Sunteți pe pagina 1din 34

SCOALA CU CLASELE I-VII PODENII NOI

Matematica este un pod catre arta.


Matematica , la fel ca si arta,
Este un mod de a vedea lumea,
Si este creatoare.

Matematica n-a fost, in vremuri stravechi, decat o modalitate prin care oamenii observau
natura si obiectele din jurul lor, transformandu-le apoi in masuri si repere care ii ajutau in viata de
zi cu zi.Pana a deveni stiinta exacta pe care o cunoastem astazi, a parcurs mii de ani de studiu
asiduu al naturii, al obiectelor inconjuratoare si chiar al corpului uman.
De pilda, desi nu cunosteau cifrele, in perioada primitiva, oamenii se descurcau sa faca adunari
si scaderi cu ajutorul degetelor de la maini. Nu aveau notiunea de 1, 5 sau 10, dar le era clar ca degetele
ambelor maini sunt mai multe decat degetele unei singure maini, asa cum un singur deget aratat era mai
putin decat daca aratau mai multe degete. Evident intelegeau si ca, prin observatie comparata, degetele
unei maini sunt egale cu degetele celeilalte maini.Acest mai mult, mai putin sau la fel era determinat si
cu ajutorul gramezilor (de pietre, de fructe, de lemne, de scoici etc.). O gramada mai mica era mai putin
decat o gramada mai mare, si invers, iar doua gramezi care aratau la fel erau egale.Tot datorita observarii
atente, cei din vechime au constatat ca exista marimi variabile: oamenii, planetele, animalele, muntii si
dealurile par mai mici atunci cand sunt privite de la departare decat atunci cand se afla in apropierea lor.
In acelasi timp, au descoperit si marimi constante: oricat de departe sau de aproape ar fi fost, omul avea
tot doua maini, doua picioare, o gura, un nas, doi ochi etc., animalele aveau tot patru picioare, pasarile tot
doar doua aripi iar muntii, desigur, isi pastrau forma.
Uimiti de linia dreapta, verticala, a copacului, au inceput sa o foloseasca si in pozitia
orizontala, si in cea oblica, pentru a construi. Au observat serpuirile unui parau, cercul solar si cel al
lunii pline, dar au ramas fascinati de simplitatea si de posibilitatile infinite ale liniei drepte, astfel ca
folosind-o intens au facut una din cele mai senzationale descoperiri ceea ce in timpurile moderne
se va numi geometrie. Modelul liniei drepte a fost preluat si de etica, dictoanele gandeste drept si
spune drept regasindu-se in aproape orice limba.
n epoca actual ritmul alert al dezvoltrii i competiiei n toate domeniile de activitate ne
impune s gndim repede i bine, iar afirmaia c este nevoie de matematic este insuficient. Se poate
susine c nu se poate tri fr matematic.

Matematica s-a cristalizat


ca tiin deschis, capabil de un
progres permanent, de o perpetu
aprofundare, descoperire i creare
a unor teorii noi. Dezvoltarea
rapid a tiinei, a acumulrii n
ritm tot mai intens a informaiilor,
impun dezvoltarea culturii
matematice, care trebuie s-i
fac loc tot mai mult n cultura
general a unui om. Ca atare, nc
din clasele mici se impune
stimularea intelectului, a gndirii
logice, a judecii matematice la
elevi, nct s devin o disciplin
plcut, atractiv, convergent
spre dezvoltarea raionamentului,
creativitii i muncii
independente.

n clasele I-IV se nsuesc noiunile de


baz, instrumentele cu care elevul va opera
pe tot parcursul vieii i pe care se cldete
ntregul sistem al nvmntului matematic. Dac
sunt predate n mod sistematic, inndu-se
seama de particularitile de vrst ale elevilor,
dac sunt nsuite n mod contient i temeinic,
cunotinele de matematic aduc o contribuie
deosebit la dezvoltarea gndirii logice i
creatoare, la dezvoltarea spiritului de
receptivitate a elevilor. Cu echipamentul pe
care-l dau aceste patru clase, elevul face
ntreaga cltorie n domeniul acestei tiine.
Muli copii ntmpin dificulti n nvarea
matematicii pentru c nu-i nsuesc la timp
aceste noiuni. Important este ca nvtorul s
respecte latura practica a matematicii . Odat cu
nsuirea noiunilor matematice prin efort
intelectual elevul nva i anumite tehnici de
investigare i rezolvare cu caracter tot mai general.

