H.

Bucureşti #
I f B A M — E d iţlş ' d e d im in e a ţă BANI MARTI, 21 i?ilQr. sale chen-
? T 9 K . * ’ -xti-u sezonul
—^ t, ....... — eu diferita

___ BN T E LS
_________ n îB ttt-IT A T JB S : a raasv
<me-
4u««MuataLrt gw» O f-** • *
• ....................... # » * t IT«.)» s»; * « ♦ U&
^ » * * •Vrvfî* ♦ * • • * • • • •
se în a p o ia z ă P u b l i c a ţ i i : fte*-to??ie ‘2 le i l i a i a

C le m e n ţe i » * M r* G U smenţtH %
TXZÆPOV »# . 2&3' — a m i A U 1

şi chestia Porţilor de Fier

Manifestul c o le c tiv iş tilo r
d ea mai elementară prudenţă «Condiţiunile spre a putea fi p i- Nu am lip sit de a trim ite copie OPINII SINCERE în prim ii ani sacrificii ca să facă
după acele acte organelor servi­ o cultură intensă şi roţiona- TRIBUNA L
ar fi' trebuit să povăţuiască pe «lot sunt :
Gestiunea Portilor-de-Fer1 id. Sturdza de a intra în nego­ «iătean ungur.
cieri pentru stabilirea, împreună
«Bucurarea d rep tu rilo r de ce- ciului navigaţiuueî, dînd cuveni­
tele erdino şi instrucţiuni pentru UNGURII SAU OGULISTIl ?
lă, îmbunătăţind pdmtntul cu tn-
graşămint*, etc.
Pe de altă parte, c h i a r fu r n a l u l
V iO i
D. Sturdza primeşte acest re­ stricta observare a pre?c ipţiuniior Efo Ui im pu n? a r e n d o § i ‘o r c < să
(S c h i(ă )
Holul liberalilor jcu noi, a taxelor despre a căror şi regulelor stabilite eu ocazia des­
gulament fără nici o protestare, chidere! acesteî nouă cale naviga- Contra Ungurilor, uite, II chema Aldea şi iubea mi
« etn/Ka cu a-1înfiinţare eram vestiţi şi aceasta cerînd numai să i se mai tri— Revoltat grozav eram : co nstruia scă e c a r e t u r i mod»,r ne pe
moşi*. vioara. Prin pîoae, prin vint, pr
Ne propunen\ p orţilor- lînainte d 'a n e afla în faţa unui meată cîte va exemplare în limba ţinne! fluviale pa Dunăre.
(ss) V i u t i l ă B r ă t i a n n
«Să confişte fondul pentru
Meritul cel m a r e ol c a s t i fe ri­ zăpadă, rátáb a micul Aldea,
«Monumentul Iul Avram ?» uliţele oraşului, întevărâşit de ^
.mănunţime cest în tru n ii apt înde^init. ’franceză. Apoi d-sa transmite cite inovaţii re v i n e h a r n i c u l u i şi
Aeestia sunt oamenii cari aü activului d i r e c t o r al Eforwï, d. I. o a iă ; se oprea, din cînd, în cîi
: de J o f rolul liberalilor în In loc «. aceasta, guvernul j ia d ă /cde reglemente Re- neînchipuita neobrăzare de a Patriot sunt, de şi încă la uşa vre-unel circium! şi încep
pnm t f raţiu ne şi apoi activi- liberal a afcptat pina ce intro ^ monHopoiuriior şi inspecto- specula această chestiune în N’am fost barem... Trădător,
M. R l m n i c e a n u , c a r e depline î n ­
tre -g-t sa i n i m ă p n ^ r u în f l o r ir e a să cînte, un cîntec trist, un cînt
aC6i* L v 3 u î nos'ttu într’un buna z, a Pmit un plic co n -£ , ^ n u rilo r, însoţite de contra noastră. Dar cer Ungurilor scuze, dureros, ca şi poema vieţel lui.
m a r ei §i b i n e f ă c ă t o a r e i instituţii
T ? art col Iţinîrid tar ek alea uite de Aus- £ ^ . Fui nedrept acuzator : armonia notelor se perdea zadg
Dispreţuitori de atacurile u- pe c a r e o ad min istreaz ă.
al dounea aiucoi. t* evitro-U ngana, i cit protestările nie în sălile mari ale cîrcîumarik
Mai în tîiü , o toarte seu * < |nnactre în cob* lor nu aveaü! No. I6.2 6 din 2v Septembrie .898, nor asemenea indivizii şi fără Ungurii luat-au fondul căci mai nimeni nu se Indura ;
p u n e r e a c e s t iu n e i. A u s tr o - In u m aï d e sc, r e v e n d ic a r e a 1 D om nu le D irector G eneral, a crede că este nevoe de a le Cum sunt şoviniştî, haimî, N O TE Z IL N IO B arunce uri ban in căciula ce inii
Legaţiiţnea Austro-Ungară mă mai răspunde, vom arăta într’un Ca să nu rămîe urme trfm uiîndă a micului artist, o î
C o n f li c t u l n o s t r u c i a l j Un u î drept,^ c i H t u r a r e a unui
Ti J rWiir^e din art. 57 a i|^ULU *t ituitti''tt
S c C lu î de la Berlin, aşa că (fapt i n d e n t , u ai, negre-|,uri„d _lBcrit, iIe de îndreptare
informează că, termînîndu-se
írmintndtt-se în viitor articol care a fost rolul
-
De Romînî ce-i cred streini C IO C L II... tindea cu frică.
De cîte ori, îmbrincit, * 2 4 4
a
ile-de-Ftr, noua guvernului conservator în acea­ Pe cînd... fondul lui Brătianu Nu da cioclii literari, nici de ce! poli­
nu f şea descurajat micul u din
se cade, înainte cale de comunicaţie se va deschide stă gingaşă cestiune. L’aü furat supuşii luî !... tici, nici de cel cari vor să îngroape so se rezema de ?y]^üJLL^^on8trult^
A ! De cît colectivistul cietatea modernă ci de ce! obişnuiţi, străzei şi cu J(el nodorne, sei pu
nem sub ochii cimoiu^" ^ fp T l Tn
suna ast-tel. In asa
aşa cond
cu» iţiuru
i <1 bturoza S tn r d z a lla primăvara anului viitor.
pentra Inli>s»irea naTigaţinneî, ------------------------* * ------------------- — de acele sinistre personagii drapaţi in din vioară s>^e ol’}‘ce
^rplni articol, care suna ^ *— 1 «* . • njr ~”T” 1 Pentru înlesnirea navig Ungur mai fanatic nu-î ! negru si cu pălării de diplomaţi în cap.
acuV dve sâdisxfâÆ
peD ,T jnenţiie-de-Fer
teniile-de-Fer şi
Wh, lluu crărilor
c r ă r i i \ù
". p rotest
ai la ta fu ^ * 00? l^ e 111
p s à0 po.in lţa0 (guvernul ungar a înfiinţat un ser-
căruia
de p ilo a j a l căru i prin-
Ce zice Regele? W&şira tin La noi nu există e corporaţie anumită,
organizată sub vre un control oare-care.
mc.UWjjîc«^ Pho&le eottiftS*oaÂj?
.« îa te Âu*Ui«ă
a pojttr, «i« » ™ " ” «epurate
S ic form ulate aci Cioclii se recrutează din pleava oraşelor.
T1 într^liorA'a la Efposiţiune. 1«* pentru fie-care 8ll;;sin a v îa eoudiţiunî
.tW igoriei. Statele r f w f a w l p ^ ^ s ä fa c a #n u m a ^ M M n * %f ^ ^ Â u r a t e l e tre î XS atcütbia, uu ’uilr xrâ 'cAUi’
unul pe altui. lte exemple.
neata şi ca mine, ar respunde cinstit : «D ! ? s Ä : ,ä ^ ^ i Ä ä ' ‘pro“8pete . foarte higieme. medicale a perso-
pe această parte a fluviulu i vor I iscălea *at demisiunea *su . jere franceză. (La inspectoratul pubU; I Pe t o g ă » a l Pot « v »
unde să ştitt eü, nenişorule !» l)ar Adevă
face toate înlesnirile ce li s’a r putea ! Dar care era terenul pe care |por*u r?.îor în f a c e r e romînă) fu l ,- care e dracu gol—să mă iertat! d
ctrepentru sâvîrsirea lucrărilor. L P nnnpa A ÇfnrrU* * iV o iii to r depinde da biuroul
Pi,n,M vorbă proastă—cunoaşte, dom’Ie, şi toa
Dispoziţiunile art. 6 ale trnetaiu- 1 ” I entru u n g w de navig\[ie la Orşova , ia r ca n cer. * *
A J ^ i T a c f í m t o t r a cere c « ţ ^ rea rea Stt B x Ä ä n . a «“ W 1“ , , .
în Kxj -|4e;t-oara zi, îatre Sit 9M
din Londra din 13 Martie 1871, 1Pr°testa ' vasele carî plătesc taxele de peia AscuItaţM numaî, şi să vă cruciţi ca
de altă aia: * 0 i^tădmee daci . vom face.I achitarea d ie p t^ i E ozinuneî del 4—■5 o ?«•____
privitoare la dreptul de a percepe | D-sa cerea ca taxele s ă s e vor Pr °fltâ de serviciile p iloţilor Ci-că, Intliü, a fost vorba de retrage t‘ a■■■i
r i ^ T lu l C o rS “ áe a se pro- f n Vinzările
^ ä r U ,,aaü
_jmboane
in ‘oc^odusT"comestibile, ----------- A V I Ö
£ alte proauj ^ Exp0Z1.
o taxi provizorie pentru a acoperi înfiinţeze în com ună în te le - în mod g ra 'u it. rea guvernului ; p’ormă, a triumfat altă
ţtabricate îa ochii p ExpoziUune aiîal
m uelile acestor lu crări sunt men- „ ere cu DUterile rivera n e • aHicX Aducînd aceasta la cunoştinţa idee, adică, să rămîie d. Cantacuzino mi Us««»» saü inJrJd'^®
introduse ï iu
hitte tn favoarea AuU ro-U ngariei.l* . , puterue iveran e aaica domniei voastre, vă rog să p ri­ nistru fâră portofoliu. In combinaţia asta Hatul VOtuM L j e, saü su3i* la t
v 2 ,* nu estei | , t* W I i l A w A
rămîne vacant portofoliul internelor—şi’ 95
0 hotă; lianţi
Această abatere de la trac- f IndurTaTm taxele. stablllte de m i^, etc.
Aceasta aoateie de la trac jAustro-Ungaria, interesată în i ^ d Take Ionescu. Fiind-că, însă, d. _ . j albe pentru 31
i 8 r^i- u nu *ns*3 -â» va lua internele De sigur, cà> negre contra 63
«u l de la Londra, care dedea cauzâ de Serbia, ale cărei legă După aceasta vine o nouă d. iilipescu, ca.e se prepară pentru mi­ tor nu i-a s?ăp■ ■ ü . I 4\||i|
Statelor riverane, puteri cari 1turî.............. - - 6 notă a legaţiuneî Austro-Un- nisterul financelor. Dar, încă o dată, tot mpot t antă ileiurae »nu a n e s t
politice
r v/iiwvv aü generalul Manu are să triumfe. Şi o dată tnarp ln iurWntxt^ x nimmt
acum trec asupra A ustro
t -TT - I — » “ îm pied icat-o
un pînâ azj să protesteze alăturî gare prin care se zice că s’aü cu această remaniare, s’a decis să se re­ ware ia ‘jurnal, fr. (Cjt{ ber
garieî, este punctul de ple—|de noi în ace‘astă cestiune. comunicat direct instrucţiunile tragă din minister şi d. dr. Istrati. Ast­ $p\t(l é l o r CU^7^reinfommcn. « , r b ă jr ;
1 j . .• •1 * I«'- in accaoLd CCCiUUilC. fel, vor fi vacante ministerele de finanţe prezinte Oorpu^
are al revendicaţium or ungu- Preţuiascâ publicuI avantaje_ şi regulamentele serviciului nos­ Ş1 de lucrări publice. Pentru aceste por­
êü. Liberalii a sta -a nu vor k acestei co^ binaţiunî, ch ar tru de navigaţiune, dar minis­ tofolii se pun înainte numele d lor Panu proeit de lege; -^ ^ «•» “ ‘ **1
şi d. Gràdiçteanu. auíorizatrírírn n ri«
a convie ca am suferit o m- dacă ar fi it_ trul Austro-Ungar se plînge că Este, însă, o altă chestie, mult mal im­ „moşiile sale ^p run principiu
. . . ca oi.
kgerela Berlin de şi m Par- Cînd ne vo?m Qcupa de rQ nu i s’a acuzat recepţiunea de portantă :
Ce zice Regele ?
y
am,
.
ia r nu p Q corp
..
Cfizutâ în cela- j ~ e eS
er
rn
dînsele. In unele cercuri se spune că Regele ca pînă acum.ü treacă din nou prin am- [produ s* K e*
spus A c e a s t ă d i s p re a fi promulgata. lio cutii biuai115^
; , că , aceasta
această aerogaţie
deroKîţieeSeU
e fă | lul Suverilulu.i
ta-|această conservator
ciiestiune, în
se va vedea D. Sturdza, fără a releva, vrea să scape de guvern şi că aşteaptă
cel mal mic pretext pentru aceasta şi m u lt ă v r e m e î n ‘jtV dll8Î lul *
d e, ® x ’®rne p r.
o duf c» aitû- te
* ln detrimentul _Statelor L um u, de vedere al dJu, fără a protesta în contra drep­ momentul e venit cu prilejul punere! în Germania n t y *
etc. unde moşme se a- ‘
(jg leere Imisă de cit cu aachilL. " I *e
"fiiitru trim iterik ultei^ r=
riverane, » iar d. Bratianu a Lahovari de a se stabni tului de a edicta regulamente aplicare, pentru prima oară, a lege! pen­ rendeaţă p$ u>i term in d i m ini­
proaspete. 4 n*
tru înfiinţarea ministerului fără portofoliü.
Marat ca «este un ce um ili- taxde de către p uterjle de navigaţiune, răspunde mi­ In cercurile conducătoare ale partidului mum SO ani şi maximum 9 0 1, 1899, Decembrie 14. " |e i s k

