Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
. tTELlE[u[
DETGA$[
r AUTODOTInE
. Elf0lct0PElllE
I BALl[l lDElLo*
;
t
Marele forum al comunigtilor romini - Gongresul al Xltl-lea a! Partidului Cornunist Rom6n - a
acioptat,in deplin consens cu ndzuin[ele si voin[a intregului partid, ale intregului popor, un progranr
mdrq, de larga perspectiva,privind dezvoltareaeconomico.sociala a{arii, hotiidri deinsemnetate istL'-
rice pentru viitorul patriei.noastre socialiste. Raportul Comitetului Central prezentat de tovarilsul
Nicolae Ceatqescu, secretarul general ai pa?tidului, celelalte documente adoptate de Congres jalo-
neaed cu clarvieiune gtiinfilicd obiectivele 9i cdile dezvoltdrii tdrii.
Prin amplul $i in_suflditorul bilanl W care l-a fecut, prin documentele deinsemnatate cardinali pe
care le'a adoptat Gongresut al Xlll-lea al Partidutui Comunist RomAn a deschis cu claritate $i cute-
A VSilUTE
EXpfrf;SlE
zadd o elapA noud, superioarii in opera de edificare a societetii socialiste multilaterat d€zvoltate $i
inaintare a Rominiei spre comunism. Et a ialonat direqii fundamentale de acliune pentru perioacia
1986-1990 $i in perspectiva pina in anul 20O0,a ciiror realizare va asigura mersul neabdtut at tarii pe
calea dezvoltdrii +i modernizilrii to4ei sale econornice, a cr€$terii avr4iei n4ionale gi a bunasthrii intre.
utHAt€!ffi[
oului popor. Deplina unanirnitatein care au fost adoptate hotiririle gi orientArileprivind dezvoltareavi.
rtoare, profunda lor dezbatere, de cdtre intregul partid, de c6tre popor, au pus in evider{i deplinfl
tdentitate de idealuri gi aspirafii intre pariid si popor, increderea nestrdmutati pe care o are intreagi)
ndiune in politica partidului, politica probati prin puterea marilor viclorii obtinute in anii conslructre!
ru!,
A irurnf*rlrueTril
socialiste, gi mai cu seama in perioada ce s-a scurs de la istoricul Congres al lX-lea al P.C.R
n$ut Al- xil!-L
c{}sr#H
a Un rol imporlant il vor avea, in perioada ur-
nAbrilot 15 ani, perlectianareainvdiemintului si
AT PART'NULUI
pregdtirea temeinicd a fortei de muncd a tineretu-
lui, a cadrelor pentru a fiespund€ noilar cerifie
ale dezvoltdrii eca ftomico-sociale, ex igergelor s tt-
infei pi tehnicii moderne. Se va aslgura cuprinde-
A *{ffTAHiT
rea intregului tinerct ifi invaldnintul de 12 ani.
perfectionarea &i legarea tot mai slrinsd a invdta-
mintului etr cercetarea si produclia. ffiEALTfif;fiTA
T{}rf&Rs$urul
&*3r&E
sne*$$E
f Va fi accentuate dezvoltarea intensivd a tutu-
ru ramurilor industriale,pe prim plan sitiindu-se
in continuarc Ergirea bazei de materii prime gi
iruFeiruryrA
SUFNE
61e{getice- Procesul da madernizare a structurii
Fdudiei idustriale se va realiza prin dezvolta-
'ea cu prioritate a ramuriter de inaltd tehnicitate
8* $ECHg TAft
fi Ti l Ii R
care valorificd superior mateilile prime, resursele
eergetice $i munca sociald,.aramurilor care asl'
:ure prcmovarea largd a yograsului tehnic in
:xte domeniile de activitate.
a Cercetarea $tiinli{icA esle cf,ematd sa--si AL F&HTII}ULUI
aducd o contribulie sporild ta dezvoltarea bazei
Madernizarea mijloacelor de muncd gl a stru':- dnergetice $i de materii prime a fdrll. sd aslgrrrc
rurii prducliei, ridicarea nivelului tehnic $i cali.
htry al prduselor, generaliTarea tehnologiilor
eansate. exti nderea mecanizerii, autDmafizerii Si -
crqlerea nivelului tehnic gi calitativ al produse-
lot romenqil. Potrivit prevederilor, gi6 in 1990
C*MUruI$T
cjrca 95 la su/5 din produsele rcmenepil trcbuie
r&olizdrii vor lace posibil cain anul 1990 nivelul sd lie din punct de vederc tehnic 6i calitativ la ni-
Eerleral al iloducliei industriate ramen6t se fie
amnrabil cu cel din ldrile dezvoltate din punct
velul celor existenfe pe plan mondial, iar cel pu-
lin, intrun prccent de 2-5 Ia sutd, sd se realizeze
ffiG|1S
ArU
6e vedere economic. produse cu.asemonea parcmeli tehnici $i calita-
tivi aa[a sd situeze Rominia pe primul lrc in
a in agriculturd - a doua ramurd de bazd a lume. ln acest f@1,Stiirfa St tehnica rom'neascd
*anomiei roastre - obiectivul fundamenlal il se vor afitma pe plan internationa4 vor avea un
c4Esliiuie infiiptuirca noii revolu(ii aqrcrc. Mai ral importanl in dezvoltarea progresrsld, genercE
a'rra srslernatizare $i Arganizare a terltOriului iil " a pat,"tei. Timp de patru zile, intregul nc.sLq
.ed erea Io Iosi r ii c orespu nzdtoare a i ntr eg i i s upra - Programul de cercetare asigurd imbinarea or- popor a urmarit cu cel mai inalt inte.res
'4e agricole, realizarea programului de irigalii 9i ganicd a cercetdrii aplieative cu cercetarea tun- cu cele mai alese ginduri gi sim!arnrnte
;-buntrfiri funciare, extinderea chimitdrii gi me- damentuH" in natematce, fizicd, chimie, biolo.
