DESCOPERIM PERSONALITĂȚI

PRIN ACTIVITĂȚI
EXTRACURRICULARE

Chișinău
2023
Toate drepturile acestei ediții aparțin autorilor: MARIAN Dorina, Oprea Ludmila.
Reproducerea integrală sau parțială a textului sau a ilstrațiilor din această
lucrare este permisă numai cu acordul scris al autorilor.

Autori: OPREA Ludmila, MARIAN Dorina

Paginare compiuterizata: Covaci Tatiana

Descriereia CIP a Camerei Naționale a Cărții

Oprea Ludmila,
„Descoperim personalități prin activități extracurriculare” - Chișinău 2023.
Imprimat: Tipografia Balacron, p., Tiraj : 100 ex.
 Scopul educației nu este să crești volumul de cunoștințe,
ci să creezi posibilitatea ca un copil să descopere și să inventeze,
de a crea oameni care sunt capabili de lucruri noi
Jean Piaget

Prin perspectiva activităților extracurriculare creativitatea este o hrană

a sufletului ce produce rezultate care sunt atât originale cât și de valoare. A fi
creativ înseamnă a avea o perspectiva asupra lucrurilor si a învăța să vezi viața si
oamenii din unghiuri diverse. In cazul copiilor, creativitatea este un instrument
util pentru dezvoltarea capacitații de comunicare si pentru schimbarea modului
lor de a vedea lucrurile.
Activând în Programul educațional Pas cu Pas avem oportunități multiple
de a evada într-o lume nouă, inspirate de provocări, descoperind talente. Cadrul
didactic are, prin acest tip de activități, posibilități deosebite să-și cunoască elevii,
să-i dirijeze, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal al școlii și al
învățământului - pregătirea copilului pentru viață.
Ne-am propus, astfel, să îmbinăm tradiționalul cu modernul, iar utilizarea
tehnologiilor informaționale a favorizat o ambianță specifică activității pentru
dezvoltarea unor competenţe, în raport cu anumite obiective ce inspiră şi
provoacă educabilul, atât pentru succesul lui educaţional, cât şi pentru cel din
viaţa de zi cu zi.
Cugetând la vorba bătrânilor „cine are carte are parte” nu ne rămâne decât
a vă adresa îndemnul de a sorbi din nectarul prețios adunat într-un singur
mănunchi, pentru a găsi răspunsul de azi la cererea de mâine, astfel descoperind
personalități.
3
 Cuprins:

Recenzia (Lilia Martea) ..................................................

Recenzia (Iosob Viorica) ..................................................
Moldova în strai tomnatic ............................................
Balul Bobocilor..............................................................
100 zile de școală ...........................................................
Magia sărbătorilor de iarnă.........................................
Anul Nou e o poveste ....................................................
Zâmbetul-soarele ce alungă tristețea ...........................
Cu Eminescu începe poezia ..........................................
Grigore Vieru – condeiul etern al Basarabiei..............
Sfătosul bunic din Humulești .......................................
Cartea – strop de lumină, cartea – pâinea sufletului...
O țară, o casă, un grai – Anatol Popovici erou al
acestui plai......................................................................
Moldova - gură de rai ...................................................
Mama - pe buzele și-n inimile copiilor ……………..
Pământeni ai planetei albastre ………….………….
Dorința de a fi mai buni ……..………………………
Răspunsul de azi la cererea de mâine ……………….
Cu inimă curată și suflet împăcat – Hristos a înviat!..
Adio, școală primară……………………………….
Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română …

4
 Recenzie
Deschizând cu bucurie paginile lucrării ,,Descoperim personalități prin
activități extracurriculare”, am putea cultiva frumosul, am putea forma și dezvolta
respectul pentru cunoaștere, pentru cultură și pentru creatorii ei.
Educația prin activitățile extracurriculare este utilă pentru că dezvoltă
competențele cognitive, sprijină și extinde viața socială a elevilor, dezvoltă gândirea
creatoare și de grup, facilitează comunicarea propriilor trăiri și sentimente,
conduce la apariția unor raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere, ajută la
educarea inteligenței emoționale și a empatiei, generează relații de prietenie și
ajutor reciproc între elevi, educă simțul responsabilității și o atitudine justă față
de scopurile urmărite. Activitățile extracurriculare devin o formă complementară
de activitate - parte componentă a educației - care stimulează valori, aptitudini și
dezvoltă vocația, talentul, încurajând cooperarea, asumarea de responsabilități,
comunicarea, abordările bazate pe inițiativă, imaginație și opțiune. Toate acestea
duc la formarea unor personalități complete și complexe.
Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la activități extracurriculare,
să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac. E nevoie să
existe elanul sufletesc ce ne îndeamnă să întrunim în jurul nostru copiii, să le
aprindem sufletul cu idei înălțătoare, ulterior, ei înșiși să se pătrundă de ineditul
creației. Important este ca elevii să fie antrenați nu numai în desfășurarea unor
asemenea activități, ci și în inițierea și organizarea lor. Valorificarea activităților
extracurriculare în practica educațională ar trebui să se producă - sistematic și cu
multă eficiență, pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Activitățile extracurriculare cer o bună pregătire metodologică din partea
pedagogilor. Este necesar să se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă
instruirii și educației, să se ofere posibilitatea de completare și de aprofundare
a cunoștințelor și abilităților obținute la lecții, să fie create condiții de formare a
personalității în spiritul culturii naționale.
,,Descoperim personalități prin activități extracurriculare” este destinată atât
învățătorilor, dar poate fi de un real folos și în organizarea sărbătorilor preșcolare
sau școlare de la o altă treaptă. Lucrarea include scenarii cu tematici și forme
variate: serate literar-muzicale, almanahuri literar-muzicale, șezători literare,
compoziții literar-muzicale, show-uri intelectuale corespunzătoare necesităților
educaționale ale instituțiilor de învățământ. În scenarii sunt incluse atât pasaje
literare din creația autorilor notorii, cât și produsul activităților creative ale
învățătorilor și elevilor. Scenariile sunt bine structurate pe părți, file, probe, astfel
încât oferă posibilitatea de a fi folosite și fragmentar în funcție de necesități.

5
 În această lucrare și-au dat întâlnire profesionalismul și vocația, sensibilitatea
și candoarea, bucuria și entuziasmul celui ce se numește învățător. Pe paginile
acestei cărți veți avea posibilitatea să alegeți /culegeți nectarul pentru o oră
tematică fără a obosi căutând un catren, citat, un fragment de eseu structurat etc.
,,Descoperim personalități prin activități extracurriculare” este o încercare
frumoasă de a înțelege preocupările, de a apropia interesele, de a aduna cu grijă
gândurile, pentru a aduce un suflu nou învățământului primar.
,,Descoperim personalități prin activități extracurriculare” dovedește o
dragoste infinită pentru cuvântul scris, pentru limba, istoria și cultura neamului
nostru, oferă un suport substanțial tuturor pedagogilor entuziaști în regizarea
unui scenariu propriu al unei activități extracurriculare.
Felicitări autoarelor, vă urez, cu toată considerația, ca sufletul să se bucure,
gândul să muncească, vederea să împrumute lumină fiecărui potențial posesor
al acestei cărți.

Cu respect ales, înv. Lilia Martea,

grad didactic superior, master în științe ale educației,
doctorandă UST , IP LTPS nr.2 , mun.Chișinău

6
 Recenzie

Culegerea „Descoperim personalități prin activități extracuriculare” cuprinde

un mănunchi de activități predestinate învățămantului primar și aduce în atenție
douăzeci de proiecte ce au numeroase valențe formative, permițând manifestarea
creativității întregului grup de elevi, a relațiilor creative, astfel învățătorul își
afirmă spiritul inovator prin implicare activă a elevilor.
Lucrarea dată are ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor în activități cât mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului
pentru activități socio-culturale.
Autoarele acestei publicatii, iși doresc ca această culegere sa fie un instrument
necesar, util pentru cadrele didcatice în misiunea lor de a descoperi personalități.
Fiecare activitate este descrisă de la etapa de pregatire -argument, obiective,
resurse - continuând cu etapele de desfășurare .
La o trecere mai atentă prin proiecte, am apreciat diversitatea, originalitatea
de prezentare a materialelor și faptul ca au fost incluse  activități ample,
interdisciplinare cu caracter aplicativ și participativ în cadrul cărora elevii se
manifestă spontan, liber, se străduiesc să se integreze cât mai bine în grup, să
colaboreze.
Activitățile pot fi aplicate direct la clasă, adaptate caracteristicilor de varstă
și specificului local sau pot fi folosite ca un punct de referință în dezvoltarea altor
proiecte de educație nonformale.
Exemplele din culegere au fost aplicate cu succes de autoare, adunate și
selectate în timp.
Recomand această culegere cadrelor didactice din învățământul primar,
tinerilor specialiști, cadrelor didactice de sprijin, părinților.
Să aplicati cu succes toate activitățile prezentate într-o manieră deosebită!

Cu gratitudine, Iosob Viorica, învățător, grad didactic I,

I.P. Liceul Teoretic cu Profil de Arte„Mihail Berezovschi”

7
 1. Activitatea extracurriculară

„Moldova în strai tomnatic”

Argument
Toamna, anotimpul culorilor, răspândeşte în jur aroma amintirilor din trecut,
emoţia unui nou început și, totodată, a unui sfârşit. Fiecare frunză căzută ne
aminteşte cât de efemeri suntem şi cât de trecătoare sunt toate.
Starea sufletească ce se desprinde din sărbătorile tomnatice este bucuria
pentru fructele pământului amestecată cu melancolia pentru vremea mohorâtă.
Încercăm, astfel, în cadrul acestei activități să răspundem interesului deosebit
manifestat de școlari și nevoii de cunoaștere, ajutându-i să-și îmbogățească
cunoștințele referitoare la obiceiuri tradiționale și a activităților specifice toamnei.
În școala noastră organizăm sărbătoarea „Toamna de aur”, ce semnifică
sfârșitul lucrărilor tomnatice, de Hramul școlii în ziua Sfântului Dumitru.

Unități de competență:

• Dezvoltarea creativităţii si expresivităţii limbajului oral.

• Cultivarea sentimentelor de dragoste pentru frumos și sensibilității artistice.

Obiectivele activității:

− să utilizeze calitățile expresive ale limbajului oral si ale celui corporal în

transmiterea unor idei și sentimente;
− să realizeze mini-dramatizări, pornind de la textul poeziei , utilizând vorbirea
dialogată, nuanțarea vocii, intonația.
− să manifeste interes pentru organizarea unor activități cu caracter
extracurricular;

Mijloace didactice:
Postere ce reprezintă anotimpul toamna, expoziție de toamnă, soare, nourași,
frunze multicolore, dovleci, știuleți de porumb, videoproiector, laptop, coronițe
din frunze.