fn 0 Putetre .!re?. sa J aca natare ale tractatului dela Ber- nistrului austro-ungar cu data conservator se susţine, însă, că Regele ani.
’şl a dat deja_ adesiunea Ia noua combi­
C IT IŢ I ir
' lo t e r ii f i n a l a j vî
« I r o g ii t
de 19 Noembrie 1898 . Veniturile E fo riei
naţie ministerială, cu d. Cantacuzino mi­ ş tiri h tait J .„ re produsei^*
Hn ?i întemeiat
î cum ar fi, sa vedem, carii mat de Cătredinriveranî>
punctulestede nistru fâră portofoliu. Veniturile E 'o riti după moşiile |»i®3 n o p ţ e t <1« Ia i « r - sipoii« Iul, o topiiô-ij ^ n is tă , searbădă,
Domnule trimis, arendate, ss urcă l i 2 ,5 9 6 .3 7 5 leh d c x iţil n o ş t r i p » r ü e n l a r i ,
rep un e şi can preten- 1 vedere aj dreptului internaţio- Ca răspuns la nota excelenţei voas­
Et, acum ştiţi ce spune Regele ? fără iubire. Şi^îe cîte ori, cu ochii
Daca nu ştiţf, domnilor, nici după a D ar acest venit nu este permanent,
e nejustificate ale Ungu- na, mai ffolositor
nai şi mai J ’ c,w intereselor
:nts„ i i „ r tre cu No. 4318 din 1 5 Noembrie cest substanţial articol^de reportaj—atunci căci el este supus flucluaţiunilor Prin fir telegrafic Special perduţi într’o zare neînţeleasă, Al-
curent, mă grăbesc a vă informa că rea idee aü să-şi facă despre d-voastră a>s m
n p .r a.. r ă a b o lia iiil ,d„tn 3 A f r i c .i i dea, aducîndu-şi aminte de această
noastre. redactorii Adevărului. recoftiî, după cum arendaşi or le-a
drept netăgăduit al A u s-1
I Dar, oct
am comunicat direcţiunei generale merő bine sau ră u în cursul scur­ d e S u d , p r* e a im ş l « i p. r i n.d - ! de suferinţe, e’ . ^’,a vjoara» ^ovatăşnl lui
’ • u j să trecem la C
li vCCiil id cele-Falte
CJ a Regiei monopolurilor Statului, in­ Şi aü dreptate: păcat desîrguinţa lor !
p a l e l o r e r e n i m e u i e d in l-u- de care nu s’ar fi
telor perioade de arendare de ő] despărţit nici odată, nici odaiä, şi
fn aceasta
ceastă privinţa
pr i vi naTes 6 a 2l Augus.
e Un« spectoratului general al porturilor §i an\ » * • î a t r e a g a .
m des-1 La l8 9a8rid
jn i- se co. al navigaţiuneî, precum §i ministeru­ începea să cînte, iar cel din ii
D’A L E Z I L E Ï Pe de altă parte (heltueli’e aces­ sunet al ei se sfîrşia într’un sus
munică că s’a înfiinţat un biu- lui regal de lucrări publice, primirea
DIN C LU BU RI tei m ari instituţii de bine-facere se Ca prin vis îşi vedea copi
tuturor publicaţiunilor relative la re­
gulamentele şi orarele privind navi- Jockey-Clubul, la scrutinul de balotaj de
urcă din în an, de oare-ce sp ital le D i» s t r ă i n ă t a t e Ce vis depărtat?!.., /; ^
ică să creadă, că cestiu n ealg“ Î a r e ^ S ’ oficialâ se tmmulţ'sc, se măresc şi în treţi­ Mama Iul—n’a cunoscut V'* ..
gaţiunea pe noile căi fluviale, regu­ Sîmbătă, a primit printre membrii săi pe
d-nil : colonel Coandă, căpitan N. G. Can­ nerea lor reclamă din ’ce în ee odată. Tatăl,—singura |fiinţă carë^
SaU ne- - “ a f limba larizate la Porţile-de-Fier, rugind pe tacuzino
zisele autorităţi regale de a le pune
şi M. Galitza. mai m ultă cheltuială. înţelegerea Ruso-Âustriacă ii rămăsese copilului şi Aldea îl
Clubul tit.erimeî şi-a ales comitetul säü Consider ind acestea, Eforia a ho- iubise muît pe bătrînul înalt, mur-
- ţ f « »d rep t m vederea agenţilor şi publicului în modul următor : preşedinte, dr. N. Ca- törit să arendeze pe 15 ani woştii
iduit de a percepe taxe. I * * j n- ^ : interesa wt ! linderu; secretar, A Vanicu ; membrii, D. Z'arul Novosti publică uu articol im - ! dar, sdrenţero<, beţiv; dinsul
a . 7-1 că, in cas de conflict intre că- . ? Laur»an, Ciru Economu, M. Corbescu, P. sale, cu obligaţiunea pentru aren ­ portant asupra înţel gerel ruso-austriace |dăduse viată, mal bine n u ’I o m
olp1 Ungurilor
H nlnr;™ 1"? e ne''Ipitann de vase şi piloţi, biuroul După aceasta, d. Sturdza tri- j Fbrîan^i^ambă" daşi de a plăti un spor de 1 0 la în Inchestiuuea bülcauicà. 'dădea
:ate ale mete O circulară către toate! In special alegerea dr. Galinderu este acel articol se arată cît de catego­
sută peste a rm d a contractuală, rică pentru bunele relaţiucî între ecesfe Intr-o zi de iarnă bătrînul muj
regal unguresc este autoritatea
pretind că aü dreptul de care judecă în prima instanţă, autorităţile noastre, circulară din dajpă fie-care 5 ani de arendă. ţări es le exj unsres contelui Gelachovski. şi Aîdea rămase singur în noia
in
regulamente de naviga- cu apel la Budapesta. care extragem următoarele : .................
contra tendinţelor unora de a ocultiea Ast-fel, veniturile Efor id %u vor CeT c9 »Ü tras fo'oase dia neînţelege­ cestei lumi tără sfirşit. Singur,
rile dinire Rusia şi Austria în chestiunea
clubul.
de a exercita poliţia Au­ Acele publicaţiuni v i le-am trans- m ai d e p in d e buni. M asta-a prin toate mijloa- cuvint dureros. Nimic, nici un
Prin regulamentele ce ni se <eî* sa twk auspMta, pùîfite"!«!«)® i» iubitor uhde să-ţi rezemi c i
de a înfiinţa un
. •u 1 •
serviciü I vv/iiiuuicaa
comunică, iini se face cunoscut mis si că d ire c t p rin adresei« Ileana către Făt-Prnmos n Vi r fi constantă A J V w
mele No. 16.2 6, 21.859 şi 22.424 După cinci a>.i vor fi de 2 .8 5 6 ,0 0 2 ,1 * Austro-Ungariei şi să strice înţelegerea ™ vioara
tonu de pilotaj unguresc. urm ătoarele. Bucureşti, 19 Decembre
M arti sea ra p en tru ultiwia o a t ă vom după 10 ani 3 1 4 1 , 6 0 2 şi după 15- Ar fi n,i a ,imPul ca politici mii să I
vedem in ce stadiu ne~a| din anul curent şi vă rog să bine­ ani 3 ,4 5 5 ,7 6 2 lei ! înceteze 'le piovoca încnr sim-i 1J 1lHnnliiî
„, ? «i
_• , ^ »-
I
:hestiunea d. Sturdza cînd «Biuroul rrg a l ungar de na?i- voiţi a le aduce la cunoştinţa tu ­
tu ro r agenţilor depiazÎBd de d v.,
ved ea p e m a rea n o a stră artistă. D -na B ir-
s e s c u va ju ca în Odetta, fr u m o a s a d r a ­
m ă a lut V ictorien S a rd ou . Ceï c e nu aii îm b u n ătăţire a a g ric u ltu re !
de a mal
Ï îm rprejurări foartew *■»»
|in
mai movoca
poliiice Statele b lcanica se află asfă-zlli
WIUI71UÍ Ol
favorabile şi |iCU
încurcături
. ^ P*eCti—el — b
11 u Luinea i mare şi TN P£RM\tVEN
pentru
sit puterea. Şi mai întîi “f?*11® din ,0r5°ra " e, Ia.? i8. «z|- de oare-ce neobtervarea acestor ?«- a v u t oca z iu n ea s ă se în eîn te d e jo c u l g e - Marele avan taj inrä al r a - Â Â Î Ï Ï Â i S speranţă îi va fi c pr/n coraspiad^
mi’«*™ 4. t I «ţia sa peniru serviciul pilotagiu
nam cestiunea taxelor I«iul afară de pilotul şef, etc. gulamente nu poate ii de tîfc pre* n ta l a ltr a g e d ta n e î n oa stre, să s e gr ă b e a scă .
Di n Odetta d -n a B ir se scu a f ă c u t o n ou ă Clay 11 pe termen mai lung, este gura nu numai această pace, dar va da pe mai senin , mal trumu,^
ite de Ungaria singură. I P iloţii snnt num iţi de către mi- judieiabils navigaţiune! romîne. şi fr u m o a s ă crea tiu n e. A cum, cîn d p în ă îmbunătăţirea agriculturei Ar^n-* Htat^l°r balcanice un sprijin moral serios. ftricită.
Dctombrie 1898 se c o - ln is te r u l regal ungar de comerţ. t ,- • • V 1 j* C răciun rep rez en ta tiu n ile tea tru lu i se daşil, actualmente, avînd m o sw Te!ui!- PoWjcf .fu w ş tî să Aldea, acum îşi iubea vioara.
lata aci Şl răspunsul âlîQ C lO ~ \ suspendă, treb u e s ă n e d esp ă rţim su b im - n u m a i nfi r i n r f - i \ “ enţioă siateîe balcanice in calea nor- Nimic nurnai născuse in inima lui
i guvernului nostru, că! rului Regiei, celebrul d. Vintilă ^serse Js^nea a r tistică a jo c u lu i ' d -n eî B îr- mul pe cinci ani, nii-i aduc-^malà a unei d zvolt rl independente. Aus-
pustiită, o nostalgie de iubire.
ni l O îmbunataţ're, ci num i i ’- tro-UsJgaria are aceiişl ţintă
ţiunea se deschide pe noull «Cererea a,v!.u avînd de obiect asîs-
Brătianu, acela care mai are cu-] o ruinează , ca să poată sc a tei l)ar acea înţeleg tre ruso-austriacă in Vioara îl înţelese, dînsa plîngea
S3 va adresa în Ileana
•de o cam dată în m od l<t9Bta «genere pilotnla'’
biuroulul regal ungar la tezanţa să umple coloanele de{tă~ît5 arit°’ prafu ^ stă pe dulap de două săp. v r’un cîştig. Avînd însă moşiile ? che/ t,iu^ea bal aaică “u este favorabilă împreună cu el, sunetele el se ar*
«Orşova». arendate re un * folositoare numai Rusiei, A ustiiel si moniza, ca un acord duios cu sus-
ziare cu proza sa : — Aşa e coniţă, dar
de cit do o săptămînă.
eu n’am intrat la d-voastră arena ite pe un termen de 1 5 a m , statelor balcanice, dar şi întregii Europe, ninele lui * si A Mp* t
de s,3 u r “rendaş va fa c e \ F « r* ,g J |^ "iune' ’ u foc. C
ONICA MUZICALA In aria eî Suicidio, a atins cui- cîntat’o foarte bine si în duetul ce
m ea arteî cuvîntuluî dramatic, gjllûViril r.’/V/VM/ï />
lebru Uamo /mm ii
come V/ fulgor ___ 1 camillo. 6ntu8iasm !n roluI lui Es- tours deforce Romanţa din actul obicinuită şi a contribuit foarte - dat flin(] 8C01,n, „ •
fmlnn/u del creato f
emoţiunea se citea pe faţă spec antrenată de Gioconda, a prins m ai al II-lea a fost aplaudată fren etic!m ult la reuşita deplină a e x e c u - 'l.t S(^0Pul eminamente falan-
Cupletele toreadorului aü fost bi­ şi ai (înr-i
diva ao fost rechemată —„j.* de_i. __ ,■
un- ţiunei. o s1 1execu-j tropic r,n
ce vizează.
tatorilor, adînc m işcaţi. In Carmen m ult curagiu şi a avut unele ac­
a pus to ată pasiunea şi ne a dat cente puteinice. Ca joc de scenă, sate. Bogatele costume copiate fi­ spre-zece orî; să mă credeţi, am Regretam însă din inimă că S>aj Ï f t
o adevărată Carmen spaniolă, vi neapărat că e stîngace, ca orî ce del după acele ale luî Mazantini num ărat. In duetele cu ducele şi cu tă ia t finalul, sublimul duet din a c ­
ţioasă la extrem , cum a concepu­ debutantă, dar inteligenţa artistică aü produs m ult efect. D. Guardi Rigoletto şi în quartett a fost* su­ tul al patrulea.- a adresat o rugăciune tot .d-luî ’l
t-o Prosper Mérimée. dacă va merge cu sîrguinţă şi si­ blimă. * Dumitrescu de a da un concert in
şi talentul n u î lipsesc. linţă înainte, va face o carieră 'stră­ ** acel oraş î3”- vfţnit să poată
Kabanera, Segueddla şi danţul D. Nicoletti, simpaticul bas, care D. Giovacchini în rolul titular, a Am avut deunăzi ocazia să asist
spaniol ce a dansat ca o gitană s ’a impus în rolul ducelui din Lu- lucită. D. Izquierdo, însănătosit, a repurtat un succes trium fal şi s’a la o repetiţie a operei romîne şi şterge lac
din fundul Seville!, a provocat a- erezia a fost foarte demn şi bine cîntat frumos rolul luî Don José şi impus în rîndul primilor baritonî. am putut aprecia maî bine pe d-na D. Dum , ; a iMU(î : m >.
plauze nesfirşite. a cules aplauzele tuturor. A ria dra­ A fost m are, mare de tot în Rigo­ mite cone
în rolul luî Aloisse Badoero. In aria H erăscu; am constatat cu plăcere
ntaţiunile d neî Thodorini la D. Giovacchini, baritonul, care de luî din actul ai IlI-lea şi în duetul gonului de A lcala, precum şi ro letto. In special în sunetele acute că nesiguranţa d-sale din T o v a t o r e Cu un
ul Naţional. Gicoonda, Car- cînd a cîntat pe Marcel în Bohème, cu Laura a fost adm irabil ca voce m anţa, floareî au produs cel mai bun fa, so l , la şi la bem ol , ne-aü lăsat trebue atribuită emoţiuneî inevita- pera Romînă va represauui
Uigoletto. a cîştigat sim patiile tuturor, s ’a a- şi prestanţă. Vocea luî frumoasă şi efect, iar în actul final ne-a m işcat în stupefacţiune. Poate sta ală tu ­ bile une1 pnme apaiiţiunî pe scenă i kCmser eelelira operă, caro a făcut
firmat cu mai m ullă forţă în rolul bine tim brată, precum şi arta luî prin sinceritatea pasiuneî *
sale. ’ rea cu ceî m aî celebrii Rigoletto şi şi sintem sigur că la un al douilea » atîta vogue.
rşit, direcţia operei noas ingrat al luî Barnaba. Vocea şi jo ­ desăvîrşită de a cînta, a plăcut ** le va face desigur onoare. Prin in­ debut va avea un deplin succes.
izut la pace cu d-na Elena cul său cumpănit, neexagerat, a eşit foarte mult. Mite en scè ie bine, Reprezentaţiunea de Vineri seară terpretarea impecabilă ce a dat o Pe scena romînă pentru prim a
ini şi avurăm fericirea sä o cu totul la iveală şi auditoriul î’a dar corurile aü devenit legendare Rigolei'o, va fi înscrisă cu litere acestuî rol, ne-a dovedit că e un oară se va juca această operă, con­
Celebrul tenor I. Dumitrescu, va
L în creaţiunile ei de căpe- apreciat, aplaudîndu’l cu frenesie. şi ţin ca de o tradiţie de a se în­ de aur în analele m uzicale ale tea cîntăreţ eminent, dublat de un co­ da graţiosul său concurs la serba­ cursul d luî I. Dumitrescu fiind a-
