ADRIANCIoRoIANUesteProfesoIIaFacultateadeIstorieaUniversitd[ii AonraN CronorANU

peste doud decenii'

din Bucuregti, institulie tn carl lucreazl de
A oublicat consistent in multe ziare 9i reviste din lartr 9i adesea qoale. fi
ale televiziu-
;;r;:;;;;;;; colaborator sau realizator - lrn programe
nilor din Rominia.
eseuri Pe teme istorice sau
Autor a mai multe volume de istorie, culegeri de
;il. r""""r" pentru documentare istorice de televiziune 9i, mai recent' al
istoricii care au lnnoit' din punct de vedere
ffi;;il#;;"i dintre
metodologic tematic, imaginea asupra trecutului'
Ai
qi pentru c5;ln copildrie, i-au pldcut poveqtile'
Mai intdi numai
giiou,u #rt",
mestecaiqi poveqtile' apoi romanele lui Jules Veme 9i

Nu putem evada
novestile. apoi zuma de
apoi
ffi;il] I'p"t"i""rrr" desenate qi^poveqtile' apoi Istoria 9i poveqtile'
parfumurile qi poveqtile'"
i,rr"yfrt ftf"ir"e qi poveqtile, apoi

De acelagi autor:
Maia a Romkniei. Regina care a iubit oia{a 9i patia'
Bucureqti, 2015 (lmpreund cu Mihaela Simina)'
Curtea Veche Publishing'
din Istoria noastrd
Carol l. Pimul gi cel mai mare Rege al
rominilor' Curtea Veche Publishing'
Bucuregti, 2015 (lmpreuni cu Andrei Radu)' Cea mai frumoasd poveste
Curtea
Ao *oi iu*oosipooeste. Cibaa adeodruri simple despre Istoia romhnilor'
Veche Publishing, Bucureqti 2013'
Publishing, Bucureqti, 2012'
Vol. II
Adulte, cu smochlne 9i pescdru,i, Curtea Veche
'{p*o-io*onincertit
ainu.a*eriugiorina,ideileEipimdoaraarabd,Clio,Clausewitz
Publishing' Bucureqti' 2011' -
g{foAy Cogohnceputul sealuluiXil, Curtea Veche
rcnunla la
Visul lui Machiattetli' 150 ile pooegti despre lucrun ?entru carc ali putea
prrrdir,Curtea Veche Publishing, Bucureqti' 2010 Ei versiune ebook' 2013'
ordine mondiald (vol' 1')' Curtea
Cropoti}i* Urtrioqffii. Rusia posisoaieticd in noua
Veche Publishing, Bo.rl,"9i, 2009 (edilia a II-a' ln pregdtire; volumul 2' de
asemenea in Pregitire).
it*ir, rroi, rittuia potitira'Editura Scrisul Romanesc' Craiova' 2008'
patru ani qi iumdtate' 2000-2004'
{ic ia*sit 4oAo. fumal subiectitt al unui cincinal tn
Editura Polirom, Iagi, 2006'
Pe umerii lui Marx. O introducere tn istoria
mmunismului romAnesc' Curtea Veche
(edilia a II-a, 2007) 9i versiune ebook' 2013'
f"ifitfti"g, Bucureqti, 2005
qui hante les iounuins' Le mythe' les reprumtations et^le-culte du
Ce Ceaugescu
Curtea Veche Publishing & r-"Agence
Dingeflni dans ln Roumanie communiste'
francophonie, Bucure9ti,2004 (edifia a II-a' 2005)'
uniiersitaire de la
gi alte oa4itdti contemporane'Edittra
Focul ascuns in piatrd. D eipre istorie, memoie
Polirom, 1aqi,2002.
Curtea Veche Publishing'
Scrum de secol. O sutd una de potteqti supra?use'
BucureEti, 2001'.

