REVISTA BIANUALĂ DE CULTURĂ GENERALĂ

Liceul Teoretic ,,Emil Racoviță’’ Galați

,,Libertate, Excelență, Reușită’’

AN VII/NR.14, APRILIE 2019
 Adresa Redacţiei
Str. Regiment 11 Siret, Nr 12-14
Tel/Fax. 0236430235
E-mail: liceulracovita@yahoo.com

Colectivul redacţional

Catalina Gabriela METEHAU- clasa a XI-a B

Iasmina Marina NISTOR- clasa a XI-a B
Alexandra NEAGU–clasa a XII-a F (ilustrații)

Colegiul redacţional
R Dir. Prof. Delia
E Prof. Aurica COZMACIUC HUMELNICU
Prof. Mariela GHEȚEU Dir. adj. Prof. Corina
D Prof. Camelia NENU ROTARU
Prof. Laura RADU
A Prof. Sabina HÂNCU
C Prof. Irina ȘERBAN Prof. psiholog Silvia
Prof. Adina TODORAN BANEA
Ţ
I
A

PROFESOR COORDONATOR: MARIANA CONSTANTIN

TEHNOREDACTARE: Prof. Iulia Anghelache
COPERTA: Alexandra Neagu, clasa a XII-a F
 Pagina 3

Cuprins
Pag. 4 Absolvenților noștri
Pag. 5 Vizită Erasmus+ în Danemarca
Pag. 6 Educația muzeală promovată
prin proiecte Erasmus+
Pag.8 Experiența mea Erasmus+
Pag. 10 Utilizarea resurselor naturale
prin proiectul Erasmus+
Pag. 12 Limba engleză
Pag. 14 Limba franceză
Pag. 16 Poetica
Pag. 20 Valențele formative ale
Clubului de lectură
Pag. 22 Plastica
Pag. 24 Matematică
Pag. 26 Psihologie
Pag. 28 Chimie
Pag. 30 Istorie
Pag. 32 Biologie
Pag. 35 Geografie
Pag. 38 Talent- Interviu cu Alexandra Desen de Neagu Alexandra,
Neagu, clasa a XII-a F clasa a XII-a F
Pag. 40 Absolvenți 2019
Pag. 47 Gânduri ale absolvenților
Pag.51 Adolescenți cu suflet mare!
 Pagina 4

Absolvenților noștri
Director Delia Humelnicu

La finalul celor patru ani de liceu, elevii și profesorii privesc retrospectiv, încercând să
evidențieze ceea ce este frumos, bun de urmat, în paralel cu lucrurile care, în opinia unora dintre
noi, elevi sau profesori, ar fi trebuit să se desfășoare după un alt scenariu.
Profesorii au încercat să vă antreneze în tainele materiilor predate, dorind să vă insufle
dragostea pentru știință, artă, societate, mediu sau comunicare. Cu siguranță, fiecare a reușit să
sădească în sufletul și mintea voastră o schimbare, un adevăr, să vă ajute să deveniți mai
înțelepți, mai drepți, mai buni, să experimentați în permanență.
Din acest moment, în fața voastră apare o cotitură, dincolo de pragul numit examen de
bacalaureat, ca o cărare spre Țara lui Oz, un traseu pe care trebui să-l urmați pentru a deveni
profesioniști, oameni de valoare într-o societate în schimbare, modernă și impredictibilă.
Urmează o perioadă a devenirii voastre ca oameni, cu valorile ce caracterizează acțiunea umană,
în tot ceea ce întreprinde ea: curiozitate, perseverență, consecvență, concurență, corectitudine,
muncă asiduă, colaborare, cooperare, libertate, rigurozitate … omenie.
Dincolo de statistici ale promoției 2015-2019, aștept de la voi să fiți fericiți: prin drumul
urmat la universitățile din țară sau străinătate, la facultatea la care vă doriți (nu unde nimeriți);
prin familiile echilibrate în care, ca părinți, veți fi părinții perfecți pentru o generație diferită de
a voastră; prin profesiile urmate, care să vă aducă, nu numai împliniri și satisfacții materiale, ci
să vă ofere o stare de bine, aceea de a vă simți confortabil în pielea specialistului, fie în domenii
și meserii existente (doctor, farmacist, stomatolog, inginer, profesor, avocat), fie în meserii pe
care nu le cunoaștem acum, dar care vor fi pe piața muncii în perioada în care veți fi activi.
Puterea voastră de adaptare trebuie să fie imensă, cu mult peste ceea ce a fost necesar pentru
noi, într-o societate în care informațiile se dublează la fiecare 72 zile.
Drum bun pe calea vieții, dragii mei, cei 195 de absolvenți frumoși! Să întoarceți
privirea spre trecut doar pentru a-i observa pe cei care, prin stăruință și cu răbdare, au contribuit
la transformarea voastră din adolescenți teribili, în adulți responsabili.
Mult succes absolvenților LER, promoția 2015-2019!
 Pagina 5

Vizită Erasmus+ în Danemarca

Director Adjunct Corina Rotaru

În îndepărtatul Nord, se află o țară de poveste, cu multe povești frumoase, Danemarca.
Participarea mea la Proiectul Erasmus+ „Active Pupils Become Active Citizens” mi-a permis
efectuarea unei vizite în această țară, în perioada 4-10 noiembrie 2018.
Gazdele noastre au fost elevi și profesori de la instituția de învățământ parteneră, Skolen Ved Bülowsvej din
Copenhaga. În proiect participă elevi și profesori din Finlanda (țara coordonatoare), Danemarca, Portugalia și
România.
Am avut mari așteptări, deoarece am ajuns într-un loc despre care vorbesc în fiecare an la
orele de fizică de la clasele a XII-a, în care prezint modelele atomice. Celebra Școală de fizică de
la Copenhaga l-a avut drept întemeietor pe Niels Bohr (1885-1962), laureat al Premiului Nobel în
anul 1922. Celebrul fizician a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și în
mecanica cuantică: a creat modelul cuantificat al atomului, care îi poartă numele, a îmbinat teoria
cuantică cu studiul structurii atomice și s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară, dezvoltând
teorii privind nucleul și fisiunea nucleară. Personalitate științifică excepțională, Niels Bohr a fost
profesor de fizică și director al Institutului de Fizică Teoretică din Copenhaga.
Fiul lui Niels, Aage Niels Bohr (1922-2009) a călcat pe urmele tatălui său, activând la
institutul înființat de acesta și câștigând Premiul Nobel pentru Fizică în 1975.
Institutul „Niels Bohr” este afiliat la Universitatea din Copenhaga. Aici se fac cercetări și
se predă într-un spectru larg de domenii: astrofizică, biofizică, eScience, fizica stării solide,
geofizică, fizică cuantică și fizica particulelor.
Institutul a fost inaugurat la 3 martie 1921 de profesorul Niels Bohr, iar acum activează 130
cercetători, 400 de studenți și 100 de doctoranzi.
Societatea Fizică Europeană a declarat Institutul „Niels Bohr” ca sit istoric cu o mare
importanță internațională pentru evoluțiile din fizică și cercetarea științifică, pe baza următoarei
argumentații: "Aici a fost creat fundamentul fizicii atomice și al fizicii moderne, într-un mediu
științific creativ, inspirat de Niels Bohr între anii 1920 și 1930”.
Copenhaga este un oraș al fizicii, al cunoașterii științifice. Aici au trăit și lucrat savanți
precum Hans Christian Ørsted(1777-1851), Tycho Brahe(1546-1601). Am văzut că urmele
existenței lor se găsesc pretutindeni în oraș, dovedind prețuirea de care se bucură aceștia.
 Pagina 6

Educația muzeală promovată

prin proiecte Erasmus+
Prof. Mariana Constantin

Întâlnirea din Portugalia a Proiectului Erasmus+ ”Museum Education in a Digital Era”(2018

-2020), în care Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Galați este partener, a avut loc în perioada 25
februarie- 1 martie 2019 și la aceasta am participat împreună cu doamna profesor Tătaru Lăcrămi-
oara și elevii Andone Maria, clasa a X-a C, Crețeanu Ioana și Pacenschi Vali Marian, clasa a IX-a
C.
Inițial, am vizitat Agrupamento de Escolas de Infias din Vizela, școala organizatoare.
Doamna profesor Helena Salazar, împreună cu domnul Director Manuel Abreu ne-au prezentat
sălile de clasă, cancelaria, biblioteca, sala de sport, terenul exterior și prima activitate a zilei a fost o
oră de mișcare în aer liber, pe care elevii au apreciat-o. A urmat prezentarea fiecărei școli partenere,
a țărilor și orașelor, dar și a celor două muzee vizitate. Elevii de la LER au vorbit cursiv în limba
engleză, prezentând cu detalii Muzeul de artă vizuală și Complexul muzeal de științele naturii din
Galați, dar și cele mai interesante atracții turistice ale României și ale orașului nostru. În a doua
parte a zilei, am fost prezentați responsabililor de la Departamentul pentru educație și cel pentru
tineret de la Primărie. Am continuat vizita în orașul portughez prin parcul central și apoi am ajuns la
Termas de Vizela, renumit în Portugalia pentru beneficiile terapeutice asupra pacienților ce vin
pentru a trata afecțiuni respiratorii, dermatologice și osteo-articulare. Pentru seară, elevii și părinții
au pregătit o masă tradițională portugheză, existând și un spațiu destinat prezentării produsele speci-
fice fiecărei țări partenere. Activitatea s-a numit ”The Taste of My Country”.
Marți, 26 februarie, activitățile s-au desfășurat în orașul Guimarães, vizita la castel și la Casa
da Memoria facilitându-ne cunoașterea culturii și a istoriei acestor locuri. A urmat o scurtă plimbare
prin centrul vechi, parte a patrimoniului UNESCO, dar și prin partea modernă a orașului. Seara, ele-
vii s-au întors la familiile-gazdă și au petrecut timp cu acestea.
În a treia zi, pe 27 februarie, elevii și profesorii au fost încântați să viziteze „tradiționalul”
Museo de Alberto Sampaio din Guimarães, unde au putut admira sculpturi, fresce, obiecte de arti-
zanat, dar folosind tehnologia modernă, aplicația Actionbound au realizat o „căutare de comori”. Nu
a contat rapiditatea rezolvării sarcinilor, ci corectitudinea.
 Pagina 7

A doua parte a zilei am petrecut-o la

școală, în atelierul de artă, unde echipele din
fiecare țară, alături de elevi din Portugalia, au
folosit fotografii vechi și noi din școala
fiecărei țări și au contribuit la realizarea unei „sculpturi” din carton ce a fost finalizată de
gazdele noastre în zilele următoare.
Joi, 28 februarie, a fost ziua unei excursii culturale la Porto, celebru oraș portughez
în care am ajuns cu trenul, ocazie de a vizita frumoasa gară São Bento, pe ai cărei pereți sunt
pictate scene din trecutul istoric al regiunii. A urmat plimbarea prin centrul orașului, vi-
zitarea librăriei Lello și urcarea în celebrul Torre dos Clérigos, unde am admirat biserica,
muzeul și panorama din turn. După masa de prânz, servită într-un restaurant tipic portughez,
am pornit într-o croazieră pe râul Douro, pe sub podurile moderne. La întoarcerea spre
Vizela, trenul a trecut pe cel mai înalt dintre poduri și priveliștea a fost impresionantă.

Ultima zi a întâlnirii de proiect, vineri, 1 martie 2019, a fost cea în care elevii au par-
ticipat la o oră de chimie, în timp ce profesorii au avut o ședință de lucru privitoare la web-
site, încărcarea materialelor pe platforma E-Tweening și în Google Drive, mobility tool,
sugestii pentru colțul muzeal, logo, kitul pentru muzeu, viitoarea mobilitate din Lituania etc.
Ultima activitate s-a desfășurat în bibliotecă și a constat în crearea unei colecții digitale cu
elemente din domeniul educației.
Echipa României a părăsit Portugalia, despărțindu-se cu tristețe de călduroasele
gazde și de ceilalți parteneri din Proiect, dar bucurându-se de zilele petrecute în țara a cărei
independență a fost adusă de Regele Afonso Henriques . De aceea, pe o clădire din centrul
orașului Guimarães se află inscripția „Aqui nasceo Portugal”.
Proiectul continuă cu amenajarea, în liceu, la etajul al doilea, a unui muzeu al edu-
cației, la care pot contribui toți elevii cu obiecte ce amintesc de școala de altădată.
Vă așteptăm să îl vizitați!

Muzeul educației, amenajat la

etajul al doilea al liceului nostru,
alături de doamnele profesoare
Ghețeu Mariela și Tătaru
Lăcrămioara
 Pagina 8

Experiența mea Erasmus+

Crețeanu Ioana Aura, clasa a IX-a C

Este era digitală. Omenirea, așa cum o știu, a căutat diversitate și schimbare. Proiectul
Erasmus+ „Museum Education in a Digital Era” a ieșit din tipare, demonstrând tuturor că „lumea
nu este a celor care pot, ci a celor care vor” (Goethe).
Prin astfel de proiecte au fost oferite multe oportunități elevilor și studenților din lumea
întreagă. Anul acesta, mândră că-mi reprezint țara și liceul, mi-am făcut bagajul și am plecat alături
de alți doi colegi, Vali și Maria și de doamnele profesoare Constantin Mariana și Tătaru
Lăcrămioara, spre un orășel din Portugalia.
Am avut ocazia să fiu găzduită de Sara, o elevă portugheză și de familia ei frumoasă. În cele
cinci zile în care am fost împreună cu elevii și cadrele didactice din Portugalia, Lituania, Grecia,
Ungaria și România, participante la acest proiect, am vizitat orașele Porto, Guimaraes și nu în
ultimul rând, Vizela, orașul gazdă.
Am participat la diferite woekshop-uri și activități interactive ce aveau la bază teme precum
„Educația” și „Diversitatea în școlile din diferite țări ale Europei”. De asemenea, am prezentat,
alături de colegii mei din România, două muzee importante din Galați, Muzeul de Artă Vizuală și
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, temele prezentării noastre fiind arta și biodiversitatea.
Finalul intervenției noastre a fost marcat de prezentarea succintă a liceului nostru.
M-am întors în România puțin euforică, gândindu-mă la persoanele minunate pe care le-am
cunoscut și cu care m-am împrietenit, la țara frumoasă pe care am explorat-o pentru câteva zile, la
evenimentele petrecute și la întreaga experiență acumulată.
Sunt recunoscătoare pentru că am avut șansa de a participa în acest proiect, care va rămâne
în mintea și în inima mea pentru totdeauna.

