Almanah 82

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.
org
Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.org



co nstructorii
tori
.
Intotdeauna, sau aproape Intotdeauna, 0 noua nat al kartingului va deveni un electronist sau un
aparitie editoriala na~te c1teva Intrebari fire~ti, fie $ofer de elita, dar, de ce sa nu 0 recunoa~tem,
atunci c1nd 0 gase~ti pentru prima oara la un chio~c cuno$tintele lor ar putea fi pretioase $i In co.drul
de ziare sau In librarii, fie dupa ce ai parcurs deja activitatii de pregatire pentru apararea patriei.
o parte sau Intregul cuprins al lucrarii. Un navomodelist sau un aeromodelist talentat cu
Prima ~i cea mai naturala Intrebare pe care ti-o siguranta ea poate deveni un stralucit constructor
pui dumneata, stimate eititor, slnt eonvins ca s-ar de nave sau de avioane. Exemplificarile ar putea
putea formula, In esenia, prin urmatoarele cuvinte: continua. Esential aste ca, inca de timpuriu,
Era necesar acest «Tetmium»? Ei bine, pasiunile tehnice 11 pe copil spre creatia
da! Era necesar, cu atit mult cu c1t nevoia lui $tiintifica $i tehnica, de care tara noastra are atlta
era simtita de mai multa vreme. nevoie. Nu este a$a de important ca el, copilul, a
Sa fim Insa mai expliciti. Nu este 0 noutate pentru Inceput prin a arde un tranzistor sau prin a pam
eel ce citeste aceste rinduri ca In tara noastra, cu covorul cu un «revelatoD> foto, ci ca prin procedeele
deosebire i?1 ultimii 16 an~ se dezvoita 0 grandioasa $i Intelegerea specifica vlrstei, odata cu pasiunea
;:;i complexa opera de edificare a societatii socialiste pentru a construi, a face cu mlna lui, copilul sau
multilateral dezvoltate. Acest proces conduce insa tlnarul descifreaza tainele naturii, real mente 1;:;1
la situatio. co. tineretul, Inca de 10. 0 vlrsta fro.geda, Insuseste 0 serie de cunostinte extrem de folosi-
in viata de zi cu Zi, sa vina In contact cu tehnica, cu 0 toare mai ttrziu. . ,
adevarata «civilizatie tehnologica» pe care se stra- $i daca, speram, am clarificatln Ii nii mad raspu nsul
duie sa 0 lnteleaga $i sa 0 foloseasc8. Mai tlrziu, la aceasta Intrebare, sa trecem la a doua, care pre-
scoala, a~;a cum este ea conceputa, shins legaM de sU/Junem ea ar suna cam 0.$0.: De ce apare ace~d
necesitatile economiei noastre nationale, II instru- Almanah «Tehnium» acum? Din mai multe mo-
ie~te pe tlnar In cadrul triadei Invatamlnt-cercetare- tive, dar sa ne limitam sa enumeram doar citeva.
productie In a~a fel indt el sa staplneasca dt mai bine In primul rind, pentru ca el marcheaza prin aoul
tehnologiile necesare exercitarii profesiei alese. sau de aparitie -- 1982 -- aniversarea a 60 de ani de
$i mo.i tirziu, productia Si dinamica ei fara precedent la faurirea Uniunii Tineretului Comunist, eveniment
11 pun pe tlnar in fata situatiei de a conduce mijloace deosebit In viata tinerei generatii a patriei noastre.
de productie de 0 din ce In ce mai Inalta complexitate, Este III obi$nuinta organizatiei reVOllJtionare a
ceea ce rec!ama In permanenta perfectionare profe- tineretului sa sarbatoreasdi marile evenimente din
J>ionala l?i acomodare la !loi tehnologii de productie. patria noastfa, inclusiv din propria sa actillitate, prin
In corelatie, dar 1?i Cll imense implicatii fata de acest intensificarea educatiei prin munca ;;i pentru munca
proces complex de formare socioprofesionala, se a tineretului, prin aetiuni care sa sporeasca efortul
dezvolta 0 serie de pasiuni ce trebuie cultivate cu tinerei generatii la amplul proces de eqificare socia-
atentia cuvenita. Vom starui, a~a cum este firesc, Iista multilaterala a patriei noastre. In ansamblul
asupra pasiunilor legate de creatia tehnica. Fara sa acestei activitati, revistele «Stiinta $i tehnidl» .
neglijam aspectul lor deconectant, distractlv sau «Tehnium» lsi aduc 0 contributie speciflca la sti
latura lor utilJtara, sa zabovim asupra intluentelor larea creativitatii stiintifice si tehnice a tineretul
~i implicatiilor profesionale ale pasiunilor tehnice. Aparitia Alma~ah'ului'«Teh~ium» In acest mome
Nu e cazul sa construim leorii sofisticate, e mal sarbatoresc vine sa completeze mijloacele de cui
Si~1plu. de Inteles prin citeva exemplificari. Este vare a pasiunii pentru munca, de orientare profesio-
nelndOlos faptul ca un pasionat 0.1 electronicii va nala a tineretului, Indeosebi a elevului, devenind
rezolva probleme leaate de electronica In viitoarea asHel un instrument pretios de lucru, uti! In munca
lui profesie mult mai"'usor si cu mai multe satisfactii organelor U.T.C. lata $i de ce In prima parte a Alma-
dedt un altul. Un radioamator pasionat sau un pasio- nahului publicam 0 serie de instructiuni ~i regula-
3
in activitatea cercurilor de creatie deosebit utilul, ne intereseaza in primul rind prop~B

pe Iinga casele de cultura ale tineretul~i. nerile concrete, constructive, la obiect $i mai ales
al doilea rind, apare acum pentru ca in intreaga cele publicabile!
activitate, in spiritul docu mentelor elaborate de Vorbind despre destinatia acestui Almanah)
cele doua congrese - al agriculturii ~i al consiliilor trebuie sa uitam ca el este consacrat folosirii in
oamenilor muncii -, ni se cere 0 noua calitate, supe- mod placut, dar $i util a timpului Iiber al cititorulyi..
rioara. Or, aceasta nu se poate inchipui tara pasiune Aparitia lui, a$adar, constituie 0 necesitate in con...
si inalta instruire profesionala. in cazul nostru, al ditiile in care, prin masurile destinate amplificarii
creatiei $tiintifice si 1~:1Oice, pasiunea pentru a isco- spatiului de timp Iiber, datorita reducerii durat~!
di, pentru cunoa~li::r~ ~i faurire a unor constructii ori- saptaminii de lucru, exista 0 disponibilitate supli':
ginale este minunat sustinuta de a$a-zisul «hobby» mentara ce trebuie intrebuintata cu folos. Cu folos
tehnic. Aceasta indeletnicire presupune in acela$i aUt in ceea ce prive$te propri~1 statut, dar ~i in ce~~.
timp rabdare, munca migaloasa ~i meticuloasa, ce prive~te societatea. La prima vedere, preocuparile
chibzuinta ~i spirit gospodaresc, dar ~i imaginatie legate de utilizarea timpului liber ar parea exclu~iX
bogata ~i permanenta instruire profesionala. Toate destinate distractiei, purtind pecetea facilului,:a
acestea contribuie la formarea viitorului cadru $tiin- deconectarii. Sint insa 0 serie de preocupari desti-
'fic ~i tehnic ~i in special la adincirea calitatilor sale nate timpului Iiber - ~i nu excludem de aid ni(;Bi
entiale - fantezie ~i rigoare. jocul, atunci cind el cuprinde elemente instructiv'"
al treilea rind, dar nu in cel din urma, apare pen- formative, inclusiv de dezvoltare a logicii $i stra-
confirma amploarea deosebita pe care a luat-o tegiei decizionale - care se repercuteaza mijloci~i
rea de creatie tehnica din tara noastra. Nu dar cu multa eficienta in activitatea profesionala, in
un secret pentru nimeni ca revista «Tehnium», exercitarea meseriei. A$a cum, dealtfel, spuneal'l'l
ar in conditiile in care in acest an, prin eforturile mai inainte, pasiunea pentru constructiile tehnic~
.C. al U.T.C. $i ale Editurii «Scinteia», $i-a dublat are 0 inriurire deosebita pentru alegerea viitoarei
tirajul, se epuizeaza in citeva ore de la aparitie. profesiuni sau pentru exercitarea activitatii ~"r,""'"''
Desigur, setea de cunoa$tere a tineretului, mai ales nale de zi cu zi.
in domeniul realizarilor $tiintei $i tehnicii, este Corelatia este greu de definit in termeni cantitativi,
binecunoscuta $i fireasca, insa este clar ca, pe fondul dar important este ca ea exista. Nu este, dealtf~~t
efortului intens de industrializare, a crescut mult de mirare ca tari cum ar fi U.R.S.S., S.U.A., R.F.G"
pasiunea tinerei generatii pentru creatia tehnica, Japonia, tari cu 0 puternica dezvoltare industriala,
s-au inmultit la proportii explozive numarul cercu- cu adevarate «civilizatii industriale», au dezvolt~!
rilor tehnico-cDJhcative $1 preocuparile de timp liber extraordinar de mult stimularea - prin intermediul
in domeniul i.:reatiei tehnice. Almanahui «Tehnium» presei specializate, dar :;;i prin conditiile materiale
incearca sa vina in sprljinul acestui fenomen de masa, organizatorice asigurate - a pasiunilor $i
cu efecte benefice in configuratin industriala a tarii. pari lor pentru creativitatea teh nIca.
Probabil ca, stimate cititor, 'itl momentul dnd ai Este 0 modalitate specifica de orientare profesi.~v
parcurs deja sumarul Almanahului. inainte de a-I nala practicata intr··o maniera foarte diferita dela
cu mpara, iti vei pune intrebarea: Cui ii este d esti nat tara la tara, dar cu un singur scop: stimularea aten-
acest Almanah? tiei tinarului de la virste foarte mici, in moduri foarte
In general, tuturor celor interesati de nou $i in variate, dar pe baza unei riguroase cunoa$teri .
special celor preocupati de constructiile tehnice. hologice a comportamentului in aceasta per,
Experienta ne-a aratat ca in primul rind tineretul este de formare oarecum labila, spre preocupari $f
interesat $i preocupat de constructiile tehnice, dar fice ~i tehnologice, mai exact, spre formarea
asta nu inseamna ca nu exista destui oameni maturi deprinderi ce se arata uneori esentiale
pasionati de aceasta «slabiciune». Almanahul «Teh- rele profesiuni tehnice sau de eereetare
nium» este conceput in a$a fel incH sa satisfaca In aparenta cu un rol minor, aeaste
deopotriva pe cei ce sint la primii pa$i in acest do- conseeinte uneori imprevizibile, declan$ind
meniu, descifrind «Iegile» scrise sau nescrise ale rate pasiuni pentru investigatia :;;tiintifica, pentru
acestei preocupari, dar $i pe cei care au acumulat construetiile practice, pentru crearea spiritului ra-
deja 0 bogata experienta, fiind considerati «vete- volutionar in cunoa$terea umana, pentru obi$nuinta
rani» si totodata constanti cititori ai revistei «Teh- de a te lupta pentru apliearea noului, a progresului.
nium»: Straduinta noastr~ a fost aceea de a-i mul- Poate. intimolator. stimate eitltor, ti-ai pus in-
tumi in primul rind pe pasionatii electronicii - repe- trebarea: Cine a contribuit la aceastii prima
tam aid faptul ca, dupa opinia noastra, electronica apari1ie a Almanahului «Tehnium»? Ca $i la
se constituie astazi ea un domeniu fundamental orice lucrare complexa, aeest Almanah este rodul
pentru tehnica, a$a cum este matematica sau fizica mai multor factori carora, eonsiderind ca exprimam
pentru cunoa$terea $tiintifica -,dar $i pe cei pre- opinia tuturor eititorilor revistei «Tehnium», se
ocupati de modelism, tehnica fotografica, automo- cuvine sa Ie aducem multumiri. Este yorba de eel ce a
bilism, constructii mecanice, chimie etc. etc. Ca sa luat initiativa acestei aparitii - editorul nostru,
evitam orice situatie delicata, recunoastem de la C.C. al U.T.C., de eel ce a gospodarit $i administrat
bun inceput ca nu credem sa fi reu$it in totalitate sa aparitia - Editura «Scinteia», de eel ce, facind un
ii multumim pe toti deodata, datorita greutatilor ine- efort suplimentar peste sarcinile de plan, a tiparit
rente oricarui inceput. Ramine ca viitoarele almana- Afmanahul-- Combinatul poligrafic «Casa Scinteii»,
huri sa repare eventualele neajunsuri ale acestui si nu in ultimul rind, de eei ce, oarecum in anonimat,
debut. Profitam lnsa de faptul ca am atins aceasta au incercat sa raspunda intrebarilor :;;i preocupari lor
problema ca sa lansam staruitoarea rugaminte dumneavoastra redactia revistei «Tehnium».
cititorilor nO$tri de a ne trimite aprecierile $i obser- Cu credinta sincera ca acest efort nu a fost in zadar,
vatiile lor la adresa pcestui prim numar al Almana- te indemnam pe tine, cititorule, sa parcurgi aceasta
hului «Tehnium». Indeob$te, pe noi, lndreptatiti prima editie a Almanahului «Tehnium».
prin munca pe care 0 ducem sa apreciem In mod
Ing. lOAN EREMIA ALBESCU

in
"ii
ei Pentru a veni in sprijinul cercurilor tehnico-aplicative, va prezentam citeva din precizarile
i- tehnice elaborate de Seclia de pregatire a tineretului pentru apararea patriei $i sport din cadrul
IS c.c.aa U.T.C. privind organizarea ,i desfa,urarea concursurilor Da sporiurile tehnico-aplicative
la din cadrul Cupei «U.T.C.» pentru modelism, karting ,i para,utism.
e
IV
a
i-
IV. AlTE PRECDZARD
I-
t,
n
n I. ORGANIZARE
IARTIIG
nament~dintre care una in prezenta
La concursurile de karting con-
curentii vor avea asupra lor echipa-
ment de concurs (obligatoriu ma-
nU$i $i casca de protectie), precum
oficialilor. $i asigurare ADAS pe perioada
e $1 DESFA$URARE concursului.
~i 3. Concursul de karting se des-
fa$oara in doua man$e; pentru Vorfi luate masuri pentru respec-
Concursul se organizeaza pe ur- tarea normelor tehnice prevazute
matoarele grupe de virsta: 14-16 intocmirea c1asamentului se vor
aduna timpii real.izati de concurenti de F.R.A.K. referitoare la karturlle
ani; 11-18 ani; 19-20 de ani. de 50 cm}, in special cele cu privire
in ambele man$e.
1. Etapa 1 se desfa$oara la nivelul 4. Ordinea de plecare in concurs, la:
i, cercurllor tehnico-aplicative. pentru prima man$a, se stabile$te - sistemul de frinare $i directie;
It prin tragere la sorti, iar in man$a a - modul de fixare a scaunului
JI 2. Etapa a U-a la nivel judetean. doua concurentii vor pleca in or- 5i rezervorului;
;j lau parte ci$tigatorii de la etapa I. dinea inversa plecarii in prima man- . conditiile tehnice de gabarit.
$a. Karturile care intra in concurs
3. Etapa a III-a, finala pe tara. vor fi echipate cu doua numere «in
III. APRECIEREA negru», pe care se vor inscrie nu-
La aceasta· etapa fiecare judet RElUlTATElOR merele de concurs. Sportivii pose-
este reprezentat de Cite un sportiv 1. Pentru toate trei etapele este sori de licente vor avea inscrise
pentru fiecarecategorie. de virsta declarat ci$tigator concurentul care numerele ofidaIe date de federatie.
(baiat.sau faUI), dintre care la cate- are cel mai bun timp, rezultat din Concurentii sint descalificati in
gorille 11-18 ani $i 19-20 de ani adunarea timpilor realizati in am- urmatoarele situatii:
unul poate fi posesor de Iicenta A bele man$e. - cind nu respecta regullle de
sau R 2. in caz de egalitate, departaja- securitate $i ordine stabilite de or-
Pentru etapa de masa $i cea pe rea ci$tigatorilor se face astfel: ganizatori;
judet, concursul se organizeaza - la etapele I $i a II-a este decla- - cind kartul nu corespunde
separat pentru fete $i separat pen- rat ci$tigator concurentul eel mai normelor tehnice;
tru baieti, iar sportivii posesori de tinar; - cind nu respecta traseul mar-
licente vor concura separat de cei - la finala pe tara este declarat cat;
tara c1asificare sportiVB sau nelegi- ci:;>tigator concurentul care a reali- - cind primese ajutor in timpul
timat!. zat eel mai bun timp in man$a a cursei. '
in 'cazul in care numarul de fete doua; in Cal de egalitate $i in La etapa finala pe tara concuren-
inscrise la 0 categorie de virsta aceasta situatie este declarat cil;'ti- tii vor veni cu karturile lor, pe care
nu asigura neeesarul pentru 0 serie gator concurentul mai tinar. Ie vor transporta cu trenul.
de start, comisia de organizare
poate sa cumuleze doua sau toate
trei categorii de virsta in aceea~i
serie.
II. INDICATU TIEHNICE
1. Stabilirea lungimii traseului $i
a celorlalte probleme de ordin teh-
nic se face de catre comisiile de
organizare in raport de conditiile
locale - pentru etapa de masa :?i
cea Ade judet.
2. Inainte cu 0 zi de concurs sau
in dimineata zllei (atunci cind con-
cursul are loc dupa-amiaza), con-
curent;i au dreptul sa efectueze,
pe traseul stabilit de comisia de
organizare, doua man$e de antre-
5
putin 3 categorii), clasamentul va
I realizat prin aditionarea nllnf'1rAlr)t'

obtinute.
Pentru c1asamentul pe
punctajul de echivalare intre
gorii este urmatorul:
torii etapei judetene la urmatoarele

clase:
- aeromodele de thor tiber pla-
Locul I -100 de puncte;
nor A-2; locul II - 90 de puncte;
- rachetomode!e, obligatoriu cu loeul 111- 85 de puncte:
cele 3 tipuri: rachetoplan 2,5 Ns; loeul IV - 80 de puncte ~.a.m.d.
rachetomodele cu stramer-pangli- pina la locul 20.
ca 2,5 Ns; racheta macheta zbura-
toare 2,5 Ns;
-- automodele radiocomanda cu
motor electric;
Coneurentii care nu s-au prezen-
- navomodele propulsate c1asa
tat la start in timpu! stabiiit, elimi-
a X-a.
nati sau retra~i din concurs, nu
" la nivelul cercului II. iNDiCATIl TEHN!CE primesc puncte ~i nu vor intra in
tetmi,co··ao,licatl'lJ. Participa toti ti- calcularea dasamentului pe echi-
actlveiaza in cadrul cercu- T oate echipele vor prezenta in pe.
mOldelele ai caror construc- concurs mode!ele in stare de func- Tn cazul in care doi sau mai multi
tionare, echipate complet Nu se concurenti vor fj la egalitate de
admit decit modele construite de puncte, pe primul loc sa va c1asa
2. Etapa a Uma, la nivelul judetu- participanti, care respecta dimen- concurentul eel mai tinar.
lui. Participa minimum 5 (cinci) siunile categoriilor respective.
concurenti pentru fiecare categorie.
Ill. APRECIEREA
RElULT ATELOR
3. Etapa a mma, finala pe tara.
Participa echipele reprezentative La proba individuala, la fiecare
ale judetelor formate din ci!?tiga- categorie in parte ~i pe echipe (eel
(aceasta avind precizia de 1 cm).

Lansarile in afara limitei maxime
vor fi, din oficiu, cotate cu puncta-
jul maxim: 20 m.
Clasamentul se va intocmi prin
aditionarea punctelor obtinute la
fiecare lansare in parte l?i realizarea
apoi a mediei O1ritmetice a tuturol
celor 5 Ian sari.
In caw I in care doi sau mai multi
",,,,,,,r,,,r,,,... patriei pe profi! de para- concurenti vor fi la egalitate dE
puncte, cil?tigator va fi declarai
concurentul cel mai tinar.
Concursurile II. PRiOBiELE CONCURSULUI
din IV.
punet fix se or~JarlizEjaz:a Concursul se va desfa9ura 18 0
!a proba pentru singura proba: Precizia aterizarii 16 in caz de timp nefavorabil, I"
(baieti 9i fete) participanti la activi- punct fix. Proba va consta dintr-o hotarirea conducerii concursului
tatea de pregatire a tineretului pen- lansare individuala, de la inaltimea cu aprobarea C.C. al U.T.C. l?
tru apararea patriei (categoria de de 800 m, cu declan9are individuala A.C.R., competitia sa poate ter-
virsta 16-20 de ani). 9i pilotarea para!?utei la punet fix. mina ~i cu doua Ian sari de fiecar€
Concursurile de para9utism se Fiecare concurent va executa concurent.
desfa!$oara in doua etape: 5 !ansarL -lnainte de intrarea in concurs
1. Etapa 101 nivehd O1er(H:::lubu~ fiecare participant va executa ce
riloll'. Participa tinerii care S8 instru- III. MODUL DE APRECIERE putin 2 lansari cu paral?uta.
iese in cadrul aerocluburilor exis- - LansElrile se vor executa CL
tente in judete. Precizia aterizarilor se masoara respectarea stricta a tuturor reguli·
2. Finaia pe tara. Participa ti- pe 0 distanta de pina la 20 m de 18 lor ~i conditiilor prevazute in
nerii pregatiti in taberele centrale punctul zero; acordarea punctelor lamentul Federatiei
de pregatire a tineretului pentru se face prin masuratori cu ruleta Rom€me.
6
secretar al Federa~iei Ronru§ne

de Rsdioarnstorisrn
ipe,
ite-
n.d.,
en-
mi-
nu
I in
~hi-
ulti
de
asa
Preocupari pentru eunoaJ?terea numai sa eunoasca radioul, dar ia fiinta Asociatia Amatorilor Ro-
radioului ~i folosirea acestuia sint chiar sa-I foloseasca la ei acasa! mani de Unde Scurte (A.A.R.U.S.),
consemnate in Romania in perioa- Pentru a-I desemna mai exact pe iar in anul 1948 activitatea se reia
da primelor doua deeenii ale seco- ace~tia din urma, astazi folosim organizata in eadrul A.V.S.A.P.
:m). lului XX. Tn anii 1915--1916, membrii expresia larg cunoscuta de «radio- Dezvoltarea larga, sprijinul mo-
ime Cohortei de cerceta~i de la Liceul amatori». lnteresul pentru aceasta ral ~i material acordat de partid
cta- «Ion ita Asan» din Caraeal invatau activitate - a~a cum aratam ~i ~i de stat determina 0 cre~tere im-
transmiterea ~i receptionarea sem- mai sus - este mareat in tara portanta a activitatii, iar eadrul
prin nalelor Morse. Tn perioada 1922- noastra de aparitia in anul 1926 a organizatoric eel mai potrivit a fost
3 la 1925 apar primele bro~uri eu refe- primului radioclub la Craiova. Ra- stabilit in eadrul Consiliului Na-
:lrea rire la statiile radio militare, iar in dioclubul reunea pe toti cei inte- tional pentru Educatie Fiziea ~i
uror anul1925 apar primele reviste: «Ra- resati sa ~tie cit mai multe, sa in- Sport, respeetiv prin organizarea
dio Roman» ~i «Radiofonia», care vete semnalele Morse, sa-~i con- Federati~i Romane de Radioama-
lUlti informau publicul despre eeea ce struiasca aparate proprii atit de torism. In acest eadru sint titul
de este radioul; in acela~i timp, la receptie, cit ~i de emisie. in timp rizate peste 300 de radioclubu
arat Bucure~ti, iau fiinta primele 2-3 ce constructia ~i folosirea radio- iar eea 9 800 de radioamatori
magazine eu aparate ~i piese radio. receptoarelor erau, pentru acel timp, desfa~oara 0 larga ~i ampla a
In anul 1926, la Institutul Electro- mai simple, utilizarea radioemita- vitate in numeroase domenii.
tehnic Universitar din Bueure~ti toarelor era considerata ilegala pina mii de amatori aetiveaza in ca
se instaleaza prima statie de radio- la data de 30 martie 1938, cind a eercurilor existente in casele
, la emisie ee avea sa transmita ~i aparut prima Lege a amatorilor pionieri ~i l?oimi ai patriei, ~co
Jlui, programe muzicale - auzibile ~i de emisie. Tn aceasta lunga pe- intreprinderi l?i institutii, unitati m-
• l?i la Giurgiu! .-., iar in anul 1929, in rioada de pionierat, in tara noastra litare etc., radioamatorismul impli-
ter- afara Bucure~tiului se instaleaza au activat, chiar in emisie, radio- cindu-se in tot mai multe domenii
::are s~atia «Radio Bueure~ti», avind stu- amatori ca dr. Alexandru Sevopol ale vietii sociaIe.
dloul pe aetuala strada a Nuferilor. - organizatorul primului radioclub inainte de a informa cititorul
urs, Cu aeeasta sueeinta istorie se de la Craiova, profesorul Gelep, despre modul cum poate deveni
cel poate vedea ea, inca de la ineeputul It. Ion Bajenescu, Ion A. Popescu, radioamator, se impune ce trebuie
aeestui seeol, in tara noastra au sublt. Cezar Bratescu, ing. Nicolae sa inteleaga, de fapt, prin ce este
eu existat numero~i tehnicieni care au Lupa~, fratii Titus ~i Mihail Kon- un «radioamator». Inca de la ince-
Juli- pus ~azele. radiofoniei. Pe linga teschweler, ing. Paul Popescu-Ma- putul aetivitatii lor, radioamatorii
3gU- aee~tl speelali~ti, au existat insa lae~ti ~i altii. Datorita pasiunii ~i ~i-au subliniat caracterul de «ama-
tice numero~i alti pasionati dornici nu perseverentei acestora, in anul1936 tor» al activitatii in sensul ea orice

~prind ~l realizeaza in cadrul portabile dintre cele mai perfec- alfabetul fonetic ~i sistemele de
activitatii lor, sub orice forma, nu tionate l?i cu antene tot mai sofisti- raportare a receptiei, inregistrarea
trebuie sa Ie aduca venituri mate- cate, se intrec in a descoperi in traficului).
riale. Acest aspect de principiu, timpul eel mal scurt un numar de insu~iroo acestor cunol?tinte se
lipsa interesului comercial, este radioemitatoare (denumite simbo- poate face studiind individual car-
inscris la loc de cinste in toate lic «vulpi») amplasate in diverse tile ~i brol?urile existente ce se ga-
actele normative care guverneaza locuri, paduri sau chiar in case. sese la radiocluburi ~i la toti radio-
aceasta activitate ~i care trebuie Dupa toate cele prezentate, citi- amatorii autorizati sau, ceoo ce
respectate intocmai. Plecind de la torul i~i va putea pune intrebarea: este mai recomandabil, urmind
aceasta, trebuie sa se retina clar dar cum pot deveni l?i eu radio- cursu rile de formare a noilor radio-
ideea ca radioamatorul face nu- amator? amatori organizate de catre fiecare
meroase investitii (studiaza, expe- Pentru a putea lucra intr-unul radioclub judetean sau alte radio-
rimenteaza) numai pentru a realiza din domeniile radioamatorismului, c1uburi din diferitele localitati din
in final legaturi radio (pe care tre- ~i in special in domen iul emisiei tara. Aceste cursuri, cu 0 d'urata
buie sa Ie confirme cu un QSL, ~i al receptiei, in primul rind de cca 220 de ore teoretice ~i prac-
care ~i acesta costa bani). necesar l?i obligatoriu ca cel d tice, sint organizate anual, desfa-
Cit prive~te domeniile de acti- de aceasta sa fie detinatorul unel ~urindu-se dupa-amiaza in doua
vitate ale radioamatorilor, acum autorizatii corespunzatoare, docu- zile saptaminal a cite 4 ore l?i i~i
acestoo sint mult mai complexe ment oficial eliberat numai de catre incep activitatea, in general, odata
decit cele de acum 00 de ani. Din M.T.Tc. Pentru obtineroo autori- cu deschiderea anului scolar de
traditie, predomina, firesc, dome- zatiei, solicitantul trebui - inde- invatamint. Taxa de participare la
niul undelor scurte ~i, mai recent, plineasca urmatoarele itii: cursuri este minima si se achita
cel al undelor ultrascurte. Pentru - sa fie ceta!ean roman; la inscriere, elevii si studentii be-
a lucra in aceste domenii, se pre- - sa aiba calitatoo de membru neficiind de reducer·i. Urmind'aces-
supune, in primul rind, insusirea al unui radioclub apartinind F.R. te cursuri, exista avantajul de a
unor cuno~tinte de specialitate ne- Radioamatorism; avea un contact nemijlocit cu radio-
cesare constructiei aparaturii de - sa detina certificatul de radio- clubul, cu membrii sai, prilej cu
emisie-receptie, antenelor, condi- amator, care se elibereaza care se cunosc multe alte «secrete»
tiilor de propagare a undelor elec- catre organele M. T. Tc., r ale radioamatorismului. Totodata,
tromagnetice, alfabetului Morse, a directiile de radio ~i televizi avind in vedere ca lectiile sint pre-
regulilor de trafic radio, a codu- toriale (Bucure~ti, la~i, CI zentate de radioamatori cu 0 bogata
lui Q. mi~oara), certificatul ates experienta, pe tot timpul insu~irii
Legoo de baza care reglementea- no~tintele de specialitate noilor cuno~tinte se poate trece
za, in general, activitatea de radio- domeniu. concomitent ~i la primele construc-
amator este Regulamentul de ra- Pentru a obtine calitatoo tii proprii, de exemplu a unui re-
diocomunica~ii privind activita- bru al unui radioc ceptor de radioamator.
tea de radioamator in R.S. Ro- este necesar sa se Insu~irea cuno~tintelor elemen-
mania, elaborat de catre Ministe- cerere se tare de radioamatorism se poate
rul Transporturilor ~i Telecomu- la ef face ~i cu un stagiu de «ucenicie»,
nicatiilor (M.T.Tc.). Avind la dis- it sc acela de radioamator receptor. Pen-
pozitie aparatura necesara, acti- tru aceasta, autorizatie se poate
vitatea radioamatorilor se mani- obtine numai pe baza recomandarii
festa prin realizarea a cit mai multe scrise date de doi radioamatori
radiolegaturi (QSQ-uri), la distan- autorizati de emisie-receptie care
te cit mai mari ~i cu toate continen- au, desigur, obligatia morala de a
tele (OX), folosind in acest scop verifica unele cuno~tinte regula-
benzile de frecvente alocate prin Tc., exam mentare, de trafic ~i de comple-
regulament. Ultrascurti~tii sint e scrise ~i tare a cartii QSL
acum mai avantajati, ei beneficiind materii: Avind in vedere ca in prezent
~i de retranslataroo legaturilor prin a. el otehnici ti r sint radioamatori autorizati in virsta
intermediul unor sateliti de teleco- nici ( ente de ci de la 10 pina la peste 70 de ani,
municatii specializati sau folosind oscilante, unde ra este i mposibil ca cineva sa creada
reflexiile unor straturi ionizate, ur- pagarea undelor radio ca cerinjele enumerate sint de ne-
me de meteoriti etc. Calitatoo apa- pozitive semiconduct trecut. In ce prive~te calificarea
raturii, indeminarea in traficul radio carea, oscilatia, mod profesionala a radioamatorilor, este
i~i gasesc loc de etalare ~i apre- tia, redresarea, emitatoa bine de ~tiut ca nici 10% nu sint
ciere in numeroasele concursuri toare, masun electrice electroni~ti de profesie, majorita-
internationale, concursuri in ca- nice); tea lor avind cele mai diferite preo-
drul carora organizatorii confera b. regulamente (Reg cupari: muncitori, ingineri, actori,
premii, trofee ~i diplome. de radiocomunicatii privin proiectanti, medici, tehnicieni, pro-
Dar tot radioamatori numim si tatoo de radioamator in R.S. Roma- fesori, elevi, studenti, gospodine,
pe cei excelent dotati in domeni~1 nia - anumite capitole); pr~oti etc., etc.
receptiei ~i transmiterii semnalelor c. norme de protec~ia muncii In esenta, tinere cititor, radio-
Morse in conditii de sala, acolo la sta~iile de radioamatorj amatorismul ramine un sport, un
unde s-a ajuns la recordul de a d. transmiterea ~ recep~ia sem- sport al pasiunii l?i elegantei, al pri-
receptiona peste 400 de semnale nalelor Morse (numai pentru cei ceperii si cinstei, care nu cunoas-
telegrafice intr-un minut! Acestora ce doresc sa activeze in undele te distan1e, anotimpuri sau virste,
Ii se alatura ~i radiogoniometri~tii scurte); un sport ce creeaza legaturi intre
- in general copii ~i tineri care, e. transmiterea $i receptia me- oameni din diverse tari si conti-
dupa ce i~i construiesc receptoare sajelor radiotelefonice nente, un sport al 'prieteniei $i
duri de trafic, folosiroo co pacii.

Numero~i constructori amatori ne-au solicitat informatii privind moda-

litatea de eliberare a autorizatiilor pentru statiile de telecomanda pentru
aero, navo sau micromodele. Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc
sa-~i construiasca ~i sa utilizeze asemenea statii, ne-am adresat Directiei
generale a po~telor ~i telecomunicatiilor din Ministerul Transporturilor l?i
Telecomunicatiilor, care ne-a oferit urmatoarele informatii in legatura
cu eliberarea autorizatiilor.
Solicitantul trebuie sa inainteze vente: 26,995 MHz; 27,045 MHz; Aceste taxe vor fi achitate la una
ministerului 0 cerere care va cu- 27,095 MHz; 27,145 MHz; 27,195 din directiile de radio ~i televiziune,
prinde urmatoarele date: numele l?i MHz; 27,255 MHz. care va va aduce la cunol?tinta
prenumele solicitantului; adresa; - Uirgimea de banda sa nu aprobarea de principiu a Directiei
scopul in care se solicita autori- depal?easca 10 kHz. generale a po!?telor !?i telecomuni-
zatia. - Puterea maxima absorbita de catiilor din cadrul Ministerului
Daci statia este de productie etajul final sa fie de 1 W. Transporturilor $i Telecomunk~
industriali, se vor indica frec- - Receptorul sa fie de tipul tiilor.
venta exacti de lucru a emiti- superheterodina sau, in cazul folo- . in cazul radiotelefoanelor, cei ce
torului, puterea, precum ~i marca, sirii unui receptor superreactie, doresc sa foloseasca asemenea
tipul $i numarul de fabricatie al acesta va trebui, in mod obliga- instalatii trebuie sa solicite avizul
statiei. toriu, sa fie prevazut cu un etaj Ministerului Transporturilor l?i Tele-
in cazul unei constructii de ama- amplificator de radiofrecventa, comunicatiilor inainte de procura-
tor, se va anexa, in dublu exem- montat intre circuitul de antena l?i rea acestora.
plar, schema de principiu a statiei, etajul detector, in vederea atenuarii Construirea un.or astlel de insta-
care trebuie sa indeplineasca ur- radiatiilor etajului detector cu su- latii de catre persoane particulare
matoarele conditii: perreactie. este interzisa. Taxa de folosinta
- Emitatorul trebuie sa fie pilo- Taxa de autorizare este de 25 de a unei perechi de radiotelefoane
tat cu un oscilator cu cristal de lei, iar taxa anuala de folosinta pe timp de 1 an este de 1 000 de lei.
cuart pe una din urmatoarele frec- este tot de 25 de lei. .

ti
ll!Ill
I Ii
Navigatia civila l?i normele pentru navei, inclusiv actul de radiere a
reglementarea practicarii navigatiei Inscrierilor anterioare (daca este
sint prevazute in Decretul 44311972 cazul), actul de constatare a starii
l?i H.C.M. nr. 40/1973, care se pot tehnke a navei, cu caracteristicile
consulta la capitaniile din porturi, ei, iar la cele cu motor ~i fotografiile
dupa cum urmeaza: navei. Detalii asupra acestor acte,
a) pentm jude~ele limifrofe precum ~i a taxelor ce trebuie
cursului Dunarii ,i litoralului depuse la autoritatile de stat se
Marii Negre, la capitaniile pORUm obtin de la capitaniile de porturi.
riler din aprepierea demiciliu- Barcile cu motor, barciJe cu rame,
lui solicitatorului; cu vele l?i de sport din categoria
b) peniru judefele din vecini- a II-a vor avea un «carnet de am-
tatea lacurilor bucure,tene, la barcatie», care este eliberat de
cipitinia lacului Herastrlu ,i capitania de port.
capitania lacului Snagov; Navele de categoria a II-a care au
c) pentru judetele apropiate echipaj ambarcat vor avea ~i rol de
lacului S"tcaz, la capitania lacu- echipaj, eJiberat de capitanie.
lui Bicaz; Carnetul de ambarcatie cuprinde
d) pentru celelalie judete din numarul de Inscriere, descrierea
interior, care sint apropiate de navei ~i a motorului, mutatii privind
ora,ul Timi,oara, la capitania schimbarile de proprietari ~i con-
portului Timi,oara. " ductori ~i vizeJe anuaJe obligatorii.
Tn spiritul Decretului nr. 443/1972 Se mentioneaza ca nu se admite
~i H.C.M. nr. 40/1973, navele cu plecarea naveJor din porturi fara
propulsie cu 0 putere a motorului actele emise de capitlmii.
mai mare de 45 CP, velierele con- Nerespectarea prevederilor De-
struite pentru ci:ilatorii de lunga cretuJui nr. 44311972' ~i H.C.M. nr.
durata l?i navele cu sau fara pro- 40/1973 slnt contraventii ~i infrac-
pulsie cu 0 capacitate de Incarcare tiuni care se pedepsesc dupa gra-
de peste 10 tone metrice slnt nave vitate cu pedepse privative de liber-
de categoria I. tate ~i amenzi, fapte care trebuie
Toate celelalte nave mai mici cunoscute de sportivii ~i turi~tii
slnt de categoria a II-a l?i se Inscriu nautici.
In registrul de evidenta al capitan i-
ilor pe baza unei cereri la care se Ing. IULIU MAINESCU.
anexeaza actele de doblndire a arbi'tru interna~ional
10

Explozia incontestabila a informatiei l?tiintifice $i tehnice pe plan mondial impune

ritmuri din ce in ce mai accelerate in stocarea, cercetarea l?i valorificarea celor mai im-
portante realizari in diverse domenii. Confruntati permanent cu problema afirmarii celor
mai noi solutii tehnice, cu materializarea ideilor novatoare, tinerii speciali~ti, membrii
comisiilor profesional-l?tiintifice, tinerii din intreprinderi, din institute de cercetare ~i
proiectare sint, paradoxal, nu de putine ori, mai putin familiarizati cu complexa «biogra-
fie» a unei inventii. De aceea, in aceste pagini, realizate cu sprijinul Oficiului de Stat
pentru Inventii ~i Marci, va yom pune la dispozitie, stimati cititori, citeva elemente indis-
pensabile activitatii dumneavoastra, dorindu-va tuturor cel putin realizarea unui brevet.
Multumim deosebit de calduros !;>i pe aceasta cale conducerii O.S.I.M" tovara:;;ului
inginer Ion fllarinescu, director adjunct al O.S.I.M., care ne-a facilitat documentarea,
oferindu-ne un pretios sprijin, ~i tovarali'ului inginer Vasile Dobre, cu care am colaborat
direct in realizarea paginilor ce urmeaza.
menta rea din brevete
a unitatilor socialiste
I I lor din economia "' ... ·hA .... ."I'"