ce.rzarea completd a lucrdriior, aplicarea largd a gie, meclicind $i alte domenii, spadnd aportul $ti- desfigurarea lucrdrilor Congresutu' a
s'tc erir iIo r $ ti i rl ei agrozoote hn i ce, vor transf or m a irlei la infdptuirea cincinalului 1986-7990, cit si Xlll-lea al Partidului Comunist Rornan
qewllura [drii intr-o agticultutd intensive, de la asigurarea de soltji"ii tehnice pentru infiI.tuirca eveniment de importante deosebiti In
irnl6 prducllyitate .Fi eficielta. $eza/€ pe baze abiectlvelar dezvoltd.rii ecor,omico-sociale a t erii viata partidului Ei a fdrii, in dezvoltare
mdiene. industriate. in perioada de dupi 199O.
economico-socialea acesteia.in faurt-
rea societelii socialiste muftilateral dez-
f,r.'rFlf"tltt- voltate gi inaintarea Rom6niei spre c+
munism. Au fost zile de comunista sar-
bdtoare, in care milioanele de inimi si
corFtiinte ale nafiunii noastre au trait
din plin acest nou moment de referir{i
al devenirii sale socialiste.puternic co-
ffi**l[ nectate la uriaga incdrcdturd de idei 5i
sentimentece au izvorit sub cupola Sa-
lii PalatuluiRepubliciiSocialisti Romd
nla.
Materializind voinla intregului partid
.fj gi a intregului popor, cu inalta constr
infa revolufionard9i patriotici, crr pro-
ciune $i cutezetorspre un viitor senin, fruntea partidului, in suprema fur(b
luminos, apre o via[6 demni gi liberd, de secretar general.
spre comunism.Jara intreagi gi-a afir- Hotirft sd ducd la implinire vib{enta
mat astlel hotdfrea nestrimutati de a chernarea partidufui, a secretarufuisiu
cortinua ferm +i eroic vastul proces re- gefieral, tineretul firii, animat G ebr-
volt4ionar desfE$urat sub conducerea nul patos revolulionar de devotamen
Partidului Comunist Romdn,a secreta- pentru partid, pentru patrie, vede
simte, hiieqte gi se angaieazi sa duce
flanurra cura6 a izbinzilor spre viitor
Bpre comunism. Realegereatovarbulur
NICOLAE CEAU$ESCU, cimaciul si-
gur, neostenit clarvdzitor al r$iunir
plinirii acestor idealuri mi@e, a impe- noastre, in fungia de secreta geriere
iuoaselor obiective de dezvoltarestabi- al partidului, este gi va fi pentru cei rftd
tite de Congresulal Xlll-lea o constituie tineri ceEfeni ai patriei rloastre, pentru
hotirirea attt cle pregnant exprtmala purtitorii cravatei rqii cu tricolor, ca
a forumului comunigtilor,a intregu- de altfel pentru intregul popor, cfezi-
lui popor, ca tovarigul NICOLAE Sia inf6ptuirii celor mai mir{e gi ct-fr+
CEAU$ESCUstrategul marilor,nga$re zitoare. planuri, chezigia ci e*e devir
victorii conternporanegi arhitectullnf4i- istorie,.rotunjescistoriade milenii a po
$arii de gizi a Romdniei,si fie realesin porulur roman.
n A.IJTEilICITAFIE *
- purtiitoarea semnalului tran- puntii semnalulde radiofrecvenleitrt Activitdlil€ de radiogoniometle
smis poate aYea un nivel mult redus ir! cealaltediagonalSsemnalul de la *perativa, sau .,vinetoareade vulFi-
tirl6 de aceea necesarein cazul unui oscilatcrul local. Transformatoarelg se bucuri de o mdre atraclie i-
semnal obignuit mgdulat in amplitr-r- mixerului echilibrai Tr 1 Si Tr 2 a,jt rindul pionierilor si scolarilor avir,;
drne, deci o economie de energie ta iiecare 3x1Ospire conductor Cu Em urr caracler Instrtictiv-educativ.
eml$te; Q
-O,e Dealllel ,$in6toarea de vulp! ' esie
- semnalu| aplicat mixerului este lnfdgurArile se realizeazi pe mie. o ramura sponive care nscesita drn
redus, deci amplificarea necesari se zuri toroidale din fcritd tip T16(7x6 partea celor care o practica o pregi-
tace mai ales in audiofrecvenld; (dimensiuni 16x7x6 mml. Feritels-. iire complexa teoretice gi practrca
-- nu existi o frecvenle imaginr: utilizate trebuie sa poatA lucra pina materializatA in multe ore de antre-
gi deci selectivitatea la intrare este la frecventa utilizati, !n cazul rte naffient in sali gi pe teren. Exper.+
mai putin preten{ioas5; fate, cel pulin 3.6 MHz. ftla a demonstrat ce elicacitatea
antrenamentelor si rezultatele obtl-
nute in cornpetilii depind in mare
BFn4-215 mdsurd de nivelul d€ dotare tehnica
al cercului de profil.
