ANUL X No.
-2846
seeemseciree*Fweigteetia,..
Abommente
bleep la 1 id 15 ale fle-elirel
o re pittere
JD %aril ve
;Ir.se
Trel
kal
n1
15
a
N1311'16101011
oteinfttato
maNneaseesrannenersaamennaeseenceeeep.eeeseasee.eveueet
ADIKINISTR.A,T1 A
peewee, !mina Iasi-00MR rriETLIETFreON
0 datä en edit* de SEARA
'Adevrulul" de' aka-4 eetitorila facere
norocirea
slot rugati sit reelame eldos,earilor
viuziltorilor de ziare SUPLIMEN-
TUL Glt ATUIT 74I/tILE DE
DIMINEATA.
10 Oft MGMat,
Cum se cunoaste ca sIntem In, o-
rient
Una din próbele cele mal evidente
este faptul cum ne ocupam de lucr'u-
rile publice. ,La cind se face ceva,
nu se are In vedere trainicia lucru-
1111, ci existenta lui momentanä i In
special Incasarei unor sume enornie,
Irnbügatirea: favoritilor guvernelor In de viatä. Le preocupd alte interése,
dauna avereI publice. Avem sosele :alte
earl sint imprácticabile toemar atuncl
cInd ar fi maY mare nevole de ele,
avem podurf 'can se darlmä la cea.
mal mica crestere de apa, dovedind
ast-fel chiPnl Cum akfost construite.
neglijat cele maT elementare pre-
vederI, s'a- onais i se Ilia rnäsurile
trebuincIoase ca la caz de inundatiT
ele SA 'poata, servi. ,Liniile ferate se
Inmultesc pe fie-ce an. In tot-ear
Una Insä, pimävari, apele distrug te-
,fasamentele, asd, Ca zil -cigar säp-
tämînl Intregf circulatiunea este Ira-
treruptä, cauzlnd pagube enorme ta-
reI si particularilor,
, In sfireit, n'spucti printul se intro in con-
:Fireste ca multe din aceste new.
focid nu pot fi pmväzute .si ,Incon-
jurate, Cite Insä nu s'ar fi putut e-
vita cu putinl bagare de 'searna, cu
nitica 'buna-vointd, cu cel maI mic,
interes pentru banul public ? S'ar pa-
rea cá e ün clivint de ordine «ea'
trebuIe sá mearga comertub); asa
o asemenea ,inundatie este o adeva-
rata fericire pentru -deosebitif 'antre-
prenof de sosele, de podurI si de
linif ferate.
Cum am zis si alta-datd, se, pare
ca totul e fácut Inteadins In chip
provizoriü. 0 lucrare, care ar putea'
fi facial definitiV, e Injghebata
sa tie un an,, doI 5i cu &copul de-a
fi Inlocuita cu altelucrärf, tot asa de
putin durabile ca I cea d'intli.
apoI, orientalizmul Se nianifes-
teazi si In nepa,sarea publicä, fatd de
aSemenea nenorocirl. Apele aü Inecat
ogoarele, satele aü fost distruse,
verile a miI de oameni aü fost FA-
pädite, elernentul distrugator a fäcut
orfant si Vaduve, a sämanat pustiul
si jalea In, tgata, tam. Foametea bate
la usi, eel haufragiatI: slut lasati 'In
voIa IntImplarel, statul nu face a-
proape nimica, Iar initiativa privati
doarme, pe nirnenI nu misci sferin-
tIe aproapelul, Acest eaproapet c
din o 'alti Clasa, asI putea zice din o
altä tarl. Ce-I pasä oräsanuluf care se
bucura de strade pavate si luminate
cu Clectricita'te, ce-t pasi lul ca In
catunele ultate slut oameni cari se
adapostesc sub ecru]: liber, c. sufar
de foame, ea glasul br jalnic 'se
pierde In vuletul lugubru al, apef
care clocoteste 5i se urci, se urea me-
reil La 5osea e putin now,
g-ràdi.;
nile Sint Inehise din cauza ploaler
tri colo, inundatiile nu pricinutesc
; supra continutuld acestei CoUstitutiuni
nicl
o neplicere claselor bogate-si aces
tea tocmal de aceea lasä In paräsire
pe
nenorocitif sitenI. Orientalizmul, nc-
pisätorul orientalizm se aratfa
vorbeste In potriva civilizatiunet
pe care o afisam In tof-d'a-una, dar
Fare nu lese la iveald nid o data In
;azurr de nenorocire
In Frank, incendiul Bazarala tie
(ar-date a dovedit ce poate face o ará
civilizata clnd e vorba sa ajute o ne-
norocire. Ziarul .Figaro, In mai pu-
tin de o slptämln5; a strins peste
tnilion de le! pentru operele de bine-
un
hug
Inmate
la etreitatete ie
a 113
I4$ a
10 bard
15 baST
Director poiitie ALEX.
ramase In sufering prin ne-,
aceasta. Acolo lush nu-I ca
pc malurile Dunarei. Compâtirnhea 5i
dragostea de aproape slut mult
mar dezvoltate ; deosebirile de clasa mile
se ufta.' chid e vorba de a face bine sub comanda' unuia sad.- Mal 'multor 'ofiterl
si pe clt se pate se aruncä balsa- strabal,
mul binefacerei si al caritatey publice fi sprijinit.ei de detaeamente, din trupelkstrgi-
peste ranele prea sIngerInde.
Oriental! Oriental ! Pentru rusinea
noastra, cti toate stirile zilnice ale ziare- locuitorie
lor, cu toate strigatele de deznádejde tele i actele,sa' se ptibfice i tu Jineba turoil.
carI ne vin din sate, 'nenorocirea po pavilion. F. Paviliontur. Crete yi avea propiul el Macedonia ;sib- in spre Dobrogea.
pulatieI rurale a ,rämas fail de räsu-
net In inimile claselor de sUs. Avem lor destule eoncesil. Itituitne se asteptain ¡pre alba în. fetid o
atited Societ41, avem ailtea corni-
tete..- NieI unul Insä nu a dat semne
Orientul Orientul !
!. .
!
Const; 'Mille.
SArrliMA JP'OLLinrIcit
lari411
avem in tot-d'a-una ,nevole de o,
chestie la erdinea zilel, aourna s'a ivit
ohestiunoa
, Cind eradinarmierilor bulgeires"tl.
Carnerele dosohiso, am avut la
ordinea zilel, timp de dome luna cearta
dintro aurelianiett i eturdziete dimpreuna ou
criza ministeriala.
Cum s'a Inchis Camerele, a izbucnit razbolul
turcó-gree, care a durat timpul nimesar pinti
la imbolnevirea printulul Ferdinand.
A ,doua zi dupa inchelerea armistitiulut pe
teatrul ritzbolutel, se inabolnavtete printul
tocmal la pont i o dace tot aea pine se se
ivTaso o alta chestie senzationale.
valesoenta ei lath ca Bulgaril incep imediat
on inarmerile.
Preset romIna nu se peate piing() de aceasta
suocesiune de evenirnente, care mat de care
mal senzational i naal tirajist,
trax.
PRAXEDES SAGASTA
Proxedes Mateo Sagasta, mare oni ck stat spa-
nidl, s'a naseut a Iutie 1827.
A fost in mai multe`rinduri prim-ministru.
Cd ea criza ministeriala, regima a chiemat pe
Sagasta §i pe mare§alul Campos, eu eari e'a
'
&Ord Inca multe rindurt asupra eitnalieie
Era vorba,chiar ca Sagasta set formeze neul
cabinet, iar Campos sa fie numit guvernator al
Cuba. Dupa cum se §t,ie firre,d, pbt1 acum ministe-
Canovas se ea tot la drma.
Noua Coustitutie a Crete'
Se stie oä reprezintantil puterilor la Con-
stantinopol s'ati oeupat e;ii de organizarea co
va trebui si se dea Cretei pentru ca sit 'In-
ceteze ddate neiinistea i turbararile in a-
eeast6, nenorocitit insubl. In sfirsit, ambasado-
Ill dupe. multe discatiunI, ati reusit sa se in#
asupra Constitutiunel ce va trebui
serviasck pentru noua organizore a Crete): si
dupe care insula e prefácuti intr'un principat
autonom pus sub suzeranitatea Turciel. Zia-
' rul Times publicii urmitoarele amanunte a-
A. Princlaele 1) Va fi orestin ei strain, tarirea statornica a neamulue rominesc..
ales de puted recunoscut de sultan ; 2) va
avea dreptul do a opuno un ,,veto" tuturor
legilor primite de adunarea netionalä ; 3) va
avea dreptul de gratiare i amnistie ; 4) drop:
tul de a numi functioned aft orestinl oft ei
musulmani, avrand in vedere capacitatea per-
sonalti i trebuintole looale ; 5) oontrelul su-
perior asupea fortel armate a insuld.
I. Adenarea naeionalá 1) So va cola- turile Rot/tinier asupra Dobroga,, dar
pune din creatital i mahomedonl, cart se ae declara chiar cti regele va ti set ras-
leg' deosebit ei in proportio ou cifra popula-
Outlet ambelor confosiuni ; 2) se va convoca
in dM eta ei In cazud exeoptionale ;
3yera primi bugetul i toate legile ou majo-
