A N U L II.
— No, 55
Un num ir
v e c hiu
3 0 ba ni
ABONAMENTE
UN AN
In tară . . . ^ ........................... 18 lei
In S trâ ln ă la ta ..........................30 lei 18 lei
Abonamentele încep la 1 al 1**> *!• fiecărei luni
Pentru preoţi $' învăţători preţul abonam, pe Jumăt.
i'tEDACTIA! 56, Calea Victoriei, 68, Bucureşti
• - TELEFON 13/47 -=------
Ot aşele noastre
Oraşele noastre sunt în plină
creştem si
J ) dezvoltare. Pretu-
t.indeni pavaje şi canalizări,
apă adusă cu cheltuială, lu ­
mină electrică şi câte altele.
B ogăţia satelor noastre, toată
dulceaţa brazdelor întoarse, se
stringe şi se Îngrămădeşte la
oraşe, unde se valorează şi de
unde apoi se împrăştie în lume.
Oraşele sunt centrele ner-
vurei noastre sociale, şi de la
întărirea şi progresul lor, atârnă
ridicarea şi prestigiul ţărei în­
tregi. In oraşe pulsează viaţa
mai intens, şi ele dau măsura
valoarei unui popor. In oraşe
se îngrăm ădesc averile şi se
adună inteligenţa, şi ele stă­
pânesc de fapt, toate m anifes­
tările d e viaţă.
Poporul cel mult, ţărănimea
harnică şi plecată, ia prea pu­
ţină parte la viaţa de emoţi-
uni şi bucurie, pe care tim pu­
rile moderne o pun la înde­
mâna oamenilor.
Am putea spune că ţara se
stăpâneşte, ca tot, numai prin
oraşe, şi oraşele sunt acelea
care dau conturul şi fixează
personalitatea neamului.
Oraşele sunt mândria po­
poarelor, şi atunci când totul
se dărâmă şi se stinge, când
se şterge chiar şi numele unor
noroade, acele noroade to t mai
trăesc în viitor, trăesc prin
urmele oraşelor lor, prin arta
rămasă si
f amintirea faimei.
Theba E giptului, N iniva şi
Babilon, Troia şi Cartagena...
Oamenii s’au dus, rasele s’au
stins, dar a rămas faima şi
sfărâmăturile acelor glorii cari
uimesc şi azi. După aceste
urme sacre, s'a reuşit a se re­
constitui personalitatea popoa­
relor dispărute, şi ne putem
astfel da samă de sufletul şi
gusturile de-atunci şi de viaţa
dusă. Urm ele acestea au tras
în cântarul nemurirei, cât toate
sforţările şi svârcolirile de
veacuri, a neamurilor cari s au
stins.
Si acum să ne reîntoarcem
la oraşele noastre.
Cum am zis, mare parte
din ele sunt în plină înflorire.
Lumină, sănătate, mişcare şi
avere.
In toate aceste daruri înse,
înfloreşte şi tresare un alt su­
flet, se desvoltă o personali­
tate deosebită geniului nostru
etnic.
Oraşele aproape nu mai
sunt ale noastre, mai ales în
M oldova.
V iaţa rom ânească propriu
zisă se îm puţinează pe zi ce
trece şi elem ente străine, mai
pregătite şi mai perzistente,
se cuibăresc şi dau avânt o-
raşelor înoite.
In oraşe e lumină şi avere,
oraşele stăpânesc ţara prin
bani şi interese, dar forţa a-
ceasta învingătoare, nu e forţa
noastră naţională.
E lem entul rom ânesc din o-
raşele noastre, se reduce a-
próape numai la m ahalagii să­
răciţi şi desorientaţi; încolo,
funcţionari îndatoriţi, pensio­
nari dom oliţi ş i politiciani
utilitarişti. Num ai armata ră­
m âne mai curată, ca un sim ­
bol d e stăpînire şi statornicie.
Conturul general al vieţei,
cu personalitatea şi sufletul a-
devărat al oraşului, îl for­
m ează alţii decât noi.
Oraşele noastre nu sunt cres­
cu te din organism ul nostru,
aşa în cît tresărirea şi emo-
ţia n ile lor, nu vor putea fi o
înfiorare de beatitudine pentru
neam ul întreg.
D acă creşterea şi propăşi­
rea oraşelor noastre, urma
m ersul normal din prima noa­
stră epocă de închegare, cînd
sa tele îşi trim eteau elem en­
te le lor mai vrednice, ca să
cerce norocul vietei celei noui,
de bună seamă că oraşele noa­
stre n ’ar fi avut chiar strălu­
Ş A S E LUNI
9 lei
cirea de azi, dar ar fi avut su­
fletul şi caracterul nostru. Evo-
luţiunea aceea normală, a fost
întreruptă însă brusc d e nă­
vala elem entelor străine, aju­
tate de pripa împrejurărilor
fatale, şi atunci setea primi­
tivă de progres şi inovaţiune,
ne-a p otolit’o grabnic şi până
la înec, străinii pregătiţi si
cu putere de acaparare
Oraşele noastre strălucesc
şi cresc azi ca’n poveşti, dar
sufletul şi bucuria din ele, nu
mai sunt cu totul ale noastre.
In aceste împrejurări atât
de hotărâtoare, mai e totuşi o
nădejde de mântuire. Dacă
puterea bănească, şi d e aici
toate forţele vieţei, au intrat
în mâini străine, să ne încer­
căm să recucerim măcar sufle­
tele oraşelor, să asimilăm pe
străini în aspiraţiunile şi dra­
gostea noastră naţională. Să
ne folosim de calitatea aceea
extraordinară a rasei noastre
latine, de-a apropia şi con- Preşedinţia consiliului de miniştri
iunda în personalitatea noastă face cunoscut, că cu ocazia anului
nou 1908, nu va fi ceremonie ofi­
sufletească, pe acei cu cari cială la Mitropolie, nici nu va avea
trăim laolaltă. loc recepţiunea obişnuită în acea zi.
Străinii din mijlocul nostru
D. C. Papiniu, ministrul României
n’au veleităţi naţionale şi s’au
la Constantinopol, a fost primit, Joi
arătat legaţi de ţară şi dacă în audienţă la 0”Mima Poartă de
noi am fi fost mai încrezători către Marele 1
în noi înşine şi mai români, ferit mai mull
ei toţi s’ar fi apropiat cu to ­
tul de :.ioi, dar când ne văd | A apărut
aşa de avizi după tot ce e
străin, cum să renunţe ei la
obârşia lor, pentru ca să se
contopească cu noi ?
Acum însă e timpul de re­
culegere şi de nouă orientare,
acum când trecem pragul u-
nor mari prefaceri sociale.
Dacă satele se vor întări şi
ţăranii vor deveni cetăţeni
reali ai ţărei, cu vatra şi g o s­
podăria lor întregită, apoi e
timpul ca şi oraşele să devină
mai româneşti, pentru ca tara
toată să aibă o fire şi înfăţi­
şare a ei proprie, cu un su­
flet şi aspiraţiuni unitare.
1. Ildrea.
Testamentul lui
V. yHexandri
Cu titlu de document, dăm mai la
vale câteva fragmente mai de seamă
din testamentul marelui poet V. Ale­
xandri.
«Eu, subsemnatul, Vasile Alexan­
dri, născut şi trăit în sfânta religie
ortodoxă a iui Hristos, ajuns în ma­
turitatea vieţii şi bucurându-mă de
întregimea facultăţilor mele, iau ur­
mătoarele dispoziţii în privirea ave-
rei ce posed astăzi, făcând acest tes­
tament de bună voe a mea şi scriin-
du-1 întreg însu-mi...
«Las soţiei mele Paulina uzufruc­
tul acestei moşii Mirceşti şi aljjpădu-
rei de pe dânsa, precum şi acela al
viei mele dela Socola, pe to t timpul
cât va trăi, cu dreptul de a le cul­
tiva numai sau a le arenda, fără a
fi supusă la nici o dare de seamă
către nimenea de disposiţiile ce va
voi să ia în privinţa lor (fără însă de
a le putea vinde sau a le înstrăina
prin sentinţe).
«Soţia mea va locui pe Mirceşti
de îi va conveni sau în casele cele
vechi, sau în cele mai noui, şi va
dispune de tot ce alcătueşte gospo­
dăria şi menajul lor, fără a fi răspun­
zătoare de dregătoriile caselor, aca-
retelor, mobilelor, etc., fie parţiale,
fie generale.
«După desăvârşirea din viaţă a so­
ţiei mele Paulina, atât moşia Mir­
ceşti, cât şi via dela Socola, vor ră­
mâne conform voinţei mele, dreaptă
proprietate a copilelor Margareta şi
Elena, născute din căsătoria fiicei
mele Maria şi Dimitrie A. Catargiu;
însă dacă soţia mea s’ar muta din
viaţă înaintea epocei majorităţei am­
T M arţi 1 (14) Ianuarie 1908
belor copile sus numite, mama fî>r s*
va bucura până la- acea epocă de
usufruotul moşiei Mirceşti şi al viei
dela Socola.
«Pun însărcinare soţiei mele să
îmbunătăţească şcoala primară din
Mirceşti, încurajând desvoltarea în­
văţăturilor folositoare şi să înzestreze
trei fete sărace din satul Mirceşti,
dându-le câte una pereche boi şi una
vacă, fie-căreia din ele.
«O rog, dacă va dispune de mij­
loace, să clădească o şcoală încăpă­
toare şi să construeze pe piaţa sa­
tului de lângă casă, o biserică mică
(capelă), cu beci boltit, destinat ră­
măşiţelor părinţilor mei şi ale fami­
liei mele.
«Pentru aceste clădiri şi pentru
meremetul caselor şi acaretelor, se
va lua lemnele de construcţie nece­
sare, din lunca de pe Malul Şire­
tului.
«Las Academiei Române toate ma­
nuscrisele mele.
«Făcut, scris şi subscris de mine
în Mirceşti, astăzi două-zeci Septem­
brie una-mie-opt-sute-opt-zeci şi şase
(20 Septembrie 1886)».
V. Alexandri.
Notă.—«Dorinţa mea este ca moşia
Mirceşti să nu se înstrăineze din fa­
milie şi frumoasa luncă de pe malul
Şiretului să nu se taie nici odată în
mod de a fi desfiinţată».
V. A.
N O U Ţ A ŢI
* Pantin, intrară într’un debit de tutun
-on-
finia ploeşti-Văie*ii *
Importanţa economies a acestei Imii.
D. Alexandru Radovici
încă din anul 1903, începu a se a- iar din Văleni, la orele IOV2 va pleca
gita ideea înfiinţăre iunei linii de cale spre Ploeşti.
ferată, care să deservească partea de
nord a judeţului Prahova.
Regiunea aceasta, populată în mare spre Ploeşti la orele 10 seara.
parte de podgorii, era lipsită de o li­
nie ferată, ceea ce făcea ca comerţul motoare, nu de locomotive obişnuite
din acea paj te să sufere foarte mult. şi nu vor avea de cât vagoane de
Unul dintre cei mai aprigi susţină­ clasa I şi IlI-a.
tori ai acestei idei, a fost d. Al. Ra­
dovici, fost ş: actual deputat de Pra­ şi 50 clasa I şi 1.75 clasa IlI-a.
hova.
D. Radovici, n’a cruţat nimic pen­ întors, cu preţ redus.
tru realizarea acestei idei şi cu drept
cuvânt se poate zice că construirea
liniei Ploeşti-Văleni de Munte, se da- o mare desvoltare economică jude­
toreşte în mare parte, deputatului de ţului Prahova, mai cu deosebire în
Prahova.
In anul 1904, această idee căpătă
o formă definitivă.
Consiliul judeţean de Prahova, vota a judeţului Prahova, vor lua un mare
contractarea unui împrumut de trei avânt.
milioane, iar în Aprilie 1904, se înce­
pu primele lucrări.
Conducerea noi linii fu încredinţată face la primăvară, când se crede că
inginerului Bunescu, ajutat de un per-1vor asista MM, LL. Regele şi Regina.
sonal technic, numit de ministerul lu­
crărilor publice.
Lungimea acestei linii, începând din
gara Ploeşti până în gara Văleni de
Munte, este de 30 kilometri, având
şease staţii şi câteva halte, care se
vor construi mai târziu.
In luna Noembrie anul acesta, linia
a fost terminată complect, iar în ziua rojocurile
de 19 Decembrie a fost dată în ex­ pourilor. — Manoperile cafegiilor-
ploatare.
Primul tren, a plecat din gara de
nord, Ploeşti (gară specială pentru a-
ceastă linie) în dimineaţa zilei de 19
Decembrie a. c. la orele 10.
In fie care zi vor circula patru tre­ ţiuni în această privinţă, invitând pe
nuri, două înainte de amează iar două comisarii secţiilor să facă un tablou
după amează.
Din gara Ploeşti va pleca la orele în cari s’au instalat tripouri.
10 dimineaţa, un tren spre Văleni,
Iannarie, de sub direcţia d-lui Mihail
Dragomirescu.
Acest număr cuprinde o fabulă,—
Boul şi viţelul,—în facsimile de Ca-
rageale, precum şi mai multe bucăţi
în proză şi versuri semnate fie d-nii
M. Dragomirescu, C. Moldovauu,
Cincinat, Pavelescu. Gh. Orleanu,
Radu Rosetti, I. Minulescu, Eug.
Lovinescu, H. Frollo, D. Nanu, *1.
Dragoslav. Al. Cazaban, etc.
* în baza căreia funcţionează loca­
Bugetul prusian pe anul trecut
prezintă un deficit de 55 milioane
de mărci. In a unarea Landtagului,
ministrul de finanţe De Reinhaben,
a propus să se facă un nou împru­
mut. Acest deficit, în parte îl dă
cheltuiala extraordinară cu căile fe­
rate ale Statului.
* ţiunea următoare:
Gazeta Coloniei anunţă că vre-o
500 de colonişti de diferite naţiona­
lităţi, sub conducerea sociologului
Prather s’au stabilit într’o insulă din
Oceanul Pacific, unde au pus baza
unei societăţi ideale.
Ziua de muncă este socotită de 8
ore, iar în toţi anii fie-care munci­
tor are dreptul la o lună concediu.
* privinţa localurilor în cari se prac­
Îmbuna din Arad scrie că a pri­
mit o scrisoare de la marele poet şi a-
părător al naţionalităţilor, Bjornson,
care ’» face cunoscut că a primit pe
colaboratorul din Roma, al acestui
ziar, d. Pompilra Robescu, care i-a
dat numere din «Tribuna» (cu osănt
déle ce suferă Românii) şi roagă tot
odată să-i mai trimită «Tribuna» to-
ce crede că, utilizând dânsul în stu­
diul ce scrie, poate să folosească na­
ţionalităţilor.
*
Ţiganii nomazi au devenit un adevă­
rat pericol pentru Franţa. Mai zilele
trecute o ceată oprindu-se în orăşelul
şi cerură ţigări fără parale. Fiind re­
fuzaţi începură să spargă geamurile
şi capetele celor din prăvălie. Sosind
agenţii se încinse o adevărată luptă
dură mai bine de o oră şi în
aleseră cu capetele
~ ’•eusi a
După amează va pleca din Ploeşti
spre Văleni, la orele 7, iar din Văleni
Trenurile vor fi conduse de auto­
Preţul unei călătorii, va fi de 3 lei
Se vor înfiinţa şi bilete de dus şi
* lSa ar contribui între altele şi îa îmbu­
Construirea acestei linii, va aduce
partea de nord.
De asemenea, podgoriile, care se
află în mare număr, în această parte
