«f*.

„ n f ) V ), y ' ' '

î 2Í33 f 1*- fj Oa P . \JA\ \ v jfa
ANUL No. 285 E D I T ’E P O P U L
IS**a«3l*WKíSa-** W B H W >'
Duminică 25 Decembrie 19î$

REDACŢIA, UN NUMĂR
şi 4sHv B a-#
âli
M i!i
L
ADMINISTRAŢIA
Pe un an Lei 6.—-
IA Ş I
Pe 6 luni » 3.5G
PIAŢA UNIRE! Mo. 0
Pe 3 luni ,, 2.—
In localui Clubului
Z IA R N A T I O N A L -ü BER A L Suma se trimite prin
Naţional-Liberal / . /«'* ' 7 ? ) mandat poştal
B..*>N-Mvr«u«Ti'jv'i*-v.mata««*«**î»»siMtsi^'jsifflîsaaiaa^a ■ -»■asTdCCSTj!.* ksmftbfius^atsavKiasiMUf; - 1*1»“ “minimi n â im r 'n r 'T *

m gra
m%sa»
&A
a ranrieiarm L i ta W
R?
i \
vMonitorul Oficial" AM. 2 /4 4A 75 Decembrie publică urmă­
torul decret-lege privitor la împropietărirea ţăranilor V o t o b ş te s c ş l p â m m t la s ă te n i —
FERD1NAND i Vot T obştesc şi trecerea pă­ nul. care a luptat la hotar şi &
Prin graţia lui Dumnezeii şi voinţa Naţională Rege al României mântului la săteni au luat fiinţă aparat cu vrednicie dreptul la viaţă
La toţi de fa ţă şi viitori sănătate, pe cale de decrete legi. -neatîrnaţă a neamului nostru, nu
Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri şi Sau făcut aceste reforme pe poate întinde mîna trădătorilor,
al Ministerului Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Agricul­ calea decretelor-legi, de oare ce nu poate întinde mîna acelora
tură şi Domenii sub No. 15621 l .918, prin care se propune spre a- pană acum nu s?a ales Camera şi care prin purtarea lor au batjo­
probare Proectul de Decret pentru aplicarea dispoziţiunilor ari. 19 al. 5 senatul, Care sînt singurele Adu­ corit cele mai sfinte jertfe ale ţărei
din Constituţie privitoare la expropriere pentru cauză de utilitate Naţională. nări în drept a face legi. şi poporului nostru.
Având în vedere şi jurnalul Consiliului de Miniştri cu No. 1095 De aceea cînd nu-s Adunările Poate săteanul să-şi deie încre­
din 14 Decembrie 1918 am decretat şi decretăm: legiuitoare şi este o nevoie simţită, derea sa unor vorbăreţi fără suflet,
Se aprobă de Noi sub rezerva ratificărei ulterioare a Corpurilor o trebuinţă grabnică să se îee o unor palavragii de răspîntii, care
Legiuitoare cele ce urmează : măsură,—atunci stăpînirea, guver­ nici cind nu au avut vre-un rost,
Art. 1.—In conformitate cu arf. 19 al. 5 din Constituţie şi a. vo­ nul, cu încuviinţarea M. S. Regelui, nu au făcut v.e-o treaba bună şi
tului dat de Sfatul ţărei din Basarabia în şedinţa de la 27 Noembrie dă un ordin numit decret, care nu au pus umărul la nevoie pen­
1918, se expropriază pentru cauză de uîtifitaie naţională şi îg scop de orînduieşte o stare de lucruri şi tru ţărănime, şi chiar mai mult
a se vinde ţăranilor agricultori de pământ, următoarele- terenuri: împlineşte nevoia, ţinnid locul au votat împotriva votului obştesc
A). In cuprinsul vechiului regat al României se expropriază în iegei. şi a împropriefărirei ?
întregime:- 1) terenurile cultivabile ale domeniului Coroanei, Casei Acest decret se numeşte decret- Aceasta ar însemna ca singuri
rurale şi ale tuturor persoanelor morale, publice şi private, iristituţiuni, lege. sătenii să voteze contra împro-
fundaţiuni, etc. 2) Propietăţile rurale în cuprinderea lor totală ale Cu votul obştesc şi cu împro­ prietărirei şi a votului obştesc.
supuşilor statelor străine. 3) Propietăţile rurale în cuprinderea lor totală prietărirea aşa s’a făcut, fiindcă De acela acestora trebuie să le
ale absentiştilor, precum şi două milioane de hectare din pământul adunările legiuitoare cele vechi, răspundă: fapte, nu vorbe.