Maria Valeria Andone, clasa a X-a C

A doua mea experiență cu proiectele Erasmus a fost la fel de impresionantă ca și prima sau
chiar mai mult, deoarece căldura portughezilor și vremea minunată au amplificat fiecare minut
petrecut în Portugalia. Este o țară minunată și sunt foarte recunoscătoare că am reușit să o descopăr
prin intermediul proiectului Erasmus+ „Museum Education in a Digital Era”. Atunci când mă voi
gândi la anii de liceu, primul lucru care și-a pus amprenta asupra mea vor fi experiențele pe care le-
am avut în aceste proiecte. Săptămâna din Portugaliami-a arătat ce înseamnă să-ți iubești țara din
care ești și să înțelegi că schimbarea nu se poate face peste noapte, că fiecare țară are părți bune, dar
și părți rele, depinde de tine cum vezi totul. După ce m-am întors din Portugalia și am tras linie, am
descoperit că mi-am format noi abilități și noi valori, care mă vor ajuta în traseul pe care mi l-am
propus. Am descoperit noi prietenii, de care sunt mândră și care sper să dureze o veșnicie, și
bucuria pe care o simt de fiecare dată când mă gândesc la această săptămână. Cred că fiecare licean
ar trebui să aibă cel puțin o astfel de experiență, deoarece viața lui va căpăta un alt sens. Mă bucur și
mă mândresc cu această experiență și nu voi regreta niciun minut petrecut acolo. A fost un vis
devenit realitate. Speră și se va întâmpla fără doar și poate!
 Pagina 9

Vali Marian Pacenschi, clasa a IX-a C

Anul acesta am fost pentru prima dată într-un proiect Erasmus+, iar ce pot să zic
despre acesta pe scurt este că nu m-am așteptat să fie o experiență atât de frumoasă.
În ziua în care am ajuns în Guimaraes, am fost surprins de faptul că cei la care
urmam să stăm în gazdă au venit cu profesoara coordonatoare pentru a ne duce la un
restaurant unde erau prezenți cei din Ungaria și gazdele lor. Apoi ne-am dus la hotel, unde
singurii elevi cazați în afară de noi erau două fete din Grecia. Pentru că elevii din Lituania nu
ne văzuseră deloc, au plănuit o ieșire în fața hotelului nostru. Când am ieșit, ne-au
întâmpinat de parcă ne-am fi cunoscut de foarte mult timp și am stat până la 12 noaptea. În
tot acel timp, ne-am prezentat fiecare și am jucat câteva joculețe despre cuvinte din propriile
limbi. Apoi, după ce fiecare s-a dus spre destinația lui, am stat puțin în sala principală a
hotelului cu cele două eleve din Grecia, și pe urmă m-am dus în camera mea de hotel
deoarece eram foarte obosit.
Ziua următoare am mers la școala elevilor din Vizela, unde am rămas surprins de
felul în care arăta instituția, felul elevilor de acolo de a fi. Am luat o mică lecție de zumba,
apoi am făcut niște activități în urma cărora ne-am cunoscut mai bine, deși fiind
comunicativi, reușisem deja să ne familiarizăm unii cu alții. Am avut prezentarea țărilor, la
care am avut puține emoții, dar până la urmă am reușit să facem cea mai bună prezentare
dintre toți. După ce am luat prânzul, am vizitat locurile cele mai importante din Vizela,
precum primăria, unde ne-am întâlnit cu primarul orașului și cu ministrul educației, iar apoi
am vizitat parcuri, spa-ul din Vizela și alte atracții turistice interesante din acel oraș. Până la
ora 18:30, când am mers la „Cina de bun venit” unde se prezentau mâncăruri tradiționale din
fiecare țară participantă în proiect, am mers la o cafenea ce se afla aproape de școală, chiar
în fața acesteia. Singurul lucru care era între aceasta și școală era doar o parcare. Cât timp
am stat la cafenea, am vorbit foarte mult cu cei la care urmam să stăm în gazdă, dar și cu cei
din Lituania și din Ungaria. În activitatea „Taste of my country”, am avut ca rol să ne
prezentăm mâncarea din țara noastră și m-am gândit să prezint eu de unul singur mâncarea
noastră din Romania. Prezentarea mea a reușit să strângă peste 30 de oameni la masa
noastră, toți adorând cel mai mult un lucru: bomboanele Rafaello făcute de mama mea.
Apoi, după sfârșitul activităților, am făcut cunoștință cu părinții lui Joao, urmând să mergem
acasă la un coleg de clasă al lui Joao, implicat de asemenea în acest proiect, unde am făcut
cunoștință cu cei din familia lui, iar dupa vreo oră de jocuri precum CSGO sau Fortnite, m-
au rugat să le zic câte ceva despre orașul în care stau.
Ultima zi, însă, a fost specială. Pentru că a fost o zi în care am mers la școală,
dar am petrecut mult timp cu toți cei implicați în proiect. Am discutat despre cum a fost,
despre locuri, despre oamenii de acolo, despre țările din care veneam, despre băieții și fetele
care începuseră să se placă și despre multe altele pe care nu le mai țin minte. Apoi, am avut
prânzul și după aceea am asistat la un curs de chimie unde se făceau experimentele, urmând
ca la ora 14 să plecăm primii dintre cei veniți în Vizela. Am fost la cafeneaua din fața școlii,
unde ne așteptau cei din Portugalia, iar cu părere de rău, ne-am luat rămas bun de la ei. Au
fost atât de emoționați, încât unii dintre ei chiar au și început să plângă, dar le-am promis că
vom veni când putem la ei în vizită.
Mie personal mi-a plăcut foarte mult această experiență deoarece am avut ocazia de a
întâlni oameni noi, de a învăța anumite lucruri utile care îmi vor ajuta în viață, de a vedea și
alte mentalități decât cele cu care am fost obișnuit și de a participa într-o astfel de activitate.
 Pagina 10

Utilizarea resurselor naturale prin

proiectul Erasmus+
prof. Aurica Cozmaciuc

În perioada 09 – 15 decembrie 2018 împreună cu d-na profesoară Humelnicu Delia, director

al Liceului "Emil Racoviţă", însoţind patru elevi , am participat la o mobilitate în Malaga, Spania în
cadrul proiectului Erasmus+ Efficient Usage of Natural Resources.
Luni dimineaţa, 10.12.2018, după deschiderea festivă, am efectuat turul şcolii vizitând
laboratoarele, unele săli de clasă, atelierele specifice pentru proiectare dotate cu imprimante 3D,
cancelaria şi sala de masă. A urmat, în bibliotecă, prezentarea miniproiectelor realizate de fiecare
ţară în parte. Elevii noştri au fost primii în prezentare, au vorbit liber în limba engleză demonstrând
o bună cunoaştere a acesteia. Toate miniproiectele au fost bine documentate, evidenţiind implicarea
elevilor în proiect. Inedite au părut flashmob-urile realizate de fiecare echipă, dovedind multă
ingeniozitate şi creativitate. Pentru următoarea activitate elevii au fost împărţiţi în patru grupe, astfel
încât să fie cel puţin un membru reprezentant al fiecărei ţări. Au fost implicaţi într-o dezbatere
referitoare la toate formele de energie, modalităţi de economisire, protejare a resurselor naturale
existente, moduri concrete prin care ei, tinerii, pot schimba mentalităţi şi pot proteja planeta
A doua zi, marţi, am plecat în excursie la Sevilla. Drumul a fost plăcut, a durat cam două –
trei ore. Sevilla este capitala regiunii autonome Andaluzia şi a provinciei Sevilla din Spania, fiind
faimoasă şi datorită dansului flamenco. După o legendă, oraşul a fost fondat de eroul grec Hercule.
Printre punctele principale de atracţie se află Piaţa Spaniei, Biserica Magdalena, Biserica El
Salvador. Printre monumentele cele mai faimoase se numără Catedrala din Sevilla cu Giralda
(Clopotul Catedralei) şi Turnul de Aur, Palatul Alcazar (Real Alcazar de Sevilla), monumente care
au fost înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Miercuri, toate activităţile s-au desfăşurat în liceu, cea mai importantă fiind concursul de
fotografii. Fiecare echipă a participat la concursul pe secţiuni: peisaje, reciclare şi diseminare. Elevii
au aranjat fotografiile pe un panou şi au avut timp să le admire pe celelalte. La final câştigătorii au
fost premiaţi. Echipa noastră a câştigat secţiunile peisaje şi reciclare, iar echipa Turciei pe cea de
diseminare.
 Pagina 11

Următoarea zi, joi, 13.12, am mers în excursie la Ronda, oraşul din Andaluzia construit
pe marginea prăpastiei. Oraşul are două părţi. La Ciudad este zona veche a Rondei, cu case
albe, străduţe înguste şi influenţă arăbească, în timp ce El Mercadillo este zona mai nouă a
oraşului, cu o puternică influenţă spaniolă, lucru demonstrat de arhitectura construcţiilor din
zonă. Am trecut prin Puerta de Almocabar, o poartă datând din secolul al XIII-lea. Pentru a
ajunge în centru am urcat puţin, pe străduţele din Ronda, dar am şi coborât în afara zidurilor
fortificate, am ajuns sub celebrele poduri din Ronda de unde fotografiile au ieşit sublime.
Ultima zi a fost emoţionantă. Am mers la Centrul pentru perfecţionarea cadrelor
didactice, unde am participat la o masă rotundă despre proiect şi importanţa utilizării resurselor
naturale. Apoi am mers la primăria oraşului, unde am fost primiţi de doi consilieri. Vizita s-a
încheiat cu strângeri de mâini şi multe fotografii. Seara am fost invitaţi la un restaurant
tradiţional, unde am fost încântaţi de fascinantul dans flamenco.
Această mobilitate a fost benefică atât pentru profesori, cât şi pentru elevi, s-au legat
prietenii, s-au încheiat colaborări pentru alte proiecte, am învăţat din experienţa colegilor, dar
mai mult decât atât am înţeles că trebuie să fim mai responsabili, să utilizăm eficient resursele
naturale, să învăţăm să protejăm planeta şi să-i implicăm şi pe ceilalţi în astfel de activităţi,
indiferent de vârstă. Munca echipei nu se opreşte aici, vom continua să participăm la cât mai
multe activităţi legate de utilizarea resurselor naturale şi reciclare.
 Pagina 12

Written by Sabina-Maria Hâncu

Liceul Teoretic “Emil Racoviță”, Galați

May the Erasmus+ Adventure Continue

I started being involved in European projects in 2003 and since then I have found myself chal-
lenged numerous times both professionally and on a personal level. I have also found myself in the
position of wishing to quit writing or getting involved in projects as they are time and energy con-
suming, but I have learned to rest from time to time. Thus, I am currently involved in 3 Erasmus+
projects: Efficient Usage of Natural Resources (2017-2019), Active Pupils Become Active Citizens
(2017-2019) and From Forests to Forests Through Classroom (2018-2020).
So,why not quitting? Are European projects useful to anyone in any way? Wholeheartedly, I can
say there is no doubt about it. Yes, they are useful for the development of the teachers involved, but
mainly for the students and thus for the school and community too. How do projects help concretely?
They mainly develop skills that are already required in the 21st century.
Five years from now, over one-third of skills (35%) that are considered important in today’s
workforce will have changed.
By 2020, the Fourth Industrial Revolution will have brought us advanced robotics and autono-
mous transport, artificial intelligence and machine learning, advanced materials, biotechnology and
genomics.
These developments will transform the way we live, and the way we work. Some jobs will disap-
pear, others will grow and jobs that don’t even exist today will become commonplace. What is cer-
tain is that the future workforce will need to align its skill set to keep pace.
About 65% of the children who start school this year, will have completely new types of jobs that
do not even exist nowadays. In such a rapid changing environment, the ability of anticipating and
preparing youth for the new competences requirements represents a challenge and a problem both for
the national and international education systems as well as for the companies and individuals. The
anticipation and the actual transition is a critical necessity. One of the ways to address this necessity
consist in consolidation partnerships between governments, training companies and course providers,
employees and employers in order to manage successfully this fourth industrial revolution.
Schools still tend to focus primarily on developing children’s cognitive skills – or skills within
more traditional subjects – rather than fostering skills like problem solving, creativity or collabora-
tion.
This should be cause for concern when looking at the skill set required in the Fourth Industrial
Revolution: Complex problem solving, critical thinking and creativity are the three most important
skills a child needs to thrive, according to the Future of Jobs Report.
Emotional intelligence and cognitive flexibility have also entered the skills list for 2020.
Worryingly, these skills are often not featured prominently in children’s school day where the
norm still is the chalk-and-talk teaching approach that has prevailed for centuries.
Thus it is here that international projects “intervene” by focusing on all these skills.
 Pagina 13

Creativity will become one of the top three skills workers will need. With the avalanche of new
products, new technologies and new ways of working, workers are going to have to become more
creative in order to benefit from these changes.
Robots may help us get to where we want to be faster, but they can’t be as creative as humans
(yet).
Emotional intelligence, which doesn’t feature in the top 10 today, will become one of the top
skills needed by all.
Every child begins their journey through life with an incredible potential: a creative mindset
that approaches the world with curiosity, with questions, and with a desire to learn about the world
and themselves through play.
However, this mindset is often eroded or even erased by conventional educational practices
when young children enter school. It is clear that preparing children for the future demands re-
focusing concepts of learning and education.
The question is how do we foster the above-mentioned breadth of skills, and keep alive the nat-
ural ability of children to learn throughout a lifetime – instead of eroding it when they enter formal
schooling?
Achieving this is simpler than you might think: engaging children in positive, playful experi-
ences.
Different forms of play provide children with the opportunity to develop social, emotional,
physical and creative skills in addition to cognitive ones.
The natural ability of children to learn through play may be the best-kept, low-cost secret for
addressing the skills agenda with potential to equip both our children and our economies to thrive.
Plus, it’s fun. So, what’s stopping us? Let’s play!