* al doilea pentră că o chezăşie de suc­
Inaugurarea oficială a liniei se va
Stef.
Tripoiirile din Brăila
(Prin poştă de la coresp. nastru)
liţia şi parchetul intervin, oprind
de noroc.—Desfiinţarea tri-
tripotori.
Brăila, 29 Decembrie
Suntem în măsură de a anunţa că
anul acesta, spre deosebire de anii
precedenţi, jocurile de noroc vor fi
strict oprite in zilele de sărbători.
Poliţaiul Cantuniari a luat dispozi-
al cafenelelor şi al tuturor localurilor
Măsura poliţaiului se va întinde şi
asupra aşa ziselor cluburi-cafenele, în
cari se joacă pe.*o scară foarte în­
tinsă, jefuindu-se naivii, de cartofori
anume angajaţi.
* ştii noi Să le obţinem prin alte mijloace.
Paralel cu măsurile luate de poli­
ţie*«. procuror Eremia a hotărât să
procedeze cu ultima rigoare faţă de
acei 'cari vor fi descoperiţi că în­
treţin tripouri în localurile lor, iar
prefectura le va retrage autorizaţia
lurile.
*
Cum au aflat de măsurile, la timp
venite, ale autorităţilor, cartoforii şi
cafegii văzându-şi ameninţate aface­
rile, au căutat un mijloc prin care să
le zădărnicească.
In acest scop au recurs la solu-
Au început să cotizeze între ei
pentru a strânge un fond, cu care,
dânşii speră să capete protecţia vre­
unei persoane influente.
De prisos să mai spunem că toate
intervenţiunile ce se vor face, vor
rămâne zadarnice, întru cât poliţia şi
parchetul vor supraveghea de aproape
stricta respectare a ordinelor date, în
tică jocurile de noroc.
Verno
Ortografia d-lui Motru
D. Motru are o ortografie specială
ff. interesantă. Noua sa ortografie ni
s’a adus la cunoştinţă prin Reforma,
care a publicat în fac-simile o scrisoa­
re a excelentului profesor universitar.
Chiar în primul cuvânt am descope­
rit această inovaţie ortografică : în loc
de îmi, d. Motru scrie-«-mt. De ce scrie
aşa d. Motru? Nu ne spune. Probabil
însă că trebue să aibă un motiv pu­
ternic. Eu bănuesc că d. Motru o fi
-;f o legătură pricologică între
Dsichologică a
■
‘■-«sură
schmus _
ţi.onală, d-sa i-a — _
printr’o trăsură de... unire.
Dar de acest... divorţ literar lumea
n’a luat cunoştinţă de cât azi. Totuşi
până acum d.' Motru a făcut parte din
atâtea şi atâtea comisii examinatoare.
Şi cine’ ştie pe câţi candidaţi n’o fi
trântit d-sa la examen, fiind-că scriau
pe îmi într’un singur cuvânt, iar nu în
două ca d -sa!
Pentru ca d, Motru să fie însă con-
secuent nouei sale ortografii, aşi fi de
părere ca pe viitor în loc de Rădu-
lescu C.-Motru, să se iscălească: Răd-
Ules-Cuc-Motru. Cu toate că nu ştiu
dacă legea cumulului i-ar permite să
fie în acelaşi timp şi profesor univer­
sitar şi Cuc şi Motru.
Sfredeluş.
INC'UN TEATRU
De câţi va ani încoace un fenomen
îmbucurător se observă la Teatrul Na­
ţional din Bucureşti : reprezentaţiile
pieselor bune se ţin lanţ ocupând afi­
şul săptămâni întregi.
Acest fenomen pe lângă partea bună
ce are, dovediDdu-ne că rândurile pu­
blicului amator de teatru s’au lărgit,
are însă şi o parte rea, împedicând
tocmai acest public de a se devota ar­
tei pe care o iubeşte. Căci locurile de
la Teatrul Naţional fiind numărate şi
cum nu există în Bucureşti de cât o
singură sală adevărată de spectacole
dramatice, urmează că o serie de spec­
tatori, după ce a asistat la reprezen­
taţia unei piese, trebue să aştepte săp­
tămâni întregi până ce-i vine rândul
să vadă o altă piesă.
Un remediu se impune. El nu poate
consta de cât în întemeierea a încă unui
teatru de reprezentaţiuni dramatice
care să atragă publicul de la contra­
bandele artei. Un asemenea teatru ar
avea un îndoit folos : de o parte ar
oferi publicului spectacole sănătoase,
de altă parte ar naşte o emulaţiune
între elementele artistice. Cu singurul
Teatrul Naţional, artiştii sunt şi ei
osândiţi la o lâncezire. Ei sunt prea
numeroşi pentru o siugură scenă, iar,
de altă parte, reprezentaţiile în şir ale
unei piese cu succes, exclud pentru
multă vreme toate celelalte elemente
cari n’au rol în acea piesă. O alterna-
tiune se impune şi în această privinţă.
nătăţirea stărei materiale a artiştilor
noştri.
Întrebarea e acum : de către cine să
se întemeeze noul Teatru, atât de ne­
cesar ? Spiritele simpliste sunt gata să
zică: Statul. Ar fi o greşeală. întâi
pentru că Statul nu poate întreţine
de cât un singur Teatru la Bucureşti,
ces al noului Teatru ar fi tocmai ca
publicul să fie interesat la prospe-
rarea lui.
Se înţelege unde vrem s’ajungem :
la concluzia că noul Teatru ar trebui
să fie opera unei societăţi anonime ai
cărei acţionari să poată fi chiar mulţi
dintre spectatori.
Slavă Domnului! publicul bucureş-
tean e de faţă pentru a vedea că gus­
tul artei dramatice s’a răspândit în
Capitală. Succesul unei întreprinderi
pe acţiuni în această direcţie nu mai
lasă nici o îndoială. Sau să ne îndoim
că ceiace reuşeşte unei Societăţi de
Consum nu va' reuşi unei întreprinderi
având de obiect hrana sufletească ?
Necesitatea a încă unui teatru în
Bucureşti se resimte. Ideea înfiinţărei
sale nu e nouă şi nici modalitatea sub
care o propun. Un cuvânt mai mult
deci de a se procede mai în grabă la
alcătuirea unei asemenea Societăţi a-
nonime. Căci nu e cine care să pre­
tindă ca ideea să fie socotită ca aport
social. Acţiunile vor rămâne toate ale
subscriitorilor.
Vlad.
Un__număr
ş•V#- chiu
—~ —_____
3 0 3 ani
i, , 1 "■■■
î;
Ltnla de petit pe O coloană In pag. Ill .
Idem > »
Snserţlunl şl reclame /Nnla.......................
Anunolurtle şi Inaeraflunlle se primesc
- — ..... Administraţie
ADMINISTRAŢIA: 8, Bulevardul Academiei, 3 la
• MINERVA» Inel -ie Arte Grafice şl Edit. Buoureştl
^-- -
CHESTIA D O SA R ELO R
Lac.* nu ni se dau dosarele de bună voe, vom
Cc. Ni cu: încă o lovitură, şi am spartără zidul.
împroprietărirea de la 1864
Al doilea capitol din scrierea d-lui Bibicescu în chestia agrară
De la început, în acest capitol d,
Bibicescu face o afirmare de acelea
pentru care trebueşte un deosebit
curaj. Autorii împroprietăririi ţăra­
nilor de la 1864, au făcut pe aceştia
să piardă dreptul de servitute pe care
îl aveau la întregimea moşiilor din
care au fost împroprietăriţi. Cu alte
cuvinte, pentru puţinul ce li s’a dat
pe bani scumpi, li s’a luat cu desă­
vârşire şi dreptul de servitute ce a-
"-'••■paga moşie proprietă-
- 'oa- legeri, certuri, bătăi, omoruri, puşcă-
cum n._
Bibicescu.
Şi aceasta nu atât penii». _
din 1864 ap fi fost în întregime ne­
dreaptă. Din potrivă, ea cuprinde mai
multe dispoziţiuni în favoarea săte­
nilor, cari, dacă s’ar fi respectat, ar
fi înlăturat o sumă de neajunsuri în-
povărătoare. D. Bibicescu euumără
aceste dispoziţiuni şi dovedeşte cum
ele au fost călcate sau înlăturate cu
totul.
***
Mai întâi, unii proprietari au găsit
mijlocul de a nu da pământ foştilor
cîăcaşi; mulţi le-au dat pietrişuri M
râpe; mulţi alţii nu le-au dat de cât
pământurile cele mai puţin roditoare.
Grigore Păucescu, un cunoscător bun
al cbestiunei ţărăneşti, a arătat în ce
consta acest mijloc. Ast-fel unii au
pretextat că au învoeli particulare
cu ţăranii şi au reuşit să înlăture pe
clăcaşii lor; alţii au gonit cu totul
pe clăcaşi de pe moşie, ca să nu-i
apuce legea rurală făcând clacă; alţii,
în sfârşit, le-au vândut câte o mică
bucată de loc şi legea rurală i-a gă­
sit proprietari.
Dar daca aşa au procedat proprie­
tarii, se pare că Statul, oamenii cari
au lucrat în numele Statului, nu s’au
purtat mai bine cu ţf»ranii împroprie­
tăriţi pe moşiile Statului.
Aceştia au dat şi lipsă, şi pămân­
turi rele, şi câte odată n’au dat ni­
mic. Ba ce este mai mult, câte odată
n’au dat nimic chiar la unii din ţă­
rani cari au plătit în întregime preţul
şi au plătit şi poate plătesc şi până
azi impozitul pământului, în aştep­
tarea căruia unii au murit, alţii or fi
mai trăind şi azi. Nor fi mulţi ace­
ştia din urmă dar sunt.
Impozitul fictivei lor împroprietă­
riri, ei îl plătesc şi azi, graţie tabe­
lei A de la comună, care serveşte
perceptorilor în stabilirea listei con­
tribuabililor.
Legea de la 1864, între alte dis­
poziţii, prevedea şi hotărnicia şi pie­
truirea islazurilor şi locurilor de ffi­
neţe de către ingineri topografi plă­
tiţi de stat. Această dispoziţie n’a
intrat nici odată pe calea realizării;
în consecinţă islazurile şi fâneţile
s’au evaporat şi au dispărut atrăgând
după ele împuţinarea şi dispariţia
culturii vitelor.
O altă dispoziţie, aceasta şi mai
însemnată, privea pădurile.
După această dispoziţie, art. 9, se
păstrează neatins şi în viitor dreptul
de pădure ce au sătenii pe moşiile
din Moldova şi Ţara Românească.
Numai după trecere de 15 ani, pro­
prietarii vor fi în drept să ceară eli­
berarea pădurilor de această servi­
tute, prin bună învoială sau prin
hotărâre judecătorească. D. Bibicescu
arată că aceste dispoziţiuni n’au fost
aplicate nici de stat nici de pro­
prietari.
Statul prin legea, codicele silvic,
15 ani mai târziu a transformat în
delict dreptul servituţii prevăzută în
art. 9 citat, fără însă a fi rescumpă-
rat de la ţărani acest drept. Tot aşa
au făcut şi proprietarii. Nu se poate
cita nici un caz, în care proprietarii
să fi rescumpărat servitutea ţăranilor
asupra pădurilor lor.
Tăt astfel s’au urmat lucrurile şi
cu dreptul ţăranilor asupra iazurilor
şi adăpătorilor de vite, drept consfin­
ţit prin legea rurală dela 1864. Atât
AMI f NCI UVS I
3 0 Baril
> » » » , IV . 2 0 Bani
3 Lei
numai la
—i
TELEFON 3/31 = = = . -
statul cât şi particularii, departe de
a se conforma acestei dispoziţii a legii,
au făcut tot posibilul să izoleze adă-
pătorile şi iazurile, şi să tae comu­
nicaţia ţăranilor la ele. Cu chipul
acesta proprietarii şi statul, şi-au cre-
iat noi surse de venit şi de dispo-
iere a ţăranilor, cari aveau, de acum
să plătească dări deosebite pentru
apa de care aveau nevoe vitele lor.
Lipsa de delimitare serioasă a par­
celelor cedate ţăranilor, a tras urmări
foarte dăunătoare. Nesfârşite neînţe­
- îsvorât natural din această
""■* individuală.
s au ,
pe 2.572,477 iu.»-
Faţă de această impropi ...
Bibicescu îşi pune întrebarea : starea
sătenilor îmbunătăţitu-s'a ea cu ade­
vărat prin această împroprietărire ?
Realizatu-s’au speranţele ce se puneau
în urmările ei ?
Cei cari şi-au mai pus această în­
trebarea, Gr. Păucescu, dr. Mano-
lescu, A. V. Millo şi alţii au răspuns
mai toţi negativ. După unii din a-
ceştia, starea sătenilor, în urma îm­
proprietăririi şi din cauza împroprie­
tăririi, ar fi devenit şi mai rea.
A în această privinţă, d. Bibicescu
crede că răspunsul nu se poate da
decât în urma unei anchete, prin care
să se cerceteze ce au devenit familiile
de clăcaşi fruntaşi, mijlocaşi sau
pălmaşi, împroprietăriţi la 1864. A-
ceastă anchetă nu s’a făcu t; lipsa ei
se simte azi mai mult ca ori cînd,
şi ar fi de cel mai viu interes să fie
făcută.
* •'. .
* *
De-altfel, chiar dacă d. Bibicescu
nu răspunde explicit la această grea
chestiune, d-sa ne indică răspunsul,
prin atenţia deasebită ce arată unor
împrejurări caii, fără îndoială, au
contribuit la sărăcirea populaţie
noastre rurale.
Astfel d-sa semnalează surupăturile
şi distrugerile ce ele cauzează în pro­
prietatea ţărănească din regiunile de­
luroase. în aceste regiuni, terenurile
înclinate, din cauza culturii ne raţio­
nale şi a despăduririi, au devenit
grămezi de pietriş sau râpi, sub ac­
ţiunea eroziunii torenţilor de ploaie.
Adaogaţi fa acest isvor de sărăcie
încă altul, acela al filoxerii, care a
distrus podgoriile ţărăneşti.
Replantarea fiind prea scumpă ea
şi rescumpărarea embaticurilor, pod­
goriile adăpostesc azi sărăcia în locul
veseliei de altă dată.
Puneţi încă exploatarea şi degra­
darea moşiei rezeşeşti de către spe­
culanţii străini şi indigeni, atunci când
această moşie avea pe ea şi în ea pă­
duri sau petrol, şi uşor se poate face
socoteala dacă dela 1864 până azi,
s’a putut îmbunătăţi starea popula­
ţiei dela sate.
D. Drăghicesc.ii.
Mişcare în Poliţie
In personalul poliţienesc din ţară,
s’au făcut urmotoarele numiri şi mu­
tări :
In poliţia Iaşi
D. M. Ciudin, subcomisar cl. II,
în funcţiunea de subcomisar cl. I, în
locul vacant, şi d. P. Dimitriu, fost
subofiţer în armată, în funcţiunea de
de subcomisar ci. II, în locul d-lui
M. Ciudin, înaintat.
I ii poliţia oraşului Câmpulung
D. D. G. Iliescu, fost subofiţer în
armată, în funcţiunea de subcomisar
cl. 111, în locul d-íui I. Z. Ghioca-
lescu, demisionat.
In poliţia oraşului Tg.-Ocna
D. G. Stefaniu, fost subofiţer în
armată, actual ofiţer de sergenţi, în
funcţiunea de subcomisar ci. 11> ÎŢ
locul d-lui V. Grumăzesou, demi­
sionat.
 Marţi 1 Ianuarie 190S
! eiaţiei învăţătorilor şi învăţătoarelor

