CUVANT CATRE CITITORI

De ce o revista a liceului?
Intr-o perioada istorica in care interesul este captat de monden, de viata politica, de
conditiile sociale ale fiecaruia dintre noi, in care viata de licean cunoaste preocupari
diversificate, de ce este nevoie sa citim articole dintr-o revista scolara ?
Raspunsul vine firesc : pentru ca adolescentii au ceva de spus ! Si de ce sa nu o faca in scris, de
ce sa nu comunice si colegilor sau profesorilor, ori chiar parintilor, ganduri, sentimente,
framantari, emotii, franturi din viata si experiente de neuitat. Tocmai de aceea o revista a liceului
devine o pagina deschisa a sufletelor noastre, o modalitate de a ne cunoaste, o amprenta a trecerii
prin aceasta minunata etapa a vietii.
Titlul este semnificativ caci Arheologia gandurilor cuprinde momente notate,
inregistrate ale gandurilor noastre, ale experientelor, ale zilelor petrecute impreuna sau ale
eforturilor noastre de cunoastere si autocunoastere.
Colectivul de redactie are convingerea ca va reprezenta o atractie a tuturor, atat in ceea ce
priveste continutul articolelor, cat si grafica sau aspectul.
Multumim tuturor celor care s-au implicat pentru conceperea si redactarea revistei si va
uram din suflet un calduros :
LA MULTI ANI !
SANATATE SI MULTE REALIZARI !
Profesor, Manole Antoaneta
Arheologia Gndurilor
Un gand mi-am pus in minte: acela de a te surprinde. Astazi pesc zmbind, urmez
privind, descopr cercetnd pentru ca deabea acum inteleg lucrurile mai bine si ma gndesc c
toi avem un rost, un scop si un ideal in viaa, ideal ce il dobandim in timp, pe parcursul
maturizrii noastre, pe parcursul acumularii experientelor de viaa si a multor intrebari pe care ni
le puneam cu privire la existenta noastra.
Spunem ca suntem fiinte, deci existam, ne hranim si traim, suntem suflete, deci simtim si
iubim, suntem oameni, poate cel mai important lucru, deoarece rationam, analizam si gandim...
Gandim... ne imaginam... cream si astfel gandurile cresc se dezvolta ne
imbogatescne ridica si se contopesc formand o ARHEOLOGIE A GANDURILOR .
Nichita Mariana Elvidan
Cls a XI-a B

Proiecte
scolare
3

Sa ne reamintim de proiectele derulate in anul scolar 2008-2009 la care au

participat colegii vostrii coordonati de cadrele didactice.
Proiecte locale, judetene si nationale rezultate
Domeniul educativ Educatie ecologica
Proiect - Program de educaie ecologic , de ecologizare a plajelor au
participat elevii clasei a XII a C coordonator prof. Girbota Cristina si
Muscina Liliana
Proiect educational la nivel judetean Parteneriat Interinstituional pe
Probleme de Protecia Mediului ce reuneste 12 scoli din judetul Constanta ,
partener ONG Mare Nostrum , cu urmatoarele activitati
Ziua Internaional a Mrii Negre - octombrie 2008
Ziua Mondial a Apei - martie 2009
Ziua Pmntului - aprilie 2009
Ziua Mondial a Mediului - mai 2009
Participanti elevi din clasa a IX a A si XI C coordonator prof. MuscinaLiliana,
Telteu Nicoleta, Maftei Monica, Poserba Monica.
Colegii vostri au obtinut in cadrul proiectului numeroase premii si diplome
Concurs judetean Let`s save the Earth together organizat de Consiliul
Judetean al Elevilor Constanta coordonati de prof Muscina Liliana ,
concurs la care liceul nostru a obtinut locul II la faza judeteana.
Echipa de elevi ce a realizat ,,Bannerul pentru Pamant ,, au fost compusa din :
Brutaru Veronica, Ramureanu Oana, Bakter Alexa, Constantin Irina, Ciubotaru
Andreea, Vaccea Ilma de la clasa a IX a. Coordonatori au fost prof. Muscina
Liliana, Maftei Monica, Poserba Monica. Mentionam ca la colectarea de materiale
pentru realizarea bannerului au contribuit elevi de la clasele a IX a , XII C si X B
Proiectul a avut succes la nivel judetean si nu numai . Astfel proiectul a
obtinut Premiul I la Concursul National de Proiecte pentru Consiliile elevilor ,,
Parteneriat in Educatie Prezent si Perspective ,, , ce a avut loc la Tulcea in
perioada 2-6 septembrie , liceul nostru fiind reprezentat de prof Moisa Elena .
Domeniul educativ educatie pentru cetatenie democratica Proiect judetean ,,Temperatura drepturilor omului in scoala noastra
proiect derulat in parteneriat cu 7 licee din Constanta si coordonat de
Colegiul Tehnic Tomis. - Premiul III. Meritul apartine unui grup de elevi de
la clasele a X A si coordonati de prof. Tarziu Marinica, Boruga Silvia .
Domeniul educativ educatie pentru securitate personala
Zilele prevenirii violentei in familie 24-29 nov. 2008 participare la
Concursul Judetean ,, Stop Violentei,,
Ziua Europeana de lupta impotriva traficului de persoane 16-18.11.2008
Proiecte coordonate de prof. Tarziu Marinica unde au fost obtinute urmatoarele
premii : premiul II la piese de teatru si desene.

 Concurs national Alege! Este dreptul tu! Locul I faza local . Meritul
apartine elevilor Bakter Alexa (IX A) si Catana Emil ( X B) coordonator
prof. Muscina Liliana.
Concurs National ,, Cu viata mea apar viata ,, in colaborare cu ISJ
Constanta si ISU Dobrogea
o locul I faza judeteana
o locul II faza interjudeteana
Echipa de elevi a fost compusa de : Biru Flavia, Popescu Ionut, Chirita Tudor si
Veis Serpil de la clasa a X a A, coordonator prof. Muscina Liliana , a participat in
perioada 5-10 septembrie 2009 la Eforie Sud, unde sa organizat Faza Nationala a
concursului, fiind insotiti de prof. Lemnaru Ancuta. Dupa proba teoretica si 2
probe practice de teren , colegii vostrii au obtinut locul V din 33 echipe
participante.
In martie mai 2009 elevii de la clasele X A,
X B , XI C coordonati de prof. Maftei
Monica si Muscina Liliana, au participat la
manifestarile organizate de Fundatia Baylor
Marea Neagra .
o Expozitie fotografica City Park si
Memorialul lumanarilor aprinse
dedicat victimelor virusului HIV
Domeniul educativ educatie pentru sanatate
Concurs judetean ,, Sanitarii priceputi ,, faza judeteana mentiune echipa
compusa de Amet Blent, Biru Flavia, Meica Ionela, Popescu Ionut, Tanase
Geanina, Ciobarcian Monica, coordonati de prof Maftei Monica
Domeniul educativ educatie pentru valori
Batalia liceeleor City Park echipa ce a starnit ropote de aplauze a
fost compusa din elevi de la claca IX A Neagu Simona, Andronache
Andreea, Caracostea Costi, Carapancea Mihai, Gherghina Ionut. Atmosfera
a fost incinsa de o voce deosebita a colegului vostru Florea Alexandru de la
clasa a XI A .
Si lista poate continua , dar am spicuit cateva din realizarile anului 2008
2009.
Felicitari elevilor si profesorilor coordonatori si fie ca si anul scolar 20092010 sa se obtina rezultate deosebite, iar participarea sa fie numeroasa. Invit pe
aceasta cale si alti elevi care doresc sa se alature colegilor pentru pariciparea la
proiectele derulate. Sunt actvitati extrascoalare care pun in evidenta creativitatea,
dorinta de nou, si de ce nu dorinta de a castiga si a fi mandru de performantele
obtinute, performante ce promoveaza imaginea liceului nostru atat pe plan judetean
cat si national.
5

In calitate de Director al Colegiului vostru va urez ,, La MULTI

ANI !,, Sarbatori fericite! . Fie ca Mosul sa vina pe la toti cei cuminti cu
multe daruri. Un an 2010 cu multe realizari!
Cu mult drag si respect, Prof. Liliana Muscina

Olimpiade scolare
In anul scolar 2008-2009, elevii Colegiului Tehnic
Vasile Parvan au obtinut rezultate deosebite la olimpiadele
scolare aria Tehnologii. La faza judeteana elevii au obtinut
primul loc la clasa a X-a, a XI-a si a XII-a, profil Resurse
naturale si protectia mediului, dupa cum urmeaza : Biru
Flavia (prof. indrumator Muscina Liliana si prof. Maftei
Monica), Bucur Lacramioara si Poenaru Georgiana( prof.
6

indrumator Girbota Cristina si prof. Maftei Monica). Locul II la clasa a X-a a fost obtinut de
Nichita Mariana si mentiune tot la clasa a X-a de elevul Popescu Ionut. La clasa a XI-a
specializarea Tehnician ecolog locul II a fost obtinut de eleva Axente Alexandra, locul III de
eleva Lungu Alina si mentiune eleva Ciohodaru Andreea.La clasa a XII-a specializarea
Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului, locurile II, III si mentiune au fost castigate de
Robu Cristina, Maria Camelia si Talpau Catalina(prof. indrumator Girbota Cristina).
Elevele sus mentionate au reprezentat colegiul nostru la faza nationala care a avut loc la
Urziceni pentru clasa a X-a profil Resurse naturale si protectia mediului si la Suceava pentru
specializarea Tehnician ecolog si controlul calitatii mediului.
Astfel Biru Flavia a obtinut mentiune, Poenaru Georgiana eleva a clasei a XII-a C
premiul II si eleva Bucur Lacramioara premiul I.
Premiul obtinut de eleva Bucur Lacramioara a fost singurul premiu I obtinut de lotul
national la Olimpiada nationala aria Tehnologii-Liceu Tehnologic.
Nr.elevi care au facut parte din lotul national - 42
Nr. elevi care au primit premii si mentiuni - 10
3 din cei 10 elevi premianti ai fazei nationale sunt elevi ai Colegiului Tehnic Vasile
Parvan.
Inca o data felicitari pentru rezultatele obtinute si succes in viitor!
Biru Flavia Pentru mine olimpiada a insemnat foarte mult, a fost un mod prin care am
realizat ca eu pot mult mai mult decat ceea ce am demonstrat la clasa. Chiar daca nu am luat unul
din primele trei locuri, eu ma simt mandra ca am avut sansa sa particip, si sa-mi demonstrez mie
ca efortul depus nu a fost in zadar.
Bucur Lacramioara Olimpiada la care am participat m-a marcat foarte mult. De obicei
trebuie sa faci compromisuri pentru a castiga ceva , dar in cazul meu nu a fost asa. Am muncit
mult, dar a meritat efortul. Am fost foarte bucuroasa cand am vazut ca am iesit prima.Totul am
facut din placere deoarece imi place foarte mult ceea ce fac.
Eleva Poenaru Georgiana este in prezent studenta la
Universitatea Ovidius, Facultatea de Stiinte ale naturii si Stiinte
Agricole, specializarea Ecologie si protectia mediului.
Prof.Girbota Cristina Nicoleta
Catedra de chimie industriala si protectia mediului

Activitati educative septembrie-noiembrie 2009

Organizarea activitilor educative colare i extracolare in
Colegiul Tehnic Vasile Parvan s-au derulat n funcie de nevoile
educative ale colectivelor de elevi i n concordan cu prioritile n educaie la
nivel local, judeean i naional.
Activitile educative s-au realizat conform programelor in vigoare, precum
si recomandrilor primite la nceputul si pe parcursul anului colar, din partea
factorilor abilitati, Inspectoratul Scolar Judetean Constanta si Ministerul
Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
Tematica abordata in cadrul activitatilor a fost de stricta actualitate,
punandu-se accent pe cunoasterea si utilizarea metodelor interactive care sa
puna in valoare initiativele elevilor, sa-i plaseze in situatii educationale proprii
varstei si preocuparilor lor, sa le dezvolte gandirea critica si spiritul civic.
Activitati derulate in perioada septembrie-decembrie 2009
26 septembrie 2009 Ziua Europeana a Limbilor activitate desfasurata
cu scopul evidentierii plurilingvismului si multiculturalismului european prof.Zeciu Anca, prof.Lemnaru Anca, Prof.Mototolea Silviu, Prof.Filip Andreea
Teme abordate Old English Literature, My Europe-Multilingual Diversity,
Les pays Francophones
Participanti: elevii claselor a XI-a B,a X-a A si a XII-a C
5 Octombrie Ziua Mondiala a Educatiei - activitate coordonata de
prof.Girbota Cristina Nicoleta -CPPE
Sub titulatura Quo Vadis, Educatia?! au avut loc o serie de activitati
dintre care mentionez :
Impactul crizei economice internationale asupra educatiei- material
informativ pregatit de prof. Zeciu Anca si prof.Drobnitchi Adina
Masa rotunda Omul poate deveni om doar prin educatie
responsabil prof. Manole Antoaneta si un grup de elevi ai clasei a XIaB
Comunicarea educationala-responsabil prof Girbota Cristina
Nicoleta
Atmosfera a fost animata de unii elevi care si-au
atribuit rolul de Profesor pentru o zi si de unele glume
care au marcat umorul in educatie.
Expozitia organizata de prof. Tarziu Marinica a fost
vizionata de elevii prezenti care au votat cele mai reusite
lucrari plastice.
Au participat 10 profesori , 30 de elevi ai claselor a
X-a A,B,a XI-a B, a XII-a B,C si o fosta absolventa a
Colegiului tehnic Vasile Parvan, Sarghi Irina actualmente
8

studenta in anul II la Facultatea de Farmacie din cadrul Universitatii Ovidius.