As writer and futurist, Alvin Toffler, once said, “The illiterate of the 21st century will not be
those who cannot read and write, but those who cannot learn, unlearn, and relearn.”
Remember, hard skills can be learned, but soft skills like attitude, mindset, and people manage-
ment skills, are the things that set us apart from a machine of codes and algorithms, are the ones
that will matter the most in the future workplace.
 Pagina 14

Simpozionul Național "Cuvinte, suflet, culori"

Matei Mihaela, Premiul I, Secțiunea „Caligramă”
Dobrea Maria, Premiul III, Secțiunea „Acrostih”
Profesor coordonator Șerban Irina

La lecture est ma meilleure amie, Gourmande, je suis une rêveuse gourmande

Ouvre un livre et tombe dans son magie! Les saveurs de la glace,toutes me plaisent,
Inévitablement, tu développes ton vocabu- Aussi, je peux pas vivre sans elles,
laire. C’est mon grande engouement
Selon moi, elle supprime la mentalitté Enfin, mon oeuvre deviant amusante...
vieille,
Intéressant est qu’elle élargit notre horizon
Riche, elle change l’opinion!
Souvent, le résultat est magnifique!

Encore, j’adore les sports:

Tennis, nage, je bats mon record!

La peinture aussi me plaît,

Aussi, dois-je mentionner: ballet!

En regardant les étoiles

Caligramă de Matei Mihaela Georgiana, clasa a XII-a G
 Pagina 15
PĂRĂSIT
ABANDONNÉ
Traducere de Jâtaru Laura Elena, clasa a XI-a A
Mor mute șiraguri de clipe,
Și nimeni nu-mi bate în poartă
Când vremea-mi așterne pe suflet
Cenușa ei aspră și moartă.
Vin neguri cu noaptea pe umeri,
Și bezna mă-nghite, nătânga,
Și viforul vine, păgânul,
A viselor aripi să-mi frângă.
Nu-i rază să-mi mângâie fruntea,
Încet coborându-mi din stele...
Mai străluci-va vreodata
Altaru-nchinărilor mele?
Stejarul nădejdilor multe
Îsi scutură frunzele moarte...
Vai, tu ești atât de frumoasă,
Și tu-mi ești atât de departe…
- Octavian Goga
Des colliers d’instants meurent en silence,
Et personne ne frappe à ma porte
Quand le temps étend sur mon âme
Sa cendre âpre et morte.
Viennent des ténèbres, la nuit aux épaules,
Et l’obscurité m’avale, la niaise,
Et l’orage vient, le païen,
Rompre les ailes de mes rêves.
Nul rayon ne caresse mon front,
Lentement descendant des étoiles…
Brillera-t-il un jour de nouveau
L’autel de mes prières ?
Le chêne des maints espoirs
Secoue ses feuilles mortes…
Hélas, tu es si belle,
Photo par Alexandra
Neagu, XII-éme F
 Pagina 16

PARADIS ÎN DESTRĂMARE

Cristina Elena Palade, clasa a XII-a F

,,Paradis în destrămare'' reprezintă tabloul dezolant, sumbru al decăderii divinului, Lucian Blaga
ilustrând uciderea oricărei urme de iubire si speranță într-o manieră cutremurătoare, iar astfel, lumea
înconjurătoare, guvernată de păcat și întunericul său, ia forma unui strigăt de ajutor pentru sufletul poetului,
față de care cititorul este îndatorat să răspundă.
Titlul este analitic și face trimitere la motivul biblic al paradisului care este imaginat precum o
vibrație a desăvârșirii umane, căci peste acest loc domnesc sentimentele pure: iubirea, înțelegerea, bunătatea,
pacea, toate fiind culori ale luminii-predominantă a liricii blagiene- dar lipsind cu desăvârșire în această operă,
căci prin termenul ,,destrămare'' atribuit paradisului este subliniată ideea degradării frumuseții sale, a
detronării sacralității.
Tema este în strânsă legătură cu titlul și ascunde simfonia tăcută și tristă, aproape ca o șoaptă, a
încoronării păcatului care interzice și distruge cunoașterea, adevărul, condamnând îngerii, simbolul sfințeniei
și al curățeniei spirituale, la o eternitate de muncă și chin. Întregul discurs liric este presărat cu simboluri, iar
prin tonul grav al fiecărui vers, cititorul pare că simte fiecare suspin, răsuflare ori lacrimă din spatele
cuvintelor. Încă din primele versuri, este redată imaginea deprimantă a Raiului păzit de ,,portarul înaripat'',
simbol al siguranței, însă fala de odinioară a apus, căci prin metafora ,,cotor de spadă fără de flăcări'' este
întărită ideea înfrângerii. Faptul că ,,nu se luptă cu nimeni,/dar se simte învins'' are un efect puternic asupra
lectorului: este accentuată imposibilitatea de salvare proprie, iar un stadiu atât de redus al ființei umane
constituie infernul psihicului, decăderea absolută, căci caracterul încăpățânat al speranței nu prezintă
valabilitate în întregime, omul fiind recunoscut pentru speranța sa uluitoare, din păcate, fără viață în tabloul
blagian. Astfel, poetul înfricoșează prin trimiterea către o așa posibilitate de decădere morală a firii umane,
caracterizate prin orgoliu, încăpățânare și nesăbuință. Luptătorul învins poate întruchipa, de asemenea, omul
drept care nu-și are locul între cei păcătoși și poate fi introdusă noțiunea de ,,a alege'' deoarece acesta este
exemplul celui care a ales să rămână demn până la sfârșitul timpului, dar ajunge într-un vid existențial,
eliminându-se orice concept privitor la echilibrul dintre alegerile bune și cele mai puțin bune, întrucât stăpân
este viciul aducător de haos, iar nu ordine. Prin adverbul ,,pretutindeni''este pusă în evidență divinitatea
desacralizată deoarece s-a instalat foametea ,,după adevăr'' peste tot în lume, astfel că frumusețea ireală și
nemuritoare a serafimilor este atinsă de timp, iar măreția lor se materializează, idee susținută prin epitetul ,,păr
nins''. Personificarea ,,apele din fântâni/refuză gălețile lor'' reprezintă o frescă atât de deprimantă și tragică,
încât chiar și cel mai superficial cititor ar fi pătruns de duritatea sa: apa, prin vitalitatea ei, poate fi asociată cu
viața, iar fântâna, cu o sursă de adevăr, însă refuzul categoric ar putea însemna condamnarea la chinuri a
serafimilor prin privarea de înălțare spirituală, de purificare prin intermediul apei. Termenul ,,arând'' aparține
câmpului lexical al muncii, împreună cu ,,pluguri de lemn'', însă cei care muncesc nu sunt oamenii de la țară,
ci ,,arhanghelii'', a căror grandoare nu mai există, căci efortul și sudoarea i-a transformat în slugi care ,,se
plâng/de greutatea aripelor''. Dacă în concepția romanticilor, aripile simbolizau înălțare sufletească, elevație,
acum ele își pierd farmecul și capătă sensul opus: de greutate, de piedică în calea eliberării.
 Pagina 17

În versurile următoare este subliniat simbolul

porumbelului, însă în cioc nu poartă pacea divină, ci
îndeplinește ultima sa datorie: de a ,,stinge cele din urmă
lumini'', metaforă incifrată prin care se înțelege
caracterul ocrotitor al sfântului duh față de rămășițele
sacralității.

Ce a supraviețuit din identitatea divină se dorește a fi salvat, ascuns de forțele răuvoitoare, zărindu-se
o mică, mică pâlpâire de speranță, însă lumea pângărită face porumbelul să rătăcească pentru că așa pare:
pierdut ,,prin sori vecini'', insistându-se asupra ideii de negăsire a unui cămin sigur. Metafora ,,sori vecini'' îmi
inspiră, de altfel, iluzia spre a se pune accentul asupra unei stări derivate din rătăcire: cea a extenuării
interioare pe care, cumva, inexplicabil, cititorul o poate simți printre rânduri și apoi, chiar în sine. ,,Îngerii goi''
reprezintă o imagine vizuală tulburătoare, căci sunt ilustrate, din nou, ființele divine, dar fără urmă de har în
ele, ci sunt prezentate într-o manieră atât de umană, încât amintesc de copiii săraci care ,,zgribulind, se culcă
în fân'', lucru ce scoate la iveală sensibilitatea umană prin empatie, milă, durere pe care este fondată această
statuie a îngerilor blestemați la un trai lipsit de glorie. Enumerația și repetiția ,,vai mie, vai ție'' poate fi
considerată apogeul crizei morale, eul poetic implicându-se cu adevărat din punct de vedere afectiv și arătându
-se speriat, ba chiar rănit de păcatele zămislite în lume ca și când ar avea întreaga povară lumească pe umerii
săi. Interpretarea structurilor interjecționale este multiplă: gândul îmi zboară la conștientizarea prezentului în
forma sa atât de gravă prin care eul liric încearcă a avertiza cititorul ori strigătul de groază în fața negăsirii
unei portițe de scăpare din calea unui destin tragic, fie încercarea trezirii subconștientului uman pentru a ieși
din starea de neutralitate și a schimba lumea; chemarea la luptă împotriva viciilor. Motivul apei apare din nou
în sintagma ,,păianjeni mulți au umplut apa vie'', unde ,,păianjeni'' este o metaforă a păcatelor omenești, Blaga
alegând un cuvânt care încadrează perfect înțelesul: păianjenul prinde în pânza sa insectele slabe și neatente și
le devorează întocmai cum viciul consumă omul din interior. ,,Apa vie'' este o metaforă pentru harul cel
dumnezeiesc, pentru cunoaștere și pentru mistere, toate aceste titluri nobile aflându-se într-o condiție josnică,
deoarece păcatul le-a distrus însemnătatea. Cele din urmă versuri prezintă caracter oracular, desemnat prin
adverbul ,,odată'', făcându-se trimitere la viitorul incert al omenirii și al lumii înconjurătoare prin verbele la
timpul viitor ,,vor putrezi'' și ,,vor seca'', ambele făcând parte din câmpul semantic al distrugerii. Prin
repetarea sa, termenul ,,îngerii'' devine motiv literar, iar destinul acestora înspăimântă puternic.
Metafora ,,țărâna va seca poveștile/din trupul trist'' denotă culoarea cenușie a cerului și a elementelor naturii în
momentul dispariției poveștilor- rodul imaginației, sintagma ,,trupul trist'' purtând emblema planetei noastre
bolnave, căreia i se atribuie corp fizic, împreună cu puterea de a suferi, de a resimți tristețea. Astfel, poezia se
încheie brusc, la fel ca finalul deschis al unui roman, în urma sa rămânând numai durerea, teama, nesiguranța
ce o încadrează.

Concluzionând, ,,Paradis în destrămare'', prin frumusețea sa moartă și păgână, este, fără îndoială, nu
doar o capodoperă a liricii blagiene, dar a liricii românești; chipurile ce reprezintă trăiri interioare dau fiori
prin fidelitatea cu care sunt reproduse, alinierea lor făcând din poezie un coșmar al păcatului ce stăpânește
întreaga fire. Cititorul este responsabil să răspundă acestei chemări de a se feri de vicii și ispite, este dator să-
și țină subconștientul treaz pentru a nu fi furat de aparențele înșelătoare.
 Pagina 18

Poezii de Grosu Elena Jenica, clasa a IX-a B

E primăvară?
E primăvară?...
Pe ușa strâmbă a căsuței afumate,
O babă a ieșit pe-afară
Cu șalul vechi în spate.

Când s-a topit omătul din ogradă?

E-un firișor de iarbă pe cărare,
Ori i se pare?
De n-ar durea-o trupul cum o doare, Fotografie de Neagu Alexandra, clasa a XII-a F
S-ar-pleca să-l vadă...

Întinde mâna lividă și rece,

Să prindă-n ea bănuții calzi de soare,
Pomana primăverii care trece.
Și râde-n tihnă...și-a adus aminte
De-un nepoțel cuminte.
Și pentru că i-e cald la mâini
Cum nu i-a fost de-atâtea săptămâni
Aruncă o privire spre ferești
Și, mărunțică, trece drumul la vecină,
Că să mai afle vești...
Vino,vino, dulce vară
Vino, vino, dulce vară,
Să mai ies la câmp, afară,
Să cutreier văi fugind,
Plaiurile să colind.
Să mă uit cum vin la ape
Turmele, să se adape,
Dintre fagi să desluşesc
Viers de fluier ciobănesc.

Freamăt de pădure verde

Auzul să mi-l dezmierde,
Ostenit apoi să cad
Jos, la umbra unui brad.

Şi să-mi fie câmpu-n floare,

Ceru-albastru-nvelitoare,
Să m-adoarmă-n dulce cânt
Brazii clătinaţi de vânt!
 Pagina 19

Aripi
de Alexandra Hulubei, clasa a IX-a B

Să-ți cioplești din când în când o stea de fericire,

Împodobindu-ți sufletul și chipul de iubire
E ca și cum descoperi existența
Având curajul să-ți exprimi prezența!

Să ai libertate și forță de-a putea visa,

Dorindu-ți infinitul, izvor pentru-a dansa
E ca și cum naști în lumină
Creându-ți cale spre o viață lină.

Să crești în splendoare
Să fii aripă de floare..