Prin modelare, joc didactic , problematizare, nvarea prin


descoperire elevul este pus n situaia de a cuta , a descoperi, de a rezolva
situaii noi, nenvate anterior. Acestea privesc att activitatea elevului ct i
pe cea a nvtorului .

Se poate afirma c matematica modern este investit n bogate


valene educativ formative, nu numai n direcia formrii intelectuale, ci i n
ceea ce privete contribuia ei la dezvoltarea personalitii umane, avnd o
important contribuie la formarea omului ca personalitate. n acelai timp
matematica se adreseaz i laturii afective: cte bucurii, cte nemulumiri
ntovrite uneori cu lacrimi nu triesc copiii n procesul activitilor
matematice. n primele clase se nate la copil atractivitatea, dragostea sau
repulsia pentru matematic. Dac elevul simte c ptrunde n miezul noiunilor
matematice, dac gndirea lui este stimulat sistematic, fcnd un efort gradat,
iar el simte c fiina lui adaug ceva n urma fiecrui antrenament, dac el
triete bucuria fiecrui succes mare sau mic, atunci se cultiv interesul i
dragostea pentru studiul matematicii.

n nvmntul actual s-a produs o schimbare n modul de


construire a programei de matematic. Astfel, n ansamblul su, noua
concepie vizeaz urmtoarele: schimbri n abordarea coninuturilor,
n nvare (trecerea de la memorizare la explorare-investigare), n
predare (trecerea de la ipostaza de transmitor de informaii a
nvtorului la cea de organizator al unor activiti variate de
nvare pentru toi elevii, n funcie de nivelul i ritmul propriu de
dezvoltare al fiecruia).
Acestea impun ca nvtorul s-i schimbe
n mod fundamental orientarea n activitatea la clas. Astfel, mediul
realizat de ctre nvtor n clas trebuie s fie stimulativ i
diversificat nct s ofere elevului o motivaie susinut,
favorabil unei activiti de grup , de rezolvare interactiv a unor
probleme, de manifestare a solidaritii i a unei competiii deschise,
drepte , productive imbinate cu activitati practice
Daca in trecut omul a trebuit s compare diferite mulimi de
obiecte (exemplu: pietre, sgei, cini, brbai, femei etc), cu scopul de a
vedea care mulime conine mai multe elemente , astzi, acest lucru se
realizaz prin numrarea i compararea numerelor obinute ca rezultat al
numrrii. Acest lucru presupune cunoaterea numerelor i a numrrii.
La colarul mic, contactul cu noiunea de numr natural se
produce de timpuriu, prin contactul direct cu mulimi finite ale cror
elemente sunt obiecte concrete. Ei nva ndeosebi prin intuiie i
manipulare direct de obiecte concrete, iar activitatea matematic
reproduce spaiul fizic n care acetia se dezvolt.