15 octombrie 2009 - Colegiul Tehnic Vasile Parvan reprezentat de
prof.Ionescu Florentina si 4 elevi coordonatori de proiect ai clasei a XI-a A
participa la proiectul Club Antidrog incheiat la nivelul Inspectoratului Scolar
Judetean Constanta in colaborare cu Agentia Nationala Antidrog-Centrul de
prevenire, evaluare si consiliere Antidrog Constanta, Casa Corpului Didactic si
Palatul Copiilor avand ca obiectiv general prevenirea consumului de tutun,
alcool, droguri ilicite.
20 octombrie 2009 - Ziua
Mondiala a Alimentului- profesor
coordonator Poserba Monica, invitat
special asistent Laura Mihalache.
Biroul
de
programe
de
promovare a sanatatii si educatie
pentru sanatate din DSPJ Constanta
a organizat in parteneriat cu scoala
noastra activitati prin care s-a urmarit
constientizarea de catre elevi a unui
stil de viata sanatos.
Participanti elevii claselor a X-a
A,B,C, a IX-a B,C si a XI-a B
28 octombrie 2009 - A avut
loc faza pe scoala a Cupei liceelor
la
skanderberg
,
competitie
organizata de Asociatia judeteana
Sportul pentru toti in colaborare cu
Directia
pentru
Sport
si
Inspectoratul scolar al judetului
Constanta-responsabil
prof.Stefanoiu Virginia.
Locul I a fost ocupat de elevul
Frunza Petru clasa a IX-a B.
Felicitari!
31
octombrie
2009participarea la proiectul nationalVapoare pe Marea Neagra initiat
de Scoala Ferdinand Constanta in
colaborare cu Universitatea Maritima Constanta. Elevii nostri au participat la
sectiunile pictura si machete de vapoare. Coordonatorii acestei activitati au fost
prof.Tarziu Marinica, prof.Poserba Monica Simona si prof. Girbota Cristina
Nicoleta
Participanti-elevii clasei a XI-a A .
9

Eleva Cuibari Lavinia clasa a XI-a A a obtinut locul II la sectiunea pictura .

Felicitari si mult succes in continuare!
Multumesc elevilor de la clasa a XI-a A si elevei Brutaru Veronica clasa a
X-a A pentru implicarea si efortul depus in realizarea machetei Delfinul!
31 octombrie 2009-Ziua Internationala a Marii Negre
In cadrul parteneriatului interinstitutional pe probleme de protectia mediului
Impreuna pentru un mediu curat, coordonator prof.Muscina Liliana Colegiul
Tehnic Vasile Parvan , s-au reunit 12 scoli partenere din judetul Constanta, 20
profesori si 50 de elevi.
Invitatul special al acestei activitati a fost dna Rusnac Adriana din partea
Agentiei de protectie a mediului. Scoala noastra a fost reprezentata de 3 elevi de
la clasa a X-a A si un elev de la clasa a IX-a B coordonati de prof.Moisa Elena si
prof.Girbota Cristina. De asemenea dna prof.Stefan Camelia si dna prof. Telteu
Nicoleta au participat cu materiale informative de actualitate. Aritmograful marin
pentru concursul final a fost pregatit de prof.Poserba Monica Simona.
2 noiembrie 2009 - incheierea unui Parteneriat intre Colegiul Agricol Poarta
Alba si Colegiul Tehnic Vasile Parvan in vederea cooperarii interinstitutionale pe
urmatoarele directii:
Cultivarea respectului fata de valorile traditionale ale etniilor care exista in
Dobrogea
Impartasirea experientelor legate de convietuirea etniilor in comunitatile din
judetul Constanta
Transmiterea obiceiurilor si traditiilor dobrogene prin muzica si dans
10 noiembrie2009 - Casa de Cultura Constanta - Participarea la lansarea
programului national de tabere si excursii tematice Fa-ti prieteni reali, nu doar
prieteni virtuali! , program care se desfasoara sub patronajul EURAD (Europe
Against Drugs) - Organizatie Internationala cu statut participativ in cadrul
Consiliului Europei.
13 noiembrie 2009 - Balul Bobocilor organizat de SC.Euromedia
Events.SRL si reprezentanti ai elevilor de la clasele a XII-a A,B,C. Activitatea a
facut parte din cadrul proiectului Toamna bobocilor ce contine pe langa balul
organizat si alte proiecte cu caracter extracurricular, dar si educativ ce se vor
desfasura in anul scolar 2009-2010. La activitate au participat profesori, dirigintii
claselor a IX-a si conducerea Colegiului Tehnic Vasile Parvan.
19 noiembrie 2009 - Ziua nationala fara fumat - Nu-ti transforma viata in
scrum! organizatori prof. Girbota Cristina Nicoleta, prof. Manole Antoaneta.
Expozitie cu materiale informative si desene sugestive pentru prevenirea si
combaterea fumatului
Pro si Contra- masa rotunda organizata de elevii clasei a XI-a B
Interpretarea posterului realizat de eleva Brutaru Veronica clasa a X-a A Nuti fuma viata!
10

 Concurs - Cea mai convingatoare scrisoare adresata unui prieten fumator

24 noiembrie 2009- a avut loc activitatea Stop Violentei! - coordonator prof.Tarziu
Marinica, avand ca scop cultivarea valorilor morale si a bunelor maniere in randul elevilor. La
activitate au participat 30 de elevi si 5 profesori precum si un reprezentant al Politiei Constanta
care a purtat un dialog cu cei prezenti.

Loveste cu mintea! De aceea mergi la scoala! material realizat de Bakter

Alexa , clasa a X-a A
Piesa de teatru Luptati pentru unirea familiilor voastre! elevii claselor
a X-a B, a X-a D, a XI-a A
Prezentari de eseuri Meica Ionela a XI-a A, Popescu Dorian a X-a A Nichita
Mariana a XI-a B
Expozitie de desene cu tema STOP VIOLENA!
Activitatile educative vor continua conform graficului cu scopul de a implica
direct atat elevii si profesorii Colegiului Tehnic Vasile Parvan, cat si parintii si
autoritatile locale in viata scolii.
Revista liceului va fi lansata in perioada 4-19 decembrie 2009 avand ca
scop principal promovarea elevilor, a experientelor, impresiilor, gandurilor
acestora profesor coordonator si redactor Manole Antoaneta, si elevele : Biru
Flavia , Nichita Mariana XI B.
Pe data de 10 decembrie va avea loc Serbarea de Craciun, coordonata de
profesor Manole Antoaneta , avand in program : prezentare powerpoint,
sceneta de Craciun, monolog, recitare poezie, si colinde sub indrumarea
doamnei profesor Tarziu Marinica.
In perioada 7- 11 decembrie se va desfasura un program educativ facand
parte din Festivalul Sanselor Tale, cu implicarea elevilor claselor terminale si a
profesorilor Manole Antoaneta, Tarziu Marinica, Drobnitchi Adina, Girbota
Cristina.
Si pentru ca sarbatorile de iarna se apropie inchei acest articol cu traditionala
urare Sarbatori fericite!
Girbota Cristina Nicoleta
Coordonator proiecte si programe educative

11

Componenta Consiliului Elevilor

Colegiul Tehnic Vasile Parvan
Pandichi George
Mitache Roxana
Chirea Bianca
Perit Anca
Zburlea Ana Maria
Cretu Alexandru
Brutaru Veronica
Bakter Alexa
Mengheri Ayla
Botezatu Nicoleta
Mistreanu Elena
Chirea Mihaela
Gherghisan Ionela
Caliva Mihaela
Meica Ionela
Curca Cristina
Breazu Cristina
Biru Flavia
Rusu Ramona
Campeanu Maria
Nastase Adelina
Costicu Alexandru
Bucur Lacramioara
Burgui Elena
Vranceanu Monica
Lungu Alina
Vasilica Ciprian
Dobre Florentina

IX A
IX B
IX C
XA
XB
XC
XD
XI A
XI B
XI C
XII A
XII B
XII C
XIII E
Comitetul elevilor
Colegiul Tehnic Vasile Parvan

Nume si prenume
Brutaru Veronica
Mistreanu Elena
Biru Flavia

Functia ocupata
Presedinde Consiliul elevilor
Vice-presedinde Consiliul elevilor
Secretar Consiliul elevilor

12

Crciunul
Crciunul este marea zi a naterii Domnului nostru Isus
Hristos, fiind srbtorita de toi cretinii pe data de 25
decembrie a fiecrui an. Acum mai bine de dou mii de ani,
Fecioara Maria, prin puterea Duhului Sfnt, a nscut n
Bethleemul Iudeii pe Pruncul Isus, ntr-o iesle srac. Atunci,
cei trei magi de la Rsrit au vzut o stea luminoas pe cer i,
strbtnd cale lung pentru a o urma, au ajuns la Bethleem,
aducndu-i Mntuitorului, n dar, aur, smirn i tmie.
Srbtoarea Crciunului a reprezentat dintotdeauna un
prilej de bucurie pentru cretini, i mai ales pentru copii, care ateapt cu
nerbdare, an de an, zilele n care merg s colinde, mpodobesc bradul, se duc la
biseric i, n fine, dup un post lung care ncepe la mijlocul lunii noiembrie, se bucur
de Naterea Domnului, la o mas mbelugata de familie, n mijlocul celor dragi.
Crciunul a fost stabilit ca srbtoare oficial n anul 325 de primul imparat
roman cretin, Constantin cel Mare, fixndu-se atunci ziua de 25 decembrie. In anul
354, Liberius, episcopul Romei, a reconfirmat oficial aceeai data pentru srbtoarea
Naterii Domnului.

Dar de ce abia n secolul IV a fost reglementat srbtorirea

acestui mare eveniment? Oare primii cretini nu tiau cnd s-a nscut Mntuitorul?
Trebuie s spunem c, la romani, sfritul lunii decembrie coincidea cu serbrile date
n cinstea zeului Saturn, numite Saturnalii. Acestea reprezentau o form de venerare
a soarelui, a luminii ce biruia ntunericul - obicei adus din Orient, mai precis din Siria.
Unii episcopi au propus ca Naterea Domnului s se
srbtoreasca tot n aceeai perioad (17 - 24 decembrie),
ns obiceiul nu s-a generalizat pn n veacul al IV-lea al erei
cretine, netiindu-se cu siguran care ar trebui s fie data
corect. Uneori, Crciunul era srbtorit n septembrie, alteori
n martie. Chiar dup fixarea datei de 25 decembrie, a mai
trecut nc destul de mult vreme pn ce aceasta s fie adoptat de toi cretinii.

Srbatoarea Naterii Domnului a fost stabilit de ctre biserica cretin, ca

srbtoare aparte, la 25 Decembrie.
Adus din Orient de armat, religia lui Mithra (zeul soarelui), un cult iranic cu
rdcini vedice, invadeaz ntr-un timp relativ scurt toat lumea roman, ajungnd
s-i fac cel mai mare numr de adereni, astfel nct srbtoarea n cinstea

13

acestui zeu, ca zi de natere, este definitiv fixat n calendarul roman (ctre

sfritul secolului III) la 25 Decembrie. Tot la aceast dat, lumea cea veche serba
i creterea luminii care biruie puterile ntunericului.

Colindele

ncepnd cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul nopii i pn la

revrsatul zorilor uliele satelor rsunau de glasul micilor colindtori. n orae ntlnim
colindtori odat cu lsarea serii i pn n miez de noapte. Cu traista dupa gt, cu
bta n mn i cciula pe urechi, colindatorii merg din cas-n cas i strig la
ferestrele luminate:
"Buna dimineaa la Mos Ajun,
Ne dai ori nu ne dai",
i dac cei din cas ntrzie a le deschide ua spre a le mpri colindeii ncep s
cnte mai departe:
"Am venit i noi odat
La un an cu sntate,
i la anul s venim
Sntoi i v gsim.
Ne dai, ne dai,
Ori nu ne dai"
Cu acest prilej gazda le mparte colindete: covrigi, nuci, mere, colacei de fin
framntai i copi chiar n acea noapte a Mo Ajunului.
n ajunul Crciunului, ca i n ajunul Anului Nou n toate provinciile romneti
copiii formeaz grupuri i pornesc pe la casele gospodarilor cntnd cntece ce au
refrenuri ca: "Florile dalbe", "Lerui ler", "Ziurel de ziu".
Sub numele de colind i colindat trebuie s nelegem vechiul obicei pe care
l ntlnim n srbtorile sus menionate cnd copiii, ca i flcii satelor, merg din
cas n cas, cntnd cntece pentru a ura sntate i fericire gazdelor ce-i ascult,
de la care primesc daruri (colindete) n bani sau n natur: nuci, covrigi, mere, colaci,
etc.
Una din legendele cunoscute spune c, fr acordul soului, Crciuneasa
primete n gazd pe Fecioara Maria, oferindu-i adpost n grajd. Aflnd acest lucru
Crciun i taie minile, iar Maica Domnului i le lipete la loc. Minunea l
convertete pe Crciun la cretinism. De bucurie c nevasta sa a scpat de
pedeapsa lui necugetat, Crciun aprinde un rug din cioate de brad n
curtea lui i joac hora cu toate slugile lui. Dup joc mparte sfintei familii
daruri pstoresti: lapte, ca, urd, smntn. De aici transfigurarea lui
Mo Crciun ntr-un sfnt, care aduce de ziua naterii lui Isus daruri copiilor, obicei
care se suprapune cu amintirea darurilor pe care, dup legenda evanghelic, le
aduceau regii-magi n staul noului Mesia.
Pomul de Crciun
n unele pri ale Rusiei se obinuia ca ajunul Crcinului s fie serbat n
mijlocul unei pduri de brazi, unde - cel mai frumos dintre ei - era mpodobit.

14

Ornamentarea se fcea cu lumnri aprinse i era ncrcat cu daruri: fructe, flori,

panerae sau cutii cu bomboane, jucrii, dantele, etc.
La noi gsim acest obicei al mpodobirii unui pom sau a unei ramuri verzi numai
la nunt (bradul de nunt) sau la moartea unui flcu sau a unei fete mari.
Ca datin de Crciun, se pare c pn la sfritul secolului XIX se ntlnea
numai n casele nemilor ce locuiau n orae. Dup primul razboi mondial ns acest
obicei s-a rspndit pe tot teritoriul rii. n zilele noastre este cel mai ndrgit
obicei practicat la ora la fel ca i la sat.
Spiriduii
n Scandinavia timpurilor pgne, oamenii credeau c
spiriduii casei le pzeau casele mpotriva rului. Dei
aceti spiridui erau n general binevoitori, se spune c
puteau deveni repede rutacioi cnd nu erau tratai cum
se cuvine. De-a lungul secolelor au fost fie iubii fie
detestai.
Unii oameni credeau chiar c erau spirite rele i canibali. Cnd Crciunul a devenit
din nou popular, ca sezon al srbtorilor, n mijlocul anilor 1800, scriitorii scandinavi
ca Thile, Toplius, Rydberg au schiat adevratul rol al spiriduilor n viaa modern:
magicieni ce sunt scitori ntr-un fel, ns sunt adevraii prieteni i ajutor pentru
Mo Crciun. Ei sunt spiriduii Crciunului.
La un moment dat se credea c spiriduii triesc n satul lui Mo Crciun de la
Polul Nord. ns, n 1925 s-a descoperit c nu exist reni la Polul Nord ns sunt o
mulime n Laponia, Finlanda. Nimeni nu a reuit s vad cu adevrat satul lor pentru
c pasajul ctre el este un secret cunoscut numai de Mo Crciun i spiridui.
Renii
Cu mult timp n urm, Mo Crciun i spiriduii si au descoperit formula magic
a Prafului Magic al Renilor, care-i face s zboare. Acest praf este pulverizat pe
fiecare ren cu puin timp nainte de plecarea lor din seara de Crciun i le confer
suficient magie pentru a putea zbura n jurul lumii. Pot zbura foarte repede: la o
vitez aproape egal cu a luminii de Crciun.
Rudolph este cel mai celebru ren. Este conductorul celorlali 8, ale cror nume
sunt Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer i Vixen.

