REVISTA

Liceului Teoretic RADU POPESCU

Popești-Leordeni, ILFOV

ARIPI

ISSN 2668—0033
ISSN—L 2668—0033

Numărul 5
- AUGUST 2022-
 CUPRINS

1. De ce STEAM?.........................................................................................................pag. 1-4

2. TANGRAM– un joc al inteligenței si creativității .... ..............................................pag. 5-6

3. Euclid și începuturile matematicii.............................................................................pag. 7

4. Cel mai nou tablou semnat de Iustina Grădinariu.....................................................pag. 8

5. Revedere...în grădina bunicii.....................................................................................pag. 9

6. Ce înseamnă IC_XC / NI_KA?.................................................................................pag. 9

7. Școala.........................................................................................................................pag. 9

8. Clasa pregătitoare—de la grădiniță la școală............................................................pag. 10

9. Harnici ca albinele ....................................................................................................pag.11-12

10. Povești cusute pe pânză.................................................................................... ........pag. 13-16

11. Ziua Națională a Portului Tradițional din România..................................................pag. 17-18

12. Ziua Drapelului Național..........................................................................................pag. 19-20

13. Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul sau Drăgaica / Sânzienele............pag. 21-22

14. Iuliu Maniu—liderul unei generații.........................................................................pag. 23-25

15. Sesiunea de Studii și Comunicări a profesorilor de Istorie și Socio-Umane Ilfov...pag. 26

 De ce ? 2021-2022
Denumirea STEAM este de fapt acronimul cuvintelor (în limba engleză): Științe (fizică, chimie, biologie – științele
vieții, cu ajutorul cărora putem investiga și explora lumea înconjuratoare), Tehnologie (știință aplicată, știința materialelor),
Inginerie (știința de a proiecta și construi lucruri, de a testa prototipurile construite), Artă (imaginație, creativitate, emoție,
sensibilitate, frumusețe) și Matematică (știința numerelor, cea care te ajută să gândești logic și îți conferă o minte organizată).
Prin activitățile desfășurate se pledează pentru punerea unui accent educațional pe aceste domenii pe tot parcursul educației
unui copil.
Educația STEAM s-a dezvoltat începând cu anul 2007, în încercarea de a crește interesul elevilor pentru științele
exacte și tehnologie. Ea contribuie la îmbunătățirea motivației elevilor pentru învățare, la creșterea curiozității acestora în
ceea ce privește știința, la dezvoltarea inteligenței lor emoționale, a empatiei, colaborării, comunicării eficiente, la
dezvoltarea gândirii creative și științifice, precum și la dezvoltarea abilităților lor cognitive si anteprenoriale; de asemenea
duce la formarea unor abilități necesare pentru obținerea și menținerea unei profesii în secolul XXI. Această educație le
conferă elevilor competențe, nu doar cunoștințe.
În cadrul proiectului ERASMUS+, d-na profesoară de fizică Sorina Deliu a participat (în perioada 21-25 martie
2022) alături de alți 20 de profesori de științe din 8 țări europene, la cursul cu tema „Predarea integrată a științelor prin
metoda STEAM”, desfășurat la Porto, în Portugalia.

Una dintre activitățile desfășurate în timpul cursului a fost realizarea în

echipă, ca exemplu de activitate STEAM, a machetei unei săli de clasă (foto
stânga). Experiența dobândită de doamna profesoară la acest curs a fost
împărtășită și colegilor de la Liceul Teoretic „Radu Popescu” în cadrul
unui Consiliu profesoral (foto dreapta).
Activităţile S.T.E.A.M. necesită o combinație între abilitățile de
raționament logic și gândirea creativă, făcându-le un plus unic și benefic
pentru educația copilului. Aceste tipuri de activități îi învață pe copii să-și
folosească întregul creier, atât emisfera stângă - analitică, cât și emisfera
dreaptă - inovatoare, atunci când abordează probleme, ceea ce le permite să vină cu soluții mai multe și mai bune. Expunerea
copiilor la aceste tipuri de activități distractive, practice, le pune în evidență creativitatea, le sporește încrederea și îi învață
importanța de a lucra împreună cu ceilalți, ca o echipă. Aceste abilități sunt esențiale pentru a-i ajuta pe copii să devină adulți
bine adaptați. Pentru că activitățile S.T.E.A.M. sunt practice, se înlătură o parte din presiunea învățării clasice resimțită de
copii și le permite să învețe într-un alt mod, care este și eficient, dar și distractiv, așa că impactul pozitiv pe care acest tip de
educație îl are asupra copiilor devine, cu timpul, din ce în ce mai evident.
O activitate de tip STEAM a fost și cea desfășurată cu elevii claselor a VII-a, coordonată de prof. Ion Toma:
proiectul „Mori de apă și mori de vânt în România”.
Pentru realizarea proiectului, copiii, după împărțirea sarcinilor în cadrul echipei:

1
 Prin creație de poezie, prin explicarea
unor expresii folosite în vorbirea curentă
sau prin selecționarea unor informații de
genul „Știați că ...”, proiectului i-a fost
dată și o perspectivă transdisciplinară:

2
 Acestea sunt câteva dintre rezultatele muncii echipelor formate din elevii claselor a VII-a. Mai multe produse
ale activităților lor pot fi văzute pe padlet-ul proiectului: Mori de apă și mori de vânt în România (padlet.com).

3
 Știați că .... Muzeul în aer liber „Astra” (din Sibiu) are o colecție impresionantă (ca tip și ca varietate)
de instalații, nu numai mori, ci și instalații de prelucrare a semințelor pentru obținerea de ulei, joagărele acționate de apă
sau de cal și instalațiile pentru prelucrarea hainelor. Dintre toate aceste instalații cele mai vechi sunt morile, ca tip și
sistem tehnic.
În muzeul „Astra” pot fi văzute cinci exemplare de mori de vânt. Toate aceste mori sunt din Dobrogea pentru că pe
teritoriul actual al României nu erau folosite mori de vânt. De ce? Pentru ca debitele râurilor noastre permiteau existența
morilor de apă (hidraulice) aproape pe tot teritoriul. Doar în Dobrogea, fiind o zonă secetoasă, nu au putut exista mori
hidraulice și au fost folosite morile de vânt.
Colecția de mori de aici este cea mai valoroasă din Europa pentru ca aici pot fi văzute, în același spațiu, cele mai
multe tipuri diferite de mori, unele din ele unice în România și chiar și un exemplar de moară unic în lume.

Una dintre mori nu are paletele din lemn, așa cum majoritatea morilor de vânt le au, ci din pânză.
Respectivul exemplar a fost adus în muzeu în anul 1966, din localitatea Curcani, județul Constanța. Mai există
acest tip de moară și în Olanda, dar în România a fost singurul exemplar de astfel de moară.

Chiar în această vară, copii din clasele primare ale școlii noastră au putut vedea, în frumosul muzeu din aer
liber aceste mori, acum „ieșite la pensie”, dar păstrătoare ale unei istorii și civilizații nemuritoare.

În concluzie, educația

- pune accent pe dezvoltarea abilităților specifice secolului XXI,

- încurajează perseverența,
- dezvoltă gândirea critică și creativă,
- dezvoltă imaginația, spiritul inovativ,
- se bazează pe comunicare și colaborare, încurajând lucrul în echipă.
Profesorul acționează ca un mentor ce ghidează copilul spre dezvoltare și organizează informațiile pe care le transmite
apoi elevilor într-un mod ușor de înțeles.
Evaluarea se bazează pe proiecte, pe munca în echipă, pe cooperarea din timpul studiului. Participanții sunt dornici de
învățare, pregătiți să fie următoarea generație de anteprenori.

BIBLIOGRAFIE:
Sursa; Why S.T.E.A.M. Matters (snapology.com)
Sursa : moară - Wikționar (wiktionary.org)

Prof. Sorina DELIU

Prof. Ion TOMA

4
 Tangram – un joc
al inteligenței și creativității 2021-2022
Tangram este un joc despre care se spune că își are originile în China
sfârșitului de secol al XVIII-lea și care, în Europa, cunoaște o perioadă de glorie
începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea. Este format dintr-un pătrat, un
paralelogram, două triunghiuri dreptunghice isoscele mici, un triunghi
dreptunghic isoscel mediu și două triunghiuri dreptunghice isoscele mari,. Toate Se spune că ....
aceste 7 piese se obțin dint-un pătrat și se numesc tanuri.
Jocul mai este cunoscut și sub denumirile de „pătratul magic” sau „placheta
Napoleon Bonaparte folosea
celor șapte șiretlicuri”. acest joc pentru a se
Scopul jocului este de a forma o figură (de exemplu un animal, o plantă, un relaxa înainte și după
obiect). bătălii.

Câțiva elevi din clasele a VII-a A și C au intrat în acest joc, având de rezolvat Poetul Edgar Alan Poe îl
următoarea sarcină de lucru: folosea atunci când îl
părăsea inspirația,
1. Construiți din hârtie colorată cele șapte tanuri, astfel încât ele să se pentru a o „rechema”.
încadreze într-un pătrat cu latura de 20 cm. Lewis Caroll, autorul
frumoasei și celebrei
2. Exprimați în centimetri lungimile laturilor celor șapte tanuri, determinate povești despre „Alice în
prin calcul. Țara Minunilor” era
fascinat, pur și simplu,
3. Calculați ariile celor 7 tanuri și aproximați-le pe fiecare, în centimetri de acest joc.
pătrați, la cel mai apropiat număr natural.
4. Informați-vă de pe Internet și găsiți modele de figurine create din tanuri
sau, punându-vă imaginația la lucru, creați voi astfel de figurine, lipindu-le pe
fișa de lucru sau creând un poster.