ritate absoluta.
C. Finantele
1) Birurile direote indi-
recto Wit exceptio, veniturilo provenind din serios
u
4omenil, saline, do., din poste ei telografe, a- eel'e vecinit no)-tri,
Idih cie Rea, At
La te fereutI Rereans de cult ,.
V: HELDMAN/11
fare de acelea earl apertin unor companit
,
private, -vor curge 1h tezaurul insule11-2) du-
pa cincl an1 so va pled anual tozauroliii im-
perial vie venit de 10,000 lire (250,000 hand).
tatulor.
D. Iirmata 1) Trupele turceatl se nu lei- Vecinit no§-tri,,pe carY, i-am liberal
in insula ; 2) corpul:de jendarmerie, pus v4rsindu-ne sîngele, se inceareit
dep trebuinte, ea fie insareinat- cu ne &ace, pretexand c ar avea
mentinerea bum-A ordine In care misitine vs, drepturI asupra Dobrogee.
ne 3) duplieplecarea a'otor i pentru a lo .cucerite pinei Ìere, vor sl fie eucer;--
;
lua iocul se va organiza,o.militie tot* Peninsula Baleanice. LI nu se'
E. Limba. Limba greacie vorbita -do tote' inultunieSc ea ati luat Rumelia, iye
sit fie limbs._ oficiale. Legile, eleare- indreapla privirile lacome i in spre
;
sc bag-e bine de seama cal de§.1ep-
Diva Mt se vede,ded, e'ati fácut Cretan- lag din visurile de eucerire, sit nu
vedea cüa so aplice"Constitutia si malt a-
les dica insurgentil o vor primie
Gal.
Chestia pobrogei
Cunt se' va vedea dirt 'rindurile de nial
jos, chestia, Dobrogei este puseCin discutie
in mod oficial.
>
uiile alarmante pe cari inregis-
trat haL i alle z-iare,,Pelativ:. la atitudinea
Bulgaria fald ,de- noi .se dovedeste a nu fr
fost mimai niste pure ,zgornote, dar ea,
din potrivA, atitudinea Bulgarid fatii
de not este amenintittoare.
Guvernul nostril, care fera IndolaR stie
se pitreee In Bulgaria si- earl'
guvernulur din principatul vecin, áfirme; priti
discursul oficial tMut la Constauta" de cetre
D. An. Stelej miniStrul demeniiior,-'ca
cbestia DobrogeT este pusa in discutié- de ,'ca-
tre Bulgaria.
Discursul D-lui Stolojan, earee a fast re-
dactat In consiliiil cle mnitri,a fost ro.atit
la banchetul de la, Constanta ter3mal, pentru
ca se serve drept un respuns la discutsurile
pronuntate tu Osmera bulgarii.
Acest discurs ere o Importante debsebite'
si de aceea dam cititorilor nostti paisgale
cele mal principale.
Ida cum incepe D. niinistrn al dome-
liiilör.
Ridic ei ea acest pahar pentru prosperita-
tea ei infiorirea Dobroge, aceastis pro-
vincie din tursesi-atreirnaqa rentlneasoii.
In Pamintul acestii; la orl-ce pas, gasim
tiIurile stravechI ale dreptuluI nostru istoric
pe aceste locuri ; sipaturite inviitatulul nos-
tru Tocilescu dad, pa thoare zi, la iveala
noul probe ea aci ad fost stabilitI cu terneid
strabunif nostri roman)", ca in aceasta t era a
stralucit o intensa civilizatiunelatina. Mart+
de isterioi, sint acte aeatentice, hri-
soave ellaznnevi, ca cele de la Mircea eel
Batrin, care se intitula autocrat al ambilor tarrnI
pe toata Dunarea pina la mare §i al oraoului
SHistraii, cari dovedese e states!, romin sta-
pfnia aceste tinuturi la inceputul erel moderne.
De la mail aceasta tarà a fast rel.,
pitii de Tgarei et: sabia.
La 1877, Mad un moment creetinetatea
foist in pericol, cu drageste am alergat in
ajutorul el yawn prin arme sa ne
cioggfim independents or provincia menia pe reiposall si [oak
rapite. uglu sable ni se lurse Debra.
gee, au sable am alipit-o de tars de 4n sprijinul afirmatinnilor sale: -Vecinic se crelarea eapra.umanilor".
bastine". Mara de ace sta, ne credearn7da- rezema pe mdriuriile lui Napoleon, lui
torl sl ajutam ei nol ,la liberaree unul, popor Alexandru al II-lea, lni Gorciacof fi meet om este Pentru Nietzsche
de care ne leaga scumpe tradiiunl eetorice"..
mai la Vale:
Aoeasta politica prevaiAtoare n'a
foot tre-
meta eu vederea Ja congresul de' la Berlin,
care, pe finge dreptul nostru istorio
asupra. Dobrogei, a adslogat
rairatia unui traotat solemn interne.
tional pentru posesiunea neastrii
trans-dnntireand. Europa nona pus
*amine ad fim sentinela intereseior
sale la !penile Dunärei numai prin p
stApinirea Dobrogei patent GA ne
deplinim aaeastA nuisiune; de 'access
ol emigres:11 de la Berlin We. .aforne
gat pfirtHe din traotaturde, la Paris
onni ne garantafi integritates terito
rialá cestiesesea Dobrogei .01 der,,
e
cestinne europeeena".
§i, dupft ce arati progresele realizete in
Dobrogea de la alipirea el la RomInii, D.
miniltru de domenil incheie ast-fel ; ` suveran arguinent: Aceasta a fost i pd- ,eici le trebula aldur. Iubesc vecinil i ee
'
« Aí
vazut cd la capul podului de
peste Dundre sint do doroban'te, de
hronz monumentale simboligeaza ho-
SA fim siguri ct regele nostru va
Mspunde dud va trebui: J'y suis,
j'y reste",. *
"
Gu-
Ce insonneazd acest discurs
vermil romin affrma nu numae draft-
.ftunda and va trebui: Sint in Do-
brogea *1. rmtu aci .
un' ministru sa' vorblasca ast-
fd, jdrei indaalli trebute sa fie pusd
discqie ckestia Dobroga de
www.dacoromanica.ro
PUMINICA i IUNIE 1897
q/neturl
virtkiis (Erect la AdWa/steaVs, eiaatlesi
Idala FRO IV lei 0.5e ball!
Le coe
e
I I
mare maw&
n....
cle
;
110 no
a
I I.-
tact reeecpt cre stee,
Nun/Maul 10 bonl
at'ei ül rtitvAr vechiti, 20 UM
eaf.4.
Alexadrr
_ --granimmernt
REDACTIA
Pkg4Atzt means! AlArriNALE. Prni-lnEr53r4Y Mae NM
MftellEr,LSTAMTZ7Z5V1,200,
er1(.1
,I
Sham dar in fata unee ,silitattune
FRIEDRICH METZSC E
grave, care trebufe sa atraga alenga
- Filozofia liii
Friedrich Nietzsche a ajune se fie in tim-
-
pul din uriná scriitorul cel mal popular In
Germania.
scris zed si sute de bro-
Asapre lui
pri, s'ati fondat chiar reviste earl, apere
ideile ; societati literare nemeroase eat India-
tate In seopul 'de cultiva filozofia.-Nietz-
sche, Intr'un cuvint, e ordinea zilel.
' D. Redulescu-Motru luat 'sarclua sa-1
face eunoscut si la noi In tea Zilele acestea
a aperut la libraria Socec volt mill -set
tulat : Fr. Nietzsche, viata S filozofia sa".
In acest velum stilt rezumate toate teorille
,mai principale ale lui Nietzsche. Critica aces-
tale contra moralei curente, pe care Nietzsche
realitate. tsü o nurnelte morals, sclavilör" In deosebire de
Deg. Morale stepInilor", care este morale omului
energic .si plin de *late ; critica In contra
MAREALUL DE. OANPOS crestinizmulta ; In contra miparil feministe ;
contra etiinte, etc , critice atit de acerbe, In
ctt adesea ori fail tonal unor paradoxe.
Volumul D-lul Motru d un rezurnat blar
despre 1ntraaga filozofie a lni Nietzsche. Ni.
merita elegere a citatelor mai ales "face ca
lectorul sa aibi o idele precisi, despre direc-
tiunea fitozofultil ¡mania
De altmintrelea, D. Motru ne 1nOinteazi In
prefath cil. D-sa e departe de a imbratiiia
deile lui Nietzsche. Aceasta Int0iintare proa-
labia poate avea Insi doug cauze. 0 Genet
.poate fi, bine intele, continutul Insusi al fi-
lozofle lui Nietische.
E posibil ce D. Motru, deli' se face:inter-
pretul filozofului german, EA .fie torauel de alte
pared de eft dinsul : 'istoricul nu e obligat:
sh Impartlislasca ideile -persoanelor pe earl el
16 deerie, ci cu-cit e mal obleactIV ca-eattt
oubiectivitatea sa trebule BA dispara din con-
tinutul scrieril.
Dar, pe lîngil aceasta cauz0, mrd poate fi
si o alta. E posibil Demme ea D. Motra sii fi pus
in.ltiiatarea Reece din prefata de teanaa opi-