cultivabil al tuturor proprietăţilor particularilor, în condiţiunile prevă­ alese sub stăpînire nemţească, au Şi dacă aşa stă lucrul, dacă
zute în Constituţie, peste întinderile cultivabile arătate mai sus. Pentru fost desfiinţate, iar altele noi nu faptele sínt singurele rosturi te­
înfiinţare de islazuri comunale în regiunile de munte, se mai declară expro­ au putut fi alese. meinice, care trebuiesc să hotă,--
priate din proprietatea particulară, suprafaţa solului necesar acestor islazuri. Cum însă numai sfatul ţărei, raşca în alegere, nu încape îndo­
13) In Basarabia se expropriază în întregime: 1) toate pământurile adică senatul şi camera aii dreptul ială că orice sătean cu judecată,
ce aparţin coroanei (udalurilor) statului (haznalei) băncei ţărăneşti şi de â face legi şi" de a "întocmi noi în chibzuinţă sa cinstită, îşi va zice :
cele închinate mănăstirilor din străinătate. 21 Toate pământurile ce aşezări se înţelege de la sine că Partidul liberal în frunte cu Ion
aparţin zemstweldr şi în deobşte persoanelor morale publice şi private. puterea decretelor-legi este vre­ Brătianu şi Gheorghe Mârzescu ne-a
3) Pământurile cultivabile ce aparţin oraşelor şi comunităţilor urbane. melnică. Ele nu pot trăi de cit dat pământ şi vot obştesc;
4) Pământurile supuşilor străini. 5) Moşiile ce au fost neîntrerupt pană ce se adună sfatul ţărei, care Partidul libera a dat şi altă
arendate în timp ele 5 ani, în cursul anilor 1905 — 1918 inclusiv. le ia în desbatere. dată pământ, a înmulţit şcolile, a
6) Pământurile monastireior locale, lăsândui-se fiecărei monastiri câte o Dacă sfatul ţărei le întăreşte, îmiinţat băncile populare, coope­
jumătate hectar pământ arabil de fiecare călugăr sau frate, viile şi grădineîe atunci decretele se prefac [în legi rativele, obşriile şi alte multe îm­
de pomi roditori. 7) Pământurile bisericilor lăsându-se fiecărei biserici, şi capătă puterea de a trăi pentru bunătăţiri a făcut.
câte un lot de fiecare membru (preot, diacon şi dască*) precum şi un milion veşnicie, - dacă sfatul ţărei le res­ Partidul liberal cere votul ca să
de hectare din pământul cultivabil al tuturor proprietăţilor particulare: în pinge, atunci cad şi rămîn ca şi întărească în adunare legile făcute
aceasta se suprinde şi pământurile prevăzute la Iii. b. punctul 4 şi 5. cînd nu ar fi avut vre-odată fiinţă. pe cale de decret şi prin care se
Art. 2 .- S e socoteşte ca pământ cultivabil în înţelesul legei de Şi cu decretele-legi pentru votul dă pământ şi drept de vot. :
fa ţă toi terenul pe care s ’au făcut astăzi arături, locurile de juneţe, obştesc şi pentru împroprietărire De aceea datoria sătenilor este
păşune întrucât se pot cultiva precum şi orice alt teren ce s ur se va întîmpla la fel. Ele urmează de a vota pe candidaţii partidului
găsi propriu să fie dat cu folos în culţii'"ă. a fi întărite de sfatul ţârei. liberal.
Art. 3. —Subsolul teren urilor expropriate rămâne proprieialea Statului. Astfel fiind, chestia care se pune A nu vota pe candidaţii parti­
Art. 4 . —Exproprierea este declara â de pi in drept de la data pentru fiecare om cinstit şi drept, dului liberă! ar însemna că sate-;
acestui decret -lege. Părţile proprietăţilor declarate expropriate sunt pentru fiecare aîegătăr cuminte şi nii nu vor nici pământ, nici vot.
lovite de indisponibilitate, fă ră de îndeplinirea vreunei alte formalităţi. cu dragoste de ţară este: pe cine A nu vota pe candidaţii parti­
Art. 5. —Executarea exproprierei va începe îndată după publicarea .să aleagă la 15 Martie 1919, dului liberal ar însemna că sătenii)
în ^Monitorul Oficial» a acestui decret—lege şi se va urma fără în­ cînd este chemat să trimită în singuri votează în contra intere­
trerupere până la terminare. Adunarea deputaţilor şi în Senat selor lor şi a nevoilor urmaşilor lor.
Art. 6.—Decrete-legi speciale vor complecta, dispozîţiunile decre­ representanţi care să se rostească De aceea noi nu le putem d^
tului de faţă şi vor stabili toate condiţiunile executărei acestei expropieri. asupra acestor decrete-legi ? de cât un sfat: Cine vrea pământ,
Art, 7.—Toate legile şi reg. contrarii decretului de faţă sunt şi Pe cine? Este-foarte .lesne fie­ cine vrea să fie chemat la câr­
rămân abrogate. cărui alegător să se dumerească. muirea ţârei prin vot obştesc, treU
Art. 8. —Acest decretlege va fi- supus ractificărei ulterioare a Poate îăteanu! să aleagă pe acei, bute să aleagă pe candidaţii parU
corpurilor legiuitoare. care nu vor să i deie pământ şi ridului liberal.
Art. 9.— şi ultimul —Ministru nostru secretar de stat la depar­ vot? Fără îndoială că nu. Semnul listei candidaţilor libera!
tamentul agricuiturei şi domeniilor este însărcinat cu aducerea ia în­ Poate săteanul sa şi oprească este Crucea. f£
deplinire a prezentului decret lege. gîndul o clipă macar la acei, cari Sfânta cruce este semnul ere
Dat în Bucureşti la 14 Dec. 1918. Preşedintele consiliului de au dat mim? cu duşmanii ţârei, dînţei şi a5 mân uimii.
miniştri, ministru al afacerilor stăine /. /. C. Brătianu, Ministru de. cu nemţii ? Ar fi de neînchipuit Votaţi cu sfânta cruce, şi. cu 5
agricultură şi de domenii /. G. Duca. să se petreacă acest lucru. -Să tea - veti birui!