Desen de Neagu Alexandra, clasa a XII-a F

 Pagina 20

Valențele formative ale Clubului de lectură

Profesor Sandu Ștefania –Liceul Teoretic ” Emil Racoviță”, Galați

Lectura este o modalitate de conturare a abilităților de viață, o cale de a descoperi valori

esențiale ale universului, dar și ale sinelui. Astfel, actul de a citi implică o dublă perspectivă:
cunoașterea și autocunoașterea, textul literar reprezentând un drum spre lume și spre sine.
Înființarea Clubului “CU LECTURA EPLORĂM ȘI LUNA” în cadrul liceului și
implicarea elevilor de gimnaziu în activități de lectură reprezintă o frumoasă experiență, o
modalitate interesantă de a provoca elevii să intre in dialog cu textul, apoi cu sine, de a explora
valențele morale ale operelor literare, în esență de a-și crea convingeri și de a problematiza.
Astfel, micii cititori au decoperit spațiul bibliotecii liceului, în care au avut ocazia de a
lectura împreună cărțile recomandate și de a completa jurnalul de lectură într-o manieră creativă,
ca formă de prelungire a textului prin globul de cristal al fiecărui elev, sprijiniți și de doamna
bibliotecar Mocanu Gina. Fiecare carte descoperită în atelierul magic al ideilor a fost dezbătută cu
pasiune de către elevii dornici să își împărtășească experiența de lectură, apoi prezentată creativ în
călduroasa familie a Filialei nr. 1 ”Costache Negri”- Bibliotecă Municipală pentru Copii.
Opere precum: “Minunea”, “Cartea lui Julian”, de R: J. Palacio, au condus elevii către valențele
toleranței, ale bunătății și i-au provocat să dezbată cu atenție situația lui Auggie Pullman,
înțelegând că valorile nu țin de frumusețea unui chip, ci de lumina sufletului ce poate da chipului o
strălucire unică. Principiile acestor cărți au devenit prilej de problematizare pentru cititorii care și-
au format astfel abilități de argumentare.
 Pagina 21

Un alt popas spiritual a fost reprezentat de lecturarea operei „O buclă în timp”, de Madeleine
L`Engle, din care elevii au extras ca idee centrală importanța bunătății și a iubirii, aceste două valori
putând salva lumea de orice primejdie.

Cu opera “Cititorul din peșteră“, de Rui Zink copiii au pătruns în universul fascinant al
argumentelor ce susțin aventura lecturii ca formă de a crea lumi. Alături de Anibalector, s-a deschis
în fața micilor cititori o lume fascinantă, ce plasează în plan central ideea că esența vieții este lectura
prin care omul are libertatea de a pune în mișcare însăși viața, prin care omul desoperă cheile
potrivite pentru a deschide ușile sinelui.

Asfel, prin activitățile propuse în cadrul clubului de lecttură, elevii s-au simțit valorizați, provocați
și în egală măsură au înțeles că acest demers implică și responsabilitate, deoarece fiecare întâlnire cu
fascinanta lume a cuvintelor este în esență o modalitate de redefinire a personalității lor, dar și ocazia
de a realiza permanent conexiuni între lumea cărții și propriul univers.
 Pagina 22

Ghinea Rebecca Ștefana, clasa a VII-a transmite un mesaj de toleranță și acceptare, exprimat
în lucrarea realizată și înscrisă în concursul SNAC – „Dincolo de cuvintele rostite”.

Sculptură realizată de Alexandra Neagu, clasa a XII-a F

Pagina 23
Lucrări premiate la
Concursul Național „Recunoștință
făuritorilor Marii Uniri”

Talabă Mădălina, clasa a XI-a F- PREMIUL al III-lea

Vanghele Jenica, clasa a IX-a B– PREMIUL al II-lea
 Pagina 24

Relaţiile lui Viete

Profesor Laura Radu
x  3x  6 x  4  0
3 2
Se consideră ecuaţia . Să se calculeze:
x x x
2
1
2
2
2
3 x13  x23  x33 x14  x24  x34
a) ; b) ; c) ;
1 1 1 1 1 1
   2  2
x15  x25  x35 x1 x2 x3 2
x1 x2 x3
d) ; e) ; f) ;
1 1 1
 
x1  1 x2  1 x3  1
g) .
Soluţie:
Scriem relaţiile lui Viète:
 b 3
 x1  x 2  x 3    3
a 1

 c 6
 x1 x 2  x1 x3  x 2 x3    6
 a 1
 d 4
 x1 x 2 x3   a   1  4


x12  x22  x32  x1  x2  x3   2x1 x2  x1 x3  x2 x3  

2

a)
 3 2  2  6  9  12  3
x1 , x 2 , x3
b) Deoarece sunt rădăcini ale ecuaţiei date, atunci avem:
x  3x  6 x1  4  0
3
1
2
1

x 23  3x 22  6 x 2  4  0
x33  3x32  6 x3  4  0
Adunând cele trei relaţii, obţinem:
 
x13  x23  x33  3 x12  x22  x32  6x1  x2  x3   12  0 

x13  x23  x33  3  (3)  6  3  12  9  18  12  39

Pagina 25

x1 , x 2 , x3
c) Deoarece sunt rădăcini ale ecuaţiei date, rezultă că:
x  3x  6 xi  4  0
3
i
2
i i  {1,2,3}
, . (1)
xi  0
Înmulţim ecuaţia cu şi avem:
x  3x  6 x  4 xi  0
4
i
3
i
2
i i  {1,2,3}
, .
S1  x1  x 2  x3 S 2  x  x22  x32
2
1 S3  x13  x23  x33
Notăm: , , ,
S4  x  x  x
4
1
4
2
4
3
.
S 4  3S 3  6S 2  4S1  0 
Adunăm relaţiile după i şi obţinem
S 4  3S 3  6S 2  4S1  S 4  3  (39)  6  (3)  4  3  117  18  12  111
.
x14  x24  x34  111
Deci, .
xi2  0
a) În mod analog, înmulţind relaţia (1) cu şi însumând după i obţinem:
S 5  3S 4  6S 3  4S 2  0 S 5  3S 4  6S 3  4S 2
S 5  3  (111)  6  (39)  4  (3)  333  234  12  87
.
x15  x25  x35  87
Deci, .

1 1 1 x 2 x3  x1 x3  x1 x 2 6 3
    
x1 x 2 x3 x1 x 2 x3 4 2
e)

1 1 1 x12 x22  x12 x32  x22 x32

   
x12 x22 x32 x12 x22 x32
f)
( x1 x2  x1 x3  x2 x3 ) 2  2( x1 x1 x2 x3  x1 x2 x2 x3  x1 x2 x3 x3 )
 
x12 x22 x32

6 2  2  (4)  3 36  24 60 15
   
(4) 2 16 16 4
.
1 1 1 15
2
 2 2 
x1 x2 x3 4
Deci, .
 Pagina 26

Beneficiile atitudinii mentale pozitive în relaționarea cu sine și cu ceilalți

Prof. psiholog Silvia Banea

Ce înseamnă a gândi pozitiv? Care este forţa gândirii pozitive? Cum aplicăm acest principiu
în viaţa de zi cu zi? Este doar un clişeu sau o modalitate concretă şi practică de a ne îmbunătăţi
performanţele în toate planurile vieţii? Suntem ceea ce gândim, lumea este propria noastră
oglindire?
Suntem expuşi zilnic unei adevărate avalanşe de mesaje negative, aceste mesaje cu puternică
valoare emoţională lucrează fără să ne dăm seama asupra subconştientului nostru. Iar rezultatul este
că suntem deprimaţi, ne pierdem încrederea într-o viaţă mai bună, ne aşteptăm să ni se întâmple ce e
mai rău. Dăm vina pe ceilalţi fără să fim conştienţi de ceea ce am lăsat să pătrundă în mintea
noastră.
De câte ori aţi auzit până acum îndemnul de a gândi pozitiv? Probabil, de foarte multe ori,
astfel încât acest tip de „gândire” a devenit un clişeu. Probabil, aţi fost dezamagit(ă) de această
formulă magică, pentru că ori de câte ori v-aţi propus să „gândiţi pozitiv” nu aţi reuşit sau rezultatul
nu a fost pe măsura aşteptărilor. Câţi oameni reuşesc oare să se mobilizeze şi să vadă partea bună a
unor situaţii neplăcute? Se pare că din ce în ce mai puţini. Şi aceasta pentru că oamenii uită ce
putere poate avea gândirea şi cât de eficientă este forţa gândirii pozitive: ea ne poate ridica şi tot ea
ne poate doborî.
Deseori, situaţiile pe care le-aţi considerat ca fiind „neplăcute”, „tragice”, „groaznice” etc.
nu au fost atât de grave cum păreau la prima vedere. Acest lucru se întâmplă pentru că unii dintre
noi avem tendinţa de a exagera anumite situaţii, amplificând impactul acestora asupra noastră, a
succesului nostru şi a stării noastre de bine. Mai mult, contextul imediat în care se produce un
eveniment determină şi el în mare măsură felul în care interpretăm această situaţie. Evident, viaţa
nu ar trebui să fie tratată superficial, fără implicare emoţională şi consum mintal. Nici aceasta nu
este o soluţie eficientă, pentru că astfel ajungem la o altă extremă, la fel de nocivă. Dar trebuie să
ţinem cont de faptul că deseori mintea noastră ne face un mare deserviciu, dramatizând ceea ce se
întâmplă cu noi şi în jurul nostru.
Ca o primă etapă obligatorie în analiza situaţiei şi aprecierea acesteia se recomandă să ne
păstrăm calmul până nu aflăm toate detaliile de care avem nevoie. La fel de importantă este stima
de sine. Unii psihologi chiar afirmă că fără respectul de sine gândirea pozitivă este practic
imposibilă. Cercetătorii canadieni susţin că persoanele care nu au încredere în sine s-ar putea să nu
fie ajutate prea mult de mesajele pozitive pe care le folosesc ca să se încurajeze, prin urmare
gândirea negativă a celor care nu au încredere în propriile puteri va anula partea pozitivă a unui
mesaj de încurajare.
 Pagina 27

Ce se întâmplă când suntem pozitivi? Universul în care trăim este format din
experienţele noastre, secrete şi trăiri, gânduri şi vise, speranţe şi acţiuni. Calitatea destinului, starea
sănătăţii şi durata fericirii sunt determinate de caracterul nostru. Gândirea pozitivă, în cazul când o
exersăm, face ca lumea în care trăim să fie una pozitivă. Propriul destin poate fi schimbat gândind
pozitiv. Iată ce spunea un mare maestru indian, Swuami Shivananda: “Omul seamănă un gând şi
culege o acţiune. Omul seamănă o acţiune şi culege un obicei. El seamănă un obicei şi culege un
caracter. Semănând un caracter, el culege un destin.”
Fericirea şi nefericirea, satisfacţia şi nemulţumirea, frica şi curajul sunt stări pe care mintea
noastră le poate genera şi menţine. Se spune despre unii oameni că atrag ghinionul orice ar face. În
prezenţa unui om care se crede mereu un învins nu te poţi simţi în siguranţă. Şi viceversa, câtă
încredere poţi „fura” aflându-te în preajma unui om încrezător! Oricât ar pierde, prin atitudinea sa
de învingător, fiind plin de încredere, acesta poate oricând să reuşească. În acest sens, Mircea
Eliade scria: “Nu sunt pierdute decât acele bătălii care nu s-au dat niciodată”, lăsând să se
înţeleagă ca în acţiune nu există câştig sau pierdere, ci doar experienţă, cunoaştere, ceea ce
înseamnă deja o mare victorie.
Observaţiile empirice şi cercetările ştiinţifice arată că oamenii care gândesc pozitiv se
descurcă mai bine în situaţii dificile, au o mai mare capacitate de efort fizic şi intelectual, rezistă
mai bine la situaţii stresante şi chiar la îmbolnăviri, obţin rezultate superioare faţă de alţi oameni cu
aptitudini asemănătoare. O gândire pozitivă este anticamera fericirii, a bucuriei, a sănătăţii şi a
rezultatelor bune.
Pentru a avea o gândire pozitivă este nevoie de exerciţii şi antrenamente. Pentru a accelera
dobândirea deprinderilor de gândire pozitivă este recomandabil să citim mai multe pe această temă,
să ne gândim la beneficiile acesteia şi să ne convingem de utilitatea ei, integrând-o ulterior în viaţa
voastră. Fiecare dintre noi este stăpân pe gândurile sale. Acest lucru reprezintă puterea
extraordinară prin intermediul căreia toate lucrurile devin posibile. Trebuie doar să învăţăm să
deţinem controlul asupra procesului de gândire, supraveghindu-l în permanenţă.
Schimbându-ne radical modul de a gândi, ne vom influenţa benefic drumul vieţii.
 Pagina 28

Dobrea Elena, clasa a XI-a B

Profesor coordonator Cozmaciuc Aurica

Fermentația – un proces biochimic

complex
Fermentaţia este un proces catabolic de oxidare incompletă, care se realizează în absenţa
oxigenului şi al cărui produs final este un compus organic. În contextul producţiei alimentelor,
termenul de fermentaţie se referă la orice proces prin care microorganismele produc o schimbare
dorită alimentelor sau băuturilor. Cele mai vechi produse fermentate cunoscute sunt vinul, berea,
pâinea dospită (făcută în general din drojdii) şi brânza (făcută din bacterii şi mucegaiuri).
Chimistul francez Louis Pasteur a fost însă primul care în anul 1856 a făcut legătura dintre
drojdii şi procesul de fermentaţie: drojdiile acţionează ca şi catalizatori într-o serie de reacţii
chimice în care zahărul se transformă în alcool; fermentaţia a fost definită ca fiind “respiraţia fără
aer”. În absenţa oxigenului nu putem respira şi astfel organismul nostru nu poate degrada
substanţele organice pentru a obţine energie. Dar oare chiar toate organismele au nevoie de aer?
Răspunsul este: nu. Există organisme care respiră în absenţa aerului. Respiraţia desfăşurată în
absenţa aerului se numeşte respiraţie anaerobă sau fermentaţie.
Fermentaţia alcoolică şi în primul rând produsele acesteia, băuturile alcoolice, sunt cunoscute
din cele mai vechi timpuri, iar studierea ştiinţifică a acesteia a reprezentat, de fapt, începuturile mi-
crobiologiei. Iniţial, fermentaţia alcoolică a fost considerată un fenomen chimic pur, Lavoisier fol-
osind-o pentru demonstrarea principiului conservării materiei. Fermentaţia alcoolică constă în
transformarea zaharurilor în alcool etilic şi acid carbonic sub influenţa unor microorganisme, din-
tre care pe primul loc se află drojdiile care pot fi considerate ca adevăraţi agenţi ai fermentaţiei al-
coolice. Există însă un mare număr de ciuperci care produc descompunerea zahărului cu formare
de alcool etilic, atunci când sunt obligate să trăiască în condiţii anaerobe, asa cum există şi drojdii
incapabile să producă fermentaţia alcoolică. La început, fermentaţia se face sub acţiunea micro-
florei spontane. Practica a arătat însă că microorganismele neselecţionate sunt slab şi inegal active,
motiv pentru care industrial se folosesc drojdii selecţionate, ce se disting de cele sălbatice prin
productivitatea lor ridicată şi sunt adaptate perfect vieţii anaerobe.

