P. I. RADU E.

NEGOESCU P IONESCU

PODURI
. IDIN BETON
ARMAT

EDITURA DIDACTICa. $1 ;-EDAGOGICA

BUCURESTI - 1981
 4
PODURI PE GRINZI

4.1. ALCATUIREA SUPRASTRUCTURllOR

4.1.1. NOTlUNI GENERAlE

Suprastructurile alcatuite din retele de grinzi se folosesc pe seara

:arga ill constructia podurilor din bcton armat si beton precomprimat.
Podurile pe grinzi sin t constructii simple, se executa usor, iar infra-
structurile au dimensiuni mici l1i se pot funda, de obicei, pe tipuri simple
de fundatii. Prin folosirea un or betoane de marci ridicate ~ia armaturilor
de inalta rezistenta, prin adoptarea unor sectiuni economics, a unor scheme
statiee corespunzatoare, precum ~iprin alegerea unor procedee moderne
de executie, se obtine 0 competitivitate ridicata a suprastruoturilor pe
grinzi, in raport cu alte tipuri de poduri.
Necesitatea acoperirii UnOI' deschideri tot mai man a impus trecerea
de la suprastructurile dalate, cu consumuri ridicate de beton si solicitari
importante produse de greutatea proprie, la suprastructurile pe grinzi,
care elimina 1ntr-o masura importantii betonul situat in zona Intinsa si 0
portiune din betonul cornprimat situ at 'in Imediata vecinatate a axei neutre
(fig. 4.1).
Se ajunge astfel la 0 sectiune transversala, in care se mentin in zona
lntinsa portiunile in care se monteaza armatura carcia i se asigura con-
ditiilc de acoperire si de conlucrare cu betonul.
Scctiunea transversale astfel obtinuta, a:catuita din grmzi T cu placa
in zona comprimata, are greutate proprie redusa, iar capacitatca sa per-
tanta ridicata asigura preluarea unor solicitari importante ; de aceea, estc
P?~~biUi.cresterea apreciabila a deschiderilor podurilor pe grinzi, in con-
dltii tehnlco-ecoaomice avantajoase.

~.. . ....
a
Fig. 4.1. Trec.erea de 1a suprastructurl dalate la suprastructuri pe grinzi :
Q - SUprastructurA dalat4; b - suprastructur~ pe grin~; 1 - portlun1 de placil suprtmate.
 c-c
A·! ~
! 2 ~
].
I I
8-8 J

a e

I -
Fig. 4.2. Elementele prlncipale ale unut pod de sosca pe grinzi :
grinzi prtncipale ; Z - antrctoaze: 3 - ptaca In oonsota : 'I -
5 - nervura Iongtrudtnata secuncara.
plac;l cerosabna:
'
~1. [_---~--J I I
f
I
I
" IJ
r 0'
~---~-J-~---~ D--~-D
,
I
Fig. 4..'1. Suprastructure podurIlor de call'
Ierata : c s
" - eaten o$e?.alil pe bal ast ; b - calea IlSC-
,::stA PC tongrtne : 1 - grindA prmctpata : 2 -
nrnpan : :r - pltlCIl tn eonsola ; " - antre-
toad.: 5 - belcm de panta.: G - longnni\:
o 7 - traversa ; 8 - par-apet,

Suprastructura unui pod pe grinzi este alciituitii dintr-o retea de grinzi I

princlpale si transversale (antretoaze), din placa carosabila si p.aca tro-
tuarului (fig. 4.2). II
La podurile de cale terata cu cuva de balast (fig. 4.3, a) se prevad tim-
pane Iatcrale ~i placi de troruar in consola, Iar la podurile cu calea re~e- I
rnata direct (fig. 4.3, b), placa superioara este scoasa 10 console pentru (;11'-
culatia personalului de intretinere. Antretoazele, placa carosabila si p:acu
trotuarului Iorrneaza impreuna platelajuZ ciiii. Acesta are rolul de a s~s-
<:: I ::::>'
tine calea, de a imbunatati repartizarea transversals a incarcarilor mobile d

,T
t
~i a asigura conlucrarea spa~iaHi a intregii retele.
Pcdurile pe grinzi pot fi clasificate dupa mai mulLc criterii; astfel :
• Dupa schema statica se pot realiza :
- pod uri pe grinzi sirnplu rezcmate ;
- poduri pe grinzi continue;
- poduri pe grinzi simplu rezemate, cu console; I
- poduri pe grinzi cu console ~i articulatii (Gerber) : J
- poduri pe grinzi incastrate in culee, solutie ce reprezin ta a "a~ Fi9. 4.4. Sectiunilc transversale ale,podurilor pc grinzi.
rianta de tranzitie catre podurile pe cadre ~i este tot mai putin adoptata
in prczent.
 • Dupd modul de aicatuire a sectiunii
trcsisuersaie :
- poduri pe grinzi late (eu sectiune drept-
unghiulara, fig. 4.4, a) ;
- poduri pe grinzi in forma de T
(fig. 4.4, b) ;
- poduri pe grinzi in dublu T (eli bulb,
fig. 4.4, c) ;
- poduri pe grinzi eu buzunar (Iigu-
ra 4.4, d) ;
- poduri .pe grinzi casetate : cu 0 caseta
(fig. 4.4, e), eu doua sau mai multe casete
Fig. 4.5. Pod pe grinzi cu calca (fig. 4.4, g), ell 0 caseta ~i perete median
jos. (fig. 4.4, f), cu casete avind pereti inclinatt
(fig. 4.4, j) ;
- poduri pe grinzi cu sectiuni speciale (fi~. 4.4, h ~i.i), utilizate :uai
rar, care urrnaresc realizarea unor efecte estetice deosebite ale podurilor.
• Dupa pozitia ciiii:
- poduri pe grinzi eu calea sus ;
- poduri pe grinzi eu calea jos (fig. 4.5), adoptate in special Ia podu-
rile de cale ferata, urmarindu-se reducerea Inaltimii de constructie.
• Dupd moduZde executie :
- pod uri pe grinzi exeeutate monolit, cu ajutorul unor esafodaje, sau
prin turnare in consola, pe tronsoane, fara esafodaje ;
- poduri pe grinzi prefabricate sau preturnate ;
- poduri ell executie mixta, 1a ca~e 0 1?arte din ele_men~esint pr~fa-
bricate, iar celelalte se executa monolit, prm turnare directs pe santier :
_ poduri integral prefabricate si montat~ in amplasament, proecdeu
modern, cu avantaje tehnieo-economice deosebite.
Realizarrle spectaculoase pe plan mondial ~i national dobindite prin
procedeu1 de executie in console a suprastructurii podurilor din beton pre-
eomprimat au contribuit in mod hotartt 1a largirea ~i mai aecentuata a do-
meniului de utilizare a podurilor pe grinzl, dueind recordul mondial a:
deschiderii la 229 m (podu1 peste rlul Potomac 1a Washington - anul 1972).
4.1.2. ALCATUIREA SEqlUNILOR TRANSVERSALE
ALE PODURILOR PE GRINZI
Sectiunile transversale ale podurilor pe grinzi se pot grupa in doua
mari categorii :
- secttuni cu profil deschis ;
- sectiuni casetate.
Suprastructurile avind sectiuni cu profil deschis se alcatuiesc mai des
eu urmatoarele doua tipuri de dlspozitii ale grinzilor :
- retele de grinzi formate din grinzi principale ~i grinzi transver-
sale (fig. 4.6, a si b) ;
- retele complexe de grinzi formate din grinzi principale, grinzi
transversale (antretoaze) ~i grinzi longitudinale secundare (fig. 4.6, c).
Aceste tipuri se refera atit 1a podurHe de sosea, cit si la unele poduri
de cale Ierata, in special 1a podurile eu calea [os, la care distanta Intrc
grinzile principale este mare (5,50-6,00 m).
Stabilirea nurnarului de grinzt principale ~i a distantei intre ele, de-
terminarea elementelor geometrice ale grinzilor (inaltimea, latimea), ale-
gerea grosimii placilor se fae din considerente tehnice !ji economice, pe
baza studiului mai multor variante, in care parametrii fundamentali sint:
deschiderea l?i lc1timea podului, schema statica a grinzilor principale, lnal-
timea de constructie imp usa, modul de executie (monolit sau prefabricat),
materialele folosite pentru realizarea suprastructurii (beton annat sau be-
ton precornprimat) etc.

• Dupii. tipurile de armiituri uiilizate : A-A 8-8 C-C

- poduri cu elemente care Iolosesc armatura moale, obisnuita :
- pod uri pe grinzi arm ate ell carcase sudate ;
- poduri din beton precomprirnat, care utilizeaza armaturi de inalta
rezistenta, pretensionate ;
- poduri eu armatura rigida. ,
Podurile pe grinzi executate din beton annat ~i beton 'Pre?omprimat pre-
zinta importante avantaje eeonomice ~i de ordin constructiv, de aceea n.u
un domeniu extrem de vast de utilizare, pentru 0 gama Intinsa de deschi-
deri, de la deschideri mici ~i medii (10-15 m), pina la deschideri Ioarte
mari (80-100 m).
Podurile pe grinzi cu elemente prefabricate ofera posibilitati de fO.10-
sire a unor metode moderne de eonstructie, imbinate eu procedee rapJdc
de executie a unor lucrari de eonstructii-montaj. Totu!1i, uneori :e _impunc
exeeutia monolita a un or poduri, a~a cum este cazul unoI' lucran cu ca-
raeter de unieat aflate la distante mari de uzinele de prefablicate, pent~
care costul util~jelor de transport, montaj ~i.al drumu:iJo~ de a.cc~s ar {l
ridieat. De asemenea executa rea unor pOdUfl cu desehldcl'l man ~l foarte
mari, sau avind supr~trueturi deosebite este mai avantajoasa in variante q b
monolite. Fig. 4.6. Tipuri de rctcle pe grinzi.

120 121
 Studiul tehnico-economlc stabileste numaru; optim de grinzi, in con-
ditiile date. In mod curent, pentru podurile de sosea executate monolit,
avind latimea partii carosabile de 7,80 m, rezulta 0 solutie economics pen-
tru conditiile tarii noastre eu doua grinzi principale in sectiune transver-
sala, in limp ce pentru acelasi pod realizat cu grlnzi prefabricate, numarul
optim al grinzilor este de patru.
Pontru podurile de cale ferata, alegerea numarului de grinzi in sectluns
transversala este simplificata de faptul ca circulatia convoaielor se face
pe 0 ca'e fixa. De aceea se aleg de obicei sectiuni cu doua grinzi. In aceste
conditii sollcitarile date de Incarcarile permanente ~i mobile se transmit
simetric celor doua grinzL Doar solicitarile produse de actiunea vintului
sau a fortei de serpuire pot modifiea Intr-c anumita masura aceasta repar-
title egala, Insa aceste forte nu intervin decisiv in dimension area grinzilor.
Dispunerea simetrica a grinzilor in raport cu axa cail ferate de pe pod
conduce la admiterea ipotezei ca sclicitarlle din grinzi prod use de inearca-
rile fundamentale sint egal repartizate. Uneori, pentru a se reduce Inal-
tirnea de constructie, se adopts sectiuni ale podurilor de cale ferata eu
patru grinzi, dispuse simetric cite doua sub axa fiecarei sine. Aceasta so-
lutie nu este economics, conducind Ia cresterea consumului de beton ~i
de arrnatura si in plus, creeaza incertitudini cu privire la repartitia trans-
versala a incarcarilor. De aceea, cind se urmareste 0 reducere importanta
a inaltimii de constructie pentru podurile de cale ferata, se recurge la co-
bortrea nivelului caii la mijloc sau [os,
Dispunerea grinzilor in sectiune transversala hotaraste grosimea placii,
in concordanta eu deschiderea de calcul a acesteia. De aeeea, recoman-
darile din literatura referitoare la determinarea numarului de grinzi au
o importanta orientativa deoarece fiecare varianta are avantajele l?i dez-
avantajele ei.
Se disting doua tendinte actuale in literatura de specialitate cu privire
la numarul de grinzt principale in sectiune : una care recomanda un nu-
mar redus de grinzi (de obicei doua) ~i 0 placa de grosime importanta care
conlucreaza cu grinzile principale ~i alta, care recomanda un numa; mai
mare d~ grinzi eu dimensiuni mai reduse ~i 0 placa mai putin puternica.
Vanetatea de aleatuire a podurilor pe grinzi este mult mai mare tipu-
rile de sectiuni prezentate fiind doar orientative. Pe baza aces tor n'loduri
de a~c~tuire se pot face tot~i, unele precizihi in legiitura eu domeniul de
acoperlre a deschidcrilor ~i recomandari privind schemele statice mate-
rialele de executie etC'. ' Pentru deschideri mai mari (peste 25m la podurile de ~osea), in scopul
~stfel, poduTile.pe pTi~~ late se utilizeaza in mod curent pentru aco-
penrea llnor deschlden mlCl (6-12 m), in cazul simplei rezemilli . la 50-
lut.ii.:e cu gr~nz~ continue, deschiderile pot atinge 12-15 m (fig.' 4.7, a).
Utllizarea grmzIlor late la constructia podurilor eu deschideri mai mad
?st7 con_ditionata de reducerea greutatii proprii, de aceea se .prevad goluri
10 mterlOrul lor. Podurile pe grinzi late se preteazel la exeC'utie mono~itl'i,
aUt datorita greututii proprii importante, cit ~i relativei u~urinte de exe-
cuiare a cofrajelor ~i de dispunere a armaturilor.
Poduri~e cu grinzi T sau dublu T (cu bulb) se utilizeaza pentru deschi-
d.eri:e cuprinse intre 15-35 m la podurile de ~osea ~i 10-30 m, la podu-
nle de cale ferata (fig. 4.7, b ~i c). Pentru aceste deschideri se folosesc de
obicei grinzi simplu rezemate din beton annat sau din beton precompri-
mat. Pe~tru deschiderile mari se folosesc fie grinzi simplu rezemate exe-
cutate din beton prccomprimutJ fie grinzi continue din beton arm at sau
--
1 oJ"
r
~l" .
~; ' -l!J_ c
9
L 5-bm h
d e
Fig. 4.7. '1'ipuri de secttuni transversale ale suprastructurrlor ell grinzi.
beton precomprirnat. De asemenea, la podurile de sosea se folosesc destul
de frecvent scheme statice eu grinzi cu console.
In marea majoritate a cazurilor, grinzl.e simplu rezemate se executa
prerabricat, in timp ce grinzile continue sau eu console se executa
monolit.
Pentru alcatuiri ale sectiunrlor transversale ale podurilor de sosea ca
in figura 4.7, d si e, armata cu carcase sudate, !atimea grinzilor poate fi
destul de mica (h/b =5-8), de accea grinzile se mai numesc l1i g1'inzi ell
pere1i subtiri. Daca armiHura estc realizata din vergele separate, Ui\imea
gtinzilor trebuie sa fie mai mare (hlb= 2,5-4). Pentru podurile de cale
ferata. Uituni!c grinzilor in T sint cuprinse intre 40 ~i 80 cm, in functic
de marimea deschiderii, ~i trebuie sa permita a~ezarea vergele:or necesare
pcntru preluarea momentelor incovoietoare pe maximum trei rinduri, asi-
gurindu-se distantele intre vergele recomandatc de prescriptiile in vigoare.
reducerii greutiitii proprii a grinzilor monolite, se adopta 0 ~atime varia-
bila (fig. 4.4, d) realizindu-se grinzi cu bUZ1Lnal·.Latimea minima bo "e
mentine in zona centrala a deschiderii ~i se spore!?le, in una sau doua
trcpte, pina la latimea maxima b in zona reazemelor, pentru a se asigura
preluarea satisfaditoare a eforturilor unitare principale de intindere.
t\ceea~ ingro~are a inimii se rea;izeaza !?i la grinzile din beton precom-
primat (cu bulb), de ]a 18 cm in zona centraI<'l, pina 1a lii\imea bulbului
(pe reazeme).
La suprastructurile cu inaltimea de constructic limitata, pe linga spo-
rirea ~atimii peretilor (inimilor) grinzilor, se poate trece ~i 1a cre~terea
Importanta a latimii talpilor inferioare sau 1a prcvedcrea unci pH~ciinfe-
rioare continue (fig. 4.7, f).
La podurile pe grinzi cu console sau pe grinzi continue eu desehideri
mari (30-50 m) se folosesc sectiuni d\.lblu T sau sectiulli case tate elL pe-
reti. gro$i cu raportul h/b=3- ;)(fig. 4.7, f).
123
 Pentru deschiderile rnari ~i foarte mari, la podurile de sosea (45-80 m)
se folosese grinzi casetate cu. pereti subtiri (fig. 4.7, g), varianta deosebit
de avantajoasa. Podurile cu sectiuni case tate s-au exeeutat din beton ar-
mat, dar eel rnai frecvent din beton precomprimat, atit in varianta mo-
nolita, cit !?i din elemente prefabricate. montate in console !?i asamblate
prln postcomprimare, La podurile de cale terata care sustin un numar de
doua sau rnai multe linii este necesar sa se adopte, de asemenea, 0 sec-
tiune transversals puternica (fig. 4.7. h) cu mare rigiditate :a incovoiere !?i
torsiune, avlnd un eonsum minim de beton armat ~i solicitdri reduse din
greutatea propric.
La podurile de sosea, din modul de dispunere a grinzilor principale,
a antretoazelor !1i eventual a grinzilor longitudinale secundare, rezulta
ea placa trebuie sa fie proiectata ea rezemata pe doua :aturi, daca distanta
dintre antretoaze este cuprinsa intre 2 ~i 4 r, unde r este distanta dintre
grinzile prineipale, sau rezernata pe contur, daca distanta dintre autre-
toaze nu dcpaseste 2 r (v. fig. 4.6, a si b). Astfcl, in mod curent, daca dis-
tanta dintre grinzile principale la podurile de sosea nu depaseste 2,5-
3,0 m se recomanda alegerea unei asemenea distante Intre antretoaze
incit placa sa poata fi considerata ea rezemata pe doua laturi. In situatia
cind distanta dintre grinzile principale este mai mare (3.0-6,0 m), pentru
a se putea rnentine grosimea placii in limite economice avantajoase, se re-
comanda ca placile sa se realizeze ou 0 rezemare pe eontur, astlel cci
antretoazele se dispun la distante mai mici de 2 r. In Iigura 4.6, c supra-
structura are si grinzi longitudinale secundare astfel ca deschiderea de
calcul a placii este redusa !?i se poate men tine grosimea .placii in !imitc
obi~nuite (12-15 em pentru convoaie ~oare .!?i15-25 cm pentru eonvoaie
grele), fara sa fie nevoie de 0 armare pe doua direetii, iar distanta intrc
antretoaze se alege relativ redusa (sub valoarea 2 r).
La podurile de ~osea, se adopta console de trotuar eu lungimi de
1,0-2,0 m (uneori se ajunge !?i1a console de 2,50m).
Distanta dintre antretoaze nu poate fi stabi!ita numai dupa criterii de
calcul l1i comportare a pUicii, ci trebuie determinata ~i in functie de rigi-
ditatea de ansamblu a retelei. In cazurile curente, se admite cii antretoa-
zelc dispuse la distante intre 4,0 ~i 6,0 m asigura 0 legatura buna intre
grinzile principale. Desigur, prezenta antretoazelor pe reazeme este abso-
lut ob:igatorie. Latimea antretoazelor variaza 1a podurUe de ~osea intrc
15 ~i 30 em. atingind uneori ~i valori de 40 em; latimea uzuala este de
20 em la antretoazele preeomprimate !?ide 25 em 1a antretoazele din beton
armat.
IniHtimea antretoazelor se alege pe criterii de rigiditate, urmiirind obti-
nerea unei repartitii transversale eficiente. De aceea inaltimea antre-
toaze:or nu poate fi mai mica decit 2/3 din inaltimea grinzilor principale.
In mod curent, este egala eu cea a grinzilor principale, mai putin 5-10 cm
pentru incruci!?area armaturilor din antretoaze eu cele din grinzi. De foarte
multe 01'1, antretoaze1e de pe reazeme au aceea!?i inMp-me cu grinzile
plincipale. .
La podurile de cale ferata cu calea sus, distanta diniTe grinzi:e prin-
cipale nu depa!1e~te 2,00-2,40 m, pentru a se realiza 0 transmitere <Cit
mai directa la grinzi a inearciirilor mobile. 1n mod obi~nuit, distanta din-
tre antretoaze se alege de 5-6 m, pentru podurile la care calea rcazema
pe balast ~i de 4-5 m, pentru podurile cu calca rezemata direct, pe lon-
grine de beton armat. In aceste conditii, placa (avind grosimea de 20-
124
25 em) se poate considera rezemata pe doua laturi. I?e.altf;l, pla.ca ~a
podurile de cale ferata fara cuva de balast n~ este soli~lta~a pr~cti~ din
incarearile mobile, acestea transmitlndu-se direct la grmzile .pr~clpale:
La podurile de -cale ferata, latimea antretoazelor nu trebuie sa scad a
sub 25 em. Antretoazele de pe reazeme au latimi mai mari (30-:-4~ em)!
iar In cazul unor pod uri cu grinzi inalte, se pot adopta valori ~l mal
ridicate.
4.1.3. PODURI PE GRINZI SIMPLU REZEMATE
4.1.3.1. Poduri executate monolit. Podurile pe grinzi din bcton armat,
simplu rezemate, executate monolit se fo:osesc, uzual, ptna la deschideri
de 30 m, pentru podurile de sosea ~i cu dsschideri intre 9 ~i 2~ m, pentr~
cele de cale Ierata. Grinzile se executa cu tnaltime constants, eu valori
intre 1/7 ~i 1/14 din deschidere (si eh!ar 1/16 la.podurile de sosea). • yl
Podurile de sosea pe grinzi late (fig. 4.7, a) sirnplu rezemate au 0 ma ;-
L L. y
time de eonstructie redusa. Inaltimea grinzilor late este h='t:i-15' rar 1a-
tirnea b=O,80-1.20m sau b=(1,5-2) h. Solutii asemanato~e au fO.5t
adoptate si la unele poduri de cale f'erata. asigurindu-se inscnerea lor 10
inaltimea de constructie disponibi'a. .'
In scopul roduceri; la minimum a i~altimii. de constr.uc~le 1a podu~11e
de cale ferata. in R.F.G. au fost akatuite tabhere pc grmzl cu calea JOs.
AsHel, in figura 4.8,a grinzile eu see\iuni drept~ng~i,::are pT,:zinta avan-
taje legate de cofrarea simpla, disp~n~rea armat':ll'll III gnn~l, a?eora~ea
armaturii pentru preeomprimarea placH etc. InscrlCrea gabaritulul de Clr-
cuJatie impune distante intre grinzi de .4,50y-4.80I1? Tro~uar~le :xecutat~
In exteriorul gl'inzilor, la partea inIenoara a tablicrulUl aSlgura accesu
comod pe pod la nivelul diii. . .
La varianta de aldituire din figLlra 4.8. b prin evazarea gnnzllor s~
permite inscrierea gabaritului de cireuiatie in eonditiile mer:tine~ii un:l
deschideri re:ativ reduse a placii. Un alt ayantaj al acestel ,-an ante 11
constituie includerea trotuarelor in sectiunea activa a grim:ilor. .
1n figura 4.9 este prezentat modul de ~leatuire a unei suprastructul'l
pc grinzi simplu rezemate executate monolit. pentru UD pod de ~osea. So-
lutia are doua grinzi situate la 5.00-5,50 m .~istan~a l?tre a~e, yl:gate cu
antretoaze la 4-6 m distanta. Grosimea placll carosabile Va1'l8Zamtre 18
!1i 25 cm. Pentru realizarea pantei transversa:e neeesara evacuarii apeIor
spre borduri, placa se eXe<Cutiicu ina1\ime variabila.
a b
Fig. 4.8. Poduri de cale ferata eu ealea jos :
a - eu secllune drcptunghluln,.:.; b - cu grinZJ C\<lUllc.
1~5
 cesara din cimp sl minimum doua vergele, iar 1a extrernitatile cu reazeme
mobile eel putin 30%, ancorindu-se in mod corespunzator, si anume :
- vergelcle netede se prevad cu ctrlige ~i se ancoreaza dincolo de rea-
zem ell 10 d atunci cind arrnatura transversala se asaza constructiv si 15 d
cind aceasta armature rezulta din calcul (d esto diametrul vergelelor de
rezistenta) ;
- vergele!e din PC 52 ~i PC 60 pot fi prevazute cu indoiturl la 90~
ale capetelor.
Armarea transuersalii se realizeaza eu vergele Inclinate si etrieri. Din
armatura Iongitudinala se ridica vergele la 45° (uneori 60) fata de axa
elementului. Ridicarea aeestor verge Ie poate fi Inceputa chiar din sectiu-
nile 1n care arrnatura nu rnai este necesara din calculul in sectiuni nor-
male, la starea Iimita de rezistenta, sau la starea Iimita de oboseala, pentru
Fig. -l.9. Suprastructura eu grinzi pentru podurile elt' so-c-a. podurUe de cale ferata. Distributia vcrgelelor inclinate in Iungul grinzilor
se face in conformitate cu diagrams infasuratoare a fortelor taietoare, dar
distanta dintre ele masurata pe axa longitudinala a grinzii, nu poate de-
pa~i inaltimea h a grinzii. Vel'gelele inclinate se dispun, pe cit posibil, si-
metric fata de un plan vertical care trcce prin axa longitudinala a grlnzii,
neadmitindu-se vergele f!otante. Ancorarea vergelelor Inclinate se asigura
Fig . .:f.lD. Alcatu iroa unul pod in zone comprimate ale betonului, Iungirnea de ancoraj fiind eel putin 15 d
de calc Icrati\ : pentru vergele netede ~i 10 d pentru cele cu profil periodic. Indoirea ver-
1- grlndl! ptinc1.plllli: 2 - unlc ,_ gelelor se face dupa un arc de cere cu raza interioara de 10 d. Daca lungi-
toaza : 3 - Placll; 4 - ptae;! in
consoia, mea vergelelor nu este suficienta, se realizeaza innadirea lor cu sudura
electrica, Se recomanda sa se execute sudura cap 1a cap, prin topire inter-
mediara. Daca se prevede innadirea prin suprapunere, zonele de supra-
punere VOl' fi plasate in zonele comprimate ale betonu1ui Restrictii deo-
sebit de severe se impun la podurile de cale ferata, unde fenomenul de
.Sustinerea trotuarului se face prin placi scoase in consola care in aee- oboseala a armaturilor (mai ales pe portiuni sudate) este deosebit de
!a~ltun~
in forma
completeaza zona comprirnata a betonului din grinzile principale
de T.
intens.
Pe fete1e laterale ale grinzilor se prevad vergele Iongitudinale, care au
1.n figura 4.10 sint prezentate elementele principale privind alcatuirea rolul de a reduce efectele contractiei betonului si ale momentelor de tor-
unui pod de cale ferata sirnpla pe grinzi executate monolit, simplu reze- siune. La grinzile cu Inaltim! mai rnari de 70 em se recomanda ca aceste
mate, cu calea sus. vergele sa .fie cu prom periodic. Pe fetele laterale din zona intlnsa a ini-
Disp~nel'ea armatun] intr-o grinda simplu rezemata a unui pod de milor grinzl.or (circa 1/3 din inaltimc) se prevad vergele cu diametrul de
sosea (fIg: 4.11). se face. in conformitate cu diagramele infa~uratoarc de 8-14 mm, a~ezate 1a distante de (8-12)d. Pe restu1 iniiltimii se previid
momente mCOVoletoare ~l forte taietoare. vergele longitudinale de 6-10 mm diametru, 1a distante care sa nu depa-
Armiit~tra de _rezistentillongitudinalil este alcatuita in totalitate din otc~ ~eascii 33 em. Se recomandii ca sectiunea totala a aeestei armiHuri de pe
d: aceea~l marca: tn mod obi~nuit, etrierii ~i vergelele 10ngHudinaie prc- fe~ele laterale ale unei grinzi sa lie de aproximativ 0,0015 bh, iar la grio-
vazut~ cons_tructlv se confectioneaza din OB 37. Vergelele longitudinale zile eu inimi subtiri 0,0025 bh (b - grosimea inimii; h - iniiltimea
de rezlstenta se pl'elungesc peste reazeme eel putin 25% din cantitatea nc- grinzii).
Pe zona intinsa (1/3 din Inal~ime) se recomanda sa se dispuna lateral

.- _,A
A·A
, cel putin 8% din sectiunea armcHurii longitudinale de rezistenta.
Etrierii rezultati din ca:cul ~i cei prevazu~i 'constructiv, Impreuna cu

~T'
- - ... _ vergele1e 10ngitudina1e trebllie sa formeze 0 carcasa rigida, capabilil sa
mentiml pozitia din proiect a armaturii de rezistentii. In fiecare eoH a1
etrierului trebuie sa existe 0 vergea de rezistenta sau de montaj. La grinzi,
intre doua ram uri ale aceluia~i etrier ,pot fi cuprinse cel mult 5 vergele
~ intinsc, a!iiezate pe un singur rind ~i cel mult 3 vergele comprimate. Dis-
tanta intre etrierii care cuprind vergele intinse nu trebuie sa depa~eascii
ff6 35 em sau 3/4 din in,Htimea grinzii. Etlierii care euprind vergele compri-
mate de rezi<>tenta se a~aza la maximum 15 d (d - diametrul vergelelor
]<'ig. -l.11. Armarca unci grinzi ~implu rczcmatc penrru un pot.!de ~osca de rezistentft) sau 50 em. Cind latimea grinzii depa~e~te 40 cm, se prevad
1 - gtindil principalA: 2 - antretoaza; J - ap~r31£ de reazem; .. _ cuzinc:. etrieri dubli (eu 4 brate).
126
127

Daca armatura de rezistenta a grinzilor se executa din OB 37, se pre-
vad etrieri la 10 em, eu diametrul de minimum 8 mrn pe Iungimea de un-
cora] a armaturu longitudinale, incepind de la capatul grinzii. De cele
rnai multe ori, grinzile podurilor se arrneaza cu etrieri Inchisi.
4.1.3.2. Poduri de sosea realizate cu grinzl simplu rezemate prefabri-
cate. In alcatuirea podurilor eu elemente de rezistenta prefabricate este
necesar ca intreaga structura sa fie segmentata in elemente de prefabri-
cate, in asa fel ca acestea sa poata fi transportate si montate eu vehieulele
si dispozitivele existente in dotarea intreprinderilor specializate. Solutia de
a se realiza intregul tablier prefabrieat nu este poslbila deeit in cazul po-
detelor sau in cazurl <!u totul speciale. In aceasta solutie a fost executat
podul peste lacul Pontchartrain, S.U.A. eu lungimea totala de 38,00 km.
Podul a fost realizat eu travee simplu rezernate, de 17,00 rn lungime ~i
10,00 m liitime. Tablierele prefabricate au fost transportate pe apa ~i mon-
tate cu ajutorul unei macarale plutitoare (v. fig. 1.17).
4.1.3.2.1. Poduri de $osea din qriazi simpZu rezemate prefabricate mo-
nobloc. Segmentarea suprastructurii unui pod se poate face dupa directie
Iongitudinala, transversala sau dupa ambele directii.
Segmentarea longitudinal a reprezinta solutia cea rnai simpla si este
aplicata la podete !ii poduri eu deschideri medii, grinzile prefabricindu-se
dintr-o singura bucata, cu sectiuni in forma de dublu T sau casetate.
In aeest mod au fost realizate in strainatate poduri cu deschideri pina
la aproximativ 65,00 In. In tara noastra, deschiderea maxima realizata este
de 45,00 m 1a podurile de sosea ~i de 26,00 m la podurile de cale ferata.
Grinzile de 45,00 In ale viaductelor peste Dunare la Giurgeni- Vadul Oii
au ajuns 1agreutati de 1 400 kN (pe bucata).
In continuare sint prezentate tipurile de suprastructuri ale podurilor
de sosea realizate eu grinzi prefabricate in diferitc perioade.
Suprastructuri realizate din grinzi T juxtapuse (fig. 4.12). Dupa ce grin-
zile se asaza una linga alta, se realizeaza monolitizarea lor in dreptul antre-
toazelor. Monolitizarea se realizeaza fie prin imbinare uscata (fig. 4.13),
care consta in sudarea unoI' plaeute meta lice fixate pe antretoazele grin-
zilor prefabricate, fie prin imbinare umedtl, betonind portiuni din antre-
toaze, in care pan'und mustati a~e armaturilor sau inele din otel-beton
(fig. 4.14).
~ Fig. 4.15. Suprastructura
I I I I I
Fig. 4.12. SuprastrU('tudi
I I t I I
t I I I I <'u grinzi prefabricate
t I t t I juxtapusc.
I I I t I
£ a IS ::1 .E 3" -w t 3" 1: );I
OeMiu A lJeftI/iu
81 OPIrJliuA I8
J. t,.---rll.
~
c:8-B
I lid
Fig. 4.14. 1mbinare umeda,
• Suprastructuri reolizaie din grinzi I prefabricate cu pZaca $i antretoa-
zele turnate ulterior (fig. 4.15). Aeest mod de alcatuire a suprastructurilor
a fost adoptat in scopul reducerii numarului de grinzi ~i pentru a micsora
greutatea proprie a elementelor prefabricate. Acestea sint prevazute Ia
partea superioara cu rnustati din otel-beton c~e se ingl~bea~a in l?l~c~,
asigurindu-se astfel 0 buna cornportare la actiunea combmata a solicita-
rilcr de incovolere si forfecare.
Suprastructuri cu grinzi I prefabricate §i eu pUici prefabricate mono-
litizate dupii montaj (fig. 4.16). Prin aceasta solutie s-a urmarit cresterea
gradului de prefabricare, respectiv reducerea maxima a cantitatii de beton
turnat pe loco Monolitizarea se realizeaza prin betonarea unor zone de
placa in dreptul grinzilor, in care patrund rnustatile din grinzi !1i cele din
placile prefabricate.
Suprastructuri reolizaie din grinzi T prefabricate si eu portiuni de
placa tumate ulterior (fig. 4.17). Aceasta solutie este practic generalizata
in prezent in tara noastra. In placa elementelor prefabricate se prevad ar-
rnaturi care ies sub forma de mustati ~i se innadesc prin petrecere cu ar-
rnaturile din zonele de placa monolite (fig. 4.18).
Imbinarea antretoazelor se poate face prin sudarea vergelelor de re-
zistenta ale acestora (vergele situate atit 1a ,partea inferioara, cit ~i 1a
ell granzj I prefabricate,
eu pladi $i an lretoaze
turnatc monolil.
Fig. 4.16. Suprastructura
B cu grinzi I prefabricate
$iplact prefabricate mo-