iocondi şi Carmen, într’un B ircarola a fost bisată şi succesul curca mereu. truluî naţional. Era în adevăr o median nu m aî puţin eminent. sigurat, nu ne îndouim că reuşita
splendoare. D-şoara A ura Theodo­ rea festivală ce-direcţiunea Teatru­ va fi deplină.
dru demn de diva noastră. a devenit un triumf. Orchestra a fost la înălţim e şi In monologul luî din actul al lui va da de serbătorile Crăciunului, Astă-seară se reprezintă ILighe-
)t ce num ără B ucureştii rT■ e- D. Giovacchini e baritonul p a r în danţul orelor d. Spetrino a fost rini ne-a uim it prin interpretarea doilea, precum şi în aria maledicţi- cîntînd fol o o frumoasă bucată de noţiî , operă în care d. Dumitrescu
ä s’a grăbit să asiste Luni se. i la excelence, posedă o vace foarte e- foarte m ult aplaudat. faim oasă a rolului Gildeî şi ne-a uneî, în duetele cu vGildor şi în
era Giooonda şi d-na Theodorini gală, caldă, rotundă, foarte clară si fermecat prin puritatea voceî sale. q u artett a fost superb si publicul ocasie. şi-a căpătat un renume universal.
Rolul Gildeî cere o artistă con­ a fost entusiasm at. Se ştie că direcţia Teatrului Na­
ost în adevăr sărbătorită. în registrul superior sunetele luî O hifi» r N p i p d c n
)in acest rol atîta de dificil d-na acute ne am intesc pe Batistini. Pe sum ată, pentru care dificultăţile să . A îm părţit succesul <v Gilda ţional a luat laudabila iniţiativă de
In G irmen, d şoara A ura Theo­ a face un m are pom de Crăciun,
îeodorini a făcut o creaţiune hors lîngă aceasta are o mare inteli­ dorini a avut obicinuitul eî succes nu existe, şi sunt puţine cîntăreţe şi Rigoletto şi l’a m eritat . Ae de­ care va fi in stalat în sala Teatru­ -**■
w. Prin vocea eî plină de ac­ genţă scenică şi are o statură im ­ în rolul Michaeleî ce interpretează ce se hazardează în aq, ţ.r, rol dificil. plin. *inu lui, r iizînd ast-fel o serbare ti­
te dramatice şi prin jocul eî a- punătoare. Eî bine, d-şoara A u ra'ïn eo do rin i a
cu toată gingaşia tinereţeî eî. Due­ trecut peste toate dificultăţile ac e­ D. Nicoletti, în rolul asasini?/* ____ pică ... in ______
felul eî pentru w y il, Bene-
copiî.
de pasionat şi tragic ne-a ţinut D, Izquerdo a fost bolnav. tul din actul I şi rom anţa din ac­ stea şi a izbutit să facă o creaţiune oparanfucill,e a produs m ultă im |fîcii!e realizate cu această ocasie
anţiunea încordată sub farmecul D-na Berat, de şi era debutantă, tul al treilea le-a cîntat în perfec­
In actul final cînd se sinucide a dat dovezi de m ult talen t şi cu ţie şi publicul a rechemat-o de n e­ admirabilă, care de az! înainte 0 — ..............|.. f ‘ fisiunilor
^ ^artiştilor teatrali.
f°m’UlUl
itîndu-şi joc de Barnaba, a fost vocea eî frumoasă de mezzo-so­ num ărate orî. num ăra între gloriile sale cele maî
actul al douilea şi a fost cu drept | In iţiativa d-luî Ghicâ, directorul
Ireaţă şi ne-a comunicat toate prană va face o bună carieră. Ru- pure. Uşurinţa şi claritatea crista­
Am avut ocasiunea să apucăm lină cu care a cîntat toate stacca aplaudat. _ k neral al Teatrelor, fiind dintre
iferinţele, toată pasiunea eî. găciunea eî din actul al II-lea a din nou pe d. Mario Guardi, care a tele şi cadenţele sunt adevărate u . jp itrin o , simpaticul m aestru, J< le maî fericite, nu lipsim cu a-
a condus orchestra cu a u to rita te a - 1 \co astă ocaziune de a'l complimenta,
 mble pa pili», tremurtad de u n » -,« unul suveran ca Pilip cel Frumos? p n a sn ta
fe^cersiad putină linişte şi hrană I «Voiü chema p8 autor să l întreb ro p a ,
in o lă cad m o l-! englez11 aü probat că se pricep mal
J » vînt sl aco- Putin da cît conducătorii Boerilor.
doi logodnici nici uu se cunosc |mari depărtări. De asemenea în ţări
plaă la ziua nunţ*l. Abia atunci mireasa I unde, cu elţl va ani înainte, niî;
sărăseşte casa părintească spre a treee I aflaû anumite plante, mal cu sca
í ü ' u í feprelulul lume! şi-trăind dacă «
ca sobolul ascuns lo Întuneric, tn Ioc tru că
I
“t piesa aeeasU iiumal peti- eu privi* «
Den- ş i d e m 0
de vint, şl a Atlt mişCârile strateg ie, cum a fost la mira. . Iburuent, astă-zl cresc în mare număr su n t ab
„jornaitö ale oraşului. de exemplu totalitatea mişcărilor carî Drumul se face intr’un palanchm roşu, I fórá gă fi fogt importante de cine*va. d’a trăi ca vulturul îa lumina soa -1 puternică acţiune dramatică sau pen
relui. vullurui tru că a voit să presiute regalitatea gWa n u ^to, tu ce a,i?“
„ u im— iarnă, poveste tristă aü idus înconjurarea generalului White purtat pe umeri. In calea unei mirese, I ^jQ motiveie acestei emigra- tru a o9 1* odată.- „P ar’că
kNoî însă eonii cum să fugim d el într’o posiţiuna ostilă »
alacrăm ilor. cît şi diferitele dispozitive de Juptă, demnitarii cel mal se ?pţ®sie °e ţmnl de plante sunt lăcustele. In a* oaste, c ln d ’ dlnsa’ e plrgliia ce ne-a Autorul piesei *L*S T«>npliçrs. R a r Catitit^j pe sufiet ? Ce-i
1 Peste tot e alb, sîn de fecioară; Gum a fost cea de la Lombard sk >p,
W p vîntul şueră un cintec lugubru, un a probat îndemînarea Boerilor şi ne* oară, de aceea şi proverbul
cintec de moarte.
y Ä
uri ;eparea EugUzilor. Da alt fel, nu Numai odată te sul îu palanehin»
i S a r b Ä
not, prin seminţele ce conţin eşere-
» a a ridicat neamul? Inouard, a fost chemat a doua zi ia este sfl^ilugăi'iţa ?"
«Clnd oastea a fost jos, ţara a fost Tuileril, unde a avut cu împăratul o tn tu şî fa ca f ocu]> E a‘ în-
clnd oastea a foit la Înălţimea|lungă co» ,o r^ ? ’ daX n t a u M „ X '
1 De treî zile micul Aldea ră tă ­ există nici o legătură între diferitele I meritele lor, să introdu îă plante în ° 8iV*uraă , de ~ ~vwm ■*»vi vu1*0
ertuae
armate engleze. Iotre cele două teatre
ceşte pe străzi şi e noaptea din principal?- : Natal şi KUnb?rlfy, e o
Leads ■ja,1'¥â\e n t0 Pe r tru d o i a n i. Dr.
vire toate ştirile cu p r i »
~ ajunul Crăciunului, cea mal tristă distanţă de 500 kilometri, ce influenţa
\ noapte pentru nefericiţi. Aldea ru- imediată ar putea exercita o luptă Agricultură * 0 in terv en ţie su n t absolut fa lse
« -ce p riv eşte sp u sele lu i Daily*
M pe Dumnezeü să ’I facă şi lui victorioasă pe unul din teatrele de Comerţ iKTäcuste“ a egăsU mal multe»seminţe|nicâ\ r o m ^ ş ti^ sarcinăl  ^ r e f ù a a t să lmbră'jşeie. L’am d r ' L*yţ* a r fi avut o in t r i •
J Vere cu d. Delcassé, la 21 Decern-
parte din fericirea ce o aurncă în aptă asupra celui lalt ? De sigur, nici
lum e; dar din cerul plumburiü nu iaa. Poa*e că mal tîrzîü dacă lupta
Finanţe |e u r i ^ «ncoHjt A v u l j o n . ^ »j.°° I mare şi uobilă. Şi cu m p reo tu lslu - |f«e„t să z ă r e a s c ă ^ l o j J * senator,
Inia Cap aü dreptate cînd susţin căIm are Şi nobilă, ţ i ^ m ^ p re o iu ^ u . . să se ridice mal sus d e c l2 ^ e8că
aeclarat r T în
lantHl
acea Trafl8m<*lului
ai era in m t
cade de cit zăpada, zăpadă albă a fost deeizivă, să aibă urmări asu­ New-York, 18 Decembrie, 1899.
lăcustele aü introdus pe eîmpnle lor |leŞ ~i aibă cin-|prin favorurile mele, de oare*ce Cor-
oln iv de influenţă.
şi frumoasă, şi Dumnezeü nu ï dă pra efectivelor adversarilor în pre­
Hamburg, 18 Decembrie.-Steame-
lui Aldea de cît zăpadă. Aldea & zenţă, dar în prezent, de sigur, nici Grîü. — Deschiderea bursei era susţi
rul german Bundssrath, care face
una, fie-care trebue să lupte şi să nutft eu 747/a pr. Mal, şi avansase după
fâciri un bulgăre, dar şi acesta s a învingă cu propriile sale forţe. deschisese rămînlnd ferm în urma răa-1 floare bărbătească pe pnnf6 Africeï orientale, a fost
.. n’avea parte nici de ce I Dar chiar diferitele teatre de luptă umpărărjlor pr. acoperirea bapiştilor. L jj^tanţe destul de mari sale. capturat de Englezii în baia Delagoa
tlu„tea Öumnezeű. vestice, adică împrejurimele Închiderea este susţinută.-Export m0 'IP a să rilo r7e ~ d a to re az ă de asemeneaI «Âcest ja ră m în t l’aţl săvîrşit voi “ ““ S iito r! §î escorfă la Durban. Co­
Şi-a adus aminte de vioară. A If y ului, unda operează generalul Met- mandantul acestui oraş refuză să ex-
Porumb deschisese cu 89 Pr. Maiü Ş i a P f i t i u n n a p ' Y ^ s>a uitat h ro i cînd Frumos! Să’şl pâstrezeindepen plice motivele pe cari a fost capturat.
apucat-o cu mîna-’l tremurîndă şi luen, Împrejurimile Iul Newport şi rămase invarl bil lipsind influenţa spe- mal neaccesibile de patria ma . I ^ aceagtă legătură sfîntă şi v’a denţa, dar omul acesta trebue bme
îngheţată şi a Început să desprindă Storrberg, unde operează generalii dală. - închiderea calmă. —Cererea ex- privinţa aceasta, s a est at at ca LJ t I supraveghiat. Să -1 vedem a doua o- ««• lre,CÎ1? ea ^°*eî Africel orientale
din coarde-I un cîntec bizar şi trist, French şi Gatacre, sunt prea departe portului moderată. minţele de ovăz, de cînepă, de tnfoiülîusemnat. m dQ S iarâmlntuloî, peră.* Aa«est steader n’are contra-
un cintec suspinător, refren al unei unele de altele pentru ca imediat e* „ . „ l ’şl-att păstrat facultăţile .germmattvel râsnlată va avea ne păm’n tl Această neîncredere îa autorul Tem S . ΠΠ« ? oi-ü p® bord a cerut
inimi îndurerate şi singure. venimentele de pe unul să ejbă ră ­ P re ţu rile Differ. după ce aü stat 24 de ore lu stoma; c nste , , răspla ă va avea P / / " “ si plierilor, care ’1 destul de caracteris ntervemrea ministrului afacerilor stre­
ine care i-a promis’o
Dar e frig, şi milă nu ’ntîlneşte sunet pe cele l’alte, afară poate de un Grîü disp. azi 75. ~ eri 74. 8/# + s/8 1 cui pasărilor de pradă. In
nicfterl. Milă.
răsunet moral.
Geueralul Gatacre e departe de ge
Nici un suflet nu se ndură s ă -1 neralul French, In finie dreaptă cam
» pr. Dec. » —
» » Maiü » 75. —
— 73. -,8 - S B JÍÍ t
74. 7/s +, l/« .desvoltat după 61 de ore, ade *ădupă] de oameni
a !li-â duDlIsit r r Ä
iîsu\ iumei va fi căci va fipedep-ltică pentru neînduplecatul s# despo
hPuiduitţU m y a dispărut uicl odatf d.u « ,o
|tea luî Napoleon. minf/
Viena, 18 Decembrie. — Prinţulf
. Prusia a
miral austro-ungar. .
numit vice-a-
i
j«
lL
împartă un colţişor călduros, o clipă 180 de kilometri, şi Boerit îl izolează Por. disp. » 40.8|s 40. 8|s ------ Ice
39. 1* / 8 —
oc tot
«.v.«, timpul
■*"-[-— acesta
---- - a st t în stoma-
i e . . i /a nr> < wpnfr iini tntnretndn.se către I Cmc! ani mal tlrziü, în ® ^flat T
pr. Mal » ----- cui unei pasări: şi cît drum poate faceI rJ ri]L r|gimeutlliut Constanţa, format! Napoleon că tragedia lurR«ynouard b i e f T “ía™fDeCemb-.,e ~ Re*:ele (j'»î
de fericire ast-fel cum ar fi înţe­ deja cu mult înainte de dezastrul de o pasăre în atîteaore. I J» nnhroeea le 7 Íse):l«L 9 S Etats de Blois» ca^ fusese pri- Francis. p !“!- 0 I m ,â ArchidaceŰ '
Chicago. 18 Secerihne,
les-o el. E frig, pe stradă nu trece la Stornbarg, apoi generalul Methuen Ditter. ! Mierlele, sturzii, grangurii su n tp s n J gnntetl fiii ' Dobrogeï Imită la teatru Încă diţ^fml 1804 şi rrancisi Ferdinand, apoi d lui Kallavl 1« \\
nimeni, Aldea cîntă în zadar, în cam la 300 kilometri în linie dreaptă Grîü pr. Dec. azi 655/s eri 65’/» + V« tru arbori, fructiferi cu rodul, ^ Ä t e W a >«m d h st^af* Impâra ministrul comuu al finaucegor. v1 k
căciulă nu cade nici un ban* şi totuşi, după prima luptă de la Mo • * Maiü » 6 9 '/s » 698,8 4- V» mult saü mal puţin dulce, ca I Ta Mircea cel tul a dat ordine s t r f actorilor ca â J Ï J ? . 1 aVUt 1)C Ia Cllrte ua Prîni a\ '
Noapte din ajunul Crăciunului derriver, toate ziarele engleze pub i Por. * Dec. > 303/s » 301/* + U„ ff i ? aasistaü
n« S î0î rea-R-egeIaî Alexan(lru,l
Era tlrziü cînd s’a îndrumat spre caü că lordul Methoen aşteaptă să a > * Maiü » 323/* » 328|ă i Ä T Ä i Ä Ä miniştrii contele Go- t «
ciow ţt şi de Krieghammsr. ‘
ta e pe Boerl , ( ari se întărise? ä la
casă, un bordel în marginea ora­ M ;g^rsfonteit>, la 6 kUometri ds Mo-
şului, acolo unde pe nişte pae îşi derriver), nu Hştepta de cît să Inaui Grîü
Londra. 18 Decembrie,
abia susţinut S Ä Ä t i f ä ! f e f i a Ä Ist ‘f Ä ™ . -.»• F ..
r a n t S . f ^Alexandru şi împăratul
odihnea trupul trudit de mizerie. feze generalii Gatacre şi French la
Şedea la o femee bătrînâ, am ar­ 300 da kilometri îndărătu’ Iul ?
nică şi rea. Ca nici odată, n’a fos Chiar dacă generalii Gatacre şi
Porumb
Orz calme
}
Anvers, 18 Decembrie.
X Ä f f
aruocate^afarăTncoUesc chiar b(^ul ueattrnărel.
în mijlocul dejeeţiunilor
. . . .de
Ide acum înainte uu
ntnUc n^o poate p u t e r n i d e a 1
t i S c r r u T s e r v e s c despărţi de dtosa.V utru cä ele fae crm ul p - e -
un trup şi un suflst.l lu“,e j-ezentat «si » fnet
o . Etienne, 18 Decembrie.—O In-

