•

- --

g zin ANUL VI
Hr. 1 (S8)
isi ric lAN . 1972
 zin COPERTELE NOASTRE
·rlc
Revistă de cultură istorică •

Anul VI - Nr. 1 (58)

ianuarie 1972

• (!) Trecut şi prezent în străvechea Roma, devc-

nttă, la 26 ianuarie 1871, capitala Italiei. Se
consfintea astfel victoria .poporului italian în
Redactor şef
lup1a ,pentru libertate, 'independentă şi unita1c :
Poarta San Paolo şi .piramida 1lui Caius Costius
CRISTIAN POPIŞTEANU (sus) ; Piata Poporului - unde de un secol au
loc marile manifestatii populare {Cavour sau
Redactor şef adiunct Revolutia fără revolutie, p. 58).
NICOLAE MINEI ~ Prin înfăptuirile sale, generalul Carol Davi lo
şi-a asigurat dreptul la recunoştinta şi stima
Colegiul redactiei noastră. l a Muzeul Militar Central se păstreaza
acest portret şi tunica sa militară (imaginile de
DUMITRU ALMAŞ jos) şi un tablou, de A. Obedeanu, reprezent;nd
CONSTANTIN ANTIP un convoi sanitar în Războiul Independentei,
VIRGIL CANDEA {Carol Davila fiul lui Franz Liszt? p. 79).
@ Vom aniversa în (]Cest an un sfert de veac de
TITU GEORGESCU la înlăturarea monarhiei şi instaurarea Repu-
DINU C. GIURESCU blicii în România. Publicatiile vremii ne-ou
ŞTEFAN PASCU
lasat multe mărturii ale ostilitătii
'
cu core era
privită dinastia, între care şi această carica-
M. PETRESCU-DIMBOVITA • tură d in 1895, publicata de graficianul Tantal
ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU în revista "lumea nouă".
r1.) Miniatură medievală reprezentînd cu lege ·ea

• fructel or in Franta (in numarul viitor : Mînia

lui Jacques Bonhomme)

•
SUMAR
Drag oş Voda şi-a lui ceata ... : ŞTEFAN 50RIN GOROVE:I . . • • 2
• Eroica - momente din neinfricata luptă a U.T.C. • • • • • . • • 10
Olympia : rogina d espotică, sotie a sasin ă, mamă noindu plec:ata : DUMITRU
TUDOR . . . . . . . . . . . . . • 18
Insomniile lui Alexandru cel Mare : ARNOLD J. TOYNBt:E . • . . • 25
,,Pc făgaşul tradiţii lor fraţeşti" - interviu cu l. BANY Al . . . . • 29
• Zîmbete din cronici • • • • • • • • • • • . . • . • 37
Martor al vre mii : THOMAS MANN . . • . . . . . • • 3S
Carpii Îşi dezvălu ie tainele : D. PROTASE • • • • • • • . . . 41.
E nigmistică • . . . . . • . . . . . . . . . . • 52
"Cavalerii speran1ei" : VALTE:R ROMAN . . . . . • • 54
<..avour sau Revolutia•
fără revolutie
•
: CONSTAN11N ANliP . . . . . . 58
Microarhiva "Magazin istoric" :
• Ot·: Petru Groza : "Multe am vazut, prin multe am trecuti' . • • . . 67
• Edgar Quinet către români • • • • • • • • • . · · . 70
Noiembrie 1942 : la Toulon, cel mai mare sabo rda j din h toric: G. PRODAN 72
Carol Davila fiul lui Frcnz Lis::t ?: VALERIU STAN • • . • . • • · 79
A!. 1. Cu:ta îl Înfrun tă pc n' arelc vixar • • • • • • • • • • • 83
Coalcua~~ul , Maga~i!' i~toric'' • • • • • • • • . . · · · 8)
M!co şi I!KO!\tp!ctD pove te u !!arii : WAVERLE { !"'00 r . . ·
~!~!re!e ulste!ulu! i~ bolovt.mu ds Hl!S : ŞTEFAN OLTE~.NU . . . .
C!!!1! sos!!s b !erlactis 4
. . • • • . . . . • • · ·
P~•....
\..T"j • .W. lll1 ......... .,.,....
!1 •" • ...-~..;...4-.;l •-t... r•t
::::, V •
11
e . • • • e '
• • • • • • e e •

1
1
• • •• •
 STEFAN
, SORIN GOROVEl

,. •
Descăleca rea Moldovei Dragoş Vodă tn IZVOare
italiene? Prima menţiune oficială a Moldovei •
Misterul de la leski-Serai + Sabia lui Dragoş?

1 ,Des ddecaiul~
1\loldovei continuă să ratnîna o chestiune ld
lei de contro\ erbată ca şi "descăleca tu!'' lui Negru odă în Ţa1·a
Hon1ânească. Este în afară de orice îndoială ră schilnburi de
populaţie între l\1aran1u1·eş şi 1\loldoYa au existat cu Jnult înainte
de mijlocul secolului XIV. Din această cauză, descălecatul poate
fi studiat, cu an1ănunte şi date precis fixate în tin1p şi spaţiu,
nun1ai dacă îl pri\·im ca w1 transfer al unei părţi din feudali-
ta tea românească din ~Iaramureş în 1\Ioldova •
. ·urnele Jui Dragoş simbolizează azi - n1ai nlult decit
per ·onalitatea unui fondator de btat - o epocă şi o acthu1e.

\ ectcul !Stă!)îturii tătare era pe !:;fir-,i Le. ţiiJe So..1le. La inceputul 'eacului XIV. te- 'l '
\gon iu Hoardei de \ ur, pre\ estită de pu- gele Carol H.obert d e Anjou a· reluat cam- u
ternice frămîntări şi
l uple in krne, u fu- paniu pentru alungarea tătarilor de pc ~
\ uri:tul emanciparea ţinuturilot~ extnlc<.u·- teritoriul :L\loldoYei , colaborind o 'remc
putice. De altfel, stăpînirea tătură în::,(tşi c·u Bal:larub I. Dar după înfdngerea de lu
n-a fosL de natură ~ă împiedi<:~ c\·oJuţia Posada (13J0). Carol Hobert şi-u domolit 1
-,odetăţii române)ti pe culcu fcudulis:-tlu- aYintu l războinic:. Chiar dacă în 1~39 ~c
lm. rn duda domina~ici tătarilor, şi pe lăuda în 1uţa Sfintului S caun că poa1·tu
tedturiul 1\toJdo\(..> i s-au rnutut'izut Lt·cp- un ră,r,boi aproape neintrerup t cu , .păgînii
tut toate <.:undi~iilc nece!)are întemeierii ')i schismaticii .. (orto doc~ii). ]n rei..l.litt.te
!:>lUtu lui feuduJ. Din 5Cr' • .XllT încă, apă­ locut marilor ex pedHU îl lua!:>eră u.cum
n~:o>eru pe vaile principalelor riuri m:'Î rnăeunlel e hăr ţ u i eli pornite din se(;uiml..
r1tulte formaţiuni prc::,tutale, dintre cm·c
:s
cea mai puternică u fost, o \ reme, <'ed
1·
ttvrdH.:a, numita in unele i.I.\'Oare Wlac b e n -
h:lntl (adJc:ă Ta1·a lto mânilor), Yecină cu n
! ttl u. Hullcwlui (Galiţia). Un rege ambiţios 1'
L11ilclleu de intctt:!se et·unvnla.:e ~i mili-
lurt! t..t attu.s după ~me unirea uc·e::,lor
formaţJUni preslulu!c l.ntr-un organism d
~tatal ÎlH:hcguL Rolul de u nificator u re- u
Tu l :3·l:l, in l.Jngarta s-a urcat pe tron
' cnil cnezatului de pe valea rîului 1\1ol- u '1 rege l1năt . de 1(:) am, .,pătruns d<-- J
Uv\ a. ~tră\ e<>heu .,C'h itus 1\1oJda\ ia" (B<.liu
idcatul cavaler e::,c :şi de ntari arnbiţil dt·'
ele u.d ) a fo::>l, încă de ld îucepulu l vea- c r uciadă şi de ltegemonie;·. B c·cl cut e ·-. lt
eului X1V - dată nu ('hiur ~i mai de- fost 11UmiL Ludovic ceJ 1\lure ( t:.H 3-l:J8:!l
\ rcme - oru~ul de rc:-Jedinţă, cupHulU u V:ir::,ta ::,a fragedă n-a C'om,Utuit o piediva
t,ăru moldu\ene~ll ~i fruntea uceslci tan, lll calea c>.ped i ţij]ua· ri'tzbomice. i\epot ':';
t:un • e :-;;tia pim\ 111 ~ee. X\ 1. nwi apoi mo~tcnitot· al altuj rege , :. ,..
fw ..1 Uldmte de tn...lrCr.l lll' d~ie a tata- C:.tz1mn· al Polorne1 (1333-13'/0), L ·oo. 1,
t•llor' d lLJ l:! n. regatul maghiar 1n l!er- l:;)J-cl 8JUtat uuch1ul 'lntr-o exped!ţte in Bo•=:--
!

<..a...e să-~ 1 e~ h_,d.J. ~· u.!eran1tate a . . uora ţr­ rrua ln 1344, şt a facut o altc:t expediţi e: $
. .1utud!or ~xtrdC.J.rpa.tif'r:! !-ăvălirea tatari- 1.n Croat!a, în 13-14-13-i:J d
ar a ::ădărm( it l!hă, cl.Ce~te incercari fără ..,
! -· ar·,::.
_....,....; •.." conte·
-· _.,_ •.., .;, c:. pL~..:c::.~".:i5
_..._ --.."j#'"" ___ o::l
T- l•c.l ~ ·-
"--- - -~ .~ -
...
ca regatul mctghiar sa renu..Ylţe .la. nreten- !!..!Ctelor c u tatari! 1..
'l'l'acLLţla. lut Dragoş Vodă această
atribuie
modesta biserică d e t emn, transportată ele
~Lc:jan ceL Ma1·e de La Volovăţ la Putna
l11 1J 4-l a 'erul la conduce.reu 'o1e' oda-
lului transilvănean Ştefc.1n Lac:hlf~· . un.
feudal influent ~i <' U pulernJce 1 egăt uri in
\laramureş. Impreună c u fratele ~ău .l\ n-
drci Lackff~, cJ a c·ondu::. în cllllll Ul'lllU-
tor ( 1343) primu expeditie, lllCUll un dtă c:u
::.ucce::., în c:onlr~t lc:lLadlur din ~1uldo\ a.
Principele hila r .\lhlamo~, c u.11nc.lL al ha-
nului !?Î al doilea t:a in1port.au~ă după mu-
rdc l1an, a fosl prins şi d ec:apilul.
!Jur, pe \Temea cind Ludo,·it: cel 1\lure
1 i încep u~e a::.tfcl o \'ia~ă milita ră plin~1
de zbucium, fn.tlcle său, 1\ndt·ei, a fo~L
a~a::.inat lu .. \versa, lîngă ' eapoJc, In
W ~cptembric 1:3·15 ; căL.u::;e \' iclimă u nui
complot pu::; la cale de soţ1u ::.a, regina
Ioana a ~eapolclu1. l\ u era L udo\'ic.: de
.\nJOU omul căruia ::.ă-i lipscu-:,ca cnergw
-;-1 turajul peultu o curnpatlJC uc pedepsu·c
~~ de răzbunat e ~~ lotu~i . cunu::.cuta t.ant
pame napohla1·1a a inceput ab1a 1n t.oan •
!•a !ui 1347. Pe li11gd. prcgatlred n11litard
-'~'! d!plomat!ca a exped1tie1 n1a1 era t.e ·a
c!e natură sa Î!'!.tl~ie p _ecarea 1-1 !taha :
~!'!. ::'!v:"T..e!!tu! c1nd a ~Ur"~ ·en.! t !T!oa.rte:a
L!.!i ~-"l.drei, regf:!E: Lud()Vlc eta. dE:Ja a.!'l_ga-
jat în lupta cui.ăla ri i. 1\ u putea pleca fu ră
~ă asigure paza g ran i~e lot·. A re' cniL se-
('Uilor - cei dintîi }O\ i~i în timpul nă\'ă­
li rilor - sarcina de a continua lupUl. Trc-
dnd n1unţii c u uşuri nţă , secuii atucuu
met·eu pe tiHari in ::.udul I\Ioldo\ ei. .2\ ici
alunga~ i, nici L.drobiţi, ci doar b <H u ţi , lă­
Lurii sufct·cuu acum înfrîngere dupa 111-
frîngere.
La sfu·~tlul an ulu.t 13·10, ::.udul !\loldo-
' ci cru pt·obubil e liber at. de ::.ub domi nu~iu
laLariJOL·, căci regele u cerut. p u pei ~a rL-
in fi in ~ct.e cpi::,c:opia l\ lilc.:o\ ici, ~un·e~oureu
episcopiei Cumanilor de lu 1::!~7 . La
:.HJ 1nurlic 13-:l7, papu a a utorizul acca~ta
rcînfiintnn•, numind in fruntea cpbcup1ei
de la l\1 ikuv pe cupelunul rel!clui.
ln accluo;i an, 1:34 7, un feudal roman clm
1\larmnu re), din famili a cne.dlor timpul un-
gcni, Dl'ago~, în vir:)tu de Y1·eo 65 uni. a
fusl însărcinat ('U <'Oitdut:ercu formuţi Utui
~talale exlraearpatice ~i cu ton linuarca
lupte i c·onlr·a tătarilor.
Dragu~ a trecut. lllUntii, pdre-::,c pc la
Ottu~, ~1 a de5cC;)lccaL pe Valea Bistrite\,
pe un loL: 1ntu1b, pe c.:dre rnai tirziu a u :n-
căput pe ~ te. ..!0 :::ate, mtre B1stritâ, l echid
•"1 'I azlau. Locul acestu1 lagăr m1htar s-:!
nu..-.n1t secole îr1 ~1r C!!!!JSU.! !U! !):rage.,.
~ S,:y,,,., ,~ d · : _cn ac.tf.-:.1 r .... ~'"',ţa ,.a~-=-,..,t€a'~'~·...
-- -o~--- - y- - -~- e----- - --- ...... .
regele Ludov1c a putut pleca, în di.T.ln.eaţa

Urmele bise1"lcit din reşedinţa
elin Cittleşti. (1:159)
1rlei de :! nuiembde 1:34:7, spre Italia,
<•jungm d la !\eapo1e în ianuarie 134.8. t-"1''-
lllHLelc !:><.1le uu rămus aco lo pînă la 1330,
t·undu~e de 'ojc, odul Transil\ ani ei, Ş lcfnn
Lacldfy.
De la Baia-la Siret
Tn acest. rastimp, Dl'a~uş Î!:>i
~lăpînircu, contin uînd eliberal'ea părnînlu­
rilor u1oldo\ enesti într-un· rl Lrn destul de
• jndu-şi un mnre domeniu, al cCu·ui centru
n1pid, rezumîndu-se, într-o primă etapă,
tu teriloriul dintre Carpa~i şi Sh'et, ne-
afectat prea· n1u1L de stăpînirea tătarHor,
{·arc- oe\ ilau cu teamă n1unţii şi pădurile.
. \ceaslă rapidilaLe se datora şi unHkorii
anterioare a formaţiunilor slalale, preexis-
tente pe văile rîurilor, unificm·e realizulă
!-.Ub conducerea cnczallllui de pe Vnlen
~ lo1do,· ei.
Cî\hu ani, centrul stăpînil'ii lui D t·n~,>ş
a (ollt lu Bi·du. Pe !:>igiJiul folol;)il pînă in
6
set·. X\'Il, sc.:riu limpede <'il ace~t or·a~ fu-
se~c cir1th a
. • ~
c.;apitnlis Teerae .Mold;;n icn.
t '
::;is'·. La l.fl3 încă, papa şlin. că Baia "est~
capul acestei ţări··. Dur eliberarea treplUL::'l
a nordului, în lupte a căror duritate n
răm·as vie în folclorul acelor locuri. :-:1 im-
pus m utarea capitalei in noile pi'tminturi,
şi Dragoş s-a fixat Ia Siret.
Termjnînd cmnpania italiană , Ludo vic H
reYenit asupra proiectelor de îndepărturc
n tătarilor de Ja graniţele Ungariei. !n YC -
dcrca acestei expediţii, pentru care ave,\
acum şi spriji nul lui Dragoş în 1\lol-
dova, Ludovic al Ungariei a încheiat cu
Cazimir cel 1-fare un acord curc punea c;.1-
păt unor dispute mai vechi pentru stăpî­
nirea Galiţiei. Florentinul l\1atteo Villani,
autot~ al unei cronici a anilor 1348-1363,
relatează că regele Ungariei avea un Yasul
cnre se războja necontenit cu tăLarii ~i
cih·ui u regele li trimitea ajutoare musi\'C.
După părerea noastră, a cest feudal" pe car~-~
Villani îl numcşLe " regele Proscb.l\jci··, nu
e altul decît Dl·ugoş Vodii al !\foldo,·ci. Tn
martie 1332 a avut loc asediull~clilţii DeJz,
unul din punctele nordice a le Gali~ici , apă­
ra tă de lituanieni, alin~ii hltarilor. La
această bntălie , cîştigată cu mari jertfe
- regele însuşi a fost grav rănit şi muHi
nobili au rămas pe cîmpul de luptă - au
participat şi moldovenii lui Dragoş : a mu-
rit, acolo, "sub zidurile cetăţii 13el7.", un
1nembru al familiei lui Drag-oş. Oştile ma-
tut DragQş
ghiare au trecut prin Moldo,ra, Ludovic
de Anjou fiind semnalat la Siret.
!n acelaşi an, în julie, papa a acordat
regelui Ungariei a zecea parte din venitu-
rile bisericii catolice din acea ţară, pen-
tru aJ ungnt·ea tiitariloe. Au urmat inlense
p1·egătiri războinice în acest scop şi, în
cele din urmă, spune Villani, în 133-1:, Lu-
clodc al Ungariei. cu forţele sale, cu aju-
tor polonez şi <1\'înd ca auxiliar pe vastUut
său moldovean, cu o oaste al dl<rei efccti"
e, desigur, ex·agerab în cronid't- ~00 000 -
a pornit într-o expediţie; traversînd locuri
pu::>lii şi înaintînd cu mure greuluLe,
<:.weastă armală a ajuns în ţinuturile tutu-
rilor. !n ma i 133-t s-a încheiat pacea.
Dragoş fusese il'imis în ~1oldoYa pentru
pt!lza graniţelor, dar şi pentru organizareu
unui avanpost al campnniilor antitălare.
El a participat la expediţiile militare ale
c.:onsolidu regelui LudoYic, dar, în acelac;;i timp, s-<.t
îngrijit să intemeieze aşezări noi, Cillciilu-
era satul Volovăţ (numit, în vechime, Yol-
ho\·ăt), întemeiat cu rnaramureşeni aduşi
din snlul Olh0\1 ~i. ici. Dragoş a ridicat,
prin 135J, o n1odestă biserică din J.emn,
mutată de Ştefnn cel l\fure ln Pu lna, în-
tre unii 1500-1502.
Butrîn, trecut de 70 uni, Drc1goş 'a fi
fol{t njutut h1 treburile C'OnducerH de fitd
său . Sas. In 1354 a murj L şi u fost îngro-
pdt în biserica SLl de la VoloYăţ. rnil 1.-,-
lut'lC:1 CI ed că pol con te~ ta cLcesl ~ ucru ;
dctt· c · reu ~u. ne in<:hipuinl \.:ă un om a
cc'i1·ui •> ·e1t.:ntii l' t'a in fie<:ure ccus rct'ld-
matfî în 'i\Toldo' a, ':-i eurc, prin urmurc,
n murit ai<·i, ar fi putut fi îngropat t:1
~ 1;•rum ure-. ...
•
Sus a UJ·mat. tatălui său, zidind o bist>-
l'idi de piatră la Siret. Se gîndea, proba-
hi 1. ca familia su , ..l dc,·eni dinastia noii
\(tl'i. ~i penlt·u cu ridica acea'>tă biserică,
Jtll'n ilă a-i fi ncct·opolă. Dar localnicii ~tu
inceput ~ă dea ~emne de ne'11 ulţumirc ~i
<·urînd s-uu J'idicnL împotl'iva suze ranltăţii
mughiw·c. Pentru aducerea lor pe "calea
dreptei credinţe " de lu care se abătuseră,
n·~clc u trimis o armată condusă tot d e
un român murumureşnn - Dragoş din
< iiule~;>ti. Hc\oltn romunilot~ a fost inăbu­
-:-ilil ~n unul l:J.>9. Docu!nentul prin care
Drttgoş din GiuJe:t.i a fost răsplătit in anul
urrm1tor cuprinde prima menţiune oficiulă
a Tul'ii !\Joldo\ ci.
ln lot a<:est timp, in nfaramure) triiia
un feudul putern ic, răi\ riitil faţă de pu-
J:Ju:clugcw. domnesc din .i\-lotclo va
lct·ea t·egala in că. dm toamna d.nului J ;J..t.! :
Uo.-4dun din C'uheu, fo::,L Yoie\·od ul Mura-
mu re~ului. Polosind un moment prieln it·,
el a tr·ecut munţii cu o mînii de oumcn i
<Tedincioşi , la care s-au alăturat, desigur,
mul\i localnici. Infrînt de Dogdan într-u
luptă cruntă , Sas Yodă a căi'ut prizonie1,
şi despre el nu se mai şlic nimic.
Fiii sfii, care au reu~it să scape, uu ;.tjU'l '
dr·ef{utor i de seamă : Bale. mort itt
1400, :;.i Drag, mort în l40~, uu fus i.
\'OiCYOZi ~i COllli~i ai l\h.H'UtnUn?~.J -
1ui. De:spre un al irl.!ilcu fiu, Ştefan, "' !'i
Yorba in rîndurile c·m·e tu·meaâi.
Misterul de la
lesk;-serai
Cititorul pa~ionut se 'u intreba . t ('
ur·me nu riirnas de la dec;căleclilorH ~lol­
doYci -Dragoş şi Sas? Unele sînt amin-
ti te în rindurile precedente ! legende,
menţiuni in cronici şi două biserici atri-
buite prin tradiţie. Dar urn1e concrete nu
se c unosc. !nseamnă oore- aceasta că ele
nu există?
f n l 9:H, farc u Beza, diplomat .. i cuu-
Hilo r de urme româneşti în străinMatc ..,j
mui cu seun1{l în Orient, a semnulut exis-
ien~a unor săbii moldoveneşti la Constan-
tinopol. Le-a găsit acolo, într-un dulap, în
muzeul de la Tcski-..Serai, etichetate drept
"'3ăbii ungureşii din sec. XlV-XV... J~ruu
trei săbii deopotl'ivă de lungi - 1, ;~o m -
însemnate, toate, cu bourul !\IoldoYci. Lnn
din ele, al cărei mîner e înYelit în sîrm;:'1
de argint, poartă numele lui Stefan \oi·-
' od - de~igur, Ştefan cel ::\1ure ; pe c·el ·-
lulte două nu !:le găseşte nici tt"l nunw.
dur ele nu , pc Jîngă bour, cite o ~temu .
Cele două săbii "anonime·· uu minerul
in fclşurat în fie de a ue. 1n 'îdul mîncru -
lui, una din ele poartă o stemi't cure nl'
poate spune n1ultc. ln mijlocul unei ~tele
c·u Il coHul'i ~c află un scut, C'Hl'C conţine
u SU~enlă Cll v)rful in SUS, :.t-:;ezutu Îll pu-
'l.i\ie Yct·ticulă , pc o s emiluni''t curc ocupu
zona jnferioară n sculului. Să!{eulu c flun-
('nlti, sp re Yîl'f. de d ouă steluţe.
O pdmă ipoteză a ulribuit. ucew.>ltt Si.t
bie. C'a şi pe cealnlt5, unui boier moJdu
'ean din seC". XV * , dur o cer~eture m u
nwntfi a stemei duce la ('U totul :.t ltc <·un -
c:I Ulii.
Su·~eala <:u sen tiJ una si cele douii ~le il'
fot·mendt o ~lemă <:UnO~l'Ulă in hcraldi• ,
* \ ct.i ~l " l\lusa:cln btonc··· n l'. 7 HJtii, p. 5~.
7

Sabia de la I eski-Se1·ai, cu mîneruL în fir
eLe aur poa1-tă stema tui D1·agoş Vodă şi o.
tamittei sate
Vignetele reprc.ziniii ineLe c.U.n sec. X1V-XVI1
găsite la. Gt·u.Lcşti (Ma1·amu:rc~)
tramnlvaneana . e ~ te ma familiei Dragffy
- desc.:endentă din Dra g, \'oieY.od şi c·o-
mite al J\larumureţ;ului, fiul lui Sa~ Vodă.
l'el mai insemnat membru al acestei fa-
milii u fo~t Bartolom e u Dragffy, YOlC\'Od
a l Transll \·anici ( 1493-1499), u cărui fiică
~-a căsătorit în H.89 cu _\lexandru, fiul
lui ŞieCan cel 1\ Iare. Pecetea Jui Bar toltJ-
tHeu DJ·agEfy, aplicată pe documente, re-
prczin lă săgeata aşezulă pe !:lemilună :--i
<·e le două slele. .. \<;;a SC guseştc pe un act
d in J 4U3, din arl1i \'ele bra~ovene, :;;i aceea ·i
imagine o găsim pe un ad din J·197. De
Ju fnceputul vea(;ului următor, de pc la
l.jQ'7, datează o stl.!mii sculptată în piatră ,
Jc la (;etaled diu ..\ rdud, re~idilă de
Uragffy-e9ti ';Î Cdre l! Onţiw..: aceleaşi ele~
rnente herald1c:e
Da.r !nvestlgaţl!le cot ..t1 extm~€.
t:hml d1n fl1i lUl sa~ aceL Ştefa!!. a~T!!nt!.t
!:'!ai sus, a p lecat !!'!. Ga.hţ!a und.e a cb-
J;inut cîteva mo~ii ~! a înte:n eiat o familie
8
numeroasă. ln jurul luî s-au g r upat toţ1
românii car e erau mai de mult acolo, pre-
cum şi cei care au veniL ulteri or . ln total,
64 familii alcătu iau ceea ce în organizarea
socială şi Inili tară a Poloniei feudale se
numea h erb : un grup de familii nobile,
cu aceeaşi stemă, care în războaie luptau
sub acelaşi d rapel. Cele 64 familii formau
h erbul Sas, căruia i se mai spunea şi
Prag-Sas. O însemnare din l 570, referj
toare la unul din urmaşii lui Ştefan, arattl
că neamul " Drag sau Sas'· e de origine
românească - " genus vala<:hicum·• - şi-i
descrie astfel ste1na : ,,în cîmpul de cu-
loare albastră, o semilună a urie are, 'în
cele două cornuri, cîte o stea de asemen1
aurie, iar di n mijlocul lunii se ridică o
săgeată îndreptată în sus".
Pdn urmar e, aceste insemne heraldice
le găsim la toţi urmaşii lui Sas, şi la cei
din Ungaria şi Transilvania, şi la cei
din P olonia. J\fai mult decît atît, numele
polonez al stemei - herbu l Sas sau Drag-
Sas - ne arată că aceeaşi stemă fusese
purtată nu n u mai de Sas, dar şi de tatăl
acestu ia, Drag sau D ragoş. AYem de-a
face, desigur, cu o stemă pe care r egele
Carol Robert de Anjou a acordat-o - sau
poate numai a recunoscut-o - unui nobil
maramureşan.
Deci, sabia ungurească de la I eski-Serai
poartă o stemă rom â nească. Pe cealaltă
parte a mînerului se găseşte însă bourul
l\tioldoYei. Alăturarea acestor două repre-
zentări heraldice demonstrează că sabia
a aparţinut unei persoan e car e a a\·ut
dr eptul să le })oarte p e am în d o u ă : ~i stema
de fam-ilie - semiluna cu săgeată
luţe - şi cea a unei ţări -
.
. si ste-
bourul ~lol-
doYeL
O asemenea persoană, care ~ă poarte o
!Xlbie avînd gravată stema :1\Ioldovei ~i ce~
a Drăgoşeştilo r nu poate fi decît ori... Dra -
go ş, od ... Sas. Voievozii ulLeriori, începînd
<:U Bogdm1 l (1363-1367), au folosit o cu
totul altă stemă , reprezentată şi ea, tot-
deauna, în tovă răşia bourului moldo\'C~­
nesc.
Moşteni re, pradă
de război sau
dar de nuntă?
O dată facută această atribuire, se vor
naşte, des1gur, intrebăd. tn primul rînd ,
cum c:t dJUns o ~ab1e atît de Yeche ş1 pre-
ţwasă- 1mpreună cu &ab1a Iu1 Ştefan cel
•
::.\Ia!·e :;;1 cu cea. al carei pose~or încă nu
a ±c.:.t Identificat - în te~aurul sulta!lilm· '.'
Px:ţ>hcatia o gasim îr~tr-un ep1.sod draro..atic
c!m 1stcria ~.!cldcvei.
 Jn toamna anului l:i38. sultanul Solim·:m
,t..,onificul 1 \·en it ft1 \foldo\·a pcntrn n
în lor u i pC' Petru Rnrc~ {L3::!'i-1 ::;:ln. 1;, Il·
1346), ron~idC'rnt nccrNl incioc; Sublimf'i
Por ţ i. cu Şt0fn n 7i~ lf'iruc:;tă (1330-1:-i 10),
care crescuse în slujhn P ortii. Sultanul l'i
rurtea sa au stat în cE"t.atea SuccvC'i o
~ăptă mînă în c heiată , de la 15 p înă ln
22 ~eptembri e . Cronicile turce~ti poveste~c
cnm sultanul. fiind încunoştin ţat că in
cetate se găse5te tezaurul 11oldo\•ei, pe
care Rareş nu mai avusese vreme să-1 eva-
cueze, a poruncit oamenilor să i să-1 caute
ru atenţie. In cele din urmă, fabuloasa
0omoară a fost găc;ită - după mărtu ria
unui contemporan - "în nişte butoaie
foarte mari de vin". Aceleaşi cronici de-
scriu cu entuziasm şi lux de amănunte
bogăţiile neaşteptate găsite la Suceava,
rare "au depăşit ~nchipuirea emirilor'~ ;
,.berbeci de argint, carafe, ibrice, cuşme,
pnha re, săbii încrustate cu pietre preti-
oa(;je, săbii germane, s ăbii foarte înguc;te
şi cu vîrful ascuţit, perle preţioas e, giu-
vaericale, vase preţioase de pus flori, că­
măşi de mătase, c ă r ţi legate în argint şi
aur, eYanghelii, cruci, monede în mure
cantitate, obiecte şi mărfuri şi de aseme-
nea obiecte de podoabă ş i lux, stofe de
miltase şi multe a Jle lucruri care nu pot
fi descrise de pana autorului" (cronicn lui
l\luc:;tafn Gelalznde).
E foarte probnbil ca print re multele
săbii capturate atunci c;ă fi foc;t si acf?a.sw.
C. Mcdrca : Drnqoş şt z1mbrut
D1r se nRşte a cloun ~ntrebor(' 1 care est~
nro\'f:' ienţn r.tccc;tci ~{1bii 1n tE'UlUtl.ll 1\.tol-
nm·C'i ? R!'tc;pnnc;ul ~ m ai puţin ~ i~ur : se
pot face, inc:;u, presupuneri. O p"ti·rnă ipote76
nr fi ncePn <'fi ~nhin n rămas , în că din
sec. XIV, în tenwrul voievozilor, fie <'n
moştenire, fie ca pradă de război , ~untă dP
Bogdan I cînd l-a învins pe Sas. N-or fi
exclus ca această sabie să fi îndeplinit un
anume rol în cadrul ceremonialului de în-
coronare a voievozilor, care se desfăşura ,
după cum se ştie, după anumite reguli,
tipic medievale. Exista obiceiul - foarte
o bişnuit la vremea aceea - ca, la incoro-
nare, să se folosească obiecte care au apar-
ţinut întemeietorilor statului sau unor
înaintaşi il~tri ; coroane (coroana iui
Ştefan 1, coroana regilor aombt.'lrZi),
mantii, pinteni, inele şi aşa m ai departe.
Erau obiecte de consacrare.
O altă ipoteză poate fi şi aceea că sobifl
n fost păstrată de urmaşii directi ai lni
Sas- familia Dragffy - şi trimisă în 1400
lui ·Alexandru, iiul lui Ş tefan cel Mare,
de către Bartolomeu Dragify, ca da r dc.-
nuntă. Jnclinăm, în~ă, pentru prima expli-
caţie.
Iată , aşadar, că există şi o urmă con-
cretă a trecerii Drăgoşeştilor prin 1lol-
do\'a, nu numai menţjun i vagi, trndi~ii ~i
morminte dispărule ş i contestate. Indife-
rent cui a nparţ inut - lui Dra~oş , ori lui
Sas - sa-bia aceasta esle o venernbilă r e-
lic"'ă a unei epoci eroice, l ăudată de cro-
nicari, e\·ocală de istorici, omnqiatl\ de
poeţi. Esle, d eocamdată , singura mă rturiC'
palpab i lă a unei perioade dintre cele m 'l i
însemnate din i<itori'l 1-.ToldoYei : momen-
tul Dragoş Vodă.
9
 .. ,1
' '. .

• bwl ace. l a S(> z-a sttrl)(llori senucentenantl "CHiunii 'J'inc1·r-

f11lui Cornunis~ cli1Z R epublica Sori ali f\Ui România. Sub cnn-
dllcerea part"ichtllli rom1tnist, tinerii r<?voluţionari alt inw:ris
paoini el<? neînfricată clăruire, ele eroi sm şi abnegaţic in istoria
l11ptc>i poporul1Li nostru î mpotriva asupri1·ii n emiLoas<? cx<?rci.latn
rlc> clasC'l e exploalatoar<? îrnpotriva tcrnarei si r ea cti unii , hn-
potrll.~a fascisnntlui şi
clictatuTii ant onesciene, pentru clentocra-
(l(>. libertate, progres, penlrn iclealuril e socialismv l11i şi parii.
lncepznd cu acest nu1năr, sub titlul ER.OJC. 1, 1·evista noastra z·a
publica 'l.l rl grupaj de e?:or.ltri. amintiri şi clorumrntr rnn~nrrat"
acestei ani1:ersi1ri.

-> i lupta a ia incepe •••

M. C. STĂNESCU

:'\eîntrcrnptnl şir de acte reprcsi\'C unUmuncitore"li sth îrşile de autorit:."iţilC'

burgheze în pcrioadn d e după primul rttzboi mondial a cnlminnt cu art'<;t·lreu d<"lc·-
eaţilo r la Congresul de constituire a rart1dului comunist din mai J 921 ~i în::.ccnarC'n
procesului d in Dcnlnl Spirii *· Printre cei 271 militanţi implicaţi in procC's ~c nfh
<:.i aproape ~nlrcng a <'onducere a orguni 7.,nţici de tineret. ai cărei membri :fnseser::t
.1.restnţi înninte ~i în i.impul Comn·csului din m ai. Sub î ndrumarea comnni~tilot·
'1rstnici, aconducătorilor partidului, tinerii comuni~ti arec:.tati nn ndoptat o nti-
~lldine rcYoluţionară dîr7ă, contribui nd la transformarea procesnlui într-o tribu n;:t
d dem~<;c:Jre ~i aruzare a regimului burghe7.o-m osieresc .
.,Nu vom do niciodată inapoi!"
potriYa t e r oar\!1, r..cntru con~oliduren rin-
durilor proprii, p<.'ntru apărarea inlerC'<..,C'-
l 1n l.otri\•n tutnrol' a snspcn-
nrf'stărilor. lor· specifice ale tinerei gener atii. l. n prim
d?rii organelor dC' prC'!'Jft m uncitoreşti , pro- pas l-a constituit reorganizarea si inten<;i-
r·~~u l nă\Talnic de organin1re pc principii ficarea acti\Titălii conducerii J\fi5ca rii 'Ti-
revoluţionare u muncitorimii române. m- neretului Sodalist, din care au f<1cnt partC',
cln~h7 a t ineretnlu i. n-a putut fi oprit. 1n printre a )ţii , L tH"rC\ i u Pălrăc;can u • '\ icolcw
•
va1n anului 192 1. ru aprobarea celor din Poţ~cu-Doreonu si .<)tcfun TC'odor escu .
inchiso1rc l)i c 1 ~p rjji nnl comun iştilor . \ ce:; tia, cu Yoinţa !)i entuzinsmul proprii
vfrstni"i rflmac;i nNu·cstaţi , s-a trecut Jn ti neri loe rcYoluţionari . înfruntînd grcuti:iţ i
r eorga nizarea ~fi)c{lrii 'l'inerctului So ia- de tot felul, nu asigurat trnnsformorc•·t
hst. ln intensi firarca ne ti" ită~ii sal0 1m- zinrului "Tineretul socialic;L'· in u·ibuntt d<.'
propagandă şi lnplu re,·oluţionar'-'. S-:1 tt·e-
• \'P-7.1 ,,:\logaxln Jstoric", nr. 5 (50) ·1971. cut apoi ln rC'organizarea Cercurilot· esec-

lf
tt un11or) Q'inerelului Socialist din Bucu-
reşti, .Ploieş ti , alte centre.
l aşi, Galnţi şi
rn numărul său din 28 august 1921, "Ti-
ne retul socialist·' saluta cu entuziasm
crearea partidului marxist-leninist ul cl<l-
sei muncitoare din H.omânia, act apreciat
ca o dovadă de .,mat.urilatc politică şi de
hotărîre pentru lupta de emancipare··. l.n
intruniri sau în presă, tinerii militanţi re-
voluţionari condamnau <'U tărie actul sa-
mH\'Oinic săvîr~it de a u loritft~i, prolestau
contra teroarei, asiqurau partidul de acle-
?.i u nea lor deplină la prog r amul şi ţelurile
sale, se angajau să lupte pînă la sacrificiu
p entru înlăturarea orinduirii bazate pe
1'1motei Mo.ri.'l
cxploatnrC'. Grăilot· In ar·esl &ens este şi
n ru ~olu l M ai sus. 5pre culme!, publicat
1n numărul din 28 august, în care după ce
se demascau fărădelegile s~i vîrşi le de u u·
toritMi, se afi rma cu hotărîre şi încredere :
,.1 )anţurile care ne încătuşează, noi trehuie
st1 n i le r upem. Siutul p roletar noi trebuie
să-I creăm : de la burghezie nu putem
aştepta decît gloan~e [ ...) Aec5tea în să nu
s pcl'ie pe nimeni. A\·em martirii noş tri, i<tr
dnC'ă cauza ne va cere şi mai mullc jertfe,
n 11 ne Yom da niciodată înnpoi.
Prin sacrificii, la izbîndă !"
/\t1t în actiunile publice, cît şi in în-
C'hisonrC', 1n iimpll instructici judcrnto-
rPsti. tinerii - întlrumaţi de partid -
s-au situa t pe aceleaŞi poziţii ra c;i comu-
nic;tii Yi r~tnki in probleme cn : JC'gitirni-
lnl<'U creării p:utidului <'Omunisl, rolul
prolelal'iat.ul ui d r clasă înaintată, de a p(t-
ri'itor .d intereselor înlrC'.~ul ui popor ro-
mân, dezm uarea metodelor anarhice ele
luptă C'tc.
D·l ministru n-are nevoie
de motive
Dtl}:.i'i luni si luni de det.<:>ntiune - t imp
în care rC' i aflaU .lntre zidurile umc>dc si
întunecoase a le închisorilor nu fost. supll<;i
Elena Filipo-vici
unui 1·egim a()pru, de di:-;trugcn• ,fi.ddi <=>i
morale\ - la 2:J inn.uariC' 10:!2, la nnc-u-
rC''?li, Ju Tribunnlul Corpului 2 .\rmnltt, il
]necput procesul din DC'alul Spirii. ,.J\m
ordonat arestarea acelora core au Yotat
afilierea la Internationala a ITI-a - dC'-
dara la 2-1- mai 1922 C. \rgctoinnu. auto-
rul amintilului aci odios - pentru c·rt
nm considernt arensta ca un complot con-
tra sigurantei statului [ ... 1 Am holărit Nt
pC'n lr u singurul ar est motiv să arcstC'z. pt·
toti arci c-ure au \'Olnt nfiliC'rN\ fărf1 '-i1
am ncYoic de alte mo tiYc" ... Era vorbn,
... . \ rhiva C' .C. al P .C'.R., fond 96, closnr ?.38.
fila fii .
11
 C'u m11ltă căldură au ~ cri s in nceac; ă
directie Lucreţiu Pătrăscanu si X Por-:- ~ ­
cn-Dor eanu do1 dintre con d·.1căt Ii ~ or~~­
nizaţiei de t ineret

dC' ... i. clC' 11n r l'OC'E'<; in car., rcvoluţionm ii

C'r'1n juder nti pl"ntrtt conC'C'pţiile lor po-
liti C'C.
P rofitî nd de r clnth·a lihet·tate de ex-
primnre publi că c reată în urma inau gll-
riirii campaniei elec tor ale în YederPn nlC'-
gC'rilor generale , .,Tineretul !)ocialisr.", alf't-
tnri dC' ,.SoriaHc;m n l", .,Lupta socialistfi'\
• }''" l" , ,,1'•
Tn c;;n 1 SOC'Hl
, •• r."}"
orC' 11 . " 'T'}'
1 agossa' g "
- organe d e pres<:'\ ale P.C.R. - a dcsfu-
c;;urn t ş i el o rtmplă <'rtmpanie de dcmac;;-
cnrc o odi onc;;C'i inlicenări judiciarP. pentr11
PlibC'r nr(la cC'lor implir1ţi.
.,.uSocletatea comunl1tă va
triumfal••
\li'tturi ch.• Gh. Cri5h' c;cu. D. Groftt.
Al. Dobrogeanu-(;hct'e<:l. Gh. Ni culcc;C'n
\1 J7il , E. Kobloc;, D. I;'nbian. :\f. Cru cea m1.
Ch. T. Vnc;;ilec;;c· u. \1. 1\lacm·0i, C. \1ăne~­
C t l s.n. ca r e ct·mt, rclath·, mai în vîrc:t{l. in
proC'ec;;uJ din Dealul Spirii n fo<>l i•npli ( ''
11n impre<; ionnnl numilr de militanţi re-
voluţionari. comunişti tineri ca Timotei
1\.1arin, Elcn'1 FilipoYiri . GheOI~ghe Stoic1..
l on Grer c 1, I. R oşinnn, P1.Yel TCRC'E'nco.

SĂ RĂBDĂM? NU!
oi. tin eretul mun citor, c;inte-m carne din trupul clasei munci-
toare-. suflu din sufletul ei. oi trăim o dată c·u ea, <>pe răm şi credem
laolaltă cu ea şi trebuie să lu ptă m la cot cu e-a : fie că \'om trece pE."c;te-
dorintele unora. care pretind că - in timpurile acestea chiar - trebuiE"
(jft nu ne mai ridicăm ochii d e pe carte ş i să n e punem lacăt la gură.
( ... J Cum să n e punem ladH la gură ci nd îi şti m 7 drobiţi în bi\t5i
5i adu ş i pe brate ca să fie judecaU ?
Ş i p entru ce? P entru ce? Pentru că au avut cur-ajut să spună
că lum ea nu-i a trîntorilor, ci a noa stră. a muncitorilor. a tuturor
oamenilor cinstiţi ş i J1arni ci, fiindcă au avut cu raJu l c;ă Juptf' impo-
triva ... pa1ronilor care- ~tăpî n<' '!C lume-a?

MOTIUNE
oi tine1·ctu1 mun cilor prote<;tăm cn ac eeaş i energ ie contra si<;-
f<'mului barbar. c u car e oJigarhia crNie ('ă va nimic i .i deea comtmic;tă.
Ne c;o lidarhăm in totul cu to v arăşii smulşi din tnijlocul nostru
ll<'nfru a fi judecati hot eş te între bajonete şi mitraliere. Cerem c;ă <;e>
d eoc;chid5 por\ile tuturor cehtlelor unde zac părinţii şi fratii noştri.
(.,Tinere-tul socialist", 4 februarie 1922)

D €'7\'l\lui nd inconc;;istenţn ncu7aţiilor S. Bub n ovschi, I. H utschneker , Ettfroc;inn

ndtt<;C' rCPI'czenlnnţiJor muncitorimi i r o-
mflnC'•.. Tineretul ~oC'inlist" scria ln 22 ia-
nttntie 102~. in preziua începeri i procesu-
l-ti , r:.l ncec;tn ,,,·a fi . de fapt , nu procesul
C'lnc;c, munC'itoo re, c i acel a al cla&ei bur -
RhC'7C o ligar h ice. Şi i n acest proces, ca
c;i 7n t oate procec;ele clasei muncitoare,
rr>Jul de acuzotor r evine pt·oletariatului".
A r:rla5i or grtn de presă lansa ~proletaria­
wlui rom<în, la 23 ianuari e, o ·vibrantă
chemare l n luptă pentru salvarea ~elor
aflati pe banca acuzării. "Tovarăş1i noştri
s C'umpi, care pentru înfăptuirea idealului
noc;t ru, ni tuturora, nu şi -au precupeţit
nimic. ~1nt adusi în f ata justiţiei militare.
Fată de ei a\·e m marea d atorie să-i aju-
tăm. Ei s-au sacrificat pentru id ealul nos-
tru. noi nu trebuie s ă-i lăsă m prad~ \'Ul-
turilor militari".
Cotor, J. H co\ ici ~i mulţi alţii.
Tn timpul interogatoriulni din instnntfi.
început la 10 fC'bruari~ J022. tinerii comll-
nisti implicnti în proces nu avut o atitudine
demnă. Ei au ripostat cu mult curaj
acuzaţiilor n eîntemeiate ce li se aducemt.
L uînd exemplul com uni ştilo r ·virslniC'i. ei
au argumentat temeinic legitimitatea
creări i şi activităţii partidului comun ic;t,
d reptu l sfînt la organ izar e al clasei mun -
citoare. T inerii comunişti au făcut ample
şi documrntate expuneri despre superio r i-
tatea id eil0r s ocialismului ştiinţific, ma-
nifestîndu-şi mîndria şi hotărîrea fermă de>
fi fi comunişti , stîrnind astrel furia instnn-
ţci militare şi îndeosebi a comisarul ui
regRl, maiornl C Cernat.

12
 . .. . ..
CĂTRE STUDENTIMI:A
. DIN .. BuCUREŞTI
- . .
'
•..Facem un apel st5ruitor catre studen(imea univer~itar!\ tlin
But'ure-şti s:i v ie al ătW'i de noi pentru a pune ba 7E•le unui. cerc de
~tudii sociale care să devie 1un c entru ele lum inare ş i edu<'are a tinere-
tului universitar, un ~entru d e educare şi culturii.
ln acest scop chem1im pc toti tov. <;t uden(i din Bu cureşti, la o
adunare constituitivă care va a vea Joc .jn str. A cadPmiei 11r. 31, dumi-
nicA 25 martie, ora 8 5i jum.
UN GRUP DF. STU DENŢ I
(,.Soc ialis mul11, 24 marti e 1933)

Datorită activităţii sale revoluţionare De-mosc:înd cn mult curaj rcgimlll i nn-

nnterioare, mai nles a celei desfăşurnte
în rindurile ~tudenţimii ieşene. un loc
i'11portant 7n procesul din Dealul Spirii
l-a ocupat Timotei 1\-farin, student emi-
nent nl Facultăţ.ii de litere a Universităţii
din Ta~i . m ilitant comunist de prestigiu.
personalitate cu o temeinică cultură
marxist-leninistă. Adus în faţa i nstanţei
militare la 18 martie 1922, ore în şir, el a
c\·ocat 1\Iarea ReYoluţie Socialistă din Oc-
toT'!"lbrie şi p rofundele schimbări produse
în mi~caren
. muncitorească internationa1ă
. către p atronii mei, care cu sîngele men
după UCC()i eYeniment istoric, justetea teo-
riilor rnarxiste. Angajîndu-se într-un dio-
loq tăios cn comisarul regal, el a făcut o
amplă expunere asupra actiYitătii reYolu-
ţionare ~i a credintelor sale p olitice.
'Timotei :M arin , nu numni că nu s-a
di gcnlpat. dor a rclntRt pe larg despre
conferintele sale publice tinute la l aşi pe
teme social-politice, despre discutiile pC'
areleaşi trme :purtate atît cu colegii, dt
c;i cu profec:.orii săi de la facultate. Ni<'i
apo~trofări 1<'. nici întreruperile nu 1-au
putui opri să a(irme clar <:ă este marxist
c;i că 1el ul Yietii sale este lupta pentru
vi<·toria comunism ului în România. ..Cu
mine sAu fără mine - a declarat el -
transformarea se Ya <face si Rocietnten co-
mnnistă Ya tr;urnfa".
Pr~ti giul pe care acest student comu-
nist c;i-1 cîc;tigase la Iaşi n fost S11bliniat
c;i c!c fapt11l că la proces au venit ca
martori, Juîndu-i apărarea şi vorbind în
tPrrneni elogioşi de ~p r~ ei, un număr de
c;ac;e Hust re pc1·c;onalităţi ale culturii r o-
mâneşti, cadre didactice ale uniYersitătii :
Traian Bratu, r ector, profesorii dr. C. J.
P arhon. Gh. Leon, P. Dogdan , P. Bujor,
Ju1iu Teodoreanu, fost rector .
Tînăra muncitoare Elena FHlpovici şi-a
~"'-pri m at cu mîndrie şi optimism încreJ
derea în v ictoria clasei sale. ,.Singurul
f:1pt adcYărai din ordonanţă - a declarat
Flenn Fil ipovici - eRte că am intrat în
mi~carea ~ocialistă din 1918. Am venit în
această mi)care pentru că am fost îm-
pins~ de mizeria care domneste în !fabrici
c;i pentru că eram con'.·ins·ă că n umai
Partidul Socialist e;te adevăratul apărător
al mun citon.nu.i".
mun 1:1 care a fost gupu() în timpul dcten -
~itmii, rnarinnrul Ion Grece'1 .n nri:itat în
acela'?i timp că, stînd alătud de rnilitanţii
comunişti, a fost imprt>c;ionnt de rompor-
tarca lor şi s-a simţit atras de ideile pe
care le t:.romovau. ,.tn libertate - a de-
clarat el - nu am ştiut ce {'sle comunj~­
mul şi cine sînt comuniştii. !n în c-hic;oarE
abia am aflat cine s'int şi m-am con\·ins
arum că am o singură datorie fnţă de
mine, care am fost exploatat în atelicrc de
s-au îmbogăţit... In în chisoare am făcnt
cea mai frumoasă şcoală din vi aţa mc-'1u.
Despre mîndria de a fi comunişti şi de •
a fi luptat 'Pentru ideile comunir:.tc-. prn-
tru cauza clasei m1..mcitoar e, au vor bit. de
asemenea, la proces tinerii : Gh. Stoica.
P . Tcacenco, E. Cotor, I. Roşianu, S . Dub-
noYschi, I. IIutschenekcr şi m1.1lţi alţii.
Acuzaţii, ~n amplele lor profesii de cr<'-
dinţl'i, au arătat că erau comunişti, c:'\
scopul luptei ~or ~Şi al clasei m uncitoare
era înlăturarea orînduirii capitaliste, hn-
7.ntă pe e~'lJ)loatare, ~i instaurarea celei
socialiste. Toate ace5tea urmau să sr
realizeze prin organizarea temeinică n
C'lasei muncitoare în partid politic rrYo-
1uOonar si în sindicate, care c;rt prC'J!i'\-
tcască şi să conducă lupta !ntre.gul ui
poţ..or.
!n acest trei, procesnl din Dealul Spirii
s-a tran<;format intr-o tribună de la in Ul-
ţimea căreia . în auzul opiniei publi ce in-
tcrne ~i internationale, s-a făcut o re-
marcabilă pl'opngandă programul ui ş i
ţelurilor P.C.R., demascîndu-se ;politirp
reac~ionară , antipopulară a guver nelor
postbelice-. !n timp ce principalii mi1itonţi
ai ;par tidului -şi ai organizatiei de tincrPt
erau i1r.îţi în îaţa justitiei militare ~i S~l­
pu~i unui aspru r egim de exterminare, in
afară. rJartidul comunist se reorganizn
legal, edita ziare, ţinea întruniri şi , lucrul
cel mai important, p articipa cu liste pro-
prii la alegerile generale din martie 1~22.
De asemenea, la 19-20 martie 1922, s-a
ţinut Conferinţa Generală a :Mişcării Ti-
neretultti Socialist d in România. care a
pus b a7.ele organizaţi ei marxi<;t-lsniniste

13

dt~ lincrc·t. unde au parti cipat ca ruportod
-.i unii militnnti impli c~ţi în f.roccs, dur
('Hr<' erau judecaţi în libcrt ntc, cnm ar fi
Gh<'orp:hc Stoica ş.a.
l n fnţa YnJului CTescînd de pt•otesle, gu-
,·c;-rnul s-a \ ă7Ut nmroit Să elaboreze lin
dC'<'rei de a m n icstie, sem nat de re~e la
4 iunie J 922, de preye,:>derile diruia au be-
neficiat imediat 213 acuzati. DecrPtul n11
era un aN de clemenţă al autorităţilor, ci
rt-7ult'ltul l nptc·i cln-.,ei 11'111 iloarL~ ~i ~
fonl'lor dernocmti ''t' din Hotnfmia . cat,•
in1pusec;er<1 stingerea acestui complot <il
rE:',tctiunii împotdva cC'Iui mai ,.iPuros c;;.i
conscc\·C'nt repre7cntant nl nspiraţiilor ch•
th·e;>tate "i libertate nlc ţ..oporul u i ro-
man - p artidul {'0'11'..1 'li"-t.
1n afară de Yictorin obţinută prin elibC'-
rarea c:;utelor de militanţi , nm!"listia a i~"~­
<;C>!11nat, dC> fnpt, r C'cuno:lc:;tC'r<'a cxic;ientei
legale n P .C.H. c;i a or~aninniilor nnat~
s.11b îndrun1arc>a sa.
r...uptt era abia In tnc·eput. JYn cronic[\
marilor în Jcc.t;;ri d~ closu ~~ c:~?ri<;ec;:er:j
doar primele file> ..