Unele dintre creațiile reușite de copii le puteți vedea în colajul de mai jos.

5
 Există multe beneficii care
recomandă încorporarea tangramului
în activităţile cu copiii și nu doar la
școală. Jocul poate fi și o idee
potrivită de petrecere a timpului
liber pentru părinți și copii, dar și o
ocazie de a învăța fără efort sau
plictiseală. În plus, pe lângă faptul că
este distractiv, realizarea unui
tangram dezvoltă la copii abilități
importante.
Este încurajat raționamentul
spațial deoarece copiii trebuie să
rotească, să răstoarne, să găsească
cât mai multe moduri în care tanurile
se vor potrivi, dezvoltându-le astfel
imaginația.
Tangram-ul este un exemplu excelent de joc de vizualizare și de raționament spațial. El devine o modalitate
eficientă de a-ți antrena creierul și de a deveni mai bun la sarcini nebănuite, adesea întâlnite în viață, precum „citirea” unei
hărți în vacanță sau asamblarea mobilierului pe care tocmai l-ai cumpărat.
Tangramul este un
aliat de nădejde și pentru
dezvoltarea gândirii critice,
deoarece copiii trebuie să
gândească rațional atunci
când alătură formele pentru a
crea imagini și modele.
Tangramul poate fi și
mijloc prin care să realizăm
diferențierea sarcinilor.
Profesorul poate adapta
dificultatea fiecărui puzzle de
realizat pentru a se potrivi
nivelului de abilități și
înțelegere al fiecărui elev.
6
2021-2022
Nu în ultimul rând, tangramul poate fi
utilizat pentru a dezvolta concepte
matematice specifice precum cele
referitoare la fracții, la simetrie, la
congruență, la perimetre și arii și alte
subiecte legate de geometrie. De exemplu,
o activitate ușoară pentru consolidarea
fracțiilor ar începe atunci când elevii
trebuie să folosească toate cele șapte piese
pentru a forma un pătrat mare. Pătratul
mare reprezintă întregul. Li se poate cere
elevilor să-și dea seama de fracția din
întreg pe care o reprezintă fiecare piesă
din tangram.
Prof. Ion TOMA
 Euclid şi începuturile
matematicii 2021-2022
“La vârsta de 11 ani, am început să-l citesc pe Euclid. două drepte pot fi prelungite la infinit
Acesta a fost unul dintre marile evenimente ale vieţii mele, fără ca acestea să se întâlnească
la fel ca splendoarea primei dragoste. vreodată. Deşi s-a încercat
Nu mi-am închipuit că poate fi ceva atât de încântător pe lume.” demonstrarea acestui postulat de-a
lungul istoriei, abia în secolul XIX s-a
Bertrand Russel dovedit că este imposibil de
Originar din Damasc, a trăit spre sfârşitul epocii eleniste, demonstrat. Un alt exemplu de axiomă
aparţinând următoarei generaţii de după Aristotel. Cel mai probabil a urmat este: “Întregul este mai mare decât
cursurile Academiei înfiinţate de Platon cu un secol mai devreme, cea mai partea”. El a introdus abrevierea
importantă şcoală de matematică din acele vremuri. În timpul regelui “q.e.d” (de la quod erat
Ptolemeu I, care ajunsese să domnească în Egipt după moartea lui demonstrandum - ceea ce era de
Alexandru cel Mare, Euclid va înfiinţa propria şcoală de matematică. O demonstrat), iniţiale care se scriu şi
legendă a acelor vremuri spunea că însuşi regele, Ptolemeu I, a venit la astăzi la sfârşitul unei demonstraţii
Euclid şi i-a cerut să-i explice geometria, fără însă a mai învăţa teoremele şi matematice şi nu numai.
axiomele. Acesta i-ar fi replicat că “în geometrie nu există drum pentru Geometria euclidiană va
regi”. O altă legendă evocă dezinteresul lui Euclid pentru a face bani din rezista până la venirea lui Einstein
matematică. Un discipol l-ar fi întrebat ce câştig material va avea din care îi expune limitele prin teoriile
studiul geometriei şi, drept răspuns, Euclid ar fi pus un servitor să îi dea relativităţii. Astăzi, pe lângă
discipolului 3 oboli (monedă veche grecească), spunând: “dă-i omului geometria lui Euclid, a spaţiului plan,
ăstuia 3 oboli, că el trebuie să câştige bani din ceea ce învaţă”. Textele a mai apărut şi geometria spaţiilor
păstrate despre viaţa lui Euclid îl descriu pe acesta ca un om blând, modest curbe, hiperbolice sau parabolice.
şi foarte interesat de studiul geometriei.
Pe lângă lucrările din
Lucrarea de aritmetică şi geometrie, Euclid
căpătâi a lui Euclid, abordează şi domeniul opticii:
”Stihia”, în traducere defineşte propagarea rectilinie a
“Elementele”, cuprinde luminii şi noţiunea de rază de lumină
13 părți. Pornind de la (“razele se propagă în linie dreaptă şi
teoremele lui Pitagora se duc spre infinit”). În lucrarea
şi ale lui Eudoxus, “Catoptrica” prezintă studii asupra
pune bazele aritmeticii formării imaginilor în oglinzi
şi ale geometriei
concave, plane sau sferice.
spaţiale şi plane.
Primele şase părţi Istoria consemnează moartea sa prin
conţin teoremele anul 270 î.Hr. Deşi nu se cunosc prea
geometriei plane, multe date despre viaţa sa şi multe
următoarele trei dintre lucrările sale s-au pierdut de-a
abordând teoria lungul vremii, totuşi Euclid, prin
numerelor care include munca sa, a reprezentat un pilon
studiile lui Euclid important în ştiinţa matematicii.
asupra numerelor
prime şi perfecte (un număr perfect este egal cu suma divizorilor săi, Prof. Manafu Elena Gabriela
excluzându-se din şirul divizorilor însuşi numărul; exemplu: divizorii lui 6
sunt 1, 2, 3 şi 6=1+2+3). Partea a zecea continuă studiul început de
Eudoxus asupra numerelor iraţionale, iar ultimele trei cărţi conţin elemente
de geometria corpurilor solide.
Opera lui Euclid a rezistat în timp datorită valorii sale. Ea oferă
definiţii succinte şi precise unor termeni (“punctul este acela care nu are
părți sau mărime”). În total, cartea “Elementele” e formată din 467 de
postulate (adevăruri certe, dar care nu pot fi demonstrate), cel mai
important fiind postulatul cinci: dacă se ia o dreapta A şi un punct într-un
plan, atunci prin acel punct nu poate fi trasată decât o singură dreaptă B,
paralelă la A. Enunţul original al postulatului 5 suna diferit pentru că Euclid
nu a folosit termenul de “paralelism”, ci de “prelungire infinită”, adică
7
 CEL MAI NOU TABLOU SEMNAT DE IUSTINA

GRĂDINARIU, ELEVĂ ÎN CLASA A VI-A

2021-2022
Mi-a rămas în memorie, printre atâția și cunoștințelor de matematică.
atâția artiști, un pictor aparte. Un copil În particular, am constatat că are talent
care s-a remarcat la desen și așezarea cu- la desen și pictură și apreciez că va
lorilor între rame. A trecut ceva vreme de reprezenta o oportunitate pentru dez-
la articolul consacrat acestei speranțe con- voltarea personalității elevei,
firmate deja, IUSTINA GRĂDINARIU, promovarea sa în domeniul artelor
dar am fost curios – scuzați, deformare plastice. Profesor Vatamenescu Dan-
profesională de gazetar – să află ce mai iela.
face, ce mai lucrează efectiv. Iată ce mi-a Să vedem și 2 desene acum:
răspuns:
-Având în vedere programul foarte încăr-
cat din timpul școlii, nu am mai avut
foarte mult timp la dispoziție pentru a de-
sena/picta. Însă, mai este puțin și vine va-
canța. Doresc să vă prezint pe aceasta cale
ultimul meu tablou pictat.
Am început împreuna că dna profesor de desen din școală un mini
proiect pe pereții externi ai școlii în scopul de a o înfrumuseța cu picturi ve-
sele, un lucru ce m – a bucurat enorm. În următoarea perioadă doresc fac
pictură pe pânză, adică peisaje din natură și mai puțin pe desenul în creion
sau cărbune. Îmi doresc foarte mult să particip la olimpiada de desen. După
ce voi termina de lucrat o serie de minim 10 tablouri așa cum am spus mai
sus (peisaje din natură) îmi doresc să le pot expune astfel încât munca mea să
fie admirată.
Acum este momentul să aflăm ce ne spun profesorii săi.

Prima dată, diriginta sa, Bazocu Elena Carmen:

Iustina este elevă în clasa a VI-a B la Liceul Teoretic ,, Radu

Popescu,, din localitatea Popești Leordeni, județul Ilfov. În acest an școlar
face parte dintr-un colectiv format din 30 de elevi. Conduita în grupul de
elevi este una obișnuită, întrucât dezvoltă cu ușurință relații de prietenie și
este, în general, dezinvoltă, spontană și cu spirit de inițiativă. Are rezultate
foarte bune la învățătură și prezintă deosebit pentru disciplinele umaniste,
interes concretizat în participarea la concursuri școlare la aceste materii. La
orele de limbă și literatură română participă cu plăcere, sesizează esențialul
și dovedește o sensibilitate artistică deosebită transpunând mesajul textului în
imagini impresionante.
Acum, Vatamenescu Daniela, profesoara de matematică.