CONGRESUL ÎNVĂŢĂTORILOR
In poliţia oraşului Mizil vean, care venise să-i îmbrăţişeze şi Clondescu Gheorghe şi Rădescu Du­ murit î,n vârstă de 4 ani, de oarece
să se întreţină printre clipe cu ei. 1suma de 400 le i; iar 100 i-a pus la mitru.
D. N. Dimitriu, absolvent de gim­ Programul bogat împărţit în trei i dispoziţie pentru a se oferi bere con- Căpitanii din Rezervă: Bolinti- toţi preoţii din culoarea de alb şi ’n
naziu, în funcţiunea de subcomisar părţi a fost foarte bine executat. j gresiştilor. neanu Constantin din reg. Argeş No. special preotul de la Biserica S f.
cl. 111, în locul d-lui N. Ionescu. Serbarea s’a început cu Imnul regal, La orele 3 jum. p. m., se vizitează 4 în acelaşi reg. Treime de care ţine numitul lucră­
In poliţia oraşului Piatra-N eam ţu cântat de corul societăţii, care a ZIUA ITT fabrica «Fiorica». Gorovei Petre din reg. 7 Rahova tor, au refuzat de a face slujba re­
mai e x e c u t a t «Nu-i dreptate» Const. Sc. Stoenescu. No. 4 în acelaşi reg. ligioasă pe motivul că sunt ocupaţi.
D. Tumea Ion, subcomisar cl. 11, Cântul locului natal, de Ştefănescu (Prin fir telefonic de la corespondentul nostru particular) Ionascu Ion din reg. Putna No. 10
în poliţia Capitalei, cu o vechime de Ioana din Roman de C. Gaudy şi Vom reveni asupra acestui caz.
în aceiaş reg.
peste doi ani, în funcţiunea de co­ Lelea cu scurteica verde, de Jaurez Ş e d in ţa d e după a m ia z ă Pester Grigore din reg. 4 călăraşi
misar clasa 111, în locul d-lui C. Movilă. Aceasta din urmă a fost bi- Azi începem să publicăm sen­
în acelaşi reg.
Menciu. (URMARE) zaţionalul roman criminal Zamfirescu Gheorghe din reg. Mus­
zată.
In poliţia oraşului Vaslui D. Profesor D. Demetrescu prins
D. G. Pădure, fost subofiţer în ar­ tr’o cuvântare ocazională a expu-
Şedinţa se deschide la orele 9 ju­
mătate sub preşedinţia d-lui Dimitrie
pentru toţi copiii în vârstă de şcoală.
Apoi, in aceiaş timp, Şcolile Normale gentilom şi pungaş cel No. 30 în acelaşi reg.
Barotzi Edmond din reg. Tulcea
No. 33 în acelaşi reg.
gazeta tribunalelor
mată, actualmente ofiţer de sergenţi, mersul şi activitatea soc. «Hora». Brezeanu. să producă număş^l trebuitor de în­
în funcţiunea de subcomisar cl. IU Artistul Al. Nanu, a spus monoloage La ordinea zilei: diferite comuni­ văţători în aşa fel ca fiecare şcoală Aventurile extraordinare ale a- Florian Gheorghe din reg. 4 Ilfov
S’a executat apoi Adagio din So­ cestui vestit pungaş, descrise cn No. 21 în acelaşi reg. Afacerea Bataschieviei. — Aface­
în locul d-lui Popa I., trecut ofiţer cări. să aibă cel puţin 2 învăţători. rea asasinului Anton Bataschieviei,
de sergenţi. nata pathetită de Beetthoven, quar­ 2) Să se înzestreze şcolile cu tere­ talentul şi puterea de caracteri­ Popescu Nicoîae din reg. Prahova
tet de vioară, violoncel, pian şi orgă. Cuvântarea înv. Mirescii No. 7 în acelaşi reg. este pendinte la cabinetul 3 de in-
In poliţia oraşului R.-Vâlcea nuri pentru grădinărie şi experienţe zare a lui MAURICE LEBLANC, an stiucţie. De oarece până în prezent
D. Spineanu, bas acompaniat la Luând cuvântul, înv. Gh. Mirescu agricole. stârnit senzaţie în luaiea întreagă Avenian Dumitru din reg. 3 artile­
D. C. Rădulescu, fost subofiţer în piano, * cântat Doi grenadiri de rie în acelaşi reg. nu au sosit actele cerute îu vederea
—Coşova (Ilfov) se întreabă ce este 3) Să se ridice şi să se egaleze sa­ extrădărei lui Bataschieviei guvernu­
armată, actual ofiţer de sergenţi, în Schumann. Poetul N. Vulovici a dat
funcţiunea de subcomisar cl. 111, în citire lucrări sale in versuri: Plânge
locul vacant. Codrt!
de făcut cn copilul de 16 ani în sus
şi chiar la majorat. Susţine că la ma­
lariile învăţătorilor la cel puţin 120
lei pe lângă celelalte beneficii ară­
tate prin circulara Ministerului Ins­
gentilom şi pungaş Nedelcovici Niţă din reg. Mircea
No. 32 în acelaşi reg.
Gherman Gheorghe din reg. 3 ro­
lui rus, el continuă a fi menţinut a-
restat.
A urmat apoi dansul, care a durat jorat să i se dea cunoştinţe de agri­ este încă un captivant episod din In acest scop, tribunalul a recon­
cultură, şi ’n acest scop să se înfiin­ trucţiei din 1906. şiori în acelaşi reg.
In poliţia oraşului Fălticeni pină la ora 3 dim. - bogatele aventuri ale marilor cri­ La gradul de veterinar maior : Ve­ firmat Sâmbătă mandatul dearestare al
ţeze şcoli anumite in armată, de 4) Şcoala rurală să fie cu desăvâr­ nobilului criminal, de oare-ce ieri se
D. G. Boian, subcomiser cl. 111, şef ^Muzica reg. 26 Rovine, sub con­ şire independentă de autoritatea co­ minali, urmăriţi In activitatea lor terinarul căpitan Voiculescu Gheor­
oarece numai armata ar avea posibili­ împlinise trei-zeci de zile de la con­
al poliţiei punctului Buneşti, în a- ducerea d-lui locotenent Stavri, a tatea să dea instrucţiune poporului. munală. Sumele minime fixate în 1906 de celebrnl detectiv ghe de ia conpul 1 de armată la ace­
ceiaşi calitate, în locul d-lui G. Con- cântat în tot timpul dansului. laşi comandament. firmare.
Pentru aceasta însătrebue ca armata să să se treacă obligator în budgetul SH ERLO O K H O LM ES Spoliatorii ţărănime!. — Sâmbătă,
stantinescu, transferat. Stoenel. aibă o moşie, unde să se facă o cultură comunei şi să se verse în casa Statului, La gradul de medic locotenent-colonel:
De aceea nădăjduim că Medicul Maior Gărdăreanu Ion din s’a repartizat la cabinetul de instrucţie
in poliţia gărei Paşcani sistematică, şi o săptămână soldaţii iar întreţinerea să se facă de Casa al d-lui judecător Georgescu Vâlcea,
reg. 1 Mehedinţi No. 17 la coman­
D. G. Constantinescu, subc<bnsa.r
cl. 111 în poliţia oraşului f'^iceni, Contele Jtayashi
vor trebui să facă practică agricolă,
iar o altă săptămână instrucţie mili­
tară. La eliberarea din armată 3ă se
Şcoalelor prin diriginţi.
5) Să se deschidă drumul perfec­
ţionării învăţătorilor, prin înlesnirea
gentilom şi pungaş damentul corp. 1 de armată.
La gradul de intendent', Subinten-
un nou soiu de lipitoare a satelor,
tot din Pantelimon, ca şi Ioniţă Păun,
pe care d. judecător îl deţine arestat
în aceiaş calitate, şef al pol\ieb dea soldatul .ii un plug cu doi 2 boi urmării la Universităţi. roman de senzaţie în care nn ce­ dentul lordănescu Gheorghe din re­
locul d-lui M. Ghiorghiu, f-ansferat. tragere. de zece zile.
ca să-şi poată continua gospodăria şi 6) Să se formeze şi să se întreţie lebru criminal îşi descrie singur Numele spoliatorului este lordache
In poliţia punctului Buneşti în aceiaş timp să fie înzestraţi cu 3 internate pentru fiii învăţătorilor şi impresiile, va fi cu plăcere ur­ Subintendentul Mo.»cu loan din re­ Ionescu, fost logofăt. Dânsul vâu-
ha. de pământ. sanatorii pentru membrii corpului di­ tragere.
D. M. Ghiorghiu, subcomisar cl. mărit de cititorii noştri, mai ales duse locuitorului Neculae Chiriţă, din
ill, şef al poliţiei găi^i Paşcani, în dactic. La conducerea acestor insti* acum când romanele extra-ordi­ comuna Micşuneştii-Greci, un loc, din
Cuvântarea înv. Brătulescu. tuţiuni să ia parte şi delegaţi ai Aso­ aceiaşi comună, pe preţul de 600 jei,
aceiaşi calitate în lo>u! d-lui G. Bo­ näre snnt atât de gnstate.
ciaţiei.
ian, tronsferat.
Iu poliţia orbului T.-Jiu
D. I. Scutaşu. director cl. 111, în
învăţătorul Brătulescu - Grădiştea
(Vâlcea) cere cu budgetul şcoalelor
rurale să se treacă la Băncile popu­
lare, unde va produce un venit. Vor­
7) Controlul şcoalelor rurale să se
facă numai prin învăţători,
8 ) Ca pregătire a şcolarilor să se
înfiinţeze şcoli materne cu copii în întinderea holerei
Informaţiuni bani pe cari ţăranul i-a vărsat ime­
diat, rămânând ca a doua zi să se
facă actul de vânzare.
lordache Ionescu, se eschivează şi
vinde peste câte-va ore, aceiaş loc
funcţiunea de /iliţai cl. 111, în locul beşte apoi de modul cum se mânuese
d-iui I. Bibeseb numit inspector co­ banii de câtre administraţiile comu­ virstă până la 7 ani. H D. Ministru de Interne a prezin- unui alt locuitor, de la care înca­
9) Ca stimulente la învăţământ să tat eri după amiazi d-lor prefecţi sează 700 lei si cu care făcu act au­
munal, si nale. Socoteşte că trebue să se sus­ se dea absolvenţilor rurali următoa­ Holera continuă să se întindă. La
D. R. 8 ecRreanu, licenţiat în drept, pende pedepsirea învăţătorilor cu tran- aceasta contribue desigur într’o oare nişte formulare statistice pe cari vor tentic. »
în funcţiunAl de director cl. Ill, ia rele avantagii: a) Votul direct fără trebui să le romplecteze şi să le înain­ Niculae Chiriţă, căruia nu ’i se
sfermarea, căci schimbarea prea deasă Cens pentru Cameră, b) Un an mai care măsură şi temperatura dulce a
locul d-lu; I- Scutaşu, înaintat. a învăţătorului e ’n paguba şcoalei. iernei acesteea. teze ministerului cel mai târziu până înapoiase banii, făcu plângere la pre­
puţin de serviciu militar. la 8 Ianuarie. fectură. Atunci necinstitul vânzător,
Iu pollţiavoraşului Buzău 10) Pentru folosul şcoalei să se In ultimele zile ale lunei Decem­
Cuvântarea înv. Nlţulescu. brie s’au înregistrat ast-fel următoa­ In aceste formulare d-mi prefecţi vor pentru a nu fi silit să dea banii îna­
D. ]\T. Demetrescu, licenţiat în drept, facă repeda aplicare a obligativităţii, trebui să răspundă la mai multe ces- poi, înscenă următoarea faptă. Puse
Incepându-şi cuvântarea, înv. Ni- amenzile să se pronunţe de diriginte rele cazuri de holeră în Turcia azia-
actup; Şef de biurou îu serviciul ju­ tic ă : tiuni cari vor servi la cumpărarea te­ pe soţia sa să se întâlnească lângă
deţean ul prefecturii, în funcţiunea ţulescu—Ştefăneşti (Vâlcea) cere în­ şi să se execute de perceptor în in­ renurilor pentru izlazuri. pădurea Micşuneşti cu soţia lui Chi­
fiinţarea de ferme îu fiecare comună terval de 6 zile. La Meca 421 cazuri noui cu 333
de comisar cl. 111, în locul d-lui C. decese ; ■ D. Primar al Capitalei a donat riţă şi să îneaere la bătaie. In urmă
Kihăescu, şi şi cari să fie proprietatea comunei, 11) Să se dea drepturi învăţăto­ 200 lei din salariul său pe lunile Oc­ reclamă prefecturii de Ilfov, că ne­
sub conducerea învăţătorului respec­ rului de a-şi cumpăra pământ pentru La Medina 133 cazuri noui cu 113
D. Voinea Pârvu, fost subcomisar, decese; tombrie şi Noembrie ca gratificaţie de vasta lui Chiriţă a atacat pe soţia
în funcţiunea de subcomisar cl. 111, tiv şi a absolvenţilor şcoalei rurale, gospodărie şi din acel dat prin legea lui, furându-i suma de 1200 lei, ce
iar produsul lor să se împarţă între La Yambo 148 cazuri noui cu 91 anul nou cameriştilor şi dorobanţilor,
în lotul d-lui I. Uzun, numit coman­ Dăm astăzi portretul ministrului rurală. decese; restul sumei de 1225 se va consemna avea asupra ei. Rostul acelor bani,
dant de sergenţi. de externe al Japoniei, personagiul învăţător şi absolvenţi. Pe lângă fer­ 12) Suplinitorii şi suplinitoarele, logofătul lordache îl explica în sen­
me mai cere să se înfiinţeze ateliere La Djeddah 20 cazuri noui cu 19 la Casa de Depuneri ca fond iniaţial
politic care în actualul conflict cu cari nu sunt normalişti, înainte de a pentru personalul inferior dela servi­ sul, că el şi-a trimes soţia să îna­
In poliţia oraşului Piteşti cari să funcţioneze numai pe timpul fi numiţi în învăţământul primar să decese;
Statele-Unite ţine balanţa păcei şi a Lazzaretul Abu-Bli 46 cazuri noui ciul de Poduri şi Şosele. poieze 600 lei lui Chiriţă şi restul
D. Mărculescu, fost subofiţer în războiului. Se cunoaşte marele rol pe emei. fie supuşi unui examen, care se va ■ Cu începere dela 1 Ianuarie îm­ celuilalt cumpărător, de oare-ce nu
Spune că învăţătorii prin legea trece înaintea unei comisiuni com­ cu 36 decese;
armată, în funcţiunea de subcomisar care în timpul războiului ruso-japo- In total, de la 15 Decembrie până prumutul de 32 milioane şi jumătate mai vrea să vândă acel loc.
cl. 111, în locul vacant. nez, contele Hayashi l’a jucat ca am­ dela 1864 sunt consideraţi ca func­ pusă din revizorul respectiv şi 2 în­ D. prefect Niculescu-Dorobanţul
ţionari şi n’au dreptul de a dobândi azi, s’au înregistrat 1319 cazuri noui va cota cu cuponul de Iulie 1908.
In poliţia oraşului Roşiorii-de-Vede basador la Londra. Prezicerile sale văţători titulari, iar salariul iniţial să H începând dela 1 Ianuarie 1908, cercetând de aproape lucrurile, des­
pământuri şi crede că ar trebui ca fie de 60 lei. cu 968 decese.
s’au îndeplinit punct cu punct. De In Indii holera face ravagii în­ orele de bursă pentru efecte se vor coperi înscenarea ; femeia luată din
D. I. C. Burcescu, fost subofiţer data asta ziarul parizian Le Matin prin lege ei să fie consideraţi ca a- scurt mărturisi că nu a avut la ea
gricultori şi deci să li-se dea posibi­ Cuvântarea înv. Brezeanu spăimântătoare. schimba dela 11—12 în loc de 2—3,
în armetă, actual copist. în funcţiu­ voind să sondeze viitorul, a rugat te­ cum era până acuma. nici un ban. Atunci reclamantul de
nea de subcomisar cl. 111, în locul legrafic pe contele Hayashi să bine litatea de a fi împroprietăriţi. Apoi ia cuvântul preşedintele Bre» Ast-fel, în prima jumătate a lui
Decembrie s’au înregistrat peste 14 Ş Primăria Capitalei a acordat o rea credinţă a fost arestat şi trimes
vacant. voiască a-i preciza noua fază a con­ zeanu, care aduce vii mulţumiri d-lui sumă de 1200 lei ca gratificaţie de astfel la parchet, care însărcina cu
Cuvântarea înv. Greb&n prefect al j ud. Dolj, Vercescu; d-lui mii cazuri noui de holeră, dintre cari
Iu poliţia oraşului Botoşani flictului. Hayashi a răspuns prin te­ aproape 12000 urmate de decese. anul nou, personalului inferior din instrucţia afacerii pe d. Georgescu
legrama următoare : înv. Grebăn-Bratoşin (R-Sărat) com­ ajutor de primar, Boboc; craiove- * serviciul primăriei. Vâlcea, precum ara spus mei sus.
D. N. Climescu, subcomisar cl 1, Regociaţiunile noastre cu cele două bate propunerea d-lui Chifulescu care mlor ; revizorului şcolar Alexandrescu
în funcţiunea de comisar cl. 111 în guverne, al Statelor-Unite şi al Cana­ ■ Neprimindu-se la ministerul de Eri d. Vâlcea a făcut cercetări,
zicea că lucrul manual trebue să fie şi directorului prefecturii de poliţie, Pe vaporul Nivernais, în dru- interne contestaţiuni în contra alege­ ascultând pe păgubaş şi câţiva săteni,