-- examineaza
marcile de fabrica,
I , ,I
serviciu, in scopul protejarii lor.
Conditiile de brevetabilitate im-
puse de Legea nr. 62/1974 deri
din definitia inventiei formulata
Oficiul de Stat pentru Inventii 5i dere al indeplinirii, de catre aces- fel: . .
Marci (O.S.I.M.) are urmatO<:lrel'e tea, a conditiilor de brevetabilitate «Constitule invenfie, in
atributii principale: impuse de Legea or. 62/1974 privind lesul prezentei creathl
::- ~~igura protectia creatiilor inventiile ~i inovatiile, $i acorda tifica sau care l!'!lil'l:ll7int;1l;YKiY
$t/l~tlflce $i tehnice originale pro- brevetele de inventie sl certificatele noutate ,I progres
venrte de la solicitantii romani sl de inventator; . . diul cunoscui at tellmcn mon-
straini, depuse sub forma de ce- - controleaza $i urmarel?te valo- diale, care nu a mai fos1: breve--
reri de brevete de inventie' rificarea inventiilor rOmanel?ti in tata sau fa.cuta public in tara
- examineaza cererih~ de bre- tara $i in alte fari; sau striiniitate, 0 50-
vete de inventie din punct de va- - asigura informarea $i (docu- lutie iehnica ,I fi aplicati

plrttnr rezolvarea unor proble- piese ~imateriale prin denumiri alimentare, precum ~I a sortimen-
me din economie, ~iinti, ocro- comerciale, se intercaleaza figuri telor alimentare; c) inventii care
tirea sanatitii, apararea natio- in textul descrierii. au ca obiect metode de diagnosti-
nala sau in orice alt domeniu • La revendicari sint mentionate care ~i tratament medical experi-
al vietii economice sau sociale.» numai avantaje ~i nu solutia teh- mentate ~i omologate de forurile
nidi noua. competente de specialitate; d) in-
• Revendicarile de metoda sau ventii care au ca obiect soiuri noi
procedeu nu siot separate de cele de plante ~i rase de animale, supe-
referitoare la instalatie, aparat etc. rioare ca productivitate fata de
• Figurile contin Iinii sau ha~uri cele existente, experimentate ~i 0-
Pentru asigurarea protectiei prin divers colorate. mologate de forurile competente
brevet de inventie a creatiilor ~tiin • La figuri numerotarea repede specialitate, e) inventii care au
tifice ~i tehnice originale, solici- relor se reia de fiecare datil de la ca obiect tulpini de bacterii expe-
ntii trebuie sa depuna la O.S.I.M. 1,2... n. rimentate ~i omologate oficial de
ocumentatie tehnica de breve- Odata cu depunerea documen- foruri competente de specialitate.
care sa contina: 0 cerere prin tatiei de brevetare mentionata mai Nu se acorda brevet de inven-
se solicita acordarea unui sus sau in termen de 3 luni, se de- lie pentru: a) inventii care contra-
de inventie; descrierea in- pune ~i dovada de platil a taxei vin legilor juridice sau ale naturii;
ei; desene explicative (daca de inregistrate ~i examinare (650 + b) inventii care nu reprezinta solu-
cazu!); rezumatul inventiei. 1 300 de lei). tii tehnice (masuri organizatorice,
La inventiile reallzate in cadrul Documentatia de brevetare se de planificare, sisteme urbanis-
ontractului de munca sau cu aju- transmite la O.S.I.M. prin com par- tice), masuri de natura economico-
torul material al unei unitati socia- timentul spe.cial (B.D.S.) al uni- financiara, metode sau formule de
liste, cererea de brevet de inventie tatii socialiste solicitante sau con- calcul, programe pentru mal?ini e-
se intocme~te de catre unitatea so- siliului popular de domiciliu al au- lectronice de calcul, reactii chi-
cialista, care are obligatia de a torului. . mice, metode cultural-educative;
indica ,i autorii inventiei. c) descoperirile ~tiintifice, geogra-
La celelalte inventii, autorii pot fice, geologice ~i de alta natura.
ceda drepturile cu privire la folo- Produsele, procedeele tehnolo-
sirea inventiei unei unitati socia- gice si miiloacele aplicative create
liste, intocmind, in acest' sens, 0 ... se face de catre Oficiul de pentru a fi folosite in solutionClfccCj
declaratie de cesiune. Stat pentru Inventii ~i Marci pen- problemelor mentionate sint bre-
Descrierea inventiei se intocmes- tru creatiile ~tiintifice ~i tehnice la vetabile daca satisfac conditiile
te in conformitate eu anumite nor- care, ca urmare a examinarii cere- pentru existenta unei inventii bre-
me de redactare menite sa scoata rii din punct de vedere al indepli- vetabile.
in evidenta elementele noi ~i ori- nirii conditiilor pentru existenta
ginale ale solutiei tehnice. unei inventii brevetabile in confor-
Capitolele unei descrieri de in- mitate cu 'Iegislatia in vigoare, se
ventie sint urmatoarele: titlul in- constata ca satisfac exigentele de-
veniiei; prezentarea stadiului cu- rivate din definitia inventiei. A~ Dupainregistrare la O.S.I.M.,
noscut al tehnicii, in problema cordarea brevetului de inventie cererile de brevetare a inventiilor
care face obiectul inventiei, cu asigura titularului de brevet (u- sint supuse la trei examinari pri-
mentionarea dezavantajelor solu- nitate socialista, autor indivi- vind:
tiilor cunoscute; prezentarea, pe dual sau colectiv de autori) drep- - indeplinirea conditiilor legale
pentru constituirea depozitului na-
scurt, a figurilor explicative (daca tul de folosire exclusiva a inven~
tional reglementar;
este cazul); prezentarea unuia sau tiei pe teritoriul RoS. Romania. -brevetabilitatea l?i legalitatea
a mai multor exemple de realizsre Se acorda brevet de inventie protectiei solicitate pentru obiectul
a inventiei; prezentarea avantaje- pentru: a) inventii care au ca' 0- inventiei;
lor scontate a fi obtinute prin apli- biect diverse materiale sau produ- - indeplinirea conditiilor pentru
carea inventiei; revendicarile de se utilizabile direct sau care intra existenta unei inventii brevetabile
noutate. Descrieres se intocmeste in componenta altor produse, pro- (creatie tehnica sau l?tiintifica, so-
in limba romana :?i sa dactilogrs- cedee de fabricatie a tuturor produ- lutie tehnica, noutate sau progres
fiaza. Desenele explicative se in- selor l?i materialelor, diverse utila- fata de stadiul cunoscut al tehnicii
tocmesc pe calc, in format A 4. je care se folosesc in procesul de mondiale, aplicabilitate in orice do-
productie (unelte, scule, dispozi- meniu al economiei nationale sau al
tive, aparate :;;i elemente de apara- activitatii social-cu Iturale).
te, mal?ini $i elemente de ma~ini, Acest tip de examinare, denumit
agregate, instalatii, mecanisme, sis.. «examinare de fond», consta din
.. Titlul contine ~i solutia in- teme, precum $i metodele de ma- mai multe etape, ~i anume:
ventiei. sura, reglare, de verificare $i de - documentarea in colectiile de
• Titlul contine anumite denu- control, de determinare ~i analiza); brevete de inventii pentru a 5e sta-
miri comerciale. b) inventii care au ca obiect sub- bili stadiul tehniciiin tema inven-
.. La stadiul cunoscut al teh- stante obtinute prin metode nucle- tiei;
nidi se prezinta numai dezavanta- are, compul?i chimici care cores- - analiza comparativa a solutiei
jele solutiilor cunoscute ~i nu solu- pund unei formule structurale bine inventiei fata de solutiile cunoscu-
tiile inse$i. definite, precum ~i produse medi- te pe' plan' mondial' pentru a S8
.. La prezentarea exemplelor de camentoase, prod use alimentare ;>i stabili elementele noi brevetabile;
aplicare: reperele nu sint introduse condimente experimentate ~i omo- - luarea hotaririi cu privire la
in text in ordine crescatoare; se log ate oficial de foruri competente acordarea, sau nu, a brevetului
indica valori si dimensiuni in uni- de specialitate, cu exceptia retete- de inventie solicitat.
tati de masurci nestandardizate sau lor culinare, a retetelor produselor Dupa tiparirea descrierii de in-
12

atit intelegerea
cit ~i posibilitatea unei
ceri mai lesnicioase.
Pentru cei care nu pot con-
sulta direct colectia nationala
de brevete, O.S.I.M. poate e-
fectua, la cerere, cercetari do-
cumentare selective, care ofera
celor interesati un bogat ma-
nunchi de solutH, ce au ca scop
rezolvarea unei anumite teme.
Totodata O.S.I.M. poate asi-
gura solicitari de xerocopii din
brevetele existente in colectia
nationala. In acest mod, unita-
tile beneficiare i~i pot realiza
biblioteci de specialitate (bra-
vetoteci), un autentic instru-
ment de informare asupra solu-
tiilor tehnice avansate in diver-
se domenii ale ~tiintei ~i tehni-
cit Constituirea brevetotecilor
ramine un important mijloc de
transformare a brevetului de in-
ventie in instrumente de infor-
mare ~i documentare tehnico-
stiintifice.
Prima legislatie romaneasca pri-

vind protectia inventiilor a aparut
in anul 1906.
Brevetul nr. 1 s-a acordat pen-
tru inventia «Sapatoarea romaneas
di $tefania», autor fiind cpt. Ion
Constantinescu.
Chiar din primii ani, figuri proe-
minente ale l;>tiintei ~i tehnicii roma-
ne~ti au brevetat 0 serie de inventii
importante, obtinind prioritate pen-
tru idei Ie lor.
Astfel, in anul 1906, inginerul
Gogu Constantinescu obtine bre-
vete pentru un mondrai echilibrat
~i un rezervor de ciment armat pen-
se elibereaza de catre - Romania - Suedia tru pastrat pacura, pentru ca mai
un brevet de inventie ti- Franta - Austria tirziu, in anu11911, sa breveteze un
~i certificat de inventator -S.U.A. - Belgia procedeu ~i un aparat pentru car-
dintre autorii inventiei. - R.F.G. -Olanda buratiunea aerului. Aurel
- Anglia - Norvegia in anul 1910, obtine brevete
- U.RS.S. -Italia o ma~ina de zburat cu corp
- Elvetia =RD.G. ma de I:>QI.lIt:CllQ.
RP.P. - RS.C. unul din f
RP.U. - RP.B. romans!?ti
- RS.F.1. obtins brevete
de Stat pentru Inventii ~i procedes tehnologice de n ..""llIr'r",'"
detine eel mai important Anual, acest fond national de re a titeiului.
tehnologic, reprezentat prin brevete creste cu 350-400 mii noi Numele lui Henri Coandii este,
flA~~('ri<>ri tehnke ale celor mai descrieri de inventii reprezentind de asemenea, legat de 0 serie de
solutii brevetate pe plan mon- tehnica mondiala la zi. descoperiri ~i aplicatii tehnice bra-
Aproximativ 9 milioane de Prin consultarea atenta a breve- vetate ce i-au adus un renume mon-
din peste 20 de tari, in ma- telor din colectia nationaia, toti dial.
cele mai industrializate, or- specialil?tii pot gasi raspunsuri la Dupa 23 August 1944, dupa ce
sistematic, sint puse la dis- problemele ce-i intereseaza, des- mijloacele de productie au devenit
unitatilor l?i specialil?tilor crierile de inventii avind avantajul bun al intregului popor, ritmul de
t:CIJn()mla nationaia. Tarile din ca ofera solutii bine conturate, u- cre~tere al mi~carii de inventii in
poseda brevete sint neori mergind ia mici detalii teh- tara noastra a atins cote valorice
nologice, ceea ce u~ureaza mult foarte ridicate.
13

-",~alizlndu-se miscarea de in- peste 22 miliarde obtinute in ulti-

ventii in perioada 1950-1980, se mii 15 ani. Crearea de inventii din
constata ca dupa anul 1965 creati- ce in ce mai eficiente a facut ca
vitatea romimeasca a cunoscut 0 valoarea medie a efectului econo-
dezvoltare fara precedent, demon- mic anual pe inventie aplieata sa
strata prin faptul ca jumatate din ereasca de la 230 mii de lei in 1965
, ,
inventiile brevetate in cei 75 de la 400 mii de lei in 1980.
ani de la aparitia primei legi privind Tn ultimii 15 ani, inventiile roma-
protectia inventiilor in Romania ne$ti au participat, alaturi de in-
s-au depus in ultimii 15 ani, con- ventiile din eelelalte tari, in majori-
secinta logica a faptului ca $tiinta tate industrializate, la 0 serie de
!?i tehnica se bucura de conditii saloane $i expozitii (Bruxelles, Ge-
excelente de afirmare. . neva, Nurenberg, Brno etc.), impu-
Rolul inventiilor aplicate in eco- nindu-se prin originalitatea solU-
nomie a crescut an de an (60 de tiilor $i a modului de rezolvare, a
inventii aplicate in anii 1950-1955, scopului pentru care au fost con-
iar in ultimii ani peste 6000), in cepute.
ultimele trei decenii numarul aces- Cele peste 100 de medalii de
tora crescind de peste 100 de ori. I Ii I
aur ci$tigate cu aceste prilejuri
Avantajele de ordin economic atesta, in fapt, sti ma de care se I.N.I.D. sau Institutul national de
obtinute prin aplicarea inventiilor bucura inventatorii romani pe alte
in perioada 1950-1980 se ridica la informare $i documentare este prin-
meridiana.
cipalul depozi~ar $i difuzor 1.'11 infor-
peste 25 miliarde de lei, din care
matiei $tiintifice $i tehnice in tara
noastra. Publicatiile periodice sau
neperiodice, serviciile de infor-
mare documentara, cercetarile bi-
bliografice, sintezele documentare,
sistemul informtraducerii sint doar
dteva din instrumentele de lucru
indispensabile tinerilor speciali$ti,
cercetatori, ingineri, economi$ti etc.
Biblioteca Academiei Bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 3, pe care I.N.I.D. Ie pune 11.'1 dispozitie
blicii Socialiste BV-2200, in vederea utilizarii eficiente a infor-
Calea Victoriei nr. 125, sec- Biblioteca matiei existente pe plan mondial
tor 1, 71102 Bucure$ti, tel. tehnic «Gheorghe !?i national.
503043 ghiuaDej» Din pacate, nu rareori aceste
Biblioteca CentraBa. de Stat Calea Grivitei nr. 132, sector servicii sint putin cunoscute $i
a Republicii Socialiste Roma- 8, 78122 Bueure$ti, tel. 502792 utilizate frecvent in activitatea de z1
nia Biblioteca Bnstitutului poli~
Str. Ion Ghica nr. 4, sector 4, tehnic «Traian Vuia»
70018 Bucure$ti, tel. 141357, Str. Piatra Craiului nr. 8, TM-
161260 Timisoara
Biblioteca Centl'aJii Pedago~ Institutului
gidi ...in lume apar anual:
Str. Zalomit Ion nr. 12, sec- 50000 de reviste $tiintifice
tor 7, 70714 Bucure~ti, tel. $i tehniee eu peste 2000000
4521 Institutului poli~ de artieole?
tehnic til 200 000 de carti stii ntifice
$i teh nice? ...
Str. Emil Isac nr. 5, CJ-3400,
Cluj-Napoca • 450000 de brevete de in-
Biblioteca nhrersit;fitii ventie?
Bd. Republicii GL- til 300000 de rapoarte de cer-
Galati cetare?
. Institutului de 500 000 de cataloage $i
prospecte comerciale?
100000 de filme doeumen-
tare?
Str. Clmicilor nr. ...in timp ce cititi un singur
Cluj-Napoc8, tel. articol, in lume sint publicate
Biblioteca Universitara KII .... II'·oc,t, nr. 1, PH-2000, alte cinci pe aceea$i tema?
Sd. V. Parvan nr. 9, TM-19OO, ...in fondul O.S.I.M. intra a-
Il1stitutuhd agw~ nual eca 450000 de brevete de
Univell'sitara. nomic «N. BiUcesclJ}> inventie din care doar 1 000 sint
Str. A. I. Cuza nr. 13, OJ -- Bd. Mara$ti nr. 59, sector 1, protejate juridic pe teritoriul
Craiova 71331 Bueure$ti, tel. 182230, tarii noastre, celelalte consti-
Bilbli'oh~ca Universitiitii 17 7200 tuind surse de idei ce pot fi
aplicate direct in activitatea
practiea tara ca din aceasta sa
rezulte obligatii materiale sau
morale.
14

tare din cele mai importante do- recomandare privind

menii ~i ramuri ale ~tiintei ~i teh- informarii, achizitia,
nicii" Biblioteca dispune de cata- inmagazinarea, regasirea ~i
loage sistematice ~i de. <?, sala. de rea informatiilor, organizarea pro-
lectura ce ofera condltn optlme pagandei tehnico-~tiintifice prin fo-
pentru consultarea materialelor do- losirea materialului documentar.
cumentare.
I.N.I.D. pune la dispozitia bene-

ficiarilor car1i 1?i bro!?uri din fondu-
rile documentare proprii prin im-
I.N.I.D. asigura servi.cii de infor- Asigurarea unei informari efi- prumuturi pe termen limitat (15 zile
mare documentara pnn sem~al~ ciente, complete ~i pertinente in pentru Bucure~ti, 30 de zile pentru
rea la zi a articolelor de revista, toate domeniile economiei ~i vietii provincie), in masura in care mate-
cartilor, rapoartelor ~e c:r~etar~, sociaIe necesita insu~irea unor cu- rialul solicitat este disponibil.
no~tinte teoretice l?i practice in Fondurile de documentare 0-
comunicarilor la manlfestanle ~tl
intifice tezelor de doctorat etc., domeniul informarii documentare. fera spre consultare directa:
pUblic~te in strainatat~ ~i intrat~ Pentru realizarea acestui obiec- 3000 titluri de reviste tehnice de
in fondurile institutulUl, traducen- tiv, I.N.I.O. elaboreaza lucrari cu specialitate (81 000 de colectii anu-
lor efectuate sau in curs de efec- caracter neperiodic pentru insu~i ale);
tuare in tara, precum. ~i a cer~et~ rea !$i perfectionarea pregatirii pro- -130000 de car1i, tratate, manu-
rilor bibliografice reallzate de Instl- fesionale a personalului ce lucrea- ale, ghiduri, br01?uri etc. aparute
tut. De asemenea, I.N.I.D. difuzea- za in sistemul national de infor- in perioada 1949-1981 in tara !;)i
za prin servicii specifice ~ate ~i in- mare si documentare, precum ~i a strainatate.
formatii tehnico-economlce, selec- beneficiarilor acestei activitati - Mijloacele tehnice aflate in do-
tate din literaturastraina, po~ri.vit specialil?ti din cercetare, dezvoltarea I.N.I.D. permit executarea, la
cerintelor specifice ale beneflcla- tare tehnologica, invatamint ~i pro- cererea celor interesati, dupa mate-
rilor. 'La cerere, I.N.I.D. elaboreaza ductie. La cerere, I.N.1.0. organi- riale apartinind institutului, a ur-
sinteze documentare ~i efectueaza, zeaza cursuri de informare docu- matoarelor lucrari:
cercetari bibliografice pe tem~ for- mentara, cu tematica preferata de - xerocopii dupa materiale ori-
mulate de beneficiarLI.N.I.D. ofera beneficiari, cu 0 durata de 2-4 zile, ginale ~i dupa microfilme;
beneficiarilor xerocopii ~i/sau tra- in Bucure~ti ~i in provincie. - microfilme;
duceri dupa articole originale aflate De asemenea, I.N.1.0. asigura - fotocopii;
in fondul evidEmtei centralizate. indrumarea metoddlogica a activi- - multiplicari;
tatii de informare ~i docu~~nt~re - traduceri din literatura !;)tiinti-
prjn deplasarea unor speclaltl?~1 la fica, tehnica !;)i economica din pu-
lBiblioteca publica este inzes- unitatea beneficiara ~i prin furnlza- blicatii semnalate in lucrarile ela-
trata cu bogate fonduri documen- rea, la cerere, a unor materiale de borate de specialistii I.N.I.D.
I E E I F nale.lnformatiile sint selectate $1

prelucrate din literatura de specia-
litate intrata in institut ~i cuprind:
date statistice $i de prognoza; in-
ral at cuno!;)tintelor; descriptorii-
dicatori tehnico-economici; pre-
caracterizeaza subiectul materia-
I.N.1.0. pune la dispozitia spe- zentari de firme, institutii, metode
lului prin notiunile-cheie utilizate
cialistilor serviciul de semnalare de calcul $i proiectare; prezentari
in textul acestuia.
cure'nta a materialelor documen- de noi produse, materii prime si
Ordonate dupa oricare din ele-
tare pe teme stabilite in prealabil. materiale; descrieri de noi utilaje
mentele de descriere tematica a
Institutul propune 310 teme, bene- $i tehnologii; date privind tM si
continutului, fi$ele PROOOC pot
ficiarii putind solicita informarea grupe de tari ~.a.
constitui baza crearii unui fi~ier
$i pentru alte profiluri, potrivit pre- Aceste informatii sint insotite
bibliografic propriu pentru rezol-
ocuparilor lor, pentru care fondul de grafice, diagrame, schite,.fo~o
varea cerintelor informationale ale
documentar al I.N.I.O. dispune de grafij, formule, tabele etc. $1. ~lnt
beneficiarului. Efectuind, pe acest
material documentar. difuzate pe foi volante, permltmd
fi!;)ier, propriile sale cercetari. bi-
La fiecare tema, beneficiarul pri- astlel beneficiarilor sa-si creeze
bliografice ~i identificind matenale
me~te, in tot cursul anului, fi!;)e bi- band proprii de informatii faptice,
documentare utile, beneficiarul
bliografice PROOOC, care cuprind pe tematica specifica fiecaruia. .
poate obtine de la I.N.I.O. origina: Pentru a veni in sprijinul benefl-
- datele bibliografice complete lele acestor materiale sub forma
respectiv; numa- ciarilor, sistemul SELECTOATA
de xerocopie sau traducere. se refera la teme care cuprind in-
inventar (cota), in biblioteca
al originalului la care se treaga problematica a economiei
elementele de descrie- nationale. Beneficiarii pot solicita
tennatlca a continutuluL Codul inf~rmatii de tip SELECTOATA $i
Sistemul SELECTOATA asigu-
DD,nr,I"'\'" indica te'ma abordata de pentru alte teme specifice in afara
ra difuzarea operativa, pe teme, a
benieti(:iar; C.Z.u. ze- celor oferite de I.N.I.O.
unor informatii $tiintifice, tehnice
incadreaza te- ~i economice privind toa~e. d0ll!e-
sistemul gene- niile si ramurile economlel natlo-
15

ra tara universitate, institut poli-

tehnic, la fel nu se pot Goncepe
instructie, educatie, cultura tara
o retea corespunzatoare de mu-
zee. Muzeografia tehnica constitu-
ie pe plan mondial unul din aspec-
tele remarcabile ale culturii. Ci-
teva cifre sint concludente in acest
sens.
Muzeul de isft>rie ~i tehnologie
rot ina.O.lIOIIIA" din Washington a primit, de exem-

plu, in 1976, 8 milioane de vizita-
tori, ceea ce constituie de cca 3
ori populatia din toata zona urbana
a Washingtonului. Alte muzee teh-
nice din lume, cum ar fi cele din
Praga, Moscova, Muzeul descope-
ririlor ~tiintifice din Paris, Muzeul
de ~tiinta din Londra etc., au vizi-
tatori de la cca 30 OOOjan pina la
Ing. NICOLAI: DIACONESCU, 3-5 milioane.
in special dupa 1960, muzeele
directorul Muzeului tehnic tehnice au cunoscut 0 ampta dez-
"Prof. ing. Dimitrie Leonida" voltare, acestea fiind socotite ca
centre ~tiintifice ~i tehnice. De
Muzeele au fost socotite multa muzeul ce-i poarta numele inca de fapt scopul lor este de a servi pu-
vreme ca elemente statice, «ea la infiintare «ea 0 ~eoala a ~eoli blicul larg pentru a intelege ~tiinta,
loeuri unde nu se intimpla nim lor», iar Nieolae Borga vedea in de a ameliora comunicarea intre
mie». Nimic mai fals, de~i chiar ~i muzeu «un inva1amint, un mare savanti ~i marele public, in vederea
cadrele didactice de specialitate ~i folositor inva1amint». intelegerii optime a problemelor
ignora, in mare parte, posibilitatile Astazi, mai mult ca alta data, lumii modeme, cum ar fi energia,
ce Ie ofera pentru instructie-edu- muzeele ~i in special muzeele teh- mediul inconjurator, alimentatia
catie-cercetare un muzeu tehnic. nice au rol deosebit in formarea etc.
Nu este un secret pentru cei ce tinerei generatii. in aceste conditii, rolul muzeelor
se ocupa cu istoria muzeografiei A~a cum in prezent nu se mai tehnice pentru educatie a crescut
ca Dimitrie Leonida considera concep instructia, educatia, cultu- ~i in tara noastra.
1. Printre numeroasele exponate ce ilustreaz8 pe parcursul zborului terminat la 18 octombrie

istoria cuceririi cosmosului de catre om. machete 1967.
la scara 1:1 sau reductii fidele ale celor mai im- 2. De ase a;printre cele mai spectaculoase
portante vehicule spatiale, se numara l?i st . ehte l"ltJlui 1981 este lansarea navetei
sovietica VENUS-4. amencane. primul vehicul interplanetar
Statie interplanetara, lansa ce poate fi reutilizat.
nus la 12 iunie 1967, VENUS tribuit la de- Macheta, prezenta in incinta Muzeului tehnic,
terminarea principalelor caracteristici ale atmos- poate constitui un excelent punct de plecare pen-
ferei planetei l?i a realizat masuratorile l?tiintifice tru 0 demonstratie privind cucerirea cosmosului.
16

I I
cunoscute contributiile oamenilor de
romani la progresele aviatiei. Sint, de a-
<,,,,,m an a::! tuturor familiare numele lui Coanda,
autentici pionieri ai aviatiei moder-
ne.
Mai putin cunoscute sint elementeJe industriei
aeronautice romane~ti ce a inregistrat insemnate
succese inca din deceniile 3-4 ale acestui secol,
ilustrate la Muzeul tehnic de motorul J.A.R., cu
care au fost echipate avioane de fabricatie roma-
neasca in anii 1935-1940.
I
o ma~ina manuaJa tip Boston, intrebuintata in
tipografiile sfir~itului sec. XIX, la care s-au tipa-
rit, probabil, «Convorbiri Jiterare» sau «Contem-
poranul», este un convingator argument pentru a
demonstra impactul «Galaxiei Gutenberg».
HI-FI
Nu, nu este 0 instaJatie cuadrofonica, de~i
fi considerata 0 combina ad-hoc. Un
radio Baltic «Super 10», «cea mai super-
heterodina», cum 0 spun reclamele epocii, cu
un sunet «clar, puternic, natural, incomparabil»,
cu un gramofon al carui design stil retro poate
inspira pe creatorii no~tri contemporani de apa-
rate High-Fidelity.
TEHNIUM COALA 2

Muzeul tehnic din Bucure~ti s-a

-rh'"mgrat in sistemul educativ cla-
sic. AsHel, in cadrul Muzeului teh-
hic «Prof. ing. Dimitrie Leonida»
se fac prezentari pentru public,
in special pentru elevi, ce vizeaza
analiza proceselor de descoperire
$tiintifica. Se cunoa$te ca televi-
ziunoo $i presa de nespecialitate
uneori, in prezentarea unor des-
coperiri, fenomene fizke etc., de-
formeaza tocmai aspectul concep-
tual al fenomenelor. Pentru a-I
rezenta obiectiv, muzeul nostru
e la dispozitia celor interesati
'ni, aparataj divers, in mare
functional, precum $i posi-
unor lucrari practice.
citeva din elementele pro-
ului nostru instructiv-educa-
pus la dispozitia tinerilor: con-
inte de specialitate, pe teme de
mare interes; expozitii temporare
(una-douc!l, trimestrial); filme $tiin-
Wice in colaborare cu I.A.T.e.;
carti $i brevete in cadrul bibliote-
cii; vizite organizate cu ghizi mu-
zeografi; mese rotunde. Un rol
deosebit in intelegerea exponatelor, in evolutia lor functionala, structu- cum a aparut in tara.
legilor $i fenomenelor fizice pre- rala, urmarindu-se in acest cal Se urmaresc asUel importante
zentate in muzeu II au vizitele orga- realizarea unei leetii de sinteza sau aspecte de tehnica propriu-zisa,
nitate cu ghizi muzeografi sau cu recapitulativa. Se pot prezenta atit precum $i originalitatea gindirii teh-
profesori de specialitate. in ca- aspectul functional al exponatelor, nice creatoare a poporului nostru,
drul acestor vizite se prezinta un descoperiroo legilor, teoremelor $i Exemplele sint numeroase in fie'
exponat in sectiune sau functional, consecintele acestora, cit $i im- care sector al muzeului.
in vederea realizarii unei lectii, prejurarile particulare care au gene- In programele de invatamint ale
sau se prezinta un numar de ma$ini rat constructia aparatului, modul ~colilor, cit $i ale facultatilor
sese cu desavir~ire cursurile
istoria $ti intei $i tehnicii.
ca aceasta lipsa mai devreme sau
mai tirziu se impune a fi rezolvata,
prin includeroo in programele
invatamint a unor astfel de
(a$a cum dealHel exista in
tari).
Pina atunci, aceasta lipsa poate
fi foarte bine suplinita stabilin-
du-se 0 relatie mai strinsa intre
$coala $i Muzeul tehnic, invitind
elevii ta simpozioane, Ia sesiuni
$tiintifice, unde se prezinta comu-
nicari legate de personalitati ale
istoriei $tiintei $i tehnicii sau de
evolutia tehnica a unui exponat sau
ale unei grupe de exponate. Ast-
fel, muzeul contribuie la formaroo
elevilor $i ofera directii de cerce-
tare.
Prin faptul ca Muzeul tehnic pre-
zinta tot ce s-a realizat mai im-
portant intr-un anumit domeniu,
iar prezentarea nu are un caracter
inchis, sectiile muzeului sint ge-
neratoare de sugestii $i idei noi.
Periodizarea sectiilor, atit in con-
ceptia tehnica, cit $i in coo teh-
nologica, permite aprecieroo pen-
tru viitor a tendintelor pentru ac-
tualele ma$ini, utilaje, mecanisme,
instalatii etc.
Sectiile muzeului fiind depozi-
18

irii tehnologice de secole,

inlantuiesc, se determina
e. Cei ce vad ma!?inile in
constata imperfect iuni Ie
E I
ntr-o etapa sau alta, ce tre-
facut in continuare pentru a parasuta, elicop-
Cunoastem as- ra cu contururi
imbunatatite. Nu intimplator in terul, teoria ondu-
tazi puternicele concrete (pina la
zeul tehnic, multi elevi ~i stu- latorie a luminii.
masini prelucra- proba contrarie)
nti in vizite 'individuale urmaresc
toare, strunguri-
cu interes unele exponate sau gru-
Ie cu 0 capacitate
pe de exponate, fie pen~ru a-i _aju~a
de 16 sau chiar
in proieeteie lor de dIploma, fIe
20 m, cu sute de
pentru documentare generala.
comenzi, electri-
Citeva din sectoarele muzeului
ce, mecanice, e-
ofera posibilitati speciale pentru
leetronice. Cua
desfa~urarea unor lectii reu~ite in
distanta pina la
conformitate cu programele !?CO-
strungul inven-
lare in vigoare, tat de un nume
FarB a da un inventar al capitole-
celebru al poeziei
lor sau al lectiilor ce se pot desfa-
~ura in cadrul Muzeului tehnic in
si picturii, Leo-
nardo da Vinci!
conditH optime, lectii cu un pro-
n untat caracter formativ, yom pre- Dincolo de far-
mecul inedit al u-
zenta totu~i cueva grupe de expo-
nate din mai multe domenii. nui stramos al
In sectia mecanica sint pre- progresului ac-
zentate ma!,'ini simple !?i aplicatiile tual ramine forta
lor, aparate demonstrative pentru intuitiei tehnice
legea Arhimede, pentru studiul creatoare a celui
mi!,'carii, al ciocnirilor, al fortelor, care a imaginat
sistemul geocentric Ptolemeu $i pentru prima oa-
sistemul heliocentric Copernic etc.
Sectorul de electridtate ~i
magnetism cuprinde exponate pri-
Sectorul descarcarii in gaze ratura de detectie, numaratoare
vind inceputurile cuno!?tintelor de
detine diferite tuburi si aparate pen- electronice de particule, aparatura
electricitate, aparatura pentru ex-
periente de electrostatici;l, ma$ini tru studiul descarcarilor in gaze pentru studiul nucleului si al par-
electrostatice. aparate oentru de- rarefiate !?i aparatura pentru curenti ticulelor elementare, acceleratoare
mon,strarea legllor fundamentale de inalta frecventa. . de particule etc.
ale electricitatii, aparatura pentru Sectol'ul de fizidi atomica in- in sectorul caldura ~i ma~ini
studiul curentilor alternativi !?i apli- magazineaza aparatura demonstra- term ice sint prezentate aparate si
catHie acestora, tiva pentru studiul radiatiilor, apa- machete pentru studiul caldurii si
legilor termodinamicii. .
In sedoruS telecomunicatii se
pot studia procedee primitive de
s I I A II
comunicatie la distanta (acustice!?i
optice) etc. Muzeul dispune in total
de 20 de sectoare.
Avind in vedere ca exista multe
aspecte comune intre activitatea
profesorului care preda la c1asa
si muzeograful ghid, ne straduim
sa dezvoltamfunctia de muzeu-
!,'c_oala a institutiei' noastre.
Intrudt Muzeul tehnic dispune
de 0 baza materiala mult mai boga-
ta, se pot desfa$ura !,'i lectii reca-
pitu lative, de sinteza, asHel incit
fixarea cuno!,'tintelor sa se reali-
zeze direct, prin observarea apara-
telor, urmarirea fenomenelor etc.
Muzeul tehnic isi deschide larg
partite, invitind cadrele didactice
la 0 rodnica colaborare in vederea
pregatirii temeinice a elevilor, sti-
mularea creatiei tehnice, pentru
dezvoltarea stiintei si tehnicii roma-
nesti.
19

ling.
FANTE- modelul cu aeromodele, fiind contractate pen-

este inscriptia departe a-I Ie tru acest an produse in valoare de
de pe kit-mile cu avioane ce tre- multumesc toti cei ce inteleg impor- 4 milioane lei, cu posibilitati de ex-
buie asamblate, reglate ~! mal ales tanta educatiei tehnice a tineretu- port in tari cu veche traditie indus-
«zburate» de copii, inscriptie ce lui la nivelul maselor :;;i au in triala $i modelistica.
vine sa materializeze 0 initiativa fata nu 0 indicatie sau 0 de Un program de fabricatie bine
laudabila la noi in tara: aceea de a seama a unei com isH judetene, ci 0 gindit, alcatuit pe baza virstei $i
pune la dispozitia copiilor $i a realizare de netagaduit,' cuno~tintelor acumulate de cei ca-
tinerilor un mijloc de a ocupa tim- care va economiei nationale rora Ii se adreseazB, asigura succe-
pulliber cu invatatura cea mai uti la, infinit mai mult decit beneficiile sui actiunii. Mii de scrisori din toa-
aceea a indeminarii practice, a ci~ aduse comertului prin inmultirea ta tara, adresate direct fabricii vin
tigului de ~tiinta I;li experienta, a a 12 lei aeromodelul cu numarul sa confirme acest lucru. Exista mo-
aplicarii cuno~tintelor de fizica, a lor. dele pentru prel?colari, ~colari mici
unoI' sofisticate ecuatii de mate- Dar sa fim mai concreti. Actiunea ~i pionieri, flind in pregatire mode-
matica, aerodinamica ~i rezistenta, de «invadare» (pentru foarte scurt lele AI pianoI' (clasa de concurs a
garantie a intelegerii I;li aplicarii lor timp) a librariilor $i magazinelor Federatiei Aeronautice internatio-
mai tirziu. Initiativa a mizat pe acel pentru copii a fost conceputa $i nale- F.A.i.) $i 81 popular, cu fire
minunat dar al adolescentei care realizata in ani de truda, prin munca de cauciuc.
se numel;lte pasiunea zborului, a maestrului emerit al sportului, Otto Se preconizeaza introducerea in
plutirii sau necunoscutului; oricum Hints, creatorul :;;colii 1'0 mime:;;ti fabricatie a unui pianoI' telecoman-
i-am spune, cum i-am spus l;>i 0 sa de micromodele, ce a dat (,::IfY'iniinni £I at, ce va satisface atit cerintele
j se mai nu putem decit sa mondiali, a lui Francisc pietel, cit ~i pe cele specifice con-
ne ~i sa multumim ladislau ParciUab $i Dorel cursurilor de aero modele.
tuturor factorilor ce au contribuit ~ea, cu sprijinul unui director de Un aeromodel telecomandat cu
la 0 asemenea realizare. Le multu- ex(;ep,tle, inginerul lucian Oltea- aripa delta, de fapt un ae-
mim noi, modeli~tii, Ie multume$te I.P.L- Tirgu Mure:;;. rian, ce lansa 0 minge de
baieta:;;ul de la mare sau de la prezent, prin actiunea de recu- fost publicat in
munte ce maninca bataie de la a de~eurilor intreprinderii «T,ehlliurm> nr. 7/1981 (pianuriie $i
mamica pentru ca ~i-a lansat aero- mobila, se fabrica 15 tipuri de fotografia).