mal Inegrită la suflet de cît în French înaintaü, în ce se în îmbană de nutnre. , de sturzi se l «De «Da cîteclte-orî
ori vă luchiuaţ, cer,ud sâ-|de B lo ts .îe .
v ă închinaţi ^ a# Drimft amt ! T ril?r| ?i a direct" ril»r
Grîü \ susţinute î e S • ! f f 1 ,n “»«Uitate. Di-
iiti)****** ~ laceea. E frig afară şi’n tia prostia lordului Metliuen ? Porumb / 1
1
hrine'sc cu seminţele de scorfeoare f ul o t ^ e t 'S r u l l ' l ' “ T & f " « , ma, »» arbitm.
tt&ÔïV— Abonamente-; un lemn. Nu rämlneaü Boeril tot la Magas Liverpool, 18 Decembrie^^ I Ş^P^nP^gă^ceas^pbo^p^ttîtiD ^^^ I cer,od a tot p u te ra ij muR asupra f ............................
Ef se angajgaz&^r
° r" V° r m,rai fle' eare
sa < ţ ţr' AÛuîî
o,
-'s
e : 5 lei 25 numere; iptrat timid, călcînd fontéin, la 6 kilometri şi generalii Ga tmţeî arbitrai- „e I
írnia şi- Ungaria 50
I'umere 5 fi. Tout- V e. ce-1 coprin tacre şi French la 300 kilometri în acum 5
urma lui ? Totuşi se pare,^ şi evem . Decembriè pentru
■ - s « Bătrîna l-a meutele sü dovedit că prin unitate !at9iJî 'bisericel St. loâ&cerea rea ţăi
L e i S ä kw««** sLuce
arâul Elisabeta, 76 Englezii înţelegeafi să dea pe diferr .úri a condamnat pe statua cu I imporţi
Spre a răspunde nouiele teatre de luptă, bătaia din acea Grîfl nr. Dec, a?? 18.60 eri 18-ft5 — tos Ilfte jI#*,ioi» .^rt^íiTÁ^’i’RLr^rfffrfálr^nara-Inele
öt»* itrvft"üTèt,àC tVrt'iféllré:para nele voastre, steaorul». steagul*. napoleon s a ridic«’ algerian, Bm-Haiim, la fcreiü -J* fundată
,1 tori -u CU
modeme, Uzina de g-az a pus fn vîrizare cu începere de a - io a a porumbeilor muscadivorl, carl (Apoi generalul î idreptindu-se către IU.CU.U lUtţou^ . si pe cînd trecea /iu?.e.* Princip
./0 — £/to a yhiătorl, le zise:) "•iţi şeasa acuzaţi aü fost condam-ltíloare
\a \ ( 13) Octombre 1899 urm ătoarele clase de Cok. variind 0.75 - 5 0 ntrodus planta pretutindeni unde priu antreü s’a oprit un moment şi a
după mărime şi absolut libere de praf. (.ase
üsese distrusă. «Voi copil, nú uitaţi că slujiţi în zis ci| voce tare ; la pedepse variind între un an şiŞală pe
•nbrie, Sunt şi cause Intimolătoare cari batalionul al 2 lea de vînătorl, ce şi-a doul anj închisoare. Patru acuzaţi aü!conjura
C o k N o . I, pentru fierari, pe preţul de L ei 30 mia de «Trsgedia aseasta nu se va mal
kgr. loco, Uzma de gaz. Djxer transportă plantele dintr’o ţară în alta. doblndit renume în războiul trecut. juca nici odată. Na sunt atît de naiv fost a Uitaţi. tulor ; ;
l * ----- Ast-fel acum o sută de ani, nu se cu­ Belşug de slavă găsiţi sub steagul pentru a permite ca Henric al IV lea, B^n Haiim, auzind condamnarea sa, legalita
C o k N o . 2 , pentru sobe belgiene, pe preţul de lei 54 -------- ’ I* a strigat: Cer o sabie ca să m ă si- tanţl li
mia de kgr. loco. Uzina de gaz. 139’ '2 - V , noştea în Franţa p’anta numită erige- aflat In faţa voastră, împrejurul eăruia şeful unei dinastii, să predice înaintea n ™cid... de inte
i378/i - 8|î ron, O dată s’aü împachetat nişte măr flutură suj| dele atltor eroi căzut! pen mea pacea, de alungul cinci acte Eü
C o k ^ lo . 3 , pentru parigine, calorifere, sobe Helios etc. furi cu iarbS d'aceasta şi a’aü expe tru datorie şi Patrie. învăţaţi de la sunt un răsboinic.» Sofia, 18 Deeembtie. După o lungă zăminti
p e p i eţul de leï 56 mia de kgr. loco, Uzina de gaz. Decembrie. discuţie, Sob ania a adoptat proieetuli gate ui
calitate P entiu transportul la domiciliu în sacî plumbuiţi de 40 Differ diat Iu Franţa. Azi Franţa e plină de dînşil cum se moare în (h p nemuri­ Napoleon nu se înşelase cîud a vă
mprumutului în ultima citire. am ere
eri 7.84 1 acostă plantă, propagată prin semin­ tor. Toate florile cresc udate de apă, zut în Rayaouard un duşmau al des­ Roma, 18 Decembrie.—Se vesteşte lovite 1
taţi la domiciliu în saci kgr. net fie-care, Compania percepe 4 lei de tonă.’ 6.42 — ţele provenite de la împachetarea nuuial laurii cresc udaţi de sîugele potismului säü ; poetul a fost mal
Comenzille se primesc saű la Uzina de gaz de la F ilaret 5.04 — mărfurilor. vib-jiîor*. tlrziü membru al cunoscutei comisiunl din A lh ’ ua A genţiei Ştifani, că «mo­ se găsi
sau la biroul nostru din calea Victoriei No. 54. 4.95 - Sunt nişte seminţe cu clrlige, car) (4 poI întorcindn se către lt.*colonel din 1814, care a conlucrat atît de dus vivendi* italo-gre: a fost iscălit dament
ftIQUETE Expediţiunile au loc în termen de 24 ore de la primirea 11.70 - — se prind de lîna oilor. Un transport Dimitrescu, comandantul reg. Cons mult la surparea putere! Iul Napoleon. azi El conţină următoarele dispozi*
şi
In c(
in a
comandeî plătite. de lină din Brazilia a adus în Italia, tanţa şi către maiorul ţlomanescu ţiunl : 1-iü Stat q io ul în matarie de
UNI DE PIATRĂ 18 Decembrie» m navigaţiune se menţine ; 2 lea pascui- comun:
seminţe de plante cu totul necunos­ com., bat. 2 vînător]l, generalul le
D IR E CŢ IU N EA Differ. cute în Europa, şi plantele acestea zise) : tul va face obiectul une^ negocieri ee maj
le Petroşani şi Cardiff jrl 1.35—2 — s’aü întins foarte mult. « Domnule colon el, dom n u le m aior, en terie
ulterioare ; 3*lea statţ;q io ul in ma& ln Carii
de vamă se minţi ne, exceptin» adyersj
DE TOPiT § TUCIU 1 Despre ciulinii din ţară de la noi se Să aveţi o statornică şi părintească
zice că el aü fost aduşi pe coadele îngrijire de aceşti copil, pe car! s ă ’1 — Serviciul Agenţiei Romîne — vinurile din Grecia, ea e la intrarea Viol«
500 de LEI EINE lor în Italia vor plăti 12 lei, ln Toc dei
KS MHRUNT cailor pe timpul ciad Ruşii aü năvă­ iubiţi cum îl iubesc şi efl. I Jgrijiţi le
SE DĂ ACELUIA CARE INTREBUINŢlND fle - lit în ţară, cu vestitela lor regimente suflatul şi traiul ; îngrijiţi le demnita­ 5 lei 77 de hectolitru. liberal
dbe paragins şi i ® “ A P Ă D E G U R À K O T H E -afffj 17 Decembre de cazaci. tea lor de oameni şi de oşteni. Apă­ P rocesu l de la Înalta Ourte.—Au niile c
ÜFERI de dureri de dinţi sau îx va mai MIROSI gura
^ N ap oleon 19.23, Rubla 25Í.50 Ast fel se călătoresc plantele din raţi ’1 contra pornirilor brutale, ce d ien fa d e la #0 D ecem brie st. n. şificări
'Cil englezesc Dep.
j(J I tfiK T t (YV U V Sup/)
___TTTtffiy KOTHE, Succ. H. GEITTERS U ílPITTröú nrriTH ÍÍP
üe Anstalt 235.45, Cred. func. austr. 245.50, ţară ln ţar£ şi ln zadar ar căuta na din fericire aü început să se stîrpea-
T ioată Romînia: D rogueria ßr<*feking ase Credit Ungar 188.—, Drumuri austr. turaliştil să găsească ţări cu plante scă din armată Faceţi '1 să le fie continuă fără incident.
P a ris , 17 Decembrie. — Pledoariile tînd co
nat tul
BENUH fQvr:rift PREŢUL lîMI FLACON, LEI 1.50 niă O masă 13 t—., Lombarde 26 60, Alpine 274.25, intru totul diferite de cele din Europa, drag serviciul şi cazarma, că alţi ti­
0 00 oameni, Losurl turceşti-----, eseeptînd—se înţelege—plantele cari neri chemaţi mii ne a ’1 înlocui, să a- B irillier şi face o expunere a doctri­
Renta hîrt. austr. 98.40, arg. 98.35, anr trăesc numai în dim s prea calde saü lerge cu bucurie sub steag. Sidiţi le nelor plebiscitare,
Déi-ouJèle, vorbeşte în favoarea Iul ULTIME IIFORlATil spre
L’avea
ln ţară
a