() dotare adecvaffi presupune. pe
linge receptoarelc de goniomedriesr
existenla unor statii de emisie aJt+
8F214-ns D1 D2
maie i,,vulpi") capabile sd tracsmr€
indicativele de identi{icare ale cdc(
cinci ,,vulpi": ,,tu|OE",,,MOl". ..MGS-
,,MOH" $i ,,MOs". Pentru a ye+. 'T
aiutorul echipelor de goniornetne in
obtinerea unor rezultate suFlertoere
publicim schema unui autornat de
manipulare in cod MORSE cu cir'
cuito integrate (C.1.), coftitrui't ia
Casa pionierilor gi goimilor pet!'[e
Vi$eu de Sus, avind o capacitate a
memoriei de 32 biti, capacitate s!f-
ciente pentru memorarea unuia drn
cele cinci indicative cu Dauzede ire
bili intre s€mne.
La proiectare s-au avut in vedere
c?teva din cerintele ridicaie de l-lr
asemenea automat.si anume: cap+.
citatea msximd necesari (32 hqr
PEIITEI'CERCUBITE i pentru ,,MOS"), reduc€rea la minrrn
oE RADloG0ilt0METRrE
OPEBATTVA
i a numdrului de C.l. necesere,loiocr-
0E tA cAsErEProillER|toR i raa unor C.l. numerice uzuaie. h
urmi dar nu in ultimul rind oosrulr-
$ .$onflr.0RPATBTET i tatea extinderii capsciEtii mernonei
! prin schimb&ri adecvate paslr:rs
principiul de funclionare.
Analizind schema de principiu (f,?
1) a automatului putem difere*,a
R&rBrtlffi
HGspT{}* tre
$lr€sR{}t}r
urmitoarele pdrfi componante:
1. Generatorul semnalului de tact -
GST, in modelul prezentat, esle
realizat cu tranzistoarele 71, T; $r
formeazd un oscilalor de relaxare
Frecvenla semnalului de tact de-
pinde de constanta de timp ciata de
rffis{}r! *ffi€Fffi$H
:=-! i c, sponibileca re alcatu ies cun deduce rigor urnrarind formele de trece pe Q1 din starea O in slarea l.
1. lnainte de cel de al 32_ieaimo_s
de tact. toate bistabilele sit in
starea 1. lmpulsul de tact 32 deter-
mini Qr, Qz, Qs, Qd, Os sa rs/ina ;fl
o.
Progremarea memorlel. Cufloscind
. 'c"rrt basculantastabil.Acest osci- undd din tigura 2. Initial, circuitele Bistabilul al doilea nu-$i va schimba principiul de lunctionare $i ilnind
l€iar s€ poate omite, caz in care cele basculante bistabile (CBB) sint in starea ?ntruclt el este basculat de cont de raportul de 1:3 intre pur"d sr
o:-"ja porli pot torma generatorul starea Cr (Qr = Qz = Qs = Qa = Qu = lrontul de cddere al impulsului de tinie $i durata pauzelor, se Poare
se'Tnatuluicie tact O). Aplicareaunui impuls de tact la tact adica de trecerdEdin starea 1 in trece u$or la codificarea @ntinutui*r
prircipiuri de tsnctlonare se poate intrarea de tact a primului bistabil va starea Cr a nivelului de la intrarea de memonel:
un punct - 1 bit = 1 inters€f €
fird diodi:
o linie = 3 biti = 3 intersecfii f-r:
diode.
[)urata oauzerse obtine ldentrc ']?
montrnd una sau trei cliode la irrt"
secliile resPective. Se recornar:;
selecfionarea diodelor in funclb e
rezistenta lor directa.
Punere&In funcliune. Lucrat inc'r
jit $i cu componente veriticate.au:c-
matul porne$te din primul momefl.
Totugi se recomandd ca rnontarea s€
decurgi intr-o anumiti ordine care
sd permitd $i veriticarea itnediate a
functiondrii diferitelor et4e si ei-eft
r tual inliturarea defectelor apai-ute
contr-olul functiondrii f5cindu-se cr
un voltmetrude c.c. Pe domen;ulc€
10 v. Montarea se incepe cu GST s
se continud cu numeraloare'e s
decodificatoarele,
Frogramarea memoriei se lace i.
funcfie de semnaleledorite {.,MC,E
- "M{rl" etc.}. Prin constructia aur@
matului nu realizim numai o simoiE
autodotare a cercului ci, ceea cr
este mai important, inilierea e{en}.6
intr-o ramuri de virf a electronrer
tehn!ca de cdlcul, prin farniliarizar.m
lor cu diferitele circuite folosie
cum sint: po(i logice, numaratoare
decodificaloare, memorii €tc.
materfalele nsoerare:
C.f. 1 CDB 473: 2 CDB 472 3
CDB 473; 4 CDB ,lO8; 5,6.7. CD€
410; 8 GDB 4@; 9 CDB 4fr; r. -
BC 177, 251: Tr, T3 - BC 107, i7O
D - 1N4001;D,-,. - EFD 108. Ba
244 etc; R = 22 K; Rr = 1,8 k; Rz=3 3
k; Rsc - 2.4 k; Q = 3,2 nFi Cr.: =
0.22 nF.
Paglnl reafizale d:
hg. Ule Chkofil
'#i."*
groasi alcdtuiti (prin indoire gi fixa- 6xo. s
rea la imbindri cu buciti de sirmd
subtire, ori sudurd cu cositor) car-
casa vehiculului (aceasta poate fi lu-
crat6 Si din plasd impletitd din sirm*
groas6, din aceea folosite pentru
garduri). Montati carcasa pe patina
din stinga cu doud balamale, astfel
incit sd se poate migca asemindtor
unoi u$i. A$ezali deasupra folia de
maletial pla$tic {din aceea lolositi
pentru solarii legumicole) 9i lipifi-le
marginile (indoite) cu prenadez sau
alt adeziv pentru material plastic.