Subsemnata, Vatamenescu Daniela, profesor la Liceul Teoretic ,,

Radu Popescu,, din orașul Popești Leordeni, județul Ilfov, în calitate de
profesor de matematică al elevei Grădinariu Iustina din clasa a VI-a B, o agentiadepresaculturalasisportiva. word-
recomand deoarece am constatat că are talent deosebit în realizarea figurilor press.com/
geometrice pe care noi le folosim în rezolvarea problemelor. Menționez că
eleva are rezultate foarte bune la disciplina pe care o predau, dovedește seri-
ozitate și interes deosebit pentru pregătirea individuală și asimilarea
8
 Revedere... în grădina bunicii 2021-2022
După atâția ani am ajuns în sfârșit la bunicii mei. Îmi era atât de dor de
frumusețea acestui loc, de bunici și minunata grădină a bunicii. Ce înseamnă literele IC_XC
Grădina bunicii este un loc magic, plin cu flori colorate, cu verdeață și NI_KA ?
pomi fructiferi ce alcătuiesc împreună o mireasmă încântătoare care te vrăjește.
Răsăritul soarelui se vede cel mai bine de pe iarba verde și udă din grădina
dragii mele bunici. Locul îmi transmite atâtea emoții și atâtea amintiri… îmi
aduce aminte de prietenii cu care mă jucam printre flori și pomi în copilărie. Însemnul mai
este cunoscut în
Cât timp privesc răsăritul soarelui îmi amintesc de prietena mea cea mai
tradiția creștină
bună, Lili, care venea și ea în vacanțe la bunicii ei. Grădina bătrânilor săi este
cu numele
vizavi de a noastră și țin minte că în fiecare dimineață ne trezeam dis-de-
de ,,pecete",
dimineață pentru a privi răsăritul împreună. Nostalgică mă ridic de pe iarba rece deoarece
și privesc spre locul în care se afla Lili de obicei și nu mi-a venit să cred când conține în jurul
am văzut ca acolo se afla chiar ea, vechea mea prietenă pe care credeam că nu o semnului Crucii ( † ) monograma
voi mai vedea vreodată. hristică (IC_XC) și un cuvânt de origine
Lili! am strigat cu atât de mult entuziasm în glas. Și-a întors capul și când și grecească (NI_KA).
-a dat seama cine sunt a alergat spre mine și m-a îmbrățișat. Cu acest însemn se pecetluiește
prescura din care preotul slujește Sfânta
— Nu-mi vine să cred că ne reîntâlnim! Credeam că nu te voi revedea Liturghie. De asemenea, acesta este
vreodată! a spus ea. folosit și în situații dintre cele mai
diverse: pecete în casele creștinilor la
— Sunt așa de fericită să te revăd!
momentul sfințirii, pecete pe crucea de
— Mi-a fost atât dor de tine și am atâtea să-ți povestesc… a zis și ne-am binecuvântare sau care se poartă la
așezat împreună pe iarba verde din grădina bunicii unde am povestit ce ni s-a piept, însemn pe crucile ce străjuiesc
întâmplat în ultimii cinci ani de când nu ne-am mai văzut, în timp ce priveam mormintele creștinilor, pe materialele și
obiectele liturgice etc. Pecetea este ușor
răsăritul așa cum făceam în copilărie.
de recunoscut în general, dar poate nu
Reîntâlnirea cu Lili a fost cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat în toată lumea înțelege semnificația
ultimii ani. Nu credeam că țin atât de mult la ea până când am revăzut-o și am simbolurilor.
vorbit din nou. Amândouă ne-am schimbat atât de mult în acești ani, dar relația Pe scurt, așadar, traducerea sau explicația
noastră de prietenie nu s-a încheiat, ci continuă și acum când suntem adulți. literelor IC_XC NI_KA:
Andra Gârneț  literele din însemn se regăsesc în registrul
Clasa a VIII-a A alfabetului grecesc;
Școala  IC înseamnă IISUS (simbolul C este S în
Diriginta îmi este ca a doua mamă greacă);
Iar frica de școală ne-o destramă,
Unii de ea au teamă  XC înseamnă HRISTOS. Deci, IC_XC
Dar eu nu bag de seamă. este prescurtarea numelui Iisus Hristos
La școală am prieteni buni (monograma);
Înainte de un test toți facem rugăciuni,
 NIKA, scris într-un singur cuvânt, este de
Căci materia e grea la verbul NIKAΩ (NIKAO înseamnă "a
Și programa cam rea. învinge", "a birui", în limba greacă).
Totuși, e frumos
Chiar dacă uneori e spăimos, IC XC NIKA înseamnă IISUS HRISTOS
Profesorii ne iubesc ÎNVINGE sau Iisus Hristos Biruitorul!
Iar ei cald ne zâmbesc Prof.Mihaela DOGARU
Când văd că ne dăm silința
Sursa: internet
La orele predate pentru a ne crește cunoștința.
Maravela Iasmin Andreea, cls. a V-a A
9
 Clasa pregătitoare –
de la grădiniță la școală 2021-2022
Investiția în educația copiilor aduce profituri maxime pe termen lung, atât pentru părinți, cât și pentru
copii.
Clasa pregătitoare a fost și este necesară în trecerea de la grădiniță spre școală, o perioadă în care cei mici
se acomodează cu noul mediu de învățare.
CLASA PREGĂTITOARE, așa cum reiese din însăși denumirea ei, este un pod între două lumi – cea de
dinaintea vieții de școlar și cea din timpul vieții de școlar.
Rolul clasei pregătitoare este să sprijine copilul să capete încredere în forțele proprii, să-și sporească stima
de sine, inițiativa și dorința de reușită. Curiozitatea începutului, teama de necunoscut, o lume nouă în care cei mici
pătrund emoționați, dar încrezători, o lume frumoasă, a prieteniei, a bucuriei, a cunoașterii.
Învățătoarea la clasa pregătitoare va:
- asigura o trecere lină între casă și școală.
- depune eforturi pentru continuitatea între educația timpurie și programele școlare pentru învățământul primar.
Materiile pe care le învață copiii în clasa pregătitoare: Comunicare în limba română, Matematică și explorarea
mediului, Dezvoltare personală, Arte vizuale și abilități practice, Educație fizica, Religie, Limba engleză.
În anul școlar 2021-2022 am fost învățătoarea Clasei Pregătitoare B, Clasa Steluțelor, am urmărit familiar-
izarea copiilor cu mediul școlar într-o manieră plăcută în vederea formării acestora pe mai multe paliere:
- dezvoltarea plăcerii pentru lectură prin activități de grup, cluburi de lectură pentru formarea competenței de
comunicare în limba maternă, dar și în limbi străine;
- descoperirea tainelor matematicii și ale științelor prin activități practic-aplicative și prin experimente.
- dezvoltarea competenței de a învăța să înveți, încurajând copiii să pună întrebări și să caute răspunsuri variate.
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari; şi
nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm cum să se adapteze.” (Maria Montes-
sori)
Prof. Îmv. Primar: Pârvulică Cornelia Elena

10
 Harnici ca albinele
Curiozități despre albine 2021-2022
Albinuțele claselor Pregătitoare A și B în acest an școlar au sărbatorit în data de 20 mai 2022 Ziua Mondială a
Albinelor, scopul zilei fiind de a recunoaște rolul albinelor și al altor polenizatori pentru ecosistem.

Dorim să sărbătorim mai des aceste mici vietăți minunate și să transmitem ceea ce noi am învățat în anul școlar
2021-2022.
Mini informații despre Albină:
Durata de viață: 5-7 săptămâni , Regina poate trăi până la 5 ani.
Unde trăiește: păduri adăpostite, livezi, pajiști, grădini, practic oriunde cu o mulțime de flori în preajmă.
Ce mănâncă ( Mâncarea principală): Nectarul și polenul din flori.
elor, scopul zilei fiind de a recunoaște rolul albinelor și al altor polenizatori pentru ecosistem.
Prădători: Păsări, rozătoare, reptile, sconcși, urși.
Albinele polenizează mai mult de jumătate dintre speciile de plante existente. Albert Einstein avertiza, acum
aproape 100 de ani, că nu putem supraviețui fără albine mai mult de patru ani, luând în considerare că o treime din
hrana omului provine din plante polenizate chiar de albine. Așadar, am pierde ceaiurile preferate, cafeaua, fructele
delicioase și legume sănătoase. Fără albine ar dispărea
furajele pentru animale, dar și ecosisteme întregi
formate din plante și arbori.
Să mai spunem că folosim tot ce produc harnicele
albine: mierea, polenul, păstura, lăptișorul de matcă,
propolisul, ceara și veninul.

