Sunteți pe pagina 1din 16

Oin ssmar:

. tTELlE[u[
DETGA$[
r AUTODOTInE
. Elf0lct0PElllE
I BALl[l lDElLo*
;

t
Marele forum al comunigtilor romini - Gongresul al Xltl-lea a! Partidului Cornunist Rom6n - a
acioptat,in deplin consens cu ndzuin[ele si voin[a intregului partid, ale intregului popor, un progranr
mdrq, de larga perspectiva,privind dezvoltareaeconomico.sociala a{arii, hotiidri deinsemnetate istL'-
rice pentru viitorul patriei.noastre socialiste. Raportul Comitetului Central prezentat de tovarilsul
Nicolae Ceatqescu, secretarul general ai pa?tidului, celelalte documente adoptate de Congres jalo-
neaed cu clarvieiune gtiinfilicd obiectivele 9i cdile dezvoltdrii tdrii.
Prin amplul $i in_suflditorul bilanl W care l-a fecut, prin documentele deinsemnatate cardinali pe
care le'a adoptat Gongresut al Xlll-lea al Partidutui Comunist RomAn a deschis cu claritate $i cute-
A VSilUTE
EXpfrf;SlE
zadd o elapA noud, superioarii in opera de edificare a societetii socialiste multilaterat d€zvoltate $i
inaintare a Rominiei spre comunism. Et a ialonat direqii fundamentale de acliune pentru perioacia
1986-1990 $i in perspectiva pina in anul 20O0,a ciiror realizare va asigura mersul neabdtut at tarii pe
calea dezvoltdrii +i modernizilrii to4ei sale econornice, a cr€$terii avr4iei n4ionale gi a bunasthrii intre.
utHAt€!ffi[
oului popor. Deplina unanirnitatein care au fost adoptate hotiririle gi orientArileprivind dezvoltareavi.
rtoare, profunda lor dezbatere, de cdtre intregul partid, de c6tre popor, au pus in evider{i deplinfl
tdentitate de idealuri gi aspirafii intre pariid si popor, increderea nestrdmutati pe care o are intreagi)
ndiune in politica partidului, politica probati prin puterea marilor viclorii obtinute in anii conslructre!
ru!,
A irurnf*rlrueTril
socialiste, gi mai cu seama in perioada ce s-a scurs de la istoricul Congres al lX-lea al P.C.R
n$ut Al- xil!-L
c{}sr#H
a Un rol imporlant il vor avea, in perioada ur-
nAbrilot 15 ani, perlectianareainvdiemintului si
AT PART'NULUI
pregdtirea temeinicd a fortei de muncd a tineretu-
lui, a cadrelor pentru a fiespund€ noilar cerifie
ale dezvoltdrii eca ftomico-sociale, ex igergelor s tt-
infei pi tehnicii moderne. Se va aslgura cuprinde-
A *{ffTAHiT
rea intregului tinerct ifi invaldnintul de 12 ani.
perfectionarea &i legarea tot mai slrinsd a invdta-
mintului etr cercetarea si produclia. ffiEALTfif;fiTA
T{}rf&Rs$urul

&*3r&E
sne*$$E
f Va fi accentuate dezvoltarea intensivd a tutu-
ru ramurilor industriale,pe prim plan sitiindu-se
in continuarc Ergirea bazei de materii prime gi
iruFeiruryrA
SUFNE
61e{getice- Procesul da madernizare a structurii
Fdudiei idustriale se va realiza prin dezvolta-
'ea cu prioritate a ramuriter de inaltd tehnicitate
8* $ECHg TAft
fi Ti l Ii R
care valorificd superior mateilile prime, resursele
eergetice $i munca sociald,.aramurilor care asl'
:ure prcmovarea largd a yograsului tehnic in
:xte domeniile de activitate.
a Cercetarea $tiinli{icA esle cf,ematd sa--si AL F&HTII}ULUI
aducd o contribulie sporild ta dezvoltarea bazei
Madernizarea mijloacelor de muncd gl a stru':- dnergetice $i de materii prime a fdrll. sd aslgrrrc
rurii prducliei, ridicarea nivelului tehnic $i cali.
htry al prduselor, generaliTarea tehnologiilor
eansate. exti nderea mecanizerii, autDmafizerii Si -
crqlerea nivelului tehnic gi calitativ al produse-
lot romenqil. Potrivit prevederilor, gi6 in 1990
C*MUruI$T
cjrca 95 la su/5 din produsele rcmenepil trcbuie
r&olizdrii vor lace posibil cain anul 1990 nivelul sd lie din punct de vederc tehnic 6i calitativ la ni-
Eerleral al iloducliei industriate ramen6t se fie
amnrabil cu cel din ldrile dezvoltate din punct
velul celor existenfe pe plan mondial, iar cel pu-
lin, intrun prccent de 2-5 Ia sutd, sd se realizeze
ffiG|1S
ArU
6e vedere economic. produse cu.asemonea parcmeli tehnici $i calita-
tivi aa[a sd situeze Rominia pe primul lrc in
a in agriculturd - a doua ramurd de bazd a lume. ln acest f@1,Stiirfa St tehnica rom'neascd
*anomiei roastre - obiectivul fundamenlal il se vor afitma pe plan internationa4 vor avea un
c4Esliiuie infiiptuirca noii revolu(ii aqrcrc. Mai ral importanl in dezvoltarea progresrsld, genercE
a'rra srslernatizare $i Arganizare a terltOriului iil " a pat,"tei. Timp de patru zile, intregul nc.sLq
.ed erea Io Iosi r ii c orespu nzdtoare a i ntr eg i i s upra - Programul de cercetare asigurd imbinarea or- popor a urmarit cu cel mai inalt inte.res
'4e agricole, realizarea programului de irigalii 9i ganicd a cercetdrii aplieative cu cercetarea tun- cu cele mai alese ginduri gi sim!arnrnte
;-buntrfiri funciare, extinderea chimitdrii gi me- damentuH" in natematce, fizicd, chimie, biolo.
ce.rzarea completd a lucrdriior, aplicarea largd a gie, meclicind $i alte domenii, spadnd aportul $ti- desfigurarea lucrdrilor Congresutu' a
s'tc erir iIo r $ ti i rl ei agrozoote hn i ce, vor transf or m a irlei la infdptuirea cincinalului 1986-7990, cit si Xlll-lea al Partidului Comunist Rornan
qewllura [drii intr-o agticultutd intensive, de la asigurarea de soltji"ii tehnice pentru infiI.tuirca eveniment de importante deosebiti In
irnl6 prducllyitate .Fi eficielta. $eza/€ pe baze abiectlvelar dezvoltd.rii ecor,omico-sociale a t erii viata partidului Ei a fdrii, in dezvoltare
mdiene. industriate. in perioada de dupi 199O.
economico-socialea acesteia.in faurt-
rea societelii socialiste muftilateral dez-
f,r.'rFlf"tltt- voltate gi inaintarea Rom6niei spre c+
munism. Au fost zile de comunista sar-
bdtoare, in care milioanele de inimi si
corFtiinte ale nafiunii noastre au trait
din plin acest nou moment de referir{i
al devenirii sale socialiste.puternic co-
ffi**l[ nectate la uriaga incdrcdturd de idei 5i
sentimentece au izvorit sub cupola Sa-
lii PalatuluiRepubliciiSocialisti Romd
nla.
Materializind voinla intregului partid
.fj gi a intregului popor, cu inalta constr
infa revolufionard9i patriotici, crr pro-
ciune $i cutezetorspre un viitor senin, fruntea partidului, in suprema fur(b
luminos, apre o via[6 demni gi liberd, de secretar general.
spre comunism.Jara intreagi gi-a afir- Hotirft sd ducd la implinire vib{enta
mat astlel hotdfrea nestrimutati de a chernarea partidufui, a secretarufuisiu
cortinua ferm +i eroic vastul proces re- gefieral, tineretul firii, animat G ebr-
volt4ionar desfE$urat sub conducerea nul patos revolulionar de devotamen
Partidului Comunist Romdn,a secreta- pentru partid, pentru patrie, vede
simte, hiieqte gi se angaieazi sa duce
flanurra cura6 a izbinzilor spre viitor
Bpre comunism. Realegereatovarbulur
NICOLAE CEAU$ESCU, cimaciul si-
gur, neostenit clarvdzitor al r$iunir
plinirii acestor idealuri mi@e, a impe- noastre, in fungia de secreta geriere
iuoaselor obiective de dezvoltarestabi- al partidului, este gi va fi pentru cei rftd
tite de Congresulal Xlll-lea o constituie tineri ceEfeni ai patriei rloastre, pentru
hotirirea attt cle pregnant exprtmala purtitorii cravatei rqii cu tricolor, ca
a forumului comunigtilor,a intregu- de altfel pentru intregul popor, cfezi-
lui popor, ca tovarigul NICOLAE Sia inf6ptuirii celor mai mir{e gi ct-fr+
CEAU$ESCUstrategul marilor,nga$re zitoare. planuri, chezigia ci e*e devir
victorii conternporanegi arhitectullnf4i- istorie,.rotunjescistoriade milenii a po
$arii de gizi a Romdniei,si fie realesin porulur roman.
n A.IJTEilICITAFIE *
- purtiitoarea semnalului tran- puntii semnalulde radiofrecvenleitrt Activitdlil€ de radiogoniometle
smis poate aYea un nivel mult redus ir! cealaltediagonalSsemnalul de la *perativa, sau .,vinetoareade vulFi-
tirl6 de aceea necesarein cazul unui oscilatcrul local. Transformatoarelg se bucuri de o mdre atraclie i-
semnal obignuit mgdulat in amplitr-r- mixerului echilibrai Tr 1 Si Tr 2 a,jt rindul pionierilor si scolarilor avir,;
drne, deci o economie de energie ta iiecare 3x1Ospire conductor Cu Em urr caracler Instrtictiv-educativ.
eml$te; Q
-O,e Dealllel ,$in6toarea de vulp! ' esie
- semnalu| aplicat mixerului este lnfdgurArile se realizeazi pe mie. o ramura sponive care nscesita drn
redus, deci amplificarea necesari se zuri toroidale din fcritd tip T16(7x6 partea celor care o practica o pregi-
tace mai ales in audiofrecvenld; (dimensiuni 16x7x6 mml. Feritels-. iire complexa teoretice gi practrca
-- nu existi o frecvenle imaginr: utilizate trebuie sa poatA lucra pina materializatA in multe ore de antre-
gi deci selectivitatea la intrare este la frecventa utilizati, !n cazul rte naffient in sali gi pe teren. Exper.+
mai putin preten{ioas5; fate, cel pulin 3.6 MHz. ftla a demonstrat ce elicacitatea
antrenamentelor si rezultatele obtl-
nute in cornpetilii depind in mare
BFn4-215 mdsurd de nivelul d€ dotare tehnica
al cercului de profil.
() dotare adecvaffi presupune. pe
linge receptoarelc de goniomedriesr
existenla unor statii de emisie aJt+
8F214-ns D1 D2
maie i,,vulpi") capabile sd tracsmr€
indicativele de identi{icare ale cdc(
cinci ,,vulpi": ,,tu|OE",,,MOl". ..MGS-
,,MOH" $i ,,MOs". Pentru a ye+. 'T
aiutorul echipelor de goniornetne in
obtinerea unor rezultate suFlertoere
publicim schema unui autornat de
manipulare in cod MORSE cu cir'
cuito integrate (C.1.), coftitrui't ia
Casa pionierilor gi goimilor pet!'[e
Vi$eu de Sus, avind o capacitate a
memoriei de 32 biti, capacitate s!f-
ciente pentru memorarea unuia drn
cele cinci indicative cu Dauzede ire
bili intre s€mne.
La proiectare s-au avut in vedere
c?teva din cerintele ridicaie de l-lr
asemenea automat.si anume: cap+.
citatea msximd necesari (32 hqr
PEIITEI'CERCUBITE i pentru ,,MOS"), reduc€rea la minrrn
oE RADloG0ilt0METRrE
OPEBATTVA
i a numdrului de C.l. necesere,loiocr-
0E tA cAsErEProillER|toR i raa unor C.l. numerice uzuaie. h
urmi dar nu in ultimul rind oosrulr-
$ .$onflr.0RPATBTET i tatea extinderii capsciEtii mernonei
! prin schimb&ri adecvate paslr:rs
principiul de funclionare.
Analizind schema de principiu (f,?
1) a automatului putem difere*,a