locul d-lui A. Ghiorghiu, demi- dei, sunt caracterizate prin sentimen­ distractiv. Propune să se ia din orele Petre Staricu, pentru dragostea cu mni de Ia Oonstantinopole la
sionot; rilor comunale dela Tecuci, ministe- ca informatori.
tele cele mai cordiale. Nu cred să în­ de astăzi şi să se stabilească facerea care au primit pe congresişti. Mai Djedah, s’an ivit 19 cazări mor­ terul a dat ordin de convocarea noi­ D-sa. a depus la Văcăreşti pe acel
D. I. Ioanovici, subcomisar cl. 11, tâlnim în drum nici o dificultate de de cursuri teoretice dimineaţa şi de mulţumeşte d-lui director a), liceului
în funcţiunea de subcomisar cl. 1, în neînlăturat. Sper că în curând vom ajun­ tale de holeră. lor aleşi spre a se constitui consiliul spoliator fără scrupul, al bieţilor
cursuri practice după amiază, şi în Carol I, Buşilă^ pentru concursul dat » comunal. ţărani.
locul d*lui N. Climescu, înaintat; ge la o soluţiune satisfăcătoare.» modul acesta va urma dela sine nWL «i r»«r v.-< —r>- ■' o.i t^i’e a urmărit
D. D. Vasiliu, subcomisar cl. 111, Trei cazuri suspecte de ho­ ■ in vederea sărbătorilor de anul, Fraudele t*u bouurilede pensie.—
Această telegramă care este viu gaf'ritat de uproape dezbaterile; fraţilor co­ D. judecător Slătineanu dela cab. 5,
în funcţiun a de subcomisar cl. 11, comentată legi doljeni; comandanţilor de regi­ leră, izolate, dintre cari două nou serviciile primăriei vor fi închise
de presa e"'*'p- ji .», h » Cuvântarea înv. Cristescu până la 3 Ianuarie. continuă cu instrucţia în afacerea
în locul d-lui I. Ioanovici, înain­ reuşit totuşi ?» fjuiştească spiritele mente unde au fost încuartieraţi; urmate de moarte, au fost con­
tat, şi statate unul în oraş şi celelalte ■ In intervalul dela 16—22 De­ fraudelor dela finanţe. De oarece bo­
celor ccv o se tem de un apropiat răz- împotriva învăţătorilor suplinitori, directorului Şcoalei Normale şi di­ cembrie, s’au mai ivit încă 15 razuri nurile de pensiune, achitate, cum sunt
D-nii G. Popescn, copist cl. 1 şi ooi. Se ştie că în ajunul războiului se ridică înv. Florian Cristescu dela rectoarei şcoalei Oteteleşanu pentru două în împrejurimile Constan-
I. Ţintilă, copist cl. 11, absolvenţi de ruso-japonez, guvernul de la Tokio, noi de scarlatina; în cursul acestui ale d-rei Vlădoianu şi altele poartă
şcoala de aplicaţie din Bucureşti. D-sa găzduire. tinopolului (Coasta Asiei). timp s’au însănătoşit 21 mai rămâ­ semnătura pensionarului şi fiindcă atât
gimnaziu, în funcţiunile de subco­ dăduse cele mai satisfăcătoare decla- cere desfiinţarea lor, iar când se’simte Iu numele D-v. trebue aă aducem *
misar cl. 111, primul în locul d-lui D. raţiuni. Contele Hayashi se bucură nând încă 67 bolnavi. persoana subscrisă cât şi funcţionarul
absolută nevoe de dânşii, să se con­ mulţumiri d-lui ministru Haret şi Cele mai multe cazuri de holeră Numărul bolnavilor de febră tifoidă care a încasat bonul, tăgăduesc a fi
Vasiliu, înaintat şi al doilea, în locul de încrederea Mikadoului şi a între- state dacă au pregătirea necesară de d-lui Mortzun, pentru reducerea de se ivesc printre pelerinii din Hedjaz
d-lui I. Ionescu, trecut copist. a fost de 48 din care s’au însănătoşit ei autorii semnăturii, d judecător a
gei Juponii. El este una din figurile a preda, prin supunerea lor la un ex­ 75 la sută ce ne-a acordat pe căile (Asia Mică). 15, mai rămânând bolnavi încă 33. delegat pe d. Ştefan Minoviei să facă
cele mai distinse din imperiu şi po­ amen înaintea unei comisiuni com­ ferate, şi pe care ne-a acordat-o Di­ Toate măsurile ce s’au luat până ■ In urma unei întruniri a mem­ exper tiza ohimico-grafologică a acelor
sedă o vastă cultură. pusă din 2 învăţători titulari. Apoi nainte de a o cere noi. In aceiaş timp azi, atât cele preventive cât şi cele brilor marcanţi din partidul liberal semnături spre a se putea deduce
Ce se petrece în ţară Tentativă de crimă
cere ca suplinitorii să mai facă prac­
tică pe lâugă un învăţător bun. Cât
priveşte salariul suplinitorilor, să se
d. preşedinte mulţumeşte reprezen­
tanţilor presei dela ziarele Viitorul,
Universul şi Adevărul pentru concur­
represive, se arată a fi foarte puţin
eficace.
Epidemia, după cum datele ne-o
dela Buzău, ce s’a ţinut zilele aces­
tea, comitetul exicutiv s’a reconsti­
tuit.
autorul.
Delapidarea de la baroul de IU
fov. — Extrădarea lui Ion Popescu,
urmată de sinucidere fixeze la 60 lei. sul ce l’au dat. arată, se întinde cu repeziciunea ful­ Au fost desemnaţi ca membri ai care delapidase 8000 lei dela baroul
.29 Decembrie Cu acestea zise, d-sa declară în­ gerului ; asta ne-o confirmă şi eele
Cuvântarea înv. Raileanu acestui comitet executiv d-nii Anton Ilfov, al cărui secretar a fost, s’a în-
FXIa-ii Prinderea miei baude de chis congresul al IV învăţătoresc. eâte-va cazuri ce s’au semnalat la Carp, ministru de domenii; Spiru uviinţat de guvernul francez.
* aiCiţL hoţi de vite. Un flu încearcă să omoare pe mama înv. Răileanu-Năruja (Putna), vor­ * Alexandria şi la Constantinopole. Fugarul va fi adus în ţară pe linia
sa şi apoi se împuşcă Haret, ministru de instrucţie; Pro-
De câtva timp se săvârşeau dese fur­ beşte despre amenzile şcolare. Apoi Dezideratele vor fi înaintate Mi­ * copie Gazotti; Atanase Cătuneanu, Paris, Bruxelles, Rotterdam, Galaţi.
turi de vite prin împrejurimile Fălciu- O dramă emoţionată s’a întâmplat trecând în altă ordine de idei, spune nisterului de Instrucţie publică, de Consiliul superior al sănătăţii, din primarul oraşului; Dem. Carp; dr.
lui. Spre a curma flagelul hoţiilor, jan­ aseară în soseaua Vitanului No, 43. că recensământul ar trebui să se facă către o comisiune anume instituită Constantinopol, a luat deciziunea ca Const. Angelescu, deputat; Jean Stău-
darmeria locală s’a pornit pe cercetări Muncitorul Gh. Toma zis Papagal, de către învăţător şi medic. de comitet. vapoarele fără pelerini provenind din cukanu, deputat; C. Teodoreseu, de­
şi a izbutit să afle că autorul lor ar fi în vârstă de 23 ani, locuieşte acolo putat; C. Borănescu-Filitti; Stoica
porturile ruse ale Mării Negre, să
Grigorie Brahă, din Bogdăneşti, care
vâzându-se descoperit, a fugit peste
Prut în Basarabia. Jandarmii au con­
împreună cu mama sa. Pe la orele 8 ,
venind acasă de la lucru, s’a luat la
Cuvântarea înv. Tabán
înv. Tabăn—Gura Badei (Roma-
Răspunsul M. S. Regelui
M. S. Regele a bine-voit a răs­
fie supuse inspecţiei medicale la so­
sirea lor la Cavak (lângă Stambul).
Panaitescu ; C. Garoflid şi C. Tei-
şanu.
întâmplări din Capitală
tinuat cercetările şi dând de urma lui ceartă cu dânsa, din cauza unor bani. naţi) urmează în ordinea vorbitori­ Dacă inspecţia va revela cazuri de ■ D. C. C. Jormescu doctor în şti­
punde la telegrama trimeasă de în­
au găsit 2 boi din acei furaţi de la d-1 La un moment, Toma înfuriat din lor. D-sa susţine ideea băncilor po­ holeră pe bord, vapoarele vor fi de­ inţele agricole a fost numit directo- Intoxicare.—Sâmbătă dim. a fost dus
văţători, printr’o scrisoare adresată
Nicu J uvară, proprietar. cauza raustrăiilor ce i se făceau, luă pulare, arătând folosul lor. preşedintelui congresului, de Mareşa­ părtate spre lazzaretul din Sinope, îul consiliului superior al agriculturei cu trăsura de salvare la spitalul Brân-
In patru nopţi consecutive pe la Cră­ un revolver calibru 9 din perete, în­ lul Curţii d. general Mavrocordat. unde vor debarca pe holerici şi ur.de şi d. N. Busuiocescu doctor în ştiin­ covenesc, într’o stare muribundă, băia­
ciun, şeful secţiei d-1 Tomescu-însoţis dreptă asupra fiinţei care i-a dat Suspendarea şedinţei vor suferi regimul carantinei. ţele economice şi financiare secre­ tul Gh. Panait Din că, din calea Raho-
de 4 geandarmi stând la pândă a reuşit Iată această scrisoare: vei 254.
viaţă, apăsând trăgaciul. Şedinţa se suspendă pentru 10 mi­ tar al acestui consiliu.
a pune mâna pe brahă, care împreună Din fericire însă glooţul nu lovi nute. / * In camera de gardă băiatul a înce­
cu o bandă formată peste Prut, opera D-lui Dimitrie Brezeanu, Direcţiunea generală a serviciulu- ■ Primarul oraşului Piteşti, a îna­ tat din viaţă.
pe o scară întinsă furturi de vite în în nenorocita femee ci deviă şi pă­ In acest interval preşedintele Bre­ intat ministerului de interne planu­
trunse într’un părete. Denaturatul fiu zeanu vorbeşte vde avântul ce l’a Preşedintele congresului învăţăto­ nostru sanitar a luat de asemenea ini Cauza morţei a fost că s’a intoxicat
împrejurimi şi apoi le trecea în Basa­ tinse măsuri preventive. rile şi devizul pentru alimentarea o- bând 2 pahare cu rachiu trandafiriu la
rabia. însă, crezând că a omorât pe mama luat Asociaţia învăţătorilor şi învăţă­ rilor. raşului cu apă. cârciumarul I. Mănescn, din calea Ra-
Luaţi din scurt hoţii au mărturisit sa şi dându-şi seama de fapta comisă, toarelor şi crede că cel mult peste Toţi călătorii ce vin din Gonstanti-
Craiova. nopole sunt examinaţi la debarcarea lor ■ Societatea «Esperantistă Română» hovei 215.
că au furat 9 boi d-lui N. Juvară, 2 a îndreptat ţeava revolverului spre 2 ani se va putea căpăta dela Cor­ a tipărit o foae de propagandă, con­ Circ. 4 fiiind anunţată, cercetează
cai d-lui N. Corozel, 2 d-lui Pavel Ior- gură şi trase un foc. în ţara noastră, sunt supraveghiaţi a- cazul.
dache, 2 arendaşului Meer Haimovici, purile legiuitoare recunoaşterea Aso­ D-le Preşedinte, poi cinci zile la domiciliu, iar rufele, ţinând informaţiuni asupra limbei Es­
Glonţul îl nimeri în bărbie şi rico­ ciaţiei ca persoană morală. Urează peranto, statutele societăţei şi indi- Mort în stradă.—Iu dreptul casei cu
şi unu d-lui Ion Talpă, precum şi 5 şând, pătrunse în cartilajul gâtului. apoi bună plecare congresiştilor şi M. S. Regele mă însărcinează de hainele, în sfârşit toate bagajele lor sunt No. 24, din str. sf. Nicolae, a fost gă­
saci cu grâu arendaşului Natan Vein- supuse unei drastice desinfeefiuni. caţinni despre cărţi şi jurnale espe- sit mort un cerşetor necunoscut, în
In acest timp, vecinii alarmaţi de fixeaza ţinerea celui de al IV con­ a vă înştiinţa că a primit telegrama rantiste. Această foae se împarte gra­
berg din Murgeni. zgomotul detunăturilor, pătrunseră în gres învăţătoresc la Iaşi, în luna Iu­ ce I-aţi adresat în numele învăţăto­ N. B vârstă ca de vre-’o 60 ani.
Cercetările se continuă. tuit persoanelor ce o vor cere la Corpul nenorocitului a fost dus Iu
Se ştie că Brăhă este autorul prin­ casă şi găsiră pe mizerabilul scăldat nie după seceriş, sau August după rilor şi învăţătoarelor satelor, adunaţi sediul societăţei, strada I. C. Bră- morgă.
la Craiova în al IV Congres şi că
cipal în omorul săvârşit âsupra Ini Pe.rt
Metcu din Blăgeşti (Tutova^, unde de
în sânge la pământ, iar pe muma sa treerat.
leşinată de spaimă. In sensul urărilor mai vorbesc în­ vă mulţumeşte tuturor pentru senti­ înaintările în armată tianu 5.
■ Duminică 30 Decembrie 1907,
Dispariţia unei copile.—Q. Dumitre­
scu, din str. fundătnra Gura Lupului,
asemenea a comis şi furturi. S’a dat imediat ajutoare la amân văţătorii Spiridon Filimon (Dolj), mentele de respect şi devotament ce-I orele 3 şi jum. p. m., se va ţine la a reclamat circ. 35, că de vre-o 2 zile
doi şi circ. 40 a fost avizată. Dăscălescu ţBotoşani), I. Dănescu- exprimaţi. M. S. doreşte ca râvna Cu prilejul zilei de 1 Ianuarie «Clubul Meseriaşilor», a doua şeză­ i-a dispărut de acasă, fata sa Ioana îu
D. M. Ioanid, comisarul şef, sosind Săcelu (Gorj) şi I. M. Iliescu (Tele­ d-v. pentru propăşirea neamului, să vârstă de 13 ani.
1908, s’au făcut urm ătoarele înain­ toare artistică şi literară, în care d. El bănueşte că ea ar fi plecat îm­
la faţa locului, face ancheta fap­ orman). Acesta din urmă vorbeşte fie încununată de un succes desă­
Festivalul Soc. „Hora“
(Prin poştă dela coresp. nostru)
tului şi anunţă societatea de salvare. despre credinţă şi spune că numai
Venind o ambulanţă, ridică dena­ prin desvoltarea ei, a naţionalismu­
vârşit.
Primiţi, vă rog, d-le Preşedinte,
tă ri prin tre ofiţerii de rezervă şi
cei în retrag e re:
N. Nicolicescu îşi va desvolta con­
ferinţa sa tratând subiectul *C ,m ne
putem instrui prin noi înştne».
preună cn un anume Vasile Tudor Mä-
zâruşi din aceiaşi stradă.
S’au luat măsuri pentru prinderea
turatul fiu şi-l duse la spitalul Colţea. lui şi a dinasticismului în popor, pu­ înc ederea deosebitei mele considera- La gradul de maior: căpitanii din dispăruţilor.
retragere : Avramescu Alexandn, Mor- In urmă corul cercului «Artă şi
Starea lui este foarte gravă. tem înainta. ţiuni. Muncă», va cânta mai multe bucăţi Cheflii arestaţi. — Soldatul D. Brâ-
Craiava, 29 Decembrie.—Aseară în m. Mareşalul Curţii, ţun Constantin, Slătineanu Constan­ tulescu, din reg. 3 călăraşi, petrecuse
Sala Belle-Vui a avut loc Audiţiu- tin, Ţoparu Ion, Racoviceanu C. Cră- muzicale, iar câţiva membrii ai co­ sărbătorile de oraş.
nea a 34-a a Soc. «Hora», urmată de Redeschiderea şedinţei general-aghiotant rului vor declama versuri. Duminică urma a se înapoia la ca­
POSTA REDACŢIEI ciunescu Ştefan, Scărlătescu Filip,
dans, care s’a dat în onoarea mem­ Şedinţa se redeschide. Dragoş Andrei, Dumitrescu Gheorghe ■ Lucratorul tipograf C. Tampa, zarmă.
(ss) Mavrocordat care domiciliază în str. Sf. Spiridon Ca să-şi ia rămas bun de la prieteni,
brilor Congresului învăţătorilor din Vice-preşedintele Bunescu dă citire * Zotoviceanu Teodor, Selim Petre,
ţaţă. (>, Carp, student. Tulcea: Trimi­ dezideratelor corpului învăţătoresc: Borş loan, Barbu Stan, Ştefanovici No. 36, a fost nevoit să-şi înmor­ făcuse Sâmbătă un chef cu mai multi
Sala frumos ornată, eră plină de teţi. 1) Să se construiască în toate co­ Fabrica «Fiorica» prin d. Pefca, Vasile, Roată Emanoil, Fotino Gheor­ mânteze la cimitirul «Reînvierea»— prieteni între cari erau şi St. Bâlă-
munele localuri de şcoală încăpătoare ceanu, din str. Dincă Ştefa’n, 17.
e învăţători şi de publicul Oraio- director, a donat pentru fondul Aso- ghe, Flore3Cu Nicolue, Atarasiu Gh., fără preot — pe copilul său, care a Făcând apoi o preumblare pe calea

