UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ

SOCIALĂ
PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PRIMAR ŞI PRESCOLAR
-seminar-

Studentă: Mușat Nicoleta Mădălina

Semestrul : II
Anul: I
 Dezvoltarea cognitivă a copilului preşcolar

Motto: “De ce”- urile sunt simultan farmecul şi poticneala minţii. Ele semnalează
inocenta curiozitate a unei specii febrile, în perpetuă expansiuneintelectuală...”(Andrei
Plesu,Despre îngeri)
Copiii se nasc "mici oameni de stiinta"! Este concluzia la care a ajuns pshihologul
francez Jean Piaget, dupa ce a studiat in amanunt dezvoltarea cognitiva a copiilor. Imediat
dupa nastere, copiii invata cum sa-si foloseasca simturile pentru a explora lumea din jurul lor.
Activitatea cognitivă a copilului se manifestă în curiozitate, dorința de experiențe noi,
găsirea în mod proactiv informații noi despre lume. Explorarea elemente noi și
jucării,experimentarea cu nisip, apă, vopsea, încercând să deschidă o cutie cu un „secret“,
copilul rezolvă sarcini mentale reale.La inceputul perioadei prescolare, copilul se situeaza,
dupa descrierile lui Piaget, in stadiul preoperational al dezvoltarii cognitive deoarece, la
aceasta varsta, copiii inca nu sunt pregatiti sa efectueze operatii mentale logice, asa cum vor fi
in stadiul operatiilor concrete. Totusi, stadiul preoperational, care dureaza aproximativ de la 2
la 7 ani, este caracterizat de o extindere a folosirii gandirii simbolice sau a capacitatii de
reprezentare, aparuta in stadiul senzorio-motor.
Potrivit unui cunoscut psiholog, Jean Piaget, ființele umane trec prin patru etape
specifice ale dezvoltării cognitive. Din punctul său de vedere, mintea copiilor crește prin
interacțiunea cu mediul său fizic: prin interacțiunea cu lumea din jurul lor, ele adaugă în
permanență noi cunoștințe și adaptează ideile anterioare la noile informații. Dar dezvoltarea
cognitivă este mult mai complexă și, prin urmare, J. Piaget a sugerat o teorie în patru etape a
dezvoltării cognitive care descrie modul în care învățăm în diferite faze ale vieții noastre:
Stadiul sensorio-motor (0-2 ani); acesta este momentul în care copiii experimentează
lumea prin mișcările și senzațiile lor:
- învață prin acțiuni de bază, cum ar fi sugerea, apucarea, căutarea și ascultarea;
- înțeleg că oamenii și obiectele nu dispar doar pentru că sunt ascunși (acest fenomen se
numește "permanența obiectului");
- își dau seama că acțiunile lor pot face ca lucrurile să se întâmple în lumea din jurul lor.
1. Etapa pre-operațională (2 – 6-7 ani); în acest stadiu, copiii au următoarele
caracteristici:
- încep să gândească simbolic și să învețe să folosească cuvinte și imagini pentru a reprezenta
obiecte;
- copiii în această etapă tind să fie egocentrici și le e greu să vadă lucrurile din perspectiva
altora;
- în timp ce își îmbogățesc limbajul și gândirea, ei încă tind să se gândească la lucruri în
termeni foarte concreți. De fapt, ei se luptă cu ideea de "reversibilitate". De exemplu, este
greu pentru ei să inverseze în mod mental procesul prin care o minge de lut spartă poate fi
refăcută în minge.
2. Etapa Operațională Concretă (6-7 – 11-12 ani): acum, copiii încep:
- să gândească logic asupra anumitor evenimente;
- să înțeleagă că o anumită cantitate va rămâne aceeași chiar dacă recipientul, forma,
dimensiunea etc. se vor modifica (idea de ‘conservare’).
3. Etapa Operașională Formală (12 ani – tot parcursul vieții): de acum, raționamentul
nostru se extinde pentru a include o gândire mai abstractă, rezolvare de probleme și întrebări
ipotetice.

Principalii factori care stimuleaza dezvoltarea cognitiva

Copiii sunt dornici sa invete constant lucruri noi, atunci cand sunt sustinuti de parinti
si de profesori si beneficiaza de un mediu de invatare propice. Iata care sunt factorii principali
care stimuleaza dezvoltarea lor cognitiva:
1. Un mediu de invatare prielnic dezvoltarii cognitive – Copiii invata si se dezvolta cel
mai bine intr-o atmosfera in care se acorda atentie sporita manifestarii atentiei si iubirii. Din
acest motiv, la Shakespeare School cultivam spiritul de familie. Avem grija sa ii facem pe
cursanti sa se simta apreciati si incurajati, pentru ca ei sa invete din placere.
2. Invatarea prin joaca stimuleaza dezvoltarea cognitiva a copiilor – Ai privit vreodata un
copil in timp ce se juca? Atunci ai observat bucuria pura din ochii sai, curiozitatea si
entuziasmul cu care a intrat in activitatea de invatare. Jocul didactic face procesul de
invatare distractiv, captivant si interactiv. Din acest motiv, la Shakespeare School asezonam
cu umor si entuziasm activitatile didactice.
3. Cititul contribuie considerabil la dezvoltarea cognitiva a copiilor – Lectura ii ajuta pe
copii sa isi stimuleze creativitatea si abilitatile de perceptie a lumii din jur, prin vizualizare.
Cititul stimuleaza creativitatea celor mici si ii ajuta sa isi dezvolte abilitatile de comunicare
in limba engleza.
4. Activitatea fizica si alimentatia sanatoasa stimuleaza dezvoltarea cognitiva a copiilor –
Sportul si hrana sanatoasa sunt esentiale pentru dezvoltarea creierului si astfel, pentru
stimularea cognitiva a copiilor. Din acest motiv, la Shakespeare School sustinem un stil de
viata sanatos si folosim activitatile de invatare prin joaca in aer liber.

Prin urmare, trebuie sa retinem faptul ca relatiile apropiate de familie si cele pe care
copiii le au cu educatorii influenteaza dezvoltarea lor cognitiva. Impreuna, parintii si
educatorii sunt in pozitia unica in care pot modela felul in care copiii se dezvolta, gandesc si
invata.
Trebuie sa cream impreuna, acasa si la scoala, un mediu prielnic pentru dezvoltarea
cognitiva si socio-emotionala a copiilor, in care sa beneficieze de iubire si intelegere. Trebuie
sa le oferim sansa de a invata prin joaca, intr-un mediu sanatos, propice dezvoltarii lor.
Trebuie sa ii incurajam sa citeasca, sa se implice in jocuri de memorie, sa comunice, sa puna
intrebari si sa exploreze natura si mediul inconjurator. Astfel, se va dezvolta o minte
sanatoasa intr-un corp sanatos, ceea ce le permite copiilor sa obtina performantele scolare
dorite.
BIBLIOGRAFIE:
1. Dezvoltarea umană, Diane Papalia, Editura Trei, 2010
2. Psihologia copilului, Ursula Schiopu, editura Didactică şi pedagogică Bucureşti 1967
3.  Psihologia mecanismelor cognitive, Mielu Zlate, Editura Polirom, 19994. https://psih
oconsultanta.wordpress.com/discipline/psihologia-varstelor/5. http://w
ww.upm.rso/facultati_departamente/depPregatirePersonal/docs/carti/psihologia_varste
lor_albu.pdf6. http://www.bp-soroca.md/psihologie/psihologia-varstelor.pdf