Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reforma care a fost demarată la nivelul învățământului timpuriu, alături de multe alte premise
vizate, este legată de implementarea unor activități STEAM în educația timpurie. Educația
STEM (Science, Technology, Engineerin and Mathematics), corespondentul conceptului în
limba română ȘTIM (științe, tehnologii, inginerie și matematică) constituie o abordare
importantă despre care se vorbește tot mai des, alături de alte sisteme de învățământ, din alte
țări, și în cadrul învățământului românesc.
Educația STEM „presupune aplicarea la scară largă a metodelor moderne de învățare activă, a
conținutului digital multidisciplinar și unor sarcini didactice multidisciplinare aplicative,
rezolvarea cărora presupune utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor. Abordarea
STEM este aplicativă atât în timpul învățării în clasă, cât și în contextul extrașcolar”
(Gremalschi, 2021, p.41).
Din aspectele precizate, dar și din schimbările prevăzute la nivelul întregului sistem de
învățământ, considerăm cât este de importantă o astfel de organizarea a activităților pornind
de la cele mai mici vârste.
„Lumea fascinantă a naturii va fi descoperită de copil numai dacă acestuia i se vor pregăti
scenarii de învățare prin descoperire și experimentare. De aceea, demersul didactic trebuie
deplasat de la „ce se învață” la „de ce se învață” (Brănișteanu, Clapou, 2020, p. 6). Procesul
de predare a disciplinei Științe are la bază experimentul, atât ca metodă de investigație
științifică, cât și ca metodă de învățare.
Experimentul natural – copiii sunt, în acest caz, cercetașii unui studiu în condițiile familiare,
de viață, obișnuite și de activitate (în familie, la școală, la grădiniță etc.). Experimentul natural
le oferă copiilor posibilități variate de a studia fenomenele psiho-pedagogice în contexte
naturale de viață, corelându-le cu acele caracteristici specifice observației.
Cel mai îndrăgit experiment, derulat cu copiii atât în mediul formal, cât și în cel non-formal
este cel cu bicarbonat și oțet. Acesta mai poate fi denumit și „micul vulcan” conceput din
plastilină și care va erupe în urma amestecului obținut. Va fi o activitate din care copiii pot
învăța foarte multe lucruri: modalitatea în care erupe un vulcan, însușindu-și, totodată și un
pic de chimie, datorită combinării a doua substanțe care se găsesc în bucătăria oricărei
gospodine.
Pentru a putea crea vulcanul avem nevoie de următoarele materiale: oțet, bicarbonat de sodiu,
un recipient mare sau o tavă, un pahar de plastic, folie de aluminiu, o foarfecă, plastilină,
colorant alimentar roșu.
Etapele pe care trebuie să le parcurgem pentru a obține efectele dorite ale unui vulcan sunt
următoarele:
Etapa 1. Un pahar de plastic, așezat pe tavă, este înfășurat în folie de aluminiu. Aceasta din
urmă este pliată peste marginea paharului. Restul foliei va fi modelată în așa manieră încât să
capete cu aspectul unui munte. Pentru o modelare mai ușoară se poate să fie nevoie de
utilizarea a două, chiar trei bucăți de astfel de folie.
Etapa 3. Peste marginea paharului plastilina va fi pliată. Vor fi necesare două, chiar trei fâșii
de plastilină pentru a obține o modelare mai ușoară.
Etapa 4. Vulcanul va fi decorat cu copaci și alte elemente care ne duc cu gândul la vulcani,
inclusiv dinozauri.
Etapa 5. Pentru a obține lavă este nevoie de: o jumătate de cană de oțet, 3 lingurițe de
bicarbonat de sodiu și colorant alimentar roșu.
Etapa 6. După finalizarea vulcanului, bicarbonatul de sodiu se pune în paharul din interiorul
vulcanului. Separat, într-un pahar, oțetul este amestecat cu colorantul alimentar.
Copiii vor pune într-un borcan un șervețel umezit cu apa, după care va atașa câteva boabele de
fasole, așa încât să se poată observa zilnic prin sticla borcanului. Timp de câteva zile copiii
vor trebui să urmărească cum se dezvolta bobul de fasole.
Apa nu trebuie să fie în cantitate multă, se va umezi șervețelul atunci când observă că se uscă.
Important este să se ude bobițele atunci când nu e soarele puternic.
Astfel de activități, îi vor determina pe copiii să învețe într-un mod care le va crea plăcere și
care îi va determina să facă asocieri corecte, reținând mai ușor informația, într-un mod nou,
mai palpitant, care să le dezvolte atât nivelul de cunoștințe, cât și gândirea creativă și critică,
prin intermediul încurajării explorării unor noi teritorii. În acest mod, copiii pot demonstra că
pot deveni mici oameni de știință, distrându-se, experimentând și totodată învățând. Aceste
tipuri de activități și experimente, contribuie la stimularea curiozității și imaginației copilului,
la dezvoltarea spiritului de observație, precum și la formarea unor experiențe, deprinderi și
competențe aplicabile în viața reală. Activitățile și experimentele derulate prin intermediul
activităților STEAM, permit conștientizarea unui proces de transformare a cunoștințelor, a
atitudinilor și abilităților în comportamente aplicabile în viața reală, a cărei finalitate pozitivă
este atât pentru sine, cât și pentru societate. În acest fel activitățile instructiv-educative și
formative în grădiniță sunt optimizate.
Bibliografie:
Brănișteanu R., Clapou C., (2020). 100 de experimente pentru copii. Auxiliar didactic. Material elaborat în cadrul proiectului.
100 de pași spre descoperirea lumi;
Gremalschi A. (2021). Ghid metodic pentru implementarea metodelor de instruire asistată de calculator Chișinău: Programul
Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Comitetul Executiv al UTA Găgăuziei, în cadrul Proiectului „Dezvoltarea
învățământului la distanță în Republica Moldova: Proiectul-pilot în UTA Găgăuzia”.Ș
***Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2012.