R&rBrtlffi
HGspT{}* tre
$lr€sR{}t}r
urmitoarele pdrfi componante:
1. Generatorul semnalului de tact -
GST, in modelul prezentat, esle
realizat cu tranzistoarele 71, T; $r
formeazd un oscilalor de relaxare
Frecvenla semnalului de tact de-
pinde de constanta de timp ciata de

PHFtTffitlB*ffiil!& tlH S& ffi? valoarea rezistorului R Si a capac:te


rului C $i se stabilste astfe{ ;?'ici
viteza de transmitere sn tie de C)
semne/min. Oscilatorul Doate fi co{!
struit dupa preferinfd $i cu a"te
Pfi|r|C|FTUL DE FUNCT|oilARE - componentele electronice folo- Orcllatorul est6 realizat cu trari- componente electronic€.
site sinl reduse ca numdr. zistorul T" conectat in montai cu 2. Memoria este realizatA cu dtode-
colectorul la masi, cu reacfie capa- sub forrna unei matrice, agezde pe I
Radioreceptorul prerentat in con- REALTZAREA PfiACTrcA A RADIG citivd intrs bazd Si emitor. Tranzisto- bare orizontale 01, 02 ..., Cb s q
tinuar€ tolose+te la antrenamontele RECEPTORULI'I rul T3 are rolul de separator fatA de bar€ verticsle Vt, ...V1.Fiecdrei rnrcr-
gi concursurile de radiogoniornetri€ mixer. Alimcntarea oscilatorului 6e sectii dintre bare ii corespunde ue
pentru pionieri gi gcolari 9i functio- Fladioreceptorulcuprinde urmi- tace cu tensiunea stabilizatd (FL bit, adion un ,,O" logic sau lcg€
neazd in banda de 80 m/3,5 MHz. toarele etaie: un circuit de intrare. 6.21. in funclie de prezenla sau -'1" ab6e(:ia
Aparatul a fost realizat $i experi- uh amptificitor de radiotreo/erla {T,), Bobina L2 din circuitul oscilant LC unei diode.
rnenlat c{r foarte bune rezultale la un mixer echilibrat un oscilator serie are 25 spire conductor Cu Em 3 Unltatea de baleiaj a meinorlei
Casa pionierilor Fi goimilor patri€i varrabrl (Tz T:), un littru irece-ios, @ O2 bobinate pe o carcasd Fl de la se compune din tloui pefi distrort€:
Pecica, iudetul Arad. ampliticatorul'de audiofrecverda radioreceDtorul,,Albatros". una asigurS baleiajul pe orizo.rra.:i
Principiul de functionare se ba- I8A741 si T4i si sursade alimentare. Flltrul lrece-los este coBlpus iar cealalti pe v€rticale. Astfel se
zeazl p mixarea direcli (sincrodi- c lr c ult ul dc I nlr ar e , f o r n r a l dintr-o celuli lTformati cu elemente executi citirea conllnutului !'nem+
nare) a semnalului receplionat cu dintr-un circuit oscilant LC. reali- RC. Celulalr elimini componentele riei de la $tinga la dreapta gi cle s{rs
semnalul unui oscilator local avind eeaze selectarea frecvenlelor dorite" semnaluhjl audio cu trecvente mai in jos. Gitirea pe orizontala este
frecvenla identica cu cea a purta- kntru stabilirea exacte a dire4iei mari de 2,5-3 KHz. asigurati de un numirdtor asirrcron
toarei, rerultifid direct semnalul de de €misi€ se folosesc doud antene. Arnpltficrlorul de ancllofrecvenli, de ? biti (CDB 47S) cu lrilnsport
modulalie de audirofrecventi. Selec- Antena d€ lerita este formati dintr-o cu o amplilicare de circa 7C0de ori, succesiv cu iegirile decodificate Ci-
tia fal6 de canal,elealiturate se face bard cilindrici cu lungimea de este con$truit cu circuitul integrat li- lirea p€ verticali se asiguri de un
simplu, prin tdlerea frecvenfetor au- 14 cm .gi diametrul de 1 cm gi are nrar BA l4'1, ca pre.embliticator s.t numdrator asincron de 3 biti (CgrB
dio mai inalte, care corespund cana- 25 spire Cu Em 0,3- lnductanfa de tranzistorul Tq ca amolificator final. 472, QDB 473) cu transport sarccesiv
lelor alaturate. Pentru ca tensiunoa cuplai, bobinate pe aceea$i bard de Circultul integrat iJA 741 io con+ cu i€sirile decodificale.
de audiofrecvente r€zultate s6 fie cit ferite, are B spira Cu Em 0,3. Antena xrune de clrcurl ilrversorasigura o 4" Blocul da manipulare a em4ate
mai mare trebuie ca diterenla de de sens este formati dintr-un fir amplilicare mare care se regleaza rului este format d1n C.l. 8, C.1.9si
taza intre frecyenla oscilatiei locale lung de 5(hm. cL! atutorul Bemlreglabiluluide 1 M(1. T3. Cele doui C.l. formeazi un
qi a semnalului si fie cit mai apro- Amplltlcalorul d6 radiotrecvenli Sur3' dc dlmentarc poate fi for- multiplexor MUX care are rokrl d€ a
piate 6e zerc. reariodc este re8lizat cu tranzisto- mate dintr-o baterie de 9 v s6u de transfgra irform4ia mefitcriei h o
Avantajele sincrodicei sint urmi- rul T, in conexiunea lip emitor co- doua baterii cte 4,5 v legate in serie. singuri iegire sub lorrna unor impul-
toarele: mun {EC}. Potontiometrul de 5@ Montajul se realizeazepe o place. s u r i c o r e sp u n zd to a r e co d u l u i
- se obline o selectivitate mare de la intrare sorvegte la reglaiul sen- de cablaj imprimat cu dimensiunile MORSE.
prin liltrarea in audiofrecvenf6, sibilitelii radioreceptorului. Sarcina de t40x55 mm. Bqbina L2 va fi ecra- Manipularea propriu-zisd a emi?+
curba de ssl€ctivitate fiind aceea a amplificatorului o constituie prima- . natd. torului se face de cdtre T3 direct sall
filtrului de audiolrecvenl* rul trans{ormatorului Tr,. Tranzistoarele T1, Tz, Te pot fi de prin intermediul unui releu in furrc1e
-- se poate obfine o selectivitate tffrerul echlllbrat (demodulelo- tipul 8F214, 8F215, BC1O7 etc. de puterea emiletorului.
variabili, prin modificarea filtrului rul), lormat din diodele Dr-Dl (EFD Tranzistorul T4 poate fi de tipul 5. Oscilatorul monitor este o urii-
de audiofrecventd; 1S8), prime$te intr-o diagonali a AC181, 8C107, BC10g etc. tate tacultativi, format din dor..r
\
\.-* '*+t#
I
::+ jt:_li-\{-:eF|sw+-J- !--:F!k:# :a:*;:inJr':j

