 in Bistrit colonelul baron Schrder,
incredintat in mod tinuit de militare cu studiarea pi
initiarearea lucrrilor pregAtitoare de militarizare. Colonelul era
de locotenentul de geniu Halbmann, cu care sttu pi lucr
in in 10 Martie, cnd ceru dela magistrat un delegat
gremio ca piece impreun prin vidic. Magistratul
pe senatorul Bedeus, care cei doi ofiteri parcurser mai
cele 21 sate ale districtului valah, apoi satele pi Sntioana
din districtul ssesc. Dup intoarcere in Bistrit delegatul Bedeus,
care avea s raporteze despre cele intAmplate, nu putu spune
magistratului mai mult dect c a insotit pe colonel, dar de fapt
n'a putut afla pi ghici nimic despre isprvile
Att de putin magistratul despre ocupatiile proiectele colo-
nelului in district pi oras, se zice not protocolarg a orasului.
Dup cteva zile Schrder dela crap cari att
in districtul valah ct pi in eel ssesc s in registre
anume rubrici toate familiile valahe cu copiii de ambele
sexe dela 15 ani in sus. Nici despre scopul acestei lucrri n'au
stiut nimic Bistritenii, numai att a putut afla magistratul prin
spionii colonelul trata in tain asupra unor chestii cu totul
necunoscute unii preoti valahi - intre cari maicu-
cu protopopul pi cu popa Mitru din Ndsdad
din
In
-
apoi alti Valahi din districte.
Mai colonelul Schrder primi dela generalul Buccov
ordin ca fr amnare s piece la Sibiiu pi aduc sine pe

www.dacoromanica.ro
fostul primar actualul viceprimar (projude) Friedrich Klein
a Straussenburg.l) Ei plecarl la drum in 11, in 13 Mai seara
sosir in Sibiu. Totul avea s se petreac in tain, c lui Klein
nu ise permise s spun nici chiar magistratului altceva, dect
c el pe colonel pn la Reghinul ssesc, numai aci
primi permisia dela colonel s raporteze orsenilor c trebue s
mearg ambii la Sibiu.
In 14 Mai dimineata la orele 8, colonelul Schrder conduse
pe Klein la generalul Buccov, care se viceprimarul
bistritan cu urmtoarele cuvinte: Am fac cunoscut, cd Valahii
Dvoastre au naintat o care se oferd vor servi
Sale cu arma, iar natiunea2), a druit districtul imprtesei. Orasul
Bistrita are acum s redijeze cesiunea actul
autentic ca s-1 pot trimite domnitoarei. Chestia aceasta va
servi ca o deosebit recomandare va fi spre binele orasului ;
nu veti pierde nimic, ci dimpotriv veti mult. Mergeti acum
la baronul Bruckenthal care va face inc alte
v va da indrumrk.
Viceprimarul Klein, - susamintitele note protoco-
lare crui toate acestea preau cu totul neprevAzule pi astfel
alatuite reclamau pi sfatul altor oameni de a se lua
vr'o hotrire, se &sea acum in cea mai mare zpceal. El putea
bine c Valahii bistriteni - cari de 7 ani erau incurcati
in diverse procese cu magistratul pi erau instigati de ctre multi
in mod inadmisibil impotriva acelui - urmnd intentiei cunoscute,
au putut s se gndeasc la prin cari se desfac de
jurisdictia Bistritii, ori s accepte usor atari propuneri fcute
dar nu putea s supozitia ca natiunea ar fi in stare
Miesttii Sale un district donat pi incorporat orasului
(publico) bistritan pe cale de privilegiu in mod particular, fr'ca
orasul natiunea s fie incunostintate in prealabil despre aceasta,
mcar un cuvnte.
Cu aceste reflexiuni, Klein merse imediat la baronul Brucken-
care ii fcu similare propozitii, nu-i aminti nimic despre
donatia districtului fcut in numele natiunii. Atunci Klein replic
I) Primar al oraului Bistrita era acum Konrad Dinges.
2) Adia Universitatea ssease..

www.dacoromanica.ro
4

in fata cancelarului provincial Bruckenthal a colonelului Schr-

der, c nu poate momentan intentia Ex. Sale generalului
precum faptul cum Valahii bistriteni poat servi Maiesttii
Sale cu arma, mai putin poate socoti c ce ar
avea pentru Bistrita chestie. Deci e s rapor-
teze magistratului despre propozitiile ce i s'au s cear
instructii. necesare, atunci se sftueasc cu altii
aci in Sibiu.
In 15 Mai, dimineata la orele 7, colonelul Schrder ii trimise
lui Klein o tedul pe care sta 'SS nu nimic acas,
cci negre0 inch azi va trebui s la Bistrita, unde n'are
faima sosirii D.Tale. Chemat la orele 8 la colonel,
acesta c in seara precedent generalul Buccov
cu BruCkenthal el, Schrder, au hotrit fix
Klein azi are piece la Bistrita, dupce mai
va fi luat nou instructii dela Bruckenthal. Atunci Klein imediat
grbi la Bruckenthal acolo repeta observArile in ziva
anterioar. Cu toate aceste fu necesitat s piece in aceea$i
zi la Bistrita cu ordinul ca indat dup sosire s se sftueascA
cu inagisiratul cornunitatea (centumviri), redijeze actul
cesionar,1) apoi s vin la Sibiu, de un
notar care aduc cu sine sigilul orasului.
In autobiografia sa,2) Mich. Conrad Heidendorff zice
prilejul cnd Klein se la Buccov, acesta, spre a-1
mina pe Klein la semnarea actelor privitoare la cedarea districtului
valah, i-a pus pe mas: un lant de aur altul de fier, s aleag
care-i place.
Dup sosire in Bistrita, viceprimarul Klein convoac pe ziva
de 19 Mai att pe membri magistratului ct pe reprezentantii
comunali (centumviri, cetumpatres, adicA colegiul prgarilor), cari
erau chemati numai la cauze importante. Klein expuse cum a
trebuit s piece subit la Sibiu, iar acum a adus sine porunci,
despre cari se vor coace lucrurile, nu se poate vorbi fra
pierderea onoarei. Motivul venirii colonelului Schrder la
a fost : Au fie recrutati 17.000 soldati,
1) Actul de cedar; in care renung la districtul
2) Arhiv. d. V. d. s. N. F., Bd. 18 H. 2 pag. 242.

www.dacoromanica.ro
 5

dintre cari 15.000 infanteristi 3000 cavaleristi, avnd coman-

danti pe Lutsch Darnbrovka. Districtul valah
s'a oferit s serveasca cu arma Maiesttii sale, deci s fie substras
jurisdictiei Bistritei, in consecinta orasul va pierde contributiile
din acel district, ins va fi despgubit (schadlos gehalten). In
exprimndu-si Klein nAdejdea ca muntii jus auf den
Fundus (dreptul de proprietaf e asupra teritorului) vor rmnea
orasului, avertiz inc'odat pe cei prezenti ca despre chestia aceasta
se vorbeasa cM se poate de putin.
Magistratul, comunitatea Klein - se zice in amintitele
note protocolai e - tot de se puteau orienta in
aceasta chestie insemnata dar zorit, precurn lui Klein in
Sibiu i-a fost imposibil sa cumpaneasc zi jumtate toate
trcbuia s ia in vedere conform indatoririlor sale omagiale,
dar in scopul conservrii a districtului sasesc. Deci
cu totii se bizuiau autoritatea Malta a generalului comandant
a cancelarului, precum in multele asigurki date
fel sau altul se va ajuta att orasului ct districtului ssesc.
Privitor la ordinul adus cu sine, Klein adunkii
va fi s se redijeze un > instrumentum (act), in care districtul
valah s fie oferit Maiesttii Sale. Indatce actul va fi gata se
va ceti publicului, cu notarul magistratual va duce la
Sibiu.
deprtarea reprezentantilor orsenesti Klein avertiz
pe membrii magistratului trateze de acum nainte pe
cumva aresteze pe w'unul; apoi
inprtsi ordinul colonelului Schrder c Valabii nu mai fie
fortati s lucreze la cldirile piaristilor.
Tot cu acest prilej se ceti in un regulament militar
trimis de guberniu cu observarea s fie strict urmat ; apoi per-
ceptorul Hennrich comisarul depertinentei raportar, Valahii
districtuali nu mai vreau s furnizeze pentru soldati, ci ofer
contravaloarea in bani, ceeace ofiterii voesc s accepte. Magistratul
hotkeste ca contribuabilii furnizeze fnul cu care datoresc,
pentru constrngere se dela cpitanul Oschitz asistent
militar.
In din 21 Mai primarul pe magistrat oare

www.dacoromanica.ro
6

ce ar fi s se ofere ca prezent generalului Buccov. Se hotreste

s i se ofere piei de ris, ori 12 de vulpe.
Tot in acea zi superiorul (staretul) piaristilor din Bistrita tri-
mite pe Pater Leonhard la magistrat cu rugarea s i se acorde
trimit lucrtori la cldiri. Magistratul hotrete fie
Protopopul valah din Nsud ca band (Zurede) indu-
piece pe vidicani de a veni in ajutor (milde Mille) piaristilor. In
22 Mai din nou se roag superiorul s i se trimit care zileri
pentru lucrrile necesare la biseric; s i se
lemne din districtul valah, iar pe muncitorii valahi sn-i escorteze
magistratul la cu trabantik si, numai la somatia
pilor n'au vin, mai ales protopopul chiar acum in Sibiu.
La caz dac pentru acest fapt ar fi magistratul tras la rspundere,
atunci piaritii sunt gata imploar (fussfllig abzubitten) toate
instantele pentru iertare. Magistratul rspunde va incerca oral
tot posibilul, dar a-i aduce pe oameni cu trabanti sine animad-
versionet, e contrar poruncilor. Indat 5i trimite pe comisarul
Daniel Dinges in districtul valah ca per placida s determine
pe de a da piaristilor ajutor la cldit, precum promiseser
in fata comisiei Bethlen-iane; s le c vor fi alimentati
in oras.

Presimtind Bistritenii ce are s urmeze pentru in urma

demersurilor fcute de organele militare, autau acum pe toate
cile, la caz de vor fi nevoiti s piard Valea Rodnei, pentru
aceasta fie despgubiti un maxim de beneficii. Spre acest
scop au determinat ei tabla reg. din Osorheiu trimita doi
cari s constate in vidicul Bistritii ce pierde orasul in urma
militarizrii satelor valahe. Acei anume Georgius 5i
Valentinus Kispl redijar un voluminos proces verbal interogator
de circa 250 pagini pe care, adresat imprtesei, semnat de ei
data Rodna 19 Mai 1762, imminari magistratului bistritan,
iar acesta pe primarul Conrad Dinges, viceprimarul Joh.
Friedrich Klein Straussenburg pe senatorul Georg
s-1 inainteze locurilor competente. Actul poart titula: Litera
quisitoria - relatoria super conditione servitutae item ac

www.dacoromanica.ro
 7

Districtus Valachici praestationibus Comunitati et Magistratui Bis-

tritziensi debitis, ac per ejusdem districtus incolas succesivis sem-
per ab olim temporibus effective praestitis, acleoque jurisdictiae
Civitatis in ipsos exercitae - de anno Per Ant. Domokos
protonot. Contine alor 450 martori, ditre cari o
parte Valahi districtuali servitori la Sa$i, apoi Valahi iobagi
din diferite tinuturi, in fine cei multi Sa$i Maghiari cari -
e de'nteles - cu putine exceptii au fcut depozitii favorabile
pe placul
Martorii aveau s rspund la puse cu privire
la chestiile din urmatoarele 14 puncte, stabilite premeditatie:
1. Cele 21 sate Rodna, Major, Szentgyrgy, Les, Fldre,
Varojre, Nagy Rebra, Kis Rebra, Naszod, Szalva, Hordo, Telts,
Bikis, Gaureny, Poieny, Zagra, Runk, Mititej Makod,
locuitorii valahi Radnavlgye, din timpuri imemoriale
au fcut servicii de iobagi pi jeleri din Bistrita, prestnd
in fiecare an sAptmni, anume:
2. Magistratilor orasului, functionarilor inspectorului vidi-
cului valah, care ca prcalab avea mai mica
acum. In acel timp satele vidicului valah erau repartizate senatorilor,
cAror acele le Mceau servicii ca pi domnilor terestri, le arau,
mAnau, secerau, le cosiau, fiecare se su.
de aceasta gospodar din dictrictul valah era obligat
s lucreze pentru membrii magistratului anual cte 18 zile, pe cari
zile de magistratii le intre sine dup necesitate,
Valahii trebuiau s le care chiar cerealele pi vinul.
3. Valahii recuno$teau starea pi conditia, caci
intrebati, rAspundeau: Noi nu suntem iobagii nimrui, ai
orasului.
4. Valahii indeplineau pentru public alte lucrri
ca: zidiri felurite, constructii de poduri, reparri, grdinrie, cosit;
apoi dup trebuint la crsma din Rodna in alte locuri,
palma ori care.
5. Valahii mai erau apoi indatorati alte pre-
cari dela vidicanii sasi nu se pretindeau niciodata. Astfel la
Pasti trebuiau s orsenilor unt, miere ou, miei, g$te,
rate, la iarmaroace fiecare sat aducea pe magistra-
tului putin un berbece; iar pe$ti aduceau iarna-vara, cnd
li se cerea, magistratul avea in sat delng
2-3 acestia mnau pe la pescuit. Mai
furnizau stenii valahi pi furci, greble, co$uri pi diverse vase.
0. de revolta vidicului, popii valahi toamn

www.dacoromanica.ro
8

druiau inspectorului depertinentei pepeni, cingi de pr lum-

nri de cear.
7. In tot cursul Valahii aveau sa furnizeze slbticiuni :
cerbi, mistreti, capre, etc., pe cari dac nu le prindeau ei, le cum-
prau dela altii i le aduceau orenilor, hind strict interzis s
ceva streinilor.
8. In fiecare an, cu dou sptmni de de Sf. Ion, il
rugau pe magistrat s le acorde punatul in muntii oraului,
pentru care pltiau birul numit vamsugc.
9. Din timpuri imemoriale oraul Bistrita poseda crcium
in Rodna.
10. Valahul nu putea s-i cldeasc cas cu permisia
inspectorului, drui pentru aceasta trebuia s-i plteasc un galben;
cnd cldirea era terminat, ca aducea domnului
terestru dou mierte de gru.
11. Era indatorat s munceasc la arderea varului, tiarea
lemnelor i cratul varului la ora.
12. Ab antiquo Valahi au stat sub jurisdictia oraului
Bistrita, sub dominatia pacinic absolut a acestui ora, i
de a incepe revolta, prestau toate in pace.
13. Cu din timpuri imemoriale niciodat nu
s'au privit liberti, cum erau din district, erau
datorati s prestatii cu mult mai considerabile, dect
ace0a.
14. Satele Nagyfalu Szent-lvn nu sunt in Valea Rodnei,
ci lng in tinut ssesc.

Ar cadrul acestui studiu dac'am publica depozitiile

celor 450 martori, interogati, deci reproducem numai :

1. Michael Barota din Selyk depune c a servit la senatori

din Bistrita a vzut cum Valahii rodneni erau adui i
mnati la lucru a auzit cum inii ziceau : Mergem ne
plinim suntem domnari saptmnari i nu suntern
iobagii nimrui, ai
2. Michael Vig din Nagy Demeter c a auzit
din timpul Curutilor despre Valahii din Valea Rodnei i a Rebrii,
cari fceau servicii Veneau la Prclab, care-i imprtia
pe la magistrati.
Altii spun Valahii lucrau la anturi i mori, Smbta
seara, Dumineca ori Luni dimineata erau mnati in grupuri, de
ctre slobodnici, la casa pralabului din Bistrita.

www.dacoromanica.ro
 Militarizarea comunelor acum cu pasi grabnici. Dupace
satenii valahi declaraser se ofer la serviciu cu arma, se fcur
conscriptiile necesare curgeau inrolrile; nu resta alta, dect
fie limpezit chestia pendenta cu Bistritenii.
Viceprimarul Klein convoc pe ziva de 24 Mai membri
gistratului, le continutul actului cesionar in
care apoi avea 55 fie semnat sigilat definitiv in Sibiu. Accentund
orasul Bistrita s'a obligat s ofere rezervatis reser-
vandis Maiesttii Sale districtul valah pentru serviciu militar,
privitor la Valahii Nusfalu Sntioana, cari
asemenea s'au declarat pentru militarizare, desi nu apartin la
Radna vlgye - orasul 55 incerce a determina forurile de drept,
s lase acele douS comune in fundo regio, pe stenii valahi
din ele s-i mute in districtul valah, inlocuindu-i in satele
tate cu locuitori sasi.
Fora apoi introdusi centumvirii, caror Kiein le facu o
expunere a situatiei. lat-o in rezumat: Valahii au
nzuit si se sustrag jurisdictiei publicului (orasului) tratnd
cu colonelul Schrder s'au la serviciu militar. era
necesar se recruteze deocamdat 17.000 soldati (Land Miliz),
deaceea Maiestatea Sa cu att mai bucuroas a acceptat oferta.
Acum publicul trebue s redijeze (aufsetzen) un document prin
care se ofere Maiesttii Sale amintitul district valah, rezervndu-si
toate privilegiile (Vorrechte). cas domnitoare
cea mai puternick avnd ea ca scop (Zweck) numai binele
(das Beste) tuturor supusilor - ceeace invederat din multe
dovezi, in consecint fiecine vorbeasc despre aceast
chestie cu tot Respectul (Ehrfurcht) nu protesteze fr'de
nid un (nutzloses resonement darber fhren) s fac
critic, ci totul in grija buna prevedere (Einsicht) a
Maiestatii Sale ministrilor
Klein le ceti apoi ciorna actului de cesiune conditiile apar-
tiitoare acestui, totul notat numai per apices ; apoi impar-
tsi comunittii pleaca la Sibiu spre a vedea auzi
ce i se vor face. Centumvirii ascultar atentie cele
comunicate, la intrebarea lui Klein ce ar fi s se ca
prezent generalului comandant, ei rspunser prin Mich. Brand-

www.dacoromanica.ro
scher, Lutsch Biedermeister Paul Seiwerth magistratul
ofer nomine publick ce va afla mai potrivit.
In notele protocolare ale magistratului privitor la actul ce.
sionar se zic urmtoarele: de circumstante a urmat
cesiunea 24 Mai 1762, ce fuseser rspinse mai multe
cereri ale ce Bistritenilor li se prezent spre
semnare un document, pe care nu ei l-au redijat. Cu supunere
omagial, in interesul promovrii serviciului gata pi bucuros
au Bistritenii pe lng ceeace s'a stabilit in cesiune; ba
mai mult, ei cu plcere s'au invoit 57 cedeze - conform noulor
propozitii dect ce contin scrisorile in
chestie, dac s'ar putea numai ca ingrijorrile exprimate
de fie raportate Maiesttii sale, pi ce se
va va fi aprobat de Maiestatea Sa pi se va pertracta cu
stirea guberniului pi a natiunii. Caci e de temut sa
urmeze in viitor din partea natiunii pi mai ales a celorlalte
staturi aspre reprosuri, cari ar putea fi serviciului prea-
nalt; fiindc de un limp se svoneste in tain magis-
Bistritii, far prealabil a intregii natiuni, n'ar fi
drueascd ceva din fondul regesc, sau chiar din
teritorul terii, far guberniului pi ar putea avea grave
consecinte faptul dac s'ar ceda privilegii pi drepturi, cari nu se
pot pierde dect numai per notam infidelitatis.
Friedrich Kramer, fost director al evang. din Bistrita
pi mai apoi preot Heidendorf, zice studiu al su,1) pri-
vitor la acest obiect, reverinta domnitoarea pi
respectat, despre care se zicea doreste pi vrea fie cedat
Rodnei; apoi hotrirea pi ordinal autorittilor
ale cari s previn acelei dorinte; fine obisnuinta
de a pi teama de abandonare in de opunere; toate
acestea au exercitat asupra magistratului comunittii orasului
Bistrita o presiune invincibila. ca hotdrirea a
fost influentata de dorinta sa se pun capt unui nesfrsit
proces pi economice insuportabile, apoi de ndejdea unei
despgubiri favorabile, pi chiar pi de ambiliunea oarearor.

7 Beitrge zur Geschichte der Militrisirung des Rodnaer Thales, publicat

in Anuarul liceului lut. bistritan pe a. 1879-80.

www.dacoromanica.ro
 Documentul cesionar are urmtorul continut:
Noi, judele, consiliul comunitatea orasului liber Bistrita
din Ardeal facem tuturor cunoscut cum in toate timpurile am
tinut ca o esential a inaltei case
striace, stpanitoarei noastre milostive, cel mai viu zel, probe
de acea credint cu care de timpuri imemoriale suntem
legati de ea. La aceast tinut suntem mai mult prin
pildele antecesorilor notri, cari au privit ca singura glorie
de a jertfi credintei de domnitorul legitim, toate
ziunile cazurile, comoditatea bunurile chiar viata
dovedesc aceasta nenumratele documente in
o dovedesc multele libertti, avantagii daruri, tot atte
pilde de milostivenia marinimia principilor, care ei au rs-
pltit zelul credinciosi. aceste socotim noi
indeosebi dania Mathia pe care el a antecesorilor
nostri inc in a. 1475, in baza acel marinimos rege pe
locuitorii de atunci ai Rodna ai 20 sate apar-
tinatoare la ea situate Some, nunumai i-a din
mitatul Dobcei i-a incorporat ca proprietate etern la orasul
Bistrita, ci a orasul Bistrita de fapt pentru totdeauna
in acest dominiu districtual valah, statornicit acolo contra-
zicerea cuiva confirmat in el pentru timpurile. Precum
acest dar va ca o amintire netears att a marinimiei
principelui, a credintei rspltite a antecesorilor ; aa
noi prin suntem la o real imitare ce ne face
s deprtm toate egoiste, s privim
prilej ca cea mai mare de a satisface neconditionat
domnitoarei noastre de supusi credincioi.
Credem de a fi aflat prilej acum, cnd Excelenta Sa baronul
Adolf Buccow - decorat de Maiestatea Sa marea
cruce, consilier intim, general de cavalerie, colonel al unui regi-
ment de cuirasieri, general comandant al principatului Transilvaniei
prezident al guberniului a binevoit s ne descopere,
Mai. Sa imprteasa, pentru promovarea serviciului buna
a terii, a infiintarea unui corp de
cereasca, organizarea a incredintat-o Exelentei Sale.
In urmare o consfatuire in aceasta chestie am
ca pe locuitorii druiti de fericitul rege Mathia in
1475 oraului Bistrita ca proprietate, pe din opidtil Rodna
din cele 20 sate apartintoare la ea anume : Maior, Sz.
Lesch, Fldre, Varaira, Nagy Rebra, Kis Rebra, Naszod, Szlva,
Hordo, Telts, Bikis, Szupplai, Poiena Zagri, Runk, Zagra, Gauren,
Mokod Mitite, pentru facilitarea realizarii preanaltelor intentii,
prin aceasta bun de bun voie s-i of erim pentru

www.dacoromanica.ro
12

inlesnirea realizrii inaltelor intentii sa-i absolvam liberm

de sub iobagia actual care indubitabil ne-au fost conferiti.
Fcnd aceasta de fapt cu declaratia noastr prezenta, renuntam
cu premeditare la toate drepturile pe cari ora$ul Bistrita le
posedase asupra acestor oameni, ca asupra propriilor
tilor si supu$i (iobagi), cu precisa reserv (Vorbehalt), ca aceia
fr exceptie, in numele propriu, a copiilor, strnepotilor
pentru vecie pe ct timp va conveni Mai. Sale glorio-
$ilor ei succesori, de bunt voie s se dedice serviciului militar
grniceresc al Mai. Sale imprtesei. Cu care prilej i se pas-
treze (rezerve) ora$ului suveranitatea teritorial (Grundobrigkeit)
la care apartin: jurisdictia teritorial jus educilli, molarum et
braxatorik (cr4mrit, morrit fierberea ace$ti locuitori,
de acum liberti, ai numitului district valah, fie ca lo-
cuitorii districtului ssesc fo$ti intotdeauna liberti. Apoi ora$ul
Bistrita intreaga natiune credincioas saseasca privitor la ace$ti
noi graniced, nunumai permite ci declar de bun voie: sa
despart pe ceilalti valahi liberi locuitori in satele sse$ti ale acestui
district s-i mute Ing districtul valah, pe locurile situate de-a
lungul granitelor ora$ului ; dimpotriv ins, ca

bire contributional pentru ocuparea fondului (teritorului) regesc,

sa colonizeze acele locuri golite de populatie (despopulate) prin
Sasi ori alti Nemti. lar cnd noi, in scopul pomovrii serviciului
preanalt al facilitrii infiintarii corpului grniceresc transilvan,
liberm de sub iobge$ti, pentru sine urma$ii
pe susamintitii Valahi locuitori in numitele 21 sate; sperm c
pe veci vor destinati spre acest scop, vor in-
tocmi toat purtarea a$a, credinta nestrmutat fat
de stpnire a terii vor da dovezi de cea mai supus
recuno$tint pentru mat ea nepretuita schimbare a conditiei
se vor nkui din toate s se fac demni de mila,
durarea multmirea Mai. Sale impratesei glorio$ilor ei suc-
cesori. Dac ins, impotriva prevederilor noastre,
prin purtare necuviincioasa criminal atrage disgratia
indignarea Mai. Lor, sau ar cuteza in mod criminal s se sustraga
dela destinatia actual; atunci ora$ul nunumai s-$i
poat relua iara$i toate drepturile sale, ci mai mult, s poata
in toate drepturile de proprietate s fie introdus eo ipso in
acele. precum, altminteri putinii Sa$i liberi in Rodna
vor fi scutiti de serviciul militar grniceresc tot Valahii
de acum liberi din districtul valah nicidecum s nu cuteze
a cere servicii ori oficii in sau in satele sse$ti, ori a reduce
fondul regesc prin proprietti intinse, ci granitele
barierele Pentru ca faptul acesta sa fie pentru

www.dacoromanica.ro
vede pi servease urmasilor ca un monument nunumai
obligtor ci stimulent pentru fapte similare de credint cinstit,
astfel provedem acest document cu pecetea orasului ti-I semnAm,
Bistrita, 24 Mai 1762. Primarul, consiliul pi comunitatea
liber reg. Bistrita.
La documentului generalul comandant urm-
toarele :

Eu subsemnatul accept cesiunea (manumissio) de sus, in

numele Mai. Sale domnitoarei, cu conditiile clauzele,
voi s obtin aprobarea ei. Sibiu, 29 Mai 1762, Adolf Br.
de Buccov.
cu actul de cesiune - despre care, cum vzusem
in notele protocolare, Bistritenii ziceau c nu ei l-au redijat -
delegatii duceau cu sine la Sibiu inc un alt act cu 12
puncte, conditii, numite de ctre magistratul piret Rezervate.
Pe dosul acestui act, semnat tot la 24 Mai 1762 de ctre
primarul orasului, de magistrat (consiliul senatorilor) de intreaga
comunitate, se spune c a fost redactat de orseni (publicul bis-
tritan) din datorintA omagial spre a promova, ca credinciosi
serviciul preanalt. In consecint orsenii consimt oferta
Valahilor depertinentei de de a servi arma
militia nou in acest principat, ei ofer de
devogune pe ace#i oameni la serviciul .
Totodat roag ca pentru conservarea acestei localitti de
granit (Bistrita), care devine acum s i se aprobe cteva
rezervate.
Documentul incepe celor 21 comune apartin-
toare la orasul Bistrita situate Somes, care
districtul valah, sustiind c predecesorii locuitorilor acestuia pre-
cum pi districtul in 1475 au fost desfcuti prin regele
Mathia de comitatul Dobca pi nunumai au fost incorporati ad
perpetuo possidendum la orasul Bistrita, ci orasenii (publicum)
bistriteni au fost statorniciti domeniul acestui dis-
trict valah asa, dupcum, conform legilor trii pi a datinilor, in fondul
regesc niciodat, ins pe teritorul nobiliar totdeauna a fost obiceiul.
In 1755 prilejul introducerii noului sistem de contributii,
Valahi au inceput s se rsvrteascA impotriva drepturilor

www.dacoromanica.ro
privelegiare ale impotriva magistratului, au fost
ca iobagi in tabelele de manipulatie, ceeace se ordonase
de ctre comisia directiv guberniului. Valahii se opuser
cu mare cerbicie contra acestui fapt, mai ales deoarece cam din 1717
- att districtul valah cel ssesc la extrem ruin
(decadent) in urma invaziei ttresti prin pasul Rodnei - in
scopul ca districtul s se poat reconforta (erholen) antecesorii
nostri (sasi) au tratat pe acei Valahi mult mai
cum ar fi trebuit s fie ei fortati, conform conditiei la ser-
viciile orasului. Aceast observat de natiune (sseasc)
a fost duntoare nunumai Bistritenilor, ci altor orase (ssesti).
Cu acesti Valahi districtuali bistriteni mai'nainte au
prestat orasului servicii cu mult mai mari, dar chiar
rile mai in 1755 multe servicii, cari dovedesc limpede
totdeauna au avut districtualii sasi, - despre
ceeace nu se afl expresii de aceste ca in privilegiul lui
Mathia din 1475 : ita quod oppidum ipsum et pertinentiae
ejusdem civitati nostrae subjecta semper esse censeantur;
cutoatec in momentul acesta, in cazuri cnd sunt reclamati
ca iobagi (Repetitions-Vorfllen), obisnuesc 55 se apare asa, c
altele Nu suntem supusii nimrui, dect singur ai
orasului Bistrita ; totusi prin blndeta amintit fat de ei, prin
alte imprejurri, au rtcit intr'att, inct dela 1755
nurnai aci in ci la preanalta curte atern plnsori de
ur contra magistratului refuz net s presteze ceeace datoresc
ce obisnueste s presteze chiar districtut ssesc. Astfel prin
faptul c cu exceptia contributiei regesti, nu mai presteaz nirnic,
ei au pricinuit, c au crescut mult interesele dup datoriile
orasului ale districtului, precum restantele de salarii. Apoi
au in tot chipul se sustrag de sub jurisdictia legal
a orasului, in fine, dupcum am inteles, s'au hotarit au
declarat c cu totii voiesc s serveasc cu arma in militia nou
infiintat de Mai. Sa in acest principat.
Noi ins folosim prilejul acesta pentru de a dovedi domni-
toarei zelul nostru ardent pentru promovarea serviciului preanalt
cum azi n'am fost in situatia s'o facem din pricina reni-
tentei continue a acestor oameni a decadentii orasului, in urma

www.dacoromanica.ro
totalei a fondului alodial; delarm ca o orna-
gial c - chiar acum cnd casa austriac are imense cheltuieli
cu grelele rzboaie ce de multi ani - consimtim bucuros
oferta Valahilor districtuali bistriteni de a servi domnitoarei cu
arma, bucuros renunlm la toti aceia din mijlocul cari vor
fi acceptati ca veritabili soldati in noua militianA, ct timp
ei vor servi ca atari ; deci renuntAm la dreptul avut de orasul
Bistrita asupra ocelot district. Dar pelng invoirea
aceasta liber hotArirea de important pentru orasul nostru
ne s ni se permita a face urmtoarele observri rezervate:
1. locuitorii celor sate Sntioana NusfalAu -
(Sz. Ivan u. Nagyfalu) care altminteri se Johannisdorf
Grossdorf au fost sate ssesti in tot timpul au apartinut
districtului ssesc - s'au oferit asemenea Somesenilor
veasc arma; atunci i se Bistrifa
districtul bistritan aceste dou sate s
le ocupe contribuabili sasi.
2. Pulini Maghiari Rodna, sau cari se vor
aseza acolo in viitor, 55 nu fie luati intre grniceri, ca
orasul putin in localitate depArtare de 4 mile dela
mai posead fosta dependent a Bistritii atari oarneni
cari s-i alodiile din acest tinut.
3. Orasului, care prin constitutiei a suferit mari
la cassa domestica ct la Alodialia,
sa i se pstreze scutul Mai. Sale celelalte jura in et ad fun-
dum hujus suae Depertinentiaeg; in de acolo,
fie soldati ori nu, cnd vor vitele la mufti, si plateasca
pentru ele orasului taxa cuvenit, ca
sasi, s fie indatorati 55 presteze ca acum opunere
dijmele.
4. Acele capitale interese pe comisia in
anul 17W le-a declaratca datorii comune ale orasulul
ale districtului, la s le plteascA in suma care
priveste (care cade pe ei).
5. nu se de a partea br la atari
creditori particulari, cari n'au fost introduse in
tabelele datoriilor, aceste pretentiuni sub lite et processu

www.dacoromanica.ro
in suspenso; pi aceasta maicuseama la caz dac ora$ul va fi
judecat s le
6. Conform dispozitiilor cornisiei Bethleniane, aprobate
de guberniu, plteasc contribuabilii valahi restantele alodiale
pe cari le datoresc ora$ului.
7. Ex. Sa comandantul general pi prezidentul guberniului cu
faimoasa sa iubire de dreptate pi intentia de a ridica princi-
patul din decadent, s mijloceasc la Mai. Sa ca ora$ul mic$orat
(diminuat) putin fie absolvat de a plti in cassa de rzboiu
suma de 8757 r. ca restante de vechi contributii; cci aceste
fcur ora$ului in 1754 mari dificultti, dup
ce Valahii renitenti pltirea restantelor de feliul acesta
suma de 11.054 r. 111/16 cr., apoi pentruc situatia multor
indivizi in cursul anilor s'a schimbat e imposibil
se scoat dela ei chiar cu forta atari prestatii.
8. Dac Valahii, cari in realitate vor face serviciu militar,
vor fi liberati din iobgie, atunci gratia aceasta se extind
numai asupra pi nu pi asupra fondului care ii apartine prin
privilegii ora$ului; deci Dominus terrestris s nu fie restrins
in jure dominale spre cea mai mare a ora$ului, ci mai-
cuseam pi in special jus educilli, macellii, venationis et pisca-
tionis ca pi taxele pe cari din strvechime le-au pltit particularii
pentru mori ora$ului, alte apartintoare dominali,
mn in posesiunea pi beneficiul ora$ului.
9. dintre contribuabilii valahi - al cror nunlr, cu
exceptia vduvelor, fcea 6410 - decad 3901, deci rmn
sub jurisdictia ora$ului numai 2509, se afle modalitatea
ca pierderea aceasta s fie bonificat; mai ales fiindc ora$ul
acesta de granit acum de tot srcit aflator in ruin, dup
multele fatalitti de cari a fost ar trebui fie ridicat; pi
fiinda rmas acum numai cu districtuali este
imposibil s fie mntuit dela totala decadent.
10. Ora$ul imploar se ia msuri sigure, ca acei Valahi
districtuali cari vor reale servicii militare, deci vor ie$i de
sub jurisdictia magistratului, nu s trag dup sine
scoat de sub acea jurisdictie pi pe altii cari nu vor fi luati
la militie; deci s li se tae prilejul de exercita ura

www.dacoromanica.ro
 11

cinat de multi ani impotriva magistratului a altor orsenic,

prin oarecari acte pernicioase de rzbunare.
11. La caz dac ei vor fi liberati din iobAgie, atunci aceasta
s se fac de dtre M. Sa cu rezerva, c dac in viitor s'ar in.
tmpla s nu mai serveasc cu arma, sau vr'unul dintre ei din
oarecare motiv ar iesi din serviciui militar, in acel caz ei s fie
predati de
acum.
12. In fine se roag intreg orasul - care e gata promo-
veze serviciul preanalt toate puterile sale slabe - ca cele
sirate aci s fie privite drept fapte, prin care orasul vrea se
legitimeze att in fata celor afltori in viat ct a posterittii,
pentru eventualele imputri ce i s'ar face.
*

Cu acele dou acte alte instructii viceprimarul Klein,

insotit de un notar, pleac la Sibiu, de unde cu data lunie ii
scria magistratului urmtoarele: In privinta pasapoartelor pentru
cei 16 Sntioaneni cari voesc s piece la lucru Ungaria, nu se
poate face nimic, nunumai Valahii someseni, ci cei din
Sntioana Nusfalu s'au oferit la serviciu cu arma, deci nu mai
apartin jurisdictiei noastre, nu pot primi pasapoarte oras.
Ion a Florii din 29 Mai a uniforma de dragon,
Nechita din Rebrisoara, pe cea de infanterist. Cum se aude,
pn la sfrsitul acestei are fie districtul valah
o companie de ca poat sta gard lng generalul
comandant. Spre scop plead zilele viitoare la Bistrita
colonelul Schrder, insotit de loc.-colonelul Dambrowka, precum
am la lucrrile impreunate infiintarea militiei teritoriale
(grniceresti) vor trebui s-si dea concursul meseriasii bistriteni.
In 2 lunie Klein iarsi, c Schrder Dambrowka, insoliti
de alti pleac in 10 la Bistrita, c aceasta,
ct cea privitoare la compania de gard rmn secrete.
In timpul preparativelor militare, situatia in districtul
romnesc era foarte incurcat. Deoparte stenii declarati grniceri
nu mai voiau nici s aud de magistratul Bistritan, de alt parte
acesta s-si mai impun autoritatea, astfel nu incetau
2

www.dacoromanica.ro
nicio clip ciorovielile. Se iveau o multime de mai im-
portante mai mArunte, despre cari nimeni nu precis: cum
prin cine au s fie rezolvate. Iat spre pild unele: In 27 Mai
directorul cauzelor fiscale Jnos magistratului despre
doi steni din districtul valah cari se plng c, fr'de a fi intrebati,
casele au fost adjudicate de altora. In 31 Mai
gistratul primeste ordinul gubernial privitor la reambularea (fixarea
mejdelor) muntilor dinspre Maramures. In 2 lunie magistratul
treab pe viceprimarul Klein, plecat la Sibiu, c ce msuri se
ia fat Valahii cari nu voesc s care var la oras, deoarece se
teme a uza de mijloace coercitive. Cpitanul Oschitz fie avizat
c comisarul Schneider va s forteze pe din Zagra
la despgubirea dragonului pentru obiectele lui distruse ocazia
focului iscat in casa primarului de acolo.
*

Delegatii Bistritii, viceprimarul Klein notarul Samuel

Saal, dup sosirea Sibiu, conform instructillor primite de
acas, in continuu plnuiau chibzuiau asupra stratagemei de
urmat in chestiile cu cari fuseser incredintati. Dupce generalul
Buccov acceptase 29 Mai actul de cesiune, mandatarii sasi aveau
acum asalteze metodic pe general celelalte petitii
pretentii nrezervater. Astfel in 11 lunie ii imnar lui Buccov
in scris urmtoarele deziderate, spre a primi indrumri
:

1. Dup ce Valahii districtuali au serviciu militar,

iar la cldirea edificiilor dela carantin a cvartirelor ofiterilor
de acolo vor fi necesari foarte multi salahori mestesugari
lucrrile vor reclama speze, e intrebare cine va cele trebuitoare,
cci magistratul nu cine e indatorat la aceasta? Lucrtorii dela
varnite, cari au isprvit un cuptor de de var, cer plata.
Dupce in Bistrita sunt acum foarte putini indivizi aplicabili la lucru
manual crat, acestia sunt ocupati lucrrile necesare la
poduri, mori fiertul silitrei, oare nu s'ar putea cere putin
pentru cldiri la carantin ajutor din comitatele apropiate Solnoc,
Dobca, Turda Cluj? Acestia au ajutat atunci cnd
ctiva ani se lucrase la carantin), aiurea la
lucrri necesare pentru Nu s'ar putea aplica la lucru

www.dacoromanica.ro
tmplari dutghed valahi din district, muncitori buni $i in
corespunztor, cari pentru 4-5 bani (grosite) pe zi bucuros lu-
pentruc, desi au luat serviciu militar, s agoniseasc ceva?
in specie de unde s se salahorii crusii pentru cvartirile
ofiteresti ?
2. Multi dintre Valahi obisnuesc s piece in perioada aceasta
a anului la departe in tar, ba chiar in Ungaria, de unde
ei numai preajma iernii. Acestia s'au rugat de ast-
dat la magistrat de pasapoarte, magistratul
actuale n'a cutezat le dea. Ce se ordon in privinta aceasta?
3. Ce are se cu cei ai rzvrtitilor:
cu (Cute), Marcul (a Berritii) cu Bucsa cari cu
prealabil a Ex. a guberniului au fost detinuti iarna trecut?
4. In unele sate ssesti exist ctiva iobagi reclamati cari,
plata anumite taxe anuale, au permisiune dela
pnii petreac ad cauzeaz srmanilor nostri Sasi multe
nevoi. E permis s fie alungati atari oameni neasociabili
pe pmntul proprietatea stpnilor
5. dintre prizoniedi prusaci cari au in serviciu,
s li se plteasc 18 cr. Schutz-Gel& ?
6. Lipsa extrem starea miser a caselor noastre ne sileste
s ne rugm ca intretinerea retributiile comisarilor la
Bistrita pentru svrsirea rearnbulrii maramuresene, s se fac din
fondul provincial.
7. Deoarece Bistrita este pentru mult timp izolat de
comert, s'a c Ex. Sa ar intentiona s'o ajute putint,
ne ni-se ajute unde intruct e posibil. Acum ne
rugrn, ca s fie avizate comitatele (judetele) ori cercurile acestora,
cari zac mai aproape de orasul nostru ca de Cluj ori Sibiu, s-si
comande tabelele de contributii din tipografia bistritan. Sibiu in
10 lunie 1762. Johann Friedrich Klein Straussenburg, projudex,
Samuel Saal, notarius; deputati bistriteni.
Mai era prezentarea punctelor rezervate , mai
sus reproduse, despre care aflm in raportul urm-
toarele amnunte:
Nota et fata scripti. Documentul acesta ca proiect a fost
comunicat: in 5 lunie 1762 baronului de Seeberg, in 7 lui Michael

www.dacoromanica.ro
.Bruckenthal, in 8 consilierilor guberniali Hutter Rosenfeld pre-
cum cancelarului bar. Bruckenthal, cruia i s'a
In 11 documentul a fost cetit de bar. Bruckenthal de con-
silierul Hutter prezenta noastr, acestia ne-au s
netezim tot ce e necuviincios el. In 12 din nou
1-am dus la consilierul Flutter la cancelarul Bruckenthal. Hutter
ceti toate, cu exceptia punctului
despre care zise s se lase totul la dispozitia militiei, nu
se potriveste cu intentiile Ex. S. generalului, poate astfel
evita infinite skieli. Neputnd Bruckenthal ceti atunci docu-
mentul, sine, in 14 - la ordin - merserrn la el,
atunci ne documentul, zicnd c find Ex. Sa chiar prezent,
asternem.
Condusi la Ex. Sa acestuia, iar bar. Bruckenthal
momentan se deprt. Abia ceti Ex. Sa generalul cteva
cnd deodat rosti sentinta nea0eptat, cd isoarea fdgde nicio
valoare (nichts nutz mai departe, se tot
mai malt (wurde esclamand, cd oare acesta e un don pentru
Apoi cd nu e nevoe de nzagistrat nici de
(luxe sd hotdrascd Valahii districtuali voesc ori voesc
sd devind priveste mimai pe Valahi, se de-
dard pentru aceasta ; ce nevoie mai este de amestecul nzagistfa-
tului, i se vor mai pune ochelari pe nas? Chiar
iobagii din ford s'ar ca grdniceri, alunci eo ipso ar pe
veci liberag de
Daphne Ex. Sa ceti actul, ne zise Mire altele c noi
doar acelor oameni nu le-am nimic liber cu aerului,
deci ce merit acesta? Apoi zise Ex. Sa c scrisoarea o va
relinea corecta apoi ne-o va preda, noi vom vedea atunci
dac ni se va prea cuviincioas ori nu. Apoi plecarAm.

Privitor la pretentiile Bistritenilor aflm not protoco-

acestea: Orasul s fie despgubit pentru cheltuelile
fcute pregAtirea aprrii impotriva Ttarilor, pregtiri impuse
de guberniu. Apoi ocazia cnd magistratul va imprtsi rezer-
sale colonelului Schrder, s se accentueze multe

www.dacoromanica.ro
 21

dintre datoriile orasului vor trebui s fie separate, deoarece dis-

trictul valah a rmas in mai mult datorii catre colo-
nelul Francisc Kollatovich etc.
*

In 16 lunie le scrie Klein, din Sibiu, Bistritenilor: Aud dela

br. Schrder c azi de aci la Bistrita Heydendorff
alti doi capitani, Valahilor
nu li se dea pasapoarte, toti s astepte acas cele ce vor urma.
Se vede dintre desemnati alesi pentru regimen-
tele nsudene, unii soseau pe in district, pe vii-
torul comandant al regimentului de dragoni Johann Dambrowka
in lulie sosit in Bistrita.
In 11 lulie carciumarul Peter Roth din Rodna ii
primarului Klein, - care intoarsese acas din Sibiu,
mineca
-
sosi in Rodna ordinul de sistare a tuturor crciu-
milor, economia de acolo va sta la dispozitia Maiesttii Sale.
Capitanul Toussaint i-a spus lui Roth la loc.-colonelul
Dambrowka s cear in Nestiind Roth ce s
fad, cere sfat dela Klein care dat
Dintr'o magistratual d. d. 11 lulie aflm urmtoarele:
Dumitrenilor, cari din 1563 necontestabil mun-
tele lea, le-a adus un Rebrisorean o pe care sib
pn'se va decide definitiv cauza muntelui, acesta s fie folosit 1/2
de Sasi 1/2 de Valahi. Vicecolonelul Dambrowka s fie informat
despre dreptul de folosinta al deoarece prin districtul
valah faima vor fi dela accesul la
colonelul al fie rugat ordone ca Sasii fie a-si mna
vitele oile pe muntii ai orasului. In 16 magis-
tratul din nou trimite pe senatorii Klein Bedeus la colonel
rugarea s permit ca Sasii nestingheriti la
munte.
Cancelaristii Orb Kispl, cari redijasera procesul verbal
privitor la conditia districtualilor valahi, cer in 14 lulie ca
150 II., pe cari magistratul ii lichideaz1
Magistratul hotreste in 16 lulie se predea colonelului
Schrder puscile adunate din districtul valah. Comisarul Theil

www.dacoromanica.ro
22

spune c puscile le-au adunat pliesii, nu dela cine ; el

le-a puscile la casa sfatului, unde cpitanul are s
dispun de ele, insemnnd numele stenilor aror le apartin.
Deoarece puscile nici in 19 lulie nu sunt expediate colo-
acesta ordon atunci ca neamnat i se predea puscile
specificarea cerutg, cci dimpotriv aresteazA pe pri-
marul Atunci i se trimit 58 pusci.
In aceiasi zi mai hotreste magistratul ca att tlharulc Ion
Gvrilut din ct Petru Croitor din Rodna s fie liberati
din temnit predati colonelului.
Tot in 16 se prezent doi Sasi din Ferihaz cu raportul,
c la ordinul comandantului judele din cere dela cons-
sasi 300 trunchiuri de stejar pentru cldirea cvartirelor
ofiteresti, dar cere nuele pentru moar. Sunt trimisi senatorii
Klein Bedeus la colonel, care le zice c ofiterii din Nusfalu
Sntioana doar nu pot fi lsati fr cvartire, iar Sasii s se
bucure, Romnii vor cra lemnele, lucru pe care altcum ar
avea s-1 fac Sasii din satele apropiate.
Dintr'o scrisoare lung datat din Bistrita in 18 adre-
sat de notarul Saal senatorului Bedeus care chiar plecase
la Sibiu, reproducem urmtoarele date demne de retinut : Colo-
nelul Schrder aproape a aranjarea militare
In Sntioana Nusfalu se vor cldi casele pentru ofiteri,
iar Sasii din Ferihaz din alte sate invecinate trebue s
li-se tae din lemne spre acel scop. N'au nicio
protestele noastre, am fi cedat numai pe locuitori nu
torul. Nu se ce va fi cu din satule ; va fi

destul de greu pn'ce vor fi mutati pe cei din maha-

lalele orasului. Se aude c Valahii au ridicat multe acuze nerusi-
nate impotriva magistratului i altor particulari. Perceptorului Hen-
rich ii pare bine c mai treste. Primarul (Klein) a trebuit restitue
colonelului galbenul dela Petru Croitor ca dar pentru libe-
rarea din Dintre puscile luate dela Valahi reclamate
acum de colonel, lipsesc cam 35 Colonelul a amenintat
magistratul trebue s le restitue. Reambularea maramuresian
s'a isprvit fr rezultat. Cheltuelile au fost zadarnice. Baronul
Blya Mihly vor merge in persoan cu recurs la aul.

www.dacoromanica.ro
 23

Saii Maghiarii din Rodna nu sunt conscrii. Colonelul zice

c ran s'a lucrat de nu s'a instituit in Rodna niciodat primar
valah, reprond primarului stru in fat c Dmagistratul a fost
alctuit numai din Se vede domnul acesta (colonelul) e
totul captivat de Valahi. A trebuit s publiam in districtul ssesc
ordinul colonelului boierilor, cari vor veni acolo s vneze,
s li se pucile s se aduc la ora. In districtul valah a
publicat colonelul acest ordin, apoi a mai poruncit c la
caz de ar mai acolo la investigatii, Valahii s-i
culce la pmnt s le msoare cte 50 bastoane. In continuu
sosesc ad in districtul valah ofiteri mutati la militia
; trebue noi le dm cruiile.
Colonelul Schrder ordona in 19 c moara iazul din
Nufalu au s fie reparate de ctre ora, nu de Valahi.
gistratul hotrete ca cheltuelile fie pltite din pproventibus
molendinaec.
Administratorul minelor rodnene Szoika e somat in 25
de magistrat plteasc arenda, iar la observarea acelui
s i se arate ordinul chestie, magistratul ii rspunde s nu
mai atepte altceva, ci la ca s se ajung la o invoial.
In acest timp se inspresc strvechile certuri de
hotare dintre satele romneti Rebrioara, Vrarea, Feldru, Ilva cele
sseti Dumitra, lad Pintic, despre cari s'a vorbit mai amnuntit
la alt Tot ad ar fi de amintit frica de invazia TdtarilorM
din care motiv magistratul bistritan se vede nevoit apeleze la
sprijinul Valahilor districtuali grniceri. In sfrit, despre
incercrile de a muta pe Valahii din districtul ssesc in
mnesc, incercAri initiate in acest timp fcute aprobarea
autorittilor competente, deasemenea s'a tratat la alt
In 30 lulie le scrie groful Men Bistritenilor s se
tereseze mai de chestia granitelor spre Maramure, cdci
comisarii maghiari lucreaz intervin la curte. Magistratul
rete s se trimit comandantului general o copie de pe scrisoarea
1) V. Un proces multisecular, in Arh. Nr. 13.
2) V. Ttarii in Valea Anuarul Instit. de Istorie National,
Cluj 1924.
3) V. Romnilor din satele Arh. Nr. 18 p. 316.

www.dacoromanica.ro
24

lui Beth len, fie rugat de ajutor, dac reusesc Mara-

muresenii, atunci se pierde mult teritor, in paguba grnicerilor.
Acum dar Bistritenii recunosteau cd muztii sunt ai grdnicerdor.
Tot in 30 viceprimarul Klein face atent pe primarul Din-
ges s ia cum au s fie intmpinati ofiterii grniceri s-si
dovedeasa promptitudinea, cci altminteri va avea mari suprri
pi va pti-o ca der Marmaroscher Richter (aluzie la un primar
maramuresan dselit de generalul Buccov).
Un ofiter grnicer se plnge c tmplarii Bistriteni nu voesc
s-i lucreze.
Perceptorul trimis in districtul valah se plnge in mai multe
nu poate incasa restantele impozitelor alte diverse
taxe din motivul, deoarece colonelul Schrder nu i-a dat sprijinul
cuvenit, executori militari, deci cere s fie scutit de bnuial
c ar fi negligent indeplinirea serviciului. Superiorul su Samuel
de Baussnern accept justificarea, cu scrisoarea d. d. Sibiu 31
1762, comunic asigurarea dat de vicecolonelul Dambrowka
c pn la finele anului impozitele vor fi incassate.
Cu data 14 August apare ordinul imprtesei, care se
zice: Ne-a ajuns la cunostint c nzai fil de popi
doresc regiment& de nou Nu ne in-
doim ei vor dovedi zelul laudabil al celor ce stau in seviciul
spre binele patriei, vor observa normele privitoare la cei ce
cariera militark precum ordinele noastre date in
diferite circulare. Ordinul e semnat de Maria Terezia de con-
tele Gabriel
Notarul magistratului raporteazA despre hotrirea loc.-colo-
nelului Dambrowka, Valahii din Uifalu au s presteze dijmele
obisnuite pn acum.
Tot in 14 Aug. scrie comisarul suprem Zauner cApitanului Chig-
despre asigurarea dat de loc.-col. Dambrowka privitor la
cari au s fie incassate din comunele valahe exceptie.
La un ordin d. d. 16 Aug. al colonelului Schrder ci sala-
riatii si fie din restantele de contributii, magistratul rspunde
astfel : Colonelul constrng pe Valahii districtuali ca acestia
s rfueasc tot ce datoresc orasului, pi atunci vor fi achitate
salariile restante.

www.dacoromanica.ro
 25

Loc.-col. Dambrowka cere dela ora documentele privitoare

la certele de hotar comunele Pris lop, precum i
cele ce se refer la Lusca Magistratul cetete in din
21 Aug. actul prin care is 1620 poiana Lava a
judicat Nsudenilor. Hotrete s predea o copie de pe acel act
loc.-colonelului rugarea s dea ordin Valahilor interesati in
cauz, ca acetia s se prezente in fata magistratului, care singur
are se hotrasc in chestie, posednd Die Teritorial Jurisdiction
vi cessionalee.
In 23 Aug. inspectorul depertinentei valahe ii comunia
gistratului ordinul cpitanului Jesorka, ca fostului slobodnic Vasile
Vrrean din Rebriwara s i se plteasc salarul restant de 24 f I.
spre a-i cumpra un cal. Magistratul rspunde c fondul salariilor
ru, deoarece districtul valah nu pltete ceeace datoreaz.
Nuflenii vreau s o datori de 108 creditorului
Banffy Dnes, pe care acesta nu vrea s'o accepte dela de-
ci spune se depoziteze cassa alo-
dial a oraului.
In 30 Aug. magistratul ordon in din Rodna
s se cupa de vin 14 cr., cea de bere cu 21/2 cr.
*

In cursul lunei August 1762 in Nsgud pi

ofiteri grniceri in frunte cu loc.-colonelul Georg numit
comandant al regimentului de infanterie. loc.-colonelul
Johann Dambrowka, comandantul regimentului de dragoni, puteau
acum lucreze ambii la organizarea celor regimente nsu-
dene.l) E de observat indat aci, din partea autorittilor supe-
Hoare, dintre cei doi comandanti mai adesea Dambrowka era
credintat rezolvarea multelor chestii civile ale noilor grniceri,
ale interese acel ofiter nu le prea apra
ava, cum s'ar fi putut atepta dela el.
*

Cu data Sibiu Sept. 1762 generalul Buccov adreseaz

gistratului urmtoarea scrisoare:
V. Regimentul grniceresc nsudean., in Arb. Som.. Nr. 2 p. 2-3.

www.dacoromanica.ro
 Maiestatea Sa imprteasa mi-a ordonat ca in numele ei si
exprim multurnire pentru cedarea Viei Rodnei sau a districtului
valah bistritan. M. Sale i-ar conveni ca pentru promovarea
tarii grnicere, orasul pe locuitorii opidului Rodna pi ai
s-i recunoascd de oameni liberi, precum fuseser
darali de ctre M. Sa. Serviciul preanalt pi binele patriei pretind
pi aceea, ca orasul sd predea Mai. Sale drepturile pe cari le
are asupra Rodnei, satelor a intregii ori crede cd le are,
cu documentele. In ndejde orasul, cu cunoscuta
credint pi devotiune, va fi gata s lucreze spre binele
tului, Mai. Sa pentru venitele incassate de orap va acorda o boni-
ficare just, Valahilor cari in prezent locuesc in satele ssesti
ale orasului, le va cstiga alte locuinte in Valea Rodnei. Despre
acestea Mai. Sa asteapt raportul meu. Deci dup o cumpnire
orasul si se exprime in chestie pi si trimit apoi pe fostul
primar Klein impreuni cu notarul unde acestia se vor
sftui cu cancelarul Bruckenthal, cum se mai bine
pi corespunzAtor ordinului preanalt. Astept deci
zolvarea chestiei.
Lundu-se Sept. la desbatere propozitiile generalului, se
procesul verbal al hotrirea: Magistratul nu
poate alta dect s zic Documentele nu pot fi predate
pn ce nu se va primi in scris promisiunea, acele vor fi
restituite; deoarece ele au s serveasc pentru obtinerea despgu-
birii (unserer Entschdigung), pentru ca acest public (orasul) s
fie conservat pi nu cu totul nimicit (conserviert und nicht vllig
zu Grund gerichtet werden).
Tot in Sept. hotreste magistratul s-i dea crciumarului
Roth din Rodna tutun de vndut pe searna orasului, numai
dupce se va cunoaste sigur viitorul raport dintre orap pidis-
valah.
Viceprimarul Klein in 18 Sept. o scrisoare a
colonelului Dambrowka, in care acesta va determina
pe generalul comandant mute cele dou escadroane de dragoni
din districtul ssesc in statiunile pe Somes. Klein exprim
nemultumirea pentru ctusele ce se Sibiu pe seama
dar totdeodat e indignat de presupunerea unor

www.dacoromanica.ro
 27

c el, la Sibiu, lucreaz mai mult pentru sine pi in

favoarea orapulair.
Inteun ordin gubernial sunt avertizati proprietarii de pmnt
s nu impiedece pe popilor valahi, cri sunt iobagi.
Notarul Saal comunic in 21 Sept. magistratului, c loc.-col.
Dambrovka conscris grniceri pe vechiul Ion
a din
Magistratul rspunde in 21 Sept., la scrisoarea din Sept. a
generalului Buccov, c s'a publicat orsenilor recunostinta prea-
a imprtesei pentru cedarea Viei Rodnei. Apoi adaug c
desi orasul Bistrita : 1. pierde alodiele posedate in districtul
valah ; mai departe, 2. orasul districtul ssesc pi
valah sunt incrcati cu mari datorii, mai ales valah a rmas
cu incepere din 1755 multe interese dator orasului ; in sfrsit,
3. nu se cum orasul care avuse 7000 contribuabili, acum
2000 va putea esista pi serviciul preanalt ; magis-
tratul are s rmn totdeauna credincios gata de serviciu. Dar
roag pe general s intervin la Mai. Sa ca orasul s primeasca
despgubire cuvenit ; apoi Valahii cari stau in satele s
capete locuinte in Valea Rodnei, pi s garanteze, ca pn acum,
toate datoriile orasului, pn la rfuirea complect a acestora.
Projudex Friedr. Klein n'a putut pleca pn acum la Sibiu,
form generalului, din cauza bolii a fridi de ; dar
acum va pleca fr amnare.
Este semnificativ o not fcut de magistrat privire la
acest rspuns. Iat-o : Apoi urmeaz rspunsul la acea propozitie,
in care se sustine invoirea cu cesiunea, ins vorbele marcate
in scrisoare, CO Bistritenii presupun multe altele, ei
repet numai ce e spus la p. al rezervatelort.
Loc.-colonelul Dambrowka hi Oct. ca au s
soseasc in 80 dragoni, in trecere spre Sibiu la serbarea
zilei onomastice a imprtesei.
De aci se ivesc tot mai multe certuri intre stenii
sasi ai districtului ssesc conlocuitorii romni, cari asemenea
se oferiser la serviciu militar grniceresc. Dintre multele incidente,
despre cari a fost vorb la alt vor fi amintite aci numai
unele mai marcante.
i) V. Soarta Rominilor din satele ssesti, Arh. Som. Nr. 13 p. 319 urm.

www.dacoromanica.ro
28

Sasii din Dumitrita se plng c Valahii nu voesc s le im-

blateasc dijmele, iar din lad acuz pe Valahii din Ilva c
cldesc locuinta ofiterului grnicer pe teritor ssesc. Magistratul
trimite pe senatorul Schankebank pe notar, in Oct., la
colonelul Dambrowka, care hotreste astfel Va da porunc
Valahilor s dijma din Dumitrita s'o care in ;

privitor la cazul Ilvenilor, deoarece ofiterul a gresit, lemnul

pentru cldire va fi transportat fundum valachicume, att
el, Dambrowka, ct loc.-colonelul vor griji c in viitor
nimic s nu se'ntmple -- cum raporteazd Schankebank
prejudicium jurium nostrorumg.
Enoriasii luterani din Rodna, cea mai mare parte Maghiari
venetici, trimit in Oct. o amarnic plnsoare comisiei directive
din Sibiu, imprtsindu-i pacostea c noii ofiteri grniceri au nu-
mit in sat biru valah. Dac nu se va pune capt la procedeuri
de felul acesta, atunci maghiarimea trebue s se pustieasa. In
alt rugare, fostul primar Bocskay Mihly, ludndu-se cu modul
curn implinit totdeauna slujba, cere protectia amintitei comisii.
Att privitor la cazul din Rodna ct la alte jalbe
loc.-colonelului Raschtz, acesta d 14 Oct. delegatilor magis-
tratului urmtorul rspuns : Va ordona ca Uifalau s se repare
drumurile pi s se imblteasc dijmele ; sergentul din a primit
ordinul s clditul cvartirului ofiteresc s transpoarte
lemnele pe teritor valah; cauza Rodnnilor s i se dea in
un raport mai detailat.
Dintr'o not d. d. Oct. aflm c senatorul Daniel Czigler
a fost trimis de viceprimarul Klein la cApitanul grnicer Hom-
burg, ca predea acestuia mondirile militate lsate de locot.-
colonel la primria pi totodat s vorbeasc cu cApitanul
pi in chestia mondirilor albe, a nasturilor a pnzei necesare,
pe cari negustorii bistriteni se angajeaz s le procure pe seama
grnicerilor.
Functionarul bistritan Daniel Hennrich scrie in 17 Oct. din
Sibiu c generalul Buccov a plecat spre Bistrita.
La un ordin gubernial privitor la incassarea restantelor de
contributii, magistratul rspunde c cele mai mari restante le are
districtul valah, pe care acum nu-1 poate constrnge s le plteasc.

www.dacoromanica.ro
 Crciumarului Peter Roth din Rodna magistratul in
31 Oct. acolo, pnce va primi alt aviz ; dach ar
fi alungat (herausgeschmissen) de cAtre Valalii, atunci si vin la
oras, unde va fi de el.
Ctre lui Octomvrie generalul Buccov, de
consilierul gubernial conte Haller de secretarul Cserei Elek,
nspecta districtul udean bistritan trupe
care ocazie primele stindarde, sosite
din Sibiu primite mare pomp.
In scrisoarea dela 4 Noemvrie arciumarul Roth din Rodna
magistratului : A venit la el maiorul
Mayerslzeim, a cercetat amnuntit toate lucrurile i-a spus ci in
cteva zile are s prseasc crsma. A gustat in beciu vinul
(vadra Rh., cupa 71/2 apoi cpitanul
Baron Toussaint au pus lact pe pivnitei a grdinii. Totusi
1-au mai lsat pentru putin timp s vnd vin rachiu s-si
pacheteze obicetele, dup expirarea crui cpitanul iarsi veni la
osptrie : Canalii, nu sunteli gata ? Din nou i-au
mai dat inc ceva rgaz, dar in 2 saptmni Roth are soseasc
in oras.
La acestea, cu data Bistrita 8 Nov. magistratul bistritan
loc.-colonelului Dambrowka un lung preambul c -
toti pasii fcuti acum in chestia cesiunei
lizarea cauzei, orasul Bistrita posedi
- la fina-
in Valea Rodnei Grund-
Obrigkeit, Jurisdiction, jus educilli, molarum et braxatoriie. Apoi
continu asa: Ce s'a intmplat dela regimentelor
am suferit trecut vederea, despre ceeace la timpul vom
avea multe de spus. Cetind plnsorile crciumarului nostru din Rodna
asupra atrocittilor comise, s nu se cread am uitat (ver-
schlafen) de drepturile noastre, atunci cnd se si ni se
ia casele pmnturile noastre, parte cumprate, parte cldite.
Butoaiele cari nici nu sunt ale noastre ci ale particularilor, vreau
s le foloseasc pentru ; pe crismar vreau alunge, nu-i
las zarzavaturile din grdin, i se pivnita grdina,
toatec aceste nu apartin la cvartirul militar. toate aceste se
fac cnd orasul a cedat maiorului cpitanului Toussaint, ca
locuinte, case ca cari nici D-voastre nici loc.-colonelul

www.dacoromanica.ro
Raschtz, Nu credem puteti tolera pi aproba
astfel de procedeu, pi alte sarcini, precum :
(Vorspann) continue, expediare de etc. Deci
rugm, impreun, pe dl loc.-col. Raschtz, dispuneti ca man
lebe und leben lasse , s rmn nealterat singura noastr mic
gospodrie din Rodna, iar din cauza crsmarului s nu fim fortati
la recurse etc.
In urma acestei plnsori, loc.-col. Dambrowka in rspunsul
dat din Nsud in 9 Nov. dezaprob procedeul maiorului
Mayersheim pi a cpitanului Toussaint, spune c va pleca
la Rodna pi promite satisfactie. Dup primirea acestui rspuns,
viceprimarul Klein imediat, ineS in 9 Nov., scrie lui Roth despre
toate, adaugnd ca acesta s caute s aplaneze incidentul intre
patru ochi, Dambrowka; pe maior pi pe s nu-i
supere, probabil mai are treasc cu aceia impreun.
In Nov. raporteazA exactorul Michael Frhm din lad,
Feldrihanii oile in de fag a Sasilor, de unde au
alungat porcii acestor, pe pstori i-au btut. Satul se
de remediare, altfel va fi btaie ca cinci ani.
Comisariatul provincial ordon magistratului ca s se ajusteze
in mod convenabil crutele datorite ca Vorspannc militiei grni-
ceresti.
Consitoriul reformat din Cluj din cere in 17 Nov. dela
ora dobnzile restante dup datorii, la care magistratul pe
guberniu s pe Valahii districtuali la plata intereselor.
Inteun ordin semnat la 18 Nov. de generalul Buccov,
Samuel de Bruckenthal pi Stephanus Halmagyi, magistratul e aver-
tizat crca Valalzilor toate restantele contrilmtiilor,
ci s calculeze separat restantele fiecrui Valah militarizat ; numai
se va putea vedea cine care are restante.
In 20 Nov. cArciumarul Roth raporteaz din Rodna urm-
toarele: Indat ce a sosit vinul din oras, primarul Petru Croitor
impreund juratii au venit la mine ziand dac vinul e al
meu, pot vinde, dar dac-i al orasului, atunci nu-1 S'au
dus apoi la maior care nu ce au vorbit. Mergnd
pi eu acolo, maiorul mi-a zis nu vreau s s
vnd vinul, deci pot plasa vinul pivnit, ins nici nu m las

www.dacoromanica.ro
 i nici nu m oprete vnd. Am descArcat dupAce
stenii din nou la maior, acesta m chem la sine, in
prezenta Toussaint, a cApitanului Virazdi i a cancela-
ristului dela administratia minelor (Bergschreiber) imi spuse ci
sAtenii voiaiu (zerhacken) toate lasa
cur& vinul. El i-a sa mearga la la loc.-colo-
nelul, intrebe acolo ce se eu atunci stau pe
s nu vnd. rog nu trAdati eu raportul
acesta, am destui dumani. Omul care aduce vestea,
mi-a din bunAvoint i i-am dat pentru drum
In 22 Nov. din nou Roth din Rodna: Cred
primit scrisoarea mea prin Saba Mihail. Cum aci
greu se va putea sustine cArciumar dependent de ora, caci Va-
lahii sunt f oarte (rebelisch) ofiterul in secret tine
ei. Nici nu tiu sa vnd curtea-Hochberg, deoarece piv-
nita pe care mi-a ingAduit-o Toussaint n'o pot acolo
pentru servitorul dpitanului, pe acolo oamenii
lui, nu poti s crezi te increzi Valahii
pentru totdeauna nu admit n'o
dela loc.-colonelul, atunci vor merge la generalul corn. la Sibiu,
neprimind-o vor mondirele i dard
nici Mai. Sa tine ce le-a promis, atonci nici ei nu datori
s ce au promis. Deci numai eu am sufer multe in Were.
totui s'ar vinde vinul, ar fi bine s-rni trimiteti
de metal.
Magistratul raport zi loc.-colonelului Darnbrovka
noul incident din Rodna in toate amnuntele, pedep-
pe Valahi s vinderea, dimpotrivA
nu poate contributii nici Darnbrovka
in 23 Nov. a ordonat maiorului ca Roth s con-
tinue vinderea buturilor.
In 18 Decemvrie raporteazA Peter Roth magis-
tratului urmAtoarele: 1. lnainte 14 zile a venit la el dela anturi
un grAnicer din regimentul cu numele Ion, i i-a
spus a auzit vorbindu-se in casa lui Nicolae, ginerele lui Con-
stantin Jugan, acestea: Peter Roth a expediat de oraului
cteva de bani; e timpul s piece de aci, i daca nu va

www.dacoromanica.ro
ceda de band vole, atunci omorim. Satul pentru aceea nu va fi
spnzurat, vom plti capul. 2. Lunea trecut a trimis la
el Moldovan pe sluga sa Cosma Ilvan avizul, ca
sotia rnearg la Grigore, fiind acesta bolnav,
nu poate merge el la Roth. Mergnd Roth la Moldovan acesta
scotind slugii din cask ii zise: Deoarece in timpul ct a stat in
Rodna i-a mult bine, de aceea acum va descoperi ce au
altii impotriva lui. sluga sa multi alti tineri
valahi au fost la Mihai Domide s'au inteles s mearg la Roth
s caute pricin de ceart, apoi ori s-1 sluteasc, ori toace
in cap. lar dac tinerii nu vor avea destul curaj, atunci cei mai
btrni vor lua de cap, il vor afar in ograd, ori vor
sluti, ori vor
Tot atunci raporteaz exactorul Mich. vestea
ieri dimineata in Dumitrita dela Michel Fuhrmann alti Sasi,
Peter Roth a plecat din Rodna. A mai auzit dela Valalii
aceea, c n'ar fi plecat, l'ar fi Valahii.
In 21 Dec. raporteaz Georgius Todt din Rodna acestea :
Crciumreasa Peter Rothin l-a chemat la sine Duminec
prezenta sotului ei i-a spus cu o zi mai l-a chemat pe
Petru Croitor e adevrat c Rodnenii
moarte pe Roth, atunci ei deprteaz binele cu
cinste, precum veniser. Croitor rspunse : Da, tinerii nostri nu
se mai pot au ori v alunge de aci, ori
bat pe crsmar c numai cu viata scape, cci nicidecum
nu vreau mai sufere ca vindeti pentru oras. Femeia zise
atunci: Cum puteti lucrati asa, cnd nu v'am fcut nirnic
Doar nu doriti pgubim ; pn vinde acest vin
vom umplea iarsi butile, cci trebue ne rfuim orasul.
Croitor zise: mai vindeti, Johannes Klein
coace persoand el persoand. Dac
voiti rmneti aci vindeti stenilor, atunci vom face acord
v vom da crciumritul in arend. Ferneia Rothin rspunse:
Nu putem v dm rspuns, cnd chestia nu e
finalizat. Croitor zise: Chestia adevrat nu dar
tot mornentul veste din Sibiu, cd putem dispune dup
libera noastr Mai departe raporteaz Georgius Todt a

www.dacoromanica.ro
 33

fi auzit primarul Mihail Botskai ch Petru Croitor i-a zis acestuia

vorbele: voi Maghiarilor Sasilor dinaintea Valahilor -
desi deocamdat n'aveti s v temeti de ei, - cci in curnd
voi ca pi Valahii; nu mai merge ca Valahii v
tot poarte in spinare (hinter dem Nacken). Valahii au hotrit
dac Maghiarii Sasii nu se vor induplecati si serveasc
ca Romnii, acestia vor cere ca sd fie ei
fie separati de Sasi pi Maghiari. Apoi continu Todt:
5 siptimini comisarul Verner a fost in Rodna spre a controla
si constata pe contribuabilii restantieri din Atunci Sasii
Maghiarii s'au plns : Cum si suferim in viitor ca Valahii s
domneasc peste noi? Verner rspunse: Aceasta in vecii vecilor
nu se va Atunci Andreas Schuller mcelarul :

Si nimeni va mai recpta pmntul

Rocinean (Rodnaer Grund) cci att acesta ct locuitorii sunt
acum regesti (Kniglich). Mai bine ar fi mergem totii la
loc.-colonelul la care s intervin, ca Sasilor i
rilor de a-le porunci nid nici magistratul . Todt
se mai plnge c Sasii Maghiarii singuri au s provad paza
la lemne, sare, cereale, lurnin paturi, cnd
triv menainte acestea trebuia fie furnizate pe rnd, cte pe
4 de atre satele Maieru, Sngeorz Rodna. Cutoateacestea
zilnic trebue si aud dela Valahi, c Sasii Maghiarii n'au de
purtat sarcini tresc ca dommi.
In 21 Dec. magistratul las si se publice in satele ssesti,
ca s nu mai fie pstori valahi cari au fost conscrisi la
militia grnicer, n'au s-si mai cldeasc case in comune
ssesti.