:
nolilizate dupa monlare.

~~~ CLf~ 11 e
"$RWR<:I<d~Q(WU%I' ~$ks<~r~
1
Fig. 4.17. Suprastt'uctura

:1. I
cu grinzi T prefabricate

Fig. 4.13. 1mbinare uscaUl.

i $i portiuni de pJaca lur-
nate monolil.

129
9 - PIJI1url din beton arma!
128 ------~--~------------------
 Fig. 4.18. Armarea placil carosa-
bile la podurile de sosea eu grinzi
prefabricate :
a - vedere: b - d:lspunerea vergeleloc:
1- vergele din placa elernentelor 0\"1)_
(. £
fabl'icate: .2 - verzeie montara in be- Fig. 4.20. Solidarrzarea grinzilor pre-fabricateprin precomprimare
tonul monont; transversals.

n _._---_ /
J
I
Il
a ,
.
, I
I
I (7 / ,,
I
,
I , i
2
.
I
f I
, ,
,
I

,
•I II;
r(
1
I ,
I
,
I
I

I
, I

f
'r'
r
4)0 'I 4,,J!} '-I +,JU ~

2 Fig. 4.21. Precornprimarea transversala ta viaductele podului peste Dunare la

Giurgeru=-Vadul Oii :
1 - grtn.ctli pPefabd,('.ata; 2 - aritretoaza eurnata monont.; 3 - iascicule pen+ru precou\Pn-

,
rnerea pU'eii din 1205 Ia 35 em; " - f,asclcule pentru precomprtrnarea antretoazet din 36 0 5.

f
r L -. forme de grinzi cum ar fi II, T sau sectiuni casetate (fig. 4.22), pentru He-
r-----~-------------,
I
r - - - - - - - --'" .,r---------~,
care din acestea existind posibilitat! de monolitizare specifice.
L 1... .../ ''-.JJ
f-~J ~~ ~ • Potiuri de sosec din qritizi simplu rezemate prefabricate monobloc,
realieaie 111.tara noastrii. Primele poduri cu elemente prefabricate au fost
exeeutate din beton annat, eu arrnatura obisnuita, montate sub forma de
vergele separate sau eu armatura grupata in carcase sudate (cunoscute sub
partes superioara) :;;ibetonarea ulterioara a acestor zone ale antretoazelor denumirea de carcase Matarov),
odata eu betonarea placii superioare (fig. 4.19). In ,prezent, elernentele prefabricate pentru realizarea podurilor se eon-
'I'endinta actuala este ca legatura transversala intre grinzi sa se rea- fectioneaza aproape exc1usiv din beton precomprimat.
lizeze prin precomprimarea antretoazelor (fig. 4.20), sau chiar prin pre- Dintre Iucrarile de poduri remarcabile executate in tara noastra eu
eomprimarea transversala a mtregti suprastructuri (fig. 4.21). elemente prefabricate din beton precomprirnat stnt de mentionat viaduc-
in afara de grinzile cu sectiuni in forma de T, I sau T cu bulb la par- tele podului de sosen peste Duniire la Giurgen'i-Vadul Ooii, dat in exploa-
tea Inferioara, au fost realizate suprastructuri de poduri folosind ~i alte tare la sfirsitul anului 1970 (fig. 4.23). Viaductele sint realizate cu grinzi
prefabricate simplu rezemate din beton precomprimat, avtnd deschiderea
de calcul de 45,00 ill. In sectiune transversala (fig. 4.24) tablierul este alca-
tuit din 4 grinzi de 2,80 m Inaltime, asezate la distante de 4,30 m. Grin-
zile au sectiunea in forma de T: la partea superioara talpa de latime
1,20 m, iar la partea inferioara bulbul de la1ime 0,70 m; grosimea inimii
-" ~ este de 0,18 m. Grinzile sint legate transversal .atit prin antretoazele a~e-

t1
"".
~---11=<=F_"~--+-+++44==1;:H -- ~-! :-_-_-_~::~~~~Il
- _ -f1:;<*~~_+_H_+_+_li-*=t;Ii- - - -t ~ - - -~;t='~+_i>_4
zate la mijlocul, sfertul :;;i pe reazemele deschiderii, cit :;;i prin interrne-
diul p!acii turn ate la partes superioara, jntre grinzi. Placa Iii antretoazele
au fost precomprimate eu fascicule postintinse.

~ ~~--~=l-+-+-++-+-~;;tf-
.-~
Fig. 4.19. Armarea antretoazelor in zonele betonate monolit.
130
--
J ~:--~b~__+__r;!
,;;,._
Precornprimarea grinzilor s-a realizat cu ajutorul unor fascicule for-
mate din 44 05 SBPT (R~ = 16 500 daN/cmZ), prevazute Ia ambele capete
cu ancoraje mel-con dublu, de tipul INCERC 100. Grinzile marginale au
fost precomprimate eu 14 faseicule, iar eels centrale cu 13 fascicule, din
I
care in sectiunea de capat stnt ancorate 8 fascicule, restul fiind ancorate
la partea superioara a grinzii.
131
 fJ,aO f/l}

t'

Fig. 4.24. Sectlune transversa Iiiprin viaductele podului peste Dunare

la Giurgeni-Vadul OU.
I
10;;

tf.25

Bi
t.:.A
~til
~ .Vr;.: ,5,12 .£55 SEF-
fJ,W/l
sss r:
:J
Fig. 4.22. Grinzi prefabricate cu diferite
forme ale sectluntt transversale. f:iIl
,
, ~
.' W
~
....., ~
tq .~I
~I
i1~~~ m
~
Fig. 4.23. Podul peste Dunare la Giurgeni-Vadul OiL
I'tg. 4.25. Traseul fascicu1elor grinzil prefabricate precomprimate la podul peste
Dunare la Giurgcni-Vadul on :
X- tasd.cUle 120 S pentru precomprtmaree 'PliIcU: 2 - lasc1cule 3505 pentru preeomprtmarea
antre[08ze1.
 to figura 4.25 se prezinta traseul fasciculelor pentru grinda marginalii. Tabelul 4.1
Traseul este curb, atit in plan vertical, cit ~i in plan orizontal. Efortul uni- CaracteristieUe eODlitruetive ale 8uprll5tn1eturUor eu gl'iuzi prefabricate din beton
tar maxim de control s-a considerat 6,t=12 500 daN/cm2, reprezentind preeomprimat monohloe eu IUDglmile de 12 -33 m
aproximativ 0,75 R~. Pretensionarea fasciculelor s-a executat in doua
~prastrue'l
etape, ~i anume :
_ in etapa I, pe standul de turnare, s-au pretensionat prime le 10 fas-
cicule (Cia-C.) ;
l_uJl8imea
tum. m

Descl1iderea de
12
I I
15 18
I 21
I I I2.. 27 so
I 33

_ in etapa a II-a au fost pretensionate celelalte fascicule. Aceasta ealeul, m 11,30 14,30 17,30 20,30 23,30 26,30 29,30 32,30
etapa s-a realizat dupa ce .grin~ile au fos.t montate ~i so!id~ate prin exe- -- -
cutarea portiunilor monotite din placa si a antretoazelor, lil dupa precom- Numlirul de grinzi
primarea transversala a p:acii !ii a antretoazelor. Precomprimarea placii In sectiune
s-a realizat cu fascicule 12 0 5 mm SBP I, asezate la distante de 35-40 em, transversala 6 6 <1 6 4 6 <1 4 4 4
prevazute la un capat cu ancoraj inel-con, iar la celalalt cu dorn, preten-
sionarea fasciculelor realizlndu-se astfel de la un singur capat. Fasciculele
-- -- -- -- -- - -- -- --
fnaltimea griozi-
au un traseu curb care sa permitii urmarirea diagramei infasuratoare de wr, m 0,85 0,95 1,25 1,05 1,40 1,25 1,60 1,75 1,90 2,05
momente: in dreptul grinzilor, momentele din placa sint negative, deci
fasciculele sint situate Ia partea superioara a placii, far in cimp momen-
-- -- -- -- -- -- -- -- r---
Ortutatca unei
tele sint pozitive, deci Iasciculele sint situate la partea inferioara a placil grinzi, kN 104 135 215 188 267 239 377 443 525 599
(v. fig. 4.21).
• Proiecte tip de podurt de sosec pe grinzi simplu rezemate prefabri- Materiale folosite Beton: B 500 prctabrlcat precomprl- Beton: B 400 prefabricnt
mat ~I B 400 monolit precomprlmat ~i
care mono bloc. Proiectele tip sint intocmite pentru lungimi intre 12 ~i 33 m, Otcl: SBP I, PC 52 ~i OB 37 B 400 monolit,
in soluti a cu grinzi prefabricate din beton precomprimat monobloc, cu Gtel: SBPI, PC 52 ~i
armaturi postintinse. OB37
Pentru suprastructurile cu lungimi de 12-21 m proiectul tip cuprinde
doua variante, ~i anume :
- suprastructuri cu sase grinzi in sectiune transversale, pentru su- A-A 8-8
prastructurile cu lungimile de 12, 15, 18 si 21 m ; ~
- suprastructuri cu patru grinzi in sectiune transversals, pentru su- l2Z?;??' 2
prastructurile cu lungimi de 18 ~i 21 m. ~~uumu;,
Solidarizarea transversals a grinzilor prefabricate se realizeaza cu 0
antretoaza in cimp ~i eu cite 0 antretoaza pe reazerne, armate cu otel- fVJ!Z f~JQ/2
beton PC 52 sau precomprimate. Is'OQ/1 15,111/2
Pentru suprastructurile cu lungimile de 24-33 m, proiectul tip pre-
vede grinzi care sa fie realizate prio preturnare pe santier, datorita di- c
mensiunilor ~i greutatilor mari ale acestora, In sectiune transversals se C-c
prevad patru grlnzi. Solidarizarea grinzilor este realizata cu 0 antretoaza A _![JJ!!_ 70 f,fJ/ 2d
in cimp si cite una pe reazeme, executate din beton precomprlmat. ~ LI' I' t1 I' j"
to tabelul 4.1 sint prezentate caracteristicile constructive ale supra-
structurilor prefabricate din beton precomprimat monobloc eu lungirnile
de 12-33 m, iar in figura 4.26 este indicat modul de alcatuire a unei su-
~':"'T"~ 1.1.6 .j. f,6! • I,_:: I. (.55,:. f,5S 1
prastructuri cu grinzl prefabricate monobloc precomprimat, cu lungimea
de 15 m. Bj
Pentru a se asigura executia usoara l?i unitormizarea cofrajelor, pro-
ieetele tip adopta, in general, aceleasi dimensiuni ale grinzilor, variabila Fig. 4.26. Suprastructura tip rnonobloc ell lungtmca de 15,00m.
fund inaltimea grinzii ~i numarul fasciculelor pretensionate.
Grinzile tip permit realizarea unor suprastructuri eu latimea .partii ea- In tabelul 4.2 se prezinta eforturile unitare din beton la nivelul fibrei
rosabile de 7,80 m ~i doua trotuare cu latimea de 1,00 m sau de 1,50 rn, superioare l?i inferioare la grinzile rnonobloc, in sectiunea de la mijlocul
Suprastructurile cu lungimi de 12-21 m pot prelua solicitarile corespun- deschiderii, in diverse faze de lucru. Aceste faze depind de procesul teh-
zind clasei E sau I de incarcare, prin armarea diferitii a placii superioare nologic adoptat la realizarea grinzilor.
a grinzii, prin modificarea numarului l?i a alciituirii fasciculelor de arma- In faza I se efectueaza pretensionarea unui singur fascicul, rezultind pe
tura pretensionat! din grinzi. Suprastructurile cu lungimile de 24-33 m lntreaga sectiune eforturi unitare de compresiune, cu va~ori relativ mici,
sint proiectate pentru solidtarile prod use de c!asa E de incarcare. in scopul eliberarii intr-un timp cit mai scurt a spatiilor tehnologice. In

134 ______________________________ ~ ~ 1~5

 Tabelul 4.2
Eforrorl In beton la Jlbra superloari ,I lnIerloMi la grlnzl prefabricate preeompriwate monobloe, In mlJlocu I deschl.derll, in dh'erse faze·

~ Faml Fa~ a Tl-a Faza a m·a Faza a IV·n I Paza a V- a

1S';
!Ii '" <.) ..e 6
!:: ...
iJ~
:;-; S
e
0 .....
..'" "
c
--~--~--~---t---~--II--~--~~~-----~--t
~;l
als,,,,,0 i~
c:-
.E o
~i 1='0 iii
E
s
'a
S
.S;
.f!
c=
8g
cS
f -EG
~.= B~ --c e';
E ~ .Eo!
""...
C)
:a:::
.. &l ....
0
~
...
~ Q
j'.E
]1 c ""'-
"Ee .... _"
... -= tiS d :I :I
~Sc t~ :1-
~~
~!.. -
';;1='0
G ,,!;:
"";: ~:1 ;:7-
~~ eo!
-
c::
-d'"
..:
Z Z
. c
e ~£ i].§. ~~ ]'"
Il,-
...«
I<l'" I,:l-
-0 1 2 3 4 5 6 T 8 9 10 II 13 1& 16 17 18 19

(1.12+3.24)05 (1, -11,4 +17,6 +1,0 +7,2 -25,1 +0,8 +2,2 -14,9 +13,7 -1.2 +10,0 +2,6 +21,2 +32,6 +32,1 +64,7
Grlnda
marginala 16,48 -- --
12,00 6 a{ +60,9-32,5 -5,3 +23,1 +145,2-4,8 -12,2 +151,3-22,7 +128,6-24.4 -18,2 -5,3 +80,7 -79,0 +1,7
1 11,30 0,85 --- 1- ~ ---
Grlnda (2·12+2'24)05 a, -6,8 _____;,_
+17,6 +0,5 +11,3 -25,S +0.5 +1,9 -11,8 +5,9 -5,9 +11,3 +2A +14,3 +22,1 +32,4 ~
centrala 14,13
a, +36,3-320 -2,7 +1.6 +146,7-3.0 -11,1 +134,2 -9,9 +124,3-25,1 -15,9 -3,6 +79,7 -71,9 ~
- -- ----..!..

Grlnda (1.12+4.24)05 cr, -6,7 +24,2 +o.s +18,0 -34,1 +1,1 +2,8 -12,2 +18,1 +5.9 +13,1 +3,0 +20,8 +42,8 +37,7 +80.5
marginalll 21,19
15,00 6 (1, +53,6-44.6 -4.1 +4.~ +200,5-7,8 -16,5 +181,1-29,5 +151,6-31,8 -22,8 -5,4 +91,6-89,1 ~
2 14,30 0,95 -
Grlnda 4.2405 (1, -6,6 +24,1 +0,5 +18,0 -33,0 +0.9 +2,7 -11,4 +8,3 -3,1 +14,9 +3.0 +13,9+28,7 +35,0 +63,7
ceutrala 18,84
a, +53,6 _.J.! 6 -·U +4.9 +177,2-6,3 -14,4 +161,4-13,6 +147,8-32,5 -20,9 -3,7 +90,7-76,S +14,4
- - f----!-
Grlnda 4·3605 a, -14,5 +26,3 +1,2 +13.0 -31,9 +1,3 +2,6 -15,0 +21,4 +9,4 +13,9 +2,8 +24,3 +50,4 +32,7 ~
marglnals
-..
28,24
18,00 CI, +71,3-<13,7-5,9 +2.1,7 +187,0 -i,3 -15,4 +186,0-36,0 +150,0-36,4 -21,6 -6,5 +85,5-85,5 0
3 17,30 1,25
Grluda (2.24+2.36)05 a, -14,3 +26.2 +1,2 I L3.1 -22,8 +0,9 +1,6 -7,2 +20,7 +13,5 +13,8 +1,9 +22,8 +52,0 +22,0 +74,0
centrala 23,55 -- ------ ~ ---
+70.4-430 -5,7 +21.i +145,9-5,6 -10,6 +151,4-30,7 +120,7-36,8 -15,2 -6,3 +62,4-58,5 +3,9
- -- -- CI,
f----!-
Grillda (1.24+3.36)05 (1, -15,4 +32,9 +1,2 +i8,7 -34,6 +1,5 +2,9 -11,5 +21,8 +10,3 +15,7 +3,3 +20,2 +49,5 +38,2 +87,7
18,00 6
4 17,30 1,05
margtnala 25,90
-- -- -- -- -_
CI, +75,6-53 ..1 -6.0 +16.2

I IS.n
+186,4-7,6 -16.3 +179,7-31,1 +148,6-33,4 -22,9
-26,9 +1.1 +2,0 -4,9 +9,9
-5.3 +87,0-81,0
+5,0 +18,0 +2,7 +13,3 +39,0 +35,9 +74,9
+6,0

Grlnda (3·24+1·36)05 at -15,0 +32,7 +1,2

- --
ccntrala 21,19
a, -_ --
+75.4--52.5 -6.0 +16,9
-1:1,0 +:12.3+1.0 +:.10
r3
+14.8,1-5,8 -10,8 +148,4-14,3 +134.1-34.5 -17,8
-38,7 +1.9
-3,6 +78,2-68,6
+3.2 -13.3 +28,0 +14,7 +16,1 +3.1 +23,2 +57.1 +33,3 +90A
+9,u

Grinda 5·3605 CI.

21,00 4.
5 20,30 1,40
marginalA 35,33
CI, -_ --
+ ()3.4-53.5 -4.9 +5.1) +223,5-11,6 -19,0
---- +197,9-40,2 +157,7-41,0 -2·1,8 -6,6 +85,3-84,5
~
+0,8

Grlnda 4·3605 CI4 -1:l.9 +32,3 +1,0 +20.4 -33,3 +1,4 +2,6 -8,9 +23,6 +14,7 +16,0 +2,2 +22,4 +55,3+22.1 +77.1
centrala 28,26 +5,0
-4.7 +171,9-7,0 -13,5 +15(l,4-34,2 +122.2-41,4 -17,1 -6,3 +57.4-57,1 +0,3
- -- (1, +62,3-526
~ ~
Grlnda 4·3605 a. -H,8 +37,8 +1,2 +24,2 -37,4 +1,6
---
+3,0 -8,6 +23,2 +14,6 +16,7 +3,2 +19,2 +53,7 +36,4 ..L90,1
--- --- --- ---
marginal11 28,26
21,00 6 a, +72,4-613 -5,4 _+5,7 +198,9-8,6 -16,2 +179,8-33,S +146,5-35,1 -22,5 -5,3 +83,6 -76,0 +7,6
6 20,30 1,25 ~ I--'-
Grlnda (2·24+2.36)05 -14,6 +37,8 +1,2 +24.4 -27,3 +1,1 +2,1 +0,3 +10,5 +10,8 +19,1 +2,6 +12.0..L15.1-!-33.r. ..L78.7
~
centraUi 23,55
af +71.4 -60,4 -5A +5,6 ~~~ +139,2-15,2 ~~~ ~.~r~I~1
• Efortwile de tntindere au semnul negatlv
______ 13R . __ 137
 ....,,;
aIN't
:.;
1:
_r!qOO8:l (nluaruol'l
11~11r.)ap 10luawoW
..n
Ul)lS!Z<l-l 'Ill
::: c>lo
.. ,...
rOM
... ('1
QI~
... ...
~~ 01.......
C'I ,...
\0 0\0 01°
M~
~~
'" .,
f.., '[HUI!l ll<lJlJlSIII ItJ.ntJIJIJJA

....
"E,..
d
I ....: It)
ci co
.r)
,...
...; CI)
.5 -
~ \0
c:i
C>
0

I '"'"+ I I + I I + I +..,.
!:! co
"" .'Q:l/NUP ('0
+ + I
IS
Q
or;
:=c "tl-.\1 I: 'CZ1l)'1(\:lol !.J01JOJ3
+ I CI)

Fig. 4.27. Suprastructure pe grinzt prefabricate ell armaturii prelntinsa. .

E
S..
"E .-.
~ "Uqow
lltpJj1:lUi alP !ollll.l0)3 I'" - I °'" I I I I I +..,. I
...
e--
c>
.,) 0
I
.r)
N
~
.r)
..".

I
CI)
00
O?
J..
co
0
r--
I
,...
0
(1)
.,)
\0
I
I. -.....+ I '" I 0s-+ I ...+ I ..,.+ '"+ I ..,+ I +
c, T

-.: I \() Q
00
0
ro:- C'1. 0
."
..;
aceasta faza grinda este ridicata de pe standul de turnare, astfel ca asupra N'

ei actioneaza forta de precomprimare ~i greutatea proprie. In calculul sta- =IS..

>GI "tl-ln (l
.UU/l'-11!ll
IlZUJ:I(UIOl p"1JOJ:f ... ~
+ 1
<I) ~
rilor de eforturi se au in vedere pierderile de eforturi produse de frecarea =:= ..... ..,.
.....
fasciculelor pe peretii canalelor l?i cele produse de lunecari l?ideformatii ... •ma/lI.'"llp 'n·Il II ooU13
·,UIlXUP.I !~ll~u~1 (lJ<I)lJI1:> ;:: .-
00
.r)
.....
....
:D

...
C'i
L
....
ci '"
o~
0
<'i .....
...
locale din ancoraje. c ::I
·31~;>u.l1
UO:>ujp IJtlP.QhI 1·
I + I + '"I + I
:g
e S
In [aza a II-a se pretensioneaza l?i celelalte Iascicule, La determinarea
eforturilor unitare la fibrele extreme ale sectiunii de beton se au in vedere
1=
0:

s .HI:>/N'IlP Nc-i M Nc-i co: N M N M

...;
-'"+
0

plerderile de tensiune la transfer, care pe linga cele din frecare si blocare, a (1, 'l!pu!~ll ;)P ,111uJ O;)O{ad .)lllll
-aru H:>t!ld 'Ii "lO:)( a.t3SJn;, ~ .....
...;
I ... (T')

I ...
ci
I
...;
I
~ + + +
includ ~i pierderile de tensiune din intinderea succesiva a fasciculelor. De ._§ ., !~01lO;)tlol1UOO ap utlltl.t:lJl(l
...
asernenea,se considera ca pina Ia faza de montaj se consurna aproxirnativ ......
1"01)
1<1
0:

I= ...,.
Cf>'
00
.0
I
00
00
<D '"
...;
,...
r-
.; '"...
...;
r--
oot"
35--40 % din pierderile de tensiune reologice,provocate de relaxarea arma-
turii pretensionate, contractia lji curgerea lenta a betonului.
e~
~!
....,
.W:l/NCl) 'l00U.J1t(\!~
JeIllOJ,. '''111:> IlIP !HqJOJ:I +
....;
I .-

.,.
I I +
(T')
I .....
I I +
.".
I C'l
I
...00
I +
M
I ('1
I
r--
In faza a III-a se toarna betonul rnonolit in placa carosabila dintre =-s:;
.s- q •m~/N')p ~ ... 00 c-:
....
M,
.... ....
00'
... ""
",'

-.. -.,.. _,
00 N Cl
grinzi. In aceasta faza se schimba caracteristicile geometrice ale sectiunii, <II": .....
..... ·C·Il l? U>-l!J :1(1)1011.ffil.J0m
+
Cf>
+ + + + + +
+
0
...
intrucit zona activa de placa cuprinde ~i portiunile de beton monolit.
In [aza a IV -c se executa: calea pe pod, trotuarul, parapetul, reali-
.c.,,;
>I-
::I

~ Cl) 0 q .....
M q
'" .-
...
I I I I ... I I I ...
ii 0:
.W:l/l'-TllP ·lll°tlOI1' 1 '"
\0' .:> .r) :D 0 ro:- o~
zindu-se indircarea suprastructurii eu toata greutatea permanenta. In :.~
_"CO "" '11'CU.lDlU:>llid ujp !JOlJoj3 + I T I T
I + I
aceasta etapa se iau in considerare diferente1ede 60-65% din pierderile "'- ...00
de tensiune reologice, plus eforturile produse de eontractia placii mono- -_
-=B .- M
.n
co>
N
C'I
00 ...;
0

...
,t)
00
c>
lite. Este de observat ea, in aceastftfaza, in care actioneaza toate incarca-
=.::
~::'
.UD/ jI.'"Ui\
"I EZUJ:lllIlOl J.lnpoj3
GO
a)
+ 0
... .....
+
00 _,
.L
C'I
-<
+ ...
0

rile permanente, pe toata seetiunea grinzii de ·la mijloeul deschiderii se .. -

,= e
co'::
I ~
+
...,. CI)
T

..,.
I

C'I
+
(T') <D.
+
...0
dezvolta eforturi unitare de eompresiune destul de marioAcestor eforturi .:> .... <:>
I .a c-i ...I
ci ....
I ... I I ~+ I ........I
,tn:l/k"llP 00

... I I
·1 lldUltl 1!lUOl(:>ol;)llJn:> ...
li se suprapun eele date de incarearile utile. Starea de eforturi obp.nutape ~ .... !~ a!t:>c.l1uO:>U!P I.r.lP.Q!d + I -r I +
sectiune trebuie sa respecte conditiile prezentate la paragraful 3.7. ] <: I
....
Dupa acumularea unei anurnite experiente in domeniul proiectarii l?i
a1 executiirii podurilor de l?oseacu elemente prefabricate din beton pre-
-;;.
c
"-
=
~
:.. •w:>/N'IlP
'Calllllla"» lJ!P l.ffipoJa
I <0 N...
t'-.

+ I
0
M
I I
'':
N+
__,

I ~.
I I
o·
M
OC!.
__,
M
+ I
..;
..,.
I
- .,.
I ..,. 0I
'+
""'
1
"<1"

eomprimat, s-a trecut la 0 diversificare a tipurilor de prefabricate. Astfel, ..

..2 Cl) 00 No· ..,. "" ~
... ..;
...
I)
suprastrueturile de 15 ; 18 ~i 21 m lungime se pot realiza in prezent cu ...; .... N ..".' 00
Co

-51
.,ua/Nup on ~
.... ...
N N
....
00
...
0:>
grinzi prefabricate din beton precomprimat de inaltime redusa (hllr=
= 1,00 m), eu 8 grinzi in secp-unetransversala (fig. 4.27). ..
0:
.c
;::
·3JUw!Jdwo"JtlJ TtI!P IIOl.loJ::1 I + I
+ I + I
+
Precomprimarea sectiunii de beton se realizeaza eu armiitura aderenta
preintinsa alcatuita din toroane TBP 112 eli 7 0 4 mm, SBP 1. Distantele
...,0:
...S
,m";) 'Ilullo~ol ·101 ·l:>;1S
t01. tlUIJOol0l·J~tUnN I· C'l151 ~I~ I 151 ~I;IC'l1~'1~121NiSi Cl)1~....
C'1 "'ri5

dintre grinzi se aleg de 1,28 m ~i respectiv ,1,24 m, in functie de marimea G:

I..,
I .~ I ., I .~ I ., I .~ I ., I -
.c
trotuaru~ui l?ide modul de realizare a acestuia (tnonolit sau prefabricat). .!:!
l1.1tlO!J~JUI l:!Jq!.:I
l1.rIJOlolOOns
.,
Aleatuirea suprastructurii este conceputa fara antretoaze in cimp sau pe ;::
reazem, repartitia transversa1a a indirciirilor realizindu-se prin interme-
diul pliicilor continuizate prin exeeutarea unor portiuni monolite de nu-
.2
-S
'1Jll:l.l\pul :lP USU10 I .. ~ I .... I ~ I ....
mai 34 em sau 38 em latime (v. fig. 4.27). ~ 'In:l{ll:> at> ·Plt(:lS3(l 1_ 01
q~..,.
°1°
I
UI OM

In tabelul 4.3 se prezinta starea de eforturi unitare in beton !a nivelul III ·"l:>nJlSU.uiru; ·"un,] ... ....
\()
0
......
00r-:

fibrelor extreme ale unei sectiuni din mijlocul deschiderii grinzilor, pen-
tru diferite etape tehnologice ~i de incarcare. Se observa din coloana 5 ca
ltlaJn:> .J~ I 0 ....
I C\I

138
 for1ia de ,precomprimare produce
!
a::: ~Io
....... ~IO
~r--
.......
pe seetiune ~i eforturi unitare nor-
male de intindere in beton dar
-a
a:::
0
!::
...
CDO
~
r-- ....
care sint anulate de eforturile' uni-
~ tare de compresiune produse .de
"'"
..,; ...,
0
...
....:_ <I>
cD
00
N
greutatea proprie a grinzii. In sec-
... tiunlle situate in apropierea rea-
~ ~
0

I + I + I ~.
+ C!>

+ zemelor, eforturile unitare nor-

,.......-;
Qj
.0
e CD It) male din greutatea proprie scad
E-< "'00"
N .Q
existind pericolul fisurarii grinzll
~
+ I C>
I I co:>
+
q
I
<I>

co:>
I 1a partea superioara, in Iaza de f 18
CI>
.Q M .n tr~fer. Se evita acest neajuns c- ~
::! It)

+ I 00
+
.,.,
I
;Q
+
~
I <I>
+
~
prm scoaterea din lucru a unor
toroane (2 si 3) in zonele de rea- ~ I
I j!J )<D I
1 ~~
C'I
.n I ;.
ee '¢"

+-
ci
<'">
I
M
+ C'I
I
zem Iprin distrugerea aderentei eu
betonul. Aceste zone sint indicate
I

l!I JPJ
~. , H5 7:- -,-I
fSPJI2
1- in figura 4.28, a, iar numarul de a b
.,.. co:> c-c
'"...
N M '"
ci
.... M ---;:-- toroane ~i pozitia acestora, in .fi- A-A B-8
~ I I ""'" gura 4.28, c.
+ -t- u;
- ::: Acelasi procedeu este utilizat
0 0 co:>

I- I
e>?
c!>' n
.,.. c) M : ~i in cazul fi~iilor de dale cu goluri Fig. 4.28.Grinzi prefabri-
:: ....
+ I I +
co:>
} ~
I:..
executate din beton precomprimat
cu armaturi pretensionate ad;
cate cu armature prein-
tins3 :
It)
O'
M
."
....
CD
uS
~
,C'I....... rente. In figura 4.29 se prezinta a - zonele de d.l.slrugere a
ade.ren~ei 1a I!rlnz.lleeu tun-
~ C'I
....
+
0
I +
e--
+
0
+
,...
schematic modlfioarea diagramei
momentelor incovoietoare pro-
gunea de 15,18 $121.m; b-
secnune transversall\ prtn
grindli; c - dlspunerea to-
roanetor In secuune trans-
~ ...
M 0'
.... or)
.... duse de forta -de IPrecom;pr.imare versata.
-
'" + I I I + I I Nl', comparativ, pentru doua
g.~inzi,.la una dintre ele aderenta
." r- eo 00
,
.., ...
O· .:5
<0
~ ...
.:5 0
~ fund distrusa in zonele de reazem
+ + + + pentru unele toroane. ' Asamblarea tronsoanelor In grinzi se rea,lizeaza eu ajutorul Iascicu-
- lelor de armaturi postintinse, care tree prin golurile lasate in tronsoane
<I>
..; 00 CO CD
4.1.3.2.2. Poduri de sosen din
I .., I
.... 0 ci v)
....
+-.-~-.--.~
C'I
grinzi simplu rezemate prefabri-
+ I I
-j-
I ~~4.~. :
- <I>
..,.
M
eo <I> 00 " II II cate tronsonate. Realizarea podu-
~!::~;;rilor de deschidere mare din grinzi
Inainte de inceperea asambhlrii
tronsoanelor, este obligatol'ie veri- Z :c
1/2 - - Np
I ....+ I
c) 0>

-
'" +
r-
I ."
I
It)

I ---:---- prefabricate conduce la elemente fiearea lungimii elementelor, a

distantei dintre punctele de reze-
--
~
I

I
- avind dimensiunile ~ greutatea
C')
........' 00 ."
®
1.0
.:5
co:>
I C'I
+
c!>.
C'l
I N
:e-
+
:: destul .de mari, In cazul cind este
necesar tranSiPOrtul lor la distaote
mare ~i a pozitiei canalelor Ipentru
asigurarea unei bune coincidente
~
:::: . I
-
...
C'II~I~ I~I NIsi "<"1:5
N'"~
mad ~i in am;plasamente care nu
p.ermit accesul mijloacelor spe-
lji a continuit8tii. Eventualele co-
re('tari referltoare la lungimea to-
tala a eleonentului sa ipot efectua
~.
- NpJ
~ Npl'
0
y'--'--'-- =+ I -Npl
clale de trans.port, realizarea po- prin variatia ~ grosimii rosturilor, .::-
~ I
..., ._ durilor din elemente ,prefabricate
'" I - I
., fara ca acestea sa dep~easca limi-
I irna>lica 0 serle de dificultati. In tele prevamte in project. Grosi- ~
~
;~ I <E-
aceste situatii au fost utilizate mile rosturilor sint stabilite in _____:- I
C'<
~ I ,....,
grinzi prefabricate realizate din functie de procedeul de executie ~i
- OM
°1
_; C..
tronsoane de lungime reZativ mica.
~i cu 0 greutate care sa pennitii
de iniiltimea rostului, la aproxima-
tiv 1 nun, in cazul executiei prin
b
Fig. ,1.29.DiagramC de momente incovoic-
toare la grinzi cu armatura preintin~ :
- "'~0

lipire cu ra~ini epoxidi~e :;;i de a - fad distrugere.a d~~~~~; b - eu adl'rcntli

... (t)
transportul lor la locul construc-
tiei cu mijloace auto obi~nuite.
141
140
 15--40 mm, in cazul executiei prin injectare, matare ~ turnare de
mortar.
Majoritatea podurilor de acest gen executate in tara noastra au folosit
proeedeul de matare a rosturilor cu mortar de maroa superioara, confec-
tionat cu ciment cu intarire rapids.
Pentru a impiedica aderenta Intre fascicuJe ~i mortarul din rosturi,
fasciculele se protejeaza cu mansoane din tabla.
Tronsoanele aduse de Ia fabrica (fig. 4.31, a) se asaza pe reazeme (ca-
Fig. 4.30. Tl'onsoanele grinzilor prefabricate. 1aje, p1atforme, fundatii) netasabile, care trebuie sa perrnita scurtarea ele-
mentului la precomprimare (fig. 4.31, b).
La asezarea tronsoanelor in pozitia de asamblare se asigura continui-
tatea canalelor in dreptul rosturilor prin introducerea unor stuturi de ta-
bla (nerecuperabile); se executa eventuale sprijiniri pentru a Impiedica
rasturnarea ~i a asigura forma elernentului conform proiectului. In con-
tinnare se rnateaza rosturile, se introdue fasciculele in canale (fig. 4.31. c
!?id) ~i se executa pretensionarea acestora (fig. 4.31, e).
• In tara noastrii au fost executate multe poduri cu grinzi confec-
tionate din tronsoane prefabricate, asamblate prin postintinderea fasci-
culelor. Astfel, grinzile de 30,00 m deschidere (fig. 4.32) folosite 1a construi-
rea majoritati! viaductelor de pe noua varianta a drurnului national nr. 6,
pe sectorul Drobeta-Tr, Severin=-Orsova, varianta construita ca urmare
a Iucrarilor hidroenergetice din zona Portile de Fier au utilizat tronsoane
cu lungime de 3,00 m ~i greutate de maximum 50 kN, ceea ce a permis
a
b transportul Ior cu autocarnioane obisnuite ptna 1a locul de executie a po-
dului, unde s-a realizat asamblarea lor in grinzi.

I A-A
;~aWZl?ZZZZam2vt?Z2m2??> i2Z2'V,*27a22Z22mmalmzz?ZZZ?ZZZZ2mlf??ZZla~
c §.:.Jl r.uo C- C a
d
~------~-----=~
--,
.
t-- • r-
__.J

r- of-""
F of
Fig. ~.31. Procesul tehnologic de t--L.!_r-
realizare a grinzilor tronsonate. R.. oj

't
Ji'ig. 4.32. Suprastructura viaductelor de oe DN 6 cu deschidcrea de 30,00m :
e a - grmdA pl'e!abrlcatA precomprtmata folosita Ia reallzarea SU1)rastructurllor; b - sectlune
transversara prin suprastructura.

142 143
 In sectiune transversals sint prevazute 4 grlnzl de 1',80m inaJ~me, a~e- .... ".
zate la 2,70 m distanta tntre axele lor. / -,
Precomprimarea s-a realizat cu fascieule 36 0 5 SBP I, in numar de
8 la grinzile margin ale ~i 7 la cele centrale. -
• Proiectele tip s-au intocmit pentru suprastructuri prefabricate la
11111 - _- .
poduri de sosea eu lungimi de 24, 27, 30 si 33 m. Suprastructurile au in
sectiune transversals patru grinzi principale si se pot adopta pentru latimi
--
ale partii carosabile de 7,80 m si doua trotuare de 1,00 m sau de 1,50 m us 2,N 2,80 2.8/} 2.80 2,J1J/2
Iatime. J J Jo.{){)/2 J J J
Grinzile se sclidarizeaza transversal cu antretoaze din beton precorn- I
primat : una in cimp si cite una pe fiecare reazem.
In tabelul 4.4 se prezinta caracteristicile constructive ale suprastructu- .
to 20
rilor prefabricate din beton precomprimat tronsonate, Iar in fig. 4.33 este 2fl I ijIfJ I 7,80 f.t:KJ 2fJ
indicat modul de alcatuire a unei suprastructuri
tronsonate de 30 m lungime.
cu grinzi prefabricate

Tubelul 4.. ~
I
~~I
,-- 2% I
i --_ 2%
~~
~

Caraewristlcile constructive ale suprastruetnrflor

I
I
ell gl"illzl prefabricate din bewn precomprimat tronsonata en hlDglmlle de 2-1-33 m I

Lungimea suprastructurli rn 24- 27 30 :33

f 2.70 I 2,70 2.7fl ~I
Fig. 4.33. Suprastructura tronsoriata tip eu Iungirnea de 30,00111 :
Dcschiderea de calcul m 23,25 26,25 29,25 32,25
Iaza de transfer, pe linga eforturile din preeomprimare, trebuie avute in
vedere ~i cele din greutatea proprie a grinzii, ca urmare a ridicarii ei de
NumaruI de grlnzl til sccuune transversala 4 4 4 -1 pe platforma de montare. Eforturile totale in aceasta faza sint foarte mari
la fibra inferioara ~i aproape nule la fibra superioara a grinzii (tabelul 4.5).
1nlil~imca grinzii m 1,60 1.60 1.80 1,80 Suprapunind starii de eforturi din incarcarile permanente eforturile
produse de incarcar ile utile, rozulta ca pentru incarcarea cu convoiul Aso
de capat 38 38 38 38 si cu oameni pe trotuare, la fibra inferioara se obtin eforturi unitare nor-
Greutatea unui lronson kN male de compresiune de valori destul de mici, iar pentru inearcarea cu
intermediar 39 39 42 ·12 vehiculul Vso apar in grinzile marginale, la nivelul fibrei inferioare si
eforturi de Intindere, dar cu valori red use (mai mici deeit rezistenta la
intindere a betonului R, ), astfel incit nu exista pericolul fisurarii grinzilot
Bcton : B 500 prcfabricat prccomprtmat
Matcria1c folosite ~ B 400 monolit pentru Incarcarile de exploatare.
oie . SBPT, PC 52 ~ OB 37 4.1.3.2.3. Poduri de sosee din qriiizi simpiu. rezemate prefabricate fiira
cmtretoaze. In ultima vreme la suprastructurile de poduri pe grinzi prefa-
bricate se remarca tendinta de eliminare a antretoazelor, urmind ca re-
. Su:uplificari importante ale lucrarilor de cofrare se obtin in proieetele partitia transversale a tncarcarilcr mobile sa se faca prin placa carosabila
t~p prin adoptarea acelorasi dimensiuni ~i numar de fascicule pentru grin- (fig. 4.34). Suprastructura cu doua grinzi prefabricate in seetiune trans-
zile cu lungimile de 24 ~i 27 m, respectiv pentru cele de 30 ~i 33 m. versala prezinta unele avantaje la executie prin manipularea unui numar
. ~el grinzile cu lungimile de 24 ~i 27 m se realizeaza eu tronsoane mai mic de grinzi, Dintre dezavantajele aeestei alcatuiri sint de mentionat :
Identics, avtnd inaltimea de 1,60 m, iar grinzile eu Iunglmile de 30 ~i 33 m - inaltimea de constructie mare (1,81 m pentru grinzi de 27,00 m
au .tronsoane identiee, eu Inaltimea de 1,80 m. La grinzile cu lungimi di- lungirne) ;
fent.e, dar de aceeasi Inaltime, pentru a asigura preluarea solicitarilor se - greutatea grinzilor mai mare, decl dificultati de manipulate, trans-
stabileste in mod corespunzator numarul de fire din fasciculele de arma- port ~i montaj mai importan te ;
tUra pretensionata. - distanta intre grinzi fiind mare (5,50 m), rezulta solicitari impor-
Pentru executal'ea grinzilor este necesar ca precomprimarea sa se tante in placa, ceea ce spore~te consumul de otel-beton in pladi.
efectueze numai dupa ee mortaru1 folosit la matarea rosturilor dintre De asemenea, se evidentiaza tendinta de reducere a manoperei la be-
tronsoane (mortar de ciment de mardi 500) a atins rezistenta necesara. toanele ce se toarna monolit, prin inlocuirea cofrajelor olasice eu dale sub-
. Pr~te~sionarea .armiHurilor se executa intr-o singura etapa, eu excep- tiri din beton armat care se Inglobeazii in placa turnata ulterior (fig. 4.35).
tia grlOZllor margmale ale suprastructuri~or eu lungimea de 33,00 m. In Pentru aceasta suprastructurii ('u deschidel'ea de 31,00 m realizata eu doua

144 11.- l'oduri fiio beton armftt 145

 Fig. 4.34. Secttune
transversale prin-
tr-o suprastructura
cu grinz] prefa-
bricate fara autre-
toaze (pod peste
Sire!.). I
~
+
~~cJ
....
~
..,t
~c:J~.... ~CJ ~+"t ~CJ~·.f. L 5,5Il/2
J
~..._
..
~
I...
~""--a ~
f...
~ e.-...::. ~
I'"
~c:....._" ~
I Ai fJ,(/1 rf
m UIJ 2st
n {CIl"i
M
J.t2 'IS

-Lf

A-A

Pig. 4.3[;. Sccti uno trunsversalri pr iutr-o suprastructura pe doua grrnz! tronsonate Iii
plad'i pl'cialwicuttL

grinzi in sectiune transversals tronsonate, s-au adoptat elemente prefabri-

cate de placa foarte usoare, eu grosimea de numai 5 em !?i cu nervur! la
distante de 1,41 m. E:ementele de placa reazema pe grinzi !Ii peste ele se
toarna betonul monolit eu grosimea de 15-30 em. Pentru 0 buna rcpar-
titie transversals a lncarcarilor, placa este precornprimata transversa. Se
observa eii pentru echilibrarea solicitarilor din placa au Iost necesare con-
sole de lungime mai mare, iar pe reazeme se pot prevedea armaturi pre-
tensionate eu care sa se asigure continui tatea suprastructurii dupa intari-
~
...;::~ ~ ""
rea betonului monolit. La suprastructurile eu mai multe grinzi, elemen-
~ tele prefabricate de placa pot avea dimensiuni mai mid !?i nu mai apare
necesara prceomprimarea transversala.
~ •
~ '::5 S-au realizat suprastructuri eu placa prefabricate. din beton arrnat de
~ ;0:
?:i
7 em grosime (fig. 4.36) peste care s-a turnat beton monolit de 18 em
~ s ..... grosime.
~ In figura 4.37 se prezinta trei variante ce se pot aplica pentru deschi-
~
~
~. ~~ deri ceva mai reduse. Elementele prefabricate se asaza joantiv, deci nu
~ <s mai este necesara realizarea unui cofraj, fiind inglobate in betonul turnat
ulterior.

147
 16)17
... !.A

..F=.r'

~
-2%
~.
t-...~
.,'.
.
1
Fig. 4.38. Secttune
transversala prin tr-o
supraetructura cu
grin~iprefabricate de
sectiune re :
1 - prlsma de balast ;
Z - buloane de sollttari-
~
k<: ~ k< ..., ~ ~
.
r'Il ~
I zare.

J,fJJ -l4+-
I
I
J.5fJ I
I
J.5O I 3.50 [
I
I La proiectare se are in vederc in principal reducerea la mimmum a
Fig. 4.36. Sectiune transversals printr-o suprastructura pc mai multe grinzi .!}i placa greutii~ prefabricatelor, realizata prin : Iolosirea unor materiale cu ca-
prcfabrleata. racteristici mecanice superioare, adoptarea unor grinzi cu inima subtire,
folosirea betonului precomprirnat, elirninarea de pe pod a prismei de ba-
last (aproximativ 40 kN/m de pod). Dintre aceste masuri, renuntarea la
prisma de balast a pus probleme deosebite constructorilor de poduri tinind
seama de efectele vibratiilor ~i socuri.or produse de circulatia vehiculelor.
In coneeptia specialistilor, prism a de balast pe pod asigura continultajea
si elasticitatea caii ferate, cu efecte pozitive asupra gradului de confort,
comportarii podurilor !ji materialului rulant in exp!oatare. Dificu.tati deo-
sehite a creat podurilor de cale Ierata fenomenul de oboseala, mai intcns la
suprastructurile cu calea rezernata direct (fara balast). Introdueerea beto-
nului precomprimat in constructia podurilor de cale ferata a rezolvat in
mare masura acest inconvenient.
Suprastructurile podurilor de cale ferata din beton armat pe grinzl de
deschideri mici au fost prefabricate in intregimc in unele tciri. Desigur,
acest procedeu este limitat de greutatea ridicata a suprastructurilor si de
necesitatea respectarii gabaritului de circulatie. In plus, este necesar sa
se tina seama ~i de starea de eforturi prod use in timpul transportului ~i
montarii, evitindu-se tipurile de sectiuni eu directii diferite ale axelor
principale in exploatare ~i la transport sau montaj.
Necesitatea reducerii greutatii prefabricatelor a condus Ia 0 rnodificare
importanta a sectiunilor transversale ale suprastructurilor de cale ferata
monolite cunoscute, chiar ~i in cazurile cind se mentine asezarea diU pe
balast. De exemplu, solutia eu elemente prefabricate in forma de II
(fig. 4.38) a permis realizarea unei Inaltimi mid de constructie ~i reducerea
greutati] prefabricatelor. Pentru fieeare situatie data, trebuie sa se stabi-
Ieasca numarul de prefabricate in sectiune, functie de inaltimea de COD-
structie disponlbila, greutati'e prefabricatelor, latimea infrastructuri-
lor etc.
o rezolvare buna s-a gasit la solutia prezentata in figura 4.39, in care
prefabricarea grinzilor gemene din beton annat este tnsotita de prefabri-
Fig. 4..'~. Scctiunl trnnsvr-rsalc prin auprastructurj roll clemente prof'abr-icato joantive carea elementelor de trotuar, iar ca.ea este rezernata pe grinzi prin inter-
inglobatC'in beton monolit. mediul unor traverse seurte din lemn. Inaltimea de constructie minima
asociata celorlalte avantaje ce decurg din folosirea prefabricatelor, a per-
4.1.~.3. Poduri de cale ferata realizate eu grinzi simplu rezemate pre- mis 0 utilizare larga a acestei so.utii in reteaua noastra de cale Ierata.
fabricate. Segmentarca unei suprastructuri de pod de cale terata in ele- Conditii optime pentru extinderea prefabrtcarii ~i in domeniul con-
mente prefabricate se face, de regula, prin rosturi longitudinale. structiei de poduri de cale ferata sint asigurate de folosirea betonului pre-
Suprastructurile podurilor de cale ferata realizute din grinzi prefabri- comprimat, care ofera posibilitati largi pentru rcducerea greutatii pre-
catt ~e deosebesc esen~ial ca alcatuirc de suprastl'uctw'ile monolite. fabl'icatelor, ca uJ'mare a participfuii intregii seetiuni de beton la preluarea

148 149
 27,/;1 27.~ 27.1,1 27/11

Fig. 4.39. Suprastruc-

tura eu grinzi prefa-
bricate gemcne din
baton armat :
1 - grtndA prefabticntll:
Z - element prefabnC(lt
de trotuar.

solicitarilor. Datorita insa variatiei mari a deschiderilor podurilor de calc

ferata, a inalpmilor de constructie ~i a unei frecvente de utilizare relativ
reduse, suprastrueturile din beton annat sau beton preeomprimat prezinta
o mare diversit:ate, .astfellnc1t abia recent s-au elaborat proiecte tip, pen-
tru a~el: deschlderi care au 0 frecventa mai mare de utilizare pe reteaua
feroviara .
. Ill: ta~a noastra au fost .executate 0 serie de poduri de cale ferata pe
grmzi din beton precomprimat prefabricate. Astfel, in figura 4.40 estc
Fig. 4.41. Pod de oale ferata realizat
H c
Cll grlnz! prefabricate pe Iinia
5$.15 Cimp'ina-Telega :
t--
J t810 18711 18.70 15$5 1 - izolatle hldrOfU~a protejat!\ ell t.idll-
, 1.3%' rte de cllrli.micl1t; 2 - pietrts ell botova-
I.U!;; 3 - praf : 4 - sare compacta.
,
:: I~T ~ I U I
_ =>< '3:,:;J... AI I I
I
I

,, \{ \,3 .!!!!- 271'~ / r 1: f7 I aratata alcatuirea unui pod de 18,70 m deschidere avind grinzile solidari-
, I
, .fL~J':.,\\

1 ___ -'
..
,- .....
\
_:~I.'.""""
~,
_L_ .! --':JaJ
~
, ""'':1_ oJ,,,,
I
I
zate intre ele cu antretoaze metalice nituite. Calea este rezemata pe tra-
verse din lemn, iar circulatia pietonilor se face pe dulapi prefabricati din
beton armat care reazerna pe traverse lungi din beton armat scoase in con-
I,
" II
I' "
I I sola. De rernarcat este faptul ca sinele nu reazema pe traverse le prefabri-
'I' '....!.i' (Ii! cate din beton armat, pentru a nu le distruge, inaltimea acestora fiind mai
,', :1:I, :11"-
:I
II 'I ,,,
'i' mica decit a traverselor din lemn. Aceasta solutie valorifica la maximum
avantajele prefabricarii, lucrarile pe santier fiind exelusiv de construct ii-
'I' :'
II '!
I,
", 'jl
"" I'I'I
t---5 montaj.
I I Podul peste Prahova 1a Cimpina (fig. 4.41) a fost realizat .eu grinzi pre-
-1#.M 'I! ,'I :"
fabricate de 26,00 m deschidere, executate 1a I.P.B. Aiud si transportate pe
~~~ l!J ~
calea ferata cu ajutorul unor vagoane special amenajate. Suprastructura
podului este alcatuita eu 4 grinzi prefabricate. Grinzile se monolitizeaza
8-8 c-c '"'7 prin betonarea placii Intre grinzi ~i executarea antretoazelor la Iata lo-
0/1 Fig. 4.40. Pod eu gl' nzi cului. Peste placa se toarna apoi betonul de panta, se executa hidroizola-
prefabricate precomprl- tia ~iprisma de balast. Adoptarea unui nurnar de 4 grinzi in sectiune trans-
mate eu deschiderea de
18,70m: versala corespunde atit cerintei de reducere a in81timii de constructie, cit
1 - eraversa 22X24-250; z - si Iirnitarii greutatii grinzilor prefabricate. In figura 4.42 sint indicate prin-
tabla StL-1atti: 3 - sparat de
reazem mobJ!: 4 - uparut de
cipalele elemente .geometrice ale unei grinzi prefabricate. Betonul este de
reazern rtx: 5 - cctoane mardi B 400. Consumul de beton pentru 0 grinda este de 22,24 m3, iar
iotate; G - pllotl toran.
greutatea unei grinzi este de 580 kN.
Armarea grinzii s-a realizat cu 8 fascicule alcatuite din 36 sirmc
SBP I 0 5 mm. Traseele fasciculelor ~i ordinea de pretension are sint indi-
cate in figura 4.42, b.
Numeroase administratii de cale ferata au realizat poduri pe grinzi
prefabricate din beton precomprimat in solutii variate. Astfel, in Cehoslo-
vacia au fost realizate poduri cu suprastructuri din grinzi casetate (grinzi-
cheson) pentru deschideri cuprinse Intre 17,00 ~i 26,00 m (fig. 4.43). Mares