MAURI CE LE BL ANC
GENTILOM SI PUNGAŞ
Arestarea lui A rséne Lupin
Ciudată c ă lă to rie ! Şi când te a ne apropia cât mai m ult unii
gândeşti că începuse aşa de bine ! de alţii.
Cel puţin eu, n ’am mai întreprins Şi ne apropiarăm ...
vre-una care să se anunţe sub V’aţi gândit vreodată cât ori­
auspicii mai fericite. Provence e un ginal şi n e aştep tat există în acea
tran satlan tic rapid, confortabil, co­ grupare de fiinţi, care, nu mai de­
m andat de cel mai afabil dintre parte decât în ajun, nu se cunoş­
oameni. Cea mai aleasă societate teau încă, şi care, în câteva zile,
se întrunise în tr ’însul. L egăturile în tre cerul nesfârşit şi m area ne­
de prietenie se făceau iute şi cele m ărginită, va duce viaţa cea mai
mai frumoase petreceri se o rg a­ intimă, înfruntând îm preună mâ­
nizau. Aveam delicioasa impresie niile Oceanului, asaltul înspăim ân­
de a fi despărţiţi de lume, reduşi tă to r al valurilor, cruzimea tem ­
la noi înşine ca pe o insulă necu­ pestelor şi calmul neliniştitor al
noscută, şi siliţi, prin urm are, de apei adorm ite ?
In fond tră ită în tr’un fel de re ­
zum at tragic, e viaţa însăşi, cu
furtunile şi m ăreţiile sale, cu mo­
notonia şi diversitatea ei, şi iată
de ce, poate gustăm cu o grabă fe­
brilă şi cu Q voluptate cu a tâ t mai
intensă, acest voiaj scurt al cărui
sfârşit se zăreşte chiar în momen­
tul de când începe.
D ar, de câţiva ani încoace, se
petrece ceva care contribue cu
m ult şi în mod ciudat la sporirea
emoţiilor călătoriei. Mica insulă
plutitoare mai depinde încă de a-
ceastă lume de care ne credeam
liberaţi. E xistă o legătură, care
uu se desface decât puţin câte pu­
ţin în plin Ocean, şi puţin câte
puţin, to t în plin Ocean se reface
la loc. T elegraful fără fir ! stri­
gătul unui alt univers de unde
vom primi veşti în modul cel mai
m isterios ! Im aginaţia nu mai are
resursa de a evoca fire de fier
pe dinnăuntrul cărora să alunece
m esagiul invizibil. M isterul e şi
mai insondabil, şi chiar mai poetic
şi trebue să recurgem la aripele
vântului pentru a explica această
nouă minune.
Aşa, în primele ceasuri, ne sim­
ţirăm urm ăriţi, escortaţi, precedaţi
chiar de acel glas îndepărtat, care
din când în când, şoptea vreunuia
din noi câteva cuvinte de dincolo.
Doi amici îmi vorbeau. Alţi zece
douăzeci ne trim eteau tu tu ro ra,
prin văzduh, în tristatul, sau zâm ­
bitorul lor adio.
la tă că a doua zi, la cinci poş-
tii departe de coastele franceze,
în tr’o după amiază furtunoasă te ­
legraful fără sârm ă ne transm itea
o depeşă cu urm ătorul cuprins :
„Arsine Lupin pe vaporul vostru,
clasa întăi, păr blond, o rană pe an­
tebraţul drept, călătoreşte singur, sub
numele de
Tocmai în acel moment, un ful­
g er urm at de tu n ete violente iz­
bucni pe cerul întunecos. Undele
electrice fură întrerupte. Restul
depeşii nu ne-a mai parvenit. Din
numele sub care se ascundea Ar-
séne Lupin, nu s’a ştiut de cât
iniţiala. /
De ar fi fost vorba de orice altă
ştire nu mă îndoesc că taina ei
ar fi fost păstrată în mod scrupu­
los de către im piegaţii postului
telegrafic cât şi de comisarul va­
porului şi de com andantul s ă u !
Dar sunt evenim ente de acelea
cari p ar a forţa discreţiunea cea
mai riguroasă. Ie aceiaşi zi chiar
fără să se poată explica cum s’a
răspândit zvonul, ştiurăm to ţi că
faimosul Arséne Lupin se ascundea
printre noi.
Arséne Lupin printre noi ! ban­
ditul cel încă neprins, ale cărui is­
prăvi so povestea în to ate ziarele
de luni întregi ! Persouagiul enig­
m atic cu care bătrânul Ganim ard
cel mai bun poliţist al nostru, a
început acel duel pe viaţă şi m oar­
te, ale cărui peripeţii se desfăşu­
rau în mod a tâ t de p ito re sc ! A r­
séne Lupin, fantezistul gentilom
care nu operează de cât prin cas­
tele şi saloane şi care în tr’o noap­
te când pătrunsese la baronul
Schormann. a plecat de acolo cu
mânile goale şi a lăsat ca rta sa
de vizită, îm podobită cu urm ătoa­
rea formulă : „Arséne Lupin, gen-
tilom -bandit, va reveni când mo­
bilele vor fi autentice“. Arséne
Lupin, omul cteghisat în mii de
fe lu ri: rând pe rând şofeer, tenor,
anticar fiu de casă bună, adoles­
cent, bătrân, voiajor, doctor rus,
torero spaniol.
Gândiţi-vă bine ce e asta : A r­
séne Lupin mişcându-se de colo
până colo în cadrul relativ res­
trâ n s al unui transatlantic, ce zic
e u ! în acel colţişor al clasei în­
tăi în care te regăseai cu to ţi că
lătorii în fiece clipă, în sala de
mâncare, în salon, în sala de fu ­
m at ! P o a te că A rséne Lupin era
domnul acesta... sau acela., veci­
nul meu de masă,... tovarăşul meu
de cabină...
— Şi a sta va d u ra încă de cinci
ori două zeci şi p a tru deore ! Iz­
bucni a doua zi miss Nelly U nder­
down, dar e intolerabil ! sper că-i
vor aresta. Şi adresându-se mic
îmi, zise •
—D-ta, domnule d’Andrezy, care
eşti foarte bine cu comandantul,
nu ştii nimic ?
(Va urma).

