7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.

  NULV
MAI 984

Dir  sum ar

• E L E C T R O N I C Ă
• MO E L IS M
• U T O M T I Z Ă R

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 1/16
 7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

. · . . . .. . c a •ri<::ilili de
p 1O N 1E R 1 -: ·-: _ - -. , ,
- . · ~ : _ - . ; ~ - - : ~ · ~ . _ - . - ... ' ' _._.- ·- \3 - •••
..
• .

~ .
ps l i 11•7
ale de ccm .ric
OI la -
ş t i i u c - l i c
z le in ş c o • i . La ap:c)lli'C
din acest an. l u C t ă r i l e .ar
llematici generali .FIZica in
RAMP D E L A N S A R E · .. rea unor f ~
curind va fi tesminatâ c o
din n a
aparatului destinat m a g n e t i z
In aceste zile, cind intregul popor i n t i m p i n ă cele d o u ă mari evenimente - r ee .l iz at d u p ă s c h e
ale anului - aniversarea a 40 de am de la revolutia de eliberare s o c i a l ă
nationali, a n t i f a s c i S t ă antiimperialista de la 23 August 1 9 « Congresul
ai Xlll-tea a partidului. p u r t ă t o r i i cravate r o ş i i cu tricoiOt" r ă s p u n d prin fapte
Pasiune- revisla ..Start spre viitor. C
rul acestuia o parte dintre
cercului de ş t i i n ţ e l e naturi
concrete d e m u n c ă i n v ă l a t u r a minunatefor conditii ce re-au fost create
pentru a se fonna ca oameni utili s o c . e t a ţ i i . l a implinirea a 35 de . . ; d e a
omuna: dia i n f l u e n ţ a apei magnet
pra ~ · dezvoUarii
p r e o c u p ă r i l e
de p 1 o n d~ ei impliniri
Cine sint Fizica
ctehmCJr
o n s t i ~ i se
r e a
p r i ~ o r cud e un
prezrnta t a ş bogat
a m e n t e patmares din tarainnoastra,
domeniulpasionati
creetiet Dintre mai amintim rec
cercului m
tehnice, r e a l i ~ ă r i ~ prefigureaza o ampla intrecere pentru participarea pasionatii? Membrii cer bateriilor uzate, r e z o l v ă r i l e
cu lucran cn mat ongmafe, d e mare utilitate, Tn etapa repubetcana a c:onc:ur  cului de f i z i c ă de la Ş c o a l a generala bleme. dezbatenle cu teme
sului ..Start spre viitor". P r e z e n t ă m in c e a s t ă p a g i n ă citeva dintre realizarile nr. 4 din Drobeta- Tumu Sevenn. meniul fiz1cii ca realiza
SI preocuparile pionierilor tehnicieni din u d e ţ e l e A r g e ş C a r a ş - S e v e r i n Dim - Prin ce se manifesta pasiunea aces numere din revista cercul
bovita Mehedinti. ' tora? Sint numeroase dispozitivele vers XX ' . Numarul primit
aparatele r e a l i z a t ~ in cadrul actiu
__
redactie se o r e ş t e a fi prin
nii permanente ce vtzeazâ autodot a tematica un argument in
rea cabinetutua ş c o l a t , d u p ă c u n ac  pasiunii pentru f i Z i c ă a p
de m e r : : a n i c ă - a J t o c a r t w i flnatizeaza tMtatea de cercetare nu c u n o a ş t e d e la a c e a s t ă ş c o a l ă .
un mecanism d e
1 geniozitate
distributie pentru
Dacia t 300 a c ă r u i utilizare COil
duc:e ra eoonornie de comtMrlibit.
Tot ta acest cerc a fost proiectat loace audiovizuale instala
c u t e z a n ţ ă e x e c u t a t ă o M f lnl de croit I.INIIr·
u l l pentru atelierele miel ale in Autodotare cele mai moderne. lnstaJatia
viziune cu circuit inchis a f
Pionierii a r g e ş e n i - d e t i n ă t o r i a1 dustriei textile. • zata in mare parte prin fort
unor locuri f r u n t a ş e in e d i ţ i i l e pre
cedente ale concursului republican
. Start spre vîrt:or ' - a s p i r ă la ac
la Casa pionierilor ş o i m 1 l
patriei din Curtea d e A r g e ş au fost
executate l u c r ă r i cu un grad ridicat
Ş I cercetare BeYii sint antrenati intr-
n e n t ă activitate de cercetar
tatele pasiunii s t r ă d a n i e
tuala editie la citeva pcermi. Speran de ingeniozitate. de unde caracte La liceul pedagogtc din Caranse cind obiectul W l O f c o m u n i c ă
tefe lorideilor
sînt argumentate de origina rul oarecum d e a n t i c i p a ţ i e Este b e ş , cu pionierit
d i ţ i o n a l ă
o perseverenta d e v e n i t ă tra
tehnicieni, a l ă t u r i siunile organizate
e ltceu. periodic
.
litatea pe câre le-au materia vorba de Ma$ina expertmentali cu d o r a ş judet
lizat in l u c r ă r i peo cit d e ingenioase proputste efectroctnetlci ,.Start de colegii lor din clasele mari, sint intr-un asemenea contex
pe atit de utile. 28811 . Realizatorii o definesc drept p r e o c u p a ţ i d e realizarea uZlOf apa resc ca a b s o l v e n ţ h acestui
l a Casa pk)nierilor ş o i m i l o f pa  vehiculul viitorului pentlu distant.-. rate, dispozitive, instalatii cu u t i t r z ă r i se integreze rapid in ritmu
triei din Topol owe ni, in cadrul cercu medii sa.atte. infocuind c:ombustl murtiple in laboratoarele de f i z i c ă . procfuc:tiw, sa d e v i n ă bun
u d e radiote&egrafie, s u b b f r u r n a bilul pe a z ă d e petrol cu c ţ i o n a r e a chimie. biologie. De la difectorui ,._
ceuJui. prot. Virginia Ardeleanu.
l i ş t i conttnuind de fapt s a I

rea c::onducâ1otutui de cen: Corneliu e t e c b i c : ă posibititatw:a re 

awînd domenile in care $i-au con
C i r c l u m ă n
s c u . . montare w p e r ă r i i energiei de- friilate.. un c:â au10do&aAs repJeZjnta o
a f l ă m siunile inca din anii pionier
lor elactJonice au realizat un Al c .p  deosebit inteles se va bucura Mo preocupare de prii'\ ordin. a ş a exp h gtnea i prezinta la lucru
tDr • • •IC ra<tio minialurizat 10 t o c ~ A l o i u l • ' M . . c s ~ o o • destinat c:indu-$e cum a fost posibil sa se dintre pionterii tehnicieni d
banda de 3,5 MIZ unul in ba . w e f e c t u ă r i i unor lucrari agricole alt realizeze taboratoare dotate cu m tj- ceuf Aedagogic din Caran
d e 7 fl8 Iz. Cofegii lor d e la ce rcuJ mental c:u biogaz benzlna.

"
In obiectiv: APLICABILITATEA
La Casa poniezilor ş o i m i l o r p a pomii in zonele g l e U a c : n : s i b i ~
triei din G i \ l i e ş t i judetul Dimbovita. Conduc::ilorut de cete Nie Marin, îm 
ptOnierii
nice se a f memtwi n ă e c:en:urilof
l ă in p t i ai t a p ă d e f i nte
a lh p r e u n ă
propus c:a
pionierii realizatori ş H i u
cu aoeae deosebit de utila
zare a l u c r ă r i l o r pe care le au reali lucrare fie r e a ' i z a t ă prin utilizarea
zat in C"l"ul concursului .,Start spre in cea mai rna.e parte a mzteiZalr:lol
D u p ă ce i-am va21d la lucru Sll••artSamblclor r e c o • d ~ i o m te
pe etec:trUi'licii, modEiis tteJnbrii c e u : u b de IRO Ir:li5m sint
RIUIUi. camr-.gau n e - i i m ctat seama a*>rii unor inspirate mil'Ctlete d e
c:a numitonJf COfntln al IUctarifor acUHMtz le t a c h e l e dar in c e t a ş t
esae a p l i c a b i G ţ a l e Q . utilitarea in cere timp ai unei l u a ari de larg io 1ll:
ma; cbtsenii atit din proce
d i ~ ~ e ~ ~ s e re s: clrijatoil u tifiw des1k 11 i n p t a ş 
sul instaucti• educatiw cit din act; ti 1 ii i n g r ă ş ă m i l : l l e l o r pe l e n n r i e
~ • clN m ico - s « h 'e.. llglk:ote-
A Plitnr:la Riua. Adriatta Voinea, Dicec:bul C a • i pionierilor ş o t 
Cristian Badea, Radu Riib' pabiei. praf. Aolin S'Canesc:u. rius. de &a l.iceuf ~ G r i g o r e
Ioana Enache. pe e i b ' ţ i membri aa
c:erc:ului d r a d i o e
~
ca1r:11 rea d e activitate Aun tia \linti
~
ne p r e : z i c s l ă
o d g i n a l ă
o IUcran dEosebit de
abac:tid a pionierilor d e
fa c e t a . l de tapis etie_ Ei vor finaliza
Cititorii dr escu- din T N g o v i ş t e . iud.
v i ţ a . propune un genezatu
tesocu i i n d n . w n ă
l or uU radio cu pornire prin SlliiiZOt
in finalizarea recep penbu .Jil i u 2f1I.Xr o tiJsi n ie de
clsaaensiuni mari pe care au intiru
construiesc. pentru ă w ă
Tranzisaollllelll T T2
c n a

afeseslk a t r ă l l i u c wa cm:u
lelegcafiei
  -

e * t e de U m i n ă . ispozitivului de
mâsur.uea C O I I t i m d t ~ Wc:uil or
.. . _ e s ~
..

pnn :ne
~ C i o c : â C i a "
a;JAt d e p x a pe e a t e
c:ae se impune
o t ~ i i l cititorii propun. l a n t asi-abil
Modul d e t u n c ; ţ i o o a r e
in1primae
rea n o ţ K n b pentruin cer
de elecllonica României i l
lumii traiSftlit tuiUror • f i o r Felibu pionieii care ww âwte Prin aat i-nbg a • c:uconstih
•k
;,<lu
c:urille Concomi- alfabetul Mone. etewt Slancu Ma- tacaeklr (care
7 •

• puiAtlfUI) 10nut din c a s c ă

tent cu activitatea p r a c t i c ă se are in rupe - apt'Îflde beeuf.
w lk se stimulalea inlelc sufut hl(.i
de o ţ i u n i l e ll&oeetice. pentru
2,5Vj0,3A. - •
Uootaiu' poate fi folosit
naacor- de a u d i o - f r e a
~ e n t ă
 

rea unor bogate din do  • ltstwea c:Pc:uiteloi de j o a

meniul electronicii_ Concursurile venta
.Cine ş t i e Of' u......_,_._ •
garNZ:al e inbe
e l e c b C H l i e ă . ,

actitillllt 5 • • d«mmlit a fi ef.ciuta

membrii grupdOr d e
c î ş t i g i " ,

Q
- .. _. . " " " "
a d e in
C:ompofler'.ee4'n 3
d e princ:ipiu
cai d e a . , . t t ă ( i l o r d n do 3V ralorufui.
inlocul baozisloareilrK AC
meniul eiectronicii_
De Wl d&osetlit illleces s e . bu  b +
fi tolosfle wrnetoarele
8C327. BC328. 8 0 1 3 6 .
tran

cura ctes.;gw una dir:Cie luaar 1 e BOMO e tc _ (illegtrea tipului

c e , ~ _ . d e modtfi IWoL F . worba de 21510f in b'oCtie
~ p a p o ~ t a t o i l ă pentru s tlopit rea be eului folosit)-
2eSTAAT VIITOR 2XAC180
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 2/16
 7/18/2019   1984 - Start Spre Viitor nr.5

ROMANIA
PE DRUMUL
MARILOR
ÎNFAPTUIRI
La lunii aprilie, t o v a r ă ş u l Nicolae
s f î r ş i t u l
C e a u ş e s c u secretar general al partidului
p r e ş e d i n t e l e Republicii, s-a întîlnit în cadrul
unor vizite de lucru cu oamenii muncii din
j u d e ţ u l Constanta din mari u n i t ă ţ i indus-
triale ale Capitalei. Vizitele au constituit noi
prilejuri de a analiza la f a ţ a locului posibili-
t ă ţ i l e existente pentru sporirea c o n t r i b u ţ i e i
marilor citadele m u n c i t o r e ş t i la realizarea
unei noi c a l i t ă ţ i a muncii a v i e ţ i i în toate
domeniile - obiectiv fundamental trasat de
Congresul al XI l-I ea al partidului pentru
acest cincinal.
Dialogul Nicolae C e a u ş e s c u
t o v a r ă ş u l u i
cu f ă u r i t o r i de b ţ m u r i materiale, cu repre-
i
z e n t a n ţ i ai conducerii ministerelor centra-
lelor industriale de profil cu s p e c i a l i ş t i , con-
stituie o e l o c v e n t ă ilustrare a p r e o c u p ă r i i
constante, s t ă r u i t o a r e a secretarului general
c ă i l e h o t ă r î t o r
al partidului pentru
m o d a l i t ă ţ i l e
de a examina
indeplinirea stabili
in cele mai tehnic
toare c calitativeconomiei
e r i n ţ e l o r al produselor c o r e s p u n z ă 
noastre n a ţ i o n a l e pentru o b pe
planuiui 1984 unor
ţ i n e r e a an al cit
cincinalu
mai m
r e a l i z ă r i
bune c o n d i ţ i i a planului n a ţ i o n a l - unic de e x i g e n ţ e l o r la export reducerii consumu- in cinstea celor d o u ă importante ev
dezvoltare e c o n o m i c o - s o c i a l ă a României lui de materii prime materiale, energie, mente: a 40-a aniversare a r e v o l u ţ i e i de
pe 1984. O a t e n ţ i e d e o s e b i t ă a fost a c o r d a t ă combustibil m a n o p e r ă . berare s o c i a l ă n a ţ i o n a l ă a n t i f a s c i s t ă
c r e ş t e r i i
p r o d u c t i v i t ă ţ i i muncii r e a l i z ă r i i Vizitele au avut loc în atmosfera de m u n c ă a n t i i m p e r i a l i s t ă de la 23 August cel de
exemplare a sarcinilor cuprinse in progra- i n t e n s ă , i n s u f l e ţ i t ă , pe care intregul popor o XII 1-lea Congres al Partidului Comunist
mele prioritare privind ridicarea nivelului d e s f ă ş o a r ă pentru . îndeplinirea cu succes a mân.