Elevii pot fi condui, prin activiti atent dirijate,activitati practice la


sesizarea poziiei unui obiect fa de alt obiect i la aprecierea distanei dintre
ele, folosind cuvintele: mai aproape, mai departe, sus/jos, la dreapta/la
stnga etc.
Percepia relaiilor spaiale va fi completat cu activiti de observare a
obiectelor din clas, a poziiei unui obiect fa de cellalt pentru nsuirea noiunilor
i reprezentarea grafic a distanei, poziiei dintre obiecte..Astfel se fac aranjari
intr-o anumita ordine , exercitii de comparari si diferentieri ale diferitelor
materiale concrete sau ilustratii.,exercitii practice cu material didactic , de sortare
, de grupare.De exemplu se aduce in clasa un copac din crengi fixat ntr-un
suport de brad (acoperit) trei ursulei (jucrie) aezai n ordine pe catedra n
faa copiilor .Ursuleii sunt aezai n sistem liniar orizontal cu distan
potrivit ntre ei . La fluierul invatatoarei , copiii nchid ochii , timp n care
invatatoarea ascunde un ursule . La urmtorul fluier copiii deschid ochii .
Invatatoarea ntreab :Al ctelea ursule s-a ascuns ? . Copilul numit
trebuie s rspund :Al doilea ursule s-a ascuns..Se descoper copacul . Se
vor intui poziiile spaiale : n faa , n spatele , lng
copac . Se atrage
copiilor atenia c unul din ursuleii din irul nostru vor ocupa una din aceste
poziii . Ei trebuie s rspund al ctelea ursule se afl n acea poziie .La
fluierul invatatoarei copiii nchid ochii , timp n care invatatoarea aaz un
ursule n faa copacului . La urmtorul fluier copiii deschid ochii . invatatoarea
ntreab:Al ctelea ursule s-a aezat n faa copacului ? .Copilul numit
rspunde :Al treilea ursule s-a aezat n faa copacului
Copiii vor fi solicitai s aeze ei un ursule n poziia indicat de
invatatoare
Aaz primul ursule lng copac ; Aaz al doilea ursule n copac ;
Aaz al treilea ursule n spatele copacului ,etc.

n etapa operrii cu mulimile de obiecte concrete se realizeaz aciunea


nemijlocit cu obiecte concrete din mediul nconjurtor. In acest sens activitatile practice
sunt de un real succes:,,Formeaza o multime cu 3 elemente si una cu un element cu
obiecte de pe banca,,(fluturi,frunze,creioane etc),,Grupeaza obiectele de pe banca avnd
tot attea elemente cu multimea nou-formata;,,Asaza in pereche cu colegul de banca
barcutele si vaporasele de pe banca si spune cate sunt Retin ca multimile care au 3
elemente si nca unul sunt multimi cu 4 elemente, redate prin numarul 4, care se scrie cu
ajutorul cifrei 4
Pentru a usura ntelegerea compunerii unui numar, se pot confectiona panouri
individuale n doua culori(panouri din polistiren). Folosind materialul primit, de exemplu 5
creioane, se va cere copiilor sa gaseasca variante de compunere a numarului 5, aseznd
un numar diferit de creioane pe ambele culori ale tabloului. Fiecare copil anunta
posibilitatile gasite (3+2, 4+1, 1+4, 2+3, 0+5), explicnd cum a lucrat. Pentru a cunoaste toate
variantele de compunere a numarului 5, se vor efectua exercitii pe tabla magnetica. Se va
aseza pe tabla o multime cu 4 creioane, se va cere copiilor sa numere elementele multimii si sa
aseze alaturi cifra corespunzatoare. Se va solicita apoi copiilor sa specifice cte creioane
trebuie adaugate pentru a avea 5. Se va trage concluzia ca numarul 5 a fost compus dintr-o
multime cu 4 elemente la care s-a reunit o multime cu un element.