d S ^ a n ia iă / . ~ ~ ~ ^ ră lordului Met*
h u e n rs u îu ^ ^ ftl^ ^ l să se retragă, 96 40, aur ungar 96.85. Eri s’a ţiaut la Botoşani o în^ Jeste pi
an gros ^“*1 aduşi wn in A- prea reci Dar plantele carî trăesc în îu inimi respectul disciplinei şi devo­
en Scbimb : Londra 212.90, Paris 96.— trunire publică convocată de sturd ^el nu i
frica de Sud, mor ln i; nuhial caii iată ce va să zică unitate ln operaţie; Berlin 118.20 Amsterdam 200.40, Belgia clime temperate se găsesc pretutindeni tamentului către patrie, pentru că din Războiul Anglo-Soer ziştil şi junimiştii uniţi în vederea la uedi
de ta indigeni rezistă, aşa că\ jgimentele de a fi tot d'a-una preponderent acolo 95,95, Italia 89.6') in Europa. asemenea sămînţă răsar faptele stră
alegerel de la 23 Decembrie. .] contra
cavalerie engleză merg pe jos, ceia ce unde cere trebuinţa. Tendinţa : fermă. (Amicul Agricultorului) lucite ce împodobesc istoria neamu­
nsfaiifa explică lipsa complectă de informa- Sunt şi alte consideratiunl atît lo­ Francfort : Renta rom. 91-92, 5 % rilor. P retoria, 18 Decembrie. — Coman­ Drapeliştil în cap cu d-nii Al\| Aü n
cale cît şi generale, apoi considera- 94 40 4*/o 78 50 «Nu fiţi mlădioşi ca ceara nici as­ dantul Boerilor, Sw art vesteşte di» Eaacovicl, Ilie Ciolac şi Ion Arapu, bande
ow enbâ
V *
ßure 0
Toate proviziunile de nutriment ale
s° ^ at*ï e°" ţiunl morale cari fac din acest räsboiü Bori n : Rubla 216.—, Disconto 193.10,
piatra de Încercare a imperiului colo Napoleon 16.22.
Schimb: Londra 20.25, Paris 8:.30, Am­
Un discurs m ilitar pri cu răutate, bunătatea fără slăbi Zaerust că a atacat pa Cufril, la 2^ n’aft participat la întrunire.
eiune trebuind să fie nedespărţită de De/embrie, lingă Derdepoort şi a luat S ’a proclamat candidatura d-luî putere.
Tîrşit £
clama
oivoftnglezilor sunt cuprinse In pachete, nial englez, d&r asupra cărora voiü sterdam 169.45, Viena 167.50, Belgia 80.40 inima şefului ». poziţiunile lor după o luptă vie. Boe­ Ed. UUea,
De a
ßlftd Boeril duc cu el turme de reveni altă dată. Italia 75 80. Joui, 16 Decembrie 1899 recruţii «Să trăias *ă M. S Regele, suprema ril sü avut 3 morţi şi 5 răniţi.
căpetenie a armatei ! L ondra , 18 Decembrie. — Se ves- violenţi
vînd altă grije pentru mîn* Renta rom.: 9 1-92, 5*/» 95 30,1890 regimentului Constanţa No. al^ă-
■**-------- - ---- 4o/0, 83.20, 91, 4®/e 83 30 96, *•/„ 3 25 tuit din locuitorii din Dobrogea, cum «Să trăiască oastea romîaă !» t şte din Chieveley A jen ţiel ReuUr, Sîmbătă după amiazl s’a ţinut gresiun
de asemenea defavorabilă 98, 4 °/0 83.52- şi aceia al Batalionului 3 VinătorI, aü cu data de 29 Deceaibrie, că s’a a- la Iaşi o conferinţă la clubul sturd* prfparâ
Impr. com. Bue. —.— şi ruşii
glez! : noaptea sunt ploi to fost adunaţi în curtea cazărmel din o- flat din isvor sigur că, în urma lutre- zist, iar seara un banchet dat în
Mărunţişuri Cetăţ
afţiaJe şi soldaţii tremură în corturi,
ziua o căldură Înăbuşitoare care-I
ce să nu poată suferi pa el vest BIBLIOTECA LUI FREDERIC CEL
Tendinţa : fermă.
Londra
Eom. : 6 50
: Consolidate 99 31, Banc»
raşul Constanţa, pentru a dep me ju
râmîntul. Steagurile şi ofiţerii amin
Schimb : Paris 25 66 Beriin 20-94, Am­ doror trupelor se afliü in front. TiUpa
Chestiunea Zilei biinţărel tunurilor de marină în fimp onoarea d-lor D m. Sturdza, Ionel
de două zile, Boeril aü avut 30 saü Brătianu şi Spiru H uet.
40 de moiţi săptâmîna trecută. S*opul conferinţei a fost împă­
adversj
a devei
irîitul cel mal uşor, MĂRE.— Pavilionul german de la Expo­ sterdam 12.05, era formată In careü. După s flrşitul P r e to r ii, 18 Decembrie.— G en era­ carea nuanţelor liberale din loca­ s’aInadr< to
i aceste împrejurăil pneumo reu- ziţia universală din 1900, va cuprindă în­ P aris: Banca otomană 559 -• Losui 1 slujbei religioasa oficiată cu mare tul S nijm an v esteşte din Molopo, cu
^atu^gmul şi dizenteria distrug tot a tre altele şi biblioteca lui Frederic cel turceşti 126 - , Lombarde — , Imp». pompă, d. general Candiano Popes^u Napoleon ca critic teatral data d i 24 D cem b rie că tru p ei9 en litate, ceea-ce însă n’a reuşit de
jin şi îi
oameni ca şi gloanţele Baerilor. Mare, bibliotecă păstrată în castelul din grec , Drumuri austr. — . Al­ ţinu recruţilor următoarea cuvlutare los, că cl d nil Mirzescu, V. Gheor- tată de
gleze din M ifek ing au atacat cu a r ­ tere p«j
ndiţiunile politice sunt de aseme Sansouci. pine —.— Renta franc.: 3 V /o 101.65 bărbătească şi patriotică, plină de Iată îîî(,ă o înfăţişare sub care ni tilerie şi cu u n tren cu ir a s ít, u n ghian, Ştefan Şendrea şi Toma
7”'arte defavorabile. / Un scriitor german, Büîching, scria la 98.97, renta rom. 91—92 5°/« 97,— ie le m a ija id é şi işai îüâite simţi sa prezinîă eroul da ja J:u a şi de la fo rt, in să B oerii n u l’aű păi ăsit. P e r - Stelian aü refuzat să ia parte atît 1876, şi
nojezil s’aü lăsat să li se impună anul 1768, cu doi ani In urma morţii lui 4% 84.50, 4°/o 84 75, renta îţuii&uâ 93 75 în conţi
Frederie cel mare : ln biblioteca din Sans­ renta ungară 98,50, exterior fipâni0l 6 & 70 miute militare. Au vterliiz. G isim în ziarul W iensr deH le en glez ilor su n t d i 53 ds oa la conferinţă, cît şi la banchet. J jumătat
jiâanî teatrul războiului; o luptă souci, Frederic n’avea nici o carte nem­
Schimb: Londra (vedere) 125.315 Vien* « Oopii» Ţogblatt o interesantă dare de sfamă, m en i ş i 3 p riz on ieri. Abstinenţa d*lul V. Ghaorghian, s’aü pre
să slăbească proporţional pe ţească. C^fâr;nem (eştî ce f se (3 luuf) 205*87 , Aînaterdaoj 2C6 75, B irlin «Fericit aceia pe care sorţul Saü relativ la modul cum privea Napoleon L ondra, 18 Decembrie — 0 d epeşă a produs o mare senzaţie la Iaşi1 sarft£no
“^versarl, slăbeşte ; ^ Tim teaü, eraü date bibliotecel din Berlin. 12181, Belgia 5|t7 Italia 6 r|8. soarta 11 hotărăşte să fia osUş ; el cal mare teatrul şi pe actori. oficială v esteşte că gan izoana din şi e interpretată ca ultima lovi-ftaici la :
\ o a w ce pit*/', % Regale nu citea pe autorii clasici de Tendinţa : calmă. este alesul lui D ztü şi alesul tio ç După latoarcerea Sa din Milan, unde M afekinq a fă cu t o eşire la 26 Ds- tură de graţie, ce s’a dat sturd*; la guvei
fura Ie ^^®®iediat înloc»:^ ett ln traducţie franeesă. Toate cărţile cuiul, căci Iul se încredinţează sfinta îşi pusese pe cap coroana de fier, cem orto. rP avut 109 m orţi ziştilor din localitate. | şi
zit de .-U Intre s ^ eraü legate în piele, foarte frumos. sarcină d’a apăra Patria, Ţroaul şi Napoleon vine o dată lu T héâtre fr a n Ş i răn iţi. B erii aü avu t 2 m orţi ş i ___ _ iată cu i
vio- Timpul cînd fiegele
a C'»,), speciiiîtirl era de la 4 la 5 după amiazl. citea îu bibliote ă, CURIOZITĂŢI NATURALE Steagul. Dată n\m avea ţară, n’am § lisa pentru ^ asista la reprezentarea ? ră n iţi.
avea oaste. Israeliţl n’efl armată, dar piesei Lea T em pîjerş, tragedie Ja care Cap Town, 18 Decembrie.—Lagărul Pari ,meniul a luat v ic v>ţă cui;j{ej[u*ci
Atunci venea Frederie, singur şi-şi lua
i ujtft partev^nspoziţia forţelor, certea de care avea nevoe. Şi de multe Cum că ătoresc plantele n’aü nici patrie ; Tătarii nu mal aü se îngrămădea tot pudicul parisian engiep din Victoria \^est a luat ar­ inc-tpere de e>'?, Dumirii ă , pînălW ga|e şi
nepermiţlud Englezilor să dea saü ce) ori, după «e isprăvia de citit, în loe sa­ armată, dar nu mal aü nici Patrie. amator de artă. mele în mod precipitat Iu seara de 28 1 0 Ianuarie. sprijină
puţin să inspire convingerea că vor şi ia osteneala să pue cartea la loc, o- Armata e legată de ţără şi ţara de Á doua zi împăratul se exprima Decembrie. S ’a încins o luptă vie cu — — : drept înd
fi victorioşi, răul se agravează pe zi lasa aruncată «ine ştie cum, pe masă sati Că plantele călătoresc, lucrul pare armată, ca vederea de ochii, puterea către ministrul artplor frumoase de Boeril ca^e, după clţ se crede, voiaft
ce trece. In privinţa valorii soldaţi­ pe fereastră, aşa în cît cînd razele soi- siraniü. Lutud însă lucrul în sens fi de muşchi şi viaţa de inimi. pe atunci de Fontanes. să distrugă calea ferată. Ş getul căilor ferate pe auul 19QjMF
lor, trebue să reamintim că s'a zis şi relul cădead pe ea, îl seorojeaü scoarţele guratir şi gindind cum se intro luc şi «Cine voeşte să se lepede de oaste, «Piesa aceasta e co icepută într^un Jjou dra, 18 Decembrie.—D ucele de a fost eri votat de Camera deputaţi«|r ^ f r ,.cl
repetat de atlţea ori, că timpul şarje­ seîleiindu-I forma. se propagă plautele prin localităţi nu numai că se leapădă de patrie, ci sens răutăcios, a reprezenta pa cava C onnaught a fo s t n u m ii com andant lor, fiind voturi pentru şi 19 contra, f
lor a trecut, Insă pentru Englezi pare în PALANCHINUL ROŞU.- Se ştie că unde n’aü existat nici o dată, atunci se face şi unelta scoborîreî şi înga- ieri! templieri ca pe njşte jertle ne­ su p erio r al Irla n d ei în locu l g e n e ­
Chiaa, fetele de bună familie sîot lo-1 aşa e—plantele călătoresc. ^ )pr, atac
că n’a trecut ; el merg In mase iu godite încă din cea mal fragedă tinereţe, j nucherel neamului. vinovate e a pune într’o lumină ne­ ra lu lu i lo rd Bebsrt8. Inmormîntarea regretatului protssoşmata ?
fata io?manulul, care pricepe perfect ln logodnă, iubirea nu joică nici un rol; j Iu iusule, de curînd formate, s’aü «Cine nu voeşte să sl jească sub plăcută pa r<gl. Trebue să s í facă A m sterdam , 18 Decembrie. — Un Bonifaciü Florescu sa va face azi, Modul
nr'—».arma şi a o hi exseleut, numai posiţiunea socială şi averea pre găsit plante cari nu se afhü prin lo- steag, trebue să dezerteze, adi^ă să dreptate. Da cînd supuşii, mal ales co resp o n d en t al lu i Handelsblad a Luni, după amiaz'. arată cii
tiveşte conducerea, generalii cumpănesc totul. I curile apropiate, ci numai la foarte ajungă un fel de jt Iov rătăcitor care jsupuşii din veacul al li-le a dă ordi avu t o în trev ed ere eu dr. L eyds, re- ___ direcţiun
mii'—a.niaiiiaa DipÎI, fă]

