Dumitru LUPULEASA

Lăcrămioara OCHIUZ
(coordonatori)

TESTE-GRILĂ
DE TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
PENTRU ADMITERE
LA REZIDENTIAT 7

Ediția a ll-a
5

\ el
X t

I
■i
ț
/i V
•’

. I

rr
■ --
/
li
I

p-r
I.
; .1
r n
| j®rj*

pM. »*• 1

k-"" a - •

11
<
W
A,
HI
te c U

l a

■________________ "

l ]

oh^H
POLIROM
** j *
- .
 Colecția BIOS
Teste-grilă de tehnologie farmaceutică
pentru admitere la rezidențiat
© 2020, 2021 by Editura POLIROM
Această carte este protejată prin Copyright. Reproducerea integrală sau parțială, multiplicarea prin orice mijloace și sub orice formă, cum
ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea în format electronic sau audio, punerea la dispoziția publică, inclusiv prin internet sau prin rețele
de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informațiilor, cu scop comercial
sau gratuit, precum și alte fapte similare săvârșite fără permisiunea scrisă a deținătorului copyrightului reprezintă o încălcare a legislației cu
privire la protecția proprietății intelectuale și se pedepsesc penal și/sau civil în conformitate cu legile în vigoare.

Pe copertă: © Shutterstock.com; © Depositphotos.com (colaj)

www.polirom.ro

Editura POLIROM
lași, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700505
București, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1,
sector 4, 040031, O.P. 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României:

LUPULEASA, DUMITRU
Teste-grilă de tehnologie farmaceutică pentru admitere la rezidențiat /coord.: Dumitru Lupuleasa, Lăcrămioara Ochiuz. -
Ed. a 2-a, rev. și adăug. - lași: Polirom, 2021
Conține bibliografie

ISBN 978-973-46-8535-6

I. Lupuleasa, Dumitru (coord.)

II. Ochiuz, Lăcrămioara (coord.)

615
Printed in ROMANIA
 Dumitru LUPULEASA
Lăcrămioara OCHIUZ
(coordonatori)

TESTE-GRILĂ
DE TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ 1

PENTRU ADMITEREi

LA REZIDENTIAT
i
T
i

Ediția a Il-a revăzută și adăugită

POLIROM
2021
Prof. dr. DUMITRU LUPULEASA, absolvent al Facultății de Farmacie, București, 1979, farmacist stagiar între 1979
și 1982 la Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului și Cercetării Farmaceutice „Petre loncscu-Stoian”,
cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București (din 1982), farmacist primar, doctor
în Științe Farmaceutice al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București (din 1994), Doctor Honoris
Causa al Universității „Ovidius”, Constanța. A efectuat trei specializări cu bursă în domeniul Tehnologiei Farmaceutice
la Montpcllier (1990), Los Angeles (1991) și Paris (1992). Este autor a zece brevete de invenție din domeniul formelor
farmaceutice. A publicat peste 300 de lucrări științifice în reviste de specialitate, din care peste 80 sunt cotate ISI, unele
prezentate la congrese naționale și internaționale. Membru în Consiliul de conducere al publicațiilor Farmacia, Gazeta
farmaciștilor (1994-1997) și Lumea farmaceutică și redactor-șef al revistei Practica farmaceutică (2008). Este membru
titular al Academiei de Științe Medicale din România, președintele Colegiului Farmaciștilor din România (din 1994),
președinte al Societății de Științe Farmaceutice (din 2015), vicepreședinte al Consiliului Științific al Agenției Naționale
a Medicamentului (ANM) (1997-2001), membru în Consiliul Științific al Agenției Naționale a Medicamentului și a
Dispozitivelor Medicale (ANMDM) (din 1994) și în Agenția Națională Antidrog (ANA) (din 2014), decan (1996-2004;
2008-2015) și prodecan (2005-2008) al Facultății de Farmacie, UMF „Carol Davila”, București, prorector-director
CSUD, UMF „Carol Davila”, București (2015-2020), membru în The International Business Who is Who, în Who is
Who Verlag fur Personenenzyklopădien AG, Elveția, și în Enciclopedia Personalităților din România. Expert al
Ministerului Sănătății și Familiei pentru distribuția medicamentelor, președinte al Consiliului de Industrie și Farmacie
Clinică, vicepreședinte al Comisiei Medicamentului (1996-1998), expert extern al Agenției Naționale a Medicamentului
și a Dispozitivelor Medicale, consultant al guvernului României pentru Programul Național de Medicină, coordonator
al programului pentru recunoașterea diplomelor de licență în farmacie, expert în Programul Națiunilor Unite (PNUD)
pentru narcotice, vicepreședinte ales la a 40-a conferință asupra narcoticelor, Viena (1997), și evaluator în programul
de cercetare RELANSIN (2000-2003). A publicat lucrările: Prepararea medicamentelor: dispersii moleculare (Editura
Universității, Oradea, 2003); îndreptar practic pentru prepararea medicamentelor (Editura Medicală Universitară,
Craiova; voi. 1,2003; voi. 2, 2004; voi. 3, 2005); Prepararea medicamentelor: dispersii solide (Editura Universității,
Oradea, 2005); îndreptar practic pentru prepararea medicamentelor (Editura Medicală Universitară, Craiova, 2003;
voi. 2, 2004); Prepararea medicamentelor: soluții sterile (Editura Universității, Oradea, 2005). Este coautor al
lucrărilor: Tehnologiefarmaceutică (litografia Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București, 1995);
Dicționar farmaceutic (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997; ed. a Il-a, 1998; ed. a 111-a, 2014); Teste de
tehnică farmaceutică pentru examene și concursuri (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997); Biotehnologii
utilizate și prepararea medicamentelor, Editura Medicală, București (voi. 1, 2001; voi. 2, 2008); Teste pentru
rezidențial, Editura Medicală, București (ed. 1, 2000; ed. a 11-a, 2003; ed. a IH-a, 2004); Procese tehnologice de obținere
a unor substanțe farmaceutice (Editura Universitară „Carol Davila”, București, 2006); Contribuții la monografiile din
Farmacopeea Română, Editura Medicală, București (ed. a X-a, 1998), și la suplimentele din 2004 și 2006. La Editura
Polirom a mai publicat: Dermo-cosmetologie (1998), Tehnologie farmaceutică, voi. 1 (în colab., ed. 1, 1997; ed. a Il-a,
2001; ed. a IH-a, 2011; ed. a IV-a, 2017), voi. 2 (în colab., ed. I, 2008; ed. a Il-a, 2017), voi. 3 (în colab., ed. I, 2009;
ed. a Il-a, 2017).

Prof. dr. LĂCRĂMIOARA OCHIUZ, absolventă a Facultății de Farmacie, UMF „Grigore T Popa”, lași (promoția 1998),
este cadru didactic al UMF „Grigore T. Popa”, lași, Facultatea de Farmacie (din 2004), farmacist specialist (2005),
farmacist primar (2010). Doctor în științe farmaceutice (din 2010) și, din anul 2000, licențiată a statului Israel,
specialitatea Farmacie generală. A efectuat o serie de specializări în domeniul tehnologiei farmaceutice, la Valencia,
Spania (2007), și Ljubljana, Slovenia (2011). Este membru al Societății de Medici și Naturaliști Iași (2004), al Societății
de Istorie a Farmaciei (2005), al Sociedad d’Amicis de la Historia de la Ciencia Farmaceutica Catalana, Barcelona
(2005), al Societății de Științe Farmaceutice din România (2007), al Controlled Release Society, SUA (2007). Este
autor a trei brevete de invenție în domeniul formelor farmaceutice cu cedare modificată. A publicat peste 80 de lucrări
tip review sau research article în reviste indexate ISI WebofK.nowledge și peste 60 lucrări în diferite Baze de Date
Internaționale. La Editura Polirom a mai publicat volumele Dicționar farmaceutic (în colab., ed. a IlI-a, 2014),
Terminologie medicală și farmaceutică (în colab., ed. I, 2007, ed. a Il-a, 2011) și a semnat capitole în Tehnologie
farmaceutică, voi. 1 (ed. a 111-a, 2011), voi. 2 (ed. 1, 2008, ed. a Il-a, 2017), voi. 3 (ed. I, 2009, ed. a Il-a, 2017).
 Cuprins

Lista autorilor 7
Prefață ......... 9

Tema: Formularea și biodisponibilitatea medicamentelor ..11

Răspunsuri - referințe bibliografice........................... ..21
Bibliografie.................................................................... ..21
Tema: Preparate parenterale................................................. . 22
Răspunsuri - referințe bibliografice........................... .69
Bibliografie..................................................................... ..73
Tema: Preparate oftalmice.................................................... . 74
Răspunsuri - referințe bibliografice............................ .84
Bibliografie...................................................................... .85
Tema: Preparate nazale......................................................... . 86
Răspunsuri - referințe bibliografice............................ .94
Bibliografie.................................................................... .95
Tema: Suspensii farmaceutice.............................................. . 96
Răspunsuri - referințe bibliografice............................ 121
Bibliografie..................................................................... 123
Tema: Preparate semisolide pentru aplicații cutanate..... 124
Răspunsuri - referințe bibliografice............................ 154
Bibliografie..................................................................... 156
Tema: Preparate transdermice.............................................. 157
Răspunsuri - referințe bibliografice............................ 165
Bibliografie.................................................................... 165
Tema: Preparate rectale........................................................ 166
Răspunsuri - referințe bibliografice............................ 180
Bibliografie..................................................................... 181
Tema: Comprimate, capsule.............................. .................. 182
*

Răspunsuri - referințe bibliografice............................ 241

Bibliografie..................................................................... 245
 Lista autorilor

Coordonatori
Prof. univ. dr. Dumitru LUPULEASA
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie, str. Traian Vuia, nr. 6, 70138, București

Prof. univ. dr. Lăcrămioara OCHIUZ

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași
Facultatea de Farmacie, str. Universității, nr. 16, 700115, Iași

Autori
Prof. univ. dr. Gabriel ȘARAMET
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie, str. Traian Vuia, nr. 6, 70138, București

Prof. univ. dr. Laura VICAȘ

Universitatea din Oradea
Facultatea de Medicină și Farmacie, Piața 1 Decembrie, nr. 10, 410073, Oradea

Conf. univ. dr. Teodora Dalila BĂLĂCI

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie, str. Traian Vuia, nr. 6, 70138, București

Conf. unîv. dr. Carmen Anatolia GAFIȚANU

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași
Facultatea de Farmacie, str. Universității, nr. 16, 700115, Iași

Conf. univ. dr. Mircea HÎRJĂU

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie, str. Traian Vuia, nr. 6, 70138, București

Conf. univ. dr. Mirela Adriana MITU

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie,- str. Traian Vuia, nr. 6, 70138, București
Conf. unîv. dr. Emma Adriana OZON
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie, str. Traian Vuia, nr. 6, 70138, București

Conf. univ. dr. Grațiela Eliza POPA

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași
Facultatea de Farmacie, str. Universității, nr. 16, 700115, Iași

Conf. univ. dr. Lavinia Lia VLAIA

Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Timișoara
Facultatea de Farmacie, Piața Eftimie Murgu, nr. 2, 300041, Timișoara

Șef lucr. dr. Georgeta Hermina CONEAC

Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Timișoara
Facultatea de Farmacie, Piața Eftimie Murgu, nr. 2, 300041, Timișoara

Șef lucr. dr. Andreea CREȚEANU

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași
Facultatea de Farmacie, str. Universității, nr. 16, 700115, Iași

Șef lucr. dr. Cătălina Ancuța FIȚA

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie, str. Traian Vuia, nr. 6, 70138, București

Șef lucr. dr. Oana KARAMPELAS

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie, str. Traian Vuia, nr. 6, 70138, București

Șef lucr. dr. Anca Cecilia NICOARĂ

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie, str. Traian Vuia, nr. 6, 70138, București

Șef lucr. dr. Ioana Andreea POPESCU

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie, str. Traian Vuia, nr. 6, 70138, București

Asist, univ. dr. Georgiana NIȚULESCU

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie, str. Traian Vuia, nr. 6, 70138, București

Asist, univ. dr. Monica Iliuța STAMATE

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași
Facultatea de Farmacie, str. Universității, nr. 16, 700115, Iași
 Prefață 5

Ediția a Il-a a volumului Teste-grilă de tehnologie farmaceutică pentru admitere la rezidentiat,

revăzută și adăugită, se adresează absolvenților Facultății de Farmacie, constituind un ghid impor­
tant în procesul de învățare dinamică în vederea susținerii examenelor de specialitate.
Prezentul volum conține un număr de 1.200 de teste-grilă tip complement simplu și complement
multiplu, cu răspunsuri țintite, de sinteză sau calcul farmaceutic. Grilele au fost elaborate de un
colectiv de 19 autori din patru centre universitare din țară, în baza unei bibliografii exhaustive care
asigură înțelegerea și verificarea cunoștințelor de tehnologie farmaceutică prin parcurgearea logică
a tuturor subcapitolelor care definesc formele farmaceutice: clasificare după criterii specifice, căi
de administrare, formulare, materii prime, tehnologii de preparare, depozitare și transport, caractere
și controlul calității, biofarmacie și biodisponibilitate. Răspunsurile sunt prezentate atât individual,
cât și la finalul fiecărui capitol, cu trimitere către lucrările bibliografice indicate. Bibliografia folo­
sită la redactarea acestor teste include și tematica de examen de rezidențial aprobată de Ministerul
Sănătății pentru domeniul farmacie, la cele patru specializări: farmacie generală, farmacie clinică,
laborator farmaceutic, industrie farmaceutică și cosmetică.
Prin cele nouă teme incluse - „Formularea și biodisponibilitatea medicamentelor”, „Preparate
parenterale”, „Preparate oftalmice”, „Preparate nazale”, „Suspensii farmaceutice”, „Preparate semi-
solide pentru aplicații cutanate”, „Preparate transdermice”, „Preparate rectale”, „Comprimate, cap­
sule” -, cartea constituie un material util pentru studenții Facultății de Farmacie aflați în diverse
etape de pregătire în vederea organizării procesului de învățare și verificare a cunoștințelor asimi­
late în studiul disciplinei tehnologie farmaceutică.
încă o dată, ne exprimăm gratitudinea față de autorii celor trei tratate de Tehnologie farmace­
utică, adevărate compendii modeme de specialitate, destinate pregătirii și perfecționării profesionale
a specialiștilor din domeniul vast și complex al medicamentului.
Autorii
iunie 2021
 Tema: Formularea și biodisponibilitatea
medicamentelor
1 • Formularea medicamentelor deter­
mină:
A compoziția calitativă și cantitativă a
medicamentului
B cantitățile exacte ale fiecărui compo­
nent, atât pentru substanțele medica­
mentoase, cât și pentru cele auxiliare
C diferitele componente incluse în for­
mularea farmaceutică care va fi fabri­
cată
D lipsa apariției efectelor secundare în
urma administrării pe cale adecvată
E studiile de stabilitate în condiții nor-
male de temperatură și umiditate rela­
tivă
2 • Precizați care dintre următoarele
forme farmaceutice sunt critice din punct
de vedere biofarmaceutic:
A formele farmaceutice semisolide desti­
nate aplicării pe piele
B suspensiile orale și parenterale
c preparatele solide de uz oral cu
substanțe greu solubile
1 ABO2BC DE«3A
D formele destinate absorbției prin
mucoasele orală, nazală sau pulmo­
nară
E formele retard și depot inclusiv sis­
teme terapeutice
3 • *Biodisponibilitatea relativă se folo­
sește pentru a:
A compara între ele performanțele a
două forme farmaceutice identice sau
diferite, administrate fie pe aceeași
cale, fie pe alte căi
B determina viteza de absorbție a unei
9
substanțe medicamentoase în sânge
dintr-un preparat farmaceutic de uz
oral
C determina viteza de absorbție a unei
>
substanțe medicamentoase în sânge
dintr-o formă farmaceutică de referință
D evalua cantitatea de substanță activă
>
din sânge după administrarea i.v. a
unei soluții injectabile
E aprecia timpul în care este atinsă
concentrația toxică după administra­
rea i.v. a unei soluții injectabile
12 Formularea și biodisponibilitatca medicamentelor TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

4 • ^Recipientul de condiționare primară 1 care dintre următoarele

are următoarele roluri, cu excepția: substanțe auxiliare acționează datorită
tensiunii superficiale:
A de optimizare a absorbției medica­
mentului A emulgatorii
B funcțional E hidrofilizantii
9

C de protecție C adsorbantii
9

D de identificare D antioxidantii
E de informare E antispumanții

5 • Utilizarea precursorilor medicamcn- 8 • ^Biodisponibilitatca sau disponibili­

toși are scopul de a înlătura următoarele tatea fiziologică a medicamentelor repre­
proprietăți nedorite ale substanțelor medi­ zintă:
camentoase:
A concentrația eficace a unei substanțe
A iritabilitatea active
B curgerea redusă B cantitatea totală de substanță medi­
C gustul amar camentoasă care ajunge în circulația
D compresibilitatea sangvină după administrarea unei
E solubilitatea redusă soluții orale
C viteza și cantitatea în care o substanță
medicamentoasă este absorbită dintr-o
6 • ^Promotorii de absorbție sunt sub­ formă farmaceutică, în compartimen­
stanțe auxiliare care: tul sangvin
D timpul necesar atingerii concentrației
A cresc faza de absorbție a ingredien­
sangvine maxime
tului activ
E concentrația plasmatică maximă pe
B îmbunătățesc curgerea materialelor
care o poate atinge o substanță medi­
solide ce urmează a fi comprimate
camentoasă în sânge
C măresc fenomenele de absorbție a »

lichidelor la suprafața formelor far­

maceutice semisolide
D conduc la micșorarea frecvenței apa­
riției efectelor adverse
E cresc stabilitatea medicamentelor în
timpul fazei de absorbție

4A«5ACE’6A«7ABCE‘8C
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
9 • ^Echivalența farmacologică a două
medicamente înseamnă că:
A au aceeași substanță medicamentoasă,
în doză identică, dar se prezintă în
forme farmaceutice diferite
B se prezintă în aceeași formă farma­
ceutică, dar sunt destinate adminis­
trării pe căi diferite
C sunt forme farmaceutice diferite, dar
conțin doze identice ale aceleiași
substanțe medicamentoase
D conțin molecule chimic diferite de
9
substanțe medicamentoase, dar care
conduc la aceeași activitate farma­
cologică, relevând prezența in vivo
a aceluiași substrat molecular activ
E prezintă criterii identice de biodis-
ponibilitate
z\
10 • Alegerea excipienților în formularea
unui medicament se face în funcție de: 9
A forma farmaceutică urmărită
B calea de administrare dorită
C timpul de administrare
D caracteristicile fizico-chimice ale
ingredientului activ
E doza eficace a substanței medica­
mentoase
11 • ^Determinarea biodisponibilității
unui medicament în sânge se face prin
reprezentarea grafică a:
A concentrației minime eficiente în func-
9 C substanțele amorfe față de cele cris­
ție de timpul vârfului de concentrație
B domeniului terapeutic în funcție de
timpul de latență
z
9 D • 10 AB D E • 11 C • 12 C* 13 AC D E
X
Formularea și biodisponibilitatea medicamentelor 13
C concentrației sangvine a substanței
medicamentoase în funcție de timp
D concentrației plasmatice maxime în
funcție de durată
E concentrației sangvine a substanței
medicamentoase în funcție de aria
9
de sub curbă
12 • *Două medicamente prezintă echi­
valentă chimică atunci când:
9
A au doze identice ale aceleiași substanțe
medicamentoase, dar se administrează
pe căi diferite
B au molecule chimice diferite, dar con­
duc Ia aceeași activitate farmacolo­
gică
C sunt forme farmaceutice diferite, dar
sunt destinate aceleiași căi de admi­
nistrare și conțin doze identice ale
aceleiași substanțe medicamentoase
D prezintă echivalență farmacologică
demonstrată științific
E conțin doze identice din aceleași
substanțe medicamentoase, se pre­
zintă în aceeași formă farmaceutică,
dar au excipienți diferiți
13 • Precizați care dintre următoarele
materii prime farmaceutice prezintă
viteză de dizolvare mai mare, implicit
absorbție superioară:
A polimorfii metastabili
B polimorfii A
taline
D dispersiile solide
E formele anhidre față de cele hidratate
141 Formularea și biodisponibilitatea medicamentelor
14 • Factorii care influențează viteza de
dizolvare și, implicit, biodisponibilitatea
conform ecuației lui Noyes-Whitney sunt:
A coeficientul de difuzie
B solubilitatea la saturație>
C suprafața specifică
D constanta crioscopică a mediului de
dizolvare
E stabilitatea chimică
15 • Promotorii de absorbție acționează
prin următoarele procedee:
A măresc stabilitatea ingredientelor
active în forma farmaceutică dorită
t cresc viteza de dizolvare a substan­
țelor active
C favorizează dizolvarea
D cresc cantitatea de substanță medi­
camentoasă ce intră în formulare
E ameliorează eliberarea substanței
active
16 • Prodrogurile sau precursorii medi-
camentoși sunt substanțe care:
A sunt biologic active
B se obțin prin modularea structurii
chimice a substanței de bază
C au activitate biologică numai in
vivo, pe cale enzimatică sau neen-
zimatică
D înlătură proprietățile nedorite ale
substanței de bază - instabilitatea
gastrică, gustul amar, stabilitatea
redusă
E nu sunt solubile în apă
14 A B C • 15 B C E • 16 B C D • 17 A B C E • 18 B C D • 19 A B C D
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
17 • Substituirea unui medicament cu
altul nu este recomandată în următoa­
rele cazuri:
A forme farmaceutice cu eliberare pre­
lungită
B medicamente la care raportul dintre
cantitatea de substanță medicamen­
toasă și cea a substanțelor auxiliare
este mai mare de 1 :5
C pentru substanțele medicamentoase
utilizate în tratamentul maladiilor cu
morbiditate ridicată
D forme farmaceutice oftalmice
E când substanța medicamentoasă are
un indice terapeutic îngust
18 • Factorii fizico-chimici care influen­
țează biodisponibilitatea sunt:
A efectul primului pasaj
mărimea particulelor
C forma cristalină sau amorfă
D polimorfismul
E tipul de formă farmaceutică
19 • Substanțe auxiliare care pot influ­
ența biodisponibilitatea medicamente­
lor sunt:
A agenții de creștere a vâscozității
BJ promotorii de absorbție
C agenții tensioactivi
D dezagreganții
E edulcoranții
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Formularea și biodisponibilitatea medicamentelor 15

20 • *Permeabilitatea unei substanțe 23 • Fenomenele care pot apărea în

medicamentoase prin membranele gas- urma asocierii unei substanțe medica­
trointestinale depinde de: mentoase cu un excipient incompatibil
sunt:
A indicele terapeutic
B timpul de latență A substanța medicamentoasă nu este
C temperatură eliberată
D coeficientul de partiție apă/lipide B substanța activă se degradează
E concentrația maximă de siguranță C este favorizată absorbția la nivel intes­
tinal
D este evitat primul pasaj hepatic
21 • *Două produse medicamentoase E sistemul pierde coeziunea sa
- - - “ - 1

sunt echivalente terapeutic atunci când:

A sunt echivalente clinic

24 • Determinarea biodisponibilității
B prezintă doze diferite din aceeași
este necesară în următoarele cazuri:
substanță medicamentoasă, dar con­
duc la același efect terapeutic A dacă o substanță medicamentoasă
C sunt echivalente farmacologic este formulată într-o formă farma­
D conțin substanțe medicamentoase ceutică nouă
diferite, dar conduc la același efect B când se remarcă noi reacții adverse
terapeutic pentru o substanță medicamentoasă
E prezintă aceeași concentrație eficace
C pentru o substanță medicamentoasă
nouă care este formulată într-un pro­
dus farmaceutic
22 • *Pentru determinarea biodisponi-
D modificarea formulei unui medica­
bilității relative optimale se folosește ca
ment care conține o substanță medi­
termen de comparare pentru forma
camentoasă cunoscută
farmaceutică a cărei biodisponibilitate
se apreciază: E când se observă o cinetică depen­
dentă de doză după un anumit timp
A calea de administrare i.v. de utilizare a unui medicament
B o formă farmaceutică de referință
care teoretic este cea mai bună în
ceea ce privește biodisponibilitatea
(sau forma farmaceutică standard)
C produsul de testat
D medicamentul echivalent chimic
E orice produs care conține același
ingredient activ și deține Autorizație
de punere pe piață
z

20 D • 21 A • 22 B • 23 A B E • 24 A C D
16 Formularea și biodisponibilitatea medicamentelor
25 • *Formularea medicamentelor repre­
zintă procedeul prin care:
A se verifică viteza de cedare a ingre­
dientelor active din formele farma­
ceutice
B una sau mai multe substanțe medi­
camentoase sunt asociate cu substanțe 9 C hidrofobe
auxiliare pentru realizarea unui pre­
parat dozat, adecvat administrării la
bolnav
C se realizează stabilizarea polimorfilor
D se determină coeficientul de partaj
lipide-apă
E se formulează indicațiile terapeutice
și contraindicațiile medicamentelor
26 • Factorii farmaceutico-tehnologici
care pot influența biodisponibilitatea
sunt:
A tipul de formă farmaceutică
B procedeul de fabricație
C momentul administrării medicamen­
tului
D constanta de disociere a substanței > E soluții apoase - suspensii apoase -
active
E tipul și cantitatea substanțelor auxi­
liare
27 • *Punctul de plecare în formularea
unui medicament nou îl constituie:
A substanțele auxiliare
B materialul de condiționare
C randamentul procesului tehnologic
D substanța activă
E niciuna dintre afirmații nu este corectă
j
25 ; • 26 A B E • 27 D • 28 C • 29 E • 30 A D E
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
28 • *Pentru care din următoarele sub­
stanțe reducerea dimensiunii particulelor
poate determina micșorarea biodispo-
nibilității:
A aspirină
B griseofulvină
D prodroguri
E palmitat de cloramfenicol
29 • ^Viteza de eliberare a substanței
active din formele farmaceutice cu admi­
nistrare perorală scade în ordinea:
A suspensii apoase - soluții apoase -
capsule - pulberi - comprimate -
drajeuri
B soluții apoase - pulberi - suspensii -
capsule - comprimate - drajeuri
C soluții apoase - suspensii apoase -
drajeuri - comprimate - capsule -
pulberi
D drajeuri - comprimate - capsule - pul­
beri - suspensii apoase - soluții apoase
pulberi - capsule - comprimate - dra­
jeuri
30 • Optimizarea absorbției substanței
medicamentoase se poate realiza prin:
A modificarea transportului prin mem­
branele biologice
B îmbunătățirea compresibilității
C creșterea timpului de curgere
D mărirea constantei de disociere
E sinteza de derivați analogi, prodroguri
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
31 • ^Medicamentele alternative tera­
peutic sunt cele care conțin:
A aceeași entitate activă, dar care diferă
în privința formei chimice, a formei
farmaceutice sau a concentrației
B substanțe medicamentoase diferite,
dar care se prezintă în aceeași formă
farmaceutică
C substanțe active a căror biodisponi-
bilitate absolută a fost bine stabilită
D aceeași entitate activă, în doze iden­
tice, dar care conduc la efecte tera­
peutice alternative
E substanțe active indicate în cazul
maladiilor cu morbiditate ridicată
32 • Biodisponibilitatea unui medica­
ment înseamnă:
A disponibilitatea fiziologică a medi­
camentului
B cantitatea relativă de substanță medi-
camentoasă absorbită și viteza cu
care se produce această absorbție
C cantitatea medie de substanță medi­
camentoasă absorbită, care devine
disponibilă în organism pentru
acțiunea sa
D proporția din cantitatea medicamen­
tului administrat care ajunge nemo­
dificată în circuitul sistemic și viteza
cu care are loc acest proces
E bioechivalența farmacologică
31 A • 32 A B C D • 33 A • 34 A B C D • 35 B
Formularea și biodisponibilitatea medicamentelor 17
33 • *Două medicamente prezintă echi­
valență farmaceutică atunci când:
A conțin cantități identice din aceleași
substanțe active, prelucrate în același
tip de formă farmaceutică și care
corespund acelorași standarde
B produc aceleași efecte terapeutice
C au aceeași viteză de absorbție
D se administrează pe căi diferite
E niciuna dintre afirmațiile de mai sus
nu este valabilă
34 • Factorii specifici substanței medi­
camentoase care influențează biodispo­
nibilitatea sunt:
A solubilitatea, viteza de dizolvare
B coeficientul de distribuție, pKa
C polimorfismul
D mărimea particulei
E polaritatea solventului
35 • *Conform sistemului de clasificare
biofarmaceutică (SCB), clasa I include
substanțe cu:
A solubilitate mare și permeabilitate
mică
B solubilitate mare și permeabilitate
mare
C solubilitate mică și permeabilitate
mică
D solubilitate mică și permeabilitate
mare
E viteză înceată de dizolvare (s/cw
dissolution rate)
181 Formularea și biodisponibililatca medicamentelor TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

36 • Excipienții utilizați în formulare 38 • Formularea unui medicament pre­

influențează următoarele elemente de supune alegerea:
calitate a medicamentelor:
A de substanțe auxiliare potrivite
A biodisponibililatca B metodei de dozare a substanței active
B toxicitatea C unui raport cantitativ optim între
C stabilitatea substanța activă și excipienți
D dozarea D parametrilor tehnologici de realizare
E realizarea a medicamentului
E materialelor de condiționare adecvate

37 • *Bioechivalența corespunde medi­ 39 • ^Următoarele substanțe auxiliare

camentelor: au solubilitate selectivă în sucurile gas-
trointestinale:
A echivalente clinic, care se prezintă
în același lip de formă farmaceutică, A pseudoemulgatorii
dar care au doze diferite B hidrofobizantii 9

B echivalente chimic sau farmaceutic, C plasticizanții

care prezintă criterii identice de bio-
D lianții
9

disponibilitate la același individ, în

E dezagreganții
aceleași condiții experimentale
C echivalente chimic, care conțin mole­
cule diferite de substanțe medica-
9

mentoase
D echivalente chimic sau farmaceutic,
care sunt destinate administrării pe
căi diferite
E prezintă aceleași criterii de siguranță
și eficacitate

36 A B C E • 37 ; • 38 A C D E • 39 C
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
40 • ^Biodisponibilitatea absolută a unui
medicament exprimată în procente repre­
zintă:
A raportul dintre cantitatea totală de
substanță medicamentoasă intactă
care ajunge în circulație după admi­
nistrarea unei doze cunoscute de sub­
stanță medicamentoasă din forma
farmaceutică de referință și cea obți­
nută prin administrarea formei far­
maceutice testate
B raportul dintre cantitatea totală de
substanță medicamentoasă intactă
care ajunge în circulație după admi­
nistrarea unei soluții orale cu ace­
eași cantitate de substanță activă și
concentrația sangvină realizată după
administrarea preparatului testat
C raportul dintre cantitatea totală de
substanță medicamentoasă care ajunge
în circulație după administrarea unei
forme farmaceutice și cantitatea totală
de substanță medicamentoasă care
ajunge în circulație după adminis­
trarea intravenoasă (i.v.) a unei doze
echivalente din aceeași substanță
medicamentoasă
D raportul dintre concentrația sangvină
a unui medicament administrat intra­
venos și cea atinsă prin administra­
rea formei farmaceutice testate, cu
același conținut în substanță activă,
dar doze diferite
E raportul dintre concentrația sangvină
a medicamentului testat și cea a unui
preparat administrat rectal cu ace­
eași cantitate de substanță activă
40 C • 41 B C D E • 42 A B C D • 43 B D E
Formularea și biodisponibilitatea medicamentelor 19
41 • Un nou medicament formulat și
realizat la scară de laborator este supus
unui studiu complex pentru stabilirea:
A inerției chimice
B caracterelor fizice
C toxicității
D efectului farmacologic la teste pre-
clinice
E caracterelor chimico-analitice
42 • Dosarul farmaceutic pentru un
medicament cuprinde:
A specificații relative la fiecare sub­
stanță medicamentoasă și auxiliară
B descrierea procedeului de fabricație
C controlul produsului finit
D cercetări de biodisponibilitate pen­
tru substanța activă și forma farma­
ceutică
E studii de toleranță locală
43 • Există următoarele tipuri de bio-
disponibilitate a medicamentelor:
A biodisponibilitate chimică
B biodisponibilitate absolută
C biodisponibilitate terapeutică
D biodisponibilitate relativă
E biodisponibilitate relativă optimală
20 Formularea și biodisponibilitatea medicamentelor TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

44 • ^Capacitatea de traversare a celu­ 48 • Spre deosebire de starea hidratată,

lelor membranare de către substanța starea anhidră a unei substanțe medi­
medicamentoasă poate fi măsurată prin: camentoase prezintă:

A stabilitate A viteză de dizolvare mai mare

B polimorfism B biodisponibilitate superioară
C grad de polimerizare C mai bună absorbție
D rezistență mecanică D apă de cristalizare
E coeficient de partiție octanol/apă E aceeași masă moleculară

45 • Pe baza curbei concentrației sang- 49 • *Tipul de formă farmaceutică

vine/timp se pot stabili următorii para­ influențează biodisponibilitatea prin:
metri farmacocinetici importanți pentru
studiile de biodisponibilitate: A numărul de metaboliți activi
B energia liberă
A domeniul terapeutic
C doza maximă admisă
B concentrația minimă eficientă
D viteza și gradul în care eliberează
C aria de sub curbă
substanța medicamentoasă la locul
D timpul de latență
de absorbție
E stabilitatea
E termenul de valabilitate

46 • *Polimorfii unei substanțe prezintă

aceeași: 50 • ^Următorul procedeu de fabricare
poate influența cedarea substanței medi­
A solubilitate camentoase din comprimate:
B stabilitate
A granularea
C viteză de dizolvare
B încălzirea
D duritate
E structură chimică C preformularea
D neutralizarea
47 • *Micșorarea dimensiunii particu­ E inversarea fazelor
lelor determină creșterea toleranței în
cazul:

A nitrofurantoinei
B antisepticelor intestinale
C aspirinei
D penicilinei
E substanțelor hidrofobe

44 E • 45 A B C D • 46 E • 47 C • 48 A B C • 49 D • 50 A
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Formularea și biodisponibilitatea medicamentelor 21

Răspunsuri - referințe bibliografice

1 A B C (1 - p. 87) 26 A B E (1 - p. 229)
2 B C D E (1 - pp. 223-234) 27 D (1 - p. 87)
3 A (1 - p. 222) 28 C (1 - p. 236)
4 A (1 - p. 99) 29 E (1 - p. 239)
5 A C E (I - p. 99) 30 A D E (1 - p. 101)
6 A (1 - p. 92) 31 A (1 - p. 223)
7 A B C E (1 - p. 93) 32 A B C D (1 - p. 221)
8 C (1 - p. 221) 33 A (1 - p. 222)
9 D (1 - p. 222) 34 A B C D (1 - p. 229)
10 A B D E (1 - p. 91) 35 B (1 - p. 231)
11 C (1 - p. 224) 36 A B C E (1 - p. 90)
12 C (I - p. 222) 37 B (1 - p. 223)
13 A C D E (1 - pp. 236-237) 38 A C D E (1 - p. 87)
14 A B C (1 - p. 230) 39 C (1 - p. 93)
15 B C E (1 - p. 92) 40 C (1 - p. 222)
16 B C D (1 - pp. 99-100) 41 B C D E (1 - p. 101)
17 A B C E (1 - pp. 228-229) 42 A B C D (1 - p. 101)
18 B C D (1 - p. 229) 43 B D E (1 - p. 221)
19 A B C D (1 - pp. 240-241) 44 E (1 - p. 233)
20 D (1 - p. 233) 45 A B C D (1 - p. 225)
21 A (1 - p. 223) 46 E (1 - p. 237)
22 B (1 - p. 222) 47 C (1 - p. 236)
23 A B E (1 - p. 93) 48 A B C (1 - p. 237)
24 A C D (1 - p. 223) 49 D (1 - p. 239)
25 B (1 - p. 87) 50 A (1 - p. 241)

Bibliografie

1. Popovici, I., Lupuleasa, D., Tehnologie farmaceutică, voi. I, ed. a IV-a, Editura Polirom, Iași,
ISBN: 978-973-46-6579-2, 2017: 87-101; 221-243.
 Tema: Preparate parenterale
1 • Microemulsiile injectabile se dife­
rențiază de emulsii prin următoarele
caracteristici:
A sunt sisteme omogene, transparente
B sunt mai viscoase
C conțin particule sub 2 țim
D sunt mai stabile în timp
E pot exista în structură bicontinuă când
conțin cantități echivalente de fază
lipofilă și hidrofîlă
2 • Lichidele pentru dializă peritoneală
se utilizează:
A în scopul îndepărtării din organism
a substanțelor toxice difuzabile
B pentru irigarea diferitelor membrane
din cavitatea abdominală
C pentru irigarea renală
D prin traversarea peritoneală prin
osmoză și difuzie
E în insuficiența renală acută
1ADE-2ABD-3AD‘4ABDE
1
3 • Scopul asocierii de antioxidanți în
formulele medicamentelor injectabile este
de protejare a:
A substanțelor active care sunt ușor oxi­
dabile
B suspensiilor injectabile
C recipientului de condiționare
D substanțelor active susceptibile la oxi-
dare
E serului sangvin
4 • Despre sterilizarea cu vapori sub
presiune sunt adevărate următoarele:
A este un procedeu oficializat de FR X
B alterarea microorganismelor se pro­
duce prin coagularea proteinelor
C se realizează la temperaturi între 140
și 180°C
D schimbul termic este mai rapid decât
la sterilizarea cu aer cald
E se realizează în autoclav
 I
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
5 • ^Precizați care sunt solventii ofici-
nali pentru preparatele injectabile:
A glicerolul
B uleiul de floarea-soarelui neutralizat
C miristatul de izopropil
D alcoolul diluat
E PEG 600
6 • ^Concentrația soluției oficinale per-
fuzabilă de glucoză este:
A 5% m/V
B 40% m/V
C 50% m/V
D 20% m/V
E 5% m/m
7 • Sunt adevărate următoarele afirmații
referitoare la căile de administrare paren­
terale:
A calea intravenoasă este utilizată pen­
tru o acțiune rapidă sau pentru a
corecta ionograma sângelui
B subcutanat se pot injecta suspensii
cu cristale care se absorb lent
C intramuscular se administrează medi­
camente injectabile cu volum de peste
10 mL
D calea intraarterială este rezervată unor
practici de excepție, de exemplu
administrarea produselor de contrast,
în angiografie
E intravenos se pot administra soluții
și emulsii L/H
5B»6A»7ABDE,8ABDE»9E»10B
Preparate parenterale 23
8 • Avantajele radiosterilizării sunt:
A se poate folosi pentru materiale ter-
molabile
B remanenta este inexistentă
C necesită dispoziții legislative și regle­
mentări specifice
D este un procedeu continuu
E permite tratarea simultană a unor
cantități importante de material
9 • *Conform monografiei Infundibilia,
următoarele categorii de substanțe auxi­
liare nu sunt admise la preparare:
A antioxidanti
B solubilizanți
C emulgatori
D agenți de suspendare
E conservând antimicrobieni
10 • *Următoarele afirmații referitoare
la produsul Iniectabile Natrii lodidi [I25I]
sunt false:
A este o soluție izotinică
B Iodul-125 este un izotop radioactiv
care se obține prin iradierea cu pozi-
troni a xenonului gaz
C este o soluție limpede, incoloră
D are o perioadă de valabilitate de
3 luni
E se condiționează în recipiente închise
etanș, ecranate
241 Preparate parenteralc TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

11 • *Timpul între producția apei dis­ 14 • *Concentrația soluției oficinale injec­

tilate și sterilizarea soluțiilor injectabile tabile de acid ascorbic este:
preparate să nu depășească:
A 5% m/V
A 3 ore B 10% m/V
B 24 de ore C 50% m/V
C 1 oră D 20% m/V
D 6 ore E 95% m/V
E 30 de minute

15 • Agenții antimicrobieni folosiți în

12 • *Monografia Iniectabilia prevede formulele preparatelor parenterale sunt:
următoarele afirmații pentru parame­
A clorbutanol
trul izotonie:
B benzoat de sodiu
A izotonizarea este obligatorie în cazul C fenol
suspensiilor D tiomersal
B soluțiile injectabile uleioase se izo- E alcool etilic
tonizează prin adăugarea clorurii de
sodiu
C soluțiile coloidale injectabile nu se 16 • Un solvent anhidru este selectat in
izotonizează formularea medicamentelor parenterale
D izotonizarea este obligatorie în cazul în funcție de:
9

soluțiilor injectabile administrate în

volume mai mari de 3 mL A viscozitate
E soluțiile hipotone sunt mai bine tole­ B activitatea de solvatare
rate decât cele hipertone C acțiune fiziologică
D toxicitate
E natura lor
13 • *La prepararea soluțiilor injecta­
bile cel mai folosit sistem tampon este:
17 • Eliminarea pirogenelor se poate
A acid boric/borat de sodiu obține prin:
B acid acetic/acetat de sodiu
C fosfat monosodic/fosfat disodic A adsorbtie fizică
9

D acid citric/citrat trisodic B filtrare și ultrafiltrare

E acid lactic/lactat de sodiu C hidroliză
D oxidare
E distilare

! k

11 D • 12 C • 13 C • 14 i • 15 AC D • 16 A B C D • 17 A B E
i
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parenterale 25

18 • Despre sterilizatorul cu benzi hidra­ 21 • Precizați care dintre următoarele

ulice sunt adevărate următoarele: afirmații cu privire Ia substanțele piro-
gene sunt adevărate:
A este un aparat care sterilizează con­
tinuu cu vapori de apă, sub presiune A simptomatologia apare după 4 ore
B este o etuvă cu convectie fortată a
y y
de la injectare
aerului B produc frisoane
C este utilizat pentru sterilizarea mănu­ C produc eupnee
șilor chirurgicale D apar în urma unor incompatibilități
D poate fi utilizat pentru fabricarea unor farmaceutice
cantități mari de soluții perfuzabile E sunt responsabile de reacții febrile
E încetinirea sau oprirea momentană
a funcționării poate duce la supra­
încălzire 22 • Factorii de care depinde calitatea
apei distilate sunt:

19 • Alegeți tipurile de săli albe sterile: A controlul calității apei potabile

A incinte sterile cu flux de aer vertical
B incinte sterile cu flux de aer laminar
orizontal
C incinte sterile cu flux de aer con­
B apariția fenomenului de primaj
C prepararea în compartimente asep­
tice sterilizate cu gaz
D prepararea în compartimente asep­
tice sterilizate cu radiații UV
y

vențional E folosirea de vapori supraîncălziți, la

D vitrine sterile 2,5 atm.
E izolatoare

23 • ^Indicator biologic radiosensibil este:

20 • *La administrarea soluțiilor, pere­
tele capilar prezintă diverse caracteris­ A Bacterium coli
tici, cu excepția: B Bacillus subtilis
C Bacillus stearothermophilus
A asigură schimbul între spațiul vas­ D Clostridium botulinum
cular și celulele interstițiale
E Bacillus pumilus
B permite trecerea apei
C permite trecerea moleculelor mici:
electroliți, glucoză, aminoacizi
D nu permite trecerea albuminelor
E permite doar trecerea moleculelor de
apă

18 A ' E • 19 A B C • 20 E • 21 B E • 22 A B D E • 23 E
F
26 Preparate parenterale
24 • Perfuziile pentru nutriție parente­
rală:
A sunt indicate pentru pozitivarea bilan­
țului nutrițional
B se utilizează în scopul de a realiza
o alimentație artificială
C asigură un aport energetic constant
D asigură nutriția parenterală parțială
sau totală
E asigură doar nutriția parenterală totală
25 • ^Conform FR X, indicatorii biolo­
gici folosiți pentru controlul sterilizării
sunt:
A Bacillus subtilis (var. niger ATCC
9372) pentru sterilizarea la autoclav
B Bacillus stearothermophilus (ATCC
7953) pentru sterilizarea la etuvă
C Bacillus sphaericus pentru steriliza­
rea la autoclav
D Bacillus pumilus pentru sterilizarea
la etuvă
E Bacillus subtilis (var. niger ATCC
9372) sau Bacillus stearothermophi­
lus (ATCC 7953) pentru sterilizarea
cu gaze
26 • *Conform FR X, gazul folosit pen­
tru sterilizare este:
A formaldehida
B trietilenglicolul
C acidul peracetic
D oxidul de etilen
E 2-oxi-propil-cilcohexanolul
24 A B E • 25 E • 26 D • 27 B C E • 28 A • 29 B
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
27 • La adăugarea cosolvenților în for­
mulele medicamentelor parenterale se
au în vedere următoarele probleme care
pot să apară:
A liza globulelor roșii
B apariția iritației locale
C potențialul de efecte toxice
D evitarea reacțiilor de descompunere
a substanțelor medicamentoase
E liza globulelor roșii la administrare
i.v.
28 • *Afirmația corectă despre sterili­
zarea prin căldură umedă este:
A se realizează la autoclav, la tempe­
raturi de 121-134°C
are ca indicator biologic Bacillus
subtilis
C este folosită pentru uleiuri și substanțe
grase
D se efectuează la etuvă, la tempera­
turi de 121-134°C
E microorganismele sunt distruse prin
oxidare
29 • ^Condițiile de lucru pentru tehnica
fluxului laminar sunt următoarele, cu
excepția:
A temperatura de 22°C ± 0,1 °C
B tipul de filtru
C presiunea în spațiu
D umiditatea din spațiu
E aportul de aer proaspăt
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
30 • ^Următoarele substanțe auxiliare
se folosesc ca agenți de suspendare în
formularea medicamentelor injectabile,
cu excepția:
A gelatinei
B metilcelulozei
C polietilenglicolului 4000
D polisorbatului 80
E sorbitolului soluție
31 • ^Următoarele prevederi referitoare
la soluțiile uleioase injectabile sunt vala­
bile, cu excepția:
A se administrează i.m. profund
B sunt dureroase la administrare
C se absorb lent
D administrarea pe cale i.v produce
embolie
E nu se indică administrarea s.c.
32 • *Precizați preparatele care nu sunt
incluse în categoria preparatelor paren­
terale:
A implanturile
B concentratele pentru soluții injecta­
bile și perfuzabile
C preparatele injectabile și perfuzabile
D preparatele sterile pentru irigații
E pulberile pentru soluții injectabile
sau perfuzabile
30 D • 31 B • 32 D • 33 A B C E • 34 A C • 35 A C
Preparate parenterale 27
33 • Plastomerii utilizați cel mai des
pentru condiționarea medicamentelor
parenterale sunt:
A polietilena
B polipropilena
C clorura de polivinil
D copolimerul de acrilat de etilen-etil
E poliamidele
34 • Selectați afirmațiile adevărate refe-
T *
ritoare la fabricarea soluțiilor injecta­
bile:
A în general, metodele de depiroge-
nare nu pot fi aplicate decât înaintea
repartizării soluției în flacoane
B procesul tehnologic se desfășoară lent
C metodele de depirogenare prin eli­
minarea pirogenelor se aplică înain­
tea etapei de condiționare
D un lot recunoscut ca pirogen, după
etapele de condiționare și sterilizare,
poate fi recuperat prin aplicarea unei
metode de depirogenare adecvată
E metodele de depirogenare prin inac-
tivarea endotoxinelor se aplică după
etapa de condiționare
35 • Tipurile de închidere a fiolelor ce
conțin soluții injectabile sunt:
A sigiliu - picătură (bead-seals)
B snap-safe
C sigiliu prin tragere (pull-seals)
D fixare cu garnitură metalică
E prin înfiletare
28 | Preparate parenterale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

36 • ^Contaminarea cu pirogene trebuie D calculul direct al cantității de sub­

verificată la următoarele grupe de sub­ stanță inertă izotonizantă necesară
9

stanțe active: E calculul volumului de ulei adăugat

pentru a obține o emulsie izotonică
A antibiotice, glucoză, heparină, ami-
noacizi
B antibiotice, carbonat acid de sodiu,
39 • *La administrarea excesivă intra-
heparină, aminoacizi
venoasă a unei soluții de clorură de
9

C antibiotice, acid malic, heparină, ami­

sodiu 0,9% m/V se produce fenomenul
noacizi
de:
D doar antibiotice
E doar heparină A plasmoliză
B hemoliză
C deshidratare
37 • *Macromoleculele adăugate într-o D rupere a membranei celilare
soluție apoasă injectabilă vor contribui
E supraîncărcare circulatorie
la:

A dispersarea substanței medicamen­

toase în solvent 40 • *O soluție injectabilă care are un
toleranța soluției pH egal cu cel al serului sangvin este
C prelungirea duratei de eliberare a sub­ considerată:
stanței medicamentoase
A soluție izotonică
>

D crește viteza de migrare a substanței

B soluție izohidrică
medicamentoase în vederea absorbției
C soluție izotonică și izohidrică
E creșterea stabilității soluției la steri­
D soluție tampon
lizare
E soluție neutră

38 • *Ajustarea izotoniei unei soluții

injectabile se poate realiza prin: 41 • Viteza de absorbție a unui medi-
*

cament injectabil administrat pe cale

A calculul direct al cantității de sub­ i.m. depinde de:
stanță medicamentoasă izotonizantă
necesară A structura fibrelor musculare
B calculul volumului de apă adăugat B fluxul sangvin local
pentru a obține o soluție izotonică C permeabilitatea capilarelor
C calculul volumului de solvent spe­ D viteza de eliberare a substanței din
cific pentru a obține o soluție izo­ forma farmaceutică
tonică E toleranța soluției

36 A • 37 C • 38 D • 39 E • 40 B • 41 B C D
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parenterale 29

42 • ^Concentratele pentru soluții injec­ D permeabilitate față de gaze

tabile și perfuzabile sunt: E maleabilitate

A suspensii sterile
B emulsii sterile
46 • Izotonia trebuie luată în considerare
C soluții sterile
9
pentru următoarele forme farmaceutice:
D destinate injectării, implantării sau
perfuzării A soluții medicamentoase administrate
E diluate la masa prevăzută cu un pe cale parenterală
lichid adecvat B soluții medicamentoase administrate
9

intravascular
C emulsii medicamentoase administrate
43 • Agenții stabilizanți utilizați pentru pe cale parenterală
asigurarea stabilității suspensiilor injec­ D colire uleioase
tabile sunt:
E soluțiile de spălare a cavităților interne
A lecitinele
B polisorbat 80
47 • *Nu sunt forme farmaceutice paren­
C polivinilpirolidona
terale cu eliberare modificată:
D pluronici
E guma arabică A lipozomii pilotați de anticorpi mono-
clonali
B latexurile injectabile
44 • Condițiile de păstrare pentru majo­
C pulberile și comprimatele sterile
ritatea preparatelor injectabile sunt:
pentru soluții injectabile apoase
A la temperatura camerei D soluțiile injectabile apoase cu vehi­
B la loc uscat cul viscos
C la loc răcoros E emulsiile și microemulsiile parenterale
D ferit de lumină
E se vor evita temperaturile sub 2°C
48 • Endotoxinele sunt definite de urmă­
toarele proprietăți:
45 • *Avantajele recipientelor din mate­
A pot fi absorbite de unele substanțe
riale plastice folosite la condiționarea
sunt toxice, fără activitate serologică
soluțiilor de uz parenteral sunt:
C sunt pirogene
A cedarea unor componenți D provoacă leucopenii urmate de leu-
B adsorbția unor substanțe din formula cocitoză
medicamentului E slăbesc rezistența specifică a orga­
c permeabilitate față de vapori nismului prin inducerea toleranței

42 C • 43 A B C D • 44 B C D • 45 E • 46 A B E • 47 C • 48 A C D
30 | Preparate parenterale
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
____________________________________________________ __ __________________

49 • ^Selectați prevederile monografiei 52 • Alegerea solventului pentru obți­

Infundibilia pentru parametrul „Unifor­ nerea soluțiilor injectabile se face în
mitatea volumului”: funcție de:
9

A volumul de lichid se verifică pe 20 de A polaritatea solventului

recipiente, prin cântărirea conținu­ B puritatea solventului
tului C solubilitatea substanței medicamen- 9

B volumul de lichid se verifică pe toase

10 recipiente, prin cântărirea conți­ D acțiune urmărită
9

nutului
E efectul terapeutic
C volumul de lichid perfuzabil din reci­
piente trebuie să fie cel puțin egal
cu cel declarat pe etichetă
53 • Rolul pH-ului în formularea medi­
D volumul de lichid perfuzabil din reci­
camentelor parenterale:
piente trebuie să fie egal sau mai
mare cu 10% față de cel declarat pe A condiționează toleranta medicamen-
9 9

etichetă telor în organism

E volumul de lichid perfuzabil din reci­ B asigură stabilitatea hematiilor
piente trebuie să fie egal sau mai
C asigură menținerea activității tera­
mare față de cel declarat pe etichetă
peutice
D asigură stabilitatea leucocitelor
E asigură stabilitatea soluțiilor
50 • Conform FR X, filtrele folosite la
sterilizare pot fi confecționate din:

A derivați de celuloză 54 • Soluțiile utilizate pentru acțiunea

azbest dezinfectantă sunt:
C materiale plastice
A etanolul 20-30%
D produse sinterizate
B fenolul 1-2%
E kieselgur
C etanolul 60-80%
D sărurile de amoniu cuaternar în con­
51 • Senzația de durere la administrarea centrații 1:1.000
medicamentelor parenterale este dată de: E etanolul 10%

A valoarea pH-ului soluției

B presiunea osmotică a soluției
C natura substanței medicamentoase
D natura solventului
E configurația sterică a substanței medi­
camentoase

I
\

49 C • 50 A C D • 51 A B C D • 52 C D E • 53 A B C E • 54 B C D
1
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
55 • "In volum de 1000 mL soluție
perfuzabilă conține 2,55 g KCI. Câți
mEq K+ sunt prezenți în această soluție
(M_KCI
= 74,5):
A 30 mEq
B 40 mEq
C 50 mEq
D 1 54 mEq
E 34 mEq
56 - *FR X prevede un interval de pH
pentru soluțiile injectabile cu valori de:
A 2 - 9,5
B 2,5 - 9,5
C 7,35 - 7,40
D 7
E nu este nicio prevedere
57 • Care sunt condițiile de calitate ale
plastomerilor folosiți în condiționarea
medicamentelor parenterale:
A să fie transparente
B să aibă stabilitate la îmbătrânire
C să se poată steriliza
D să fie compatibile cu soluțiile sterile
conținute
E pot conține metale grele numai în
limitele admise (1:1000)
58 • Aminoacizii folosiți în scop terapeutic
sub formă de soluții perfuzabile pot fi:
A doar aminoacizii semiesențiali
B aminoacizii puri
55 E • 56 B • 57 A B C D • 58 B C • 59 B • 60 A B C D
Preparate parentcrale 31
C hidrolizate proteice
D doar aminoacizii exogeni
E numai izoleucina și triptofanu!
59 • *Despre deshidratarea hipotonică
putem afirma următoarele:
A reprezintă deficit de apă în organism
B este provocată de excesul volumului
de lichid extracelular
C este starea în care conținutul de apă
al organismului este redus față de
componenții solizi
D este dată de carență de apă
E apare după administrarea unei hrane
concentrate prin tub
60 • Stabilitatea substanțelor medica-
mentoase prelucrate în forme farmace­
utice injectabile se va baza pe studii
analitice care să permită:
A aprecierea conținutului în substanță
activă
B identificarea eventualilor produși de
degradare
C verificarea factorilor care pot influ­
ența activitatea preparatului
D verificarea factorilor care pot influența
toleranța preparatului
E determinări calitative
k
32 Preparate parcnteralc TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

61 • IMetodele de depirogenare prin eli­ C soluțiile injectabile apoase

minarea pirogenelor constau în: D pansamentele
E soluțiile perfuzabile de glucoză
A. absorbția cu cărbune activ
B retenția pe medii filtrante încărcate
electric și schimbători de ioni
65 • *Câți mEq Na+ se găsesc intr-un
C ultrafiltrare prin membrane de azbest
litru de soluție perfuzabilă de NaCI 0,9%
D filtrare prin membrane de celuloză
NaCI
= 58,45):
E filtrare sterilizantă prin membrane
cu pori mai mari de 0,5 pm A 200
111
C 58
62 • Precizați care dintre următoarele D 154
surse pot contamina preparatele paren-
E 9
terale cu substanțe pirogene:

A materiile prime
B utilajele tehnologice 66 • ^Solventul cel mai frecvent folosit
C spațiile de producție pentru obținerea soluțiilor injectabile
este:
D recipientele de condiționare secundară
E recipientele de condiționare primară A apă purificată
B apă distilată
C apă demineralizată
63 • *Următoarele afirmații sunt ade­
D apă proaspăt fiartă și răcită
vărate pentru produsul Infundibile Nutrii
Chloridi Composita*. E apă potabilă

A are un pH ușor alcalin

B este o soluție limpede cu gust dulce
C conține clorură de sodiu și clorură
de potasiu
D conține clorură de sodiu și clorură
de calciu
E este o soluție sterilă și apirogenă
64 • *Produsele ce nu se pot steriliza
cu ajutorul căldurii sunt:
67 • *Degradarea proteinelor se pro­
duce în următoarele condiții de mediu,
cu excepția:
A temperaturii ridicate
B variațiilor de pH
C luminii, oxigenului, umidității
D stresului mecanic
E oxigenului din soluția injectabilă

A vaccinurile
B uleiurile și substanțele grase

61 B D • 62 A B C E • 63 E • 64 A • 65 D • 66 B • 67 E
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
68 • *Pentru prepararea soluțiilor injec­
tabile, substanțele medicamentoase higro-
scopice și delicvescente se vor usca la
etuvă:
A gluconat de calciu
B sulfat de magneziu, fosfat disodic
C glucoză
D sulfat de magneziu, fosfat monoso-
dic, glucoză
E gluconat de calciu, sulfat de mag­
neziu, fosfat disodic
69 • *O soluție izotonică are:
A presiunea osmotică egală cu sângele
B presiunea osmotică egală cu plasma
C presiunea osmotică egală cu serul
sangvin
D punctul crioscopic mai mic decât sân­
gele
E presiunea osmotică mai mare decât
cea a lichidului lacrimal
70 • *Carbonatul acid de sodiu prezintă
ca impuritate admisă:
A carbonat de sodiu
B 1,3% carbonat de sodiu
C 5% carbonat de sodiu
D 1,3% clorură de amoniu
E clorură de sodiu
/ 1
68 B • 69 C • 70 B • 71 A • 72 B • 73 A
Preparate parenterale 33
71 • ^Următoarele prevederi din FR X
referitoare la uleiurile vegetale folosite
în formularea medicamentelor injecta­
bile sunt valabile, cu excepția:
A să fie obținute prin presare la rece
B să fie neutralizate
C să corespundă condițiilor de calitate
D să fie sterilizate
E să fie prezinte puritate fizică și chi­
mică
72 • *Următoarele afirmații sunt adevă-
rate pentru produsul Injectabile Glyceryli
Trinitratis',
A se păstrează la Venena
B se păstrează la Separanda
C este o soluție opalescentă
D conține cel mult 95% m/V trinitrat
de gliceril
E solventul folosit la preparare este un
amestec format din: apă:glicerol:
propilenglicol
73 • *Menționati tipul de sticlă reco­
mandat de farmacopei pentru condițio­
narea soluțiilor injectabile și perfuzabile:
A tip I
B tip II
C tip III
D tip IV
E oricare din cele de mai sus
34 | Preparate parenterale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

74 • *Se vor prepara soluții injectabile D necesită căldură uscată

cu pH acid pentru următoarele substanțe
medicamentoase:
A insulina, adrenalină și tiamină
B acizi barbiturici, sulfamide
C adrenalină, insulină, sulfamide
D acizi barbiturici, insulină, tiamină
E acid ascorbic, sulfamide
E se desfășoară lent deoarece endotoxi-
nele au o rezistență bună în mediul
acid
77 • *Mărimea particulelor insolubile,
prezente în soluțiile injectabile, care pot
provoca granuloame și microtromboze
este cuprinsă în intervalul:

A 1-10 nm
75 • *Despre substanțele antiseptice nu
B 10 -1000 pm
este adevărată afirmația:
C 0,1-1 pm
A cetrimidul produce o pierdere a sub­ D 1-10 |im
stanțelor azotate și fosforate din celula E 10-100 pm
microbiană
B tiomersalul reacționează cu enzimele
care au grupări tiol, formând mer- 78 • *Metoda de sterilizare aleasă în
captide cazul unei soluții perfuzabile cu glucoza
C alcoolul diluat are acțiune antiseptică este:
mai puternică față de cel concentrat A sterilizare la etuvă
D în concentrații ridicate produc o coa­ B autoclavare
gulare totală a constituenților cito-
C sterilizare cu oxid de etilen
plasmatici
D sterilizare cu ultraviolete
E acțiunea antiseptică a fenolului crește
E filtrare sterilizantă
cu creșterea concentrației