I . STAHT lil* YFrC'Fr


dact. La venirea celui de al do o-a
impuls de tact pe intrarea prin':! ul
bistabil, Qr va trece din starea : ;n
starea O. Aceasta schimbare 3e
stare creeaze frontul de cadere .e-
cesar pentru a bascula al clcliF-
fr bis^tabilqi deci Q2 va trece drn O ln

rffis{}r! *ffi€Fffi$H
:=-! i c, sponibileca re alcatu ies cun deduce rigor urnrarind formele de trece pe Q1 din starea O in slarea l.
1. lnainte de cel de al 32_ieaimo_s
de tact. toate bistabilele sit in
starea 1. lmpulsul de tact 32 deter-
mini Qr, Qz, Qs, Qd, Os sa rs/ina ;fl
o.
Progremarea memorlel. Cufloscind
. 'c"rrt basculantastabil.Acest osci- undd din tigura 2. Initial, circuitele Bistabilul al doilea nu-$i va schimba principiul de lunctionare $i ilnind
l€iar s€ poate omite, caz in care cele basculante bistabile (CBB) sint in starea ?ntruclt el este basculat de cont de raportul de 1:3 intre pur"d sr
o:-"ja porli pot torma generatorul starea Cr (Qr = Qz = Qs = Qa = Qu = lrontul de cddere al impulsului de tinie $i durata pauzelor, se Poare
se'Tnatuluicie tact O). Aplicareaunui impuls de tact la tact adica de trecerdEdin starea 1 in trece u$or la codificarea @ntinutui*r
prircipiuri de tsnctlonare se poate intrarea de tact a primului bistabil va starea Cr a nivelului de la intrarea de memonel:
un punct - 1 bit = 1 inters€f €
fird diodi:
o linie = 3 biti = 3 intersecfii f-r:
diode.
[)urata oauzerse obtine ldentrc ']?
montrnd una sau trei cliode la irrt"
secliile resPective. Se recornar:;
selecfionarea diodelor in funclb e
rezistenta lor directa.
Punere&In funcliune. Lucrat inc'r
jit $i cu componente veriticate.au:c-
matul porne$te din primul momefl.
Totugi se recomandd ca rnontarea s€
decurgi intr-o anumiti ordine care
sd permitd $i veriticarea itnediate a
functiondrii diferitelor et4e si ei-eft
r tual inliturarea defectelor apai-ute
contr-olul functiondrii f5cindu-se cr
un voltmetrude c.c. Pe domen;ulc€
10 v. Montarea se incepe cu GST s
se continud cu numeraloare'e s
decodificatoarele,
Frogramarea memoriei se lace i.
funcfie de semnaleledorite {.,MC,E
- "M{rl" etc.}. Prin constructia aur@
matului nu realizim numai o simoiE
autodotare a cercului ci, ceea cr
este mai important, inilierea e{en}.6
intr-o ramuri de virf a electronrer
tehn!ca de cdlcul, prin farniliarizar.m
lor cu diferitele circuite folosie
cum sint: po(i logice, numaratoare
decodificaloare, memorii €tc.
materfalele nsoerare:
C.f. 1 CDB 473: 2 CDB 472 3
CDB 473; 4 CDB ,lO8; 5,6.7. CD€
410; 8 GDB 4@; 9 CDB 4fr; r. -
BC 177, 251: Tr, T3 - BC 107, i7O
D - 1N4001;D,-,. - EFD 108. Ba
244 etc; R = 22 K; Rr = 1,8 k; Rz=3 3
k; Rsc - 2.4 k; Q = 3,2 nFi Cr.: =
0.22 nF.

Paglnl reafizale d:
hg. Ule Chkofil

EITAFIT SPFIE V3TC!F| .


:i
'--li'rl
:i
rt

stricl cotele iddicate cu amenuntime Veli obline astfel trei patine gi un


in desenele cu detatii ate figurii. scaun ce pot fi montate (rspeclrv
Tiia{i cu ferastrelll (cit ftai bine as- clemontate) cu mare uFurinla prin
cutit) $i finisali muchiile cu hirtie simple incastrare. Vopsili sania cr-r
stichte sau cu o bucatd de geam. doud straturi supraguse de vogsea
Fixali cu guruburi peniru lemn pie- de ulei sau de biciclete, ori cu ca-
sele J de 2, pe 3 de 4 $i pe 5 de 6. lux.

'#i."*
groasi alcdtuiti (prin indoire gi fixa- 6xo. s
rea la imbindri cu buciti de sirmd
subtire, ori sudurd cu cositor) car-
casa vehiculului (aceasta poate fi lu-
crat6 Si din plasd impletitd din sirm*
groas6, din aceea folosite pentru
garduri). Montati carcasa pe patina
din stinga cu doud balamale, astfel
incit sd se poate migca asemindtor
unoi u$i. A$ezali deasupra folia de
maletial pla$tic {din aceea lolositi
pentru solarii legumicole) 9i lipifi-le
marginile (indoite) cu prenadez sau
alt adeziv pentru material plastic.
Dupd uscare, vehiculul poate fi dat
in folosinti.
Observafi ci ,,pilotql" se agazd pe
sc?ndura centrale in pozilia "Fle
burti". Cirmirea se face cu-pici0a- cu platbandi de aluminiu (sau te lrr
rele. Datoriti formei sale a€rodina- n model sirnplu d€. v€hicul crali in rnod spscial din so^ndura d€
mice, sania aceast+ p€mite coboriri combinat p€ntru coborit pante cu brad, ori figii de placai lipite cu ad+'
cu vitezi sporite in comparatie cu li- zapada, destinat a fi lolosit de o sin- ziv plastic).
purile obiQnuite, unde rezistenla gurd persoani, poale fi construil re- Asamblarea pieselor gi a suban-
oousd de frecarea cu aerul este mult pede $i firi dilicultili de cdhe oric€ samblurilor A-E o veli face - ur-
mai mare. Vehicukjl prezinte $i o amator. mirind indicatiile din desen - cu
foarte bune stabilitate in mers dato- talerlale nqs€a8?a:leavi metalica aiutorul unor guruburi cu piulile ha-
ritd faptului cd sistemulr sani€-om (nu aluminiu) cu diametrul de xagonale sau de tip fluture. Legdtrr'
are aici centrul de greutate foarte I mm; leavi metalici {nu afuminiu) rile dintre tevile metalice ale cirrr€i
aproape de sol. cu diametiul de 16-20 mm (pentru ,le sudafi. lmbindrea dintre suba*'
axul cirmei); platbanda metalicd late samblurile A $i B o vefi face cu un
de 40 mm gi groasi ,de 4-5 mm; $urub de olel previzut cu doui piLr.
scindurd cle brad groasd de lite (pentru sigurante).
18-20 mm; doua capete de schiuri; Piesele metalice care se pot oxida
guruburi; vopsea anticorozivd, vop- (de exemplu cele de tier negalYanF
s€a de ul€i. zat) vor fi acoperite cu un strat pro-
Prelucrerc ll monlere. Tni4i si tector de vopsea cu miniu de plumb,
preluc14i at?t materialele metalice apoi vopsite.
cit $i pe c€le lemnoase, potrivit tor- Observali ca vehiculul poate fl
melor $i dimensiunilor din desenul u$or demontat in vederea depozitirj.
aliturat. T6lpile (schiurile) vehiculu- lui in spafii restrinse.
lui le puteli obfine prin reiolosirea
virfurilo,r .unei perechi de schiuri Paglnl rediz.le dc
rupte sau u2ate, ori le puteli inlociJi prof. C|andu Yodi

gTA;lT SFF= VIITCIF r 7


a propunemarcr sa construilri'

PHNH'ffiK] model original de sanie indivioua.:


- ce se monteaza prin simpla ;--
castrare a pddilor ei principale
aqa cum vedeli in figurd Agada.

SPflDffiTE]ffiHH,H cind nu este foiosiie, poate li pi.s-


trati in spalii reduse. Spre a Dutee
urm5ri lesne detaliile de constrrlci,e
piesele e1 componente sint identlfi-

HDHHAffiNA=
cale cu cifre, dupd cum urrfteaza 1
patinele mici laterale(2 bucitii: 2
"=
supo4ii port-patindlaterali (2 br.
cali): 3 = patina (schiul) centrala: 4
suportul patinei centrale; 5 = rea-
feristrdul toate protilele lemnoase, z e m u l s c a u n u l u i ( 2 b u ci l r ) ; 6 =
polrivit desenelor trasate, si finisali placa $€zulului.
muchiile cu pita sau hirtie sticlata Ialerlrlele n cce r a r c: in
Dimensionafi gi tSiali din tabla {cu desenele-detaliiloate malerialele d€
foartecele special) carcasa 5. Fixafi bazi sint lemnoase, adica otacal
ginele d€ tabld pe muchiilepatinelor gros de 12 mm, care are avanielL.i
13, cu ajutorul guruburilor penlru ca se modeleaze ulor- Dar - clupa
lemn. posibilitilile fiecirui construclor -
lncepeli montajul general cu pla- unole piese pot li modificate ca
ca-suporl 1, pa care fixa{i pe rind: strudure. De pildd, patinele 1 pol fi
piesa 12, apoi 4 9i 16 (cu ajutorul lucrate din labli g r o a si cl e
bulonului3), urmate de 2 Si 6, 14 gi 1-2 mm; piesele 2, 4 si 5 pot fi din
11, de lrina 7'cu arcul ei & Dupd scindura (indilerent esenla) gro6a
ac€asla fixali patinele din tale pe de 12=15 mm; patina 3 poate ti un
suporturile 15 qi pe acest€a pe cu- schi (rimas de la o pereche din care
$acul 16. Mofitali gi petinele din unul s-a rupt, ori chiar un schi rupt
spat€ (13) pe cugacul 12. Continuali din care a aamas o bucata lungi cF
cu agezarea carcasei de labl6 5, pe 1 250-1 300 mm); placa 6 poate ri
care o fixali cu guruburi pentru dln scinduqi sau pal gros de
lemn atlt de placa 1 cit Si cle piesele 12-15 mm. In alar6 de acestea m€'
2 qi 6' ln sfir$it; montali plScile 9 +i sinl ngcosare quruburi pentru bmn
'10{rezemati pe piega 11} ale scau- gi vopFea de ulei-
nului. Ou acsasta, sania propriu-zisi Prlr|Gts! gl monlac. Trreafi c:
e tarminati. Penlru finisare, vopsi- grij6 (folosind rigli. llorar Si creio.
li-o cu doui straturi de vopsea de moale) p€ materialele de mai sr.rs
ulei pe pirlile lemnoasc $i cu vop- profilele celor gase Fisse, orbritir'-
sea tip duco pe tabta piesei 5. du-vi tlupd formele 5i respeclinc