Despre ... Viața unei albine

După ce matca depune un ou într-o alveolă, durează 21
de zile ca să se nască albina. În aceste 21 de zile albina
are trei stadii de dezvoltare: ou, larvă, nimfă. De-a
lungul vieţii, albina munceşte în continuu, în funcţie de
vârstă. În primele 20 de zile, albina lucrătoare execută
tot felul de lucrări în stup, iar în ultimile 15 zile ale vieţii
devine albină culegătoare. Chiar în ultimele zile de
viaţă, albina de regulă rămâne în stup, ea muncind în continuare, până la ultima răsuflare.
11
 Enumerarea principalelor activităţi pe care le are albina
în cursul vieţii :
DOICILE – prima etapă din viaţa albinei, în care se ocu-
pă de îngrijirea puietului. Rolul lor este să încălzească
puietul, să supravegheze dezvoltarea şi să hrănească lar-
vele. Din acest tip de albine se desprinde un grup de câ-
teva zeci de albine care sunt ...
CURTENCELE – grupul acesta de albine formează suita
regală care însoţeşte regina pretutindeni, rolul principal
fiind de a hrăni regina, dar asigură şi paza ei.
CURĂŢITOARELE – asigură curăţenia în stup, adună
toate resturile şi impurităţile şi le scot afară.
STRĂJERELE - sunt albinele care asigură paza stupului.
Ele păzesc intrarea în stup, verifică fiecare albină care
intră şi nu lasă nici un străin să treacă. Dacă descoperă
un intrus, dau imediat alarma.
VENTILATOARELE - sunt cele care, cu ajutorul arip-
ilor, formează curenţi de aer, asigurând microclimatul
perfect pentru dezvoltarea familiei de albine.
CERESELE - ele sunt albinele tinere care au glandele
cerifere dezvoltate la maxim şi produc ceara necesară la
construcţia fagurilor; din acest grup se desprind ....
ZIDĂRIŢELE – albine care, din solzişorii de ceară
produşi de cerese, construiesc fagurii.
INGINERIŢELE – s-a observat că la construirea fagu-
rilor noi sunt câteva albine care fac “măsurători “ şi su-
praveghează zidăriţele în munca lor . Ele sunt albinele
care ştiu cum trebuie facută temelia pe care se reazămă
celulele.
CERCETAŞELE – albine care în permanenţă cercetează
zona şi caută cules. În cazul în care descoperă ceva, la
întoarcerea în stup execută un “dans” mobilizator cu care
sunt capabile să informeze culegătoarele cu exactitate
despre cele descoperite.
SACAGIŢELE – sau cărătoarele de apă. Stupul are ne-
voie de apă, această apă fiind folosită la prepararea
hranei sau la asigurarea microclimatului în stup.
CULEGĂTOARELE DE POLEN – culeg polen pe care
îl depozitează ( în două coşuleţe aflate pe ultima pereche
de picioruşe) în timpul transportului la stup .
CULEGĂTOARELE DE NECTAR – acestea adună nec-
tarul preţios care va fi transformat, în stup, în miere.
CULEGĂTOARELE DE PROPOLIS – sunt albinele
care aduc în stup propolisul. Propolisul este transportat în
coşuleţe, iar descărcarea coşuletelor se face cu ajutorul
pintenilor.
CHIMISTELE - ele prepară păstura
(enzime+miere+polen ) necesară creşterii puietului.
MAGAZIONERELE – stau în stup şi se ocupă de
aşezarea mierii în funcţie de calitatea şi tipul ei. Nectarul
adus în stup înainte de a deveni miere este mutat de câ-
teva ori şi prelucrat în guşa albinei. Magazionerele se
ocupă de organizarea acestei munci .
Legenda Albinei
Era odată o femeie și avea doi copii: un băiat și o
fată. Copiii au plecat amândoi în lume, să-și caute de lucru,
pentru că mama lor n-avea putere să-i ție.
Băiatul a intrat învățăcel la un țesător de pânză, iar fata
căra pietre pentru zidarii care făceau case.
După câtăva vreme, mama lor s-a îmbolnăvit de moarte și
a rugat pe un om din satul său să ducă veste copiilor.
Omul, dupa mult umblet prin lume, a găsit pe băiat și pe
fată. Băiatul era tocmai la razboiul de țesut, și când i-a
spus omul de ce a
venit, băiatul
răspunse:
"Eu ce să-i fac?
Las să moară, că e
bătrână și i-a sosit
ceasul. Eu nu pot
sa plec, că am prea
mult de lucru."și a
rămas băiatul tot la
război, și a țesut mai departe și n-a plecat. Pe fată a găsit-o
omul suind schelele cu pietre în poala hainei și când i-a
spus omul de ce a venit, fata a lăsat pietrele jos și a început
să plângă, și a plecat într-un suflet spre casă. Mumă-sa,
când a văzut-o, s-a ridicat din pat și de multă bucurie i s-a
limpezit sufletul; dar s-a făcut neagră de supărare când i-a
spus că băiatul n-a vrut să vie. A luat capul fetei între mâ-
ini și a sărutat-o pe frunte și a zis: "Măcar că el a uitat de
mine tocmai în ceasul morții mele, eu vă iubesc deopotrivă
pe amândoi. Îl iubesc și îl iert, și dacă a făcut cu asta vreun
păcat, să-l judece Dumnezeu, că e drept și puternic, și
judecata lui e fără greșeală. Așa a zis biata mamă, apoi și-a
lăsat capul pe căpătâi și a închis ochii și-a murit.
Și, în clipa aceea, fata s-a făcut Albină, iar băiatul Păian-
jen.
De atunci, Păianjenul trăiește singur, veșnic singur, fără
frați și fără surori, și fără părinți. El fuge de lumină și
veșnic își țese pânza prin locuri întunecoase, și e poso-
morât și supărat, iar oamenii îl urgisesc și, oriunde îl află,
îi strică pânza și pe el il fugăresc și îl omoară.
Iar Albina, de atunci e veselă și toată ziua zboară de pe o
floare pe alta și trăiește cu părinții ei și cu frații și cu
surorile la un loc. Oamenii o iubesc și o văd cu drag căci
ea cu toți împărtășește ce adună și tuturor le dă din mierea
ei, iar casa ei e fagurul cel galben ca soarele, și din ceara
albinelor fac creștinii lumânările pe care le aprind în ceasul
morții și le pun să lumineze sub icoana Maicii Domnului.
Bibliografie:
https://www.georgecosbuc.eu/opere/proze/
legenda_albinei.html#.YvVe3BaEYlQ
Prof. înv. primar Daniela DRAGNE
Prof. înv. Primar Cornelia PÎRVULICĂ
12
 Povești cusute pe pânză
Olimpiada „Meșteșuguri Artistice Tradiționale”, ediția
a XXV-a, Muzeul Astra, Sibiu
2021-2022
Redăm mai jos un scurt in-
terviu luat elevei noastre la întoarcer-
Olimpiada „Meșteșuguri Artistice Tradiționale” este organizată anual
ea de la olimpiadă.
de Muzeul ASTRA, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Sibiu, cu scopul de „a
Ce a însemnat pentru tine
educa și conștientiza populația școlară asupra valorilor perene ale culturii și
prima participare la Olimpiada
civilizației populare, de a dezvolta talentul și aptitudinile celor care, cu pasiune se
„Meșteșuguri Artistice
apleacă asupra acelor valori, urmărind dezvoltarea abilităților practice de a
Tradiționale”?
produce valori de artă populară autentică”.
E.I.M.: Am avut ocazia de a
Cea de-a XXV-a
participa pentru prima dată la această
ediţie a fazei
olimpiadă la faza județeană organizată
naţionale a olim-
în luna mai, unde m-am prezentat cu
piadei, organiza-
emoții, dar și cu speranța că voi reuși să
tă în perioada 21
mă calific la etapa națională de la Sibiu.
-24 iulie 2022, a
Am primit cu mare bucurie vestea
reunit 200 de
obținerii premiului I la etapa județeană,
participanţi, din
dar, în același timp, am conștientizat că
26 de judeţe ale
am o mare responsabilitate de a mă
ţării, dar şi din
pregăti pentru a concura la Muzeul As-
străinătate, respectiv Bulgaria şi Republica Moldova. Elevii înscrişi în concurs au
tra cu cei mai talentați copii din țară în
fot distribuiți pe 33 de secțiuni, precum: ţesut la război vertical şi orizontal, bro-
tainele cusutului.
dat, cusut, confecționat piese de port popular, confecționat podoabe, confecţionat
Cele patru zile petrecute la Si-
păpuşi în port popular, confecţionat opinci, ciucuri pe chelteu, împletit, împletit
biu, în cadrul etapei naționale a olimpi-
fibre vegetale, prelucrarea artistică a lemnului, sculptură lemn, xilogravură, piro-
adei, au însemnat pentru mine o experi-
gravură, prelucrare metal, mobilier pictat, confecționat jucării tradiționale,
ență de neuitat, în care am îmbinat
încondeiat ouă, pictat icoane pe sticlă şi pe lemn, pictură naivă, modelat ceram-
plăcerea de a coase cu cea de a purta cu
ică, olărit, confecționat măști, artă decorativă. Timp de patru zile, cei mai
drag costumul nostru tradițional, chiar
talentați copii din România s-au întrecut la Muzeul ASTRA într-ale țesutului,
și pe arșița soarelui de iulie, în care am
cusutului, olăritului, picturii sau sculpturii în lemn ori alt meșteșug de care sunt
admirat frumusețea și bogăția portului
pasionați.
popular purtat cu mândrie de con-
Ediția aniversară a olimpiadei, la un sfert de veac de promovare a
curenții veniți din toate zonele țării no-
meșteșugurilor noastre strămoșești, a însemnat pentru liceul nostru emoție, bucu-
astre, în care am legat prietenii și m-am
rie și performanță, eleva noastră, Erika-Ioana Munteanu, din clasa a V-a B
îmbogățit sufletește.
reușind să „scrie” povești pe pânză cu acul, premiul III obținut la secțiunea
„Cusut” fiind o răsplată binemeritată pentru efortul susținut. Bucuria reușitei este
cu atât mai mare, cu cât podiumul a fost împărțit cu talentatele fete care își cos
propria cămașă cu altiță!