79 • Cele mai folosite proteine ca surse

76 • Următoarele afirmații sunt adevă­ de aminoacizi sunt:
rate pentru inactivarea endotoxinelor
prin hidroliză acidă sau alcalină: A caseina din lapte
B miozina din mușchi
A este o metodă greu de aplicat pentru C zeina din porumb
soluții
D gelatina
B este o metodă ușor de aplicat pentru E metionina
soluții
C constă în ruperea legăturilor dintre
fracțiunea lipidică și polizaharid

74 A • 75 E • 76 A C • 77 D • 78 B • 79 A B C
I
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
80 • *Conservanții antimicrobieni se pot
asocia cu următoarea metodă de steri­
lizare:
A sterilizarea cu aer cald
B sterilizarea la cald sub 110°C
C sterilizarea cu gaze
D sterilizarea la cald sub 120°C
E sterilizarea la cald sub 100°C
81 • Solvenții anhidri utilizați la prepa­
rarea medicamentelor injectabile sunt:
A dioxanul
B glicofurolul
C uleiul de ricin
D dimetilsulfoxidul
E propilenglicolul
82 • *Gluconatul de calciu prezintă ca
impuritate neadmisă:
A levulinat de calciu
B zaharat de calciu
C oxalat de calciu
D carbonat de calciu
E acid gluconic
83 • ^Selectați afirmația falsă privind
serul sangvin:
A este format din 99% apă
B este format din 9% substanță uscată
C pH-ul variază în intervalul 7,35 -
7,45
D este format din 91% apă
E viscozitatea este de 1,635 mPa s
/
80 B • 81 A B E • 82 C • 83 A • 84 A C D • 85 C • 86 A C
\
Preparate parenteralc 35
84 • Metodele de depirogenare prin
inactivarea endotoxinelor constau în:
A hidroliza acidă sau alcalină
B tratarea CU ultrasunete, timp de
5 min.
C alchilarea cu aldehidă ftalică
D alchilarea cu aldehidă acetică
E sterilizarea prin căldură umedă, la
temperatura de 150°C, timp de
15 min.
85 • *La prepararea unei soluții perfu-
zabile de clorură de sodiu cu un conținut
de 20 mEq/L se vor dizolva într-un litru
de apă:
A 0,1169 g
B 5,84 g
C 1,169 g
D 9, 00 g
E 0,9 g
86 • Apirogenitatea
II este o condiție obli­
gatorie pentru următoarele categorii de
preparate parenterale:
A preparate injectabile administrate în
volume de 20 mL
B soluții uleioase perfuzabile
C emulsii perfuzabile tip L/H
D emulsii perfuzabile tip H/L
E soluții injectabile administrate in
volume de 5 mL
36 | Preparate parenterale
87 • ^Următoarele afirmații referitoare
la produsul Infundibile Mannitoli sunt
adevărate:
A este o soluție limpede, de culoare
roz
B este o soluție sterilă, cu gust sărat
C soluția perfuzabilă 5% m/V este izo-
tonică și este cunoscută sub denu­
mirea „Soluție Fleig”
D soluția perfuzabilă 5% m/V este hiper-
tonică
E se prepară prin dizolvarea manito-
lului la temperatura camerei, în apă
pentru preparate injectabile
A
88 • *ln condiții fiziologice normale,
valoarea pH-ului sangvin este de:
A 7,35 - 7,40
B 7,40
C 7 - 7,40
D 6 - 9,5
E 7 - 8
89 • Principalele surse de substanțe
pirogene sunt:
A bacteriile gram-negative
B virusurile
C endotoxinele peretelui bacterian
D levurile
E bacteriile gram-pozitive
87 C • 88 A • 89 A B C DI E • 90 C D E • 91 A B C D «92 C D
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
90 • Din lista de mai jos, selectați căile
principale de administrare parenterală
a medicamentelor:
A calea intraarterială
B calea intracutanată
C calea intravenoasă
D calea intramusculară
E calea subcutanată
91 • Controlul impurităților pirogene:
A este obligatoriu pentru soluțiile
parenterale care se administrează în
volume peste 15mL
B este obligatoriu doar pentru soluțiile
perfuzabile
C se realizează prin măsurarea hiper-
termiei la iepuri
D se realizează prin testul Limulus
E se realizează prin metoda hemato-
critului
w
92 • Următoarele afirmații sunt adevă-
rate pentru particulele insolubile din
soluțiile injectabile:
A indiferent de natura lor, la adminis­
trare i.m. sau s.c. nu produc reper­
cusiuni generale
E la administrare i.v. provoacă reacții
grave
C cristalele aciculare administrate i.v.
provoacă șocuri grave
D fibrele de azbest pot produce cancer
pulmonar
E fibrele de azbest pot proveni din fil­
trele utilizate în etapa de prefiltrare
j
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parcnterale 37

93 • La preparatele injectabile pot sur­ D soluția perfuzabilă de trometamol

veni alterări în timpul fabricării, depo­ E soluția perfuzabilă de clorură de amo­
zitării și transportului: niu

A fizice, prin formarea de precipitate

B prin reacții de hidroliză
97 • *Unul dintre factorii principali
C prin reacții de polimerizare
care asigură desfășurarea unei activități
D prin reacții de oxidare biologice într-un mediu hidroelectrolitic
E prin reacții de racemizare constant este:

A prezența oxigenului
94 • ‘^Prezența pirogenelor nu este admisă B constanta numărului de ioni
în medicamentele parenterale deoarece C constanța numărului de ioni și a
sunt: raportului lor reciproc
D valoarea pH-ului sangvin
A virusuri
E semipermeabilitatea membranelor
B fungi
celulare
C endotoxine microbiene de natură 1 ipo-
polizaharidică
D bacterii gram-pozitive
98 • In producția pulberilor pentru soluții
E bacterii gram-negative
injectabile sau perfuzabile se efectuează
următoarele determinări:

95 • Din lista de mai jos, selectați pro­ A uniformitatea conținutului

>

cedeele fizice de sterilizare: B uniformitatea volumului

A sterilizarea cu căldură umedă C uniformitatea masei
B sterilizarea prin gaze D concentrația emulgatorului
C sterilizarea cu substanțe antiseptice E endotoxine bacteriene-pirogene
D sterilizarea cu radiații ultraviolete
E filtrarea sterilizantă
99 • Conform monografiei Infundibilia,
preparatele parenterale sunt definite ca
96 • Precizați care dintre următoarele fiind:
soluții perfuzabile sunt folosite în tra­
A soluții apose
tamentul alcalozei metabolice:
B sterile
A soluția perfuzabilă de fructoză apirogene
B soluția perfuzabilă de lactat de sodiu D produse administrate intravenos in
C soluția perfuzabilă de clorhidrat de volume mai mari de 50 mL
arginină E hipertone
1

93 A B D E • 94 C • 95 A D E • 96 C E • 97 C • 98 A C E • 99 A B C
\
38 Preparate parentcrale
100 • ^Selectați filtrele cu membrană:
A filtrele Chamberland
B filtrele Berkefeld
C filtrele Jena
D filtrele Milipore
E filtrele EKS
101 • Despre oxidul de etilen sunt ade­
vărate următoarele:
A în doze mari are efect deprimant SNC
B are un miros foarte puternic
C are efect bactericid, fungicid, viru-
licid și sporocid
D are o durată de desorbtie foarte scurtă
9
E amestecul cu freon permite obținerea
unor concentrații mai mari decât cel
cu dioxid de carbon
102 • Despre filtrele de sticlă sinterizată
sunt adevărate următoarele:
A sunt foarte rezistente
» au suprafață de filtrare mare
C au o mare inerție chimică
D rețeaua poroasă este încărcată elec­
tiv pozitiv
E se pot curăța cu acid sulfuric con-
• centrat și azotat de potasiu
103 • *Contactul cu soluțiile hipertone
determină următoarele fenomene:
A ruperea membranei celulare
1 scăderea presiunii intracelulare
C hemoliza
100 D • 101 A C E • 102 C E • 103 D • 104 E • 105 B E
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
D plasmoliza
E anemia hemolitică
104 • *Conform FR X, prin valoarea D
a indicatorilor biologici se înțelege:
A valoarea sterilizatoare
B nivelul de letalitate
C timpul de reducție zecimal
D valoarea de inactivare termică
E valoarea unui parametru de sterili­
zare (durată sau doză absorbită) nece­
sară pentru a obține o reducere de
90% a numărului inițial de micro­
organisme viabile
105 • Alegeți enunțurile corecte referi­
toare la calea de administrare intravas-
culară:
A se administrează doar soluții apoase
B se evită faza de absorbție a substanței
medicamentoase
C repartizarea substanței medicamen­
toase în organism se realizează după
10 secunde
D repartizarea substanței medicamen­
toase în organism se realizează după
45 de secunde
E se administrează doar soluții apoase
și emulsii L/H
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
106 • *Ionograma serului sangvin indică
un deficit de 42 mEq Na+. Calculați
cantitatea de clorură de sodiu necesară
pentru a rezolva acest deficit. (MNaC| =
58,45):
A 0,9 g
B 2,3289 g
C 0,23 g
D 1,00 g
E 2,3289 mg
107 • Următoarele afirmații sunt adevă-
rate pentru produsul oficina! Infundibile
Ghicosi:
A este o soluție sterilă și apirogenă
B conține 95% m/V glucoză
C este o soluție limpede, fără miros,
cu gust dulce
D prezintă o colorație slab roz
E pH-ul trebuie să fie cuprins în inter­
valul 3,5 - 5,5
108 • Alegeți substanțele medicamen­
toase pentru care farmacopeile prevăd
sorturi speciale la obținerea soluțiilor
injectabile:
A sulfat de magneziu
B glucoză
C carbonat acid de sodiu
D bromură de calciu
E gluconat de calciu
106 B • 107 A C E • 108 B C E • 109 A D E • 110 A B C D E • 111 D
Preparate parenterale 39
109 • Următoarele afirmații sunt ade­
vărate privind inocuitatea medicamen­
telor injectabile:
A este proprietatea unui medicament
de a fi netoxic
B este o problemă care vizează doar
substanțele medicamentoase
C este o problemă pentru toți solvenții
utilizați la fabricarea medicamente­
lor parenterale
D este o problemă pentru solvenții
neapoși
E este o proprietate care poate fi obținută
doar în absența produselor de degra­
dare a materiilor prime
110 • Precizați care dintre următoarele
elemente pot fi surse de impurificare a
soluțiilor injectabile:
A spațiul de producție
B echipamentul de protecție
C apa distilată
D substanțele auxiliare
E apa demineralizată
111 • *Prefiltrarea aerului în spațiul de
producție a medicamentelor injectabile
se realizează prin diverse tipuri de fil­
tre, cu excepția celor:
A uscate
B umede
C de hârtie
D Chamberland
E de celuloză
40 | Preparate parcnterale
112 • *lmplanturile, ca preparate paren-
terale cu acțiune prelungită, prezintă o
serie de caracteristici, cu excepția:
A modifică distribuția substanței medi­
camentoase în organism
B sunt destinate a fi aplicate s.c.
C fiecare doză este condiționată într-un
recipient steril
D prelungește efectul terapeutic
E se utilizează pentru obținerea pre­
lungirii acțiunii substanței
113 • Despre formaldehidă sunt adevă­
rate următoarele:
A are o mare penetrabilitate
B mecanismul de acțiune este același
cu cel al oxidului de etilen
C desorbția reziduurilor durează 2-3 zile
la 50°C
D mirosul puternic reprezintă un avantaj
E are o acțiune corozivă slabă
114 • *Endotoxinele prezintă următoa­
rele proprietăți:
A sunt termostabile
sunt termosensibile
C pot fi distruse la temperaturi mai mari
de 180°C, indiferent de metoda de
sterilizare
D pot fi distruse prin autoclavare
E nu pot fi distruse prin sterilizare la
etuvă
112 A • 113 ; D • 114 A • 115 A • 116 A B C E • 117
I
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
115 • *în cazul emulsiilor injectabile,
eliberarea substanței medicamentoase
depinde de:
A coeficientul de partaj L/H al sub­
stanței medicamentoase
B coeficientul de partaj L/H al fazei
lipofile
C coeficientul de partaj L/H tensioac-
tivului folosit ca stabilizant
D structura matriței polimerului
E lipofilia moleculei de substanță medi­
camentoasă
116 • Apa distilată este cel mai folosit
solvent în formulele soluțiilor paren-
terale pentru că:
A este tolerat de organism
B are o capacitate mare de dizolvare
C asigură acțiune rapidă
D asigură cedare modificată a sub­
stanțelor medicamentoase
E asigură o bună absorbție
117 • *Următoarele afirmații referitoare
la produsul Iniectabile Etanisylati sunt
false:
A se prepară prin dizolvarea etamsila-
tului în apă pentru preparate injec­
tabile dezaerată
B conține cel puțin 95% m/V etamsi-
lat
C este o soluție sterilă, incoloră
D este o soluție sterilă, limpede
E pH-ul este cuprins în intervalul
5,5-7,5
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parenterale 41

118* Conform monografiei Parenteralia, D pot stimula activitatea terapeutică a

preparatele parenterale sunt:
A sterile
B destinate administrării exclusiv prin
injectare
C destinate administrării în corpul uman
D destinate administrării prin implan­
tare
E destinate administrării în corpul ani­
mal
preparatului
E sunt utilizați în concentrații care nu
provoacă iritații locale grave
121 • *Din analiza serului sangvin a
unui pacient reiese că prezintă un defi­
cit de 15 mEq K+. Să se calculeze can­
titatea de KCI necesară corectării acestui
deficit (Mvri = 74,5):
KCI

A 1,2 g
119 • *Despre ultrasunete este adevă­ B 1,1175 g
rată următoarea afirmație: C 0,12 g
D 2,22 g
A sunt unde elastice cu frecvența sub
20.000 de perioade pe secundă și E 0,9 g
lungimea de undă în aer peste 2 cm
B sunt radiații optice, electromagne­
tice 122 • Care sunt avantajele cauciucuri­
lor folosite la condiționarea soluțiilor
C efectul asupra virusurilor și micro­
organismelor este mecanic de uz parenteral:
D efectul sterilizant depinde de proprie­ A asigură etanșeizarea
tățile optice ale materialelor sterili­
B permite pătrunderea acului de seringă
zate
C rigiditatea
E sunt folosite pentru sterilizarea aeru­
D compatibilitatea cu diverse substanțe
lui din zonele sterile
și solvenți
E permeabilitatea la vaporii de apă
120 • Următoarele afirmații sunt ade-
vărate pentru excipienții utilizați la obți­
nerea preparatelor parenterale, conform 123 • Solubilizanții folosiți în formularea
monografiei Parenteralia: soluțiilor injectabile sunt:

A nu trebuie să afecteze activitatea tera­ A dimetilacetamida

peutică a preparatului B glicerina
B nu pot fi introduși în formulările C gelatina
parenterale D polisorbatul 80
C sunt utilizați în concentrații care nu E clorura de benzetoniu
provoacă efecte toxice
k

118 A C D E • 119 C • 120 A C E • 121 B • 122 A B D • 123 A B D

1
F
42 Pî« put • nhr ;»!<• TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

124 • 'Proprietățile col i pa f i vc ale suin 128 • Impur ifățile de sticlă intr-o soluție
țiilor injectabile sunt utile în dvterini Injectabilă pot avea originea in urmă-
narea: lonrclc procese:

A pli-ului A uscarea fiolelor

B tonicilății B fabricarea fiolelor
C solubilității C deschiderea fiolelor
1) sterilității I) spălarea fiolelor
E stabilității E dezagregarea chimică

125 • Se folosesc ca înlocuitori de plasma: 129 • *Deficitul de potasiu poate fi recu­

noscut prin diverse manifestări, cu
A plasmagclul
excepția:
B dcxtranul
C polividona A oboselii
D guma arabică B pulsului slab
E hidroxietilamidonurile C constipației
D sensibilității cardiace crescute la digi-
talice
126 • *Ionograma unui pacient arată
E reflexelor reduse ale tendonului
un deficit de 40 mEq Na+. Ce volum
(exprimat în mL) de soluție perfuzabilă
de NaCl trebuie administrat pentru redu­
130 • *Următoarele afirmații referi-
cerea lui (MNaC1 = 58,45):
toare la produsul Iniectabile Dinatrii
A 200 mL Hydrogenophosphatis [32P] sunt false:
B 260 mL
A Fosforul-32 este un izotop radioactiv
C 100 mL
al fosforului și se obține prin iradi­
D 150 mL
erea cu neutroni a sulfului
E 2600 mL
B soluția se condiționează în recipiente
închise etanș, ecranate

127 • In formularea medicamentelor C are o valabilitate de o lună

parenterale sunt cuprinse: D soluția se conservă la loc răcoros
E se folosește pentru diagnosticul și
A o singură substanță activă tratamentul unor afecțiuni hemato­
J ; una sau mai multe substanțe active logice
C solvenți
D substanțe antioxidante
E agenți solubilizanți

124 B • 125 A B C E • 126 B • 127 B C D E • 128 B C E • 129 C • 130 D

1
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parentcrale 43

131 • Substanțele tampon utilizate pen­ 135 • O emulsie injectabilă prezintă

tru soluțiile injectabile sunt: următoarele cerințe: 9

A acidul acetic A să prezinte stabilitate fizică

B acidul lactic E să conțină particule sub 5 pm
C acidul succinic C să fie sterilizabile
D trietanolamina D să fie neantigenice
E glicocolul E componentele să fie biotransformate
sau excretate

132 • *Excesul de volum izotonic poate

fi cauzat de o serie de factori, cu excepția: 136 • La alegerea substanțelor tampon
în formularea soluțiilor injectabile se
A maladiilor cronice va tine cont de următoarele deziderate:
B maladiilor cronice ale ficatului
C ingestiei excesive de sare prin ali­ A să fie compatibile cu calea de admi­
mente nistrare
D perfuzării excesive de soluție izoto- B să fie compatibile chimic cu substan­
nică de NaCl țele active și solvenții
E insuficientei cardiace C să fie hemolitice
D să garanteze o tamponare suficientă
E să fie neiritante, netoxice
133 • Emulgatorii sintetici utilizați în
formulele emulsiilor perfuzabile sunt:
137 • *Impuritățile chimice prezente în
A guma de xanthan soluțiile injectabile pot genera:
B pluronici
C tritoni A probleme la administrare
D polisorbații B apariția de precipitate, colorații, degra­
E lecitinele dări
C modificări de culoare
D apariția de precipitate și degradări
134 • ^Mecanism de sterilizare prin alchi- E apariția de degradări
lare are:

A căldura uscată
B acidul peracetic
C formaldehida
D razele gamma
E hexilresorcinolul

131 A BC D E 132 A • 133 B C

i i • 134 C • 135 A C D E • 136 A B D E • 137 B
44 Preparate parenterale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
____ _

138 • Principalele compartimente din 141 • ^Sistemul perfuzor:

spațiul de producție al medicamentelor
parenterale:
A de recepție a materiilor prime
B de echipare a personalului
C de preparare, de sterilizare
D de control organoleptic
E de carantină
139 • Următoarele afirmații sunt ade­
vărate pentru soluția perfuzabilă de lac­
tat de sodiu:
A este o soluție sterilă și apirogenă de
lactat de sodiu și cloruri în apă pen­
tru preparate injectabile
B este o soluție limpede, cu gust sărat
C pH-ul variază în intervalul 6-7,5
D pH-ul variază în intervalul 6-8,5
E impuritățile pirogene se determină
prin administrarea i.v. a 10 mL/ Kg
masă corporală
A este un sistem cu cedare controlată
B asigură o prelungire a efectului tera­
peutic
C rezervorul este un cartuș de mini­
mum 25 mL
D plasarea se realizează la nivelul bra­
țului pacientului
E elementul de control este o valvă
reglabilă
142 • ^Medicamentele perfuzabile pre­
zintă o serie de avantaje, cu excepția:
A sunt vehiculate ușor in torentul
sangvin
B au timp de administrare lung
C după administrare conduc la un efect
sistemic
D pot înlocui lichidele pierdute de
organism
E prezintă toleranță bună

140 • *Conform monografiei Infundibilia, 143 • ^Condițiile de calitate obligatorii

pH-ul preparatelor perfuzabile: pentru medicamentele perfuzabile sunt:

A trebuie să fie cuprins între 6,0 și 7,5 A sterilitatea

I trebuie să fie apropiat de neutrali­ B izohidria
tate, dacă nu se prevede altfel C limpiditatea
C trebuie să fie cuprins între 5,5 și 7,5 D apirogenitatea
D nu poate depăși valoarea 10 E izotonia
E se ajustează prin adaosul soluțiilor
tampon

138 A B C D E» 139 B C E • 140 B • 141 B • 142 B • 143 C

 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
144 • * Propilenglicolul se utilizează în
formularea medicamentelor parenterale
pentru următoarele avantaje, cu excepția:
A este miscibil cu apa
B se folosește în formulele cu admi­
nistrare i.v.
C prezintă capacitate mare de dizolvare
D asigură o bună stabilitate
E prezintă o absorbție bună
145 • Afirmațiile corecte despre filtra­
rea sterilizantă sunt:
A este o metodă prin care microorga­
nismele sunt îndepărtate din produ­
sul sterilizat
B se folosește în cazul soluțiilor apoase
C mecanismul de acțiune este datorat
efectelor de cernere și adsorbție ale
filtrelor
D eficacitatea sterilizantă a filtrelor este
independentă de caracterele soluției
(pH, viscozitate, forță ionică, etc.)
E viteza de filtrare este crescută prin
crearea vidului în vasul de filtrare
146 • La utilizarea uleiurilor vegetale
pentru prepararea medicamentelor injec­
tabile se vor lua în considerare urmă­
toarele aspecte:
A se administrează i.v.
B se pot administra i.m. și s.c.
C se administrează i.v. sub formă de
emulsii U/A
D se folosesc la formularea suspensiilor
E pot provoca embolie grăsoasă la
administrare i.v.
/ k
144 B • 145 A B C E • 146 B C D E • 147 A B E • 148 A C D • 149 B
v
Preparate parenterale 45
147 • La obținerea latexurilor injecta­
bile pot fi utilizate:
A acidul polilactic
B etilceluloza
C d-propoxifenul
D hidroxipropilmetilceluloza
E polioxietilenul
148 • Următoarele afirmații sunt ade-
vărate pentru soluția perfuzabilă de
hidrogenocarbonat de sodiu:
A conține 1,3% m/V hidrogenocarbo­
nat de sodiu
B are un pH ușor acid
C conține 154 mmoli de Nar
D în etapa de condiționare se lasă un
spațiu liber de 30% din volumul
recipientelor
E nu se impune determinarea impu­
rităților pirogene
149 • ^Afirmația falsă despre steriliza­
rea în vapori fluenți este:
A se realizează la 100°C timp de 60 de
minute
B se efectuează în trei perioade de încăl­
zire succesive, separate de intervale
de 24 de ore
C se efectuează în autoclav la presiune
atmosferică
D se aplică pentru soluții injectabile
în cantități mai mari de 5 mL, pen­
tru care FR X interzice adaosul de
conservanți
E se asociază cu metoda aseptică
46 | Preparate parenterale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

150 • *Punctul crioscopic este: 153 • "Concentrația soluției oficinale

injectabile de digoxină este:
A numit și punct de topire
B temperatura la care faza solidă și A 0,25% m/V
lichidă sunt în echilibru, la presiune B 2,5% m/V
hiperbară C 50% m/V
C temperatura la care faza solidă și D 0,025% m/V
lichidă sunt în echilibru, la presiune E 90% m/V
atmosferică
D numit și constantă crioscopică
E folosit pentru determinarea inocuității 154 • Obținerea de medicamente paren-
soluțiilor injectabile terale apirogene este posibilă în urmă­
toarele condiții:

151 • Conform monografiei Parenteralia, A se lucrează în condiții de asepsie pe

eticheta trebuie să menționeze: tot parcursul procesului tehnologic
B calitatea materiilor prime nu este
A denumirea tuturor conservanților anti-
controlată deoarece sterilizarea este
microbieni adăugați
obligatorie
denumirea chimică a tuturor exci-
C calitatea materiilor prime nu este
pienților
controlată deoarece depirogenarea
C concentrația tuturor conservanților
este obligatorie
antimicrobieni adăugați
D se lucrează în condiții de sterilitate
D după caz, faptul că preparatul este
pe tot parcursul procesului tehnolo­
lipsit de endotoxine
gic
E metoda de obținere a preparatului
E calitatea materiilor prime este con­
trolată
152 • Selectați afirmațiile adevărate
referitoare la recipientele destinate pre­
paratelor parenterale, conform mono­ 155 • Exotoxinele sunt:
grafiei Parenteraliaz
A substanțe pirogene
A sunt fabricate din polietilenă cu den­ B părți din membrana celulară
sitate înaltă C toxine proteice
B sunt fabricate din aminoplaste D provin de la bacteriile gram-nega-
C sunt fabricate, pe cât posibil, din tive
materiale suficient de transparente E secretate de bacteriile gram-pozitive
D sunt fabricate din duroplaste
E trebuie să permită verificarea vizu­
ală a conținutului

150 C • 151 A C D • 152 C E • 153 D • 154 A D E • 155 A C E

 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parenterale 47

156 • ^Germenul patogen cu sporii cei 160 • ^Următoarele substanțe auxiliare

mai rezistenți Ia căldură este: se folosesc ca agenți de suspendare în
formularea medicamentelor injectabile,
A Bacterium coli cu excepția:
B Bacillus subtilis
C Bacillus stearothermophilus A acidului ascorbic
D Clostridium botulinum B clorurii de sodiu
E Escherichia coli C glicerinei
D lactozei
E manitolului
157 • ^Selectați avantajele căilor paren-
tcrale de administrare a medicamentelor:
161 • Endotoxinele au afinitate pentru
A evitarea inactivării acțiunii penicili­ următorii polimeri hidrofobi:
nelor de către sucurile digestive
B modul și timpul de administrare A polipropilena
C timpul de apariție a acțiunii B hidroxi-propil-metil-celuloza
D condițiile și tehnologia de fabricare C polipropilena
E evitarea efectului de prim pasaj D chitosanul
E P-ciclodextrina

158 • Aspectul soluțiilor injectabile este

urmărit cu următoarele aparate: 162 • Condițiile pe care trebuie să le
îndeplinească solvenții în formulele solu­
A microscop țiilor injectabile sunt:
B contor Coulter
C la un vizualizator A să nu reacționeze cu substanțele dizol­
D la ultramicroscop vate
E celule fotoelectrice B să poată fi sterilizați
C să nu aibă acțiune terapeutică pro­
prie
159 • *Precizati care dintre următoarele D să fie bine tolerați
produse perfuzabile sunt oficinale: E să nu fie toxici

A Soluția perfuzabilă de manitol 5%

B Soluția perfuzabilă de manitol 40%
C Soluția perfuzabilă de metronidazol
0,2%
D Soluția perfuzabilă de fructoză 20%
E Soluția perfuzabilă de fructoză 0,9%
k

156 D • 157 A C E • 158 A B C E* 159 A • 160 A • 161 A C • 162 A B C D E


48 | Preparate parenterale
163 • Glicofurolul este un solvent folo­
sit la obținerea unor preparate paren­
terale pentru următoarele proprietăți:
X este miscibil cu uleiurile vegetale
B este netoxic
C se folosește în amestec cu apa în
concentrație de 10-40%
D se utilizează la solubilizarea cloram-
fenicolului, xilinei
E este miscibil cu apa și alcoolul
164 • ^Medicamentele perfuzabile se uti­
lizează:
A în situații de urgență
B ca mijloc de tratament temporar
C când tratamentul este ineficient pe
alte căi de administrare
D când se urmărește o acțiune rapidă
E doar în situații grave
165 • Metodele de sterilizare prevăzute
de FR X sunt:
A sterilizarea cu radiații ionizante
B sterilizarea cu vapori de apă sub pre­
siune
C sterilizarea prin căldură uscată
D sterilizarea prin filtrare
E sterilizarea cu gaz
163 B C D E • 164 B • 165 B C D E • 166 A B E • 167 D • 168 A D
■
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
166 • Prevenirea apariției substanțelor
pirogene în preparatele parenterale se
obține prin:
A pregătirea corespunzătoare a substan­
țelor medicamentoase
B pregătirea echipamentului de pro­
ducție
C aplicarea unei metode de sterilizare
corespunzătoare
D pregătirea corespunzătoare a amba­
lajelor
E igiena și controlul sănătății perso­
nalului, conform normativelor în
vigoare
167 • *lonograma serului sangvin indică
un deficit de 5 mEq Na+. Calculați can­
titatea de carbonat acid de sodiu nece­
sară pentru a rezolva acest deficit.
(M NaHCO3 s
4)
A 42 g
B 0,4 g
C 0,42 mg
D 0,42 g
E 0,84 g
168 • Afirmațiile corecte despre sterili­
zarea prin electroni accelerați sunt:
A este o metodă de radiosterilizare
B utilizează radiații corpusculare cu
lungimea de undă 10',0-10‘,4m
C radiațiile electronice sunt mai pene­
trante decât cele ale cobaltului 60
D sterilizarea durează câteva secunde
E instalația este greu de demarat sau
de oprit
k
F
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parcnterale 49

169 • *Selectați afirmațiile adevărate 172 • *Următoarele prevederi referitoare

pentru definirea procesului de osmoză:
A este un fenomen de adsorbție a unui
solvent
B impune existența unei membrane
impermeabile
C constituie fenomenul de difuziune a
solventului între 2 soluții de con-
centrații identice
5 E nu pot conține substanțe medicamen­
D necesită existența unei membrane
semipermeabile
E constituie fenomenul de difuziune a
substanțelor medicamentoase între
două soluții de concentrații identice
la preparatele perfuzabile sunt valabile,
cu excepția:
A sunt soluții apoase sau emulsii de
tip L/H
B sunt izotonice și sterile
C se administrează i.v.
D izoionice
toase
173 • ^Selectați solventul care îndepli­
nește condiția de inocuitate în formu­
larea medicamentelor injectabile:

170 • *Conform monografiei InfundibUia, A uleiul de floarea-soarelui neutralizat

preparatele perfuzabile sunt: B miristatul de izopropil
C apa
A soluții cu solvent compus D alcoolul etilic
B soluții apoase E alcoolul benzilic
C emulsii apă în ulei
D soluții hidroalcoolice
E soluții glicerolate 174 • *La curățarea dopurilor de cau­
ciuc se folosește:

A soluție de carbonat de sodiu 2%

171 • *UleiuI de floarea-soarelui folosit
la prepararea medicamentelor injecta­ B soluție de sulfat de sodiu 2%
>

bile trebuie să corespundă următoare­ C soluție HC1 O,1N

lor exigențe de calitate, cu excepția: D soluție carbonat acid de sodiu 2%
E apă oxigenată
A indice de aciditate de cel mult 0,20
B indice de aciditate de cel mult 2,0
C pentru decolorarea uleiului se poate
utiliza cărbune sau caolin
D indicele de peroxid să fie mic
E neutralizarea se face cu carbonat de
sodiu

/ 1

169 D • 170 B • 171 B • 172 E • 173 C • 174 A

F
50 | Preparate parenterale
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

175 • * Precizați care dintre următoarele B la preparare se iau precauțiile nece­

substanțe nu este folosită la sterilizare sare pentru asigurarea stabilității
prin gaze: fizico-chimice, microbiologice și
biologice
A formaldehida
C prepararea se realizează prin dizol­
B oxidul de etilen varea și emulsionarea substanțelor
C acidul peracetic active în apă pentru preparate injec­
D clorhexidina tabile
E 2-oxi-propil-cilcohexanolul D preparatul lichid obținut se comple­
tează la volumul specificat (m/V)
E la preparare nu sunt importante pre­
176 • Următoarele substanțe pot fi uti­ cauțiile pentru asigurarea stabilității
lizate ca adsorbanți fizici pentru elimi­ microbiologice, deoarece produsul
narea pirogenelor: este sterilizat

A cărbunele activ
B talcul 179 • Următoarele afirmații sunt ade-
C sulfatul de bariu vărate pentru produsul Iniectabile Calcii
D pasta de hârtie de filtru Chloridi:
E caolinul
A conține cel puțin 95% m/V clorură
de calciu
177 • Sterilizarea cu aer cald se reali­ B conține cel mult 105% m/V clorură
zează în: de calciu
C este o soluție cu gust sărat-amărui
A cuptoare Pasteur D este o soluție incoloră
B sterilizator cu benzi hidraulice E pH-ul variază în intervalul 3,5-7
C sterilizatoare Poupinel
D autoclav Voigt
E sterilizator PULS-MATIC 180 • *Nu reprezintă o calitate obliga­
torie a soluțiilor parenterale:

A sterilitatea
178 • *Conform monografiei Infundibilia,
următoarele afirmații sunt adevărate B apirogenitatea
pentru prepararea preparatelor perfu- C inocuitatea
zabile: D izohidria și capacitatea tampon
E lipsa particulelor insolubile
A prepararea se realizează exclusiv
prin dizolvarea substanțelor active
în apă pentru preparate injectabile

175 D • 176 A C E • 177 A C • 178 B • 179 C D • 180 D

I
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
181
t • ^Următoarele afirmații referitoare
la produsul IniectabileMagnesii Sulfatis
sunt adevărate:
A este o soluție limpede, incoloră cu
gust dulce
B este o soluție sterilă, cu miros carac-
teristic
C are acțiune anticonvulsivantă
D nu necesită determinarea impurităților
pirogene
E are concentrația de 2% m/V
1
182 • Aparțin categoriei formelor far­
maceutice parenterale cu eliberare con­
trolată:
A soluțiile injectabile apoase
B pompele implantabile și neimplan-
tabile perfuzabile
C soluțiile injectabile uleioase
D sistemele perfuzoare
E lipozomii
183 • ^Următoarele afirmații sunt ade­
vărate pentru suspensiile injectabile:
A testul de pasaj se efectuează prin acul
de seringă nr. 6
B aspectul suspensiilor injectabile ule­
ioase se verifică la temperatura came­
rei
C testul de pasaj se efectuează prin acul
de seringă nr. 10
D timpul de agitare pentru verificarea
omogenității suspensiilor injectabile
este de 10 min.
z 1
181 C • 182 B D • 183 E • 184 A • 185 B D E
Preparate parcntcrale 51
E suspensiile injectabile trebuie să
corespundă probei de pasaj
184 • ^Precizați care dintre afirmațiile
referitoare la pudrele sterile este falsă:
A sunt oficializate în FR X
B se prezintă sub formă de pulberi
uscate
c se condiționează în recipiente indi­
viduale
D formează soluții sau suspensii
E se prezintă sub formă de pulberi
liofilizate
185 • Mecanismele de acțiune întâlnite
în procedeele de sterilizare sunt:
A oxidarea componenților bacteriilor
în cazul căldurii umede
B denaturarea proteinelor bacteriene cu
formarea complecșilor de tip meti-
lolamină în cazul antisepticelor
gazoase
C coagularea și hidroliza parțială a
proteinelor în cazul căldurii uscate
D modificarea permeabilității membra­
nei celulare și punerea în libertate
a constituenților celulari în cazul
derivatilor de amoniu cuaternar
E formarea de radicali liberi ce duce
la transformări ireversibile și moar­
tea microorganismelor în cazul raze­
lor gamma
52 ț Preparate parenterale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

186 • Substanțele înlocuitoare de volum 189 • Olcatul de etil este folosit ca solvent
sangvin trebuie să îndeplinească urmă­ în formularea medicamentelor parente-
toarele condiții: rale deoarece:

A să fie filtrabile renal A este mai bine tolerat decât uleiurile

B să fie hidrodispersabile B se sterilizează cu gaz inert
C să aibă masă moleculară foarte mare C se oxidează mai greu
D să fie sterilizabile D are capacitate de dizolvare mai mare
E să prezinte presiune oncotică decât uleiurile
E este un ester fluid

187 • ^Selectați procedeul folosit pentru

produsele care nu pot fi sterilizate după 190 • *Limita de conservare este atunci
condiționarea definitivă:
*
când un produs in jectabil a pierdut din
activitatea sa:
A sterilizarea prin căldură uscată
B prepararea pe cale aseptică A 1%
C sterilizarea prin substanțe antisep­ B 0,5%
tice C 0,5-1%
D sterilizarea cu radiații ionizante D 5%
E sterilizarea cu radiații ultraviolete E 1 -5%

188 • *Care din următoarele afirmații 191 • ^Conservarea preparatelor per-

referitoare la fenomenul de primaj sunt fuzabile, conform monografiei Infundibilia^
false: se realizează în:

A apare la distilarea apei potabile A recipiente bine închise

î î constă în antrenarea unor picături B recipiente bine închise, în prezența
mici de apă de către vaporii de apă unei substanțe deshidratante
*

în timpul distilării C recipiente care asigură fotoprotecția

C constă în antrenarea moleculelor de D recipiente închise etanș
oxigen de către vaporii de apă în E recipiente din plastomeri autoclava-
timpul distilării bili
D se evită prin folosirea apei demine­
ralizate la distilare
E se evită prin folosirea unui defleg-
mator

186 X D E • 187 B • 188 C • 189 A D E • 190 D • 191 D

I 9
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parenteralc 53

192 • Un solvent anhidru este selectat c condiționate în recipiente individu­

în formularea medicamentelor parente- ale
rale în funcție de: D destinate preparării emulsiilor
E destinate emulsionării într-un volum
A capacitatea de solubilizare
prevăzut de lichid steril
B capacitatea de a nu exercita efecte
adverse asupra componentelor asociate
C miscibilitatea cu apa
196 • Emulsiile perfuzabile prezintă
D metoda de obținere
următoarele exigențe de calitate:
E stabilitate
A sunt emulsii de tip L/H
B faza lipofîlă conține vitamine
193 • Substanțele medicamentoase tre- C faza lipofîlă conține uleiuri și vita­
buie să fie condiționate în recipiente care mine liposolubile
să Ie asigure:
D conțin glucide și proteine
A activitatea terapeutică E nu au efect osmotic
B stabilitatea
C evitarea impuri ficării cu substanțe
197 • Precizați care dintre următoarele
D evitarea impurificării cu microorga­
afirmații sunt adevărate pentru produ­
nisme
sul Iniedabile Digoxini:
E temperatura optimă de păstrare
A este o soluție sterilă, preparată pe
cale aseptică
194 • Reconstituirea proteinelor din ami-
B conține cel puțin 90% m/V digoxină
noacizi esențiali are Ioc în următoarele
fată de valoarea declarată
condiții:
5
C conține cel puțin 95% m/V și cel
A balanța azotată este negativă mult 105% m/V digoxină față de
B existența unei surse de energie sufi­ valoarea declarată
cientă sintetizării proteinelor D pH-ul este cuprins în intervalul
C prezența unor vitamine . 5,4-7,2
D existenta unor aminoacizi esențiali E este o soluție apoasă
E existența doar a argininei și histidinei

195 • Pulberile pentru soluții injectabile

și perfuzabile sunt:

A substanțe sterile
B destinate preparării soluțiilor

192 A B C E • 193 B C D • 194 B D • 195 A B C • 196AC D • 197 A B D

X F
541 Preparate parenterale
198 • Substanțele străine care pot fi pre­
zente în suspensie într-o soluție injecta­
bilă pot fi aduse de:
A recipiente
B sistemele de închidere
C ambalaje
D sistemele de administrare
E personalul de manipulare al produ­
sului finit
199 • Precizați care dintre următoarele
afirmații referitoare la endotoxine sunt
adevărate:
A provin de la bacteriile gram-nega-
tive
B sunt secretate de bacterii
C provin de la bacteriile gram-pozitive
D conțin fosfolipide
E au masă moleculară mică
200 • * Pentru prepararea medicamente­
lor parenterale și a soluțiilor pentru
dializă se folosește, conform FR X,
suplim. 2006, și Ph. Eur. 6th:
A apa de înaltă puritate
B apa distilată pentru preparate injec­
tabile
C apa potabilă
D apa demineralizată și sterilizată
E apa demineralizată
198 A B D • 199 A D • 200 B • 201 A B C • 202 A B C • 203 A B D E
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
201 • Cu referire la formele farmaceu­
tice parenterale cu acțiune prelungită,
care afirmații sunt corecte:
*
A creează un depozit de substanță medi­
camentoasă la nivelul mușchiului sau
subcutanat
B viteza de eliberare a substanței medi­
camentoase este lentă
C determină prelungirea duratei de
absorbție a substanței medicamen-
toase
D viteza de eliberare a substanței medi­
camentoase este moderată
E creează un depozit de substanță
medicamentoasă în organism
202 • Acidoza metabolică este definită
prin următoarele:
A deficit primar al HCO}'
B pH-ul plasmei sub 7,35
C valori ale HCO3‘ mai mici de 20 mEq/L
D pH-ul plasmei sub 7,00
E valori ale HCO/mai mici de 5 mEq/L
203 • Microorganismele contaminante
ale apei pentru preparate injectabile
sunt:
A Pseudomonas aeruginosa
B Mucor
C Streptococcus pneumoniae
D Protococcus
E Penicillium
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
204 • ^Următoarea substanță tampon
este utilizată pentru tamponarea solu­
țiilor injectabile:
A acid malic
B acid boric
C acid sulfuric
D hidroxid de potasiu
E borat de sodiu
205 • Caracteristicile polietilenglicolilor
folosiți la prepararea soluțiilor injecta­
bile sunt:
A au masă moleculară variabilă
B nu interactionează cu substanțele
9 *
C au masă moleculară cuprinsă între
200-600
D se folosesc la solubilizarea substan­
țelor care se oxidează ușor
E se folosesc Ia solubilizarea substan­
țelor care hidrolizează
5
206 • Despre sterilizarea prin căldură
sunt adevărate:
A este o metodă sigură și economică
B în mediu uscat germenii sunt mai
ușor de distrus decât în mediu umed
C sensibilitatea microorganismelor este
invers proporțională cu doza de ener­
gie (fotoni) necesară pentru a fi dis­
truse
D timpul și temperatura de sterilizare se
află în relație de inversă proporțio-
nalitate
E distrugerea microorganismelor este
mai crescută în mediu acid sau alca­
lin
204 A • 205 A C E • 206 A C D E • 207 E • 208 A B C • 209 C
Preparate parenterale 55
207 • *Depirogenarea apei distilate se
poate efectua prin următoarele metode,
cu excepția:
A adsorbția pe cărbune activ
B tratarea cu soluție de NaOH 0,lN
și KMNO, 0,lN
C iradierea cu radiații LIV
D adsorbția pe diverși agenți adsorbanți:
caolin, hidroxid de aluminiu
E sterilizarea cu gaze
208 • Conform monografiei Parenteralia,
implanturile sunt:
A preparate solide, sterile
B preparate de formă și mărime adec­
vată implantării parenterale
C preparate condiționate unidoză, într-un
recipient steril
D preparate semisolide sterile
E preparate semisolide sterile și api-
rogene
209 • *Conform FR X, suplim. 2006 și
Ph.Eur.6(h, limita admisă pentru impu­
rități pirogene/microorganisme la apa
pentru preparate injectabile este de:
A 0,25 UI/mL
B 1 UI/mL
C sub 0,25 UI/mL
D zero
E 10 Ul/mL
F
56 Preparate parenterale
210 • *Pentru prepararea unei soluții
perfuzabile de INaCl cu un conținut de
1 mEq/1 se vor dizolva într-un litru de
apă (MNaC1 = 58,45):
A 0,0584 g NaCl
B 9,00 g NaCl
C 58,45 g NaCl
D 5,84 g NaCl
E 0,584 g NaCl
211 • Despre sterilizarea cu aer cald
sunt adevărate următoarele:
A este un procedeu oficializat de FR X
B agentul sterilizant este oxigenul din
aer
C se realizează la temperaturi între
140 și 180°C
D alterarea microorganismelor se pro­
duce prin coagularea proteinelor
E se realizează la temperaturi între 100
și 139°C
212 • *Monografîa Iniectabilia prevede
următoarele afirmații pentru parame­
trul culoare:
A nu este dependentă de natura sub­
stanțelor medicamentoase
B1 soluțiile trebuie să fie incolore
C soluțiile pot fi ușor opalescente
w
D eventuala colorație nu trebuie sa
depășească colorația etalonului de
culoare prevăzut în monografia
respectivă
E nu este dependentă de natura sol­
ventului
210 A • 211 A B C • 212 D • 213 B C E • 214 C D E • 215 A B D
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
213 • pH-ul euhidric asigură soluției
injectabile:
A neutralitate
B stabilitate fizico-chimică
C stabilitate microbiologică
D tolerantă
E stabilitate biologică
214 • Sterilizarea cu aer cald se aplică:
A pansamentelor
B soluțiilor apoase
C obiectelor metalice și din sticlă
D uleiurilor și substanțelor grase
E substanțelor termorezistente
215 • Următoarele enunțuri sunt adevă-
rate cu privire Ia proprietățile farmaco-
cinetice ale medicamentelor parenterale:
A absorbția substanței medicamentoase
este totală
B substanțele medicamentoase sunt
transferate direct în lichidele de
distribuție ale organismului
C transferul substanțelor medicamen-
toase prin membrane implică pasa­
jul acestora prin membrane
D prin injectare se obține cel mai rapid
efect terapeutic
E prin injectare se obține doar efect
terapeutic instantaneu
k
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parenterale 57

216 • La obținerea unui preparat injec­ C inflamație

tabil:
A se va recurge la un compromis între
toleranță și stabilitate
B ajustarea pH-ului la neutralitate nu
se poate face decât ținând cont de
stabilitate
C se va alege un pH bine tolerat
D se va alege o valoare de pH ținând
cont de antioxidanții utilizați
E se va alege un pH bine tolerat și de
stabilitate pentru medicament
D inactivarea plachetelor sangvine
E leziuni endoteliale
220 • Urmele de cupru din apa distilată
sunt un bun catalizator al oxidării urmă­
toarelor substanțe medicamentoase:
A acidul ascorbic
B morfina
C sulfatul de atropină
D adrenalina
E ampicilina

217 • *Conform FR X, parametrii pen­

tru sterilizarea cu vapori de apă sub 221 • Particulele insolubile care trebuie
îndepărtate prin filtrarea clarifiantă a
presiune sunt:
soluțiilor injectabile pot fi:
A cel puțin 15 minute la 121°C
A materiale biologice
B cel puțin 1 h minute la 170°C
B oxid de etilen
C cel puțin 15 minute la 115°C
C materiale nebiologice cu dimensiuni
D cel puțin 30 minute la 180°C observabile
E cel puțin 3 h minute la 160°C D scame
E amidon

218 • Sistemele tampon întâlnite în lichi­

dele intra- și extravasculare sunt: 222 • Dacă natura substanței medicamen-
toase permite, în formularea soluțiilor
A h2co3/hco3-
injectabile se vor asigura următoarele
B H.PO//HPO
2 4
44 2’ condiții:
5

C acid acetic/acetat de potasiu

D acid citric/citrat monosodic A un pH aproape de neutralitate
E hci/ci- B în toate cazurile pH-ul soluțiilor tre­
buie să asigure stabilitatea medica­
mentului
219 • Efectele globale ale endotoxinelor C în toate cazurile pH-ul soluțiilor tre­
buie să asigure toleranța medica­
constau în:
mentului
A activarea coagulării D nu se ține cont de valoarea pH-ului
B vasoconstricție E un pH = 8,5-10,0

216 A B E • 217 A • 218 A B • 219 A C E • 220 A B D • 221 A C D E • 222 A B

58 Preparate parenterale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

223 • *Conform FR X, diametrul porilor D sunt obținute prin sudura la topire

membranelor filtrante trebuie să fie: a particulelor de sticlă neutră
E au forma unor discuri subțiri ce se
A între 1 și 1,5 |im
aplică pe suporturi rezistente
B de cel mult 0,22 |im
C între 1 și 3,5 pm
D sub 1 p,m 227 • *Agenții de oxidare solubili în apă
E între 14 și 0,025 |im folosiți în medicamentele injectabile sunt
următoarele substanțe, cu excepția:

224 • ^Contactul cu soluțiile hipotone A bisulfîtului de sodiu

determină următoarele fenomene: B galatului de propil
C tiosulfatului de sodiu
A contractarea hematiilor
D acetilcisteinei
B hemoliza
E tioglicerolului
C deshidratarea hematiilor
D deshidratarea generală
E plasmoliza
228 • Conservantii antimicrobieni nu se
adaugă în preparatele injectabile atunci
când acestea sunt destinate administră­
225 • Alcoolul etilic, utilizat ca solvent
rii pe cale:
pentru medicamentele parenterale, pre­
zintă următoarele dezavantaje: A intracisternalâ, indiferent de volum

A irită țesuturile B intravenoasă, indiferent de volum

BI soluțiile sunt dureroase la adminis­ C intramusculară, indiferent de volum

trare D epidurală, indiferent de volum
C produce dilatarea vaselor sangvine E retro-auriculară, indiferent de volum
D nu este toxic
E nu precipită proteinele
229 • Dezavantajele oxidului de etilen
sunt:
226 • Despre filtrele cu membrană sunt
A formarea de amestecuri explozive cu
adevărate:
aerul
A se mai numesc și bujiuri filtrante B miros slab eterat
B
» în caz de colmatare se tratează cu C persistența în materialul sterilizat de
hipoclorit de sodiu și acid clorhidric lungă durată
C se pot steriliza la autoclav la 120°C, D penetrabilitate mare
30 min. E toxicitate crescută

223 B • 224 B • 225 A B C • 226 C E • 227 B • 228 A D E • 229 A B C E

1
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
230 • Alcoolul benzilic, utilizat ca sol­
vent pentru medicamentele parenterale,
prezintă următoarele avantaje:
A este nemiscibil cu apa
B este miscibil cu apa
C are acțiune anestezică de suprafață
D are acțiune antiseptică
E nu are acțiune farmacologică
231 • Produsele injectabile care conțin
ulei ca vehicul sunt:
A estradiolul valerat
B epinefrina
C progesteronul
D tocoferolul
E testosteronul propionat
232 • Solvenții anhidri miscibili cu apa
utilizați la prepararea medicamentelor
injectabile sunt:
A etanolul
B uleiul de soia
C alcoolul benzilic
D parafina lichidă
E butilenglicolul
233 • Precizați care dintre următoarele
soluții perfuzabile sunt folosite în tra­
tamentul acidozei metabolice:
A soluția perfuzabilă de glucoză
B soluția perfuzabilă de hidrogencar-
bonat de sodiu
C soluția perfuzabilă de clorhidrat de
arginină
230 B C D • 231 A C • 232 A C E ♦ 233 B D • 234 A B D E • 235 B
J
Preparate parenteralc 59
D soluția perfuzabilă de trometamol
E soluția perfuzabilă de clorură de amo­
niu
234 • în realizarea formelor de trans­
port și eliberare la țintă se folosesc ca
suporturi pentru substanța medicamen­
toasă următoarele particule:
A microsfere
B lipozomi
C microparticule
D nanocapsule
E niozomi
235 • *Conform monografiei Parenteralia,
conservanții antimicrobieni pot fi intro­
duși în formula unui preparat injectabil
atunci când:
A preparatul este obținut în condiții
aseptice și poate fi supus unei ste­
rilizări finale
B preparatul este obținut în condiții
aseptice și nu poate fi supus unei
sterilizări finale
C conservantul este activ în concen­
trație mai mică de 0,5% (nW)
D preparatul este injectat, ca doză uni­
tară, în volume mai mari de 15 mL
E preparatul este condiționat în reci­
piente unidoză
F
60 | Preparate parenterale
236 • ^Mecanismele de acțiune ale
agenților antioxidanți sunt valabile, cu
excepția:
A de a reacționa cu moleculele de oxi­
gen
B de a micșora radicalii liberi
C de a consuma radicalii liberi
D reducerii constantei dielectrice a sol­
ventului
E complexării catalizatorilor ce acce­
lerează reacțiile de oxidare
237 • *lzoosmoza soluțiilor injectabile
se determină pe baza:
A punctului de topire
Bt punctului de fierbere
C temperaturii de sublimare
D viscozității
E punctului de congelare
238 • *Selectați informația falsă privind
Soluția oficinală de metronidazol:
A conține 0,5% m/V substanță activă
B se prepară prin încălzire la aproxi­
mativ 90°C
C este o soluție sterilă și apirogenă
D conține cel puțin 95% m/V metro-
nidazol față de valoarea declarată
E este o soluție limpede, fără miros,
cu gust amar
236 D • 237 E • 238 B • 239 A C • 240 B • 241 B C D
I
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
239 • Depirogenarea materialului medi-
co-chirurgical se realizează prin:
A hidroliză enzimatică
B sterilizare la etuvă timp de 30 min.
la 140°C
C tratare cu oxid de etilen
D autoclavare la 121°C timp de 15 min.
E sterilizare la etuvă timp de 60 min.
la 200°C
240 • *Pentru a evita impurificarea solu­
țiilor injectabile, cântărirea substanțelor
trebuie să se efectueze:
A pe hârtie de filtru
B pe sticlă de ceas sterilă
C în spații de clasă C
D în atmosferă de gaz inert
E pe hârtie cerată
241 • Precizați care dintre următoarele
soluții perfuzabile asigură aportul ener­
getic după administrare:
A soluția perfuzabilă de dextran 40 in
glucoză
B soluția perfuzabilă de glucoză
C soluția perfuzabilă de fructoză
D soluția perfuzabilă de sorbitol
E soluția perfuzabilă de clorhidrat de
arginină
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
242 • * Preparatele parenterale nu sunt:
A preparate sterile
B preparate destinate unui efect local
C preparate destinate injectării
D preparate destinate perfuzării
E preparate destinate implantării
243 • ^înlocuirea apei distilate cu un
solvent anhidru se face în următoarele
situații, cu excepția:
A problemelor de solubilizare
B evitării reacțiilor hidrolitice
C evitării reacțiilor de oxidare
D realizării unui efect prelungit
E modificării timpului de cedare
244 • Afirmațiile corecte despre radia­
țiile infraroșii sunt:
A se formează prin oscilarea unei lame
de cuarț piezoelectric în rezonanță cu
un câmp electric de înaltă frecvență
B sunt produse de oglinzi speciale care
transformă energia electrică în ener­
gie calorică
C sunt raze electromagnetice invizibile
cu lungimea de undă între 0,75 și
1.000 pm
D sunt raze electromagnetice cu lun­
gimea de undă de 1.000 Â
E sunt produse de Cesiu 137
242 B • 243 C • 244 B C • 245 B C • 246 A • 247 B
Preparate parenterale 61
245 • Parafina lichidă, solvent lipofil,
nu se poate folosi în formularea prepa­
ratelor parenterale deoarece:
A nu este miscibilă cu apa
B nu este absorbabilă
C provoacă proliferați! fibroase (para-
finoame)
D este un ulei mineral
E este toxică
246 • *Indicati care dintre metodele ce
se folosesc pentru prelungirea acțiunii
unui preparat injectabil nu sunt de
natură fizică:
A formarea de complecși cu solubili-
tate mică
B adăugarea de agenți viscozifianți
C utilizarea de vehicule uleioase
D soluții care precipită în contact cu
țesuturile musculare
E latexuri din polimeri biodegradabili
247 • ^Precizați care dintre următoarele
afirmații referitoare la metodele cura-
tive de depirogenare sunt adevărate:
A se aplică asupra materiilor prime
B constau în reacții chimice
C pot fi aplicate substanțelor sensibile
la oxidare
D hidroliza acidă se obține ușor în
soluții
E vizează exclusiv igiena personalului
și pregătirea echipamentului de
producție
62 | Preparate parenterale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

248 • Afirmațiile corecte despre razele D proprietatea de a fi nevătămător și

gamma sunt: inofensiv
E proprietatea de a fi hipertonic
A sunt unde electromagnetice cu lun­
gime de undă foarte scurtă, între
IO10 și IO14 m
251 • *Senzația de durere la injectarea
B sunt produse de lămpi cu vapori de
unei soluții este dată de următoarele
mercur
caracteristici, cu excepția:
C Cobaltul 60 și Cesiul 137 sunt surse
pentru aceste radiații A sterilității
D sunt produse de oglinzi speciale, care B presiunii osmotice
transformă energia electrică în ener­ C pH-ului
gie calorică
D naturii solventului
E mecanismul de acțiune constă în
E naturii substanței medicamentoase
radioliza apei din microorganisme
cu formarea radicalilor liberi foarte
reactivi
252 • ^Valoarea pH-ului soluțiilor injec­
tabile trebuie să fie în limite:

249 • *Afirmația corectă despre steri­ A prevăzute in monografia din

lizarea prin căldură uscată este: Farmacopee

A se realizează la autoclav, la tempe­ B apropiate de a serului sangvin

raturi de 140-180°C C 7-10
F► are ca indicator biologic Bacillus D de stabilitate
stearothermophilus E apropiate de lichidele biologice
C este folosită pentru textile, pansa­
mente, comprese 253 • Următoarele substanțe se folosesc
D se efectuează la etuvă, la tempera­ în formularea înlocuitorilor de plasmă:
turi de 140-180°C
A acid poliacrilic
E microorganismele sunt distruse prin
B gelatină
hidroliză
C hemacel
D dextran
250 • Inocuitatea medicamentului injec­ E proteine
tabil reprezintă:

A proprietatea de a fi netoxic
B proprietatea de a avea aceeași pre­
siune osmotică cu serul sangvin
C proprietatea de a fi izotonic

248 A C E • 249 D • 250 A D • 251 A • 252 B • 253 B C D

I
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parenterale 63

254 • *Soluțiile injectabile trebuie să 258 • în formularea soluțiilor parente­

prezinte un pH: rale se pot folosi ca solubilizanți:

A apropiat de neutralitate A glicerolul

B care să asigure stabilitatea medica­ B polisorbatul 80
mentului C clorura de sodiu
C 7,35-7,40 D acidul glutamic
D asemănător lichidului cefalorahidian E glucoza
E asemănător cu cel al limfei

259 • *In formularea soluțiilor perfu-

255 • "Pentru soluțiile injectabile, FR X zabile, cerințele de calitate sunt urmă­
prevede un interval de pH: toarele, cu excepția:

A 2- 9 A sterilității
B apirogenității
B 7,35-7,40
C neutralității
C 2,5-9,5
D stabilității
D 7-9
E limpidității
E 3- 9

260 • Sălile albe sterile sunt:

256 • *Tamponul extracelular cel mai
important la nivelul plasmei este: A spații cu flux de aer laminar
B incinte pentru prepararea soluțiilor
A acidul tartric/tartratul
parenterale
B H.PO.7HPO, 2-
Z 4 4
C vitrine sterile
C acidul citric/citratul
D spații cu flux de aer laminar orizontal
D acidul acetic/acetatul
E incinte cu flux de aer vertical
E FLCOVHCO;

261 • *Următoarea precizare este vala­

257 • *La administrarea soluțiilor injec­ bilă pentru operațiile de preparare ale
tabile pe cale i.v.: soluțiilor perfuzabile:

A majoritatea substanțelor sunt acide A să se realizeze în spații închise

B sângele are capacitatea de a tam­
pona soluția
C majoritatea substanțelor sunt bazice
D apare un echilibru chimic
E apare efectul de osmolaritate
B se succed continuu
C să se realizeze doar în conformitate
cu prevederile FR X
D să se preparare în laboratorul farmaciei
E să se realizeze în spații dezinfectate
k

254 B • 255 C • 256 E • 257 B • 258 A B • 259 C • 260 A B D E • 261 B

X
64 | Preparate parenterale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

262 • * Administrarea lentă a perfuziilor C sunt destinate administrării în volume

asigură: moderate
D sunt destinate administrării în volume
A obținerea unui efect instantaneu
mari
B diluarea soluției
E conduc la un efect sistemic
C obținerea unui nivel sangvin precis
și constant
D realizarea unei concentrații plasma-
266 • Viteza de absorbție a unui medica­
tice eficiente
ment injectabil, pe cale i.m., depinde de:
E obținerea unui efect continuu
A fluxul sangvin local
B permeabilitatea capilarelor
263 • *Numărul de particule pe unita­
C viscozitatea țesutului injectat
tea de volum care nu pot difuza printr-o
D pH-ul soluției
membrană semipermeabilă este expri­
mat prin: E viteza de eliberare a substanței din
forma farmaceutică
A pH
E izotonie
C osmolaritate 267 • Eliberarea substanței medicamen­
D osmolalitate toase dintr-o soluție injectabilă admi­
E izohidrie nistrată i.m.:

A este influențată de vascularizația

264 • Prevederile FR X pentru pH-ul țesutului
soluțiilor injectabile sunt: B nu implică primul pasaj hepatic
C se realizează instantaneu
A să fie în funcție de stabilitatea sub­
D nu implică tractul gastrointestinal
stanțelor medicamentoase
E determină un efect lent
B să fie în interval 2,5-9,5
C să prezinte valori apropiate de valoa­
rea pH-ului serului sangvin
268 • Emulsiile multiple cu administrare
D să fie în intervalul 7,35-7,40
parenterală:
E nu precizează valori de pH
A sunt sisteme veziculare de tip H/L/H
B asigură o bună tolerabilitate
265 • Caracteristicile soluțiilor perfu-
C asigură modularea efectului terapeutic
zabile sunt următoarele:
D asigură viteza de eliberare a unor
A sunt izotonizate substanțe active
B sunt limpezi E cresc eficacitatea vaccinurilor
k