13

www.dacoromanica.ro
 1763
Un nou act de cedare - Alte puncte rezervate" - Instructiile date
de Bistriteni delegatilor la Sibiu - Revolta depe Mocirl Un raport
al generalului Siskovici - Sentinta dictat revoltantilor Informa-
trimise de delegatii la Sibiu Prezentarea documentelor
privelegiare
Locotenent-colonelul Dambrowka primi generalul Buccov
ordinul d. d. Sibiu, 1 Ian. ca neamnat ia dela magis-
tratul bistrilan declaratia privitoare la cesiune, in sensul rescriptului
sosit dela Mai. Sa, cu documentele ce se la
Valea Rodnei, adaugnd c domnitoarea va despdgubi orasul pentru
toate venitele pierdute, clued vor fi precis specificate. Apoi
cu Klein a Straussenburg cu toate documentele cerute
vin Dambrowka la Sibiu ; Klein s aib la sine autorizatie
nelimitat din prtea orasului, precum sigilul Bistritii.
Tot in intelesul acesta Buccov magistrarului, accen-
tund beneficiile pe cari Bistrita le-a avut, inch azi le are,
din districtul valah.
In 2 Ian. viceprimarul anunt magistratului cd Sasii din
falu au porunca s goleasc case ssesti pentru
incvartirarea ofiterilor grniceri. Magistratul imediat trimite pe na-
tarul Saal pe vicenotarul Teckelt la cpitanul Sburlatti, care le
spune c sunt ofiteri la incassri de conti ibutii,
aceia stau in gazd la Sasi, crede c faptul acesta nu prejudec
Dac va fi privit ca prejudiciu, atunci ofiterii vor fi
nevoiti s stea in alte case valahe. Privitor la aceasta chestie
gistratul face in protocol urmtoarea observaVe: Inevartirarea la
Sas ar avea consecvente grave, cci afar Sasul va fi nevoit
s presteze pat, lemne, etc., va fi impiedecat in gospoddria
lui chiar numai prin faptul se vor la casa lui Valahii
(Zulauf der Wallachen). Dar se mai poate intmpla sub pre-
textul scoaterii contributiilor, ofiterul locueasc la Sas chiar
un an intreg.
In 4 Ian. cpitanul Trentsni din arestul orasului pe
servitorul valah Ion Meszaros din Nimigia, deoarece s'a anuntat
la militia grnicerd.
Loc.-colonelul Dambrowka se prezent in 4 lan. la magistrat

www.dacoromanica.ro
 scrisoarea gneralului Buccov, declar are autorizatia s
controleze (Richtigkeit zu pflegen) specificarea beneficiilor pe cari
orasul le are din districtul valah. Apoi spune dupce va fi
redactat noul document cesionar, acesta, o procur
sigilul vor avea piece la Sibiu viceprimarul un
senator.
In 5 Ian. primeste magistratul plnsoarea c grnicerii au
deschis forta fntnile de saramur (slatin) din Dumitra
Dorolea au din ele slatin.

VAzndu-se Bistritenii nevoiti inainteze un non act de

cesiune, privit chestia ca foarte importantA pentru oras,
viceprirnarul convoc pe ziva de 7 Ian. pe reprezentantii comuni-
ttii (centumviri) la o adunare care a decurs astfel : Projudele Klein
vorbi cu mull patos despre procesul pe care din 1755 are
districtul valah, cum dish ictualii valahi s'au oferit
un an Maiesttii Sale se fac soldati grAniceri. Acum Mai.
Sa cere teritorul acelui district cu hrizoavele referitoare la el, pentru
care promite o despAgubire echivalent. S i se ceteasa comuni-
toate actele privitoare la chestia cedrii districtului valah.
aceasta de mare importantA, cci prin cedare se promoveazA
teresul Mai. Sale, comunitatea e avertizat cuviincios
modestie la object, fled de a face critic& Se cetesc apoi :
primul act de cesiune care n'a fost acceptat, scrisoarea generalului
din Sept. 1762 in care cere documentele renuntarea la toate
drepturile asupra districtului valah, in fine scrisoarea din Ian.
1763 care se cere redactarea unui nou act de cesiune. Dup
o consultare comunitatea chestie a cedrii
districtului valah o las grija magistratului in ndejdea precum
in trecut in viitor acesta se va de binele public,
mai ales cnd e de o att de importantA.
Pentru de a constata preciz cari membri ai comunittii bistri-
tene a luat parte sau nu la acea adunare memorabilA pentru oras,
magistratul la protocol urmAtoarea Prezenti: Georgius
Hertzog, Josephus Barth, Johann Lutsch, Math. Thomae, Mich.
Veber, Simon Linckner, Andr. Teuchert, Petr. Theil, Daniel Carl,

www.dacoromanica.ro
Steph. Hoch, Mart. Kirtsch, Georg Franck, Georg Hennrich, Simon
Honius, Mart. Meld, Sam. Engesser Orator, Georg Teckelt, Daniel
Eger, Sam. Weber, Paul Barth, Joh. Rotarides, Hennrich, Joh.
Klockner, Andr. Rostkopf, Dan. Dinges, Paul Herbarth, Mich.
Werner jun., Georg Lang. sen., Joh. Kelp, Mich. Lang,
Andr. Lang, Petrus Binder, Daniel Schuster, Veber, Klein-
mann, Mich. Knall, Georg Budacker, Jac. Grllmann sen., Job.
Franck, Georg Ludwig, Albrecht, Georg Gottschick, Andr.
Gottschick, Schuller, Mich. Joh. Hamaredner, Paulus
Zeiverth, Georg Fuhrmann, Andreas Franck, Andr. Schneider, Math.
Berger, Mart. Pfingstgrb, Simon Frhrn = 54; Absenti : Thomas
Georgius Horger, Michal Lang, Mart. Kreissel jun., Mich.
Seifner, Mart. Kreissel sen., Mich. Verner sen., Georg Theil,
Bresler, Georg Berger, Petrus Schuster, Samuel Gtsch, Jac.
ckebanck, Math. Veber, Joh. Nussbcher, Gonzales, Petrus
Krauss, Andr. Schuster, Math. Ripper, Math. Gbel, Georg Orth,
Daniel Gth, Mart. Veinrich, Mich. Brandscher, Lutsch Binder,
Mich. Nirescher, Math. Schuller, Paul Schuller, Math. Thumes 29.

In 8 Ian. magistratul ceteste scrisoarea loc.-colonelului Dam-

browka privitoare la redactarea noui cesiuni specificarea bene-
ficiilor trase din districtul valah ; apoi scrie crciumarului Roth din
Rodna buturile au fie predate militiei, deoarece crciuma
e grnicerilor.
La scrisoarea din 11 a apitanului Reinert care cere
cheile morii din Nusfalu, magistratul hotreste comunice chestia
ambilor loc.-coloneli cari sosesc in Bistrita.
In din 14 Ian. viceprimarul Klein raporteaz c
colonelii Dambrowka Raschtz au urgentat mutarea Sasilor
Maghiarilor din Rodna in districtul va fi ca Valabii
din districtul ssesc s fie mutati in valah. Magistratul afl
c n'ar trebui s grbeasc cu mutrile aceste, de ce das
ganze Werk in Ordnung und zur Wirklichkeit komme. Deocam-
dat pentru acei Sasi Maghiari se desemneaz satul Siintioana,
care fi s se mute.
Mai departe raporteazd Klein loc.-colonelul Dambrowka

www.dacoromanica.ro
 37

a rezolvat urmatoarele chestii: 1. PAstorii din districtul ssesc vor

fi liberi de serviciu militar, dar s i se predea lista acelor. 2. Moara
din apartine 3. In chestii de n'au s
se amestece ofiterii grniceri. 4. Acestia n'au s la Sasi,
ci la Valahi grniceri. 5. Ofiterii grniceri n'au s rezolve cauze
cari privesc sseascA, ci au s le anunte statului major.
Se va aplica pedeapsa corporal acelor grniceri cari vor in-
cerca foloseascA fntni de slatin din districtul
ssesc. 7. fie depArtate pi distruse crucile ridicate de grniceri
pe teritorul comunelor Dumitra, lad Pintic.
Loc.coloneii Darnbrowka se prezentar 14 Ian.
personal in pedinja magistratului pi urgentnd chestia cesiunei,
pe membri s se scuze in scris la general pentru faptul
n'au trimis actul cerut. Magistratul imediat expedi
generalului o scrisoare care spune a primit somatia
din mnile loc.-colonelului Dambrowka, dar chestia foarte
gingas dificil, comunitatea numai in 7 cor. a putut fi
stiintat despre aceea ; apoi vorba de o mare reducere a
drepturilor orasului, ar fi necesar un limp mai indelungat de cum-
panire, deci generalul s mai dea rgaz Bistritenilor la
situl lunii. rspunde in 19 acord psuirea cerut,
dar pretinde apoi rezolvare prompt.
Intr'o not magistratual pe o foaie aflm la
data 14 Ian. 1763 urmAtoarele: cere aceste scrisori:
1. Un duplicat al interogatorului final in chestia hotarului dintre
Feldrihani ladeni. 2. Cteva contracte despre pmnturi ama-
netate (versetzte oder verpfndete). S'au extrdat 9 iar
celelalte si fie specificate apoi extrAdate. Pe dosul filei
st : Literalia in frustis 9 occasione incaptivationis Kutye
Stephan ex Fldre per milites ex comissar. Bistr. ex domo dicti
Kutye Stephan cum literalibus Bistritium abducta et
deinde relutis Bistricii numerosis aids hoc per D. Inspectorem
districti Valachici in possessio Fldre remissa Mgfico Dno Directori
consignanda sunt Sign. 20 X br.
Comunitatea orasului se in 17 pi in urma rugrii
exprimat delegatii Meldt, Linkner, Klockner Mich.
este admis in fata magistratului. Centumviri declari aci au pi

www.dacoromanica.ro
38

ei cteva puncte rezervate (Reservations-Puncte) cu privire la ce-

darea districtului valah. Dup cetire magistratul le aprob, cu
exceptia unuia care mai trebuie desbdtut, anume dac oare
despgubirea pentru alodiile din districtul valah sa fie cerut ex
fundo bene meritor.<, sau ex contributionalie.
In din 17 a magistratului se ceteste rescriptul
curtii din 1 Dec. 1762 expediat ordinul gubernial din 30 Dec.
1762 conform cruia Mai. Sa decide s fie avansati toti acei
tionari civili camerali cari promoveaz cauza militiei grniceresti.
lar din 24 Ian. magistratul hotrete s rspund guber-
niului e imposibil s dea muncitori pentru intrirea pasului
Rodnei deoarece numrul contribuabililor actuali e de sczut
abia se pot fortificatiile orasului.
Tot in 24 sunt insrcinati notarul Teckelt arhivarul
Hennrich ca cu senatorul Georg Gunesch s colatio-
neze cu originalele documentelor privitoare la districtul
valah. Cu acestea cu noul act de cesiune vor avea s piece
la Sibiu senatorul Joachim Bedeus arhivarul Daniel Hennrich,
amintitul act, dup repetitele urgentri ale loc.-colonelului
Dambrowka, va fi definitiv redactat.
In din 27 Ian. magistratul desbate chestia cedarii
Viei Rodnei, apoi ceteste scrisoarea loc.-colonelului Raschtz,
care promite trag la rspundere pe sublocotenentul Sprtter
deoarece a luat cvartir la un Sas din Vermis. In sfrit Quartir-
Meister Lang raporteaz in ce mod fatal a decurs procesul
Dumitrenilor cu VrArenii, ct de mari sunt cheltuelile judec-
toriei militare, cci cApitanul care a prezidat (der Gerichtsitzende)
are s primeasc Rh. asesorii 4 R.
In 29 lan. din nou se cetesc actele privitoare la cesiune 0i
instructiile de dat deptuatilor : viceprimarul Joh. Friedr. Klein a
Straussenburg senatorul Joach. Bedeus, cari au stea gata
de plecare la Sibiu.
Viceprimarul Klein in I Febr. magistratului
col. Dambrowka vine din Nsud la Bistrita in chestia actului de
cesiune ar fi bine ca s fie tratat de un supeuc.
Cu aceasta ocazie decanul capitlul evang. bistritan ii adre-
seaz lui Dambrowka urmatoarea rugare: Din timpuri imemoriale,

www.dacoromanica.ro
 39

pe lng5 alte drepturi libertti ecleziastice, aceia au avut pri-

vilegiul de a tine la (gospodrii cmpenesti) cte 1 2
Valahi, Sasi mai greu s puteau Acei Valahi erau
scutiti dela toate serviciile civile militare, locuind ei in fundo
parochiali, erau de obiceiu oameni srmani, neavnd proprie-
tate de pamnt. Deoarece noi preotii contribuiseram in recentul
rsboiu cu tot ce am putut pentru patrie, comisia directiv i-a
scutit pe acei miereni pe familiile de taxa capitis contri-
butionali. Acum eu ocazia conscrierii grnicerilor Valahilor
din satele ssesti, maierenii au fost notati pe liste, desi nu
ni se avizase prin Superintendentul, c am fi datori s-i extradm.
Deci ne rugm ca in considerarea privilegiilor ce le posedm,
interveniti ca s-i putem avea pstra pe mai departe in ser-
viciu pe acei oameni libertie, absolut necesari pentru noi, ori cel
putin s primim pe altii in locul celor conscrisi.

In preajma plecrii la Sibiu delegatii Klein Bedeus primir

in 10 Febr. dela magistrat comitate urmtoarele instructii:
Excel. Sa generalul comandant prezidentul guberniului
terii bar. Adolf Nicolaus Buccov, in numele Mai. Sale domnitoarei,
att in Sept. 1762 ct in Ian. 1763 a fcut orasului Bistrita
propozitia reclamat de serviciul preanalt de binele patriei, c
precum in 24 Mai 1762 am cedat pentru serviciul nou infiintat
grniceresc att pe toti locuitorii valahi din Valea Rodnei, ct
pe Valahii cari locuesc in satele districtului ssesc; astfel acum
cedm cu desvrsire toate drepturile pe cari le-am avut le
avem asupra opidului Rodna, a intregii vi a satelor afltoare
ea, precum toate documentele chestie - pe lng o des-
pgubire pentru pierderea venitelor pe cari orasul le-a avut din
acea Vale; apoi ca acel document de cesiune s-1 desbatem cu
loc.-colonelul Dambrowka delegat spre scopul acesta, iar rezul-
Extii Sale delegati autorizati.
consecint am delegat pe projudele Johann Friedrich Klein
a Straussenburg pe senatorul Joachim Bedeus, de toat
increderea, piece la Sibiu, s exprime cu toat reverinta
promptitudinea obligatia noastr omagial pe care o nutrim la

www.dacoromanica.ro
40

propozijie fcut in interesul serviciului preanalt ; dar

de finalizarea acestei chestii foarte importante, pi inainte
de extrdarea documentelor cerute dela noi, s cear pi pi
aprobarea asigurarea urmtoarelor rezervate :
Sperm c rezervatele noastre vor fi cu att mai pri-
vite cu disgrajie, rezultatele dovedesc, c noi rezer-
vatele fcute la 24 Mai 1762 pi cuprinse in cesiunea aprobat de
Mai. Sa, pi maicuseam in ce priveste dreptul pi jurisdicjia
teritorial legatd de acela, nu ne de niciunul pi putem
exercita pe niciunul.
Dimpotriv, cea mai mare mhnire am fcut experienja
s'au comis lezri contra jurisdicjiei noastre. Astfel:
a) Din muntele pe care Dumitrenii l-au posedat
stingheriji justo titulo dela 1563 la rugarea unilateral
a Rebrisorenilor fr'de cercetare cuvenit judecAtoreasc in chestie,
li-s'a incuviintat in mod interimal jumtate acestora ; prin care
fapt s'a ajuns la consecinja, Dumitrenii din partea lsat
trag foarte fac fn pe aceea,
ci ipi mn pi vitele acolo pi psunea.
b) Fr'de prealabilA cu
satele sasesti li s'a permis grnicerilor s care din pdurile
vecinate ssesti lemne de cldit pentru cvartirele ce li-se construesc
grniceri. Cu astfel de ocazii aceia ipi cara lemne de
cldit, ori de altele, pi pentru trebuinjele particulare;
prin aceasta nunumai devasteaz complet pdurile Sapilor, ci dau
prilej la procese. Deci dac lucrul nu va fi in curnd re-
mediat, atunci proprietarii acestor teritorii sunt ingrijati c le vor
pierde.
Pentru ca izvorul ataror incoveniente s fie ctva scat,
pretindem inc'odat in mod solemn ca in inlelesul cesiunei, grni-
pe viitor sa fie opriji marginele teritorului sa
nu atace fundum saxonico-regium ori districtul
ssesc - mrginit de apele pi Ilva - prin ocupare
departe pi pgubire ireparabil; ci fiecare comun s fie sus-
aprat in pacinic a teritorului ce-i revine in
baza privilegiilor, a judectoresti pi antiquissimo
usu. Rugm sA fim astfel
Apoi sA nu se dea niciunui grnicer qua tali dreptul s
cumpere case pi pmnturi in fundo regio, ori cldeasc
acolo casA, cci altfel trebue sA urmeze neinconjurabil multe
siuni ambele lar aceia cari pe viitor vor ocupa
ori au ocupat pe mentor ssesc locuri, apoi cu pi consensul
orsenesti pi le-au semnat ori le vor semna

www.dacoromanica.ro
 41

cereale, fie indatorati dijmele cuvinite, cei

interesati s fie asigurati.
Mai departe delegatii vor avea sa sprijirleasca pi acea rugare
a noastr, ca Valahii grniceri din satele precum pi cei
din pi Nusfalau, care stau pe teritor ssesc, fie
Valea cu acel prilej sa se stator easca masura
asigurat pi observat ca grniceri casele la
libera dispozilie a ora$ului cutoateca ei ca jeleri n'au
niciun drept la apertinentele folosite acum, totu$i pro
se renunte ad posteritatesc in scris la acele.
Locuintele goale pi rmase fr avem de
gnd le cu conationalii no$tri (sa$i), iar ce prive$te
pe Sasii Maghiarii din Rodna - cari acolo conform experien-
telor de pn acum fcute dela prima cesiune incoace, cu greu
ori hi nici un chip nu vor putea exista pentru aceia
satul Sntioana. Dar ne rugm ca cu prilejul mutrii s fie
despgubiti cu bani pentru pierderea edificiului bisericii evangelice
pi a beneficiilor apertinentelor apartintoare la aceea, spre a
fi pu$i in situatia de a-$i cldi (hi Sntioana) biseric,
cas parohial.
Militia grnicereasca, care pretinde a fi respectat, fie aver-
tizata de a se conforma intru toate precis ordinelor preanalte cu-
prinse in regulamentul militar. Aceasta rugare e cu mai mull
de implinit, cu mica rmsit a poporatiei sase$ti este mai
putin hi stare de a suferi pe mai departe inclcrile acelor prea-
nalte ordine, a fi amenintat cu totala peire. Accentuam
cu culanta actualilor comandanti de regiment, deoarece
in toate cazurile, in cari i-am rugat, nu s'au aratat indispusi de
a ne da satisfactia cuvenit.
Afar de aceste reservate mai trebue pi urmtoarele:
Att Valahii cari de prezent locuesc in Valea Rodnei,
cit cei mutati acolo districtul sasesc sa fie constrnsi
plteasc restantele de interese vechi cu cari datoresc, pi cari parte
apartin cassei de rzboiu, parte au fost destinate pentru de a plti
cu ele cerealele furnisate de in magazia de proviant ces. reg.
din morile orasului, din dijmele fiscale pi de ctre diferiti
maghiari; ori Mai Sa, pilda altor ora$e mai putin lipsite,
s absolve pi ora$ul Bistritii dela amintitelor restante in
cassa de
Privitor la rfuirea capitaliilor a intereselor actuale vii-
toare, - pe cari comisia Bethlenian le-a repartizat, in 1761 in
Bistrita, in mod proportional att asupra satelor din Valea Rodnei
pi asupra satelor Sntioana pi Nu$falu afltoare in fundo

www.dacoromanica.ro
42

saxonico regio, apoi asupra granicerilor cari locuesc in sate

sAse$ti; pi tuturor le-a sumele ce datoresc, chiar pi
acelora ale caror rate sunt cuprinse in sumele datorite de Sa$i
sa capete ora$ul asigurarea ca pe viitor nu va fi responsabil
nici pentru rafuirea acelora, nici pentru cheltuelile impreunate
somatiile cari acele capitalii interese.
Deoarece de datoriile repartinte pe sate, mai
stint unele sub lite in suspensog se mai pot
ivi altele, cu ori farde ne rezervAm ca toate
acestea, eventual prin sentinte judecAtore$ti ar cAdea asupra
ora$ului, s fie rate proportionate de grAniceri.
spre ora$ul contra tuturor nAdejdilor prevederilor,
ar fi condamnat datoriile platite conform
absolutorului generalului Steinville, ori datoria Banffi Pter
in suspensog, ori datoria de 8.919 Rh.
501/2 cr. care a fost repartizata asupra in timpul
districtul valah apartinea la Bistrita pi forma domeniul acestui

Mai departe ora$ul st fie complet despAgubit prin rAfuirea

a tuturor restantelor alodiale a beneficiilor pe cari avea
cu tot dreptul le din districtul valah, dar dela 1755
coace in mod ilegal a fost lipsit de acele. pe viitor
fie asigurat ca pentru vecie i se va plait anual oarecare fond
o corespunzAtoare beneficiilor avute.
se comunice generalului comandant et dela cesiunea din
24 Mai 1762 incoace, a aflat cu mare durere et sunt con-
scri$i la serviciul militar grAniceresc nunumai mAierenii in
rnahalaua orasului in districtul precurn pi slugii preotilor
ci pi toti pAstorii. Ex. Sa s att slugii
persoanele cari servesc pentru oarecare platt, et
mAierenii cari pentru sunt tot de indispen-
sabili ca oamenii niciodatA, chiar ar voi, nu
fie acceptati in serviciul grAniceresc. Altfel cu
diminuat de contribuabili, cum se vede din experienta acestui
scurt timp, va ajunge in situatia cea mai desastruoasA.
Prin cedarea opidului Rodna se pierde pi economia de var
neinconjurat pentru acest de granit foarte ruinat,
e de temut in imprejurime nicairi nu se arde var,
acesta pe viitor s'ar putea numai pentru un pret mai
mare dect 9 monede de 17 bani de centenar (majA, 33 cupe)
cu la cu tot, atunci ora$ul se va preface intrun
morman de pietre. Delegatii st determine pe general ordone
ca pe viitor Valahii furnizeze ora$ului, ca pi acum, varul
cu 9 m. de 17 bani, maja.

www.dacoromanica.ro
 43

Este tiut orwl nostru situat la marginea acestui tinut,

el desprtit de natiunea sseasca pi de tot comertul, trebue
s ajung la situatie miser, s'au fcut toate sfortarile
spre a hilatura acest pericol. Sperm ca Mai. Sa va i de

acum ca orwl nostru srac se bucure pi pe viitor de

putinele pi avantagii pi resurse pe cari le-a gustat in trecut,
dac cedarea Viei Rodnei va fi definitiv, se va indura s dis-
puna ca se districtul valah de
maroace) nu fie admisi acolo meseriasi (profe-
sionisti) armeni ori de alt neam, orasului, a breslelor
a comerfului de aceste
In dupce noi am cedat pe locuitorii satelor Viei
Rodnei pi pe urmaii acelor in scop militar pentru ridicarea cor-
pului grnicerilor ardeleni, pi i-am liberat din starea iobgeasc,
sperm c ei pe veci vor rmnea in acest serviciu pi vor sluji
cu credint neclintit dornnitoarei. Dac contrar prevederii
pi dorintei noastre vor atrage pdn purtare necuviincioas ori
criminal disgratia Mai. Sale, pi sau vor renunta in mod nelegiuit
la actualul serviciu, sau Mai. Sa ori succesorii ei vor demite
pe grniced serviciu ; atunci ne ca orasul Bistrifa s-si
recapete dreptul avut asupra Rodnei si a locuitorilor ei, pi
aceasta nu numai in mod gratuit, ci s fie solemn introdus in
posesiunea legal a iar locuitorii ei fie restituiti oraului
Bistrita ca domnilor terestri legali, in aceeasi situatie, in care
se gseau inainte de cesiune.
Delegatii toti paii pentru conservarea orwlui
pi deckut pi s insiste ca cedarea definitiv e Viei
predarea documentelor nu se forteze att timp, ct rezer-
vatele noastre nu vor fi confirmate de Mai. Sa. lar docu-
mentele afltoare in mnile noastre s se predea numai in schimbul
altora, c in aceast chestie sp ne putem legitima in fata
in pi a posterittii, dac ni s'ar face imputri. Signatum
in Curia Bistriciensi die 10 mensis Februarii A. 1763. Conradus
Dinges judex primarius, Georgius Gunesch senator, Samuel Keller
senator, Paulus Carolus Klein a Straussenburg, Johannes Schanke-
bank, Georgius Theophilus Teckelt jurati senatores, Samuel Saal
juratus, Notarius Bistr. Samuel Engesser orator comunitatis,
Georgius Lang senior, Georgius Herzog senior, Martinus Meld
senior, Jacobus Grellman senior, Andreas Teuchert Stadthaupt-
mann, Ludwig, Michael Frim, Johann Kelp, Martin
Veinrich, Michael Lang, Barth, Andreas Lang, Johannes
Lutsch, Michael Nirescher, Andreas Frank, Georg Berger, Johann
Rotarides, Paulus Barth, Georgius Gottschick, Johann Klokner med.,
Michael Weber, Johann Hennrich, Paul Herberth, Daniel Schuster,

www.dacoromanica.ro
44

Mathias Gael, Johann Kleinmann, Georgius Budaker, Mathias

Ripper, Michael Seiffner, Georg Mark Martin Kirsch, Simon
Frhm, Paulus Schuller, Johann Hamerdner, Georg Frank, Simon
Honnius, Mathias Berger, Mathias Samuel Veber.
Prevzuti aceste instructii, delegatii Klein Bedeus pie-
cara la Sibiu cluand cu sine un intreg morman de acte,
mente, scrisori, note, tablouri specificAri spre a uza de ele
cum vor afla necesar. Vom reproduce aci pe despre
cari credem e bine fie retinute, cu apa zisele
a :

1. Dumitrenii s foloseasca nestingheriti muntele ca

pi pn'acum sau apoi pe veci li se plAteasc pentru el o
mit tax anualA. Hotarul ladului merge in apele
Ilva. Teritorul acesta sa-1 foloseascd (Sasii) necontrariati, iar ordinul
magistratului privitor la o bucat de hotar spre Feldru precurn
celelalte ordine ale magistratului sa fie nestirbite, in
vigoare.
2. Dac granicerii cAltoresc in chestii fie particulare fie
regesti, nunuinai s plateasca intretinerea pretio regulamentali,
ci plteasc ce datoresc pi pentru gzduire peste noapte.
3. s nu fie platite reglementar, ci cum dispun
Pand. VIII par. 6. pi asemnare comisarial.
4. s plateasc pentru cvartire.
5. Grnicerilor nu le fie penrmis sa cumpere in fondul
regesc (teritor de sasi) cas ori pamnt ob collisionem
jurisdictionis, onerum civilium praestationem, et sexcenta alia.
. In fondul regesc nu se cladeasca cvartire pentru ofiteri
graniceri. Aci apartin pi Nusfalaul
7. Moara din NusfalAu rmne neconditionat orasului.
8. Valaliii locuitori la Sasi sa fie asemenea mutati.
9. cnd Valahii locuesc in districtul sasesc sa plateasca
toate impozitele satesti pi orapene, asemenea Sasilor, in recog-
nitione fundi,
10. Valahii districtul sasesc, conf. uzului, s presteze
dijine din tot ce in fundo saxonico cAci atM preotii
ct pi orasul dau in dijmele.
11. Impozitele provinciale nationale repartizate pe orasul

www.dacoromanica.ro
Bistrita pe viitor s se stabileasc conf. micsorat al
contribuabililor.
12. Din cotingentul silitrei s i se ierte jumdtate.
13. Tot mobilierul orasului aflator in Rodna, s-i fie extrdat.
14. Dac Sasii Maghiarii in Rodna cari de noi
deauna au fost privili ca liberi, azi ori mne nu vor fi tolerati
acolo, atunci cu mutrii ad fundurn nostrum regio-
saxonicum ei ct succesorii tor s fie declarati de
ctre Mai. Sa, pentru toate timpurile.
15. Valahii din Sntioana, Nusfalu alte sate ssesti, la
mutarea in Valea Somesului s nu fie autorizati de a face
cea mai pretentie la ele ori la apertinentele ; ele
pute sunt fundus saxonico-regius care a fost clarad
pstrat de acestia. Acesti Valahi tolerati, ei
ar fi fost tratati conform conditiei de niciodat nu
deveneau de puternici n'ar fi putut pretinde drepturi simi-
lare cu ale Vid. protoc. magistratuale ex 10 Mart. 1620,
Apr. 1621, 20 Apr. 1630, 21 Mart. 1644.
16. SO se caute absolutoriile lui Steinville.
17. Dac s'ar purta procese cu grnicerii, atunci se
stitue comisie mixt din egal numr de asesori actuari
iar acuzatorul urmeze Foro rei .

Printre actele delegatilor se gsea urmAtoarea constatare:

Prin cedarea districtului valah cad pe districtul ssesc
toarele sarcini:
1. cari intratta apas pe Sasi, cAci acestia
de mondire trebue s care chiar pentru grAnicerii din district :
pusti multe unelte casnice.
2. Fnul, lemnele etc. repartizate dealtdat pe ambele dis-
furnizate creditorilor.
3. Muncitorii zileri (sqlahorii) la fiertul silitrei,
pentru silitr, al lemnului, cenusei etc.
4. Zilerii in brutria provianturei, lemne care la moar.
5. LucrArile la cldirile orsenesti ale comandan-
tului, orasului, reparatia zidurilor, cositul
cutul fnului pentru multe alte servicii.
6. Lemne de foc pentru casa sfatului, piarist, gim-
naziu etc.

www.dacoromanica.ro
 7. Lemnele de brad pentru leaturi, rude etc. furnizate
de ctre districtul valah.
8. Restante de interese. Districtul valah datoreste peste 11.000
r.cari de drept ar trebui incassati pltiti hi cassa restantelor,
ca orasul s poat rfui restantele in cassa de rsboiu s pl-
teasc cerealele cari, pentru rfuirea acelor restante, s'au scos din
orasului pi spitalului, precum pi din dijma lar esce-
dentul s fie folosit pentru datoriilor.
Mai duceau sine delegatii pi o constatare oare
dintre rezervatele statorite prilejul cesiunei in 24 Mai 1762,
care pi intro s'au realizat. Astfel :
1. Orasul pe toti locuitorii valahi din Rodna 20 sate
precum pi pe copii pi nepotii acelor, la serviciul militar ; rezerv
etc. Ad 1. Unora li-se permite s fie inlocuiti (substituiti) cu
alt pi astfel se zdrnice$te prin bani rezervatul principal al
ul ui.
2. Proprietatea (Grund Obrigkeit) pi jurisdictia teritorial.
Ad 2. Nu se poate exercita.
3. Jus Educilli. Ad 3. In cele 20 sate arciumAresc parte ofi-
terii parte grnicerii. Singur in Rodna, la finea Oct. 1762,
am putut putin contra cessionales Valahii
acest drept. De atunci amenint pe carciumarul
nostru moarte, dac va cuteza vnd beuturi pe
orasului
4. Molarurn. Ad 4. Din de pe nu s'a furnizat
ohmic, din moara din care zace pe fond regesc pi
nu in Valea Rodnei, vreau alunge orasul.
5. Braxatorii. Ad 5. pretutindeni fierb bere, voesc.
6. Transportarea Valahilor liberi locuitori in sate ssesti, in
districtul valah. Ad 6. prezent locuesc la Sasi le fac
toate mizeriile (Herzeleid) posibile.
7. Valahii oferiti ca grniceri s'ar dovedi nedemni, atunci
s in fosta situatie de iobagi, iar orasul fie introdus
solemn in jus possessorium. Ad 7 leremie Bucsa din Mocod
s'a fcut nedemn de gratie, avea pi fie predat conform
sentintei orasului, dar nu s'a intmplat aceasta.
8. Sasii afltori in Rodna scutiti de serviciu grOni-
ceresc. Ad 8. Acest rezervat s'a observat, in urma amenin-

www.dacoromanica.ro
 Valahilor aceia se afl pericol de moarte, nu se
la Valahi, ori nu de acolo.
9. Valahii din orap pi satele ssesti s nu servicii pi
oficii. Ad 9. Dumitritenii au dovedit contrarul, au pi fost
pentru servicii, dar cine plie ce se va in viitor.
10. Fondul regesc nu fie diminuat prin ocupare de terenuri
pi grnicerii s granitele Ad 10. Dumitrenii au
pierdut in 1762 din muntele pe care au posedat-o
necontrariali timp de peste doi secoli. E probabil i cealalt

va avea asemenea soart. Vrarea au ridicat

pe Dumitrei, pe al ledenilor pi Feldrihanii pe
hotarul Pinticanilor. E usor de ghicit, ce Valahii
au peste granitele s poate vedea limpede din plAnsorile
ledenilor, Pinticanilor, Dumitrenilor pi a FerihAzenilor despre
gube in cmpii pi paduri.
11. Toate rezervatele s'au fAcut in ndejde vor rAmnea
pe veci. Ad 11. Din se vede cM de este aceea
vecinicie.

Cei doi delegati ai rnagistratului un extract din

toate actele, ce au s isprveascA in Sibiu. In acest
extract ei aceste puncte:
1. Intre terenul pi valah erau pi sunt ridicate la gra-
nite cruci.
2. Restul de contributii 1754, ce cAdea pe grniceri,
face: 7910 r.
3. nu fie Itiat la militie niciun servitor al orasului
(vMsei, argati etc.).
4. nu se admit negustori strein in Valea Rodnei.
5. Noilor locuitori asezati in locul Valahilor mutati din satele
bistritene in Valea Rodnei, li-se acorde de M. Sa ctiva ani
scutire de dri.
6. Orasul sa fie liberat de rAspundere pentru iobagi reclamati.
7. nu se ofer asil in Valea Rodnei niciunui delicvent,
chiar pi dac ar voi s intre in serviciu militar, ci s fie extrdat
jurisdictiei municipale
8. In memoria faptului cedrii Rodnei de ctre ora,

www.dacoromanica.ro
Mai. Sa s acorde pentru totdeauna magistratului jus in realibus
territorialibus in acea Vale, pi oraul s primeasc gratuit
cpii de pe toate documentele ce le Mai. Sale, privitor
la Valea Rodnei.
9. Documentele oraului s fie predate atunci in schimb
Mai. Sa va aproba toate rezervatele, iar Valahii tinutul
bistritan, din Nufalu pi Sntioana vor fi mutati in Valea
nei.

In sfrit sunt de amintit urmtoarele trei acte duse la

Sibiu pentru orici eventualitate:
1. Documentul extrdat de magistratul Bistritii in 8 Februarie
1620 privitor la Poiana a Cucu lui, c aceasta nu
apartine Rebriorenilor ci Nsudenilor jure ernptitio haereditario.
2. Un extract dein vechile protocoale, in care se zice c lo-
cuitorii valahi ai depertinentiei au fost datori s presteze robote
senatorilor ; apoi satele Sntioana au comune
Se citeaz pi conditiile sub cari Valahilor din aceste sate,
precum pi celor Vermi, li se permisese se aeze printre Sai.
3. Absolvirea de generalul Steinville pentru unele datorii
pe cari oraul le fcuse in timpul Curutilor la creditori, ale
averi cauza infidelittii trecuser la fisc.

Vzusem c ntre reclamatiile Bistritenilor era chestia liti-

gioas pentru hotarele dintre patru sate romneti someene pi
trei megiee, chestie care timp de mai multe secole agitau
continuu pe ambele partide. pi 11 Febr. sosete in
tirea c att Valahii Feldrihani, cat pi Ilvanii s'au opus soldatilor
grniceri trimii s distrug crucile ridicate de Valahi intre hotare,
amenintndu-i cu moarte; apoi c continu s cldeasc
pe hotarul Sailor din lad casa ofiterului comandant. Magistratul
hotrete c, find faptul acesta gegen Wohlstand pi contrar
principiilor cesiunii, s fie raportat cazul loc.-colonelului Dam-
browka ; acesta 14 Febr. promite c va trimite alti soldati cari
au s distrug crucile.

www.dacoromanica.ro
 49

plnsorile Sasilor din Vermis, Ferihaz pi Budac

despre excese pi atrocitAti pe cari le-ar fi comis grAnicerii.

Cu data 18 Febr. primarul pi magistratul Bistritii le scriu

delegatilor la Sibiu urmAtoarele: Dup plecarea Dvstre ne-au venit
in minte inch cteva rezervate, pe cari vi-le comunicAm, ca sh le
isprAviti inch de cedarea a VAiei Rodnei pi extr-
darea documentelor: 1. nu fie luati la serviciu militar grAniceresc
servitorii orasului, argatii, vtseii etc., cei espirarea
serviciului la s fie din casele tinute in
arena Apoi mAierenii la ct pi in districtul sAsesc, dac
de voie vor infra in serviciu grAniceresc, s fie constrnsi
piece solutis solvendisc din mhieriptile proprietarului s
se aseze in Valea Rodnei ca se evite colisiunile jurisdictie
pi alte consecinte rele inevitabile. 2. Sasi, chiar pi dach ar voi,
nu fie acceptati la militia cci pi apa avem putini
contribuabili dimpotrivA orapal se prhphdepte 2. nu
fim constrnsi la completa cedare a propriettii Rodnene pi extr-
darea documentelor respective, nu vor fi mutati de fapt
Valahii locuitori in Sntioana, pi in districtul ssesc,
acestia nu vor renunta pentru vecie la intoarcerea acolo,
precum pi la toate pretentiile drepturile avute asupra caselor
4. Case le golite sh fie ocupate de contribuabili apartinhtori
rudelor din natiunea noastr, cari advenae fie scutiti de
M. Sa dela contributiilor. In fine sh fim absolviti de a ne
prezenta in fata tablei reg. procesele iobagilor reclamati, cari
acum intraser in serviciu grAniceresc, pi in chestiile aceste pe
viitor sub nici un pretext s nu mai fim atacati (angefochten).
Deputatii Klein pi Bedeus la rndul scriu tot in 18 Febr.
magistratului, tAnguindu-se ch inzadar protesteazA Sibiu impo-
triva exceselor tot mai temerare ale grAnicerilor, ori nu
ascultati de nimeni, ori rmn numai promisiuni de satisfactie,
deoarece ofiterii ajut pi apr pe grAniceri.
In 2 Martie deputatii pe magistrat ch ce restante
de contributii au Valahii din districtul Ssesc in 1754 1762 ;
apoi raporteazA ch chestia cesiunei este urgentat de Staats

www.dacoromanica.ro
Rath der allerhchsten Majestt ; in fine s fie tratat
chestia berriei mod apartin orasului.
In 8 Mart. deputatii cer dela magistrat : 1. 0 copie de pe
privilegiul muntilor, 2. Rezolutia privitoare la absolutorul
generalului Steinville. Apoi in chestia cesiunei raporteaz
seara am primit scrisorile aduse de Johann Azi la
chemati prin col. baron Schrder am mers la general. Cernd
acesta scrisorile, i-am predat deocamdat numai extrasul instructiei
fkute la sfatul primorum der Nation, adaognd punctul
ne rezervm jurisdictia realibus et teritorialibus. Ex. Sa se
foarte tare (wurde sehr empfindlich) zicnd: Acum voiti s
mai mult pe Mai. Sa prima cesiune, mai
ales scrisoarea din 21 Sept. 1762. Voi trimite toate actele M.
Sale, ca s vadd cu are a face,. Noi am rspuns ch nu
repros, avem in vedere numai promovarea serviciului preanalt,
conservarea orasului a districtului ssesc. Situatia e primej-
dioas critic (gefhrlich und misslich). In materia restantelor
un recurs la cancelar s ni se ierte restantele
ctre cassa de ori sh se plteasc din fondul restantelor
districtulai valah. Cancelarul ne dojeni aspru (beschuldigte uns
hart) desi primiserAm ordinul guberniului, totusi niciodat
artat cte restante posibile imposibile de stau in sar-
cina contribuabililor nostri. Noi ne aducem aminte c trimisesem
o specificare in chestie contelui de Adlershausen.
In 11 Martie scriu delegatii Klein Bedeus din Sibiu acestea:
Aci e asteptat un anume general Siskovici, despre care se zice
cd din/re consilieri aulici, e trimis de curte s stea
Extei Sale comandantului general hi ajutor la lucrrile att de impor-
tante. Probabil va veni la Bistrita cu Buccov, la inspectie.
Era vorb despre generalul baron Siskovici de Ontopa,
incredintat din partea consiliului aulic de rkboi cu
organizrii militiei grniceresti, pentru care lucrare - cum vom
vedea - Buccov nu prea era brbatul destoinic corespunzAtor.
Din toate rezervatele, conditiile, gravaminele doleantele
amintite pn acum, delegatii bistriteni stabilir 25 puncte, cari
15 Mart. mai adugau inch urmtoarele anotri, asemenea de
locurilor competente:

www.dacoromanica.ro
 51

Ad. 1. Stabilirea granitelor, pentru memorie etern in mod

imutabil, cu movile se fac in prezenta comisiei formate de
ambii loc.-coloneli, de delegatii magistratului, auditorii grniceri
actuarii
5. Mierenii din satele sse$ti, din Nu$falu Sntioana
fie mutati toti in Valea Rodnei.
Case le lsate de aceia satele amintite le fie boni-
ficate conf. pretuirii impartiale; tot astfel casele Maghiarilor
Sa$ilor cari pleaco din Rodna.
7. Biserica, casa parohialA din Rodna se
pretueascd bonifice.
9. Mai. Sa va ierta ora$ului datoria de pltit in
1754 cassei de rboiu in suma de 7732 (corectat 7910
atunci ora$ul districtului valali restul de contributie de
11.003 51 cr.
10. Capitalurile restantiile cari apas districtul valah le
preia M. Sa privitor la datoriile alodiale nationale se va face
o invoial.
Din alte datorii necunoscute acum constatate
ulterior sse repartizeze quantumul corespunzAtor pe districtul
valah.
13. se o cu privire la beneficiile avute
de ora$ul Bistrita in districtul valah, maicuseam din cArciumrit
mAcelrit,precum a fost arenda in primul an.
15. Punctul privitor la varnite e de omis.
In Rodna in district nu se introducA alte trguri
de sdptmn de an de cele obi$nuite acum conf.
privilegiilor.
17. Dac s'ar desfiinta sistemul de granit, M. Sa conf.
din 24 Mai 1762 s redea Valea Rodnei ora$ului
Bistrita, nu altcuiva.
19. Ora$ul nu mai are a face procesele de reclamare ale
iobagilor fugarilor.
20. Oraul poate s-$i mne vitele pe munti pelng
avantajat.
21. Niciun delicvent al orasului nu afle azil in Valea Rodnei.
24. Orasul s primeasc copii de pe toate documentele predate.
25. Ex. Sa va certificat de primire a tuturor docu-
mentelor din chestie.
In 16 Martie Bistritenilor scriu din Sibiu privitor la
crucile ridicate de grniceri pe teritorul ladenilor Pinticanilor ;
iar hi 31 Martie magistratului urmAtoarele: Ex. Sa
generalul Buccov altele le-a repro$at c unii Sa$i bistriteni
4*

www.dacoromanica.ro
 vorbit seductiv despre serviciul militar gr5niceresc, ceeace
a pricinuit c Rodnenii, Sageorzenii se cam
Yndispusi Deci orsenii bine seama ce vorbesc,
deoarece generalul a amenintat c pe cel
'despre care se va dovedi cd a vorbit Probabil in luna proxim
ambii generali vor fi in Bistrita la inspectie afar de
sotia lui Siskovici va fi adiutantul acestuia, cApitanul Magdeburg.
In 31 Martie delegatii Klein Bedeus generalului
Buccov urmt( arele documente: 1. Un extract al instructiilor
autorizatiei primite de ei dela oras. 2. Un al restantelor
cari privesc districtul valab pe Valahii din districtul ssesc.
3. Alt tablou despre beneficiile pe cari anual cii tot dreptul
le-a tras orasul, din districtul valah. 4. Conspectul dato-
riilor repartizate de ctre comisia Bethlenian asupra orasului
a ambelor districte. 5. 0 specificare a proventelor alodiale cari
districtul valah mai datoreste orasului. 6. Un apel la
fcute de general la $rezervandele. Bistritenilor. 7. Un extract din
scrisorile magistratului, in cari acesta constat c mai
crucile pe hotarul ladului.
La nenumratele scrisori cu cari delegatii bistriteni neincetat
asaltau pe Buccov, guberniul chiar curtea, aceia primiau
raspunsuri decizii cari nu le conveniau, atunci imediat ei
erau gata alte reclamatii apeluri, dintre cari reproducem aci
urtmtorul apel mai lung din 2 Aprilie:
A) Privitor la notele fcute la rezervatele Bistritenilor:
Ad 1. Pentru inconjurarea certelor de hotar dintre lad, Pintic
Dumitra comunele vecine grnicere, comisia constttoare
din ambii loc.-coloneli delegatii magistratului, apoi din auditorii
grniceri un notar al orasului, s sttoreasc precis mejdele
intruct n'ar forma granita Somes, pentru vecnia memorie
s se construeasc movile.
Ad 5. Toti grnicerii locuitori in satele ssesti pn
la Snmrtinul a. iar cei din Nusfalu Sntioana mult
la anului proxim 1764, fr exceptie s fie mutati,
Valea Rodnei.
Ad 6. Privitor la rscumprarea caselor grnicerilor mutati,
nu ce s ne facem, ele pretuite ct de ieftin,
suma face mai multe mii toate fondurile noastre ar fi
insuficiente. Dar orasul nici nu s'a putut gndi la o bonificare,

www.dacoromanica.ro
 53

personalul acel numros, ca jeleri ai orasului, s'a oferit de

bunvoie la militie, a prsit proprio motu casele, pe cari pi le
cldise din pdurile pe pi prin indelunga
folosint i-a fost rspltit munca. Peste tot in prima cesiune nu
e vorba despre o atare bonificare.
Ad 9. S'a gresal la insirarea datoriilor restante
cassa de razboiu, acele in pe 7.732 fac 7.910 r.
Ad 13. Chestia cesiunei s se finalizeze astfel, ca pe viitor
s nu mai dea nici chip motiv la neintelegeri intre
corpul grnicer. Deci privitor la arende s nu se zic c orasul
a cerut o despgubire mai mare s'ar cuveni. pild
dup constatarea venitelor am descoperit o sum de arend de
100 galbeni pe care un anumit Evreu a oferit-o in 1757 pentru
carciumrit cele 20 sate, adic exceptia Rodnei; ceeace
vedeste c datele orasul n'a estimat excesiv arenzile
avute.
Ad 16. Fiind Bistrita tiat dela s se inter-
zic in Valea Rodnei alte iarmaroace
cele astigate prin privilegii, s se opreasc introducerea de
negustori meseriesi.
Ad 25. Privitor la documente, de aceea se cer copii, cci
in cursul transportului la curte in Viena originalele ar putea suferi
de foc, ap sau alte nenorociri, precum s'a pi in Bistrita
privilegii importante au ars. Apoi ca s nu reproseze
ritatea.
B) la reflexiunile curtii la pretentiile de bonificare:
1. SA se examineze din nou, ele sunt mai
cum ar fi s fie.
2. Suma de 38.481 r. 432/4 fundus de practe-
rito va fi greu suficient sA acopere tot ce a avut orasul de
pltit anul trecut, cci: a) sunt mari restantele salariatilor, cari ar
fi nenorociti li se mai scad din retributii, dupce au trit pe
datorii; b) multi srmani meseriasi, a contributie e scoas
forta, au pretentii diferite fat orasul zilnic lamenteazA
jalnic; orasul datoreste pentru lucruri diferite luate pe credit,
aci in Sibiu pentru hrtie 52 u. alte multe; d) casele din
sunt foarte drpAnate nu corespund s fie folosite ca
cvartire pentru ofiteril garnizoanei. Zidurile sunt neacoperite, turnu-
rile gata s cad, c de granit ar avea aspectul unui
sat. Reparatiile ar costa circa 20.000 e) este neinconjurat de
lips unui spital, in locul celui ars in 1758; care ar
necesita deja la circa 2000 f) e de recldit casa din
Sibiu, apartintoare orasului, care cas e aproape de prbusire.
Reclam putin 2000 g) e nevoe de taxa de depus de atre

www.dacoromanica.ro
54

ora la ctigarea privilegiului berriei solicitat de atta

vreme.
Trebuinte de aceste ar putea fi ford
3. Capitalurile prevzute ca bonificare pro futuro deasemenea
nu sunt mari, cci :
a) cassele domestice sunt vrsate in cassa provin-
cial, iar orasului pentru trebuintele interne ii stau la dispozitie
numai 2.326 30 aceast sum nu e suficient pentru scopul
artat.
b) Pentru salarii trebuesc neinconjurat minimum 6.738 40 cr.
Pentru cltorii
Pentru cheltueli de trg .....
Pentru cheltuelile administratorului orasului
600-700
400

dac valurile duc podul, numai acesta ne-

cesit 600
Pentru repararea anual a cvartirelor ofiterilor
a caselor oraului 1.000
Pentru rechizite de cancelarie, hrtie etc. 60
Total : 9.498 40 cr.
Dac din sum se scad sus amintitii 2.326 30
ramne deficit de 7.172 cr.

Suma aceasta e foarte apoi se mai ivesc i momente

neprevzute, ca spre pild anul trecut (1762) groaza (Lrmen) de
Ttari, cnd orasul pentru reparatia portilor i a parapetelor a
trebuit cheltuiasc 698 271/4 cr. luati pe Apoi gar-
nizoana inc poate s devin mai mare. Districtul ssesc poate
putin contribui la acoperirea susamintitului deficit, cci are de
purtat acum toate sarcinile pe cari le purta mai'nainet impreuna
cele 4000 familii cedate granitei. cele 1459 familii rmase
contribuabile, pe interese dup capitale luate imprumut,
vor trebui presteze toate cruiile, toate cele necesare la fiertul
silitrei, ca pmnt, lemne, cenu, pae, i lucrrile de zileri ; apoi
carele i zilerii la brutria provianturei ; lucrtorii la or; lemnul
de foc pentru ora, ca la casa sfatului cancelarii, paznicii
eneti, cheltueli creditorii veniti la Bistrita pentru bani impru-
mutati ; apoi lemne de cldit ; i aceste toate ele singure, - atunci
greu vor putea plti contributiile normale.
De aceea din suma preliminat ca bonificare oraului nu se
va putea scdea aproape nimic, sau chiar nimic. Deci ne
ca Ex. Sa s se milostiveasc a la Mai. Sa ca pentru pre-
tentiile de praeterito s i se asigure oraului sum.i de minim
35.000 pentru cele viitoare putin un venit anual de
7000 c prima sum s'o primeasc deodat, a doua

www.dacoromanica.ro
 55

de 7000 in anul 1763 curent i se plteasc in dou rate,

pe viitor anual la cvartale.
Orasul nostru numai nadAjdueste scApare, Ex.
Sa s se milostiveasca a realiza asigurrile fcute cu prilejul primei
cesiuni. Altminteri ne supunem intru toate dispozitiilor M. Sale.

sosirea generalului Siskovici Sibiu, deputatii bistri-

imediat i se prezentar cistige pentru cauza bor.
de toate Klein Bedeus influentului general
in 5 Aprilie un memoriu lung intitulat Species facti , in care
erau expuse amnuntit, colorit ssesc, toate fazele prin care
pn atunci chestia cesiunii. Vorbind la sfrsit despre
srcinarea numitii delegati incheie memoriul urmtoarele
constatri reflexiuni:
Atunci orasul Bistritii trimise delegati la Sibiu, cari con-
form instruct" primite Ex. Sale generalului comandant
Rezervatele si extractul instructiei La aceste rezervate apartine
la p. 12 tabela alturat despre 38.481 0. Rh. 43 2/4 cr.; la p. 13
specificarea venitului anual din districtul valah in suma de 7009 f I.
2/4 cr. specificarea general a sumei de 104.520 15/16
apoi rspunsul dat de Ex. Sa la aceste Rezervate,
precum exceptiile delegatilor la acel rspuns.
Din toate acestea se poate vedea ci nimeni nu era exact
orientat asupra multor circumstante importante; dar de acum din
31 Martie, delegatii bistriteni erau totusi fortati redacteze actul
definitiv al cedrii Viei Rodnei s documentele in
cauz.
Pentru cunoasterea faptului in ce mod se aranjau lucru-
rile la grnicerii bistriteni, se anexeaz cele mai nou sosite
de acolo. Este de temut c se vor naste dificultti cu prilejul cnd
se va grnicerilor din satele precum celor din
Sntioana Nusfalu, c vor fi mutati, deci vor fi constrnsi
s-si prseasc casele pmnturile; mai ales c la conscriptia
pentru serviciu militar nu li-se spuse despre aceasta, tirea
noastr, niciun cuvnt. Ba mai mult, dac acesti oameni vin la
oras, la trguri de tari sptmnale ori cu alt prilej, in
de ale serviciului br actual sau alte particulare, la gaz-

www.dacoromanica.ro
56

dele la alti cunoscuti cu cari conversea7a adesea

cu statul actual pi se exprima limpede ca se gn-
desc la modalitati pi ci, cum s se scutura de el. Invinuesc
cnd pe unul cnd pe altul, zicnd mod pe care nu
l-au au fost in serviciul actual, nu li-s'au spus
dinainte toate urmrile.
Dac serviciul preanalt pretinde se fac lumin asupra
tuturor acestor intrebri pi s se plie, c conform propozitiei Ex.
Sale generalului comandant la p. 5, cine s'a oferit pdn memoriu
la serviciu grniceresc; atunci persoanele amintite la p. 3 (Popa
Mitru pi Protopop Latau), cari dup toata probabilitatea ater-
nusera acel memoriu, ar spun c de ce pi la a cui cerere
s'au rugat ei.
particulard delegatii mai adaug: scrisoare
irnpreun acluzele le-am immnat in 5 Apr. 1763 dimineata
la 7 ore in Sibiu generalului baron de Siskovits, cnd Ex. Sa era
chiar gata s piece la drum spre Braov, Trei Scaune, Ciuc pi
Bistrita. Adiutantul Extei Sale este cApitanul Magdeburg.

In Aprilie magistratul primete dele delegati informatia

ca Ex. Sa generalul Siskovici impreun cu generalul Buccov nu
vor putea sosi la Bistrita de 20 cor.; apoi c generalii,
amenin(area pedepsei capitale, au interzis fie opriti ori im-
piedecati grdnicerii de a-si exprima pi prezenta pdsurile. In urma
acestei comunicri magistratul in 7 Apr. public in c gene-
ralii vin la inspectie (Musterung der pi orenii s-i
timpine cu toate onorurile; apoi avertizarea adresat
comunittii pi publicului, ca nimeni nu a le vorbi
grnicerilor ceva cu scop , cci pi

unii Bistriteni sunt bnuiti pi uor se poate'ntmpla fie spn-

zurati. Deci fiecare ia bine seama, poate cdea in mare
pericol.
Tot in 7 Apr. magistratul dela lacob Moldovan,
noul morar dela moara din Nufalu, plnsoarea c Nuflenii nu
vreau s-1 sufere. fie rugat cpitanul Ricord de a
interveni la colonel ca acesta acorde asistent militar.

www.dacoromanica.ro
 57

Dupace generalii plecar din Sibiu, membrii guberniului

nu prea aveau dispozitie le asculte lamentatii, dele-
gatii Klein pi Bedeus cutau acum o platform pentru retragere,
pe care gsindu-o, in 13 Apr. inaintar un memoriu cu acest
cuprins : Delegatii in chestia definitive a districtului
valah bistritan nu indraznese trateze mai departe in acea
terie; deci roag sa fie demi$i li se dea permisia ca,
de a se putea ajunge la definitiv, ei s se mai consulte
cu publicul bistritan ; aceasta din urmtoarele motive:
1. S'au dat asigurri c cedarea are se fac in mod spontan,
insa deputatii nu se in situatia de a trece peste dorinta
comunittii bistritene ca nimic nu se incheie far tirea prea-
a (sasepti) a guberniului; ceeace fusese comunicat
Extei Sale general-comisar.
2. Rescriptul d. d. 14 August 1762 Sasilor din
Reghinul pi pare se aplice la
cinarea primit de atre delegatii comunittii bistritene, cari sunt
ingrijali de rspunderea ce o au de repro$urile ce li-se pot
face; cAci ei privesc ca datorint omagial: deoparte promo-
varea intentiei preanalte privitoare la cauza grnicereasc, de
parte nestirbita conservare a ora$ului Bistrita a dis-
trictului sau ssesc.
3. In primul act de cesiune d. d. 24 Mai 1762 s'a artat c
respectivii locuitori sunt cedati numai in scopul promovrii ser-
viciului preanalt prin infiintarea unui corp grniceresc transilvan ;
dac ins acesta s'ar desfiinta, atunci districtul valah
va avea la domeniul publicului bistritan. In timpul
ct au stat delegatii bistriteni deastdat aci, ei au observat
bind cedarea definitiv, chiar dac militia grnicereasc oarecnd
s'ar desfiinta, Bistritenii totu$i n'au recapete acel district valah.
Pentru un astfel de caz delegatii n'au dela orap instructie.
4. deputatilor aci se prelunge$te fr'de a avea vr'un
rezultat, din 12 Febr. azi ora$ul extrem de are pi
destule cheltueli zadarnice.
5. Nu este niciun Dperculum in mora, iar in districtul valah
serviciul preanalt militar se desf$ur ca pi cnd acel district
ar fi fost de primadat definitiv cedat, precum se cere
In 22 Apr. se plng Sa$ii din Sngeorzul ssesc Valahii
mutati de acolo sat cer pmnturile. lar
in 23 Apr. senatorul Schankebank raporteaz Feldrihanii
potentiose pe hotarul Sa$ilor din Pintic pi c grnicerii

www.dacoromanica.ro
58

cu vitele mari pagube Sailor din Dumitra. Decizie: Ambele cazuri

fie comunicate colonelului Schrder.
In 26 Apr. sublocotenentul grnicer Sprtter raporteaz din
colonelul Schrder, Valahii mutati din Lechinta apoi
in sat, in 24 c. din non au fost mutati, au plecat
femei, care consimtirea Sailor au
err in Lechinta,
sotii vor gsi locuinte sigure.
Tot in 26 Apr. magistratul cetete pra lui lacob Maierean
impotriva Pinticanilor; iar colonelului Schrder cere s fie trimis
secretarul orsenesc Ziegler la Nsud spre a fi fall la cercetarea
plnsorilor impotriva Vrrenilor Feldrihanilor.
In 27 Apr. colonelul Schrder imprtseste magistratului ca
generalii Buccov Siskovici au fie sigur in 8 Mai in Bistrita,
deci fie ingrijit de locuinte trsuri. lar 9 Mai se constat
protocolul magistratului acestea: Excel. Sa gene-
ralul comandant Buccov a sosit ieri aci, iar azi dimineata a plecat
la la inspeclie (zur Hennrich s procure tr-
suri suficiente. Ex Sa va intoarce la in 11 seara, iar in
12 va pleca din Bistrita. lul colonelul pretind ca Miercuri
fie in Salva notarul cu un membru al magistratului, care
va fi Keller. La intrebarea perceptorului ar fi permis
ca cele trei sate ssesti lad, Dumitra Pinticul s predea gene-
ralului un memoriu rugarea sa ca hotarul pdurile
Sailor s nu fie distruse de granicerii megiei; se hotrete ca
amintitul memoriu su fie predat care la rndul sau
prin delegatii sai va inmna cu recornandare Excel. Sale gene-
ralului comandant.

de 10 Mai
Sosise zitia care generalul Buccov, in-
conjurat de o mare suit militar frunte
episcopul unit Petra Paul Aron, avea s fac inspectia
batalioanelor grnicere0 s le ia noilor soldati
pe Mocirl delng Salva. Cnd se
ajunse la luarea jur5mntului, deodat printre grniceri se
isc un tumult care la instigatiile btrnului Todor Todoran
din Bichigiu trecu act de adevrat rdsvrtire,

www.dacoromanica.ro
 59

Buccov impreund sa piece de acolo

fir'de nicio isprav.
de ce am vorbi despre arnanuntele acelei
tmplri, si vedem care au putut fi cauzele subitului caz
de insubordonare.
Conform datelor ce le gsim in istoria regimentului
de infanterie austriac Nr. 50 scris de Treuenfest I), la
fiintarea regimentului nsudean 2) corpul ofiterilor consta :

Comandantul regimentului, loc.-colonelul Georg Raschiitz.

Maiorul Hohn.
Cpitanii: Taubenthal, Sburlati, Fluck, bar. Toussaint, Ricord, Bouquier,
conte Dittrichstein, Hambourg, Cosimelli, Schneider, Linden.
Locotenent-cdpitanii : Ehrenstein, Virazdi.
Locotenentii : Leibinger, Barath, Zaborsky, Schlang, Belloni, Albrecht,
Rosenberg, Gauthojes, Koller, Schmidt, Eisenberg, Tamon, Schottenstein, Schmi-
den Freihoffen, Baumgart.
Sublocotenentii: Frhlich, Heindl, Gppert, bar. Schirnding, Halbmann,
Saagmiiller, Sprtter, Delvardi, Farkas, Feringer, Stoianich, Kravath,
Godofredo, conte Laszy.
Stegarii: Rechberger, Zapata, Jellaschitz, Laurenti, Knall, Mallich,
Lwensfeld.
Capelanul Theodorus Naszodi ; auditor-secretarul Josef Urli, Sergent-loco-
tenentul Johann Angermeyer ; maistrul de cvartire Josef Tesch ; chirurgul

-
Franz

Cum wdem toti acesti ofiteri exceptia cape-

lanului erau nu cunosteau obiceiurile locului,
despretuiau pe Valahi, iar pe grnicerii nededati cu
serviciul militar tratau severitate excesiv. lat unul
dintre cauzele adncei nemultmiri in sufletul
cerilor.
Alt motiv a fost faptul, c desi li se promisese noilor
soldati s fie priviti de acum ca oameni liberi, ei
Geschichte des K. K. Infanterie-Regimentes Nr. 50 Wilhelm
Grossherzog von Baden 1762 bis 1850 zweites Siebenbrger Romanen-Grenz-
Infanterie-Regiment Nr.17 von Gustav Ritter Anion Treuenfest. Wien, 1882.
2) E de notat de ori se vorbeste despre .regimentul grAniceresc
e de infeles regimentul de infanterie, nu cel de dragoni
deasemenea in 1762 - sub comanda loc.-colonelului Johann Dam-
browka a incomplet ; deja in 1764 a fost redus, la 1770 des-
ultimii dragoni la regimentul de infanterie.

www.dacoromanica.ro
60

dap trecere la mil* erau considerati tot ca

chestie care lung timp a rrnas neclarificat1).
In o profund indignare cuprinse inimile cre-
dindoilor din satele districtului cnd ei observar ofi-
terii regimentului 41 bat joc chiar de biserica
apoi intreaga sistem grnicereascd pare
s intre altele, scopul deghizat de a converti pe
grnicer la catolicism. Acestia, dar chiar unii dintre preotii
desi declarati uniti biserica Romei, nu erau
destul de orientati asupra amnuntelor subtilittilor unirii2).
Ei cari tinuser din mosi-strmosi la vechile
prinderi obisnuinte, se ingrozeau acum la c vor
fi despoiati de legea datinile adnc inrdcinate.
Cert este pe alte influente externe, attri
instigatii din partea bistriteni ori ale unor
organe din guberniu etc., nu le canoe ca Valabii
districtului nsudean s se emancipeze ridicndu se din
robia secular; susamintitele trei cauze de cdpetenie au
pricinuit izbucnirea revoltei de pe Mocirl, despre care in
cursul timpurilor trecute s'a vorbit mult, in
cele mai multe cazuri in mod nedocumentat exagerat.
Trecnd peste diverse informatii, articolase ori
tratate ca spre informatiile autentice date despre
Tnase< Todoran de care un ofiter, in Istoria regimen-
tului rom. grn. a lui George Baritiu ; ori descrierea
episodului Todoran in Nrele 13-14 ale Revistei ilus-
(1902) din Bistrita etc. - bune intentii,
dar mult fantezie, vom reproduce ad unele texte
extracte in chestie, lsnd in grija cetitorului for-
muleze din acele opinie privire la incidentul de pe
cirl la antecedentele sale.
crui la compunerea opului mai
sus i-au stat la dispozilie toate arhivele militare din Viena, spune
numai att: Generalul de cavalerie baron Buccov intmpind la
executarea proiectului su mari piedeci, iar cnd in 10 Mai
1) V. Arh. Som. Nr. pag. 41-65,
2) V. Arh. Som. Nr. 21.

www.dacoromanica.ro
erau s fie sfintite cinci steaguri pe platoul dinaintea comunei
Salva, fat companii, soldatii
armele echipamentul se scene de rebe-
iar btrnii satelor cari domoleasc spiritele agi-
tate, nemilos maltratali. Dup urm o cercetare
sever in cercul regimentului de catre o comisie aulid;
capii rebeliunii fur pedepsiti cu moarte prin roat, prin
streang. In sfrsit oamenii se fAr opunere noua
situatie care cu timpul le deveni att de plcut pi pretioas,
desfiintarea granitei in 1851 fu mare regret din
partea populatiei din cercul regimentului. -
note istorice scrise, rmase din timpul granitei,
aflm la a. 1763 insemnate acestea: In 12 Mai sfintire de steag
in Salva. Dousprezece companii de cte 250 soldati, 3000
impotriva Todor Todoran din
de 104 ani, ca instigator executat cu roata, iar
alti mai multi spnzurtoare. comisie aulid instrueste pe
grniceri asistat de infanterie german tunuri le
ia acelor jurmntul. -
Dintr'un raport despre care va mai fi adresat
de ctre generalul Siskovici consiliului aulic de rzboiu, 24 Aug.
1763, reproducem cu referire la de atunci acest pasaj:
In timpul ce am stat acolo Valahii n'an privit conditia
cereasd ca o sarcin, ci dimpotriv au foarte malt avan-
tajele prin ea. Au trecut multe, foarte multe familii la unire,
numai spre a fi acceptate la statul grniceresc, chiar pi
aulid a reprodus in ei o scrisoare a secretarului
gubernial Halmagyi, in care acesta raporteaz cancelarului aulic
conte Beltrlen, cf in chestia aceasta, in prezenta sa mi s'au
mnat din partea Valahilor. Nu trebue dect s se compare
conspectele unitilor inainte cu cele dup infiintarea
granitelor, deosebirea e evident. Intmplarea dela Bistrita nu
poate dovedi contrarul, deoarece urzitorul acelei este un
de 120 ani, nici nu e grnicer. Dar chiar pi dac cazul ar
fi fost pus la cale aievea de grniceri, totusi n'ar dovedi
nimic, deoarece fapta alor 10 ori 20 nu se poate atribui tuturor,
pi daca exist in Rodnei ctiva oameni cari azi gndesc

www.dacoromanica.ro
 mane altfel, nu se poate zice c locuitori Rod-
fel
nerd sunt oameni ri indoelnici.
Intr'un articoli) publicat in
- germ. Transilvania din Sibiu
gdsim urmtoarea comunicare: In timp se ncepu
ganizarea granitei militare districtul bistritan, adia in
comunele valahe. Cu tot progresul dovedit in general, totusi nu
lipsiri aci diverse cazuri de opunere. Fiinda aceste amenintau
s se'ntind tot mai mult, veni Buccov, ordon fie prinsi
circa 50 de oameni s fie pedepsiti ca instigatori (ad
ginta enim ex ipsis intercepti, partim rota fracti, partim suspendio
necati aliisque cruciatibus affecti, tumultuari cessarunt). Aceasta
se numai oamenii cutezar s i se opun chiar
lui, generalul a seripa primejdia ce-1 numai
mare nevoie, pierzndu-si vizitiul un cal care se la
trecerea peste Bistritii. -
Istoriograful maghiar Bod Pter ne descrie in opul su2)
intmplrile de pe Mocirl : luna Mai a mers la ei la
spectie generalul Buccov, insotit de episcopul unit care avea s
le ia jurmntul militarilor adunati la ordinul generalului lng
comuna Nsud. Cnd era s jurmntul s li se dis-
tribue steagurile cu obisnuita ceremonie solemn, la
brii ei protestard impotriva unirii a tiar in fata lui
Buccov pe un delegat care amgise cu speranta liberttii, pe
ii
altii maltratar, pe protopopul din Nsud care unele
decizii ale curtii cu Buccov se certar
furc strigndu-i au fost amgiti cu ndejdi false.
Vznd nu pot aplica fort, att generalul Buccov epis-
copul Aron aflar cu cale caute in vzul tuturor mntuirea
in Cnd alergau calare cel mai agreat servitor a lui
Buccov se in rial Sieu, care atunci se revrsase foarte
tare. Sosit acea rebeliune la Sibiu, Buccov dup zile
bind citat la curte in Viena, plec cu cancelarul Brucken-
de provincialilor ca s nu mai
dat in Transilvania. - nicio-

1) Beitrag zur Geschichte der .siebetibiirgischen Militrgrenze Wil-

helm Schmidt, .Transilvania. 1863 64 p. 48.
2) Valachorum Transilvaniam incolentium historiag, se gsea
numai in manuscris in biblioteca (muzeul) din Cluj.

www.dacoromanica.ro
 studiul) publicat de Friedrich Kramer, fostul di-
rector al liceului evang. Bistrita, urmatoarele piruri, de
cetit in parte rezerv: Cu ocazia executrii organizatiei militare
in teritorul cedat, indat anii urmtori se dovedi c militari-
zarea fuses dorinta unor conductori, dar nu a poporului. Cre-
c vor libertate, dar numai schimbar supusenia
anterioar blnd alta noua, neobinuit, soldteasc; apoi
putini trebuir prseascd cas pi ograd pi s in
straindtate spre intemeia nou locuinte. Depunerea
11, 12 pi 13 Mai 1763 prilejui mari furtuni. se explicase
grnicerilor in calitate de soldati vor avea serveasc numai
la granitele iar nu pi afar tar, cu ceeace nu prea s
fie pltit prea scump liberarea de jurisdictia bistritan. vor-
dictate: sa servirn pe ap pi pi mergern
oriunde ne va ordona regina , le deschiser ochii. Atunci decla-
limpede pi hotrit c chipul acesta nu voesc fie soldati.
Unii mai se rugau ingenunchind, cei mai
jurau, apa c ofiterii erau primejduiti de moarte in statiunile
Pe toti aceia cari sfatuiser s se fac soldati - intre cari pi
pe Klein ii injurau grozav ca pe trdtori ai Valahilor, ba chiar
pi pe ctiva din mijlocul cari se ardtaser mai flexibili
pi se supuser. expriman dorinta so fie iarsi supusi Bistriteic,
vor plti tot ce va pretinde orasul dela ei, numai
s scape de militrie. Multi se refugiar asezrile anterioare,
ori satele comitatelor unde, sau steteau ascunsi,
sau umblau liberi, cldindu-si case A fost nevoie de toate
rnijloacele promisiunii, pi groazei pn ce in sfrsit
Valaliii au putut fi determinati ia din nou armele pe cari le
daser. Mai mult contribui la linistirea spiritelor agitate amenin-
tarea, c nu e nevoie de ei pi c vor fi inlocuiti alti iobagi din
comitate. Msuri severe au trebuit fie aplicate in Rodna.
Cnd grnicerii de acolo declarar sus pi tare c nu voese
fie soldati pi lepdar armele, aceste au foot transportate noua
magazie din lar Valabii demisi acas. Apoi li se
ordon ofiterilor s cheme pe fostii soldati tragerea dopo-
Beitrge zur Geschichte de Militrisirung des Rodnaer Thales, :