Pentru descompunerea numerelor, copiii vor primi


cte un cartonas despartit n doua parti egale. Imaginar,
acest cartonas reprezinta o vitrina cu doua rafturi, pe
care copiii trebuie sa aseze 5 carti ( jetoane ), dupa
preferinta. Discutnd variantele gasite de copii, acestia sunt
dirijati sa ajunga la concluzia ca, oricum ar aseza elementele
multimii, tot cinci sunt. n ultima parte, se procedeaza ca n
cazul compunerii. Invatatorul va aseza toate elementele
multimii pe raftul de sus si va lua pe rnd cte o minge si
o va aseza pe raftul de jos
Activitatile practice nu pot lipsi atunci cand se
invata adunarea si scaderea numerelor n etapa concreta,
elevii formeaza, de exemplu, o multime de braduti ninsi
cu 3 elemente si o multime de braduti albi cu 4 elemente.
Reunindu-se cele doua multimi de braduti se formeaza o
multime care are 7 braduti: ninsi sau albi. Se repeta apoi
actiunea folosind alte obiecte (de exemplu, baloane,
betisoare, flori, creioane s.a.), pna ce elevii constientizeaza
ca reunind o multime formata din 3 obiecte cu o alta multime
formata din 4 obiecte (indiferent ce sunt acestea) se obtine
o multime formata din 7 obiecte. n aceasta etapa, actiunea
elevului vizeaza numaratul sau compunerea unui numar, date
fiind doua componente.

Inca din clasa I elevii invata sa recunoasca cateva figuri si corpuri


geometrice , mai ales acelea pe care le intalnesc si le utilizeaza ca material didactic
in numeratie si calcul: dreptunghiul, patratul, triunghiul, cercul, cubul sau
sfera.Referitor la corpuri geometrice in afara recunoasterii, se vor face exercitii de
observare a obiectelor ce au aceste forme si activitati practice de construire a
acestor forme Cunostintele de geometrie capata insa caractersistematic abia in
clasa a IV-a, cand ele sunt prezentate intr-o inlantuire logica, stabilindu-se definitii
si proprietatii, introducandu-se notiuni de perimetru si arie, urmate de
masuratori si calcule corespunzatoareAlaturi de procesele intuitive, predareainvatarea presupune actiuni de masurare efectiva a figurilor si coprpurilor
geometrice, de comparare a rezultatelor, decupari de figuri, descompuneri ale
figurii sau desfasurari si apoi asamblari ale corpului geometric
n clasele I-IV, studiul marimilor si al unitatilor de masura reprezinta o
interfata ntre matematica si viata de zi cu zi. Notiunea de marime, ce apare n
sistemul predarii-nvatarii matematicii n ciclul primar este socotita ca si cea de
multime o notiune primara, ntelegerea ei facndu-se pe baza de exemple.Marimile
abordate ncepnd cu clasa I sunt: lungimea, volumul (capacitatea vaselor), masa,
timpul si valoarea. A masura o marime oarecare, nseamna a compara aceasta marime
cu o alta, luata ca unitate de masura. Prin operatia de masurare se stabileste un
raport numeric ntre marimea de masurat si unitatea de masura considerata. Elevii
vor ntelege ca masurarile pe care le executa sunt asociate cu compararile pe care
ncearca sa le faca. Astfel, pusi n fata situatiei-problema de a decide n care dintre
doua vase prezentate este un volum mai mare de apa, elevii vor ncerca diverse
rezolvari. Vor compara folosind o ceasca, un pahar, un vas de dimensiuni mai mici,
stabilind astfel mai multe rezultate ale masurarii. Pe aceasta baza vor ntelege cu
mai multa usurinta necesitatea existentei unei unitati de masura standard si anume
n cazul de fata litrul (unitatea principala cu care se masoara capacitatea vaselor).
ntelegerea masurarii si a unitatilor de masura nu implica ntotdeauna
introducerea imediata a unitatilor standard. Institutorul trebuie sa utilizeze
unitatile nestandard (de exemplu: palma, creion etc.).