Succesul a generat actiuni de

perfectionare ~i completare a ga-
duselor, fiind oferite spre
ntractare in acest an ~i navo-
dele, rod al muncii proiectantu-
lui Petre din cadrul a-
celuia~i colectiv tineri uteci!?ti
. ra fabricatia de serie a
r, serii nu tocmai mici (de
exemplu «Vulturul» cu 110 repere
comercializat in 10000 de
lare).
membrii colectivului erau
demararii in itiativei proas-
adrati si au tinut sa aniver-
an de la lansarea primelor
dele printr-un concurs, de
e prezentam imagini foto, con-
«open» pentru cei mari 1l'i
pentru cei ce astazi invata sa
e inainte sa vorbeasca si
u cei ce Ie-au dat aripi, pentru
u se l?tie care dintre ei va fi
un cosmonaut, la fel de mare
icul aeromodelist de ieri, Du-
ariu, l?i Ie va povesti cum
om ce adebarcat pe luna
ca aeromodele.
felicitam ~i sa Ie multumim
acelora care prin munca
telegere au creat c1imatul ~i
iile necesare unei asemenea
i, acelor inimosi care au
ani tara a tine' seama de
ole l?i greutati, pentru ca sa
copiilor aripi, astazi din
d, balsa sau carton.. prega-
pentru cele din tibra de
duraluminiu l?i titan.
21

CALIN
Capitala patriei noastre a fost dat omenirii atltea importante va- cari men ite sa ofere 0 reflectare
In pragul acestei toamne gazda lori creatoare. Este suficient sa fidela a autenticelor proportii ce
unei prestigioase reuniuni $tiinti- amintim aid ca oameni ai pamln- Ie-au avut contributiile romanesti
fice, eel de-al XVI-lea Congres tului romanesc au imaginat $i reala tezaurul mondial de gindire teh-
international de istorie a $tiintei, Iizat rachetele cu mai multe trepte nologica, precum :;;i 0 imagine
desH\$urat sub Inaltul patronaj al de aprindere, cea dintli rafinarie concreta :;;i exada asupra valori-
tovara$ei academician doctor ingi- de petrol, primul automobil aero- ficarii superioare a creativitatii teh-
ner ELENA CEAU$ESCU, mem- dinamic, primul dinam de tensiune nico-:;;tiintifice In societatea noas-
bru al Comitetului Politic Executiv ridicata, primul avion care 9-a ridi- tra contemporana, a politicii de
al C.C. al P.C.R., prim-viceprimmi- cat prin forta motorului sau de la fncurajare a folosirii cercetarii fn
nistru al Guvernului Republidi 50- sol, cel dintli avion cu reactie, cel domeniul practicii productive.
cialiste Romania, pre$edintele Con.) dintli sistem de telefonie multipla, Cadru fertil al schimbului univer-
siliului National pentru $tiinta $i primul pod metalic din otel add sal de idei, Congresul international
T~hnologie. etc. etc. Oameni de stiinta' romani de istorie a :;;tiintei a marcat, fn
Tema Congresului, «Stiinta ~i au descoperit un nou' ele~ent chi- acela$i timp, desfa:;;urarea unor
tehnologie, umanism ~i pro- mic -- telurul, magnetonul ato- deosebit de interesante :;;edinte
gres», a avut rezonanta unei au- mic (cuanta de magnetism), radio- tematice :;;i simpozioane, cum ar fi:
tentice devize sub care cei peste activitatea artifidala a plumbului, «Rolul unititilor standard in is~
1 200 oameni de stiinta din 50 de cel mai precis echivalent mecanic 1:oria ~tiintei '~i tehnicii», «Stiin~
tari ale lumii reuniti ia Bucure$ti al caloriei, insulina, derivata areo- ta, 1:ehnologia ~i problemele dez-
au facut ca lucrarile sa se consti- lara. voltirii sociale - comparatie
tuie Intr-un moment deosebit de Importante zone ale cunoasterii ~i perspective istorice», «Creati-
important de informare $i dezba- umane au fost fundamentate stiin- vitatea ~tiintifica ~i problemele
tere a problemelor $tiintei $i teh- tific de savanti si cercetatori ro- progresului», «Revolutia in bio-
nidi, a relatiilor dintre progresul mimi in diverse domenii, cum ar logia secolului XX», «Probleme
$tiintific $i cel sodal, a celor le- fi sonicitatea, cibernetica, biospeo- ale interactiunii ~tiintelor na-
gate de utilizarea cuceririlor $tiin- logia, lingvistica matematica, hi- turii, tehnice ~i sociale», «Pro-
tifice exclusiv In. scopuri pa$nice, drogazodinamica medii lor poroa- movarea cercetirii ~tiintifice $i
pentru afirmarea creatiei spiritu- se, mecanica invariantiva, antibio- invatamintului in istoria $tiintei
lui uman In slujba popoarelor $i terapia, citologia. De asemenea, lj>i tehnicii».
civitizatiei. mari capitole ale $tiintei contem- Prin ansamblul temelor discu-
Cu ocazia desfa$urarii lucrarilor porane -- fizica, matematica, chi- tate, menite sa contribuie la relie-
congresului au fost reafirmate con- mia, medicina, lingvistica, energe- farea importantei laturii prospecti-
tributiile deosebit de valoroase pe tica - numara printre prindpalii ve a istoriei :;;i filozofiei $tiintei,
care poporul roman le-a pus In animatori ai progresului savanti prin realismul propunerilor Inre-
slujba progresului $tiintei $i teh- romani. gistrate cu prilejul lucrarilor pri-
nicii, a civilizatiei mondiale. Un in cartea de aur a evolutiei uma- vind necesitatea unirii tuturor efor-
impresionant numar de obiecte, nitatii, de$i istoria $tiintei a fost turilor pentru evitarea pericolelor
unelte, instalatii $i tehnologii slnt flU de putine ori vitrega fata de unui conflict, pentru salvarea civi-
originare din Romania, ele consti- prioritatile romane$ti, se afla as- lizatiei umane, eel de-al XVI-lea
tuind un pasionant capitol al crea- tazi inscrise la loc de cinste nu- Congres international de istorie a
tiei populare anonime. Alaturi de mele lui Traian Vuia, Aurel Vlai- $tiintei, desfa:;;urat la Bucure$ti,
cele peste 400 de asemenea «in- cu, Anghel Saligny, Henri Coan· a constituit 0 ampla :;;i valoroasa
ventii», datorate geniului poporu- da, Gogu Constantinescu, $te- manifestare :;;tiintifica, cu 0 larga
lui roman) stau la locuri de dnste fanProcopiu, Stefan Odobleja, participare ce a stimulat conlucra-
In istoria umanitatii descoperirile Anas1:ase Dragomir, Nicolae rea Intre savanti, intre foruri $i
unor mari personalitati ale $tiintei Paulescu. Hermann Oberth, institutii de profit in scopul solu-
$i tehnicii romane$ti, care, prin George Emil Palade, Matyla tionarii problemelor complexe al
forta creatoare a glndirii lor, prin Ghica, Elie Carafoli. contemporaneitatii, in spiritul p
cutezanta inventiilor, au deschis in cadrul lucrarilor celui de-al cii $i echitatii, corespunzator i
noi orizontu ri cu noa$terii. XVI-lea Congres international de tereselor :;;i aspiratiilor tuturor n
Romania se Inscrie printre pu- istorie a :;;tiintei speciali$tii romani tiunilor.
tinele tari mijlocii ale lumii care au au prezentat numeroase comuni-
22

;-
e
n
Sport ce a cunoscui nu numeroasele 'mluri

mai 0 exploziva dezvoltare a mc:mc:ualle obtinute
disciplinelor sale, ci ,i 0 popu- atesta cu
laritate din ce in ce mai mare- xistenla unei autentice
modelismul este astazi indragit tionale cu un pr4?<st:igiiu
ci de mii de tineri din tara soDidat
ra.
meroasele competilii judea in
regionale ,i nationale, cam- lismul trebuie mai
i concursuri cu carac- in ,come generale, Uiceele de
publican reunesc anual la specialitate, acolo unde cei ce
start elevi ,i studenti, muncim indragesc sporiul microconm
tori ,i tehnicieni, tineri specia- structiilor avia-fice sau maritime
llIIIIfi~di care ,i-au ales pentm se pot bucum de sprijinul calim
trecerea placuta ,i utila a ticat al de special"
pului libel' un hobby coml:~le:l(. tate. a veni in sprijin
c funde valente tinerilor din cercurile tehni
ctive. . apRicative de modelism, in
ismul, in toate varian- matoarele pagini ale Almana
presupune astfel nu nUn lui «Tehnium» pubHcam
ati ,i aptitudini necesa
m interesante modele ce
construirea de aero, veni, prin competenta ,i talentu
navo, auto sau rachetomodele- celor ce Ie VOl' construi, adeva
lor, ci ,i femeinice cuno,tinte rate candidate la tithui republi m
din variate domenii ale cunoa,- cane.
terii umane - fizica, mecanica, A,teptind de la cititorii no,·
electronica, chimie, matemati- tri noi propuneri pentm viitoare
ca, istorie etc. articole in revista sau in urma·
Minutia ,i acuratetea COnm toarea editie a almanahului, do·
structinol' prezente in finalele rim futuror constructorilor mult
campionatelor republicane, nU m succes! (C.S.)
23

Prof. N. HOMESCU,
Cugir
Tn octombrie 1910, marele Palat
de expozitii din Paris a gazduit al
doilea Salon international de aero-
nautica, la care au fost prezentate
ultimele creatii din acest domeniu.
Printre exponate se afla un aparat
cu totul deosebit, de culoare rO$U
inchis, caruia ii lipsea elicea $i,
totodata, prezenta multe inovatii
constructive, total diferite de ceea
ce se cu no~tea pina atunci in
in acest domeniu.
Principalele caracteristici pre-
zentate pe placa din expozitie erau:
anvergura - 10,30 m; lungimea-
12,50 m; suprafata portanm-
32,70 mp; profunzimea aripii -
1,75 m; greutatea in Iinie de zbor-
420 kg; tractiunea motorului la
punct fix- 220 kgf, iar constructo-
rul sau era inginerul roman Henri
Coanda.
Aeroplanul turbopropulsat al lui
Henri Coanda era un biplan de
tipul sesquiplanului, monoloc, echi-
pat cu un motor aeroreactiv ~i
inovatiile constructive erau urma-
toarel'e:
Longeroanele principale ale ari-
pilor pentru prima data erau fabri-
cate din otel aliat cu niche!. Longe-
ronul anterior era situat in imediata
apropiere a bordului de atac, iar
cel posterior putin in spatele _cen-
trului de presiune al aripii. Intre
longeroane, profilul aripii avea 0
curbura pronuntata, care se ame-
liora treptat spre bordul de fuga ~i
se term ina in Iinie dreapta. Tre-
buie remarcat elementul revolu-
tionar al aripii: voletul cu fanta de
bord, care permitea marirea sub-
stantiala a portantei.
Rigiditatea celulei biplan era asi-
gurata prin doua perechi de mon-
tanti din tuburi de otel aliat, ampla-
sati median intre longeroane ~i
24

fuzelajul. Acesta miC$orarea rezistentei la inain-

triunghiulara cu tare.
bombate. Pia· Motorul aeroreactiv se compu-
Til" . . " " , , , erau invelite cu nea dintr-un motor cu piston cu
vopsit $i lacuit cu patru cilindri, racit cu apa, marca
«CLERGET», de 50 CP la 1 000 rotl
superioara, sub fuze- min, care antrena, prin intermediul
ampenajului, era mon- unui multiplicator de turatii, un
plan sustentator auxiliar, de compresor, imprimindu-i 0 turatie
anvergura. Tot pe fuzelaj, in de 40000 rot Imin. De aici, aerul
laterale erau montate ra- era refu lat in camerele de ardere,
de racire a motorului, de sectiune inelara, amplasate de 0
facea cu apa parte $i de alta a fuzelajului. Aici
era compus din pa- se injecta combustibilul care, in
fixe, de forma triun- contact cu gazele de ardere ale
prin patru pla- motorului $i aerul impins de com-
de aceeasi forma. Pla- presor, ardea, iar gazele produse
erau astfel dispuse incrt for- ie$eau prin ajutaje, creind forta de
sistem cruciform, diagonal. reactie necesara propulsiei mo-
, ampenajului era de apro-
I I I 1 U " I I " '.... torului.
200/0 din lungimea totala a Dupa inchiderea expozitiei, apa-
Organele de comanda ratul a fost transportat pe terenul
actionate de doua volane si- de la Issy-Ies-Moulineaux pentru
de 0 parte $i de alta a carlingii. incercari de zbor. in ziua de 16 de-
de aterizare, foarte scund, cembrie 1910, in carlinga a luat loc
se compunea din doua roti in fata, tinarul constructor. Dupa ce a rulat
care puteau fi partial camuflate in mai multe zeci demetri,aparatul a
grosimea aripii inferioare. Aceasta decolat aproape de la sine, spre
constituie prima incercare de folo- surprinderea pilotului, care pierdu
sire a trenului de aterizare esca- controlul comenzilor, iar aparatul,
motabil. Rotile erau montate c1a- pierzind viteza, se sfarima de pa-
sic, pe arcuri plate de otel. intre ele mint $i lua foc, pilotul scapind
era montata $i 0 patina. La partea teafar. Aceasta incercare consti-
dinapoi a fuzelajului era montam 0 tuie primul zbor din lume al unui
alta patina, mai mica, cu rol de aeroplan propulsat de un motor
bechie. aeroreactiv $i aceasta cu trei de-
Rezervoarele de combustibil erau cenii inainte ca Heinkel, Campini
instalate (pentru prima oara) in si Whittle sa fi construit avioa-
aripa superioara, contribuind la nele lor.
25

este mutat de suo axa fuzelajului,

deasupra axe;; modul de carenare
al coloanei dorsale, forma ampe-
najului vertical difera; capacitatea
rezervoarelor interne este marita
la 2850 I; motorul: un R-11 de 58,4
kN; tunul de 30 mm este inlocuit
cu un tun extern de 23 mm cu
doua tevi, acro~abil in planul axial
al fuzelajului.
MIG.;21 PfM, varianta similara
cu PF. Se schimba modul de des-
chidere al cabinei, forma $i mari-
mea coloanei dorsaIe; diverse a-
daptari ale trenului de aterizare,
MIG-21, unul dintre cele mai cu-

I Arh. MiHAl A~JCREI
E-2A prezenta 0 lime deosebita

echipamente.
MIG-21 STOL in iulie 1967, la
Domodedovo este prezentat un
prototip STOL, direct derivat din
MIG-21 PFM, aparatul, fiind echi-
pat cu un motor suplimentar de
sustentatie, este mai lung cu 1,22 m.
A-144 este varianta speciala care
noscute avioane de interceptie din seriilor anterioare, insa pastra aripa a efeetuat zboruri simultane cu
lume, creatie a birourilor de pro- in sageata -5t'. Viteza atinsa de supersonicul de pasageri TU-144.
iectare conduse de colonel gene- E-2A este de 1 900 km/h, iar pla- Realizat pe baza unei celule de
ral Artem Ivanovici Mikoian ~i fonul maxim de 18000 m; plafonul MIG-21 PF, cu aripa analoga gigan-
matematicianul Mihail losifovici de 10000 m era atins in 1,3 minute. tului de pasageri, aparatul este lip-
Gurievici, impline~te anul acesta Avionul a fost realizat intr-o va- sit de ampenaje orizontale, functi-
25 de ani. EI reprezinta una din cele rianta cu motor-racheta, suplimen- ile acestora fiind preluate de sec-
mai valoroase realizari in dome- tar, SRD-S-155, pe linga motorul tiuni mobile ale bordului de fuga.
niu, dovedind de-a lungul anilor principal, un RD-9J de 37,26 kN; Denumirea de A-144 are la origine
calitati deosebite, aparatul fiind astfel echipat, numit E-50 A, apa- ANALOG-144.
modernizat in decursul exploata- ratul atinge viteza maxima de 24W MIG-21 M/MF exterior similar eu
rii. Du pa 0 istorie ce nu poate fi km/h (2,3 Mach) $i plafonul maxim MIG-21 PFM; eehipat cu motor
contestata, aparatul incepe sa fie de 25600 m. R-13-300 de 50-64,73 kN; patru
retras de pe pistele de zbor, locul MIG~21 u. in anul 1963 este rea- puncte de acro~are armament sub
lui fiind luat de alte aparate MIG, lizata prima varianta bloc, direct planuri in loc de doua puncte la
modeme, care corespund actua- derivata din MIG-21 F, cu doua celelalte variante.
lelor cerinte pentru aviatia de in- locuri in tandem; aparatul este des- MIG-21 UM varianta biloe, deri-
terceptie. tinat ~colilor de piloti pentru MIG- vata din MIG-21 MF, cu motor
MIG-21 f. Primul avion din seria 21. Aparatele din seria F sint ca- R-13.
MIG-21 poate fi considerat apara- pabile de viteze maxime 1,5-1,9 MIG-21 R/RF, varianta de re-
tul E-2A (E -4), care a efectuat Mach $i 1 100 km/h la joasa alti- cunoa$tere tactica, bazata pe se-
primul zbor la 16 iunie 1956. E-2A tudine (110 m). Armamentul cu- riile PFM, respectiv MF.
este realizat pe baza unui nou mo- prinde un tun de 30 mm inglobat in La mitingul aviatic din 1967,
tor de tip Tumanski RD-11 de fuzelaj $i doua rachete aer-aer U.R.S.S. prezinta inca trei prototi-
peste 50 kN, cu fortaj, aproape de cu autoghidare in infraro$u, sau puri MIG: un MIG cu geometrie
doua ori mai puternic decit motoa- doua lansatoare de proiectile reac- variabila, monomotor, monoloc; un
rele utilizate la aparatele anterioare tive nedirijate. Rezerva interna de MIG STOL cu aripa delta, mono-
(MIG-19 - RG-9B de 31 kN). La combustibil, de 2340 I, poate fi motor cu prize lateraIe pentru ad-
celelalte serii MIG au fost utilizate suplimentata cu un rezervor extern misie aer; tre; aparate de tip E-266.
motoare RG-20 de 7,85 kN pentru de 490 I, largabil in zbor. Simplitatea formei acestor tipuri
MIG-9; RD-21 de 9,81 kN pentru MIG-21 PF se deosebe:;;te de de avioane poate fi abordata cu
MIG-9FR; RD-45 F de 22,27 kN MIG-21 F prin priza de aer cu dia- u~urinta de construetorii amatori
pentru MIG-15; WK-1 de 26,49 kN metrul de 91 cm, fata de 69 cm; pentru realizarea unor interesante
pentru MIG-iS bis ~i MIG-17; WK-1 F conul de reglare al sectiunii de modele.
de 33,16 kN pentru MIG-17 F/PF. admisiune, mai mare; tubul Pitot


I
Din lista cuprinzind «VaseIe Navigatiei Flu- :;>i reparatii succesive, prin adaugihi $i moderni-
viale Rom€me», in anul 1904, aflam urmatoarele zari de cabine.
caracteristici ale acestei nave de pasageri: Reconstituirea este realizata dupa albumul
Lungimea . . . . . 20 m. omagial publicat de Societatea romana de stat
Latimea . . . . . . . 3,5 m. pentru navigatie pe Dunare, N.F.R., cu ocazia
Pescajul . . . . . . . 1,1 m. aniversarii a 25 de ani de la infiintare, 1881--1922,
Tonajul net 30 t. data la care aceasta societate era a doua ca
Puterea masinii 40 CP marime la Dunare.
Anul constructiei . 1877. Recomandam constructia acestui model la
Observatie: cumparat de la Societatea Petcut clasele de machete Cz, C+ sau autopropulsate
Co. EH pentru pionieri.
Tn aceI an, comandantul vasului era Obar$anu Coloratura este urmatoarea: negru - opera
Dumitru- capitan secund clasa a II-a, iar ajutor moarta, cO$ul $i cazanul, rO$U - opera vie,
Vasiliu Gheorghe - mecanic c1asa a III-a. colacii de salvare, lumini de pozitie, alb - cabi-
A participat ca transportor de trupe la primul nele, dungile ornamentale de pe corp, gal ben -
razboi mondial, fiind scufundata prin lovituri de ramele ferestrelor, catargul, bastonul de pavilion;
artilerie in 1916. puntile erau din lemn la intreaga nava, fiind prote--
Dupa cum putemobserva de la prima vedere, jate cu tabla striata vopsita verde in dreptul caza-·
este 0 nava deosebit de pitoreasca, ce a ajuns nelor.
la acest aspect exterior in urma unor modificari
Ing. CRISTIAN
meestru


Casa de cultura, a l?tiintei ~i teh- Cursurile organizate pe domenii imbinarilor sudate, in varianta
nidi pentru tineret Bra~ov este 0 in- urmaresc sa asigure prin policali- realizata in anul 1980/1981, insu-
stitutie cu caracter politico-educa- ficarea tinerilor forta de munca spe- mind 7 propuneri de inventii bre-
tiv l?i tehnico-l?tiintific subordonata cializata pentru locurile de munca vetate.
Comitetului judetean Bra$ov al deficitare din acest punct de vede- De asemenea, de larg interes
U.T.C. re din economia judetului. Astfel, sint lucrarile Instalatie de sudura
Tn cei $apte ani de activitate, se organizeaza permanent: cursuri cu energie inmagaz'inata in dmp
institutia $i-a orientat preocupa- de initiere, calificare, specializare; electric $i comuta1ie statica, cu
rile in directia realizarii amplei mil?- cursuri ale Universitatii populare suprapunerea unei componente
cari de masa «$tiinta-tehnica-pro- tehnice (cicluri de lectorate de spe- de inalta tensiune si frecven1a,
ductie» lansata de Uniunea Tine- cialitate); cursuri de informare si Traductorul de pozilie fara con-
retului Comunist in cadrul Festiva- completare a cunostintelor stiinti- tacte sau Motor rotafiv in doi
lului national «Cintarea Romaniei». fice Si tehnice de specialitate; timpi s.a.
Casa de cultura, a l?tiintei $i teh- cursuri de initiere in tehnica docu- Popularizarea rezultatelor deo-
nidi pentru tineret din Bra$ov cu- mentarii stiintifice Si tehnice, in sebite obtinute de tineri in activi-
prinde in acest moment peste 8900 metodologia activitatii de cerce- tatea de creatie tehnica este asi-
de tineri legitimati, participanti la tare Si creatie. gurata de buletinele de informare
activitatile cu caracter permanent o preocupare permanenta 0 con- tehnico-$tiintifica si culegerile de
ant in sediul propriu, cit Si in filialele stituie depistarea tinerilor cu reali- referate editate periodic de insti-
$i grupele de lucru organizatein zari valoroase in domeniul creatiei tutia noastra.
intreprinderi ~i Scoli din Brasov Si tehn ico-$tiintifice. . Formarea deprinderilor practice
localitatile mai importante ale ju- Sesiunea Tehnologii actuale la tineri, educatia prin munca Si
detului (Fagaras, Victoria, Zarne~ti, $i de perspectiva - implicatii pentru munca sint asigurate de
RiSnov, Cod lea, Sacele), iar anual tehnice $i umane sau simpozio- activitatile din cadrul cercurilor teh-
peste 23000 de tineri participa la nul Tineretul Si energia sint ac- nico-aplicative, care ofero conditii
activitatile de propaganda tehnico- tiuni intrate in traditie Si la care de materializare a ideilor tinerilor,
stiintifica. sute de tineri din intreaga tara rea- de constructie a unor prototipuri
Un domeniu important al activi- lizeaza eficiente schimburi de opi- $i de experimentare a acestora.
tatii noastre il constituie pregatirea nii sub indrumarea unor remarca- Peste 150 de specialisti colabo-
profesional-stiintifica. Aceasta cu- bile personalitati ale vietii stiintifi- ratori acorda asistenta tehnica, in-
prinde actiunile menite a dezvolta ce si tehnice romanesti. druma activitatile teoretice si prac-
la tineri raspunderea fata de execu- Tn ultimul an au fost facute 11 tice, iar fondul de Iiteratura tehnica
tarea la timp $i de buna calitate a propuneri de inventii brevetate. u- al bibliotecii ofera largi posibilitati
sarcinilor ce Ie revin in cadrul uni- nele din lucrari fiind preluate in de informare si documentare.
tatilor economice, actiuni de cali- productia de serie sau fUnd in curs S-au realizat importante lucrari
ficare $i perfectionare profesionala, de lansare. de autodotare Si amenajare a labo-
prin intermediul Politehnicii munci- Dintre acestea mentionam In D ratoarelor Si atelierelor proprii, din
toresti pentru tineret stalatia de tratamente termice a sediu si din filialele existente in di
ferite localitati ale judetului.
30

lucrarile realizate in pro-

serie pentru dotarea clu-
!?i caselor de cultura ale
lui din tara se numara ~a
u motor, kartul de competitie,
de lumini, amplificatoare etc.
puri de tin~ri. realizeaza stu-
proiecte onglnale pentru te-
me preluate, elevi ~i stud~nji e-
fectuind in tiecare an practlca de
ectare in atelierele ~i labora-
rele Casei de cultura, a !?tiintei
$i tennicii pen~ru tineret d~n Bras~y.
In acela!?i t1mp, acordam spnJIn
cercurilor tennico-aplicative din ju-
det l?i din tara, caselor de cultura
~i .cluburilor pentru tineret, prin
realizarea ~i livrarea catre acestea
a unor materiale sportive l?i de
practica culturala.
Asociatia sportiva pentru spor-
turi tennico-aplicative a Casei de
cultura, a stiintei l?i tennicii pentru
tineret Bra$ov reuneste numero$i
tineri cu rezultate deosebite in acti- Traductorul de pozitie tara contacte reprezintii
vitatea de proiectare, constructiva unul dintre brevetele de inventie dobindite de tinerii
de la Casa de cultura, a ~tiintei ,i iehnicii pentru
$i competitionala, mai multi mae$- tineret din Bra,ov.
tri ai sportului, recordmeni natio-
nali, campioni $i vicecampioni na- interjudetene $i campionate na- de valoroase reeorduri nationale.
tionali. tionale, sint un prilej de verificare Casa de cultura, a 'stiintei
. Un exemplu semnificativ 11 con- a performantelor constructive !?i a $i tehnicii pentru tineret din
stituie l?i faptul ca primul cosmo- tehnicii de pilotaj dobindite. Brasov functioneaza pe prin-
naut roman, inginerul Dumitru Pru- De un larg interes se bucura cipiul autofinantarii, realizind
nariu, membru al Casei de cultura, competitia interjudeteana, deveni- nual, la cca doua milioane de
a stiintei $i tennicii pentru tineret ta traditionala, «Cupa Bra~ov}} pen- venituri, beneficii de peste 600
din Bra$ov, a activat in cercul de tru aeromodele radiocomandate. de lei, fond uri ee sint utilizate
constructii aero Si navo Si in pe- Echipele noastre reprezentative tru dezvoltare !?i autodotare. P
fioada premergatoare pregatirii sint campioane l?i vicecampioane gramul de microproductie, care
pentru zborul cosmic. nationale, la diferite categorii de sigura posibilitatoo autofinanta
Competltiile organizate in Bra- virsta, mai multi ani consecutiv, institutiei, cuprinde realizarea de
sov, ca Si participarea la competitii iar componentii lor sint detinatori luerari pe baza de comanda ferma.
Instalatie de SUa
dura. eu energie in-
magazinati in cimp,
cu suprapunerea u-
nei componente de
!nalta. tensiune "
malta. frecventa. 0
valoroasa. realizare
a tinerilor brilfoveni.
31

• In 1980, circa 346000 de tineri muncitori,

tehnicieni, speciali~ti, elevi ~i studenti au parti-
cipat la concursuri de creatie tehnico-~tiintifica
pentru tineret.
• In anul precedent, peste 13000 de tineri au • Fata de anul 1977, clnd existau 12632 de
devenit autori de inventii si inovatii, care au con- cercuri de creatie ~tiintifica ~i tehnico-aplicative
tribuit In mod decisiv ia sporirea produetivitat ii In unitati de productie, l?coli, facultati, case de
muncii In unitati industriale, agricole, de lnva- cultura, In prezent numarul acestora trece de
tamlnt, cercetare ~i proiectare. 17000.
• In 1980, circa 1 400 de tineri au primit bre- e Numarul tinerilor din cercurile de creatie
vete de inventie pentru realizari deosebite In ~tiintifica ~i tehnico-aplicative a crescut de'la
optimizarea tehnologiilor industriale. 349185 In 1977 la circa 500000 In 1980.
" Daca In anul 1977 au fost rezolvate direct e Numarul comisiilor profesional-l?tiintifice
de catre tineri l?i organizatiile U.T.C. circa ale U.T.C. a crescut de la 1 666 In <1977 la 2010 In
14000 de teme de cercetare, In anul 1980 numa- 1980, acestea activind In unitati de productie, de
rul acestora a crescut la peste 23000. cercetare ~i proiectare, In l?coli l?i facultati.
cum ar fi lucrari de cercetare si economice si de Irwatamint. activitatilor, prin cre~terea cantita-

proiectare, studii, realizari de pr~ Timpul petrecut la Casa de cul- tiva $i calitativa a cuno$tintelor do-
totipuri, instalatii !?i dispozitive e- tura, a $tiintei !?i tehnicii pentru blndite, posibilitatea de a raspunde
lectronice, programe pentru ma- tineret Bra!?ov in mod placut ~i util cu competenta sporita obiectivelor
!?ini de facturat !?i contabilizat, pen- asigura tinerilor, prin valentele for- majore ale revolutiei tehnico-~tiin
tru ma!?ini FC-64 !?i FC-128, ma- mativ tehnke, etice si estetice ale tifice din patria noastra.
chete la scara pentru studii !?i cer-
cetari, macro !?i microfotografii, lng- ALEXANDRU POPA
filme documentare, karturi, ambar-
catii, orgi de lumini1amplificatoare,
lucrari din fierforjat, metaloplastie
$.a., conform profilurilor laboratoa-
relor si atelierelor.
Activitatile Casei de cultura, a
$tiintei ~i tehnicii pentru tineret
Bra~ov au, de asemenea, in vedere
largirea orizontului de cultura
generala a tineretului, cunoa$terea
celor mai valoroase opere din crea-
tia nationala ~i universala, forma-
rea discernamlntului critic al tine-
rilor In aprecierea fenomenului ar-
tistic contemporan.
Activitatea clubului de anticipa-
tie !?tiintifica «NOVA» deschide
largi orizonturi de cunoa$tere mem-
brilor sai $i tuturor tinerilor partici-
panti.
Casa de cultura, a $tiintei !?i
tehnicii pentru tineret organizeaza
activitati cultural-educative $i po-
Iitico-ideologice in organizatiile
U.T.C., la c1uburile din unitatile
Cercurile tehnico-apii-
cative din cadrui Casei de
cultura, a ,tiintei ,i tehnicii
pentru tineret Bra,ov asi-
gura conditii de materiali-
zare a ideilor tinerilor, con.,
structia prototipurilor f$i
experimentarea acestora.
in cadrul Casei de cul-

tura, a ,tiintei ,i tehnicii
pentru tineret i,i desfa,oa-
ra aetivitatea 0 asociatie
sportiva pentru sporturi
tehnico-aplicative (kar-
ting, modelism, deitapla-
nism).

difuZOL
conform dese-
inIasu- 790 K), cit ~i pentru ven¥! modulat la borna de
trebuie 'sa reflex.
Lungimea
un alt manson
inta sur,area 3 ~ 6.
se realizeazii eu
(ll 0,45 mm. Mai intii se testeaza sursa de ten-
siune (nn se conecteaza alimentarea
etajelor Cu ajutorul
unui de eurent eontinuu
se verifica daca tensiunea in punctul A in
{fata de masi!) este de eea + 15 Vee. punde sensibiliHi!ii a
In punctul B trebuie sa existe 0 ten- tului. Daca a fost
siune de 12 V, iar in C 0 tensiune de ell ~i piese buna calitate,
aproximativ 11,4 V. poate fi mai buna de
Se eoneeteaza alimentarea etaju- 5/lV, pentru 0 a semnalului
lui final. Potentiometrul P se in difuzor de putin 50 la un
eu eursorul ~atre capiitul semnal/zgomot de 10
eorldensatorul C 6 (punctul D). cazul in care nu se
se coneeteaza un aparate de masum ~i control uu",", "UUv.
ee fur- se face 0 testare aproximativa
am- cum urmeaza. Se examineaza
mY. di- atentie daca nu exista vreo
semnalul seala de' cablare. Condensatorul
50mV. ~e fixeazil valoarea
valoarea

Se alimenteaza montajul. Cu 0 ~uru

be1nita linuta in mim se atinge punc-
tu1 D.. Indifuzor trebuie sa se auda
un brum puternic. Se cup1eaza antena
~i se incearca receptionarea unui post
in banda de 49 m (este bine ca testarea
I
sa se faca seara, dnd· propagarea in
aeeasta banda estemai buna). Prin
reglarea alternativa a va10rii eonden-
satoru1ui C V2 ~i a pozitiei inra~l.lfarii
1 ·2 = 3~pire 4 - 5, se va obtine un punet optim de
3 .. 6 =20opiffi sensibi1itate ~i seleetivitate a apara-
- "). . Cv.Em ¢OA·5mn->
4 • 5 - J SPire tu1ui.
7· [3 = 4spire
eu un tranzistor eu efeet de drena (secundarul Iii TR-2) $i face actionfnd

cimp Cll doua porti se poate realiza poarta a 2-a. Functionarea optima mireglabil de
un mixer autooseilator, oscilatorul a montajului, ded $i obtinerea unui este de ordinul
fiind pilotat ell cristal (f=10,245 coeficient de conversie maxim, se
MHz). Pe poarta 1 se apliea sem-
!:lalul Cll frecventa de 10,7 MHz.
In circuitul drenei sfnt conectate,
in serie, doua transformatoarede
frecventa intermediara; unul se va
acorda pe frecventa de rezonanta
a cristalului, iarcelalalt pe frec-
venta de 455 kHz. Deoarecea fost
folo'sita 0 bobina gata facutade la
receptorul «Mamaia», care rezo-
neaZ8 pe10,7 MHz, a fost necesara
conectarea fn paralei a unui con-
densator de 10 pF.
Oscilatorul se realizeaza prin
reactie pozitiva fntre circuitul de
34
Etnitatorul prezentat se inscrie pe

liuia montajelor de me-
die si lueml banda de
40 m MHz); semnalul emis este
£ara purtfitoare, iar 0 banda late-
rala s-a elirninat prill metoda dubla
modulare ~i defazare RLC. Atenua-
rea variaza intre 40
60 in mare
de ecranari, etc. Atenuarea
benzii Jaierale nedorite variaza intre \~
30 45 Maximul de atenuare MJLxe:rc.le sint comutator-
o de eea inversor eu transformator rliF" ...,..nti,,!
Ml)n1tapJI contine un osci- Un mixer este format
doua mixere, dele D3 In!a~urarea
defazare (AF RF), doilea
(0-3000 un diodele
filtru (7,0-7,1 un L s se
preamplificator de mierofon, un pre- eu eel al Lj,
amplificator de radiofrecventil, un Bobina L 7 contine 2-±-2 spire
amplificator final ~i 0 sursa de ali- o 0,12 mm. Cde doua sec-
mentare. tiuni ale iIlIa~unlrii se bobineaza cu
dnblu fir. Inceputul uneia din cele
doua infa~urari se leaga eu sfir~itul
celeilalte, obtinindu-se priZLl media-
na. Bobina L s face parte din FTR
Semnalul furnizat de mierofon ~ocurile Sz S3 sint similare cu SI'
atenuata eu 30-45 dB, ill funetie de
ajunge la intrarea tranzistorului T 3' Filtrul (7,0-7,1
reglajul efectuat din PI' P 3' P~, P 5'
Amplifieat in etajul preamplifieator MHz) asigura 0 separare a semna-
P 6 ~i P 7 • Sarcina mixerului este for-
(T3' T 4)1 semnalul estc cules din co- mata din filtrul treee-banda (7,0-
lului uti! fata de alte produse de
leetorul tranzistorului T 4 prin inter- 7,1 MHz). mixare. Bobina Ls impreuna cu ca-
mediul condensatorului C II ~i tri- pacitatea C I9 rezoneaza pc 7,07-
Dupa filtrarea glcbala, semnalul
mis la intrarea filtrului treee-jos. Dupa ajunge in preamplifieatorul de radio- 7,08 MHz. Circuitul format din con-
filtrare (L 4 , C l2 , C I3 ), semnalul ajun- densatorul C ZI ~i bobina L 9 rezo-
freeven ta (T 5' T 6' T 7)' Sarcina aees-
ge, prin· intermediul retelei de defa- neaza pc cca 7,03 MHz. Largimea
tuia este formata din circuitul acor-
zare, la intrarea etajului de mixare. dat L II C Z6 ' Semnalul obtinut are de banda depinde de valoarea eon-
Aid sose~te ~i semnalul de radio- un continut neglijabil de ~rmonice.
densatorului C zo. Cele doua miezuri
frecventa defazat de reteaua PI-C6, sint de tipul celor folosite la oscila-
De aici semnalul este aplicat la in-
Mixerele eehilibrate elimina purHi- trarea etajului final. tor ~i separator. Bobina L g contine
torul, iar datorita defazarii apare 7 spire din CuEm (~ 0,12 mm. Bobi-
numai 0 banda lateraHi, eealalta fiind na 1.9 contine tot 7 spire, iar L lo
3 spire.
PreamplificatomI de radio-
frecvent:l este realizat cu trei tran-
zistoare (T 5 , T 6 = Be 107, T 7 =
Oscilatorul, de tipul Vaekar- tipul RC ~i contine po1l't1\1ul11etrul BC 177). Structura amplificatorului
Tesla, s-a realizat cu un tranzistor semireglabil PI ~i condell~a[(lrul C 6. (cu cuplaj prin emit or) permite obti-
(T I) BC 107. Pentru a avea 0 sta- Preamplificatorul de microfon nerea unei amplificari mar~ fara a
bilitate maxima ~i 0 radiatie parazita este realizat cu doua tranzistoare exista pericolul unei autooseilatii.
minima, condensatorul variabil Cv se (T 3' T 4) tip BC 107. Cele doua tran- Tranzistorul T 6 lucreaza in monta,
ecraneaza intr-o cutie metalica. Con- zistoare formeaza un montaj com- cu baza comuna (BC). Sarcina, in RF,
densatoarele C z ~i C 3 vor fi alese pus. Stabilizarea punetului static de o constituie circuitul acordat L I 1
astfeI inclt sa 0 buna comDen- functionare se face printr-o reactie C Z6 ' Condensatorul C n decupleaza
sare termica. Freeventa se stabili- serie-serie (R s ) ~i una parale1-paralel la masa radiofrecventa. Bobina L II
zeaza dupa cca 5-10 minute, ill con- (R 5, R 6). Din potentiometrul semi- contine 7 spire din CuEm (" 0,25 mm.
tinuare alunecarea fiil).d neglijabila. reglabil P z se regleaza amplificarea Bobina LIZ are 4 spire cu priza la
Bobina 1. 1 se realizeaza pc un miez etajului. mijloc. Bobinarea lui L 12 se face
folosit in etajele FI ale receptoarelor Fihrul trece-jos (FTJ) este for- fir dublu. Inceputul unei sectiuni se
tip «Electronica», «Tehnoton». In- mat din bobina 1.4 ~i condensatoa- leaga ell sfir~itu! celeilalte, obtinin-
Ia~urarea contine 7 spire din CuEm rele C 12 ~i C 13" Caracteristica de du-se priZLl mediana. Miezul folosit
-±- miltase (~~ 0,25). SI contine 30 spire atenuare a aeestuia se da in figura 2. este de acelasi tiD cu eele folosite
Robina trebuie sa aiba 0 inductanta In FTB. .•
din CuEm 0 0,2. mm, bobinate pc
o rezistenta de 0,5 Wl1 MQ. de cca loo;mH. Numarul de spi~e Amplificatoful final. Semnalul
Separatoml contine tranzistorul depinde de' inductanta speeifica a de radiofrecventa furnizat de pre-
T z· Bobinele L z ~i L3 se copstruiesc miezului (nH/spZ). Pentru 0 indue- amplificator se culege de pc 0 ie~irc
p.e un miez similar cu L I. Infa~ura tantil specifica de 400 nHI spz, nu- simetrica ~i se aplica unui amplifi-
nle 1-2 ~i 3-4 sint identice ~i contin marul de spire este: 1-2= 200 de spire cator in contratimp. Tranzistoarele
cite 20 de spire din CuEm I/> 0,12- ~i 2-3=300 de spire din CuEm ~i) folosite sint de tipul BD 135-137-139.
0,15 mm. 0,12 mm. montate pe radiatoare de 40 cm z.
Reteaua de defazare RF este de Reteaua de defazare AF este de Sarcina etajului este un circuit deri-
35