Programm des evang. Obergimnasiunis A. B. etc. Bisrtita 1880.

www.dacoromanica.ro
tului, la bisericA, ad le explice Inc'odat chestia militarizrii,
dar totodat s noteze numele prietenilor pi contrarilor cauzei.
Capii rsvrtirii au fost mai trziu prinsi pi executati. -
Din fragmentele istorice ale lui Hurmuzakil) - in cari la
locul indicat se face o expunere mai lung a certelor religioase
de atunci - reproducem : Inc de a se face
conscriptia (ordonat de col. Schrder), unii uniti
ser cu noroc s amAgiasc pentru scopuri proprii, cu promisiuni
frumoase pi daruri bogate, pe zece Romni slabi de inger din
acel district. Acesti oameni mituiti, cari nu posedau nici autori-
zatie pi nici instructii dela cercul acestui, declarar
in numele cercului pi jurmnt c intreaga populatie militar
romneasca a districtului bistri(an este devotat bisericii unite,
vrea s-i apartin exclusiv pi pe vecie. Fiind mai trziu
format despre declaratia obligatoare a falsilor mandatari, populatia
contest pe fat acel fapt pi se desolidarizA de pretinsii man-
datari, cari nicidecum n'au fost le un astfel
de angajament. Dupce declaratia reprezentativ obligatoare
carea foarte mult timpurile rele ale uniunei fortate sub
domnia lui Leopold I (1698 1701) - a fost mentinut de ctre
autoritti, deci unirea a cu forfa populatiei pi fiecare
opozant pedepsit corporal ori bneste; astfel Romnii
fuzar s se fac uniti pi s intre in militia grnicereasc, iar ceice
deja declarar acum c repsesc, armele
pi nu mai voir nici aud de ascultare pi disciplin. La aceast
veste generalul Buccov plec luna Mai 1763 la Bistrita pi Rodna
cu sine pe episcopul unit Aron, pentru de a mri cu pre-
zenta pi participarea sa serbarea luarii jurarnntului dela soldati,
precum pi a sfintirii pi distribuirii steagurilor, care avea se
la regimentele grniceresti deja formate, parte in Bistrita parte in
Valea Rodnei. Liturghia pi sfintirea steagurilor se
cu mare pi salve de arme. Uncle grupuri ale trupelor
erau mai cuprinse de agitatia astfel pi un regiment
de dragoni romni, care pi depuse Bistrita jurmntul pe steag,
unde ins din precautie nu se cetir chiar articolele martiale care
1) Fragmente zur Geschichte der von Eudoxius Freiherrn
von Hurmuzaki; t. p. 176-179.

www.dacoromanica.ro
erau fie acceptate jurmnt. Cnd veni rndul la al
doilea regiment romnesc din infanterie, acesta toat
depunerea jurmntului, maltrat mortal pe doi dragoni
rornni cari sftuiau s jure, armele declar brusc c
Romnii n'au atari soldati, cari totodat presteze
impozite i ca lar pe deasupra i
legea mWenit. Generalul Buccov incerc mulcomeasd pe
cerbicosi oferte vremelnice : c adic nu vor fi obligati s ser-
veasd la trupele de linie, vor fi liberati de sarcinele incvartir-
rilor, vor presta contributii numai ca locuitori liberi, vor
fi scutiti de prestarea dijmelor cerealelor in contul ofiterilor din
Bistrita, c vor avea contribue la alte sarcini publice numai in
cercului Cu toate aceste Romnii ref uzar depunerea
jurmntului, desi Buccov s fie adus un de
infanterie cavalerie care s-i ; ba mai mult, aceia decla-
rar categoric c numai vor jura pe steag, pretentiile
privilegiile - dintre cari acum numai o parte le-a oferit gene-
ralul vor fi recunoscute chiar de dtre
cu proprie. Neurmnd o promisiune de felul acesta,
oamenii prudenti ridicar dela pmnt armele acas,
a se mai lsa induplecati vorbe. Generalul Buccov
episcopul Aron deasemenea intoarser fr'de nicio
isprad. -
Canonicul Aug. Bunea in cartea despre episcopul Aron
vorbeste pe mai multe pagini despre revolta dela Salva ante-
cedentele sale, din care extragem acestea : Un caz gray de turbu-
rare religioas s'a petrecut in districtul Rodnei in primvara
vara anului '. Imprejurarea Romnii din acest district se
declaraser uniti, pe generalul Buccov s-i inroleze in
militia national grnicereasd, deoarece era intentiunea lui ca
militie se numai din unifi. Lucrul a
mers mari dificultti astfel in Mai 1763 generalul Buccov
avea s primeasd jurmntul sfinteasd steagurile
tului romnesc de dragoni la Nsud a celui de infanterie la
Salva lng unde concentrase 9 companii, avnd celelalte
1) Episcopii Petru Paul Aron Dionisiu Novacovici Istoria Rom-
nilor transilvneni dela 1751 la 1764, Blaj 1902.
5

www.dacoromanica.ro
3 companii s joare ceva mai trziu in Bistrita. La aceast
nitate Buccov pe episcopul Aron ca s sfinteasca stea-
gurile. In 10 Mai regimentul romnesc de cavalerie jur pe steagul
sfintit de episcopul Aron, la De aci generalul episcopul
merser in aceeai zi la Salva, ande erau concentrate 9 companii
din regimentul romnesc de infanterie. Episcopul sfintii steagul,
dar cnd veni rndul la jurmnt, in special la cuvintele,
soldatii vor oriunde, pe uscat pe ap, toti ca unul
denegar jurmntul depuser armele. In urma cercetiii fcute
de o comisiune aulic, Tanase Todoran fu executat cu roata,
iar ceilalti complici cu treangul, tocmai pe locul nude soldatii
rsvrtiti depusera armele. -
La cele de sus se mai pot adauga din despre
vizitatia episcopului Aron in 1763 in districtul Rodnei insem-
nri fcute probabil de Origore Major care a pe episcop,
publicate de dl Z. 1), urmtoarele : Sosind (episcopul)
in 4 Mai la Bichigiu n'a putut intra in biseric, fiinda stenii con-
de un anume Todoran au luat cheile pe care abia le-au restituit
in ziva urmtoare. In Poieni, Gureni, Zagra
agitatie femei cauza inrolrii in regimentul
grniceresc. InsernnArile spun in Zagra impudenter indecen-
tibus etiam verbis aggreduintur, blasphemant, militiam recusant
et post suam Illustritatem clarnando et metanizando ad quartirium
usque apud parochum paratum comitanturc. La Salva in 10 Mai,
in cursul liturghiei, revolt soldati, cari prind pe quemdam
antea ipsorum ducem loan pe tovar4ul din Rebra,
trntesc jos bat de moarte (ad necern concutiunt). De fat
era generalul, care a prsit biserica plecnd la Nsud.
Din toate vocile comunickile, in parte instructive
interesante, reproduse sus, nu suntem destul
de lmuriti asupra multor amnunte in cele
tmplate pe Mocirl, unele date citate se contrazic.
Scriitorul acestor am de repetite ori zadarnic
s gsesc vr'un document autentic in chestie, fie vr'un act
dela episcopul Aron, fie veun raport detaliat al gene-
Vechi vizitaiiuni canonice in Ardealul veacului al XVIII-lea, in rev.
Cultura Nr. -1936, Blaj.

www.dacoromanica.ro
 7
ralului Buccov ori al comandantului regimentului nsudean.
Regretatul canonic Bunea, in citat la p. 240 spune
intr'o not despre acestea vom produce documentele
in scrierea ce o vom publica despre grdnicerii romnk
dar am incercat, n'am putut afla ce s'a ales cu
amintitele documente, scoase sigur din arhiva mitropolitan
a Blajului. Auzind arhivele fostei comande generale tran-
silvane au trecut la Astra incercasem aci s primesc
vr'o informatie; dar din toate rspunsurile primite dela
prieteni cunoscuti am vzut incercdrile sunt zadarnice.
In sfrsit, prin mijlocirea directorului Dr. Lebzelter dela
muzeul de stat din Viena am incercat gsesc ceva in
arhiva de rzboiu (sterreichisches Kriegsarchiv),
al director rspunde in 12 Sept. 1932 o comuni-
care privitoare la numirea primului comandat al regimen-
tului nsudean : Georg Raschtz; dar mai incolo
despre revolta de Todoran nu se nimic
(Weder in den Akten des Hofkriegsrates noch in den Feld-
akten und Musterlisten finden sich auf die vom
T. Todoran angezettelte Revolte).
Se adevereste din r:ou ceeace in atte rnduri, im-
altii, am accentuat am gresal irepa-
rabil s'a comis din partea tuturor organelor in drept, cari
dela 1919 pn azi n'au aflat cale reclame
arhivele ardelene la Viena Budapesta, prin ceeace
s'a dat pierzrii imens material valoros privitor la viata
neamului romnesc din Ardeal.
s mai comunicAm aci relativ la persoana lui Todoran
cteva date gsite in protocoale bistritene, i referitoare
la timpul dinaintea granitei.
In scrisoarea d. d. Bistrita 20 Mai 1750 adresat de ctre
magistratul Bistritii primarului care se gsea in Sibiu, se amin-
despre un slug valah originar din Bichigiu care in Sept.
1749 fusese extrdat din inchisoarea oraului brbunca0or
(Werber), dar a dezertat dela militie a stat
i timp in Bichigisu
la Todoran. Acesta l-a lsat apoi pe dezertor s piece
liber, pentru aceasta alit Todoran i fiul su sora dezer-

www.dacoromanica.ro
 cari 1-au pe acesta, au prini incarcerati
in 19 Mai.
La 25 Mai magistratul hotrete ca Todoran s fie tinut
in arest, deoarece s'a mai semnalat cazuri de dezertiune; in
2 lunie 1750 Todoran, care dezertase odinioar din regi-
mentul Printul Carl, e pus de magistrat pe picior liber, in con-
sideratie fat de adncile sale btrnetee. Chezeuesc el:
Todor a lui Macavei jude, Innate, Ursul lui
Filip, Todor Zgrean, Precup Zgrean din Bichigiu, Ion Cobuc
din Hordou Leon a Nechiti jude in Telciu.
In mai avem st facem aci o comunicare o anume
din multe puncte de vedere. lnainte cu mai multi
ani bibliofilul I. Martian aduse cu sine dintr'o cltorie un pachet
diferite pe cari dup o examinare sumar negsindu-le
vrednice s se ocupe amnuntit ele, le scriitorului
acestor pentru selectionare eventuala utilizare. Erau scurte
rapoarte militare din timpul granitei, di.ferite ordine tablouri etc.
de mai putin valoare. Printre era vrt in disordine
un manuscris constttor din mulle coale, pe cari aranjndu-le am
aflat c intreag lucrarea era o monografie a districtului militar
nsudean in continnd o scurt descriere
geograficA, apoi mici capitole despre locuitori, ocupatie,
drepturi politice etc. citate cteva documente cunoscute;
mai departe o cronie a regimentului, la sfritul st scris:
Der Abschrift gleichlautend, Johann Brzuska, K. K. Postexpeditor
in Borgoprund, im Jahre E vorb cum se vede despre
o copie luat de pe o alt copie, despre al crei original nu se
spune nimic. Dup mult rsgndire am ajuns la convingerea
nucleul acelei monografii, alctuit cam incoherent, a putut fi
istoria regimentului de fostul director al
normale Nistor despre care spuneau btrnii notri
Petru Tanco, Florian Porcius etc. trziu chiar Vasile Petri
c o invtau in nsudene, copiindu-o elevii de pe manu-
scrisul lui lstrate. Dup moartea acestuia in 1834, sigur
institutori dasclii cari i-au succedat au mai adaus apoi la acel
manuscris evenimentele insemnate pn la desfiintarea granitei.
In acel manuscris monografic, care la timpul su va fi pu-

www.dacoromanica.ro
blicat in ntregime, aflrn descrise intmplrile din Mai 1763 precum
urmeaz:
Primul comandant al regimentului de infanterie, care
rezolva pi chestiile administrative, a fost loc.-colonelul
schtz, primul comandant al cavaleriei, loc.-colonelul
Dambrowka. dintiu sta cu sdu major in Salva,
al doilea Nsud.
In 12 Mai 1763 au fost sfintite steagurile alor doud
batalioane de infanterie pi stindardele dragonilor.
Multi dintre ofiteri ipi exprimau deschis repulsiunea
pi dispretul fat de datinile religioase ale grnicerilor:
faptul acesta pricinui o rdsvrtire impotriva unirii pi in
curnd o revolt formal impotriva ofiterilor. Revolta
nicerilor fu promovatd pi prin faptul magistratul bistritan
la predarea, in administratia militard, a locuitorilor din
Valea Rodnei, i-a pe ace0a ca cu scopul
s poat extorca pe calea aceasta ilegald un milion de
floreni dela stat.
Grnicerii indignati de acea clasificare - deoarece
bine ptiau
-
din timpurile regelui Matia sunt decla-
rati liberti (libertini) cerurd dela comandantii s
la imprteasa Maria Terezia pi s le cstige con-
firmarea liberttilor politice, cci ei nu pentru aceea poart
arma, ipi vars sngele pentru tron pi patrie pi pedeasupra
mai pltesc pi impozite, ca in schimbul tuturor acestor
jertfe s fie tratati ca iobagi pi s fie exclusi dela
avansare.
Amndoi comandantii de regiment se dezinteresard cu
totul de grniceri, pi adresar ofiterilor ordine severe ca
s supraveghieze pe grniceri pi imediat sd-I bage in car-
cera militar pe ce se va ocupa ct de putin cu drep-
turile politice ale grnicerilor.
La un astfel de tratament indignarea populatiei
cere crestiea din zi in zi, pi acum ea astepta numai mo-
mentul favorabil spre a-si manifesta supdrarea pi nemultmirea.
Acest moment curnd pi sosi ocazia exercitiilor pe
batalioane. Cnd cele batalioane de infanterie pi opt

www.dacoromanica.ro
70

companii de cavalerie steteau comuna Salva

in fata generalilor pi a episcopului greco-catolic Aron de
Bistra, fdr'de a se sinchisi de generalii prezenti,
frontului btrdn de 104 ani
Todor Todoran din care slujise ca soldat
sub impratul Carol VI, pi le rosti grnicerilor urmtoarea
cuvntare1): De doi ani suntem adec grni-
carte n'am dela cd
oameni liberi. Ne-au scris dare, facem slujbe
copiii vor merge
la marginile
tului verse dar ce? Ca Jim
n'avem nici un copiii fie tot pro0; ori vor
ceva, ori ba? nu vom parta armele, ca
lege ni-o tisturile. Jos cu armele! Alungati
afard Izotarele noastre ! Auziti romni,
atunci vom sluji, vorn.vedea carte dela inlata
unde-s drepturile noastre ; atunci
nu, cu copal! Ce dd gubernia cancelaria din Beciu,
e nimica, minciuni goale de azi
La aceste vorbe batalioanele de infanterie
armele la pmnt, acesta se cutremurd, apoi
le ridicard, somatia adresat ofiterilor ca imediat
pardseascd teritorul Dragonii procedard la
fel. Generalii, episcopal toti ofiterii o apucard la
A doua zi acest tumult se grnicerii
ci ce se armele steagurile. Armele le retinur,
steagurile le la Ndsdud pi le predeterd
preotului satului spre pstrare in bisericd.
Scurt timp aceast intimplare veni o comisie
aulici la Salva spre a face cercetare in chestie. Todor
Todoran care persever la pretentiile sale, fu executat cu
roata, iar alti mai multi btrni au fost spnzurati. Chiar
pi la executare sngele rece declarnd cu
ci nu regret de a suferi dreptate, deoarece
e mai bine piard viata dect si in robie.
din depozitiile celor executati, ale btr-
1) Textul in mongrafie in rornnete.

www.dacoromanica.ro
 71

nilor satelor maicuseamd din ale protopopului districtual

comisia grdnicerii nu se rdsvrtesc mpotriva
imprtesei, ci sunt numai din cauza
ca iobagi; cercetarea fu brusc curmatt raport
adresat domnitoarei se adevdratele motive ale
vrtirii.
Notm unele date din aceasta descriere difer de datele
acelor comunicAri anterioare cari se bazeazA pe documente oficiale.
Despre pedepsele dictate executate in urma revoltei de
pe Mocirl va fi vorb la locul sta.
*

St intoarcem la evenimentele curente.

La data de 3 Mai aflm pe o not a magistratului:
Inainte de a ajunge la cedarea difinitiv, grAnicerii bistriteni au st
stie urmAtoarele: 1. vor avea de pltit din datoriile orasului
dobnzile restante partea ce cade pe ; 2. vor avea s
restante vechi de contributii 11.003 5111/16 cr., daca
Mai. Sa nu va ierta orasului cei 7910 de restituit cassei de
; 3. din satele ssesti, apoi din Sntioana
vor fi mutati in Valea Rodnei. La aceste se mai adaug
toarele : 1. Despgubiri peritru casele de
ceri. 2. creditorii vor fi achitati de grniceri ? 3. De
unde va fi despAgubit orasul pentru pretentii de praeterito et
futuro ? Ce s fact orasul cu multele de construit pe seama
of ? 5. Nu e stabilitA jurisdictia in realibus. Orasului nu-i
convine st cedeze documentele posedate.
In 17 Mai viceprimarul Klein et Peter Roth, arciu-
marul din Rodna, nu mai vin, et nefiind
cedat locul Sale hrizovul nu e extrdat, st se
conform cesiunii din 24 Mai prin care orasul are
dreptul de peste tot jus economicume. Deci colo-
nelul s fie rugat s intervin ca orasul sub oarecare pretext
poat vinde den Zehend-Wein pro publicog.
legato Fr. Klein Bedeus, cari in Sibiu
in chestia districtului valah, raporteazA in 20 Mai comuni-
despre toate pertractrile avute in acea materie.

www.dacoromanica.ro
72

Intr'o din 25 Mai magistratul accentund dificulttile

ivite privitor la contributii prin infiintarea sistemei grniceresti,
constat urmtoarele: 1. In 14 Febr. s'au loc.-colonelului
Dambrowka tabelele restantelor contributionale de 2490 20 cr.
cari din 1762 stau in sarcina districtului valah, precum
tabelele productelor pe care satele valahe le-au furnizat in iarna
1761-62 regimentului Modena sunt de bonificat. 2. Multi con-
tribuabili trebue s fie despgubiti pentru dobnzile pltite in
1762 in plus. 3. In 1762 s'au ivit o multime de tinuri
evaziuni fiscale, cari din cauza renitentii districtului n'au putut
fi urmrite. Loc.-colonelul Dambrowka ar trebui incasseze amen-
dele. 4. Confruntrile s'au fcut in 1763 in prezenta ofiterilor
delegati de loc.-col. Dambrowka, de aceea multe din declaratiile
fcute in materia drilor, sunt false. 5. Din restantele anului 1762,
de pltit pentru intretinerea companiei de dragoni din regimentul
Sachsen-Gotha, ofiterii au incassat 348 42 iar din
drile curente, nimic.
In 31 Mai groful Bethlen Pal ii scrie din Bahnea
tului c el e de prere s se amn comisia in munti (ream-
bularea maramuresan) spre a evita o revolt a Valahimii i
o eventual primejduire a vietii delegatilor (letnket is koczkra
vetnk). Spune c bar. Barkoczi recomand se co-
misia
Viceprimarul Klein raporteazA in 16 lunie acestea: Colonelul
Schrder, cu consimtirea loc.-colonelului Dambrowka in pre-
zenta loc.-colonelului Luchsenstein, a declarat c Sasii pot
vitele in munti. Apoi Klein recomand magistratului ca cu
acea ocazie fie tri tain pi vitele grnicerilor, pentru ca
la timpul su fi cerute taxele stabilite in 1753, iar comi-
sarul orasului s-1 instrueasc pe ofiterul prezent la acea lucrare.
Colonelul Schrder interzice in 7 lulie Bistritenilor s mai
converzeze cu grnicerii lucruri care nu-i privesc; mai departe,
fr comandantului de regiment nu cuteze a le impru-
muta bani ofiterilor ; in sfrsit cere tabloul tuturor pstorilor valahi
din districtul ssesc, cu promisiunea c-i va scuti de serviciu militar.
In 9 lulie loc.-colonelul Dambrowka cere pentru construirea
cvartirelor din Nusfalu Sntioana lemne de constructie

www.dacoromanica.ro
 73

dela comunele sseti invecinate, la ceeace magistratul

i se rspund lui Dambrowka c se opune principiului cesiunii
faptul ca se cldeasc cvartire amintitele dou sate.
In 11 col. Dambrowka le promite Dumitrenilor c nu
numai va permite s-i repare drumul in muntele ci
sa-i mn vitele acolo la pune.
In 17 scrie din Rodna crciumarul Peter Roth c in 10 c.
i s'a interzis vinderea de beuturi, dar i s'a oferit arendarea; in-
treab ce s fac.
In 20 lulie raporteaz viceprimarul granicerii mahalagiie
s mai fac servicii oraului, special Andrei Corbu nu mai
vrea s fac crmizi. Rezolv. Deoarece grnicerii locuitori in co-
mitate in fundo nobilitar. trebue s presteze Frohn-Dienste in
recognitionem fundk, grnicerii locuitori in suburbiile ora-
ului trebue indeplineasc lucrrile la ora.
Tot in lulie generalul conte Hadik il pe magistrat
sa termine in cu actul cesiunii (dasz der weitere lange Um-
trieb un Verhalt der Sache beendet werde).
Dumitrenii se plng in 1 Aug. c Quartirmeister Tesch,
sotit de un ofiter un caporal, a dus cu forta din casa
primarului amanetele luate dela grnicerii nsudeni, cari au crat
de pe hotarul satului ssesc de acoperit case.
Carciumarul Peter Roth din Rodna c el nu mai
poate sta acolo, deoarece militia grnicerease a dat in arenda
toate crciumile. Cere slujb dela ora.
Viceprimarul Klein ii in 13 Aug. o scrisoare lui
Bruckenthal la Sibiu, in care intre altele ii comunica acestea:
Ofiterii grniceri construesc case in sate saseti. Apoi colonelul
Schrder nu-i mai tine promisiunea dat in fata primarului a
preotului evang. din c va interveni nu fie pgubit oraul
din cauza dijmelor restante ale grnicerilor. In ce e mai
gray, Schrder avuse in Mai la dispozitie in tinutul Nsau-
dului 4 companii Angerer, 2 Escadroane husari len 120
fanteriti dar el n'a folosit acele detaamente in favoarea
Bistritei, ci dimpotriv a oprit pe graniceri s plateasc ceva ora-
ului, cnd nu va primi dela comanda general o hotkire
definitiva.

www.dacoromanica.ro
74

Magistratul roag in 14 Aug. pe colonelul Schrder s libereze

din arest pe sasul Andreas Schuller din Rodna ; apoi sa permila
ca grnicerii din districtul valah pi cel ssesc, timp nu fac
alte servicii, fie trimisi la paza plaiurilor. In 17 Aug. magistratul
comunic capitanului Sburlati lui Martin Hofgraef din Uifalau
c grnicerii au in livad pi i-au cosit fnul.

Dintre multele acte militare rmase din acest acte redi-

jate pi expediate dela curte ori dela consiliul de la adresa
generalilor Buccov Siskovici, apoi rspunsurile acestor diver-
chestii privitoare la organizarea granitei ardelene, ne vom
ocupa aci pe scurt de doug, privesc pi granita nsudean,
Avem mai un act semnat in Viena, 17 Aug. 1763 de
marepalul conte Leopold Danm, prezidentul consiliului
aulic de in care acesta cheam pe generalul Buccov pentru
ziva proxim la acelui consiliu spre a da deslusiri in
mtoarele : 1. Deoarece dorinta este ca
tarea granitei s se fac frde nicio sil, se naste intrebarea c
cedarea Viei Rodnei de ctre magistratul Bistritii, ce
ia chestia dreptului de proprietate, nu intru att privitor la locui-
acelei Vi cari vor poseda pmnuri proprii, ct mai mult la
grnicerii mutati din alte prti, ca din sate ori din comi-
tatele invecinate, unde aceia au apartinut la diferiti proprietari.
2. Noilor grniceri va trebui se asigure mijloacele de existent,
din cari poat confectiona mondirele pi procura echipamentul;
apoi vor trebui destinate locuri pentru nutret pe seama cailor
ofiterilor. 3. de chibzuit c din ce fonduri s se acopere chel-
tuelile impreunate cu infiintarea noilor 4. In sfrsit e de
gndit pi la faptul dac oare infiintarea regimentelor grni-
ceresti, nu va contigentul regimentelor deja existente in
Ardeal, deoarece chiar in anul trecut insuficient nurnrul
recrutilor pentru regimentul Bethlen, a trebuit i se avizeze
acestui alte cteva districte de recrutare in Ungaria.
Interesant este continutul actului urmtor semnat in Viena
24 Aug. 1763 de calm generalul bar. losif Siskovici pi adresat
consiliului de rzboiu, care pe act cu creionul cuvintele:

www.dacoromanica.ro
 75

Combaterea opiniilor cancelariei aulice impotriva militarizrii Va-

lahilor etc. Din acet document care altminteri contine destule
inexactitati, maicuseam cnd vorbeste de drepturile Sasilor la
pmntul ardelean, cnd sustine ca Valahii ar fi fost multamiti
in trecut cu starea de - extragem reproducem
urmatoarele :
In Siskovici combate prerea nedreapt a can-
ci
celariei aulice n'ar fi potriviti pentru serviciul grAni-
ceresc, produce dovezi contrare, mrturiseste
i-au cauzat attea ca o corn-
panie prea bine - continu generalul - o
astfel de organizare nu se poate realiza repede, cAci la na-
tiune poporul de rnd rAmne credincios naturii prejudiciilor
sale, numai timpul o pot abate dela
acele, il pot la la acest gen
de prin ordine pi obisnuint. Un motiv de cApetenie,
pentru care ar fi necesar s se fac tot atti grAniceri valahi cti
secui, este gelozia acestor doua natiuni, cu care una tine in
fru pe cealalt.
Privitor la explicarile
dispozitiile documentului de donatie
a Vaiei Rodnei cAtre orasul Bistrita, ar fi vai de Bistriteni, daca
contii Lazar pi le-ar fi judecAtorii. Siskovici e sigur
Bistritenii vor documentele scrisoarea magis-
tratului in care acesta declar se conformeze ordinelor
tesei ; pentru scurtarea procedeului ar fi bine fie desemnati
de catre Mai. Sa 4 ori 5 jurisi maghiari pi sasi cari s-si dea
parerea asupra donatiei regelui Matia. Altminteri serviciul preanalt
nu sufer apa nimic, deoarece Valea Rodnei cu toate venitele
pi beneficiile sale st deja complet in mnile grnicerilor, jurisdictia
este curat militara, bazat pe un regulament preanalt.
In chestia unirii - zice generalul - a urmat dispoziliile
ale consiliului de stat. Se pe timpul
Carol s'a publicat rezolutia, conform vor fi pe-
depsiti cu moarte toti aceia, cari vor religia pentru
care odat s'au declarat. Acea rezolutie se refer cu mai
mult la Valahii bistriteni, cu acestor li se ingduise destul
V. Nr. 2, p. 57.

www.dacoromanica.ro
76

timp de cugetare pi s'au explicat urmrile unei eventuate schim-

bari a hotaririi odata luate. ncelaria repropeaza adauga Sisko-
pe oarecine tratat cu indulgent moderatie. Da,
tratat bine pe Sofronie, dar nu din motivele aratate de cancelarie,
ci pentruca dadusem salv-conduct, pe care nu puteam pi nu
voiam sa-I incalc. Dovedisem doar pi in chestii religioase c pot
deosebi pe vinovatul de cel nevinovat, pi ptiu s pi pedepsesc,
precum artat cnd am fie pedepsiti ma-
Poporul a rmas linitit, nici unul nu s'a jertfit
pentru altul. Tot ce timp de multi ani se trecuse cu vederea pi
ceeace msurile luate, dar numai in parte aplicate, stricaserd pi
lsaser izbucneasc, eu am potolit in cteva Inni cu putin
asprime, am indruniat la ordine pi am linitit. Exemplele, in deosebi
la poporul valah, produc efect bun, numai omul trebue
tin cuvntul, s remunereze pi s pedepseasc pe fiecare precum
merit.
multe alte fcute de Siskovici, maicuseama
la viata grnicerilor sacui, asupra in cadrul acestui
nu ne

Afara de unitatile grnicereti tot se mai pi acum in

tinutul bistritan nsaudean inca alte trupe detaate, cad in
18 Aug. magistratul dispozitii privitoare la mai bun incartiruire
a soldatilor in comunele Uifalu, Dorolea, Leu, Rodna pi Ilva-Mare.
In 2 Septemvrie trimite colonelul un interogator
tinut de el chestia unei pduri, pe care Mocodenii o reclam
dela locuitorii din Piatra.
Cornisarul Samuel Weber raporteaz 9 Sept. ca in
tioana s'a un de 150 urme pentru cvartirul ofiterului,
in cvartirul cpitanului e construit la
pi s'a ingrdit un de 200 urme.
Magistratul hotrete in 12 Sept. c deoarece Saii pi
ghiarii din Rodna sunt de chinuiti (so geplagt werden)
nu mai pot suporta sarcinile (onera), s se raporteze faptul
acesta guberniului pi loc.-colonelului Urbani, care in prezent se
gsete chiar in Sibiu,

www.dacoromanica.ro
 Se in 19 Sept. comisia constnd din
prezidentul general Siskovici pi din membri curtii Lzr pi
len ls au s viitoare la Bistrita. Deci
secretarul Ziegler este aranjeze toale
triva spre a putea fi inaintate comisiunii.
In 22 Sept. guberniul trirnite magistratului ordinul cesaro-
cresc din c. in care iari se cere ca s se fac forma-
pentru cedarea Vaiei Rodnei, pi se expedieze
la Viena Mate documentele pe cere oraul bazeaz dreptul de
stpdnirec in acea Vale.
In 26 Sept. comunic senatorul Schankebank, fratele
la ordinul cpitanului Sburlati la Dumitrita spre a lua in
primire pe grnicerii neapti pentru serviciu.
Magistratul la desbatere in 9 Oct. ordinul gubernial din
22 Sept. in care se data de curte ca
gistratul a cedat Rodnei pro facilitanda militiae limitrophae,
fie expediate toate documentele in chestie.
Magistratul hotrete ca pentru acest act important fie con-
vocat comunitatea. Mai departe, fie ales un deputat care st
piece la Sibiu. Prirnarul Dinges se nu e destul de versat
in aceast chestie, viceprimarul Klein afirm et e mai necesar
stea in Bistrita spre a fi fat la sosirea generalului Siskovici.
Trehue se adune pi aranjeze ins toate plnsorile impotriva
grnicerilor, privilegiile copiile documentelor, cu
argumentele redactate de Bruckenthal pi Simenfalvi, spre a putea
(behaupten) pi dovedi dreptul oraului (unser jus) asupra
districtului valah. In proxima zi 10 Oct. comunitatea se prezent
in sala sfatului (Rats-Stube), unde membrilor li se comunic ordi-
nele sosite in chestia cesiunii pi documentele privitoare la dis-
trictul valah. Pentru ca comunitatea fie complet orientat asupra
modalittilor se cetesc inc'odat dela toate
sorile in aceast materie. In fine se hotrete st fie trirnipi ctiva
deputati la Sibiu, cari se expun guberniului chestia pi s-1 roage
pe acesta de sfat Rat und That), maicuseam din pricina c
actul cedrii nu e terminat (ausgearbeitet), rezervatele
publicului n'au fost luate in considarare aa, precum ar cere folosul
conservarea La caz dac deputatii expediati la Sibiu

www.dacoromanica.ro
nu vor fi noroco$i, precum se asteapt dela acest demers
(dieser Vorgalig) atunci - la propunerea comunittii - va trebui
s se trimit o deputatie la Viena la curte, pentru care caz depu-
tatii au s din Sibiu permisia necesar. In 11 Oct. din
se prezent oratorul Engesser, apoi orsenii Herzog, Meld, Link-
Werner, Schneider Kleinmann roag pe magistrat, ca
printele procead se poate mai bine (das
Beste zu verordnen) in privinja cedrii districtului valah a extra-
documentelor, lucreze ca rezervatele publicului
reusit (wirksam machen) la guberniu. Magistratul s
deplineascd totul conform indatoririlor sale (pflichtgemsz), dar
afl necesar ca din snul comunittii s piece deputati
la Sibiu. Din partea sa magistratul deleag pe primarul Dinges,
pe arhivarul Hennrich pe senatorul Bedeus ; acesta cam ezit.
In 12 Oct. consftuirile, ca actiunea delegatilor s reu-
$easc de bine. Senatorul Bedeus in fine misiunea,
promite la rndul s fac totul spre publicului, dar
roag pe magistrat reflectezee bine, c ce Apoi cu totii
dorinta fierbinte ca Dumnezeu s-i dea puternicul
sari sprijin acestei importate delegatii. In 15 Oct. magistratul complet
se prezent la colonelul Schrder, spre a-i preda felicitrile de
ziva onomasticA a imprtesei Maria Terezia. In Noemvrie se
cu lucrrile de aranjare a jalbelor impotriva grnicerilor,
pi tot in acea zi comunitatea alege din partea sa ca delegati la
Sibiu pe oratorul Engesser pe or$anul Daniel Schuster. In
la 8 Nov. se pred deputatilor documentul de cedare a
districtului valah, repetndu-li-se cu insistent observe cu sfin-
tenie instructiile date in 10 Februarie. Documentul semnat in
7 Nov. de primar intreg senatul ora$ului liber regesc Bistrita
are forma unei adrese giiberniului regesc al Transilvaniei,
care documentele privitoare la cedarea Viei Rodnei
pentru infiintarea regimentului de granit, in care roag
s se ia act de marea danie, in urma creia orasul pierde peste
4000 capek de valahe, precum Mate de
districtul valak.

www.dacoromanica.ro
 Cercefrile chestia revoltei din 10 Mai a grnicerilor
nsdudeni au durat timp de 6 luni, dup care in 12 Noem-
vrie 1763 s'a publicat fata cvartirului din B'strita a colo-
nelului baron Schrder sentinta. Aceasta ne-a rmas
tmpltor printre actele arhivei bistritene, scris pe o fill
separat pi comunicatd cum se vede in mod extra-
ordinar pi magistratului bistritan, care dup militari-
zare nu mai putea avea niciun amestec in afacerile militare
din districtul ndsudean.
Sentinta sun astfel:
1. Todoran a lui din Bichigiu, de 120 ani,
fie frnt cu roata de sus jos,
legal (geflochten) de o
corpul lui
a retinut pe
s
unire dela inrolarea (Amplectierimg) militar
grdniceresc, la cererea a
sdu n'a i se oferd ca-

2. aunitru a Popii alias Vasoc din Mocod s

fie trecut dela viat la moarte prin pReang pentru rebeliune.
3. Many Grigore din Zagra s fie spnzurat tot pentru
aceeasi crim.
4. Vasile Oichi dela Telciu s fie pedepsit la fel.
Trupurile acestor criminali s fie lsate neimormntate
pe locul de pierzare, ca pild de pentru altii.
5. luon Scuturici, 6. Dumitru Scuturici, 7. Miron Natul
i 8. Dumitru Homei din Telciu; 9 Apostol Moldovan
10. Petru Barzo din Rodna, 11. Dmbul Alexa i 12. luon
a Popii Pet din Zagra, 13. Petre a Popii Nicolae din
Bichigiu, 14. Zinvel Vasile din Poieni, 15. Angelini
din Rune, 16. leremie Bucsa din Mocod, 17. Finigar Samuil
18. luon Hant din pi 19. Andrei Ni-
colai acestor 15 criminali li se ceteste
sentinta s fie spnzurati, dar dup publicare sunt gratiati
dela moarte, i li se dicteazl peleaps s de 10-ori
sus i de 10-ori jos printre loviturile de vergi alor
300 soldag
Nu este in sentint c in ce are s se

www.dacoromanica.ro
tmple executarea, dar din datele citate cartea cano-
nicului Bunea p:ecum pi din traditia rmas tinut ar
urma executarea celor pedepsiti moarte s'a svrsit
pe platoul l de Salva.

Delegatii Bistritenilor sosird in 13 Nov. in Sibiu, unde din

aveau continue pertractri in materia cesiunei,
pertractri garnisite cu fel fel de alte jalbe pi pretentii, pentru
cari continuu se pandea momentul potrivit spre a le asterne
rilor competente. chestii mrunte dar binevenite spre
a forma obiectul neintreruptelor pari, ca spre pild: Ordinul colo-
nelului Schrder ca Sasii sa dea carele necesare confruntatorilor
de dare in districtul valah; plnsoarea c grnicerii invadeazA
fntna de din Ferihaz; ofiterul Schlang cumpr p-
mnturi in Dumitrita, Valahii de aci interzic Sailor accesul la
munti; Dumitrenii sunt nevoiti furnizeze fan soldatilor detasati
la Rodna, cci Valahii de acolo spun n'an Mn. zeci
sute de vicreli scitoare.
In 22 Nov. delegatii Klein pi Bedeus raporteaz
tratului urmtoarele:
In 13 Nov. am sosit aci in 14 am mers la baronul See-
berg, spre a cere sfat in chestia cesiunei, deoarece M. Sa cere
s se in original privilegiile asupra districtului valah, iar
documentul de cesiune s se astearn in forma cuvenit. Seeberg
zise nu nimic despre asemenea ordin, cci a absentat 3
din birou apoi a fost tot bolnav ; dar ne ca pi
altdat, nu ne opunem ordinului expres al M. Sale; acum
mergem la consilierul gub. Hutter, care bine
chestia pi zilnic vorbeste generalul comandant; sa facem
ne va sftui el.
Am mers la Hutter i-am adresa noastr atre
guberniu. Acesta ne sftui s mergem imediat la general s
i-o immanam.
Merserm la comandantul general care ne primi gratios, dar
imediat ne dac am adus privilegiile. Noi raspenseram afir-
mativ intinserm adresa. Intreband Ex. Sa de continut,
rspunserm c sunt scrisori in chestia cesiunii. Atunci Ex. Sa
ni le zicnd: Toate acestea le-am cetit pi n'am nevoie
de ele. Extrdati, conform ordinului pozitiv, privilegiile Dup
care Sa ne las stnd in picioare, pi plec la guberniu.

www.dacoromanica.ro
 Dupt mas merserm la consulul provincial Sachsenfels,
care, la rugarea noastr de sfat ajutor, asemenea c nu
tie nimic de ordinul amintit, dar ne sftueste st mergem la con-
silieri s ne indreptm sfatul
Merserm de ad la consilierul Rosenfeld, neputnd fi
de el iarsi am tors la consilierul Hutter i-am spus
ce am isprvit la E. Sa. I-am lui Flutter adresa noastr cu
toate anexele, zicnd et o copie vom da Ex. Sale episcopului1)
pentru informare, ca s ne ajute. Hutter zise c e bine, adause
st adresa guberniului; apoi c el va vorbi cu Ex. Sa
ne va comunica acestuia.
In 15 16 am copiat de ori adresa anexele pe
42 coale de hrtie, in 17 dim. st immntm o copie
episcopului, dar acesta neavnd atunci limp, ne la mas la
12, st vorbim in chestie.
De aci plecarm la cons. Rosenfeld
ordinul gubernial rescriptul alturat ; ne indrept la episcop.
La amiazi am mers la episcop, mas
amnuntit, adaugnd de mas intentionasem st-i
faeem impreunt cu doi delegati ai comuni-
ttii Bistrltii. Ex. Sa zist et regret a nu fi de aceasta cci
i-ar fi pe la mas, apoi ne-a dat sfatul s
guberniului un memoriu anexnd scrisorile in chestie
rugnd fie trimise cu recomandare Mai. Sale. Apoi adause c
vom isprvi mai mult dac vom face tot ce ni-se cere, dect
dac vom fi ; Mai. Sa ar fi milostiv niciodat nu va
lsa piar oraul Bistrita; nu desperm dac
se va amna un chestia; va urma sigur consolare pentru noi;
iar in tain ne poate et deja sunt numiti doi
cari au s piece la Bistrita aceast chestie, spre a examina
baza pretentiilor noastre.
De seara trimiserm prin arhivarul Dan. Hennrich lui
Hutter scrisorile anuntndu-ne pe ziva proxim.
In 18 la 8 o. a. m. merserm la Flutter, spuserm tot ce
am vorbit episcopul, iar Hutter ne zist spunem episco-
pului tot ce am vorbit cu generalul.
Am mers apoi iari la episcop i-am
consimtmntul oraului noi nu putem a$terne un memoriu la
guberniu la M. Sa. Atunci Ex. Sa zise st scriem acas, dar lucrul
s nu dureze prea lung limp, ceeace poate st enerveze pe general.
Eu Bedeus am mers apoi la Hutter, i-am referat despre toate,
iar el zise st nu scriem acas, ce nu va vorbi el
Ex. Sa generalul.
Episcopul rom.-cat. baron Anton Bajtai.

www.dacoromanica.ro
 in aceiasi zi de sfat pe consilierul conte Ladklau
Teleki ne rAspunse: Dumnezeu povtueasca (Az Isten tanitsa
Kegyelmeteket!).
In 19 20 Hutter n'a fost acas numai in 21 am putut
vorbi la 8 ore dim. el, cnd ne-a spus c a cu Ex. Sa
generalul prerea lui (Hutter) ar fi guberniului,
porunca sa cesiunea etc. Fiindc mai
are fat de districtul valah pretentii, ca restante alodiale, de
interese, contributionale vechi, etc., publicul va avea
gube deficite rezerv dreptul s cear
etc. Dar, zise Hutter, scriem mai ora$ului s-i trimitem
o ciorn pe care el, Hutter, s o vad de trimitere.
Toate aceste le raportarm lui Rosenfeld, care zise
acum nu ne mai putem rtoi (auf die hinteren Beine
Ordinul pozitiv al M. Sale e aci. Se scrie ceva guberniultii,
dar s nu se incerce in chestie nici prea mult nici prea putin.
Comisarii despre cari le amintise episcopul Bajtai delegatilor
bistriteni erau lichidarea pretentiilor magistratului
bistritan fat de opidul Valea cesionate. Membri comisiei
instituite spre acest scop erau : din partea militiei generaltil Roth,
din partea provinciei prezidentul consiliertil
hernial contele Adam News, iar din partea fiscului advocatul
fiscal Ladislaus Szombatfalvi.
In 6 Decemvrie delegatii ora$ului adreseaz din Sibiu magis-
tratului armtoarea scrisoare:
Dupce la prima in chestia cesiunii, am fost
scurt tratati (abgefertigt) de Ex. Sa generalul, am mers la cons.
Hutter i-am c adresa anexele trimise de magistrat
generalul n'a voit s le primeasc, ni le-a restituit a cenit cu
insistent (nachdrksamst) numai aternerea documentelor
vilegiilor; noi la aceasta nu suntem imputerniciti, ci numai
la predarea adresei magistratului, ca att guberniul M. Sa
s afle in ce stadiu se afl chestia, apoi s hotrasa cum va
voi - noi ne supunem. Am rugat pe - ca pe Sas
care are deplina noastr incredere ne stea in ajutor. Ne-a
promis tot sprijinul.
Am copiat apoi actele documentele, din cari un exemplar
1-am predat lui iar Ex. Sale episcopului, aceasta
cu lui Hutter Rosenfeld. Acest din urm nu le-a cetit
complet. Toate aceste se intmplar in 17 Nov. in aceeai zi
merserm la episcop vi-i totul, ca lui Mutter. Dup
care Ex. Sa ne comunic de ce a pit generalul cum a

www.dacoromanica.ro
 n'a primit scrisorile, adic: nu se cuvine se mai
alti pa$i in chestie, Mai. Sa a dat ordine pozitive s se
documentele, ceeace trebue urmat. La aceasta am
episcopului, Mai. Sa pare a nu fi clarificatA in chestie, clod
documentele actul cesiunei de a fi finalizat cauza.
De aceea magistratul a voit s adresa cu rezervele sale,
despre care M. Sa poate n'are cuno$tint, dovedeascd la
baza cererilor nu morocdneala magistratului, ci stau
restante in chestii importante pentru noi. Episcopul
guberniu sunt expresii prea ca:
1. prorsus inter praecipuos sequentes consolationis
sande appromisae fructus percipere valueritc. 2. Quun praeter
recensita, id quoque mente anxie agitamus, quod Documenta Jus
publici in Districtum Valachicum ab Ao 1475 evincentia, antequam
Cessionales in debitam formam redigantur, nihilo secius
fors extradanda veniret, fatendum sine nobis ilium in eventum
est, nos inter et incudem tam avete compressos esse,
ut nobis neque Consilii locus, neque auxilii ulla copia super-
relinqui videaturc Aceste ar fi expresii grele (harte) intr'o chestie,
unde supu$i au a face cu o domnitoare, s'ar putea
pentru noi. Deci Ex. Sa nu ca gubernialist ci ca prieten sincer
ne magistratului: SI a$ternem o scrisoare in
care spunem intru toate ne acomodm dorintei M. Sale
spre binele patriei, nu numai oamenii ci Valea Rodnei,
cum zise generalul, in schimbul unei bonificAri corespunzAtoare ;
documentele, incredintati M. Sa va afla calea ne
bonifice sprijineascA. Apoi Ex. Sa mai adause
in memoriu M. Sa redacteze actul de cesiune, s
nu ne temem ci dovedim intrecem pe M. Sa in generozi-
tate. Nu e posibil ca M. Sa vrea pAgubirea ne
ofenseze. prin generozitate vom ajunge mai mult de prin
toate celelalte apeluri. La curte e deja se doi
cari comisia Siskovici-anA fi terminat
va sosi Bistrita va examina tot ce am amintit in
apelurile rezervatele noastre. In fine va Mai. Sa. Faptul
in acest an ni s'au luat Rodna, 5i alte venite alo-
diale din Valea Rodnei, de militie, st nu ne speria chiar
ar mai trece un ; M. Sa sigur nu ne va ne-
consolati. Ce prive$te scrisoarea guberniu, in aceea e
de amintit actul cesionar nu s'a putut redacta, dar magis-
tratul a$terne toate documentele pe guberniu st pri-
inainteze curtii memoriul (apelul) magistratului. La
acestea episcopului noi am a$terne ceeace
generalul n'a vrut accepte, deci temandu-ne de resentimeniul

www.dacoromanica.ro
generalului, ar fi foarte bine s raportm maOstratului s a$tep-
instructii. Episcopul intentia noastr cu asigurarea c
nu va urma pedeaps5.
De aci merserm la Rosenfeld, ii povestirAm totul, el zise
c avem grea misiune, ar valora mult acum un sfat bun,
M. Sa a definitiv militarizarea, care nu e fr'de
districtul ; a ajuns lucrul acolo de unde nu exist intoarcere;
noi nu putem purta proces cu domnitoarea. In memorii n'ar fi
s se spun prea multe, ci s se accenineze huntatea favoarea
imprtesei.
Mergnd la Mutter, acesta ne zise s va
vorbi cu generalul. Dup cMeva zile ne asigur scrisorile
in materia aceasta au fost la curte s'au trimis de acolo comisiei
Siskovici-ane, care a in tot chipul s conving pe M. Sa,
orasul Bistrita prin cesiune nu-si poate chip
dica onoarea deosebit zel pi
promovarea preanalt, ca mai
ceva pentru venitele C5ci cauza ar trebui data in
mna Directorului fiscal spre a proceda in mod legal, atunci
lucrul va cpta alt fat, c Mai. Sa ar putea primi Valca
Rodnei cedare bonificare. el Huller, despre
acest lucru, raport imediat cancelarului Bruckenthal, care imediat
inaint un contra-apel, c M. Sa inc tot st pe Lingo acor-
darea unei bonificri a altor avantaje. Deci magistratul s
procead asa, ca s merite favoarea domniloarei cu prilejul
predrii documentelor s predea guberniului un memoriu adresat
M. Sale, in care s repetm credinta zelul nostru s arnintim
promisiunea bonificArii. Apoi Huller ne promise s stilizeze in
linii generale memoriul s spre a-1 comunica
gistratului. Hutter mai zis c el nu vrea s nimic
magistratului, ci sf-i dea numai sfat. Promisiunea implinit-o azi.
Ex. Sa episcopul la inceput ne-a desfAtuit ca s
rezervatele guberniului care s le astearn apoi curtii. Vorbind
Mutter cu episcopul, ambii (probabil unui al treilea)
au convenit ca documentele cu rezervatele alte acluse le
guberniului. ca scrisorile s aib exterior plcut
s-i fac cetitorului Son, le va copia insusi cu toat
Hennrich. Rmne ca memoriul fie redijat de atre
gistrat, cum zise Noi vom comunica incodat lui
altor interesati.
La primul moment n'am sperat s ajungem
dac cei doi patroni nu s'ar fi interpus pentru noi, n'am fi
cui s ne cci nu s'a aflat nimeni care s fi
s numai o vorb in chestia aceasta generalului. Consi-

www.dacoromanica.ro
 85

Teleki Lszl de mai multe ori repet cuvintele:

nitsa Kegyelmetekett. Din toate va ce va voi M. Sa.
tot ce cerem, suntem De nu cum
ne putem aceea c M. Sa ar avea
nostint despre ar urma alt decizie. Din discutiile cu epi-
scopul vedem c e putin ndejde s primim copii depe documen-
tele noastre. Privitor la retinerea documentelor in cari sunt
lucruri cari ne privesc districtul valah, toti zic se raporteze
despre generalului. Vom mai face pi alti pasi. Astfel in
memoriului st ci M. Sa s numeasd in comisiile ce vor
avea s examineze cererile noastre persoane desinteresate cari ne
cunosc situatia. Aci s'ar putea adauge: s fie din gremiul guber-
niului , ceeace ar fi bine pentru noi.
Deci magistratul s in privitor la memoriu
s ne trimit totul in 17 c. printr'un vtsel, ca noi in 18-20
fim gata cu toate in 21 putem pleca acas.
magistratul intentioneazA ineS alti pasi, atunci nu putem
prevedea se va mai amna chestia, pi usor se poate intmpla,
ca Ex. Sa generalul pe neasteptate s-i un capt.
*

Cu ordinul semnat in Viena la 7 Dec. de ctre contele Ga-

briel Beth se cere ca despre susamintitei comisiuni in
frunte generalul Roth, si se redacteze proces verbal in trei
exemplare, dintre cari unul si se predea tezauriatului, al doilea
guberniului, al treilea s se trimit Maiesttii Sale.
Privitor la trupele in valah magistratul le
scrie in 7 Dec. delegatilor in Sibiu protesteze la guberniu
impotriva faptului, Sasii trebue s furnizeze pne pentru sol-
datii regimentului afltori in jar Sasi pi
Maghiari din Rodna s furnizeze diverse lucruri pentru o
companie a regimentului Angerer pentru husarii de acolo. Acesti
soldati stau in amintitele comune din cauza nebuniilor (Thorheiten)
valahe, vine Sasul acelea?
Tot in 7 Dec. scrie magistratului advocatul Simenfalvi din
Sibiu c nu poate nicidecum s acum la Osorheiu
ad tablam reg. judicioriamc. fie trimis translatorul
cci vor fi pertractate : procesal lui din
> repetitionis jobagorum din Hordou etc)
debiti Davidi Bethlen. fie trimis Keresd, iar deputa-

www.dacoromanica.ro
86

tilor din Sibiu s li se scrie, c in cauza iobagilor reclamati din

districtul valah s protesteze la guberniu deoarece avem cu ei
multe neplceri, deci s tim absolviti de aceste chestii<.
In din 12 Dec. se ceteste scrisoarea delegatilor la
Sibiu in materia cesiunei, pi apoi s ia la pertractare ciorna memo-
riului de inaintat Continutul memoriului ar fi :

Cnd cu 2 ani generalul Buccov ne-a

intentia M. Sale de a infiinta corpul de granit ardelean, noi la
cerere am fost gata s cedm spre scopul acesta cele 21 sate din
Valea Rodnei, erezite dela antecesori donate acestora prin regele
Matia pentru servicii prestate lui, in 1475, pn
acum jure donatoriog. Cu prilejul acela am voit dm dovad
de fidelitatea noastrk ne-am rugat si ni-se lase *exercitium
juris territorialise pi venitele alodiale emanate din acel drept, cAci
n'aveam alte mijloace de subsistent. Dar generalul ne-a declarat
c avem s cedm pi teritorialis pentru care vom primi
despgubire cuvenit. Apoi ni s'a cerut pi extrdarea documen-
telor. Ne acum ca in satele districtului ssesc pi in Nagy-
falu Szt. Ivan nu mai fie grniceri, cci se amestec
ambele jurisdictii constitutia civil a orasului se
Contribuabilii ce ne-au rmas, sunt supraincrcati cu contributii pi
despoiati de mijloace. De aceea M. Ta s te induri a ne decerne
despgubirea pi numai asteptnd implinirea acestor ruga-
minti, am amnat pini acum cedarea formal predarea docu-
mentelor.

In 15 Dec. se convened comunitatea orasului, crei

der Complementierunge i se comunici proiectul memoriului de
inaintat Mai. Sale. Comunitatea roag se mai adaug in memoriu,
c mutarea Valahilor de pe teritor ssesc s fie accelerat,
stnd in continu colizie cu jurisdictia militark Sasii nu mai pot
exista. Ca dovad poate servi raportul lui Herzog, in care se
spune c Sasii din Dumitrita au luat hotrirea s cear alt
unde s-si cldeasc case, cci n'o mai pot duce (bestehen) cu
Valahii (bei den Walachen). In 16 Dec. se citesc membrilor
comunittii punctele adause la memoriu atre puncte
in cari se cbre ca niciun grnicer nu mai poat locui in
pi oras, apoi in districtul ssesc precum in cele dou
comune aparliitoare Bistritii, adid in Sntioana, ab
collisionem jurisdictionise.

www.dacoromanica.ro
 87

Sasii din Dumitrita in 16 Dec. ca pentru banii incassati

dela evazori tinuitori, intrebuintati pentru nevoile satului, ori
sa li se ierte de ctre guberniu greseala (nachgelassen dieses
Versehen) ori s fie obligati grnicerii s contribue in proportie
cuvenit la restituirea banilor eventual la ispsirea pedepselor.
In 19 Dec. i se magistratului ordinul curtii pri-
vitor la luerrile comisiunei - Roth, care la terminul de con-
tele Adam Nemes va incepe lucr'rile in Targul-Mures. Comuni-
carea e semnat de baronul Buccov de secretarul de
Hannenheim.
Cu data Sibiu 20 Dec. 1763 delegatii bistriteni adreseazA
magistratului o scrisoare, expediat prin cursorul Mich. Plingst-
grf sosit in in 26 Dec. lat-o :
In 15 c. am primit prin curierul orsenesc Pfingstgrf
soarea trimis, spre nemultmirea noastr am vzut din ea
mrginita purtare necuviincioas a grnicerilor, in paguba srma-
nilor nostri Sasi. Am comunicat totul att consilierului Hutter
secretarului gubernial Hannenheim, vom s ne plngem
aiurea, unde ndjduim remediere. ne cam dispare speranta
cnd vedem cum aci grnicerii cuteaz s excedeze
schweifen) fr'de a putea noi primi satisfactie pentru purtarea
Vom comunica unele dup intoarcere, acum ins raportam, ci in
Dumineca trecut, in 18 cnd cornunicam secretarului gub.
heim scrisorile noastre privitoare la cesiune, am primit dela el
rescriptul in copie aci alturat, care in 15 c. s'a cetit in consiliul
gub.; care este att de neclar (dunkel) nici guberniul nu
poate interpreta cu singurant, dac avem noi oare s asternem
comisiei determinate dela curte privilegiile asupra
districtului valah s dovedim legalitatea sau avem si
dovedim in fata acelei comisii adevrtatea cererilor pretentiilor
noastre. Chiar cnd voiam in 19 c. s ne deaproape
la Flutter, am fost chemati prin doi cursori expresi la general cu
ordinul s aducem cu noi toate documentele.
Eu Bedeus am mers imediat la cons. Hutter spre a-i spune
despre ordin acela ne s ascultm de cu acel
prilej s raportm Ex. Sale c noi am trimis spre revizie
aprobare un memoriu adresat M. Sale in chestia aceasta
asteptm soseasc rspunsul in 2 zile; deci Sa s fie cu
paciint pn atunci.
Astfel am mers la Ex. Sa care ne zise: M. Sa a numit o
comisie constttoare din Ex. Sa contele Nemes, generalul Roth
advocatul fiscal Szombayalvi, care va conveni in Osorheiu

www.dacoromanica.ro
va examina documentele noastre. comisia va afla noi am
poseclat districtul valah jure nobilitarie atunci i rugrile noastre
vor fi rezolvate in conformitate. s'ar dovedi contrarul, ceeace
s'a atunci n'am avea motiv at rididm pretentii
de mari. Acum prezentAm privilegiile in exem-
plare; pe una va semna-o Ex. Sa va confirma primirea privi-
originale, pe s'o semnAm noi c
documentele le-am predat Ex. Sale. La acestea am
vom urma porunca dar generalul ne dea ceva pentru
predarea documentelor, ce vom primi dela ora rAspunsul
privitor la memoriul adresat M. Sale trimis Am avut
nenorocirea de a primi urmAtorul neasteptat dela general,
care am trebuit pledm: e voi raporta
ce cum sunt sttul de tergiversArile Dvoastre.4
Toate aceste le-am raportat eu Bedaeus, consilierului
care recunoscu am merita mai consideratie, in
se cu ; va duta predispunA
in spre bine (eines Besseren berreden) pe Ex. Sa.
Azi in 20 c. ne-a adus argatul Hannes Daichend
scrisoarea magistratului d. d. c. ad dovezi limpezi
neindoelnice cum district sufere la despe-
rare din grAnicerilor. Altfel ne intrucitva asigurarea
de ieri a Ex. Sale generalului, grAnicerii vor fi mutati
Sasi ca se evite multele coliziuni jurisdictionale. secretarul
gub. Hannenheim ne-a spus cu zile la o adu-
nare a comisiei sanitare, vorbindu-se in prezenta Extei Sale
despre Bistrita, generalul a zis grAnicerii din districtul
vor fi separati de Sasi.
IndaNce am cetit scrisoarea de azi a magistratului, am mers
primarul (Klein) la cons. i-am observArile
marginale ale magistratului la memoriul de trimis Mai. Sale.
recomandA fie omise, in rezervate este destul spus. Apoi
imi promise comunice azi memoriul Ex. Sale si-I pre-
Ce se va mai intAmpla, vom raporta oral, ar fi necesar
ca toate scrisorile in materia cesiunei fie traduse in latineste,
la prezentarea privilegiilor vor trebui inaintate i acele, iar
dintre membri comisiunii numai unul, adid generalul Roth,
vorbi nemteste.
fi pe felicitAm etc.
In 30 Dec. delegatii scriu ci au predat privilegiile.

www.dacoromanica.ro
 89

1764
Delegatii la Sibiu
Rescriptul consiliului
Osorheiu -- Nou pretentii ale Bistritenilor
rsboiu Memoriul comisiei din Osorheiu -
-
Patenta imprtesei Maria Terezia Un raport al generalului Sisko-
vici Certuri - Pertractari cu Siskovici - Comisia pentru
stabilitile mejdinelor - Actul de garantie al
In 4 lanuarie Magyarosi din Jeica anunt c nefiind
sigurd in Nufalu morii (Maut-Frucht), fie
dus in alt Magistratul ordon cpitanului orenesc Seiverth
s piece la Nufalu, s cntreasc cerealele le predea spre
ingrijire lui Magyarosi in Jeica.
Ordinul gubernial din 6 Ian. dispune ca plieii fie
locuiti grniceri.
Saii din Dumitrita se roag in 7 c,
deoarece au avut mult de suferit din partea grnicerilor au mai
hrnit pe husari, s contribue alte sate la intretinerea acestor.
Magistratul hotrete de acum s furnizeze alimentele
satele Budac Monad.
*

Dupce delegatii Bistritenilor immnaser generalului Buccov

in 30 Dec. 1763 documentele cerute, plecar acasa. Dar abia
siser in Bistrita, cnd in 7 Febr. magistratul primete din Sibiu
dela consulul provincial Petrus Binder de Sachsenfels urmtorul
ordin : Pentru examinarea pretentiilor de stabilit in urma cedrii
satelor valahe pentru granit, s'a instituit o comisie. Chestia e de
o atare gravitate (Bedenklichkeit) inct trebue fie desbatut
de ctre consilierii guberniali nationali. Deci neamnat fie trimii
la Sibiu din gremiul magistratului doi membri versati in materia
cesiunii, jar din partea comunittii inch doi membri, toti prevzuti
cu instructii plenipotente, ca in mentionata chestie s poat
lua bazate (einen guten gegrndeten Schluss abfassen)
att privitor la punctul despgubirii ct ratione fundi pro
Totul s se in acord cu consilierii sseti, pentru
de a preveni prejuditiilor cari ar putea eventual urma din acel
demers pentru natiunea. Magistratul cetete tot atunci
ordinul generalului comandant in 4 Febr. colonelului Schr-

www.dacoromanica.ro
90

der ca acesta dispun (auf das schleunigste) expe-

diare a deputatilor la Sibiu pi Osorheiu, unde in 10 ipi va
incepe lucrdrile comisionea instituita de curte in materia cedarii.
Membri magistratului incep discute c cine sa fie delegat in
ambele locuri. Prirnarul oraului Dinges se scuz nu poate
pleca la deoarece nu are servitori pi peste
tot vorbeste in ton cam despre(uitor despre delegatie;
dar apoi va merge. Senatorul Bedeus cu motive
fundate pi cu ochii plini de lacrmi declar c nu poate primi
insrcinarea. se decide, la Trgul vor merge
primarul pi translatorul iar la Sibiu senatorul Georg Teckelt
pi notarul Samuel Saal Schrder pretinde expres ca deputatii
s inch in acea zi. propune ch, deoarece publicul
n'are in Osorheiu cvartir sigur, croitorul Virg se ofer
s dea acolo oricnd deputatilor, magistratul s primeasca
oferta pi in schimb acorde numitului un de
la trgurile Bistritii. Comunitatea desemneazd ca delegati din partea
sa pe oratorul Engesser pi pe Johann Klockner. In 10 Febr. i se
instructiile pi plenipotentele date duputa-
tilor in materia cesiunii. Comunitatea lash afacerea in grija
se rough numai ca s se ia toate msurile spre a
obtinea o despdgubire de mare.
Instructiile pi autorizatiile date de magistrat pi de comuni-
tatea Bistritil in delegatilor trimisi la ordinul din 4 c. la
10 Febr.
Sibiu, in materia districtului valah, astfel:
Delegatii sunt trimii la ordinul Ex. Sale generalului coman-
dant, consulul provincial cu ajutorul mijlocirea
unor consilieri se va putea efectua chestia spre binele
oraului, se va finaliza, apa ca nici naliunea nici Bistritenii
in viitor nu poat fi invinuiti, au neglijat ceva,
jinul consilierilor guberniali nationali (sseti) se vor afla
tatile ca s se inconjure prejuditiu.
Delegatii vor avea s lucreze in apa fel Ex. Sa gene-
ralul s impiedece ca dela delegatii notri din Osorheiu s se
stoara vr'o declaratie de a primi in privinta aceasta indru-
mare din Sibiu.
Dach apelurile noastre vor fi favoritor primite, atunci ei vor
Intre delegati figureazd mai Daniel Hennrich.

www.dacoromanica.ro
avea s se declare privitor la despagubirile noastre de praeterito
pro in acest :
Cu toat mizeria noastr cutoatec dela cesiune incoace
orasul a fost lipsit de multe venite, vom fi de prae-
terito 30.000 r.: iar pro futuro venit anual de
6000 r. Astfel am nu nurnai dela toate proventele (ve-
nitele) ci dela pretul celor doub case posedate in Rodna dela
apartintoare la ele. Neputndu-ne pentru un
fond care ne-ar bonifica venite avute, intelegere cu nationalii
nostri delegatii se vor decide in directia care li se va prea mai
Apoi vor cuta in tot chipul s nu fim redusi in ceeace
ne mai rmne. Mai ales s fim scutiti de amestecul
grniceri, fie ei ofiteri de alti ofiteri ori soldati de rnd, in
oras, suburbii districtul ssesc; iar Sntionenii
ori s ne fie restituiti, ori s fie mutati.
lar delegatii trimisi la Osorheiu, aceste :

1. Vor informa comisia instituit acolo ajutorul scrisorilor

documentelor duse. 2. dup sondarea situtiei, au s
raporteze magistratului. 3. arate comisiei decadenta orasului
nespusele sarcini la care este expus. 4. stea in continua lega-
tura deputatii din Sibiu, ca s nu se produa contraziceri.
Pe instructiile primite delegatii duceau sine inca
urmAtoarele cereri pretentii detailate, numite de ei Petitac:
Orasul afar de despgubiri se de urmtoarele:
din districtul ssesc, din Sntioana din maha-
lalele orasului s fie orasul niciodatd s nu fie obligat
a le bonifica casele pmnturile prsite. lar amintitele doua
sate s fie ocupate de Sasii Maghiarii din Rodna de alti
colonisti sasi. Totodat Sasilor Maghiarilor cari prsesc
Rodna s li se acorde despgubiri pentru biserica evangelicA, casa
parohial, moara parohial, pentru toate apartinentele, iar
potele bisericii s le fie predate. 2. Pentru incunjurarea certelor
sa se stabileascd limitele districtul ssesc Valea Rodnei,
s se inlture crucile ridicate. 3. Ornicerii s nu dreptul
cldi case in fundo regio saxonicoc,
iar ar face-o aceasta cu magistratului, s fie obligati
a plti contributii dijme. 4. Orasul s fie absolvat de procese
pentru iobagi reclamati. 5. Orasul s fie despdgubit pentru cele
2 case, pmnturi silitra in Rodna. 6. nu se in Rodna
Valea ei negustori meseriasi noi, trguri de tars
mn, garb de cele fixate privilegialiter4. 7. nu fie primit intre

www.dacoromanica.ro
grniceri, chiar ar voi, niciun contribuabil sas din
districtul ssesc, far invoirea magistratului, apoi niciun pastor,
sluga platit, ori servitor la oras, niciun mierean fie la preoti fie
la mireni, cari se afl mahalale ori in sate ori in parohii. Cei
primiti intre mai sa-si rfuiasca contributiile
arenzile. 8. In caz de desfiintare a gmnitei, Valea Rodnei s fie
retrocedata orasului. 9. documentelor de proprietate
copia autenticA a cesiunei s fie dat orasului pentru etern amintire.

La aceste pretentii (petita) in 27 Febr. se mai adduagar

toarele: 1. Numai in acel caz s fie despgubiti grnicerii mutati
pentru casele lsate in satele ssesti, dac pe acele
le cumpraser dela Sasi. lar Sasilor din Rodna cari vor fi mutati
in ori Sntioana s li se cldeasc biseric evangelic
din ofrande adunate cu milogeli 2. La o eventuala desfiin-
tare a granitei, lea Rodnei s nu fie alipit de vr'o jurisdictie
comitatens, ci fie retrocedat Bistritei. 3. Orasul s primeasc
privilegiu de a-si construi de bere.

Mai aveau la sine delegatii alte multe insemnari jalbe,

Astfel pe o coal sunt insemnate sub titula nota urmtoarele:
De Valahii din ambele districte au fost
la militia grnicereasc, pentru Sasii orseni districtuali s'au
ivit urmatoarele incidente pgubitoare: 1. In Sntioana Nusfalau
se cldesc cvartire ofiteresti, lemnul de cldit car Valahii din
Se zice c pricinuesc mari pagube in pdure. Protestele
magistratului fcute in chestie la col. bar. Schrder n'au avut efect
nici faptul, ci noi am cedat Maiesttii Sale numai pe locuitorii
amintitelor sate nu fondul regak care vi cessionaliumc
nu poate fi alterat. 2. S'au conscris maierenii orasului, pe cari
doar nu i-am 3. Valahii locuitori dincoace de pe hotarul
ledenilor, au cptat dela br. Schrder permisiunea s cladeasca
cte case voiesc biserica. Valahii au ridicat pe hotarul
ledenilor dou cruci, ca semn casicnd pmntul fi proprie-
tatea 4. Valahii din Rodna pretind pentru sine, acolo,
tatea de primar contra cessionales nostrasc. 5. Valahii districtuali
de a implini serviciul preanalt orsenesc ;

nu vreau s care silitr lemne in proventelor ; Va-

lahii din districtul ssesc asemenea incep a se sustrage dela serviciul
orsenesc. Valahii ocupo teritorii de pe muntii orasului destinati
pentru Sasi, i psuneaz, acestora le interzic s psuneze
peste granitele impuse de ei. 7. Dumitrenii au peste 2 se-
cole singuri muntele Brlea situat pe hotarul Rebrisorenilor. Acum
usque ad ulteriorem decisionemg colonelul in anul acesta

www.dacoromanica.ro
 a jumtate din el Rebrisorenilor ea
8. Colonelul a interzis, cu pedeapsa de 30 bastoane, s se mai
arate vr'un comisar in districtul valah. 9. Intre agtfel de circum-
vom sta foarte ru cu dijmele cu vamsug-ul, desi colo-
nelul a ordonat Valahilor ca la finea lui Octomvrie s pre-
steze orasului ce datorese, s ralueasca datoriile.

In fine se urmiltoarele gravamine impotriva

corpului grniceresc:
Contra dispozitiilor din prima cesiune dela 24 Mai 1762
i s'au cauzat orasului suferinteo in urmtoarele cazuri:
I s'a luat peste tot jurisdictia teritorial, apoi jus
cilli molarum, crciumritul s'a dat, fr noastr, in
arend, s'au luat casele publice din Rodna, bonificare.
2. Grnicerii locuitori pe ssesc n'au fost mutati dintre
Sasi. 3. Persoanele cari, cum auzim, s'ati opus infiintrii corpului
grnicer, nu s'au restituit 4. Grnicerii din satele distric-
tului ssesc nunurnai pretind sevicii oficii, ci au ocupat atari,
in fiecare sat grnicerii se afl in nurnr mai mare, ei
au judecAtoria valah. 5. La toate solicitrile privitoare la
crucule ridicate pe hotarul ledenikw, acele nu s'au inlaturat,
toatec Ex. Sa a dat ordin in primvar.
Contra instructiilor 10 Febr. 1763 anume
a din rezervate: 3. Ornicerii in fundo saxonico
adica in cldesc o pentru ofiter grniceri,
in alte sate ale districtului ssesc, cumpar case
particulare. 4. Deja in anul curent au refuzat prestarea dijmelor,
de dijmuire acas cerealele, din ceace
s'a iscat confuzia, desi au primit porunc s presteze dijmele,
aceste nu se pot constata, fiscul preotimea de aci nu
poate fi despgubit. Ba cpitanul Ricord a explicat in Ferihaz
(Weiszkirch) ordinul asa, c acela priveste numai porumbul.
5. Grnicerii din Sntioana Nusfalu nu au fost mutati in dis-
trictul valah. Dirnpotriv, in paguba contribuabililor sasi, la aceia,
precum la grnicerii locuitori in alte diferite sate ssesti, s'au
alaturat a1ti grniceri imigranti din comitate. 10. Cutoatec
Ex. Sa gener. Buccov in rspunsul dat publicului la
rezervatele sale a asigurat c, in intelesul cercetarii de
misia Bethlenian, districtul valah va avea s plteasc rata
capitalul interesele datoriei publice districtuale,
cade pe el, pans nu se niciun pas in aceasta.
De alt parte ins zilnic e urgentat de creditori pentru
plata intereselor, e necesitat s intretin pe expresii execu-
trimisi de aceia, uneori mai multe zile, din cassa ordinar,-

www.dacoromanica.ro
la care districtul valah nu contribuise Mmic - se
din orap pi din districtul ssesc hoc tituloc ceva, ce li se poate
preda. 12. Districtul valah nu plteste nimic din restantele alodiale,
cari privesc, conform amintitei comisiuni Bethleniane, pe districtul
valah pi satele Sntioana pi Nusfalu, pi din cari ar fi s se pl-
teasca salariile restante ale srmanilor salariati ai orasului. 13.
nu primeste nimic din venitele posedate in districtul valah
predate conform cesiunei. Militia grnicer a dat in
de i rachiu din Rodna pi district; a folosil
o parte din varul pe care orasul ars in Rodna in 1762, pi a
lsat s se prelucreze pietrile de var cldite pe cheltuiala
in al doilea cuptor (varnit). Scurt i s'a orasului in intregime
jus economicum., 14. Valahii afltori in suburbiile (mahalalele)
orasului pi in serviciul grnicer, locuesc tot in casele st-
pnilor anteriori pi nici nu se fac pregtiri pentru mutarea
promis mod solemn.