EVOCĂRI-MĂRTURII

tato nicie ş. t Încr

STEFAN
•
TEODORESCU

1n orlombri<.' HJ:.?O. 1n preajma gr·c\·ei ocnC'ralt". mtl afl·un 1,1 ( oh'tra"?i. 1u

c:1drul ttnei adunori ~ener-.1lc, ~CC\iUnea P<1r1id"l•1i Socialist din 1 y•clitate ;1
dezh<Htlt, pc lan~ atitudmca pe care urma s-o adopte în le~ăturft cu problc:net
c rrariL noului puetid. 1 a acc>astă adunare am pa•·ticip~l ~i cu, fapt pPtllru car0.,
lmpn'"ună c·u alţi tovara)i, a m ioc;t arestat şi condamnat el(' autol'ităţi1e bur~hezo­
m tJc.icrc>~ti la trei l uni închisoflre.
După C'libcrare m-am tnt.ors la Bucurc>sti. Nic0lae P opescu-Doreanu a venit
la mine> ~i m - a convocat la o ş~dintă ; a participat şi Lucr~tiu P<'ltră~canu. Cu
nC'E"St pril(j mi s-a comunicat c:l fnsec;C'm cooptat m condncc>rea i\lişcarii 'l'ine-
J'C'ttllui Socinlic;t. Pătrti~cann n<"-.:t r.;puc:;, totodată. ce.\ aveam c;arcina "" prcg~tt:m
reaparitia publicaţiei "Tineretul socialist.. <~ : în condiţiile dC' teroare de dupt1
grC'va genC>rală, nu-ş i mai putuse continua activitatea. TrC'buia sn Jansăm liste
tic subscriptie, pt-ntru procurarea fondurilor necesare. 1n cactrut şc>dintci
amintit<', ')-a stabilit ca Pătrăşcanu su se ocupe el(• linia politică a publicatiei.
-..rcrc:-tariatul de r edactie sn fie prelunt de către DorE'anu, mie rcvc:-nindu-mi
pr(.)blc>mC'J~ admin istrative şi ror('spondc>nta.
u era de Joc u~or. Primele lis1C' de subc.cripţie mt înc·cput sc"t c ircule. Jn
lipc;n • nC'i publica\ii proprit, ,/"'>oc·ialisn wl" - or~anul dt"' pr ec:..u aJ partidului -
ne- of('rC'a săptf: mlnal clow\ coloane, unele publicam m<"ltc>riale con,.ac•·,lte tine-
retului. 1n numc'\rul din 1n fC'b r uarie Hl::?l , h api1rut <> circ ulcwa către tontC'
C'"rC'ttrlle Tineretului Socialist elin ţani, aducinclu-li- sc la cunoştintă inl", ntia clC'
ol rE."tipări publicntia noastr(t: ft'icc·am , un căldura apl'l ld toti tova:răc:;:i Cfll'<"
nn po~ibiliiat<:>a să -şi trimit~1 contribuţiile lor, pC'ntru a gn'abi ac;tfcl r C'aparitia
?ianlltli".
Imi nduc mninte şi
nzi c u cttă rî\•ntt s-a luc' ral in <tc:t'le 7ile. Pc In 1n-
C'C'puhtl lunii apriliC' prC'gătiril~ se aflau într-un ~mcliu dNtul ele avanc;ar. 1n
micn tipografiC' N. Georgc~c·u , din str. Si'n indnr. ">(' luct~a dc> zot·. Si 8"-tfrl In
/ltl~ ele 20 apriliE> l !l~l a apărut primul număr din scri n nouii a ,.TinerC't.ulHi
. . ocialic;t··. Nu pot uita emo iile elin nonptc•a accc·a, aşt('ptind să văd primC'lc
pa~ini tipărite.
1\l tmca mă pasi0na. Scara supravc>~hc>am tra!.'er"'a nnmtirului, iat· dimi-
nc><1\~l ajutam la nispîndirea pachetelot· către depo1itdri1 insl'tn:innt.i c·u di•,trihll -
irC'a pnbliraţiei. Aveam gJ'ijă ca ea să ajungă în 7.0nC'le marilor întrC'princleri.

----- _......,... __
1.1 c. t ;<'rele mu&lcitore~ti. Doar pentru tinerii munc·itori nC' oc;tenNlm noi. penH·n

.. T'l liHH\l I IH9 M1~caren 'l'lne•·etutui M u ncilor <>i-a ~<'hirnl>at clcnumJrea in Mlşcotc •t
Tlnt"rntului ~oclall<; t ; or 'anul c;~n dE' pres!\ , .• ronin tmărului··. u aps:nut, fnc('p!nd cu lunr-
1uUe 1Ul9 pmă !n J9'?-l rub numelE" de ,.Tineretul octaUst'", aytnd unele tntreruperi - n r.

14
 acP.) tineti necăj iţi c;i loviti cic 1ipc;llri. oriundC' ~-ar fi nflnt C'i. ch e mtnclu -1 ln
<H'liune nnitil impotriv.t neclrC"ptiltii si împil.:trii : ,,Sintem u pnrrc a prolet, r.i:t-
ntui. a .. clasei'·munC'itoarc - c;e c;punra în arl icolul de ionel al primului număr - .
indiferent dacă sîntem muncitor i, c;olclati . şcolari sau ~tudenti . intreaga lupt<i
u clasei mun citoare ne interesC'az{t ele aproape, e propriu noastră luptă. Yotn
Jua parte. trebuie să luăm p a rte la orice luptă : eronomict'i, politică ·~ au
<·ullurală ... ''
ln că din primele zile. publi(·aţia nonstră n fost întimpinată cu mare in-
t eres, nu numai d0 tin C'ri . ci -,i ele muncitorii vîr<->tniri. lntîmpin am, însu, greu-
tHţi mari in privinta difuzării C'i in pr<1vincie : nu şti"lm adrcc:;clc depozitarilor:
al e organi,.atiilor )ocale. Dar ,.nea .JC'nid\·· (CfhrorţJ'lc .Jianu) de la .,SocialismHt '·
nC'-a scoc; elin inC\ll'C'("itură, dîn du- ne l ist ele clC'pmritarilor elin provinrie, ş i n<='-'l
.CU/duit într-o cameră d in str. lkczoianu unde frlCC'am po.r hC'tcle pentru C''\.-
p edicre.
Problema cor cspond<'ntei ne -n pus, de ascmC'nC'A, in fata unor grettU't\i :
nu aveam un ~ccliu. iar tipografia r<'fu7a ()-O primea"c<1. Am organizat d ow\
cusut e p oşta le cu nume n ctive. In a('<'ltt'?i timp, am tr<'cut la constituirea unui
ce rc de corespondenţi şi prie-teni ai ztarului. f ormat elin t in<'ri i carP lucrau 'in
mnrile întrepl"indC'l'i bucu rc<?lC'nC. Jn n fară de poDulal'ii'm·t•a ~i r?~pîndin'n pu-
b licati<'i printre tinerii muncitori, lo r le r ev<'n ea şi s·lrcinn de a ne furni;fn
m nterinlele necesa re. ..
Ku era uşor, in conditiile de atunci, să scoţi un zinr pentru tinerii mtm
cilori revoluţionari. Si guranţa acţiona cu bn\tl,litatcn-i cunoscută. fltră a ţ in
seama. de vîrstu . .Ares tările se ţineau lnnt. publicaţiilf> mun citorc .. ti <'rnn in.tc'T/~f'
sau cenz urate fără milă. Şi aceac:;tn S<'L'ie nouă a .. Tin.rretului c:;ocialist .. a avllt
ele luptat cu m u lte dificultăţi. Campania d e prigoniri de după Conr~recon l 1 al
P .C.R. a ·vizat ~ i publicatia noast ru. fiind silită c·n la ~c·url timp duprt np~wi\ic
sl't-şi întrerupă a ctivitatea. NumC'roşi co nclu rc'ltori ai m i<?C<'t·ii de tine t•rt fn~cc.rt·::'t
arestati şi întemniţaţi.
Pentru noi. cei rămaşi tn. afarii, se punea tot mai acut problema ele n
r<='ltta editarea ziarului. Aceasta e ra cu atît mai n cct!!' r cu cit r cor.!Wnizaren
ş i consolidarea sectiunilor mi~cărH de tineret din diferite ccntt·c ale tarii crnu
in plină clesfuşurare. Şi eforturile n o ac:;tre au fost elin nuu matcJializntE'. La
28 au~~ust 19~1. într-o perioadă cînd cam pania das~ i mnncit odre ~i a fortelor
rprogresis te,.·pentru eliber area m ilitanţi1o r arestaţi în l una mai lua o tot m oi
mare- amploare. 7.iarul a reapăeut.
Imi aduc- ~·aminle că în eudntl cnmpaniei zia rului no!-ltru împotriva tcron-
rei, mn , primit la redac-ţie un jmpresionanl npel trimis dC' un g rup de tinC'a i
închişi Ja .. Jilava . .El a fost publicat în numurul elin () ianurtl'ie 19~~ . Cit ~7. cilC'V'l
pasaje; deoarece prezi ntă f oarte bine conditiile- in carc-~i dcc,faş ura pe atunri
tineretul <le la noi lupta pentru o v ia\5 m ai bună : •
"Ecoul slab nl frumîntăril o r din lumea liberă, care a putut stră bate
pină-n iun.dul subtcranelor in care ne-a aruncat rcacţitmea, ne-a adus vec;tfDa
cu primul. cerc al ['incret.ului Socialis t s -a reorganirat tn Bucureşti. Bucuria
ncst~pînită'.r·ce ne-a . cuprins la aflarea acestei veşli nf'-a făcut sli vă ndt·cglim
a ceste rînduri, ca o mi;wtw·ie a s tatorniciei noastre la lupta co m u nă ş i n tn r.t~c- ­
dcrii.•!noastrc--nczdruncinatc- Jn.triumfnl sociali<;mului.
Sînte m aruncaţi în această · temniţă .subterane\ umed5. re-ce <)i întun€'coac.l\
36 membri ai 'l'inerctului Socialist d in Capitală .. i dil\ prO\ incic [ ... 1 ('t"i mni
mulţi au fost smulşi din mijlocul vostru de 10 luni inr unii dintre noi. 'in
trecerea pe la Si guranţă , am fost torturati î ntr-un chip sălbatic ~i de nedc!;ct·is.
N oi -n u· am pierdut in să. n ici o clipă încrederea în drcptatf>a drumului apucnt
şi în victoria luptei noastre şi nn am regretat nici un m om<'nt sacrificiile p •
core le aducem pc altarul rC'voluţiei 1 libertatea, sl.\nătatea, familia şi poate
chial"' şi -viaţa <' .

~~ tJtţiA ~I J 911CUIISTMTil :
m .URIIUII Il, IUC& Rl~TI
ntll~tm :
8R8ANUL MISCARII TINERETULUI SOCIALIST DIN ROMANIA ' • ft . . • . • • l.r• S4 •
- A-p~ re slp U m ~na l - rr • ••-' ••.•. . •
,. , t••• • . • • . • . \.. -
1\
 emocra

GH. MATEI
Se npropia primăvara anului Hl46. Regimul democrat re7i ~tn cu c;11ccec; <'lc:;nJ-
turilor 'Şi presiunilor reacţiunii interne si externe ~i <;e conc;o!ich ctt fiecare 7L
pre~ătindu-se să treacă un examen imr~ortant: alegeri le parlamentare, fnmte rpentrrt
toamna aceluiaşi un. 1n tentotivele lor de a crea t.Uibnrftri ~i a-si rccîc;t.ign pozitiilC'
pierdute, cercurile reacţionare se foloseau cu precăcler(' de o parte a sludcnţimii.
r'1 de o mac;ă de mnnevră. Această situaţie era facil itntă de faptul că In momentil t
dnt unjversltatea r eflecta 1ncă VC'chi structuri sociale, ffiii oamenilor m uncii reuşind
cu mari ~rcutăţi să răzbată în învăţămîntul superior. Tn atari conditii, fortelor pro-
,g!'esisle şi democratice le reveneau sarcini deosebit de importante, a căror îndeplinire
cerea o ac~iune coordonată, unitară. Astfel, din iniţinth·a şi ln ţropunerea P.C'.R.,
c:;-a născut şi materializat ideea unui front comun uni\ ersitar de luptă democratiC'a.
Tntr-o şedinţă a activului P.C.R. din Uni vcrsitatea Bncureşti, ţi nuLă in februarie
1n-tG, s-a analizat multilateral activit'llea desfăşurată pînă la acea dată de ciltre
~t.u dentii ~i profesorii comunişti şi s-au stabilit sarcini si măsuri de îmbunătăţirf'
si dezvoltare a acesteia. Cu acest priJej, s-a refl(')clClt du necesitatea de a !:>e găsi
c-i'iile !)i metodE:'le cele mni adec\rate pentru organi7area si atragerea în acţiune a
tuturor 'fortelor democraticC' nnh'fTc;itnre .
...
lnţeleqerea unei meniri nostru de a contribui la rfăurit'ea lumii în
care noi vom trăi şi vom produce".
Pornind holHrlt pe ac('st <lrum. ~tudenţii F.D.IT. 1şi propmea să mi1itE'7C pentru
comunişti au Jnnsnt chemarea pcntt·n ridicarea maselor studenţeşti la 'inţeJe­
rrearca unni organism unitar de luptă gerea menirii lor, relevînd că ,.va că11t'l
clemocraticiL Ca re7ultat al discuţiilor şi să introducă în viata studenţească con-
tratativelor purtate cu reprezentantii parti- ştiinţa sarcinilor sociale ale intelectualilor.
delor si organi7a~iilor democratice, s-a sarcini care astăzi se fac simţite mai
hotc1rit · Snfiintarea Frontului Democrat mult ca oricînd ... " Nona organizaţie !-'<"
l 'ni \·ersitar. din care. inHial, 'făceau parte angaja să Juple rpen tru promovarea culturii
$tudenţii din parLidele ce alcătuiau Fron- înaintate, pentru reforma Jnvă.ţămînlnllli
tul 1\Jaiionnl Democrat *. La scurt iimp superior, astf0l ca acesta să fie puc; în
după aceea ou aderat la F.D.U. ~i stu- slujba poponllui muncitoe. Se preconiza
clE'niii aparţinînd grupării liberale de sub continuarea şi dezvoltarea trc:tdiţiilor celor
conducerea lui Gh. Tătărcscu. mai reţ.re:renlati\·i oamE'ni de ştiinţă ~i
Prin pnbUcarea în presă şi difuzarea în cultură din tara noastră.
mnselc studenţeşti a unui manifest, la Prin manif<?stul lansat, studenţi mea era
începutul lunii mm·tie 1946, se marca chemată Ja l uptă rpentru dejucarea încer-
C"onstitui rca F.D.U. şi se afirma poziţia sa cărilor forţelor reacţionare de a se folosi
~eneraJă de rJrincipii. Documentul preciza de ea ca ele o masă de manevră !pentrtt
d\ : .,Odată cu munca de pregătire profe- scopurile lor antipopulare. "Pentru o nouă
Rionnlă studentul este dator să-şi desăvir­ viaţă univer·'i tară, pentru democratic.
s{'ască l)i conştiinţa cetăţenească, trebuie pentru progrPsul spiritual şi material al
să ia atitudine hotărîtă în faţa marilor r-oporului nostru, pentru o cultu ră nou ă
probleme care interesează Yiaţa şi dezvol- democroucă. v0niti cu toţii alilturi de
tn rca poporului nostru. A fi absenţi la noi !", glăsuiCI în încheiere m-anifestul.
pune rea ~i rezolva rea acestor y:.robleme Crearea ~i scopurile social-cu1turale nle
1nc;en mnă să renunţăm singuri la dreptul Frontului Democrat Universik'lr au fost
*E vorba de studentii aparţinînd Partldulut salutate şi au primit ::~,de7iUnPa nnor im-
Comunist. Român, Partidului Social-Democr~t. port::~nte mast- de ~tndenţi din toale cen-
Frontului P Jugnrllor, Partidului National-T&- 1rPie- unh·erc;itn re. prernm şi a unui în-
răne!>c ele sub conducerea lui Anton Alexan-
drescu şi Partidului NatJonal-Popular. semnat număr de profesori, printre care

16
p-oPminE"nt€" figuri ale ~tiintei ~i cultur ii particioo.re:l unot· rept e7f'nianţi d in CP.le-
române~ti. Tntr· un inten •ht a~ordat zi3ru- alte centrP uniYerc;itare. Concluziile de~­
lui ,.Scînteia" q i l'\ 2?. maT'tie- 1946. p rofec::o- hateri1or c;i hotăr.îrilor adoptate cu ace ~t
rul dr. r,. r. P al"hon i5i ex~rima încrederc:>a prilej au c;ti rn•1lat puterni" actiYitatea po1

r"i F'.D.t. \'O cnprinde în cndnd .,maren
mac;n a ~tt1clenţimii , care ,.n înţelege că în
ofară de democ raţie nn y:.oate exista pro-
grE'c; ade-\·ă rat . nici cultu ră uni\·ersitară".
Tn a celaşi ~Pns. profesor ul dr. N. Gh. Lupu
declara: ..V ni ti. aceşti studenţi core an
reusit primii sc1-şi înţeleagă menirea, sint
datori să antrenc7e la lupt<l toată studen-
ţi mE'a ". · crnt. precum şi studenti fără apartenenţă
La 1:5 moi 19-16 a apărut primul număr
:t l r<=>,·istei .,Studentul român", organ al
fi'. O.U., conti nuind tradiţia publicaţiilor
dl"mocrat icc studenţe5ti . Oglindind preocu-
piir il e din universitate, revista a avut un
marC' rol în închegarea pe plan naţional
n F.D .U., în mobilizarea la acţiunile între-
princ;e de acest a a unui num ăr tot mai
mare ele studenti şi cadre universitare.
Printre acei militanţi din rîndurile stu-
denţi mii, care am conlucrat la înfiinţarea
F.D. U. şi am avut de îndeplinit felu ri Le
c;nrcini în cadrul activităţii acestuia, s -au
nflat : Gheorghe Brătescu, Corneliu Bog-
J itico-or~ani7atoricft dC' fauri re a frontului
unic al for ţelor democratice uni\·er~itare
din întreaga ţară. tn tr-un ritm rar..id <;i
intr-o atmosferă de insufletire şi entu-
7iasm tineresc au luat filntă organi7.aţi i
ale F.D.u. in toate centrele uniYersitare.
la care participau studenţi din partidele
ce colaborau 5n cadrul guvernuh1i demo-
pol i ti c<l.
Opera. de făurire şi întări re a unităţii
de a ctiune a studentimii dl'mocratc a fost
încununată prin CongrC'sul nnţio nal al
studenţilor democrati, ţinut la Bucure)ti.
.în zilele de 9-12 iunie 1946, in in cinta
Parlamentului. După o seriC' de rapoa rt e.
f..'rivirnd principalele probleme ale Yieţii
universitare, s-au adoptat Statutul F rontu-
lui Democrat Universitar şi o rezolutie
care, după ce enumera snrcinile ce r e-
veneau acestui organi sm. se adrcRa ma-
selor de studenti cu chemarl'n vibranlft
de a se încadra î n rmdurile forţel o t·

•.Să facem ca cei care vor veni după noi să considere «Studentul român).>
nu numai cu respectul cu care e privit orice martor al unei repoci ho-
tă rîtoare, ca cea l}Jc care o s trăbatem, dar ş i cu r espectul de care e vred-
nic un luptător victorios".
("Studentul român", nr. 1, din 15 mai 1946)
..Ca tineri, a căror participare la frămîntările lumii a început pe pragul
marii biruinti împotriva fascismului, - ca studenti, a căror luminare se
pregăteşte şi se d ezvoltă în conditii de luptă p entru promovarea unor
noi valori, - ne vom strădui să n e precizăm poziţiil e- cu precădere in
temele capabile d e a pune în lumin ă obiecti ele esenţiale ale în cl eştării
in mijlocul căreia am cr escut; lupta s-a dat, şi se dă încă, pentru drep-
tate, progres, eliberarea omului. Această îndrumare prog ramatică a efor -
tului nostru este un gest de adeziune la pregăt irea nou lui umani ~m pe
care il va formula civilizaţia noastră".
("Studentul român", nr. 2, din 1 iunie 1946)
.,Studentimea demo crată de astăz i, uriaşă echip ă a vietH, îşi va făuri
prin acest congres a cea 'u nitate de actiune care garantează alăturarea cu
folos celorlalte forţe care duc într-un moment decisiv lupta pentru
triumful spiritului de libertate, de colaborare constructivă între toti ce-
tăţenii ţării, pentru un patriotism luminat".
(,,Studentul românu, nr. 3, din 8 iunie 1946)

clan . Nicolae Dumitru, l\1ihai Gafiţa, Florin
Jorgulec;cu, Bernard Bereanu, Maria Alrnă­
jnn, l\Ilhai Petrescu, Aristide Halanai,
~\[ircea M.aliţa, Dan D eşliu , Paul Cornea,
Sergiu Fărcă.5an , :Mihail P etroveanu, P etre
Rărbulescu , Ion Barna, Gheor ghe Cristea,
Constantin Cătălinescu, Gheorghe Nenciu.
Damaschin Mioc, Constantin Ionete, Ion
Solomon , Lucia JYiîr7~, Aur el L.oghin, Va-
~ile 1\1oldovan. l\1'ircea Stoica, Octavian
Feneşan şi a tîţia alţii .
UnltGte d•· aciiune
1n 1una mai 1946, în Capi talii, a avut
loc o conferinţă a stude nţilor comunişti
din centrul univer sitar bucure ştean, cu
democratice ale ţării, pentru atingerea
tuturor obiectivelor fi xate.
!n perioada care a urmat primultti con-
gres al studenţilor democraţi şi mai ales
după terminarea sesiunii de examene din
iunie-iulie l 946, F .D.U. şi-a concentrat
forţele în directia sprijinirii campanH't
electorale a Blocului Pariidelou Democrate.
Echipe ale F .D.U., alături de e chipe de
ti neri muncitori şi ţărani , cutreierau ora-
')ele şi satele, prezentînd programe C'U l-
tural-artistice, îmbinate cu popularizare~
programului B.P.D., cu diiuzarea de mate-
riale ce prezentau realizllrile regimului
democrat-popular.
·- -------
(urrruzre în p. 51)

..
17
 MAMA
•

De la mama sa, Olym1Jia din Epir. Alexandru ceL .Ma1'e a mostemt

•
clraţJostea pem1'u We1·aturc1 . ca .~z. am,{>itia fcl.ri'i 11WI'Hini ele a alin(Je culmi
tot mai înalte ale f}loric..i ..ll<.:c><'a c.;are at-·c:a sâ devina n. ginci. a Ala,..edoniei •
.c>-a născut zn JttnlL anului 37J l.< .tl.. la .~ lmbrakia . în ţi1wtul .<:;lăpînit clt>
tatal d, Neoplolemos. 't<'ge al molossilor. lll c·opililne. Olympia mai pur-
ta.->e alte tr(!i 1ntmP: 1\Iyt tale. Po/i.r, nia şi Stratonil.:e
Vu se Ctt1U).<;C el( Laiii <le-spre data ci 1Jină la C"i"islltoria r·tt Filip fl.
Illlslrul n~ye macPclone(m. ez:emment care a at·llt loc m toamna anttl·ui
·• il/
,) c•
c- 1• • Il •

Un harem cu substrat diplomatic
htodci i m odern i sînt df' părN·e
ncNl">lă ci't ~ftlol'ie , considc>rtltă
de Plutarh
1·odul ttnC'i iubiri pline ci<' romantism. n
nvuL în realitate un substra t diplomatic,
procC'clcu ntilti'at ele Filip nn o dală ca
-;ă-~i extindă tC'rHoriilc !?i influ enţa. Alianta
<;>i mai apoi stapinirea Epirului cr·enu o ba7.<"i
pC'ntru luplC'lc cu triburilc iliric<" din nord,
pl·ccum şi cu ora<>ele greceşti elin <;ttd.
Lc~ile macccloncnc înqtkluind poligamia,
t·cgclc î ş i luuse nwi multe sotii. <;Cl \ind
nnor scopul'i politiC'C. A~lfcl. c·o sii--:;i c·on-
solidc..r.e c;tc.\pî"1 it·ca in nord, ~c JUli cftc:.· .t'>-
că risc c·u p1·inrip' .1 ilit'i't "\udat l-Eut·idicc. l11
,.hurcmul" său c:;c ariau vreo cinci?.cci de
">td lc~itimc elin T•·e:tcio. Ilirw, TcsnJin
C'tc. Una dintre aC'<.~ste "so\ii'·, Philinna elin
Lnd<:.o,a, C'l'H nnun'l debilului mintal
Filip Arhidaios, ajuns totnşi la domniE'.
după monrlea ilustrului siht frate ''itro..'~.
i\ IC'xandru.
Noua sotie, Olympia, deveni repede ,,re-
gină principală'
1
la Pella, capitala 1\face-
doniC'i, mai ales crt Philinna muri pe ne--
ao;;tcptatc. ln curînd, ea născu pe Ale..'"<an..

18
 Praf. d1. coc. DU MITRU TUDOR
clru, copil d€' C'are regele ~C' ataşă de în-
dată , apoi 0 f:id\, pc Cleopatra, de osc;>mc-
11"'1 foflrtr draga monarhului macroonean.
OI. ·mpia şi sotul ci considerau că Epirul
devenise. prin că~ătorie, domeniul lor.
Acolo domnea însă Arybbas, care se opn-
nca expansiunii maccclonene, deşi era un-
chiul reginei. in anul 351, macedonenii or-
~înizară o primă campanie in Epir-; Aryb-
bas fu infrint şi i se impusc o dependentă
t )tală fată de .l\lacf'clonia. Peste nouă ani,
din motive pc care nu lC' cunoaştem înd<"'-
ajuns, clae care au avut desigur ca autor
mornl pC' Ol.'·mpia. Filip interYeni iară şi
în EQir. Ar,,·bbas, alun~at din ţară, ru înlo-
cuit pc tron cu AlC'xnnrlrtt Epirot11l, fra-
trlr Olympiei.
La Pclla. tîne;"lra regină continu:l. unC'le
practici r eligioase'. luînd parte lu thiasuri
(c:.E'r bări dionisiacel nsa cum le cunoscuse
2*
in C'C'pllăric. Plutarh n0 spune că 1101ympia
[ ... ] c;c străchtia să se dedea be-ţiei divine
cu mai multă ~atimă [dccît celelaltE' fr-
mei ]. De aceea, la thiasttri aduce-a C'U en
şe-rpi mari imblînziţi ; ŞC'rpii ieşeau uneori
din coşurile sfinte, împodobite C'U icder\1,
iar bărbaţii erau cuprinşi de groa?:it".
Pînă la vîrsta de treisprc?:cce ani, Ale-
xandru rămase sub suprave~h<'rea directl't
a mame1. Primul pedagog <Il principelu i
fu Lconida, o rudă săracă a Olympici . nd u~€'1
din Epir. Profcs01·ul cpirot li aplic(l o in-
struc~ie de tip spartan, extrem de SC'Verl\
în ceea CC' priveşte disC'iplina şi cumpo-
tarc;-a. :Mulţi ani după ac~ea işi vn aminti
Alexandru de loviturile dE' vf:'rgi primite
de la LE'onida. Odată încheiată misiuncn lui
Lc>onida, în formarea intclcctunlă a lui
Alcxanclrn interveni Filip, ndncîndn-i ca
profesor pe filozoful Aristotel
]9

Pumnalul lui Pausanlas
Buna înţelegere dintre Filip şi epirotă
T~i nr~tă primele fi<;uri pe măsură ce ,.hn-
rMnul·' soţului continua să crească. Tn a nul
~4:! î.e.n., Filip deveni şi ginerele r egelui
trac Cothelas a cărui fiică, l\1eda, nu putu
totuşi să ia locul Olympiei ca principală
regjnă . Necazurile familiale ale lui Filip
veniră cu timpul şi din partea lui Alcxan-
dr·u, nemulţumit şi el de prea multele căsă­
torii ale tatălui său, care aduceau dezbi-
narea în palat. Imbătrînind . Olympia ge
temu că va fi dată la o parte, cu timpul,
de aceste intruse mai tinere, astf0l că îşi
'incurajă fC"ciorul împotriva tatălui său.
Dic;cordia cea m ai gravă în famili a lui
fo'ilip se prodnc;e în toamna a n ul ui :l:17 te. n.
La acea dată, Alexandru, în vîrc;tti de
10 anj , se impusese la curt0, în urma vi-
tf"jiei de carC' dăduse dovadă în bătălia de
la Cheron0ea (338 î.e.n.), cînd atacul cava-
lf'riei conduse de el adusese o ·strălucită
victorie împotriva coaliţiei greceşti. Cearta
c;-a israt Ia ospăţul cie nuntă al lui Filip
c~t o nouă soţie, Cleopatra Euridice. o no-
bllă macecloneană foa rte frumoasă , ,,de care
Pilip, cu toată vîrsta sa înaintată se în-
drăgostise şi o adusese în casă", c~m scrie
Plutarh. Unchiul mi resei. puternicul nobil
maccdonean At.talos, consilier de seamă al
regelui, înfierbîntat de băutură, îndemnă
pe come~eni să se roage zeilor ca din căsă­
TOria Jui Filip cu Cleopatra Euridice să se
nnc;că u n !iu legitim, demn de domnie.
~lex~n~ru, care se afla de faţă, se înfurie
$~ trmt1 o cupă în capul insolentului, zi-
cmcl : "Dar ce, eu sînt bastard sminti-
tule ? 1" (Plutarh). Ameţit de ab~ii vinu-
lui. Filip voi să se năpustească cu pumna-
ll.tl asupr.a tfiului său, dar se împletici şi
C'li7U .
După această întîmplare, urmă ruptura.
Alexandru. tmpreună cu mama sa umilită
se autoexilă în Epir, la curtea lui Alexan~
dru !Epirotul. Se spune câ Olympia a r fi
încercat să-1 determine pe a-cesta din urmă
<;~ • întreprindă o campanie împotriva lui
F! l~p. Dar Epirotul îşi dădu seama de slă­
bicmnea armatei sale faţă de cea macedo-
neană şi nu se aventură în războiul de
ră7btmare dorit de Olympia. Om cu multă
chibzuinţă, Alexandru .Epirotul se strădui
să-1 împace pe FiliP. cu Olympia. R egele
m~ed<;>nean s~ lăsă convins şi rechemă pe
ce1 d01 lfugar1.. Olympia refuză să se în-
toarcă, fiul ei reveni însă la tatăl său.
OJympia nu renunţă să semene discor-
die, utilizindu:...Şi protejaţii ei de· la P ella.
Man.evrele ei culminară cu asasinarea r e-
gell.u, ~are căzu sub pnmnal1t! nobilulul
20
•
macedonean Paut::a n ia~, o crimâ care li
re\'Oltă profund pe Alexandru. Ol)mpia
pregăti"€' şi caii pE"1ltru ·ftJga ncigaşull.1i . dar
acesta fu prins ş i o osîRdit fq moort€"!
Regina nu s-a sfiit, ulterior, qă se ocnpe
de I u n'erariile ac;asinului...
D upă dispariţia lui Fi lip, Olympia sosi
ra o furtună din Epir la Pella, setoasă de
răzbunări şi vărsări de sîn ge. Primele ei
victime fură Cleopatra Euridice şi !fii ca
acesteia, Europa, născută cu cîteva luni
înainte de asasinar ea lui Filip. "Cleo-
patra • - povesteşte istoricul r oman J us-
iinus - îşi vă:w fiica sugruma tă în bratele
ei, ea însăşi fiind apoi silită sl'1 ~e spînzure
f... l. Tn sfîr)it, regina i01ympia l consncrt'l
lui Apollo pumnalul cn core fusese l ov~ t
Filip ~ părea că dor<-Şte? să arate tuturor.
prin a seme nea acte, că a~asinarea sotului
fusese uneltită de ca".
Alexandru luă irnedint frîn ele guvern ă­
rii ş i nimeni nu mai îndrăzni să-i con-
teste dreptul de succesiune la tron. A r -
mata n r ecunoscu prin glasurile celor mai
de seamă generali ai ei. Parmenion şi An-
tipatroc;. Eventualii pretend e nţi la tron
- fraţi vitregi, veri, unchi şi alte ru de
apropia te - fură ma sa craţi fără milă.
P rima v ict imă a fost Attalos.
Cumplit preţ pentru ceJe nouă lun4
de zile ...
Campania din Orjent se deschise în pri-
măvara anului 334 î.e.n., după ce Alexan-
dru, prin expedi ţii fulger, ad use la ascul-
tare Grecia şi multe neamuri din peninsula
Balcanică .
Plecînd pentru un ră zb oi indelungat. el
hotărî s ă lase ca locţiitor şi regent în 1\tn-
cedonia pe bă trînul general Aniipatros. un
excelent comandant şi un om de stat cu
experienţă . Numirea o supără pe Olympia,
care se socotea îndreptăţită să o cupe en
acest j mportani pOSit..
In timp ce Alexandru obţinea victorii
după victorii in Asia. conflictul d intre
Olympia şi Antipatros continuă să se agra-
veze. ln drumul său pînă la Indus, cuccr i-
torul fu continuu hărţuit de scrisorile
Olympiei şi ale l ui Antipatros, care se în-
vinuiau r eciproc. Regentul era acuzat că
urzea ră sturn a r ea puterii l ui Alexandru în
Europa, că abuza de puterile ce i s-au în-
credinţat, că nu a răta ni ci un i el de res-
pect faţă de regina-mamă. La rîndul său,
Antipatros îi comunica lui Alexandru toate
încercările puse la cale de a mbi ţi oasa
mamă . care urmărea să împartă guvernarea
cu el.
• E t•orha de noua ~oiiE:' ~ lui Futp U ş.J nu
c1e f1ft:ll acestu1s şl ~~ OI}'Tnp1 et.
 ARtfeL de ctansurt ci1on t~1etre prn.ct /.ca
D 111 mptn
P en tru a-l fr:-ri pc Antipatros de v reo
mină criminaUt, Alexandru îl autori7t"l
r.n -şi organL"=C7C' o gardă pe rsonală. Prin
cuvinte pline dC' rC'c;pect, ii arătă totodată
m ::tmC'i sale că nu arc dreptul ~ă se ames-
t<"CC' 1n <:>xf'rcitnrea mandatului încredinţat
ac0c;tn ia.
.. Drept este - scrie is toricul gr~ Ar-
r ianus - că Alexandru primea n C'contenit
c:;cric;ori de la ei doi. Antipatros se plTngcn
clr:- atitudinea arogantă a Olympiei , de tem-
pC"ram\:'ntul C'i arţăgos , oricind gata să ţ<?as ă
o intrigă , foartC' ne potrivit p cnlru o f emeie
c-nre era mama lui A1exandru. Odată, ac;-
cul tTnd ultimele v~ti privitoare la <>a, Ale-
X'ln dru cxclamac:;e chiar : «Cumplit preţ
1rchuie să m ai plătec;c p~n tru cele nouft
luni de 7ile h> Pc de altă parte, Olympia îi
c:;cria că pozi~ia lui în societate şi onorurile
făcu<;l:'ră din Antipatros un înfumurat, care
uita cui datorf'a?.ă acC'a c;tă si tuaţie şi care
r,ăc:;ca că i se cade pri mul loc, atît în .M acP-
şt donia, cTt şi în ElAcln. ln CC'-l privC'c:;te pc
~\IC'xan d ru . el înclin!l c;:•t dC''l m·ti mult 1
crc7arc invin uirilor indrC'otnte împotriva
lni Antipatros, invinuiri .11 rdror continut
conc;tituiau, ele altfel. un mni mare P"'t·ir()\
p 0n tru tronul său··.
Plutarh, la rindul ~ăn, ne-a trnrH:mis si
01 d cslnlc d etalii r eferitoAre la accc;t con-
flict. Se spune că. primind o c:cric:;oarc el<"
la Antipat ro!i, AlC'xanclru exclamase dnpf\
citirea ei : ,,Antiprttroc:; uiti\ c '\ o singmc.i
lacrimă a mamei m ele sterg~" p~c-e m ii de
seri c;ori n 1e l ui ...
În conflict cu propria fiică
Prov ocînd m ari în' răjbiri la P0lln, cer-
tăreaţa rcgint'l fu n cvoHi"t st1 păd'tsca~ că
:Macedonia, rctrăgîndtt-<;C' la frr1t0lC' C'i, in
Epir. Acesta îi dC'vf'nic;e ~i gincr<\ întrudt
se căsătorise cu fiica e>i şi a lui Filip, Clco-
patra. Spera ca a colo să fie respectată, ca
mamă a unui mare erou şi în acelaşi timp
să -şi urzească mai clcpartC' intri,aile îm-
p otriva l u i Antipat.ro~, rămac; stăpîn ne-
stingherit la Pclln.
21
 Regcle Ale xandru F.piro tul plerase tn
ltalia snclic<t unele ducea lupte cu lucan ii
o;i brntii, populaţii din in lerioru l pC'ninc;u-
l~i. Dar într-o iarnă, at·mn ta Epirului
fu 5nfdnlu !;ii regele uds de d\t..re ttn
luc<m. ClL•opalr.ct, c·ărcia \ lcxund r u Epi-
rotul ii lii's<l'-f' în Jipc;u ~a f6n cle ttlrii, dc-
vC'ni regenlă , întrucît fiul ci C'ra încli minor.
Olympia 'sOC'oti in ă cii avC'a dreptu ri m ai
mari wmpra Epirului clC'cît fiica ci ş i in-
cepu să se umestece în trcburilc polilicc,
intern e şi C'xtcrne, ale turii. La un moment
elat. relaţiile dev<'nit·ă atît de fn cm·dale, m-
cît C IC'opatru părăsi Epirul şi căută pro-
tC'cţie la Antipatros, în l\Iucc donia! AlC'-
xanclru, aflat clC'parte de patrie, nu reuşi
să împace pe cele d ou{t YddttYe. OJ.,·mpi~t
rămao;e să domnt~asrft în Epit' de una sin-
gun'\ ~i de acolo î~i ticlui în continuare in-
lrigiJC'.
Cu toate <'ă Arriunus -;;i Plutarh susţin <:a
atitudinea binevoitoare a lui Alexandru
fa~ă de Antiptttros a rămas neschimbată
pînă la m oartea celui clintli, exi stă şi indi-
cii contrar ii, în ]cgătură cu tulburarea re-
latii lo r dintre guvcrn tlJr si r<'gc, ca rc-
7\llt:lt al SC'risorilor Ol:vmpic-i.
(iener;th!lui ( 'rate r oo.;, C'<tr~ rC\ l'I1L'n d irl
Orient in ;\ f lC'NI 1nia. Alex mdru ti incrCl-
chnţft rhinr nn ordm de dc·o.;tituirC' a l u i
111 timp ce Ale.t"<lltdru .uncedon cucerea tm
Imperiu , Ol 1JIII!}ia d llU]"Pllf!' r11 scl·f:;orlle. li.
tiH'C'lllnate ( Ale.Tanclru m lwtrrlln de ICI zsso.,
- nnr11 .1'!:' i P .n . )
Antipatros. Dar mnrcl<:> cuccri tor mm·i de-
parte de ~lacC'clonin n~.J î.e.n.) , mai ~nainte
Cd Olympia stt se bucure de i7bindn ei. Tn
acel an. R o x ana, soţia lui Al exandra era
gravidă, iar generalii lui tşi împărţiră 1n-
tinc;ul sc\n i mperiu.
După moartea lui Alexandru
DC'Ilfll'N'e se ri\<;pînd ic;c 7VOnul cit m our..
tC'a lui Al e xandru s-ar fi datorat otrăv h·ii
c;nle de ('ălre fiii lui \nlipa tros ..., toată fn-
ria Olympici se u bătu timp d ~ şac;e unt
asupra acc:stci fa milii. Nican or, fiul rcl
mare al rC'ge ntu lui, fu <'XeC'utat ; osemin-
tele celui dc-nl doilea fiu, Jollaos, fură pth'-
fana te. Din masacrul ho tă rit de Olympi:l
<:;Ci1pt1 numai CnssandrO'i, un. alt ifiu. Ant i-
patros rămu<;e însă guv ern ator al Grerici
şi 1\l n<'cdon il'i, iar Peridiccas reg ent.
ln învălmă-:;eala uli lo r C\'Cnimente re ur-
'llm·ă după moarlea Cuceritorului, Olym-
pia nu putn să-şi menţină d ecît stiipinir<:>a
ac;upra Epirului. Dar şi acolo, antoritatC'a
ci incepu s(t se cl atine. La Ate na trăia în r u
unchiul său, A1·ybbns, care dorca să ajunnfi
iar r c~e al Epirului. Cînd grecii se ră scll ­
hH·ă împotriva lui .t\ntipatros. Arybbas ob-
ţi nu ajutorul Atc n ei şi în ccrc ă să-şi alunge
nepoata.
Tnlr-o s itu uţie n tîl de despc1·ntă, OJ~·mpi-l
căută să se p ună sub protecţia unuia din-
tre puternicii diaclohi ce-ş i împărţi se ră im-
--·------
+ vezi m ttcolul A 10-'~t asastnat Alcxamlr·u
1\Iacedon '! m •.• la ţ:a7.ln tsloric.. nr. 10 19il.
pedul fiului ei. La acc:-astă soluţie nu se
put~a ajunge decît printr-o ,,căsătorie d i-
nastică" . Se împăcă r 0pcdc cu Cleopatra.
disponibilă pentru căsătorie după moartea
soţ. ului ci Alexandru Epirotul.
,l \1ama încercă mai întîi s~1-şi remăt·ite
fiica cu pute rnicul g0n0ral Lconnatos,
proaspăt întors din Orirnt. Acest prim
proiect esuă, deoarece gin{'rele prezum-
t h,. fu ucis de grecii răsc ulaţi, în lupta de
la Lamia. Olympia isi oferi atunci fiica lui
PC'ridiccas, clar într-tm mom0nt destul de
nc>potrivit, căd a cesta ducC:>a deja tratative
ele căsătorie cu Nicaia, ifiica lui Antipa-
tros. Fu pus în mare încurcătură . deoarece
o uni unc cu sora lui Alexandru Maceclon H
s uridea m ui mult. El căută să il:acă un joc
dublu. Scrise Olympiei să-şi tri mită fiica la
Sardc>s, pentru că slitoric>, dar în acelas i
timp deveni gincr<'lc lui Antipatro c; s i
cumnatuL lui Cassandros. Nu mu lt după
acc0a, bunc>Jc relatii dintre Peridiccas c; i
Antipatros se rlcstrltmaril, c<'ea ce ofc>ri
prile-jul favorabil p0ntrn repudierea Ni-
caici.
Rcge ntul trimise imediat, cu cadouri bo-
gate, la Sardes, pe Eumen c, fost ul sc>ct·c-
t a r nl cancelariei lui Alexandru Maccdon,
<':1 sfi- i c-omunice Clcopn trc>i aprop iatul ... (n •
d ivort şi hotărîrea de a o J uo pe ea in că­
sătorie. Tn c;ă fiica Ol:'·mpiC'i. ji t!nită de C'Orn-
p ortnrea ne~inceră a lui Peridiccas, C'zită.
apoi renunţă d C'f initiv. De altfel, după p'l-
tm timp, P c-ricliccas fu a sasinat. După
rnoartea acestuia, şefii m ilitari din f osta
armată a lui Alexandru se întruniră in
Siria. Ca ref50nt în lOClll lni P eridicca s f •t
ales Antipa tros, d eci cel mai înverşunat
d uşman al Olympic>i. El adu e 1n l\1acec1 o-
n ia pc Filip Arhidaios, cu soţia sa E uri-
clicc şi pe Roxana, înc;oţită de micul Ale-
xandru.
Antipatros muri la virsta de 80 ani. D is-
paritia. ~a constituia o mare bucurie p entrn
Olymp1a, dar şi o mare n enorocire pentru
lini<?tC'a :Macedoniei. T estam entul lăsat de
A ntipatros fusese r edactat impotriva a m-
biţ.iilor de domnie ale Olympiei. BAtrinul
nnmic;e <'a ~ucccsor·-rcgent pc generalul Po-
l.v;:>crchon. iar drept ec:ncc>lar pe fiu1 său
Cac;c;andro~, autori t'lr, r~7bunător şi crud.
Încă O rifuială SÎngeroasă
P rintre generalii lui Alexandru l\ifocedon
car0-şi împărţiseră imperiul, aşteptînd mA-
joratul fiului Rox an0i. se formară două
mbere. Unii doreau menţinC'rca uni tltţii im-
pC'riului şi a dinastiei {Polypcrchon. Eu-
m('nc etc.). dar cei m ai multi (Ptolemeu.
C\~lc-ucos, Antigon. Lic;i m ah etc.) se gîndellu
la împărţirea dC'finitivt'\ a c;tatului şi Ja in-
lfi turar<'a urmaşil or Jni A l0xanrlrn. P c>ri-
d iccas şi Antipatroc; lnptuc;cră p entru pă­
s trar<'a moştenirii lui Al<'Xcmclrn, jar acum
t'N~entul Polyp ercho n ti \'C'a să "Ont im :P
a cea~tă luptâ. N ou l regent nu a" ea Tn~fl
calităţile nece sare pentru ac eastă misiunP.
Trebuia ca altcineva, cu un prest'giu mai
m1lre, să-1 spriji ue. Şi el se l!in di la mam.l
celui care cucerise lumea, rugînd-o să vinii
in. :Macedonia. P entru OJympia, invitnţi.a
era extrem de atrăgt\toarc, dat· şi pericu-
l o a s ă, deoarece ambitioasa regină urma ~ă
intre în viesparul din ~1ac0donia, unde Iti-
sase triste amintiri. Siătuilă de EumNle.
om de încredere al ci şi ataşat intere~clor
urma5ilor lui Al<'xandru }.1acE'don, ca ~e
ho tărî să rămînă în Epir.
Olym pia se consid eră însă ,,in clrcpt~­
ţită'1 să dispună în treburil e politice din
Europa şi A$ia. Atunci cînd Eumcnc şi
Antigon intrar~t în conflict, ca ,.dădu or-
dln'' ca toţi generalii să-1 sustin(\ pc crl
dintîi. Scrise, de asemenea, generalului Ni-
canor, care comanda în Attica, să la~c ntr-
nienilo r p or h tl Pir01.1. Droarccc Nicanor
tC'rgivc>rsa îndC'plinirN\ ordinului . Olympia
s<"' duse ea însuşi la At" na ş i 01ib0ră Pi1·0nl .
cîc;tigîndu-şi a stfcl simpatia ntcnic i'lil nr.
G 0neralH î'?i dic;putau posc5iunil<' din ju-
rul Mării Egee. Lupta s0 ducea a cu m tntt'c
P ol.vperchon, allat cu Bun.1en e , p C' ck "
parte, şi Cassandros. a liat cu An tigon. ~tl\­
p înul Asiei, pe ele altă p a r te. A clcm ~ pnt·-
tid ă f;{i't c;isc spt·ijin în 1\faccdonia elin partc>a
l ui F ilip Arhiclaio c;, car0 clC'V<'nisc intrr
timp r ege. fi ind inc;l\ conclu'> c1<"' !':o(ia c;n
F.uridice. P olypcrchon şi Eumc>n<' primcan
indemnuri din Epir, unde se găsea Ol.vm-
pia (\'en iseră acolo şi Roxana cu f iul c i
s i ni lu i 1\ 1ex.nndru c el Mare).
· Tn timp ce Cassand:ros se găsea prins 1n
1upt(')e elin P eloponez cn spartanii, Poly-
p c rch on o aduse p c- n 0aşteptate in Macr -
rlrm ia pc Olympia. Euriclice şi Arhi daioc; i]
1n'?tiinţară p c Cassandros şi înccrca~ă ~t~
c;f' opună intoarcerii m o5te nito ril or d1r~cţ1
ai lui AJexandru 1acC'<"lon în patrie', CC'N \
ce produse indignare printre macNlOnC'ni.
Ei se alăhtrară Ol,,·mpici . din re~PP t prt t-
tru Alexandru 1\'facrclon. şi-l rc>confirmar:'\
ca regent pc P olypcrchon. Dnpil şa~C" an!
d e domnie, Arhiclaio!i şi F.uriclicc avC'au $1
ci mulţi duşmani la Pc11a.
Documcntc>lc ne p0rmit <>l'L s tabilim unr-lC'
d c>talli ale epic;odului.
Se spune că F.uridice pornise cu armntn
ci spre g ranitele Epirulni, ca să barc7.C' clrll-
mttl O lympici. CC'l<' două r,..cmC'i se tnnl;
niră călar<'. faţă î n faţă, pe ct mpul de lupta
dC' la Euia, localitate situată la sud clC'
lacul Ohrida. Olympia avN \ \Il\ costum el<'
baC'antă si înainta în mijlocul un ni ta rar
aldttuit din ţimbalC', pe cînd F.nricl ic<' îm-
hr·rtcac;e armnra de lupti\ maccdonC'anll. Cu-
vintele şirctc ale Olympici det0rminm·l\
~olda\ii duşmanC'i sale să o pi'ir5-;c-ascl\. Ar-
hiclaios şi Enddice furll pl·inşi şi 1ntrm·
nitat i. .
Olympia era muJ tumită. CapturasP d Ol
mari rivali, iar a c um era st<"ipina ~1a~~do:
n ici şi rcgentli. tn numd<"' n0poiultn 0 1.
Alexandru. Polyperchon ii cedA într0agn
23
•
 putere. Dar !?i de:' data aceasta, Jlireo ei vio-
lPntă <se d<"7lăntu i p<Hi ma!?. Eumen~ nu m ri
c:-ra in vi nţl'i ca c:ă-i trimită sfaturi de cle-
!1lf'nţlt. Că7.UC>c.=> 1n lupta cu Antigon.
Nf'ff'riciţii Arhidaios şi Eurîdice se gă ­
seau închişi in cf'lule mi7ere, unde primcan
hrană printr-o f crestruicii. Nenorocirea lor
înduplecă poporul, care ceru Olympiei să
le acorde un tratament mai uman. Aceste
proteste grăbiră însă sfîrşitul captivilor.
Di n ordinul Olympiei, m-ai m ulţi m ercenari
din garda ei n străpunseră cu lăncile prin
fC'rcst ruict'i pe inocentul Arhidaios.
F.uridicc fu silită să se sinucidă . Olympia
îi trimise un pumnal, o sfoară şi o cupă
cu otravă , ca să-şi aleagă moar tea. Dar
Euridicc se spîn zură cu cordonul de la r o-
chie, blcstem1nd-o p e tirană. Cruzim ea
Olym pici se abătu apoi asupra r udelor,
partizanilor şi prietenilor lui Cassandros.
Sute dC' oameni căzură loviti de călăii
Olympici. "Femeie răzbunătoare (... ], ea a
vărc;at sîngcle nobililor fără milă, ceea ce a
flkut ca dragostea supuşilor săi se trans-
forme în ură" - scrie ic;toricul rom'ln
Justi n us.
Cassandr oc; nu putuse opri răzbunările
OlympiC'i, fiind ocupat cu războiul din
PcloponC'z. Acolo primi ştirile despre atro-
cilăţilc.=> ei. Chemat cu desperare de ai săi
In .l \lacedonia, plecă imediat spre n ord.
:Mulţi parti7.ani ai reginei, inspăimîntaţi de
masacrele f:\i şi de apropiata răzbunare a
1ui Cas~andros o pllrnc;irit
Rtsplata
• •
:l\[ama li.ti Alcxandtu, împreună cu Ro-
xana ş i cu minot:ul Alexandru, se r eh·a-
SC'ră intre 7.idurile puternice ale PydnC'i.
Oraşul-cetate fu blocat pe m are şi pC' us-
cat de forţele lui Cassandros şi un lung
ac;cxHu înc0pu. La apelul Olympiei rcaeJe
r;. • 1 ' o
L·,ptr u tt i porni ~u trupele sale să despre-
soare Pydna. Dar soldaţii săi se revol tară
qj pactizară cu CassandJros. 1n · 1-ncedonia,
oştile lui Polyperchon, care se pregătf\au
să sprijine pe asediaţi, trecură pînă la
urmă şi ele de partea lui Cassandros.
.M ka garnizoană din Pydna şi popul aţia
oraşului duceau lipsă de alimente. Voinţa
de fier a Olympiei ii sili pe toţi să reziste
p-ină în primăvara anului 316. O încercare
de a scăpa pe mare nu reuşi. Foametea
ajunse aşa de cumplită în oraşul a sediat,
incit carnea de om era şi ea căutată. Olym-
pia capitu.Jă numai după ce primi asigurări
din partea lui Cassandros că va fi lăsată
fn viaţă.
Fu totuşi arestată. P.rotestă vehement şi
pretirlse să apară cel puţin în faţa un ui
. .
•
tribunal special, demn de rangul ei, unde
~lt ~e poată disculpa. Dar Cassandroc; nu-i
acordă aCE\"lstă favoare, temîndu-se df' forta
ei de convingere fată de judecători.
,,Cassandros convocă o a dunare a ..oo.
parului, pentru a-l consulta în ceea ce pri-
veşte soarta reginei captiYe - S<'rie J usti-
n us. In secret, el invită familiile victimelor
ei să apară în haine de doliu la a dunare
Şi să o a cuze pe Olympia de cruzime. 1\ ti-
tati de acest spectacol, macedonenii nu
m ai ţinură seama de măreţia rangului C'i
de odinioară ; o condamnară la moarte.
Uitară că prin vitejia soţului şi fiului său
trăiseră fără frică în mijlocul atîtor duş·
mani p uternici. Vă zînd p e aceşti oameni
înarmaţi că înaintează ameninţător spre
t=>a, 01ympia îi . în tîmpină sprijinită de
două sclave, acoperită de podoabele r egale.
Impresionaţi de aspectul reginei şi frăm1n­
taţi de amintirile unui strălucit trecut, le-
gat de atîţia rcgi pe care ea îi r eprezenta
acum. asasinii se opriră în faţa ei. Tn sfîr-
şit, ciilăii , îndemnaţi de Cassandros, o lo-
viră ; ca nu se d ăd u înapoi înaintea să·
b iilor ridicate să o străpungă, nu scoase
nici un stri găt care să arate slăbiciune.
Primi moar tea cu un curaj demn de iluc;-
trul ei neam şi în ultima suflare a mamei
putu îi r ecunoscut Alexandru".
Diodor afirmă că spionii lui Cassandroc;
i-ar fi propus reginei să fu gă cu o corabie,
astfel pregătită de ei încît să se scufunde
în largul mării. Regina refuzase în s ă
această ofertă. Felul cum a murit Olym-
pia este controversat. După Justinus, ar fi
fost omorîtă cu sabia, după Diodor at: Ci
fost sugrumată, iar s~riitorul Pausanias
YorbeŞte de o u cidere cu pietre. Se pa re
că \'ersiunea lui P ausanias este cea mei
apropiată de adevă r.
Roxana şi fiul ei deveniră ostaticii lui
Cassandros, aj uns în anul 311 stăpîn al
Greciei şi Macedoniei. !n anul 310 î.e.n.,
porunci ca ei să fie ucişi...
Nu posedăm un portret r ealist al acestei
celebre r egine. Bustul ei apare numai pe
.un ele m edalioane macedonene, intr-o for-
mă id ealizată. Se crede că Olympia a fos~
una dintre cele m ai frumoase principese
ale timpului ei.
Mama lui Alexandru se profil ea7.ă pe
ecranul istoriei ca o femeie stăpînită de
cele mai bizare pasiuni, zguduită de am-
biţii fără limite, şi gata oricînd să tnfigă
pumnalul sau să ofere cupa de otravă duş­
manilor săi. A săvîrşit crime infiorătoare
în tot timpul vieţii ei. Simpatia ce i s-a
păstrat de-a lungul veacurilor se datoreşte
mai ale~ faptul ui că a avut fericirea să fie
m ama lui Alexandru 1\lacedon.
 •