nw I

fionarea frinei 7; dou6 perne (9 9i


trl n model original gi contortabil 10) din poliurelan imbricat in folie
li vehicul, care alunecd usor p€ za- de malerial plastic tip musalgla;
: ?da gi gheald, pentru o persoana, doui patine obignuite vechi; Sutu-
:Jteli lucra singuri, afa cum v€deli buri penttu lemn: vop$ea tip duco 9r
. figura de ansamblu. ,t0
de ulei.
f,leterldele nccolar€: scindure de Flsftrctst$ fl moDtare. Desenele
:.ad groasd de 25-30 mm psntru nunneroase vd ajuti sa luctali cu --- T
:,resele1 {postament},2, 6 gi 7 {lrina preciuie $i eficiede. Dupe ce lis stu-
:€ mina); scinduri de brad, stejar diali $i vi pregitifi toate materialsle
sau fag groasi de 40 mm pentru la indemini, incepeli prin a ttasa \n zse
:resele 4, 11, 13, 14 Fi 15; cu$ac de (desena) cu creionul prolilele tulu-
emn de slejar sau brad cu dimen- ror pieselor din lemn pe materialele
s,unile de 40 x 6O mm p€ntru pie- specificate mai sus {netezile cu rin-
,.€le 12 9i 1e table de fier zincata deaua), resp€dind cu alenfie for-
g,
_lro€sa de 0,2 - 0,5 mrn p€ntru mele $i dimensiunile indicate in de-
piesa 5 $; pentru invelit muchia pati- ssn6l6'detalii" S€obitura de torma
€lor 13 (din spate); un bulon cu dreptunghiulari din scindura posta-
: a p a tilet at $ i piu lili lu ng c le mentului 1, n€cesari trecorii mane
rr0-160 mm, gros de t5-20 mm, lei trinei, o dali tolosinct dalta p€n-
.jn arc spiralatde olel {8) pentru ac' tru lemn $i ciocanul. Tiiali apoi cu

E r STAFIT SFFIE VllTtfFl


a:
-,
ttint pulin€ reahzarile inre-
grstrate de gtiinla secolului XX care
sd-Si fi licut atit de spectaculos 9i
de masiv intrarea in viala societdlii
ca laserul. Ne-am familiarizat cu
aceasld notiune gi poate ce tocmal
d€ aceea uitam cd lasetul s-a niscut
abia in urmd cu 25 de ani $i ca ar€.o
,.carier6* aflati doar la incepul. ln
19€O,lizicianul T.H. Maimen ficea
se l'rsneasca dinlr-un cristal de ru-
bin. un fascicul de lumiod coerenE.
h*,outitile in dom€niu s-au succedat
im€diat, in rilm acceleret, aparind
laserul cu ga;Z,cu lichid, cu gelatine,
cu bioxid de carbon, cu azot, cu he- "=F
lru cu serniconductqri, Dar, pentru ----
a o;trunde in lumea cu adevirat mi-
rrficd a ac€stei fantastioe reaclil in
lanf si Yedem mai intii.
J:.i:s slli{f f j{}}ig,*AF-

Lassrul cu rubin, unul dintre cele


mai cunoscuto, este alcituit din trei
padi principale: l-rnedlul eclli -
care este constituit dintr-un cristal
de rubin de lormi cilindricd; 2- xl*
temul ]eroo|nt reprezentat d€ doua
placule paralele cu invelig refleclori-
zanl: - 3 - rlrtemul de pompal sau
cum i se mai spune '* de excitalie

:tt
I .ltaaalataaaa
a a t t a a a r a a a aa
a.aaatalal|aaa
a
a
a
ijj

de rubin, provocind o emisie indusi


(c.). Lovindu-se de suprafafa refka:-
tate, cascada de lotoni se amplilr.:
traversind mediul activ excitat (c
Fasciculul luminos erupe prin cela-
lalt capdt al criglalului de rubin dinc
na$tere unui concentrat de lumrna
sub tormd ds razi (e). Aceasta ar R
o descriere simplificati la maximu'r:
a fenomenului LASER. a c6rui clefi-
electronicd care e8te de tapt un tel nilie este conlinutd chiar d€ nume{e
d€ ,"blitz" in spirali. Gilindrul cle ru- eeu, fiind compus dln initialele eo-
brn a cirui lungime variazd intre 2 9i glsze ale sxpresiei *enffHrr |r
30 crn ar€ capetele (bazele) pofizate ,nln$ pdn cmlrluncr d. r.a+. *
ertraordinar de fin $i gste inligural nruldi'.
ch spiralele ,"blitzuluir. Din lumina
emisi de aceaste lampi cu descir- Fftr**ir,1T:tf ::
care in ga:z, doat o mici parle - La 20 octombrie 1962 la Institutur
mai exact, radlafh bleu gi verde - de fizica atomice din Eucure+u. i*
este utilizati pentru a €xcita ionii d6 tra in lundiunc intiiul laser rorn*
crom din cristelul de rubin (dupd nesc, lara nodre dwri$d asfiel
cum se cunoa$t6, rubinul este un prlnlrs primele din lwrrc care-g
amestgc de oxizi de crom 9i alumi- coRc€Flreaza potefltialul gtiir4ific sr
niu). In urma acestui ,"oompaj op- tehnologic asupra unor noi sr qro-
tic", atomii din mediul activ trec din mildloare clomenii al€ cunoasH
starea de neexcitare (a) in cea de contemporane: opticq co€fenra sr
acumulare a energiei (b) cind electronica cuantici. Intre pnnctpa-
electronii sint situali pe un nivel lele realizdri ale sp€ciallstilor r@ninr
energetic superior. Treptat, o psrte se numdri lserii cu cobfati utnF
din atomi incep si radieze sponta!, zafi in analiza unor substanfe cnr
prin revenirca la starea iniliaE. ln mice. laserii cu bioxid de carbc.r
acest m-oment, o parte din lotoni care pot prelucra melalele gran fuz -
scapd in exterior iar alli totoni se bile, sudindu-le sau tiindu-le. lase-'
c|,eplas€aze paralel cu axa cilindrului cu heliu-neon, laserii cu solirJcu -e
cimp toart€ larg de aplicalii in trala- serul e prezent in industrie $i medi-
mentele termice, in fabticarea com- cini, in qgriculturi $i cercetarea$ti-
ponentelor electronice, in medicina, intifici. In medicini, de pild6, sute
tetemetrie etc. de mii de cazuri au fost tratale sau
Ca domeniu de virf, celcelarea in rezolvate cu laseri. Laserii de mare
s€ctotul laserikcr ocupi un loc im- putere se folosesc la indep6rtarea
oortant in elaborarea $i perfecliona- tumorilor ori la operali! chirurgicale
lea tehnologiilor. Dintre rezultatele deos€bit de complexe. In qr€u abor-
cercetdrilor romane$ti se remarca dabilul sector al oftalmologiei, in in-
realizarea reconl a instalatiilor de ni- terventiile p6 cord, la operatea ur6.
trurare icinici utilizate in operaliile chii pentru redarea auzului, indepir-
d€ cementare a olelurilor, instalalii tarea celulelor canceroase prin ,,to-
ale cilrcr pertormanl€ le situeazd la pire" - iati aria largi a utilizdrii la-
nivelul cel mai avansat al tehnicii serului, ca si nu mai vorbim de ope-
moderne. Piesele lratate cu aceste rafiile curente la carc locul bisturiu-
inslalalii au o duratA de funcfionare lui a fost luat de raza laset, leti a
de 3-4 ori mai mare decit cele tra- mai singera taieture
tate prin metode clasice. O alti rea- Una dintre cele msi practice $i fo-
tizari a Institutului de Fizic6 9i Teh- lositoare aplicalii ale laserilor o re-
prezinti prelucrarea materialelor
care nu pot ti abordat€ prin m€to-
dele convenlional€: c-elefoarte sub-
tiri sau foarte dure. ln toate aceste
situalii, laserul este deosebit de efl-
cient: cu ajutorul sau se taie, se su-
deaza; practic e de neinlocuit dupd
cum se poate constata in industria
moderni de automobile. Pe lingd
utili26rile din laboratoare, pentru
misuritori dxtrem de precise, laserii
se utilizeaze $i in telecomunicalii.
Una dintre problemele cu care se
din otel inoxitfabil in unitelile meta- contruntA lumea de azi este suprain-
turoice. bttre performantele acesteia circarea inlormalionald careia actu-'
se-remarci ciegterea productivitalii alele sist€me de telecomunic4ii nu-i
cu peste 2fi) la suti, inliturarea mai pot face tale. Speciali$tiiprevid
complete a pierderilor'de metal prin disparilia cablurilor telefonice obig-
Eiere, eliminarea operatiilor de de- nuiie a caror capacitate 6ste sca-
bavurare a tevilor. zuti. Ceea ce Ya aduce laserul in
l,{e-am oprit doar la cileva dintre schimb poate pdrea de-a dreptul
aolicatiile cercetdrilor romane$ti in lantastic: -rn principlu, telelonul cu
dbmeniul laserilor. La ele s-ar mai laser va permite oricui de pe glob
pJtea adeuga multe altel€, linalizate de lratsmenle mcdlcsl'e (dar $i luturor) si se inlrefina simul-
sau in curd de tinallzare, cum sinl tan cu toli locuitorii acestei planete-
l.ineletehnologii ultrarBodern€.con-
structia acceleratorilor defoctosco- Prognozarea recoltelor, detectarea
E ectul laser, putind ,,organiza"lu- resurselor minerale ale planelei.
Dici si medicali, a instalaliilor de ali- controlul proceselor industriale, lo-
n€re cu laseri gi altelo, ce-$i gdsesc mina si a-i potoli aoilalia electro-

aplicatii dintre cele mai diverse atit nici, este dernonsiral spectaculos calizarea avarlilor la conductele de
slb raportul sporirii productivilalii prin faptul ci lasciculul, cars slre- tr.ursportat gaze, petfol ctc., thida- lmaginile prerintd citrya aplic€i.,
cit si sub aeela al imbuni|elirii toh- bate cel 380 cxlo de kilometri ai dis- rea avioanelor gi navelor maritime, ale laserilor:in cercetarcaqtiintifrca
nrco-constructive a p{oduselor. tanlei Pemint - Lune, aPare Pe su- studicrea sistemului solar etc. etc. (toto 1), in topirea rn€talelo{ (fol.
pratala selenard ca o Patd lumi- - iati dotnenii in care lasorii i$i 2), in sudarea gi tiierea aliaielo:
Documsnlclc Corgrclul$l al noase avind abis 3 km diamcttu. spun cuvintul, apllcaliile lor prefigu- dure (loto 3), la analiza speclraE a
XIH-hr d Perlfdrbl Corrudrt Fo- Tocmai matea putotg de concen- rind descoperiri nebinuit de spocla- luminii (foto 4) Oi in inter\enliile chi-
nin rteb#ccc per&u ttrlcl srcini lrare a enotgi€i razei determioe lal- culoase in toate dire4iile catcetirii rurgicale (toto 5).
priwtt*c in dmenisl delrollirlt gile aplicelii ale acesteia. Astizi la- si tehnologiei industrial€.