Cum amintisem la alt prin infiintarea granitei militare

se ivir pe teritorul districtului nsudean o multime de chestii
complicate cari priviau dreptul public, jurisdictia teritorial, raportul
civil pi cu organele militare, cauze pendente nerezolvate
intre Valea Rodnei pi orasul Bistrita etc. Spre a indruma succesiv
afacerile pe o cale determinat pi stabil curtea pi consiliul de
rsboiu din Viena inc in lanuarie un numit
provizoriu, pe care generalul Buccov in Febr.
pi magistratului bistritan.
In 10 Febr. custoreasa Bartin preste pe cApitanul grnicer
Sburlati, c acesta propria autoritates s'a incvartirat in casa ei,
pe care un i-a descuiat-o cu forta.
Cu data Bistrita 12 Febr. viceprimarul Klein le scrie delega-
tilor la Sibiu acestea: Sper vtselul Kirtsch a sosit in Osorheiu
cu scrisorile rmase aci pi blana pi pantalonii notarului. la
11/2 ne-a adus Daichendt contelui Nemes, din care se
vede in ce mod nevrednic s'a fortat plecarea delegatilor
Osorheiu. Cred - precum vi s'a impus de magistrat
nu veti neglija s imprtsiti consilierului Flutter toate aceste pro-
la

cedeuri nemeritate aplicate fat cu noi, pi veti ruga s lucreze

pe sub ca colonelul nostru in viitor s trateze noi
mai omenos (glimpflicher). E de nesuferit ca totdeauna s fim

www.dacoromanica.ro
 ca mincinosi (als Lgner gescholten) precuni
tinuu s tratati cu att disprel (so abject). Cine o mai poate
suferi de'ndelung? Dumnezeu ajute.
Delegatii in 14 Febr. din c acolo a sosh
contele Nemes, generalul Roth a$teptat
In 17 Febr. delegatul Daniel Hennrich adreseaz din
heiu viceprimarului Klein scrisoare:
Din insemnrile ce le magistratului din ceeace
Ex. Sa bar. baron Roth, reiese ce zisese de
Ex. Sa in Sibiu, Noi inc calcula, pi voim
s v facem o socoatd, din care nu veli avea mult E
de nedescris m'a intristat scrisoare la prima vedere,
iar de parte mai putin pot infdtisa in adevrata sa
mrirne bundvointa (Aequanimitt) Roth. El este
bilitatea dreptatea personificat. vorbi el ca cu un copil,
mai ales dac ai de vorbit chestii echitabile.
mult vii incoace s convingi in chestia noastr pe acest
neprlinitor, cum noi, toate intentiile pentru ora$,
n-o putem face. D-Ta ai reu$i s-1 aduci acolo ca, cri
ceilalti peste a$teptare, prezente gubernilui o opinie
favorabild in chestia noastr, altfel pierdutd. Numele D-Tale
este cunoscut, cci la prima vizit m-a intrebat : D-Ta e$ti
Klein Straussenburg ? altii dintre Dornnii maghiari afltori
aci, cari au fost ru informati de actiunea D-Tale materia
siunei, pi pe cari Keresd i-a readus la preri mai juste, sunt de
prezenta D-Tale aci ar fi foarte necesard. Eu
am auzit cnd pe baronul Szent-Kereszti, auzind dela Keres
nu e$ti aci, a : Brha volnac Dac e numai posibil, te
rog in tot chipul s nu la$i ocazia aceasta
nefericitului Bistrita. etc. - mni, spre a servi
P. S. Din pricina multor
ocupatii n'am putut face specificaiea scrisorilor aduse cu mine.
Am ismene pentru Crbune, dar nu se pot gsi
acum ad. Keres trirnite cravate (Hals-Tcher), din cari
se pot face patru ; cost 68 cr.

Tot in 17 Febr. din Sibiu adreseazd magistratului acest

raport: Am sosit aci lung greu drum in 14 4 ore, pi
in aceea$i am mers la comandantul general, ne-am anuntat la
adiutantul Kraus pi am ordin s a$teptrn. Dar cutoateca am
a$teptat la n'ain fost invredniciti (keine Gnade) de a fi pri-
miti, cci Ex. Sa plecase la bal, ni se s ne prezentm
cnd ne va porunci. de mas ne prezentardm la el conf.
ordinului pi am plecat de acolo cu avertizarea : ca s nu

www.dacoromanica.ro
 sfaturior rele, ci la cele ce ne va sftui natiunea, s ne pur-
tam ca Sai credincioi; apa vom fi norocoi (glcklich fahren) in
chestia noastr; apoi ambii, Saal Teckelt, am fost chemati la
mas ude se toti functionarii sai. de masa am
fost chemati la consulul Sachsenfels, unde am aflat pe consil.
gub. Rosenfeld, Mich. Bruckenthal, Mich. Hutter, Mich. Rosenfeld,
iltsch pe notarul Seiverth. Cons. Rosenfeld ne c
Ex. Sa generalul a chemat la sine pe unii din natiunea
le-a propus examineze functionarii nationali pretentiile de
despgubire ale oraului Bistrita, pentru Valea Rodnei, oare
ce msur ar fi acele bazate pi De aceea au fost
citati noi delegatii din Bistrita, s'a ateptat c va veni cel putin
until dintre cei mai distini (potioribus) membri ai magistratului.
Am spus aceasta nu s'a putut deastdat. Apoi Rosen-
feld c in sesiunea aceast au de gnd examineze fraterne
pretentiile noastre, s le stabileasc conform provenientei ;
oarece ar servi oraului de mare prejuditiu, dac comisia afltoare
in Osorheiu ar statori pretentiile noastre. Multmind pentru bu-
nele intentii am comunicat c comisiunea Bethlenian Insta in
1761 in Bistrita a declarat lichide toate pretentiile de praeterito
ne ca pi natiunea s le priveasc cu aceiai ochi,
comandnd astfel mizerul nostru ora. Cons. Rosenfeld rspunse
c comisia Bethlenian fost autorizat s declare ceva lichid,
fr consensul guberniului; totui guberniul atunci a ordonat
s fie observate hotririle acelei comisiuni, cnd ele vor
fi examinate special. Apoi se luar in mni tabelele noastre exa-
minndu-se fiecare pozitie. Despre dijme s'a zis in chestia
aceasta magistratul a fost actionat (evociert) de fisc, deci pretentia
aceasta st lite depinde dela Mai. Sa sfritul procesului.
Ne-am referit la un interogator (inchizitie) chestie, pre-
zentat comisiei Bethleniane. S'a s fie cerute din arhiva
gub. actele comisiei. S'a contestat apoi contributia liber (frei-
williger Beitrag) ori zlotul economic (Wirtschafts-Gulden), cci
dispozitia aceasta s'a luat de comisia Seebergiand consesul
guberniului, chiar s'ar fi acceptat, nu se poate aproba
dect apa ca fondul acesta se intrebuinteze pentru rfuirea
datoriilor. Deci ceeace datoresc Valahii hoc titulo, nu ar fi pltit
oraului ci creditorilor; altfel Valahii ar plti datoria.
Noi am observat ca comisia Seebergian a statorit acel procedeu
la ordin preanalt, pi pi Saii au prestat acele contributii, cari
n'au fost folosite pentru rfuirea datoriilor ci pentru pltirea sala-
riilor ; apoi chiar restanta Valahilor a fcut c restantele salariatilor
au crescut att de mult. Bruckenthal zice Valahii totdeauna
au protestat impotriva acestei contributii voit s'o plteasc.

www.dacoromanica.ro
Noi am rspuns ch rubrica Dedit arat ch ei au pltit ceva ;
>

dach n'ar merita despgubire aceea ce, in anii de renitent,

Valahii au refuzat s plteasc, atunci comisiile Telekian Bethle-
nian nu le-ar fi impus Valahilor s efectueze astfel de prestatii.
In privinta crciumritului in satele districtului s'a opinat, c acela
s'a introdus mai prin comisia Seebergian, iar mai
n'a fost in uz. Referindu-ne noi la actele comisiei observnd
Bruckenthal in acele au fost cercetate de atre coumisia
Bethlenian toate intrebrile, intrerupsem conversatia, pn'ce
vor sta la actele. Din aceste concludem c natiunea
s'a s bonifice pretentiile noastre, cu toatec nimeni din partea
natiunei nu ne-a spus-o aceasta.
In 19 Febr. iarsi delegatii din Osorheiu, mai ales despre
pretentiile vechi nou ale orasului fat de Valea Rodnei des-
lipite (abgetrennten) de Bistrita.
Perceptorul imprtseste in 24 Febr.
Maghiarilor din Rodna, ch conf. hotririi colonelului Schrder,
pn la finea lunei au s rfuiasc cei 11 adaus de impozit.
In 18 Febr. soseste scrisoarea din Sibiu adresat
magistratului in care aceia spun s'a cerut autorizatiile
s'a recomandat s accepte sfaturile bune ce li se dau. Magistratul
hotreste s li se scrie deputatilor ca ei s-i comunice precis
intentiile bune (gute Gesinnungen) despre cari e vorb,
magistratul e prea mic spre a putea trata singur, fr comuni-
tate, in chestii att de importante. Apoi la punctul unde se cere
s se arate creditorii districtului valah, s se caute afle (aus-
findig gemacht) argumente, spre a dovedi este impo-
sibil s'o loch aceasta.
Aproape in toate urmtoare ale magistratului se
primite dela delegatii la Osorheiu Sibiu, apoi
rspunsuri la acele; mai departe continue de ale dis-
trictuali impotriva grnicerilor pentru bti, psunat etc.
Colonelul Schrder pare prtineste pe grniceri, Sasii au mare
fria de el, cci are dreptul s decid in chestii de ordine
disciplin, s supraveheze controleze cari privesc cur-
tenia publics, starea sanitark mcelrii, incvartirri etc.

www.dacoromanica.ro
 Intre adele bistritene aflAm la dala Mart urmtorul rescript
al consiliului de rsboiu din Viena adresat generalului bar. Siskovici:
Sosind ad raportul comisiunei militare-camerale provinciale in
chestia despgubirii magistratului bistritan pentru Valea
cedat, precum declaratia natiunei ssesti trirnis de gen. de
bar. Buccov, prin care aceasta asuprai indemnisarea orasului
Bistrita, pe lng unele conditii (Bedignisse), e gata s fie de
acord cu Bistrita in chestia aceasta; consiliul de rsboiu
telegere cu cancelaria aulia transilvan formulat propunerea
atre Mai. Sa. Deaceea acum cu prilejul regulrii chestiei grni-
cereti militare din Valea Rodnei, Vi se comunic urmtoarele:
1. Mai. Sa primete nunumai cesiunea Viei Rodnei precum
pi natiunei sseti care aceasta ia asuprai pro
despgubirea magistratului pentru venite pierdute, ci exprim
pi multmirea pentru fapta
Dupce magistratul a ridicat pierderea folosului avid
in 7 ani 1756-1762 prin Renitenta Viei Rodnei, pretentia de
38.481 4324 iar aceasta s'a redus la 12.000 f I., s se con-
vin cu magistratul resp. natiullea sseasc asupra termenelor
pltirei acestei sume.
3. Conf. stabilirii comisiunei datoriile districtului fac: datorii
vechi interese 47.062 0. 241/3 datorii de natiunea ss.
4.459 resturi vechi de contributii 11.322 3915/16 resturi
mai nou 2.766 17 suma: 65.610 21
din timpuri strvechi oraul a contractat datorii
att pentru Sai ct i pentru Valahi, e echitabil ca fiecare district,
ssesc valah, s asuprai numai partea din
care cade pe el. Din aceste se iart districtului valah restantele
vechi cari n'au fost incassate de oficiantii magistratuali.
Din restantele mai nou au s fie pltite cele ce se cuvin
se vor constata.
Fiinda chestia aceasta privete soarta ambelor districte, apa
M. Sa dorete ca la stabilirea datoriilor districtul valah s aib
de fat un reprezentant (Rechts-Verstndiger Sachwalter).
Ce privete alodiele aceste sunt precis de fixat, pi
de stabilit ele se unesc stalul liber actual al Valahilor
; c e intrebare dac magistratul va avea s fie boni-

www.dacoromanica.ro
ficat pentru ele de ctre erar, ori dacA pentru incunjurarea
erarului, acele alodii mai bine vor avea in
ministratia ofiterilor graniceri.
4. Privitor la dorinta magistratului ca fie con-
'centrati la un lac, M. Sa dispune intru se poate aceia
fie mutati in Valea Rodnei, anume limitrofii din
apoi cei din snide fine eel din satele
Satioana. Dorinta ca cei mutati lase sadea pamnturile
Sasilor, s'ar putea accepta, fiinda Valahii mutati Valea
Rodnei vor primi locuri ; dar casele trebue s li-se rascumpere,
cci au muncit la ele. Deci cei ce le casele vor
trebui despgubeasca, ori s le ajute la construirea celor
in Valea Rodnei. Deoarece Maghiarii ies din Rodna
ocupA in Nusfalu Santioana casele Valahilor mutati, acestia
au s le ocupe casele acelora posedate in Rodna, iar careva
cas va fi mai incipatoare, atunci noul proprietar s
ajute in proportie altor graniceri la clidirea de case mai
Mutarea si se in pace, certe.
Minerii rodneni fie scutiti, unde se gsesc,
iar in privinta jurisdictiei s convin regimentul Dupce
biserica din Rodna e toate apartinentele grnicerilor,
pentru ridicarea unei biserici pentru acatolicii iesiti din Rodna
M. Sa permite s se milogeasca, fr'de nicio sil, ca s
se adune numai ofrande benevole.
5. M. Sa e de acord s stabileasca granite fixe
torul graniceresc ssesc, pi c Valahii s nu
case pe teritor lar dacA vor cumpra ceva
permisia magistratului, s fie obligati a contributii pi
. Privitor la dispensarea magistratului in cazuri de reclamare
de iobagi M. Sa hotreste magistratul nu poate fi absolvat,
dar procesele au curg repede la pi cauza grnicerilor
eventual reclamati are s'o resprezinte respectivul auditor militar.
7. M. Sa ca delieventii s nu afle azil in Valea
Rodnei, ci s fie extradati orasului ori s fie pedepsiti acolo de
judeOtori militari ; pi ca s nu se introduca trguri de Opt.
pi de afar de cele existente in granit.
8. Privitor la cererea magistratului ca s nu fie primit

www.dacoromanica.ro
grAniceri niciun contribuabil sas, chiar ar voi, apoi niciun
pstor, slugS, servitor orsenesc, la parohii, de
de slujb etc. M. Sa Valahii declarati liberi,
vi-au rfuit contributiile, pot oricnd s fie la
gran
9. M. Sa promite dac s'ar cndva s doneze ori
vnd teritorul Viei Rodnei, acesta va fi predat in prima linie
orasului Bistrita, documentele vor fi predate in copie
10. In privinta privilegiului berriei M. Sa va exprima
mai apoi hotrirea.
Deci are s urmeze acum cedarea are
predea toate documentele: >donationales, statutoriae et confirma-
, are s la ori ce pretentii de co-
Rodnei pi alodiile posedate,
de alodii. In fine
s
are s predea toate urbariile
la restantele
ca
pleno jure et Dominio terestrali regimului militar, actele pro-
cesuale, cu un cuvnt tot ce priveste Valea Rodnei.

Generalul Buccov adreseaz in 8 Martie Sibiu cola-

nelului bar. Schrder la Bistrita urmtoarea scrisoare: Privitor la
interdictia ca Sasii s nu mai arendeze grnicerilor pmnturi
pentru bani, ce e drept demersul Klein e penibil. Dar motivul
zace mai ales in faptul c Valahii, dac ei au arendat vr'un
3-4 ani consecutiv, vreau deja s-si formuleze possesorium
din aceasta. Deci spre a impiedeca cazuri similare, - cci Valahii
in fundo saxonicog nu pot avea jus possessoriumg, grni-
s nu fie opriti cu totul de a in arend unele case, locuri
pmnturi; cnd vor incerca s le ia in proprietate, atunci
aceasta totdeauna s se lac! cu tirea magistratului, proprietarii
s fie datori a plti contributii dijme dup acele

Cu data 9 Martie comisiunea instituit spre a stabili despku-

birile cerute de Bistrita pentru cedarea Viei Rodnei
guberniului un lung memoriu, din care extragem urmtoarele:
Comisiunea rnentionat s'a la Trgu in 18
bruarie 1764 a deliberat asupra postulatului orasului Bistrita,
care fcut prentiuni asupra Viei Rodnei in suma de 105.144

www.dacoromanica.ro
 101

515/16 lnafar de aceasta a mai pretins drept compensare

pentru perderea veniturilor economice cte 7209 II. de
fiecare an incepnd anul 1756.
Delegatii oraului au prezentat documentele necesare, prin
care sustineau dreptul asupra Vii mentionate anume:
1. Un document liberat de Regele Matia in anul 1472 la
srbatoarea fericitului Duce Emeric, in laurinum prin care
toti Valahii din Valea Rodnei au fost scoi de subt
judetului trecuti in proprietatea oraului Bistrila cu drep-
turile, de care s'au in judeful menfionat.
2. Un alt document liberat de acelai rege in anul 1475 in
Buda cu un la fel dela punctul cu adausul,
c Valahii trecuti in Bistritei se vor bucura de aceleasi
pi drepturi ca pi Bistitenii, pltind toate impozitele cuvenite.
In acelai timp a dat ordin voivozilor vicevoivozilor transilvneni,
s ingrijeasc ca opidul Rodna Valea Rodnei nu
in exercitarea pi drepturilor date de Regele Matia.
3. Un document de introducere in posesiunea Viei Some-
ului emanat din mnstirea Fecioarei Maria din Kolozsmonotor
care cuprindea ordinul de introducere in posesiune al Regelui
Matia dat in anul 1475.
4. Document privilegial liberat de rege in anul 1488,
Mai 17.
5. Documentul privilegial, liberat de regele Vladislau in Buda,
anul 1492 la srbtoarea capului lui loan Botezdtorul,
prin care document se confirmau cele cuprinse in documentele
liberate de regele Matia.
6. Actul privilegial liberat de acelai rege in anul 1494, prin
care se actul din 1488.
7. Actul privilegial liberat in anul 1520 de Regele Ludovic
al Ungariei, prin care dreptul de crmrit, cesionat mai
cettenilor Bistriteni Wolfgang Forster lohann Lulai, se record
se din Rodna, cu conditia, ca acetia s restaureze
vechile mine, s deschid altele noi argintul gsit s-1 adminis-
treze camerei regeti.
8. Un document privilegial liberat in 21 Mai 1639 de
cipele Transilvaniei Gheorghe Rkoczi, in Alba lulia, in care do-

www.dacoromanica.ro
102

cument - o deciziune in chestiunea de controvers

ivit ctiva cetteni din Bistrita comunele Moisei,
Sliste Dragomiresti din - se vorbeste despre
starea social a locuitorilor valahi din Valea Rodnei, chestiune
amintit hi copia anchetei indeplinite la 24 Februarie 1755.
Magistratul s combat prerea, c valahii in temeiul
donational al Matia, unde se spunea, Valahii
se vor bucura de aceleasi privilegii, libertti drepturi, casi cet-
tenii Bistritei, sunt liberi nu iobagi.
Memoriul e semnat de generalul losif baron Roth, contele
Adam Nemes, presedintele tablei regesti din Transilvania Ladislau

In acest memoriu -
Szombatfalvi advocatul chestiunilor fiscale.
: Relatio comissionis ad postu-

latam magistratus et districtus saxonicalis Bistriciensis pro Valle

Rodnensi bonficationem per Suam sacratissimam Majestatem ele-
mentissime ordinatae demissime altioribus instantiis submissa.
Dat. Maros-Vsrhely die Martii 1764 - multe preambule
sofisme intortochiate se constat c pretentia magistratului
tritan e deci orasului ii compete despAgubirea cerut.
Cancelaria transilvan rspunznd in acte - una
intitulat Deductio1) alta - combate constatrile
concluziile acelei comisiuni, artnd n'a avut niciun drept
Valea Rodnei, deci pretentiile Bistritenilor sunt nefundate.
In 14 Mart. deputatii bistriteni din Sibiu raporteazA
cu amnuntul magistratului despre toate discutiile avute acolo in
materia cesiunii.
*

Din Mart. avem o important semnat de impOrt-

teasa Maria Terezia expediat generalului Siskovici spre a servi
ca directiv in chestiile grniceresti nsudene. Continutul acelui
act, intitulat : Entwurf deren Patentalium die Walachische
Grnitz Militaren des Rodnaer Thalls, este in rezumat urmtorul :
Indat urcarea pe ne-am propus s in
tot chipul fericirea prosperarea supusilor nostri s facem ca
se bucure de liniste sigurantg. Cu gndul la Ardeal la
asigurarea granitelor acelei provincii iubite impotriva ciumii, contra-
') V. Arh. Nr. 3 p. 30.

www.dacoromanica.ro
 103

bandelor pi altor rele care amenint linistea provinciei pi a

monarhii, am hotarit sa incadram in statul militar grniceresc pi
Valahi nobili pi liberi, facndu-i prtasi la imunittile pi pre-
rogativele acelui stat.
Intentia noastr este ca din locuitorii Rodnei cari s'au
oferit deja la militie, s se formeze un regiment de b?fanterie cu
12 companii, 3000 capete, apoi un regiment de dragoni cu
8 companii, in total 1500 find prevAzute ambele regimente
cu of subofiteri destoinici. Fiindc acei locuitori nu puteau
fi priviti pn ca liberi. dupice magistratul bistritan
ne-a imminat toate docurnententele in baza credea c are
dreptul s-i priveasc ca pe supusii si pi a renuntat solemn la
drept posedat, am voit s facem in cazul acesta special o
exceptie dela regul, decretnd c acei locuitori descen-
scosi din supusenie, s fie priegi ca liberi investiti
cu toate prerogativele acestor. precis c pro-
priettile individuale pi venitele din ele, scutite de dijme, rmn
nealterate pi pentru mostenitori, aprate de legile terii pi
articolele militare. Ne incredem c acum Valahii liberi din Valea
Rodnei, in semn de multmit pentru aceast gratie, vor observa
cu cea mai mare exactitate indatoririle militare.
In cazuri cnd grnicerii vor fi dispusi in de pace la
serviciu de granit, la pasuri, plaiuri, contumate pi cordon ori la
alte servicii intre sau afar de granitele provinciei pi ale terii,
infanterist va primi zilnic pentru intretinere cte 4 iar
cavaleristul cte 8 cr., exceptionnd numai serviciile regulate de
paza, cari nu se retribuesc. Subofiterii, fruntasii pi muzicantii dea-
semenea vor primi leaf
In timp de rsboiu li se vor acorda pne pi furaj ca
pi altor trupe grniceresti, in sau afar de tar. Vor primi gratuit
arme pi munitia necesar, dar curele numai odat. Aceste vor
trebui conservate bine, proprietarul rspunztor pentru
orici stricciune cauzat din vina lui. Dragonii vor fi despagubiti
de fisc pentru caii proprii de serviciu despre cari vor putea dovedi
au fost de pismasi ori la urmrirea tlharilor pi pre-
varicantilor.
Grnicerii vor fi scutiti in timp de pace de plata unei treimi

www.dacoromanica.ro
104

din contributia regulatk in timp de rsboiu familiile din cari

stau in serviciu unul sau mai multi brbati, vor fi scutite de orice
impozite, pentru acel timp. Asemenea vor fi scutite vduvele
celor czuti in rzboiu, ce se mrit din nou, ori ajung
care sunt capabili de serviciu.
Desi grnicerii sunt indatorati s fac ori unde servicii
potriva dusmanilor totusi ei vor din
deprtate, numai necesitatea va pretinde mod extra-
ordinar. lar cazuri de aceste vor primi gratuit corturi alte
rechizite necesare.
Pentru sustinerea ordinei pi disciplinei militare la grniceri
vor fi dispusi ofiteri probati in rsboaie, dar e de ndjduit c
prin zel pi sirguint grnicerii valahi vor dear/side la
acele posturi la cari ca vor Tot dac
vor nizui st ajung la grade de subofiteri pi fruntasi bravi
destoinici, vor primi sold pi in timp de pace acask
Privitor la uniforme, neputndu-se procura deocamdata mon-
dire militare, grnicerii vor purta hainele proprii, trebue s
caute s fie uniform croite pi st se poat cunoaste la gulere co-
loarea regimentului.
Privitor la jurisdictie se va redija un regulament in conso-
nant cu constitutia terii.
Grnicerii nu vor avea presteze nimic ofiterilor ori
tionarilor districtului bistritan, dar nici nu e permis s le cauzeze
acestor neplcere pi nedreptate. Apoi vor fi scutiti de sarcinile
blice comunale districtuale; dimpotriv vor presta inst munca
necesar la lucrri obstesti ca: constructia repararea podurilor,
iazurilor, santurilor, ingrditurilor, drumurilor, etc.
Grnicerii din districtul ssesc bistritan se vor bucura de
aceleasi prerogative pi libertti, de cari beneficiazA locuitorii Viei
Rodnei, indatce vor fi mutati pe Somes.
Pentru gospodriile ofiterilor nicidecum nu se vor destina
pmnturi stesti sau de ale particularilor, ci acolo unde au
locuintele, ofiterii vor putea uza pentru caii de
munale. Tot vor uza pi de lemne din pdurile comunelor
fr de a abuza de acest drept. Caii grnicerilor dragoni vor fi
scutiti de contributie.

www.dacoromanica.ro
 105

Granicerii inscrii in listele de conscriptie pi repartizati pe

companii nu mai pot fi inrolati ca recruti la alte regimente.
Fiecare granicer ramne in enoria sa, platete preotului sau
taxele stolare ca mai recunoa0e jurisdictia ecleziastia
de pn acum.
Averea mobil pi imobil a grnicerului decedat nu trece la
stat, ci asupra erezilor urmailor si cu indatorirea serviciului
militar legat de respectiva moie.
Pentru ca grnicerii valahi din Valea Rodnei s aib pi mai
mult motiv de a se dedica statului militar, hotrim s fie radiate
vechile restante de contributii, cari nu incassate de
functionarii magistratuali bistriteni.
In sfrit ca un semn al deosebitei noastre gratii incuviintam
ca toate persoanele unei familii militare locuitoare pe o moie
indiviz vor uza de toate prerogativele militare, dac in acea
familie va fi chiar numai un brbat apt de serviciu militar.
In schimb, ca recunoOnta pentru toate aceste beneficii, liber-
tali, scutiri de contributii pi alte diverse prerogative pi binefaceri,
grnicerii vor trebui s-vi cvtige merite prin fapte onorabile, curai
eroism, s se adapteze cu totul statului militar, s apere cu
vitejie steagul druit s observe cu jurmnt
indatoririle militare, s de pi dispozitiile
comunicate prin generalul comandant al provinciei pi prin ofi-
s urmeze precis regulele pi statutele militare, s indeplineasc
cu grija serviciile de paz in munti la s execute
tocmai tot ce va cere regulamentul, cu un cuvnt s se compoarte
cum se cuvine se cade soldatilor grniceri bravi credinciosi.

In 17 Mart. magistratul cetete comunittii petitiile redijate

cari, cu tablourile restantelor de contributii ale grani-
au fost expediate Miestatii Sale.
Magistratul rspunde in 16 ofiterului de
Tesch c chestia cerute pentru construirea in
a cvartirului noului comandat al regimentului col. baron Enzen-
berg, se va consulta mai lad pi Pintic,

www.dacoromanica.ro
 Generalul Siskovici in raportul su d. d. Sibiu 28 Apr. adresat
consiliului de rasboi, exprima parerea cum ar putea fi aduse
la o mai bun conzistent regimentul de infanterie cel de
dragoni. Recomand se fac inch o conscriptie generala a Vala-
hilor din Valea Rodnei pi Bistritii. acestia 3000 sa
fie destinati pentru regimentul de infanterie, iar restul celor
apti se formeze cteva companii de dragoni. lntru ct va fi
putint pi mai ales cei cari locuesc prin satele
pi prin unele sate din comitatele invecinate, fie mutati Valea
Rodnei. Accentueaz privitor la aceste mutri comandantii de
acum ai regimentelor dat prea putin osteal, zicnd
c in Rodnei nu mai stau la dispozitie locuri pentru acest
scop, pi chiar grnicerii streini cari au avut intentia s se mute
aci, pi-ar fi schimbat prerea au vzut pmnturile nepro-
ductive. Adevrul ins este - zice Siskovici - c de s'ar lua in
scopul acesta chiar numai pmnturile, pe cari funcionarii bis-
le foloseau pentru sine pi cari in cele 21 comune valahe
produceau peste 3000 cubuli (1 cubul = 4 ferdele) cereale, s'ar
putea pe acele plasa 300 grniceri. Mai departe, dac s'ar
pune odat capt certelor de hotar cu Maramuresenii, atunci usor
s'ar putea plasa chiar pi peste 200 farnilii pe hotarul satului Suplai.
In sfrsit totul s'ar putea svrsi fr'de a in cele dou regi-
mente un singur Valah schismatic.
Consiliul de rsboiu adreseazA in Mai generalului Sisko-
1

vici urmtoarea scrisoare:

Pentru ca cesiunea s fie fcut in toat regula pi s fie
legal, magistratul Bistritei nunumai trebue s restitue donatio-
nales statutoriae et confirmatoriae litterae primite odinioar, ci sa
renunte la tot dreptul de a pretinde vr'odata alodiile comunale
posedate in Valea Rodnei, afar dac M. S. conf. p. 9 ar hotari
altminteri. Apoi trebue s recunoasc supusii valahi de odinioar
sunt liberati de restantele alodiale. Mai departe are s predea
toate urbariile, funduare (fonciare) altele ce Vii
cedate, fie privitor la economii ori la altele, cu o list, administratiei
militare cum pleno jure et dominio terestrali exceptie; in
toate procesele, actele - pi numai predarea aceasta pri-
meste magistratul bistritan documentul amintit la p. 9 c adia

www.dacoromanica.ro
 107

in caz dac s'ar hotri cndva donarea ori vinderea teritorului

acelui district, el va fi dat in prima linie orasului Bistrita.

In 4 Mai cdrciumarul Peter Roth din Rodna raporteazd c

colonelul Schrder a cerut uneltele dela varnit adica: Kratzen,
Schlgel, Mauer Hammer, 4 Keil-Hauen, 2 Brech Stangen,
und das Schiess-Zeug toate in valoare de 5
< R. 51 cr. Lipsind
dintre unelte: 1 Bohrer, Stauchen, I Kratzer u. 1 Raum
Nadel colonelul d ordin ca Roth s fie arestat amenint catre
sotia acestuia ch va fi zkreutzweise. Roth e liberat arest
mimai dupce magistratul prin senatorul Schankebank asigu-
rarea c uneltele cari lipsesc, vor fi refcute pe cheltueala cassei

Magistratul primeste in 21 Mai avizul c generalul Siskovici

a plecat ieri din Sibiu va sosi peste cteva zile Bistrita.
Col. Schrder cere cvartire pentru general, adiutantul Magdeburg
comisarul de rsboiu Rhm.
In 8 lunie se public ordinul loc.-colonelului Enzenberg din
statiunea Feldru, c cu incepere din 15 c. nirneni s nu
mute bani, ori alte lucruri pretul banilor, ofiterilor
cci de se va fr lui, loc.-colonelul nu va ordona
niciunui ofiter s restitue banii imprumutati.
Senatorul primeste in 14 lun. ordinul s contro-
leze aranjeze toate prile impotriva grnicerilor, pe cele in
civilibus et territoribus le predea primarului Bistritii, care
era acum Fr. Klein a Straussenburg, iar cele in injuriis
realibus s le la colonel spre rezolvare.
Magistratul in 21 lunie urmtoarele: in
nizoana mare nevoie de cvartire ofiteresti, deoarece multe
ocupate de oficeri grniceri, desi colonelul a asigurat c
aceia vor fi in statiunile pe sate; magistratul roaga pe
colonelul Schrder expedieze (heraus disponieren) din ora
pe Cosimelli. fiinda dela dl colonel arareori se pri-
meste un rspuns neindoelnic (zuverlssig), fi rugat
dea rspuns decizie in scris. In 22 lun. Schrder trimite
scrisoarea magistratului cu observarea: cf magistratul nu-1 mai

www.dacoromanica.ro
108

sce cu chestii de natura aceasta ; va cerceta afacerea, api-

tanul Cosimelli a inchiriat (gemiethet) cvartirul platete; pe
dl primar Klein are sd-I ford klein (mic).
In 25 raporteazA secretarul Ziegler aceste: Colonelul
Schrder a trirnis el i-a comunicat generalul Siskovici
va sosi in 7 ori 8 lulie; s fie de cvartire pentru Ex. Sa,
cpitan, 1 comisar ofiter. Bagajele vor sosi cu cteva zile
mai'nainte. Cnd Ex. Sa va trece in districlul valah, s fie duse
acolo alimente din districtul ssesc.
Tot in 25 lunie magistratul desbate rugarea Sa0or din lad,
fie rugat comandantul regimentului grniceresc s admit ca
Sa0, pentru o anume tax, ssi poat mna vitele la paunile
din mun(ii ma'nainte Se hotrete
sa fie intrebat comaridantul, ce raspuns sa li se dea Sa0or,
eventual vor avea plteasca de cap de vita.

Din lunie avem doua acte al cror continut s

fie cunoscut.
Vdzusem din cele expuse aci magistratul bistritan
se simtea adnc jignit de modul cum colonclul Schrder trata
orsenii, dar mai cu seama senatorii, cari incercau sa-si
pastreze deplin autoritate. Nu e de mirare c Bistritenii cuutau
prilejul s adune produc dovezi spre a putea ridica acuze
impotriva colonelului. Pentru acest scop fusese redijat lun.
procesul verbal de senatorul Bedeus secretarul
Daniel Ziegler, in care acestia iau pun pe urmatoarele
depozitii;
Catarina Bergerin mrturisqte Vineri in 22 c. seara
au venit la ea, ca s bea, ofiterul de sergentul regimentului
Karolyi ordonanta colonelului Schrder, numele Schultz.
N'a ascultat ce vorbesc cnd deodat ordonanta o daca a
auzit ce s'a intmplat azi. Primind rspuns negativ, ordonanta spuse
acestea: Era su fie dus la gard domne,i) din cauza ca la
cererea colonelului n'a voit si din temnita orasului pe un
taran care tlhari; s se ia pe seam s nu mai
lntelege pe nou instalatul primar al Klein,

www.dacoromanica.ro
 excese ca cele dup instalare, baronul Schrder
a jurat ducS la gardd pe porcul de cane (Hundsfotten).
dintre soldatii de au fost trimisi la primar, au nvdlit (hinein
gebrochen) in casa lui conform ordinultri au voit s-1
duc la garda. Refuznd el s piece, la raportul facut colonelului
acesta a doua yard sd-I duc pe porcul de cane pe
mipelul. Deoarece nici acum nu voi sa asculte, Schultz care
era cei soldati - le acestor: puneti
mna pe el ! Unul i de brat de pe scaun,
dar neputnd isprvi mai mult, iar$i raportara colonelului, care
atunci c porcul de pi miselul nu va vrea
piece, atunci loveasc coaste pi sn-I duc brincip. Vznd
primarul c n'are pe soldati s aib i
ca s trimit doi senatori la colonel cu rugarea nu
fie dus la plecarea senatorilor fu chemat pi capitanul
Mocsri pi rugat de primar pentru interventie; toate aceste ins
n'ar fi schimbat nimic, n'ar fi in fine pe
tranul reclamat. Dead zile mai apoi - continu martora
seara iarsi veni Schultz, de servitorul colonelului,
pi declar cd s'ar fi bucurat dac ar fi putut escorta pe primar
la gard, e alta de a duce astfel de oameni, numai
oameni de e cert prirnarul acolo pi 50 lovituri
cu bastonul ca primarul aujului, care la fel. Dar
nu e prea cci colonelul a jurat sd-I pedepseasc a$a,
datce va comite proximul exces, fiind el de
Alt martor: Secretarul orsenesc Andreas Schuller depune:
Dumineca trecut in 24 c. seara a fost la serata muzical a
naziului pi a stat acolo dup 10 ore. Pleand apoi spre cas
in trecere pe lng casa sfatului cd se disculd.
in odaia din parter unde locueste cutitarul Georg Berger pi afl
acolo pe Schultz, ordonanta colonelului, pe servitorul acestui pi
pe soldat din regimentul Krolyi. Ordonanta chiar
cele Catarina Bergerin adic: Trebuia dus
primarul la gard pi pedepsit cu 50 lovituri de baston, precum
o ptise pi primartil Clujului.
Se mai aminte$te acest prilej cd Schrder amenintase in
lunie 1763 pi pe secretarul Hennrich cd-I va duce cu forta la

www.dacoromanica.ro
gard, nu.i d dou straje pentru trebuintele per-
sonale.
Al doilea act este acuza - adesea repetat - a Sasilor
din DumitraEimpotriva Rebrisorenitor pentru muntele lea. laWo
Martin Hansel Georg in 23 24 funie
din mijlocul nostru umblat pe muntele lea spre a ex mina
paguba ce ne-au cauzat-o Rebrisorenii.
2. de toate pe Marceris, obisnuiam s psunm
aii, au dat de o mare turm de oi mnate acolo de vr'o 20 de
gazde, dupce deja stricaser cele mai bune locuri.
3. de aceast parte a muntelui, ei stricaser cu oile,
caii cu totul locul prim bun numit Sctur,
apoi au mers la locul Tusor l'au distrus nu se mai
afl Ohmic pe el.
4. au isprvit dou locuri au mers pe
Piciorul Calului unde i-au aflat oamenii nostri. Acestia au
vorbit cu pstorul de cai, care la intrebarea: pentru ce au
stricat ei mould nostri? a rspuns: n'am ce face, co
mi-a poruncit satuk, adaugnd co ar fi ceilalti caii ofi-
terilor. La cai au aflat 23 restul Rebri-
sorenii Dumineca trecut pe chiar cnd oamenii nostri
coborau muntele.
5. Pstorul de pe Piciorul calului le-a zis acesta, dup
spusa Rebrisorenilor, le cu toatec este al nostru, ca
celelalte locuri de pe muntele pe care niciodat nu le-am
dat
6. Conform declaratiei pstorului, unii dintre aflati acolo
sunt ai lui Galbenul, iar ceilalti ai preotului Dumitru Popa.
7. Din aceste reiese oamenii acestia vr'au s ne nimi-
ceasa In partea de hotar afltoare dincoace de
numit Tinoasa psuneaz totul, ce sosim noi acolo
cu noastre. Cu muntele fac la fel, cutoatec li se avi-
zase muntele de fosit. Toate vitele noastre cornute au fost parte
bolnave, parte sunt acum. Sperasem c se vor mai apuca pe
munte, dar acum dispare aceasta ndejde.
8. asemenea puteau s se apuce pe acel munte
V. ,Arh. Som. Nr. 13 p. 258 urm.

www.dacoromanica.ro
al nostru. Unde aflm acum p4une pentro ei? cum
implinim, pe diversele noastre lipsuri, multele cdrusii
(Vorspann)? Deci magistratul s putem obtine e al
nostru; vitele Valahilor ar fi mnate in jos, atunci ar
in timp de 2 spt. iarba din nou, ca noastre
ar mai avea ce paste. Rugdm supusi contribuabili credin-
ciosi, s ni se ajute in chestie.
La aceast in 29 lunie magistratul adreseazd loc.-colo-
Dambrowka urmtoaree scrisoare:
Veti vedea din cele aldturate plnsorile Dumitrenilor. Precum
reies din documentele pe cari ei le au in mni le-au immnat
colonelului Schrader, muntele lea justo titulo Dumi-
trenilor 1-au folosit nestingheriti din timpuri imernoriale
deauna in 1762, cnd au fost atacati (turbieret) in dreptul
tor, cnd numitul colonel, la rugarea le-a restituit muntele.
La cedarea Viei Rodnei n'a fost sorb? despre cedarea acestui
ci s'a lsat Dumitrenilor ca proprietate indisputabild.
Ne s dispuneti, ca satul acuzator pe
departe beneficiarea muntelui pentru atrocittile
s capete satisfactie cuvenit; violente de felul acesta
s se curme, putin cnd generalul bar. Siskovici va
dispune fat de chestia asta fat de altele in confor-
mitate cu hotririle preanalte.
Loc.-colonelul Dambrowka cu d. 29 lunie 1764
rspunde magistratului, imediat va lsa s se examineze
cauzate de Rebrisoreni va da satisfactie.
lar d. Bistrita 11 lulie 1764 loc.-colonelii Dam-
browka Enzenberg decid :
Dumitrenii s foloseascd nestingheriti muntele dupd
cum s'a convenit ; grnicerii cari vor neliniti in proprietatea
pacinicA, vor fi pedepsiti exemplar att de infanterie
cavalerie.
*

Comisarul orsenesc Toldalagi raporteazA in 30 lun.

dela moara din Nusfalu dispare, servind ca nutret pentru
cdpitanului Riccord, ca pentru alte scopuri. Magistratul hotreste
cd, deoarece morarul e grnicer, s se dela generalul Sisko-

www.dacoromanica.ro
vici fi un morar sas, pentru care s se cear
protectie din partea loc.-colonelului Enzenberg.
Loc. Tesch (Quartirmeister) anunt in numele loc.-colonelului
Dambrowka magistratlui, c e multmit cu dispozitiile colonelutui
Schrder privitoare la Aunile de munte ; ar fi mai bine s
se chestia aceasta pentru timpul cnd va sosi generalul Sis-
kovici. Tesch cere totodat cvartire pentru suita generalului.
Cpitanul orasului, Job. Frank, raporteaz in 9 Julie c pentru
serviciul personal al generalului Siskovici 1) care sosise in 7 c.
in Bistrita - se cer streji, care ar trebui aduse din districtul
ssesc, cci mahalagii nu pot presta acel serviciu.
La cererea din 16 a loc.-colonelului Enzenberg, care
stationa in ca s i se acorde in bein Gewlb zu
einem depositoriot, magistratul rspunde negativ, insemnnd in
protocol c orasul n'are nevoie de un Brigadier Bistritac.
Loc.-colonelul Dambrowka cere deslusiri cu privire la
cari i se luaser odat lui Macavei a Popii din Mocod. Magis-
tratul decide i se trimit un extract din actele rezolutiile
comisiei din 1761, cu observarea c aceast chestie
s'a adeseori (oft vorgewesen).
Motivnd c ofiterii grniceri, fr'de a incunostiinta in prea-
labil orasul, dicteaz s li se presteze grnicerilor crusii (Vor-
spann), nu pltesc reglementar maicuseam pe Sasii din Dumi-
trita ruineaz complet; magistratul hotreste fie rugat loc.-col.
Enzenberg se ordone grnicerilor precum o fac Mocodenii
cnd merg in pn la Rodna, ceice trec prin Dumi-
trita spre Gura Muresului, s se ingiijeasc de care s
nu ruineze pe Sasi.
Consilierul de mine conte Ignaz de Ybarra scrie in 19
Mai. Sa i-a incredintat minelor rodnene in 26 ori
27 c. va sosi Bistrita, se roag de cvartir pentru sine familia
sa. Rezolv. Deocamdat vor sta in cvartir la primarul Klein.
Primarul Klein intreab in 22 Julie pe magistrat c ce ar fi
de intreprins in chestia strjilor pe cari colonelul Schrder le tine
in serviciul su contra tuturor regulamentelor. Se hotreste s se
protesteze la comisarul suprem gub. conte Bethlen.
1) V. .Arh. Nr. 20 p. 217 urm.

www.dacoromanica.ro
 magistratul aduna toate datele ce pot servi ca
puncte de acua impotriva lui Schrder, reproducem aci in extract,
privitor la mentionatele strAji, urmtoarele note semnificative: In
10 Febr. 1762 a sosit colonelul baron Schrder in Bistrita
la Martie n'a cerut strji. In 11 Martie a plecat intreaga
cu senatorul Bedeus peste Brgu in districtul valah, de unde
a in 19 Martie. In zilele de 21 22 Martie a odihnit in
ora pentru acele zile n'a cerut In 22 Martie a plecat la
Sntioana, de unde a in 23. In 24 a cerut dela
administratorul orenesc Georg Decani 2 strji, pe care le-a retinut
pn in 11 Mai, cnd a plecat la Sibiu. Deci acele luate din
mahalalele oraului, i-au 98 zile de serviciu. Intors in 23 lunie
din Sibiu la Bistrita stete pn in 28 linitit in or nu ceru strji.
In 29 plea la Sntioana apoi trecu in districtul valah, de
unde terminarea conscriptiilor in 10 lulie la Bistrita.
Amintitele dou strji cerute de el in 11 lulie fcur
serviciu in 19, cnd colonelul plea la Sibiu ; deci 18 zile de
serviciu. In 19 Martie 1763 colonelul din Sibiu imediat
care in 7 Mai ii fcur 100 zile serviciu.
In 8 Mai pretinse colonelul cte 3 cari servir pn in
23 lulie 1764, timp de un an 2 1/2 luni, adia 441 zile cari
multite cu 3 (strji) fac 1323 zile. Deci in total strjile i-au fcut
colonelului 1539 zile de serviciu, aprovizionndu-se de acas cu
alimente. Din acest tablou cunoatem o parte din intinerarul
colonelului Schrder, care rugat de magistrat demit strjile
in timpul lucrrilor la cmp, rspunde din Feldru in 24 c
strjile pot pleca in fiecare moment, cci el nu le-a cerut dela
magistrat, ci i s'au trimis de atre acesta<.
Senatorul Bedeus in 23 c generalul Siskovici
a interzis tuturor ofiterilor mai pretind, impotriva regulamen-
telor, cu excepta cnd vor face parte din vr'o comisie,
ori cnd vor fi trimii scoat contributii.
Noul comandant general al Ardealului Andrei Hadik
numete in 9 August, pentru statorirea granitelor dintre Valea
Rodnei teritorlile invecinate, o comisie constttoare : con-

tele Vass de Czege, Bldi de Uzon judele boierilor

Cluj, de pretor Sighisoara, care
8

www.dacoromanica.ro
avea paralel cu comisia persoanele
loc.-colonelului Enzenberg, a maiorului Mayersheim un
In vederea sosirii generalului Siskovici in Bistrita,
de primarul Klein in 17 Aug. pentru aceea$i zi, Bistritenii
confectionaserA o de cerei i pretentii cu cari,
primirea cu mare asalteze pe general.
Lista a bei der Ankunft Sr. des Generalena
are urmAtoarele 25 puncte:
pi -
aci (in Bistrita) ca
taxele fixate la trguri. 2.
pi in pi Teaca -
se protesteze contra
faptului comitatensii invadeaz in mod arbitrar hotarele distric-
tului, invocndu-se procedeul ilegal din Sigmir Be$ineu. 3. SS
fie redus taxa contributionalA pe vin, deoarece in multi ani re-
colta e - se prevede in anal curent din cauza
- iar bonitatea vinului nu e proportionalA taxa
4. se desfiinteze taxele pe case (in ora$) fiinda aceste
produc aci niciun venit. 5. se taxa a
nilor. 6. se despAgubire pentru cei doi cai ai
zenilor pieriti cu ocazia vizitei generalului Colloredo
districtul militar valah. 7. i se arate generalului Siskovici docu-
menlul despre datoriile ora$ului. 8. Chestia pAdurilor satelor Feri-
haz 9. Terenul litigios de lagd
Dumitra, Pintic lad. 10. Procesul dintre satele Sigmir Orheiu
pentru terenul arat de Orheieni. Proiectul de ajutorare a
manului cerut expres de Sa cancelarul. 12. Chestia
despdgubirii pentru satele Sdntioana. 13. Privilegiul
ora$ului. 14. Restituirea vechiului obiceiu ca in zile de
trg le fie interzis streinilor, deci grdnicerilor,
de amiazi cereale ori alte lucruri, judiciul
15. DespAgubiri pentru cheltuelile de
cassa ora$ului in rnduri de frica invaziei 16. Taxa
capitis a servitorilor, haiducilor 17. DespAgubiri pentru
cvartirele ofiterilor. 18. Curmarea multor cari sunt de
prestat. 19. Dislocarea grnicerilor din ora$, din cauza multelor
furturi. 20. Ube, cu Moldova pasul 21. Mijlo-
cirea la locurile pentru obtinerea interzicerii luxului haine.
22. Chestia datoriilor publice. 23. Comertul in comitate pi

www.dacoromanica.ro
districtul militar. 24. Despgubiri leninul furnizat la podul
dela 25. Interzicerea cumprrii de cereale (in oras) pe
fabricei de bere din
Primarul orasului amintind chestia morii din Nusfalu
in 21 Aug. c la scrisoarea magistratului loc.-colonelul
zenberg rspunsese s se astepte sosirea generalului Siskovici ;
apoi c morarul Tnase a delapidat mult, totusi arat o pre-
tentie de 27 Pentru ca acest morar poata fi deprtat de acolo,
e necesar ca secretarul Ziegler impreun cu ctiva sasi
s censureze pretentia morarului Tnase. Tot in aceea zi primarul
ordon senatorilor s nu se departeze din oras, cci in fiecare
clip pot fi chemati de Ex. Sa generalul.
In 22 Aug. raporteaz decimatorul Weber c imprenn cu
comisarul Werner au fost fat cnd grnicerii din impr-
iarba dijmei. Subloc. Stoianik declarase privitor la dijm c
grnicerii s'o partea orasului s'o
lase in jar partea de cereale s'o care acas. Mai departe
spune Weber c 1.-col. Enzenberg i-a orcionat lui Stoianik s-si
aleag un cvartir Sasi ori Valahi.
Magistratul ceteste 23 Aug. scrisoarea semnat de
col. Enzenberg de maiorul Mayersheim, in care acestia cer
hrizoavele privitoare la Valea Rodnei afltoare in arhiva orasului.
Cele pritoare la satele valahe se extrdee in original, cele
cari privesc hotarele districtului ssesc, in copie.
In 24 August generalul Siskovici, sosit in Bistrita, las s
se publice urmtoarele porunci adresate companiilor grniceresti
afltoare in districtul ssesc, precum pi in cele don sate valahe
Sntioana:
1. E interzis strict ofiterilor, subofiterilor pi infanteristilor s
ocrasc, injure (schmhen) ori pe functionarii scaunelor
precum pe locuitorii provinciali, ci au cu ei in pace
buiantelegere. 2. Nimeni s nu le atace (anfallen) arbitrar bu-
nurile casele, cci va fi foarte aspru pedepsit. 3. Nimeni s nu le
me, ori sechestreze motiv just vitele, numai spre
a-i 4. Dac oficiantii ori locuitorii ssesti districtuali vor
ridica plnsori motivate, atunci ofiterii dup cercetare au neaminat
impartial dea satisfactia cuvenit. 5. Ofiterii au sprijineasc
pe magistratii sasi oficiul in pi armonie,
au opreasc pe grniceri dela injorii fat de oficianti pi locuitori.
8'

www.dacoromanica.ro
6. veun grnicer ridid plnsoare ontra senatorilor ori lo-
cuitorilor sai, atunci pe pedeaps trupeasd e interzis
ia el satisfactie mod arbitrar, ci chestia are s urmeze
calea legall 7. Precum grnicerii din satele sseti ale districtului
pri acum s'au la pmnturile comunale pi alte foloase
publice, la mutarea nici locuitorii n'au s-i
opreasc sub niciun exclud. 8. Dac provincialii au
de pretins dela grniceri datorii legale, atunci ofiterii au s5-i
termine pe grniceri s plteasc. 9. Pe statul grniceresc
conservati toti ceilalti locuitori, pi sustinuti drep-
turile Deci ofiterii sunt datori aduc pe graniceri fru-
mosul, ori dac va fi trebuint cu pedepse aspre la contiinta
c statul militar nicidecum nu-i indreptteste trateze pe alti
oameni brutalitti, nedrepttiri, sau s cele
mai excese. Dimpotriv statul militar e creat spre scopul ca
prin el se conserve linitea pi intern. Privitor la
judectile prevzute in constitutiile date de M. Sa grnicerii
procesele privitoare la imobile sunt avizati la magistratul
sesc bistritan. Au s'o fac aceasta chiar poart inure sine
procese de aceste, nu pot se impace in fata ofiterilor. 11. Cu-
toated grnicerii sunt liberi de sarcinile (oneribus) comune
pi districtuale, totui au ajute la utilitti pubhce cari le servesc
spre conservare, ca conservarea podurilor,
iazurilor, constructia santurilor, ingrditurilor, etc. spre
care scop ofiterii au s convin oficialii scaunelor din caz in
caz, pi au s fac repartizrile necesare, ca locuitorii de ambele
(Sai Romni) dea muncitorii necesari. 12. Precum ofite-
rilor grniceri li-e interzis sp cear trsuri (Vorspann) dela grniceri,
apa ofiterii, subofiterii gregarii sub grea pedeaps n'au
st cuteze s pe motiv dela provinciali cai de munte
(Plaien-Vorspann), ori incartiruiri asignri. Pot ad toc-
measd load cai acord benevol. u.
au presteze gratuit trsurile pentru servicii militare ca trans-
port de puti, munitii, mondire etc. nicidecum n'au s-i impovo-
reze pe provinciali similare servicii.

In 24 Aug. 1764 generalul (locotenent-marealul) bar. Sisko-

vici, chem pre primarul Bistritii s vn doi senatori
un actuar la el, le propuse cetind inc'odat hotririle
guberniului privitoare la cesiunea districtului valah, -
comunicate magistratului in 21 Mai redijate conform rescriptului

www.dacoromanica.ro
 117

consiliului de rAsboiu adresat in generalului - acesta

va face reflexiunile jar reprezentantii orasului s-i fach observit-
rile pe cari le vor afla necesare. Desbaterile au decurs conform
procesului verbal astfel:
La p. 1. Delegatii c cei drept nafiunea (universi-
tatea sseascg, s'a obligat s ia asupr4 despAgubirea orwlui
bistritan pentru pierderea foloaselor in urma cesiunei Rodnei.
Deoarece ea acum nu s'a declarat in ce form s
se fac acea despiguhire, Ex. Sa SS mijloceasci la Mai. Sa
ca despAgubirea s fie stabilit ct de in grab in proportie cu-
venit foloasele pierdute, orasul s fie asigurat pe veci c
o va primi.
La p. 2. Dei pe magistrat il doare ca in locul sumei de
38.481 43 2/4 cr. de comisia Bethlenian, s se
cu 12.000 II, el cu resemnare i aceasta i roag
numai i se plAteasc in grab suma precum i ratele scadente
in 1763 1764.
La p. 3. Mai. Sa a ordonat c att districtul ssesc
(teutsche) i cel valah s asuprasi partea din datorii a pro-
portionec, astfel pentru evitarea multelor consecinte, Ex. Sa
mijloceasc ca guberniul s informeze despre aceasta att pe cre-
orasului i districtului ssesc pe cei ai Viei Rodnei.
Spre acest scop se lista creditorilor modul cum a repar-
tizat datoriile comisia Bethlenian. Apoi in chestia datoriilor liti-
gioase, districtul militar valah desemneze un advocat.
mind M. Sale pentru hotrirea c districtul valah s rfueasa
ratele pentru datorii pendente, se altur specificarea acestor fel
de datorii.
Apoi Ex. Sa cere s se arate unde sunt de pltit resturile
mai nou de contributie suma de 17 ca grnicerii
s fie a le plti.
Hotrnd Mai Sa c resturile vechi de contributie in suma de
11.322 IL cari zac pe districtul militar valah ct
pe ssesc, precum i suma de 7561 30 cr. pe care oraul
o datorete casei de rsboiu, sunt magistratul roag
pe Ex. Sa mijloceasci ca despre aceasta s se primeasci
cumente de desdrcare; iar privitor la restantele mai nou s efec-

www.dacoromanica.ro
118

tueze ca ce orasul le platise in locul districtului, s i se

restituie ora$ului.
Privitor la datoria national de 4459 roaga ca dac
tiunea va cere dela Bistrita interesele cuvenite, aceste s fie platite
de grniceri.
In Ex. Sa cere specificarea alodielor pe cari orasul
le-a exercitat in Valea Rodnei, care se altur aci.
La p. 4 Ex. Sa declar c nu afl oportun acum mutarea
grnicerilor cu att mai putin in Valea Rodnei, deoarece
grnicerii cari deja se mutaser ct cei ce vor fi mutati vor fi
alungafi de acolo.
In considerarea c dac Valahii rmn in districtul ssesc,
prin aceasta ora$ului -cu toate ordinele binevoitoare ale Ex.
Sale - i se fac greutti imense, c acela e pus in imposibili-
tate de a satisface serviciului preanalt ; magistratul sustine
rezervatuk creznd c prin cesiunea celor 21 sate, apoi a
foloaselor drepturilor a binemeritat ca mutarea, cerut
de repetite ori incuviintat de Mai. Sa, a grnicerilor din districtul
ssec din satele Sntioana ca din fond ssesc, s
se fac in tot chipul posibil. La greuttile inpreunate cu cedarea
districtului valah s se ia considerare faptul de$i
e redus dela 46, la 25 sate, el totusi trebue s intretin o garni-
zoan de regulare constnd din un ofiter de stat major
4 companii, deci mai mare ca cea de 3 companii fost pn acum,
contribuabilii cari dau ofiterilor cvartire nu primesc nici o bonificare.
La rugarea magistratului ca s nu fie casele
prsite de grnicerii mutati, Ex. Sa observ c Valahii po-
sedat gratuit toate ogoarele livezile, ci ei le cumpraser pe
bani, le-au fost spre ora$ului, maicuseam in timpurile
cnd contributiile se impuneau scaunelor in mod sumar (global)
nu a proportioneg.
La aceasta delegatii rspunser c afl juste observrile,
adaug c Valahii au fost rfuiti complet de Sa$i prin folosinta
de multi ani a pmnturilor cedate gratuit, chiar la o
vindere mutual vzut de interesele proprii, fr ca orsenii
s fi avut din aceasta Deci i5i sustine rugarea
mutarea.

www.dacoromanica.ro
 Privitor la mutarea Sasilor Maghiarilor din Rodna in sa-
tele Nusfalu Sntioana, Ex. Sa eh aceia nu se pot
muta, deoarece Mai. Sa a ordonat ca minerii din districtul rodnean
s fie scutiti, iar mai multi dintre susamintitii sunt
Privitor la acei Sasi Magiari cari nu se aplich la mine,
Ex. Sa observ cf la caz dac ar fi s se schimbe vr'un Maghiar
ori Sas rodnean cu vr'un gr'nicer mai srman din districtul ssesc,
atunci in locul aceluia s'ar putea muta 2 resp. 3 dintre acestia
mai lipsiti.
La propozitia Mai. Sale ca grnicerilor cari vor fi mutati in
Valea Rodnei, Sasii ori s le plteascA casele prsite ori le
case naiad, delegatii sasi observ contri-
buabilii sasi sunt srmani ; Ex. Sa ins declar cf chestia aceasta
se va limpezi cnd se va vedea vor fi mutati aceia. lar pri-
vitor la biserica din se va chestia atunci, cnd even-
tual se va sigur dach coreligionarii sasi vor fi mutati din Rodna,
ori nu.
La p. 5. Privitor la ordinul preanalt al punerei mejdelor
districtul militar valah celelalte comitate districte invecinate,
Ex. Sa porunceste s fie extrdate toate documentele afltoare la
privitoare la mejdele, fie inspre comitate ori inspre dis-
trictul bistritan ssesc, pentru ca comisarii militari s-si poat
incepe cu operatiile. Se altur toate documentele existente.
la hotrirea preanalt ch grnicerii tales nu
sunt indrepttiti s-si cumpere case ori locuri pe pmnt ssesc,
la caz cu magistratului pe pmnt ssesc
proprietate, atunci au s plteasa contributia s dea dijma cuve-
nit, Ex. Sa observ ordinele in chestie s'au publicat grnicerilor.
La p. Cere Ex. Sa o specificare a iobagilor afltori dis-
trictul militar valah, pe cari i-au reclamat terestrese
stau in proces in chestia bor. d specificarea.
La p. 7. Ordinele in chestie s'au districtului militar.
La p. 8. Se vor da porunci fixe in chestie. Orasul se rough
ca pstorii, maierenii argatii precum slugile acestora,
in timpul anilor de serviciu, pentru evitarea eventualelor
dach vor voi, s nu fie conscrisi, iar deja fie
liberati dela serviciul militar.

www.dacoromanica.ro
120

La p. 9. Orasul s i se extrdea de
pe documentele privilegiare predate generalului Buccov.
La p. 10. Cere Ex. Sa urbariile toate catastifele privitoare
la economiile etc. districtului valah. I se rspunde nu exist
cele cari deja s'au predat.
Cesiunea de in acest Ex. Sa va lsa s fie
dactat in Sibiu.
In 25 Aug. primarul Klein raporteaz magistratului despre
toate discutiile avute cu generalul Siskovici, iar dup cetirea ob-
servatiilor acute la acea consultare de delegati, magistratul
decide s se apeleze inc'odat in la toate punctele desbAtute.
*

In 27 Aug. generalul Siskovici din nou pe delegati

mai cere unele precizri deslusiri, la care se fac observri de
ambele
La p. 3. se precizeze datoriile, s se obligatiile
s se calculeze interesele detaliate la fiecare creditor. Ce a pistil
orasul la fisc? Ce zice absolutorul lui Steinville? SO se con-
state individualiter restantele contributionale ale grAnicerilor din
districtul ssesc cel rodnean. Deoarece conform noului sistem
contributional niciun individ n'are pentru altul, nu e
de'nteles cum de orasul a restante locul Valahilor dis-
trictului rodnean? se faca liste speciale individuale de
perceptori privitor la restante. aceste nu se pot face
rvasele de atunci aflAtoare juzilor valahi, Ex. Sa
ordone ca juzii fie obligati a prezenta toate
Delegatii mai rspund Ex. Sale, perceptorul orasului nu
e absolvat de fisc nu vars suma a
contributiilor, deci el a pltit restantele Valahilor din fondul
mestic numit pi fondul de 13 cruceri.
Datoriile nationale trebue specificate, sub ce titlu
datoreste orasul, acum nu i s'au cerut interese, cum
i se pot cere de acum Datoria pe
orasul Bistrita e de 13 2/4 din cari pe districtul valah,
ca pe > mosie nobiliarA, au 4459 natiunea nu va
cere interese, nici Bistrita nu va cere dela districtul

www.dacoromanica.ro
 121

se numeasc muntii apoi unde a avut orasul

prisaca, ferestrae etc.? Cari au fost pamnturile domnesti in Rodna,
Maieru Sngeorz? Apoi un delegat al magistratului are sa
arate precis praediul Lusca unui ofiter delegat de
colonelul bar. Enzenberg, in ziva pe care vor fixa-o in prealabil.
Numirea muntilor se Prisaca a fost in Poiana de
Popii in satul Maieru. Un ferestru se in sus
de Rodnei iar al pe (Anies) inspre Maieru.
Pentru locurilor domnesti in Rodna, Maier pi
pi a prediului Lusca Crstii va fi desemnat un delegat.
La p. 4. Cutoateca Valahii locuitori in districtul ssesc even-
tual pi-au cumparat ogoarele pi livezile dela alti Valahi, totusi nu
se poate simplu sustinea orasul dela ei n'a avut nici un
Valahii au purtat impreunb cu Sasii toate publica
au promovat incassarea venitelor particulare ale orasului.
Orasul a zis numai din astfel de vinderi n'a avut niciun
celui i-a dat pmntul gratuit, iar acesta apoi l'a
vndut
La p. 8. Pstorii pi mAierenii conform intentiei preanalte nu
pot fi cu totul exclusi dela militia grnicer. Dar trebue inaintata
lista acelora, cari nu pi-au servit inch complet timpul obligat, nu
si-au contributiile restante, caselor ori alte datorii, pi
totusi au fost conscrisi. vor implini indatoririle, vor fi
exclusi. Rsp.: Ex. Sa observase mutarea grnicerilor
depe fondul saxon deocamdata n'ar fi practicabil, rugm ca cel
putin consolati, ca nu se conscrie niciun pstor
pi ori argat in timpul serviciului su, spre evitarea multor
; iar dup'aceea dac vor voi se fac graniceri atunci
solutis solvendist s prsease casa de ori maierean.
La p. 10. E suprinzAtor despre astfel de mosii domnesti
extinse pi despre iobagi nu exist fonciare, nici
alte documente. Ce priveste administrarea districtului valah
ora$ul s'a indreptat exclusiv dup de contributie, iar iobagii
la natiunea ssease totdeauna au fost tratati blnd robotele
nu li s'au cerut sever ca de alti domni terestri.

www.dacoromanica.ro
122

Acest proces verbal a fost semnat in 29 Aug. de gene-

ralul Siskovici, care in 27 Aug. primise dela primarul
gistratul Bistritii aceast observare rugare:
Privitor la cesiune, orasul Bistrita niciodat nu s'a
catre natia sseasa ca pentru trecut, pentru foloasele pierdute
s in de cu 38.487 43 2/4 cu suma de
12.000 Propunerea aceasta fcut-o altii tirea orasului.
Deoarece rezolutia M. Sale a in acest sens, ne multa-
mim cu 12.000 dar Ex. Vstre s lucreze ca putin s ni
se celelalte rugdri, ca nu pdgubim.
Tot privitor la acest fapt aflm dintr'o not magistratual
urmatoarele amnunte:
Intr'o zi din Martie a. au fost la generalul I3uccov
urmtorii delegati nationalisti: Mich. Bruckenthal, And r. nen-
heim, M. Flutter din universitatea sseasc spre a-i un
memoriu relativ la cesiune. Deputatii bistriteni cari primir
ordin mearg aceia, se ca mai li se cornu-
nice memoriul. rspuns c-1 vor auzi cetindu-se
acolo. merser ei. Fur totii introdusi in sala rosie.
vini consilierul gub. Hutter. Psind in generalul
Buccov, Bruckenthal memoriul, acela ceti
daca magistratul Bistritii despre memoriu e
despgubirea pro futuro ad tempus. Deputatii bis-
triteni nu despre memoriu, iar generalul
serv c mai trebue isprvit lucrul cu Bistritenii, el este
echitabil totdeauna in va fi totdeauna. Dup
cetire memoriul li se restitui deputatilor. Despre faptul cum s'a
mai modificat acela, universitatea n'a comunicat nimic magis-
tratului bistritan. Inteo scrisoare din Martie 1764 natiunea pro-
mitea magistratului ca va veni la o comisie nationala
va informa Ceeace nu s'a intmplat. Numai din reso-
M. Sale au aflat Bistritenii ca natia sseasca a luat asuprasi
de a despgubi pro Bistrita.

Amintisem despre cele comisiuni: civil militard,

instituite pentru delirnitarea teritortilui apartiitor satelor militarizate

www.dacoromanica.ro
 123

separarea acelui de districtul ssesc bistritan. Dupace

despartitoare avea s formeze mejdinile hotarelor dintre
satele ssesti Dumitra, lad, Pintic comunele romnesti Rebri-
soara, Vrarea, Feldru pi llva-Mic, acum avea s se con-
tinue un foarte vechiu proces 1) dintre acele sate, proces care inca
nici astzi nu e definitiv transat. Nu se pot aci toate fazele
prin care trecea la infiintarea granitei chestia litigioas multi-secu-
ci se vor mentiona numai cazurile cari in cadrul acestei
expuneri.
Magistratul Bistritii avea tinea s trimit delegati, cari
cel putin s asiste la operatiile susamintitei pi in cursul
sitului proces numitei comisiuni Vass. La inceputul lui Sep-
temvrie in cteva zile fu discutat in mod foarte agitat chestia
delegatilor. Se pare cd primarul Klein, fr'de a o mrturisi pe fat,
voia s fie singur delegat, laud rezistent din parte unor
senatori. Cnd era s fie ales delegati Schankebank, acesta
refuz zicnd er nicht dazu eingemacht wre . Asemenea
fuza pi Paul Klein, iar cnd primarul Fridr. Klein se uteri cd
asuprasi sarcina, senatorul Bedeus declar el n'ar cuteza sa
primeasc singur o misiune att de grea, pentru care ar trebui sa
se numeasc mai multi deputati, cum - conform vechilor hri-
zoave - se facea in trecut in cazuri similaree. Apoi cncl frira
alesi spre acest scop senatorul Bedeus pi notarul magistratual,
la rndul primarul Klein afirmnd c notarul nesmintit
are stea in oras, cci s'au ingrmdit birou o multime de
acte de rezolvit. In fine in 11 Sept. fu delegat primarul, care
observnd tinuta ostil a senatorilor, de repetite ori in cursul
disculiilor vehemente amenint c renunt la slujba de primar
declar aceasta e ultima delegatie pe care o accept astfel
de inanifestatii putin respectuoase. Din acte ins reiese la lucr-
rile comisiei au asistat pe rnd mai multi membri din magistrat.
E de amintit cu ocazia acestei reambulri Bistri-
iarsi prezentar cele dou privilegii faimoase, a lui Stiboriu
1412 pi a lui Sigismund din 1414 din cari ei ceteau incercau
documenteze c orasul provincia Bistritii, in specie comuna
lad, aveau libertatea de a pescui nestingherite riurile ce curg
V. Arh. Som. Nr. 13 p. 243-311.

www.dacoromanica.ro
124

pe vorbei) Rodna: ca Szamus oder theutonice

in Bistrita ; deci (consequenter) aceste sunt
dintre districtul ssesc pi rodnean, ceeace delegatii indcosebi
au se accentuezec.1)
Tot aci e de notat spre a obtine o delimitare favorabila
pentru oras, magistiatul se adres catre fibirul Mosa Lszl
functionarul Jnosi Peter din comitatul Solnocului rugarea
ordone satelor comitatense invecinate s trimit la cerere
experti la actul delimitrii. Mosa rspunse c a dat porunc satelor
s se prezente ad instituendam reambulationem
vor fi pedepsite 12 iar -- cum zice primarul
Klein - ajutorul, rspunzind magistratului termeni sarcastici.
Magistratul s fie expediat argatul Toldalagi in satele Cepan,
Lusca etc. pi s le comunice pi explice stenilor ordinul lui Mosa,
iar din lad, Pintic pi Dumitra s fie citati brbati cari precis
(zurecht deutlich anzugeben) semnele de hotar (Hattert
Zeichen).
In 21 Sept. primarul Klein raporteaz magistratului despre
mersul lucrrilor la comisiuni, care nu se puteau intelege.
continuu corespondau comisarii Vass
heim, delegatii fceau observrile. Trebue
s se mentioneze aci faptul semnificativ c cursul acestor
lucrri se puse la magistrat intrebarea c oare ce discretiic
ar fi de dat comisarilor civili.
In 28 Sept. raporteaz Klein c Flannenheim a sosit in Bis-
actele comisiei civile in chestia reambulrii, care s'a
cum mai bine nu putem s Nu e de mirare c
erau multmiti raportul acelei comisii, in care - ca
s citm numai un pasaj - alte sh ziceau acestea : Satele
Feldru pi Rebrisoara din Valea Somesului nu au drept la prti
din mosia Pinticanilor pi Dumitrenilor, exist niciun
document privitor la afirmatia locuitorilor din pi Rebrisoara,
eh o parte din pmntul a fost luat incorporat satelor
Pintic Dumitra. Dac au folosit cndva acele teritorii, lucrul
V. Arh. Som. Nr. 9 p. -15. Nu e vorb in documente despre
Bistrita ci despre riuletul Bistrita care curge prin Valea pe lng
orasul Bistrita se vars in ; deci interpretarea cu Bistrita aria era fals.

www.dacoromanica.ro
sa fcut ingsduinta magistratului bistritan, fr a li
atribui ca proprietate. a fost este hotarul natural
clistrictul militar districtul ssesc al Bistritii.
Tot in 28 Sept. magistratul constat anal
dintre cele dou exemplare ale procesului verbal redactat
teria distinctionis Rodnae et districtus saxonicic nu e semnat
de comisarul Bldi deci ca acesta sa fie ugat scri-
soare complezant semneze acel exemplar, multmindu-i-se
totodat respectuos pentru dreptatea (Billigkeit) fat err

In sfrsit e de notat ch despre operatiile svrsite din 5-29

Sept. cornisia militar redact expedie locurilor competente
raportul datat : Mocod, 29 Sept. 1764, iar comisia civil
pe al datat: Zagra 27 Sept. Acesta era cu totul ne-
comune romnesti, in general pentru
districtul militar; iar raportul comisiei militare, desi apra intere-
grnicerilor, nu era destul de argumentat din cauza ofiterii
nu cunoteau de ajuns antecedentele chestiei precum docu-
prezentate explicate cu totul de ctre
comisarii civili, respectiv de Bistriteni. Astfel lucrrile
poartele cornisiunilor rmaser nerezolvate trebuia s se institue
in chestie o alt comisie, ale crei in 1765 cum vom vedea,
deasemenea n'avur rezultat.