13
 După logodnă, în timpul rămas
La ce secțiune ai participat și de unde ai învățat meșteșugul ales? până la nuntă, mireasa aduna la ea acasă
E.I.M.:Am participat la olimpiadă la secțiunea „cusut”, meșteșug pe care cele mai bune prietene pentru a broda ba-
tistele de nuntă, moment plin de farmec, în
l-am deprins încă din clasa I, în cadrul Cercului de tradiții „Șezătoarea Sânzienel- care își depănau amintirile, alternând cu
or”, unde doamna învățătoare Dragne Daniela-Floricica m-a învățat să cos de la voia bună și cântece.
Prezența majoră o are batista și
primele puncte cusute stângaci pe etamină, până la motive tradiționale „scrise” pe atunci când firul vieții omului se curmă, în
pânză de casă țesută manual la război, așa cum coseau străbunicile noastre. ritualul înmormântării ocupând o funcție
aparte.
Ce ai cusut în cadrul olimpiadei de la Sibiu? Prezentă în viața omului de la
E.I.M.: Pentru această ediție aniversară olimpiadei, un sfert de veac de naștere și până la moarte, batista rămâne
încă unul din documentele în care se re-
promovare a meșteșugurilor noastre strămoșești, am ales să cos o batistă, pentru flectă sufletul și viața românilor, în râurii
că am fost impresionată citind povestea ei, poveste pe care aș vrea să o redau căreia și-au prins dorul și dragostea și-n
care și-au plâns și jalea amară a despărțirii
pe scurt mai jos. pentru totdeauna.
Povestea batistei Ce intenționezi să faci mai de-
parte legat de pasiunea ta?
Un obiect aparent simplu, dar atât de important, batista l-a însoțit pe E.I.M.:Pasiunea și interesul meu
român în trecerea sa prin viață, de la naștere până la moarte. pentru acest meșteșug nu se opresc aici, ci
Accesoriu nelipsit al vestimentației de sărbătoare a fetelor mari, obiect vreau să particip în continuare la activi-
ritual important în desfășurarea obiceiurilor tradiționale la care participau tinerii, tățile Cercului de tradiții „Șezătoarea Sân-
dar și piesă expusă în casa mare, până sau după nuntă, batista a devenit treptat un zienelor”, să învăț tehnici noi de cusut, să
obiect simbolic obligatoriu în comportamentul și comunicarea tinerilor. Are ro- mă perfecționez permanent, iar visul meu
luri relevante în contextul obiceiurilor nupțiale, în cele calendaristice, în petrece- este să învăț să îmi cos propria cămasă cu
rea flăcăilor la armată, inclusiv la hora satului, cumulând semnificații profunde altiță(ie).
pentru comunicarea culturală. Prof. înv. primar Dragne Dan-
Încă de la naștere, moașa aduce somnișorul cules de pe ramuri în batistă iela-Floricica
curată și primul dar pe care-l lasă noului născut este această batistă, pe care ma- Munteanu Erika- Ioana, elevă
ma o păstrează ca un talisman pentru liniștea în viață a copilului. Batista este în clasa a V-a B
prezentă și pe leagănul copilului, pentru a-l feri de praf, de curenți reci sau arșița
soarelui în timpul somnului. Circulă apoi intens în mânuțele fragede în primul joc
copilăresc „batistuța”, ca mai târziu să înlocuiască perinița în românescul joc Bbibliografie:
„perinița”.
Batista era unul dintre primele obiecte pe care fetițele trebuiau să învețe a Formagiu H.-M. -„Portul popu-
-l confecționa, când se pregăteau să treacă în rândurile fetelor. lar din România” Bucureşti, 1974
În unele zone din Moldova, fetele de 10-12 ani trebuiau să își coasă sin- Buzilă Varvara-„Batista în
gure batistele, pentru a juca „Lăzărelul”, în sâmbăta de dinaintea Paștelui. Cerința contextul comunicării”
rituală era un stimulent pentru învățarea acestui meșteșug, dar și o ofertă de so-
cializare continuă.
Apropiindu-se de vârsta măritatului, fiecare fată broda batiste în șezători,
acumulând experiență, învățând modele tradiționale și limbajul operării cu aceste
obiecte simbolice, pentru că batista făcea parte din portul de sărbătoare al fetelor;
era și un însemn distinct al statutului lor social, alături de capul gol și busuioc.
La vremea tinereții, batista devine elementul legăturii de dragoste dintre
tineri, fiind semnul principal de comunicare, mai ales în timpul horei satului, înt-
runit la marile sărbători, când se legau prieteniile între tineri.
Fiecare fată, ieșită în lume la joc, la hora satului, la biserică, la hram, la
nuntă ori târg, avea batistă , pe care o ținea fie în mână, fie la brâu. Pretutindeni
la români, flăcăul putea să i-o fure, semn că va veni mai târziu la întâlnire cu fata.
Toate frământările sufletești erau transpuse pe pânza batistelor pe care
fetele le dăruiau flăcăilor pe care îi îndrăgeau, la prima horă la care luau parte. De
multe ori, acest dar însemna acceptul ei pentru o eventuală căsătorie.
Tot în chip de promisiune, batista era oferită flăcăilor când plecau în ar-
mată, ca să-i ocrotească și să-i aducă sănătoși acasă la miresele lor.
La logodnă fata trebuia să ofere flăcăului împreună cu inelul o batistă
cusută de mâna ei, cea mai frumoasă dintre toate câte a făcut, iar el îi oferea în
schimb inelul său și bani.

14
15
16
 Ziua Naţională
a Portului Tradiţional din România 2021-2022
Instituită prin Legea nr. 102/2015, Ziua Națională a Portului
Tradițional se sărbătorește anual în a doua duminică a lunii mai și are rolul de a
promova portul popular românesc și de a evidenția valorile inestimabile pe care
le reprezintă costumele tradiționale specifice fiecărei zone.
Cel mai însemnat element al identității naționale, portul tradițional
reprezintă una dintre cele mai importante forme de cultură ale unui popor.
Costumul popular era taina sufletului femeii, cea care a creat de-a lungul
timpului adevărate capodopere la lumina opaițului în iernile lungi.
Portul popular românesc își găsește rădăcinile în portul strămoșilor noștri
traci, geți și daci și se aseamănă cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanică,
desigur cu deosebirile care constau în amănunte decorative și colorit. În
decursul istoriei, structura și evoluția costumului popular românesc și-a păstrat
nealterate caracteristicile esențiale.
Portul popular românesc datează încă din secolele IX-X, dar mărturii
numeroase scot în evidență acest lucru abia în secolul al XIV-lea. Cea mai
veche reprezentare a portului autentic românesc apare în Cronica Pictată de
la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada dintre regele Ungariei,
Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat
portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau
centură, iţari, opinci şi căciuli din piele de oaie pe cap.

Portul popular românesc în lume

Costumul popular tradiţional este cel mai bun ambasador al României.

Frumoasele piese vestimentare care compun portul nostru au adus României şi
două recorduri mondiale, unul pentru cea mai mare mulțime de oameni
îmbrăcați în costume populare, adunați în același loc şi încă unul, înregistrat
în Guiness Book drept cel mai mare dans tradițional românesc.
La 16 mai 2018, an Centenar pentru România, Primăria din Bruxelles a
dispus ca statueta Manneken Pis, una dintre cele mai importante atracţii
turistice ale capitalei Belgiei, dar și simbolul acesteia, să fie îmbrăcată în
costum naţional românesc, respectiv în cel de căluşar, în vederea celebrării
unicităţii tradiţiilor româneşti.
Anul acesta, Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România a fost
sărbătorită pe data de 8 mai, prilej pentru membrii Cercului de Tradiții
„Șezătoarea Sânzienelor” de a purta cu bucurie costumul popular pe ulițele
Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”. Am pășit cu emoție și sfială în lumea
satului de altădată, așteptând să zărim în pragul casei, ori în curte, la treabă, un
bunic, o bunică. Fascinanta lumea a satului tradițional te face să revii
întotdeauna cu mare drag aici la muzeu.

Prof. înv. primar Daniela-Floricica DRAGNE

Prof. Mihaela DOGARU

17
18
 Ziua Drapelului Național
2021-2022
Ziua Drapelului – Curiozități
despre drapelul României
Începând din 20 mai 1998, potrivit Constituției României,
Ziua Drapelului este sărbătorită pe 26 iunie. Totuși, istoria
tricolorului datează încă de pe vremea lui Mihai Viteazul.
Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în
documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se
regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme. Povestea
tricolorului a început în anul 1834. Atunci Alexandru Ghica Vodă,
cel care era la acea vreme domnitorul Ţării Româneşti, a obţinut de
la otomani învoirea de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti
şi oştirii. Astfel, mai marii țării aveau dreptul să aleagă două steaguri:
unul pentru corăbii și unul pentru armată. În timpul revoluţiei de la
1848, tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a
victoriei revoluţiei burghezo-democratică, pe 14/26 iunie, când avut
loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea
Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea Decretului Nr.
1 de instituire a drapelului naţional. Ziua Drapelului Naţional a fost  Cel mai mare drapel al României,
instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul
care a constituit un nou record
revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să
reprezinte steagul naţional al tuturor românilor. Potrivit unei alte mondial, a fost desfășurat, la 27 mai
ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu 2013, pe aerodromul Clinceni.
dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind Drapelul, cântărind aproximativ
dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în
5.000 kg, a avut dimensiunile de
1862, a avut fâşia albastră plasată sus. În a doua parte a domniei lui
Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară. Legenda 349,425 x 226,917 m, rezultând o
formării tricolorului naţional prin contopirea culorilor drapelelor suprafață declarată de 79.290,39 mp.
Moldovei şi al Ţării Româneşti s-a născut după 1860. Această  Guvernul este singurul organism
legendă a fost favorizată şi de potrivirea coloristică a drapelelor
atribuite celor două principate române la acel moment (roşu şi oficial care stabilește când drapelul
albastru pentru Moldova şi albastru şi galben pentru Ţara României se arborează în bernă în
Românească). După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile zilele de doliu național.
dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate
 Drapelul României poate fi arborat
de steagurile europene.
fără constrângeri de persoane fizice
Cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul
la domiciliul sau reşedinţa lor sau de
egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei
este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări persoane juridice la sediile acestora.
europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical:  În întreaga lume, mai există doar alte
Franţa, Italia şi Belgia. Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri
opt steaguri tricolore cu benzi
vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca
dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul colorate așezate pe verticală, fără
roşului din steag. Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi stemă:Italia, Franța, Irlanda,
virtutea, dar și lanurile, dar și culoarea ogoarelor mioritice Albastrul Guninea, Mali, Belgia, Ciad și
semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc,
Coasta de Fildeș.
credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei.