150 151
 ~~
15 7r. ~7#s ~
__,f-fll I
Ii.
I I
IpS M,u.
'i~
~ A
ffl --, 2 Fig. 4043. Sectiune trans-

I~
~ V ;~
I ~

!= Ii-
versala prill. suprastructuri
cu grinzi casetate :
B. - ~ea I>uprastructurll: ~I
~ tsJllh pi H, - iMUltru:Ia grtnzii casel.atc.
.L -'--+-_-+ !-~=~

1..12

Fig. 4..-14.Prinderca elemente-

I -, lor prefabricate de trotuar de

1-
grtnzile prefabricate:
grinds. prefabrtcatli: 2 - ele-

+'
ment de trotuar: 3 - bulon.

I
I
104
~!!tMnt:~ lUI Aj
=== I~
• I ~..::w...l

I I
b I I
Fig. 4.42. Grinzi

a - vedcre;
prefabricate pentru realizarea suprastructurflor
eu patru grinzi in sectiune transversale :
b - traseu! wclcUlelor; 1 - ancore pentru maniputarea 2 {2) 30;
L- -l
2 - plaC\lte rneeauce.

betonului este de 500 sau 600 daN/cm2, iar armatura postintinsa (fascicule
2407 nun) are rezistenta la rupere de 14000 daN/cm2• Inaltimea grinzilor
casetate este de 1,15m pentru 1=17,00 m ~i 1,75m pentru Z=26,00 m.
Consolele de trotuar sint prefabricate separat ~i se fixeaza ulterior pe Fig. 4.45. Sectiune
santier, printr-o tmbinare speciala cu ajutorul unor buloane (fig. 4.44) transversala printr-o
suprastructura eu
Un viaduct pentru cale ferata dubla, avind lungimea de 400m a fest grinZi prefabricate 1.
realizat cu grinzi prefabricate din beton precomprimat (13 deschideri) cu
lungimea de 33m. Sub fiecare cale (curba R=35(!) m) au fost dispuse cite
3 grinzi I prefabricate (fig. 4.45).Toate grinzile din sectiune realizate din
beton marca B 600 sint identice, pentru a simplifiea prefabricarea ~i a per-

152
 Pi!}. 4.4.8. Gr-inzi tip prefabricate uttllzatc in U.R.S S.

Fig. 4.46. Suprastructura cu grmz] I Pig. 4.47. Orinda prefabri-

tipizate in U.n.S.s. cata din beton precomprl-
mat eu semiantretoaza.

mite refolosirea eofrajelor metalice. Dupa montarea grinzilor in amplas~-

ment, intervalele dintre talpi:e superroare au fost betonate pentru obti- Tabelul 1.7
nerea unei legaturi mono lite intre grinzi.
Gama grinzilor din beton preeomprimat standardizate este Ioarte Iarga CararterLstieile Ilr1llzllor till1zate in U.R.S.S.
peurrn suprnstrueturtle podur llor de enle rerata (fig. ·1.48.
in U.R.S.S., utilizindu-se in mod eurent grinzi in forma de 1 cu deschideri
euprinse intre 16,50 si 34,20 m realizate eu betoane de marci B 450-B 500 --
(fig. 4.46). Consolele de trotuar ~i parapetul se realizeaza din elemente me- :\umarlll de Iascieule 2405 'S,.."lS
....c ::s
...
taliee. Slot folosite fascieule 2805 mm, cu rezistenta de rupere de tnall'ull'8 Liithm'lI Grosimea &,(j
r.llnghncu grillzii tlil111i plUeii ",E Volumul
15000 daN/em2• Inaltimile grinzilor sint 1/11-1/13 din dcsehidere. 101nl5. 11 h h. "'-
_tl de beton
la partea in-
o varianta imbunatatitfl a acestei solutii este prezentata in figura 4.47. 'm) (em! (e-n] (em) fcrioar.l (pc
1a J>.'!rlc,~
supcrsoara
::s:"
...eo
(m')

Grinzile prefabricate din beton precomprirnat sint legate prin intermediul

rtndurr) ""'"
~.r.
=c
unei imbineri monolite care intervine intre cele doua semiantretoaze. De ~-
asemenea, circulatia personalului de lntretinere se asigura pe trotuare
!l,OO 90
I 56 12 5~2=7 2 2 5,60
executate din elemente prefabricate din beton armat sustinute pe console. 11.00 121) 56 12 5+3=8 2 2 8,60
Parapetul este metalic. In tabelul 4.6 sint prezentate principalele caracte- 15.00 1511 56 15 5-:-5= 10 2 2 11,60
18,00 150 76 15 7+5+2=14 2 2 16,40
ristici ale acestor grinzi. :W,OO 210 76 15 7-1-7+2=16 2 2 26,50
Tobetu! I. e 27.00 210 76 15 7+7+5+1=20 2 2 29,40
:.13,00 240 76 20 7+7+5+:.H 2 2 42,40
CaraeterlstleiJe grlnzilor tipizale +1+1=24
eu armilturi pretenstonate utlllzate in U.R.S.S. (flg. 4.47.

VoJumu1 de
Lunglmea De-chlderea lniUlimea Numliru1 beton In supra- Grentatea
totata
(m)
de calcul
(m)
grinzii
(m)
de grtnzi structura g~~)ii o rezolvare interesanta pentru alcatuirea unui tablier eu grinzi II din
(m')
bcton precomprimat este aratata in Iigura 4.49.
16,50 15.80 1.ID 2 469
Modul de alcatuire a unor suprastructuri ale podurilor de cale ferata
33,50
18.70 18.00 , J,55 2 12.40 58i in Franta, eu sectiuni casetate, pentru Iinii situate in aliniament, calc
2:1.60 22,90 1.85 2 61.70 829 simpla, dubla sau multi pla, eu diferite distante intre axele liniilor este
27,60 26.90 2.25 2 80.10 1076
I indicata in tigura 4.50.
In situatiile clnd inaltimea de constructie este sever limitata, se adopta
In figura 4.48 si tabelul 4.7 sint prezentate elernentele caracteristice solutia eu calea jos. Rezolvarea data in aceste cazuri in U.R.S.S. pentru
pentru grinzile tip prefabricate in U.R.S.S. din beton precomprimat, cu deschideri cuprinse intre 12,00 ~i 27,00 m ~i modul de imbinare a placii
lungiml cuprinse intre 9,00 ~i :i3,OOm. cu grinzile principale este aratata in figurile 4.51 ~i 4.62 (pentru L=

154 155

Fig. 4.49.Suprast:uetura cu grinzi din beton
precomprtmat ell sectiune II.
tg
Fig. 4.52. Modul de imbinare a pUicii eu grinda
Fig. 4.50.. Suprastruetura eu grinzi
prefabneate de sectiune easetata
utilizate in Franta.
Fig. 4.51. Suprastruetura din
eiementc prefabricate cu calea
Jos :
1- zonA de monOli.tlZ4re.
Fig. 4.53.Suprastructura din grinzi
prefabricate ell placa turnata
ulterior.
= 18,00 m). Grinzile au armature preintlnsa, dispusa reetiliniu, iar betonul
are marca B 500. Plaea, realizata din beton B 400, prefabricata la dimen-
siuni 3 X 4 m este plasata Intre talpile inferioare ale grinzilor, armatura
sudindu-se de armatura moale a grinzilor. Se mateaza rosturile !ii se
•
realizeaza precomprirnarea transversala eu fascicule 21 0 5 mm (3 m
distanta intre fascieulele transversale). Un alt mod de alcatuire a sec-
tiunii transversale pentru un pod de eale ferata pe grinzi prefabricate din
beton preeomprimat este aratat in figura 4.53.
Solutia Iolosita in S.U.A. pentru desehideri de 21,60 m consta in reali-
zarea unei conlucrari a grinzilor prefabricate eu dala dispusa Ia partea
superioara, care asigura in acelasi timp rezemarea prismei de balast.
Solutii Ioarte reeente opteaza pentru grinzi de sectiune T eu placa in
zona intinsa, iar euva de balast este realizata prin turnare monoli ta
(fig. 4.54). !n Ielul acesta se reduce greutatea elcmentelor prefabricate si
se Inlatura unele dificultati Ia executia cofrajului pentru turnarea placii
monolite la partea superioara. Cea mal marc deschidere realizata in
aceasta solutie este de 33,50 m.
In ultirnii ani s-a realizat in tara noastra 0 larga actiune de introducere
a betonului prccornprirnat in constructia podurilor de eale f'erata. Pe baza
unor studii ~i cercetari amanuntite S-CiU a.catuit Irrtr-o conceptie moderns
proiecte tip pen tru suprastructuri de poduri pe grinzi avlnd deschideri
cuprinse Intrc 15,00 si 33,00 m.
Fig. 4.54. Suprastruc-
tUra cu grlnzl prcla-
brieatr- de sccttunc T
ell plaf'ii in zona in-
tlnsa ~i cuva de balast
realizata din beton
monolit.
11)7
 In sec~june transversala Tabdul 4.8
(fig. 4.55) sup1'astructurile sint l-:lementele geometrlee ale grinzUor tip
alcatuite din dOUl1grinzi cu ar-
matura postrntinsa solidarizate Des:hiderea grlnzll
transversal prin precompri- L<
Lunglmea
grjnzii
n hp hb j NlUnilr
Iascteule
(em) (em) (ern) (em)
(m) (m) 480Smm
mare. 'I'rotuarele sint realizate
din elemente prefabricate din
15,00 16,00 150 25 40 30 7+1
beton annat, asamblato eu ele- (50)
mentele principals de rezistenta
prin intermediul placutelor me- 18,00 19,00 180 25 40 30 81-1
talice, inglobate in prefabricate (50)
~i eclisate eu sudura. Aceste
elemente au mai multe func- 21,00 22,00 210 25 50 30 9+1
tiuni : asigura inehiderea late-
rala a cuvei de balast, sustin cir- 2(.00 25,00 210 25 50 30 10+1
culati a personalului de exploa-
a b tare, permit montarea para- 27,00 28,00 270 25 50 30 11+1
Fig. ·1..55. Secliune transversata printr-o Supra. petului, asigura posibititatea
structura ti~ eu dow grinzi :
pozarn cablw'ilor pentru te- 30,00 31,00 300 30 50 30 11+0
a - sectiune tn clmp ; b - secttuna ne reazem :
1 - l{nndA prCfabricatA precomprimatA: Z _ eJemen~ lecom unicatii si semnalizare
de trotuar din beton annat; 3 - fasclcule pemru
orecomprtmare lransversalu: 4 - semfanlTetoaUi: bloc etc. 33,00 34,00 330 30 50 30 13+0
5 - mortar eu ciment RtM.
Calea pe pod are aceleasi
caractertstict ca si in linie cu-
r.enta, atit pentru a asigura eJasticitatea caii, cit si pentru a' permits fl nc- rea butbului sl a placii superioare cu inima ~r~nzii se .men~ine a~ee~~i l?en-
tlOnarea in flux continuu a utilajelor grele pentru intre\inerca cciii. tru toate deschiderile, Iapt care reduce la mIrum~m ~podlmens:urul~ :~pa-
Dorneniul de utilizare a proiectului tip: rului metalic extensibil l?i pe aceasta cale se asigura un numar mate de
- linii simple in aliniament si curbo eu raza minima 300 m ; refolosiri ale elementelor metalice componente. .
-:-:-li?i~ du~le in aliniament ~i curbe (R:;;..300 Ill), pentru diverse si- Trotuarele prefabricate din beton. annat ~a~ca. B ~50 si ,cu arm~tu~a
tuatii privind distanta intre axele Jiniilor ; PC 52 sint aceleasi atlt pentru podunle pe grmzi crt si pentru cele I e?li-
- linii multiple (triaje, statu etc.). zate cu dale tip prefabricate. La betonare. se. inglobe.aza placutele metalice,
care servesc la montarea trotuarelor pe grmzr sau da.e.
. Ce~e ~oua grinzi tip prefabricate din beton precomprimat sint asezate In figura 4.56 se prezinta dispozitia. gener.ala ~a ~nui ..pod realizat cu
simetrto 111 raport cu axa diii, la 2,00 m distanta interaxs. grinzi prefabricate tip de 30,00 m deschidere, iar 10 Iigura 4.57 planul de
Asamblaras lor se realizeaza prin precomprimare transversala, in drop- cofraj al grinzii.
tul ~emlantl"etoazelor, turn ate odata cu Igrinzile prineipale. Aceasta solutie
are ll:"portante avantaje practice, Ia executa rea '!ucrarilor de rnontaj. Res-
tul ~lntre placiJe grinzilor 1?idintre semiantretoaze se mateaza eu mortar 4.1.4. PODURI PE GRJNZI CU CONSOLE
de Clment ell intarire rapida.
Podurile pe grinzi eu console pot .fi realizate i~ diverse variantc, in
Grinzile prefabricate se executcl din beton marca B 400 si eu armatura
func\ie de conditiile loca:e ~i de avantaJele ce se urmaresc.
p?stint~n5~ realizata din fascicule 4805 mm SBP 1. Mare~ majoritate a
drmenSll~ni1or sectiunii se mentin aceleaeyi, indiferent de deschidere, pentru In figura 4.58 se prezinta schemele unor po~~ri pe gri~Z! cu cons01:
a crea unportante avantaje ale tipizarii lor. A~a cum rezulta din tabe- spre rambleu. Caracteristica domina~ta a. sol~tlllor eonsta In fap~ul c~
de 0 parte ~i de alta a pilelor eonsole~e aSlgura racordarea eu teraSclmen
luI ~:8, :,a.:i~tia sect~un.i.i se realizeaza printr-un numal' minim de para- tele, iar culeele smt eliminate.
~etll: ma1tlmea gnnzll, numarul fasciculelor eyidispunerea lor in scc-
Din aceasta rezulta importante avantaje economiee, (!o;;tul inve~titiei
tlUne. etc. In tabelul prezentat se observa ca urmatoare-le dimensiuni sint reducindu-se in mod apreciabil. Din punct de vedere tehn:c, podurlle pe
:.nentlDu.t~ const~t.:: gro~imea inimii in cimp - 18 em eyipe reazem _ grinzi cu conso:e permit redueerea in~ltimii s~pra:truet~llor, ea urmare
00 em, latrmea placll supenoare a grinzilor - 196 cm, grosimea acesteia _ a reglarii valOlilor momentelor inCOYOletoaredm crmp ~l reazeme. Astfel,
25 ~au ~O em, latimea bulbului - 85 cm, iar ,malpmea bulbului se poate
vana prIn dep!asarea pe vertica~a a fundului tiparului metalic. Racorda- iniH~imea grinzilor in cirop se poate admite h= (11- ]~)L pentru schema
138
159
 ~I
~
..,
I
V ~
T
!:li
~~

~ _.
IIj

I
,J ;:m::::u
I~ ~
~
Vi

,.. ~
...
~i
p..
~
:1
....
I
-t
<.>

I
~ -
¥l
.., '"
,

I~ I~

at
-00'

I...