15

DE LA SFNTUL APOSTOL ANDREI LA SFNTUL IERARH NICOLAE

Nu exist ceva mai aproape de inima noastr de romni i de cretini n
acelai timp, dect a vorbi de moii i strmoii notri, de Prinii care ne-au nscut
prin Evanghelie.
Prezena cretinismului pe teritoriul rii noastre a fost posibil
datorit celui nti chemat la apostolat i primul trimis n glia noastr strbun:
Sfntul Apostol Andrei a urmat Mntuitorului, nsoindu-l pe drumurile rii
Sfinte, adpndu-se din izvorul nesecat al dumnezeietilor descoperiri pe care le
aducea Mntuitorul. A fost martor faptelor minunate svrite de Domnul, s-a
mprtit din cuvntul dumnezeiesc, dttor de via, al credinei celei noi
ntemeiat de Hristos i, mai presus de toate, a vzut Patimile Domnului, a plns
moartea Lui pentru noi i s-a ntrit n credin, n ziua nvierii.
Dup mrturia unor preoi locali, btrnii vorbesc i astzi de trecerea lui
Andrei cu toiagul n mn prin Dobrogea. Tradiia dobrogean pomenete n
special de dou toponimii: petera i priaul Sfntului Andrei. De fapt, se
vorbete de dou peteri: prima, mai mic, n care va fi slluit Apostolul, a doua,
mai mare, ce s-a fcut mai trziu, dup ce s-au nmulit cretinii. Astzi, petera se
gsete n acelai loc (vechiul sat Guzun, azi comuna Ioan Corvin, la aprox. 4 km
de oseaua turistic Constana-Ostrov). Folclorul dobrogean vorbete de ea ntr-o
creaie intitulat Petera Sfntului Andrei, n versuri ale cror origine se pierd n
negura timpului: Colo pe grindei / Crng de alunei / Val de arrei / Sfnt
mnstire / Loc de tinuire / i tmduire
Colindele dobrogene pomenesc, de asemenea, de Sfntul Andrei. Spre
exemplu: Ne dai ori nu ne dai? / C mergem la alt cas / Unde Snt Andrei ne
ias / i ne face tolba groas.
Folclorul dobrogean (i nu numai) este presrat cu multe elemente interesante
care amintesc de Apostolul Andrei, ca ramurile de mr, viin sau cire, puse ntr-un
vas cu ap, inute pn la Anul Nou, considerate aductoare de noroc, obiceiul
punerii grului la ncolit etc.
Astfel, o legend spune c Sfntul Andrei se lupta cu vnturile reci care
aduceau zpada, cu fiarele slbatice i n special cu lupii, strbtnd cu greu
pdurile i hiurile ce se ntindeau atunci pe o bun parte din ara noastr i erau
culcuurile unor astfel de fiare. Tradiia spune c ajungnd pn n prile
Dobrogei de azi, lumea era foarte tulburat de haitele de lupi ce miunau n
tufiurile de lng Dunre i Brganul nostru. i Apostolul avnd darul
vindecrilor i mai ales al minunilor, a vindecat rnile multora i prin rugciuni
lega gura lupilor, aprnd pe oameni i vitele lor i toi l aveau de sfnt i de mare
ocrotitor.

16

Un alt aprtor al credinei i tritor al adevrului a fost i Sfntul Ierarh

Nicolae. Acesta s-a nscut n localitatea Patara din Asia Mic, n a doua jumtate a
secolului al III-lea.
n colindele romneti se cnt, n plin iarn, despre florile dalbe, flori de
mr. Dac ne ntrebm de ce de mr, trebuie s tim c btrnii notri cunoteau
faptul c acea nuia a Sfntului Nicolae trebuie s fie una de mr, iar dac aceasta,
pus n ap, va nflori pn la Naterea Domnului, nseamn c sfntul a mijlocit
pentru iertarea celui cruia i-a dat crengua flori albe.
Sfntul Nicolae a avut msura lucrurilor att de bun, nct a tiut c dup
mustrare se cere mngiere i c ncercrile vieii pot fi pentru unii prea
apstoare. A druit mult sracilor, a linitit pe ntristai, a vindecat cu putere de la
Dumnezeu pe bolnavi, artnd lumii slava Tatlui ceresc. A rmas n seama
ierarhului Nicolae o poveste adevrat, dureroas i mictoare.
ntr-o zi, a aflat Sfntul Nicolae despre un tat din cetatea Mira care, de
durere c nu are zestre suficient s-i mrite cu cinste fiicele, plnuia s le trimit
de acas, pentru a-i ctiga existena prin metode imorale. Micat de durerea
tatlui i ngrijorat de soarta fetelor, Sfntul Nicolae a poruncit slugilor sale sa ia
cteva pungi cu galbeni i s le strecoare n casa familiei aceleia.
n tradiiile romneti, Mo Nicolae are atribuii strine de statutul su
ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zpad care cade la nceputul iernii,
pzete soarele care ncearc s se strecoare pe lng el spre trmurile de
miaznoapte pentru a lsa lumea fr lumin i cldur, ajut vduvele, orfanii i
fetele srace la mritat, este stpnul apelor i salveaz de la nec corbierii i
apr soldaii pe timp de rzboi.
Prof. Trziu Marinica

17

UNIFORMA SCOLARA
La inceputul fiecarui an scolar apare in discutie controversata uniforma scolara care este
intens dezbatuta de catre conducerea scolilor, cat si de parinti si elevi. Pentru ca si noi ne
intrebam daca uniforma scolara este cea mai buna alegere pentru elevii din scolile noastre am
adunat cateva pareri pro si contra care sunt menite sa ne faca sa intelegem mai bine conceptul de
uniforma.
PRO
Unii cercetatori spun ca prin adoptarea uniformei scolare se poate
promova siguranta scolara, se imbunatateste disciplina si se consolideaza
mediul de invatare. Elevii care poarta uniforma au tendinta sa ia scoala mai
in serios si sa adopte o anumita conduita impusa de aceasta. In plus
uniforma reprezinta un privilegiu pentru ca mareste sentimentul de
apartenenta la un grup. Prin introducerea uniformelor scolare toti elevii vor
deveni egali, cel putin din punctul de vedere al vestimentatiei, lucru care va
duce la o mai buna intelegere si colaborare intre elevi si la situatii
detensionate.
Majoritatea parintilor sunt de parere ca elevii care poarta uniforma
sunt mult mai frumosi si decenti. Din punctul lor de vedere uniforma ii
scuteste de multe "probleme", iar pretul scazut al acestora este un motiv
destul de intemeiat. Scolile sustin ca uniformele sunt mai ieftine decat
majotitatea hainelor, in special cele de firma. Faptul ca sunt foarte rezistente
si ca au fost facute sa fie purtate si spalate foarte des i-a facut pe parinti sa
se gandeasca de doua ori inainte sa renunte la aceasta alternativa. Atat
parintii cat si conducerea scolilor, chiar si unii dintre elevi sunt de parere ca
ar trebui sa fie facuta o uniforma diferita pentru fiecare institutie de
invatamant, in felul asta se face o diferentiere de apartenenta si nu creeaza
impresia de "turma".
CONTRA
Unul dintre cele mai mari argumente contra ar fi ca uniforma scolara
ingradeste individualitatea si libertate de exprimare. Gurile rele spun ca
uniforma inhiba creativitatea si ii obliga pe elevi sa se conformeze regulilor.
Profesorii sunt de parere ca exista destule activitati curriculare care sa ii
atraga pe elevi mai mult decat cu ce vin imbracati la scoala.
18

O mare temere a profesorilor si parintilor este ca uniforma poate

creeza probleme disciplinare. Multi dintre elevii nostri sunt mai
nonconformisti si faptul ca sunt obligati sa poarte uniforma ar putea sa
accentueze acest spirit. Acestia vor incepe sa isi modifice uniforma facand-o
mai scurta, mai stramta, ca sa o aduca mai mult in trend. Acest fapt va fi
aspru comentat de profesori si de parinti facand din asta o mica rebeliune.
Acestea au fost argumentele noastre pro si contra, alegerea ramane a voastra. Unu lucru
este cert insa: uniforma poate sa te scape de eterna intrebare "Eu cu ce ma imbrac astazi la
scoala?".
CRAVATA ?
Originile cuvntului cravata se spune ca deriva din limba
croata de la mercenarii croati ajunsi n Franta spre anul 1635,
care se
distingeau datorita fularului pe care-l purtau n jurul gtului.
Mai
exista si alte atestari anterioare razboiului de Treizeci de ani
si
chiar din anul 1590, cnd un autor italian desena sub termenul
de
cravata o esharfa purtata de legionari, printre altele, pentru a se proteja de frig.
Introducerea cravatei de fapt a aparut n timpul razboiului de Treizeci de Ani, cnd
ofiterii francezi s-au molipsit rapid de fularele croate, mai practice la tara si de asemenea
elegante, atunci cnd cravata era ornamentata de dantele sau de ciucuri.
Primele cravate din secolul XVIII au fost deseori alcatuite din tesaturi fine, matase sau
bumbac, numite batiste sau mousseline, deseori bordate cu dantele la extremitati, uneori n
ntregime din dantela pentru cele mai luxoase ocazii. Aceasta esharfa se nfasura n jurul gtului,
odata sau de doua ori, apoi se nnoda n fata lasnd sa atrne ciucurii sau dantelele, ornamente
care atrageau o mai mare atentie. Sub Ludovic al XIV-lea aceasta esharfa era compusa din
panglici multicolore care se nnodau.
n 1692 a aparut o noua forma de cravata, cu ocazia bataliei de la Steinkerque (Belgia)
ntre Belgia si Olanda, mpotriva trupelor lui Guillaume III d'Orange contra armatei condusa de
maresalului de Luxemburg. Voltaire, n cartea intitulata Le sicle de Louis XIV, scria: Barbatii
purtau atunci cravate din dantela, pentru care si acordau destul timp si grija ca sa fie perfecte.
Printii, se mbracau destul de grabiti pentru lupta, punndu-si cravatele cu neglijenta n jurul
gtului, iar femeile purtau ornamente cu aceleasi ornamente ca ale barbatilor, numindu-le
"steinkerques".
Principiul "steinkerque" consta din mai multe fsii, care se adunau ntr-un nod simplu,
apoi una din fsii se trecea n butoniera de la vesta - de obicei a sasea butoniera - aceasta
depinznd de numarul butonierelor vestei. Folosirea steinkerque s-a extins pna la sfrsitul
domniei lui Ludovic XIV, aparnd apoi sistemulstock, format de dreptunghiuri din musseline
alb care se nfasurau strns n jurul gtului, lasnd sa atrne o portiune pe piept, care cu o agrafa
se prindea de camase. Moda Stock, nu avea franjuri - si nu cadea pe camase mai jos de piept,
impunndu-se n acelasi timp cu "jabot"-ul, care era mpodobit cu dantelarie. Stock-ul avea un
defect major si anume faptul ca era asa de strns n jurul gtului, nct incomoda miscarea
capului cu usurinta, precum si respiratia. Pe de alta parte, stock obliga persoana sa tina capul sus
si drept, motiv pentru care a fost adoptat de majoritatea armatelor europene, dar de culoare
neagra.
n mijlocul secolului XVIII, odata ce peruca cu par lung a fost nlocuita de cadogan
(conf. numelui generalului englez CADOGAN) n lb .franceza catogan, ce consista ntr-un nod
19

la ceafa n jurul parului. Englezii au inventat solitarul o panglica de culoare neagra care era
trecuta sub jabou, dupa ce nconjura gtul pe dedesubtul stock-ului, cu scopul de a mentine parul
la ceafa. Cravata cea mai cunoscuta n secolul XVII, considerata ornament indispensabil al
"smecherilor", "destrabalatilor", adusa la moda de ducele De Fronsac si printul De Ligne, cravata
purtata de Valmont n filmul Liaisons dangereuses al lui Stefan Frears.
n secolul XIX, sub Revolutia franceza, cravata a facut obiectul unor judecati
contradictorii. Pe de o parte, unii ca Jean-Paul Marat, om politic francez, considera cravata ca
simbol al aristocratiei, la fel ca si pantalonii si ciorapii de matase, asa cum purta Robespierre si
Danton, ntotdeauna impecabil mbracati. Dupa 28 Iulie 1794, ziua revolutionarilor care a condus
la caderea lui Robespierre, se raspndeste moda chou (forma de varza), zisa de asemenea
cravate la Garat dupa numele celebrului comedian al epocii. Cravatele n acest gen erau
imense, foarte voluminoase, multicolore si n dungi, nnodate sub barbie
Englezii n schimb, au urmat panta inversa, cravata ramnnd alba. George Brummel,
considerat "dandy" englez (1778-1840), supranumit si "Regele modei", a inventat cravata de
culoare alba, scrobita cu amidon, lansnd n moda nodul complicat, dar niciodata extravagant,
necesitnd o adresa si un calm infinit. Totusi, cnd a murit n 1840, o controversa a declansat
revolta ntre partizanii cravatei albe si a celor cu cravata neagra. Aceasta din urma, cravata
neagra, s-a impus, iar Alfred d'Orsay a lansat moda cu cravata neagra n Franta. A fost
considerata "vrsta de aur a cravatei". S-au publicat manuale asupra artei cravatei si H.Balzac nu
a dispretuit deloc genul, dimpotriva. S-au repertoriat mai mult de 100 de tipuri de noduri de
cravate, calculate fiind nsa numai cele vndute. Odata cu aparitia cravatei au aparut si
accesorile, gen "ace de cravata", unele alcatuite din metale pretioase, incrustate cu pietre
pretioase, monograme, care se purtau (si se poarta, revenind la moda), implantate n nodul
cravatei, altele sub forma de "clama", din diferite materiale, pretioase sau nu, cu diverse
incrustatii, care se aplica la mijlocul cravatei clasice, de tip modern.
n secolul precedent si actual, dupa aparitia portului cravatei n mod obligatoriu n unele
departamente de stat sau particulare, dat fiind dificultatile nodului si a diferitor accesorii, a aparut
cravata tip Rgate adevaratul stramos al cravatei actuale, aparuta de altfel n acelasi moment
cu nodul tip papillon (fluture) modern si astazi, n special la ocazii de gala, ceremonii, cu
costum-jacheta tip frac (haina neagra de ceremonii, partea din fata scurta pna la talie, iar spatele
despartit n doua, cu prelungire pna la nivelul genunchilor). LANGDORF, fabricant de cravatepapillon din New York, a avut ideea n 1924 ca tipul papillon materialul, sa fie taiat n
diagonala pentru a simplifica nnodarea, de altfel o inventie care a dat cravatei aspectul actual.
Cravata obisnuita din zilele noastre, va fi considerata n 1980 dupa unii, respectiv Statele
Unite, ca un exemplu anacronic, simbol al conformismului traditiilor n birouri si n mijlocul
oamenilor de afaceri, constituind un simbol de profesionalism "afectat", "snob", motiv pentru
care n Statele Unite s'a autorizat ca aceste cadre sa nu mai poarte cravata n ziua de Vineri,
ajunul week-end-ului - FRIDAY WEAR.
Biru Flavia
Clasa a XI-a B