Za«...
IA. Ra«.
U L,ittin
UiI -__________
c E PO CA_ — Aceasta este lesne de zis, dar Două !I strigă Whittinghan. pe Mac Chi zle ca să *1 represinte, se cheia gulerul de la cămaşă, şi police* ta, care este pentru doamna Arlingto §ar cu ^
i— adresă la Chichester strigînd : manul care se găsea tot acolo, avu o vel duce tu singur. E i locueşte la icrupul,
greü de făcut, căci după cît mi-al ; — Da, am mal avut Încă una de XXIV
spus, nu m’aş mira cînd stăplnul d- cinci zeci livre, care şi p’aceia ;» am — Domnule, d-ta poţi să mă dis­ umanitate de a ’1 procura un pahar Bond Street, şi o vet remite el îa ată cuvî
tale ar trece în judecată. jjprimit’o tot de la Chichester. Dar fără culpi ln ochii magistratului, de accu- cu apă. persoană* I Nu ast
— Dar, domnule ! strigă sărmanul îndoială, că şi el a fost Înşelat. saţiunea ce pe nedrept a căzut pe Fermecătoarea In cîte-va minute el ’ş' reveni în Apoi Richard se adresă către Madbioä pe
Whitţingham cu spaimă, sţăptnul m ei j _ o h , ese]ami wiiirUingljam cu capul meü sineşl şi atunci începu să ’şl exami­ Chizzle : q aşa s|{
este inocent ca un copil din faşă ! Ea |mlhoirei ea m i tem că acest Chiches- — Nu ştjO, răspunse Chichester mîn- — Val, cum pot eti acum să ’ml neze cu linişte marele pericole care ’1 Iţi mulţumesc, domnule, zise el||jle noas
sunt sigur că el nu este tn stare să ; jer> \vjnchaster, Kidderminster ! sad gtind’u şi barba, cum aşi putea eü să mal probez inocenţa !... strigă Ri Inrd Înconjura. pentru osteneala ca ’ţi al luat de a&umal cu
petreacă bdete falşe de bancă, euu j j cam demonii sä '1 ia ’1 t-lnamă, că, te disculp ! frămlntlndu-’i mîinile şi plimbîndu-se Et ’şl dedese opiniunea asupra lui veni aci, astă-zi ; Whittingham ’ţi varesele ţăi
W . B E V SÍO L O S Chichester şi a lui Ta'bot, dar oare
eü nu aş fl lni stare să ln rec un cal|iţ| ?a faee ce va să ţjl min(e , — Dar, zise Richard surprins de to­ cu repeziciune prin celulă. Cum să da adresa tutorutul msü, D. MonroS apriciul
de curs», clnd aşi fi călare pe un jjnQ| domnule RL-hard, vorbeşte cu nul şi maniera amicului säü, nu’ml al fac pe lume să creadă că o Îngrozi baronul luasa şi el parte la această el va aranj i cu d ta cele ce vor ur-fgra serui
mSgar. dat d-ta ua blîei de cinci sute livre ca toare combinaţiune de circumstanţe scelerateţă ? ma să faceţi, şi va răspunde la toatţ T , ,
domnul, este un advocat foarte bun.
Mac Chizzle surise, apoi cu o voce să’i schimb în argint, şi un altul ca m’aü prins In laţurile el ? .. Cum să’I După un moment de refle-îţmne. cererile de bani ce ’i vel adresa. k tîî
Markham şi Mac Chizzle atunci, in­
răsunătoare chemă pe elercul säü. trară In vorbă : dar abia nefericitul să’l s* himb îa aur ? tac cunoscut Iul Monroë teribila mea el ’şl răspunse, Iul însuşi, că da. — R k ird căpătase oare care lirnşC** » C J
Clercul säü se numea Simcox, şi june începu a nara circoinstanţele sale, — N u!., răspunse Chi. bester cu in- situaţiune?. cum şă mă mal presint Ei căzuse dar, într’un cuib de aven­ te poruncind aceste cuvinte şi W fii-Fjjv *
se lăsă să se aştepte mult. temnicierul intră şi ’i conduse In dignaţiune. ln societate, şi cum sa trăesc după turieri şi de şarlatani. tlingham fu cuprins de demnitatea
In fine un individ cu părul roşu, cu fdţa magistratului. — Cum I.. strigă M trkham cu des­ un asemenea scandal, şi după o ase — Dar Diana ? care tînărul sfiil stăpln da i n str a cţiu*fu-^e rn - .
ochii verzi ca frunza, cu ob azul aco­ perare; nu ’ţl aduci aminte că D. Tal menea ruşine ? O ! nu, ea nu cred să aibă cunoş nele salle. L te V 'd
Mac Chizzle nu era un advocat de tinţâ da trădarea b r. Da sigur că el B itrlau! chelar piînse cu amar clnd " rp Jle
perit de pistruï şi ou genele albe, a- clasa Inttiü, şi ast-fal, magistratul care bot ’ţi a dat biletul de cinci sute — Domnule Richard) . D. Richard!...
păru, şi Mac Chizzle văzîndu-1, ’1 dete luase un oare-eare interes de Mark­ livre ? exclamă pllngînd chalarul, nu te des s?aü servit de dînsa numai ca ^de un părăsi pa Richard, şi însuşi a^estdiaL ce
DESPĂRŢIREA A DOUÏ FRAŢÎ mal m dte ordine, apoi sa depărlă cu ham clnd ’1 văzuse intrlnd, cînd auzi — D. Talbot nu ’mi & dat nici un pera astfel... Nu! inocenţa d tale se instrument, ca să facă ale reuşi per­ urmă sjmţi greutate pentru aşi abtiatF „ “ ®ur
Wittinghtm. bilet, răspunse Chichaster apăsînd cu­ va recunoaşte cînd se va judeca şi fidelor lor projecte. lacrimile. i u ^?
pe acest individ că era apărătorul a- Aceasta ’1 era convicţiunea lui. — Care e opioiunea d tai a asaprif1 J®
— Nenorocire ! strigă atunci W hi- In dată Insă ce el sosiră la biuroul restantului, obrazul Iul se încruntă. vîntul. juraţii te vor achita.
de poliţie din Bow Street, Wittingh im — Este falş | falş ! strigă Markham Aide domnule Richard, linişteşte-te, A seri clte-va rîndurl doamnei A r­ acestei afacarl ! întrebă ch darul paf a 5 *
ttingham ; cu toate acestea permitem avocat In momentul cînd el eşiră lm|nni.0 J ersi
să ’ţl spun causa stăplnulul meü. făcu toate mij ©acele să vază pa Mar­ v • T mal mult furios ca alarmat. liaişte-te te rog. lington era pentru dînsa acum, o da­
torie imperioasă pe care se grăbi de preuuă de la postul de politie. L , eJIere
Apoi fără a mal aştepta permisiunea kham ln celula în care era Închis Sărmanul Whitlingham voind să Apoi adresîndu-se la magistrat ’1 In timpul pe cînd bătrînul servitor (Va’urma) •»
advocatului el Începu să nareze ares- Dar nefericitul chelar clnd se găsi în servească peităplnul säü, procurlndu’l nară In detaliü cum el schimbase pe vorbea aceste cuvinte, lacrimile \ stră a o Împlini.
taţiunea junelui Markham eare fusese faţa junelui säü stăpîn care era de o pe acest advocat, ’i făcuse din contra cel dîntiiü bilet, şi cum devenise şi luceau pe faţa, şi părea că are tot a- Dup* aceasta el serise o scrisoare i n a t e l le r ll t » U P O U A f l Aduceţi
făeută sub acusaţiunea că a pus bi­ slăbiciune şi de o paloare mortală, mare de^ávantagiu. posesorul celui d’al douilea. tlt-A trevuinţă de consolaţiune ca şi D-lul Manro.ë în care ’i détailla neno­ i l Ë I l A D i : M r. C le n a e s iţe ! inite de 1
lete falşe de bancă în circulatiune. Începu să pllngă, şi ca desperat srigă : In ftn e Richard neîuţelegînd acest — Istoria d-tale este de necrezut, stăpînul säü. rocita sa posiţiune, şi *1 ruga de a nu fo e a re ie tip ă re ş te * f» ra l le ţărel,
— Grea afacere! domnule Whittin — Oh 1 domnule Richard ! ce per­ des&vantagiu, sta drept, şi sigur că răspunse magistratul, şi trebue să te Oh ! cit de scelerat e acest Cfricha- se Încrede în oare care articol de ericlitate
ghatn. fidă aventură! ster ! z:sa Richard fără îndoială că şi prin jurnalele care ar fi serise con­ F O € A ««e p rim © » « î n e « lltu cpta* din
injfcenţa sa ’1 va susţine, apoi uitîndu- Intorel iarăşi la închisoare.
Richard nu putu să răspundă nimic. o dinarul säü companion e atlt de tra lui C I R fI 8 € 0 1 « A .8 T ( 0 R - entru a i
— Or eum ar ji, trebue să mergem — Nu te despera, fidelul meü amic, s« spre uşa, văzu pe Chichester in»
^‘ ow-StreVÎ. ’I zise Richard emoţionat, inocenţa tr.înd şi el ’i salută cu amicie : dar a- Temnicerul '1 făcu semn să se ridi­ perfid1 cum şi Bironul ! — Whittingham, vechiul meü amic oastre fei
I dar mal înainte trebue să mea va fi fără zăbavă probată, fiind­ cc>sta In loc de a’l Întoarce salutul, se ce după banca acusaţilor, o altă cau­ Markham se opri scurt şi se eşeză zise Markhim, dnd termină scrisorile inţăm sta
i causa. că am trimes să cheme pe d. Chi f£icu că nu’l cunoaşte. să fu chemată şi el fu recondus la pe bancă. trebue să ne despăţim pentru un it. După
\ studiezi ? reluă chalarul cu ehester care ca veni In dată şi va Magistratul atunci Întrebă pe ares- celula sa, unde Mac-Chizzle şi chelarul El deveni de o paloare mortală şi moment. ancipat i
mirare ,\dar eü voiü ca d-ta să faci demonstra cum eü am devenit posse' t ant ce are să răspunză contra acusa* putură urma. leşinase. Iată, ia aaeastă scrisoare şi trimite-o tţit’o prii
9# «9 lodati. sorul celor două bilete, falşe. iiunel sale, iar aces'a, uitlnd că avea Whittingham se grăbi de a ’1 ues- la poştă pentru d-nu Monroë, iar aceas- pcepuse a
 Anunciu de vînzare
Sïioseaorul lu t P. _
- L4 li¥;01i DE AfJ
Str. L ip sca n i No. 6i, B u cu reşti
Adu -e la cunoştinţa Ouor. sale clien­
tele şi a on sr. public, că penttu sezonul
de iaVüä a asortat magazinul cu diferite
articole pentru m en a giu , d <*. porcela-
m ir i , sticlăria, ta Im u ri pentru mas"
v a se de fer smălţuite, etc., etc. Asetne-
nea şi diferite articoU ă e ca d o u r i pen­
tru Särbäiorl şi A-;ut nou Mal posedă şi
Sobe de diferite sisteme, Lătrtpî, Preşuri,
Muşamale, Paturi de fi r şi da bronz,
trăsuri pentru copil, etc., etc., cu preţuri
foarte convenabile, serviciul prompt. Se
primesc comande şi prin telefon No. l i
prin Centrala I.