• Printre premierele tehnice cele mai recente
ale industriei noastre se n u m ă r ă
rele de tip uscat de 20 000 V necesare metroului
transformatoa
b u c u r e ş t e a n . O b ţ i n u t e pe baza unei c o n c e p ţ i i ori
ginale a p a r ţ i r i n d s p e c i a l i ş t i l o r de la Centrul de
c e r c e t ă r i ş t i i n ţ i f i c e inginerie t e h n o l o g i c ă Eieo
troputere Craiova, cu materiale izolante indi
gene noile produse r o m â n e ş t i au p e r f o r m a n ţ e
tehnice f u n c ţ i o n a l e comparabile cu cele exis
tente pe plan mondial. Prin asimilarea acestui tip
de transformator se e s t i m e a z ă reducerea impor
tului anual cu circa 15 milioane lei, în cadrul
lntreprinderii Metroul  B u c u r e ş t i .
• Tractorul U-1010 - c ă r u i a i se mai spune
tractorul Iim z i n ă - este cel mai recent
modern produs al întreprinderii de specialitate
din B r a ş o v . El se r e m a r c ă prin p e r f o r m a n ţ e
vel de tehnicitate ridicate, prin raportul optim ob
ţ i n u t de proiectare intre putere consumul de
combustibil, ceea oe a f ă c u t fie solicitat de pe
acum de firme intreprinderi din 15 ţ ă r i , printre
care se n u m ă r a S.U.A. F r a n ţ a , Canada Noul
tractor este destinat atît -agriculturii cit
pentru c a l i t ă ţ i l e lor deosebite au fost dist
ORIZONT • anul trecut (1983) cu · premiul Traian Vuia
Academiei A.S .R. Aceste strunguri sint m a ş i n
nelte universale cu c o m a n d ă n u m e r i c ă de co
TEHNICO STIINTIFIC rare destinate, în special, p r e l u c r ă r i i pieselor
r e v o l u ţ i e cu profil curb ~ i . de asemenea cu
e a ş i e f i c i e n ţ ă , p r e l u c r ă n i pieselor cu profil
sportului, tractind remorci, cu viteze pina la 30 tangular etc. Echipamentul de o m a n d ă n u m e r
km pe o r ă . Tractorul este dotat cu o m o d e r n ă ca este de f a b r i c a ţ i e r o m â n e a s c ă de tip NUMER
b i n ă r e a l i z a t ă d u p ă criterii ergonomice, care dis 331M cu c o m n d ă n u m e r i c ă pe d o u ă axe. Cu
pune de radio, de sistem de v e n t i l a ţ i e de n c ă l  cesorii speciale, strungurile sint dotate cu a p
lire. tori fixe sau mobile ale platoului, cu i n s t a l a ţ i
• l n programul de f b r i c ţ i e al. l ntreprinderii r ă c i r e cu transportoare de ş p a n .
• ntreprinderea de Echipamente Periferice
IEPER - din B u c u r e ş t i e x e c u t ă pentru teletr
misia de date legate direct sau la d i s t a n ţ ă la
ni culatoarele numerice o î n t r e a g ă familie de di
zitive de a f i ş a r e alfanumerice. Echipamentul
numeric semigrafic de tipul DAF 2010 (fot
este unul dintre cele mai dezvoltate echipam
din a c e a s t ă familie avind o s t r u c t u r ă cu micro
cesor care permite introducerea. prelucra
tran- transmiterea r e c e p ţ i o n a r e a i n f o r m a ţ i i l o r .
2010 a fost utilizat cu succes in exploatarea
b ă n c i de date, in o p e r a ţ i u n i de plata imPQzi

mecanice din Roman, care cuprinde e x e c u ţ i a de editarea facturilor, calculul salariilor etc. l n
strunguri carusel c o n v e n ţ i o n a l e cu c o m n d ă l a ş i timp î n s ă echipamentul are o l a r g ă utili
n u m e r i c ă cu cap revolver sau cu magazie de in conducerea unor p r o c e ş e automatizate.
scule într-o g a m ă v a r i a t ă (ou mari p o s i b l l l t ă l i de· fel el poate fi folosit tn conducerea c e n t r a l i z a
combinare a diverselor elemente f u n c ţ i o n a e r e ţ e l e l o r energetice n a ţ i o n a l e ca in centrel
constructive in peste 2 000 de variante tipodi a u t o m a t i z ă r i din Industria c h i m i c ă m e t a l u r g i c
mensluni) se a f l ă aceste s ţ r u n g u r i carusel care - minien\.

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 ST RT SPRE V OR e
T3/16
•
• •
 ~ ~ ~ ~ ~ ~
7/18/2019 ...... S1984
A -C OSpre
Start NS RUIM iMPRE
T nr.5
Viitor U N A~ _ _
Pornind d e ra premiza
cel curile de radioamatori din c o l i ş i case aJe pionierilor ş o i m i
i ş i reatizean\ o nevoie prin autodotale tirind seama efe niv
pa1te din ap at at u t a d e care au
gel iel3l ridi<'4«. la c a e se t e z i n t ă p w e g ă t i r e a t e o r e t i c ă a membrilor acestor cercuri. propune
rea unui transiwer care. prin performaf'4ele sale, a putea satisface deplin uiget Cele tinerilor ~
teni.. radioamaklri.. Aparatul a fost conceput. realizat experimentat in ~ t i similare cu
care dispun casete pionierilor ş o i m i l o r patriei a d at rezuhate foarte bune- B nu r i d i c ă
tehnice d e reatizaJ e regfare , fiind i n general u ş o r aa:esibit constructoritor r a d i o e f e c t r o n i ş t
Piesele componente sint f â f i c n i n deci pot fie paocur.de i i l ă dific:ultliti P n : i l i
cei ce daresc s i can r•u· it. s i e • 1 r. 1 . ·1 e f i ,-. • P"Ut ia • •
t i Ali en It  •t •••••• s i p c n d 1 o a 1 l r b • conspwm Uoa e â
fiTI lllil

• • Sd : r * fii: ;tpfa
s..........
Rrc e t . . .
culesb ede
liltrufui ce j
100), prin CCII'II'I''._..
inlrare f i K 10112 la ii Jin
r &aul de c o m t l s • emi
(REL 101) care p e ~ i
inchiS . f8<l8 l e g ă t u r a cu
b a n d ă c o r e s p u n z ă t o r gam
v e r ţ i d o r i t ă
Un exemplu: pentru ba
Montajul pe care 11 vom deecrie in • SelecUvflatN este d i c t a t ă d e Atenuarea produselor de mixare n e MHz. de la a n t e n ă sem
continuare are u r m ă t o a r e l e posibili parametrii filtrufui trece b a n d ă de dorite: mai b u n ă de 40 dB . prin filtrul trece jos co
de lucru telefonie bandi late tip EMF ~ este de 3 kHz • Scl\1108 bloc este r e d a t ă Tn d e C 101 , L 101, L 102, C 1
raii i c ă telegrafie em isie-recep la 6 dB . senul constituit dintr un
a l ă t u r a t prin releul REL 101 m
ţ i e fn toate benzile de f r e c v e r ţ i a l ~ • Atenua,.. frecvenlel Imagine: n u m ă rde 46 c ă s t . 4 e ce r e p r e z i n t ă prin filtrul trece b a n d ă
eate rad ioamatorilor ln domeniu l 40 dB . etajeie funqlonale lntrunite de mon L111 , L112, C116 , C1
oodelor sctJrte. respectiv 3,5 MHz , 7 • Pu1tl. r r • • d e . . . , . • emtitoN ut tajul nostru. Pentru o deplini r ţ e t e  l113 L 114. Mai depar
MHz, 14 MHz, 21 MHz 28 MHz. este de 10 W Tn banda de MHz gere se cuvine o l ă m u r i r e : numerele este aplicat prin C 131,
• SerwlbUitalea receptorului este scade la 8 W in celelalte benzi de din s1fnqa sus s e m n i f i c ă n u m ă r u l zistorului T 101, montat
mai b u n ă de 5 .v la un raport sem f r e c v e r ţ ă Atenuarea undei p u r t ă etajului, tar cele din dreapta Jos. cator de intrare. Pola
nal zgomot mai bun de 20 d8 . toare: mai b u n ă de 60 d8 . Atenua eul unde se a f l ă etaJele respective in T 101 este a s l g u r â t ă d
rea benzii laterale nedorite: 60 dB. schema de principtu. R 102. Rezlstorul R 101
. Y•24v Tx r · i 2v Rx r lZYib f • 12vlb t 1 2vR

[t
2 3
~ W O I
] 16 ? u ..~ 1...R rATOR
8
FILTRU S M XER FILTRU . • H XER
TE MA
TRECE JOS
~ ~ U T A R E rlfl Fllllll TRECE
BANDA INTAA'Rt  • ' c; 7 14,21, 2 1 BANDA 9 HHz nuu. t KHz
-..
1 RECEPTIE LA 9 HHz 9 HHz RECEPTIE
110 100 100 100 200 200 200 200

1 , .Ta 1 ,.,.,. T ,.,.,.

Yil

12 .
·; .R' J.". :: BANDA 110 '' ' n ruK ~ H P U F I C A T 0HECTM t3 F I C A T O R ....
~ COt1UTARf ~ K H z . 500 Kltz DE rtN·
EHISIE RECEPTIE A RfU I llt RECEPTIE PRODUS L..
• fll TRULUI ~ 200 200 200 t100
200
1 2 v R x
•

..
1 •Tll Tx r Tx
l
[li 12 0
•12 vl li r Bt iITONA
~ A T O R Hl.n. f. IT7 HIXEA r;i FI,LT RU fi? . ~ 1 C A U H
21
FJIJRU TREH
L SI DUBLA ... . ~ r ~ J ISOO K H 2 - 9 ~ l 1  BANDA lA,>;:-~ ~ H n 8AHDA 3,5, 7.
TEST IXER I.AnRAu u ~ l u EHISIE 9Hltz EMISIE 9HJ:"~~ISIE u ~ . H H z • 21,28 HHz
300 300 400 400 600 600 600 500

•12vlx
BlU 1 ~ 1 :
l f•12Ylx •TII
•
Q-
y •• IX T
J22. ' 1 : 27
..,, T ~
- .. IFICATOR
[ZS FINAL
Hf(.
• 2 ,EHISIE EHISIE 500 KHz
. DETECTOR
R.A .A
·; · S f
A.A .wru•;:A
soo 500 500 100 700
•
1 : 12vlbr
1 l
~ · ~ y lbr V '1

  III 9•1 t • 12YAxlx \)+ 12vRll Tll ••12YR

29 30 [)1 32 n 34 3S ~
OSCILATIJ fARE OSCILATOR AMPliFiC
FRECVENTA SEPARATOR SEPAAATOR A \ ' 1 ? UN 8,5 MHz SEPARATOR
VARIABILA ~ EMI SIE : RECIPTIE
~ : 'fiD·~· RfCEPT
1 11:)0 800 800 900 900

• 31
I • 39 40 ~ 41
800

STABILIZATIJ OSCII.ATM AI'1PllfiCATOR ~ J ,_ .. ·- · . . ,. 11 ( j

9v 500 Otz SEPARATOR SOOI<Hz fiî . ~ F i f . EMISIE

•12v Ax fx • EHISIE
800 1000 1000 1000 1000 900
1 f• 4v

•12YRxTa
[O
' SlABI
9v
'1
\IUIC
[44
A H P l l f
500 KHt
1UICJ
-1

f-o •1 2'1 Ax
lll
•12vlx-(W

no [
45
AEORESOR
STABIUlATOA
46
STABILIZATO
R E C E P ~ 24Y 12v
1100 uoo 1200
•
.
START SPRE I lT O R
4 •http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 4/16
•
•
 7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