8
Prezentatorul 1 Prezentatorul 2

Pe un picior de plai De la mic până la mare

Pe o gură de rai Bun sosit la sărbătoare
A intrat cu mare dar Dar vă pun o întrebare:
Mândra toamnă-n calendar - Ce culoare toamna are?

Copiii: Galbenă, ruginie, arămie, chihlimbarie, aurie...

Prezentatorul 1
Da, într-adevăr, toamna are o mulțime de culori: verde, galben, ruginie. Ea mai
poate fi asemănată cu o gutuie dulce-amăruie. La început împărăteasă, iar spre
sfârșit pustie, tristă, întunecată. Ne este dragă la toți așa cum este și fără ea n-ar
exista nici bucurie, nici dragoste, nici viață. Acum toamna e pe la mijloc, deci, este
împărăteasă, ea ne aduce multă bucurie, noroc, cântec și voie bună. E vremea
rodului și al amintirilor.
Coboară toamna încet din cer
Năframa-i galbenă răsare
Și peste vârfuri de dumbravă
Ea o flutură departe-n zare .
Grâul doarme în hambare
Doar e toamnă, rodu-i mare!
Toamna-pictor renumit
Vine mândră-n pas grăbit
Plin e coșul cu vopsele
Auriu mai mult în ele.
Frunză galbenă și mică
Te desprinzi de rămurică
Lin te așterni la rădăcină
Și aștepți iarna să vină.
Toamna frunzele s-adună
La măicuța lor cea bună
Rădăcina i-o învelesc
Și toată iarna o-ncălzesc
Toamna harnică și de bunuri darnică
În Moldova a sosit
Cu toții să ne bucurăm
La sărbătoare s-o invităm

9
Prezentatorul 2 Elev Prezentatorul 1
Cine are glas mai duios Vocea mea de clopoțel Hai încearcă să vedem!
S-o cheme frumos? Îi va ajunge la suflețel

Elev
Toamnă-Tomniță
Dulce fetiță
Vino în casa mare
La a noastră sărbătoare!
(apare Zâna Toamnă dansând și aruncând din coș frunze aurii) - Valsul toamnei

Zâna Toamnă
Te aud, dragă copile
Dar mă simt eu întristată
Câte-o frunză verde
Pic cu pic culoarea-și pierde
Și apoi dacă m-oi grăbi
Frunzele mi-oi prăpădi

Elev
Vai, ce toamnă minunată
E frumoasă și bogată!

Toți în cor
Bun sosit Toamnă-Tomniță
Cu miros de gutuiță!

Toamna
Sunt nespus de bucuroasă
C-am ajuns în astă casă
Luminată, împodobită
Pentru musafiri gătită
Plină de voie bună, bucurii
Ian să vă aud, copii!
Cântecul „Vals de toamnă”
Elev Elev
Toamna nu e doamnă Mai degrabă Toamna
Care cât e ziulica de mare E o femeie de treabă
Stă la oglindă Care cât e ziulica de mare
Ori se dă cu roșeață Nu stă nici o clipă
De ardei pe față. Aleargă ca o furnică.
10
 Toamna
În zori am luat cheile de la culori
M-am dus la o colivie
Și-am eliberat culoarea galbenă-ruginie
Care a și zburat ca o pasăre peste sat
Am chemat plantele și frunzele la apel
De la mere și prune
Până la morcov și pătrrunjel
Și le-am dat la fiecare câte-o însărcinare
Într-o pară am mai turnat
Un pic de miere cu ceară
Într-o gutuie am bătut câteva cuie
Nu cumva la primul vânt
Să cadă la pământ
Firelor de usturoi
Le-am legat în vârf globuri noi
Albe și mițoase de bumbac și mătase

Apoi am mai trebăluit ceva

Pe-ndelete într-un castravete
Am mai turnat jar într-un gogoșar
Pe un ardei l-am suflat cu polei
Roșu, sângeriu să pară un dușman viu
Am încercat o nucă cu gura
Să văd dacă mă ține armura

Pe un măr l-am luat în răspăr

Că se da huța pe creangă
Și-a uitat cum să se coacă
Și i-am ordonat mort-copt
Până la ora nouă să fie copt
Iar pomului i-am dat mustrare
Pentru lipsa de răspundere și delatare

Apoi seara am descuiat o prună

Și-am încărcat-o cu lună
Am mai trecut și pe la alte fructe și legume
Pe care nici nu le mai știu pe nume
După ce am încuiat templul celor șapte culori
Cu cheia unui șirag de cocori

11
M-am dus să mă culc
Într-un strugure dulce
Rugând bruma să mă scoale
Până a asfinți luna.
Elev
Ce e toamna, dragi copii? Unele roșii mirate
Anotimp de bucurii Altele gălbui pătate
Frunzele se sfătuiesc Arămii și visătoare
Ce culori se potrivesc. Se-aștern pe alei covoare!

Elev Elev
Mere-mbujorate, fine Toamna ninge? Toamna plouă?
Stau în coșurile pline Câte un pic din amândouă
N-am uitat că în panere Și mai toți îi spunem iară
Avem struguri, nuci și pere. Fericiți că te-avem în țară.

Elev
Vino toamnă, toamnă dragă
Cu alai de fructe-n drum
Cei ce au muncit tot anul
Culeg roadele acum.
Cântecul „Vals de toamnă”
Elev Vântul
Toamna a sosit și-acum Cânt și eu deși n-am strună
Așteptăm să cadă bruma Căci sunt muzicant de seamă
Vântul bate tot mai tare Și vă-nvăț ce este o gamă.
Unde să ne ascundem oare?

Elev Elev
A venit și toamna pe neprins de veste Dimineața bruma mușcă de picioare
Coborând din codru ca dintr-o poveste Nu mai umbli desculță ziulica mare
Haina grea de aur vântul i-o sfâșie Nouri negri se adună și în jos se lasă
Zdrențe urcă-n nouri De ne fură zarea și ne-alungă-n casă
Zbor peste câmpie
Ploița
Cât de bine-i, dragi copii! Însă n-am muncit așa
C-am dat ploaia prin câmpii Eu de una singurea
Prin livezi cu fructe mari Oare cine m-a ajutat
Și prin vii la gospodari S-aduc rodul cel bogat?
Elevii: Soarele!
12
Soarele Prezentatorul 2
Salut, prieteni! Scald cu razele aurii Iar acum surpriză mare
Vii, livezi, multe câmpii La această sărbătoare
Fructele le îndulcesc Au sosit cu-nsoțitoare
Strugurii înveselesc. Cine sunt crăițele
Frumoase ca domnițele?

Septembrie
Bine v-am găsit, prieteni! Sunt luna septembrie. Soarele mă mângâie cu razele
sale firave, parcă și-ar lua rămas bun. Frunzele de pe copac se-ngălbenesc, se lasă
purtate de vânt. Nucile își dezbracă haina, cad jos, se ascund de ochii culegătorilor.
În luna mea, rândunelele pleacă în țările calde și bem cu poftă must ca mierea.
În popor îmi spune Răpciune-asociat cu răcirea timpului. Sunt septembrie,
înseamnă că putem vorbi de toamnă.

Și putem firește spune Ne mândrim, deci, încă-odată

Că-n pădure s-au copt alune, Că ne e toamna bogată
În podgorii-struguri grei, În septembrie se știe
Pe câmp dovleci rotofei Noi avem o bucurie
În livezi pe întrecute Veseli voi băieți și fete
Mere, pere, pergamute. La școală mergeți pe-ndelete

Elev
A venit din nou septembrie Pretutindeni oameni harnici
Sau copt strugurii în vii Roade-mbelșugate adună
Carele sunt mari și pline Împărțindu-se în muncă
Urcă spre gospodării. Și cântând de voie bună.

Octombrie
Iar eu sunt octombrie. Diminețile îi sperie pe toți cu friguri. Cade bruma de
aceea în popor îmi spune și Brumărel. Adorm insectele și cerul pare a aduna toată
tristețea prefăcând-o în lacrimi.

Prinde să plouă zile în șir Și păsări zi de zi se duc

Din pomul verde și frumos Ici-colo vezi doar câte una
O frunză cade, încă una Precum o nucă-n vârf de nuc
Pân-se-așterne covor frumos Așa-i octombrie întotdeauna
Pe câmp, pe case și pe flori Și adoarme soarele în nori
Frumoase brume-și pun cununa Așa-i octombrie întotdeauna
13
Prezentatorul 1 Furnica
Știți? Dintre frunze gălbioare Soare, când te-ai micșorat
Furnica privi spre soare Păsări dragi, unde-ați plecat?
Suflând nasul în batistă Cerule, ce te-ai tulburat
Spune răvășită, tristă Voi, frunzelor, când ați picat?

Prezentatorul 2 Soarele
Soarele a priceput Fugi, furnico, și te-ascunde
Și spune posomorât Că n-or mai fi zile bune
Încet cu chipul mohorât Ai muncit o vară-ntreagă
De abia l-a trezit. Adăpostește-te în grabă

Noiembrie
Nu fi mâhnită pe Brumărel, dragă furnică, pentru că dacă intru eu a rămas nimica
toată până la iarnă. În popor până și după introducerea numelui „noiembrie”au
circulat și alte numiri ca: Brumar, Brumarul cel Mare, Promorar. Provenirea lor e
destul de clară: Brumar- de la brumă, Promorar-de la promoroacă.