C6H12O6 → 2 C2H5OH + 2 CO2

Spre deosebire de respiraţia aerobă, în care oxidarea substanţelor este completă
(producându-se CO2, apă şi energie calorică), în fermentaţia aerobică, oxidarea se opreşte la
formarea unor produşi intermediari (acizi). În natură se întâlnesc multe asemenea fermentaţii, din
acestea însă, considerate a fi întâlnite mai des în activităţile gospodăreşti şi în fermele de
microproducţie sunt : fermentaţia acetică şi fermentaţia propionică. Fermentaţia acetică este un
proces biologic aerob, de natură enzimatică, prin care substratul asupra căruia acţionează
microorganismele (alcoolul etilic) este transformat în acid acetic (oţetul este o soluţie conţinând 6 -
9% acid acetic), astfel încât acesta reprezintă principalul produs finit al fermentaţiei acetice.

C2H5OH + O2 → CH3COOH + H2O

 Pagina 29

Fermentaţia lactică este un proces biologic, în care glucidele precum glucoză, fructoză și
sucroză sunt convertite în energie celulară, iar metabolitul rezultat este acidul lactic. Prin
intermediul acestui proces se produc brânzeturile şi lactatele. Prin fermentaţia lactică, teoretic, dintr
-un gram de zahăr (de ex.: lactoza - dizaharid compus din glucoză şi fructoză, maltoza - dizaharid
având două molecule de glucoză) se produce un gram de acid lactic. Produsul finit, acidul lactic,
poate fi levogir, dextrogir sau racemic, în funcţie de agentul de fermentaţie, temperatura de
fermentaţie sau compoziţia chimică a mediului. Bacteriile degradează glucidele formându-se acid
lactic, conform formulei:

C6H12O6 → 2 CH3CH(OH)COOH
Murăturile sunt legumele ce trec printr-un proces de fermentaţie acido-lactică în timpul
căreia se generează diferite substanţe biologic active, cum ar fi
vitamine, acid lactic etc. Sub influenţa microflorei de fermentaţie
acestea capătă valoare nutriţională deosebită, devenind practic
alimente funcţionale probiotice. Alimentele probiotice conţin
bacterii acido-lactice active,benefice unei sănătăţi optime a
sistemului gastro-intestinal.
Fermentaţia propionică este un proces biochimic anaerob, prin care
substratul glucidic este transformat, prin reacţii enzimatice datorate enzimelor specifice din
componenţa bacteriilor propionice în acid propionic. Fermentaţia propionică are importanţă specială
în producerea brânzeturilor maturate cu pastă tare şi goluri interioare (tip Schweitzer), cărora le
imprimă, în afara incluziunilor alveolare, caracteristici organoleptice specifice şi o valoare nutritivă
ridicată. Totodată, bacteriile propionice produc, la maturarea pâinii, o fermentaţie suplimentară,
transformând acidul lactic în acid propionic şi bioxid de carbon, îmbunătăţind gustul şi creşterea în
volum a pâinii. În partea de microbiologie aplicată fermentaţia malo-lactică este un proces
biochimic datorat microorganismelor, sub acţiunea cărora acidul malic, aflat în fructele necoapte,
este transformat în acid lactic şi dioxid de carbon. Prin acest proces, aciditatea crescută a fructelor
se reduce cu peste 30%, datorită faptului că o parte din acidul malic se transformă în dioxid de
carbon.
Beneficiile proceselor de fermentaţie sunt: transformarea zaharurilor şi a altor carbohidraţi, cum
ar fi de exemplu transformarea sucului în vin, a grânelor în bere, a amidonului în dioxid de carbon
(la dospirea pâinii), a zaharurilor din vegetale în acizi organici
care să le conserve (oţetirea), îmbunătăţirea gustului, aromelor şi
texturii mâncărurilor; scăderea timpului de copt/gătit; îmbogăţirea
mâncărurilor cu proteine, aminoacizi esenţiali, acizi graşi esenţiali
şi vitamine.

Bibliografie
Banu C., „Alimente, Alimentaţie, Sănătate”, Editura AGIR, Bucureşti, 2005
Nour Violeta,„ Procesarea fructelor și legumelor”, Ed.Sitech, Craiova, 2014
 Pagina 30

Profesor Camelia Nenu, Inspector

de istorie

Parteneriatul ca formă de manifestare a educației nonformale

Atunci când vorbim de parteneriat, automat ne întrebăm ce rol are acesta. Eu consider că prin
diversele parteneriate dezvoltate am ajuns la dezvoltarea creativității. Creativitatea a dat omului
posibilitatea să se aproprie de stele sau mai bine spus i-a dat valenţe demiurgice. Dar ce este
creativitatea?
Conform Dicţionarului de simboluri, creaţia are mai multe semnificaţii, ea simbolizând
sfârşitul haosului, prin ordonare şi stabilirea unor ierarhii. Opera creatorului precede sau urmează
haosul, pentru ca după aceea spiritul să pătrundă, dându-i formă.
„Creaţia în sens strict, numită ex nihilo, este actul care face să existe acest haos. Haosul
evoluând, timpul începe: actul creator însuşi este extratemporal. Actul de creaţie în sens larg este
energia care organizează datele primare informe; creaţia este efectul acestei energii. În unele
cosmogonii, lumea aceasta precede creaţia care nu este concepută decât ca principiu de distingere sau
ca energie ce trezeşte formele încătuşate în magna originară.
În hieroglifica tradiţională, atribuită egiptenilor, aspectele principale ale creaţiei sunt
întruchipate de patru desene geometrice: spirala, care reprezintă energia cosmică insuflată de creator;
spirala pătrată care semnifică această energie acţionând în sânul universului; o masă cu totul informă,
ca un nor nedesluşit, imagine a haosului primitiv; pătratul, care reprezintă pământul şi lumea
organizată, stabilită pe baza celor patru puncte cardinale”.
Plecând de la aceste informaţii ajungem la ideea că haosul devine ordine prin creaţie, iar noi
considerăm că acest lucru poate fi acceptat şi în cazul demersului didactic. Profesorul are rolul de a
impune ordinea acolo unde noţiunile au pătruns haotic, din diverse surse, unele chiar intenţionat
nerealiste, iar mass-media,cinemat ografia, jocurile pot aduce un prejudiciu profesorului.
În paginile ce urmează vom încerca să răspundem la întrebarea: Ce rol joacă parteneriatul
în dezvoltarea creativităţii elevilor şi de ce este ea atât de necesară?
În România se simte în mod implicit nevoia de schimbare din toate punctele de vedere, dar în
special în cel al mentalităţilor. Azi şcoala trebuie să pregătească tinerii pentru piaţa muncii şi pentru
exigenţele societăţii democratice. Profesorul are un rol important în implementarea valorilor şi
principiilor democratice și a ideii de multiculturalism şi din acest motiv în ultimii ani
responsabilităţile sale au crescut destul de mult.
În iunie 2001, o delegaţie formată din şase profesori români, incluzând şi câţiva oficiali ai
Ministerului şi pe presedintele celui mai mare sindicat al profesorilor, au vizitat Statele Unite ale
Americii având o misiune de studiu de zece zile, discutându-se despre modalităţile de folosire a
standardelor în şcolile americane. Reveniţi în ţară, cei şase profesori au contribuit la dezvoltarea unui
sistem de standarde de predare. Formarea profesorilor urmând să fie monitorizată in următorii ani.
L. Gligane prezintă Principiile nucleu ale acestei direcţii, motiv pentru care ne-am permis să
le prezententăm, pentru a le studia, în scopul de a observa dacă acestea asigură dezvoltarea
creativitaţii elevilor și cum poate educația nonformală să ofere o alternativă la educația formală:
Principiul I Cadrul didactic este un bun cunoscător al domeniului şi al disciplinei pe care o
predă.
Principiul II Cadrul didactic cunoaste elevul şi îl asistă în propria dezvoltare
Principiul III Cadrul didactic este membru activ al comunităţii
Principiul IV Cadrul didactic are o atitudine reflexivă
Principiul V Cadrul didactic este promotor al unui sistem de valori în concordanţă cu
idealul educaţional
 Pagina 31

Aşa cum se observă din lecturarea acestor principii, putem trage următoarele concluzii,
educaţia nu se mai rezumă doar la transmiterea de cunoştinţe, profesorul devine un partener al elevilor
în demersul educativ, fără însă să-şi încalce principiile deontologice. El contribuie la dezvoltarea
personală a elevului prin: deschiderea către experienţe noi; dezvoltarea potenţialului propriu;
creativitate; flexibilitate etc.
Activitatea de predare reprezintă astăzi mai mult decât dezvoltarea capacităţilor cognitive ale
elevilor în demersul educaţional, profesorii trebuind să încurajeze dezvoltarea găndirii critice şi a
creativităţii. Analizând potenţialul elevilor un profesor bun va şti să se folosească de aptitudinile
fiecărui elev în parte. El va şti să anticipeze care sunt interesele, capacităţile elevilor şi lucrurile pe
care aceştia le ştiu înainte de a-şi proiecta activitatea. Pentru a putea lucra cu personalităţi diferite de
cea proprie, el trebuie să monitorizeze şi ceea ce vede, aude, dar şi ceea ce trece dincolo de aparenţe.
Dacă prima condiţie importantă în procesul educativ este dezvoltarea activităţii didactice
pentru beneficiul şi educaţia tinerilor, a doua este devotamentul pentru materia predată. Un profesor
bun se străduieşte să le prezinte elevilor cât mai mult din aspectele sociale, culturale, etice şi
stiinţifice ale lumii înconjurătoare, folosind materia pe care o predă ca pe o punte spre această lume,
dezvoltând parteneriate cu comunitatea locală, cu ONG-uri.
Un profesor competent deţine o cunoaştere adecvată a materiei şi a priceperilor care sunt
esenţiale în domeniul respectiv, se dovedeşte a fi la curent cu noile descoperiri în domeniul predării,
pentru a progresa realizează studii de cercetare, utilizează ghidurile destinate profesorilor, textele şi
materialele curriculare în mod eficient.
Considerăm că profesia de educator este investită de public cu încrederea şi responsabilitatea
care presupune cele mai înalte idealuri profesionale. Predarea nu se mai limitează la spaţiul clasic al
şcolii, informaţia circulă, de la elevi la prieteni şi chiar la părinţi, iar acest lucru determină o atitudine
cât mai realistă a profesorului asupra a ceea ce prezintă elevilor, iar educația nonformală bazată pe
parteneriate, asigură o completare reușită a cadrului formal.
Metodele şi procedeele de predare şi evaluare vor trebui să ofere profesorului posibilitatea de
a construi un demers didactic coerent care însă să determine dezvoltarea eficientă a creativităţii
elevilor, iar ctivităţile trebuie să urmărească punerea în valoare a competenţelor elevilor cum ar fi:
gândirea critică, comunicarea, rezolvarea de probleme, lucrul în echipă, jocul de rol, dramatizarea etc.
Complexitatea dimensiunii europene în învăţământ, la nivel de state europene, relevă existenţa
unor practici, experienţe, abordări şi viziuni multiple, iar demersurile de actualitate în această privinţă
vizează armonizarea politicilor, a structurilor şi a modului de recunoaştere a studiilor, competenţelor
şi calificărilor. Din acest motiv, se consideră că dimensiunea europeană reprezintă o caracteristică
comună a sistemelor educative europene.
Fiind un act cu precădere teleologic, educaţia este o acţiune raţională, care poate să se
manifeste atât spontan cât şi dirijat. Optimizarea proiectului instructiv-educativ este determinată de
împletirea şi complementaritatea dintre cele două momente: raţionalizare şi spontaneitate creativă, şi
în nici un caz de o suprasolicitare unilaterală a celor doi poli acţionali.