262 C • 263 C • 264 A B • 265 A B D E • 266 A B C E • 267 A B D • 268 A D E

1
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
269 • Sigilarea fiolelor se realizează:
A în spațiu dezinfectat
B în spațiu aseptic
C prin metoda bead-seals
D prin încălzirea fiolei
E doar manual
270 • Seringile autoinjectabile:
A se utilizează doar pentru adminis­
trarea insulinei
B se utilizează în scopul facilitării
manipulării la administrare
C au lichid de injectat care este închis
etanș
D sunt sterile
E se folosesc cu precauție
271 • ^Mecanismul de acțiune al anti-
9
septicelor gazoase utilizate ca agenți
sterilizanti este:
9
A coagularea și hidroliza parțială a pro­
teinelor bacteriene
B denaturarea proteinelor bacteriene
prin oxidare
C denaturarea proteinelor bacteriene cu
formarea complecșilor de tip meti-
lolamină
D formarea de radicali liberi ce duce
la transformări ireversibile și moar­
tea microorganismelor
E modificarea permeabilității membra­
nei celulare și punerea în libertate a
constituenților celulari
269 B C • 270 B C D • 271 C • 272 D • 273 C D • 274 E
Preparate parenterale 65
272 • *Alegeți afirmația corectă referi­
toare la flambare:
A este o metodă de sterilizare prevă­
zută de FR X
B se realizează în sterilizatoare Poupinel
C este unul dintre cele mai utilizate
procedee de sterilizare
D presupune trecerea, de mai multe ori,
prin flacără a obiectului de sterilizat
sau aprinderea alcoolului cu care s-au
umectat suprafețele unor obiecte
E este un procedeu chimic
273 • Următoarele reprezintă calități
dorite, dar nu obligatorii pentru pre­
paratele parenterale:
A sterilitatea
B apirogenitatea
C izohidria și capacitatea-tampon
D toleranta9
E inocuitatea
274 • *Nu face parte din clasa proce­
deelor de sterilizare prin căldură umedă:
A autoclavarea
B sterilizarea continuă cu vapori sub
presiune
C tindalizarea
D sterilizarea prin încălzire la 100°C,
60 min.
E flambarea
66 | Preparate parenterale
275 • ^Reprezintă un procedeu chimic
de sterilizare:
A sterilizareacu căldură uscată
B sterilizareacu radiații ultraviolete
C sterilizareacu radiații ionizante
279 • Afirmațiile corecte referitoare la
D sterilizareacu substanțe antiseptice
asepsie sunt:
E filtrarea sterilizantă
276 • Precizați care sunt metodele de
control fizic utilizate pentru măsurarea
temperaturii și presiunii în cursul ste­
rilizării:
A tuburilor de control cu indicatori de
fuziune, ex. acid benzoic cu 1% verde
briliant
B cupluri termoelectrice
C fiole cu PbCO3 și Li2S
D tuburi Attest
E benzi Spordi
277 • Alegeți enunțurile corecte:
A oxidul de etilen are o difuzibilitate
foarte mare
B formaldehida are o desorbție a rezi­
duurilor aproape instantanee
C oxidul de etilen este puternic coroziv
D formaldehida are un miros puternic
E oxidul de etilen se utilizează în ames­
tecuri neinflamabile, costisitoare
278 • Filtrele cu membrană sunt confec­
ționate din:
A esteri ai celulozei
B policarbonat
275 D • 276 A B • 277 A B D E • 278 A B C • 279 A C • 280 B
I
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
C polisulfonat
D kieselgur
E caolin
A reprezintă un ansamblu de măsuri
prin care se împiedică aportul exo­
gen de microorganisme sau virusuri
într-un organism viu, mediu inert,
preparat medicamentos
B reprezintă o metodă prin care se
urmărește distrugerea germenilor
patogeni cu ajutorul unor substanțe
chimice sau a agenților fizici
C este o metodă profilactică
D este o metodă curativă
E reprezintă absența microorganisme­
lor vii
280 • *Alegeți afirmația corectă referi­
toare la metodele termice de sterilizare:
A sterilizarea cu aer cald se realizează
la autoclav
B temperatura la care se realizează ste­
rilizarea cu aer cald este 140-180°C
C pentru sterilizarea cu vapori sub pre­
siune se utilizează etuvele
D indicatorul biologic folosit pentru
controlul sterilizării cu vapori sub
presiune este Bcicillus subtilis
E indicatorul biologic folosit pentru
controlul sterilizării cu aer cald este
Bacillus stearothermophilus
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
281 • Conform FR X, suplim. 2006,
concentratele pentru soluții injectabile
sau perfuzabile sunt:
A soluții sterile
9
B suspensii sterile
C suspensii sterile și apirogene
D diluate la volumul prevăzut cu un
lichid adecvat, înainte de adminis­
trare
E diluate la volumul prevăzut cu apă
purificată
282 • *Selectati afirmația corectă refe-
» 9
ritoare la emulsiile perfuzabile, conform
monografiei Parenteralia — Preparate
perfuzabile^ FR X, suplim. 2004:
A pot prezenta semne de coalescență
B pot conține conservanți antimicro-
bieni potriviți
C se condiționează exclusiv în recipi­
ente de sticlă
D nu trebuie să prezinte semne de sepa­
rare a fazelor
E se administrează după diluare cu un
volum corespunzător de apă
283 • Selectați determinările prevăzute
de FR X, suplim. 2004, la monografia
Parenteralia - Pulberi pentru soluții injec­
tabile sau perfuzabile*.
A endotoxinele bacterienc-pirogene
B uniformitatea conținutului
C uniformitatea volumului
D pH-ul
E uniformitatea masei
281 A D • 282 D • 283 A B E • 284 B • 285 C
Preparate parenteralc 67
284 • *Selectați afirmația adevărată refe­
ritoare la etichetarea pulberilor pentru
soluții injectabile și perfuzabile, conform
monografiei Parenteralia din FR X,
suplim. 2004:
A atunci când este cazul, se mențio­
nează că preparatul este lipsit de
exotoxine bacteriene și de pirogene
B eticheta trebuie să menționeze modul
de obținere al preparatelor injecta­
bile și perfuzabile
C se inscripționează codul de bare
D se notează data fabricării
E se menționează concentrația izotoni-
zantilor
9
285 • *Selectati afirmația falsă referi-
toare Ia implanturi, conform monogra­
fiei Parenteralia din FR X, suplim. 2004:
A eliberează substanța activă pe o anu­
mită perioadă
B sunt preparate solide
C sunt preparate solide sterile și api-
rogene
D fiecare doză este condiționată într-un
recipient steril
E au mărime și formă adecvată implan­
tării parenterale
68 | Preparate parenterale
286 • Conform FR X, suplim. 2004, pul­
* 288
berile pentru soluții injectabile sau per-
fuzabile:
A sunt substanțe solide sterile
9
B sunt condiționate în recipiente indivi­
duale
C prin dizolvare într-un volum prevă­
zut de lichid steril formează soluții
9
limpezi
D sunt diluate la volumul prevăzut cu
un lichid adecvat, înainte de admi­
nistrare
E prin suspendare într-un volum pre­
văzut de lichid steril formează sus­
pensii omogene
287 • Sunt adevărate următoarele afir­
mații referitoare la producția prepara­
telor parenterale, conform monografiei
Parenteralia, FR X, suplim. 2004:
A preparatele parenterale sunt obținute
din materii prime și prin metode de
preparare care le asigură sterilitate
folosirea conservantilor antimicro-
9
bieni nu este admisă
C apa utilizată la fabricarea prepara­
telor parenterale trebuie să cores­
pundă prevederilor de la apa vrac
pentru preparate injectabile
D obligatoriu, spațiile de producție sunt
sterilizate cu gaze
E sunt obținute prin metode de prepa­
rare care evită contaminarea micro-
biană și creșterea microorganismelor
286 A B C E • 287 A C E • 288 A B D • 289 D • 290 B
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
A. • Conform monografiei Parenteralia,
FR X, suplim. 2004, excipienții folosiți la
obținerea preparatelor parenterale trebuie
să îndeplinească următoarele caracteristici:
A în concentrațiile utilizate să nu pro­
voace iritații locale grave
B nu trebuie să afecteze activitatea tera­
peutică a preparatului
C trebuie să fie economici
D în concentrațiile utilizate să nu pro­
voace efecte toxice
E nu sunt admiși excipienții care inter­
ferează în determinarea uniformității
masei preparatului
289 • ^Selectați categoria de excipienți
care se pot utiliza la obținerea prepa­
ratelor parenterale, conform monogra­
fiei Parenteralia, FR X, suplim. 2004:
A tensioactivi
B antiaderenti
9
C coloranti
D izotonizanti
*
E umectanti
9
290 • ^Selectați afirmația corectă refe-
9 9
ritoare la emulsiile injectabile, conform
monografiei Parenteralia - Preparate
injectabile, FR X, suplim. 2004:
A pot prezenta un sediment
B nu trebuie să prezinte semne de
coalescență a fazelor
C sunt exclusiv emulsii de tip apă/ulei
D se prepară prin metoda diagramei
de fază ternară
E sunt incompatibile cu recipientele din
plastomeri
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parenterale 69

Răspunsuri — referințe bibliografice

1 A D E (1 - p. 575) 28 A (1 - pp. 493, 500)

2 A, B, D (1 - p. 629) 29 B (1 - p. 541)
3 A D (1 - p. 536) 30 D (1 - p. 534)
4 A B D E (1 - p. 495) 31 B (1 - p. 571)
5 B (2 - p. 511) 32 D (3 - p. 136)
6 A (2 - p. 499) 33 A B C E (1 - p. 556)
7 A B D E (1 - pp. 486-487) 34 A C (1 - pp. 518-519)
8 A B D E (1 - p. 509) 35 A C (1 - p. 565)
9 E (2 - p. 492) 36 A (1 - p. 529)
10 B (3 - pp. 538-539) 37 C (1 - p. 590)
11 D (1 - p. 531) 38 D (1 - p. 520)
12 C (2 - p. 512) 39 E (1 - p. 521)
13 C (1 - p. 527) 40 B (1 - p. 526)
14 B (2 - p. 514) 41 B C D (1 - p. 590)
15 A C D (1 - p. 534) 42 C (3 - p. 141)
16 A B C D (1 - p. 531) 43 A B C D (1 - p. 577)
17 A B E (1 - pp. 518-519) 44 B C D (1 - p. 528)
18 A D E (1 - pp. 494, 499, 503) 45 E (1 - p. 556)
19 A B C (1 - p. 543) 46 A B E (1 - p. 520)
20 E (1 - p. 603) 47 C (1 - p. 485)
21 B E (1 - p. 516) 48 A C D (1 - p. 518)
22 A B D E (1 - p. 530) 49 C (2 - p. 493)
23 E (1 - pp. 491, 504-508) 50 AC D (1-p. 511; 2-pp. 1072-1073)
24 A B E (1 - p. 623) 51 A B C D (1 - p. 525)
25 E (1 - pp. 499, 508; 2 - pp. 1072-1073) 52 C D E (1 - p. 529)
26 D (1 - pp. 501-505; 2 - p. 1073) 53 A B C E (1 - p. 525)
27 B C E (1 - p. 531) 54 B C D (1 - pp. 514-515)
70 | Preparate parentcralc
55 E (1 - p. 601)
56 B (1 - p. 525)
57 A B C D (1 - p. 555)
58 B C (1 - p. 617)
59 B (1 - p. 604)
60 A B C D (1 - p. 528)
61 B D (1 - p. 519)
62 A B C E (1 - p. 518)
63 E (2 - pp. 504-505)
64 A (1 - pp. 495-498, 510)
65 D (1 - p. 601)
66 B (1 - p. 529)
67 E (1 - p. 537)
68 B (1 - p. 529)
69 C (1 - p. 520)
70 B (1 - p. 529)
71 A (1 - p. 533)
72 B (2 - pp. 529-530)
73 A (1 - p. 549)
74 A (1 - p. 526)
75 E (1 - pp. 504-505)
76 A C (1 - p. 518)
77 D (1 - p. 516)
78 B (1 - pp. 495-511)
79 A B C (1 - p. 617)
80 B (1 - p. 536)
81 A B E (1 - p. 532)
82 C (1 - p. 529)
83 A (1 - p. 520)
84 A C D (1 - p. 518)
85 C (1 - p. 601)
86 A C (1 - p. 516)
87 C (2 - pp. 501-502)
88 A (1 - p. 525)
89 A B C D E (1 - p. 517)
90 C D E (1 - p. 486)
91 A B C D (1 - p. 587)
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
92 C D (1 - p. 516)
93 A B D E (1 - p. 528)
94 C (1 - p. 531)
95 A D E (1 - p. 490)
96 C E (1 - p. 614)
97 C (1 - p. 605)
9 £ A C E (3 - pp. 141-142)
99 A B C (2 - p. 492)
100 D (1 - pp. 511-512)
101 A C E (1 - pp. 502-504)
102 C E (1 - p. 511)
103 D (1 - p. 520)
104 E (1 - pp. 490-493; 2 - p. 1071)
105 B E (1 - p. 590)
106 B (1 - p. 601)
107 A C E (2 - pp. 499-500)
108 B C E (1 - p. 529)
109 A D E (1 - p. 520)
110 A B C D E (1 - p. 516)
111 D (1 - p. 541)
112 A (1 - p. 581)
113 B D (1 - pp. 501-504)
114 A (1 - p. 518)
115 A (1 - p. 590)
116 A B C E (1 - p. 529)
117 B (2 - p. 527)
118 A C D E (3 - p. 135)
119 C (1 - p. 506)
120 A C E (3 - p. 135)
121 B (1 - p. 601)
122 A B D (1 - p. 553)
123 A B D (1 - p. 534)
124 B (1 - p. 535)
125 A B C E (1 - p. 622)
126 B (1 - p. 601)
127 B C D E (1 - p. 528)
128 B C E (1 - p. 515)
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parentcralc 71

129 C (1 - p. 606) 166 A B E (1 - p. 518)

130 D (2 - pp. 523-524) 167 D (1 - p. 601)
131 A B C D E (1 - p. 527) 168 A D (1 - p. 508)
132 A (1 - p. 605) 169 D (1 - p. 520)
133 B C D (1 - p. 615) 170 B (2 - p. 492)
134 C (1 - pp. 493, 502-505) 171 B (1 - p. 533)
135 A C D E (1 - p. 571) 172 E (1 - p. 592)
136 A B D E (1 - pp. 526-527) 173 C (1 - p. 520)
137 B (1 - p. 529) 174 A (1 - p. 555)
138 A B C D E (1 - p. 538) 175 D (1 - pp. 501-505)
139 B C E (2 - p. 508) 176 A C E (1 - p. 519)
140 B (2 - p. 492) 177 A C (1 - pp. 493, 496-499)
141 B (1 - p. 583) 178 B (2 - p. 492)
142 B (1 - p. 592) 179 C D (2 - p. 516)
143 C (1 - p. 593) 180 D (1 - p. 488)
144 B (1 - p. 532) 181 C (2 - pp. 533-534)
145 A B C E (1 - pp. 510-511) 182 B D (1 - p. 485)
146 B C D E (1 - p. 533) 183 E (2 - p. 512)
147 A B E (1 - p. 581) 184 A (1 - p. 568)
148 A C D (2 - p. 507) 185 B D E (1 - pp. 493, 501, 505, 507)
149 B (1 - p. 500) 186 A B D E (1 - p. 621)
150 C (1 - p. 521) 187 B (1 - p. 490)
151 A C D (3 - p. 137) 188 C (1 - p. 530)
152 C E (3 - p. 135) 189 A D E (1 - p. 534)
153 D (2 - p. 520) 190 D (1 - p. 528)
154 A D E (1 - p. 519) 191 D (2 - p. 493)
155 A C E (1 - p. 517) 192 A B C E (1 - p. 531)
156 D (1 - pp. 491, 504-505) 193 B C D (1 - p. 529)
157 A C E (1 - pp. 482-483) 194 B D (1 - p. 617)
158 A B C E (1 - p. 567) 195 A B C (3 - p. 141)
159 A (2 - p. 501) 196 A C D (1 - p. 615)
160 A (1 - p. 535) 197 A B D (2 - p. 520)
161 A C (1 - p. 519) 198 A B D (1 - p. 515)
162 A B C D E (1 - p. 529) 199 A D (1 - p. 517)
163 B C D E (1 - p. 533) 200 B (1 - p. 530)
164 B (1 - p. 594) 201 A B C (1 - p. 570)
165 B C D E (2 - pp. 1071-1073) 202 A B C (1 - p. 613)
72 | Preparate parenterale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

203 A B D E (1 - p. 531) 240 B (1 - p. 516)

204 A (1 - p. 527) 241 B C D (1 - p. 615)
205 A C E (1 - p. 533) 242 B (3 - p. 135)
206 A C D E (1 - pp. 490-493) 243 C (1 - p. 531)
207 E (1 - p. 531) 244 E C (1 - p. 506)
208 A B C (3 - p. 143) 245 B C (1 - p. 533)
209 C (1 - p. 530) 246 A (1 - p. 570)
210 A (1 - p. 609) 247 B (1 - p. 518)
211 A B C (1 - pp. 493, 495-496) 248 A C E (1 - pp. 506-507)
212 D (2 - p. 512) 249 D (1 - pp. 493, 500)
213 B C E (1 - p. 526) 250 A D (1 - p. 520)
214 C D E (1 - pp. 495-496) 251 A (1 - p. 525)
215 A B D (1 - p. 589) 252 B (1 - p. 525)
216 A B E (1 - p. 526) 253 B C D (1 - p. 621)
217 A (2 - p. 1072) 254 B (1 - p. 525)
218 A B (1 - p. 526) 255 C (1 - p. 525)
219 A C E (1 - p. 518) 256 E (1 - p. 526)
220 A B D (1 - p. 530) 257 B (1 - p. 526)
221 A C D E (1 - p. 515) 258 A B (1 - p. 535)
222 A B (1 - p. 525) 259 C (1 - p. 594)
223 B (1 - pp. 511-512; 2 - p. 1073) 260 A B D E (1 - p. 543)
224 B (1 - p. 520) 261 B (1 - p. 595)
225 A B C (1 - p. 532) 262 C (1 - p. 631)
226 C E (1 - pp. 511-512) 263 C (1 - p. 602)
227 B (1 - p. 536) 264 A B (1 - p. 525)
228 A D E (3 - p. 138) 265 A B D E (1 - p. 592)
229 A B C E (1 - pp. 502-504) 266 A B C E (1 - p. 590)
230 B C D (1 - p. 532) 267 A B D (1 - p. 589)
231 A C (1 - p. 534) 268 A D E (1 - p. 574)
232 A C E (1 - p. 532) 269 B C (1 - p. 565)
233 B D (1 - p. 614) 270 B C D (1 - p. 558)
234 A B D E (1 - p. 585) 271 C (1 - pp. 493, 501, 505, 507)
235 B (3 - p. 138) 272 D (1 - p. 493)
236 D (1 - p. 536) 273 C D (1 - p. 488)
237 E (1 - p. 521) 274 E (1 - pp. 493, 495, 500)
238 B (2 - p. 502) 275 D (1 - p. 490)
239 A C (1 - p. 519) 276 A B (1 - pp. 498-499)
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate parenterale 73

277 A B D E (1 - p. 504) 284 B (3 - p. 142)

278 A B C (1 - pp. 511, 513) 285 C (3 - p. 142)
279 A C (1 - p. 488) 286 A B C E (3 - p. 141)
280 B (1 - pp. 493-495, 499) 287 A C E (3 - pp. 136-137)
281 A D (3 - p. 141) 288 A B D (3 - p. 135)
282 D (3 - p. 140) 289 D (3 - p. 135)
283
A. A B E (3 - p. 141) 290 B (3 - p. 138)

Bibliografie

1. Popovici, I., Lupuleasa, D., Tehnologie farmaceutică, voi. I, ed. a IV-a, Editura Polirom, Iași,
ISBN: 978-973-46-6579-2, 2017: 481-631.
2. *** Farmacopeea Română, ed. a X-a, Editura Medicală, București, ISBN: 973-39-0226-8, 1993:
492-554; 1071-1073.
3. *** Farmacopeea Română, ed. a X-a, Supliment 2004, Editura Medicală, București, ISBN:
973-39-0531-3, 2004: 135-144.

I
 Tema: Preparate oftalmice
1 • *Pentru preparatele oftalmice este
falsă următoarea afirmație:
A sunt forme farmaceutice sterile,
lichide, semisolide sau solide
se administrează pe globul ocular
și/sau pe conjunctivă
C se aplică în sacul conjunctival
D se folosesc în tratamentul/diagnos-
ticarea ochiului bolnav/lezat
E sunt preparate sterile, apirogene și
izotonice
2 • Mașina ottle-Pack se folosește:
A la prepararea colirelor cu vitamina C
B pentru prepararea și condiționarea
oftadozelor
C la obținerea colirelor cu adrenalină
D la obținerea colirelor cu compuși oxi­
dabili
E pentru prepararea și condiționarea
colirelor multidoză
1 E«2BE«3ABDE’4ABDE
3 • Agenții tensioactivi din colire acțio­
nează prin mai multe mecanisme:
A scad legăturile dintre substanța activă
și proteine
B cresc timpul de contact cu corneea
și conjunctiva
C cresc viscozitatea
D scad tensiunea superficială
E scad rezistența barierei epiteliale
4 • Lentilele de contact suple:
A conțin pilocarpină, carbacol, iodură
de echotiopat
B sunt sisteme matriceale tip inserte
insolubile
C sunt inserte insolubile Occusert
D sunt constituite din polimeri cu gon-
flare limitată
E sunt impregnate cu substanța activă
prin preumectare, instilare sau ambele
procedee
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate oftalmice 75

5 • *Conform FR X, picăturile pentru 8 • Următoarele filtre bacteriene nu sunt

ochi ce conțin mai puțin de 1% (m/m) reutilizabile:
substanță activă se prepară prin dizol­
varea acesteia în: A suporturi Swinnex pentru seringă de
13 mm
A soluție de clorură de sodiu 0,9%o B suporturi Millex cu membrană
B apă distilată pentru preparate injec­ Millipore
tabile C suporturi Swinnex pentru seringă
C apă purificată de 25 mm
D soluții hipcrtonice sterile D suporturi Millex cu membrană
E soluții izotonice sterile Gelmer
E suporturi Swinnex cu membrană
Millipore
6 • *Toate substanțele active enumerate
dau reacții alergizante la nivel ocular,
cu excepția: 9 • *Pentru colire multidoză, perioada
limită de utilizare după deschiderea
A anestezicelor locale recipientelor nu trebuie să depășească:
B antibioticelor
C zincului A 1 săptămână
D corticosteroizilor B 2 săptămâni
E vitaminelor C 4 săptămâni
D 3 săptămâni
E 6 săptămâni
7 • * Referitor la alcoolul polivinilic (APV),
nu este adevărată următoarea afirmație:
10 • Insertele oftalmice sunt:
A este un polimer sintetic, neionic,
termoplastic A sisteme terapeutice cu cedare con­
B soluția apoasă 3,5% este asemănă­ trolată
toare cu lichidul lacrimal B preparate solide sau semisolide ste­
C are indice de refracție = 1,3380 rile aplicate în sacul conjunctival
D este cel mai utilizat agent de visco- C condiționate individual, în recipi­
zitate pentru colire în c = 1,4% ente sterile
E soluțiile pot trece prin membrane D sisteme de transport și eliberare la
filtrante țintă
E sisteme terapeutice din care substanța
activă este eliberată imediat

5E’6E*7B*8BD*9C’I0ABC

I
 ■

oftalmice tehnologie farmaceutică i

76 I Preparate

11 • *Cel mai periculos agent patogen C natura solventului

D permeabilitatea celulară
la nivel ocular este: a subst antei
active
A Pseudomonas pyocyanea E solubilitatea substanței active
B Staphilococcus aureus
C Pseudomonas aeruginosa
D Bacillus subtilis 15 • *Valorile pH-ului tolerate de ochi
E Escherichia coli variază între:

A 5-7,5
12 • *Izohidria este obligatorie pentru B 5-8
următoarele soluții oftalmice: C 7,5-9,5
D 7,5-11
A băi oculare
E 6,5-7,4
B colire multidoză
C colire unidoză
D colire uleioase
16 • *Operația de sterilizare este obli­
E colire apoase gatorie pentru:

A cobrele multidoză
13 • Soluțiile pentru băi oculare B soluțiile pentru spălarea lentilelor de
(Oculobalnedy. contact

A au efect calmant, decongestionant, C cobrele unidoză

astringent D soluțiile pentru aplicarea lentilelor
B se condiționează în recipiente de cel de contact
mult 200 mL E băile oculare multidoză
C sunt soluții de neutralizare, decon­
taminare
D se condiționează în recipiente de cel 17 • xReferitor la mertiolat, o afirmație
mult 50 mL este falsă:
E trebuie să fie sterile, izotonice, izo-
hidrice A este stabil la autoclavare
B este implicat în dezvoltarea de kera
topatie
14;A,esere!i un"1 ph-ui »P«m penlr„ C este fotosensibil
colire ține cont de: D se folosește in concentrație:
0,005-0,01%
A stabilitatea chimică a
substanței active E are acțiune bactericidă și fungicida
B toleranța oftalmică

H c. 12 A ’ 13 A B D
E • 14 A B D E
• 15 C • 16 C • 17 E
76 | Preparate oftalmice TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

11 • *Cel mai periculos agent patogen C natura solventului

la nivel ocular este: D permeabilitatea celulară a substanței
active
A Pseudomonas pyocyanea
E solubilitatea substanței active
B Staphilococcus aureus
C Pseudomonas aeruginosa
D Bacillus subtilis 15 • * Valorile pH-ului tolerate de ochi
E Escherichia coli variază între:

A 5-7,5
12 • *lzohidria este obligatorie pentru B 5-8
următoarele soluții oftalmice: C 7,5-9,5
D 7,5-11
A băi oculare
E 6,5-7,4
B colire multidoză
C colire unidoză
D colire uleioase 16 • *Operația de sterilizare este obli­
E colire apoase gatorie pentru:

A cobrele multidoză
13 • Soluțiile pentru băi oculare E soluțiile pentru spălarea lentilelor de
(Oculobalned)*. contact
C cobrele unidoză
A au efect calmant, decongestionant,
D soluțiile pentru aplicarea lentilelor
astringent
de contact
B se condiționează în recipiente de cel
E băile oculare multidoză
mult 200 mL
C sunt soluții de neutralizare, decon­
taminare
17 • *Referitor la mertiolat, o afirmație
D se condiționează în recipiente de cel este falsă:
mult 50 mL
E trebuie să fie sterile, izotonice, izo- A este stabil la autoclavare
hidrice B este implicat în dezvoltarea de kera-
topatie
C este fotosensibil
14 • Alegerea unui pH-ul optim pentru D se folosește
/\
in concentrație:
colire ține cont de: 0,005-0,01%
E are acțiune bactericidă și fungicidă
A stabilitatea chimică a substanței active
B toleranța oftalmică

E
11 C • 12 A • 13 A B D E • 14 A B D E • 15 C • 16 C • 17 E
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate oftalmice 77

18 • Referitor la LACRISERT®, sunt 21 • Lentilele de contact sunt:

adevărate următoarele afirmații:
A compensează deficitul lacrimal
B este un insert oftalmic solubil, bio-
degradabil
C conține hidroxipropilceluloză și are
formă de disc
D nu conține substanță activă
* 1
E conține alginat și are formă de cilindru
A dispozitive optice fabricate din poli­
meri
B lentile rigide gaz-permeabile (RPG)
C lentile hibride (centru rigid, margini
moi)
D sisteme terapeutice tip rezervor
E lentile moi (flexibile)

22 • Formele oftalmice de transport și

19 • Preparatele oftalmice semisolide sunt: eliberare la țintă sunt reprezentate de:

A unguente, creme sau geluri sterile, A nanocapsule, nanosfere

destinate aplicării pe conjunctivă
B preparate care se aplică pe pleoape
sau în sacul conjunctival
C dispersii de particule polimerice în
apă, care se instilează în fundul sacu­
lui conjunctival
D condiționate în tuburi din metal sau
plastomeri de cel mult 5g, prevăzute
cu o canulă
E forme noi, cu acțiune prelungită, de
8 ore
20 • Soluțiile de lubrifiere pentru len­
tilele de contact:
A conțin substanțe antiinflamatoare
1 *
B sisteme bioadezive
C microcapsule, microsfere
D minipompe osmotice
E sisteme veziculare
23 • SODI sunt sisteme terapeutice:
A de tip matriceal care conțin polimeri
solubili sau erodabili
B care eliberează substanța activă prin
difuziune
C de tip minipompe osmotice
D care se aplică de 1-2 ori/zi
E care au formă de discuri, lamele
ovale sau cilindri

B sunt soluții sterile care facilitează

9

lipirea de globul ocular

C conțin derivați de celuloză, dextrani,
polividonă
D asigură o bună păstrare a lentilelor
de contact
E pot conține izotonizanți, substanțe
tampon, conservanți
! !

18 A ; D • 19 A I D • 20 B C E • 21 A B C E • 22 A C E • 23 A : D E
X I

1
78 | Preparate oftalmice
24 • *Precizati care dintre următoarele
enunțuri nu este un dezavantaj al medi­
camentelor oftalmice:
A nu se pot administra pentru acțiune
sistemică
B sunt medii prielnice pentru dezvol­
tarea microorganismelor
C durata staționării soluțiilor oftalmice
în ochi este scurtă (4-6 minute)
D unguentele oftalmice au o aplicare
simplă și menajată
E formularea, prepararea, condiționarea
și administrarea necesită exigențe
crescute
25 • *Valoarea euhidrică a pH-ului unei
soluții oftalmice reprezintă:
A valoarea pH-ului de tolerabilitate
B valoarea pH-ului soluției de tampon
borat
C valoarea pH-ului lichidului lacrimal
D valoarea pH-ului permeabilității celu­
lare
E valoarea pH-ului de stabilitate optimă
a substanței active
26 • Suspensiile oftalmice:
A sunt sisteme disperse lichide, bifa-
zice, sterile
► au particule cu extremități ascuțite
C pot prezenta un sediment, ușor redis-
persabil prin agitare
D prezintă acțiune prelungită
E au mărimea particulelor suspendate
de 5-10 pm
24D«25E*26ACDE»27B»28B»29ABC E
1
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
27 • *în preparatele oftalmice nu se folo­
sește drept conservant antimicrobian:
A diacetat de clorhexidină
B cetilstearil sulfat de sodiu
C borat de fenilmercur
D clorobutanol
E tiomersal
28 • *Nu exprimă un avantaj al medica­
mentelor oftalmice următoarea afirmație:
A realizează un tratament local
B formularea, prepararea, condiționarea
și administrarea necesită exigențe
crescute
C se utilizează o varietate de forme
farmaceutice
D se aplică ușor, rapid, nedureros,
netraumatizant
E au o acțiune rapidă și directă (colire
apoase)
29 • Nu e permisă adăugarea de conser­
vând antimicrobieni la:
A oftadoze
B colire care se administrează pe cor­
neea lezată
C soluții irigatoare din chirurgia ocu­
lară
D colire multidoză
E produse enzimatice care se folosesc
intraocular
k
I
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate oftalmicc 79

30 • Despre sistemul Occusert® sunt ade­ 33 • Sterilitatea colirelor unidoză este

vărate următoarele enunțuri: asigurată prin următoarele procedee:

A eliberează substanța activă prin difu­ A prepararea pe cale aseptică

ziune B sterilizarea cu vapori de apă sub pre­
B este cel mai cunoscut sistem de tip siune
matriceal C adăugarea de conservanți antimicro-
bieni
C este folosit în tratamentul glauco-
mului D filtrare sterilizantă
E combinarea procedeelor menționate
D conține pilocarpina bază (Pilo-20/5mg,
Pilo-40/11 mg)
E arc aspectul unei lentile de contact
34 • *Nu este o componentă a lichidu­
foarte mici lui lacrimal următoarea proteină:

A lactoferina
31 • Pentru suspensiile oftalmice, FR X B pepsina
prevede ca mărimea particulelor să pre­ C albumina
zinte un diametru: D lizozima
E imunoglobulina (A, M, G)
A de cel mult 50 pm (90%)
B de cel mult 25% pm (10%)
C de cel mult 25 pm (90%) 35 • *în funcție de viteza de eliberare
$

D de cel mult 90 pm (10%) a substanței medicamentoase, prepara­

E de cel mult 50 pm (10%) tele oftalmice nu pot fi:

A cu eliberare convențională
B cu eliberare prelungită
32 • Referitor Ia prodroguri, sunt ade­
C cu eliberare controlată
vărate următoarele afirmații:
D de transport și eliberare la țintă
A sunt precursori medicamentași bio- E cu eliberare accelerată
reversibili
B sunt substanțe active insolubile în
36 • Criteriile de selecție a substanțelor
apă
tensioactive folosite în formularea coli-
C substanța activă se formează in situ
$
relor sunt:
D asigură o prelungire a efectului tera­
peutic A polaritate
E depind de enzimele de metabolizare B indice de refracție
din comee C coeficient de partaj
D valoare HLB
E viscozitate

30 A C D E • 31 C E • 32 A C D E • 33 A B D • 34 B • 35 E • 36 A C D
X

I
80 | Preparate oftalmice TEHNOLOGIE FARMACEUTIC,\

37 • *Referitor la sistemele tampon folo­ 40 • *Conform FR X, masa de izotonizant

site în soluții oftalmice, nu este adevă­
rat următorul enunț: *
A ajustează pH-ul la valori apropiate
de cele fiziologice
B sunt netoxice în concentrațiile utili­
zate
C pot potența efectul terapeutic al coli-
rului
D nu pot asigura un pH euhidric
E trebuie să fie stabile la autoclavare
pentru colirele hipotone cu substanța
activă peste l°/o (m/m) se calculează
folosind:
A tabele cu scăderea punctului de con­
gelare
B formula de izotonizare prevăzută la
preparatele injectabile
C tabele cu echivalenții în clorura de
sodiu
D nomograme
E metoda hematocritului modificat

38 • *Preparate oftalmice neoficializate

A

de suplimentul 2004 al FR X sunt urmă­ 41 • *VolumuI ideal de colir instilat in

toarele: sacul conjunctival este de:

A picături oftalmice A 10-20 pL

B soluții pentru băi oculare B 45 |1L
C creioane oftalmice C 5-10 pL
D preparate oftalmice semisolide D 50 pL
E pulberi pentru soluții oftalmice/băi E 30 pL
oculare

42 • *Referitor la colirul cu sulfat de

39 • *Care dintre enunțurile menționate
despre agenții de viscozitate folosiți în
colire este fals:
A se folosesc numai pentru soluțiile
oftalmice
B măresc timpul de retenție cu mucoasa
oculară
C prelungesc efectul terapeutic
D asigură o toleranță mai bună
E au rol emolient
atropină ofîcinal în FR X, una dintre afir­
mații este falsă:
A conține sistemul tampon acid boric/
borax
B conține 2% sulfat de atropină
C conține 0,2% soluție de fenosept
D conține 1% sulfat de atropină
E are un pH = 6,5-7,5

I
37 D • 38 C • 39 A • 40 1l • 41 C • 42
I
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
43 • *Cu privire la colirul cu pilocar­
pină, unul dintre enunțurile menționate
este fals:
A conține 2% clorhidrat de pilocarpină
B se eliberează în recipiente colorate
C are un pH = 5,5-6,5
D conține sistemul tampon acid boric/
borax
E conține 2% azotat de pilocarpină
44 • Despre pseudo-latexurile oculare
putem afirma că:
A sunt sisteme farmaceutice noi bazate
pe modificarea de pH
B au dispersate substanțe active inso­
lubile în apă
C in situ, dispersia apoasă polimerică
se transformă intr-un gel viscos
D cedează progresiv substanța activă
E aderă de stratul mucinic al conjunc­
tivei prin legături ne-covalente
45 • *O afirmație despre colirul cu resor-
cinol este falsă:
A este oficinal în FR X
B se izotonizează cu acid boric
C conține sistemul tampon acid boric/
borax
D are 1% resorcinol
E are un pH = 5,0-6,0
43 A • 44 A C D • 45 C • 46 D • 47 C • 48 A
1
1
Preparate oftalmice 81
46 • *Referitor la unguentul oftalmic
cu pilocarpină, nu este adevărată urmă­
toarea afirmație:
A se păstrează la cel mult 25°C, ferit
de lumină
B conține clorhidrat de pilocarpină 2%
C mediul de dispersie este unguentul
simplu, sterilizat
D conține nitrat de pilocarpină 2%
E este folosit în tratarea glaucomului
47 • *Agenții viscozifianți trebuie să
/s
îndeplinească următoarele condiții, cu
excepția uneia:
A să fie inerți chimic și farmacologic
B să nu obstrueze căile lacrimale
C să fie liposolubili
D să se poată steriliza
E să nu constituie mediul prielnic pen­
tru dezvoltarea microorganismelor
48 • Factorii fizico-chimici care influen­
țează penetrația și absorbția oculară
sunt:
A solubilitatea substanței active
B viscozitatea colirului
C claritatea colirului
D coeficientul de partiție L/H
E starea de ionizare a substanței active
D E
82 | Preparate oftalmice TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

49 • *Referitor la metilceluloză, un agent 52 • Sunt promotori de absorbție în colire:

de viscozitate pentru colire, o afirmație
este falsă: A acidul hialuronic
B clorura de benzalconiu
A formează soluții neutre, stabile la C laurilsulfatul de sodiu
autocl avare D EDTA
B formează soluții sunt stabile într-un E clorobutanolul
interval de pH = 2-12
C se folosește sortul MC,400-500
mPa.s, 0,25-1% 53 • "Soluțiile oftalmice pot conține
D este compatibil cu derivații organo- următorii adjuvanți, cu o excepție:
mercuriali
E viscozitatea MC crește în prezența A antioxidanti
electroliților B corectori de pH
C viscozifianți
D coloranti
50 • ^Referitor la agenții tensioactivi E conservanti
folosiți în colire, una dintre afirmații
este falsă:
54 • Conservanții antimicrobieni folosiți
A măresc penetrația prin umectarea în colire trebuie să îndeplinească urmă­
corneei
toarele condiții:
B nu au o acțiune directă asupra epi-
teliului comean A să aibă un spectru larg de acțiune
C sunt promotori de absorbție antimicrobiană
D influențează volumul și greutatea B să fie eficace în doze mari
picăturii și modifică cantitatea de C să nu dea reacții de sensibilizare sau
colir administrată alergii
E măresc solubilitatea unor substanțe D să fie influențați de pH
active E să confere autosterilitate colirului la
o oră de la preparare

51 • *Ca agenți izotonizanți pentru

soluțiile oftalmice se folosesc următoa­ 55 • Sistemele terapeutice oftalmice
rele substanțe, cu o excepție: osmotice sunt:

A clorura de sodiu A de tip rezervor

B azotat de sodiu B de tip matriceal
C clorura de benzalconiu C minipompe bicompartimentale
D dextroza D sisteme hidrofile solubile
E acidul boric E pompe multicompartimentale

49 E • 50 B • 51 C • 52 B D E • 53 D • 54 A C E • 55 C E
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate oftalmice 83

56 • Caracteristicile produsului C folosirea izotonizantilor

Occusert®PILO-20 sunt următoarele: D formarea perechilor de ioni
E transformarea în prodroguri
A doza totală de pilocarpină este de
H mg
B asigură eliberarea pilocarpinei pe timp
59 • Ce substanțe pot fi formulate sub
de șapte zile
formă de prodroguri:
C viteza de eliberare este de 40 pg/oră
D viteza de eliberare este de 20 pg/oră A pilocarpină
E doza totală de pilocarpină este de B epinefrina
5 mg C resorcinolul
D timololul
E aciclovirul
57 • Prin cornee pot penetra ușor
substanțe active:
60 • Plastomerii utilizați la obținerea
A acizi si baze slabe
*
recipientelor pentru colire prezintă urmă­
B lipofile
toarele inconveniente:
C hidrofile
D cu masa moleculară mai mare de 500 A sunt dificil de sterilizat prin căldură
E cationice B nu sunt suficient de etanși
C pot fi opaci pentru protecția față de
lumină
58 • Creșterea permeabilității corneene D sunt mai puțin transparenți
a substanțelor se poate realiza prin: E se pot steriliza cu oxid de etilen

A utilizarea promotorilor de absorbție

B creșterea viscozității

56 B D E • 57 A B E • 58 A D E • 59 A B D E • 60 A B D
84 | Preparate oftalmice TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

Răspunsuri referințe bibliografice

1 E (1 - p. 664; 3 - p. 127) 28 B (1 - p. 665)

2 B E (1 - p. 669) 29 A B C E (1 - p. 673)
3 A B D E (1 - p. 681) 30 A C D E (1 - pp. 705-706)
4 A B D E (1 - p. 707) 31 C E (2 - p. 710)
5 E (1 - p. 674; 2 - p. 709) 32 A C D E (1 - pp. 705, 714)
6 E (1 - p. 680) 33 A B D (1 - pp. 672-673)
7 B (1 - p. 685) 34 B (1 - p. 670)
8 B D (1 - pp. 694-695) 35 E (1 - pp. 667-668)
9 C (3 - p. 130) 36 A C D (1 - p. 681)
10 A B C (1 - p. 705; 3 - p. 134) 37 D (1 - p. 678)
11 C (1 - p. 672) 38 C (3 - p. 127)
12 A (1 - p. 697) 39 A (1 - p. 681)
13 A B D E (1 - p. 697; 3 - p. 131) 40 B (2 - pp. 709-710)
14 A B D E (1 - p. 677) 41 C (1 - p. 682)
15 C (1 - p. 677) 42 B (2 - p. 711)
16 C (1 - p. 673) 43 A (2 - pp. 712-713)
17 E (1 - p. 688) 44 A C D (1 - p. 704)
18 A B D (1 - p. 708) 45 C (2 - pp. 713-714)
19 A B D (1 - pp. 701-703; 3 - p. 133) 46 D (2 - pp. 958-959)
20 B C E (1 - p. 699) 47 C (1 - p. 685)
21 A B C E (1 - pp. 697-698) 48 A B D E (1 - p. 712)
22 A C E (1 - p. 709) 49 E (1 - p. 685)
23 A B D E (1 - pp. 707-708) 50 B (1 - p. 713)
24 D (1 - p. 665) 51 C (1 - p. 684)
25 E (1 - p. 677) 52 B D E (1 - p. 714)
26 A C D E (1 - p. 701) 53 D (1 - p. 684)
27 B (1 - pp. 687-688; 2 - p. 710 ) 54 A C E (1 - p. 686)
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate oftalmice 85

55 C E (1 - p. 708) 58 A D E (1 - p. 713)
56 B D E (1 - p. 706) 59 A B D E (1 - p. 714)
57 A B E (1 - pp. 712-713) 60 A B D (1 - p. 691)

Bibliografie

1. Popovici, I., Lupuleasa, D., Tehnologie farmaceutică, voi. I, ed. a IV-a, Editura Polirom, Iași,
ISBN: 978-973-46-6579-2, 2017: 664-715.
2. *** Farmacopeea Română, ed. a X-a, Editura Medicală, București, ISBN: 973-39-0226-8, 1993:
709-714.
3. *** Farmacopeea Română, ed. a X-a, Supliment 2004, Editura Medicală, București, ISBN:
973-39-0531-3, 2004: 127-134.
 Tema: Preparate nazale

1 • *Conform FR X, pH-ul picăturilor C mărimea particulelor se determină

pentru nas trebuie să fie cuprins între: potențiometric
D dimensiunea particulelor trebuie să
A 7,0-8,5
permită distribuția până la nivelul
E> 6,0-7,5
alveolelor pulmonare
C 4,5-7,5 E dimensiunea particulelor trebuie să fie
D 4,5-6,0 cuprinsă în intervalul 500-1000 |im
E 4,0-5,5

4 • Monografia Rhinoguttae din FR X

2 • Soluțiile pentru spălări nazale: cuprinde preparate farmaceutice sub
A sunt în general soluții apoase hiper- formă de:
tonice
A soluții
BE sunt în general soluții apoase izoto-
B pulberi
nice
C emulsii
C au efect vasoconstrictor
D tincturi
D sunt utilizate pentru curățarea fose­
E suspensii
lor nazale
E trebuie să fie sterile când sunt des­
tinate aplicării pe mucoasa lezată
5 • *Nu se utilizează pentru creșterea
viscozitătii soluțiilor nazale:
1 9

3 • Pulberile nazale: A clorura de benzalconiu

B polividona
A se aplică prin insuflare în cavitatea
nazală cu un dispozitiv adecvat C gelatinele
B trebuie să corespundă prevederilor din D carbopolii
monografia Pulberi pentru aplicații E carboximetilceluloza sodică
cutanate

1 B*2BDE’3AB«4ACE«5A
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate nazale 87

6 • Se administrează pe mucoasa nazală C preparatele nazale semisolide

pentru acțiune sistemică: D pulberile nazale
E comprimatele nazale
A nafazolina
B vaccinurile
C neomicina
10 • *Picăturile pentru nas:
D colargolul
E insulina A sunt obligatoriu sterile
B sunt formulate doar sub formă de
soluții
7 • *Una dintre afirmațiile referitoare la
9 C sunt denumite Rhinoguttae
agenții de creștere a viscozitătii soluțiilor
C9 9 9 99
D au un timp mare de staționare nazală
nazale nu este adevărată:
E nu conțin agent conservant
A nu influențează clearance-ul muco-
9

cil iar
B prelungesc timpul de contact al sub­
stanței medicamentoase cu mucoasa
nazală
C nu au acțiune farmacologică
D au efect vasodilatator
E nu influențează perioada de valabi­
litate a preparatului
11 • Administrarea endonazală pentru
efect sistemic prezintă următoarele avan­
taje:
A evitarea primului pasaj hepatic
B evitarea inactivării substanțelor medi­
camentoase în sucurile digestive
C absorbție rapidă
D afectarea funcției ciliare
9

E ușurință la administrare
8 • Solvenții care pot fi folosiți la pre­
pararea picăturilor nazale sunt:

A uleiurile vegetale neutralizate 12 • Care dintre următoarele substanțe

B soluția de clorură de sodiu 0,9% poate fi folosită pentru ajustarea toni-
C alcoolul citătii soluțiilor nazale:
9 9

D propilenglicolul în amestec cu apa

A clorura de sodiu
E uleiul de parafină
B alcoolul benzilic
C glucoza
9 • Categoriile de preparate nazale pre­ D clorura de potasiu
văzute în suplimentul 2004 al FR X sunt: E clorura de benzalconiu

A picăturile nazale sub formă de soluții

și suspensii
B soluțiile pentru spălări nazale

6 B E • 7 D • 8 AB D • 9 A B C D • 10 C • 11 A B C E • 12 A C D
1 F

I
88 | Preparate nazale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

13 • *Mărîrea biodisponibilității sub­ 16 • Căile de transport transnazal al

stanțelor active administrate pe cale substanțelor medicamentoase sunt:
nazală se realizează prin următoarele
A absorbția pasivă transcelulară pentru
modalități, cu excepția:
substanțele lipofile
A utilizării de promotori ai absorbției B absorbția pasivă paracelulară pentru
B creșterii timpului de contact cu substanțele hidrofile
9

mucoasa nazală C transportul activ

C asocierii promotorilor de absorbție D liza celulară
cu polimeri bioadezivi E pinocitoza sau fagocitoza
D folosirii prodrogurilor
E adăugării substanțelor vasoconstric-
toare în preparat 17 • *Se administrează pe mucoasa nazală
pentru efect local următoarele substanțe,
cu excepția:
14 • *Picăturile pentru nas cu clorhi-
drat de nafazolină 0,1% prevăzute în A neomicinei
FR X nu au în compoziție: B nafazolinei
C fenilefrinei
A clorură de sodiu D antazolinei
B acid boric/tetraborat de sodiu E insulinei
C tampon fosfat
D apă distilată
E borat de fenilmercur 18 • Precizați substanțele cu care se pot
izotoniza soluțiile nazale:

15 • Sunt considerate forme farmaceu­ A clorura de sodiu

tice moderne pentru administrare pe E clorura de potasiu
cale nazală următoarele: C glucoza
D celuloza
A sistemele pe bază de polimeri bioa-
E acidul boric
dezivi
B creioanele nazale
C microsferele nazale
D sistemele membranare sau rezervoare
E unguentele nazale

I 13 E • 14 B • 15 A C D • 16 A B C E • 17 E • 18 A
I

TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate nazale 89

19 • *Referitor la soluțiile macromole-

9
C tipul de sistem medicamentos
culare utilizate pentru creșterea timpu­ D coeficientul de partaj lipide/apă
lui de contact cu mucoasa nazală este E metoda de sterilizare
fals că:

A au acțiune emolientă
23 • Pentru ajustarea pH-ului soluțiilor
B măresc toleranța preparatului
nazale se utilizează:
C scad toxicitatea substanțelor medi-
camentoase A fosfat monosodic/fosfat disodic
D formează cruste după aplicare B acid citric/citrat de sodiu
E nu se pot utiliza pentru stabilizarea C EDTA disodic
suspensiilor și emulsiilor nazale D THAM
E acid boric/borax

20 • *La prepararea picăturilor pentru

nas se recomandă folosirea următoare­
24 • Picăturile oficinale pentru nas cu
lor vehicule, cu excepția:
clorhidrat de nafazolină:
A uleiului de floarea-soarelui neutralizat
A conțin clorură de sodiu pentru izo-
B soluției izotonice de glucoză
tonizare
C parafinei lichide
B nu conțin agent conservant
D mucilagului de metilceluloză 0,5%
C se folosesc pentru un efect sistemic
E soluției izotonice de clorură de sodiu
1
D au în compoziție tampon fosfat
E pH-ul are valoarea 5 pentru asigu­
rarea stabilității substanței active
21 • La prepararea soluțiilor nazale se pot
folosi următoarele substanțe auxiliare:

A solubilizati 25 • *Izotonizarea soluțiilor pentru apli­

B agenți pentru creșterea viscozității care endonazală:
C agenți pentru ajustarea pH-ului
A prelungește contactul preparatului cu
D agenți de floculare
mucoasa
E conservanți antimicrobieni potriviți
B încetinește absorbția substanței medi­
camentoase
w C se aplică soluțiilor uleioase
22 • * Printre factorii care influențează
absorbția nazală și sunt dependenți de D se face cu clorură de sodiu sau glu­
forma farmaceutică se numără: coză
E se face cu acid boric
A masa moleculară a substanței active
B polimorfismul
k

19 E • 20 C • 21 A B C E • 22 C • 23 A B D • 24 A D • 25 D
F
90 | TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
Preparate nazale

26 • ^Preparatele nazale nu se pot admi­ 30 • ^Precizați substanța care poate fi

nistra sub formă de: folosită pentru ajustarea tonicității solu­
țiilor nazale:
9

A inhalatii 9

B instilații A clorura de magneziu

C pulverizații B mentolul
C glucoza
D infiltrații 9

D clorhexidina
E spălaturi
E clorura de benzalconiu

27 • *Una dintre următoarele substanțe 9

31 • *Se administrează pe mucoasa nazală
nu este promotor de absorbție pe cale pentru acțiune sistemică:
nazală:
A antihistaminice
A ciclodextrine B vaccinuri
B surfactanți C antiinfectioase
9

C nipaesteri D compuși coloidali de argint

D săruri biliare E antiinflamatoarc corticosteroidiene
E fosfolipide

32 • Spray-urile nazale:
28 • *Soluția nazală prevăzută în FR X A sunt formate din particule solide
conține: foarte fin dispersate în mediu gazos
B se administrează prin inhalare în nas
A efedrina
C pot fi condiționate în recipiente pre­
B nafazolină
surizate
C adrenalină D pot fi condiționate în recipiente unidoză
D insulină E nu pot fi administrate de pacient,
E bacitracină necesitând personal calificat

29 • Pentru conservarea preparatelor 33 • Lizofosfatidilcolina se poate utiliza

nazale se utilizează: pentru creșterea biodisponibilității pe
cale nazală a:
A borat de fenilmercur
B clorură de cetilpiridiniu A calcitoninei
insulinei
C mentol
C bacitracinei
D polisorbat 20
D efedrinei
E propilenglicol
E nafazolinei

26 D • 27 C • 28 B • 29 A B • 30 C • 31 B • 32 A B C • 33 A
I
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate nazale 91

34 • Mucusul tisular nazal conține:

*
38 • Agenții de creștere a viscozității
utilizați în formularea soluțiilor nazale
A mucină îndeplinesc următoarele condiții:
B insulina
C glicerină A cresc clearance-ul mucociliar
D lizozim B realizează un contact prelungit al sub­
E electroliti stanței medicamentoase cu mucoasa
nazală
c prezintă hidrosolubilitate și inerție
35 • *Una dintre următoarele substanțe farmacologică
$

auxiliare nu poate fi prezentă în for­ D irită mucoasa nazală pentru a favo­

mularea produselor apoase nazale: riza absorbția
E cresc perioada de valabilitate a pre­
A EDTA disodic paratului
B alcool benzilic
C acid citric
D acid boric 39 • Sistemele bioadezive nazale:
E polisorbat 80
A pot avea în compoziție derivați de
celuloză semisintetici

36 • *Pentru conservarea preparatelor B eliberează substanța activă încorpo­

nazale se pot utiliza următoarele sub­ rată pe o perioadă prelungită de timp
stanțe, cu excepția: C se folosesc pentru efect local
D propranololul poate fi prelucrat în
A boratului de fenilmercur astfel de sisteme
B tiomersalului E conțin vasoconstrictoare
C nipaesterilor
D clorbutanolului
E sorbitolului 40 • *Una dintre afirmațiile referitoare
la pH-ul picăturilor pentru nas este
falsă:
37 • *Dintre părțile componente ale unei
A influențează clearance-ul mucociliar
pompe nazale nu face parte:
B asigură stabilitatea substanței active
A actuatorul C asigură eficacitatea terapeutică a pre­
I poansonul paratului
C jiclorul D trebuie să se încadreze în intervalul
D tubul plonjor/abductor 6-7,5
E camera dozatoare E se poate ajusta cu sistemul tampon
acid boric/borax
k

34 A D E • 35 D • 36 E • 37 B • 38 B C • 39 A B D • 40 E
92 | Preparate nazale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

41 • *Una dintre următoarele substanțe 44 • Medicamente din următoarele clase

nu se administrează pe mucoasa nazală se pot administra transmucozal pentru
pentru efect vasoconstrictor: acțiune sistemică:

A efedrina A hormoni
B adrenalina B prostaglandine
C nafazolina C parasimpatolitice
D fenilefrina D vitamine liposolubile
E papaverina E mucolitice

42 • Unul dintre următorii solventi nu 45 • Printre factorii fiziologici care influ­

poate fi prezent în formularea picătu­
rilor nazale:
A soluția izotonică de clorură de sodiu
» soluția izotonică de glucoza
C uleiul de parafină
D uleiurile vegetale neutralizate
E polietilenglicolii lichizi
ențează absorbția nazală se pot enumera:
A coeficientul de partaj lipide/apă
B clearance-ul mucociliar
C enzimele conținute de secrețiile nazale
D modul de aplicare al preparatului
E afecțiuni precum rinite, răceli, sinu-
zite, astm

43 • *Referitor la uleiul de floarea-soa- 46 • ^Produsele apoase nazale pot fi

relui folosit ca solvent pentru picăturile conservate cu următoarele substanțe,
de nas nu este adevărată afirmația: cu o excepție:

A facilitează pasajul transmucozal A clorura de benzalconiu

nazal B clorura de benzetoniu
B cedează progresiv substanța medi­ C clorbutanolul
camentoasă pe suprafața mucoasei D clorhexidina
C nu necesită izotonizare și nici tam- E clorura de potasiu
ponare
D are indice de aciditate cel mult 2
E are viscozitatea apropiată de cea a
mucusului nazal

41 E • 42 C • 43 D • 44 A B O 45 B C E • 46 E
I
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate nazale 93

47 • Pentru a evita degradarea insulinei 49 • *Substanțele active solide insolu­

de către aminopeptidaza prezentă în
celulele mucoasei nazale:
A se adaugă inhibitori enzimatici
B se protejează substanța activă printr-o
formulare adecvată
C se realizează un pH alcalin
D se mărește timpul de contact CU
mucoasa nazală
E se administrează o cantitate dublă
de preparat
48 • Pentru mărirea biodisponibilității
substanțelor active administrate pe cale
nazală se recurge la:
A utilizarea unor promotori de absorbție
B creșterea timpului de contact cu
mucoasa nazală
C utilizarea sistemelor bioadezive
D utilizarea de enzime proteolitice
E adăugarea substanțelor vasoconstric-
toare în formulare
bile folosite pentru erinele sub formă
de suspensii trebuie să prezinte parti­
cule cu dimensiunea de cel mult:
A 50 pm
B 200 pm
C 250 pm
D 350 pm
E 500 pm
50 • Absorbția nazală este influențată
de următorii parametri fizico-chimici
ai substanței
s medicamentoase:
A clearance-ul mucociliar
B caracterul hidrofil/lipofil
C tipul de sistem medicamentos
D masa moleculară
E starea patologică a pacientului

47 A B • 48 A B C • 49 A • 50 B D
r
94 | Preparate nazale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

Răspunsuri referințe bibliografice

1 B (1 - pp. 389, 390; 2 - p. 823) 26 D (1 - p. 381)

2 B D E (1 - p. 379; 3 - p. 126) 27 C (1 - pp. 391, 395)
3 A B (1 - p. 379; 3 - p.125) 28 B (1 - p. 380; 2 - p. 824)
4 A C E (1 - p. 380; 2 - p. 823) 29 A B (1 - pp. 394, 395)
5 A (1 - p. 394) 30 C (1 - pp. 390, 394)
6 B E (1 - pp. 381, 392) 31 B (1 - pp. 381, 392)
7 D (1 - p. 394) 32 A B C (1 - p. 379; 3 - p. 123)
8 A B D (1 - p. 393; 2 - p. 823) 33 A B (1 - p. 395)
9ABCD(l-p. 379; 3-pp. 121, 123) 34 A D E (1 - p. 385)
10 C (1 - p. 379; 2 - p. 823; 3 - p. 123) 35 D (1 - p. 394)
11 A B C E (1 - pp. 379, 380) 36 E (1 - pp. 394, 395)
12 A C D (1 - pp. 390, 394) 37 B (1 - p. 399)
13 E (1 - p. 406) 38 B C (1 - p. 394)
14 B (2 - p. 824) 39 A B D (1 - p. 379)
15 A C D (1 - p. 379) 40 E (1 - p. 389)
16 A B C E (1 - p. 404) 41 E (1 - p. 392)
17 E (1 - pp. 381, 392) 42 C (1 - p. 392; 2 - p. 824)
18 A B C (1 - pp. 390, 394) 43 D (1 - p. 393; 2 - p. 823)
19 E (1 - p. 390) 44 A B C (1 - p. 393)
20 C (1 - p. 393; 2 - p. 824) 45 B C E (1 - p. 404)
21 A B C E (1 - p. 393; 2 - p. 823; 46 E (1 - p. 394)
3 - pp. 120, 121) 47 A B (1 - p. 405)
22 C (1 - p. 405) 48 A B C (1 - p. 406)
23 A B D (1 - p. 389) 49 A (1 - p. 392; 2 - p. 892)
24 A D (2 - p. 824) 50 B D (1 - p. 405)
25 D (1 - p. 389; 2 - p. 823)
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate nazale I 95