 MIŞCAREA- EDIŢIE POPULARA

PÂMANT SĂTENILOR Legea pentru înîpro-

Legea pentru luarea pămîntului ceasta sănătoasă lucrare şi a pus
ic la proprietari şi pentru trecerea la cale fel de fel de şoapte şi
prîetărirea sătenilor
Iui la săteni a luat fiinţă. Ea a -.uneltiri vrăjmaşe pentru a sdrun-
îost alcătuită de guvernul libera), cina viaţa nouă ce se deschidea, î^ isa â fflfa l o x i s r s p r i a î ş l Art. 22. —Ziua hotărâtă pentru înce­
iscălită ele M. S. Regele şi publi- pentru a stăvili mişcarea înţeleaptă s s r s ts-ese Sa s ă t e n i perea operaţiunii, în fiecare comună,
cată în foaia oficială. ce se întindea de la un capăt la se va aduce la cunoştinţă de către ju­
decătorul de ocol;
De-acum-înainte nimeni nu mai altul al ţârei, Art. 1. —î ti conformitate cu art 19, a) Proprietarului prin citaţiune ia
poate bănui că darea de păniînt Zadarnice însă le au fost toate alin. 5 din Constituţie şi ca urmare a sediul administraţiei moşiei,
la săteni ar fi o vorba numai, o încercările şi zadarnice le-au rămas decretutui-lege No 8.681 din 14 De­ b) Obştei sătenjior prin afişare pe
făgăduia la* înşelătoare spusă de- toate socotinţele, cembrie 1918, se expropriază, pentru uşa primăriei.
cauza de utilitate naţională, pământul Citarea proprietarilor aflaţi în stră­
oameni, care n-i au nici gînduri Adevărul a ieşit la iveală si cullivabil în măsura şi condiţiunile cu­
curate, nici suflet cinstit munca stăruitoare a partidului li- inătate se va face, în caz daca nu au
prinse în decretul-lege de faţă, pentru un procurator cunoscut în ţară, prin
Toate şoaptele răuvoitoare, toate berc! a fost încununată de cea a se spori întinderea proprietăţii ru - arendaşul lor.
cuvintele, neadevărate, împrăştiate mai temeinică isbîndă. cale ţărăneşti prin vânzare la săteni Ir? caz dacă proprietarul, împuterni­
de unii oameni de'rea credinţă,— Satele, populaţia de la ţară a mani-Hori de pământ citul său, sau delegatul sătenilor re­
Vor avea precădere cei cari au fost fuză de a se prezenta la efectuarea
toate aceste uneltiri vinovate se cucerit -prin înţelepciunea ei, prin mobilizaţi, sau urmaşii ior daca ei au
prăbuşesc în fata legei. muncă, prin sîrguînţă, prin eco- operaţiunii, judecătorul de ocol va pu­
murit îa timpul sau din cauza ras* tea lucra cu ceialt membru prezent
Şi sătenii pot judeca acum cine nomie şi prin unire, dreptul la boiului sau chiar şi singur.
Ie sínt prieteni, pot chibzui cine ' noua viaţă, care se aşează acum Avi. 3 —Exproprierea este declarată Art. 23. Com si a nea locală, v i tre­
sínt oameni de cuvînt şi cine a în ţara noastră de plin drept dda data decretuiui-ie- bui ca in. termen de o tună dtla ex­
ge No. 3.681 | 918. pirarea termenulii de 20 zile prevă­
făcut să biruie dreptatea lor. . Satele noas-re, ţărănimea, prin Părţile proprietăţilor declarate ex­
Nu de ieri de azi partidul îibe* jertfa grea făcută în războiul ce zut în arc. 20 şi pe baza întinderii ce
propriate, potrivit acestui decret-lege, după tabloul anexat acestui dccret-îege
ral s'a ocupat de soarta sătenilor. Fa purtat pentru desrobirea fraţi- sunt lovite de indisponibilitate din a- se declară expropriată din fiecare pro
Nu de ieri de azi grija de capi- lor noştri, cme da veacuri aştep- ceeaş zi, fără îndeplinirea nici unei prietate, să aleagă şi să determine în
tenie a partidului liberal a fost tau ziua măreaţă a mîntuirei lor, alte formalităţi. trăsături generale îa raţa locului por­
Exproprierea atinge proprietatea, ori ţiunea expropriată.
de a aduce o îndreptare în traiul prin această jertfă a cucerit în care ar fi capacitatea lui juridică sau
sătenilor şi de a-i îndruma spre toate sufletele cinstite şi curate, Ik lucrarea ei comisia se va călăuzi
caracterul imobilului expropriat. de declaraţi unea proprietarului făcută
o viaţă mai largă, mai înfloritoare în sufletele româneşti o idee mare, Art. 4 —Executarea expfcprierei o- conform art. 20 de acte, planuri, h o ­
şi mai 'îmbelşugată. - ideea dreptăţei. rânduită prin decretul lege No. 3.681 tărnicii, informaţii, şi va stabili par­
începînd cu marea improprie- Şi ca o urmare firească a aces dm 14 Decembrie 1918 şi a decretu- tea ce urmează a se da in imediaţ i
lui-lege de faţă se va urma iară în- folosinţă a ţăranVor, finândtrse rea
ţări re de la 1864, urmînd cu ce- tor cuceriri, pe care trebuie să se frerupere până la terminare.