INSOMNIILE LUI

.-ALEXANDRU CEL MAR.E

ARNOLD J. TOYNBEE

Profitmd de faptul că cititorii au luat cunoştintă u1 artkolul JUC-

t.~dent de datele esenţiale din furtunoasa viaţă a Otympiei, am consi-
derat că ar fi intere~ant să dăm cuvîntul, in acela-;.i subiect, i!;toricu -
lui britanic Arnold J. 1oynbee.
Nu este cazul să r evenim asupra calităţilor, meritelor, limitelor ~i
!)Căderilor 1ui Toynbee, una dintre cele ntai d e seamă p erso nalităţi - pc
plan mondial - ale is toriografiei contemporane: am făcut-o in in-
tcniul publicat in nr. 3 11971.
Ţinem in schimb s ă atragem atenţia asu}Jra unui alt a spect - mo -
dul în care autorul î5i t1·atează tema. O dată mai mult- ~i ÎJl cea mai
...,traluci_tă manie ră - a\'em do\·ada că SJ)iritul ştiintitic nu obligct de Joc
In o · a'>a-zisă "rigiditateH în expunere, care de cele mai multe ori se
t rail uce prin fraze greoajc ~i încîlcite, printr-o terminologie inaccesibila
'
i:tcinitiatilor, printr-un stil sec şi J>retentios.
Toynbee demonstrează - alături de alţi savanti, precum E. 'l'arle
au A. C'astelot - că ~e poate ~crie istoria într-o formă de-a drct)tul
<·aptivantă, fără a se face nici cea mai mică conce~ic pc seama conti-
nutului. l•'ragmcntul pe care-1 J)Ublicăm nu este extras dintr-o bro'>ură
c.Jc popularizare, ci dintr-o lucrare cu caracter academic, dintr-un 'o-
luminos ~i erudit "tudiu consacrat Greciei antice şi editat de Universi-
tatea din Oxford (Somc Problem::; of Greek Ihstorv, Londra, 19Gtl).
Premisa de ta <:~re pot·ne<> tc Toynbce 1n paginile ce urmează c!>te
ca iusa~i conrludcută ucntru felul să u de a scrie hfuria : ce s-ur fi 1J1
li nplat daeu \lexandru t.d ,ru~~._. ar fi trait rna1 mult'! Autorul uarc.dLa
,J"ri. alaturi d e unele c \ Pnimenfe atlfcntic '• altele cu re nu uu u\ ut lo(.
"1,L' odat..J, da-r care Sl! ! to· t po~ihi!~o•, ba ch iar fcartc probabile. ţ!nîncl
~ ea1na de imp:reJU!~!!!e re~!•~ 'n ~. ·
A\ t !'!! u e-d !~i!!e cu o istorie iootetică, a! cutei eum ests P!~~!!pus
e. !! !.!! ' !atl !a de .! ani '"'UJ!:! m !la!ten ~~
! !.+!!!! ~:!. s11bt!.t!u.!"!!e, ca ţ !. ex p!iceti!!s !.!'!!!'6 lH!!".i!!!i~!e d!\S~t.;;.
-- ,.,
-•:ls=.::.o ...ţ;._ - ..l-.arti.:..i
.:;c_._._,_~-~
 ~-ât
putea crede că tt t-bu:-1 !~ \.-•d:ntn ~~­
truthc )i c.xpedi\ Jil t• n11liturL' dln ·4mul
3:!1 i.c.n. i-uu dăt de~tulă biJ.Lnie de <·ctr.:-
1ui . \kxandru cl'l J\l ure . D ~:u· el a lrebu:L
...,ă se de~cUt·cc, pet dt ~-a pt'it·epul mai
bin~, în aceste probleme dL• urdin P'lblie,
dc~ i cru cufun dat pînă-n git în treburi
fwnili..tre. Vinn\·r.t e de insumniilP lui :\ lt-
:\andru 111 Hl·t•f an 1111 e1·ad Grc·du. Trn ·ia
~uu Cuppudu,·\u, l'i mumu lui. Olympi u. si
rih:u l'l - <:u ulte cu\·intt>, prutJI'l a lui
::,uni - Clcopalrn.
.\ c111n tntelt!gcn dl! Cl', jn sulxon)til 11LuJ
lui, nu U\'US<.·<;e nid un chef sri ~e intorou·cu
Hl:U'-U din l~gipt, î n loc -,ă continue inain-
tarea spt·c Gudes. Tn~clegea de ce tatăl 1ui
[FiJip TI ] se ţjncu me!'etl după u1tc .femei,
pitr[t!)ind-o H1 cdt> d in urmă pc Olympia.
pl:utnt a ~e dbttlori cu o altă Clc·o1.Jatră.
tH.!pouti.l lui .\tlo.tlos. r n~elegcu C'e uvu~ese
dL· jndurat 1\nlipatrus în uiLimii ll'C:isp l'e-
z.~cG ani . in~l·lc'geu d<'' Cl' 1n c<.'tnmţise !?l de
t'\..' încPpusc să !>~ gî rbovca~c.:ă ..
Unde ~i cum l
Pcr60ncdttateu demuutcu a Olympim tl
fu::;dnusc pe fiul ei mcă de lu primei~
li ·ăriri. ale con . . liinte i. Ca adolescent, e
. . iluuc;e de partea t:'i <>i împotriva tatălui.
DL~ igur. afirmu ~us \Î tare c:) infidelilU-
t.ilL' }A1rintclui ~au erau de nC'iertal. ,\c.:el:lt
atu~LlnlL'nl, buntl }Jl' ufeC'tiww. a {o~t uli-
...,') nC!
mentnt ::-1 de u n nemdmelrm: mtere~ pobtu.
l nlr-~!d\.!\ur. In ;J;j7 î.e.n., Filip a luat-o d l'
ti t ' ' H::.lii pl, nC'pvata lui AttuJvs . . \ ban do
mm.:n Ol.vmpiei ameninta să aduc.:ă cu l.'<.t
dezmo-:.Lenir~a 1u i . \l c x a ndru .
.-\m cnint<>rea - care o pri\·eu pe mamă ,
dul' ~i pc fiu - u fost jnlăturală de lo\ 1-
luru de pumnul u J ui P uusanias. Slrin::.a
lcgăLtu·il diutte mamă şi fiu u surJnwietJUit
apoi Yertiginoa~ci uscensiuni o<l destinelur
lor. :\ supt'tl\'ieţuit, c:lliar ~i despărţirii c un.:
s-u produs. cum SL' ştie, în urma plecarii
lui \Je.xundru de lu P cllu spre H ellespont.
in 334- l.e.n.
După ac:cea. Alexandru a fost iută mc.:c-
tut·e bombardat de lun gi l e s crisori uk•
O!ympiei, pline ele jl'luiri şi oc·ări. Tinta
lo t· era, fi re~ le . .-\nU).Jalrus. Dur <.:hiur ~l
c:eu m a i ex uspenmtă corespond enţ ă dcvh .e
~ uportubilă HlW1c:i c·înd primircu w1ei S(' ri-
so.ri şi răsp un s ul lu ea durează nu n tui
pu ţin de şase 1W'li.
,\cum însă. în anul 3:!1 i.e.n., .\lt'.xandru
t rebuia se.\ d ea din nou ochi cu m.amu Jui.
Lu vestea că el se îndrepta spre 1\luc.:edo-
nia, Yenind d in Egipl, Olympin s-u înlor'::.
in i.:ea mui mure grabă din Epir, izbutind
!>ă ajungă lu P ella cn c.:iteYn zile înuintea
fiului ci.
. .' . . ' . ·.. . . ..
Nuatn. Aldobrondmii.. R.oxana c p reoai.Ucc
pentru câsătorta cu A texanclru ceL Mw·e.
jhtt OLymJ)tci ~i aL Ltti Fitip li
 ln sJtuJtle, t\ntJpatros 1-~1
..Ll:t!.l::,tu
dat lUI • \lcxundt u un uJti natu:n : dacă i
se îngăduie 01,\·mrJil'i să rămînă in E tropu.
t'l, Anlipatro~. îşi dă demisin. Alexandru
n înţeles că generalul nu Sl' juca cu 'or-
bde şi o asemenea pcr·-:.pccliYă i-a dat
fiori. Alexandru ştia prea bine C'ă, atunci
c· md el se nfJa departe, . \ntipatt·o<; era
'-im~unll o•n în 5tare să-i aJX'rc fortăn•atu
lll Gredu europeană. Ştia că dacii Anlipu-
tro:s dembiona, el. \lt'xandru. n-a\ ca alt-
<'e,·a de ftkut decit să rămînă în pcnna-
ncnţă la Pelin. 1n acest cuz, trebui a s:'\
încredinţeze comandanţil or săi misiunea
de a cuceri r egiunile încă ncc:ut·crite ale
lumii. Cu m:est f.dnd , Alexandru r1u ::,.!
1~ utcu împăca nici în ruptul capului. fi e ra
mult mai Ju îndemînă s-o exileze pe 01~ m-
p.a înlr-un loc: îndepărtat, de ttlldl' <:u-
n•sponden(n ci su dureze, ca ::;.i m;.ti ina-
inte, trei luni pmii să-i pun·ină lui !'\Î aJtl'
l!·t'i lum pînă si\ primească 1f1spuns
OJ. mpia.
D ar un d • 11 ('11111 s-o ex1., cze
. ?.
Socotra --o soluţio $G ivatoare
DI:)-de-d1 m1neaţd, du}Ja u noapte fat a
somn, Alex an dru a găsit ră~puns Ja amîn-
două aceste înt rebări. Era o sol uţic atît
de strălucită pentru pr·obJcma 01~ mpiei.
îndl C'ttc·c•rilor ul m ca toutc muti \'<.!le s<i
pre!:>upuuă că ii fustose ::,u~erata de dnar
latUl ~.:'.u , Z'-us \mmou. La urma tu meJur.
zeul <l\·ea oarecare ră sp undere pentru in-
c·urcălura .în care njunsese acum Alexan-
dru, dacă era ade' ărat - aşa cum pretin-
dea stăpînul fulgerelor - că macedonea-
nul era de îa1--t fiul s;lu şi nu nl lui Filip.
Dar cum ')-o trimitu la plimbare p~
01,\mpiu, dcp~1rte de Europu? E' ident,
prin r·ccomundarea nlt'dic.:ilor ! Şi undl' s-u
L'Xpedic:t.e ? Hăspun ul la Ct',\ dc-u dou.t
întrebare d e ·un~ea din răspunsul la cea
dintîi. .:M edicii trebuiau 5ă-i recomande 'J
re giune cu clima t blînd, unde să fie fC'rită
de rigot·ile iernii din Epir sau ::\1accdonin.
Şi ,\1exandru şi-a amintit deodată <'a tWl'H
de f1.q"t un loc eu uct•sla în buzunar.
Intr-adc,·ăr. într-o dilătorie a ~u. o;e
opri~e pe it•sula ~Olotra ~i o Ulll'XU'::><'. Ern
un ' el'ilabi l parnd i<; ll't'l".;lru ~i ~e ufla h1
dbpoziţia lui. Ct\C'i, din lll' bii ~arc de
s~umă, uit<tse să o lt·C'a<'ă în ncLul dC> du-
nutic către d'eni cieni.
\ <"u m că descoperise l<:>uctll. \h' XHJH.lt·u
a <W\ionat fără nici o întît'l.JerL'. !nduturi-
torii st'i medici ~i-au formulat conclttlltlt!
în dimin eaţa următoUJ'C şi, în că înnintc
de c''ldl'rea noptii, Olympia ('ra în drum
::,pre Socotra.. Suita ct con::,lu dintr-o mi<'<i
gardă personnJă de 'clenmi scptuaC{enttri,
care jinduiau "ă se 111toa rc ă 1n ţârik·
calde, după l'C petre IISl'ră ultimele dou{t
ier ni acusă.
 Oncît de furtunos s-ar fi dezlănţuit re-
gma, era greu de crezut că la Socotra o
:;ută de mol?negi ar fi putut întoarce lu~
mea pe dos în favoa Aşa că
. . . rea
. Olympi.ei.
..
regina a fost deportată la Socotra, fimd
sechestrală acolo pentru .tot: restul lungii
'
:;.i lumulluoasei ei Yieţi. Clima tropicală
nu a i.lbuli t s-o facă apatkă. dur ea nu a
rnai putut SP,era să fie regentă nici în
Macedon ia ~i nici în Epir. Aceasta o in-
digna la culme, dar nu U\ ea ~ncotro.
Un sot pentru Cleopatra
Alexa11dru mai avea d e rezolvat o altă
chesliune de ·fdmiUe, mai putiu deză­
greabilă : soarta surorii lui - Cleopatra.
:Uiala Cată nu era un diavol. ca m ama ei,
dur o urmărea ghinionul. "Niai întîi Î)i
pierdu:::,e bărbatuJ, pe Alexandru Epirolul,
fratele Olympiei (<.:Clre era în a celaşi timp
unt:hiu l Cleopatrei şi al Cuceritorului)_,
tw i~ în ltulia în anul 331 J.e.o. Abia avu-
St:!!>e timp tînăJ u lui ~o ţie să preht regenţa.
DtJ:>en sa.tLI"tc: cu .subwct mitoLogic, pe w~ ·va<;
lLLn tn·emca Lui Alexandn.t ceL Ma·re (Biblio-
t.cca Vattcunutui)
28
şi ' mama ei, sosită 1n · grabă mare· de la
Pellu, îi şi smulsebe Ţ:.uterea din mîini.
Cleopatra nu se remăritase, ceea ce era
,
nedrept q_:)entru ea şi îl discredita pe Ale-
xandru. Cuceritorul a\·ea datoria să-i .gă­
sească neapărat Cleopairei un nou bărbat.
Dar tpe cine ?
Alesul trebuia să repre:tinte o partidă
convenabilă pentru sora lui Alexandru şi,
in acelaşi timp să fie pe deplin. loial
faţă de Alexandru şi de fiul acestuia. A le-
xandru şi Cleopatra erau singurii copii
legitimi ai lui Filip II. Ol'icine ar fi fost
el, noul soţ căpăta deci dreptul să pre-
tindă succesiunea dacă Alexandru TII
[Alexaudru cel :Mare] ar fi murit în tilnp
ce Alexandru IV [fiul său] ar fi trost înt:ă
minor. tn 321 .î.e.n., mi cul Alexandru nu
m·ea decît doi ani. Găsirea unui soţ polri-
Yit pentru Cleopatra era deci, în felul ei,
o chestiune tot atit de S!Jinoal:lă ca şi gă­
sirea celui mai indicat loc pentru Olympia.
Prima alegere a lui Alexandru a că­
z ut asupra lui Cruteros. Era de fan1ilie
l)ună, fidel şi inteligent. Dar Crateros era
d eja căsătorit - ~i încă la insistenţele
Cuceritorului - eu Amabiris, nepoata lui
Darius III şi , cel puţin deo camdată, nu î~i
repudinse soţia .
Căsniciile mixte perso-macedonene slu-
jeau de minune politicii de unificare a lui
Alexandru. Nu-şi putea deci permite să
desfacă un astfel de m ariaj politic in Ler-
naţional, spre a-1 înlocui cu o căsători e
între o macedoneană şi un macedouean.
In plus, repudierea Amustriei ar fi fo::,t
un afronl nemaipomenit pentru ahemenizi
şi Cuceritorul manifesln o grijă plină de
cavaJerism în Jnenajarea susceplibilităţji
supravieţuitorilor din fosta casă imperială
Lpersană].
1n consecinţă, Alexandru a căsător1l-o
pe Cleopalra cu generalul său Leonnatos.
Acest nou cumnat avea toate calităţil e cu-
nlaradului său Craleros, fiind chiar de
obîrşie mai nobilă, ca descendent al pdn-
C'ipilor de Lyncestis [un canton al plalou-
rilor inalte, căruia Fili}J lf ii răpise auto -
uomia~ .
Cu~1 r\nbpdtro& unbătrtnea Yăzind cu
c~hu, Alexandru 1-a păstrat pe Leonnato~
1n rezer~:ă. Şi ţ'i'rld Antipatro5 n1uri, Cuce-
•
rito!"ul i! !!.Umi c- e Leon.!'!atos
. ·!ceregs1.t al
?'A:acedcmiei şi al Greciei de Sud ...
 "

.
Interviu ·cu profesorul universitar
dr. docent L. BANYAl,
vicepreşedinte al Academiei
de Stiinte Sociale si Politice
.) .) .)

a Republicii Socialiste România

Rezolvarea in spiritul comunismului şhintihc a problemei naţionale, l.tcarea
conditiilor pentru afirmarea so c ială. J>olitică i culturală, a tuturor cetătenilor. fără
dcoscbh·c de nationalitate, ~i a sig urarea - pe ace~tc baze - a deplinei egalităţi in
drepturi a tuturor ceti&\enilor constitltie una din in(ăptuirile fundamentale ale orm-
d uirii noasf r e socialiste.
1\feritul istoric în rezolvarea problemei nationale în ţara noastră apartine
Partidului Comunist Român. A plicînd principiile marxist-leniniste la co nditiile con-
crete social- J>olitice din tara noa s tră şi tinind seama atit de propria ex 1> ericntă, ca
şi de experienta intet·naţională, P.C.R. a elaborat şi aplicat, in anii ~ocialismului ,
o politică naţională ştii n ţifică, novatoa re.
Fără îndoială, rezolvarea problemei nationale in Romania se intemeiată pc
prC'mise istorice. fmt>rejm ările au făcut, clUJ>ă cwn se ~tic, ca alături d e J>oporu 1
român, pc teritoriul patriei noastre ă se s tatorni cească. in diferite epoci şi JJopulaţH
de a lte nationalităti. Trăind şi muncind 1aolalt3 timt> de multe secole, tn cadrul ace-
Ioia ~i co lectivilăti sociale. oamenii muncii români şi de alte naţionalităţi au fondat
~j consolidat relatii d e frătie in muncă, de solidaritate in cadrul mi~cărilor ocialc
p entru progr es, a luptelor împotriva a~uprttorilor com un i, a cotropitorilor ţă1·ii, pen-
tru neatîrnarea meleagurilor pe ca1·e ş i-au durat împl·eună crtminut . i , ia(a.
artea pc care ati pu -o t·ecent, la indemina publicului
<.·;titor vine în intimoinarea intelegerii şi cunoaşterii unuia
d int re aspectele importante ale vietii noast re ~o ciale: trătia
in muucă şi in luvta pcntl'U progres ~ocial dintre oameuit
muncii români şi d e alte naţionalităţi din tnra noa~ tră . -am
ruga să evocaţi, in cele ce urmează, firul conducătot· diH
cl'o nica luptelor comune impotriva asup1·itorilor comlÎll•. mo-
mentele mai emnificative care hi gă esc în cartea th. un
larg s paţiu de J>rezcntare, o amt>Jă reflectare.
- Curlea me... este de fapt o <:>intelct, 1ez:..1ltutul unor lecturi. cercetăn
şi al unei gîndiri politice c;j i~lorice de aproape patru decewi. Ea este - din
,.>un cluJ meu de 'ede ·e - u 1 ir•cep 1t ~~ totodata lll wdemn pentr u umpliii-
L'ul'Cc:l ~i apr ofunclareu ce1 cdunlor în ace!:>t domen iu.
('a om de ac~lllne 111 ·ull pasionat totdeauna in\ aţaminte le i~toriei pen-
t J·u Pll'Zt>nt -:-1 'iitor. Dm ace!:>te învăţăminte rcie~e dar că raporturile f răţeşti
ak pdpOl ului rum~tl ~~ ..tie uaţionalităţiJo1· ('onlocuitoure s-au .făur'it 1n d P
... ·1rs·Jl 'eJ ·uriJPr. a J ~eue1at tecunde influente rer1pro(~e, bogate trad1ţi1 co-
n unt> m crearea Lununlor mater1nle şi sp1r1+uale ale bOcietătii , · 'l.n lupta so~
.ldctrJ·du . .a. pen1ru llbel'tat"'a 50Clal.l Şl na.ţwnal~
D~ . . 1i't!!·, daton ă ' -~-s1t ...!dL1~!..:>: ' ·rernun!or- tr~ute, ii cohtic!i siste-
_,. ~t!C"O:: d"= ,_~!w·rl!jbire d u.:..ă d'= dasde c-_._p!udtc.tcare :>1 d~ puterile cotropi-
.. ;ar~ !'-a..l !ip~ 1 " :_! i to! !d ţ...)p "ru! -i rc:r.an !>i d. nationali:aţilcr c.:mloc.l!toare
uici disen~iunile şi dezbinările. Dar ceea ce predomină in iaţa maselor

23
 .
JJ?pular: sînt secolele de conVleţULre paşmcă, de conlucrare rodnică. Tată ctte\ a
dmtr~ t1tlm·i~e ct;pitol.elor dit1 prima pnrte a curţii, re,·elulo~ re in ucest ~t:!n:-.:
MesaJul -!l~biJnct, Aliante antiotomane. Lupln comună anlibab~burgică.
Tnfat1şareu unor aserneneu momente, r·eliefareu. năzuinţelor p rogresbtl"
<:omune este o sarei nu de cinste u istoriografiei noastre marxiste c·ure nu St:
impacă cu apologia r g lmul"ilor b· zat~ pc exploutare şi asupri re, cu deform~tren
faptelor, cu închislarea şi prejudecă\ilc.
- 1n cartea dv. se 8l)reciază, J>e bună dreptate, că din mo-
mentul ~ n care - in mai 1921 - in viaţa politi că a ţării
noastre ~i-a făcut intrarea vlăstarul cel mai viguros al e pocii
contemporane a Romfmiei, PARTIDUL '0:\lUNIS'l', gratie
lJOliticii ·sale, s-au făcut' ])aşi însemnaţi i nainte p e calea dez-
vo ltării lUt)tclor comune ale oamenilor muncii, indiferent d e
nationalitate. O expresie grăitoar e a constituit-o pune reJJ
bazelor Uniunii oamenilor mun cii maghiari din România
(.HADOSZ), in 1934. V-am ruga să vă referiti in continuare
la semnificatia J) O litică a infiintării ş i act ivităţii acestei or-
ganizatii democratice.
- J ntr-adcYăr, parlca cea mai arnplă a cărţii 5C! intltuleazJ. : Sub
flamura PartiduJui Comunist Româ n. Eu cuprinde momentele culminunte
ul e luptelor comune duse de oamenii muncii romani, maghiari, germani ... 1
de alte naţionalităţi , in frunte cu comw1iştii, împolriYa regimului capitalist
ele exploatnre şi asuprire. împotriva fasci~mul:.ti C.ie orice fel. 1n accustă partt
se găseşte şi istoricul, pină ucum, - cred -cel mai complet, a l .M ADOSZ-ului
( l 'ni unea oame nilor munc:ii maghiflri din Remania), o rgttni~:aţie rC\'OlU\ionan,
uemoct·at.ică din ţa!'a noasttă, con dusă de P artidul Comunist Român . . \ceu~tu
organi~n.\ie de m a ·ă a losl un alial de nădejde al fortelor pt·ogresi~tc, an ti [usd~te
române in unii 19:H-19H.
-\ceastă pet·toadă zbueiumală a însemnat întărirea un ităţi i politic:~ a
mundtorilor, a ţclram lor -.i intelectt:·alilor progrc i<;>li. fără deo cbirc de nct-
lionulitale din ţara noastră, Yalorifh:uren potenţialului re,·o1u~ionar ul nuţJu ­
nalilft\ilot· asupritc, cimentarea frăţiei lor: cu poporul romtm.
-- Am l'ctiuut d in lucrare consideratiile dutnn eavoastrâ
de ~ub tanUi, argumentele care atestă r ezolvar ea, î n J> erioada
re\'olutici populare şi a cons tructiei socialiste. a J>roblemei
naţionale in ţara noastră.
- Ultima parte a cărţii, intitulată Liberi şi egali Îl~ drepturi •. ~e
Ck'llpă tocmai de împlinirea unu i deziderat mujo.r: egalitatea 111 dreptun m
procesul de trans1ormare democratică şi socialistă a ~ării,. după cl.1t::e:·~1r~:1
de sub jugul fascist. .r\m subliniat, in ac~st <5ens. înfapt~urea egahtuţn Jn
drepturi jn. toale domeniile politice, e('onomice, sociulc ~1 cullural~. .
l~galitatea condiţ i ilor de 'iaţă, tradu~c în activitatea de toaLe Zile\~ a
organelor de partid ş i de stul, în instilu~ii -speci Cicc şi organe reprez~ntatt\ ~·
'-'ducareu tuturor cetăţenilor in spiritul re. pectului reciproc ':1 ':ulonl?r Spl-
rituule, conştiinţa faptului că de progresul ţiirii este leqat 1ndisolub1l dc5-
tinul ulît al poporului român, cît şi al naţionalităţilor conlocuiloarc, consti-
tuie fundamentul pe cnre se consolidează prietenia lor frăţească.
Uesigur, YHl\a, ca în toate domeniile societăţii , ridică mereu noi prJ-
IJleme ·}~ pc acest teren ; re~olvarea lor e ste asigurută de politica naţionalri
rnurxist-lcninistă n P.C.R. Cerinţele n<:tuolc de punere în Yaloare a tuturor
energiilor creatoare, d e adinci re a democraţi ei noastre socialiste, pet1iru pro-
păşirea patriei, au pus în C\ idenţă neccc;italea unor măsuri in direcţia pe 1·_
fec~lont'\ril metodelor de examinare şi soluţionare a problemelor curen te ale
naţionalilăţilor conlocuitoare. de ~,prijin lrc mai eficace a aciiYităţii în limba
lot· maternă, de Ya.lorifkare a mo'3lenirii lor spirituale, în conco rdanţă cu in-
t.cresele generale ..:tie societăUi noastre socinlislc.
fn această pl'iYin\ă o mare importanţă o nu documenteJe Plenarei c.c.
~ll P.C.H.. din ~-:> noiembrie 197l, măsurile adoptate dl.! ea 1n vederea îmbun.ă­
tă\it'ii muncii ideologice ~;-i politice, a educării consecvente a n1aselor în sp 1 -
ritul pat1·iotismului socialist c.;i mterna~ionalismuluJ proletar a evidenţierii
\~lurilo_:, intereselor com~ne a le tu.turo: celăt.en.ilor, 1ără deosebirC' de naţiona­
li tate, 111 opera de făurn·e a soctctă\ti soemh()lC multilateral dezYoltate în
pnlria nonc;tr<l <·onltm:'i
Interviu consemnat
de dr. Gb. 1. IONIŢ.

so
G elio anunţă Q Clio anunţă G Clio anun
,
Crucişătorul la pensae
Cli<>eul ele mai jos mfdti~ea : c1 cel 11wt mare cruc1~ator cott~trwt t reodatci
pentru marina m,ilitară l>litcmi<'ă. Lan~aL la apă 1~1- 19~8, u~;r.V.lST ar:e un clepla-
:wment. de 11 550 tone. Ti'oLUI'eporterLL/ 7-a SW']Jrtfl~ 111. clipa Cl?Z.~ .t1<'CC' r~e s.uiJ
Podtll 'J'unwlui J. . ondret. itz clnm~ spre locu..luncle t·a anrol'a defmzttv pe 1 anusa,
ca ... exponat al muzeului nm·al.

,
Cu 144 an1 in urma
V

In eciit ura france::ci ,.Les Yeux Ow;erts" a apâ1·ut ele cw·uul. wtr-un
.fuC'~:~lmil care "·epl'Ucluce Jicl<'i oriuirw lul. w1 ()llld ul Pari.,ului clatmct elin J'Q\.
JUL~Joirea lui permite o recotzMiLuire a vieţii clln capitala l•~rant'-'i m urmă c:u
aproape un t·eac şi jumătate. _
St.rii.-străbunicii turi.ştilm· dt• a:.i pu~eau. de exemplu, să se clt ...,lre:e ur-
marind lmgă HouLevm·cL clu 'l'emple luptele ele lttpi. ul'şi. mist.reti. taul'i, mă­
~mri şi muinwte. P rintre oiJiectiz ele cel mai c·ctlclw·c>s rc•ccnncmclCite ele aulurttl
gll.lctului (un oarc)<·are .. lmlin ). ~e mwt<ira ~L. mOI'ya , •. tmcle se pot t·eclea cacla-
ITe/e celor înecati şi ale altor morti crt ideutitate HC<.'WW"C:Hlct". Ju schtmiJ,
t:t:Lt a1·ea cat.ecL1·alei Notre-Dame 1w i se J>ărea ele loc .obligatorie lui Attclill.
P e11L1·u a-şi petrec·e timpul liber, provincialii ~i sll·ciinii sosiţi la Paris
at; eau. cie ales între 1wmeroase t<.'arre. ·ă li <le operă, spectacole de maricJ-
nete etc. Camavalurile erau. destul ele Jrecn?nte şi, cu pl'ilejttl lor, se dansa
pe stră::;i pînă in ::ori.
Dar ghiclul lasă să se întret·aclă că im.ensei majorităţi a pal'i.:.ienHor,
t ra zul cotidian nu-i rezerva dectt f uarte J)Uţine bucuni in ·u ltim ii ani ele
ctomnie a Hourbonilor. Este interesant ele semnalat cc'L. ele teama cen::uni.
la captioluL de i:slOJie a Parisuhti, autorul face o desaiere joartP. srurtă şi
.foarte lJi:::::ară a aevolutiei Prance~c>. ,,In 178Y Capitala a fo .'> t impartită î n llU
cli~tricte şi Ba.-;tilia a fost dărfm.ată~~.

31
 ~ Cl·i o anunţă «a Clio. anua

Istoricul navigator
1 1 ~, 1519 . .\lagellan pără~ea mtcuL po·rt San L u car, Lîngă Sevt.Lla, c-u. o flo-
ttla alcătuită din cinci corăbii şi. un echipaj de 270 oameni. 'l'rei ani maL
tz.rz.iu secunduL său J uan Sebastia n Elcana, se tnapoia în Spania la bordul
~tn.gu~uLui vas rămas intact, tmpre~nă cu cei. ~ 8. supravieţu~tori C?-i expediţie-L
1Alagetlan îşi pierduse viaţa în arlupelagul Ftl.Lpmelor) : se tncheta astfel cea
dintii călătorie efectuată de om în jurul globu lut.
,,
1 '
\ "
<.....~

.
~\ ~ . .
• .A f ~ ICA ,~,
. ' ....,.__ ..._ /'
1

1 \. •
'
•
'
SOUTH
AMUICA .
(
t
~­

j
) .(
.')
• l
~
V
1
Rtodc •..la ~e i ro
• · .Adanli c
.' .
''J Buenos At rn.
. ~,.

Pe urm.ele mclrăzneţtlu r spanioLi de acum patru secole şi jumătate a

punut nu de mult unul clintre cei mai cunoscuţi istorici navali ele astă.::i,
contraamz.raluL american Sant·uel Eliot }.lorison. Autor a Z unei biografii în
do ua vol ume a Lui CristoJor CoZumb, precum şi al monumentalei. "fstorii a
opetaţitlor navale ale S.U.A. în cel ele-al doilea război mondial" (15 volume ),
,\il orison ~i-a făcut, un obicei din a cerceta per sonal regiunile geografice und e
at, auut luc evenimentele de care se ocupă în ~ucrările sale.
Ueedl.tz.nd expeditia lui ) Jagellan într- o uer siune 1noJ.ernă cu o dura tă
ele elouă Lunt, i~to ricuz ·ua avea un ,,echipaj·: compus d in trei pe·rsoane : soţia
sa, explorato ruL colwnbian 1\la·u ricio Obregon şi aviato ruL James Fields. P e
lull!JI[e trasee dea:supra Oceanelor Pacific şi Indian, cei patru ccilcltori t:o1
Julo~i. at wnul. Dar pentru cercetarea punctelor-cheie ale iLinerarului, et tur
recurge Ln. acela~i m.ijloc de transport ca şi 1Uagellan - o corabie c.u pm:.e,
la c.:u·nw caret<t se ca afla contraamh·alul.
L n amanunt demn de subliniat: S. E. :M orison e tn ·vîr~tă de 8 1 aui.
1u ch~eu : ruta lui. ~l agellan pe care o ua parcurge istoricul S . .C • .'\l u·
'tson (reprod ucere după " fn ternationa Z H erald Tribune·').

. P.L AN$ E LE NOASTRE

Q.) Cn 'ute' oei dl caru1 uu..ne ::,1mbollzeaza o epoca ~J u glorwcc;a ttcţmne. Tablou de
C. Lccca (Dragoş Vo d ă ~ i -a lu i cea tă ... p. :3).
@ Serbare dionisiG~că, una d in acele petreceri la care \·c~tita muma .a Jui Alcxand1 u
:VIac.:edon lua pat·le - <:um ne ::;pune Plutarl1 - cu m-ai multă patimă decîl cele1<:1lle
femei. (O lympia : reg i n ă d ~ pufică, s oţie a sas ină , lll&tnă neînd up lecată , p. 18).
@ Pnma Jun'lcltutc .~ 'eacului XVI. Jmperiul oto·11an ameninţa ~ut·opu. ln ucesL cun-
te:-.t, domnuJ loldo\ c1, Petru Hurcş (.:! cărui in~ăunare a m::,piral pictorului
D Stoica tabloul d m plan~a J) &crie lui Carol V. Ce conţine mesajul ::,ecret udre~:.u.
'TI011arhulu1 din V1eua '! (!n numărul nm. tl"U Yiitor: Eu ro.pa fa\ă în fată c u Soliman
.'! agn' Ficu!)
@ La Lis-a 1.1 18tb ±!ot:::t 1ta!ia..'1d. €.Jtt: !11frintd. de cea a..1st.dacd. , dar- 1n. cce!d~i 211,
Austria este ~!hta. sa cedeze Italiei, Yeneţ1a. Cavour care luptase ,p entru umficarta
Italiei, murise cu cinci ani înamte (Cavou!' sau Revolutia fă~! !'evolutie, p . 58).

32
 .
dn.:i se int\Jr ~ea cu tr2!lUI
spre c·a:sa, t11met·1 d1n nGtl
in acelR~i compartHTlent cu

10 călătorul de ditnineaţa.
\ ă~.:111d umbrelele, acesta
~puse:

- \ ad -t:~i a.t.i ţi· ci ,mers

• bine !

cron1c • Ofertă şi contraofertă

Alex. C. Constantlneseu,
pohtic1an hbe.L"al ( 1859
• Fidelitate răsplătită un ep1scop la F"Pancisr I, J 9"26), suprd.ilUml t Porcul
re~ele Franţe1. într-o ' ·e- pentt u cinicul său a.far·e-
După bă.taha
de la '\~­ 1te l'Î'1d relaţiile chntre cei r ism, Cl'a minbtru al .\gri-
tmm, · Octavianu!) trecu m dui nwnarhi erau foarte Ln- cultul'ii s1 D omeniilor i•1
•
-m tstă pl.'i .lOiliCrii ,:> care <.o ·dr-tle. Epbcopul îi obi t - timpul aplll'aru reformei
voia ~ă-i exeLutc. 1,t·in!t'e tct că mbiunea încredin\cltă
ei !:le afla un d u.-,man . w- a~rare de după }.t·imul raz-
it pltnt.. q viu ta in pri :neJdie.
dlt'J•t al său , an l·l.te :Ulltcl- boi mondial. Un mare l.=t-
lus. Fiu 1 ac..cs t u la • "'"'
"'"'L'C. - ~ă nu-ti f ie tea mă ! tiruucliar \'Cni la el , ccl'iu-
lupta'::ie S'lb ·omanda. u.tut Hiposta llenric. Da a Fran- d•t-i să-i la::ie :! 000 lle ·~a.-e
~eneral c l l Il Oda\ tanus: <b\.· te 'a uddt~ . \ ui pune ..,j p1·om :~indu- i in :-,..;ll!Jnb
. of. \ ~p:,d.IÎUS \ !.U'l ppa, l
-,{t fie dc<.:apitn\i o sutZ1 de d'-'uă milioane de Ici ~i.
se ad re.-,ă a~tfe l .
_ Talal !l.e 1 <1 fo~t mn: r, ctnct.-zi aflaţi în pul 'rl'a binei n \~'le~ o di ,:,cTelie a b-
micul tă~l ':>1 i~i mcrit_a :nea. sol tta.
·noartea. J-:,1 'e-am ~C"r\'~ t - \ .5 t:•·erJ, ::;pu:::.e epb-
- :- cu -redmtă ')1 nwnt
- ')Lll ce '.' p1 upu::, mi
lfl:Sc1 • • . ~ c·opul. ~ 1 1-l' tcct.11ă w~c;t t·ă nblr.rl. Dă-rni trei mtliOa-
o ra!:,plala: Da nn 't'te. c,l
i'CCO:l'OC'J'l"iă. "i<t '1•1)1. lT\ }u- n'"i urn~l d:n CHpt:'telc l \H ' lH.!, iti la~ :1 000 hec L.:.t.-e ~i
t..:l'll tc.ta h1i mt- li ! n 1 -,c \ ~t 1.otl'ivi pl:! umel'ii n-ai decit ::,ă tl'imbiţC.ll )u
()<;La\ an u::> il icrlci. P~ \ l l-
.
III '1 . .. toată n oma n1a combi ll&\ia
tellu::; ~i nu pri nu jer Ua noastră !
fiului ::,au.
• Ctle trei umbrele . .
• o soluJi 1 ingenl4asă compromitătoare • Ar fi ace1aş1 ...

Geo.·ges Clemenl.!eau~ ş:- Ne' ille ChamberlaHt n1.~ t1.ege1e f eL·dmand 1 şi

banchet mtJ
_ e se de~părţea niclOdata ee
dea 1a un d:~ :st111~a
Con::,L;..nl 1 u 'Hg,"tOlcHlU Ol'l
oua 1::.-r.eL cea . pl'U\ C"biala -. . .t U!Ilbl ela. h~­ , eau. prlllll.-O i~rea::,tta a
urita. cea dw dt·eapla fru- lr-O Il. 0 uită lotu~i ac.: sa. pdlat'Jlui regal. desfa:,Llt a-
~ Pentru a-l pune \'lll
.....oa:::la. Cwd c·oborî d !u ln::nul l'll J'eR unei manife::,la~ii pt'ln
m~urcatur~l. 'edl1a c 1•11 <'arc venea la Londra d'- la u 11·e liberalii c(!leau pul~·
"-tÎn~a Il înlrt:'bă l~c ~at:
" e d i. tl 'CI
diutr-t' <:, IOLH'-
':>Cl rea. Pentru or~dnizc~rea et,
d lntre ele ar :-,c\h C:A-O a~t a n:~ ' -
bană de<:>tul de i ndepartata,
amlndouă ar fi 1n pericol libl'l'Hlii adn:sC$Cl'ă d in pl'O ·
(,a se ine'·e. ( at ( î ~ I~e-uci ă id mtbrel a vim ·c ,.':> ,..,~inători .. plăU\i.
_ Ya 1, doamnă ! Hă.;- dltui c·ălător. :'\PI'C'l U Il J'-1-
_ Oare 0 nhmife:-;t :tl,le ~"'
pu-nl=e orc.Hl l t~~ s'a~. 1 ~ \ und·t-1 , acesta tl apostrof,\
1
um t.du!u: dumil·llC' at·
1
~llh (0,\\111$ l<l U\. illO&.U , Wius. ~tringe tot .tti\iR oet. nc ni '!
C~dinira.U1L Chamuerlui n Cl'l'll
int 1 ·~uă rc~clc.
!:-> ,tt.t! ~i. pentru a ~.;\ Jta t c- ..... ~ da. r e:tspUJJs.-
• Slabi consolare ! • •Jl,..,l.ll'
pt'larca unui asemenea w \t gctoianu '\11.1 uh"s l'i:l ar
He:l. lC VII I , rcgf::f A:l- ctctet• t. <.:Umparcct lil znn
fl ac eiaş1 ...
, .e1, l1utarî Si.:t-1 tt 1fn.ita pe aceea ... tl m wnbrele. Pe

_ uagazin istonc nr. 1il912

3
 .....
.• .
"'
• ...
'

! ' ..;Y
'

Continuăm in acest număr publi<:area unor fra~mente emnificative din scrf-

';ua·ilc ~ i cuvîntările 1narclui scriitor german, incepută în nr. 12/1971. Este vorba de
documente din perioada celui de-al doilea 1·ăzboi mondial şi din auii de după război,
<'.\.Ira c din volumele de S crisori şi cele 12 volume d e Opere Complete apă ­
rute in "Aufbau Vcrla~ 14 din Berlin (Republica Democrati Gertnană). Selecţia ~i
traducerea aparţin lui L l\1. Stefan. Explicatiile din text între paranteze dret>tG
~î nt ale r edactiei. Text ~ l c apa:r .p entl·u prima dată în 1imba ll'Omână.

aşa <lin- 1·ol, refe·rindu-se la opiniile geac-

Cezar, Frederic, Napoleon... ntlilur săi . care-i m.fliptuiesc icleile inspi-
A scultători ge1 mcwi ! rate? Numai că ge11eralii nu. sint numai
c:culeţi 1.1ZC(cru.nţiti şi
tehnicieni mărginiţi ai
f. .. ] Int r-un discurs d(' o pen;ersitcUe
]Ja.toloyică , pe care l-a ţinut ·recent în 1Ji.v-
momentului militar; 1ni s-a 110vestit cei
niţ a d e la J\ fiin ch(>n unele iş i preyăti.~e Hn. ofiter "SLLpe1·ior german. ar fi spus 'lLlWr
puciul [eli n 1922/. Hitler 1·ă a sif]ttrct ră jrance::i la Pari : "P au\ re France m ain-
crle moi 1nw i aulorităti militare germ.ane tenant. Pauvre Allemagne - plus tard !" *
smt: sigure cte ?.:ictvrie. In JH inwlrmcl, e~Le Noiembrie, 1940
ciudat că se 1·efe1'i1. la -t;reo attloritatt' cure
i i este supcrioarct. Nzt e el oare C(]:ar, Din Ascult<.1tori germani !
Cincize~i ş i cinci de emisiuni
Frederic, 1\"apoleon. şi Carol cel .\Iare ?
Istoricii de stradcl. ai naţional-socia lism ulu i radiofonice pentru Germama.
l-atL spus-o dom· negru 7Je alb lui, unui la- * .,Slnnaa! Franţă acum. S~rman~ Gen na
mentabil <.' Sl'r u c cd istoriei. C um d e i t-se nie - mai tit-z1u !"
 • •
•
, .. ... .

'.- . - \

•
•
Suflul istoric al culturi i germane in Fichte! Ce am.enmţltri ÎJlt 1nu ... tca ~'
mai a les în scrierile lui \Vag ner! Ce
C:ctt1·e Carlo Sforza * · amestec de l umi ni şi bezne la Schopen-
Pacific Palisades.
hauer şi Nietzsche ! f ... J Şi t otuşi, poatt-!
că ne este ingi1dZLit să credem, că Germania
California, 13.VIll.1941
Lui Diircr, Bach, Kant, Goethe, Get·manict
.. \m. Citit cu o ·de plăcere cartea De. care a c1·eat " IJigenia", ,,ridelio'·. ,.Simjoniu
rlc:spl"e italia ~i despl"e ilalieni ... ·. Vă a noua'', are un sufltt i:storic ce va merge
mulţum.c•sc sincer cct mi-aJ.i trimis-o, mai cu ntult mai depm·t e decit na'ZismttL ~t
ales cu o cledicatie alU ele 1năgulitoare f ... } rasismul.
Ce fericit suttet i ! Putt•(i cleclara că.
t ru. tara Dv., fascismul este ceva. straw,
... pen- Împotriva desparării
contra naturii. .11 r fi f11'<'U. să dovedt!ŞLi că Stefan Zwcig în UJ4-~.
s-a sinucis
llctţiunal-socialismul joacă acelaşi ?'OL in in Brazilia, in urma unei dcpresiun i
Ciennania. Pa{1illilC Dr. d('Spre nutTzer sînt nervoase, r.rovocnte, după cum ::::t!
profunde şi JUSit• / ... ) CClci Dutlzer, SJW- pure, de ororile fn~cistc si de nein-
ueam. eu. e:r:<LcL ca şi Dr., at Pa dt'Ja trc1-
crederea sa [ntr-un sfirşit f<•l'i <.:it ul
războiului.
saturi 1u>t na:::i.'>Le. ŞL ce orot·i nu ous(!şti
·---- Către Frider ike ~weig ***
* Carlo (llli:J-19:;:!). Om. politic ita-
S!orza Pacific Palisades.
Iwn, :rost in mat multe rinduri mfnistt·u <le
1• ~ lcrnc. Adve rsar l\ l .fR!!Cismnlui, a p:ln~sH ţa ta C alij01'11 ia 15.JX.1!14:?
in III!! li, lll f\POi nC'lu-o., 1n liM3. *t>* Fl'idcrike 7.wei~. PJima SO\IC n lui !:;lr-
u Jtcrllcnti, o şa c ttm dnt, Montrea l, IP41. tiiTl Zweig, iclitto~nc.
 / ...) Nu a v rttt să trăiască tSt. Z weig] tn Scrisoare neexpediată
utci o ţa1·ă care pu1'ta 1·ăzboiul. A pă1·ăsit,
r·a cetaţ ean britanic, Anglia şi s-a dus în
Statele Unite, de acolo a t r ecut în Brazilia, Cdtre Jules Rom ains ••
unde era foarte stimat. Şi cînd şi această
ţară a fost ant1·enată în rilzboi, a pll.răsit
m săşi viaţa { ... ]
Dv. imi spuneţi (ceea ce nu ştiam), că Dragli Jules Romain&,
soţia lui * suje1·ea de o boală incurabil?i •
~i că· această împ1·eju1·are a con tribuit Multumesc mult pentru h-imiterea ~~
mulb la hotă1·îrea c omună d e a muri. De a mabila dedicaţie a 1·enwnitelor "Myste-
ce n u a sptts acest lucru, în loc să invoce r es". Geniul analitic al Franţei, farmecul •

rl1·epb motiv al faptei sal e desperarea faţă

ele vremea lui şi faţă de viitor ? Nu era ** Scriitor,membru. al Academiei Fr anceze.
oare conştient de datoria ce o avea faţă Textul este publicat d upă. conceptul s crisor ii.
d e sutele de mii de oame·n.i pentru care nu- care, după cite se pare , nu a mai :tost trlnUsl
des tinatarului. Erika Mann menţi on ea z l, i ntr -o
mele său era mare şi pentru ca1·e abdicarea notă la edjţia de scrisori, că R oma ins a a jutat
lui trebuia să a ibă u n efect deprimant ? A mult p e refugiaţii antitascişti din Franţa.
uitat d e dato1·ia sa faţlf d e cei care aveau
~ ·~ • ~ .•. ,· . . . . . ·~ o;' ...
aceeaşi soartă ca şi el, dar pentru care
• •• • t ' • "' . -· . ; • .l . •

pîinea exilului e1·a m tLlt mai amarlf deczt " D att- m i cinct ani $1 nu veţi mat recunoaşta
Germ.an ia !" - sptm ca Adolf H itle r. D r esda
n sa, a omului sărbătorit şi lipsit de grij i ? fnatnte şi dupll un bombar dament ...
·5'i-a TJrivit oare viaţa ca o afacere exclttsiP
pa1·ticulară, spunînd pur şi simpl u : ,,Prea
mult sujă1·. Uitati-vă şi voi ! Eu mă duc" ?
Avea el d1·eptul să-i pe1-mită dttşmanu-
1ui de moarte să se mîndrească că iarăşi
wwl dintre noi { ...) s-a declarat În stare
ele falintent şi s-a omorit ? Ctici aceasta
este inte?'1J'l'etarea pe care se putea pre-
:wptme că o v a da inamicul faptei; în
a::> la con::>La valoarea f'i pentnL duşman !
V el. 1·og cleei s ă fnţeleyeti de ce am t ă cut
sau ap1·oape că am tăcut / ... ] Cre deti-mă,
s tun a tă doamnă , că depling sincer moartea
om.. ului ex ce pţi o nal al căr·ui nume îl pur-
t aţi, t ot al it ele sincer ca to( z. cei ca r e au
."it'ri s in }J r e să e.:rprimindu-şi durerea, ca
şi adm iraţ ia tată de el.