munei co SC va ridica in medial apestru
Societatea noastra' In -multe Privinte e
foarte liberate', dar In multe altee e foarte
S'a nascut la 1834. Cunoseut general §i orn po-, reactionara. Fati de ideile until spirit revolu-
litio spaniol. La 1874 a fost initiatbrul pronun- tionar ca al ha Nietzsche, era posibil ea a-
ciamentului militar de la Sagonea,in urrnal caruia ccede,societite sk se revelte ; de aecea, pea-
republica a fast desfiintata, far Álfons XII a o-, tn. a proveni CoUsecintele, D. Motru do-
eupat tronul Sponid. gajat responzabilitatea.
Marelcdul de Campos a fost insarcinat de rnai
multe ,ori ou liniftirea insu'ei Cuba. In aceasta,ca- SA eperim Iasi ca viitorul va dovedi
litate, a propus cbferitelor gunerne introducerea Motru fí. teama sa a font ,neintemel'atä i ci
mai multor reforme pentru Cabani, dar se enle- de aci Inainte nei un miter nu are ea' se
lege ca zadarnie. teami de capritiitc..eeactionare ale mediutui
Cu ocaziuneá ultime' cr;ze ministeriale, regina
regenta a chiemat pe Campos spre' a se consulta
social.
§i cu dinsul asupra sitaatiei. Campos inset, retra-
ginda-se de mal malt timp din viol z politica, nu
Ideile lui Nietzsche sleet Intr'adevir do asa
natura, cl« IL prima vedere ele lovesc th to:1W
l-a vorbit de cit despre reforrnele ce trebulese in-
troduse in Cuba pentru a pune capat atrburarilor ciedintele i aspiratiunile oamenitor Moderni.
ce domnesc acum In insula. Nietzsche combate de-o-potrive el pe soda-
li,tipe creetini i pe oamenii de fi tiiá
si pe- cel ignoranti ; idealul iese culottrat
Mortii coketivitMeei ain sfera color cunoscute ping. actpae.
Ideatul «iii sta In conceptiunca unei vieti
In parlidul liberal, nzortii ad pleat in energice, asa cum aii avuto poate Elinii cei
tokl'a-una eel mat mare rol. i, cu toate veehl ; o viní crelatoare ; o viata do 'selipin".
astea, parlidni acesta s'a irititnlat in tot.: Conceptinnea pe care ne-o facem noi modernii
a-una i,partidul viitorului". despre viatii, prediend, filantropia qi socia-
bilitatea este pentru Nietzsche o conceytiune
Sir* cute-Rim :
mizerabili i de care trebuie scapim
discursurile,"Po7
-, Ion Breitianu,
Ii scoteet ca martori dit mai repede. Onaenirea trebule salindg,
zice dinsul, crelarca tipurilor energice, la
Idealut ce ni-1 facem noi modernii despre
un ideal ridicol.
mai. departe. Omul medern" este maul mic, rnesehin i fifra
Ion Breitianu a repurtat adeotirate suc- vigeare e eel mal de pe mina om". Nictz-
cese párlamentar ca aceste mditurii de pe echo 11 ridicalizeaza eu urmitoarele cuvinte
lurnea cea-l'allei, 'Or Partidul liberal nu era pc cari le lreaprumutim scrierel Rraidu-
mái fericit de at,. alunci end lescu-Motru :
vorbicul' prin gura Sefului bor. Vedeti ! Am' se, va arat pe eel din urmi
Mania veneratiunelinortilor sa tronsmi&
dintre oameni.
Ce este lubirea ? Ce este crelatiunea 9 Ce
Necum ion Breitianu se rezema vecinic este derinta ? Ce Este steaua ?" asa re In-
-pe rdposap, de asemenea astd-zi parlidul tretibi col din lama one si clipelte din ocM.
liberal Se reazemd pe Ion Breitiamr. Azi Pamentn1 devine atunci mic i pe el et rule
partidal liberal, pentru ca sd aibi suc eel din urma, ona care le face toate miei. Nea-
c,es, nu este nevole sä ai talent, sä ai cu- mat aga nu se peate stirpi ca i pureell de
nostinfe ori sd IiI competent, e este .des- pa vatri ; cei dia" alma. ore are 'data cea naai
tut sd invoci numele lni Ion Brdlianu. Am
vätzut votindu-se in- Camerd un proleet arn descoperit fericirea zic cci
din urrai oamenl i clipesc din oclei.
lege carë a fost 'sustinut cu'un singur, dar Ali patisit tinuturile, undo era trainl aspre,
rerea lui Ion Breitianu". lar D. Dimilrie freach de dîiilii, did le trebule cildark
Sturdza,,cind voieste sd se inspire OH id se, A fie bolnav ki a avea nepliceri e Pentru
impuie pleacel la Florica, se aseazd peste toemal ea ei a peracatui : tree cat bigare de
Mornantul nzarelui om si se roagd. mal Incolo. E un nebula acel ce so
N, in altd ordine de idei, morfii ad ju- mal tranpiedici de pletre sea de onmeni !
eat irr partidul liberal roluri tot mai, inse- Cove venin, clad mai putin 0 dead mai
neult : asta face ea Viserile sa fie plicate. S,i
mnate. Aso, de exemplu, in alegeri!
Cind liberalii nu mai pot rázbi cu cei la urma mult ' venin pentre o moarte pia-
vii, end prefectri, subprefeetii, politaii, ke- mai munceste track del munca e o pe-
ferobestii, beitdusii si reslul aparatului nu ternefi ee' re. Dar se are grija ca petrecerea siena
mai sint de ajuns, atunci intervin face vre-un rat.
Morin voteazd pe capete, morpf voteald pe Nimeni nu mal devine bogat sail rim : la
cdprdril, cdri mortitsint disciplinafi amIndemt cazurile ar prea obositor. Cine
fac dizidenfe. vrea sA, mii stilitneaselt ? Cine sit mal as-
In sfirsit, pentru a accentua si mai mutt mate ? In amIndoaii, cazurite, o prea oloositor.
Niel un pastor 0 venial o turmii Fie-car*O.
predilecpa partidului liberal pentru relposali, 1
zilele tree* D.. Haret, milzistrul instruct:in- place acelaql luau,
vrea fie- care e egal : cui 11
nei, a nunzil la Galap, intr'O comisiune nebunie
eft- fel se duce de bunii-volo In case de
exarninatoare, pe dol profesori decedafi Alti-date, toatit lumen era nebuni"
hied de aural un an. zie eel mai dqtepti §i clipese din MIL
un partid ridicul, dar consecinte. Acum ori-cine e Intelept ra.ftie toate clte
1Dratooq. 1ntlaiplat : aSa cit nu mai dtrAte eu
 batjoeura. Unii se mai cearti înc, der se
Impaeit nut:eel de cit
stomachul.
- alt-fel 11-ar striea
Fie-care aisl are mica le placere pentru zi
mica placere pentru noapte ; dar se res-
RONICA
La Academie
'
DtIMINICk i IUNIE 180
toarele value pinit la locuintele inundetilor
ei le a spus si fie linietita cael vor fi scapatl
'din primejdie.
ApoI a Mat in fargon pe bieta copil, cari
tremurail de spaima, ea I a dus intr'o eta-
Din aatul Vintileanca se and pinA
la statie zbieretele animalelor ii-
petele oamenilor cart cer ajutor.
.' Streindtak
U
(.&ilt fir telAgnott)
die Bacuregi
pectA sänatatea. La Academia Romania lar se mill' adaoglao Mai slut Intrernpte la orele
noaptea
Noi am descoperit fericirea !" -lei zic cei aripa. ; case, dupd oe era lungd, se mal lun- ' ciumä din apropiere, unde le a dat al nil- 1 30/11 Mal Ism
nince. liniile: Dolhasea-Muneel, viva 0-11 Impr. d tst rom%r
de pe urma oameni i clipesc din ocla. (Also gee-to In dos, faa a se lua In name, regulele Nurnai gratie ajutoarelor date de primarie Florioa-Gropeni( SIAnio-Poiana, Maputo:sat:a. . I ra Ron. perpottil. lel 103
sprach Zarathustra," p. 15-16)". esteticel. Ce so face oare eu atIta bani pe earl Rabbi,
9.52
117. 101 amor. 1881 . 1..04
I-a lasat atitl inI earl ad murit,-cAol nu a fost zed de familii ail putut fi sdpate de la nn Lespezl Greet. Austell. , a 866.60 1892 101/,
In deosebiae de fericirea pe care o viseazi inn sigma
eel mai de pe urma, ore", fericirea omulai mort en testament care sl nu-I fi lAsat ceva? Slhlea-Clige$1. Ore fono. attar. 461. din 1893 10.,/,
Nu e oare de datoria unel institutil cultu- ungsr , 404.20 1894 Wt. 952/e
stipra -uman" al lui Nietzsche conzista In li- rale sit fried, tot ce face, cu o ideas de pildA Situafia politica Drtril de fler ansta. $",6. (122. 82V,