STAI*T giFHE lfllTgB I


Frf|tETEtuft AEtEVAFttf Lt,I s?!!RtTtF!C *
Feriodlc, in casele pkrnkrrfor I
lolmllor patrlel din iu<lreld Covasnr
se deetiloari un Interesant concllnt
pe leme de edrcalie ttiinlilica r r*>
nierllor. lmaglnea prezinti un ag(.cl
de la ultlma edllle ciqtigsG de e#
paiul din Braleq. la aqiun€ ar pr|t
clpal zece +coli din Covasna. Br+
le$, Boro$neul *lare, Z8gen, p+

rilrTrATrv
E
piull, Ztbala, Comandilr, Tern sfs
liu, Recl. De refiarcsl ci in_f-t f
Se poale epune c6 omul s-e ellbe- unltill de plonlerl, concursrd . r>
rd de sub roHa nalurll" Firi discu- lrenal un marg nurnir de doniari -
fi€ ci €eat$ a dre la ciderca ias-. pdetenl el adenirulul tflritfic- Ilcz-
dtaHli, chlar deci unul cite unul, a bsterlle, concuraurlle ail ayul n|eni-
t turor ldolllor, p"ntru r tace loc tot rea de a combate prln aderirurle
mel mutl rfngruruftri pc care umani- ttt|nlel, credlnlete b ldh{e, cor{'-
trlea $-l merlti cr.r adevirat: onurl. nutul unor cir$ rdlgbacc, bEcrF
k|le cucerlra ale ltllnlei nu fac dc- dele derpre potop elc,
cit si conflrme tl ri reconllrme cd

pe care natura nu a reu$it sd le cre-


eze niciodat6
. Computerele analizeaze. in fre-
care minut, citeva mii de date cuese
h afara omulul nu erlgti nlmlc ce Asemenea scrisori na.au mai sosit a Radio-telescoapele construite de pe tot globul, .referitoare!a siarea
ru 3'ar putea rupun€, mal csrtnd $i cls la al+i cititori, tofi solicitind sd in ultimii ani permit sd primim infor- vremii gi evolulia tenomenelor n€l+
rau mal tkzlu legll 3uyerane a glndl- $criem despre descoperirile prin matii cle la distante de t0 miliarde orologice.
rli sale dlalecllce, nlcl ufl dum-nozeu. care omul a triumfat, descoperiri ce de ani lumind. o 90 la sutd din toti oamenir r
nbi o lume erlerloari rcinleleaed, infirmi credinla in fo4e supranatu- . Transplantul de organe a trecut
Stiintd pe care i-a avut omenrrea
Fffiri de mlrtsrs. Cred ci ar li uttl ri ral€. lala in rindurile de mai ios ci- din sfera visului in cea a realitdtii. pind-acum sint azi in vial5.
prezenlall In revieti clleva dlnire cu- teva repere din calea afirmerii Sliin- o (; serie de maladii - altida't6 o ln ultimul secol media de virst6
cerir{e ttllnlel care dovede*c cl lei, a forlei creatoare gi ginditoare a larg rdspindite - au fost definitiv a populaliei planetei s-a dublal
qnul nu mal poale fl lngenunchsat omului. In numdrul viitor vom pre- eradicate. a SUperminiaturizareaa p€rmrs
de fe*romene gl fo4e ale nalurll, de zenta gi alte realizdri ale $tiinlei con- . Energia sOlare a inceput si fie ca 50 000 de tranzistori se fie inor't+
FCl'rnoaS|3rc. temporane. utilizatd. suili intr-un degetar.
Varlllcs St matolu . Omul a pa$I pe Lund, pdrdsind . In coloanele de sintezd ale chi- I Avioanele supersonice ating -t'F
eleri, Garanoebe* leagdnul de milenii al civilizaliei, miei se oblin substante $i materiale teza crari de 2 500 km

o-o cle Marte; primul care a strabatut


centura de asteroizi; primul care a,
strdb6tut radiatia ucigdtoare a pla-
netei Jupiter; primuf care a fotogra-
tiat cle aproape planeta Jupitei 9i
satelilii sdi; primUl cdre a demon-
$rat ce fo(a gravitafionald jupite-
riana poate fi folositd ca o catapulta
Spre alte planete; primul care a strd-
bitut orbitele planetelor Uranus,
Pluto Si Neptun. Agadar, citeva prio-
ri6li de mare importanfd in desci*
frarea tainelor Universuiui.
o c?
Dar ,,Pioneer-10"mai este simbo-
lic pentru inci un fapt. Poarte cu el
un mesaj al pemintenilor c6tre even-
{Eltr: tuale liir{e r4ionale. O pticuli de
''rllClfilEEF| aur, inugiaati de astronofl|ul Carl
Sagan, in care sinl precizate siste- ,
*lt$A-l mul nostru solar, citsva simboluri
universale $i abstractii matematice
gi siluetele unei ferngi $i a unui bdr-
PEffTfiII bat care fac un semn de salut cu
mina. Un rnosaj de pace. Dacd fiinte
inteligente, exislente, poate, printre
ETES$IITfiTf a$tri, il vor intilni $i cerceta cu-
rioase, vor avea posibilitatea - exa-
minind pldcufa - sA ajungd la con-
cluzia ce a fost creat pe o planetd
Heul Varlle - Buziu. Citcsc cu unde existe bdrbali Si femei si unde
Edt lntercr paglnlle dln revlrti In $tiinla cunoa$te o large dezvoltare...
Glre !s prednti Flanet6le sht€mulul ln cazul ci nu va intilni nici un
rrilru rolar. Vl propun.ca in pagl- obstacof in drumul siu, ,,Pione-
* r.ddel oi scrql ?l derpre yllto- €r-10" va exista cit va mai exista pe-
rrl .ofidel rpallale .Plonctr lff der- m?ntul, aclice cel pulin cinci mi-
D.c crrc s€ tpune ci va mal func- lioane de ani, vreme in care va con-
Fffi erci mu$ anl. tinua sd celetoreascd in Cosmos. A
pdrdsit sistemul solar cu o vitezi de
Pasionata aventure a cunoa$terii 49 177 km pe ora. Mai tirziu, cind
Cosmosului a ?nscris la loc de vor inceta semnalele. nimeni nu va
frunte activitatea sondei spaf iale mai gti cit de repede se indreapti
arfiericane 'Pigneer-lo" care a dev€- spre sau printre stele. Dsr-este $ufi- AJllurt,de €utremure
cutremure $i
,l-4. de_furtuni gi
de_turtuni $i grindina.
grindin6. traznetui fu,lJE*l*
fu.rF*r*r
nil primul obiecl fecut de om care a c ient s e ne gindim c d p e s t e r.Inspatmlntatpe oameni.e-clipse,
-Ajllur=r,de incii de la inceputul existeniei lor. Recrezer.rE..e
Re'rezer.rE..e
pdrdsit sistemul solar. Lansat la 2 10 507 ani va da binete primei stele religioase
lrgroase s-au nascut indeosebi datorit6'
m€rtie 1972, ,,Pioneer-l0', in qreu- datorit6 neajutordrii'
neajutorerii omutui
omului iain i"p;
tupla ;"
cir
- Steaua lui Bernard, peste 30 mO fo4a gi fenomenele naturii.care i-au apdrut miSterioasesi inzlsrarJlip*r.
tete de aproape 300 kg 9i lunfr cii de ani va trece prin aproprierea ste- teri supranaturale.
Revolutiatehnico-$iiinlifica
un automobil Volkswagen, a pirisil a zitelor noasireesretait
lei Ross 258, cA.peste un milion de torma- radicalizirii produse in tabloul raporturilor omului cu natura Aitaz..
forma
la 1! iunie 198!i sistemul nostru so- ani... Da. peste un milion de ani, un crno tulgerele artificiale se realizeaze prin descdrciri electrice ale n|a-ritor
ler. In cei 11 ani de activitate,a fost n|a_.ito.
obiect fdurit de oamenii Terrei va tensiuni, lenomenele naturii nu-l-mai infricogeazdpe om, gtiinfa gasndrde
gimul aparal care a zburat dincolo dura in sternitate... explicalii din c€le mai convingdtoare.