sc alimcntcazIi de la rctea
mcdilll unui transform~tor "AKA~r,,{',r
ce poatc furniza 0 tensiunc de 20
la un eurent de minimum
Etajul final alimenteaza
siune nestabilizata. Pentru
s-a prevazut un stabilizator
eu un Polarizarea
tranzistoarelor face de la
tensiune de 5,6 V,
bobinei
defazorului de
se etaloneaza ell arrlplitucHrlca
de
condensa-
limita inferioara
schimba din

darea circuitelor Potentiometrul P a se fixeaza in se etalonea7A ca in cazul re-

Pentru aceasta, corespunzatoare amplifiearii defazorului de
necteaza ecranul osciloscopului aceea se conecteaza intrarea
diul sa apara nici un fel de si Y in M sau invers.
mica (sub eaz contrar, exista euplaje . generatorului se reglea-
parazite ~i sint necesare masuri de Din P4 ~i P s se
ecranare a montajului. Dupa termi- pina de pe
narea acestei se conecteaza osciloscop eapata forma unci cere.
in montaj C7 ~i Cs. aeeea se controleaza dam de-
osciloscop (punctul P sau R) va ramine aproape constant in
un semnal eli 0 anumita am- audio (300-3400 Hz). Opera-
plitu<line. Condensatorul Cv se re- tia urmatoare consta in testarea an-
ca la VFO-ului sa apara ~amblului filtru
tre,:;ven ta de MHz. Echilibrarea VFO -separator
se realizeaza din plificator de radiofrecventa. ali-
tiometrele P 6 ~i P 7 , menteaza eu tensiune etaje1e enume-
obtinerea unci atenuari maxime a rate. Amplitudinea semnalului furni-
purtatorului. zat de generator se fixeaza 0 va-
Reglarea filtrului trece-jos ~ a de- loare cuprinsa intre 0,1 ~i 1 (virf
fazorului de audiofrecventa se face la virf) ~i se aplica in punctul 1. Osci-
cu montajul nealimentat. 'Se scoate loscopul se cupleaza in punctul P
din montaj C l l . In punctul J se co- sau R. Se baleiaza freeventa audio
necteaza generatorul de audiofrec- intre 0,3 ~i 10 kHz. Pe osciloscop
venta, iar in K osciloscopu1. Amplitu- apare un semnal de radiofrecventa
valoarea dinea semnalului furnizat de genera- eu amplitudinea variabila in functie
incH sa t.or se alege intre 1 f?i 3 Vvv. Baza de earacteristica filtrului trece-jos.
ficat. Se COlltnJlci(tza de timp a osciloseopului se regleaza La deconectarea generatorului de
telor oscilante. banda este prea pe 1-5 ms/div., iar atenuatorul pe Joasa frecventa dispare ~i semnalul
larga sau neliniaritatea mai mare de 0,2 V-0,5 V/div. Se baleiaza frec- de inalta frecventa.
2-3 dB, se face un reglaj fin din C 20 venta intre 0,3 f?i 10 kHz. Pe osci- Preamplificatorul de mierofon
~i miezurile circuite10r acordate. loscop apare semnalul audio eu am- testeaza eu condensatorul conee-
In continuare se deeonecteaza plitudinea variabiIa in functie de ca- tat in montaj ~i microfonul (\e(:onec~
neratorul din punctul N ~i se racteristica filtrului trece-jos. 0 co- tat de fa intrare. De asemenea se ali-
menteaza oscilatorul cu tensiune rectie a benzll se poate face din mie- menteaza montajul eu tensiune. In
(condensatoarele C 7 ~i C s nu sint zul bobinei L4 . In continuare se trece punetul H se cupleaza generatorul
montate). generatorul in punctul K. Oscilo- fixat pe 0 frecventa de 1000Hz ~i
Frecventmetrele trebuie sa ma- Y03 AVE

soare frecvente fncepfnd de la cfti-
va hertzi (practic de la 1 Hz) pfna
la zed sau chiar sute de mega-
hertzi. Deoarece semnalele masu-
rate pot avea diverse forme 1?i am-
plitudini, la intrarea frecventmetre-
lor se intercaleaza amplifi.catoare
formatoare de semnale TTL. In.sche-
ma din fig ura 1 este prezentat un
amplificator de curent continuu (cu
cuplaj galvanic), care poate masura
semnale eu frecventa de la subuni-
tati de Hz pfna la 10 kHz. Se poate
folosi oriee tip de tranzistor eu sili-
eiunpn, Cele doua diode 1 N 4148
au rolul de a proteja baza tran-
zistorului cfnd valoarea semna-
lului la intrare depa~e1?te 500 mY.
Figura 2 prezinta un amplificator
pentru frecvente euprinse fn limi-
tele 50 Hz-10 MHz. Pentru func-
tionare corecta este nevoie ca la
intrare sa aplicam un semnal cu
amplitudinea minima de ¥O mY. .
Fiecare din cele doua montaje
prezentate au la ie~ire cite un «Trig-
A
ger-Schmidt». lntr-o capsula CDB

413 se afla montate doua asemenea
triggere.
38
de 10 mVef. In punc- -- se monteaza tranzistoarc1e T 8

wI se conecteaza osciloscopul fixat ~i T9 ;
oe 0 baza de timp de 1 ms, iar ate- ps se fixeaza
;1Uatorul pe 0,05 V/div. Potentio- intr-o
rnetrul P 2 se regleaza In po~itia co- se ell tensiune
respunziHoare valorii zero. In acest (+ 27 V ~i + 5,6 V);
caz, este maxima. Se osciloscopul se conecteaza Ia
observa nu exista distorsiuni. boma de antena-.
In cazul unei limitari superioare sau Aplicind un semnal audio de la
inferioare, se sau se mie~o- generator, ca Ia anterioanl (in
reaza pina dispare pet. se unui
sau simetrica. Din P 2 se re- osci-
amplificarea astfel incH sem- Se modificii
nalul din J sa fie de eca pim la din
0,2 Vvv. trece osciloseopul In maxim amplifidirii. po- de
'G J"""J!..!LU 1.<:.1
sau R. Cu P s se regleaza amplitudi- tentiometrul P s in pozitia corespun- 5;s!rUne·r, inventatorul dis-

nea semnalului ]a cca 3 Vvv. Dadi zatoare amplificarii maxime, osci- care a iniocuit ci-
nu se poate, se mare~te amplificarea loscopul trebuie sa indice 0 amplitu-
din potentiometrul P 2' dine de cca 50 Vvv. Dacii nu, se ve- .. , primu! disc
Inainte de testarea etajului final, rificii acordul circuitului L 13 C 29 . Prin un milion de
se fae urmiHoarele operatii: departarea san apropierea spirelor fast 0
se conecteaza 0 antena fietiva bobinei L 13 se realizeaza acordul in Vesti ia
de 75 Q; mijlocul benzii. In cazul 1..'1 care ope- de
se deconecteaza rezistentele de ratia nu reu~e~te, se modificii valoa-
500 Q; , . rea condensatorului C 29 •
... prima demonstratie eu un
aparat de televiziune a avut
loc la 26 ianuarie 1926 si a
fost faeuta de scotianul
John Baird? '
..... J~n.''''fYl oficial de
transmis
Tram:isioare pnp la 2 noiembr!e 1936 de la
Alexander Palace-Londra,
eu germaniu data la care In Marea Srita-
nie existau 100 de recep-
Af 109 R 20 15 10 60 500 toare TV?
Af 306 25 18 15 60 500 .. , cea mai lunga transmi-
AF 367 20 15 10 60 800 siune de televiziune durat
Af 379 20 13 20 100 1250 163 de ore !;)i 18 minute,
reprezentind misiunea luna-
ra fiind
Tranzistoare npn la "t!Cl",.,r," .. 'no~
eu siliciu de la '191a 26 iulie 1969?
... unul din pr/mele brevete
50 30 30 145 230 de pentru un sistem
de ro-
30 20 20 150 675 mEHlului Sergiu
000 a fost acordat In anul
25 150 650 din pionierii telenle

800 in Romimia,
rul Mihail
40 500 400 Her, a obtinut inca din 1914
550 f aeriene ell
aparat
30 150 650 un zmeu?
... savantul roman
250 380 Cristescu
350 luerare de
1928, In
30 120 800 nou
600-820 imaginii?
...in anul
20 140 1600 tor roman,
ohtin
30 20 30 300 200 un di
200 f1umea
de scr/s
25 15 50 200 1300 te»?
39

MixER 1
BFO
C5LD.) AFI i o.L.u.
10.7MHz
AJF
AJ.F
MicROFON
RA.A.
AJ. f
FiNAL I\R1=2Rx 1Tx MixER OSC.
BF2(XJ BF214 3 ;:Q,7::)51'1Hz
fl..NT.75n.
/lMPfiNAL ARF3 Tx ARF2 Tx VFO

5Cy-94 6D139 £:)l= 214
la amplificatorul de aseultare in receptorul «Albatros», care s-a

care nu este figurat pc sehe- adaugat 0 meeanicil eu intast!ralrile L 4 -
~i la amplifieatorul de raportul 1 : 20. seama ~i de
automat al amplifidirii (T 15) eu demultipliearea ineorporata a con-
constanta mare de actionare, spe- densatorului variabil, s-a la 0
cific lucrului cu BLU. Pentru ascul- demultiplieare totala de 1 : 50,
tare poate folosi orice tip de am- care permite un acord foarte comod
care sa poata permite au- al semnalelor eu
fie in ca~ti, fie ill difuzor, dupa
preferinta. B. REGIMUL DE
La acordul in banda aI oscilatoru- Semnalul de la microfon este
lui «VFO» a fost folosita 0 sectiune plificat de tranzistoarele T
de la un condensator variabil f~losit este aplicat mixerului


de rezonanm a eristale10r folosind

montajul di~ figura 6. Au fost selec-
tate doua pereehi de cristale dupa
urmatorul criteriu: de re-
zonanta a cristalelor
sa difere eu maximum 50 iar
diferenta de freeventii dintre cristalele mon-
din pe~eehi diferite· sa fie de ordinul oo.
a (, kHz. Daca difr:ren(a estc
de 1,5 kHz, un filtru eu
banda de trecere 6
de ordinul a figura
se aratii modul conectare cris-
talelor: Qs Q6 formeaza una din
care),
forma fron-
turilor benzii de trecere, au fast co-
cristale1e rejectoare ~i
pentru frontul anterior,
eel posterior. Pentru
forma benzii de tre-
ale emitatorului este de plna cu cristale ecranul
de virf de mc)Ql!la1,le). oS'Cll,oS<:OIJ, a fast mon-
A fost un alimentator ea eel
5. Pentlll a evita nedo-
intTe diferite
in multe cazuri au
eutarea drcuitelor rezonante toruri
din feril[i. In acesl caL I1U a mai fust
necesara ecranarea acestora.
c.
Un element important In obtinerea
unor multumitoare este
eu cristale form~tor de semnal al de 1a
eli BLU. Aeesta a fost realizat in ruia semnalul este aplicat la
fdul urmator: s-a masurat freeven!a (baleiaj pc orizontaHi) a unui
24Y
&171
43
aCltiolt11Uid asupra
P z, se suprimarea
toarei (masuratoarea se face la
filtrului), care trebuie sa fie de eel
putin 200 de ori (46 dB). Dacli apli-
cam la borna mierofon un semnal
de joasa freeventa de ordinul a 5 mV
eu freeventa de 1 000 - 2000Hz, la
ie~irea filtrului se obtine semnalul
eu BLD.
Frecventele de oseilatie ale oscila-
torului BFO se aleg astfel ineit aces-
tea sa corespunda punete10r A
tru recePtionarea benzii su-
perioare) din figura 9 ~~ respeetiv, B
pentru eea inferioara.
Cind se realizeaza bloeul oscilato-
rului eu freeventa variabila VFO
(se monteaza in' eareasa separaHi de
restul trebuie avuta in
vedere unei constructii ri-
din de vedere me~anic.
Cz, C4 ~i C s
va avea un coe-
44
!n
fie stEH80SCOPlc:a
satiei luminii,
tru
nwltana a imaglnt Imprimate
f pe un film unie?
eele mai insolite muzee
din nurnara Muzeui
talonHar din Londra, Muzeul
kHz
tomor din Gottwaldov
""UVCl'''AIo Muzeul talJetelC)r
ceJor de 12 V. In locul
re1eului care trebuie sa aiM
6 contacte eu folosi
mai multe relee care numarul
de comuti'iri.
schema din figura 2 au fost f010-

[J
in conti-
banda de
stabilitate foarte
s-a ales solutia mixarii
nale, dintre ~are unUl
un oscilator eu
zeaza un cristaI
cuituI
coJectorul
aeordat
de tipul comutator
inversor eu transformator dHere:nllaL
Diodele D 1 91 D 3, impreuna eu
46


ca inaintea interventii se fixeaza 0,2-0,5 flS/div., iar ate- se leaga pe rind Ja generator. Se re-
letconul sa se upa alime~ nuatorul pe V/div. In paraJel cu gleaza atenuatorul osciloscopului (Y)
Dacii semn zinta 0 Ji- osciJoscopul se conecteaza frecvenl- pina dnd se obtine aceea~i deviatie
l11itare asimetri ificii dacii metruJ numeric pe pozilia MHz. Pe pe verticala ~i pe orizontala.. Prin
montajul a fost ·zat. Daea ecran trebuie sa apara un semnal si- conectarea simultana a eelor dona
totul function micso- nusoidal. Dacii nu oscileaza, se ma- intrari ale osciloscopului 1a genera-
reaza amplh . fur~i- valoarea eondensatorului C 34 . tor trebuie sa obtinii 0 dreapta
zatde cazul unei limit<'iri superioare sau inclinata la 45°. caz contrar, osci-
inferioare a semnalului, se modifidi o neliniaritate de
valoarea rezistentei in vederea facuta 0
obtinerii unei Jimitari Dupa tr-o retea exterioara
aeeea se vaJoarea con- utilizat~ in transceiver. Dupa
densatorului la disparitia efectuat intrarea
limitarii. Dacii semna- cupleaza in iar in
lulni este mica, se valoa- Se valoarea poteulllO,m(;tnl-
rea condensatornlui si se ma- lui astfel incH
reste valoarea condensato~ului Joscopului sa se
Se' controleaza dadi forma de cere.
cea neeesara
rul de se
iar limita superioara
schimba din miezul Tot
aceasta ocazie ctaloneazii si scala.
Se deconecteazii alim'entarea
VFO-ului ~i cupleaza allIllelltarea
oscilatorului en (XO).
rerlre;lmti'i pozilia tnl N se
se efectueaza
u-ece-lOS (FTJ). Se revine
Generatorul se conee-
in punctnl 1. SemnaluJ fumi-
aeesta trebuie sa fie de 10 mV.
Se frecventa intre 0 si 10 kHz
(continuu). Amplit~dinea se~maJului
in punetul H trebuie sa se
urmind caracteristica filtrului (fig.
Se trece generatorul in punctuJ F, iar
osciloscopul in punctuJ 1. Se comuUi
pe emisie se variazii frecventa in-
tre 0 Pe osciloscop se va
caracteristicii (de la

in Se modifidi lent intre 27

~i 31 MHz. Caracteristica sa
arate ca in 1. Dadi exista ne-
IiniariHlti se regleaza alterna-
tiv miezuriJe L J ~i pin a
clnd se obtine 0 curba cit apro-
piaHi de eea amintiHL
boma de
pleaza sarcina
menteazil tranzistoarele
alimcntarea ell ten- 5,6 V.

toarele sa nu incinga. Se citeste

valoarea curentului trednd com'u-
tatoful n. Se regleaza
P g astfe! sa nu depa-
~i se marcheazii
masuratorii se I
•
o
eu bur-
!?aibe puse la
un !;>urub trecut
va vor scuti sa
a-
asa
montal. De as~
aruneati nici tu-
de la minele
eu
AA 114
alabil le-erti pus

Penfru a
pentru schi
amestec format din:
ceara, 50 rasina
25 sadz, g'seu sau un-
pfna ce se formeaza
5e toarna intr-c
se lasa sa se ra-
Prin rikire se for-
OA 65
meaza 0 ceara salida ell
care se ung schiurile.
51
Marcarea condensatoarelor se de codul de fabricatie al conden-

face in clar sau codificat inele, prin satorului, specific t'iecarei firme
benzi sau puncte Codifi- sint utilizate producatoare;
carea este reg lementata reco- condensatoarele aIC'''T,("liTir'p, - norma de referinta, in clar;
mandarea Comisiei Ele!ctlroteh.nic::e hirtie. - frecventa nominala (Ia eon-
Internationale publicatia «C.E.1. densatoarele fixe pentru curent al-
- 52», La marcare se inscriu: b) DUPA CA.l: ternativ), in ciaI';
- tipul de dielectric (Ia conden-
a) OBLIGATORIU: - polaritatea borne lor (Ia con- satoarele ceramice) se exprima
- valoarea nominala, exprimata densatoarele electroiitice), in clar; codificat literal. Litera de cod difera
in clar sau codificat; - terminalul legat la armiHura de la 0 firma la alta pentru dielec-
- unitatea de masura, exprimata exterioara, in ciaI' (Ia condensa- trice similare;
in clar sau codificat; toarele electrolitice $i cu hirtie); - categoria climatica (Ia con-
- toleranta valorii nominale, ex- tensiunea de lucru (Ia condensatoarele eu h'irtie), codificata
primata In clar (In procente sau densatoarele electrolitice, cu hirtie conform normelor internationale,
in pF, pentru condensatoarele ce- $i stiroflex), in clar sau codifjcat; specifidndu-se plaja temperaturii
ram ice cu valoare mai mica de - coeficientul detemperatura (Ia de lucru;
10 pF) sau codifical. Pentru marca- condensatoarele ceramice), care - lichidul de impregnare (Ia con-
rea codificata, pe IInga ov,nri'r':"",ro,;;, reprezi nta 0 pozitivE! sau densatoarele eu hirtie metalizata)
in codul culorilor, se utilizl~a2'a negativa a datorata unei S8 ex prima eodificat, specific fie-
cod ificarea Iiterala a variatii a de lucru. carei firme produeatoare;
In tabelul 1 sint Coeficientul de ex- clasa eondensatorului,
literele prima codificat in codul eulorilor. care se in dar sau
lor, atIT cat de temperatura
c)
cit $i din alfabetul rusesc. deriva valorii nominale a ealpa(~!Ultll,
un condensator avind inscrisa va- d upa climatica
loarea de 470 iar sub valoare $i incercarilor de tip (!a con-
unitatea de masma litera are eu mica !?i ceramice).
Tr,liorOlni"", de iar la un
specifica 0

Literale din figura au urmatoare- h

Ie
a de temperatura;
b _ prima cifra semnificativa; j a treia semnificativa;
c _ a doua cifra semnificativa; k ternperaturilor lucru
d _ factoru! de multiplicare; condensatoarele
e toleranta;
f tensiunea de lucru; m
Ne vom ocupa in ceie co

za de aplicarea codului
marcarea eondensatoarelor.
lui nr.4 detaliat codul culorilor
utilizat cum se consta o
•
ten-
ia
anumite tipuri de condensatoare
pentru aceea~j culoare de
atune!

la ora actuali in Bume in

miliarde buciti anual, C(linClerlsClltoarlt!Be relpnlzilr'lti apro;~inf'la·
tiv 25-30% din comJ)Oflerateile Alsu·trlrnniice BTl'U'llil:i'~ll'ne.
Aiaturat este schitata 0 clasifi-

care sumara a condensatoarelor
fixe dupa cele doua criterii de
bazEl, anume dupa natura dielec-
tricului (criteriul producatoruiui) $i
dupa functia Indeplinita In montaj
(criteriul beneficiarului). Din punc-
tul de vedere al constructorului a-
mator, functia pe care urmeaza sa
o Indeplineasca In montaj con-
densatorul aste cunoscuta. Cum
prC)Cedeie!za atunci amatorul pentru
aie'oerea tipului constructiv adec-
primul rind, el va trebui sa

aiba In vedere caracteristicile ge-
nerale (eventual ;;;i unele speciale)
ale condensatoarelor:
capacitatea (valoarea nomi-
nala), respectiv impedanta la 0
frecventa data;
- toleranta (abaterea maxima de
la valoarea nominala);
comportarea c1imatica (Iimi-
tele de temperatura admise, coefi-
cientul de cu temperatura
valorii capacitati Ii)
~- curentul maxim
- tensiunea nominala
de

In''!r,,,,,rt,,,ni"c In
cant de ele
vom avea
de a alege intre mal
existente,
atunci cind cumpa-
condlen~:;atior nu avem
sibilitatea consultam la fata
cului listele cu caracteristicile mai
obiectul
prod use, In treacat
~i ale foarte rare (mai tri5t
putem nici macar verifica
este buna sau defecta).
ELEMENT DE FILTRAJ REZERVOR DE !ElEM D"'l:",'>ZA.j
L~'i .~ I~ES
I
~
~
o
ll!:
UJ _.
I~
it::ls
:';?
5~ ~:?
i'!g ~ i¥ =
I~'
v
h~ ~
~
FUNC'\IE u..J ill
~~ 2
~
!'§ ~1~:3 ~~# I~I I~~~ 8 I~~
I~o
FIX u 2 0: ill
~ ;f 1J
'~ @~ ~
«
Ii~i I~ 3
0
g '-
~ ~~ ~~
J :::J lX
-w 0
,I~ E u
~ ItiL fd~
<..)
ill Q( r- Eo
:
,:" liii=; « :~
iHI;
¥t ~
TIP r
CERAMIC TrPII I .
I
TIPm
~.
HIRTlE IMPREGNATA i
i
.. "
HIRTlE METALlZATA I _
. >.·.'.i ......
HIRTlE FILM .••• ·• • \t•• /.· • ····.1/

POLiCSTER
BOBINAT ~~\~rTifr
Ph'
METALIZAi SF
POLISTIREN I~
POLiPROPI LENA
POLlPROPILENA
METALIZATA
TEFLON
CU AL COLOIDAl
CU AL SOLID
CU TANTAL NESOLID
ELECTROLlriC CU ANOD FRITAT
CU TANT~~RAVATA
cu
FOLI
cu TANTAL SOLID
I ._-
MiCA
··.··1·"'1=
ALTE STICLA ·.. ·!}IF I
TlPURI pORTELAN I I I I
LAC


Realizind indicat in fi- mentului, va fi permite la cap de scala. Se recomanda folo-

gura 1, se capacit.at ile comutarea in sirea unni instrument electronic., va-
atit 1a nepolanzate A = 0,1-5 MF; 1-50 MF lorile indicate fiind mai precise, da-
(ell dielectric mica, hirtie, polistiren Etalonarea se realizeaza usor. 1Ii- torita mari a acestuld.
etc.), cit la condensatoarele electro- sind bornele C x in gol; se .. care nu eireuitu!'
litke. se realizeaza in incH aeu!
curent alternativ, insa prin introdu-
cerea diodei 0 1 se ob!ine 0 redresare f1 R5 P1
monoalternantii a tensiunii de 120 V
de la secundarul transformatorului de
retea. Masurarea se face la frecventa
retelei. Tensiunea de masura in gol
este de cca 10 V. Cu aceasta tensiune
obtinutii de la divizoarele de tensiune
R 1 ' - R 2 , respectiv R 3 se ali-
menteaza circuitul de al in-
strumentului format din C t -Rs-P t
~i puntea de diode (0 2 -D 3 - 04~D5).
Capacitatea de masurat C x ~untea
za rezistenta Rz, respectiv R4 . Dato-
rita reactantei capacitive se schimba
astfel raportul divizorului de ten-
siune. Cu cit caj:>acitatea este mai mare.
tensiunea, respectiv indieatia instru-
Schema prezentata in figura 2 este ce avind valori cuprinse intre 5 $i b) Cu ajutoru11ui P2 se aduee aeul
un adaptor la un multimetru (de eel 1 000 MF. Etalonarea dispozitivu!ui instrumentului la indicatia maxima.
putin 10 kQ/V). se realizeaza in felul urmator: e) Se eonecteaza 1a bo'rnele un
Acest adaptor simplu permite ma- a) Multimetrul se comuta in do- condensator de 1 000
surarea condensatoarelor electroliti- meniul de 10 V. rificat pc 0 punte de masurat capaci-
Hiti).
d) Cu ajutorul potentiometrului
se aduce aeu1 indicator 1a 0 valoare
de 5% (0,5 V).
e) Folosind valori intermediare cu-
noscute se gradeaza 0 scala (din plexi-
glas) care se suprapune pc geamul
nov
tV instrumentu!ui la masurarea capaci-
H'itilor, ori se poate executa 0 curbii
sau un tabel de corelare a gradatiilor
instrumentului cu valoarea reala a
capaeiHitii rnasurate.
Valorile intermediare se obtin prin
interpolare.
59
Principiul folosit In schema matorului este prevazut Cll 0 intI'aI'e tranzistorului are 0 va]oare
3 este folosirea condensatoru- de 3 V Intrucit curentul care apropiaHi de de domeniu,
reactanta inseriaHi ell ar fi exagerat de mare. nu se mai mici de
tente valori ~unoscute. Curentul vor avea valoare cit 20 in locuJ tranzistorului T 1
din' rezistenta inseriata este direct mai exacta. Puterea de (wa- se un tranzistor va-
~i linear cu valoarea trebuie corelata Cll loarea masuraHi se apropie
care trece de conform indicatiilor din de unitate.
produce 0 cadere de schema. Comutatorul K z pe~mite co- Transformatorul Tr. 1 trebuie SUe.
pe terminaleJe rezistentei mutarea I'ezistentelor pentru eele opt pentru evitarea ea-
care se masoara cu un voltmet~u domenii de masura: de tensiune in sarcina.
electronic, realizat eu tranzistoarele 1) 20-250 Infa~urarile de 10 V, I'espectiv 15
-T z· 1 nF-1O se calculeaza pentru un consum de
este folosit ca 100 nF-l 200 rnA, iar cea de 3 V la 3 A. La 0
emitor si determina 10 MF -100 scurtcircuitare accidentaHl de scurHi
intrare ~ voltmetrului durata transformatorul nu se arde.
TranzistoruJ se deschide De remarcat ca valorile rezistente- Nu trebuie sa uitam di In domeniul
altefJlatltele pozitive ale curentului lor de domeniu sint calculate In dsa m·. 8 scurtcircuitarea borneloL are
de 1tenmJJt11nid deplasarea rei Incit acul instrumentului la c~p ca efect arderea rezistentei bobinate
""j,,...,,tr,,. al instrumentuJui mon- de scala indica vaioarea maxima 8, datorita unui cur~nt de 6
circuitul de va domeniului, iar vaJoarea este care apare acest in circuit.
indicata la se din sirma
din Valoarea
fiind
si1'ma de eupru a1' introduce erori
conside1'abile: datorita inl1uentei tem-
peraturii mediului ambiant. .

Schema toarelor seamana cu eel folosi! la curba de capaci-

dteva partlicuJlarltatl schema figura 3. Tranzistoarele tatea diodelor diferite ten-
eedente. Se mie intr-un montaj vo]!metru sium de polarizare. Tensiunile
al valorii minime masurate, domeniul ele:ctl"ornc, asigudi caderii apliea in trepte. Se modifica
demasura al fiind de tensiune de dome- sau extinde domeniul terlsnlllilor apli-
intre 3 pF 1 000 care circulii cate folosind rezistente de Jimitarc
folosi la masu- in de masura. corespunzatoare.
condensatoarelor, Comutatorul asigura seleeta- J:{e;man~arn ca alimentarea in curent
~i a diodelor Zener rea domeniului de masura: continuu a ,-,VUou<eu.nH
varicap. 0-30 tensiune
Tensiunca alternativa folosita in 2.0- Transformatorul Tr. 1 se calculeaza
eircuitul de masura are 0 frecventA 3.0-300 penlm un consum de 200 rnA.
de 455 kHz, generata de oscilatorul 4.0-1 Pentru etalonarea aparatului
format din tranzistorul T 1 cu Pozitia nr. scurtcircuiteaza in- procedeaza astfel:
afcrente. Stabilitatea trarea ~oltmetrului pentru 1. Se potentlOITletru!
determinanta pentru preeizia masu- verificarea de zero. in vederea
ratorii, se foloseste in acest un de
eu cuart ~au un filtru
PrH1C'n"lJl1i de ma.sura al masura.

acest
etalonate.
de clasa re2:1stenl:elc)r
cuitu! de ')chema sugereaza 0
sibilitate de a 0 sursa
DatorWi frecventei apara- tensiune continua folosindu-se un schema este pn:zelltata
respectiv SUIJarlsamtllwrile. tre- transformator de retea eu inrasurare sursei duble Cll
confonn indicatiilor secundara unicit' . cititorul 0
date in rintA in cu camun
Prima sursa este realizata
Constructorii amatori care nu redresarea bialternanta in a inversind polaritatea la toate diodele
procura eristalul de 455 kHz tensiunii alternative' din secundar ~i la toate condensatoarele.
bui~ sa se multumeasca cu' 0 precizie (D 1, D 3, D 4 \ urmam de 0 filtrare . ~entru valori ale curentiJor absor-
mal re~usa construind un oscilator prill ales in functie bItI de la cele doua surse sub 0,2 A
VFO. In acest scop, se recomanda de curentul maxim (respectiv se lua: =C 2 =C 3 =1000-
un montaj eu dow tranzistoare, com- de nivelul maxim al ondulatiilor 1 ~i D 1 =.lN4002, F207
pus din oscilator pilot ~i un etaj impus). Dam notam cu tensi~nea F307 .
tampon. Etalonarea frecventei tre-
buie facuta cu un frecventmetru sau
D5
cu un generator etalonat, folosind
metoda bata-Hor de heterodinare (Zero
beat). La nevoie, se mai poate utiliza
un artif~ciu; se folose~te in acest scop
un radlOreceptor portabil care are
freeventa intermediara de 455 kHz.
Constructorilor amatori care ex- Ci!?tigul in tensiune al preamplifica-

perimenteaza montaje comandate torului, G y =R2 IR 1 , poate fi reglat
cu lumina modulata Ie recomandam prin ajustarea valorii lui Rz·
varianta aiaturata de preamplifica- Intrarea !?i ie:?irea se fac prin
tor. eablu ecranat, iar alimentarea dife-
Traductorul optoelectric II re- rentiala a integratului poate fi fa-
prezinta 0 fotodioda FD (orice tip), euta de la doua baterii miniatura
iar amplificatorul propriu-zis este de 9 y legate in serie, cu po! ul
un circuit integratj-'A741 Y1A741). comun la masa.
Gv (din R2)
:~BLU ECRANAT
LA AMPLIFiCATOR
62
OA 72
73
74 108
OA 79 1 f,J 541
OA 80 108
OA 108 Experimentat in intregime cu piese flexie ale tubului. K 1 ill pozitia
OA 109 romane~ti (exceptlnd tubul), oscilo- rioara reprezinta intrarea directa,
OA. 85 108 scopul din figura 1 realizeaza un bun in cea de jos introduce 0 atenuare de
OA. 85 C EfD 108 compromis intre simplitate ~i perfor- 150 de ore. Trimerele se regleaza
OA 86 EfD 103 mante tehnice, cerinte pc care Ie ur- urmarind redarea fara distorsiuni pc
OA. 86 EFD 103 mareste orice constructor amator. eel' an a unoI' impulsuri dreptunghiu-
OA 87 EFD 108 Se~sibilitatea la intrare este mai lare ce provin de la un generator
OA 90 EFD 103 buna de 5 m Vjdiv., cu 0 impedanta cuplat la intrare. Reglajul continuu al
OA 91 AA117 de 1 Mnj30 pF, ill gama 30 Hz- sensibilitatii se face cu P 1; semiregla-
OA 92 108 2,5 MHz. Tensiunea maximi': admisa bilul P 2 ajusteaza excursia de ten-
OA 95 108 este 300 V, iar reglajul sensibilitatii siune la ie~ire (se fixeaza la punerea
OA 96 1 N 4148 se face In doua trepte ~i continuu. ill functiune), iar P 3 stabile~te pozitia
OA 100 AA117 Baza de timp functioneaza ill do- pc verticala a spotului.
OA 127 1 N 4009 meniul 15 Hz - 80 kHz, reglabila ill Baza de timp cuprinde un circuit
OA 128 1 N 914 9 trepte aflate in rapoarte succesive basculant (T 8'91 comandat prin in-
OA 129 1 j 3 ~i continuu. termediul lui T 1 0> ~i un generator de
1 N 914
OA 130 1 N 4002 Intrarea pentm axa X are 0 sensi- curent constant (T 7)' Frecventa
OA150 AA117 bilitate de 10 mVjdiv., pc 0 rezistenta regleaza cu K 2 ~i continuu din
OA 159 1 N 541 interna de 220 kn. Domeniul de Nivelul de sincronizare poate fi
OA100 AA 131 frecventa: 20 Hz- 500 kHz; tensiu- tat din P 5' Condensatoarele C 1 7
OA 161 AA117 nea maxima: 300 V. Intrarea X ser- vor fi de buna calitate, eu mylar sau
OA 172 1 N 541 ve~te la aplicatiile obi~nuite (compa- policarbonat. Baza de timp trebuie
OA 173 1 N 541 rarea frecventelor ~i fazelor, euplarea sa asigure in colectoml lui T 7 un
OA 174 AA117 unor adaptoare pentm utilizarea ca semnal de ie~ire de 4 Vvv'
OA 179 1 N 541 vobuloscop sau earacterograf), dar Amplificatorul X cuprinde dom
OA 180 1 N 4002 ~i pentm sincronizare externa, darn parti. Prima este formaHi din etajele
OA 182 1 N 914 i se aplica impulsuri triunghiulare eu ce contin T 11' P 4 este reglajul de
OA 182 D 1 N 4148 amplitudine mai mare de 0,2 V. sensibilitate pe Se poate renunta
OA184 1 N 4148 Amplifieatorul Y euprinde un rc- la constructia acestei parti dad nu
186 1 N 4148 petor pe emitor cu T l' doua etaje de slnt dorite aplicatiile mentionate mai
OA 199 1 N 541 amplificare (T 2'3)' un alt repetor (T4) sus pentm intrarea X, ci doar uti·-
~i etajul final diferential cu T 5'6' de lizarea cu baza de timp interna.
L-_-'--=_.......,.. = . . __.. . __.. ...-!. unde se face ie~irea pc pUicile de de- Partea a doua cuprinde repetorul eu
12V TZ
2N305~
Tn electroniea se obtin adeseori rezultate bune ~i
foarte bune eu scheme simple. Venit sa exemplifice
(80231)
aceasta constatare generala, montajul alaturat per-
mite obtinerea unei tensiuni stabilizate ~i bine fil-
trate de '9 V, la un curent maxim de eea 500 rnA, pie-
cind de la 0 surst! de 12 V (de exemplu, de la acumu- Cz
latoarele auto). In plus, montajul este autoprotejat la 500llF
scurteircuit, pragul de anclan~are a protectiei (intre
200 $i 500 mA) fiind ajustabil prin alegerea eonve-
nabila a valorii lui R2 •
63

frontal scot
comutatoare!e ~i pOlcntio-
pol etaionarea si
. gradatii jurul bUlOci-
comanda. scnsibilitiHii ~i
<:craneaza magnet ie prin


realiza eu citeva
in oricemagazin
de tensiune este alimentaUi. la 3-

prefera alimentarea la 6 . montajul prime~te
circa V. Cu comuta-
se cerceteaza tranzis-
Curba din figura

amplificare f3
(illtre
Zener, se poate chi
Pentru realizarea corecta a ml:mtajubJi

condensatoarele de
sanu aiba
mari capacitate rezultate
lerante ;
rczistentele din baza si
toml tranzist;rului care se c~rceteazli
fie de
tranzis-

eel
«Albatros» (2 x
eli puse in
Bobina L se reali-
aer» sau pe 0 car-
casa de carton cu diametrul
de 45 mm; ea contine cca
70 de spire CuEm 0,3 mm.
Randamentul montajului poa-
te fi imbunatatit prill punerea
la pamint a polului de masa ~i
prin ata~area unei antene ex-
terioare.
68
in latu IE bru-
Zener, iar C2
(ales experimental lntre zecide
nanofarazi $i 0,5"""F) rnare$te yiteza
de raspuns $i totodata preintimpina
intrarea in autooscilatie a am pi ifi-
catorul ui de eroare. C3 asigura un
filtraj suplimentar al tensiunii de
ie$ire.
Oricite scheme de alim , nu a fost Grupul divizor R s -P-RG furni-
s-ar publica, tot nu ar fi prea m te ator+re- zeaza amplificatorului de eroare
pentru eonstructorii amatori, de- ece acesta nu rid ica . 0 fractiune din tensiunea de iesire
oarece fiecare i$i alege varianta pe probleme. ransformatorul tre- pentr~ a fi comparata cu tensiunea
care 0 considera optima din punctul buie sa debiteze in secundar 26--- de referinta. Din potentiometrul P
sau de vedere, tinind cont de nece- 28 V ......, la un cu rent de 3 A, fara se stabile$te valoarea dorita a ten-
sitatile practice, de piesele de care incalzire sau cadere apreciabila siunii de ie$ire, iar prin ajustarea
dispune, de performantele monta- de tensjune. Puntea redresoare experimentala a lui R, $i R6 5e
jului raportate la gradul de com- contine patru diode de putere cu fixeaza limitele extreme ale dome-
plexitate al schemeL siliciu (6Si 1 -6Si 10, 10Si 1 - 10 niului de reglaj (12 V, respectiv
Cartea de vizita a stabilizatorului Si 10, RA 120, RA 220 etc.) montate 24V).
prezentat alaturat este urmatoarea: pe radiatoare. Protectia la scurtcircuit este asi-
_. tensiune continua reglabila Filtrarea se face cu un condensa- gurata de tranzistorul T, , coman-
(continuu) in intervalul12 V-24 V; tor de minimum 5 000.J--t-F/50 V (e- dat de caderea de tensiu'ne la bor-
- curent maxim debitat de eea ventual mai multe in paralel, cu nele traductorului de curent R4 .
2,5 A: capacitatea totala mai mare de Cum tranzistorul este cu siliciu, el
- protectie automata la scurt- intra in conductie pentruUBE~
circuit eu prag fix de anclan$are 0,6---0,65 V; prin urmareputem
(la eca 2,5 A) $i cu revenire auto- calcula rezistenta de protectie R+
mata; in functie de curentul maxim dorit,
- nivel foarte scazut al ondulati- I ' cu ajutorul relatiei: Rt (..0.)=
ilor in tensiunea de iesire; . max
- rezistenta de ie$ire relativ mi- =0,6-0,65(V)/1 (A). In cazul,
ca (cca 0,05 ..Q). max
nostru, I max = 2,5 A, deci R.
"""0,25.0.; R 4 se confectioneaza
din constantan if> 1-1,5 mm prin
bobinare in aer (spirala fara su-
port, cu spirele departate).
Tranzistorul T 1 (2N3055, TIP3055,
MJ E3055) va fi montat pe un· radia-
tor cit mai mare (sute de cm 2 ),
iar T z (B0137, B0139, B0237, BOY
71 etc.) pe un radiator mic in forma
de U (cca 8 cm 2 ). Tranzistoarele
T1 $i T4 (2N2218A, 2N2219A, 2N
3053, 2N1711 etc.) nu necesita ra-
diator. Pentru T4- se poate folosi
$i un model de putere mai mica,
de pi Ida 2N2222A.
M. ALEXANORU
69

folosirea aliaj ului 30/70. o anum ita experienta r;;i indeminare.