;era dezvoltare a instinctelor, In expansiunea -frumoasit, folositoare

fortel si in vointa de a stapini. ai ar fi de Mcut ceva la Aca lemie.
In urma alegerilor comunale trecute, situa-
Via politid s'a limpezit.
Banca Fraciel Lombard*.
Alpine&
Loaurl turmoil..
.

Rent& perp. suatr.

83.28
100 30
58. ,,
milloane
(1m. 50
mlliosne)
69

8E1/4
Atl vazut ce loe adrairabil are ei mal are Fratii Lupeeti, cari nu s'aii afirmat niel o (Serviolultelegrafio al ,,Agentiet Re/nine') 102.25 (Im. 274

Volumul D-lal Radulescu-Motru poate ea ruler statului.

nu va educe multi adepti pentru filozofia
si pe oel de alAturl, uncle e regia mon opolu- data ca liberati adevirati, ci ail servit tot -
d'a-una interesele politice ale junimistilor, ail
Paris, 31 Mai. -
Mph ziarul Le Soir",
D. Ribot ar fi declarat in cuioariile Camerel,
Av.
aur .
gaga 04
Prailofurt
a
. 102.3
133.30
123.05
mllioane)
(li1 45
891
120
9114
93
Pe acest loo irnens Taal oe visam eg odatit trace" acum in rindurile acestora, scipind Rants Romlni al. 101. 20 io1 1694
) 90
Nietzsche, In schimb inn el va procure mul- o s'ar potrivi : in privanta tratatului secret inchaTat ¡litre gu- 40/, 88.3J (Ina 90
tora una din lecturile cele mat placate i mai In fund un pálat frames In eel mal curet ast-fel pe liberall de boclua ei mane. vern ei Band Franck'', ca aceasta ar fi an- BERLIN rall.) 1896 89
Napoieural
interesante. stil antic ei prin prejur, sag numaI fa fata lui Mod de aparare gajata, BA fad avansuri statului pentru o su- Rubin , .....
816 8/
16.24 (Oorrv.
Sohuldversoltroib.)
Ideile lui Nietzsche pot fi de matte orl pa- o grAdina de acelea eum nu se gAsesc la nol, Primarul ei consilieril au se, ocupä acum mi de aproape -un miliard In cas de ritzt4 Diesento 2C,L 5 611, Oblig. Stat (Cons,
numal strAinil stig s feed i in grAdind de cit.. de chestia digului de aparare. Ei aft Schlmb- Losse;. . . . 20.35 rural()) 1004
radoxale, dar în nic un cal banale. E an a- ourn continental.
clevarat° repaus intelectual a intra in consu- pe sub oopael, prin boschete bustue
bine facute ale oamenilor carl ad lucrat la
hotarit construirea unui noil dig de platri,
care ,eat :costa ping. la 800,000 lei.
a
a
Ps.r1a.
Fl
'
Am sterdaal
81.'0
16°.75
. a 16 .65
10 Obliss. Osteel
duniL a soo lel a
Pen-
/n.precoluflari 42 *rep
-
aleatie en un spirit ca al lu Nietzsche si de fnaltarea noastra literati, oameni E iiarba de contraetarea anti! nett impru- Sporiri vamale in Franta Ba3gi. , , et, .Ttl 54/1 Oblig. Domunel
need Indemnam pe cititoril noetri sä-1 ci- politiol, mame cart ita dat naetere la genii (Serviclul telegrafie al Agengiel Rotnine) ten,
Balls . . 77.30
.
Bneursill 1886 lel 18%
tease& Ocaziuni do asemenea naturá sint saa talente mut pe un termin mai indelunget, Imprumut Rom, 504 FL 214 ObUg. 00/Atatel

foarte rare. Numal sä fie cine-va foarte cir- Al dofi ceagradina Academiel sa deviealooul
cumspect ea sa nu se pomeniaseä inteun mo- de plimbare, locul de meditatie, de visAri al
ment dat el a devenit nietzschean 1" tinerimel care va vedea c e o recunoetinta
din care si se platiasca veclfia, datorie, isr
ea restul sit se construlasca dignl.
Ping, la inceperea lucrArilor, primarul, de - Paris, 31 Mal. -
Camera deputatilor
Aceastei adunare abordeazei discufia
a

hap.
1980 404
1891 554
. , 1885 2,,
;nun. Buon.^.
PARIS
89.
a0
29.61 50/1

3;,
BuotareotT 1884
Comunil
Buottre1t1 1888
0bU5. Comunel
littoureotl 1890 972/4
fn tare roinfneasca, ea etim eel putin dupit frica unei noui revarsäri a Rimniculul, a adus proiectului de lege cadenas«,' autorizind Banos 0.otamilL. 574. . Idem Idea
AO. Comilla Tureoott .
1895 96