,,1\ragalin istori c" a p ublicat in

n1·. ll tH.n 1 o "rn i nialu ră i s tori că·' de
:--,tl'fan Z\'" eu~ intitulată " Minutul
11lmit" la \\t aterloo (n .t.}.

Ciuma c riminal ~

/ ...) Fopoa1·ele hbe1 e, otn•tt de mult le

r ep ·ugn(J. râzbowl, ori cit de putin erau
pregâtltc pentru el, v or lupta mai d epa1·te,
un du p ă an, dacă v a fi n evoie, punînd in
w c totul, p entru a înlătura. acea~tă ciumă
îng unfată şi cri1ninaZă Lfascismul] din
lume.

Februarie, 1942
Din l\ s<: ul lători germani !
C i nd zcl'i ~• i cin<.:i d e e .n isi uni
• r a dw fonke pentru Germa nia
- .._.---
E '· orha de Cflet de-a dau ~ so ţ1e, impl'eunâ
(·U CAle J.CrUtOl'Ul S-8. S LnUCl5.

40
 ,

francez şt ltLCtdtta.tea. cuvîtt.t-ulut celebreazd. cina rrw.1·tunswii mele! Cred că er arrt da...
ade·r;ărate jesti.nurz. in această car.te { ... } . tor ~a v-o fac. / ... ]
Şi totuşi 1 Ati vizz.tat Gel'manza auulu.t
!934, ţara lclgărelor de tortură, U;llde noz,
scnitorii gerrnan i, de 1nult nu 111.at puteam Adolf lichidează ?
calca, pinditi ele printejdii ·mortale ;. unde
cărţile noastte erau conda1nnate ŞL. a1 st!. eo.t1 e Agnes E. Meyer *
1'i pe·rmis să fiţi folosit acolo; ~.tz cm:-
t 1·z.buit activ la eclitarea traduce1zt uneza Pacifzc Paltsadt:.s,
eali fornia, 17.ll.194.3
d·intre capodoperele Dv., printr-o scrisoa1·e
<:atre nemernicul de Goebbels. Ati a r;ut In Ru~ia se intîmplă lucruri mari şt ·~.-o,
relaţii Cl.L Abetz, Ribbentrop şi ceilalti i continua :,ti .se mtunple. ,,Cam pu.lLia .. [JCI-
ta ti dovedit] zelul Dv. în legătură cu ceea uu.mă se w .clrea pW. acol o spt·e o catast1·ojă
ce s-a n umit "intelegerea german o-fran· fură leac şi s- ar părea efi Adolf al nosL?'Lt
c~za'', în timp ce de fapt era de m.ult a r v rea să lichideze 11tai mult sau. mw
t.>otba de o intelegere cu cei care co1ni t eau put in afuce1·ea ~~ ~,1 m ute .,apcit areu. eul,
crnne îrnpot·riva Gel'maniei şi Ew·npei, cu turii" srn e a pus ....:m 111. 1-lfrica. ~el spedrm
re9unu l ua~ist. Toate acestea le ştiam. le
C<t ~i ac()lo n t;a m erae cit maL r liu ! ()
pnveam. ca ata1·e, deoarece nu sint obi~·
merita / ... }
nuLt sa critic u.cţwnile unor oameni pP
care ti sl ime.! / ...] Nu vă suparati din, tJt'i-
Răspunderea pentru două războaie
mondiale.
Cat1 e Bertult Brecht

Pac:lf lC Pall$J.dt:.i
Calijornia, JO. X11 .1943

{ ... ] Lu 1/Ll)locuL l UILLL 1WL<:WLbrt c , alfl

ţuwt la l Jll l'CJr~LLu.L~u CcJiumiJw. du1 .\cw
Yurk o c u vwtw e polttică. l\1-au a:scuUaL
o mLe de vam.eni f ... }
Am. aratat part ea de vinlt a dellwcrct-
ţiLlor cu.pLLaliste t n fraze cLe~pre care 1LU
mă aşteptam. să fie ascultate c·u 1·i1l.Jdar~
şi. m.ai puţin să 'fie p rimLL e cu aplau_r:
su~tinute, cum s-a întîmplat. Llm. :.c}lcmt
stt şi panica irnbecilă a lumii (,urgln,_ r·
faţa ele co.1umism şi n u JLttnL!lL la t\ c tv
Yurl\.., ci şi la \ Vashinyton, [ . .] Am. SfJUS co
noi, emzgrantii germani, nu swt(;.m Cf"l
chemaţi să clăm, sjutu.1~i inuingatu?·tlur t Ulii
sâ. L1ate:.e Uermania. 1\1-am. 7'efc?·tt la li
bc..1 alismuZ .tlmc ricn .~z. nu- am eJ..priuwt
sp~nmţa ca viitorul comun nu. -z,a }i. prr-
JtLdiciat pnn 1năsurile pe care puterllt•
bituitoare le vor lua. N~u. Germawa şi pu
p orttZ german trebuie nimicite { ... }, nim.t.
cită irebtâe să fie con.?uraţia dint1·e HLIL
cheri, m.ilitari si marea ind·ust rie, care.
pom·tc1 1·ăsptmderea a două 1'i1.:.boate muJL·
diale. 'l'rJate sperantele ~in t într-o ret;olu-
ţie germa nă autentică şi pul'i]icatoare, 7Je
care iJLt:ingc1tm·ii nu. trebuze S ·O împit clic~,
ci s-o fatori:.e...e ŞL so ~twmle_e / ... ]

* ZHU'JS I ~~ ~CllllO<:~lC.

il
 Apusul ruşinii ... !7Hr că poate nu ar trebuz. să li ~e spună .
..iuta <J ermarua !'', ci ,.Iată ja~ci::,mul! JatLl
Către LLOn } euehtt(;aHger fu ptele de care e capabil. Şi in orice ţaru
Pacific Palzsadc>s, cara zi n t cădea pradă, t'Ct fi ccqJc~bil ele
aprilie, 1944
ele".

{. .. } Dacă
nu mă înşel, vom. trăi şi întoarcerea la umanitate
srtrl'}(1tori impreuna apusul TUŞinii, al ab-
8 1trdităţii cr·iminale, care n e-u i::gonlt p~
wnindfJi din Germania. FiC'Ca1'e dintre noi / ... ]Clopot ele victoriei şi ale plicii rasuni!,
1 n plirăsi (;iata cu concluzia liniştitoare că 11a.harele se ciocnesc ; r>rctutindeni îmbrci~
pP aceasta planetă / ... ) 1ucrurile cele m.ai tişări şi f elicitd1'i / ... ] Momentul este măreţ
prosteşti .~i t lcăloşiile cc>le mai ma1·i 1lU - nu numai pentru lumea. fnvingătorilor,
~-au. putut impune mai mult de o du zină
dar şi pentru Gerrnania. E ceasul dnd ba-
ele an.i.
l attnl-l a joso doborit, m onstrul odios şi
bolnav numit naţiott4l-socialism şi-a dat
lată fascismull sufletul. Germania a. f ost; $Căpată de bles-
Catre Agnes E. Jleyer temul d~ a fi considerat(l; ţara lui H ifler
/ ... ] O ~pun deschis : in ci1l'da tuturor im.-
Paclfzc Pal tsacles, prejurărilor, acesta este u1~. moment 1nă1'eţ :
CaZifo·r nia, 24.1V.l945
acela al întoarcerii Germaniei lei un~anit'ate
/ ... ) Cum, să nu. te r uşinezi ca german [... 1 Ilorţa nu este totul şi nici măcar lucrul
- o 1·uşine adincă - . clnd ororile na::iste principal; demnitatea germană nu a Jo,..,t
»int, e.:r:puse unor comisii străine ? * Desi- 1uciodatl! o problemă de torţă.
* E \'Orba de descoperirea cutremurătoare a Mai, 1945
l:lgarelor de exterminare pc teritoriul G1!rma-
nJci de către Qrmatcle aliate, ulterior vjzitate Din, Ascultători germani !
tlc comi!'.it de anc11eHL
Cincizeci ş i dnci de emi5iuni radio-
fonice pe-ntru Germania.
I n neobtşnui.ta iposta::ă de desenator. Tllo-
mas .\Iam~ sati.nzea=ct dcmagogicut cult. nt
naturn, practicat dupc'f cum se {~'tie de llitlc- Răspuns unei cajomnii
rişU

Căt1'e redacţ1a ziarttlui "Ncue Zeitu.tl~;'' *

... •• # #

• • Flims. Graubilnden,
25.VI.l947
•
•
Stimati Domni,

• Scl'iitontl 1\Ianfr~cl HausmCinn a raspin-

•
dit, 7n·in ziare germane, vestea că în anul
• • 193.1 m -am adresat intr-o scrisoare mini.'i-
trului de Intern e Frick, cerindu-i pernv-
siunea să -mă intorc în Gennania naţional­
socialistă şi asigurîndu-l că voi plistl'ct
acolo tăcerea - contrar comporWrii m.elc
anterioa1·e - şi ră nu mă voi mai ames-
teca in, treburi JJOlitice [... ] Tare aş fi dorit ,
pasămite, să mă fntorc atunci în cel de-al

'. ... .. treilea Reich, dar fmpotriz:a t;ointei ?ltcle

. .. . . ..,.
~

1 •" :" .y
)
' -•..
' .""'!!; • • .., • • •
ar fi t 1·cbuit să 1·ăm în pe dinafcwă,_deoa­
.. ..r-~-"- f / • ~ /:"_y~;!; rece nu aş fi primit aproba1·ea Clll e niLă.
,.;~~·'J .'M'....-·'·6 ZI7.'-'VI'~.?, , • 1
"' , , ~--f • '
1 ~ţ·''l •
·,,.'• • <; / Absurditatea bîrfelii este eviclentă. Pen-
J#.
' r . ~ ·. • '•
·· · ··":,.
""
. ,• .
...

a
(•
•

•,/ ,
f
.. •

• f1 • t .
• • •

•
tru ·întoatcerea m ea 1n Germania 11u. eru
• • • J • • • • • ~
• ••
• • • '
"fi.
• 1 •
.
• •
•
1 1" • ,
• '
1 ,,
J
l' 11ez:oie în 1933 ele nici o "aprobare( . A~ea -
s• • • ' • • - ••
...
.~.
'
f ·~
. ....
t
•• : • , ,
.
.
. ..... .

.: .
.-·~·:
'
J
·'
1" c~.,
tă întoa1·cere era chia1· do1·ită. O doreu
Gestapotll elin 1\Iilnchen, ca să se ,·ă:.bune
,,,
• • • , , ••• •• • 1 • #

pe cel ce conclamnase gro-::ăvia care se

1. q tTT r p
·~
1 • •
• '
./ t. . • .. Cotldlan apărut ln. 1945-1055, cu :::ubtitlul
• • 1 . ·~
" .' . •• •'
.,Z1al' amcl'icnn p ent1·u populaţia civila ~ cr­
man~" .
pr~gfltea; o durea şz. propaoan.da berltneza maselor. A fost cea mai m . are rcuoluţi,~ 51J'
a lui Ciuei.Jbels, din motil:e de 7Jrestigitt cială / .. ] şi urmele ei vor fi {... ] 1J1'0fU llde,
internaţzonal şi pentru. ca Acade1nia de Li- ~ub toate aspectele relatiilor dintre uam.em.
teratură să dispunli de numele meu. •\Ii s-a
sugerat (de pildă p1·in ,.Frankfttrter Zei- Din ••Vremea mea", conferinţă ţinută
tung"), că odată întors, tot trecutul va fi la Universitatea din Chicago, mai 1950.
uitat / ... ] Am refuzat [... ]
Dacă p1·int re "sc risorile beznei" [... ] ,·edac-
tate în chinuri 1Je atunci, dacă printre st ri-
ţ;ătele acelea adresate Germaniei care luase
calea JJierzaniei, se găseşte şi o scrisoare
catre Frick şi dacă 1\Tanjred Hausmann a
inteles să şi-o insuşcască, at unei s-o pu-
blice in intn•nime, in loc să difuzeze 1·ezu-
mate z;i'icltl Jalsificate. Sînt convins că un.
c1st!el de clocument al anului 19.33 1ru mă
l'a fac<' de• ?·u.~ine pe mine, ci 7JC crL care
wl re tilll p a f,,,'it e.r('('lltat /l•'rick)• .

Cea mai mare revoluţie socială

/ ... ] rea să nu existe mct tm dtt.bilL

Aş t
în legătură cu. re<;pectu.l ce-l port Revolu-
ţiei Ruse, eveniment isto1·ic care apartine
v remii mele. Ea a pus capăt, în ţara res-
pectivă, unor stliri de lucruri inacceptabile,
profund anacronice; a riclicat nivelul inte-
lectual al unui popor care era ln proporti~
ele 90 la sută analfabet; a sporit consicle-
,.abil, 1'e plan uman, niz;elul de trai al
* Scrisoarea s-a găsit ptnă la urml ~n a r-
hivele ~-:ennan.c. Et·n clntată ·februarie 193•. S-a
publicat in 19-17, cu incuviintare!! lui Th. Mant~ .
.. Continutu l t-1 1 educe 1a absurd afirmatiile lm
Hausmann•• (Erika Mann).
Cu Amw. Segttcr1's, tn 1!55, t<t Weimor, cu pri-
lejul corn cmo1·ărit' lui Scltitter

.-· Llct dtntJ'-tlll 1/HIIWSCrtS

~- .... oi 0

,
.~· ~ T ... / ._ 1',
•
•

~~ t ~- .f~.•
1

{.: ,.." . ~ -" ~1

~~ l..,.. '!fJt~
j.l. /.;!•-;
Y.ttf }1~
•

A - • ~ • ~ - ~- o • -
 • Explicatii pentru
Zosimos • O se-
minfie războinică

• De ce lipsesc
aşezări le fortificate!
... ..
• lnvingători

şi infrinfi •

Scăpaţi din
captivita lea

rnscripţta de p e altarut vottv dfn Apulum

(Alba I ulia), în care cetăţea nuL C. V al erw '
,,barbarilor 11
Sarapto aducea m.ultum1r1 zetthli supr em
,upi.ter, pentn' ctl a sclipat t11n captJvttare,t
f•arpflor
t n p . H (fig. 1-7) : obtecte dp artlf desco·
pertte ~n ctmitirete carpice dm M oLdova
caec. IIl)
• Mai devreme

1 O -r ---
decit gotii

D. PROTASE
doctor in istorie

Dacă pinăacum două-tre i decenii, c uno~ tintel e noastre desp1·e <'3l'J>i. '-t'
intemeia u aproape exclusiv pe cîteva şt i ri literare ori e)ligrafice - şi acec;tei.l
trunch iate sau controversate - astă z i , gratie numeroaselor descop eriri d ~ na
1ură arheo togică, istoria şi c iviliza ţia acestei poputa(ii se inscriu pc noi coord u
nnte, căpătînd te meiuri certe. Se poate s pune că cercetările şi studii l<' din P('
rioada po s tbelică au imbogătit considerabil fondul d ocwn eniar prit' itor 1~
carpi şi au pus într-o lumină n ouli, muJt mai veridici, componentele de b5l7!!
ale istoriei acestora.
Dar să vedem, in stadiul de a cum al cunoştinte l o r. cine erau carpii. <ttl'~
este originea ş i civilizaţia lor, ce rol istori c au avut în a ceastA parte .a Europei
antice 'i ce insemnitote pre,infi1 Pi p entru trecutul inde-pirtat al poporului
ooitru
 P O·P U L A T11
Se ştie că, după prăbuşirea puterii pe-
l itice şi militare a lui Decebal sub lovi-
turile Romei biruitoare. în anul 106 s-n
constituit, la nordul Dunării, provincia
Dacia, eveniment care u mal'cnt începu-
t ul unei noi epoci istorice. Dar stăpînil·ca
I'Omană la nord de Dunăre şi în Carpaţi
nu a cuprins niciodată toate regiunile
populate de daci, ci ca s-a limitat la Olte-
n ia, Banat, Transilvania şi, vremelnic. la
i\luntenia şi sudul Moldovei. Astfel, o
mare pade a neamurilor da-cice,· şi anume
C'ele care locuia u prin părţile de Yest, nord
<.,Î răsădt ale Daciei din timpul J.ui Bure-
hista şi Decebal (Crişana, Maramureş, Bu-
c·ovina, 11oldova) au continuat să trăiască
în mase compacte în afara granitelor pro-
\'inciei Dacia şi a Imperiului roman. Prin-
t re aceste triburi dacice libere, nesupuse
de romani, care şi-uu perpetuat vechile
lor forme de viaţă şi de organizare social-
politică, se numără şi carpii.
Nume l lot: " .. Unea" ta" ., lcn:d 6"t
Numele generic de ,,carpi", ates tat clar
in i7.voarele scrise abia în sec. J n a
foc;t pus în legătură ctimologică cu Car-
paţii (Carpates), care at· avea semnificatia
de "munţi stînco~i", i n ~ limbile indo-euro-
pene cuvîntul karp-m însemnînd ,,stin-
di··. După unii înYă ţaţi, carpii şi-ar
ll'age deci numele de la munţii Carpaţi ;
după alţii - printre care şi V . Pârvan -
, numele Carpaţilor ar proveni de la carpii
din ţinuturile înyecinatc, avînd înţelesul
de , ,mw1ţii carpilor'". După o altă părere,
numele corpi-lor ar deriva din rădăcina
{neatestată) indo - europeană, kar- ,,a lăuda·· .
Desigur că fiecare din aceste etimologii
prezintă un indice mai mare sau mai rnic
de probabilitate, dar nici una din tre ele
nu ne poate garanta certitudinea soluţiei
oferite, totul rămînînd în domeniul ipote-
zelor.
Originea carpilor este şi ea o problemă
contl·oversată. Argumente temeinice dove-
de-sc ~ubrezenia t eoriei potriYit căreia car-
pii ar fi celţi veniti dins pre nord-vest şi
a~ezaţi prin ~foldoYa, u nde ar fi fost asi-
milaţi treptat de băştinaşii daci. Majori-
tatea covîrşitoare a cercetătorilor, români
'? i străini, sprij.inindu-s e pe ştiri literare şi
epigrafice, dar mai cu seamă pe elemen-
tele tipice nle culturii ~i civilizaţiei 1or şi a
a d ei geografice ocupate de seminţiile car-
pice, au afirmGt obîrşia traco-dacică a
acestora.
După ce tn veacul IV carpii dispar din
izvoarele lit€rare, is loricul Zosimos vor-
beşte despre Karpodakai ~carpodaci). Nu-
meroşi cercetători şi-au dat silinta să afle
însemnâtaiea acestui nwne nou. Ce repre-
zenta el? :Mai întîi termenul a fost tălmă­
cit aşai ,.carpi de origine d !H'ică·' sau
46
D 1SP Ă R U T E
,.tluci amestecati cu carpi i". t>ar accastt1
expli ca ţie nu a ob\inut ade7iunea unanim[l
a învăţatilor. Ulterior, s-a propuc; tradu-
cerea noţiunii rcs pecth·e prin ,.d:1cii di n
Carpia'~ sau "dacii din ţara ca rp iJOr", mo-
livîndu-se că termenul de "Karpoditkai" se
apliC'ă doar unei părţi a neamurilor da-
cice, in fun<'tie de a<;;ezarea lor geografică .
:rvtulti istorici a u manifestat justificate re-
zcrYe fată de noua accep ţ iune d a tă ter-
menului, totuşi, timp de peste o jumătate
de vene, interpretarea a rămas în vi~oar0 .
Abia acum citi\'a ani, .în urma cerceUt-
rilor· arheologice din tara noastru, s-a ară ­
tat că ni ci această tălmăcire nu corespunde
reali lătii istorice.
In sec. lV nu. se constată pătrunde­
rea unor daci în ,,ţara·' carpilor. Dimpo-
tri\ ă, mL.carea neamurilor dacice libere,
începînd încă din a doua jumă ta te a St>e.
III, grm·Hează , constant, către teritoriile
fostei Dacii r omane ; o deplasare de popu-
latie daci că spre răsărit de Carpa( i apare
improbabilă, d acă nu chiar imposibilă , in
fala neamurilor germanice, care, la sfîrşi ­
tul sec. III. se instalează şi la vest de Prut,
în spaţiul locuit masiv şi stăpînit efectiv
mai inninte de triburile carpilor.
Tinîndu-5e apoi seama ş i de împrejura-
rea cii, la sfîrşitul sec. III, o parte a car-
pilor ce tulburau liniştea granitelor impe-
riului a fost mutată de romani în imperiu,
cu scopul de a asigura liniştea graniţei In
Dunărea de jos, şi ştiut fiind că , în anul
~1. împăratul 'reodosius I (370-395) a
alu11gat peste fluviu, la nord de Dunăre
pe carpii invadatori, s-a ajuns la conclu-
zia că expresia de "Karpodakai" folosită
de Zosimos nu poate însemna decît "car-
pii elin Daciau. înţeles care, sub raport
istoric, reflectă cel m ai bine co nţinu lul
noti unii de carpodaci.
Ku mai puţin numeroase sînt ipotezele
în legătură cu aria de răspînd i re a carpi-
lor. Pînă unde şi-a u întins ei hotarele ?
Pornind de la numele unor triburi meon-
1ionate în izvoarele antice (Herodot, Stt·a-
bo, Pomponius Mcla, Ptolemeu Şi al(ii)
unii istorici moderni îi plasează pe carpi
între Siret şi Prut. V. Pâr\'a n, cunoscut
adept al răspîndirii geto-dacilor pe spaţii
geografice vaste, susţine că seminţiile ca r-
pice locuiau în mase compacte pe versan-
tul nordic şi estic al munţilor Carpaţi,
de la Vistula pînă Ia gurile Dunării ş i
mai departe. N u a lipsit în trecut nici pă­
rerea că tara carpilor se afla !n răsăritul
Transilvaniei, în bazinul Ciucului. Alţii.
printre care muJţi cercetători români ac-
tuali, consideră că patria iniţială a carpi-
lor trebuie plasată în nord, regiun e de
unde ei au venit in actualul teritoriu al
11oldovei.
Coroborînd d ocumentaţia actuală cu
unele opinii valoroase exprimate in trecut,

Ur ne cine,.aTe :• modetate cu. 'fllina (f ig. 2)
sau pe roata olarutui (fig. 1, 3) descopel·ite
m cimtti ntL ca?'pic (sec. lli) ele la Poicneşti.
in MoLdov a
-
•
- ___._,...... . . . .. . _ ~
, 1 •
- ...... . ....... - - -
• •
putem spune azi că triburile traco-dac ice
ale carpilor' au locuit iniţial în zona Car-
paţilor răsăriteni, iar de aco]o s-au extins
treptat spre sud-est astfel .încît în sec.
JI-III stăpîneau aproape tot teritoriul
daco-getic de la răsărit de Carpati. Va tra
principală a populaţiei ca rpice, în epoca
sa de maximă dezvoltare economi c ă, cul-
turală şi politico-militară, a constituit-o
teritoriul Moldovei. De altfel, aşa cum se
va vedea mai jos, carpH nu au rămas nu-
mai [n vechiul teritoriu daco-getic de la
răsăritul Carpaţilor, unde în sec. III civi-
lizatia şi puterea lor militru·ă a ajuns la
apogeu e în a doua jumătate a veacului
nmintit numeroase comunităţi carpice din
Moldova ou pătruns şi s-nu stobiHt s tn tor-
nic în 1\ funten ia şi Transilvania. PrPzenţa
lor aici a fost dovedită a~heolo g ic.
Pe terase insorit•
Cum trăiau carpii? Unde îşi aşezau ca-
sele şi cUin [şi. îngropau morţii? Erau lo-
c:uitori paşnici ori soldati de temut'? Au
fost creatorii unei civilizatii originale ori
s-au mulţumit doar cu împrwnu turi '?
Unul din rezultatele remarcabile ale
at"heologiei române şti din ultimul sfert de
veao este obţinerea unor răspunsuri la atî-
tea întrebări. Astăzi, civilizaţia carpilor este
binecunoscută di n studiul a numeroase
aşezări (Suceava-Schcia, Poiana-Dulceşti,
Butnăreşti, Tiseşti-Tg . Ocna, Călugăra) şi
cimitire (Poieneşti , Pădureni, Moldoveni,
..
. ... '. : . .., . .
• • .•
·:: ....
... ... . ... . . .
.;
. .. . . .
t. • • • •
Bărboasa, Văleni), cercetate sistema tic in
Moldova.
Potrivit rezultatelor şi concluziilor de
,)
...,.,J -
•
-· - -·-
•
* ,.._ ~
~-
-~
pînă acum, se poate spune că la sfl rşi lnl
sec. II şi mai ales în veacul următo r (d npl'\
ce a avut o evolutie si mil ară cn cea .J
dacilor liberi în general), cullurn mate-
rială a cm·pilor, prin influentele recep-
ta te din lumea romană şi cea sarmutr'\-
roxolană *· altoite pe fondul daco-gelic
s trăvechi . a dobîndit trăs~turi caracteris-
ti ce. Astfel, de la romani ei au imprum n-
t at forme noi de vase şi tehnici de c.:on -
fec ţion o re a cernmicii, a u preluat fo losi-
reu curentă a monedei în schimburile co-
merciale, precum şi o serie de fibule ori
obiecte de podoabă . I n oceJaş i timp pntl·i-
moniul cultural carpic s-a îmbogăt. it şi cu
elemente lua te de la vecinii lor ri1"ări le n i
sarmaţii roxolani care, de la sfîrşit u l ser.
Il, s-au infiltrat mereu pe teritoriul Mol-
dovei. Ca urmar·c a vecinătilUi şi n con-
vi e ţuirii cu aceştia, carpii au folosit clo-
poleii de metal, mărgelcle de calcedon.
oglinzile de metal alb avînd pe spate
semne în relief (tamga). probnbil cu sem-
nificaţie magică; în cernmică ou preluat
modelele de vase cu torţile impodobilc cu
figuri de animale, de un mare efect
stilistic.
Totuşj, în cursul întregii sale evoluţii,
pînă în fa7n de maximă inflorire, cultura
carpică a rămas, în toate compartimen-
tele ei, o cul tură specific dacică, uşor de
delosebit între cultl:lrile n1ateriale ale altor
* sarmaţl
- populaţie nomadă şl rAzboinic!i,
situată in Europa de nord-est .
roxolani - populatie înrudltii cu sarmattt-
ocupînd teritorii dintre fluvlile Nipru şt Bt11
şt inaintind cu timp ul pînil 1n Dun!irP.
t·JPlll-:lf.ii, Y<.'C'ine snu ccmtempor::me lor,
C'E't'a CE' ·onc; innE- încă o doYadă că fănri­
l >rii ş: purti'itorii ei erau de ne'lm dacic
~, u traro-dacic.
Duplt cum arată cerc<'tările at·heologice,
carpii cnu a~ricullori ~i crec::cători de Yite,
'in;;Hori şi pec.;cari ]a neYoie. îndcletnicin-
du-se, totodată, cu unele meşteşuguri (olă­
J':lul, lemnăriLul. prelucrarea iierului, con-
fecţionarea uneltelor <:'te.).
1:i lo ··tiau in bordeJC îngropa le în pă­
mînt <;Un în locumţe de lemn construite
le1 s11prafaţa soJultti, pr<.'' i7iile le păstrau în
~rapi mari în. formă de sac sau buloi
nmeori cu pe,relii ar~i). plasate în apro-
r it=>rea locuintclor. Carp ii î')i întemeiau
::~sez~rile pe tera ·e însorite, la poaie ele
d~ ::11 adi:ipostite de vînt, pe văile rrurilor
n.:1ri satl în apropierea unui curs mic de
ttpă, acolo unde nutura oferea condiţii bun~
cie \'iaţu, pămînt ferl il pentru agt~i~ull ur:ă
o.,i păc.,;tmi bogate pentru 1m·me1e de vite.
\ n s-au intilnit pînă acum la carpi ase-
tări fortificate sau cetăţi de piatră ori d e
pum1nt, similarP cetăţilor daco-,qetice ,din
epoca preromană . Toate aşezările carf'ioe
· mosrute se dovedesc a fi fost aşezări
deschise, n eîntărite cu şanţuri şi val uri
de aplirare.
Carpii p racticau ritul străvechi d aco-ge-
tic al incineraţiei şi tşi Sngropau morţii în
r 'mi tire constituite ~n aCara a'?ezărilor, dar
f n apropierea acestora. Inhumarea se folo-
sea mai rar, d e predilecţie ~l a copii, ~i exis-
tE'nla ei co rit funerar ln cn,·pi S(' dato-
r •n1:\ si inflnC"nţPi v0dnilcw lor .!''lr'Yl3tii
r1.xohni. tt ar Ii E'xcluc; ca Ît"";rer'lrP'l
sii fi avut loc acasă, în o~rndn fnmilic-i, iar
de acolo rămăşit<:'lc funerare l'ă fi foc;t
duse în mod ceremonios ln cimitir ~i în-
gropAte du :>ă datina obisnu:t<1. Aceasta
e~te însă o inotezcl ce urmează să fie ,·eri-
ficattt de vii loare cercetări.
~form.intcle carpilor nu au nimic monu-
tnC'ntal, nici măcar o mo\'ilă de pămînl
deasupra, iar din ele lipsesc cu de~ă\'Îl'­
şire armele, monumentele sculpturale $i
epigrafi.ce. In\·entarul lor - \.·ari':lt ca
nat.ură şi \'c:tloare - după vîrsta, se-xu .
ocupaţia şi starea materiali\ a defunct'
lot·, E-ste alcătuit, de obicei, din ohlccte de:!
uz curent, ceramică şi piese diH'r5e pen-
tru înfrumu"ctarea corpului si a Yeşmh­
t.eJor. Demnă de relevat este cons 1. 1rea,
sen1nificc:tti\'ă sub r·aport cullnral-ic;1oric.
că la carpi nu s-au îlltdnit nir(Jiet·i
practici funerare carP să arate o influent:l
romaoă în sistemul lor de înmor:nintare.
Spre deosebire de dacii din in terit:~rnl
Doriei romane, ei s-au me-n~ inut in cad ..ul
ritului şi obiceiurilor funPrare ,,barbare '\
A. eul clr Trittmf 1ldicat la Roma. tn. dnsteo
lut Constantin cel Mare cal·e a prtmil, t;tlt l
ae Carpicus Ma:rimus
•
moştenite din fondul de credinte religioase
ale epocilo r precedente. Nici credinţa
gre co-romană despre ,,obolul lUi Cha ron·'*
nu pare să fi fost cunoscută, de vreme
ce din mormintele carpilor lipsesc mone-
del e, s ingurel e in stare să f urnizeze, ~n
lipsa u nor şti ri de altă natură, informa-
ţiile necesare. Obiecte sa u influenţe de
caracter creşti n nu au fost descoperite
pînă acum la carpi şi nici la ceilalţi daci
liberi, ceea ce înseamnă că, cel pU\in pînă
la inceputul veacului IV, ei ş i-a u păstrat,
n ealtera te, vechile c redinţ.e religioase ş i
practici f unera re. Carpii ni se înfăţişează
astfel ca o populaţie de neam dacic, vigu-
roasă, activă in crearea bunu rilor m ate-
riale necesare traiului şi vi eţii spirituale,
receptivă la influenţele stră ine, ştiind în să
să~i conserve tradiţiile strămoşeşti.
În fruntea coaliţiei antlromane
Dar aceş tiagricultori pri ce puţi şi m~­
teşugari îndemînatici care iubeau culmile
insorite şi susur ul apelor , care nu-şi dă­
deau sisteme de apărare (poate fiindcă nu
av eau de cine să se apere) era1:1, totuşi,
soldaţicde temut.
1n veacul III, ei a u tul burat adesea
liniştea romanilor la Dunărea de jos. P ro-
fitînd de d ificultăţile Imperiului, bîntuit
de a narhia militară, ei a taca u necontenit
provinciile romane d in părţile dunărene­
balcanice. La inceput, ei a u fost iniţiatorii
atacurilor şi tot ei conducătorii coaliţiei
"ba rbare" antiromane. l n a doua j umătate
a sec. III, forţa lor militară slăbind, rolul
de hegemon al luptei împotr iva rom anilor
a revenit goţilor, veniţi în ţinuturlle de
Ja nordul )Mări i Negre.
Prima ' iniţiativă militară a coaliţ iei
ca rpo-gotice, condusă de carpi, s-a produs
in anul 238 cînd :Moesia Inferioară a fost
cumplit devastată şi jefuită. Se pare că
cel mai mult a u avut de suferi t atunci
oraşele dobrogene Tomis, Callatis, Tro-
paeum, de pe ter itoriul de astăzi al Româ-
ni ei, Durostorum (azi, Silistra) şi Mar-
cianopolis (azi Reka Devnia) de pe teri-
toriul de astăzi al Bulgariei. La Du-
r ostorum, s-a descoperit o piatră cu
inscripţie, {n care un lgcuitor al o raşului
mulţumea zeilor pentru că a scăpat din
"prizonie ratul barbarilor" (ex . ca1>tivitate
barbarorum). Romanii au reuş1t să r esta-
bilească ordinea şi să •coată pe invadatori
din prov.in cia sud-dunăreană, obligînd•-i
să se retragă in st"lnga, fluviului.
P entru a slăbi alia nta carpo-go tică , g u-
vernatorul de atunci al Moesiei Inferioare,
Tullius Menophilus, a recurs la un mij-
loc larg folosit în uzanţele diplomatice r o-
ma ne. El a a cordat subsidii numai goţilor,
ceea ce i-a indignat pe carpi care pretin-
deau că erau ,,mai p uternici decît goţii".
* Cbaron - personaj mitologic care, după
credinţa vechilO'f greci, trecea - tn schimbul
unut blnut. ,,obol'·, - sufletele morţilor peste
al)a Stixulut. tn Infern.
G nvernatorul a ră mas în~ă fetm în hotli-
rîrea S'l iar corpii, deşi nem nlturniţi , s-a•J
văzut siliţi să se retragă în ahrn fron-
tierelo r romane. Episodul acec;tn, re lat ~t
de un scriitor antic, apare d co~biL de sem-
nificativ, pentru că din el rezultrt. printrP
altele, raportul de forte ce exic;h 1a ace·t
d ată între cei doi aliaţi principnlt în lupt 1
conlra I mperiului roman, carpii ş i goţii.
Un izvor antic semnulC'a7ă , pntl'u ani
moi tîrziu, un nou atac din afa ră al unor
1
,.du~mani' (hos tes) în l\loesia şi Tracia.
Istoricii moderni apreciază că "duşmanii ~ · .
a l căro r nume nu este menţionat, ar f i
fost tot carpii, care m perioada aceea con-
duceau o puternică u niune d e trib uri. ln
ciuda soluţiilor diplomatice, atacurile car-
pice s-au ţinut lanţ. I n anul 245 s-a de7-
lănţuit cea mai mare invazie a carpil01·,
care a pustiit n u n umai Moesia Inferioarl\
şi Tracia, ci şi pr0vincia romană Dacia.
N umeroase tezaur·e de manede, atît la sud
de Dunăre, cit şi [n Dacia, au fost ingro-
pate pentru a fi salvate. Invadatorii ali
l uat numeroşi p rizenieri, după cum dove-
deşte o inscripţie de la Apulum (Alba
Iulia). In acest oraş, de pildă, un locuitor.
pe· nume C. Valeritts Sarapio, a ridica t
un altar cu insc ripţie Sn cinc;tea lui ,Jilpi-
ter, pentru că s-a eli berat din raptivitateo
carpilor (a carpis Jiberatus).
Carplcus Maxfmus
Guvernatorul Moesiei Inferioare, P rac;-
tina Messalinus, nu a putut rec;pin,ge im-
petuoasa năvală carpică . Spre sfîrşitul
anului, a fos t ne\'Oie să vină pe cîmpu l dt•
l u ptă inst1şi împăratul roman, Filip 1\r'l-
bul, care, prin l upte grele şi c u forte mi
l itnre adtase din alte pro\'incii romane, :.1
re u şi t să alunge pe corpi şi să restabi-
lească situaţia în Dacia ~i la sudul Dunrt-
ri i. O inscripţie fu nerară d in iPonnonin,
găsită la Intercisa (Dunapentele, i n Unga-
rin), care ar putea fi pu să în le gătură CII
aceste evenimente, ne fu rnizează ştirea cd
ostilităţile au avut loc şi lîngă un oarecore-
Cnstellum Carporum, în că neidentificat,
'tln de a u l uptat şi au murit chior t>ameni
din garda personală a împăratul ui. Biru-
inta a supra carpilor se pare că a fost de-
plină, pentru că în a nul 247 a fost emis::\
o mone dă specială c u legenda Victoria
Carpica, ia r Senatul roman a acordat îm-
părattdui Filip Arab-.!, in anul 248, titlul
tribunfal de Carpicus Max imus (neîntrecut
invingător al corpilor). ln Dacia, ca ur-
mare a acestei invazii, s-att făcut m od ifi-
cări de frontieră şi s-a\l l uat mă suri de
apărare prin fortificarea E>raşelor din zon a
de graniţă. Astfel, linia de apărare r o-
mană care se întindea de la Flă mînda. pt-
Dunăre, pînă la Rucăr, î n Carp!lţi, o fosl.
retrasă pe vechea linie forti Cicată a Oltn-
l ui, iar o raşul Romula a fost înconjnrat cu
o•ternice ziduri de apărar~ .
41.)

I7voa1·e1c ntestu că, 1n a doun jumătate
n sec. I li ş i C'll iat· în prima jum ătate a
\'e•1cului urmulor, cru·pii au continuat să
ntncc prO\'inci ile romane de la Vun ăreu
inferiol.iră, dar co nducerea o a\'eau a cum
go\ii. Impăratu l Aureliun (270-273), de
pildă , a purtat lupte nu numai t•n
goţjj , ci şi cu carpii, pc care i-a
În\' Îns, primind ş i el titlul de carpicus
Maximu . 1\lai tîrziu, pe timpul lui Dio-
cletian (284-305), romanii au întreprins o
mare ofensivă , pentru întărjrca granitelor
1·omnne l a Dunăre . };i s-au războit atun ci
'3 Î c u cnrpii, asupra cărol'a , Sn l u ptele cr.în-
ccne din anii 293-297, au ob~inut victoria.
Unii is torici antici afirmă că in. urma
nces lor înfrinqerl întreg neamul carpilor
'\L' fi fost străm utat pe pămîntul roman,
indeosebi in 1\toesia Inferioară (în dreapta
Dunf1rii dobrogene) ~i în Pannonia. Dar
i nformaţiil e antice despre transplantorea
tolal ă n cnrpilor - nu numai a unei părti
1 lor - în Impel'iu se do\·edesc lipsite de
temei; impăra tul roman Constantin cel
Mare (306-J37) u primit şi el titlul de
<'arpicu IHaximus, ceea ce atcs tă pre-
IC'n ta agrcsiYi:l n co rpilor la Dunăre. ! n
plu<;, populat ia d aco-curpică Ja n ordul
Dunării de dos, în sec. IV este s ubstan-
1iul confirmată, d in punct d e vedere ar-
hcolo~ic, adevel'indu-se astfel existenta
carpo-dncilor (Karpodakai) şi în anul 381.
l~st e limpede că , pL'in atacurile şi
incursiun ile din tot cursul sec. III, carpii
·m c;lăbit considerabil ap ărarea romană în
10na Dunării inferioare, contribuind ast-
l el substanţial lo înlătura rea stăpînirii
l'omane din Dacia. Eforturile militare au
dus insă şi ]a dim in uarea propriei lor pu-
teri. Ei nu a u m a i fost î n stare să oprească
expansiunea sp1·e vest a goţilor, care se
ins tăpîn ea u în teritoriile carpice din Mol-
d >\-~ şi 1\ lu n eni 1. Sub presiunea goţil Qr,
Moncclu -romană d e bwn: emtslf. tn am r 218.
pc ccr.7·e împă·mt:ut Fili p Atabtlt (imprc.ttnli
cu sotia şi. jiul sllu> şi-a adlmgat şt itU11 L
t?'iUmJot de Carplcus Maxim\l s (rr eintrct: tt
mrfngt:Jtor al corpllor)
~~·up u1'i numcroa~c d C' Ccll'pi a u pomit ci'i-
tl·e \'C'S t. in <;t<Jlîndu-se în fo<;ta Daei0 ro-
mnnă. a tît în Tra nsilvania, cît ş i în Olte-
nia. Nici d in. teritoriile extracarpatice, în
vatra iniţială a culturii lor, Moldowt, car-
pii nu dispnr cu totul, ci convictuic~ c c u
goiii, d o,·adă că , în sec. TV , ci\·ili7.a\in
. ~i. numeroac;e elemPn e tle
acestora contine
c ultu ră mate-ri al ă cn r pid'i.
După plecarea romanilor
,
In istoriografia românt'1 şi slrăint't ela bo-
rată în perioada dintre cele do uă răz boaie
mondiale era încctătcnită opinia că î n Dn-
cia abandonată de armatn ş i adm ini~tratia
romană s-au oşe ..:al şi a u dC'\·enit stăpîni
go~i i, ca federa\i (aliati "barbari·') oi I m -
periului roman. Acest punct d e YedC're s-n
dovedit însă ne corespun zăto r re alităţilor
documentar-istorice, d eoarece, prin desco-
peririle arheologice d in perioada postbe-
lică , se conturează, d in ce în ce moi hit1C',
pătrunderea ş i stabilirea de populatii li-
bere de daci şi carpi pe teritoriul vechii
provincii, imediat după plecarea romani-
lor. Avem de-a face astfel cu o alimentare.
de proporţii necunoscute încă, a populaţie i
daca-romane rămase pe loc cu elemente
dacice nemmanizate.
Pentru Transilvania, fenomenul a cesta
este documentat acum prin numeroase
descoperiri, dintre care amintim aici aşe­
zarea de la Bezid (jud. l\1ureş) şi cea de
la Re'Ci (jud. CoYasna), un mormînt de
indneraţi e cu urnă găsit lîngă I\1edi a ş ,
o oglindt"l de met~l al b ce tamga-le (in-
scripţii in relief pe verso), aflată lîngă
Seb~ (jud. Alba) şi aşezarea c~ cimitirul
aparţinător de la Iernut-Cipăll (j \ld. Mu-
reş). Cu privire Ja Dacia de la sud de Car-
paţi, s-ar putea ci la, între altele, aşezar~a
'?i cimitirul de la Chilia (jud. Olt).
Că 1n locurile amintite n\t poate fi vorba
decît de comunităţi daco-carpice venite con<>tiintei ce tăţeneşti . sub egid:~ F.D.ll .
dinafad1, după rel:.'agerea administraţiei · au fiintot în ~nul uni ver sitar 1946-1047 o
romane, stă mărturie întreg aspectul cul-
n n·ii materiale. Ceramica, indeosebi cea
modelată cu mîna , avînd ornamente şi
forme specific dacice, între car~ şi ceaşca­
opaiţ, ritualurile ş i ritul incineraţie i de- tăţl
monstrează caracterul etnic d acic al com-
plexelor arheologice respective şi inlătură
complet posibilitatea atribuirii acestora
altor neamuri, bunăoară gotilor.
Perioada 1n. care carpii Ş i d acii liberi
s-au aşezat in fosta Dacie romană se poate
stabili după factura materialului a rheolo-
gic. La Chilia (jud. Olt), tipul de tibule :-;i lo 090 !?embrJ. EI s-a aflat p rintre o r-
olăria arată că aşezarea şi necropola de
acolo au luat fiinţă abia pe ]a mijlocul
sec. III, vreme care coincide c: u retrage-
rea granit ci roma ne pe Olt, cauzată de
marea invazie carpică din timpul lui
Filip Ara bul. La Bezid şi Reci, f actura
romană provincială a unor vase duce la
concluzia că aşezările respecti ve s-au înte-
meiat in a doua jumătate a sec. III. In
aceste aşezări, ca şi în alte părU ale Tran-
silv aniei, procesul de contaminare a cul-
turii materiale locale cu elemente de ci-
vilizaţie aduse de goţi se constată nu mai
dcn·eme de prima jumătate a veacu-
lui IV.
Cum, pe de altă parte, în Transilvania
şi Oltenia, toate complexele gotice cunos-
c ute acum (cimitire, tezaure de obiecte
din. aur, monedele de aur provenite din
subsidii romana-bizantine etc.) datea ză, cel
mai devreme, din prima ăumătate a sec.
1V, nu m ai încape nici o îndoială că, în
Dacia părăsită de romani, au intrat mai
întîi popul aţiile daco-carpice, gotii V('\nind de mişcarea studenţească democrată care
ulterio1·.
* tin erilor din universităţi, reprezentin d
* *
Triburile carpilor au jucat astfel un in-
semnat rol istodc la Dunărea de jos, atît
după cucerirea, cît şi după părăsirea Da-
ciei de către romani. I n ~1oldova şi Mun-
tenia, Ci au intrat in procesul de convie-
tuire slrînsă cu neamurile sarmato-roxo-
lane şi germanice. Din simbioza etnică de
la sud şi est de Carpaţi , prin contactul ne-
întrerupt cu civilizaţia romano-bi zan.tină
din sudul D unării, se va naşte o cultură
materială eu trăsături particulare, în crea-
rea cărei a seminţiile carpo-dace au a ,rut
o cont ributie de prim ordin. In spaţiul
fostei Dacii romane, carpii s-au amestecat
cu populaţia daco-romană, contri buind
ustîel la noua s inteză etno-culturală din
care se va na şte mai tîrziu poporul român.
EROICA
(urmare d in p . 17}
Concomiten t. pe l in ia u nei su~ţjn ute
a c th·Hăti cu llura i-Drtic:tire c~lre se imple-
ten cu preocup9 reu pPntru dezvo Hnre~1
f~rmnti e dP teatru. doull orc bestre si m fo~
mce. două or: hestre de ~nzz. trei p,rupuri
corn]~ (unul de cor de"lamator); totodotu
au .fo:::t organizate 123 confe rinte, •W re ..ti \'i -
artistice, 5() ·b3lu ri, 1 L şe1.tltori
35 audiţii muzicale etc. '
Sub indrumnrea şi c u sprijinul P.C.r..,
F.?.U. a cuDoscut o continuă crestert',
allt sub raport ot·ganizatoric. cît ş t u 1 i n-
fl uenţei. s.':lle politice asupra majorităţii
studentmm. Spre fi nele a nului UtJ iver-
s~ar J 946-19~7. F.D.U. număra pest~
gam~ţule fondatoare şi participante ac ti ,1e
l a Uruunea Internaţională a Studenţilor, u
a~~s ? contribuţi~ efectivă la mu!U ple
acţ1Un1 studenţeşti pe p lan interuaţionnJ.
. Congres~_l II naţ!onal al F.D.U., ţinut in
z~lele d.e .GJ-27 rnm 1947 la Cluj, a definit
Şl anahzat etapa lo care aj unsese mişca­
rea dem?cralică uni versitară din ţara
n.o~stră ş1 a trasat noi le sar cini ce se
r1d1~au în faţa acesteia. Făcîndu-se ecoul
s~n~~menteloz: d e solid aritate ale studen-
ţlmu revoluţwnare şi democratice r omâ nC'
c.u lu~t:l ~~ud~ntilor progresişti de pret u-
nndem, prmctpalul r aport ţ.rezentat la
congres a:ă.ta : "Voi, stud.enţii români, pu-
~em [... J sa-1 aJutăm efectiv luptînd pen tt'Ll
In~c.pcndenţa economica-politică a pro-
priei noastre ţări, p entru prosperilatea
şi reconstrucţia ei, pentru sporirea patri-
moniului său cultural".
Ţinîndu-se seama de amploarea iluată
• t
aJunsese să înglobeze marea m ajodtate n
interesele şi aspiraţiile intregii studenţimi
române, lin cursul lucrărilor forumului stu-
denţesc de la Cluj s-a făcut propuner ea
transformării Frontului Democrat Univer-
sitar in Uniunea Naţională a Studenţilor
Români. Propunerea a fost adoptată u na-
nim. Se păşea intr-o nouă perioadă a luptei
şi activităţii studenţimii române, cnre, lm-
preună cu [ntregul tineret munci tor al
ţării şi sub ânţeleapta [ndrumare a Parti-
dului Comunist Român, avea să facă faţă
cu cin~te comandamentelor vremii, contri-
b ui nd la mersul înainte al societăţii româ-
neşti pe calea prefacerilor înnoitoare, la
înălţarea edificiului socialismului 1=-e pă­
mîntul patriei noastre.
ol
 • •
...
2 3 4 7 8 10
2
6 •
11
STRĂBUN li
OlUZON1' \L: 1) ln J>OJ>Or de viteji la
arpa(i 5i D ună re - Popor an1ic cu o
mare for(ă organizatorică, economică şi
m i litară. 2) Locuitori cu o străveche ch' i-
liza(ie în sud-estul J~uropei antice - Tea-
lml unor cunoscute bătiHii din perioada
ronfn mttirilor daro -romane. 3) Aspect care
la romani se i~iitua la un înalt nivel- Poo:;t
"rri pt um. 4) Supranume atribuit Rom ei,
r.a cetatE' ... - Plin de viaţă. 5) Or~şel în
rta lia - .. tri găt de entuziasm. 6) Monedă
l"oman i'\ de mare circulatie pe întreg cu-
llrinc;u l I mperiului - Jumătate dintr-o
tonă - omună in Belgia. 7) Vechiul
nume oi Someşului. 8) Numele celei de-a
XTJ I- a leg iu ni romanr. <'U sediul la Arnt-
lum. ni că rPi veterani s-au s tabilit derini -
1i v pe me leagurile noac;tre - Jnc;uH\ în
.~Tarpa Adriaticli. 9) Unitilti mi1iiarr ro -
manta, rPcrutate de reguUl din provinciile
52
•
11
..
de limbă latină ale Imperiului -
fortificate (în limba dacilor sr numeau
şe2ări
davc). 10) Locuiiori ai Italiei :.tntice -
Prenume. 11) Cintec de slavă - Osfus ro-
man stabilit dPfinitiv în Dacia după t~1
minarea stagiuJui.
VERTICAL: 1) Viteazul conducător ~~
dacilor - Chemare telefonicu. 2) um elt'
latin al Oltului - Voievod romOn din PE'-
rioada feudalismului timpuriu. 3) Sat PE'
te1·itoriul fostei cetăH dace Sucitla,·a - "'e--
gură. 4) Pătrun - CereaHi nfili7a1ă m
trecut ca hrană pentru oameni. 5) Juni~
(J>resc.) - lmpreună cu dacii au făcut
J}robabil o incur iune în Pannonia ro -
manta - Nord -Vest. 6) Hain - Lamă la
in trumentele ele suflat. 'i) Localitaie in
Corsica - Presupus trib ccttic d e Ja poa
le le Carpatilor. 8) Nume •lacic pentru
"munte" - ici mie, nici lui. 9) I Ja in
trnrea în Apulum! - Continent intrat
fJartiaJ în stăpînirea romani\ si transfm·
mat în provincia cu acelaşi num e. 10) Cltt-
.lnl in t'J)OCQ daco-roman' - Sft'U. 1'1)
Dulce tirg al l\foldovei - S- a intitulat
Dacicus, deşi era roman.
 .c"-- • .. ,•• -' - - -- - ~- c - -- • - A . -~

CURAJOS
-~ ---
. .
'

JOCUL ANTONIMELOR
S_~RIOS
.
- -· Jnsc r i~{i în dreptul
.
.-B~_---TRi ·. . ficriirui cu\·int nntoni-
A ~ N__ -- - -- . - ~
nlul a ce tuia. Citind
coloana -B, ve1i de<.;ro-
s~o L1o_
·· · . ..
.
. -
. -·
- peri un in1portnnt mo-
nutncnt nntic, c;;lrînc;; 1<'-
l~SlR_E · ·
.
11 · . - . . - '
gnt de istoria patril'i
. noo c;; tT·~ .
. .
FORieE_ .

8 / :
..
J 11
ANAGRAMElOR
JOCUL F U·Rc 1
Sehimbnti ordinea li-
V 1.o L A
f ~ r~lor fi ccăr ui cu vînt
d~ ma i sus spre a obtine Mu NT 1 1•

r u\•in1f' noi. ' 7 ertirnJele

l 5i II ron ('mncnză per-
manenta mil~nară a po ..
p AT R -....
1·

porulni nostru pf1 a cE'~t('

mPleaS{uri. ·E T N' 1 c
T.E N 1 s •
.