Dupd uscare, vehiculul poate fi dat
in folosinti.
Observafi ci ,,pilotql" se agazd pe
sc?ndura centrale in pozilia "Fle
burti". Cirmirea se face cu-pici0a- cu platbandi de aluminiu (sau te lrr
rele. Datoriti formei sale a€rodina- n model sirnplu d€. v€hicul crali in rnod spscial din so^ndura d€
mice, sania aceast+ p€mite coboriri combinat p€ntru coborit pante cu brad, ori figii de placai lipite cu ad+'
cu vitezi sporite in comparatie cu li- zapada, destinat a fi lolosit de o sin- ziv plastic).
purile obiQnuite, unde rezistenla gurd persoani, poale fi construil re- Asamblarea pieselor gi a suban-
oousd de frecarea cu aerul este mult pede $i firi dilicultili de cdhe oric€ samblurilor A-E o veli face - ur-
mai mare. Vehicukjl prezinte $i o amator. mirind indicatiile din desen - cu
foarte bune stabilitate in mers dato- talerlale nqs€a8?a:leavi metalica aiutorul unor guruburi cu piulile ha-
ritd faptului cd sistemulr sani€-om (nu aluminiu) cu diametrul de xagonale sau de tip fluture. Legdtrr'
are aici centrul de greutate foarte I mm; leavi metalici {nu afuminiu) rile dintre tevile metalice ale cirrr€i
aproape de sol. cu diametiul de 16-20 mm (pentru ,le sudafi. lmbindrea dintre suba*'
axul cirmei); platbanda metalicd late samblurile A $i B o vefi face cu un
de 40 mm gi groasi ,de 4-5 mm; $urub de olel previzut cu doui piLr.
scindurd cle brad groasd de lite (pentru sigurante).
18-20 mm; doua capete de schiuri; Piesele metalice care se pot oxida
guruburi; vopsea anticorozivd, vop- (de exemplu cele de tier negalYanF
s€a de ul€i. zat) vor fi acoperite cu un strat pro-
Prelucrerc ll monlere. Tni4i si tector de vopsea cu miniu de plumb,
preluc14i at?t materialele metalice apoi vopsite.
cit $i pe c€le lemnoase, potrivit tor- Observali ca vehiculul poate fl
melor $i dimensiunilor din desenul u$or demontat in vederea depozitirj.
aliturat. T6lpile (schiurile) vehiculu- lui in spafii restrinse.
lui le puteli obfine prin reiolosirea
virfurilo,r .unei perechi de schiuri Paglnl rediz.le dc
rupte sau u2ate, ori le puteli inlociJi prof. C|andu Yodi
HDHHAffiNA=
cale cu cifre, dupd cum urrfteaza 1
patinele mici laterale(2 bucitii: 2
"=
supo4ii port-patindlaterali (2 br.
cali): 3 = patina (schiul) centrala: 4
suportul patinei centrale; 5 = rea-
feristrdul toate protilele lemnoase, z e m u l s c a u n u l u i ( 2 b u ci l r ) ; 6 =
polrivit desenelor trasate, si finisali placa $€zulului.
muchiile cu pita sau hirtie sticlata Ialerlrlele n cce r a r c: in
Dimensionafi gi tSiali din tabla {cu desenele-detaliiloate malerialele d€
foartecele special) carcasa 5. Fixafi bazi sint lemnoase, adica otacal
ginele d€ tabld pe muchiilepatinelor gros de 12 mm, care are avanielL.i
13, cu ajutorul guruburilor penlru ca se modeleaze ulor- Dar - clupa
lemn. posibilitilile fiecirui construclor -
lncepeli montajul general cu pla- unole piese pot li modificate ca
ca-suporl 1, pa care fixa{i pe rind: strudure. De pildd, patinele 1 pol fi
piesa 12, apoi 4 9i 16 (cu ajutorul lucrate din labli g r o a si cl e
bulonului3), urmate de 2 Si 6, 14 gi 1-2 mm; piesele 2, 4 si 5 pot fi din
11, de lrina 7'cu arcul ei & Dupd scindura (indilerent esenla) gro6a
ac€asla fixali patinele din tale pe de 12=15 mm; patina 3 poate ti un
suporturile 15 qi pe acest€a pe cu- schi (rimas de la o pereche din care
$acul 16. Mofitali gi petinele din unul s-a rupt, ori chiar un schi rupt
spat€ (13) pe cugacul 12. Continuali din care a aamas o bucata lungi cF
cu agezarea carcasei de labl6 5, pe 1 250-1 300 mm); placa 6 poate ri
care o fixali cu guruburi pentru dln scinduqi sau pal gros de
lemn atlt de placa 1 cit Si cle piesele 12-15 mm. In alar6 de acestea m€'
2 qi 6' ln sfir$it; montali plScile 9 +i sinl ngcosare quruburi pentru bmn
'10{rezemati pe piega 11} ale scau- gi vopFea de ulei-
nului. Ou acsasta, sania propriu-zisi Prlr|Gts! gl monlac. Trreafi c:
e tarminati. Penlru finisare, vopsi- grij6 (folosind rigli. llorar Si creio.