jelalte mai mici împroprietăriri, întemeeze orice întocmire ome- mă şi de condiţiile economice ale mo­
Art 5 —Se declară expropriate în şiei.
oarticlul liberal a luptat pentru .neasca, ia fiinţă noul aşezământ întregime :
ridicarea ţârânimei. ai proprieiăţei în ţara noastră. a) Terenurile cultivabiîe ale Dome­
Partidul liberai însă ştia bine Pământul, care până acum era niului Coroanei, Casei rurale şi ale tu­
turor persoanelor morale, publice şi SfâfsV c&astrlfssa Ia pista
:ă a da numai pămî ii nu însamna în stăpânirea câtorva, dar pe care
cla sătenilor putinţa iniei munci îi făceau roditor cei mulţi, se ia
private : instituţiuni, fundaţiuni, etc., im m m iaisii dat săftesailar
chiar când actele lor de fundafiune,
îmbelşugate, nu îusamnă a i înstări din mâna celor puţini şi se trece donaţiuni, testamente sau ori ce alte şi Ia islazuri.
îndeaju ;s, în cit să nu le mai în stăpânirea celor care-1 muncesc dispoziţiuni, sub ori ce titlu, ar pre­
poarte grija. şi care 1 rodesc. vedea direct sau prin orice fel de Art. 43, Pentru a uşura pe sătenii
clauze prohibitive reînstrainarea lor sau î mp ro p r?etar iţi în te meie rea g ospo dă *
De aceea partidul literal pentru Ş i acest aşezământ de dreptate i-ear îi dat o altă destinaţie specială; riei ior şi la plata pământului. Statul
s sprijini voinţa sa de a ridica s'a făcut şi se d săvârşeşte de b) Proprietăţile rurale în cuprinde­ va contribui cu o sumă până <ia 35
ţărănimea, a căutat pe lingă pămînt partidul naţio n u l liberal ~ Legea rea lor totală ale supuşilor Statelor ia sută din preţul de expropriere
să maî%mîe la îndămîna sătenilor im proprietarei stă în- faţa tuturor, străine, fie ca sunt străini prin origina întrebuinţarea sumei se va face după
;$i a te mijloace de propăşire. a celor cu sufletul curat, ca şi a lor, fie că au devenit străini prin că­ dispoziţiunile ce ce se vor prevede
sătorie sau alt m od; in legea de împroprietărire
A întărit Biserica, a înmulţit celor ce nu au nimic sfân , în faţa c) Proprietăţile rurale în cuprinde­ Pentru . plata pământurilor expro­
şcolile, a creat băncile populare, celor drepţi, ca şi a celor intere* rea lor totală ale absentei şti lor priate ca islaz comunal, Statul va con­
cooperativele săteşti, obştii le, a şah, înfaţa-celor iubitori de ade* Intră în această categorie toate pro­ tribui cu o treime din anuităţi.
înfiinţat caşsa rurala. vor ca şi a celor clevetitori, ca o prietăţile cari în cei din urmă cinci
A făcut, însfîrşit, tot ce era tre- mărturie în veci nesdruncinată, ca ani au fost neîntrerupt impuse ia un *,
buincîos pentru a lumina pe să* o ú >vadă hătărihoare cá partidul impozit funciar îndoit conform legii * * î.

speciale în vigoare.
tean, a-i îi tăi i credinţa, a i îndemna naţionahlibemî i-a dat fiinţă şi cu . Art 6. Se mai declară expropriată
la cruţare, a strînge puterile lor ea a întemeiat cel mai statornic Am arabi aici crîmpeie din le ­
o întindere de doua milioane ha. din
la un loc prin unire. şi temeinic aşezămâ *t de dreptate, pământul cullivabil al tuturor proprie­ gea pentru împroprietărire, şi mat
S’a luptat pentru aceasta. Po* şi de propăşire liniştită şi trainică tăţilor particulare cari au mai mult de ales i
trivnicii partidului liberal s'au în- a ţârei noastre, 100 ha- pământ cullivabil ede mai de samă griji ate sătenilor.
cumentat să vorbească de râu a- . $e trece sătenilor 2 milioane
P ă ifflâ sf s s $ ă în î@ l© jia ja hectare din moşiile particulare, !a
s ă tiM îio r i G î s â a i* c l i i a r care se mai adaogă moşiile Co­
în p r i m ă v a r a t m u i m IS IS
SS V« 20 şi 21 Martie pentru loanei, ale aşezămintelor de bine­
facere, a Societăţi or şi al trie.
imîs Marii? alegerea de Senatori.
22 Martie pentru 'ale­
Art. 21. —Pentru ca toate terenurile
expropriate"să între în folosinţa să
Pământul astfel dobândit se
trece sătenilor de în d a tă , c h ia r
Alegerile pentru Cons­ teodor chiar în prim ăvara anului
în p rim a v a ra a n u lu i ISîO.
tituantă sorocite pentru gerea Colegiului Univer­ *9*9,-se institue comisiuni locale cari
Statul pentru a ajuta pe săteni
vor avea de scop numai să aleagă şi
sitar. să determine în trăsături generale la contr,buie şi el la plata pămân­
Ianuarie au fost amânate faţa locului porţiunea expropriată. tului trecut sătenilor. Pentru pă­
pentru luna Martie a. c. Constituanta care va Aceste comisiuni se compun d in : mântul de cultură contribuie cu
ieşi din aceste alegeri ce a) Judecătorul ocolului în care e a-
Convocarea colegiului şeazată moşia. 35 ia sută din preţ, iar pentru is­
electoral se va face în se vor face PRIN VO­ b) Proprietarul moşiei sau împuter­ lazuri cu o treime.
următoarele zile: TUL UNIVERSAL, a fost nici tul său.
c) Un delegat al sătenilor, desem­
15, 16 şi 17 Martie 1919 convocată pe ziua de 15 nat de ei în faţa judecătorului la în­
pentru alegerea de De­ Aprilie 1919. ceperea operaţiunei. in caz dacă ei nu
cad de acord asupra numelui delega­
tului, atunci judecătorul îl va desemna
putaţi. din oficiu dintre fruntaşii satului.