CAREU MAGIC
1 2 3 4 CJRIZO T IJ : 1) Vnul din rP]~
5 6 7 c inci imturi. 2) P<' Ja inceputul Jui
ianuari~. 3) Gnrnitură df' bl an ă.
4 33 1) Tunle feminin - Cn fel de ~tu-
1 diu. 5) en ' 'a c; ..• tra ditiona l. 6) Roma n
2. 'l7 8'9 1t 21 d ~ 1 .iYiu RPbrcnnu. 'i) Gra min c~.

3 l2. 34 VERTIC JJ : 1) ( Tn ,.domn"· r ar n-

6 fS
? un moment important din Jnptn cla-
gca l<'S<'. 2) O raită prin... s tadion.
(ll28 25 ~ ) Fuge după doi iepu ri. •1) o, in ~\ -
20 13 r 16 F iul lui Anc hic;cc; ş i al \ frodit ei.
.>) l'"na din m e dalintclc nnnstrc.
22 G) Dus •.• întors ! 7) Soi.
.itind în ordinea dfr<'lor. veti a fla
f8
:;,ei noastre muncitoa r~.
1. PATRI\ŞCU

4 53
'' A VALE
P'E R.A N El''
V ALTER ROMAN

ln zilele febrile ale anilor 1936-1939. zeci de mii de

Yohmtari de J)retutindeni au Juptat în apărarea tinerei
republici t>aniole. jmpotriva fascismului, care făcea o
r('petitie genera l ă a cel ui de-al doilea război mondial.
Autot·ut - fo c;t comandant al Regimentului român de
artilerie motorizată al Brigăzilor Internaţionale - con-
sacră cartea sa de amintiri Sub cerul Spaniei. Cavalerii
speranţei , evenimentelor şi oamenilor aşa cum le-a trăit.
aşa cu m j-a cunoscut. Paginile sale, deşi concepute ca
,.c;imple cre ionări '·, au astf('l încărcătura emo ţională a
fa ptullli trăit s• i densitatea rem emoră rH peste ani.
...\m con vingerea - notea ză autorul - că cei care
att fărnt sau au partici}>at (intr-un fel sau altul) Ja fă u ­
rirca unui act deosebit al istoriei au o obligaţie specia lă
fa(l\ de contemporanii şi fată d e urmaşii lor. A depune
o mărturie în marele proces al istoriei contemporane,
<' te, 11înă Ja urmă , nu numai un drept, ci ~~ o datorie,
aş 7ice el em entară, in exorabilă . Istoria este o treabă mult
prea serioasă Jl<mtru a fi lăsată exclusiv pe seama cerce-
UitoriJor de arhiYă. ine să pov estească despre ceea ce
a fost dacă nu cei care an trăit cu intensitate acele
momente, ad evărate l>ietre de hotar a le lungului ş i
sinuosu lui urc u ş a l progresul ui s pre culmi strălucitoar e?··
Oin acc.s t impe rativ intim au i7vorit paginile deSt)re
;.C'a,·at(' rii s perantei". Vă pre zentăm, în avanpremieră
ed itori a lă, cîteva fragmente din cartea afla tă sub tipar
Ja Editura 1\tili tară. începînd c u episod ul dnd autorul,
după ce fusec;c ră nit la Quinto, e trimis la Paris spre a
fi consultat de s pecialisti. Este un prilej de a s urprinde
nspccte din "oraş ul luminii" în care eroism ul tragic a l
cpopeii antira riste spaniole n u constituie un serios prilej
dt> refl ectie pentru toatri lum('a.
K P.

54
,__
dJ
 AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
Hcma primită la Quinlo în 'lugust 1937
nu s-n \'in decnt. nşa de uşor. Tovură.şii au
foc;l de pâren• slt mă duc la J?aris pentru
u fi Yăzut de un spf'cialisi de plămîni. [... ]
ŞederNl la Paris, în iunie 1938, nu mi-a
adus bucuriile obişnuite ; nu m-a salisfă­
Cllt de loc. Cît de mult iubeam "oraşul lu-
minii'·, de data aceasta n-a."l1 găsit ceea ce
gîndeam şi doream să întîlnesc. Nu mai
g ăsisem P arisul l,' rontului Popular din '36.
Parcă dispăruse entuziasmul murii Yictorii
populare : pa rc ă lumea din vara lul '36,
cînd pe buzele t uturor răsunau cuvinte de
solidaritate cu Spania ridicată la lupta îm-
potrh·a fascismului şi o inYaziei hiileristo-
mussoHniene, s-ar fi schimbat radical. Era
o lume blazată, plictisită. Locul certituui-
nii îl luase indoiala ; locul solidarităţii ac-
tiYe, mila pentru soarta unui popor con-
damnat - după părerea multo1~a cu care
mă Yăzusem -, la o infringere inevitabilă.
Se mai făceau donaţii, se mui colectau
bani pentru Spania, dar nu din con vin-
e erea indeplinirii unei datorii faţă de sine
înc:;uşi, ci mai mult din compasiune. Spiri-
tul filistin isi
•
făcea tot mai mult loc. Se
l cgănau mulţi in iluziu u nui. război care
se desfă)ooră lo di stanţă, şi '"·are nu va
cuprinde Franţu.
Pentru primo dată nu m-am simţit bine
fn acest Paris, care totuşi însemna pentru
mine lipsa pericolului legat de război,
odihnă, mîncc:~re din bel~ug, nopţi dormiie
în tihnă, distracţii . 1\u m-am putut împăcu
I'U acec:~stă situa\ie, cu această atmosferă.
Tn Spanic:~ C'Ontinua ră7boiul, tot mai greu.
\"icisituclinile 11 Jipc;urile creşteau nemăsu­
r'll. Yoiam totuş1 s~t mă întorc cît mai re-
pede în Spania.
~migrnţia română a organizat d ouă mi-
tinguri la care am înfăţişat reaJităţile din
Spanin unului '38 pledînd pentru con-
t inuarea efortului de solidaritate *·
Dup:l două săptă m îni m-a m în ton~ tn
Spania.
Cum am .. devenit" cetăţean al
oraşului Roman
La Campde\ anol a sosit în noiern.brie
111:18 o comisie a Li~ii Xaţiunilor, in,·i-
tată de gu\·ernul republican c;pani?l. !Vli-
si unea ei oficială era de a înlesm repa-
trierea Rau mai bine zis plecarea foştilor
\ olunt~ri internaţionali, ori~inari din ţări
eu ropene cu reg imuri fasciste ~au reac-
ţionare. în difedte state aşa-z1s demo-
C'ratice. Astfel suna acordul rlinţre gu-
\'ernul spaniol şi Li ga Naţiunilor, mten·e-
nit în momentul cînd gu,~ernul a acceptat
retragerea Bri~ăzilor Internaţionale de pe
fron t.
* Vezi şi : Volter Rom an, F lte clfn tl·ecut,
Edit ura M111tar~. 1971.
56
Nimeni nu-şi făcea 1luzii in privinţa
eficac ităţii acestui acord, acestei comisii.
Dac ă guYer nele aşa-:.ds democrntice ou
practicat farsa sinist ră a neinterYen\iei în
tot timpul războiului nu puteau ele, acum,
cînd perspectiYele răzb oiului din Spania
se intunecau lot mai mult, să dea doYada
unui umanism care venea în totală contra-
dicţi e cu concepţiile, cu politica lor. T o-
tuşi s-a hotărît ca Yoluntadi să se prezin te
in faţa acestei comisii : în special cei care
veniseră în Spania din alte ţări şi nu din
ţă rile lor de baştină . Aşa am ajuns şi eu
în faţa acestei comisii.
lntrcbările eruu stereotipe : Cum vă
cheamă "t De unde sînteţi? Ce naţionali ­
tate şi cetăţenie aYeţi ? l n ce localitate
Y-aţi născut? Unde doriţi să vă rep atriaţi·?
După care, de la caz la caz, mai urmau ~i
altele.
Răspunsurile mele au fost laconice : , ,1\l f'l
cheamă Roman, sînt din România; sînt
român, de cetăţenie română..."
lnşirînd aceste date am Yăzut pe fa~
membrilor comisiei o su rpriză, nedisimu-
lată ; li s-a părut că prea se repetă C'm·în-
lul cu rădăcina identică - roman. Văzînd
această surpriză mi-a venit dintr-o daU\
ideea să fac o mică farsă ş iJ compleUnd
datele cu pri\rire la locu l de naşte re , am
indicat oraşul Roman, î n loc de Ora de:t
unde de f apt mă născusem.
De data aceasta efectul a fost complet.
Au izbucnit toţi în rîs. Rîdeam şi eu, dar
îmi menţineam declaraţia, că aşa stau lu-
crurile.
Relatînd acest episod din viaţa m ea - la
o di stanţă de peste treizeci de ani - sper
că locuitorii oraşului Roman nu m ă Yor
judeca prea aspru pentru amintita int ru-
siune şi n ici cei din Ora dea că i-am "pă­
răsit" pentru o clipă .
Titulescu - Litvinov
Doresc să relalez, în continuare , - deşi.
n-are o le~ăiură djrectă cu războiul di.n
Spania - un episod care se referă la T I-
tulescu. . •
Legătura ar consta doar tn aceea că Ti-
tulescu - după cum a devenit cunoscut
prin publicarea telegramei .adr~sat~ de el
Regimentului r omân de art1lene dm SpP-
nio, în aprilie 1937 - s-a situat alături de
Spania republicană, ceea ce a fost evocal
şi în timpul convorbirii pe care o rel-atez
în continuare.
!n martie 1941, Titulescu se stingea di n
viaţă jzolat şi dezamăgit, de~arte. ~e p a-
trie in Frnnţa invadată de h1tlenşti. Dar
toate strădaniile cercurilor reacţionare de
a-1 desfiinţa ca om politic n-au reuşit să-~
împingă în anonimat şi tim pul - cel m m
nepărtinitor judecător al valorilor - n-o
aşternut peste el uitar ea. La tr~i a!'i de ln
· moartea lui T itulescu a m a uz1t dm gura
un'4i om a cărui acti vitat~ ronferea spu-
A1'ttler1şt1;. 1·omllnt din. Regi.menWt rom8n de
UTtiiPTÎP ICI Qufnto-Betch-it e
Tn pp. 54-5!l · Frcmco se afLa. La porttle \Ta-
drfd11l1tl.. Dar madr1/'i en1i au hotarit : 1 ~ro
PA)'.ţRAi'\' !
. ._ . ".
selo1· S<Aie o greutate d eo~eb it ă. un ~trălu­
c iL elogiu fi7'tc-uL celui di~părut. 1\Takc:.im
1 itY inO\ -- C'UCi despre el e ~te YOrba -
.... rn î n acea Yreme locţiitor al ~"Omi sarulni
poporului pentru Af..1ceri Externe :-~1
t .R.S.S. ConYorbirea în curs ul c-ăreia Ri-a
,-xprimat despre fostul diplo:nat român
p:1rE'rHe pe care le voi relata rnai jos s-a
desfăşurat la înf'eputul lunii august 19--44.
~ra o d iscutie neproto~"olară în car e an foc;;t
·~b ordate diferite aspecte ale ofcnsh ei so-
··rE'tice în plină desfăşurare, Yiitoarea în -
1ă~isn re u Europei, perspecth•ele de clec:;-
f.i~ urare a e\ enimentelor în diferite ţ~rj,
problem:.1 'Tr~mc;ilnmiei. La un moment drrl
l ,iL' inO\ s 1 interesnt despre situaţia din
Homf\nia .• \ş:1 a ,·enit Yorba des pre Tita .
1f.' <;('ti.
.-. -\ fost un. m1re diplomat.- n începu t
1:ll.\ m?' .- unul din cei mai iluştri ni pe-
I' JO.:tclet dmtre cele două riizboaic.
\ '1 fi citit oare ministrul sovietic pe fi -
g u ra men o oarec-a re uimire faţă dE' Etce<lc;ti"J
:3Ht de categorică elogioas ă apr eciere, sau
:.1\·ea alte gîn duri - nu ~tiu n ici astfl7i.
I':Jpt e c:;te c-ă a început să ex plice metodi C'
~ i minutios pe ce îşi bAzemr,ă păreren.
Tn esenţă e l aprecia că : lui Titulesf'u
-. cliplomnt înzestr at c·n o mare per~picct­
c tf1te p nli! id"t - îi era u f o'lrtc dare c(lilc
~ i m i:ilo:1cele prin care p utenu fi nsi~nrnt~
sP. curi t:lte~ colectivă e11ropeant\, integrita-
tea ş i •nrq•ranitatP.a ~tatel or mici. El a fost
print re pu~inii diplomaţ i care ş i -a n d nt
s eama - în condiţiile venirii lui Hitler Ja
putere - că numni prin măsm i colcctiYe
ulc tuturor statelor europene, bn7nte pe
o înţelegere între t niunen Sovietici'•,
Franta şi Anglia s-n r fi putut bnra cale1
' ·' ... .."
_
r tt7boi ului. 'Titule~cu ern nu numni u.1
doctrinnr, ci şi un om de ac~iune c-1re m i-
lita cu pnsiune pen tru ideile sale.
,.- In ce mă priYeşte - c;puncn LiL\ i .
nov - nu pot uHa faptul c-ă într-o set ie
înlrenqă de probleme faţă de cn re repre-
ZC'nlanţii ţărilot· occ-identale nu ~-nll nr~'il nt
recepth·i, a m găsit in pcr5oana lu i 'ritn-
lel\cu un sprijinitor nctiv. i\~n s-a întîrn-
plnt la Liga ·nţiunilor, nşn s-n îniîmpl:lt
c·n pr ilC'jlll di~cuţiilor p u rtate în jnrnl
prohlE'm<'i d e fin it ii <lgresornht i, Etş n .a
fo<;t la .:\ lontreux, în problema ~tntutuln i
qtrtmtorilor. C'llnosc pm:iţin juc;t:i n h ti
Titulec;cu şi în problem'l ,,neinten·enţiei "
tn t•ă7boiul din Sp1ni1.
Tn c-e pri' C'şlc 1e!.!Htnrilc dintre Romflnia
şi l .H.S.'-,., TituJec;;c 11 :1 inteles re' pc;itatea
unor 1 elaţii normale, nu nnm:1i sub r apor t
diplomati<', singurele in stare stt duc!'& ln
~oluţionnrea tmut·ot· problemelor liti-
gioase în spiritul intcrcc;c Jnr naţinnalc nle
nmbeJor tări. Fl n militat cn tont:'\ serio7i-
taten - m-nm ron,·inc; ele nstn - pentrn
un pncl ele nsislent i'• m11LuaH'l intre ţilrile
nooc;trc".
1 it' in o'· n ndătH•nt npoi : •. 'l"Um c;e nf1u
în lucru In noi 1m dif'ţionnr· ciiplomntic c:::i
pot să \' c"t ac;igur di npr eeicrile cn priYire
In Titnle~f'll \ or fi npreci~ri po7itiY<''1
l i-nrn rcmnintit ctJYinlclc nrcc;t<'
c·itind , In npnriţin - imccl'ît rlttpH t<'rf""
nnr·cn r:17hoiului - :1 Oictionarului diplo -
matic c;oviC'tic, n r licolnl c onc:;ncrrtt. diplo-
matului nostru, ~cri s într-un spirit
apropiat aprecierilor auozite.
57
 AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ
Rana primită J,l Quinlo în 'lugust 19J7
nu s-a \'indecnt. a~a de uşor. Tovarăşii a u
fost. de parere să mă duc la Paris pentr u
a fi Yăzut de un specialist de plămîni. [... ]
Şederea ln P aris, în iunie 1938, nu mi-a
adus bucuriile obi5nuile ; nu m-a satisfă­
cut de loc. Cît de n1ult. iubeam "oraşul lu-
minii'·, de data aceasta n-am ~ăsit ceea ce
gîndeam şi doream să întîlnesc. Nu mai
găsisem P arisul F rontului P opula r din '36.
Parcă dispăruse enlu.tiasmul marii \'ictor ii
populare ; parcă lumea din vara lui '36,
cînd pe buzele tuturor răsunau cuvinte de
solidoritate cu Spania ridica tă la lupta îm-
potr iYa fasC'ismu lui şi a in\'aziei h itleristo-
mussoliniene, s-ar fi schimbat radical. Era
o lume blozată, plictisită . Locu l cer l.itudi-
nii îl luase indoiala ; l ocu l solidarităţii ac-
tiYe, mila penlru soarta unui p opor con-
damnat - după păre re.a m ultol'a cu care
mă ''ăzusem - , la o înfrîngere inevitabilă.
Se mai făceau d onaţii, se mai colectau
bani pentru Spania, dar nu din con\'in-
gerea îndeplinirii unei dalorli .faţă de sine
înc;uşi, ci mai mult din compasiu n e. Spiri-
t ul filisUn îşi :făcea tot mai mult loc. Se
legănau mulţi în iluzia unui război care
se d esfă~onră la distanţă, şi '"~are nu va
c11prin de Franţn.
Pentru prima d ată nu m -am simţi t bine
in acest P a ris, care totuşi însemna pentru
min e lipsa perkolului legat de război,
o d ihnă , mîncare din bel~ug, nopţi darmite
în tihnă, distracţii. Nu m-am. putut împăca
cu aceac;tă situ aţie, ('U această atmosferă.
tn Spania c-ontinua ră7boiul, tot mai greu .
Yicishud inilc ş i lipsurile creşteau nemăsu­
r1i. Voinm toLu5i să mă întorc cît mai re-
pede in S pania.
Emigraţ ia român ă a organizat d ouă m i-
ti nguri l a care a m înfăţişat real ităţile din
Spania anului '38 pledîn d p entru con-
tinuar en efortului de solida ritate *·
Dnpu două să p tă mîni m-a m intor~ în
Spania.
Cum am .. devenit" cetătecn al
orotulul Roman
La Campde\·unol u sosit în noiembr ie
1C):18 o comisie a Ligii Xaţiunilor , inYi-
tntă de gu\'ernul r epublican c;paniol. lVIi-
siunea ei oficială e t·a de a înlesni repa-
triE-rea sau mai bi ne zis plecarea foştilor
\'Olunt~ri internaţionali , originari di n ţări
europene cu t·egimuri fasciste ~au reac-
tionare. în diferite state aşa-z1s demo-
cratice. Astfel suna acordul rlintre gu-
\'ernul spaniol şi Liga raţiunilor , interYe-
nit în m omentul cînd guvernul a acceptnt
ret rRgerea Bri~ăzilor Internaţi onale de pe
fron t.
* Vezi şi : Valtet Roman, Flte cUn trecut,
Editura Mmtar~. 1971.
56
Kimeni nu-şi făcea Iluzii î n pri\·in~a
eficacit ăţii acestui acord , acestei comisii.
Dacă gu\'ernele aşn-:d s d emocratice nu
practicat fa rsa sinist ră a ncinter Yen\ici în
tot timpul răzb oiului nu p uteau ele, acum,
cînd persp ecti\·ele răzb oiu l ui din S pania
se î ntunecau lot mai mult, să dea doYada
unui umanism care venea .în totală contr a-
di cţie cu conc epţ i ile, cu p olitica l or. To-
tuşi s-a hotărît ca Yolu nta rH să se p rezint e
in faţa acestei comis ii : î n sp ecial cei car e
veniseră tn Spania din alte ţări şi n u din
ţările lor de baştină . Aşa am aju ns şi eu
în faţa acestei comisii.
Intr cbărHe erau stereotipe : Cum vă
cheamă? De un de sinteţi ? Ce naţional i­
tate şi cetăţenie aYeţi ? In ce localitate
\·-aţi născu t? 'Cnde do riţi să vă repatria ţi'!
După care, d e la caz la caz, mai urmau ~i
altele.
Răsp unsurile m ele a u fost l aconice : ,;Mă
cheamă Roman, sîn i d in România; sînt
român, d e cetăţenie română..."
I nşirîn d aceste d ate am văzut pe faţn
membrilor comisiei o surpri ză , n edisi.mt l-
la tă ; li s-a păru t că prea se repetă cuYîn-
tul cu rădăcina identică - roman. Văzînd
această surp riză mi-a ven i t dintr-o dată
ideea s ă fac o mică fars ă ş iJ complet înd
datele cu privir e la locul de n aştere, am
indicat oraşul Roman, in loc de Ora dea
unde de fapt mă născusem.
De data aceasta efectul a fost com plet.
Au izbucnit toţi în r îs. Rîdeam şi eu, dar
îmi menţineam d eclaraţia , că aşa stau l u-
crurile.
Relatin d acest episod din viaţa mea- l a
o distanţă de peste treizeci de a n i - sper
c ă locuitorii o raşului Roman nu mă vo r
j udeca prea aspru pen tru amintita intru-
siune şi nici cei din Oradea că i-am "pă­
răsi t" pentru o clipă.
Titulescu - litvinov
Doresc să relatez, în continuare, - deşi
n -are o le~ătură d irect ă cu războiul di!1
Spania - u n ep isod care se referă la TI-
tulescu.
Legătura ar consta doar in aceea că Ti-
tulescu - după cum a devenit cunoscut
prin publicarea telegramei .adr~sat~ de el
Regimentul ui rom ân de arblene dm SpP-
nia, în aprilie 1937 - s-a situat alături d e
Spania republican ă, ceea ce a fost evocat
şi în tim pul con vorbirii pe care o relat ez
în continuare.
!n martie 1941, Titulescu se stingea din
viaţă jzolat şi dezamăgit, d epa rte de p a-
trie ]n Franţa jnvadată de hitlerişti. Dar
toate strădaniile cercurilor reacţionare de
a-1 desfiinţa ca om politic n-a u reuşit să-~
împingă în anonimat şi t impul .- cel m m
nepărtinitor judecător a l v alonlor - n-o
aşternut peste el u itarea. La tr~i a~i de ln
· moar tea lui Tit u lescu a m auzit d 1n gur a
unui om a c ărui activitate ron ferea spu-

cornul Cnvoul'ilor isi
•
dobîndise un loc
de seamă J'n rîndurile nobilimii piemon-
tc•ze. Un ul dintre strămoşi, Uberi o, coborise
î n Italia c u impăratul germ an Frederic
1 Barbarossa.
După ce ducaiul Piernontului şi-a cucerit
independenţa, fa milia B cnso s-a afirmat.
ca susţinătoare activă a Casei de S~woi a,
f apt. pen tru ca re r egele n conferi t m nr-
c hizatu l de Cc.w our un ui Hcn so.
UN MORMÎNT CU OAMENI VII
In pa latul Cavou r. edifica t. în sec. XVll,
a \'D 7Ut lumina zilei, Ja 10 au gust 1010.
Ca millo 13en5o di Cavour. Poate că pînn
1·1 \'.irsta de p a tru-cinc i ani să-i fi povcsli L
ci neva despre ecoul Jozincii Revoluţiei
F ranceze - libertate, egalitate, frate r-
n itale - purtată şi pe pămînturile. it .1-
Ji cne de soldaţii armatelor napoleomene.
lJ~r copilăda sa a însoţit a cea epocă u
,.Hestauraţiei", care urmărea, prctu tin -
clc n i restabilirea rind uielilor p re rcvolu-
'
ţi una re . După Congresul de la Vte n a,
. demnitatea unui om liber [... ); că a ş· m u ri
Franz I a l Austriei nu n umai că îngro-
pase tricolorul Italiei, ci şlersese şi
n urnele ci de pe hartă. Austria supuse&;e
Lombardia şi Veneţia şi că pătas e drept ul
de a desemna Jj rin ţi din Casa de H ab s-
burg în ducatcle Modena, Toscana, Parma,
Piucenza : S lut ul P a pal f usese refăcut ;
Bourbonii se reînscăunau în R egatul celor
dourL Sicilii (fostul regat al Neapolului),
im· în Regatul Sardiniei (Piemont) revc-
nise Casa de Savoia.
Culorile galben şi negru ale drapel ului
h a bsburgic fluturau deasupra Italiei ca
un zăbranic de doliu peste un imens ci -
mitir. "Se agilă oameni vii in mormîntul
nccla !", constata, însă, un contempor.Pn
e nglez. Libertatea era trează în inimile
italienilor. Austriei opresoare i se o punea
o conştii nţă patriotică în creştere, însu-
fleţită de mari reprezentanţi ai curentu-
lui romantic în literatură, ca Ugo Foscolo,
~i lvio Pellico, Allessandro Manzoni, de
membrii aso ciaţiil or conspiratiYc a le car-
honarilor, care la 1820 şi 1821, din
Ncar.ole ş i pină în Piemont, îşi \'Or a vcn
~roii l or pc barica dele insurectiilo1·. în i\-
b u şile in sînge de baionetele Sfintei Ali-
anţe.
!n acest climat, tînărul Camillo di Ca-
vour a fost încredi nţat Academ iei Mili-
lore din Torino. Dar nu părea a înţelege
clt rostul lui ar fi fost si'i se ocupe cn
lustruirea nasturilor şi a sabiei. Numit p aj
la curtea regală, în 1823, a fost imediat
concediat, deoarece socotea uniforma o
li vrea de lacheu.
Prin atitudinile sale volunlare ş i inde-
pe ndente şi-a decepţionat părinţii con-
serY.otori. " Ca.millo - con stata mama sa,
t\dele di Cavour, intr-o scrisoare din
1825 - , gîndurile îţi alunecă spre idei
CONSTA.NTIN ANTIP ..
•
nebune ş li [ ...] Iţi sp un cu toată sincPri-
Lat ea că prefer să t e şti u închis p entru
cîţiva ani Sntr-o fortăre aţ ă . d ecît. si't te yărl
făcînd prostii". I ar într-un a tccs de
mînie, ia lăl îl ameninţa că-1 va ftt ce
" să moară de foame în America".
Vederile liberale ale fiului s-an d ic:;-
tanţat ş i mai m ult de cele conser-valoa n.·
ale părinţilor, după ce n obţinut gradul
de ofiţet·, în septem brie 182G. Era stăpîn it
de ideea de a nu sluji sub flamurile Hh-
solutismul ui, deoarece a cC'astu ar fi în-
semna t să renunţe la propriile sale co n-
vingeri. ,.Cerul mi-e mat'lor, - se destăJ ­
nuia C'l, Ja 30 noiembrie a.8"28, fratelui sau
G usta \', răspunzînd pnrc ă scris-orii mgmei
sale, pe c ure am menţiona t-o mai în n-
in le, - că îmi voi sfîrşi m.ai bine zilele in -
t r-o c arceră decît s ă săvîrşesc o singură
mîrşă,· i e nedemnă d e numele n1e u şi d e
de o m ic de ori p e ntru ţara mea sau
pentru binele neamului omenesc dc:tcll mă
voi încredinţa că aceasta ii face cu ncleYă­
rat trebuinţă".
P a triotismul şi umanitruism ul m~ co n-
stituit trăs ături dcfi nilorii ale în tregii
sal e vie ţi. De altfel, după ce î n noiem-
brie 1831 a demisionat din corpul ..ofi te-
resc, i-a declarat tatălui s~u :l " Mă 'oi
sili J:rin studiu să fiu mai folositor pu-
tric i mele".
Cînd o prietenă, Melanie Waldor, l:a
sfătuit să-ş i părăsea !>că ţara pentru a se
stabili la Paris, unde ea considera că
personalitatea lui se va p utea realiza
altfel decît la Torino, Cavour i-a repli-
cat tranşant că nici vorbă nu putea fi d11
aşa ceva : "Ce bine aş putea :face umani-
tăţii în afara ţării mele ?" Şi pc un t.on
aspru continuă : " l\ enorocire celui c~-~i
ţ. ărăs eşlc cu dispret pămîntul care l-a
vă zut născîndu-se, cC-)i reneagă fra~ii C'a
fiind nedcmni de el ! Cii despt'C mine. j n
nc· e aslă pri vi nţă. mn hotărît <·n niciodnlu
să nu-mi despa rt propriu soartă de acef>a
n pie mont ezilor. Feri cită sau nE.'fericiUt,
patria va dispune dP intreaga mea vjaţă ;
nu-i voi fi ni ciodată necredincio<.J, chia L
dacă a ş :fi sigur eă a iurea voi afla un des
tin străl uei t'·.
PENDULA ÎN POZIŢIE DE MIJLOC
Calca pentru care a optat în ~ ă prntr n
a-şi sPn ·i patria şi r~ rin a ceasta umanit u
tea nu a fost a ccPa a unui revoluţionar,
ci a unui moderat. Salutînd răsturnarea
regelui fran cez Carol X şi bucur1ndu-sr
la gîndul că se vor clătina şi tronurile
celorlalţi monarhi din Europa, el s·a 1 d e~
••
. .
 ( larat împotriva utilizării metodelor iaca-
bine ale anului 1792. Din acest p unct de
\edere, Camillo di CaYOl.lr s-a au tocarar ~
~ erizat cu multă exaditale într-o scri-
soare din 13 mai l 833, adresate'\ unei r ude
din Eh·e\ia, Au guste de la RiYe : .. •\m
c:.fîrşit pl"i n a mă fixa ca o pendulă oprită
pe poziţia de jusle-milieu 1 [ •.• ) ; sînt tm
ones• juste-milicu, dorind şi acţion în d din
toate puterile r~cntru progresul social, dar
hotărît ~(t n 1-1 ol)pn cu p ·eţ 1l un c1 răs­
turnări gPnf'rule. politice !?1 -,o,·iale".
Perioada în cc1rc s-a for nul ~i a act io-
nat <'a om politic Cm our este, in Itulic1,
dominat ă d e mi şca rea de emnnripm e tu-
noscută sub numele d e Ri orgjmento (Re-
na~trrea), ca1 e u fflc ul din de\·i, 1 inck-
pendenţei şi unitatii politJto-teritorial\· a
ţării, afirmată în că la sfln;i tul sec. X VJJI,
o sarcină istorică con c re tă, cu caracter
C'onştient. Partidul Ac ţ iuni i , re prezen tîn d
mica b urghezie radicală, şi partidul libe-
r alilor moderaţi, exponent al burgheziei
î n t:-lină ascensiune şi al nobilimii îm-
burghezite, au fost cele două mari cu~
rente politice din cadrul Risorgimento-ului.
Decis să se de taşeze de trecut, ostil Ye-
C'h.ilor state absolutisie, Ri orgimento-ul a
priYit lupta pentru unitatea Italiei în
strînsă conex iune cu mişcarea generală
din ţările europene pentru afirmarea
principiului naţiu n ilo r, îndreptăţite la o
existenţă de sine stătătoare, Sn cadr l
1
A~a-numita .,core ctă poziţie de mijloc" - li-
beralii moderaţi s e considerau distanţaţi de
ambele "extreme" ale vieţii politice a timpului.
60
unor entităţi statal e suverane. In ace~t
spirit, Giuser.pe Ma77ini, liderul re cu nos~
cut nl Partidului Acţiu n ii . a înfHntat so-
ci e tăţile secrete ,.Tînăra ItaUe(• (1831) şi
,,Tînăra Europă" (1834) - ultima reunind
"Tînăra Italie'\ "Tî năra Germanie" şi
"Tînăra P olonie". La rîndul lui, Ca,~our
s-a interesat şi el de problematica unităţii
italiene, ca ş1 a altor na\iuni de pe con-
tinent.
Situat pe po1itia că drumul unifi c ării
Ttal1ei trebuie să fie cel al reformelor de
tip liberal, CaYour, s-a dedicat pînă în
preajma anului J 848 studii1or economi-ce
!)i experienţei liberalismului european.
Spre de0sebire de Mazzini, apostol ul spi-
ritual, care p unea accentul pe trad iţia
cultural ă, CaYour, omul ştii n ţelor po7i-
tive, a în ţeles destul de repede că de7-
voltarea şi consolidarea naţiunii italiene.
formarea statului ei unitar, erau indisolu-
bil legate de economic, de progresul in-
dustrial şi tehnic : .,unirea materială a tu-
turor statelor italiene, unirea ior cultu-
rală şi intelectuală, pregăteşt e indep en-
denţa şi unitatea Italiei", afirma el in lu-
crarea C3ile ferate în Italia scrisă în 1946.
Studiile sale teoretice au fost dublate
de o susţin ută acţiu ne practică. Un con-
temporan, Luigi Chialla , depune măr-
Caricatură din p1·esa vremii ("F ischtetto",
12 i ulie 1859). ItaLia : "Imbecttit ! Işt 'in-
chipute că am murtt! Un petec de hîrtfe
nu e destul pentru a asastna o naţtune 1•
turie că p e Ca' our 11 putea1 intilni d!-
l'ijind defrişarea unei păduri, săpînd
canale, introducînd în Piemont cultura sfe-
clei, proiectînd înfiinţarea unei fabrici
d e zahăr, ajut!nd la înjghebarea unei
m anufacturi dC' produse chimice ori a
unor mori cu abn1·, angajîndu-se să
procure Paşei din :Egi~,.-L oi merinos sau
p regătind înfiinţarea Băncii oraşul ui To-
rino.
Dar ceea ce a făcut din CaYour autori-
tatea de necontestat a liberalismului mo-
derat, n u a fosl d oar această formaţie
per son ală, ci o situaţie în contradicţie cu
<.:onceptele acestui partid (adept al r evolu-
tiei fără revoluţi e) :! : ree:tlitatea com ba-
la ntă pe car e a con::; tituil-o p oporul ita-
lian în tum ultul re' uluţio nar al ani-
lor 1848-1849.
l 'ITALIA S'E DESTA
I nsurecţiile din ianuarie-martie 1848 din ,
Regatul c elor dou ă Sicilii, din Statul
Papal şi Toscana, care au smuls regi-
murilor absoluliste a cte co nstituţionale,
put ernicele mişcări naţional-revoluţionare
din provinciil e subjugate de I mperiul
habsburgic , mi şcări care au instaurat g.J-
Yerne provizorii la Milano şi Venetia,
toate acestea 1-au d eterminat pe Ca,·our
să proclame : "Ora mai piu !tc (Acum ori
nicio dată), în a rticolul Ceas ul s uprem al
Casei de Savoia! Al Casei d e Savoia, n u
a l celor de pe b aricade ! I ntinzînd mîna
monarhiei, Milord Risorgimento a arătat3
limpede că moderaţii înţelegeau să eYile
calea democraţiei reYoluţionare, p refigu-
rînd epoca pe care :Marx o va n umi a re-
Yol uţiilor "de sus".
Cî b era d e îngust la minte , r egele Carol
Albert al Piemont ulu i a surprins sensul
a pelului cavourian şi, arborînd deviza
răsculaţilor d in 1794: Italia fara da se ! 1
a pornit l a război contra Austriei. Trecînd
peste mobilurile egoismului monarhie,
forţele progresiste populare au susţinut
cu ent uziasm lupta, în numele ideal u tilor
de libertate, independenţă, unitate. I mnul
}'rateJli · d 'Italia, l'Italia s'e d esta (j a
: Acestei concepţli i-a 'dat cea m ai precis~ laliv omogen, din care cauză cond ucer ea lor
concretizare ziarul " Risorgimen to" (apărut la
15 dec. 1847 şi al cărui lnspirator a fost Cavour ) t·e asa-zisul Partid al Acţiunii nu s- u 5Pn-
prin formula lui Cesare B albo : .,Poporul Ha-
llan s-a ridicat ca un sm gur om, dar nu pentru
revoluţie, ci, dimpotrivă , pentru reforme ; nu
pent.ru duşmănie, ci pentru unir e cu principti
~ai ; n u pentru pretenţtt populare excesive. nu
pentr u polemici provinciale, factiuni, vio lenţe. anali2ă, la intcre.\>ele moderaţilor, d e ·J
<.:i, dimpotrivă, pentru o puternică şi ordonată
moderat tc în fapte. cuvinte şi opinii".
.1 Poreclă data lm Cavour de contemporani.
~ ltalia ::.e va HLUn stngură !
•, Jt'raţ1 dlll Italla, Ih,lla s-a deşteptat.
•
mob1llzat pe Jtahenll dlil toate părţil e . ln
rindul luptătorilor puteau fi văzuţi carnpw-
nii republicanismului : Gadbaldi - ofi ţer
<.:omandant, 1\faLzini - simplu ~oldat . .,Po-
porul italian - hCl'ie Engels - n-~ prc-
c·upeţit ni ci un sucrificiu. El era gata su
luple pe Yiaiă ~i pe moarte ipentru a duce
pînă la capăt opera începută ~i a cucen
ind ependenta naţionale'\. Din pă<.:atc, <.'t'i
('are erau la cîrmă n-au fost niddeeum
la înălţimea ace~lui curaj. a a cestei îu-
sufletiri şi abnegatii 41 • Infringerea de 1H
Custo~a. din 23-:?5 iulie 18-t8, ~i .armbt1
ţiul dintre Piemont şi Austria <.:onfirmâ
pc deplin con sideratiile lui Engels.
Tn faţa ofensivei reacţi unii, flamuL·ile
re\·oluţiei au mui fluturaL o \Teme Jn
'r oscann, la Yc>ne~iu, pc f rontbpi c:iu l 1·e
publicii proclamate ln Homa in 18·1!J -
opera cea mai de seamă a Purtidulu•
Acţiunii, a lui :\fc.t..t:?.in i, sugr.um •.hă ~i c~
numai după cinci luni de existenţă, prin
interventia corpului t-x peditionar a l uuei
alte reţ.ublic:i, cea fnm le ~ă.
! n P iemon l, dcza.str uJ de la Xovut'i..l 6
l-a obligat pe Cm·ol \ lberl să ubdil'~ in
faYoarea fiului s~tu Vi.ctor Emmun uel,
(·are în pl'o c l ama~iH ">d la urcurei;l pc: trvn
a dal asigu rări in pri m ul nnd moden.l\1-
lor : ,.Să consohdă m in stitu ţiile nou~u e
con~ tiluţionale".
E,·enimentele din 18-l8-l8-l9 au pu::, m
adcYărata lor lumină cele două t:urente
principale din c;înu 1 Risor g imenlo-u!uJ.
Pentru P arti dul AC'tiunii . a ce ,li ani au în-
semnat maximum de s ucc·ese . i m aximum
de de,dluzii. Lip ' il de fermi taLc )i uni tale
1n conducere, nem~înd un pr·ogram de gu-
Yernare care să reflecte re\ endi<.:ările so~
dale esenţiale ale maselor, 1ndeosebi .1le
ţărănimii , a cest partid n -a putut d e\ em
o Iartă cu ade,· ăral autonomă .. i n-a L",.ulut
imprima Ris orgimento-ului un <.:ar·c..H.:tcr
popular şi democratic mai marcat. P entru
moderaţi, anii 1848-1849 au constituit pJul-
forma de l ansare a unor acţiuni Yiitou1 ~.
afirmîndu-se ca o avangardă, cu scopul i
precis conturate, a daselor de sus.
Apr ecierile d e mai sus aparţin l ui An
tonio Gramsci, car e , analizînd mişcarea ee
urmărea renaşterea Italiei, a conchis :
" ... moderaţii rep·ezin tă. un grup social rl!-
a suferit oscila ţii relativ limit..ate [ ... j, în limp
jinit' în chip d eosebit. 1--e nid o clasă i~to­
r ică, iar oscilntiile suferi te de orgunck
sale conducăto::tre se reduc. în ultinw
- •---
Tn ma1·t1e 18i9, 1egcle Cat·ol Albcl'L al l'1e
m ontului a denunţaL armistitlUl cu Aubt\la ~l
a rcluaL O!>tllitiitll~. tund însă in .l:dn l.
bl
• După bătiltta
din punct de vedere istoric Partidul AcţiJ
unii o fost d11·ijat dC' moderaţi ~ [.... ] a fost
t- on dus ~<in d irect» . de Ca' our şi de rege ...
.lN AREOPĂGUl DIPLOMA TIC ...
AHanţa dintre moderaţi şi monarhie va
a vea în Camillo Benso di Cavour un ade-
' ărut· campion. După ce în iunie 1848 in-
trase în vinta parlamentară, în 1850 a
depus jurămîntul ca ministru al As.!ricul-
turii şi Comerţului. Cind i s-a făcut pro-
punerea, regele Victor Emmanuel a întt·e-
but : 1 ,Xu s-nr putea găo;i un om mai sim-
patic'?" D nr în curînd a ajuns la consta-
tarea : "Cavour este un şmecher. Trebuie
se;\-i captăm prietenia". $i, Ja 4 noiembrie
1832, lui Ctwour i s-a încredinţat f..r<.'<;c-
dinţia guvernului, el devenind pentru
zece ani un adevărat .,vizir dinastie",
acţionînd pentru polarizarea diferitelor
forte politic0 ~i sodnlc în jurul Cosei de
Savoia, dirijind burghezia de orientare
antiaustriact'i, recrutîndu-si partizani din
rmdul el as ~lor dominante şi mijlocii,
pdntre aJiati ea ş i printre adversari, fo-
lo5ind în scopurile sale însuşi climatul ge-
nera'! creat 1n Italia de propa~anda şi
agitaţia P arUdului Actiunii.
l'm aur s-a dovedit un adevărat a1list
111 folosn·C' 1 dir:,lomaţ ici ; se spunea curent
c:i\ a diplomatizat revoluţia italiană. Din
\..'Xilui său politic, Metternich r eflec ta :
.,Diplomatia se duce ; nu mai este 1n Eu -
n.lpa ~ d(\dt un singur diplomat ~~ w.:clu e
l'ontra · nom:i lr~1 : Cavuur''.
62
de la Magenta
Cu o mare abilitate a folosit conjunc-
tura internaţională creată prin declanşa­
rea războiului Crimeii pentru a cîştiga
Piemontului un loc proeminent pe arena
continentală. Cei 15 000 ostaşi italieni
ţal'ticipanţi la asediul Sevastopolului au
contribuit nu numai ~a ridicarea presti-
giului militar, la stimularea interesului
lui Napoleon III pentru problemele Ha-
Jiei. ci şi la participarea Piemontului (c;au,
dur-ă titulatura oficială, Regatul Snrdi-
n•ci) alături de celelalte puteti n1iate, la
Congresul de pace de la Paris din 1656.
Marea performanţă n contelui Cavour
în acest areopag diplomatic a repre-
zentat-o punerea în dezbatere a proble-
mei italiene, care initial nu fusese in-
scrisă pe ordinea de 7i. De la eforturile de
a cîstiga de y..artea sa principalele perso-
nalităţi prezente la Paris pînă la discu-
ţiiJe purtate cu prilejul ceremoniilor,
dineurilor, spectacolelor de teatru, de lu
specu1area impresiei pe care frumoasu
contesă ViJ·ginia di Ca5tiglione o flicuse
împăratulu i Napoleon III, pînă la simrJa-
tia de care spiritualul ConstanHno Nigra
se bucura din parlea împărătese i EugC'nia,
premierul piemontez a mobHizat totul în
'-prijinul acestui ţel. Astfel, deşi la 27 rnut·-
tie tratatele de pace fuseseră semnate si
Congresul se încheiase, la 8 aprilie a ex-
!Jlodat bomba itnliană .
Erau prezenţi la şedinţă împutcrni d tii
A\ustrici, Ji'rantC'i, 1\lnrii BrHauii, Prusiei,
Rusiei, .Sardiniei, Turciei, cînd Wa-
lew ski, m in istr ul d e E x tern e f r a ncez , a
declarat, pe n eaştep t ate, <:tt c de d or it <'i.l,
înainte d e a se despărţi, pJcnipotcnţiurii
, ,să facă un sch im b d e păreti asup ra unol·
problem e de car e e u til să se ocupe, p entru
a preveni noi complicaţ ii " . El a p us pe
t a pet d osar ul italia n, d e la si lua ţ in i n to-
lerabilă a ocupaţiei aus triece f n S t atul Pa-
pal , pîn ă la d espotismul r egel ui Fer di-
nan d II al Teap ol ului, car e sfida î n seşi
prin cipiile civi lizaţiei.
N u e r a vor ba p u r ~i s impl u d e R oma
sau de Neap ole, de !\Iodena sau de
Parm a , d espre care se d iscuta 1n mod con-
c ret, a arătat, l a rîndul său , Cavou r , ci
d e principiul în su şi a l su premaţi ei a r o-
gante pe car e A ustr ia o e xercita a supr a
î ntregii p eni nsule ş i care d evenise pen-
tru Piem on t u n perico l morta l.
Tratîndu-1 pe Cavou r ca pc t m conj ur a t.
re prezentanţii Austriei au pro testa t, in-
' ocînd inco mp etenta Congr t-su lui ş i îm -
pied icînd adoptarea unei sol u tii c-o ncrete
~ i prac tice. CaYom · însă era satic:fikut că.
pen tr u prima dată, do lea n1~1e Ital iei U\.1
fos t rid1cale în faţu u n ui <.:ongres eu ro-
pea n.
ROMÂNII: EXEMPLU ADMIRABIL DE UNIRE
Tn t im p ul Con g r esului , ra uza uniri i
Prind patelor r omân e a a\·ut în Cavour un
!)m)ţinător consecvent. R ezolva r ea p ozit ivii
a u nirii M oldovei cu T a r a Românea scă u
f ost privi tă d e Ca\.·our ca un act d e drep-
t ate istorică a n aţiunii r omân e şi ca un
preced ent pentru unitatea Italiei.
Cor es pondenta sa d in acea:-:t.ă perioa dă
relevă că y:,r imul m inist r u piemonte:r. eru
la curent cu stm·ea de spit·it din Tărilc
Homane. ..Uni rea P r inci palelor. scr ia C'l,
h 6 marti e 1856, este b ineînt<•lC's cerutc"i
de i n te resele a cestor ţă r i [ ...1 Toţi \'a lahi i
-..i m oldoYenii care au ' <'nit sit mă n1dă
n·cl amă u n irea lor ..." D e aici ~i . ooin
' ia că
l'l'U de d ator ia Congresu lui <''\ ascul te ~i
p ărerea r oman ilor.
Cu d eosebH5 insistentă a a<·~ionat C..l-
\Our p entru a d e termi na o alil11d inl! fa-
\·ora bil ă di n pur te a gu \·ernul ui englr'z ... 1 n
n u m e le cerulu i. snia l'l arnhnsaclornlui
p iuno nlcz In Londra, c·on\ in~~li l c Pul-
mer slon (pri mul mi nist r u ul ?-. lut·ii Hr ilanii
- n .1·.) cţt <tr f i o <Timă dC' Ji-"ic- <: i\' iliza{i c
dacă ar susţine slatu-quo-ul ::;i s-ur oDunc
dol'in t elor juste nlc î ntr egii p opul aţij ro-
mâne~ Din tr-o aW1 scr isoare . dHrc u··cl a s i
destin a tur : ... \ r f1 cu ad~,·ăt\lt d C'zol nr1'
t·u lord ul Palrner to n să se arute infi d el
I--l"incip iilor liberal e - pe cure le-a pro-
damat toată Yia\~1 în P arlitmPnt- <>ingu1 ,
di.ltă :-înd se prezintă u n p r ilej de a k
pune 1n practică ·'. 1\Iai tîrziu. nemultum it,
d con ~l'mnat : "Sint d c.,olat de a mu Hfl<.l
în dczn~o rd t:ll gu\'ernul e o.dcz î n dws-
ti lllCU P rint'ipctlelor [ ... ] ; nu putem să nrn
liber a li in Occiden t şi ab~oluti~t.i în
Orient ... Cît d espre Congres cn atare, ~l
considerat că •.s-ar a coperi d e infamie dacă
a r menţi ne [. ..1 si tu aţia actuală a Prind-
patelor . A r f i r e petarea agravată a ceeJ. ce
s-a făc ut la Viena (la Congresul din 1813 -
n.r.) p rjn viola rea dt·eptur ilor um :'l n it ă~ ii " .
P ledoar ia l ui Cavour, ca şi a altor s im-
pati zanţi ai cnuzei r omâne, a întimpin ut
î m potrivir ea ttimişilor sulta nului şi im pA-
r atului habsbur gic. ,,Avem d estul u u
Piemon t la poalele Alpilor , declara rep re-
zenta ntul austriac, contele Buol. n u mui
p utem t oler a înc ă u nul la poalele Carpa-
ţilor".
Asf,i raţiil e d e u nitate naţion ală a r omâ-
nilor s-au b ucu r a t şi în contin uare de
a deziunea lui Cavou r, car e a dat o înaltfl
a preciere a ctului istoric de la ~4 ian ua rie
1859. Inir -o convorbi re cordială cu Vasile
Alecsandri. la Torin o, la 2:$ m a r tie 1839,
C avour i-a d ecla r a t. : , , V-nş compli me nta
bucu ros p entr u a ctul patl'iotic ce a ti să­
Yirş i t în ţara dumnCu\·o·•stru, d acă n-a-.
ş ti c ă {'Omplimenfclc sî n t de priso5 un ui
popor ce se si mte m îndru şi ferici t de
fa ptele sale. H.omânii, acc~ti fra~i îndepă r­
taţi <l i italienilor, au da t o m ure dovadă
de p atrioti sm, u n e xem ţ.ln adm irabiJ d E:'
u ni re. pe care n oi, ita lienii, sintem gala
a-l urma f... l Fnjrea Princi pa telor ~ i
con sultarea Yotulu i popor ul ui re p rezin tă
inceputul Wl ei ere n oi in sblem ul polit:t:
a l Europ <?'i. E le vor p r'eguli , prin triumful
lor. unirea t uturor ita lienilor în tr -u n ~in­
gu r corţ. , că ci astă7.i n imeni nu se p oate
împot r ivi -ca fnptul m in u na t ce s-a petre-
cut la p oalele Carpaţ ilor să se rcal b~ez c ) i
l a p oalele 1\.lpilor. '·
S prijinul d at de Cavou•· cau~e i noaslrc
n aţionale a· f ost pretuit cu m SI.! cuYi ne de
fo r ţele progr esiste l'Om âth.'')li. lnlr-o scri-
c;;ou rc ad res a tă l ui Ca\'our, în rnui J83D,
dwnnitorul Alex an dr u l o:.tn Cula a el ogiat
nliludinca sa pozili Yu fa\ă de Prindr..a tc
~ i a solicitat ~i pe mai depar te sprij in
pentru recun oa s terea dublt'i nJcgcri d in
ianuarie : "l n m o•nenlul ~olem n i n <.:ar e
Sar din ia 1~i \'a r să sî ngele ~i -<;;i r ise:ii exi s-
tenta p ent r u a se uji.tn!.tC 1.1 unilntL-a Ituh•i.
noi m ·en"l in luna rom ingcrc• cft t wuilul c, ă u
gu\·ern nu 'a t·cfuza -;ti ujule la i•nplin irca
unilăti i Hom im ici. De tHcca , h n umek
principi il or de uman itate ~; i d e c: ultură
pe car Excelenta ,·ou... tru ur ro ftre ..,~c ~ :t Le
f..t<'ă ă triumfe cu p reţul l'dor mai muri
sacrificii, eu \'il r CJ..·Ct do rinţa fi e rhi n le n
unui pop or t"ttr c a:>p iră ~ u o r i('c.' p reţ l.t
unitatea !)U. pt•nu·u ·ti ţ i nt' '-U ex iste ~i ~ă
tr<l j i.l!)cti ot.
VICTORIE DEZAMĂGITOARE
lntors l a T orino d u pă Cong.t·t·~u l d e !u
P aris, Cm ·om· era mai con' i n~ 1.'d o ri ·ind
di sol u tia r calil a probl<•m e i itnlicne c ret
u na singură· tu n ul. ., In lrC'i nn i \ Oill U\ 'H
ră ~:boi" - i-a ~pu~. l'l a ltmd u n 11 i priete n .
•
 CD

------ ,)

UNIFICAR"EA ITALIEI
n RegatuL Sardiniei (Ptemont) ; 2) Lomba·rdta. ; 3) . .Farma ; 4) ~od.~r>.ţ! ; 5) T osca.'J"...a ;
6) Romagna (posestu ne papaLă) ; 7) nrarche (posesiune papală) ; 8) Umb·ria (po~esiune
vapată) : 11) RegatuL ceLor două Sicitit ; 10) Veneţia (18116) ; 11) Statut PapaL (1870) ;
12) Ti roLuL eLe sud (1920)
Prtn .cL~ !J .,state·• au utcatutt Italia î-n 1860 . .Pcmku urmatoareLe t1·ct, data atiytrii !a
llaLla c tncLicată in 1Ja'ranteză
J.Ania a : 1 taLfa in 1860
LLnla b : grcmiţete ele azi aLe Italiei