Bibliografie

1. Popovici, I., Lupulcasa, D., Tehnologie farmaceutică, voi. I, ed. a IVa, Editura Polirom, Iași,
ISBN: 978-973-46-6579-2, 2017: 379-407.
2. *** Farmacopeea Română, ed. a X-a, Editura Medicală, București, ISBN: 973-39-0226-8, 1993:
823-825.
3. *** parmacOpeea Română, ed. a X-a, Supliment 2004, Editura Medicală, București, ISBN:
973-39-0531-3, 2004: 120-126.
 Tema: Suspensii farmaceutice
1 • Referitor la suspensiile lichide pre­
parate ex tempore în farmacie din forme
farmaceutice industriale solide sunt ade­
vărate următoarele afirmații:
A se prepară în cazurile în care paci­
entul nu poate ingera forma farma­
ceutică solidă
B se obțin folosind forme farmaceutice
solide care conțin substanța medi­
camentoasă solubilă în apă
C dacă la preparare se folosesc com­
primate, se preferă cele neacoperite
sau cele acoperite cu un înveliș solu­
bil în apă
D formulările pentru nou-născuți nu tre­
buie să includă conservanți, coloranți,
aromatizanți și alcool
E la preparare, nu necesită adăugarea
unui agent viscozifiant
2 • *Starea floculată prezintă următoa­
rele caracteristici, cu excepția:
A particule solide care se aglomerează
rapid în agregate laxe
» viteză de sedimentare mult mai
rapidă
IAC D•2 A•3 D
c flocoanele nu închid în interiorul lor
mediul de dispersie lichid
D gradul de împachetare a particulelor
este redus
E sediment ușor de redispersat printr-o
agitare moderată
3 • *SeIectati afirmația falsă referitoare
la colorantii folosiți la obținerea sus-
> > >
pensiilor:
A sunt incluși în suspensiile farmace­
utice orale sau topice
B conferă suspensiei un aspect estetic
și plăcut
C selectarea unui colorant este efectu­
ată în funcție de calea de adminis-
i
trare
D culoarea se asortează cu edulcoran-
tul, independent de aromatizantul
folosit
E în suspensii se utilizează coloranți
indicați și pentru soluții
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
4 • In cazul suspensiilor, particulele solide
dispersate într-o fază lichidă pot fi încăr­
cate electric prin:
A disociere ionică
B agregarea cinetică a particulelor solide
C adsorbția selectivă a ionilor apei
D adsorbția de surfactanți, electroliți,
hidrocoloizi
E toate fenomenele menționate
5 • *Pentru fabricarea suspensiilor solide
orale sub formă de granule se utilizează
mai rar ca substanță auxiliară:
A agentul contra cimentării
B agentul de suspensie
C agentul umectant
D aromatizantul
E edulcorantul
6 • Comportarea reologică (proprietățile
de curgere și viscozitatea) a unei sus­
pensii are rol determinant în:
A controlul vitezei de sedimentare
B optimizarea stabilității fizice
C calitatea suspensiei
D menținerea stabilității chimice pe
perioada de valabilitate
E optimizarea stabilității microbiolo­
gice
4ACD«5A«6ABC*7ACE»8E‘9C
1 F
I
Suspensii farmaceutice 97
7 • Față de suspensiile lichide, suspen­
siile solide prezintă următoarele avan­
taje:
A reducerea masei produsului final
B stabilitatea lor în timp este influențată
în mai mare măsură de variațiile de
temperatură
C permit evitarea incompatibilităților
între componentele asociate
D se utilizează ca atare de către pacient
E nu favorizează fenomenul de creștere
a cristalelor
8 • instabilitatea fizică a suspensiilor
se manifestă prin următoarele fenomene,
cu excepția:
A sedimentării
B agregării, cimentării, maturării
C creșterii cristalelor fazei interne
D modificării viscozității suspensiei
E racemizării
9 • *Conform FR X, suspensiile farma­
ceutice se conservă:
A ferit de lumină
B ferit de umiditate
C în recipiente bine închise
D în recipient închise etanș
E la cel mult 25°C
98 | Suspensii farmaceutice
10 • Metoda de precipitare prin modi­
ficarea pH-ului mediului de dispersie
se poate aplica pentru prepararea
industrială a următoarelor suspensii:
A suspensia injectabilă de ACTH (ade-
nozincorticotropin-zinc)
B suspensia injectabilă de estradiol
C suspensia injectabilă de insulină
D suspensia injectabilă de prednisolon
E suspensia orală de palmitat de clo-
ramfenicol
11 • *Selectați enunțul adevărat referi­
tor la stabilitatea microbiologică a sus­
pensiilor:
A materiile prime utilizate pentru fabri­
carea suspensiilor care vor fi admi­
nistrate pe pielea lezată nu trebuie
sterilizate
► este permisă prezența microorganis­
mului Escherichia coli în cazul sus­
pensiilor orale și topice
C modificarea pH-ului suspensiei
reduce substanțial efectul conser-
vanților antimicrobieni
D contaminarea cu microorganisme nu
afectează proprietățile fizice ale sus­
pensiilor
E materiile prime precum argilele
(bentonitele) nu sunt susceptibile la
dezvoltarea de microorganisme aerobe
sau fungi și levuri
10 A B C • 11 C • 12 B • 13 A B C E • 14 D
1
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
12 • *în formularea suspensiilor, poli­
merii hidrofili nu se utilizează pentru
rolul de:
A agenți de floculare
B agenți de modificare a densității
C agenți de suspendare
D agenți de umectare
E coloizi protectori
13 • Suspensiile prezintă următoarele
dezavantaje:
A suspensiile reprezintă una dintre cele
mai instabile forme farmaceutice
B sunt caracterizate de o energie super­
ficială liberă mare (datorită pulve­
rizării avansate a substanței active)
C instabilitatea sistemelor eterogene
impune agitarea produsului înainte
de prelevarea fiecărei doze de admi­
nistrare
D nu pot fi administrate parenteral,
pentru acțiune sistemică
E formularea eficace și elegantă din
punct de vedere farmaceutic este
dificilă
14 • *Conform FR X, suspensiile far­
maceutice trebuie să prezinte următoa­
rele caractere vizuale, cu excepția:
A să fie fluide
B să fie opace
C să fie omogene după agitare
D să nu sedimenteze în timp
E să-și mențină omogenitatea pe durata
administrării
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
15 • ^Precizați care dintre următoarele
enunțuri referitoare la pulberile suspen-
dabile este adevărat:
A se prepară prin granulare umedă
urmată de pulverizare
B la reconstituire asigură obținerea unei
suspensii cu un grad înalt de omo­
genitate
C prezintă omogenitate scăzută după
reconstituirea suspensiei
D reprezintă o formulare adecvată pen­
tru substanțele hidrosolubile
E se obțin prin amestecarea componen­
telor formulei în momentul recon­
stituirii suspensiei
16 • Substanțele auxiliare care se utili-
zează în formularea suspensiilor pentru
favorizarea umectării (ca agenți de umec-
tare) includ:
A substanțe tensioactive
B agenți antispumanți
C polimeri hidrofîli macromoleculari
D unii polioli
E sisteme tampon
17 • *în cazul suspensiilor, procesul de
cimentare:
A este un proces natural, reversibil, de
creștere a cristalelor sedimentate
B este un proces definit de formarea
în timp a unui sediment care nu se
mai redispersează
C are drept cauză o micronizare insu­
ficientă a particulelor de substanță
medicamentoase
15 C • 16 A C D • 17 B • 18 A C E • 19 E
1
I
Suspensii farmaceutice 99
D poate fi redus prin formularea de
suspensii defloculate
E poate fi evitat prin reducerea visco-
zității suspensiei
18 • Selectați enunțurile adevărate refe­
ritoare la procesul de cimentare a sedi­
mentului dintr-o suspensie:
A este definit de formarea în timp a
unui sediment care nu se mai redis-
persează
B este caracteristic suspensiilor flocu-
late
C cauza majoră a comentării o consti­
tuie formarea de punți între cristale
D este un proces reversibil
E reprezintă una dintre cele mai difi­
cile probleme întâlnite la formularea
suspensiilor
19 • * Alegeți enunțul fals referitor la
potențialul zeta:
A este denumit și potențial electroci-
netic
B reprezintă sarcina reală a particulei
solide
C exprimă forța care determină respin­
gerea dintre particulele suspensiei
D valoarea sa este dată de diferența de
>
potențial dintre sarcina electrică a
suprafeței particulei solide și aceea
a stratului electric difuz (regiunea
electric neutră a suspensiei)
E nu are decât interes teoretic în sta­
bilitatea sistemelor disperse
V
100 Suspensii farmaceutice TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

20 • *Ideal, în suspensiile floculate, volu­ 23 • Alegeți afirmațiile adevărate refe­

mul de sediment: ritoare la suspensiile defloculate:

A poate ocupa tot volumul suspensiei A în acest tip de suspensie, particulele

B poate ocupa 50% din volumul sus­
pensiei
C poate ocupa 75% din volumul sus­
pensiei
D trebuie să fie caracterizat de un raport
de sedimentare (F) cu valoarea sub 1
E nu este un indicator al gradului de
floculare
£
21 • In funcție de stabilitate și natura
sedimentului, suspensiile se clasifică în:
solide dispersate rămân sub forma
unor unităti mici, individuale
B conțin particulele solide sub formă
de aglomerate deschise
C viteza de sedimentare lentă împie­
dică includerea mediului de disper­
sie lichid în depozit
D sedimentul format are o structură
lejeră, laxă
E sedimentul se organizează într-un strat
compact, care devine dificil de redis-
persat prin simpla agitare mecanică

A suspensii defloculate
B suspensii floculate 24 • *Asocierile de granule cu pulberi
C suspensii diluate suspendabile prezintă ca principal dez­
D suspensii concentrate avantaj:
E suspensii foarte concentrate
A imposibilitatea de a masca gustul
neplăcut al substanței medicamen­
22 • *Precizați care dintre următoarele toase
categorii de substanțe auxiliare din for­ B riscul neuniformitătii amestecului de
mularea suspensiilor defloculate se folo­ granule și pulbere
sește ca peptizant (defloculant): C sensibilitate fată de umiditate
D stabilitatea lor în timp este influențată
A coloizi protectori de variațiile de temperatură în aceeași
f electroliți măsură ca în cazul suspensiilor lichide
C agenți viscozifianți E stabilitatea termică scăzută a sub­
D surfactanți stanței medicamentoase
>

E umectanți

20 A • 21 A B • 22 B • 23 A C E • 24 B
'I
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
25 • In funcție de capacitatea de umectare
și dispersare în mediul lichid, substanțele
solide insolubile se pot clasifica în:
A solide insolubile care au tendința de
gonflare în mediul apos
B substanțe insolubile care se umec-
tează ușor (liofile) și care se disper­
sează ușor (difuzibile)
C substanțe insolubile care se umec-
tează greu (liofobe)
D substanțe insolubile care nu se pot
dispersa (nedifuzibile)
E substanțe insolubile amfifile
26 • Viteza de sedimentare a particule­
lor unei suspensii:
A poate fi redusă prin scăderea mări­
mii particulelor solide
B scade cu creșterea concentrației fazei
interne
C scade odată cu scăderea concentrației
fazei interne
D este invers proporțională cu visco-
zitatea mediului de dispersie
E este invers proporțională cu diferența
de densitate dintre cele două faze
27 • ^Produsele sub formă de suspensii
trebuie să îndeplinească următoarele
condiții, cu excepția:
A viteza de sedimentare a particulelor
solide trebuie să fie lentă și con­
stantă în timp
B sedimentul format în repaus să fie
voluminos, ușor și omogen de redis-
persat prin agitare ușoară
25 B C D • 26 A B D • 27 D • 28 E • 29 E
Suspensii farmaceutice 101
C formularea trebuie să prevină aglo­
merarea particulelor solide care for­
mează sedimentul
D formularea trebuie să evite complet
producerea sedimentării
E suspensiile aplicate pe piele trebuie
să fie destul de fluide pentru a se
etala liber pe zona afectată, la admi­
nistrare
28 • *La formularea suspensiilor tre­
buie evitată folosirea formelor polimorfe
metastabile ale substanțelor insolubile
deoarece pot produce următoarele conse­
cințe, cu excepția:
A creșterii cristalelor
B cimentării sedimentului
C unor tranziții ale cristalului, care își
poate modifica proprietățile fizico-
chimice și terapeutice
D reducerii biodisponibilității
E acumulării substanței active la locul
de administrare
29 • *Precizați care dintre următoarele
proprietăți fizice și chimice ale unei
suspensii nu este influențată de dimen­
siunea particulelor:
A uniformitatea suspensiei
B viteza de sedimentare
C gustul și textura suspensiei
D stabilitatea chimică
E calitatea microbiologică
k
F
102 | Suspensii farmaceutice TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

30 • La prepararea suspensiilor orale, C subcutanată

densitatea unui vehicul apos poate fi D intraarticulară
mărită prin adaos de: E intrapericardică
A macromolecule hidrofile
B glicerol
34 • *Precizați care dintre următoarele
C zaharoză
afirmații referitoare la suspensiile paren­
D etanol
terale este falsă:
E sorbitol
A se pot administra pe cale intrave­
noasă
31 • *Conform FR X, mărimea parti­ B se formulează în cazul în care sub­
culelor solide din suspensiile farmace­ stanța medicamentoasă este insolubilă
utice se determină: în solvenții convenționali (hidrofili
sau lipofili)
A cu ajutorul contorului electronic
C permit prelungirea eliberării sub­
B după o prealabilă diluare a suspen­
siei stanței medicamentoase
>

C pe o masă de preparat care conține D permit controlul vitezei de absorbție

aproximativ 20 mg substanță activă a substanței medicamentoase
suspendată E pot prezenta fenomenul de creștere
D prin difracție laser a cristalelor
E prin examinare la microscop

35 • ^Stabilitatea chimică a suspensiilor

32 • Pentru flocularea controlată a par­ este asigurată prin:
ticulelor solide ale unei suspensii se uti­
A alegerea unor vehicule cu viscozi-
lizează:
tate crescută
A electroliți B prepararea de suspensii floculate
B surfactanți C păstrarea suspensiilor la frigider
C polimeri hidrofili D asocierea de agenți stabilizanți: anti-
D agenți de chelatare oxidanți, chelatanți etc.
E sisteme tampon E includerea în formulare de conser­
vând antimicrobieni

33 • Alegeți căile parenterale de admi­

nistrare a suspensiilor:

A intravenoasă
BB intramusculară

30 B C E • 31 E • 32 A B C • 33 B C D • 34 A • 35 D
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
36 • Granulele pentru suspensii:
A au aspect de fragmente sferice sau
cilindrice vermiculare, uniforme
B se obțin numai prin procedeul gra-
nulării uscate (brichetare)
C sunt obținute mai ales prin proce­
deul de granulare umedă
D oferă avantajul unei redispersări omo­
gene în vehicul pentru a reface sus­
pensia
E fiind forme dozate puternic compac­
tate, prezintă în general dificultăți
de redispersare la reconstituirea sus­
pensiei
37 • *AIegeți anunțul fals referitor la
volumul de sedimentare a unei suspensii:
A este un parametru care se utilizează
pentru a exprima cantitativ sedimen­
tarea unei suspensii
B este volumul total de substanță solidă
sedimentată, inclusiv volumul de
lichid retinut în sediment
C este volumul total de substanță solidă
sedimentată, fără a lua în conside­
rare volumul de lichid retinut în
sediment
D se determină prin măsurarea volu­
mului inițial și a volumului total sau
a înălțimii supematantului și a volu­
mului sau înălțimii sedimentului
E este definit prin raportul de sedimen­
tare
36 A C D • 37 C • 38 B C E • 39 E
Suspensii farmaceutice 103
38 • Referitor la bentonita folosită ca
agent de suspensie, sunt adevărate urmă­
toarele afirmații:
A este un silicat de aluminiu și mag­
neziu
B absoarbe cantități mari de apă, mărin-
du-și volumul de aproximativ 12 ori
C suspensia apoasă de bentonită 5%
se numește magmă de bentonită
D este solubilă în acizi
E suspensia apoasă poate fi invadată de
fungi, chiar și în prezența conser-
vanților antimicrobieni
39 • *în industrie, pentru condiționarea
suspensiilor unidoză se utilizează:
A recipiente de sticlă incolore sau colo­
rate în brun
B recipiente din plastomeri transparente
sau opace
C tuburi din plastomer opac
D tuburi din aluminiu
E plicuri din hârtie asociată cu plas­
tomeri
104 | Suspensii farmaceutice TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

40 • *Precizați care dintre următoarele C polisorbații

afirmații se referă la dispersabilitatea D lecitinele
suspensiilor pentru reconstituire: E Pluronic F68

A amestecul de pulberi, granulele și

comprimatele trebuie să fie uni­
43 • ^Precizați care dintre următorii
forme
factori ce pot modifica eliberarea sub­
B concentrația fiecărui component tre­
stanței medicamentoase dintr-o suspensie
buie să se mențină în suspensia flu­
orală nu depind de forma farmaceu­
idă și pe perioada administrării
tică:
C produsul trebuie să se disperseze
rapid și total în vehiculul apos A densitatea particulei solide
D suspensia reconstituită trebuie să se B fenomene de absorbție
redisperseze ușor, prin agitare mode­ C natura fazei externe lichide
rată D natura si concentrația substanțelor
E suspensia reconstituită trebuie să pre­ auxiliare
zinte o curgere facilă din recipient E starea suspensiei (defloculată sau flo-
culată)
£
41 • In cazul suspensiilor, fenomenul de
modificare a cristalelor: 44 • Pentru realizarea suspensiilor far­
maceutice, substanțele medicamentoase
A se produce în suspensiile cu parti­
cule cristaline vor fi selectate în funcție de următoa-
rele considerente:
B se produce rapid după prepararea
suspensiilor A calea de administrare a suspensiei
C poate fi evitat prin utilizarea de par­ B stabilitatea fizică a suspensiei
ticule ultrafine
C caracterele subiective dorite ale sus­
D este agravat de variațiile de tempe­ pensiei
ratură
D tipul suspensiei (defloculată sau flo-
E este absent in cazul substanțelor
culată)
polimorfe
E scopul terapeutic urmărit

42 • Surfactanții utilizați ca agenți

umectanți pentru formulările de sus­
pensii parenterale sunt:

A docusatul de sodiu
B span-urile

40 C • 41 A D • 42 C D E • 43 A • 44 A E
I

k
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
45 • ^Referitor la substanțele auxiliare
care se pot folosi la prepararea suspen­
siilor farmaceutice, FR X nu prevede:
A agenți de floculare
B agenți pentru creșterea viscozității
C antispumanți
D conservanți antimicrobieni potriviți
E umectanti
1
46 • Metodele de preparare prin dis­
persare a suspensiilor lichide deflocu­
late și floculate în vehicul structurat au
în comun următoarele etape:
A pulverizarea substanței solide
B umectarea pulberii
C suspendarea particulelor defloculate
într-un vehicul structurat
D adăugarea unui agent floculant la
suspensia particulelor defloculate
E adăugarea unui agent de suspensie
în suspensia floculată
47 • La formularea suspensiilor, in
selecția unui aromatizant, formulatorul
va ține seama de următoarele aspecte:
A stabilitatea la diferite valori de pH
(mai ales în cazul suspensiilor anti-
acide)
B stabilitatea în recipiente de sticlă
sau plastomeri
C capacitatea de a acoperi gustul neplă­
cut al unor componente
D puterea sa calorică
E potențialul de a cauza fenomenul de
cap locking
45 C • 46 A B • 47 A B C • 48 A • 49 A B • 50 A ; C
Suspensii farmaceutice | 105
48 • *Metodele care pot diminua tendința
de creștere a cristalelor de substanță
medicamentoasă în suspensii sunt urmă­
toarele, cu excepția:
A coacervarea
B evitarea pe cât posibil a variațiilor
de temperatură
C scăderea tensiunii interfaciale
D adăugarea de hidrocoloizi
E mărirea viscozității sistemului dis­
pers
49 • Modificările fizice ale suspensiilor
produse de contaminarea microbiană
constau în:
A schimbări de culoare, gust, miros
B scăderea viscozității
C formarea de precipitate
D degradarea conservantului antimicro-
bian
E modificarea pH-ului
50 • Agenții de dispersare utilizați la
prepararea suspensiilor farmaceutice se
clasifică în următoarele grupe:
A agenți de umectare
B agenți defloculanți
C coloizi protectori
D agenți de suspensie
E agenți pentru floculare
! k
106^ Suspensii farmaceutice
51 • Fenomenul de flotare:
A se întâlnește în cazul unor substanțe
solide hidrofobe, prin agitare cu apa
folosită ca vehicul al suspensiei
B se manifestă prin formarea de aglo­
merate mari și poroase, care se ridică
și plutesc la suprafața lichidului
C este un indicator al posibilității de
obținere a unei suspensii floculate
D este favorizat de viscozitatea mare
a mediului de dispersie
E se datorează faptului că faza solidă
este hidrofobă și are o densitate mai
mică decât a fazei lichide
52 • Precizați care dintre următorii
polimeri hidrofili fac parte din gru­
pul agenților de suspensie natu­
rali:
A aerosilul
B polividona
C guma arabică
D tragacanta
E alginatul de sodiu
53 • Selectați solvenții utilizați ca agenți
umectanți în formularea suspensiilor
care retardează cristalizarea solidelor
solubilizate:
A alcoolul
V glicerolul
C propilenglicolul
D polietilenglicolii lichizi
E siropul simplu
51 A B E • 52 C D • 53 B D • 54 B C E • 55 C • 56 D
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
54 • Precizați care dintre următorii
surfactanti neionici se utilizează cel mai
frecvent ca agenți umectanți în suspen­
sii pentru uz intern și extern:
A laurilsulfatul de sodiu
B polisorbații
C span-urile
D clorura de benzalconiu
E poloxamerii
55 • ^Mărimea particulelor solide disper­
sate în suspensiile oftalmice corespunde
prevederilor FR X dacă 90%, respectiv
10% din particulele examinate la micro­
scop prezintă un diametru de cel mult:
A 5 pm, respectiv 10 pm
B 20 pm, respectiv 40 pm
C 25 pm, respectiv 50 pm
D 50 pm, respectiv 100 pm
E 50 pm, respectiv 180 pm
56 • ^Precizați care dintre următoarele
prevederi ale FR X referitoare Ia pre­
pararea suspensiilor este falsă:
A substanțele solide se aduc la un grad
de finețe corespunzător scopului și
modului de administrare
B se pot adăuga umectanți
C substanțele solide se dispersează în
mediul de dispersie lichid printr-o
metodă adecvată
D suspensia se completează la volu­
mul prevăzut (m/V)
E se pot adăuga agenți pentru corec­
tarea gustului și mirosului în sus­
pensiile de uz intern
k
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Suspensii farmaceutice 107

57 • Suspensiile antiacide conțin cantități D se efectuează cu ajutorul amestecă-

de substanțe neutralizante:
9
toarelor cu palete sau tip turbină
E inițial, se preferă realizarea unei dis­
A cuprinse între 5 și 15%, dacă se uti­
persii concentrate a agentului de
lizează substanțele în formă solidă
suspensie
B de până la 50% din masa suspensiei,
dacă se utilizează substanțele ca geluri
anorganice
60 • Față de pulberile suspendabile,
C peste 20%, dacă se utilizează sub­ granulele suspendabile prezintă urmă-
stanțele în formă solidă toarele avantaje:
D peste 50% din masa suspensiei, dacă
se utilizează substanțele ca geluri A fabricare ușoară, cu echipament de
anorganice producție și energie minimă
E cuprinse între 0,5 și 3%, dacă se uti­ B stabilitate fizico-chimică mare
lizează substanțele în formă solidă
9
C umiditate foarte scăzută sau nulă
D proprietăți bune de curgere și redis-
persarea omogenă în vehicul
58 • Precizați care dintre următorii
♦
E aspect atractiv
polimeri hidrofili fac parte din grupul
agenților de suspensie de sinteză:
61 • ^Valoarea zero a unghiului de con­
A aerosilul
tact al unui lichid cu un solid (0 = 0)
B alcoolul polivinilic denotă că umectarea particulelor solide
C carbomerii este:
D gelatina
E hidroxipropilmetilceluloza A totală
B satisfăcătoare
C dificilă
59 • *Despre prepararea vehiculului D greoaie
structurat ca fază a procesului tehnologic E imposibilă
de fabricare a suspensiilor sunt adevă­
rate următoarele afirmații, cu excepția:

A se efectuează cu cel mult 4 ore îna­

intea preparării suspensiei
B pentru hidratarea coloizilor este pre­
ferat un mediu cald
C se efectuează în timp scurt dacă
hidrocoloizii sunt dispersați adecvat
în vehicul

57 A B • 58 A B C • 59 A • 60 B D E • 61 A
F
108 Suspensii farmaceutice TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

62 • ^Precizați care dintre următoarele E se vor evita pierderile mari de apă,

straturi nu se regăsește într-o suspensie dacă este necesară o încălzire pre­
defloculată: lungită

A zonă de lichid clar

B zona de aglomerate laxe de particule 65 • Precizați care sunt calități cerute
* 5

solide (flocoane) care plutesc la

pentru un agent de suspensie ideal:
suprafață
C zona de sediment cu particule foarte
fine
D zona de tranziție foarte concentrată
în particule solide
E zona de sediment compact
63 • In prezent, în farmacie se prepară
următoarele tipuri de suspensii:
A să producă vehicule structurate
B dispersia sa apoasă să nu prezinte
prag de curgere
C să nu fie toxic
D să tolereze electroliții
E viscozitatea dispersiei apoase să nu
se modifice sub acțiunea tempera­
turii sau în timp

A suspensii cu eliberare susținută

B suspensii lichide ex tempore din
forme farmaceutice industriale
C suspensii lichide ex tempore din sus­
pensii reconstituibile
D suspensii magistrale
E suspensii solide (uscate)
64 • *Precizați care dintre următoarele
reguli recomandate a fi respectate la
fabricarea unei suspensii floculate în
vehicul structurat nu este corectă:
66 • *Din ecuația lui Stokes reiese că
stabilitatea unui sistem dispers va fi cu
atât mai mare cu cât:
A diferența dintre densitățile celor două
> >
faze va fi mai mare
B viscozitatea mediului de dispersie va
fi mai mică
C raza particulei solide va fi mai mică
D forța gravitațională va fi mai mare
E porozitatea fazei dispersate va fi mai
mare

A se controlează ca vehiculul să mențină

ingredientele solubile în soluție
B se va supune suspensia la dezaerare
C se va utiliza suficientă apă pentru a
dispersa ușor și a hidrata agentul de
suspensie
D se va utiliza un exces de 40% materii
prime, pentru a compensa eventua­
lele pierderi din timpul fabricării
!

■
62 E • 63 i C D • 64 D • 65 A C D E • 66 C
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
67 • Printre caracteristicile datorită
cărora celuloza microcristalină este un
agent de suspensie excelent se numără:
A insolubilitatea sa în apă
B dispersarea ușoară în apă rece sau
caldă
C timpul de hidratare și îmbibare scurt
D prețul de cost ridicat
E în apă, formează un vehicul struc­
turat, tixotrop
68 • *Care dintre următorii agenți flo-
culanți pentru suspensii face parte din
clasa electrolitilor:
A carboximetilceluloza sodică
B clorura de benzalconiu
C clorura de sodiu
D docusatul de sodiu
E laurilsulfatul de sodiu
69 • *Conform ecuației lui Stokes, urmă­
torii factori influențează viteza de sedi-
♦
mentare a particulelor solide în suspensie,
cu excepția:
A razei particulelor solide
B densității particulei
C densității mediului de dispersie lichid
D viscozității newtoniene a mediului
de dispersie
E volumului suspensiei
I
67 B C E • 68 C • 69 E • 70 A B C D • 71 C
I
Suspensii farmaceutice 109
70 • Procesul de divizare a substanței
solide:
A reprezintă o etapă la prepararea sus­
pensiilor
B se efectuează prin diferite procedee
de pulverizare în mediu uscat sau
umed
C se efectuează prin procedee de pre­
cipitare (condensare) în condiții
controlate
D se poate realiza prin procedee meca­
nice sau chimice
E presupune o micșorare a dimensiu­
nii particulelor, cu schimbarea
caracterelor chimice ale substanței
active
71 • ^Comprimatele pentru suspensii:
A sunt forme farmaceutice solide cu
eliberare modificată (prelungită)
B se obțin din substanțe solubile în apă
și excipienți potriviți
C se obțin prin comprimarea substan­
țelor insolubile în apă și a exci-
pienților adecvați
D se obțin din amestecuri de pulberi
cu granule solubile în apă
E prin agitarea unui comprimat în apă,
se obține o suspensie cu un grad
mare de viscozitate
HO l Suspensii farmaceutice
72 • ^'Precizați care dintre următoarele
procese nu constituie o etapă principală
a fabricării pastelor de dinți:
A prepararea unui gel viscozifiant
B dispersarea pulberilor în gel
C omogenizare sub vid pentru dezac-
rare
D adăugarea agentului spumant, în final
E adăugarea agentului floculant, în final
73 • O suspensie de bună calitate trebuie
să îndeplinească următoarele condiții:
A să asigure o dispersie adecvată a
particulelor solide în vehicul
B să prezinte o sedimentare mică a
particulelor
C să se formeze rapid un sediment
dens, compact
D să rămână omogenă, după agitarea
recipientului, o perioadă suficientă,
necesară pentru prelevarea și admi­
nistrarea dozei de către pacient
E să se evite separarea celor două faze
componente
74 • *Un vehicul structurat folosit la
formularea suspensiilor:
A este un mediu de dispersie în care
agentul de viscozitate prezintă o struc­
tură macromoleculară și închide în
rețeaua sa particulele de substanță
medicamentoasă
este folosit pentru peptizarea sus­
pensiilor
72 E . 73 A B D • 74 A • 75 C D E • 76 A B C • 77 A D E
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
c este un vehicul lipofil pc bază dc
uleiuri vegetale
D este constituit din soluții hidroalco-
olice dc electroliți
E nu trebuie să prezinte curgere plastică
75 • Pentru prepararea suspensiilor radio-
opace, sulfatul de bariu se utilizează în
concentrații de:
A 10%
B 25%
C 35%
D 60%
E 75%
76 • Etapele de obținere a suspensiilor
defloculate includ:
A pulverizarea particulelor solide sau
cristalizarea controlată a substanței
medicamentoase
B umectarea, respectiv peptizarea și
dispersarea într-un vehicul
C amestecare și agitare
D adăugarea unui agent floculant
E filtrarea și completarea la volum
77 • Precizați care dintre următorii
polimeri hidrofili fac parte din grupul
agenților de suspensie de semisinteză:
A alginatul de sodiu
B bentonita
C carbomerii
D carboximetilceluloza sodică
E metilceluloza
9
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
78 • ^Alegeți enunțul fals cu privire la
avantajele suspensiilor:
A evitarea gustului dezagreabil al unor
substanțe medicamentoase solubile,
prin înlocuirea cu derivați insolubili
și fără gust
B asigurarea stabilității unor substanțe
medicamentoase în mediul apos față
de descompunerea hidrolitică
C formularea eficace și elegantă din
punct de vedere farmaceutic nu este
dificilă
D formularea în medicația pediatrică
a unor produse lichide cu gust și
miros plăcut
E prezintă o biodisponibilitate superi­
oară față de formele farmaceutice
solide
79 • ^Eliberarea substanței medicamen-
toase dintr-o suspensie orală cu fază
externă hidromiscibilă este controlată de:
A viteza de dizolvare a substanței medi-
9
camentoase în faza externă
B viteza de dizolvare a substanței medi-
camentoase în faza externă și difu­
zia sa în această fază
C viteza de sedimentare a particulelor
solide în faza externă
D viteza de sedimentare și de dizolvare
a particulelor solide în faza externă
E viteza de sedimentare a particulelor
solide în faza externă și difuzia lor
în această fază
/
78 C • 79 A • 80 B • 81 A D E • 82 A C E
Suspensii farmaceutice III
80 • ^Selectați parametrul prevăzut de
FR X la controlul calității suspensiilor
farmaceutice:
A gradul de floculare
B mărimea particulelor
C pH-uI
D potențialul zeta
E volumul de sedimentare
81 • Următoarele afirmații referitoare
Ia surfactanți utilizați ca agenți de umec-
tare la prepararea suspensiilor sunt ade­
vărate:
A acționează prin scăderea unghiului
de contact între suprafața particule­
lor solide și lichid
B acționează prin modificarea sarcinii
electrice de la suprafața particulelor
solide din suspensie
C acționează prin adsorbția fizică la
suprafața particulelor solide din sus­
pensie
D de obicei, se utilizează în concentrații
cuprinse între 0,05 și 0,5%
E trebuie să fie compatibili cu sub­
stanțele asociate în formula suspensiei
82 • Precizați care dintre următoarele
lichide se pot folosi ca vehicule lipofile
pentru prepararea suspensiilor de uz
extern:
A uleiuri vegetale
B polietilenglicoli lichizi
C esteri ai acizilor grași
D emulsii de tip ulei în apă
E parafină lichidă
112 | Suspensii farmaceutice
83 • ^Selectați factorul care nu inter­
vine în stabilizarea suspensiilor:
A pH-ul
B potențialul chimic
C densitatea
D adăugarea altor substanțe
E gravitația
84 • Suspensiile farmaceutice prezintă
următoarele avantaje:
A sunt o metodă eficientă de disper­
sare a unor substanțe insolubile sau
greu solubile, permițând administra­
rea acestora în concentrații ridicate
în forma lichidă de suspensie
B reprezintă o posibilitate de adminis­
trare comodă și ușoară pentru pacienți
cu dificultăți de înghițire a formelor
farmaceutice solide
C asigurară stabilitatea unor substanțe
medicamentoase în mediul apos față
de descompunerea hidrolitică
D după administrare orală, permit insta­
larea mai rapidă a efectului terape­
utic, comparativ cu soluțiile
E permit înlocuirea vehiculului cu unul
în care substanța activă are solubi-
litate maximă
85 • *Diametrul maxim al particulelor
solide din suspensii admis de FR X pen­
tru 90% din particulele examinate este:
A 10 |tm
B 25 gm
C 50 p.m
D 100 pm
E 180 pm
83 B • 84 A B C • 85 C • 86 A B C E • 87 C
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
86 • La formularea suspensiilor se urmă­
rește îndeplinirea următoarelor condiții:
A suspensia trebuie să prezinte un aspect
omogen
B particulele de substanță solidă trebuie
să fie mici și să prezinte o dimen­
siune uniformă, în scopul obținerii
unui produs omogen, fără textură
rugoasă
C viscozitatea suspensiei trebuie să fie
adecvată, pentru a permite o prelevare
și o administrare exactă și corectă
D solubilitatea particulelor solide tre­
buie să poată fi modificată pe par­
cursul perioadei de valabilitate a
suspensiei
E suspensia trebuie să fie stabilă din
punct de vedere fizico-chimic și
microbiologic
87 • *Selectati factorul care nu inter-
vine în obținerea de suspensii floculate
sau defloculate:
A mărimea relativă a forțelor de res-
pingere electrostatice provenind de
la sarcinile electrice ale particulelor
și forțele de atracție dintre particule
B capacitatea de umectare a particule­
lor solide
C prezența în formulare a mai mult de
două forme polimorfe ale substanței
medicamentoase
D energia suprafeței
E viscozitatea suspensiei
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
88 • Precizați care dintre următoarele
lichide se pot folosi ca vehicule pentru
prepararea suspensiilor orale:
A apa distilată
B siropul simplu
C soluția de sorbitol
D soluții coloidale macromoleculare
E parafina lichidă
89 • Referitor Ia modificarea viscozitătii
suspensiei, sunt adevărate următoarele
afirmații:
9
A viscozitatea este un parametru impor­
tant care caracterizează stabilitatea
suspensiei din punct de vedere fizic
B variațiile mici ale viscozitătii în timpul
depozitării suspensiei sunt acceptabile
C sunt admise variații relativ mari ale
viscozității suspensiilor pe parcursul
perioadei de valabilitate a acestora
D variațiile mari ale viscozitătii nu afec-
tează capacitatea de redispersare a
suspensiei
E depolimerizarea hidrocoloizilor folo­
siți în formulare nu are consecințe
asupra viscozității suspensiei
90 • *Din considerente tehnologice, pen­
tru realizarea suspensiilor reconstitui-
bile se recomandă următorii edulcoranți
naturali, cu excepția:
A dextrozei
B manitolului
C sorbitolului
D siropurilor de fructe
E zaharozei
88 A B C D • 89 A B • 90 D • 91 A C D • 92 D • 93 A B D
Suspensii farmaceutice 113
91 • Următoarele afirmații sunt adevă­
rate pentru soluțiile coloidale apoase de
metilceluloză 0,5-2%, folosite ca agenți
de suspensie:
A sunt compatibile cu adjuvanții ionici
B prezintă o comportare plastică și tixo-
tropă
c determină formarea de sedimente ade­
rente la asocierea cu oxid de zinc,
talc și oxid de titan
D se prepară prin dispersarea polimerului
în apă caldă și apoi răcirea dispersiei
la 4°C pentru dizolvarea acestuia
E nu produc spumă
92 • *La fabricarea suspensiilor farma­
ceutice, pulverizarea substanțelor medi­
camentoase se poate efectua prin diferite
metode mecanice, care nu includ:
A micropulverizarea în stare solidă
B micropulverizarea în stare lichidă
C uscarea prin atomizare
D uscarea prin liofilizare
E micropulverizarea cu energie fluidă
93 • Gradul de floculare:
A este un parametru care se utilizează
pentru a exprima cantitativ sedimen­
tarea unei suspensii
B este o expresie a creșterii volumului
de sedimentare, ca rezultat al floculării
C se mai numește și volum de floculare
D este mult utilizat pentru măsurarea
sedimentării suspensiilor floculate
E se utilizează pentru a calcula viteza de
sedimentare într-o suspensie floculată
k
114 | Suspensii farmaceutice
94 • *Suspensiile foarte concentrate sunt
denumite impropriu:
A mixturi
► mixturi agitante
C magme
D loțiuni
E paste
95 • *Stabilitatea fizică a unei suspensii
farmaceutice poate fi evaluată prin măsu­
rarea următorilor parametri, cu excepția:
A gradului de floculare
B facilității de redispersare
C mărimii și formei cristalelor după
testare accelerată
D pH-ului
E volumului de sedimentare
96 • Alegeți afirmațiile adevărate refe­
ritoare la sistemele disperse floculate:
A sunt numite și sisteme disperse agre­
gate cu rețea deschisă
B starea floculată reprezintă o alterna­
tivă pentru evoluția unei suspensii
spre un sistem termodinamic stabil
C flocularea controlată reprezintă un
mijloc de a preveni compactizarea
sedimentului
D nu prezintă avantaje de stabilitate
fizică față de sistemele disperse deflo-
culate
E starea floculată este adecvată pentru
suspensiile injectabile și cele oftal-
mice
94 E • 95 D • 96 A C»97ABDE»98E«99ABCD
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
97 • Dezavantajele agenților de suspen­
dare din grupul hidrocoloizilor sunt:
A absența gradului de uniformitate chi­
mică
B variația culorii de Ia un sort la altul
C uniformitatea culorii sorturilor
D variația vitezei de hidratare
E variația puterii de gelificare
98 • *Precizati care dintre următorii
antioxidanți pentru suspensii este solu­
bil în apă:
A butilhidroxianisolul
B butilhidroxitoluenul
C galatul de propil
D tocoferolul
E metabisulfitul de sodiu
A
99 • In stabilizarea suspensiilor apoase,
pH-ul acestora poate interveni astfel:
A poate modifica unele caractere Teo­
logice
B poate influența stabilitatea fizică a
suspensiei
C poate influența stabilitatea chimică
a substanței medicamentoase
D poate modifica pH-ul la nivelul căii
de administrare
E nu determină modificări tehnologice
și terapeutice
 tehnologie farmaceutică
100 • ^Măsurarea potențialului zeta
pentru evaluarea stabilității suspensii­
lor oferă informații referitoare la:
A capacitatea de adeziune a suspensiei
B densitatea specifică a suspensiei
C forma particulelor suspendate
D sarcina electrică a particulelor sus­
pendate
E viscozitatea suspensiei
101 • *In cazul suspensiilor, limita
minimă de mărime a particulelor solide
dispersate este de:
A 0,1 pm
B 100 pm
C 0,1 nm
D 10 pm
E 1 mm
102 • Suspensiile prezintă următoarele
avantaje:
A realizarea de forme farmaceutice
solide pentru reconstituirea de sus­
pensii, cu evitarea cimentării sedi­
mentului
B posibilitatea evitării gustului deza­
greabil al unor substanțe medicamen­
toase practic insolubile prin înlocuirea
cu derivați solubili
C suspensiile prezintă o biodisponibi-
litate superioară față de alte forme
farmaceutice lichide (soluții)
D formularea sub formă de suspensie
pentru administrarea parenterală
permite controlarea vitezei de
100 D • 101 A • 102 A D • 103 B • 104 A B
Suspensii farmaceutice 115
absorbție a substanțelor medicamen­
toase
E stabilitatea fizică ridicată la fluctuații
mari de temperatură
103 • *Alegeți enunțul fals cu privire
la dezavantajele suspensiilor:
A față de comprimate sau capsule, for­
mularea eficace și elegantă din punct
de vedere farmaceutic a suspensiilor
este dificilă
B suspensiile prezintă o biodisponibi-
litate inferioară față de formele far­
maceutice solide: granule, capsule,
comprimate etc.
C polimorfismul unor substanțe medi­
camentoase este o cauză de inacti­
vitate
D ca și soluțiile apoase, pot fi invadate
de microorganisme
E suspensiile reprezintă una dintre cele
mai instabile forme farmaceutice
104 • Suspensiile pot fi clasificate în
funcție de dimensiunea particulelor solide
suspendate în:
A suspensii monodisperse
B suspensii polidisperse
C hidrodispersii
D organodispersii
E suspensii peptizate
k
r
116 | Suspensii farmaceutice
105 • * Alegeți calea nonmucozală de
administrare a suspensiilor:
A oculară
B nazală
C pulmonară
D cutanată
E vaginală
A
106 • In formularea suspensiilor, dimen­
siunile relativ mari ale particulelor solide
determină:
A instabilitatea formei farmaceutice
I posibilitatea observării lor cu micro­
scopul sau cu ochiul liber
C creșterea absorbției substanței active
în organism
D stabilitatea microbiologică mai pro­
nunțată a preparatului
E scăderea vitezei de sedimentare a
particulelor
107 • *în ecuația lui G. Stokes, care
exprimă viteza de sedimentare a parti­
culelor solide într-o suspensie, intervin
următorii factori, cu excepția:
A razei particulei
B densității particulei solide
C densității fazei lichide
D viscozității
E tensiunii superficiale a lichidului
105 D • 106 A B • 107 E • 108 A C • 109 B C D
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
108 • Proprietățile superficiale solid/
lichid care prezintă interes major pen­
tru tehnologia de preparare a suspen­
siilor farmaceutice sunt legate de:
A umectarea particulelor solide
I riscul de cimentare a sedimentului
C capacitatea particulelor solide de a
adsorbi substanțele dizolvate în faza
externă
D transformarea formelor metastabile
ale substanței medicamentoase în
forme stabile
E riscul de a promova dezvoltarea
microorganismelor în suspensie
109 • Suspensiile defloculate pot fi
îmbunătățite, reducându-se posibilita­
tea de cimentare prin:
A creșterea mărimii particulelor sus­
pendate
B micșorarea mărimii particulelor sus­
pendate
C creșterea densității mediului de dis­
persie
D mărirea viscozitătii mediului de dis-
persie
E utilizarea în formulare a formelor
metastabile ale substanțelor medica-
mentoase
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Suspensii farmaceutice 117

110 • *Alegeți afirmația falsă referitoare C citratului de sodiu

la fenomenul de modificare a cristalelor D EDTA disodic
ce poate apărea în cazul suspensiilor: E fosfatului de potasiu

A fenomenul de creștere a cristalelor

va fi cu atât mai rapid cu cât solu­
113 • în vehiculul apos pentru suspen­
bilitatea substanței medicamentoase
siile orale se poate adăuga glicerol și
este mai mică
alcool, cu scopul de a controla urmă­
B pentru a fi redus, trebuie ca în pro­
toarele caracteristici:
cesul de fabricare a suspensiilor să
se utilizeze pulberi cu o granulome- A viscozitatea suspensiei
trie cât mai omogenă
B solubilitatea substanței medicamen­
C suspensiile diluate sunt cele mai facile toase
medii pentru modificarea cristalelor
C gradul de floculare al suspensiei
D fluctuațiile de temperatură schimbă
D stabilitatea suspensiei
distribuția mărimii particulelor și pot
E gustul suspensiei
conduce la cimentarea sedimentului
E metodele care pot diminua tendința
de creștere a mărimii cristalelor în
114 • în suspensiile orale, apa utilizată
cursul timpului includ scăderea ten­
ca vehicul pentru substanța medica­
siunii interfaciale, cu surfactanți
mentoasă insolubilă îndeplinește urmă­
toarele roluri:
/s
111 • In formularea pastelor de dinți, A dispersant
se pot utiliza ca agenți abrazivi urmă­
B solvent
toarele substanțe:
C transportor la locul de acțiune în orga­
5

A carbonat de calciu nism

hidroxid de magneziu D agent de modificare a densității
C gel de fosfat de calciu secundar E umectant
D fosfat de calciu
E siliciu coloidal

112 • *Ca agenți antigelificanți și contra

cimentării sedimentului în suspensiile
farmaceutice se utilizează următoarele
substanțe cu excepția:

A acidului sorbic
B aerosilului

110 A • 111 A C D • 112 A • 113 B D E • 114 A C

118 | Suspensii farmaceutice TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

115 • Care dintre următoarele afirmații C este compatibilă cu alcoolul în con­

se referă la agenții de suspensie: centrații ridicate
9

D se utilizează numai sub formă de

A sunt denumiți și agenți de stabilizare
B acționează în principal prin modifi­
carea sarcinii electrice de la suprafața
particulelor solide suspendate
C acționează prin creșterea viscozității
sistemului dispers, întârziind sedi­
mentarea particulelor solide suspen­
date
D se adaugă în suspensie dacă mediul
de dispersie este apa sau un amestec
hidroalcoolic
E acțiunea lor principală o constituie
facilitarea umectării în apă a sub­
stanțelor hidrofobe formulate ca
suspensii
116 • *Pentru suspensiile care conțin sub­
stanțe puternic active sau toxice, FR X
prevede:
mucilag 30% pentru suspendarea sub­
stanțelor solide insolubile
E se folosește pentru prepararea ex
tempore a suspensiilor magistrale
118£ • Referitor la tragacanta ca agent
de suspensie, sunt adevărate următoa­
rele afirmații, cu excepția:
A este un polizaharid natural anionic
B este mai eficientă decât guma ara­
bică
C este stabilă în domeniul de pH = 4-7,5
D este folosită numai pentru suspensi­
ile de uz intern, fiind o gumă
E se poate utiliza pentru prepararea sus­
pensiilor cu sulf, cu azotat bazic de
bismut

A păstrarea la Separanda
B păstrarea la rece
»

119 • Veegumul, ca agent de suspensie:

C verificarea dozelor maxime ale aces­
tor substanțe numai pentru 24 h
D condiționarea în recipiente închise
etanș
E masa de substanță prelucrată sub
formă de suspensie să nu depășească
doza maximă pentru 24 h
117 • Ca agent de suspensie, guma ara­
bică:
A se utilizează mai ales în industrie
B este eficient în concentrații de
0,5-2,5%
C formează dispersii apoase tixotrope
și plastice, cu prag de curgere mare
D nu se asociază cu guma de xanthan
și carboximetilceluloza sodică
E este solubil în apă

A este foarte eficientă, acționând prin

creșterea viscozității mediului
se utilizează numai în suspensiile
orale
!
X

115 A C D • 116 E • 117 B E • 118 D E • 119 A B C

 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Suspensii farmaceutice 119

120 • Carboximetilceluloza sodică se 123 • *în suspensiile orale cu antibio­

utilizează ca agent de suspensie datorită tice, concentrația de substanță medica­
următoarelor proprietăți: mentoasă este de:

A este un polizaharid semisintetic neio- A 0,050-0,100 g/5 ml

nogen
B este solubilă în alcool
C acționează prin creșterea viscozității
mediului de dispersie
D soluțiile coloidale formate de sortu­
rile cu viscozitate scăzută și medie
prezintă comportare pseudoplastică
E produce spumă
121 • Pentru a conferi suspensiilor orale
o rezistență mare la sedimentare, car-
boximetilceluloza sodică se poate asocia
cu polimeri tixotropi ca:
A aerosilul
B alginatul de sodiu
C carbopolii
D celuloza microcristalină
E veegumul
122 • Manitolul utilizat ca edulcorant
în suspensiile cu administrare orală:
B 0,125-0,500 g/5 ml
C 0,750-1 g/5 ml
D 1,25-1,50 g/5 ml
E 1,75-2 g/5 ml
124 • *Pentru a dezvolta o suspensie
farmaceutică stabilă și de calitate, adju-
vanții și aditivii se aleg pe baza următoa­
relor caracteristici principale, cu excepția:
A compatibilității cu substanța medi­
camentoasă și cu alți adjuvanți din
formulare
B stabilității la valori de pH specifice
C stabilității la temperatură scăzută
D facilitării procesării
E costurilor
125 • *Surfactanții utilizați ca agenți
de umectare în formularea suspensiilor
au valoarea HLB cuprinsă în interva­
lul:

A are aproximativ Vi din capacitatea A 2-4

de îndulcire a zahărului B 5-6
B are gust bun C 7-9
C are un efect răcoritor în gură D 10-13
D este considerat necaloric E 14-16
E mărește consistența suspensiei

120 C D • 121 C D E • 122 B C D • 123 B • 124 C • 125 C

1
120 | Suspensii farmaceutice TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

126 • *Selectați care dintre următorii 129 • *Față de alți agenți viscozifianți,
agenți defloculanți utilizați în suspensii carbomerii oferă următorul avantaj:
de uz intern acționează prin stabilizare
A se dizolvă în apă prin neutralizare
entalpică:
cu hidroxizi alcalini
A lecitina B nu sunt sensibili la lumină
B hidroxipropilceluloza C se utilizează în concentrații mici,
C fosfatul trisodic 0,1-0,5%
D copolimerii de alcool polivinilic - D prezintă o curgere pseudoplastică în
acetatul de polivinil soluții diluate
E citratul de sodiu E nu formează pelicule prin evapora­
rea vehiculului

127 • *Concentrațiile în care agenții de

viscozitate se pot utiliza în suspensii 130 • *Care dintre următoarele substanțe
pentru acțiunea de coloizi protectori se utilizează ca agent antispumant în
sunt: suspensiile farmaceutice:

A sub 0,1% A acidul citric

B 0,5-1% B bentonita
C 1,25-2% C clorura de aluminiu
D 2,5-3% D polisorbatul 80
E 3,5-5% E simeticona

128 • *Cel mai utilizat agent de stabilitate

pentru fabricarea suspensiilor industri­
ale este:

A aerosilul
B amidonul
C bentonita
D celuloza microcristalină
E tragacanta

126 D • 127 A • 128 D • 129 C • 130 E

I
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Suspensii farmaceutice 121

Răspunsuri referințe bibliografice

1 A C D (1 - pp. 476, 477) 31 E (2 - p. 893)

2 A (1 - p. 438) 32 A B C (1 - p. 441)
3 D (1 - pp. 456, 457) 33 B C D (1 - p. 413)
4 A C D (1 - pp. 424, 425) 34 A (1 - p. 498)
5 A (1 - p. 485) 35 D (1 - p. 455)
6 A B C (1 - p. 432) 36 A C D (1 - p. 410)
7 A C E (1 - pp. 483, 485) 37 C (1 - pp. 449-451)
8 E (1 - p. 447) 38 B C E (1 - p. 466)
9 C (2 - p. 894) 39 E (1 - p. 478)
10 A B C (1 - p. 483) 40 C (1 - p. 485)
11 C (1 - p. 455) 41 A D (1 - p. 453)
12 B (1 - p. 470) 42 C D E (1 - p. 462)
13 A B C E (1 - p. 412) 43 A (1 - p. 498)
14 D (2 - p. 893) 44 A E (1 - p. 459)
15 C (1 - p. 410) 45 C (2 - p. 893)
16 A C D (1 - p. 423) 46 A B (1 - pp. 475, 476)
17 B (1 - p. 452) 47 A B C (1 - p. 456)
18 A C E (1 - p. 452) 48 A (1 - p. 454)
19 E (1 - p. 427) 49 A B (1 - p. 455)
20 A (1 - p. 440) 50 A B C (1 - p. 461)
21 A B (1 - p. 413) 51 A B E (1 - p. 419)
22 B (1 - p. 438) 52 C D (1 - p. 464)
23 A C E (1 - pp. 436, 437) 53 B D (1 - p. 462)
24 B (1 - p. 486) 54 B C E (1 - p. 461)
25 B C D (1 - p. 418) 55 C (1 - p. 491)
26 A B D (1 - pp. 448, 449) 56 D (2 - p. 893)
27 D (1 - p. 414) 57 A B (1 - p. 459)
28 E (1 - p. 416) 58 A B C (1 - p. 464)
29 E (1 - p. 416) 59 A (1 - p. 480)
30 B C E (1 - p. 460) 60 B D E (1 - p. 486)
122 | Suspensii farmaceutice
61 A (! _ p 420)
62 E (1 _ p 437)
63 B C D (1 - p. 474)
64 D (] _ p 482)
«5ACDE(l_p. 463)
66 C (1 _ p 448)
67 B C E (1 _ p 468)
68 C (1 _ p 469)
69 E (] _ p 448)
’"^®CD<l ~pp. 4I4.4IS)
c (I - p. 410)
72 E (1 - p. 488)
73 A B D (1 -p. 410)
74 A (1 - p 433)
75 C D E (1 _ p. 459)
76 A B C (1 _ p. 436)
77 A D E (1 - p. 464)
78 c (i - pp. 411ț 4]2)
79 A (1 _ p 497)
80 B (2 - p. 893)
81 A D E (1 - p. 461)
82 A C E (1 _ p. 460)
83 B (1 - pp. 435, 436)
84 AB C (1 _p.411)
85 C (2 - p. 393)
86 A B C E (1 _ p. 414)
87 c O - p. 436)
88ABCD(1 -p. 460)
89 A B (1 _ p 454)
90 D (1 _ p 485)
91 A C D (1 _ p
92 D (1 - p. 478)
93 A B D (1 _ pp 450> 45])
94 E (1 - p. 4]3)
95 D (! - pp 49] 492j
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
96 A B C (1 - pp. 438, 441)
97 A B D E (1 - p. 465)
98 E (1 - p. 471)
99 A B C D (1 - p. 435)
100 D (1 - p. 493)
101 A (1 - p. 409)
102 A D (1 - pp. 41 1-412)
103 B (1 - p. 412)
104 A B (1 - p. 412)
105 D (1 - p. 413)
106 A B (1 - p. 415)
107 E (1 - p. 416)
108 A C (1 - p. 418)
109 B C D (1 - p. 449)
110 A (1 - p. 453)
111 A C D (1 - p. 460)
112 A (1 - p. 470)
113 B D E (1 - p. 460)
114 A C (1 - p. 460)
115 A C D (1 - p. 463)
116 E (2 - p. 894)
117 B E (1 - p. 465)
118 D E (1 - pp. 464-465)
119 A B C (1 - p. 466)
120 C D (1 - p. 467)
121 C D E (1 - p. 468)
122 B C D (1 - p. 472)
123 B (1 - p. 459)
124 C (1 - p. 460)
125 C (1 - p. 461)
126 D (1 - p. 462)
127 A (1 - p. 463)
128 D (1 - p. 468)
129 C (1 - p. 469)
130 E (1 - p. 470)
 Suspensii farmaceutice 123
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

Bibliografie

1. Popovici, I., Lupuleasa, D., Tehnologie farmaceutică, voi. II, ed. a Il-a, Editura Polirom, Iași,
ISBN: 978-973-46-6920-2; 2017: 409-500.
2. *** Farmacopeea Română, ed. a X-a, Editura Medicală, București, ISBN: 973-39-0226-8; 1993:
893-894.
 Tema: Preparate semisolide
pentru aplicații cutanate

1 • Hidrogelurile de CMC-sodică: 3 ° Absorbția percutanată este definită

ca suma următoarelor fenomene:
A în concentrații de 5-6% sunt tixo-
trope A penetrația
B sunt miscibile cu glicoli B eliberarea substanței medicamentoase
C sunt miscibile cu geluri de traga- din baza de unguent
canta C activarea răspunsului terapeutic
D sunt miscibile cu geluri de gelatină D permeația
E nu sunt miscibile cu geluri de pec- E resorbția
9

tine

4 • ^Penetrația si absorbția substanțelor

9 9 ’ ’

2 • Determinarea tipului de emulsie a medicamentoase dintr-un unguent

unguentelor-emulsie se poate face prin depind de următorii factori fiziologici:
metoda:
A modul de aplicare pe suprafața pielii
A diluării B durata de contact a unguentului cu
B concentrării pielea
C solubilității colorantilor
* 3
C coeficientul de repartiție al substanței
D măsurării conductibilității electrice medicamentoase
E sublimării D pH-ul bazei de unguent
E grosimea pielii

1ABCD«2ACD«3ADE*4E
1
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
5 • Principalele proprietăți structurale
care facilitează interpenetrarea unui poli­
mer bioadeziv într-un substrat biologic
includ:
A bioadezivul și substratul să prezinte
structuri chimice similare
B bioadezivii trebuie să prezinte o fle­
xibilitate a lanțului polimeric sufi­
cient de mică pentru a permite difuzia
C bioadezivul si substratul să difere în
ceea ce privește structura chimică
D bioadezivul să aibă o bună solubi-
litate în mucoasă
E bioadezivii trebuie să prezinte o fle­
xibilitate a lanțului polimeric suficient
de mare pentru a permite difuzia
6 • *La prepararea unguentelor în far­
macie se pot folosi ustensile metalice în
cazul prezenței:
A acidului salicilic
B salicilatilor
C iodului
D sărurilor de mercur
E diclofenacului sodic
7 • *Pentru a asigura o consistență nor­
mală, moderată a unguentelor, limita
maximă în care pot fi încorporate extrac­
tele moi și fluide este:
A 25%
E 30%
C 10%
D 5%
E 20%
z k
5AD E<6E<7A<8BCDE<9BC< 10 ABCE
Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 125
8 • Cremele cu stearați:
A penetrează mai greu prin piele
B nu lasă urme grase
C se mai numesc creme evanescențe
D penetrează ușor prin piele
E conțin cantități mari de apă și acid
stearic
9 • Dintre căile enumerate, alegeți căile
transepidermice de penetrație prin piele:
A pasajul prin anexele pielii
B calea transmucozală
C calea transcelulară
D calea intercelulară
E calea intracistemală
10 • Hidrogelurile se caracterizează prin
următoarele:
A se pot dezagrega în apă
B sunt utilizate în tratamentul unor der­
matoze acute
C formează un film protector la locul
de aplicare
D sunt preferate de pacienții cu pielea
sebostatică
E mai pot absorbi apă 10-20% din gre­
utatea lor
F
126 Preparate semisolide pentru aplicații cutanate TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

11 • *Procesele sau leziunile cutanate C hidrogelurile anionice sunt incom­

acute: patibile cu diferite substanțe medi­
camentoase
A necesită utilizarea produselor lipofile
D coeficientul de difuziune ai substanței
cu efect ocluzivo-emolient
medicamentoase din hidrogeluri este
B se tratează cu produse ce conțin apă
direct proporțional cu viscozitatea
C se caracterizează prin scuame, fisuri
sistemului
D se manifestă prin leziuni uscate
E coeficientul de difuziune al substanței
E se manifestă prin keratoze
medicamentoase din hidrogeluri este
invers proporțional cu viscozitatea
sistemului
12 • Avantaje ale tuburilor din aluminiu
pentru condiționarea unguentelor:

A pot fi opace sau transparente 15 • *Pentru fabricarea diferitelor tipuri

B permit imprimarea etichetei direct de unguente se utilizează următoarele
pe tub substanțe medicamentoase cu acțiune
9 9

C asigură o închidere ermetică citostatică locală, cu excepția:

D pot fi sterilizate
A cignolinului
E după extruziunea unguentului, tubul
E podofilinei
rămâne presat
C fluorouracilului
D flucitozinei

13 • *Pentru a asigura o consistență nor­ E carmustinei

mală, moderată a unguentelor, limita
maximă în care pot fi încorporate ule­
iurile volatile este: 16 • Antioxidanții adăugați în unguente
trebuie să îndeplinească următoarele
A 25% condiții:
30%
A să fie fără miros și fără gust
C 10%
B să fie stabili și eficace la variații
D 5%
mici de pH
E 20%
C să fie eficace în concentrații mari
D să fie stabili și eficace la variații
14 • Pentru hidrogeluri, următoarele mari de pH
afirmații sunt adevărate: E să nu fie volatili