Alte La rugarea Sasilor Aldrof s se mute

de acolo compania de grniceri, in cas stau cte 3
dati, magistratul hotreste in 8 Sept. in chestie
Enzenberg; lar pentru vreambulare in munti deleag Sept.
pe senatorul Bedeus pe cpitanul orsenesc Rosenberg. In
11 Sept. se plng Sasii din Dumitrita c grnicerii le cauzeaz
mari pagube vitele, apoi acas cerealele a presta
dijmele.
Din Nusfalu comunic Magyarosi Mihly c cpitanul Riccord
urgenteaz foarte serios repararea morii de acolo. Magistratul
hotreste 24 Sept. c Sasii din Jeica s furnizeze materialul nece-
sar tot ei repare moara, dar fie absolvati dela recldirea
caselor arse in

www.dacoromanica.ro
 scrisoare din 28 Sept. adresat consulului provincial
Sachsenfels se plng Bistritenii c ei n'au fost de fel informati
despre faptul cuprins in rezolutia Mai. Sale natiunea sseasc
ia asuprasi despgubirea pro futuro a orasului Bistrita pentru
pierderile suferite din cedarea Viei Rodnei, roag pe acela
s lucreze pentru efectuarea cauzei. In rspunsul din 11 Oct.
Sachsenfels asigur c universittii sdsepti plnsoarea
Bistritenilor aceea a fost adnc impresionat intru ct se poate,
va sri ajutor orasului Bistrita.
In 4 Oct. primeste magistratul scrisoarea loc.-colonelului
zenberg, care acesta inapoiaza memoriul comisiei civile in
chestia stabilirii granitelor, pi privitor la terenul
ladenilor numit Budin, n'are niciun ordin dela comanda
suprem, caii prinpi ex harmonia
rugarea magistratului s fie demis din serviciul militar
carul bistritan Nicolaus Faber, care pe nedreptul a fost inrolat ca
grnicer, Enzenberg rspunde in 20 Oct. cu promisiunea c Faber
va fi demis.
In 14 Noemvrie se vorbeste acte despre cpitanul gr'nicer
Taubenthal pi locotenentul Koller, cari ctva timp au stat in spi-
talul (Invalidenhaus) orasului dar au plecat lsnd sine datorii.
Loc.-colonelul Enzenberg declar mai trziu c garanteaz pentru
plata datoriilor, retinnd pentru ficare dintre debitori jumtate
din
Magistratul primeste in 19 Nov. ordinul gubernial d.d. 12 Nov.
in care i se imprtseste proiectul loc.-colonelului Enzenberg pentru
construirea alor poduri peste pi i se cere prerea (Re-
flexions). Tot atunci i se trimite magistratului pi o copie a actului
prin care colonelul Schrder se desculp la pra magistratului
c el s'ar amesteca in jurisdictia
La pra fiilor pi Filip ai lui Macavei a Popii din
Mocod, c acestui i s'a luat 8 boi pi s'au vndut din canz c
mersese la Viena contra Bistritii, magistratill
guberniului in 27 Nov. dela Macavei de fapt s'ati sechestrat
6 boi dela complicele su Jacob a Lazar 2 boi, dar nu din
motivul amintit, ci pentruc numitii indivizi au folosit pe seama
dijmele pi alte venituri cuvenite orasului Bistrita.

www.dacoromanica.ro
 Un ordin gubernial din 16 Nov. pi trimis la adresa
magistratului bistritan, dispune urmtoarele:
Sold* uniti, trecuti militia de granit se plng
mereu, sunt batlocoriti de locuitorii neuniti de acelasi neam,
ca sunt incdrcati de ocdri pi nedreptti pi ca de cte ori sunt
nevoiti s is cauzele proprii, nu sunt nici primiti in
gazd de aceia. Guvernul crede, cd acest lucru e cu att mai mull
de reprobat, dispretul soldatilor uniti, - de cari
dreptul trebuie mare giij, e pi in dretrimentul ltirii
sfintei uniri pi a militiei de granit de o parte, de alt parte aceasta
se opune evident intentiunii Majesttii Sale, apoi de
umanitate reciproc al locuitorilor pi al conlocuirii pasnice. In
mare pentru inconjurarea acestora Vi se impune serios prin pre-
7enta, ca acest ordin al guberniului si fie publicat circum-
scripha fiecdruia in modul obisnuit pi anume ca neuniti,
sa se orice indecente de soldatii uniti,
dela att in ce priveste persoana, ct pi lucru-
rile acelora. Dimpotriv cu toat dragostea, bunvointa
omenia fat de dnsii pi s nu dea ansi pi motiv nein-
telegere sau de animozitti. si li se
la ci transgresorii nu vor de sanctiunea exem-
stabilitd fat de dnsii. Ca acest ordin fie adus pi la
cunostinta comandantilor pi a regimentelor de granit, D-voastre
veti avea ca s se distribuie copii de pe el functionarilor
superiori, jar prin acestia comandantilor. Dela guberniul regesc al
Transilvaniei, Sibiu la 16 Noemvrie 1764. Andrei comite de Hadik,
Stefan de Hannenheim, secretar gub.

Spre a ajunge odat la definitiva cedare a Viiei Rodnei din

partea in 8 Decemvrie imprteasa Maria Terezia
un apa act de (Gewhrleistungs-Urkunde)
pi de inarealul de Teodor Tkoren, care -
dupdce se c au cedat benevol, in schimbul
unei cele 21 comune din Valea Rodnei pentru
militar; iar natiunea sseasa a asuprasi indatorirea de a
despagubi pro futuroc orasul Bistrita pentru pierderea venitelor

www.dacoromanica.ro
trase din acel district; generalul Siskovici e autorizat aran-
jeze definitiv chestia ceddrii se inainteze actul respectiv - se
conditiile stabilite in urmAtoarele puncte:
1. Pentru pterderea veniturilor din anii 1756 1762, orasul are s
primeascd dele fisc suma de 12.000 2. Districtul valah mili-
are ia asuprasi cota proportionald din datoriile comune
contractate pentru scopurile orasului, districtului sAsesc ale
celui valah. 3. Ordnicerii valahi din comunele ssesti vor fi mutati
in districtul militar. Minerii necesari la minele rodnene vor rmnea
acolo, iar ceilalti locuitori maghiari sasi din Rodna vor fi mutati
in locul grnicerilor plecati din comunele ssesti, aranjndu-li-se
in mod satisfctor chestiile de proprietate. In locul bisericii cedate
din Rodna acatolicii mutati de acolo vor putea cldi in noua
asezare biserid numai in cazul, dac nici ad nici in
piei e nu s'ar afla alt ; pentru ridicarea eventuate
noi biserici se numai milogeala nefortat. 4. Pentru
evitarea certelor s'a instituit o comisie, care are s controleze
faptul c grnicerii qua tales n'au facultatea de a-si cldi case
ori a pmnt pe teritor ssesc; ins aci
locuri cu magistratului, atunci au s presteze contributille
dijmele obisnuite. 5. Privitor la iobagii reclamati din
de militarizare se hotreste, CO dac unii proprietari cred
s aib dreptul la aceia, s se stabileascd un termin peremtoriu
pentru finalizarea procesului in fata tablei regesti (curtii de apel);
fiinda e vorb de extrdarea grnicer, la acea pertrac-
tare final totdeauna s fie fat auditorul (judectorul militar).
6. Criminalii nu pot afla azil in Valea Rodnei, ci dimpotriv con-
form circumstantelor, ori vor fi extrdati magistratului, ori vor fi
pedepsiti acolo. 7. Sunt liberati de conditia grnicereasc contri-
buabilii sasi din orasul din districtul ssesc bistritan,
chiar dac ar vrea so se fac grniceri, o pot face aceasta numai
cu invoirea magistratului. Mai departe sunt liberati pdstorii, slugii,
servitorii orasului, mterenii preotilor mirenilor sasi, fie din
mahalale fie din sate, pentru timpul pe care sunt nimiti; iar in
momentul cnd sunt transportati in Valea Rodnei, au s rfueascd
toate contributiile restante, alte eventuate datorii. 8. Sunt
exceptati Valahii cari pltesc datoriile, oricnd pot

www.dacoromanica.ro
 la statul grniceresc. 9. Privitor la privilegiul fabricei de
bere cerute de magistratul Bistritii, preanalt se va
munica prin cancelaria transilvan guberniului. 10. In amin-
cedrii districtului valah de magistratul bistritan, i se
vor extrda acestui copii legale semnate de comanda general
transilvan de pe toate documentele privitoare la acel district
decedatului general comandant Buccov. Totodat i se
promite numitului magistrat, c dac domnitoarea ori urmasii ei
cndva nu vor mai voi s pstreze Valea Rodnei, ci se vor decide
o dgrueasc ori vnd, o vor oferi-o in prima linie publicului
Bistritan pi nu vr'unei alte jurisdictii comitatense. -
immnarea acestui act de garantie Bistritenilor, con-
siliul de rsboiu in dou rnduri, in 8 pi 30 Decemvrie, zadarnic
pe generalul Siskovici in fine dela magistrat pi
s expedieze curtii documentul cedrii lei Rodnei.

www.dacoromanica.ro
 acte remarcabile
Joan Vaida
Dl Dr. loan ne trimite spre publicare dou importante
mente din timpul bunicul D-sale, regretatul era numit
functiona in calitate de cpitan suprem (prefect) al Districtului
Primal document este o scrisoare de felicitare a consilierului aulic
Moldovan, despre care Dl Vaida in notele sale da necesare. lar
al doilea document - copie de pe originalul scris in romneste - este un
avertisment dat in 1865 de guberniul transilvan cpitanului suprem Boh-
tel pentru tinuta demersurile acestui cu ocazia alegerilor dietale din acel
an. Referitor la acest act Dl Vaida, scrisoarea ce adreseaz, face
servarea foarte potrivit: Cred c acest document merit s fie publicat,
din el reiese atitudinea brbteasc a cApitanului suprem, a frun-
tasilor districtului in toamna anului impotriva octrodrii uniunii Transil-
vaniei cu Ungaria prin domnitor Francisc losif. E de regretat
numai, aceast atitudine a Nsudenilor a rmas atunci un exemplu singur
stttor intre toate comitetele reprezentative, numai Nsudul s'a com-
promis msur de mare prin nesupunerea purtarea sea ceia fora
tact . Cred ins c chiar aceast purtare s fie reamintit acum in
cercuri mai largi. Dir. Arh.

Scrisoarea de felicitare alui Dumitru Moldovan

Alexandru Bohtel ocasiunea denumirii acestuia de
suprem al Districtului Nsaudului (23-24 Mai 1861)
Textul original
Deasupra textului se afl observarea scris cu creion de lui Alexandru
Nemes, fost jude cerc., nepot de al lui Alexandru Bohtel: Dela Dumitru
Moldovan, fost consilier aulicu

Viena 23/V 861. Frate Alexandre, Intrigele nu reusara, ci

reusaramu noi - astadiu tocma fiindu inca in sesiune - veni
clela Imperatulu denumirea tua de Capitanu a Districtului Nasaudu-

www.dacoromanica.ro
 131

prin denumirea aceasta la postulu celu mai insamnatu in Transyl-

vania, insamnatu pentru organisarea constitutionala unui Terenu
pana acum parte militareste, parte biraucratice - in urmare de
totului absolutistice domnitu - de era fiecine altulu din fratii et
amicii mei denumitu, altuia dicu - nu i gratulamu, ca ei vedeamu
periclulu caderei facie cu intrigile si machinatiunile ce sunt a sa
lupta ; ma totu odata, ca causa limbei per consequentiam
nationalitatei nostre nici pe terenulu acesta curatu romanu nu sa
va pune fundamentu destulu dea tare (sic), pa care redicandu
muri solidi - si in altindusa lemba nostra in culmea
sa cunosca lumea superba, ca lemba romanului ei cu multu mai
stralucita, de catu a sa pote despretiui, a nu sa baga sama la
petrundetorele radie a ei - Tie insa ti gratuledu frate Alexandre,
tu o sa tai nodulu gordianu, nodulu legilor apasatore, ne astep-
tandu buna vointia, si gratia legiuitorilor in Dieta - o sa tai
nodulu gordianu si o sa reesi, cum au reesitu macedoneanulu
ca triumphatoriu - pune epistola aceasta bine, si pesta incolo -
candu eu - pote ! numai in societate cu umbrele paterne ma voi
inbucura de reesirea tua - cauta la ea, si vei dice : ca amiculu
teu Dimitrie dreptu au calculatu la energia tua - la caracte-
rulu teu!! -
Acum sa cotamu la luptele ce ai a lupta:
Mai inteiu sa : ca esti denumitu provisorie, adeca organi-

sarea Districtului nostru dara si organele lui sunt provisorie -

eata prima lupta spre invingere contra intentiunei, ce sa pregeteste
a bucatati - apoi anexa bucatile districtului in tote partile. -
Argumentele vostre trebue sa fie: Districtul Nasaudului e
totu odata Districtulu fostului Regimentu romanu, acesta ei
dela militaridiare un corpu conpactu, unu conplexu naturalu -
statatoriu din comune curatu romane, averile fondurile - si
lemba - este una individualitate (substras in orig.) historicac. -
II Juramentulu inca va fi un objectu de lupta:
Daca ellu depuneti dupa Art.: IV dein Annulu 744 et 791 nu
e pricina, daca dela tine si cei lalti officiali dupa Arti : V ex
791 - aprobate pars Ill I : I sa cere juramentu, aceasta

nici de cum, o vorba pa constitutia Ardealului nu depune

juramentu : nu) pana atunci nu pana candu blastamatele

www.dacoromanica.ro
si inhumanele legi nu sa delaturescu, adeca cele
statore de natiunea romana. -
Ill Suplenirea posturilor e a tria lupta: nu ma indoiescu, si
totu deauna amu leudatu energia si zelulu fratilor nostri grenitari
zelulu celu exactu nationalu, acia ei vorba nu de a cerca,
a experimenta, ci de locu a exercita, a practidia dreptulu consti-
tutionalu - tu dara trebue sa vedi a castiga coadjutori practici,
constitutionali - luptatori puna una alta cu peana te facu acia
atentu la Georgie Bardosi, cunoscatoriu de lemba (sters: germana
ungureasca si) romana - magyara si germana -juristu absolutu,
officialu practicu - si cunoscatoriu a legilor austriace, dupa care
ai a judeca - mai te facu atentu la Spiridon Feti, cunosca-
toriu de lemba romana et germana - luptatoriulu constitutionalu
dela Deva - ei minciuna cine dice: ca Bardosi ei renegatu
acela care sau ingriditu de scola pentru romani, ca Bardosi in
Zarandu, care copii sei nescuti din aristocrata magyara calvina
contesa Rhedei da suptu botiediu romanu, merita tota atentiunea
si onorea nostra, acela ei romanu nu e renegatu - ellu ti va
purta greumentulu judecatorescu, apoi Feti corespondintia germana
si cea romana - ca notariu mare -
a IV-a lupta! ei lupta cea mai mare lupta pentru lemba -
cugetu ca dara nici unului din Districtulu intregu nu va fi, care
de locu sa nu pretinda lemba romana de lemba officiosa, - dara
lemba corespondentiei cu officiolaturi coordinate - la guberniu,
Canzelaria - Representatia la imperatulu care sa fie? hic labor
hoc opus! - mai nainte de 847 - in care sa introdusa
lemba ungara de lemba officiossa la Comitatu guberniu - nainta
dicu cu unu seclu etc. exista limba latina de officiosa: la mili-
tarisarie fu pentru grenitari regula militare limba germana
totu introdusa, si pentru ei tinu aceasta pana 20 Octob, 860
Octoberulu le dadu autonomie si da nu cu lemba magyarilor,
ca in anulu 847 erau ei militari, si asa ei nu ave a face nimica
cu legile acele, nici Dieta cu ei - ei au dara a dispune: care

niu -
sa le fie lemba officiosa facie cu officiolaturi coordinate - guber-
Canzelarie - Imperatore.
Voi pe lenga acea ca in leuntrulu purtati tte romaneste:
eti purta treaba dupa reciprocitate. Spre exemplu : Scaunulu Bis-

www.dacoromanica.ro
 133

tritei vo scria germaneste, voi da de locu - omenindu lemba

veti respunde romaneste, da de cotati altu obiectu si scriati
romaneste, poftiti respunsu, si de nu capata respunsu din
pricina lembei - apoi incepeti cearta activa interpelandu - sau
passiva adeca ponendu actele in latura, asa faceti si cu Comi-
tatele et scaune - secuesti -
Scrierile catra guberniu - Canzelarie - Imperatore sa fie
romaneste ca tu pte ca ai scria ungureste - vei dice (substras
in orig.) dar nu este in Districtu mai nimene - care sa stie
magyareste a concepe - a puridia catra Imperatore pte ca
ai scrie germaneste, dar tu nu sti germaneste - apoi la Impera-
tore s'o primitu si sa primeste representatiuni magyaresti dela
Comitate -- de ce sa nu sa primeasc voi si in lemba acea,
care multu seamana acea deplomatica europeana - francesa;
apoi gubernia - canzelaria - scriava cum va voi - voi tine
totdeauna si unu oficialu, care sa site si magyara. Frate
aceasta lupta ei lupta cea mai ponderosa, eu in tine speru, si daca
tu vei reesi, am nedesdie ca la Gubernie acusu nu va fi destulu
denumirea de translatori romanesti, ci va fi neaparatu de lipsa,
ca totu Consiliarul etc. Gubernatoriulu totu sa stie si ro-
maneste - asa si canzelaria - apoi scaunele - Districtulu, Comi-
tatele sesesci et unguresti - Universitatea - Tabla regeasca.
Aceste suntu frate deocamdata luptele primarie pa linga
multe alte nenumerabile - tu - eset ember - esti,
si vei fi totu deauna la tate intemplarea si asa inca odata eti gratu-
- ne avendu vreme a gata epislola la tempul otaratei remasa
pa astadiu expeditia - si mi adusei inca amente de uniforma
romana - apoi si de acea: ca ar fi bine de locu dupa organi-
sare sa vini la Viena - sa te representedi la Impratulu - apoi
titula de multemita - sa pipeesti si cugetele Cantelariului -
ar fi bine ca Districtulu sa trimeata o Deputatia la Imperatulu sa
multemieasca pentru infiintiarea Districtului romanu - inca din
sessiunea vostra prima. Wiena 24 Maj 861. Al Teu Dimitrie.
Note. Scrisoarea de felicitare a
Alexandra are istoria ei proprie. Intre scrisorile bine
aranjate referitoare la activitatea fostului cpitan suprem aceast
scrisoare nu s'a aflat probabil s'ar fi pierdut pentru totdeauna,

www.dacoromanica.ro
134

decumva din 18 August 1914 n'ar fi ridicat coperi$ul de

pe podul magazinului de bucate (cldirea ce se nume$te in
dealul de nord dup cuvntul maghiargabonds) al mo$iei
mele din Olpret, unde s'au aflat multe scrisori pi tiprituri nearan-
jate, parte fiindc nu preau a avea o deosebit important, parte
pentruc sub domnia ungureasa era mai consult nu fie prea
inaintea ochilor tuturor. Un vnt mare a a dus mai
multe la o destul de Am fost curios
vd ce scrisori sboar mnate de vifor am dat intre ele de
aceasta, care cred, e de un interes general artnd
durile politice cele mai intime ale unor frunta$i romni, prietini
de absolut sinceritate pi de acelea$i sentimente
nale. Armonia relatiunei prietinilor o dovede$te mod evident
imprejurarea, c scriitoriul adresatul din vorbele aruncate
repede rapsodic fr interpunctiune strict& o s priceap mersul
ideilor sale. Nefiind limba, nici ortografia obicinuite azi, am crezut
de oportun reproduc in adaus textul modificat pentru
telesul cetitorilor mai inlocuind anumite expresiuni prin
cuvinte mai moderne pi a-i da interpunctiunea necesar. Unde a
fost de lips am adaus in paranteza cte-o vorb lmuritoare.
Moldovan, consilier la Cancelaria (Hofkanzlei)
ardeleneasc, conform datelor biografice din Enciclopedia Romn
a lui Dr. Corneliu Diaconovich s'a nscut in 1811 a murit in
1889; a fost deci cu cinci ani mai Alexandru Bohatel
(nsc. 1816, mort 1897).
Forma e alctuit dup vorba hibridl nemteasc:
luat din franceza: russir. Mai la vale e intrebuintat
pi forma a reesi, mai apropiat de neologismul de astazi : a reusi.
Sessiune
Ina'ividualitate (h) e traducerea expresiunei historisch
(-politische) Individualitt, folosit de majoritatea consiliului impe-
rial (Reichsrat) convocat la Viena pe data de 31 Mai 1860. Prerea
acestei majoritti a servit de la redactarea diplomei imperiale
din 20 Oct. 1860.
Formula jurmntului IV din anul 1744 si 1791
contine o declaratiune de lealitate exclusiv fat de domnitor
dinastie, plod cnd articolele V din 1791 si art. I al I al
III a aprobatelor pretind o atare declaratiune referitoare la
vechea constitutiune ardeleneasc, accentund valabilitatea siste-
mului alor 3 natiuni 4 confesiuni privilegiate. Un atare jurmnt,
declarat de absolut neacceptabil in scrisoarea lui Dumitru Moldovan,
nu s'a nici poftit, precum se vede aceasta din textul jurmntului
depus de Alexandru Bohtel, publicat in Nr. 21 al Arhiv. Som.
pag. 597-598.

www.dacoromanica.ro
 135

(scris in text gre.it ember expresiune

ghiar ce tradus din cuvnt in cuvnt : in
Intelesul propriu mai usor, dac ne seama, c
imaginea e dela volubilitatea pisicei, care cznd din
directiune, ajunge la pmnt stnd in tlpi, fie a fost aruncat,
fie c a skit de bun voe. dar esett ember e un
cu firea resolut, care nu-si pierde capul nici imprejurri
neasteptat de grele, ci intmpin prin o atitudine isteat, acomo-
dat momentului, piedeci i se ivesc in cale, invingndu-le.
se refer la obiceiul intre fruntasii
romni ardeleni de atunci, de a se presenta la ocasiuni solemne
costum croit dup forma celor purtate de boierii din Mun-
tenia Moldova, accentund pi prin aceasta romnismul fat cu
costumul de gal purtat demonstrativ de magnatii maghiari (asa
numitul diszmagyarg). Dr. loan Vaida

Adaus
Transcrierea textului scrisorii in limba romn mai modern
Viena 23/V 861. Frate exandre, Intrigile nu reusir, ci
reusirm noi. Eu astzi tocmai in veni dela
Imprat denumirea Ta de Cpitan al districtului Nsud. Decumva
era oricine din fratii pi amicii miei denumit, pe altul nu-I felicitam,
cici vedeam primejdia cderei fat intrigile masinatiunile
ce vor fi de combtut in urma denumirii acesteia la postul cel
mai insemnat in Transilvania, pentru (necesitatea) organi-
zrii constitutionale a unui teren administrat pn'acum parte mili-
treste, parte in mod birocratic, deci totul absolutistic. De
aceea repet, nu felicitam pe altcineva, m speriam, c nu
se va pune nici pe terenul acesta curat romnesc causa limbii pi
prin urrnare pi a nationalittii noastre pe o atare indestuli-
toare, pe care ridicndu-se ziduri solide, pi limba
in culmea s lumea (strin) ingmfat, c limba
Romnului e mult mai strlucit, dect s se poat despretui
dect nu fie bgat in searn cu razele ei ptrunzAtoare.
Pe Tine frate Alexandre, Te felicit, Tu o 55 tai nodul gor-
dian, nodul legilor apstoare, neasteptnd buna voint pi gratia
legiuitorilor din Diet. s nodul gordian pi o s reusesti,
cum a Macedoneanul ca triumftor. Pune scrisoarea aceasta
bine peste ani cnd eu, poate ! numai in societate

www.dacoromanica.ro
umbrele strbunilor m voiu bucura de reusirea Ta, priveste-o
zicnd : c prietinul Tu Dimitrie cu drept a calculat la energia
Ta, la caracterul Tu!! -
Acum s ne seam de luptele ce Te asteapt.
Mai s : c esti denumit provisoriu, adec organi-
zarea Districtului vostru, deci pi organele lui, sunt provisorie -
iat prima lupt, in care trebue s'nvingi impotriva intentiunei, ce
pregteste imbucttirea pi apoi anexare buctilor districtului in
prtile.
Argumentele voastre trebue s fie: Districtul Nsudului e
totodat districtul fostului regiment II Acesta dela militari-
zare e un corp compact, un complex natural compus din comune
curat romnesti, cu averile, fondurile pi limba - este o indi-
vidualitate (substras in orig.) istoricg.
IIJurmntul va fi un obiect de lupt:
Dac il depuneti dup Art. IV din anul 1744 1791, nu e
pricin. Dac se va cere dela Tine pi ceilalti oficiali dup
Art. V din 1791 - aprobat pars Ill tit. I art. I - aceasta nici-
decum s n'o faceti - cu o vorb pe constitutia Ardealului nu
veti depune jurmnt, pncnd blstmatele pi neomenoasele
legi nu se deltur, adec legile dezonesttoare pentru natiunea
romn.
III Suplinirea posturilor e a treia lupt. Nu m de
energia de zelul fratilor nostri grniteri pi totdeauna le-am ludat
pi
zelul cel exact national. Aici e vorba nu de a de a
experimenta, ci de a exercita numai dect, de a pune
dreptul constitutional. Tu deci trebue s vezi a-ti cstiga ajuttori
practici, constitutionali, lupttori una alta cu peana. In asta
privint atrag asupra lui George Bardosi, cunoscAtor
de limba romn, maghiar pi german, jurist cu studii terminate,
oficiant cu pi cunoscAtor al legilor austriace, dup cari
ai de a judeca. Mai incolo te fac atent de Spiridon Feti, cunoscitor
de limba romn pi germank lupttorul constitutional dela Deva.
Cine zice cd Bardosi e renegat, minte. Acela care s'a de
scoal pentru ca Bardosi Zarand, care botezat de
pe copiii si din aristocrat maghiar calvin,
contes Rhedei, merit toat atentiunea pi onoarea noastr - acela

www.dacoromanica.ro
 137

e Romn, nu e renegat. El iti va purta sarcina de judecAtor,

Feti ca prim-notar corespondenta german pi cea romn.
A 1V-a lupt! e lupta cea mai mare, lupta pentru limb.
Cuget doar din districtul nu va fi nimeni, care sa nu
dect limba de limb oficial. Dar limba
corespondentei cu oficiile de acelap rang, cu guvern, cancelarie,
limba representatiilor la Imprat, care si fie? labor, hoc opus!
Mai nainte de anul 1847, in care s'a li.mba ungar de
limbi la comitate, guvern, nainte, zic, cu un secol etc.
exista limba latin ca oficial. La militarizare fu pentru grniteri
regulamentul militar cu limba german in toate, pi pentru
ei tinu aceasta in 20 Oct. 1860. Diploma din Oct. le ddu
autonomie pi dar nu cu limbo Maghiarilor, cci in anul 1847
erau ei militari pi nu aveau nimic de a face cu acele legi,
nici Dieta cu ei. Deci ei au a dispune: care le fie limba ofi-
cial cu oficiile egale'n rang, guvern, cancelarie, Imprat.
Voi pe lng imprejurarea, c purtati toate rom-
neste, trebile dup reciprocitate. Spre exemplu:
Bistritei v va scrie nemtepte; voi numaidect - omenind limba
- veti romneste. Dar cutati alt obiect pi
scrieti romneste, rspuns. lar dac nu veti cpta rspuns
din pricina limbei, aveti si incepeti ceart interpelnd, sau
pasiv, adec punnd adele la o parte. faceti pi comita-
tele pi cu scaunele secuesti.
Scrierile ctra guvern, cancelarie, Imprat s fie in romneste.
Tu vei zice (substras orig.), c tu poate ai scrie ungurepte,
dar nu este in district mai nimeni, care s face o ciorna
limba maghiar pi a o scrie in curat. Catre poate c ai
nemteste, dar Tu nu phi nemteste. Apoi la s'au
primit pi se primesc representantiuni unguresti dela comitate; de
ce s nu se primeasc dela voi in limba aceea,care mult seamn
cu acea diplomatic european - franceza. Apoi guvernul, can-
celaria vor scrie cum vor voi, voi veti tinea totdeauna pi un ofi-
cial, care s plie pi limba maghiar.
Frate, lupt e cea mai important. Eu Tine sper,
pi Tu vei reusi, am ci la guvern nu vor putea
denumi destui translatori romni, ci va fi neaprat de lips ca

www.dacoromanica.ro
138

fiecare consilier cu tot plie pi romneste. (are

s fie) pi la cancelarie, apoi la scaunele, districtele, comitatele sa-
sesti pi unguresti - (tot la) Universitate pi la la regeasca.
Aceste sunt, frate, deocamdat luptele primare, pe
multe alte nenumerabile. Tu esti talpra eset ember (sic)
vei fi totdeauna la toat te felicit incodata.
Neavnd vreme a gta scrisoarea la timpul hotririi, expedarea a
pe astzi. adusei aminte de uniforma rumba,
apoi de aceea c ar fi bine imediat organizare vi
la Viena, sa Te prezinti la Imprat. Apoi sub titlul de multmit
pipi cugetele cancelariului. Ar fi bine ca districtul tri-
o deputtie la Imparat s multmeasc pentru infiintarea
districtului romn, din prima voastr Viena 24 Mai
1861. Al Tu Dimitrie.

1865 Nr. 30.763. In numele Maiestatei Suale, ces. si aposto-

lice reg. Mare le Principe alui Transilvaniei, Comitele Secuiloru,
prea gratiosulu nostru Domnitoriu.
Ilustritatei Sale Capitanu Supremu districtuale Domnului
sandru Bohatielu liubitului alu Nostru confrate!
Protocolulu comitetului representativu alu acelui districtu
despre siedintiele din 15 pi 16 Novembre tienuta (sic) in privintia
alegerei deputatiloru dietali, asternutu relatiunea din 18-n
vembre a: Nr. pres. 656. luandulu regiu la esami-
nare, a aflatu asupra aceluia urmatorele de observatu: Induranduse
Majestatea Sea cl r: apostolica preagratiosulu rescriptu regescu
convocatoriu de dieta ddto 1-a Septembre a: Nr. aulicu 3.853
a inputernici pe antistii comitateloru, districteloru, a scauneloru
secuesti, spre a convoca Comitetele representative in sensulu
structiunei din anulu 1861 insa eschisivu numai pentru efeptuirea
alegeriloru de deputati la dieta presenta, nu a intardiatu acestu
Regescu in urma acestui Mandatu prenaltu cumu si a
instructiunei prescrise pentru alegerea deputatiloru dietali emi-
sulu presidialu alu Cancelariei Transilvanico aulice ddto Sep-
tembre Nru pres. 999.865 a emite sub Nr. 25183. ddto
12 Septembre 865. dispositiunile debuintiose la totii antistii

www.dacoromanica.ro
 139

dictiuneloru, prin urmare si D-Tale demandanduse strinsu, ca

mitetulu representativu constituindu in intielesulu instructiunei
mai susu mentionate, eschisivu numai pentru efeptuirea alegeriloru
de deputati va avea se se infiintiedia si impunenduse totuodata
Chefiloru jurisdictionali sub propria responsabilitate detorintia de
a impedeca veri ce agitatiuni seu demonstratiuni si a preveni
veri ce de a produce astfeliu de demonstratiuni. Protocolulu
comiteteloru representative din comitate, districtulu Fagarasiului
si din scaunele secuiesti asternute acestui Gubernu regescu dove-
descu pre deplinu, ca aceste Comitate retienenduse dela desbaterea
cestiuniloru de dreptulu statului si suponendusa Mandatului
jestatei Sale r: apostolice, si-au datu tota silintia de a core-
spunde aceluiasi Mandatu prenaltu, amasuratu cercustariloru de
mare importantia; cu atota e mai batatoriu la ochi, ca in asta
privintia tocmai in districtulu Nasaudului sa facut esceptiune, a
caruia jurisdictiune de sine statatoria isi lie inceputul din
Majestatei Sale a imperatului numai dela anulu 18M in coce, candu
acestu districtu castigandusi organisatiunea constitutionale ase-
menea districtului Fagarasiu, de atunci incoce regimulu a fostu
catra acestu districtu, ca catra una jurisdictiune noua, cu atata
blandetia, incatu aceasta jurisdictiune e aceia, care, privindu a
totu la trecutulu, catu la presentulu ei, are mai paucinu de a se
si care slat paucinu pote se aduca gravamene.
Cumca alegerea deputatiloru dietali in aceia jurisdictiune nu
sa condusu in direptiunea cea adevarata, aceia sa vediutu inainte
si de acolo ca precandu Comitatele, districtului (sic) Faga-
rasului, si scaunele secuiesti au datu mai multe semne despre
pasii facuti in asta privintia, dein districtulu Nasaudului n'a venitu
nici una aratare - nici despre adunarea comitetului representativu,
nici despre pregatirile pentru alegerea deputatiloru, asea catu acestu
sa vediutu silitu a face intrebare in aceasta privintia
prin ordinatiunea din 30. Optobre a: c: Nr. 29.070. 865.
a sositu relatiune Domniei-Tale din 31-a ale (sic) aceleiasi
luni Nr. pres. 495. din care, precumu si din listele alegltoriloru
asternute cu aceia relatiune s'a convinsu reg. despre
mai multe neregularitati, si anume, precumca conscrierea
riloru s'a facutu, si s'a statoritu fara intervenirea comitetului repre-

www.dacoromanica.ro
140

sentativu, aceia nu s'a facutu dupa prescrisulu rescriptului pre-

naltu regescu din 1-a Sept. ci s'a estinsu arbitrarie preste margi-
nile acelui rescriptu, ca comitetulu representativu sa convocatu
pe 14-a Novembre, si asia numai vreo cateva de
a se deschide dieta, si inca s'a convocatu anume pentru alegerea
deputatiloru.
In urma acestora esaminanduse de catra Gubernulu regescu
listele asternute despre conscrierea celoru indreptatiti la alegere,
una paria a listeloru sa retramisu Domniei Tale pe lenga Ordi-
natiunea din Nover.bre a: c: Nr. 29,551.865. cu aceia obser-
vatiune: ca deorece in pregratiosulu regescu convocatoriu de Dieta
ddto 1-a Septembe 865 N. Aulicu 3853. publicatu cu ordinatiunea
Guberniale din 12 ale acelei luni, Nr 25,183 cum si in instructiunea
data in privintia alegerei si emisa totu atunci ordinatiunea
citata e apriatu si chiaru prescrisu, ca la alegerea de deputati
pentru Dieta presenta au de a lua parte afara de cei indreptatiti
dupa articululu de lege Xl-lea din a. 1791. si aceia, dupa tabelele
de dare din urma inchiate, adeca dupa cele din 1864, platescu
afara da darea Capului, si de adausuri o dare direpta de 8 a:
asia dara reg. cu privire la aceste determinatiuni prenalte
nu se simte imputernicitu a estinde dreptulu de alegere -
schimbarea acestei determinatiuni prenalte, prin urmare nici ca pote
recunosce pe honoratiori pe oficiali municipali si pe membrii
tetului representativu din 1861. ca atari de indreptatiti la alegere -
daca dinsi de altumentrea nu se tienu de veri una din categoriile
celoru dupa rescriptu indreptatiti la alegere.
Defigarea terminului pentru alegerea deputatiloru dietali din
acelu districtu pe 14 Novembre s'a luatu spre sciintia in
privintia conchiamarei comitetului representativu totu pe acea die
s'a observatu precumca acelu comitetu in sensulu ordinatiuniloru
Guberniali emanate in asta privintia - si observate acuratetia -
din partea celorulalte jurisdictiuni - aru fi debuitu se se conchieme
la inceputu spre ducerea in deplinirea a conscrierei alegatoriloru,
ear acuma afacerea acelui Comitetu nu se pote estinde la altu
ceva, decatu ca se ise publice si dinsului rescriptulu regescu si
se incunosciintiadia despre dispozitiunile facute in privintia alege-
riloru, - fiindu apriatu detiermurita activitatea acelui comitetu

www.dacoromanica.ro
pentru acestu casu de catra Majestatea Sea r: apostolicu, si
precumu acelu comitetu nu se pote amesteca in alte - asia
nici deputatiloru clietali nu le pote da instructiuni, de orece acestia
nu sunt trimisi comitetului centrale, ci suntu representantii celoru
indreptatiti la alegere.
Dupa emiterea acestei ordinatiuni numai decatu a sositu
aratarea Domniei Tale ddto 5. Novembre Nr. 608.865. prin care
voindu a face destulu ordinatiuni Guberniali din 30. Optobre
Nr. 29,070.865. ai asternutu aici nescai protocole despre confe-
rintiele tienute mai seama numai cu amploiati districtuali
totulu in Nru de 15 afirmandu ca amasuratu decisiunei acestei
conferintia ai facutu dispositiunile pregatitore pentru alegere si ai
conchiematu comitetulu representativu pe 14. Novembre numai
spre conducerea actului de alegere - respective spre a da depu-
tatiloru instructiune.
De ore ce Gubernulu de sosirea acestei aretari a
emis dispositiunile debuintiose in acesta privintia ordinatiunea
de sub Nr. 29551.865 asia nu a aflatu de debuintia a mai repeti
acele dispositiuni totusi cu prilegiul acesta nu pote intrelesa
regiulu de a observa, precumca dispositiunile facute
din partea Domniei Tale atatu mai pucin suntu justificate prin
decisiunea conferintiei mentionate, de orece una conferintia dupa
natura ei nu e autorisata de a aduce conclusu decisivu, atota
mai virtosu caci Domniei Tale prin prenaltulu rescriptu regescu
din 1-a Sept. prin instructiunea data pentru alegerea deputatiloru
ti sa fostu prescrisu apriatu ca de ce ai se te tieni,
carea comitetului representativu a fostu unu dreptu alu chefului
jurisdictiunei basatu pe lege - si in casulu presentu pe impu-
terirea data de catra Majestatea Sa a caruia intrebuintiare nu se
potu (sic) face dependinte dela decisiunea niciunei conferintia.
Dupa astfeliu de premise adunanduse comitetulu
tativu, aceluia dupa cumu arata protocolulu siedintieloru nerespec-
tandu prenaltulu rescriptu regescu, cumu neci ordinatiunile ema-
nate de aici - i sa propus uastfeliu de cestiuni spre pertraptare,
care de sene au fostu destoinice de a rapi adunarea preste mar-
ginile prescrise dela locurile prenalte, mai seama dupa ce
Domnia Ta nunumai ca nu ti ai datu silintia de a conduce con-

www.dacoromanica.ro
sultarile intre marginile prescrise
finea consultariloru
-ba inca ai aflatu de bine la
de ati manifesta multemirea cu curgerea
pertraptariloru.
Asia a luatu Comitetulu sub punctu alu protocolului listele
alegatoriloru la esaminare, de si acele fusere superrevadite de
catra acestu Gubernu regescu insa nu s'au incuviintiatu intru
tote, totusi comitetulu le-a incuviintiatu preste totu - si le-a veri-
ficatu incompetente ; mai incolo luandu Comitetulu sub punctu
IV ordinatiunea acestui regescu ddto Novembre Nru
29551.865 la pertraptare si lesanduse in desbaterea principiale a
cestiunei despre capacitatea de alegere, nerespectandu ordinatiu-
nile Guberniului regescu emise in urma determinatiuniloru pre-
nalte - a decisu propia autoritate ca personele eclesiastice
honoratiorii amploiatii municipali - si membri comitetului
presentativu, ca atari se lie parte la alegeri, si totu odata se se
faca una representatiune la Majestatea Sa in contra mai susu
mentionatului decretu Guberniale. Asia comitetulu sa tienutu de
indreptatitu de a modifica decisiunea Majestatei Seale in privintia
capacitatei de alegere si totu odata si pe membrii sei adeca pe
insusi asa dechiara de capace de alegere.
Ba luandu Comitetulu incompetente o astfeliu de pusetiune
nu s'a sfiitu a lua chiaru rescriptululu Majestatei Seale convo-
catoriu de dieta la desbatere si a decide incompetente si asupra
acelei cestiuni : ca ore se alega deputati seu ba? nesocatindu
acea, ca deputatii dietali nu mai suntu obligatii comiteteloru repre-
sentative ci representantii tuturoru celoru indreptatiti la alegere,
si prin urmare ca comitetulu nu pote dispune despre dreptulu
de alegere acelorulalte sute de alegatori. Si de sa si dechiaratu
comitetulu pentru alegere, totus aceasta sa facutu cu aceia reser-
vare de dreptu, ca se se faca o representantiune la Majestatea
Sea in care se se scria tote durerile si gravaminele adunarei
districtuale.
Representatiunea acesta sa si facutu, necuviintia acestui
actu nemotivatu s'a mai crescutu inca si cu aceia, ca aceia representa-
tiune s'a substernutu Majestatei Seale ocolirea acestui
regescu, si de si ai asternutu Domnia Ta mai tardiu aceasta repre-
sentantiune aici in Copia, Gubernulu regesc nu afla de lipsa a

www.dacoromanica.ro
se lesa meritulu aceleia, de orece Majestatea si fara de
aceia s'a induratu a respinge aceia representatiune si reprobarea
in privintia acesta ti s'a si intimat Tale emisulu pre-
sidiale de aici ddto 9. Decembre a: Nr. 6094,865.
Tote aceste treceri preste marginile competintiei s'au incheiat
in fine dup punctu V a protocolului aceia ca luanduse
in urma propunerei facute din partea presidiului, ordinatiunea
Guberniale din 1-a lunie a: Nr. 17,576.865 aceia sa luatu
la pertraptare. Care actu dupa ce comitetulu a fostu chiematu
singuru numai pentru alegere de deputati, si objectulu susu atinsu
cu alegerea deputatiloru nu sta in neci una legatura nu se
pote privi altcumu, ca o demonstratiune netrebnica face (sic) cu
pragratiosele determinatiuni a Majestatei Seale, mai cu seama
dupace spiritulu inpaciure (sic) a reesit peste totu si egala
tatire a natiunei romane si a confesiuniloru ei nu o pune
sub intrebare.
Dein tote aceste se vede ca Domnia Ta uitanduti datorintia
cu care esti oblegatu dupa starea oficiului in care te afli a implini
ordinatiunile regimului cele mai innalte prenalte, ujtandu (sic)
de aceia ca ca organu esecutivu a regimului nuti este ertatu a
lucra incontra regimului, nu numai ca ai transgres inputernicirea
data dela Majestatea Sa r: apostolica pentru conchiarnarea si
Comitetului reprezentativu, dara peste tote ai lucratu in
afacerile concrediute Domniei Tale intru un modu care nu numai
ca n'a fostu destoinicu de a preveni agitatiunile si demonstra-
tiunile dar din contra aceste tocmai le a provocatu - si asia
Domnia Ta ai fostu medilocitoriulu la aceia, ca comitetulu repre-
sentativu din acelu districtu ca un exernplu singuru statatoriu intre
tote comitetele representative sa se comprornita intro mesura asia
de mare prin nesupunerea si purtarea sea ceia fora de tactu.
Dein siedintia Guvernului Regescu Transilvanu tienuta la
Clusiu 19. Decembre 1865. Crenneville m. p. Sndor m. p.
S. D. Alesandru Bohatielu Cap. S. D. alu Nasaudului.

www.dacoromanica.ro
 Constiinta nationald eroismul
ridsudeni
Motto : Prin noi
Regele I

Iuliu Moisi
Constiinta national romaneasc la grniterii nsudeni a
fost intotdeauna foarte vie.
militarizati, cnd anul 1762 s'a infiintat Regimentul
al II-lea de granit romn in Tinutul - militarizare,
care a durat in anul 1851, deci aproape o de ani, -
desi au trebuit tread prin limba de pro-
punere german, - cci era atunci o tendint a statului de a
germaniza pe ca pe alte din Austria ; - totusi
la nsudeni sentimentul national era foarte puternic, din mai
multe cauze.
prim a fost Impratul IosV al II-lea a recunoscut
pe Romni, deci pe grniterii nsudeni, ca urmasi ai ve-
chilor Romani. Fiindd pe aceea vreme Imp'ratii Austriei purtau
titlu de Imprat - dup un vechiu obiceiu - losif al
II-lea, avnd supusi pe Romni, era mndru de dnsii se con-
sidera ca adevrat roman.
Fireste c grniterii priceput s'au folosit de aceasta
mndrie exprimat de losif al intrindu-le acesta
sentimentul national mndria romneasc. mai ales aceast

www.dacoromanica.ro
mndrie li s'a intensificat, cnd vizitnd tinutul grni-
teresc al Nsudului, in 1773, 1783 1786, incredintndu-se,
c limba romneasc este o limb latin a : Salve parva
Nepos Romuli = mntuit s micule nepot a lui Romul, - adic
neamul romnesc, care exclamatiune s'a pstrat in exact
in ziva de Cpitanul Cosimelli, din regimentul de gra-
nit nsudean, italian, de navtere din Roma, un roman
bun poet, pentru a o eterniza, aplia aceasta exclamatiune, numind
satul Lunca Vinului : Parva, satul Vrarea : Nepos, satul Strmba:
Romuli, iar satul Salva de Nsud, cu acest nume care exista
din vechime.
*

Grniterii nsudeni erau sever crescuti in mili

lark infiintat in 1784, se da o educatie serioas, erau bine tra-
tali, li s'a infiltrat gustul de a ceti crti bune cu toate c in
cea mai mare parte li se predau cursurile in totuvi
li s'a desvoltat foarte puternic sentimentul national romnesc, gratie
maximei Virlus romana rediviva , exprimat inti, declarat
impus de Impratul losif al H-lea ca maxima regimentului
teresc nsudean gravat pe toate sigiliile oficiale. Maxima
aceasta a fost foarte bine de grniteri folosit de dnvii
cu ocazie.l)
In sala festiv a militare din Nsud era o cu
inscriptia Literae et virtus vestra felicitas.2) Educatia primit aici
a format brbati corecti disciplinati.
Toti ofiterii novtri romni, toti intelectualii crturarii for-
mati hi aceast escelent au fost deci puternic influentati
in sens national cu totii aveau sentimente nationale romnevti
foarte puternice.
Devi cu totii vorbiau scriiau perfect in limba german
simtiau mult lipsa cuvintelor expresiunilor potrivite in limba
romn, sentimentul national dragostea de limb de neam
le-au pstrat complect.
') Mai la 1870, profesorii girnnasiului din Nsud au infiintat o
societate a scolarilor gimnasiului, numind-o romana rediviva., care i
astzi exist.
2) 0 asemenea inscriptie : Literis et se gseste in sala de
festivitti a liceului .A. din Brasov.
10

www.dacoromanica.ro
 Dup cum Romnii biserica nu s'au catoli-
ci au rmas tot lipiti de biserica vechii legi romnesti
au devenit cu mull mai buni rornni, tot nici prin militari-
zare, nici prin coalele nemteti nu s'au germanizat; avut
trdtori.

Dar la mentinerea national a contribuit, chiar

dela infiintarea Regirnentului de grani comandantul lui, colo-
nelul baron Carol Enzenbag in foarte mare msur. Enienberg,
tirolez de neam, ce a luat comanda regimentului 1764),
a limba romneasc, a foarte drept 0i uman pe gr-
le-a viata starea in amnuntele, i-a aprat
in modul mai energic i-a ridicat pe Romulizii din Valea
Sornesului mare cultural econorniceste. lnaint militari
romni la de lucru ce inaintea lui s'a
le da mereu indemnuri zilnice, proteja.
Ear cnd Dumnezen i-a druit mai multi colonelul
Enzenberg nu chiern ca nasi la grofi baroni din impie-
sau ofiteri de rang subalternii si, ci
lu ca nasi pe caporalul grniter Seni
in dou pe grniterul George cu Maria
alt dat pe caporalul Figan.l)

Din nenumerate dovezi, de cele caracteristice fapte de

constiint national, de demnitate, de culturk de eroism, vom in-
din istoria nsudeni, cteva aceasta lucrare a
noastr.

Militarizarea grniterilor
Militarizarea s'a pe baza unui contract stpnirea
trii. Dar pn la realizarea planului de militarizare, comandantul
general, care era totodat prezident guvernului transilvan, a
intmpinat mari greutti. Mai cancelaria aulic a
lucrat inrolrii Romnilor in noua Gene-
1) Din Fratilor Alex. ri I. Lapedatu in
mandantii Regimentului grniteresc de
p. 816 Som. Nr. 19 1936 p. 19 20.

www.dacoromanica.ro
ralul Siskovici, in su din 29 August 1763, adresat con-
sdiului aulic de combatu prerea amintitei cancelarii
ludnd pe Romni exprimndu-i ndejdea
ei vor fi harnici buni soldati.
De alt parte magistratul bistritan vznd c se pregte0e
militarizarea temndu-se chestia Romnilor din tinutul
sudului, luat acuma in aprare de directoratul cauzelor fiscale,
ar putea aib pentru oraul Bistrita rezultat nefavorabil, ba
mai mult, acest ora va putea fi eventual pedepsit pltirea
sumelor, cari visteria terii a fost ptubit frustat prin
scrierea Someenilor ca iobagi ;1) mai departe vznd co la che-
mare toti Romnii notri sunt gata serviciul militar ;
pentru a incunjura urmrile marelui indelungatului proces national,
acel drz neimpcat magistrat el, in 1762, cu nemaipomenit
Valea Rodnei comunele N4alu (azi Mariel)
Sntioana din Valea casei domnitoare din Viena pentru
scopul militarizrii.
Dar de astdat magistratul Bistritii, in intelegere Uni-
versitatea sseti din Sibiu, avea indrzneala ca
ignorarea drepturilor antice imprescriptibile, bazate pe privilegiile
-
regelui Matia din 1475 ale regilor Vladislau Ludovic din
1492, 1494, 1498, 1508 1520, in fine ignorarea sentintei
guverniale din 15 Februarie 1760 -- se ofere stranspun
munele noastre romneti pretinsul pe locuitori
ca iar terenurile acestor comune sub titlu de fundi
allodiales. mai avea indrzneala magistratul pretind dela
regimul militar ca despgubire pentru pierdere de alodii (moii
feudale), prestatii venite de natur urbarial, suma de 105.144 flo-
rini, in contul cruia regimul militar, din eroare
temeinicA a chestiei, a apucat s-i plteasc o sum avansat
de 12.000 florini.2)
Tinutul - Valea Rodnei - a fost din timpuri stravechi
liber niciodat iobag. Magistratul Bistritii ins intrebuint tot felul de mij-
loace pentru a robi pe Romni.
2) Ce priveste relatiile dintre Romnii din Tinutul grniteresc
tratul bistritan a se ceti foarte interesantele studii ale dlui otropa: 1. Sorta
Ronanilor din satele in Arliiva Somesan Nr. 18 p. 275-345
2. Revolta districtului 1755-1762 in .Arh. Som. Nr. 22-24.
10*

www.dacoromanica.ro
 In astfel de circumstante in 1762 comune
din Valea Rodnei (Somesului) 2 din a ieului de sub jurisdic-
liunea Bistritii la statul militar, sub numirea de: Districtul militar
Rodnei , formndu-se din ele la inceput 8 escadroane de dra-
goni 12 companii de infanterie sub numirea de:
al II-lea de Nr. 17.
Steagurile necesare regimentului batalioanelor dela
general din Sibiu, la 15 Octomvrie 1762, urma ca
la 10 Mai 1763 se jurmntul soldatilor. In aceea$i zi
in prezenta Episcopului Petru Aron dela Blaj a generalului
de cavalerie baron Buccow, comandantul general presi-
dent al guvernului transilvan, cu ale suite, eclesiastice, militare
civile s'au sfintit steagurile, cu aceast ocazie - dupce
mai inteleser no$tri, c ei au fost transpunsi
din partea ca iobagi, iar mo$iile ca - sub
conducerea mo$neagului Todoran din comuna Bichigiu, gr-
niteri se rscular depuser armele, refuznd depunerea jur-
mntului zicnd c nu vor purta arme ct limp vor fi priviti
ca fo$ti iobagi nu li se va asigura dreptul de proprietate
la mosiile 100)
Dar 0i alte nemullumiri, ivite dela infiintarea regimentului
in ziva depunerii jurmantului, au contribuit s revolteze
sufletele grniterilor, precum: ofiterii adu$i pentru organizarea
instructiunea militarilor nu s trateze cu indulgent
bunvoint pe grniterii romni, inc nedeprin$i cu aspra disci-
militar ; dimpotriv pentru gre$eal mai
le ddeau (msurau) pedepse aspre inumane. mai mult
pctuiau unii ofiteri, cari cu prilej manifestau dis-
pretul fat de poporul nostru 0i de datinele lui, bteau joc
chiar de credinta biserica mneasc, ba se svonise vor s-i
catolicizeze pe Apoi i se mai imputa generalului
Buccow, c favorizeaz pe Sa$i, c persecut pe preoti c in
toate actiunile sale aplic o rigoare brutal excesiv. Aceasta
a simtit-o Romnii, crora le-a inchis nimicit o multime de
biserici mnstiri.
Toate aceste fapte au produs grave nemultumiri fierbere
Arhiva Somean Nr. 9/1928 p. 20-21.

www.dacoromanica.ro
 149

in populatie pi in refuzul jurmntului, deci o revolt, cu

ma
mari pedepse pentru cei ce luptau pentru dreptate, nationalism
pi lege.
Cu acea ocazie, pe platoul Mocirl de Salva unde
erau concentrate batalioanele, Todoran le grniterilor o cu-
vntare atttoare, vestejind guberniul pi pe ofiterii pentru
tratamentul procedeele inumane ilegale 10)0 cu poporatia
grnitereasc, pi declarnd - deoarece ofiterii le batjocoresc
chiar pi legea - acestia nu vor mai purta arma, pi
vor alunga peste hotarele pe
Rezultatul acestei resmiri(i, - dupAce comisia de anchet
a recunoscut dreptatea groniterilor pi gresala comandei generale, -
a fost emiterea unei patente (decizii imperiale), dela 16 Martie 1764,
in care se fixar drepturile, datorintele pi privilegiile grniterilor
romni, declarati de acu liberi.1) La 12 Noemvrie
1766 s'a emis Statutul in limba latin, semnat de
Imprteasa Maria Terezia.2)

La e
In secolul al XVIII-lea XIX-lea regimentele romnesti de gra-
au fost trimise pi ele in multe pe care le-a avut Austria
cu Germanii, Turcii, Francezii (in Rzboiul lung) pi Italienii.
Pretutindeni au dat cele mai strlucite dovezi de
disciplin, curaj, demnitate, devotament pi onoare militar, au
purtat multe victorii pi au stors pn admiratiunea marelui
general Napoleon Bonaparte.
Vom reproduce aici un strlucit episod din istoria militar
a Regimentului de granit nsudean, pe care poetul nostru George
l-a descris sub titlul : (innd druinul lui Napoleon
eel Mare.3)
Din istoria campaniei lui Napoleon in Italia (1796-1797) e
cunoscut faptul, c rzboinicul imprat - pe atunci numai general
tnr, de 27 ani, - trei zile s'a zvrcolit de geaba
Arhiva Somesan. Nr. 2 p. 1-12.
2) Act de mare tradus de Vasile Bichigeanu in romnete
publicat Arhiva Nr. 8 9, 1928, p. 76 104.
') Publicat in Universul literart. Anul 1902 Nr. 13.

www.dacoromanica.ro
150

un de Austriaci pe care daca fi putut birui, ar fi

zdrobit austriad.
raportul face Napoleon catra Directoriul repu-
blicei spune limpede, singur acest batalion l-a adus nepu-
tint de a inconjura de a nimici cu totul armatele imperiale ale
Habsburgilor. Admir statornicia vitejia acestui batalion
n'are destule cuvinte s laude indrdnicia acestor
Nemtk, a dror rezistent a fost intr'adevr neinchipuit de
Cronicarii pun in gura lui Napoleon cuvintele, c dac ar avea
un asemenea batalion, ar ajunge la Viena trei zile.
Napoleon nu pe cine luda. Acest batalion nu era
de Nemli. In batalionul era un singur neamt, maiorul,
cherna Voestenradt; toti ofiterii soldatii erau Romni.
Ei, Romnii au aprat podul, peste care n'a putut trece Na-
poleon trei zile de-arndul, cu toate c el dup spusele
s'a opintit in mai desperat s forteze podul
zagazul de peste Apone1) i mocirloasele lui Era batalionul
al II-lea doilea regiment de romni, din Nordul
Ardealului. Celelalte dual batalioane ale regimentului se luptau
pe vremea aceasta la Rin ostirile republicei.
Regimentele aceste romnesti de erau oaste de
o dorobntime despre care un istoric austriac zice era sin-
gura oaste, pe ale urme puteau Habsburgii s'alerge cu in-
credere pe cmpul de
Termenul obicinuit de phalanx valachica, prima, secunda,
pentru batalioanele unui regiment ale celuilalt se reg-
seste prin toate ordinele de zi ale armatei austriace, la 1866,
date pe timpul cte le-au purtat Habsburgii 1796
Ele au fost avantgarda ostilor imperiale, de nenumarate
ori generalii cereau onoarea de a li se da cte un batalion
transilvanico-valah( sub comanda
iarsi de multe ori, dup lupte mari, o
valachicag era scoas ludat in fata intregei armate in
spectu totius exercitusa, cum era de generali,
in rapoarte, i la militrie ca in administratie era latina
oficial pe aceea vreme.
1) Un afluent al riului Adige, la satul Arcole, spre sudest de Verona.

www.dacoromanica.ro
 .

La Arcole

In luptele dintre Austrieci Generalul Bonaparte din anul

1796, la Arco le (sudest de Verona) in zilele de 15-17 Noembrie (25-27 Bru-
maire Anul 5), Batalionul al 2-lea din al Regiment grnijeresc romn
nsudean, incredinjat cu aprarea podultii peste Apone, a tinut trei zile
pe armata lui Napoleon, - punnd in uimire admirajie pe acest
mare general. frurnoas pild de vitejie romneasc romana redi-
; dndu-se apoi pdn Malt ordin de zi, de comandamentul superior, ca

exemplu de statornicie eroism, pe intreaga armat austriaca.

Ilustratia dup o stamp din grandioasa .Campagnes
mmorables des Francais par Petit. Paris 1817.

Nr. 24 - 1938.)

www.dacoromanica.ro
 151

Dupce Napoleon in Italia pi comanda suprem,

optirile austriace au fost mereu. Impratul Austriei,
du-se strmtorat, a trimis in Italia alte dou corpuri de armat.
din acestea se afla batalionul romnesc al doilea.
corpurile aveau se uneasc, dar nu le-a dat rgaz
Napoleon. In cele dinti zile Napoleon a fost btut de primul
Corp la Piave, a fost respins apoi cteva zile dela Verona,
in a treia la unde Napoleon a atacat pe
striaci puterea oOrilor sale, a aflat atta
a trebuit se retrag a intrat in griji, cci sosia corp
de austriac din Tirol pi-i in spate. Napoleon atunci
a atacat din nou corpul de oaste avea in fat, ca s-1
pi larg.
Pozitiunea cea mai important pe care trebuia s'o ia Napo-
leon era tocmai podul dela Arco le, la Areda Venetiei (Areda
Venetiarum). Dach ar fi luat Francezii podul, armata austriac ar
fi fost la rndul ei inconjurat pi atacat dela spate, pi ar fi fost
doar pi poate nimicit.
Aprarea podului a fost incredintat batalionului romnese.
Se malul era de alt oaste, dar podul insupi era
dat sema Romnilor. Chiar in capul podului stetea cpitanul
Rotar, care a pi fost ucis in ziva d'intia. Dup datele oficiale,
cei ce s'au luptat in fruntea fruntii au fost stegarul Toader
sergentul i c'pitanul He4a cu cetele
Nu e de comparat, bine zice Copbuc mai departe,
dar cu toate cu acestea pomenesc aci lupta dela
amndou aceste lupte au puncte de asemnarec.
cezii izbir pe Romni adevrat furie. Generalul Augereau cu
steagul in mergea ins4 in fruntea ostagor; neisprvind
nimic, a luat atunci Napoleon steagul a comandat atacul
persoang. In adjutantul su, a czut lng
; generalul a fost rnit, pi Napoleon apucat de
soldatilor si, cari fugiau, a ajuns in mocirl pi a
mare greutate din noroiu.
A doua-zi lupta la pod, Romnii, a tinut din zori
seara. Napoleon prin micri dibace, a incunjurat pozitia pi
a fitcut a treia zi pe la ameazi s se retrag Austriacii din pozitia

www.dacoromanica.ro
152

Romnii la pod au tinut in amurg apoi

s'au retras pi ei.
Inteacele trei zile1) au murit din batalion un pi 135
de ostasi; trei c'pitani, doi locotenenti pi 654 soldati au fost
Un cipitan cu 45 oameni au ajuns in captivitate. Dintre
rniti au murit in zilele viitoare 260, apa c apararea podului au
pltit-o Rominii a 396 de oameni. In mnile Romnilor
au inciput 350 de Francezi, luati ca prinsonieri. trei
zile a fost o lupt cea ce se vede din numrul mortilor,
care se ridia la 20.000, cam pe Francezi cti pi Austriaci.
Acesta a fost deci batalion pe care-I luda Na-
poleon cu apa de mari cuvinte. falang valahicg. lar fapta ei,
care i s'a prut de eroid pi celui mai eroic pi
mai indrznet general al timpurilor moderne, a fost pi atunci
comandat prin ordin de zi, ca exemplu de statornicie pi vitejie,
pi este pi astzi preamrit pi neuitat. acuma se d ca exemplu,
fie prin istorice, fie prin crti de cetire tineretului, numai
ct -se - batalionul e numit de sau cel putin
batalion austriacd, dar nime
c el
-
mai aduce bine bine aminte,
era transdvano-valak2) dela Nsud.
Acest capitol singur, din istoria Regimentului
poate constitui o mndrie de vitejie romneasc:
rediviva.
*

Din vremea Vicarului loan

a) Printeo circular, dela 24 Aprilie 1814, a Vicarului
scopesc al Rocnei loan Nemep se rndueste ca cntretii pi fetii
bisericesti s nu-si prseasa portul obicnuit, ci s poarte suman
Luptele acestea au fost in zilele de 15, 16 si 17 Noemvrie 1796
(25-27 Brumaire. Anul 5).
2) Relativ la luptele dela Arcole ale lui Napoleon cu Austriacii, la care
a luat parte batalionul al 2-lea dela Nsud, a se vedea Istoria
mentului de G. 1874. 2. Campagnes memorables des Francais par
F. Roullion-Petit. 2 vol. folio. Paris. 1817 p. 140. 3. Thiers M. A. Histoire
dela Revolution francaise. Nouv. edition. Paris 1866 p. 454 56. 4. Treuenfest:
Geschichte des Regim. Nr. 50. Wien 1882. 5. Poemation de secunda
legione valachica* de Silvius Tannoli (1786), editia 2-a din 1830. 6.
de dl

www.dacoromanica.ro
 153

negru lung ca a militarilor grniteri ceva mai scurt ca al

preotului ; camasa scurta bgata in cioareci, parul dinainte ra-
tunzit pieptenat, dinapoi mai lung; pieptul litchis la grumazi
neagr. Acesta este portul grniteresc. Muierile si nu-si
schimbe schimonoseasc portul romnesc, ci s-si fac ele
zadiile pnzeturile (cAtrintele.1)
b) In lanuarie 1834 acelasi vicar trimite o circular preotilor
in care porunceste ca: prima latmarie protocoalele
s se scrie sau slove laline,sli adec vechi nu
acestea srbeA, putini sunt care nu care nu pot,
in tot satul, afla scriitoric.2)

Din vremea Vicarului loan

In anul 1833 fu numit director al scoalelor din Nasud
apoi vicar episcopesc loan Marian,3) fost profesor la gimnasiul
din Blaj (1819-1821). Acest mare romn temeinic pedagog a
organizat biserica din Tinutul grniteresc al Nsudului
intr'un mod exemplar. Din multele sale initiative
semnm aici cteva:
a) Intr'o circular din 1841 scrie preotilor: S'au poruncit
mai de multe ori greceste sau s nu se cnte (in
') P. Grapini: Monografia comunei Rodna nou (Sant) 1773-1903).
Tip. 1903 p. 113, 117, 118.
2) in acest timp Romnii scriau slove chirilice. Abia in 1835
Timotein Cipariu a tiprit cea ritual : Ceaslovul, sau ii zice
in noua Orologiul cel mare. Acum intia oar - se spune in
crtii - intru acestu tipu. Cartea apare binecuvintarea Mriei Sale Dom-
nului D. loanu prin marele principatu al Ardealului prtilor
preunate, Archiepiscopului de legea grecesc catholic al Fgrasului,
Blasiu, In tipografia romanesc. 1835. Este o carte care deschide epoc
nou in cultura romneasc. Din : Cipariu. La a 50 aniver-
sare dela moartea lui 3 Septembrie 1887, de Dr. Bucuresti p. -32-
3) Biografia lui I. foarte instructiv in Nr. 19
1936 p. 135 din care s'au extras datele acestui capitol. Trebue s arnintirn
c Vicarii episcopesti ai Rocnei (Nsudului) au fost tot cursul secolului
al XIX-lea foarte conductori nu numai ai bisericei, ci
ai scoalelor, a culturii romnesti a trebilor nationale. Ei colaborau
mandantii Regimentului districtului pentru ridicarea poporului din
toate punctele de vedere.

www.dacoromanica.ro
154

biseric) nimic totu,i se afla unii cantori de drlesc cu

cuvinte neintelese. Preotii gre$esc mai tare ingduilidui. Deci
aceasta sub aspr canonire se opre$te.
Pentru a asigura existenta pcoalelor nationale, ste$ti,
in care limba de propunere era cea pi a putea asi-
gura plata salariilor invttorilor, a infiintat fonduri pcolare cornu-
din venitul dreptului de crciumrit de 3 de cari dis-
puneau atunci comunele. Aceste fonduri au durat la Unire.
c) El a dispus cldirea de de toate comunele.
d) avea de gnd infiinteze pi un gimnasiu rom-
nesc in dar trebuia mai organizeze,
asigure primar.
e) A infiintat 1837, cursuri pedagogice pentru cei
ce voiau s devin la ste$ti.
f) A infiintat la sate (cursuri) de pi de Duminecg,
de repetitie - pentru scolarii, cari au terminat nationale.
g) A organizat de fetite, infiintat in 1826,
demnnd preotii pi populatia, prin circulara Nr. 182 din August
1835, trimit fiicele la aceasti pcoali, ca si le Inzestreze
cu in lucrri frumoase, a toarce, tese, a coase pi curi
haine de tot felul, a face mnusi pi coltuni; a semna pi griji legume
in grdin, a fierbe mncri pe celelalte ;-
c fata care nu va lucrurile, cari se in acea nu
va fi se mrite cel ce va s fie preot sau dup
scriitori (functionari), ca s poat fi doamnc.
h) Pentru ridicarea bunei stri a a in cl. IV
a primare superioare din Nsud pomicultura, agricultura
pi albinritul, el predAndo-le nu nurnai teoretic, ci pi practic
in proalei pi apoi introducndu-le pi in ste$ti.
Pilda aceasta a lui de a introduce agricol
in pcoalele priniare cu o sut de ani, a fost mull mai
urmat pi proalele din vechiul Regal (pe la 1898). Un
fost elev al $coalelor nsudene, Sol. lit, - care devenise con-
silierul pi colaboratorul marelui Romn pi al pcoalei, care a
fost Spira Haret, adevrat sincer iubitor al ridicArii poporului, -
a inspirat Ministrului de vecinic amintire ideile lui pe
baza unui Raport la infiintarea de pi pepiniere

www.dacoromanica.ro
 155

pe normale de invalatori coalele rurale, Nr. 511

dela Decembrie 1898.
i) a recomandat preotilor cea mai mare
reintroducerea complect a imbrcmintei romne$ti, cea adevrat
- de sub munte a Trii Romne$ti, - cci observase
c portul romnesc se cam parsise imbracmintea se cam
impestritase. (Circulara Nr. 116 - 27 Martie 1835 hi Arhiva
Som. Nr. 10 (1929 p. 121).
k) De asemenea a indemnat pe preoti invttori a se
abona la Gazeta Transilvaniei, la Cronica Romnilor de
la Istoria Romnilor de Micu alte romne$ti.