' " • ·! - ~ -
- - - - - -- - -- ---- . - - -~ - ·-

Ace::,ttu ~copi-au fost consacrate acţiuni
pe două planuri. Pc plan intern - înce-
tarea ori căeor dl!len~iuui, penlru a meul)ne
unitatea fo rţ.elo1 · na~ ioua lc. apropierea
maaamenilor dezidenti. pregătirea ·morală
l:li materiala penlru luptu hotă rîtoare. Pe
plan extern - mc1ta1 ea lct nesupu nere a
::>tatelor italiene faţă de .~ ustria, alianta
cu J:l_,run ţa, ule cărei baze au f ost puse în
cadrul între,·ed~rii iulre Napoleon Ur ~i
CaYour de Ja P lombieres (20 iulie 1858).
Tnţelegerea de la P Jombiere::, ::,-a concre-
tizat in tratatul franco-r-iemontez d e
alianţă ofensivă şi d efensiv ă, d n1 10 de-

64
cembrie acelaşi an, ale cărui prevederi
f undamentale erau următoarele 1 Italia
liberă de la Alpi la Adriatica ; posesiunile
papale unite cu P iemontul ; Nissa şi Sa-
voia cedate Franţei. Condiţia unei acţiuni
armate comune franco-piemonteze era ca
Austria să atace prima.
La 23 ap rilie, baronul K ellers'tlerg a
înmînat guvernului din T orino un ultima-
turn, respins de Camera piemon teză în şe­
dinţa din 26 aprilie, cu care prilej Cavour
şi-a incheiat discursul ţrin !fraza rămasă
celebră i "Mă despart d e ultima sesiune a
ultimei Camere piemonteze ; ne vom re-
vedea în Parlamentul Italiei". La 29 aprilie,
corpul de arm ată al prinţului Schw artzen-
berg forţa rîul Tessin către P avia ; răz­
boiul care punea Austria :faţă în faţă cu
Piemontul şi Franţa începea.
Cavour şi-a asumat laturile esenţiale ale
apărării n aţionale ; pe lîngă calitatea de
p rim-ministru şi ministru al Afacerilor
Străine, el a preluat şi portofoliile Interne-
lor, Războiului şi 1\1arinei. S-a ocupat
personal de aprovizionar ea armatelor, de
serviCiile de subzistenţă, d e arsenale, de
rechiziţii, de transporturi. In acelaşi timp
a incitat mişcările contra prinţilor, ducilor
şi guver nelor din micile state italiene.
Totodată, a avut în vedere subminar ea
Imperiului habsburgic şi în alte părţi !
inv ită la Torino pe Kossuth; expediază în
secret, p r in portul românesc Galaţi şi pe
Dunăre. douăzeci de mii de '}JUŞti penlru
comitetele n aţionale din Budapesta, în ve-
derea unei răs coale.
Avîntul de luptă al italienilor s-a do-
vedit irezistibil. Prima m a re victorie a
survenit la 1\1agenta, la 4 iunie. Napo-
leon III, in infatuarea lui, crezîndu-se
aureolai de gloria unchiului său, a dat la
Milano, la 8 iunie, a proclamaţie călre
italieni 1 ,.Azi să fiţi soldaţi. Mîine veţi fi
cetăţeni liberi ai unei m ari ţări". Mazzini
a răspuns- proclamaţiei bonapartiste prin-
t r-o alta : ,.Nu fiindcă a spus-o Bonaparte,
ci fiind că o cer onoarea şi binele patriei,
cooperarea italienilor la război trebuie să
fie atît de completă, de la un capăt la
celălalt al Itali ei, încît cei o sută de mii
de străini veniţi în ajutor să apară mai
curînd ca o legiune aliată a celor douăz ec i
şi şase de milioane de italieni, decît ca
o armată eliberat oare".
Dar Austria nu cedase încă. La 24 iunie,
generalul Scheli.ck i~a r aportat 1ui Franz
J oseph, care luase comanda supremă:
"Maiestatea voastră va asista la o mare
bătăli e şi, cu voia lui Dumnezeu, la o
mare victorie". D upă 12 ore, istoria însă
a !Înregistrat victoria d eplină fran co-pie-
monteză de la Solferino: peste 35 000 morţi
şi răniţi. In urma armatelor i namice - în
retragere pe~te rîul Mincio - p e un zid
se puteau citi, scrise de un ofiţer austriac,
cu\'inlele ; ddio, cara Italia!
Italienii au primit lnsă o lovitură Ja
care nu se aşteptau din partea aliatului
fran<:ez 1 Napoleon III, fără măcar a le
cere fie şi formal părerea, a propus p u-
terii învinse un armistiţiu, care s-a în-
cheiat la Villaftanca. In întrevederea de
la 11 iulie dintre cei doi împăraţi, Napo-
leon şi Franz Joseph, acesta din urmă a
consimţit să renunţe ln Lombm·dia. ,,Dar
sentimente pe care dumneavoastră trebuie
să le î'nţelegeţi - îi spunea el lui Napo-
leon - mă împiedică să o cede.t. Piemon-
tului ; o cedez Franţei, care va dis_r:,une
de ea cum va crede de cuviinţă". El a
acceptat, apoi, ca ducatul Parma să fi e
transferat Casei de Savoia, dar. dimpo-
trivă, a insistat ca suveranii l\fodenei ~~
Toscanei să fie repu.şi pe trenurile lor ;
sfîrşit, a promis o amnistie generală ...
in
Cele stabilite aici au fost consemnate
m tratatul de pace încheiat la 10 n oiembrie
1839, la ZUrich.
:rvromentul Vi1lafranca a constituit pen-
tru Cavour o mare deziluzie. La cartierul
generalt el i-a cerut Jui Victor Emmanut:•l
să continue singur războiul : "Dacă e sa
pierim, să pierim ca nis te viteji". Dar re-
gele a încercat să-1 convingă că e mai bine
să aducă măcar Lombardia, decit să se
pună rău cu Franţa şi să se 1 nloarcă <.:u
mîinile goale, în rîsetele lumii, ~nt rc baio-
netele austriece. ,,Atunci. Sire, abdicati''
- a ripostat prompt Cavour. ,,La a::,tu
trebuie să mă gîndesc eu, core smt lc-
gele" - a remarcat irilat Vic:tor E:mma-
nuel. "Regele !?" Exclamă .contele...Regele
adevărat sînt în acest moment eu ! .~
O zi mai tîrziu, Cavour şi-a dat demi5ia
"A ccept" - a decis regele .. ,Putc~j să \ u
retrageţi". Dar după 6 luni, in ianuarie
1860, suveranul s-a văzut ne\ oit. să n~­
cheme la pute te pe Ca\'our, singurul l.n
măsură să dea o soluţie p roblem elor gren e
ale m omentului.
ITALIA LIBERĂ ŞI UNITĂ
Inceputul anului 1860 a arătat că prOlec-
tele de l a Villafranca erau ir~.:alizablle,
date fiind presiunile d in interiorul Italiei,
conj ugate cu atitudinea statelor europene
Federaţia statelor italiene. sub preşedinţi.:~
Papei, aşa cum o visa N UJ:Oleon, deYeni~e .
imposibilă, ca şi reîn scăunarea vechilor
suYerani in micile state din peninsulă, ale
că ror populaţii participaseră la lupta pen-
tru scuturarea tutelei Austriei. Plebiscl-
tele din prima numătate a lunii marlie au
\:lnit cu Piemontul, în afaeă de Lombardiu,
acord ată prin tratatul de pac·e - Parmu,
l\.1odena, Toscana, Romagna. Dar se 1Jlălea
şi preţul promis la Plornbieres : 1n a douu
jumătate a aceleiaşi l uni, Kissa şi a\ oid
erau cedate Franţei.
Tn această atmosferă prC<.:ipitalâ, n ·, e~le
~enzaţională a răscolit Ttalia ~i 1:-:uropa
La 3 ma1, Garibaldi, în fruntea a 1 000 'o-
 Una din tncăperite palatului în care- s-a
7lnscut şi a mw·tt Covour
luntal'i, îmbarcaţi pc vnsele "Piemontc" "?i
,.Lomburdo", a plecat su cuccrea~că Sici- ,,. . . .. 1 . ..
1ia. Asumîndu-si puteri dictatorinle, Clari-
baldi a pus stăpînire pe Palcrn1o h
6 iunie, iar la 7 septembrie cămă~ile snle tci ''ict.orii de la Volturno,. armalele-!J)opu-
roşii au mlrat în Keapole, c u gîndul mai lare guribaldiene au sigilat. actul d e deces
depattC' la R oma şi Venetia. Deşi despuiat al Regatului celor două Sici1ii.
ele gloria de a-l fi putut vedea pc rege la Po cale de plebiscit, populaţiile scăpate
Neapole înmntcn coudotierului 1, Cnvom· din C'hinga bourbonilor şi a papei au con-
a recunoscut : ,.Succese!o fabuloase ale 1ui s finţit unirea dintre sudul şi nordul Italiei.
Garibnldi nu dat o Iortă irezistibilă senti- Ieu· noul Parlament 8 , care reprezenta
mentului unităţii. Oamenii cei mai cnlmi, aproape 22 milioane d ~ locuitori ai ace&tor
cei mai moderati, l'<'i mai conset ,·atari au pămînturi , a proclamat solemn Italia liberă
deYenii unionisti. 1'-:n ~e mai admite nid şi unită.
o altă soluţie". Dm· <·u aceasta ·s-a împlinit şi d estinul
Tt·upelc picmontezc• uu mnîntat in Slalu1 <'OnlC'Iui Camillo Benso di Ca\rour, care
Papal : Ju J B septembrie, prin bălc.1liu de a murit la 6 iunie 186 L. în vî rstă de numai
la Castclfidardo, ele au pus capăt existen- 3 l ani. 1n urma lui a rămas un stat italian
ţei miiennrc a p11terii teocratice in HC'enstă unHar, dar şi o societate a 1nezalianţei
regiune_. La 2 oclombriP, datorită st rălu i- dintre aristoc:raţie şi burghczic, pe care
nimeni n-nr putea-o [nfăţişa m~i bine dt\-
7l n s1tuaua- dată, Cavour tinea cu ot·icc <:tt a fi:lcut-o Giuscppe di Lampcdusa în
preţ ca Vlctot.· Emmanucl să ajungă la Nea-
p ole inalntca ilul Gal'lbalpi. ,.tn1.1l'Ziaţi cu d ibu-
scena bululni din romanul Ghepard ul
• c1e, sub nu importă ce pt·ctcxt, t recerea garl- magistral rcluală .cinematografic de ma-
bald lenilor i n. Calabrla, H telegrafia el mnlra- r ele nostru contemporan Luc hino Visconli 11 •
lului P ersano, comandantul cscadrei picmonteze.
Acţionaţi cit mai bine pentru atingetea mate- " Ales la 27 ianuarie 1861 şi dispunînd de o
lui ţet pc care ni-l propunem: a fiitu·i Halta majol"itate cavouuanu.
fără a ne telsa. domfnaţt de revohtfle". ' Vezi "1\Iagazin istoric", nr. 5 1970.
t
MI· CROFIŞIER BI' BLI· OGRAJF~I:C
Camillo Cavour1 Epistola t·lo, vol. 1 (1815;18~0). Bologna, 1962 : Nlcomede Bianelli, La. poll-
tlque d u comtc Camillc d e Cavonr d e lH..,~ a 1861. Turin, 1885 · Alfredo Panzini Il conte di
Cavour, l9:U (şi tt·adttC<'l."C rom:ineas('u, C raiova, 1937) ; Adot ro 'omodeo, L'ope r a' politica d el
conte dl cavour, parte I (18-48-1857), FI ·enze, 1941 ; Jtalo de Y.'eo. cavour l'uomo e )'opera ed
II, Roma, 1969; Mam"lce Paleologue, Un grancl r eali ste - ca,rour. ed. XJII , Paris, 1926 ; Nico~
lae B:.tlănescu, Cavour, 1913; Vosile Nctca, Camillo c :n our, )n Diplomaţi Huştrl, voi. 11.
Bupureştl, 1970; Ant.o.nio Gramscl, Risot·gitne nto, in Opere alese, Bucureşti, 1969 ; Emile
OlllvJct·, VEmptre llucl'al. Pans, 1899; Michele A. Sllvestri, Couza e Cavou r Romn 1920 ·
Mrt·ceu P lldureleanu, Oarlbaldi, Bucttt't~;itl, 1964. ' ' '

66
 .,.ţ; . ·.. ·• ,~,. ·,.~.·

)e
' ' •• t • ,·,1·... · ..... ·:·. '
1nicroarhtv.a"' "m·ag·azin ist.o·r t ~::i!-

Dr; PETRU GROZA:

"Multe am văzut,
prin multe am trecut"
Am conside1·at că prietenia dintre dr. Petru Groza şi militantul co ~
munis t Kohn Hillel, născută în 1932, într~ ca ă con l>irativă din Cluj, este
una din acele prietenii deosebite, cu semnificatii adinci. In acele locuinte,
ferite de ocbii agenţilor de Siguranţă, s -au. scris pagini importante din is-
toria mişcării revoluţionare român e~H. lntr~una din ele, in cea de la Cluj,
s~u pus bazele organizatiei revotutionarc a ţăranilor, Frontul Plugarilor.
cat·e ntai tirziu avea s ă joace un rol important în cadrul organizaţiilor d e
mas ă conduse d e P .C.R.
Documentele pe care Jc publicăm mai jos ni-l înfăţişează pe dr. P etru
Groza - eminent om de s tat şi înflăcărat patriot - drept un admirabil
pre ţuitor al nobilului sentiment al prieteniei. Scrisorile dcpăşe c cadrul
unei corCSl>Ondenţe obişnuite, bogăţia Jor de idei conferindu-lc o mare va-
loare documentar-ic;torică.
1. I\1.

"PRESE TJJ N T Ebl!J CONSJ.bl ULUI DE !111NISTRI

Buc U1·eşti, 8 ianuar i e 1952

Dragă tovară şe H illel , *

•
Am. pri m it scrhoarea d- t ale din 31 d ecem. brit> JY51 ~~. nw.ltum md pen lru
f elicitarea de A nuL N ou, t1·im U ş i d i n par tea m ea î n treţ~ il el-tale fmn ilii cel e m az.
bune ură1·i.
Aminti rea p r imei n oast re î 'ttilni ri, acum 2V d e aHi. sub se m11ul ileyalitc:i.tii,
distinge scrisoarea prim1tă , d e cor espondenta o b iş nuit ă ele An ul Nn u şi mă w -
cleamnă la un moment de r eculege re, la cr.~n te m pla re int imcl .
Intr~ade ră r, evenim ent ele celo1· două d ece nii t recute, trăite> wtpre ună, au
cimentat r elaţii l e n oastre initial e in CIŞ« mi1~ură, inci t bilantul ele doucl. clecenii
arată o linie politică perfect iclentici1, iar în prit:inta per~o11 a lă u priete nie m -
cerca tă i n anii buni, clar şi 1·ă i .
Aflîndu- ne in slujba aceleiaşi cau_e, .')a sperdm că ne aştcup Lă mcă tw-
meroş i ani, C'l.L noi şi n oi sarcini, cont ribttincl pe măsw·a fortelor noa<01lre la, clr•z-
-r;oZtw·ea orîn.dun·ii sociali~tc, la consolidarea paLrH'i noastre.
U1·îndu-vcl. la t oate ace~tea să năLate bună ~l salut inel călcl u ru.-s i utrt?ufJa fct-
rnilie, fci?·ă ele a omite pe c umn atu l d -tale. ele o~pit alitatea co nspiraUvct a ciln_Lt<L
m -a m folosit atit d e 11utlt e or i i n t re e11L,
răm în cu t-,echc p ru~ te. nie
Dr. Petru. G1·o=a··
* Scrisorile orig malc au fosl redactate in ltmba maghwru - u.1-.

61
 .,lt.J'.B,
PREZID!Uh MA.Rll ADUl\A.RI !vAŢIONALE
Cabinetul Preşedintelui

'· Dr. K ohn HtlleJ

Cluj, ~Lt•. Em'ile Zola. nr. 1
Buou,reştl, 4 februa1"'l.e 19:J7
Dragă Lvva1·aşe !
Am primit la timp sc-nsoa.rea d-tale dttl, 31 decembrie 1956, Pentru bunele
urari de Anul Nou, kim,it din toată inima aceleaşi urări, salutînd cu drag pe
t<Jti membrii fantiliei d-tale, Şt 3eparat ]Je copiii d-tale, talentaţi şi merituo~i,
u1•indu-le ti1n]Juri mai bune şi mai liniştite decit cele trăite de noi.
Spicuind rindurile scrisorii d-tale, am ascultat din ele vocea sentunentelor
~ubiecttve care se înălţa peste filozofia şi dialectica rigidă. Amintirile d-tale
~t-au găsit ecou şi 1n sufletul m eu; doar î1np1·eună am t?'ăit cei douăzec-i şi cinci
tlc ani care ~e îllcheie acum. ~i pe care i-am petrecut luptînd cot la cot pentr-u
marea cau:.ă comuna. Multe am văzut, prin, multe am t1·ecu.t.
•.

u ·r . l >etru G ro..a vorbLud lu ma·rca int:rumrc conoocat.a de b'·ron~u.L l'tuou1·ttor La D ct <"4

(18 ap·riltc l9J3)

---~ -

Nu este necesar să. cuut acel blocnotes la ca1·e te-ai 1·ejent, cunusc> tnd pa-
stuneu. m ea pentru uutiţele zil nice. Ş i in mine trăiesc viu toate detaliile primei
nuasLre intilniri, a cărei anhE>rsăl'i ele un sfert de v eac o sărbătorin~ in aceste
..;tle tWL eloi, î n liHişteu. s ufletelul' noastre. Da·r în mintea n oastră păstrăm, tot ce
a. w se11uwi lupta ~L m.unca cumună. Duar i11 acea camera conspirati'l.; ă. din ()luJ
lWC. depus pwtra ele Lenwlie tW. llWnai a prwte nlei noast1·e, d ~ i u. ap1·opie1·l''
noustre tdeul ogtt.f!, etprupiet e <.cir ~ w cur:lttl disc:uţiU01' pu1·tate:: nopţt ·t~ttreg·t. ~t

68
 • ic~oarhiva ,;magazin istoric" e
ani de-a rîndul s-a d<:.zvoltat intr-o concepţie identică desp1·e som·ta omenJJ·ii,
despre lume şi rostwdle ei.
Poate în cursul acestor decenii nici nu am jost destul de conştienţi dt,
faptul că prin comunitatea concepţ~ilor noastre am. de~·enit participanţi la a c~.- u
acţiune care a dus la wtitatea dintre organizaţia cu caracter revoluţionar a Frott-
tului Plugarilor, .\1 ADOSZ şi Partidul Comunist din România, şi pe urma la
ju1·marea Frontului Popular din. România, sub conducerea P.C.R. *
In sufletul şi tn mbztea noastră - a urmaşilor lui Horea al m.oţilor, u. plu-
garilor români şi a fiilor poporului muncitor maghiar, a acelora care am trii.it
lupta comună in cad1 ul acestui front, pentru lichidarea exploatării oamenilor
1n.uncii - vib1'ează incă puternic amintirile, evenimentele şi invăţum. intele acesLut
epos t răit. Această t·ibraţie 7Joate a irzcetat în sufletele unora dintre t oz;aruşii
noştri de Luptă, care, după eliberare, fiind cuprinşi de satisfacţia noii lor situaţiz,
au. considerat că lupta epică s-a terminat. Deşi, după părerea mea, 1nulţimea ma-
1'Îlu1' surcmt năuăleştc asupra noastră abia acum. Sintem, la inceputul unui nuu
cpos, 1w nwnai w. p1 iLinţa vieţii 7Jupoa1·elor noastre, ci şi la scarii. m.ondialii .
Princi ptile -.narii Te vulutii trebuie gravate adînc ntL num.ai in sufletul popoarelor
diberate, victo1·ia Zm· trelnae să fie clusă peste mări şi oceane, peste tot unde uri-
::. ..mtul este acoperit îHcă de nori întunecaţi. Zănyănitul armelor imperiali.ste
lllL e~te u sercwzcla IZ<.n iHot.ată, şi îngnnfarea care apare ici-colo repre::.intă ua
ma1 e pel'l<"ul.
Istona - citmcl eudlltele d-talc - ct cuma~at mult m ;sfertuL ele ccac care
sa ~cw~. Eu maz. adaug. dmyul meu n.>chi prwtcm Kohn .Hillel, cu ~JertuL ele
t:eac care u rmcu~ă m €]JUca nua ~tru aLumLc(t, prin fl ii.mmtorea core cuprinde
ele acum lumea într eagă, poartă in sine evenim.ente şi cotit-uri. ele proporţii :Ji
utai m.ari. Din tuată ]JULet ea noast1·i1., tn ciuda de::amăgirilor, erorilor şi triiclu
1 Llur, nui trebuie ~ă ne J.~regătim pentru această etapă nouă a tstoriei unwrurlL.
l'rel.Juie să 1·ejLecttim elin nou asupra experienţelor şi erorilor trecutului şi cu
aJutorul lor, şi din im.pre;urărîle naţionale şi internaţionale actuale, printr-un
Lfort al m,inţii trebuie să tragem concluziile juste cu ajuto1·ul cărora să ne pre-
.!t.Wtăm marm.ati şi cu curaj m jaJa noilor mari lupte.
Tocmai ele aceea, cei care şi-au asumat sarcina, in sine fuu.rte ureu., a rctlac
L(LI'Li i~turiei timpurilor noastre, iau asupra lor o răspundere uriaşă.
Noi care am fost şi sîntem nu numai 1narturi oculari, dar şi 1'articipauţi
actil;i la ez;enimentele acestei epoci, trebuie 3ă urmărim cu atenţie m.unca islo-
rtc.zlor noştri contemporani, trebuie să-i a;utăm în eviture(l, e1·orz.lor, deoarece
uce~te erori şi interpretări nejuste, transpuse in paginile lucrărilot de ist01·ze,
put duc:e chiar şi la falsificarea istoriei [ ... ]
Filră să t;reau am, trecut nu. num.ai pe~-te cadrul une-i w;tfel de ~cnsuri,
dar şi pe5te tintpul st1'ict prescris de medici. .Astfel trebuie sa t ermin CIL trcmsmi
terea gindurilor m.ele, care năvălesc asupra mea ori de cite un mă uăscsc faţa
in )aţă cu un tuLW'ClŞ ferm wanrwt crt dwlectzra.

Cu veche prwt• lll • llt!Sirumutatu,

Dt. Petru Gru.:a"

... !:::.tt •ortC! de~p:c.. .:.~o-·c.- 1 de F·rc::t ?os;. ..!a!', :::el!'..nat la :ţ ebe..t '!r~ .::e:s..te~~:.r!c-
19~5 - n r

""'.:: - • r ~ ... ~ .,.: ,., ..l -""or " .,.. ... 1,1f ~1 S1"
-·--s---- J... - -""' ..;.__,., ~ 69
 V

,,Pe ce ati
măsură
,
devenit ma1 cunoscut•,
au crescut şi simpatiile
fată de dvs. u
fler!>ona litatc remar cabilă a vieţii politice şi culturale franceze din secolul
trecut, profesorul Edgar Quinet (1803-1875) de la College de }'rance, s-a dovedit
- în numeroase articole i>ublicaie în "Revuc des Deux-Mondes••, ca !)i in lucrarea
H.omilnii - un susţinător convins al luptei pentru drepturile şi libertătile naţionale
ale pot>orului nostru, în preajma evenimentelor care au dus la infliptuirea Unirji
Prin ci tlateiOl' Române din 1859.
Hînduril e unei interes ante s crisori. în care c;; imJ>a lia c;;a vibrează profu n d ală­
turi d e nă.tu in tele J>oporului nostru, ates tă din nou opinia şi atitudin ea intelectua-
lilor J>rogresişii francezi fată de telurile naţionale ale românilor din cele două
J)rincÎl)atc.
Din liJ>Să de alte mărturH care să indice data scrisorii, pnsupunem că ea a
lo"it tr imisii in l>reajma deschiderii divanurilor ad-hoc, din noiembrie 1857. Rcdac-
f ată in limba franceză, scrisoarea a :fost de curînd dcc;;co})erită Ja Arhivele Statului
din Sibiu, in cadrul unei colectii de documente r eferitoare Ja familia llurmu?aclli.
Prezentăm citeva extrase din această scri soare inedită, ])reC\Im şi COJ>ia ci.

Mircea STOI

Dcnnnilur,
Nimic nu. putea su-m.i Jie n1.ai pretw~. dec: ti astgu.rarea. de a fi e:cpn-
mat cu fideli t-ate sentim.en t.ele şi n ece:sităţile situaţiei des. Jn~i dctţi această
asiţJw·ctre . 1'fulţumiril e adăugate le prim.esc cu bucurie, ca o du1:adi1 mai
c:lLrind a pa~rioii smttlui şi a co nttmiLăţii. n oa.s~re ele vederi, decit a ' er·vi-
clilor pe ca1·e am putut să l e aduc cmcei dt·s.
T!J~te sigur, domnilot. cel. inclljereni de felttl i1t care ar fi privite in-
t ~ resele dvs., aţi juc ui tm mare pas înainte, atît de mare incit nimic nu. vă
ra mai putea f ace să daţi inapoi. lntteoul Occiden t s-a emotionat penir·u
cau :a az.:s. Aţi 1 cr;tt.>ii şi ati scos la lumină d ocumentele familiei d vs. şt
nimeni nu a utd tli::.n it se/. 1e contes~c{...)
Ntt mai sinteţi i=o1aţi în viata politică şi nu-i mai este îngăduit
nim.ănui să dispuni1. de cl~·s., satt să se amestece în treburile dvs. fără ca
întreagCL lume s-o şiie . Provinciile clt:s. nu mai poi fi sjişiate sau abando-
nate fc.1ră ca i nt reaga E.uropă să scoată 11 n s~rigiJ.t de protest.
Nu. mcti sinteti strciini, ci concetă(.e ni ai t1tturor popoarelor civili .,ate.

11)
. ~- ·
 ~ microarhi va "magazin istoric" e
/ t,~·:~~. ~~ /~ '/;'):V~,
uxl~
/i;it 11-.?luhJt i
·· 1
lJf'i~t., ti L
A' '111,!:1.., tiiJ.t} 1"' .VI'rj ·. ~ 6tm}L~~
,, 1r~,6/,, .1! ' ) 'A ,1/f/, t~r.r
J~· 1tL '1JIIq/"' 'Jr. M.L "'mi(,
' ' ' 1 . It._ ll.iţ Pltl!*' / f ~
tf14r.lt. t c.l/l rlf /ur k '!t,dx. r.- 1ilu'-
)r Wstt~ !tu. ~ j!·f ut' t.ft._
k Mt;; iKJii'CJJfaw., •(. ~ $; fo, d1
JlbJ};..t:J, l(,IHM~t· JJ~:, 1 t;U:. J (;/. tdv',
t
·' ~·1/tJftiJ Ll- /
atAt 1<- l/lutlf~'f (. 1 J~ ,(JVI'~~1-. ~
t
1
1/fP- #atr t1"J't (JI{I;;1f/rhJ[
t. 1tcu.-!... 14f~,~.u1:r. "" Jwe?J/IL- 141...
tii uJ: J'ra~r·
'iA(Jtllk11t.'l... (!k. . '1. .
'il 1 ttaitt 'r li&.
Jd~NJ "ii!~ DtV)</ ~
/J .
{t/1,(.
1u- iJ?»t-411
1

!pt.'f: "' ?~ dbf

• ti!, m.
l.

/(, /#
(d;. Jv
f.
t/1./Jfl
111 -i:-
'; lt'J.L
Li/ IJ1a1HI !lf ~
#;(,/ tL dfvv IYJf, it fQJ/11,/J/11.
~ttt 'jt/.lj/!IU~ / l
~, , t, J!tJilkr 1(,
& 1u" It t~ 1; ~{J IPf "_" -
A ~ IJ~fi/a~t~

lJe acum. inainte dor·mţt!le, nevoile şi. clrepturil~ d l.-~. Jac parte iutr.-
grantă elin dorinţele, nez:oile şi d repturile societăţii europene. Ave( i acum
urcleaşi perspective de viaţă, de libertate, d e independenţă şi de viitor ca
şi Eu·r opa însăşi.
Cit de lung este druntttl pe care l-aţi parcurs d01n1lilor in atit ele
puţini ani, dacă ne aminthn ele situaţia d vs. ele odinioară. Citez.a C']orturi
mcă şi ţelul -va fi atins. Dacă 1Jrintr-o întîmpla1·~. 3pe1·antC!le noastrf: (clic:i
iml -veţi. permite aici să contDpesc clo7'in(ele m.ele cu ale• cll.:~.). 111L :,-ar
rcali:a, nu trt?buie să ne închi puinr- ciLu~i de puţin că a f o."i t co mpromz::iCi
cau.:.a clvs. şi că t:iitonll €!.\ le impotriva ei.
Ştzţi că 7Jmă şi popocu·elor celor mai etoluate le vine ţji'ClL să-~i cucc-
1'~a~că l ibertatea, ştiţi cc'î aceasta se pierele uneori intr-o sillgurli .::.i, Jăru
msă ca speranţa de a o 1'eclobîncli să scadă.
Nu trebuie deci ~u. vă pt.e1'deti cwn1Jătul clacă ţelul n-ar fi aUns atit
ele repede cit am dori-o. Dimpotrivă at· Ii u n m.o tiv JJentru ca prieLemz
cau:ei dvs. să se stradnie şi. mai mult, căci 1·cn• se întîmple(. ca în a cţiuu i
attL ele m ari să se obti.11ă de la prima încercare ceea ce se d oreşt e mai
m.u lt sau. ceea C'C? est e cel mai necesar.
A supra cl vs. s-a fucut lumină. domnilCJr. ·>i intreaga lumo a cont l'ibuU
la aceasta. P e măsură ce aţi de1.:en it mai cunoscuti au crescut şi simpatiile
jută de dt.:s. Nu mai stă in putmta nimănui ele a t:ă cufunda din nou. î 11
l>t•_tzii. A incep ut lu pta pentru. Ulci epencle1l ţ a clt·s. şi poate că miine eu ru
i ~ bindi[... J
Bdgar Quinet

71
 AT
' ...

RD
•
D .I N
•

-
 G. PRODAN
In noaptea de 27 noiembrie 194!!,
aproape o sută de vase de cele mai
diferite categorii - cuirasate, cruci-
şătoare, portavioanc, torpiloare şi
contratorpiloare, submarine, -vedete,
petroliere, nave hidrograficc, vase
de patrularc şi vase auxiliare - , cu
un tonaj total de aproape 250 000
tone, au fo!:> t scufundatc în racLJ
portului Toulon. Aproape toată flo ..
tu franceză de război zăcea a doua
zi pc fundul l\1editeranej.
Ce s-a înti1nplat? Ce a dclertui-
nat pe con1andanţii n1arinci franceze
!:lă recurgă la acest act disperat, pro ...
' ocînd cea 1na i n1arc "operaţie de !:>η
nudderc~" din btoria n1arinei tutu -
ror tin1purilor '? Care au fo!:lt cauLclc
~i cun1 s-a ajuns la saborcmjul de la
Toulon?
Laval 'i "fericirea" francezilor
Lu 22 lUlllC 19·10, l''rc.m ~a cupllUlJ::;e;
prin urmisliţiul de lu Compiegnc, lii Uer .;e
ang:.~jase în mod solemn să nu utilize~t.
flota fnmce.lă de rJzboi 111 fobs•1l AxcJ.
Dur nu au trecut nici şase lum de la ocesl
:1ngnjament şi, la 10 decembrie, 11 Dhrerul
a emis Dirccti\'a nr. 19 care pre\·edeu
capturarea \'HS<!lor de război ancorate 1n
rada de la Toulon, lu o dată ce urma ~:1
fie stabilită ulterior. Opera~ia uceusta, c:u
numele de cod Attila, trebuia sa se desfă­
şoare în. cel mai stdct secret.
După ce, în noiembrie 1942. trupele on-
glo-nmericune au debarcat în )l.{eda şi
\l uroc, desch1.lind un nou front 1 npotrh..:
lui H.omrnel, se crease posibilitatea c<.1
flota franceză să plece de la 'l'oulon pen-
lr·u u se alătura anglo-umericunilor. Eru
toc:rnui ceeu ce fusciştii urmăreau s<i C\ itc.
1n dimmeaţa zilei de 1 l noiembrrc HI-t:?,
ld ora -l, primul ministru ul gll\ cr nu lui
colubol'a~ionist de la Vichy, ~ 1 icrrc Lu\'al,
c·ure atw1ci se afla la :r..runchen, în Ger-
mania, a fost trezit din somn de către re
pre.lentunlul li'Uhrerului la \ ich , pentru u
i se comunica ocuparea zonei rumusă ., lr-
beru·' din teritoriul fr·ancez în Hl 10, de

Al
'
dHre di\·iziilc \Vehrmuchlului. Lu om 5,2),
.t ·cu~tă d fost cunfirmut··1 ofi<.:i:J J,
!;> 1 ire
J"'l'tntr·-o St;ri!:ioare Pl'r unulă i.tlll c-,...tlu ele
1• iilln•r rnart'-;;ulului P(•t uin, <;-l'ful .lunei ,. li·
berl··· cJ ~tutului lrutl c~..:z.
\ lf 1la ~~! pu~e::.e 1.u t 11I.; l.<JH.. Cutl\ en-
ţ1a d•- d!.lllStlţiu fu~ese ''rvl.Jtu 111 mod
'!! roso!~u 1.
-~şu cu.n ..-a do ed1t J 1-p.l ru.:bc1, c.!.!::ru.
lt..l Auphan de~i accep~.!~b po::;tul de s~,

i3
CI et~r de ~lut pen lru madnă in gu\ ernul
<le la v ich.> , e1·u preocuput de soilrla flotet
franceze d e lu 'l'oulon, sperînd că o Yu
putea t r imite la Alger, pentru a lupta nlă­
t uri d e flota anglo-americană.
El a considerat că , pentru realizarea
ac·cslu i plnn, dispune de o zi întreagă :
flota de la 'I'oulon nu putea fi serios ome-
ninţalf't decit lu 2-l ore după trecerea li-
n iei de d emarca~i c de căt re primele ele-
mente ale Wehrmachlului. Or, la ora 5,30,
dn d sc-risoarea lui Hi tler fuc;ese odusă la
1 Post de jandarmerie
LE BEAUSSET
o o o oo
OltlO.ULES
~ •
t:U110')lmţa .\mJrdh la~u. IHCl un port lrun-
l'ez de frontieră nu d ăduse jncă alerta.
. \uphun şi-a .făc ut socoteala că trupele
nuzJsle nu Yor pulea ajunge la Toulon
tkc:1t, cel mui d e\-reme, în zorii zilei de
1:2 noiembrie şi n acţionat în consecinţu.
Prin telex, il trimis mniralului !-.Iarquis,
C'omnnd a ntul bazei de la 'foulon, următoa­
rele in sl ruc~iuni :
u) să se reziste, fără 'ărsiiri c!e sîn~e.
lu intrarea trupelo r strl1inc în toale bazele
militare ale porlului ;
b) sti se opună rezistenţă la pătrunderefl
trupclot· stri''tine pe bordul naYelol-. înccr-
c indu~sc. prin negocieri, să se obţină un
U('ord local ;
74
t) in cu~ u l imposi b ih taţli reah-zc1r11 unul
u~Lfel de ucord. să se sabordezc flotu.
Dar aceste măsuri trebuiau să aibă nscu-
timentul mareşalului Petain. De două on
în timpul acelei dimineţi , Auphan a încer-
cat să-1 co nvingă pe mareşa! să se folo-
seasc ă de absenţa lui Lnval pentru a or ·
dona o rezi stenţă activă şi a permite flolci
să iasă în larg. Da r bă trînul rnnreşa1, un-
gujat prea mult pe drumul trădării int.e-
re~elor Frnnţei , nu a putut fi conYins.
Ce se în tîmpla, in timpul aceslu, ln
'I'uulon '?
Timpul unu
Timpul d oi
LE MOURILLON
RADA MARE
o • 2 3 4 5
1 1 1 1 1
•
U p€.1 U~La " l..tLa''
l n pp. 7:.'!-73 : cturct:w l(;lC ->' cruct~uLoa rclc '""
.11 s tun 1> m<l ehmga t
D u1 'o~·11 zilei *• c:omundu11ţiielor pri- l1cl\
miseră ordinul să ia i uut.e musurile ţ.cntrll
a fi gala să iasă în larg. Cum uprinde1·ea
Jocurilor în cazane provoa că nori de fum.
----
* Prccizăl llC care urmeeză stnt reprodm.e
cllntr-o depozitie a amtralului Polhuau - l'O-
mandantu l unu1 divizlon de distrugătoare -
1n fa~ a J naltc1 Cm ti de Justiţie, la ~; ma • -
ue l S-17, )i au "fost extrase din lucrarea lut
Hen ri :-.to:;ucres : .SimtciCLC1·ea Jlot ei 1 ra ncc:e
la 1'oulon.
s-a indicat să se procedeze succesiY, navă
cu navă, pentru a nu se atrage aLen~iu
aviaţiei germane.
Spre prînz, escad ra era gata să ridice
ancora, deşi n u se dăduse înc ă alarma.
Intre timp, insă, la ora 14,00, Laval s-a
înt.ors de la MUnchen şi atunci tendinţele
on tagoniste din guvernul de la Vichy s-au
înfruntat deschis. După epuizarea tuturor
argumentelor, Weygand, şeful statului ma-
jor general, care îş i d ădea seama că na-
ziştii
•
erau pe cale de a p ierde războiul 1
1--a spus lui Lava! :
-Domnule prim ministru, aveţi 95 la
sută din francezi împotriva politicii Dv. 1
Cinic şi surîzător, Lava! i-a răspuns 1
- Puteţi spune chiar 98 la sută, dom-
nule general, da r eu am să le dăruiesc fe-
ricirea, chiar împotriva voinţei lor...
,,Reluarea frînelor" de către I:.aval a
spulberat toate speranţele : Ja ora 19 00
flota din Toulon a primit ordin ~ă sti~gă
foc urile, ia r în aceeaşi noapte germani i
1-uu arestat pc generalul Weygand. Adver-
sarii lui La.val au primit, astfel, o lovitur~
de~isivă.
Temîndu-se ca nu cum va flota franceză
să iasă în larg, Hitler a recurs la un
su bterfugiu : la 12 noiembrie, amiralul
Haeder, comandantul l\1arinei militare
germane (Kriegsmarine), a comunicat lui
.\uphon că s-au dat instruc ţiuni ude (' v-
Jabornre c u flotu franceză . caro - sub su-
"t'nlpitntea ]t'r::tn\ ei - ''H fi însti:·cinnt{t :oiă
apere Toulonul".
Amiralll intre el ...
Se con tura, deci, pericolul de implicare
n flotei fran ceze în acţiuni de cobelige-
rnnţă alătu r i de forţele Germaniei hitlc-
riste şi ale Hnliei fasciste. Auphan a cerul
amiralului :Mnrquis să comunice de tndat~
n'prezenlQnlului germon ilrecizoreu că
.. i.lngujamontul de a apăn1 Toulonul nu va
( umporla operatii ofensive în largul mu-
ri_i : flota nu Y:l lua parte la. ostilităţile
(llntrc Axă şi ina micii acesteia şi nici nu
\a participa In npăraren comună a conslei
oc:upale de trupele Axei".
La 15 noiembrie, amţralul Auphan a con-
' ocat la Vichy pc amirnlul La borde, co-
mandantul flotei franceze staţionate la
Toulon, pentru a tatona starea. de spirit
u acestuia in vederea unei ullime incer-
c·u ri de a. dispune ieşirea navelor in larg,
('hiar şi împotriva ordinelor conducălorilor
de la Vichy. Dar încercarea s-a dovedit za-
darnică : Laborde d iscutase deja. cu LaYnl,
m ·crtizînd u-1 asupra. ,.intrigilor" lui J\ u-
phan şi recomandind ca acesta să fje în-
locuit. Comandantul fl olei era hotărît să
ntl ~dea !1avelor ordinul de ieşir~ în larq.
'\cputmd uccepta o asemenea s1tuaţie l:l
17 noicm brie ami rnlul /\ uphan a demi~io­
nal.• \. doua zi a fost desemnat noul Se-
cretar de stat al marmei, <lmtrdlul Abnal
y •
carum Auphan i-a recomandat sa se de-
1
plaseze de indată la Toulon, pent!'U a con-
stata la faţa locului evoluţia situaţiei.
Ceea ce noul Secretar de stat al madnei
a şi făcut. El n-a rămas In Toulon decît o
singură z i - 23 noiembrie- împărţindu-si
timpul între cei doi amirali : Marquls
- la baza navală şi Laborde - pc cuira-
satul
. STRASBOURG. Atît unuia, cît Ri ce-
luilalt, Abrial le-a spus frnze generale
.
insistînd totuşi cu, in caz de neY~ie, să s~
execute sabordarea ; în ceea ce priveşte
ridicarea ancorei, pozitia sa a fost fermă ·
"Nici nu este cazul să ne gîndim la aşa
ceva".
Se pare că Abrial n-u insistat prea mult
asupra măsurilor de preca:.Jţie necesare
într-o situaţie atît de dificilă deşi })ar-
,. d 1
curgm drumul dintre \'iclw si 'l'oulon
• • 1
putuse constata el înllU!;~i concentrurcu blm-
dateJor germane ln podi le ·roulonul ui ~'>i
continuu mişcare de trupe ~et'tlHlnO-iti~­
liene.
Surpriză t o tală
De citeva zile, comandanţii unitătilo .... din
Di\·izia de tancuri a Wchrmachtului, stn-
ţionată în zona. Toulonului, erau ţinuţi sub
presiune, gnta să porneasc-ă în JeCUI'S de
"30 de minute" ; la 26 noiembrie ora 23,00,
ei au primit or dinul de opera~ie Lila.
Acest nume de cod definea versiunea de-
finitivă a planului Attila. OrdinHl dut de
Hitler nu fixa decit un singur obiectiv :
flota. franceză trebuie capturată, intact5,
la Toulon.
Secretul operaţiei Lila a fost atît de bin~
păstrnt 1 încît unii ofiţeri germani nu
m·oau să şlie decît în ultimul monwnt ce
mi~iune are coloana lor .
Operaţia a fost concepută în doi timpi,
decalaţi la un interval de 43 minute. Pri-
mul •timp : neutralizarca postului de co-
mandă al omiralului :Mnrquis, pdn. oc~~pn ­
rea fort\llui Laml.:\lgue- care domina rmht
şi accesul spre 1\.fourillon, unde se afla
arsenal ul - şi închiderea portului prin
preluarea bateriilor de coastă . i\ l doil..:a
timp : ocuparea arsenal ulu i şi captu1·arcn
naYelor.
1n vreme ce primele blinda le germane
se punenu in mişcare, cele pesle 100 nm ~
ale flotei militare france7.C se legi'inau li-
niştite în port.
Cei doi amirali comand:.ln\i dormeau :
L aborde - în cabina sa de pe vasul ami-
ral, cuirnsatul STR SDOURG, amirnl ul
lVfarquis - la post'ul sliu de comundi"t d in
fortul I.Jtlmalgue. Un singur om YC~hcu :
aspirantul Pieters, cnrc .asigura pcrmu-
nenţa la comandamentul bazei. ..
75
 131mdulele Weh nnachtulu1 hlU ln tau pe
a xele ind icate, capetele de coloc.lnă tinind
legătura prin radio, pentru u respecta cu
st l'i cleţe orarul fixat. Simultane~tat.eu ope-
raţiilo r la est şi vest de Toulon era un
factor determin a nt pentru reuşita operaţi e i
Lila. Celă1al t factor era surpriza to tală .
Grupurile de molociclişti d in fruntea am-
belor coloane U\'eau misiunea să întrerupă
toale legăt urile telefonice, pentru a eYilu
orice alarmă la Toulon . Preca uţia şi-a atins
scopul : jandurmli d in cele două puncte de
acces - Ollioules !?i La v uletle -, trezi ţi
de zgomoluJ blindatelor, n - au mai reuşit
să pre\ ină Toulonu1 şi coloanele germane
ş i-uu continuat drumul fără nici un inci-
dent. l\1arquis a vea la dispozi ţie zece ba-
talioane şa~e de marinari şi patru de
a rlilerie antiaeri ană - sufic iente pentru a
angaja acţi uni locale, ca re să în tîrzie înai!1-
turea ag resoru lui. Dar el nu nfectase n it:i
o singură companie, m e i o singură g rupa,
ni<..:i un ~i ngu t• om pt'ulru un d ispol.itiv de
~~c ul'itutc suu de dlm mă l..t punctele tic
ucccs pl.:! u~cul. Todte fur\de fu~c!)era cuu-
lt:nlt atc la llutcullc de l'u..tsta )1 }JC lJUI'-
du! dt btt ugatuut clu t ,.,1 \'etleleluJ pentru •.1
Jpdt.J I oulunu1 1111potnv-a... an&lo-dtncnca-
m.!o•· ~! u. fwuceztlu t· llberi m ~eneralulu t
de G ul!e.
i'6
Şansa submarinelor
In aceste cond1ţii, n u e greu c.1e !.J.'lţel~
de ce blindatele germane a u trecut cu
.>r.i'ta u şurinţă prin cel e do uă p uncte de
al!ces spre Tou1on. Tn mod paradoxal,
alarma a fost dată la ora 3,30, de către un
post de pază pe unde germanii n ici nu
trecuseră ! Auzind din depărtare zgomotul
blindatelor, şeful aces tui post u trimis un
c urier motociclist la Toulon, pentru a pre-
veni. garnizoana oraşului.
La ora 4,23, for tul La malgue a fost ocu-
pat şi germanii a u pătruns în a partamentul
amiralului :M arqnis. Ei au comis, insă ,
prima lor greşeală. Ocupîndu-se cu precă­
dere de Marq u is, 1-au l ăsat cîteva minute
fără supraveghere pe amiralul Robin , şeful
Cînd bHndatete germane au a:lu.ns pe chei,
po1·tuL Tottton era ]Jopu.lat nu.mat cu epave
de ~tat maJut· dl uazei. .i1.,ărc1 a mai p1erde
lunpul , Hobin s-u repezit la telefon.
( ;crmunii tmaseră pretutinderd Jegatut!L,.,
tdefumcc, <.lat nu iLolusera complet fot tul
Lmn~lguc, ignonnd CÂlStcnţa uuui ·caLlu
bUbmurin. l''olosmd dCe&t t..:tblu, Robm a
IJUtut mt1·a 111 contact LU unul dinhe ~ul· ~
etlternu lui Lab01 de, li111lralul Dornon 1
 - Nem ţii ocupă Lamalgue, ceea ce în-
seamnă ocuparea prin forţă a Toulonului.
Trebuie să acţionaţi în consecinţă : în~l iin-
ţaţi cuirasatul STRASBOURG şi preYeniţi
pe amiralul Gm?dn, şeful de stat major nl
amiralului J.Jaborde.
Era ora 4,35. Peste zece minute, Laborde,
aflînd şti rea , a refuzat s-o c readă.
- Dă-mi-1 pe :t-.farquis...
Guerin a obţinut leqălura cu fortul. dar
nu şi cu comandantul bazei : telefonul din
biroul acestuia nu răspundea.
- tncearcă la Robin ...
Aici, şeful de stnt major a avut mai mult
noroc şi a obţinut legătura cu omologul
său de la baza navAlă . Amiralul Laborde
l-a putut a uzi pe Robin ros tind cu o voce
sugrumată în receptor:
- E cineva în biroul meu ... nu mai pot
vorbi. t nchideţi şi nu mai telefonaţi !
De data aceasta, amiralul Laborde s-'l
trezit complet şi a revenit la realitate.
- Alarmă pe toale n avele!
Era ora 4,57 : pentru că neglijase să izo-
leze complet centrala telefonică a fortului
Lamalgue, inamicul pierduse avanlfljul
snrpri7.ei. La ora 5,00, Cllarma generală C'rn
reC'ep ţ iona tă pc toale navele, cu exceptia
celor situate mai la est, în vechiul port dP
mărfuri Le :M ourillon. Aici se aflau şi
subma rinele, dar pentru :tcestea problema
fusese ... rezolvată chin r de către germnni.
Ordinele primite de unitatea de blin-
date însărcinată să ocupe fortul Lamalgue
prevedea u, înt re altele - în prima fnză a
o.,:craţiei - o dublă acţiune CISupra Motn·il-
Jonului : dinspre s ud, pen Lt·u a bnrCI tre-
cerea spre larg, şi dinspre :1ord, pentru n
OC'Upn arsenalul şi a cnplura sub:nCirinele.
.Seful danei de n ord a reuşit, însu. să-1
în ~tii ntc7e despre soc;irea inamiculu i pe
C'oma ndantul grupului de subma:.·ine, ca re
n clnt nlnrmn. Tn ciudn r nfalelor care mă­
t urau cheiul, ş i protejaţi de focul unor
rnitm l iod frCi ncezi car·c au ţi nut în loc
trupcle hiUel'iste, ofiţerii şi membrU echi-
pajelor nu putut ajunge, în nwre pm·te, pe
,-nselc lor. Ac;lfe1 C'U , Jn Ot'n :>,03, pAll'tl sub-
marim\ au iesit în lnrg, cu tot focul
tlic;perat nl artileriei perman€'.
Epave fumeC)inde
Ln orn 5,30, după ce n fost înştiinţat că
na7.lşl ii ocupaseră ş i ars"nn1ul, amiralul
Labordc s-a hotărît, în sfîrşit, să dea ordi-
nul de sabordare. Imedi a t emiţătorul rn-
dio de pe cuirasalul STRASBOURG n
lnnsat, pe lungimea de undă de 4,94 m,
următo rul mesa j : "Aici vasul .amiral. Sn-
bordaţi flota 1 Sabordaţi flota !"
J•:rau ordine inutile, căci toţi comandan-
ţii ştiau ce au de fAcut. Singura problemă
C8:nl se pWlea era aă se tnch eie sabordarea
nnYelor înainte C'Cl gcrmrmii să :tjun~ft pe
\'nse p entru a împie-dica scuf undaren.
Ac~iunea de autodistrugere a început In
orn 5,45 cu Yasul amiral STRASBOl.RG ..
... După 12 ore, portul Toulon ern populnt
dC:' cpm·e fumegtndc. Cui rasatele ~i cruci-
şăloarele au ars timp11l CC'l m Cii îndelungat :
exploziile au răsunul încă în tol c ursul 7.i-
Jei de 28 noiembrie, iar focul n continu"'t
să facă raYagii multă \Teme.
La o săptămînă de la sabOI·darC:', flăci"'­
rile se mni vedeau noaptea, în d i\'Cr"ie
puncte Clle portului şi mai ales în re-
giunea arsenalului, iar o coloană groa c;ă
de fum negru a continuat, în toată aceast(t
perioadă, s ă se rid'ice densupra oraşului şi
a radei.
De îndată ce ultimele incendii au fost
stinse, atunci cînd au Yrut să inYentarie7e
cc rămăsese din mat·ina fr~mce1.ă de ln
Toulon, tehnicienii germani şi 1tnlieni nu
constatat că doa r cîteva nave erCiu intacte
snu uşor r ecuperabile. Din marca m ajorl-
tCile nu mai rămăsC'seră decît nişte epave.
Nu e greu de imaginCI L ce surccs nr fi
consti luiL pen Lru cel de-al treilea Rcich,
pentru strategia şi propCignnda na7.istă, în
nceastă perioCidu decisi,·ă n ră1.boiului,
C'apLu raren unei flote de război nllrnmo-
derne de aproape 2;)0 000 tone.
!n locul unor frnze care să anun~c vi"-
toda, jurnalul de război al !nCil tuJui Co-
mandament german m entiona clonr atît -
nbia ascunzînd dc7.ilu7.ia ~enernlil : ,.Tn
nceCislă dimineaţă, opern~ia Lila n fost
efectuată, înlimpinîndu-se o slnbi'\ re7is-
tentă. Flota frnnce7ă s-n sabordal în CC'n
mai mare pal'le. Cuirnc;aLul STR \SBOl.RG
se află pe fundul mării".
Dar cei care 1uplau cu arma în mini\
împotriva hiilel'ismu]ui au )n~eJes ncl cvă-
raL.'l semnificntie a Clcestei operatii dC'
război şi au salutat <'ll snl.isfaeţ ie fiC'llll de
curaj al marinarilor frnncezi. 'Jînd p!1~
sentimentelor unCinime de preţuire n Fran -
ţei luptătom·e, tntr un articol intit11lnt
,.Franl,.a a Yorbil". ~uno<>cutul c;C'rii tor so
Yietic Ilia Ehrenburţ:r SC'ria, la 20 noiem-
brie 1942, următoarele : ,,!n nonpten tre·
cută nu s-au scufundat num-ai n işte nm e
fr-anceze; s-a scufundat concepţia lni
Hitler desp re o <<nouă Europă>... Timp c1 C'
doi ani, nemţii .ou \'Orbit l umii dC'c;prc
colaborarea lor cu Franţn. De doi nn i, ci
afirmă că ou ~ncheiat pncea cu poporul
francez. Franţa le-a răspuns : mai binC'
pe fundul mării, decit fllături de JTil lcr
Ma.i bine moartea, decît dPzonoCirC'~l.
Tn noaptea trecu Lă, Franţa, in l reogn
Franţă, şi-a reluat locul m rtndurilP nlin-
ţ!]or combatanţl \
1
77
Clio anunţă 9 Clio anunţă g .C lio anun

Cea ma1 ,,drăgută ruină''

ConstnâW. la sfirşit Hl secolului
trecHt. Opera elin T'rank furl-J)e-Ma in
(R Ppublica reclrrală a G Prm ani Pi) a
că:ut ·dclimC'l 1·ă:1Jo iului pP carP 1-a
d <::L<'intuit Hill c>r. La 22 martie 1944.
hombele incendiare aruncat P a:-.u-
P' a ora.~ului de o ('Scaclrilă clw
I~OY ..1 L .1111? FORCES au t ransfm
rnat cltidb·ea intr-o 1'Hina imH?(Jritri
•
ele fwn .
. l trecut ele atunci 7Jest e tm sfCYrt
dP .<.;ecol. Clăclirc>a. al cetrei slil arii i-
trrlural amintea ele cel al sălilor .<;i-
mi/arc elin Paris şi ViPna. 7) ă1·l'a d P-
fi11itiv abandonată. I s-a găsit chiar
şi o poreclă. fiincl supranumi tă ciP
t·e.(;t-qermani ..cea mai clrăqută
ndnă" a ţării. U n nou sediu al Opc>-
r c>i a fost conc.:truit in cadrul mareLui
compl ex apar( inîncl 'l'Pai1'1L1ui l\Ttmi-
cipaf, pe malul 1'îttltti :Hain
lat ă însă că . in tlrmă cu. cîtet,;a săp­
tămini. s-a trecut la ?'Pconslrurt ia
clăd irii, dotorilă mai alPs contl·il>tt-
ţiil m· vollmtare ale locuitoriLor
Franlc/U7·tului. Se speră că ea va fi
gata în 1975, urmînd să fie utilizată
ca sală de concerte.
Oispariţia unei ruine, fie ea chiar
" C'c>a 1nai drăguţă", nu poate decît să
bucure, deoarece marchează cicatri-
wrea încă a uneia dint?·e 1'c1nile lli-
sat e de cel de-al doilea r~?boi mon-
diaL.