Va urma...
 Pagina 32

Ora Pământului
Profesor Mariela Ghețeu

Pe 30 martie, elevii Liceului Teoretic „Emil

Racoviță” au sărbătorit cu mult entuziasm
Ora Pământului la foișorul de pe faleza
Dunării. Acest eveniment își propune să
tragă un semnal de alarmă și să conștien-
tizeze populația cu privire la pericolul pe
care schimbările climatice le reprezintă
pentru întreaga planetă. Organizat pentru
prima dată de WWF-Australia, în Sidney, pe
31 martie 2007, a reușit să atragă atenția a
milioane de oameni și să devină cel mai
mare eveniment de mediu la nivelul Terrei.
De atunci, în ultima sâmbătă din luna
martie, timp de o oră, între 20.30 și 21.30, se
sting luminile celor mai importante instituții și companii din orașe din
peste 160 de țări.
În acest an membrii clubului TADS, sprijiniți de organizația
WWF România, reprezentată de doamna Ioana Cenușă, au chemat ele-
vii, dar și adulții din Galați, să fie împreună pentru a se bucura de frumusețea acestei planete și a
învăța să o prețuiască și să o protejeze. Sufletul acestui eveniment au fost Larisa Brici, Mihaela Cucoș,
Teodora Boroș, Alex Dupir, Cristina Iorga, care au creat posterele, au popularizat evenimentul în
massmedia locală și pe rețeaua facebook. Pentru acest eveniment, elevii noștri, Andreea Mihai, Rebe-
ca Ghinea și Alexandra Ciubotaru ne-au încântat cu vocile lor minunate. Teodora Boroș și Ioana
Gurău au interpretat sceneta „Migrarea sturionilor”. Alte momente artistice au fost pregătite de
Crăciun Bianca, Elena Hotnog, Cristi Jagîte, Andrei Andrei, Florin Codreanu, Mirela Pruteanu și de
fosta noastră elevă, Angela Constantinică. Alături de noi au fost și elevii de la Palatul Copiilor și de la
Liceul de Artă D. Cuclin din Galați, precum și eleva Teodora Moscu de la Colegiul Național „Vasile
Alecsandri”. Cei care au participat la acest eveniment au încins hora și au cântat alături de micii
artiști. Întreaga activitate a fost filmată și fotografiate de Gherlac Dragoș. Copiii au fost susținuți și
îndrumați de doamna inspector Camelia Nenu, doamna directoare Delia
Humelnicu și de doamnele profesoare Lăcrămioara Tătaru și Mariela
Ghețeu.
 Pagina 33

MOROS INTREPIDUS, „Colonizatorul oportunist”

Text și desene de Vlad Stoicescu, clasa a IX-a E
Prof. coordonator Ghețeu Mariela

Moros intrepidus a fost un dinozaur carnivor de talie mică din familia Pantiranosauride, care a trăit
acum cca. 96 milioane de ani în urmă, în etapa Cenomaniană a perioadei Cretacice. Originar din Asia
estică, acest animal de 3 metri lungime și 1.5 metri înălțime, reușește să colonizeze America de nord.
Deși Moros poate fi considerat o specie invazivă, se crede că acest carnivor oportunist nu prea afecta
ecosistemul Americii de Nord, astfel prădătorii de top de atunci (Allosaurizi precum Siats meekro-
rum) își puteau menține habitatul relativ echilibrat chiar și cu un carnivor în plus.
Atât în Asia estică cât și în America de nord, Moros avea un rol de necrofag în ecosistem, dar oca-
zional mai vâna și animale mici sau invada cuiburile de dinozauri în căutare de pui și ouă.
La sfârșitul etapei Cenomaniene (cca. 90 milioane de ani în urmă), erbivorele mari din America de
Nord au dispărut din cauza schimbării climatice de la semi-arid la subtropical și a formării Mării
Vestice Interioare (care ulterior desparte America în două), ce modificase flora ecosistemului.
Neavând ce mânca, prădătorii de top precum Siats meekrorum au dispărut, lăsându-l pe Moros intrepi-
dus să crească și să se diversifice, astfel creând familia Tiranosauridaelor.
RELAȚIE PRADĂ-PRĂDĂTOR Deși erbivorele mari au dispărut la sfârșitul etapei Cenomaniene,
populațiile erbivorelor mici au rămas relativ intacte. Aquilops americanus, un Neoceratopsian, făcea
parte din meniul lui Moros. Astfel, urmașii lui Aquilops devin din ce în ce mai mari pentru a se apăra,
dând naștere familiei Ceratopsidelor. Acest lucru i-a influențat și pe urmașii lui Moros să crească,
astfel dând naștere familiei Tiranosauridaelor.

Bibliografie:
*"Diminutive fleet-footed tyrannosauroid narrows the 70-million-year gap in theNorth American fos-
sil record" - Zanno, Lindsay E.; Tucker, Ryan T.; Canoville, Aurore; Avrahami, Haviv M.; Gates, Ter-
ry A.; Makovicky, Peter J. (February 2019).
 Pagina 34

Miracolul din coaja de ou

Stamate Alexandra, clasaa XII-a F

Prof. coordonator Tătaru Lăcrămioara

În hrana omului se utilizează în principal ouă de găina și mai rar cele de prepeliță.O cură cu
ouă de prepeliţă tratează un număr impresionant de boli şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii. Există
numeroase motive ca să consumaţi, fără teamă, ouă de prepeliţă.
Am vrut să văd dacă acestea sunt la fel de bune precum se aude. Inițial am procurat ouăle de la
supremarchet ,ulterior am hotărât să-mi creez propria sursă de ouă permanent proaspătă pentru a avea
sub supravegherea mea si păsările care îmi asigură acest izvor.Totodata am dorit să observ și evoluția
embrionului care urma să se dezvolte în interiorul oului.Pentru acest experiment am incubat 100 de
ouă .
Dacă in prima zi am putut să observ doar discul germinativ în a treia zi au avut loc
transformari radicale.La început, nu vedem decât albușul aproape incolor și gălbenușul în jurul căruia
se va dezvolta o nouă ființă. Privind cu atenție am observat primele vase de sange. Acesta evoluează
singur deoarece embrionul păsărilor nu este ajutat de placentă în timpul dezvoltării la fel cum sunt
ajutate mamiferele. În a cincea zi am observat foarte bine formarea sistemului circulator. Rețeaua
sinuasă de vase este evidentă, iar în centru se observă primul element anatomic al viitorului pui .În
ziua a șaptea, devine vizibil capul inclusiv ciocul. Fără să poată fi remarcate se dezvoltă elementele
creierului, care constituie centrul de comanda al intregului organism. Între timp, embrionul a
evoluat.Energia necesară dezvoltării a fost obținută printr-o respirație intensă. Proces în care
substanțele organice au fost consumate.Greutatea oului s-a redus cu 7%. Acum sunt evidente unele
elemente ale corpului, după ce ochii s-au dezvoltat prioritar, iar pielea, foarte fină, este transparentă.
În ultimele zile in care viitorul pui va mai sta in coaja, acoperirea corpului continuă, deja puful
e mare și acoperă 90% din corp, capul se apropie de forma finală de dezvoltare.Tegumentul ghiarelor
incepe să se accentuieze.Greutatea acestuia este mai mare decât in ziua precedentă cu mai mult de un
gram.
Faptul că am putut realiza acest articol a contribuit la completarea optimismului și încântării
mele în privința dezvoltării embrionului.Poate fi considerat un lucru banal pentru majoritatea,dar
lucrurile capătă altă anvergură atunci cand iei parte la așa numitul ,,Miracol al vieții”.
Pe lângă toate acestea ,consumul acestor ouă m-a ajutat să îmi dezvolt un organism bine
echilibrat, ba chiar aș putea spune că mă îndrept cu pași repezi spre o ameliorare a tuturor problemelor
mele de sănătate corelate cu puterile miraculoase ale acestor ouă.Recomand tuturor persoanelor sa
acorde o șansă alimentației bio deoarece nu vor regreta.

Ziua a 5-a
Formarea
sistemului
circulator.

Ziua a 15-a
Embrionul este
pe cale să
eclozeze.
 Pagina 35

Relieful antropic, cu rol în transport, din

zona municipiului Galați
Elev: Claudiu Cocoș, clasa a XI-a C,

Prof. coordonator Delia Humelnicu

Situl municipiului Galați și spațiul limitrof sunt situate într-o zonă de câmpie, relieful fiind
monoton și neatractiv. La prima vedere elementele naturale par dominante în imaginea ce se
creionează, pentru oricine, fiind evidentă câmpia cu terasele netede și foarte dezvoltate, malurile
abrupte spre suprafețele acvatice înconjurătoare: văile Siretului, Dunării și Prutului, lacurile Mălina,
Cătușa și Brateș. O privire mai atentă asupra elementelor prezente în zona municipiului Galați
evidențiază prezența formelor de relief antropic fie ca o continuare a celor naturale, fie ca elemente
distincte, uneori estompând caracteristicile naturale, rezultând o îmbinare între natural – antropic -
antropizat.
Formele de relief antropic au utilizări variate: industrial, agricol, rezidențial, , recreativ,
comercial și de transport.
În cadrul formele antropice utilizate în transporturi sunt incluse: digurile, poduri, viaducte,
șenalul navigabil, spațiile portuare, triajul, ramblee, debleie, tunel, banda transportoare.
Digurile din zona municipiului au rol variat: protecție împotriva inundațiilor și ramblee pentru
căile de comunicație.
Digul Galați – Brăila are o lungime de 14,7 km, cu o înălțime egală cu nivelul atins în 1897
(693 cm), plus o gardă de 1,5 m. După inundațiile din anul 1970, a fost refăcut în întregime, și apoi
supraînălțat cu 60 cm (1985), odată cu realizarea drumului județean ce leagă orașele Brăila și Galați.
În timpul inundațiilor din 2006, nivelul fluviului a atins cota minimă de 1,33 m față de coronamentul
digului (26-27 aprilie). Are formă trapezoidală, cu flancuri înierbate, în partea de sus existând o șosea
cu 2 benzi, orientate nord-sud. În construirea lui a fost utilizată zgura ce provenea din halda
combinatului siderurgic. În prezent întreaga incintă este desecată, având sistem de irigații, iar din
suprafața de 5331 ha, 86,45 % reprezintă terenuri agricole și numai 11,91 % din acesta este
neproductiv.
Incinta Brateșul de Jos se desfășoară în aval de orașul Galați, de la mila maritimă 79 si pana
la confluenta cu Prutul. Digul a fost construit in anul 1964 pentru un debit de asigurare de 10 %, cu o
garda de siguranță de 1 m si o lungime, de-a lungul albiei Dunării, de 10,6 km. Suprafața incintei (în
aria de studiu) a fost desecata, terenurile servind culturilor agricole si doar aproximativ 29 ha sunt
ocupate de apele Bălții Zaton. Actual, digul are, pe lângă rol de apărare împotriva inundațiilor și
rambleu pentru șoseaua Galați - Vama Giurgiulești.
Digul situat în partea de vest a Lacului Brateș are rol dublu: rambleu pentru calea ferată, atât
cea care leagă orașul de București, cât și calea ferată spre Bârlad; al doilea rol este acela de protecție
împotriva infiltrației apei din lacul Brateș spre faleza ce limitează lacul, astfel fiind micșorate
procesele de versant. Mai pot fi amintite digurile ce limitează Siretul: în dreptul Cartierelor Bărboși și
Dimitrie Cantemir, cu rol de apărare împotriva inundațiilor Siretului sau Dunării în timpul perioadelor
de remu.

Figura 1, Șenalul Figura 2.

Navigabil la Viaductul Cătușa
Galați
 Pagina 36

Șenalul navigabil (figura 1) apare odată cu înființarea Comisiei Europene a Dunării (1856),
prin semnarea Tratatului de la Belgrad (1948), precum și prin aplicarea acordului bilateral dintre
guvernele României și al U.R.S.S. când stabilește înființarea Administrației Fluviale a Dunării de
Jos (AFDJ), având ca principală atribuție, întreținerea șenalului navigabil și realizarea lucrărilor
hidrotehnice pe sectorul Dunării maritime (Sulina-Brăila). O activitate importantă care vizează albia
minoră, este cea de asigurare a adâncimilor minime (pescaj minim de 7 m la cota de etiaj) pentru
realizarea în condiții normale a navigației cu vase maritime. În acest sens, AFDJ monitorizează albia
minoră, atât la nivelul malurilor, cât și la nivelul patului, intervenind periodic, prin dragaje în punctele
critice care se întâlnesc, cel mai frecvent în cadrul vadurilor, în porturi și în bazine portuare. Ca
urmare a meandrării văii Dunării în zona municipiului Galați și eroziunii laterale poziția șenalului este
asimetrică în raport cu malurile, fiind mai apropiată de malul gălățean acest fapt favorizând
dezvoltarea portuară și existența celor 4 porturi: mineralier, trecere bac, ambarcațiuni și comercial.
Viaductul Cătușa (figura 2 a și b) a fost construit în 1969, având o lungime de 1070 m
dezvoltată pe cele 15 picioare duble cu o lățime de 4,36 m (cele mai mari având 60 m înălțime), cu o
fundație de 40 m adâncime, ca urmare a terenului mlăștinos. Proiectată pentru 4 benzi de circulație și
2 linii de tramvai, megastructura este realizată în întregime din tronsoane prefabricate de 3,00 m
lungime, montarea celor 560 tronsoane fiind făcută cu ajutorul unor cărucioare manevrate electric,
atingându-se o viteză maximă de lucru de 2 tronsoane pe zi pentru un set de cărucioare, performanță
deosebită la data execuției viaductului. A fost reconsolidat în anul 1979 și în 1986 deoarece a fost
afectat de cutremurele din 1977 și 1986.

Banda transportoare (figura 3) pleacă din portul mineralier, trece pe sub podul rutier de peste
Siret ce duce spre Brăila, apoi traversează râul și intră pe un sector ascendent în dreptul localității
Barboși, unde traversează magistrala feroviară Galați-București și drumul rutier E87. Escaladează
dealul Șoldanului până la intrarea în combinat, unde merge paralel cu șinele de tren și drumurile
componente până la locurile de depozitare a minereurilor (cărbune, minereu de fier). Este alimentată
de 50 macarale, existând 2 km de bandă în port și 6 km bandă din port spre combinatul siderurgic.

Figura 3, Banda Transportoare

la trecerea peste E87
Sursa: Poză Personală
 Pagina 37

Triajul (figura nr. 4) sau stația de triaj sau

gara de triaj, este o stație de cale ferată tehnică,
specială având ca scop descompunerea și
compunerea trenurilor de marfă prin trierea
vagoanelor. Triajul Barboși a fost construit în anul
1962, pe o întindere de 58 ha, fiind cel mai mare
din țară, în sudul drumului ce leagă orașele Galați de Tecuci, între localitățile Șendreni și Barboși, în
sudul satului Movileni; este alcătuit din trei grupe: grupa A – grupa de primire a trenurilor, formată în
două linii în apropierea grupei B; în extremitățile stației au un spațiu special pentru locomotivele care
intervin pentru a pune vagoanele pe șină și altă și de contact pentru intervenții rapide; grupa B este
grupa de triere, are 35 linii, pentru trierea vagoanelor în funcție de scop. Grupa D este de expedierea
treburilor, având 2 linii în apropierea grupei B; 80% din stație a fost electrificată; există alte 8 linii pe
care sunt direcționate, către un atelier de reparație ale vagoanelor. Stația a fost construită pentru a
deservi combinatul siderurgic, în perioadele de producție maximă circulau în Barboși 28 trenuri, cu
1260 vagoane. În interiorul triajului, pe lângă panta construită astfel încât vagoanele să se deplaseze
gravitațional, există numeroase ramblee, debleie, diguri, podețe.