...-t ~

- ~ - _I

11 - POduri din beron arrnae


L
b
Fig. 4.58.Pod pe grimi ell console.
din figura 4.58, a (inaltimea grinzllor cste constanta), iar in cazul grinzi-
lor eu inaltime variabi.a (fig. 4.58, b) inaltimea in mijlocul deschiderii se
poate reduce si mai mult :
h,= (1~- l~)L,iar inaltimea pe reazem hr= (l6 - IlJ L.
Domeniul de aplicare a acestui sistem de poduri se refera la deschi-
deri cuprinse Intre 20 si 30 m. Marirnea consolei se recomanda sa fie
c=(0,3-0,4) L, in functie de raportul dintre incarcarile utile si perrna-
nente, urmarindu-se ca pentru incarcarea permanenta momentul din mij-
Iocul deschtderit centrale sa fie zero. in functie de marimea consolclor, se
pot modifica valorile diagramei lnfasuratoare de momente.
Adoptarca unor Iungimi de console prea mari nu este indicata, deoarecc
siigeata aces tor console Ia trecerea vehiculelor grele este destul de mare,
producindu-se degradari ale punctelor de racordare dintre suprastructure
si terasarnente ~i Implicit reducerea gradului de confort al circulatiei.
Tocmai pentru a preintimpina aparitia unor asemenea sageti mari, pre-
scriptiile de proiectare prevad ca sageata maxima la extremitatea conso-
lei, produsa de inciircarile utile, sa nu depaseasca valoarea 1/250 din Iun-
gimes consolei ~imaximum 3 ern.
Avlnd in vedere faptul di sage\ile consolelor pot depasi valorile care
de~in~sc starea Iimita de deforrnatie, domeniul de utilizare a podurilor pe
grmzi cu console este practic limitat la podurile de sosea, deoarece con-
voaiele de calcul pentru podurile de cale ferata sint extrem de grele, iar
circulatia lor produce socuri si vibratii importante.
in zone Ie de racordare a consolelor eu terasamentele, sub partea caro-
sabWi a drumului, se executa pUici de racordare al caror 1'01este de a ate-
nua denivelari~e care apar din cauza tasarii pamintului din umplutura.
PHicile de racordare se executa, de obicei, din elemente prefabricate a~e-
162
f 2
2,00
14 3D : I
z y:, :l3
b
Fig. 4.59. Placl de racordare eu tC1'8snmentclc :
a '-- alcaruirea consrrucnva; b - armare pentru piaca 2,OOX1,lOXO,18 m; 1 - ?eton asiAl:
tic; 2 _ strarurt ruttere ; 3 - aotretoaza de c.aplit; • - Pl~cll de racordare ; 5:-:- ~o:._
tar de clment : 6 - \eavA cu diametrut intenor de Z5 mrn : 7 - chit bitUmlnos.
grIndli. de rcz~marc PC terasamente: 9 - ancore din otet-beton DB31 pentru llecare
placa 2 020 mm.
zate joantiv !li care reazema cu un capiit pe 0 consola ica, exec~ta~a I?e:n
ultima antretoaza a suprastructurii, iar cu celalalt capat pe 0 gnI~da. din
beton armat tnglobata in terasamente. Placile sint ~~e~ate in panta ~l ·le-
gate de consola antretoazei cu ajutorul uno~ bolturi ?in o~l-be~o~ fixate
in antretoaze, care intra in mici Iocasuri circulare las at: m. placi. Unele
deia:ii de realizare a acestor placi de racordare sint date m figura 4.59.
La podurile eu contragreutati (fig. 4.60) se .urm~~e~te aceea~~ id~~, de
a reduce valorile momente1or incovoietoare dm mlJlocul. deschiderii. ,In
aceasta solutie consolele se executa sub forma unor. cuve din b~ton armat,
umplute cu un beton de mardi redusa. Acestea s~t ~plasate m .loca~un
special amenajate, care sa permita comportarea efectlva a l~r. ca m~~e.con-
sole, nefiind admise rezemari intimpliitoare ale contra~r.euw:tilor. Manmea
contragreutati1or se alege in functie de scopul urmarlt, ~l .anll_l?e, de a
mic~ora cit mai mult momentul pozitiv din mijlocul deschideru~ putind
ajunge chiar la va:oarea zero. Frin mic~orarea momentelor pozltlve se
163
 cerea la maximum a mii:timii de constructie in mijlocul deschiderii.
Aceasta conditie este irnpusa de cele mai multe ori de asigurarea unei anu-
mite inaltimi libere sub pod.
Se recomanda respectarea unor anumite valor! ale raportului dintre
marimea consolelor si a deschiderii independente. Astfel, lungirnea grin-
zii independente !)e a.ege L, =(0,4-0,6) L, ceea ce permite realizarea unor
grinzi cu 0 Inaltime redusa h = L11 - 3~) L.
Dezavantajul acestui tip de structura consta in faptul dl. sint necesare
culee rnasive, care tnglobeaza un volum mare de beton annat. De aseme-
nea, pentru asigurarea stabilitatli, fundatiile culeelor se dezvolta mult,
spre albie.
o solutie tehnica [udicioasa 0 asigura utilizarea betonului precompri-
mat la realizarea podurilor eu console. In aeeste conditii se pot executa
structuri cu inaltimi foarte reduse. De asemenea, se pot admite ~i alte va-
lori ale raportului intre deschidere si 'lungimea consolelor decit cele indi-
cate anterior. In acest mod s-a realizat in tara noastra podul peste Mure*
a La Tg. Mure$. Podul are 0 singura travee cu lungimea de 68,00 m si doua
culee rnasive, in care slot Incastrate consolele de cite 25,00 m lungime fie-
care (fig. 4.62). Pe capetele acestor console reazema 0 travee independenta

b
Fig. 4.60. Poduri pe grinzi cu console l)i contL'agreuta~j :
a - vedere; b - alcarutre.

poate reduce in mod c2!:_espunzator si Inaltimea grinzilor, care poate

ajunge la valoarea h =Uo - 2~)L. 'I'inlnd seama ca pe reazeme rnomeotele
ne.?a~ive sln~ d~s.tnl ~e .mari, apare ca rationala utilizarea unor grlnzi eu
i~albme .va~labll~. In~ltlmea pe reazem ponte ajunge pioa '!a de 2 orl in at-
timea grinzilor din rnijlocul desehiderii.
R~!llizarea pod~rilo~ ~e. grinzi cu console Incastrate in culee, pe cape-
tele carora reazema grmz] independents (fig. 4.61), se justifica prin redu-

Fig. 4.61. Podurt

cu console ~i grinzi
indcpendentc.

Fig. 4.62. Podul peste Mures Ia Tg. Mures :

1 - ancoraje fixe; Z - blOCde ancora] tip Baur-Lconhardt.

164 165
 ·:.:.
. ...
....
-- ... _ ....
A in dreptul artlculatiilor (fig. 4.64, a).
--t Fig. 4.63. Podul peste riul Colcntina
Ja Pantelimon.
avind deschiderea de 18,00 m. Consolele au sectiuni casetate eu patru pe-
reti, tar suprastructura independenta este alcatuita din patru grinzi in sec-
tiune transversals, cu placa superioara, Consolele sint precomprimate cu
fascicule exterioare, dispuse nurnai la partea superioara a casetelor ~i
avind la un capat ancoraje fixe, inglobate in bctonul din placa superioara
a consolei, iar la capatul dinspre culee, ancoraje mobile de tip Baur-
Leonhardt. Dupa pretensionarea Iasciculelor, locasurile in care Iascicule.e
sint asezate au fost umplute cu beton, realizindu-se aderenta Intre aces tea
~i betonul din structura.
In Iigura 4.63 este prezentat podul din Bucuresti peste riul Colentina
la Pante.imon, executat din beton precomprimat, cu deschiderea de
29,90 m ~i console de cite 11,50 m. Latimea partii carosabile este de
18,00 m, iar trotuarele au la~imi de cite 3,00 m fiecare. Podul este realizat
din doua tabliere [uxtapuse. Sectiunea transversala a fiecarei suprastruc-
turi este aldituitii din trei casete. Ca armatura au fost utilizate fascicule
pretensionate de tip Leonhardt t?i Freyssinnet.
4.1.5. PODURI PE GRINZl GERBER
Poduri'~e pe grinzi Gerber prezinta avantajul ca, 1a deschideri mari,
permit realizarca unor suprastructuri economice, cu consumuri redusc de
materiale, datoritii posibilitatii de a aIege dupa necesitiiti punctele in care
166
~. t
II
" l¥ I -£ t t
j
1 -f I -11
Fig. 4.64. Poduri pe grinzi Gerber:
a - schema statlcl1 61 1ntll$l.lrAtoarea de mornente ; b - alcatUh-e.'t. suprastruc-
turii; m - aparat de reazern mobil; f - aparat de reazem we.
urrneaza sa se amplaseze articulatiile. Se obti':le in fe1~1 aces~a 0 ~istri-
butie rationala a solicltarilor (momente tncovoietoare), ill special, d~n 1n-
carcarile permanente. In plus, datorita schemei s~atice, ?are este stat~c. ~e:
y
terminate, tasarile fundatiilor se pot produce ~ara a s~ ~tro~~ce sohcltaYl
suplirnentare in. suprastructura, astfel di solutia este indicata in cazul pa-
minturilor de fundatie mai s-:abe.
Distrtbutia momentelor incovoietoare este asemanatoare cu aceea obti-
nuta la grinzile continue, dar avind pozitirle punctclor de momente nule
Acest tip de structura prezinta ~i unele dezavantaje. Din ~unct de ve-
dere constructiv, executia articulatiilor este destul de complicata.! rezul-
tind 0 armare suplimentara atit pentru preluarea momentelor din zona
articulatiei, cit si pentru preluarea presiunilOl: locale. D__inJ?~nctul de vc-
dere al exploatarii, articulatiile int~oduc. in dla~ram~ :age~l.iOI':p~cte de
inflexiune, care fac sa se mareasca actiunea dinamica a ~car~rilor. 0
suprastructure cu grinzi Gerber are unele ~ntr: re~~e fixe, rar altele
mobile; la amplasarea acestor reazeme trebuie sa ~e tina seama de de_pla-
sarile in :ung din cauza vari~tiilor ~e !en:-p:ratura. De a~em.enea, gnn~a
simplu rezemata independenta trebuie sa alba un reazem fIX ~l .un~l mO~ll.
In figura 4.64, a aparatele de reazcm sint amplasate astfel melt aceste
deplasari sa fie minime.
Daca dimensiunile gabaritului nu impun 0 an~Wi des~hi~~rc, ra~or-
tul dintre deschideri ~i lungimea consolelor rezulta pe Cl"l~~rll constr u~-
tive l1ieconornice. Se cauta Sa se obtina mom~nte egale l~ mijlocul des(~hl-
derilor si pe reazem. In acest caz raportul dmtr~ desCh~?erea ?entrnlu ,ll
~i cea marginala l variaza in me die mtre 1,35 ~.l ~,6, llin~ w1,~15p~ntl.~
grinzHe cu inaltimea constanta ~i 1,4-1,8 la grmzlle cu maltrme~l m~l
mare pe reazem. Deschiderea grlnzii independente Zo este aprOXlll1atl,,:,
0,5-0,6 din deschiderea cen trala, jar in cazul dnd rezultl1 0 in,Htime mal
mare pe reazem, aceasta va fi 1,5-1,8 din inaIVrnea din dmp. . ..
In cazul in care dimensiunile gabaritului impun 0 marire a deschl.dern
centrale, apare pericolul de rasturnare a deschideri-!or laterale in ).uru~
punctelor B ~i C (fig. 4.64, a) ; deci la alegerea raportului intre deschlden
167
 trebuie avuta in vedere asigu-
rarea unui coeficient de stabi-
Iitate Ia rasturnare in valoare
de eel putin 1,5 :

in care:
]\f.tab este rnomentul de
~ stabilitate produs de incarcarile
Fig. 4.65. Arruarca consolelor scurte la grin- permanente de pe deschiderea
zlle Gerber. marglnala, in raport eu punc-
tul B;
~\f'd" - mornentul de rasturnare din Incarcarile permanente ~i utile
de pe deschiderea centra Iii in raport cu acelasi punct.
Dispunerea armaturi lor la podurile pe grinzi Gerber se face in functie
de diagramele so.icitarilor maxime, eu respectarea prevederilor construc-
tive prezentate anterior. In plus, este necesara verifiearea consolei pe care
reazema grinda independenta, Ia moment in sectiunea Inclinata,
Modul de arrnare a unei console scurte este prezentat in figura 4.65.
La acest tip de element apare uneori neeesitatea ancorarii vergelelor
intr-o zona de beton in tins, in vecinatatea reazemelor. Este Indicat ca
Fig. 4.67.Pasaj pc D.:>l".
6 Cralova-c-Drobeta-
aceasta ancorare sa se fuca in zonele de solicitare minima. Turnu Severin.
In figura 4.66 sint prezentate elernentele privind alcatuirea podului de
C
70JlJi2 ..:....f sosea peste rlul Ialomita la Slobozia, executat cu grinzi Gerber. iar in fi-
gura 4.67 se prozinta un pasaj pe DN 6 Craiova-Drobeta-Tr. Severin rea-
'''f,.~? 25./lJ/2 2S.{lQ/l f.f.fKJ 1 7$ ,
-~
1.1Il ..a, Iizat pe grinzi Gerber prefabricate din beton precomprirnat .
,.,
'.
,
a I
~u ____ •

""'" --_ .....

/

~~==-- fAlf !!l :. f.2.UJ ·or

~ i -= ... -
. 4.1.6. PODURI PE GRINZI CONTINUE

,..'w.
~-.:
! I , ,, , ,~. ~ V' -•
I
"
~-.,,
~:J 'f t:."!

... t'
Proiectarca si cxecutarca unor pcduri cu suprastructuri pe grinzi con-
:j I', C-c ~ l~
,
0-0 tinue (fig. 4.68) prezinta avantajele si dezavantajele care caracterizeaza,
',1'\',
,:, .. A
ff!,.~ , '"'-t t.. 'I,
'I!
tr in general, comportarea structurilor static nedeterminatc. A\'antajcle po-
"

~=~::g,~.pi
:JJ U~
II' '\' 27 f.9J 7,&7~7 .,t l!i7/1 1.59 ,21 ill, J!.f,DQ

I,
Fig. 4.66. Pod peste 1310-
mlta Ia Slobozla : 6
1 - coloane din beton arrnat Fig, 4.68. PodUIi pc grinzi continue:
(dlametrull,74 m). a - eu inaltlme constanta : /) - ell illtUtlmc vartabna,

168 169
durile pe grinzi continue decurg, in principal, din posibilrtatile de reglare La podurile cu deschideri mal mad se rccomanda adoptarea unor grinzi
a rapoartelor dintre valorile momentelor negative de pe reazemele inter- cu tnaltrme variabila, crescind din cimp spre reazeme, deoarece rnomen-
mediare ~i cele ale momentelor pozitive din cimpurile deschiderilor. Ast- tele pe reazeme stnt mai man decit cele din cimp. Se obtine in acest fel
Iel, in grinzile continue existenta momentelor negative pe reazeme contri- o constructie mal rationala din punctul de vedere al distributiei materia-
buie la reducerea momentelor pozitive din cimpul deschiderilor, ceca ce lului, cu un consum de otel mai mic, In schirnb se creeaza unele complicatii
permite miesorarea in~iltimii grinzilor fats de grinzlle simplu rezemate, 1a executia cofrajelor ~i a esafodajelor.
avind ca efect micsorarea volumului de beton arrnat pe metrul Iinlar de Inhltimile unor asemenea grinzi (v. fig. 4.68, b) se pot alege astfel :
pod, precum si reducerea consumului de otel-beton,
Grinzile continue prezinta avantaje si din punctul de vedere al dimen-
siunilor infrastructurilor : pe fiecare pila se ~aza cite un singur aparat de
h= LI6- 210)l2, pentru podurile de sosea
reazem sub fiecare grinda, deci latimea pilei la parte a superioara este mal
mica decit in cazul pilelor Ia podurile pe grinzi simpIu rezemate, la care
pe fiecare pila trebuie sa se aseze cite doua aparate de reazem.
Censidertndu-se ·:ungimea totala a podului, numarul de deschideri se
stabileste pe baza unui calcul tehnico-economic, iar lungimea deschideri-
h= Uo- 114)l2. pentru podurile de cale ferata,

lor se deterrnina astfel Incit valorile maxime ale momentelor din deschi- iar pe reazem : H = (1,5-2,0) h.
derile marginale ~i cele centrale sa fie comparabile, ceea ce duce la sim- Racordarea lnaltimii din ctmp cu cea de pe reazem se face cu vute
plificarea executiei lucrarii, drepte sau curbilinii, avind lungimea : l~ = (0,15-0,20) l (fig. 4.70, a). In
La podurile pe grinzi continue cu 3 deschlderi raportul intre deschi- mod curent, la podurile de cale ferata se adopta vute parabolice cu lungi-
deri se adopta curent: l2=(1,25-1,40) ll. Inaltimea grinzilor principale mea l~ =0,5l (fig. 4.70, b). La asemenea grinzi cu Inaltime variabila in
poate fi constants (fig. 4.68, a), avind valoarea : Iunctie de marimea vutelor si de valoarea raportului dintre inaltimea de
pe reazem '~i din cimp, se pot realiza poduri pe grlnzi continue avind des-
,,= (1~ - 1 16)12 pen tru podurile de sosea chiderea l2=(l,4-1,8) ll.
In practica s-au realizat structuri de poduri avlnd ~i alte valori ale
rapoartelor dintre deschideri sau inaltimi, dar aces tea au fast impuse de
conditii speciale, cum ar fi, de exemplu, rnentinerea dnfrastructurilor unor
h= ( !- 1~) l2pentru podurile de cale ferata, poduri mai vechi distruse. 0 alta situatie specials apare atunci cind se
impune ca una din deschideri sa alba marimea necesara pentru asigurarea
In figura 4.69 este prezentat un pod de sosea pe grinzi continue cu gabarituIui de navigatie. 10 aceste cazuri se pot face corectari ale solicl-
iniiltime constanta. tarilor prin deplasari de reazeme, tehnologii speciale de executia etc.
Astfel, la poclul peste Meuse din Liege (Pont des Arches - fig. 4.71, a),
a fost impusa rnarimea deschiderii centrale, deoarece fundatiile pilelor
vechiului pod distrus erau in stare buna. In acelasi timp lnaltimea de con-
structie din centrul deschiderii s-a mentinut foarte redusa, pentru a se
asigura gabaritul de navigatie necesar, precum ~i din imposibilitatea de a
se modifica linia ro~ie. Inaltimea de construc~ie <I fost limitata la 0,77 m,
l'cprezentind 1/83 din deschideren respectiva.
In aeeasta situatie, realizarea constructiei nu era posibila fara a se
adopta procedee speciale, care sa permita reglarca solicitc'irilor, in a!la fel
incit in sectiunea din mijlocul deschiderii valorile acestora sa ponta fi pre-
luate de 0 suprastructura ell inaltimea redusa.
Pont des Arches, avind schema statica ;din figura 4.71, b l?i secUunea
transversala din figura 4.71, c, a fost executat in doua faze. In prima faza
s-au executat tronsoanele ABC ~i DEF (fig. 4.71, d), in zona centrala a
suprastructurii lasindu-se un tronson de 4,00 m care sa fie betonat ulte-
rior. Dupa executia acestor doua tronsoane s-a efectuat descintrarea lor,
fiecare comportindu-se ea 0 grindA cu console; s-a executat apoi calea, pe
zonele BC l?i DE, iar in puncte:e C !?i D s-au aplicat doua folie concentrate
de 28,8 kN care au produs in punctele B ~i E momente negative.
Tn faza a doua s-a betonat zona CD, dar s-a Hisat in mijlocul ei un rost
in forma de V, ceea ce a permis ca ~i pentru aceasti'l indrrcare podul sa se
Fig. 4.69. Pod de :?oseape gl'lnzi continue cu inliWmc constanta. cOh1porte ca doua grinzi avind fiecare Cite 0 consola, astfel ea in zona din

170 171
 a

Fig. 4.71. Podul peste Meuse

18 Liege;
a - vedere; b - schema start-
eii; c - secnune transversaia ;
a - schema de execuue.

c
c f

==F
A 0
l -T ::::::0 «

b
Fig. 4.70. Poduri pe grinzi continue cu inaltitne variabila :
a - pod de sosea cu vute drcpre ;
b - pod de cale fe.ai.lI cu vure parabouce,
mijlocul deschiderii centrale sa nu se produca moments pozitive, pentru
aceasta faza.
Dupa asezarea ~i verificarea armaturflor dintre ce!e doua console s-a
~to?at ~i rostul in forma de V, structura devenind in final 0 grinda con-
tmu~, com~ortin~u-se ca atare numai pentru incarcarile ce actioneaza
dupa aceasta Inchidere a rostului.
172
d
r
Pentru reducerea momentelor maxime pozitive ce actioneaza in sec-
tiunea din mijloeul deschiderii centrale s-au luat urrnatoarele masuri :
- calea s-a executat pe deschiderr'e marginale dupa inchiderea con-
structiei, ceea ce a avut ca efect producerea unui moment negativ in des-
chiderea centrala :
- prin tndeparrarea celor doua forte concentrate de 28,8kN aplicate
in faza I, in zona centrale a grinzii continue s-a dezvoltat, de asemenea,
un moment negativ.
Realizarea podului dupa procesul tehnologic deseris a permis reduce-
rea momentului in mijlocul deschiderit centrale cu aproximativ 75% com-
parativ eu 0 executie monolita clasica,
173
 Ffg. 4.73. Cresterea bratuhri, interior
de pirghie:
Exista 0 foarte mare a - p1acA intetioara 'In 7.0Il~ adiaeemA
varietate de mijloaca care reazcmului intermediar; b - secuune T:
sa permita asemenea re- e - scetiune T cu pl~d Ia nartea llltc-
rloarA: d - secttune T eu intUtnnea mal
gIari ale solicitarilos in di- mare.
ferite sectiuni ale con-
structiei, in conformitate
ou elementele date prin
tema de proiectare a unui
pod. a
Calculul solicitiirilor
grin.zi1or continue se face
cu ajutorul liniilor de in-