Elev Elev
Peste dealuri zgribulite, Şi cum vine de la munte,
Peste ţarini zdrenţuite, Blestemând și lăcrimând
A venit aşa, deodată, Toţi ciulinii de pe vale
Toamna cea întunecată. Se pitesc prin văgăuni,
Lungă, slabă şi zăludă, Iar măceşii de pe câmpuri
Botezând natura udă O întâmpină în cale
C-un mănunchi de ciumafai, Cu grăbite plecăciuni...
Când se scutură de ciudă, -
Împrejurul ei departe Elev
Risipeşte-n evantai Doar pe coastă, la urcuş,
Ploi mărunte, Din căsuţa lui de humă
Frunze moarte, A ieşit un greieruş,
Stropi de tină, Negru, mic, muiat în tuş
Guturai... Şi pe-aripi pudrat cu brumă:

Greierul
Cri-cri-cri, Ca să nu cer împrumut
Toamnă gri, La vecina mea furnică
Nu credeam c-o să mai vii Fiindcă nu-mi dă niciodată,
Înainte de Crăciun, Şi-apoi umple lumea toată
Că puteam şi eu s-adun Că m-am dus şi i-am cerut...
O grăunţă cât de mică,
14
Noiembrie Elev
Noiembrie târându-și pasul Peste codru, peste iarbă
A scuturat caisul A căzut o brumă albă
Tezaurul de șoapte Frunza roșie, gălbuie
Bătuți cu aur prunii Până sus la cer se suie
Și ei aud risipit Pe fuioarele de vânt
Vuind din miază-noapte Se așează pe pământ
Și-n urma lui livada Iar se suie, iar coboară
Se umple de argint Fluturând hoinară
Iar pomii stau și-ascultă Liberă, dar ofilită
În poalele amiezii E de toamnă păcălită
Cum nucul spune snoave
Și basme din bătrâni

Elev Elev
Val de brumă argintie Ieri vedeam pe luncă flori
Mi-a împodobit grădina Mândri fluturi zburători
Firelor de lămâiță Și vedeam zburând albine
Li se uscă rădăcina Ieri era și cald și bine
Şi cum de la miazănoapte Azi e frig și nori și vânt
Vine vântul fără milă, Frunzele cad la pământ
De pe vârful şurii noastre Florile stau supărate
Smulge-n zbor câte-o şindrilă. Vestejesc de brumă toate

Elev Elev
Toamna domnește în crâng Toamnă , dragă, bun sosit
Frunzele galbene plâng Iar în țarăa ne-ai venit
Lacrima lor colorată Și ne-am bucurat nespus
Timpul trecând mi-l arată Dar ce daruri ne-ai adus?

Toamna
V-am adus făină-n saci!
Pentru pâine și colaci
Hrișcă multă cât ați vrea
Și legume berechet
Pentru borș și vinegret
Și prăsade cum vă plac
Mere rumene-n livadă
Pentru suc și marmeladă.
Prezentatorul 1
Toamnă mândră, harnică
Și de bunuri darnică
Noi cu toți îți mulțumim
Și la serbare te poftim
Chiar de-i timpul mai ploios
Vremea trece cu folos.

15
 Cântecul „Toamna” Lollipops
Elev
Vine toamna prin vâlcele
Cu un braț de crizanteme
Cu prosoape gălbioare
Așternându-le peste zare.
Elev Elev
Bun sosit, drăguță toamnă Merele sunt coapte acum
Bun sosit la noi! Strugurii sunt dulci și buni!
Ne-ai lipsit atâta vreme Dragă toamnă îți mulțumim
Din grădină și din zăvoi! Te rugăm mai vino, vin!

Toamna : - Sigur că voi mai veni!

Elev Elev
Vine toamna cu trei care Toamna la poartă bate
Și cu trei perechi de boi Fructele sunt toate coapte
Iar în care fiecare Struguri, prune, tot ce dorești
Tot ce vrei și tot de soi Toamna o să le găsești
Poame care mai de care Mere, pere prea alese
Și parfumuri și culori Toate-n coșuri sunt culese
Ai văzut mai mândră toamnă Și vă roagă azi pân-mâine
Mai bogată în culori ? Să poftiți la vitamine.

Prezentatorul 2 Prezentatorul 1
O știu bine, o știu bine Vitaminele, măi frate,
Că au multe vitamine. Fructele ți le dă pe toate.

Elev Roșia
Dar să vedeți ce s-a întâmplat Ia ascultați aici, surate
La noi în grădină Vreau de acuma să se știe
Este mare zarvă Cât sunt eu de minunată
Sar legumele la sfadă Dolofană și-mi stă bine
Că nu știu care să fie Eu am multe vitamine
Mai gustoasă, mai grozavă Roșioară și zemoasă
Dintre toate-s mai gustoasă!
Varza
Ba mai pune-ți pofta-n cui Morcovul
Frumoasă ca mine nu-i Tot degeaba vă certați
Că eu sunt mai înfoiată Că tot nu mă egalați
Verde , creață, aranjată Eu sunt fraged și mustos
Nimeni nu-i mândră ca mine Pe deasupra și gustos
Când mă-nvârt printre legume Și am multe vitamine
16
Ceapa
Ia nu vă mai lăudați
Când apar eu lăcrimați
Nu-i alta că mine de frumoasă
Moțată și arătoasă
Eu fac ciorba mai gustoasă
Ardeiul
Sunt ardeiul cel gustos
Sunt cărnos și arătos
Dar dacă te uiți la mine
Eu sunt plin de vitamine
Nu mă mai țineți de vorbă
Merg să sar direct în ciorbă
Prezentatorul 2
Numai împreună toate
Faceți ciorbe minunate
Liniște și sus în ciorbă
Că nu-i timp de stat de vorbă
Și de ceartă nici atât
Căci copiii au flămânzit
Iar voi să ține-ți minte
Numai câteva cuvinte
Că să creșteți toți voinici
Mâncați legume de mici!
Aricică
Pentru mine, scumpaă Toamnă Dar ție, șoricele, îți place Toamna?
Pot să spun că-mi este mamă
Iar hambarele cu toate
Doldora-s de mere coapte
Toată iarnă voi mânca
Tomniță din roada ta!
Șoricelul:
Mie-mi place toamna rece
Când frunza se îngălbenește
Acoperă tot pământul
Și nu mă vede pisicul
Cartoful
Fără mine n-ar fi ciorbă
Nu încape nici-o vorbă
Nu sunt eu așa frumos
Dar se știe că-s gustos
La o parte lăsați sfada
Că n-am timp să stau degeaba!
Țelina
Ba, pardon, eu-s mai arătoasă
Aromată și gustoasă
Când pui o țelina în ciorbă
Nimeni nu mai stă de vorbă
Fără mine, cum v-am spus
Ciorba n-are nici un gust!
Prezentatorul 1
La această sărbătoare au sosit și vulpișoare
Căprioare, aricei
Să ne spună singurei
Ce e toamnă pentru ei ?
Să-l întrebăm mai întâi pe Aricică.
Prezentatorul 2
Prezentatorul 1
Vulpișoară-roșcovană
Ce poți spune despre toamnă ?
17
Vulpișoara
Toamna–mi place și-i frumoasă
Atunci când e împărăteasă
Chiar de apuc un cocoșel
Pot să mă ascund cu el.
Iar apoi când frunza-i puținăa nu e,
Sstau mai mult în vizuină
Iepurașul
Da, Tomniță mult îmi place,
Nu-mi rod dinții de copaci
Am și morcovi dulcișori
Și varză la puișori.
Căprioara
Vreau să spun că e frumoasă
Și la anul care vine
Să ne întâlnim cu bine.
Elev
E –lei hop, e-lei hop,
Sare capra prin hârtop
Cu trăistuța pe spinare
Căutând la iezi mâncare
Căci Tomnița-i e mânioasă
Are mălăieșsi și varză
Pentru iedul mititel
A găsit un clopoțel
I-l va da, că-i cumințel
Face totul singurel
Pe când frații mărișori
Tare-s neascultători
De aceea biata capră
Se grăbește să se-ntoarcă.
Elev
Toamnă, de ce vii la noi?
Copacii să ni-i despoi?
Cântăreții ni-i gonești
Nopțile să le lungești
Iară veselă câmpie
18
Prezentatorul 2
Iepuraș cu coada scurtă
Îți place Toamna în luncă?
Prezentatorul 1
Iar tu dragă, căprioară?
Cum e toamnă-n dumbrăvioară?
Elev
Eu știu o poezie despre capra cu trei iezi.
Prezentatorul 2
Bine, s-o ascultăm îimpreună.
Căprița
Săraca de mine. Bine că mi-ai adus aminte
Plec mai repede acasă, că cine știe ce năzbâtii
mai fac iezișorii.
Rămâneți cu bine, copii, și ție, Tomniță cu
miros de lămâiță.
Elev
Toamna cu toiagul de alune
Ne face zilele mai bune
Ne face viața mai frumoasă
Și căsuța luminoasa.
Toamna
Nu va întristați că toamna-i rece
Iar vântul umed șuieră când trece
Căci ploaia asta mohorâtă
Mâine va râde-n roșii și gutui și-n pâine .
Când ești printre nemurele
S-o prefaci într-o pustie
Și pământul să-l îneci
Cu ploile tale reci?
Uiți de zilele mai grele
Și nici nu observi cum timpul
Trece parcă-l mână vântul.
Haideți, veniți lângă mine
Să vă dau niște ciorchine,

Elev Toamna
Toamnă, spune, unde te duci? Ia mă duc să scutur nuci!

Elev Toamna
Toamnă, unde te grăbești ? Ia mă duc să caut vești
Elev Sus în vie, jos în luncă
Spune dacă te grăbești Să dau soarelui poruncă
Toamnă, când te odihnești? Să coacă gutuile
Să-ncălzească viile.

Prezentatorul I
La noi în Moldova toamnele sunt întotdeauna nespus de frumoase.
Ele vin să ne umple pământul și casele cu bogăție fără de seamă.
Ele aduc aurul pe copaci, răbdarea în stradă și melancolie în suflete.
E toamnă, două cuvinte care alcătuiesc un poem al inimii, al sufletului și al
cunoștinței. Acum avem ocazia mai mult ca oricând să visăm printre picăturile
aurii ale frunzelor viu colorate.

Prezentatorul II:
Frumoasa toamnă e o zână delicată cu un gust rafinat, care îmbogățește țara
în straie de diferite culori. Ne-am adunat astăzi, ca să ne bucurăm de viață.
Numai în Moldova toamna scrie poezii cu frunze de vie și hulubi de argint.
Această toamnă este sinceră și-și împarte cu noi roadele.
Vă mulțumim din toată inima pentru atenție!

Cântecul „E toamnă-n Chișinău”

19
 2. Activitatea extracurriculară

„Balul Bobocilor”
Unități de competență:
• Valorificarea potențialului artistic, estetic pentru sprijinirea dezvoltării
armonioase a personalității individuale și pentru definirea spiritului de
echipă.
• Trezirea interesului pentru școală și posibilitatea de a se manifesta ca un
bun școlar.

Obiective operaționale:
− să dezvoltăm priceperi și deprinderi de recitare și interpretare expresivă și
coerentă;
− să se încadreze activ în probele activității dedicate școlarului mic;
− să manifeste maturitate școlară adecvată și spirit de colegialitate.

Mijloace:
Costume de bobocei, laptop, videoproiector, covoraș verde, flori, soare, nori.