A prezintă o bună capacitate de cedare

a substanțelor medicamentoase
B sunt bine tolerate de piele și mucoase

11 î; . 12 B C D E • 13 C • 14 A B C E • 15 D • 16 A D E
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
17 • Stratul cornos:
A este o componentă din structura der-
mului
B este format din celule keratinizate
C este cel mai extern strat al pielii
D este format din celule nekeratinizate
E este inactiv din punct de vedere meta­
bolic
18 • Alegeți afirmațiile corecte referi­
toare la încorporarea ihtiolului în bazele
de unguent:
A ihtiolul se amestecă în orice proporție
cu vaselină si lanolină
B ihtiolul este miscibil cu uleiurile grase
și parafină lichidă
C ihtiolul nu poate fi dispersat într-o
bază de unguent-emulsie prin emul-
sionare
D prin dispersarea ihtiolului într-o bază
de unguent de absorbție rezultă un
unguent emulsie L/H
E ihtiolul poate fi ușor dispersat într-o
bază de unguent de absorbție prin
emulsionare
19 • *Dezavantajele tuburilor din alumi­
niu pentru condiționarea unguentelor
constau în faptul că:
A sunt mai scumpe decât cele din sta-
niu
B cele nevernisate pot fi corodate de
substanțe alcaline
C după extruziunea unguentului, tubul
rămâne presat
17 B C E • 18 A E • 19 B • 20 C • 21 B • 22
Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 127
D nu pot fi sterilizate termic
E se pot închide doar prin termosudare
20 • *PasteIe prezintă, din punct de
vedere reologic, o curgere (comportare):
A plastică
B pseudoplastică
C dilatantă
D tixotropă
E reopexă
21 • *Bazele de unguent cu macrogoli:
A nu prezintă acțiune sicativă
B se evită în dermatozele congestive
C sunt indicate în dermatozele conges­
tive
D pot obstrua porii pielii
E influențează activitatea glandelor
sudoripare sau sebacee
22 • Produsele mucoadezive:
A scad timpul de staționare a formei
farmaceutice la locul de aplicare
B determină formarea unui contact
strâns între medicament și mucoasă
C determină scăderea fluxului de sub­
stanță spre țesutul interesat
D determină scăderea concentrației sub­
stanței medicamentoase într-o zonă
restrânsă
E determină creșterea concentrației sub­
stanței medicamentoase într-o zonă
restrânsă
I; E
i
128 Preparate semisolide pentru aplicații cutanate
23 • *Supl. 2004 al FR X prevede ca
preparatele semisolide pentru aplicații
cutanate să corespundă determinării
masei sau volumului eliberat:
A doar dacă acestea sunt condiționate
în recipiente unidoză
B doar dacă acestea sunt condiționate
în recipiente multidoză
C pentru orice tip de condiționare
D nu există o astfel de prevedere în
FR X, suplimentul 2004
E doar pentru preparatele semisolide
fabricate în industrie
24 • *Hidrogelurile:
A pot fi formate din substanțe macro-
moleculare organice solubile în apă,
numite și geluri ireversibile
B pot fi formate din substanțe macro-
moleculare anorganice solubile în
apă, numite și geluri reversibile
C pot fi formate din substanțe macro-
moleculare anorganice, insolubile în
apă, dar care se umflă cu apă, numite
și geluri ireversibile
D pot fi formate din substanțe macro-
moleculare organice insolubile în
apă, numite și geluri reversibile
E pot fi formate din substanțe macro-
moleculare anorganice, insolubile în
apă, dar care se umflă cu apă, numite
și geluri reversibile
23 A • 24 C • 25 D • 26 A C D • 27 B C
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
25 • ^Următoarele afirmații referitoare
la cold-creme sunt adevărate, cu excepția:
A sunt baze de unguent-emulsii de
tip H/L
B se mai numesc cerate apoase
C au stabilitate redusă
D sunt baze de unguent-emulsii de
tip L/H
E prin aplicare pe piele are loc eva­
porarea apei conținute
26 • Degradarea unguentelor din cauza
contaminării microbiene se manifestă
prin următoarele modificări chimice:
A inactivarea sistemului conservant
B modificarea comportării la curgere
C modificarea pH-ului
D oxidarea substanțelor medicamen-
toase
E schimbări de culoare, miros, fer-
mentatii3
27 • Pe eticheta ambalajelor care conțin
preparate semisolide pentru aplicații
cutanate trebuie să existe următoarele
mențiuni, conform supl. 2004 al FR X:
A instrucțiuni despre modul de păs­
trare a preparatului
B denumirea conservantilor antimicro-
3
bieni adăugați
C atunci când este cazul, că preparatul
este steril
D tipul de preparat semisolid (ex.:
unguent-soluție, pastă, ungu-
ent-emulsie etc.)
E instrucțiuni despre modul general de
administrare
k
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
28 • Următoarele afirmații referitoare
9
la hidrogelul de chitosan sunt adevă­
rate:
A are proprietăți de umflare indepen­
dente de pH
B are proprietăți de umflare dependente
de pH
C viteza de umflare scade moderat cu
creșterea pH-ului
D viteza de umflare scade puternic cu
scăderea pH-ului
E viteza de umflare scade puternic cu
creșterea pH-ului
29 • Avantajele preparării unguentelor
prin metoda fuziunii sunt:
A amestecarea facilă
B ușurarea dizolvării substanțelor solu­
bile
C facilitarea emulsionării
D ușurarea încorporării substanțelor
termolabile
E creșterea vitezei de sedimentare a
componentelor insolubile
30 • Sunt factori dependenți de substanța
medicamentoasă care influențează pene­
trația prin piele:
A solubilitatea substanței medicamen­
toase
B coeficientul de repartiție al substanței
medicamentoase
C vehiculul ocluziv
D forma cristalină
E masa moleculară și mărimea parti­
culelor
28 B E • 29 A B C • 30 A B D E • 31 A B C • 32 A • 33 B
1 F
Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 129
31 • Comportamentul reologic al forme­
lor farmaceutice semisolide influențează:
A extruziunea din tub
B etalarea pe piele și mucoase
C activitatea terapeutică
D temperatura de păstrare
E coeficientul de partaj
32 • ^Următoarele afirmații despre lano-
lina de calitate bună sunt adevărate, cu
excepția:
A împiedică pierderea apei transder-
mice
B este bine tolerată de piele
C nu are efect ocluziv pronunțat ca
vaselina
D prezintă capacitate superioară de
cedare a substanțelor medicamentoase
E se pretează ca excipient pentru baze
de unguent ca acțiune de suprafață
33 • *Alegeți afirmația falsă referitoare
la promotorii de absorbție a substanțelor
medicamentoase din unguente:
A ureea crește hidratarea celulelor cor­
noase
B promotorii de absorbție interacțio-
nează ireversibil cu componentele
stratului comos și distrug structura
ordonată
C surfactanții sunt o categorie de pro­
motori de absorbție
D alcoolii cu masă moleculară mare
dizolvă lipidele din stratul comos
E promotorii de absorbție reduc tem­
porar impermeabilitatea pielii
\30 Preparate semisolide pentru aplicații cutanate TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

34 • Analiza reologică a unguentelor C determină factorul de creștere al stra­

medicamentoase cuprinde următoarele
determinări:
A comportarea la curgere
B viscozitatea dinamică
C determinarea consistenței
D determinarea punctului de picurare
E senzația tactilă, după etalarea pe dosul
mâinii
35 • ^Componenta majoritară a facto­
rului natural de umectare (NMF) din
stratul cornos este reprezentată de:
A aminoacizi liberi
B uree
C cloruri
D săruri de sodiu
tului de celule în formă de spin
D se face pe cobai
E se face pe oameni
38 • Unguentul cu macrogoli:
A este o bază de unguent de culoare
albă, cu aspect sidefos
B se încadrează în categoria de orga-
nogeluri
C structura gelică este mai labilă
D este o bază de unguent de culoare
albă, cu aspect translucid
E este solubil în alcool și în uleiuri
grase
39 • *Conform FR X, pastele sunt:

E citrati> A unguente suspensie in care faza

dispersată depășește 10% din masa
unguentului
36 • *Cel mai frecvent se folosesc la B unguente suspensie in care faza
condiționarea unguentelor dermatolo­ dispersată depășește 25% din masa
gice tuburi din: unguentului
C unguente emulsie în care faza apoasă
A staniu
depășește 10% din masa unguen­
B zinc tului
C plumb D unguente emulsie în care faza apoasă
D aluminiu depășește 25% din masa unguen­
E plastomeri tului
E unguente cu mai multe faze

w
37 • Testul de acantoza pentru prepa­
rate topice semisolide:

A se face in vitro
B se face in vivo

34 A B C I) • 35 A • 36 D • 37 B C D • 38 A B C • 39 B
F
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
. • « * 4 J
Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 131

40 • Următoarele substanțe medicamen- 43 • ^Următoarea afirmație referitoare

toasese utilizează topic pentru acțiunea la alcoolul cetostearilic este falsă:
keratolitică:
A are denumirea comercială Lanette 0
A acid salicilic 6% B se prezintă ca o masă sau lamele
B uree albe sau alb-gălbui
C acid trans-retinoic C este insolubil în apă
D idoxuridină 0,2-10% D este miscibil în stare topită cu ule­
E fusidat de sodiu iurile vegetale
E are gust aromat și nu are miros

41 • Oleogelurile sunt preparate care

pot conține: 44 • *Determină acantoza cea mai pro­
nunțată:
A uleiuri grase gelificate cu dioxid de
siliciu coloidal A lanolina
B uleiuri grase gelificate cu săpunuri B vaselina
de aluminiu sau zinc C uleiul de măsline
C parafină lichidă cu polietilenă D axungia
D propilenglicol gelificat cu silicați de E uleiul de ricin
magneziu și aluminiu
E glicerol gelificat cu derivați celulo­
zici 45 • *Din categoria unguentelor sterile
incluse în categoria 1 (FIP) fac parte:

A unguente dermice
42 • *Glicerolatele:
B unguente rectale
A sunt preparate semisolide pe bază C unguente cosmetice
de hidrogel de bentonită și glicerol D unguente administrate pe pielea lezată
B fac parte din gelurile hidrofobe grav
C au acțiune emolientă E unguente pentru facilitarea diagnos­
D sunt constituite dintr-o fază hidrofilă ticului
și o fază lipofilă
E sunt preparate semisolide obținute
din excipienți grași

40 ABC* 41 ABC* 42 Ca 43 E« 44 B* 45 D
F
132 | Preparate semisolide pentru aplicații cutanate TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

46 • *In funcție de consistență, ungu­ 49 • ^Vaselina prezintă următoarele

entele pot fi clasificate în următoarele
trei categorii:
A unguente oftalmice, unguente medi­
camentoase comune și unguente de
protecție
E unguente-suspensie, unguente-emul-
sie și unguente polifazice
C unguente lipofile, unguente-cmulsii
și hidrogeluri
D paste, creme și geluri
E unguente cu rezine, unguente cu
extracte moi sau fluide și unguente
cu soluții apoase sau uleioase
dezavantaje, cu excepția:
A nu penetrează prin piele
E are factor de acantoză ridicat
C viscozitatea și consistența sunt depen­
dente de temperatură
D împiedică schimburile normale de
la suprafața pielii
E prezintă capacitate mare de întindere
și etalare pe piele
50 • *Dintre următorii excipienți folosiți
la prepararea unguentelor are punctul
de topire cel mai ridicat:

47 • Sunt emulgatori care stabilizează A ceara

unguentele-emulsii de tipul ulei în apă: B alcoolul cetilic
C axungia
A spanurile D lanolina
B esterii acizilor grași cu macrogolii E vaselina
C alcoolii grași sulfatați
D polisorbații
E etercetostearilul de macrogol 51 • ^Selectați excipientul solid utilizat
la prepararea unguentelor:

48 • Determinarea pH-ului unguentelor A glicerolul

se realizează: B vaselina
C lanolina
A cu ajutorul extensiometrului D cetaceul
BE potențiometric
E uleiul de măsline
C prin penetrometrie
D direct pe produs în cazul hidrogelu-
rilor
E după diluare sau dispersare cu apă
distilată neutră fierbinte, în cazul
unguentelor anhidre

I
46 A • 47 B C D E • 48 ; D E • 49 E • 50 A • 51 D
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 133

52 • *In preparatele topice semisolide B penetrația este mai mică pe antebrațe

se folosesc pentru un efect de profun­ și zonele palmo-plantare
zime substanțe cu acțiune:
» 9
C hiperhidratarea pielii mărește supra­
fața de contact dintre substanța medi-
A keratolitică camentoasă și piele
B antiacneică D zona postauriculară este mai puțin
C miorelaxantă permeabilă
D antiinflamatoare E penetrația și absorbția substanței
E antiemetică medicamentoase depind de numărul
de foliculi pilosebacei

53 • Metodele de studiu a cedării sub­

stanțelor medicamentoase din preparate 56 • Selectați metodele fizice care pot
topice semisolide in vitro, fără membrane, modifica penetrația și absorbția prin
sunt: piele:

A difuzia în hârtie umedă A aplicarea luminii

B difuzia în gelul de agar B aplicarea căldurii
C difuzia în mediu lichid C aplicarea presiunii
D difuzia prin celofan D modificarea hidrofiliei substanțelor
E măsurarea efectului farmacologic medicamentoase
E sonoforeza

54 • ^Unguentele pentru care se prevede

o anumită încărcătură microbiană sunt: 57 • Esterii acizilor grași cu alcoolii:

A incluse în categoria 1 A se utilizează ca emulgatori de tip H/L

B unguente rectale in baze de absorbție

C incluse în categoria a 3-a B se utilizează ca emulgatori de tip L/H

D unguentele oftalmice in baze de absorbție

E incluse în categoria a 2-a C sunt derivați neionogeni, cu HLB

mare
D sunt derivați neionogeni, HLB scă­
55 • *Referitor la penetrația și absorbția zut
unei substanțe medicamentoase dintr-un E sunt derivați ionogeni
unguent sunt adevărate următoarele
afirmații, cu excepția:

A penetrația este mai mare pe frunte

și pe pielea păroasă
r k

52 B • 53 A B C • 54 E • 55 D • 56 A B C E • 57 A D
134 | Preparate semisolide pentru aplicații cutanate TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

58 • ^Stocarea intermediară a prepara­ 61 • *Alegeți ordinea corectă de cedare

telor topice semisolide se face în: a substanțelor medicamentoase din
unguente, în funcție de natura bazei de
A vase din sticlă unguent:
B vase din porțelan
C vase din polipropilenă A baze de unguent hidrofile > baze de
D vase din oțel inoxidabil unguent hidrocarburi > baze de ungu­
E vase din aluminiu filmat cu rășină ent emulsii
epoxidică B baze de unguent hidrocarburi > baze
de unguent emulsii > baze de ungu­
ent hidrofile
59 • Bazele de unguent mixte: C baze de unguent emulsii > baze de
unguent hidrofile > baze de unguent
A se obțin din lichide care pot fi geli- hidrocarburi
ficate cu diferite substanțe D baze de unguent hidrofile > baze de
B sunt numite și creme amfifile unguent emulsii > baze de unguent
C necesită folosirea fosfolipidelor hidrocarburi
naturale sau sintetice E baze de unguent hidrocarburi > baze
D se obțin cu emulgatori de tip fosfo- de unguent hidrofile > baze de ungu­
lipide ent emulsii
E conduc la obținerea de geluri trans­
parente sau opace
62 • *Următoarele afirmații referitoare
la prepararea unguentului de glicerol
60 • Precizați care dintre următoarele sunt adevărate, cu excepția:
substanțe sunt folosite ca promotori de
absorbție a substanțelor medicamentoase A are la bază proprietatea amidonului
din unguente: de a se hidrata puternic prin adău­
gare de apă fierbinte
A dimetilsulfoxidul B proprietatea amidonului de a se
B sulfametoxazolul hidrata puternic prin adăugare de
C dimetilacetamida apă la temperatura camerei
D dimetilformamida C capacitatea glicerolului de a dizolva
E dimetilanilina o parte din amidonul hidratat
D capacitatea glicerolului de a menține
umiditatea gelului
E capacitatea glicerolului de a contri­
bui la asigurarea conservării

58 D • 59 B C D • 60 A C D • 61 IC
• 62 B
i 1 i
 ' ' ' ' •*i

TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 135

- ■ ______________________________________

63 • ^Următoarele afirmații referitoare 65 • ^Studiile de sterilitate sunt obliga­

Ia bazele de absorbție tip H/L sunt false, torii pentru preparatele topice semiso­
cu excepția: lide:

A se mai numesc baze emulgatoare A oftalmice

B apa absorbită conduce Ia formarea B care se aplică pe pielea sugarilor
de creme hidrofile C care se aplică pe plăgi
C nu absorb apa D care au perioadă lungă de valabili­
D sunt baze de unguent anhidre, mis- tate
cibile cu apa E exfoliante
E apa absorbită conduce la formarea
de creme hidrofobe
66 • ^Interpretând curbele de viscozi-
tate, semisolidele pot fi considerate ca
64 • Următoarele afirmații sunt adevă- având o comportare:
rate cu privire la unguentele medi­
A plastică sau pseudoplastică
camentoase:
B plastică, pseudoplastică sau dilatantă
A pH-ul unguentelor poate modifica C plastică, pseudoplastică, tixotropă sau
pH-ul pielii, după aplicare dilatantă
B măsurarea pH-ului în cazul unguen­ D plastică, pseudoplastică, tixotropă,
telor anhidre se efectuează prin dilu­ dilatantă sau reopexă
are sau dispersare cu apă distilată E plastică, pseudoplastică sau tixotropă
neutră, fierbinte
C bioadeziunea pe piele sau mucoase
nu depinde de sistemul dispers uti­ 67 • O bază de unguent trebuie să pre­
lizat, ci doar de natura substanțelor zinte următoarele caractere specifice:
auxiliare din baza de unguent
D mirosul unguentelor reprezintă o A capacitate absorbantă a exudatelor
probă de control al calității, conform patologice
FR X B capacitate protectoare maximă
E aspectul unui unguent nu depinde C să poate fi sterilizată
de natura fizico-chimică a bazei de D să fie bine tolerată
unguent, ci doar de starea de dis­ E punctul de topire optim să fie în jur
persie a substanțelor medicamen­ de 40°C
toase în produs

63 E • 64 A B D • 65 A • 66 D • 67 A B C
136^ Preparate semisolide pentru aplicații cutanate
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

68 • Bazele de unguent cu uleiuri de C borcanele din sticlă cu capac

silicone: D cutiile din porțelan cu capac
E borcanele din porțelan cu capac
A prezintă proprietăți similare cu bazele
de unguent emulsive
B sunt produse hidrofobc
72 • *Promotorii de absorbție nepolari
C prezintă proprietăți similare cu bazele
utilizați la formularea unguentelor sunt:
de unguent de hidrocarburi
D au acțiune în profunzimea locului A N-metil-pirolidona
de aplicare I derivații polioxietilenati
E au acțiune de suprafață C dimetilacetamida
D acidul 2 pirolidon-5-carboxilic
£ E acizii biliari
69 • *ln preparatele topice semisolide
se folosesc pentru un efect regional sub­
stanțe cu acțiune:
73 • *Guma guar prezintă următoarele
A keratolitică caracteristici:
B antiacneică
A are caracter anionic
C miorelaxantă
B caracterul reologic este tixotrop
D antifungică
C are caracter cationic
E antiemetică
D este solubilă doar în apă caldă
E este solubilă doar în apă rece
70 • Principalii factori care influențează
stabilitatea fizico-chimică a unguente­
lor în timp sunt: 74 • Referitor la etozomi sunt corecte
următoarele afirmații:
A lumina
B aspectul A sunt transportori veziculari fosfoli-
C oxigenul pidici
D ionii metalici B conțin alcool
E timpul C măresc eliberarea dermică și transder-
mică a substanțelor lipofile
D au o eficiență redusă la aplicarea pe
71 • *Nu sunt recipiente cu deschidere piele
largă folosite pentru ambalarea ungu­ E pot transforma o moleculă nepenetra-
entelor în farmacie: bilă prin piele într-una cu absorbție
transdermică
A cutiile din plastomer opac
B tuburile din plastomer opac

. 69 C • 70 A C D E • 71 li• • 72 A • 73 A • 74 A B C
68 B C E I
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
75 • Aprecierea consistenței unguente­
lor se poate realiza:
A prin examen microscopic
B prin penetrometrie
C cu ajutorul extensiometrului
D prin presarea unui tub cu unguent
cu orificiu deschis
E potențiometric
76 • Determinarea caracteristicilor reo-
logice ale unui unguent se face cu:
A extensometrul
B viscozimetrul rotational
C viscozimetrul cu bilă
D penetrometrul cu baghetă
E penetrometrul cu con
A
77 • In grupa lipogelurilor intră diferiți
excipienți ca:
A gliceride naturale
r hidrocarburi
C ceruri
D gliceride derivate din gliceridele natu­
rale
E acizi grași superiori alifatici
78 • *Următoarele afirmații referitoare
la stratul bazai sunt false, cu excepția:
A este format din 6-20 rânduri de celule
poligonale
B este format dintr-un strat unic de
celule cilindrice
C celulele sunt translucide datorită
granulațiilor fine de lipide
I
4
75 B C D • 76 B • 77 A C D E • 78 B • 79 A B C D • 80 D • 81 C D
i
Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 137
D se mai numește strat filamentos
E este stratul extern al epidermului
79 • Surfactanții ca promotori de
absorbție prin piele pot acționa prin
următoarele mecanisme:
A scad tensiunea superficială
B cresc timpul de contact
C scad rezistența barierei epiteliale
D măresc miscibilitatea
E formează straturi ocluzive
80 • ^Următoarea afirmație referitoare
Ia cetaceu este falsă:
A este un excipient de natură animală
B componentul principal îl constituie
palmitatul de cetii
C umectat cu alcool sau cu ulei vege­
tal, devine ușor pulverizabil
D se prezintă ca o masă solidă de
culoare galbenă
E se utilizează în special pentru pre­
pararea unguentelor și cremelor cos­
metice
81 • în formularea unguentelor, substan­
țele cu rol de ameliorare a consistentei:
* >
A sunt solide cu punct de topire scăzut
B se pot utiliza și ca substanțe gelifi-
ante în medii polare
C se pot utiliza și ca substanțe gelifi-
ante în medii nepolare
D sunt solide cu punct de topire ridicat
E sunt incluse în baza de unguent prin
triturare
138 | Preparate semisolide pentru aplicații cutanate TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

82 • * Alegeți afirmația falsă: 5 • Absorbția prin piele poate fi cres­

cută astfel:
A pentru o bună cedare, substanța medi­
camentoasă trebuie să prezinte o mai A frictionând zona
bună afinitate pentru baza de ungu­ B etalând produsul fără fricționare
ent decât pentru piele C crescând timpul de aplicare
B unguentele emulsie de tip H/L sunt D scăzând timpul de aplicare
mai puțin ocluzive decât unguentele
E degresând pielea
lipofile
C promotorii de absorbție reduc rezis­
tența cutanată la difuzie
6 • ^Următorii polimeri pot fi utilizați
D unguentele emulsie de tip H/L pre­
pentru formele bioadezive, cu excepția:
zintă o ocluzivitate mai mare decât
unguentele emulsie de tip L/H A polimerilor hidrosolubili liniari
E coeficientul de difuzie este invers B polimerilor hidrosolubili ramificați
proporțional cu viscozitatea ungu­ C polimerilor hidrosolubili liniari sau
entului
ramificați
D polimerilor insolubili în apă, cu
structura de rețea reticulată, ce au
83 • *Următoarele substanțe se folosesc
capacitatea de a se îmbiba în apă și
ca promotori de absorbție polari, cu
a forma gel
excepția:
E polimerilor solubili în apă, cu struc­
A dimetilformamidei tura de rețea liniată, ce au capaci­
B hexilenglicolului tatea de a se îmbiba în apă și a
C alcoolului tetrahidrofurfurilic forma gel
D alcoolului miristic
E esterilor de colină
87 • ^Următorii polimeri formează geluri,
dependent de pH-ul mediului:
84 • Promotorii de absorbție pentru
A alcoolul polivinilic
produsele topice:
B pectinele
A trebuie să aibă acțiune imediată C carbopolii
B să prezinte metabolizare facilă în D tragacanta
organism E polividona
C să aibă acțiune întârziată
D să fie un bun solvent pentru substanța
medicamentoasă
E se mai numesc agenți de permeabi-
lizare

i 1

82 A • 83 D • 84 A B D E • 85 A C E • 86 D • 87 C
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 139
— _____________________________________________________

88 • Carbopolul este un polimer gelifi- C forței de aplicare

ant cu următoarele caracteristici:
A prezintă o viscozitate crescută
B are caracter neionic
C are caracter anionic
D este solubil în apă la rece și la cald
E prezintă o viscozitate scăzută
89 • *Filmul superficial hidrolipidic al
pielii:
A moderează reacțiile biochimice, cres-
când absorbția de oxigen
B prin compoziția sa, nu are efect fun-
gistatic și bacteriostatic
C nu are capacitate de tamponare a sub­
stanțelor cu caracter acid sau alcalin
D are efect fungistatic și bacteriostatic
E are caracter alcalin
90 • ^Următoarea afirmație referitoare
la bazele de absorbție tip L/H este ade­
vărată:
A se mai numesc creme hidrofobe
B conțin lanolină ca emulgator
C se mai numesc baze emulgatoare
D apa absorbită conduce la unguente-
emulsii de tipul H/L
E sunt baze grase anhidre sau lipofile
91 • *Următorii factori care influențează
mucoadeziunea sunt factori care depind
de mediu, cu excepția:
A pH-ului
B hidratării
D tăriei ionice
E suprafețelor mucoaselor
92 • Bazele de unguent oleaginoase:
A includ uleiuri vegetale fixe
B au proprietăți emoliente excelente
C au proprietăți emoliente moderate
D au capacitate scăzută de a emulsiona
apa
E includ grăsimi animale
93 • Unguentele diadermice:
A se mai numesc unguente intrader-
mice
B se mai numesc unguente de penetrație
C ajung de la locul de administrare în
straturile superficiale ale epidermei
D se mai numesc unguente cu acțiune
regională
E ajung de la locul de administrare în
structuri necutanate: mușchi și
articulații
94 • Bazele de absorbție de tip H/L:
A conțin emulgatori cu HLB cu valori
mari
B utilizează ca emulgatori monoglice-
ride
C utilizează ca emulgatori esteri ai
sorbitanului
D conțin emulgatori cu HLB cu valori
mici
E sunt mai puțin acceptate de către
pacienți
k

88 C D E • 89 D • 90 C • 91 E • 92 A B D E • 93 A D E • 94 B C D E
F
140 | Preparate semisolide pentru aplicații cutanate TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

95 • *In preparatele topice semisolide 98 • ^Penetrația și absorbția cutanată

se folosesc pentru un efect de suprafață pot fi modificate de următorii factori
substanțe cu acțiune:
» *
fizici, cu excepția:

A keratolitică A luminii
B antiacneică B căldurii
C miorelaxantă C presiunii
D antiinflamatoare D materialului de ambalaj primar
E antiemetică E timpului de contact

96 • Utilizarea formelor topice prezintă 99 • Vaselina:

următoarele avantaje:
A administrarea medicamentului direct
la nivelul procesului patologic
E► capacitate redusă de a elibera sub­
stanța medicamentoasă la nivelul
suprafețelor epiteliale
C acțiune ineficientă a unor substanțe
medicamentoase la nivel dermic
A prezintă o capacitate mare de etalare
pe piele
B nu este un produs ductil
C formează un film uniform, dar dis­
continuu
D formează un film uniform și conti­
nuu
E este inertă fată de substanțele medi-
> *

D capacitate mare de a elibera substanța camentoase

medicamentoasă la nivelul suprafețelor
epiteliale
E creșterea timpului de remanență la 100 • Aspectul granulos al bazei de
nivelul zonei tratate unguent indică:

A omogenitate insuficientă
97 • Cremele lipofile pot conține emul- BE separarea unor componente cu puncte
gatori de tipul: de topire ridicate
C impurități metalice
A esteri ai alcoolilor grași
D adsorbția de gaze
B alcooli de lână
E depășirea limitei unor coeficienți de
C monogliceride solubilitate
D polisorbați
E esteri ai sorbitanului

95 A • 96 A D E • 97 B C E • 98 D • 99 A D E • 100 A B
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 141

101 • ^Următoarele substanțe se utili-

9
105 • *Pot scădea permeabilitatea pielii:
zează ca antioxidanți în unguente:
A bazele de unguent lipofile
A clorbutanol B bazele de unguent de absorbție
B hidrochinonă C bazele de unguent emulgatoare
C clorhexidină D pansamentele ocluzive
D sărurile de N+ E bazele de unguent hidrosolubile
E derivați fenolici
9

106 • Unguentele pot fi condiționate in:

102 • *Din faza biofarmaceutică a pene­
trației prin piele face parte: A tuburi metalice
B flacoane presurizate cu gaz compri­
A dizolvarea substanței active
9
mat
B absorbția 9
C sașete unidoză
C distribuția 9
D capsule gelatinoase moi
D metabolizarea
E blistere
E eliminarea

107 • Maturarea unguentelor se reali­

103 • La închiderea tuburilor ce conțin
9
zează în scopul:
unguente medicamentoase se pot întâlni
procese de: A structurării gelice
B realizării consistenței semisolide defi­
A pliere
nitive
B ștanțare
C creșterii concentrației alcoolice
C înșurubare
D eliminării gazelor atmosferice absor­
D încleiere
bite
E termosudare
E ameliorării unghiului de contact

104 • Care dintre următoarele substanțe

dau o acantoză puternică după aplica­ 108 • Cremele hidrofile pot conține emul-
rea pe piele: gatori de tipul:

A lanolină A alcooli grași sulfatați

B polietilenglicol 400 B polisorbați
C ulei de ricin 50% C acizi grași polioxietilenici
D parafină lichidă D esteri ai alcoolilor grași
E uleiuri de silicone E monogliceride
k

101 B • 102 A • 103 A B E • 104 C D • 105 E • 106 A ; C D • 107 A B • 108 A B C I)

F
142 | Preparate semisolide pentru aplicații cutanate
109 • Sunt factori fiziologici care influen­
țează penetrația prin piele:
A variabilitatea anatomică
B hidratarea cutanată și ocluzia
C vârsta pielii
D modul de aplicare și durata de contact
E starea pielii
110 • *Prin resorbție se înțelege:
A dizolvarea particulelor de substanță
activă din forma farmaceutică topică
B pătrunderea moleculelor de substanță
activă prin piele
C migrarea moleculelor de substanță
activă prin straturile pielii până la
vasele sangvine
D captarea moleculelor de substanță
medicamentoasă de vasele sangvine
capilare și vasele limfatice ale pielii
E migrarea substanței active, în sens
invers, din straturile profunde ale
pielii către suprafață
111 • Bazele de unguent hidrofobe:
A sunt baze grase anhidre sau lipofile
B absorb apa
C nu absorb apa
D conțin hidrocarburi
E conțin polialchilpolisiloxani
109 A B C E • 110 D • 111 A C D E •
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
112 ® *Pentru polimerii care formează
geluri independent de pH-ul mediului sau
de temperatură următoarea afirmație
este falsă:
A moleculele de solvent se vor orienta
de-a lungul polimerului, mărind rigi­
ditatea sistemului dispers
B se stabilesc punți de hidrogen între
moleculele de apă și grupările hidroxil
ale macromoleculelor
C se stabilesc punți de hidrogen între
moleculele de apă și grupările car-
boxil ale macromoleculelor
D moleculele de solvent se vor orienta
de-a lungul polimerului, micșorând
rigiditatea sistemului dispers
E cele mai simple hidrogeluri sunt for­
mate dintr-o rețea coloidală liniară
113 • ^Preparatul final în cazul unguen­
telor trebuie să corespundă următoare­
lor cerințe specifice:
A unguentul trebuie să se topească după
aplicare
B trebuie să aibă consistență moale,
lichidă
C în cazul unguentelor suspensii, par­
ticulele solide să prezinte textură
rugoasă
D prelevare facilă din recipient
E să aibă aspect uleios
112 D • 113 D
1
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
114 • In cazul unei inflamații acute,
unguentul trebuie:
A să calmeze durerea și pruritul
B să aibă eficacitate an ti inflamatoare
C să prezinte acțiune emolientă
D să ofere protecție contra iritației
E să nu prezinte și o acțiune emolientă
115 • *SupI. 2004 al FR X prevede ca
preparatele semisolide sterile pentru apli­
cații cutanate să fie condiționate:
A în recipiente sterile, bine închise
B în recipiente sterile, închise etanș
C în recipiente sterile, închise etanș,
securizate
D în recipiente sterile, bine închise, în
prezența unei substanțe deshidratante
E în recipiente sterile
116 • *Cremele amfîfile:
A conțin un procent mic de emulgator
B au afinitate și pentru apă, și pentru
ulei
C pot fi diluate doar de apă
D nu permit dispersarea cantităților mari
de substanță medicamentoasă
E se mai numesc sisteme gelificate
117 • *Determinarea consistenței unui
unguent medicamentos relevă următoa­
rele caractere ale respectivului preparat:
A rigiditate și duritate
B plasticitate și bioadezivitate
C rigiditate, plasticitate și bioadezivitate
4 k
114 A B C D • 115 C • 116 B • 117 E • 118 D • 119 C • 120 B
Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 143
D rigiditate, plasticitate, bioadezivitate
și permeabilitate
E rigiditate, duritate, plasticitate, bioa­
dezivitate și permeabilitate
118 • * Proprietățile fizico-chimice ale
substanței medicamentoase care influen­
țează penetrația prin piele sunt urmă­
toarele, cu excepția:
A coeficientului de repartiție lipofil/
hidrofil
B stabilității în mediul lipofil
C solubilității
D caracterului leziunii
E stabilității în mediul hidrofil
119 • *Următoarea afirmație referitoare
la epiderm este adevărată:
A este de natură conjunctivă
B se mai numește corion sau cutis
C este format din celule epiteliate stra­
tificate pe bază de keratină
D la exterior este acoperit de un film
alcalin hidro-lipidic
E este puternic vascularizat
120 • *Hidrogelul de bentonită:
A este stabil și ușor de aplicat
B nu se utilizează pentru prepararea
unguentelor fotoprotectoare
C este filmogen
D se poate utiliza pentru dispersarea
gudroanelor
E se poate utiliza pentru prepararea
unguentelor fotoprotectoare
144 | Preparate semisolide pentru aplicații cutanate TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

121 • *Stratul granulos: C pot fi polietilenglicolii lichizi 10%

D pot fi polietilenglicolii lichizi 20%
A este alcătuit din 1-3 rânduri de celule
E pot fi unii surfactanti ca tween-urile
alungite, paralele cu suprafața
B este alcătuit din 5-6 rânduri de celule
poligonale, dispuse în mozaic 125 • ^Următoarele substanțe medica­
C alcătuiește o zonă cu rezistență mare mentoase au rolul de a stimula pigmen­
D este considerat ultimul strat cu celule
• •
tarea:
vii
E este cel mai extern strat al pielii A acidul azelaic
B acidul nonandioic
C acidul citric
122 • Gehirile de macrogoli: D psoralenii
E mono-benzilesterul hidrochinonei
A nu se degradează
B pot fi aplicate și pe zonele piloase
C sunt anhidre și higroscopice
126 • *Nu sunt promotori ai absorbției
D nu se indică pe zonele piloase
prin piele:
E permit dezvoltarea fungilor
A alcoolii cu masă moleculară mică
B DMSO
123 • *Controlul includerii aerului m
C glicerolul
unguente se face prin:
D surfactanții
A determinarea indicelui de aer E sărurile de aluminiu
B determinarea indicelui de oxigen
C determinarea indicelui de azot
D analize Teologice 127 • Hidrogelul de metilceluloză:
E încălzirea și apoi desfacerea unui tub
A poate emulsiona 8-10% faza lipofilă
închis
B are reacție neutră
C este stabil la pH = 3-12
124 • Agenții umectanți utilizați în for­ D este stabil la pH = 3-11
mularea unguentelor: E nu este iritant

A au rolul de a facilita dizolvarea unor

substanțe medicamentoase în faza
hidrofilă a unguentului
B au rolul de a facilita dispersarea
unor substanțe medicamentoase în
faza hidrofilă a unguentului

421 D • 122 A B C • 123 E • 124 A B C E • 125 D • 126 E • 127 A B D E

 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
128 • *Dintre probele de control mențio­
nate de FR X în monografia unguente­
lor nu face parte:
A omogenitatea
B pH-ul
C viscozitatea
D sterilitatea
E mărimea particulelor
129 • *Dezavantajele includerii aerului
în preparatele topice semisolide sunt:
A creșterea densității preparatului
B scăderea densității preparatului
C riscul degradării oxidative
D apariția efervescenței
E ecremarea
130 • Polisiloxanii:
A sunt polimeri sintetici ai siliciului
B prezintă eficacitate ca agenți anti-
spumanți
C nu au acțiune fiziologică
D sunt o categorie aparte de substanțe
anorganice
E pot avea consistență lichidă, semi-
solidă și solidă
131 • Mărirea permeabilității pielii poate
fi realizată prin:
A deshidratarea pielii
>
» ionoforeză
C degresarea pielii
D sonoforeză
E electroporație
128 C • 129 C • 130 A B C E • 131 B C D E • 132 A • 133 E • 134 A B C E
Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 145
132 • *Gelurile care prezintă o curgere
dilatantă au următoarele proprietăți, cu
excepția:
A necesită forțe de forfecare mici pen­
tru instalarea curgerii
B curba de viscozitate arată o mărire
a viscozității pe măsură ce crește
forța de forfecare
C necesită forțe de forfecare mari pen­
tru instalarea curgerii
D acest tip de curgere este caracteris­
tic pentru paste
E acest tip de curgere este caracteris­
tic pentru unguentele tip suspensie
133 • *TratamentuI suprafeței pielii și
mucoaselor:
A are ca scop ameliorarea gradului de
emoliență
B nu acționează asupra bacteriilor și
fungilor
C utilizează creme de protecție tip barieră
care accelerează pierderea umidității
D are ca scop stimularea procesului de
keratoză
E are ca scop îngrijirea prin utilizarea
unui preparat cosmetic, dar și tera­
peutic
134 • Substanțele frecvent implicate în
acneea cosmetică
ii sunt:
A acidul oleic
B stearatul de butii
C derivații parafinici
D stearatul de trietanolamină
E alcoolul lauric
k
F
146 | Preparate semisolide pentru aplicații cutanate
135 • O bază de unguent îndeplinește
următoarele roluri:
A diluant al substanței medicamentoase
B cedează ușor substanța după apli­
care
C intervine favorabil în absorbția aces­
teia
D cedează relativ greu substanța după
aplicare
E transportator al substanței medica­
mentoase la locul de aplicare
136 • *ln unguentele-emulsii de tip L/H
se asociază următoarele substanțe redu-
cătoare solubile în apă:
A pirosulfiți
B alcool etilic
C acid benzoic
D trimersal
E tocoferoli
137 • Alegeți afirmațiile corecte:
A unguentele soluție conțin substanța
medicamentoasă sub formă de dis­
persie moleculară
B unguentele emulsie de tip H/L pre­
zintă o ocluzivitate mai mică decât
unguentele emulsie de tip L/H
C bazele de unguent de absorbție nu
conțin emulgatori
D pansamentul ocluziv crește permea­
bilitatea pielii
E substanțele insolubile în baza de
unguent sunt cedate mai ușor
135 A B C E • 136 A • 137 A D E • 138 E • 139 C • 140 D
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
138 • * Pentru aprecierea consistenței
unguentelor se pot efectua următoarele
determinări, cu excepția:
A forța de extruziune a unguentului din
tub
B capacitatea de întindere a unguen­
tului
C duritatea unguentului
D ductilitatea unguentului
E pH-ul unguentului
139 • ^Următorii factori care influen­
țează mucoadeziunea sunt factori care
depind de polimerul bioadeziv, cu
excepția:
A sarcinii electrice
B masei moleculare a polimerului
C suprafețelor mucoaselor
D configurației spațiale a polimerului
E concentrațiilor de polimer
140 • ^Următoarea afirmație referi-
w
toare la hidrogeluri este falsă:
A conținutul mare de apă le conferă o
putere răcoritoare
B sunt preferate de pacienții cu pielea
seboreică
C aderă bine pe piele și mucoase
D nu aderă pe rănile supurate
E penetrația și absorbția substanțelor
medicamentoase din hidrogeluri este
mai bună decât din bazele lipofile
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 147

141 • ^Hidrogelurile cu rețea reticulară 144 • Glicerogelul de amidon:

dependente de pH prezintă următoarele
A este o bază de unguent anhidră
caracteristici, cu excepția:
B este o bază de unguent hidratată
A conțin în structura lor grupe ioniza- C se prepară prin gelificarea amidonu­
bile anionice sau cationice lui în glicerol
B în mediul apos, cu pH mare, grupele D nu se dizolvă în apă
pot ioniza E este o bază de unguent higroscopică
C în mediul apos, cu pH mic, grupele
pot ioniza
D are loc o respingere electrostatică 145 • *Conform FR X, cremele sunt:
E are loc o captare mare a apei
A unguente suspensie în care faza dis-
persată depășește 10% din masa
unguentului
142 • Alegeți afirmațiile corecte despre
bazele de unguent: B unguente suspensie în care faza dis-
persată depășește 25% din masa
A bazele de unguent emulsie L/H se unguentului
I
mai numesc și cold-creme C unguente emulsie în care faza apoasă
B bazele de unguent de absorbție anhi- depășește 10% din masa unguentu­
dre se obțin din excipienți grași și lui
emulgatori D unguente emulsie în care faza apoasă
C bazele de unguent mixte se mai depășește 25% din masa unguentu­
numesc și creme amfifile lui
D bazele de unguent cu polietilengli- E unguente cu mai multe faze
coli se obțin prin dizolvarea în apă
a polietilenglicolilor
E hidrogelurile se prepară în mod ase­ 146 • *Următoarea afirmație referitoare
mănător cu mucilagiile la derm este adevărată:

A este cel mai profund strat al pielii

143 • *Din faza farmacocinetică a pene­ B este un strat tisular, cu caracter hidro-
trației prin piele nu face parte: fob
C este un țesut conjunctiv lax și fibros
A absorbția D constituie o rezervă de calorii
B distribuția E celulele sunt bogate în lipide și conțin
C metabolizarea colesterol
D eliminarea
E răspunsul terapeutic

/ ' 8 3 ' * ' w Sc ■ ■î kS.'' * * * **■ 3^ * *' ' *

141 C *142 B C E • 143 E • 144 A C E • 145 C • 146 C

F
148 | TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
Preparate semisolide pentru aplicații cutanate

147 • Alegeți afirmațiile corecte referi­ B se obțin prin dispersarea substanțelor

toare la emplastrele medicamentoase: active solide în baza hidrofilă
C se obțin prin dispersarea substanțelor
A sunt preparate flexibile active lichide în baza hidrofilă
B pot conține una sau mai multe sub­
D sunt dispuse în straturi groase pe un
stanțe active suport-pansament
C sunt compuse dintr-o bază hidrofilă
E suportul-pansament nu trebuie încăl­
capabilă să rețină căldura zit înainte de aplicarea pe piele
D pot fi colorate
E au rolul de a menține un contact direct
între substanța activă și locul apli- 151 • în cadrul examinării caracterelor
w • •
cam macroscopice ale unguentelor, se urmă­
resc următoarele elemente:

148 • *ln formularea unguentelor se aso- A aspect

ciază următorii antioxidanti:
I
B consistentă
C omogenitate
A clorbutanol
D miros
B benzofenol
E granulometrie
C timol
D alcool coniferilic
E alcool benzilic 152 • *Pentru a utiliza extensiometrul
Ojeda-Arbussa este necesară existența
următoarelor elemente, cu excepția:
149 • Cilindrii morii cu valțuri folosită
la omogenizarea unguentelor trebuie să A 2 plăci de sticlă
fie: B 1 foaie de hârtie milimetrică
C 1 set de greutăți
A netezi D 1 g de unguent (proba de analizat)
B striați E dispozitiv cu piston pentru presare
C paraleli între ei
D fixați orizontal
E fixați vertical 153 • *Procedeul de fabricare a ungu-
entelor la rece se numește:

150 • *Alegeți afirmația falsă referitoare A procedeu cryo-mix

B procedeu prin răcire
la cataplasme:
C procedeu prin fuziune
A sunt compuse dintr-o bază hidrofilă D procedeu prin laminare
capabilă să rețină căldura E procedeu de fabricare cu energie joasă
* ■

147 A B D E • 148 D • 149 A C D • 150 E • 151 A B C D . 152 E • 153 A

1
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 149

154 • *Difuzia prin stratul cornos, pe 157 • *Se pot utiliza ustensile de metal
cale transcelulară, a substanțelor cu masă la prepararea unguentelor ce conțin:
moleculară mică are loc prin:
A acid salicilic
A difuzie bistratificată B permanganat de potasiu
B difuzie lamelară C săruri de mercur
C difuzie intercelulară D iod
D convectie liberă E sulf
E moleculele cu masă moleculară mică
nu difuzează pe această cale
158 • Sunt substanțe medicamentoase
cu caracter lipofil:
155 • Pentru studierea proprietăților
A salicilatul de metil
reologice ale unguentelor se utilizează:
B sulfatul de zinc
A viscozimetre rotationale cu cilindri C acidul boric
coaxiali D mentolul
B viscozimetre de tip con-placă E camforul
C viscozimetre cu platouri paralele
D viscozimetre capilare
E viscozimetrul Ostwald 159 • Sunt substanțe medicamentoase
insolubile în baze de unguent grase:

A mentolul
156 • Următoarele enunțuri sunt corecte
referitoare la prepararea hidrogeluri- B sulful
lor: C oxidul de zinc
D fenolul
A metilceluloza gelifică odată cu crește­ E amidonul
rea temperaturii
B poloxamerii gelifică odată cu crește­
rea temperaturii
C gelatina gelifică odată cu scăderea
temperaturii
D agarul gelifică odată cu scăderea
temperaturii
E agarul gelifică odată cu creșterea
temperaturii

154 D • 155 A B C • 156 A B C D • 157 E • 158 A D E • 159 B C E

F
150 ț Preparate semisolide pentru aplicații cutanate
160 • * Alegeți afirmația falsă referitoare
la metodele folosite la prepararea ungu-
entelor-emulsii în industrie:
A metoda engleză constă în adăugarea
fazei interne, progresiv, în faza con­
tinuă extemă
B metoda continentală este metoda
inversării fazelor
C în metoda săpunului emulgatorul se
formează in situ
D metoda engleză este metoda inver­
sării fazelor
E metoda engleză se aplică pentru fabri­
carea cremelor grase, de tipul H/L,
când volumul fazei interne este mic
161 • Conform Supl. 2004 al FR X, urmă­
toarele afirmații referitoare la prepara­
tele semisolide pentru aplicații cutanate
sunt adevărate:
A sunt destinate unei eliberări locale
sau transdermice a substanțelor active
B au acțiune protectoare sau emolientă
C sunt constituite dintr-o bază simplă
D sunt constituite dintr-o bază com­
pusă
E nu au aspect omogen
162 • *Supl. 2004 al FR X înscrie urmă­
toarele categorii de preparate semisolide
pentru aplicare cutanată, cu excepția:
A cremelor
B gelurilor
C formelor bioadezive sensibile la pre­
siune
160 D • 161 ABC I)
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
D cataplasmelor
E plasturilor medicinali
163 • Ceratele:
A sunt preparate semisolide obținute
din excipienți grași
B conțin un procent mare de ceară de
albine
C conțin un procent scăzut de parafină
D au consistență tare
E au un punct de topire scăzut
164 • Următoarele afirmații referitoare
Ia paste sunt adevărate:
A sunt preparate semisolide monofa-
zice
B nu se topesc la temperatura corpului
C se topesc la temperatura corpului
D prin întindere pe piele formează un
film subțire, protector
E prin întindere pe piele formează un
film gros, protector
165 • Cataplasmele:
A sunt constituite dintr-o bază hidro-
fobă ce reține căldura
B sunt constituite dintr-o bază hidro-
filă ce reține căldura
C sunt încălzite înainte de a fi aplicate
pe piele
D pot conține substanțe active lichide
E pot conține substanțe active solide
162 C • 163 A B D • 164 B E • 165 B C D E
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 151

166 • ^Următoarea afirmație referitoare 169 • Următoarele substanțe medica­

Ia organogeluri este falsă:
A sunt formate din substanțe gelifiante
și solvenți polari
B din această clasă face parte glicero-
gelul de amidon
C sunt formate din substanțe gelifiante
și solvenți apolari
D din această clasă fac parte gelurile
de macrogoli
E din această clasă fac partegelurile
de acrilati
mentoase utilizate Ia prepararea ungu­
entelor depigmentează epidermul, cu
excepția:
A psoralenilor
B extractului vegetal de salvie
C mono-benzilesterului hidrochinonei
D acidului azelaic
E acidului nonandioic
170 • *La prepararea unguentelor se
pot utiliza următoarele substanțe cu
acțiune fotoprotectoare, cu excepția:

167 • Următoarele substanțe medica- A dimeticon

mentoase antifungice utilizate pentru B carbonat de calciu
prepararea unguentelor fac parte din
C vitamină
clasa de antibiotice cu structură polie-
D podofilină
nică:
E salol
A Nistatina
B Griseofulvina
171 • Următoarele baze de unguent sunt
C Amfotericina B
baze hidrocarbonate:
D Naftifina
E Natamicina A lanolină anhidră
B vaselină albă
C unguent cerat
168 • Următoarele afirmații referitoare D lanolină hidratată
la derivații imidazolici utilizați la pre­ E unguent alb
pararea unguentelor sunt adevărate:

A au acțiune fungistatică
172 • Uleiurile hidrogenate din compo­
B din această clasă fac parte terbina-
ziția bazelor de unguent:
fina și ciclopiroxol-amina
C au spectru larg de acțiune A au puncte de topire variabile
D sunt foarte bine tolerați B sunt produse solide cu aspect ceros
E nu produc iritații C se asociază cu vaselina
D sunt solubile în apă
E sunt hidrofile

166 E • 167 A C E • 168 A C D E • 169 A B • 170 D • 171 B C E • 172 ABC

F
152 |
Preparate semisolidc pentru aplicații cutanate
173 • Cerezina:
A face parte din categoria hidrocarbu­
rilor
B este un excipient utilizat la prepa­
rarea unguentelor
C se prezintă ca o masă de culoare
galbenă
D este un amestec de ozocherită și para­
fină solidă
E este un amestec de ozocherită și para­
fină lichidă
174 • Următoarele afirmații referitoare
la unguentul emolient sunt adevărate,
cu excepția:
A conține ceară albă
B conține parafină lichidă
C conține parafină solidă
D poate include 10 g apă
E poate include 20 g apă
175 • Stearina:
A este un amestec de alcooli grași supe­
riori
B se prezintă ca o pulbere cristalină
alba, onctuoasă
C are miros slab, caracteristic
D singură poate fi o bază de unguent
E se folosește pentru prepararea de
unguente emoliente și creme
173 A B D • 174 C E • 175 B C E • 176 l D • 177 A 1 D • 178 A B D
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
176 • Diferitele tipuri de silicone ca
excipienți la prepararea unguentelor au
următoarele proprietăți:
A au acțiune fiziologică
B se fixează pe numeroase tipuri de
suprafețe care devin hidrofobe
C se fixează pe diferite tipuri de supra­
fețe care devin hidrofile
9
D nu au acțiune fiziologică
E sunt rezistente în prezența acizilor
și bazelor concentrate
177 • Alcoolii de lanolină:
A se mai numesc alcooli din lână
B se prezintă sub forma unei mase de
culoare galben-deschis, asemănător
cerii
C sunt solubili în apă
D sunt insolubili în apă
E se prezintă sub forma unui lichid de
culoare galben-deschis, până la brun-
deschis
178 • Unguentul hidroabsorbant:
A este o bază de unguent emulsivă,
emolientă
B poate forma unguente-emulsii de
tip H/L
C poate forma unguente-emulsii de
tip L/H
D conține un emulgator lipofil
E conține un emulgator hidrofil
■

TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 153

179 • Lanolina acetilată: 180 • *Hidrogelurile anorganice pot fi

preparate cu următoarele tipuri de agenți
A se utilizează ca excipient pentru ungu­ gelifianți, cu excepția:
ente
B are acțiune emolientă, protectoare A hidroxidului de aluminiu coloidal
C poate da reacții alergice B amidonului
D se dizolvă în uleiuri minerale C aerosilului
E este un produs hidrofil D bentonitei
E veegumului

179 A B D • 180 B
154 | Preparate semisolide pentru aplicații cutanate TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

Răspunsuri — referințe bibliografice

1 A B C D (1 - p. 747) 31 A B C (1 - p. 779)
2 A C D (1 - p. 784) 32 A (1 - p. 731)
3 A D E (1 - p. 793) 33 B (1 - pp. 809, 810)
4 E (1 - pp. 802, 803) 34 A B C D (1 - p. 779)
5 A D E (1 - p. 702) 35 A (1 - p. 804)
6 E (1 - p. 754) 36 D (1 - p. 764)
7 A (1 - p. 780) 37 B C D (1 - p. 785)
8 B C D E (1 - p. 738) 38 A B C (1 - p. 741)
9 B C (1 - p. 795) 39 B (2 - p. 951)
10 A B C E (1 - p. 742) 40 A B C (1 - p. 717)
11 B (1 - p. 673) 41 A B C (3 - p. 157)
12 B C D E (1 - p. 765) 42 C (1 - p. 652)
13 C (1 - p. 780) 43 E (1 - p. 733)
14 A B C E (1 - p. 743) 44 B (1 - p. 785)
15 D (1 - pp. 718, 719) 45 D (1 - p. 655)
16 A D E (1 - p. 708) 46 A (1 - p. 780)
17 B C E (1 - pp. 659, 660) 47 B C D E (3 - pp. 155, 156)
18 A E (1 - p. 759) 48 B D E (1 - pp. 778, 779)
19 B (1 - p. 765) 49 E (1 - p. 724)
20 C (3 - p. 153) 50 A (1 - p. 754)
21 B (1 - p. 741) 51 D (1 - p. 762)
22 B E (1 - p. 701) 52 B (1 - p. 792)
23 A (3 - p. 154) 53 A B C (1 - p. 786)
24 C (1 - p. 655) 54 E (1 - p. 655)
25 D (1 - pp. 736, 737) 55 D (1 - p. 803)
26 A C D (1 - p. 708) 56 A B C E (1 - pp. 806, 807)
27 B C (3 - p. 155) 57 A D (1 - p. 733)
28 B E (1 - p. 746) 58 D (1 - p. 775)
29 A B C (1 - p. 754) 59 B C D (1 - p. 740)
30 A B D E (1 - pp. 799, 800) 60 A C D (1 - pp. 796, 804)
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
61 B (1 - p. 801)
62 B (1 - p. 742)
63 E (1 - p. 654)
64 A B D (1 - p. 778)
65 A (1 - p. 785)
66 D (1 - p. 780)
67 A B C (1 - p. 720)
68 B C E (1 - p. 730)
69 C (1 - p. 792)
70 A C D E (1 - p. 706)
71 B (1 - p. 754)
72 A (1 - p. 749)
73 A (1 - p. 744)
74 A B C (1 - pp. 805, 807)
75 B C D (1 - pp. 778-783)
76 B (1 - p. 781)
77 A C D E (1 - p. 725)
78 B (1 - pp. 657-659)
79 A B C D (1 - p. 810)
80 D (1 - p. 728)
81 C D (1 - p. 749)
82 A (1 - pp. 800, 801)
83 D (1 - p. 749)
84 A B D E (1 - p. 749)
85 A C E (1 - p. 802)
86 D (1 - p. 704)
87 C (1 - pp. 686, 687)
88 C D E (1 - p. 744)
89 D (1 - p. 670)
90 C (1 - p. 654)
91 E (1 - pp. 704, 705)
92 A B D E (1 - p. 723)
93 A B D E (1 - p. 655)
94 B C D E (1 - p. 731)
95 A (1 - p. 792)
96 A D E (1 - p. 653)
97 B C E (3 - p. 156)
Preparate semisolide pentru aplicații cutanate 155
98 D (1 - p. 806)
99 A D E (1 - p. 724)
100 A B (1 - p. 755)
101 B (1 - p. 708)
102 A (1 - p. 792)
103 A B E (1 - pp. 764, 766)
104 C D (1 - p. 785)
105 E (1 - p. 801)
106 A B C D (1 - pp. 765, 766)
107 A B (1 - p. 772)
108 A B C D (3 - p. 156)
109 A B C E (1 - pp. 802-805)
110 D (1 - p. 793)
111 A C D E (1 - p. 654)
112 D (1 - p. 686)
113 D (1 - p. 677)
114 A B C D (1 - p. 677)
115 C (3 - p. 155)
116 B (1 - p. 655)
117 E (1 - p. 780)
118 D (1 - p. 716)
119 C (1 - pp. 657, 662)
120 B (1 - p. 745)
121 D (1 - pp. 658-660)
122 A B C (1 - p. 742)
123 E (1 - p. 784)
124 A B C E (1 - p. 749)
125 D (1 - p. 719)
126 E (1 - p. 809)
127 A B D E (1 - p. 747)
128 C (2 - p. 951)
129 C (1 - p. 772)
130 A B C E (1 - pp. 729, 730)
131 B C D E (1 - p. 806)
132 A (1 - p. 695)
133 E (1 - p. 674)
134 A B C E (1 - p. 712)
156 | Preparate semisolide pentru aplicații cutanate TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

135 A B C E (1 - p. 706) 158 A D E (1 - pp. 757, 758)

136 A (1 - p. 748) 159 B C E (1 - pp. 757-760)
137 A D E (1 - pp. 800, 801) 160 D (1 - pp. 770, 771)
138 E (1 - p. 780) 161 A B C D (1 - p. 651)
139 C (1 - pp. 703-705) 162 C (1 - p. 651)
140 D (1 - pp. 742, 743) 163 A B D (1 - p. 652)
141 C (1 - p. 690) 164 B E (1 - p. 652)
142 B C E (1 - pp. 75, 756) 165 B C D E (1 - p. 652)
143 E (1 - p. 793) 166 E (1 - p. 655)
144 ACE (1 - p. 742) 167 A C E (1 - p. 718)
145 C (2 - p. 951) 168 A C D E (1 - p. 718)
146 C (1 - pp. 661-663) 169 A B (1 - p. 719)
147 A B D E (3 - pp. 157, 158) 170 D (1 - p. 719)
148 D (1 - p. 748) 171 B C E (1 - p. 721)
149 A C D (1 - p. 771) 172 A B C (1 - p. 726)
150 E (3 - p. 157) 173 A B D (1 - p. 724)
151 A B C D (1 - p. 778) 174 C E (1 - p. 729)
152 E (1 - p. 782) 175 B C E (1 - p. 729)
153 A (1 - p. 774) 176 B D (1 - p. 730)
154 D (1 - p. 796) 177 A B D (1 - p. 732)
155 A B C (1 - p. 779) 178 A B D (1 - p. 734)
156 A B C D (1 - p. 756) 179 A B D (1 - p. 733)
157 E (1 - pp. 754-757) 180 B (1 - p. 745)

Bibliografie

1. Popovici I., Lupuleasa D., Tehnologie farmaceutică, voi. II, ed. a Il-a, Editura Polirom,
Iași, ISBN: 978-973-46-6920-2; 2017: 651-814.
2. *** Farmacopeea Română, ed. a X-a, Editura Medicală, București, ISBN:
973-39-0226-8; 1993: 951-961.
3 *♦* Farmacopeea Română, ed. a X-a, Supliment 2004, Editura Medicală, București,
ISBN: 973-39-0531-3; 2004: 152-158.
 i
l
I
I
l
Tema: Preparate transdermice
1 • *La formularea STT-urilor se adaugă
ca promotori de absorbție:
A alcoolul izopropilic
B propilenglicolul
C polietilenglicolul 200
D tween 80
E acidul palmitic
2 • *STT-urile reprezintă forme farma­
ceutice:
A modeme, cu potențial de eliberare
susținută a substanței medicamen-
toase
B utilizate pentru substanțele medica­
mentoase cu timpul de înjumătățite
biologic lung
C care necesită administrări frecvente
D cu o cinetică controlată, care este
indispensabilă pentru substanțele cu
indice terapeutic mare
E care nu mențin niveluri plasmatice
mari ale substanței medicamentoase
1 B*2A»3ADE*4ABCE
3 • Scăderea forței coezive a adezivului
unui STT are ca efecte nedorite:
A creșterea viscozității și capacității de
lipire
B scăderea viscozității și capacității de
lipire
C nu permite curgerea adezivului peste
marginile plasturelui
D transferul de adeziv pe linia de eli­
berare protectoare
E rămânerea de reziduu adeziv pe piele,
după scoaterea STT-ului
4 • STT-urile sunt utilizate deoarece:
A asigură tratamentele cu durată lungă
B asigură niveluri plasmatice mici de
substanțe medicamentoase
C asigură un coeficient de repartiție
favorabil penetrației transdermice
D nu oferă posibilitatea de întrerupere
imediată a tratamentului
E oferă posibilitatea de a termina rapid
efectul substanței medicamentoase
prin îndepărtarea lor de pe piele
F
158 Preparate transdermice TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

5 • ^Eliberarea substanței medicamen­ D bioadeziune

toase din dispozitivul transdermic poate E funcție ocluzivă
9

fi realizată efectiv prin:

A selectarea unui promotor cu solubi-

8 ° Membrana utilizată pentru testul
litate adecvat, pentru a scădea solu-
de dizolvare efectuat în cazul STT-urilor,
bilitatea substanței active
conform supl. 2004 al FR X:
B mărirea coeficientului de repartiție
a substanței medicamentoase din A poate fi constituită din materiale ca
dispozitiv în piele celuloza inertă poroasă
C micșorarea coeficientului de repartiție B nu trebuie să influențeze cinetica de
a substanței medicamentoase din dis­ eliberare
pozitiv în piele C nu trebuie să conțină substanțe cum
9 9