-c:
fluenta, pe baza carora se
determine diagramele in-
f~uratoare ale momente-
IJ lor incovoietoare si 101'-
tele taietoare. In Iiteratura
tehnica exist! tabele pen-
~ Ii? tru calculul liniilor de in-
$ Tt fluenti'i ale momentelor $1 Pe{1fru ftcconsf
. ~c ~ fortelor tatetoare. In figura Z< Z, < Z2
~ 4.72 se prezinta unele din- Att> Alii' Alit
~~ ~ 0 tre liniile de influenta IJ d
'--
tI pentru M ~i T; preourn ~i
Fig, 4.72. Linil de influen~a sl infa!jw'atori ale soli- diagramele inta~uratoare
cttarllor pentru grinda continua: ale solid tarilor M ~i T
a - Unli da In"!lucntAale momeruetor tncovoietoarc: b- pentru 0 grimia continua
inf~",atoarea momentetor Ineovoietoare ; C - JjDli de
influent/l ale rorteior liilNOal'c: d - iQfA~uni10arearorte-
cu 3 deschideri.
lor taleloare. Grinzile continue din
beton armat se executa,
in general, cu secp.une T, talpa superioara fiind constituita din placa supe-
rioara. 1n zonele centrale ale deschiderilor, unde momentele pozitive slnt
predominante, armatura se dispune la partea inferioara a grinzilor, placa
de la partea superioara fiind comprimata. In zona reazemelor intermediare
momentele sint negative ~iau valori mai man decit cele pozitive, astfel ca
placa superioara fiind situata in zona Intinsa, fisureaza (fig. 4.73, a). Daca
zona comprimata (inferioara) este insuficienta, se dispune in zona reaze-
melor placa inferioara (fig. 4.73, b). Pentru a asigura preluarea acestor rno-
mente negative ~i a micsora cantitatea de armature necesara, se poate
recurge la cresterea lntHtimii grinzilor pe reazeme (fig. 4.73, c).
In figura 4.74 este prezentata alcatuirea unui pod de cale ferata pe
grtnzi continue eu tnaltime variabila ~i placa la partea inferioara in zona L·'···il--~-~
I I' ,
--1
reazemelor intermediare. Prin aceste masurt s-a asigurat eresterea bra- J.1JJ/2 • I
tuluf de pirghie al cuplului interior Z" iar seotiunea comprimata a 'fost
suplirnentata prin prevederea placii inferioare. Calea reazema pe longrine,
ehminfndu-se prisma de balast. ~~---~]~
In figura 4.75 este prezentata alcatuirea unui pod de cale ferata pe
grinzi continue eu 3 deschideri (12,OO+19,OO+12~OO m), In zona reazeme-
lor intermediare s-a Ingrosat inima grinzilor pentru a se asigura prelu- A
~~~
~ ~~
.. ,~~ r.:-::~_~_.
[,
---i$?-----l
0
area momentelor incovoietoare negative. Trecerea de la momentele ma-
xime pozitive la eele rnaxime negative se face treptat, astfel ca 0 parte --I I 8
din armatura necesara in cimp se ridica la partea superioara, participind Fi9. -,1.74. Pod de calc ferata pc grinzl continue cu inaltime variablla.

174 _
 IL-,.o!~==;::===;;::=:::;::::::;=;;=;::" Ii1
~

I~I~~I~

Pig. 4.75. Pod de cale ieratA pe grinzi continue cu lapme

varlabila in zona reazemului intermediar :
1 - parapet din levi metauce : Z - traverse din temn
22X24-2,50; 3 - Snpa din beton armat cu 'Piasa din strma cu
t diametnll de 5 mm !>i ocruurt de 5 em; 4 - rost umplut eu
mastic bttummos.

la preluarea rnornentelor negative din zona reazernelor intermediare

(fig. 4.76).
In figura 4.77 este aratata arm area grinzii principale continue a podu-
lui de cale Ierata din figura 4.75. Armatura de rezistenta este dispus a in
concordanta cu Infasuratorile momentelor incovoietoare ~i fortelor
taietoare.
Pentru grinzi continue de deschideri marl se adopta seciiusii casetate
care asigura 0 buna repartitie a tncarcarilor utile intre diferitele grinzi,
avind rigiditatea mare Ia torsiune. Sectiunile casetate prezinta distributia

a b
Pig. 4.;6. Dispunerea armfitur-ii la un pod pe grinzi continue:
(I - In cimp ; b - pe r-eazem,

176 12 - Podur! din baton annat

 culelor. In figura 4.78, c se prezinta 0 varlanta mal avantajoasa, cu trasee
I, rectilinil ale fasciculelor pe toata lungimea grinzii continue, plasate astfel
Inclt sa realizeze excentricltati favorabile in clmpuri l1i pe reazerne din
Q
'*d variatia pozitiei eentrelor de grcutate ale sectiunilor grinzilor.
o
F-
alta solutie care prezinta avantaje deosebite tehnico-economice la
tt- ~ realizarea podurilor pe grinzi continue consta in adoptarea unor grinzi

l. b
1,/2 .t prefabricate precomprimate sirnplu rezcmate, continuizate prin postintin-
derea fasciculelor 2 (fig. 4.78, d) ee se ancoreaza Ia partea superioara a
grinzilor vecine. Fasciculele 1 se stabilesc astfel Incit sa fie asigurata pre-
Iuarea solicitarilor din igrinda prefabricate produse de greutatea proprie
sau alte Incarcari din timpul transportului si montajului, In figura 4.78, e
se arata 0 alta posibilitate de eontinuizare a grinzilor prin armaturile post-
intinse 2, ancorate la partea inferioara. Solutiile de continuizare prezen-
c tate (fig. 4.78, d ~i e) au inconvenientul ea rostul dintre grinzi este situat
in zona de moment maxim negativ. Se evita aceasta sltuatie prin dispune-
rea rostului in zone;e de momente minima (fig. 4.78, f). In acest caz, este
necesani executarea unor reazeme provizorii care sa sustina grinzile pre-
fabricate pe durata montarli ~i continuizarii lor.
Dintre podurile pe grinzi continue executate din beton preeomprimat
1 d in tara noastra cste podul de sosea peste Mure~ la CUd. Podul, dat in cir-
culatie in anul 1959, arc doua dcschideri de cite 65,00 m ~i sectiunea
transversals casetata cu inaitime variabila (fig. 4.79). Precomprimaroa s-a
rea.izat cu ajutorul a 12 fascicule tip Baur-Leonhardt exterioare, fiecare
fiind alcatuita din 256 sirrne SBP I 0 5 mm. Aceste fascicule slnt ancorate
la una din extremitatile podului Intr-un bloc masiv de beton, constituind
ancorajul fix, iar Ja celalalt capat sint ancorate cite doua intr-un bloc
mobil din beton arrnat, avlnd 0 forma semicirculara : blocul este asezat
in prelungirea suprastructurii. Intre blocul mobil, care constitute ancora-
[ul tip Baur-Leonhardt, ~i extremitatea suprastructurii, se introduc prese
e hidraulice eu ajutorul carora s-a realizat pretensionarea armaturilor. In
2 fiecare dintre cele trei casete ale suprastructurii sint dispuse cite patru

qc---------:\J~,_7--<p ---iT
r In prima fazli, dupa executarea infrastructurilor,
Fig. 4.78. Grinzi conlinue din beton precomprimat :
(l -. traseul fascicUlelor pentTU grinld cu tnanime constan'tl; II - idem, pentru grinzi ell
1nAl~lme vanabilA; e - cu traseu rectilin1u; d - contlnuiz.area gr1n%1lor prefabricate eu fa9Cl-
cule nosnnnnse: e - conttnutzare pe reazem; f - cantin1.dzare eu d.lspunerea rosturtlor tn
zonele de momenle minime; 1 - Iascieulele grtnzllor simplu t'ezem.ate· Z - tascwUle de con-
tinUlzare; 3 - \fea7.eme provizoriJ; 4 - reazeme d~UVe.
~ateria1ului cea mai buna dupa axele principaIe, de aceea sint economice
51 au 0 comportare corespunzatoare 1a incovoiere ~i torsiune.
La grinzi:e continue din beton precomprimat, traseele fascieulelor u1'-
maresc infa~uratorile de momente aUt in eazul grinzilor eu inaltime con-
stanta (fig. 4.78, a), cit ~i pentru grinzile eu inal~ime variabila (fig. 4.78, b).
Aceste solutii prezinta dezavantajul producerii unor pierderi mari de ten-
siune din frecare, datorita 1ungimii mari ~i traseelor curbilinii a:e fasci-
178
fascicule, din care doua au ancorajele mobile la un capat, iar ce1elalte
doua 1a capatul opus. Dupa pretensionare, fasciculele s-au inglobat intr-un
beton eu agregate fine, care sa le protejeze contra coroziunii. Inglobarea
fasciculelor in beton nu restabileste insa conluerarea acestora cu betonul.
Execuiarea unui pod pe grinzi continue folosind grinzi prefabricate se
realizeaza in mai multe faze.
se transporta lji se
monteaza grinzile confectionate in fabrica sau pe santier. Rezemarea grin-
zilor se face pe dispozitive provizorii (fig. 4.80, a) eu asigurarea masurilor
impotrtva pericolului de rasturnare.
Faza a dotta se refera la armarea antretoazelor de deasupra reazeme-
lor intermediare, pozarea aparatelor de rcazem definitive sub aceste antre-
toaze ~i betonarea antretoazelor ~i a unor portiuni de plaea de lungime
al ~i a2 (fig. 4.80, d).
In faza a treia se pretcnsioneaze'i armatura din placa, deasupra reazc-
melor intermediare. Aeeste armatUIi care prin pretensionare produc com-
presiuni la partea superioara a seetiunii lji intinderi la partea inferioara,
asigura preluarea momentelor negative de pe reazeme din incarcarile ce
actioneazii asupra eonstruetiei dupa realizarea acestei etape.
179
 91
/
9, r A'
I I

,A :&:: ::&$T, A
~ ~ A-A

1, lr
(' ~/

A-A
15,75 15,7S

1--
~ ~
~~:tL Faza a patra cuprindc realizarea restului de placa (fig. 4.80, b), iar
T ~ :F
~-. .~;;;_
l- .- ~ F-: f--- ~ I- dupa mtarirea betonului din placa, executarea diii pe pod.
:'rr Constructia suprastructurri conform acestei tehnologii necesi tii efec-
I j 56.00 ~
f tuarea ealeulelor statice In concordanta eu fazele de executie. Astfcl, 50:J-
2
ceo
- -0 citarile produse de greutatea proprie a grinzii Iii de greutatea bctonului
turnat in placile adiacente reazemelor Intermediare se stabilesc pe schema
statica de grinda simplu rezemata (fig. 4.80, a).
Soiicitarile produse de pretensionarea arrnaturilor din placa supe-
rioara iii de greutatea placii turnata in faza Q patra se determlna pe
schema statics de grinda continua cu moment de Inertic variabil,
(v. fig. 4.80, c), 10 reprezentind momentul ode inertie pentru grnd", iar
I, - mornentul de inertia al seetiunii complete (eu placa la partea su-
perioara). Pentru solieitarile din tncarcarea produsa de calc si din i lO~l'-
carile utile struotura statica este 0 grinds continua cu moment de inertia
rt constant IT'
Fig. -1.79.Podul peste Mures la Cuci :
Solieitari!c suplimentare care apar in structura din pretensionarea ar-
~~ii
~- ~SCiCuJelGXlG121 5; 1 - ancoraj mobU Up Banr-Leonbardt: 2 - aneora]
~ I~SCiCUlele pretenstonate de la unut din capeee. Iar eu II cere pretensionate
:fix (cu as-au
de la capAtul miitur.i.lor din zona reazemelor se determina conaiderind Iortele de pre-
ceJiilalt) •
181
180
 A-A 8-8
0:
_ _....l>::L.----......
<f) I- ,~
':1

o
1

b
Fig. 4.81. Contmuizarea grlnzilor prefabricate:
a - dispunerca acmarunuor : b - dlagrarna momente)or din precomprimare ; 1 - gr1nzi "pre-
fabricate; 2 - llIl'rrtatltrt pretenstonate din !ll'lnzUa pretablicatc; 3 - r-eazerne prcvtzorti ; 4 -
reazem -definitiv;<D ~i (2) armaturt prctenstonaee pentru contmulzare,

tensionare N ca 0 incarcare exterioara, iar ca necunoscuta se iau momen-

tele incovoietoare X de pe reazemele intermediare.
Pe baza diagramelor M.v eyi MX=l se deterrnina valoarea necunoscu-
tei X !?i diagram a de momente corespunzatoare care trebuie suprapusa
diagramei de momcnte din celelalte incarcari.
In figura 4.81 se prezinta detaliul de realizare a grinzii in zona unui
reazem intermediar. Prin <D Iii CD s-au notat armaturile pretensionate din
zona placii superioare, acestea fiind prezentate, ca pozitie, in sectiunea
B-B. Prin N. ~iNfl se noteaza rezultanta eforturilor din arrnaturile pre-
tensionate de maroa <D, respectlv (2). Deoarece momentele negative din
zona reazemelor descresc destul de repede, armaturile pretensionate se re-
comanda sa fie tntrerupte in mai mu.te sectiuni. Armaturile de rnarca <D
si (2) au unul din capete cu aneoraj fix, situat la distanta b, si b2 de rea-
zem, iar celalalt capat este prevazut eu ancoraj mobil situat la extremita-
tea placii turn ate in Iaza a doua, ceea ce are ca efect 0 variatie in trepte
a momentului dat de Iortcle de pretensionare ~i 0 micsorare a cantitati! de
armature pretensionata, datorita reducerii lungimii acesteia (fig. 4.81, a).

4.2. ELEMENTE DE CALCUL PENTRU PROIECTAREA

SUPRASTRUCTURILOR rODURILOR PE GRINZI

4.2.1. METODE DE CALCUL PRIVIND REPARTITIA TRANSVERSALA

A INCARCARllOR UTILE IN REfElELE DE GRINZI

Caracterul monolit a1 suprastructurilor podurilor pe grinzi <lin beton

armat si beton precomprimat face ea la preluarea solicitarilor date de in-
carcarile utile ce actioneaza asupra podului sa participe toate elementele

182
 .Cunoseind unghiul IX ~iraza, se ob- 1,'
min .. ,
tme lA?mea minima a pendulului :
. U
t!= 2 rSln-'
2
La aparatele de reazem alcatuite eu
doi penduli este necesar ca intre acestia
sA existe 0 dlstanta minima (fig. 4.148):
e
6".,.. = --- Fig. 4.148. Schema pentru calculuj
U
cos- dlstantei Intre pendult O.
2
4.3.2.5. Calculul aparatelor de reazem din neopren. Pentru determina-
rea dimensiunilor in plan se pune conditia ea presiunile efective sub apa-
ratul de reazem sa nu produca strivire sau sa apara posibilitatea de alu-
necare intre aparatul de reazem ~ielementele podului. Aceste condi1li se
pot serie sub forma :

...;120 daNIem-.,
N",CI%
at' mo,f=
Q·b

atfm'fI = N.Mn ~20 daNI em2 .

Q·b
Grosimea totalil T a siraiurilor de neopren rezulta din conditia Iimitari!
deformatiilor unghiulare 9:
6.1
T> 1,43 III sau - <0,7,
T
in care b. 1 este deplasarea orizontalA a suprastructurii.
In prezent, in tara noastra sint tipizate aparate de reazem din neopren,
atit la podurile de sosea, cit ~ila cele de cale ferata (tabelele 4.14 ~i-1.15).

4.4. INFRASTRUCTURILE PODURILOR PE GRINZI

4.4.1. AlCATUIREA CONSTRUCTIVA

A INFRA$TRUCTURILOR PODURILOR
PE GRINZI

Infrastrueturile podurilor au rolul de a prelua Inoarcarile de la supra-

struetura, prin intermediul aparatelor de reazem ~ia le transmite tere-
nulul de fundatie, Infrastructurile se cornpun, in general, din fundatie ~i
elevatie, iar dimensiunile acestora depind de marimea jncarcarilor trans-
mise de suprastructura ~ de caracteristicile pammtului de fundatie.
Funds tiile infrastructurtlor podurllor pot fi fundatii direete, pe che-
soane deschise, pe chesoanc eu aer eomprimat §i pe piloti sau coloane. Pro-
blemele legate de alcatuirea, proieetarea ~iexecutarea fundatiilor infra-

247
 fruct in sens longitudinal si transversal podului, in cazul elevatiilor
de Inaltime mare si solicitate de mcarcart orizontale importante
(fig. 4.150). Caracteristic este faptul ell fundatiile sint direete, tncas-
trate in pamintul bun de fun dare. In situatii obisnuite, elevatiile sint
masive (fig. 4.151), executate din beton simplu, cu marea minima
B 150, iar cuzinetii ~i bancheta cuzinetilor se executa din beton ar-
mat de marca minima B 200. Pe conturul elevatiei se toarna un strat
de beton de fata vazuta, de 20 cm grosirne, turnat odata cu betonul de
elevatie. Daca iniiltimile pilelor sint mari, elevatiile sint executate din
beton armat, fie cu sectiune plina, fie cu sectiune casetata (fig. 4.152), in
funcpe de: inaltimea ~i sectiunea transversala ale elevatiei, valoarea for-
telor vertica1e ~i orizontale ce se transmit infrastructurii, rezistenta pa-
~ A .. mintului de fundatie etc. Forma si dimensiunile elevatiei depind ~i de

l
...~.: natura obstacolului travers at ; daca pila este situata in albia unui rill,
. ~. se arlopta solutia eu avantbec si arierbec (fig. 4.151), in timp ce pile le
viaducte~or (fig. 4.150!ii 4.152) au elevatil simple, eu contur dreptun-
f,...,.jV/..."" Fig. 4.149. Pile din beton simplu
";-A /3-8
r----·-------------~
~-----------------~
I
I
I
I =-
IUr
I___________________ I
.J

r r ,IL I
structurilor sint tratate in eursul de geotehnica st fundatii. Elevatiile
infrastrueturilor podurilor se alcatuiesc independent de modul de realizare
a fundatiei, ele depinZind de marimea reactrunilor suprastructurii, de ca-
raeterlsticile mecaniee ale materialului din care se executa elevatia si
dimensiunile gabaritului ee trebuie asigurat. Alcatuirea elevatiilor este dife-
rit~ pentru infrastructurlle intermediare, numite pile ~i pentru infrastruc-
turile de capat, amplasate pe maluri, numite culee. Culeele preiau pe
li~ga :eae!iunile suprastructurii ~i impingerea parnintului din spatele lor,
asigurind ill acest mod racordarea podului cu terasamentele.
Intructt modul de alcatuire a celor doua eategorii de infrastructuri este
diferit, tlpurile de elevath ale infrastructurilor !?i calculul lor se prezinta
separat.
4.4.1.1. Aldituirea pilelor.
In mod freevent elevatiile pile-
lor podurllor de sosea si cele de
cale Ierata sint alcatuite ca cle-
mente masive realizate din he-
ton simplu sau cu parament
din moloane (fig. 4.149).
Dimensiunile aeestor pile,
la partea superioara, rezulta din
Avo!
-
Amonk

conditiile de amplasare a ;~pa- .......A

ratelor de reazem. Elevatiile
pilelor pot avea sectiunea trans-
Fig. 4.150. Elevapa unor pile cu inliltlme mare. versala constants sau pot avea ji'ig. 4.151. Pilii masiva cu fundatie directa pentru podurile de cale ferata.

248 _ 249
 A-A 8-8 c- C 0-0

---c _ ---_.%fA
0 I
m.JI)
---
A r:
_. _J4!
_.- A-A c-c
l~ht~ ~
~. 18 NJJ:-2,/JQ NJ[-2,1lJ
[-[ -r-.-.-r.-
~
&1
1 .
r l' 5
A...... °i

.... ~
~ ~
Gt
~
~Sl7/2 5,11/2

~
if
I I I
~c.__,..- -..! - - -
5,55 -~-~
I
-22/)9- 21,Od
vc== I
I
j'ig. 4.152.Pila unui pod de cale ferata cu sectiunea transversals
a elevatiei casetata.

ghiular, de cele rnai multe ori numai ell fruct pe directia Iongitudinala a
8-8
podului. In figura 4.153 se prezinta datele earacteristiee pentru pila unui
pod de eale ferata avtnd suprastructura alcatuita cu 4 grinzi in sectiune
-
transversala. Fundatia pilei este directa ~i se Incastreaza intr-un strat de
sare pe 0 adincime de minimum 3 m. Specific acestei solutii este modul
in care se izoleaza incinta de fundatie pentru a impiedica circulatia apei
prin straturile de sare ~i deci se elimina riscul dizolvarii aeestui strat por-
tanto Pe Inaltirnea corsspunzatoare nivelului maxim al apelor s-au pre-
vazut avantbec ~i arlerbec, cu fundatia comuna eu cea a pilei.
Racordarea elevatiei eu fundatia se poate realiza uneori prin interme-
diul unui cuzinet din beton armat. Pilele cu elevatii masive (fig. 4.151
~i 4.153) se recornanda sa se adopte la podurile amplasate pe cursuri de
apa. Pentru redueerea consumului de beton la viaducte se poate alege
elevatia lamelara, exeeutata din beton arm at, cu console (fig. 4.154).
Aceasta rezolvare prezinta avantaje tehnice ~i economice, in special in
~.....
F· ~.
~153. Pila unui pod de calc terata cu fundatie dlrecta Incastrata in sare,

cazurile unor viaducte care traverseaza viii adinci.

250 251
 L-.. _::J

r;
I
;1
t :1
,
r'------------,
I... .J rJ r-.-~,
'-,
I,
"
I'
t I I
,
,
t
I
I I
, :1
,
'--------------'
'A .....
I
'---- .1
,
,'
"I

Fig. 4.154. Pile ell elevatia lamelara ~i console din beton annat. ~ :1,
I,
I' ~
In figura 4.155 se prezinta modul de alcatuire ~i elementele geome- :1 ~
,I i,
trice pentru 0 pila de jnal~ime mare. Elevatia este realizata din beton "
I;
annat, eu 0 sectiune in forma de T, avind dimensiuni variind de la 1,80 m 'I
II I
la nivelul banchetei cuzinetilor, pina la 2,92 m la rostul elevatie-Iundatie. l! oW
Pe directie transversale, latimea elevatiei de 5,40 m se rnentine constanta,
iar la partea superioara sint prevazute doua console de cite 2,15 m, care
aslgura rezemarea grinzilor. In scopul preluarii fortelor seismice transver-
sale, la nivelul superior al banehetei cuzinetilor sint prevazuti doi "opri-
tori din beton annat. Plna la 5,00 m deasupra rostului elevatie-Iundatie,
elevatia este masiva, iar de la aceasta cota in sus elevatia este Iamelara,
cu doua nervuri laterale. Aceasta solutie prezinta avantajul reducerii vo-
lumului de beton in elevatie si, in acelasi timp, conduce la dimensiuni
roduse ale fundatlei directe, ca urmare a reducerii greutatii proprii a
pilei, Este de subliniat ca, in condittile seismice ale regiunii, masurile sta-
bilite due totodata la redueerea intensitatii solicitarilor produse de fortele
seismice. L..
111 sttuatiile cind pamintul de fundare se afla la adlncimi mari ~i este
necesara strabaterea unor straturi neportante de parninturi, infrastructu-
rile podurilor se realizeaza eu Iundatii indirecte. In figura 4.156 se pre-
zintii elementele de alcatuire ale unor pile avind sistemul de fundare rea-
lizat eu barete din beton arm at.
Sapaturile executate in transee adinci se executa freevent in tara
noastra cu utilajele Kelly, ESGH ~i ELSE. Dispunerea in plan a baretelor
se stabilesta in Iunctie de natura si marimea .solicitarilor transmise fun-
datiei, In cazul prezentat, baretele se dispun cu dimensiunea mare pe di-
rectia longitudlnala, pentru preluarea efieienta a momentelor mcovoie-
b
toare produse de tncarcarile pe suprastructuri. Elevatia este de tip lamelar
eu console laterale.
Sistemul de fund are pentru pila prezentata in figura 4.157 este alea- a
tuit din celoane vertieale ~i inclinate de diametru 1,08 m. Ca ~i la siste- Fig. 4.155. Pila din beton annat de inAltime mare:
o - clemente geometrtce; b - dlSpunereaal)aratelor de reazem ~l a opruornor.
252 253
 ~ B
1 ,~
""'t~
...... KII I.IU
~ ~l
III
'1
<0
0
.... t.,.. ... __ -1
'0
_--"1 .. --
~--~ , _-J (j

d
~.
..... :a
ZI ~
s
·-~·3-
-
~
.,
"d
..
..;
I::

.2
.., ;-----
I
r- _ _ ., I:l
;::I •• s
~'1 -. ..) ....e I
.;1. IX> ...
o .•
1:-- ~
asQl'C
Q:; v e

~
~
l!'I.J
~I
I
.6 S
CD ...
.....
." E .•
"P-<1S'!:
cu·_ ';'
-
<11
I
'"
a
A-A
b
....._.
A~
8-8
--
~ '0 r;
Qj iJ
~
~ ;::I
(J
I

ZI ....T ~
~
~
p:; Fig. 4.151. Pila cu elevatia din stilpi
rigla din beton annat:
fji

-: cu de secttune circulaTA: b - cu
..,
~ ....
....
(l - stUpi
stUpj. 4e seettune drep~hiularQ:
tutre,
c - a1cA- r'- .,.". <'.
r'--.,
... ~ r J - - ~ -I rL---"
~_, c:i. 1 I
I
I
I
I
I
~ ~ ,
,
I
I
I
IL
, __ .... _ ..J .J
A
--t

mul cu barete, la partea superioara se executa un radier care distribuie

reactlunile transmise de infrastructure la toate coloanele, Elevatia lame-
lara cu console prezinta partieularitatea ca latimea se micsoreaza catre
baza, de 1a 5,50 m pina la 4,17 m, reducindu-se consumul de beton annat
~ greutatea proprie a pilei. In acelasi timp se realizeaza un aspect placut.
IfJ Dispunetea in plan a coloanelor ~i alegerea lnclinarll ~i lungimii lor re-
zulta in functie de natura ~i marimea reactiunilor transmise, de dimensiu-
nile .pilei, natura ~i cota parnlntului de fundatie etc.
o redueere substantlala a consumului de beton in elevatie ~i in fun-
I!-.i \ ~
1. i:t, ~
"\
datii. datorita scaderii greutatll ce se transmite la fundatii, este realizata Ia
elevatitle in cadru, cu doi stilpi ~i rigla din beton armat (fig. 4.158). Ase-

J
r--.
f=~
~
~
.~~
1

1
r·
••
>--~
:3
. __ . menea elevatii se adopta la pasaje, deoarece asigura 0 vizibilitate cores-
punsatoare. Stllpii pot avea sectiunea transversala de fonna circulara sau
~ I
:1IIl dreptunghlulara cu latura mare dupa directia solicitarii eu momente in-
~
..... !t covoietoare importante.
I La deschlderi mai mari ale suprastructurilor, solicltarile riglei produse
de reaottunl devin importante, conducind la cresterea consumului de otel-
beton, In aceste cazuri, solutii economiee la pilele-cadru se obtin prin rna-
[orarea numarului de stUpi la trei sau patru (fig. 4.159).
254
255
 A -,1 -
A-A

r I J
- T;nnL
~,~.,'

ill
~iiHt,
~! I'

II:

'I'
1~ I I
~~ ~-~~~A~~' ..:..:"~_ -'...:~_ L':_L"-~ r- ... -~
r
~ .. j" rJ •
l,
I I
: I :
1L JI •L .JI
J/D 3/15
~ ~
Fig. 4.159. Pila cu elevajla din trei sau patru stllpt circular! si rigUi.din beton annat.

8-8

mmr
I !8l!I2/lf/ 'I

~
'0 t6IJ ItJ
a
..__ _...:...
Fig. 4.160. Pile cu elcvatia din stilpi Inclinati din bcton arrnat,

Pentru realizarea unei Iundatii uniee, de dimensiuni reduse, elevatia
pilei se poate alcatui sub forma unui cadru din beton armat eu stilpi in-
clinati (fig. 4.160, a), solutie care are ~i avantajul unui aspect estetic. La
latirn! mai mari ale partii carosabile, pentru a nu marl Incllnarea stilpilor,
se adopta 0 solutie cu patru stilpi inclinati l1i rigla unica (fig. 4.160, b).
In afara aces tor alcatuiri ale pilelor, pentru lucrari deosebite sa poate
recurge la. realizarea unor tipuri speciale de elevatii pentru pile. In
figura 4.161 so prezinta elevatia pilei podului peste Dutuire la Giurgeni-
VaduZOii, la care, datorita reactiunilor marl transmise de grinaile supra-
structurii pe consolele pilelor, a fost necesara precornprirnarea acestor
console.
La a.catulrea elevaliilor pilelor se pun ~i unele probleme specifice,
referitoare In rezolvarea un or detalii, Astfel, in cazul in care conditiile
de gabarit impun reduce rea inaltimii de constructie, este necesar ca rigla
superioara a elevatiei pilei sa fie inclusa in tnaltimea suprastrueturii
256
Fig. 4.U;1. Elcvatia pilei podului peste Dunarc la Giur~eni-Vadul Oii (pilli lamelara
cu console din bcton precomprlmatj.
(fig. 4 162, a). La unele suprastructuri
realizate din grinzi simplu rezemate,
reazemul fix !;ii reazemul mobil sint amp lasate pe aceeasi pila. Pentru a
comoensa diferenta de tn~iltime dintre cele doua tipuri de aparate de rea~
zem~este necesar sa se execute cuzinetul aparatului de reazern f'IX m al
sus declt supralata rig lei supcrioare a pilei (fig. 4.162, b). Pentru a ~rea
un aspect estetic placut, pe fetele laterale ale riglei se executa mal1t1Ia
nivelul cuzinetilor pentru aparatcle de reazem fixe.
Pentru cazurtle curcntc de poduri cu gabarit obisnuit se indica in
anexele 4.7-4.10 unele dimensiuni informative pentru citeva tipuri de
elevatii ale pilelor, in conformitate cu prevederile proiectelor directive
I.P.T.A.N.A.
257
17 - Foouri din bet >nnrmat
 , A-A 8-8
,,~ 2
--t
fJ
7.50/2 J / 7,JO/2 ! A-t
/ I I
/
I~r-
I I

---1.55...... ~ ~
,55
~ '1112 ~
3,60/. t,6IJ/2
.f() ~~
1.~
f,55
l:.;;;;
I~ -~
•

I I i v'
a b I I
i I I
~pPJ ~ f 215/2 I 2.5f1i J ~ gStf2S / t07!
,'___,
'1''' ill <7 .'. '/"~'''',
Fig. -:l.ltJ2. AlcAtuiri deosebite
ale banchetei euztnetitor :
a - reducerea miiltimH .t> con-
strucde; b - disnunerea aparate-
lor de reazem fiX $1 mobil cu
In::U~me
dlfer!t...

. In tar~ noastra, la realizaraa unor pasaje au fost urilizate pile prefa-
bricats (fig, _4.1?3). A?estea cons tau din doi stilpi prefabricati din beton
arm at, prevazutl _cungle. la partea superioara, care sint legati prin zona
c~n~la eXecutata mono.lIt, form1nd astfel 0 pila-cadru. Stilpii sint Incas-
trati In blocul de fundatie exeeutat anterior. In figura 4.164 se indica mo-
dul de arrnare a stilpilor prefabricatl.
La al~atuirea pilelor pentru pasaje, se impune adoptarsa unor masurt
eonstru~tIve. As~f~l, pilele pasajelor superioare au blocurile fundatiilor
pr~lUf1glt~,cu l!uIllmum 85 em deasupra nive 'ului superior al traverselor,
iai elevatiila srnt retrase cu eel putin 40 em in raport eu aeeste blocuri.
De asemenec::, aldituir.ea caii ferate e~te obligatorie cu contrasins de ghi-
dare. a . vehiculelor in caz de deraiere, pentru evitarea Iovirri pilelor
pasafulu].
. Pentr,: pasajele !nferioare, bordurile sint prevazute la 85 cm fata de
pile. Da.ca se adopta parapete de ghidaj, acestea se dispun Ia minimum
40 em distanta de elevatiile pilelor si au inaltimea de 40 em.
~ilele .podurilo: care traverseaza eursuri de apa se alcatuiesc eu ele-
vat~ masrve, prevazu~e cu avantbecuri ~i arierbecurt pina la un nivel ce
depaseste cu cel putin 1,00 m nive1ul apelor extraordinare. Dadi riul
transporta g~:turi sau plutitori mad, se iau masuri de placare eu mo-
loane., Se eVlta degradal'ea avantbecurilor prin inglobarea unor proiiluri
metalice :n
este maXlm.
partea din fata, unde ~oeul produs de ghetul'i sau plutitori
258
Fig. 4.163. Pile prefabricate :
I - element prcraortcat ; i - zonll executata monoUt; 3 - rundaue,
4.4.1.2. ,\ldituirca culeclor, Elevatiile euleelor podurilor de sosea ~i de
cale ferata se realizeaza, in general, sub forma unor blocuri masive din
beton simplu, in care sint incastrate zidurile Intoarse ~i zidul de garda,
care?asigura racordarea cu terasamentele (fig. 4.165).
Dimensiunile culeelor masive se stabilesc pe criterii constructive sau
de rezistenta, depinzind de caracteristicile suprastructurii, de tnaltime«
terasamentelor, de cota rostului elevatie-fundatie etc. Latimea banchetei
de rezemare rezulta din conditiile amplasarii cuzinetilor pentru sustinerea
aparatelor de reazem ~i ale asigurarii ancorarii armaturii longitudinale "
suprastructurii peste reazeme. Latimea culeei este, in general, egala
cu la~imea partii carosabile si respectiv cu latimea platformei ciiii
Cerate, iar trotuarele culeei sint scoase in console. Capetele zidurilor in-
toarse patrund in terasamente cu 50-75 em, in vederea asigurarii stabi-
lita~ii umpluturii de pamint intre zidurile intoarse. Pentru evacuarea apei
ce se acumuleaza in spatele elevatiei euleei, se prevede intre zidurile in-
toarse 0 umplutura drenanta care sa conduce apele 1a 0 rigola amplasata
la un nivel superior nivelului apelor mari. Caracteristicile mecanice ale
materialului din care se executa asemenea culee rezulta din cliterii de
rezistenta ~i de durabilitate.
In figura 4.166 se prezinta alcutuirea ~i principalele dimensiuni ale
unei culee de cale ferata cu fundatie dlrecta. La~imea culeei se alege in
259
 ~1)
p-:
"" ,,
" I
!.m:~~~I!!_~ET '"
tr9""'7"-F="'" ~ ~
~
I ~
/..,~~~:-t:r:r: Ii:
....,
..., Toq:

~ ~
~
~..,
I t+++t-'t-'rt-HI
~I
~ ""
~

• 1¬ '"
ZI
's-,

g)·U'@lJJ-I.ttlO JI.
I -@~~
~~
.
I

.::. $l ~ 0-0
~, ~ ~
~ ~
~
I
~
@
~ tJi ~ ~ ~
~ c;". s ~
~ ~I,a jI.t;
~
®- f-®
t - ~-
1 ~v---
~
~

""3-3
I:
....
®
;::
.S
:~
..(:);(3
E
~ ~~ ~ ~ iii
d
3J. til 8' i ~I 7
II; <:.I
&;
I::
5.
I VI P1 t-
~ A'"
{' A I tcw.:
..,;
....
<.:>
..,;
0.
~

itl

2GO 261
 ).r'~
, I

", ,
" I,
"
I

it {
E-£
C1.....
"

"
I
1J1J 1.89/2-t 78D/2 1.f.lJ .
'I
r 7
0
8
"
I 0
. "
II {' J_______
--71 1
r- .J
~
~ ~6' .....
2/
~
...-
-.--- ... -
-.
y
~......

,,
•
f.8l ~ 2.t,Q
II~I
11210 ~
I
'ID
II--- 5
~
co,:;
.101
- I

J
III
~,i L._

A
----t

".
Fig. 4.167. Culee maslva ~i Iundatla
5 din baretc:
1 - bancbeta cuzrnetnor : 2 - elevatte:
3 - zidul Intors ; 4. - radlcrul: 5 - ba-
ret" ; 6 - rigola dren ulul ; 7 - placa tro-
tuarufur.
,
.S
I. ·c
;::l •

... ~
'O~
mod curent de 5,50m. Dimensiunile elevatiei 1a nivelul rostului elevatie-
;J~
(j
fundatie si ale tiilpii fundatiei se stabilesc in functie de solicitarile produse
~ de reaetiunile suprastructurii, de impingerea pamlntului ~igreutatea culeei.
='-
_CO
Q,(j Zidurile intoarse au Iungimi stabilite in functie de racordarea cu aripi
.S~ sau eu sferturi de con.
"'(I)
~;.: 1n figura 4.167 se prezinta alcatuirea unei culee pentru un pod de ~o-
Be
(1)'0
sea. Elevatia este masiva, iar sistemul de fundare este realizat cu harete
dispuse in plan dupa directiile solicitarflor care se transmit la radier. 0
~8. centrare a incarcartlor se obtine prin dispunerea drenului din spatele cu-
:.a~.... leei pe 0 consola, reducindu-se astfel valoarea momentului incovoietor
iii"
~d
-:;8- produs de impingerea terasamentelor.
I I v~ o importanta reducere a solicitarilor produse de iropingerea terasa-
.", mentelor se obtine daca se adopta culei inecate (fig. 4.168). Tera-
llOOt <0 eo
..., ....
COo
.,;
samentele se executa cu un taluz pereat in fata culeei. Aceasta dispozitie
se poate adopta in orice situafie in care prezenta terasamentelor in fata

~62
I ~
c:j,

263
 Fig. 4.169.Dispozitive speciale de preluare a Impingerii pomintului.

....~
~
~...
.....~
~
<U
Q

CJ r - ----- 1
il'f +1.'1/ 't:: ~~-------.;
-e , ,
tJ(i~1 I
-1::;---- ..I
0
Co .....
r~ I
, I ,
Sf;!}~
'».'
I
~r - ~
:l
6
Fig, .J.,170. Culee lnecata cu elevatia din doi perett din beton armat :
d
I I a - vedere ; b - alcMulre.
L ___ J ~
c:
<.i
CJ culeelor nu creeaza inconveniente in exploatare (de exemplu, la viaducte
~ ~~
, !,c:,' ~ pasaje). Este de mentionat 0 reducere a excentricitatii cu care actio-
~ '" ><'G
;;.
';r.
neaza fortale la nivelul rostului elevatie-fundatie 91pe aceasta baza, 0 di-
~, c::I mensionare [udicioasa a culeei.
E
co In general, solicitarile culeelor sint importante, fapt care conduce Ia

~,
dimensiuni considerabile, deci la un consum important de beton. Din
~ aceste motive s-a trecut la adoptarea unor alcatuirl constructive la care
a impingerea pamtntului sa nu se transmita integral culeei, ci unor dispo-
cO
zitive speciale (fig. 4.169).
""
..,;
~ In prezent, la inaltiml mai rnari ale terasamentelor, se adopts in mod
--,--- ,
I
0,
;: Irecvent, culee inecate, cu elevatti alcatuite din dol sau trei pereti din
beton armat (fig. 4.170). Asemenea solutil sint economice, deoareee permit
I
~ sa se reduca volumul betonului ant in elevatie, cit 9i in fundatie. Aceste
.... I
I
tipurl de culee se adopts ori de Cite ori exista posibilitatea ca umplutura
~IT~ '-'-
I
I
--.,
, sa se execute eu unghiul taluzului natural. Astfel, solutia se poate admite
la pasaje, intrucit nu exista pericolul de afuiere a umpluturii de catre ape,
dar trebuie remarcat ca pentru asigurarea gabaritului necesar unei cai
de comunicatie, suprastructura se prelungeste peste taluzul umpluturii.
Chiar 9i in aceste conditii, solutia conduce 1a 0 economie apreciabila, deoa-
rece la culeele inecate se reduce substantial Impingerea pfunintului asupra
culeei datorita micsorarit Hitimiisuprafetei pe care se exercita impingerea.
piCI
In figura 4.171, b este prezentata 0 solutie foarte avantajoasa pentru
o culee fundata la 0 cota superioara, in umplutura rambleului, pe un pat
--_._. de balast, in cornparatie cu rezolvarea curenta (fig. 4.171, a). Din cornpa-
rarea celor doua solutii la care terasamentele au aceeasi inaltlme, rezulta
urrnatoarele eeonomii : 60% ciment, 80 % otel-beton, greutatea culeei se
264 265
 reduce cu 60 %, Iar volumu1 de manopera scade cu aproximativ 17%. Ase-
menea culee fundate in rambleu se pot adopta 1a pasaje ~i poduri provi-
zorii, clnd nu exista .pericclul de afuiere, iar deschiderile marginale sint
de marirni relativ reduse. Se impun 0 compactare riguroasa a pamintului
din rambleu 11irealizarea unui strat de balast de 0 grosime care sa asigure
transmiterea pe 0 suprafata cit mai mare a presiunilor date de culee.
o solutie eficienta pentru alcatuirea euleelor eu Iundatii indirecte se
prezinta in figura 4.172. Ca 11iin cazul solutiei dill figura 4.170, elevatia
.·4'" .,: _.. ~ ". '::'l' 0.·.:.· ...
este fermata din doi pereti din beton arm at, pe care se executa 1a partea
.0 " .,' ': • ". ~ : d •• ;- •• D ••
superioara bancheta cuzinetilor. Ineastrarea peretilor nu se realizeaza in-
...... tr-un radier comun, ci sint legati mtre ei printr-o rigla transversals din
e .... beton armat. Se obtin astfel importante avantaje prin reducerea consumului
de beton si otel, prin eliminarea radierului, dar in acelasi timp se micso-
reaza indireare verticala ce se transmite coloanelor, corespunzator greutatii
masei de parnint ce ar fi fost sustinuta de radier. Solutii eficiente se pot
adopta ~i pentru executarea culeelor cu elemente prefabricate. Astfel, in
U.R.S.S. s-au realizat culee cu elevatii din stllpi prefabricati din beton ar-
mat (fig. 4.11-3) 1jicu fundatii pe piloti prefabricati din beton armat. Radie-
a b rul este turnat la fata locului impreuna cu bancheta cuzinetilor, zidul de
Fig. 4.171. Alcatuire avantajoasa de cUlei:
geuda 11izidurile intoarse. Incastrarea elementelor prefabricate ale elevatiei
4 - cu pereU din beton annat; b - cu fundare].a 0 cota supertoara.
in radier se asigura prin patrunderea aeestora in lacasuri special amenajate
A-A 1ii turnarea unui mortar de ciment.
In figura 4.174 culeele sint alcatuite dupa aceleasi principii, numai di
fun'darea se realizeaza pe coloane de diametru mare, fara radier, jar ele-
vatia este alcatuita din eoloane sau stilpi din beton arm at. In functie de
conditiile locale, se pot adopta culee numai eu coloane verticale (figura
4.174, a) sau eli coloane
verticale 1ji inelinate (fig.
4.174, b). ....
8-8
'!.Mlt 'A
r
In general, la podurile de 8
~osea 1jide cale ferata raeor-
darea podurilor eu terasa-
mentele se realizeaza cu
sferturi de con. La podurile
care traverseaza cursuri de
apa sau in cazul unor iniil- ~+-----+r"f<-fLI
timi mari de terasamente,
sfet turile de con se pereaza.
Percul sfertului de con are
o fundatie de suprafata, co-
borWi sub adtncimea de 1n-
ghet, daca nu exista pericol
de afuiere.
Pentru asigurarea unei
treceri line a autovehicule-
lor de pe pod pe terasamente,
se folosese placl de racordare, 8.... I
I
I asozate intre zidurile in-
Fig .4.173. Culee executata din etemente prefa-
Fig. 4.172. Culee inecata cu elevatia. toarse, care reazema cu un bricate:
din dol pereti din beton arrnat 1?i fun- caput pe 0 consola a zidului 1 - pilOt}pre!abrlcat} din beton arm at : Z - stnpl pre-
datia din coloane cu diametrul de fnbrlcati din beton armat; 3 - radler : 4 - bancheta
80cm. de garda, iar cu celalalt ca- cuztnetllor Sl zl"durJle Intoarsc.

266 267
 A 8-8 castrate in corpul culeei. Se dimensloneaza armatura ce trebuie dispusa
-f-
la partea superloara a zidului in tors (maroa <D pe fig. 4.175) pentru pre-
luarea Incarcarilor din greutatea proprie ~i a eelor ce pot actiona pe zidul
intors, precum si armatura dispusa pe partea interioara a zidului (marca