--
moarte sa raselatim,, pe eel earl' aa luptat, 110. , druvranseturl de Ilocietatf
mai multe vagoane de blond mari de pia- guvernul sei aplice in mod provizori, prin Impr. Egyptian. 60/, lior. fowl. ettre.le le/ ICI,
earl s'ag sacrificat pentru ea. tra asezat Po locurile pe undo revAr- , tub. Bno.
Impr oiuni
60/1 91
Nu e ears rueinos ea bate() lard care nu- Berea s'ar putea produce mal aeon
decret, urceirile taxelor de vainci propuse. Dram te Oar musk% .77 . 50/1 Lve 161/,
SIM_
mgra in trecutul el atitea ilustratil sd nu se Parlamentului. 217 AcEttod
gaslased de oft trei-patru statul si. sd, vezl P. Rent* .8;Av.0 106.a7 Banes 51.4. Rominis! 1830

Palavr ea nimenT nu cugetd a face ceva, nioI stat,

nid partioularl?
Rusia contra Tumid Certuri mute tmeni turd
8g/
Res, Romliall 5//,
1896
/1
,
ins .15
102.60
91.50
Banta Agrleollt
Danes Romfaid
Boo. asig. Dada-Rona
L0a2ont.11
.

t.
202

418
Rgutate femelancta
Inteun numAr trecut am ardtat ou citg a- virilor putea arAta -
Cu toate acestoa, ce tipurl frumoase am
in mariner& sag bronz
publiculul blazat de swum ?
-
pri- Telegrami particul. a "Adevrultaido (Serviciul telegrallo al Agentiel Ro:nineu) Ungarl
.
, .
85 20 ", rms.
a- rota. CM* WA.
nails
. de Basalt arthle..
pa
450
113
154
538
tenaiune urmAriam eg altd data cronioa fap- Constantinopol, 31 Mal.-Ex-comisarul datoriel . Letest a

telor diverse pentru a desooperi dooumente mal o educatie intreagd s'ar putert face si nee
ornenesil. i acum, cind pot feels acelael lu- ehilor, bung : a inimel in acelail timp cu a o-
met, In' tot-d'a-una, printra crimele sag in- inimel eitcl, sd nu no mAgulim, educatia
timplArile banale, gaseso cite un mio juvaler. asemenea. In aeslab de tot la not ei a ochilor
se face
Azt am pusmina pe ureul care-1 supun me- Ora slut mal clement
-
Viena, 31 Mal, orele 2 noapte.
publice gi redactoral riarulul tindr-turcescMizam
Tewfik-Pa§a a declarat cA sulta- Murad- bey, a parasit comiteted andr-turcesc:iii
nul doreqte sA se stabillasett preli- arena unor neingelegerl cu redactorulsiarukul Mes- Conlhetul augual-Argelltlna
minArile de pace en marile puteri, ehveret, Riza-bey. (Serviolul telegrafie al Agentiel Romina`)
dar cA pacea definitivA sA fie ¡ache- Acesta a font excites din omitet.
,

ditatiunitor corespondentelor mele. Se zi2e ca cla
este -o calomnie ráutatea care se atribue fe- pricepual
meilor. Faptul de mai jos, o o probg contrarie. mint
FArd a-ml da o definitivg i categoricl pd-
SA credem oare-cA Academsta va...
deso.
rere, 11 expun.
Un italian twee o amanth si Intro eel dol ibov-
hid iscat oearta. Ferneia fiind amenintata
sa fie izgonitg din easd, s'a urcat in pod, s'a a-
sezat intr'o lada goalA si a' incercat sA se si-
nuoidg. Politia a gdsit-o ranita user i stfnd
tot In asouneatoarea ceal alesese.
Alegerea unui ,astafel de lode pentru a Inundatiile.
(De la corespondentul nostru particular)
inima i mat' putini artieti sad oarnen1
inteale attest latA direct intre Turcia i Grecia. New-York, 31 Mai.-Se anuntii din Bue-
visurl i se stie ca visurile nu se Lapin-
astea! Ambasadorif a
declarat,
admite in mid un eaz aPeasta.
nu vor Cloenirl intre Englezi §i Afgani nos-Ayres cd canoniera .uruguagand Sua-
rez a debarcat trupe pe coasta argentind
Radu Prelea. 1 Pe 1îng aaabasadorul Angliei, s'a (Serviclul telegrafie al Agentiel Romfeel) qi a ittecat o corabie argentind. Gu-
mat distills printr'un limbagitt vio- Londra, 31 %T.- Se anunta din aimla A-
vermil, republicel Argentina a dat ordin
lent si ainbasadorul Rusiel, D. Neli- gentiel Reuter" cá un dams:salient de 300 de unei canoniere de a pune mina pe Suarez
DIN IL:SARAT
-
Deberdarea Rimnieu.
dow.'Atitudinea acestula se crede oameni de trupe indiene, facind escorta Dslui
a ti dictatA direct din Petersburg, comisar britanic, a fost atacat
de oare-ce tarul e foarte nemuAu- Tochi, Una granie. afgati de triburile Ma- ta,
valea
de teameLde complwatiuni grave.

muri a intrigat pe po1iitf, can ata fiatrebat

pa female ce a faout'o sît.î aleagd, pentru a
se sinuoide, un loo asa de eludat. Le-a ras-
luil.-Distrugerea digullut. -Primer
demn de Iaudfi.- Situatia
politicá.
mit de inarmArile continue ordonate
de sultan. Trei ofiteri ei 25 soldaal aft fost oraori
alti 25 ail fost raniti.
Fin* comercik industrie
puns o#, fiind supdrata pe
Spitz. WINNIMENECINIPOINISINCIR
31 Mal .(12 bask) 1897
voia sA-1 ' InundatiiIe Ploile nu mal Anceteazg, ma! teats liniile
bage in booluc, s dea banuleli jtistitioI ea el REVA SAREA T1SEI
Razboitil grew -tin
ar fi ucia-o i apol ar;fi bAgat-o in laid.. In Si la noi, ea in toate partite, inundatfile slut inundate, ô parte destul de insemnata a
mintea acestel romantioase femel s'ag adanat ail flout marf stricaciuni, cauzind pagube (Serviclal telegrafie al Agengiei Romine") recoltel se aft sub apd i e pierdutg. Ping a-
toate- povestirile-crimelor oelebre, in earl fe- eolosale agricultorilor si oamenilor nevolitf. cum doua zile era fried sperantA a se putea
meile sint titlate in bucdtl In tot judetul, renda este cu desaviaanre Szegedin, 31 Mal.-- Tisa 'a inun- sc,pa 70 la suta din recorta existent& dug,
tee lade care este expediatai apoi inchise fn-
ou drumul de dat mat multe sate mart ; o parte a ar flincetat ; 'din nenorocire insd ploile
fier la o statie Indepartata. Ea se vedea deja compromisi. Recolta viilor va fi ei ea foarfe Creta îti Camera italialla curg aproape
moartit si in tteelasi timp pe nenorocitul el a- proasta. Viile din Cotet i Plaginetai fost
mant purtat intro baionete tirit inaintea distruse dc grindina.
judecAtorilor. pgrea rag 'bast ed n'o sd Debordarea Rimnicului
a -
oral:WM este de asemenea inundatA.
Data case s'ail surpat. (Serviclul telegrafic al Agentiel Romfne)
Maui máceltari in Crete. -Interpela
intrerupere. Agricuitoril
privesu cu groaza 'cum averea lor e nimicita
de elementul teribit, de apti, comerciauail slat
disperata o o jale generalk.
poatA bate din pumnl
Ghidai Ghide t Bine imi pare.
strige Ploile nesfireite de la munte ail facut ca
Bucure$tful izolat - rea lmbriani. - Raspuneul
lui Bonin.
Operaaiunile pe plata noastrit stilt foarte
mistime, se observe, o abtinere destul de fn.
Cu aceste gindurl romanitoase, sl-a pus rîul Rimnic sit vista foarte mare, sa ins& din
-