li-o cu doui straturi de vopsea de moale) p€ materialele de mai sr.rs
ulei pe pirlile lemnoasc $i cu vop- profilele celor gase Fisse, orbritir'-
sea tip duco pe tabta piesei 5. du-vi tlupd formele 5i respeclinc
nw I
:tt
I .ltaaalataaaa
a a t t a a a r a a a aa
a.aaatalal|aaa
a
a
a
ijj
aplicatii dintre cele mai diverse atit nici, este dernonsiral spectaculos calizarea avarlilor la conductele de
slb raportul sporirii productivilalii prin faptul ci lasciculul, cars slre- tr.ursportat gaze, petfol ctc., thida- lmaginile prerintd citrya aplic€i.,
cit si sub aeela al imbuni|elirii toh- bate cel 380 cxlo de kilometri ai dis- rea avioanelor gi navelor maritime, ale laserilor:in cercetarcaqtiintifrca
nrco-constructive a p{oduselor. tanlei Pemint - Lune, aPare Pe su- studicrea sistemului solar etc. etc. (toto 1), in topirea rn€talelo{ (fol.
pratala selenard ca o Patd lumi- - iati dotnenii in care lasorii i$i 2), in sudarea gi tiierea aliaielo:
Documsnlclc Corgrclul$l al noase avind abis 3 km diamcttu. spun cuvintul, apllcaliile lor prefigu- dure (loto 3), la analiza speclraE a
XIH-hr d Perlfdrbl Corrudrt Fo- Tocmai matea putotg de concen- rind descoperiri nebinuit de spocla- luminii (foto 4) Oi in inter\enliile chi-
nin rteb#ccc per&u ttrlcl srcini lrare a enotgi€i razei determioe lal- culoase in toate dire4iile catcetirii rurgicale (toto 5).
priwtt*c in dmenisl delrollirlt gile aplicelii ale acesteia. Astizi la- si tehnologiei industrial€.
rilrTrATrv
E
piull, Ztbala, Comandilr, Tern sfs
liu, Recl. De refiarcsl ci in_f-t f
Se poale epune c6 omul s-e ellbe- unltill de plonlerl, concursrd . r>
rd de sub roHa nalurll" Firi discu- lrenal un marg nurnir de doniari -
fi€ ci €eat$ a dre la ciderca ias-. pdetenl el adenirulul tflritfic- Ilcz-
dtaHli, chlar deci unul cite unul, a bsterlle, concuraurlle ail ayul n|eni-
t turor ldolllor, p"ntru r tace loc tot rea de a combate prln aderirurle
mel mutl rfngruruftri pc care umani- ttt|nlel, credlnlete b ldh{e, cor{'-
trlea $-l merlti cr.r adevirat: onurl. nutul unor cir$ rdlgbacc, bEcrF
k|le cucerlra ale ltllnlei nu fac dc- dele derpre potop elc,
cit si conflrme tl ri reconllrme cd
impreuni
Seconstruim tocmai aceaste inversare a curentrF
lui. Bobina este atunci parcurs'ai,€
un cimp magnetic de sens contrar
Drecedentului,si ea continue al tre;-
ioa sfert de turd in acela$i sens
Odatd din nou aliniatS, dar in direc-
lie opusd cu magnelii,.curentul eslF
intrerupt si termi4a ultimul sfert de
iure al rotaliei. ln acest moment
parcursul reincepe,'9iciclul se con-
iinui la infinit: motorul f unctio-
neaze. De reguld un asemen€a mG-
tor nu pornelte prin el insr.tgi:pen-
tru aceasta trebuie sd se gdseasca
FRtt'lclFruL tocmai tn pozitia unde curentul irF-
*e F{Jr.*eYlcr-tAEE cepe si circule. Dar magnetii au
tendinta de a mentine rotorul {b+'
Orice motor electric fac6'apel in bina) in pozifia aliniatd, tocmai
principiu la legile electromagnetis- acolo unde curentul este intrerupi.
ptlict mului din care nu vom reaminti de- Este deci necesar si il Punem in
Flgufr de rnramblu -l-El (:it principalele rezultate: mi$care cu mina. Evident pot exista
Lsm€l€ p€rlt . doi magneti de semn cofltlar se motoare capabile de a porni ldrd im-
atrag; puls, dar penlru aceasta se dispun
*Pott Perll $urub e trecerea curentului printr-o bo- trei bobine in stea, la 120" una fala
botna bini di na$tero unui cimP magnetic; de celelalte.
bobina se comPortd atunci ca un Reolat corect, motorul functto-
magnet; neazd la o tensiune de 1,5 v ta 3 v
o o varialie a cimpului magnetic cu un curenl de 0.2 la 0,4 A
transversal pe o bobini da nagtere
unui curent; cit timP dureazd FTATERIAI=ELE HECESARF
aceastevariatle, bobina se comporte
ca un generator de electricitate; C o n s t r u c t ia p e ca r e r e vi sta
Colc ln mm . dacA schimbdm sensul cimpului ,,Scienceet Vie" o propune este er-
magnetic variabil care traverseazi trem de simple. Sd incepem crr rna-
Btletle
spirele, schimb6m de asemenea terialele de care avem nevoie pentru
sensul curentului apdrut; constructia modelului propus
r Dac6 schimbim sensul o Mase plastice in foi de 2 mrr
Fig. I grosime.
curentului in sPird, schimbem, de
asemenea, sensul cimpului magne- . T a b t a de o t€ l : r e cu p e r a ta
Soclu tac rezultat. dintr-o cutie de conserve; partea de-
Fis. 2 rizul Modul cel mai simplu de a tran- cupatd va fi netezite $i decapata.
de lor siorma un curent, intr-o mi$care a Conductor de cupru emailat cL
mecanici, este de a pune o bobina diametrul aproximativ de 0,3 mm.