Autorul acestui volum aqteaptd mesajele cititorilor

la adresa: cuRTEA @Vt.CHE
adrian.cioroianu@gmail'com
ipotezd a inexistenlei lor este nu numai ireald, ci de-a drep-
tul ruptd de realitate. ln trecutul real, desigur, ei au existat.
Trebuie si ne impdcdm cu aceast[ Istorie a existenlei lor,
trebuie sd o trvdfXm pentru a o infelege, pentru cd, oricum,
aga cum spuneam la lnceputul acestui volum, nu putem
eoada din istoria noastrd, cea care a fost.
De aici gi morala poveqtii care se incheie: dincolo de orice
Cuprins
intrebare ipoteticd sau contrafacfuald, cei care vor sd infe-
leagd mai bine prezentul RomAniei de azi sunt invitati
sd cunoascd mai bine trecutul fdrii. Cele doud dimensiuni
temporale sunt intim legate. Istoria nu ne feregte sf, facem O parte din povestea (in parte filmatd) a acestei cdrfi.
gregeli, dar mdcar ne poate feri sd facem de doud ori aceeagi
gregeald. Estelstoria,caatare,ogtiinfd? ....1.6
,,Prin noi ingine" oersus
,,politicaporfilordeschise" ....20
PovesteaimnurilorRomdniei (1862-1990) ...... 24
O simpld rimd. Nu Ialta-Malta, ci Moscova
(octombrie 1944). ...... . 28
Sindicatele in timpul regimului comunist
(incepAnddin194s) ...-.32
lnscenarea de la T5mdddu gi compromiterea PNf
(hiie1947). ...... 38
Planul Marshall gi RomAnia stalinizatd
(varaqitoamnaanuluiD4n. ........ 4'1,

Anihilarea partidelor politice democratice

(1e46-1e4n ...... 46
Desfiinlarea Bisericii greco-catolice romAnegti
(1e48) ..... s0
,,Neo-limbajul" regimului comunist
(incep6nddin1945) .....54
Instituliile Securitdfii qi Militiei in RPR
(1e48-1949) ...... 58

315
Regiunea Autonomi Maghiard (1950-1968) 62 RomAnia gi lugoslavia
Morli suspecte in cultura romdnd: Nicolae Labig, intimpulcomunismului... ...140
Marin Preda gi Ioan Petru Culianu. . . 67 Vecinul, deseori neglijat, de la sud:
Un bunic pe nume Gheorghiu-D"j. . . 72 relafiilecuBulgaria(1945-1989) ..... 145

Un supravieluitor - Ion Gheorghe Maurer. 77 Vecinul de sAnge de la est:

aventurileuneistatui dinChiqiniu..... .. . . L50
Lupta pentru putere din PCR/PMR (1.944-1957). . . . . . . 8L
Emigrarea evreilor gi a germanilor din RomAnia
Mihail Sadoveanu - clarvdzdtor mason
sau tovariq de drum? 85
(1e4s-1e8e) ..... 154
Povestea papirusului de la Mangalia (1959-2011). . . . . 158
$antierele nafionale a1e tineretului (dupi 1947). 89
Gheorghe Gheorghiu-Dej qi Nicolae Ceaugescu:
Eroism gi disperare: rezistenla anticomunistd
acelaEi sistem, doi oameni, doud legende . .. 1,6L
din munfii RomAniei (1948-1962) 93
Fabrica de genii, Urbanizarea RomAniei - o poveste cu,,vaurma" . . . . 165

sau $coala de literatur[,,Mihai Eminescu" MetrouldinBucuregti(1909-1979)... ... 169