Figura nr. 4-
Triajul Barboși

Portul Galaţi este situat pe malul stâng al Dunării, începând cu km 160 (sau Mila maritimă
76), având o suprafață totală de 864.131 mp. Accesul în port se face atât pe cale rutieră, cât şi ferată
(având o lungime de 2.619 m: 1313 m pt. recepție/ livrare; 1206 m pt. încărcare/ descărcare și 100 m
pentru încărcarea/descărcarea vagoanelor din CSI) şi fluvială (accesul se poate face cu barje, nave
fluviale şi nave maritime de max. 8000tdw). Portul poate fi împărțit în 2 zone: Portul Mineralier și
Portul Comercial Vechi (compus din Porturile,,Docuri”;,Trecere BAC”;,Bazinul Nou” și ,,Zona
Liberă”). Fiecare port are în dotare macarale (plutitoare, de cheu sau mobile), motostivuitoare și
încărcătoare frontale, dar și numeroase dane multifuncționale (54 în tot orașul). Există dane pentru:
Produse siderurgice, mărfuri vrac, cereale sau alimente. (figura 5, 6, 7)

Figura 5, Dană în Portul

Galați (fotografie 6 și 7 -Portul comercial
personală)
 Pagina 38

Interviu cu Alexandra Neagu

Alexandra Neagu este elevă în clasa a XII-a F și are un deosebit talent artistic: desenează,
pictează, fotografiază, modelează, furnizează ilustrații pentru revista „Alchimia gândurilor” de patru
ani, participă la multiple concursuri de gen, la nivel regional, național și chiar internațional și de
multe ori a obținut cea mai înaltă distincție.
1. Cum ți-ai descoperit acest talent?
Din câte îmi pot aminti, pasiunea mea pentru artele plastice s-a manifestat încă de când aveam
doi ani și părinții înțelegeau ușor ceea ce desenez. Cu toate acestea, nu mi-am putut numi
abilitatea mea talent până în clasele primare. Atunci aveam acele ore de lucru practic și într-o zi
învățătorul ne-a spus să aducem plastilină. Tema sugerată a fost ,,o scară’’, fără prea multe
indicații. La finalul orei, toți colegiii mei modelasera o scară simplă, cum este cea din lemn, iar eu
modelasem o scară albastră, în 3D ce nu urca mai mult de cinci trepte groase, la baza cărora
stătea o față, tot din plastilină, ce privea visătoare înspre o rochie pe un manechin, tot din
plastilină. Atunci creativitea și îndemânarea mea au ieșit și mai mult în evidență.
2. Ce moment din viața ta de artist te-a marcat?
Mă duc cu gândul la prima dată când am încercat să desenez ceva cu totul nou pentru mine și
anume o scenă dinamică. Am încercat să transcriu imaginea ce îmi bântuia mintea, dar nu puteam
realiza desenul atât de detaliat și curat ca imaginea din viziunea mea. Am fost surprinsă și
frustrată. Aceast lucru doar m-a ambiționat și impulsionat să continui să încerc încă o dată și încă
o dată. Și azi mai încerc să găsesc diverse tehnici ce m-ar ajută să împart cu oamenii dragi
tablourile ce le creează mintea mea.
3. Consideri că ai putea să stai o lungă perioadă de timp fără să realizezi măcar o schiță?
Întradevăr, nu cred că măcar mâna mea s-ar putea opri din schițat. La școală, în ore, sunt
momente în care chiar și acordând atenție lecturii, la un moment dat observ că desenasem
inconștient diverse forme și modele.
4. Descrie arta plastică într-un cuvânt, din punctul tău de vedere.
Cred că cel mai bun cuvânt ce abia ar putea încorpora arta plastică ar fi UMAN. Întrucât arta
plastică este una dintre plăsmuirile omului, aceasta este artificială și imperfectă în frumusețea ei.
Noi, chipurile de lut, hotărâm ce este considerat artă și ce nu. Pe când în natură, de la firul de
nisip și tremurul năsucului unei căprioare la spectacolul multicolor al apusului și dansul norilor,
totul este o artă, un fel de artă plastică a universului ce a reușit să șlefuiască și să sculpteze în
toate materialele posibile.
 Pagina 39

5. Enumeră câteva premii mai importante obținute de tine.

Cele mai importante premii obținute de mine sunt:
- Premiul I și calificare la Etapa Națională a Concursului Național „Recunoștință Făuritorilor
Marii Uniri”, februarie 2019;
- Premiul I- Secțiunea „Poster” la Concursul Regional „De la Gutenberg la Google. Pasiunea
mea, lectura”, 2018; Premiul al II-lea, Secțiunea „Ilustrație de carte”, 2017
- Premiul I- Secțiunea „Fotografie” la Festivalul Internațional „Anelisse”, Iași, 2018
6. Ai participat la cursuri speciale pentru a te perfecționa în domeniul artelor plastice?
Da, am urmat câteva cursuri, de diferite forme ce mi-au îmbunătățit tehnica. Primul a fost un curs
de trei ani în cadrul Școlii de Arte Populare „Dunărea de Jos”, al doilea a fost în cadrul unei
meditații cu un profesor de la Liceul de Arte ce mi-a îmbogățit cunoștințele despre teoria desenului
și întărit bazele. Am mai participat și la Cursul de Vară al Facultății de Arte din București, unde am
petrecut două săptămâni și am căpătat iscusință în folosirea diferitelor tehnici în acrilic și
portretistică. Cel mai recent curs la care am luat parte a fost de pregătire a portofoliului pentru anul
de fundamentare. Acest curs s-a ținut în Londra și s-a întins pe parcursul unei săptămâni în care am
avut plăcuta surpriză de a descoperi cât de mult îmi place să lucrez cu diverse materiale,
combinându-le și observând un alt punct de vedere. De asemenea, am avut ieșiri pe teren, vizitând
muzee și studiind diferite obiecte și locații din Londra.
7. Ai acasă, în camera ta lucrări artistice realizate de tine? Dar în sala de clasă în care înveți?
Toate lucrările mele sunt depozitate în tuburi sau sertare pentru a rămâne intacte. Totuși am câteva
lucrări expuse în sale de clasa(am pictat chiar ușa) pentru a da culoare și o notă distinctivă camerei
de studiu.
8. Care este artistul tău preferat și de ce?
Sincer, nu aș putea numi un artist preferat. Eu personal consider că este mai bine să nu intru în
contact cu gândirea și viziunea alcuiva. Acest lucru mi-ar perturba procesul meu creativ și mi-ar
umbri propria creație.
9. Ce planuri ai pentru viitor? Facultatea vizată are legătură cu pasiunea ta pentru artele vizuale?
Plănuiesc să îmi urmez pasiunea și să devin cea mai bună în domeniul ales. Vreau să ajung la una
dintre cele mai bune facultăți de arte din Anglia, să urmez anul de fundamentare, care te pune în
contact cu cât mai multe ramuri ale artei plastice pentru a avea de unde alege specializarea celor trei
ani de facultate. După anul de fundamentare vor urma cei trei ani de facultate, apoi un masterat. La
sfârșitul studiilor, plănuiesc să intru în publicitate și să colaborez cu marile studiouri Warner Bros
pentru realizarea decorurilor.
Succes, Alexandra!!!
 Pagina 40

ABSOLVENȚI 2019

CLASA a XII-a A
Profil Real, Științele naturii
Diriginte prof. Simona Anasia

ANTONACHE N MIHAI IONUŢ

BUJOREANU M ANDREI
CARAIMAN G MARIUS ŞTEFAN
CAVAL C ALIN VLĂDUȚ
CODREANU I NICOLETA GABRIELA
GAGIU V ROXANA
HURDUC G LORENA GEORGIANA
LUPU GC ALEXANDRU CRISTIAN
MARCIUC N LORENA MIHAELA
MIHAI O ANDREEA ANA
MIHAI N RAMONA
NADĂ E ANDREEA
NECOARA V CORINA
NEGHINĂ M ADELINA ANIȘOARA
NOROCEA I IULIANA MAGDALENA
PĂTRAȘCU D BIANCA MARIA
PATRICHE V ANDREEA LARISA
POPESCU V ALIN ŞTEFAN
SIDOROV V ELENA GEORGIANA
STAN I MARICEL BOGDAN
STRATICA I ADRIAN
STROIE V GABRIELA MIHAELA
TOMA V RAMONA IOANA
TUDOSE IG ALINA ANDREEA
TURCU V SILVIA
 Pagina 41

CLASA a XII-a B
Profil Real, Științele naturii

Diriginte prof. Centa Solomon/ prof. Nicoleta Păun

AMBROSE ȘT FLORINA BIANCA ICHIM A LĂCRĂMIOARA RAMONA

ANGHELUŢĂ N COSMIN MIHAIL IORGA G DANIEL ROBERT
AŞTEFANII M VALENTINA MALOȘ D MARIA COSMINA
BOCĂNEALĂ IT ALEX MÂRZA GH CLAUDIA GEORGIANA
BORŞAN D LUCIANA VALENTINA MORARESCU I ANDREEA ELENA
BURICEA C GEORGIANA NEAGU N ANDREI TRAIAN
BURTEA C ANDREI ALIN OLTEANU M RADU GABRIEL
CĂLIN GE IRINA CRISTINA RACOVIŢĂ I ANDREEA
CĂLIN C ALEXANDRU RUSU A ANDREEA MARIA
CONSTANDACHE N ALEXANDRA SBÎRNĂ I CĂTĂLINA-GEORGIANA
MARILENA TĂNASE M ANGELO VALERIU
CRÎNGANU R IOAN TOADER G IULIA ADRIANA
CURCAN C ANDREEA DIANA URSU II LUCIA ANDREEA
DUDA S ANDREEA AIDA VREME M ANDREI
ENACHE R ANDREI
GHEORGHIU N ANCA MARIA

Diriginte prof. Violeta Fuică
ANTON T CATALIN GABRIEL
APOSTU P ALEXANDRU NICU
BERARU I ELENA
BRIȘCARU D GEORGIANA
CIOCAN M MARIANA DIANA
CONDRUZ GT ANDREI CRISTIAN
DARIE P LAURA MARIA
DECIANU P ELISABETH LORENA
DOBREA A GEORGIAN
DOLEA I BIANCA VALENTINA
FURNICĂ M ANDREEA
Pagina 42
CLASA a XII-a C
Profil Real, Științele naturii
GHERASIM VS ROXANA ANAMARIA
HAGIU L CRISTINA OANA
HERGHELEGIU P CĂTĂLIN IONUȚ
IANCU M ALINA MIHAELA
IBANESCU I IONELA GABRIELA
JALBĂ P ALEXANDRA
LEPĂDATU I CRISTINA
MÎNIOSU C ANDREEA FLORINA
MITU V DRAGOȘ ANTONIO
NICA L RAMONA GABRIELA
ROTARU I ANDREEA FELICIA
ZORILĂ I MIHAELA ALEXANDRA
 Pagina 43

CLASA a XII-a D
Profil Real, Științele naturii, Bilingv

Diriginte prof. Vasile Dumbravă

AMBROSE MD RAMONA FLORENTINA MELNICIUC I MARIA ELENA

BĂLAN I ANDREI MÎNDRESCU M RAREŞ VIOREL
BARNEA A ANDREI CRISTIAN MIRON D ANDREEA
BASOC I CATALINA NICOLETA MISTODIE LR PAUL VLAD
BERBEC A IULIA CLAUDIA NICULIŢĂ L VICTORIA
CHIRILĂ N ROBERT OLINICI M ANDREI
DIACONESCU A SEBASTIAN CRISTIAN ONOSE MG RAREȘ
GACHE M DANIEL POPA P ROXANA
HAMZA S DIANA ALEXANDRA ROTARU O ADRIAN
HÎNCU F COSMIN DANIEL SANDU T MIHĂIȚĂ GEORGE
HOTINCEANU BC ALEXANDRU ȘTEFAN V IULIAN ARMANDO
IFTODE GH MIHAI LEONARD ŢELICOV L TIBERIU
MATACHE L TEODOR TRIFAN N AMALIA
ZAMMARRELLI O DENISE GIORGIA

ADAMACHE G CĂTĂLIN
ANTOHE M DUMITRU DANIEL
ANTOHI C IULIA FLORENTINA
BARACTARU G ALEXANDRA
BÎRLIGEA EO ALEXANDRU SORIN
BUNEA G ANDREEA LUIZA
CALUIAN D ALEXANDRU MADALIN
CARAMAN V PATRICIA
COMAN S NICOLETA ALEXANDRA
COMĂNESCU M ANDREEA LOREDANA
CORCOZ N ANDREEA SIMONA
COSTIN I GEORGIANA
CRĂCIUN A GABRIELA GEANINA
EFTIMIE N BIANCA NICOLETA
FILIPOIU G ANDREEA GIULIA
Pagina 44
CLASA a XII-a E
Profil Real, Științele naturii
Diriginte prof. Lăcrămioara Tătaru
GOLOGAN D DANIELA MĂDĂLINA
GRECU S ROBERT MĂDĂLIN
IFTEMIE P ANDREEA
MANOLE SV COSMIN IULIAN
MARIN C VLAD
MIHAI I GALEȚIA LĂCRĂMIOARA
MISĂILĂ I ANDREEA MĂDĂLINA
MOŢOC M ROBERT FLORENTIN
NOOR G ALINA MADALINA
POPA G GEORGIANA
POPLIACĂ V ELENA ANDREEA
ŞERBAN S ALINA GEORGIANA
TINCABA C RALUCA OANA
VASILESCU O IOANA SIMONA
VASILIU D RALUCA
VINTILĂ D ANDRA MĂLINA
 Pagina 45
CLASA a XII-a F
Profil Real, Științele naturii
BĂDIN I SIMONA
BEJAN VC THEODORA
BOLDEA D DANIELA TEODORA
CARAIMAN C CRISTIAN DANIEL
CEHAN G LIGIA VALENTINA
CHIRCĂ P ALECSANDRA
DUMITRA C IONICA VALENTINA
HÂNCIANU N DRAGOŞ EUGEN
HORGHIDAN C ALEXANDRA
IACOB GH ALEXANDRU
IFTEMIE A MIRELA SANDRA
IONIŢĂ M MARIUS ANDREI
MĂXINEANU P ANDREEA GEORGIANA
Diriginte prof. Mariana Constantin
MIHALACHE D IRINA
NEAGU LF ALEXANDRA
NECHIFOR I LAURA GABRIELA
NECULA I MIHAELA DIANA
NICOARĂ V COSMINA ELENA
PALADE I CRISTINA ELENA
PINTILIE I ANA MARIA
PODAȘCĂ S LUCIA MARIANA
POPOIU T NINA ALINA
SCARLAT M COSMIN MARIUS
STAMATE G MARIA ALEXANDRA
TOADER I CLAUDIA VALENTINA
TODEILĂ M AGNESA
TOFAN M MARIANA NICOLETA
UNGUREANU I ANDREEA ROXANA
 Pagina 46