Aliajul utilizat in electronica se Gre$8lile cur-ente care trebuie evi-
prezinta, de obieei, in forma de sir- tate sint:
rna, avind un miez de eLI 1. Folosirea unui ciocan de lipit intervalul de
colofoniu. sirma aliaj neadecvat (prea mic sau prea ma- aliajul trece prin starea pii.stciasa,
In iimbajul se nume$te flu- se defecta componentsle).
dor; Constructorii amatori care n u prea scurt de aplieare a terminals murdare, oxi-
pot proeura fludor vor folosi aliajul de lipit (Iipituri date.
60/40 $i ca decapant colofoniu dizol- lung de incalzire 7. Virtul ciocanului de lipit mur-
vat in spirt. Dupa euratirea meea- componentele, se ex- dar.
nica (razuire) a metalelor de lipit, foliaza circuitul imprimat). 8. Aliaj neadecvat.
suprafetele S6 ung eu solutia de 4. Prea aliaj pe jonctiunea 9. Decapant neadecvat.
decapare mentionata. de lipit mecanici'! sca- Sa recomanda ca f"OJ,,<,>trwi, sa
Realizarea unei lipituri bune cere zuta). S8 antreneze lntiiprin
capete de slrma de cupru sau sa
60-40 faca lipituri fictive circuite impri-
Coe>i"1DR _. Al~ro. mate De asemenea
se folosirea unui cio-
can electric de incalzit
sirma rezistiva. unui
to!» de lipft necesita rutina S8
numai la depanari opera-
industriala TOiioseSt.e
188 ==..-+---~~~ o metoda Imbinare fara
18::' ~--+---~-"'~ sirmei de conexiune la ,,,,<nil"""'"
cuple cleme, S6
sirma conexiune "'1J'~""I'Cl!a,
faarte. pe un
100 unei scule speciale.
S8 'face man ual sau ell
unui prevazut ell
un motor pneumatic
adecvat.
o o

tcgoric
ductibilitate bu
confectionarea unor
calc (~,Ut~turi pentm
compensatoare
NICOLAE GAL..'!\MBOS
de ale ~1 la 10-100 sau eel mult 1 000 n. Am

mm de masura de redat cu titlu informativ acest tip de
caleule la exeeutate mosor,' cate nu Ii realizat ell
se foiosesc formu- mijJoace dar poate sa
Rd 2 inspire pe amatori pentm realizi'iri
originale. Tipul de mosor redat in
figura 2 poate fi realizat de con-
structorii amatori. Se executa la
strung din material izolant: textolit,
pertinax, lemn etc. La nevoie se
realiza si din subansambluri
eonfecti~nate din tuburi si foi
pr~~pan etc. 0 importanta
deosebita 0 are montarea termina-
-Ielor A_A' ~i B-B'. La variantadin
2 aceste terminale sillt din
de eupru cu diametrul de 1 mm.
montare, eapete1e pot fi even-
aplallZ,Ue ell un pentru a
cositor a impie-
orificiuI
se face bifilar.
sistern, rezistorul este

tarea de testare eli lama de ras. Se

, I lasa se faceasea timp de citeva
minute Jipitura. Se masoara apoi va- .
loarea la punte. Daea valoarea este
mai mare, se eositorese in eontimlal'C
ele cele dam
astfe11ungimea totala. lasa iarasi
se racea,sea si masoara din nOll.
timnul ' rezisloful estc
t~t timpul punte. Se
in continuare. in multe
la atingerea valorii exacte.
in mod accidental valoarea
mai mIca dedt trebuie (dadi nu
diferenle mad), Indepar-
IncaJzire
I
Un CU 0 'rrlniJ,n;:"'L Nivelul la intrare nu trebuie
ta de intrare mare de sa 50 mY,
peste 1 Mil 'se poate construi
cu tranzistoare sau cu circuit
Scheme!e prezentate
lucreaza In banda semnalelor O-§lf--_--!
'de 000
prin scur(circui~
eli 0 lama de
ras. se testeaza loeul aproxim:niv
unde trcbUlC llpite ell eositorcele
doua sirme de intre cle.
Reamintim ca rezistiv
intra intrucit eape-
tele se eo nec-
teaza A-A',
scurtcireuitarea
capatulw dubJu se seuneaza din lun-
gimea totala. Acest Iueru se face eli
muM prudenta. Se curata,se rasu-
ceste 51 se cositoreste la 0 distanta
de' aproximativ 1 ~ maispre cap~t
fati! de punctul gasit prin scurtcircui-
73

~i
lutr-o casdi.
CiiuHitoarele metaIe, san detec- teren se Increaza astfe1: se re
toarele de metaie cum se mill nnmesc,
condensatorul variabil de 1
L z, in casca nu se aude semnalul
etajul oscilator-dlutiHor slnt fo- sau un semnal de foarte joasa frec-
losite tranzistoarele ambele - ce!or doua free-
de 317 san bobina de
oscilator en frecventA sta- in cascii va fi sesi-
bila oscilatorul de referinta~- are frecventei ~i a intensi-
in sa tranzistorul
(tot bobina intre oscilatoare se face
lor Bobina
200 ~i
de cablu coaxial folosit
carcasa cu antenele de televiziune (75 Q).
de citeva snte de sint se bobineaza
mai freevent utilizate.
74

In momentul schimbarii rap ide

la manuale bru~te secventele din
lucrari; dacati-
eu ele nu
nimic.
expunere
va!oarea in-
aparatului;
Aparatele automate dau

mai sistematica cu
neautomate per-
mit fotografului sa imprime un
specific personal gre~elilor de
expunere.
-- eu aparatele simple

fiitru
9 Hsant
placa metal
Vedere
hirt ie
neagra
st i c Iii
ra 2. Aparatele sint a$ezate alaturi, zonele cu absorbtie optica din ce

la 41 em distanta Intre axele optiee. In ce mai mare (25, 50, 75 ~i 100%),
La dtiva ,eentimetri In fata obieeti- iar fasciculul lui B cre$te treptat In
velor se afla dispozitivul deseris. intensitate, el trednd prin zonele
Tn pozitia din figur~ 2a, el nu pa- cu 75, 50, 25 ~i 0% absorbtie. Tn
trunde In calea faseiculului apara- cele aproxirnativ 2 secunde cit du-
tului A, care efectueaza proiectia, reaza translatarea filtrului, imagi-
dar obtureaza complet pe B (Ia nea data de A este Inlocuita gradat
care se poate schimba diapozitivul cucea a lui B. Clnd glisiera a ajuns
In. acest timp). Clnd dorim sa pro- la capatul cursei, fasciculul lui A
iectamimaginea urmatoare, Impin- este complet obturat· ~i se poate
gem filtrul spre stinga (fig. 2b). trece. la schimbarea diapozitivului
In fasciculul lui A pat~und pe rind tn acest proiector; apoi ciclul se
- Obiectivele scumpe, cu - Aparatele automate ne fac lor; c1nd yeti poseda un sorti-
straturi antireflectante multiple, sa uitam rapid notiunile element complet, va disparea InsE!
au •un mare succes la copii, mentare de expunere ~i sa nu entuziasmul necesar.
care pun mlna cu multa placere ne mai descurcam cu nici un - Oridte accesorii Yeti lua
pe Ientile. aparat simplu. cu dumneavoastra In deplasare
- Dintre toate butoanele, - Filetul din obiectiv are e- pe teren, va va trebui unul din
primul care este actionat din xact atltea Inceputuri dte slnt cele lasate acasa.
gre~eala de caire prietenii ig- necesare pentru ca, la remon- -- Numarul zilelor cu timp
noranti In fotografiere este de- tare, sa nunimeriti pozitia co- frumos Intr-o excursie este in-
clansatorul. recta. vers proportional cu cantitatea
--' Daca procurati un aparat - Filtrul pentru ultraviolet re- de aparatura foto pe care 0
cu piedica la declan~atQr, Yeti tine perfect praful $i ploaia; ul- carat!.
uita piedica pusa totdeauna travioletele slnt oricum absor- Subiectele cele mai inte-
clnd Yeti dori sa fotografiati bite de sticla lentilelor. resante apar abia dupa termi-
evenimente rapide ~i irepeta- ~ Daca ati depa$it 100 de narea filmelor din provizia foto-
bile. cadre pe un film, s-ar putea ca amatorului.
- Masurati $i regiati totul totusi fabricantul sa nu se fi Daci:i luati toate precau-
cu cea mai mare atentie Inainte In$eiat In privinta Jungimii, ci tiile pentru a face 0 poza ex-
de a apasa pe declan~ator; ori- aparatul sa fie defect. celenta, pierdeti ~i infima ~ansa
cum, Intre timp subiectul· va -- Dotarea cuaparatura foto de a reu$i acest lucru din In-
deveni total neinteresant. se face Incet, de-a lungul ani- tlmplare.
76
fata obiectivelor. Piesa glisanta ce

contine filtrele este reprezentata
re convenabila.. Se intrerupe de-
in t'igura 4. Intre doua geamuri
elop'area, se fixeaza, spala ~i usu-
2 x 60 x 500 mm se afla ~ase filtre
ca uzual. Se poate masura ab-
cu absorbtie 25%, doua bucati de
sorbtia cu un exponometru; a~e
hirtie neagra (absorbtie 100%) ~i 0
zat in fata celulei, tiltrul de 25,%
piesa de tabla, asamblarea lor fa-
trebuie sa produca miq;orarea in-
dicatiei instrumentului cu 1/2 indica.
In p'realabil, se fat citeva probe
pe bucati mid, apoi se developea-
za intreg filmul, din care se pot
conteetiona toate filtrele (72 em).
. Piesa de tabla din glisiera ser-
veste la antrenarea aeesteia prin
intermediul unui mIner de plastic
lipit pe limba care iese afara din
earcasa (fig. 5). Aeeasta limba
realizeaza $i limitarea cursei gli-
sierei.
-- Scapat din mlna, un apa- - Fotografiile reu$ite sint re- gura intre lampile fulger este
ratfoto cade totdeauna cu len- zultatul compensarii reciproce prin eablu; in plus, se asigura
tila pe obiectele cele mai dura. a unui numar par de gre$eli. si sincronizarea eaderii lorcind
-- Pina cind fotograful nu - Orice numar director 111- ne impiedicam de fir.
atinge culmea enervarii, copi- scris pe blitz este mai mare -- Cind mergeti sa fotogra'-
lul-subiect nu adopta 0 mimica decif In reaUtate $i conduce la fiati animale, luati la dumnea-
naturala, plina de voio$ie. subexpuneri; este necesara co- voastra ceva din hrana lor pre-
, -- Ori'de cite ori indepartati rectarea constienta a acestui ferata; s-ar putea sa 0 consu-
fotog ratul profesion ist de la 0- lucru, situatie' in care obtinem, mati cu placere, a$teptind in
caziile nerepetabile (nunti, ani- de regula, supraexpuneri. zadar situatii prielnice dec!an-
versari, excursii), un accident - Blitzurile automate dozea- $arii.
tehnic va compromite ireme- za corect lumina doar pe planu-
diabil propriile dumneavoastra rile neesentiale ale imaginii.
fotogratii. -- Sincronizarea cea mai si- (CONTINUARE iN PAG. 81)
77
ramas
zona
lumina trecuta
fotografid'L in fel co.
expunere sa fie direct comandat
de informatia luminoasa. Timpul
de expuner~ este dat de un circuit
electronic de coman~
dat direct de un
Schema bloc
din figura 'I, figura care prezln1:a
ansamblul masa-unitate electro-
nica.
Pentru in1elegerea buna con-
structiei, sa urmarim
~ a

UN1TA.TE.
Ua El't:CTRONiCA Ui
de
a\imen\-nre U:ii.P01EMPORi7AIOR
S8 innoadi'l. eu
conic 26 S8
se lnlatura jocul
sensului de-
detaliu! A-A).
intregii su-
este necesara 12,
lasarea transversala a al&· fixat De axul rolei 11 eu 2-3 stifturi
ui fotoreceptor. Acest lucru coni~e 13, sa asigura delola'salfile
ce tijei 9 pe alte fotoreceptorului pe eele di-
a respectiv, 21, rectii, longitudinal prin rotire (ac- prin depl81sarea
S8 face eu prin fir), transversal prin torului, care
de 4 role eu 'imnirH1E!re 0 caseta mica 14 poate permanent poritia fata


9 - otel, alama;
- otel;
_ tabla otel grosime 1-
1,5 mm;
24 - otel, dural.
o atentie deosebita trebuie acor-
ata executiei ~i montajului, care
e vor face cu un mare grad de
curatete. Principalele aspecteca-
re trebuie luate in consideraresint:
_ precizia executiei reperelor 18;
_ precizia pozitionarii axelor 19,
astfel indt distanta intre role (18)
sa fie pentru ambele ...perechi in
limitele unei tolerante de ±0,1 mm;
_ pozitionarea tijelor 17 ~i 21
trebuie facutafoarte ingrijit, astfel
incit distanta interaxiala sa se in-
cadreze in plan orizontal intr-o to-
leranta de +0,25 mm. Distanta fata
de blatul 1 va fi de asemenea limi-
tata intr-o toleranta de aceeasi
valoare. . .
o ultima remarca, ~urubul 7 se
infileteaza numaiin reperul 6, in
reperul 8 existind doar 0 gaura de
trecere,
$uruburile folosite fiind normali-
zate, se recomanda valoarea file-
tului M 4-M 6. Reperul 19 va avea
filetul de M3.
(URMARE DIN PAG. 77) - Inelele lui Newton se for- -- Folosind filtrajul de baza
--;- Faceti totdeauna doua e- meaza pe geamurile aparatului indicat pe pachetul dehirtie co-
xemplare din fotografiile cele de marit mai bine dedt in Orice lor sint necesare mai multe
mai reu~ite; unul se poate pier- experienta defizica special con- probe dedt atunci dnd nu ti-
de, iar celalalt se distruge acci- ceputa pentru ace'asta; in plus, nem seama de el. -
dental. ele nu dispar prin nici un pro- -- Dupa 0 noapte in care ati
-::- Prelucrind in laboratorul cedeu. fi'icut copii pe hirtie color, re-
propriu fotografiile, satisfactiile - Un proiector automat se laxati-va satisfacut dteva mi-
cresc enorm. in scurt timp veti strica numai in prezenta unui nute, inainte de a privi fotogra-
renunta chiar la fotografiat, pre- numar mare de spectatori; dia- fiile la lumina zilei $i a remarca
lucrind doar cli~eele altora. pozitivele blocate in el pot fi o puternica dominanta albastra.
- Toate improvizatiile de scoase insa u$or dupa demon- ....,,- 0 fotografie color perfecta
moment din laborator ramin de- tarea completa a aparatului. este, prin definitie, aceeacare
finitive. - Adevarata placere de a lu- mai necesita doar citeva mid
- Un cU$eu ratacit nu-I veti era fotografii alb-negru se ca- corectii.
gasi dedt atunci dnd nu mai pata doar dupa ce ati incercat - De~i maiscumpe, mate-
aveti nevoie de el. prelucrarea color. rialele foto cu developare rapida
~ Oricit de bine scurgeti so- -- Daca din intimplare obti- conduc totu~i la economii: foto-
lutia de pe 0 cop ie, ultima pica- neti 0 copie color aproape co- amatorul se convinge mult mai-
tura cade tot in baia urmatoare. recta de la prima incercare, repede ca nu are talentori in-
- Un film ud scapat pe jos orice tentativa ,de a 0 imbuna- _deminare ~i renunta la aceasfa
cade intotdeauna cu emulsia tati duce la rezultate contrare. indeletn ici reo
pe p.odea.
81
AlM. TEHNIUM COAlA 6 Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect
Mai rar lntllniti In practica, reve-

III
Sigur ca datorita actiuriii fixarii S6
I- I
ca fixarea este prea rapi
latorii-fixatori au avantajul scurta- lmpiedica obtinerea tonurilor ex- consecinta, se va micl;>ora '
rii considerabile a timpuluide de- treme (negru 9i alb), 0 parte din tratia de tiosulfat de sadiu.
velopare. Ei se recomanda cu bune granulele de argint aflate In stare de tratamenf este de ordinul
rewltate pentru prelucrarile de se- latenta fiind dizolvate lnainte de minute, corespunzator unui
rie unde productivitatea este impor· a avea loc procesul de reducere lator rapid. Cantitatea de ti
tanta. Rasplndirea lor este limitata specific revelarii. de sodiu poate fi intre 30 si
din urmatoarele cauze: Ca agent de fixare se folose9te Cu dt solutia va cuprind
-- compozitia baii$i temperatu- tiosulfatul de sodiu. Tiosulfatul de mult tiosulfat, revelarea va
trebuie sa fie perfect puse In amoniu nu poate fi folosit, ,n solu- un caracter mai duro Tot
concordanta cu tipul de material tie ar aparea amoniac cu formarea sensibilitatea filmului va fi af
fotosensibil developat; unui voal puternic. ta In mai mare masura. Pe p
- sensibilitatea filmului nu este Firma ORWO fabrica revelato- film developat se vor face s
folosita In lntregime; pentru com- rul-fixator F 199 potrivit filmelor expuneri cu 1/2, 1 (1 1/2) t
pensare se impune 0 supraexpu- de tip DK 5,;1o$i PF 2. Tratamentul de expunere pentru a se dete
nere de 1/2-1 treapta de expunere; complet, inclusiv spalarea, se re- expunerea practica necesara
-- voalul imaginii developate duce la circa 7 minute (de la 21 se recomanda a se lucra cu 0
este rnai mare dedt In cazul pro- minute). Developarea se face la tie care scade sensibilitatea fi
ceselor normale si creste cu sen- 25°C. De asemenea se poate pre- lui cu mai multde 3 DIN
sibilitatea, astfel fndt developarea lucra In F 199 ~i pelicula ORWO La determinarea concentratiei
cu revelatori-fixatori a filmelor mai NP 15. Realizarea practica a unui tiosulfat se va avea In v,edere c
sensibile, de 16--17 DIN, nu este revelator-fixator se poate face pie- prelungire a timpului de develo
principial posibila; dnd de la 0' reteta de revelator rare (tata de timpul corespunl
-- nu se obtine un negru intens pid. Se ia lntr-o prima aproximatie revelatorului de baza) este posibi
din cauza cre$terii pragului de ca timp de lucru cel dat de reteta. daca noua durata satisface con
voal. Ideea consta In a completa revela- iia de egalitate lntre revelare
Utilizarea revelator-ilor fixatori torul cu tiosultat de sodiu, asHe! fixare faraa se micsora sen sibil
este lntllnita, In general, la develo- lndt sa se obtina ,un timpegal pen- tatea practica a peiiculei cu m
parea materialelor de sensibilitate tru fixare. Se fac probe dupa urma- mult de 3 DIN.
n~gative de tip document torul sistem. Se introduce 0 bucata o reteta potrivita transforma
OK 5, OK 51) sau pozitive. de film In solutie pe durata cunos- este ORWO A 71. Cantitatea
PF 2). De asemenea, chiar cuta pentru revelare. Filmul, spa- tiosulflilt de sodiu estEl de cir
de sensibilitate medie, ca de lat scurt In apa curgatoare, se 50 9 (cristalizat); desigur, proba
exemplu ORWO NP 15, pot fi de- introduce intr-un revelator ener- va confirma.
velopate cu revelatori-tixatori. FiI.. gic; daca se lnnegre$te, lnseamna
mele de tip DK slnt folosite curent ca fixarea nu a fost suficienta.
In tehnica fotoreproducerilor, iar Urmatoarea proba se face marind
filmels de tip PF pentru obtinerea concentratia de tiosulfat ~i, even-
de imagini pozitive (inclusiv gen tual, modific1nd ~i timpu! de deve-
diapozitiv) dupa originale negative.. lopare. Daca filmul devine trans-
Procesul de revelare $; cel de parent ~i nu se mai innegre~te
fixare slnt concomitente. Un bun prin revelare ulterioara, lnseamna
reilelator-fixator se caracterizeaza ca s-a gasit concentratia potrivita.
prin durata egala a celor doua Atentie, In cazul unei concentratii
procese. Se poate admite 0 fixare mari de tiosulfat, revelarea devine
mai rapida (imagini cu mai putine slaba. Se poate verifica acest lu-
detalii) dedt una mai lenta, deoa- cru mic90rlnd durata probei (cu 1
rece In aceasta ultima situatie fil- minut, de exemplu); daca la reve-
mul se voaleaza dupa tratament. lare nu apare lnnegrirea, lnseamna
82

83
Se poate intimpla uneori ca, in Timpul de expunere dat de Efecte datorate sub
ciuda unui mod de lucru corect, sa obturatorul aparatului fotografic Numarul director al unei
obtinemfotograme inexact expu- poate fi diferit fata de valoarea artificiale de'iluminare core
se, fara sa putem gasi explicatia.' nominala cu plna la ±50% (echi- unei imagini obiect cu car
Lucrurile ramin, de obicei, neclari- valent 1/2 treapta de diafragma) tici medii. Un subiect cu c
ficate, cu at1t mai mult cu cit urma- pEmtru timt>i mai scazuti de 1/125 s mare sau cu zone prepond
toarea ({~arja» este reu~ita. ~i cu ±300.lo (echivalent 1/3 treapta (alb sau negru) poate cere
La baza multor fotograme ne- de diafragma) pentru timpi mai cari ale expunerii in intervalul
satisfacatoare stau abaterile efec- lungi de 1/125 s. Un aparat de buna -1) trepte de di(:lfragma. As
tive de la valorile nominale ale calitate trebuie sa aiba timpii de nea subiecte pot influenta ~i
parametriJor ce intervin in procesul expunere in cadrul unei tolerante catia celui mai bun expono
de elaborare. de ±20%. deoarece acesta integreaza i
••••••
inainte de a face 0 analiza deta- narea de ansamblu.
Iiata, consideram uti! sa cJarificam
cUeva notiuni de principiu. Valorile
cu care lucram uzual pentru timpul Diafragma poate avea .abateri
de expunere, diafragma, sensibili- efective (conform DIN 4522) de
tate sint valori teoretic necesare ±1/3 treapta pentru valorile mari,
~i .avind semnificatie de valoare de ±1/2,5 pentru valorile medii $i
nominala. Real, ele au valori apro- de±1/2 pentru valorile mici,
piate, valori efective, care si t is- calitate, cele aratate, s-ar pa
tantate de valorile nom' a, unei expuneri core
ma~imi numite abateri ef chestiune de ~an
baterile efective pot fi li stau insa a~a, de
sau mai mid pe domeniu larea erorilor efecti
de marimea lor depinzin r in rare· situatii str
efectiva de lucru. limitar rna ajunge la 3-4
abateri se impune a~a fragma). Influenta tut
lucru fiind normalizat pri se cumuleaza pro
de specifice pentru fabri 98% din cazuri expun
raturii ~i materialelor fo reaza in valoarea ad
'Cimpul valoric in care treapta de diafrag
efective se pot incadra ii admise pentru mat
tolerante admisibile. Des sensibile reversibile),
practic~ se poate intim azuri se depa~e~te v
lorile abaterilor efective tionata ~i doar In 0,0
§easca cimpul de toleran se intllnesc erori cum
In acest caz, tolerantele e de ordinul 2-4 trep
....
ca' un nivel calitativ al p . a. Strict intuitiv, lucr
inferior celui cu care a f ica prin faptul ca erori
tat. unor parametri se co
u erorile cu minus ale
'
etri. ·Influenta efecte-
e subiectului poate fi
inimum pe baza expe-
Sensibilitatea filmelo ografului.
Incadra (conform standq mentfonate corespund
4512) lntr-o valoare to ermane DIN, care sint
±2°DIN fata de cea no defabricantii europeni
cest lucru este echivalen ~i materiale fotografice.
treapta de diafragma. pot fi mai severe, cum
japoneze, de exemplu,
•••• samblu lucrurile AU se

belele ali:lturate sint cuprin-

rile limita ale cimpurilor de
te pentru timpii de expune-
diafragma corespunzatoare
aparate de buna calitate.
nind cont de influenta decisiva

cesului de developare, tre-
evidentiat faptul· ca se pot
ine rew Itate perfecte ~i cu apa-
de calitate mai modesta, daca
determina acel regim de deve-
are care poate compensa ero-
datorate filmului $i aparaturii.
ential este ca, pe baza expe-
ei, sa ne cunoa$tem aparatura,
I incit sa compensam. erorile
ri ale acesteia. Acest lucru se
ermina relativu~or in cursul
cticii. Cel putfn pentru valorile
e mai frecvente ale timpilor de
punere (1/30-1/125) $i diafrag-
ei (2,8--16).
Multi fotoamatori se Intreaba de ce In laboratorul fotografk,

In cadrul proceselor pozitive, se folose~te lumina verde ~i
nu, ro~ie. o o
In spatele Intrebarii se ascunde imaginea veche, Incetate- 00
nita, care asociaza laboratorului fotografic numai lumina de ~ 10
I I
culoa o o
Ra figura, o
I:'" ~
care grafice,
rapor 700 nm).
Intr ra ., fica este
lipsita de sensibilitate, ca de altminteri ~i In punctul de minim
din zona verde. 5ensibilitatea ochiului corespunzatoare
punctelor m, ~i m z' respectiv 5, ~i 52' are Insa niveluri diferite.
5ensibilitatea corespunzatoare zonei verde este mai ridicata
dedt cea aferenta zonei ro~ii, respectiv 52 este mai mare
dedt 5,.
in aceste conditii este evidenta concluiia. Ochiul vede mai
bine In lumina verde ~i ca atare aceasta va fi folosita. Practic, m1 m2
aceasta vedere mai buna se manifesta prin sesizarea celor
mai multe detalii ale pozitivului aflat In !.ucru, prin formarea
unei impresii asupra Innegririi imaginii mult mai apropiate
de realitate dedt In cazul luminii de laborator ro!?ie.
Lumina folosita In procesul pozitiv (filtre ORWO 1130 sau :J
I, de exemplu) poate fi utilizata ~i pentru control In timpul ~
developarii peliculelor alb-negru daca se folose~te un reve- d<.J t::
l0-
.J,.)
on
0 ......,
lator cu desensibilizator sau se desensibilizeaza filmul Inain- 0 OJ oJ (1"l
-0 d <U
tea developarii propriu-zise.
Cele de mai sus se aplica la procedeele alb-negru. in foto-
....
o:J -+J
So.
A
drJ'
s..
Q)
..s:> ."
):
'0
grafia color se folosesc tot filtre verzi pentru lampa de labo-
0 0
0- > d ';
rator, dar de nuanta diferita ~i densitate mai mare. '"'
85
cu care sint
modame de
nY''''O',"T •• 'fA ell 3 filtre interferen-
Il1locuiesc eu 0
(film-hfr- sistemul c!asic
foarfe mari ale fl lire ill trepte. Din
(scaderea optice este necesar
dis- bine directionat,
aste mai proas- utilizarea lampilor
ta, mar/rea S8 face dupa film datorita
-fngust sau dnd negativul e8te dens. functional, se fncal-
86

LegiHura cu aparatul de marit detaliate Wiele alamenta construc-

se facecu un tub flexibil din mate- tive.
rial plastic, de tipul celor folosite 1: --- cutia de lumina;
la aspiratoare. Tubul va lnconjura 2. -- sertarul pentru filtrele de
coloana aparatului de marit, for- corectie;
mind 0 spira, eventual doua,usca- 3. - bec;
torul sau aspiratorul fiiod a:;;ezat la 4. - ajutaj;
o Inaltime convenabila pentru ca 5. -- flan:;;a de
deplasarea cutiei de lumina pe 6. -- tub flexibil; .
coloana sa nu fie st!njenita. 7 --- ventilator (uscator sau aspi-
Sa urmarim figura 5, in care sint rator).
sint, cre-
a dovedi
trI fortate a
t. Pentru acei
t pu~i deseori
e 1-3 descrise
in continuare
aparat de marit
asa un sistem
v~. Acest sis-
a In mod cu-
250 W lntr-un
US 3(4) sau a
87
Pentr~ reperel '

,~eoarece
cote exacte d e 4, 5 nu se d
lor nu '
cial- ndlca nici 0 ' prolectarea
' au
• ..a. Trebuie s- problema s
cmtll tub u f' flexibilad se procure m
~I
p&-'
u accesori' ' e la un m
trocasnic I pentru apar t agazln
Pf~tlul
boratorul e: Functie de s a e, elec-
sar un tubUll s-ar putea sa la-
' ung c' Ie nec
nu din d _ ' are poat f e-
cu t a' oua mai s urte e I obti-
Se lutorul, une; te/ , cuplate
determlna,l..· I Intermedi
~re.
tUbul~i d~mensiunUeg'te6; ~I ~
unctie d , ' P A (fi
fale
corelare cu' '-: B se deter "!!Inale
(fig. 7) . C oteledlmensiunil ,mlna IIn.
~I
L H e ajutaj'
e spatiul " M slnt u
d
cutia de lumina avut Pla d'Ispozitiefunctle
',n
ucere
deasu
d
. ,unctul d "
a aerului se ale ~ Intro-
primulPra sertarulu; 2 p ge Imediat
C
pralncafz~~t ~~~eslibil I~n~~~~ r:~~
orpul a'jU tajului
subt'
Bucsa
,Ire sau d'
'
' se f de c~)rectie,
,e
ace din t b
,In materi I ,a la
cota' N eajutaJulUi va fj a plas,tic.
cu ajuto~~f de ordinul 15-~~otallca,
ea v f a doua
flansaa- IX,a ajutajul pe~ufrluburi mm'
(M,4)'
, . SI C t'
Intercala I u la de
cau ... ' a montaj
lumin~
ans - "I
a. ntre
a se va
care"IU~ "!!oale (grosfm~arnitura de
dator~taela diferenta de5-,-10 mm),
f~ptului ca fl Interstitiu
an~a e d
ta ia
, r cutla '
mai mic d :ste curba.l. regp-
ajutaj' eClt ¢ As' 'P B va f,i
s-ar p t au eg I
ment d uea 'folo' , a, Ca
, e aspi '
aJustari), afl ;~re (eventu~1
normale al e oncarui
a ,In 5etul
Sl 51
un el,&-
as de cu mici
" accesorii
plrator. Prin-
STRAIN
88
bului elastic la usditor se 6 GAURI <1>45

ce direct sau prin interme- ECH1DISTANTE
i piese de legatura cu doua
n desen de principiu este
-I-
~
~_.
-I-
igura 8. Functie de forma ~i ~
iunile uscatorului, construc- V//
i va determina singur solu-

conectare a tubului flexibil. -e--e- IL)
~
-eo +,
I
I--- . - ~ r--~ I---
<C
sa se prinde'de corpul cu-
'6 ~uruburi cu piulite de tip
-e- ~
zarea unui uscator de par
supune nid 0 masura deo-
in ceea ce prive~te functio-
[§J
Folosirea' unui aspirator de 20 - 1--1-3 - 511
dica insaproblema incalzirii
ului motor. De aceea, sacri- (tiot
o parte din putere, seva
cu motorul 0 rezistenta adi-
(fir de tip rezistenta de ra-
determinata experimental, ast-
cit temperatura aerului trimis
aparatul de marit sa nu fie
ult mai mare de 1Q--15°C fata
emperatura· mediului. Deter-
rea se face dupa ce asp-ira-
I a fost lasat sa functioneze
30 de minute. Se va folosi 0
a suficient de 9 roasa pentru
istenta aditionala, astfel fncit
nu se incalzeasca ~i sa poata
egata direct de cablulelectric
coneetare la retea, Atentie la
dul de izolare! . .
ostul instalatiei' este redus, ti-
d cont de faptul ca se poate
osi aspiratorul existent in gos-
darie, iar pretul unui uscator de
r este de circa 200 de lei. Succes!
aplicata intre A $i B trebuie sa
SURsA 01 CURIII fie cuprinsa in interva!u! 15--

50 V.
A +
CDRSIAII
Numeroase' montaje electro- rentului prin circuit, care, astfe!,
Dl~
PL5V6Z
nice mai complexe (instrumen- nu va mai depinde dedt in foarte

D1
lN4002
te tie masun'l, dispozitive de, mica masura de rezistenta de
temporizare sau automatizare sarcina. Un exemp!u tipic de
etc.) folosesc, ca particompo- utilizare II constituie incarcarea
nente, a$a-numitele surse de condensatoarelor cu curenti
curent constant. Este vorba, de constanti in vederea unor tem'-
fapt, despre ni$te circuite elec- pOrlzari de precizie.
tronice care prezinta 0 rezis-
tenta interna foarte mare; atunci Alaturat prezentam 0 astfel
cind slnt p!asate In serie cu 0 de sursa de curent constant I
sursa exterioara de tensiune $1 (I stab:::::: 4 mA) de tip dipol (se

eu 0 rezistenta «de sarcina», conecteaza in serie cu sursa de
ele dicteaza (prin rezistenta in- tensiune $i cu sarcina). Pentru
tema foarte mare) valoarea cu- o functionar~ corecta, tensiunea
89

obiedivela maril majorititi a aparateior fotografice

na, precum dispozitivele calculatoare ale expono
de calitate i1otate~iruri de valori reprezentind in
Expunarea unui material fotosensibil reprez
c;an1:ria1:e de lumina necesall'a suficienta 0 impres
coreda, fum::tie de respedi
Eipunerea se realizeaza prin com- tate de lumina poate fi obtinuta

binarea actiunii diafragmei ~i a diferite valori ale diafragmei
. obturatorului. timpului de expunere, alese,
Diafragma asigura modificarea gur, corelat.
fluxului de lumina ce trece prin Dineonsiderente practice se
obiectiv prin schimbarea deschi- ereaza ~i eu indici de expunere
derii efective a acestuia. gativi, semnul indicind sensul
Obturatorul asigura mentinerea scadere a eantitatii de lumina. A
caderii flu xu lui de lumina ce a fel, coeficientul de prelungire
trecut prin obiectiv un timp deter- expunerii In cazul filtrelor se exp
minat. rna prin indici negativi (tabelul
Notarea diferitelor valori ale dia- Modificarile de sensibilitate
fragmei ~i timpilor deexpunere se fi de asemenea redate prin schim~
fac, conform unei normalizari in- barea unui indica de expunere
ternationale, astfel incit trecerea (tabelul 4). Tn acest caz, se ia In
de la 0 valoare la alta sa corespun- considerare 0 valoElre de sensibili-.
dft unei dublari sau injumatatiri a tate ca referinta. In tabelul 4 s-a
f!uxului luminos prin diafragma, considerat de' referinta sensibili-
respectiv dublari sau injumatatiri tatea de 21°DIN. Pentru aceasta
ale timpului de expunere. Indife- vafoare, in tabelul 5 sint redate
rent ca se actioneaza prin inter- combinatiile diafragma-timp de ex-
mediul diafragmarii sau al obtura- punere. Utilizarea unui material fo-
rii, trecerea de la 0 valoare la coo tosensibil cu alta sensibilitate pre-
urmatoare conduce la injumatati- supune adunarea sall scaderea
rea sau dublarea cantitatii de lumi- unui indice partial conform tabe-
na receptionata de materialul foto- lului 4 (+1 - unitate pentru dubla-
sensibil. Aceasta modificare este rea sensibilitatii,-1 - pentru in-
cunoscuta ca tre,apta de expunere. jumatat/rea sensibilitatii).
Se echivaleaza cu treapta de ex- Tn tabelul 5 s-a folosit 0 notatie
punere ~idublarea sau injumaUiti- unanim acceptata:
rea sensibilitatii materialuluifoto- I x - fractie din secunda;
grafic. x" - secunde;
Valorilorda diafragmare $i tim- x' - minute;
pilar de expunere Ii se asociaza (x - 0 valoare oarecare).
cite un sir de numere caracteris- Pentru timpii de expunere mai
tice, numite indiGi de expunere lungi de 1 s se va avea in vedere
(tabelele 1 $i 2) partiali. Modul in efectul Schwarzschild.
care se ajunge la aceste valori a Utilizarea indicilor de expunere
fost expus cititorilor nO$tri in nu- pare, la prima vedere, un lucru
marul 8/1974 al revistei «Tehnium». complicat. Tn reaiitate, dupa ce ne
Prin adunarea indicilor de expu- deprindem sa asociem diferitelor
nere partiali rewlta indicele de cazuri de iluminare indieii de ex-
expunere care reprezinta, in fond, punere corespunzatori unei san-
o cantitate de lumina. sibilitati de referinta, \iom constata
Se observa ca acelasi indice de ca orice modificare a diafragmei
expunere poate fi obtin~t prin com- ~i timpului de expunere devine
binarea a diferitiindici de expunere foarte simpla, avind grija ca suma
partiali, 'ceea ce corespunde reali- ind!cilor partiali sa fie constanta.
tatH fizice, respeetiv aceea$i canti-

Culorile pot fi calde -

caiiu, gaiben - sau reci
bastru, violet. Ele dau senzatia
de sau scadere tem-
Din aceasta cauzEi 58
recornanda utilizarea eulorilor
verde, albastru pentru locuri
de mUllctt eu exces de
ealdura 5i portocaliu, ocru, gal-
ben-verzui pentru IOCllr! de rnun-
91