(1e50-19s5) 97 De la Casa Poporului la Palatul Parlamentului
Povestea cincinalelor Romdniei (1951-1989) 101 (gialsummituluiNATo)... ..172
Patru decenii de pionierat (1949-1989) . . . 105 Ambilia nucleard a lui Nicolae Ceauqescu
Doctoratele oamenilor politici - de la Petru Groza (dupaanu11968) ...... 175
la Nicolae qi Elena Ceauqescu 109 Ziariqti, politicd qi manipulare:
Nava-qcoald,,Mircea" (din 1938 pdndastdzi) . . . . . . . L12 legeapreseidinl9T[ ...178
Evreii gi comunismul . . . 176 ,,Calul troian" de la Helsinki (vara anului 1975) .. . . . . 181
,,Generalul larn6" qi RomAnia comunizatd 127 Cenaclul ,,Flacdra" - rock, poezie qi ideologie
Un Nikita Hrugciov nervos viziteazd. RomAnia
(1e73-1e85) ..... 184
(iunie 1962) . L24 ,,Clanza nafiunii celei mai Iavorizate"
qi Romdnia comunizatd (incepAnd din1975).. . . . . . 190
,,Ctiza rachetelor" sovieto-americani
dn1962 9i Romdnia 728 Festivalul nafional,,Cdntarea RomAniei"
CAnd agchia sare departe de trunchi -
(1976-1e8e) ..... 194
ln comunism, Preqedintele Ceaugescu gi omologii sdi americani
copiii activiqtilor pirisesc Romdnia! 732 (1e69-1e8e) ..... 1e7
O vecindtate cu probleme: RomAnia-Ungaria Yizlta lui Nicolae Ceaugescu la Washington
(1948-7e8e) 136 (aprilie1978). ...20L

316 3L7
Propagandd in strdindtate, pe bani din lar5 Elicopterul ultimei evaddri - fuga din CC
(1s70-1s52) ..... 205 a sofilor Ceaugescu (22 decembrie 1989) ... . 27T.

Pasiuni, geloziiqi bdrfe comuniste """ 208 Diversiunea,,helicopterelor" din Oltenia

(22decembfiel9S9qizileleurmdtoare) ..... 275
O carte cAt un rdzboi (mediatic): IstoriaTransilaaniei
(1s86-1s8n ..... 212 Nicu Ceaugescu in Revolulia RomAnd
(decembrie1989). .....279
OptimismulnaturalalluiNicolaeCeaugescu ' ' ' ' ' ' '' 21'6
CazulUSLA - ucidereagrupuluiTrosca. ..... 283
Mihail Gorbaciov vizTteazl' RomAnia lui Ceauqescu
(mai1987) """ 219 Incendierea Bibliotecii Centrale Universitare
gi a Muzeului de Artd din Bucuregti
Ultima primdvard a Conducdtorului (22-23decembrie1989).
(martie-iunie1989) "" 222 ......287
A complotat Armata RomAni
Gimnasta care sare Sranita - fuga din lar5
impotrivaluiCeauqescu?... ..290
aNadieiComdneci (noiembrie 1989) .'' " " 226
Cel mai celebru (gi mai discutat) proces
Ultima intAlnire dintre Nicolae Ceauqescu din istoria justitiei romAneqti
9i Mihail Gorbaciov (4 decembrie 1989) ' ' ' ' ' 231' (25decembrie1989) ....294
A fost sau nu a fost revolufie? (decembrie 1989) " " " 235 ,,Sinucidereapoliticd" aluiN. Ceauqescu. ..... 298
Totul putea incepe in,,liniqtita" Moldovd? Moartea,,din subsol" aluiMarin Ceauqescu
(Iagi,14decembrie19}9). ""' 2410
(28 decembrie 1989) . .. . 302
Un personaj controversat al Revoluliei
- . . . . . . ..
Revolufia, caexperienfdpersonald.. .. 306
Ldszl6T6kds(decembrie1989). ""' 2M
Istoria,caexercifiucontrafactual.... ... 311
$amanul unui trib debusolat - N. Ceauqescu
la gedinla CPEx din 17 decembriel9}9 ' ' ' ' ' 248

Operaliune a,,Trandafitt)1" -
filmul horror al Revoluliei
(17/lSdecembrie1989). """ 252

Olteni trimigi la Timigoar a (20-21' decembrie 1989) ' ' ' ' 256 :!;
5
Ultima doritd -,,rotafie a cadrelor"
- !$