Roma, 31 Mai. dreptatitit. In rimese asupra strainatätel e

revolverul in timple, dar glontele n'a nimerit matca sa i sä distraga tot ce a intilnit in
bine, n'a voit sa faoä moarte de am i ava cale.
pe neferieita femele usor rnnit i stind ea
e earaghioasd in fundul uneI lazi.
Acum inehipuiti-va' cd glontul ar fi intrat In
te sta, disp Tatel, ea amantul ar fi fost
oá este that fnaintea justitim i ca aceasta,
Pgatd cum este la ocht, a vgzut un criminal
In aceasta victimd a unei erorl judiciare.
Un orn putea onerge la omit pentru
erimg inchipuitit i aceastA gratie rautAtelo
unel fennel.
,Si, cum nu voi sit trag regale
dintr'un caz particular si Ed osindescgsnerala
las cititoarelor mole grija sd aprecieze acest
document omenese.
Chitibuo.
o noud, armit
Telegrama particed. a "Adevaruluilg risuri
Viena, 31 Mal, orele 2 noaptea
Fabricantul illauser construit o
nouA armA cu repetilie i eu incAr- toate ajutoarele cela dispozitia
cAtor automatic, armA cn care se
pot trage Oa la 90 focuri pe mi- o zi intreaga, pe o ploie torentiali, aii lnptat
nut. Ea este cea mai perfeciionatA pe capete pentrir ea sa abata apa din drumul
din toate cite
introdus pini ce oapucase.
astAzi in armamental european.
Spitz.
Mogul cereatelor
Braila, 30 Mai.
Porumb, 6800-500 hect. ; 60-0h k. libr.
6.15-5.15 pret,.
elz, 860 hect.; k. libr; 8.90 pret.
Marmorosch Blank et Comp.
,
,IEDIIS2agiunanago,,,,Kktoap
05E1 a ra.
FOITA ZIARIJLUI ADEVERUL"
25
VALSUL
BARBATILOIL
Partea intif a
JENNY AC4J0R"
X saa- intre inteun mare atelier de croitorie, uncle
Intelese devotamentul divin al acestui. in-
ger de caritate.
ai simta cum naete Intr'insa o mare
flat:scare,- remuecarea ca n'a putut niei re-o
da,t'a cunoatite ei lubi dupa merit pe fiica
sa.
Atunci, sufocatá de laeimi, se apropie de
pat, eletinindu-se, ei lugenunchie.
Lail manile Je me' id le acoperi eu niete
särutäri pliae. e o cls'-agoste pasionatil, in-
tr'adevAr maaerna.
Caldura acestor sitrutäri deetepta pe Joana.
Recäpati patina inteligentä.
Frigurile par'ca ail scazut.
Delirul, pentru moment, a dispä'rut.
ablate curgind laerimi pe naTinile sale.
Se aplead...
Laerimile mantel sale...
- Oli mama, mama, de ce pliugi ?...
Piing pentai cä tu esti o copila sfinta
EA. t41 cer lertare el nu te-ana camoseuta. Gen-
E o ,groaza, la noi dud Illmnicul vide
mare. El zmulge din rficlacini arbori secu-
banuit,
sfarlani mod i poduri on- en de taxi,
'Mena eimpii Intinse cu grîú i Porumb.
Toate satele din apropiere de el ail fost
inundate ei zed de familii särace ail ramas
pe drumuri.
Bistrugerea
Riannicul a distrus cu totul digul de apä-
sexul,
rare a orasului si a inundat toata pártea de
jos a mahilalei 'din dreptul Bit tatitor.
Locuitorii s'aft vazut de o data surprinei
de apa ei dintr'un moment Intealtul alteptati.
nil \radii locaintele luate de valuri.
Spectacolul era Ingrozitor. Barbatl
cis copilasii in brate, se urcasera pe acope-
Ceretati ajutor.
Nimeni Ina nu indriznea sa se apropie de
ei de teamä al nu fie luat de valeta.
Primiria a pus
nenorocitiler
stet prin putinta.
S'a a dus indata o companie de soldati earl
alta parte de soldati ail lucrat in partea
de sus a orasuld pentru a impiedica unirea
Rimnicultif eu glee Morilor, .unire care ar fi
produs an mare dezastru.
Primar demn de laudfi
Primaral oraeului, D. Sava Gherghiceanu,
; a dat, cu aceasta ocazie, dovadä de
inim Oa de mult curagia.
Ca un furgon al regimentului,
preuna eu colonelul ail atrabatut ameninti-:
aaTi.,ea,..449faraMaaa ....facatftaaaattla,
Am ramas singure.,. Vol data, dada D-zeft
imi va permit(); aim. te fac sä tap' tristetele tre-
-
cute...
Ala dar, mama, tu ma crezi nenno-
--- IlEl jur
vata, nu-i a sa ?
bine, Ora fericitit; foarte
ea ta cum inteadevir acesta fir 'fi fost
aingurul leac al boalei sale, ea se adinci pe
data .intr'un sonata linietit, éu milnile in mil-
nile mamei sale.
Aeeasta n'opirasi nicaO clipa ett a dormi t.
end se destepti, vim eft mama-ea nu mai
e singari.
Era Intovirleita de un orn.
cine ar fi putut sa fie dad nu bunul
Fritz ?
El eontempla cu niete (miff plhil de bu-
curie pe frumoasa bolnavas
I se spusese ca, merge neal .bine.
-
Nu-i trebula mai mult pentru a ft vent.
Banal mea Fritz, zise Jeana, salt a-
-
proape
Da aproape, 'aproapea . Ca atit mai
bine... D'ar nu trebule sa fad vre-o impru-
denti, SA leg in pat. Sit nu te ocupt de ni-
mic.
- Dar sirmane prietene; trebuie si mä
scol, pentru eit sint mai bine
mai ales,
pentru eft trebuie st muncesc.
Te oprese... a h ! pardon, voiam el zic
ea ma supir dad te vei scale din pat ne-
vindeesta pe deplin. Nu to nelinietia. Voi
ingriji eft de ce trebula... Mindria D voastra
nu va fi ofensata.... E pur i simplu un im-
prumut...
-- li
datoram deja prea malt, Fritz.
Ei biue, yeti aduna ceea ce aveti sa-mi
dati cu ced-ce va mai daft acum ei mil yea(
achita mai tirzia... Da, da, mai tirzail,
Asti noapte, pe la ora 1, nn re- Camera deputatilor. lipsa mare din 'daze nefiasemnatelor !near-
porter al nostru, dueindu-se la gara Reispunzindla, o intrebare a D-lui Imbri- earl ce se fac In oereale.
'de Nord pentrn ea sA a informatil ani asupra tutor meiceluri noul comise in Stookurileadin strainatate si din interiorul
Creta de Turei, D. Bonin, sub-secretar de tared fiind in mare parte diminuate, lar re-
cu privire la intreruperea circaladel
pe C. F., a fost initiintat cA 'pe stat al afacerilor streiine, declarci cd
vernul n'a prima in ultimele zile ,nici o
u, eolta actualg, clupd toate probabilitAtile, corn-
promisa, vinzatoril de aereale asteapta-o ur-
cele tret Huff principale c'ari leagA care senzibilA a preturilor i stilt rezervatl.
Capitala eu restul, qi anume pe H- lire in. Privinfa mticelurilor comise in Efectele tl mentin cote lor si tendinta
Creta. poate numi mid mult fermi.
anle Sucuresti -Virciorova, let& acum i buletinul cursurilor, ast-fel cum
resti Ittsl[si Bucuresti-Predéal, cir Numal din Suda se anuntd, at data de a fost stabilit la Inchiderea de aseara, din'ea-
e intreruptA, ast-fel
cur4iu1 este compleet izolat.
Ba- a 2 kink, cá musulthanii din Candia ad
devenit mai turbuletzti in urma succeselor
re se poate vedea oft de mult. s'ag upset de;
vizele in ultimele treI zfie.