IC1M tc'lnfl (117 tc10212 L181

esiB
'i C l m
"'le• •
. Pwin C11M
lli dA
1n
te eloi' cu
b ' I e • eau1itme ( ~ I J I : a o m
D l'QZ). Coru11p0001Jk continu
, . 1 : i p e bera bauzis, O'fljuj T
c:an:s, ~ d e . . . B•Wr a1
le .. - • 11 . . . aMII1I ea: n f'-C
1ta:r • • . e• In c::Do uc:iiCi 1 r
(120 din OCII : t l n l lui T 702 a 1

  -···7·· ...
wal:ure ils.z as , . . , . Q ţ i o o ' 5 aa

l 101 ils t
OiwizlDrul r& ' IOil: R n 1 , R 1 G
p 701 8igr.7li o p ep ill izuo •
delor 0701 , 07412. d lMn*in
(123 teclarUI de RAI\ l i altiol. . .
un niuel p 1,111 iit. fn col•
•ftlllifio: 12 CI'Uiui c:.c. (T 702) •
naotat un p o a ţ i o n l i d r l u
bl. pe oiruia e 1
-•a
b
un g ' * a 7 s • u ca ildliclftJV d
v e l Cu .;utorul pot : "' . . . .
P103 • fiiQII r i i ca a .... •
(126 prin 1 1 • ia'-111 _te 11111 ,l
de fliec:wlnli i l . . m e l l n (S
lcHz ' i 500 1it-t4 T 203. 20t t
T 2111 . R a · L 1 u l R 710 Mtll? S
(111 •411ilul J CI/
PCII11U N g h j
1ii ('R.M.A.)
11
a:l Pl*E'4. . . .
R * ' .. R 1
11 U:q;IB . , . _ .
J
029 nila a l a " ' ' . li ce
(135 : : : ( : : : . : i n
WitUf).
T... D a1

o
.......•
....
lla1 • • . .
c:hid tn o Jll ta dn...,
din o c la c b in b a r j, M9JI'nd n fe -
r'ut C 212, cut•'ll inllldiw a.1 L 2D8 Prin
c 216 . . . . . . . . .
ed.. _ . . col de al t i r. ...
......
..

...
lul .ee a t : o R 1 e Slwllilitaae a eta;u dc l oa miJcer, cu llav illt»  C I T J tn 7 l i :I:J 1

lui &tt;JifM 10 :W d e . . . . . . . S . O o a t t T2015 T206

OIJI . . . EIIB COl Illl\lili. de CordMtl '>r'UU C2 1 8 f legi- t. 1

.....
2 . . 1111 Ttet, TSID
L 131 , ; R 105. F"'• u l c i ineous?la- tura cu tC 1 c i . . . U d e 8 500 tiHz.. 7
1ea anntul ui prin j o n c ţ i u n e a emt SaR:b-. mberului 9 000 tiHz la 500
tor-cotector este reta1iw mare IHz. 1 I1B b n l l l i din L 209 , ; C 221 2.
' ' 1 ..
T J I 1 , T - . T2115. T2111. T
(20-30 ~ asigud 0 1 RICOI4ie G . ~ ' ~ 1 1 cu L 210. eA te prin C 222 a:wu MS Tlll2
bri cnar ln nc : i ni t doa unor sf14il dioda D 202, b • I S f a i i a fiftru- T 2 a , T 1M. T 1111  T 2tlil,
do puiBre nwe. altfel spus. reoopto lul b...,. bendi B J F V. Pen T 411, T 4112, T 4 G , T set,
W215
rul u l a Pfe*Jill de r t u i ' I O d r ' J C i e ş i tru prut actia t,..Uiirilor filtrului.. TSR, T T . Z . T78t,
moduiJCie inc:::rucifd. Din ac ele lili i c uplajul S 8 face C11J 1 ctit la Î n b a n t T TeiS,T . Ttaz.
con•lchr&Jie UJiilli1lNul eta; (col pr&. c 225, la ieiFile prin c
221   TID,T T11et,T11J Z,
T111D,Tt GM, T' MI S
ca e b • - . p m e semnalul cin autoui Pe . . . de ~ i e , dioda D 203
ln hclrer'4a d e 9 MHz), pr'.mul mixer prin R 221 R 222 este d o 8 c h i : s ă , BC107,acm T 301, T 3112. T 3113, T 314,
• fost echipat cu tranzistoare de tip ooplnd astfel filtrul oo primul etaj BC107S T , _ , T 7GI2, T ea, T 1101,
FEl (T 201, T 202). Petlbu o buni amplificator in de 500 ldiz. T1102., T 12113
func:tionele a ace 1tui tD,t de mixare, ca e . - e ln tranzistorul
s ur . - baiZ:istoarelor tfnt leg 2 la T S&'Câ• uae 5. T sea, T 1 1 a , T U11, T 12113
e x b a n i l i ţ i ? e unui poe&._iomebu _... c:in::ari1U1 oecilant din l 211, eous
m i i ~ cu c . e s e face lilnebka C 237, C 239 P'""' in ba m lui .. L l ] 1Dr 801a, T11M
. . _ rin punctul d e c:onexiw1e 101 T 208 c ae eate col de la doilae ....- 801.
• arii r i .am satul util • prin 201. plficalor in f r : o c : u e r ţ a d e 500 ILHz..
.emnalul pii0118J1Ît d e la 08Cilloru?
. Dtaw lui
Pellbu ~ n u u C0fl1)0fllt*li de 7. • ' ta - T12U.T12M

..
cu f r e c s a 4 ă •::dirAlc ~ i . 80inilalut cules tn
T 201 este legali a.1 o . a lui T 202 cale clorul celui d e al doitoa amplifi.. e rr-., T s e t , TSGS
a n d ca i r n p e d a t ţ i de san:ini. cir- ador de 500 ILHz.. se ll)lic:i prin 2M 3JI S KT..r
ooitd format din l 2 0 1 , C 209, cu o L 215. l 2 1 6 , domoduW«uuui de 2•wn
f r ' e c v e r 4 ă d e ~ ~ (fo) de9 000 podus. oo diodele D 2 0 5 - 0 208. In
IIHz. 2D7 s e va ::fsi 011:1:1 F117 o 111, o 501, o SG. o ue1,
•*=•·
compo
D 1 8 1 , D 12113., O 121M
A • 1re tn 9000 I H z na de d o f l e c s ~
It&: d i n 1•un
e11B fulu al din: L 202.. C 247. C 205. POI&Ciorna3au1 P 1101 rj
O 2115. O H l , D 2 8 . O 2tlil,
l 203.. c 241. c 208. 1. 204, c 249. ...,.. - . n r ..-:lc'll la illbalea 11.
D_, j,..DJG,03M;
L 206. de aici flUiu'lul final d e adoltec U C ă .
0-
C a R L 205. C2 5 0 o .n . oee:z.oas.o..._
. , . . . , PinA? a i U n g e prin C 211 p e t -e n DJn pil.ft:tul 206 COf'lopooo& t&: cu
b a u ' II:onU T2103, C & ' e l m p a r i flectrer4a de 500 lcHz - Îl .. odl.ce
cu T 204 fuiiM rj
9 000 IIHL Sa l c i i • acutul anpfdi-
c i Q elle constiluill cln L201,
de pe . . . .
automlll .a
d e reall::i
( R M ). T 7of
. e ca u i C i n ă c:iR:ulh4 touolillt din
11.
....
eant11atl
o . . . o 2111. o 2tiS, o . . .
DeM.DM5,011JI,Dtlll

EFD115..
EFO MI 07112,01e1

o·. •
11..
- ow . . .
(1101
14. .,
Z JF
kWtZ
Ii u-.n-
15.. Dis P
ZI - Dlu t t

.._
k%1Z

D h ..
-
z
ft.tsl •
-
•
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 5/16
 7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

• MODELISM •

P l a c ă din

Detaliu A
pollstlren
-
-

~
P entru confeC\10 narea navomodelului se f o l o s e ş t e un material bine
cunoscut - polistirenul, care este u ş o r de prelucrat. Materialul poate fi
ta1at cu o s î r m ă dar la fel de bine se poate folosi o p î n z ă de bomfaier,
o pila pentru fier sau un cut t f o a d ~ b i n e a s c u ţ i t Cu o l a m ă sau..cu. o pila
-  
pentru lemn facem finisarea La lipire sau la vopsire trebuie
vopsea care nu contine acetona sau n i t r o d i z o l v a n ţ i.
folosim
__ _
• :::::>-C-
Modul e lucru:
• Pe o bucata de placaj. gros de 4 mm, cop1em cu indigo piesele 1  5 .
le taiem le ş l e f u i m cu glaspapir. Din polistiren gros de 50 mm t ă i e m __

d o u ă paralelipipede de dimens1unea 390 x 90 mm . D u p ă detaliu 1, pe Detaliu B

ambele jumatati desenam orificiul pentru baterie, ap01 i l taiem. Pe deta
liu 1, fixam cu un ş u r u b M 3 x 10 cirma (det. 11) d e c u p a t ă dintr-o tabla
de aluminiu de 1 mm grosime. Pe ambele p ă r ţ i ale det. 1 lipim paralelipi·
J)E'zii p r e g ă t ~ i . D u p ă uscare, taiem prora pupa lipim det 2 3. Pe o
coala de desen copiem o J U m ă t a t e din planul orizontal al corpului, a d ă u
gi nd 2 mm, îl d e c u p ă m apoi cu un creion moale îl copiem pe model. La
fel procedam cu planul vertical.
• Finisam cu glaspapir corpul b ă r c i i astfel incit ambele j u m ă t ă ţ i fie
simett.ice. Cor:pul asUel netezit este lipit de jur imprejut:. cu o hîrtie sub
ţ i r e (poate fi hîrtie- de ziar). Acum coloram modelul cu culoarea de
baza iar eventualele d e n i v e l ă r i le chituim. Dupa uscare îl ş l e f u i m cu glas
papir apo1 il vopsim din nou. Ultima vopsire se face cu email sintetic.
Folosim culori deschise combinate a l b r a ş u, alb-albastru. Partea l a t e r a l ă
- det. 6 (dreapta-stinga) f ~ r e a s t r a frontala (7) vor fi decupate tot
dintr-o coala de bloc de de-sen. In locul mdicat îndoim inainte de lipire
jntroducem o bucata de celuloid s u b ţ i r e o b ţ i n î n d geamul de la f e r e a s t r ă
Inainte de a lipi in cocpit scaunul p a r ţ i l e exterioare le vopsim în r o ş u
Placa pentru punte va fi vopsita in ne9ru sau lipita cu tapet care sa imite
lemnul.
• in onfiCiul de sus al p1lonului lipim log1a motorului (det. 4) cu cele
doua placaje de 5 x 5 mm. cu c o ~ u l taiat, cum se vede din desen.
• Pentru punerea în m i ş c a r e folosim un m o t o r a ş electric de 4,5 V (8)
la care se r o t u n j e ş t e c a p ă t u l axului ( det. 9) din material plastic 0 1.4
mm). La elice insa trebuie marim p ~ i n orificiul la 0 1.9. M o t o r a ş u l cu
elice se va fixa in l o c a ş u l motorului cu un elastic prins de un cirlig din
s î r m ă 0 0 8 mm).
• Pentru conectarea m o t o r a ş u l u i la bateria de 4,5 V det. 10), folosim
un cablu s u b ţ i r e 0 1 mm, care va fi fixat de pilon cu o a ţ ă i n t r o d u s ă prin
orihcii in det. 1. Un pol va fi conect at la comutator-Ul fixat in pilon. Co-
mutatorul poate fi confeqionat de noi din contacte de la o baterie veche
din 2 h o l ş u r u b u r i .
• D a c ă folosim un comutator mic cu maneta, il vom fixa in pilonul de
sub l o c a ş u l m o t o r a ş u l u i . Dupa aqionarea comutatorului o
daca m o t o r a ş u l are direqia c o r e c t ă de invirtire; curentul de aer de la
elice trebuie fie orientat spre barca. Daca nu e a a. modificam sensul
c o n s t a t a ţ i

·  ..
..
de rotire a m o t o r a ş ului prin schimbarea polilor cablului la contactele ba
ten ei. Bateria este izolala printr-un capac det 5) care este introd-Us cu
un capat in orificiul de jos al pilonului iar al doilea c a p ă t se f i x e a z ă cu
-   -
un Ş _ t i f t dmtr-o s î r m ă 0 0.8 mm, introdusa in orificiul din det 1.
• 1n partea din f a ţ ă a capacului facem 2 orificii 0 1 mm in care intro  
_____ ..
ducem brida din î r m ă de 0 0 8 mm. Brida s e r v e ş t e pentru scoaterea [llai
u ş o a r ă a capacului cind se s t h i m b ă bateria __ ____ ~ _ . ~ ~ : : ·
__ :/
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 6/16
 7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