Suprafetele se masoara prin miscarea palmei cu degetele desfacute pe intreaga suprafata,


in special in sensul lungimii, intarind gestul prin cuvinteaceasta este suprafata mesei etc. Se dau exemple
de corpuri geometrice si se analizeaza dupa forma lor si a suprafetelor care le marginesc.In activitatile
practice putem folosim beele de chibrituri.plastilina, beioarele De asemenea folosind plastilina se
pot realiza i corpuri geometrice: cubul, paralelipipedul, piramida.
Ct se poate de indicat pentru dezvoltarea gndirii logice, capacitii de reprezentare
spaial, imaginaiei, voinei i a altor caliti psihice la colarul mic sunt aa zise jocuri de
societate (jocul de ah, MONOPOLY, dominoul, jocul de cri etc.). Aceste jocuri implic un teren de
joc cu poziii bine marcate (tabla de ah, alinierea n dou direcii a dominoului etc.) i o regul de joc
foarte precis care permite desfurarea partidei ntr-o ordine foarte riguroas, varietatea acestora
datorndu-se unei utilizri calculate i ingenioase a hazardului i unei speculaii mintale asupra
comportamentului partenerilor

La predarea impartirii trebuie sa se utilizeze exemple concludente, legate de experienta si


cunostintele elevilor.
Exemplu: Daca se lucreaza cu betisoare, acestea se grupeaza cte 1, cte 2, cte 4, stabilinduse de fiecare data numarul grupelor ce se obtin, cu repetarea n cuvinte a procesului aritmetic: 12
betisoare mpartite n grupe de cte 2 betisoare fac 8 grupe, pentru ca 2 se cuprinde n 16 de 8 ori
etc.La impartirea cu rest, elevii sunt pusi sa mparta 2 creioane la 2 elevi, sa constate ca mpartirea sa facut exact si sa scrie matematic concluzia: 2 : 2 = 1. Apoi sa mparta 3 creioane la 2 elevi,sa constate ca
fiecare elev primeste cte un creion, dar mai ramne 1 creion, deci concluzia scrisa matematic este: 3 : 2 =
1, rest 1. n mod asemanator se va proceda n continuare cu mpartirea la 4, 5, 6,
Impartirea si inmultirea sunt intelese mai usor cand elevii lucreaza cu obiecte concrete: piese,
castane. nuci. betisoare, cuburi

Insusirea de catre elevi a notiunii de unitate fractionara trebuie sa se realizeze n mai multe
etape:etapa de fractionare a unor obiecte concrete si de partitie a unor multimi de obiecte concrete;.
Obiectele care se vor fractiona ar trebui sa fie si la ndemna copiilor: mar, pine, portocala,
etc., iar multimile care se vor fractiona pot fi: betisoare, jetoane, creioane,etc.
-etapa de fractionare prin ndoirea unor figuri geometrice plane admitnd axe de simetrie,
confectionate din hrtie sau carton: dreptunghi, patrat, cerc;
-etapa de fractionare prin trasarea unor linii pe un desen geometric dat pe care l mpart n
parti la fel de mari (mpartirea unui segment n mai multe segmente de aceeasi lungime, trasarea axelor
de simetrie ntr-un dreptunghi, patrat, cerc sau a altor linii prin care sa se fractioneze aceste figuri
geometrice plane) sau fractionarea imaginilor unor obiecte (mpartirea n jumatate sau n sfert prin
trasarea unor linii pe imaginea unui mar sau a unei coli );
-etapa de fractionare a numerelor, care se reduce la mpartirea lor la un numar dat (pentru
a afla o patrime dintr-un numar se mparte acel numar la patru).
Matematica fcut cu creionul i hrtia, respectiv cu creta la tabla capt
mai puin importan i devine mult mai important utilizarea unei varieti de
obiecte care trebuie manipulate n procesul nvrii; se trece de la memorare de reguli i
socotit la activitate de rezolvare de probleme prin tatonri, ncercri, implicare activ
n situaii practice, cutare de soluii dincolo de cadrul strict al celor nvate.
Aplicaiile practice ale matematicii vin s susin cu un real succes procesul de nvare
eficient,garantnd nelegerea raionamentelor matematice prin stimularea la elevi a gndirii
logice, fcnd ape cunotinele teoretice i formnd o serie de abiliti necesare nelegerii
fenomenelor din jurul nostru.