(21.-22decembrie1989). """ 260 l

Mitingul fatal din 21 decembrie 1989. '' ' 263

Moartea generalului Vasile Milea

(22 decembrie 1989) 267

318
 O parte din povestea
(in parte filmati) a acestei cnrfi.
Un fel de prefall

in toamna anului 20L3, c6nd a apdrut primul volum al acestor

povestiri adevirate (Cea mai frumoasdpooeste. CAtuoa adwd-
ruri simple despre istoria romfrnilor, Curtea Veche Publishing),
nu puteam bdnui orizonful de agteptare pe care acea carte
avea si-l furtdlneasc[. De altfel, totul avea legdturd cu serialul
5 minute de istorie, al cirui ecou a fost mult peste aqteptirile
mele. La ora la care scriu aceasti prefafd, serialul - care a
avut tr totaT L67 de episoade (101 ln prima serie, 65 tr cea
de-a doua, plus un episod care nu s-a filmat niciodati... o
str spun mai jos de ce) - irrcd raleazd la Televiziunea
RomAnS, ele se regXsesc integral gi cu acces liber pe
platforma de internet TyR+, iar cele mai multe episoade,
dacd nu toate, au fost descdrcate deja, de diverse perso.rne,
pe YouTube (ceea ce nu a fost in intenfia noastrtr...).
Acest volum strdnge, aqadar, restul scenariilor acesfui
serial, cele care nu au fost publicate in primul volum, Cea
mai frumoasd poaeste.. .