Din vremea Vicarului Macedon Pop

a) In anul 1848, dup marea adunare a Romnilor ardeleni
dela 3/15 Mai la Blaj, pe Cmpul liberttii, grniterii nsudeni
cerut dela preoti dela conducAtorul spiritual cultural
Vicarul Macedon Pop, s-i convoace la o adunare in care s-si
exprime dorintele postulatel Marea adunare s'a tinut la
10 in capitala grniterismului, in Nsud, in actuala Piata
Unirii din centrul in care grniterii au cerut intre multe
altele, in primul rnd, s li se respecte conservarea nationalittii,
a religii a limbii Apoi petitie scris in limba romn
s fie primit de Ofiterii strini in regi-
ment s fie numiti numai cari cunose limba rornneasc. Con-
stitutia pe care grniterii vor avea s jure s li se comunice
explice in limba romneasc. In a doua mare adunare dela 13-14
Septembrie 1848, grniterii declar, rup contact minis-
terul unguresc revolutionar, care pregte$te trdarea ruperea
Ungariei de Austria, introduce sila limba maghiar in
lele bisericile celorlalte popoar prigone$te pe Romni.
protesteaz contra Ardealului Ungaria a.l)
cer revocarea ei. Ei nu voiau nici s aud de un crai
nici un pret s jure pe constitutia ungureasc, bine tiind
aceaste ar insemna moartea natiunei romne.
I) A se vede cererile amnuntite Arliiva Nr. 19 1936
p. 164 seq. 169 seq.

www.dacoromanica.ro
156

b) In 1848 batalionul I al Regimentului grniteresc fu trimis

spre Banat Bacica pentru a lupta contra Srbo-Croatilor, care,
ca grniterii nasudeni nu vreau s in nici un chip despre
ministerul maghiar despre legile maghiare, o de 15
mii de Croato-Srbi, cu tunuri, se apropie de Carlovet.2)
Grniterii nsudeni, cari erau de gnd, refuzar ordi-
Ungurilor de a se rzboi cu fratii de arme, cu totii cre-
dinciosi Impratului. Din aceast grniterii purtati prin
multe orase, ca: Orade, Seghedin, Beba, Leopoldstadt, Vat, Pesta
refuznd ascultare Ungurilor revolutionari trdtori.
dusi la Vat, aici generalulul Hrabowsky, care tradat pe Im-
trecnd in slujba revolutionarilor in tot
chipul s induplece pe ofiterii, subofiterii pe soldatii grAniteri
s jurmnt pe constitutia legile revolutionarilor unguri,
iar dac se vor opune, anlenint c toti ofiterii vor fi scosi din
slujb, vor fi proscrisi predati furiei poporului, soldatii vor
fi desarmati declarati prisonieri.
Amenintrile rostite in forma de un fost general
imprtesc nu in stare s-i clinteascd pe grniterii notri,
nici s-i abat dela fidelitatea datorit Domnitorului legal, la
cele 3 intrebri puse o a tuturor. Generalul dete
apoi un termin de cteva ore de gndire, cu conditia ca ofiterii
s influenteze atunci pe soldati. amiazi
totii pe un cmp afar de oras. Ajunsi aci grniterii auzir, c
garda maghiar din Vat o baterie de artilerie st gata sa-i desar-
meze cu forta, ba chiar s trag cu tunurile dac vor
refuza jurmntul. Ofiterii, nelinititi la auzul acestor se
teleser cu soldatii, c dach vor fi chemati la jurmnt, ofiterii
subofiterii s psasc inaintea frontului, dar soldatii impie-
dece dela punerea jurmntului. Veni generalul cu o mare suit
de ofiteri honvezi intrebnd cine voieste s jure pe constitutia
maghiar? nimene nu se misc, nimene nu rspunse. S'a repetat
de trei ori, toate opintirile generalului au fost zadarnice.
Atunci generalul intr printre compniilor pe
subofiteri : te faci ofiter, ori doresti gloat streang?.
repetnd c imediat ii avanseaz la rangul de ofiteri. In clipa aceea
2) Arhiva Nr. 14-1931, p. 379 seq.

www.dacoromanica.ro
ins soldatii Ion Morosan pi Luca (binecuvntat le fie
vecinic amintirea!), din compania a treia eir inaintea frontului,
baionetele pe puc imediat vor
pe cel ce va cuteza sd iasd spre a Nimeni
nu iesi. Atunci generalul ordon maiorului Pop s comande
pustile piramid se aseze pe ele cart4erele
curelele baionetelor apoi s se deprteze zece pasi dela pira-
mide. Hrabovsky intentiona adic s desarmeze batalionul. Coman-
dele maiorului n'au fost ascultate, nid executate; tar gene-
ralul amenint cu interventia grzii maghiare, batalionul
armele! , declarnd fata tuturor, - ofiteri,
gard publicul adunat, - c ei rmn vecinic credinciosi
ratului, pentru care sunt gata viata a-i jertfi, dac acuma
fi atacati, se vor apra pn la cel din Atunci
fr nici o comand, se auzi zngnitul aimelor, pi cnd mai multi
soldati grniteri din rndul treilea s tinteascd spre
generalul Hrabovsky, acesta speriat de moarte > asta?
Mars! Apoi repede intoarse calul
in batalionul.
In aceeasi zi, adic la 23 Octombrie 1848, orele 5 d. m.
batalionul fu expediat cu trenul la Pesta, unde sosi in noaptea
de 24 spre 25 Octombrie la orele 12 noaptea incuartirat in
casarma in care erau incarcerati diversi prisonieri,
de grdisti unguri. Aci se aflau o sut grniteri din
alte companii, cari detasati la Pojon. Steagul bata-
lionului fu asezat inteo camer a casrmii, iar ofiterii incartirati
inteun otel. soldatii s'au asezat in casarm, maiorul Pop
trimise pe adiutantul s steagul la locuninta
dantului. Garda steagului in frunte cu caporalul Tnase Bor-
govan, nu voi s predea steagul, fapt care a contribuit la salvarea
lui. Soldatii temndu-se nu fie surprinsi in timpul noptii de
vr'un atac al gardistilor unguri, nici un ordin ori dispozitie
special, s'au ales cte 12-24 feciori, din fiecare companie,
plect armati, cari steteau de paz steagului (pretextnd s nu
izbucneasc foc).
In Pesta se fcu din nou o tentativ de a pe grniteri
sA depun jurdmnt. De aceea ei fur dusi la

www.dacoromanica.ro
biserica grecease, in care puseser pe un preot
s le tin soldatilor o predick in limba dar in spirit
nzaghiar . Grniterii n'au ascullat ce le-a vorbit preotul,
Ungurilor pi se gndiau mereu nu cumva s le fure
lsate in piramid inaintea bisericii. la ctiva ofiteri
maghiari din a le cere jurmntul pi le-au permis
chiar alctuiasc grniterii formula jurmntului, la care se
mai adaug numai cuvintele: i nu vor lupta contra Ungariei .
Toate propunerile fur energic respinse, cci pentru grniteri este
sfnt pi valid singur numai jurmntul vechiu depus pe propriul
steag.
Urmarea fu c batalionul fu mutat in alt casarm, alturea
de un batalion de honvezi in vedere de a fi neaprat desarmat.
Pentru a-i slbi, se ordon ca dou compnii ale batalionului
se mute in Buda. Dar grniterii refuzar ascultarea acestui ordin,
care ii desprtia de fratii Un colonel, ordon s scoat in
curtea soldatii batalionului, fr ofiteri pi arme. Toate
sfaturile, care durar apoi trei zile, n'avur nici un rezultat. In fine
la 15 Noemvrie cnd un general ungur de doi
vorbiau cu soldatii, in curtea caskmii, batalionul de honvezi ocup
intrkile, sckile etc. puse mna pe armele grniterilor din
camerile casionii, in timp ce un alt batalion secuiesc o baterie de
artilerie ase tunuri se ivir in fata casrmii.
Soldatii grniteri revoltati in mai mare de cursa
ce li se puse, neavnd nici o arm la mn, furie alergar la
stnjenii de lemne din curtea casrmii, apucar bucti aruncndu-le
asupra honvezilor, cari putile inckcate. Lozinca
era acuma salveze cu pref steagul, de care le era
onoarea bor. unguri rmaser inmrmuriti la prive-
lite pi voind s evite vrsare de snge strigar: s se dea
terilor steagul. Dndu-li-se pi steagul salvat s'au supus
majore, apoi batalionul in ordine, in frunte steagul salvat
flfind, fu escortat casarm deprtat, o cldire
sit pi nesntoas, fr paturi fr lumnri, unde
durmind pe duumele umede, se bolnvir de holer.
La 22 Noemvrie batalionul fu transportat la Solnoc, cu
calea de aici se pi inapoiar, fiecare

www.dacoromanica.ro
 putu la fu deasemene inapoiat, - un
niter pe trup sub haine predat comandantului
Regimentului.
In anal 1851 Regimentul primi dela suprema
a armatei urmtorul ordin imprtesc pe Nr. 14:
batalion al Regimentului al II-lea
acum Principe de Taxis Nr. 50 anal 1848
pe steag, cele grele
n'a dat ademeniri strdlucitelor promisiuni
din rebelilor a respins
va fi fortat credinta ;
depus a rezistat onoare tuturor ;
a impresurat, desbinat, desarmat declarat de
forta salva steagul.
Pentru ca se dea acestei amintirea ei sa
se druesc o medalie de aur
portretul inscriptia : Pentru la
depus ; 1848 . medalie se poarte
la ocaziile solemne, se poarte de steagul
nului. la 27 August 1851. Franz
Tot atunci au fost decorati cu medalia pentru eroism clasa I
de argint sublocotenentul Rus din Rebra, pe atunci ser-
major, Pop sergent major tot din Rebra, cari au
salvat steagul au indemnat incurajat soldatii s sta-
tornici credinciosi jurmntului. Cu aceeasi medalie cl. au
fost decorati soldatii: Borgovan din ; Ion

din Mgur; Luca din Poiana Ilvei; Dionisie Nicolau din

Nepos. Li s'a comunicat soldatilor din Malt ordin toti
primesc gratificatii. 24 grniteri, cari in 1848 49 au luat
parte la toate evenimentele prin cari a trecut batalionul, sunt
numiti, din ordinul impratului, ai steagului cu leaf de
grenadiri.
Acesti grniteri au fost: Cdrcu, Ion
/lie Grigore Vermmn, Todor Cosma, Petra
il Gabot. Pop, Marco, Grigore Filip,
Ion Ureche, Muscan, Vasile Hordoan, Vasile
Vardrean, Ion Grigore Cloaca, Cirild Moldovan, Todor

www.dacoromanica.ro
Neamt, Ion Cira, Alexandru lone!, Gavril Pop si Arsente Eremie.l)
Vecinia si le fie amintirea eroilor grniteri! Tranii aceia,
in minunata contiint, au marea primejdie ce venea
partea Ungurilor. Ei s'au opus eroic desarmrii cu curaj
cu aceeai ca cei dela Salva sub Todoran ad ca
la oriunde au dat de dumanul secular mascat sau ne-
mascat, salvnduli steagul salvat onoarea pi natia!
*

In timpul absolutismului austriac, ce urmi revolutiei din

1848-49, 1849-1861, grniterii au luptat mereu
pentru a li se respecta strvechile drepturi de oameni liberi
pentru rectigarea Multi dumani pi multe intrigi
au trebuit si fie inlturate prin energia ctorva din grniteri,
pn cnd Impratul resolutia datat din Laxen-
burg, la 27 August 1861, a recunoscut drepturile pi averile

Recunoscndu-li-se averile ca ale inteo mare

adunare au ca fondurile averile, ce decurgeau din
drepturi sd nu se ci
se administreze intregime pentru scopurri comune special
pi culturale, intrunite :
> Administrafia fondurilor grdniferepti . Acest act pi cel mai
important al de atunci a o de cea mai
mirabild solidatitate nafionald i a foot declarat obligator pi

notri cu adevrat idealiti, sinceri iubitori ai

neamului romnesc, prevztori ai dintre popoare pe teren
cultural, s'au ingrijit din vreme de partea cea mai necesar
neamului nostru: luminarea pi Thobilarea sufletului 101.
Acest act a fost pe care s'a infiintat asigurat
coalele romneti nsudene, s'au putut da stipendii
pentru a se forma o falang frumoas de intelectuali romni: pro-
fesori, etc., de meseriai. Astfel mretul act a asigurat frumosul
viitor din acest colt de tar romnesc pentru cultura national.

Arhica Nr. 14-1931 p. 413-14.

www.dacoromanica.ro
 I

Medalia de aur
cu care a fost onorat drapelul batalionului inti al Regimcntultii
al grniteresc nsudean.

Prinud batalion al regimentului al II-lea de granit pstrat

in 1848 credinta, rebelii maghiari, ridicindu-se contra Imprattilui, au
incercat forteze s pe partea Ungurilor s rup jurmntul de
credint depus pe steagul regimentului, ctre Impratul, n'a dat nici o ascul-
tare ademenirilor dusmanulu secular in desarmat cu forta de rebeli
pstrat totusi onoarea militar au s-si salveze drapelul,
neatins inapoi, predndu-1 comandantului regimentului in Nsnd.
Pentru cinstirea acestei credinte amintirea ei, Impratul a decorat
steagul batalionului cu o mare medalie de aur (de circa 10 cm diametru), cu
portretul Impratului cu inscriptia: .Pentru neclintit perseverant in jur-
mntul depus, in 1848..
frumoas de Virtus romana rediviva..

(.Arkiva Nr. 24 - 1938.) (Foto Medalie de

www.dacoromanica.ro
 vremea Vicarului Grigore Moisil
a) Cnd Octombrie 1860, Impratul printr'o diplom anunt
o noud liberald, prin care pi natiunea romneasa devenia
drepturi egale celelalte nahuni minoritare din Ardeal, grni-
terii cer cu struint imprtului, ca pe teritoriul fostului regiment
de granit romnesc, s li se infiintarea unui District
politic, autonom, romnesc, jurisdictiune proprie, ei bine c
acestei idei dorinte este de cea mai mare important
pentru viitorul nostru. Ei voiau s fie pi viitor la olalt, ne-
desprtiti.
de ast au urmat mari lupte, Ungurii incepur
din nou cu minciunile, pi perfidiile de totdeauna in
contra Romnilor. Impratul aprob cererea grniterilor pi
la 24 Martie 1861 semn actul de infiintare a romnesc
autonom grniferesc al Ndsdudului, I) care s'a inaugurat la 18 lunie
a. a. cu mare fast cu functionari numai romni.
Acest fapt a lrgit pi temelia nationalismului romnesc
din acest tinut. Limba administratiei, la tribunal, judectorii, in
toate serviciile pi institutele de stat, jude pi comune a fost intro-
dus firete cea romneasc. Functionarii purtau costum romnesc,
mai ales la serbri zaccentund pi prin aceasta romnismulc, iar
drapelul Districtului era tricolorul romnesc.
b) In posesiunea drepturilor pi averilor, grniterii activeazA
acuma liberi in noul District pi concep planuri mari. Isi reor-
ganizeazA pcoalele steti, precum pi cele zise triviale cea pri-
superioar din Nsud, de fetite preparandia (coala
de pi limba romn ca limb de propunere
toate locurile unde mai dinuia limba nemtascl
In orm cer guvernului s li se permit unui gim-
nasiu complect (liceu) cu 8 clase, din fondurile
ratul aprob cererea pi la 4 Octombrie 1863 se deschide cu mare
fast clasa intia a nouii secundare, cu 40 colari ; in
Kolar 1870-71 se complect la opt clase. Primul examen
de maturitate (bacalaureat) se la 3 pi 4 lulie 1871 cu 16
1) A se vedea in amnuntime la .Figurile nsudene de I.
in Som. Nr. 19 p. 190, Nr. 20 p. 578 607.
11

www.dacoromanica.ro
Iari. Accentum gimnasiul acesta a fost infiintat
sustinut cu banii grniterilor, ca statul sau altcineva s fi
contribuit veodat cu vr'un ban.
Infiintarea gimnasiu in a fost un act de o
foarte mare insemntate nu numai pentru tinutul grniteresc, ci
pentru tot Nordul Ardealului, de aceea pi serbarea
acestei a fost
Corespondentul Gazetei Transilvane scria atunci cu
ziasm urmtoarele: Mna-mi de mintea-mi
se inceara a afla cuvinte destoinice, cari se poat descrie cu culori
destul de vii entuziasmul cu care lui Marte de
prejurul muntelui Heniu, Ineu pi ziva cea atM
de momentuoas pentru natiunei romne pi in specie ai Dis-
trictului acestuia.
La inaugurarea deschiderii, un tnr profesor, M. Lazar,
mai trziu director - compuse o Od festiv, care fu
prima or cu ocasiune pi care deveni apoi Imnul
naziului, cntat de atunci azi timp de 75 de la toate
serbrile
c) Din stipendiatii fondurilor s'au format pleiada
de profesori necesari gimnasiului, censurati (licentiati) doctori
in filologie, istorie, teologie, cu studii priceputi,
scriitori, pedagogi, oameni cu foarte puternce sentimente nationale.
d) niteri cu mare - cum a fost
tanul Silvestru Torni a. - au fundat o biblioteca: Biblioteca
Mariana , alturat la gimnasiu.
e) Pe la 1870 s'a infiintat la girnnasiu $colarilor societatea
Virtus romana rediviva , care dinue$te astzi. Scopul : Per-
fectionarea in pi tiint astfel lucrarea
fie reintregirea studiilor scolastice, cetirea de jurnale literare mai
ales romne$ti, deprinderea in declamarea de bucti poezii alese
operate proprii, totusi, ca obiectele, cari se vor alege
fie in consonant studiile scolastice, scrutarea poli-
tic sau religioas fie eschis. Societatea va avea o bibliotecA,
ipi va procura reviste literare va tine peste
Detalii in scoa1e1or nsudene de V. Dr. N.
Drgan, Nsud 1913 p. 153 seq.

www.dacoromanica.ro
 Costumul romnesc
pe care functionarii administrativi ai Districtului politic autonom
romnesc al il purtau - intre anii 1861-1872 - mai
ales la srbtori accentund prin aceasta romnismul4.

(Fotografie o stamp din acei ani, d-lui .otropa.)

Nr. - 1938.)

www.dacoromanica.ro
an, cari se vor ceti lucrri literare, originale sau se
vor tine vorbiri oratorice ori disertatii petreatoare, se vor declama
poezii proprii ori de ale altora. Se vor aranja publice de
productiune.
Lucrrile cele mai hune, cari se cetiau in edintele literare,
se pstreaz, scriindu-se fel de almanah numit Muza
, redactat in fiecare an, in care s'au trecut cele
d'inti incercri ale poetului George Cosbuc fost al acestui
gimnasiu, precum lucrrile multor altora.l)
In bibliotec erau toate crtile literare romnesti de seam
ale scriitorilor poetilor nostri romni. acestea se pi
cartea le carpatine4 de I. C. care a avut o enorm
fluent asupra intensificdrii sentimentului national a tineretului romn.
din clasele superioare purtau berete cu tricolor
romnesc.
g) Steagul gimnasiului era tot tricolorul romnesc pn prin
anii 1880. din cl. VII VIII purtau brie tricolore la ser-
barea de 3/15 Mai.
Fiindc exista pe aceea vreme tendinta de a germa-
niza sau mai trziu de a maghiariza scoalele, conducAtorii grni-
terilor foarte precauti, au insistat pun gimnasiul sub label"
confesional, numai in acest fel s putea pstra pi respecta
limba pi legea printilor mosilor notri in acele vremuri. De
aceea au tinut fie numai romnesti pi de confesiune
puse sub adpostul episcopiei unite din Gherla.2)
Grniterii nsudeni au cerut cu mare struint aib
o episcopie, pentru care au pasii necesari in dou rnduri
de a se muta episcopia din la Nsud, episcopii din acele
vremuri hind pi ei de aceeai idee. Guvernele unguresti, vecinic
dusmane, au fcut totul ca dodo)" romneasa s nu se
aprobe. Dar ce nu s'a putut in era dusmnoas ungu-
reasc, nu s'ar putea realiza in Romnia Mare? Tocmai in
al Ardealului de nordest este foarte necesar o episcopie
romneasc greco-catolic.
Istoria ns. p. 314 urm.
2) Arhiva Som. Nr. 21-1937 p. sau .Figuri ns. p. 192
Arh. Som. Nr. 8-1928 p. 105 107.
11

www.dacoromanica.ro
 Dar chiar ultimii ani, dup Unirea Romnia mare,
nsudeni au cultura nu mai pulin de
46 milioane Lei pentru precurn pentru internatul liceului
(28 milioane Lei), pentru cldirea normale 6 milioane. Pentru
cldirea liceului fAcut ceva mai : Lei 71/2 milioane, pentru

internatul gimnaziului de fete Lei 800.000, pentru de meserii

Lei 2,200.000 pentru repararea localului vechiului liceu alte
reparaturi Lei 900.000. astki, dup enormele
grniteri, voala - urmasa primelor cursuri
de pedagogie din Ardeal, infiintate de marele vicar
aduse de

pedagog
Ion Marian, in 1837, a vestitei preparandii de mai con-
duse de renumitul pedagog Vasile
trii
-
pieirii. Trecutul cu frumoasa lui traditie
este meniti desfiin-
enormele servicii
nationale aduse natiei noastre in cele mai grele vrernuri, nu mai
sunt respectate.

propuser si faro din o formidabila

de romneasca, ceeace in mare parte
au infaptuit. De aici s'a o puternica lumin de
de sentimente rornne*ti peste Nordul Ardealului,
limp de peste 100 de ani.

Depunerea vechilor steaguri ale Regimentului

biserica romneasca din (18661)

In ziva de 26 Octomvrie 1866, cu o mare solemnitate, s'au

depus in biserica unit din vechile flamure (steaguri),
sub cari grniterii au luptat multime de rkboaie, precum la
Troppau; in Prusia; la cu Turcul ; Limburg; Areda, Ar-
cole, Rivoli Salo in rkboaiele cu Napoleon Bunparte a.,
attia martori pentru eroismul, perseveranta istetimea bravilor
nostri grAniteri. Trebuind inlocuite aceste venerabile simbole, din
cauza vechimei a stri conduatorii grniterilor au rugat
pe suveran, ca in le spre pstrare muzeul militar
') Aceste rnduri le reproducem dupa o dare de seam a pe-
dagog Vasile Petri din 1866. Actul se pstreazd la Muzeul

www.dacoromanica.ro
al arsenalului din Viena, s le incredinteze spre pstrare acelora,
cari le cu eroism un secol contra tuturor
Cererea aflnd ascultare, ace,ti martori ai romane resti-
tuindu-se un act de pentru virtutile militare
ale Regimentului nsudean, ziva de 26 Octomvrie este ziva
in care de aseinenca se recunoscur sacrele drepturi ale natiunei
romne din Transilvania dndu-i-se 'Carte de cu nota dene-
gat de seculi : legiuite.
In anul 1763 primul batalion primul jurmnt de cre-
dint sub una din flamurele presente, pe care la ordinul neuita-
tului Imprat losif al s'a : romana rediviva ;
la o sut de ani mai trziu - 1863 - Romnii din Transilvania
pot saluta a doua care apoi primi sanctionarea
la 26 Octomvrie. - lat legtura fireasc dintre ambele motive
ale srbtorii de astzi.
Comitetul nsudean in frunte bravul jude
(primar) locotenentul pesionar Origore Mihailas, aranj serbarea.
La 9 dimineata un public numeros compus din popor
intelectuali era bisericei, in mijlocul avnd cele dou
militare. sosi i cpitanul suprem, Alexandra
eful Districtului, de intreaga intelectualitate grnitereasc.
Vicarul alti trei preoti celebrar serviciul divin,
la finele cruia Vicarul rosti o vorbire despre dupla insemntate
a serbrei urnd a pstra cu scumptate i a lsa mostenire poste-
ritatei virtutile, ce strmoii notri le sub aceste doue
flamure, multumind pentru sanctionarea legei, prin
care se inarticul scumpa noastr natiune ; a ne apra
drepturile ctigate ori i unde, fat oricine.
Apoi flamurile se in altar.
Eind din biseria, poporatiunea primi alte dou flamure,
una national (tricolorul romn) alta negru-galbin. Dis-
trictulur fu condus apoi de public, cu flamurele cele nou
musica in frunte, la reedinta sa, unde notarul primariei rosti
o cuvntare in numele comunei a asigurat virtutile aceste
se vor pstra ca un paladiu sacru se vor de ereditate
posterittei.
Unul din aceste steaguri se gseste astzi in Muzeul

www.dacoromanica.ro
166

La aceasta Districtului rspunde, e foarte anevoaie

a decide moment din serbtoarea de astki fi a i se
atribui mai mare: restituirea depunerea flamurelor,
sau sanctiongrei articolului prin carele se recunoaste Natiunea
de egal cu celelalte surori din patrie; atta
e sigur, c nu s'ar fi cele dou regimente curat
romne dela Nsud cel dela Orlat), virtutile noastre s'ar
fi ascuns - dup obiceiu - sub firme anul
ar fi fost neputint.
Urm apoi o receptie a intelectualilor la dpitanul suprem,
care in vorbirea sa va linea de cea mai sfnt
a griji, ca sanctionate de Majestatea Sa nu
rimini moart, ci s se respecteze
rigorositatea.
Un prnz comun in osptria cea mare (Otelul Rahova de
astki), toastele obicinuite o petrecere a poporului cu jocuri
cntece nationale in piata trgului (Piata Unirii de
solemnitate.
Petri inchie dare de seam, cu poetul, astfel :
Mreag-i serbarea, cind frafii d'un
Se leag'ntre sine prin viu jurmnt:
A nu lsa nici a se'nfrnge
Mrirea dreptul

Astra" la 1870

In anul 1870 (August) s'a tinut la Nsud adunarea gene-

ral a Asociatiunei transilvane (Astra). Grniterii au marea
misiune cultural national a acestei importante asociatii de
aceea cu totii, profesorii administratia districtual, au pre-
gtiri strlucite au chemat in afar de membrii ei din Ardeal
intelectuali fruntasi din Bucovina, la serbrile
aranjate la Nsud. S'a o foarte frumoas de
distinsi intelectuali, fcndu-se o entusiast infrtire intre Romnii
acestor trei provincii romnesti.
Atunci s'au inscris ca membri fundatori sau pe viat
cele 44 comune multi fruntasi din Districtul

www.dacoromanica.ro
 167

dului ca membrii activi la Cu ocasiune s'an in-

casat 5470 florini a. taxe, cea mai mare sum, care a
dela infiintarea ei (pn anul 1907).9

Teatru in
Cu infiintarea liceului gruparea in jurul lui a multor pro-
fesori bine alese sentimente romnesti, se produce o
pi mai puternic viat cultural pi national in Nsud pi
in tinutul lui. lncepe a se cultiva pi musica mai intensiv. Vechea
se transform in de Profesorii chiam
la trupe teatrale din Bucuresti, care incepeau a juca
in La 1871 vine artistul Pascaly dela Teatrul National
din Bucuresti, apoi G. Popescu din Ploesti, G. Aug. Petculescu pi
altii prectim pi unele trupe de diletanti ardeleni, gustul pentru
art, special pentru mania pi teatrul romnesc, se desvolta acuma
din ce in ce mai mult.
Mare influentd a avut teatrul romnesc 2) asupra limbei pi a
intensificrii sentimentului national tinutul nostru, ca in Ardeal
in general.

Cooperatie - Banca Aurora"

Profesorii nostri idealisti, pe lng ne-au desvoltat
pi sentimentul national, lucrul cel mai important, cci numai
acesta face un popor constiu pi puternic ; lipsind acesta, spiritul
national este expus la toate curentele rele pi primejdioase, care
duc natia la slbire la pierirea ei. Sentimentul national, puternic
infiltrat de escelen(ii nostri profesori in toti trecuti prin
gimnasiu pi celelalte s'a manifestat apoi in viata
publia pi national, ne-a fcut idealisti.
de pe la anul 1870 profesorii acestia se frmntau cu
idea cooperatiei. Multi cari ipi fcuser studiile la Viena aduser
cu sine aceast idee infiintar mai tali) o mic societate de
pstrare pi a profesorilor dela gimnasiu. Dup un an,
dovedindu-se de mare pi exprimndu-si pi altii dorinta, s'a
') Revista Transilvania". Sibiu 1911. Nr. 4 jubilar 1861-1911 p. 396.
2) Arh. Som. Nr. 20 pg. 226: in Nsud.

www.dacoromanica.ro
transformat societate mai mare, intrnd ca membri i preoti,
functionari, trani, etc. In 1873 constituindu-se in
regula i numindu-se 'Aurora, societate de imprumut i pstrarec,
s'a desvoltat din ce in ce mai bine pi prin administratia ei cinstit,
a adus foloase enorme populatiei grnitereti i culturei nationale.
Ea trie*te pi astzi, implinnd 65 ani de neintrerupt pi binefc-
toare existent, in care timp aceast institutie curat romneasc
a distribuit milioane de Lei pentru scopuri eulturale, filantropice,
nationale, a mrit patrimoniul national finantnd cumprarea de
zeci de mii de jugAre catastrale de pinnt cultivabil pi pduri,
pe seama clientelei romneVi, dela minoritarii invecinati; i-a fcut
educatie poporului s economisasc bani albi pentru zile
i a clientela s cartea, indemnnd-o pi in
ale gospodkiei rationale, prin distribuirea gratuit a mii de exem-
plare de crti utile, brosuri pi ziare i tratnd-o intotdeauna cu
cea mai mare culant pi tragere de inim.
Dup pilda Aurorek s'au infiintat apoi an de an o multime
de alte bnci populare in tinutul nostru.
*

Observ aici c o foarte mare s'a fcut de guvernele

dela Unire incoace, tratnd b'ncile romne0 din Ardeal
mod foarte mater, astfel ele care au adus foloase imense
poporului in vremurile grele de sub stpnirea - sunt
amenintate cu desfiintarea, pe cnd cele minoritare infloresc i
intresc, spre marea pagub a poporului nostru.
*

Tot banca din Nsud este, cu toat

tria, mama bncilor populare din vechiul Regat.
Pn la 1897 nu se pomenea de bnci populare la sate in
Regat. Nimene nu s'a gndit veodat la aa ceva acolo: nici
proprietari multi urmai directi sau mai ales indirecti ai
boerilor de alt dat, - nici patrioti politiciani. Dac se
undeva s se de vr'un invttor mai in
vr'un sat' vr'o micare cultural, vr'un festival, era considerat
drept socialist, sau alt fptur mai rea, subversiv pi urmrit
chiar de autoritti, cci proprietari, - cei mai multi fcnd

www.dacoromanica.ro
 169

parte din greco-bulgrimea care robia stapnea tara

prin - erau dusmaniii chiar celor mai timide miscari
culturale, intervenind la autoritti pentru a le opri ca periculoase.

limea din judetul -- prima

-
In 1897 scriitorul acestor rnduri, pe cnd era profesor la
Jiului, a luat initiativa de a infiinta cu dsc-
populard in capitala jude-
tului >Cerbul , dup modelul > din Nsud.
doi ani de experient, la struinta mea, au inceput sa
infiinteze bnci populare la sate, popoi ul folosul
Pe la finele anului 1901 erau 15 bnci populare infiintate
14 in formatiune, miscarea luase un puternic rapid avnt.
In 1899 ministrul Dr. C. cu ocazia unei vizite ministeriale
in Gorj, lund mai amnuntit de bncile infiintate la
sate, incredintndu-se de foloase ce astfel de pot
aduce populatiei rurale mi-a zis: numai Gorjul s aib bnci
la sate, este necesar a se ct de multe in alte judete.
rog dati-mi o persoan dela D-voastr fac propaganda
oficial in alte I-am satisfcut dorinta. S'a pro-
paganda mai prin sate in judetele: Mehedinti Dolj (1899
1900) cu bune rezultate. La anului 1900 erau in intreaga
tara 88 de bnci. Doctor," /strati al promotor al
bducilar populare. In 1901 guvernul conservator
gndu-se cu el Istrati, venind la liberalii,
Haret la Ministerul instructiunii, acesta continu
sific propaganda, dus de puternicul curent al acestei
care se pornise in
La finele anului 1901 erau 256 la finele anului 1905 erau
1849 bnci.
Haret este al treilea promotor sub care rspandirea bncilor
la sate a luat un extraordinar.1)

A se vedea:a) Prima din Istoricul bncilor populare

Regal de I. in Convorbiri literare , Anul LIV (1922) Nr. 2. b)
carea economicd de odinioard de I.
Nr. 32-33 (1927). c) populare din vechiul Regal
sant de origine ardeleneascd de I. in ziarul romn ,
Nrile 187 189, Noemvrie 1935.

www.dacoromanica.ro
170

de de poporului are
dusmanii sai. cu bncile populare. Nu le convenea unora
s'au fcut cum s'au ficut de cine s'au facut. Apoi vin
i

rnd politicianii. Acestia au cAutat diferite mijloace s

nimiceascA miscarea ce pornisem
in in parte le-a pi succes.
in anul 1899 un ministru - care zicea democrat,
Take lonescu, s'a exprimat chiar in fata Doctorului Istrati - in
limp pi el ministru in guvern, - c miscarea
noastr trebue distrusd, ca o miscare principiu
este chestia de actiune contra socialismului - spunea poli-
ticianul - ci casele de economii (cum erau ale noastre
nesti) trebue distruse, cci organizare mai cu seam
organizarea economicA a trnimei este revolutionar...
cercare in acest sens tomai trebue distrus!! (Dintr'o scrisoare
a lui V. Rola Pie Karski din Bucuresti, dela 7 Mai 1899).
lat deci mentalitatea acestui politician, cruia i se
numele de >fiul lui Belzebutg, proclamat mai trziu, in 1907-8,
al partidului conservator-democrat. acestui democrat i-a
ridicat partidul un grandios monument in capitala terii.

Grniterii nsudeni Rsboiul Independentii

(1877-78)
Cnd Rsboiul IndependeMii Romniei 1877 78, era in
toiul lui, succesele armatei romne erau comunicate de ziarele
romnesti din Ardeal in amnuntime, fie dup ziarele din Bucu-
resti, - fie de unii corespondenti de pe cmpul de lupta, sau
dup ziarele - atunci sufletele tuturor Romnilor arde-
leni se inflckau din ce in ce mai tare, inirnile bteau mai
cu aveam incredere in biruinta final a Romnilor. Anul
1877 a fost pentru cei umiliti pi umilire pentru cei
I) Cum a fost CApitanul Groza - bntan - in mina general.
dela Nsud erau pe cmpul de fratii Bodesca, de
din Salva Pare din Nsud, cari s'au distins la Plevna. Acesti
trei din urm, dup terminarea cl. VI a gimnasiului din au urmat
scoala de agricultura dela Herestru (Bucuresti), iar la declararea rzboiului
independentii s'au inrolat in armata in care au rmas.

www.dacoromanica.ro
 171

fati. Anul 1877 aurora plAcut a unui viitor deglorie.

In inimile multor a semanat mari sperari - se esprima
de increzator marele nostru Timotei Cipariu.
In poporatia romneasc era mndr de
bravura oOrilor romneti, in luptele cu Turcii pi de
elanul cu care plecaser pi in rzboi curcanii La sosirea
fiecrei despre vreo invingere a Rornnilor - Rahova
asaltat de ei, predarea Plevnei pi amnuntele capitulrii, etc. -
publicul, cu mare, functionari, trani, elevi etc., plecau
in iruri, in frunte cu muzica pompierilor, ori, pe atunci, cu
veteranii din timpul regimentului grniteresc,
percurgeau stradele in strigte, chiote de bucurie cntece natio-
nale. Profesorii tineri pi chiar pi elevi, tineau scurte dar
discursuri la ferestrele unor de ale fondurilor
erau admirate transparentele cu diferite urri pi texte sententioase.
Dupce, in 1875, Nsudul a fi centrul districtului pi
ministratia era crmuit din Bistrit, oficialitatea nu ajar
despre toate ce se petreceau aici la ; toate acestea a dutat
a aflat prilej s disolve comitetul format pentru ajutorarea
tilor romni. (Scrisoarea din 12 Febr. 1927 a dlui V. Sotropa.l)
Cnd trupele romne au intrat victorioase in Rahova, n-
Auden/ au botezat un otel din nume, numindu-I
Otelul Rahova. In amintirea luptelor eroice ale Romnilor la
vita, nsudenii au botezat al doilea otel numele de Otel
Amndou aceste exist astzi, purtnd aceleai numiri necurmat
61 de ani. Fireste aceste victorii au fost serbtorite de toti
intelectualii din Nsud (profesori, preoti, ofiteri
p. a.) mai mare entusiasm.
Cnd s'a aflat in Nsud de aderea Plevnei, noi, o parte
din gimnasiului am serbtorit acest memorabil fapt din
istoria neamului nostru un deosebit fast. Mica noastr
tate Virtus Romana rediviva (cci cea adevarat era
atunci suspendat, iar noi vr'o 20 o infiintasem in secret
pentru noi), am srbtorit-o printr'o tinut Dumi-
nec in localul vechiului gimnasiu (in sala a VII-a). Unul
1) In Rsunetul rzboiului pentru independent in Ardeal , conferint
tinut la Atenenl romn din Bucuresti la Aprilie 1927 de profesorul Sextil
Puscariu, pag. 26.

www.dacoromanica.ro
172

dintre noi rosti o mic vorbire despre faptul

Plevnei biruinta Romnilor, alti doi au declamat niste poezii
nationale.
Intelectualii din tinutul nostru au sarbatorit-o intr'un
mod deosebit chemndu-se totii la Reproducern
o chemare pe care o pstrm, ca un scump act, la Muzeul
sudean.l) Chemarea aceasta era adresat atr intelectualii din
Rodna pi sun de frumos:
Inteleginta romn
in Rodna
Victoria armelor romne culminat la Plcvna se va serba aici in Nasaud
Joi, in 20 a lunei curinte.
Aceast festivitate se va termina seara cu un banchet impreunat cu una
petrecere musicala.
La aceast festivitate avem onoare a invita toat stima pe Onorata

Nsud in 17 Decembre 1877. Comitetul arangetor.

Porcius, Popa Lupsai, Vidi: Diomed, Pop in pens, Zabarie Pop
lar in seara acea pe cnd grnitereasa
toria victoria dela Plevna Otelul Rahova, noi o grup de
am serbtorit-o la gazda unor colegi de ai nostri, cari erau
in fanfara gimnaziului (infiintat la acest gimnasiu). Casa
acestei gazde era sus pe un deal, pe care noi numiam
pe atunci - Olimpul Nsudului unde am petrecut
noaptea vorbiri avntate, cntece nationale cuar-
nostru reproducnd piesele muzicale, pe care le cnta fan-
fara, rspndindu-se melodiile de acolo, de sus, peste
sudul.
De la toate serbkile gimnasiului se recitau poesii na-
tionale de aici cele relative la rsboiul Independentii,
ca Curcanul, Sergentul, Od ostasilor romni, Eroii dela
Plevna, apoi Sentinela romn pi alte poezii de V. Alecsandri,
Bolintineanu, etc, pe care ni le recomandau profesorii nostri.
Idolii nostri, ai profesorilor pi scolarilor din Nsud pe
poelii amintiti erau Andrei Muresianu, C. Negruzzi, Ion Brtianu,
Mihail Cogalniceanu, Nicolae Blcescu, C. A. Rosetti a.

Acest act este de dl Dr. Pop, medic in Rodna, rmas

dela tatl D-sale, fost invttor notar comunal acolo.

www.dacoromanica.ro
 alor doi profesori nsudeni
In anul 1878 doi profesori ai gimnasiului superior din
sAud, Alexi Maxim Pop, -- insufletiti de faptele
oroice ale armatei romne din Rzboiul Inclependentii constii
de Virtus romana rediviva, care era maxima Districtului
sud, acea virtute din nou vdit pe cmpiile
de din Bulgaria, - au infptuiasc o foarte
frumoasA, dar grea, descriind acest rnzboiu in lucrarea
Resbelul oriental , care cea mai mare parte
cuprinde faptele de rAzhoiu biruintele Romnilor.
Aceast tiprit in editura librarului Paul Cieslar1) din
are 724 pagini, cu foarte numeroase frumoase ilustratii,
tablouri colorate (scene din rzboiu ale armatei romne),
desemne, etc.
Este foarte caracteristic faptul, ca acesti doi profesori
dela gimnasiul din Nsud, din acest colt de tarn au avut
curajul, in acele s se apuce de o lucrare de grea,
dar frumoas.2) Opera este dedicat:
Vitejei armate romne. Bravilor si conduatori.
Eroilor omni dela Rahova, Nicopoli, Lom-Palanca,
Plevna Vidin. Demnilor descendenti ai eroi dela
Clugreni, Rahova Resboieni. Umbrelor mrete de
memorie ale eroilor czuti pentru Rnmnism Dedicm
acest op in semn de admiratiune
Autorii.

Cntecul gintei latine

la Mai 1878, poetul Alecsandri fu premiat la concursul
dela Montpellier pentru Catecul care trebuia
fie forrad latine.
Succesul lui Alecsandri a fost pentru Romnii in
special pentru graniterii nsudeni un eveniment ce i-a entusiasmat
mod extraordinar.
1) istrian.
2) Despre aceast mai amnuntit in biografia profesorului A. P.
Alexi, in Som. Nr. 24.

www.dacoromanica.ro
 Fireste acesi eveniment s'a serbtorit de
nsudeni fiinda in lunie 1878 Reuniunea a
ttorilor din districtul Nsud, Vnuse prima adunare general
in cei intruniti au serbtorit cu aceast ocasiune succesul
bardului romn, dndu-se un banchet in hotelul Rahova .
Profesorul Alexi avntat cuvntare a artat atunci marea
insemntate a acestei a propus s se o tele-
omagial poetului la Mircesti.
Telegrama are cuprinsul urmtor : Barde al natiunei
romne al latine, Tie carele ai cntat cu duiosie durerile
suferintele Romnilor, ai eternizat glorioasele fapte ale strbu-
nilor, ai prin mretele puternicile tale versuri reinviata
vitejie roman, tie-ti aducem cu viu sentiment natio-
nal sincerile noastre gratulri felicitri la distingerea recunoscut
de societate limbelor romanice prin cntecul tu sublim, cntecul
gintei latine. Recunoasterea geniului este recunoasterea natiunei
rornne, el ne-a stors lacrime de bucurie, el ne inspir fal
sperant, el este mai strlucit testimoniu cultural, cea mai
frumoas serbtoare national pentru Romnimea intreag, este
primul pas mret la unirea tuturor fiicelor latine corp viu,
la o munc la aspiratiunea comun, pentru a
crei realizare putem noi rspunde odat geniului gintei
latine cu cuvintele tale : Pre tine te-am reprezentate.
Telegrama a fost semnat de vre-o 80 de intelectuali.
Alecsandri a dat urmtorul rspuns : Dr. Alexi In Nsud :
lutare frteasc tuturor Romnilor subscrisi in depes. Sum mndru
de gratulrile Multumirile mele sincere. Vasile Alacsandri.l)

Podoabe in casele

Dup infiintarea Districtului autonom grniteresc al

dului in 1861, constiinta national a se desvolt mult
mai frumos mai puternic din toate punctele de vedere. In odaile
intelectualilor, ale crturarilor chiar ale tranilor fruntasi pretii erau
impodobiti tablouri portrete de ale Romnilor marcanti pe
') Din o corespondent a ziarului Observatoriul din Sibiiu. 1878. Nr.49
Art. Sum, Nr. 22 p.

www.dacoromanica.ro
cele ale mtituitorulu a Maicii domnului. Astfel : Drago Vod,
Mihai Viileazul, Mihai Eroul in batlia dela Uciderea
lui Mihai la Turda, George Barit, Ion Pucariu, Mitropolitii
pi Al. Sterca Avram lancu, Ion Brtianu, Mihail
ceanu, Cuza Vod, Andrei Mure$ianu, Arune Pumnul, Curtea de
Arge, Gimnasiul din Braov, apoi portretele Regelui Carol I
a Reginei Elisabeta ; apoi tablouri din Rzboiu lndependentii
ca Btalia dela Luarea Grivitei, diverse scene din acest
rzboiu, defilarea unui Regiment de dorobanti (aceste le avem azi
in Muzeul

Cnd se va face unirea tuturor Romnilor?

In tinereta mea am asistat de multeori la discutii
ce se fceau Mire profesorii, ofiterii grniteri pensionad pi alti
intelectuali din cari era vorba pi de unirea Romnilor
stat national. aceste discutii, des repetate, cu mult
temei multe dovezi, pro contra, intrite, ajungeau intotdeauna
la conclusia, c unirea nu se va realiza, se va
mare rzboi al popoarelor, un rzboi european
pi numai lrnurirea care se va intmpla,
poarele subjugate de Austria, Rusia Turcia, prin urmare pi
Neamul romnesc, vor drepturile fireti de a se
constitui in state nationale. Atunci toti Romnii ipi vor reconstitui
vechea Dacie. Cum s'a pi intmplat!
eu la inaintate btrnete, simt am avut
rocul s ajung acel ceas fericit pi s vd izbvirea celor prevzute
cu atta claritate de btrnii grniteri.

Concluzii
Din cele artate in aceast lucrare, reese ce a preocu-
pat mereu pe vecliii marii grniteri nsudeni: grija de pstra
curat libertatea, legea, limba, fiinta national, tendinta de
cultur, dragostea fr de neam ridicarea poporului
prin toate mijloacele, la o bunstare cultural pi economia, de
a asigura urma0or o existent mai bun.
aceste par'c sufletele ne vor-
besc pi ne ca nite forte mistice la cultivarea unui
idealism national pi cretin.

www.dacoromanica.ro
 Monografia din Sngeorz-Bdi,
judetul NAsud

lustin Sohorca
I. trivial
A) Istoricul i organizarea
*coala trivial, infiintat la anul 1766 comuna Maieru, a
fost mutat in la anul 1816; limba de predare in
a fost romn, avnd dou desprtminte, cu
fi un catihet.
Scoala a fost din fondul de provente al Regimen-
tului de granit. In 1837 Consiliul belie de curie a trans-
format in coal trivial german (Deutsche Trivial
Schule), avnd limba de propunere german.
Munca depus, dar mai ales disciplinarea elevil-or in
a contribuit la formarea unor caractere de fier i oameni
de o punctualitate In ea se pregteau tinerii din cari se alegeau
ofiteri, functionari administrativi puteri didactice.
E viu in memoria btrnilor mgaruk desemnat pe o
de lemn, pe care il purta de grumaz, actat cu o sfoar,
in coal, pe elevul, care cuteza sufle un
vnt mcar in limba romn. Mgarul era semnul, Romnul
cuteza vorbeasc romnete! de mgar, care era pe-
deaps de ordin moral, pedeapsa cu vergile ca elevii
s se controleze in ascuns unii pe altii in ce vorbesc, chiar

www.dacoromanica.ro
 117

cu parintii acas. Cel ce purta mgarul avea interesul s se

descotoroseasa de el ct de cnd descoperea vre-un
pctos vorbind romneste ii preda mgarul cu vorbele: Na,
du hast das Zeichen . Urma incerare, rsete, pe resem-
nare vndtoare alt pctos'. Astfel mgarul schimba
foarte des.
Activitatea a slbit in anii revolutiei din 1848-1850,
urmare fireasa a rsboaelor din timpurile.
Inspectia o avea o fcea Comisiunea direc-
torul nornzale1) din care era totodat directorul tuturor
scolilor grniceresti. a mai fost inspectat de forurile
militare vizitat de foruri bisericesti. d. e. trivial din
Sngeorz a fost vizitat de loan Antal, episcop reformat in Cluj.
Incepnd din anul 1851 se din Fondul
de provente, trecut in administratie de stat, tar in anul 1858 a
fost dat in grija Ordinariatului episcopesc gr.-cat. din
care avea numai dreptul de inspectiune alturi cu senatul distric-
emis de comisiunea volare de scolari,
scoala rmnnd sub aceleasi conditiuni de viat, limba
de propunere germano sustinut din acelasi fond. Singurele
schimbri au fost, c in afar de limba se putea admite
introducerea limbi c inspectarea invtmntului o fcea
statul.
Dupce la anul Fondul de proventee a fost intrit
parte din venitul (dreptul de crciumrit) repri-
mite dela stat cedate in scopuri de 29 comune
grniceresti, formnd toate la un Fondul scolastic central
la anul 1869 a fost reorganizat.
La material a dela acest an, pe lng
Fondul central', au contribuit comunele grniceresti,
apartinAtoare cercului Sngeorzului : Sngeorzul, Maieru,
Veche, Rodna-Nou Mgura, Ilva-Mare, Cosna, St. losif,
Lesu, Feldru Nepos.
Pn la organizarea aceasta, consta din
desprtminte, cari de fapt arau dou clase, CI. II Ill
fceau Cl.. I la de unde, in tot anul, se
superioar.
12

www.dacoromanica.ro
reduta pentru eoala trivial un numr din ei, trecnd
in clasele triviale.
Recrutarea se fcea in toate comunele apartintoare de cercul
Sngeorzului.
administrator al Fonda in
1864 a intocmit pi supus spre aprobare un plan de organizare ,
care dispunea inglobarea definitivi a comunale in cea tri-
desvoltndu-o la clase, in modul : coala coinu-
cu ei forma cl. I, apoi desprtmintele tri-
viale formau cte o clasi separat, cl. Il i Ill, cu cte un
Instructiunea in aceste clase se fcea dupA de
al Fall normale din Nsaud cA absolventii acestor
trei clase intrau cl. IV din Nisiud. Planul de
a scos limba de propunere introducnd
limba romn.
Invttorii triviali trecuti dela comunal au fost
mai departe de iar cei dela de origine,
de cAtre Fondul scolastic<.
Tot dill timpul organizArii triviale au Maghiarii
manifesta o influentA din ce in ce mai asupra
colare, impunndu-i limba alit in invitmint, ct pi in admi-
nistrarea ei. La au fost invitati s ia parte in
mod benevol la cursul de limba maghiar ce se in Cluj;
mai trziu au pretins nu numai insupirea limbei maghiare de cAtre
mai tineri, ci corespondenta cu forurile colare, ba
chiar pi cu Fondurile sA se facA paralel : in limba
romn pi in limba maghiarA.
La anul 1885 pi-a pierdut acest titlu, precum
pi caracterul de confesionalA, lund pe acela de $coala poporald
cu caracter comunal. (In arhiva se
gsesc acte titlu de coala
Plata invttorilor, pentru elevi pi tot materialul didactic
se fcea de cAtre scolasticc, iar comunele au
fost ,obligate a sustinea edificiul pcolar in stare bun pi a o pro-
vedea cu combustibilul necesar.
In starea aceasta, coala poporal a dinuit pn la anul
1890, cnd a fost desfiintat definitiv.

www.dacoromanica.ro
 B) Edificiile colare

$coala dela anul 1816 pn la 1824-5, a ocupat

localul care astzi este casa gospodarului Anton Varvari, zis
<. Ea este situat intr'o infundatur de pe malul stng
al vlcelei Conta , aproape de esirea ei la judeliand
de vrsarea in Somes.
Din acest local impropriu pentru s'a mutat in localul
comunal, care astzi serveste de magazie pentru pompele de foc
pentru spitalul de epidemii. Casa aceasta este situat lng
soseaua judetean, pe acelasi cu biserica aproape de ea.
In legAtur cu mutarea dela in localul acesta
mult regretatul Solomon Halita a povestit urmtorul episod tragi-
comic, auzit dela tatl su, Maxim:
$coala trivial, in afar de forurile pur a fost inspec-
tat pi de forurile comandamentului militar. Intre anii 1816 1820, cu
ocaziunea unui examen de var, a venit un in inspectie ai
aflnd localul necorespunztor, a dat ordin primarului comunal,
ca pe toamna viitoare s se ingijease de un local corespunzAtor,
chiar din fundul Cum ordinul nu putea fi discutat,
primarul a promis. Maiorul a plecat, iar primarul, in credinti c
n'a mai da nas cu el pi ocupat cu alte daraveri, a intrelsat
a cam neglijat lucrrile edificiului Sosind toamna
sorocul ei, ca in palm, n'a fost terminatd. S'a intmplat
c acelasi maior a venit la inspectia de toamn, la
putul anului cnd iarsi a aflat in localul vechiu
necorespunzAtor. De data aceasta s'a dus lprimrie, unde
aflnd pe primar, luat de scurt : Ei primar, ce-i
promis? Ce am zis ce ai promis? Bietul primar speriat a
inceput s se scuze, una e alta, n'a putut sta de lucru,
e timpul a fost prea scurt, scuze, pe cari maiorul nu le-a acceptat,
ci perzndu-si rbdarea a ordonat: Bank heraus dnd ordin
grnicerului de serviciu s-i aplice portiunea de 25 vergi. Cnd a
fost la a 5-a lovitur, a skit primarul ca ars lund-o la
striga :Lasi-mi Domnule maior, c am fac o
fac lun de Cum a fcut cum a dres, destul
a dat-o gata inc in toamna an a fost predat destinatiei.

www.dacoromanica.ro
 Sosind anii cnd s'a comun o a doua
scoal cu caracter comunal,
trivial s'a mutat edificiu Companiei VI de
graniceri, care mai trziu a servit de pentru finanji, apoi
de comunalk astzi este transformat de
meserii. In acest local a stat pn la anal 1841, cAci in
1837, Consiliul de curte din Viena, cu
formarea triviale in german, luase dispoziliuni
pentru edificarea unui local separat pe seama ei. Comuna
georz a trebuit s pun la dispozijie terenul de edificare, care a
rmas proprietatea sa cu comunele aparlintoare de
cercul Sngeorzului, in anul 1838 s'a edificarea noului
local de care a durat la 1841.
Localul nou, care a costat 3.399 19 cr. val. cony. consta din
o de clas din locuinja invjtorului, 2 camere,
o cmar de alimente.
In starea aceasta a stat la organizarea din 1869, cnd
urma formrii a dou clase separate din cele
dar nefiind sal de clas dect una, Senatul in
din 4 Februarie 1870 a hotrit edificarea unei sale noi,
lipit de edificiul vechiu, in partea de ctre Dup multe
sftuiri proteste din partea unor comune, ideia a invins in
vara anului 1871 sala s'a costnd 679 84 cr. In acest
local a trit trivialA, mai trziu Fundajional la anul
1890, cnd a fost desfiinjat definitiv. Pe locul ei se afl actuala
de stat.

In monografia comunei Nepos, pstrat in arhiva de

stat din Stigeorz, se pomeneste, din acea a servit
la trivial Invltorul loan Salvan, cu Pop
din Sngeorz. Nu se aminteste cnd au servit.
Despre Ion Salvan se c in anul 1817 a fost adjunct.
la normal din Nsud. Cum in postul de adjunct steteau
tineri, inceptori, aplicaji ca suplinitori, este foarte vero-
simil, ca el s fi fost in serviciu la trivialk dup mutarea

www.dacoromanica.ro
 181

ei din Maieru, la Sngeorz este foarte probabil, el fi

dintre cei dinti ai acestei servind dela 1818 pn
la 1836.
Despre Vasile Pop nu se gseste nici un act in arhiva
din care s se timpul de cnd i cnd a servit
din spun, c Vasile Pop a servit la tri-
anii 1837 si 1844. Afirmatipnea aceasta justificare
in faptul, ci in notele de secunda legione vala-
din 1830, la Oradea-Mare, alte persoane ce
ocupau diferite posturi esili din nsudene atunci
Vasile Pop apare insirat ca trivialis magister . Tot astfel afirm
un nepot al su, Anchidim Pop, care s'a nscut in 1855,
cnd Vasile Pop era deja mort de mult. Prin subpozitie se poate
deci afirma, c el a fost succesorul lui loan Salvan. 1845
au servit urmtorii la triviald: Vasile
nscut in Mocod, dela 1845-1850; Isidor Bodescu zis
din Salva, dela 1850-1854; Cosma Anca, ndscut in Rodna-Veche,
dela 1854-1855; Teodor Rotar, in Feldru, dela 1856-1857 ;
/sac nscut in Nsud, dela 1857-1864 ; Iosif Georgita,
ndscut in Nsdud, dela 1862-1869; Domide, ndscut in
Nou, dela 1864-1869 ca invttor al doilea, iar dela 1869-1890 ca
director ; $orobetea, nscut in Sngeorz, dela 1869-1890.
Dintre invttorii scolii triviale au rmas in memoria stenilor
Vasile Pop zis Hontu, era schiop si btea tactul cn-
tarilor bisericesti cu bastonul in podele; pentrp
punctualitatea spiritul de disciplind infiltrat in elevii si. Pentru
meritele sale, in 1863 a fost inaintat la rangul de
prim, iar la anul 1869 a fost premiat cu 80 de Minist. Qng.
losif E. tvs. Mihai Domide este amintit pentru aceleasi motive
si pentru pomrit grdinrit.
D) Elevii
Trecuti prin scoala trivial dati in anii primi ai vietii sale
societtii, ca membrii folositori, au fost urmtorii :
Alead A-Bui fost comandant al institutului militar din Nsud
in anul 1840-1841, A-Bui Tdnase A-Bui fosti locotenenti,
Borgovan si George Lica foti apitani, Maxim Lica jude

www.dacoromanica.ro
182

reg., Lica adv., jude, Maxim notar,

Jacob Berciu notar, Silviu functionar casier la Fondurile
centralee Toma Timoce jud. cerc. Apoi: Maxim Pop Artemiu
Publiu Alexi foti profesori la gimnasiul super. din Nsud.
Dintre acetia: Borgovan a fost decorat pentru merite
militare. George Lica impreun Vasile loan Purceila i
Joachim Muresan au prezentat, ca delegati ai grnicerilor, in anul
1860 un memoriu Impratului din Viena, in urma cruia comunele
foste grnicereti reprimit drepturile regaliilorc (crciumrit).
Maxim Lica a fcut o fundatiune de 1.000
Dup infiintarea liceului din Nsud, in anul 1863, coala
trivial din Sngeorz a dat, intre multi altii, pe urmtorii tineri,
cari absolvind-o, au devenit personalitti de seam pentru tinutul
nostru i pentru neam:
In 1863 a dat pe Anton George fost asesor la Sedria orfa-
nal din Bistrita i pe Alexa Larionesi fost advocat in Nsud.
In 1864 a dat pe Sohorca fost paroli al Sngeorzului, pe
loan Lupoe fost profesor la liceul din Nsud loan
preot. In a dat pe Donisa fost inginer-ef C. F. R.
in Bucureti, Alex. Pop prof. lad Vasile Pop preot in
georz-Bi. In 1871 a dat pe Solomon lia fost Inspector general
al invtmntului primar fost prefect de i Nsud. In 1874
pe Alexandra lita fost profesor la liceu vicar in Nsud.
In 1876 pe Alexandra Andresi fost medic in Alibunar.
In 1881 pe Octavian Utalea advocat fost primar in In
1884 pe loan Georgif fost medicinist.
Alturea de acetia, trecnd prin trivial, au continuat
studiile in liceul din Nsud foarte multi intelectuali, nscuti in
comunele apartintoare de fostul cerc al Sngeorzului. bun
parte au devenit invttori, functionari administrativi, comercianti
meseriai. Sunt de amintit urmtorii : loan fost director
al normale din Nsud, $orobeteafost invttor triv.,
Utalea fost conf., Ambrosiu A-Bui fost in
loan fost in Sngeorz, Emil farmacist in
Horez-Vlcea, colonel farmacist in Cluj,
horca fost elev farmacist Brlad Justin actualul director
al coalei primare de stat din scriitorul acestor rnduri,

www.dacoromanica.ro
 183

E) Contingente
mutarea triviale din Maieru la Sarigeorz, prin
anii 1819-1821, contingentul a fost de 40-50 elevi.
Prin anii 1840-1859 avea 100 elevi, dela
anul 1864-1868 contingentul elevilor se urca la 100-150.
DupAce la anul 1868 netriviale s'au organizat pe baze
mai sistematice, observnd cu strictete planurile de
contingentul triviale a sczut destul de simtitor. in
anul 1870 trivial avea numai 36 elevi. Dela acest an, con-
tingentele au fluctuat dup cum urmeaz: In anul 1875 erau 52
elevi, 1880 erau 38 in 1885 erau 68 elevi.
In tot timpul ct a existat trivial, dar mai cu seam
dela anul reorganizrii 1869, contingentul elevilor a fost recrutat
de ctre comitetele comunale, cari in tot anul, examenul de
var, impuneau printilor s-si trimit copiii la din Sngeorz.
La recrutarea aceasta se luau in considerare capacitatea ele-
vilor starea materiald mai bunisoar a printilor.
In toate timpurile, cele mai mari contingente il da comuna
de resedint, Sngeorz.

nationalk confesional de stat

A) Infiintarea, organizarea i edificiite
In urma ordinului Consiliului de rdsboia din Viena in anul
1825 Comanda Reg. II grniceresc a luat dispozitiuni, ca s se
infiinteze in toate comunele poporale.
Cu toate comuna Sngeorz era infiintat trivial,
s'a infiintat >$coala poporald cele dintiu,
ce s'au infiintat pe Valea Somesului hi anii 1825-6.
Motive le cari justificau acest fapt surit, comuna dispunea
de local propriu, aproape nou, apoi imprejurarea coala trivial
nefiind numai a Sngeorzului, n'a putut cuprinde intreg contin-
gentul de elevi Sngeorzeni, dect in numr foarte restrns, grosul
obligatilor de amenintati rmne fr instructiune.
Deci, trebuia.

www.dacoromanica.ro
184

Limba de predare in a fost romn, avnd des-

partminte cu singur un catichet.
Timpul de instructie era dela etatea de 7 12 ani, dela
anul 1827 s'a introdus de repetifie , pentru elevii cu
etatea dela 12- 15 ani, cari erau obligati a o cerceta Dumineci
srbtori, cte dou ore. De supranumirea de agoala de
sdrbdtori.
La inceput instructiunea elevilor era la scris-
cetitului, putin religia ; dar in Sngeorz, pe
acestea se mai propunea geografia, istoria, stiintele naturale
fizica. Faptul este evident, pcoala pregAtea ele-
mente pentru trivial ; iar ambitiunea a
torilor nationali era de a nu fi mai pe jos ca cei triviali in ceea
ce priveste cultura general, dat viitorilor cetteni.
Sustinerea era in sarcina cassei comunale, la care mai
contribuiau in mare parte toate familiile de grniceri, cari plteau
un arunc (bir) special, numit bani de goal (Schul-Geld).
Un act din 1853 c banii de scoal, incassati in acel an dela
254 grniceri sngeorzeni, Mceau suma de 37 32 a. Cel mai
mare contribuabil a fost impus 58 cel mai mic cu 1 cr.
Intrevzndu-se greuttile sustinerii nationale pe
cale, s'a impus gsirea altor mijloace. o munc
gic, de loan Marian, vicar director al normale
din in anul 1838 s'a pus baz Fondurilor scolastice
nale (Gemeinde Schul-Fond), alimentate sporite din arendarea
dreptului de crciumrit al gr'nicerilor pe timp de trei luni : Oc-
tomvrie, Noemvrie Decemvrie al an.
Arenzile incassate se administrau in comune, sub controlul
organelor militare al Comisiunei Fondurilor centrale din Nsud
dndu-se ca imprumuturi usoare cu 50/o, iar din dobnzile incas-
sate se plteau se procurau crti tuturor elevilor
tot materialul didactic necesar
Scoala national a fost inspectat, ca foruri superioare, de
organele comunale, militare de comitetul Fondurilor, prin direc-
ecoi normale din
Dup scurgerea anilor 1848-1850, care timp viata
nationale a stagnat, apoi desfiintarea Regimentului de

www.dacoromanica.ro
 185

granit in 1851, a intrat sub alt regim,

condus de directorul normale din Nasud Sind inspec-
tat de organele politice comunale de stat. In anii 1858 1860
$coala pierdut titlul de national caracterul de comunala,
caci regulndu-se raporturile dintre stat biseric, a fost dat
in grija bisericei, devenind coefesional gr. cat .
Sustinerea se de cMre volaslic gr.-cat. ,
care dela 1868-1876 se administra de ctre Perceptia districtui
dela acest an, de Perceptia Fondurilor centrale ,
cu gr.-cat.< din Inspectiunea
o face" districtual in frunte avnd
subordine pe Referentul al cercului Sngeorz de
Senatul galar local< frunte cu parohul comunei.
Fcndu-se in 1869 reorganizarea triviale, cl. I a
confesionale s'a decretat de cl. I a triviale. Pentru
a putea corespunde scopului, a trebuit ca confesionala
s se postul al doilea de formnd
dou clase separate din cele Tot cu aceasta
ocaziune, dovedinclu-se localul de necorespunzator, avnd mimai
o de neavnd curte spatioas etc. s'a exoperat dela
ganele comunale cedarea a trei sale din localul ce odinioar servia
de comand a companiei VI de grniceri mai oficiului
cercului, in care este comunal. Toate trei salele
cedate au fost captul de jos al localului, dintre cari dou
serveau ca sale de clase una de locuint pentru
In aceste conditiuni de viat, lipsit de local prodriu avi-
zat la mila altora, confesional a muncind pn la
anul 1890, cnd desfiintndu-se trivial, prefcndu-se
ea in confesional', s'au contopit.
De continuat mersul spre
scopul au toate De aici aceast
confesional a progresat la 4 puteri didactice.
Localul fostei triviale a trecut in folosinta con-
fesionale, dar cum el aveau numai dou sale de clase, aran-
jarea a rmas deocamdat cea de mai
Noul regim maghiar, sub care a ajuns de pe la
1869, - care tindea la distrugerea nemaghiare

www.dacoromanica.ro
care potenta din zi in zi influenta nefast asupra vietii sale,
prin ordonante de multe ori imposibile de executat, prin nerespec-
tarea legii regulamentului din 1868, prin infiinfarea legii cu
art. 26 din 1893 apoi continue - a creat tin-
prejurri de viat grele, asemenea cu moartea.
In special, confesionald din Sngeorz a avut de suferit
nespus de mult. Inspectorii de dup 1890, pe vremea fai-
mosului prefect Dezideriu prin Comisiunea administrativa
presiona asupra forurilor cofesionale, ca comuna bisect-
s indeplineasc maxirnul din prevederile legilor
existente. Ori, acest lucru nu-1 putea indeplini deocamdat nici
chiar statul sale. Cu att mai usor a fost atacat Koala
confesionald din Sngeorz, despre care se poate spune cu drept
cuvnt c s'a nscut in timpuri cnd viforul distrugerii incepea
bat cu putere.
Atacul a inceput in anul 1892-3, cum era natural, in potriva
plasrii in dou localuri separate. In urma acestui atac
Senatul ,colar local a demolarea peretilor din
locuinta directorului fostei triviale, formnd din ea o sal
de clash. Msura aceasta nefiind satisfdtoare, rmnnd o clas
pe mai departe in localul primriei pentru evitarea unei noi
interventii din partea forurilor politice, Senatul in
din 22 Martie 1896 a construirea unei sale de clas, lipit
de edificiul fostei triviale, in partea de sus. Lucrrile s'au
terminat in vara anului 1897. Astfel cldirea avea acum
patru sale de clas, pentru toti invttorii si. In zadar
avalansa persecutiunilor pornit, nu s'a oprit, instrumentul dis-
trugerii nu s'a multumit, ci continuat opera.
In anul 1897, Comisiunea (Kz-
igazgatsi bizottsg) cu ordinul Nr. 954 invit forurile con-
fesionale s de cuviint pentru asanarea mai multor
neajunsuri constatate la din Sngeorz, culminnd in obser-
vatiunea, localul este cu totul necorespunzAtor numrul
invttorilor nu este de ajuns in raport cu numrul obligatilor
de In urma acestora, SenaM in din 29
August 1897 prezidat de parohul Silviu Sohorca, a formulat o
intmpinare energic ca rspuns observatiunilor Comisiunei ad-.

www.dacoromanica.ro
 187

ministrative, totodat repararea a edificiului

infiintarea postului al cincilea de invatator, care post s'a
completat in toamna acelui an. Clasa V infiintat ins n'a
avut in localul care avea numai patru sale de clas
astfel, iarsi s'a ocupat o sal din localul primriei.
In starea aceasta dus viata atacat mereu
de inspectorii maghiari, punnd forurile la grele
incerdri.
In anul 1909 Senatul hotreste consruirea unui
local de care in 1911 a fost terminat care a costat
peste 100.000 coroane aur.
De remarcat este marea insufletire tenacitate a populatiei
din Sngeorz, care a voit s tin piept urgiilor indreptate in contra
culturii sale, jertfind munc materiale, bani tot felul de pre-
pe altarul bisericii, care a condus a executat lucrrile de
Mii de metri cubi de lemn, piatr, nisip scnduri au
fost puse la dispozitie de ctre steni, coform aruncului ela-
borat de Senatul secondat de organele comunale, in timp
ce capitalul necesar a fost contractat ca imprumut dela banca
Albina dill Sibiu, acceptele de acoperire semnate de toti
membrii Senatului.
Lucrrile arhitectonice ale noului local de au fost
executate de d$oara Elena Preda i dl loan Sas din Bistrita.
Cu preluarea, receptionarea inventarierea materialelor pre-
state de steni, au fost delegati invttorii lustin Sohorca la piatr,
Maxim Lupoe la nisip Alexandru la lemn. Incredintat
supraveghierea mersului lucrrilor, conducerea jurnalului
de zi cu tinerea evidentei lucrtorilor steni, dati
zi de zi din partea Senatului a fost
lustin Sohorca. Toti indeplinit misiunile cu drag inim
cu insufletire, dnd dovad prin puteri unite se pot invinge
greutti.
Noul local de cu un elaj, cuprinde sale de clas,
sal mare pentru adunri serbri, cancelarie, 1 bibliotec
arhiv, muzeu de naturale de camer
pentru servitor; tot in corpul cldirei este locuinta directorului
stttoare din 2 camere, buctrie, de alimente 2 pivniti.

www.dacoromanica.ro
188

Dar subminarea maghiar urmat cursul. Pentru ca viata

scolar sa mai periclitat supraveghiata de aproape, Mini-
ungar a mutat in coastele confesionale din
in mod arbitrar, in anul 1913-14, de stat
Sasesc, lund dispozitiuni ca multi steni s-si dea copii la aceasta
scoala. isprav nu s'a fcut, caci izbiignind razboiul
mondial, activitatea tuturor a stagnat.
Cldirea confesionale dela anul 1915-1917 a servit
ca spital militar. In timpul acesta multe acte s'au prapdit pi multe
aparate de fizic s'au iristrainat.
In cursul timpurilor de grea prin cari a trecut
scoala confesionald este de relevat faptul, c nu i s'a putut face
alt ru din partea statului maghiar, dect amenintari.
sustinatorilor ei a poporatiei, care a
fost condus cu inim sincer de mai bisericesti,
a ajuns la suferintetor sale. Dar munca grea indeplinit
de cofesionali, in toate timpurile, in pi afara de
scoala, a fost drept cuvnt temelia rezistentei drze, care a
facut in Sangeorz, ca s nu se piece nimanui,
ci resemnare pi incredere zilele de de
madre, de cari a binemeritat.
incheierea rsboiului mondial, care a adus liberarea
natiunilor subjugate, s'a pus capt grelelor incercri ale
adevr s'a ajuns in sfrsit timpul cnd Sngeorz,
dup 100 de ani de existent, avea s-si dedice fal pi cu
onoare intreaga ei activitate romn, intrit prin
tuturor lor Entr'a fire,sti

Faptul acesta istoric pentru comuna Sngeorz-Bi s'a

plat in memorabila adunare poporal tinut in ziva de 29 August
1920, cnd proclamndu-se in unanimitate statificarea invtmn-
tului, s'a vzut de fericire pi s'au aclamat in delir de
sufletire M. S. Regele Ferdinand I glorioasa
cari au furit Marea Vecinica Unire a intregului neam romnesc.
S'au auzit cuvintele adnc simtite ale unui stean ce plngea de
bucurie: lui ne-a de tu
ne-a invrednicit trecem dela de-a dieptul fruntea mesei!

www.dacoromanica.ro
 In de amintite aici, batrinii din
spun de anul 1848 a mai fost o numit a
Friptului , peste Somes, in casa in care st astzi losif Pop, zis
a Diecitii. Dup informatiunile primite, aceasta se restrngea
la deprinderea putinilor elevi in a ceti din ceaslov i a cnta
bisericeste. Avea prin urmare caracter pur mnstiresc.
a trit numai cti-va ani: la moarte cantorului care
pe Numele lui a fost loan impus pe
de vacan a Diecitenilor, numele vetrei de Pop.
$coala de repetitie, dup cum s'a amintit mai sus, a fost
inlaid anul 1827, in
vial, in cadrul creia se exercitii preregimentare. Limba
de predare era aici german, plea la anul 1869.
Despre de repetitie cu caracter confesional se
c exista inc de anul 1877, cu o frecvent foarte slab,
dAinuind la anul 1898 cnd a fost transformat in woala
agronomicd (Gazdasgi iskola). Cu acest titlu
a trit la anul 1918, cnd s'a desfiintat, neavnd nici rost.
Limba de predare in de repetitie dela
infiintare a fost rornna, iar dela 1898 1918 a fost paralel, ra-
maghiar.

B)

Cel al na(ionale, dup cum spun

trnii din comun ar fi fost unul numele loan sau Olar
sau Olah. Nu-si aminteste nimeni locul nasterii sale. Dupa
el spun c au fost oldea Leon Date precise nu se
nici despre unul, prin supozitie se poate sustine c
Olo-Olar-Olah a servit dela 1826, iar oldea dela 1830
Despre Leon Piein se in anii 1856 1857 a fost adjunct
la normal, deci se poate afirma, c el ar fi servit
de acesti ani la din Sngeorz, mai apoi avansat la
postul din Nsgud.
Att la national,ct la cea confesional mai trziu
la de stat romn, au servit servesc in mod cronologic
urmtorii invttori:

www.dacoromanica.ro
 1. loan Olo-Olar Olab, locul de nastere necunoscut, a servit
la $coala national dela 1826-?; 2. N. locul de nastere
necunoscut, a servit la national dela 1830-?; 3. Leon
Piciu, nscut in Salva, a servit la national de 1855;
4. Maxim Halita, n. in Sngeorz-Bi, a servit la national
dela 1844-1850 ; 5. Alexandru n. in a
servit la national dela 1850-1860 la conf. gr.-cat. dela
1861-1869, devenit cantor, apoi notar 5i casier corn.; 6. Erernie
Sorobetea, n. Sngeorz-BAi, a serv. la conf. gr.-cat. dela
1868-1869, trecut la trivial ; 7. Utalea, n.
Bi, a serv. la conf. gr.-cat. dela 1869-1899, la moarte;
8. Bartolomeu Sorobetea, n. SAngeorz-B6i, a serv. conf.
gr.-cat. dela 1878-1905, la moarte ; 9. loan Marcu, n. Bistra,
a serv. la conf. gr.-cat, dela 1890-1921 la cea de stat
romn dela 1922-1926, trecut la pensie, 1937 decedat ; 10.
nis Istrate, n. Nepos, a serv. la conf. gr.-cat. dela 1890-
1894, plecat la Nepos ; 11. Teodor lepurean, n. de sus,
a serv. la conf. gr.-cat, dela 1894-1910 la cea de stat
rom. reactivat dela 1920-1926, trecut la pensie ; 12. loan
n. Siingerz-Bi, a serv. la conf. gr.-cat. dela 1897-1908,
pn la moarte ; 13. lustin Sohorca, n. Sngeorz-BAi, a serv. la
scoala conf. gr.-cat. dela 1899-1921 la cea de stat rom. dela
1922-1932, din 1926 dir. de stat, trecut la pensie; 14. Maxim
Buia, n. Sngeorz-BAi, a serv. la conf. gr.-cat. suplinit. dela
1903-1904, devenit subrev. adm. Bistrita; 15. Claudia lliesiu
n. Nsud, a serv. la conf. gr.-cat. dela 1905-1908, plec.
la Nsud ; 16. Alexandru Mihil, n. Sngeorz-Bi, a serv. la
scoala conf. gr.-cat. dela 1907-1918, plecat din corn. parla-
mentar ; 17. Maxim Lupoe, n. rz-Bi, a servit la conf.
gr.-cat. dela 1908-1921 la cea de stat rom. din 1922, in
vitate ; 18. Pompei Damian, n. (Trn.-Mic5), a servit
la conf. gr.-cat. dela 1911--1919, plecat din corn.; 19. Laura
Chinteuan, n. Sngeorz-Bi, a servit la conf. gr.-cat. dela
1920-1921 la cea de stat rom. dela 1922-1926, detasat la
Satu-Mare; 20. Emilia Olteanu, n. Ardan (Bistrita), a servit la
scoala conf. gr.-cat. dela 1920-1921 Si la cea de stat rom. dela
1922-1923, plecat la ; 21. Sabin Sohorca, n. Sngeorz-Bi,

www.dacoromanica.ro
serveste la de stat rom. din 1922, in activitate, detasat la
scoala de meserii ; 22. Sorobetea, n. Sngeorz a servit
la de stat rom. dela 1922-1929, deven. profesor de liceu ;
23. Elvira Mihalca, n. Rehrisoara, serveste la de stat rom.
din 1925, in activitate; 24. Lazar, n. Josenii-Brgului, a
servit la de stat dela 1926-1927, ca suplinitor ; 25. Elena
Chinteuanu, a serv. la de stat rom. dela 1927-
1928, dela Poiana-llvei ; 26. Ana n.
a servit la de stat rom. dela 1927-1932, detasat dela
Gliiroll-Somes. In afar de acestia, au mai servit ca suplinitori
studenti : 27. Valeria Rulean, n. Nsbud, la de
stat rom. 1926-1928 ; 28. Anton n. Sngeorz-BM,
la de stat rom. dela 1926 1927 ; 29. Emil lepurean, n.
Skigeorz-BAi, la de stat rom. dela 1926-1927; 30. Virgil
Nicolaescu, n. judetul la de stat rom. dela
1926 1927.
Toti muncind cu atM coal cM pe
teren extrascolar, au in amintirea poporului au fost
sunt avnd increderea acestui.