19
 Legenda tricolorului
de Andrei Ciurunga
Când Tudor Vladimirescu, marele nostru revoluţionar de la 1821, a ridicat Ţara, chemând-o la luptă
împotriva exploatării boiereşti dinăuntru şi a vrăşmaşilor din afară, dintr-unul din satele olteneşti a pornit pentru a
se înrola în oastea pandurilor şi un gospodar cu numele Dragomir, tată a trei fetiţe, una mai isteaţă ca alta.
Înaintea plecării, omul şi-a îmbrăţişat nevasta şi pe cele trei fete, iar acestea din urmă i-au dăruit câte o
amintire lucrată cu mâna lor. Fata mai mare i-a dat o batistă albastră aidoma ochilor ei, cea mijlocie una galbenă
ca pletele sale, iar fata mai mică, Ileana, i-a întins cu sfială una albă; ea n-a mai avut timp să vopsească batista, aşa
cum a văzut c-au făcut surorile cele mari.
Dragomir a luat cu multă dragoste darurile copiilor săi, a pus cele două batiste colorate în câte un buzunar
al mantalei, iar pe cea albă, curată ca sufletul Ilenuţei, a ascuns-o în buzunarul de la piept al vestonului. Aşa a
pornit viteazul la oaste, cu încrederea că el şi miile de panduri vor scăpa ţara de asuprirea boierilor şi de sabia
otomanilor, chemaţi în grabă de stăpânire să-i dea ajutor împotriva românilor răsculaţi.
Dragomir s-a luptat ca un leu, dar în cea mai crâncenă dintre bătălii, un glonţ i-a străpuns inima. A căzut
cu faţa la duşman.
Tovarăşii săi de luptă, înainte de a-l îngropa după datină, i-au cercetat buzunarele, cu gândul de a le duce
alor săi obiectele pe care le-ar fi găsit asupra eroului. Dar Dragomir nu avea prin buzunare nimic altceva decât
cele două băsmăluţe date de fetele mărişoare, iar în cel de la piept soldaţii au dat peste batistuţa Ilenei, care nu mai
era albă ca la început, ci roşie ca focul, pătrunsă de sângele tatălui ei.
Vitejii au luat cele trei bucăţi colorate, care acum erau una roşie, una galbenă şi a treia albastră, le-au legat
între ele şi le-au prins în vârful unei ramuri rupte dintr-un stejar. Cu acest simbol în frunte au luptat mai departe
pandurii.
Şi de-atunci – aşa ne spune legenda – steagul armatei române cuprinde aceste trei culori laolaltă. Sub
faldurile lor s-au făcut şi războiul Independenţei, şi marea noastră Unire.
Prof. pentru înv. primar Daniela-Floricica DRAGNE
„Uniți sub tricolor”-moment artistic susținut de membrii Cercului de tradiții „Șezătoarea Sânzienelor”, prof.
coordonator Dragne Daniela, cu ocazia Zilei Drapelului Național

20
 Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan
Botezătorul sau Drăgaica/Sânzienele 2021-2022
Pe data de 24 iunie, Biserica Ortodoxă sărbătorește „Nașterea
Sfântului Ioan Botezătorul”, fiul Elisabetei și al preotului Zaharia, cunoscut
ca „Înaintemergătorul Domnului”, deoarece a vestit venirea Mântuitorului.
Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul proroc al Vechiului Testament și,
totodată, cel care face legătura cu Noul Testament.
Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul mai este cunoscută
popular și sub numele de Drăgaica, Sânzienele, Amuțitul cucului, Sfântul Ioan
de Vară, Ziua Soarelui, Ursina.
Sânzienele marchează solstițiul de vară, cea mai lungă zi a anului, iar
sărbătoarea este legată de cultul recoltei, al vegetației și fertilității.
Sânzienele sunt flori de câmp galbene-aurii cu inflorescențe mărunte,
pline de polen și cu miros plăcut de miere, care înfloresc în perioada
solstițiului de vară, sunt considerate magice, cu proprietăți tămăduitoare și
mistice. Planta lui Sântioan este mare iubitoare de soare, de aceea o găsești pe Ca doamne ale florilor ce
coastele însorite, în fâneţe, poieni, lanuri de grâu sau la margini de pădure. sunt, sânzienele galbene intră într-o
Florile îşi scutură polenul auriu la cea mai mică atingere. mare diversitate de practici magice.
Floarea de sânziene tratează peste 70 de afecțiuni, este utilizată în Pot să împiedice trăsnetul şi fulgerul.
medicină, cosmetică și chiar în arta culinară. În ziua de Sânziene, florile sunt
La strămoșii daci, sânzienele erau un soi de zâne fermecate, care jucau sfinţite la biserică, aduse acasă şi ţi­
în nopțile de vară pe câmpuri și prin păduri, și din jocul lor vesel creșteau nute sub grindă pentru tot anul. Când
grânele, se coceau fructele și înfloreau plantele de leac. Din timpuri vechi, se vine vreme grea, furtună, se iau
știa că Sărbătoarea Sânzienelor este cel mai bun moment din an în care trebuie câteva fire şi se aruncă în foc să se
să culegi florile pentru leacuri și pentru ritualuri magice. În noaptea de 23 spre împrăştie tunetele şi trăsnetele..... "Şi
24 iunie, puterile acestor flori erau sporite și erau de-a dreptul magice. Tradiția se oprea vremea", zic bătrânii.
spune că, după solstițiu și după Sânziene, nu se mai culeg plantele În cea mai lungă zi a anu­lui,
vindecătoare pentru că ele nu mai aveau aceleași puteri tămăduitoare și magice florile de leac au putere maximă.
pe care le aveau la Sânziene. În tradițiile strămoșești, sânzienele erau Pentru vindecarea bolilor care nu se
deopotrivă și zâne bune, și zâne răzbunătoare. Ele dăruiau căldură, roade vindecă, se culeg flori de sânziene,
bogate, iubire și sănătate, dar cine avea îndrăzneala să le urmărească pe ascuns dar şi alte flori sau plante plăcut
când dansau noaptea, avea să fie aspru pedepsit. Oamenii se temeau să meargă mirositoare.
singuri, noaptea, pe dealuri sau prin păduri, să nu întâlnească sânzienele prinse Ziua de Sânziene este o
în horă. Dansul lor era magic și binefăcător pentru natură, dar niciun muritor limită. Florile îşi păstrează toată
nu avea voie să le vadă, așa cum se spunea în mitologia greacă despre dansul
nimfelor.
Drăgaica sau Sânzienele este cea mai frumoasă sărbătoare
populară a verii la români, un bun prilej pentru petreceri, pentru pețit și pentru
târguri. Țăranii mergeau la Drăgaică cu fructe și grâne de vânzare și nu de
puține ori își aduceau și fetele bune de măritat să le găsească pețitori. Imediat
după solstițiul de vară și după sărbătoarea Sf. Ioan Botezătorul, se țineau
petrecerile de sânziene, cu hore, cu muzică și focuri mari care celebrau puterea
binefăcătoare a soarelui. Fetele de la sate obișnuiau să se îmbrace cu cele mai
frumoase ii și altițe, să se împodobească apoi cu flori și cununi de sânziene și
să aleagă pe una dintre ele să fie Drăgaica. În unele zone, o altă fată îmbrăca
un costum popular bărbătesc și juca rolul lui Drăgan, flăcău mândru, care ținea
în mâini o coasă și pornea la secerat. Alaiul Drăgaicei era prilej de bucurie și
petrecere.