Rahovei, s’au apucat de scandal, luând I
la bătaie şi înjurături, lumea care t r e - 1
cea pe stradă.
Cu mare greutate au putu t fi liniş­
tiţi si duşi la circ. 29, unde civilii au
fost'arestaţi, iar soldatul trim is legat
la comenduire.
început de incendiu.—Sâmbătă s’a
declarat un început de incendiu, în
str. B ateriilor No. 2, la casele d-lui M.
Ionescu.
Se aprinsese un coş şi flăcările s’au
întins la tavan, am eninţând clădirea.
Observându-se la timp focul, el a fost
imediat stins.
Pagubele sunt mici.
Furt.—Circum scripţia 2-a, a arestat
pe individul láncú Tudósé, din calea
Griviţei 222. El a fost găsit în piaţa neral Averescu a fost primit de cari au aceiaşi putere vindecătoare unei explosiuni de alcool un incen­ Buracaba că Abisinienii s’au retras din localitate locuitorul Marin Ene
Sf. Gheorghe cu o blană şi un boa de împăratul Franţ Iosif în audienţă ca şi cele de la Franzensbad.
furat.
Anchetat el a refuzat să spue de
unde a furat lucrurile. Făcându-se o
percheziţie la el acasă s’au găsit o nistrul român în modul cel mai
mulţime de lucruri, a căior proveni­ afabil, interesându-se în deosebi de aici a luat măsuri aspre contra
enţă nu a putut să o spue.
Urm ărirea unui defraudatordinB ruxe-
les.—Poliţia din Bruxelles, a încunoş- ül Carol.
tiin ţat serviciul nostru de siguranţă,
viă în j^iua de 6 Ianuarie st. n., a dis­
părut din acel oraş funcţionarul co­ onoarea ministrului român.
mercial Faust Lam bert-Auguste. A--
cesta fiind în serviciul agenţiei de Audienţa iui Lueger lu îm p ă rat luate de poliţie.
schimb, Lefebvre, a defrauda’t suma
de 80000 lei, în bani şi obligaţiuni bel-
giane şi apoi a dispărut
Bănmndu-se că s’ar fi refugiat la noi audienţă la împărat, căruia i-a pre­
s’a dispus urm ărirea şi prinderea lui. zentat omagiile oraşului Viena şi pe partidul agrarienilor din Boemia a tatul de York).— In timpul unei re-
ttăuirea din str. E r’uei. — In str. Er- care Lueger l-a invitat la balul ora­ hotărât ca unui deputat din camera presentanţiuni de cinematogrf o pa­ de sici, în urma unui dennnţ, a des- marfă, făcându-se apoi nevăzut. Se Biletele la Independance şi la Lyric
nei No. 4, se află un atelier de cis- şului. împăratul a promis, că chiar pnperială să-i fie interzis a candida nică s’a declarat dintr’o causă încă operit la marginea oraşului uurinare fac cercetări pentru prinderea ho­
mărie, proprietatea lui P e tre Andrei de nu va asista el în persoană, va şi la alegerile provinciale, ministrul nelămurită. 16 copii au fost năbuşiţi. magasin de materii explosibile. Au
Sâmbătă e la ora 6 cismarul se luă trimite un representant al său la a- bohém Pracek nu va mai candida în Un mare număr de persoane a fost fost arestate o mulţime de persoane ţului.
la ceartă cu un lucrător al său, Pană
N. Savu. Din ceartă au ajuns în urmă cest bal.
la bătaie, lovindu-se reciproc cu cio­
canele în cap.
Lucrătorul s’a ales cu osul occipital
spart, iar patronul cu o gravă leziune
lângă urechia stângă. Ambii au fost
duşi cu trăsura de salvare la spitalul a doua conferinţă a clubului na­ au produs cea mai frumoasă impre­
Colţea, unde au fost internaţi.
Accident nenorocit.—Tâmplarul Gh. de organizare internă a clubului, deosebi representantului Germaniei
Zletea, lucra la nişte reparaţiuui la
casele d-iui Luca Niculescu, din str.
St. Ion Nou. Urcându-se pe o scară deputaţii pe viitor.
înaltă de câţiva m etri, a făcut un pas
greşit şi a căzut jos fracturându-şi p i­ nicat încă. Unele ziare publică Persia e gata or când să se opună
ciorul ărept.
S’a anunţat societatea de salvare şi interviewnri cari sunt absolut
a venit o ambulanţă, care l’a transpor­ falşe. Nici un deputat naţionalist nu
tat la spitalul Brâncovenesc.
Tamponat de vagoane.—O nenorocire un interview.
s’a întâm plat Sâmbătă la arsena­
lul armatei. Soldatul dezertor Al. Stăn-
cescu, care lucra în curtea arsenalului
traversând linia ferată, a fost apucat
între două vagoane şi tam ponat rău
^ ' " t r ’o stare gravă la spitalul m ilitar.
ranţă a făcut urm ătoarele a re s tă ri:
Cu trăsura de saî'vare, a fost dus şedinţa de azi a Camerei a luat cu­ merski din Zombor, căruia căzân- ^ S ’a trimis sultanului Adbul-Asiz
^ De la siguranţă.—Serviciul de sigu­ vântul d. deputat român loan Suciu.
— Toma Nicolae de 26 ani, servitor cari — după cum se ştie — au fost şi pe soţia sa.
originar din Transilvania, am estecat ofensaţi de vice-preşedinle. Vorbirea
în furtul de 200 coroane, dela artistul
Vagner, din str. Regală 14.
— David Zilberştein zis Bacu-Si- impresie în toate cercurile.
mion şi Iancu Schvartz, urm ăriţi cu
manda’te.
. — Soldatul dezertorlrim ia Gheorghe,
Uitime 3n/orm aţiuni
■ Ultima situaţiune sumară a Băncei
Naţionale încheiată la 21 Decembrie,
înscrie ca rezervă metalică de aur, suma
de 96.382.601 lei şi trate aur 39.770.000
lei în totul 136.152.101 milioane. Ar
(jintul şi monede diverse lei 964.786.
Monedă fiduciară în curs 275.055.470
de lei.
H Domnii Panait Săvescu şi D-r Pe-
trini-Paul, au fost numiţi membrii în
consiliul de administraţie al Regiei
Monopolurilor Statului, pe un pe­
riod de trei ani, în locul d-lor V. D.
Cacicov şi Sava Grigorescu ale că­
ror mandate expiră pe ziua de azi.
D. N. N. Hérjeu, membru al acelui
consiliu a fost reales pe un nou pe­
ried de trei ani.
9 Monitorul Oficial de eri, publică
lista pe 1908 a comercianţilor şi in­
dustriaşilor din oraşul Vaslui, care
au dreptul a fi alegători la Camera
de comerţ şi industrie.
M In Monitorul Oficial de eri a a-
părut tabloul de zilele, în care vor
lucra comisiunile pentru prefacerea
rolurilor, în cursul lunei Februarie
1908, în judeţele Fălciu, Mehedinţi,
Muscel, Suceava şi Vâlcea.
HI Prin Monitorul Oficial de eri a
fost promulgată Legea judecătorii
lor de ocoale.
S D. Căpitan G. Tátaru, din re­
gimentul 10 Putna, a fost numit co­
mandant al companiei de jeandarmi
rurali din jud. Putna.
a Eri la orele 4 jumătate a avut
loc la clubul meseriaşilor o şezătoare
a meseriaşilor. D. I. Nicolicescu a
vorbit despre importanţa socială a
clasei muncitorilor şi cum se poate
face educaţiune prin sine însuşi.
Corul muncitorilor «Artă şi Muncă»
a cântat mai multe arii populare.
■ D. dr. I. Stoianovici a fost îm­
puternicit lichidator al societăţei a-
nonime «Ialomiţa», dându-i-se lati­
tudine a vinde tot activul societăţei
cu preţul şi eondiţiuniie ce le va
crede avantagioase pentru societate.
■ M. S. Regele a semnat decretul
prin care se desfiinţează postul de
architect şef al serviciului alinieri.
Am anunţat că pe ziua de 1 Ia­
nuarie, serviciul de alinieri se ata­
şează pe lângă serviciul planului şi
bunurilor comunale.
® In comuna Cocargea din judeţul
Constanţa, s’a înfiinţat o societate de
credit şi economie cu numele «Do-
brogea,
Capitalul subscris este de 5.600
lei, din cari s’au vărsat 3.470 lei.
H In urma deciziunei comitetului
Bursei, astăzi la orele obişnuite se
va ţine şedinţă atât pentru transac-
ţiunile de cereale cât şi pentru e-
fecte.
H Consiliul de igienă şi salubritate
publică al judeţului Romanaţi a în­
tocmit un regulament privitor la i-
giena localurilor de bărbieri şi a per­
sonalului său în care se specifică
eondiţiuniie cărora trebue să se con­
forme toţi acei cari vor ţine oficiul
de bărbierie.
■ D-na şi d. senator Ţh. Dornescu
din P.-Neamţ,' s’au stabilit pentru
mai mult timp la Nizza.
■ D-na Agripina Al. Maxim soţia
deputatului de Neamţ Al. Maxim
a trimis pentru săracii şi văduvele
din Tg. Neamţ, prin D nele Clemen­
tina Zamveii şi Iosefina Friţ, suma
de 400 lei.
B Revista poporală Ţara noastră
redactată de poetul Octavian Goga. de­
panând cauţiunea cerută de legile un­
gureşti, se va ocupa de acum înnainte
şi de chestiunile politice. E de notat
că acestei reviste i-s’au intentat anul
acesta vr’o 15 procese, de presă.
Marţi 1 Ianuarie 1908
Roma, 29 Decembrie. — Ministrul str. Câmpului a fost alm.?atg
afacerilor străine a primit o depeşe casă de proprietar pentru că u , „]g_ B A L U R I Ş | S E R B Ă R I
dela colonia Benadir, presentată la tit chiria la timp. Nenorocita a
Serviciul nostru telegrafie
Mogadiscio la 25 Decembrie şi în găsită aproape îngheţată pe stracm La serata artistică, muzicală şi dan­
care se spune că conflictul dintre Acum se află bolnavă la spital. santă a cercului P resa, care va avea
Asoarii căpitanului Bongiovanni şi — Nişte necunoscuţi s’au introdus rie,*® L iedertafel, în seara de 17 Ianua-
Abisinieni a avut loc în dimineaţa în locuinţa d-lui Schmidt din strada Eugeiîi.a Lucrezzia Brezeanu şi d-ra
de 15 Decembrie la Bagallej lângă Mare şi îd lipsa lui au forţat sertaru neşti şi volorian vor cânta arii româ-
Badarbe la 10 ore depărtare de Bu- mesii, de unde au luat suma de To’ny Bulai.°Perej d-nii V. Toneanu,
raoaba. Căpitanul Bongiovanni şi doi 400 lei. spune versuri; ,Şi Al. Mihăilescu, vor
va executa «DaîiJenistul Mendelssohn
ULTIMELE ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA subjfiţeri indigeni precum şi un nu­ chéz şi o canţonetiiongroise» de Na-
măr mic de ascari au fost ucişi. Cei­ Prim ar bătăuş. — Numire. — î n ­ Se prevede un sucî, Ambrosie, etc.
lalţi s’au retras în două grupe dintre ceput de incendiu-----Plângere
împotriva tripourilor. tele se află de vânzare lenorm. Bile-
Generalul Averescu la Viena din Bucovina. Noul oraş se va des- Diferite ştiri telegrafice cari unul către Lugh şi altul cu că­ cercului. i membrii
volta în scurt timp qraţie izvoarelor pitanul Molinari, care a fose neatins, Brăila, 30 Decembrie. — Azi a fost
Viena, 29 Decembrie. — D. ge­ de apă minerala din apropierea lui,
Londra, 29 Decembrie.—Din causa într’o altă direcţiune. Se asigură la adus şi internat în spitalul comunal
diu s’a declarat în oficiul palatului spre Nord. din corn. Tudor Vladimireanu, avân i
particulară. Buckingamdar, a fost imediat stins mai multe răni grave la cap şi pe TE A TR U L LYRIC
Majestatea Sa a primit pe mi­ corp. Marin Ene a fost crunt bătut
Dem onstranţia cerşetorilor
Palerm o, 29 Decembrie.— Poliţia
de către servitori. Nu e nici un
rănit. EVENIMENTELE IN RUSIA de primarul comunei, anume Sava
Marti
t 1 Ianuarie 1908
Schimbarea Programului
Christiania, 29 Dechembrie.— Se­ Mircea. Parchetul anchetează.
de starea sănătăţii M. Sale Régé­ cerşetorilor. Acei cari se constată că siunea Storthimgului a fost deschisă. Numărul atentatelor.—Magazin de — D-l Florin Cristescu subcomisar CINEMATOGRAF
m aterii explosibile.—Mulţime de la circumscripţia I, a fost numit re­
pot munci, sunt închişi, dacă sunt Fostul biurou a fost reales. gistrator al primăriei.
Împăratul va da mâine, la prinşi cerşind. Din cauza aceasta mai Darmstadt, 29 Decembrie.—Ziarul comploturi.
— Azi noapte a fost un început de OESER
Schönbrünn o masă de gală în multe sute de cerşetori s’au adunat «Darmstadter Tagblat» publică o scri­ Petersburg, 30 Decembre.—Dela incendiu, la locuinţa lui Şaim Zuck- P e n tr u p r im a o a r ă
în faţa primăriei oraşului, protestând soare din Berlin prin care se declară prima până la cincisprezece ale lunei kermann din vecinătatea bisericei sf.
în mod zgomotos contra măsurilor ca absolut nefundate svonurile că a- Decembre, după datele statistice, s-au Petru. Focul provenit din neglijenţa O P E R E T E FR A N CEZE
fecţiunea catarală a împăratului Wil­ comis în Rusia 114 mari atentate al locatarului, a fost stins de vecini.
Viena, 29 Decembrie. — Primarul helm s’ar fi agravat prin şederea sa căror resultat a fost moartea, şi peste — D. Anton Ionescu, cizmar, a re­ Bărbierul din Sevila
Alegerile din Boemia în Anglia.
Vienei d. Lueger a fost primit în 500 atentate împreunate cu răniri mai clamat poliţiei că eri un necunoscut
Praga, 29 Decembrie.—De -oarece Barsnley, 29 Decembrie.— (Comi­ mult sau mai puţin grave. M A T IN E U ora 3
intrând în magazinul său din strada
Petersburg 30 Decembrie.—Poliţia Goleşti 33, i-a furat o cantitate de S E A R A ora 9
— Azi poliţia a pus în vedere tu­
Bohemia.
A doua conferinţă a clubului na­ —Declaraţia deputaţilor persani
rănite.
Qrave evenimente în jtfaroc
şi câţiva ofiţeri. Denunţul a fost fă­ turor cafegiilor şi antreprenorilor de
cut de unul dintre terorişti. localuri publice, că cu începere de
• Petersburg, 30 Decembrie. — Po­ mâine, Luni, jocurile de cărţi şi ori-ce
Jfo d e Circ Si Boli
ţionalist din Pesta Teheran, In parlamentul persan liţia de aici a descoperit în ultimele zile joc de noroc sunt oprite. Contrave­ Astă-zi Luni 31 Deceinb. 1907
s’au citit scrisorile prietineşti ale am­ o mulţime de comploturi de-ale tero­ nienţii vor fi aspru pedepsiţi.
Budapesta, 29 Decembrie.— La basadorului rus şi german. Scrisorile Noi ocup&ri. — D etronarea lui Ab- R e p r e z e n ta ţie d e g a lă
riştilor ruşi. Sediul lor a fost des­
dul-Asiz. — Proclamarea noului coperit la Petersburg, Kiev şi Sebas­ Femeie care naşte 3 copii. — Şe­ PROGRAM GRANDIOS
ţionalităţilor s’a discutat chestiuni sie. Deputaţii persani au mulţumit în Sultan. — Declararea râsboiului topol. Au fost arestaţi o mulţime de dinţă.
sfânt. — Adresa de supunere nou­ nobili şi înalţi funcţionari. Mo mai văzut până acum
lui sultan.—în tru n irea şefilor de
şi tactica ce trebne să o aibă pentru declaraţiile lui. Cât priveşte Ploeşti, 30 Decembrie. — Femeia în B u c u r e ş t i
încălcările de teritoriu dela graniţa cartiere.—Iscăli rea adresei către Gonirea Evreilor Maria Ion Văcaru din comuna Brebu
Biletele sunt de vânzare la H ali de
Hotărârile luate nu s’au comu­ rusească, deputaţii au declarat că Hafid. — Neplata impositelor. Petersburg, 30 Noembrie.— La Sa- a născut trei copii de sex masculin.
Un nou califat la Fez.—Condi- vatoiva poliţia a dat ordin ca toţi E- Noii născuţi sunt sănătoşi. l’«lndépendance Roumaine» şi la Cassa
Circului.
oricărei puteri. ţiunile impuse noului Sultan. vreii să fie expulsaţi, în 24 de ore. — Mâine la ora 9 dimineaţa Ca­
Urm ările detronărei. Acelaş ordin se va da şi în alte oraşe- mera de comerţ va tirm R»d;ntă.
Arşi de vii Se prevăd mari agitaţii.
a acordat după această şedinţă nici Tanger, 29 Decembrie.—Ştiri din a
B udapesta, 29 Decem brie.—La Fez spun că Muley Hafid a fost Incendiu groaznic m
Sârbii din U ngaria e obiceiul de proclamat acolo Sultan al Marocului
Vorbirea deputatului Suoiu in
parlam entul ungur
a
de
se aşterne paie pe jo s în ziua în ziua de 7 Ianuarie. O delegaţiune
Crăciun. A cest obiceiu i-a fost a fost imediat trimisă înaintea lui
New-York. — Incendiul, care a
izbucnit ieri în cartierul Merke a
distrus cu totul clădirea cu zece ca­
T E S T E B E N A F E N T E D IE Ş E N I I
B udapesta, 29 Decembrie. — In fatal locuitorului Mladin Lugu- Muley Hafid spre a-1 conduce la Fez. turi şi spitalul învecinat.
D-sa a luat apărarea jurnaliştilor, aprins şi l-au ars de viu şi pe el noscut, că şi-a
Sunt 13 victime, cari au fost în­
du-i lam pa din mână, paele s’au o scrisoare, prin care i se face cu­ gropate sub dărâmături. Din cauza a
că a fost destituit, pentru înălţimei edificiilor, pompierii n’au
vândut ţara Francezilor. putut stinge focul.
COLOSÉUL BRAGADIRU
Cel mal superb local de berărie din la ţi
Casablanca, 29 Decembre. Ge­ Pagubele se urcă la 30 de mi­
Raporturile intre Statele-Unite neralul D’Amade a ocupat în ziua de lioane.
d-lui Suciu a produs o frumoasă 9 Ianuarie Kasbah şi Tedala la nord
şi Japonia
de Casablanca. Dânsul îşi urmează Duelul deputatului român Onciu cu BERE SPECIALA SLEEPING-GARR