SAMATÄTE

CENTRALA

ANUNCIU
VcZiiid că maî mulţi comsrcia >
vînd vin r o ş u , sub f i r m a Biinu Lr
Kostako, fără a li luat vin del« n;
proprietarul acelei vil ; aduc la >
noştinţa onorabilului pubiic, dorit
a cumpăra viu din sus zisa viţy
se găseşte îti e posit num i I ; :

ar. »avidovitz HOTEL VICTORIA

Fost The Gentleman UIUM
1 I U 1 *"*" ■ »V I
4 Strada Şelari 4,—Bucureşti
a p a r a t şi mobilat din *n o u
Situat în centrul comerţului şi în
apropiere de Palatul Justiţiei, oferă o-
nor. voiajori.
CAMERE ŞI SALOANE T rigo n o m etria,
D e l a 1 ,5 0 p î n ă l a 5 L e i Mihăiietmu, este cea mal melodică. S
S e r v ic iu l p ro m p t află de vînzare la librăria S*e;ec & C*i
cu deosebiiă stimă cu p rtţ de 3 leh Profesor I. Dameirescf
Antreprenor Mihail Ster

v i c m
 ip a îă cad mol- j englezi att probat r"
~ a e viat, şi aco- pufin da cit condueâ. g0
jorm ite ale oraşului. I mişcările^™ « ° 0 *semeüea in! târî r ni**v
— -oie de iarnă, poveste tristă f"e eXfnipln ' I 2 ?» cu c H ï r a a n i 10 “;
a lacrăm ilor. jatU d u*' «M« • Asti, accesele dorin aşa de dese şt vio­ eezeală . “^ a o a n u m ite n i ^ v J j . mal gri ie do a’l p resen te
íh P este tot e alb, sîn de fecioară* v , lent* în cit orî-c« constituţie est« sdruncfnattt; nuă. Setiip^ mal -ă din combats1 j descompunerea tubercule)
vindecarea este adesea )’ ,gta\>e
fo p a , ca ^ 1
vîntul şueră un clntec lugubsaXÖTÄ Ü 0 somnul este aproape cu neputinţă, pulsul este ce In ce sprt oloraţiu ?ur şi O linguÎfţă de cafea de (|e Guyot putea spera. Cereţi farmac
cu p r iv i
In ultima perioadă sunt dt »erde. amestecată' rla fie-care pahar de apă saö de le t s » * şi de m ,
febril, caa mal mică impresie de frig Indoeşte
D*c ai® . * .? a rt®-. , „ a T A B B , G U T U B A - suferinţele. Foarte adesea se formează tuber­ Existenţa nu niai este de ... « »guuie lentă băutură ce se obişnuieşte a se lua la masă
dronul Guyot. su n t ab,,
g lia n u m
HIFESTÍ
ceşte "e str® fS O H I N E G L IJA T E cule, cari tnmulţindu-se, obtruiesc plămînil ; şi se stinge In deplină cunoştinţă. ajunge foarte adesea pentru a vindeca In Æriti \ tru a & î g s Cl
eînd fac puroia, derin focarul desorganisaţiel De aceea trebuie prea bine băgat de seamă scurt timp guturaiul cel mal încăpăţînat fi tori Acaen^ GanUWW*& z , . goo.
Un guturai« neglijat satt tratat ritt so ter­ celulelor plăininulul şi ocasionează perderl la un guturaitt care tărăgăneşte, şi mal mult bronşita cea mal inveterată. Se poate ajunge
li*, \r ^ «rcH! cate
001,0 8atm# ^** &v° ^ ta*W o rii s e ú tid u l I
J mină adesea prin a degenera In bronşita,
sind nu se transformă In ftisie pulmonară ;
mari de substanţă ce ae desemnează sub nu­
mele de caverne. Boala este Însoţită de • lin*
Încă la un început de bronşită. Trebuie impe-
dicat răul Înainte de a degenera In afecţiune
să se combată şi să se vindece chiar o ftisie
bine declarata. In acest cas Gudronul eprefte a re Lt.
to BiioHdi P u ib! l ce 4
. uhlicdri l
<fmă- sun t spre
, , «- rrvrr ,lf. Y f p , ţ u | , w a-r«“.»“»-»!!i —iimnn- <
na«ït/tuttii, ¥n.t»Jwrwniiihtiiiw »înmiH
- iM mmnmtKa^mmrkmamwwsimm
est nm I nj
! rU c*rtU é
L i 1 fiiti V
J' 0 O Ş H IŢ A P IE Ţ E I CASA DE SCHIMB J.U I O I T A Ţ I U N I ■ ' m r‘ ' n ^ 0 W°cPeni H.
I»« s in » 4 « 18 D ecem b rie
Plinea. . . .
Jimbla • * .
20 Fasole. * « * • ■ 0
lift Mazăre verde « * 30
TOMA ŢACIU
Strada Băneeî Nationale (fasa Lahorari)
BUCUREŞTI
Cumpără şi vinde ‘efect* publice
PRIMARIA COMUN. BUCUREŞTI
Se aduce la cunoştinţa generală
că, în ziua de 5 Ianuarie, orele 10
Asemenea se face cunoscut eă
primăria vinde locurile cu o obli­
gaţiune pentru cumpărător a con­
Se aduce la cunoştinţa generală
eă în ziua de 26 Ianuarie 1900,
orele 10 din zi, sa Ta ţine la os­
Asemenea se face, cunoscut că
primăria vinde locurile cu o obli*
gaţiuna pentru cumpărător a con*
înălţimea barom. IbT.S? Ivoç j
ea-a
rulul —24.4, vîntul liniştit, s t a i cusv»
cerului noros. Temperatura max. Constanţa
. ns acest«a.
\fâ Pubhi\y
nianif r$-
anţa. ‘ - *.';5 T*ilu{ în*n-
1
Franiell. * « SO Oartofï noi kg. *■ 10 a. m , se va ţine la ospelul comu­ strui, în timp de patru ani de la pelul cammnal licitaţiune publică
Carne <U vacă
Sefl..............
Carne de porc
;o Cartof! vechi • *
1.10 Linte . . . . . .
80 Sprnao. . . . .
50
«0
?ilursul
fa ce orï-ce schimb d9 monezi.
pe ziua de 18 Oec. 1899. nal, licitaţiune pubiicâ orală, pen­
tru vîDzarea locului comunei de
aprobarea definitivă a vînzăret, dnd
construcţia va trebui terminată de
orală, pentru vlnzarea locului co­
munal de pe bulevardul Carol la
strui, în timp de patru ani de la
aprobarea definitivă a vînzărel,
de erl — 18. la ţi
>al* ♦ * * l'>Wfjjf Iată ace*1» *
Predeal.
ta * • . 8,00 |>
GMnrgin
8,56)
eînd construcţia va trebui termi­ Mal în toată ţara a fost puţin des- Iţoaxd. * *
B
Untură. > • • 1.10 Conopide (bno.) • 40 Cump. Vînd. a strada Epicol, colţ cu strada roşu şi învelită ; contrariu să plă­ rotunda) colţ cu strada Vîntulul şi
Osînzl. • . • 1.- Ardei verde (snta) — nată de roşu şi Învelită; contraria gheţat. îngheţul a persistat numai Predeal. 1 C#V - -
Pnropl* • « • é.- Pătlăgele (snta kg,) — ito Renta ^ranas şi c*i strada Sabinelor, în tească, în folosul casilcomunale încă calea Moşilor, liber de construcţie să plătească In folosul casei co­ pe alocuri. Noaptea umezeală mul­
Piteşti • <
8f> Fasole verde. • • — 57«
amort. 8 1 V» sa,Vi
9S suprafaţă de 816 m. p. 60, liber de jumătate din preţul cu care a cum­ în suprafaţă de 812 m. p. Galaţi ♦ « „o
Berbec« • « « ► ► Vî 97 Vî munale, încă jumătate din preţul tă cu ceaţă şi chiciură mal pretu­ Predeal, • • “ preSeÂ
Oareanul . . MbroovI ('snta) * • 3.80 4Vl Obi. Mun. 18CB — — — construcţie. părat proprietatea. cu care a cumpărat proprietatea. tindeni şi frigul mal aspru ca în ziua W testl. • p.ia» ^ nta-y* fo st
Gîsoa • • . . Tellnă (snta) • • • 4 50 4‘/iC'- ► ► 1898 ——
Planul şi estimaţiunea acestui Supra-oferte se primesc în termen Planul şi estimaţinnea acestui Predeal. • * * £}<®
Bata . . . . 1,80 Păstrînao (snta). • 9.&0 6°/o% Soris. Funo. Bur. «a — 93 - loc se pot vedea în orl-ce zi şi oră Snpra-oferte se primesc în ter­ precedentă. Cele mal coborlte tem­ Constanţa. » «
Găina « . . . 1— Varză (bno.) 10 4 Io ► ► » 79 V? 80 V« loc se pot vedea în orî-ce zi şi de opt zile, de la adjudecarea pro- men de opt zile de la adjudecarea peraturi au fost în partea de clm- Constanţa » *
Crap« • » • « 70 Qnlia (anta) • « S.— 5q/o » » Ur. B. 8V 87 Vi ore de lucru, în cancelaria direc- visorie, iar coneurenţa supra-ofer- de lucru, In cancelaria direcţiunel Feteşti • * * *
Oega. . . . » a - Sfecla (snta) '■ * 8 — ► ►r laşi 84 85 administrative a primări tf, biuroul provizorie, iar concurenţa supra- pie a Munteniei ajungtnd la 14 gra­ VírdoroTa • •
8a ll fi • . « 80 Ceapa............... 30
—
Acţ. B. N. a Rom 3V 0 - H30 — ţiunel administrative a primăriei, telor primite va avea loc în ziua oferteror primite va avea loc în de la Giurgiu.
olsetrm H ilil de l«x * * Vb ► * Agrioolo aos _ 312 — biuroul licitaţiilor. de 19 Ianuarie, orele 10 din zi. icitaţiilor. pjredeal • • *
Korunm : ^ r i * Pere. • « • • « 00 258 — 362 ”
ziua de 8 Februarie orele 10 a. m. GMnrgin. • * *
ita) fi.00 Mere . ' • » * * »0
► z So. Buo Doritorii de a lua parte la această Art. 68—79 din legea comptabi- Doritorii de a lua parti la a» Art. 68 —79 din legea comptabi- COTA AFELOB. Cota ta apei
apel Du- Ploeetl-Fooçanï 6.80
licitaţie sunt rugaţi a veni, în ară­ lităţel generale a Statului sunt a- lor în *.Uele de: CnrteadeArgef 6^0
‘(sût* 6.50 prune * • * « * ceastă licitaţie, sunt rugaţi a veni lităţil generale a Statului snnt a* nărel d’asupra etia
iagiilc Iasi . . . . * »,15
t n t topit 8.30 Stmgnrï. « * * a.fo tata zi şi ore, fiiod preparaţi cu o plicabile acestei licitaţiunl. în arătata zi oră fiind pri paraţi 17 Decembrie 18 Decemb.
l e t proaspăt a.io (tatai • • • * * 30 FI. val. austriac. 2 2f 2 garanţie de lei 792, ce prezinte zece plicabile acestei licitaţiunl. Mirăaeftl. - • 9,30
Erfnaä do veol 1 .— L im « (bnc ). - 10 M&roî germane ) 11 1 30 No. 85.290 cu o garant '<*! 1560, ce pre­ No. 10.956 Tnrnu-Teverin 0.78 - 0.01 Iasi p. Paşcani 10,15
la sută din valoarea locului de Galaţi • • « * 11,80
BrSnst TOlemea I.— Portocale (bne.) 20 Bar o. franoese 10f — 100 — zintă zece din valoarea lo­ Giurgiu • • • 1.98 — 2 1 4 Vtroiorova * » 11,40
Bmîntînă. • • « MO Eoáll (bac.) - * 60 Rable hîrtie • • 2 70 2 SO lei 7215. cului de 00 Gal aţ i . . . . 1.14 - 101
I .......■
I—■
!WilsifaiI ■
<
|I