20

Orasul meu
Situat in S-E Romaniei, in regiunea numita Dobrogea, orasul Constanta are
o suprafata in jur de 12 500 ha si o populatie de 350.000 locuitori.
Dupa retragerea romanilor,
orasul va fi slabit de invaziile
barbarilor, dar se va reface de
fiecare data. Toponimicul Tomis va
fi
inlocuit treptat cu un nume nou,
Constantiana, legat probabil de o
perioada de relativa stabilitate din
timpul domniei lui Constantin cel
Mare
(306-337). Acest nume se va impune
si va
fi folosit si in hartile maritime
bizantine din sec. X-XI.
Din sec. XIV orasul intra sub dominatia otomana pana la obtinerea
independentei in 1877, cand Dobrogea se va alipi Romaniei. De atunci, orasul
Constanta si-a redobandit treptat prosperitatea, devenind cel mai mare port al tarii.
Constanta a fost fondat n urma colonizarii
grecesti a Pontului Euxin de catre colonisti greci
din Milet n secolele VII-V . Ch, sub numele de
Tomis. Acestia au gasit pe aceste locuri o
asezare getica, noul oras ajungnd la nivelul
unui "polis" de abia n secolul IV-III . Ch. Port
folosit de greci pentru comertul cu locuitorii
acestor regiuni (daci, sciti si celti), Tomis
nfloreste urbanistic din secolul III . Ch.
ncepnd cu secolul I . Ch., Tomisul intra n
vizorul romanilor, care devin stapnii acestor
meleaguri din sec I d. Ch. n acest timp, mai
precis ntre anii 8-17 d.Hr si-a gasit exilul
poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso)
care si-a petrecut ultimii opt ani din viata. In
sec. II d.Hr., in timpul dinastiei Antoninilor si
Severilor, orasul a cunoscut o perioada de
maxima inflorire, iar in 138 era cel mai mare oras de pe coasta de vest a Pontului
Euxin. El facea parte din Comunitatea celor cinci orase (Tomis, Callatis, Histria,
Dionysopolis si Odessos), centrele comerciale maritime cele mai dezvoltate.
Orasul rezista vremurilor tulburi din secolele III-IV d.Hr., secole presarate
de numeroase invazii barbare, si devine resedinta provinciei Scythia Minor.
Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios crestin,
crestinism cu origine apostolica datorat sfntului apostol Andrei. n aceasta
perioada, confruntata cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii,
21

pecenegii, cumanii, tatarii si turcii), portul Tomis este numit n izvoarele bizantine
si italiene Constantia, denumire data de Constantin cel Mare (274-337) n onoarea
surorii sale Constantia. Din sec. XV pna la sfrsitul sec. XIX, Constanta intra n
componenta imperiului otoman, dupa ce n secolele X-XIII a fost un important
port, mai ales sub influenta genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez.
n urma Razboiului de independenta
din 1877-1878, la Congresul de la
Berlin, provincia dintre Dunare si
Marea Neagra a revenit Romniei.
Prin aceasta a nceput dezvoltarea
urbanistica a Constantei si a Dobrogei
n general. Totodata au fost luate
masuri de romnizare a provinciei,
locuita la acea vreme n majoritate de
turci si de tatari. Dupa construirea
Podului de la Cernavoda ntre 18901895, de catre Anghel Saligny, s-au
pus bazele Serviciul Maritm Romn
si s-au deschis linii maritime catre Istanbul. Portul se dezvolta ntre 1895-1909,
Serviciul Maritim Romn avnd linii catre Constantinopol, Pireu, sau chiar
Rotterdam. Dupa perioada nefasta a Primului Razboi Mondial, Constanta prin
portul sau devine cea mai mare concentrare de forta de munca, 70% din traficul
maritim tranzitnd portul.
n 1910 populatia era de 12.725, din care doar jumatate erau romni, n oras
traind n continuare importante comunitati de turci, armeni, evrei, bulgari si greci.
La ultimul recensamnt, n Constanta locuiau peste 300.000 de persoane,
majoritatea fiind romni. Minoritati importante sunt turcii, tatarii, armnii, armenii
si grecii.
Cretu Alexandru
Clasa a IX-a C
Drepturile copilului n Romnia

De unde provine ideea de drepturi ale copiilor?

Interesul pentru drepturile copilului a aprut n a doua jumtate a secolului al XIX-lea,
cnd a luat natere prima micare preocupat de aspecte referitoare la DEZVOLTAREA
22

copilului, care pleda pentru PROTECIA copilului mpotriva neglijrii, exploatrii i a violenei.
n Europa, aceast perioad s-a caracterizat prin deschiderea unui numr considerabil de instituii
publice de ocrotire, coli i instituii separate pentru copii delincveni, precum i de tribunale
pentru minori.
Dup Primul Rzboi Mondial, ideea drepturilor copilului a captat pentru prima dat
atenia lumii. n 1924, Liga Naiunilor a adoptat Declaraia de la Geneva. n 1959, Organizaia
Naiunilor Unite a adoptat Declaraia drepturilor copilului.
Spre sfritul anilor 60, s-a pus accentul pe ideea drepturilor de PARTICIPARE ale copilului.
Mai muli lideri de opinie au susinut c i copiii au competenele necesare pentru a lua decizii n
privina problemelor importante din viaa lor i c ar trebui lsai s participe la luarea acestor
decizii.
Pe 20 noiembrie 1989, s-a adoptat Convenia ONU cu privire la drepturile copilului.
Aceasta a intrat n vigoare n septembrie 1991 i a fost ratificat de majoritatea rilor din lume,
cu excepia Statelor Unite ale Americii i a Somaliei. Romnia a ratificat Convenia pe 28
septembrie 1990 prin Legea nr.18/1990 i s-a inspirat din aceasta atunci cnd a elaborat Legea nr.
272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului.
Care sunt drepturile copilului i cum se reflect n legea 272/2004?
Copiii trebuie s beneficieze de drepturile generale ale omului, la care suntem toi
ndreptii nc din momentul naterii. Drepturile omului nseamn s i tratezi pe ceilali aa
cum i-ar plcea ie s fii tratat, i anume cu demnitate, respect, egalitate i dreptate, i se aplic
fr deosebire de cetenie, naionalitate, ras, etnie, limb, sex, orientare sexual, abiliti sau
orice alt statut.
Pe de alt parte, copiii difer de aduli. Ei sunt vulnerabili, trebuie s se joace, sunt n
proces de dezvoltare i au nevoie de oarecare autonomie. De aceea ei au nevoie de drepturi
proprii, cu caracter special.
Drepturile copilului pot fi grupate in trei categorii:
1. Drepturile de Protecie se refer la protectia mpotriva oricrei forme de abuz fizic sau
emoional, precum si mpotriva oricrei forme de exploatare;
2. Drepturile de Dezvoltare se refer la disponibilitatea i accesul la toate tipurile de servicii de
baz, precum educaia i serviciile de ngrijire medical
3. Drepturile de Participare se refer la dreptul copilului de a fi implicat n deciziile care l
privesc.
Ciobarcian Monica
Clasa a XI-a B

Teatrul
Astzi, cnd fiecare copil vizeaz s devin vedet, cercul de teatru i d posibilitatea de
a-i testa i mbunti performanele actoriceti, prin frecventarea cursurilor, unde ai la dispoziie
diferite modaliti de exprimare.

23

Desi teatru romnesc a aparut tarziu ( pana in secolul 19 spectacolele de teatru erau sub
forma de spectacole de divertisment jucate in curtile boieresti sau sub forma de teatru folcloric)
el a evoluat rapid si constant. Primele reprezentatii, de catre artisti amatori, au avut loc in Iasi in
1814 si in Bucuresti in 1818. Spre mijlocul secolului, apetitul societatii romnesti pentru teatru a
dus la o prezenta aproape continua a trupelor straine in amandoua capitalele si la primele
reprezentatii in limba romna. Scolile de teatru ale Societatii Filarmonice din Bucuresti (1833) si
ale Conservatorului Filarmonic si Dramatic din Iasi (1936) si mai tarziu a mai multor scoli de
arta dramatica de stat (1864) au pus bazele educatiei teatrale si 1852 a fost anul aparitiei primelor
trupe teatrale independente. O trasatura a teatrului romnesc de la fondarea teatrelor nationale
din Bucuresti si Iasi, dupa 1870, pana in zilele noastre este subventionarea lor de catre stat. In
timpul anilor comunismului s-au remarcat mari regizori de teatru: Sica Alexandrescu (18961973), Liviu Ciulei, Lucian Giurchescu, Radu Penciulescu, Lucian Pintilie, Andrei Serban,
David Esrig, Ion Cojar si multi altii. Multi s-au alaturat diasporei si au devenit nume rasunatoare
in teatrul international. Dupa 1989, teatrul romnesc s-a impus prin reprezentatii de succes pe
marile scene ale lumii, multumita actorilor sai de exceptie si a unei regii originale datorata unor
regizori ca Silviu Purcarete, Catalina Buzoianu, Tompa Gbor si Mihai Maniutiu. Numarul de
teatre a crescut de la 14-16, la inceputul celui de al doilea razboi mondial, la 45-50 in anii 70 si
80 si apoi la 52 in 1996. Numarul de spectatori a fluctuat: de la 1.5 milioane in 1938 a crescut la
6-7 milioane in anii 80 si a scazut la 1 milion in ultimii cativa ani. Liceul nostru poseda o buna
colaborare cu Teatrul de Stat Fantasio , care ofera in stagiunea de toamna iarna 2009-2010
o serie de piese dramatice de interes ce starnesc atentia elevilor. In luna noiembrie, un grup
format din 30 de elevi , a vizionat piesa Scaiul ce a cunoscut o receptare optima pentru acest
nivel de varsta .
Profesor , Manole Antoaneta

Balul Bobocilor
La inceputul lunii, pe data de 13 noiembrie 2009 a fost randul liceenilor de la Colegiul Tehnic
Vasile Parvan sa organizeze Balul Bobocilor.
Evenimentul s-a desfasurat in Club Zoom pregatit atat de firma EuroMediaEvents, cat si de
elevele clasei a XII-a C: Gimpirea Cameluta si Lungu Alina, de profesorul educativ doamna Girbota
Cristina si de doamna director Muscina Liliana.

24

Este vineri, toti elevii nu mai au rabdare pana diseara, toti sunt complexati de gandul cum se
vor imbraca sau cum vor arata, toti au emotii si asteapta cu nerabdare acest moment.
Se face seara, este era 21:15 si ajung in fata clubului, observ si simt o atmosfera placuta,
agitatia elevilor imi atrage atentia. Ei deja sunt aici si asteapta cu nerabdare sa intre pentru a profita de
fiecare minut din aceasta seara.
Concursul de Miss si Mister nu are cum sa lipseasca, ca doar are parte numai de tineri talentati,
fete frumoase, magie si mult umor! Doar acesta este cel mai gustat moment al balului. Concurentii au
parte de probe haioase, multa distractie si nu in ultimul rand o experienta pe cinste si totodata o amintire
frumoasa din anii de liceu.
Insa acum dupa terminarea concursului, invitat special este Florea Alexandru Ionut, elev al
clasei a XII-a A, care ne-a fermecat cu vocea lui mirifica si cu aceste cantece extraordinare transformand
scena intr-un adevarat ring de dans, toata lumea este in picioare atat elevi cat si profesori care
fredoneaza impreuna cu el si aplaudandu-l din rasputeri.
Dupa cum bine stiti, domnii profesori s-au retras dupa aceste doua evenimente , iar elevii au
ramas pana in zori sa se bucure de o seara frumoasa, de o seara dedicata in totalitate liceenilor pentru a
savura aceste momente de neuitat care vor face parte din viata lor intotdeauna.
Eu cred ca totul a iesit bine pana si faimosul dans al pinguinului a fost topait de toti cei prezenti.
In orice caz nimeni n-a vrut sa se faca dimineata. A fost frumoasa, al naibii de frumoasa noaptea
balului. Atat de frumoasa, incat putea sa se urce cu usurinta pe podium la concursul de Miss. Dar nu a
inscris-o nimeni si nici ea nu a avut inspiratia de a se inscrie.
Cu totii stim ca cei mai frumosi ani sunt anii de liceu, trebuie sa ne bucuram de ei, deoarece vom
ajunge la un moment dat sa ne para rau ca nu am profitat de toate clipele frumoase!
Eu va doresc din tot sufletul sa aveti parte de cei mai frumosi ani ai copilariei si sa traiti cele
mai frumoase momente din anii de scoala in acest liceu.