La acest moment de cvasibilan!, sunt cAteva lucruri

asupra cdrora md simt dator sd insist.
i) Mai lntdi de toate, nu este deloc simplu sX filmezi,
in Bucureqti, un serial de istorie. Din picate, oragul, degi
este evident cd mustegte de povegti ale trecutului - ca orice
capitald -r are relativ putine seflrne ale memoriei istorice
(adicd monumente, plici comemorative, indicalii turistice
etc.) care sd trimitd la istoria noastrd recentd. Sd dau un
exemplu: pentru un episod tr care vorbeam despre Bure-
bista, cu greu gi dupi indelungi cdutdri am gdsit un bust
al acestuia, tr curtea unei unitifi militare (a cdrei conducere
a colaborat impecabil cu echipa noastrd in timpul scurtei
filmdri). Sau: pentru un episod despre Ecaterina Teodoroiu,
cu greu am gdsit irn Bucuregti ceva legat de numele aces-
tuia - pAnd la urmX, cu gansd, am gdsit o statuie a ei, pe un
hol slab luminat al unei clddiri-anexd din Muzeul Militar.
Pentru alegerile dtr. 1946, cu greu am glsit un perete,
irr zona Liceului ,,Matei Basatab" , pe care se mai vedea sem-
nul ,,Soarele" al alianfei procomuniste de atunci - gi acesta
spdlat de ploi gi albit de soare. Ne-am deplasat acolo, am
parcat cu greu, am filmat, dar la difuzarea serialului am
vdzut cu totii ci abia dacd se observa ce semn era fur spatele
meu. Din acest motiv, foarte multe episoade au fost filmate
cam in aceleagi locuri, itrcercAnd de fiecare datH sd gdsim
unghiuri inedite - vezi cele in care este vorba despre
Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru care am mers de gase sau
de qapte ori la Muzeul fdranului RomAn (gratitudinea mea
gi a echipei pentru amabilitatea cu care am fost primiti de
fiecare datd!), pentru cd numai acolo se gdsesc, firtr-o sald
de la subsol, mai multe tablouri cu Dej
- pe care le-am fil-
mat din toate unghiurile posibile, pentru a elimina senzalia
de ddjd-au. Un bust in piatri al lui Gheorghiu-Dej se mai
afla gi ir:rtr-o curte aparfinAnd Muzeului National de Artd
(unde, iardgi, am fost primili cu tnErre c6ldurX), numai cd acest
bust avea o figurd de nerecunoscut, pentru cd, in decursul
anilor (probabil dupd 1990), cineva a spart nasul statuii
cu un ciocan!. . . Tot aici, de exemplu, se afla gi o stafuie a lui
Lucretiu Pitrdgcanu, probabil fdcutd prin anii '70 - dar qi
ea din ce in ce mai greu de recunoscut.
ii) in aceste conditii, principala dificultate tn realizarea
acestui serial a reprezentat-o reala disproporFe dintre durata
deplasdrilor gi rezultatul finit aI film5rii. Cum de regull
filmam una sau doui zile pe sdptdmAnd, cea mai mare parte
din acest timp era cheltuiti nu pe filmiri propriu-zise (care,
Bratre echipei minunate cu care am colaborat, mergeau
repede), ci pe deplasarea cu magina prin Bucuregti, dintr-un
capdt tr altul, pe misurd ce eu scriam alte noi episoade gi
mergezrn sd le,,tragem" pe film. Agadar, pentru un episod
de cinci minute lucram uneori irtre douX gi patru ore - cu
deplasdri, cu desc5rcatul aparaturii, cu locuri de parcare care
erau sau nu erau, cu unii trecdtori care veneau peste noi gi
ne intrebau: ,,De ce nu-l dtrm jos pe Bdsescu (sau Ponta)?",
,,De ce nu vorbiti despre pensiile noastre?" etc. Aga cum se
intAmpld de obicei, socoteala de acasd rareori se potrivegte
cu cea din tArg - sau de la filmare. Unde ne agteptam cd va
merge struni (adicd repede), au apdrut probleme dintre
cele mai diverse - de la defecliuni ale aparatelor sau nori
care apdreau exact cAnd nu aveam nevoie de ei, p6nd la cAte
un om care lucra cu pickhammerul sau cu drujba (n-avea
nici o vind, era munca lui) tocmai tAngd locurile prin care
filmam noi. Altd datd, dimpotrivd, unde ne agteptam sd fie
mai complicat a mers ca pe roate - gratitudinea mea,
de exemplu, serviciilor de politie de frontierd de la granifa
cu Serbia (Portile de Fier) sau cu Bulgaria (Giurgiu), care
ne-au facilitat foarte mult cAteva filmdri prin acele zone.
iii) in cei doi ani cAt am filmat (din 2013 p6nX la fircepu-
tul lui 2015), relativ rar (9i din cauza timpului meu limitat,