Omul de Tautavel
Sinantropul, care a trăit in urmă cu 400 000 ani pe m eleaţ~tL?'ile Chin(Ji
de astăzi, este prima creatu1·ă de tip uman . rec unoscută ca atart> de ciitrr
antropologi. Ruda sa îndepărtată, omul ele Neanderthal, a apăru t în Ettropu
acum a proximativ 100 000 ani. Cercetările între1>rinse J)enlrtL a de.~coperi o
1 ·eri9ă de legăttL1'ă între cele două făpturi nu alL dat, pmă nu d emttlt, nici 1111
·rezultat şi cele trei sute de m ilenii care despart Sinant1'0])tll ele omul de N ean
dertltaL se încăpăţinau să-şi păst1·eze tainele.
lată însă că o descoperire recentă promite să umple acest imens fJOl.
J~tectuind săpături într-o peşteră din satul T autavel (Pirineii franc e::i), H enry
de Lumly a gcLSit ru.n craniu şi un maxilar infe1ior, aparţinînd ·unei fiinţ P
ttmane care a trăit în urmă cu ci1·ca 200 000 ani. L a stabili1'ea âatei au servit
Jragmentele de oase ale unui rinoct>r primitiv şi cîteva unelte escavat e o ela tU
cu craniul - şi unele, şi celelalte fiind ca1·acteristice epocii r espectit·e.
Cu o frunte teşită, aproape plată, cu o ţeastă mică şi m·cadele joal't e
p1·onunţate, ,.omur de Tautavel" îşi caută încă un l oc p1·ecis în lantul evolutiv
al umanităţii. După primele a1'1·ecieri s-ar părea că, deşi mult mai bătrîn. el
e mai putin primitiv d ecît omul de N eanderthal. Ctmoscut u.l arheolog fran -
cez J ean Piveteau a emis ipoteza că penultima eră glaciară, care a încep11t
cu aproximativ 200 000 ani în urm ă. a i zolat omul d e N eanderthal în Europa
occz.dentală, în vreme ce d esce ndenţii ,.omului de Tautavcl'' au populat cPn-
truL şi răsăritul continentului nostru.

78
 OPINII

ranz •
1• ·
Oacă Liszt a ezitat să dea "o situaţie ~i un numt-" Jui Carol Da\ ila, Q(· C'~ta -.i
1<.'-a creat singur, prin prooriilc-i realizări, fiind, ca atitia alU oameni c.le s<.'nmH.
1iul fapt(.' lOr snlc. lnainte de toate, e l este p entru noi întemC'ictorul în\·ăţ·imîntul 1
•n('dical superior - Şcoa la de mi că chirurgie (1855), devenită Facultat~a de medi
t·ină, chirurgie şi farmacie (1869) - promotor al asistentei sociale - primele aJi -
lu l'i de copii (1861) şi o şcoa lă pentru surdo -m uţi - organ izatorul serYiciului s·1
ni lnr al armatei, un deschizător de drumuri în lepoca dintre unire şi Indepen-
tlenUi. uza Vodă 1-a avansat ~eneral şi 1-a numit Inspector general al serviciu-
lui sanitar militar, In ~J>Cdor general al Administraţiei generale sanitare ş i
Elor al Spitalelor civile. A stins molime, între care şi cumplita epidemie de holeră
,te la Brăila, din 1865. A elaborat formula cunoscutelor 1picăt.uri care-i poartA şi ~ui
numele. A militat )Jentru aderarea României la Crucea Roşie Internaţional3, iar p l~
t·impurile de JupUi unde România şi-a cucerit indepentlenta, a :fost prezent m pri-
mele linii, pentru a da ajutor răni\ilor din ambele tabere; în semn de pretuire,
i-au fos t acordate inalte ordine ruseşti şi turceşti.
Toate ace!te realizări, la care se mai 11ot adăuga altele, multe - şcoala ve-
tC'l'inară. muLeul de anatomic, începutul grădinii botanice etc. - îi asi&ur3 ~rene­
rnlului Carol Davila dreptul la recunoştinta şi stima unanim!i.

VALERIU STAN
La 13 martie 1833, de pe puntea unui
Yapor a ustriac, cobora, la Gi u rgiu. un tînăr
f rancez care se n umea Charlcs Antoine
Fran<;ois Davila. !şi luase de c urînd doc-
toratul în medici nă la P aris, cu o leză
care se bucurase de aprecieren profesot·i-
lor, şi venea în Ta ra Românească la do-
rintn domnitorului B arbu Stirbei. care ce-
r use guvernului f rancez să-i trim ită un
medic tînăr, capabil să r eorganizeze ser-
viciul medical al oştirii. Avea un conti·act
pe trei ani şi nu putea prevedea că îm-
prcj urările n vor fa ce să rămînă pînă la
sfîrşitul viet ii în această ţară.
Cine era a cest tînăr, chiar foarte tînăr
medic, care prefe rase să-şi înceapă carier a
medicală într-o ţară necunoscută şi atit d e
depm~te de Franţa ? Niciodată , î n fata nici
unei autorităţi , Charles Antoine Fran<;ois
Daviln nu n prezentat actul său de n aşte re;
avea mai multe diplome, d ar indicaţiile
lor erau destul de confuze : ca an a l n aş te­
rii np ărca fi e 1828, fie 18:10, inr ca loc Al
• • - " 1"'1n g uX p arma CI ....
na'3 t rr11
"Ca pe fiul meu ... "
Ş ti n. el cinc-i sînt pări nti i ? SP. pare că
at1t r l rît ş i conlcm poranii l':i ştiau- snu
b ă n u iau - că este fi ul lu i Franz Lisz t
şi al scriitoarei f ranceze 1Vl arie d'Agou lt.
l\! a rie d'Agoult, cunoscută în literatură sub
pseudonimul Daniel Stern , a utoare a u nor
eseuri şi romane de factură rom anti că , se
născuse în 1805 la Frankfurt pe Main, ca
fiică a unui nobil fra n cez, Flavigny, emi-
g rat .în timpul revoluţi ei. ln 1827 se că să ­
torise cu contele Charles d'A!goult, colonel
de cnvalcrie, cu douăzeci d e ani m a i J'n
Yîrsiă ca ca. Era o feme ie de o frumuseţe
rem a rcabilă , cultă , plină de temperament
şi cn un f a rmec d eosebit.
Cîţ iva ani mai tîrziu l-a .întî.J.Thit pe ~iszt,
pe atunci in plină ascensiune, şi s-a in-
drăgost it de el, urrnîndu....l m Elveţia. Cei
tre i copii care s-a u născut au :fost recu-
noscuti de părintele lor ş i incredinţ.aţi mai
tîrziu spre creştere m a m ei lui Liszt. Dar
n mai existat, după cit se pare, şi un a l
patrulea copil. După cîţiva ani petrecuţi
în El veţ.ia şi Italia, ~egMurile dintre tînă­
rul muzic ia n şi contesa franceză s -a u ră­
cit lncctul cu incetul, despărţi rea surve-
nind [ n 1844.
Pe ce motive se ~ntemeiază presupune-
rea că Davil a a r îi fost cel de-al patrulea
copil al :Mariei d'Agoult şi al l ui Liszt?
Tn primul rind, pe grija Şi afecţiunea ma-
nifestate de contesă faţă de tînărul medic.
De-abia ajuns în tară, eJ a primit o scri-
soare d e la conteslt, datată 3 aprilie 1853,
m·maiă apoi, la intervale mai 1ungi snu
mai scurte, de altele, pînă î n 1860, cînd
corespon denţa d intre ei a înretat. Tonul
tandr u şi plin de solicitudine al acestor
scrisori , frecv enta tntrPhllintare n nnor
80
exprec;ii ea mon cher enfant, eber. tres chel'
cnfant. ln adresn lui Daviln, lac;ă să se î"'l-
tre\·adă o apropiere m u lt mai puternictt
decît a ceea prilejuită de o ~implă ctmo~­
ti n ţă.
Astfel, ffnt r-o scrisoare din 14 m artie
1834, referindu-se la suferintele prin care
trecuse tînărul m edic în urma u nei p ara-
1izii a braţului drept, conte~a scria : ,,Ad-
m ir, dragu l m eu copil, curnjul tău in-
tr-ade vă r eroic. Ce n-aş d a s<.1 te pot stringe
în brate şi să-ţj sp un cîte,·a cuvinte de
m amă. Soarta este nspră cu tine, dat· sînt
convinsă că vom şti să o induplecăm".
La 7 iunie 1859, aflînd de căc;ător i a l ui
Davila, contesa scria soţ.iei acestuia : "Dacă
scumpul meu Citta {dim inutivul lui
Davila - n.r.) ţi -a spus că-1 iubesc ca pe
fiul meu, n-a ex agerat întru nimic şi Hi
închipui cît de mult mă mişcă fericirea
lui .•.
De me nţion at, de asemenea, că, în cursul
călătorie i sale de 1a Paris Ja Bucureşti,
Dav ila se abăLuse din drum pe la ~Veimflr,
unde s e afla în acel timp Liszt. ! n ce
scop? &risorile sînt mult. mai enigmatice
în această privi ntă, dar se poate presupune
că în momentul în care întteprindea căH'i­
toria spre Ţara Românească - hotărîtoare
pentru cariera sa - Davila a solicitat Jui
Liszt un act de stare civilă, pe care doat·
m Arele compozitor şi pianist putea să i-1
dea. Demersul a răm as , însă, fă ră rezultat.
Grija de osebită , am zice părintească , pc
care M a rie d 'Agoult o arăta lui Davila s-A
manifestat Şi cu alt prilej. Tînă ru l parti-
cipase la o man j festaţ.ie studenţească îm-
potriva l ui Ludovic Napoleon (viitorul
Napoleon III). din al căr u i ordin a u fost
arestaţi la 2 decembrie 1851 fruntaşii opo-
zitiei r epubli cane şi m onarhiste. Davila
fu sese închis preventiv la inchisoarea Con-
ciergerie. Exista primejdia ca tînărul ~~
fie judecat şi condamnat, d a r contesa n
intervenit p ri n relaţiile pe care 1e aven
ân înalta societate şi a reuşit să-1 elibereze
!nain te de a fi adus fn faţa tribunalului.
Atît de puterni c era ataşamcn t ul ei fată d0
tînărul medic, încît, într-o scrisoare din
27 aprilie 1853, deci abia ln do u ă luni dr
la despărţirea de Davi1a, Marie d 'Ago u lt
6şi exprima intenţia de a v eni sfl-1 v ad/\
la Buc ure~ti. Cît despre fi ica ei. Clairr
Christine, a ceasta se adresa doctorului cu
formula "drRgul şi bunul men frote".
Argumente pro şi contra
. -·
Advet·sa rii fil iaţiei L iszt-Dnviln a duc cn
argument faptul că legătura lui Liszt cu
Marie d 'Agoult a început după naştere~
lui DaYila. Astfel, m .ajoritEliea biograf•i lo:·
vestitului mu7ician indică, pentru prima
sa întîlnire cu .MEitir d 'A({oult, an ul 111~1
sou 1834. Exi stă , însă, ş i u nele indicii po-
trivit cărora prima lor întîlnire s-ar fi
produs Sn 1831, cu prilej ul unei serate mu-
7icale dată de Ch opin. Ulterior, contesa ar
f i năs cut pP c"e1 care avea să devină aoc..
M arte cf' Agoult şt una dtn tftrete ltt1. ra rot
ncn,ttn
toru1 Davilfl. A vcm şi în aces t sens u n0le
indicii. Tn 1B:l3. Liszt şi l\1arie d·Agoull
s-au stabilit pentru un timp la Geneva~ cu
nc0st prilej. conlesa a scris doctorulu i
Coin det, vestit medic din localitate: ,.Nu
ştiu, domnul<', da că marele număr de pC'r·-
sonne cărora le adu ce~ i zilnic ajutor şi
consolare Yă dă posibilitatea să le şi păs­
tt·ati în memori e. Desigur, aţi uitat o biată
int<'rnatll la Sl. Antoine, p entru care ati
fost, la înCC'f.~utul anului 1R32, nu numai
mrdicul cel mai în t.elegător, ci şi priet0nul
t'C'l mai amflbil şi indatoritor".
Rezultf\, deci , ch la 5'n ceputul anului 1Cl:~ 2
Mnrie d'A~onlt fuo;;0sc la Geneva , benPfi-
ciind de fngrljil·ile acestui medic. S-ar p u-
tC'a presupun<' cil, pentru a evita scnndn-
lul - întrucît ]a vr<'mea aceea nu se des
pl'lrti<;c inci\ de soţ ul ei - contesa d'Aqoult
u recur.c; ln în grijirile lui Colndet. S-ar <'X
p lica, <l.stfel. şi două din numele copilului,
Charles Antoine Fronc:ois = Antoine (nu-
mele spitAln lni unde fusese internată Marie
d 'A.goult la Geneva tn 1832) şi Fran~oig
(prenumele 1ui Liszt - Francisc, Franz).
Dr unclC' \ inc, însă, num<'lc clr D 1\'ila .,
P0ntrt 1 a se pn:.trn ~i mai hi nr sc-
c.TC' Iul na~trt·ii eopilului. ncc . . tn n fo"t în-
se ri~ în rcc:ic.;trnl hi<:i<'rki i din ~ntul \\ iln,
ele Jîng{t P·wrnrt. şi . cum nu n' <'n nume
de fmnilie, i s-a ;ic;:, de acrP~ d' \\' il 1, nnmc
t rnnc;fot·mnt rn ni tn·ziu în D;l\'iln.
Aşad:-tr, d oc: torul Dm·ita nu R-nr fi nă"­
cul în nnul 1028 şi ni ci în 1830, ci în lftl·>.
Data parc confirmată şi de allc mftrlnriJ.
SC' ~t iC', nst fc·l. ci't DaYila f~i petrN·u.;;c u
parte din copiliirie ln Fran kfutl p<' i\ f1in,
unde se afla bunica Rn, doamna de Fl n-
vi~n.\' , mnmn contcsci d'A~oult. Sinqur·1
amintire mai precisă pe care o pil~tr se
dodot·ul din nceşti ani era nrcc"l a umn
mnt·c incendi u cnre di strnc;ese jumătate d in
n t·aş ul ll nmhut·g, ttnde Dnvila urma cln-
SC'Ie pt'i mm·e ; ar fi nvuf , ntunci, 7C'CC ani.
Dnri\ nmintit·en doctorulni era exnrl:"l, nu
pon1c fi \'Ot·bn dcrH d<' inccndinl din :>-:l
nwi
. . .
10•12,"' fnpt c·nre SntftreRte ~i mai mnh
1 ro teln ca D:l\' ila ~c nf\<;Ctl<:iC in l n:v)
R0 ştie, dC' nsemen<:>a, cft atunci rind n
v0nit 1n '.fnm H omi'tnea~cl"l, doctorul D1\'iln.
un t1m'l' înnll, snb~ire, cn trw~atnri fine
~i rcgulntc, prtrnl blond şi onclulnt, cl r·sco-
pC'nnd o frunte' înallf1, c·n ochi nlbnstri si
visători, n produs 05\ttprn domn it~rnltii
Barbu Ştirbei o impresie de extremi'"t 1ine-
rE:te, care il făcuse sâ exclame către se-
81
~~·~tm ul sih• : ,.Dnr ce crede Frnnţa că vn
putt:a înffq>llti In noi lWCtstă tîniu·ă dom
n t 11 oaf'fl '!.. Dncl't admitem că Davila se
ntts<:us~ în 1O:t2, [nseamnă că la venirea
"n în Tnt·n Homânca scă, in 1833, nu a\'e.a
d eett 21 n n i.
Osituaţie şi un nume
De C'Cnu n fost el rccunoc;tut de pă­
rinţii s(ti ·.• Dnoi\ ne gîndim h morantrilc
Ppocii, Jucrul nu trebuie să 110 mire. Să
n u uHi1m c·n în 1832 .1\larie d' \goult nu
se dospflr{ise de soţul ci ; mai tîrziu, cînd
Jc~rnurn clintt·e ca şi Liszt deveni se cunos-
<'lllh de tontă lumea, n u dorise să facă
public fnptul cl't mni. nvuc;ese un copil tu
1 iszt, fiind încă soţia conlC'lui.
. e pune, insii, întreborca de ce Liszt.
enro rcc·unoscuc:.e pc ceilnlţi trei copii, s-a
opus stt dc7văluie adevilrul in leqătură cu
1>nviln '! Corespondenta dintre :M~ arie
d'Agoult ~i tînărul medic parc să ne ofere
~"Xplieaţin: opo:titia ducelui de Saxa-Wei-
mut·, lu. cut·tea căruia se afla Liszt. După
un obicc>i feudal, incă în vigoare atunci în
unele stnte germane. nimeni nu putea face
1111 act de recun oaştere a paternităţii fără
c1 prNtlnbilă incuviintare a su\·eranului
c..,[lu. Sin~ut·u, Marie d'Aqoult nu putea face
nimic, deşi se pnr·e cfl. la un moment dat.
CJ'a decisă su o[ere tînărului doctor ,,o
si lua ţie şi un nume".
S-a mni afirmat că precara stare matc-
rinlii a lui Dm·iln - silit să-şi cîştige exis-
tenta, încă de tînăr, ca ucenic într-o far-
macie- şi greutăţile întîmpinate în timp ul
studiilor ~1r pune sub semnul indoieli:
nfirmaţin C'ă Dnvila ar fi fost fiul lui Liszt.
Dnt· el însu'?i ~~i amintc>n ră în copilărit•
.,o mînt1 pt·nteC"trJnr·e·· ptu·on mereu înt ingll
Masca 1n01 tuarll a tut Lfszt şt cea a lut
ALexandru D avtLa, fiuL doctorului c . D avtla
R2
mmpm. sn. Dncfi de ln o anumitft virc;H\ a
mun "i t pentt'u fl-si nc;i gura cxilltcntn. m·ea---
tn poate că s-n mtimplat - potrh it. tmei
mărturii - tocmai pentru că "inielcu;ese"
al cui f i u era şi, din m'îndrie, refuzase apoi
orice ajutor.
Exic:;tă numeroase alte dovezi care tind
să ateste că Daviln. era fiul Jui Liszt şi al
Mnt·iei d'Agoult. In primul rînd este tul -
burfttoarea asc>mănnre fizică d intre doctot·
şi Li'lzt, asemănare care izbeşte lll simpln
comparare a celor două portrete şi care>
s-n tt•nnsmis şi unnnşilor. Există o mare
similitudine între masca mortuară a lui
Lis:t.t (decedat în 1086) ::;i cea a lui Alexan-
dt·u Davila, marele om de tentl'u, fiul doc-
torn lui (mm't in 102!)).
Chiar .. i scTisul ltti Liszt şi Da vila ern
ac;cmănător. Henri Stah1, expertul grafo-
lo({, n fftC'ut in 1<),18 un examen al scrisu-
hq cC'1ot· două pC'rsonalităţi. conchi1ind o
filintic foarte probnbilă de In Lis7t la
Dnvila.
In sfîr5it, nu putem încheia fără să men-
tionum ce scria Ft·ederic Dame în 7iarul
:.UJndcpendance Ronmaine" din 28 auguc;t
1fl septembrie 1884, în.tr-un articol oma~ial.
imecliut după mourlC'a doctot·ului Daviln :
"1 tu voi ridica aici vălul transparent cart'
îi acoperă copilib·in. Ştim cu toţii numele
f<'mcii ilustre care i-n d at 'iata şi nume>le
de 7.CCe ori m'"li celebru al bătdnului care
vn plinge 1n aceste clipe, cînd va afin ~li­
rC>a fatală".
:uiCROFI~, IER BIBLIOGRAFIC
G. Barbu, Cnrot DavlJa si t lmJlul si\u, B ucu-
reşti 19:>6 ; Th. Blilan, 'Frnnz L lszt, Bucu·
1 t'şti 1963 ; Dorette Berthond, Davila. fll"
de Li z L ? sa v ie, son oeuVl·e. le secret lltl
"<"> o r igJ ne ... , Neuchâ tel 1956 ; Gcorn
OPl·escu, Citeva episoade necunoscute di u
v a aţa lot Franz L lszc, în ,,Rc>vlsta l<itorlc<l",
l-2'XXVII, l9U, pp. 101-114 şi XXVII!, 13.f?,
pp. 180-187 ; Elena Pertlcarl Dnvlla, D in
viata şl corespondenta lul Carot Davila, ed.
11, Bucureşti 1945 ; L . The\·enin, Essal sur
Chal'les Antotne F ran~ols Dn.vua..., Bucu-
reşti 1944 ; Dr. 1. Weinberg, Dr . Carol D a -
vila, Bucureşti 1961.
 Marete 'tztr Fuad paşa se price1>ea . ă e poarte Hil·ă m ănu 5i . .\
tlovt>dii-o. o dată mai muH, în rrisoa-rea din 2 14 s eptembri e 1865 adn•-
..,ată clomni{orului 1. I. Cuza. Conceput in termeni duri, în afara o r i-
căror uzante, şi publicat în "Journal de Constantinople" la foarte scurt
timt> tlttJlă primirea lui de către domnitorul român, m e"iajut marelu i
\'izir c·aracteriza un incident local, i~ra t la Ru curesti, c.lr<'Pt ..e-~prMia
IJrutaH\ 3 un e i nemultumiri g ene-ral r"

C'c 1-a îndt"mnat însă
pc Fund pa-,a să trimită
domnitorului român o
asemenea scrisoare? S-a
simtit oare !nnltn Poartă
}('zntă de vrC'O ac(iune
intt·cpt·insă do Româ-
n ia ·> e parc că da. To-
tul a pornit însă de la un
fapt de mică importanţft pc
plan intern şi fără niC'i
o impor tanţă pe cel extern.
\ pornit de la nem ul-
~um irea vînzălorilo r ambu-
lun\i , obligaţi, printr-o
ordonanţă a primi\rici.
s(t-si Yindă marfa în ghe-
• pct·ioadă Al. I. Cuza nu se
retc inchiriate, şi a ncqus-
torilor de 1utun, atinşi în
interesele lor de leqeu mo-
nopolului. Cu ace<;t prilej,
la 3115 au~ust 106:> la Bucu-
reşti au avu1l loc unele tul-
burări de stradă , care i-au
servil lui Fund pa)n drept
pretext pentru o scrisoare
insolentă şi o apreciere
exagerată. Căci cît de .,ge-
nerală" a fost nemulţumi­
n'a şi
cît de .. brutală .. ma-
ni1estm·~a ci '!
Faptele a tesU1 că nemul-
ţumiril e - nf'muntuniri şi
nimic mai mult- au rămns
fără ecou în rînduJ nllor cn-
teg0rii de bucureşteni ca, de
altminteri, şi în reslul ţltrii.
C'c-i drcpl, opozitia a nu-
trit. unele spernnţe, cu ntît
mai mult. cu cît în nceu
afla în ţnră. Plecase ln băile
din Ems, încredinţ)nd con-
ducerea ţării au\'ernului
prezidat de X. Kretz.ulescu.
3peranţele opoL.iţiei s-au
dovedit însă deşarte. Lip-
sită de o ba7ă de mn ~fi,
nefiind .,o pornire ob~tcas­
că in. masa poporului con-
lrn reqimului şi a domnito-
rului, ci rezultatul uncllil'i-
Jor opoziţiei" (cnrnC'tC'I'Î/1-
rca îi apartine Jui \. n.
Xcnopol). mi~carcn s n stins
repede. C'ă in tnrtt Nl n trc-
c·ul fări\ urmiiri a dO\ ('el il o
şi indulgenta cu carc u lr· 1~
tut-o domnitorul. Inştiinţ •'.
la Ems, de ev('nimentcle
din Bucureşti, C'l n 1'('\ cn;L
în ţarii , dm· nu s-n ţtl'ilbit
să njunqă în c lpil 11<\, t·i
s-n oprit 1a Huqinoa~n .
1\lni mult, ln 10 nu~uc;t,
ziun sa onomastici\, i-n am-
nistiat pe cei arestaţi.
A tu11ci, de ce zarw\ is-
cată de mare1e \ izir?

83
 rn af.1rn. ţării, tulb\.tri'trile
d in 3/ W nugu~t4",J1-au foc;t
p rivite cu itlcliîerehţă. Gntn
oricîn d de n specula o
"<lenzaţieH, p r esa stră i n?i
n-u Ji'isat să-i scape pl'i-
lejul de a exagera even i-
mentele din Buc ureşti şi
nici nu s-u sfii t ::,ă p rezin te
situaţia 6:ntr-o lum ină defa-
vo ra b ilă domnHorului. Dar
şi reprezehtfm ţii diploma -
t ici a i Angliei şi R usiei lA
Constah t inopol au doYed it
m ult zel î n n insista• NI
P onrta să trimită o comisie
de anchetă. rnuiil italea cle-
merRm·ilor n fost evidentă
pînă ş i pentru m inistrul
de Externe t u r c, care a .c:;i
atras atenţia su s-numj ţilor
reprezentanţi diplomAtici
că în Românin ordinea fu -
sese res tabHită. Şi atunci,
cu o perseverenţă demnă d e
o cau:?.ă mai nobil ă, aceiaşi
diplomaţi nu insista t pe
lîngă mnre1e vizir Fund
pnşn s ă trimită lui Al. T.
Cuza o scr isonre în termeni
d ra c;ti ci.
Căc i m a rele \' izi r· se pri-
cepea să Re poA de fk'lr~
mănu~ i.
Con~ i nu tul şi te .. menii
scri Rorii - •:-R r·e putea fi in-
te rpre tR lă ca o încercn re de
imixt iune în trebu rile l5 -
rii 5i cn un blam la adresn
gu\'ernulu i r omân - dt
şi publicarea <'i ~n ".Journ 11
de Constantinople", nu stîr-
nit in d ig n a r e în ţară . Dupn
cum răs punRul prompt qj
remarcel bil dfl L de A 1. 1.
Cu za lui F u ad pa~n fi în-
trunit apro ba rea într·eg u-
lui popor român , a iutur·or
categor iil or sociale din
ţn rf'i. Un amRntmt Remn ifi-
cativ : pre~a străină , chinr
·?i cen ostil ~ , a rcmn rc~ i
mă iestrir:t acest11i rAs pnn CI.
Amintind marel ui
vi7.ir că PrinC'i patele
Un itc se mlminiRtreaz:"l
"E\fnră de t ot am ec;te-
cul Tnal tei Porţi". d1
tran<;formf\rea unni .,in-
cident: loca l " 1n•tr -o " ex-
presie brutalĂ a tm ei n ~ ­
mulţu miri generale" ntl a-
vea n 1c1 o justifical'e ~1
cft blamul la a dresa gU\'er -
nulu i izvora din lip<>a de in-
fo rm nre, dotnnitorLll român
scria (repr oducem cl intr- un
n rticol semnni de 81enn
Popescu în r evista "Stu-
dii c·) :
"Şi, presupunînd că Gu-
vernul Meu să nu-şi fi fă­
cut datoria sa, cine s-ar ii
însărci nat d e o restabili
ordinul i ntr-ade văr· atunci
compromis'? Tnalln Poor t?1,
fă ră îndoi al ă, împreună cu
Puterile G a t·ante? Dumne-
zeu să ferea scă, A 1te ţn , cn
Tna lta Poartă să fie con-
strî n să ln aceasl ă necec;;ita-
te, căci atun c i a r fi ntrasă
în nişte complicnţii a că­
r or conseci nţi sînt afară rl e
orice p r evedere omeneas-
că".
Duri tăţii lui Fua d p a?a
domnitorul român i-a răs­
puns printr-o .formulă ele-
gantă, dar nu mai puţin
fermă. Căc i a cele compli-
::aţU cu conseci nţe impre-
vizi bile nu însemnau alt-
ceva decî t un ră?:boi făd\
şanse mnri pentru Turci:-1.
1\l. J . Cuza n f ost întot-
deauna j ntransigen t faţ5
de 1ncercăr-il e de n n e~o­
coli drepltn·ile ţiil'ii şi n
şti ut, în relaţiil e cu alle
state, să impună resp ectul
m cr-Hat de patria sa. Credin-
cios Acestor prin ~ip ii. el nu
s-n sfiit mc1 de data
ncensta să declare "că de
cîle or'i uneltiri p rimej-
dioase vor pune în pericol
in~ti tu ţielc Ţerrii , voiu SC'i n
răspu n de la î nc redereA
Popor ul ui Român şi la do-
rinţele sale menţin1nd cn
energie ordinul pnblic ; că
de c'i.tc ori lin i ştea RomA-
n ici vn fi compromi s ă, ori
de unde m· ven i primejdia,
En nn voiu con Rulta decH
dAtoria Mea, d repturil~
f..'lele şi interesele noastra
comun en.
Aşndar, 1n-că o alu-
z ie fermă la hotă rî rt'ln
nestr:'\muwti'i de a n-
părn ţatn ~mp otrinl
orid'1 ror 1nrercări de
nmeslec si• de une1-
tiri "ori de unde ar
veni primejdia". A înţeles
oare marele vizir tîlcul
acestor afirmaţii ? Cu si-
g ura nţă, de Yrem e ce n
adresAt l ui Al. I. Cuzn o
non ă S<'risonre, la 2!l no-
iembrie 1A6J, un fel de rc-
tractat·e a primei.
.O av3lnnş{t de tclegrnmc
sc risori, felicitări , u nele
lldresaic direct domnitorn-
1ui, nllcle unor demnitari,
sute d e mărturii, nflnie a7i
la Biblioteca Academiei
Republicii Socialiste RomA-
nia sau în Arhiva istorică
a Ministerul ui Afacerilor
Externe, păstrea ză ecou 1
trezit pe tot cuprinsul ţării
de răspunsul lui Al. I. Ct17A
la prima scrisoare a lui
Fuad paşa şi confirmă to-
tala adeziune la p oziţia a-
d opt.ată de domnitor a ce-
lor mai diverse categorii
de cetăţeni , g rupaţi pe C'>-
mune, o rAşe, plase snu jlt-
deţe , n fun cţionarilor de
toate gradele, a memhrilor
cot·pului didactic, magis-
traţilor, medicilor , repre-
zentanţilor clerului, coman-
danţilor d e uni tăţi şi sub-
unit{tţi mili tare.
Scri soarea de răspun~ a
lui A 1. I. Cu7,,n, a părută ini-
ţ i a l în ,.Monitot·ul (N r. 24Î
41
din 9/21 noiem brie 1R65), a
fost tipărită apoi într-o
b roşu ră specială , 1n limhileo
română şi fran c eză, şi ulte-
rior reedi tată, ln cere ren
insjstentc"\ a opiniei publice,
tin diferit e oraşe nle t~rii .
A ttt de mare :\ f o.Rt entn-
zi asmul stîrnit de acest răs­
puns, apreciat de N. I orga
dr ept "actul de demnitste
cPi ma i frumos "'
 Jfiaugurătn in accsi numrn· noul concurs nl re,•iqtci. Jn
fi~r.ar~ din cele şase întrebări care urmea7ă nm qtrecurnt
în mod intenţionat cîte doura grc~cli. Datele rorcct~ fi~u·
rNl7ă în nrticolelc apărute in ultimC')e trci numC'rc nl(' n nn-
lni trecut (10, 11 şi 12 119i1).
Pentru a participa la concurs vi se cere să găsiţi cclt'
el ouă erori în fiecare text din întrebările publicate mai
jos - deci în total 12 greşeli în aceaqtă prim ă etapă. OC'
• exemplu:
INTREBARE: Stabilindu-se la Pite~ti - unde luase în
nntrcpriză restaurantul gării - chcrea n fo t '\'izitnt d••
numeroşi prieteni, de personalităţi marcante nlC' 'i<'1if cut·
lllrnlc şi politice. Interesante înscmnări despre 'i7itn pC'
rare j-n făcut-o ne-a lăsat pub1icistul Constantin Ba cn lbnşn.
RĂSPU'JSURI CORECTE: 1) .1. u s-a s tabilit la Piteş fi.
d Jn Ploieşti ; 2) nton Bacalbaşa e cel care l-a 'izitnt.
Concursul \ 'a consta din trei serii de problcn1c, fiecare
serie apărînd în cîte un număr al re-vistei noastre. fu alte
cuvinte, concursul e va încheia în nr. 3 (60), din mm·-
f ie 1972.
Bibliografia fiecărei serii de întrebări este alcătuită din
eclc trei numere imediat precedente. Rcpetăn1, pentru ~c ..
ria de faţă, cititorii găsesc n1at~rialul necesar r5 pun<\urilor
in nr. 10, 11 şi 12/1971.
Răspunsurile se \ 'Or trimite numai la sfîrşitul concur u -
lui, însoţite de cele trei bonuri de participare, într-un plie
pe care se va menţiona citeţ : Pentru Concut·s.
Data limită de e:xpedlere a ră punsuri1or la cele lR PJ'O•
hlemc ale concursului nostru este ziua de 30 nprili e 1!172.
(, <' , ..a lua în considerare data poştei de pc plic.)
umeroasele premii oferite constau în t elcvi.Tonr<', apa-
rate de radio, fotoaparate, abonan1en te la 1·evi"t n nons f r\ a.
E\·entualelor nclămuriri h ·ite pe parcurs li ~e \'a con , -
ct·a o Poştă a concursului. Participa o (ii cm·e vor cerc reda r-
Uei explica1ii în acest domeniu sint rugaţi qiJ menţionP7f"
pe p1ir : Pentru Po~ta Con cur~ului .

- ·---- ------
z ""
.-
~
O)

1
CJ -
w
-- O! c(
1
• :::> 1'
z
<
- .1
•

><-- --------- ..1

85
REC UNOAŞTEŢI GREŞEALA?
1.
In sec. II, în plină perioadă
de ofensh ă a I mperiului ro-
man, Decebal f;i Pucorus II -
căpetenie pct sună - nu făcut
fronl comun împotriva primej-
diei. Pen tru n C'onsolidu rapor-
turile lor de prietenie, Acornion
elin Dyonisopolis H fost trimis
în solie Ja PaC'orus II pentru re-
C1linwca unei ulian~c militare.
2.
Despre crisltalizru·ea prime-
lor forn1 aţiuni feudale pe pă­
mîntul Romaniei, gtiri impor-
tante se află în Diploma Ca\ 1-
lcdlor Ioaniţi, din 12-17, în. cn re
sînl menţionate Yoievodatele lui
Liwvoi, Seneslau şi Gelu, cne-
zntelc lui Ioan şi Farcaş. Infor-
matiile sînt completate de cro-
nica lui Faz'l ul-Lah Ra)id,
scrisă la sfîrşitul ~ce. XTIT şi de
alte ÎZYO<We.
3.
In lBGn, Mihail Kogălni-
<:eanu. fiind ministru de I nter 1e,
i-·1 adresat prietenului sc\..1 Y 1-
c,;ile Alecsandri invitaţia de '1
in lra în gu\ et·n, npreciind îndt
o data capacilntea şi ataşamen­
tul poetului faţă de ideea propn-
sirii României. Frumoase cuvinte
l<t ad rC:'sa pC'rsounei poetului sînt
c·upl'inse şi înlr-un rnport trimis
de ronsnlul Franţei la Bucureşti
- Hibot - pe adresa Mi 1isteru-
lni de Externe fr.ancez, în scp-
tcm brie 10!10.
-----------
- -
1111 . 1111111
1 1
1 1
1 1
1 1
-- -·------- ..1
86
4.
Marele democrat-reYoluţionnr
.:-.. icolac Bitlcesc·u, fiind g r , l\
bolnav şi pt·esim\indu-şi sfîr';'i
tu!, a pornit din Xeapolc - undl'
se afla în exil - spre n-şi rCYC'
dea pntria, rudele şi priclcnii.
Ln Con<>Lantinopol, s-a îmbarca ~
pc un \apar austdi1c cu intenti·1
d~.: a ajunge nc<l<;fl, dar domnito ·
rul Gheorghe Bibc<;ctt n tt i-· t
admis hirm·c-.1 în \.ară.
5.
După ce 1-a ucis prin otră ­
Yit·e pe Alexandru cel l\1rtrl'
(:J2J î.c.n.), generalul SeJcucos .1
devenit regele ace1ei părti a lm
pcriului care c-uprindea şi Per<5J 1,
slntul înjghebat de el menţinîn
du-se aproape un secoL Grecii
lui Seleucos s-au căsătorit ndcs" 1
<'U femei persune, dnr nu ati
ncloplat obiceiutile ~i îmhd'tct.
mintea perc;ună. Crmn~ii săi -<t i i
fost, pînă ln urmă , ahmqnţ i d ...·
p~u·ţi.
6.
Tn I storia sec1·eUi, .Jacqucs de
I ,·ttm<w se oeupă d e unul din
tre episoadele adiacente nlc morii
bi'ilălii de ln \Valerloo. Un om
de' araccri , Rotschild, a reu
sit atunci să profite în mod abi 1
de pe urma deznodămînttllui ci ,
dind o mare loYitură la burs'1
din Pîris si •
întemeind un ade
vru·nt .,imperiu financiar'·.
,
1
1 1 1 1
1
1
1
1
1
1
•
; 1 1
1•
G Clio . anunţă g C.).io anunţă G Clio anun
f
. -. ------ --------.. - ·· -. -·- . ~
1

~.:...­
~·

Viitorul... trecutului
Cum. vecleau bunicii noşt1·i t•iitqrul ? J,a au?a,c.;tă înt reba re răspunrl o
st~rie dl'. de <:ene din retista ..V sernirnaia lliu.~lratra··,cort>, a ctJuirllt /(1 SI. Pc-
t er<: burg- actualul Leningrad - în 1884.
AutoruL clescmelor, .\/. Dalkevici, fixa antiripctţiil nr sall• t er menul clt• 1m
mileniu, grupindu - le suh titlul rmn'ltn de 0.1mC'nii ~i ' ial 1 în •>H:t-! Dur. c/f•şl
rw cw t rcntt d rctt 8S ani de la apariţia lor, ilu<:tratiile .<>alt• sml <IL 1111tl'
<l~Jlc1 şite ele , Paliwte.
Desenul pe care-l pttl>licăm mfă(işea :::ă ima ţJ i1t C'n
unei metropole din 2884. Circulaţia aPl'iană este foart e
intensă, da1· vehiculele sntt nişte baloane clirijal>ile . m
fur mă de peşte. Maga:inele işi poartri fi1 ml'/f• şi numr.tl'll'
el(• stradă la "ameţitoarea"
llllil( nne de... r>atru etaw
1 ct arc>ln:i 11i1.·c>l se Iare dc>
lmrNtrea şi 1111 ha rrcu ect
cli enţilor.

Jatu şi o altii 1JrePi-

:nllle, l eţ1aiă de moda ve~ti
mc>ntarii şi dansw·ile viito-
rului. Dm· şi aici prefacerilr
'HI1L clm·edit mult mai ra
piele şi mai 1·aclicale decit
inclră:ne(t să şi le inchipuie
artistul. Dacă nu ar fi să
l:orbim d erît despre lungi-
mea 1'0Chiilor, de exemJJlu ...

87
 incom letă
D a
•

W A VERLEY ROOT

C1lm a ero/uat hr ana omului ? lncercîncl să 'tăspunclă acestei i n tre-

l)(t.li. speciali.c:.tul am ei'ican \\'arerley R ooz aj unge la concluzia eli au exis
tat cl'ea ce el numeşte ,.clottă ret'oluţii gastronomiceu care au av ut loc pe
t,tr>ptl' istorice diferite. Prima mare tran.~fo rmare a constat în f olosirea
focului p ent ru a f ierbe sau f rige 111.mcarea; cea de-a dau a a format- o con
dimemarea alimentelor ru aj11torttl ~ării.

Originea salariului par~ială a a cesteia, de und~ şi nevoin de

PE'rioada în C'are n apărut ,.sarC'n în bu-
cate·' aparţin e neoliti cului. Omul de alunC'i
nu :n-en, b;n(\Înţelec;, nici cea mai mică
irlE'A dC'<::prE' faptul că organismul <::ău are
11<'\'0i e de o rnn litate constantă ele sa re,
( "lre l=;(' me nţin e în jurul cifrei de 7 -8 grame
pentru o înăl\ime ~ i o greutate medie. Dar
In. un momC'nl dm. m odificarC'a regimului
nlimentar a diminuat nportul de clon1ră
de sodiu , tulhurind n.'ltfel echilibrul salin
al rorpulni. 0(\ ltt('rnl acesta şi-a cht seama
inst.·nC"liv, 1~1 rum î7i dau senma ani-
mnle10.
1\Todi Cicarc-n regimului alimentar la care
n e-am re-feri L m ai suc; n fost det erminată
de doi factori : reducerC"a proporţiei de
vinnt în cadn1l hranei şi inveniarea veselei
în cr.tr e carne-o putea f 1 fiartă. Sur sa de
'i.'lr e a omului o form.nn nnimalele ·ucise
de el, animale caro la rindul lor se " c;er-
vean'· din blor11 riJe de ClNn gă~ite in na-
tura. Prin frigere-a c6rni i fntr o tepu-şă
d easupra jer atecului, sau prin coacereo:t ei
înt.1-o groapă căptuşi tu cu pietre fie-rbinţi,
nu se pierdea nimic din conţinutul său în
sare. Iler-berea, fnsă 1 .dur.~a la eliminarea
n şi-o procura în mod spe~"ial şi de a o
ndăuga meniului.
Incă 1n epoca do bronz, sarea devenise
o importantă sursă de avu ţie . Regiunea
ITrtllstait din Austr ia a imprumutat numele
său unei infloritoare culturi preistorice,
care n. apăn!.1l şi s-a dezvoltat în cadrul
unei mari aşezări umane din apropiei'('n
unor mine de sare. Rămăşiţele lor sînt şi
astăzi vizibile în vecinătatea Salzburgului,
ora5 a că rui denumire în sea mnă, în tra-
du"Cre, Tîr gul Sării.
!ntr-o epocă în caro zeii erau omnipre-
7Cnţi, nu este de m irare că un produs atit
de necesar avea implicatii religioase. Ve-
chii ariC!'ni ronsid0rnu sar-ea cu atit mnJ
sfîntă, cu dt le serven nu numai ca hrană.
ci şi penh1.1 a întirna proresnl de descom-
punere a cada\-Telor. Romanii însă, core- şi
incinerau mo rţi i, an utilizat rădăcina ter-
menului latin a l săr.ii (salis) pentn1 n dE'--
semna pe S'llu-c;. zeul <\~nătăţii. De la <'1 au
răm as, Tn multe li mbi, cuvinte ca rolut
(iniţia l, o urare d0 săni\tate), salutar ~i
chiar ,c;a/?•are.
Ceea ce se c;;tie mai puţin ~te c ă tot d~
la sare se trage şj cuvintul sa/ar. 1n raţia
alocată fiecărui soldat din 1egiunile re-

88
 m.nne, intra şi o an um ită ·c antitate de sare..
Cneori, insă, OSta)ii primeau, în locul să­
cul eţului cu pulbere albă, o sumă de bani
- salarium - cu care să-şi cumpere ei
.în)i)i indispensabilttl condiment.
Pr intre popoarele semiti<:E', cineva care
7:1 împă r ţea sarea cu semenul său se unea
cu el printr-o J.egă·tură sac ră; la arabi,
~azda care oferea oaspetelui piine ş i sare
ii gar.ctnta, impJ icit, ocrotirea ''i eţii <şi a
cwntulni său .
Mira rea lui Homer
Snrca se găseşte
-
la buza multor super-
stiţi i, printre care cea mai răspîndită este
credinţ a c ă risipirea ei pe masă constituie
ttn semn rău. La originea acestei "convin-
geri·' siă probabil nevoia imp erioasă de
economisire, dată fiind raritatea clorurH de
sodi u tn anumite părţi ale lumii sau în
diverse etape ale ist.oriei. Cea mai celebră
ilust rare a superstitiei amintite este, fără
îndoială, "Cina cea de taină" a lui Leo-
nar do da Vinei, unde n putem vedea pe
Iud a risipind sareu pe masă.
Dnr de la aces t mineral de rivă şi nume-
roase zicale şi proYerbe, intrate în uzul
c:-nr ent al diferitelor limbi. Spiritul ascuţit
al atenienilor era cunoscut dr.ept sarea at-
tică. Romanii îş i manifestau scepticismul
ra,ă de o r elatare, spunind că trebuie luată
rum grano salis (cu un grăunte de sare) *·
Vechii greci aveau totdeauna sare pe
mas ă, deşi uneozi se vedeau nevoiţi s-o
importe tocmai de pe ţărm urile Pontului
Euxi n, fje în stare pură, fie în soluţi a de
sara mură folosit ă p entru conservarea p eş­
telui. ln Odiseea, Homer îşi exprima mi-
rarea faţă de locuitorii unor ţinuturi din
interiorul continentului core nu utilizau
c;area..; după Loale probabilităţile. era vorba
ele mari consumatori de vînat. O absti-
nen ţă simnară din partea nomazilor din
1\ rrica de Nord a stîrnit uimirea rom ani-
lor : dar asemenea beduinilor din zilele
noastre, numi zii de odinioară îşi asigurau
necesarul de s-are din lapte, c.-.tre con ţine
1,6 gr CINa pe litru.
* In Umba rorntlnă, o povestire fără haz sau
lipsiUi de interes e farli sa·r c; ceva poa te fi Jn
f <>l de 1mportant ca sarea ~n bucate iar cineva
poate fi la fel de dezagreabtl ca sarea ~n ochi ;
a turna sare peste rană înseamnă a spori inten-
11ona't suîerlnta cuiva, în timp ce expresia a
pune sare pe coadă echivalează cu mărtu risJrea
nepulintei de a prinde sau sanctlona pe au-
tonll unei fapte rele ; despre cel ce se anga-
jează in promisiuni fabulom;e se spune că fă­
gădu ieşte marea cu sarea ; nedcspărtita prie-
tenă a copiilor, capra lut Ion Creangă, aduce,
printre alte tntfandale, celor tret tezt aJ sAl
d'l'ob de saTe ~n sptnare - şt exPmplt>le stnt
depat1e df" a ae 11 ept11zat.
Un monopol veneţian
Şi pentru că am menţionat din nou pe
romani, meri lă de am in tit, fie şi în trea-
c:ăt, rolul pe care l-a jucat cresc~nda ''o-
loar e comercială a sării în istoria lor. Prin
sec. IX i.e.n., păstorii de oi de la văr­
sarea Tibrului, care îşi duceau exi stenţa
precm·ă în Latium, o zonă plină de zmîrcuri
sărate, au inceput să e>...1ragă din ape-le
acestora mai multă sare d ecit aveau ne-
voie pentru conslllffiul propriu şi ol turme-
lor lor. Surplusul 1-au Yfndut vecinilor Jor
sabinii, slrăbătînd un itinerar boteznt Vi~
Salaria *•· Treptat, Via Salaria s-a extins
tot mai spre Răsărit ptnă spre Adriatica,
deoarece riveranii acest-ei mări, cu un con-
ţinut salin sărac în partea sa de nord
•
aveau nevoie de sarea din Latium. Pc
acelaşi drum au luat-o apoi alte .art.icole
comerciale ale latinilor - lînă, postav etc.,
pentru ca în cele din urmă, tot pc Via Sn-
laria, să mărşăluiască legiunile r omane 'in
drt!:m spre cucerirea lumii antice.
lncă din vremuri străvechi, sarea a fost
izvor de bogăţie şi în alte pun cte ale g1o-
bu1ui. Hcrodot pomeneşte despre o rut:\ de
caravane care unea între ele toate oa7C'Ie
cu sare din deşertul Libiei. Pînă în 1ilele
noastre, princi pala încărcătură a desagilor
de pc cămilel'e care străbat Sahara est€
sarea. India scotea acest mineral dit1
adîncurile solului încă înainte de inva1in
lui Alexandru cel Mare. Snrea extrasă In
Palmyra reprezenta una d intre <:ele mai
importante m ărfuri în cadrul activului ne-
goţ care se desfăşura înlre porturile Siri0i
şi cele din Golful Persic. Minele din 7onn
mu ntonsă Sierra Nevada (Spania) au fost
exploatate din plin încă din sec. V. ten.
Etiopia ca şi Tibelnl foloc;eau or:wionnl
turtele de sare fn chip <le moned[l.
Unul dintre pun ctele de plecare nle pro~­
p eritătii Veneţiei a fost momentul cînd lo-
cuitorii siii .fiU învăl.al să 0xtrn~ă clorurn
de sodiu din sursele de~tul de si\r~re pc
care le ofereau mla5tini le ln~nnei, pentru
a vinde apoi produsuJ astfel obţinut în
întreaga vale a Pactului. Veneţi a a vegheat
cu multă străc;micie la păstrnren monopolu-
lui asupra acestui come1-ţ : în anul B:l t.
ctnd localitatea Comacchio a încercat să o
concureze', vene~ienii nu a tacat-o prin sur
prjndere, nimicind-o c u desăvîrşire. Cind
o nltă aşezare, C'ervin, a fă cut ac<?en<\i t('n-
•
tati vă, V~neţin a an exnt-o pur şi simplu.
*• Drumul Rl1r1t. nşa tmm op nume,te o
strarlA d!n fJtH'UrE."ştt
 In descrierea pe care ne-a lăsat-o asupra
că l ătoriei sale în China, Marco Polo arată
<ă impozitul asupra să rii juca un rol im-
portant tn cadrul venitueilor financiare ale
t mpăraţilor moguli. Regiunea austriacă din
jurul Salzburgului. deja amintit, poartă şi
ncum numele de Salzkamrnergut, ceea ce
înseamnă "proprietate 8 l\finistcrului Pi-
nanţcJor'' .
ln Franta di nuinlea Revolutiei di'l
J7A!l, unul dinln.• cele mai apăsiHonre bi-
r uri, la gabelle, se aplica asupra s3rii. In-
trodus ca un "expedient vremelnic" in 1286,
l'l a durat şapte veacuri, obligînd fiecare
familie su cumpere o anumită cantilate de
snrr, din antrepozilele regale, indiferent
clncă o consuma sau nu. Atunci cînd vis-
tieria i se golea. monarhul descoperea
J,rnsc că supuşii săi au o nevoie sporită
ciL' sa re.
Desfiinţată in 17DO, la pabelle a fost
reînviată de Napoleon in 1006, intr-o formă
oarecum diferită. Dar ironia soartei a fo-
C'U t ca, printre cnuzele secundare ale în-
lrîngerii srftr in cn mpnnia din Rusia (1812),
90
să se înscrie şi lipsa de sare de care su.lc-
rC'lU trupele şi caii. Demn de semnalat e<;te
că , pînă in ZiUa de astăzi, un text de Jcge
francez (c ăzut în desuetudine, e drept, dor
nu anulat în mod oficial) interzice extra-
gerea sării din mare. Interpretat în sensul
cel mai strict, ar putea fi considerat de-
licvent orice copil care, juctndu-se pe -
plc1jă, î5i umple l ălclăruşa cu apă şi o vai·să
pe nisip.
In timpul dominaţiei britanice asupra In-
diei, extragerea sării din mare era de ase-
menea ilegală. Una dintre manifestările de
luptă ale lui Gandhi împotriva agresori lor
englezi a fost tocmai încălcarea a cestei in-
terdicţii.
.1\Iullimilenara bătălie pentru sare nu are
ca temei o }jpsă reală de depozite nntu-
rale. Numai în mări şi oceane există o
cantitate de sare ec hivalentă cu întreagrt
mu să a continentului european : aşternu tă
pe cuprinsul tuturor continentclor de p~
glob, pulberea albă care dă gust mîn căni
ar a vea o grosime de peste 30 m .
PIETRELE CASTELULUI
1 BOLOVANII DE SARE
STEFAN
•
OLTEANU