Gimpire
a Cameluta
Cls a XII-a C

IUBIREA I IERTAREA NVING VIOLENA

Rsfoind Sfnta Scriptur, gsim multe ndemnuri spre bine, spre calea desvririi pe
care orice cretin, dac le-ar practica, l-ar conduce spre viaa venic.
,,Cnd primeti o palm ntoarce i cellalt obraz, frumos a grit Iisus, dar sunt vorbe
din Cartea Sfnt cu foi nglbenite, pe care nu o mai deschidem noi, adolescenii.
n basme eroii dobndesc virtui deosebite, deoarece ntotdeauna binele triumf n faa
rului. Dar ce se ntmpl ntr-o lume profan ca a noastr? Varianta corect n viziunea unor
roboi ca noi este ,,f-i dreptate cu mna ta. Tocmai de aceea am uitat s fim oameni i cu
palmele pctoase distrugem iubirea.
25

Dac dragostea dispare, decorul e sumbru, ntunecat, crend o atmosfer funebr. Lumina
reflectoarelor ne arat feele urte, cu ochii nvineii, cu buzele nsngerate i hainele zdrenuite.
E imaginea pe care o regsim deseori pe strzi, n tramvaie, n colile noastre care ar trebui s fie
medii de promovare a valorilor morale
Ne micm ridicol pe scena vieii. Spectatorii sunt o mulime de diavoli care rd
nspimnttor de ppuile din lemn.
E trist dar adevrateste o sete continu de pcate, iar redempiunea a murit de mult.
Suntem fiare cu chipuri btrne, ochii ne plng de durere, ns instinctul de animal, snge
cere Ne vnm unul pe altulpentru ce? De ce atta violen? Ce vrem de fapt? Ce ctigm?
Poate doar marele teritoriu, pmntul n care vrem s ne ntoarcemDin rn ne-am
nscut, pentru ea luptm.
Vrem haos? Nu. Ne este fric! Dar noi l crem ncet, dar sigur, fr s tim. Universul
nostru este n deconstrucie
Dostoievski zicea c sfritul lumii va veni n urma unui cscat mare al omenirii. Este
indiferena care a pus stpnire pe noi cei muli, fr s nelegem scopul vieii noastre
Dar ce facem noi ca s nvingem aceast indiferen? Vedem un ceretor pe strad i i
aruncm un bann sil. Ne-am ntrebat vreodat ce suferin l-a marcat de a ajuns acolo? I-am
ntins vreodat omn cald? Nu!!! Dar am fost satisfcui atunci cnd am vzut organele de
ordine strngndu-i de pe strzicu fora, trimindu-i cine tie unde
Ce diferen este ntre noi i mpraii romani care se amuzau n arenele romane, privind
cum cretinii sunt sfiai de cruzimea rutii lor?
S ne unim i s dm mn cu mn...noi i inimile noastre mai calde, noi din orice col
al lumii i s ne ridicm din noroi, s ne tergem faa murdar i s ne curm rniles ne
reparm ceasurile din piept, c de fapt, e chiar plcut ticitul acela, s ne iubim i s iertm!

Meica Ionela
Clasa a XI-a A

GESTIONAREA
DESEURILOR

In contextul impactului din ce in ce mai vizibil si mai puternic al

schimbarilor climatice asupra umanitatii si asupra mediului e important ca tanara generatie sa
constientizeze rolul important pe care il are in implicarea in activitati de protectie a mediului.
La originea poluarii sta productia de materiale nespecifice mediului care sunt greu de
reintegrat in mediul natural.Recuperarea si reintroducerea in circuit a resurselor materiale
trebuie sa fie o componenta a strategiilor de armonizare a relatiilor dintre cresterea
economica,consumul de resurse si protectia mediului natural.
Gropile de gunoi reprezinta metoda cea mai des utilizata pentru rezolvarea problemei
deseurilor.Optiunile de gestionare a deseurilor trebuie sa respecte urmatoarea ordine a
prioritatilor:
26

-prevenirea aparitiei deseurilor

-reducerea cantitatilor
-valorificarea prin refolosire,reciclare materiala si recuperarea energiei
-eliminarea prin incinerare si depozitare
Pentru a pastra calitatea mediului ,trebuie sa fim constienti de ce un management eficient al
deseurilor este atat de important.Este nevoie de un control atent al deseurilor pe care le
producem,pentru a fi siguri ca acestea nu dauneaza mediului si sanatatii noastre.
A reduce ,a refolosi ,a recicla
A reduce se refera la micsorarea ,scaderea sau diminuarea deseurilor(ca proportii sau cantitate)prin achizitionarea numai a produselor strict necesare sau care nu irosesc prea mult material
pentru ambalaj.
A refolosi se refera la reutilizarea unor produse in forma lor originala sau donarea lor unor
persoane care au nevoie de ele mai mult ca voi.
A recicla se refera la a duce materialele refolosibile in locuri unde pot fi transformate fie in
acelasi tip de produs sau in produse cu totul noi.
Aproape orice obiect din casa,scoala sau loc de munca ce nu poate fi refolosit ,ar putea fi
reciclat si transformat in altceva.
Iata ce efect are reciclarea celor mai intalnite deseuri:
-o tona de maculatura inlocuieste 3-4 m3 ( 1m3 necesita pentru producere70 de ani)
-o sticla de plastic economiseste energie pentru functionarea unui bec de 60 W timp de 6 ore
-o sticla economiseste energie pentru functionarea unui bec de 100 W timp de 4 ore.

Profesor POSERBA MONICA

27

Cele 7 Minuni ale lumii

Dintre cele sapte minuni ale lumii, sase nu mai exista astazi. Ele au fost distruse nu numai
de catastrofe naturale, ci si de nebunia oamenilor; dar inainte de orice, au pierit datorita acelui
factor necrutator care este Timpul, forma fundamentala de existenta si de descompunere a
materiei.

Piramida lui Keops

Piramidele egiptene sunt cele mai vechi dintre Cele 7 Minuni ale Lumii si singurele
care au supravietuit timpului. Desi pe platoul de la Gizeh sunt 10 piramide, cea a lui Keops (al
doilea rege din a patra dinastie) este cea mai mare dintre ele si se crede ca numai ea a fost inclusa
intre Minunile Lumii. Este cunoscuta ca Marea Piramida si a fost construita din 2.300.000
de blocuri de piatra, fiecare bloc cantarind in medie 2,5 tone. Este inalta de 137 de metri (a
pierdut 9 metri din inaltime in timp) si are laturi de 230 de metri. Unghiul de inclinare al laturilor
este de 51 de grade si 51 de minute. Fiecare colt este indreptat cu precizie catre fiecare dintre
cele 4 puncte cardinale (nord, vest, sud si est). Pe latura dinspre nord se afla intrarea. In piramida
au fost descoperite o serie de coridoare, galerii
si gauri de aerisire. Camera mortuara a
faraonului se afla chiar in mijloc, in inima
piramidei si este accesibila numai din Marea
Galerie in care se ajunge pe un culoar
ascendent.
Peretii acestei camere sunt construiti din
granit rosu, iar pietrele au fost imbinate atat de
bine, incat nu intra printre ele nici macar o
carte de joc. In piramida a mai fost construita
si o camera mortuara a reginei. Regretabil este
faptul ca atat comoara cat si mumia lui Keops
nu au fost gasite. Se crede ca au cazut prada jefuitorilor de morminte.

Gradinile Suspendate
Philo din Bizant spune despre aceste
gradini: Gradinile Suspendate au plante
cultivate deasupra nivelului solului si radacinile
copacilor sunt infipte intr-o terasa superioara
mai degraba decat in pamant. Intreaga greutate
este sustinuta de coloane de piatra. Apa era
ridicata cu un sistem de scripeti si curgea de sus
pe canale special amenajate. Aceste ape irigau
intreaga gradina saturind radacinile plantelor si
tinind umeda intreaga zona. Aceasta face ca
iarba sa fie permanent verde si copacii bine
dezvoltati."
Se crede ca Gradinile Suspendate erau
un munte artificial construit pe terase suprapuse
inlte de la 23 la 91 de metri si lungi de 122 de
28

metri. Aceste terase erau sustinute de coloane din piatra. Apa pentru irigarea plantelor era ridicata
in mod mecanic cu galeti prinse pe un cablu intins intre 2 roti imense.

Statuia lui Zeus

Pausanias Grecul spunea in secolul 2 A.D.: In
mana dreapta tinea o statuie a Victoriei facuta din aur si
fildes. In mana stanga tinea sceptrul lucrat din toate
metalele si care avea in varf un vultur. Sandalele zeului
erau facute din aur la fel ca si roba lui.
Templul lui Zeus era construit dupa modelul numeroaselor
temple din Grecia, pe o platforma rectangulara. 30 de
coloane largi sustineau acoperisul pe partile laterale si 6 la
fiecare capat. Un acoperis foarte ascutit acoperea cladirea.
Triunghiurile create la capetele cladirii de acoperisul
inclinat erau umplute cu sculpturi. Sub ele, chiar deasupra coloanelor, erau mai multe sculpturi
descriind 12 muncitori ai lui Heracle, 6 la fiecare capat. In acord cu descrierile, statuia era
asezata in capatul vestic al templului. Ocupa o suprafata de 7 metri si avea o inaltime de 12
metri. Hainele sale erau sculptate cu animale si crini, fata era facuta din fildes iar barba, parul,
roba si sandalele, din aur.

Templul lui Artemis

Templul lui Artemis era faimos pentru marimea lui si
pentru operele de arta pe care le gazduia. Era construit din
marmura, cu o fatada decorata. Se estimeaza ca masura 106
metri in lungime si 54 de metri pe latime, avea 127 coloane de
piatra inalte de 18 metri fiecare, fiind de 4 ori mai mare decat
Parthenon-ul din Atena. La intrare, scari de marmura
inconjurau templul. In interior erau sculpturi valoroase
realizate de marii artisti ai vremii.

Colosul din Rodos

Statuia era construita din bronz si intarita ulterior cu fier si
piatra. Se spune ca au fost folosite 15 tone de bronz si 9 tone de
fier, insa calculele arata ca aceste cantitati au fost chiar mai
mari. Avea o inaltime de 33 de metri si statea pe un soclu inalt
de 15 metri. Teoria ca acest colos statea cu cate un picior pe
fiecare mal al portului este doar o legenda pentru ca in nici o
scriere nu se specifica acest lucru. Se crede ca ea a inspirat
sculptorul francez Auguste Bartholdi care a construit Statuia
Libertatii din USA.

Farul din Alexandria

29

Farul avea o inaltime de 117 m si era construit din 3

parti pe o baza larga. Prima parte era un cub inalt de 56 m, a
doua sectiune era o prisma octogonala inclinata in interior
inalta de 27 m, iar ultima parte era un cilindru de 7 m
inaltime. In interiorul cilindrului erau o flacara care ardea
noaptea si o oglinda. Combustibilul folosit pentru flacara se
presupune ca era balegar uscat de la animale. Oglinda era
folosita pentru ca ziua sa reflecte lumina soarelui si pe cea a
focului pe timpul noptii. In varful cilindrului se afla o statuie,
cel mai probabil a lui Zeus sau Poseidon, zeul marii.

Mausoleul din Halicarnasus

Artemisia, sotia si sora lui Mausollus, l-a angajat pe
arhitectul Pythius pentru realizarea proiectului. Planul
de baza al cladirii era un templu imes, cu o baza
rectanglulara cu o lungime de 40 de m si o latime de
30 de m, peste care era construita o piramida cu 24 de
trepte. Inaltimea totala a mausoleului era de 45 m
compusa din 20 m baza cu trepte, 12 m podiumul cu
coloane, 7 m piramida cu cele 24 de trepte si 6 m
statuia din varf care reprezenta un car cu 4 cai.
Fundatia era un podium cu trepte decorat cu statui.
Camera mortuara era construita din alabastru alb si
decorata cu aur. Era localizata pe podium si
inconjurata cu coloane. Faima acestei constructii consta in multimea statuilor cu care era
decorata: oameni, lei, cai si alte animale. In fiecare colt, luptatori pe cai strajuiau mormantul.
Fiecare parte a mausoleului era decorata cu fresce care prezentau scene despre luptele grecilor.
Intre fiecare dintre coloanele podiumului strajuiau statui. Astazi, numai cateva statui au fost
recuperate si pot fi vazute in Camera Mausoleului la British Museum.
Biru Flavia
Clasa a XI-a B

Sarbatorim Halloween ?
30

Halloween este o srbtoare de origine celtic, preluat astzi de multe popoare din
lumea occidental, ea rspndindu-se n secolul al XIX-lea prin intermediul imigranilor
irlandezi din Statele Unite ale Americii. Ea este srbtorit n noaptea de 31 octombrie, dei n
unele ri data srbtorii variaz de exemplu, n Suedia este srbtorit n prima smbt din
noiembrie. Numele provine din limba englez, de la expresia All Hallows' Even, numele
srbtorii cretine a tuturor sfinilor, srbtoare cu care Halloweenul a devenit asociat n rile
unde predomin cretinismul occidental catolic i protestant, deoarece n aceste culte cretine,
ziua tuturor sfinilor este srbtorit pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul
cioplit, care reprezint Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei srbtori, copiii se mascheaz n
vrjitori, mumii sau alte personaje i colind pe la case ntrebnd Trick or Treat? (Pcleal
sau dulciuri?), ca o ameninare c dac nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o
fars. n alte ri Halloween este serbat prin parade i carnavaluri.
O srbtoare laic, Halloween n seara de 31 octombrie. n unele zone, dac 31 octombrie
cade duminica, Halloween-ul este srbtorit n seara de 30 octombrie. Magazinele iubesc
Halloween-ul. Este srbtoarea cnd sunt vndute cele mai multe dulciuri. Se plaseaz pe locul
doi, dup Crciun, n ceea ce privete vnzrile comerciale. Vnzrile totale de costume, dulciuri
i alte materiale pentru Halloween au atins aproape $7 miliarde n 2003 (numai n SUA). Un
studiu efectuat de National Federation n 2008 n SUA, a artat c fiecare persoan cheltuiete n
medie $66.54.
Catana Emil , clasa a XI-a B

Alegoria
Lectia Nr. 1 pentru viata

broscutelor

A fost odat un grup de broscue...

care voiau s se ia la ntrecere.
elul lor era s ajung n vrful unui turn foarte nalt.

31

Se adunaser deja muli spectatori,pentru a urmri cursa i a le ncuraja pe

broscue.

Cursa urma s nceap...

Totui...
Dintre spectatori nu credea nici unul c vreuna dintre broscue va reui s
ajung n vrful turnului.Tot ce se auzea erau exclamaii de genul:
Oh, ce obositor!!!
Nu vor reui niciodat s ajung sus!
sau:
Nici nu au cum s reueasc, turnul este mult prea nalt!

Broscuele ncepur s abandoneze

...Cu excepia uneia singure, care se cara vioaie mai departe...
Spectatorii continuau s strige:

E mult prea obositor! Nu va putea nimeni s ajung sus!

Tot

mai

multe

broscue

se

resemnau

abandonau... ...Doar una singur se cra consecvent mai departe...

Nu voia cu nici un chip sa abandoneze!

32

n final renunaser toate, cu excepia acelei broscue, care

cu o imens ambiie i rezisten reui s ajung singur n vrful
turnului!
Dup aceea, toate celelalte broscue i toi spectatorii au vrut s afle cum a
reuit broscua s ajung totui n vrf, dup ce toate celelalte se vzuser
nevoite
s
abandoneze
cursa!
Unul din spectatori se duse la broscu s-o ntrebe cum de a reuit s fac un
efort att de mare i s ajung n vrful turnului.
Asa

se

afl

c...Broscua

nvingtoare

era

SURD

!!!

Morala?