 „MIŞCAREA" EDIŢIE POPULARA
M in Iştri1 Â rci eal u lui,
Bucovinei si lasarabiel
In «Monitorul Oficial» a apărut decreiul-lege prin cari
fruntaşii românilor ardeleni d-nii Vaida-Voevod, Vasile Qol-
diş şl Ştefan C. Pop, au fost numiţi miniştri fără portofoliu.
Deasemenea au fost numiţi miniştri fără portofoliu frun­
taşii bucovineni d-nii ian cu Flondor şi loan Nisior.
In România Mare şi pe veci unită ARDEALUL este re­
prezentat prin d-nii miniştri Vaida-Voevod, Vasile Goldiş
şi Ştefan C. Pop.
BASARABIA prin d-nii miniştri I. Inculeţ şi D. Ciu-
gureanu.
BUCOVINA p r i n d-nii miniştri Iancu Flondor şi
loan Nisior.
Sa trăiască pentru consolidarea celor trei acte istorice
ale unirei şi pentru propăşirea f aţilor noştri eliberaţi de sub
stăpânire străină.
Măsuri luate de Guvern
a*
Abia venit în fruntea ţărei noul guvern prezidat de
dl. L I. C. Brăteanu, a procedat Ia o serie de măsuri grab­
nice, menite a consolida noua Românie unită în afară şi
înlăuntrul ei.
Găsind ţara pustiită şi sâcătuită s’a purces de îndată Ia
restaurarea tuturor operilor de jaf şi distrugere săvârşite de
duşmani în timpul răsboiuiui: căi ferate, telegraf, mine de
petrol, fabrici particulare şi de ăle statului, toate sunt în
curs de restaurare.
Lipsa generală de alimente şi materii prime a determinat
guvernul să apeleze ia concursul Aliaţilor. Marii şi bunii
prieteni ai României au promis solemn şi au luat măsuri
de a ne trimite nu numai alimente, dar şi îmbrăcăminte şi
materii prime, pentru a îndestula toate nevoile ţărei.
Proviziile de care dispunem vor fi repartizate în mod legal
în întreaga ţară,' proporţional cu consumul necesar fiecărei
comune urbane sau rurale. In acest scop vor lucra în comun
ministerele de război şi de industrie.
Fraţii no ştii Ardeleni au pus la dispoziţia ţărei — după
cum a comunicat dl. Al. Cens ian ti nes cu ministrul Industriei
şi Comerţului—însemnate cantităţi de alimente şi medicamente.
In scopul îndestulărei se vor distribui populaţi unei pro­
viziile rămase în depozitele nemţeşti; în acelaş timp s’a brie«Evenimentul»
dispus urmărirea şi pedepsirea tuturor acaparatorilor şî spe­ servator sub şefia (Hui Dim. Gre-
culatorilor de alimente.
împroprietărirea tâmpilor este fapt îpdepienit Decretul
apărat astăzi prevede că fărăpil întră imediat îp folosipţa
pământurilor ce li se dă.
Toate aceste măsuri de împrosperare a întregei popu­
laţii de la oraşe şi de la sate au fost luate într’un interval
numai de doua săptămâni-—în care timp curm ui torii ţărei
au avut a rezolva marile probleme ale unirei şi consolidărei
Bucovinei, Ardealului şî Basarabiei.
Şi orăşăni şi săteni trebue, la rândul lor, să deie do­
vadă de toată iubirea de ţară şi de neam şi să aibă deplină
încredere în patriotismul luminat al conducătorilor ţărei.
Opera de dreptate sociafă şi consolidare a neamului
românesc nu trebue să fie întru nimic zădărnicită de spiritul
de desordine pe care duşmanii României Mari încearcă să-î
creeze prin agitaţii bolceviste.
Acest sâmbure ai anarhiei nu poate avea teren prielnic
*nir’o ţară ca a noastră, în care democraţia si patriotismul au
strălucit iot atât de senine ca şi eroismul care au unit şi
întărit noua Românie democrată^
3
Ipi rea ţinuturilor ro-
mîneşti din Ungaria
— Raportul clătii Preşedinte al Consiliului de Miniştri. ~
Pentru obţinerea decretului Regal neamului românesc, care de aproape
cu privire la alipirea ţinuturilor ro ­ două mii de ani, în mijlocul tuturor
mâneşti din Ungaria d. ion I. C Bră- vitregilor vremuri, a ştiut să-şi păs­
tianu preşedintele consiliului de mi­ treze neatins caracterul de conştiinţă
niştri a făcut M. S. Regelui următo­ naţională.
rul raport: Ea se reazimă pe cerinţele istoriei,
care îi impun desfiinţarea tutu. or gra­
SIRE, niţelor nedrepte şi nefireşti şi stator­
De veacuri neamul românesc tinde nicirea Statelor după principiile na­
spre unitatea lui. ţionalităţilor.