Nece itniea vitală a prot"urării c~ lui de .,al (·incilea e lelllenl" indi ~­

Jl e n~abil vieţii a conferit sării un rol primonlial, care i-a ac;ti{ui·at in
toate tim)>urile o n eîntreruptă va lol'Hicnre. E o realifa( e va lnbilâ ş i J><'n -
tru teritoriul Rom âniei. unul dintre cel e mai hngnte din lume m 7ă di ·
minte de sarP gem tL

91
Publius Strennuus şi sursele
averii sale
Prima men~iune doc u:~~entară şi în
~cens{ă pridn ţă apa r~in e lui Herodot. !n
în semnări l e sale pri\·itoare la e\·enimen-
tele petrecute la sfîrşitul Yeacului VI î.e.n.,
el po meneşte de sarea existentă în diferite
puncte din " ~ara scitilor'", în care "părin­
tf'l f' istoriei'· includea şi pămîntul Daciei.
Cerce tări arheologice recente au scos la
lumină aşezări omeneşti din Yremea da-
cilor, situate în imediata apropiere a ză­
cămintelo r· de sare aflate la suprafaţă , de
pildă în Oltenia, la Ocnele Mari, în sud-
, ·ec;tul .Moldovei - la Tg. Ocna, ori în
Trrmsil \·ani a - Ocna lVIureş, Turda etc.
Deşi nu ayem dovezi certe, este de pre-
supus că în antichitate tehnica de extrac-
tir cons ta în a~a-zisa exploatare "la zi",
adică 1n simple excava~ii executate în
partea superioară a mash·ului de sare,
fără a se ajunge la adîncimi prea mari
din rau7a Yiiturilor· de ape sau a surpă­
turi1or de teren. Este greu de apreciat \ 'O-
ltlm nl pro ducţiei, dar, se pare. că cea m a i
mnre parte a ei era destinată consumului
inte?rn. O anumi t ă cantitate era poate des-
t i n ată ş i schimbul ui, mai cu seamă în
penin c:;u ln Balcanicft. lipsitU de o asemc-
nrn bogăţi e natu ra lă.
C'ucerircn Daciei de către romani, în
urma ră1boaielor din nni i 101-102 si
• 105-
106, n a\•ut ca rezultat economic funda-
men tal exp1oataren bogatelor rezerve mi-
niere exic;lcnlc în subsolul noii provincii
romane, printre care şi sarea. Impăratul
nrenda sal inele unor oamel'li de afaceri
care organi7au C:A~racţia mineralului. Ast-
fel, în i nc;cripţiile păstrate din sec. III ~e
pomeneşte un anume Publius Delius Stren-
nuus. locuitor din Apulum (Alba l t1Hai,
conductor pascui, salinarum et commercii.
Ti tlul explică sursa ,·eniturilor sale: taxele
de pă5unat , beneficiile snlinelor şi dările
rome1·cianţilor. Oraşele din Dacia, ca să-i
ctştige îa\•oarea, se întreceau î n a-l în-
cttrra cu onoruri sacerdotale şi rounicipa1e,
ia r unele cole~ii 1-au ales ca patronus.
Se cunosc o seri e de localităţi bogate în
1ăcăminle de sare de unde romanii 1u
extras o importantă cantitate de mineral.
De pildă, denumirea de "Salinae", atribuită
Ocnei Mureşului, indică o intensă exploA-
tarc n acestei ocne. Aici s-au descoperit
numeroase monede romane, nnelte de
lucru, precum şi fragmente de ceramică
de factură romană avînd. imprimate pe
ele diferite ştampile.
!'d ari cantităţi de sare s-au extras şi de
In Turda, unde s-au descoperit încă din
1796 insc ripţii consemntod exploatarea ză­
cămintului tn acest loc. tn Oltenia romanA
92
sarea s-a extras ln Ocnele Mari, în sec.
II-III, după cum probează numeroase Yes-
tigii (ţigle cu ştampile), descoperite cu pri-
lejttl unor săpături arheologice recent
efectuate.
Salinele romane erau exploa tate p rin
sistemul camerelor pînă la 30 m adîncime,
mergîndu-se cu extracţia de sus în jos,
ceea ce a asigurat un mare randament
economic. E:x-presiile tehnice ale romani-
lor ca : alpertura finalis, miliarista, apasi-
tnm etc. s-au menţinut pînă în secolul
trecut, fap t care d oYedeşte exploatarea ne-
întreruptă a sării în Tran<>ilYanin.
Privilegiul cavalerilor Teutonl
O dată cu retragerea stăpînirii romane
la sudul Dunării, în sec. III, exp1oatarea
oficială, sistematică a bogăţiilor miniere ·de
pe teritoriul Daciei a fost întreruptă. Au
continuat să se valorifice doar minerale
absolut indispensabile satisfacerii unor mi-
nime necesităţi ale localnicilor. Sarea a
constituit, fireşte, alături de :ninereul de
fier, una din tre aceste bogăţ ii.
Printre cele dintîi ştir i scrise referitoare
la extracţia ei în răsti mpul de după se~ .
III, figurează şi textul din anul 892 cu-
prins în Annales Fuldenses (un tratat nl
regelui german Arnulf, înch eiat cu hanul
bulgarilor, Vladimir - n.a.) din care re-
zultă că populaţia moravă cumpăra sar en
ce provenea din salinele Transilvaniei de
nord sau din J\-1aramureş . De altfel, o m!:!n-
ţionare expresă privitoare la salinele din
TransilYania se face şi în relatările lui
Anonimus, notarul regelui Bela ITI : "De
acolo [din Transilvania] - arată 1zvorul
citat - se scot sare şi materii săra te".
lncepînd cu sec. X, izvoarele srrise pri-
Yind exploatarea sării, mai ales din Tran-
silvania, se înmulţesc. Biografia primul ui
episcop catolic de Cenad, cunosr> ută sub
numele de Legenda Sancti Ge.rhardi (Le-
genda sfîntului Gerard), cuprinde şti11
preţioAse despre ducele Ahtum, din părţ ile
Danatu1ui, care, la sfîrşitul sec. X şi la
începutul secolului următor, intrase în sti'i-
pînirea " sării regale ce cobor a în jos pe
:Mureş". Un tarif vamal al oraşului Stein
(Austria), întocmit către sfîrşitu l sec. X I,
menţionează şi el mult solicitatul mineral
provenind din Transilvania.
Privilegiul acordat cavalerilor Teutoni
în 1211 şi confirmat în 1222 prevedea, in-
tre altele, dreptul de proprietate asupra
ocnc1or şi n unui număr de şase nave
pentru transpor tul sări i pe rîurile Olt şi
Murcş. Bela IV, regele Ungariei, acorda
şi el la 1247 cavalerilor loaniţi libertatea
să scoată sare din orice ocnli din Transil-
vania, pe care apoi sA o transporte spre
pânHe d tul:lpu Hu!&ul'lu, G1 e cla ~tl Cu~
mania.
In anul 1233, 11 biserici de pe teritoriul
Transilvaniei primea u în folosinţă proprie
o cantitate de aproximativ 50 1)00 bolovani
de sare, adică circa 2 500 t. In cursul sec.
XUI şi X IV se deschidea u noi ocne la
Dej, Turdo, Cojocna, Sic, Ocna Sibiu-
lui etc.
Cam din aceeaşi vreme datează şi pri-
mele ştiri cunoscute despre exploatarea
sării la est l;>i sud de Carpaţi : din !\1ol-
l 'ecllea .;altnit lr~ fOtntd ue CltJ}JOf. de
Tu.rda
In p. 91 : munte de ~arc v~ maluL lucutu&
:> W.nic (Prahova)
dovH ~i Ţara Homâne&>l..A ; ea con!J·tlt-Ula
în sec. XIV, marfă de export, mai cu
seamă în Imperiul bizantin. Un registru
de în~~nări recent descoperit, redactat
la Ch1ha către 1360-1361 de către notarul
genovez di Podenzzolo, menţionează pc
bancherul Lombarto Bustarino, care se
o~upa cu 1:cgoţul de sare încărcată Ia gu-
rile DunărJi.
In cursul aLt'llilaşi M:!col, sar eu extr c1;)C1
lc1 Ocnele l\la!l er~ trimisa in regatul mc.l-
g11io.r, după cum utest~ documentul du
13 73, prin c;2re Ludonc. 1 egele ungaru~i
yunea capa't a-:estui un purt
Jn sec. XV-XVIII, izvoa1·e ~cri~e mcdle-
' ale scot în eviden ţă o umplă acţiune de
extracţie o sării pe întreg teritoriul pa-
triei noastre, atestînd valorificarea de noi
re:.Ger\ e saliniiere. In jurul qnului 16~0,
ocnele din ~Iarumureş aduceau liscului u:1
venit de 4 000 florini anllul. Producţia to-
tală a salinelor trunsU\ ănenc se ridic:u,
în sec. XVIII, la c.:irca 1 000 000 quinlule
anual.
la . Dn1 producţid ocne1 de la 'Irotu~, Ştefan
ct.!
~1u~·~. confJrmu, la 17 no1ernbrie lJO:.!,
n~anast1r1~ Putna u dumc mui 'cehe de
1.)0 d1·ob1 (bol o\ ani) unuol. lJn culuto1
str~in din s~c. XVII, Pietro Deoc.luto, uruli.!
111 m~emnările ~ale din .i\Ioldo' a, cu 5ure·.
exploatată la Trotuş se tnmitea ît'l tou lil
ţara ·l \Ioldovei, îu Husiu, în Poloniu, ş 1 se
t~ansporta pe Du~ăre şi pc J\fureu Keugră
pmă la Constcmtmopol. Alte ocnc în e.x-
ploalare se aflau la 'I'g. Ocna, de unde ~c
cxtrăgeau în sec. XYIJT cam 100 000 bo-
lu\ ani anual, ~i pe dealurile Tiîrlaului.
tn sec. XV-XVT, la sud de Carpu\i cun-
tmuu exploatarea lu Ot.ncle :\l ari C\ ilc eu);
~e cxt1 agea ~arc, de <.lSL'll1CIH:!a, de la Oenu
.\ h ca lmgă 'l'irgon~tc :-şi din oc·na de 1-..t. T'e-
leba. Din 'euilul H!c.~lizat de Pl:! Ul' n...t t..'-' ·
werciuhzcini ::;ăni. ~tit cea ct!l Batnu a co.l-
struit cetatea Giu1 (71u, lu 'inceputul set:!
., -- T ... J e-o spune f!UJ
•
-r;;ău ~ ' lad Dra~ul ,
•
1
care declara ca,alerului burgund V/au\ ri ,
93
ca n-..t fosl .,ptatl·ă în acest cuslcl al Giur- U Il CII 1! crlc ClO('dllCt.~llOr

giul ui cure !:iă nu-l fi costat pc tatăl s:nt

un. bolo\·an de sare care ~e ~coule din·
..,tîncă în Ţara Romc1neu$Că." \lai tîrziu,
în sec. XVIII, datorită abunden\ei. de mi-
nereu care a dus la scă derea preţului,
domnii Ţării Româneşti au procedat la
închiderea unor ocne. Cea mai impor-
tantă a rămas ocna de la Slă!lic, cu o
a dîncime de 60 m. Ea producea cam
13 000 t anual, care se ex portau peste D ~t­
nare la Con'5lnntinopol !;i în portu rile
!\1ării I\egre de pc coasta Asiei ~Ii c i.
ln epoca mcdie\'nlă tehnica de extrac-
tie n inregistrat progrese vizibile în nl-
porL cu epoca anterioară. Astfel, s-a tre-
c ut a proape în exclusi\ ilale la exploata-
rea cu puţuri in formă de clopot, de adb-
dmi relativ muri. 1n prima JUil1ă tute a
!:,C<.~ . X IX s-a introdus în T ura H.omtt-
nt:usc(t metoda de extracţie în adîncime,
prin gul el'ii su~tinute de stilpi.
l\ Tunca tn snl ine era fuc·ulă de U.';>d-ntt-
mjţii t ăict )ri d~ s.u·c ..,dU c iocăn a~ i n.'-
<'J'ULH\i di nt r~ Odlllenti liberi -.;nu clm rîn -
dul t:L'lor w ...er\'iti Jn ~L'C'. X\ III ~e pl.t-
lCdU 2 3 SI)!j de flec,. u e uoJOvCJl'l Ull...!t, lll
secolul ut·m ător, remunera~ia a crescut l..L
4 bani. H.andamentul unui tăi e tor de s are
aj ungea pînă la zece bolovani zilnic.
Cei ce scoteau bolo·v anii din ocnă şi-i
aşezau în grămezi (magle) la gu ra oc:-
nci, de unde îi transportau cu propriile
lor 'ite la locul de depozita re, ">e numenu
măg laş i. Ei \'encuu la ocnă ~·ăptămînul,
pdn rotaţie, ict r munca lor J1U era pW-
tită.
I ntregul personal din saline se afla s u b
conducerea cămă raşul ui, care se 1ng rijeu
de toale Yeniturile domnului şi a\·ea drept
de judecată asup ra lucrătorilor din O('lll'.
Pc la mijlocul sec. XV ~e aprecia că ~n
otnclc transih ănene se aflau cîte\ a sute
clC' ltt<Tt'itori. rn 1\I oldo,·a . număru l lor d l'-
pu.,ea. la începutul sec. X IX. cifra de 1 OUO
.l\lurwu se dc~fă~uru în ··ondi~ii foartl'
grele, f<.tpL pcnt1·u C'ure ci s-<lll r5/\Tft lit
Jn numcro·tsc dnduri.

Cl1o • anunţă ~ Clio . ariunţă Q Cll,o an un

Călătoria legendei
O 1 re scă zn)ciţiştnd 1>e Homulu~ Şl Ilem W>, miLLcu. w lemeietori ai R umeL,
1 m preu nil cu mama l o r acloptivă. Lupoaica, şi c: u. pă.~to rul care a găstt po cd
eloi băi eţi Ln v iz tttna fiarei ... Nimic neo bişmtit . la JJ1'ima veclere: celebra l.e-
!Jt'lldă. in tr-CJ no uă re prezentare grafică, care :..;c' adauud atitor altora.
Da, numai ('(t frt>sca zn. ch estiune se află în Jl. ia Cent1'ală . mai precis
pe zutul c:ul uantlui c·entral al tmui palat clalînd elin sec. VI e.n. şi .excantt el e
arll eui CJgii soeietic i lmoă l ocalitatea Şahristan elin R.S.S. Tadjică. D e altfel ,
wtreaua s tqn·qfată a :.icltlltti e a coperită ele imaoini pe eaTe m·ti.sLul anonim.
le-a 11reluat ele> p e mcmeclele şi meclaliile n omei antice . .-l'theologii şi i storicii
w mea=U. s ă prec:i ze.:e a( um m, c:e împrejttrci.ri an. ttnle au. apărut ace:-Jt e 1Jic;turi
Juttrale şi c rtm, Cllţ ajun s mituril e ele pc malul 1'iiJ1'1tl1ti într-o a şeza re elia
illlma A siei.
 Cărfi sosite la redactie
1
CINCI SECOLE DE ISTORI E ROMA EASCA
Dimensiuni n oi p entru bogata cronică n 'frnnc;ih·nniei, în primul din <.:ele două
YOlume ale unei lucrări semnate de Ştefan Pascu, subtil şi profund cunoscăto r al
istoriei a cestui voievodaL
Amplă i nfor m nţie de izvor scris, la cnre se add.ttt:ră
fructificarea ce rcetării arheologice. cu C'Onc.ludentele
ci r ezultate p entru studiul feudalismului iimpuriu. tn
tematică : formaţiunile politice româneşti şi româno-
slave din Transilvania (sec. IX-XI) ; rezi s tenţa popu-
laţiei româneşti faţă de cuceritorii maghiari şi de
eforturile lor de aşezare , colonizare şi orgnnizare p o-
litico -administrativă ; t endintele de autonomie nle
voievodatului faţă de rega tul feudal ma~hiilr, strw·-
tura societăţii transil\'unene ptnă în sec. XIV (for-
marea clasei feudale, schimburile d in ţărihime , obli-
gaţiile catcgoriilor asen ite şi ale celor încă libet·e pe
plan juridic, lupta ant ifcudală) .
Lucrare de prim r ang pentru intelegerea unui proces istoric de o deosebită
msemnătate [n viaţa poporului n ostru. (Editura Dacia, Cluj, Hl71.)

BIB!JIOTHECA IDSTO- DICŢIONARAL MARI - Intr-o strictăordine te-

RICA ROMANI AE (33). L OR DREGATORI DIN matică, 8 149 referinţe plus
M OUVEMENTS N TI O- ŢARA R OMANEASCA ŞI 12 p agini cu referinţe dP
AUX ET SOCI AUX m·hivă , adică practic tot ' e
1t0U I AI NS AU XIX-e a scris marele om de slaL
T~CLE, Vasile Ma ciu! (unele articole fiind identi-
Editions de ]'.A cademie de
la R epublique Socialiste
de Roumanie, Bucarest,
1971.

MO!.DOV.\, SEC. XIV-

C uprinzătoare prn·1re n-
~up ra străduin ~elor ~i lupte i
poporului nostru î n seco-
lul trecut, pentru sculuru-
rea jugului sldlin ~.. i p 'n-
tru dreptate <)OCii.ll<:L J:.x-
<'clen lf't sinte:â\ uustt Ju în-
demîna publicului C'ililot·
dm ţară c:i de dincolo de
hotarele ei.
XVII, N. Stoice~c u, Ediluru
Endclopedi C'ă, Hl71.
Aproape o mic de f işe iicate ca ature chiar de uu ·
despre titularii înaltelor torul 'olumului) şi tot ( 'C
funC' ţ ii ş i de·nn.iU\ti, in or- s-a scris despre el.
di ne alf<JhcUcă, în cndrul
fiec·i"trui secol. Amplă frcs- J N MEMORIA ,J, IO N
cft a dinamicii sociale - 10 1 ESC ng L ..\ BRA U
e\· olu~ja principalelor fn- (1818-1891). Comileiul t!c
mili i feudnle d in cele două
pro\ incii isLorke, precu•n
şi poli tica puterii cenlrnle
fi.l ~ă de ele. Izbutit instru-
ment de Jucru t>enlru <'Cl'-
cclălol'ii istm·iei medie\ ale
rom,\ncsti •
.
M I IIAI L J{OGAL ICE I\-
N , 1817-1891. BIBLIO-
GU \ FIE, A l. Zub, Editura
Endclopcdieă ~~ Editura
1\f iJ itară, l !171.

93
 Cărti sosite la redactie
r~dac~ie : C.
(p re~edinle), D. Rus u, F.
'an(ăr ~~ :\1. Androni c
(memuri), 1. Saizu (sccrc-
tur), Bdiluru /\ cudemiei Re-
publicii Socialisle Homâni.l,
1!J7 1.
ll1111Ulltll1diC:!le a I.:UillUni-
t i.Jnlur ~iuute de ac.!ademi-
c•c nl. c.Jdrc J idaclice ~i cer
cclaluri şliin~ifici 1~1 sesiu
mie ~tiin~iCk c de la But:u ·
rc~ll 1 ...1~1
c:u prilejul
<;-i
implimn i a 130 uni de !a
na"?lcrca l'l'lll'l rcc.li..>il uJ ui pu ·
1rJUl ., i um de cult ura tii •1
"'l'L·ulul l1 Cllll. \ ic .._j CUII
\ in~..:utuurc lllldgllll' ue::,pt"t!
multilaterulu ::,a aclt\ italc.
Sandu-Villc MUZEE ŞI l\10NUl\1EN- s ub conducerea lui Rene
TE PRAHOVENE, de Mi - Taton. Obiect : ccu mai ho-
hai t\JJosto l si
•
t\ljhail tilrîlourc etapă din e\'Olu-
Vul p e~ c u. ComHelul pen lru ţiu g îndirii şliin ţifi ce, ce:t
cultură ş i arlu ul judeţu ­
care a generat spi rilul nou
lui Pt·uho\'a, Ploieşti, 1971.
DesUnut în primul rînd al ştii nţei n1oderne. Tn
iubilurilor ele istol'ie "i putru părţi - Hena~lerca,
l
~ecolele XVII :;i XVTIJ,
~ lii n ţcle în a fc.u·a l!;uro-
pei - , o 'eritubllă enciclo·
pcdie într-o pre~enlare edi-
torială de înuJlă ti nută 'il
c u un rcgtstru mergind dt:
la Leon~rdo da Yincl l...t
"\ e\\ ton, de la Copernic l.l
Linnc\ de lu Ve~a}ju::, la
Leibni:t. O ::,ing urii pur ..! e
de rău : tirajul prea m1c.
Şi o propunere con!:ieculi-

l HO . Il .\ 1'.\I:'Jill' IP fUJ ' ă : reediturea întregii sc-

~\ R\lAThJ R OM ..\ , E L .\ rii, într-o formulă grafi<:u
U. ~BOil L ,L\ NrrnnTLE- rnui pu~in somptuoa::,i:i, ~J
lUb 1', ~:tlJttlra i\1 !1 it:..tril, în tt·- un li r:.tj de musil.
li 1 li l!~li . HJ71
U up:i l't111l ne su ~\ 1 t! ...tl.tt
dtÎi..ll' prin tltll, cei tlu1 STUUII ( 'L .\ S ICE' XUI,
arta. ~] UlCC. l.'i...~<:! Llll.!lllUJ'Î..l- Socielutcu de studii cl<.1~ke
lc, ~l"llui, lltcmă:,lÎI'I .
mori din Rcpu blit:a 5oc:ti.llbtă
lle apa ele. din vru~ele -;.i
('Umunclc ~ udcţuJui, într-un
itinerar C'c.trc in\ il ă la dru-
me~ic.

JS'I'CHU. \ Gl'. ' l.':H.\Li\ .\

ŞT II TEl : ţ1' U N'f , \ i\10-
DI:R~ ;\ t l4 51J-1800), ~ditura
~tiin~ifi<:u, UJ7 1.
\1 doilea 'oi um d in Lru-
duvcrca remurcubiJei sin-
tetc publicate în f'runţa

::tulori, coloneii Gheurgllc

Uomancscu ~i L conida Lo-
gbio nu rettli.wt. o curle sin-
t~ttcă, dur \.'U o bogată in-
forma~ie, pri\'ind aportul R omânia, Ediluru Acudc-
n1jlili.H' al Homfmici la 1n- miei Hepublicii Sot:iuliste
l'rîng~rea Germaniei hitlc Homânia, t971.
risll'. S111' pt ezcntalc <.-ro 10- ~Wllărul pc 1911 dl CJ u-
luglL'. - pl' /llt• ::>i luni - -
dJtei puulicaţii unualc a So-
l'Ck lllUÎ illli.JUrli:.LlltL: C\Cni -
delă~ii de Studu CJ<.1::>J t~:
llll!nlc politice, ::,udaJl', et;u-
nomi c ,l tu ::-JJCl. ul nulJ- din nomaniu ~emneuz:::t
t.<Jre petrct...'ute m pet wadc.l uu!nem de ~liluţ.l din \...tlc.t
23 u.Jgu'"'t 194!-1...! mu1 noastră , H li' G , :.:; 1.! _-•.
19-!5 h!·~e !

86
.- poşta
ACEbAŞI CRAIOVEANU ? valoroase. In 1891, breveteazA şl construieşte
artpa pLu.tttoare, care e capabilă, pdn mişcări
Rifspu.nztnd, pe aceastil eate, tntrebifrU ale braţelor in sus şi in jos, • să ridice Sn
~use de tov. ION CRAIOVEANU (nr. 81971), aer o greutate oarecare, iar acolo poate set
tng. TUDOR DUMITRU de la Termocen- plutească liber şi să pornească, după vointa
trala Işalnlţa, Craiova, ne scrie : ,.In anul unei mîini diriguitoare, :m orlce direcţie···
1945 eram copil de trupă la Regimentul 26 Experimentărlle practice nu au dat însă re-
infanterie din Craiova. Aveam 13 ani. zultate prea convingătoare : lansate de la
Am citit, în urmă cu cîteva săptămîni înălţime, ca şi alte construcţii similare ale
articolul Ztte incandescente ( ...Magazin isto- vremii, aparatele sale nu plutesc decît cîteva
rie» nr. 10 '1969), şi am dat de numele ser- mmute.
gentului Craioveanu. Imi aduc aminte cum
a f ost bătut în faţa frontului, pentru că re-
fuzase să tragă în muncitorll care luau cu
asalt Prefectura Craiova.
Acum, fostul sergent C raioveanu se gă­
seşte în comuna P odarl, jud. Dolj şi lu-
c rează la Fabrica de zahăr din această co-
mună".
Iată d ec' cii nu se pterd nici urmele oa-
menilor, nict amintirea faptelor lor vred-
nice ele preţuh·e. Dar scrisoarea tovarăşului
Tudo1· D umitru aduce şi o contribu.ţ!e pe1'-
sonale1 - cu totuL netntenţtonatli, dar deose-
bit de interesantă - la tematica 1'evtstel
noastre: COPILUL DE TRUPA din 19f5 este
astăzi INGINER. o etocventă imagine a rit-
mului de dezvotta1'e, atit de caractensttc
pentru istoria Romantet socialiste.

TAINA DELFINULUI
TEODOR NICOLESCU, Timişoara, ne !n-
treabă care a fost soarta celor doi copii a1
lut Ludovic XVI. In reaLitate, acest rege al
Franţei a avut trei copii : prtmuL, un băia t,
a mu1·tt la 4 iunie 1789, cet de-aL doiLea,
CharLes-Louis, nliscu.t tn 1785, devenind astfel
Delfin (moştenitor aL tronuLui). Conform ve1'-
stu.nit oficiaLe el a murit tn închisoarea
Temple, la 8 tu.nie 1795, dar impreju.ril.rite
acestei morţi stnt destul de neclare şi unU
incUnă să creadă cii Delfbwt ar fi fost scos
Perfecţionindu-şi ideea, 1nginct"Ul ct CCd2ă
~e ascuns eLin închisoa1·e şL tntocu.it cu. Ml
copil mut. Mat tîrziu, u.n oarecare K art apoi roata ptu.titoare, brevetată in Ungaria
(1893), Germania (1894), Fnmta (1895). 1\la~Jna
Withetm Nau.ndorff, a prettns> ci! ar ft de zbor e pusă ac:um in mlşca1·c de o roata
Charles- Louis. Au existat eLe altfeL numeroşt cu palete, propulsată prin pedalare. Cel dc-<.~ 1
impostori: tn ju.ruL argumentelor lor s-a scris treilea model - Toţ!Le ptu.tttoarc - cel muj
foarte mu.Lt, flirli. ca taina Delfinu.tui să fie
complet etu.cicLatif. Se pare insa eli., dtnt1·e
toţi .,pretendenţii", Nau.ndortt ar ft adus do-
vezHe cete mai convingătoare. Vă recoman-
cLifm sll citiţi capitoluL Asemănare zadarnică
din volu.mut Cinci secole de război secret,
de E. Cerneak (Bucureşti, 1968, pp. 335-354).
CeL cLe- at treHea coptt aL tu.t Ludovic XVI,
Marta-Tereza (1778-1851) - numitii astteL
du.pă bunica ei, împifrllteasa habsbu.rgă - a
fost eliberată dtn. înch.tsoare în 1795 şt tri-
misă în Austria. Mat tîrztu s-a clisătorLt cu
văru.t său. primar, du.cete de Angouteme, fhLL
regeLui CaroL X (1824-1830) şt ulti muL DeLfin
aL Franţei .

.,ROŢILE
PLUTITOARE"
ALg' L UI JlolARTIN L AJOS
NICOLAE CORDOŞ, muzeo.;r~, ne scrLe
despre un vato1'08 t nventator din secoLuL
trectLt. Sptcutm <Ltn cup·rtnsut mistuet :
.,Avmd diploma do inginer obţinut.â 1d
.cadem!a !\!tlltată, 1\lartln Lajos (1827-189•>
este 11umtt l!t 1811 director dl telegrafului din
Cluj şi tn anu! U!T'..lător profesor de matt-
!!"..at!c.! la U:n!'\ier=:itatea dfn acest oraş Pre
ccupat de prcb!eme!e zborului mecanic el
&'j~ge la rezultate teoretice ş1 constructive ,

9'1
.. . .. -
 perfecţionat dintre toate, dateazA dlri iulie
1896. Confecţionat în atelierele Universităţtl
din Cluj , modelul poate sta cu cinste alături
d e alte mecanisme inventate de pionierii ve-
hiculelor aeriene : patru roti cu palete sînt
puse in mişcare prin pedalare de că tre p er-
s oana aflată in aparat, a sigurind atît deco-
larea cit şi planarea. Incercarea de zbor s-a
efectuat la 30 augu st 1896, la Cluj, "pilot"
fiind voinicul comandant de pompieri al ora-
şului. După unele surse, aparatul ar fl reuşit
să se ridice l a 2-3 m d easupra pllmintului.
In 1895, cind a devenit rector al universl-
tăţU, M. Lajos a arătat, in cuvîntarea sa, că
datorită avionului .,se vor crea c ondiţii noi
de viaţA ; cJrculaţta va deveni mai indepen-
dentă taţii de reţeaua de cllt ferate [ ...].
Ştiinţa , artele, industria şi comerţul vor
atinge o şl rnRl maro inflorire....
Actualmente, rotile plutltoare se află ex-
puse Ia Muzeul de I storie a Transilvaniei
din Cluj ".
UN F I A~ NEAŞTEP TAT
Dorim sd venim fn sJWtjtnut cttttor&lor in-
teresaţi de vaLorosul arttcot aL oercet(ttorutui
Nicotae Liu, care, tn "contemporanuL", nr. 50
(1309), dtn 10 decembrie 1!171, p. 8, a apărut
sub tttlut : Finalul necunoscut al unei ca-
podopere : "Românii supt Mihai Votevod Vi-
teazul", de N. Bălcescu. P rofitlim de ocaz~e
pentru a ,.eproduce facstmHut acestui text
meait~ pu~ şt l(Aj (ltspoz.tţia noastră de acetaşt
autor fmpreunli cu u.1~ exemplar dacttlogra-
ftat din artlcottd menţionat, atunc i cind nt
s-u anunţat ca u.n fe1'm colaborat or.
NU AVEŢI O H ARTA t PLUS·~
D. ATUDOSEI, Roman, str. Ştetan cel
Mat·e, nr. 50 : ,.Sfnt cititor a l revistei ~Ma ­
go~in i~to ric~ de la apad~Je, şi am colectia
completit. Dar i ată el\ acum nu o vol mai
1 <1vcn, deoarece D i!m~area P resei a pierdut
din vedct·e oraşut Roman in luna octom-
b t le-. S!'.h încît nici unul din cltllorll acestcl
l'l'\ 1~le - d in acest oraş - nu a avut. post-
b tlltatca sil ob\lna nr. 10 1971, al revistei.
Sper ca jn ul·mătoarele luni sll nu se mai
1 epcte această ~:;ituaţlc."
fH1
Sperăm şi not, alăturt
de dvs. Ne t ncearcd
totu.şt o teamă : poate că D tfu.zarea Preset nu
şi-a pus la punct doc umentaţia despre toate
tocalttăţite de pe cuprtnsut ţărlt. La u.rma
unneL. despre Roman nu se ştie precis (Ş L în
scrts) decft dtn 1392 1
*
La sesizarea abonatului IONEL CIFREA d in
comuna :vraieru, jud. Bistliţa-Ndsăud, care
nu a primit nr. 1 1971 al revistei, Direcţi a
de poştă şl Difttzarea presei elin M.T.Tc. în
urma cercetărilor întreprinse, ne 1nformează
că exemplarul s-a pierdut tn timpul
transportului.
Sesizarea abonatului ajungînd cu tnttrz1ere,
nu a mai :fost posibil să 1 se predea l ! U-
murul l'eclamat, deoarece exemplarele din
nr. 11971 rămase nevmdute au fost retrase
di n reteaua de vînzm·c. Direcţia juc1eţea:na
P. Te. Bl strita-Niisăud a oferit reclaman-
tulut contravaloarea cxemplarulul tnsll abo-
natul a t·cfuzat, dorJnd în continuare să ca-
pete numth:ul care-i lipsea.
Nllst:ruşnic abonat, înt1·- adevdr! Ţine morţi~
sa capete revista, în loc sO. fie 1'ecunoscător
cel i se restituie pl·oprit săi bani, tn rate
Lunare. Şt năzdrltvane exem.pLare 1 Se pierd
(ctin prom·le iniţial il•ă) ln timpuL t1·anspor-
tu.lut ... Bine, cct puţin, că de ani de zHe la
Difuzarea Presei nfmeni nu îşl p t ercle
catmu.l!
*
IOAN GHERASI:\1 CHil Bacău , str. P relun-
girea Bractului m·. 43 : SchimbăriLe de
a Cirese aLe abonaţttor nu stnt de competen t a
redacţie i . Ad·resaţl-vc'l serviciuLui de D ifu-
zare a Presei, tmde ati fllcut abonamentuL.
Nu..mero\i~ cttitori.
*
ne i11treabll cum se p-ro-
cectează pent,.u abonctTea u.n.or persoaae
din strllinlitate l a 1'evtstG noastrcl. Ad,J:e -
saţt-vă la : I.C.E. - LIBRI, Bucureştt, Ca-
Lea Victm·tei nr. 126, t ele:r: 226, telefon :
16 10 10.
COPEHTE L ~ NOASTRE
E;\1. VADAN, Bucu reşti. Expttcaţiilc copc·r-
t~lor revlst ct .,Magazin 'istoric'' te putc~L găsL
J)e 1n·tma paginll, sus, fJl dreapta.
*
A.B.C., Bucure.,.ti. F; dreptuL dvs. nu să
t'" placa «1101tlmut It unora dLntre c1Llou-
,.ile de ]JC copcrteLe revlsteL noasLrc. D u1·
11e11! t'U cu vc11L vorba : care e exact nu-
melc dvs. de JOm.Hic ? A. B sau C ?
NUittero~t c~tttori
*
ne numere ,,wt
sottcltă
not ~cm mat vechi ctle revistei noasLre. Le
actuccm din ?10U la c-unoştinţă clf. nu dispu-
neul cte asemenea ,.,·c:erve·'. astjet încît '!W
putem, nici. vinete, nici împrumuta vreun
exemplar.
MONUl\IE TE IN PRII\1EJDIE
CONSTANTIN COJOCARU dtn Brînco-
veni, jud. Olt : .,Sîntem rnTndri cA trăim pc
meleaguri cu 1 cnumc, cu un indelw1g~t
ttccut htoric, cu oameni harn ici şi cinstiţi,
P-OSta
urmaşi ai vechilor Basarab!, într-o comună
cu ft•umoase ves tigii arhitectonice dr' tip
feudal. Cu un singur lucru nu ne put<'ill
impl:ica. Atît biserica <•Sf. Nicolae.. , ve~·he
ctitorie a lui Matei Basat·ab, din am~l 16';4,
cît şl mănăstirea Brîncoveni, ctitoric a lui
Constantin Br!ncovcanu, din anul 1699, au
ajuns intr-o sta re deplorab1ll1. Este pecc-
sară o intervenţie urgentă la ambele com-
plexe, intrucit au fresce, ziduri şi sculpturi
care după părerea noastră vor pieri de;;tul
de curind, făcînd ca turiştil să nu mal aibă
ce vizita."
*
TRAIAN ŞTEE'ANESCU, Comitetul Jude-
tean P.C.R.. Buzău :
.,Mă adresez revistei .cMagaz.in istortc»
fiindcA sînt convins că e ciUtă de toţi iubi-
torii de istorie, aşa cum o citesc şi eu şl o
pă strez de la primul la ultimul num<\1.
Am vizitat multe locuri istol'ice din tată
şi de peste hotare, cimitire şi lucaşuri unde
:;.e odihnesc, acoperiţi de glorie, eroi ai
neamului ce au inscris in istorie pagini tlc
neuitat. Aproape pretutindeni am constatat
~l·lja deosebită din partea forurilor rn d t·~pt
pentru aceste monumente. Le sintem ncu-
noscăt.orl pentru atitudinea lor patriotică.
I n vara acestui an am vizitat şi cimitirul
eJ"Oilor din primul război mondial de ia
...Tabla Buţii-. (pe valea Teleajenului, jud.
Prahova). unde sînt îngropaţi citeva zeci
de eroi, de la soldat pînă la ofiţer super~or.
De citiva an1, însă, un izvor din aproplc!·e
curge chiar prin Cl.lrtea clmitfrului, tot pă­
mîntul musUnd de apa. Dacă inainta:;;ii
noşt1·L au făcut. eroilor morminte din piatră
cioplită, au inăltat un zid imprejmuitor, au
sadit brazi in preajma l ăcaşurilor ue ve.~~.
se cuvine ca şi noi să împiedicăm distru-
gerile provocate de forţele naturll, dar mal
ales de neglijenta oamenilor.''
Ne Jacem ecout acestor apeluri, convtnşt
CeL fo,·urUe de resort vor hta cu pl'omptt-
tudlne măsurile necesa1·e.
NUME ŞI ADRESA INDESClFRABILE.
In legătură cu domnia şt famiLia tttl Neagoe
Basarab, vl1 ,-ccomandilm sU. consultat! 1'C-
ccnta monografie NeaJ{oe Basarab etc Manotc
Neagoe (Edftttra ŞtHntffi.cc1, 1971 ), precum şt
numărut 10 19i1 aL 1·cmtst el noastre.
l ..UIZA
*
ClUCU, Constanta, B-dul RepubH-
cii nr. 5:J, bl. A a. se. A, ap. 20. Lct tntrcbă­
rlle în leoutum cu personaHtatca ht& ,.Dra-
cula votevocl'' ·răspund articoLele apJrn~e in
,.Maga<:hl tstorlc" : Matei Cazacu, Vlad Ţc­
peş nr. 611970; R.T.J\.fc. Nally şt Raclu T. Flo-
rescu, In căutarea lui Vlad Ţepeş, nr. 121969,
1H'ecum şL 1'Ubrica Poşta M. t. fn mat multe
ILUtnCTC .
VOM ŢI J<; SE t\I\1A
UU.l\ll'l'HU TEODORESCU, Dorohol, JU<.t.
Boloşani ; ILIE BOSTAN, com. Dorneştl.
JUd . Suceava ; PETRICA VASlLIU, Braşov;
CONSTA~TI~ GONTESCU, com. Andrăşeşti,
JUd. Ialomita; M. VOLINTIRU, com. TărU\­
:;;eşti, jud. Ilfov ; S'l'Y.;LIAN ŢALEA, Con-
stanta ; ANDREI CIUREA, Zfimeştl , jud.
Braşov ; STAN STOIAN, Tulcea ; V. HU-
LITA. Bucureşti; JIOREA PAVEL, Sibiu;
10'\."'1 BENCHEA, Lupent, jud. Hunedoara .
Mulţumim. pentru feltcltilrile, su.gcstiUe ş1
c 1 ttlcHe dum. neavoasttCt, astt1)1'(t c:oncursulut
organizat anu~ trecut de revista. .,Magaztn
istoric". In Limita posibtlttclţilot noast1·e, vom.
ttne cont de aceste propuneri ta noul con-
t.ttrs tnceput în acest număr.
*
JENO BARAK, T~. Mtll·eş; IOAN MORGO-
VAN, BcJuş , JUd. BillOr :
Citiţi Poşta M.l. m·. 11 1971.
ico la c Il El

COLECTIVUL DE REDACTIE AL REVISTEI NO.c\STJU~ AU ('g M LT MlRl

C'ITITORILOU ŞI COLl\HOR.\TORTLOR CARE NE-;\t' .\DRESAT ' HAJULE LOft

·---- ----
PENTUU NO 'L AN

.E VO)I CITI î~ XUi\11\.R L '111.'0R ..\IJ UEYII T1~1

1

• Gindul .;i far>ta 1uarehti <lonul al T«1J'ii ltomâne~ti: texto

in~dite des{)re Voiovodul "ea()·oo Basar·ab desco1>erite in ~n·hi­
Yele din G1· eia • l\Iîuia lui Jacquc Bonhotauue • În \~alea
Pier ·icilo!' e ucideau vL·e - un reportaj i: toric de.'[)l'C ulti-
Jnolo clit>c ale eroului li.'l'.C.- i. ·t l'ilinton Sîrbu • Înce}nttul
unui veac nccuuo:cut: din an1intil·ilc In i 1\. Pau ·tov ·ki •
Euro}>a faţă în fa1i't cu ~'o liman l\la~nificul • C lţii- "copH i
toribili ai antichităţii" • Vato - t>iounl cat·o l-a păcălit 1>0
Hitler • Cronicrt Ja prei toria o1nenirii • A doua serie de în-
trebări în cadrul concur ului " Jiagazjn i ·toric" •

. --- - ---- 99
 -·-- ....... -
CONTENTS e Sourires Ures d es chr oni- 1'. HPU;:(.\.H H onoD.t. iU-!2: '1''- 1·
• •l
que~ . . . . . . . . . . 37 ..tuu . . . . . . . . . . . . . . . ........ ...
~fl:;[ \S ~OULN GOrtOYEI 'I'H0:\1.\ S ~1.\:\~ •.remoin de 1J. GT.\.U l~apo:J J,a.nn.ta -
Xe\\' Dai a •.md Intcrpretations son temps (l!HO- 19'15) . • • 38 nm <Dpau na .. !neTa'! ........ i tJ
Concerning the Foundation of o. Pno•r.c\ SE Populatioru; du • .\.li. 1lJ :JU. COUPO'rJlB:JHCICJJ.
1\Ioldova ( t4th Century) . . 2 debut du Ier mlll(maire - les uc.wtW~1Y uuaupro ( i Sti ii) .... ~ :;
• Thc Hero lcn- Moments from C arpes . . . . • . . . 44 ~· . p~-'l' l :paTllall UCTO.lJllJI
thu Fea1·less Struggle ot 'he VALTER RO:\L \S Sur le f r ont t:O IU •••• •• ...• •• •• .••..••• b~
Unlon or Communist
Youth d 'Espagnc (J936-l939) . . . 54 lif'l.EU>.\ll O=rTfiln' CO.J.t. u
(t92l-1946} . . . . . . . 10 CON. T . \ !'I:TIN A~TIP Cavour l' ) 'lLllliii! . . . . . . . . . . . . . . . . ti J
uunuTn tJ •runoc Ol) mpio J3 ou la rcvolution sans t·cvo- • P l!..i,UI<l1I1H UO.l~ 'JU.I\l. UUllLi l!
.\R'JOLD J . TOY "BEE Ale- 1ution . . . . . . . . . 58 1\Q.lll' u • •••• •• ••• • •••••• • •• u."
~ nndet• the Great . . . . 25 e Micro...archive de . ,.Magazin
• Intervicw with L. BA- istoric" :
NYAI . . . . . . . 2~ • Dt·. Petru Groza : ,.J'al vu INHALT
• Smlles !t·om Chron.ieles 37 l>eaucour de choses j'ai eu.
T IIOl\1,\8 l\tANN A Wit!1CSS beaucoup a endurer" . . 67 ŞTEFA..."'l S OR!.N G OROV ~l
o1 Hls 'l'imc (1940-1945) . . 33 e Edgar Quinet aux Rou- Neues tiber d.ie G r undung d cr
u. PROT,\ B Population.s fro m mains . . . . . . • . 70 Mo.ldau (14. Jah.rhundert) 2
thc Beginning o f the FJrst G. PROD.\N Novembre 1942 a e Dle Herolka - Aus d em
Millenium - the Carps . . 44 Toulon . . . . . . 72 angstlosen Kampf des Kommu-
Y LTElt It0l\1AN On the VALERIU STAN Carol Davila nistischen Jugendverbandes
Spanish Front (1931H939) . 54 - le !ils de Franz Liszt ? 79 (1921- 1946)
• . • • • • . lO
o~s·.r.L"\TIN A.N'l'TP Ca\·our • AL T. Cuz a defie le grand DU:\llTRU TU DOR O lym.pia 18
o· thc: R cvolutlon '' 1thout a vizit (1865) • . . • • . . 83
RC\. olution . . . . . . . 58 A R - OLD J, T O Y:\BEI: Ale-
W .\VERLEY UOOT Le sel 88 xander der Grossc • . . 25
• Mlcroarchives ot "Magazin ŞTEFAN OLTEJ\'SU Le sel en
lSlOl'ic·• : Roumanie . . . . . . 91 e Intervlew m it L. B~:­
• Dr. Pctt·u Groza : ,.I Ha,•e NYAI . . . • . . • • . :!!)
Se... n Many 'I'hings, T Havc
e Livres rec;us ă la rcdac- • Liicheln aus d c n Chro-
Uudergon~;.; '\1any Trlals.. . 67 tion . . . . . 95 l1iken . . . . . . . • 37
e c;dgar Quinet to the Ro- C O ~ E P ~& ~ H .11 E seiner T UOi\L\.S l\1.\ SX Ein Zeugc
manwns . . . . . . . 7'l Zclt (1940-1945) • • 38
o. PU.OD,\N Novembet· 19~ at UI.L . l'OPU l.H:.. LT Ucuuu:l~.ne U . PROTASE Voll~cr am An-
Tou lon . . . . . 72 :uo.t;J.nUt.r ( XlY-wu u .) . U onwe fang des r. J allrtausends -
\ ·.\LE RlU STi\.X Carol D a- ;t.anUhJC n To;u;ouauJUr •••••..• 2 die K arpen . H
vHa - thc Son ot' Fr-.nt. • rcpuuo u anuso;:u.~ Oec- V ,\ LTER U.O~IA N An d er
Ll~zt '? . • . . • • • • IV t: t pawuuif Oupt.vLt Ho:m tyUHC'J u - K ampffront in Spa.nicn (1.1>36-
e A. I. Cll.l<l Defies the Grand 'h!CHOl O l 0108U "'\ [ O.IO;.(Cillll P~ - 1939) . 54
(l36:i)
V iZII' . . . . 33 \IWUIIH (1~;!1-J 9hi) .. .• .. . . 10 COXST.L~Tl~ .-\.."TU• Ca\ our
W \ YERLl Y rtOOT Salt u8 ,....CL\lllTP~ - 'l'~'. lOP O:Jll.\1 - oder d ie R cvolution ohne Re-
~TEr.\S OL'J E.\ XU Salt in 111111 ..... .. .... ..... ...... 18 volutlon
H.omania . . . . . . !Jl . . . . . . 58
.\ PIJ O~ J b....( .. ~ih'. TOITH DH e lVlikroaL·cltiv d es ,.:\lag:lZin
e Hcccived at llte .EUi-
Book~ .\.u~w.:au JJ.J D~:.uu;nii' .... .... '.!5 istoric·• :
Lors Ollicc . . . . 95 • ~ 1 . 1.) \llll \.II ;xaGT lUl'l'CPOulU 29
• ~·.tt..I VIiH ua .tc10nllcneu •.•. 37 e D r. P et r u G r oLa : .,Jch. !la-
SOMMAIRE '1'0 .\L\C .\L\Hli Cnu;xere:Jb DIJc- be \'ielcrlel gesellen Wld vie-
M eru t < 111 'tiJ- HJ !t.,) . . . . . . . . . . • . 3 8
les erlebt·' . 67
Ş'I'!!;F, \.~ SOJU:-\ GO l:00\'.1!:1 ; r. 11 P O' I'.\.CE H a.po;oiocru ua- e ;E.'dgar Quinet an die R u-
1'-ouveUes donnees t:t Lnterpre- tra. ra !-ro n.rcnlfe:JeTRn : Eap- l nănen . . . . . . . . 70
t.atlons concernant la fonda- l lW •••••••• •• • •• • ••• •••••• t-i o. PROD.L.V November 19i2 in 1 1

tton de la Moldavle (14c D \.:ITbP P01L\TI H a. n cuauc- Toulon . . . . . . 72

o:.tc ele) . . . . . . . . 2 JiO)r \JlJJOliTC (J93li-1 9a9) ... . 5~ VALERIU ST.\~ carol Davila
• La s~ mphome hcroîquc - 1\0ll C'I' \1JT11II A ll'l'IUI Tla- - der Solm Franz L lszts ? 'i9
moment; <.1<> la lutte co•tra- H ~I> I(, JU p euo.HOUUH UCo PCBO- e Al. T. Cu.la t r otzt dcm
geu ..e dt· l'Umon de la Jcu- ,JlolUUI . • •••• ••••..•••••• 58 Gl'OSSWesir (1865) • • • • 33
IH!'-!>C' C.O Il\ '11 \.. 'l h \.C (1921-19-16) 10 • )1ut;p oap.xnn •)laraauu nc- W .\.YERLEY ROOT Das
J.H; i\fl1' 1't: '1 UDOJ'. O h mpie 18 'IOJIIJJ, • S aL~ . . . . . . . 80
•\l~ ='IOLO ,J. TOYl'\DEE Alc- e . l-JJ ll e'l'PY l'puaa : • :f .llUOro ŞTEFAN OLTEA~U Das Sat:t.
x •.mdrc 11.· G t·ancl . ~5 lll t.ll'. r, \llllli 'O HC!)CH\U, J • • •.• 6 7 in RumUnicn . 91
e ln.Ct\ll.\\ ~nec L. B.\- • J llap h'nuc ovvaw.acrcn 1\ • Bei dcr Redaklion e1ngc-
:..YAl • :W lJ~ lJLIUU\1 ••.• • ••••••• •• •••• ~0 sangene Bilcllcr . . o:;
' .

A ,jOt !EMEN TS: ICE-LI oRI Bucarest, Roum:m ic: Calea Victorie i 126, P.O .-' . 134-135 Telex: 262

azin REDACTORI : Ştefan Andreescu, G eta Ap reotesei,

Stefan Sorin Gorovei, Elisabeto Petreanu, Va sile
istOric
- . Şimanda n, I.M. Ştefan, Marian Ştefan, Va lentin
Bucureşti, ~ lr nr. 5 - Oneşti, 'Ut·um, Domnica Zovoicinschi
Sectorul l. Oficiul postal N r. 1, SECRETAR DE REDACŢIE: Va leriu Buduru
telcton 166872, 151663 PREZENTAREA GRAFICA : Radu Ion Popescu

~oare lunar, ~t;) gcJ.!>C~le tie '\oHJZi!re l..t. cluo~cu.rJ.!e de illfu.t.are a pt'C)jC1. Abonamentele toe fac 1
_ ol'lcti!o !lU~tale !at..torll poştal!, dlfuz oll! d!u ~ul.rep!!!ldert, !!l!>Utu\!! ~! do !a. Bltte. P.te\ u!
1
. u nul numd.r .; le!, a llona.llle.ulul p t:: 6 l t!lll - 30 le!, pe un eUl - -=~ tel~

l1parul exe:..Jt~+ la Cc.n,bmoh.d nol!grafi:: Coso

11 Scinteii~ - Bt:cvreşti
 -
~·
.