8,.8,=60x r i din cufru ?n fala unui magnet. Daci eventual va fi recuperat dintr-un
C,.C' =75x 6 lranstormator vechi.
nu circula nici-un curent, nu se in-
timpli nimic; dar in momenlul in . Alamd flexibili: poate fi dec'-
care se stabileste curentul, bobina llata din lamele de conlact ?t€ b;:-
Fiq. 3 devine magnet $i reacfioneaza cu teflrlor uzate oe 4,5 v sau lamelece
cimpul creat de magnet: cei doi conlact de la relee scoase din uz
Biere, detelll magnetise vor deplasaunul in func- a 2 guruburi, diametru de 3 mm
tl rar|GHrrg tie de celdtalt. Este deci o deplasare lungi de 15 mm, cu 4 piulile; orice'
de materie. Transformarea acestei gurub de dimensiuni apropiate se
migciri rectilinii in rnigcarecirculara poate folosi.
nu ridici probleme: se monteaza a 2 m a g ne l i , cu d i m e n si u n i l e
bobina in unghi drept pe o axd care aproximativ de 25 x 10 x 6 mm; pot
va servi ca axd rnotoare, $i se Pla- fi recuperafi din inchizetorile rnag-
seaza magnetul in Planul sPirelor, netice ale ugilor sau din pionezae
foarte aproape de extremitdtile lor. magnetice.
La trecerea curentului, bobina se o 1 ax metalic cu diametrul cle
aliniazd cu rnagnetul,ficind ca axul ci.rca 2 mm; ac de tricotat, coarda
pe care este lixatd sa se roteascd. de pian etc.
Dar, evident, mi$carea se opre$te o Adezivi pentru mase plastice
atunii cind bobina este in linie cu (tricloretilend)Si aracet.
magnetul, in acest mom€nt trebuie
oprit curentul, pentru a lesa rotalia FEALTEAFEA PRACTIC.A
Fig 4 6e continue liberi, apoi de a-l resta- A eoNSYnUCTl€l
PerI bili in momentul in care bobina revi-
F', F,, F' '- t.: ' s r '3
ne spre magnet. Este deci necesare Soclui este format din Piesele A
existenla unui contactor intermitent,
dar sincronizat cu rotafia axului.
Acesta este ansamblul colector -
perii care va realiza aceste operalii;
in cazul cel mai simplu unde nu este
C€nlrut d€cit o bobini, nu sint decit douii
magnalllor fire. deci doud contacte de efectuat.
Dificultatea conste in a regla an- aracet) magnetilor se vor resFta
samblul (colectorperii) in asemenea doue conditii:
mod incit curentul se lie stabilit in ' 1) polii magnelilorsi fie.opu5r:re-
momentul in care bobina este in Derarea este u$oara, penlru ca '-
Fis.5 unghi drept cu rnagnelii. bceasti pozitie, magnelii trebute aa.
Suporlul Gimpul magnetic creat in spire se atrage.
I magnqlot tinde sd se alinieze eu cel al magne- 2) centrul magnelilor trebule sa
filor, ldcind sa se roteasca axul cu lie la 27 mm de baza suportulu'
un sfert de turi. Aiunse in acest Rotorul constituie partea princ!-
punct, periile inceteazi s6. apes€ pe pald a motorului electric. Mreui
contacte; nu mai trece ntcl-un cu- inaonetic al rotorului (bobinei) s€
rent si bobina continud sd se invir- con-lectioneazedin tabla de tie'
teascd deoarece nu o mai solicil,l con{orm fig. 5. Tabla, de la o cutie
Fis. 6 nici-o forti. Cind bobina a parcurs de conserve, se decapeaza 9i apc
din nou un sfert de turi, se gisegte
O.cuddul din nou in unghi drept cu magnelii,
lamalor se va restabili curentul, dar in sens
rotorulul invers fald de cel precedent, eroare
ia;il. F2 din cauza cereia bobina va reveniin
3 eremdrra) pozilia pe care tocmai o pdrAsise.
Plasind cele doud perii in doua
iF?#*'.:-
lhghtul
flr 9* c"!.N
bobk|i Drovizoriucu ctle doua ace cu ga-
$rparloarS inatie.*poi, s€ astsaptepind cind li-
oituril€
' Se scot se ueuce bifle.
acele 9i se imbracd fie-
care con ln h?rtie verde, lucioagi'
care, de .Eemen€8, 9e liP€tte la
margini pe carton.
Pentrua monta verticalacesteco-
nuri se ta lucra $uportul-catarg.S€
Fig, I va bate un cui lung in sciodurica
o6trati (desen3). Gu o suli asculita
BoSttduf be vor bxecuta in trestie c?teddue
tEtotr|ful orificii transversale,incrucigate(d€-
sen 41.in locurileunde vor fi spriii-
nite i'onurilede carton (poziliiledin
Fio lt lmottllltrt€!
6 4 5
- col€clorulul
ir&ffiffiffi*H
;:Fffiru€ffiLJ
'".e1gH#&ruffi
Nu o dati s-a intlimplatca la aterizareir;vionului,o vei. o parire s-a izbit de pabriz. Testul a denlonslrat
atlati in zborsi se iabeascide parbrhulaeron;r ci noli tip de parhrblaminatdin slraluriauilice gi de
-rasire
er. sb-l spargS,reducindastfelconsiderabilvizibilitatea policarbonalise poale deforntain momentulirbit{rii cu
lrn cahindspre exterior.Speciali$tiisint in ciutaea 127 nm pentruca apoi sE-girwind la lormaini;ial5!
i:nLrnra!flrifrlreristeolla impacluldintrepasire gi par- LovituraEoduce crip6turi la unul dintre sttaturi cele-
bru Inragineaprerinl6un asemeneamoment{evident lalte rtmilfM ln slitre cotespunriltoar€utpi vizibilitefi
re-irn srnrulalotl, cind la vitezade 980 km/h a aerona- hrrne a pilolului in timpul manevrelotde alerizae
t-i*t *"eiEf; Tg Ir *s,Ffi i:- trc 2O0O00 si 600 0A0 de ani. Aceste strctud au
lfisl atant cercetate pefltru a studid evolt4ia celo-
" tei de gheqe a ilandtei noastre precum qi io lo-
#F4ffi*&Ee" geture cu o serie de meteorili cdzqi eici.