D scăderea absorbției percutanate sunt grăsimile

E creșterea viscozității și capacității de
lipire
6 • *Testul important utilizat în contro­
lul de calitate al STT-urilor este:
D nu se păstrează în același mediu ca
cel de dizolvare
E se păstrează timp de 24 de ore în
mediul care va fi utilizat la deter­
minări

A stabilitatea substanțelor auxiliare si

9 9
9 • ^Ambalarea sistemelor terapeutice
a dispozitivului
transdermice conform supl. 2004 al FRX
B rezistenta matriței
9 9
se face astfel:
C uniformitatea conținutului
D măsurarea proprietății de coeziune A individual
E determinarea rezistenței mecanice B individual în plicuri sigilate
C în număr variabil în plicuri termo-
sudate
7 • STT-urile au la bază structuri poli- D în seturi de câte 5 în plicuri
merice complexe, ai căror constituenți E în seturi de câte 10 în plicuri
trebuie să asigure:

A un suport pentru dispersarea sub­

stanței medicamentoase
B un control al permeabilității prin
caracteristici de difuzie, prin mem­
brană sau prin matriță
c suprafață relativă pentru eliberarea
substanței medicamentoase

5B-6C«7ABDE*8ABCE*9B
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
10 • Bioadezivul unui STT trebuie să
îndeplinească următoarele cerințe:
A calități de bioadezivitate și biocom-
patibilitate satisfăcătoare
B inerție totală fată de substanța medi-
camentoasă
C să permită difuzia și să controleze
viteza de eliberare a substanței medi-
camentoase
D să sufere modificări ale adezivitătii
sale în prezența substanței medica­
mentoase
E o suplețe suficientă care să nu asi­
gure o adeziune prelungită
11 • Clasificarea STT-urilor se face în
funcție de:
A structură (design, posibilitățile de rea­
lizare)
B designul formei de administrare și
mecanismul de eliberare a substanței
medicamentoase prin difuziune
C relațiile dintre configurația promo­
torului de absorbție, sistemul de
design și componentele sale
D designul ergonomie
E tehnologia de bază utilizată în fabri­
care
12 • Obiectivele formulării STT-urilor
au ca scop următoarele aspecte:
A plasturele transdermic să fie neted,
dar să adere sigur de pielea umană
B să nu se ancoreze puternic de stratul
protector de deasupra
10 A B C • 11 A B C E • 12 A C D • 13 /
Preparate transdermice 159
c să se detașeze facil folia protectoare
(linia de eliberare)
D să nu piardă în afară ingredientele
apoase sau ulei
E să nu limiteze „fluxul rece” al masei
adezive
13 • Aplicarea de STT-uri pe suprafața
pielii este un procedeu:
A comod
B care necesită personal specializat
C neinvaziv
D care permite o intervenție continuă
E care nu oferă capacitatea unei tera­
pii pe mai multe zile
14 • *Poliacrilații sunt mult utilizați ca
adezivi pentru STT-uri datorită urmă­
toarei proprietăți:
A prezintă o comportare presosensibilă
slabă
B necesită adăugarea de agenți de
lipire
C nu prezintă o stabilitate bună la oxi-
dare
D nu au o toleranță bună pentru lipi­
dele pielii și umiditatea ei
E au o bună solubilitate și difuzibili-
tate pentru substanțele active
D • 14 E
F
160 | Preparate transdermice
15 • Conform supl. 2004 al FR X, testul
de dizolvare specific sistemelor terape­
utice transdermice presupune utilizarea
următoarelor metode:
A metoda aparatului cu disc
B metoda cilindrului rotativ
C metoda C
D metoda celulei
E metoda D
16 • *Pentru acțiunea sistemică a unor
substanțe medicamentoase pe cale cuta­
nată, o necesitate primordială o consti­
tuie:
A doza de substanță medicamentoasă
administrată
B suprafața de aplicare
C controlul vitezei de eliberare a sub­
stanței medicamentoase
D fluxul de penetrație
E permeabilitatea stratului de adeziune
17 • *Referitor la etichetarea sistemelor
terapeutice transdermice, supl. 2004 al
FR X prevede următoarele:
A informațiile se scriu obligatoriu în
chenar roșu
B nu trebuie să fie menționată canti­
tatea totală de substanțe active, aces­
tea fiind știute
C informațiile se scriu obligatoriu în
chenar negru
1) informațiile se scriu obligatoriu în
chenar albastru
E trebuie să se menționeze cantitatea
totală de substanțe active
15 A B I) • 16 C • 17 E • 18 C • 19 A B C D • 20 C
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
1 • "Pentru formularea și fabricarea
*
unui STT, proprietatea esențială a sub­
stanțelor active este:
A masa moleculară mare
B mărimea moleculară mare
C o bună permeabilitate cutanată
D un punct de topire mare
E acțiunea farmacologică slabă
19 • Sistemele terapeutice transdermice
sunt:
A forme modeme de administrare a sub­
stanțelor medicamentoase
B încadrate în categoria formelor far­
maceutice bioadezive
C forme farmaceutice care se adminis­
trează prin presiune ușoară
D destinate unei acțiuni generale
E destinate unei acțiuni strict locale
20 • *Conform supl. 2004 al FR X, sis­
temele terapeutice transdermice pre­
zintă un suport extern care:
A nu susține preparatul
B este permeabil față de substanțele
active și impermeabil față de apă
C este impermeabil față de substanțele
active și față de apă
D nu protejează preparatul
E este impermeabil față de substanțele
active și permeabil față de apă
k
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
21 • Conform supl. 2004 al FR X, sunt
îndepărtate cu ușurință sistemele tera­
peutice care au fost aplicate:
A pe o piele uscată și curată
B pe o piele fără leziuni
C pe o piele uscată și curată cu mici
leziuni
D pe o piele curată, dar umedă
E pe o piele umedă cu mici leziuni
22 • ”Designul unui STT cuprinde urmă­
torul element structural important:
A un strat permeabil numit și material
suport
B un strat suport pentru substanța
medicamentoasă
C membrană pentru controlul vitezei
de eliberare a substanței medica-
9
mentoase în cazul STT-ului cu
matrită
9 E se păstrează la loc răcoros
D zona de fixare prin presare, sensibilă
la o presiune înaltă
E un film detașabil care protejează
matrita STT-ului
23 • *Conform supl. 2004 al FR X, sis­
temele terapeutice transdermice:
A prezintă un film protector
B se aplică pe leziunea respectivă a
pielii
C pot sensibiliza pielea după aplicații
repetate
D conțin două folii preotectoare
E pot irita pielea
21 A B • 22 B • 23 A • 24 B C D E • 25 C • 26 B D
Preparate transdermice 161
24 • Utilizarea STT-ului oferă posibili­
tatea:
A de creștere a dozelor
B de reducere a dozelor
C de micșorare a efectelor secundare
nedorite ale substanțelor medicamen­
toase
D de a ameliora toleranța și eficacita­
tea tratamentului
E de a fi administrat simplu, comod,
cu mult confort
25 • ^Referitor la conservarea sisteme­
lor terapeutice transdermice, supl. 2004
al FR X prevede următoarele:
A se păstrează la Venena
B se păstrează Ia Separanda
C se păstrează la temperatura camerei
D se păstrează la rece
26 • Conform supl. 2004 al FR X, siste­
mele terapeutice transdermice sunt condi­
ționate:
9
A prin acoperire cu o membrană imper­
meabilă ce influențează cedarea
B sub formă de rezervor solid
C prin acoperire cu o membrană imper­
meabilă ce nu influențează cedarea
D sub formă de rezervor semisolid
E prin acoperire cu o membrană per­
meabilă ce influențează eliberarea
F
162 Preparate transdermice
27 • *La baza STT-urilor se află struc­
turi polimerice complexe, care asigură
următoarea funcție:
A de rezervor de substanță medica-
mentoasă
B de control al permeației substanțelor
auxiliare prin caracteristici de difu­
zie
C membranară sau matriceală
D de rezervor pentru vehiculele fără
permeație cutanată
E de coeziune cutanată
F funcția neocluzivă
9
28 • Precizați care afirmații privind
STT-rile sunt corecte, conform supl. 2004
al FR X:
A pot fi constituite dintr-o matriță solidă
sau semisolidă
B pot fi constituite numai dintr-o matriță
solidă
C compoziția și structura matriței
influențează modul de difuziune
transdermică a substanțelor active
D structura matriței nu influențează
modul de difuziune transdermică a
substanțelor active
E nu contează tipul matriței
29 • *Proprietatea ideală cerută pentru
selecționarea unui promotor de absorbție
intr-o formulare de STT este:
A să nu permită eliberarea substanței
active din sistemul transdermic
B să nu mărească absorbția percuta-
nată a substanței active
27 A • 28 A C • 29 D • 30 A B C D • 31 E • 32 C
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
c să nu fie compatibil cu componen­
tele formulării
D să fie ușor cedat din STT
E să fie iritant, sensibilizant, comedo-
gen, ncfrototoxic
30 • STT-urile tip rezervor sunt alcătu­
ite din:
A stratul impermeabil de deasupra
B un rezervor care conține substanța
medicamentoasă
C membrană de control al eliberării
substanței medicamentoase
9
D linie de eliberare
E disc sau bandă neadezivă
31 • *STT tip matriță nu sunt alcătuite
din:
A film impermeabil deasupra
B strat absorbant
C folie de aluminiu ocluzivă
D matrită cu substanță medicamentoasă
9 ’
E bandă neadezivă
32 • ^Dispozitivele transdermice tip rezer­
vor în stare solidă sau lichidă utilizează
adezivul ca o matriță, ce conține:
A substanță activă
B un promotor de absorbție
C substanța activă și promotorul de
absorbție9
D dezagregant
E antiaglomerant
k
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
33 • Cele mai importante proprietăți
ale substanțelor active utilizate pentru
formularea și fabricarea de STT-urilor
sunt:
I
A masa moleculară mai mică de
320-400 Da
B o bună permeabilitate cutanată
C punct de topire mic
D acțiune farmacologică puternică
E toleranță cutanată slabă
34 • *STT-ul poate fi constituit dintr-o
formă farmaceutică semisolidă (gel)
fabricată din:
A alcool polivinilic, polividonă
B apă, glicerol (70-80%)
C polietilenglicol 400 (30-45%)
D acid acrilic
E gumă guar
35 • Când sistemele terapeutice trans­
dermice sunt aplicate pe pielea curată
și fără leziuni:
A aderă puternic după apăsarea mode­
rată cu degetele
B pot fi îndepărtate fără a cauza lezi­
uni majore ale pielii
C la îndepărtare vor cauza leziuni
majore ale pielii
D la îndepărtare nu se detașează pre­
paratul de pe suportul extern
E nu au acțiune iritantă a pielii
33 A B C D • 34 A • 35 A B D E • 36 A • 37 B • 38 A B D E
Preparate transdermice 163
36 • *Conform suplimentului 2004 al
FR X, sistemele terapeutice transder­
mice sunt preparate farmaceutice:
A flexibile
B rigide
C pot fi aplicate pe pielea lezată
D pot fi aplicate pe mucoase
E conțin doar o singură substanță medi­
camentoasă
37 • ^Determinarea dizolvării sisteme­
lor terapeutice transdermice se poate
face, conform suplimentului 2004 al
FR X, utilizând:
A aparatul de dezagregare
B aparatul cu disc
C aparatul cu cilindru fix
D reoviscozimetrul
E extensiometrul
38 • Dezavantajele sistemelor de elibe­
rare transdermică sunt:
A există un număr redus de substanțe
medicamentoase care au posibilita­
tea de a traversa prin piele
B dificultăți tehnice asociate cu ade-
ziunea unui STT pe diferitele tipuri
de piele
C oferă posibilitatea de întrerupere
imediată a tratamentului
D apariția de reacții alergice și iritații
pe zona de aplicare
E tehnologie de fabricare laborioasă și
cu preț de cost ridicat
F
164 Preparate transdermice TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

39 • Selectarea promotorilor de absorbție 40 • Sistemele terapeutice transdermice,

pentru STT-uri se poate baza pe: conform suplimentului 2004 al FR X,
conțin:
1

A dorința de a mări eliberarea substanței

active din forma farmaceutică A antiaglomeranți
B promovarea absorbției percutanate B stabilizanți
C demonstrarea compatibilității cu C solubilizanți
matrița polimerică D promotori de absorbție
D asigurarea unui echilibru între difu­ E baze grase
ziune și coeziune
E activarea facilă a sistemului transder-
mic după detașarea liniei de elibe­
rare

39 A B C E • 40 ;c d
I
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate transdermice 165

Răspunsuri referințe bibliografice

1 B (1 - p. 861) 21 A B (2 - p. 172)
2 A (1 - p. 845) 22 B (1 - p. 842)
3 A D E (1 - p. 857) 23 A (2 - p. 172)
4 A B C E (1 - p. 845) 24 B C D E (1 - p. 846)
5 B (1 - p. 847) 25 C (2 - p. 173)
6 C (1 - p. 874) 26 B D (2 - p. 172)
7 A B D E (1 - p. 842) 27 A (1 - p. 878)
8 A B C E (2 - p. 173) 28 A C (2 - p. 171)
9 B (2 - p. 172) 29 D (1 - p. 863)
10 A B C (1 - p. 851) 30 A B C D (1 - pp. 849, 850)
11 A B C E (1 - pp. 847-849) 31 E (1 - p. 848)
12 A C D (1 - p. 855) 32 C (1 - p. 857)
13 A C D (1 - p. 843) 33 A B C D (1 -p. 860)
14 E (1 - p. 867) 34 A (1 - p. 871)
15 A B D (2 - pp. 172, 173) 35 A B D E (2 - p. 172)
16 C (1 - p. 843) 36 A (2 - p. 171)
17 E (2 - p. 173) 37 B (2 - p. 173)
18 C (1 - p. 860) 38 A B D E (1 - pp. 845, 846)
19 A B C D (1 - p. 842) 39 A B C E (1 - p. 858)
20 C (2 - p. 171) 40 B C D (2 - p. 171)

Bibliografie

1. Popovici I., Lupuleasa D., Tehnologie farmaceutică, voi. II, ed. a Il-a, Editura Polirom, Iași,
ISBN: 978-973-46-6920-2; 2017: 841-889.
2. *** Farmacopeea Română, ed. a X-a, Supliment 2004, Editura Medicală, București, ISBN:
973-39-0531-3; 2004: 171-173.
 Tema: Preparate rectale

1 • *Precizați care excipient din cei enu- C pH-ul mediului

merați mai jos este recomandabil pentru D dizolvarea substanței medicamentoase
supozitoarele realizate prin modelare la locul de acțiune
manuală: E impregnarea mucoasei rectale cu sub­
stanța medicamentoasă în vederea unei
A masa gelatinoasă 9

acțiuni locale sau sistemice

B amestec de polietilenglicoli cu masa 5

moleculară sub 1000

C Tween 80
4 • *Conform FR X, supozitoarele sunt
D Mirj-uri
preparate farmaceutice:
E untul de cacao
A lichide
B solide
2 • Bazele liposolubile utilizate la prepa­ C semisolide
rarea supozitoarelor sunt caracterizate de:
D moi
A punct de topire E destinate administrării interne
B punct de solidificare
C indice de aciditate
D indice de peroxid 5 • Ca formă farmaceutică, supozitoa­
E indice de hidroxil rele prezintă următoarele avantaje ofe­
rite de:

A calea de administrare rectală

3 • Factorii care influențează cinetica de
B administrarea de scurtă durată în cazul
eliberare a substanței medicamentoase
bolilor cronice
la supozitoare sunt determinați de:
C tipul de substanțe active
A distrugerea formei farmaceutice D calea de administrare (alternativă a
B transferul substanței medicamentoase
:■

căii orale)
în baza de supozitor în care se află E alegerea din considerente farmace­
dispersată utice - tehnologice și fiziologice

I
1 E•2 BC DE-3A I I
i D E •4 B • 5A D
§
E
k
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
6 • *Precizați care dintre următoarele
afirmații cu privire la soluțiile, emulsi­
ile și suspensiile rectale sunt false, con­
form supl. 2004 al FR X:
A sunt preparate solide destinate admi­
nistrării rectale
B au o acțiune locală sau sistemică
C sunt condiționate în recipiente mul-
tidoză
D sunt preparate lichide destinate admi­
nistrării rectale
E pot conține excipienți pentru ajus­
tarea viscozității preparatelor
7 • Substanțele auxiliare utilizate la pre­
pararea supozitoarelor sunt reprezen­
tate de:
A modificatori ai hidrofiliei
B polimeri formatori de peliculă gas-
trorezistentă
C plastifianți
D dezagreganți
E antioxidanti
8 • *Clasificarea supozitoarelor după
gradul de dispersie al substanței active
include următoarele tipuri de supozi­
toare, cu o excepție:
A supozitoare tip soluție
B supozitoare tip emulsie L/H și H/L
C supozitoare tip suspensie
D supozitoare polifazice
E supozitoare stratificate
 k
6A«7ACE«8E»9A
Preparate rectale 167
9 • Selectați substanțele medicamentoase
care scad punctul de topire al supozi­
toarelor:
A camfor
B fenol
C teofilină
D guajacol
E mentol
10 • Gliceridele semisintetice prezintă
următoarele avantaje la formularea supo­
zitoarelor:
A punct de topire adecvat
B diferența mică între punctele de topire
și solidificare (1,5-3°C), ceea ce asi­
gură omogenitatea dispersării sub­
stanțelor medicamentoase
C capacitate de emulsionare bună
D contracție de volum nesemnificativă
E punctul de solidificare nu este influen­
țat de supraîncălzire
11 • Metoda de modelare manuală a
supozitoarelor:
A este un procedeu ușor și accesibil
B necesită aparatură specială
C poate fi aplicată pentru un număr
mare de substanțe medicamentoase
D este cea mai veche metodă de pre­
parare a supozitoarelor
E se aplică frecvent în farmacie, pen­
tru prepararea unui număr mare de
supozitoare
DE’IOABCE’HACD
F
168 Preparate rectale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

12 • *Ce procedeu nu se recomandă la 15 • ^Selectați factorul extern care nu

încorporarea substanțelor active în baza influențează calitatea supozitoarelor în
de supozitoare: timpul depozitării:

A dizolvarea A temperatura
B emulsionarea B umiditatea
C pulverizarea C oxigenul din aer
D liofilizarea D lumina
E suspendarea E polimorfismul trigliceridelor

13 • *Excipienții folosiți la prepararea 16 ° Excipienții utilizați la prepararea

supozitoarelor, prin metodele de topire supozitoarelor pot fi:
și turnare, trebuie să îndeplinească urmă­
A tensioactivi
toarele caracteristici, cu o excepție:
B diluanți
A capacitate de curgere adecvată C lubrifianti 5

B viscozitate D adsorbanti
C solidificare lentă E coloranti 5

D solidificare rapidă
E retracția masei de supozitoare după
răcire
14 • ^Precizați care dintre următoarele
faze nu se aplică la metoda de modelare
manuală a supozitoarelor:
A verificarea dozelor terapeutice maxime
transformarea masei plastice într-un
bol sferic
C topirea excipienților
D divizarea magdaleonului
E conspergarea
17 • Gelatina, ca excipient hidrosolubil,
trebuie să corespundă unor cerințe de
calitate privind:
A solubilitatea
B viscozitatea de cel puțin 50 mPs
C capacitatea de viscozifiere
D mai puțin de 100 microorganisme
aerobe/g
E să nu conțină: Enterobacteriaceae,
Pseudomonas aeruginosa, Staphylo-
coccus aureus și bacterii anaerobe
sporulate

12 D • 13 C • 14 C • 15 E * 16 B C D • 17 A C E
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate rectale 169

18 • Selectați substanțele folosite ca adju- 21 • ^Supozitoarele sunt administrate

vanți pentru îmbunătățirea dispersării pentru obținerea următoarelor efecte sis-
substanței medicamentoase în cazul supo­ temice, cu o excepție:
zitoarelor:
A antiemetic
A uleiurile neutre B antipruriginos
B gliceridele acizilor grași nesaturați C sedativ
C pulberile inerte pentru a facilita dis­ D spasmolitic
persarea glicerinei sau a extractelor E expectorant
moi
D polioli: glicerol, propilenglicol în
prezența tensioactivilor pentru bal­ 22 • *Supozitoarele sunt dispersii de
A

samuri substanțe medicamentoase încorporate

într-un mediu:
E apă 10%
A lichid
B solid
19 • ^Precizați tipul de supozitoare care
C de dispersie inert
nu se încadrează în categoria sistemelor
D de consistență moale
disperse eterogene bi- sau polifazice:
E semisolid
A supozitoare tip emulsie
B supozitoare tip soluție
23 • *Supozitoarele destinate tratamen
ii ­
C supozitoare tip suspensie
tului mucoasei rectale fac parte din
D mixte
categoria supozitoarelor:
E supozitoare polifazice
A medicamentoase
B cu rol mecanic
20 • *Supozitoarele sunt preparate far­ C nutritive
maceutice solide care conțin doze uni­ D cu acțiune locală sau topică
tare din una sau mai multe substanțe E pentru diagnostic
active dispersate într-o:

A suspensie
24 • Următoarele forme farmaceutice
B soluție
sunt clasificate ca preparate rectale:
C bază semirigidă sau rigidă
D emulsie A capsulele moi rectale
E pulbere B emplastrele
C preparatele rectale semisolide
D spumele rectale
E implanturile
A k

18 A C D • 19 B • 20 C • 21 • 22 C • 23 D • 24 A C D
f
170 Preparate rectale
25 • In cazul metodei de topire și tur­
nare în forme, dispersarea substanțelor
medicamentoase se face prin:
A triturare cu o cantitate mică pe bază
de supozitoare topită
B dispersare directă în baza de supo­
zitoare, la cald
/s
C solubilizare în apă și emulsionare in
baza de supozitoare cu ajutorul lano-
linei
D pulverizare în mojar cu baza de supo­
zitoare
E solubilizare în apă și dispersare în
baza de PEG topită
26 • La prepararea supozitoarelor tip
suspensie suspendarea substanțelor medi­
camentoase în baza de supozitor este
caracterizată de:
A o prealabilă pulverizare în mori adec­
vate până la dimensiuni microsco­
pice
B
B triturarea pulberii cu un excipient
B
semisolid sau o parte din baza de
supozitor
C forma și dimensiunea particulelor sub
100 |im
D densitatea relativă a pulberii
E evitarea sedimentării
27 • * Refacerea troficității în efectul local
al supozitoarelor în regiunea anorectală
constă în:
A refacerea integrității mucoasei rectale
B eliberarea rapidă a substanței active
25 A B C E • 26 A C D E • 27 t ■ • 28 E • 29 A B D E
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
C evacuarea conținutului intestinal
D acțiune antiparazitară
E examinarea radiologică a părții infe­
rioare a intestinului
28 • *Conform supl. 2004 al FR X, urmă­
toarele afirmații cu privire la prepara­
tele rectale semisolide sunt adevărate,
cu o singură excepție:
A se distribuie în recipiente prevăzute
cu un dispozitiv adecvat
B trebuie să corespundă prevederilor
din monografia Preparate semiso-
lide pentru aplicații cutanate
C sunt unguente, creme sau geluri
D sunt preparate unidoză
E sunt preparate multidoză
29 • Conform supl. 2004 al FR X, cap­
sulele moi rectale prezintă următoarele
caracteristici:
A sunt preparate solide unidoză
B sunt asemănătoare capsulelor cu
/v
înveliș tare
c dezagregare în maxim 15 min. într-un
mediu corespunzător
D pot fi acoperite cu învelișuri lubri-
fiante
E pot avea formă alungită, sunt netede
și cu aspect exterior uniform
I
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
30 • Prepararea industrială a supozi­
toarelor prin metoda topirii-turnării se
poate efectua în următoarele moduri:
A procedeul manual într-o singură
etapă
B procedeul manual în două etape
C procedeul automatizat în două etape
D procedeul automatizat într-o singură
etapă
E procedeul automatizat în trei etape
31 • Precizați plasticizanții folosiți la
prepararea supozitoarelor în farmacie:
A ulei de ricin
B glicerol
C propilenglicol
D ulei de floarea-soarelui
E lanolină
32 • Selectați bazele hidrosolubile pen­
tru supozitoare:
A polietilenglicolii
B Massa Novata
C Adeps solidus
D masa gelatinoasă
E Witepsol
33 • Procedeul de liofilizare folosit la
prepararea supozitoarelor în industrie
urmărește:
A congelarea soluției sau suspensiei de
substanță activă și excipienți la tem­
peraturi între -40°C și -50°C
/
30 C D • 31 A D E • 32 A D • 33 A B D • 34 A • 35 B C D
Preparate rectale 171
B utilizarea de excipienți hidrofili for­
matori de rețea: gelatină, gumă ara­
bică etc.
C utilizarea de adsorbanți
D utilizarea de diluanți: amidon, glu-
coză etc.
E utilizarea de tensioactivi
34 • *Conform supl. 2004 al FR X, urmă­
toarele afirmații cu privire la capsulele
moi rectale sunt adevărate, cu excepția
faptului că:
A sunt preparate semisolide unidoză
B sunt preparate solide unidoză
C au formă alungită și sunt netede
D au aspect exterior uniform
E sunt asemănătoare capsulelor cu
înveliș moale definite în monografia
Capsulae
35 • Fenomenul de polimorfism al li-
ceridelor poate fi evitat prin asocierea
cu:
A mucilag de metilceluloză
B Tween 20
C alcool izopropilic
D lecitină
E carbopol
F
172 Preparate rectale
36 • ^Precizați care este dezavantajul
substanțelor active încorporate în supo­
zitoare:
A asigurarea unui efect local sau a unei
acțiuni generale
B calea de administrare, alternativa căii
orale
C alegerea din considerente tehnolo­
gice și fiziologice
D debutul acțiunii terapeutice este mai
tardiv decât pe alte căi
E administrarea de durată
37 • *Prepararea supozitoarelor în far­
macie se face prin următoarele metode:
A porfirizare
B comprimare directă
C modelare manuală
D granulare
E imersie
38 • Diferența între densitatea substanței
active și cea a excipientului poate fi
rezolvată prin:
A reducerea mărimii particulelor de
substanță activă
B creșterea temperaturii amestecului
C adăugarea unor agenți viscozifianți
la bazele hidrofile
D scăderea punctului de solidificate în
cazul bazelor hidrofile
E adăugarea unor agenți tensioactivi
36 D • 37 C • 38 AC» 39 AC D • 40 A B D
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
39 • Ca formă farmaceutică, supozitoa­
rele prezintă următoarele dezavantaje:
A fluidificarea rapidă a excipientului
și eliminarea medicamentului, fără
a se realiza o absorbție totală a sub­
stanței active
B mărimea și viteza de absorbție a
substanței medicamentoase în unele
cazuri este mult mai mare decât pe
calea orală
C includerea unei cantități mari de lichid
îngreunează tehnologia de preparare
și modifică absorbția
D unele substanțe active prezintă dificul­
tăți în tehnologia de preparare dato­
rită formării de amestecuri eutectice
E debutul acțiunii terapeutice este mai
rapid decât pe alte căi
40 • în scopul preparării supozitoarelor,
excipienții trebuie să prezinte următoa­
rele proprietăți:
A să aibă un interval suficient de mare
între punctul de topire și punctul de
solidificate
B să permită dispersarea substanțelor
lichide, solide și moi
C să aibă interval mare între punctul
de topire la curgere și punctul de
topire la claritate
D viscozitatea masei să fie suficient
de mare pentru a evita sedimentarea
rapidă a substanței medicamentoase
suspendate
E solidificarea să se producă prin dila­
tare de volum, încât după răcire des­
prinderea și evacuare din alveolele
dispozitivului de turnare să fie facile
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate rectale | 173

41 • "Dispersia substanței active în baza 44 • *SupozitoareIe antihemoroidale nu

de supozitoare, într-un sistem de dis­ conțin:
I persie omogen, determină:
I A anestezice locale
A supozitoare tip emulsie B vasoconstrictoare
B supozitoare tip suspensie C astringente
C supozitoare tip soluție D analgezice
I
D supozitoare polifazice E laxative
I E mixte
I

42 • "Avantajele untului de cacao sunt
următoarele, cu o excepție:
A este foarte bine tolerat de mucoasa
rectală
I B se pretează la prepararea supozitoa­
I
relor prin modelare, topire, turnare
și presare
C poate fi sterilizat, dar necesită 3-4 zile
pentru a reveni la forma a, stabilă
D nu interactionează cu substanțele
45 • La prepararea supozitoarelor, în
funcție de caracteristicile substanțelor
active și de efectul terapeutic urmărit,
se folosesc:
A baze de supozitor liposolubile
B coloranți
C baze de supozitor hidrosolubile
D adsorbanți
E lubrifianți
9

medicamentoase 46 • *Supozitoarele nu trebuie să conțină:

E are o fuziune rapidă în mediu fizio­
logic și are o viscozitate mică A diluanți
B adsorbanți
C lubrifianți
43 • *Precizați aspectul farmaceutico- D coloranți
tehnologic care este evitat în formula­ E antistatici
rea supozitoarelor:

A substanța medicamentoasă este inac­ 47 • Avantajele divizării directe în tipare

tivată ambalaje includ:
B se evită bariera hepatică
C substanțele medicamentoase au carac- A viteza mare de producție
teristici organoleptice dezagreabile B dozarea exactă
D formarea amestecurilor eutectice între C menținerea unui control moderat al
substanțe active sau între acestea și temperaturii
excipienți D absența deșeurilor
E favorizarea absorbției substanței active E sigilarea completă a alveolelor cu
datorită topirii la temperatura corpului supozitoare

41 C • 42 C • 43 D • 44 E • 45 A C • 46 E • 47 A B D E
1 F
174 Preparate rectale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

48 • ^Precizați care este dezavantajul D să fie stabile, din punct de vedere

supozitoarelor administrate pentru a chimic, fizic și biologic
obține o acțiune generală: E să fie netoxice, bine tolerate cu efi­
cacitate terapeutică
A se administrează o gamă largă de
substanțe active
B administrarea antibioticelor este limi­
51 ° în procedeul de turnare individu­
tată
ală a masei fluide sunt necesare:
C evită pasajul medicamentului prin
ficat A agitarea continuă a amestecului omo­
D protejează substanțele sensibile la gen până la creșterea viscozității
acțiunea enzimelor hepatice B umplerea fiecărei cavități a matriței,
E se asigură o acțiune farmacodina- pe rând
mică superioară administrării orale C evitarea turnării unui exces de masă
fluidă în alveole
D turnarea în fir subțire a masei fluide
49 • ^Precizați factorii care nu influen­
pentru a evita golurile de aer
țează tratamentul la administrarea supo­
E îndepărtarea excesului solidificat prin
zitoarelor:
răzuire cu o spatulă
A natura și concentrația substanței medi­
camentoase
B locul de administrare 52 • Pe eticheta pulberilor și compri­
C vârsta și starea pacientului matelor pentru soluții sau suspensii rec­
D acțiunea dorită tale trebuie să se precizeze următoarele:
E varietatea de forme de condiționare
A modul de preparare al soluției sau
suspensiei rectale
temperatura de păstrare
50 • Din punctul de vedere al formulării,
C condiții și durata maximă de utili­
supozitoarele rectale trebuie să îndepli­
nească următoarele condiții: zare a soluției sau suspensiei după
preparare
A aspect omogen cu formă și consis­ D timpul de dezagregare
tență adecvate, care să nu se modifice E durata de acțiune
în timp prin depozitare la tempera­
tura camerei
B să se topească, să se înmoaie sau să
:■

se dizolve la temperatura corpului

la 34°C
C să nu fie iritante sau să producă dis­
confort la administrare

I D E • 52 A C
\

48 B • 49 E • 50 A C D E • 51 A
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate rectale 175

53 • Selectați afirmațiile adevărate refe­ C cristalizată

ritoare la untul de cacao: D amorfa
E tip amestec eutectic
I
A este un amestec de trigliceride
I B prezintă un polimorfism accentuat
C prezintă un caracter hidrofil
57 • ^Selectați substanțele care pot fi
D se obține prin presarea la rece a folosite ca lubrifianți la prepararea supo­
semințelor decorticate de Theobroma zitoarelor rectale cu masă glicero-gela-
cacao
tinoasă:
E datorită conținutului ridicat în trigli­
ceride cu acizi grași saturați, pre­ A uleiul vegetal sau parafina lichidă
zintă o stabilitate bună B glicerolul
C propilenglicolul
D spirtul de săpun
54 • La formularea supozitoarelor, în
E soluția apoasă de laurilsulfat de sodiu
alegerea substanței medicamentoase se
va ține cont de:

A starea de agregare fizică 58 • * Precizați categoria de substanțe

- —

medicamentoase care nu este inclusă în

B proprietățile superficiale ale particu­
supozitoarele antihemoroidale:
lelor
C proprietățile dimensionale
A anestezice locale
D cantitatea de lichid
B vasodilatatoare
E densitate
C analgezice
D vasoconstrictoare
E astringente
55 • *Precizati care dintre următoarele
forme de condiționare a supozitoarelor
este cea mai recomandată:
59 • *Precizați parametrul care nu
A supozitoare stratificate influențează alegerea excipienților pen­
B supozitoare acoperite tru supozitoare:
C supozitoare liofilizate
A natura lor
D formă de torpilă
B compoziția chimică
E forma cilindro-conică
C comportamentul la topire
D proprietățile reologice
56 • *Baza de supozitoare este o substanță: E numărul legăturilor de carbon din
structura lor
A activă
B auxiliară
k

Ii
53 A B • 54 A B C E • 55 D • 56 : • 57 A • 58 B • 59 E
F
176 | Preparate rectale
60 • ^Selectați factorul care a determi­
nat diversificarea formei farmaceutice
de supozitoare:
A lărgirea gamei de substanțe active
B creșterea numărului de excipienți
C posibilități noi de depozitare și con­
trol prin stabilizatori
D metode modeme ce garantează integri­
tatea fizico-chimică, microbiologică
E cerințele actuale de tratament
A
61 • In funcție de tehnologia de prepa­
rare, supozitoarele se clasifică astfel:
A supozitoare obținute prin modelare
B supozitoare obținute prin modelare
și presare
C supozitoare obținute prin topire și
turnare în tipare-ambalaje
D supozitoare obținute prin liofilizare
E supozitoare obținute prin comprimare
directă
62 • *Conform FR X, formula de pre­
parare a masei gelatinoase folosită ca
bază pentru supozitoarele vaginale este
următoarea:
A gelatină 4 g, glicerina 10 g,
apă distilată 2 g
B gelatină 5 g, glicerină 8 g,
apă distilată 3 g
C gelatină 2 g, glicerină 10 g,
apă distilată 4 g
D gelatină 10 g, glicerină 10 g,
apă distilată 2 g
E gelatină 8 g, glicerină 5 g,
apă distilată 3 g
60 E • 61 A B C D • 62 C • 63 B • 64ABCD«65ABCD’66ABD
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
63 • *Selectati forma farmaceutică rec-
tală neoficializată de supl. 2004 al FR X:
A supozitoare
B implanturi rectale
C soluții, emulsii și suspensii rectale
D spume rectale
E tampoane rectale
64 • Supl. 2004 la FR X include urmă­
toarele preparate rectale:
A supozitoare
B capsule moi rectale
C soluții, emulsii și suspensii rectale
D pulberi și comprimate pentru soluții
sau suspensii rectale
E capsule tari rectale
65 • Calea de administrare rectală pre­
zintă următoarele avantaje:
A asigură efect local
B asigură efect sistemic
C este o alternativă a căii orale
D evită bariera hepatică
E complianță crescută
A
66 • In cazul utilizării untului de cacao
ca bază de supozitoare, formele meta­
lice se lubrifiază cu:
A spirtul de săpun
B soluție de 10 g săpun în 10 g gli­
cerină și 50 mL alcool de 90%
C soluție de 1 g săpun în 10 g glice­
rină și 50 mL alcool de 90%
D soluția apoasă de laurilsulfat de sodiu
E ulei vegetal sau parafină lichidă
I
 Preparate rectale 177
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

67 • ^Dezavantajul untului de cacao uti­ 70 • Baza de supozitor poate fi de ori-

lizat ca bază pentru supozitoare este: gine:

A hidrofilie ridicată A naturală

B toleranță locală bună B sintetică
C se topește între 30 și 35°C C anorganică
D conține acizi grași liberi D semisintetică
E aderă de formele de turnare E procesată

68 • Sorturile de Witepsol utilizate la 71 • Promotorii care ameliorează elibe­

prepararea supozitoarelor sunt urmă­ rarea substanțelor medicamentoase Ia
I toarele: nivelul căii rectale sunt următorii:

A Witepsol H - grăsimi solide carac­ A stearatul de polioxietilen

terizate prin indice de peroxid scă­ B laurilsulfatul de sodiu
zut C polivinilpirolidona
B Witepsol W - grăsimi solide carac­ D polisorbat 80
terizate prin indice de hidroxid cres­ E polietilenglicol 4000
cut
C Witepsol S - grăsimi solide speciale
cu adaos de emulgatori anionici 72 • ^Stabilitatea supozitoarelor presu-
D Witepsol E - grăsimi solide cu punc­ pune evitarea următoarelor interacțiuni,
tul de topire inferior temperaturii cu o excepție:
corpului
A fizice, care conduc la modificări ale
E Witepsol E - grăsimi solide cu punc­
aspectului și culorii
tul de topire superior temperaturii
B chimice, cum ar fi reacțiile de hidro-
corpului
liză și oxidoreducere
C contaminarea microbiană
D reacțiile de degradare a substanțelor
69 • ^Precizați etapa care nu este inclusă
în fazele procesului tehnologic indus­ medicamentoase
trial de obținere a supozitoarelor: E utilizarea untului de cacao care este
mult mai stabil decât excipienții sin­
A livrarea materiilor prime tetici E
B cântărirea materiilor prime
C dispersarea substanței active
D granularea substanțelor semisolide,
solubile în excipient
E marcarea, gruparea, ambalarea

67 E • 68 B E • 69 D • 70 A D • 71 A ; C E • 72 E
178 | Preparate rectale
73 • Din punctul de vedere al tipului
bazei de supozitor, acestea se clasifică
A»
in:
A supozitoare cu baze lipofile
B supozitoare cu baze hidrofile
C supozitoare cu baze autoemulsiona-
bile
D baze de supozitor soluții
E baze de supozitor polifazice
74 • Modificările care pot apărea în
timpul depozitării supozitoarelor se pot
manifesta prin:
A creșterea punctului de topire al mate­
rialului de condiționare în timpul
depozitării
B întărirea masei de supozitor
C apariția fenomenului de polimorfism
D îngălbenirea masei de supozitor
E apariția fenomenului de clivare
75 • *Excipienții hidrosolubili utilizați la
prepararea supozitoarelor au urmă­
toarele caracteristici, mai puțin:
A structura lor le permite formarea de
supozitoare emulsie L/H
B caracterul amfifil le conferă o bună
etalare pe mucoasa rectală
C se contaminează cu microorganisme
D nu sunt toxici
E nu produc sensibilizare
73ABC«74ABCE»75C»76ABCD»77ABCE«78D
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
76 • Pentru a crește punctul de topire
a untului de cacao, se pot utiliza urmă­
toarele substanțe auxiliare:
A ceara 8%
B parafina 6%
C cetaceu 30%
D alcool cetilic
E acid stearic
77 * Conform FR X, untul de cacao pre­
zintă următoarele proprietăți:
A masă solidă, alb-gălbuie, grasă la
pipăit
B se înmoaie la temperaturi superioare
de 25°C
C indice de aciditate cel mult 2,25%
D solubilitate în apă și alcool
E indice de saponificare între 180-200
78 • ^Dezavantajele untului de cacao
sunt următoarele, cu o excepție:
A prezintă variații în compoziția chi­
mică
B prezintă patru forme alotropice care
determină apariția fenomenului de
subfuziune
C modificarea consistenței la asocierea
cu substanțe care formează ameste­
curi eutectice
D are caracter hidrofil
E prin asocierea cu cantități mari de
pulberi, devine sfarâmicios
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate rectale 179

79 • "Principalele gliceride semisinte- 80 • ^Factorii care influențează cinetica

tice de tip Adeps solidus utiliate ca baze absorbției substanței medicamentoase la
5 *

de supozitor sunt următoarele, mai supozitoare sunt următorii, cu o excepție:

puțin:
A suprafața mare de absorbție a mucoa­
A Witepsol sei rectale
B Labrafil M B volumul de lichid rectal este mic
C Estarinum C pH-uI lichidului rectal
D Suppocire D poziția supozitorului după administrare
E Novata E natura bazei de supozitor

79 B • 80 A
180 Preparate rectale TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

Răspunsuri — referințe bibliografice

1 E (1 -p. 932) 28 E (3 - p. 151)

2 B C D E (1 - p. 902) 29 A B D E (3 - p. 148)
3 A B D E (1 - p. 964) 30 C D (1 - p. 903)
4 B (2 - p. 889) 31 A D E (1 - p. 933)
5 A D E (1 - pp. 894, 895) 32 A D (1 - p. 916)
6 A (3 - p. 149) 33 A B D (1 - p. 946)
7 A C E (1 - p. 897) 34 A (3 - p. 148)
8 E (1 - p. 895) 35 B C D (1 - p. 913)
9 A B D E (1 - p. 901) 36 D (1 - pp. 894, 895)
10 A B C E (1 - p. 921) 37 C (1 - p. 931)
11 A C D (1 - p. 932) 38 A C (1 - p. 901)
12 D (1 - p. 894) 39 A C D (1 - p. 895)
13 C (1 - p. 904) 40 A B D (1 - p. 902)
14 C (1 - p. 931) 41 C (1 - p. 893)
15 E (1 - p. 912) 42 C (1 - p. 917)
16 B C D (1 - p. 893) 43 D (1 - p. 895)
17 A C E (1 - p. 903) 44 E (1 - p. 894)
18 A C D (1 - p. 929) 45 A C (1 - p. 894)
19 B (1 - p. 893)
46 E (1 - p. 900)
20 C (1 - p. 893)
47 A B D E (1 - p. 945)
21 B (1 - p. 894)
48 B (1 - p. 895)
22 C (1 - p. 893) 49 E (1 - p. 893)
23 D (1 - p. 895)
50 A C D E (1 - p. 900)
24 A C D (1 - p. 899)
51 A B D E (1 - p. 937)
25 A B C E (1 - p. 935) 52 A C (3 - p. 150)
26 A C D E (1 - p. 911) 53 A B (1 - p. 898)
27 B (1 - p. 895) 54 A B C E (1 - pp. 900, 901)
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Preparate rectale 181

55 D (1 - p. 894) 68 B E (1 - p. 921)
56 B (1 - p. 893) 69 D (1 - p. 939)
57 A (1 - p. 936) 70 A B D (1 - p. 893)
58 B (1 - p. 894) 71 A B C E (1 - p. 971)
59 E (1 - p. 902) 72 E (1 - pp. 912-913)
60 E (1 - p. 894) 73 A B C (1 - p. 897)
61 A B C D (1 - p. 897) 74 A B C E (1 - p. 904)
62 C (2 - p. 890) 75 C (1 - p. 903)
63 B (3 - p. 145) 76 A B C D (1 - p. 910)
64 A B C D (3 - p. 145) 77 A B C E (1 - p. 916)
65 A B C D (1 - p. 898) 78 D (1 - p. 918)
66 A B D (1 - p. 936) 79 B (1 - p. 921)
67 E (1 - p. 935) 80 A (1 — pp. 966-967)

Bibliografie

1. Popovici, 1., Lupuleasa, D., Tehnologie farmaceutică, voi. II, ed. a Il-a, Editura Polirom, Iași,
ISBN: 978-973-46-6920-2, 2017: 893-975.
2. *** Farmacopeea Română, ed. a X-a, Editura Medicală, București, ISBN: 973-39-0226-8, 1993:
889-892.
3 *** Farmacopeea Română, ed. a X-a, Supliment 2004, Editura Medicală, București, ISBN:
973-39-0531-3, 2004: 145-151.
 Tema: Comprimate, capsule
1 • *Sunt lubrifianti insolubili utilizați la
fabricarea comprimatelor, cu excepția:
A talc
B acid stearic
C PEG 6000
D monostearat de gliceril
E parafină
2 • Următoarele substanțe sunt diluanți
în formularea pulberilor pentru capsu­
lele operculate:
A lactoza
B celuloza microcristalină
C croscarmeloza sodică
D amidonglicolat de sodiu
E fosfat dicalcic dihidrat
3 • *La prepararea capsulelor, FR X
prevede că în formulare limita maximă
de stearat de magneziu trebuie să fie de:
A 1% din masa conținutului capsulei
B 3% din masa conținutului capsulei
C 10% din masa conținutului capsulei
D 3% din masa învelișului capsulei
E 10% din masa învelișului capsulei
I C’2ABE«3A‘4ABC* 5 B E
4 • Referitor la porozitatea comprimate­
lor, sunt adevărate următoarele afirmații:
A descrie densitatea și structura pori­
lor
B se determină cu ajutorul porozime-
trelor cu mercur sub presiune înaltă
C este o caracteristică importantă care
afectează dezagregarea și dizolvarea
comprimatului
D este o determinare prevăzută în FR
X la controlul calității comprimate­
lor
E poate evaluată prin măsurarea tim­
pului în care anumite lichide pene­
trează comprimatul
5 • Precizați care dintre următoarele
tipuri de comprimate sunt comprimate
cu eliberare accelerată:
A comprimatele gastrorezistente
B comprimatele efervescente
C comprimatele cu eliberare continuă
D comprimatele cu eliberare pulsatilă
E comprimatele orodispersabile
 tehnologie farmaceutică
6 • "La prepararea comprimatelor, FR X
prevede că în formulare limita maximă
de talc trebuie să fie de:
A 1%, dacă nu se prevede altfel
B 2%, dacă nu se prevede altfel
C 3%, dacă nu se prevede altfel
D 5%, dacă nu se prevede altfel
E 10%, dacă nu se prevede altfel
7 • Referitor la tehnologia de fabricare
a capsulelor moi versus cea a capsulelor
operculate sunt adevărate următoarele:
A cuprinde două operații distincte
B se fabrică într-un proces continuu
C sigilarea capsulelor moi este o etapă
opțională
D capsulele moi sunt formate, umplute
și sigilate într-o singură operație
E este mai puțin costisitoare compa­
rativ cu cea a capsulelor operculate
8 • *Manitolul:
A este foarte higroscopic
B nu poate fi procesat pentru compri­
marea directă
C este insolubil în apă
D prezintă căldură negativă de dizol­
vare
E prezintă proprietăți de dezagregant
6C»7BD*8D*9E«1OABE«11AC
Comprimate, capsule 183
9 • ^Referitor Ia dezagregarea compri­
matelor efervescente, FR X prevede că
acestea trebuie să se dizolve sau să se
disperseze în apă cu efervescență în cel
mult:
A 2 min.
B 2.5 min.
C 3 min.
D 3.5 min.
E 5 min.
10 • Procedeul Globex de preparare a
capsulelor moi:
A permite formarea numai de capsule
sferice (perle)
B capsulele realizate sunt lipsite de linie
mediană
C se aplică pentru încapsularea uleiu­
rilor vegetale sau animale în cantități
mari, de peste 0,3 g/doză
D presupune injectare și sudură simul­
tană
E perlele formate sunt relativ tari
11 • PEG 4000 și PEG 6000:
A sunt lianți în procesul de granulare
prin topire
B sunt dezagreganți la comprimate
C sunt excipienți solizi la capsulele
operculate cu conținut de semisolide
D sunt excipienți lichizi folosiți ca lianți
în granularea umedă
E sunt excipienți semisolizi la capsu­
lele operculate cu conținut de semi­
solide
184 | Comprimate, capsule
A
12 • *In metoda de sigilare a capsulelor
operculate la temperatură scăzută se exe­
cută următoarele operații, cu excepția:
A capsulele se imersează într-un sol­
vent hidroalcoolic pentru scurt timp
B excesul de solvent este evaporat rapid
C se suprapun capul și corpul capsulei
prin forțe capilare
D se aplică două straturi subțiri de bandă
gelatinoasă
E capsulele sunt uscate în curent de
aer
13 • Factorii care influențează procesul
de dezagregare produs de un superdeza-
gregant sunt:
A mărimea particulelor substanțelor
active
BB tipul de aglutinant
C structura moleculară a superdeza-
gregantului
D efectul forței de comprimare
E metoda de introducere a superdeza-
gregantului în granule
14 • Prevederile monografiei Compressi,
din FR X, supl. 2004:
A nu trebuie aplicate preparatelor pre­
zentate sub formă de comprimate
destinate utilizării pe alte căi decât
calea orală
B se aplică comprimatelor destinate
administrării orale
C nu se aplică pentru comprimatele
care sunt dizolvate sau dispersate în
apă înaintea administrării orale
12 D • 13 B C D E • 14 A 'E* 15 B» 16 ACE
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
D nu se aplică pentru comprimatele
menținute în cavitatea orală pentru I
a elibera substanța activă
E pot să nu se aplice comprimatelor
pentru uz veterinar în anumite cazuri
15 • ^Capsulele gelatinoase dure umplute
cu lichide au următoarele caracteristici,
cu excepția:
A pot îmbunătăți stabilitatea produse­
lor higroscopice
B excipienții folosiți (ex.: Gelucire) pot
scădea biodisponibilitatea unor sub­
stanțe medicamentoase
C sunt acceptate de pacient prin mas­
carea gustului și mirosului
D au avantajul că elimină prăfuirea
E pot fi umplute cu faze multiple
16 • Alimentele din tractul gastrointes-
tinal pot reduce absorbția unor substanțe
active din comprimate prin diferite meca­
nisme, cum ar fi:
A complexarea substanței active, cu
formarea unor complecși ireversibili
B creșterea cantității de surfactant în
sucul gastric
C creșterea viscozității conținutului
gastrointestinal
D accelerarea goliri gastrice
E competiție între componentele lor și
substanțele active pentru mecanis­
mele specializate
|
■
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 185

17 • Prin acoperirea enterică a capsu­ 20 • *Selectați afirmația adevărată des­

lelor se elimină acțiunea iritantă pen-
tru:
A teofilină
B acid valproic
C fluorură de sodiu
D dietiIsiIbestrol
E indometacin
18 • Alegeți afirmațiile adevărate refe­
ritoare la avantajele utilizării capsule­
lor gelatinoase moi:
A prezintă absorbție mai scăzută com­
parativ cu alte forme solide
B pot conține substanța activă în soluție,
emulsie sau suspensie, dispersii care
conduc la o mai bună absorbție a
substanței active, comparativ cu o
formă solidă
C prezintă complianță crescută, fiind
ușor de înghițit și nu au gust neplă­
cut
D sunt mai ieftine comparativ cu alte
forme farmaceutice
E prezintă utilitate pentru formularea
de substanțe medicamentoase cu
punct de topire scăzut și uleiuri
pre capsulele gelatinoase moi răsucite:
A pereții de gelatină conțin arome și
se mestecă în gură
B conțin soluții sau suspensii care eli­
berează conținutul în stomac
C sunt destinate a fi utilizate ca ovule
sau supozitoare
D acest tip de capsule poate fi utilizat
pentru produsele unidoză
E substanța activă poate fi prezentă atât
în pereții capsulei, cât și în matrița
de umplere
21 • Următoarele afirmații privind surfac-
tanții în formularea pulberilor pentru
introducerea în capsulele operculate sunt
false:
A cresc efectul negativ al stearatului de
magneziu asupra dizolvării substanței
active
I nu influențează efectul de water
proofing al lubrifianților hidrofobi
C micșorează efectul negativ al stea­
ratului de magneziu asupra dizolvă­
rii substanței active
D efectul lor este crescut prin reduce­
rea mărimii particulelor

19 • *Nu este un excipient superdeza- E monostearatul de gliceril scade efec­

gregant utilizat la fabricarea compri­ tul de amestecare negativ al steara­
matelor: tului de magneziu

A amidonul pregelatinizat
B amidonul glicolat de sodiu
C croscarmeloza sodică
D guma Gellan
E polividona reticulată