• Folosim navomodelulln ~

B A R C Ă
de t i mp a ~ b i l pe a p l und

U OTOR exista multe

miniu.
i m p u r i ă ţ i Sensul d e

1 1 1 1 l k in sdll ni e s t e e s e n a ă numai
mers va fi modifiCat p in dnna dtn
u m ă t a t e a d r e a p C ă a pla
lu pe r i z o r r t a l ă ; cea f n g ă es1e i c : ă fn planul orizontal nu est
CU ELICE   dus m o t O O I Ş U I electric.
D u p ă nwista ,.A.B.C. R.S. hoslon

~ ~ ~ ~ ~ ~

1
•

6 s 9

.... PERLA .. • •

••

•
•
•
1
/ 1

•
o
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 7/16
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

elaborat în anul 1926, folosit la ~ c o m p l e x - artistic tehnic- a

nerea la punct a caroseriilor Vol-
kswagen de c ă t r e Porsche in 1936,
la forma ,.K" a lui Wunibald Kamm,
sau a caroseriilor de a s t ă z i elabo
rate de c ă t r e c u n o s e u ţ i l Bertone, Pl-
nlnfarina. Giugiaro sau Trevor Fior(
s-au f ă c u t eforturi t o t o d a t ă pro
grese e x c e p ţ i o n a l e .
Caroseria unui autoturism nou a
devenit in timp o o p e r ă de a r t ă (la
care se l u c r e a z ă aproximativ un mi 
lion ore m u n c ă ) ce trebuie tren
s p u s ă in realitate tirind seama de
un mare n u m ă r de factori: forma ae
r o d i n a m i c ă , l ~ t u r a cu partea me
c a n i c ă , c o n d ~ 1 i l e de s i g u r a n ţ ă
confort - toate insurrind mtor
ş . a .
m a ţ i i date complexe de marke-
La cererea a n u m e r o ş i cititori, pu  ting, ergonomle, psihologie, tehnica
b l i c ă m acest material tn care se des de f a b r i c a ţ i e prospectare a viito
criu complexele faze prin care trece rului. Problema cea mai i m p o r t a n t ă
o caroserie de automobil de la care s t ă tn f • constructorilor de
proiect la c o n s t r u c ţ le. automobile o r e p r e z i n t ă reducerea
Primul automobil" considerat de consumului de combustibil. in acest
c ă t r e s p e c i a l i ş t i a fost construit de context, in ceea ce p r i v e ş t e carose
c ă t r e J. CUGNOT in 1770. De atunci ria. d i r e c ţ i i l e de studii
p i n ă prin anul 1926  caroserille de s-au axat in vederea reducerii greu
automobile s-au realizat d u p ă dife t ă ţ caroseriilor, p e r f e c ţ i o n a r e a for
rite criterii f ă r ă a fi afectate de con mei aerodinamice, reducerea r ~ u m ă
ilie ulterioare impuse de c r e ş t e r e a rulul de piese a n u m ă r u l u i de
vitezei. De la primul model aerodi puncte de sudare ş . a . m . d .
namic. forma ,.J" a lui Paul Jaray C e r c e t ă r i l e privind aerodinamlci
tatea caroserlilor cuprind domenii
largi de studiu anume: m ă s u r ă t o r i
aerodinamice ale caroseciilor în
rui f u n c ţ i u n e a e r o d i n a m i c ă de pene
trare a aerului este d i c t a t ă in primul
nnd de forma lui.
Forma caroserie c a r a c t e r i z e a z ă
aerodinamicitatea automobilului, de 
f i n i t ă printr-un coeficient aerodina
mic de penetrare a aerului ,.CX". l n
fi g . 1 se a r a t ă pe scurt p ă r ţ i l e princi
pale f u n c ţ i o n a r e a tunelului aero
dinamic d u p ă modelul Salnt-Cyr de
f i n g ă Paris): un grup de motoventi
latoare, imping aerul in tunelul ex 
perimental 3, unde se a f l ă autoturis
a ş e z a t f•
mul
nelului se a pe
f l ă cintarul 4. Tn2 iar tu
colectorul in
spate difuzorul central 5 cele late
rale 6 . Viteza 'tintului in tunel poate
atinge 160 kml o r ă , camera 1 ser
vind la uniformizare& c u r e n ţ i l o r de
aer. l n figura 4 se p r e z i n t ă o vizuali
zare cu fum a c u r e n ţ i l o r de aer care
a t a c ă frontal caroseria. vizualiure
care se pune in e v i d e n ţ ă l f nivel de
caroserie cu fire de I T n ă . 1n a c e l a ş 1
tunel aerodinamic. un autoturism cu
r e m o r c ă (figura 2) p r e v ă z u t cu spoi
fer a a r ă t a t o ameliorare a factorului
aerodinamic .,SCX" cu 20 la s u t ă
ceea ce se traduce cu o reducere a
consumului de combustibil cu
1 0 - 1 5 la s u t ă
S p e c i a l i ş t i i a p r e c i a z ă autoturis
mele viitorului vor putea ameliora
c o n s u mu l de c ombus ti bi l cu
15-20 folosind in f a b r i c a ţ i a de
,
serie rezultatele de e x c e p ţ le ale au
toturismelor experimentale de s t ă z i
(fig . 3, 6, 7).
Caroseria unui autoturism este
r e a l i z a t ă în diferite etape calitative
de c ă t r e colective de p e c i a l i ş t i ,care
au sarcina d i f i c i l ă de a concepe for
mele pure f u n c ţ i o n a l e ale v i i t o r ~
lui automobil - c o n c e p ţ i e T n g r ă d i t ă
de partea m e c a n i c ă , cotele de gaba
rit de o n d i ţ i i l e de habitabilitate
de confort impuse de un ,.plan caro
serie". Din acest moment incepe
c e r c e t ă r i ..aventura" creatorilor noii caroserii.
DupA executarea a sute mii de
s c h i ţ e crochiuri, color alb-ne
gru ale viitorului automobil, Tn para
lel atelierul de m o d e l ă r i e - ma
cheta, incepe faza a c t i v ă de reali
zare a unei macheta in m ă r i m e na-

-
nele specializate, realizarea de ma
cheta în m ă r i m e s c a r ă ) n a t u r a l ă
sau reduse, T n c e r c ă r i privind struc
tura a n d u r a n ţ a caroseriilor, incer
c ă r i de e t a n ş e i t a t e , î n c e r c ă r i cllma
tice in tunele pe automobile, Tn
c e r c ă r i destructiva.
Aerodinamicltatea este a s t ă z i o
ş t i i r ţ ă care studiind m i ş c a r e a rela
t i v ă dintre automobil masa de aer
care-I T n c o n l o a r ă , posibilitatea -
ca in urma f m b u n ă t ă ţ i r i l o r construc
tive aduse - se ruleze cu o vi
t e z ă mai mare la Jn consum egal.
sau de a consuma mai pt4in la ace turalll, pe schelete de lemn aral
ea$ i v i t e z ă d a t ă . Autoturlsmul, ca de di t, dupA care d i f e r i ţ i s t l ~ t d e z v o l t ă
altfel avionul, trebuie penetreze alte variante. l n continuare, se fac
aerul cu un consum de energie cit c e r c e t ă r i l e aerodinamica amintite
mal redus. S-a ajuns la concluzia anterior, la inceput pe rnachete la
automobilul nu e:;te un proiectil s c ă r i l 1/5 1/8. Macheta in
care trece prin aer ci un vehicul rime n a t u r a l ă are doar scaunele nor
male. Panourile laterale, interioare
• exterioare ale u ş i l o r sînt din araldit
iar dublurile lor din lemn. P l a n ş a 1
tabloul de bord, consola. volanul
sint de asemenea realizate din aral
dit. DupA r e ţ i n e r e a unei machete
dintre variantele propuse, se reali
z e z ă se e x a m i n e a z ă a c e a s t ă ma
c h e t ă (in m ă r i m e n a t u r a l ă ) lntr-un
mediu natural, f ă r ă r e f e r l r ţ e geome
trice, dupA care se v o p s e ş t e . In con
tinuare, la ora a c t u a l ă , se l u c r e a z ă
cu ajutorul calculatoarelor; cu un
palpator al unei m a ş i n i speciale de
desenat (trasa)) se transpun pe de
sen, punct cu punct, formele zo -
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 8/16
 7/18/2019
nele cele mal complicate ale caros&
riei t o t o d a t ă - cu ajutorul limba
jului Informaticii - d e f i n î ţ i a ntlm&
r i c ă pe banda calculatorului. Acest
lucru permite utilizarea
in continuare a diferitelor s e c ţ i u n i in
vederea o p t i m i z ă r i i lor. Datele o b ţ t -
nute sint introduse in programul
calculatorului, care le pune ,.cap la
cap", oferind astfel pe un ecran ima
gmea in p e r s p e c t i v ă a viitorului au
tomobil (fig. 4 5).
A c e a s t ă imagine poate fi r o t i t ă
s p a ţ i a l , m ă r i t ă sau m i c ş o r a t ă Iar in
studiul tridimensional, se pot efec-
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5
tua cu u ş u r i n ţ ă m o d i f i c ă r i ale el&-
mentelor protectului, cu ajutorul
unui creion electronic. A c e a s t ă m&-
t o d ă de lucru la care un aport deo
studierea sebit il au informatica electronica
s-a introdus pentru prima d a t ă in
1966 in S.U.A. iar din 1970 in Eu
ropa. Ulterior, d u p ă f o r m ă , se stu
d i a z ă greutatea, volumul
tele de i n e r ţ i e sau alte date nec&
sare d e f i n i t i v ă r i i proiectului ( ex.: in
f l u e n ţ a unor eforturi simulate artifi
cial in diferite zone ale caroseriei
vizualizate in sistem video pe un
calculator, asupra confortului con-
1984 - Start Spre Viitor nr.5
nile, m i ş c ă r i l e normale ş i r
o posibile in diferite situat fi ca
apare in exploatarea automo
A c e l a ş i lucru s-a f ă c u t la de
ergonomiei autoturismului O
ajutorul manechinilor ONSER
diu cu manechin a v i z u a l i z ă r
confortului scaunului).
momen La ora a c t u a l ă , caroseriile
mobilelor sint de tipul auto
cu diferite piese component
se a s a m b l e a z ă pe s t r u c t u r ă d
a c e a s t ă s t r u c t u r ă de r e z i s t e n
i n c o r p o r a t ă in intreg ansamb
9, O la autoturismele
d a t ă r e a l i z a t ă
Oltcit).
caroseria,
l i ş t i i definesc zonele ce trebu
tejate anticoroziv, procedeul d
d u c ă t o r u l u i auto; altfel spus, ampla sire c a t a f o r e a z ă sau anaf
sarea de exemplu a scaunului într-o d u p ă cum autQturismul este
z o n ă cu v i b r a ţ i i cit mai reduse), la" - .,sau .,+ cind se s c
orice modificare inregistrîndu-se au p e n t r u g r u n u i r e Tn
tomat de c ă t r e terminalul ,.desena e l e c t r o l i t i c ă ) , paleta de culor
tor" pe o hirtie s p e c i a l ă . A c e a s t ă teria, o ~ i u n i l e elementele
m e t o d ă permite c T ş t l g a r e a de timp de confort etc. La ora a c t u a l
evitarea erorilor de proiectare, prin sele din partea I n f e r i o a r ă ,
testarea re proiectarea unor p ă r ţ i coroziunii Intense sint realiza
ale prototipului, rapid, f ă r ă a mai t a b l ă a c o p e r i t ă electrochlm
necesita testarea r e a l ă pe machete prin scufundare. Acoperirea e
rulante, prin optimizarea s o l u ţ i i l o r c u t ă cu zinc pe o f a ţ ă a tab
constructtve. pe ambele fete.
A doua e t a p ă - tot atit de impor Inainte de a se începe fabr
t a n t ă a echipei de carosieri - o re serie, are loc omologarea f
p r e z i n t ă explozia" formei, d u p ă caroserie prin incercarea un
modelul master, in elemente compo cheta prototip rulante la o
ă r o r a li se
nente, c realizare h n o l o o g ui c ă ă particu
t e cer u ş o a r ă foarteded u r 50 ă : ciocnirea la tam
zid,
l a r i t ă ţ i teza k m / o r ă prin
asamblare o p t i m ă in vederea rea f r o n t a l ă , studiindu-se cu a
l i z ă r i i unei structuri de r e z i s t e n ţ ă ocazie, eforturile T reglstrate
b a n d ă m a g n e t i c ă deformarea
~ e r i e i , deplasarea unor piese
portarea zonelor teoretic
structuriî de r e z i s t e n ţ e . Prin a
se u r m ă r e ş t e - in caz de co
- atît p r o t e c ţ i a pasagerilor
rismului cit a pietonilor, p
formarea p r o g r e s i v ă a p ă r ţ i l
f ~ ă spate, constituite din ,.
de flexiune", absorbante de e
Se u r m ă r e ş t e , astfel, realizare
caroserii robuste, echilibrate
fiabilitate indelungatA (exemp
taforeza a s i g u r ă o p r o t e c ţ i e
r o z i v ă de 6 ani). i c e r c ă r i l e
lateral permit realizarea de f
cu o ~ r o t e q i e f l e x i b i l ă , cu de
ţ i i controlate. Privind interioru
•
c o r e s p u n z ă t o a r e . A c e a s t ă e t a p ă cu tactului autoturismutui, pentru
toate este mai pt.4in spectacu· ţ e r i e , garnisaj ş . a . se folosesc
l o a s ă , cuprinde aproximativ 2/3 din riale absorbante care cedeazA
volumul total de lucru, cu î n c e r c ă r i curi, absorbind energia de I
pe faze Tn ansamblu. La a c e a s t ă pentru p r o t e c ţ i a o c u p a n ţ i l o r Ia
,.explozie" a formei caroserie se mai s o l u ţ i i l e alese se c r e e a z ă o a m b
s t u d i a z ă alte probleme adiacente: p l ă c u t ă , f u n c ţ i o n l t l ă de bun
climatizarea lnteriorului (hibitaclu (exemplu: p l a n ş a de bord
lul), r ă c i r e a motorului, sensibilitatea r i o a r ă , garnitura pavilionului,
la -.int lateral, reducerea zgomotului nul).
d a t o r i t ă c u r e n ţ i l o r de aer asigurîn Tot pe linia s e c u r i t ă ţ i i 1 a c
du-se t o t o d a t ă c o n d î ţ l i l e de secu tulul se m e n ţ i o n e a z ă c ă se u t i
ritate a c t i v ă p a s i v ă i m p u s ~ de r&- sisteme de n c ă l z i r e 1 ventil ar
guiamentele i n t e r n a ţ i o n a l e . 1n plus, sebit de performante, care a
cercetarea prototipului se s t u d i a z ă confortul termic, dezaburirea
cu manechtnl (fig. 8) de fapt, mon girvarea s u p r a f e ţ e l o r vitrate.
taje artificiale antropomorfe, pentru cum se o b s e r v ă m t e n ţ l a const
determinarea confortului ergono rilor de automobile este de a r
miei postului de conducer e ( exem caroserii moderne, eficace, a
pJu: la fabricarea prototipului namica confortabila.
Fiat-5trada cu af'utorul rnanechinului
CYBERMAN p asat la volan pe
scaun, s-au studiat pe ecran atitudi- Dr Ing raian
9/16
 7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