GHEATA FIERBINTE
!e-.rm obisnuil sA crectem ca apa nu poate
er'sid irt siaro so/idd la o lefipetatute de pt:5i{1
'C. Studiile intreryinse de lizicianul englez Brtd
gman au arg|€t ce fucrurile sint pulin diferite: la
b presiune marc apa trece in stare solidi $i rd'
mine asa la o temperaturd mult mai inaltd clecit
dC. in acest mod s-a ardtat ce pot exilta mai
multe leluri de gheaf6, nu numal unul singur.
Acea gheafi, numite ,,ghsald tierwnte nr. 5", se
obline la uria$a preilune de 20 ffi atmoslere gi
rdmine solidd la o temoclatgrd tte 7f.C. Ea ne-ar
lnge dagetele dacd am putea-o atinge. Dar
ac€asta este imposibil: ,,gheala nr. 5 8e obline
sub presiunea unai prese de lo(d lntrun vas cu
rcrelii toarte grogi construiti din oletul cel mai
bun. Deci aceasld ,,gheatd" nu o€,ateli atinse sau
yizutd, gropriefitilo si fiind cunoscute numai pe
cale indirectd. Esto interesant de remarcat cd
qheale fierbinfe" tst€ mai densd decit cea obi$'
nltd, chiar mai densi decit apa. Ea at trebui sd
se sculunde in apd, in timp ce gheala abi$nui6
p,rfesfie.
-CEA
HAI VECHE BUCATA DE GHEATA
in tacut Colarada, situat ln unul dintre crdl*
.e1e sfirse alc munlilot Anzi, la o mie de kilo-
netri in sudul capitalei Botivlei, La PE'z,au tos,
cescopeilte bweil de ghealfl datind dp 15 M <Ie
iyll.
Flecordul absorut de wchlme a ghelii it delin
insi unele stratuti din AntarcticL af,ate in regiu-
t?€,aAlen HiHe a ciror vff.cti sa apreciaze a fi h'
#ffiffiffiasre*.-..
ffiffiffig'ff#&ffiffi
$e ltie ci la {abticareacornponentelu elccttonicese
folosesc Ai m€tale prGlioase.Cind plicile cu compo"
nente devin inutilizabilein cea mai mtre parle se re
nunli la ele. Recents'a reugit si se recupereremeta-
lele prelioasedin miile de tone dGcomponenle 9i circu-
ite electronieecae se rebuteai ori se detecteaei.Pto'
cesul consti in sortarea 5i micinuea eomponentelor
cae aBoise supununei tehnologiide celcinatein tim-
pul cffeia degeurilemetalicebrute sint transformatein
ceno95oxideti. Particulelede dilerite milimi din ce
nuql sint sortate de un magnet rotativ. Un calculator
anali:eari 5i stabilegtecu eractitaletehnologiatopirii
acestorpartie{lein unul din cele noui futnaleale insta-
laliei. Metalulfierbintererdhate|le tutnatin bareinalt
irnbogigitein arr, agint 5i platini din care,in final se
separemetalulde bari. ln Anglia intr'un singuran ir
stalalraa recuperatmai mult de o toni de aur 9i impor-
lanre canlitili de argint gi platina
s trllt[LCIG e
VFEAUSfi SilU
ISUEHTS*EA
t
F{}Fr0GnnFuLul
E
lllha€le Oancea - :!|mnlcea Ap
dori si atlu Bile eeua dlD lrtoria In-
venlirii lonografulul ll ullerioa?eile
perfecllonirl aduse aceslula. stqTFTA
Rrc0H$TtTUrTr RESt|il0fi$TETt Edison avea lreizeci de ani cind a FTEtr}ACTIEI t
ui{ IIbIAGII{EfrP
inventat fonograful. Aceasta n-a fost
nici prima, nici uliima dintre cete T U C I '- H UGU F- ffd fi i - N r
delul 9rceava. Mai intii vrem se ie
PtrTBAT De produsul din irnagine beneti-
peste o mie pi cinci sute de inventii
ale sale: dar a fo6t cea mai contro-
felicitdm pentru consecvenla cL
care participi lun6 de luni la con-
ciazd industria electrotehnica din versata. Pentgu fonograf Edison a cursurile revistei. Am relinut propu-
fard gi de peste hotare. Vi cerem sa lost socotit, pe rind, ventrilog, min- nerlle pe care le-ai fecut p€ntru pa-
precizali despr€ ce produs esta cinos, $arlatan gi a fosi dezavuat ginile de enciclopedie ale revistei
vorba si eventua{ locul unde se fa- chiar gi de societillile itiinlifice ale De altfel, in planul pe anul 19iI5 am
hricd- timpului, pentru cd era de necrezut Si prevazut s6 scriem despre hoto.
grafie $i despre enigmele incd nee-
Figura a fost ob- ca un sul infiqurat in ceard 9i legat lucidate pe Terra.
linutA facind o sin- la capele cu diferite sirine sa poata illCULA illHAl Roilorii de
gu ri tiiie tur t i
Firintr-un petrat $i
sRESTtnI vorbi ca omul gi ehiat sd cinte. Edi-
-
Vede - fudelul Teleorman, Mutlu-
son a reugit sA dea pe piale un mo- mim pentru aprscieril€ la adresa re-
imbinlnd cele doua
parli rezultate.