STAHT SFHE VIITCIH


r EiE LA Jc'G LA I\/|AIEE|TFTTE T
I Construclia acestai jucirii optice
* oferi prileiul unor amuzamante
lb6sbit do inleresante datoriti ma-
ri vari€tali de imagini stractive pe
Gare le puteli lorma 9i observa cu
*.dorul €i-
Llorlalah nes{.lc: doui bucili
& oglindi (sau doud oglinzi de bu-
annar) 9i una de carton, identice, de
b.ma dreptungrhiulari; earton sub-
trq o buc4ici de geam rnat (sau
F caft afi lipit hirtie de calc) 9i
Oua. iOentice, din go&m obisnuit mqasi.' Schimbali pozitia colcctbi
tdar) de formi triunghiulard; bucd- de cioburi, mirgele $i pietricele: pri--
tslc d€ sticlS diterit colorata' mer- vili din nou:,de liecare datd vqi |e
gele, pietricele; hirtie adezaYa dea o alte irnagine.
tscoci). lata cum put4i construi $t un tit
un prim model, mai simPlu, il rea- de caleictoscop portabil.
I8ali astfcl: tu4i doui oglinzi de bu- A$€zali c6le doui oglinzi in inte-
annar gi o bucati de carlon, toate riorul.unui tub de carton sau intr-sl
de ac€Ga€i mirime gi asamblali-le fsl de ambehj anum€ lucrd de
qrb lorma unei Prisme. Pentru a le Jorma unei prisme, astfel incit ele si
irc, lipiti cele lrei piege pe margini formere un trnghi asculit. La und
cu hinie adeziv6 9i fixafi totul cu din capete inchideli tubul cu cloui
bucdlele de geam: cea din exHior
din sticE mat*, iar c€a din int€rbr
din geeft obignuil Intre ele lis4i rn
mic spafiu, ln care plasati ca 9i rr
primut model, mici bucdlele ct€ stF

doui inele de cauciucsau cu bucili


d€ elastic. Luali aPoi o bucqice de
goam mat 9i sezali-o p€ un suport
itceuit din trei-patru buceteb de
l6rnn (satr alt m'ateria$, €9B16 ea
ina[ime, asttef incit lumina sA poati cli colorati, mdrgele, pbtrkefc eic-
pitnrnde pe sub geam. Dsasupre Cealalli d€schidere a tubukri (b
icsstuia, in centru, aiez4i la intim- @rtort o vefi inehide cu un ca9* 4
plare citeva bucito!€ de sticla (cio- carton sau detabl6. In centnd acas-
buri mici) difrrit colorate, mergele$i tuia dali un orificiu cu diaFEtrul cb
pietricele. Plasa$ deasupra privna 5-8 mm. Privind apol Prin acec
cu c€le doui ogffnziin pozilie verti- orificiu-ocular, v€li put€d obs€rra o
cali +i privili prin decchidereasupe' varietat€ intiDile de forme gi€onF
rioard, a$a cum vsddi in ligura al6- rice colorate.
lurda. Toat€ obiectele obsorvata lmaginile cafeidoscoPice s€ F
prin abest caleidoscop dau o ime zeazl W tenomonul de re{txia hr
gine .simetrice deos€bit de fru- minii.

Fenlru a c,onstruiun nrod€ftlo pF Dupd usc4rea lipiturilor' il ptttsti


NIil SARTt!il
PERI$GGP rlseop simplu, dar efici€flt, awfi ne.
rrois de qrmiloef€fe tttrlJao bu-
lot€xti im€diat. Frivili prin oglirda cb
i€. Wtl wfta iilragiffia €a arttr
obs€rv4i in ultima ligwi.
Feriscopulesls un instrufient oP- totale. $ pormite unui obsor\tator, cate de carton cu dimensiunilede
SOOx650mm (de preferat colorat); Dacd dori{i, puteli lucra ad in-
' tc in care tazele de lUminesint ab# cd€ 39 ges€$b SCUng in spatc,le
<loui oglinzi de 55 x 00 mm (cum strument gi cu o lungime mai tnse.
tJle de mai multe ori de la linia unui zid, gard sau lntr-uo fanl,
aiutorul unor oglinzi groapi sic. sA privaalci ce se inlim- sinl gele de buannar); lipinoh arace- pini la l(ffi mm. Fretltttd Pufe+i
- &eepti cual prismelor cu reflexie pli in afara adepostuluisau. tin; scoci. vopsi Gattonul .Pe dinahri in cu-
|6ane sau Fehrcrrn tl ttrontara Pe foaie de loare neagri.
cgrton d€e6l}4i da doun ori sch€tna
din figura cu detalii. Tii{i exact
iorma necesare.PBacGstealipili (cu
lipinol sau prenadez) cele doui
oglinzi A, la loeurile dato (b lltera
reqpecliva.O0srt/8ti ci de vor fi in
clineta (la montai) lntr-un unghi de
45". Pliali apol cartoanolsde-a lun-
gul linillor punctat€; suptapunell
marginile gi lipili-le bina cu ar@Etin
sau lipinol, qa currt vedefi fn figura
urmetoer€. Cortsofid4i lipiturils cu
treFFdru in€fe de scocl (hir$e de'
zivd) puse la distanle egflle p6 luF.
gimsa instrum€ntului.

STAHT SFFE wllTGlft I I


n A T € L IEF ItJL m H ACASA r
puncte diametral oDuse, se obtine

impreuni
Seconstruim tocmai aceaste inversare a curentrF
lui. Bobina este atunci parcurs'ai,€
un cimp magnetic de sens contrar
Drecedentului,si ea continue al tre;-
ioa sfert de turd in acela$i sens
Odatd din nou aliniatS, dar in direc-
lie opusd cu magnelii,.curentul eslF
intrerupt si termi4a ultimul sfert de
iure al rotaliei. ln acest moment
parcursul reincepe,'9iciclul se con-
iinui la infinit: motorul f unctio-
neaze. De reguld un asemen€a mG-
tor nu pornelte prin el insr.tgi:pen-
tru aceasta trebuie sd se gdseasca
FRtt'lclFruL tocmai tn pozitia unde curentul irF-
*e F{Jr.*eYlcr-tAEE cepe si circule. Dar magnetii au
tendinta de a mentine rotorul {b+'
Orice motor electric fac6'apel in bina) in pozifia aliniatd, tocmai
principiu la legile electromagnetis- acolo unde curentul este intrerupi.
ptlict mului din care nu vom reaminti de- Este deci necesar si il Punem in
Flgufr de rnramblu -l-El (:it principalele rezultate: mi$care cu mina. Evident pot exista
Lsm€l€ p€rlt . doi magneti de semn cofltlar se motoare capabile de a porni ldrd im-
atrag; puls, dar penlru aceasta se dispun
*Pott Perll $urub e trecerea curentului printr-o bo- trei bobine in stea, la 120" una fala
botna bini di na$tero unui cimP magnetic; de celelalte.
bobina se comPortd atunci ca un Reolat corect, motorul functto-
magnet; neazd la o tensiune de 1,5 v ta 3 v
o o varialie a cimpului magnetic cu un curenl de 0.2 la 0,4 A
transversal pe o bobini da nagtere
unui curent; cit timP dureazd FTATERIAI=ELE HECESARF
aceastevariatle, bobina se comporte
ca un generator de electricitate; C o n s t r u c t ia p e ca r e r e vi sta
Colc ln mm . dacA schimbdm sensul cimpului ,,Scienceet Vie" o propune este er-
magnetic variabil care traverseazi trem de simple. Sd incepem crr rna-
Btletle
spirele, schimb6m de asemenea terialele de care avem nevoie pentru
sensul curentului apdrut; constructia modelului propus
r Dac6 schimbim sensul o Mase plastice in foi de 2 mrr
Fig. I grosime.
curentului in sPird, schimbem, de
asemenea, sensul cimpului magne- . T a b t a de o t€ l : r e cu p e r a ta
Soclu tac rezultat. dintr-o cutie de conserve; partea de-
Fis. 2 rizul Modul cel mai simplu de a tran- cupatd va fi netezite $i decapata.
de lor siorma un curent, intr-o mi$care a Conductor de cupru emailat cL
mecanici, este de a pune o bobina diametrul aproximativ de 0,3 mm.
8,.8,=60x r i din cufru ?n fala unui magnet. Daci eventual va fi recuperat dintr-un
C,.C' =75x 6 lranstormator vechi.
nu circula nici-un curent, nu se in-
timpli nimic; dar in momenlul in . Alamd flexibili: poate fi dec'-
care se stabileste curentul, bobina llata din lamele de conlact ?t€ b;:-
Fiq. 3 devine magnet $i reacfioneaza cu teflrlor uzate oe 4,5 v sau lamelece
cimpul creat de magnet: cei doi conlact de la relee scoase din uz
Biere, detelll magnetise vor deplasaunul in func- a 2 guruburi, diametru de 3 mm
tl rar|GHrrg tie de celdtalt. Este deci o deplasare lungi de 15 mm, cu 4 piulile; orice'
de materie. Transformarea acestei gurub de dimensiuni apropiate se
migciri rectilinii in rnigcarecirculara poate folosi.
nu ridici probleme: se monteaza a 2 m a g ne l i , cu d i m e n si u n i l e
bobina in unghi drept pe o axd care aproximativ de 25 x 10 x 6 mm; pot
va servi ca axd rnotoare, $i se Pla- fi recuperafi din inchizetorile rnag-
seaza magnetul in Planul sPirelor, netice ale ugilor sau din pionezae
foarte aproape de extremitdtile lor. magnetice.
La trecerea curentului, bobina se o 1 ax metalic cu diametrul cle
aliniazd cu rnagnetul,ficind ca axul ci.rca 2 mm; ac de tricotat, coarda
pe care este lixatd sa se roteascd. de pian etc.
Dar, evident, mi$carea se opre$te o Adezivi pentru mase plastice
atunii cind bobina este in linie cu (tricloretilend)Si aracet.
magnetul, in acest mom€nt trebuie
oprit curentul, pentru a lesa rotalia FEALTEAFEA PRACTIC.A
Fig 4 6e continue liberi, apoi de a-l resta- A eoNSYnUCTl€l
PerI bili in momentul in care bobina revi-
F', F,, F' '- t.: ' s r '3
ne spre magnet. Este deci necesare Soclui este format din Piesele A
existenla unui contactor intermitent,
dar sincronizat cu rotafia axului.
Acesta este ansamblul colector -
perii care va realiza aceste operalii;
in cazul cel mai simplu unde nu este
C€nlrut d€cit o bobini, nu sint decit douii
magnalllor fire. deci doud contacte de efectuat.
Dificultatea conste in a regla an- aracet) magnetilor se vor resFta
samblul (colectorperii) in asemenea doue conditii:
mod incit curentul se lie stabilit in ' 1) polii magnelilorsi fie.opu5r:re-
momentul in care bobina este in Derarea este u$oara, penlru ca '-
Fis.5 unghi drept cu rnagnelii. bceasti pozitie, magnelii trebute aa.
Suporlul Gimpul magnetic creat in spire se atrage.
I magnqlot tinde sd se alinieze eu cel al magne- 2) centrul magnelilor trebule sa
filor, ldcind sa se roteasca axul cu lie la 27 mm de baza suportulu'
un sfert de turi. Aiunse in acest Rotorul constituie partea princ!-
punct, periile inceteazi s6. apes€ pe pald a motorului electric. Mreui
contacte; nu mai trece ntcl-un cu- inaonetic al rotorului (bobinei) s€
rent si bobina continud sd se invir- con-lectioneazedin tabla de tie'
teascd deoarece nu o mai solicil,l con{orm fig. 5. Tabla, de la o cutie
Fis. 6 nici-o forti. Cind bobina a parcurs de conserve, se decapeaza 9i apc
din nou un sfert de turi, se gisegte
O.cuddul din nou in unghi drept cu magnelii,
lamalor se va restabili curentul, dar in sens
rotorulul invers fald de cel precedent, eroare
ia;il. F2 din cauza cereia bobina va reveniin
3 eremdrra) pozilia pe care tocmai o pdrAsise.
Plasind cele doud perii in doua
iF?#*'.:-