C) Elevii
Scoala national comunald a pregMit multe elemente pentru
scoala trivial, iar cea confesionalb, care a fost succesoara amn-
dora, le-a continuat dnd comunei cetteni bine pregMiti
disciplinati.
Scoala a dat pentru liceu multi elevi, dintre
cari unii absolvndu-1, dndu-se altor cariere,
au devenit personalitki de seam.
au terminat studiile la liceul in mod
cronologic :

In 1900, Emil Mrcusiu, profesor la liceul din ;

1904, Balint Karacsonyi, procuror in Budapesta ; 1907 Dr. George

Anton, adv. Bistrita; Octavian Marcusiu preot catehet in ;

loan Sorobetea, decedat ca elev; Leon Nicolai, medic; hisie

notar, secretarul liceului Dr. C. Angelescue Cluj; Dr. Laurentiu
Oanea, advocat, fost deputat senator; Alexandru Drban,

www.dacoromanica.ro
notar; 1908, Anchidim Pop, mort ca absolvent de liceu ;
$orobetea, fost preot, prof. Satu-Mare Nbsud ; 1909, Flore
Algeorge, prof. la lic. milit. ; 1912, Valeriu Chibulcutean;
loan Buia, medic in Cluj; 1913, Emil Buia, inginer in Satu-Mare;
1917, Sohorca, mort in rsboi in anul 1918 ; 1921, lonel
Alexandru, profesor ; 1922, Tiberiu Marcu ; 1925, Emil lepurean,
jurist ; 1925, Traian Ulpiu Marcu, jurist ; 1923, Anton Buga, can-
didat de preot
Din liceu trecnd la alte cariere sunt urrndtorii : Maxim Lupoe
in Sngeorz-Bdi; Alexandru Mihil, in Sngeorz-
devenit deputat ; Maxim Buia, subrevizor administr.
in Bistrita ; Sabin Sohorca, invtdtor in Sngeorz-Bdi ; Laura Chin-
teuan, invttoare; Victor lepurean, absolvent al comer-
ciale Cluj; loan Vasile Algeorge, absolventi de conservator ;
Valentin lepurean, impiegat la C. F. R.; losif Uza, cornerciant in
Sngeorz-Bi
De prezent sunt multi tineri dusi la liceu la de
meserii, dati de fost confesionald de actuala
de stat.

D) Directorii catihetii
$coala trivial pn la anul 1869, avnd un singur invttor,
acesta a fost dirigintele Dela 1869 dintiu ultimul
director a fost Miliai Domide, care deodat desfiintarea ei a
trecut in pensie.
La nationale invttorul era dirigintele pn la 1869.
Dela acest an, directorul confesionale a fost parohul comunei.
Inure directorii parohi, cari au muncit pentru prosperare
confesionale, meritnd mentiune : 1. Simion Tanco, care a
organizat la 1869 puteri didactice. A
murit In anul 1884. 2. Silviu Sohorca, care a continuat opera ante-
cesorului organiznd confesional dup anul 1890,
apdrnd cu energie interesele ei sporind
la cinci puteri. 3. Chinteuan, sub care s'a cldit
actualul local de in care de prezent este de stat,
sporind numrul invttorilor la puteri.

www.dacoromanica.ro
 La primard de stat dintiu director a lost loan
Marcu, pn la 1925. Dela acest an in prezent este actualul
director lustin Sohorca. Aceti doi directori au luat parte activ
in toate culturale din comun, infiintnd Cerc cultural
pentru popor, cor mixt, care are de 25 ani, reuniune de
reuniune de imprumut pstrare a.
Dintre aceste institutiuni, in timpul rsboiului, luanduli-se
capitalele, ca imprumuturi fortate, unele au disprut. Sunt in fiint
Cercul cultural, Reuniunea de imprumut pstrare lzvorul,
condus mult pricepere hrnicie, a in viat, de
loan Marcu corul mixt, instruat condus dibcie de lustin
Sohorca.
Catihetii toate timpurile au fost preotii locali: Parohul la
coala trivial, capelanul la cea national confesional. Catihetii
au fost Simion Tanco, Nicolae Silviu Sohorca,
Alexandru Avram Chinteuan.

E) Alte
In anul 1877 Utalea a fost destituit
condamnat de Tribunal, pentru faptul cd a folosit in in
cl. I, manuale oprite, dar in urma apelurilor energice temeinice
in anul urmtor a fost repus in drepturile avute, hind achitat.
Din cauza epidemiei de anghin pojar, ce a grasat in
comun, au fost inchise din 15 Noemvrie 1878, la
2 Mai 1879.
In anul 1880 Ministerul ungar a ordonat invttorilor
insueasc limba maghiar. De atunci observatiunile, arnenin-
presiunile s'au tinut lant, refrngndu-se asupra
vieti
In anul 1907, dup examenul de var, fr nici o cercetare
disciplinar, Ministerul ungare a destituit pe lustin
Sohorca, pe motivul c n'ar poseda limba maghiar, dei in cursul
anului inspectoratul a constatat in clasa sa succes kielgitd
A fost silit s-i cear dela acelai Mi-
nister, s-i lase timp de un pentru limbei maghiare.
Obtinnd acest favor, s'a dus la Dobritin, unde s'a inscris ca
13

www.dacoromanica.ro
elev particular al IV la pcoala de re-
formati, stand acolo anal 1907-1908. Senatul
confesional a fost mai neindurat, caci afar de de 50
roane pe lung, din care sum a trebuit s se pe sine in
Dobritin, s-si sustin sotia acas pi pe deasupra sl-pi plteasc
suplinitorul 32 coroane pe lun, desi rugat, n'a vrut s-i dea
nici un fel de sprijin. Desperat a apelat din Dobritin la curios-
cuta pi mult probata bnvoint a neuitatului pi marelui
Seni, secretarul de atunci al Fondurilor ca
opereze un imprumut din Fondul $colastic, dar nu
i l-a exoperat, ci rscolind in colegii romni sentimentele de dra-
goste pi alipire colegial, a retinut cu voia din plata fiecruia,
o de 2 luni, adunndu-i 200 de coroane,
care l-a de grijile necazului. Terminand cursul cts
succes bun, s'a la post, pastrnd recuno$tint duioas
binefctorilor pi uitrii gestul de neprietenie artat de
Senatul
Prin anul 1897 Senatul a fost de
misia administrativ (Kzigazgatasi bizottsg) ordinul
Nr. 235, pi de Oficiul vicarial cu ordinul Nr. 146, c pentru im-
prt$irea cu primul cincenal de salar, poate cere
ajutor de stat, conditionnd ca Senatul pi s se
acornodeze unor prevederi, expuse in acel ordin legii din 1893.
Senatul pcolar de sigur conditiunile ingreuntoare
pentru pi viata ei, lundu-le ca un fel de Cui a lui Pepe
din 21 Februarie 1897, la punct I refuz
ajutorul de stat, lund asuprasi sustinerea i darea primelor

cincinale din puterile proprii.

A sosit anul 1907 cu faimoasa lege a lui Apponyi,
care prevedea pi obliga pe sustintorii de la ridicarea sala-
rului de al unui la 1000 coroane pe an,
cincinalele de 100 coroane precum pi bani de Legea
aceasta da posibilitate de a cere ajutor de stat ceeace s'a
in Senatului din 4 1907, la punctul II.
Dar Koala din Sangeorz-Bi, care de mult a fost ochita,
pentru a fi nimicita, a avut multe de suferit ss-I obtin.
Cererea inaintat Nr. 110 n'a ajuns la destinatie, pentruc

www.dacoromanica.ro
Consistorul din ordinul Nr. 391 a oprit inaintarea ei,
pn cnd va pi lucrul acesta in toat dieceza.
ce consistoriul din a ingduit, Senatul a cerut din
nou ajutorul de stat, a fost respins pe motivul, edificiul
scolar este necorespunzAtor. Senatul in 1908 a con-
struirea unui local nou de A planul, aprobat
cu forurile competente anexnd
pi a cerut din nou ajutorul
de stat. Cererea a fost respins mentiunea, c ajutorul de stat
se va da dup terminarea localului pcolar provederea lui cu
cele necesare, conform legii. In anul 1910 s'a edificarea
coalei, iar in Septemvrie 1911 s'a predat destinatiei, cnd s'a
cerut iarsi ajutorul de stat. Cererea a fost respins pe
motivul ajutoarele se dau persoanelor, in consecint nu se
dau, pn cnd se va constata progresul fiecrui in
clasa sa. In anul pcolar 1911 -12 la ispectia fcut la finea lui
Martie, inspectorul regesc a aflat spor multumitor in fiecare clas,
cnd oarecum jenat, a promis obtinerea ajutorului de stat
vintele : Dac pe Pati nu avea de cozonaci, apoi pe Rusalii
veti avea toat (Ha husvtra nem lesz, pnksdre
biztosan lesz kalcsnak Deci s'a inaintat din o cerere,
i de data aceasta a fost respins, zicndu-se c Senatul
colar va putea obtine ajutorul de stat, dac va da urmtoarele
declaratiuni: 1. Senatul nu va postul al de
2. In nici o nu se vor primi mai multi de 60 elevi.
3. comuna va pune la dispozitia statului un teren, necesar
la ridicarea unui local de de stat. In schimb, 4. Ministerul
Instr. ungar se a da pentru totdeauna ajutoarele necesare
celor 5 invttori confesionali. Dup acceptarea acestor conditiuni,
rezervnd comuna terenul pentru de stat maghiark in
actualul trg de vite, s'a fcut pact i cererea pentru ajutoarele
de stat a fost inaintat din nou. ererea a stat in dosarele Mini-
sterului ungar multpi bine pi abia dup repetite interventiuni
sonale ale episcopului Vasile Hossu din in cursul lunei
lulie 1913 a fost rezolvat favorabilc, ordonantnd ajutoarele
dela lanuarie acelui4 an i pgubind pe invttori
sumele ce s'ar fi azut dela lulie 1907, la 31 Decem-
brie 1912.
13*

www.dacoromanica.ro
 Izbugnind rzboiul, toate planurile voitorilor
rmas balt, bucdrndu-se de sporurile salariilor
bine meritate, iar Infptuirea Romniei Mari, trecnd
la romn, se de favorurile ce le vredniceste
de cari statul i le cu binevoitoare
titoare.
Dup toate luptele ce au trecut peste capul
scolilor Angeorzene, dih cari au esit biruitoare, aducem aminte
de vorbele crnicarului Miron ci Nu vremurile supuse
oamenilor, ci biefii sunt supui
Ca incheiere nu trebuie s uitm, ci s ne aducem aminte
cu de dusi in lumea dreptilor, cari ne-au
lst mostenire dragostea de nearn, de biseric, de de
fiindu-ne exemle de urmat, obisnuindu-ne tenacitatea
in disciplina : Glorie vostra, cinste
amintirii voastre !

www.dacoromanica.ro
 liu Moisil: scrisoar din
Seminaristul Ion al gre .Sf. Atanasie de Urbe.
din Roma adreseaz 12 August 1880, din cetatea Vicarului
Moisil din urmtoarea interesant scrisoare:

Reverendissime, ce tiu D-VoastrA ati a ceti

ceva iruri dela mine, i dup ce sum cuprins de o mgulitoare
acele iruri vor ceva bucurie: acela respect
i aceea reverint persoana etatea D-Voastr, care
m retinu acum de a VP scrie, se retrase putin
inapoi in mea, pentru ca zelului pi dorintei
fierbinti, de a face o plcere.
dar in ardoarea tineretei mele voiu trece peste margi-
nele bunei cuviinte, mai cu seam in ceea ce privete lungimea
epistolei, binevoiti a nu atribui aceasta unei lipse totale de respect
pi de cari nu a fost niciodat mea, mai cu
aceia, cari le pre tot dreptul pi cari,
voi pi pe D-VoastrA, cred nu voiu comite nici un
act de linguire, ce lumea o zice, mintea noastr o confirm
pi o ci binevoiti a o da cui i se cuvine, vointei celei mari
a unui liner, care a acum ca dela inceputul lumei,
dup cum o stiti pi D-Voastr, n'a mai niciodatA, unde
are s se
Cu toate acestea, n'a voi incomodez prea
tare pi V nite momente pretioase cu unei epi-
V. Arh. Som. Nr. 19 p. 40.

www.dacoromanica.ro
198

stole lungi, goal de acele schintei de practicA, cari

strlucesc de frumos prin scrierile D-Voastre; pi pentruc
cine-si spune meritele, le miceste de jumtate; m voiu feri de a
vorbi despre mine, despre progresele in studie pi despre relatiu-
nile mele de aci, cari, multumit Domnului, sunt destul de bune.
Las la cei ce au s vie pi la cei, ce m'asteapt, s judece,
vor din fructele mele, m'am ostenit mult sau putin
semnatul, altoitul pi curtitul pomilor, ce le procluser, dac
am cultivat fructe pentru dintii sau pentru a
scrie ceva numai despre tinerii de aci, a
fotografie imi place a Vi-o trimite aci.
Sunt trei; din trei cumuli ale Transilvaniei; din
dreapta e din Avrig, satul natal a lui Lazar se chiam Augustin
Bunea (teolog an. Ill-lea); al doilea din mijloc, Demetriu Radu
(filosof), e nscut in satul lui Axente (Sever), Mures; al
treilea, e superfluu a Vi-o spune, nscut in satul lui
din tata (Zagra).
Dup vedeti, suntem cu inaintati in etate; pi pentru
aceea putem judeca, ori pi cum, suntem membri ai tinerimei
romne pi prin urmare toate datoriile, ce apartin acelora, ne
pe noi in i gradui. Pentru aceea pe ne conced
puterile spirituale pi in pi cele corporale pe
greutti nu prea mari pentru viitor, avea s ne
implinim pi noi acele datorii.
Ceram pe se poate s nu facem rupine, nu noue, ci
natiunei Reverendissime, oarnenii is cam
indatinati a judeca despre o natiune, dup 3-4 membri din ea,
dup cum pi noi, cestia de aci, judeam despre natiunea rutean,
greaa, bulgar sau dupe colegii de
la acele natiuni; pentru aceea dac noi am fi lenepi, ri, tot
dreptul ar putea judece, din cele slabe, seci, la debili-
tatea trunchiului.
Grijim pi vom griji, pe ne vor favori imprejurarile a face
cunoscut natiunea cercurilor pi mai joase pi mai
ale societtii de aci, totdeauna modestia, care st att de
bine Romanului; pi putem spune, de a ne luda, ne-am
stima strinilor, amoarea ltalienilor. Unde a trebuit am

www.dacoromanica.ro
 199

chiar limba noastrd, s'a dinaintea S-tului

Pdrinte, prin poesia care V'o alatur acil), care i-a plAcut foarte mult
Snteniei Sale, nu pentru valoarea poesiei in sine, ci pentru
sirntemintele calduroase exprirnate ea. Sunt adevarate acele sim-
teminte? Le simtesc hilr'adevar Romnii? Veti fi D-Voastr
de acolo mai bine de cM mine. pentru mine, io zic, relative la
natiune : se non e vero, e ben trovato ; mea apoi nu este dat
nimrui a o dect numai unui sngur D-zeu, care vede
toate; ceialalti oameni numai, c eu am vorbit, cum mi s'a dictat.
In fine ne preparam pentru viitor studiarea limbelor a
tot ce numai credern o s ne fie de in viata
Am fcut cunoOnt toti brbatii romni de stat trecuti pe
; am fcut cunotint cu altii, dela toti auzim, invtm,
culegem ceva, ca albinuta, care din fiecare floare, unde
se pune, adun ceva dulceat pentru fagurul su. Mai aplecat
ne-a fost Dr. Obedenariu, orn demn de toat stima, parte
primindu-ne casa sa, parte ajutandu-ne cu consiliele,
puterea influenta sa. Att el ceialalti ne-au introdus
in sfera romneasc mai ne-au fcut s cunoatem lucruri,
cari altmintrelea greu s'au niciodat nu le-am fi cunoscut.
In Italia opiniunea despre e libe-
ralii (republicani, progresiti a.), cAt clericalii sau conserva-
ne iubesc ; cei Romnii is democrati
spirit mai liberal ; ai doilea toate c-i demo-
cratie, ortodox, a dat libertti frumoase catolicilor din Bucureti
din intreaga artnd totodat o aplecare spre catolici. Ne
iubesc acetia, pentruc Romnii nu-s liberali fanatici,
radicali. Ambii apoi, att liberalii catolicii, stimeaz foarte
mult prudenta virtutea brbatilor rornni de stat, ca cari,
zeu, greu ar putea Italienii acum, cnd Parlamentul
e divis in zeci de partide, nu politice de principii, ci mai mult
personale; iar ministeriul cade tot la a 2-a-3-a lun,
toate jurnalele strig, ca cei dela putere s odat ambitiunile
personale se ingrijeasc mai mult de vaza terii,
De cauza mai larg inch incep oamenii a se
ingriji. Mai tare ins se ingrijesc cei mari, de soarta din
V. Arh. Nr. 19 p. 48.

www.dacoromanica.ro
200

Macedonia, pe cari vor putea ajuta mai tare pe noi. Un

mare strAin mi-a zis: 50 de ani Romnii ori vor fi
una, mari tari, ori vor Un altul mi-a zis: Depinde totul
dela purlarea Regatului dela prude* voastrg. Mai
multi mi-au pus inaintea ochilor un ru, pe care cred c-1
veti fi observat D-VoastrA, Romnii din Transilvania
nu a se face cunoscuti Europei, prin vre-un act politic de
pe noi nu ne cunoaste lumea, din
statistice aceste cam furite dup placul strnilor. Ar trebui,
zic ei, s imitm noi pe cei din dela inceputul seco-
lului, cari furnicau prin toat Europa, spuindu-i cine sunt ce
voesc. Pe acolo ei amici cauzei cele sfinte a
acele cunostinte toat privinta acea prudent
cu care au ridicat sermana Muntenie in o Romnie frumoas,
iubit, stimat de inimicii ei. Relative la asta, zic unii, c
Nsudul ar putea fi pentru Transilvania, ceea ce a fost Piemontul
pentru Italia. In snul su are tineri de talent. Pentru ce dar s-i
ingroape in ignorant s nu rump din fonduri cAte-va suti-
soare cu cari s-i trimit prin Europa, ca s se perfectioneze,
s-si cunostinte exacte despre popoare, despre oameni,
s se inavutasc cu o adevrat? Care nu va fi gloria Dis-
trictului (Nsud), dac fii lui vor contribui mai mult la aceea, la
ce tintirn cu totii: binele Transilvaniei?
Asta o zic altii, mie-mi place in multe privinte; c nu suntem
prea *sraci, e adevArat, cd in snul Districtului se afl mai
multi smburi de geniu, de talente mai mari, chiar eu putea
documenta. le stelute, cari acum schinteeazA frumos
cari ar merita s strluceasa pe designat in de
mai sus, nu voesc a Vi le c le-ati zrit c le
cunoasteti mai bine mine; m voiu indestuli numai acuma
eu a descoperi alte dou petricele pretioase ascunse in tierna
srAciei, cari ar putea s orneze frumos o alt cunun a
NsAudului, inteleg ceea a artelor. Dar nici nu trebue s m ne-
cjesc mult la asta, cine nu cunoaste pe Ion Orban, fost
conscolar al meu, tiner cu talente de frumoase musicale?
Celalalt tiner, nu mai putin talentat, e Sirnion Pop, iarsi
noscut la toti. Eu cred, c n'ar fi pcat ca membrii Comitetului

www.dacoromanica.ro
 201

fondurilor ajute pe ace$ti sAraci de pung5, avuti

de talente, trimitnd pe la conservatoriu in Bucu-
re$ti, pe al doilea la Viena. recomand, Peverendissime, buna-
umanittii D-Vstre, c D-Voastre a fost tot-
deauna spre atari nobile fapte. Acei sermani, Rdssime,
vor multami, vor binecuvnta veci, vor anunta fiilor faptele
D-VstrA, att de nobile. lar pentru pentru Comitetul fondu-
rilor, pentru district, abstrgnd dela aceea ca faceti o umani-
in summo grad., care nu va fi onoarea de a da Romnilor un
musicant bun, un arhitect sau pictor de renume? iea cineva
la lucrurile lui Pop, asculte cineva cntul sau vre-o su-
a lui Orban se va convinge sub acele sumane
ale orfane, cAci ambii-s orfani, se ascund talente de minune.
Sapte ani am trit ei impreung, iar venind aci mi-s'a dat oca-
siunea de a cunoa$te mai multi tineri, genii artistici, de a pricepe
mai bine regulele artei ; de aci prin comparatiunea acestora
aceia am ajuns de m'am mirat att de I. ct de S.
Pop,2) in cela o dispozitiune mare spre o ureche
acomodat, un gust ; iar fineta lucrurilor lui Pop, o am vAzut

Vi-o spun drept - numai in opurile arti$tilor celor mai de frunte

Italieni. Are el gust fin, lucr precisiune, e diliginte :
tot attea cari au ridice sus, ori va voi lumea,
ori nu. Pentru ce s nu ne ingrijim, ca o parte din gloria,
care il va Incorona posteritatea, nu pi pe noi, ce-1
vom fi ajutat? nu ne la aceea, unul sau are
vre un vitiu, ci cu urechia la vocea care ne
va blstma, dac vom talentele, ne va dispretui, dac va
c noi nu i-am ajutat din invidie.
Reverendissime! Imi Veti zice poate, s indrAznet. Fie; nu
a fi in ce e bine. Eu n'am Ideal recomanda-
tiunea asta, pentruc doar nu m'a$i fi incredintat destul in bun-
tatea D-VoastrA, probat de ; ci pentruc temeam,
ca nu cumva ocupatiunile cele multe v atentiunea bine-
voitoare in alt parte. Acum nu mai scriu nimic alta in
privinta aceasta, sum sigur, de va fi cu putint, D-Voastr
') Orban deveni preot ortodox in (studi la Sibiu)
2) Sim. Pop, inginer silvic, studi la Viena apoi trecu in Moldova.

www.dacoromanica.ro
202

Ve-ti face ceva. V voiu espune aci spre judecare niste

ale unor barbati romni filuromni, cari am venit de multe
ori conversatiune. Cu un ,Desteapt-te imi zise
unul, - nu Ve-ti face nimic. Trebue sa lucrati neincetat prin
intunerec la lumina zilei, numai nu cu vorbe goale; trebue sa
aveti barbati de o cultur superioarA, cari s poata da fata
cei din Viena Pesta in mna cArora puteti pune cu
credintare interesele voastre<. Altul Nici s'o asteptati numai
dela popi, cAci azi reverenda esti cam ru vzut prin saloanele
frac (? vom vedea.) Cred, Reverendissime, ca sunt
destule aceste cuvinte, pentru ca s cunoa0eti ce cred strainii,
c'ar fi bine facem. Eu, Rdssime, ca un tiner neexpert, care nu
voiesc a-mi ridica nasul acolo de a decide inca de pe acum
asupra conduitei ce trebuie sa ia Romnii, nu-mi dau nici o
pArere asupra acestor expresiuni. Eu numai le ascult, ca copilul
bun docil, meditez asupra sortii noastre, dup cum zice
psalmistul sicut columbac, care vedee puii si iubiti expusi
unei ; D-Voastra de pe acolo decideti ; eu

numai m prepar tac, cci asa-i natura mea, de a lucra a tacea.

Cnd va veni rndul meu, imi voiu da judecata asupra acelor
expresiuni prin fapte. atunci D-Voastr preparati terenul
ori care parte. lar in privint imi pare ru, Rssime, ca
nu pot a expune parerea unui de asupra
modului, cum s'ar putea ameliora invatmntul secundar in District,
precum s'ar inlta cultura poporului de acolo. E o parere
rationabilA interesant de studiat. Pentruc am abusat
de paciinta bunAtatea D-Voastre, nevoind a V deveni odios
un nerusinat in D-Voastre, prin aceea c'ai mai continua
epistola prea lung, o las deoparte. De altmintrelea sum
sigur, ochii cei practici a D-Voastre, vor vedea defectele, vor
simti lipsa vor cerca a pune mai rernediu. Multe au
trebuit sA se fac s'au fcut. Multe sunt de a se face, se
vor si face. zic aceasta intru sperant c prea bunul Dzeu
va tinea mult timp intre noi, ca, precurn ati fost in trecut in
fruntea tuturor lucrurilor districtului, s fiti de acuma con-
stant la locul D-Voastre destinat de D-Voastr niciodatA lsat.
lar dac totui etatea nu V'ar permite asta, putin sa aprobati

www.dacoromanica.ro
 203

cugetele, proiectele celor tineri, aprobarea si binecuvntarea

celor batrni edifica totdeauna, curaj celor mai tineri
mai vigurosi, in mna crora apoi merge de minune.
Binecuvnt dar, Rdssime, ostenele noastre de aci din
Roma, ale mele pi ale celorlalti tineri romani, cari d'impreund cu
mine mna.
lar eu nu doresc alta rind m voi reintoarce in patria
mea dulce, s aflu mai tare, mai snMos, de cum V'am lsat,
Rssime. Aceea o pi celorlalti din familia D-Voastr, pe
cari imi ieau libertatea a-i saluta cu respectuositate. in
fine al Reverentiei Voastre credincios fiu sufletesc : loan Gvrilas,
alumn in Colegiul grec. Via Babuino.
* * *

losif E. : Varia

cent l)
Bibliografia
citim mai
- lucrare
in regiunea Nasudului s'a luat
tiva alatuirii monografiilor, pe la 1798. Acele monografii s'au
pierdut. Mai trziu s'au alctuit monografii cari se pstreazd in
manuscris. Multe din ele la in curnd
se vor publica in Arhiva Somesan. In not biografic
voiu mentiona monografiile publicate pi manuscrisele despre cari
se face pomenire. Mentionez numai monografiile pi incercrile
mografice, nu pi materialul care ar putea servi unei monografii.
Despre comuna Zagra se pstreazd in manuscris don mo-
nografii : una de Dumitru Chitu pi Macedon Maniu, alta de Dr.
Victor Onisor, fost profesor la Universitatea din Cluj. In Arliiva
Nr. 9, 1928 p. 65-78 dl Nicolae Drganu public :
Date privitoare la istoria comunei Zagrac. Studiul contine pretioase
date istorice lista oamenilor mai de seami de origine din Zagra.
Despre solid lui se gsesc numeroase mentiuni
pi articole prin ziare, cari ale scriitorului acestor
Natiunea (Cluj) pi (Cluj). Studiu
monografic face dl Tiberiu Morariu : Satul lui Cosbuc, Cluj
I) loan Chelcea: Literatura monografica a satelor noastre proble-
mele in studiul satului Cluj. Satul Nr.7.

www.dacoromanica.ro
204

1934, in 15 p. cu ilustratii, extras din Gazeta 1934

Nr. 11-12. DI Morariu face istoria, geografia fizic etnografia satului.
Monografia Nsdudului a aprut in Biblioteca Oraselor
Noastre, Bucuresti, de Virgil A. Ciplea. Mono-
grafia e alcdtuit dup un chestionar stabilit.
DI Emil Precup anunt aparitia artii Un sat :
. Un fragment din aceast monografie a aprut in
Gazeta Ilustratd Cluj 1935.
Despre comuna Poiana Ilvei, avem Monografia comunei Sn-
iosif sau Poiana de Buzil, Bistrifa, Tip. G. Matheiu, 1910,
in 80, 355 p. Lucrarea afar de partea istoricd, economicA etc.
are ca novum genealogiile familiilor.
Pedagogul Vasile Gr. Borgovanu a publicat in 1892 in Ga-
zeta Transilvaniei Nr. 202-207, un studiu: Monografia comunei
Mare. parte din aceast lucrare a aprut in 1911, in
vista Transilvania (Anul XLII, p. 19-27) sub titlul: Material
penlru monografia comunei Mare.
Referitor la comuna Maier", in 1935 au aprut Contribuii
la monografia Maieru (jud. Nsud) de Milu
Tip. Dacia, in
Relativ la comuna avem Monografia comunei mari
Rodna Nou din fostul district al Nsudului Bistrita-
Nsud) cu note istorice despre Valea Rodnei de Pamfil
Grapini, Bistrita, Tip A. Baciu 1903, 160 p. 0 echip
nograficd a Fundatiilor Regale satul din 1935. In revista
Sociologie Romnease au aprut cteva fiagmente, dar mono-
grafia n'a aprut.
Despre comuna (Mriselu) s'au publicat in Ar-
hiva Somesari Nr. 18, 1936, p. 459 467, mono-
grafice, titlul : Din trecutul comunei (Mrielu).
Relativ la comuna gsim o scurt monografie de dl
Sever Pop: Intr'un sat grniceresc din Nordul Ardealului:
(Societatea de mnee, 1930, Anul VII, p. 382-383, cu ilustratii).

2. Ceva despre Valea Vinului. - Desi nu sunt nu voiu fi

turist, in de mnstire a Muzeului Nsudean m'am decis
mai mult la intmplare, sa rsfoesc o veche revist turistic din

www.dacoromanica.ro
Ardeal. In revista turistid, balneologicA etnograficA
din 1892 am gsit cteva lucruri referitoare la izvoarele minerale
din Valea Vinului Rodna.
loan fost director al rninelor rodnene, in 12 August
1891 cere situatiei bailor din Valea Vinului Rodna.
In 3 Sept. 1891, Artur Feilitzsch lansead un apel prin care cere
contributia publicului pentru acestor izvoare. Spre
a convinge lumea de importanla in Februarie 1892 revista
amintit publics un articol al unui profesor O. Nemes, intitulat
Baia regiunea Vdiei Vinului 57 63), cu 5 ilustratii: Stanca
Dracului, lzvorul din Valea Vinului, lzvorul mineral din Anie,
Ruinele vechei biserici din Rodna lzvoarele minerale din Sngeorz.
Cred potrivit a rezuma acest articol chiar a traduce unele
pasagii. lat-le:
Dei Vale a Someului prin care mergem la Rodna
ne ofer multe frumuseti naturale, ea devine romanticd numai
cnd ajungem Valea lzvorului. oloarea cenuie a apei arat
c ne apropiem de o regiune minier, ceeace se vede pe fetele
uscate a 2-3 treatori, despre cari se poate nega sunt
In valea ingust erpuitoare inconjurat de ambele
de pduri de brazi, intr'un ceas ajungem la modesta colonie din
Valea de unde numai pe jos se poate merge la izvorul
ascuns brazi.
Autorul afirm c imprejurimile Vinului sunt mai putin
potrivite pentru excursii imprejurimile Rodnei.
lnaintnd pe Valea lzvorului ajungem la Stnca Dracului.
Despre aceast strmtoare, un minier i-a spus urmtoarea :

De mult, de mult, cnd regiunea Rodnei era locuit de

tria un Principe, care voia s poporul. Neavnd bani
55 construiasc biserici, s'a dus s caute aur. Cu insotitorii
a cercetat toate dealurile, dar n'a gsit dect plumb. Odat plim-
bndu-se la poalele Ineului, un castel strlucitor, iar pe cori-
dorul castelului o femeie fermeatoare torcnd. Cnd ea
Principele, fusul in prpastie. Principele imediat i-a ridicat
fusul c firul e de aur. Ce esti Tu,
zise principele, ai din belug, pe cnd eu caut zadarnic.
- Dac vrei s bogat, zise femeia, te voiu face, dar cu

www.dacoromanica.ro
conditia ca nicioclat su nu cine am fost eu. - Apei
dispru, artnd Principelastnca din Principe le servitorii
a inceput s sape au gsit att aur, abia 1-au putut duce
acas. In fiecare zi Principe le mergea la femeia fermectoare
cu bucurie povestea despre bisericile pe cari le zideste.
Dar nu numele femeii, ceeace II supara. S'a decis se
tereseze in ascuns de numele familia femeii. insotitoare a
ferneii povesti are de a face Dealurilor, hora. Prin-
cipele s'a intristat. nu se va putea cstori ea. Dracii
ca dusmani ireductibili a mirosului de tmie a glasului de
clopot, s'au decis impiedece tot zidirea bisericilor.
e Principe le scoate bogtii imense din mine, noapte
au inchis drumul cu A doua zi, Principe le vznd cd drumul
e a crezut c a fost de din rzbunare, pentruc
a indrznit s se intereseze cine e. a plecat lume. Zna
credea cd Principe le a prsit-o. S'a s-si palatul
strlucitor. Dar de pleca, a anatemizat minele, ca ele s
nu mai produc aur.
Blestemul zinei s'a implinit. Azi nu se mai aur. La
se exploata anual 800 1000 hectograme de plumb.
Autorul descrie apoi frumusetile Ineului (2280 m) lacul
la (377 dela Ineu). Corungisu are aproximativ 1500 m.
e bogat in Leontopodium alpinum.
. Venind pe Valea Somesului spre Apus, ajunge in Rodna,
decadent in care mai exist ruinile unei biserici distruse de
Ttari in 1242.
Aniesu izvoarele minerale, apoi
georzu apele minerale.
Autorul aminteste c fostul episcop D. Zichy, a fcut mult
bine acestei regiuni. Zichy a fost episcop catolic. In 1848 s'a
fugiat in Maieru. E in Rodna. Episcopul a donat
ceva diverselor comune grniceresti. Dar binefacerile nu-I scutesc
de focul ladului.

3. ultimului zinibru - Zimbrul

sau bourul (Bison Bonasus) face parte din ordinul Ariodactyla,
familia Ruminantia, genul Bovina. In trecut acest animal era foarte

www.dacoromanica.ro
rspndit att Europa (Bison europeus), i America
(Bison arnericanus). Despre existenta bourilor in Europa aminteste
Aristotel, in evul mediu era spaima locuitorilor. Azi mai
exista in Caucaz.
In trecut au existat zimbrii in Carpati. Legenda
ierii Moldovei se de plecarea lui Drago$-Vod la o vn-
toare de zimbrii, pe versantul rsritean al Carpatilor Orientali.
Cronicarii moldoveni pomenesc de zimbrii. Zimbrul sau
bourul (in enciclopedia lui Diaconovici i se zice bizon) era in
sterna Moldovei. Pentru moment ne ocupm de existenta bourilor
Ardeal in special in Tara Nsudului.
Cronicile latino-ungure$ti ponsenese multe lucruri despre
zimbrii. Se spune c in 1534 s'a aranjat o mare vntoare de
zimbrii in regiunea Gurghiului, unde erau de
populatia. Existenta zimbrilor o croni-
carul Bonfinius. Fridwalski, lucrrii Mineralogia Magnus
Principatus Transilvaniae, seu metalla, semi-metalla sulphura salia,
lapides et aquae conscripta. Claudiopoli, Anno Sal(utis)
pe la 1740 se mai vnau zimbrii in Ardeal. In opera
Transilvania sive Magnus Principatus Dacia Mediteranea
dictus. Claudiopoli 1833 34 se spune in 1775 in regiunile
de trecere dintre Ardeal Moldova erau foarte multi zimbrii. Se
ultimul zimbru ar fi fost pu$cat in 1814, in judetul
Odorheiu.l)
In ce prive$te Nsudului existenta zimbrilor o
vedesc nurnirile toponimice, in Rebra: Zimbrului, in Zagra :
Zmbrita, in Zimbru Zimbroaia, etc. In notita aceasta
voim rspundem la intrebarea, cnd a fost ucis ultimul zimbru
in Tinutul Nsudului ?
Dl Virgil otropa notit 2) spune in Tara Nsudului
ultimul Zimbru a fost ucis dup 1780. DI Pamfil 3) po-
veste$te cd tatl D-Sale avea camer un corn de care
lsa s se ating, fiindc e de bou odat
de unde are acel corn miraculos, i-a rspus c cu mult,
I) Pallas Lexikon. Vol. III.
2) Somesan Nr. 4 p. 89.
3) Arhiva Nr. 6 p. 91-92.

www.dacoromanica.ro
a vnat un bour pe dealul Zimbroaia. Cnd a gemut zimbrul muri-
bund, a auzit in departare mugind alti zimbrii, cari probabil
se refugiau undeva.
loan Bujor, comunicare despre Zimbrul Tara
Nsuduluic, fcut in 27 Mai 1934, la congresul profesorilor de
geografie linut la spunea ci ultimul zimbru din Tara
Nsudului a fost ptiscat in 8 Octomvrie Informatia o
avea dintr'o carte a lui Alexandru Ujfalvi. Titlul e Vn-
ardelene mai vechi mai Exist o editie mai nou
din 1927. Ujfalvi spune c bunicul ii povestea c intr'o sear
de Octornvrie, a plecat cu alti nobili condusi de un
pdurar din au ultimul zimbru.
In Enciclopedia lui Diaconovici 2) la cuvntul Bizon se spune:
In Ardeal cel de pe urm B. s'a puscat in 8 Oct. 1762 in Muntii
Brgului
Din aceste date reiese in Tinutul Nsudului au existat
bouri pn pe la sfrsitul secolului al XVIII-a. Data vnrii ulti-
mului zimbru nu se poate stabili in mod precis.
4. Colaboratori la Colzunna lui Traianu In .-
Arhiva Nr. 22, p. 179-180, spuneam c in ziarul
Traianuc a lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu, gsim poezii populare
din Tinutul Nsudului, trimise de invttorii Domide
tnu. Aceiasi autori folklor in Columna lui Traianug,
un alt ziar al poligrafului polihistorului Hasdeu. Ne face impresia
acesti doi invttori au trimis lui Hasdeu o colectie de poezii
populare, iar Hasdeu le-a publicat in diverse numere din
bele ziare. Columna lui apare mai in 2 Martie
1870. In Nr. 24 al primului an, gsirn Poporulu. de pre
Valea Rodnei in Ardla Fac parte Din collectiunea d-lor Domide
c.
Sub acest titlu gsim poezii populare de pe Valea
Somesului, dintre cari unele se pot auzi azi in satele grniceresti.
In Nr. 57, Domide publici din Ardl. Reproduc
3)
Somesan. Nr. 18 p. 471.
2) Vol. I p. 495.
3) Transcriu aceast cu ortografia de azi.

www.dacoromanica.ro
 Zis'a luna soare
FrAtioare mergi mai tare,
C'a venit Dunrea mare !
Las s vie,
mie,
Ca n'am s tie
Nici !

Se mai gsesc doine cu caracter erotic, pe cari nu le

reproducem.
Scrisori articole de
Breazu am ajuns st pot rsfoi ni$te
Din - dlui loan
pi articole vechi, pe
cari le cred importante pentru trecutul cultural al NsAudului.
Artemiu Publiu Alexi, fost profesor la liceul din a trimis
articole lui Bogdan Petriceicu Ha$deu. Poligraful
polihistorul a pAstrat toate scrisorile toate articolele
(chiar cele nepublicate) pe cari le-a primit la revistele sale (1Co-
lumna lui Traianue, Traianug, etc.). moarte intreaga core-
a lui a fost Academiei Romne.
rzboiu, intemeindu-se la Cluj Muzeul romne, condus de
dl Sextil Pu$cariu, Academia a donat reviste
printre altele pi de Ha$deu. Din aceste
scrisori voiu publica ceeace intereseazA trecutul
La Muzeul Limbii din Cluj se gtsese compactate
in 19 volume mari manuscrisele cari cuprind rAspunsurile date
din toate regiunile pentru alcAtuirea Dictionarului.
RAspunsurile se gsesc in vol. XVII, p. 266-295.
loan Pop Reteganal trimite lui urmAtoarea scrisoare:
Mult Stimate Domnule, Sunt liber a trimite bro$ura pi
2 din colectiunea mea de poezii poporale putui
acum, binevoiti a primi acest ofert neinsemnat
al meu ce trimit din ca unuia dintre cei mai
zelo$i muncitori pe terenul literaturii noastre, ca unuia dintre cei
mai luminati ai neamuluui nostru. urmAtoare
asemenea voiu lua libertatea a Vi le trimite ce le voiu
putea Cam bro$urele ca aceste alAturate va fi tomul I
al poesiilor mele numite Trandafiri viorele. Acum lucru la
tomul II, care va avea poezii religioase-morale, colinzi, satire,
basme iar ca apendice: Datine
14

www.dacoromanica.ro
 e Material mai am mai aclun continu, apoi aran-
nu mult cam dedat acum cu astfel de
lucruri, ci mijloacele-mi sunt mai dusmane. Desi familie dar
aci in la noi, din un salar dscAlesc de abia poate omul trAi
de pe o zi pe alta, necum s mai poat pune ceva la o parte
pentru literare ori chiar pentru zile mai negre. Voiu face
ct va ajuta Dumezeu calea nu o voiu lsa. Chiar
in ast vAcAtiune (vacantA) mai Mcui excursiuni in de
ale literaturii poporale mai adunai frumusel material. Daun
numai c nu sunt in posesiunea sau in apropierea unei
mari biblioteci romnesti, limbi nu perfect niciuna,
iar Blajului cari aunt mai aproape, mai
numai de cdrti scrise limbile clasice - moarte, pe cari
nu le In ast (vacantA) voiu a face o la
Bucuresti spre a V cunoaste personal a face cunostint cu
dl Tocilescu alti literati strAluciti, dar dorul nu pot duce
in din lipsa de mijloace. Mai mult numai prin post
pot face cunostint literatii nostri.
de iertare pentru incomodarea fcut, am
pe tot respectul al M. Stimat D-Voastre Stimator I. Popu
Reteganu, Sncel, 13 August 1885. B. Blasendorf, Transilvania.
In scurt: trimit ceva pentru Magnum Etimologicum.
rog ins" de un exemplar, brosura I ca spre indreptare, pentru
punctele la cari am de a rspunde, ca s nu trimit materia
ca orbului. Sperez a VS da unii termeni neusitati
pretutindenea, de ex. am lung de brad
ori frag crepat in dou, pentru de a face gard din el; de ad: - gard
de rslogi ; potrivesc, tocmesc, unesc; ptiand=
foile cari cucuruzul ; planta cucuruzului ce
lei cucuruzul de pe ; bobotaie foc mare cu
argeoi= scheletul unei casei.
Mai pe larg mai mult dup ce voiu primi I-a a
Dictionarului ce-1 lucrati sub numele de Magnum Etimologicum.
I. Popu, Reteganu.

Dela p. 268 pn la p. 276, sunt cuvinte 'Din Transilvania,

comuna Nu transcriu aceste cuvinte. Ele vor
apare in monumentalul Dictionar al Limbii Dela p. 277

www.dacoromanica.ro
pn la p. 280 sunt tot cuvinte din Nsud Singeorz, trimise
de Alexandru Pop, fost in Sngeorz. Dela p. 281 pn
la p. 295, gsim din regiunea adunat tot de
Alexandru Pop. Sunt descntece culese din diverse sate

Un descntec din Salva

(pag. 281)
S'a luat N. bolnav.
de la cask i-o lsat
de la mas, Intruele fapt,
Intruele cu matrizi,
voios(voioas) Intruele cu rupturA de ap,
s'o dus Intruele aruncate,
in poiana mare Intruele spurcate,
la mru stufos, Intruele
mru crAnguros, Intruele ceasu eel ru.
DouA mere o luat, Dar ea a prins a se cnta
ca cu mere de aur s'o jucat. glas mare cer
Nime in lume n'o lacrmi
nime'n lume n'o auzit Nime'n lume n'o slot
lend nime'n lume n'o auzit,
Irodeasa Imprteasa fr Maica Domnului
cu fetele sale, din poarta cerului.
cu slujnicile sale, Tare o sirguit
cu toat glota sa. i-o iesit,
Cum o de dreapt o a luat
De mini o luar bine o a'ntrebat :
si'n joc o bgara, - Ce te cnti ?
in sus o ridicar Ce te jluesti ?
ca un fuior de melitar. - Cum nu m'oi
Ca un snop de grin cum nu m'oi
moart, in pmnt o trAntir. m'o luat
Creerii'n cap i-o tulburat, de la cas,
moara'n cap i-o asezat. de la masA,
CA de ochi o orbit,
de nas o frumos (frumoas),
de gur o amutit, M'o dus
de urechi o asurzit, in poiana mare,
de mnuri o la mru tufos,
de picioare o impcetecat, la mru crnguros.
moart'n cmp o a lsat, DouA mere am luat
cilav, ca cu mere de aur m'am jucat
14

www.dacoromanica.ro
 Nime'n lume nu m'o
Nime'n lume nu m'o auzit,
Impratu etc.
(se repet cele spuse mai sus.)

Povestea continu cu interventia Makii Domnului, care aduce

vindecarea.
Acela invatator mai trimite un descntec din Rebra Mare
unul din Sngeorz.
Revista noastr, nefiind folkloristicA, nu le transcriem, dar
le mentionm, creznd ar putea interasa pentru eventualele
colectii folklorice din regiunea Nsaudului.
Hadeu a primit, cum spuneam mai sus, rspunsuri
toate regiunile romne0. In Ardeal i-au in special
ttorii dela ortodoxe din regiunea a Sibiului.
Rspunsurile nurneroasele vor fi cunoscute mai
detailat, din noul dictionar al Academiei Romne.

poezie latind din sec. XVIII. - Printre numeroasele impri-

mate ale Bibliotecii Universitiltii din Cluj, am mai mull intmplMor
o dela secolului XVIII, care intereseazd trecutul Tart
Nsudului. e intitulat: quam studiosa Bistriciensis
cecinil, duo pro victoriis de iu gratiarum
preces funderentur. Anno 1789. Typis Petri Eckardt .

Qualis exalto speculatus escam

Milvus, imbelles ruit columbas;
Caesar, ardentes iaculatus ignes,
Proruit hostem :
Proruit Turcam nimis arrogantem :
Fregit obstantes cuneos, ut altas
Dividunt, rauco tonitru frequente
Fulmina quercus:
Aut velut torrens, nivibus solutis,
Auctus, ingentes scopulorum acervos
Volvit in campos, sterilesque late
Disiicit Ornos.
Nunc libet curis vacuos, sub umbra
Arboris, Bacchi Cererisque donis

www.dacoromanica.ro
 213

Perfrui, quando domitus cruenta est

Clade tyrannus.
Adspice, ut Laudon fera monstra nido
Pellat, et Koburg tumidos ferocis
Veziri fastus agat in timores
Auspice Joseph,
le dementes animo ruinas
Barbaro volvens (meliora Divi):
dextras voluit virorum
Nectere vinclis:
Sed minae faevae cecidere mentis,
Cum Koburg stella duce turbulentam
Perculit gentem, trepidisque castris
tulit ignes.
Sed nec an Vadeny meliora, crudo
Mustaphae, belli cecidere fata:
Hunc Hohenlohe patriae retrusit
Victor ab Oris.
Vivite Heras, animaeque magnae,
Accinit vobis studiosa pubes;
Vestra durabunt, nunquam,
Nomina in aevum,
La poeziei e o fignr explicat- in piramide expressa. -
in care gsim : Principi fervatori Daciae ingenti ter-
rori Mustaphae pia inventas Bistriciensise.
Nu este niciri indicat numele autorului, dar la tot cazul
oda a fost de elevii din Bistrita, dintre cari mai-
gimnaziul Piaristilor era cercetat de multi tineri romni
din Districtul Nsudului.

7. Din trecutul teatrului nsdudean. - In Anuarele Societatii

pentru crearea unui fond de teatru romn, aprute 1895-
1911, in 15 volume, gsim dri de seam despre reprezetatiile
teatrale in diverse centre ardelene. Voiu extrage din aceste anuare
ceeace se refer la Nsud.

www.dacoromanica.ro
214

1898. In Dumineca Tornii Sngeorz:

Drumul de fers, Cinel-Cinel de Vasile Alecsandri. 21 August.
Ragla: Un bucluca, comedie inteun act de Mich. Labiche,
localizatd de Maria Baiulescu.
1899. 1 lulie. : Grgunii dragostei, comedie
act de losif Vulcan.
1900. 12 lanuarie. NOsOud. Prima rochie lung, monolog
de losif Vulcan. 27 Februarie. Feldru : $oldan Viteazul, monolog
de Vasile Alecsandri. 3 Martie. Nsud: Stan Covrigarul, can-
tonet comic. Nasul, monolog. lulie. Soare ploaie,
comedie act de losif Vulcan. 26 August. Prundul-Brgului :
Cinel Cinel, comedie de Vasile Alecsandri.
1901. 26 lanuarie. Piatra din cas, comedie
act de Vasile Alecsadri. 6 Mai. Sngeorz: Intmplarea curioas,
comedie in 3 acte de M. Velcean.
1902. 18 lanuarie. Nsud : Cinel-Cinel de Vasile Alecsandri.
Februarie. Nsud: In adevrului, comedie in 3 acte,
localizat de Anghela 2 Martie. Sngeorz: Piatra din cas,
comedie act de Vasile Alecsandri. la sate, comedie
act, localizat de Lucretia Negrutiu. 8 Martie. Nsud :
Arvinte i Pepelea vodevil de Vasile Alecsandri.
1903. 9 lanuarie. Prundul-Brgului: Hart de Vasile
Alecsandri. 18 lanuarie. Maieru: Mireas pentru mireas de losif
Vulcan. 19 lanuarie. : Rsplata pkatului, in 3 acte
de Oppitz, localizat de I. Baciu. Coroana Moldovei de Vasile
Alecsandri. 1. Februarie. Nsud : Surorile, comedie intr'un act
de X. (?). 4 lulie. : Dragoste pe furi. 9 Februarie. soi-

mu: Despre superstitiuni, dialog de I. Baciu. Martie. Nsud:

1. Conul Leonida fat cu reactiunea, comedie act de
Caragiale. 2. Surugiul, cntecel comic de Vasile Alecsandri.
1904. 12 lanuarie. Rsplata pktosului de I.
Baciu. 2. Puterea dragostei de loachim Pop. 3. Despre lene
de Maria Drgan. 6. lanuarie. : *Rutcioasa de ?. 14

bruarie. : Nita Paingn, monolog de C. Brediceanu. 17 Apr.

Sngeorz : 1. Arvinte Pepelea. 2. Rusaliile. 3. Barbul Lu-
- toate trei de V. Alecsandri. 10 lulie. Maieru : 1. Trei
doctori, localizat de Virgil Vlaicu. 2. Puterea dragostei de

www.dacoromanica.ro
 215

loachim Pop. 2 August. : Teatru (?). 3 Octomvrie.

sud: Prti alese din tragedia Horace de Corneille, trad. de
Sion.
1905. 19 lunie Maieru. 1. Paracliserul sau Florin Florica.
2. - ambele de V. Alecsandri. 2 August. Rodna-Veche:
Drumul de fer, de V. Alecsandri. 13 August. Feldru: (?). 4 Oct.
Nsud: Actul III din tragedia luliu Cesar de Shakespeare.
1906. 8 lanuarie. Intoarcerea pgnului de A.
prelucrat de Baciu. 8 lanuarie. Maieru: 1. Mireas pentru mi-
reas de losif Vulcan. 2. Biletul de tramvaiu de O. Mruntean.
10 lanuarie. Rsplata pcatului de A. Opitz, prelucrat
Baciu. 13 lanuarie 1. Intoarcerea pganului. 2.
face dracul de Sperantia. 3 Februarie. Nsud: 0 mic rt-
de (?). 12 Februarie. Sngeorz: Agachi Flutur, comedie
in 3 acte de V. Alecsandri. 22 Februarie. Monor: (?). 25 Februarie.
Fal goal, strait usoar de M. D. 17 Aprilie. Ilva-
Mare: Florin Florica de V. Alecsandri. 1 lulie.
msaguk de Alecsandri. 2. August. Sngeorz: Nunta trneasc
de Vasile Alecsandri.
* * *

Pr. Teodor Ciuru: Din Insemnrile lui Vasilie Buzdug

Intre bArbatii cari au avut un rol insemnat in viata bisericeasci,
social a RomAnilor din Valea BArgului este indoial, in primul
Vasilie Buzdug. lnsusirile alese cu cari era inzestrat, fcut s fie
inter cei Nscut la 11 Decemvrie 1827 in comuna Rusul-BArgului din
printii Protopopul Teodor Buzdug sa Raveca, dup ce primeste ele-
mentarele cunostinte in satul natal trece in 1837 la trivial din Prundul
Brgului, apoi la Nsud iar de aici la Sibiu, unde seminarul teologic.
Despre el scrie in mod sumar fratele su lacob, pe marginea unei
.A fost Cesaro-Reg. functionar de Stat, Pretore cercual in Valea
gului, Asesoru la Tribunalul din Proto. inspec., deputat la mritul
Congres National gr. or. bisericesc din Sibiu, al Sinodului Arhi-
diecesan, membru al Universittii districtului Nsud, membru la fondurile
grniceresci etc. Acest Vasilie a avut foarte Jude
reg., un foarte rar cu talente marie. Moare la 10 lunie st. este
ingropat la mosia sa din pe hotarul locului natal.
descrierea fratelui su corespunde realittii, o mrturisesc
documentele vremii mai sles multimea insemnrilor diferite cari

www.dacoromanica.ro
216

cupkile lui zilnice dragostea de Intre alte multe date din trecutul
familiei am aflat un caetel in care evenimentele luptelor din anii
1848-49, a dror valoare - desi cu caracter local poate fi de istoriei
acelor ani. Le transcriu cu ortografia de azi, intercalnd si unele amnunte
locale, cari pot servi celor ce vor despre viata de ad.
*
Am aflat pe o tidul de cununie in Aprilie 1761 a fost
un Hironim Protopop in Nsud. (Hyeromonachus Hyeronimus
Klnoki.)
*
In 6 8 lunie 1842 s'au btut Rusenii cu Dorolenii la
reauca pentru hotar, trgndu-se clopotele de Au fost
3 sai. Satul a in cercetare i in 24/12 lulie 1842
au umblat in nuele la Nsud de 8 ori prin 300 feciori, urmatorii:
Ion Nistor Parasca, Nicolae Parasca, Bacea, Petru lacob
Pop, Gavril Ursace, George Ursace, Gavril Gbrihei, Simion
brihei, Simion Siminic, Gavril Tmsoiu, Flore Nic. Cristea, Lupu
Griga, Luca Nicolae Moroan, Bart4, George Simion
Neagu George Teodor Flare. Btrnimea a ezut 2 la
in George Cormo a cptat 50 bote.
Dup aceea, adic toamna 1842, au fost puFat noaptea pe hotarul
ladului longs ap, un sas din lad i un (slug) din Dorolea.
Se zice ledenii i-au pucat din ur, cugetnd c ar fi Ruseni
la pescuit.
Dorolenii posed hotarul precum: locul Corne-
tilor, Vatra Pintii; iar ledenii: Isvorul Hurii, Piciorul lui Ion,
Lazul Natului, Ciungii Bodichii, lui Hie, Dealul Oil, Aritia
Popii, Fata Perului etc. pe cari le numesc Saii cu numele ori- .
ginar romnesc.
*

Luna lui Aprilie 1848 memorabil prin infiintarea gardelor

ungureti nationale.
In Bistrita se defige Publicatiunea, prin care se
Romnii din fondul regesc. Frica Sailor deosebi a Bistri-
tenilor e mare, c se vor scula Romnii asupr-le anume c
in in 24 Aprilie st. n. 1848 vor s cuprind Bistrita.
In 20 Nov. 1848 au avut 60 Clopari de ai notri, sub
manda Locotenentului loan Miron, lupta cu 200 Unguri la Romuli

www.dacoromanica.ro
 217

(Strmba) voind acestia a erumpe cercul Regtului. Unguri au

multi pi au pierdut 2 tunuri, arme, care, munitie pi tot
ce au avut.
In 2 lanuarie 1849 (21 Dec. 1848) Marti, au Ungurii in
Nasaud, Mercuri intrr in Noi casenii fugim la Colibital)
pi in Bistricioara. Armata r. se retrage Bucovina. In 3 Ian.
1849 e Bem in pi in 4 Ian. 1849 se bate cu ai in Donna.
Urmeaz amnunte familiare unde se arat pagubele cauzate
de un soldat jefuitor.
In Faur (25 lanuarie) 1849 a prins Urban cu a Comp.
cordonisti pi grniceri la Moroseni, venind pe Valea Tureacului,
- in 1849 iarna cea mai grea ce s'a pomenit - pe maiorul
Koff ler, 11 ofiteri, 500 insurgenti, 2 tunuri, 2 care de munitie,
pusti, proviant, montururi etc. Ungurii au pierdut pi 2 morti pi
11 rniti, din dos. Ceialalti Unguri din Prund s'au
retras spre Bistrita pi in retragere au in jos de
Rus pe Larion lea din Prund, pe care I-a prit Larion Balan
din Prund, c ar avea cu Urban in Bucovina.
In 12 Faur (31 lanuarie) 18 9 a intrat Urban cu Fmlt. Mal-
kowski circa 10,000 oameni din Bucovina in Ardeal pi a puscat
in 13 Faur pe Larion Blan in Prund pentru denuntarea lui
Otelea pi adunarea armelor.
In 18/6 Faur 1849 lupta le Crainimt pi Magyaros. Ungurii
perd lupta pi pe comandantul colonel Riczko.
In 26/14 Faur 1849 a doua retragere a lui Urban pi
Malkowski, in Bucovina. Ungurii au intrat pe la Dorolea pi Bis-
Lupt in ce s'au adunat Cloparii de pe Valea
Somesului pi pe Strmba. Lupta la podul Prundului unde a azut
ofiterul de dela nostru : subloc. Pampert. Retragerea
a urmat tot de tunuri pi pusti in Bucovina.
Vasile Buzdug pi fratele lacob am fugit la Bucovina
Florian Micu, pi alti conductori, de aici la
Moldova.
17/5 Martie 1849 a mers tata la Maiorul pi Comandantele
Dobay, in Prund.
In 23/11 Martie 1849 au ars Ungurii Institutul din Nsud.
1) Parte de hotar, aveau moia.

www.dacoromanica.ro
218

Jafuri omoruri, cruzimi nemai auzite. starea de asediu

pltirea contributiunei de jaf.
In 13/1 Aprilie 1849 au fost 8 insurgenti la stupina
in Colibitag au cutat dup arme.
In 18/6, 19/7, 20/8, 21/9 Aprilie 1849 au rnduit Ungurii ca
vreo 600 Sasi rup drumul cel mare dela Tihuta in jos..
in 21/9 1849 Joi, au intrat Moscalii cu 10.000 ostasi
sub Grotenhielm low in Ardeal pe la Rodna
au avut lovitura la Tureac.
In 22/10 1849 Vineri, se scot Ungurii din Prund
se retrag la Bistrita. In 23/11 lunie Smbt, au rmas Rusii
la Prund. In 24/12 lunie 1849 Duminec, a venit toat armata
ruso-austr. la Borgo-Rus in sus de sat a rmas in Lagr in
Rus Marti in 26/14 18 .9 cnd ameazi s'au btut
in jos de sat Ungurii, cari respinsi.
Miercuri in 27/15 1849 s'au btut in jos de lad au
fugrit pe Unguri numai din tunuri pn la Srtel Crainimt
s'a ridicat tot Lagherul din Rus a mers pe jos la Bistrita,
de unde iar s'au la Rus unde au rmas in Lagher din
sus de sat in Avuse comuna, deosebi noi, in bucate
mare pagub, pelng aceea ne-au furat Muscalii din o c-
ferecat apoi o scroaf. Aci au rmas in Lagr din sus
de sat pn Luni in 9 (27 lunie) 1849.
Miercuri in 27/15 lunie a tata Theodor Buzdug
in 8 austriace ruse czute in btae groap,
in 4 gropi au ingropat pe Rusii czuti - tot in Muncel -
preotii muscacesti, asistnd la ingropare tata Todor Buzdug.
Intre czutii moscoviti se afla Locotenentul Boleslaw
Kowalski, carele a in 15/27 1849 s'a ingropat in
Muncel unde are un monument pus de corpul ofiterilor rusesti.
Monumentul se pstreazA aproape in intregime azi. czuti
picati rniti, au neingropati pe hotarul Rusului
ladului.
Luni in 9 lulie (27 Iunie) 1849 dimineata la 6-7 ore s'au
btut ostirile din sus de cetatea Bistritii respingnd pe Unguri in
jos, jar Rusii s'au logrit in jos de Bistrita. Armata ruso-austr.
parohial.

www.dacoromanica.ro
 219

au fost dar cantonat la Rus din 24/12 lunie in lulie

(27 lunie) 1849. Moscalii Austr. au stat sub comanda Lt.
; asisderea i a Generalului Pawlow crele a intrat

pe la Rodna in Ardeal pi s'a impreunat in Borgo cu Grotenhielm.

Infanteria ruseasa din Corpul a 4, Diviziunea 10, Regimenturile
numite Toniski Kolewanski, asisderea Ulani din Corpul de
zerv 2, Diviziunea 2, Brigada 2. Regimentul numit Elisabethgadek,
dimpreun Cazacii donici, au 14.000; iar austriecii din
Rgtl Carl Ferd., Grniterii de ai nostri pi vreo 200 Dragoni, au
fcut cam 4000, la olalt dar 18.000.
*

In 16 lunie 1856 st. n. au croit C. R. ingineriul Burkhardt

i Neuman din Bistrita, drumul dela lad peste pe
Strmba pi in 14 lulie au Sasii de pe sate a-1 spa, iar
borgovenii au inceput in 11 Aug. 1856, Luni, spa pe
Colibitelor ctre deal.
* * *

loan lonacu : traditii istorice

Relatri
de pe Valea Budacului"
Apucnd dela orasul Bistrita drumul ce duce spre sud-est
treci peste dealul zis Dealul de pe a crui culme se
desfoar frumoasa cmpie a vii de munte Budac pe a
maluri e asezst satul ssesc Orheiul in limba german
numit Burghalle, la o deprtare de Bistrita de Km. La nord-
est de Orheiul Bistritei se gsesc satele zis in limba ger-
man Petersdorf i Satul zis in limba Neudorf.
Dac determeni cuvntul Burghalle din punct de vedere al
derivatiei, cuvntul Burg in limba german insemneaz cetate,
halle insemneaz sala sau Intr'adevr aceast localitate este
asezat pe o veche cetate. Zidurile vechii ipi arat conturele
incepnd din cimitirul satului ducndu-si ramificatiile in mai
multe directii.
In primvara anului 1936 s'au gsit aci mai multe piese
inscriptie roman, pi o bucat ornamentatie in relief, pe care

www.dacoromanica.ro
220

subsemnatul le-am expediat Muzeului cerce-

trile ce le-am facut la fata locului, indicatiile ce le-am
primit dela mai locuitori romni, aceestea ruine se
pe o lungime de aproape trei hectometri, ltimea n'am avut
putinta a o determina, ocupat de edificiile locuitorilor.
Spre sud-vest de aceast localitate se gseste o
care am sondat-o vergea de fier am constatat c la
aceeasi adncime este pavat. Traditia spune despre aceasta
aci mai demult a fost o desi in cmpie,
venea apa pe tevi de aram c piatra morii s'ar gsi astzi
in mijlocul mlastinii, jar mai la vale localitatea Jelna ar fi
fost un pod de aram. Acestea au fost inaintea venirii Sasilor
pe aci, atunci era o populatie romneasc. De fapt se
poate constata astzi veracitatea acestor spuse. Populatia
saseascd, care este majoritar in aceasta localitate, o formeaza
aproape numai vreo cinci familii care vremea au ocupat prin
privilegii pi alte acte de form, ce le-au svrsit impotriva vechilor
locuitori romni, mai tot pmntul acestor, astzi mai gsesti
numai la extremittile satelor dupcum se va constata cu
documente cazul la Petris.
In ce mlastinii se poate vedea pi
vechea albie care este format dela mlastin spre localitatea lna,
pi aceast mlastin are o form regulat de dreptunghiu. Din
alta tradilie ce se poate constata importanta ce
noi romnii trebuie s i-o pi pierderile ireparabile ce no le
avem aproape zilnic in ce priveste afirmarea noastr pe aceste
meleaguri.
Acum vreo sut cincizeci ani, poate mai demult, a fost in
Orheiu un preot ev. lut. numele Textoris. Acesta a fost preot
inainte de a se ridica actuala biseric luteran, pe cnd Sasii nu
aveau numai o clopotnit, pi care in cea mai mare parte, se
spune, este cldit din blocuri de piatr scoase din vechea cetate,
dupcum actualmente sunt asemenea mai multe case pi
grajd
Se spune c intr'o zi niste oameni au adus din cimitir o
o bil de marmor care au gsit-o ocazia unei gropi
pentru un decedat. Preotul ar fi curatat-o de pmnt ar fi in-

www.dacoromanica.ro
trebuintat-o pentru pres de hrtie pe birou. lnteo zi cum fcea
curtenie o servitoare ar fi aceasta care cznd
jos s'a spart, iar din ea s'ar fi revrsat pe jos aur nestimate.
La servitorei venind preotul a strns aceasta comoar,
iar din ea ar fi cldit casa care se in orasul
peste drum de este instalat posta. Din acel
s'au scos chiar armuri alte obiecte.
Aproape intotdeauna cnd se fac spturi mai de seam se
gsesc pietre cu inscriptii, urne etc. care sunt distruse cea
mai mare nepsare.
Din aceasta cetate dupcum am constatat de origine roman,
s'au ramificat patru drumuri romane: care duce ctre actualul
Bistrita, altul care merge pe valea Budacului in sus, al treilea
care merge cOre Sieul-Mare al patrulea care trece prin satul
Petris, Satul Nou, peste dealul dela Dorolea spre a face
peste dealul Rodna-Veche. Dela aceasta localitate in
sus se gseste satul ssesc Durnitrita, asezat in dreapta vii, la
poala unui deal care se Dealul cettii. Dac privesti
forma lui te izbesc nurnaidect terasele care se gsesc in jurul
lui. Consultnd Getica lui Vasile Prvan, eu cred ne gsim
in fata unei geto-dacice.
Dupcum am vzut gresala traducerii in limba a
satului Orheiul Bistritei, astfel este gresit numirea
Petri*. pranii sasi spun in dialectul Patersschroff in limba
se spune >Petersdorf, tradus in romneste se
meste Satul Printilor. Cuvntul pater deriv dela latinescul
Pater-printe, fr s vrei acest cuvnt te duce cu gndul la
vechile mnstiri presrate pe
Ardealului, de diferitele ordine clugresti in negurile
timpului, multumit nvlirilor barbare care le-au continui-
tatea. intradevr la sud de sat se gsesc ruinele
pe o teras deluvian dela care se intinde o de stejar,
zis Truas de romnii localnici.
Primul nucleu de viat se pare a se fi intemeiat
in jurul acestei mnstiri, deorece traditia spune c aceasta
mnstire ar fi avut un drum subteran care o lega cu cetatea
dela Orheiul Bistritei.

www.dacoromanica.ro
 In traditia romnilor care au rmas in localitatea aceasta
se mai pstreaz pi astzi amintirea i felul barbar cum Sapil
le-au inalcat pi rpit moOle rnuntii.
Dealtcum chiar Sapii ne-o afirm printr'o veche serbare
zis in dialectul ssesc ,Aschermetoch., adec zmiercurea ce-
care o serbeaz la inceputul Sf. post al Patelor, in amin-
tirea venirii Atunci ii vezi imbrcati in hainele cele mai rupte;
pantalonii de regul din dou perechi fcuti cu predilectie unul
din rou pi celalalt din alt culoare, iar anexele pi
petecite. Se in trsuri hodorogite asemntoare
(tiganilor), gtesc care le ceresc pela case in amintirea
venirii
Atunci toat disciplina i frumoasa organizatiec a acestui
popor o vezi transformat adevrat band barbar care
nu plie numai urle, rcneasc i umble prul
barba musttile de jumtate rase, de bag in sperieti pe
toti copiii mnjndu-i tot felul de culori. In alte sate mai
pstreaz pi felul inarmrilor pi a atacurilor ce le-au folosit cu
venirea lund parte la aceste manifestatii slbatice chiar fe-
meile i copii.
Bietii Romni pe aceste locuri, cum am spus, iti povestesc
pi astzi infiortoarele acte prin care au fost alungati pi desmo-
teniti de drepturile strbune. Dup cum afirm chiar pi Sapii
prin sus numita miercure a cenupii., astfel au ei asupra
populatiei dense de pe aceste pe cari le stpnesc
astzi.
Ceeace e logic, avndu-se in vedere Romnii dela
terea pe aceste plaiuri s'au ocupat cu predilectie de agricul-
tur. Aceste locuri din au fost cultivate pi populate de
o populatie romneasc pi numai prin foc care il
puneau mijlocul verii i prin sabie, dup cum spune drept
traditia, prin masacre de tot felul i-au fugrit pe Romni, apa
astzi vechii locuitori ai acestor pmnturi sunt prin satele Ardan,
Sebi, RuO-Munti etc. Un memoriu din arhivele oraului Bistrita,
din timpul lui Bela al 4-lea, rege al Ungariei, inaintat regelui de
ctre Romni, ne arat nedreptatea Caldu,
chestie care a rmas nerezolvat pn in ziva de astzi. In acel

www.dacoromanica.ro
document Romnii de pe atunci c acestea au fost
ale noastre de venirea Ttarilor, de venirea Ungu-
rilor, ba mii de ani.
La nord-est in imediata apropiere a satului se
satul ssesc in romne$te zis Satul Locuitorii
sunt de origine teutonic pi o parte e format din locuitorii cetlii
Rodna de pe Valea Some$ului, in urma groaznicului macel al
nimicirii ei de cAtre Ttari (?). Ace$ti locuitori ai Rodnei s'au
ocupat industria pi fabricarea obiectelor din argint, care se
scotea pe vremuri in cantitti respectabile din minele Rodnei.
Ultimele obiecte pe care le mai pstrau acei Sa$i au fost vndute
anticarilor ambulanti.
Sa$ii din Satul Nou nu se in dialectul
ssesc, ci numai in limba german.
Prin Satului Nou strbate o vale de munte ce vine
din muntii Climani trecnd pi prin satul romnese Cu$ma. La
o deprtare de aproximativ 1 km pe malul stng al acestui pru
se gse$te un pe care localnicii il numesc Burich-ul
pi
Cercetnd acestea am constatat urmtoarele: pe o
de mal sunt ni$te metereze in form de semicerc, care
se spune c ar fi de origine dacice.

www.dacoromanica.ro
 Pagini suplementare
Virgil : Spicuiri din cronica lui Cserei
Cronicarul Cserei de Miklosvrszk et Nagyajta (1668-
1756) -- mare dusman al catolicilor - a fost secretar pe ling
Teleki Mihly, lui Apafi, apoi pe unchiul tezaurarul Apor
lstvn; mai apoi a ocupat diferite posturi a murit in la
mosia sa din Nagyajta, unde si-a cronica ardeleand (1661 1712).
Dintr'o copie manuscris a acelei cronici, evenimentele la 1709,
intitulati: Vera Historia Transylvanica ab anno 1661 incipiendo elaborata per
Michaelem Tserei de Nagy
mense Decembri -
traducere
omnia -
et descripta in exilio Coronensi anno 1709

comentare, urmitoarele pasaje:

reproducem aci, in

lezuitii au lucrat in plod ce l-au amgit pe vldica

valah Atanasie ca aid) pe sine ct pe popii valahi ardeleni
stttori sub crma sa s-i uneasc papistasii, fcndu-i lui
multe flgaduieli avantaje (promotit), iar celorlalti preoti vor
scpa (eximlni) de tot de iobgie le vor (tollni) toate
darurile (honorarium) dijmele cari acum anual
proprietarilor (fldes Ur); ca s nu se iste din cauza aceasta
vr'un rsboiu in au adus dela dela arhiepiscopul
(rsek) Kolonits atari ppatente, ca popilor valahi sA le stea in
libera voie cu care religie vrea fiecare s se uneasc bene-
ficieze de privilegiile (szabadsg) popilor apartiitori respectivei
ligii ; precum au din fiecare religie cte pe
until, cari sA convoace pe popii valahi din fiecare scaun sA i
care cu care religie vrea sO se uneasc s le
(felirni) numele. Dar aceasta a fost numai

www.dacoromanica.ro
 225

(tsalndsg), cci pe cari dintre ei s'au reformat - c aclec

vreau s se uneasc cureligia reformat - in urma attrii
lezuitilor episcopul valah a inceput a-i persecuta, precum in
Hunedoarei, unde trimetind asupra ctorva popi valahi
cinstiti in casa nemti, acestia prinser, le pridari averile,
chinuir, cutoatec domnii reformati, maicuseam
Beth len destul au protestat, impotriva valah, dar
n'au putut obtine nimic. Cci desi - cum scrisesem mai sus -
impratul trimise patenti, totusi in tain scrise cu mna sa
sub pecete secret generalului Rabutin ca nu respecte (gondolljon)
acea pe care a trebuit s'o expedieze din sil (kntelensg)
la instanta celorlalte religii, ci din toate puterile si lucreze ca
popii valahi s nu se cu religie, iar generalul din
acest motiv n'a cutezat lucreze impotriva ordinului.
scrisoare, despre care azi putini oameni in Ardeal, tradu-
cndu-o Rabutin in latineste o dete in tain domnului
Apor, astfel ajunse ea in mnile mele, deoarece toate scrisorile
domnului steteau la mine; cu mirare am la ce l-au indu-
plecat (r vettk) pe blndul ctiva ministri ri (gonosz)
cari incunjurau. lar valah bucurndu-se de multele pro-
misiuni a publicat o patent, provzut cu numele tuturor popilor
valahi, in care acestia jurmnt (hittel) se vor respecta
(agnoscaljk) pe Papa dela Roma de cap, vor admite purgatorul,
vor mrturisi c in ostie (cuminectur) este trupul lui Cristos
c sfntul spirit derivi att dela Tatl ct dela Fiul.
Nu mult dup'aceea convocnd pe toti protopopii preotii
ardeleni valahi la acolo cu mare solemn
procesiune din nou se inaugur in mod papist ca apoi
plecnd la Viena, acolo fu primit mari onoruri de car-
dinalul Kollonits, aruncar in gt un lant de aur; aceasta fu
toat promotia lui. precum diavolul att face pe voie
omului pin'ce poate bga in pcat duce de nas unde
pe dl Vldic ppistasii att l-au cu mari plo-
cumente (submissio) pn' l-au luat de pe picioare, mai apoi
smulser din mni conducere (directiot), neintrerupt
stetea el un jezuit, impotriva vointii cruia lui nu-i
era permis si scrie nici mcar o scrisoare altuia, necum s poat
15

www.dacoromanica.ro
 altceva, spa c acum bucuros ar la unire, dar nu-1
(engedik). a mncat-o sirati, acu s bea pe ea, cci
zeu vor umplea piharul.
Nu le-a plcut nici chiar unora dintre Papistapi lucrul
acesta, deoarece au vizut c serveste la rsturnarea (eversio) liber-
ttii faptul c pe natia valah strein nemernic
(haszontalan) pe care tara a tolerat-o interese Publicumc,
au primit-o staturile terii investit-o (comunicalni) cu drep-
turile (szabadsgot) celorlalte staturi vechi ardelene. Care lucru
dee Dzeu s nu produci alte fructe pi mai pernicioase, cci
de altfel e impotriva legi ale terii pi impotriva diplomei
a scoate (kiforditani) din mina mosierilor (fldes Urak) att de
(szemltomst) drepturile (jussok) avute cu popii valahi.
chiar ceice la s'au invoit, mai apoi au regretat. Cci
a venit ordin dela impiratul, ca pe Popii valahi cari s'au fcut
papistasi datoare militia mentin pi protejeze in fiecare
unde se gseste. Din cauza aceasta au ajuns in pericol multi nobili
magnati, chiar dintre cei ppistasi, cci uznd de libertgtile
cstigate, s'au sfintit de tot prea multi popi pi dieci valahi, apa ci
azi se cte un sat valah nemernic (alval6) cte
5, 6, 7 8 popi dieci valahi, cari nu voiesc s presteze dom-
nilor niciun serviciu ori vr'o plat; ii silesc, fug
(confugilnak) la militie. Zeu a uitat domnul s se ating de
bagii si (bntani), numai ca si se apere pe sine. Dar dl Apor
la nimic din aceasta nu s'a gndit, cnd jezuitii
l-au fascinat, ndajduit fericirea in faptul de a lucra
intru toate conform jezuitilor, cari au vrsat in el atta
impotriva reformatilor, pe acestia nu i-a mai putut
vedea niciodat cu ochi buni pi s'a nizuit s-i oprime pe toate
in tot felul. Acesta a fost motivul c desi mi-a fost rud
alit de apropiat, de 13 ani I-am servit cu atta credint,
niciodata n'am primit dela el vre-un dar (recunostint), ci
am fost privit ca pi oricare alt
*

Popii valahi din Scheiu nicidecum n'au voit s fie sub crma
(hatalma) vldicii valahi s se religia papistas,
avnd un patron foarte mare in Vod din Muntenia, pe care nici

www.dacoromanica.ro
 221

n'a intentional supere. De aceea trimetind din mij-

locul deputati la acolo acestia au declarat deschis
c precum pn azi, apa pi de aci ei rmn cu religia
ceasc pi nu vreau atirne dela vlclica care s'a
despre ceeace au pi protest la judectorul (itlmester)
Srosi Jnos conform terii, lar de acolo au reprimit pro-
testul cu pecete
Dar voi scrie la locul su cum a pltit-o aceasfa Srosi
Jnos, cum nobilul uman valah Nagyszegi Gbor, fostul secretar
al valah, pentruc el a concipiat le) protestetul, a fost
prins, cum aurarul reformat Fejrvri Komromi Andrs, pentrua
a fcut pecetea pe seama popilor valahi din Scheiu - cutoatec
i-a stat totdeauna in liber voie, azi st, construeasc
pecete oricrui particular pe seama sa - asemenea a fost
prins pi srmanii ambii au robit mult timp nevinovati in Sibiu.
lar la acestea a fost cauza instigatorul Apor Istvn.