21
 puterea numai cât cântă cucul, adică până la Sânziene. De la Sânziene înainte, cucul nu mai cân­tă şi florile îşi
pierd forţele. Se spune că pasărea cuc devine uliu păsăresc.
Din punct de vedere calendaristic, sânzienele marchează apropierea de mijlocul verii și reprezintă momentul de
cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole și pregătirea pentru recoltat. De asemenea, ziua de Sânziene este și
ziua în care păsările încep pregătirile pentru sezonul rece. De asemenea, ziua de Sânziene este și ziua în care păsările
încep pregătirile pentru sezonul rece. Cucul este primul care dă semnalul, dacă de Blagoveștenie începe a cânta, la
Sânziene acesta se îneacă cu orz, răgușește și nu mai poate cânta.
Dacă ne luăm după legende, Sânzienele sunt ființe extraordinar de frumoase, asemenea unor zâne, care trăiesc
în păduri sau pe câmpii. În noaptea de Sânziene se prind în horă, cântă și dansează. Acestea conferă plantelor și
buruienilor întrebuințări deosebite, astfel că vor putea fi folosite pentru a trata anumite afecțiuni. Mai mult Sânzienele
apără holdele de grindină, aduc rod semănăturilor, ursesc fetele de măritat și contribuie la înmulțirea plantelor și a
animalelor. Totuși, dacă nu respecți cum se cuvine ziua lor, Sânzienele te pot pedepsi și pot aduce asupra ta boală și
neputință. Totodată, Sânzienele pot stârni vârtejuri și vijelii, pot aduce grindină și pot lăsa plantele și florile fără leac și
fără miros. La răsăritul zilei de Sânziene soarele se spală pe față: cine se uită la el cu atenție vede curgând apă jos sub
înfățișarea unor raze lungi, luminoase. Sânziana sau Drăgaica mai este numită și Împărăteasa, Stăpâna Surorilor, Regina
Holdelor, Mireasa, în funcție de zona geografică a țării.
Obiceiurile și tradițiile de Sânziene sunt diverse și numeroase, în funcție de zona geografică a țării și influențele
specifice regiunii. Aceste obiceiuri și tradiții se practică fie pentru bunul mers al treburilor, fie pentru a atrage norocul și
belșugul, dar și pentru aflarea ursitei sau pentru grăbirea măritișului.
Astfel, în unele regiuni ale țării, mai ales în zonele rurale, fetele merg la cules de sânziene pentru a împleti coronițe
din flori de sânziene. Aceste coronițe le aruncă mai apoi peste casă. Dacă coronița rămâne agățată și nu cade e semn că
acolo, în curând, va avea loc o nuntă. Unele fete păstrează câteva flori și pentru a le pune sub pernă, sperând că noaptea
își vor visa ursitul.
De altfel în alte zone ale țării, în ziua de Sânziene, se joacă Drăgaica. Prin urmare se vor costuma două fete, una
în costum bărbătesc, cu numele Drăgan, iar cealaltă în costum femeiesc, zisă Drăgaica. Acestea merg și joacă pe la case,
întocmai ca și călușarii. Jocul constă mai mult în sărituri în formă de cruce și în îmbrățișări. Oamenii care primesc
Drăgaica se consideră că vor atrage norocul și vor alunga ghinionul, vor avea recolte bogate și spor la muncile
câmpului. Drăgaica se serbează cu împărțire de mere, cireșe, castraveți verzi și pui de găină, ca semn de spor a ceea ce
a putut face omul până în acest timp.
Un alt obicei specific zilei de sânziene este scăldatul femeilor în apele curgătoare sau în roua dimineții. La
răsăritul soarelui femeile se spală într-un râu, iar mai apoi se tăvălesc în iarba plină de rouă. În acest fel vor rămâne
curate și sănătoase, se vor spăla de boli și de probleme. Orice neîmplinire ar avea se va rezolva, iar cele care își doresc
copii au mari șanse să rămână însărcinate.
Păstrând tradiția, membrii Cercului de tradiții „Șezătoarea Sânzienelor” au sărbătorit și în acest an Ziua Iei
printr-o activitate deosebită. Astfel, au petrecut o zi minunată la Muzeul Golești, la răcoarea căsuțelor din vremea
bunicilor, au împletit coronițe de sânziene, au cântat și au îmbrăcat cu mândrie IA.

Prof. înv. primar Daniela-Floricica DRAGNE

Prof. Mihaela DOGARU
22
 Iuliu Maniu – liderul unei generații
Pe la mijlocul uneia dintre cele mai celebre artere
ale capitalei României, pe Calea Victoriei, exact în proxim-
itatea fostului Comitet Central, sunt două monumente ce
stau față în față. Aceste sculpturi tridimensionale sunt ale
unor personalități politice marcante.
Unul dintre oamenii politici înfățișați prin arta
volumelor în spațiu, fost senator în Parlamentul României
și lider al opoziției postcomuniste, respectat de toată clasa
politică autohtonă, este omul de încredere sau secretarul
politic1 al celui de-al doilea lider politic sculptat în Piața
Revoluției, fostul prim-ministru și om de stat, Iuliu Maniu.
Atât Corneliu Coposu, cât și Iuliu Maniu au marcat
istoria neamului românesc în ve-
acul trecut. Atât „seniorul”, cât și
„sfinxul de la Bădăcin” au îndurat
ani grei în temnițele comuniste, dar
nu au renunțat la verticalitatea lor.
Atât unul, cât și celălalt, au luptat
pentru reîntregirea României și
pentru integritate în politica
dâmbovițeană.
CORNELIU COPOSU
Deși ambele personalități sunt fascinante din punct
de vedere istoric, în cele ce urmează, voi încerca să fac o
scurtă trecere în revistă a omului Iuliu Maniu, evidențiind
valorile promovate de fostul avocat din Ardeal, evoluția
socio-profesională și parcursul său politic până la primul
mandat în fruntea statului român.
Iuliu Maniu s-a născut în 1873 în
Transilvania, în apropierea râului
Crasna, localitatea Șimleu Silvaniei,
comitatul Sălaj, în ceea ce reprezenta
pe atunci Monarhia Austro-Ungară și
a trăit vreme de opt decenii, până când
și-a găsit sfârșitul în temnița co-
munistă din Sighet, Maramureș2 ,
după ce a fost arestat la Tămădău de
către comuniști în 1947, alături de
întreaga conducere a Partidului
Național-Țărănesc.
IULIU MANIU
Tatăl lui Iuliu Maniu, Ioan Maniu, a studiat la Bu-
dapesta, devenind magistrat în Transilvania după ce a ab-
solvit studiile juridice, iar mama viitorului lider politic,
Clara Maniu, fostă Coroianu, i-a oferit educația necesară
23
2021-2022
pentru a deveni un patriot integru, mai ales în vremurile
tulburi ale secolului al XX-lea.
Iuliu Maniu a studiat la liceul calvin din Zalău,
fiind un elev silitor, îndrăgostit de greacă și latină, pa-
sionat de studiu, dar și de vânătoare.5 Pasiunea pentru
vânătoare poate părea în contrast cu firea omului de stat,
deoarece Maniu era cunoscut, încă de la începutul car-
ierei sale politice, pentru firea calmă și sensibilă, pentru
empatia ce o emana, pentru magnetismul său, magnetism
reliefat chiar și de către rivalii politici ce l-au criticat
aspru în Perioada Interbelică, fără argumente solide, aș
îndrăzni să afirm.
După finalizarea liceului, Maniu se înscrie la
Facultatea de Drept din Cluj, apoi își finalizează studiile
doctorale la Budapesta, pentru a deveni un avocat de suc-
ces în Blaj, pe atunci o subdiviziune a comitatului Alba
de Jos7 . Câțiva ani mai târziu, în anul 1906, după ce își
croiește cu atenție parcursul profesional, Iuliu Maniu
ajunge deputat în Parlamentul de la Budapesta, rostind în
mai primul discurs rămas în mentalul colectiv chiar și
după Marele Război, atrăgând atenția premierului maghi-
ar asupra drepturilor românilor din Transilvania : „dar să
o facă nu numai pentru o naționalitate și numai pentru o
pătură socială, ci pentru toate popoarele țării acesteia și
pentru toate clasele sociale, care alcătuiesc țara aceasta,
ca deopotrivă să se asigure pentru toți dezvoltarea
politică, economică și socială” .
Această cuvântare reliefează una dintre dorințele
principale pentru care sfinxul de la Bădăcin a ales să se
implice în politică. Dreptul popoarelor la autodetermina-
re9 , instituit în dreptul internațional patru decenii mai
târziu, era solicitat de către vizionarii din Europa Cen-
trală și de Est încă din incipitul secolului al XX-lea. Ma-
niu, folosindu-se de calmul specific intelectualului
transilvănean, alege, precum un politician moderat, să își
argumenteze opiniile, fără a insulta adversarii politici.
În primele luni petrecute în Parlamentul din Aus-
tro-Ungaria, Iuliu Maniu demonstrează abilități orato-
rice, pregătindu-și discursurile cu temeinicie, ținând cont
de toate exigențele vremii, mai ales în momentele în care
puterea maghiară încerca să dezamorseze elanul mi-
norităților naționale.
Iuliu Maniu dialoga de la tribuna Parlamentului cu o
dezinvoltură rară, deși avea doar 33 de ani. În finalul
lunii iulie, într-o ședință a Parlamentului de la Budapesta
ce avea pe ordinea de zi votul pentru bugetul națiunii,
tânărul membru al Partidului Național Român, deputatul
ce-i reprezenta pe etnicii români aflați atunci în Imperiul
 Iuliu Maniu – liderul unei generații
Austro-Ungar, a ales să ia cuvântul pentru a explica
miniștrilor și parlamentarilor prezenți de ce se află în
eroare: „E foarte natural, că n-avem încredere în acest
guvern, pentru-că sunt foarte divergente punctele de plec-
are și vederile politice pe cari le mărturisește guvernul, și
pe cari le nutrim noi în ce privește conducerea vieții pub-
lice de stat. Noi stăm pe baza principiului de libera dezvol-
tare a popoarelor; actualul guvern are de țintă alimentarea
hegemoniei de rasă. În vreme ce noi vrem să ducem la iz-
bândă principiile democratice, guvernul are de țintă per-
petuarea dominației de clasă.”
Viitorul prim-ministru al României Mari explică
elocvent, cu 20 de ani înainte de a fi liderul guvernului de
la București, în Parlamentul de la Budapesta, de ce un stat
care încalcă drepturile minorităților naționale și care
diferențiază cetățenii în funcție de rasă, nesocotesc elemen-
tele fundamentale prezente într-o democrație. Mai mult
decât atât, Maniu subliniază importanța credibilității auto-
rităților statului, creând o juxtapunere între respectarea
libertăților individuale și dialogul permanent și onest între
actorii politici.
În aceeași ordine de idei, Iuliu Maniu și-a continu-
at demersurile pentru a uni Transilvania cu Regatul, iar la
finalul războiului în care a luptat pentru o scurtă perioadă
pe frontul din Italia, Maniu și-a văzut visul cu ochii: o
Românie Mare, creată după sacrificii enorme, susținută
oficial și de marile puteri europene.11 Războiul pentru
întregirea neamului românesc a dus la Marea Adunare
Națională de la Alba Iulia, iar în data de 2 decembrie, Ma-
niu a fost ales președintele Consiliului Dirigent al Transil-
vaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria, con-
ducând Consiliul, chiar și când Regele Ferdinand și Regina
Maria au vizitat în primăvara lui 1919 zeci de localități din
Transilvania, alături de Iuliu Maniu.
În ceea ce privește organizarea politică, la mai bine
de 20 de ani de când a intrat în Partidul Național Român,
după decesul lui Gheorghe Pop de Băsești, Iuliu Maniu
devine președintele PNR, la vârsta de 46 de ani, impunân-
du-se natural într-o perioadă în care scena politică
românească era într-o continuă metamorfoză. Doi ani mai
târziu, în anul 1921, după definitivarea Marii Uniri și de-
misia premierului Take Ionescu, Regele Ferdinand l-a pro-
pus pe Ionel Brătianu, liderul Partidului Național Liberal să
formeze Guvernul, solicitându-i, totodată, să discute cu
președintele Maniu pentru o coabitare guvernamentală, dar
propunerile incorecte ale lui Brătianu n-au putut fi accep-
tate de liderul din Ardeal.
.
24
2021-2022
Ulterior, după tratativele eșuate de a uni opoziția
antiliberală, Partidul Național Român și Partidul
Țărănesc, congresele partidelor lui Maniu și Mihalache
ajung la o înțelegere în toamna lui 1926, iar Iuliu Maniu
devine președintele Partidului Național-Țărănesc, con-
ducând partidul alături de vicepreședinții Ion Mihalache,
Alexandru Vaida-Voevod, Nicolae Lupu și Pavel
Brătășanu, dar și de secretarul-general, economistul Vir-
gil Madgearu. Practic, într-o scurtă perioadă, judecând
din punctul de vedere al actului guvernamental, Maniu a
avut capacitatea să unească principalele partide reform-
atoare ale opoziției, creând premisele accederii la guver-
nare ale unui guvern monocolor, condus de un re-
prezentant al PNȚ.
Partidul Național-Țărănesc condus de Iuliu Ma-
niu, spre deosebire de celelalte forțe politice, dorea,
întocmai cum afirma președintele lor pe când era deputat
în Parlamentul de la Budapesta, să reprezinte toate cate-
goriile sociale, „fiind un partid de masă și având un pro-
gram pentru toate aceste categorii”, ceea ce este posibil
să-i fi adus guvernarea în noiembrie 1928, câștigând
apoi, conform lui Corneliu Coposu, primele alegeri li-
bere din istoria României.
Iuliu Maniu, președintele PNȚ, premierul
României, era la începutul anului 1929 în fruntea
Guvernului unei țări aflate într-o situație deosebită din
pricina faptului că regența, oricât de multe prerogative
avea, nu putea să se substituie întru totul Majestății Sale.
De asemenea, cu toate că a avut un prim mandat de un an
și jumătate, Guvernul Maniu s-a confruntat cu o serie de
crize interne, iar Marea criză economică a afectat puter-
nic și România.
Totuși, factorii decisivi ce au dus la depunerea
mandatului din vara lui 1930 nu au fost dificultățile
 Iuliu Maniu – liderul unei generații
2021-2022
economice, campania de denigrare a mass mediei sau opoziția liberală, ci lipsa cuvântului prințului Carol care a revenit
în țară cu scopul de a prelua funcția supremă în stat.
Așadar, Iuliu Maniu, după 24 de ani în care a fost în prim-planul scenei politice românești, a rămas același om
demn, corect și vertical, chiar și când era Președintele Consiliului de Miniștri. A rămas fidel principiilor asumate încă
din tinerețe, prețuind cuvântul dat și integritatea, indiferent de avantajele pecuniare sau politice pe care le putea primi
de la terțe persoane.
Omul de stat Iuliu Maniu a încercat în primul mandat de premier să reformeze statul român, să creeze un sistem
democratic în care separația și echilibrul puterilor în stat să fie principii fundamentale , astfel încât fiecare cetățean să
aibă drepturile și libertățile respectate, mai ales în contextul în care existau dezechilibre uriașe între mediul urban și
rural, dar și între regiunile istorice ale țării.