..-..-...or:-::;-...... • • • II II • • • • II •
~~~- • •
~ ...
.
.. "... •1"if'irji:":"~=-=-~~..tIJ~.
Pagini reali%ate de
ing. VASILE CALINESC:U
~\
I kJ
'~I-
I
I
+
z:
I---------.::::ct.:....-..-.,,..--..-.--- --J P\..ANUL. '(~\N\i

8 9 (rtU-'\\-\LUi )
92
posesia multor fotoamatori se afla aparate

rafice vechi, cu burduf, destinate unor formate
azi nu mai sint in practica curenta: 6x9 cm Detaliul M 8
film sau planfilm), 9x12 cm (pe planfilm), 10x
rn (pe planfilm). ele sint prevazute cu obiective
d focala deordinul 80-150 mm. .
est domeniu al distantelor focale corespunde
ctivelor cu focala lunga (relativ impropriu denu-
$i teleobiective, denumire care pentru concizia
vom pastra) pentru formatul cel mai raspindit
24x36 m'm.
la constatarile facute $i pina la ideea de a utiliza
hile obiective ca teleobiective pentru formatele
pelicula perforata nu mai este dec~ un pas, pas
consta in gasirea monturii mecan-ice adecvate.
articolul de fata prezentam cititorilor modalit?ltea
utilizare practica a vechilor obiective, inclusiv
Iizarea partilor mecanice necesare.
ai intiieste nevoie sa facem 0 scurta apreciere
ordin calitativ. Obiectivele vechi sint rareori
tate, au pierderi mari prin transmisie ;;i reflexie,
nt putin luminoase, corectiile distorsiunilor geo-
etrice $i cromatice sint inferioare in comparatie
un obiectiv modern cu aceea$i focala, au putere
e rezolutie mai micadecit cea corespunzatoare
ormatului de 24 x 36 mm, in plus, sint prevazute cu
bturator central. S-ar parea ca lipsurile calitative
ranula intentia propusa.
Lucrurile nu stau insa riguros chiar a$a.Exista
biective de buna ;;i foarte buna calitate (Ia nivelul
anului de fabricatie), care pot furniza imagini bune
$i pe filmul perfor~t de 35 mm. In acest sens amintim
seriile constructive de tip COMPUR, ZEISS, VOIGT-
LANDER, serii in care exista modele cu luminozitate
perfect acceptabila (1:3,5; 1:4; 1:5,6) $i cu buna co-
rectie a distorsiunilor. Pierderile de lumina se pot
compensa prindeschiderea suplimentara cu 1/2:- Un astfel de teleobiectiv va fi repede indragit de
1 treapta a diafragmei. Contrastul mai scazut al fotograf esentialmente artist, dar are, in acela$i tim
imaginii date de obiectiv se corecteaza, daca este $i $ansele de a fi desconsiderat de fotograful teh-
nevoie, prin developare sau in procesul de marire. nician, admirator exclusiv al ultimelor realizariteh-
Obturatorul central nu este un impediment. Toate nice. A$ mentiona ca multe fotografii exceptionale
constructiile de obturatoare vechi dispun de pozitia au fost realizate de fotografi cunoscuti cu mijloace
«T», careia Ii corespunde mentinerea in permanenta tehnice modeste, uneori chiar rudimentare.
a lamelelor obturatoare in starea «deschis». Sa trecem la partea tehnica propriu-zisa. Utiliza-
Mai mult chiar, apare un avantaj prin posibilitatea rea acestor teleobfective se face pe aparate fotogra-
de aefectua expuneri multiple folosirid obturatorul fice de tip reflex, pentru a avea un control perfect al
central al teleobiectivului. Obturatorul focal al apa~ imaginii. Prin marcarea corecta a distantelor se poate
ratului fotografic se blocheaza la pozitia «B» cu folosi teleobiectivul $i cu un aparat nereflex cu obtu-
ajutorul unui cablu declan$ator prevazut cu $urub rator focal, dar apar probleme de vizare, care se cer
de blocare. rez.olvate prin utilizarea unui viz.or suplimentar co-
In ceea ce prive$te puterea de rezolutie sint doua respunzator focalei.
aspecte de mentionat. Din intreg dmpul imagine Reglarea distantei se facea la vechile obiective
se folose$te doar lona centrala, in care puterea de fie prin rotirea partii frontale (un prim grup optic),
rezolutie este maxima, ceea ce este un avantaj. fie prin modificarea pozitiei intregului obiectiv gratie
Ca dezavantaj ramine valoarea efectiva redusa a sistemului constructiv cu burduf. Corespunzator
puterii de rezolutie, care nu poate fi depa$ita. celor doua cazuri, vor exista doua constructii posi-
Tini,nd cont detoate cele aratate pina aici, se bile de monturi, figurile 1 A $i 1 B.
poate trage concluzia cautilizarea unor teleobiective In primul caz, montura este fixa, ea jucind rolul
din obiective vechi este perfect posibila. Rezultatele unui tub prelungitor. Pentru corecta stabilire a dis-
sint functie deexperienta de ansamblu a fotoama- tantei obiectivului fata de planul filmlJlui, este pre-
torului, in primul rind, $i functie de calitatea obiec- vazut un sistem de reglare pe 0 cursa mica de citiva
tivului, in al doilea rind. Exista genuri pentru care milimetri.
un astfel de obiectiv este chiar indicat, furnizind In eel de-al doilea caz exista posibilitatea depla-
imagini excelente, in tehnica portretului, in tehnica sarii longitudinale a obiectivului prin rotirea unui
peisaj'ului (detalii), in unele cazuri de macrofotogra- inel randalinat. Sa urmarim figura 1 A: obiectivul
fiere, in fotografia publicitara. «1» este montat in tubul «~», care are posibilitatea
93

94

95





NIVEL 01
P2 =100 K
__--l"-~1l----_r'"'/..,.-Ilil>--. lin,
Efectul muzical de Fuzz realizeaza

o prelungire a sunetului de bazi:!,
completind In armonici superioare
ale fundamentalei.
Montajul propus folose~te un cir-
cuit integrat operational de tip 741, VOLUM
care lucreaza ca amplificator inver-
SOL Diodele introduse in bucIa limi- P3= 100K
teaza ie~irea ~i favorizeaza aparitia l-:o
o.1~1
armonicelorcare nuanteazIi funda-
mentala produsa de instrument. Mon-
tajul se introduce intre chitara ~i am-
plificator sau se poate monta dupa
primul preamplificator al instrumen-
tului, actionind semireglabilul PI' Ni-
velul de Fuzz se regleaza din P 2, iar ducerea· Fuzz-ului, dar aceasta se metrul P 3 ~i a unui comutator
ie~irea din P 3' Nivelul de zgomot al poate imbunatati prin introducerea sa preia semnalul direct din
amplificatorului va cre~te prin intro- unei pedale care sa mi~te potentio- Alimentarea in limitele 9'''15 V.
1M
+12 V
Efeetul de Vibrato se obtine prin
modularea in amplitudine a semna-
lului de intrare eu un oseilator de .~1
joasa frecventA. VI,
Schema de. principiu folose~te 0
jumatate dintr-un circuit operatio- PROFLJNZIME
nal dublu de tip LM 324, mergind
pe ideea ca cealalta jumiHate va fi
folosita pentru efectul Fuzz. Se poate
folosi ~iun 741. Circuitul integrat
lucreaza ca oscilator cu frecventa
reglabila In limitele 5..·15 Hz din
potentiometrul P l'
Nivelul oscihitiei se regleaza din
P2' dupa care sint atacate douii
diode Cll siliciu care .lucreaza ca
atenuator controlat in tensiune.
Semnalul de intrare audio nu tre-
buie sa depa~easca 600 mV, ceea ce
se regleaza ell P y
100
aplicata la intrare. Freeventa F, pyn-

tru care defazajul este 90°, depinde
II II de valoarea grupului RC de la in-
trarea fiedirui circuit integrat. Mo-
dularea portii tranzistoarelor in pune-
tul A eu 0 tensiune provenind de la
Acest efect este folosit de instru- in acela~i CIP: AM 9709 CN. oscilatorul IC 9 provoaea 0 modu-
mentele cu daviatura. EI se reali- Principiul de functionare pleaca latie de fazil a semnqlului de ie~·
zeaza in variante mecanice prin an- de la modularea in frecventa a sem- in P 1" IC 1 joaca ralul de etaj ta
trenarea unei mase de aer din· co- nalului de intrare ~i apo( mixarea pon, la fel ca ~i IC 2. Defazajul 0
loana difuzorului cu ajutorul unor semnalului modulat cu semnalul de nut in acest mod poate atinge 1 08
palete, ceea ce produce 0 antifazare intrare. Modulatia se faee cu free- semnalul defazat se eulege prin
a semnalelor acustice ~i in spetA ventii foarte jo~sa: 0,1 Hz···W Hz ~i se trimite la mixer IC 2, e
aparitia efectului de «Leslie}}. sau cu ajutorul oseilatorului realizat eu mixeaza eu semnalul de intrare
«phasing}}. Montajul are la baza IC 9 tip 741. Circuitul de deplasare trimite semnalul complex afara.
6 tranzistoare cu efect de cimp euprinde 6 celule de defazare iden- realizeaza frecventa de lueru a pna-
canal P folosite drept comuta- tice, realizate prin IC 3···IC 8, res- sing-ului, iar P 1 nivelul. Alimenta-
toare analogice. Exista ~i varianta peetiv T 1··· T 6. Defazajul variaza de rea de la 2 baterii de 9 V sau de la
integrata a 4 din aeeste tranzistoare la 0 la 180°, funetie de freeventa o sursa stabilizata + 9 V - 9V.
OUT AMP
3
I 555
Aeest generator produce semriale
reetangulare foarte regulate, care pot ~ 2 6 7
mentine 0 cadenta muzieala. Aetua-
lele 'montaje fol~sesc un circuit in- .
tegrat temporizator de tip 555, mon-
tat in regim de oseilator ~i prevazut
eu rezistente ajustabile pentru regla-
1 0,1 fA F
L---1..-4....-[===t--~~-_.C;Z=J--1C==H'
I
rea freeventei ~i a succesiunii de
pauze. Circuitul 555 are un mare
100 Kn.
R=5Mlin P=1MUn
grad de stabilitate ~i se produce ~i
de I.P.R.S.-Baneasa. Brut FIN
101

lui IC 3
I
iqire.
tampon IC 4
implica cde 5
tentiometre in exterior pentru
rea efectelor dorite.
J
102

o greutate de
cu un motor
C 85 de
dezvolta 0 viteza
recordurile de
nentru 31 de altitudine realizate de
sis- 11I11CI "',' de numara eel al lui
t8m electrosensibil poate iia, la S.U.A.,
773 de cuvinte Cea mai
in de secunde (Lawrence din lume este 0
Radiation Laboratory, Liver- ina!ta de 12 em, eu
aVlnd un diametru de si
10-em construita ia Anna-
mai
din
«Aeroflot)}
inaugurata Iff 9
Circa 100 mi-
Iloane de pasageri benefi-
ciaza anual de serviciile a-
cestei companil, care dis-
pune de peste 1 300 de
rate intr-o retea de
800000 km. .
• Cea mai vache linie a-
eronautica civila este KLM 1 818 ,km pe un
in anul mal.
Primul zbor
nie a fost
tombrie 1947
Yeager la baza aeriana
California, ell un
avian Bell YS-1
marous Glennis), eu 0
de 1,015 Mach (1 078
la 0 altitudine de 12
Printre eele mal mici
avioane din !ume se numara
biplanul sms»
construit in 0 lungi-
me de 3 m, 0 deschidere de
103

Fie di
de mai
electronice, care se mCJd,enllzea:za,
de 0 noua cO][1struc;tie
san casetGfon, in
san stereofonica,
1 este u~or de
curent, montajul
ale oncarui a-
industriala. In
reduse
dill
rezul-
104

-- la
in-
de
pentm apasare.
se cupleaza
al magnetofonului $i
blocare, pentm ca
o ~tergere a benzij
Transformatoml de re-
unul

umana, in general, pose

educatle. Auzul de In
rar electron ice
si un al muzicie- kHz).
~ilor. Aceasta caiitate deosebit3. Tinedl sesizeaza foa
consUl, Tn principiu, fn a fi capabil sunetul emis de elema
de reculloa!;>terea $i identificarea linil din tel
unui pur. pe dnd per
Se 'spunedeci eEl fnalta sintinsensibile la
un ansamblu
de concrete ale tehnicie- element de r
nilor pentru n""'f""""""''"' sun'Ble,lor urechea la 20 de s-a co
ill eft mai de ca la 30 de ani de
tea de lnalta pere a sunetelor de 17 kHz
vorbi de un «auz rela- a operelor muzicale, in eu 10 dB, la 40 de ani fr
tiv» se pot recunoa$te inter- zilaie noastre, sa face ell atita maxima auzita este de 10
vale muzicale si de un ({auz abso- fectiune lndt s-ar putea vorbi eu 0 atenuare de 20 _dB,
lut» dnd se disting note izolate. de_ 0 interventie In opera originala. 60 de ani eu greu se disting
Auzul relativ este indispensabi! In crearea aparaturii specialil?tii toto data sC8z1nd $1 sensibi
in practica muzicala $i poate fi trebuie sa tina cont ea urechea auditiva eu 35 dB.
de circa 30 000 pF.

Punerea in
alimenteaza
pozitia
unei benn nrf>JrrinrJ~~tp
pe sistemul
se
Se
Dentm
Se in~earca pe
claca oscilatorul redare in
indicat de ~tergerca aratata schema
ibilitatea de Se pla- a unni etaj final de circa 3 W,
aza de volum la caadaptoruI-amplificator sa
JUInaltah~a cursei si se vorbeste la un poaHi fi utilizat ca inte-
microfon bransat ia boma . il1trare. Se folosesc T7 --
La redare, . sa se acela~i tip ell primele tran-
auda claro de re- zistoare 5i en
glaj constau in reglarea curentului de maniu pe~eche
106
intrarea neinversoare.
semnalului a-
de termistorul de 600ft
1 kn.
Alimentarea S8 face eu
tensiune cuprinsa 4 ~i
AF
Dozele ceramice se cupleaza tot-

deaLma la amplificatoare eu im-
pedanta de intrare mare, a 5e
benzi
de 1'Yc,I"\lc>"i~", Aceasta cerinta
se impune, special, la reprodu-
ceri HI-FI.
Elemente!e din schema asigurf\
transmiterea unei benzi de frec-
vente cuprinsa Intre 40 ~i 20 000 Hz.
Tranzistoarele (pot fi ~i Be 109) se
selectioneaza pentru zgornot mic.
107

Amplificatorul este conceput pen- lui aplieat pe baza, la eapetele rezis- Semnalul. care apare pe
tru picupurile prevazute cu doze cu tentei R2 potential:ti semnalului va 'lui T2 este aplicat pe
cristal; puterea amplificatorului este fi aproape identic. In acest fel se re- intr-un montaj de
de 2 W, folosindu-se un difuzor de duce foarte mult eurentul semnalului este folosit pentru ad,aptarE:a
8 Q. Pentru obtinerea puterii maxime prin rezistenta ~~ implicit, cre~te con- dantei relativ mari a r,()I~r,'t()rll
este necesara aplicarea. unui semnal siderabil impedanta de intrare a mon- la ttanzistorul T2 la
la intrare de 350 mVef tajului. intrare mica a tramzlstIOaI~e1<)r
Schema amplificatorului prezinta
unele particularitati fata de schemele
amplificatoarelor audio obi~nuite.
Astfel, la intrare s-a folosit un am-
plificator diferential, iar tonul este
reglabil d!ltorita unei reactii negative
selective, separat pentru inalte ~i
joase.
De remarcat, de asemenea, numa-
rul relativ redus de piese incluse in
schema, inclusiv cuplajele directe in-
tre etaje rara transformator.
Prin aceasta schema ira urmarit
realizarea unui montaj economic a-
decvat cerintelor HI-FI, cu 0 putere
care satisface auditia intr-o camera
. de locuit.
Amplificatorul diferential de la in-
trare este format din tranzistoarele
T c T 2' Semnalul este cules de pe po-
tentiometrul PI (volum) ~i aplicat pe
baza lui TI prin C I -R 3 · Rezistenta R3
este introdusa in circuit pentru a pre-
veni 0 eventuala amplificare a unui
semnal perturbator de radiofrecven-
ta. Baza lui T I este polarizata de re-
zistentele R I -R 2 .
In loc de 0 singura rezistenta, s-au
pus doua in serie pentru a crea posi-
bilitatea ul1ui artificiu. Semnalul cu-
les de pe emitorul lui T 1 se aplica
prin condensatorul CJ pe. portiunea
intre cele doua rezistente (R I-R2 ).
Se obtine astfel 0 reactie negativa
de curent (bootstrapping). Datorita
faptului ca semnalul cules de pe emi-
tor are aceea~i polaritate .~i aproxi-
mativ aceea~i amplitudine eu semna-
108
la etajul final. Pe tranzistorul T4 sute de miliamperi (in raport de vo- gative, ele accentuindu-se
de 0 tensiune aproape constanta, lum) in timpul audi!iei. ce1elalte, care sint atenuante.
I rezistenta R6 poate fi conside- Reglarea tonului in aceasta schema exista posibilitatea regHirii tonului
rezistenta de sarcina pe emitorul se bazeaza pe 0 reaetie negativa selec- dupa cerinte intr-un domeniu
nzistorului T 3' tiva. Rezistenta R l20 care asigura larg, imbuniWitindu-se totoda
aderea de tensiune pe tranzisto- tensiunea de polarizare a bazei tran- litatea redarilor.
T4 (montat cu dioda-) asigura 0 zistorului T z (intrarea inversoare), in- Se recomanda ca sursa de alimen-
siune mica de polarizare fixa, pen- troduce ~i. 0 reactie negativa. Dacii tare sa fie montata intr-o cutie sepa..;
evitarea distorsiunilor de inter- potentiometrele pentru reglarea to- rata, pentru evitarea introducerii bru-
odulare. De asemenea, acest tran- nului (Pz pentru inalte ~i P3 pentru mului provocat de cimpul de disper-
stor asigura ~i stabilizarea termica joase) sint aproximativ in pozitia de sie al transformatorului de. retea.
curentului de repaus al tranzistoa- mijloc, reaetia negativa este liniara Sursa nu are tensiune stabilizata prin
lor de la etajul final. Tranzistoarele pentru toate frecventele. Schimbind masurile luate (T1 supradimensionat,
mplementare T s-T 6 sint intr-un 1nSa pozi!ia acestor poten!iometre, 0 R 13 de valoare mica, Cll-C n de
ontaj cIasic in contratimp cIasa B. parte a gamei de frecven!e va fi ~un- valoare mare)) tensiunea obtinuta a-
Cureritul de repaus al etajului final .tata la masa prin condensatorul C s. vind 0 stabilitate care acoperii cerin-
regleaza la 5-10 rnA, in raport de Aceste frecvente lipsesc din semnalul tele montajului.
calitatea tranzistoarelor. ;;are se introduce pe baza lui Tz. In Dispunerea pieselor in montaj est€
Consumul amplificatorului tara acest fel frecventele selectate nu vor ilustratii in fig. 3.
seJ11nal este de 18-20 rnA ~i citeva mai fi atenuate de buda reactiyi ne-
150
109




ma poiiuretanica sau vam de stlda,

peste care se ap/ica apoi folia de
aluminiu.
in cea de-a patra fata laterala se
fac doua orificii, cu diametrul de
circa 15 mm, prin care vor trece ca-
petele tubului de cupru, care se va
monta in interiorul cutiei captato-
rului. Centrul fiecarui orificiu se va
afla la 15 ... 25 mm de la marginea
fetei iaterale (marginea flind cea
care corespunde ~anturiior celor-
lalte fete, fig. 2 a).
Pe partea din spate, ~i anume
Iinga cele patru colturi ~i in mijloc,
se vor fixa cu cuie 5 distantiere din
lemn (cuburi cu muchia de circa
20 mm, fig. 2 b). Ele vor servi la sus,.
tinerea ~i distantarea coreeta a pla~
cii metaliee (placa absorbanta sau
receptorul) pe care va fi fixataser-
pentina de cupru.
Placa absorbanta va fi, preferabil,
din tabla de otel galvanizata, cu
dimensiunile de 550x 550 mm. Se
poate folosi ~i 0 tabla de cupru, dar
este mai costisitoare.
Tubul de cupru, din care se va
face serpentina captatorului, va a-
vea diametrul de 8 ... 10 mm ~i 0
lungime de 480 ... 500 em. Dupa ce
tubul a fost indreptat, se a~aza un
capat al acestuia pe placa de metal,
lasind 0 lungime suficienta care sa
treaca prin orifieiul din fata laterala.
Tinind cont de aeest capatde ra-
cord (se face un semn pe tub), tu-
bul se indoaie in forma de U, ca in
figura 3. Tndoirea se face incet pen-
tru a nu turti tubul in partile curbate.
La indoire se va avea grija ca ser-
pentina sa nu depa~easca margi-
nile placii. La ultima indoire sepo-
trive~te eel de-al doilea capat de
racord la orificiul din fata laterala.
Se urmare~te ca serpen'tinasa se
a~eze complet pe placa meta/ica,
pentru cli n umai un contact fbarte
bun va asigura un transfer termic
maxim.
Apoi serpentina se lipe~te cu
cositor pe placa, in puncte distan-
tate eu cite 15 em, Ansamblul placa
absorbanta-serpentina se va vop-
si cu negru-mat (se vor da doua
straturi de vopsea), iar dupa uscare
se va monta in cutie, fixind placa
de distantare cu ajutorul cuielor.
Locurile in care au fost batute
iele se vor vopsi, de asemenea,
negru-mat.
Pentrua taia un geam care sa
potriveasca in ~anturi!e cutiei,
vor face mai intii dimensionarea
proba cu ajutorul unei bucati
carton gros. Geamul se va intro
ce prin glisare in loca~ul sau, du
care se fixeaza eu holzsurubud si
cea de-a patra fata late~ala (avind
grija sa fie scoase prin orificii ca-
petele de racord ale serpentinei



·etrtf'6'i dintre"'numarul el.ectronilor nizarea anterioara a coloanei ga- clasico Plecind de la tensiunea
excitati l?i al celor care revin pe zoase (elt timp au fost fncalzite 12 V, cu ajutorul unui oscilator
orbitele ini iale. Pentru a se a'un e filamentele este suficienta, aceas- produce tensiunea alternativa
cata duce la amor- frecventa de cca 20 kHz, care,
e regula insa, sint transformare ridicatoare; este
necesare mai multe inchideri l?i sa la un nivel de ordinul sutei
. .~ contactelor starte- volti.
rsare (traduse prin Avantajele alimentarii tuburilor
ilustrata in figura 1. Bobina L (dro- pflpiiri suparatoare ale tubului). cu tensiune alternativa de tYa.i"\lc.nt"S
sel), filarnentele tubului l?i starte- Atunci clnd tubul functioneaza, ridicata slnt: amorsare mai
rul sint conectate in serie cu sursa tensiunea la bornele sale este in- lumina emisa mai stabila;
de alimentare. Starterul are doi e- ferioara valorii de prag a starte- redus al transformatorului
leetrozi (cel putin unul din bimetal), rului, astlel ca fenomenul nu se tor de tensiune.
montati intr-(ln tub_de sticla umplut mai poate repeta decit dupa 0 in- Bineinteles, tranzistorul
cu un gaz inert. In repaus, elec- trerupere a alimentarii. in oscilator trebuie sa admita
trozii sint departati, deci contac- Pe parcursul stabilirii regimului de timpi redul?i de comutatie
tele starterului sint deschise. (A normal de functionare, rezistenta 2 N 3055, cu f =1,5 MHz Ilmorn,,,,,
nu se confunda: starterul nu este coloanei gazoase din tub scade foarte bine). T
un mic tub cu neon, ci un comu- treptat (avanseaza gradul de io- Schema mai are aVC1" Lt,,) ... ,
tor cu bimetal, avind contaetele nizare). Ea ar putea duoe la crel?- permite renuntarea la ",liIYlont""ro",
tejate prin atmosfera de.. ·gaz terea periculoasa a curentu'lui, dar filamentelor, tubul
) Un condensator montat in acestui lucru i se opune impedanta la cite un singur
lei pe eleetrozi preintimpina bobinei L, care Iimiteaza curentul parte (fig. 3). Nici absenta
ucerea de paraziti in jur la la va~ori acceptabile. lui nu constituie un pericol,
tionarea contaetelor. Exista la ora actuala l?i tuburi cu tarea curentului absorbit de
Atunc( cind alimentam tubul de amorsare instantanee, dar nu ne facfndu-se prin polarizarea
la retea, tensiunea aplicata depa- vom ocupa de acestea, deoarece
vata a tranzistorului.
l?el?te pragul starterului, intre elec- montajul propus mai jos asigura,
La punerea montajului sub
trozi se produce 0 scfnteie, iar oricum, amorsarea instantanee.
siune, tubul nu este ionizat,
caldur(i\ degajata astlel deformeaza Principiul schemei (fig. 2) este
convertizorul nu are sarcina.
bimetalul, ducfnd la inchiderea con-
taetelor. Curentul de scurtCircuit
traverseaza bobina L l?i filamentele
tubului; acestea din urma se incal-
1
zesc ~i emit electronL Intre timp,
bimetalulse racel?te l?i revine in
pozitia normala, deschizind din nou
contaetele. Aceasta fntrerupere
brusca a curehtului provoaca apa-
ritia unei tensiuni mari (de auto-
inductie) la bornele bobinei L, deci
l?i intre capetele tubuhii, Daca io-
'5'(;.
R,t 3
150.0..
2A 1W RQ
®
+0
1Q.V 1On.!1W
-I
R~
100.0.
L -_ _J - -O
La. 0 - - - - - - - - - '
No
1W
116
consecinta, la prima blocare a tran- Rl' R2 $i R3 pot fi retu$ate experi- prealabil un strat izolator, carenu
zistorului, tensiunea cre$te foarte mental, in functie de performantele va permite spirelor sa alunece.
mult in infa$urarea primara (Np), tranzistorului. Toate rezistoarele Este posibil ca la unele tipuri cle
putind strapunge tranzistorul. De vor avea insa puterea de eel putin tuburi (cu puterea plna la 14 W)
aceea, esteobligatorie folosirea 1W. numarul cle spire clin secundar sa
unui tranzistor cu tensiunea direc- Am lasat la urma partea cea mai nu reprezinte situatia optima. De
ta maxima admisa de eel putin 60 V. migaloasa, anume realizarea trans- aceea se recomanda realizarea
Pentru un raport de ridicare Nsf formatorului (fig. 4). Acesta folo- bobinei Ns de 500-600 de spire,
Np=10, tensiunea secundara poa- se$te ca miez 0 barade ferita (/> 10, cu prize intermediare la 300, 400
te atinge (Ia coneetarea alimentarii) lunga de cca 6 em (taiata dintr-o $i 500 de spire, aleglnd varianta
500-600 V, valoare suficientii pen- bara de antena de la radiorecep- care da rezultatele cele mai bune.
tru amorsarea instantanee a tubu- toare). Infa$urarea primara Np $i Capetele firelor vor fi bine izolate
rilor de mica puter? cea de baza Nb se bobineaza in dupa ie$irea din bobina (cu tub
. r infasurarea se- varni$) .
ns co~trar. Cape- . Sa nu va speriati de numarul
rebuie imobilizate mare de spire din infa$urarea se-
ru a nu «fugi» in cundara: bobina nu iese deloc mare
sau dupa (de e- $i intregul montaj incape intr-o cu-
cu ata). Intre in- tie cle climensiunile unei lanterne,
consum minim de curent (se face fasurari, ca si intre straturile bobi- eu racliato~ul pe una din fete; se
un compromis). Cu datele din sche- nei Ns, se pune cite un strat izola- subintelege, contacte bune $i eft
ma s-a masurat un consum de cca tor (hirtie cerata de transformator mai multe gauri cle aerisire pentru
1,2 A .(Ia 12 V) pentru un tub fluo- sau chiar scoci). De asemenea, racirea prin autoventilatie,
rescent de 14 W. Desigur, valorile peste bara deferita se pune in
simbolurile uniHitilQr care alciHuiesc

raportul se seriu sub forma .
prod us de simboluri eu faetori
puteri pozitive ~i negative [exemple:
J/(kg.K) sau J.kg- l .K-1; W/(m.K)
sau W.m- l X- l ] ;
pluralul denumirilor unitiiplor
de masura se formeaza dupa regu-
lile de formare a pluralulUi substan-
Prineipalele reguli de formare ~i metru se poate serie astfel: Nrn, tivelor in limba romana, in eazul
seriere a uniHltilor SI sint: N m, N.m sau N·m). In eazul in unitatilor aIeI.Uuite sub forma unui
denumiril~ unitatilor de masura care simbolul unei unitati de ma~ produs sau raport de unitati. aeeste
se seriu eu litere ~ici (exemple: sura coincide cu simbolul u'nui prefix, reguli aplicindu-se primei unitati a
metru, newton, amper, candela), eu se alege forma de seriere prin care produsulu~ respeetiv primei
exeeptia eazurilor in elife propozi- se evita 0 eventuala eonfuzie (simbo- de la numaratorul raportului (exe
tiile sau frazele ineep eu aeeste de- luI unitatii submultiplu milinewton- pIe: secunda seeunde, hertz
numiri; metru se serie, spre exemplu, sub hertzi, volt volti, megawatt
simbolurile unitatilor de ma- forma mN.m ~i nu sub forma mNm); megawati,newton-metru newtoni-
sura se seriu eu litere romane drepte, denumirile unitatilor de ma- metru, joule pe kilogram-kelvin
mici, eu exeeptia eelor a caror de- sura, aIeatuite sub forma unui ra- jouli pe kilogram-kelvin, lux --, lue~i);
numire deriva din nume proprii ~i port de unitat~ se seriu eu prepozi- simbolul unitatilor de masura
se seriu eu litere mari (exemple: tia «pe» intre unitatile de la numa- nu ia forma diferita 'la plural (exem-
simbolul metrului este 111, iar simbo- rat or ~i unitatile de la numitor pie: 1 m 2 m; 1 A -- 20 A; 1 K
luI amperului este A): (exemple: . metru pe secunda la pa- 1200 K; 1 1m 2500 1m);
- simbolurile uniUitilof de ma- trat, milivolt pe metru, unu pe ohm); calculele cu unitati de masura
sura nu sint urmate de punet decit simbolurile unitatilor de masu- se fae, de regula, numai eu ajutorul
in eazul in care acesta face parte din ra, alcatuite sub forma unui raport unitatilor fundamentale, suplimenta-
punetuatia textului; de unitati, se seriu eu linie oblica re si derivate ale Sistemului Interna-
denumirile unitatilor de masu- sau orizontala intre simbolurile uni- tio~al, nu ~i eu a1 multiplilor ~i sub-
di, alcatuite. sub forma unui produs tatilor de la numarator ~i simbolu- multiplilor zeeimali ai acestora
de unitati, se seriu eu liniuta de unire rile unitatilor de la numitor sau sub (exemplu: se serie U = R.I = 5.103 ft.
intre unitatile respective (exemple: forma unor produse eu faetori la 4.10- 3 A ~i nu U = 5 kfL4 rnA).
newton-metru, kiloohm-metru, lu- puteri pozitive ~i negative (exemple: U tilizarea in calcule in aee1a~i timp
men-secunda) ; m/s sau m.s -1, N/m 2 sau N.m - 2, a multiplilor ~i submultiplilorunita-
-- simbolurile unitatilor de masu- 1/fl sau i: L- 1). In eazul in care uni- tilor SI ~i a unitatilor SI poate. pro-
ra, alcatuite sub form~ unui produs tatile de masura, alcatuite sub forma voea erori;
de unitati, se pot serie sub una din u~ui raport de unitati seris eu linie valorile marimilor fiziee se ex-
formele urmatoare: ab, a b, a.b sau obliea, au numitorul constituit din- prima, in general, in unitatife de
a'b, a ~i b fiind simbolurile unitatilor tr-un produs de unitati, se folose~te masura ale caror valori numeriee
de masura eu ajutorul carora se for- una din urmatoarele forme de serie- sint euprinse intre 0,1 ~i 1 000 (exem-
meaza noile unitati de masura (de re: ori produsul simbolurilor de la pIe: 0,12 m; 1,3 N; 3,2 A; 125,7°(0;
exemplu, simbolul unitatii newton- numitor se serieintre paranteze, ori 890 ed/m 2 ).
117
In vederea aprecierii corecte a pusa eunoastem eele doua marimi: de- gla de cca 3 m lungime, 0 rigla
terii unei amenajari pentru 0 micro- bitul ~i 'eaderea.. ' data de 1,5-2 m, un numar
hidrocentraHi, trebuie eunoscuta pu- MAsURAREA DEBITULUI de taru~i ~i 0 nivelii cu apa.
terea hidraulicii disponibila la acea Cel mai simplu mijloe pentru apre- de lemn se bat in pamint la
amenajare. Pe baza acesteiase aleg eierea debitului este deversorul eu terval de 3 m intre ei, dupa
agregatul ~i generatorul electric. Tre- perete subtire, prezentat In FIgura 1. masoara diferentele de nive1 hi'
buie tinut cont cii puterea electrica Pe 0 rigla gradata, plasata la un Daca se incep masuratorile
reprezinUi 0 anumim parte din pu- metru In amonte de deversor, se ma- oglinda de sus a apei, atunci 0
terea hidraulicii disponibilii (cca 50- soara Inaltimea «h» a apei fata de renta de nivel «h» este
o .
~/'
. de referinta. pasul urmator este va

, de asemenea, mari- gativa dacii urmatorul pas e mai
», unde: «L» este la- fata de cel precedent.
lui ~i «H» este di's- Se aduna algebrie aeeste
la nivelul liniei zero rezultii caderea «H».
EXEMPLU DE CALCUL:
Amintim, mai jos, relatia de calcul In tabelul 1 se dau debitele eores- Pentru schema din figura 2
pentru puterea hidraulica: punzatoare diferitelor adineimi ale zultat valorile:
p'g'Q'H apei (H-h) pentru un deversor eu Hi-
P = ----
h 102
= 981
'
. Q'H'(kWi
'0' timea L=1 m. pozitive: x h z + h 3 + h 4 +
EXEMPLU DE CALCUL: + h 6 + h 7 +h g = 1,25+ 1,65 +
unde L= 15 m; H-h=0,14 m + 1,14+0,84+0,68+0,88 7,72
Ph puterea hidraulica in kW ; Pentru H-h=0,14 m rezulUi negative: y = hi + h9 ::=
p = masa specifiea a apei In q =93 1/s. =1,3 m;
kg/m 3 ; Debitul: Q = Lxq = 1,5 x 93 = caderea: H=x-y "6,42 m.
g =c acceleratia gravitatiei =139,5 1/s=0,1395 m 3 /s. In final, inlocuinc, in formula
(9,81 m/s Z); debitul ~i caderea determinate de
Q = debitul in .m 3 /s; MASURAREA CADERII obtinem puterea hidraulicii
H .= caderea In m. nibilii.
Se observa din relatie cii trebuie o metoda simpla pentru determi- Daca ede dona exemple de
narea caderii unei viitoare micro- sus se refera la aceeasi amlen;aJare
hidroamenajari este prezentata In rezulta: '
schita. din figura 2. Ph=9,81' 0,1395' 6,42=8,78
Sint necesare pentru aceasta 0 n-
cu
9
118
Ri 10
~gra:ratd
~ Rigid
'~orizontala

In vederea asigurarii unor echi- (C.C.S.I.T.E.H.) Re$ita s-a con-

pamente adecvate pentru acestea, ceput $i realizat un microhidro-
la Centrul de cercetare $tiintifica agregat de larga utilizare~simboli
$i inginerie tehnologica pentru e- zat M.L.U. 0,25, pe care-I prezentam
chipamente hidroenergetice cititorilor. Acesta face parte din
gama tipizata de 11 microhidro-
a9!egate conceputa la Re$ita.
In figura 1 se prezinta 0 sectiune
prin microhidroagregat, evidenti-
ind principalele subansambluri '$i
solutii constructive. Acestea sint:
1) camera spirala, cu sectiune
circulara de forma unui melc, sa
leaga de conducta de aductiune
la microhidrocentrala (diametrul
300 mm) prin intermediul unei vane,
iar functional creeaza un moment
cinetic curentului de apa inaintea
Ing. TITUS NEDA,

Re.i~a

rotorului; curbat, are rolul de a conduce apa

2) aparatul director cilindric cu de la rotor in canalul aval al micro-
12 palete, actionat manual, are hidrocentralei;
menirea sa preia curentul de apa 5) generatorul, de fapt un motor
de la camera spirala !?i 8a-1 dirijeze electric asincron, antrenat de tur-
spre paletele rotorului; bina la turatie suprasincrona, ce recta a generatorului de catre tur-"
3) rotorul turbinei, avind 4 pale- debiteaza energia electrica pe re- bina.
te, transforma energia cinetica a tea' Microhidroagregatul a fost exe-
apei in energie mecanica la arbore; . 6) cuplaj cu bolturi, care poate cutat in atelierul de microproductie
4) tubul de aspiratie, drept sau fi !?i volant, pentru antrenarea dial C.C.S.I.T.E.H., incercat in labo-
rator ~i montat in microhidrocen-
[kW] trala Globu-2 din judetul Cara~
Severin.
11 ~+---+-~=-r+->-''--++-A---i Figura 2 prezinta schita ansam-
blului ce caracterizeaza centrala,
10 -->-1--+----+---1'" . --.
unde alaturi de microhidroagregat
9 1---1---+--f-I--+-I~I--,---,A---i se observa vana de protectie ~i ta-
bloul electric, prevazut cu apara-
B I---t----t----A- -!+-+--!----,,f----t-__i tura de comanda, masura ~i control.
Microhidroagregatul functionea-
7 1--+--~--I--f.l---..4- _--!.l -L-_1
L.__ za cuplat la reteaua nationala ~i, in
functie de caderea disponibila ~i
6 1~+__J_.__,I_JL___h,L__,,~.__~__i debit, asigura puteri electrice la
bornele generatorului conform ca-
5 1--hL.+-I--~.-1-----+-+--+----i racteristicilor prezentate in figura 3.
Pentru functionarea acestuia -in re-
[. I-.--t!-I~--~. .,E--l--+----t---f----+----i tea izolata, ~ste necesara echipa-
rea cu un regulator de turatie-pu-
3 tere, la realizarea caruia se lucrea-
za in prezent ~i care va permite ex-
tinderea utilizarii sale in noiie con-
[. 6 7 B 9 10 H[m] ditii.
121

(oupA "EZERMESTER")
in intreaga luma a crescut intere- virte foarte repede, iar palatele se pregatirea paletelor turbinei. Cele
sui fata de valorificarea energiei inchid complet (fig. 1/D), ceea ce patru palete formeaza impreuna un
eoliene. Au fost construite motoa- duce la reducerea totala a supra- cilindru inalt de 1 000 mm $i ell
re eoliene $i chiar centrale eoliene. fetei eficiente $i automat !$i la in- diametrul de 960 mm (fig. 3). Tn
Prezentam in continuare 0 instala- cetinirea functionarii motorului. total deci avem nevoie de 0 plaea
\ie eoliana deosebit de interesanta Alta caracteristica avantajoasa elastica de 1 000 mm latime si
$; utila. Cind vintul este slab si este aceea ca, datorita suprafetei 960x3;14=3014 mm lungime. in-
eJeci numarul de turatii ar trebui s~ mari !$i unei forme potrivite a pale- trucit paletele sint supuse intem-
scada, arcurile ata!?ate de palete telor, al valorifica bine $i un vint periilor, eel mai potrivit material
Ie intorc pe acestea cu intreaga su- mai slab. Vintul care atinge nemij- ar fi 0 placa de aluminiu (dural)
prafata spre vint (desen 1/A). Odata locit paletele $i curentii de aer for- groasa de 1,5-2 mm. Paletele, odata
cu intensificarea vintului, numarul mati intre ale exercita. in toate ca- croite, trebuie fixate jos, sus $i la
de turatii crel;>te, dar in acest caz, zurile 0 mare presiune rotativa mijloc, cu ni$te bucati circulare de
paletele, sub actiunea fortei centri- (fig. 2) $i, in acest fel, intre cil in drul lemn sau alt material (fig. 4, 5). Mai
fuge, sestring' (se adUl;a), adica rotii de vint ~i dinam poate fi in- bun este un lemn tare, dar se poate
scade suprafata de contact cucu- c1usa 0 transmisie. utiliza !$i scindura de brad. Fixarea
rentul de aer (desen 1/B-C). in ca- Constructia trebuie inceputa eu se face cu cuie de lemn de 3x25.
zul unui vint puternic, roata se in- elementul eel mai important, cu Paletele pot fl ferite de coroziune

de otel 80x5 mm; crueile se prine!

prin sudare. Suportul de jos este
asemanator eu celelalte doua, dar
pentru ca pe acesta se sprijina
paletele, eL trebuie intarit (fig. 8).
Urmeaza apoi eonfectionarea dis-
pozitivului de sincronizare. Ace
se fixeaza pe crucea de supor!:
jos sau de mijloc $i el are rolul
a mentine unghiul dintre p
constant. Paletele se pot mi$ca
mai in acela$i timp. Crucea de
groasa de 5 mm este bine sa
confectionata dintr-o singura
catti, celelalte pot fi sudatedi
bud3ti. Tn mijloc este bine sa fie
instalata 0 piesa care sa reziste la
frecare.
Tot din tabla de otel de 5 mm
grosime se croie$te $i crucea mica,
de supor!: (fig. 9).
Postamentul S8 construie$te op-
tim din elemente glisante; dimen-
siunile postamentului mic se vad
in fig ura 10. Pe virful $i pe intari-
tura de la mijloc in$urubam cite 0
placuta de otel groasa de 5 mm lfll
pe acestea fixam lac8lflurile sferice.
Turbina eoliana invirte, prin in-
termediul unei curele, un dinam
de 12 V, in tampon cu un acumula-
tor $i un releu regulator de la
prin dar ale trebuie sa suportul (fig. 7). Sint necesare 2
autoturismul «Skoda»-1 000 sau se
eft u!?oare. In punctele de budlti, dar dadl paletele sint foarte
poate monta un alternator.
intaritura se fac orificii pentru fixa- rigide, este bine sa fie $i un al
rea cilindrului de rotire, a arcului treilea pentru mijlocul paletelor.
in cazul vintului de 30 km/ora se
Dot obtine 700 W.
de reglaj ~i a bratu lui de cond ucere Crucea suportului de sus $i de la
(fig. 6), urmind sa pregatim apoi mijloc se eonfectioneaza din tabla
123

p
UI
• Pentru a avea dtldura In apar-
tament nu utilizati arzatoarele de
gaze din bucatarie. Procedeul im-
plica 0 folosire nerationala a com-
bustibilului, iar ardenla excesiva
a gazelor este daunatoare prin
producerea In cantitati mari a ga-
zelor toxice.
• Un arzator mentinut timp In-
delungat In stare necorespunza-
toare poate duce la scaderea ran-
damentului termic plna la 25%.
Ranclamente scazute se produc ~i
la sobele care au zidaria interioara
si cahlele deteriorate.
, • Pentru evitarea pierderilor de
caldura la aragaz este recomandat
ca flacara sa nu depa~easca vasul
pus pe foe. Un foe prea mare pro-
duce un consum excesiv, precum
~i afumarea cratitelor, oalelor, ceai-
nicelor etc. De asemenea, nu se
recomanda utilizarea separatoa-
relor sau suporturilor de tabla In-
tre foe si vasul ce trebuie lncalzit.
• Pentru a optimiza functiona-
rea frigiderului pe timp calduros ~i
pentru a realiza 0 economie de
energie, amplasati In spatele aces-
tuia un mic ve[1tilator ce poate fi
actionat de un motor de picup.
Ventilarea radiatorului spore~te
randamentul agregatului frigorific.
124
obtine rulmenti de
maniveia se poate r
minarea axului inferi
sistemului din figura
ment de pedalier d
veche (pedala cu pi
de constructie sint, in general, li- riale inferioare (de exemplu cu sir:.
bere, noi recomandind aici numai ma de OL zincat de 4 mm).
faptul ca rotorul se poate face atit Mecanismul canadian este for-
din tabla subtire cu cadrul din teava mat din doua sectoare de cerc, a-
de OL sau lemn, cit l$i din pinza proximativ de acelal?i diametru, so-
tare, in care caz sint necesare pen- Iidare intre ele (13 l$i 14), care se
tru mentinerea formei unele sirme monteaza pe un cadru propriu (15).
pe profilul rotorului de care se Cablul de transmisie, prelungit cu
coase pinza. Aceasta solutie are sirma tare, coboara in putul (16).
avantajul reducerii greutatii l$i a Ancorelese fixeaza de un butuc
costului, dar implica vopsirea in (17).
ulei a pinzei pentru a impiedica pu- Detaliile constructive mai im-
trezirea. Dealtfel, intreg motorul portante sint descrise de figurile
eolian trebuie vopsit cu atentie, ti- 4-9. in figura 5 este aratat sistemul
nind cont de faptul ca lucreaza in de constructie cu rulment a piesei
aer liber. intermediare pentru legarea cablu-
Mil$carea de rotatie a rotorului se iui de manivela. Piesa se obtine prin
transforma intr-o miscare de trans- sudarea rulmentului (22) cu un co-
latie pe verticala n~cesara pentru lier (23) de piesa suport (24). Axul
actionarea pompei, printr-un me- manivelei (21) trebuie sa fie potrivit
MIHAl FLORESCU
Motorul eolian, in actuala criza
energetica, revine ca 0 solutie e-
conomica, cu largi posibilitati de
aplicare.
in cele ce urmeaza va prezentam
un sistem de pompare pentru apa,
care are avantajul de a nu fi in-
fluentat prea mult de intermitenta
vintului. Motorul are la baza rotorul
lui Savonnius. Rotorul este pre- '
zentat in figura 1. Acest rotor, cu
montare verticala, nu depinde de
directia vintului; se remarca in fi-
gura 3 cele doua moduri in care
vintul provoaca rotirea; direct pi-in
presiune l$i indirect prin reactia in-
dusa in cea de-a doua jumatate a
':. : i~" ,~ ~
rotorului. Constructia dubla, doua
rotoare identice cuplate, permite 0 .' .....J--O-
functionare lina l$i constanta. Ro-

toarele se defazeaza la 90 0 • FIGURA 2
in figura 2 este prezentata sche-
matic instalatia de pompare com- 6
pleta. Se pot deosebi cele doua
sectoare ale rotorului (1 l$i 2), axul 20
rotorului (3), facut, in general, din
teava, suporturile de prindere (5,
6, 7), realizate cu rulmenti axiali-
radiali, precum l$i mecanismul de I
manivela (9). Ca elemente anexa, FIGURAl>
mentionam ancorele (11) din cablu
de OL torsadat, axul inferior (4),
inelul de· rodanta (10), care leaga
cablul de transmisie (12) c!in otel
elastic cu manivela. Daca putem
125
. ~ rulmentul (22) pentru a nu avea prin inel ~i placi se trece un ~urub Mai multa atentie vom ac
joc. Cabl~~ (12) se cupleaza cu aju- de diametru mare. Diametrul sec- pentru constructia pompei,
i de circa 400 mm. are unele particularitati. Constr
ului se determina tia cu pompa submersa a fost al
re sa pentru calitatile superioare
ficiu. Fixarea capatului de cablu care Ie are fam de pompa cu absor
(formarea buclei) se face prin tor- jJ (radiani) =1::. I tie. Tn plus, 'sistemul submers a
sadare l$i stringere cu coliere cu nd ~i un randament superior.
~urub, de tipul celor utilizate la ca- unde I este lungimea cursei pisto- Sa analizam in figura 9 pies
blurile electrice aeriene. nului. Este evident ca acelasi dia- principale ce formeaza pompa.
Tn figura 6 este prezentat modul metru va fi necesar ~i pentru ma- figura nu au fost prezentate det
de constructie a sectorului pentru nivela motoare (9). complete de executie, ele de
«canadian». Pentru simplitate, el Tn figura 8 este arataf modul de zind de materialele ce se pot ob
se face din lemn, in trei sau mai constructie abutucului de ancora. !?i de dotarea existenta in ate
multe straturi. Segmentele de lemn Corpul din lemn impregnat (31) este Pistonul pompei (35) are un
(14 sau 13) se monteaza prin lipire strabatut de un ~urub cu ureche metru uti! de 80-100 mm. La cap
~i !?uruburi, dupa ce, prin practi- facut din fier beton de 10 mm(30). superior are un ochi pentru legar
carea unei taieturi corespunzatoa- Acesta se fixeaza 'cu 0 ~aiba (32) cu transmisia (34). Dupa detal
re, am ingropat inelul terminal al ~i 0 piulita corespunzatoare filetu- din figura S, se vede ca part
cablului (28, fig. 7). Pentru fixare, lui ce iI putem obtine. metalica a pistonului are un dia
tru cu putin inferior diametru
tevii pompei (39), fiind acoperit
o placa din cauciuc tip micropor
(43). Tn placa metalica se fac cite
orificii de 10mm diametru,la cir
10 mm de margine, dar nu mai ap
piate intre ele de 20 mm. Grosim
placii (44) este de circa 10-15 m
Se mai folosesc doua ~aibe
string ere (42 ~i 45) ~i 0 piul
I dubla de stringere (46). Este e
dent ca prin acest sistem pisto
FIGURA 6 include ~i supapa de admisie. C
pistonul coboara, apa ridica m
ginile piesei de cauciuc !;)i patrund
in spatiul de deasupra pistonulu
Cind acesta urca, placa de cauciu
astupa orificiile, obtinind pom
rea. 0 constructie similara serve
pentru supapa de ie~ire (figura
Aid numerotarea este: 40) pia
metalica cu orificii; '37 !;)i 49) placi
de stringere, care au orificiul inte-
rior mai mare cu 10 mm in diametru
fata de tija pistonului; 38) placa
cauciuc. Pentru fixare se folose
mai multe suruburi M4 situate cir
cular. Placiie de stringere se fac cu
un diametru care sa permita jocul
placii de cauciuc sub actiunea apei.
Se mai pot detalia urmatoarele
parti componente ale pompei: 38)
capac superior al pompei; 41) re-
sort de compensare} S8 alege cu 0
forma U$or conica astfel ineit sa
nu se sprijine pe placa de dwci
a pistonului; 47) capac inferior
pompei; 48) sorb; 36) teava de ie
reo Acestedetalii sint libere dim
sional ~i constructiv, dupa cum
maiaratat. Evident, se impune co
ditia de etansare corecta a sist
mului. Teava'de iesire va avea u
diametru cit mai mic posibil, pentr
a usura efortul necesar ridicarii c
loanei de apa. Pentru sistemul e
ie~ire spre rezervor avem 0 struc-
FIGURA 9 tura ca in figura 10. Camera des-
chisa de colectare (51), sudata de
teava (36), se term ina cuteava
126

,--
~~~:~c~~s~a~n~e~:re~~a~~mintim structura inter- care pot diferi de la un model la 3} Condensatorul, care are
na 'a frigiderului cuabsorbtie pre- altul. Partile principale sint: pechtl uneitevi cu aripioare.
zentat in figura 1 (vedere din spate). 2) Podeaua frigiderului (care 4} Racordurile evaporator
in dulapul frigiderului (1) se afla 0 poate fi inlocuim cu 0 simpla in- (comunicatia spre interiorul
sumedenie de tevi $i radiatoare, taritura). derului).
5) Serpentina de absorbtie.
6) Schimbatorul de caldura
1 7) Rezervorul de amoniac.
8) Fierbatorul.
Nu vom insista decit asupra
batorului, deoarece nu avem
facut modificari asupra altor p
ale instalatiei. Acesta poate a
cele mai diverse forme si di
siuni, functie de constructie.
Fierbatorul are in interior
metalic (9), in care se intr
rezistenta electrica de incalzir
Aceasta se fixeaza cu 0 pie
prindere metalica (11) $i se ra
deaza electric cu doua sau
conductoare, izolate cu margele
porteIan (12).
Pentru inceput vom scoate
zistenta din laca$ul ei, similar
operatia de schimbare a ei.
izola apoi cu atentie circuit
alimentare ale rezistentei, lasin
Circuit numai becul din interior
intrerupatorul de u$a.
Daca tabul rezistentei este p
vazut cu un capac in partea su
rioaraa fierbatorului, acesta tre
scos cu atentie pentru a s
fisurarea fierbatorului, in CCj.
frigiderul este distrus prin
narea amoniacului din instal
Dupa ce a fost degajat la ambele
capete tubul ,rezistentei, vom trece
la adaptarile necesare functiona
cu biogaz.
Pentru aceasta ne vom procu
din comert un bee de gaz (la mag
zinele cu instrumente medicale
de laborator). Restul pieselor ne
cesare ni Ie confectionam singuri
fara prea multe diticultati.
Daca privim in sectiunea din
gura 2, vom remarca montarea
cului de gaz (20) in compartimen
FIGU spate (14) al frigiderului sub
bator (9). Pentru a ghida flac
vom monta in orificiul de intrare
128