Turcilor in Tesalia. Acestia ad omorit Efectele coteazd :
La Pozana, apele Prakovet vin în ciri-va- creslini penlru a-si rdzbuwa niste Oblig. de stat - 6 sutd 102.25';
acte vechl.,Aceste excese ad fost insei indatei Cornunalele veehi 6 , , 98.50
torente; adueind copael si case intregx.
reprinzate. Zece indivii beinuifi cei ar fl note' 99.50
Renta perpetutt
Podul e amenintat a fi Inca de Oa.
Din aceasta .eauza trenurile 7 si 177
autorii acestor onzoruri` o
fost arestari.
Se asigurd cd principalul scop al puterilor,
5
amort. externa 5
interna 5 ,
102.50
100.75
95.75
menfinind forfele lor. îíl Creta, este de a em. 1890 4 91.-
intors la Cimpina, wide aat laito- s »
Renta amort. fatter. 4
rit ail stat toald:noaptea, Yar trenn impiedica de:ordine singeroase alit din 89.50
partea crestinitor, cit i. din partea musul- interná 4 , 88.50
.rite 128 si 14 s'aii intors la Sznaia. Fun ciare rurale 5 95.-
manilor. . urbame 5 91.-
Urbane de 14 5 a, 86.25
Trerml 149, care a placat din lag, Band N*aionall 1820.-
din cauz t Irftre rup crel comunicaiel
- -
Contra Jut Delyannis Agricola 200.-
la MunCel, s'a- Intors la Roman. (Serviciul telegrafie al Agentiel Romfnea) Tendinta forma.
Devizele, mult cautate, devin din oe in oe
Atena, SI Ma1:1-- Duo Hestia,
Linia Vasluf-Iag de-asemenea e In- tort, treat- mat' fetme s'ag Lout :
pe car/ D. Deiyannis void set-1 salute, s'avi
trerupta la cantoanele 1 0 2 03? Nid oprit in feria 1i4, 'ag insultat i l-ail spas cd el Coo asupra Berlin eu 123.75
a precipitat Grecia in (Ibis. , Paris 100.50
un tren nu circulä.
*
Aceast4 scend a prodas falgul avon -care eice ea
un atentat s'ar fi comis in contra fostulul prege-
Belgia , 100 25
Londra 25.22 ei jinn.
Tog .telegrafia de la Pima- dinte al consitiulal. e o Viena , 211.75
=la leanea phut la semnalul de distán(a Adevdrul este cd exasperarea opiniel publice In
spre Ulment a
fast rupg.. Comuni-
eaP'a e eu deslivirsire iatreruptd.
contra D-lul Delyannis este laculme. Intoar-
eerea la putere'a fostalul pregedinte al consiliutul
ar provoca turburdrl.
Bistrila, societatea anonima fonditta acum 5
anl pentru. exploatarea fabricel de hfrtie de
la Letea, a predat, conform confractulul, afa-
, cerile sale veohel societati Letea §i procede la
--sasa...a.---...s.........,-.a.aseasseneessaa
ai se porni pe un fis zgomotos. Atelierele fiind complecte, sezonul de la-
-Dar, eind îI arunek ochii spre Jeans, sim- nuarie fiind terminat, Jeana nu pate gasi de Saint Ea lui o odale mare ei laminoasa, in str.
aia o Wet+ profuadi : regretul
*unseen copila nu-1 me! putea fi sotie din
aceasti mum name! de cit.
Ca al piardi vremea fiind-ca pre;.
Honoré.
Pentru camera aceastia platia 150 lei pe an.
Oricina... onestitatel aft-I fusese rapita.
Une orI avea o speranti vaga. :
vedea ci va trebui sit avanseze in mend ceva
bard pentru a inchiria o Ilona loeuintit mal necos,
Camera apartinea. un mie cabinet intu-
Joltran
pe care II facu budtarie.
-- Ca toate astea, mai tîrzii, mal mica i mai patin scumpil, ea lei acan piste bertina i regeta' foarte vault vázind pe Al-
pe fiica sa pirasind' easek din bi-
eine etie ?...
Si In unna se silla si nu ma! cugete la a-
.
lam tea ofen un msgazin mare.
I se dete un lot intreg de' eamali de boa levardul
-
Gouvion-Saint-Cyr.
ceasta. tista pentru copii, luau care necesita acul D-loarä Jeano der, n'o s. te mal vAd de loc,
In sfireit, Jeana Ise -inzdriveni qi :cauta de
lucru.
No. 10 Laa No 200,--aacest am-intuit aratä
cititoare or leastre perfectiunea ceruti de o De
N'o
-
ee,
salmi
?
banal
mai
met' Fritz ?
vie la lademlea ea mar
Din fericire, ea gasia tot-d'a-una lueru. - asemen-luerare. nainte.... ma sceboram jos, bateam la up
Era cunescuta ca: lucrätoare.
Niel ,o data nu 1-a lipsit ocupetiunea.
cIetige ea indestulare viata.
Confectionarea tine asemenea carnal! ce- dad nu erai oboaiti, má
rea de obicei donä ore.
Jeana, fiind foarte indemánateci, fine o 11113-.
primial.... Acum
-6.EI bine, de ce nu dap I tu o camera
Piind-eä de ziva desiírcistarel n'o mal deaf- asemenea cimatatta inteo orá i jumatate.
I se plateaft 25 de ban! bucata, adica 3
pdn strada Saint-Honoré ?
--AI
partial-1 de eft vre-o eiteava luni, se hotirl
consimti ? sin el eu naivitate.
fraud .duzina. De ce nu, buuul meat Joltran. Mi se
va putea cletiga mat mult de eit dad ar fi
De aim ea un asemenea salari, care nu pare ei n'ara dreptul si mi opun la
lucrat amnia
Dupi facere, va trebui Maid reguleze viata
se ridica cfe eit la maximum dol franc! pen-
tra o zi de doui-spro-zece ceasuri, ea nu pa-
zimbi.
--
aeeasta.
Atanei, latá ,ekati spun : am cautat deja
alt-fel.
Ea era hotarita ail nu incredinteze nitnanui
te& tea.
Avea o mamá de hrAnit, made copilului nainte.
Foarte de ce n'ai spas-o mal
giij a de a nutri ei supraveghia pe copilul de confectionat. chiar am Oak zise el
-Acest copil, data era dovada grenlei sale Dar i se figiduise
fittl anal mizerabil, -a nu va face el fa-
te() zi fericirea conzolarea mamä-sei ?
strada Pied.
va putea infra in ezitind.
Intr'adevár, (lima einci-spre-zece zile, ea
-
La ce fulmar ?
Chiar la case unde al lust el D-ta o-
al-apol, tetra eft era el vinovat de cele fu primitil in atelier, ca salariul de
din trecut ?
Copilal, nu-i el de doll/ ori sfint, o data
75 ban! pe zi.
Dar avea dated! din trecut.
4 fr. ei
-
cäutat
Si de ce nu-mi spuneai ?
Na-mi venett.... credesm ea asta o sä
prin slabiel'unea sa si Apo", pnin sänfinta u- Avea de Meat plätf multe.
manitatei ce poartil 'Intr'insul, a um anitit el
viitorului, a umenitätei necunoscute ?
Cele ease saptamlia
in imprumuturi, pe Cari, dedad,Unlit o ingropaseri
nu trebuia sa le
te supere.
-
Din potriva, imi face placere.
In aparenta, filmic nu se schimbase in viata
Akxandre Dumas a zis unde-va foarte e- platlasek imediat, ()data, ei ()data tot
le va e1 ooun
rtrraei ancee.
loevent :
In
mijlocul catastrofelor ce rezulta' din
Sezonnl mort trecind, Jenne putea compta,
limp de cindlase leaf, pe suma de 125
mutt la sticlarie,
ineptiale omeneeti: nu-I de elt o 1liná cu
devirat interesanta care meriti sit fie aju-
lunar.
Si, in ce priveete traiul, un buget foarte
fr.
IatPà tlecoat. ma! de dimineati el se lutorcea ma