Cati dintre elevii dumneavoastra v-au intrebat vreodata cand vom
folosi asta in viata de zi cu zi? De-a lungul anilor dascalii s-au straduit sa le
demonstreze elevilor ca matematica este strans legata de experientele zilnice
prin demonstratii, aplicatii si exercitii elocvente.Tehnologia din zilele noastre
insa le arata elevilor pe pielea lor la ce e buna matematica, deoarece in fata
calculatorele se lovesc zi de zi de elemente matematice..
Cultura matematica devine azi din ce n ce mai necesara,
aplicndu-se
n cele mai variate domenii ale stiintei si practicii.
Un nvmnt matematic bine conceput ofer att o cunoatere activ a
noiunilor de baz ale matematicii necesare dezvoltrii altor concepte matematice,
ct i practica aplicrii ei n activitatea ulterioar n coal dar i n viaa cotidian.
In continuare voi de exemplu de cateva activitati practice care,foloite
la clasa aduc un real succes.

SA PREGATIM MASA
PITICILOR
nvtorul numete pe
rnd copii care trebuie s aranjeze
masa pentru piticii din poveste.
Acetia au sarcina de a aeza pe mas
un anume tip de obiecte, de a le
numra i de a trece n tabel cifra
potrivit pentru numrul de obiecte de
fiecare fel. Se procedeaz aa pentru
a-i ajuta pe pitici s nu-i mai piard
lucrurile. Cnd sosesc acas acetia
vor hotr care copil a lucrat corect.
Materialdidactic o mas, o vaz cu 7
flori 1 roie i 6 galbene, 7 farfurii
2 mici i 5 mari, 7 pahare 3 de
plastic i 4 de sticl, 7 erveele 4 cu
triunghiuri i 3 cu cercuri, 7 mere 5
roii i 2 verzi, etc., o plan cu un
tabel ce cuprinde rubrici potrivite
obiectelor de pe mas, carioci, cciuli
de pitici.

CASTELUL DIN PLASTILINA


din corpuri geometrice

COLECTII

Ce vei face? Vei face niste colectii de


obiecte.
De ce vei face? Ca s folosesti ceea
ce ai nvtat
Cum vei face?Adun cteva obiecte de
acelasi fel: timbre, vederi,
pliante,afise, reclame, reviste,
postere, fotografii, portrete,
staruri,fotbalisti, globulete pentru
pomul de iarn etc.
Scrie numrul obiectelor din
fiecare fel pe hrtii si lipeste-le pe
o coal de carton.
Cum vei sti c ai reusit?Ai scris
numere? Prezint colectiile

REDUCERI DE PRETURI

Obiective :s efectueze corect adunri i scderi


cu numerele naturale de la 0 la 100,s compare
sumele sau diferenele obinute,s utilizeze
formule de adresare adecvate ntr-un
magazin,s manifeste vitez de reacie.
Regulile jocului Elevii participani vor efectua
scderile la tabl pentru a afla diferena de
preuri i vor cumpra produsele cele mai
avantajoase.
Material didactic diferite obiecte expuse la fel
ca ntr-un magazin piese de mbrcminte, pe
cartonae albastre afiate preurile vechi, iar
pe cartonae galbene preurile reale.
Desfurarea jocului- Un elev, avnd rolul de
vnztor, anun cumprtorii c astzi unele
mrfuri sunt la reducere. Cumprtorii cei mai
ateni le vor putea achiziiona pe cele al cror
pre s-a redus mai mult. Se va evidenia
cumprtorul cu cele mai multe mrfuri cu pre
redus dobndite, dar i care s-a adresat
civilizat vnztorului.