Argument
Toamna se numără bobocii. În fiecare toamnă curtea școlii noastre găzduiește
micuți ingenioși, activi, curajoși, puternici și extrem de originali cu privirea
întrebătoare și zâmbetul sfios. Școala este pe drept cuvânt un colțișor de rai, un
adevărat lăcaș făuritor de personalități educate în spiritul valorilor naționale.
Explozie de lumini, culoare, zâmbete, fericire, înțelepciune și căldură, asta
înseamnă Balul Bobocilor.
A devenit tradiţie, ca la sfârșit de octombrie – început de noiembrie, când
toamna se lasă mândră peste meleagul nostru , boboceii claselor întâia ,,să iasă
la numărat”. Sărbătoarea ,,Balul Boboceilor”, vine să demonstreze  părinților și
colegilor mai mari cum picii din clasa întâi s-au integrat în comunitatea mare a
elevilor.
Bobocii sunt niște ființe fragile, niște puișori de care trebuie să aveți grijă voi,
cei mari. Să le urăm bun venit bobocilor clasei I-îi.
Emoțiile acestor mici bobocei, dornici de a fi remarcați sau de a trăi ceva
special în școală, oferă unii altora bucurii de început. Cu îngăduință acceptăm
gafele, ezitările și nesiguranța rezultă din starea intensă pe care o au.

20
Un boboc e-un pui de floare Și când școala iar începe
Răsărit într-o grădină Toamna când își face loc
Care pentru a crește mare Copilașul dintr-a-ntâia
E udat la rădăcină Se numește tot boboc.

Un boboc e-un pui de rață

Care-noată pe un lac
Și-ncepând de dimineață
Strigă-ntruna: mac, mac, mac

Copilăria este inima tuturor viselor…

A plecat copilăria Printre ațe de paianjen
Pe un drum care nu-ntoarce Te-oi găsi copilărie
Cu miros de turtă dulce Te voi scoate din valiză
Cu miros de mere coapte Prăfuită și pustie.

Într-o zi când va fi soare

Am să fiu din nou copil
Și-am să urc în podul casei
Plin de atâtea amintiri.

Tot ce se poate gândi despre lume încape într-o singură carte.

Eu iubesc o înțeleaptă Despre universul mare
Mă învață, nu mă ceartă Lună, steluțe și soare.
Mă lasă să răsfoiesc, Despre munți și despre ape,
Și cu drag și-n ea citesc. Multe-am să învăț din carte!

Învăț lucruri importante Carte, te iubesc nespus

Despre păsări despre plante, Că prin lume tu m-ai dus
Și animăluțe, flori, M-ai inițiat în toate,
Despre lume și culori. Te iubesc-Minune-Carte!

***
Cartea e ca mama noastră
Ea ne-nvață ce e bine
Tot ce trebuie să facem
Și să știe orișicine.

21
Ea dă sfaturi tuturor
Înțeleaptă, ajutor
Pentru toți ce vor să-l ceară
Dă lumină tuturor.

Are-nțelepciune veche
E făclie-n univers
Ea vă luminează drumul
Pentru cât aveți de mers.

Cunoașterea înseamnă împlinire, a cunoaște înseamnă a fi.

Hai cu toții copilași,
Fete și voi băiețași,
Hai la școală să-nvățăm
Și frumos să ne purtăm.

Cine-i bun și-n viață, are

Bucurie când e mare
Cui i-i lene ca să-nvețe
Va fi trist la bătrânețe.

O școală bunătate învață, să studiezi cu răbdare, să-ți însușești cunoștințe și

deprinderi, să colaborezi cu alții.
Cling, cling, clopoțelul sună
Binișor doi câte doi
Clasa e curată lună
Băncile sunt toate noi
Ca șiragul cu mărgele
Stau la carte literele
Și ne-așteaptă cu mult dor
Să intrăm în lumea lor

Alfabetul ca păunul Dacă noi le învățăm

Stă-n coperte de vinilin Buni prieteni câștigăm
Mândru, mândru ca niciunul Ce ne vor ajuta mereu
De la A la Zet nu-l știm Căci nu este foarte greu

Dar îl desenăm cu-ncetul Dragi copii, să învățăm

Ba un băț, ba un cercel Cuvintele să dezlegăm
Învățăm noi alfabetul Să intrăm cu drag și dor
Cling, cling sună clopoțel. În lumea literelor.

22
Prietenia este întotdeauna o responsabilitate plăcută, niciodată o oportunitate
Mi-am întrebat azi ursulețul Vai săracul… de aceea
Cât fac unu și cu doi Mi-am luat angajament
Mi-a răspuns că el nu știe Să-l învăț tot alfabetul
Că nu e școlar ca noi Ca să nu-l las repetent.

Cum? Tu nu te duci la școală?

Tu nu ai cărți și ghiozdan?
O să-ți cumpere tăticul
Păi…eu nici tătic nu am

Profesorul care ajută pe copil să atingă obiectul dorințelor sale, care-i procură
zilnic plăcerea biruinței, care-l încurajează când întâmpină unele greutăți, îi
arată simpatie în momentul când obține o izbândă va fi neapărat privit cu plă-
cere și dacă purtarea e pururea în raport cu principiile, va fi iubit.

Cine-i mulțumește oare? Aș ajunge-o picătură

Dragei mele învățătoare? Iar de-acolo sprinteioară
Pentru grija ce o are? Ca un pui de căprioară
Dac-aș fi un fulguleț Cu mult drag v-aș săruta
Dragă învățătoarea mea.
Aș pluti prin vânt semeț
Și-n privirea blândă, calmă
I-aș cădea sincer în palmă
Și privită cu căldură

Toamna….
Ce nume frumos, te duce cu gândul la belșug, prosperitate. Alungi tristețile
rămase de prisos, păstrând doar amintiri plăcute și vezi mii de culori amestecate,
ce-ncântă ochiul frumuseților demult uitate.
Din pomul verde și frumos Pe câmp, pe case și pe flori,
O frunză cade, încă una, Frumoase brume-și pun cununa
Pân se-așterne covor pufos, Și-adoarme soarele în nori,
Așa e toamna totdeauna. Așa e toamna totdeauna.

Și păsări zi de zi se duc,
Ici-colo vezi doar câte una,
Precum o nucă-n vârf de nuc,
Așa e toamna totdeauna.

23
 DE
SCOALA
3. Activitatea extracurriculară
„100 de zile școlare”
Unități de competență:
• Formarea unei atitudini pozitive faţă de şcoală şi învăţătură.
• Dezvoltarea respectului de sine şi față de semenii săi.

Obiectivele activității:
− să dezvoltăm spiritul critic şi autocritic prin aprecierea lucrărilor personale
și ale colegilor;
− să stimulăm creativitatea elevilor prin realizarea lucrărilor din 100 de piese;
− să manifeste interes părinţii prin implicarea directă şi indirectă în realizarea
lucrărilor din 100 de piese.

Mijloace: lucrări din 100 de , machetul numărului 100, baloane, 100 de hulubași,
numărul 100 din pâine, costumații pentru furnică și greier.

Argument
Nimic nu-i mai frumos, mai nobil, decât meseria de grădinar de suflete umane,
de călăuza celor mai curate si mai pline de energie mlădițe, celșe mai inocente
ființe.
In acest context ideea de a marca primele 100 de zile din viața unui școlar este
activitatea corespunzătoare, care vine să aducă școala mai aproape de micul
elev, să-i ofere un mediu plăcut, stimulativ pentru acomodarea în prima perioadă
extrem de dificilă și neobișnuită pentru el. Copiilor le sunt pe plac activitățile
extracurriculare, aici ei se pot manifesta fără frică. Așa, deseori, descoperim
talente, caractere și le câștigăm încrederea. Ei se simt mai importanți din această
zi, știu că au depășit o perioadă și au forțe mai mari pentru ce urmează. Aceste
activități îi maturizează, îi bucură și îi întăresc ca personalitate pe fiecare în parte,
deoarece toți se implică.
Proiectul „100 de zile de şcoală” este o punte spre sufletul fiecăruia, o
oportunitate de a se cunoaşte mai bine, o şansă de a arăta cât de valoroși sunt
împreună, părinți și copii deopotrivă, o modalitate de a exprima emoții prin
intermediul artei.
24
Azi la noi e sărbătoare În școală-i forfotă mare
P Pentru mic și pentru mare Clasa-ntâi e-n sărbătoare!
Soarele frumos zâmbește Zile 100 au adunat
La micuți le amintește Suntem școlari adevărați
Că-i a 100 zi de școală.

Toți colegii vin în grabă Iar voi, veseli copilași,

Pe sărbătoriți să-i vadă Deștepți, harnici, drăgălași,
Să le facă o urare Speranța voi să fiți
La ceas de mare sărbătoare. Pentru ai voștri, dragi părinți.

Învățătoarea: Dragii mei școlari, astăzi sărbătorim 100 de zile de școală, 100
de vise, 100 de și împliniri.
Vă aduc sincere felicitări vouă și părinților voștri. Vă felicit cu ocazia primei
izbânzi școlare. Vă urez succese, putere de a continua calea în această țară
minunată!

Stimaţi spectatori Ar fi cazul să aplaudaţi

Suntem în legătură directă Şi să încurajaţi.
În audienţă perfectă Această ceată de copii formidabili,
Cu clasa I B Crescuţi de părinţi onorabili
La școala noastră mică Am vrea să fiţi această oră cu ei,
În Chişinău vestită, Cu-aceşti năstruşnici şcolărei.
Cu numele de Anatol Popovici. Bucuria ne e mare
Dispoziţia-i de sărbătoare.
Ştiţi de ce ?
Astăzi noi, cei de aici,
Mici, vioi şi gâgâlici,
Omagiem cu multă ardoare
Cele 100 de zile şcolare !

100 de zile de şcoală, 100 de zile au trecut

100 de file din calendar, Noi nițel am mai crescut
100 de vise şi împliniri, Cifre, litere am studiat,
100 de şotii şi năzdrăvănii. Poezii am învățat.

100 de zile şcolare Sunt elev cu-adevărat,

Au zburat ca nişte cocoare. 100 de zile am învăţat.
Parcă mai ieri sfioşi, dar cu drag Iar de-acum, se înţelege,
Am păşit al şcolii prag. Sunt elev în toată legea!

25
 Cântecul : Îmi place școala.
Bine-aţi venit la şcoala mea E minunat să am de partea mea
E doar o şcoală, însă are acel ceva, Şi notele din catalog şi muzica,
Mă face să întreb mereu de ce Iar când revin din recreaţie
E-atât de scurtă ora dintre pauze. Prin geamul clasei îmi zâmbeşte
soarele.
Refren:
Îmi place şcoala, poate e ciudat, Îmi place şcoala, poate e ciudat,
Îmi place şcoala, e adevărat, Îmi place şcoala, e adevărat,
Colegi de bancă şi examene, Ore de clasă dar si pauze ,
Îmi place şcoala, nu mă întrebaţi de ce. Îmi place şcoala, acum știu de ce.