Cu prilejul scrise despre amintitul valah, imi

vine in ceeace trebuia s scriu mai sus din timpul lui
Apafi Mihly, cum au tratat atunci pe un episcop cu numele
Acesta invtat expert pi trirnis adesea de atre
domnitor ca in tara musaleasa, pi in cele dou
valahe, a fost invidiat de domni, cutoatec era aproape
vldica cu Szkely Lszl, acestuia cu i se
poft pe bani, pi neputnd ajunge la banii vldicei, conspirnd
impotriva acestuia cu Nltzi Istvn - fapt la care
Teleki n'a fost interesat - neputndu-I aduce in alt mod
(pe vldica) in disgratia domnitorului, 1-au rnituit cu daruri pe un
pop valah Alvinczi pe vldica valah la domnitor c
tine la casa sa o femeie ca curv. Au fcut pe principe s cread
aceasta, cu att Szkely Nltzi. L-au prins
pe i-au prdat (jfuit) totul, pi neindestulindu-se cu
atta au mai pretins dela el 3000 Episcopul trimise
pe fratele su mai tiner ca cerseasc banii in Muntenia s-i
aduck nevenind frates-o, scos pe srmanul
vinovat din temnit, numai in pi izmene, pi atta

www.dacoromanica.ro
btut crbaciul pn'ce au azut sfrticate de pe el
izmenele, precum pi 'carnea depe dup care putu
tinea udul nici spurcul srmanul a trebuit s iar
ucrurile lui le-au irnparlit Szkely Lszl Nltzi lstvn
sine. .Nemaiauzit grozav barbarie ! de atunci
'dirt Muntenia renumitul erban nici n'a lsat nerzbunat lucrul.
Ci a ornduit s-i domnitorului c dac nu-i 100 mii
ca pedeaps, zen porneste pe impratul alunge
pe Apafi din scaunul doinnesc : dar indat dup'aceea a
Voevodul.
* * *

Florea Florescu : Un document Maramuresan

Prin aceast serisoare pe care am descoperit-o in comuna Ciihea din
in anul 1535 - preotul Mihai pretinde s i se
dreplurile de nemisig (nobiliare), el genealogia familiar originar
din Cuhea.

Cinstite diece pi baciule! bine sufletul bun pi

cea dreapt a durnnitale, care voiaste tuturor binele
cirea, am socotit a fi de a scrie dumnitale a m ruga,
ca s faci atta bine, s chemi p Mniron la dumneata pi vor-
besti iel ca nu fie apa de incremenit la
inim, nu-si piard sufletu, s nu fie lepdat afurisit de
D(u)mnezeu pi aceast lume pi ceielalt ; s lepede
c acesta ieste on pcat de moarte rslsire in
ceriu. de fi preut ckturariu, de c ave
pcat de moarte, vede fata lui D(u)mnezeu
prtie cerului, de lsa lucru pi nemnisigu necAutat, vznd
c avemi dreptate in lucru nost apa mare, pi mare cumu-i Soarele
p ceriu, alca nici un pintru neamu mieu.
ce talus ave eu neavnd prunci? Bintru pierde sufletu,
dar la suflet la dreptatea, de n'a vre jupnu Mniron
neavnd prunci, ne tocmim sntem titileni a ne legiui
cu el, spre care lucru eu despre parte me in tot anu oi
fi gata a cheltui cinci de zloti. Neamu meu pi fratii iar p
atta. ni-orn legiui ce Mniron pierde locurile

www.dacoromanica.ro
 229

pi a fi titileal a ne da cartile afara. Dard de ne cunaste

acuma snge adevrat pi de ne-a da parie despre hemisug, ca
s pi noi in tara ungureasa pi nu fim obdele tuturor,
inaintea varmeghi da despre noi carte, pohan nici noi
nici coasted in hodina pi locuri nu i-om turbura,
nu i-om face zavistie, ce pi saruta frteste cnd
tlni la o Bintru care lucru ca s ne cunasa mai
bine Mniron, ei sntem sng, scriu ghenialoghia pi
purcedere noastr de la Madp Roman, care pi din cartea cea de
incovizitie, care n iau dat tatu lui Mniron lui Mihaiu, pi cartea
de nemisig care o au dus Mihaiu cuvintele Mniron
in pi in leud prin jur4tu Sasoc o au luat de la iel pi din
Ardel o am luat afar:
Marip Roman au nascut p Gavrile pi Savul, acesta p
sau Stefan pi p lonasc
Mihaiu
Dumitru Ion
Mihaiu Mihaiu
fecioru lui Roman au ramas in Maramorpi
pi dela acela s trage Mniron. Savul s'au deprtat in tara Arde-
liului mai urm in varmege Sonocului in Orbo sat. Murind
au lsat sne doi prunci, p Stefan care lau numit Rumnii
pintrua au tiet petri de moar in Iloba, cum pi tot
satu anume Pete, unde au murit, pi p Ionasc care au murit in
Cicau nu departe de Orbo. lonasc au avut prune p
acesta in anul 1731 pi 1732, p tri porunci
acele care prin Juratu Sasoc in leud luat tatu lui
Mniron Stefan dela Mihaiu din pi care pi acuma
o tr corn snt fecioru lui sau adeverit pi in
Cohea pi in Ardel cd ei adevrat nemip, pi Marip de Mriseni
din Cohea. aceia scurt vrerne au murit Ciau pi au
lsat dup sne mititel p Ion. Muiere lui pst
scurt vreme sau mritat in Ciceu dup un um prost, anume
Onciu. Inainte de 80 de ani grofu Carole vrnd a face sat in
unde acuma Pete, au dat slobozenie oamenilor care or
veni prinde pi ap face cas fr de slujb d(o)mneasca
pi plat in mai multi ani. Auzind asta sau Stefan

www.dacoromanica.ro
230

Iloba avnd ceva baiu, srsamurile acolo la

nemiu Began au venit in Pete, dar nu sau dat afar c ii
nemi, c nemiilor nu le-au dat grofu. Dup aceie
dintie in sat netemnduli pruncii de n'au socotit
nimia de nemiig pi au murit in Pete. Fecioru lui au fost
Mihaiu mou mieu. La a lui ingropare eu am fost ca un
prune de ani, acesta dup tatsu capu satului n'a
gndit nemiigu. Peste vreme pi Vonciu brbatul al
dude a muierii lui Gavril cu pruncu pi crtile de nemi-
pug au vinit in Pete pi nefiind slobod a acolo nemi-
ilor, pruncu nu sau dat afar cci dup sau numit
Onci Ion pi pruncu lui Mihaiu astzi ara nume sat
Onci Mihaiu. Trind Onci Ion sau adevrat Ion,
iau ars casa pi de abge au scos lada cu crtile pi aceste
aptnd au ars corn pe care sa jura tot satu, pi pli
c taint lui Mniron tefan i-au pe frati din Pete cr-
tile in Cohea pi dup ce i-au bine imbtat pi i-au luat din minte,
le-au luat pi crtile pi i-au vii. Acuma vade lume de nu
avem noi dreptate ca soarele pi de nu l-a bate D(u)mnezeu p Mniron
de nu nea adevrat snge pi de nu ne-a da parie despre
nemiie, e vznd ochii o ip trage p cap blstm pi
afurisenie pi in veci ip gat in iad in nestins, cnd
iel p atta adevrat pi nevinovat lipseste de dreptate.
Pintru care iar m rog d(u)mnitale aceste batele in cap lui
Mniron, e de vini la lege: zeu zic pi preutia me c nu
mi-e tot binele pi darul dela D(u)mnezeu poftnd
tuturor rmiu: Al d(u)mnitale umilit slug Mihaiu preut
din Aiak, in 13 Ian. 1821. Prin pot Vasilie, care pi trete.

www.dacoromanica.ro
 Comemordri
In anul 1938 s'au tinut dou comemorri frumoase in orasul
Nasud.
1. La 22 Mai a. s'a serbtorit, sub auspiciile Astrek
Centenarul in localul liceului George
Cosbuc printr'o conferint despre Istorkul, importanfa marile
succese ale Gazetei ale Foii pentru minte, inim litera-
cari aparitia acum o sut de ani, in 1838.
Conferinta a fost tinut de dl Julia Moisil, profesor pensionar,
urmt de corurile scoalelor din localitate, conduse de dl pro-
fesor Emil dela liceu, de recitri de ctre elevi. S'au
cntat lmnul regal Desteaptte Romne. S'a artat rodnica
activitate national cultural a primilor conducAtori ai acestor
ziare: George Barif, Jacob Muresian i poetul Andrei Muresian.
2. La 2 lunie 1938 s'a serbtorit, tot sub auspiciile Astrei,
centenarul marelui Nkolae Grigorescu, printr'o conferint
tinut de dl profesor Moisil, ilustrat cu foarte frumoase
proectiuni luminoase, dup cele mai insemnate opere ale artistului.

www.dacoromanica.ro
 Muzeul nsudean
Donatiuni
1. Lucrdrile universitar de geografie din Cluj.
Vol. (1936-38).
2. Dela dl profesor Morariu din Bucuresti 2 brosuri:
1. Piuritul in Valea Someului. 2. Noui numiri populare rom-
nesti de plante.
3. Dela dl Dr. Leon Scridon jun. un exemplar: In slujba
neamului, Discursuri cuvntri din Adunarea deputatilor in
anii 1934-1937.
4. Dela dl Locot. Ghifan o ilustratie: Lupta colonelului
Urban, comandantul Regim. II de granit ngsgudean Ungurii
la Bistrita, in 1849.
5. Dela dl Macedon Linul profesor pens. din Bistrita, o
tratie: Vederea orasului Bistrita in anul 1602.
6. Dela doamna vduva Clotilda Dr. I. Malaiu din Cluj,
dou fotografii: 1) Studentii universitari romni din Viena in
anul 1867. 2) Patru studenti universitari grniteri nsudeni la
universitatea din Viena 1868/69 (Dr. I. Malaiu, Dr. Gavril
Manu, Dr. Paul Tanco, Dr. Const. Moisil).
7. Dela dl profesor Coriolan Petranu, dela universitatea din
Cluj un exemplar L'art roumain de Transylvanie,. Vol. 1.
Texte. 1938.
8. Dela doamna Anastasia Popifian n. Manu
din Zagra - domiciliat de prezent in Turda, - 8 diferite docu-
mente, 3 2 fotografii, 6 decoratii, 9 diferite obiecte militare.
*

Directia Muzeului exprim tuturor donatorilor cele mai

duroase multumiri pentru valoroasele d-lor donatiuni.

www.dacoromanica.ro
 JULIU MOISIL

FIGURI

Tineretului grniteresc nsaudean

pentru cunoaste frumosul trecut,
lui inaintasi luptele ce au purtat
a le urma faptele

1938

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Artemiu P. Alexi
1847-1896

Eram in clasa a Ill-a a gimnasiului superior din Nsud

in anul 1873/74 - cnd un nou profesor de stiintele natu-
-
rale fu ilumit la noastr. Era Artemiu Publiu Alexi, nscut
in comuna Sngeorz la anul 1847 Aprilie 8, din plu-
gari grniteri1). Urm in satul su, pe cnd era
I) Biografia aceasta s'a fcut dup actele personale ale lui Alexi, ce se
pstreaz in arhiva vMuzeului nsAudean dup alte izvoare contimporane,
precum: 1. Istoria scoalelor nsudene de V. Nic. Drgan, Nsud.
1913. 2. 0 schit biograficA a Alexi in .Enciclopedia de C. Dia-
conovici 1898. Vol. I. pg. 105. 3. Rapoartele anuale gimnasiului superior
din

www.dacoromanica.ro
236

director I), escelent dascl - care avea pe

coal o frumoas in care pe pomicultura.
Poale c aceast pomrie va fi inspirat lui Alexi dragostea pentru
natur, cci s'a dedicat in urm studiilor tiintelor naturale.
Alexi a urmat apoi clasele la liceul ssesc din Bistrit,
iar clasele IV-VIII la liceul din Blaj, cu un stipendiu dela
durile - pe care il termin in 1868, apoi urm
diile universitare la Viena (1868/69) la (1870/72), unde in
Septemvrie 1874 lu doctoratul in naturale.
In 1869, cnd Alexi urma universitatea la Viena, fu ales
secretar al Societtii literare-sociale Romniag2) a studentilor
versitari romni, preedinte find in acel an Aronovici, din
toani, student in medicin.
frumoas idee national emisese atunci studentimea
mn, pe care Biroul societtii o apoi
ciatiunei transilvane (Astrag), cO 'la o cerere a studentimei ro-
din Viena ctre Ministerul Cultelor al Instructiunei Publice
austriac, de a o catedr de limba romn la universitatea
din Viena, ministerul aprob, dar numai o docentur, pentru care
destin circa 500 a. Decanatul faculttii respective e
ins contra docenturii, dar este pentru un brbat instruit adpat
cu literatura Studentimea cere acuma Astrek s reco-
mande un astfel de brbat s contribue la mrirea salarului
acelui profesorg3).
Alexi trecnd apoi la universitatea din este membru
al societtii studentilor universitari romni, care se numia
n. 1821 in NsAud. Dup absolvarea militare
fu numit invttor in Monor, unde servi la 1844, cnd fu trimis la Viena
la pedagogid Sf. Ana. Dup inapoiere la postul in 1847 la
primar superioar In Octombrie 1848 ca sublocotenent in regi-
mentul de granit, servind armatei in 1861. La 1862 numit invttor
director al triviale din Shngeorz. Reposat 28 August 1869. Escelent
pomolog.
La moartea iubitului su Alexi Sind student universitar a format
un cor, care sub a lui conducere petrecut la mormnt cntnd un
funebru, anume compus de Alexi.
2) Aceast societate fusion apoi in 1871 cu alta ce se numiaJunimea,
nastere societtii academice universitare Romnia care trieste astzi,
3) Vezi revista Transilvaniac. An. II (1869). Nr. 23 p. 276-77.

www.dacoromanica.ro
 Membrii ei purtau o tricolorul inscriptia
numelui societalii beret studentasc de asemenea cu tricolor.
pe cnd urma universitatea la se imprietenise cu

medic in
-
un alt tiner, mare nationalist, care a fost loachim Drgescu,
dicinist, devenit mai trziu dup ce termin medicina la Torino
Drgescu a publicat in 1867, la Pesta
faimosul roman istoric Noptile Carpatine sau istoria martirilor
liberttiig (Horia, Closca Crisan).
Prietenia aceasta a fost de mare insemntate, cci din con-
tinuele convorbiri s'a intensificat sentimentul national, cu foarte
frumoase in viala public de mai trziu.

1873 Alexi fu numit de administratia fondurilor

In
profesor la gimnasiul nostru, numire apro-
bat de Ordinariatul (consistoriul) episcopesc gr. cat. de
aprobare de ministerul de culte instructiune
1).
Asupra noastr a scolarilor, numirea noului profesor a avut
o foarte mare inriurire, cAci profesor de stiintele naturale
fusese un teolog, cruia lipsia preghtirea necesar pentru studii
de importante in secundar, din care lecliile
lui nu ne atrgeau de spre naturii.
Noul profesor, inzestrat cu frumoase cunostinte moderne,
stia s ne atragh prin metoda atitudinea sa, de aceea activi-
tatea sa dscaleasca, desvoltat la Nsud, precum cea
a fost foarte frumoas fecund.
Ce priveste cabinetul de naturale, colectiile
de materialul didactic, absolut indispensabil pentru predare, acesta
era inch foarte rudimentar, un Dela venirea lui Alexi
ca profesor, a in cursul anului 1873/74, a se
manda colectii de minerale cristale, preparate, tablouri etc. rela-
tive la botanic zoologie. Atunci, multe obiecte, s'a pro-
1) Nurnirile profesorilor la liceul a se vedea
lelor de V. Nic. Drgan. Nsud 1913, p. 919-20
la Ion Florian in Figuri de I. Moisil, in Arhiva
Nr. 21-1937 p. 622-23.

www.dacoromanica.ro
curat un schelet uMan, de care vzusem niciodat, dar
dup care am usor, interes
La cererea lui, patronatul gimnasiului, adic comitetul fon-
grniteresti, i-a pus la dispozitie o grdin pentru
aranjarea unei botanice, conform cerintelor studiului botanic;
in care plantat pi cultivat in acel an 35 specii de plante
din diferite familii1).
In anul 1875/76 cabinetul sa inmultit o foarte bogat
mineralogkd (1033 bucti), de cavalerul de Manz,
dela lacobeni (Bucovina), in afar de mai
multe specii de plante de munte, druite de botanistul nostru
graniter Florian Porcius, s'a vr'o 74 arbori arbusti,
procurati de Alexi din Viena2). Asemenea s'a procurat multe ani-
male diverse piese, modele, etc. in de 12563).
La finele anului cabinetul de naturale poseda : a)
lectia de zoologie 19 tabele de prete 1516 animale alte piese;
b) colectia de botanic 8 tabele Si 2083 plante; e) colectia de
mineralogie geologie 27 tabele 1721 minerale d)
lectia de fizic 3 tabele 89 aparate; colectia de chimie 46
aparate chemicalii.
Toat aceast activitate, frumos organizat mare pri-
cepere a avut o foarte puternie influent asupra ele-
In ce m priveste nu numai c mi-a deschis gustul pl-
cerea pentru dar mai trziu am imitat foarte multe, din
ceeace fcuse Alexi in Nsud, in cariera mea de profesor, in ce
priveste metoda lui procurarea materialului didactic a obiectelor
necesare la predarea naturale.
Alexi a introdus in curnd escursiuni botanice elevii
frumoasele bogatele imprejurimi ale Nsudului.
Dar profesorul nostru a fcut foarte multe escursiuni bota-
nice singur, prin Tinutul Nsudului, avnd ca pild pe venera-
bilul Mosu Porciuse, celebru botanist4), adunnd plante din flora
1) Programa (Anuarul) a VI-a gimnasiului super. romn gr. din
pe anul 1874-75 p. 29.
Prog. VII-a pe anul 1875- 76, p. 35-45.
3) Progr. pe anul 1876-77, p. 28-33 ai Progr. IX-a pe 1879-80,
p. 32-40.
4) Biografia lui Florian Porcius in Arh. Som.. Nr. 20 p. 416.

www.dacoromanica.ro
Tinutului compiectnd-o pe a
pi flora de pe terenul dela
studiat,
- satul lui
asezat pe un mare con de tuf calcaros, format in limp de mii de ani,
natal -
altele,

din depozitele izvoarelor alcaline acolo. lucrare a publicat-o

in limba germana, cu titlul : St. Georger Suerlinge in
Nord-osten Siebenbrgens und die Flora auf dem Gebiete der-
selbeng2).
Profesorul Alexi a fcut pi o mare escursiune botanica in
Vechiul ale rezultate le-a publicat sub numele:
escursiune botanic in pi 1883. 107 pagini.
Tip. Sibiiu, in Arhidiecezan.

In clasa a III-a Alexi ne-a predat in semestrul I mineralogia

pi cristalografia. Manual aveam pe al profesorului Al. Pokorny
(in romne$te, dela Schulbcherverlag din Viena). In semestrul
al doilea a cu fizica: Despre pi propriettile
despre fortele ce asupra prticelelor celor mai pi a
fenomenelor de aci pendenteg. Cursul ni l-a fcut dup fizica lui
Schabus, editia mica, tradus de dnsul, manuscris
piam, pe aceea vreme nu exista nici un manual de fizic,
in romneste.
Fizica a continuat-o pi in clasa a IV-a, mecanica,
sunetul, lumina, magnetismul electricitatea.
In clasa a V-a, in care ne-a fost dirigentul ne-a
propus, in semestrul I (3 ore) mineralogia, cristalografia morfo-
Ingia, dap/ manuscrisul lui, iar sistematica dup Naumann. In
semestrul al botanica dup Dr. D. sistematica
dup Nanian.
In clasa a VI-a (2 ore) zoologia comparata, intreaga, dap/
Dr. D. pi (1 orb) geologia, tot dup cartea lui
Alexi a fost profesor care a introdus in gimnasiul
din manuale de de autori din Vechiul Regat, rela-
tive la naturale. Ce priveste manualele de zoologie, bola-
2) In Jahrbuch des siebenbrgischen Karpathenvereins, din Sibiiu
in 8i editie separat, 22 pagini.

www.dacoromanica.ro
nic pi geologie, ale Drului D. Brndz, ele erau intr'o limb
romneasa cu prea multe neologisme, pi de aceea prea grea de
pentru noi ardelenii.
*

Alexi ne-a predat in clasa a VI-a, la limba romn, poetica.

Era pe acele vremuri obiceiul ca profesorii s-si aleag obiectele
pe cari vor st le fac in pcolar viitor, in afar de speciali-
tatea Astfel pi Alexi, cu care am fcut naturale pi
fizica in clasele anterioare, ne-a poetica cu aceeasi delicatet,
cu care trata pi cultiva plantele pi din grdina botania a
liceului (care, pcat, azi nu mai pi nici nu se mai gndeste
cineva la apa ceva). Prelegerile le cu rezultate destul de
hune pi imi aduc bine aminte, asteptam la orele de poetick
cu aceeasi mare plcere, ca la lectiile de Lectura o fceam
din Lepturariu romnescc a lui Aron Pumnul, din poeziile lui
Alecsandri, Andrei Muresian, scrierile lui C. Negruzzi, Bolintineanu;
apoi din sau Natura a Baras, faimoasa revist de
stiintele naturale, care ne-au deschis un orizont foarte larg asupra
pozitive. Fceam, fireste, pi compozitii stilistice in clas
pi acas. Deoarece am pstrat caetul cu lucrrile sau
ocupatiuni domesticeg cum se numiau atunci), din clasa a VI-a,
le notez : 1. Omul in comparare cu anutimpurile (27 Sept.
1876). 2. Influenta poeziei in progresul cultural al popoarlor (4 Oct.
1876). 3. Insemntatea navigatiunei pentru cultura civilisatiunea
(20 Oct. 1876). 4. Misiunea omului, ca pi cettean (1 Nov.
1876). 5. Influenta artelor supra desvoltrii culturale ale popoa-
relor. 6. Insemntatea poporului egiptean pentru cultura pi civili-
zatiunea omenimei. 7. Insemntatea fluviilor. 8. Analiza
teatrale Tribunulg de I. A. Lapedatu. 9. Exercitii de versificatiune
trochaic. 10. Exercitii de versificatiune jambic. 11. Exercitii de
versificatiune compus. 12. este calea progresului omenesc
(22 lunie 1877).
In cnd urmam claaa a VI-a, Alexi ne-a adus cartea
profesorulul Ian Al. Lapedatu, dela Brasov: Incercri in literaturg,
tip. in 1874, care cuprindea, in afar de pi drama Tribunal ,
in 3 acte, despre care ne-a dat s facem o lucrare, dup ce o

www.dacoromanica.ro
citisem analizasem, mare in clas, cu comentariile
lui Alexi, apoi acas.
In amintirea autorului - decedat in 1878, -
Alexi a un cuvnt de pomenire sub titlul : mormntul
lui I. Al. Lapeclatu, publicat in Noua bibliotec romn. Brasov
1882-83. Tom. II.
*

In anul 1875/76 s'a introdus pentru dat in mod

sistematic, gimnastica gimnasiul din Nsud, de atre patronatul
scoalelor - adic de administratia fondurilor grniteresti - numind
instructori de gimnasticA pe profesorii Alexi pe Beniamin
- acesta
tiangea Sind profesor de filosofie de limbile german
maghiar - in desprtminte, cte 2 ore pe
Dela 1880/81 Alexi a fost singur instructor pentru
rile gimnastice libere de in clasele gimnasiului.
*

In anul 1883/84 Alexi infiinteazA pe o sta-

meteorologicd a face observatiuni regulate, pe care
le publia mai in frumoasa lui lucrare : Insemntatea meteoro-
logiei, desvoltarea istoric foloasele ei. Resultatele observatiu-
nilor meteorologice fcute la observatorul meteorologic atasat la
gimnasiul superior gr. cat. romnesc din Nsud pe Lustru 1883-
1887 (1-94 pagini).
Lucrarea acesta o complecteaz apoi printeo alta sub titlul:
Elementele meteorologiei. lnstrumentele meteorologice instalarea
Ion. Indrumri la facerea de observatiuni calculri (p. 1-951).
aceste la olalt formeaz opera pe care
autorul o Conzpendiu de meteorologie , 4 stampe
litografice. Brasov. Tipografia 1889.
Aceasta este prima carte romneasc relativ la meteorologie
din Ardeal.
Observatiunile, fcute de trei ori pe zi, s'au inaintat regulat
lunar, la Observatorul central de meteorologie magnetism te-
restru din Buda-Pesta.
1) In raportul anual al gimn. pe 1888-89.
16

www.dacoromanica.ro
 Amintesc ad c Alexi a insrcinat cu Observathmile meteoro-
logice zilnice pe un foarte iubit elev a lui, care era un fel de
asistent pi custode al cabinetului de naturale dela gimnasiu:
Liviu Martian - astzi la penzie - dup ce a fost in ser-
vicii ale statului ungar, ca administrator al pdurilor regale dela
apoi director in minister. Dup unire a fosi inginer con-
silier silvic, apoi director general al pdurilor din Banat, Ardeal
Crisana. Astzi pensionar, trieste in Cluj.
Martian serviciul su de custode observator
al statiunei meteorologice dela gimnasiul din Nsud foarte punc-
tual cu mult pedanterie.

Alexi poseda o bogat bibliotea personal, cu multe crti

frumoase de pe care am vzut-o de mai multe ori din
care mi-a pi mie, din cand cnd, unele volume. Cele
mai multe erau germane, frumos ilustrate pi elegant legate pi atunci
am prins pi eu nu numai gustul pentru dar pentru cr-
tile artistic executate.

In anul 1878 Alexi a publicat, in colaborare cu profesorul

Maxim Popi), tot dela acest gimnasiu, o frumoas lucrare
lat: Resbelul orientate ilustratc - adic Rsboiul romno-ruso-
turc din 1877/78 - tiprit in editura librarului Paul Cieslar2), in
1878, - 724 pagini, cu numeroase foarte frumoase ilustra-
tiuni, tablouri colorate (scene din rsboiu ale armatei romne),
hrti desemne.
1) Maxim Pop profesor de istorie geografie n. 1838 in
t 1892 in Studiile: gimnaziul din Blaj, seminarul teologic din
seminaral central gr. cat. .Sf. Barbara. din Viena, istoria la
cultatea filosofic prelegerile catechetice pedagogice, la
cipal din Viena. Censura (licenja) lund-o la universitatea din Pesta. Dela
1865 profesor la gimnasiul super. rom. din pn la moartea sa. A
redactat cu V. Petri C. Anca revista Magazinul pedagogic apoi Dr. A.
P. Alexi .Resbelul oriental alte crti didactice, desvoltnd o vie
activitate cultural in diferite direcjiuni, articole in reviste de specialitate.
2) Romn

www.dacoromanica.ro
 Este foarte caracteristic faptul, acesti doi profesori
dela gimnasiul din Nsud, din acest indepartat colt de tar,
au in acele vremuri s se apuce de o lucrare aa de
grea pi de frumoas. Dar ei o din marea dragoste pentru
istoria nostru, insufletiti de faptele eroice ale armatei
romne din Rdsboiul Independentiie pi contii de Virtus romana
redivivac - care era pe atunci pi maxima Districtului autonom
romnesc al Nsaudului, district care ajunsese atunci la mare des-
voltare national.
Aceast mare este dedicat: .

armate romne. Bravilor conducdtori.

Eroilor romni dela Rahova, Nicopoli, Lom-Palanca,
pi Vidin.
Demnilor descendenti al marilor eroi dela
Rsboieni.
Umbrelor pi de memorie
al pentru Romnism
acest op
semn de admiratiune

In Precuvntare autorii spun propus a descrie

pi urmri cu deosebit atentiune tinuta pi faptele Romniei, care
avea positia pi rolul cel mai greu ; avea de o parte de a-i apra
integritatea pi ca s nu teatru de iar de alt
parte avea s-i elupte absoluta ei independinta ; a descrie eroicele
fapte ale armatei romne mai in detaiu pi a le cu tot
felul de notite, ne-am convins, nici un op nu
a atunci) pi pen/rued am voit a eterniza vitejiile
Romnilor admirate de lumea pi a le pstra posterittii
ca un talisman scump, dela care s virtutile de eroism pi
patriotism pi aceste s le perpetue dela generatiune la genera-
(p. II).
Tot aci se mai spune cd i aceast /storied a fost per-
secutat de politia c. r. din confiscnd fascicola a doua pi
intentnd editorului pi autorilor un proces de pres, la 9 lulie
1878, pentru de conturbare a linistei publice art. 65

www.dacoromanica.ro
 a codul penal) a delictului contra a ordinei
blice prin *tare de inimicitii contra nationalittilor art. 302
c. p. Autorii au fost dati in judecat de ungureasca.
S'a confiscat restul fascicolelor in numar de 2048 exemplarel).
Confiscerea procesul a dat o teribil lovitur autorilor
torului, producand acestuia pagube materiale foarte mari, s'a intrziat
aparitia a trebuit s fac o revizie manuscrisului, ca nu
cumva vr'un cuvintel se revolte pe neamului nostru
opera s inceteze. Deci virtutea romana reinviat, libertatea
dependenta trii rec$tigat de Romni prin eroismul soldatului
romn, trebuiau
Maideparte se spune in Precuvntare : Dorinta noastr cea
mai fierbinte ce am cultivat-o dela a fost cu deosebire
de a ridica un monument modest, demn nepieritor in onoarea
acelor mii de eroi, cari au prestigiul mndria coloniei
latine dela a acelor bravi eroi, cari au sngerat pe cmpul
de onoare de glorie au bravat cu un abnegatiune
admirabile triumful neamului nostru la Dunre la Balcan, a
acelor atleti falnici, cari sngele nobil au sigilat Indepen-
denta a Romdniei au reinviat timpii de virtute bra-
Am a pune mna publicului o carte
completi cu deosebire in cea ce prive$te pe Romni purtarea
o carte, care satisfaca toate recerintele din vederile.
Am a face aceasta c toate operele strine privitoare
la acest resbel au tratat despre Romni despre faptele
numai in mod superficial per tangentam, precum a fcut aceasta
ziaristica strinc.
Multe desemne, schite din aceasta oper, sunt lucrate de
profesorul de desemn Andrei Mazanec, tot dela gimnasiul sup.
din
Ortografia am urmat cea uzitat la institutiile ($colare) din
Nsud. Suntem de convingere, cuma acei cetitori ce nu
sunt deprin$i cu aceast ortografie vor binevoi a ne escusa. Alt-
cum noi suntem de convingere cuma valoarea unui op - afar
daci este limbistic - nu depinde dela ortografie. De altmintrea
1) Editorul observ aici : .Rectificarea cam aspr a d. autori, care ur-
meaz aici in privinta confiscirii, am afar, ca evit o contiscaree.

www.dacoromanica.ro
 245

am dorim ca Academia romn s statoreasc

definitiv modul limbei romne, astfel s ajungem fericita
zi, toti Romnii s primeasc Unirea scrierei limbei
In fine autorii Nordul Transilvaniei, in ziva
recunoasterii Independen(ei Romniei - 8/20 Burar 1880.
Cartea s'a publicat in fascicole, a cror aparitie era asteptat
in Ardeal cu o nerbdare fr seamn. Ele circulau din mn in
mn, erau cetite de numitii Ungureti - adic Rominii
crescuti in maghiare - pierzndu-si adesea portretele
cromolitografiile ce impodobeasc peretii caselor
mnestic. ra a tiat prti din manuscris ; ceeace nu putea
face s dispar din el era suflul de adevrat admiratie pentru
calitti ale brbatilor politici romni, a aror biografie se
d cu elogioase, pentru vitejia soldatului romn. In
carte gsim reproducerea ordinelor de zi ale Domnului Carol, a
cuvntrilor lui Koglniceanu Brtianu, a aprecierilor favorabile
din presa strin. Astfel opera aceasta devine cartea de educatie
sistematia in sens romnesc integral a cetitorilor ardeleni, drora
li se arta toat vigoarea ce exist in tnrul stat independent de
peste munti, unde e sufletul natiunii romnec, li se profetea
ruinta principiului de nationalitate li se punea inaintea ochilor
sterilitatea luptei pe care Ungurii o duceau ca s opreasc un
proces istoric, ce nu mai putea fi impiedecat. De sigur c nu e
numai intmplare ci unul din elevii celor doi profesori dela N-
sud avea s devin, alturi de V. Alecsandri, cel mai de seami
cntret al vitejiei romnesti dela Plevna. E George Cosbuc, cn-
tretul Rsboiului de neatrnare al Coroanei de otel.
ca George Cosbuc, toti cei ce am fost crescuti de mar-
evenimentelor dela 1877, pstrm in sufletul nostru marea
adnca admiratie pentru furitorii Romniei independente. Am
crescut in cultul netrmurit pentru Regele Carol I pentru sfet-
nicii in increderea neclintit in vitejia dorobantului care va
trece odat Carpatii, precum trecuse Dunreac I).

1) Comunicat de Ion Bianu.

Din Rsunetul rdzboiului pentru in conferint
la Ateneul in Aprilie 1927 de Sextil Pucariu. 1927 p. 30--31.

www.dacoromanica.ro
246

In anul 1880 Alexi audient la Printul Carol, ii pred

aceasta frumoas oper a celor cloi profesori dela gimnasiul su-
perior din Cu adresa 949 dela 28/9 Ian. 1881 de
Basset, din partea administratiei dela S. A. R. Monseigneur
le Prince de Roumanie, ii se comunic lui Alexi (curios lucru,
in limba cO i se trimite o un pachet cu me-
dalia Bene Merenti de aur cl. I. La adres Alexi rApunde
din la 9 Faur n. 1881 ctr. Alteta Regal!
Prea Doamne, CO a primit distinctiune Medalia de
aur Bene Merenti cl. I brevetul Nr. 46) multumind pentru
modestele mele merite literare prin scrierile in causa
Resbelului orientale, i Inalt distinctiune va servi pentru
totdeauna de un puternic stimul menit de a m indemna neintre-
rupt pun modestele mele puteri in serviciul prosperittii lite-
raturei a apoi : s binevoiti a-mi
permite s suscern la lnaltul al Altetii Voastre R. urrile
cele mai fierbinti si cele mai cAlduroase ale inimei mele ce doreste
din neincetat, ca Alteta V. R. Alteta Sa
Regal Doamna, s bucurati de o fericit
prosperitatea fericirea Neamului romAnesc, intro salutea
realizarea tuturor dorintelor ale nobilelor Voastre aspi-
ratii1).
*

La 30 lulie 1883 Aleci primete dela Casa M. S. Regelui

o Domnul meu, M. S. Regele primind lucrarea D-Voastre
intitulat: 0 escursiune in
brogea, m a VO arta Via Sa multumire
pentru munca roditoare ce ati pus-o in acestei opere
de merit. Adjutantul M. S. Regelui Colonel Candiano1).
*

Cu adresa Nr. 3758 a Ministerului Cultelor al Instructiunii

Publice dela Bucure0 18 Aprilie 1884, Ministrul P. S. Aurelian,
comunid lui Dr. A. P. Alexi, profesor la gimnasiul din Nsud
(Transilvania) urmAtoarele:
') Brevetul adresele originale sunt la Muzeul

www.dacoromanica.ro
 247

In urma recomandArei Subscrisului Majestatea Sa Regele,

binevoind confere medalia Bene-Merenti cl. II, pentru
lucrArile publicatiunile D-VoastrA stiintifice, am onoare a V
brevetul Nr. 349 de acordarea acestui semn
de distinctiune investit cu semnAtura sigiliul Sale.
Primiti etc. Semnat Ministru P. S. Aurelian.
La adres Alexi rspunde la 10 Mai 1884 multumind
pentru distinctiune printr'o din care reiese din nou
stima admiratiunea iubirea nernrginito ce cultivez
cu profundo pietate pentru nobilul viteazul primul Rege
pentru guvernul liberal al Romniei libere special
pentru persoana D-VoastrA, carele nu numai ati luat pe umeri
misiunea cea mai grea, misiunea de a conduce regenerarea
mniei a o fortifica pe bazele instructiei educatiunei, dar ca
brbat de V'ati protectorul sciintelorc. Apoi adaug
cel mai important pentru viitorul unei natiuni este
c. le locuite de Romni sunt putin studiate din punct
de vedere oro-topo etnografic, geologic, mineralogic, botanic,
meteorologic, antropo- arheologic pe sunt studiate s'a
aceasta mai numai prin strinic Apoi cere fndrepteze
tineretul spre carierele stiintifice, nfiinteze reuniuni
stiintifice. Alexi avea mare Incredere in ministrul Aurelian1).
Fireste Alexi nu uit a multumi Regelui pentru noua dis-
tinctiune cu cele mai fierbinti mai cAlduroase
ale inimei mele, ce pofteste neincetat ca M. V. impeun cu M. S.
Regina bucurati de o lung, fericia intru prosperarea
fericirea Neamului romanesc, intru salutea Romniei42).

La 17 lanuarie 1890 Alexi primeste o adres dela Admi-

nistratia Domeniului Coroanei sub semnAtura lui I. Kalinderu,
administratorul Domen., prin care cO M. S. Regele a
primit cartea (Compendiu de meteorologie de Alexi,
blicat in 1889 circa 200 pagini) i-a onoarea
neze a-i Inaltele Sale multumiri. Apoi adauge: citit-o
1) Adresa originald raspunsul la Muzeul nsudean.
2) Asemenea la nsudeanc.

www.dacoromanica.ro
248

pi eu desi subiectul ei nu e din cercul studiilor mele.

Se vede ati pus o mare stAruint in serviciul meteorologiei pi
sunteti in curent toate probleme ei pi cu organizarea celor
mai insemnate observatorii din strinAtate. Sunt prin urmare con-
vins acest tractat, singurul consacrat meteorologiei in limba
noastr, va putea aduce cele mai reale servicii pentru desvoltarea
ei la noi pi pentru rspandirea ideilor exacte stabilite de
stiint apa de folositoare pentru o att de agricol ca Romnia,
prin cunotinta succesiunei fenomenelor naturale pi mijloacelor
de a se folosi de ele sau de a neutraliza pe cele Aceast
administratie a infiintat mai multe statiuni de observatiuni pluvio-
metrice, in Observatorul central din Bucuresti. rog
dar s ne trimiteti 30 exemplare din opera D-Voastr (impreun
cu un cont de din care voiu imprti unele persoanelor,
care s'au insrcinat tinerea registrului de observatiuni, iar cele-
le voiu depune in bibliotecele ce le-am infiintat spesele
noastre, pe pcoalele afltoare pe Domeniile Coroaneic
*

Alex i a fost un profesor priceput, foarte activ, de o frumoas

cu mare dragoste de inaintarea neamului. De aceea a
pi publicat multe articole prin diferite reviste, a tinut conferinte,
a scris arti bune, a multe escursiuni stiintifice. Era de
stiint, dar pi mare nationalist.
Din multele sale articole publicate in ziare pi reviste precum
pi in volum, de cnd era student, aci urmAtoarele
1. Meditatiuni la anul - pe era student
pi urma studiile universitare la - publicate in ziarul Fede-
ratiuneac din Pesta Nr. 3 (335).
2. Un suspin din Districtul Nsuduluic - in care profetia
cea ce se mai dup 18 ani, de guvernul unguresc:
maghiarizarea. Cu o adevArat vorbeste contra celor fric4
pi contra celor infami. cu numele su de anonimat
(in Federatiuneat 1870. Nr.
3. lnstructiunea elementarA in Valea Rodnei pentru ridicarea
(Conferinte invttoresti, etc. in Federatiuneac 1870.
Nr. 115 p. 458-59.

www.dacoromanica.ro
 249

4. Adio Transilvaniaa (poesie), in Federatiuneac in

foisoara Nr. 126/458).
5. Din pomelnicul martirilor romni dela 1848/49. Un enorm
numr de romni nevinovati ucisi de revolutionarii unguri. Tip.
in rev. Transilvaniag. An. 1870. Nrile 19/20 an. 1871 Nrile 4 13.
6. 0 istoric referitoare la revolutia din 1848, in ziarul
Bucuresti. Anul II 1870 p. 55, 103, 186.
7. In anul 1884 in ziarul din Sibiiu,
Nrile 7-9 sub titlul Militaria o foarte interesant list de ofiteri
romni, tinutul fostului Regiment al romn de gra-
nit nsudean, cari au esit fie din din Nsud
(f. in 1784), fie din alte academii militare, cu numele
nasterii, rangul, regimentele in cari au servit, eventual deco-
ratii ; un numr de 174 ofiteri in anul 1884.
8. Romnismul in - Federatiuneac 1871. Nr. 5/471.
9. 4 corespondente din Graz, publicate in Federatiunea
Nrele 22, 49, 59 79 din anul 1871.
10. Un articol despre Armand Barbes, in foisoara Federa-
tiunei 1871. Nrele 57 58.
11. Necrologul Drului loan Marte Lazar, fost director al gim-
nasiului super. din in Gazeta Transilvanieic, Nr. 1873.
12. Resbelul oriental ilustrat in colaborare cu profesorul
Maxim Pop. Edit. Paul Cieslar. Graz 1878. 724 p. cu numeroase
ilustratii, tablouri colorate, desemne (crochiuri).
13. Istoria desvoltrii ideilor cosmogonice geologice. In
Programa (anuarul) gimnasiului din sud pe anul 1877/78 p. 3-30.
14. 0 audient la Vod Carol in 1880. in rev. a
Somesan Nr. 8/1928.
15. 0 escursiune botanic in Romnia Dobrogea. Sibiiu
1883. Tip. Arhidiecesan. 107 pagini. Cuprinde: 1. Intro-
ducere. Ceva despre etno- orografia despre geologia
brogei. Ill. Catalogul plantelor recoltate in Romnia Dobrogea.
Descrierea a 93 specii.
16. Helvetia Wilhelm Tell. 127 pagini o hart a can-
toanelor din jurul lacului Vierwaldsttten. Brasov, Tip. Alexi, 1889.
17. Die St. Georger Suerlinge im Nordosten Siebenbrgens
und die Flora auf dem Gebiete derselben. Sibiiu 1892. (Din XII

www.dacoromanica.ro
250

Jahrbuche des siebenbrgischen Karpathenvereins in Hermannstadt).

22 pagini.
18. La mormntul lui I. Al. Lapedat. (In noua bibliotec ro-
mn Tom. II. Nr. p. 1882-83.
19. Biografia generalului Leonida Pop. (In Noul
de cas din Braov pe anal 1889.)
20. ceva despre conferenta dela Blaj despre orto-
grafia scrierii romneti. In Tribuna II. Nr. 124-130.
21. Compendiu de meteorologie (on 4 stampe litografiate).
1889. Circa 200 pagini.
22. Suveniri notitie de cltorie in Romnia, Transilvania
Dobrogea. Publicate lungo serie de articole, in revista
Familia din Oradea.

Conferinte
1. Despre omul fosil sau preistoric. La adunarea general a
Astrei. Blaj 1877.
2. Romnii la Plevna. La adunarea general a Astrei dela
Turda, 1880. in editie separat de N. F. Negrutiu. Glier la
1880 in Imprimeria 'George Lazar.
3. lmportanta studiului meteorologic necesitatea infiintrii
de observatorii meteorologice in diferite prti ale Transilvaniei.
La adunarea general a Astrei dela Dej, 1882.
4. Importanta studiului botanic. Influenta vegetatiunilor asupra
desvoltrii vietii animalice asupra desvoltrii civilisatiunei
neti. La adunarea a Astrei din Braov, Tip. Arhi-
diecesan din Sibiiu 1884.
5. Insemntatea naturale reformele ce le
studiul in coalele noastre. La adunarea general a Reuniunei
Mariane la 5 lunie 1882, in Prundul-Brgului. as din Edu-
catoriul. Tipografia Academiei Romne. 1883.
. Conferint despre Wilhelm Tell, la adunarea general dela
$omcuta-Mare a Societtii pentru Fond de Teatru, publicat apoi
in rev. Familia, 1886, Nrele 35--37.

www.dacoromanica.ro
 251

Intre comentatorii ardeleni ai lui Wilhelm Tell trebuie amintit

profesorul dela Nsud A. P. Alexi, care in brosura sa Hel-
Wilhelm Tell, Brasov 1889, dup ce face o privire istorico-
geografic asupra cadrului in care se desfsoar drama (p. 3-65),
o rezum, scen de scen, intercalnd lungi fragmente, traduse
in versuri (p. 66-127). E interesant prefata acestui studiu de
popularizare, in care autorul povesteste geneza lui. La universi-
tatea din Graz, unde fcut studiile, a ascultat cu mult interes
cursul lui Dr. Adam Wolf : Ober geschichtliche Erluterungen
zu Schillers Wilhelm Tell La representatiile dramei i s'a intmplat,
nu de emotie. S'a gndit deci s o traduc. Se
pare c nu se credea inzestrat cu literare corespun-
pentru a transpune in romneste o capod'oper, pe care
o admira in msur. De aceea s'a multumit cu un rezumat
pe care a inceput publice la 1875, in Oltenia lui I. C.
(vechiul su prietin). Publicatia aceasta a disprut
Alexi a rmas cu manuscrisul in saltar. Dar entuziasmul lui
pentru n'a sczut. In 1886 tine o conferint despre ea la
adunarea din Somcuta-Mare a Societtii pentru Fond de Teatru
(conf. publicat in Familia, 1886, Nr. 35-37). Abia in 1888 reu-
s-si publice studiul in intregime in a lui
Teohar Alexi (Brasov) de unde a fost extras apoi in brosur.
Evident c att A. P. Alexi ct urmasii lui ardeleni au fost
atrasi spre drama lui Schiller nu numai din consideratii estetice,
ci politico-sociale. Ei se gndeau hrneasc prin ea dorul
libertate al Romnilor de dincoace de Carp40).
*

Profesorii nostri nsudeni, cari au de bine de

frumos a ne desvolta sentimentul national mereu vivifica
intensifica, au fost adevrati profesori, cari trebue amintiti pu-
rurea cu respect recunostint. In grele vremuri in mari peri-
cole in care triam, mereu amenintati de dusmanii seculari, intole-
ranti sfidatori, profesorii nostri au ne conduc printre
primejdiile la cari eram zilnic expusi, s ne pstreze curati drzi
s nu nimic din nationalismul nostru innscut. dac
Ion Breazu Recenzii, in Dacoromania. Vol. VIII p.

www.dacoromanica.ro
252

numai atta ar fi facut, merit toat recunostinta pi amintirea. Dar

fireste ei au fcut mult mai mult, ne-au dat pi nenumerate
pi frumoase daca ma la iubitul nostru
profesor Alexi, el ne-a inviltat exact, ne-a iidicat pi nobi-
litat sufletul prin ne-a mereu pi intarit spiritul
national.

Cnd anul 1873 profesorii ginmasiului din Nasaud au

intemeiat bancA Aurora , - a doua banca romneasc din Ardeal,
dup banca din Sibiiu, - membrii
fundatori pi pe Alexi, care la de constituire a comi-
tetului fundator, sub presidentia profesorului Ion Marcian, secretar
de pedinl a fost Alexi (2 Noemvrie 1873) pi in urma ales pi
secretar al consiliului bncii1).

Lipsind in orselul Nsud o librrie, pi necesitate a

se procura crti didactice pentru din Nsud pi impre-
jurimi, precum diferite materiale pentru toate institutille distric-
tului, Alexi a infiintat prima librrie romneasca aici, numind-o
Concordia,.
Era lucru firesc ca profesorii s ia initiativa la insti-
tutie, fie cultural, fie economic, cci ei aveau cultura necesar,
dar pi dragostea pi idealul national.

Alexi serviciul militar in armat, find numit la

fcut pi
Noernvrie 1875 locotenent in rezerv, in Regimentul de infan-
terie romnesc Nr. 63 din Bistrit, in care a contat la 31
cernvrie 1881.

In anul pcolar 1893/94 Alexi s'a inbolnvit pi a trebuit s-si

cear un concediu mai lung. Boala agravndu-se a cerut pensio-
Monografia de Nic. Drgan p. 5 7. Promo-
cooperatiei nsudene au fost profesori de inapoiati dela
studii din Viena : Marcian, Dr. I. Malai, Dr. Constantin Moisil, Dr. Paul
Tanco, Dr. A. P. Alexi, Maxim Pop Oct. Barit, fundatorii Aurora
ei puternici.

www.dacoromanica.ro
narea, stngndu-se din viat la 15 Octomvrie 1896, in etate de
abia 49 de ani functionnd ca profesor timp de 23 ani. Este
mormntat in cimitirul bisericii din Rebrisoara are un frumoss
monument.

Adause

audient la Carol 1880

Era un ceas dupi miazzi cnd am ajuns la gara dela Sinaia.

m'am dat jos am fcut cunostint de statie Con-
stantin Dudescu care, spunndu-i intentiunea mea de a fi primit
de Domnitorul, mi-a oferit cu mult bunAvoint camerele
sale pentru a-mi face toaleta de lips. ar fi trebuit s merg
in vreun otel, care imprejurare mi-ar fi consumat mai mult din
vremea ce-mi era foarte scurt, cu trenul de persoane ce avea
s soseasc indat dup trei ceasuri, aveam s cltoresc mai
departe, pentruc la Predeal m asteptau doi amici.
Insotit de un servitor dela gar ca conducator, la orele 21/4
dealul mnstirii Sinaia. La in curtea mnstirii era
garda de onoare, nu ca la alte curti postat in sentinele etc.,
ci feciorii erau comozi, ofiterii se jucau de a popicul (cugle).
Un ofiter de gard, al crui nume cu prere de ru
uitat, imi d informatiunea cuma Mria Sa chiar acuma se afl
la mas (dejun); dar cu toate acestea se duce pentru a m insinua
.(anunta). intr'o discutiune anirnat cu mai multi ofiteri din
gard, cari se adunaser in jurul meu, cnd nu trecuse 5 mi-
veni adiutantul Mriei Sale, dl maior Maghier, fiul bravului
general Maghier ce murise nu de mult Craiova, m
cumc Alteta Sa a binevoit a-mi incuviinta primirea. A luat infor-
matiuni despre dorinta mea apoi a fcut raport. Abia au trecut
2 3 minute cnd vine un servitor de cas de ai Mriei Sale, m
invit s in salonul de primire, unde m asteapt Mria Sa,
m conduce pini acolo.
Trebue s fac mrturisirea c in acel moment mi se afla
ininla in o mare agitatiune. cum nu! Numai peste cteva
cunde aveam s cu ochii mei in realitate pe Domnitorul Carol,

www.dacoromanica.ro
aveam mi bucur de fericirea de a fi unul dintre acei
Ardeleni, cari au salutat in pe marele erou dela Plevna.
In salonul de primire se afla Alteta Sa dl major Maghier.
aci m'a surprins simplitatea aranjamentului, lipsa de lux,
precum sunt de saloanele oamenilor mari precum m
asteptam aflu aid. Dar mai mult m'a surprins tratarea att
de cu care am fost intmpinat din partea Mriei Sale.
Abia fui prezentat prin dl maior Maghier, cnd Alteta Sa
incepu a-mi da intrebri una dup alta, de a avea eu timp
de a-mi zice dictia ce mi-am fost compus, vezi Doamne, mai
pentru ca s nu vorbesc nici prea mult, nici prea putin. M'a
trebat de nume, despre escursiunea mea botanick la ce i-am dat unele
informatiuni despre recoltele mele fcute. Prezenta Altetii Sale m'a
adus in oarecare neregul (confuzie) cu simtemintele mele.
Vizindu-I in persoan a-mi furnica prin memorie
toate scenele dela Plevna, toate faptele mrete executate de armata
romn. M aflam in o ciudat precum nu-mi aduc
aminte s fi mai fost vreodat.
Voiam s-mi incep dictia, dar nu i-am aflat inceputul.
Sunt doau momente in viat cnd omul poate s devin in
stare psihologicA afar de calea acele sunt: o suprare
sau intristrare prea mare, ori o bucurie prea mare. In cea din
urm aflam eu. Eram guvernat (cuprins) de impresiunile
bucurii a unei fericiri ce rar se dau in viat. aflam in o
stare de care nu-mi puteam da dar era cea mai fericit
stare in care un vis al meu de era realitate.
Mai trziu m rezolvii (hotrii) a-mi zice dictia cum
putea, care o reproduc aici dupcum mi-am
dripS audient, care este :

Regal Vizitnd pentru or Rominia, nu

am putut rezista dorintii mele fierbinte de a m folosi de oca-
ziune pentru a vedea saluta in persoan pe printele acestei
teri. Sunt prea fericit multumitor pentru ocaziunea ce ati bine-
voit a-mi da pentru a putea saluta in persoana Altetii Voastre pe
bravul Cpitan al eroicei armate romne, a-i aduce omagiile
Totodat V rog, Altet Regal, binevoili a-mi da gratia
s prezentez acest exemplar din Resbelul oriental ilustratc,

www.dacoromanica.ro
redactat de mine de colegul meu dl Maxim Pop, fructul oste-
nelelor noastre din doi ani de zile, in care ne-am descriem cu
fidelitatea pi constientiozitatea faptele belice, pi
deosebire cele indeplinite de brava sub eroica
conducere a Altetii Voastre Regale. rog bine-
voiti a primi acest exemplar ca un prea modest de Malta
mea stimA, iubire pi veneratiune ce cultiv.
Alteta Sa binevoi a : Primesc cu bucurie pi

opul ce mi-ai prezentat din parte-mi rog primesti

pentru aceasta mai trziu un mic
A zis este surprins de carte de care n'a
atunci. M'a intrebat despre fntnele ce le-am folosit, de
cauza pentru ce am lsat a se in Graz, la cari la toate i-am
dat pe scurt informatiunile de lips.
povestit despre organizarea gimnasiului superior
despre care a mare interes, pi despre care i-am
dat informatiunile cele mai detailate, despre izvoarele din care
se sustine, despre fondurile nasterea pi administrarea
lor, despre obiectele pi in specie despre limbile ce se propun, a.
Toate aceste au consumat un timp de peste 20 minute,
cnd apoi m'am deprtat ducnd cu mine cele mai pi
neuitate suveniri.
Am fost surprins pi am admiral afabilitatea pi tratarea
de simpacticA, picuceritoare. Nu este nimic de mirat
aceia cu cari Alteta Sa a povestit odat, au fost cuce-
riti. Nu este de dac Carol a fost in stare cucereascA,
so farmece pi entusiasmeze armata aceasta a minuni.
Desi numai venirea lui in Romnia a limbo rom-
neasc, dar apa de bine pi-a anevoie poti recunoaste
a nu fi Romn de origine.
leind dela Alteta Sa m'a petrecut dl maior Maghier cu care
am mai deaproape. M'a (intrebat) de
pi de domiciliu pi m'a asigurat prin prezentarea Res-
belului oriental am Altetii Sale Regale o surprizA.
Ofiterii de s'au adunat in juru-mi pentru a le povesti
') Acest suvenir promis 1-am primit la lanuarie 1881, a fost medalia
Bene-Merenti.

www.dacoromanica.ro
despre primirea mea, apoi m'au pn la gara, unde,
cuma la Predeal nu am dar nici timp sd-mi iau uniforma
pentru drumul de fier din Transilvania, m'am uniformat aci. Dom-
nilor camarazi dela gard le-a fost mare surprinderea vzndu-m
cd sunt i ofiter. Amicabilitatea nu mai avea margini. Unii
irni fceau imputare pentru ce nu m'am prezentat la Mria Sa in
uniform, altii struiau rmn in Sinaia pn a doua zi. Poate
c fi venit de a nu le putea respinge propunerea,
dac nu eram angajat, dac nu m'ar fi prietenii la Predeal.
Peste scurt sose$te terenul. Dup putin petrecere pe
ronul grii, unde am fcut cunotint cu alti onoratiori din
Sinaia, mi-am luat rmas bun prin o strngere de mn frteasc
dela toti, apoi am plecat.
La recomandatia de statie conductorul imi un
cupeu numai peritru mine. Incepui a reflecta asupra celor
cute, a face asupra tinutului att de romantic.
Ca vis am percurs cei 12 kilometrii pn la Predeal,
unde m Weptau prietenii colegii de cltorie un
domn profesor din Bucureti.
de A. P. Alexi in revista Familia din Oradea Nr. 39
Anul 1882 - apoi reprodus Arhiva - Nr. 8
1928 p. 116.)

Un menzoriu a lui Dr. A P. Alexi care Titu Maiorescu

Dei om srac, localitate resurse, Alexi s'a

ocupat tot timpul botanica meteorologia de tot ce poate
fi de pentru ridicarea neamului.
Alexi in marea lui dorint voia ridice tiinta, s formeze
muzee, in care s se depoziteze tot ce privete pmntul rom-
new. El este ptruns de marea important a tiintelor pozitive
pentru neamul nostru, dar vede in ce stare inapoiat
ici ne gAsiam noi Romnii acuma cincizeci de ani
In anul 1886 in vechiul palat al Universittii din Bucuresti se
posteau institutii culturale si stiintifice: Academia Biblio-
teca Statului, Muzeul de de arte, Pinacoteca
de tablouri), Institutul Muzeul de mineralogie fi geologie.

www.dacoromanica.ro
 257

In 1885, pe Alexi era de 12 ani in invtmnt,

avea o considerabild experient desvoltase o frumoas activi-
tate adres un niemoriu lui Titu Maiorescu2), din care
facern un scurt rezumat pentru a vedea preocupa mereu.
El cere permisiunea s discute un lucru, care crede ca inte-
resa pe Maiorescu apoi s-i o rugminte.
Suntem un popor tiner, inceptor in toate (in art, literatur
etc.), mai ru stdm in stiinte. Pe celelalte trebuie s
cu deosebit stiintele, ele sunt temelia a unui
neam cu aspiratiuni de viitor. Generatia de azi (din 1885), i se
pare superficial. Multi tineri nu doresc a-si vedea numele
tiprit sub stihurile sau versurile de ei, de frase
neintelese. la superficialittii. Focarele culturii stiintifice la noi
sunt foarte putine. Unicele sunt catedrele profesorale, in special
dela cele universitti Academia Societti
speciale pentru toti ramii de ne lipsesc. Focarele pu-
tine, cu mai mult cei chemati sunt tinuti s cultive stiintele,
s munceascA cu cea mai mare diligent, in vedere
adevrul seriozitatea.
Multi brbati vrednici cunosc sacra chemare. Dar sunt
de cei cari nu de focare se ci consider ca un
lucru secundar, o ignoreaz. Deci superficialitate. Mai ales se ob-
serv aceasta in literare - de aici urmeaz ca critica
fie fr crulare, pentru a avea o literaturA de valoare, fie
de laude s fim cu toat seriozitatea. ne recunoastem
lipsurile scAderile s ne indreptAm spre studiu serios
munc. Terenuri avem destule. Ce priveste obiectele istorice,
arheologice, geografice, etnografice etc. se multe in muzeele
strine dela noi, dar nu adunate, nici studiate de noi. Negresit
e anevoios costisitor a face exploratiuni in toate colturile patriei
Va se aproape toate institutiile culturale ale Romniei
o de veac erau local de faculttile Universittii
Senatul) astzi toate au palatele somptuoase vaste bogate,
vad de progres ce neamul romnesc l-a fcut in acest rstimp, prin
priceperea hrnicia lui. (In rev. .Bucurestii vechi. An. I-V (1930-34) arti-
romantici. de I. Moisil. Bucuresti 1935.
2) Copia acestei scrisori-memoriu se gseste la nsudean., in
19 pagini, format cuart-comercial.
17

www.dacoromanica.ro
258

romne colectiuni prin ctiva amatori, cari ar fi dispusi food

jertfe pentru aceste scopuri. In Romnia sunt ctiva vred-
nici, dar este mic. In provinciile romnesti ale Austro-
Ungariei se face pi mai putin, ba chiar nimica. Asociatiunea tran-
(Astra) a infiintat cteva sectii stiintifice, dar dela

Obiectele de istorico-stiintificA ar trebui adunate

in unele centre, in muzee, pinacoteci pentru studii pe baza
ne facem istoria, dovedim lumii prin argumente (dovezi) ce
nu se pot discuta, cine suntem decnd locuim
a mijloacelor, -
dar crede cd multe obiecte -
patriei noastre. Recunoaste lipsa specialistilor
mai ales ce priveste etnografia --
s'ar putea colectiona prin preotime, dasclime, cArturari, dac
s'ar da instructiunile necesare. nu se amne adunarea
multe obiecte dispar. totusi prin puteri unite, prin
asociare, multe piedeci se vor Nu are dragoste,
interes, pricepere pentru arheologie, etnografie, etc., dar poate
contribui cel putin cu o de bani la an pentru un scop att
de sfnt. reuniune peste toate romne,
poate mijoacele necesare. Cu statornicA diligenta
de fier, se pot face.
InsistO acuma in special, in memoriul asupra stiintelor
ele sunt legate de
naturale, in care

desi o
cel mai cu toate
pAmntul, de aerul nostru romnesc. Spre exemplu metewologia,
- se in toate cu o lard sta-
-
Foloasele ei pentru viata practicA, pentru agriculturA, navi-
gatiune sunt nespus de mari. Dar pi Romnia, abia in anul
1884 s'a pus temelia unui Observator meteorologic de Stef.
Hepites, dar reteaua de statiuni meteorologice de ordinul al
al lipsesc aproape de tot, pe cnd dupd extensiunea
a Romniei ar trebui vs fie observatoare de ord. eel
putin 100 pi de ord. Ill IV putin 200. acuma (in
sunt 5 statiuni de ord. II pi al Ill-lea. In Ardeal, de statiunea
de ordinul al II-lea, de pe gimnasiul superior romnesc din
nu este nici una, la care se observatiunile pre-
de Romni. meteorologia de foarte mare fobs
general ar trebui so se predea un curs de meteorologie teoreticA

www.dacoromanica.ro
 i practic la facultatea de i la medicina, pi chiar la
lele de invatatori i in seminariile teologice.
Din zoologie, in afar de cteva colare, unele rau
duse sau plagiate, n'avem nimica. Nu exist nici un sa
fi fcut studii speciale din vr'un ram al Faunei romne, nici colecjii.
In geologie avem inceputuri. Cacti de
loarea pentru Flora Romniei avem numai pe a lui
Dr. A. Kanitz (Plantas Romaniae) Prodromul Dr. D. Brndza.
pi
Pentru facerea de studii geologice s'a votat de Academia
Romn un premiu de 5000 Lei (in 1884) (pentru studii geol. in
don" judete), iar pentru botanic un premiu de 5000 Lei
judet.
Neavnd manuale de Fiord pentru botanisti In limba
ceeace pentru studiul limbilor ar fi Dictionarul), necesare
la escursiunile botanice, - nu se poate face studiul florei unui
al unei i este de ca astfel de studii s se
fac de Romni priceputi i bine initiati in acest studiu.
Aici face o parantez vorbind de un incendiu ce s'a
plat la palatul Universittii din Bucuresti cnd a ars i frumosul
herbariu dela facultatea de tiinte, amintind c vtinerimea studioasa
a declarat cu entusiasm i probabil spre a mngia pe profesorul
de botanic, cd va escursiuni prin
Acest entuziasm pueril n'a dat fireste
un rezultat, habar n'aveau (studentii) de munca
ce se cer in exploarArile botanice. lar profesorul de bota-
nic prin raportul Ministerul lnstructiunei data de
12 Aprilie 1884 afirm, c herbarul ars continea peste 100.000
specii de plante. Aci Alexi se mir de aceast afirmatiune pi arat ca
Herbarul universitjii din Viena, unul din cele mai bogate herbarii,
intemeiat de vestitul botanist profesor (n. 1727, f 1811),
continea, - complectndu-se mereu, -- atunci, in 1885, circa
25.000 specii. lar herbarul dela universitatea din B.-Pesta, de ase-
menea de mult intemeiat, continea circa 22.000 lar ultimul
cuvnt al botanice ne arat c pn in 1882 se cu-
pe intreg globul pmntesc specii, cu
cryptogamele vasculare.
De chimie fizic nu fac pomenire - continu Alexi -
17

www.dacoromanica.ro
260

cci aceste discipline nu stau in legatur de p-

mntul rornnesc.
In alt ordine de idei, Alexi sustine ca profesorii se
ocupe fiecare numai cu specialitatea sa, dispara cumulul, spernd
ca apoi le vor
Ce priveste Ministrul Instructiunei publice este de parere
s stabil s nu politick dect politica s
stea pe studiind reforma scoalelor.
Se adreseazd apoi lui Maiorescu ca unui al care
cunoaste mai bine defectele de pe acest term, rugndu-l: 1.
ia initiativa infiintrii de reuniuni
Bucuresti diferite sectii - cu filiale
- inceput una in
in alte orase; 2. SS se
publice curat critick care fie organul
reuniunei amintite la punctul prim.
Pentru realizarea revistei, spune Alexi, s'ar fi inteles
mai multi amici colegi de dincoace de dincolo de Carpati,
pentru a lua initiativa publicArii unei reviste stiintifice in intelesul
programei alturate la acest memoriu (program care lipseste
din colectia lui Alexi dela Muzeul nsudean). Revista avea si
fie cmpul de intAlnire pentru toti oamenii de adauge
este aproape un an de cnd ne pregtim cu material corespun-
zator, dar nu s'a gsit un editor, cu toate noi nu facem
nici o pretensiune. Munca o dm gratuitc. Foaia avea s
apar odat lunar, 3 coale format octav mare.
In fine roag pe Maiorescu s binevoiascA a colabora
dnsul la revist a indemna pe alti se adereze.
In special permite a-1 ruga ce priveste filosofia pi
critica, pe care V'ati deja intre
ratii
Despre rezultatul acestui memoriu aflat nirnic.

www.dacoromanica.ro