- - - ~ - - - - - • A A L I. U L I D E I L O R . ....... . .

groel6 d e 2 mrri (obCinu'li eventwl randament sporit. prin fapt1A

d e la o abi c a m . a u lo p .,i n . p i ) . k llllf1 e deod.ei trei n p e . A

* *
pe ca e o MitCi cu f e r . i l l t ă u l peubu pi.etc buruienile ş i - t «* *
6er (bon fg ' 1 t. polliwit c l i l u l l ă din a l n e n t -*11 In j u M
. ..,. S ' l6e . , . - fi 1 i i â t (
=·apoi o ~ ~ l l t-a . . . ~ i
singuri m ă r i m e a doriti, tn u n
o lnclinare tn unghi de 2C)
- 2 5 • . Pedala 1 ate o t e M a u o Ql ftcn la care ~ 1 l t -0 ~ 1
b • i d e fier, fixati pe . . "a CIIZmlllei tabli d e ClCel saro-• de 2 - 3 m
a 1 lliUtOn a d o u i bei ş u n D i r i . , . - f i mc:up01di din QZJrr . . e
pit Pftghia c o d o p CI lucra
fie din lemn de t l l j . - . . . . fag. fie
S8U l l f ' 8
Le veli
mai ved1i" - =ol e l l
&Sa4i la polizor SIIU C
d i n t r ~ te.vi d e fier galwanizat. apoi le veli monta pe o platb
fier. l. e i d e ..O mm , grcesi d
mm , fndoili tn Z9-zag ( . c
~ ~ f i g w ă
nburiin . , . _&,m
piulite.cuC o ajutorul
a ~
UNELTE AGRICOLE le lm a u i n t r ~ t u 2 i mwtat
i e r ~

PENTRU P L IV IT
e SAPA n . l . A . Ultimut model.
11at cu aclionare manuali, are un = din
C l O fe (i i
cum Clbta, oei In tiguQI din
fn
a un anai • ta
d

F'li&ltl are cilept . . a p

c i i i J ' U Q & U bla'uienilor, prin
. .
••••••••••••••••••••
.mu1g1n. d t prin tiient. Jn cdll tn INwior . . . . , . tsl • fi d e 2
ce wn il 1 l v i propooem s i realiziCI mm. Alla.C'i bine llfrful d e .a
o-.. tipuri de uz..,.. t   s ~ P B
SFREDEL < ~ . . ' .1 Ji La c s l i ' • c _ . t
d ar alci SWe p1126u flliuilln grlidini.
• pe CJ9C»'ul d e l n g i caii .
{ efi..,.,
ii•M OSli <-• ..
• i o >'E M tol n d i
W:l1 ll'lt u
PENTRU
_

DESTELENIT
•

• PRRI Lf.. -   ~ i o n t
conc:omitBI'1t cu minile pic::ioruJ -
eate, de apt. o cazma l8 d u t i in 11-
ţ i m e , cu p r i . Ette rec::omMdabili
pentru Tnllturarea plantelor care au
lidiclnl aclnci sau a p u i e ţ i l o r mici ite cu
de arbori c r ~ l spontan. Partea d e la o c o bine
foarte e s ă bucAti
rupti recuperate
sau de la s ap i
t ă i e t o e r e o IUCflii(J din t a b l ă de ~ e l I :()U6 din uz.

· · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ~ · · · · · · · · •

COMBATEREA IGRASIEI de 1- 1,5 m. Electrozii ee lea

PRIN METODE ELECTROFIZICE
lgrasla. acest d14man al se
crearea unui aspect inestetic
c l ă d i r i l o r
prin c r e ş t e r e a exceslvi a
f e s t ă tioneazA defavorabil asupra s ă n i t ă ţ l i
corcinutului de umiditate in p e r e ţ ioamenilor.
dudnd la deteriorarea acestora, la Procedeul clasic de combaterea
Igrasiei c o n s t ă tn aplicarea sub pe 
r e ţ i i ataca(l de umiditate, a unei lzo
laCil hidrofuge. Practic se desface
succesiv z i d ă r l a pe p o t ţ u n i mici
se Introduce carton bituminat
smoalA t o p i t ă , d u p i care se recon
s t r u ~ t e zidul. A c e u t ă m e t o d ă
dezavantajul n e c e s i t ă timp
efort de munci lnteas.
O aliA m e t o d ă de actualitate cu
rezultate bune in p r a c t i c ă
tuie combaterea electrofizlci a igra
siei avrnct ca principiu fundamental
fenomenul de electroosmozl
dm p electric. 8 1 obserlat c i ape
din zid poeta a i coboare datoriti
curentului Tn care ~ m f n t u l
reprezin1i totdeauna polul negativ.
e In le de gradul de umiditate din
perete • pot apUca. a l t metode pe
sive d t metode tiCtive. Deci fn
ac
are
din loc fn loc, se a p l i c ă electrozi de
~ cupru (beri sau ţ e a v i cu diametrut
de 8 - 1 0 mm c a n t ee Introduc ln
g ă u r i cu diametru de 20 mm forate
1 fn zid, cu lungimea de 2/3 din gro.J
m • zldutui Distar(a d intre electrozl
se recomandi a fi Tntre 3()...-00 cm,
fn fun<:(ie de ggdul de umiditate.
Acef i electrozi t e - . g ă lntre ei cu
ajutorul unui fir de cupru.
Elec:troduJ negativ ae A N I I I z e a z ă
din pilei de zinc seu e a v A z i n c d
ei tot cu un fir do c u p r u . Ce
centuri de electrozi se c o n e
Intre ele prin mal multe fir
GAurile din zid se pot as
ajutorul unei c o m p o z i ţ i i f
dintr-un arne8te<: de ~ au
cupru 40illt argill . Se ames
p ~ l n ă api p i n ă se formeazA
p l a s t i c ă se umJ)Iu g ă u r i l e
electrozli din Zid. Jn cazul d n
ref Ca naturali de o t e r ţ i a l n
furniza energia neceaant i nde
umezelii se poate aplica o
a d i a o e n t ă de curent continu
tensitate m ic i c o n e c t a t ă c
pozitiv la c o n s t r u c ţ i e cu p
gativ la impimtntare. A c e a s
t o d ă are avantajul c i scurtea
timpul de uscare.
Durata utciri1 poate vari
20--35 zile linA la 7o-90
cele mai defavorabile ~ i l
Retencuifea a u p ~ a f e C e l o r d
. . n d e p ă r t a t tencuiala alte
face cu mortar de pertlt hl
zant. var ciment. Noua te
M poate execu1a dupi 2 - 4
mini de la Intra,... ln J u n
stal.lei.

ea•a
Prol....,
1 to l••
•
zul pr imei variante, la baza zidului, se Introduce n pi mnt aclncime CWtM de Argef, )ue
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 10/16
 7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

e PRIETENII D E V Ă R U L U I S
• T I I N T• I F I C •
Numele acesteia se d a t o r ~ t e ce 13-a a p a r ~ ie ultima a acestui as
lebrului astronom geofizicran en.- tru in acest mileniu Tn care i i r ţ a
g lez Ed l) l und Halley (1656 17 42) tehnica au atins limite n e b ă n u i t e
cel care a calculat cu exactitate in P r e g ă t i r i l e oamenilor de t l i r ţ ă pen
anul1705 orbita d rumul parcurs de tru primirea cum se cuvine a unui
o c o m e t ă ) perioada de a p a r ~ i e ., oaspete drag indelung ~ t e p t a t
75--n de ani) pe baZa studiului a inceput de mult. O serie de teles
anterioarelor a r i ţ i i din anii 1456,
a p coape au fost indreptate in d i r e c ţ i a
1531, 1607, dar mai ales din 1682, drumului descoperit de Halley. l a t ă
lucru confirmat de u r m ă t o a r e a v i z i t ă astru nu s-a l ă s a t mult a ş t e p t a t
de la s 1 i r ş i t u l anului 1758 incepu in noaptea de 16 octombrie 1982
tul lui 1759. Ultima a p a r ~ l e a come astronomll de la observatorul din
tei Halley, in anul 1910, a produs Mont PaJomar au z ă r i t folosin
m u l t ă v î l v ă
foarte
p o p u l a ţ i e i , al oamenilor atît dein nnd rîndul cit du-se
afla la deo d un i s t telescop de miliarde
a n ţ ă de 1,6 5 m. Ea de se
in rfndul oamenilor de t i i r ţ ă , eve km de P ă n i n t
nimentul fiind a ş t e p t a t cu l e g i t i m ă Acum un mare n u m ă r de s a v a n ţ i De curfnd î n s ă oamenii de
n e r ă b d a r e noua t e h n i c ă f o t o g r a f i c ă astronomi a ş t e a p t ă cu n e r ă b d a r e americani au realizat prima
fusese i n t r o d u s ă in astronomie, sosirea cometei Hall ey. Ei se p r e g ă  nare"a unui satelit A c e a s t ă o
ceea ce a permis detectarea cometei tesc pentru a rezolva multiplele pro a fost e f e c t u a t ă nu numai p
in noiembrie 1909, cu ş a p t e luni bleme legate de n a ş t e r e a locul realiza o p r e m i e r ă sau o
Tnainte de trecerea sa la periheliu. unde se f o r m e a z ă , c o m p o z ~ i a chi t e h n i c ă , ci mai mult, a avut
Viltoarea a p a r ~ i e cum ~ o r se m i c ă altele. g e r ţ i a s p a ţ i a l ă euro o l ă u d a b i l ă m o t i v a ţ i e i i r ţ i f
poate calcula de c ă t r e fiecare, va fi p e a n ă (ESA) p r e g ă t e ş ta lansarea 1flnirea cu cometa Halley. P
la 9 februarie 1986 cind astru se va unei sonde în i r e c ţ i a cometel, a l ă  p r e v ă z u t in u r m ă cu 10 an
afla Tn punctul cel mai apropiat de turi de altele d o u ă una v i e t i c ă lansa o n a v ă cu propulsie i o n
Soare de ă m i n t Este cea de-a alta j a p o n e z ă . f i s t i c a t ă a fost abandanat
sumelor enorme de cost ale
program intr-o p e r i o a d ă ln c
. getul planetar de la NASA
p e ş t e ca ă p a d a la Soare. Un