17 A B C E • 18 B C E • 19 A • 20 D • 21 A B E
186 | Comprimate, capsule
22 • * Alegeți afirmația falsă referitoare
la procesul de comprimare:
A curgerea poate fi îmbunătățită prin
adăugare de glisanți sau lubrifianți
B materialele care nu se comprimă bine
produc comprimate moi
C umiditatea ambiantă influențează pro­
cesul de comprimare
D compresibilitatea și compactibilita-
tea reprezintă aceeași proprietate a
materiei prime
E pentru a determina structura porilor,
se măsoară aria suprafeței compri­
matelor
23 • Selectați afirmațiile corecte referi­
toare la caracterele dimensionale ale
comprimatelor:
A comprimatele cu marginea mai groasă
se pot acoperi mai ușor
B dacă unele comprimate sunt mai mari,
nu intră în tuburi, iar dacă sunt mai
mici, se vor sfărâmă
C în timpul procesului tehnologic de
fabricare nu este necesară determi­
narea diametrului și grosimii com­
primatelor
D la același diametru și greutate, un
comprimat mai gros este un com­
primat mai puternic decât unul subțire
E uniformitatea dimensiunilor este nece­
sară pentru exactitatea dozării
22 D • 23 B E • 24 A B E • 25 E ♦ 26 B C D E
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
24 • Despre aglutinanți sunt adevărate
următoarele afirmații:
A se pot folosi sub formă de soluții
sau pulberi în funcție de componente
și de metoda de preparare
B se mai numesc lianți sau adezivi și
au de obicei structură macromole-
culară
C cei cu proprietăți adezive excesive
nu influențează dezagregarea com­
primatelor
D apa și alcoolul sunt considerați lianți
E aerosilul se folosește ca aglutinant
numai în asociere cu alți lianți
25 • *La prepararea comprimatelor,
FR X prevede că în formulare limita
maximă de aerosil trebuie să fie de:
A 1%, dacă nu se prevede altfel
B 2%, dacă nu se prevede altfel
C 3%, dacă nu se prevede altfel
D 5%, dacă nu se prevede altfel
E 10%, dacă nu se prevede altfel
26 • La umplerea capsulelor în farma­
cii și laboratoare:
A este necesară o densitate finală mică
a amestecului pulverulent pentru o
introducere ușoară în capsule
B se adaugă uneori lactoză pentru a
realiza dozarea corectă
C volumul de pulbere dintr-o capsulă
plină conține doza de medicament
D se folosesc mașini semiautomate
E se măsoară volumul ocupat de masa
de pulbere cu ajutorul unui cilindru
gradat
k
F
*
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
27 • Conform FR X supl. 2004, deter-
minarea timpului de dezagregare a com­
primatelor se efectuează cu următoarele
tipuri de aparate:
A aparatul A pentru comprimate și cap­
sule cu dimensiuni normale
B aparatul B pentru comprimate și cap­
sule mari
C aparatul C pentru comprimate alun­
gite
D aparatul A dotat cu 3 tuburi de tes­
tare
E aparatul B dotat cu 6 tuburi de tes­
tare
28 • Alegeți afirmațiile corecte referi-
toare Ia indicele Carr:
A se mai numește și factor de umplere
se mai numește și indice de corn-
presibilitate %
C este raportul dintre diferența densității
după tasare și înainte de tasare și
densitatea după tasare
D este raportul dintre densitatea după
tasare și densitatea înainte de tasare
E se mai numește și indice Haussner
29 • După administrarea orală a unui
comprimat, substanța activă pe care o
conține parcurge în faza biofarmaceu-
tică următoarele etape:
A absorbția prin membranele gastrointes-
tinale și trecerea în circulația ente-
rohepatică
B distribuția în organism prin circulația
sangvină generală
c
27 A B • 28 B C • 29 C D • 30 D • 31 C • 32 B C
Comprimate, capsule 187
C dizolvarea în fluidele gastrointesti-
nale ale tubului digestiv
D eliberarea din comprimat
E eliminarea prin excreție urinară și
biliară
30 • *Sunt excipienți utilizați pentru
eliberare controlată, dependenți de pH,
cu excepția:
A acetoflalatului de celuloză
B ftalatului de hidroxipropilmetilceluloză
C selacului
D cerurilor de Camauba
E polimetacrilaților
31 • *Referitor la dezagregarea capsu­
lelor gelatinoase enterosolubile, FR X
prevede că acestea trebuie să se deza­
grege în cel mult 60 minute, în:
A apă
B pepsină soluție
C pancreatină-soluție alcalină
D acid clorhidric O,1M
E suc gastric artificial
32 • Factorii dependenți de material și
de formulare care influențează rezistența
mecanică a comprimatelor sunt:
A alegerea mașinii de comprimat
B proprietățile fizice ale particulelor
solide
C selectarea substanțelor auxiliare
D umiditatea relativă a mediului
E temperatura de procesare
F
1 88 | Comprimate, capsule
33 • Selectați afirmațiile care se referă
la timpul de rezidență gastrică a com­
primatelor după administrare orală:
A este timpul necesar pentru ca forma
farmaceutică solidă să traverseze sto­
macul
B este dependent de forma farmaceu­
tică administrată
C este dependent de mișcările intestinale
D de obicei, este cuprins între 5 minute
și 2 ore
E este relativ constant, de circa 3 ore
34 • *Următorii parametri pot fi înre­
gistrați la mașinile de comprimat instru­
mentate, cu excepția:
A forțelor transmise de matrită
E> deplasării poansonului inferior in
timpul fazei de decomprimare
C deplasării poansonului superior în
timpul fazei de comprimare
D forței poansonului superior
E distanței de deplasare a pâlniei de
umplere
35 • Lubrifîanții laminari ca excipienți
la capsulele operculate:
A includ stearatul de magneziu
B nu sunt sensibili la amestecare
C pot forma un film pe suprafața par-
ticulelor-gazdă, care facilitează umec-
tarea substanței active
D în concentrații crescute pot prelungi
eliberarea substanței medicamentoase
E prezintă o delaminare care nu se
oprește, chiar dacă se oprește mixerul
33 A B D • 34 E • 35 A D E • 36 C E • 37 C • 38 B D E
5
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
36 • Următoarele afirmații cu privire
la produsele cu pulberi pentru inhalare
introduse în capsule sunt false:
A capsulele funcționează în acest caz
ca un ambalaj inert biodegradabil
B substanța activă se află ca pulbere
micronizată
C pulberea este eliberată din interior
prin perforarea capsulei cu dispozi­
tive cu ace, inhalatorul fiind acționat
de un gaz propulsor
D substanța activă este frecvent asoci-
9
ată cu lactoză
E pulberile pot fi introduse în capsule
tari și moi
37 • ^Următoarele categorii de compri­
mate sunt administrate în cavitatea
bucală, cu excepția:
A comprimatelor de mestecat
E comprimatelor sublinguale
C comprimatelor pentru dispersii orale
D comprimatelor mucoadezive
E comprimatelor bucale
38 • Scopurile pentru care se folosesc
coloranții în unele formulări de com­
primate sunt:
A mărirea stabilității comprimatului
B diferențierea diferitelor concentrații
ale substanței active
9
C mascarea eventualelor degradări
D identificarea produselor în procesul
de fabricare
E considerente de ordin comercial
 tehnologie farmaceutică
39 • Acoperirea comprimatelor se face
în scopul:
A mascării gustului și mirosului neplă­
cute ale unor substanțe medicamen-
toase
B micșorării degradării substanțelor
medicamentoase care suferă efectul
primului pasaj hepatic
C diminuării acțiunii iritante a unor
componente din comprimat
D facilitării dizolvării sau dispersării
în apă înainte de administrare
E evitării degradării substanței active
sub influența sucului gastric
40 • *Selectati varianta incorectă dintre
următoarele perechi parametru testat -
metoda de testare utilizată pentru con­
trolul calității comprimatelor:
A uniformitatea conținutului - dozarea
substanței active
5
B rezistența mecanică - testul de duritate
C profilul de eliberare a substanței
active - testul de dezagregare
D contaminarea microbiană - testarea
sterilității
E marmorare - aspectul suprafeței
41 • Următoarele afirmații privind pie­
sele principale ale unei mașini de com­
primat sunt false:
A forma matriței determină forma
comprimatului
B forma poansoanelor determină gro­
simea comprimatului
39 A C E • 40 C • 41 B C D • 42 A • 43 A B D
Comprimate, capsule 189
C forma matriței determină grosimea
comprimatului
D distanța dintre poansoane, Ia punctul
de compresie maximă, determină
forma comprimatului
E fețele comprimatului pot fi convexe,
în funcție de forma poansoanelor
42 • ^Capsulele gelatinoase moi prezintă
următoarele dezavantaje, cu excepția:
A probleme de prăfuire în timpul fabri­
cării, prezentând probleme de sigu­
ranță pentru substanțe citotoxice
B substanța activă poate migra din vehi­
culul uleios în pereții de gelatină
C materialul de încapsulat trebuie să fie
măsurat exact cu dispozitive adec­
vate
D comparativ cu tabletele comprimate
direct, sunt mai scumpe
E necesită echipament de producție spe­
cializat
43 • Următoarele substanțe cristaline
pot fi procesate singure, prin compri­
mare directă:
A bromura de potasiu
B metenamina
C stearatul de magneziu
D boraxul
E talcul
190 | Comprimate, capsule
44 • *Selectati formele farmaceutice
administrate pe cale orală care prezintă
o biodisponibilitate mai mică decât
comprimatele neacoperite, cu eliberare
convențională:
A capsulele
B emulsiile
C formele solide acoperite
D pulberile
E suspensiile
45 • *Conform FR X supl. 2004, nu
sunt supuse testului de dezagregare:
A comprimatele efervescente
B comprimatele orodispersabile
C comprimatele pentru soluții orale
D comprimatele pentru dispersii orale
E comprimatele masticabile
46 • *Conform procedeului prevăzut în
FR X, determinarea uniformității masei
se efectuează pe următorul număr de
comprimate:
A 10
B 15
C 20
D 25
E 30
47 • Despre excipienții coprocesați utilizați
la formularea comprimatelor sunt ade­
vărate următoarele afirmații:
A sunt preamestecuri de doi sau mai
mulți excipienți, fabricați prin pro­
cedee speciale
44 C • 45 E • 46 C • 47 A B D • 48 A E • 49 B C E
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
5se pot preta pentru procesul de com­
primare directă
C prin coprocesare se produc schim­
bări chimice în excipient
D prin coprocesare se produc modifi­
cări ale proprietăților fizice ale par­
ticulelor solide de excipient
E necesită creșterea numărului de
materii prime în formulări
48 • Conform Farmacopeii Europene,
ed. a 4-a (Ph Eur 4,h), capsulele gastro-
rezistente:
A pot fi capsule condiționate cu gra­
nule acoperite
B sunt destinate sâ modifice profilul,
locul sau timpul de eliberare al
substanțelor active
C sunt numai capsule tari
D sunt numai capsule moi
E pot conține particule acoperite
49 • Procedeul prin presare de obținere
a capsulelor gelatinoase moi:
A cuprinde procedeul Globex
B cuprinde procedeele Colton, Upjohn
și Scherer
C în prezent este cea mai utilizată
metodă de obținere a capsulelor moi
D se pot obține numai capsule de
formă sferică, numite și perle
E este posibilă prepararea de diferite
forme (rotunde, ovale, lungi)
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
50 • *Conform FR X, cașetele sunt pre­
parate din:
A amidon
B celuloză
C gelatină
D gumă xantan
E hidroxipropilceluloză
51 • ^Potențialul de diluare:
A reprezintă o caracteristică a diluanților
de a se dizolva ușor în apă
B reprezintă capacitatea diluanților inso­
lubili în apă de a funcționa ca sub­
stanțe de umplere pentru obținerea
unor comprimate de 50 mg
C reprezintă cantitatea procentuală de
substanță activă care poate fi com­
primată cu o anumită cantitate de
diluant pentru obținerea unor com­
primate cu friabilitate până la 1%
D se referă la căldura negativă de dizol­
vare
E se referă la posibilitatea utilizării unui
amestec de agenți diluanți
52 • ^Următoarele substanțe auxiliare
au fluiditate bună, cu excepția:
A stearatului de magneziu
B celulozei microcristalină Avicel PH
200
C lactozei spray-dried
D amidonului hidrolizat
E fosfatului dicalcic (Emcompress)
III
IU
II
II
n
I4
50 A • 51 C • 52 A • 53 E • 54 A C E • 55 B
1 F
1
Comprimate, capsule 191
53 • *Următoarele afirmații privind
amidonul pregelatinizat sunt adevărate,
cu excepția:
A sortul parțial pregelatinizat este diluant
B conferă o dezagregare rapidă
C este un excipient pentru comprimare
directă
D unele sorturi acționează ca aglutinant
E este sinonim cu amidonul hidrolizat
54 • Următoarele afirmații sunt corecte
cu privire la excipienții coprocesați:
A sunt preamestecuri de două sau mai
multe substanțe auxiliare, fabricate
prin procedee speciale
B au o singură funcție mult îmbunătățită
C sunt folosiți pentru comprimare directă
D sunt folosiți pentru comprimarea
indirectă
E au aplicații variate in funcție de
concentrația în care se utilizează
55 • *
Unghiul de repaus reprezintă:
A o metodă de control pentru determi­
narea umectabilității unui solid
B unghiul laturii conului cu orizontala
(con obținut prin curgerea pulberii
pe o suprafață plană)
C unghiul de contact care poate fi
măsurat prin plasarea picăturilor de
apă de contact pe materialele com­
primate
D distanța de penetrare a unui lichid
într-o masă de pulbere
E compară forța de rezistență la rupere
radială și axială a comprimatului
k
192 | Comp rimate, capsule
56 • Următoarele afirmații cu privire
la poansoane sunt adevărate:
A au dezavantajul că nu se pot acoperi
cu silicon sau teflon
B se uzează de două ori mai repede
decât matrițele
f C
C poansonul inferior prezintă un șanț
inelar, ce permite eliminarea aerului
în momentul comprimării
D diametrul și forma poansonului se
selectează în funcție de modul de
administrare a comprimatului
E diametrul și forma poansonului se
selectează în funcție de masa com-
3
primatului
57 • ^Selectați afirmația falsă cu privire
la capsulele gelatinoase moi:
A pot fi obținute prin imersie
B au doar formă cilindrică
C au un înveliș mai gros în comparație
cu capsulele operculate
D pot avea pe suprafața lor o linie de
sudură
E pot avea forme diferite: sferică, ovală,
alungită
58 • Din punctul de vedere al pacien­
tului, folosirea comprimatelor ca prin­
cipală formă farmaceutică dozată orală
se justifică prin următoarele aspecte:
A au termen de valabilitate mare (ani)
B sunt ușor de transportat
C sunt ușor de administrat
D au variabilitate în formulare
E au fabricare performantă și rapidă
S6 C D E • 57 B • 58 A B C *59 A B D • 60 A B C • 61 B C E
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
59 • Dependent de tipul și mărimea
particulelor rezultate în fiecare etapă,
dezagregarea comprimatelor este numită:
A macrogranulară
B microgranulară
nanogranulară
D microparticulară
nanoparticulară
E
60 • In funcție de modul de eliberare a
substanței active, FR X și Ph. Eur. 4,h
împart capsulele gelatinoase moi astfel:
A capsule gelatinoase moi gastrosolu-
bile
B capsule gelatinoase moi gastrorezis-
tente
C capsule gelatinoase moi cu eliberare
prelungită
D capsule gelatinoase moi acoperite
enteric
E capsule gelatinoase moi masticabile
61 • Gliceridele semisintetice ca excipienți
pentru capsulele operculate:
A sunt în general excipienți pentru cap­
sulele ce conțin pulberi
B sunt excipienți pentru capsulele ce
conțin formulări semisolide
>
C au valori HLB = 2-14
D au puncte de topire cuprinse între
20-30°C
E au puncte de topire cuprinse între
40-50°C
 tehnologie farmaceutică
^2 • Conținutul capsulelor gelatinoase
^oi poate fi reprezentat de următoarele
formulări:
A soluții și suspensii
B microemulsii preconcentrate și nano-
emulsii
C forme semisolide
D formulări liofilizate
E formulări termomaleabile
63 • ^Comparativ cu capsulele gelati­
noase moi, capsulele moi fără gelatină
pe bază de amidon prezintă următoa­
rele avantaje, cu excepția:
A sensibilitate la umiditate mult mai
scăzută și compatibilitate mult mai
mare cu lichidul de umplere
B reticularea nu mai este o problemă
C permeabilitatea pentru oxigen este
mai mică
D au preț de cost scăzut
E adăugarea de carbonat de calciu
mărește dezagregarea capsulelor
64 • ^Celuloza microcristalină:
A este o substanță auxiliară solubilă
în apă, datorită procesării
B este un dezagregant bun, datorită
acțiunii de umflare rapidă
C nu necesită lubrifianți
D prezintă o compresibilitate modestă
E este sinonimă cu celuloza microfină
62 A B C E • 63 A • 64 C • 65 A ( I» • 66 ”
Comprimate, capsule 193
/X
65 • în ceea ce privește substanțele auxi­
liare utilizate la fabricarea capsulelor
moi:
A pereții capsulelor gelatinoase moi
conțin în mod obișnuit gelatină, apă,
plasticizanți
B nu este permisă utilizarea de aro-
matizanti
C polietilenglicolii lichizi se pot uti­
liza în amestec cu glicerolul deoa­
rece au o compatibilitate limitată cu
gelatina
D coloranții și opacifianții se utilizează
frecvent
E sorbitolul este un plasticizant supe­
rior glicerolului
66 • *Conform supl. 2004 al FR X, cap­
sulele moi sunt definite ca fiind:
A preparate farmaceutice solide, având
un conținut lichid sau moale
B preparate farmaceutice solide, cu un
înveliș mai gros decât al capsulelor
tari
C preparate farmaceutice unidoză. con­
stând dintr-un lichid sau semisolid.
acoperit de un perete extern, elastic
D preparate farmaceutice solide, de
formă sferică, ovală, ce pol prezenta
pe suprafața lor o linie de sudură
E sisteme unidoză de eliberare a medi
camcntelor, eu avantaje distincte față
de alte forme farmaceutice
194 Comprimate, capsule
67 • Mașini de umplere a capsulelor
care comprimă o cantitate măsurată de
pulbere pentru a forma un dop (plug)
sunt:
A semiautomate și automate
» mașini cu sistem de dozare indepen­
dent
C mașini pe principiul șurubului (melc)
D mașini cu tub dozator
E mașini care utilizează vibrația
68 • Dispozitivele propuse de firma
Erweka pentru determinarea friabilității
comprimatelor (modelul TDR 100 și
modelul TAR) permit înregistrarea urmă­
torilor parametri:
A gradul de friabilitate
B masa probelor până la și după tes­
tare
C porozitatea
D rezistența la flexiune
E viteza de rotație a probei
69 • In procesul de legare a particulelor
din granularea umedă sunt implicate
următoarele fenomene:
A formarea de punți cristaline în tim­
pul umectării
formarea structurii rezistente prin
solidificarea liantului după uscare
C distrugerea particulelor în timpul
comprimării
D legarea particulelor în timpul com­
primării
E formarea de punți amorfe în timpul
umectării
II
67 D • 68 B E • 69 B C D • 70 A B • 71 A • 72 A D
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
* t' K * ’ w ** - *■ •* *^*~^^ * V —
70 • Adăugarea intragranulară a deza-
gregantului la fabricarea comprimate­
lor va produce:
A ameliorare a vitezei de dizolvare
B dezagregare de tip microparticular
C dezagregare rapidă a comprimatelor
D dezagregare de tip macroparticular
E eliberarea substanței active prin difu­
zie plecând de la granule elementare
71 • *Agentul plasticizant din formula­
rea capsulelor moi:
A conferă elasticitate peretelui capsu­
lei și determină tăria pereților
B reprezintă suportul pentru pereții
capsulelor moi
C trebuie să producă un film cu
rezistentă mecanică
D poate fi reprezentat doar de glicerină
E nu afectează dizolvarea sau deza­
gregarea capsulelor moi
72 • Alegeți afirmațiile adevărate:
A comprimatele sunt mai stabile micro­
biologic decât soluțiile
B soluțiile sunt mai stabile fizic și chi­
mic decât comprimatele
C comprimatele au un termen de vala­
bilitate mai redus decât soluțiile
D ambalajul comprimatelor este mai
rezistent decât cel al formelor
lichide
E în medicația pediatrică, comprima­
tele sunt de preferat formelor far­
maceutice lichide
IS
\

Tehnologie farmaceutică
3 • * Agenții antifricționali care faci-
ibează curgerea granulatului în matriță
poartă denumirea de:
A lubrifiant!
B lianți9
C elisanti
KZ 9
D antiaderenți
E lubrifianți insolubili
74 • Viteza de dezagregare a compri­
matelor orale este influențată de:
A constanta de absorbție
B presiunea atmosferică
C presiunea de comprimare
D tipul și concentrația de substanță
activă
E tipul și concentrația de substanțe
auxiliare asociate
75 • ^Următoarele afirmații cu privire
la variația dozei comprimatului și a
masei comprimatelor în timpul compri­
mării sunt adevărate, cu excepția:
A este produsă de caracteristicile slabe
de curgere ale materialului
B provine de la poansonul inferior,
care nu se retrage complet
C provine de la poansoanele de mărime
neregulată
D provine de la poansonul superior,
care nu se retrage complet
E provine de la o matriță uzată
73 C • 74 C D E • 75 D ♦ 76 C D • 77 A B E
Comprimate, capsule 195
76 • Următoarele afirmații privind cap­
sulele operculate sunt adevărate:
A în peretele capsulelor finale un nivel
de umiditate de 13-16% este suport
pentru dezvoltarea bacteriană și fun-
gică
B pentru colorarea pereților capsulelor
se folosesc numai coloranți solubili
C soluția de sorbitol se poate utiliza
cu rol de plastifiant în peretele cap­
sulelor
D laurilsulfatul de sodiu poate fi adă­
ugat ca umectant în formula pentru
prepararea pereților capsulelor
E acetosuccinatul de celuloză este opa-
cizant în formulările pereteților cap­
sulelor
77 • Conform supl. 2004 al FR X, cap­
sulele gastrorezistente:
A sunt capsule cu eliberare întârziată
destinate să reziste acțiunii sucului
gastric
B se obțin, de obicei, prin umplerea
capsulelor cu granule sau cu particule
deja acoperite cu un înveliș gastro-
rezistent
C sunt capsule cu eliberare prelungită,
destinate să elibereze substanțele
active în sucul gastric
D se obțin, în anumite cazuri, prin aco­
perirea cașetelor cu un înveliș gas-
trosolubil
E se obțin, în anumite cazuri, prin aco­
perirea capsulelor tari sau a capsulelor
moi, cu un înveliș gastrorezistent
196 | Comprimate, capsule TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

78 • ^Precizați care dintre următoarele C dezagregantului

sisteme utilizate pentru testarea dizol­ D aglutinantului lichid
vării comprimatelor și capsulelor rea­ E antiaderentului
lizează dozarea internă a probelor în
„stare de lucru”:
81 • ^Aparatul utilizat pentru deter­
A sistemul off-line de dizolvare Erweka
minarea friabilității comprimatelor ope­
conectat la spectofotometru UV-VIS
rează cu o viteză de rotație de:
B sistemul off-line cu două dispozitive
de dizolvare Erweka conectat la spec­ A 25 ± 1 rpm
tofotometru UV-VIS
B 50 ± 1 rpm
C sistemul off-line de dizolvare Erweka
C 75 ± 1 rpm
conectat la HPLC
D 100 ± I rpm
D sistemul on-line de dizolvare Erweka-
E 125 ± 1 rpm
Zeiss conectat la aparatul UV-VIS
cu fibre optice
E sistemul automatizat de testare a
82 • *Agenții antifricționali care previn
dizolvării Pharma Test
lipirea materialului de comprimat de
matriță și ponsoane poartă denumirea
de:
79 • Procedeul de granulare umedă:
A lubrifianti
A nu este potrivit pentru substanțele
active în doze mari B lubrifianti insolubili

B nu este potrivit pentru substanțele C glisanți

active cu curgere slabă
C îmbunătățește viteza de dizolvare a
substanțelor active hidrofobe
D prezintă probleme de transfer a mate­
rialului
E previne separarea componentelor din
amestecul format
D antiaderenti
E lianți
83 • *La prepararea capsulelor, FR X
prevede că în formulare limita maximă
de aerosil trebuie să fie de:

A 3% din masa conținutului capsulei

80 • *Lrmătorii excipienți se adaugă în
faza de amestecare a granulelor selecțio­
nate din procesul de fabricare a com­
primatelor prin metoda de granulare
umedă, cu excepția:
B 5% din masa conținutului capsulei
C 10% din masa conținutului capsulei
D 5% din masa învelișului capsulei
E 10% din masa învelișului capsulei

A lubrifiantului
B glisantului

78 D • 79 C D E • 80 D • 81 A • 82 D • 83 C
r

TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 197

84 • "Următoarele afirmații privitoare la D sorbitolului

fenomenul de gripare în matriță a com­ E maltodextrinei
primatelor sunt adevărate, cu excepția:

A comprimatele au margini striate

87 • * Următoarele prevederi ale supl. 2004
B se formează o peliculă pe matriță ce
al FR X referitoare la dezagregarea
determină o expulzare dificilă
capsulelor moi sunt corecte, cu o excepție:
C comprimatele sunt lipsite de luciu
D coprimatele pot deveni lipicioase A se utilizează ca mediu lichid apă R
E comprimatele au raze orizontale sau, în anumite cazuri justificate și
autorizate, acid clorhidric O,1M
B se utilizează ca mediu lichid numai
85 • Referitor la conținutul capsulelor suc gastric artificial
gelatinoase moi, sistemele de tip nano- C se admite utilizarea aparatului fără
și microemulsie concentrată: disc, sub rezerva autorizării, în cazu­
rile în care medicamentele lichide
A sunt cunoscute ca fiind sisteme
conținute pot ataca discul
autoemulsionabile
D aspectul capsulelor se examinează
B substanța activă poate fi solubilizată
după ce aparatul a funcționat 30 min.
într-un vehicul uleios asociat cu un
E determinarea este corespunzătoare
surfactant ce poate forma spontan o
emulsie în contact cu fluidul gastro- dacă toate cele 6 capsule sunt deza­
intestinal gregate
C se dizolvă la contact cu fluidul diges­
tiv
88 • Prezența amestecurilor eutecticeîn
D determină o diminuare a biodispo-
pulberile care se introduc în capsulele
nibilitătii
operculate:
E autoemulsionarea este condiționată
de prezența în formulare a unui cosol- A necesită separarea cu un absorbant
vent precum carbonat de magneziu
B necesită separarea cu un aglutinant
precum oxidul de magneziu
86 • *Următoarele substanțe pot fi
C poate fî rezolvată prin separarea
diluanți destinați comprimării directe,
fizică cu caolin
cu excepția:
D necesită cca 120 mg diluant pentru
A xilitolului fiecare capsulă
B lactozei monohidrat + celuloza micro- E necesită separarea cu un absorbant
cristalină precum lactoza
C dioxidului de siliciu coloidal

84 E • 85 A B • 86 C • 87 B • 88 A C
198 | Comprimate, capsule TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

89 • Creșterea pH-ului gastric în prezența C permeabilitatea intestinală și stabi­

alimentelor poate reduce biodisponibi- litatea
litatea unor substanțe active, printre D solubilitatea și toxicitatea
care: E solubilitatea, punctul de topire și lipo­
filia
A aspirina
B izoniazida
C penicilina
92 • ^Următoarele afirmații cu privire
D rifampicina
la controlul calității capsulelor opercu-
E tetraciclină
late sunt adevărate, cu excepția:

A capsulele al căror conținut de substanță

90 • *Următoarele afirmații referitoare
la umplerea capsulelor cu pulbere sunt
adevărate, cu excepția:
A capacitatea de umplere a capsulei
depinde de mărimea fizică a capsu­
lei
B capacitatea de umplere a capsulei
depinde de tipul de formulare
C volumul capsulei luat în calcul este
volumul total (corp și capac)
D greutatea de umplere pentru pulberi
se calculează luând în calcul densi­
tatea volumului de tasare a pulberii
E capacitatea de umplere depinde de
mecanismul de dozare al dispoziti­
vului de umplere
93 • ^Substanțele medicamentoase din
clasa a ITI-a a Sistemului de Clasificare
91 • ^Precizați care dintre următoarele
Biofarmaceutică prezintă:
proprietăți ale substanțelor medica­
mentoase sunt cele mai importante
pentru clasificarea biofarmaceutică
(Biopharmaceutics Drug Classification
System, BCS):
A solubilitatea și permeabilitatea intes­
tinală
B solubilitatea și lipofilia
activă este mai mic de 1 mg trebuie
să corespundă determinării de uni­
formitate a conținutului preparatelor
unidoză
B capsulele la care substanța activă
reprezintă mai puțin de 2% din masa
totală trebuie să corespundă deter­
minării de uniformitate a continutu-
lui preparatelor unidoză
C se efectuează testul de dizolvare în
același aparat ca cel descris pentru
comprimate
D se determină pH-ul în soluție apoasă
E se determină stabilitatea în timp
A solubilitate mare, permeabilitate mare
B solubilitate mare, permeabilitate mică
C solubilitate mică, permeabilitate mare,
toxicitate mică
D solubilitate mică, permeabilitate mică
E solubilitate mare, permeabilitate mare,
toxicitate mare

89 C D • 90 C • 91 A • 92 A • 93 B
F
 tehnologie farmaceutică
Comprimate, capsule 199
94 • *Striurile verticale, eventual pre­
97 * *Obiectivele granulării umede sunt
zente pe marginea comprimatelor, sunt
următoarele, cu excepția:
cauzate de:
A prevenirea separării pulberilor
com-
A dificultatea de alunecare a compri­
ponente ale unui amestec
matului în matriță
B creșterea volumului total, în cazul
B dispersarea neuniformă a materiilor pulberilor cu densitate mică
prime
C îmbunătățirea aspectului produsului
C interacțiuni dintre componente finit al comprimatelor
D liniile în relief aplicate pe suprafețele D îmbunătățirea procesului de dizol­
poansoanelor vare a substanțelor hidrofobe
E viteza de presare prea mare la com­ E controlul cedării substanței active
primare

98 • ^Precizați care dintre următorii

95 • *Supl. 2004 al FR X prevede că în excipienți se utilizează sub formă de
compoziția conținutului capsulelor se pot soluție ca liant în granularea umedă:
utiliza următorii excipienți, cu excepția:
A polacrilinul potasic
A solventilor B amidonul glicolat de sodiu
B diluantilor
5
C hidroxipropilmetilceluloza
C umectantilor D celuloza microcristalină
D lubrifianților E polietilenglicolul 6000
E dezagreganților

99 • *Selectați substanțele care nu funcțio­

nează ca dezagreganți prin mecanismul
96 • *Supl. 2004 al FR X prevede ca
finețea de dispersare a comprimatelor de gonflare cu apa:
pentru dispersii orale să se determine A CMC Na cu grad înalt de polimeri-
în următoarele condiții experimentale,
zare
cu excepția: B acidul alginic și derivații săi
C laurilsulfatul de sodiu, laurilsulfatul
A 2 comprimate
de magneziu
B 6 comprimate
D silicatul de aluminiu și magneziu
C apa ca mediu lichid
(Veegum®)
D agitare până la dispersare totală
E celuloza și derivații
E dimensiunea nominală a ochiurilor
sitei de 710 pm

. 95 C • 96 B • 97 B . 98 C • 99 C
94 A
200 Comprimate, capsule TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

100 • *Alegeți afirmația corectă despre 103 • * Alegeți afirmația corectă refe­
glicerol ca agent plasticizant pentru pre­ ritoare la amidon ca excipient la fabri­
pararea capsulelor moi: carea comprimatelor:

A este considerat un plasticizant indi­ A adăugat în proporție mai mare de

rect 30% față de masa comprimatelor,
B este un plasticizant superior propi- conduce la comprimate friabile
lenglicolului B dă reacție de culoare brună cu sub-
9

C are capacitate mică de solvent pen­ stanțele cu grupări aminice (reacția

tru gelatină
D are capacitate de a interacționa spe­
cific cu gelatina și permite formarea
unei rețele de gel termoreversibil și
stabil
E în principal acționează ca agent umec-
tant
Maillard)
C se asociază adesea cu zaharoza
D se recomandă ca diluant pentru com­
primate de supt și pastile pentru dia­
betici
E sortul numit Avicel este utilizat în
comprimarea directă

101 • Următoarele substanțe medica-

9
104 • Următoarele afimații cu privire
mentoase prezintă atât solubilitate, cât la capsulele operculate sunt false:
și permeabilitate scăzută:
A pentru modificarea cedării substanței
A furosemid medicamentoase se poate interveni
B ketoprofen numai asupra conținutului
C metoprolol tartrat B pentru modificarea cedării substanței
D hidroclorotiazidă medicamentoase se poate interveni
E alendronat numai asupra învelișului
C prezintă un cost de producție indus­
trial mic
102 • Rezistența mecanică a comprima­ D prezintă limite de aplicare la bătrâni
telor poate fi descrisă ca: E pot fi aplicate pe cale vaginală

A bioadezivitate
B duritate
C porozitate
D rezistență la rupere
E friabilitate

100 D • 101 A D • 102 B D E • 103 A • 104 A B C

F
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 201

105 • Precizați tipurile de comprimate B lactoza spray-dried nu posedă pro-

pentru care FR X prevede că pot pre­
zenta pigmentări sau particule diferit
colorate, dar omogen repartizate:
A comprimatele preparate din pulberi
de origine vegetală sau animală
B comprimatele cu substanțe active
colorate
C comprimatele cu acțiune prelungită
D comprimatele acoperite cu zahăr
E comprimatele pentru soluții orale
prietăți bune de curgere
C pentru granularea umedă este prefe­
rabil să se folosească lactoza hidra-
tată
D este inertă chimic față de majorita­
tea substanțelor medicamentoase
E dă o reacție de culoare brună cu
substanțele cu grupări aminice
109 • Despre agenții superdezagreganți
sunt adevărate afirmațiile:

106 • La mașina de comprimat rotativă:
A matrițele sunt umplute prin gravitație
B matrițele sunt fixe
C seturile de poansoane sunt mobile
D pâlnia de alimentare este mobilă
E comprimarea este efectuată de ambele
poansoane
107 • *La prepararea capsulelor, FR X
prevede că în formulare limita maximă
de talc trebuie să fie de:
A cei mai mulți sunt polimeri substituiți
sau reticulați
B eficacitatea lor nu depinde de compo­
ziția comprimatelor
C acționează printr-un singur mecanism
de captare a apei în interiorul com­
primatului
D utilizează mai multe mecanisme de
acțiune care includ: captarea apei,
umflarea, revenirea după deformare,
căldura de deformare
E se utilizează numai intragranular sau
extragranular

A 1% din masa conținutului capsulei

B 3% din masa conținutului capsulei
C 5% din masa conținutului capsulei
D 1% din masa învelișului capsulei
E 3% din masa învelișului capsulei

108 • *Alegeți afirmația falsă despre

lactoză:

A posedă proprietăți diluante și aglu-

tinante

105 A C • 106 A C E • 107 B • 108 B • 109 A D

\
202 | Comprimate, capsule
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

110 • Controlul oficial de calitate pri­ 113 • Identificați dezavantajele care limi­
vind uniformitatea conținutului compri­ tează utilizarea gelatinei Ia fabricarea
matelor se aplică pentru: capsulelor gelatinoase moi:

A comprimatele al căror conținut in A tendința la rcticulare în contact cu

♦

substanță activă este mai mic de aldehidele

1 mg B impermeabilitate pentru oxigen
/V

B comprimatele al căror conținut in C formare de gel/sol termosensibil

substanță activă este mai mic de 2 mg
D sensibilitate la temperatură și umi­
C comprimatele la care substanța activă ditate
reprezintă mai puțin de 1% din masa
E se pretează pentru fabricare indus­
totală
trială
D comprimatele la care substanța
activă reprezintă mai puțin de 2%
din masa totală
114 • ^Următoarele afirmații privind
E comprimatele al căror conținut în
mașinile de comprimat cu excentric sunt
substanță activă este mai mare de
false:
20%
A produc vibrații și zgomot puternic
în timpul funcționării
111 • *ln principal, capsulele moi sunt B la unele mașini, comprimarea se pro­
destinate administrării orale, dar pot fi
duce în două etape
folosite și pe alte căi, cu excepția celei:
C sunt indicate la obținerea brichetelor
9

A rectale D nu sunt indicate la fabricarea com­

B vaginale primatelor pătrate, triunghiulare, rom-
C oflalmice bice
D pulmonare E pot prezenta matrițe cu mai multe
E intramusculare camere de comprimat (orificii)

112 • ^Precizați pentru care dintre urmă­ 115 • *Alegeți substanța care poate fi
toarele categorii de capsule prevede adăugată în formularea învelișului cap­
supl. 2004 al FR X că eticheta trebuie sulelor pentru ajustarea consistenței,
să specifice modul de administrare: conform supl. 2004 al FR X:

A capsule tari A propilenglicolul

B capsule moi B polietilenglicolul 400
C capsule gastrorezistente C dextroza
D capsule cu eliberare modificată D manitolul
E cașete E sorbitolul

110 B D • 111 E • 112 E • 113 A D • 114 D • 115 E

 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 203
« aI » . » • Zi J . . ■ ■- ,
------- ba- -

116 • "Alegeți afirmația corectă: 119 • *La prepararea comprimatelor,

FR X prevede că în formulare limita
A Avicel este un sort direct compresi­ maximă de stearat de magneziu trebuie
bil de celuloză microcristalină să fie de:
B lactoza se recomandă ca diluant pen­
tru comprimate de supt și pastile pen­ A 1%, dacă nu se prevede altfel
tru diabetici B 2%, dacă nu se prevede altfel
C polivinilpirolidona este un superdeza- C 3%, dacă nu se prevede altfel
gregant pentru comprimate D 5%, dacă nu se prevede altfel
D PEG 4000 și 6000 sunt lubrifianți E 10%, dacă nu se prevede altfel
insolubili în apă
E Avicel este un excipient coprocesat
utilizat în comprimarea directă 120 • ^Stabilitatea produsului final la
formularea capsulelor moi se datorează
compatibilității dintre:
117 • Următoarele afirmații privind gra-
A substanța activă și vehiculul în care
nularea uscată sunt false:
aceasta este dispersată
A se poate aplica pentru substanțe pre­ B lichidul de umplere și peretele cap­
cum acidul acetilsalicilic sulei
B nu se recomandă pentru comprima­ C substanța activă, colorantul și aro-
tele efervescente matizantul
C nu se recomandă pentru produsele D peretele capsulei și colorantul
colorate E lichidul de umplere și aromatizantul
D formează un volum mare de pulbere
reziduală
E diminuează semnificativ compresi- 121 • *Precizați tipul de capsule pentru
bilitatea unor excipienți care supl. 2004 al FR X prevede că înve­
lișul poate conține o substanță activă:

A capsule tari
118 • ^Rezistența pe care o opune com­
primatul unor forțe externe care acțio­ B capsule moi
nează pe părțile laterale, diametral opuse, C capsule gastrorezistente
până Ia rupere, este numită: D capsule cu eliberare modificată
E cașete
A duritate
B friabilitate
C rezistență la dezintegrare
D rezistentă la forfecare
E rezistență la rupere

1
116 A • 117 Iii C • 118 E • 119 A • 120 • 121 B
204 Comprimate, capsule
122 • Următoarele afirmații privind cap­
sulele amilacee sunt adevărate:
A se mai numesc hostia sau buline
B pot fi administrate și pe alte căi decât
cea orală
C sunt destinate pentru condiționarea de
substanțe solide sub formă de pulberi
D sunt destinate pentru condiționarea
de substanțe solide sub formă de
granule și pelete
E în înveliș se poate utiliza ca adju-
vant uleiul de ricin
123 • Factorii care influențează biodispo-
nibilitatea substanței active din capsule
gelatinoase moi umplute cu formulări
lichide includ:
A natura vehiculului
B grosimea benzii de gelatină
C conținutul de umiditate al pereților
capsulei
D mărimea particulei de substanță activă
E solubilitatea substanței active în vehi­
cul și în fluidul gastrointestinal
124 • FR X admite adăugarea corectori­
lor de gust și miros la prepararea urmă­
toarelor tipuri de comprimate:
A comprimate acoperite
B comprimate acoperite enterosolubile
C comprimate care se mențin în gură
D comprimate care se administrează
după o prealabilă dizolvare
E comprimate filmate
122 A C E » 123 A I) E • 124 C D • 125 C • 126 B D • 127 C
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
125 • ^‘Următoarele afirmații privind
folia de aluminiu ca material de confec­
ționare a blisterelor pentru comprimate
sunt false, cu excepția:
A are dezavantajul de a avea pori
B nu prezintă proprietăți bune de
protecție
C se poate asocia cu folia de PVC
D prezintă dezvantajul unei imprimări
dificile a informației necesare paci­
entului
E nu se poate obține prin termofonnare
126 • La mașina de comprimat cu excen­
tric:
A matrita este mobilă
B poansonul superior pătrunde în inte­
riorul matriței și presează materialul
C distribuitorul este fix
D după comprimare, poansonul supe­
rior se ridică, concomitent cu ridi­
carea poansonului inferior
E procesul de comprimare se efectu­
ează în 5 etape
127 • *Conform FR X, supl. 2004, apa­
ratul A utilizat pentru determinarea
timpului de dezagregare a comprima­
telor este dotat cu o sită din sârmă de
oțel inoxidabil, cu latura interioară a
ochiurilor de:
A 1 mm
B 1.5 mm
C 2 mm
D 2.5 mm
E 4 mm
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 205

128 •Alegeți afirmațiile adevărate refe­ 131 • Conform FR X, capsulele oper-

ritoare Ia efectele prin care diluanții pot culate conțin de obicei amestecuri de
influența biodisponibilitatea substanței substanțe sub formă de:
active din comprimatele neacoperite:
A soluții apoase
A diluanții insolubili în apă pot com­
B suspensii apoase
plexa substanța activă
C paste
B diluanții solubili în apă măresc hidro-
D pulberi
filia comprimatului
C E granulate
diluanții insolubili în apă pot adsorbi
pe suprafața lor substanța activă
D diluanții hidrofili pot afecta integri­
132 • *Precizați care dintre următoarele
tatea membranei celulare
condiții experimentale nu sunt prevă­
E diluanții insolubili în apă reduc ten­
zute de FR X supl. 2004 pentru deza­
siunea interfacială solid-lichid
gregarea comprimatelor efervescente:

A se testează 6 comprimate
129 • Masele semisolide din conținutul
B se folosește apă R ca mediu lichid
capsulelor gelatinoase moi sunt repre­
zentate de: C se folosește un agitator cu coșuleț
rotativ
A soluții uleioase D temperatura mediului lichid este
A pelete 15-25°C
B formulări tixotrope E timpul de dezagregare mai mic de
C formulări termomaleabile 5 min.
D liofilizate

133 • ^Procedeul Scherer de preparare

130 • Alegeți afirmațiile corecte referi­
toare la friabilitatea comprimatelor:
A se mai numește și rezistență la rupere
B caracterizează rezistența la abrazi-
une a comprimatului
C este definită ca rezistența pe care o
opune comprimatul la aplicarea unor
forțe de solicitare externe
D constă în pierderea în greutate a com­
primatelor supuse agitării, rostogoli­
rii, căderii
E poate fi raportată în funcție de timp
sau de numărul de rotații
a capsulelor gelatinoase moi:
A se mai numește și preparare prin
picurare
B constă în scufundarea unor tipare în
masă gelatinoasă caldă, urmată de
umplere și sigilare
C reprezintă un procedeu semiautomat
D folosește vidul prin formarea semi-
capsulelor
E realizează într-un singur proces teh­
nologic prepararea și umplerea, cu
mașini total automatizate

128 B C • 129 C D • 130 B D E • 131 DE» 132 C • 133 E

206 | Comprimate, capsule
134 • *Următoarele afirmații privitoare
la uscarea granulelor umede sunt false,
cu excepția:
A procesul de uscare trebuie efectuat
rapid
B în general temperatura de uscare este
de 50°C
C umiditatea reziduală trebuie evitată
D uscarea prin ventilare și încălzire nu
este un procedeu economic
E uscarea în tăvi metalice este mai
rapidă decât uscarea în pat fluidizat
135 • Alegeți afirmațiile adevărate despre
formulările termomaleabile ca matrite
semisolide pentru umplerea capsulelor
moi:
A astfel de sisteme disperse devin flu­
ide prin forfecare când sunt agitate
B se utilizează excipienți care sunt
lichizi la temperatura de umplere a
capsulelor, care se solidifică în cap­
sulă
C pentru aceste formulări se utilizează
excipienți pe bază de siliciu coloidal
D cedarea substanței active din aceste
formulări este întârziată
E formulările conțin: uleiuri vegetale,
grăsimi, ceruri, unt de cacao
136 • Dezagregarea comprimatelor este
influențată de următorii factori tehno­
logici:
A dimensiunea și forma comprimatelor
B modul de comprimare
134 B • 135 B E • 136 B D • 137 C • 138 A C
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
C rezistența mecanică a comprimatelor
D metoda de granulare
E proprietățile excipienților
137 • ^Următoarele afirmații privind
biodisponibilitatea capsulelor tari sunt
false, cu excepția:
A pulberile foarte fine antrenează o
biodisponibilitate superioară aceleia
obținute cu particule grosiere
B înlocuirea diluantului din formulă nu
influențează biodisponibilitatea sub­
stanței active
9
C tipul de mașină de umplere poate
influenta cedarea substanței active
9 y
D includerea de lubrifianți nu influen­
țează dizolvarea substanțelor medi-
9 9
camentoase greu solubile
E compoziția peretelui capsulei nu
influențează biodisponibilitatea
138 • Rezistența la rupere a comprima­
tului:
A este legată de porozitatea compri­
matului
B nu depinde de proprietățile fizice ale
comprimatului
C poate da informații referitoare la
timpul posibil de dezagregare
D se determină cu micrometrul stan­
dard cu șurub
E se mai numește rezistență la radere
sau abraziune
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 207

139 • Acoperirea enterică a capsulelor 142 • Uniformitatea masei este un test

gelatinoase moi oferă următoarele avan­ impus de farmacopei la controlul calității
taje: comprimatelor, deoarece:

A scăderea iritației gastrice, produsă A permite stabilirea omogenității seriei

de unele substanțe active9
de comprimate
» I)
! '
B se produce reticularca gelatinei și B verifică operarea regulată a mașinii
conferă gastrorezistență de comprimat
C prezintă costuri de fabricație scăzute C asigură menținerea integră a formei
D poate fi utilizată pentru eliberarea comprimatelor la manipulare
I

substanței active la tintă, în intesti-

’ 9 ’
D asigură uniformitatea dozării
nul subțire9
E permite evitarea dificultăților la con­
E se realizează modern, cu polimeri diționarea automată a comprimatelor
gastrosolubili

143 • La granularea umedă în malaxo-

140 • *Conform FR X, cașetele conțin rul-agitator cu con dublu:
substanțe sau amestecuri de substanțe
* 9

A amestecarea pulberii și granularea

I
sub formă de:
se efectuează continuu într-un sis­
A soluții9
tem închis
B paste B se efectuează numai granularea, pul­
C pulberi berea fiind amestecată în prealabil
D granulate în alt echipament
E comprimate C dacă masa este supraumectată, atunci
granulele vor fi moi
D supraumectarea masei poate conduce
141 • Precizați care dintre următoarele la comprimate pătate
afirmații se referă Ia duritatea compri­ E dacă umectarea amestecului de pul­
matelor: beri este insuficientă, atunci granu­
lele vor fi tari, provocând dificultăți
A este numită și rezistență la abraziune in procesul de comprimare
B este definită ca rezistenta unui corn-
9

primat la deformare
C este corelată cu plasticitatea lor
D se determină prin metoda imprimă­
rii statice
/X
E este exprimată în kilograme sau in
newtoni

I
/

139 A D • 140 C • 141 B C D • 142 B D E • 143 A D

i
208 | Comprimate, capsule
144 • Selectați mecanismele prin care
alimentele din tractul gastrointestinal pot
mări biodisponibilitatea unor substanțe
active din comprimate:
A încetinirea golirii gastrice
B creșterea fluxului sangvin la nivelul
splinei
C creșterea viscozității conținutului gas­
trointestinal
D stimularea secreției de pepsină
E stimularea absorbției nutrienților
145 • ^Precizați care dintre următoa­
rele substanțe sunt agenți lianți folosiți
pentru granularea uscată și comprima­
rea directă:
A amidon pastă, amidon pregelatinizat
B carbomer (Carbopol®)
C polietilenglicoli cu masă moleculară
mare (4000 și 6000)
D polividonă
E HEC, HPC, HPMC
146 • Surfactanții pot crește biodispo-
nibilitatea substanței active greu solu­
bile din comprimatele neacoperite prin:
A includerea în micelele pe care le for­
mează
B accentuarea proprietăților hidrofobe
ale comprimatelor
C mărirea penetrației substanței active
prin bariera gastrointestinală
D creșterea porozității comprimatelor
E efectul de umectare
144 A B E • 145 C • 146 A C E • 147 B E • 148 B
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
147 • Următoarele afirmații privind
hidroxipropilmetilceluloza (HPMC) ca
substanță auxiliară Ia fabricarea pereților
capsulelor sunt adevărate:
A are grupări chimice reactive
B capsulele pot fi fabricate prin metode
asemănătoare cu cele de la fabrica­
rea capsulelor de gelatină
C prezintă dezavantajul că au un conți­
nut crescut de umezeală
D HPMC gelifică singură la tempera­
turi joase
E capsulele au un comportament de
dizolvare asemănător celor gelati­
noase
148 • *La formularea pulberilor care
se introduc în capsulele operculate,
următoarele afirmații sunt adevărate,
cu excepția:
A în general, la încapsulare se folosesc
minimum 65 mg pulbere compusă
B pentru substanțele active în doze mai
mici de 10 mg este necesară micro-
nizarea până la particule de 100 pm
C se adaugă un glisant și un lubrifiant
în cazul utilizării mașinilor de umplut
automate
D pulberile din plante medicinale pre­
zintă o curgere slabă
E de cele mai multe ori, cantitatea de
medicament introdusă într-o singură
capsulă este identică cu doza tera­
peutică pentru o administrare
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
149 • *Limita maximă de friabilitate
admisă pentru comprimate este de:
A 0,25%
B 0,8-1%
C 2-5%
D 5-20%
E 8-10%
150 • *Pentru fabricarea pereților capsu­
lelor în amestecul gelatină/apă se adaugă
diverși adjuvanți, cu excepția:
A aromatizantilor
>
B acidului fumărie
C edulcorantilor
D conservantilor
E lubrifiantilor
151 • Alegeți mecanismele prin care
dezagreganții își exercită acțiunea:
A formarea de punți lichide
B reorganizarea particulelor solide
C favorizarea forțelor capilare de pătrun­
dere a apei în comprimat
D gonflarea în contact cu apa
E acțiunea efervescentă cu eliberare de
gaze
152 ‘Alegeți afirmațiile adevărate refe­
ritoare la avantajele utilizării compri­
matelor:
A comprimatele prezintă stabilitate
fizică, chimică și microbiologică
superioară altor forme farmaceutice
149 B • 150 E • 151 C D E • 152 A C D • 153 B C E • 154 A C D
Comprimate, capsule 209
B dezagregarea și efectul terapeutic
sunt rapide comparativ cu formele
farmaceutice lichide orale
C prezintă un volum mic în raport cu
componentele inițiale
D oferă posibilitatea dirijării cedării
substanței medicamentoase
E sub formă de comprimate neacope­
rite pot fi formulate și substanțe cu
gust și miros neplăcut sau sensibile
la oxigen și umiditatea aerului
153 • Referitor la învelișul capsulelor
moi, FR X supl. 2004 prevede:
A este constituit din două părți cilin­
drice prefabricate
B este mai gros decât învelișul capsu­
lelor tari
C este continuu și prezintă forme vari­
ate
D nu trebuie să conțină substanță activă
E pentru uz extemporaneu, poate fi
prefabricat
154 • Agenții de curgere în formularea
capsulelor operculate:
A acționează ca adsorbanți ai umidității
B cresc forțele de atracție între parti­
culele de pulbere
C modifică sarcinile electrostatice
D includ silicea coloidală, talcul puri­
ficat
E facilitează eliminarea dozei de pul­
bere
210 | Comprimate, capsule
155 • ^Precizați care dintre următoarele
denumiri exprimă sorturi de polividonă
reticulată utilizate ca agenți super-
dezagreganți:
A Explotab®, Primojel®
B Ac Di Sol®, Solutab®
C Crospovidone M®, Kollidon CL®
D Xanthan SM®
E guma Gellan
156 • * Acoperirea capsulelor dure pre­
zintă următoarele inconveniente, cu
excepția:
A se efectuează lent
B au un cost ridicat
C pentru capsulele albe sau incolore
nu se poate realiza
D la capsulele colorate culoarea poate
difuza în stratul de acoperire
E nu se poate asigura omogenitatea
stratului de acoperire
157 • Mecanismul de comprimare a
granulelor cuprinde următoarele pro-
cese:
A repoziționarea granulelor
B deformarea permanentă a granulelor
C marumerizarea granulelor
D densificarea granulelor
E frecarea granulelor
I
155 C • 156 C • 157 A ■ D E • 158 C • 159 B • 160 C
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
158 • *Sub formă de comprimate orale,
se formulează în doze mai mari decât
cele administrate intravenos substanțele
active care:
A se degradează hidrolitic
B se degradează enzimatic
C suferă metabolizare presistemică (first
pass metabolism}
D formează complecși insolubli cu
componentele din dietă
E formează complecși neabsorbabili cu
sărurile biliare
159 • *Se utilizează ca aglutinant pen­
tru granularea uscată:
A Carbopol 934
B Polietilenglicol 6000
C gelatină
D pastă de amidon
E mucilag de gumă arabică
160 • *Cerințe pe care trebuie să le înde­
plinească excipienții pentru comprimarea
directă sunt următoarele, cu excepția:
A să posede proprietăți bune de curgere
B să prezinte capacitate înaltă de diluare
C să aibă densitate scăzută
D să confere comprimatelor proprieta­
tea de a se sfărâmă și recomprima
E să aibă compresibilitate bună
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
161 • Alegeți afirmațiile corecte referi­
toare la proprietățile de curgere ale unui
material supus comprimării:
A materialele cu densitate mică pre­
zintă o curgere bună
B materialele cu încărcătură statică pre­
zintă o curgere proastă
C pulverizarea cristalelor aciculare va
îmbunătăți curgerea
D proprietățile de curgere rezultă din
acțiunea unor forțe de suprafață
E particulele aciculare au o curgere mai
bună decât cele sferice
162 • ^Următoarele afirmații privind
umplerea capsulelor operculate cu com­
primate sunt adevărate, cu excepția:
A utilizează comprimate de formă con­
vexă, sferică sau ovoidă
B în mod obișnuit se utilizează com­
primate acoperite cu film
C are scopul de a micșora densitatea
unor produse, pentru a obține o gre­
utate de umplere adecvată cu mări­
mea specifică a capsulelor
D pereții capsulelor sunt de obicei sigi­
lați cu o bandă
E la umplerea industrială, comprimatele
cad în corpul capsulei prin gravitație
163 • ^Următoarele afirmații privind ciclul
de compactare sunt adevărate, cu excepția:
A în etapa de umplere cu material a
matriței, poansonul superior se află
in poziția cea mai de jos
A E este o lactoză aglomerată
161 B C D • 162 C • 163 A • 164 B D • 165 E
■
Comprimate, capsule 211
B materialul curge din pâlnia de ali­
mentare sub influența gravitației
C umplerea matriței este un proces volu­
metric
D în etapa de comprimare propriu-zisă,
forțele interparticulare produc agre­
garea particulelor individuale
E în etapa 3, îndepărtarea forței de
compresie are loc concomitent cu
mișcarea poansonului inferior în sus
164 • Capsulele tip V-caps\
A sunt capsule din gelatină special des­
tinate pentru umplerea cu materiale
lichide și semidolide
B sunt fabricate din HPMC
C sunt destinate cercetărilor clinice
dublu orb
D sunt lipsite de conservanți
E sunt alcătuite dintr-un nucleu (caplet)
acoperit cu gelatină foarte lucioasă
165 • *Despre lactoza spray-dried este
falsă următoarea afirmație:
A este obținută prin aerosolizare și
uscare
B este diluant utilizat pentru compri­
mare directă
C Flowlac® 100+ este un tip de lactoză
spray-dried utilizat pentru compri­
mate efervescente, comprimate de
mestecat
D Flowlac® 100+ și Pharmatose*
DCL 11 sunt sorturi utilizate pentru
comprimare directă
 212 | Comprimate, capsule
166 • Conform FR X supl. 2004, din
categoria comprimatelor cu eliberare
modificată fac parte:
A comprimatele pentru dispersii orale
B comprimatele cu eliberare prelungită
C comprimatele cu eliberare întârziată
D comprimatele cu eliberare secvențială
E comprimatele cu eliberare accelerată
167 • ^Identificați afirmația falsă refe­
ritoare la celuloza microcristalină, excipi-
ent utilizat la fabricarea comprimatelor:
A se utilizează ca aglutinant pentru gra­
nularea uscată
B se utilizează ca excipient în compri­
marea directă
C posedă proprietăți excelente de aglu­
tinare
D posedă proprietăți excelente de curgere
E nu se utilizează în comprimarea
directă
168 • Granularea în pat fluidizat:
A este o metodă alternativă pentru gra­
nularea umedă
B are la bază procedeul de topire
C este sinonimă cu procedeul de extru-
zie-sferonizare
D oferă oportunitatea de a amesteca
lubrifianții în granulatul uscat direct
în patul fluidizat
E presupune presarea masei umede
obținute prin orificiile unei site
aflate la baza aparatului
166 B C D • 167 E • 168 A D • 169 A C D • 170 C D • 171 B D E
k
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
169 • Precizați care dintre următoarele
9
condiții experimentale corespund pre­
vederilor oficiale referitoare la testul de
dizolvare a comprimatelor:
A termostatare la 37 ± 0,5°C
B convectie naturală a mediului de
9
dizolvare
C condiții sink
9
D condiții non-sink
9
E agitare energică a mediului de dizol­
vare
170 • în funcție de procedeul de fabri­
care, comprimatele neacoperite pot fi:
A cu eliberare convențională
9
B cu eliberare controlată
C cu strat unic
D cu straturi multiple paralele sau con­
centrice
E de tip drajeuri
171 • Pentru determinarea rezistenței
la rupere a comprimatelor se utilizează
următoarele tipuri de aparate:
A cu coșuleț rotativ
B cu greutate
C cu paletă
D cu presiune pneumatică
E cu resort
I

TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 213

172 • Pentru umplerea capsulelor oper- c determinarea omogenității

culate, formulările de pulberi trebuie D determinarea pH-ului
să prezinte următoarele calități:9 E determinarea uniformității masei
9

A proprietăți de curgere bune

B să nu fie coezive, pentru a se putea
175 • Densitatea unei mase de pulberi
compacta la forțe de compresie scă­
folosită pentru procesul de formulare
zute
și fabricare a comprimatelor:
C să nu fie adezive, indiferent de echi­
pamentul de umplere A poate fi caracterizată prin densitate
D densitate apropiată a substanțelor aparentă (reală)
medicamentoase și substanțelor auxi­ B poate fi caracterizată prin densitate
liare volumetrică (după tasare)
E mărimea diferită a particulelor sub­ C nu este relevantă pentru stabilirea
stanțelor medicamentoase și substan­ anticipată a proprietăților de curgere
țelor auxiliare
D poate fi cuantificată de indicele de
compresivitate %
E poate fi cuantificată de indicele
173 • *Alegeți afirmația falsă referi­
Haussner
toare la celuloza microcristalină, ca exci-
pient la fabricarea comprimatelor:

A este o celuloză specială cu diametrul 176 • *Gelatina ca materie primă la

particulelor bine determinat
B are proprietăți excelente de agluti­
nare și curgere
C pentru comprimare directă se folo­
sesc sorturile Pharmacel® și CMC
Avicel PH
D nu se poate folosi pentru formulări
sensibile la umiditate
E se asociază cu lubrifianți
fabricarea învelișului capsulelor dure:
A poate avea 150 grade Bloom
B este solubilă în alcool
C prezintă o limită a florei patogene
de 10000 germeni aerobi/gram
D în soluție apoasă dă un gel termo-
reversibil
E este o substanță animală, care apare
ca atare în natură

174 • ^Precizați care dintre testele apli­

cate în cadrul controlului produsului
finit al comprimatelor sunt încadrate
ca determinări farmacotehnice:

A determinarea caracterelor olfactive

B determinarea culorii

172 A D • 173 D • 174 E • 175 A B D E • 176 D

214 | Comprimate, capsule
177 • Analiza imaginii este o tehnică
modernă utilizată în tehnologia farma­
ceutică pentru următoarele scopuri:
A analiza mărimii particulelor
B analiza formei particulelor de pul­
beri sau granule supuse comprimării
C determinarea sarcinii electrice de
suprafață a particulelor solide
D studierea porozității comprimatelor
E studierea penetrării apei și a profi­
lului de umflare a comprimatelor
178 • Factorii dependenți de medica­
ment care influențează viteza de dizol­
vare a comprimatului sunt:
A modul de formulare
B temperatura mediului de dizolvare
C pH-ul mediului de dizolvare
D proprietățile fizico-chimice ale sub­
stanței active
E uniformitatea agitării mediului de
dizolvare
179 • Gelatina obținută prin hidroliza
acidă:
A este gelatina de tip B
B are un punct izoelectric în zona de
pH = 4,7
C are un punct izoelectric în zona de
pH = 9
D are un punct de gelificare elevat
E are o viscozitate mare
177 A
1 E • 178 A D • 179 C D E • 180 B C D • 181 A D E • 182 C
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
180 • Capacitatea de absorbție a apei
de către comprimate poate fî determi­
nată prin:
A metode bazate pe măsurarea forței
de adeziune
B metode care cuantifică forța dezvol­
tată de comprimat în timpul umec-
tării sau dezagregării
C metode care evaluează umflarea
comprimatelor
D metode care măsoară volumetric apa
E metoda porozimetriei
181 • Referitor Ia dispozitivele propuse
de firma Erweka pentru testarea dizol­
vării comprimatelor și capsulelor sunt
adevărate următoarele afirmații:
A pot fi confecționate cu pupitrul de
comandă în poziție joasă
B pot fi dotate cu 2 vase din sticlă
USP a câte 250 mL
C prezintă dezavantajul că nu pot fi
conectate la o statie automată de
prelevare a probelor
D pot fi dotate cu 8 vase din sticlă
USP a câte 1000 mL sau 2000 mL
E pot fi confecționate cu pupitrul de
comandă în poziție înaltă
182 • *Conform FR X, comprimatele
acoperite trebuie să se dezagrege în
pepsină-soluție acidă în cel mult:
A 30 min., dacă nu se prevede altfel
B 45 min., dacă nu se prevede altfel
C 60 min., dacă nu se prevede altfel
D 90 min., dacă nu se prevede altfel
E 120 min., dacă nu se prevede altfel
1

TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 215

183 • *Alegeți afirmația falsă referi­ c se bazează pe sisteme de umplere

toare la agenții antifricționali utilizați de tipul împingerii cu piston
la fabricarea comprimatelor: D pot fi mașini cu disc dozator
E pot fi mașini care utilizează vibrația
A stearatul de magneziu este insolubil
în apă
B glisanții facilitează curgerea granu­
186 • *Conform FR X supl. 2004, cap­
latului în matrită 9
sulele se conservă la o temperatură de
C lubrifianții previn lipirea materialului
cel mult:
de comprimat de suprafața matriței și
ponsoanelor A 2°C
D lubrifianții insolubili pot afecta rezis­ B 8°C
tența mecanică a comprimatului C 15°C
E PEG 4000 este un lubrifiant solubil D 25°C
în apă
E 30°C

184 • Precizați afirmațiile adevărate

9 9
187 • Față de metoda agitatorului cu
referitoare la substanțele auxiliare uti-
paletă și cea a coșulețului rotativ, metoda
lizate la fabricarea pereților capsulelor:
celulei cu flux continuu folosită pentru
A sunt similare pentru ambele tipuri testarea dizolvării comprimatelor pre­
de capsule zintă următoarele avantaje:
B opacizanții pot fi incluși în formu­
A desfășurarea testării în condiții sink
lările conținutului capsulelor dure
B permite efectuarea testului de dizol­
C opacizanții includ oxizii de fier roșu
vare pentru comprimatele flotante
și negru
C nu necesită agitarea mediului de
D opacizanții sunt utilizați în studiile
dizolvare
dublu orb
D nu necesită dezaerarea mediului de
E frecvent se utilizează dioxidul de
dizolvare înainte de începerea lucru­
titan de culoare roșie
lui
E permite prelevarea ușoară a probelor
de analiză
185 • Precizați informațiile adevărate
5 9

referitoare la mașinile de umplere a

capsulelor dure cu sistem de dozare
independent:

A sunt semiautomate
B se bazează pe sistem de umplere pe
principiul șurubului (melc)
/

183 C • 184 A C D • 185 C D . 186 E • 187 A B

216 | Comprimate, capsule
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

188 • Precizați care sunt lubrifianții din c nu se admite folosirea de coloranți

formulările de capsule cu pulberi: și aromatizanți
D conservanții nu sunt necesari dato­
A fosfatul dibazic anhidru rită cantităților mici de apă
B acidul stearic E pot fi doar transparenți
C stearatul de calciu
D sulfatul de calciu dihidrat
E stearilfumaratul de sodiu 192 • Densitatea granulelor poate influența
următoarele proprietăți ale comprima­
telor:
189 • *Referitor la dezagregarea cap­
A compresibilitatea
sulelor gelatinoase gastrosolubile, FR X
B porozitatea
prevede că acestea trebuie să se deza­
C dezagregarea
grege în apă, în cel mult:
D higroscopia
A 5 min., dacă nu se prevede altfel E stabilitatea chimică
B 15 min., dacă nu se prevede altfel
C 30 min., dacă nu se prevede altfel
D 45 min., dacă nu se prevede altfel 193 • *Următoarele afirmații privind
închiderea capsulelor operculate sunt
E 60 min., dacă nu se prevede altfel
adevărate, cu excepția:

A la capsulele Coni-Snap închiderea

190 • Etapele folosite în fabricarea com­ este prin sudare într-un punct
primatelor prin granulare uscată sunt: B corpul capsulelor Coni-Snap Supro
este adecvat pentru toate tipurile de
A pulverizarea
mașini de umplut capsule
B cernerea
C capsulele Coni Snap Supro sunt potri­
C compactarea vite pentru umplere cu pelete
D uscarea D capsulele Coni Snap Supro prezintă
E măruntirea
* o margine îndoită pentru a evita
ruperea
E la capsulele Coni Snap Supro închi­
191 • Despre pereții capsulelor moi sunt derea se realizează cu ajutorul unor
adevărate următoarele: șanțuri care închid cele două jumătăți
împreună după umplerea capsulei
A conțin gelatină, apă și plasticizant
B dependent de polimerul care formează
peretele, pot fi și capsule negelati-
noase moi
4 \

188 B C E • 189 C • 190 A B C E • 191 A B D • 192 A B C • 193 A

 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
194 • Proprietățile fizice ale granulelor
care influențează procesul de compac-
tibilitate sunt:
A porozitatea granulelor
B compoziția granulelor: tipul de dilu-
ant și aglutinant
C forța limită de comprimare a granu­
lelor
D forma granulelor
E mărimea granulelor
195 • Următoarele afirmații cu privire
la aglutinanți în procesul de granulare
umedă sunt false:
A trebuie să posede proprietăți adezive
suficiente în cantităti mari
B folosirea unui aglutinant cu proprie­
tăți adezive puternice duce la uzura
excesivă a poansoanelor
C natura aglutinantului nu influențează
efectul terapeutic
D la comprimatele hipodermice se
adaugă aglutinanți insolubili
E se folosesc atât sub formă de soluții,
cât și sub formă de pulberi
196 • *GranuIeIe mici:
A conduc la comprimate cu rezistență
mecanică scăzută
B conduc la comprimate cu friabilitate
mare
C conduc la comprimate cu masa neu­
niformă
D conduc la comprimate cu friabilitate
redusă
194 A C D E • 195 A C D . 196 D • 197 C • 198 B
Comprimate, capsule 217
E conduc la comprimate cu timp de
dezagregare scurt
197 • ^Selectați care dintre următoarele
afirmații se referă la etapa de dezagre­
gare microparticulară a comprimatelor:
A este numită și dezintegrare
B este o etapă intermediară, în care
are loc desfacerea comprimatului în
particule secundare mici și în parti­
cule primare
C este favorizată de prezența dezagre-
gantului intragranular
D este favorizată de prezența lubrifi­
antului
E se datorează activării dezagregantu-
lui intergranular
198 • *Din punct de vedere fizic, com­
primatele sunt incluse în categoria:
A sistemelor microeterogene
B sistemelor macroeterogene, de tip
gaz/solid
C sistemelor ultramicroeterogene
D sistemelor omogene
E sistemelor macroeterogene, de tip
solid/solid
218 | Comprimate, capsule
199 • ^Următoarele afirmații privind
comprimatele stratificate sunt adevărate,
cu excepția:
A permit formularea medicației cu eli­
berare întârziată
B substanțele medicamentoase incom­
patibile pot fi asociate împreună
într-un singur comprimat
C oferă o mare posibilitate în dezvol­
tarea combinațiilor de culori
D la mașinile rotative de tip nou com­
primatele stratificate se obțin prin
metoda unei singure comprimări
E în prezent, în producția acestor com­
primate granulele sunt supuse unei
etape de precompresie
200 • *Alegeți excipientul diluant uti-
lizat în comprimarea directă:
_ • W • A
A carboximetilceluloza sodică
B crospovidona
C croscarmeloza
D lactoza spray-dried
E amidonul glicolat de sodiu
201 • Aria medie a suprafeței plate a
comprimatului se calculează pe baza
următorilor parametri:
A diametrul comprimatului
B forța cu care se acționează pe
suprafața comprimatului
C înălțimea comprimatului
D masa comprimatului
E raza comprimatului
A
199 D • 200 D • 201 C E • 202 D • 203 B • 204 C
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
202 • *Alegeți excipientul superdeza-
gregant utilizat la fabricarea compri­
matelor:
A amidonul de cartofi
B celuloza microcristalină
C amidonul pregelatinizat
D polividona reticulată
E algi natul de sodiu
203 • *Despre metoda imersiei la pre­
pararea capsulelor moi sunt adevărate
următoarele, cu excepția:
A este prima metodă utilizată la pre­
pararea capsulelor gelatinoase moi
B se folosește la scară industrială pen­
tru realizarea unor loturi mari de până
la 100.000 capsule/oră
C prepararea capsulelor moi implică
utilizarea de mulaje metalice de formă
sferică sau ovală
D lichidul de umplere este măsurat cu
seringa, pipeta gradată sau biureta
E mulajele metalice folosite se lubri-
fiază cu parafină lichidă sau ulei de
silicon
204 • "Alegeți afirmația falsă despre
Tablettose®70:
A este o lactoză aglomerată
B este un diluant folosit pentru com­
primare directă
C este o lactoză cristalină măcinată
D este edulcorant
E se folosește la comprimate eferves­
cente
f
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 219