La mate-i greu, dar e frumos, Să scriu şi să compun îmi e uşor

Iar la română, ce-nvăţăm e valoros, Imaginaţia-mi dă aripi ca să zbor,
La geografie umblăm prin toată lumea, Iar aici direct din şcoala mea,
O magică poveste e istoria. V-am salutat, e gata recreaţia.
Refren:
Îmi place şcoala, poate e ciudat, Îmi place şcoala, poate e ciudat,
Îmi place şcoala, e adevărat, Îmi place şcoala, e adevărat,
Colegi de bancă şi examene, Ore de clasă dar si pauze ,
Îmi place şcoala, nu mă întrebaţi de ce. Îmi place şcoala, acum știu de ce.

Un elev: - Stimaţi spectatori ! Vă propunem să ascultaţi prognoza evenimentelor

şcolare până la ziua de azi.
În ultimele 100 de zile vremurile pe aici au fost agitate, stresante şi interesante.
Au căzut aşa de-odată multe întrebări peste capul nostru.
Presiunea familială şi cea şcolară au atins cote îngrijorătoare.

Părinţii şi-au schimbat ritmul de viaţă,

Încercăm la ce e nou să facem faţă,
Bunicii învaţă cu mine alfabetul ,
Iar sora mai mică îmi scrie caietul.

Toți în jur, chiar și pisica Toţi aceşti pitici voinici

Își dau seama, așa dar La-nceput eram cam mici.
Nu mi-i frică de nimica Însă cum ceva-nvăţăm
Doar sunt mare, sunt școlar. Câte-un pic tot ne-nălţăm.

26
 Sceneta ,, Gheorghiță la școală”

Mama: Ilenuță, draga mea, nu știi unde-i Gheorghiță? La școală se poartă rău și
iarăși nu învață nimic.

Ilenuța: Văleleu, mămică dragă,

Cu el lucrul nu-i de șagă
Dacă așa va continua
Școala n-o va termina.
Toată ziua Gheorghiță
Șade tolănit pe pat.
Nu se apucă nici de scris,
Nici de rezolvat.

Autorul: Toată lumea e la școală Note bune să luăm

Dar el zace-n pat de boală Matematica-nvăţăm.
E bolnav Gheorghiță, tare Şi la orice întrebare
Dar nu-i boală din născare. Avem răspunsul care,
Toți ai casei s-au sculat Îl gândim,îl cugetăm
Doar atunci ne descurcăm.

Probleme – poezii

S-au legat 10 căţei În grădiniţa cu flori

Să se facă hoinărei, Au înflorit doi bujori.
Doritori de-o viaţă nouă. Mai sunt gata-mbobocite
Unul însă s-a retras Cinci lalele rumenite.
Şi din zece-au mai rămas În buchet le-oi aduna.
Buni tovarăşi numai … ( 9 ) Câte flori eu voi avea? (7)

Pe poteca din pădure O căpriţă-n disperare

Au plecat s-adune mure Strigă în poiană tare :
Cinci băieţi şi trei fetiţe, - Vai de mine, ce-ntâmplare !
Cu găleţi şi coşuleţe. Toţi cei cinci ieduţi ai mei !
De un urs s-au speriat, Au fugit, nu ştiu de ei!
Patru-n vale-au alergat. Unu-i acolo-n pădurice,
Socotiţi, dacă veţi şti, Altul în căsuţă-aice.
Câţi la mure ar mai fi? ( 4) Cel de-al treilea e-n zăvoi.
Restul însă-l aflaţi voi.

27
 Cântecul „Toți copiii”
N-am știut că sunt părinți
Care au copii cuminți
De când lumea-i pe pământ
 Un lucru este sfânt: Fac năzbâtii toți pe rând
N-am știut că sunt copii
Care nu știu a citi
A, B, C, D, E, F, G
Dar știu de SMS
 Eu mă întreb oare de ce? De ce?
Toți copiii trebuie să știe a citi
Toți copiii trebuie să știe multe poezii
Toți copiii trebuie să știe a număra
Toți copiii cântă acum cu mine La, La, La
La, La, La, La, La, La
La, La, La, La, La….

Acum și păpușile
Știu să spună A, B, C
Se îmbracă doar în „New”
La modă cum ești tu și îți cântă „I love you”
N-am știut c-ai mei bunici
Au fost și ei cândva mici
Învațau a număra, pe cer câte o stea
 Și apoi citeau cu ea
Toți copiii trebuie să știe a citi
Toți copiii trebuie să știe multe poezii
Toți copiii trebuie să știe a număra
Toți copiii cântă acum cu mine La, La, La

Haide azi Bety cântă și toată lumea încântă

Haide azi Bety spune ce ai mai aflat prin lume
Haide azi Bety cântă și toată lumea încântă
 Haide azi Bety spune ce ai mai aflat prin lume
Toți copiii trebuie să știe a citi
Toți copiii trebuie să știe multe poezii
Toți copiii trebuie să știe a număra
Toți copiii cântă acum cu mine La, La, La

28
Prezentatorul I : Prezentatorul II:
Învăţăm de la furnici Învăţăm neîncetat
Şi de la albine, De la necuvântătoare.
Hărnicia s-o iubim Trebuie să-nveţi de mic
Să fii leneş, nu e bine Ca să ştii când vei fi mare!
Acest lucru ştie-orşicine!

Prezentatorul I:
Iată veţi vedea aici
Ce vorbesc două furnici! (intră 2 furnici)

Sceneta „Gospodina”
I furnică:
Încotro fugi, surioară ?

II furnică: I furnică
Ia, mă duc şi eu la moară (grăbită) Văd că eşti grăbită, foc
Şi-s grăbită, şi-s grăbită Nu poţi sta o clipă-n loc.
Că mi-e casa ne-ngrijită, Hai să te ajut şi eu,
Şi mi-s rufele la soare, Surioară, că ţi-e greu (îi ia sacul)
Şi copiii cer mâncare.

II furnică:
Uf, ceva m-ai uşurat
Că prea mult azi am cărat.

Amândouă: Prezentatorul I:
Nu! La noi în muşuroi (către spectatori) Vezi? Furnica este mică
Nu e timp pentru zăbavă Dar de muncă nu i-e frică!
Că de n-am fi de ispravă, Fuge, cară, n-are stare,
Ar fi vai şi-amar de noi! ( pleacă) Iarna are de mâncare.

Prezentatorul II: Amândouă:

Nu se duce ca să ceară Lenea stă cu sărăcia
De la altul din cămară, O comoară-i hărnicia!
Să-nvăţăm şi noi, de mici
Lecţia de la furnici.

29
 Toți:
Cine, cine-n lume are Este ea, este ea
Cei mai mulți copii sub soare E învățătoarea mea!

Aș întreba cu ochi și gând sfios Dorința de a fi cuminte

Și – aș vrea să spun pe ton cuviincios Din vise mari, din temeri, nerăbdare,
Pentru acum și pentru mai departe Am adunat tot floare lângă floare:
Pentru când voi crește mare, Vă rog, primiți buchetul meu de suflet,
Din gânduri necuprinse în cuvinte Stimată, doamna mea învățătoare!

Din ochii tăi pornește primăvara,

Din vocea ta se nasc privighetori
Ca și măicuța-mi ușurezi povara

Învățătoarea:
Cu mult drag vă felicit
Să fiți grozavi și jucăuși
La minunata voastră vârstă
Să fiți atenți și serioși,
Când fața mamei este tristă!

Toți: Mulțumim frumos pentru sfatul de folos!

30
 4. Activitate extracurriculară
„Magia sărbătorilor de iarnă”

Argument
Bucuria sărbătorilor de iarnă! E magică aşteptarea Moşului Nicolae şi a Moşului
Crăciun, aşa cum e magică Naşterea Pruncului Iisus! Copiii aşteaptă cu nerăbdare
să-şi pregătească ghetuţele, să împodobească brăduţul, învaţă din timp poezii şi
colinde şi-i aşteaptă pe Moş Nicolae şi pe Moş Crăciun să le aducă daruri.
Datinile şi obiceiurile de iarnă nu se pierd în negura vremurilor; au fost, sunt
şi vor fi...
Izvorâte din experiență și înțelepciune de viață, din bucurie sau durere, din
năzuințele și dorurile românului, din setea de liniște sau din dragostea pentru
frumos, elementele de cultură și tradițiile populare transmit valori și creează
punți de legătură între generații. Tradițiile, obiceiurile, portul popular și folclorul
sunt comori inestimabile, care definesc un popor, făcându-l unic, statornic și
nemuritor.

Unități de competență:
• Consolidarea, sistematizarea și îmbogățirea cunoștinţelor despre obiceiurile
și tradiţiile de Crăciun.
• Modelarea personalităţii moral-religioase și creatoare a copilului.

Obiective operaționale:

− să cunoască semnificaţia religioasă a Crăciunului și modul în care poporul

român îl sărbătorește;
− să perceapă valoarea obiceiurilor din străbuni și transmiterii din generație
în generație;
− să interpreteze colinde și cântece specifice sărbătorilor de iarnă.

Mijloace:
Casă, gard, cușca câinelui, cotețul găinilor, ocolul în care dorm trei purcei,
colțișor de pădure, costumațiile corespunzătoare sărbătorii, colaci.

31
A sosit și iarna pe neprins de veste Luna patinează
Pe neprins de veste Pe oglinda lui
Coborând din ceruri Dealul singuratic
Ca dintr-o poveste. Deșteptat de ger
Astăzi ziua întreagă Numără în șoaptă
A tot nins și-a nins Stelele din cer
Parcă mai aproape Iară pomii poartă
Casele s-au strâns. Albul iernii strai
A înghețat de acuma Și visează dulce
Lacul cel verzui Florile de mai.