Nu asculta niciodat de oamenii care au prostul obicei de a fi ntotdeauna negativi

i pesimiti...
fiindc ei i rpesc cele mai frumoase dorine i sperane pe care le pori n
suflet!
Gndete-te mereu la puterea cuvintelor, cci tot ceea ce auzi sau citeti te
influeneaz n ceea ce faci!
Fii MEREU OPTIMIST!
Fii
pur
i
simplu
c nu-i poi realiza visurile!

i mai ales
SURD

cnd

cineva

spune

33

34

Legile lui Murphy

1. Legea probabilitii de a fi ascultat
Probabilitatea de a fi ascultat se tripleaz dac nu ai nvat.
2. Legea rspunsului fulger
Profesorul descoper n cteva secunde ceea ce nu tii.
Ct despre ceea ce tiinu l intereseaz.
3. Legea meninerii fericirii profesorului
Singura bucurie adevrat n viaa unui profesor este timpul scurt n care i
vede elevii chinuindu-se cu scrierea tezei.
4.Legea evitrii tezei
Teza pe care o poi evita, evit-o.Oricum va trebui s o dai odat.
5.Legea temei pentru acas
Dac nu o ai, i-o ia n nume de ru.
Dac o ai nu i-o cere nimeni.
6.Legea duratei orei de curs
Dac ora de curs are 45 de minute, atunci sigur dureaz 50 de minute.
Dac eti ascultat, durata orei de curs se poate chiar dubla.
7.Legea elevului favorit
Aproape fiecare profesor are un elev favorit, dar acea persoan nu eti
niciodat tu.
8.Legea probabilitii de a avea un profesor bun sau ru
Dac ai parte momentan de un profesor bun, ntr-un semestru sau ntr-un
an sigur va preda la alt clas sau va prsi coala ta.
Dac ai parte de unul ru, vei scpa de el numai la terminarea studiilor.
9.Legea drumului spre coal
Nu exist drum ce nu poate fi prsit . Faptul c un elev a pornit dimineaa
la coal nu nseamn c i ajunge acolo.
10.Legea vacanelor i a sfritului de sptmn
Orict ar fi acestea de lungi, ntotdeauna sunt mai scurte dect i nchipui
tu.
Profesor, Moldoveanu Alina

35

ZIUA NATIONALA IMPOTRIVA FUMATULUI

In data de 19 noiembrie, a avut loc in cadrul liceului nostru o activitate
numita Ziua naionala fara fumat. In cadrul acestei activitati au avul loc mai
multe momente interactive, cum ar fi : prezentarea desenelor antifumat,
dezbaterea pro si contra fuma, citirea scrisorilor destinate fumatorilor.
Cuibari Lavinia a creat mai multe desene cu tema anti - fumat. Desenele au
fost comentate de insasi creatoarea lor.
Dezbaterea Pro si Contra fumat a avut ca scop aflarea motivelor pentru care
unii elevi se apuca de fumat, si de ce altii pot spune nu acestui viciu. Din cele doua tabere au
facut parte: pro: Ciobrcian Monica Cristina, Catana Emil si Papuc Alexandra, si contra: Biru
Cristiana Flavia, Nichita Elvidan Mariana si Veis Serpil.
La sfarsit au fost citite 3 scrisori, castigatoarele unor selectii riguroase ale profesorilor,
aceste scrisori au fost scrise de: Brutaru Veronica, Nichita Elvidan Mariana si Meica Ionela.
Biru Flavia, Clasa a XI-a B

36

Iubita mea mama,

Pentru ca sunt fiica ta, poti considera ca sunt persoana care
te iubeste cel mai mult. Poate ca nu am stiut cum sa-ti arat lucrul
acesta, stiu ca niciodata nu ti-am spus-o, tocmai de aceea iti cer
sa ma ierti. Blandetea glasului tau m-a linistit inca din prima zi in
care Dumnezeu a vrut ca eu sa fiu a ta. M-ai crescut cum ai
crezut ca este mai bine, pasii mei au fost calauziti de vorbele si
de mangaierile tale.
Mi-ai oferit multe si nu am stiut sa apreciez la momentul
potrivit, cu intarziere, dar o fac acuminsa daca ti-as mai cere un
lucru, oare te-ai supara, oare vei putea sa ma intelegi asa cum ai
facut de fiecare data? Stiu ca esti departe de mine, stii ca ma
gandesc in fiecare clipa la tine si ma rog ca Dumnezeu sa te tina
mult timp langa mine..El vrea, dar are nevoie si de ajutorul meu
si al tauprimul pas este facut de catre mine, m-am hotarat ca
eu sa fiu prima care Il ajuta,urmeaza ca tu, mama mea, sa-l faci
pe urmatorulnu e greu, dar nici usor, nu esti prima , cu
siguranta nici ultimaas dori macar sa incercistiu ca poti sa
alungi tigarile din viata ta; ele iti vor scurta viata, nu vreau sa te
pierd; nu-ti cer sa accepti acum, vreau doar sa te gandesti...la
tinela familia noastrala mine.
Mi-ai purtat de grija pana acum, dar uite ca a venit si randul
meu sa-ti intorc toate cate ai facut pentru mine. Stiu ca este
putin, dar acesta este primul meu pasnu ma face sa-mi pierd
speranta, ajuta-ma sa continuiAlunga tutunul din viata ta si
primeste-ma pe mine, lasa-ma sa-ti arat cat de mult insemni tu
pentru mine si cat de greu imi este sa te stiu departe!Nu sunt
perfecta si nici nu-mi doresc asta, sunt un copil simplu care nu
vrea decat ca persoana sfanta, mama ,sa-I fie alaturi, atat, nimic
mai mult!
Ai grija de tine, iar atunci cand iei o hotarare sa-ti amintesti
cat de mult te pot iubi.
Din tot sufletul,
Ionela

37

..,
Chiar nu stiu cum sa ma adresez tie..buna, salut sau draga
sincer nu ma vad sa iti zic draga, draga imi este o persoana gingasa,
simpatica, cu gesture fine si foarte atenta in comportament pentru a nu isi
indeparta persoanele din jur. Deci nu imi vine sa cred ca am ajuns sa iti
vorbesc prin niste randuri ce intocmesc aceasta scrisoare ce o voi expedia
tiechiar nu iti dai seama ca ce ma impiedica sa nu ma mai vad cu tine si
sa nu mai comunicam face to facenumai cand ma gandesc ce miros
mucegait de tigari ti-au invadat hainele si pielea, ochii ce ti se scufunda in
cearcane, respiratia din ce in ce mai grea si toxicaunde iti este chipul acela
gingas si pielea aceea senzuala? esti ca o femeie trecuta, chiar tu fumata de
altii, iar zambetul pentru care as fi dat milioane sa il vad ca sa imi
inveseleasca ziua, acum ma face sa vomit; cred ca duci lipsa pastei de dintide periuta nu mai zic nimic ,ca ultima oara cand am vazut`o era invelita cu
vreo 7 mm de praf si orice ai face tot degeaba gura tot ti-e fresh de la atata
tigaraDar nici vorba de lipsuri, iti permiti sa cumperi chiar 2 pachete pe
zi..si cu criza asa o duci bine nu gluma
Dar ce parere ai despre interiorul tau, de plamani si mai ales inima?
habar nu ai fiindca nici nu iti pasa :tu sa iti ineci amarul in tigari sperand ca
problemele vor lua sfarsit si dupa fiecare tigara crezi ca faci un pas
bun.asta nu e moment de reculegere pentru ca defapt te minti singura
,incerci sa crezi ca esti frumoasa, cocheta, moderna si stilata fiindca ai tigari
subtiri si le tii finut intre degetele tale ca niste carnati de parca ai pregatii o
prastie la atac.
Un secret sa iti zic, fetele dupa maini, unghii, si comportament se
cunosc. Cum te gandesti ca poti cuceri pe cineva cu asa degete
ingalbenite,cu aspectul asta neingrijit.In societate mereu vei fi folosita si
tratata ca o carpa, mai ales de baieti, pentru cum pari, cum vorbesti si cum
te comporti pentru ca nu inspiri rafinament, acel mister ce te face mai
aparte.Te sfatuiesc sa iti iei o tigara din pachet si aseaza-te in fata
oglinzii.Aprinde-o si trage-o adanc in piept privindu-ti chipul in oglinda si ai
sa vezi ca am dreptate.
Pentru ca eu inca te iubesc si nu vreau ca viciul tau sa rupa prietenia
noastra,te rog schimba-ti stilul de viata pentru tine nu pentru a ma multumi
pe mine pentru ca tu si viata ta contati mai mult ca orice.
Cu drag a ta
prietena,
Mariana

38

Numere prime
Catorva persoane, de profesii si formatii diferite, li s-a cerut sa demonstreze ca toate
numerele intregi impare sunt prime.
Rezultatele:
Matematicianul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim si prin inductie toate numerele impare sunt
prime.
Fizicianul:3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 este eroare experimental, 11 e prim
Inginerul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 9 il putem aproxima ca prim,11 e prim
Programatorul: 3 e prim, 5 e prim, 7 e prim, 7 e prim, 7 e prim
Agentul de vanzari: 3 e prim, 5 e prim,7 e prim, 9 vom face tot ce e posibil pentru ca 9 sa fie
prim
Agentul de vazari de produse software: 3 e prim, 5 e prim,7 e prim, 9 va fi prim la urmatoarea
versiune
Biologul: 3 e prim, 5 e prim,7 e prim, pentru 9 rezultatele nu au sosit inca
Agentul de publicitate: 3 e prim, 5 e prim,7 e prim, 11 e prim
Avocatul: 3 e prim, 5 e prim,7 e prim, in cazul lui 9 nu sunt suficiente dovezi pentru a demonstra
ca nu e prim
Statisticianul: sa incarcam cateva numere aleatoare: 17 e prim, 23 e prim, 11 e prim
Psihologul: 3 e prim, 5 e prim,7 e prim, 9 nu e prim dar incercati sa suprimati aceasta idee
Politicianul: Unele numere sunt prime.Dar scopul este acela de a crea o societate mai buna, in
care toate numerele sa fie prime!
Profesor , Telteu Nicoleta
39

40

Frumusetea
Frumusete-ai trecatoare
De timp ce imbatranesti ea moare
Dar e si inselatoare
Iar atunci cand nu-ti dai seama
Pleaca fara sa-i ia urma
Frumusetea-i lingusitoare
Te amageste cu o licoare
Pe care o prepari chiar tu
Din pr, blndee, chiar si iubirea
Pe care ai trait-o tu
Dudu Lavinia
Clasa a X-a B

De unde atata culoare...

Cand razele soarelui cad in apa mrii
Ele inecate mor
Si capt in ani, gustul srii
Iar nisipul are culoarea lor.
Cand razele lunii doresc gustul sarii
Ele inecate mor
Aruncndu-se in apa mrii
Iar scoicile au culoarea lor.
Veis Serpil
Clasa a XI-a B

41

Personalitatea si buna dispozitie

Emoiile se pot rspndi ca viruii, ns nu toate emoiile se transmit la fel de uor. Printrun studiu efectuat de Yale University School of Management, s-a descoperit ca buna dispoziie si
entuziasmul se rswpandesc cel mai iute, iritabilitatea este mai putin contagioasa, in vreme ce
depresia nu se raspandeste aproape deloc. Rata crescuta de difuzare a strilor de spirit pozitive
are implicatii directe asupra rezultatelor in afaceri. Strile de spirit, a dezvluit studiul efectuat la
Yale, influeneaz eficiena cu care se lucreaz oamenii; dispoziiile optimiste stimuleaz
cooperarea, onestitatea i performanele in afaceri.
Rasul demonstreaza in mod deosebit o forta deschisa in actiune si d3eci natura
contagioasa a tuturor emotiilor. Atunci cand auzim rsete, zambim sau radem automat si noi,
provocand o reactie spontana in lant care se propaga intr-un grup. Veselia se raspandeste atat de
rapid pentru ca in creierul nostru exista circuite, special configurate pentru a depista zmbete si
rsul, care ne fac sa reactionam zambind sau rznd la randul nostru. Rezultatul este o deturnare
emotionala pozitiva.
La fel, dintre toate manifestarile emotionale, zambetele sunt cele mai contagioase; ele au
o forta aproape irezistibila de a-i face si pe alti sa zambeasca la randul lor,
Psiholog scolar, Postole Liliana

42

Priveste dincolo de aparente !

O vorba spune in felul urmator:aparentele inseala.Vom vedea ca aceasta
vorba se va adeveri.
Asa cum vedem peste tot in jurul nostru, unii dintre noi sunt indepartati, se
fac discriminari, uneori suntem judecati pe nedrept!
Un exemplu concret poate fi liceul .in pauze, toti ne uitam unul la altul,
judecandu-ne dupa tinuta pe care o purtam, dupa felul in care patrulam pe holuri;
daca o persoana este mai prost dispusa intr-o anumita zi, si nu doreste sa
vorbeasca, asta nu inseamna ca nu este comunicativ, nu trebuie sa-l judecam atat de
aspru, din contra sa incercam sa ne apropiem mai mult de ea, sau daca are nevoie
de liniste sa i-o oferim; daca cineva are nevoie de ajutor, sa incercam sa-i fim
alaturi, fie doar cu o vorba care sa vina din suflet. Multe sunt momentele in care
suntem judecati fara sa fim intelesi, sau ascultati macar; sunt momente in viata in
care poti pierde aproape tot ce ai cladit cu greu, avand simtamantul ca cerul te-ar
acoperi, ti-ai dori sa fugi, sa te ascunzi, sa nu mai dai ochii cu nimeni. Unele
persoane nu stiu sa inteleaga acest lucru, pentru ca toti se considera prieteni de ai
tai, dar nu toti stiu sa inainteze intr-o prietenie! Chiar daca imi place sa traiesc in
liniste, ai respect pe cei din jurul meu, imi dau toata silinta pentru a-i ajuta, nu
astept nimic in schimb, doar un zambet in semn de recunostintadar din pacate
atunci cand ajuti si respecti esti cel mai bun , dupaunii dintre ei, subliniez, unii te
imping in groapa fara ca tu sa-ti dai seama!
i inteleg foarte bine pe cei care sunt indepartati, dati la o parte si vreau sa-i
ajut sa treaca peste asta; Nu toti suntem persoanele ce parem a fi la prima vedere,
in spatele tuturor se ascunde ceva bun, ceva care poate fi apreciat, ceva diferit la
fiecare!
Nu este considerat mai bun cel care nu stie sa-i accepte pe cei din jur, cel
care se crede mai sus decat toti, NU, toti suntem egali, trebuie sa invatam sa ne
ajutam, sa ne respectam si cel mai important sa ne acceptam, indiferent de tinuta,
indiferent de ceea ce aratam la exterior, indiferent de religie, varsta sau problemele
pe care le avem zi de zi!
Nu privi exteriorul, priveste in interiorul fiecaruia, priveste in spatele
fiecarui suflet si ai sa descoperi frumusetea de a trai!
Meica Ionela,
Cls a XI-a A