205 • Precizați primul proces care tre­
buie să aibă loc înainte ca o substanță
activă dintr-un comprimat să devină
disponibilă pentru absorbție:
A dizolvarea substanței active în flui-
dele tractului gastrointestinal
B dizolvarea substanței active în epi-
teliu
C ionizarea substanței active
f
D dezagregarea comprimatului
E dezintegrarea comprimatului
206 • Solubilitatea substanței medica-
mentoase și viteza ei de dizolvare din
comprimate pot fi influențate de diferiți
factori, printre care:
208 • *Capsulele gelatinoase moi aco­
perite enteric:
A au proprietatea că sistemul lor enteric
este inclus în perete, tehnologia de
fabricare cuprinzând o singură etapă
a procesului
B sunt preparate prin învelirea cu poli­
meri sintetici, folosind tehnologia
de acoperire clasică
C sunt capsule cu un aspect opalescent
sau opac
D sunt fabricate din excipienți vegetali
și nu conțin gelatină
E utilizează o matriță lipidică în inte­
riorul peretelui standard de capsule
gelatinoase moi

A polaritatea solventului 209 • *Fosfatul de calciu ca excipient

B presiunea de comprimare pentru comprimate:
C prezența unui tensioactiv
D temperatura A este solubil în apă
E interacțiuni substanță activă-exci- B nu este higroscopic
pienți C prezintă o bună inerție fiziologică
D nu interacționează cu substanțele
medicamentoase
207 • ^Peretele capsulelor moi poate E prezintă proprietăți granulometrice
conține următoarele componente, cu moderate
excepția:

A apei
B colorantului
C aromatizantului
D agenților de suspensie
E edulcorantului

205 E • 206 A C D • 207 D • 208 A • 209 E

F

Â
220 | Comprimate, capsule
210 • Următoarele afirmații sunt corecte
privind parametrul friabilitate:
A caracterizează rezistența la uzură a
comprimatelor
B este forța necesară pentru a fractura
comprimatul
C constă în pierderea în greutate a
comprimatelor supuse agitării, ros­
togolirii, căderii
D se exprimă ca pierdere procentuală
în masă
E caracterizează rezistența la rupere a
comprimatelor
211 • Lactoza direct compresibilă:
A poate fi procesată în amestec cu alți
excipienți
B nu se amestecă cu alți excipienți,
din cauza interacțiunilor chimice
C poate fi uscată prin aerosolizare
D prezintă o bună inerție fiziologică
E are și proprietăți lubrifiante
212 • Selectați afirmațiile corecte refe­
ritoare la substanțele medicamentoase
9
din clasa I a Sistemului de Clasificare
Biofarmaceutică:
A prezintă probleme de biodisponibi-
litate deosebite pentru administrarea
pe cale orală
B se absorb bine, deși biodisponibili-
tatea lor sistemică poate fi mică, din
cauza efectului primului pasaj hepatic
C permeabilitatea substanței este etapa
limitantă a vitezei de absorbție
210 A C D • 211 A C D • 212 B D • 213 A • 214 B
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
D etapa limitantă a vitezei de absorbție
este dizolvarea substanței sau eva­
cuarea gastrică a acesteia, dacă dizol­
varea este foarte rapidă
E dizolvarea in vivo a substanței este
etapa limitantă a vitezei de absorbție
213 • *Alegeți dispozitivul care poate fi
utilizat pentru determinarea capacității
comprimatelor de a absorbi apa, prin
măsurarea timpului și volumului de lichid
absorbit:
A aparatul Enslin
B dispozitivul Erdos
C dispozitivul lui Colombo
D tensiometrul KLriiss
E dispozitivul lui Le Neel
214 • *Despre dezagreganții care au ca
mecanism de acțiune favorizarea forțelor
9 9
capilare de pătrundere a apei în com­
primat este falsă următoarea afirmație:
A trebuie să mențină structura poroasă
a comprimatelor
B sunt amestecuri efervescente
C dizolvă punțile agentului de agluti­
nare dintre granule din rețeaua com­
primatului
D concentrația optimă de dezagregant
este 5-20%
E pot să scadă tensiunea interfacială
a fluidelor apoase
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
215 • *Selectati secvența corectă de
* 9
operații la fabricarea capsulelor dure
(capsule goale):
A prepararea soluției de gelatină - imer­
sia barelor cu pini metalici în soluția
de gelatină Ia rece - rotirea barelor
cu pini pentru formarea peliculei -
îmbinarea celor două jumătăți de
capsule - uscarea celor două jumătăți
de capsule - scoaterea de pe barele
de pini - fixarea jumătăților de cap­
sule pe suporturi, tăierea — îmbina­
rea celor două jumătăți de capsule
B prepararea soluției de gelatină - imer­
sia barelor cu pini metalici în soluția
de gelatină la cald - rotirea barelor
cu pini pentru formarea peliculei -
îmbinarea celor două jumătăți de
capsule - uscarea celor două jumătăți
de capsule - scoaterea de pe barele
cu pini
C prepararea soluției de gelatină - imer­
sia barelor cu pini metalici în soluția
de gelatină la rece - rotirea barelor
cu pini pentru formarea peliculei -
uscarea celor două jumătăți de cap­
sule - scoaterea de pe barele cu
pini - fixarea jumătăților de capsule
pe suporturi, tăierea - îmbinarea celor
două jumătăți de capsule
D prepararea soluției de gelatină - imer­
sia barelor cu pini metalici în soluția
de gelatină la cald - rotirea barelor
cu pini pentru formarea peliculei -
uscarea celor două jumătăți de cap-
sule - scoaterea de pe barele cu
pini - fixarea jumătăților de capsule
pe suporturi, tăierea - îmbinarea celor
două jumătăți de capsule
215 D • 216 A B D • 217 D
Comprimate, capsule 221
E prepararea soluției de gelatină — imer­
sia barelor cu pini metalici în soluția
de gelatină la cald - scoaterea de pe
barele cu pini - uscarea celor două
jumătăți de capsule - fixarea jumă­
tăților de capsule pe suporturi, tăie­
rea - îmbinarea celor două jumătăți
de capsule
216 • Creșterea forței de comprimare
influențează absorbția substanței active
din comprimatele orale prin:
A creșterea ariei suprafeței specifice a
substanței active
B scăderea porozității comprimatelor
C reducerea adeziunii interparticulare
D prelungirea timpului de dezagregare
a comprimatelor
E creșterea umectării comprimatelor
217 • *Croscarmeloza sodică:
A este hidroxipropilmetilceluloză reti-
culată
B este un lubrifiant
C este un diluant direct compresibil
D este un dezagregant destinat com­
primării directe
E este un sort de celuloză microcris-
talină
F
 222 | Comprimate, capsule
218 • Dezavantaje ale granulării umede
sunt:
A dificultăți de control și validare
B posibile pierderi însemnate de pro­
dus pe parcursul fabricării
C crește densitatea masei de pulbere
D nu se poate obține o cedare contro­
lată a substanței active incluse în
granule
E posibilități de contaminare microbiană
219 • ^Următoarele afirmații privind
fenomenul de laminare a comprimate­
lor sunt false, cu excepția:
A se mai numește decalotaj
B poate avea loc la viteze mari de
comprimare
C este accentuat prin aplicarea ultra­
sunetelor în procesul comprimării
D are loc datorită forțelor axiale care
sunt exercitate de pereții matriței
E are loc datorită forțelor radiale exer­
citate de poansoane
220 • Despre dezagregarea comprimate­
lor acoperite enterosolubile, FR X pre­
vede:
A trebuie să se dezagrege în pepsină -
soluție acidă în 2 h, dacă nu se pre­
vede altfel
B nu trebuie să se dezagrege în pepsină -
soluție acidă în 2 h, dacă nu se pre­
vede altfel
C trebuie să se dezagrege în apă, în
cel mult 1 h
218 A B E • 219 B • 220 B D • 221 B C E • 222 E
a
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
D trebuie să se dezagrege în pancrea-
tină - soluție alcalină, în cel mult 1 h,
dacă nu se prevede altfel
E trebuie să se disperseze în pancrea-
tină — soluție alcalină, în cel mult
30 dacă nu se prevede altfel
221 • Referitor la dispozitivele de testare
a timpului de dezagregare a comprima­
telor, bazate pe principiul magnetic, sunt
adevărate următoarele afirmații:
A sunt dotate cu trei statii de testare
5
B statia de testare este dotată cu un
sistem de magneți și senzori mag­
netici
C înregistrează timpul la care forța
câmpului magnetic atinge valoarea
maximă
D asigură controlul temperaturii cu
ajutorul unui senzor magnetic
E sunt produse de firma Erweka
222 • *La umplerea capsulelor în far­
macii și laboratoare se execută urmă­
toarele operații, cu excepția:
A măsurarea volumului aparent de pul­
bere prin tasare într-un cilindru gra­
dat până la un volum constant
B măsurarea timpului de curgere a pul­
berii
C selectarea mărimii capsulei
D determinarea excipientului necesar
pentru completare cu ajutorul unei
nomograme
E determinarea densității reale a pul­
berii
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
223 • *Despre masele semisolide de tip
formulări tixotrope din conținutul cap­
sulelor moi este adevărată afirmația:
A sunt sisteme ce devin fluide prin
forfecare când sunt agitate în dispo­
zitivul de pompare
B pentru aceste formulări se utilizează
uleiuri vegetale
C din aceste formulări, cedarea
substanței se produce la 10-30 min.
după ingerare
D se utilizează excipienți care sunt
lichizi la temperatura de umplere a
capsulelor, dar gelifică sau se soli­
difică în capsulă
E pentru aceste formulări se utilizează
grăsimi, ceruri, unt de cacao
224 • Următoarele afirmații privitoare
la procedeul de comprimare directă sunt
adevărate:
A îmbunătățește stabilitatea fizico-chi-
mică a comprimatelor
B este un procedeu optim pentru fabri­
carea comprimatelor colorate
C prezintă probleme de prăfuire
D optimizează dezagregarea comprima­
telor
E este necesar ca procentul de substanță
activă din comprimat să fie în jur
de 30%
223 A • 224 A C D E • 225 B • 226 A
Comprimate, capsule 223
225 • ^Următoarele afirmații cu privire
la modul de operare la mașina de com­
primat rotativă sunt adevărate, cu
excepția:
A greutatea și rezistența mecanică a
comprimatelor se controlează la inter­
vale de 15-30 min.
B la mașinile cu viteză înaltă avantajul
principal este umplerea adecvată a
matrițelor
C există metode ce permit compacta­
rea parțială a materialului, cu o dez-
aerare parțială
D la mașinile cu viteză înaltă se poate
reduce laminarea comprimatelor
E unele mașini sunt dotate cu malaxor
mecanic
226 • *Mașini de comprimat acționate
mecanic sunt următoarele, cu excepția:
A mașinilor de comprimat cu ultrasunete
B mașinilor de comprimat cu excentric
C mașinilor de comprimat rotative cu
viteză înaltă
D mașinilor de comprimat rotative cu
umplere prin forță centrifugală
E mașinilor de comprimat rotative pen­
tru comprimare multiplă

224 | Comprimate, capsule
227 • Alegeți afirmațiile adevărate refe­
ritoare la dezavantajele utilizării cap­
sulelor gelatinoase moi:
A substanța activă poate migra din vehi­
culul uleios în pereții de gelatină
B comparativ cu alte forme (tablete
comprimate direct) sunt mai scumpe
C prezintă absorbție mai scăzută a sub­
stanței active comparativ cu elibera­
rea ei dintr-o formă solidă
D au un gust neplăcut
E există posibilitatea de interacțiune
între conținutul lichid și pereții cap­
sulelor de gelatină moi
228 • *Următoarele afirmații privind
capsulele cu eliberare modificată sunt
adevărate, cu excepția:
A includ capsulele cu eliberare susținută
B includ capsulele cu eliberare prelun­
gită
C pot fi capsule tari
D pot fi capsule moi
E pot fi și capsule pentru calea oftal-
mică
229 • *La mașinile de umplere a cap­
sulelor operculate cu tub dozator se exe­
cută următoarele operații, cu excepția:
A tubul este coborât deschis în patul
de pulbere
B pulberea intră în tub pentru a umple
camera și a forma un dop
C dopul este poziționat peste discul doza­
tor prin acțiunea forței centrifuge
227 A B E • 228 E • 229 C • 230 A C E • 231 D
■
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
D dozatorul este poziționat peste cor­
pul capsulei goale
E pistonul este coborât și elimină dopul
în interiorul capsulei goale
230 • Factorii chimici care influențează
*
absorbția substanței active din compri­
matele orale sunt:
A constanta de disociere
B forma cristalelor
C lipofilia, hidrofilia
D solubilitatea
E stabilitatea
231 • ^Următoarele afirmații cu privire
la granularea uscată sunt adevărate, cu
excepția:
A densitatea granulelor obținute este
mai mare comparativ cu cele obținute
prin procedeul de granulare umedă
B se folosesc aceiași excipienți ca și
în granularea umedă sau comprima­
rea directă
C în general, substanța medicamentoasă
este componentul majoritar al com­
pactului
D în procesul de compactare se for­
mează brichete, ca urmare a unei
presiuni hidraulice pe cilindri
E dezagreganții și lubrifianții se folo­
sesc în cantități foarte mici
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
232 • Umplerea capsulelor operculate
cu pelete implică, în funcție de metodă:
A comprimarea peletelor
B aspirarea sferelor în interiorul came­
rei de măsurare
c eliminarea sferelor cu ajutorul vidu­
lui în corpul capsulelor
D umplerea prin gravitație
E dozatoare speciale cu piston și aspi-
rare cu vid
233 • Despre evaluarea bioadezivității
comprimatelor sunt adevărate urmă­
toarele afirmații:
A este esențială pentru controlul com­
primatelor cu eliberare prelungită
B este inclusă în controlul oficial de
calitate a comprimatelor
C utilizează ca substrat o membrană
biologică
D se bazează pe măsurarea forței nece­
sare pentru deplasarea comprimatului
E se efectuează în vase termostatate
234 • ^Precizați care dintre următoarele
prevederi ale FR X, supl. 2004, nu se
referă la comprimatele utilizate în cavi­
tatea orală:
A sunt, în general, comprimate neaco­
perite
B sunt, în general, comprimate filmate
C permit eliberarea lentă a substanțelor
active și o acțiune locală
D permit eliberarea și absorbția sub­
stanțelor active într-o anumită parte
a cavității orale
232 B C D E • 233 C D E • 234 B • 235 C • 236 B • 237 A C D E
Comprimate, capsule 225
E trebuie să corespundă prevederilor ofi­
ciale pentru preparatele bucofaringiene
235 • *In procedeul de comprimare
directă:
A nu se folosesc lubrifianți, deoarece
nu este nevoie
B se limitează amestecarea cu diluan-
tul la 2-5 min.
C particulele mari sunt dificil de ames­
tecat
D există avantajul că pulberile nu se
încarcă cu sarcini electrostatice
E nu se folosesc dezagreganți
236 • *CelIactoza:
A este un excipient insolubil în apă
B este un amestec de lactoză și celu­
loză microcristalină
C este foarte higroscopică
D este un amestec de lactoză, celuloză
microcristalină și croscarmeloză
E prezintă o compresibilitate redusă
237 • Umectarea masei de pulbere com­
pusă în procesul de granulare umedă:
A este influențată de solubilitatea pul­
berii
B nu este afectată de viscozitatea lian­
tului
C poate fi făcută cu un lichid precum
alcoolul
D poate fi făcută cu un lichid precum
izopropanolul
E este afectată de gradul de finețe al
pulberii
226 | Comprimate, capsule
238 • ^Următoarele afirmații despre
capsulele operculate sunt corecte, cu
excepția:
A sunt notate convențional cu 8 numere
(între 000 și 5), direct proporționale
cu volumul
B există și capsule cu corp alungit
C culoarea alb a capsulelor este aso­
ciată semnificativ cu grupa analge­
zicelor
D se pot sigila prin aplicarea unei benzi
de gelatină la cald
E capsulele colorate opace conțin con-
servant
239 • *Precizați care dintre următoarele
prevederi ale FR X, supl. 2004, nu se
referă la comprimatele orodispersabile:
A sunt comprimate neacoperite
B sunt destinate plasării în cavitatea
orală
C se dispersează rapid în cavitatea orală,
înainte de a fi înghițite
D se dezagregă în mai puțin de 3 min.
E nu sunt supuse testului de dezagre­
gare
240 • *Dacă nu se prevede altfel, timpul
maxim de dezagregare în apă admis de
FR X pentru comprimatele neacoperite
este:
A 5 min.
10 min.
C 15 min.
D 30 min.
E 60 min.
238 A • 239 E • 240 C • 241 A • 242 D E • 243 D
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
241 • ^Următoarele afirmații privind
chitozanul ca excipicnt pentru fabrica­
rea pereților capsulelor dure sunt ade­
vărate, cu excepția:
A este un polizaharid anionic
B se obține din surse naturale
C este degradat de microflora din colon
D se obține prin dezacetilare
E capsulele pe bază de chitozan se
dizolvă în apă și în lichidele biolo­
gice
242 • Copolimerul alcool polivinilic-acril-
metilmetacrilat ca excipient pentru fabri­
carea pereților capsulelor operculate:
A prezintă o permeabilitate înaltă pen­
tru vaporii de apă
B are un luciu scăzut
C prezintă reacția Maillard cu sub­
stanțele asociate
D se deformează la cald, la peste 60°C
E este solubil în apă la temperatura
camerei
243 • *Excipienți diluanți care acționează
ca dezagreganți sunt:
A manitolul, sorbitolul, xilitolul
B zahărul compresibil, maltodextrina
C carbonatai de calciu, carbonatai de
magneziu, fosfatul de calciu
D amidonul, amidonul pregelatinizat,
celuloza microcristalină
E lactoza anhidră și monohidratul
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
____ J - .‘Lv■ ’ .*<
244 • Alegeți proprietățile fizico-mecanice
ale materiilor prime importante pentru
procesul de formulare a comprimatelor:
A puritatea microbiologică
B densitatea
C permeabilitatea prin membrane bio­
logice
D curgerea
E compresibilitatea
245 • *La inscripționarea comprimate­
lor următoarele afirmații sunt adevă-
rate, cu excepția:
A inscripția nu trebuie să depășească
50% din suprafața comprimatului
B unghiul inscripției este, teoretic, de 60°
C o gravare mai profundă se va efec­
tua pe suprafața poansonului superior
D se vor evita colturile ascuțite
» 9
E în cazul comprimatelor convexe, se
preferă să se lase liber centrul
246 • ^Selectați afirmația falsă despre
lubrifianți:
*
A suprafața netedă și aspectul strălucitor
al comprimatelor depind de natura
lubrifiantului
B lubrifianții insolubili nu reduc rezis­
tența mecanică a comprimatului
C timpul de amestecare a lubrifiantu­
lui pulbere cu granulatul înainte de
comprimare este decisiv
D benzoatul de sodiu, PEG 4000, PEG
6000, laurilsulfătul de sodiu sunt
lubrifianți solubili
244 B D E « 245 A • 246 B • 247 A B C • 248 A B C E
Comprimate, capsule 227
E se pot folosi asociații de lubrifianți
solubili cu insolubili
247 • Pentru procedeul de fabricație a
comprimatelor sunt adevărate următoa­
rele afirmații:
5
A constă în compactarea unei mase de
material solid: pulbere, granule sau
pelete într-un spațiu limitat
B materialul trebuie să prezinte capa­
citatea de a-și micșora volumul, sub
acțiunea forțelor aplicate
C materialul trebuie să formeze un
compact solid, cu rezistență meca­
nică bună
D compresibilitatea materialului nu se
poate ameliora prin adaos de excipienți
E comprimarea indirectă nu este influen­
țată de compactibilitatea materialu­
lui
248 • Următoarele substanțe sunt for­
matori de film enterosolubili în peretele
capsulelor:
A ceara de Camauba
B acetosuccinatul de celuloză
C șelacul
D dioxidul de titan
E flalatul de hidroxipropilmetilceluloză
228 | Comprimate, capsule
249 • Selectați formele farmaceutice orale
pentru care timpul de rezidență intes­
tinal este foarte important:
A comprimate
B sisteme cu eliberare prelungită, susți­
nută, controlată
C sisteme de transport mediate de trans­
portori intestinali
D soluții
E suspensii
250 • *Precizați pentru care dintre
următoarele categorii de comprimate
orale supl. 2004 al FR X prevede la
determinări finețea de dispersare:
A comprimate efervescente
B comprimate pentru dispersii orale
C comprimate pentru soluții orale
D comprimate orodispersabile
E comprimate acoperite
251 • Alegeți afirmațiile adevărate des­
pre excipienții antifricționali:
A cel mai puțin folosiți antiaderenți sunt
amidonul și talcul
B dioxidul de siliciu coloidal (Aerosil)
este recomandat ca glisant
C cantitatea de stearat de magneziu este
limitată (până la 1%), datorită carac­
terului hidrofob prelungește timpul
de dezagregare a comprimatelor
D acidul stearic este un bun lubrifiant,
dar scade timpul de dezagregare a
comprimatelor
i
249 A B C • 250 B • 251 B C E • 252 B D • 253 D • 254 C D
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
E behenatul de gliceril este lubrifiant
insolubil și se recomandă în proporție
1-3%
252 • Alegeți afirmațiile corecte referi­
toare la comprimatele vaginale:
A se prezintă ca mici discuri sterile,
solubile după aplicare
B se introduc în vagin, unde se dizolvă
sau se dezagregă
C sunt comprimate sterile destinate pre­
parării de soluții sau suspensii pen­
tru irigații vaginale
D sunt destinate a fi dizolvate pentru
irigații vaginale
E pot fi și comprimate cu eliberare
secvențială
5
253 • *Următoarele substanțe sunt plasti-
cizanți în peretele capsulelor, cu excepția:
A trietilcitratului
B glicerolului
C PEG 400 stearat
D acidului stearic
E diacetatului de gliceril
254 • Micronizarea substanței active în
procesul de comprimare directă:
A scade viteza de dizolvare
B îmbunătățește curgerea
C creează dificultăți de amestecare
D conduce la interacțiuni de suprafață
E se realizează în întreg amestecul,
după amestecarea cu excipienții
\

TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
255 • *Conținut multiplu în capsulele
operculate sunt următoarele, cu excepția:
A pelete + comprimat
B pelete + pulbere
C pelete A + pelete B
D pulbere A + pulbere B
E pulbere + comprimate A 4- compri­
mate B
256 • *FR X prevede că la prepararea
învelișului capsulelor se pot folosi urmă­
toarele substanțe auxiliare, cu excepția:
A agenți de opaci fiere
B coloranți admiși de Ministerul Sănă­
tății
* formă farmaceutică, alegeți afirmația
C conservanti antimicrobieni
D tensioactivi
E dezagreganți
257 • Un dezagregant trebuie să aibă
următoarele proprietăți:
A hidrofilie puternică
B solubilitate scăzută în apă
C comportament scăzut de formare a
mucilagiilor cu apa
D fluiditate și compresibilitate scăzute
E capacitate de deformare plastică scă­
zută
255 D • 256 E • 257 ABC* 258 B D • 259 C
Comprimate, capsule j 229
258 • Supl. 2004 al FR X prevede pentru
testul de dezagregare a comprimatelor
acoperite, altele decât comprimatele fil­
mate, următoarele condiții experimentale:
A 10 comprimate
apa ca mediu lichid
C pepsină - soluție acidă ca mediu lichid
D 60 min. - timpul maxim de deza­
gregare, cu excepția cazurilor justi­
ficate și autorizate
E 120 min. - timpul maxim de deza­
gregare, cu excepția cazurilor justi­
ficate și autorizate
259 • *în ceea ce privește perlele ca
corectă:
A sunt capsule moi, mari și elastice,
care conțin cantităti mai mari de
9 9
Ig în interior
B prezintă formă ovală și conțin sub­
stanțe de 0,5 g până la 1 g
C au formă sferică și prezintă o consis­
tență rigidă, fiind mai dure
D prezintă greutate superioară capsu-
linelor
E au un capăt care poate fi răsucit sau
rupt, prin aceasta permițând accesul
la materialul de umplere
F
230 | Comprimate, capsule
260 • La aparatul de încapsulat Feton:
A se pot efectua operațiile de deschi­
dere, umplere, închidere
B se realizează comprimarea unei canti­
tăți măsurate de pulbere (dop), pen­
tru a fi ejectată în corpul capsulelor
C se introduce cantitatea de pulbere în
corpul capsulei prin nivelare
D se pot efectua eventual și operațiile
de acoperire și ambalare în blistere
E umplerea se realizează cu tub dozator
261 • Dispozitivele de testare a dizolvării
comprimatelor și capsulelor, bazate pe
convecția forțată în condiții non-sink
folosesc următoarele metode:
A metoda discului static
B metoda filtrului rotativ
C metoda paletei suspendate
D metoda rostogolirii
E metoda solvometrului
262 • Pentru următoarele substanțe active
poate fi necesară o acoperire enterică
a capsulelor dure:
A clorochin fosfat
B bisacodil
C levodopă
D acetat de retinol
E acetat de tocoferol
260 A C D • 261 B D • 262 A B C • 263 A B • 264 C • 265 A
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
263 • Conform Sistemului de Clasificare
Biofarmaceutică (SCB) a substanțelor
medicamentoase:
A substanțele din clasa I prezintă o per­
meabilitate înaltă
B substanțele din clasa III prezintă o
permeabilitate scăzută
C substanțele din clasa III prezintă o
solubilitate scăzută
D substanțele din clasa II prezintă o
permeabilitate scăzută
E substanțele din clasa II prezintă o
solubilitate înaltă
264 • *Următoarele substanțe active
incluse în capsulele operculate sunt
degradate în stomac de pH-ul acid al
sucului gastric și de enzime, cu excepția:
A eritromicinei bază
B diclofenacului sodic
C paracetamolului
D pancreatinei
E eritromicinei stearat
265 • *Dezavantaje ale granulării uscate
sunt următoarele, cu excepția:
A randamentului scăzut în cazul folo­
sirii compactorului cu role
B volumului mare de pulbere reziduală
C utilizării scăzute în industria farma­
ceutică
D eroziunii particulelor
E fenomenului de segregare în timpul
amestecării
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 231

266 • Următoarele afirmații privind B previn aderența materialului de com­

dezagreganții în formularea pulberilor primat, de suprafața matrițelor și a
pentru introducerea în capsulele oper- poansoanelor
culate sunt adevărate: C previn evacuarea comprimatului din
matriță
A sunt aceiași dezagreganți ca ai com­
D reduc frecarea între particule (gra­
primatelor
nule) și între părțile laterale ale com­
B cel mai frecvent se folosește fosfa­
primatului și matriță
tul de calciu dibazic
E favorizează evacuarea comprimatu­
C dezagreganții sunt mai eficienți în pro­
lui din matriță
movarea dizolvării substanței active
decât lactoza
D se utilizează superdezagreganți
269 • Procesul de comprimare cuprinde
E cea mai eficientă dezagregare nece­
următoarele etape:
sită concentrații de 4-6 %
A formarea de rupturi fragile în stratul
comprimatului
267 • Selectați afirmațiile adevărate B formarea de punți solide
referitoare la aglutinanți:
C rearanjarea particulelor solide
A o cantitate mare de aglutinant cores­ D laminarea
punde unei compactibilități crescute E deformarea particulelor în punctele
a granulelor de contact
A se folosesc atât sub formă de soluții,
dispersii, geluri, cât și sub formă de
pulberi 270 • ^Următoarele determinări sunt
B celuloza microcristalină este un aglu­ prevăzute de supl. 2004 al FR X pentru
tinant utilizat în comprimarea directă controlul calității capsulelor, cu o excepția:
C se folosesc atât în granularea umedă,
A uniformității conținutului
cât și în cea uscată
B uniformității masei
D aglutinanții nu influențează dezagre­
garea comprimatelor C friabilității
D dizolvării
E dezagregării
268 • ^Selectați afirmația falsă privind
funcțiile pe care Ie îndeplinesc agenții
antifricționali în procesul de fabricare
a comprimatelor:

A facilitează curgerea materialului în

matriță

266 A D E • 267 A B C D • 268 C • 269 C E • 270 C

232 ț Comprimate, capsule TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

271 • ^Următoarele afirmații sunt ade- D conduce la comprimate cu rezistență

vărate, cu excepția: mecanică mai redusă comparativ cu
comprimatele obținute prin celelalte
A umiditatea capsulelor gelatinoase metode
goale trebuie să fie de 13-16% E îmbunătățește proprietățile de curgere
B capsulele cu HPMC au un conținut a patului de pulbere
de umiditate mai mare decât cele
gelatinoase, dar pot fi uscate până
la 1% umiditate 274 • Următoarele formulări sunt folo­
C capsulele dure sunt livrate închise site la umplerea capsulelor dure:
de către fabricanți firmelor produ­
cătoare de medicamente A pulberi
D capsulele goale se depozitează la o B pelete
umiditate relativă de 35-50% C suspensii apoase
E capsulele dure sunt imprimate îna­ D emulsii
inte de a fi umplute E paste

272 • *Următoarele afirmații privind 275 • *Sunt cerințe pentru excipienții

granularea uscată sunt adevărate, cu pentru comprimare directă următoarele,
excepția: cu excepția:

A se mai numește comprimare dublă A stabilitate fizico-chimică și micro­

B este o metodă de elecție pentru gra­
nularea substanțelor termostabile
C determină o diminuare a comporta­
mentului elastic al unor substanțe
D oferă posibilitatea de reglare a forței
de compactare
E este un proces tehnologic continuu
biologică
B reproductibilitatea proprietăților de
la șarjă la șarjă
C capacitate de diluare redusă
D proprietăți bune de curgere
E densitate înaltă

276 • Precizați care dintre următoarele

273 • Comprimarea cu ajutorul ultra­ substanțe medicamentoase sunt incluse
sunetelor: în clasa II a Sistemului de Clasificare
Biofarmaceutică:
A are dezavantajul de a crește feno­
menele de laminare și decapare A ciclosporina
este o metodă aplicabilă în special B griseofulvina
la comprimarea directă C ketoprofenul
C îmbunătățește densitatea comprima­ D piroxicamul
tului E teofilina

271 B • 272 B • 273 B C E • 274 A B E • 275 0276 AB D

 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
277 • Factorii care favorizează coeziu­
nea particulelor în comprimarea directă
sunt:
A prezența apei de cristalizare
B prezența particulelor foarte fine (sub
0,5 mm) în pulbere
c mărimea particulelor solide între
0,5-1,5 mm
D tendința redusă de deformare
E caracteristici de plasticitate
278 • *Pentru testarea eliberării in vitro
din comprimate a substanțelor medica­
mentoase a căror solubilitate este puțin
influențată de pH, se utilizează ca mediu
de dizolvare:
A apă distilată
B suc gastric artificial
C un lichid asemănător celui intestinal
D amestecuri de solvenți
E apă distilată cu adaos de tensioactivi
279 • *Sunt comprimate retard care se
fabrică prin procedee specifice sau cu
substanțe auxiliare speciale următoa­
rele tipuri, cu excepția:
A comprimate cu straturi multiple
B lanterule
C comprimate de tip matriță
D comprimate de tip rezervor
E comprimate secționabile
277 A C E • 278 A • 279 E • 280 B • 281 A B E • 282 E
X
Comprimate, capsule 233
280 • *Precizați în câte etape are loc
procesul de dezagregare a comprima­
telor:
A 2
B 3
C 4
D 5
E 6
281 • în funcție de metoda de prepa­
rare, se disting următoarele tipuri de
capsule moi:
A capsule moi obținute prin imersie
B capsule moi obținute prin presare
(ștanțare)
C capsule moi obținute prin liofilizare
D capsule moi obținute prin sferoni-
zare
E capsule moi obținute prin picurare
282 • *în ceea ce privește capsulele gela­
tinoase moi, următoarele substanțe pot
îndeplini rol de plasticizant, cu excepția:
A glicerinei
B sorbitolului
C propilenglicolului
D polietilenglicolilor lichizi
E acetoftalatului de celuloză
234 |

Comprimate, capsule TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

______________________________________

283 • * Materialele de umplere a capsu- 286 • Alegeți afirmațiile adevărate refe­

lelor gelatinoase moi includ următoa- ritoare la comprimate:
rele, cu excepția:
A din punct de vedere fizic, compri­
A soluțiilor și suspensiilor matele sunt sisteme macroeterogene,
B emulsiilor de tip gaz/solid
C formelor semisolide B ca probă de control al calității, fri­
D pulberilor abil itatea caracterizează rezistenta
E formulărilor termomaleabile comprimatelor la abraziune
C excipienții coprocesați sunt utilizați
pentru comprimarea prin granulare
284 • Alegeți excipienții antiaderenți D curgerea materialului de comprimat
hidrofobi utilizați în fabricarea compri­ poate fi îmbunătățită prin adăugare
matelor: de glisanți sau lubrifianți
E umiditatea ambiantă nu influențează
A amidon procesul de comprimare
B stearat de magneziu
C behenat de gliceril
D acid stearic 287 • ^Conform criteriului de clasifi­
E PEG-uri care biofarmaceutică, comprimatele pot
fi de următoarele categorii, cu excepția:

A comprimate cu eliberare prelungită

285 • *Alegeți afirmația corectă despre
excipienții utilizați la fabricarea com­
primatelor:
A lactoza spray-dried nu posedă pro­
prietăți bune de curgere
B amidonul pregelatinizat este un exci-
pient superdezagregant
C polividona reticulată este un excipi-
ent diluant
D celuloza microcristalină este un aglu-
tinant utilizat în comprimarea directă
E PEG 6000 este un lubrifiant insolu­
bil în apă
B comprimate cu substanțe active din
clasa I, cu solubilitate mare și per­
meabilitate mare
C comprimate cu substanțe active din
clasa II, cu solubilitate mică și per­
meabilitate mare
D comprimate cu substanțe active din
clasa III, cu solubilitate mare și per­
meabilitate mică
E comprimate cu substanțe active din
clasa IV, cu solubilitate mică și per­
meabilitate mică

283 D • 284 B C D • 285 D • 286 A B D • 287 A

 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 235

288 • *Nu este excipient coprocesat: C nivelarea materialului din matriță se

face de către poansonul superior
A Cellactoza
D modificarea poziției poansonului supe­
B Microcelac-100
rior determină capacitatea matriței
C Ludipress
E poansonul inferior evacuează com­
D Kollidon 30
primatul până la nivelul de deasupra
E Pharmatose DCL-40
matriței

289 • Scopurile pentru care se folosesc

292 • *Etapele unui ciclu de compri­
coloranții în unele formulări de com­
mare la presa rotativă sunt următoa­
primate sunt:
rele, cu excepția:
A măresc stabilitatea
A pâlnia alunecă înainte și se oprește
B pot masca eventualele degradări
deasupra matriței, pe care o umple
C diferențiază concentrațiile diferite ale
9 9

substanței active B placa turnantă se rotește și aduce

9

D identifică produsele în procesul de matrița în poziția de lucru

fabricare C ajustarea volumului prin eliminarea
E considerente de ordin comercial excesului de material
D precomprimarea materialului
E comprimarea
290 • Cel-O-Cal este:

A celuloză microcristalină
293 • Mașinile de comprimat cu sistem
B un excipient coprocesat ce conține
de umplere prin forța centrifugală:
30% celuloză microcristalină cu 70%
sulfat de calciu anhidru A sunt mașini de comprimat cu excen­
C solubil în apă tric
D folosit în comprimarea directă B asigură separarea totală a produsului
E un excipient coprocesat cu compre- de zona lubrifiată a poansonului
sibilitate și capacitate de dezagre­
C introduc amestecul de comprimat prin
gare bună
orificii cu dispunere radială laterală
D sunt mașini instrumentate

291 • La mașina de comprimat cu excen­ E nu permit ajustarea automată a came­

tric: rei de umplere, aceasta trebuie schim­
bată în cazul schimbării produsului
A distribuitorul este mobil
%

B retragerea pâlniei are loc concomi­

tent cu intrarea poansonului superior
în matrită 9

288 D • 289 C D E • 290 B D E • 291 A B E • 292 A • 293 C D

1
236 | Comprimate, capsule
294 • Mașinile de comprimat cu ultra­
sunete:
A folosesc ultrasunete de intensitate
joasă
B folosesc o forță de comprimare de
câteva tone
C generează comprimate cu o porozi-
tate reziduală foarte scăzută
D permit încorporarea de masă mare
de substanță medicamentoasă în com­
primat (până la 75%)
E permit un control eficient al cedării
substanțelor medicamentoase din
comprimate
295 • Comprimarea cu ultrasunete:
A poate avea efecte negative asupra
proprietăților de dezagregare a com­
primatelor
B poate dezvolta punți sinterizate între
particule, care accelerează procesul
de dezagregare a comprimatelor
C nu influențează viteza de dizolvare
a substanțelor medicamentoase
D poate determina creșterea tempera­
turii în interiorul patului de pulbere,
ducând la modificări ale proprietăților
fizico-chimice ale substanțelor supuse
comprimării
E are avantajul că nu produce modi­
ficări ale legăturilor interparticulare
294 C D E • 295 A D • 296 D • 297 C • 298 E
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
296 • *O rezistență mecanică scăzută a
comprimatelor poate fi cauzată de urmă­
torii factori, cu excepția:
A aplicarea unei presiuni insuficiente
de comprimare asupra materialului
B supraamestecarea cu lubrifiant la
unele formulări
C în cazul precomprimării, de un raport
între precomprimare și comprimare
neadecvat
D o viteză de presare redusă
E fenomenul de decapare
297 • ^Următoarele sunt etape ale fabri­
cării comprimatelor prin granulare în
pat fluidizat, cu excepția:
A pulverizării
B cernerii
C compactării
D umectării masei
E uscării granulelor
298 • *Schema de fabricare a compri­
matelor prin presare directă cuprinde
următoarele elemente, cu excepția:
A alimentare cu s.m.
B adăugare a excipienților
C măruntire9
D amestecare
E uscare
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 237

299 • Următorii excipienți se amestecă 302 • Capsulele cu dezagregare în colon:

cu granulele în procesul de fabricare a
comprimatelor prin granulare umedă: A sunt formulate cu proteine
B sunt formulate cu peptide cu mole­
A dezagregantul cule mici
B lubrifiantul C se pot obține prin acoperirea capsu­
C glisantul lelor cu polimer metacrilat de metil
D aglutinantul lichid D se obțin prin formulări care flotează
E diluantul E se obțin prin umplere cu unele combi­
nații de acoperire sensibile la pH

300 • Blisterele obținute prin sudare

cross-net*. 303 • ^Formulări pentru umplerea cap­
sulelor dure sunt următoarele, cu
A blochează pătrunderea aerului în alve­ excepția:
olele cu comprimate
B au dezavantajul creșterii deșeurilor A pulberilor
de materiale B peletelor
C utilizează doar o gamă redusă de C amestecurilor tixotrope
materiale D suspensiilor apoase
D sunt ambalaje de tip bandă E amestecurilor care se înmoaie la cald
E pot contribui la prelungirea terme­
nului de valabilitate al substanței
medicamentoase 304 • Capsulele operculate pot fi umplute
cu următoarele forme farmaceutice solide
asociate, cu excepția:
301 • ^Următoarele substanțe sunt
A tabletă/lichid
materii prime la formularea învelișului
cașetelor, cu excepția: B pulbere/tabletă
C pelete A/pelete B
A amidonului de grâu D pelete/tabletă
B hidroxipropilmetilcelulozei E pulbere/pelete/tabletă
C fainii de orez
D glicerolului
E oxizilor de fier

299 A B C • 300 A E • 301 B • 302 A B C E • 303 D • 304 A

238 | Comprimate, capsule
305 • Următoarele afirmații privind
cașetele sunt false:
A la umplere, divizarea pulberii se face
direct în cașete
B umplerea se poate face semiauto­
mat, cu un dispozitiv de divizare
care acționează prin compresie
C închiderea semiautomată a cașetelor
se poate face pe cale umedă în cazul
cașetelor de formă satumiană
D închiderea semiautomată se poate
face pe cale umedă în cazul cașetelor
care se închid prin îmbinare
E umplerea cașetelor se poate face și
în industrie, cu mașini automate
306 • *Selectați enunțul adevărat refe­
ritor la Spansule®:
A sunt capsule moi
B sunt cașete
C sunt capsule tari
D se mai numesc PCcaps
E se mai numesc Licaps
307 • Micronizarea substanțelor medi­
camentoase care se umplu în capsulele
operculate determină:
A creșterea vitezei de dizolvare
B creșterea ariei suprafeței disponibile
dizolvării
C reducerea permeabilității patului de
pulbere
D peste o anumită limită, se observă
o tendință de agregare a particulelor
micronizate datorită interacțiunii cu
suprafața coezivă
305 A D • 306 C • 307 A B I) • 308 A B D E • 309 C • 310 B
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
E o curgere mai bună decât a particu­
lelor mari
308 • *Următorii diluanți cresc proprie­
tățile de curgere în dezvoltarea de for­
mulări pentru mașinile de umplere
automată a capsulelor, cu excepția:
A amidonului pregelatinizat
B lactozei spray
C trisilicatului de magneziu
D celulozei microcristaline
E fosfatului dicalcic dihidrat
309 • *Granularea pulberilor pentru
încapsulare în capsulele operculate con­
duce la:
A reducerea curgerii
B creșterea adeziunii particulelor fine
de suprafețele metalice
C creșterea uniformității conținutului
la substanțele cu doze mici
D creșterea volumului
E creșterea aglomerării particulelor fine
310 • ^Gelatina de tip A folosită pentru
fabricarea pereților capsulelor:
A se obține prin hidroliză alcalină
B prezintă un punct izoelectric aproape
de pH = 9
c prezintă un punct izoelectric în regi­
unea de pH = 4.7
D se obține din carne
E se obține prin stropire cu apă de var
/
I
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 239

311 • Conform FR X, perlele conțin: 314 • Timpul de rezidență gastrică al

unui comprimat poate fi scurtat prin
A substanțe active lichide sub formă administrarea acestuia:
de pastă
B substanțe solide în soluție A cu apă
C amestecuri de substanțe sub formă B cu alimente grase
de pulberi C în poziție culcat pe spate
D amestecuri de substanțe sub formă
9
D pe nemâncate
de granulate E cu alimente ce conțin proteine
E substanțe sub formă de pulberi

315 • *In cazul stomacului fără ali­

312 • Dezagregarea lentă a unui com­ mente, tranzitul formei farmaceutice
primat neacoperit poate avea ca rezul­ solide este guvernat de complexul mio-
tat: electric migrant, caracterizat de:

A creșterea biodisponibilității substanței A 2 faze

medicamentoase B 3 faze
B modificarea acțiunii biologice a sub­ C 4 faze
stanței medicamentoase
9 D 5 faze
C absorbția incompletă a substanței E 6 faze
medicamentoase
D întârzierea debutului acțiunii
substanței medicamentoase
9 316 • Care dintre următoarele substanțe
E modificarea solubilitătii substanței
9 9
medicamentoase sunt transportate para­
medicamentoase celular prin epiteliul absorbtiv gastro-
intestinal:

313 • ^Mecanismul prin care nu se efec­ A propranololul

tuează transportul substanțelor active B atenololul
prin epiteliul absorbtiv gastrointestinal C loperamidul
este: D cefalexinul
E tiludronatul
A contratransport prin eflux cu glico-
proteina-P
B paracelular
C transcelular, prin difuzie pasivă sau
facilitată
D transcelular, specializat
E paracelular, mediat
!

311 A B • 312 C D • 313 E • 314 A D • 315 C • 316 B C E

F
240 | Comprimate, capsule TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

317 • Care dintre următoarele substanțe 319 • *Tehnica de bază utilizată pentru
medicamentoase sunt transportate trans- investigarea structurii comprimatelor
celular, carrier mediat, prin epiteliul este:
absorbtiv gastrointestinal:
A tehnica imprimării statice
A captoprilul B tehnica porozimetriei
B cefalexina C spectroscopia de reflexie în IR
C ketoprofenul D metoda potențiometrică
D levodopa E metoda penetrometrică
E paclitaxelul

320 • *Sunt incluse în clasa III a Siste­

318 • *Conform FR X, capsulele oper- mului de Clasificare Biofarmaceutică
culate au formă: următoarele substanțe medicamentoase,
cu excepția:
A sferică
B ovală A alendronatului
C de cilindri alungiți, rotunjiți la capete B atenololului
D de cilindri plăți C bifosfonatului
E de torpilă D captoprilului
E griseofulvinei

317 A B D* 318 C • 319 B • 320 E

TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 241

Răspunsuri - referințe bibliografice

1 C (1 - p. 441) 28 B C (1 - p. 399)
2 A B E (1 - pp. 199-200) 29 C D (I - p. 532)
3 A (2 - p. 193) 30 D (1 - p. 447)
4 A B C (1 - p. 519) 31 C (2 - p. 193)
5 B E (1 - p. 391) 32 B C (1 - p. 416)
6 C (2 - p. 284) 33 A B D (1 - p. 539)
7 B D (1 - p. 272) 34 E (1 - p. 477)
8 D (1 - p. 489) 35 A D E (1 - p. 200)
9 E (1 - p. 521; 2 - p. 285) 36 C E (1 - p. 197)
10 A B E (1 - p. 276) 37 C (1 - pp. 391-392)
11 A C (1 - pp. 211, 499) 38 B D E (1 - p. 445)
12 D (1 - p. 238) 39 A C E (1 - p. 386)
13 B C D E (1 - pp. 439-440) 40 C (1 - p. 543)
14 A B E (1 - p. 385) 41 B C D (1 - pp. 454, 456)
15 B (1 - p. 241) 42 A (1 - p. 260)
16 A C E (1 - p. 541) 43 A B D (1 - p. 487)
17 A B C E (1 - p. 202) 44 C (1 - p. 532)
18 B C E (1 - pp. 258-259) 45 E (3 - p. 62)
19 A (1 - p. 440) 46 C (2 - p. 285)
20 D (1 - p. 261) 47 A B D (1 - pp. 448, 450)
21 A B E (1 - p. 200) 48 A E (1 - pp. 193-194)
22 D (1 - pp. 401, 403, 406) 49 B C E (1 - pp. 273-274)
23 B E (1 - p. 513) 50 A (2 - p. 193)
24 A B E (1 - pp. 431, 434) 51 C (1 - pp. 423, 425)
25 E (2 - p. 284) 52 A (1 - p. 489)
26 B C D E (1 - pp. 217-218) 53 E (1 - p. 489)
27 A B (1 - p. 520) 54 A C E (1 - p. 423)
242 | Comprimate, capsule TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

55 B (1 - p. 401) 93 B (1 - p. 538)
56 C D E (1 - pp. 456, 458) 94 A (1 - p. 512)
57 B (1 - pp. 258, 261) 95 C (3 - p. 52)
58 A B C (1 - p. 386) 96 B (3 - p. 65)
59 A B D (1 - pp. 519-520) 97 B (1 - p. 491)
60 A B C (1 - p. 262) 98 C (1 - p. 433)
61 B C E (1 - p. 211) 99 C (1 - pp. 435-437)
62 A B C E (1 - pp. 263, 265) 100 D (1 - p. 270)
63 A (1 - p. 281) 101 A D (1 - p. 197)
64 C (1 - p. 489) 102 B D E (1 - p. 515)
65 A C D (1 - p. 270) 103 A (1 - p. 428)
66 B (1 - p. 258) 104 A B C (1 - pp. 185-186)
67 B D (1 - pp. 230-232) 105 A C (2 - p. 284)
68 B E (1 - p. 518) 106 A C E (1 - p. 465)
69 B C D (1 - p. 495) 107 B (2 - p. 193)
70 A B (1 - p. 537) 108 B (1 - p. 428)
71 A (1 - p. 269) 109 A D (1 - pp. 438-440)
72 A D (1 - p. 386) 110 B D (3 - p. 61)
73 C (1 - p. 441) 111 E (1 - p. 261)
74 C D E (1 - p. 533) 112 E (3 - p. 58)
75 D (1 - p. 484) 113 A D (1 - p. 281)
76 C D (1 - pp. 208-209) 114 D (1 - pp. 463-465)
77 A B E (3 - p. 57) 115 E (3 - p. 52)
78 D (1 - p. 526) 116 A (1 - p. 429)
79 C D E (1 - p. 495) 117 B C (1 - p. 492)
80 D (1 - p. 496) 118 E (1 - p. 515)
81 A (1 - p. 517) 119 A (2 - p. 284)
82 D (1 - p. 441) 120 B (1 - p. 263)
83 C (2 - p. 193) 121 B (3 - p. 55)
84 E (1 - pp. 484-485) 122 A C E (1 - pp. 182-183)
85 A B (1 - p. 259) 123 A D E (1 - p. 283)
86 C (1 - p. 489) 124 C D (2 - p. 284)
87 B (3 - p. 56) 125 C (1 - pp. 501-502)
88 A C D (1 - p. 195) 126 B D (1 - pp. 462-463)
89 C D (1 - p. 541) 127 C (1 - p. 520)
90 C (1 - p. 229) 128 B C (1 - p. 537)
91 A (1 - p- 538) 129 C D (1 - p. 265)
92 A (1 - P- 248) 130 B D E (1 - p. 413)
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
131 D E (2 - p. 193)
132 C (3 - p. 64)
133 E (1 - p. 274)
134 B (1 - pp. 498-499)
135 B E (1 - p. 265)
136 B D (1 - p. 520)
137 C (1 - pp. 250-252)
138 A C (1 - pp. 516-517)
139 A D (1 - p. 271)
140 C (2 - p. 193)
141 B C D (1 - p. 519)
142 B D E (1 - p. 514)
143 A D (1 - pp. 497-498)
144 A B E (1 - pp. 541-542)
145 C (1 - pp. 432, 434)
146 A C E (1 - pp. 537-538)
147 B E (1 - pp. 206-207)
148 B (1 - pp. 195-196)
149 B (1 - p. 518)
150 E (1 - p. 205)
151 C D E (1 - p. 435)
152 A C D (1 - p. 386)
153 B C E (3 - p. 55)
154 A C D (1 - p. 199)
155 C (1 - pp. 440-441)
156 C (1 - p. 243)
157 A B D E (1 - p. 405)
158 C (1 - p. 543)
159 B (1 - p. 434)
160 C (1 - pp. 487-488)
161 B C D (1 - pp. 400-402)
162 C (1 - p. 238)
163 A (1 - p. 461)
164 B D (1 - p. 193)
165 E (1 - pp. 427-428)
166 B C D (3 - p. 66)
167 E (1 - pp. 428-429, 434)
168 A D (1 - p. 499)
Comprimate, capsule 243
169 AC D (1 - p. 523)
170 C D (1 - p. 390)
171 B D E (1 - p. 517)
172 A D (1 - pp. 195-196)
173 D (1 - pp. 428-429)
174 E (1 - p. 514)
175 A B D E (1 - p. 399)
176 D (1 - pp. 205-206)
177 A B E (1 - p. 529)
178 A D (1 - p. 523)
179 C D E (1 - p. 206)
180 B C D (1 - pp. 528-529)
181 A D E (1 - p. 524)
182 C (I - p. 521; 2 - p. 285)
183 C (1 - pp. 441-442)
184 AC D (1 - pp. 205, 208-209)
185 C D (1 - pp. 230-232)
186 E (3 - p. 54)
187 A B (1 - p. 527)
188 B C E (1 - p. 199)
189 C (2 - p. 193)
190 A B C E (1 - p. 486)
191 A B D (1 - pp. 258, 262)
192 A B C (1 - p. 399)
193 A (1 - p. 192)
194 A C D E (1 - p. 417)
195 A C D (1 - p. 497)
196 D (1 - p. 500)
197 C (1 - p. 520)
198 B (1 - p. 385)
199 D (1 - pp. 474-475)
200 D (1 - p. 426)
201 C E (1 - p. 513)
202 D (1 - p. 440)
203 B (1 - p. 272)
204 C (1 - p. 427)
205 E (1 - p. 533)
206 A C D (1 - p. 535)

244 Comprimate, capsule
207 D (1 - p- 262)
208 A (1 — P- 280)
209 E (1 - p. 488)
210 A C D (1 - pp. 412-413)
211 A C D (1 - pp. 488-489)
212 B D (1 - p. 538)
213 A (1 - p. 529)
214 B (1 - p. 435)
215 D (1 - p. 211)
216 A B D (1 - p. 537)
217 D (1 - p- 489)
218 A B E (1 - p. 495)
219 B (1 - p. 483)
220 B D (2 - p. 285)
221 B C E (1 - p. 522)
222 E (1 - pp. 217-218)
223 A (1 - p. 265)
224 A C D E (1 - pp. 486-487)
225 B (1 - pp. 467-468)
226 A (1 - p. 462)
227 A B E (1 - p. 260)
228 E (1 - p. 193-194)
229 C (1 - p. 234)
230 A C E (1 - p. 534)
231 D (1 - pp. 493-494)
232 B C D E (1 - p. 239)
233 C D E (1 - p. 528)
234 B (3 - p. 68)
235 C (1 - pp. 486-487)
236 B (1 - pp. 488-489)
237 A C D E (1 - p. 497)
238 A (1 - pp. 188, 190-191)
239 E (3 - p. 66)
240 C (1 - p. 521; 2 - p. 285)
241 A (1 - pp. 207-208)
242 D E (1 - p- 208) *
243 D (1 - p- 425)
w
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
244 B D E (1 - p. 395)
245 A (1 - pp. 458, 459)
246 B (1 - pp. 442, 443)
247 A B C (1 - p. 402)
248 A B C E (1 - p. 209)
249 A B C (1 - p. 539)
250 B (3 - p. 65)
251 B C E (1 - pp. 443-445)
252 B D (1 - p. 391)
253 D (1 - p. 210)
254 C D (1 - p. 491)
255 D (1 - p. 193)
256 E (2 - p. 193)
257 A B C (1 - p. 436)
258 B D (1 - pp. 521; 3 - 63)
259 C (1 - p. 260)
260 A C D (1 - pp. 219, 232)
261 B D (1 - p. 523)
262 A B C (1 - p. 203)
263 A B (1 - p. 197)
264 C (1 - p. 202)
265 A (1 - p. 492)
266 A D E (1 - p. 200)
267 A B C D (1 - pp. 417, 431-432, 434)
268 C (1 - p. 441)
269 C E (1 - p. 403)
270 C (3 - pp. 53-57)
271 B (1 - p. 216)
272 B (1 - p. 492)
273 B C E (1 - p. 479)
274 A B E (1 - p. 216)
275 C (1 - pp. 487, 488)
276 A B D (1 - p. 538)
277 A C E (1 - p. 487)
278 A (1 - p. 523)
279 E (1 - p. 391)
280 B (1 - pp. 519-520)
 TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Comprimate, capsule 245

281 A B E (1 - p. 261) 301 B (1 - p. 183)

282 E (1 - pp. 269-271) 302 A B C E (1 - p. 196)
283 D (1 - p. 262) 303 D (1 - p. 216)
284 B C D (1 - pp. 443-445) 304 A (1 - p. 240)
285 D (1 - pp. 428, 432, 440-441) 305 A D (1 - p. 184)
286 A B D (1 - pp. 385, 401, 403, 306 C (1 - p. 193)
413, 448) 307 A B D (1 - p. 198)
287 A (1 - p. 387) 308 A B D E (1 - p. 199)
re
288 D (1 - pp. 450, 451) 309 C (1 - p. 200)
289 C D E (1 - p. 445) 310 B (1 - pp. 205-206)
290 B D E (1 - p. 451) 311 A B (2 - p. 193)
291 A B E (1 - pp. 462-463) 312 C D (1 - p. 537)
292 A (1 - pp. 463, 465-466) 313 E (1 - p. 542)
293 B C D (1 - p. 476) 314 A D (I - p. 539)
294 C D E (1 - p. 479) 315 C (1 - p. 539)
295 A D (1 - p. 482) 316 B C E (1 - p. 543)
296 D (1 - p. 484) 317 A B D (1 - p. 543)
297 C (1 - p. 486) 318 C (2 - p. 193)
298 E (1 - p. 491) 319 B (1 - p. 539)
299 A B C (1 p. 500) 320 E (1 - p. 538)
300 A E (1 - p. 504)

Bibliografie

1. Popovici I., Lupuleasa D., Tehnologie farmaceutică, voi. III, ed. a Il-a, Editura Polirom, lași,
ISBN: 978-973-46-6910-3; 2017: 181-286; 385-544.
2 *** Farmacopeea Română, ed. a X-a, Editura Medicală, București, ISBN: 973-39-0226-8; 1993:
192-194; 284-286.
3. *** Farmacopeea Română, ed. a X-a, Supliment 2004, Editura Medicală, București, ISBN:
973-39-0531-3; 2004: 52-68.
 în colecția BIOS

au apărut:

Grigore Tinică, Eugen Săndică - Risc .>/ beneficiu în revascularizarea chirurgicala a miocardului
Ostin C. Mungiu, Dunărea G. lonescu, Victor Diaconescu - Evaluarea durerii. Algeziologie experimentalei
Vasile Astărăstoae, Gheorghe Scripcaru, Petru Boișteanu, Vasile Chirița, Călin Scripcaru - Psihiatrie medico-legală
A. Hufschmidt, C.H. Liicking - Neurologie integrală. De la simptom la tratament
Ostin C. Mungiu — Tratat de algeziologie
Ostin C. Mungiu, Cristina-Maria Gavrilescu - Farmacoepidemiologie
Vasile Astărăstoae, Ortansa Stoica — Genetică versus bioetică
Aurel Ivan — Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile
loan Bostaca, Carol Marcu - Diagnostic electrocardiografie
Simona Stolnicii, Doinița Rădulescu, Simona Mocan, Lucian Pușcașiu - Patologia colului și a corpului uterin
Eugen Târcoveanu - Tehnici chirurgicale
Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall — Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică
luliana Popovici, Lăcrămioara Ochiuz, Dumitru Lupuleasa - Terminologie medicală
și farmaceutică (ediția a Il-a)
Adrian Covic, Maria Covic, Liviu Segall, Paul Gusbeth-Tatomir - Manual de nefrologie
Eusebie Zbranca - Endocrinologie. Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine (ediția a IlI-a)
luliana Popovici, Dumitru Lupuleasa - Tehnologie farmaceutică (volumul 1, ediția a IV-a)
Dumitru D. Brănișteanu - Tulburările de creștere. Ghid de diagnostic și tratament
luliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Lăcrămioara Ochiuz - Dicționar farmaceutic (ediția a IH-a)
Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Ioana Dana Alcxa (ed.) - Bolile cardiovasculare la vârstnici
luliana Popovici, Dumitru Lupuleasa - Tehnologie farmaceutică (volumul 2, ediția a Il-a)
Mircea Covic, Dragoș Ștcfanescu, Ionel Sandovici, Eusebiu Vlad Gorduza - Genetică medicală (ediția a III-a,
revăzută integral și actualizată)
luliana Popovici, Dumitru Lupuleasa - Tehnologie farmaceutică (volumul 3, ediția a Il-a)
Ursula Stănescu (editor), Monica Hăncianu, Cerasela Elena Gîrd - Farmacognozie. Produse vegetale cu
substanțe bioactive
Magdalena lorga (coord.) - Boala cronică. O perspectivă interdisciplinară
Adrian Covic, Eusebiu Vlad Gorduza, Mircea Covic - Medicina genomică și bolile comune ale adultului
Dumitru Lupuleasa, Lăcrămioara Ochiuz (coord.) - Teste-grilă de tehnologie farmaceutică pentru admitere
la rezidențial (ediția Il-a)