COMETA HALLEV lea program american, la fel

v o l u ţ i o n a r dar cu un princ
f u n c ţ i o n a r e mal simplu -
a de repulsie a rad
SI DETURNAREA solare),( f o ar ţ fost
s o l a r ă
. abandonat d
l e a ş i considerente, l ă s î n d te
d e s f ă ş u r a r e pentru o intiln
UNUl SATELIT Halley sondelor sovietice
neze. ln aceste c o n d ~ i i , oam
ş t i i n ţ ă americani ş i - a u propu
apropie de c o m e t ă cu ajutor
sonde deja l a n s a t ă . Astfel, tre
r e v i s t ă t o ţ i s a t e l ~ i i in stare d
ţ i o n a r e care dispun de a p
... ş t i i r ţ i f l c ă p o t r i v i t ă - cu studi
cornete s-au oprit asupra
ea din-   • m l vechi timpuri. ISEE 3 l a n s a 1 ă in august 1
oamenii au observat n e n u m ă r a ţ avea ca misiune studierea r
. . ~ t r i cu plete" cum i i numeau greci• S o a r e - P ă m t n t . Cum rezerv
romanii sau ..stelele cu c o a d ă propergol ale satelitului erau
cum au fost denumite ulterior. ciente pentru alimentarea u
a s t ă z i sint cunoscute zeci de co m o t o r r a c h e t ă de e c ţ i e o
rnete periodice, cometa Halley in vederea d e p l a s ă r i i pe d
mine l n s ă cea mal r e m a r c a b i l ă din mari a lui ISEE 3, s-a h o t ă n
f o l o s e a s c ă f o r ţ a g r a v i t a ţ i o n a
tre ele,
chiar atit prin aspectul
spectaculos ei deosebit,
la fiecare a p a r ~ i e , acum bine c u n o s c u t ă (sond
dar mai ales prin istoria sa . ner 10 a fost prima care a be
Primele c o n s e m n ă r i ale vizitei de a c e a s t ă f o r ţ ă pentru a
unei comete d a t e a z ă de peste 3000 Mercur f ă r ă supliment de e
de ani a p a r ţ i n cronici lor chineze, Pionier 11 Voyager 1 2
cea mai veche fiind cea din anul de asemenea catapuftatt c ă
1057 i.e.n. - ..cartea P r i r ţ u l u f Huai turn prin f o r ţ a de r a v i t a ţ i e
Nan" in care se m e n ţ i o n e a z ă c ă ... o cluzie, ISEE  3 a fost scos de
c o m e t ă cu c o a d ă a a p ă r u t la r ă s ă r i t bita p r i m i t i v ă pentru a efectu
atunci cind regele Wu a pornit im rie de loopinguri s p a ţ i a l e de
potriva lui Zhou .. l n mileniul nostru ciudate in sfera m a g n e t i c ă a
cometa Halley a fost v ă z u t ă de 12 tului, p î n ă a ajuns in apropie
ori, a p a r ~ i a sa fiind de cele mai nei. A c e a s t ă p r i m ă trecere c
multe on i m o r t a l l z a t ă in diferite produs la 30 martie 1983 a
ipostaze cum ar fi : broderia covoru plasarea satelitului pe o o r b i t
lui din Bayeux (1066), L e t o p i s e ţ u l t r ă e l i p t i c ă Alte treceri, din c
brancovicesc (1456) Secole de-a mai apropiate de L u n ă , au f
rfndul, aceste obiecte c e r e ş t i cu as ISEE--3 p r i n d ă v i t e z ă c r
pect nebulos forme diferite, ce f ă r ă nici un aport de energ ie
apar dispar, s c h i m b ă t o a r e ca (la 23 decembrie 1983, a cinc
f o r m ă , m ă r i m e f ă c u t
avut pentru marea majoritate luminozitate,
a locuau cere
f ~ a l s-a
u n a r ă ) ş i s la
ă - I 100 km de
catapultez
itorilor acestei planete un caracter sforrrindu-1 in s o n d ă s p a ţ i a
misterios determirind Tn gindirea se î n d r e a p t ă acum spre
oamenilor o s e a m ă de n e l ă m u r i r i Giacx:obini-Zinner, singura
enigme. p e r i o d i c ă (are perioada de
Dar ce esre cometa Halley7 Este care poate fi . , v i z i t a t ă Tna
un obiect ceresc format, ca oricare trecerea lui Halley. ISEE {3 v
a l t ă c o m e t ă , din nucleu c o a m ă la 3000 km de centrul ei la
care f o r m e a z ă capul cometei, din tembrie 1985, urmind ca T
c o a d ă sau cozi. u cit cometa se cu Halley se p r o d u c ă 6 l
apropie de Soare, temperat ura frzlu anume la 8 martie 19
c r e ş t e . capul cometel, in special ţ i n d u p ă aceea, la 28 martie,
coama, trece in stare de vapori ce sondele ,.concurente" v
c a p ă t ă un aspect luminos de gaze serva cometa Halley doar la
rarefiate. O d a t ă cu trecerea astrului milioane de km, ISEE {3 se va
la periheliu (punctul cel mai apro o d i s t a n ţ ă de 31 milioane de
piat de Soare de ă n i n t ) se peate c o m e t ă , ceea ce nu este a f t
observa coada c i t e o d a t ă chiar co  Gheorghe
zile http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5
acestuia Ion11/16
C r
 ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

7/18/2019

 
1984 - Start Spre Viitor nr.5

• t:\..EC 1 A O N I C A -
-
- - - - - - - - - - - - - .

••. . ...-• d e i r N : .
1 ti Ul tui T , u Nclfgl l i f i c •
.IIC\.-.
OiR in Ni
sau d f e l spus
f ~ ;o.•
m p i e d i c ă
·
ewentuatete
~
• LEXICO
~ ~
• t • • •

e da f J a t l l l i Î I p e Il a •• lui da • pot a p ă r e a tin

dG ' Ja •...pifil: AM d e inliAi flac.- c : a ~ c z a - PiWRile. C. are ro-
tB C
fY
i,fj ·i al ciinii caii etar ( p e
• 1 a lltJI • 1 ,.&licl:l
fu:l d e
. . - s e i de
a n vis1el1a it*'mi a
l l l l k ş o r a
a te a we (t At=iat . Moon REZISTOAR
Oc , , 1 >•" c. j t ajr. t l• eKeadi p e o p t • ă de c • • a ;
.
0
c ,, • 11 cu d ste cSoi'UI. u e . , . in
••

ânpirnat aJe cirui c i n a r i l r i 11int

.. ' . ' . • lu i clodllll o, •• Dz, i m p n e d e ditnens iuniie p i n e1or fo  R ' ls . s 1 1 t r s C r r • d
z'l ••le cu .,.......• • • • z f ) ,
losite. Oifuzorul o im p e
* d'
mo:: r 1e tnar-un .monlllj c u dt:bllftl . .. d a r c:.e. . . ., o
. . .
p o Ri i a Y e a gl ij e 1 1 a

i u n e . ~ A . c o n l l l i i L d a r 4 ă c a r a r : t e r i s f i t ă (Zt OIJWi:JR ifl tril:i, pc:s't ti io * « ' n

4 o 1a 12 n.
f•* . -
tu 1 i w f f7 , i C s u n Q el e trlcf'.
gg.,. d e pentru de nt- T1 , T2 - & 1 319; Ta T . - EFT e h . . t r k ă poate ft
f t : Z i s 1 e f ţ a
asUet
e unui conduc1o
- 2 d Q d PfopoltÎOii81la c:u ,.
o n d u d ~ imels
r .1
-. ._
1
to ' cu ui ..Jt'
a
_ _

.Jt• _. ~ du:ti Ca .
- COI'ldudorului. .; .• sectw
$' ,. ( rot ooeficM d
-lftlrinlll
• ••' 2n n
s i a a de la un materilll la
Acest
*"
CO«<f
f'f'l"*"Ca unui conduc
Dlt din fN1ef'Wc.d respediw. c:u
l1 de 1 m ~ e g a l i cu 1 rrr
Unddm d e ".sura a f t l f r t e
tnc e este OHiit-d. Ca sinlbcA -
ldera iJUHCnca ce e p n.
b aza we . . . . . . pli $i IF IIIIPfi
um a 1 fl 1000 MI (n itiOJt
d
l - 1 ~ 1 4 . 10011C100 f1
(• •vts ..
7,5
RECEPTOR CU PATRU TRANZISTOARE + 44 S V -

..
Elewul S a .. U CI$:' s t ~ n 35 3; '-1 - 60
s p i re Cu-em (/J 0.15; '-2
rtli • tritilis ..,... Pl4lo'k:ln o 8CÂilllli - ....6 eu..
0 1,15; - bclbi
de cu 4 l r a u i d a - . ne r i tn eoutino•.". tui L., (de la
ţ
=. CIIJitul J8CII • a c e s t u i ~ ~   47
s •
c u un n u m i r n d ' S d e c:ompoco-.
c . w pc rH ti n i M I I I telllw ~ t o r Q J w; <; 10 tii rN; - 47 nF ; c. 1

un rNnimurR d e : = j 1 i1 - 0,1 _MF; Cs - 4 ,7

IIFJ&V, ~
~
- 4,7 ti F/Iflf; c_ c7
4.7 W; - ....
Bobina L, ( e • bctlin i p e o MF/fN; R1 - 100 K ( • · · - penbu ·
b w i de tezAi). i m pN U ni cu C..1or i t=2 mAl ; Rz - 1 K ; As - 100 K {se
me r t drcuitul c.ciiPit c a n t reali alege pellbU Iz = 2 mA}; R 4 - 1 K; R 5
zetri acordul pe dorit L 2 - 1 00: Re - 10 K; R.7 - 2.2 K; Ra o-
este cuplldi inductiw prin
aJ L1 fi - 10 K ( • lage peubu 1.:10 mA); ~
coothntldo:UI ~ ades
t a ~ u w t u l R, - 4.7 K; o.. ~ diode QJ genaa
ute ari cat p e I-ra lui T, a r e eate n a ~ d e tip EFD 10 5.
1
CONTACToCONTACTaCONTACTeCONTACT
Redioreceptie f i r i consum d e
energie. laii ce ne Pf'OPW'8 priate 0,11# le RFZISTOARE
nul NJSbu · h ' 1 din BllfCW. ... ....".u JIEUCUl.A
Mu'i dintre woi, t:lii1111Cl cititori, - WtAUCA

 
,...lltu Jc- • c A cu ~ .........
-::' 'Jae.::;::;
aaae 1 7 [ Cl CL ASIFtCARI A RFZfSTOA
simpli: undele alacirorniiQidille (ta
dto) care ,,.uei de la o
emilie.
de
o il 1 1 r h t e m u i m i in
._ie dir..:t:=-ct;
lj zppnn l d : i M I •
.
7
unui C
r . : .
., .. .... pe un supaet kola1t, M (
.

imediata vecinitate a antenei 1 t r • l l t l , . _ . . •m i n a h 'n d e l

sc.d pe m b u r i ce undele • tnde
llit1a r i d e . : a ta . In apt Opiere d e
811 fcw. la Bod • alli o
emirie d e • • e JlilleN. care baa-
-de ._ie + UA O . V
w
+ S% )
•
. to:tai c ui a J orice 1111 baQ'is10r d e n:ici
.1 -
c i t o r pentru iawiCarea . u . b e t ut u i
O
..
.... ~
M O l i i.
F ~
bauittuetele T 1 ~ p o l
d e lucru I I I de 1 tcHz
p 11 e. ON lltlld tiind ta arta tnlc:
.... ne fol oâ U I n d l l l ~ l l l . UN :i
lllleri rnirief•ri d e 9 __ .
nP. SERIA
M Z+StOR f'EI.IOJJI.AIIl,
ILC.G.