R O P R I E T A TE A . S T A T U L U I F R A N C E Z
SIBM .HOflHSTEV
■r
’m

IC H V LiSlURI
diferite peatru publicaţiunî ilustrate
tyí-iéiká 81.
Prima fabrica romtnc
de mobile de fier
— ŞoK eaoa

LEMNE DE "
BUCUREŞTI
B * s » r a b j[
-m m
« GumpârAnd « PASTILLE de VICHY» observaţi a le lua numai fiind presentate
^în^ouţUjle^ţinicheajBi cu un plumb de garanţie purtând marca « VICHY ». ^
dintre cele mal alese, sunt de închiriat
cu preţur I foarte reduse. Cererile să se
adreseze la Administratiunea acestui
„
’■'A
E T IL E N N E
________ ^
1 tăiate, din cele m al
lităţî, se tra n sp o rtă la
ziar.
|| 100U Kgr. 500 y

” k dl j
Vinii)
I
er sala
ASIGURARE MUTUAlJ IN BUCUREŞTI
f f
LEM N E DE F O C
[CER
FAG
COJ
25 Lei 13 L7
24 Lei 1S2.5I
27 Lei 14.-J

iFabricä X I. it-ESSEI*, 193 Calea Plevnel 103 G em ^nzile e^fScuIrt*f^Vaii>c

c* ' » n e lim it a t p tm ä Im f M A M Ü 110 1 • şi se pul face prin poste
[Sergarantează C E B a d e v ă r a t neamestecat cu aîte esenţe Ş»
' bine uscat precum şi predarea cantităţel exacte. telefo;, saü 1*» •*
ompus din d-n it: Samuel - ' • ■
IV. irîevëS, Cer iLeï S8 Axf:î 2 9 ö
S

profék or, d ep u ta t fo st m inisfrm

pii6 pri{*din«« al
vieepn comitetului d§
Direcţiune, proprietar, députai
ministru
1000kgr, Fas liel 86| f el »7
Stejar Lei 2 8 Lei 36
500 kg. mai mult
50 BANI
CON SILIERI: jcicms p m a ta a om ictim m sa , fa ra a fi ca ra te .uolrH
ERUSESC"
în p iv n ifă sa ű m agazie. — O bicinuite 28 cm . extra-scurt cie poate^ăpăta la farma­
Jf. proprietar, fost 4*putai, foef prim at el 09ftf«fsi cistul Giacomo Luciani, Triest,
* Q. ţr*eti*$9 proprietar, dtpuioM ţ i amcăt 20 cm .—Om cu co ş p en tru aşeza rea sa ű că ra tu l lem n elo r ,
€3. ntnr* ptorrittar, ăepxtat. 1 Im p en tru 500 şuii 1000 kgr. (Autria).
Md. pro, rieinr, alocai C om andaţi p rin ca rte p oştrlă , telefon IV, că ru ţa şii Preţul unul pehet de 60 gr.
®. prop*Mar, ţiv.omi 7~iştri sa ü la biu rou l fiind destul pentu 2 zile, este
4P«*, proprietar, nwrtraf. âépu&aâi. de Lel 1 50. _______
451.
M# proprietar, brtuqui?r appel & c-iejjiU)— Strada Doamnei — No. 0
8$ ».r-«. mnruţ prnpri$f,af
fl*"* Jf«*«»*#, mare propri«tf\r, ârpiiint, nvocat
ä^9a<t>a #*. m ar* pruprîclnr ntfjrs ciSTHPPeifâiîî.
DULCAMARA
strada Lipscani No 10 în pasagiß
ü . © « « » « f r « * **»• w * - t í í *»•..<« proprietar. m*»r* cim treiiM ll
rf vice-p reşed in ie a i .j$ cntHerţ. O C A Z IM E R A R A Coroane artificiile naturale
de porţelan şi perle
M l. ß f f fi. p r o p H n ia r PENTBU CADOURI DE SERBÂTORÏ
'jPriêf Æ a K r t o » . profesor publicist şi proprietar n n m a i la singura fabrică de mobile D E O K I-C E P R E Ţ
m ar* m ar» c,am*r*i<ini. DecoraţiunI de case şi saloane
proprietor, E . PITCHER palmieri, vase, coşuri.
Fabrica de Flori §i Ghirlande de
Director ptmrai. €f. « T . H&f,WXTtXmJWWl B u c u r e ş*t i - C a l e »a . - OC.-0 —ZxSlf —B u c u r e ş ti
"X mirese. \ _
Asigur âfl tw it Pfttr.’if -ir precum : m ß ù) B u c h e t e « te f l o r i tiiatw -
1. Touletă dupâ - d « “ ,?|iincJ?oa™ mR î^ v . m < r.« .jw ír e t ;' Mte-
f& r i n d t t t * r ) 9'iltţts in toaisf iombtnniiunilet precum : c&* sotată tapisată cu pluş li*«lo? p o r n it etle p e n e $ & a tifea f
m oarU , ipr r$riţ# ^ asigurări ce ni. ta atciéên Lei 35. v o a tu r ï ş i n o fe le p r e ţu i
tgfar, »I* garnitură pentru salon, îi‘ţ c^ fP ejJ’ fa b r ie e t.
2 fotoliurl, 4 scaune, 1 masă ta pit«é B SæpetSif i a e u f r e n u r i a
8Æ1WL UOi orrn pluş de mătase saü liberti. Lei 150. şj fle e le r a te , A d resa te ie g r a
. . . . . S u r vtíV H asS T »
in .1 ín»« " ,
1 Cuer de autreü 70 îatu 200 înalt,-Cs^j c c ă » B u e u r e m ti.
oglinda cristal. Lei 40.
EW, JBENZ 1ÜÄ * r*
\ ^ Hi f'l1! ’ t< 1"’1 & t]s garnitură pentru copif, compusă din Prăvălie de închinat
1 canapea, 4 scaune, 1 masă de Bambu De la Sf. Gheorghe viîtor, în calea
a n ia tă !• * cu paiü japonez tapisat. Lei 38. Victoriei Ns .63 vis-à-vis de Epis­
în pn itrn« U l t im e l e in o u t a jt in
«sau aduşi dín hjùJLTIMELE
*oail i 100 Diferite obiecte de mobilă de fan* copie, actualmente cofetăria Rădu
ta en gros {fica de Süd> mor tesie cu preţuri de fabrică. lescu. Se poate separa şi în două

ARII DECOPII!
h. de l# indigeni rezidă, aş- Cereţi ca ta logu l ilu stra t ca re se . cum a mal fost. Sit. 97
Vf Constant cavalerie engleză l!, trim ite g ra tis şi fra n co. ssar-i'îstv'ijf & .éSS^SBÊSÊUukO-l- «38îSSVvl8l&s-- k 'I
explică li/>sa complu— — — — — — P « n i r u P r o v i o c i e toate obiec­
•L f nivpnl ţiuiţi pa ^áre o Intiaip PRETURILE FABRICEI
\|\ L U W c l i b gjezl, -V » C M A I X.A
tele se trimit franco de transpor­
tat şi ambulogiü.
O U
__ —
Se poite cumpăra o frumoasă garnitură de
mobile Tapisate
A l. B R A G A D f k ’Li
1sf. C H O N Z N IK Y E&massgsBs&t&isgsmË
1QE BnaaTfl expûzitiüwe B liC r S I J îŞ T i
e,^d Boeril dr^e pj^ue şi instrumente muzicale str. Colţel 5 şi 7
yü.~ ^ lyim vîn d alti1 S u e n r s a !« : IBRIOE Şi BA F O T it Ci£ SPIRT
Mucureştî
.<3Ù:iil Conservatorului SOBEde PORCELAN,TERÂCOTÂşiFAMTA
** albe fi oalsrl, dapl stls n tl nsnl nsdils proprii al» fabripel
l e i
A so rtim e n t c o m p le c t d e CAMERE DE DORMIT, SU­
FRAGERII SALOANE, SALONAŞE, BIÜROÜRI
ABRI6 A DE BERE S [ 8 HÎAiâ AHTIFICIALA

Maşini de BucătărîeiTe 5i transportabile A RA N JA M EN T COMPLECT P E N T R IŢ NUNŢI abrica de Drojdia presata

CEL MAI FRUMOS CADOU
ii B Ä l IÄ G B O P A T E M AU RICIU F . L A Z Ă R _____ *
? 5 îr» < » o —
a n tD B D U i
< !• « • » ’ i R X , O o ro t « *

IPLICUL FORTUNA
d s B B R B , C .I M -» » «
s t fab rică şi se in stalează în eandiţhm i fearte a v an tag ea s«: «1« câtr* CALEA VICTORIEI, 26, PASAGIUL VILACROS T « . . » M m * * ' # * n f»»,#<:= a a " ." «8 - o -

g O N Ţ IN E s
FABRICA MAXIMILIAN TQMOLIA
Pentrn comande ţi informaţiuul relative la
5 bilete LotSria M alertă M O B I L E ! ! M O B I L E Ü
Cărămizi, var alb, ciment,
MesageriileRemin
2 * » Sinaia
1 » > " Bacäü
U JIŞT IG U R I DE Cariere de nisip şi petriş ® ja C o n s u m “
m9m derneM # i n s t r . S S o a m n e i 9 , e t a j u l I (lingi
m __O .O O Î> L E I A. SE ADRESA LA Poştă) MM MOÄ ş i » n a r e d e p o z i t d e m uamfaÊÈ. rnaA
ş rttA L G E H M A MjA B l BBSCMUMttHMUS BIUROUL EXPOZIŢIEI PB0I>0SF;L0E MELI
J P r e ţ u l 55 X ^ e î ş i ^ 5 0 b a n i Í 5 1 . — î s t r t t il; » . A c a d e m ie i, — <5 1 . MOBILE, LĂMPI, COVOARE
COMANDELE SE VOR ADRF^A LA Se prtmesiî şl se es ea!» ţi p^ntra provîn«i«
.. -------- ----- ■j&mss&s v l n z a r e a ş i î n R A T E __________________ $ 1 Y m m m ^
Ä L. STEINBERG — ATELIER SPECIAL DE TAPIŢERIE — Sit. 338,
fl y ic t o r iir ^ f i f - . l U S K Í / l t V I I A C H O S .- B u t m r e fll
ce trece
R fc C lm a e s te sufle tul comerciulm i . A „COBf&UBE“ S i r . D o m n e î W o . » , (lîngă Poştă 1

ior, tr

că
faţt
u -

TIPOG BUCUREŞTI, STRADA CLEMENŢEI, No. 3

' . ., . . , . Â, . . art. . cârti dc Vizită de Logodnă, de Nuntă, Cărţi Didactice, Literare, de Ştiinţă, Teze pentru Licenţe te
- SM aţtot fcld i t iucrlrt atingêtoare d. .ceai artl precum. * S . k Comptabilité Comercială, de Pldurl. de MoSK.
LdScmi. Ziare Politice în limba Română, Franceză si Germană, Ziare Literare, Comerciale ş înuusiriaie, Rcgibirc uc ^
l Í Z i k Comptai Factor,, èorderourt, CirS de Adrese, Registre « C hta* Í sooche, etc, etc, co pretor, foarte redőse.

TFT TFT? S P E C IA L IN A R T A S T E R E O T IP IE I
eut a. poate efectoa ta »,-iaona reprodocer, de diferi,e ,=«e, formolare, »oocio« de diverse formate, a«, peoao amatori, din CaphaU cHÿ pemro c« ön ,
«(.M , _ Tipografi* „ HE L I A D E " <mwW pe to(t d-M autori din p i că p n m ÿe a edita «U t kcrărt didactice, jm tfe e , burare ac., ele.,
k cmâÿumk ctk nu» fmomUk. — ie primesc lucrări de kgtttom : cărt}, registre, lucrin ii cartmagiu, ek. etc., cu prepa jxute eftme.
Fyem piare 20.000
^ M iade», » tra a a t^temeoţei

i
'S {