P . g?AFtT EPFIE VllTClFl


8pilfifi
r}E*{}*ATHUE
Atit la Pomul de iarni, cit $i in zi-
lele cind sirbdtori{i Anul Nou, ciu-
tali sa decorati inceperile intr-o note
teiliva, specific6. laiA o sugestie
pentru c6nfeclionarea unei aplice
decorative.
Pe un dreptunghi din Placai, gros
de 1-2 mm, aranjali li fixali (cu
mici coliere din sirmd, sfoard colo-
ratd in verde etc): triunghiuri de
sirmi vopsite cu bronz argintiu sau
auriu, crengufegi conuri naturalede
i ^'icirrea a|elrlrSti PrP brad. fiourf decupatedin hirtie colo-
z,-d in-5l4rul *!*ctri* rat6. gl6buri multicolore de sticld -9i
a s+ i!'i blal fire de beteald, aSa cum vedeti in fi-
oura aldturatd.
- O aslfel de aplici poate ti oferitA
sr ca un {tar de sezon.

,{ p$ffi IIE l&*fr*A


$TII!EAT
roseste uc bil de brad' se vor bate
cuiele direct Tnel. Batul-catarg s€ Ya
Dlanta vertical pe scindura-supofi
iorin fixare in cuiul ac€steia)' apo
At.mbL''|
i'e va troce la montarea conurilor c$e
nrloadrl earton, pornind, fire$te, cu cd de ta
-. -t
F'g' baz6.
megrnrdc
d roloruftd Fomul acesta orlginal poate fi irc'
Dodobit cu crengule $i conuri #
bracl, globuri dln sticld, fi$ii (F sta
niol, iucirii u$oare, bomhoane inr+
-t-
I
me|eri.Iel€ ncqt rrc: carton velin' tite etc.
rrl hirtie tucioase de culoare verde, o
bucati de trestie sau un bet de
{ brad, o sclnduric6de forme PatratA
tntiC$il. cu litura de 12S-160 mm, un cui
bmafi lung, sirmi sau cuie subliri, arace-
adrclvl tin.
dln p8|*Sc P}oluctat€ ll monLrc. Se decu-
peazadin caAon clnci (sau gaPte)
biscuri (cercuri) cu diametre des-
crescetoere,a$a cum se vedein de-

lhghtul
flr 9* c"!.N
bobk|i Drovizoriucu ctle doua ace cu ga-
$rparloarS inatie.*poi, s€ astsaptepind cind li-
oituril€
' Se scot se ueuce bifle.
acele 9i se imbracd fie-
care con ln h?rtie verde, lucioagi'
care, de .Eemen€8, 9e liP€tte la
margini pe carton.
Pentrua monta verticalacesteco-
nuri se ta lucra $uportul-catarg.S€
Fig, I va bate un cui lung in sciodurica
o6trati (desen3). Gu o suli asculita
BoSttduf be vor bxecuta in trestie c?teddue
tEtotr|ful orificii transversale,incrucigate(d€-
sen 41.in locurileunde vor fi spriii-
nite i'onurilede carton (poziliiledin

Fio lt lmottllltrt€!
6 4 5
- col€clorulul

' ETAHT EPHE VllTClFl r'


* $*E*ffi€s'YE* YH*4ru$#€3-SY$ffrg.$-$F$ffH
x

ir&ffiffiffi*H
;:Fffiru€ffiLJ
'".e1gH#&ruffi
Nu o dati s-a intlimplatca la aterizareir;vionului,o vei. o parire s-a izbit de pabriz. Testul a denlonslrat
atlati in zborsi se iabeascide parbrhulaeron;r ci noli tip de parhrblaminatdin slraluriauilice gi de
-rasire
er. sb-l spargS,reducindastfelconsiderabilvizibilitatea policarbonalise poale deforntain momentulirbit{rii cu
lrn cahindspre exterior.Speciali$tiisint in ciutaea 127 nm pentruca apoi sE-girwind la lormaini;ial5!
i:nLrnra!flrifrlreristeolla impacluldintrepasire gi par- LovituraEoduce crip6turi la unul dintre sttaturi cele-
bru Inragineaprerinl6un asemeneamoment{evident lalte rtmilfM ln slitre cotespunriltoar€utpi vizibilitefi
re-irn srnrulalotl, cind la vitezade 980 km/h a aerona- hrrne a pilolului in timpul manevrelotde alerizae

t-i*t *"eiEf; Tg Ir *s,Ffi i:- trc 2O0O00 si 600 0A0 de ani. Aceste strctud au
lfisl atant cercetate pefltru a studid evolt4ia celo-
" tei de gheqe a ilandtei noastre precum qi io lo-
#F4ffi*&Ee" geture cu o serie de meteorili cdzqi eici.

GHEATA FIERBINTE
!e-.rm obisnuil sA crectem ca apa nu poate
er'sid irt siaro so/idd la o lefipetatute de pt:5i{1
'C. Studiile intreryinse de lizicianul englez Brtd
gman au arg|€t ce fucrurile sint pulin diferite: la
b presiune marc apa trece in stare solidi $i rd'
mine asa la o temperaturd mult mai inaltd clecit
dC. in acest mod s-a ardtat ce pot exilta mai
multe leluri de gheaf6, nu numal unul singur.
Acea gheafi, numite ,,ghsald tierwnte nr. 5", se
obline la uria$a preilune de 20 ffi atmoslere gi
rdmine solidd la o temoclatgrd tte 7f.C. Ea ne-ar
lnge dagetele dacd am putea-o atinge. Dar
ac€asta este imposibil: ,,gheala nr. 5 8e obline
sub presiunea unai prese de lo(d lntrun vas cu
rcrelii toarte grogi construiti din oletul cel mai
bun. Deci aceasld ,,gheatd" nu o€,ateli atinse sau
yizutd, gropriefitilo si fiind cunoscute numai pe
cale indirectd. Esto interesant de remarcat cd
qheale fierbinfe" tst€ mai densd decit cea obi$'
nltd, chiar mai densi decit apa. Ea at trebui sd
se sculunde in apd, in timp ce gheala abi$nui6
p,rfesfie.
-CEA
HAI VECHE BUCATA DE GHEATA
in tacut Colarada, situat ln unul dintre crdl*
.e1e sfirse alc munlilot Anzi, la o mie de kilo-
netri in sudul capitalei Botivlei, La PE'z,au tos,
cescopeilte bweil de ghealfl datind dp 15 M <Ie
iyll.
Flecordul absorut de wchlme a ghelii it delin
insi unele stratuti din AntarcticL af,ate in regiu-
t?€,aAlen HiHe a ciror vff.cti sa apreciaze a fi h'

#ffiffiffiasre*.-..
ffiffiffig'ff#&ffiffi
$e ltie ci la {abticareacornponentelu elccttonicese
folosesc Ai m€tale prGlioase.Cind plicile cu compo"
nente devin inutilizabilein cea mai mtre parle se re
nunli la ele. Recents'a reugit si se recupereremeta-
lele prelioasedin miile de tone dGcomponenle 9i circu-
ite electronieecae se rebuteai ori se detecteaei.Pto'
cesul consti in sortarea 5i micinuea eomponentelor
cae aBoise supununei tehnologiide celcinatein tim-
pul cffeia degeurilemetalicebrute sint transformatein
ceno95oxideti. Particulelede dilerite milimi din ce
nuql sint sortate de un magnet rotativ. Un calculator
anali:eari 5i stabilegtecu eractitaletehnologiatopirii
acestorpartie{lein unul din cele noui futnaleale insta-
laliei. Metalulfierbintererdhate|le tutnatin bareinalt
irnbogigitein arr, agint 5i platini din care,in final se
separemetalulde bari. ln Anglia intr'un singuran ir
stalalraa recuperatmai mult de o toni de aur 9i impor-
lanre canlitili de argint gi platina
s trllt[LCIG e
VFEAUSfi SilU