tubului 0 pilnie din tabla de la cu-

tiile de conserve, construita prin 3
nituire (16). Nu se poate utiliza 0
constructie lipita, datorita tempe-
raturii destul de ridieate ee se dez-
volta in apropierea micarii (19). Tn
partea superioara a tubului sa
monteaza un sistem de evacuare a
gazelor arse (spre exterioru! ca-
merei sau spre co!;wl de fum, 18).
Tn prineipiu se face 0 teava potri-
vita la tubul fierbatorului, care va
Bvea forma 1;li lungimea necesare.
Nu se va pune in functiune frigi-
derul fara aceasta teava de e~apare.
Tn cazul in care frigiderul funetio-
neaza in incaperi anexa, teava poa-
te fi scoasa la cirea 30-40 em dea-
supra, prevazindu-se eu 0 apara-
toare de flacara, ca la eo~urile
de fum.
Aceasta teava p~rmite evacuarea
ca!durii reziduale, pentru a nu in-
ca!zi inutil eompartimentul interior
(15), captu1;lea!a izolanta (13) !?i
condensatorul (3).
Punerea in funetiune consta in
raeordarea la conducta de biogaz
(22), aprinderea flacarii fiJi reglarea
ei din robinetul de gaz (23) l?i rozeta
de aer (21). Flacara trebuie sa arda
linifi)tit, fara fum. Nu se va genera
o flaeara prea puternica, care nu
poate face sa functioneze agrega-
tul frigorific. Se recomanda ca su-
portul arzatorului (17) sa fie din
azbest.
Daea frigiderul nu functioneaza
corect, se poate intimpla ca sa fie
strins amoniaeul in instalatie in
mod necorespunzator. Pentru re-
medierea situatiei se va culca fri- a fost depozitat indelung, se reeo- arae, tiind recomandata ~i dispu-
giderul timp de 25-30 de minute pe manda ca operatia aceasta sa se nerea unei placi de azbest pe su-
partea d.reapta (vawt din fatal ~i faca preventiv. prafata din spatele frigiderului. in
20-25 de minute pe partea stinga. La instalare vom avea grija ea in nici un caz frigiderul nu va fi lipit
Prin aeeasta gazul se va distribui partea din spate frigiderul sa fie de perete sau de un alt object, dis-
corect in instalatie. Daea frigiderul distantat de oriee obiecte care pot tanta minima fiind de 15 cm.


microfon eu <
K se inchi-
consumul
microfonului eu mnd des-
Wi de mare. Transformatorul Tr.
in caz de nevole, fl
eu un de
losit la de radio
extrern, eu un transformator
de son erie). Tensiunea ali men-
tare microfonului fi corelatll ell
un transformator utilizat, nu
se vor folosi tensiuni exeesive,
oarece de ale mi-
microfo-
recoman-
verticala a
131

--... In cazul sehemei noastre, C = C 1 ==:

=C 2 =330 nF; Rb=R 2 =220 kQ, iar
Ra esterezuItanta complexului de re-
zistente serie-paralel, a rezistoarelor
R 3 -R 4 ~i potentiometrului semire-
glabil P. Valoarea aproximativa este
de 400 Q. Reglajul brut al frecventei
se realizeaza cu R 3 , iar reglajul fin ~u
potentiometrul P.
A doua jumatate a circuitului in-
tegrat CI 1 este tot un amplificator
operational, care are rolul de forma-
tor in vederea obtinerii unor sem-
nale dreptunghiulare. Diferentele de
faza intre prima jumi'itate ~i a doua
jumatate a circuitului integrat asigura
Un numar destul de mare de citi- scns nu poate 11 eonstruit de incepa- oscilatia, iar amplificatorul operatio-
tori ne sesizeaza ca sint in posesia tori. Constructorul amator trebuie sa nal ci~tigul necesar ~i generarea unui
unor ceasuri electrice antrenate de fie inzestrat cu un bagaj de cuno~tinte semnal dreptunghiular de 50 Hz.
electromotoare sincron, foarte fru- cel putin la un nive! mediu, avind Semnalul trece apoi in tranzistoru!
moase, precizia lor insa lasa mult de totodata practica in luerarile cu com- Tl' care comanda tiristorul Th1 , ~i
dorit. Ceasurile ramin in urma cu 8 ponentele din schema: circuite inte- in tranzistorul T 2, care comanda ti-
pina la 25 de minute in 24 de ore. grate, tiristoare, tranzistoare etc. ristorul Th 2 •
Venim in intimpinarea rugamintii Schema generatorului este redaUi Schema este conceputa In a~a fel
cititorilor publicind in cele ce ur- in figura 1, iar alimentarea acestuia incit tiristoarele Th 1- Th 2 sa con-
meaza schema unui generator de in figura 2. duca in contratimp. Aceasta conditie
50 Hz, care se preteaza la alimen- Analizind schema din figura 1, se cste asigurata, intrucit, datorita ali-
tarea electromotoarelor sincron cu poate vedea ca generatorul se com- menHirii dubIe, semnalul dreptun-
care sint prevazute ceasurile elec- pune dintr-un oscilator (CI 1), un ghiular generat de CI 1 are al,er-
trice din categoria amintita. etaj tampon de comandi'i (T 1-T 2) ~i nante pozitive ~i negative. La aIter-
Mentionam ca lipsa de precizie a un etaj final in contratimp, realizat nantele pozitive T 1 conduce, iar T 2
ceasurilor cu motoare sincron se da- eu tiristoarele J:h 1 -Th 2 • Fiecare etaj nu conduce. La aIternante negative
toreaza faptului ca alimentarea lor se are componente pasive aferente. T 1 nu conduce, in schimb, conduce
face din reteaua electrica, iar cea mai Circuitul integrat 747 (CI 1) se com- T 2' In acest fel, se asigura functio-
mica deviere a frecventei se traduce pune, de fapt, din doua amplifica- narea in contratimp a tiristoarelor.
in schimbarea turatiei motorulu~ res- toare operationale 741, introduse in- Motorul sincron esteconectat in-
pectiv afecteaza exactitatea ceasului. tr-o carcasa comuna. Se pot folosi cu tre anozii celor doua tiristoare.
Precizam ca acele ceasuri electrice succes ~i doua circuite integrate 741 In vederea obtinerii unui semnal
care sint confectionate pentru a fi separate. Prima jumi'itate a circuitu- sinusoidal din semnal dreptunghiu-
folosite in S.u.A. dau diferente foarte lui integrat este folosita ca fiItru ac- lar, trebuie intercalata 0 capacitate
mari datorita faptului ca frecvenla tiv seleetiv, in buda de reactie Hind in parale! pe inductanta motorului
retelei locale este de 60 Hz. Cu mici conectate elementele unui fiitru du- (condensatorul C 3 de 150 nF) pentru
m~dificari, montajul prezentat se poa- blu T, care determina freeventa. Frec- realizarea unui circuit rezonant pe
te adapta pentru a fi folosit la aceasta venta se poate calcula folosind for- 50 Hz.
categorie de ceasuri, generind 60 Hz mula' Mentionam ca rezistoarele R 12 -R 13
in loc de 50 Hz. f = 1 ~i condensatorul C 3 sint date in sche-
Atragem atentia cit generatorul de- 21rCJRa'Rb ma cu valori informative; valorile
FIG.1
20)JF
350V
2><
T1N4
132
fonn figurii 2. TotodaHi se face ra-

eordarea la retea, conform indicatiilor
R14 330_Q (6 +8V din cele doua scheme. Se recomanda
1W _ 100IJ F folosirea unui filtru pentru evitarea
introducerii in retea a parazitilor ge-
07 16V nerati de tiristoare.
OZ M~toarele sineron functioneazii si
8/2 V ...-_-+.----. la 0 tensiune mai mica de~it cea n~
220V 1')
minala, avind forta suficienta pentm
antrenarea mecanismului de ceas. Re-
08 glajul final se efectueaza eu eeasul
DZ conectat la generator. Rotind axul
L_Tr. FIG.2 -8V

potentiometrului P, se schimba frec-
venta generata, respectiv reglajul final
de preeizie al eeasului. Cu un frec-
ventmetru, aceasta operatie se face
intr-un timp foarte scmt. Prill ta-
finale trebuie eorelate eu motorul totodata, eurentul maxim suportat tonari, reglajul dureaza citeva zile,
sincron folosit. Aceasta operatie se de tiristoare. eorectindu-se diferentele de timp in
face eel mai u~or eoneetind un oscilo- Reglajul se poate realiza ~i tara deeurs de 24 de ore.
seop la bornele motorului. Ajustind oseiloseop, operatia este insa mult Folosind generatorul deseris, eroa-
valoarea lui C 3, se regleazii forma mai anevoioasa. rea eeasului, la 0 diferenta a tempe-
semnalului, iar eu R 12 -R 13 tensiunea Alimentarea montajului trebuie a- raturii ambiante de ± 6°C, va fi eel
necesara motorului ~i se limiteaza. sigurata dintr-o sursa stabilizata, eon- mult de 30 seeunde in 24 de ore.
detectia ~i actionarea unui releu R

de 12 V. Prin contaetul acestuia
(normal inchis) se alimenteaza 0
sonerie de la un transformator de
retea te poate furniza 8 V-. De
la acelasi transformator se obtine
$i tensi~nea necesara alimentarii
montajului electronic. Prin inter-
mediul unui contact K se realizea-
Pentru depistarea aparitiei umi- Cele doua placi pot fi fixate in locul za trecerea «retea-baterie». In mod
ditatii se poate folosi dispozitivul in care dorim sa depistam aparitia normal, oscila'torul functioneaza.
prezentat in cele ce urmeaza. A- umezelii (patutul unui copil, in ca- Releul R este actionat ~i contactul
cesta contine un oscilator,cu cris- lea unui jet de apa etc.). Oscilatorul deschis. La aparitia umidita1ii, 08-
tal, se este scos din functiune in este realizat cu un tranzistor de cilatorul iese din functiune $i de-
momentul cind intra cele doua ar- tipul BC 108. Prin intermediul con- conecteaza alimentarea releului.
maturi (placi de aluminiu sau cu- densatorului C3 semnalul trace in Contactul acestuia se inchide si
pru) apare 0 scurgere de curent. etajul urmator, unde se realizeaza alimenteaza soneria. .
133

(sau CDS 405 E) indeplinel;lte fu

tia de oscilator prin Inversoar
la pinii 10-11 $1 12-13 $1
l?i c
MIHAl VORNlell
Prezentul montaj este compus la 6 prin conectarea pinilor 12
din doua circuite integrate logice, 8 la intrarile de RESET (adueerea
ambele de fabricatie romaneasca: starea initiala) 6 $i 7. in acest
CDS 490 E- num~riltor zecimal $i caz, daca pe intrarile de RESET
COB 404 E- inversor avem I logic, numaratorul este adus
rf poate 1i inlocuit eu COB fa starea initiala,de unde reincepe
inversor eu colector in ciclul celor sase stari (numararea
zecimal CDS de la 1 la
a fost facut sa numere numai hexuplu COB 404
LE D
134

A), cu amplitudinea intre 0,5 !;)i

3,5 V fata de masa; un semnal in-
versat (punctul B), cu amplitudinea
mai mare (intre 0,5 ~i 4,5 V); un
semnal (in punctul E) care are ace-
ea~i amplitudine cu cel din A, dar
inversat.
Pentru a analiza functionarea
comparatorului se vor considera
A.NICOL-AIE cazurile intilnite in testarea tran-
zistoarelor. Daca tranzistorul tes-
Aparatul prezentat in continuare tat (Tx) este bun, semnalul din C
permite testarea rapida a tranzis- va fi egal cu cel din A (din punct
toarelor. Cu ajutorul lui sint depis- de vedere logic). Semnalul din
tatf' defectele curente: jonctiuni punctul C este inversat prin inter-
scurtcircuitate, jonctiuni lntrerup- mediul portii Pt. SelTlnalul din D
te . amplificare mica etc. este egal cu cel din E. In acest caz,
Princlpiul se bazeaza pe compa- poarta P2 se comporta ca un in-
rarea a doua semnale furnizate de versor, deoarece semnalul din A
un generator de joasa frecventi:t este egal cu eel din C. Tn punctul
. Un semnal este aplicat direct la G apare un semnal egal cu cel din
intrarea comparatorului realizat cu E si cel din B. Punctul F va fi carac-
porti log ice (NAND) din capsula terizat printr-un semnal egal cu cel
CDB 400 E, iar celalalt este trans- din A ~i din C. Deci F ~i G vor fi
mis prin tranzistorul testat. Daca totdeauna diferite ca stare logica.
tranzistorul este bun, tensiunea in Punctul H va avea totdeauna starea
colectorul acestuia se va modifica logica I ~i dioda va lumina in mod
in ritmul frecventei date de genera- continuu.
tor. Decodificata, aceasta stare se Daca tranzistorul testat este de-
traduce prin aprinderea continua fect, punctul C va avea acela~i po-
a diodei luminescente. tentialsau va urmari potentialul
Generatoru! de frecventa foarte din punctul B. Tn acest caz, punctul
este realizat cu doua circuite F sau G va fi la acela~i potential, in
ba:SClJlallte monostabile de tip CDB timp ce celalalt i~i va schimba sta-
4121. le$irea primului monostabil rea in ritmul samnalului dat de ge-
este legata la intrarea celui de-al nerator.
doilea !;)i invers. Durata oscilatiai Alimentarea montajului se face
aste stabilita prin doua circuite RC. de la 0 baterie de 9 V. Tn serie cu
S-au folosit intrarile B ala capsu- sursa se va monta un buton cu con-
lelor. Sa dispuna de trei semnale: tact cu revenire pentru a inlatura
un samnal de reierinta {pUnctul consumul inuti! de curent.
(OB4121 COB 4121

220VN
1:
1
,1"l!dUIi<'«=L LUP~A, Lugoj

8J-J::::L-_ _---.Jc::::=L----I:.
c
Propun constructorilor amatori
un montaj simplu, cu un numar re-
dus de piese, cu ajutorul caruia se
o
obtine efeetul numit «lumina dina-
mica». Montajul poate fi folosit cu
succes la pomul de iama.
Schema electrica este data in
3
figura 1. Functionarea montajului
se bazeaza pe reeireularea unui
«I» logic (+5 V) de catre registrul
de deplasare CDB 495 E. Prin tre-
cerea lui «I» logic de la fiecare ie~ire
a registrului de deplasare, fiecare
tiristor este adus pe rind in con-
ductie, in acest fel comandindu-se
aprinderea a becurilor,
dind a !uminil.
Din in figu-
ra se poate mal bine
functionarea Viteza de
a luminii se din
Becurile

fi din nou polarizat in conducti

Ciclul se poate repeta prin a'
sarea .butoanelor corespunz
reo Condensatorul C 1 are rolu!
asigurare a starii de repaus a mo
tajului la euplarea alimentarii. Da
se omite acest condensator, la c
plarea alimentarii, uneori, poate in-
tra in conductie tranzistorul 1 2 , res-
pectiv se alimenteaza §'arcina fara
comanda de pamire. In majorita-
tea cazuriioracest aspect nu e
dorit.
loeul butonului
fi foio- care intra in efectua alo~1rAnl~
auj:oITlatizar'e, tele- de alimentare baza lui
comanda, miniautomatizari, siste- astlel asig mat prin trecerea
me de avertizare sau in curent corespunzator. Rezis:tei1ta
electronice de divertisment. iimitare curentului
U rmarind schema din este in circuit
observa ca la aplicarea losirH la
de alimentare tranzistorul T) con- la intrarea un conden-
duce datorita bazei prin sator electrolitie de valoare mare.
emi·· valoare de 47 0., de
obicai, problema saltului
de curent care ar putea
tranzistorul T 2 • Se recomanda
losirea unui tranzistor cu 0 plItere
core~;plJm:cu,:)al'e sarcinii, iar rezi:=,-
tenta iimitare se va calcula 'm
rap~rt de natura sarcinii. La conee-
unei sardni pur rezistive se
poate omite rezistenta la limitare.
Comanda data prin butonul Kt
• se automentine ~i dupa incetarea
butonului intrudt dioda D1
polarizata in conductie, iar da-
torita inchiderii circuitului colector
- baza T1 montajul ramine in
actiVE!.
Pentnj indeplinirea de
funetionare a circuitului auto-
bloeare, dioda trebuie sa fie cu
germaniu, iar cu siliciu.
Revenirea in stare de re--
paus se obtine actionind K2 • care
prin apasare intrerupe circuitul de
automentinere. Tranzistorul T1 va
138
FIG,2
J~
pe colectorul lui apare 0 tensiune aproximativ 0 secunda. Dadi

de polaritate pozitiva, care, prin seade valoarea lui Cl , timpul se
zistenta R2 , polarizaaza pozitiv scurteaza; marind-o, se IU!l14v';><'"
za lui T1 , accelerl'nd intrarea acas- De remarcat ca se poate
tuia in conductie. duce 0 intirziere 18
Acest aspect, numit amplificare zistentei de aparatul
cumulativa, determina caracteris- care se conecteaza ca sarcina are
tica multivibratoarelor monostabile in circuitul de alimentare un con-
de sensibilitate ~i treeerea extrem densator de valoare mare.
de rapida din starea de repaus l'n S-a omis condensatorul de 10 nF
starea de eonduetie. Condensato- din circuitul de colector al lui Tz •
rul l'ncepe sa se desearee prin intrudt, 180 conectarea alimentarii
R3 • se omite de au- montajului din figura va intra
tOiTlentl1nel'e intre lui T 3 totdeauna in pozitia repaus,
la baza lui T2 , atunci dispo- chiar daca 180 inceput, uneori pentru
zitivul reveni singur in starea de un interval foarte scurt, trece in
repaus dupa 0 temporizare cu 0 pozitia de actionare.
durata data de constanta de timp Sursa de alimentare de 4,5 V s-a
a valorii -R 3 , datorita faptului ca introdus pentru nu depa!;)i ten-
dupa interval tranzistorul Tz siunea inversa maxima admisa pen-
intra din nou in conductie. tru jonctiunea B-1; a tranzistorului
lntroducfndu-se circuitul de au- Tz (6 Via BC 107), dnd T, conduce,
tomentinere, dispozitivul ramine in- iar baza lui Tz prime!;)te 0 -tensiune
tr-o stare stabila de actionare pina negativa de la condensatorul C 1•
la apasarea butonului de revenire Tranzistoarele T,-Tz pot fi ali-
Kl • Timpul de revenire la apasarea mentate si cu 5 V. In acest caz,
butonului K 1 nu mai este a!;)a de dispozitiv'ul va fi compatibil cu cir-
brusc cum s-a mentionat la anali- cuitele logice realizate cu circuite
zaraa schemei din figura 1, dato- integrate. Mentionam eEl analiza
rita timpului necesar de descareare detaliata a fost facu!a in seopul 80-
a condensatorului C1, C;U valorile daptarii schemelor la cerintele eon-
date. Aceasta temporizare va fi de structorilor amatori.
139

Alimentatorul prezentat furnizea-

za 0 tensiune stabilizata ce poate
fi folosita la alimentarea grilelor
ecran ale tuburilor din ampMica-
toarele liniare ale emitatoarelor
SSB, a oscilatoarelor cu tuburi, a
amplificatoarelor de deflexie pe 0- sipa 0 putere de cca 6 W, daca
rizontala sau pe verticala din osci- este montat pe un radiator cu 0 Pentru 0 tensiune-de ielilire de 50
loscoape etc. suprafata de 30-70 cm z. curentul maxim debitat este
Tensiunea poate fi modificata Curentul maxim fumizat depinde 25 rnA, iar pentru 250 V de 120
continuu intre 50 ~i 250 V. Reglajul de tensiunea de iel?ire (puterea di- Precizia stabilizarii este de 0,
se efectueaza din potentiometrul P sipata de tranzistorul T1 nu trebuie suficienta pentru aplicatiile a
de 1 M.a.. Tranzistorul T1 poate di- sa depa~easca valoarea de 6 W). tite mai sus.
De multe ori, pentru alimentarea

unui montaj avem nevoie de mai
multe tensiuni ~i nu dispunem de-
cit de 0 infa~urare la transformato-
rul de retea. Aceasta problema se
rezolva cu ajutorul montajului ala-
turat. Plecind de la 0 tensiune U~,
se obtine (prin intermediul unei
punti redresoare) 0 tensiune de
baza Ulf iar prin dublare doua ten-
siuni. Una este dubla fata de cea
:eteal
nOVrv
UN
de baza (2 U1 ), iar cealaltB este
egala, dar de semn contrar (-Ut ).
in acest "mod, de la 0 infa~urare
16--1
com una a transformatorului de re-
tea se pot alimenta amplificatoare
de putere (U1 ), amplificatoare ope-
rationale (±U 1 ) etc.
chiS. Daca becul L1 se arde, se in-

trerupe alimentarea releului R1 ~i
contactul «r,» revine in starea de
«normal inchis». Secul Lz prime!?te
alimentare, preluind functia becu-
lui
Cind trebuie sa la5am mai mult
timp un bee aprins, putem
ca, la un moment O!-----.....,
intuneric din cauza
acestuia.
Dispozitivul
trecerea
rezerva
arde.
leul
mal ce
curent de 0,2 ... Cit
becul L1 cireula un curent,
este actionat ~i contactul «r» des-
140
., Cunoscutul fizician Fermi era casa lui Fermi toti dirdiiau. De d

optica, acustica, astronomie, me-
n om tipicar ~i toate problemele, geaba s-a mai facut foe, vintul in- canica, rezistenta materialelor, con-
iar 5i eele mai marunte, Ie rezol- tra fluierind pe Iinga ramele gea- structii navale, medicina, fiziologie,
pe' baza unei documentari se- murilor simple. Primavara, dupa ce zoo logie, filologie, filozofie ;;i altele.
ase. AsHel) dupa ce s-a mutat In toata casa a suferit In urma hota- Si, In afara de toate acestea, ma-
atele Unite, lntr-o localitate unde rtrii «documentate», luate de FarM rele om de l?tiinta a participat la
iama de obicei era mai frig, i s-a mi, et a vazut din nou calculele. programe de eirc In calitate de
propus ca inainte de anotimpul Spre surpriza sa, a constatat 0 echilibrist l;>i jongler, uimind pe
racoros sa cumpere al doilea rind gre$eala: virgula zecimala nu a fost spectatori cu talentul sau.
de geamuri pe care sa Ie monteze plasata la locul ei. ,. Intr-o societate, unde era pre-
cind va veni iama. «Bine - a zis ,. Omul eel mai multilateral din zent l?i marele scriitor Mark Twain,
el rnsa in prealabil vreau sa istoria ~tiintei este tara doar ~i se discuta despre somnambulism,
daca intrMadevar esie neM poate. fi,zibanul Thomas Young. Unul dintre cei de fata care suferea
voie de inca un rind de geaM EI a ineeput sa citeasca la vlrsta de de aceasta. boala spunea ca a In-
muri.» Si el a' DfOCedal: la calcute doi ani, la $ase ani studia geome- cercat diferite mijloace de a scapa
indelungate: a intrO(Jus In tormule tria, la opt efectua luerari de geo- de ea, dar n-a izbutit.
valoarea temperaturii de afara (s-a dezie. A cunoscut un mar~ numar «Eu cunosc 0 metoda
interesat la serviciul meteorologic de Iimbi straine, printre care multe nata care vindeca pe orice
5i a facut 0 medie a temperaturilor antice, s-a ocupat de descifrarea tic» - spunea scriitorul.
pe ultimii 10 ani), a aeeleia din ca- hieroglifelor egiptene, obtinlnd suc- «Va sc~
mera, ~i dupa multa truda a ajuns cese ~i in acest domeniu. Young pati-mi i-a
la concluzia ea nu este nevoie de afirma ca oriee om poate sa faca, raspuns interlocutorul.
geamuri dubie, deoarece eantita- daca vrea, tot ceea ce pot sa faca «Este simplu, cumJlir'ati
tea de ealdura care se pier'de este altii. Pentru a demonstra acest lutie de pi(mE~Ze
prea mica ~i nu renteaza sa chel- CfU, el a lnvatat sa dnte la toate va imprii$tiiatiimle
tuiasca ~i sa aiba bataie de cap cu instrumentele muzieale existente patului.>,
montarea lor. A~a a ramas. Apoi in acele vremuri, a devenit un mare
a venit iama. s-a frigul, iar In cunoscator al artei, s-a ocupat de
Circuitul integrat TDA 2020 este

amplificator de audiofrecventa au-
toprotejat la scurteircuit, capabil
sa debiteze 0 putere maxima de
20 W pe 0 sarcina de 4 Q. Distor-
siunile nu in banda
de frecvente Ten-
de asemenea, au-
nnl'nt,,,i:::lt !m,.r.TrJ\l~ indilzirii exce-
lim,it"" ..",,,, automata a pu-
la intrare este de
puterea maxima~
redam schema reco-
mandata a amplificatorului AF cu
TDA 2020.
141
Una din eele mai importante pro- mai bune conditii carbura-
bleme astazi in fata construetia si totodata proce-
torilor automobile este aeeea selor de ardere interna din motor.
de a ameliora performantele mo- Progresul tannic $i
toarelor eu eombustie interna, a- nerala a electronicii
diea de a reduce In principal con- rea, absenta contactelor mecanice,
sumul de eombustibil si cantitatea reducerea pretului elementelor
de In atmosfera. ameliorarea fiabilita-
ca mijlocul tii a de viata, dezvoltarea
ameliorarea microprocesoarelor, su-
acestor II reprezintii re- pletea de utilizare) au in-
alizarea unui control electronic al trarea ei In
carburatiei motoruiui. Acest con- constructiei
trot se ~ealizeaza eu ajutorul unui rita avan'tajelor
minicalculator (microprocesor), ca- unor aparate sall diferite directii
.... rirnn.","" informatii asupra «sta- functionale: controlul av;:msulu
f"""fir"..
",I", a motorului ~i, In prinderii, alternatoarele,
aceasta, realizeaza eele rea Tara contact, injectia de

mare$te avansul la declan$area

odata eu ere$terea turatiei
iar «avansul prin depre-
vaeuumatie eu un dispozi-
fOfmat dintr-o membrana actio-
pe una din de depresiu-
din galeria a moto-
Willi.
Aceste doua dispozitive de fe-
modifica avansul la declansa-
determinind astfel va-
pentru toate ramu-
motoruiui au··
punet un
fafe eu firma
care a
autoturisme emul 1978.
Datorita eonditiilor
cunoscuti - apa,
noroi -, 0
mi:lortarlla d€lOS,elJllta 0 au fenome-
",Iorhiro secundare care
perturba functionarea $i
constanta electron ice.
La ora tot mai multe fir-
me au inceput seoata pe
autoturisme echipate cu "''''inn,'''''I'''' modul de fucru al
electronica integrala. aprindere. A v7nd
in se prezinta calculare
~"iht:lim::lt!(' un breve- calculatorul con-
firmele si functionarea mo-
folosit scanl indus- avea vreo legatura
autoturisme
de serie 5i Visa Inca de turatie
din anul 1979, in care s-a notat eu ambreiajului d'e-
1-bateria de 2- tec;te1:!.za trecerea plotului metalic
contact; 3--bobina de fixat pe volant ~i la
4--volant motor; turatie un calculator, a
toare de tu ratie; carui astfel direct
presiune; 8-calculator "'I"',f'tl''' .... ;r· motorului.
9-bujii. Calcufatorul are doua un de depre-
principale: una care a- siune «informeazib> calculatorul a-
vansul (A), iar alta «energia» sis- supra sarcinii motorului. Galcula-