De aceia când prin războiul gene­ Ea e voită în fine de nevoile nea­
ral o parte din omenire a întreprins mului românesc care rm pate trăi des •
lupta pentru libertate şi drepturile na­ părţii şi care. nurnai prin unirea la
o.laită a tuturor fiilor lui, îşi poate în ­
ţiunilor, Regatul Român a socotit de
datoria lui să se alipească acestor pu­ deplini cu folos pentru omenire şi cu
teri şi împreună cu ele să-şi jertfească strălucire pentru ei misiunea civiliza­
fii pentru desrobirea fraţilor noştri a- toare în această parte a lumei.
supriţi. După mari' suferinţe vitejia mi­ Consfinţind prin acest decret-îege
nunată a oştirii noastre îşi găseşte răs­ voinţa Adunării din Alba-îuîia, Maies­
plata. Alături de glorioşii ei aliaţi, Ro­ tatea Voastră înscrie în istoria popo­
mânia este astăzi printre învingătorii rului rornânes de totdeauna şi de pre -
lumii. Basarabia şi Bucovina s’au unit tutindeni, cel mai marş act al Istoriei
cu patria mumă, iară peste Carpaţi Noastre naţionale, acel pentru care ge­
românii cari împreună cu noi de atâta neraţii întregi au luptat şi au murit,
vreme aşteptau ceasul întregirii nea­ acel în nădejdea căruia au trăit dela
mului, îndată ce şi au putut spune Nistru şi până la Tisa toţi Românii
gândul au proclamat în marea lor A- despărţiţi de o soartă nemiloasă şi pu
dunare naţională întrunită la Alba-iu- neţi Sire, pentru vecie temelia unei
Iia în 1a Noembrie (1 Decembrie) Românii mari şi a unei vieţi . naţio­
1918 unirea lor necondiţionată şi dea- nale pe care să ; e poată de aci îna­
pururea cu Regatul României. inte desvolta în pace şi în fericire în ­
Delegaţia Adunării Naţionale a în­ tregul neam românesc.
făţişat M- V. actul Unirii prin care Sunt cu cel mai profund respect,
cerem prin decretul lege de faţă Ma­
iestăţii Voastre să*î întărească spre a SIRE,
da o formă definitivă unităţii noastre al Maiestăţei Voastre Prea ple ­
naţionale, acum deplin înfăptuită peste
toate ţinuturile locuite de români.
cat şi prea supus servitor Pre
şedinţele consiliului de miniştri
Unirea aceasta în ziua când marii şi ministru de externe.
noştri aliaţi sunt învingători, isvorăşte
din puterea de viaţă a poporului ro­ Ion î. C. Srăifanu
mân din vitejia soldaţilor noştri şi din 1918, Decembrie. îl.
voinţa hotărâtă a românilor de pre­ wxm nxBBBa n xm iu i
tutindeni.
Ea se întemeiază pe fiinţa însăşi a
ţnrăni mei noastre, au găsit îndăr.
ilim tfaiil 11 »1
I P ^ P P l l P H 11 jită opunere din partea conserva­
torilor.
lîlPPPÎflIiPiPI
ii lltdliallilti Aşa s a întâmplat cu împroprie­
tărirea de la 1864, când pentru a
se putea înfăptui această mare pre ­
facere a proprietăţei a trebuit ca
d* la 21 Decem­
Vodă-Cuza şi Mih dache Cogălni-,
1918, gazeta partidului con.
ceanu să treacă peste votul Aiî.r
ciatiu, scrie: nărei şi peste Capul tuturor boie­
„ Eri a apărut decretul relativ la rilor, şi cu puterea să facă împro'
»aplicarea reformei agrare. prietărirea.
„Protestăm clin nou împotriva Aşa Va întâmplat şi cu împro­
es ui mod de a legifera11. prietăririle ce au urmat ; aşa s'a
Conservatorii îşi dau pe fată întâmplat cu băncile populare co­
arama şi gândurile ascunse care operativele şi obştii le împotriva
le au faţă de reformele ce se în- cărora totdeauna conservatorii au
strigat.
Conservatorii protestează şi se Dar nimeni nu se împiedică de
ridică împotriva votului obştesc şi împotrivirea acelora, care nu în­
ţeleg nici vremea în care trăiesc,
a împroprietărirei.
Mărturie este gazeta lor »Eve­ şi nici simţul de dreptate, pe care
nimentul* %prin care această pro­ trebuie să se aşeze noua noas­
testare sa publicat. tră stare.
Şi atunci întrebăm: Vor striga în pustiu !
Ce au conservatorii de spus a- Pentru ştiinţa oameni* ©r de trea­
supra votului obştesc şi asupra bă este bine să se afle:
pământului de se dă la săteni? Conservatorii strigă şî protes­
tează în contra liberalilor, fiindcă
Şi înţeleg uşor când ne gân­
dim că ţoale măsurile ce s’au luat dau pământ şi vot sătenilor.
pană acum pentru îndrumarea vie; Să se ştie.
tei la sate. pentru ridicarea stăre*1
 EDIŢIE POPULARA

Cum se va face pus toată munca pentru îndruma­

rea sănătoasă a statului, să nu v ie.
acela care a sporit salariile învă­
ţătorilor şi ajutorilor de învăţători
cuvântul cu privire la interesele noas­
tre obşteşti.