A sosit așa deodată Cu multe babe de zăpezi

Iarna cea prea minunată Adunat multe grămezi
Cu zăpadă cristalină Ea cu gerul aspru-n zare
Ea mai este și blajină L-a ascuns pe sfântul soare

Iarnă! Vino pe la noi Zăluda iarnă a sosit

Să ne aduci cadouri noi Nefiind miloasă
Te așteptăm cu nerăbdare Și totul a acoperit
Iar tu vină cu mirare Orice mică casă

Pământul pare adormit

Și foarte întristat
Codrul pare amorțit
Și de lume c-am uitat

Cântecul „Voioasa iarnă a sosit”

Sub dalbul pom După o perdea
Un pui de om Noaptea-i de nea
Degeaba încearcă s-adoarmă Plină de glasuri și alarmă
Poate acum tocmai în drum Steluțe vii, zeci de făclii
Moșul cu sacul în spate Licărea-n brad ca-n poveste
N-o fi uitat de un băiat Și legănat de-un vis curat
Cu ochi curați de cicoare Puiul adormi fără veste

Dar înspre zi cine-l trezi Ce moș ciudat de unde-a aflat

Cine intră-n odaie Că-mi place mult ciocolata
Moșul cel drag cu un toiag Dar și la glas, dar și la glas
Și cu cojoc de oaie Seamănă parcă cu tata

32
Autorul: Iar acum să poposim la gospodarii din satul Pipirig, raionul Frumușica ce
locuiesc lângă fântâna de la răscrucea din mijlocul satului, Toader Untilă cumnat
cu Gheorghe a Tăsiei, văr drept cu Vasile a Ioanei ce-o ține pe Anghelina lui Ma-
covei, primarul satului. Mai pe scurt , la niște gospodari ca toți gospodarii ce se
gătesc de Crăciun.

Gospodarul: - Crăciunul o să vină

Tăiem purceii s-avem slănină
Gospodina: - Dar mi-i jale mult de ei
Căci sunt prea mititei
Gospodarul: - Ce să facem altceva
Cu dinții la stele ne vom uita?
Gospodina: - Tăiem acest cocoș tinerel
Nu mi-i jale mult de el.
Și ne scoală c-am dimineață
Pe când afară este ceață.
Gospodarul: - Iaca , avem la sufletul blând
Un cocoș mai bine-l vând
Iar dacă mai zici ceva
Îți tai și găina ta!
Gospodina: - Bine dacă tu așa vrei
Să-i tăiem pe toți trei.
Pisica: (se trezește și începe a mieuna)
- Miau! Miau!
Câinele: (îi răspunde la acest mieunat printr-un hămăit)
- Ham, ham, ham, pisoi vărgat,
Haide zi-i, ce s-a-ntâmplat
Poate-un vis rău ai visat
Ori pe coadă te-au călcat.
Pisica: - Miau, nimic rău n-am visat
Nici pe coadă nu m-au călcat
O veste rea am aflat
Pe purcei îi gătesc de tăiat
Câinele: - Pe purcei îi gătesc de tăiat?
Pisica: - Da! Pe purcei îi gătesc de tăiat
Despre asta aseară am aflat.
Pisica și Câinele: (plâng)
33
 Ce să facem acum?
Ce să facem acum?
Câinele: - Ca prieteni ce le suntem
Trebuie să-i ajutăm
Pisica: - Da, trebuie să-i ajutăm ( se gândesc cum s-o facă)
Gata! Știu ce-i de făcut!
Câinele: - Ei, hai spune, nu mai sta
Cu ce-i putem ajuta?
Pisica: - Sfatul meu cel mai bun
Este să fugă-n pădure chiar acum.
Câinele: - Da! Să fugă-n pădure chiar acum.
Pisica: - Hai repede să-i trezim
De primejdie să-i păzim.
(apare cocoșul și vrea să cânte, iar pisica și câinele îi astupă gura)

Pisica: - Stai pe loc și nu cânta

Pe stăpâni nu-i deștepta.
Cocoșul: - Ce-i cu tine, ce te-a apucat?
De ce? De ce m-ați oprit din cântat?
Pisica: - Ai răbdare te-am rugat
Vei afla ce s-a-ntâmplat.
Cocoșul: - Ce-i cu tine, ce-ai pățit
Cu noaptea-n cap de te-ai trezit
Poate că nici n-ai dormit?
Pisica: - Aseară eu am aflat că pe purcei îi gătesc de tăiat.
Cocoșul: - Îi gătesc de tăiat?
Pisica și cocoșul: - Da, îi gătesc de tăiat (plâng)
Cocoșul: - Hai repede să-i trezim
De primejdie să-i prevenim. (se duc și trezesc purceii)
Câinele: - Sculați, purcelușii mei iubiți
Sculați și nu mai dormiți.
Purceii: - Spuneți odată ce s-a-ntâmplat?
De ce ne-ați trezit cu noaptea în cap?
Nici cocoșii încă n-au cântat
Spuneți odată ce s-a-ntâmplat?
34
Nif: -Așa de bine eu dormeam.
Nuf: - Așa de frumos visam.
Naf: - Așa de bine mă odihneam.
Pisica: - Aseară o veste am aflat
Pe toți vă gătesc de tăiat.
Câinele: - Pe toți trei vă vor lua
Și pe toți vă vor tăia.
Purceii: - Aoleu! Ce ne facem acum?
Prieteni dragi, dați-ne un sfat bun.
Pisica: - Vă dau sfatul cel mai bun
Fugiți în pădure chiar acum.
Purceii: - Ascultăm sfatul cel bun
Si-n pădure fugim chiar acum.
(purcelușii cântă)

1. Suntem noi trei purceluși

Nu mai suntem jucăuși
N-avem nici poftă de mâncat
Și chiar nici de jucat.
Refren:
De urgie noi cum să scăpăm
La drum hai sî plecăm
La drum acuma să pornim
De urgie să fugim.
2. Prietenii sfat bun ne-au dat
Și ei chiar ne-au ajutat
Nu mai vrem noi nici să mâncăm
La drum chiar acum să plecăm

Câinele: - Atunci, haideți după mine

1,2,3 ținem pasul bine
1,2,3 mergeți ca și mine
Purceii: - 1,2,3 ținem pasul bine
1,2,3 mergem ca și tine. (purcelușii ajung în pădure)
Câinele: - Iar acum vă las cu bine
La revedere purceluși
Purcelușii: - La revedere, câinișorule

35
Cocoșul: - Ascultați, stăpânii trebuie sculați
E timpul să-i trezesc
Cucurigu! Nu mai dormiți!
Cucurigu! E timpul să vă treziți!
Cucurigu! La treabă porniți!
Pisica: - Au plecat, au plecat
Și de necaz aau scăpat
Au plecat și sunt departe
De la necaz și de la moarte.
(răsare soarele, stăpânii ies afară și observă că purceii lipsesc)
Gospodina: - Aoleu, ce s-a-ntâmplat
Cine purceii ne-au furat.
Gospodarul: - Văleleu tătucă! Văleleu mămucă!
Vino-ncoace nevasta mea
Au dispărut ai mei purcei
Ce vom face fără ei
I-au furat, i-au furat
Oare ce s-a întâmplat?
Cine mi i-ar fi luat
Oare am făcut vreun păcat? (către câine)
Gospodina: - Și tu toată noaptea ai dormit?
Pe purcei nu i-ai păzit
Dacă-i așa, cocoșul vom tăia și-l vom mânca.
Gospodarul: - Iară, tu câine, unde-ai fost bătrâne?
De ce nu lătrai de știre să-mi dai?
Că hoții furau și purceii mi-i luau
Oare ce s-a-ntâmplat? Cine purceii mi-au furat?
Poate în drum au fugit, ori la vecini au nimerit
Hai, nevastă, să-i căutăm!
(un colțișor de pădure)
Nif-Nif: - Foarte bine c-am scăpat
Nuf-Nuf: - De nevoi și de păcat
Naf-Naf: - Acum putem spune
Toți: - Ne-am salvat! (cântă și dansează-n horă)
Purceii: - Noi suntem toți trei purcei
Frumușei și rotofei
Bine că noi am scăpat

36
 Prietenii ne-au salvat de nevoie și păcat
Ce bine că ne-am salvat!
Nif: - Am cântat și am dansat, de urgie am scăpat
Și-acum să ne gândim, cum în pădure o să viețuim.
Nuf: - Ca-n pădure să trăim, o casă să construim.
Naf: - Hai mai întâi să chibzuim
Ce fel de casă să construim.
Nif: - Fraților! Fraților! Ascultați ce propun eu, s-o construim din piatră că e
mai trainică. (construiesc casa, apoi merg în pădure să se joace)
Purceii: (cântă) Am fugit noi trei de-acasă
Și-n pădure am nimerit
Ne-am construit noi o casă
Și la plimbare am ieșit
Lupu-n cale de-a ieși
Toți îndată vom fugi. (iese lupul și purceii fug)
Lupul: - Aha! Purcelușii mei iubiți, încotro vă grăbiți?
Autorul: Lupul ajungând la cei trei purceluși, începu a bate la uși
Și văzând că nu poate intra, începu a tremura
Începu cu glas tremurător, să se roage-ncetișor
Lupul: - Eu nu-s lup de cel flămând, sunt lupul cel mai blând
Nu vă speriați purcei, c-am venit cu clopoței
Și aș vrea nespus de tare, să vă zic eu o urare.
Vreau prieteni ca să fim, Anul Nou să-l întâlnim.
Nuf: - Dacă vorbești așa duios, te poftim și noi frumos
În casa noastră te găzduim, prieteni buni să fim.
Autor: - Ei toți patru s-au împrietenit
Spre casa gospodarului au pornit
Pisicuța, câinișorul și cocoșul
S-au apropiat de moșul
Pisicuța i-a zis speriată
Pisica: - Gospodarule, nu ne bate Purceii să scape de tăiat
Că vă spun totul pe dată I-am trimis în pădurea mare
Noi toți trei i-am ajutat Să nu-i tăiați pentru mâncare
G-na și G-ul: - Fiindcă porcii ați salvat
Face ca să fiți iertați
Autor: Iată-i pe toți grămăjoară
37
 Nif, Nuf, Naf și lupul mare
Stau la masa cu bucate
Și așteaptă anul care bate
Gospodarul: - Ei, prieteni dragi, mai stați Și puțin mai ascultați
Dacă nu greșesc cumva La geam s-aude cineva.
(vin urătorii, se ascultă toate urăturile)
Gospodarul: - Odată ce la noi au intrat
Și pragul ni l-au călcat
Trebuie urătorii serviți
Cu colaci în opt împletiți
Obicei teatral „Calul”
Autor: - Dragi prieteni, dar mi se pare că de la sărbătoarea noastră lipsește cineva.
Așa e?
Copiii: - Da! Moș Crăciun!
Autor: - Eu v-aș propune pe moșul să-l chemăm
Anul Nou cu el să-ntâmpinăm
Moș Crăciun: - Bine v-am găsit, copii Azi cu anul care-ncepe
Fete și băieți zglobii Am venit tare grăbit
Vă felicit, dragi prieteni Să vadă moșul ce-ați pregătit

Ascult colinde vechi și dragi, E noapte pentru cine vrea

Miroase tare-a cozonaci, Dar Moș Crăciun aici va sta...
Afară fulgii-ncep ușor Nu am s-adorm, promit mereu
Un dans fragil în zborul lor. Să pot să-l văd pe Moș și eu!