$
f i de orice
T tip cu g o : u . . - . Poliaqionlf5 Ne a m pancds s i O O N di m OOfi • MZWIOiil l E arzCE.
trUI P1 • . . , . , _ . ponlru un ...,,_ t onn STAS-dui s i u ~ l r i l e folll1Jie ctdoi" diTb-un
na1 J;Uai: in CM :i. Allag r a d e . . . .. re rE 4 prin
t i d d t doilll
tiziolxtiM
N ti U w 4 1
c i , -s i pc fl l l onl l (M} beb.Jie ti •
. . . _ fn c a N Ilo • • ' ClORIJ d«
coreo::ii in C l l l conlnsr. pua pe USI - . por t R d M l ae b
r i-=-1fornli - - +~ w - ~ . - - . - - . - ~
aibi
si .a
rr I&ICi cu o ~ · l f 8 ' JIIC+di ( d t c:wbOO'I 5 a l rtoetalici
d 1 h t1 u tte• . c n 1 ce nu • rte d e do  t ~ d e vdurut. la care etemen
rit. · TP U dUdor . Slb to ma de b . a
. - e en• iunie pwgramulni 1
c . e d:Aw::nitli un drnp l e ~
•i O
8dlami l U i s i n ş l l d1 i t c e a
§ 
d e mine am pi::nit d e la
te t w e ieJ I QI'III c:orpcA

natie p .Mmic tn antena c o r u p a - . ~

Pot"
Cw - Mr>a'u din · • au 1 arc.._ _.. 4ln r
ci,.. n:twe ( mritl 'Ci)erAe PlA
4enb.*ri r u rLu. A:fa • • ;pli ci fap
tul c i e l pa 18 s 1'11 Clelltiona cu un
.... C*8 . . . . . tii:io ievi•lli
generator d e
. _ V o i ..sita in contiP••M «::t•na
'i .. .,. ~ : e o lt•C4ette.
.....w. ::ac:Jre. . lin_ 2l1K
• : · : i.. v-• 2
,. ia. V e k r n n M H
:::fii
. .

cu tllhnica. Uae;:i:rind « J N 2 ela a l i  defi

c:or.(ine fM4ine pir i• i i N C t p l l  w •M Cei unui 111u : i'll'l' • 1i
turllle p 111Ci c:onGsAa «:alt Jucru. bil - 800il le o g " ' . . . e frec le . . . . . . . d t 2D C.
o. 1 • 11 r srr • fe. a a,
rar . . . Twan rfoe IICJC.,l'A w • COR
•VRIIAJIJa e r 1 e - o h
CWCJ41- 4 J 4 i - XH tlr'Uil p e un asi d e tale i e ~ ·
urlr crlr
111::1• J ?sre..
•wr• c . ciu c:u r,
o O •• . . . 1
d e Cllftl.
400 spint cln
ftli 4 a • . , . . n 1 e 1 ft cle
H:ift: 11 t 2 r• ni ta IJO
. . . .
le.
Cu & . 0.1 2 cor4ine 100 d e . . . • f*01EMIIOI IRUL esae u
lfiM cu ee u r s i ti m ' t or a c:afUi •Soawe poiile ti m o d d
T,.a:lt1arul MP 31 • p a r h lnlo- la zero aa w a c - oonlinala.
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 12/16
 • • •
7/18/2019
. • A U T O M A T I Z A1984
A I- Start
LA Spre Viitor nr.5
DOMICILIU • - - - . .

• u. 1 : ,• • • ; :
• 220V
•

CI
•
e
ldl.?
la ::-- 1
1 .. i .
::::::
IIIHII p

~ T r
2XBC117
cu
RLl

11Ul 220V 4GW

c n ă c:oncfensatorut de 2
Ac:eaill sib lie d e a m i r ă
200fJf •
trwmstcrului T, Wlbwea
~ i a t r . n z i s h l l ~ T2 •
reJeufui RL. 2. P
1N4001 tac:tete sale d e lucru RL2
...._ .__ __., RL.2 stabilirea circuitului pentru b
lncepe ilumineze.
La inchiderea u ş i i CU s
{i anclanfat d t timp llf8 este tn  l ~ t e , RL1 se a n c l S f e a z ă
APRINDEREA A U T O M A T Ă c h i s ă . De la reJeul RL1 se ntrebuin
contacte de repaus.
t e a z ă
densatorul de 200 p incep
incarce. Cînd la acest cond
s·t T E M P O R I Z A T Ă A LUMINII
La partea e l e c t r o n i c ă condensato se ajunge la o a n u m i t ă t
rul d e 200pF fiind n c ă r c a t tranzisto tranzlStorul T 1 i n t r ă in c o n d u
• rul T 1 esttt ln o n d u c ţ i e dar prin cu  se b l o c h e a z ă lumina se
Monta)ul este ~ u dintr-un V, tensiune care servette la alimen rentul s ă u de emitor nu poate ai an- Durata d t lumina se
transformator d e e care Tn se tare& intregului sistem. CI&nfeze releul RL2. · a p r i n s ă d u p ă Tnchlderea Ufi
cundar are fixate un condensator In tocul Ufli sint fixate contacte Oeschizlnd u ş a contactul CU se b i l e ş t e din potentlomet
o d i o d ă gratie cirora o b ţ i n e m ten CU care sint tnchlse d t a timp d t desface releul RL1 se e l i b e r e a z ă 500 Kn . Aoeasti d u r a t ă poa
siune continui de aproximativ 11,5 u ş a este lnchisi . D e d releul RL1 va stabilind contactele sale care des- maxim 1 minut.
.
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• dresoare poate fi c o m p u s ă dintr-un O a lt i soft4ie c o n s t ă in

I L U M I N A R E . element 3PM sau din patru diode re unei b u c ă ţ i d e t l i r m ă de la r

- ·- dresoent care admit un curent de unui ..ou defect
lucru d e 3 A. Este bine ca Tn serie cu a

DE R E Z E R V Ă llCY
......
Interconectarea transformatorului
cu puntea redresoere este atitatA Tn
figura 2, unde se obserA c i in serie

.l
Pentru cazurile speciale. dnd din ' V
T il cu aceste elemente apare reziato
anumite motive r e ţ e a u a de curent se rul R, care are rolul de a limita cu 
intrerupe pentru a asigura lluminatul 1• rentul d e n c ă r c a t e a acumulatorului
uneia sau a mai rn.tltor n c ă p e r i uti la o anumiti valoare.
l i z ă m o s u r s ă auxiliari de energie. -t i- $ $
A c e a s t ă sursi auxiliati poate fi un .- R
acumulator auto care ş t - e pletdut 1 l
din capecltate a fost scos de pe torul se monteze un ampe
autoturism, d ar mai poata fi de folos cute. ln momentul dnd tensiunea de curentul de tnc:ircare nu tre
ln g o s p o d ă r i e . la r e ţ e a dispare, dispar e tensiunea +fl8 mal mare de 0,5 A.
lnsta -la care trebuie executati de la irea redresorulul, fapt ce Becurile pentru iluminare
are achema bloc din figura 1 IÂ8 detenninl elibefa.ree armltun1 ,....._ tipul12 V/OJ) W sau, cu su
formati dintr-un transfOtmator de lui stabillndlHie ln ~ l acesta fe m o n t e a z ă t n serie dt e d o u ă
r e ţ e a (TR), un redresor, un 'feteu g i t u r a tntre contacte. acumulatOt Ut 6,3 V / 0 ~ A.
(RL) bateria de acumulatoare (AC) inceJind debiteze energie pe tie Se r e c o m a n d ă ca intreaga
becurile. aui 2 tie s i fie a m p l a s a t ă intr-o l
Modul de f u n c ţ i o n a r e este unni Transformatorul de r e ţ e a va fi tor Acest rezistor poate avea valori bine a e r i s i l ă f e r i t ă de ex
torut dnd existi tensiune d e r e ţ e a . mat din tole cu seqiunea de 8 cm2 , cuprinae Tntre o.s n 1 n. El tretluie c ă l d u r ă sau frig. Trebuie
transformatorul a p l i c ă redresorului care ln primar pentru 220 V are bo - s i reziste tn orice caz la un curent foarte a t e t ţ i c:um m a n i p u l
o tensiune j o a s ă care este redresati binate 1375 de apire cupru emallat de 1 2 A. Se poe folosi cu succes mulatorul, - acesta COf'llin
acumulatorul este supus i n c ă r c ă  cu diametru de 0,25 mm, iar ln se rezistoare bobinate d e tipul celor ce de acid sulfuric care pot
ril; pe de alt i parte; releul RL este cundar 75 de spire din cupru emai se m o n t e a z ă tn emitoarele rezistoa distrugerea hainelor sau, m
and8(115at contactele sale d e e 1 ă · lat cu diametru 0,8 mm. Puntea re- relor de putere. arsuri ale pielii

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 220V
AVERTIZOR A C U S T IC O P T
Sint binecunoscute serYiciile • •
c a s ă un fir se l e a g ă la se
i ~ t i i n ţ a r e a rul transformatorulul, c e l
S
p r )neriet
e z e n ţ e i S )ncri
unei persoane . Tna se /eagj la comutator.
unele cazuri. de exemplu. d n d Sonerie
cineva doarme. pentru a primi C e l ă l a l t fir de la sec
avertismentul sosirii persoanei traosformatorului se c u p l
teptate nu acustic el optic, se S )nerie la unul din c
poate construi o i n s t a l a ţ i e ca in becurilor. Cele dou4 be
figura a l ă t u r a t ă . 6.3 V/0.3 A se c o n e c t e a z
Pentru aceasta se la un t r a ~ rie.
sformator de sonerie. o sonerie, Se raalizeazJ installl ia d u p l 8 D a c ă f i x ă m comutato
d o u ă becuri de 6.3 V/0 3 A, un s c h e m ă R Zftia A va f u n c ţ i o n a s
comutator 1 un buton de sone- La Intrarea in apartament ssu Iar d a c ă f i x ă m comutat
rie ( b i n e i n ţ e l e s s î r m ă pentru la p o a r t ă se f i x e a z ă butonul de p o z i ţ i a 8 vor fi comandat
l e g ă t u r i ) /a cara se trage circuitul in rile.
•
•

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 13/16
V IITD
'
 7/18/2019 -
•
9ECREATII
1984 - Start Spre Viitor nr.5
T E H N I C O Ş T I I N T I F I C E • · 
RAPID SI :oNOIVIJ

IMAGINI
ELECTRONICE
Nu , titlul nu c o n ţ i n e nici o
eroare. ,,Minox C este un apa
rat foto9rafic la care r e a l i z ă r i l e
electrontcii ş i - a u spus c u tintui. punerea a u t o m a t ă este r e a l i z a t ă
Cu toate are doar 12 cm lun de obturatorul electronic cu la
gime o greutate de numai 114 mele ce permite deschideri cu
grame, aparatul permite folosi· timpi de 1115 p î n ă la 1/1000 se
rea filmelor cu 36 de p o z ~ i i . Ex· cunde.

Vehiculul din imagine î

, • armonios cele d o u ă dez
'
impuse de a g l o m e r ă r i l e u
Realizatorii s u s ţ i n intr-
• • - '
lum restrfns se r e g ă s e s c
elementele unui autovehic
dern. Avînd 2  4 metri lung
- • o 1 50 metri l ă ţ i m e autom
din imagine o c u p ă o s u p
de 3,60 m2 f a ţ ă de 8
o c u p ă un autoturism de
capacitate sau f a ţ ă de 4
:d o c u p ă un autoturi sm . e
mic  . Echipat cu un mot
• trâen .M28, mlniautomob

INSTRUMENTE PENTRU COSMOS

care p r o d u c ă t o r i i I-au de
. Minina  e z v o l t ă o v i t e
110 k m o r ă
c o n d ~ i i l e de f o l o s i n ţ ă Astfel, un dru. Foarfeca cu pirghii constru
în cosmos au deve
E x p e d i ţ i i l e ciocan a fost astfel proiectat i n pentru u t i l i z ă r i in cosmos
nit din ce in ce mai îndelungate cit degetele i n t r ă fix în adincitu c r e a z ă un sistem de transmitere
iar misiunile echipajelor tot mai rile de pe min.er. Cind se l o v e ş t e a f o r ţ e i în d o u ă trepte, schim
complexe. Anumite sisteme de cu el placa de o ţ e l ciocanul bind partea d e t a ş a b l l ă putînd
p a r c ă
bord au inceput se uzeze ne. mlne lipit, de seara fin i hmagne fi u ş o r patent...
t r a n s f o r m a t ă
T R Ă I E S
într-un
CÎT
cesitînd r e p a r a ţ i i sau înloculri tizat, iar reculul l l e a z ă c l e ş t e Creatorii
acestor
Pentru efectuarea unor astfel de
l u c r ă r i erau necesare noi
Un c l e ş t e a fost p r e v ă z u t cu
de cauciuc pentru a fi prins de
instrumente cosmice au lucrat
timp îndelungat pentru realiza FIINTELE?
•
unelte care trebuiau adaptate la m ă n u ş a costumului de scafan- rea lo r.