(2) pe fig. 4.175) pentru preluarea impingerii parnlntului. Pe Iata exte-
rioara a zidului Intors, armatura se dispune constructiv.
Armatura zidului de garda se deterrnina pentru preluarea impingerii
piimintului din spatele elevatiei culeei. Zidul de garda se considera in-
castrat in zidurile intoarse si In bancheta cuzinetilor (fig. 4.175).
I 1.80 ~ II,
I I
~ _.lr,-_1' I I
If
J._..1
A-f 4.4.2. CONSIDERATII PRIVIND PROIECTAREA INFRASTRUCTURllOR
I I ,
1. 1
8~~ 4.4.2.1. Prlnclpii generale de proiectare. Proiectarea infrastructurilor
~~ 3111/2
~
. -.
r din zidarif, beton sau beton armat pentru podurile de sosea, cale ferata
sau combinate include unele elemente comune. Astfel, la proiectarea infra-
es !2.:.£ •/ structurilor trebuie sa fie respectate prevederile standardelor ~i ale pre-
a 6 scriptlilor tehnice cu privire 1a gabarite. Elementele de constructie ale
Fig. 4.174. Culee prefabricate fundate pe coloane de diametru mare: infrastructurilor se executa cu materials care trebuie sa indeplineasca
a - cu cotoane verticale; b - cu coloane verttcate ~ 1ncl1nate; 1 - cotcana de dlameeru mare: r-onditia de mardi minima a betoanelor ~i rezistenta minima de rupere
Z - eotoane sau stllpi din beton ermat; 3 - batOn de monounzare : {- bancheta cU2inctllor
$i zidUl de gardl1. In compresiune a pietrei Iolosita in zidaril. Fundatiile masive din beton
simplu, situate in teren fara ape subterane, se executa cu betoane de
pat pe 0 grinda de beton arm at sub forma unei talpi asezate pe tera- mardi minima 100 daN/cm": daca sint in teren cu apa subterana, marca
samente. Aceste placi de racordare se aseamana cu ce1e Iolosite la podu- minima prescrisa este de 150 daN/cm2• Elevatiile masive din beton simplu
rile pe grinzi cu console. se executa cu betoane de mardi minima 150 daN/cm2, iar daca acestea
Pentru cazurile curente de .poduri de sosea se dau In anexele 4.11-4.13 sint supuse actiunli perrnanente a apeIor, maroa minima necesara este de
unele dimensiuni informative pentru citeva tipuri de elevatii ale culeelor. 200 daN/cm2• Elevatiile din beton armat se pot executa cu betoane de
In functie de modul de alcatuire a unei culee ~i de transmitere a In- mardi minima 200 daN/cm2• Cuzinetii din beton armat se executa cu
carcarilor, rezulta necesara dimensionarea elementelor componente. Astfel, bctoane B 250, iar pendulii din beson armat eu betoane B 300. Podurile
este neeesara dimensionarea armaturtl zidurilor Intoarse, considerate In- peste fluviul Dunarea ~i peste riurtle Mures, Olt, Somes, Siret sau peste
t lacurile de acumulare au infrastructurile situate permanent sub nivelu1
unor ape cu mare adincime, de aceea se realizeaza cu betoane pentru COD-
c-c structii hidrotehnice (STAS 6102-69). Daca betoanele se afla in medii
agrcsive, se iau masuri de asigurare impotriva dcgradarii ~i actiunii de
Inghet-dczghet prin utilizarea tipurilor de ciment, a agregatelor ~i a pie-
trei naturale (in zidarri) corespunzator agresivitatii respective, prin reali-
zarea unui grad de impermeabilitate a betonului care se impune etc.
Infrastructurile se calculeaza In diferitele starl lirnita, pentru cele trei
gruparl de actiuni :
J - gruparea I, fundarnentala ;
, - gruparea u II-a, fundamentala-suplimentata
- gruparea a ill-a, speciala.
;

,__c Startle limitii 1a care se calculeazc1 infrastructurile sint unntitoarele :

- stari limite. ultime (starea limitii de rezistenVi ~i starea limitii de
8-8

,fl~r4~2
stabilitate a pozitiei - rasturnare, lunecare) ;
- stari limitii ale exploatarii normale (starea limita de fisurare, sta-
rea limitc1de deformatie - tasari, rotiri).
JI Fig. 4.175. Dispunerea armatu-
rilor in zidurile tntoarse $i in Infrastructurile nu se verifica 1a obosealc1.<;;i in calculul solicitarilor nU
zidul de garda : se ia in considerare coeficientul de im,pact.
c
J 1 - bancheta cuzlnetilor; 2 - zid
de gacdtl.; 3 - zld Intors; 4 - pl.aca
Calculul infrastructuriZOT la starea limitii de rezistentii se efectueaza
trotuarullli. ea ~i pentru suprastructuri (STAS 10111/2-77).

268 269
 rile normate permanente Iii temporare de lunga durata si Iimitarea valo-
rilor lor astfel :
- tasarea tota~a (in em) a unei infrastructuri sa nu depaseasca va-
loarea 1,5../1;
Fig. 4.176. schema de calcul pen- - diferenta tasarrlor totale uniforme (in em) ale infrastructurilor ala-
)(
tru vertficarca la rastumar . a in- turate sa nu depaseasca valoarea 0,1'5 ./1;
Irastructartlor. - deplasarea orizontala a partii superioare a infrastructurii, produsa
de tasarea neuniforma si de deforrnatia elastica a elementelor infrastruc-
turn sa nu depaseasca valoarea O,5.JT.
Prin l s-a notat desehiderea minima alaturata infrastrueturii calculate,
exprimata in metri, dar nu mai mica de 25 m.
• Starea limitli de stabilitate la rlisturnare, in rosturile elernentelor de Colculele la stiiri limitli se efeetueaza eel putin in dreptul rosturilor
zidarie sau din beton simplu ~i la nivelul talpii fundatiei este asigurata dintre elevatie ~i fundatie ~i dintre fundatie si teren, precum ~i in drep-
daca punctul de aplicare a rezultantei incarcarilor in rostul respectiv, tul schimbartlor de sectiuni.
avind excentricitatea de calcul eoe se gase~te pe suprafata limitata de La rostul dintre fundatie ~i teren se iac ~i verificarile in Iegatura cu
curbele stabilite cu relatia (fig. 4.176) : terenul de fundatie ~i sistemul de fundare adoptat (fundatii directe, fun-
datil pe piloti, coloane etc.).
( !:=.)2
~
+ ( )2 ~
ey
~
m,
.
Pentru euleele cu stilpi izolatl sau cu elemente de latime redusa, Irn-
pingerea pamintului se considera pentru fiecare snip san element, pe 0
in care m este un coeficient al conditiilor de lucru, a ('a1'ui valoare se latime dubla, daca distanta dintre stilpi sau elemente este mai mare dectt
inidica in standard, in functie de forma rostului verificat ~i de natura tere- de trei ori grosimea stilpului sau a elernentului. In caz contrar, impin-
nului de fundatie. gerea pamintului se ia pentru intreaga latime a euleei, intre fetele exte-
rioare ale stilpilor (elementelor) marginali.
• Starea limitli de stabilitate La Iumecare in rosturile elementelor din La podurile de eale Ierata cu 0 singura deschidere (de maximum 10 m)
zidarie sau din beton simplu si la nivelul talpi! fundatiei, se verittca cu ~i la podurile de sosea (de maximum 20 m), eu suprastructuri alcatuite
relatia (fig. 4.177) : din grinzi sau dale din beton arrnat, culeele pot fi calculate in ipoteza ca
suprastructura constituic un element de legatura Intre culee. In acest
scop, se prevad reazeme care sa poata transmite la suprastruetura solici-
in care: tarile produse de fortele care actioneaza asupra culeelor.
Hi sint Iortele componente tangentiale care actioneaza pe sectlunea Adincimea de fundare a infrastructurilor (STAS 1242/1-73) se stabi-
considerata : leste tinind seama de :
- fortele componente normale pe seetiunea considerata ; - conditiile geologtce ~i hidrotehnic:c ;
- coeficientul de frecare. Pentru rosturile intermediare ale - adincimea de inghet (STAS 6054-64) ;
infrastructurilor, se ia t=0,60. - adincimea stratului de fundare nealterat in care trebuie sa fie in-
N7",,, • Starea Zimitli dl [isu- castrate fundatia ;
, rare Ia elementele din beton - adincimea de afuiere, daca nu se iau masuri de protejare (radiere,
simplu sau din zidarie de saltele de faseine etc.) ;
piatra este ac;igurata prin Ji- - adlncirea albici datorita e\'entualelor lucrari de regulalizare si de
mitarea exeentricita\ii re- imbunata-pri funciare ; ,
zultantei fortelor, iar la ele- - influenta reciproca a fundatiilor existente ~i a celor noi.
mentcle din bcton armat - Solutia de fundare se stabile~te pe baza studillor geotehnice, care tre-
prin limitarea deschidcrii fi- bUie sa indice: sistemul de fundare, stratul in care se fundeaza, adinci-
$uri101'.In zona nivelului va- mea de fundare, presiunea de baza pe teren ~i sporurile ei de adincime,
riabil al apelor ~i sub nivelul forma t:;i marime etc.
apeloI', fisurile elementelor La- proiectarea infrastructurilor fUndate in terenuri care 5e altereaza in
din beton armat nu trebuie ?ont,:ct. cu apa, se indica prin proiect ca betonarea funda'Uei sa se execute
sa aiba deschideri maL mari
(/
- - - -.__ _ __;
~l__
Hz
--J
~. _
(/ de 0,1 mm.
• Starea limitCi.de defor'-
~ec_iiat dupa terminarea sapaturilor. La terenurile stincoase. adincimea
nunnnii de incastrare a fundatiei in stratul nealterat este de 50 em. Fun-
dapil7 infrastructurilor trebuie sa fie eu cel putin 50 em mai jOs dedt
Fig. 4.177.Schema de calcuI pentru verificarea la a_?incnnea d~ inghet (eonsiderata de 80-120 cm). In terenurile afuiabile,
lunecare a inirnstructurilor; matie a infrastructurilor se
verifica prin determinarea emd nu se lau masuri pentru stabiiizarea fundului albiei se recomandA
". - componenle taneen~e: N. - componente nor-
male. tasarilor produse de incareii- ea talpa fundatiei sa fie astfel jncastrata in teren, incit niv'elul acesteia sa

270 271

Fig. 4.178. Schema de
0., transmitere a reactiuni-
lor de la elovatie prin ra-
dier la pilot! sau coloane,
Q
pe directia pilotilor, este ancorata cu ajutorul
unor vergele transversale inchise, astfel incit
nu mai este necesar sa se prevada cirlige pentru
anmlturile de rezisten tao
S-a demonstrat ca, in situatiile cind numa-
rul vergelelor rezuItate din calcul trebuie ase-
zate 1a distante mici, de exemplu, in cazurile
ctnd e<2d~este mai indicate asezarea vergele-
lor pe doua rmduri, decit sa se puna 0 parte din

se gaseasca mai jos deeit nivelul afuierilor maxime posibile, generale armaturcl in afara Iatimii pilotului.
sau locale. In cazul unor radiere care transmit Incarca- Fig. 4.180. Dispunerea arma-
Adincimea de fund are sub nivelul afuierilor maxime posibile se admite rile 1a trei sau mai multi piloti dispusi pe mai turilor intr-un rawer Incar-
de 2,50 m, daca adincimea de fundare sub cota fundului albiei nu depa- multe directii, se constituie mai mu1te zone cat centric ~i rezemat pe
seste 10 m ~i de 5,00 m daca adincimea de fundare sub eota Iundului albiel comprimate prin care fortele se transmit la pi- patru piloti.
este mai mare de 10 m. 10\1. Acestor zone de compresiune le cores-
Rostul elevatie-fundatie trebuie prevazut 1a urmatoarele niveluri : pund zone de intindere situate deasupra ftecarui pilot, dupa direc-
- la culee, eel putin cu 50 em sub nivelu1 fundului albiei, considerat tia cea mai scurta dintre piloti (fig. 4.180). Hotaritoare pentru compor-
in fata culeelor ; tarea buna a radi.erului este asezarea armaturilor cit mai concentrate
- la pile, sub fundul albiei din talveg ; deasupra pilotilor. In nici un caz nu este indicat sa se distribuie arrnatura
- la viaducte ~i pasaje, cu cel putin 50 em sub nivelul terenului. pe Uitimea de radier cuprinsa intre piloti, dat fiind Iaptul di zona com-
Conturul fundatiei se recomanda sa fie cu 5 em in afara conturului prirnata prin care se transmits Iorta de la infrastructura (stilp, perete)
elevatiei, pentru a se permite montarea cofrajelor. Ia piloti are traseul eel mai scurt. Studiile experimentale au aratat
Fetele vazute ale elevatiilor se executa eu un strat de beton de fata ca in cazul cind s-ar prevedea armature si intre piloti, se mobili-
vazuta. de eel putin 20 em grosime, alcatuit eu agregate sortate special. zeaza in aceste zone dintre piloti 0 parte din forta de compresiune si in
Betonul de fata viizuta se toarna odata eu betonul din elevatie. mod eorespunzator, 0 parte din rorta de intindere, care nu se poate trans-
4.4.2.2. Proiectarea radierelor fundattilor indirecte, Calculul ~i arma- mite Ia piloti (v. fig. 4.178, b). Se prevad in aceasta situatie etrieri speciali.
rea radierelor infrastructurilor fundate indirect (cu piloti, coloane, ba- In figura 4.181 este aratat modul in care se produce fisurarea radie-
rete ctc.) se efectueaza in Iunctie de distanta dintre plloti ~i de modul de rului in momentul care precede ruperea, in eazul in care armatura situata
alcatuire a elevatiilor acestor infrastructuri : srilpi izolati, Ipereti, elevatii deasupra pilotilor (~i in apropierea acestora) este insuficienta.
masive etc. La un radier cu piloti situati la distante mari (dt>3d) este necesar
Elementele geometrice ale radierului, in special inaltimea acestuia, se sa se prevada 0 armatura pe tot conturu1 radierului, care sa asigure trans-
stabilesc in func\ie de distanta dintre piloti (eoloane) astfel incit sistemul miterea fortelor 1a pilo\i (fig. 4.182).
I de forte care se transmite ele- Pentru radierele pe care reazema elevatii sub forma unui perete
mentelor sa fie in echilibru : (fig. 4.183), armatura de rezistent<\ se dispune deasupra pilotilor, iar sub
_L compresiunile D produse in perete - la partea inferioara a radierului - se prevede 0 cantitate de
armatura determinata, asimilind elementul cu 0 grinda-perete.
, radier de elementelc de con-
t struc~ie de deasupra sa for- Ca ~i in cazul grinzilor-perete, se recomandii allezarea armaturii rezul-
meze impreuna cu rcactiu- tate din calcu1 pe 0 ina1time cuprinsa intre 0,1 ~i 0,2 h. In zona reaze-
nile din pilotii D" l?i fort-ele melor (deci deasupra pilotilor) se previid etrieri inehi!ii pentru asigurarea
Z de intindere preluate de ancorarii armaturii.
armaturile din radier, un sis- Infrastructurile unor pod uri de ,deschideri mari, la care se transmit
tem de forte in cchiJibru reacp.uni importante, se recomandA sa se alcatuiasca cu radiere cu arma-
(fig. 4.17&,a). turi pretensionate.
In figura 4.179 se pre- 4.4.2.3. Proiectarea fundatiilor pabsr. In cazul stUpilor prefabrica~i,
zinta modul de actionare a a diror incaitrare este asiguraUl ca in figura 4.184, recomandarile din pre-
fortelor asupra unui radier scriptiile germane indica modul de transmitere a reactiunilor ~i m~men-:-
situat deasupra a doi piioti, telor la blocul de iundatie, care depinde de elemente1e geometnce ~l
actionat de un stilp iz01at, de armarea elementelor. Este necesar ca suprafetele in contact sa fie
precum ~i modul de distri- plane !?irugoase pentru a asigura aderenta betonului turn at pentru fixare,
Fig. 4.179. Dispunerea armalurilor intr-un radier buire a arma.tUl'ilor in radier. iar calita1ea acestui beton sa fie aeeealli cu a betonului din care au fost
indlrcat pe 0 suprara~a redusa. Armatura dispu~a in radier confectionati stilpii.

272 If! - Poduri din beton armat 273

 • 0 ~"-=
:t:r-.
">I'"
::t:
........
:t:1"
~ .
C ~

I-
..!
::::t::l

I
-,

:J <.>

~ ~
~ ~ r
I:-

I~

hema de Ilsurare
I;
- ~ JJ
. unerea armaturil. or in
Fig. 4.181.. Sc. cazul arml!.rii
unul radier In Fig. 4.182. D:sp a cate pe supratete
radlerele Inc r
a insuftcicnte. red usc.

8 -,
I ,.::::1 ~ <:::':::'E

~- / . I~I-
/

~.

'~

~ t::£:: 1C
~~
I~.~ ~
r- --J

hg. !!_, Dispunerea

. 4.183. . fete .extinse.
. armaturtlor - radiere incarca t e pe supra-
m

274 275
 Grosimea d, a peretelui trebuie sa fie: d,:> _!_
2 •
w unde w este cea mai

midi dimensiune a gauri], dar eel putin 10 ern. Adincimea de incastrare a

stilpului in pahar t trebuie sa indepltneasca urrnatoarele conditii :
M _
t~ 1,2 d pentru cazul -- ~ 0,];)
1\'·(/

JI
t:;;..2 d pentru -- =--2 00
N.d I

unde :
este momentul de incastrare ce se transmite 1a Iundatie, consi-
J[
derat la nivelul A-A;
S - componenta verticala a reactiunii stilpului, calculate in
planul A-A;
d - dimensiunea stilpului pe direclia de actiune a momentului
Incovoietor.
Se eonsidera distributia presiunilor si a fortelor ca in figura 4.184, a.
Arrnatura orizontala CD situata la partes superloara a peretilor paharu-
lui trebuie sa preia forta 110• fiecarul perete revenindu-i forta ~ n; Pen-
tru excentricitati man, este necesara armarea peretilor eu plase situate
la interior si exterior cu vergele pe directia Iongitudinala !1i transversala
a peretilor, asa cum se indica in Iigura 4.184, b.
Pentru 'ex~~~tricitati rnici (Ms,« ~ 0.15) ~i dimensiuni reduse estc sufi-
dent ~a se prevada 0 armatura inchisa pe partea exterioara a peretilor
(fig. 4.184,c). Peretii situati pe directia rezultantei eforturilor de compre-
siune flo pot Ii considerati ca doua console incastrate in fundatie, asupra
carora actioneaza sistemul de forte din figura 4.184,a. Fig. 4.18j. Dispuncrea armaturlt mtr-o coloana in functie de solicitarea cu
Forta de smulgere Zr este preluata de armatura (2) , ancorata pina la memento 1m'OVOctoare :
talpa fundatiei. J - sudurn cu un s.:ngur cordon (in exterior),
In peretii situati pe directie perpendiculara in raport cu rezultanta Ho
se prevede aceeasi armature CD Ia partea superioara. loane sau barete ~i determinarea var iatiei momen!.elor tncovoietoare pe
Rezultanta HII poate fi transmisa la fundatie fara a se prevedea 0 a1'- lnaltirnea acestora constitute un domeniu in care intervin foarte multi pa-
matura suplimentara, deoarece in aceasta interactiune srilp-fundatie nu rarnetri, a carer evaluare exacta in calcule comporta unele dificultati. De
se dezvolta nici 0 Iorta concentrata. Armarea stilpilor se realizeaza cu ver- exemplu, diagrama de variatie a mornentu.ui incovoietor pe Inaltimea
gele Iongitudinale, de la care transmiterea eforturilor la armature din coloanei din iigura 4.185 este direct dependents de mcdul in care Be apre-
fundatie se face asa cum se arata in figura 4.184, b. ciaza distrIbutia presiunilor active ~i pasive pe coloana. 1n Iunctie de dia-
Placa fundatiei se calculeaza la incovoiere in sectiunea I-I grama de mornente, rezulta dispunerea arrnaturfi longitudinale de rezis-
(fig: 4.184,a). tenta ~i anume: 1a partea superioara a coloanei, in zona Incastrarii in
In cazul cind suprafetele in contact ale stflpului cu peretii paharului radier, se prevad 18 vergele de 22 mm diarnetru, iar 'in par tea inferloara
nu sint rugoase ci netede (fig. 4.184, d), pentru 0 buna incastrare este ne- 18016 mm. Coloana este armata l?i eu 0 freta de 8 rnm diametru ~i pasul
cesar ea adincimea de patrundere a stilpului in pahar sa fie majorata, de de 15cm. Armatura longitudinala a coloanei se ancoreaza in radial' cu
1,40ri rata de cazul anterior. mustiiti de 100em lungime.
De data aceasta distributia presiunilor de contact este modificata, iar In figura 4.186 sint prezentate deta:iile de armare ale unei barete de
2,60 m laiime 1,>i 80 em grosime. La realizarea earcaselor sint folosite plase
bratul de pirghie a1f~rtelor Ho ~i Hu este Z= ~ ·t. sudate tip, de 6 m lungime. Armatura longitudinala de rezistenta variaza
3 pe inaltime de In 40025 mm (1a pal'tea superioarci), pina la 14025 nun
4:4.2.4. Armarea coloanelor ~i baretelor. In proiectarea infrastructurilor PC 52, in treimea inferioara. 0 mai marc rigiditate transversala a carca-
cu slsteme de fundare indirecta, calculul distribunei solicita1'i1orla co- selor se asiguni prin prevedereo din loc in loc a unor trien.

276 277
 4.4.3. EXECUTAREA ElEVATlllOR INFRASTRUCTURllOR
DE PODURI
Executarea elevatiilor infrastructurilor de poduri din beton sau beton
annat se realizeaza prin turnarea betonului in cofraje din lemn sau me-
talice. Cofrajele folosite la executarea podurilor trebuie sa Indeplineasca
o serie de conditii, ~i anume :
- sa fie rezistente ~i rigide ;
- sa fie etanse, lpentru a nu permite .pierderea partilor fine din beton ;
- suprafata ce vine in contact eu betonul sa fie plana ~i neteda, pen-
tru eliminarea unor Iucrari de finisaj ;
- sa se execute simplu, sa se monteze si sa se decofreze usor, Ull'a
degradarea elementului de beton ;
- sa foloseasca in cantitati reduse materialele deficitare ~i sa permita
un numar mare de refolosiri.
Cofrajele obisnuite din scindurt ~i dulapi, folosite pina nu de mult la
executarea podurilor, au devenit neeconomice, consumind un material ce
~e cere valorificat superior.
in figura 4.187, a se prezinta un asernenea cofraj pentru elevatia unei
pile. Se observa ca, pe zonele curbe, scindurile cofrajului se dispun ver-
tical, dupa generatoare. In figura 4.187,b se arata alcatuirea unui cofraj
pentru elevatia unei eulee inecate.
Pentru reducerea consumului de material lernnos ~i a cresterii producti-
vitatii muncil au foot studiate sisteme de eofraje care sa le Inlocuiasca pe
cele obisnuite.
Prin analiza posibilitatilor de tipizare a cofrajelor pentru diferite ele-
mente se preconizeaza folosirea panourilor de cofraje, a elementelor tip de
asamblare ~i montaj pentru panourile de cofraj ~i a elementelor de susti-
nere a panourilor de cofraj.
~----~----_I~· M~ ~'~I ~ __~ Panourile de cofra] sint realizate dintr-o rama de lemn pe eare este
i (¥J'9 ~ .~ 00'9 I~ aplicat un placaj de tip F (tego) rezultind elemente usor de manevrat si
modulat. Un asemenea panou poate fi folosit de 25 de ori. 10 ideea redu-
cedi consumului de material lemnos, se pot folosi tipuri de panouri de

__ IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII~
flIIt 113{Z ('IPlPpnJ' PS'P/d ~ ~
cofraj cu elemente combinate eu metal sau nurnai din metaL Astfel, au
fost realizate panouri de cofraj cu ramil din tabla ambutisata sl p!adi din
placaj tego sau eu placa din tabla, cele metalice permitind un numar de
]00 refolosiri.

~
~

l ,~ --t
~ ~ ~
,-
.,
~
"

~l tU
t 1 J! rr :H <
f lit ft::, l:!
!
tIPt, l,l
+
,-~
~ ~

~ <::)

_.,~I
~-~
~1.--~--_.~L--~~~_.~I.----~~---"II_t
M m m ~ a b
IlZ~J Fig. 4.18i. Executia elevatiilor infraslruelurilor eu cofraje obisnulte :
f«) a - pentru pWi; b - penrru eutee.

279
278
 de principiu a unui astfel de cofraj este aratata in figura 4.188 b, iar in fi-
gura 4.188, c, se observa cofrajul in timpul executiei.
De asemenea, pentru executarea elevatiilor pilelor cu sectiunea trans-
versalA plina sau casetate de inaitime mare se pot folosi cofraje glisante
(fig. 4.189, a). Asemenea cofraje permit realizarea Iii a elevatiilor de pile
eu sectiunea transversals variabila.
Pentru executarea console lor la pilele Iamelare din beton arm at, in
figura 4.190, b se arata modul de alcatuire a co£rajului, iar in fi-
gura 4.190, a se prezinta modul de alcatuire a cofrajului pentru consolelc
pilelor Iamelare ale podului peste Dunare la Giurgeni-Vadul OiL
Pentru executarea elevatiilor pilelor din beton armat eu stilpi circu-
lari Iii riglii se folosesc cofraje metalice circulare la cofrarea stilpilor.
Acestea permit realizarea unui grad ridicat de refolosire, iar pentru rig!a
se foloseste un cofraj de tipul celui reprezentat in figura 4.191, care se
sprijina pe stilpii executati Intr-o etapa anterioara.
Inainte de batonare se face 0 verificare a cofrajului, care consta in
verifkarea dimensiunilor ~i formei, a modului de asigurare a rezistentei

a h
Fig. 4.1S8. Cofraje c,Wiratoore sau autoportante :
It - vcdere : b - al('tliuil'ea de prmctptu: 1 - panou de corraj : 2 - spr!jlnJrlle cotraruru, Fig. -4.190. Cofrajul consolelor pileior
3 - beton turnet anterior; 4 - butoane de anroraj; 5 - plattorme tie iucru, Iamelare :
a - vedere; atcaiutre; 1 - proilluri
b -
me1Ellce:2 - pana de iemn: 3 - jul(Ul'I:
4 - oanourr de cofraj: 5 - pllr:l.pei.

(I

A-A

a
Fig. 4.1S9. Cofraje glisante :
a - vederc : b - atcatutroa de princlplu; 1 - panou de corraj : Z - neton turnat In ell'v,\ip'
3 - prcse de rtdtcara a cofraJului; ;I - vergele de armatura ; 5 - pl!ltformc de iucru. .

. La uncle poduri realizatc in ultimii ani s-au folosit sistema de cof'ra]e

n.Ol,. I?entru .elemente tip ell aceeasi sectiune transversale sau eu caractc-
rtstici .. specIale (lnaltime mare), care au dus In cresterea productivitatii
muncn si la imbunatatirea calitatii lucrarilor, -B-f -- A
Pentru realizarea elevatiilor Infrastructurllor viaductelor de Ia Por- t--
tile de Fier au fost folosite cofraje ca~aratoare sau autoportante. Schema t

280 281
 -,
A-A

,-_J I __ J_,
,
r-L-J-, r: ,
I I I I I I
I I : I I I
: I I I i.I I
I I I I I
I I I I I I
I
I '
~-__ • --.JI 8:
~L __ • '"I lI .JI

Fig. 4.191. Cofrajul riglclor la pilele eu elevatie din stilpi circulari si rig13
din beton arrnat :
1 - stllpl rurmatt tn coJ)ra,1cmctance circuiare : Z - proflluri mctallce: 3 - pana
dial ternn ; ~ - panourt de corraf. 8-8 c- C

si stabilitatit pe timpul betonarri. Se euraiA eofrajul de aschiile ~ rume-

gusul de lemn rezul'tat la confection are. Se ,prevad in acest scop ferestre
la partea inferioara a elevatiei ~i care se astupa la inceperea operatiei de
2,SP r 2.J8
I
~

betonare. Este, de asemenea, necesara umezirea cofrajelor, pentru a nu 8 f.US

Il absorbita apa din beton ~i pentru marirea etanseitatii lor prin umflare.

4.4.4. EXECUTAREA FUNDATIlLOR

~'I ::--_-_-_-_
I •

CU AJUTORUL PODURllOR PROVIZORII

In exploatarea cailor ferate pot aparea situatii speciale, create de de-

gradarea locala a terasarnentelor, sau de necesitatea executarii unor lu-
crari care impun dislocarea pe anumite zone a terasamentelor ~i execu-
tarea unor sapaturi, cum ar fi, de exemplu, repararea unor podete, repara-
rea zidurilor de garda si a cuzinetilor la unele culee, sau chiar executarea
unor infrastructuri noi. Aceste tipuri de lucrari se executa sub circulatie,
eu asigurarea neconditionata a sigurantei circulatiei, eu un numar minim
de inehideri de linie si cu respectarea duratei maxime acondate pentru Fig. 4.192. Pod provlzorlu cu profilur'i metalice pentru travers area unei sllpAturi.
inchiderile de circulatie.
In aceste Imprejurari se recurge la executarea unor poduri provi-
zori! (fig. 4.192). Un asernenoa pod provizoriu este alcatuit dintr-un tablier Dupa lntroducerea podului provizoriu in cale, pr~mel~ conv?aie v~r
metalic eu calea sus sau cu calea 1a mijloc, In functie de Inaltimea de con- cireula cu viteza limitata (5 krn/ora) dupa care se admite circulatia cu v~-
structie disponibila, ,~i infrastrueturi alcatuite din blocuri de beton de teza de maximum 30 km/ora, tintndu-se podul provizoriu sub observatle
rnarca B 100, fundate in terasamente. Suprastructura podurilor provizorii permanenta, pentru a se interveni daca exista pericolul de tasare sau de
este alcatuita din grinzi metaliee de inventar, asamblate cu buloane. pierdere a stabilitatii blocurilor de fundatie.
Culeele se executa in inehideri de circulatie, sau daca acest lucru nu La scoaterea podului provizoriu, umplutura din terasamente se com-
este posibil, se executa la adapostul unor .podete provizorii. pacteaza, iar ultimele straturi, pe 0 grosime de aproximativ 1,20 m se in-
In functie de modul de executie a sapaturilor in gropi, se stabilesc Ii- locuiese eu 0 saltea din piatra sparta.
mitele maxime ale latimilor gropilor ce se pot sapa la taluz 2 : 3 sau cu Nu se admit joante pe podul provizoriu. Aeestea VOl' fi dispuse la dis-
sprijiniri. tante de minimum 3 m de capetele podului.

282 283
 a
1 18

H
() I() rH (;~)f ()b ..,gl ()
...
'8 IA
b

00
t •
00
I
()I~ ..
c
f .-
j I
...,--,) () / -(),) -) ( ) ()
7
t d
Fig. 7.2';. 'I'ranspor tul clernentelor prefabricate pe calea ferala :
1- diSpozitl\' de rezemare stmplu sau cu pivot.

f
/

b
Fig. 7.26. Descarcarea elementelor prefabricate din vagoane de cale ferata :
a - ru ajutorul cadretor portal; b - cu ajutorul grinzU de ridicare; 1 - grindA din beton
arrnat : Z - cadru POna1; 3 - eablu de ancoraf : f - grindA de ridicare;S - eric; 6 - eon-
srructtc dIn lemn ecarrsat.

. Rezemarea grinzflor pe vagoane trebuie Sa fie conforma cu schema de

InC'arcarea vagoanelor respective. Grinzile trebuie ,sa fie calate ~iancorate.
If) figura 7.26 se prezinta doua procedee simple de descarcare din va-
goalIea grinzilor din beton arrnat.

7.4. PROCEDEE DE MONTARE A GRINZllOR PREFABRICATE

Procedeele de montara a elementelor prefabricate ale podurilor sint

Van ate, acestea deplnzind de conditiile locale in care se executa podurile,
greutatile grinzilor, posibtlitatile de acces ale dispozitivelor de transport
~iridicat, inaltimea la care trebuie ridicate prefabricatele etc.

443
 ridicare, insa este necesar ca deschiderea macaralei sa fie suficient de mare
I, r. pentru a se putea amplasa grinzile pe reazeme. Aceasta metoda se f010-
seste cind terenul permite accesul macaralei paralel cu axa longitudinala
a podului. Asemenea conditii se mai intilnesc la pasaje ~i la poduri peste
Fig. 7.27. POtitia
albii plate si uscate.
rnacaralei 1a mon- Montarea grinzilor in deschidere se poate realiza in mai multe moduri
tarea grinzilor ~i anurne (fig. 7.28) :
prefabricate In
d8SChidere : - grinzile usoare se monteaza in mod curent cu 0 singura macara,
" $1 I, - deschlderea fara rnodificarea deschiderii macaralei, cu 0 singura station are la nivsl
macaralei In rllPOrt
eu axul de roure, superior sau la nivelul terenului ;
- grinzile de greutati mai man, datorita imposibilitatii de rotire a
macaralei la 1800 sub incarcare, se monteaza fie cu ajutorul unei singure
macarale cu doua stationari, fie cu doua macarale. In timpul ridicaril ~i
a b deplasarii grinzilor cu ajutorul a doua macarale, palanele lor trebuie sa
fie in pozttie verticala. Pentru aceasta, una din macarale care are deschi-
7.4.1. MONTAREA CU AJUTORUL MACARALElOR derea mai mare trebuie sa se deplaseze incet pe orizontala.
cu BRAT MOBIL In figura 7.29 se prezinta unele detalii ale proeesului de montare a
grinzilor cu ajutorul unci rnacarale care se deplaseaza pe teren.
Montarea grinzilor in deschidere se poate face fie cu ajutorul unei rna- Platforma de asamblare sau de depozitare a .prefabricatelor se executa
carale amplasate la nivelul caii pe pod (fig. 7.27, a), fie cu macaraua la paralel eu podul, in dreptul deschiderii, la 0 distanta care sa permits lua-
nivelul terenului (fig. 7.27, b) sau pe pontoane. rea grinzilor de pe platforma ~i asezarea lor pe infrastructuri. Pozitia rna-
In primul caz macaraua lucreaza cu deschidere orizontala mare, avind,
in eonsecinta, 0 capacitate de ridicare redusa, In al doilea caz macaraua caralei va fi paralela cu podul, intre platforma ~i pod (fig. 7.29, b).
lucreaza cu deschidere orizontala minima ~i deci are 0 capacitate mare de Operatia de montare cu macaraua consta in ridicarea grinzilor de pe
2 I f 2 platforma, rotirea lor ~i asezarea pe bancheta infrastructurilor. Din aceasta
pozitie grinzile sint deplasate pe baneheta la pozitia lor din proiect, prin
ripare cu ajutorul unor carucioare speciale (fig. 7.29, a).
La acest tip de montaj, tensiunea din cablul de prindere a grinzii pro-
duce asupra talpii superioare 0 solicitare de compresiune H (fig. 7.29, c).
De cxemplu, pentru 0 grinda de 33,00 m deschidere cu 0 greutate de
520 kN ~i Ia care cablul face cu orizontala un unghi de 22°, valoarea com-
ponentei orizontale II este de 645 kN. Valoarea ~i excentricitatea ac'estei
forte mtroduc in grinda stari de eforturi ~i de deformatie importante, care
pot fi reglate prin dispozitive de prindere (fig. 7.30), care permit aplicarea
f Iortei H cu excentricitatea dorita.
d Pentru ca in timpul montajului sa nu apara solicitari suplimentare
fata de cele care se dezvolta in exploatare, se adopta dispozitive metalice
(de exemplu, traverse rnetalica de care se suspenda grinda prefabricata).
In Iigura 7.31 se arata modul de suspendare a unei grinzi prefabricate din
beton precomprimat de 46,60 m deschidere (1900 kN greutate) ~i menta-
rea pe infrastructuri cu ajutorul unci hidromacarale de tip Ajax (2 500 kN
capacitate). Grinda metalica cu zabrele pentru manipulare l?igrinda prefa-
c bricata au practic aceeasi deschidere, astfel inclt prinderea sa se realizeze
F'ig. 7.28. Scheme de montare a elementelor prefabricate cu macarale : ,
a - ell 0 macara sta\ionarA In axa podUlU1, cu rottre la 180'; b - eu 0 macara stational''' in~r-~ in axele de rezernare ale grinzii in exploatare, iar fortele orizontale slnt
pontie paralelA cu axa pOdulUi; C - eu 0 macara dispusA tn axa podulUI. care so rot<'ste S.
se deplaseazA; d - cu douA macarare, eu rotlrea uneta Si rotlrea Si depIasaTea celei de a d01l3. preluate de grinda rnetalica eu zabrele.
l - element prefabricat; Z - macara; 3 - Intrnstructurll podulul; 4 - axa longitudln.U\ a
podulUi; 1$1 U - etape de montare.
445
444
 fig. 7.30. Dlspozltiv de prindere a
grinzilor prefabricate.

{/

A ·A Oefo/iv/ fJ

lJ Fig. 7.31. Manipularea grinzilor prefabricate eu traverse metalica,

Ia podul peste golful Maracaibo.
In prezent, in dotarea Intreprinderilor noastre constructoare de poduri
se gasesc macarale de mare capacitate de tip Gottwald (fig. 7.32) ~i Coles
6/2 (fig. 1.33 ~i 7.34), care pot fi folosite la montarea suprastructurilor podu-
rilor prefabricate.
C Folosirea prefabricatelor intr-o rnasura tot mai mare in executarea
Fig. 7.29. Montarea grinzilor prefabricate ell 0 singura maeara, unor constructii de cele mai diverse tipuri irnpulsioneaza in permanents

446 447
 ! Ii'
..

~D :.....
~ p

-
"J: 1f ~
.LT\./i I'\. I. ft ft II II
~
~ 7. n'" M~f.... "...~\! -:J "t..'!7 II.: ID! ~-t-'l~ 0 , 0

r0 ,Jim"IJ/
/J;iwmilll1;
in m ~~
~+
7~ o::!
W
i.z., A tn A I c 0
s r 0
C
ltJf
5.dJ
L
r-t;-+-~§_J r
'f_'-~
J 2,#

;
~6 ._ -I- /nj/hmn rl7rl~q~ rlg,(;~re
1lj,~~l77e~)I; Fo,:" tTl' rldlc"re
"tYr)>"~j /Jr~ C<llilie ~,PM.Qmah ,Far,,- c,;/d/e
fi,sdl" .r... IltPt:d~ cuc./<!I~ oPrlo,Che co c,;/~'e
_.-
'eN!',J

m
R 1.1 cir!t.q
m VI
1"ler",/
hi
/.rr;1!- 1.1'c/"rh~
m ItN 1,,1'1: la ~
,
Sd!ledtd de 12;20m S<igea/a de 21(,'10 m
~:-'" ". ~.-r - ~ - 1 .36£ ':~ T"$

",fO
G"?d/) ;>JoP 26"61':} I -
..· f 1
':-; '-. ~~'~d ~ ~ ~
"'(~
£,to 'I,I~
KS.:J
.16.",:"
1.7502
(1$1)
!'81'S
1./110 2.1717
- I
-
3JQ/)
-
11(lQ I
7.62 J'.'7...'O 2?11tJ 9(ll} IJ1I!'
.9,1"
t'C,57
.9~>O
'M?
20,JJ) ?UO {lQ(l
2.1'1Q
2290
21i'75
?U(JY)
750
~7.f "
6

_- f?2t;
/.'1'70
.5,61)
-
10'$
/,.1.'$'
-
J';J
.,so
-
1i'7S
.US
-
2:lJO
21.2/)
21.Q(l
,fI7S
I.JOU
I/UO
-(4(1
JSfI
2'>17
4
.:J
:;
- "~l-'~ ':1 '/ 15';0 - - - - 20.10 95Q 22.. ;>

_- ~--- -~\\~~U11 ~ s ~
II
~-c
.......
.IF ;-'-
- -
-
-
-
1720 70P ~2S
-
,;

(~ --.-~~/.--~\::}.---- _. -~ ~ ~}-::~~ t-;t.;""

-
- ---- - -
I.(f,u/) 51'S
-
I

_
C:::~LJ-~
'~~11
I /,
\,J-l.';;:--~
~ _ - - ."/
.....1
I §
7..//) 47S I.

,5'ii.9e.7Ia de s(jS!l m SagedtoJ de .16,60 m

~ ----~~~-- :-_,,;:
'--~~\~~~~~~~~~I~V~~~-r--~~--~--r--.~ (,,, C'9.6Q ,"~Sfj 1 7.17 7'>0 J5.1O 26"$0 7(l() ?

I-~~'~\_-+---+--~--~--~--+---+---~--~~~~---+--~~
-: • ~.!.?
I '.-',Z7
I~.v
?t:u~
2J).,Q
76,$Q
27/J()
:!17m
t:.fJ'Q
'.?~f
IP7S
I
I
S.f7
.dli!
~'/.2
2.<'>
SSP
0125
337
275
J.!:6'O
35..10
3480
J'r.JtJ
IO$Q
IS~7
12&.2
'liSP
5 IltJ
.17'>
27S
197
S
J
.1
2
~-+--~\~~-+-~--~-+-~--~--+-~~-+-;---~~~ ~ f.!.2U
~u
2?RJ 91'; '87
-
225 ",.7 gq; "SO' r
r
1\ ~ 2.I:?C 7aJ
5q -
17S
-
'~.Jc 6'7!F
-
\, 1 ~.~
~.
UI3 I ·~7tJ S/2
4..Ntl 2t7.$'} ! 0I:/? ,
- -
." "0()
i'IJ,J<J
;?,7.W; 1.;.7.7 I .J-V - - 25,.6Q .11.2 -
~ '"
,lfl.!>L' I),?O ?"'S - - 22,1)(1 25}')
~
r :~
t~ ;#~
SageaN ~
#I,9!J T /8.7$
(l2.7tJ m
-- f - -
S,jge~/dde su/) m
I - -
·"·to 1'::"£.'7 .('.0 I ISiL_ I - - I ,
-
i
ij ,
_!.i,2.?
1'S.~r
-If,1O
~.'t!
T
I
'~~!l!.._
/"?;:S f---: -- :950
s02tJ
I IOJ
S'a!
-
, -
~
~ , ~-:<"
"~i"1' ..r.:J<'J
.'rIIO
T If ~..-
i~.· - -- -
019.80
~.:rll
712
,'(Xl
-
-
~., _!7?- t 0IT> - - "~~tJ «s» -
... .. '. ... 2~:~.-
2~••{/)
sss»
- P;J'
I
I
jQ7
.??;r
-
- t
,

,
~.&
H.6f1
JtJ2
n,f'
1-.
-
--
~£& !!Jd rz.r - - 4)N 175
448
Fig. 7.33. Macara Coles-Gargantua.
 \
7 fL'o 17
IJ9
S,eo 1.'5 sr ~nl ~~.•.
JI4
6Q .
"". S,
\
II
",q "" r. I
_)0
.:~
218
,
0/1 ;" 4~ &1)

,., "'..
,;.. 9 117 GI) il 'PQ JI/I III 2~)9 J>& co
lD IQI) 74 III
,p. ~ 10
se
Oil
'.~I
J< ttl'
n~ -"" ~~
?()I J"J
co
./ \ T!
tr «s
U
IS "
Ii/) IJ
I'
IF
Jianr fkTIi/lCdn! o. ~.I,!~l'vld/!'
k 1
kJ .
'*~ V'~/Ptf~ ~-:;;:::·::'~7:1..?P1i
I:
IJJ .-s~

" \ ",f"'-':I"'f>"h.;t!e C......

t., ,1.. ,( "t_,!;. ..•
10
__
/ \
;r..,J., ...
4.~'·(,.•
'" I¥I
,'t- '.~'.-.. . 'to·,".'/'~;
;;~, ~- ~ I':,;du~".'·f ~
"'."~1_J1""t~~i
;v, 'r ~t~' ~~/.
•
f;~.::;. ;;'-::.;;;,
Yo ,;"i;;.
• _,.' t.. "...t.:f'Q

~~ •
\ .r &Sf) .lSSG .l.f (J'D 371; Il Mil JGlG rr It'll str« I.
(5 IiQD
~~,;-
I-W .1111) is 7!111 NI& JI JIU ~~
I \
*ru ..
'9Q

J " ,
S #
"JO et» :.sI 5U
I(j,}Q
fOJ'
oM
GO
1'1
:71
rio.
/191
:19
SQ
777
1S
2U&
NU
.1J
ss
r ,.
( \ K- .~
;s 1-1
~_,
j~~ l!G SI1 .U
.'i,
to
,,-I
5T
6iJ
&.JZ
"'.,
o a 6if--
!Q4

r:.y;
o(J_ E<7
4 ~4
~.
Uf #r12 6D 40

, I \ dj' _ '""
Ill'
/7... .':1,] t~ 'I'! "'''J<J
JIQ ttl h'
<In GQ
~-rr rro ~"'8
J~S J
<lU
'\ -. ;/
fil 15, :'5..( 1M} 'tfl ,'II 21 • 'G M 1 'J
~' 0·! /1
/Ijl f:"/~ cY r:('J~~ i!' :U:;NII oto 'JJ/vr.?H~ u,-<,.v
=;~
''''-1 -c
/
.0
/
()~~
",'
%( ·0
,/' , j,r
1-
I:UJI:',v

" S

tf6:; '* I'1JM;,In ~4mo,.l.i(,i"

Inl~r/lH
114,." nso
IiXUI

Fig. 7.32. Macara Gottwold.

:if
I
r;I~ ;0~bJ~ ~ ~I~ct-. ~~ ~I{~
sl" d~~I~~
,~.I4>lt..I~I~ ! ~ .., \'
" .. ~ ::;1~,I'tl~ ~~
~ ~I ,~Ifl; ,<0 'oJ
~~~ ~:~!S~ ~;
c
>;
0.
c:
<'.,1·' ;S; 'i. ,,~,
I"",~ "''' !.l ~Iti ~:t; ~ ~~ ~~~
o..~
:!
e::t
CT