Cântecul „Moș Crăciun”

Sceneta „Amintiri din copilărie”
Autor: La Crăciun, când tata tăia porcul și-l pârlea, și-l opărea, și-l învălea iute
cu paie, de-l înădușea, ca să se poată râde mai frumos, eu încălecam pe porc
deasupra paielor și făceam un chef de mii de lei, știind că mie are să-mi deie
coada porcului s-o frig și beșica s-o umplu cu grăunțe, s-o umplu și s-o zurăiesc
după ce s-o usca; ș-apoi vai de urechile mamei, până ce nu mi-o spărgea de cap.
Mama: - Da mai astâmpără-te cu nevoia asta de beșică a ta, că ai scos de-acum
din minți lumea. Apoi bine a zis cine a zis drâmbă ți-a trebuit la casă, iaca na
năpastă pe cap.
Autor: - Odată la o sărbătoare a Sfântului Vasile iată ce s-a întâmplat, Nică cel
nestâmpărat a pornit la urat cu niște prieteni de-ai săi tot ca dânsul hoinărei. Și
38
nu știu cum s-a-ntâmplat că clopot nimeni n-a luat. Nică luă beșica de la porc,
o umplu cu grăunțe și porni, altul cu o coasă ce-o găsi. Și tot așa având fiecare
obiectul lui s-au pornit la poarta Oșlobanului. Acesta la trunchi lemne tăia, dar cu
coada ochiului spre geam trăgea.
Urătorii: - Aho! Aho! Popa Oșlobanul
Venim să-ți golim buzunarul
Că ai mulți bănuți în el
Și ești încă tinerel.
Popa: - Copii nerușinați ce sunteți
Găinile de-abia s-au dus la culcare
Iar voi v-ați și pornit c-o urare
Ia stați oleacă că vă dau eu vouă 1
Autor: - Noi, atunci, am pârlit-o la fugă, iar el zvârr cu o scurtătură în urma noastră,
caci era un om ursuz. Și din spaima ceea, am fugit noi mai jumătate de sat înapoi.
Și cât au stat ei în mijlocul drumului, cerul a dat drumul amurgului.
Urător: - Ei, amu, ce-i de făcut? Hai să intrăm aici, în ograda asta că ne trece
vremea stand în mijlocul drumului.
Urător: - Hai la Vasile Aniței să-l urăm, Veselia va fi și mai mare
Și pe el să-l bucurăm Nici el de nu ne-a primi
Autor: - Și intrăm noi la Vasile Aniței, ne așezăm la fereastră după obicei, dar
parcă naiba vrăjește, celuia nu-I sună coasa că i-i frig, celuia că-i îngheață mâinile.
Și numa-ți crapă inima în tine de necaz și ciudă.
Urător: - Ură, tu măi Chiriece, iar noi măi Zaharie, să pufnim din gură ca buhaiul,
iar iștlalți să strige: hăi, hăi!
Autor: - Și odată și începem
Urător: - Tu Aniță cam zgârcită Iar Anița leneșugă
Și la fața cam zbârcită Face-acum colaci în fugă
Vrem să-ti spunem o urare, Ian Aniță vino-ncoa
Să ne dai ceva parale, Și ți-am spus urarea mea
Autor: - Și ce să vezi? Unde nu se ia hapsâna de nevastă a lui Vasile-Aniței cu
cociorva aprinsă după noi, căci tocmai atunci trăgea focul să deie colacii la cuptor
Anița: - Vai, aprinde-v-ar focul, să vă aprindă Să porniți cu așa urat
Ehei ! Copii neastâmpărați Cu beșica de la porc
Pe la mine să nu mai călcați Se cunoaște după port
În obrazul cui v-a învățat Ce fel de copii sunteți?
Autorul: - Ei văzând-o supărată
39
 S-au strâns și-au pornit pe dată
Dar unul mai șotios precum era
I-am zis și urarea sa.
Urător: - Tu, babă bătrână N-ar trebui să ne fugărești
Cu cociorva-aprinsă-n mâna Ci cu drag să ne primești.
Autorul: - Atunci noi, la fugă băieți, mai dihai decât la popa Oșlobanu.
Urător: - Dar bun pocinog a mai fost și-aista. Încă una-doua din aestea și ne scot
oamenii din sat afară, ca pe niște lăieși. Mai bine să mergem la culcare.
Autorul: - Și după ce ne arvonim și pe noi și pe la anul cu jurământ să umblăm tot
împreună, ne-am despărțit unul de altul, răzbegiți de frig și hămesiți de foame , și
hai fiecare pe la casa cui ne are.

Cântecul „Bradul”

40
 5. Activitate extracurriculară
„ Anul Nou e o poveste”
Argument
Sărbătorile de iarnă sunt aşteptate cu mare entuziasm de toată lumea,
indiferent de vârstă. Gândul la sărbătoare, la tradiție, la cadourile lui Moş Crăciun,
la colinde, la mirosul de brad, la vacanță și zăpadă, aduce bucurie în sufletul
fiecăruia dintre noi.
Atmosfera sărbătorilor de iarnă ne aminteşte cu precădere de anii copilăriei,
de emoţia împodobirii bradului, în așteptarea lui Moș Crăciun, de obiceiurile și
tradițiile specifice acestor sărbători.
Crăciunul e magie, e acea căutare a copilului din noi. E bunătate, e dăruire.
Dorim să trăim împreună bucuria sărbătorilor de iarnă, să ne exprimăm trăirile
prin creație, să facem cunoscute obiceiurile și tradițiile specifice fiecărei sărbători
prin creații literare, desene, picturi, să realizăm podoabe pentru bradul de Crăciun.
Emoţia prilejuită de această sărbătoare poate fi ilustrată prin păstrarea și
transmiterea datinilor strămoșești.

Unități de competență:
• Cultivarea interesului copiilor pentru datinile românești specifice
sărbătorilor de iarnă.
• Sensibilizarea elevilor pentru a deveni promotori ai portului, credinței,
tradițiilor și obiceiurilor noastre.

Obiectivele activității:
− să cunoască şi să păstreze datinile strămoșești specifice sărbătorilor de
iarnă;
− să conştientizeze semnificaţia sărbătorilor de iarnă;
− să stimulăm aptitudinile și înclinațiile artistice ale elevilor.

Mijloace:
Costume: lup, gogoașă, iepuraș, urs, vulpe, Păcală, Tândală, Baba-Hârca, Moș
Crăciun, capră, țigancă, brad împodobit, luminițe, ploiță.
Decorul sălii:
Sala a fost amenajată conform specificului sărbătorii de iarnă.

41
Din an în an sosesc mereu E sărbătoare și e joc
La geam cu Moș Ajun În casa ta acum
E ger cumplit și drumu-i greu Mai sunt bordeie fără foc
Dar e obicei străbun. Dar vine-un an mai bun.
Veniți, veniți de sărbători Să fie pruncii sănătoși
Veniți, veniți cântând Să crească năzdrăvani
Să fie rodnic Anul Nou Voi, oameni buni și trecători
Și pace pe pământ. Mulți ani, mulți ani, mulți ani.

Cântecul „A venit, a venit iarna”

Bună dimineața la Moș Ajun A-nceput de ieri să cadă
Ne dați ori nu ne dați Câte-un fulg, acum a stat,
C-am venit și noi odată Norii s-au mai răzbunat
La mulți ani cu sănătate Spre apus, dar stau grămadă
Și la anul să venim Peste sat.
Sănătoși să vă găsim!

Nu e soare, dar e bine, Sunt copii cu multe sănii,

Şi pe râu e numai fum. De pe coastă vin ţipând
Vântu-i liniştit acum, Şi se-mping şi sar râzând;
Dar năvalnic vuiet vine Prin zăpadă fac mătănii,
De pe drum. Vrând-nevrând.

Fulgii vin și vin din larg Bun venit anule, an

Sună clopoței la prag În casă de moldovean
Anul vechi se duce dus Pe la curți de gospodari.
Bun rămas an vechi și bun La mulți ani, la fapte mari
Tu ne lași mai mândri acum
Anul tânăr ne-a-nflorit
Mult noroc și bun venit!

Toți:
La mulți ani și mult noroc!
Grâu mai mult să crească-n loc
Pentru pace, pentru cânt
La muli ani pe-acest pământ!

Vă poftim la carnaval
Azi începem mare bal

42
Noi pe toți vă invităm
Carnavalul să-ncepem.

Din pădure să veniți

Iepurașii mari și mici
Vulpișoara cea șireată
Cu blănița ei roșcată

Gogoașa rumenită
În smântână plămădită
Din pădure toți veniți
Școala 12 e aici!

Uite-aici se face bal

Uite-aici e carnaval
Am venit la bradul mare
Anul Nou ca să-ntâlnim
Și c-o veselă cântare
Lângă brad ne-nveselim.

Undrea-mândrea cel bătrân

Ce decembrie se cheamă
Iată-l vine din poveste
Și ne-aduce-o bună veste
- Hei, ce stați? Gătiți colacul
Anul Nou vă trece pragul.

Cântecul „Fulgi de nea mii și mii”

Autor: Știu și marii și cei mici
Că demult trăia pe lume
Într-o țară fără nume
O gogoașă rumenită
Și în zi de sărbătoare
Colindând peste hotare
A venit aici la noi
La brăduțul ist vioi
Să vă spună ce-a pățit
Cum pe lume a venit.
Și-ncă multe, multe, multe
Cine vrea să le asculte

43
 Da, da chiar fără glumă
Să vă spun eu cu mult drag
Că trăia odată-n lume
O băbuță și-un moșneag.

Moșul: Măi băbuță, dăte-n coa

Știi că aș mânca ceva
Ia, te rog, să-mi coci la masă
O gogoașă mult gustoasă.

Baba: Te rog tare frumușel

Să-mi mai cânți un cântecel
Și pe urmă îți voi coace
Gogoașa ce mult îți place.
Moșul cântă, iar baba face gogoașa în covată. Gogoașa a pus-o pe fereastră
după perdeluţ-albastră. Personajul gogoașa se rostogolește venind în scenă.
Baba: Măi moșnege, bun găsit
Ia oprește de muncit
Că acuș te-oi ospăta
Dar întâi hai și-om juca.
(Moșul scoate căciula ,o aruncă la podele, bate cu piciorul și strigă.)
Moșul: După munca asta grea
Nu-mi prea este a dansa
Dar dacă dorești așa
Ține-te băbuța mea!