în t e l e c o m u n i c a ţ i i
S p e c i a l i ş t i i
VIDEOTELEFONUL s u s ţ i n peste d o u ă decenii
vom telefona privindu-ne in ochi
interlocutorul. Cablurile optice
vor deschide perspective n e b ă -
nuite în a c e a s t ă d i r e c ţ i e . Noul
sistem de telefonie va permite
abonatului se Informeze ope
rativ .,vizual putind solicita fi·
ş i e r u l unei biblioteci, i magini din
magazine, s ă l i de e x p o z ~ i i etc. -
• Broasca . . . . . . . . . . . . . . 15 ani
u s G u l ~ a e f e m e r ă . . . . o zi
ă b u ş u l . . . . . . . . . . . .6 s ă p t ă
Fluturele . . . . . . . . . . . . . 2 luni
Musca . . . . . . . . . . . . . . .3  4 lu
ntarul . . . . . . . . . . . . . .6 luni
Fur ni ca . . . . . . . . . . . . . . 1 an
Gre ierele . . . . . . . . .. . . .1 an ·
Iepu rele . . . . . . . . . . . . . . 6 1O
Ci i nele . . . . . . . . . . . . . . . 10 ani
Vipera . . . . . . . . . . . . . . . 10 ani
Privighetoarea . . . . . . . . 12 ani
Lu pul . . . . . . . . . . . . . . . . 1 2 15
Pisica . . . . . . . . . . . . . . . . 12- 15

STIATI
Br oasca riioasa . . . . . . . 20 ani

• •
C B oul . . . . . . . . . . . . . • . . . 25 a ni
... nici un secol nu poate în 
cepe într-o vineri sau d u m i n i c ă ?
.. luna octombrie începe intot
deauna în a c e e a ş i zi ca ianua
rie, aprilie ca iulie decembrie
ca septembrie?
... anul o b i ş n u i t începe sfir
ş e ş te cu a c e e a ş i zi?
... c e l a ş i calendar poate i uti
lizat din 28 in 28 de ani?
Ca lu l. . . . . . . . . . . . . . . . . 2D 25
Vulturul . . . . . . . . . . . . . . 30 ani
Barza . . . . . . . . . . . . . . . . 5   4 0
C ă m i l a . . . . . . . . . . . . . . .3 5 - 4 0
Ur ang utanul . . . . . . . . . . 40 ani
Ursul . . .. . . . . . . . . . . .. 50 ani
C or bul . . . . . . . . . . . . . . . 80 ani
. . . . . . . . . . . . . . . . 100 an
C rapul . . . . . . . . . . . . . . . 100 a n
Morun u l. .. . . . . . . . . . . . . 00 an
Papagalul . . . . . . . . . . . . 100 an
Br oasca s t o a s ă . •. . . 120 an

•
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5
4 • START SPRE VIITOR
14/16
-
 7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5
•
DIALDGe
se rai le
d u â t ce a i l l i dex
1111 1 . . . . . . din cei c i n d beroefi:ciltri..
nul ă s i CXli"ltf'lle2i4i ci  Cum tlebuie itnpiltit terenuP

Cine frele
~ i
c a e l p o e x ea s i recarosti
socdei'a ~

raspunde 3. IN CINCI P Ă R Ţ I EGALE

Acest teren trebuie fie ~

1
p ă r t i t in cinci p ă r ţ i egala Pe t&

c t ~ t i g ă
ren se mai a f l ă un mic lac
care u r m e a z ă fie atribuit

1. AVIOJIUL ROMBAC CITITORII

Care sint principalele caracte 4. MEREU 66 C Ă T R E
ristici f u n c ţ i o n l e af& avioanelor . Pe a c e a s t ă t a b f ă au fost ln 
r o m â n e ş t i ROMBAC? scrise 8 numere.
I n v i t ă m ca in celelalte ca CITITORI
2. CARE ERA SOCOTEALA? sete albe t ~ i cifre intre
numerele 1 - 3 2 in a ş a fel incit
SOl.taT.l 8 C H E -
Ccw111 l a . . l11 - COlt 027
•
. totalurile pe fiec81'e nnct orizon n : : I L II 1 :u'a i i roegi pe c
tal vertical dea 66. p a c h z ~ a a radiocaaetof
NK-125 . ~ s i ;.o afzle.
5. M i N Ă A R T I F I C I A L Ă • y • . . . 1 • - COlt et 2t f
jud. Dl•lla.,_. so iciti schzma un
Prezentind o r r i n ă a r t i f i c i a l ă realizata in Anglia, revista ,.Start spre tector de lliiCale.
Pe o b u c ă ţ i c ă de hirtie r u p t ă vntor" a r ă t a care sint caracteristicile acesteia cerem preei· • Den ll Prlrca ti Nlcufor M lcil
se a f l ă o s o c o t e a l ădin care fiU z a ţ i cite m i ş c ă r i poate executa mina a r t i f i c i a l ă ş i ce grel.ltate are. COif OI2A IMul Conunca, CCM' •
III, Jud. Ott, s schemele urm
o l k : î 1 ă
lor c o n s t r u c : ţ i l electronice o rg i
mini, t t a n s m ~ l t o r automat tn cod
siiC e de atnPifk;ate.
• Alin DuP - CGCt 21se a M p ~ ~
Y. &uczcl -. U iUIL
shema h cbonic: ~.
unui nilltOf Om ePwllho-.
tat la 220 V, cu aprinderea unul
w
•
OLIMPIADA DE M A T E M A T I C Ă 25
•Yzn Pn • • • . , -
s. -
••••
11r, ll'm•aor.
M. .c. A , - . • ·
)Ind. . . . . . . Nlnlzg, < t o t e ş ..
ETAPA A V-A CLASAaVU..a tllUi dlfta..,'n .:
• cu· Y r • - _ . sr a
s a - repeezilula 9Jiafic: tunet• *- T M. .c. A.. & S . . a.
~ t '
Cl.ASAaY-e
2x - -i- X E l ·- 1;
c b l f . . sdlelna unui M
tor d e a u d t o f l ~
( s u b 25 W).
d z miei

S i se ă s e a ~ Yaloeaea l d x F(x) = +1 x E [-5 ; 7) • la as Ttt&

COif MR" c -

f
ll
Z. in m.nzt
{2 : -[1 1
Nil 2, - S III
2 x EE R grup d a CXl ' 1 " ' sa5ld?i set . . de
ts •• us) ~ } X +1 i x E [3; 7) moda n ti - o . I O J ' n
cecitorl
11 sic••
( 2 0 puncte) (25 puncte) W'IRSA • • ;... . 1 • ,,

~ 1
Q.ASAaYI-e t
•YP
2

. . . 1 . K-1,
:n 1 1 1 Sz
S
& 2,
11fi 1
•
* Tr1'n
1 2 , ltaiL • t
B
-

Si• ,- - •ala12• 11 e1 "1i: daolfllt

a. .-. . 1 ' ilanic:ii.
... .s. -. .a • cuCOl
c:i''*
( - 1)'" . _ _ + (- 1 .- · _ _ + (- 1)'""P · . _ •• 2
- ~ M D .
....
2
1 P 1\ •• ...
l h
i
3 5 7 • poNil
Y1
. • de joc:uri l i i C . O
• .WC., o ~ c i t ţ i care 11 1 i
de ,. o k l u d ift
•r ' t u lor l
(25 puncte) af . . . . d a m o t f j r g' t 11 UJ1:e
• Due a
1 n - _ . 5151
' llllnlla pedkipantllor. Dupa c:u.m am mai pcecazat il' u m ă r u l l din acest an al revistei. rezolwlnle tiOf h trmus.e ; e ; dupa a p : r Siaa . llr. D lllf ' t• • · 15. 1111,B
rtfia celor cinci sem de probleme. Fiecare p ar t i ap an t , . . r e t o t ctase+ pe c:a.e o wmeaza i n - c o i N D • I I C Y t e l IH - CIZIIGJ .. ce I
t983/&C. in p k u l cu rezoi'4nle vor fi iclbuluse c:eJe c i n c i ~ care., _.rut n - - R e z o M u i J e - fi spe di Dr pe :MIIresa t ' l 11 .. )rraiL doi JC -
w ~ i l i pina la data *1 IUlie ac. ( dllla p c ~ t l l l s Nu uitl(i ~ i o t i i C i pe l e c ~ ~ a c a de mzte11 n t c a ~ s a ~ · poru & pe • • • nh bul l w a
~ I O D a ~

G R E S E A L A I S T E T, I L O R Du 1 * IBC IBCOVESCU

-AM -s . . .
IMIEAAT.
, Saa•Dna s IJIIIF nlll?
HI ?U IESUIIF1C

*MJlllr•:C.1.M.C O.,1l A U C U1 0 :1 • W'ltCU

2
li

A E O A C Ţ 1 A B u c U J I Ş t i . Pl$ Scin
aeJefoft 17 410 10. iftel>lâor 1444
'
Ad.......,_ia Edilura ,.Sc:i:i In a" .
Comtlinztu2 p d 9 Jlilic ,Ot:sa Seâ
A bona s u: • - prin okii21 e
V i ruglno pe • . cngo si-t a ; • ; pe • , . . , ne 1 u.
c • I I G < ~ P.T.T.R Din s t r i i n ă t a l e il. D lU
.............. 1
..... dlt • : b n l , tt'ao""
.... s l
* .,.;
eplic.-
JOS<. C t f $ ZI "' • pdMi 0 ..
. ; 1 · SI :1 . . , . . _ . , 10 ua pza u .. o t 1tW
.. - Departame nt ul export -im port
Si r. 1 3 Oecs 11bie 3. P.
36, l3 7, 21 Sos U 2 226.
N M: _GI 11 a J 1 C;t'Gt . . l U 1 I . F . INC&.;t
- o
3
JU Jd ~ C H e l
. . s-e . . . . . . . ... acu d at cai t la , . 7
2

. . N>-
r 112 111 . . e · t • - •

••• 5 ~
CIH CÎSTICi IUMPidl H •tiE•AnCi CIE$(llA ISTETflll
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5
T al•• • ,actic;p;ve • 5 Tata• tie ,artici,are 15/16
VI
 7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

ceas de m i n ă o b i ş n u i merge inai nte

sau în u r m ă cu aproximativ 6 ore pe
an la ceasul cu c u a r ţ limita de tole
r a 0 1 ă este de maximum 40 de se
cunde ltfel spus, d a c ă ceasul
o b i ş n u i t d e v i a z ă Tn medie cu zece
secunde, d e v i ~ l a ceasului cu c u a r ţ
este de maximum 0 1 secunde. Dar
ceasul cu c u a r ţ din cea de-a doua
g e n e r a ţ i e î n t r u n e ş t e alte avantaje:
r e z i s t e n ţ ă la ş o c u r i trepldatii, mi
nimum de r e p a r a ţ i i , f u n c ţ i o n a r e Tn
d e l u n g a t ă f ă r ă o p e r a ţ i i de n t r e ţ i n e r e
etc.
La început, ceasul cu c u a r ţ era
utilizat numai Tn activitatea ş t i i n ţ i ·
f i c ă , dimensiunile sale Tmpiedicind

• ••
unei precizii extreme tn
O ~ i n e r e a folosirea in viata Pentru
o b i ş n u i t ă
timpului nu mai este un
m ă s u r a r e a a-1 reduce de la unui frigi·
m ă r i m e a
lucru greu de realizat de cind s·n der la formatul de perete sau de
trecut la experimentarea ceasurilor m i n ă a fost n e c e s a r ă o colaborare
cu c u a r ţ ln u r m ă cu aproape d o u ă s t r f n s ă intre industria de orologii

cea e l e c t r o n i c ă in acest scop s-au pentru indicarea orei exacte,

redus dimensiunile cristalelor de cu
a r ţ la numai c i ţ i v a milimetri, s-a u
m i c ş o r a t bateriile de o n a r e s-a
recurs la circuite Integrate. Balan
sierul ceasului mecanic a fost i nl o-
cuit printr-un oscilator electronic,
ale c ă r u i o s c i l a ţ sint stabilizate prin
intermediul cristalului de c u a r ţ La
unele tipuri, stabilizarea are loc la o
f r e c v e n ţ ă de 8 192 Hz Iar la altele la
un n u ă r dublu de o s c l l a ţ i i
(16 384). Prin intermediul unei
menzi cu pas sint a c ţ i o n a t e direct,
cu 1 Hz, acele indicatoare.
P r o d u c ă t o r i i de ceasuri cu c u a r ţ
p r e v ă d ş a n s e reale de aplicabilitate
nu numai in sectorul ceasurilor de
perete sau de T i n ă ci in industrie
in institutele de c e r c e t ă r i care vor
opta în continuare pentru ceasurile
de format mai mare: cronometre
decenii au inceput f u n c ţ i o n e z e
primele ceasuri cu c u a r ţ Erau cea·
suri de format mare, a ş a n u m i t e l e
orologii. Zece ani mal tîrziu au fost
lansate pe p i a ţ ă c e a s u r i l e - b r ă ţ a r ă cu
cuart. supranumita ceasuri cu cu·
a r ţ din a doua g e n e r a ţ i e . A fost mo
mentul in care a d e p ţ i i preciziei pu
teau asalta s t a ţ i i l e de radiodlfuzlune
cu r e c l a m a ţ i i legate de faptul
gongul "orei exacte" s-a f ă c u t auzit
cu o s e c u n d ă prea devreme sau
prea tirziu. Dar care este, compara·
tiv cu ceasul de T i n ă o b i ş n u i t pre
de automobil, ceasuri de bo
tru avioane nave, ceasuri d
taj etc.
Nu a trecut î n s ă prea mu
realizarea ceasului cu c u a r ţ
o n o u ă t r e a p t ă de p e r f e c
Tn m ă s u r a r e a timpului vine
teze interesul publicului: ceas
mic care nu mai n e c e s i t ă nic
de r e p a r a ţ i e . Ceasul atomic v
gura f ă r ă l n d o i a l ă o a d e v ă r a t
- l ~ i e t e h n i c ă de n d a t ă ce se v
se confere energiei a
forma m i n i a t u r a l ă a d e c v a t ă
ceas de m i n ă R ă m i n e de ă z
industria e l e c t r o n i c ă preo
p i n ă in prezent de realizarea
croaparate de ă s u r ă pentru
astronautica n u ş i va face în
intrarea t r i u m f a l ă in t r a d
a r e n ă a ceasornfcarilor.

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 16/16