43

Despre educatie

Omul poate deveni om doar prin educatie

Omul se educa inca de cand se naste. Cand deschide ochii , copilul vede doar niste siluete
care vorbesc cu el .
Acesta nu intelege, insa mai trziu, cnd ncepe sa descifreze aceste siluete, intelege
dragostea mamei si a familiei. Nu putem spune ca un copil la varsta de 1 an este educat, insa
acesta stie sa zambeasca la gesturile facute de parinti si sa-i strige. De aici isi incepe drumul.
Cei 7 ani de acasa sunt foarte importanti , copilul invata manierele care mai tarziu i vor fi
foarte utile, invata sa vorbeasca corect, clar si invata daca vrea sa fie ascultat, trebuie la randul
lui sa asculte.
Trebuie sa inveti toate la timpul lor altfel nu te poti intoarce in timp sa inveti ce nu ai
invatat.
Cresti si te dezvolti, inveti din ce in ce mai multe. Acumulezi cunostinte despre care
habar nu aveai cand te jucai la varsta de 5 ani.
Poate toate invataturile i vor folosi, poate nu, dar trebuie sa multumesti oamenilor care
te invata si sa nu o iei in nume de rau vor doar sa te ajute.
Dar cei care nu au educatie ? nu au viitor?
Putem spune si asa. In zonele rurale educatia nu are acelasi nivel cu cea din zonele
urbane. De ce? Simplu: numarul de elevi este mic, conditiile sunt mediocre , deci educaia
primita las de dorit. Dar si cei de acolo invata, ei au propia lor viata si propiul lor stil.
Concluzia este ca ne educam in stilul nostru. Educandu-ne avem un viitor si asa i putem
ajuta si pe ceilalti.
Ciobrcian Cristina Monica
Cls a XI-a B

44

Din punctul meu de vedere educatia este cea care nu formeaza ca oameni si cea care ne
pregateste pentru viata, ne invata cum sa ne comportam intr-o institutie, loc public sau chiar cu
cei pe care i iubim.
Eu cred ca incepem ca incepem sa ne educam de la nastere, cu trecerea timpului vom
invata semnificatiile lucrurilor pe care ni le spuneau parintii nostri cand eram foarte mici.
Educatia nu se dobandeste doar in scolii, daca tim si vrem sa ascultam, ea poate veni din
mai multe locuri, chiar si de la o persoana straina pe care o intalnesti pe strada, persoana care ti
atrage atentia pentru un lucru rau sau nepotrivit pe care l-ai fcut fara sa stii, involuntar; sfat pe
care il poti tine minte si sa nu mai repeti ceea ce ai facut.
Mass-media este un mijloc de informare care uneori ti ofera informatii eronate, iar
alteori informatii corecte.
Chiar noi nsine putem sa i educam pe ceilalti prin comportamentul nostru exemplar, iar daca
acesta nu este asa i putem invata cum sa nu repete greselile noastre dndu-ne ca exemplu pe noi.
Umanitatea exista si dincolo de ganitele educatiei, nu trebuie sa ai 3 facultati ca sa ai
mila de cineva si sa ajuti.
Educatia poate sa mearga spre rau sau spre bine. Totul depinde de noi, ca unde-s multi
puterea creste si sigur vom reusi sa ajungem printre primele tari din Europa.
Burgui Elena
Cls a XII-a B

Adolescenta si iubirea
Cand suntem mici nu le stim pe toate , dar pe parcurs incepem sa gandim,
sa intelegem anumite lucruri ce se petrec in jurul nostru.
Odata cu maturizarea, in viata noastra se instaureaza o noua etapa numita
ADOLESCENTA.
Adolescenta apare pe la varsta de 17 ani, atunci cand la liceu intalnim
persoane noi cu care ne imprietenim si comunicam zilnic. A fi adolescent
nu este ceva rau, dar trebuie sa avem grija de anturajul in care vrem sa intram si sa colaboram
deoarece a fi in anturaj inseamna a face ceva nu-ti place.
Odata cu aceasta etapa se instaureaza si iubirea dintre o floare si-un boboc, cu spune si
proverbul.
Iubirea este ca un magnet dintre doi tineri ingragostiti unul de cellalt , care ar face orice
pentru ca relatia lor sa decurg frumos .
A iubi pe cineva inseamna sa ai incredere totala in persoana respectiva, sa o/il respecti si
sa nu existe secrete fata de respectivul/a, deoarece acestea duc la distrugere relatiei.
Putem spune ca odata cu instaurarea adolescentei se instaureaza si iubirea.
Veis Serpil
Cls a XI-a B

45

Adolescenta
Adolescenta este o perioada dificila, de tranzitie, cand totul ni se pare
complicat, cand incercam din rasputeri sa ne afirmam si sa fim mai mult decat
un copil mare.
Este o varsta rebela, cand iesim din universul copilariei si ne indreptam
catre o lume adulta, urmarindu-ne propiul drum,cnd ncepe ruperea de
autoritatea familiala si integrarea in grupul asemenea noua. Nu ne rupem, inca,
definitiv de familie, ci doar partial, fiind inca dependenti material de aceasta. Incepem sa
constientizam valoarea notei si a examanelor care ne pot influenta viitorul prin posibilitatea sau
imposibilitatea alegerii unei profesii. Tot acum pot aparea si atitudini opozante, de refuz, repulsie
de invatatura, de cunoastere, acte de rebeliune, uneori motivata doar de dorinta de a fi altceva, de
a fi impotriva a tot ce inseamna autoritate, constrangere.
Intalnim o serie de modificari si in planul intelectului, inregistrandu-se acum dezvoltarea
capacitatilor reflexive, precum imaginatia sau inteligenta ceea ce vor duce la formarea constiintei
de sine. Apar, de asemenea, modificari la nivel sentimental. Creste sensibilitatea, apar sau se
reorganizeaza sentimentele si pasiunile.
Dragostea . . . cine nu a fost dezamagit macar o data, cine nu a suferit sau cine nu s-a
simtit cel mai fericit om pentru cateva clipe. Intr-adevar clipele de fericire sunt cu mult mai
putine la numar, decat cele de dezamagire. Oare putem vorbi de relaii in timpul adolescentei,
perioada tuturor schimbarilor de atitudine, sentimente si vestimentatie. De ce nu?
Aceasta e dragostea adolescentina, intotdeauna credem ca am gasit persoana potrivita, dar
in urmatoarea secunda suntem tentati sa intoarcem privirea dupa tipul bine imbracat . . . sau tipa
care doar ce te-a privit puin in ochi. Uneori e amuzant, alteori e dureros, dar in acet lucru consta
unicitatea anilor de adolescenta.
Adolescenta reprezinta cea mai frumoasa parte a vietii.
Arata, traieste la limitele existentei, rupe orice bariera care te inconjoara, simte cu toata
fiinta perioada tuturor posibilitatilor, incearca experiente noi, urmeaza regulile adolescentului:
ARATA . . . INCEARCA . . . SIMTE . . . TRAIESTE ! ! !
Potlog Corina Flavia
Cls a XI-a B

46

O via nou . . .
Prieteni, certuri, vorbe dulci, vorbe reci. Mulimi de note bune, rele... era o coala ca oricare alta,
i totusi avea ceva diferit!
Era scoala unde eu am nvat!
Eram inc copii si invaam cum sa ne comportm, sa citim, sa scriem ... lucruri eseniale care ne
trebuiesc tuturor in via, cci vorba aceea Ai carte, ai parte!
Pe lang asta, bineneles ca nu uitm de jocurile noastre: ne alergam, ne mpingeam, ne
mbrnceam ... ce s mai spun ... viaa era minunat.
Dar ceva s-a ntamplat!
Ceva ne-a desparit pe noi de toate amintirile noastre, de tot ce simeam unii pentru alii, de
prietenia noastr... pur i simplu, lanul prieteniei a fost rupt, fr macar sa facem ceva mpotriva
celor ntamplate.
Era liceul.
coala s-a sfrsit, iar fiecare dintre noi a luat-o pe un drum necunoscut si ndepartat si totodat
fr cale de ntoarcere.
Un lucru era clar : att ne-a fost!
Cu durere in suflet, a trebuit s ne luam rmas bun unii de la alii,promiand prietenie venic
De ce pun ghilimele? Pentru c nu a fost aa!
Anii de coala ne-au apropiat, ins liceul ne-a desparit.
Si cand ma gndeam ... colegi noi ... profesori noi ... toate acestea nsemnau ceva ... ceva, ceva se
schimbase, si nu mi puteam da seama ce.
Dar in final am inteles sensul celor intamplate: ncepea, o noua via!
Ivan Paul
Clasa a IX-a B

47

Divorul prinilor mei Sfritul lumii mele?

Povestea mea nu e nou, nu e unic, nu e prima i cu sigurana nici ultima!
In urm cu doi ani printii mei au divorat... n sfrit! De ce spun asta? Pentru ca
certurile si nentelegerile dintre ei au nceput de mult si doar aa puteau nceta: prin divor. Nu
spun c nu m-a durut s tiu c nu mai suntem familia unit de dinainte. C nu vor mai exista
grtarele de duminica, c nu vor mai fi plimbrile la munte si zilele festive cu zeci de prieteni ai
familiei ngrmdii in cas. ns tiam c au durut mai tare certurile att de frecvente,
problemele financiare, chiar i violena.
La puin timp dup acest pas, mama s-a recstorit. Pur i simplu nu puteam s accept.
Cred c abia atunci realizam cu adevarat c prinii mei s-au despriit definitiv. Aveam senzatia
c eu nu mai existam pentru ea i c nu mai aveam loc n viaa ei. Luni de zile nu i-am vorbit.
Cnd s-au mutat mpreun, am refuzat categoric s m duc cu ea. Am preferat s rmn cu
bunica mea. I-am vorbit foarte urt, i-am spus lucruri pe care acum le regret, chiar c l voi ur
mereu pe brbatul care ne-a desprit; brbat pe care nici mcar nu vroiam s-l cunosc. Timpul
trecnd, mama avnd rbdare, am nceput s m ntalnesc tot mai des cu ei, s-i tratez tot mai
mult pe amndoi, s-i accept ca pe un cuplu, o nou familie. Acum nu m mai deranjeaz s spun
c am un tat vitreg, chiar m bucur i m laud, pentru c tiu c e un om bun i c o iubete pe
mama. Chiar urmau s aib un bebe. Eram att de fericit c voi avea o surioar sau un frior.
ns viaa parc se ncpna s ne rneasc. n timpul sarcinii au aprut probleme, iar mama a
pierdut copilul la 5 luni i jumtate. Era feti. Era ceea ce toi ne doream. Mai ales el, neavnd
copii, a suferit foarte mult. i s-a refugiat n mama, in relaia lor, chiar i in mine. M-am simit
att de puternic cnd am vzut c nu l deranjeaz s m iubeasc, chiar dac nu eram copilul
lui. Nu mi doream s ocup locul fetiei lor, ci s-l ctig pe al meu. i am reuit!
Cu cteva zile in urm, o coleg i-a pierdut ambii prini ntr-un accident de masin. M-a
ngrozit vestea. Eram att de frurioas pe via, att de faptul c eu aveam trei prini, iar ea nu
mai avea pe nimeni. Am regretat att de mult c am pierdut timp din via suprndu-i, n loc s
am grij de ei i s le spun ct de mult i iubesc. n tot acest timp nu am fcut nimic altceva dect
s-i mulumesc lui Dumnezeu c i am lng mine. Am nvat c trebuie s apreciezi ceea ce ai
ct mai mult in fiecare zi, pentru c mine s-ar putea s nu mai ai.
ntotdeanuna avem senzaia c meritm mai mult dect avem, c fericirea ar trebui s nu
lipseasc i c nu trebuie s platim, pentru c am greit. Dar viaa le are rezervate pentru fiecare,
iar dup ploaie iese i soarele. Nu ne va ajunge timpul s le spunem ct de mult i iubim, ns s
ncercm s le artm pe ct de puin. Sigur vor aprecia!
Tocmai de asta cred c prinii sunt cel mai mare i preios cadou de la via. Nu iubiii,
nu prietenii, nu banii, nu obiectele valorease. Chiar dac au alte familii i ali copii nu inseamna
c pe tine te vor iubii mai puin. Gndete-te doar o clip cum ar fi dac ei nu ar fi i imediat vei
simii nevoia s le spui ct de mult i iubesti.
48

S vezi un copil de 9 aniori privind cum prinii i sunt bgai intr-o groap rece i
spunnd ca mami nu se mai ntoarce... te marcheaz total. Te face s priveti viaa altfel. S-i
privesti prinii altfel.
Dac prinii ti au divorat, nu fii furios pe ei, fii furios pe tine dac nu poi s accepti
asta! nvaa s i iubeti mai mult, necondiionat. Ei ne-au dat via nou... de ce s nu le facem i
noi lor viaa mai dulce?
Divorul prinilor mei Sfritul lumii mele? Categoric nu ! Eu privesc i altfel: am mai
ctigat un tat!
Lungu Alina, Clasa a XII-a C

Rolul modei in societatea contemporana

Grija de a-i creea un look este o preocupare relativ recent. Acum 50 de ani nici nu
cred c exista acest cuvnt. Desigur, dorina de a fi elegant/elegant i de arta ngrijit i aparte
nu ine cont de timp sau mod.
Felul in care ne mbrcm, spune despre noi o mulime de lucruri. Prin fiecare inuta pe
care o alegem transmitem un mesaj celor din jur.
A fi la moda are mai multe nelesuri, este perceput diferit de la persoan la persoan.
Zicala nu tot ce zboar se mnnc este valabil i in mod. E mai important s pori
hainele care i vin bine, dect s imbraci orice doar pentru c se poart.
Prin mod, reueti s te distingi cu adevrat de ceilali. Dup prerea mea cred c poi fi
la mod doar dup ce ai aflat ce fel de haine te avantajeaz, ce tip de croial si material. Moda
vine i trece.
Este foarte important, in societatea contemporan, s formezi un stil propiu, care s te
scoat din anonimat i s te avantajeze. Acest stil i-l formezi in functie de modul de viaa i de
ce nu de muzica pe care o asculi.
Moda ne este prezentat pe podium, cu ajutorul modelelor i de marii designeri. Dar
haidei s fim seroi! Nu ia nimeni hainele de pe podiumul de prezentare i se mbraca aa cu ele.
Te uii la ele i te inspiri, te prinzi daca se poart blana sintetica, colanii negri sau mai tiu eu
ce ...
i cum frumuseea st in micile imperfeciuni, ceea ce conteaza este s fi te nsui in orice
situaie. Moda firescului nu va trece niciodat.
Potlog Corina Flavia
Cls a XI-a B