în 1914. La alegerile care vor avea loc cu­
împroprietărirea tuind într'un interval atât de scurt
cu cel mai larg program, Înfăp­
In sfîrşit tot guvernul liberal
rând, de sigur că veţi fi recunoscători
partidului care v’a înzestrat cu aceste
cele mai mari reforme, care să prin stăruinţele d-lor Ion f. C. bunuri şi veţi vota cu toţii pentru,
Dăm mai jos un tablou din care formeze teme’ia solidă pe care să se Brătianu şi I. G. Duca a dat în­ partidul liberal nafiona!, astăzi cel mai
se poate vedea ce se' va expropsa sprijine România Mare. l-a fost văţătorilor dreptul de a fi ofiţeri puternic şi care singur a realizat re­
din proprietatea mare. dat d-lui loan I. C. Brăiianu, adînc de rezervă şi să poată candida formele arătate.
Proprietăţile de 100 hectare nu cunoscător al problemei ţărăneşti, împreună cu preoţii ia Cameră
vor fi reduse. De îa 100 hectare să rămâie cel mai mare om de şi Senat.
în sus proprietăţile vor fi reduse stat romîn ; către d-sa se îndreaptă Dar de prisos să mai insistăm,
în proporţiile prevăzute în tablou, astăzi toate năzuinţele unui popor căci învăţătorii nu aşteaptă ca d.
astfel că proprietăţile de peste 10 mare, care vede înfăptuindu-se Marghiloman' să îe spună cari
mii hectare vor fi reduse la 500 reformele pe cari nici un alt par­ sunt adevăraţii lor prieteni. ■KJOBKESSUKaunK*

hectare. tid nu a fost în stare să le facă,

nici un alt om politic nu a putut D-l I. G. Duca, noul mi­
Scara de expropriere nistru al domeniilor, a avut
să le conceapă. România de mine
Proprietăţi Propr. ră­ Propr. Propr. ră- porneşte pe o cale sănătoasă, avînd mai multe consfătuiri cu in­
Ha. masă Ha Ha. masă Ha.
îa bază solide principii democra­ spectorii băncilor populai e şi
100 100 1,200 295.2 tice, izvorîte din o inteligenţă vie,
105 104,6 1.300 299.7 de Dr. | Lebeiî ai obştiilor, cu cari au luat în­
303,9 dintr’un suflet mare, timido muncă
110 109.0 1.400
fără preget, pe care numai dl. loan
ţelegeri cu privire îa imediata
115 113,2 1.500 307.8
120 117.2 1,600 311.5 I. C. Brătianu a fost în stare să Poveţe pentru muncitori punere în aplicaţie a reformei
125 121.1 1.700 315.0 o servească cauzei naţionale. agrare.
130 124.9 1,800 318.3 IX *
De aceia marea masă a popo­
135 128.5 1.900 321.5
140 132.0 2 000 324.6 rului, vitejii apărători de la Oituz, D esvre m uncă şi econom ie Guvernul a hotărât că şi
145 135.3 2,100 327.6 Mărăşti şi Mdrăşesti, au deplină preoţii pot fi aleşi în Cameră
încredere în solicitudinea guver­ In numeriîe trecute am arătat în
150 138.6 2,200 330,5 chip desluşit legătura ce există între şi Senat.
155 141.7 2.300 333.3 nului Naţional-Liberal şi-i mani­ putere şi pofta de muncă şi hrana, lo *
160 144, i 2.400 336.0 festă bucuria lor, prin următoarele cuinţa şi curăţenia trupului. Locuinţa
165 14 7,6 2.500 338.7 . sănăto să şi curăţenia contribue nu
Federalele cooperativelor
341.4 cuvinte, pe care le-am auzit în
470 150,5 2,600 numai la o bună stare de sănătate, dar săteşti trebue să aleagă câte
175 153.2 2.700 344.0 una din zile, din gura mai multor
fruntaşi ţărani : „vă rugăm să şi face pe muncitori să capete simţul doi delegaţi şi doi supleanţi
180 155.9 2,800 3465 şi respectul de sineşi.
185 158.4 2.900 349.0 spuneţi d-lui loan /. C. Brătianu, Lipsa de hrană atrage lipsa de putere de fie care federală, potrivit
190 160.9 3.000 • 351.4 şeful partidului Naţional Liberal, şi de poftă de muncă. In schimb însă decretului lege No. 3697 din
195 163.4 * 3.200 356.3 că îl înconjurăm cu toată dra- numai prin muncă harnică şi cins­
200 165.7 3.400 361.1 tită omul îşi poate agonisi o viaţă
1 Decembrie a. c. pentru îm-
365.8 gostea, şi că propăşirea şi tot
210 170.2 3.600
binele nostru rămîne strîns legat rodnică, hrană bună, locuinţă sănă­ propretărire.
220 174.5 3.800 370.4 toasă, îmbrăcăminte şi alte cerinţi pen­
230 178.5 4.000 374.0 de numele D~sale singurul care In acest scop adunarea
tru păstrarea sănătăţii-
240 182.3 4.200 379.4 cunoscîndu-ne nevoile şi durerile, Numai prin muncă se ajunge la o generală a federalelor a fost
250 185,9 4.400 383.8 ne a sprijinit şi ne-a ajutat viaţă fericită. Munca cinstită face pe om! convocată pe ziua de 6 Ianu­
260 189.4 4.600 388.2 Munciţi dar cu râvnă şi nu vă îasaţi
270 192.7 4.800 392.5 Dr. C, Vasiliu
în nădejdea altor-. Ajutaţi vă singuri.
arie 1919 la Bucureşti.