gi din cauza prioritdfilor TVR) am putut face deplasdri prin
[ar{ - chiar dacd ele ne-au ldsat, probabil, cele mai fru-
moase amintiri. Pentru acestea, am profitat fie de vacantele
mele, fie de diferite invitafii pe la colocvii sau conferinte, fie
de zilele libere ale unor instituHi ale statului. Dinsinaia/Peleg
p6nd la Constanfa, din Bragov - via Sfentu Gheorghe -
pAnH la Craiova, din Timigoara pAn[ la Scorniceqti (unde
dl Emil Bdrbulescu a fost extrem de cooperant), din Sibiu,
Ploieqti, Giurgiu, Porfile de Fier sau TArgoviqte pAn[ pe
marginea unor drumuri din satele fur care ne-am oprit cu
treab[, aceste filmdri mi-au dat sentimentul ci RomAnia are
atdtea povegti de spus, irrcAt s-ar putea face lesne sute de
documentare istorice. Reacfia oamenilor, ln general, a fost
peste aqteptdri de bund - cu excepliile de rigoare. Pe cAt de
bine am fost primiti la Sanatoriul ,,Ana Aslan" de lAngd
Otopeni, pe atAt de obtuz am fost privili de conducerea
unei lntreprinderi din TArgovigte, care pur gi simplu a che-
mat bodyguarzii sd ne invite afard (altfel politicos) din
perimetru, degi anterior portarii ne permiseseri intrarea
(noi doream sd film[m nigte mormane de moloz, pentru
un episod, cred, despre cutremurul din 1977 - fdrd nici o
legdturd deci cu intreprinderea respectiv[!). Altd datd, la
Sibiu, am vdzut un frumos monument militar, care se potri
vea foarte bine cu un episod pe care il scrisesem; numai cd
acel monument era lAngi gardul de la stradd al unei unitdfi
militare, iar filmarea era interzisd in zona aceea (ca la multe
unit6,ti militare). Totuqi, am apelat la conducerea unitdfii,
am explicat (vorba clasicilor) cine suntem gi ce orem, ne-a
preluat un ofifer de legiturd (care, altfel, ne-a spus cd apre-
cia serialul nostru), i-am explicat ce gi de unde vom filma,
am aqteptat apoi acordul comandantului... timpul trecea...
noi trebuia sd plecdm mai departe... soarele inainta pe
cer... lntr-un final am primit acordul gi am filmat. Filmarea
nu a durat nici 1"0 minute (cu tot cu instalarea gi dezinstala-
rea camerelor), dar in total am stat acolo mai mult de o ord.
Totuqi, am retinut jumltatea plin[ a paharului - oamenii
au fost amabili, din moment ce, prin lege, unitifile militare
sunt obiective speciale. Ca si nu mai spun cd acest serial
mi-a dat ocazia de a filma inclusiv... fur curtea fostei mele
gcoli generale (din Craiova)
- ceea ce nu e putfur lucru!
iv) Cum spuneam, a existat gi un episod care, degi scris
(Ei apare ln acest volum), nu a fost filmat niciodati: cel
despre statuia din Chigindu a lui $tefan cel Mare. Din
pdcate, raportul dintre cheltuieli gi beneficii ne-a fost total
defavorabil. Potrivit celor care aprobau deplasdrile in TVR,
pe drept cuvAnt, ar fi avut logicd economicd o deplasare
dac5 am fi avut mai multe episoade despre Chigindu sau
despre romAnii de peste PruU dar cum acel an (2U.A) era an
aniversar al Revoluf,ei din Decembrie 9i multe episoade
priveau acest eveniment (vezi ultimele capitole ale acestui
volum), singura deplasare mare pe care am pufut-o face
a fost spre Timiqoara. Poate altd datd, dactr vom mai relua
acest proiect de televiziune, vom ajunge gi la Chigindu...
v) in fine, aceastd carte - ca gi precedentul volum, ca gi
serialul TV de Ia care au plecat cdrtile - nu ar fi fost posi-
bile fere concursul admirabil al unor oameni cu care m-arn
intersectat pe parcurs, prin fericitul joc al sorfii; ii amintesc
aici mullumindu-le: Beatrice Comdnescu (directoarea TVR
Internalional ln 20L3), cu cEre am irrceput proiectul gi
care l-a sprijinit cel mai mul! Claudiu Sdftoiu gi ulterior
Stelian Tdnase (la care nu arn apelat cu nimic, gtiind cd
aveau oricum gi alte probleme pe cap; dar ambii cred cd au
urmirit de la distanld gi cu simpatie proiectul); Dan Paul
Ionescu, Georges Boisnard, Gabriel Rusu, $tefania f,ene
(care au fost producdtori la diverse episoade); cameramanii
Florin Ionifd, Viorel Popescu, sunetistul Ionuf Popescu qi
tofi acei meritorii profesionigti care ne-au insolit in acele