CLASA a XII-a G
Profil Uman, Filologie

Diriginte prof. Ana Petcu

ANDRONACHE M VICTOR IONUŢ NOVAC VI ADRIAN VALENTIN

BABEN I FLORIN ALEXANDRU OANĂ F GABRIELA LUIZA
BÎLDIGAU D ANDREEA IULIANA PARFENE GP ADRIAN FLORIN
BURGHELEA V ALINA ANDREEA PÎRĂIANU M CIPRIAN MARIAN
CANTEA I IRINA TEODORA POPESCU SO ALEXANDRA GABRIELA
CARAIMAN G OANA LAVINIA PRICOPE A ANA MARIA
CHELARU MC ANDREEA CARMEN PUIU DE GABRIELA ROXANA
CHIPER M ANA PAULA RADU G ALEXANDRU ROBERT
ENCIU M ANDREEA RUSU M DRAGOȘ TEODOR
IACOB M ANDREEA DIANA STANCIU G ŞTEFANA IULIANA
IOAN S GEORGIANA TATU M IOAN AURELIAN
MATEI N MIHAELA GEORGIANA TOADER D GABRIELA
MIRON A SABIN ALESSIO TRAȘCĂ RV ANDREEA
MORARU A GEORGIANA RAMONA VASILE R BIANCA ELENA
ZAHARIA G MIHAELA BIANCA
 Pagina 47

GÂNDURI ALE ABSOLVENȚILOR

Se spune că anii de liceu reprezintă cea mai frumoasă perioadă a vieții. În cazul meu, cu
siguranță, timpul petrecut la LER îmi va rămâne în amintire ca o etapă minunată a adolescenței
mele. Am legat prietenii, am căpătat experiențe noi, m-am format, din multe puncte de vedere,
sub îndrumarea Domnilor Profesori. Mi-am reprezentat cu bucurie liceul în concursuri din
diferite domenii. De asemenea, excursiile făcute în timpul liceului sunt de neuitat.
Mihai Ana Andreea, clasa a XII-a A

Terminam liceul. Gata! Când a trecut atât de mult timp și cum l-am consumat? Parcă mai
ieri pășeam timizi și nerăbdători pe poarta liceului. Nerăbdători să începem un nou capitol din
viața noastră. Nerăbdători să facem o schimbare. Inevitabilul s-a întâmplat, iar noi am ajuns la
final. Am ajuns la finalul adolescenței noastre. Mai știți când voiam să fim liberi și
independenți? Acum e momentul. Dar ce o să facem noi cu această libertate? Cine vom deveni
noi după 31 mai 2019? Încă vă mai întrebați? Nu-i nimic, vă spun eu! Vom deveni cei mai
puternici și cei mai responsabili oameni. Deși viața ne va pune la multe încercări, vom trece
peste toate obstacolele. Am încredere că vom reuși, așa cum am făcut mereu. Suntem o clasă
ambițioasă, o clasă cu multe visuri. Visuri pe care le vom împlini. Cu siguranță, ne vom aminti
anii de liceu, cei mai frumoși ani ai vieții. Rămas bun, adolescență! Rămas bun, LER! Rămas
bun, a XII-a C!
Brișcaru Georgiana, clasa a XII-a C

Cei patru ani de liceu au însemnat clădirea noului "eu" și pregătirea sa pentru viitoarele
compromisuri la care vom fi supuși. Am făcut față unor noi provocări, redescoperindu-ne pe noi
înșine dar și pe cei din jur, construind prietenii de valoare.
Hamza Diana, clasa a XII-a D

În urmă cu patru ani, pășeam timizi în curtea liceului, o lume care ne era străină și nu
aveam posibilitatea de a ști ce se întâmplă cu noi. Totul era de o noutate ieșită din comun, de la
colegi, profesori, până la holuri și clasele de studiu. Iată că a venit și momentul în care cei patru
ani de studiu au luat sfârșit, patru ani în care s-au legat prietenii și am reușit împreună! Dacă aș
descrie cei patru ani, aș putea să mă limitez cu greu la 3 cuvinte: DĂRUIRE,
RECUNOȘTINȚĂ, ÎMPLINIRE. Nu în ultimul rând, mulțumim tuturor cadrelor didactice
pentru stăruință și răbdare, pentru că numai datorită lor suntem oamenii de astăzi!
Grecu Robert Mădălin, clasa a XII-a E
 Pagina 48

Pentru mine, totul pare că a trecut prea repede. Acești 4 ani nu simt că mi-au fost de
ajuns,dar au fost minunați și m-au împlinit, m-au învățat, m-au schimbat așa încât să pot spune că
mi-au format caracterul de om mare, pregătit să facă viitorul să strălucească. Ca niște amprente pe
inimă au rămas glumele cu profesorii care ne alungau stresul, încurajările cu cei care țineau la noi
când ne vedeau tensionați in fața examenelor ce urmează, îndrumările primite de la cei care ne
cunoșteau potențialul. Cred că așa am crescut: printre frică și fericire și nu pot decât să mulțumesc
timpului și profesorilor că au avut răbdare ca noi toți să putem spune: "Sunt pregătit!".
Palade Cristina Elena, clasa a XII-a F

Nici nu știu cu ce aș putea începe pentru a descrie această experiență. Simt că timpul nu a
fost deloc blând cu mine și că a trecut prea repede, dar cred că cu toții gândim în acest mod. Mă văd
și acum în prima zi din clasa a IX-a pierdută, confuză și nerăbdătoare. Citeam mândria în ochii
tatălui meu ce a fost mereu alături de mine. Sunt o fire introvertită ce-și face greu prieteni și nu prea
se integrează, dar colectivul în care am nimerit mi-a devenit cea de-a doua familie. Mă simt
norocoasă să recunosc că am legat câteva prietenii pe viață și că am avut parte de profesori ce m-au
inspirat să devin un om mai bun. Așa cum se întâmplă mereu în viață, au fost și câteva momente
neplăcute, cu lacrimi, dar balanța este înclinată mai mult către zâmbete. Nu o să o uit niciodată pe
doamna profesor Moraru care scrie cu o viteză fantastică și care ne amintește mereu să fim
excepționali, să ne ridicăm la adevăratul nostru potențial, să învățăm și să fim ordonați, căci ordinea,
disciplina și munca reprezintă 90% din rata succesului. De asemenea, îmi voi aminti cu drag de
toate olimpiadele și concursurile de biologie și limba română și de toate orele petrecute după
program alături de doamna profesor Ghețeu și doamna dirigintă. Doamnei Ghețeu nu voi reusi să-i
mulțumesc vreodată îndeajuns pentru favoarea oferită. M-a ajutat să-mi descopăr adevarata
dragoste: medicina și mă sprijină la fiecare pas să-mi îndeplinesc visul. Liceul a reprezentat pentru
mine cei mai buni 4 ani din viață! M-au modelat să devin cine sunt astăzi și nu i-aș da la schimb
pentru nimic în lume!
Cehan Ligia, clasa a XII-a F
Pagina 49

Clasa a VIII-a A

Diriginte prof. Felicia Damian

ARMAŞU C ARMANDO ANDREI
ATANASIU A ŞTEFAN
BOBOCIA V CLAUDIU IONUŢ
BOCĂNEALĂ E DENISA
BOEV M DARIUS DIMITRIE
CAŞU G MARIA BIANCA
COMAN B ADRIAN ADRIAN BOGDAN
CORCĂCEL C OLIMPIA SOFIA
DAVID V DAVID
DOGARU D FLAVIA MARIA
DRAŞOVEANU LI ALEXANDRA MARIA
DUMITRAŞCU I DRAGOŞ IOAN
GAFTON A RARES STELIAN
GALU V FRANCIS
HÂNCU D MARA MARA
HORUJENCO I ALEXANDRA DARIA
LEAHU I ROBERT CRISTIAN
MARIN D RALUCA IOANA
MUNTEANU O DAVID
OANEA C MARIA ALESSIA
PECINGINĂ L DARIA NARCISA
PLEŞCAN A IRINA
PUŢANU D RAFAEL ALEX
ŞCHEOPU J CRISTINA IRINA
SIMA R RALUCA
STAN R IOANA ALEXIA
 Pagina 50

GÂNDURI ALE ABSOLVENȚILOR

CLASEI a VIII-a A

Clasa a VIII-a reprezintă sfârșitul ciclului gimnazial și totodată sfârșitul unui capitoul din
copilăria noastră. Încet-încet timpul trece și odată cu el noi ne maturizăm .Mă gândesc cu tristețe
că momentul de despărțire se apropie…
Școala m-a învățat multe lucruri, iar finalul clasei a VIII-a reprezintă o apropiere de
finalul mult visat. Încetul cu încetul vom ajunge adulți ce vor depăna cu drag amintiri din liceu și
școala generală.E greu să te despărți de cei care ți-au fost călăuzitori atât pe drumul învățăturii,
cât și în viață . Colegii au reprezentat pentru mine cea de-a două familie. Mă gândesc cu drag la
toate năzbâtiile pe care le-am făcut împreună . Viață e mult mai roz, atunci când zâmbești și iei
totul ca pe o joacă . Cel puțin, asta este cea mai importantă lecție pe care am învățat-o de la ei
până acum . Îmi doresc ca după examen să rămânem în continuare uniți, deși distanțele dintre noi
vor ajunge din câțiva centimetri dintre bănci în câțiva kilometri dintre orașe importante. Poate nu
vom ține legătură cu toți colegii, dar ei vor rămâne mereu în gândurile noastre ce ne fac zilele mai
bune. Este foarte important să avem amintiri. De altfel, ele ne mențin fericiți, ne aduc aminte de
originile noastre. Fiecare despărțire de o persoană dragă este o îndepărtare de sine. Noi, oamenii,
ne chinuim să ne autocunoastem timp de o viață întreagă.Aștept cu nerăbdare să traversez puntea
ce face legătura dintre copilăroasa „eu’’ și noua adolescentă.Visurile pe care ni le-am creat în
clasele gimnaziale vor primi, în sfârșit, aripi. Avem nevoie de multă sănătate și minte, fiindcă
avem multe de realizat. Cândva o bătrânică va hrăni prumbeii dintr-un parc, gândindu-se la cum a
început aventura ei prin viață, la cum și-ar dori să fie din nou copil . Avem alegeri de făcut, iar
viața noastră se îngreunează pe zi ce trece.
Este important să înțelegem că viitorul ne aparține, depinzând numai și numai de noi . Îmi
doresc ca, la final de calsa a VIII-a, toți colegii mei să fie conștienți de acest lucru. Deocamdată,
suntem în așteptarea primului nostru examen important. Emoţia există şi nu poate fi transpusă
întotdeauna în cuvinte.
Cașu Maria Bianca

Acum că am ajuns la finalul clasei a VIII-a, finalul şcolii generale,îmi provoacă un

sentiment de bucure deoarece am terminat anii cu succes, dar am un sentiment de tristețe și
melancolie din cauza că nu voi mai fi alături de colegi și profesorii care m-au îndrumat până
acum. Sper că în anii de liceu să am parte de prieteni și profesori la fel de buni și înțelegători ca în
anii de gimnaziu. Chiar dacă pe parcursul anilor petrecuţi în gimnaziu au fost unele zile şi
momente mai puţin plăcute, per ansamblu a fost destul de bine. În toţi aceşti opt ani am avut şi o
serie de experinţe pozitive. Mi-am propus ca doar pe acestea să le păstrez vii în minte, iar pe
restul vreau să le uit, să le şterg din minte ca şi când nu ar fi existat.
Irina Peșcan

Fiecare clasă e specială, însă clasa a VIII-a reprezintă o trecere importantă în viață fiecărui
adolescent. În funcție de ce fiecare persoană își dorește, ei pot merge la diferite licee cu anumite
specializări. Mi-am făcut mulți prieteni în acești 8 ani pe care i-am petrecut alături de ei. Chiar
dacă vom ajunge la licee diferite, îmi voi aduce mereu aminte de ei. De la fiecare am învățat câte
ceva. Totuși nu aș vrea să rămân mereu în clasa a VIII-a. Timpul trece, nu poate fi oprit și nici nu
ar trebui să fie. Viața merge mai departe și toți ne vo face prieteni noi în continuare.
Leahu Robert
Pagina 51

Adolescenți cu suflet mare!

”Într-o lume în care poți fi orice, alege să fii bun!”

Mulțumim tuturor elevilor care au contribuit, prin
achiziționarea de bilete, la realizarea campaniei umanitare
Tombola Prieteniei, desfășurată în luna aprilie la Grădina
Botanică (acțiune organizată de CJRAE și ISJ Galați).
Ajutorul vostru a fost unul foarte prețios în sprijinirea
celor 80 de copii beneficiari, care provin din grupuri
dezavantajate socio-economic.
Adresăm felicitări elevilor clasei a XII-a A, îndrumați de
doamna prof. diriginte Simona Anasia, care au fost
Campionii din liceul nostru în această acțiune social-
filantropică! Apreciem Inimile voastre Mari și Generoase,
care au răspuns prin fapte concrete la toate proiectele de
acest fel, în cei patru ani de liceu! Primiți din partea
noastră Bucurii cu parfum de Recunoștință!

Mulțumim doamnei psiholog Silvia Banea pentru

coordonarea multiplelor activități umanitare din întreg
anul școlar!
 ISSN– 2069-9395
ISSN– L 2069-9395
AN VII, NR.14,
APRILIE 2019