sute

zeci

uniti

sute

zeci

uniti

Instruciuni:
se decupeaz puiorii i oule pe
care sunt scrise numerele n litere;
oule cu numerele se aeaz cu
faa n jos;
elevii vin pe rnd i aleg un ouor
pe care-l citesc apoi scriu numrul
n cifre alegnd puisorii cu numerele
necesare i i vor aeza n jumtile
de ou corespunztoare
( sute, zeci, uniti);
jocul se poate desfura sub
form de concurs
( individual sau pe grupe)
Sunt necesare mai multe seturi de
puiori purttori de numere, pentru
ca se poate s fie solicitat o cifr
mai mult, i cu att mai mult dac se
lucreaz pe grupe

apte sute dou sute


douzeci
patruzeci
i cinci
nou sute
treizeci i
unu

opt sute
aizeci i
ase

cinci sute patru sute


patruzeci i aizeci i
doi
trei

trei sute
nouzeci i
ase
ase sute
cincizeci
o sut
optzeci i
patru

apte sute
douazeci i
cinci

doua sute
patruzeci

trei sute
nouzeci i
ase

nou sute
treizeci i
unu

opt sute
aptezecii
apte

ase sute
cincizeci

patru sute
aizeci i
trei

o sut
optzeci i
patru

cinci sute
patruzeci i
doi

Se pot realiza mai multe seturi de ou cu


numere formate din SZU scrise cu litere
i cu alte numere cu att mai mult dac se
lucreaza cu mai muli copii n acelai timp.

Acest joc urmrete compararea numerelor.


Petiorii vor fi utilizai n acest scop.
Vor fi aezai pe valuri ntre cele
dou numere astfel: capul va indica numrul
mai mare, iar coada va fi ndreptat spre
numrul mai numrul mai mic.

Cteva exemple de perechi de numere


care vor fi decupate pentru a fi aezate
n csue pentru a fi comparate

n casetele goale se vor aeza perechi


de numere pentru a fi comparate.
Sunt cteva exemple.
Petiorul se va aeza pe
valuri, capul indicnd numrul
mai mare, iar codia numrul mai mic.

Chipul cifrelor

Ce vei face? Vei face un poster cu cifre.


De ce vei face? Ca s te obisnuiesti cu forma cifrelor.
Cum vei face? Decupeaz cifre mari din reviste si ziare.
Coloreaz-le si asaz-le pe un carton.
Cum vei sti c ai reusit? Expune posterul. Cere prerea colegilor ti.

NUMERE DE TELEFON
Ce vei face? Vei scrie numere de telefon utile.
De ce vei face? Pentru a le retine si a le folosi cand ai nevoie
Cum vei face? Caut n cartea de telefon numrul scolii,pe cel al
salvrii, politiei etc. Scrie-le pe bucti de hrtie si lipeste-le pe o
coal de carton. F ilustratii.
Cum vei sti c ai reusti? Afisaza posterul n clas.V va fi util n
viata de zi

N
U
M
E
R
E

CARTEA CLASEI
Ce vei face? Vei face un poster.
De ce vei face? Ca s scrii si s recunosti numerele.
Cum vei face? Decupeaz din ziare articole n care apar
numere si lipeste-le pe o coal mare de hrtie.
Cum vei sti c ai reusit? Prezint afisul tu colegilor. Cere-le
s fac aprecieri. Citeste cifrele din fiecare numar

D
E

T
E
L
E
Pune monede n fiecare pusculit pn ce obtii numerele scrise sub
F ele.
O
N

PUNGUTA CU CATI BANI ?


Scopul jocului: -formarea deprinderii de a
calcula rapid;
-dezvoltarea spiritului
competitiv;
Sarcina jocului:descoperirea sumei din
fiecare pung;
Material didactic:pungue, jetoane cu
numere:
Regula jocului: La ndemnul nvtorului,
elevii deschid pungua i nsumez valorile
nscrise pe jetoane.

500

20
10

50
100
1

5
0

100

500

200

100
1

SIRAGUL DE MARGELE
-se d un irag de bilue pe fiecare fiind scris un numr,
-sarcina didactic este s coloreze mrgelele cu numere mai mari de 3
ori dect:2,4 .6, 8, 10.