280 195.8 5.000 396.9 i Staţi pe picioarele voastre. Nu aştep­ Toate trebue să fie repre-
290 198.8 5.200 401.2 taţi de la nimene altul vre un ajutor sentate spre a se putea alege
300 201.7 5.400 405.4 nici chiar de. la Stat. Munca şi eco­
320 207.1 5.600 409,7 nomia să fie crezul vostru. Prisosul delegaţi din toate regiunile.
340 212,0 5.800 413.9 *
360
389
216.6
120.9
6.000
6.200
418.1
422.3
învăţătorii câştigului, păstraţi-1 pentru vreme de
nevoie. Bani albi pentru zile negre.
In primele zile din ianua­
Numai aşa veţi ajunge ca să nu.
400 224.8 6.400 426.5 aveţi nevoie de ajutorul altuia. De rie va apare regulamentul după
420 228.5 6.600 430.6 Conservatorii care nu văd cu altfel casele de economie, coope­
440 232,0 6800 434.7 ochi buni împroprietărirea ţărani­
care se va face exproprierea
rativele şi băncile populare ce s’au
460 235.3 7.000 438.8 lor şi votul obştesc încearcă să alcătuit de cătră căpeteniile partidului şi care va cuprinde şi pre
480 138.4 . 7,200 443.0 iiberal-naţional, sunt toate făcute pen­ tarile de plată pentru moşiile
500 241.2 7.400 447.1 samene vrajba, susţinînd că par­
tru înlesnirea traiului vostru şi al stâ­
525 244.6 7.600 451.2 tidul liberal n’a făcut nimic pentru rci voastre gospodăreşti. ce se vor expropia, după di­
550 247.8 7.800 455.3 învăţători. In zilele din urmă iarăşi partidul ferite regiuni.
575 250.8 8.000 459.4 Partidul naţional-liberal a recu­ liberal naţional a introdus două re­
600 253.7 8,200 463.5 noscut cel dintâi importanţa pe forme mari, c*ri vor aduce cele mai
625 256.4 8.400 467.6 bune şi frumoase roade celei mai nu­ M ăria Sa Regele a iscălit de
8.600
care o au luminătorii satelor în
650 258.9 471.7 meroase pături ţărăneşti din ţară şi creţul lege care a apărui in „Mo
675 261.3 8.800 475.7 ridicarea culturală şi economică a
anume Reforma agrară, prin care se niiorul Oficial“ prin care se în
700 . 263,6 9,000 479.7 populaţiei rurale. va vinde sătenilor pământ arabii cu tăreşte actul unirei Bucovinei.
750 267.9 9,200 483.8 Dovada o avem în extensiunea întindere de 2,500,000 hectare, cari *
800 271.8 9.400 487.8 ce a dat'o marele Spiru liaret vor fi expropriate de la particulari,
850 275.4 9,600 491.9 activităţii extra şcolare a învăţă­ încât pe viitor, pământul va trece din Preşedintele Sfatului Ţări
900 278.8 9,800 495.9 ce în ce mai mult în mânele ţărani­
950 281.9 10,000 500,0 torilor, încredinţîndu-le lor sarcina din Basarabia întovărăşit &
de-a veghea la propăşirea satelor. lor. Nu vor mai fi proprietăţi mai
1.000 284,9 pestelO,000 500,0 mari decât 500 hectare de pământ alţi fruntaşi basarabeni au fos
uoo 290,3 înverşunarea cu care au com­ cultivabil. la Bucureşti unde au înmâna
bătut conservatorii această iniţia­ Astfel, ţaranii vor deveni proprietari
tivă este cunoscută. şi se vor elibera de sub jugul marilor Măriei Sale Regelui actul u

Ge spun ţăranii In 1907 cînd conservatorii au

Deşi de puţin timp la guvern,
Partidul Naţîonal-Liberal de sub
conducerea d-lui loan I. C. Bră-
tianu, a dat cele mai frumoase
roade. Nici nu se poate ca un
partid politic pus sub conducerea
celui mai mare Român, care şi-a
aruncat toată vina răscoalelor asu­
pra învăţătorilor şi preoţilor, par­
tidul naţional- iberal este acela
care prin Spiru Haret ie-a luat
apararea şi a dovedit în mod ne-
îndoelnic cît de nedreaptă a fost
acea învinuire.
Apoi după propunerea d-lui I.
G. Duca tot partidul liberal este
Iaşi, Tipografia „DACIA" Petru Iliescu.
proprietari şi al arendaşilor-
O adoua reformă a partidului libe­
ral este introducerea Votului obştesc,
nirei vecinice a Basarabiei c
România.
prin care toţi ţaranii, capătă dreptul
de vot direct, aşa că pe lângă ca ei
devin proprietari, vor deveni şi oa­
meni de sine stătători, cu toate drep­
turile eg le cu ale boerilor. Oameni
liberi în România mare şi liberă- Vor
contribui şi ei de acum înainte la în­
tărirea ţării şi a neamului. Li curând
chiar veţi fi chemaţi să Vă spuneţi