ISUEHTS*EA
t
F{}Fr0GnnFuLul
E
lllha€le Oancea - :!|mnlcea Ap
dori si atlu Bile eeua dlD lrtoria In-
venlirii lonografulul ll ullerioa?eile
perfecllonirl aduse aceslula. stqTFTA
Rrc0H$TtTUrTr RESt|il0fi$TETt Edison avea lreizeci de ani cind a FTEtr}ACTIEI t

ui{ IIbIAGII{EfrP
inventat fonograful. Aceasta n-a fost
nici prima, nici uliima dintre cete T U C I '- H UGU F- ffd fi i - N r
delul 9rceava. Mai intii vrem se ie
PtrTBAT De produsul din irnagine beneti-
peste o mie pi cinci sute de inventii
ale sale: dar a fo6t cea mai contro-
felicitdm pentru consecvenla cL
care participi lun6 de luni la con-
ciazd industria electrotehnica din versata. Pentgu fonograf Edison a cursurile revistei. Am relinut propu-
fard gi de peste hotare. Vi cerem sa lost socotit, pe rind, ventrilog, min- nerlle pe care le-ai fecut p€ntru pa-
precizali despr€ ce produs esta cinos, $arlatan gi a fosi dezavuat ginile de enciclopedie ale revistei
vorba si eventua{ locul unde se fa- chiar gi de societillile itiinlifice ale De altfel, in planul pe anul 19iI5 am
hricd- timpului, pentru cd era de necrezut Si prevazut s6 scriem despre hoto.
grafie $i despre enigmele incd nee-
Figura a fost ob- ca un sul infiqurat in ceard 9i legat lucidate pe Terra.
linutA facind o sin- la capele cu diferite sirine sa poata illCULA illHAl Roilorii de
gu ri tiiie tur t i
Firintr-un petrat $i
sRESTtnI vorbi ca omul gi ehiat sd cinte. Edi-
-
Vede - fudelul Teleorman, Mutlu-
son a reugit sA dea pe piale un mo- mim pentru aprscieril€ la adresa re-
imbinlnd cele doua
parli rezultate.
RSPr$n del mai perfeclionat, fonograful s-a vistsi. La concursul ,,Cine rispunde,
irnpus, aducifld inventatorului sdu ciqtig6", pot obline un premiu si di-
Ali pulea sh reconstituiti patratul, Arborele care creste cel mai re- celebritatea merita$, iar_in urmdtorii ploma numai cei care raspund exact
aratind cum trebuio tiiatd figura din i)ede este bambusul. gtili care este zece ani cucerind intreaga lume. la toate intrebirile. Vom pubtica
nou, tot printr-o singurd decupare? cre$terea acestuia intr-o ord? intr-un numir viitor schema unur
Perfec{ionirile ulterioare: in 1887 metronom-
germanul Berliner a inventat discul AIIGELESCU GEORGE - T9
R€amintim cititorilor nostri ce vor putea respunde exact la toate intrebii-
plat, cu ac de zinc, lansind gramofo- Murej. Despre impdierea p6sirilor
r'te consultind coleclia pe anul 1984 a revistei.
C-r$tigdtorul .va primi un premiu in obiecte 9i Diploma ,,Starl spre viitor'. nul; in 1925 s-au fecut primele inre- arn scris in revista noaslra nr- 6 drc
gistrdri electrice; in 193ti}a apdrut -t982. Avem in vedere se prezenterr
elrpr{ e l&a: Chede+ llfuc€e, strad. Oborutul ?rl - Sdu Mare. discul de 33 Um, edilat de R.C.C.,in un material dospre impdiere:t p€st;-
Wdorul
A.t rnal rispuns la tnlrGbS.lle coneurrulul: Bd]bieru Petri$or - localitatea Gologanu, America Qi apoi, in 194& discul de lor.
ird. Vrancea; Puiu Bogdan - Bragov; Daniel Mocanu - Alexandria; Daniel Dorcea -- 23 de minute. Astdzi cilra anuald a LUCIIH FLOREA - Buqlr€tfl
Cq:slanla; Cornel O€aconu - Rm. Vilcea: Matius Simeu -- Oradeai /ddrian Mirea - Cele doud date care te' ihtereseaza
Craitra; lonel Stanciu - Jucu de Sus, iud. Ctui: Ciprian Peia - Timi$oara;Marius Tir- inregistrArilor pe discuri este de o
sird: la 21 iulie 1969 a avut loc ass.
irru - Bragov; - Stanciu Bogdan Ovidiu - Bucuregli; Aurelian (]prea - Drobe- iumetate de miliard, in intreaga l e n i z a r e a c o sm o n a u l i l o r N . Ar -
la-Tumu Severin; Ovidlu Vagu - Braiov; lon Crigan - Timigoara" lume. mstrong $i E. Aldrin intr-o zona a
Mdrii Linistii cu ,,Apollo"-1li ta 14
noiembrie 1969 a evut loc coborirea
pe luni in LM a doi cosmonauli de
pe ,,Apollo"-12:Ch. Conrad si Atan
iu elel*tTle PARTTcIpAHTTL*R Bpan.
LA COileUEStRH-g nrVt$TEl Gu pril*jul AI*ULUI NOU
1985, feliEitim cEldurcs
pe tqi cititorii gi colabora!c-
rii reviglei, $rindu-le noi suc-
+e$e $i impliniri, reeultate
des$eblte ls inviiiturd s;
mult* g*n5tatd

;ded cpre viltor'l


Le #ULTI ANI!

GFI ES EA L A TS TE TT L CT F T Dqsene de t{lC NICO|jESCU

- 3 i } EE P E NT RU - UN MONTAJSIMPIII,
CARE -POMUL
VAAVEA
I-UMINAREAPOMU. APRiNDE D0UA6HiRLANDE LUMiNi FOARTE Redactor-;cf: ilIHAI NEGULESCU
ATRAcTivE.{- Colectlwl redacllonal:
Ingl IOAN VOICU - !€cnetrr
responrabll de rsd*tb
lns. lLtE CHIROIU
rtrc t{tcotAEscu
frEDACTIA: Bucure+t' Pi4a S{tnEii nt 1'
telefon 17 60 10, interior 144.1
Administratle: Editu€,,Scint€ia"- Titrarui
Combinatul poligrafic Scinteii'-
"Ca3a
Abonamsnte - prin oflciila
- A ! * RES P E CTA T S C H E M A - . , 9i ag€r{iil€
V6 rugim sd-i atuiali pe lslelii no$tri" aretindu-le care P.T.T.R. Cititorii din streinAbte s€ pc*
ast€ gre-seala.Scrieti-ne intr-un plic pe carg rRJuitali sa abona prln ,,ROMPHESFILATELIA' -
lipili, alituri de timbru, cuponul d€ mai jos. Cbtigatorul sectorul axpoft-import presi P.o. Bor
va primi Diploma r€vister ,,Slart spre viitor" gi un premiu 12-201, t6lex 1fi!76 prslir Bucure+ti, C+
in obi€cte. l6a Grivifoi nr. 64-66.
Haspunsul corect la ,,Greleala islelrlor" din numarul ltfliurcrlrah nepubliclle nu ra hD
treculr bateria a tost coneclald inver8. polrzt
Ggfigalorui etapei: Gsbfi€l Bebe, str. l.P. pavlov
Er. 50-52; s€dorul 1, Eucurc?tl

16 F.gild eso H

IdEs & pardeipareHr 14 Talonde participare


Ca ramurd prioritari in strate.
gia dezvoltirii monomiei nalic*
nale, construqia de m6ini-u-
nefte este caracterizati de ccr-
foftrtanle ce devin tot rnai mult
' factor eser{ial de progres- De
cumentele G ongr esului al
Procesuf ampJude edificare a Xlll-lea al partidului, jalonezi
Romdniei socialisie, al cerui noi perspective pentru industria

IITDU$TfiIA obiectiv fundamental€ste dat de


dezvgltareaputernica a todelor
de produ{ie, a bazei tehnF
co-rnaterialein yedereatrecerii
constructoare de rn4ini-unette-
Preocuparea pentru innoire gi
perfeSionare va gdnfne in aten-
tia specialbtilor. In sensul imbu-

nfis$tilll,{}H la taza superioari a societilii


socialiste, la construqia cornu-
nismului in Romdnia, presu-
pune, pe linga o mobilizare
eiemplard a tuturor capacitililor
natiitirii generale a nivelului tefr
nic Ai calitativ al produselor se
va a4iona ca ponderea produ-
selor la niwl mondial ridicat in
totalul produdiei induslriale si
umane,accentLtareaputernici a creasca de la 69 la suti in 1985
procesului de promovare larga, la aproape 95 'la suti.in 19tX).
in toate sectoarFlFecononriei CreSterea competitivilAlii produ-
nalionale, in activitateasociali, a selor la €xport, se va face astfel
cuceririlor gtiinfei gi tghnicrr,a incit valorificarea unei tone de
progresului tehnic. In ac€st materie'prirnd iacorporati in
sens,industriei constrrrctoarede produsele destinate exportului
,rl,,t."r, m4ini-unelte Fa revenitin actu- si creascE in medie, lala de
alul cincinal sarcini sporite, 1983, cu 10 la sutd in 1985, cu
',:,;::1.:::'
av{ndu-se in vedere iniluenta 18 la suti in 1987 Si cu 25 la
decisivd a acestei industrii asu- srla in 19$.
pra tutufor ramurilor economiei In acste cifre se- re{Fssc si
n4ionale. direqii de adiune pefltru co,ft-
. Semnificativin acet sens este strudiile de m4ini-unelte avind
faptul cd in anul 1984,din tota- in yedere ci extinderea rnecani-
lul produdiei de m6ini-unelte, zirii gi automatizirii in toate ra
35 la suti este constituit din rna- murile industriale s€ va realiza
.1 gini specialeiar 65 la suti din intrrun asemenea mod incit
I
il m4ini unelte'complexe.lndus- ponderea produselor realizate in

EnrEt| tria de m4ini-unelte participa .sistem mecanizat


$i automatizat
trotiritor fa dotarea qconomiei s6 ajunga la'65 la suti in 1S,
nqionale cu m4ini specialeEi circa 70 la suti in 1987 Ei peste
:rt linii de transfbr construqiil€ de 90 la sutd in 1SlO.
rneini beneficiazi de 1 135 bu- lmaginile prezintd dotri dintre
illit t | ff| r-c e cati pe an, irdustria m6inilor m4inite-unelte rominesti ci;
I lidqrJ-tt* auto - de 250 buc./an;industria inalt grad de automatizare gi cu
f!?trl f*If'l i .t femnului- de 250 buc./an:in- performarte tehnice care le sittr
tflltl l,Itr t - dustria metalurgicd - de 150 eazd printre cele mai tune pre.
i ft buc./an:industriaaviatici - de duse de acest fel realizate pe
: lfilEil I flLr I rte 132 buc"/an. plan mondial.
t it $il f t a t
GIL-**-. *r

*tt