PUISORUL din figuri geometrice

ORNAMENTE
Un joc foarte plcut de copii este i acela de construire a unor ornamente.
Elevii avnd la ndemn hrtie milimetric sau hrtie cu liniatur dictando
i un instrument de scris, pot crea figuri geometrice deosebit de frumoase.
Bineneles trebuie s respectm unele reguli mai ales atunci cnd se
lucreaz pe celule triunghiulare (toate laturile lui s fie egale) i apoi s
ducem paralele prin puncte de diviziune ale laturilor la laturile triunghiului.
Este permis de altfel s fie duse liniile mijlocii ale triunghiurilor (latura lui
se mparte n dou pri egale). Exemple:
La unele ornamente se pot folosi rigla i compasul
Dintr-o garnitur de plci ptrate, triunghiulare, dreptunghiulare sau alte
forme se pot obine mozaicurile.

Catelul din figuri geometrice

Timpul are aplicatii in orice domeniu.

I
Pentru a putea inelege de ce este important pentru copii sa invete
matematica trebuie mai intai sa vedem la ce ii poate folosi mai tarziu acest lucru.
Sa ne gandim de pilda, ca invatand matematica, copilul isi va putea imparti
calendarul zilnic astfel incat sa aiba timp atat pentru scoala cat si pentru joaca si
sport. Odata inteleasa notiunea de timp, copilul il va putea gestiona.

11:00

22:00

12:55

Activitate practica-confectionarea ceasurilor din carton

03:00

15:00

12:15

3
4

Esential este sa le aratam copiilor ce pot face cu notiunile de matematica,


pentru ca in momentul in care va intelege ca fractiile, spre exemplu, nu sunt
numai segmente de dreapta, ci prajituri pe care le impart intre prieteni,
matematica nu ar mai fi atat de grea

= numitor

Arat n cte pri egale a fost


mprit ntregul.

3
4

= numrtor
Arat cte pri se iau n
considerare din ntregul care a fost
mprit n pri egale.

Ct reprezint merele
din totalul fructelor?
Spune fracia
corespunztoare.
Ct din numrul copiilor
reprezint fetele?

6
11

4
9

Ct din numrul
baloanelor reprezint
baloanele de culoare
violet?

3
11

Spune fracia potrivit


pentru mingile de fotbal.

2
5

Jocul Tinta

50

100

75

50

100

75

Se deseneaza pe tabla tinta,


adica mai multe cercuri concentrice,
fiecaruia corespunzandu-i un anumit
punctaj.
Legati la ochi, elevii se apropie
de tinta si ating, fara sa se uite,
un anumit cerc, acumuland punctajul
corespunzator; se reia aceasta
operatie de 3-4 ori.
La final, fiecare elev isi
calculeaza, prin adunare, punctajul
acumulat.
Pentru ca elevii agreaza jocul si
competitia, ei sunt interesati si se
straduiesc sa efectueze suma
corect, fiind atenti si la calculele
colegilor.

DESCOPERA
a) Tiati dou benzi de hrtie cu
desenul de mai jos.
b) Tiati dou benzi de hrtie cu
desenul de mai jos.
Figura umplut cu gri se numeste
Figura umplut cu gri se numeste

ltimi diferite.Suprapuneti-le ca n
aceeasi ltime.Suprapuneti-le ca n
DREPTUNGHI.
PTRAT.

n zilele noastre societatea are nevoie de un om cu gndire


creatoare, inventiv, explorator, ndrzne, de aceea este necesar
modernizarea matematicii, perfecionarea nvmntului n
vederea sporirii eficienei sale formative. Dar nu orice
perfecionare, orice introducere a noului nseamn modernizare, ci
cutarea de noi mijloace, folosirea celor existente cu scopul de a
mri eficiena, de a asigura calitatea nsuirii, de a forma oamenii
capabili s stpneasc cunotinele i deprinderile necesare i s
le poat aplica n via, n producie.
Prin activitati practice se va contura un circuit continuu,
din care, elevul va iei, sperm, biruitor.

1+1=2
PREZENTAT DE
INST. POSESCU TATIANA