Paris, 29 Decembrie.—Ambasado­ drumul spre Nord mergând să ocupe
Detronarea sultanului Abdul-Asiz rul Japoniei la Paris, Cazino, a decla­ Bunmika la jumătatea drumului spre redactorul Kiiger. Excelente mâncări — Camere separate
Tanger, 29 Decembrie. — S’a pro­ rat următoarele, unui ziarist frances. Rabat. Viena 30 Decembrie. — Intre de­
Eu nu cred că va fi posibil un VINURI DELICIOASE din c e le mal bune podgorii. Vinuri
clamat la Fez de sultan Bulej-Aşid. Tanger, 29 Deehembre. — Se con­ putatul român din parlamentul aus­
războiu între noi şi Americani. De­ firmă în mod oficial depunerea lui triac, d. Cavaler Onciul şi redactorul de Cotnari din viile G receanu-R osnovanu; din viile G. U.
Fostului sultan Aadul Asiz i s’a tri
mis o notă, prin cari i se anunţă că clar în mod solemn, că Japoniei nici Abdul Asiz şi proclamarea lui Muley ziarului din Cernăuţi «Czernowiczer N egroponte din N iooreşti
a fost detronat din cauza atitudinei
sale nepatriotice. I se impută că a
vândut Francezilor ţara şi interesele
prin gând nu-i trece să se ia luptă
cu Statele-Unite. Credeţi că Statele-
Unite nu a înştiinţat pe Japonia a-
Hafid ca sultan în moscheea din Fez
în ziua de 25 Decembrie.
Motivul acestei destituiri, este ati­
TagblatU, Kiiger, a avut loc un duel
cu sabia. D. Onciul a fost uşor rănit
la cap şi la un braţ, iar Kiiger a că­ In fiecare seară CONCERT DE ORCHESTRĂ
poporului. tunci când şi-au trimes flota în Ocea­ tudinea lui Abdul Asiz faţă de eu pătat o serioasă rană la cap.
nul pacific ? Americanii ştiu ce rol ropeni şi faţă de Franţa. Abdul Asiz Orchestra com pusă din primele elem ente ale Con­
Comitetele revoluţionare şi Turcii are Japonia. Şi ai să vezi că dacă Noul ban al Croaţiei la Budapesta
este incriminat că a lăsat ca terito servatorului local
tineri flota americană se va apropia de riul să fie invadat de către creştini
vr’un punct al nostru, va fi primită Budapesta 30 D ecem brie.— Noul
Sofia, 29 Decembrie. — La confe­ şi că s’a înţeles cu dânşii pentru or ban al Croaţiei, d. baron Paul Rnuch,
în modul cel mai afabil. E imposibil ganizarea poliţiei, ceeace este contra'
rinţa secretă a tinerilor Turci şi a un războiu cu Statele-Unite. Opinia va rămânea la Budapesta până Luni, CEL MAI NIMERIT LOCAL PENTRU FAMILII
Armenilor au fost invitaţi şi repre- riu tradiţiunilor şi usurilor marocane. când i se va comunica rezultatul re-
publică e contrară unui asemenea S’a declarat războiul sfânt. Un cali­
sentanţii comitetelor revoluţionare război. comandaţiilor făcute relativ la numi­ Antreprenor, C. PÄUNESCU
macedonene. Aceştia au refuz ,t par­ fat a fost instalat de către Muley
ticiparea la conferenţă, zicând că Hafid la Fez. rile în funcţiunile politice. Noul ban
Un interesant proces de agitaţie va mai discuta şi o mulţime de ces-
principiile lor politice şi tendinţele Tanger, 29 Decembrie. — Adresa 1 ■ ■ ■ i s i n a i R i ■ ■ ■ ■
lor nu se potrivesc cu veleităţile Budapesta, 29 Decembrie. — Pro­ de supunere către Muley Hafid con tiuni privitoare la comerciu şi agri­
constituţionalismului, în numele că­ curorul dela Kaposvár a intentat pro­ ţine eondiţiuniie următoare: Recu­ cultură. Pentru a se consulta asupra / / / / / / / / / 7 / / / / / / / ^ / y . / / / / / A
ruia luptă tinerii Turci şi Armeni. ces de agitaţie contra naţiunei ma­ noaşterea actului de la Algesiras a- numirei unor noi prefecţi, a chema^
Representanţii comitetelor macedo­ ghiare şi a siguranţei statului, mai fară de poliţia internaţională, oprirea dele Zágráb, pe mai mulţi politiciani
nene găsesc că e absolut condamna­ multor săteni germani din comuna amestecului streinilor în afacerile
bilă pretenţiunea de a abdica Sultanul, Zici. Agitaţia a găsit-o procurorul în marocane, alianţa amicală cu Turcia, Scrisoarea părintelui Lucaciu c&trft
şi apoi de a se introduce regimul petiţia pe care ţăranii au a lresat-o suprimarea protecţiunii streine pen­ deputatul Slovac Milan Hodja.
parlamentar şi constituţionalismul în episcopului din Vesprem, cerând să tru indigeni, revocarea instructorilor Budapesta, 80 Ducembre. — Mai
Turcia. Aprobă însă ca aceste drep­ li se facă în limba germană serviciul europeni, sporirea forţelor, restabili multe ziare au împrăştiat svonul ab­
turi să se câştige pe orice cale, prin divin în biserică. rea frontierei vechi şi introducerea solut neîntemeiat, că în cercurile ro­
refuzul dărilor către stat, greve şi 4 persoane împuşcate în biserică axizelor. mâneşti s’ar plănui separarea depu­
chiar revoluţie. Dar cred că nu e ne­ Tanger, 29 Decembrie. — Procla­ taţilor români de cei slovaci, de
Constantinopol, 29 Decembrie. — marea lui Muley Hafid de la 25 De­ oarece interesele Românilor nu le per­
cesară abdicarea actualului Sultan. După o ştire din Monastir primită la
cembrie, a avut loc în urma unei în­ mit a mai sta alături de elementul
O minune u vremilor noastre patriarhat, un comitagiu bulgar a truniri a şefilor cartierelor din Fez
ucis în ajunul Crăciunului cu focnri slav. Aceleaşi tendenţioase ştiri spu­
F rag a, 29 Decembre. — Tânărul de revolver patru persoane în r ’o bi­ Cei ce au lipsit de la întrunire au neau că Românii vor lupta de acum
advocat de aici, d. Pik, a adresat serică din Dragos. fost constrânşi sub ameninţare a semna încolo alături cu Maghiarii. Părintele
tribunalului din Eger (Ungaria) o pe­ mesagiul şi adresa către Hafid. In Lucaciu spre lămurirea opiniei pu­
tiţie scrisă în limba cehă. Rezultatul Cutremur de pământ adresa către acesta se cuprind două blice româneşti şi slave, m’a auto­
acestei petiţii — spre marea mirare condiţiuni şi anume : Neplata impo rizat să se publice în Viitorul, că
Roma, 29 Decembrie.—Observato­ zitelor şi suprimarea oricărui raport desminte categoric toate aceste ver­
a tuturor — i-a fost comunicat lui rul de aci a semnalat azi dimineaţă
Pik tot în limba cehă. Chiar şi in­ în timp de o oră şi jumătate puter­ cu europenii afară de cele prescrise siuni şi că totdeodată a adresat o fu r n iso r ii curţei reg axe r o x I k e
scripţia de pe sigilul tribunalului un­ nice cutremure de pământ la o dis­ de uz şi de reglement. Se cuvine să scrisoare cătrâ Milan Hodja, depu­
guresc era scrisă în această limbă. observăm că la început nu a fost de tatul slovac, declarând că respinge ţl£ l BUCUREŞTI: P iaţa T eatralul Naţional S E T «
tanţă ca de 10800 kilometri. cât o simplă dorinţă de a nu plăti cu indignare acesta răutăciosă faimă. m! u »BÍ* - MANDY - ^
Moartea unui şef de bandă dările şi care mai târziu a luat forma Frăţia româno-maghiară în Ungaria
In 15 zile 114 atentate unei rebeliuni din cauza lipsei abso nu există, cu atât mai puţin poate
Constantinopol, 29 Decembrie. —
Şeful de bandă Vanghel, urmărit fiind Petersburg, 29 Decembrie.—După Iute de trupe. fi vorba de o acţiune comună contra M OBILARE CO M PLECTA IN TO A TE S T T L IIR IL E ţ
de armată, s’a refugiat într’o casă ziarul Reichsanzeiqer dela 1 Decem­ La reîntoarcerea lui Abdul Aziz la Slavilor. D EC O R A ŢIU N I Ş I T A P IS E R II ţ
din satul Link, vilaetul Monastir. Sol­ brie până la 15 Decembre s’au comis Fez ordinea va fi restabilită. De
daţii au dat foc casei şi temutul şef in Rusia 114 mari atentate teroriste alt-fel mersul lui Muley Hafid asu­ Lucrători condamnaţi la moarte.
pra Fezului este imposibil din causa
Dormitoare.— Sefragerll.— Saloane— Fumoare.— Cabinete da hntn.— SUI ii t
de bandă a fost ars de viu împreună precum şi un oarecare număr destul Londra, 30 Decembre.—Tribunalul Biliard.— Mobili ere pentru Case di ţari. /
cu comitagii săi. de mare de rjai mici atentate. ostilităţii triburilor. militar de aci a condamnat la moarte
pe doi lucrători, cari atentaseră la
Aurel Vlad în comisia băncii un­ Felicitările generalului Drude Tanger, 30 Decembrie.— In Fez s’a PAVILIOANE DE TÂNilO ARE (COTTAGE).—TILE— HOTELOM ^
întemeiat un nou califat sub condu­ viaţa unui director de fabrică şi a
gare independente unui inginer-şef. Un al treilea lu­
P aris, 29 Decembrie. — Generalul cerea lui Muley-Haşid. Fostul sultan S p e c ia l it a te d e L ă m p i p e n tr u E l e c t r i c it a te
Budapesta, 29 Decembrie.—In şe­ Drude a fost primit azi dimineaţă de Abdul Asiz e acuzat că a permis crător, care cunoştea planul tovară­
dinţa de azi a Camerei, deputatul na­ şilor săi, însă nu l-a denunţat, a fost D-L ARCHITECT, D. W H IT T E T TH O M SO N , DIRECTO- A
către ministrul de resboiu Picquart creştinilor să ocupe, contra obiceiu­
ţionalist d. Aurel Vlud a fost ales cu apoi de către d Clemenceau, căruia condamnat la 15 ani muncă silnică. RUL CASEI DIN BUCUREŞTI, SE TTNE LA DISPOSIŢIA ONOR. g
rilor şi tradiţiilor poporului, teri­ CLIENŢI PENTRU PLANURI, DEVISE ŞI DESENURI. ^
110 voturi, membru în comisia pen i-a dat complecte lămuriri asupra toriu marocan.
tru studierea proectului Băncii Un­ Ţăranii români din B anat nu vo-
luărei Kasbaliului şi Mediunei D. Tanger, 30 Decembrie. — Procla esc să înlăture inscripţiunile ro ­
gare independente. Clémenceau i-a mulţumit pentru a- marea ca sultan a lui Muley-Haşid s’a
mâneşti de pe şcoalele lor.
Reclame confiscate ceste explicaţiuni cu totul satisfăcă­ făcut cu condiţiunea, ca supuşii lui să
toare şi l-a felicitat în numele gu­ fie scutiţi de dări şi toţi Europenii să Lugoş, 30 Decembrie —In co­
Budapesta, 29 Decembrie.—Poliţia vernului pentru împlinirea misiunei
de aici a confiscat mai multe re­ sale.
fie izgoniţi. Se prevăd noi complicaţii
In timpul din urmă poporul nu mai
muna Ticvanul Mic din comita­
tul Caraş-Severin (Banat) orga­
COFETÂRIAionescu
clame de ale firmei Muller Hagemann, vrea să plătească dările. Agitaţia a a-
din Viena, sub cnvânt că în acele Condamnări la moarte nele administrative au voit să FURNISOR AL CURŢILOR REGALE ŞI PRINCIARE
juns până la revoluţie în Fez.
reclame scrise în limba germană se Lodz, 29 Decembrie. — Tribunalul Paris, 30 Decembrie. — Toate zia­ să înlăture inscripţia româneasca
de pe şcoală. Ţăranii români, P IA Ţ A SF . G H EORGH E
face propagandă pangermană. militar a condamnat la moarte pe rele de aici dau mure însemnătate
doi lucrători cari au asasinat la 23 detronării sultanului Abdul şi pro cari a clădit acest edificiu s’an - EXPOZIŢIE DE BDăBO.-.ERIE ELEGANTE §1EFTINE PENTRU CADOURI ----------
Mare scandal la opera din Main 1907 pe inginerul Rosenthal clamărei de sultan a fratelui aces­ opus acestei dispoziţiuni, ca fiind
Lisabona NOUTĂŢI 1908
directorul fabricei Poznanschy. Un tuia. Franţa amână din aceste cauze neiegală.
Lisabona, 29 Decembrie. — La o- al treilea lucrător care nu denunţase desbaterile tratatului de comerciu, Nici chiar după ce jandarmii P o m i de C r ă c iu n m o n t a ţ i, S u r p r iz e
pera de aici a avut loc un enorm pe culpabili a fost condamnat la căci nu se ştie ce guvern va veni au intervenit, Românii na au lă­
scandal. Pe când se juca piesa «Er- muncă silnică pe 15 ani. mâine. sat să se pană pe şcoala lor in­ de la 25 BANI în sns
nani», de pe galerie au început să scripţia ungurească. Şcoala a ră­
se arunce foi volante cu proclamarea S P E C I A L i T Ă ŢI :
Notă către poartă mas deocamdată fără nici o in­
de rege a lui Don Mignel de Bra-
ganza. Pe aceleaşi foi era tipărit în­ Constantinopol, 29 Decembrie.—O
Conflictul Italiano-Abislnian scripţie.
Bonbons d’Elite Dattes farcies aux Pistaches, specialitate exclusivă
Bonbons sans Rival, melange chocolată.
treg programul liberal. Manifestanţii întrunire a ambasadorildr a avut loc Marons glacés dublu vanilat Kgr. 6 lei.
Agravarea conflictului italo-abisi- F rnits confits glacés oferă numai cu preţul de 5 lei kgr. de la 1 De­
strigau: Moarte regelui, trăiască Don la decanul Marschall. O notă colec­ iiian.—lntervenirea pe lângă Me- cembre 1907 preparaţiune indigenă specialitatea casei. Superioare la
Mignel! Poliţia intervenind a făcut tiv a fost redactată şi iscălită de­
o mulţime de arestări.
Turburări la Cichago
clarând într’un mod energic că Pu­
terile insistă în cererea lor în privinţa
prorogă ei mandatelor organelor în­
nelik. — Conflict între Italieni şi
Abisinieni. — Italieni ucişi. — Re­
tragerea Abisinieniior.
Roma, 29 Decembrie. — Cu oca-
BepeşiMnţar
— Prin t i telefonic —
gust celor străine recunoscute şi aprobate prin înaltele distincţiuni ale
Expoziţiunilor Străine şi Naţionale.
CASSA IONESCU a mai instalat o nouă secţiune cu Excelente lique-
ru ri indigene şi în special pentru familii un delicios «Elixir ionescu»
preparaţiune a casei, toate le oferă cu preţul de 4 lei litru în butelii
Loudra, 29 Decembrie.—Din causa sărcinate cu reforma. Nota a fost re­
crisei financiare, la Cichago s’au gră­ misă imediat. ziunea regularii graniţelor la Lukd, s’au mari si mici. — Expediţinne prom ptă în provincie şi în Străinătate.
născut mari neînţelegeri între Italia şi Prindere.—început de incendiu. —
mădit o mulţime de oameni fără de
lucru. Aceştia, siliţi de foame, atacă Desminţire Abisinia. Italia a protestat lx Menelik, Copil găsit. — Feinee găsită pe
pentru încălcarea de hotar comisă de
pe cetăţeni ziua în amiaza mare Paris, 29 Decembrie.—Se desminte stradă.—Furt.
Abisinieni. Menelik nu vrea să ştie ni­
Numai în trei zile din urmă s’au co­ ştirea că generalul D’Amade ar avea
mis peste 500 de furturi şi foarte intenţiunea de a ocupa Set.tat.
multe omoruri. Siguranţa e3te serios
mica de protestul Italiei. Se prevăd mari
încurcături.
Galaţi, 30 Decembrie.— Individul
Gheorghe loan Zăloi a fost prins de Un obraz curat ţi frumos
Ministerul marinei declară că svo- grăniceri pe când încerca să treacă se obţine prin întrebuinţarea cremei şi
ameninţată. Consiliul comunal a ho nurile pesimiste în privinţa crucişă­ Roma, 29 Decembrie. — Agenţia graniţa spre Basarabia.
tărât să organizeze o companie de toarelor Duchayla, Galilée şi Gironde
voluntari pentru apărarea oraşului şi sunt exagerate. Aceste svonuri au
Ştefani, anunţă că ministrul afaceri­ — Un incendiu s’a declarat la a- F udrei «FLORA» preparată de Al. L
teann, rarmacist, furnizor al Curţei
lor streine a primit azi dimineaţă o telierul de cismărie al d-lui I. Bra- Regale. Crema «Flora» lei 1.50. Pudra
a cetăţenilor. fost semnalate de un ziar de seara depeşe de la legaţiunea italiană din dea din strada Constantin Negri. «Flora» lei 2.— Săpun «Flora» lei 1.2-3.
Adisabeba expediatată din Adisabeba Focul a fost repede localizat. , , . . Pomadă de păr «Flora» lei 2.50. Capi-
Vatra- Dor ni i-oraş din Paris. Nu se semnalează nimic Inai.Ho şl După logen «Flora» sticla marelei 3.25, mică
neliniştitor, cu privire la «Gironde», la 28 Decembrie la orele 9 dimineaţa — A fost găsită o copilă în strada În trebuinţarea 2.öo. Pasta de dinţi «Bncoi» lei 1.25
Cernăuţi 29 Decembre. — îm ­ «Duchayla» şi «Galilee», au avut de în termenii urm ători: Am primit te­ spitalului, învelită în si utici. Alături ICREMEI Şl PUDREI „ F L O R A" Apa de gnr1ri«Bncol» lei 2.
păratul Franţ losif, printv’un de­ suferit numai mici accidente de mal legrama Excelenţei Voastre; voi in­ se afla un bilet care spunea că fetiţa
cret imperial a ridicat la rangul de rină datorite or foarte serviciului- terveni îndată pe lângă Menelik con­ n’a fost botezată. -~= DE VÂNZARE LA DROGUHRII ŞI FARMACII ==—
oraş satul românesc V atra-D ornii, activ. form cu instrucţiunile ce mi-aţi trimis. — Femeea Marghioala Condre din
 Marţi 1 Ianuarie 1908