_~ntajele"'noului sistem de a-
prindere:
- amelioraroo performantelor
datorita respectarii curbei de avans
calculata pe toata durata de utili- t
kV Tensiune Inalta
zare a motorului. Aceasta are drept I I
consecinta reducerea consumului 32 OP;'"1 ndere eledronica
de combustibil cu 3-&>,/o prin elimi-
narea dispersiei cieliee din motor 30 j:l egrata--
~i diminuarea poluarii, datorita ar-
derii optime a combustibilului in 20 r--r---;;.+--+--+----J.~-I---1
cilindrii motorului;
- pornirea u$oara a motorului 10 r-""",,+---+--f---+--J.--f.-.-~
in eonditii anormale, tensiune re-
dusa in circuitul de aprindere (6 V),
turatie redusa a motorului (10 rot! OL---.L.---'---..L-----.l_--L._...l-----ll.-.....l!!l>
min fata de 100 rot/min) $i pe timp
de iarna;
- posibilitatea de a asigura a-
prinderea optima a unor amestecuri
sarace, particularitate interesanta
in ceea ce prive$te corelatia dintre dereglare, protejind toto dati:! $i bo- sistem au fi:!cut ca el sa fie fol
reducerea poluarii mediului $i a bina de induetie; in afara de ~i
consumului de combustibil; introducerea in legoo de a- I'ola - si de catre firme
- cre$terea duratei de viata a vans a unor parametri diferiti de a echipa diferite tipuri de a
bujiilor, care potfunctiona corect, turatia l;li sarcina motorului, cum ar risme: Hitachi (Audi-Qu
chiar la distante intre electrozi mai fi temperatura lichidului din siste- Marelli (Ferrari Mondial 8)
mari de eele prevazute; mul de racire, la motoarele racite
uzurilor si exclu- cu apa. . Bi!blioaralfie: Thompson,
derea practica a posibilitatilor de Avantajele deosebite ale acestui
.,
... primele incercari de utilizare a unui motor pe 0 nava au avut
loc in anul 1775 pe Sena?
... prima linie de navigatie in care s-au folosit vase dotate cu

motoare cu aburi s-a inaugurat la 17 august 1807 pe parcursul
New York-Albany cu 0 nava construita de celebrul Robert
Fulton"?
... unul OIntre eele mai mari petroliere din lume, Globtik
483664 t, lungime- 384 m), este eondus de un
{(lE31J18SiarSi-
numai 38 de persoane?
... primul vehicul eu propulsie meeanica destinat lucrarilor agri-

cole a fost un tractor construit de Nicolas Cugnot la Paris in
1770?
automobil alimentat cu benzina a fost experimentat

!$i a in circulatie in anul 1885 in Germania? Autorul sau era
un tinar inginer din Karlsruhe, Karl
automobil nrt,n"I""",t cu ajutorul unui motor cu com-

interna fost de Jean Joseph t:tllenne
in anii 1862--18631
motocicleta din lume fost construita in noiembrie

1886 dUre

MIHAl
I
Bujia, acest mic organ cu apa- vita pentru motorul respectiv 'din gazeIe tierbinti din cilindru catre
renta nelnsemnata ~i pe neElrept pUllet de vedere at cifrei termice chiulasa prin izolatorul
neglijat uneori, se dovede$te a avea sau ealoriee. central nu evacueaza decit
o inriurire foarte mare asupra co- Dar ee este, de fapt, aeeasta prin micul inel de etan$are dispus
rectei functionari a motorului, ca mult discutata eifra termica $i ce intre el corpul metalic. De aeeea,
$i asupra performantelor sale de importanta practica prezinta ea? parte a bujiei se Incalzesite
putere. Este neindoios demonstrat Pentru a raspunde la aceasta ternperclWlra ei de
Cft reaua comportare numai a u- intrebare, sa examinam interiorul de "U!JHlia~a
neia din bujiile unui motor cu unei bujii, privita in sectiune in
cilindri poate mari de 1 a.
benzina cu pina la 30% Uneori In- cea mai supusa solicitarii suprciia'ta docului
sa, chiar daca bujia este buna, termice este portiunea centrala, cu atit
tehnic vorbind, ea totu$i poate sa constituita din izolatorul ceramic. 5i mai
se arate nesatisfacatoare, datorita Spre deosebire de corpul metalic, repede, va fi mai calda, $i invers.
proastei sale alegeri, fiind nepotri- care cedeaza caldura primita de la Modelind lungimea izolatorului, se
pot obtine, prin urmare, bujii cu
diferite temperaturi de regim. Dar
care trebuie sa fie temperatura de
regim a partii centrale a unei bujii?
Experientele au dovedit ca,
tru 0 buna functionare, t",rnnpr~;t
portiunii inferioare a
central trebuie sa fie cuprinsa i
400 $i 800°C. La temperaturi
mid, pe partile interioare
se depun reziduurile provenite
ardere, aleatuind ceea ee se
me~te ~i produs
din uleiul in camera de
dere (mai la motoarele
uzura avansata). Cind grosimea
stratului calaminos
trozi
lichide, deoozlt,eie
duciUoare ol<:,,,ti'irit%ll'o
circuitind deipO;~lte
la
ci prin incandescenta.
InflalT'area necomandata ames-
tecului carburant, de obicei cu un

mareoi1tVans. are efecte dintre atit maxima a

mai am pentru va fi ridicata, iar bujia va primi
motor, cit l?i pentru bujie. o cantitate de caldura sporita. Pen-
Dupa cum s-a mentionat, canti- tru ca temperatura bujiei sa
tatea de caldura receptionata de mentina intre Iimitele indicate,
una l?i aceea~i bujie depinde de dad necesar ca la motoarele cu
temperatura gazalor din cilindru. turatie $i de comprimare
Aceasta marimetermodlnamlca es- ridicate sa adopts bujii cu su pra-
te determinata de turatie si de ra- fata a izolatorului redusa, adica
portul de ale 'motoru- bujii red, $i la motoarele
lui. Cu cit ele au mal mari, cu lente $1 cu

se pot produce ehiar incendii. Evi-

tarea acestor situatii S6 poate face
prin eliminarea premiselor ce con-
due la saracirea amestecului, si
anume jicloare blocate cu impu-
ritatile sau gumele pe care Ie for-
meaza benzinele, apa In benzina,
slta filtranta a carburatorului in-
fundata, pompa de benzina defec-
ta, patrunderea de aer aditiona!
ing. MIHAl fals) de la unele Tmbinari ne-
(pe 113. flan!?a carburatoru
Tn functionarea motoarelor inter- di viteza de ardera este direct in- sau pe I1nga gamitura galeriei
de foarte multe ori un fenomen fluentata de raportui benzina-aer admisiune).
t cu vederea cind intensitatea care caracterizeaza amesteeul car- Uneori, exploziile fn carbura
este mica, dar care ingrijoreaza, b,urant. Dupa cum se vede in figura, pot avea 0 sursa mult mai nepla
buna dnd devine vio- vlteza de ardere este maxima pen- ta: strapungerea garnlturii de c
sub denumirea aa- tru 0 valoare a amintit lasa intra doi cilindri. in acest
,rnlnrr,rw,o de «rateuri», ex- de eca 1 : Tn flacara dintr-un cilindru str
arderoo brutala In acestei coara in cilindrul vecin dnd aces
carburant In afara atIt In zona amestecu- efectueaza cursa de aspiratie, eu
pe cit Tn coo a consecinte previzibile.
de aer- cilin- Exploziile In carburator mal
un amestec fi mijlocite de folosirea
de ardere a clapetei de aer (!?ocul), mai ales
de mica inc1t
nr."I ..... ,..""',~,, mult nu
ci a-
la finele evacuarii In
ambele supape sint
acest timp, in-
Hamate insinueaza, pe su-
de admisiune, Tn res-
aprinzlnd aflat
fmpreuna ell cel din carburator,
sub forma unei reactii explozive,
violente.
Efectele? Filtrul de aer poate fi
smuls de la loeul sau, uneori
147

_~ timp rece. Deschiderea prea za corect, mai mult dedt sigur timpul carora benzina aspir
timpurie a acesteia, elM motorul cauza trebuie cautata la una din cilindri se scurge necont
nu este Inca blne Indllzlt, are Clce- supapele de evacuare, care nu in- carter), conducta de ventilat
la~i efect cu lipsa benzinei din chide etan:;;. Amestecul carburant carten.l~Uii Infundata, motor .
amestec (motivul: benzina nu se care scapa pe IInga aceasta supapa iata principalele cauze care
vaporizeaza, ci ramine in stare li- se aglomereaza in teava de e$apa- cesc acumularea benzinei in
chida pe peretii galeriei de admi- ment, aprinzlndu-se, putin dupa de ulei.
sil;!ne ~i ai cilindrului). ce arderea s-a declan$at In cilin- Tn timpul rulajului, aceasta
In sfir~it, bran~area gre~ita a fi- dru, de la flacara insinuata prin ne- zina se v.apC?rizeaza; dupa oprire'
~elor de bujii poate produce arderi etanseitate. motorulul, dm cauza racirii ~i (
foarte violente in carburator, deoa- Dar cele mai spectaculoase, ~i ~orarii in acest fel a volumului
rece sdnteia electrica, in loc sa fie cele mai pagubitoare totodata, slnt zelor din carter, aici patrunde aer
distribuita la sfirsitul cursei de exploziile al caror sediu este car- La Incercarea de a repune mota:
comprimare, are loc la sfir~itul e- terul. Ele se produc, de regula, la rul in functiune, flacara se p
vacuarii, dnd supapa deadmisiune incercarea de a pune In functiune strecura printre pistoane $i cilin
se deschide. un motor dupa 0 scurta oprire ~i aprinzind amestecul carburant din
Exploziile pe traseul de evacuare sint determinate de acumularea. carter.
sint produse de amestecurile foar- vaporilor de benzina in carter. Rezu!tatul? Bu~onul de alimen-
te bogate, dar cel mai adesea prin- Dar cum ajunge l:1enzina aici? tare cu ulei ~i joja sint aruncate eu
cipala lor sursa trebuie cautata o pompa de benzina prost strInsa violenta, la fel ca ~i tubul de aeri-
intr-o defeetiune a sistemului cle sau eu membrana U$or defecta, sire.
aprindere, c'are prilejuie~te apari- un reglaj excesiv de bogat al car- Dupa cum am mai mentionat
tia unei sdntei foarte slabe: joc buratiei, nivel prea mare in camera incidentul se produce mal freevent
incorect al contactelor ruptorului de nivel constant, acul de Inchidere la motoarele mai uzate, ia care jo-
(platine); contacte oxidate; con- (poantou) neetan$, rulaj eu clapeta cui dintre piston $i cilindru este
densator, bobina de inductie sau de aer ($ocul) Il1ehisa, obturarea marit, dar el poate fi evitat daca
bujii defecte. tubului de retur de la pompa (la celela~te cauze care favorizeaza pa-
Clnd producerea arderilor in car- vehiculele prevazute cu acest tub, trunderea benzinei In carter slnt
burator are un caracter de stabili~ cum este «Dacia» 1 300), incercari inlaturate opsrativ.
tate ~i dnd exista convingerea eEl infruG::tuoase :;;i exagerat de mult
sistemul de aprindere functionea- repetate de a porni motorul (in
.Reglajul corect al carburatoru- • Un carburator, pompa sau fil- periodic $i cu aparatura $i proce-
lui la mersul Incet (ralanti), ca tu- tru de benzina murdare, Imbicsite dUli adecvate.
ratie $i dozaj, poate evita risipirea prilejuiesc consumul exagerat de • Cereetari efectuate la Bosch
combustibilului in proportie de pes- carburant prin modificarea debi- au relevat ea utilizarea acelorasi
te 30%. La «Dacia»-1300 cre:;;terea tului de benzina $i prin ere~terea bujii pe un pareurs de mai mult de
turatiei in ralanti la 1 100 rot/min probabilita e producere a por- 1200()..2....15000 km produce majo-
conduce la c~e~rterea consumului nirilor infr oase repetate. rarea consumului de benzina eu
orar In acest regim cu28%. • Nu este bine sa uitati clapeta eoa 20%.
Nivelul combllstibilului In cade aer (~ocul) fnchisa. Functiona- eo bujie defeda poate provoca
mera de nivel constant sa regleaza rea eu amestec ogat mare$te o ere$tere cu peste 25% a consu-
foarte lI~or, neglijarea corectarii muft consumu! d rburant. mului.
sale mareste substantial consumul • Verificati periodic eventualele • Nu cireulati fara termostat, mai
daca nivet'ul este mai fnalt dedt eel scurgeri de benzina prin neetan- lama. Functionind la 0 tempe-
nominal. Cauze: plutitor spart, ac ~eit incepind eu rezervorul $i de reaim inferioara celei nor-
neetan~, p¥rghii de re- rae i1e terminlnd eu male, se tni'nsmite In sistemul de
toa racire 0 cantitate de dtldura spo-
01'9 rita, marind inutil consumul. De
$i conexiuln exemplu, la 50 km/h, rulajul eu tem-
eu ""tr'fnn.ol'''';:< CaIOa(~UIILlI peratura motorului de 60°C In loc
rului de BO°C mareste consumul eu
•
circulare a
rificati
Tn plus, cre$te timpul de
a motorului dupa pornire, eu aee-
efect pagubitor.
Schimbati la timp uleiul, In
functie de Un ule!
vlseos
nergetice prin frecare $i ",mnll"tlr;'\
sistemu! ale consumul.
foarte fine conduc la
rl",,·anl!:ir' Este sa
cre~teti importante ale consumului. torul la timp. Un caleul
De aceea, acest sistem te arata ca cheltuielile
148
$terea consumului la un motor

at depa$esc 'in trei ani de zile
tul repararii •. sale. capital~,
•• Un filtru de'a:er' 'imb1csit'ma:.
i~te depresiunea din carburator
produce cre$terea debitului de
nzina, majorind inutil consumul
3-5%. Deei curatati sau 'inlocuiti W45T1
perativ elementul filtrant.
W95T1
• Rateurile 'in carburator sau 'in
ba s'int surse de risipa; ele sint
rovocate fie de starea defectu- W145T1
asa a sistemului de aprindere, fie
~e 'reglajul ineorect al earburatiei,
fie de existenta unor supape care M1/M95 W175T1
rill 'inchid corect.
• Tobele de 8$apament ancra- 12,5 M14m225 W175T1
ate sau infundate produc cre$te-
ea simtitoare a eon~umului de ear-
urant, ca urmare a maririi contra- 12,5 M14 m240
W225T1
resiunii. Nu Ie neglijati ded.
• Fr'inele defecte, care {(tim>, pot
provoca cre$teri extraordinare ale 12,5 M14 m260 W:240T1 LA~1; Lm4J
consumului de carburant. De ace- Lm5
ea, este bine ca la stir$itul curselor 280T13S L2G
sau in pauze sa verifieati starea
termica a rotilor. Lm87V
(I De$i nu pare, modificarea geo-
metriei directiei are implicatiidi- LAt2V
recte asupra consumului, prin cre$-
terea frecarii dintre pneuri $i sol. 12,5 M14 m)(m260
(I Nerespectarea presiunii nor-
19 M14 mLm145 W95T2
in roti in sensu I reducerii a- W125T2
nu numai ca provoaca ma-
consumului, dar produce 19 M14mL·175 W145T2
scoaterea prematura din func- W160T2
a pneului. De exemplu, la
km/h, scaderea presiunii 'in pneu HI M14 L 195 A W200T27 NmBY
0,8 bar (-0,8 kg/cm 2 ) mare$te m225 W175T2 Nm84; NmS
eu 5 I la suta de kilo- Nm4

actual, cu un nivel de t"111"11'l,o::tll,tt:>

caroseriei, pe linga
joaca un rol important.
Primele caroserii imitau aoroaoe fidel aspectul
Constructorii automobile au urmarit in trasurllor de spoca, cum astazi dealtfel once
permanenta la autovehlculele produse de ei ca robot este prezentat cu aspectul imprumutat de
acestea sa prezinte siguranta exploatare, con- la
ditii ergonomice pentru ~I pasageri delolasal'e pentru a.utomo·
~i. un randament global cit mai mare, respectiv formei cam-
un consum minim de carburant. o forma ideala
Daca dupa aproximativ un secol de f!x!!':f,p.n1rfl (,"'I"in1r",I(~r aerodinamicii.
automobiluiui, motorul sau suferit mr.nn'!('l'lri r-t"'l"1r-I'",ti7;<'"t:> a cautari a dat-o ing.
modeste, In comparatie, caroseria sa a fost total Persu, care anul 1923 creeaza la Bucure$ti 0
modificata ca aspect ~I caroserie sub forma unei picaturi de apa. Auto-
Aceasta modificare a impusa nu cri- mobilul realizat de ing. Persu sta ca 0 marturie
terii estatica sau din extravaganta, ci legl a geniului creator al roman $1 poate fi
progresiv !?i verificate in practica. vazut la Muzeul Bucuresti. Se pare
Sigur, luciul vopselei sint atribute ca automobilul lui Persu a constltuit punctul de
secundare unul automobil, eu toats ea l;ii $i inspiratie pentru constructorii actuali
acestea in noastre un rol aparte in in care forma aerodinamica se
in special femei. ... ro ... ,... .... "','" calitate tehnica, fotogra-
pentru cumparatorul edificatoare in acest sens.
Break stlrsitul secolului XIX
150

A.utomobHul cu
dinamica

plate induetiv asHel Incit sa duca

la aparitia oseilatiei. In momentul
trec~rii ~nei ~ale a ,rot!i printre cele
doua mlezun, osellatla trebuie sa
Ineetele. Sobinele se executa pe
mieluri de ferocart eu diametrul de
6--10 mm. Roata se realizeaza din
aluminiu de 1-1,5 mm. Diametrul
N.ANCRIAN poate fi de circa 40 mm.
Redresarea impulsurilor se reali-
Pentru masurarea turatiei moto- axul motorulul sau pe un ax oare- zeaza cu dioda tip EFD 110. Ur~
rului unui automobil, a unui motor care ee poseda 0 rotatie proportio- meaza un integrator realizat cu ce-
In general, se folosese diverse me- nala cu cea a axului principal. lula R5C5. Timpul de integrare se
tode, fieeare eu avantajele ~i dez- Prineipiul masuraril turatiei con- regleaza pentru ca acu! instrumen_
avantajele respective. Metoda ex- sM In intrerupereafunctionarii unui tului sa nu vibreze la turatia eea
pusa 111 eontinuare are avantajul ca oseilator eu 0 frecventa direct pro- mai mica. Tranzistorul T2 ampli.
~+12V
(3
10nF l.::f:C
~100~Fj16V
12-
Be 177
Tl
Be 107
portionala cu tura'tia motorului. A-

cest principiu este unul dintre cele
mai sigure, fiind folosit curent In fica semnalul cules de la integra-
industria. tor. lnstrumentu! poate fi de orice
Montajul prezentat are In compu- tip, cu conditia sa se etalonaze asa
nu necesita un meeanie sau nerea sa un oscilator realizat cu inclt la capat de scala sa indica
galvanic pentru tura- tral1listorul T1, un redresor ~i un 10000 rot/min. Reglajul se rea Ii-
tiei. Singura problema consUi In amplifieator-integrator. Oscilatorul zeaza din potentiometru! semira-
cuplarea unei piese (vezi figura) pe contine doua bobine, L1 ~i L2, cu- glabil R6.
curs 234,1 km cu 3,78 I ae benzina • Scriitoru!

pe un circuit Inchis de 22,65 km. Boyd din Atlanta,
Cel mai puternic tracter din curs cu un automobil
lume, K 205 s de un milion de mile timp
Printre cele mai lungi ma~lnl dezvelta putere de ani
particulare din lume se numara un 1 9i fost construit in de auto-
model Bugatti, «Bup
Texas. km intre Miami
In 1941 In • Primul vehicul actionat cu San Francisco. E! fi stra-
constructor dale a fest inventat in In 81 de ore de minute
Automobilul amin- cu 0 vltez8 media 63,71 kmjora.
cilindri ~i 0 lungime de Printre eele mal mari pneuri
din din !urne numara eele construi-
mai mare uniciclu condus firma cu un
de un om masura 9,7 m. EI a fost diametru 3,6 m ~i 0 greutate de
condus In 1969 de un tinar student, t.
cele care cu un an
duri 111 ceea inainte stabilise un record de de-
de carburallt cu un uniciclu Inalt de 4 m
gistrat la 10 S8iJtemt.>rie 'LCAuv~,-~a"" Vegas, in
o ma~ina

tat~ cu s?qiuni explicative in fi-

gura 1.
Este vorba de un vehicul cu un
loc, in ~asiu rigid, cu patru roti,
directie cu pivot central ~i cu un
ansamblu motor facut dintr-un de-
maror auto vechi si 0 baterie de
acumulator auto. '
Majoritatea materialelor au fost
alese ca sa fie accesibile unui mare
numar de construetori. Pentru 0
inai mare suplete a constructiei,
M.FLORESCU nu sint indicate dimensiunile, func-
tie de virsta copilului ~i de materia-
Se cunoa~te adevarata pasiune bit cu pedale. Aceasta microma~i lele disponibile constructorul ama-
pe care 0 au copiii pentru automo- na este destinata copiilor de la 6 tor urmind sa-~i faca adaptarile
bilele cu pedale. Nu avem dedt la 12 ani ~i porne~te, ru leaza ~i se necesare. Cadrul dreptunghiul
sa-i observam dnd se afla la volan opre!?te cu simplitate, ca un auto- este facut din doua longeroane
pentru a intelege succesul pe care mobil adevarat, fiind, in acela~i lemn, rigidizate cu patru trav
il au aceste jucarii, care dezvolta, timp, lipsita de zgomot. Este evi- (doua traverse terminale ~i d
simtul tehnic ~i reflexele copilului. dent ca.am incercat sa reducem traverse in lJunctele de solicit
Va prezentam aid 0 constructie, construetia la un minim care sa 0 respectiv sub scaun !?i sub ghi
care va avea un succes, speram, faca usor realizabila si la un cost jul volanului). Caroseria se face
mai mare decit un simplu automo- accesibil. Constructia'este prezen- placaj subtire, placa fibrolemnoasa

(Continuare in

rna speranta, 0
eschiva pentru
coliziunea frontala ell auto-
vehiculul care rnasina
se dezechilibreaza!;>i eele ' din
urma s-a din nOll
Momentul critic
ma~ina au res pi rat
era nevole de un
ment tensional.
Numai ca '1",f5ti",,,,,ro<>
antecedentels
ale unor tragice Ii scot in C>\flrlc>,nt.<l
'inscrisa in
«plrOVldEmllem, a facut ca in mo-
ei maxim sa ineununeze
fruntile celor ce au trait-o ell bro-
boane reci de sudoare.
S~a pe traseul Bucu-
'in co,-nuna
10-B-866 era 60 de zile.
carcat eu pasageri la CalJac:itatea
sa maxi mao La volan $1 INTERSECTlllE
in «forta» De un sector de drum
aflat in rampa. Cind masina s-a
apropiat de virful rampei, -a incer- Conducatorul autoturismului 1-
cat 0 manevra riscanta ... dep£u;;i- BC-6570, lonel Munteanu, la una
re..., din sens opus se apropia un din i ntersectiile «flerbinti» ale
alt autovehicul. Rasuflarea ocupan- Hei, nu ' semn'ificaiia in-
tilor era aproape stopata de emotii dicatorului " ...... <:;u.;;;<;>£.Q Tr·Qf'Qr~"""
pe fruntile lor au aparut broboane trunde eu viteza in intersectie toc-
sudoare. A$teptau eu infrigura- mai in momentul in care a aparut
re deznodamintul. G.C., intr-o ulti- $1 autobuzuI31-BR-4453, coliziunea
155

1
FIGURA 5
dixUl si se inlocuieste cu 0 tulie de

tipul celei de la afternator. lega-
1 tura se face in mod rigid. Se va
alege 0 fulie cit mai mica. Drept
organ intermediar de transmisie se
folose$te 0 axa purtatoare ale carei
capete ies in afara compartimen-
tului motor. Aceasta axa se face
din teava, ca $i axul volanului. Pe
axul intermediar se vor fixa: fulia
frlnei, realizata din material masiv
metalic sau te xto lit, fulia interme-
dianl I $i doua fulii intermediare Ii
identice. Existenta a doua trans-
3
33~//'
misii distincte la roti permite 0 alu-
necare oarecum similara existentei
unui diferential. legatura meca-
nica se face cu curele trapezoidale
de tip auto, alese convenabil. Pen-
FIGURA 4 tru apermite lntinderea curelelor,
bara rotilor spate se face cu un jqc
se lncheie cu accidentarea mortala pilotat de dinsul circula cu 102k'mjh. colae suporta 0 lovitura
a lui lonel Munteanu $i a pasageru- Sa facem 0 ~curta cuno$tinta cu mata lntr-un traumatism t"'r<>n"."t"'a..
lui din dreapta, Victor Covrig. Cursa losif Cosma. In 1979 i se $tampilea- rebraL Acest accident s-a
catre litoral a lui lone! Munteanu za permisul de conducere pentru pe fondul unei boli
s-a lncheiat fnainte de vreme, lna- 106 km, In 1900 pentru 91 km la ora. nifestata prin anchilozarea
inte de a se ajunge la Cap Aurora, Colectionar din fire, mai are $i 0 nei vertebrale $i a
acolo unde l$i programase sa-$i suspendare a permisului pentru Indicatiile medicilor a
petreaca vacanta. Originea acci- conducere sub influenta bauturilor la pilotarea unei ma$ini
dentului se afla lntr-o c~Wltorie alcoolice $i una pentru neacorda- anumita perloada nu au
Automobi- rea prioritatii pietonilor. tionate. putem discuta In
din Bacau la ora 3,30 Amatorului nostru de colectii, $i de 0 perdea invizibila.
ora la care In alte zile care In orice moment poate pericli- asemenea situatii integreaza
intlmplarea mai are 0 ta siguranta circulatiai celor din mandari concrete privind
Este mai putin probabil ca jur, nu-i va strica 0 examinare psi- ma$inii in situatia utlOr boli
din Bacau sa cu- hologica in afara testului de la modifica starea psihofizica a
integral particularitatile cir- circu latie. soanei cu permis de conaIUCE~re.
din Braila. Prudenta trebuie Un motiv in plus pentru a se
suplineasca aceste lacuna. curge 10. vizitele medicale.
cer a fi efectuate la timp.
MAMA iN~ nistii din an in an, amatorii care
un dicton care tre- pina la virsta de 45 de ani din
aplicat In special in circulatie. Pe bulevardul Aurel Vlaicu din 5 ani, plna la 60 de ani din 3
Dar, ca in situatia precedenta, Cons1tanta se deplasa eu autoturis- ani, iar dupa aceasta virsta
mai slnt destui automobilisti mul Tanase Nicolae, in
mal putin intelepti. Despre 0 as~ vlrsta de 43 ani. La un moment dat,
menea «exceptie» putem discu- autoturismul condus de dlnsul pa-
to evoc1nd faptele lui 1081f Cosma. rase$te directia de mers printr-un
Pe traseul Alba lulia-Deva, In co- viraj la stinga ~i love~te autoca-
muna Vintu de Jos, autoturismul mionul nr. 21-CT-410. Tanase "li-
156

47
2
51~
-----------'=======
~~-- ......- " " " " " ' - - - - - - - - -- - - --l{,
pentru cele doua roti. Detaliile alese convenabil cu curentul din fata unei fulii masive fixate de axul
constructie a fuliilor sint pre- circuit (circa 5 mm 2 ). Contactul va intermediar al transmisiei. Existen-
in figura 3. fi comandat pe pedala din dreapta. ta unui asemenea sistem cu ax in-
trebuie, de asemenea, sa Utilizarea unui reostat ar parea mai termediar face ca transmisia $i
pe ~asiu, pentru a nu comoda, dar nu este necesar $i frinarea sa fie suficient de elastice.
rasturna. Contactul se face din nici nu poate fi construit in bune Evident ca, functie de fantezia
lame elastice de alama sau conditii de un amator. Frina a fost, fiecaruia dintre dv., ma$ina poate
de la un comutator de tir de a~emenea, simplificata foarte fi prevazuta cu anexe diverse, far,
care patrunde fortat un mult. Un sabot cu un strat de cau- claxon etc.
cupru. Cablurile trebuie duc (pneu auto) freaca pe supra-
In marea familie a automobilisti- banti$tii sfnt $i foarte priceputi me-

lor exista 0 categorie aparte, cate- canici auto ce-$i pot rezolva pro-
gorie care $i-a c1$tigat un binemeri- blemele de intretinere curenta si
tat prestigiu prin atitudinea de in- depanare ocazionala gratie cuno$-
SCHE A trajutorare $i de conduita eleganta
in participarea la traficul rutier,
tintelor tehnice ce Ie poseda $i pe
care urmaresc a $i Ie: im bogati
cunoscuta sub denumirea de «tra- continuu. .
ELECTRICA bantisti».
Unnarind 0 utilizare cit mai ratio-
Avind la dispozitie schema in-
stalatiei electrice, depanarea unui
nala a modestllilli autovehicul. tra- «Trabant» devine 0 operatie facila.

ell totui
ne alndim numai la
rile ~ radiale, umflate coreet, arata
tace ca
,rH'",'Y<>n·t", deformate ca un cauciuc conven-
a acestui amlm unt tional (diagonal) cu presiune insu-
sa se reduca considerabil,
din pacate, explclatiarE!a
cu pneuri
triva tuturor recomandariior, duce
la accidente cu urmari
Si totu~i
eel
luna folosind, de
un manometru
cu atentie pentru a avea
indicatiilor sale. Nu va
'nl"'·Y"'fiofi in aparatele altora ~i nici
chiar in cele ale statiilor de umflare,
care se pot detalona fara a fi repuse
in ordine operativ. Presiunea tre-
buie sa fie masurata cind pneul
este rece. Un cauciuc cald arata
cu citeva zecimi de atmosfera mal
mult ~i aceasta ne poate induce in
eroare, determinindu-ne sa elimi-
nam 0 parte din aer pentru a resta-
158

recomandabil
sa rotin,
puncte S6
construi un rotilor. Dar
de uzura n""-OC<:lri'\ aeeasta
caii de ru lare. la care
totul esta in negativ.
zone de uzura a rata roWe directoare se
sa stabile~te sursa acestei uzeaza mai mult lateral, pe flancu-
$i S8 inlatura defectul. Este adeva- rile dlii de rulare, din cauza
rat eli procedeul cere putin timp fill lor, in timp ce rotile din
rabdare, dar el constituie cea mai uzeaza mai mult pe
buna cale de prelungire a vietii alta parte, rotile motoare se
pneuluL mai muft dedt celeta!te ca urmare

-- PNEURI
RADIALE
f,4,TA FATA
ST/NGA DRE:APTA
I a
1
ecarilor inerente ce intervm
SflIT' ,lPAn
STfNGA DREAPTA
$i sol. Rotirea r or a- Rl::lER\IA
sine un efect fa abil
5
re a uzurii tuturor ro-
ului, ceea ce, evident,
a marirea duratei totale
tare a acestora.
ra cu aceasta este bine
ca rotirea rotilor se face
diferit, in functie de tipul anvelopei
$i de numarul de roti utilizate in
acest proces. Pneurile radiale se
rotesc pate pe ace-
ea$i p c), iar cele
11
conventionale (diagonale) in cruce
(fig. 7 b :;>i d). Aceea:;>i figura pre- cu aceasta ocaZle, suprafata ex- cu 0 acoperi re foarte
zinta schemele de rotire dnd se terioara a pneului trebuie curatita glijati acest fen omen, chiar
folosesc patru $i, respectiv, cinci de pietricele sau alte obiecte dure dispare la viteze inferioare
roti. Constructorii de anvelope sus- incorporate in profilul sau. Daca ridicate. EI nu este normal
tin ca dad\ aceasta operatiune se se observa fisuri, se controleaza stituie indiciul existentei
efectueaza periodic, la intervale de profunzimea lor cu 0 $urubelnita fectiuni care trebuie inlat
8000 km de rulaj, durata de exploa- sau cu dispozitivul prezentat in fiinta ca pneurile sa fie
tare a pneurilor cre$te cu 20%. Cu gura 5. 1n cawl in care se constata Poate fi vorba de 0 roata
prilejul controalelor starii generale ca taietura a patruns pina la pin- brata sau de un defect in a
se poate constata aparitia unor um- zele de cord, gasiti 0 metoda sa va directiei. Pot exista $i caz
flaturi laterale sau pe creasta. Un descotorositi de un astfel de pneu. vibratiile volanului, podelei
astfel de pneu trebuie aruncat sau in sfir$it, ceva despre vibratii. chetelor apar la viteze
in cel m at ca reri se 'constata ca la viteze de 30-40 km/h; cauza, de a
zerva; el siguranta cca 80-90 km/h, in structura ma$inii este 0 ularitate
carcasa sa s-a desprins apar puternice trepidatii care se pe circu . unei roti.
atul protector. Un astfel de simt in coloana volanului sau la a depista roata respectiv
pneu poate exploda oridnd. Tot podea dnd se ruleaza pe 0 $osea re$te presiunea in toate
pi la limita maxima a
fa ant (de regula 4
siune la care vibratia
efectueaza apoi un r
daca vibratia nu a dis
cauza trebuie cautata
Daca vibratia a dispa
apoi succesiv pneurile la
normala, rulind un timp
seu fara denivelari. Tn
in care se constata reapa
bratiei, 'se conchide ca p
care a fost rest presiu
tima data are 0
metria treb

















Construit cu 10 tranzistoare
asigura 0 !=:p.lp.r.tivi-
o de
respectiv 200 IN
in
Consumul pentru 0
0,8 W este de aoroJ(lma1rlV
177








II'
I Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect






indica
disDUilenea numerelor (pagina119).
5,

Almanah realizat de revista «TEHNIUM», editata de C.C. al U.T.C.
RedactoH?ef: ing. lOAN EREMIA AlBESCU
Secretar responsabil de redactie: ing. RUE MIHAESCU
Redactorul almanahului: CAUN STANCUlESCU
Prezentarea grafica-artistica: ADRIAN MATEESCU
Corectura: VICTORIA STAN, UA DECER
Tiparul executat la Combinatul poligrafic «Casa Sclnteii» - Bucure$ti


Almanah 82

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Almanah 82

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Restitutio Un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor www.asrr.

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

in activitatea cercurilor de creatie deosebit utilul, ne intereseaza in primul rind prop~B

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

putin 3 categorii), clasamentul va

I realizat prin aditionarea nllnf'1rAlr)t'

torii etapei judetene la urmatoarele

(aceasta avind precizia de 1 cm).

secretar al Federa~iei Ronru§ne

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Numero~i constructori amatori ne-au solicitat informatii privind moda-

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Explozia incontestabila a informatiei l?tiintifice $i tehnice pe plan mondial impune

I I lor din economia "' ... ·hA .... ."I'"

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Prima legislatie romaneasca pri-

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

-",~alizlndu-se miscarea de in- peste 22 miliarde obtinute in ulti-

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

tare din cele mai importante do- recomandare privind

I.N.I.D. pune la dispozitia bene-

I E E I F nale.lnformatiile sint selectate $1

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

ra tara universitate, institut poli-

rot ina.O.lIOIIIA" din Washington a primit, de exem-

1. Printre numeroasele exponate ce ilustreaz8 pe parcursul zborului terminat la 18 octombrie

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Muzeul tehnic din Bucure~ti s-a

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

irii tehnologice de secole,

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

FANTE- modelul cu aeromodele, fiind contractate pen-

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Succesul a generat actiuni de

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Sport ce a cunoscui nu nu- meroasele 'mluri

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

fuzelajul. Acesta miC$orarea rezistentei la inain-

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

este mutat de suo axa fuzelajului,

MIG-21, unul dintre cele mai cu-

E-2A prezenta 0 lime deosebita

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

lucrarile realizate in pro-

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

• In 1980, circa 346000 de tineri muncitori,

cum ar fi lucrari de cercetare si economice si de Irwatamint. activitatilor, prin cre~terea cantita-

in cadrul Casei de cul-

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Multumiri pentru toti cei care au contribuit la acest proiect

Se alimenteaza montajul. Cu 0 ~uru