zile; alte persoane, cu care aproape cd nu m-am lntahit
vreodatd, dar care au montat cu migald, in studiourile TVR,
imaginile qi inregistrdrile sonore; in fine, cele trei Irine:
Irina Negraru (care gestioneazd. tot tezaurul de arhivi TVR),
Irina Radu (care a sprijinit efectiv cel de-al doilea sezon al
serialului) gi, cea mai tare dintre toate gi tofi, Irina ,,lfrilr:raq"
Ifrimache - producitoarea celor mai multe episoade, cea
care a muncit enorm pentru acest proiect gi persoana care
ptie mai bine ca oricine cum sd scoatd filmdri bune qi fire
albe in capul celor cu care lucreazd (glumesc, desigur -
cu ultimele cuvinte, cu restul nu!). Iar la celdlalt capdt al
povegtii, cel editorial, Grigore Arsene gi echipa de la Curtea
Veche Publishing au fost de la bun inceput suporterii tran-
scrierii pe hdrtie a acestui proiect, incurajAndu-md constant.
Tuturor acestora, agadar, mullumirea mea; ln rest, aqa cum
se face de obicei, voi spune cd orice evenfualX eroare istoricd
din paginile care urmeazd (9i e improbabil sd nu fie erori)
cade doar in sarcina autorului. Evident, pentru tipdrirea lor
acum, scenariile fur varianta lor TV au fost editate. in acest
volum, am pdstrat frazele cdt mai aproape de stilul lor ori-
ginal (destinat oralittrlii), dar am lmbogdfit confinutul, am
addugat unele note gi trimiteri bibliografice gi am trlocuit
unele repetilii sau formule cEre erau nepotrivite pentru o
transpunere fir carte a proiecfului.
* pliment celor care au privit serialul de-a lungul acestor ani.
Ajuns aici, trebuie sd rispund gi la unele intrebiri pe
care le-am primit de-a lungul acestor ultimi ani (fie prin
email-uri, fie pe stradtr, fie prin scrisori pe adresa TVR sau a
Facult5lii de Istorie).
Bundoari, oamenii m-au intrebat din ce clasic am citat
formula,,Istoria este cea mai frumoastr poveste" - pe care
o spun la finalul episoadelor - qi dacd cred ln ea, din mo-
ment ce Istoria este uneori crudd, ironicd sau nedreaptl.
Ei bine, nu am luat de niciunde aceasttr propozitie, ci pur
gi simplu este convingerea mea. Desigur cd Istoria vorbegte
qi despre bine, qi despre rlu, gi despre victime, qi despre
ctrl{i, gi despre fapte eroice, gi despre orori de neimaginat.
Dar, chiar aga stAnd lucrurile, noi trebuie sd ne impdctrm cu
Istoria noastrd gi sd o cunoaqtem cAt mai bine. Dacd avem
str rlzbunim ceva, atunci putem sd ne rdfuim
- intelectual
vorbind - cu ticdlogii, dictatorii, torfionarii, criminalii din
lstorie, dar nu cu aceastd disciplind ca atare. ln acest sens
eu cred cd Istoria este o poveste frumoasd, pe termen lung
(pi demnl de gtiut), chiar dacd nu toate capitolele ei, dintr-un
moment sau alful, sunt luminoase.
Apoi, alti telespectatori m-au intrebat de ce, de la un
moment fncolo, am modificat formula de final, spunAnd
,,lstoria este cea mai frumoasd poveste - pentru oamenii
inteligenti". Foarte simplu de ce - am ficut-o din doui mo-
tive: unul, pentru a qti eu insumi care sunt episoadele din al
doilea sezon (pentru ci numai ir cele filmate tn2014-2015,
apare formula ldrgitd), b5nuind de la bun lnceput cd nici eu
pi nici altcineva din echipi nu va mai refine ordinea ln care
cle au fost filmate. Acum, cdnd revdd cAte un episod gtiu
precis din care serie este, gratie acelei formule de final, mai
scurte sau mai lungi. Iar al doilea motiv a fost acela cd prin
acest ,,pentru oamenii inteligenli" am vrut str fac un com-
Cineva m-a lntrebat: ,,Bine, dar nu se vor simfi jignifi cei
ctrrora nu le place Istoria?" $i am rXspuns: ,,E pulin probabil
sd priveascd emisiunea cineva clruia nu-i place Istoria, aga
ctr nu e jignit nimeni dintre cei care se uittr."
La fel cred 9i acum. Bdnuiesc faptul cX aceastd carte
nu va ajunge in mAinile cuiva dezinteresat de Istorie - aga
cd e dreptul meu si acord celor care o vor citi prezumfia
de inteligent5, chit ctr vor fi sau nu de acord cu interpret[-
rile mele (farmecul Istoriei aici este: el nu constd tn tngirui-
rea de date gi nume, ci in interpretirile, deseori diferite,
care sunt propuse).
13