I II f t I I f J“ jp'" f t *¥* t™ i || f t f t f t f t i l l Când Norocul îşi schimbă pasul. j |a

í, 1908 ♦ 1 9 0 8 « f*ţ y J ţf y I

LOTERIA PRIVILEGIATA PE CLASE A REGAT. ROMÂN I

L |M y |\ U LI L N’aduce anul ce aduce ceasu l!!

IA N NOU! NOROC NOP!

40.000 LEI DIN 60.000 NUMERE 30.000 CÂŞTIGURI 80000 LEI
I 60.000 »
70.000 » TRAGEREA
P ie c a r e a l 2 -le a lo z c â ş tig ă
LA 4 (16) IA N U A R IE 1 9 0 8 500000
1|
»

U n loz î n tr e g O ju m ă ta te U n s le i t O o p tim e
I W W * L e i 12 Le i i i L ei 3 L ei 1.50

S m GRABITI-VA! GMBITI-VA! ? m g C o m e n z ile d in p r o v in c ie s e e x e c u tă im e d ia t «ie c ă tr e

( Ol Jb C T U R A P R IN C IP A L A

1 s c ă p a ţi o c a z ia 5 e a v ă ln b o g ă ti! j
I BERTHOLD TBEILER * (T I
B U C U R E Ş T I — S t r a d a C o lţe i, 3 7 , — ( v is - ă - v is d e s p i t a l u l C o lţe i)

J ^ E y o j.O O o J
I C ă c i la \ 17 I a n u a r i e 1 9 0 8 a r e l o c | 3*
1 TRAGEREA C L A S E I I-a '£
1 ^ 1
gi
j ||
In decursul „L oteriei a II-a priv. pe clase a R egatu lu i Român“ căzură în
în colectura mea ăea norocoasă, urm ătnarele câştiguri principale ş. a.
ye
Şg
^
întâmplarea fericită J
=-------- = CARE SE NUMEŞTE NOROC == =* |
D in prem iile d ivizate d e : H O TA REŞTE TOTUL i V IA Ţ A O M U L U I jj

I LEI 500 000 — LEI 250.000 1 i►

D a c ă în tâ m p la rea va f a c e s ă citiţi a c e s t anunţ şi v eţi ţin e s e a m a d e |j
prim ul să u c u v â n t c a r e e x p r im ă un a d e v ă r e v a n g e lic

% er s ä v ä g r ă b i ţ i jj
A c o m a n d a u n L o s. — O ‘/a u ,> Vt s a u o V8 d e l o s a l L O T E R I E I ii
R E G A T U L U I RO M ÂN d in n u m e r i l e n o r o c o a s e a c i n o t a t e R

Va fi o întâmplare fericită pentru Dv.f I

4 N um ere n o ro có se g ii
I Cari se vor juca pe nu I Í Z !
Mf. « I ■ I . «»«, » inele aceluia sau acelei ■<>
. , . a_
/ jü /Y | f i
V
ZI r r / #■" ce ne stă gravată în inimă.
Pe numele Soţiei, Soţului J
[
cei trei Sfinţi Copiilor. Iubitului si’ iu- ♦
E S T E v bitéi f

1 -nj,i l . .ş l l l d l l
— TRAGEREA ~ Dacă totul este o l
întâmplare pe lume
|o|
JJ
StT V -ioil . chiar viaţa noastră <’
S il. i aS IIt _____ de ce nu ne am în- O
T a b l o u l C â ş t/ig U l? !lO B crede în astfel de JJ
M l. 1011 întâmplări?
* Loterim lll-a a Heg. Homan x o
Aceşti trei Sfinţi pe careC âştigul cel mai m are în cazul Comandaţi dar de ur- iii
îi serbăm acum trebue să n o r o c o s e v e n tu a l: genţă numerile de mai 1! Í
ajute pe aceia cărora li
sa horozit numele lor
QOO
» U U .U U U
OOO I .E I jos. Va fi spre norocul
J *
!!
o
pentru ai slăvi şi săr- ________ _ ___________ _ Dv. Persoana iubită tre- o
bători —— —— — — bue să vă aducă noroc.
------------ _ _ — — _— —_ ! Câştiguri mari în cazul no- ------ ---------------- ----------------- Jj
Ppntnii Qft Qlafan r0C0S COnf § 10 din P,a’ /»dam 4154 Irina 38725
rBIlirU oll. öieiail nul ofJgJaJ; _ Alexandra 24 Iulian» 50874
ba V« Alexandr. 4158 lacob 50208 O
S L E I 9 0 0 .0 0 0 i a SB *5*. J S ii
r » - * 8 9 0 .0 0 0 s s t î;
V /7ww OQn n n n Angliei 4200 Luciu 50210 !!
„^ * OOU.UUU Anghelin 45208 Lucreţia 12003 O
v £ re- i î f l fi Anton 47501 Mauole 25255 JJ
* » O/U.UUU Apostol 50201 Margareta38719 !!
■ is * * 8 6 5 .0 0 0 î s : s s a . , s \\

I
î:
N« PW«
J■ 1 * *
*. 2o0.000
iss ■ íss" as si::" s t «
Anastase 50753 Mircea 45224 JJ
rlno- 1 » » » 100.000 Avram 54321 n/atalia 5195» ''
Ao. 54380 s , , 80.000 Sadea 50870 Nicolae 4155 O
Pontau Qft Vooilo ® i 7GOOO® Bănică 25289 Niţă 12002 J
Pentru Sft. Vasile ' » » * 700,)<) Barbu 4105 octavian 17093 !!
x. _ 1 » • » » 60000 Bucur 12004 Olga 38704 <>
î ”' 1 1 » » » 50.000 Berta 38705 Olimpia 50853 JJ
No 54368 i 1 »: » » 40.000 Carol 45216 Orteusa 4195 ;
v" Iiâo 1 -a Chiriac 47505 Oscar 50868 <>
N. -oaoi 1 ,... .. . . . ......... Chlriţa 50864 pauait 25293 J
I ! a ljel 00000 Christian 4196 Pândele 50207 f
x'' I 1 » » » 40.000 Const. 38722 Paraschiv 12005 f
1 V„' 0-OQÜ 1 1 » » 30.000 Daniel 5085» Pârvu 38706 1
Ü No 3156° I
v® ÍÍ2V7 1 ,
6 » » » 20.000
,.
Diouisie 12009 Paul
]>ragomir2î!292 Pavol
.>0854
50758
2®- I 1 ’ * * 15 000 Dnmltrn 50855 Petre 54305
Nn °tÎcq I 7 » » » 10000 Hcaterina 6354 Profira 58707
■ 15 » » » 5.000 Elefterie 50869 /?»dn 50227 <*
No 54378 I 32 » , » 3 000 ^ena 12006 Ral iţa 54343
?î%yt I ’, Eleonora 25281 Romnlus 58709 o
No 08.33 ■ 79 » » » 3.000 Elisabeta 4164 Rosa 50242 <»
Ponten Qft Inn 3 » » » 1-500 Emanuel 50873 Qavu 54328 JJ
rciliru oil. 1011 ■ 215 ;> s >; 1000 ■ Emil 25282 Scarlat 50237 ’’
No. 31568 42» » » » 500 Emilia 5759 Sebastian 54338
\o 54952 rs mm Enaclie 50862 Serbau 58712 <>
v’’ m 00 » »* m) m Eufros. 47509 Sevasta 50247
vi ' 141 » » » "350 Eugenia 4187 Simion 51972
No 54948 20257 » » * 200 Fl»P 38703 Ştefan 54813 |\
No. 58720 1900 » » » 170 Jj’Jor!'a *50^ 5 ^telian 5021g Jj
No 41(ti .... Florlca 12007 raclic .>4314
«îl,,1. »4 » » »■ 150 Frosa 47510 Theodor 58715
No «««o 2900 » » » 130 Qeorge 4199 Toma 50219
No 2784(1 60 » » » 100 Grigore 25300 yaleriu 54334 R
No!
Mix 38713 2400 , , , 85 /gnat 50852 Victor S
oÂSlŞ t
»
No' 45214 im ) * * * 40 lan cu 12008 Voicn 5024c \\
No.
Nn 54357 30.000 . Câştiguri şi -ooo
8 premii
nnn în !*iu.
Iordan rJiT uft Zamfir ‘>2529g52«i j<jIlgj
58:»2 A l 50768
No. o8<-2 ^ valoare de lei 7.822.000 B Iorgn 4176 Zoe 5873a JJ
---------------------------ŞAPTE MILIOANE 322.000 LEI --------------------------------------------------
----- — -------— —— ■— ■— —— ................— — —-------------- ----- i>
P r e ţu l O ficia l a l L o z u r ilo r ;j
Un l.o z O ju m ă ta te Un sfe r t O o p tim e

LEI 100.000 1
\\

L ei 12 L ei 6 L ei 3 L ei 1 .5 0
$
P rem ii de câte L e i : ţp C o m e n z ile s e ia c p r in m a n d a t p o şta ! p e c a r e s e p o a te
d u p ă d o r in ţă a d r e s â n d u -s c n u m a i la :
n o ta to tu l
o
®

25.000. - 2oo pe No. 1514 j 25.000 - 1000 pe No. 7945 |

25.000.
25 ooo.
25.000.
-
-
-
2oo pe No. 13320 1 25.000.
2oo pe No. 27888 1 25.000.
2oo pe No. 53589 î 25.000
Apoi câştigu rile principale :
- 200 pe No. 27087
- 200 pe No. 34977
- 200 pe No 53859
|
1
|
|
Banca Loto
D e b it o fic ia l a i L o t e r ie i R e g . R o m â n .— B u c u r e ş t i, S tr . S ă r in d a r 2
U n d e s e g a r a n t e a z ă S c r v ie iu l c e l m a i e x a c t ş i c o n ş tiin c io s , o
fă c â n d u -sc p lă ţile c â ş tig u r ilo r im e d ia t d u p ă tr a g e r e ii
ii
LEI 81.000.—PE NO. 42.956 - LEI 6 0 .0 0 0 .-PE NO. 48635 | ---- ---------- - tiiitiiti-miini-r-firtnnTMiiMmur iuninr mr i-M«i~rrn 4►

LEI 30.000.—PE NO. 721 g

I. 6 3 0 7 . — „M INERVA“ r I n s titu t d e A r te G r a fic e ş i E d itu r ă , B u le v a r d u l A c a d e m ie i N a. 3 , S t r E d şra-Q U iin et N a. 4 . B u c u r e ş t i

LEI 20.000. — pe No. 7975 LEI 2o.ooo. — pe No. 27904 |