Bibliografie
Surse primare:
Carta ONU
Cărți:
Coposu, Corneliu, Confesiuni. București, editura Anastasia, 1996.
Deletant, Dennis, Romania under Communism. New York, Routledge, 2019.
Iorga, Nicolae, Istoria unei legende: Iuliu Maniu. Vălenii de Munte, Datina Românească, 1934.
Maniu, Iuliu, Discursuri parlamentare rostite în Camera Ungariei din 29 maiu - 31 iulie 1906. Blaj, Tipografia Semi-
nariului Archidiacezan, 1906.
Scurtu, Ioan, Istoria Românilor în timpul celor patru regi. București, Editura enciclopedică, 2004.
Stoica, Sever, Iuliu Maniu. Cluj, Institut de Arte Grafice Tipografia Mayer, 1932.
Prof. Răzvan BĂDĂU

25
SESIUNEA DE STUDII ȘI COMUNICĂRI
a profesorilor de Istorie și Socio-Umane Ilfov, Ediția a X-a
Liceul Teoretic „Radu Popescu” Popești-Leordeni a avut
onoarea să găzduiască ediția a X-a a Sesiunii de Studii și
Comunicări a profesorilor de Istorie și Socio-Umane din jud.
Ilfov. În acest an, când aniversăm 100 de ani de la Încoronarea
Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria la Alba Iulia, sesiunea a
fost organizată în preajma Zilei Regalității, în data de 11 mai
2022. Organizatorii conferinței au fost prof.dr. Stan Stoica,
inspector școlar pentru istorie/geografie/socio-umane, jud.
Ilfov, prof.dr. Florin Petrescu, președinte al Societății de Științe
Istorice, filiala Ilfov și prof.dr. Ilarion Țiu, director adjunct al
Liceului Teoretic „Radu Popescu” Popești-Leordeni. Ne-am
bucurat de prezența în mijlocul profesorilor de istorie și
discipline socio-umane a domnului prof.dr. Ion Dogaru,
inspector general adjunct al ISJ Ilfov.
Invitat special al sesiunii din acest an a fost domnul dr. Cosmin
Budeancă, cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor
Comunismului și Memoria Exilului Românesc, care le-a vorbit
profesorilor de istorie din jud. Ilfov despre resursele digitale și
muzeale de predare și învățare a istoriei comunismului
românesc. Domnia sa a făcut apel la reluarea vizitelor la muzee
și a excursiilor tematice în afara județului, odată cu ridicarea
restricțiilor cauzate de situația pandemică din ultimii ani.
Sesiunea de comunicări a fost precedată de un cerc pedagogic
cu tematica Resurse Educaționale Deschide (RED) în predarea
istoriei și disciplinelor socio-umane, în cadrul căruia au susținut
prezentări prof. Stan Stoica (Școala Gimnazială Nr. 1, 1
Decembrie), prof. Ancuța Bondar (Școala Gimnazială „Ioan
Bădescu”, Popești-Leordeni), Cătălina Luiza Neagu (Liceul
Teoretic „Ioan Petruș”, Otopeni), prof. Emanuel Ștefan (Liceul
Tehnologic „Vintilă Brătianu”, Dragomirești-Vale).
26
2021-2022
Evenimentul a continuat cu prezentarea comunicărilor
sesiunii, cu subiecte diverse, care reflectă preocupările
continue ale profesorilor de istorie și discipline socio-umane
pentru perfecționare, cercetare și documentare.
• Vasile Mărculeț (Colegiul Tehnic „Mediensis”, Mediaș, jud. Sibiu), Imperiul
Romano-Bizantin și problemele slavă și avară la Dunăre (mijlocul secolului VI -
începutul secolului VII). Scurte considerații
• Mirel Petrișor (Liceul Teoretic „Horia Hulubei”, Măgurele), Despre Ion
Neculce și bătălia de la Stănilești
• Elena Mona Panaite (Școala Gimnazială Nr. 1, Ciorogârla), Avram Iancu și
memoria colectivă
• Ilarion Țiu (Liceul Teoretic „Radu Popescu”, Popești-Leordeni), File de istorie
locală: contribuția cronicarului Radu Popescu și a vornicului Mihail Manu la
dezvoltarea localității Popești-Leordeni
• Ionuț Alexandru Manole (Liceul Tehnologic „Barbu A. Știrbey”, Buftea), Ion C.
Brătianu și guvernarea liberal-radicală (1867-1868) în contextul politicii externe
• Petrișor Alin Muru (Școala Gimnazială Nr. 1, Buftea), Centenarul Încoronării
de la Alba Iulia
• Viviana Florentina Petcu (Liceul Teoretic „Al. Rosetti”, Vidra), Consilierea
pierderii
• Marina Violeta Constantinescu (Liceul Teoretic „Ioan Petruș”, Otopeni),
Procesele staliniste ale anilor ’50 în România. Studiu de caz: arestarea si
anchetarea Elisabetei Luca, soția liderului comunist Vasile Luca
• George Daniel Savu (Liceul Teoretic „Radu Popescu”, Popești-Leordeni),
Filmul istoric – o provocare în didactica contemporană a predării-învățării
istoriei. Avantajele și Limitele filmului istoric
• Angelescu Maria Valentina (Școala Gimnazială Nr. 1, Petrăchioaia), Obiceiuri
și tradiții de nuntă în zona Ialomiței
• Emanuel Ștefan (Liceul Tehnologic „Vintilă Brătianu”, Dragomirești-Vale),
Implicațiile teoriei speciale a relativității asupra metafizicii timpului
A consemnat prof.dr. Ilarion Țiu
 2007
Colectivul de redacție

Profesor coordonator:
George-Daniel SAVU

Echipa de redacție:
Prof. Mihaela DOGARU
Prof. Ilarion ȚIU