5:> ~ h~~~ ~ ~ i%
)i <s ~i~i~'=,>~ ~. " S.....i;;
....
~.~ V)
~~~~ ,~~ ~~ t!1 " ~
~ ~ ~~ ~~ ~~ ~ ~
(~~

I ~.
I I I

I
I
I ~1~1~ ~ ~~~ ,~
~~ ~
y,
~.
~:t~~
~~t·~
y"
'~~j~
...
.J>

3
~
j-~ ~
, ~
''0
'tl
;---
I
-

~.
)1)
<:J
q,.... I
1-
ro
s:;
1 "
~
'(,

...... \0.,'1,. ,"-

"<0 ~~ ~~ ~ ~".) ~~ ~~ Q,,'-
~
'oj
~.
~~~ ~~~ ~
~" ~I~ ~~~
" q,
~ ~~~~ ~~ <::4 ~~ ~ ~,
r I I I I\){
~~ ~~ ~~ ~ t ~ ;;-.. ~
~~ .~ ~
~
....!-'> ,i- ~ -
,~
~
..,,,
~
~
,~
tg ~
~'r
~ I I I , . I
I
I I .. s , , .. I I~
"

'"
~I~l~ ~~
~ I I I I I " '"
,,~ ~~
~h;
~~ ~~ ~
~ i4'
~~q: ~ ~
~
$i' ~
t:::J
P>
0 I '- (.
~
~
~,

Il>
0;
Il>
.., ~
-~ ~
;: /
'\) .. ,1>,,,, , ~
()
0 I I I I I I ; I I I J I
'~"~ ~~ ~~~ I I I
...
I~ Cl!~ ~~ ~~
ilt~
"'~ ~
1%
, ~
C)
Il>
0;
011 .~ .~~:~W~
~ ...... ~~ ;-n~~~
-"~~.~~~
~~:~f
~~ai~
- ~t ~~ ~IS~
Il> ~!S ~~ ~ ~ ~
::J .~I!~ ~~
<:l ~~ ~1
I
~~ ~~
"-'I'"
~~ ~~~ ~~ ~~ ~~I
I
c::
!"
~
~. ~
~.
~
~'
...t;
~~ "Ii

~ ~ ~ ~
,"
;::~ ~" ~~ .~ ... ~~
... ~ I , ~
~ "'''' ~ ~~ ~~ ~
,to, 0)'0
~1'1\1 ~~ 'lI~ ~ ~~ ~~ ~
, to,
~~ ~~ ~~ \:;~
,,~ ~~ ~~ ~t!
N~I
(;(<:)
I
~
~
~ ~
~~ ~
I .~ '\)
'II .~
~
,&; .<:::
~ ~ 9;- ~
~
I I I I I I I I I I . I I I I " ....
'I)'"
~~ ~;:: ~~
.... " ~ I I ~'II
'I)'"

"'~~~
"~<lt.... ~~
" ::::I I ~
tl ~ ~
'<.. t.,;. ~
:'j' ~

I I-- ~ ~
~
I I I I I I I I I I I I I I
, .... 'I)'" '" ... ~
~~ ~~ ~~~
"-
~ ~~
'\)'"
.... ~N ~~ '" ",,,-
~<\o ~I I
~~
~ t
<::l~ ~ ~
 dezvoltarea mijloacelor de ridi-
care. In figura 7.35 sint prezen-
tate caracteristici1e unei maca-
tale de 1650 kN capacitate de
~;'7lff.,illni ridicare, avind 0 mare raza de
.J;","I)/ in m aetiune, iar tnaltimea maxima.
A 5.~J de ridicare de 121 m.
H ~IJO Un procedeu eficient de
L fJ.J9
If 1041 montare a e1ementelor prefabri-
£1 !,Jl cate ale unui pasaj superior este
l.1 J,l!7_ indicat in figura 7.36 in care se
q *.Z7 folose~te macaraua de cale fe-
L~tiinl'fJ6"
jl1dl.1.f5 m
s«: I rata tip Ardelt (capacitate ma-
ximii de ridicare de 650 kN),
sxistenta in dotarea administra-
tiei romane de cale Ierata. Du-
rata de executie a pasajului este
redusa, iar tirnpul de intreru-
pere a circulatiei pe calea ferata
711kN7U,t1{711/(1{ lP.fkN fPSkN t{/Ok/{ fa?kK este minim.
Capacitatea de r'idicare a macaralei. COles-Centurion De asemenea, macaraua Ar-
IOr!c' -o-:;;;;QYCu//3' 1'0-,;1,;ae r'{NUirc- delt se utilizeaza in mod curent
I Ia introduce rea l;li scoaterea din
/k!sdt/q' ..re~ Ct/ CCl/<vIJ IdracCJY<&'IJ C1I cd-o/e lal'ac.;>l-ve
cale a unor suprastructuri de
R ~a.lL' la/Nul s?ale ic>1e.raJ s};ale /a/era/ -sp",'e /.;r/e,rd.l
poduri de cale ferata.
'.leN 18# /..?I( IfI.! kif ktV kJl 41/
m In figura 7.37 sint date indi-
Stigea/a rle l$,aJm Stifeala rle I&.~m catii eu privire la pozitiile bra-
3,ti_6 11:>1 CJ fl75/)P 4a:~ 4a:J() - - - - tului macaralei Ardelt ~i capa-
~S7 eaaa g(}()o 3125 .112S 8S0() 8~.O J1700 Jilt) a citatea de ridicare corespunza- Fig. 7.35. Macurfl cu capacitate de i-Idicare
6'.ltJ 'Yl&:tJ '10!'1 f) 2/517 2()()O 717(]0 70() a 210.0 /9Z$ toare acestor pozitii, precum si de 1650kN.
7;62 k.;i:·; () <'1ft' ?J /650 15.,/1 42() (J 42(,0 llif) (J ISO£) clemente referitoare Ia gabari-
.914 !II12.f J?SQ /?50 1125 .Nat J2(JO 122,> // SO tul macara1ei in timpul func-
f'PM .?,NO 2/£(1 9?S 850 .??5'0 2i?SO sa.o tJ2S
l,iOIl?rii. In tabelul 7.1 se dau
15 ?() - - - - IS 50 IS:?" s sa 6' 7~
greutatile elementelor ce pot fi
Sagn/a de .18,.'illrJ7 Sa',fealO' de 39. CCl m ridicate la cirligul mic, in func-
762 easa J.;;tS17 /-17$ MOe - - .. tie de lnclinarea bratului maca-
9/4 .J?.f't/ .].15.7 /200 «es JO().O JO(}O 1f~5 1(150 ralei ~i de modul de sprijinire
IE'29 2(00 ?t70Ci t! ",-;5 »sa 2171717 1950 750 7l}{1 (calare) a maoaralei,
("ltl (55,!} IH.ftl ii$ s·.f/7 /$75 I#tJO SS(J ,,(1'0 Se mai poate folosi $i rna-
/6'30 12ao /1775 soa 45/} /.~ .'>'17 117<5 42,{ .775
caraua pentru cale ferata tip
aU!? !J5!) 6'/i17 37S 325 gOO 77S 300 e 7,)
.??, ?SD 625 ;>517 eo () E.D.K 1000, avind 0 capacitate Fi9. 7.36. Montarea grinzflor prefab!'i9<l:tea~e
<>';'-10 avo -c7S ;]00
<>{4tl 7r}il 575 PSD P()O C(JO sa 0 1'5'17 - de ridicare sporita de 1 250 kN unui pasaj superior eu macara de cale terata
..?,7..$'u - - - S(} 0 ~?S - - (fig. 7.38). Ardell.

SajC'<lIO' tie 4£7t;m Sageal<Jde s~.Jpm ,riigE';;131i tf,(lt)P'I

(CI.I c.;(ilje)
7.4.2. MONTAREA GRINZILOR CU AJUTORUL MACARALELOR PORTAL
.9.14 28 so 28()O 1'075 "'000 - - CARE SE DEPLASEAZA PE ESTACADE
12217 I5'SO 1900 72'5 6'75 /tl(}O 1'7?5' 1.6'17() 'oQ(J
s ,?o· ';'So t.J S'tl /30:'0 '275 ,:!/JO SAU PODURI PROVIZORII
1$.<?iZ 14.50 1.750
(0 "tJ !JStJ 975' 6'7;5
/8~?tJ 1/(/:1 /oeO J7.J .125
~().O
21..117 875 7:;'9 .?5(1 ees 82.f 72,5 ?tl~
,~; Macaraua portal este un cadru metalic avind deschiderea variabila in
.?~ 1?5 sc a 2(70 -tSQ elf 5Z" ea.a functia de liitimea podului care se construieste. Stilpii se alcatuiesc, de
.£>7.417 576' 475 - .f25 .;50 47S 4(f.()
obicei, din panouri metalice cu zabrele, prinse cu buloane, Iar rigla este
Jtl,StJ 4.[0 .715 . ",<5 .750 .??5 ?7.;0-
un prom L Pe talpa inferioara a riglei ruleaza caruciorul cirligului actio-
Fi,g. 7.34. Macara Coles-Centurion.
451
 Fig. 7.37. Macara Ardell.

Tabelul 7.1
Capaettatea de-ddi(lare a maearalet de eale ierata ARDm,T

hlaea1'3 sprljlniti'l pe 8 reazerue (,\U contragrcutate Macarn sprijinitli pe 4 reazcme extreme

to1!lla ~i eu contragreutate totalro

C11'ligul marc Clrligul ode Ctrligul mare Ctrligul mic

G,'t'utatea Bratu! Greutatea I Bra"j:ul Grcututea I Bmtul Greutntca I Bm11l1

(k"l
I (m) (lu~) (JIl) (kN) On) (kN) (rn)

200 16,00 150 8,60- 90 16,00 80 17,50

-17.50

2;30 14,00 - - 110 14,00 90 16.00

2&0 l~.OO - - 1 HI 12.00 110 1.1.50

:;luI) 10,50 - - 170 10,50 130 13,00 IV

UJ:1!~tlIiIIP,,!

470 9,00 - - 215 9,00 15t1 11,30

5iO 8,00 - - 2!iO 8,00 150 10,00

/1...' ~ 1;::01 Vp,-t..
. tlJ#
~/d_~flJI;r~?,In&.' NUJI!!7

650 7,50 - - 281) 7,50 150 8,60 rii!l~

""!If!.4.r.1U,Dtr.;; "'PI/Ill

452
 nat de un troliu meeanic ~i care serveste la deplasarea grinzii in directie
transversala podului,
Pentru montaj se folosesc doua asemenea macarale portal, iar pentru
deplasarea lor in lungul podului - em de rulare eu sine de cale ferata
montate pe podurl provizorii (fig. 7.39).
Podurile provizorii au suprastructura alcatuita din grinzi metalice, iar
inirastructura din elemente metalice de inventar. Exeeutarea podurilor
provizorii din lemn nu este indicata, avind consum mare de material
lemnos.
Montajul eu ajutorul macaralelor portal este un procedeu sigur ~i ex-
perimentat, dar prezinta dezavantajul unei durate suplimentare pentru
executarea podurilor provizorii.

7.4.3. MONTAREA ELEMENTELORPREFABRICATECU AJUTORUL

UNUI POD PROVIZORIU

In aceasta metoda, de-a lungul inIrastrueturilor podului se construieste

un pod provizoriu prevazut cu cai de rulare (fig. 7.40, a). Grinzile prefa-
bricate asezate pe carucioare sint deplasate in lungul podului pe acest pod
pina in dreptul deschiderii, de unde sint ripate (deplasate transversal)
pind in dreptul pozitiei lor definitive, tot pe cm de rulare, cu ajutorul ca-
rt.lcibarelor. Se folosese, de obicei, carucioare care asigura deplasarea Ion-
gitudH)ala ~i transversala (carucioare eu dubla directie).
A -,.4
r I.J.5Q

~g-#t~~
,

"
• I I' t I

....£
8-8

Fig. 1.39. Montarea

grinzilor prefabricate
cu ajutorul Dlacarale-
lor portal :
1 - grindii prefabrtcatli;
Z - macara pOrtal; 3 -
cate de rulare ; f - in-
fr.astructurlle podulUi
orovtaortu.

a
Fig. 7.40. Montarea elementelor prefabricate cu un pod provizoriu :
a - vedere ; b - pod provtzortu.

434 435
 Podul provizoriu (fig. 7.40, b) se executa la fel ca eel pentru deplasarea
maearalelor portal, eu ealea de rulare la nivelul banchetei cuzinetilor. " .
In aceasta situatie, zidul de garda al culeei se executa dupa montarea ele-
mentelor suprastructurh.
,
1H _.fS .fS1 .£.517
..lr\ I I
5.JIJ
I
5.JIJ i 5.~
I I
5.511 5.51 5.id
111\ I
-
f
7.U. MONTAREA ElEMENTElOR PREFABRICATE CU AJUTORUL ~
UNEI GRINZI METAUCE DE LANSARE
I I
Grinda metalica de Iansare este alcatuita ca 0 grinda continua eu doua r- J.J.DI -~ J.t'» -~ ~
A·A
deschideri II ~i l2 din elemente metalice de inventar tip U.I.~1 .• reze-
mata pe cadre metalice rigide.
Doua dintre aceste cadre sint asezate pe carucioare de rulare, iar al
treilea (eel din fatA) este prevazut cu un papuc de rezemare. Aeest dispo-
zitiv de lansare este prevazut de asemenea cu doua carucioare pentru de-
plasarea longitudinala a grinzii prefabricate, carucioare care ruleaza pe
grinda U.l.K.M.
In capatul podului se amenajeaza 0 platforma pentru asamblarea 8rinzii
rnetalice de lansare ~i a grinzilor precomprimate, cind acestea sint alca'tllite Fig. 7.42. Montarea grmzllor prefabricate
din tronsoane. Operatia propriu-zisa de montare a grinzilor se face in cu ajutorul unel grinz! metalice alcatuita
mai rnulte etape (fig. 7.41). Se lanseaza in consola grmda metalica pina din panouri.

clnd reazemul din fata (prevazut cu papucul de rezemare) ajunge In drep-

a b
c cuic~te efectul contragreutatii, iar deplasarea grinzii metalice ~i a celci
Fig. i.41. Montarea gt'lnzilor prefabricate eu lungimea de 24-30 In ('U
grinzi metalicc de lansare :
o I>i b - vederi; e - sChem11: ~ - grlndll me'"..allcAde lansare; Z - (.:ontrtl~eulnle;
clor de lansare; 4 - C<llede rularc; J - grlndtl prelabrieat;).
tul pilei, apoi se face calarea acestui reazem, transformindu-se astfel
grinda dintr-o grinda cu consola intr-o grinda continua eu doua deschi-
deri II ~i 12. Pentru a se evita pericolul de rasturnare a grinzii rnetalice in
tirnpul lansarii, In dreptul primului reazern se prevede 0 contragreutate.
Dupa aducerea grinzii metalice in pozitia de lucru, se lanseaza grin-
ztle: prefabricate in deschidere, folosind pentru aceasta operatie carncioa-
rele care ruleaza pe grinda metalica. Deplasarea grinzilor din axa grinzii
metalice de lansare si asezarea lor in pozitia definitiva prevazuta in pro-
iect se realizeaza prin ripare, eu ajutorul unor carucioare. Dupa lansarea
grinzilor prefabricate din deschiderea prima I?i asezarea lor in pozitie de-
finitiva, aces tea se rigidizeaza pe reazerne eu juguri, dupa care se mon-
teaza caile de rulare ale grinzii metalice. Se lanseaza pe aceste cai de
rulare grinda metalica pina clnd reazemul din fata ajunge pe pila urrna-
toare, dupa care operatiile se repeta.
Se pot de asemenea, fclosi grinzi metaliee de Iansare alcatuite din
panouri de inventar de 3,50 m la care barele sint imbinate la noduri cu
sudura. Aceste panouri se asambleaza pe santiere cu buloane realizind
grinzi de Iansare cu lungimea de 55,00 m (fig. 7.42). Intrucit aceasta grinda
nu are contragreutate ~i raportul Intre deschiderile 11 Iii 12 este mare, peri-
colul de rasturnare In lansarea in consola este evident. Pentru evitarea
accstu] pericol este necesar ca lansarea sa se faca eu grinda prefabricate
a~ezata pe caruclorul de lansare la capatul grinzii metalice ; astfcl se inlo-
ajulor.ll lInl'i prefabricate se realizea7.a concomitent. Dupa rezemarea glinzii metaliee
?e lansare pe infrastructura montajul grinzilor prefabricate se face ca
:; - "!tU-
10 cazul precedent.