RSPr$n del mai perfeclionat, fonograful s-a vistsi. La concursul ,,Cine rispunde,
irnpus, aducifld inventatorului sdu ciqtig6", pot obline un premiu si di-
Ali pulea sh reconstituiti patratul, Arborele care creste cel mai re- celebritatea merita$, iar_in urmdtorii ploma numai cei care raspund exact
aratind cum trebuio tiiatd figura din i)ede este bambusul. gtili care este zece ani cucerind intreaga lume. la toate intrebirile. Vom pubtica
nou, tot printr-o singurd decupare? cre$terea acestuia intr-o ord? intr-un numir viitor schema unur
Perfec{ionirile ulterioare: in 1887 metronom-
germanul Berliner a inventat discul AIIGELESCU GEORGE - T9
R€amintim cititorilor nostri ce vor putea respunde exact la toate intrebii-
plat, cu ac de zinc, lansind gramofo- Murej. Despre impdierea p6sirilor
r'te consultind coleclia pe anul 1984 a revistei.
C-r$tigdtorul .va primi un premiu in obiecte 9i Diploma ,,Starl spre viitor'. nul; in 1925 s-au fecut primele inre- arn scris in revista noaslra nr- 6 drc
gistrdri electrice; in 193ti}a apdrut -t982. Avem in vedere se prezenterr
elrpr{ e l&a: Chede+ llfuc€e, strad. Oborutul ?rl - Sdu Mare. discul de 33 Um, edilat de R.C.C.,in un material dospre impdiere:t p€st;-
Wdorul
A.t rnal rispuns la tnlrGbS.lle coneurrulul: Bd]bieru Petri$or - localitatea Gologanu, America Qi apoi, in 194& discul de lor.
ird. Vrancea; Puiu Bogdan - Bragov; Daniel Mocanu - Alexandria; Daniel Dorcea -- 23 de minute. Astdzi cilra anuald a LUCIIH FLOREA - Buqlr€tfl
Cq:slanla; Cornel O€aconu - Rm. Vilcea: Matius Simeu -- Oradeai /ddrian Mirea - Cele doud date care te' ihtereseaza
Craitra; lonel Stanciu - Jucu de Sus, iud. Ctui: Ciprian Peia - Timi$oara;Marius Tir- inregistrArilor pe discuri este de o
sird: la 21 iulie 1969 a avut loc ass.
irru - Bragov; - Stanciu Bogdan Ovidiu - Bucuregli; Aurelian (]prea - Drobe- iumetate de miliard, in intreaga l e n i z a r e a c o sm o n a u l i l o r N . Ar -
la-Tumu Severin; Ovidlu Vagu - Braiov; lon Crigan - Timigoara" lume. mstrong $i E. Aldrin intr-o zona a
Mdrii Linistii cu ,,Apollo"-1li ta 14
noiembrie 1969 a evut loc coborirea
pe luni in LM a doi cosmonauli de
pe ,,Apollo"-12:Ch. Conrad si Atan
iu elel*tTle PARTTcIpAHTTL*R Bpan.
LA COileUEStRH-g nrVt$TEl Gu pril*jul AI*ULUI NOU
1985, feliEitim cEldurcs
pe tqi cititorii gi colabora!c-
rii reviglei, $rindu-le noi suc-
+e$e $i impliniri, reeultate
des$eblte ls inviiiturd s;
mult* g*n5tatd
- 3 i } EE P E NT RU - UN MONTAJSIMPIII,
CARE -POMUL
VAAVEA
I-UMINAREAPOMU. APRiNDE D0UA6HiRLANDE LUMiNi FOARTE Redactor-;cf: ilIHAI NEGULESCU
ATRAcTivE.{- Colectlwl redacllonal:
Ingl IOAN VOICU - !€cnetrr
responrabll de rsd*tb
lns. lLtE CHIROIU
rtrc t{tcotAEscu
frEDACTIA: Bucure+t' Pi4a S{tnEii nt 1'
telefon 17 60 10, interior 144.1
Administratle: Editu€,,Scint€ia"- Titrarui
Combinatul poligrafic Scinteii'-
"Ca3a
Abonamsnte - prin oflciila
- A ! * RES P E CTA T S C H E M A - . , 9i ag€r{iil€
V6 rugim sd-i atuiali pe lslelii no$tri" aretindu-le care P.T.T.R. Cititorii din streinAbte s€ pc*
ast€ gre-seala.Scrieti-ne intr-un plic pe carg rRJuitali sa abona prln ,,ROMPHESFILATELIA' -
lipili, alituri de timbru, cuponul d€ mai jos. Cbtigatorul sectorul axpoft-import presi P.o. Bor
va primi Diploma r€vister ,,Slart spre viitor" gi un premiu 12-201, t6lex 1fi!76 prslir Bucure+ti, C+
in obi€cte. l6a Grivifoi nr. 64-66.
Haspunsul corect la ,,Greleala islelrlor" din numarul ltfliurcrlrah nepubliclle nu ra hD
treculr bateria a tost coneclald inver8. polrzt
Ggfigalorui etapei: Gsbfi€l Bebe, str. l.P. pavlov
Er. 50-52; s€dorul 1, Eucurc?tl
16 F.gild eso H
*tt