Autorul: În timp cât baba și moșneagul dansa gogoașa s-a rostogolit de pe

fereastră pe masă, de pe masă pe podea, de pe podea afară și...
O gogoașă rumenită
În untdelemn prăjită
S-a pornit la carnaval
Să-ntâmpine noul an.

Gogoașa: Sunt gogoașă rumenită

Cu smântână plămădită
Pe fereastră răcorită
De la babă am fugit
De la moș eu am fugit
La carnaval m-am pornit. Da!

44
Autorul: Din frunzișul îndesit
Iepurașul a sărit.

Iepurașul: Eu gogoașă te mănânc

Da, da, da, da
Nu mai ai scăpare.

Gogoașa: Iepuraș, nu mă mânca

Că la brad nu te-oi lua

Iepurașul: De mâncat nu te-oi mânca

Dacă ai să-mi joci ceva
Joc de-al nostru românesc
Obiceiul strămoșesc.

Obicei de iarnă „Capra”

Autorul: Gogoașa s-a împrietenit cu iepurașul și au plecat ambii la bradul de
Anul Nou
O gogoașă rumenită
Cu smântână plămădită
Colindând prin țară
Cântă fericită.
Gogoașa: Sunt gogoașă rumenită
Cu smântână plămădită
Pe fereastră răcorită
De la babă am fugit
De la moș eu am fugit
Iepurașul am întâlnit
Și ne-am împrietenit.

Autorul: Din codruțu-ntunecos

Lupul urlă furios

Lupul: Eu gogoașă te mănânc

Să știi nu mai ai scăpare
Eu gogoașă te mănânc
Că îmi este poftă tare.

Gogoașa: Lupule, nu mă mânca

Că la brad nu te-oi lua
45
Lupul: De-i așa tu gogoșică
Văd că ești și frumușică
De mâncat nu te-oi mânca
Dacă știi și a ura.

Gogoașa: Hei, flăcăi, grăbiți aici

Și pocniți vârtos din bici.

Vin urătorii

Bună seara la portiță

La băieți și la fetițe
Seară bună să le fie
Cine a venit în ospeție.
Anul Nou la ușă bate
Cu noroc și sănătate
Să-l întâmpinăm cu drag
Pe al nostru bun meleag.
Și să-i zicem o urare
Să se audă-n depărtare
Hăi, hăi

Iar noi am venit la dumneavoastră

Să vă zicem urătura noastră
Iarna-i grea, omătu-i mare,
Ne-am pornit într-o urare
Că ne pare noaptea mare
Gospodari cinstiți de casă
Sloboziți-ne la masă
N-am venit să ospătăm
Am venit să vă urăm

Aho, aho opriți din bici

Să mai stăm puțin aici
Că e zi de sărbătoare
Și de-acum am obosit
Semestrul s-a sfârșit
Noi îi zicem bun venit
Anului ce-n ușă bate
Cu noroc și sănătate

46
Aho, aho flăcăi voinici
Să pocnim vârtos din bici
Să urăm pe fiecare
De la mic și pân-la mare
Să vă fie casa-casă
Să vă fie masa-masă
Anul care o să vie
Să ne-aducă bucurie
Hai noroc și viață lungă
Minte-n cap și bani în pungă

Aho, aho opriți aici

Și pocniți vârtos din bici
C-am ajuns noi în sfârșit
La cuibul mult dorit
Și-odată ce-am venit
Hai să-i zicem o urare
Pentru a noastră învățătoare
Pentru ai noștri buni părinți
Ce ne spun să fim cuminți
Iar noi le vom da ascultare
Închinându-le o urare

Hai cu plugul să oprim

Cu urare să-i cinstim
Pe ai noștri dragi părinți
Ce ne sunt ca niște sfinți
Ne hrănesc și ne iubesc
Chiar de ne mai ocărăsc
Noi vom fi puțini mai buni
Începând de la o luni
Le dorim în Noul An
Sănătate, mult elan
Noi vom fi copii cuminți
Ascultându-i pe părinți

Autorul: Gogoașa s-a împrietenit cu lupul și au plecat la bradul de Anul Nou.

O gogoașă rumenită
Cu smântână plămădită
Colindând prin țară
Cântă fericită.
47
Gogoașa: Sunt gogoașă rumenită
Cu smântână plămădită
Pe fereastră răcorită
De la babă am fugit
De la moș eu am fugit
Iepurașul și lupul am întâlnit
Și ne-am împrietenit.
Autorul: În bârlogul adâncit
Moș Martin s-a trezit
Ursul: Gogoașă, nu te grăbi
Stai o clipă și-om vorbi
Văd că ești grăbită tare
Dar nu mai ai tu scăpare
Gogoașa: Ursule, nu mă mânca
Că la brad nu te-oi lua

Ursul: De-i așa, gogoașa mea

Să-nscenezi acum ceva
Mult pe gânduri nu mai sta
Altfel m-oi înfuria
Vai și-amar de pielea ta.
Autorul: Astăzi este o zi mare,
De aceea v-am poftit
În zbor, furiș, sau în galop,
Sa intre măștile, hop, hop!
Piticul: Am sosit, eu, cel mai mic,
Vă salut, sunt Nic-Pitic!
Am o rugăminte mare,
Să-mi răspundeți la-ntrebare:
Voi mai crește si eu mare?
Fiindcă nu prea am răbdare
Vreau să cresc, sa fiu voinic,
Să n-am teamă de nimic
Până atunci vă las cu bine,
Până la anul care vine!
Alba-ca-Zăpada:
Eu sunt Alba-ca-Zăpada,
Cum am terminat cu treaba
În căsuța cu pitici,
48
 M-am grăbit să vin aici
Să v-aduc o cingătoare,
S-o purtați la sărbătoare
Și-un pieptene aurit
Să v-ajute la gătit,
Mere coapte, roșioare,
Bune, neotrăvitoare.
Pe toate le dăruiesc
Celor care mă iubesc.
Ursul:
Eu trăiesc tot în pădure,
Mă hrănesc cu fragi si mure,
Odată, m-am păcălit,
Borș de peste am poftit
Și-n loc de peste, coada mea
Mi s-a rupt, mare belea!
Pe vulpea rea si vicleană
Aș vrea s-o jupoi de blană,
Și-a bătut de mine joc,
Coada n-a crescut la loc,
Și-i rog pe copii acum
Să-l roage pe Moșul bun
Să-mi aducă-o coadă-n dar
Să fiu mândru și eu iar!
Lupul:
Hau, Hau, Hau si buna seara,
Am sosit cu sănioara,
Să vă-ntreb daca, cumva,
V-am supărat cu ceva!
Pe Scufiță am mâncat
Iezii, vai, i-am înghițit,
Însă ce-am mai pătimit!
Dac-oi merge tot asa,
Văleleu de blana mea!
Intru-n postul de Crăciun,
Pe toți lupii îi adun
Și-n ședinț-o să le spun
Carnea nu e de consum!
De-acum să v-alimentați
Doar cu iarba, dragi confrați!
49
Iepurașul:
Țupa-țup si hop-așa!
Am sosit si eu colea,
Să v-anunț victorios
Că eu nu mai sunt fricos,
Am fost și m-am antrenat
Și Karate-am învățat,
Cine are-acum curajul
Să se lupte cu nănașul?
Copiii strigă: Lupul! Lupul!
Ați văzut cumva vreun lup?
Eu am treabă și mă duc!
Fuga este rușinoasa,
Dar e foarte sănătoasă!
Autorul: O gogoașă rumenită
Cu smântână plămădită
Colindând prin țară
Cântă fericită.
Gogoașa: Sunt gogoașă rumenită
Cu smântână plămădită
Pe fereastră răcorită
De la babă am fugit
De la moș eu am fugit
Iepurașul, lupul, ursul am întâlnit
Și ne-am împrietenit.
Autorul: Din poiana-nfrigurată
A ieșit vulpea șireată
Vulpea: Sunt bătrână, rău aud
Nici nu văd prea bine
Sari la mine până-n sus
Și repetă foarte bine.
Autorul: Ea răspunsul ticluiește
Cântă a doua oară.
Gogoașa: Nu-s gogoașă din poveste
Să mă tragi pe sfoară
Sunt gogoașă rumenită
Cu smântână plămădită
Pe fereastră răcorită
50
 De la babă am fugit
De la moș eu am fugit
Iepurașul, lupul, ursul am întâlnit
Și ne-am împrietenit.
Iar acuma, vulpișoară
Te invit la hora mare
Hai în horă, dragi prieteni
Să ne prindem, să dansăm
Și voioși aici sub cetini
Anul Nou să-ntâmpinăm.

Cantecul: „O brad frumos”

Apare Baba Hârca.
- E-he-he! Da ce-i cu veselia asta aici? În seara aceasta nimeni n-are dreptul să
cânte și să danseze!
Ce-i cu gălăgia asta?
Încetaţi, vă zic eu, basta!
Ce copii urâţi, pociţi,
Și ce nasuri au, ce urechi,
Ca frunza de curechi!
Da mătura asta de aici ce mai este?
Gogoașa: Acesta-i brad, mătușico!
Baba Hârca: B-b-b-rad. Parcă mi-i cunoscut, dar de ce-i așa de frumos?

Gogoașa: Fiindcă azi e sărbătoare!

Baba Hârca:
Aoleu, și vai de mine!
N-am făcut eu rău, dar bine!
Dragi copii, nu mă goniţi,
La sărbătoare mă primiţi?
Gogoașa: Bunicuțo, nu pleca nicăieri.
Rămâi la noi că sunt mulți oaspeți.

Baba Hârca: Dacă-i așa, atunci am să vă cânt și eu un cântecel:

Eu sunt Băbuța Cloanța
Numită Cotoroanța
Venită-n astă seară
La voi la carnaval
Cu cântece în șoaptă
51
 Descântece în spate
Sunt cea mai, sunt cea mai
Vestită dintre voi.

Autorul: Dragi prieteni, Dar ni se pare că de la sărbătoarea noastră lipsește cine-

va. Așa e?

Copiii: - Da! Moș Crăciun!

Autorul: Eu v-aș propune pe moșul să-l chemăm
Anul Nou cu el să-ntâmpinăm.
Copiii: Moș Crăciun! Moș Crăciun! Moș Crăciun!
Moș Crăciun: Ehe-hei, cum văd eu veselia e în toi. Deci n-am întârziat?
Buna ziua, dragi nepoți!
Iar ne-am întâlnit cu toți!
Ia să-mi spuneți:
Dor de Moșul vă era?

Moș Crăciun, bun sosit!

Că ți-e frig, demult o știm
Însă, noi am pregătit
Cât mai cald să te primim
Lângă brad, aici am pus
Scăunelul să stai jos.

Cântecul „Moș Crăciun ce tânăr ești”

52