456 457
 r:_-.,~
tC .:~

t~ ~~ L~ .~~
....

Fig. 7.43. Montarea grinziior prefabricate cu ajutorul planurl lor Inclinate rnetahcc.
c::-_::_~.,
~!;:~
m \

rpn irQ/iII JtJkH 5

Spre frq/fJ.J7 /(/I
--ftpt't-;;~
Fig. 7.4.5. Montarea 11
grinzilor cu biga :
7.4.5. MONTAREA GRINZILOR CU AJUTORUL a - cu 0 blgA; b -
cu douA bigl; 1 -
UNOR PLANURI INCLINATE METALICE billa eu diametrul de
-10 em: Z - cArucio!'
de 100 kN; 3 - caru-
Aceasta metoda consta in aducerea gt inzilor in desehiderea respective etor de 150leN; 4-
PIli.a1l eu douA role
pe 0 eale de rulare par~ela eu pod~l, amp~asata la nivelul t~r:nul_ui ~i de JOOkN: s - palsn
ridicarea grinzilor pe infrastructuri, Iolosind doua planuri mclmate ,'u ttel. role de 150kN;
6 - cale de rutare cu
(fig. 7.43). . ~ A • _ • • _ • •• ecartament de 1m sl
Metoda nu este indieata cmd mal~lnlea la care trebwe sa fie ridicate $inti Up 24; 1 - ea-
btu cu dlametru de
grinzile este mare, din cauza consumului exagerat de material metalie 20mm pentru tansa-
re; • - eablu eu
necesar pentru realizarea planurilor lnclinate. diametru dE' 16 mm
ocnsru ancorare.

7.4.6. MONTAREA SUPRASTRUCTURILOR

CU AJUTORUL MACARALELOR CATARG (BIGI)

Bigile sint eatarge de montaj executate din Iernn sau din metal, care
se asaza in pozitie verticala (sau eu 0 mica indinare) ~i sint sustinute de
un sistem de tiranti Iegati Ia capatul superior. Bigile se construiesc, de
6
obicei, sub forma de palee triunghiulara eu 0 talpa de rezemare, care ser-
veste ~i la deplasarea lor transversala. La ambele capete ale bigii sint pre-
vazute palane pentru cablurile care servesc la rnanevrarea grinzilor ee
se monteaza.
o schema a montarii grinzilor cu ajutorul bigilor este prezentata in
fl~ra 7.44, iar in figura 7.45 se dau earaeteristieile elementelor folosite
13 Iansarea eu 0 biga a unor grinzi de 14 m, respectiv la lansarea eu doua
higi a unor grmzi de 20 m deschidere.

-_ -__ -_ 7.4.7. MONTAREA SUPRASTRUCTURILOR DE PODURI

PRIN iMPINGERE

In figura 7.46 este prezentat un mod de executie utilizat, de obicei, in

Fig. 7.·H. Montarea unei grlnzi prefabricate ou ajutorul bigtlor :
l - caructor de tansare : 2 - palan montat pe blgA; 3 -
de Iansare ; S - cabtut de ancorare ~ gr1.n~ii; 6 -
palan ancorat de te,'en; 4 -
cabiut de ancorare al bigil.
cazul suprastructurilor de poduri realizate din tronsoane prefabricate,
asmnblate pe 0 plattorma special amenajata pe terasamentele de la un capat
al podului si trase in deschideri. Un asemenea procedeu de executie prezinta
avantajul eliminarii eonsumului de lemn sau metal in esafodaje. Pentru
faza de Iansare se executa palee provizorii, amplasate astfel Incit solici-
t~ri1e care apar in suprastructure pe durata Iansarti sa fie limitate .
.Numarul !,li pozitia fasciculelor postintinse, precum si valoarea fortelor
de precomprimare sint precizate pentru faza de montaj (fig. 7.46, b), res-
pectiv pentru faza finala (fig. 7.46, c).
o alta solutie care permite redueerea momentelor incovoietoare in
cubtul grinzi pe durata Iansarii !?i care evita neeesitatea construirii unor palee

459
 4, A2 A3 A~ As 1 II
rJJJOf5J1lIS.MIfI.J7K;W
.Ia. _ ••• Ie J. :JS.7/J ..,. I;J,GD
• J. • ,. • ••

!.Cf.Ptlm
1--
a

.4 A
..:J;;r~-
" .. c
Fig. 7.·1G. Suprastructura montata prtn Impingere :
montarea u-onsoanelor pe ptattorma de asambtare $1 reauzarce nrecornprtmaru iehnologiC("

.=LC:tJ =r=e~~
(! -
b - rmpanger-ca In descmdere : c - suprastructura executata C'Il pozl\1a definit.i.v(l a fasciculc.lof
de precomprtmare ; A-D - palel provtzoru. 043 A. A,1 P, ~ oS Il
provizcrii este prezentata in figura 7.47. Prezentarea unor faze caracte-
ristice din timpul lansarii tablierului poate asigura Intelegerea rolului
hobanelor ~i in acelasi timp a importantei deosebile a suprnnarii paleelor
provizorii, mai, ales in cazul unor viii adinci.
o
varianta a acestui procedeu de executare a podurilor consta in f010-
•

A"
.." .. As • nlllem~ lifet',SdIo0fljuluf
c,
- P,m#.?/qrt p.;k::i tit IJdtll1
II """"kcvm,,,;
-1r'J/"r~.II/ic.lir: titnrlQn
- Pr~~"'n".im3f'r "tiitili,,;
sirea unor tronsoane mari preturnate, avind in mod obisnuit Iungimea 10 Pr.·.. I} • lflf,dsfrvdvrt1e I'lJtfului
plna la 30 m. Tronsoanele se toarna in cofraje metalice fixe, situate. in
spatele culeelor, unele in continuarea celorlalte, apoi se asambleaza prin Fig.7 ..rl. Montajul unci suprustructurt prln Irnpingcre Ioloslnd hobanc.
precomprimars. Impingerea suprastructurii in deschidere se face in etape
succesive, corespunzind lungimii unui tronson. In mod obisnuit, tirnpul - durata de montare ~i de demontaro a cof'rajului este redusa ;
necesar pentru turnarea unui tronson de suprastructura nu depas..:~!?te0 - armatura se poate prefabrica ;
saptamina, oricare ar fi lungimea lui. Daca se folosesc: un cofraj metalic - distants de transport pentru arrnaturi ~i beton este redusa ;
dernontabil si cimenturi cu Intarire rapids sau se aplica tratamente ter-
mice pentru grabirea Intaririi betonului, este posibil sa se reduca timpul - se repeta cicluri de operatii identice ;
de realizare a unui tronson. - lucrarile 5e pot executa Ia adapost, pe durate intinse ale anului
Pentru micsorarea lungimii consolelor de tablier se mai pot Iolosi calendaristic.
grinzi metalice cu avanbec. Acest procedeu s-a dovedit a fi eficient Ia Falfl de metodele clasice de executie, acest procedeu a condus la ceo-
construirea unor poduri lungi sau care traverseaza vai adinci. nomn de 5 pina In 10% din valoarea suprastructurii podului.
Se stie ca trei sint factorii principali care deterrnina costul podurilor
executate din beton precomprimat : materialele, man opera si cofrajele.
ell toate progresele considerabile realizate in. metodele convention ale 7.4.8. DISPOZITIVE SPECIALE DE MONT ARE
de constructie, costul cofrajelor ~i al cintrelor sau esafodajelor se ridiCfi
intotdeauna la 20-30 % din costul total al suprastructurii. In procesul pre- Tn Iuncrie de conditiile locale ~i de organizare generala a exccutiei
zentat, costul manoperei, al cofrajelor ~i cintrelor se poate reduce lucrarilor se pot imagina si realiza si alte dispozitive pentru montarea
deoarece : ele:nt'lltelor prefabricate ale podurilor, Asemenea dispozitive au fost fo-
IOSlte ~a montarea grinzilor de beton precomprimat ale viaductelor po-
- echipamentul necesar este simplu ~i putin costisitoI';
du!uj peste Dunare la Giurgeni-Va'dui OiL Grinzile au fost executate pe
- se folose~te un cofraj fL'( ~i scurt, care se refolose!1te de un numur ~antje-.pe poligoanc special amenajatc, care permiteau executa rea 1?i de-
mare de ori;

·1(30
 Fig. ,AD. Montarca grinzflor e
prefabricate prin plutire.

r"": ;2'" Bt_=-",=-:::-::::-:=..-:;;;==:==_=_="",.a.taM zi

n b
Fig. 7.4/i.Dispozilivespeciale de montarca grinzilor prefabricate:
a - dl~POliti\" de nrmcere a grinzH: b - dispozttlv de rldlcare cu brat oscnam.
pozitarea mai multo!" grinzi, Din aceste poligoane, grinzilo au fost preluate
pe doua carucioare, cu ajutorul carora s-au transportat pe cai de ripare
~i lansare plna in amplasamentul de montaj. Din aceasta pozitie au fost
ridicate cu ajutorul unor dispozitive ell brat oscilant fixate pe rigla
pilelor ell ajutorul unor buloane (fig. 7.48).
Capaeitatea de ridicare a fiecarui dispozitiv a Iost de 800 kN (greutatea
unei grinzi fiind de aproximativ 1400 kN). Grinzile au Iost rldicate pina
deasupra nivelului cuzinetilor, de unde - prin Inclinarea bratului aces-
tor dispozitive de rnontaj - grinzile au fost asezate pe carucioare de
riparc, amenajate pe rig1ele pilelor. Cu aceste carucioare au fest deplasate
in pozitia lor definitive.
7.4.9. MONTAREA SUPRASTRUCTURILOR PODURILOR
PRIN PlUTIRE
f
pozitia care perrnite celor doua slepuri sa 0 preia lii transportarea ei prin
plutire (in contracurent) plna, in am plasament, unde se asaza pe calaje
pe infrastructuri.
Existu posibilitatea de a se simplifica mult operatiunile de manevrare
pentru montarea unei suprastructuri prefabricate daca aceasta este incar-
cata pe un singur slep. In acest caz se adopts solutii deosebite pentru a
evita rezemarea in consola a tablierului, de exemplu prin utilizarea unor
grinzi metalice (fig. 7.50, b ~i c).
Procedeele de transportare si asezare a suprastructurilor 'prin plutire
se recornanda cind aeestea au greutati foarte mari, iar r1urile sint sufi-
cient de adinci. Montarea unei suprastructuri intregi eu ajutorul unei ma-
carale plutitoare de mare capacitate s-a utilizat la executarea podului
Pontchartrain din S.U.A.
Nurnarul mare de suprastructuri identiee a creat avantaje irnportante
pentru prefabricarea grinzilor, pentru montare. Se poate observa cD.la
montaj s-a fo1osit un cadru metalic, care a perrnis suspendarea suprastruc-
turii in macara, iara a se introduce solicitari suplirnentare (v. fig. 1.17).

In situatia cind podurile traverseaza ape adinci, se poate adopta me- 7.4.10. MONTAREA SUPRASTRUCTURILOR DE PODURI REALIZATE
toda de montare prin plutire (fig. 7.49). Grinzile sau chiar suprastructura DIN TRONSOANE PREFABRICATE,CU AJUTORUL
in intregime sint montate pe 0 platforma amenajata pe cheu, prevazuta UNOR E$AFODAJE
cu dE ~i carueioare de Iansare. Slepul Iestat este adus la mal, suprastruc-
tura podului este Iansata si apoi rezemata la capat pe slep. Ridiearea la- La cxecutarea unei suprastructuri continue (72,60 m+84,90 m+
blierului 1a nivelul aparatelor de reazem sc realizeaza prin scoaterea les- +84,90 m+35,80 m) realizata din tronsoane mari prefabricate s-a folosit
tului din slepuri. procedeul prezentat in figura 7.51.
In vederea preluarfi mornentelor negative care apar In Iaza do Ian- Elementele prefabricate au fost asezate in pozitie definitiva, rezemind
sare, a fost conceput un dispozitiv-catarg. In eontinuare se trage ::jupl'a- pe esafodajels realizate din piese metalice de inventar. Dupa Irma-
structura in deschidere, se a~aza in amplasament pe calaje ~i apoi pe apa- direa armaturilor, au fost turnate tronsoanele monolite de 50 cm
rate de reazem. 1ungime ~i placile inferioare situate in dreptul reazemelor intermediare.
o alta varianta a montajului unei deschlderi intregi prin plutire c~ns!a E~afodajele s-au demontat aupa intiirirea betonului tw·nat 1a fata 10cului
in executarea suprastructurii pe 0 platform a (fig. 7.50), riparea acesteta In ~i precomprimarea suprastructurii. Adoptarea acestei solutii este conditio-

462 463
 nata de posibllrtattle de executare a paleelor (nivel scazut al apelor, adin-
cime mica sau rnedie a vaii etc.) ~i de dotarea intreprinderii eu materiale
de inventar.

7.5. PODURI EXECUTATEIN CONSOLA

Utilizarea pe scara larga a procedeului de executie in consola a podu-

rilor din beton arrnat ~i beton precomprimat se explica prin tendinta ge-
nerala de economisire a materialelor de constructie necesare la executia
clasica pe esafodaje, precurn ~i de reducere a timpului de executie a con-
struc1iei prin folosirea de elemente prefabricate. Eliminarea esafodajelor
la podurile executate in consola recomanda ca acest procedeu sa fie indi-
cat In citeva situatii caracteristice, ~i anurne ;
- la podurile care traverseaza vai adinci sl de lungime mare;
_ pentru podurile la care se impune respectarea pe tot timpul coo-
structiei a unui gabarit de navigatie de dimensiuni apreciabile ;
- la podurile cu infrastructuri Inalte.
Primele poduri construite in consola au iost executate din beton armat,
la care armature de rezistenta se tnnadea eu ajutorul unor mansoane file-
a
tate sau prin sudura (tfig,7.52). In partea superioara a suprastructurii deja

Ji'ig. 7.50. Moniarea suprastructurilor prtn ptunrc :

a ~i c - en un !;lep 1>1 grindil metalle(1: l:> - CU doufl
stepurt : 1 - platiorma de executle a SllpraslnlCIW'il.

a
A-A

Fig. 7.52.Executia in consola a unui

pod din beton armat :
a - exeeutta amorset prtn turnare pe
e!;a.fodaj; b - exeeutta tronsonului T.;
c - executia tronsonului T,: 1 ~ %
urantt ; :1 - platform a de Iueru ; 4-
contraxreutate.

c
8-8

c
Fig. 7.51. MOnUlN'a suprastructurrlor cu ajutorul el?aiudajl'lOl".
30 - Poduri din beton armat 465
464
 A-A ~.
0 I

-------::t;---~...;
Q

J
---:x-----------~r--l
r
,/ S tL

'1tf~
JC--_

I
~_~
I "
..:
"f '4Y/J.'$.'W~
~jl, •
L_J
I
y
I
:""J
,

~
Fig. 7.53. Dispozifiv ell ferme pentru betonarea in consola :
1 - pre:sl! hldrauUc4 pentru regtarea po~t!ei :fenuei $i descmtrare : Z - tirant( reglt-
bill: 3 - grJndA transversalA; 4 - ferma ~n consoia ; 5 - cabturt pentru m.anevr-are..
fennel; 6 - rrouu,
executata se monteaza profiluri metalice fixate de suprastructura eu aj u-
torul unor ancore pentru asigurarea stabilitatii ~i avtnd 0 zona din Iungi-
mea lor in consola, De aceasta consola, prin intermediul tirantilor 1 .!1i 2
(fig. 7.52) este agatata platforma care foloseste la cofrare~ s~pras~ructurii
pe lungimea ZI. Se armeaza acest tronson T1, se betoneaza si d~pa. ce be.
tonul a ajuns la marca prevazuta in protect, se deplaseaza profilurlle me-
talice 1otr-o noua pozitie, pentru executia tronsonului .T2. In toate acesie
faze de Iucru trebuie asigurata stabilitatea constructiei. .. .
Un dispozitiv de constructie simpla pentru betonare~ structu~ll in
consola (fig. 7.53) consta dintr-un esafodaj in consola, sustinut de tiran.~
cu ajutorul caruciorului care se deplaseaza pe sinele montate. in zona deja
executata a grinzii. Esafodajul consta din doua fer~e verticale, contra:
vintuite transversal. Partea din spate a fermelor se fixeaza cu 0 centura
de grinda executata, la partea inferi.oara. Descintr~r~a se ~e~lizeaza cu 0
pres a hidraulica, dupa care esafodajul se lanseaza 10 pozitia ~rma~oar~
cu ajutorul carucioarelor mobile. Deplasarea fermelor Ia partea mfenoara
a grinzii exeeutate se asigura ell ajutorul unor role.
Executia in consola a podurilor s-a extins considerabil prin foiOSlrca
betonului precomprimat. La inceput, s-a utilizat metoda turnarii in con:
sola, care ca ~i la podurile din beton armat, prezinta dezavantajul ca dupa
turnarea fiecarui tronson trebuie ~teptat pina clnd betonul ajungc Ja
marca prevazuta, dupa care se realizeaza pretensionarea armaturilor. In
prezent, de 0 larga riispindire se bucura metoda execu tarii in consolli fo-
losind elemente tronsonate prefabricate, cu implicatii deosebite asupra
reducerii duratei de executie a podului.
At'it la podurile pe cadre, cit ~i la cele pe grinzi continue sau eu arti-
culatii, executia incepe din zona reazemelor intermediare, turnindu-se be-
tonul in consola sau montindu-se elementele prefabricate ~n cele doua de:-
chideri, operatiile exeeutindu-se simetric, pentru a nu se produce dezcchl-
libra rea constructiei prin 10carcarea nesimetrica. La podur~le p~ :adre,
stUpii acestora pot prelua unele solicitiiri din 10carcarea neslmetnC3, d~r
la grinzile cu rezemari simple, pentru faza de constructie se recurgc fle
o
Fig. 7.54. Realizarea rczomarl! pe infrastrucrurtle Intermediare :
CI - l::lCastrarC provtzorie : b - n!zemare pc cadre ~ide: 1 - reazem provizoriu: 1 - le~l~m
de.tin1tiv: 3 - tasC1CIIIde precomprtmare- 4- cadr u rigid.
ill realizarea unor incastrari provizorii in dreptul pilelor (fig. 7.54, a), fie
se executa la inceput deschiderile marginate folosindu-se esafodajele, dupa
care se continua executia 'in con sola a deschiderii centrale (fig. 7.52, a),
sau se executa un cadru rigid in zona infrastructurilor (fig. 7.54, b).
Tehnologiile de realizare a podurilor prin procedeul de executie in
console prezinta 0 mare varietate. Se dau in continuare unele detalii pri-
vind modul in care s-au exeeutat la noi in tara citeva poduri din acest tip,
precum si unele tehnologii speciale folosite la lucrarile din strainatate.
Podul peste Cerna la Orsoua (v. fig. 5.32) a fost executat prin menta-
rea in consola a tronsoanelor prefabricate cu ajutorul unei macarale Got-
twald de 800 kN capacitate ~i doua dispozitive metalice de sustinere, fi-
xate pe tronsoanele precomprimate anterior. Dispozitivul de sustinere are
aproximativ 50 kN greutate ~i este alcatuit din doua grinzi-zavor :;;i
4 grinzi tubulare montate in dreptul peretilor tronsoanelor ~i anume:
doua slut prinse de tronsonul montat anterior si altele doua de tronsonul
ce urmeaza sa se monteze. In interiorul acestor grinzi tubulare culiseaza
grinzile-zavor.
Procedeul tehnologic se desfasoara pe faze, dupa cum urmeaza
(fig. 7.55) :
- faza I : montarea dispozitlvelor de sustinere-grinda tubulara I de
tronsonul precomprimat anterior; grinda tubulara 2 de 'tronscnul ce ur-
rneaza a Ii montat (fig. 7.55, a) ;
- jaza a II-a: ridicarea tronsonului A eu ajutorul unei macarale
(fig. 7.55, b) ;
- jaza a lJI-a: introduce rea grinzii-zavor, a dispozitivului de susti-
nere in grinda tubulara 2 ~i eliberarea macaralei de greutatea tronsonu-
lUi A (fig. 7.55, c). Se monteaza sehela de lucru la tronsonul A ~i se rididi
tr~nsonul B cu acee~i maeara, repetindu-se operatiile de introducere a
grmzii-zavor etc. ~i la tronsonul B (fig. 7.55, d) ;
- faza a IV-a: intrdducereu fasciculelor pentru precomptimarea tron-
soanelor A ~i B, matarea rosturilor cu mortar sau lipirea lor cu ra~ini
epoxidice ~i, in final, precomprimarea aeestor tronsoane (fig. 7.55, e).
Pentru celelalte tronsoane opera~iile se repeta.
Tn faza a llI-a de executie grinzile tubulare ~i grinzile-zavor asigura
apropierea ~i departarea tronsonuiui de virful consolei precomprimate, eu
alutorul a doua vinciuri hidraulice. Reglarile mici de orodinul a 2-4 em pe
verticalii ~i pe orizontala a tronsonului sustinut de catre dispozitiv, in ve-

466 4137
 o c

2 2 2 f 2

d e
Fig. 7.55. Procesul tchnologic de cxecutio in consola cu ajutorul grinzii-7.u\·or.

derea asigurarii unei asamblari corecte s-au facut eu ajutorul unor

~uruburi.
Proeedeul de montare a tronsoanelor descris mai sus se Ioloseste daca
exista posibilitati de acces pentru macarale t?i daca inaltimea de Ia teren
plna 1a suprastructura podului este mai midi decit inaltirnea maxima la
care poate ridica macaraua ironsoanele respective.
o alta realizarc in tara noastra in dorneniul podurilor executate in con-
sola 0 reprezinta uiaductui Ciitu$a. In prima etapa au fost executati stilpii
cadrelor, dupa care s-a eontinuat eu executa rea monolita a unei parti din
rigla (10,30 m), simetric fata de axa stilpilor, pentru a se crea spatiul ne-
cesar montarii carucioarelcr folosite Ia executia in consola (fig. 7.56).
La baza stilpului se due, en ajutorul unor trailere doua tronsoane si-
metriee montate fie care pe cite 0 platforrna. Pe aceste platforme se gasese
instalate tamburele en fasciculele de precomprimare, utilajele de preten-
sionare ~i alte dispozitive de lucru. Platformele stnt ridicate eu ajutorul
unor palane ale carucicrului de sarcina piria in dreptul intradosului tron-
sonului To, de unde stnt deplasate in lungul viaduetului cu ajutorul eartl-
cioarelor de lansare, pina in dreptul ultimului tronson montat anterior.
In aeeasta pozitie caruciorul de lansare este ancorat in spate de supra-
structura podului eu ajutorul unor dispozitive speciale.
In eontinuare, platform a este deplasata eu ajutorul caruciorului de
sarcina care rulcaza pe grinda consola a caruciorului de lansare plna cind

468
------~~~~-- __ ~ ~ ~ ~469
 tronsonul a ajuns in pozlua ne-
ccsara de montaj, Se continua
operatia de ridicare a tronsonu-
lui pin a Ia pozitia definitiva din
.~
.. proiect, se introduc fasciculele
de precomprimare in golurile
prevazute de tronsoane dupa
ca re se toarna mortar in rostul
dintre tronsoane. Dupa Intari-
rea acestui mortar se intind fas-
ciculele de precomprimara con-
form prevederilor din proiect,
se executa injectarea si betona-
) ea blocurilor de ancorare ale
fasciculelor pretensionate. In
acelasi mod se procedeaza pen-
11'U montarea tronsoanelor ur-
matoare.

llf' = =il
Fig. 7.5i. Fazele de executie a podului peste
Somes Ia Salu Mare.
Podul peste Somes la Satu
Mare a fost realizat prin proee-
deul de executie in consola
(fig. 7.57).
lti faza I, dupa executarea
fundatiilor pe chesoane lii tur-
narea stilpilor verticali ai ca-
Fig. 7.58. Pod In Olanda executat in consola,

drului, s-a realizat cu ajutorul unor esafodaje 0 amorsa monolita ce cu-

prinde consolele cadrului si tronsoane de cite 18,00 m lungime din deschi- 223/kN
dcrea centrale.
In [aza a II-a, dupa intarirea betonului din amorse ~i pretensionarea
fasciculelor necesare in aceasta faza, s-au realizat in continuare prin tur-
nare in consola spre axa deschiderii, inca doua tronsoane de :16,00 m lun-
gime fiecare, prin betonarea succesiva a unor zone de 3,00 m lungime.
Tn faza a III-a, dupa intarirea ultimului tronson turnat ~i pretensio-
narea ultimelor fascicule necesare in aceasta Iaza, cu ajutorul unui esafo-
daj agatat de capetele celot" doua console, s-a realizat ultimul tronson
(1~,OOm) pentru inchiderea structurii.
In [aza a IV-a, s-au blocat tirantii si s-au indepartat reazemelc pro-
vizcrii interrnediare pe care s-au turn at amorsele.
In [aza a V-a, s-au realizat consolele de trotuar, calea ~i parapetul.
Dintre podurile mai reprezentative executate in strainatate trebuie
mentionat poduZ construit in Olanda (fig. 7.58), in special pentru gradul
inalt de prefabricare a elementelor podului, atit ale infrastructurilor, cit fli
ale suprastructurii. In figura 7.59 se prezinta schematic tipurile !?i greu-
tatile elementelor prefabricate transportate pe apa cu vase special amena- +- 1 - J/KlJ-$/Jrlk/(
jate, iar in figura 7.60 sint indicate fazele de executie pentru riglele cadre-
lor. Iolosindu-se in acest scop 0 grinda metalica cu zabrele.
Podul de cole terata. La Vourte, executat peste Rhone (fig. 7.61), re-
prezinta una dintre cele mai remarcabile realizari in domeniul podurilor
pe cadre din beton precomprimat. Executia acestui pod s-a Iacut in con-
ditii cu totul particulare, folosindu-se in mod [udicios datele locale. Podul
Fig. i.59. Tipurilc de prefabricate foloslte :
are cinci travel de cite 60 m Iungime, sustinute pe cadre dublu articulate
1 - COlOMa; 2 - s:tindli de coronamener 3 - element pretabrlcat pentru etevatta puet:
avind 56 m deschidere. Aceste dirnensiuni au fost adrnise a priori pentru A-D - etcmerue prcrabrlc~1:epen~t'usupra...tructura,

470 471
 rve:
U -=-
~
+I7.IJ
---T----------
~IJ/){I
;_

•
0

I
C 8 A 8 C

2J,W211.9~kll
~7J12;/J I2.IJ.f 12;ff
IJ IJ C

~lJll
B A 8 C IJ

-2,2f
WI t,(J
~Z.9J 1NJ .95.fJIJ

-
I 1t7.51J
-JD/){I
, Wi - ~ i :~w

<dZ7
-=
!dZIl /(1 __ .. , .... 't!lttU 9;,,·******'i"... UUl;

Fuzo11-(/ -_ .. ,

IdZll1/h __ ....
I
.. .r.:::'" ~!¥nh

.1.1' ~u
C I C
Tn.. 'nil; ¥!

I
t¥

* **i:i:# ,, i 8 * Ii ';'
I
--
•
•
Fl/zo iY-o __ ........ 2.Ue.:.;*ii!j"t.:.w='uunr;.
I 0 I O. I T
FuZll r, --, •.r'Z..:::.:at:.:.:::.::::.9:''!!! lhU 'Y T
Fig. 7.62. Executla stllpilor cadrulUi podului La Voulte :
filzo Yi-q a- 1 - COfraj inleriOr; t - corra] exterior; :1 - gIinda metalJcA
tiP Bailey; {-

__.., .._-- __, • .J2n'n'iunU8¥"'U*hhiitr

• cAruc.iar; 5 - grindA de rezemare; 6 - TOst•

a se putea folosi fundatiile podului pe arce din font! distrus in timpul raz-
FoZI} 111-0
boiului. Sectiunea transversala a riglei este alcatuita dintr-un cheson cu
trei goluri, de 5,50 m latime ~i cu inaltimea constanta de 2,425 m. StUpii
Fig. 7.60. Fazele de executie ale r iglcl suprastruct II':'.
au, de asemenea, sectiune casetata, cu Inaltimea variabila : 3,50 m la in-
castrarea in rigla ~i 1,50 m in dreptul articulatiilor. In dreptul pilelor sint
A-A 8-8 "C prevazuts grinzi independente care reazema pe cadrele din traversele
adiacente, de 8,00 m deschidere, asigurind continuitatea tablierului. Podul
este vizitabil pe intreaga sa lungime prin interiorul casetelor.
Procesul tehnologic de executie a podului La Voulte a continut in prin-
cipal urrnatoarele faze de executie :
- construirea in prealabil a stilpilor eu ajutorul unor esafodaje verti-
cale exeeutate pe pile ~i realizarea unor cadre stabile, de forma triunghiu-
lara, prin precomprirnarea provizorie a grinzilor independente de 8,00 m
deschidere situate la partea superioara (fig. 7.62) ;
- executarea riglelor cadrelor pe tronsoane succesive (fig. 7.63, a) si
simetrice, turnate in consola (2,75 m lungime) cu ajutorul unor cof'raje
Fig. 7.61. Podul de cale ferata La voulte. glisante sustinuta pe grinzi metalice de inventar (tip Bailey), lansate din
pila in pila. Fasciculele au fost pretensionate pe masura executarii tron-
soanelor in consola ;
- reglarea eforturilor in cadrele triplu articulate (inainte de blocarea
articulatiilor din mijlocul deschiderflorj pentru actiunea Incarcarilor per-
manente (in special produse de balast), pentru definirea cu precizie a efor-

473
 TrohSO/J
52/o,fC'icv/e a
I ,
1910scitble
1~rqsckvle
55.00
b
Fig. 7.63. Exccutia riglelor cadrului podului La Voulte :
a - betonaree. In eonsola : b - dtspunerea tasc1cutelor de precompr1mare; 1 - cotraj :
z- gnnda metalicA tip Bailey: 3 - grlndA de rezemare.

turilor inainte de a fi transforrnate in cadre static nedeterminate, elimi-

rrind 0 mare parte din efectele contractiei ~icurgerii lente a betonului :
- blocarea articulatiel provizorii prin completarea ~i matarea rostului
central ~i pretensionarea armaturilor care realizeaza continuizarea riglei
(fig. 7.63, b) ;
- verificarea definltiva a fasciculelor pretensionate pentru intregul
ansamblu al lucrarii ~iinjectarea mortarului in canale;
- executa rea lucrarilor auxiliare, la grinzile independente situate
deasupra pilelor.
Problemele de executie, odata concepute si incadrate in procese tehno-
logice precise, au ridicat doua aspecte esentiale : calitatea materialelor
puse in opera ~icontrolul precomprimarii realizate efectiv.

7.6. PROCEDEE DE EXECUTIE A PODURILOR

PE BOLTr ~I ARCE

Pentru executia podurilor pe bolti si arce este necesara de cele mai

multe ori realizarea unor constructii provizorii, numite cintre, capabile
sa preia incarcanle din greutatea betonului proaspat, utilajelor 9i mate-
rialelor folosite la betonare.
Dupa modul de alcatuire si, in special, dupa modul de rezemare, cin-
tl'ele podurilor pe bolti si arce se pot incadra in doua rnari categorii :
cintre rigide ~icintre elastice.
Cinirele rig ide se alcatuiesc ca si esafodajele, avind puncte de reze-
mare pe intreaga deschidere a boltii sau a arcului, Incarcarile cintrului
sint transmise 1a Iundatiile provizorii prin intermediul unor elemente
comprim ate verticale sau Inclinate.