49

Anii de liceu
Se spune ca cei mai frumosi ani din viata unui om sunt cei petrecuti in liceu. Si daca tot
sunt numiti cei mai frumosi ani trebuie traiti din plin. Dar pentru a-i trai din plin, trebuie sa
invatam sa vorbim limba liceului. In acesti patru ani, liceul devine locul unde iti incepi aventura
numita adolescenta. Locul unde traiesti prima iubire, prima deziluzie, perioada prietenilor
adevarati si a proiectelor importante. Locul in care fuga de la ore devine cel mai tare lucru
facut, locul in care o nota proasta la teza e un capat de tara. Locul unde incet-incet fara sa
observi, iti formezi personalitatea, in care pe langa multele materii ai posibilitatea sa faci nebunii
la care probabil nu te-ai fi putut gandi vreodata. Anii de liceu nu se compara cu nimic in lumea
asta. Sunt atatea lucruri interesante ce se petrc in acesti patru pereti ai liceului incat nici nu-ti mai
vine sa pleci de acolo. Pacat ca totul e trecator in lume si pacat ca totul va ramane la un moment
dat doar o amintire placuta. O amintire care poate peste cativa ani timpul nu ne va mai permite sa
rememoram clipele traite alaturi de inca 28 de oameni si poate chiar o sa regretam. Spun asta,
pentru ca, parca ieri eram clasa a IX-a si imi imaginam ca in acesti patru ani nu voi face altceva
decat voi invata. Dar au fost mult mai multe... anii de liceu ne ofera momentul si locul ideal unde
putem sa visam, sa dam frau liber fanteziilor, putem sa ne revoltam caci, de ce sa nu
recunoastem, devenim cu totii aliatii unui joc superb al legendei. O legenda ce imbina tragedii,
regrete, certuri, impacari, iubiri, aplauze, culori si sentimente. Si de ce sa nu ne bucuram de toate
acestea? Trebuie sa lasam ceva in urma gen formulele de pe banci, un virus prin calculator, un 2
prin catalog ce tine strans de mana o absenta si cativa nervi ai profesorilor. Din acesti frumosi
patru ani ramanem cu saci de informatii, vreo trei camioane de amintiri, diplome, un carnet ce
contine colectia noastra de note si prietenii cum rar mai gasesti.
Pentru cei care abia isi incep aceasta perioada pe cat de importanta, pe atat de de
deosebita si plina de farmec din viata unui om ii sfatuiesc sa o traiasca din plin! Si daca nu la
aceasta varsta, atunci cand? Bucurati-va si dati-va sansa sa visati alaturi de viitorii profesori si
colegi, si acesti ani vor fi exact asa cum v-ati imaginat si dorit!
Damian Larisa
Cls a XII-a C

50

Liceeni impotriva drogurilor!

Liceeni impotriva drogurilor este un proiect demarat de elevii clasei a XI-a A,
coordonati de profesor Florentina Ionescu si CPPE Cristina Nicoleta Girbota. La inceputul anului
scolar 2009-2010 elevii isi propun infiintarea Clubului Antidrog in cadrul Colegiului Tehnic
Vasile Parvan.
Adolescentii si tinerii reprezinta grupul cu cel mai mare grad de vulnerabilitate in fata
fenomenului consumului de droguri. Dezorientarea care-i priveste in special pe tineri se afla in
legatura stransa cu cautarea propiei identitati sociale. In acest context, consumul de droguri este
deseori asociat de catre tinerii aflati in dificultate cu o cultura alternativa, a contrariilor, opusa
unei comunitati in care nu se mai simt integrati.
Consumul de droguri ilicite/alcool a inceput sa constituie o cauza a scaderii calitatii vietii
adolescentilor:
Genereaza probleme in relatia cu parintii, prietenii si profesorii, cele mai afectate fiind
relatiile cu grupul de egali;
Afecteaza situatia materiala;
Cea mai afectata de consumul de droguri este performanta scolara;
Atat consumul de droguri, dar mai ales cel de alcool a inceput sa constituie o cauza a
violentei fizice intre adolescenti, ajungandu-se pana la spitalizare sau ingrijire la camera de
urgenta.
Conform studiilor privind prevalenta consumului de droguri in randul liceenilor reiese
din faptul ca liceenii consuma alcool, fumeaza si multi dintre ei au consumat cel putin odata
droguri ilegale.
Extinderea consumului de droguri legitimeaza tendinta implicarii tinerilor in dezvoltarea
de progame de prevenire eficiente, promovand astfel modelele care sustin si intaresc un stil de
viata sanatos fara droguri.
Obiectiv general al proiectului il reprezinta reducerea influentei factorilor de risc care
conduc la consumul de droguri prin implicarea elevilor Colegiului Tehnic Vasile Parvan in
progame de prevenire antidrog.
Obiectivele specifice sunt:
a) Implementarea unor modele de schimbare a comportamentului tinerilor;
b) Informarea si sensibilizarea elevilor Colegiului Tehnic Vasile Parvan cu privire
la riscurile consumului de droguri prin intermediul proiectului Liceeni impotriva
drogurilor!.
Activitati desfasurate de tineri in cadrul proiectului:
Indentificarea si selectarea elevilor voluntari care vor implementa proiectul;
Instruire voluntarilor in organizarea de campanii de prevenire a consumului de droguri in
randul colegilor lor;
Realizarea unor lucrari cu mesaj antidrog;

Realizarea unui panou care sa cuprinda lucrarile elevilor pe tematica antidro: lucrari de
creatie propie eseuri, desene, colaje, articole decupate din diverse publicatii.
Profesor, Ionescu Florentina
51

Influenta drogurilor asupra ta

Ce sunt drogurile!?!.... Cu toii am aflat c drogurile nu sunt bune n viaa
noastr, ele sunt ca o barier spre calea fericirii noastre, provocnd dependen
Sub influena acestora, lumea pare altfel, totul pare roz, ns, dac stm s ne
gndim mai bine ar trebui s vedem lumea cu ali ochi, s avem puterea de a ne
confrunta cu realitatea, care este uneori att de crunt. Adu-i aminte c, odat, n
sufletul tu de copil, i-ai dorit s ajungi undeva unde s fii mulumit de tine nsi!
De ce s dai posibilitatea drogurilor s-i schimbe visele, de ce s nu spui da,
vreau sa merg mai departe fr sa fiu sub influena lor?.
Dac ai facut deja acest pas, de a consuma droguri, gndete-te mai bine
nainte de a continua, gndete-te la cei care i-au dat via ct ar suferi, dac din
cauza acestora te-ar pierde, cum le-ai frnge inima!.... Gndete-te c undeva,
acolo sus, Cineva i-ar dori ca tu s duci pn la capt ceea ce El i-a dat de fcut,
trebuie s lupi pentru viaa ta, s nu lai nimic s te doboare, dar mai ales,
gndete-te la ceea ce se ascunde n tine! Dincolo de acest chip al drogurilor se
ascunde acea putere care te va ajuta s nvingi acest viciu! Pune punct acum! Nu te
lasa condus n ntuneric!
Da, drogurile sunt un viciu, ele nu fac bine nimnui, cu toate c pe cei ce le
consum, poate c-i ajut s treac peste problemepoate c nu sunt pregtii s
lupte cu viaa i gsesc n acestea un refugiu! Odat cu nceperea consumului de
droguri, victimele sunt ndepartate de ctre cei din jur, sunt oarecum mpini n
groapa suferinei, acea groap n care dac ajungi pn la fund nu te mai poi
ntoarce.
Oamenii ce i ndeparteaz pe cei ce consum droguri sunt ri, nu sunt iubii
de Dumnezeu, ar trebui s-i consoleze, s le fie aproape pentru a-i ajuta s
depeasc cu bine aceast cumpn a vieii
Mergi spre o lume mai bun acceptnd realitatea aa cum este ea, nu te
cufunda n linitea drogurilor!!! Gndete-te la cei ce te iubesc, nu-i face s
sufere, ei nu ar vrea s te piard!
Meica Ionela,
Cls a XI-a A

52

FAMILIA TE INDRUMA, TU ALEGI !

Oamenii se cstoresc din multe motive, care de obicei includ: stabilitate legal, social, i
economic; formarea unei familii unite; procrearea i educarea i hrnirea copiilor; legitimarea
relaiilor sexuale; obligaii religioase; declararea public a dragostei; sau pentru a obine o
cetenie. Cstoria fiind o instituie n care relaiile interpersonale sunt recunoscute de ctre stat,
de autoritatea religioas, sau de amndou. Ea este adesea vzut ca un contract.
In urma unei casatorii ia nastere familia ce are ca principala functie perpetuarea societatii.
Astfel, experiena familial se perpetueaz n timp. Din perspectiva copiilor, familia este o
familie de orientare: familia servete la localizarea social a copiilor, i joac un rol major n
culturalizare i socializare. Din punctul de vedere al prinilor, familia este o familie de
procreare, scopul ei fiind reproducerea, culturalizarea i socializarea copiilor. Rolul familiei este
foarte important in dezvoltarea copilului .
Familia se preocupa de dezvoltarea fizica a copiilor. Ea asigura hrana si imbracamintea
copiilor, ii fereste de pericole, le lasa timp de joaca, le creaza conditii cat mai bune de odihna si
se ingrijeste de sanatatea lor. Un regim rational de viata nu poate avea decat urmari pozitive
asupra dezvoltarii sale fizice. Dar nu toate familiile isi indeplinesc rolul cum trebuie ca de
exemplu familia de tip disfunctional n care au loc des conflicte, conduite incorecte, i chiar
abuzuri asupra unora din membri(mai mereu asupra copiilor), astfel de situaii avnd loc regulat
i transformndu-se ntr-o obinuin.
Copiii din astfel de famili ajung uneori s cread c acesta este un mod normal de via. Familiile
disfuncionale apar n primul rnd datorit unor co-dependene a adulilor, i sunt ntreinute de
alcoolism, abuzuri de substane, sau alte vicii ale prinilor, inclusiv, n unele cazuri, boli sau
probleme mentale sau probleme de personalitate, sau cnd prinii preiau disfuncionalitile
parentale ale propriilor lor prini i experiena familial anterioar. Acestor gen de parinti le este
greu sa accepte ca au un comportament violent in familie crezand ca distrugerea obiectelor,
strivirea sau spargerea lor lng victim, sau rnirea animalelor de companie sunt doar niste
manifestari ale starii nervoase trecatoare.
Atata timp cat un membru al familiei, partener sau fost partener ncearc s domine fizic sau
psihic cellalt partener, face apel la violenta domestica. n plus abuzul unei persoane apropiate
include adesea abuzul mental i emoional, cu ameninri verbale sau violen fizic, aciuni
explicite, detaliate sau implicite, vagi, de violen verbal, inclusiv ameninri, insulte, doborri,
i atacuri. Copilul in cadrul familiei isi insuseste limbajul iar volumul, precizia vocabularului si
corectitudinea exprimarii copilului depind de munca depusa de parinti . Daca acestia au un nivel
intelectual scazut si nu sunt niste exemple bune de urmat atunci nici de la rodul acelei familii nu
ne putem astepta sa aiba o memorie bine dezvoltata, o gandire lucida si sa detina multe
cunostinte cu privire la ceea ce il inconjoara si ceea ce este el.
In jurul varstei de 3-6 ani copii pun cele mai multe intrebari iar parintii au datoria de ai ajuta
sa isi insuseasca un numar mare de cunostinte, raspunzand cat se poate de corect si exact.
In primi ani de scoala, familia trebuie sa vina in sprijinul scolii, sustinand "gustul de citit"
al elevilor. Cel mai important este stimularea curiozitatii copilului de a citi, incepand sa cumpere
carticele de citit ce corespund varstei sale. In functie de modul in care parintii se implica in
procesul de invatare al copilului acesta va avea rezultate ca atare. Daca parintii ii asigura
copilului cele necesare studiului: rechizite scolare, carti de lectura, manuale scolare etc., cat si
53

niste conditii bune de lucru: un birou, un computer si nu in ultimul rand liniste pentru a se putea
concentra, acestuia ii va fi deschis la nou, ii va creste dorinta de invatare si se va implica si el
cum si cat trebuie pentru a-i multumi si el la randul sau pe parinti pentru ceea ce fac pentru el .
Se poate ca elevul sa treaca printr-o perioada mai grea, cand nu se poate concentra din anumite
motive care ii vor influenta intr-un fel sau altul activitatile scolare. In acest caz familia trebuie sa
se apropie de el, sa ii ofere atentie si sa il indrume cu intelegere deoarece educatia morala a
copilului este foarte importanata.
Pentru mine familia este foarte importanta deoarece deprinderile de comportamant in
familie se formeaza: respectul, politetea, cinstea, sinceritatea, decenta in vorbire si atitudini,
ordinea, cumpatarea, grija fata de lucrurile incredintate. Doar niste parinti model te pot ajuta sa
devii o persoana exemplu in societate. Parintii iti spun ce e bine si ce e rau, ce e drept si ce e
nedrept, ce e frumos si ce e urat in comportamente.Toate acestea pentru ca noi sa ne putem
orienta in viata, sa fim sociabili si la randul nostru niste modele de urmat. Atata timp cat exista
iubire sufletesca in noi eu cred ca rautatea, gelozia si violenta nu isi au locul in viata noastra.
Nichita Mariana

54

Legil

e elevului
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

Intotdeauna are dreptate, chiar daca nu i se da.

Nu copiaza niciodata, consulta.
Nu doarme in timpul orei, reflecteaza.
Nu vorbeste, schimba impresii.
Nu-si distrage atentia, studiaza anatomia mustelor.
Nu chiuleste, e solicitat in alte parti.
Nu ramane corigent, e lasat corigent.
Nu injura, se descarca.
Nu insulta profesorii, le aminteste ceea ce sunt
Nu citeste reviste in timpul orei, se informeaza.
Nu distruge scoala, o decoreaza.
Nu arunca creta, studiaza legea gavitatiei.
Nu rade in ore, e fericit.

Perle de elevi
1.
2.
3.
4.
5.
6.

In ce luna suntem azi?

Vreau o linie de sters
Mi-au disparut notitele din caiet
Dezlegare la buda
Uita-te sa vezi
Asa faceam si eu cand eram prost!
55

7. Galagia merge mai departe

8. Ni se clatina si cracele de frica
Elev: Eu vorbesc urat doar cu cel care ma enerveaza
Prof.: Adica cu mine!
Prof.: Scrieti cu majuscule
Elev: Daca nu avem majuscule, putem sa scriem cu pixul?
Elev: Sunteti sever?
Prof.: Nu, eu sunt Costel
Prof.: Liniste in clasa, ca nu mai
Elev:

aud nimic!
Dar nici nu trebuie

56