eral' ne-a päräsit, copila mea... Nu-1 vom mat stati tot-d'a-una, Mad restrictie, peatru ea' restrins.
chiar in rate mititele, cit de mit/tela, ,. Iatá poste fi dinfeo zi infr'alta nenorociti fárá
revedea... N'a real avut ce sA fare ei s'a dus,.. Mal tatii, Joana parka bulevardul Gouvion-
töt ce vream s vi spun !... 4 fi öiilpabilä, Ameasta
. fiinta e tetanal?" Saint-Cyr. V a tame

www.dacoromanica.ro

restituirea capitalulut, plus beneficir de 65.30
lei la fie-eare Bath let.
Din Viena e anunta ci vechla casgt de ex-
port Rappaport et Gang Viena-Berlin a inoetat
plAtile, pasivul seetiuneb Viena se urea la a-
proape jumAtate milion franc!, cel al sectieb
Berlin nu se cunoaste !nett.,
Aceastit oas1 luoreazA do vre-o 20 de anl
aoi tn tarl i, sigur fiind oä rnajoritatea ne-
gustorilor nostri stad In relatiune cu (Lhasa,
credem de a noastrit datorie de a '1 hastiinta
de aocastA insolventA pentru oa acel ce stad
In oompt-curent on arAtata firma BA poatit
lua la tarp mitsurile ce vor credo de cuviinta.
Glue.
Indemnizarea de rizboi
Telegramá partioul. a ,,Adevrului."
Viena, 31 Mai, orele 10 dim.
Din cereurl bine informate afiu cA
perspectivele de pace s'ail imbunA-
tlitit cu mult. Ambasadoril aú un
limbagiti ma calm Tar Poarta se ape'.
Sthvilarele de acolo aii fost de odath rupte,
lasA a fi induplecaiA. lar apa a putut fi indreptath pe niete gîrlo
Se crede cA indemnizarea de riz- Vecine, aqa oh pericolal se realise ea pentru
bot pe care o va plAti Grecia Por- un mernent sii fie inlliturat.
ter. va fi fixatA la o sutA de milit Teams cea mare Insh este de a nu se rupe
óttne de lei. stAvilarele de la Brezoala, cIer in cazul a-
spit..
Evacuarea TesaieT
Telegrama partioul. a 1,11devruluigi
Viena, 31 Mai orele 11 dim.
Din Constantinopol se depeseazA
cA dupA o lungA consfAtuire a mi-
nisteruluT tnrc, consfAtuire la care
a azistat i saltannl, s'a declarat cA
o evacuare a Tesaiel e en nepu-
tintA pinA la definitive incheiere a
pAceb.
spitz.
Iii balon la poi .
Telegrantä parlieul. a ,,Adevruluigg
Viena, 31 Mal, orele 12 dim.,
Veslitul explorator Anderee va pune in
Pe la orele 10 i jum. am fost la Ter,
execufie indrdzneafa sa ideie: de a incerca unde de asemenea sect do case shit inecate. nu articol de reportaj in care vom tail:la far, Brits, Altin, Royu. Thdringer yi la
o edleitorie,la polul Nord` cu balonul. La Pe stradele de acole circulatia e en total desveli modul cum vecinil de peste rarniEVENTOOMEN16*.+ofarrnaniiio din tail.
8 lunie el va i pleca in acest scop.
Spite. Locuitoril muncese de azi diminea, aju-
tap de oamenil primarier, la scoaterea aper lor pinA la noT in .terA.
BURSA DIN VIENA de prin case
Telegramil partieuI. a ,Adevrulul" Cimitirul Sf. Dumitru e inecat.
Viena, 31 May, .orele 12
In urma qIirilor sosite din Constantino-
pot cu privire la o apropiatet incheiere a
pcieel, bursa s'a inteirit.
INFORMATIUNI
Inundatine
Ploile torentiale, earl' cad de trer zile In
Capitall, a facet,. ca plirtile mArginale ale
Bueuretiulu s fie inandtc.
, De "err de la Prinz, apele ail Inceput sh
-criaich in mod_ considerabil; inccind sate de
case prin teate mahalatile al cfiror teren nu
e indestul de ridicat.
PrimAria Capitale i prefectura polit'ter ail
forA telegrafie inqtiintate de sectiile respec-
tive i cu deosebire de sectiile 17, 22, 40,
46 i 30 ch ploile ah Inecat strade întrgi
eh -populatia e îagrozit vzînd eh se a-
propie noaptea fírl ca ploile si inceteze.
Primaria Capitaler a luat toate mäsurile
pentru a veni In ajutorul color amenintatl ;
dar s'a vizut in neputinta de a putea Bads-
face pe toti, de oare-ce pini la orele 7 seara
sate de ease de la Ter, SCDurnitru, Colen:
tins Pantelimon, Gropite Gra-
mont,' etc. zlersailk api.
S'aii cernt ajutoare prefeetnlur de politie,
care a pus la dispozitia celor amcnintati'de
inec pe tott sergentil disponibili.
La orele 9 seara, o telfgramh sosith de la
Bien a anuntat sectia 23 a Dimbovita a ve-
nit, alit de mare, in et inginerul: trimis de "1811'1f:A lust misurl pentru a se da ajutoare
primarie in acea localitate a constatat eh la timp.
stävilarelor le vor fi imposibil sh poath re-
zista forter valurilor.
Comisarul Georgescu a cerut grabnice a- thnetri sub suprafata chelulul. Portal este a-
jutoare poliieb, intatiintind-o in ac&alr timp menintat i acum ort-ce 1W:8ara de aapare
ca primiria a trimis vre-o 200 de oamenr cu e prea tirzie.
torte qi luntre pentru a da ajutorul trebuin-
ales populatier din Grozhveeti i Chrämidart cat
In cazul- eind- apele .DImboviter se ver ie- de-asupra terenulur la o-inalitne de 70-80
viírsa.
PoRia a- trimes indati mar mull gardistr,
rar de la comandantul escadronulur de -jan-
darmi c1ri s'aii cerut mar multi soldatl pen-
tru ,iputea servi mar u§or pe locuitorir a- Crasna, IIul, Paranl, Leupezr
menintatr.
noapte, la orele 12, un agent pollie- Slinic, MuncelTaqcani
nese nd-a cornunicat la redactie cä stivila-
role de la Bin s'ail rupt §i. mahalaua CAs 'mar funetioneazi.
rimidarr, cel mult peste o orii, va chdea
pradh valurilor.
Am plecat imediat, Impreuni cu un eoleg
din redactie la Ciriimidarr. Pious In torente.
Cind am trecut cu trhsura dincolo de
podul de pe soseaua Cotroceni, ne-am vázut
de odatä in fata :mar lac enorm, pe undo
birjarulur if era hnposibil et treac4.
Ne-am inters i am luat drumul pe la de-
pozitul de pictrArte al girer de Nord.
Ceea-ce am vizut aci m'a ulmit.
Cit pateat cuprinde et: ochir era numar
Pini la rampa de vinurf triisura a mers
numai prin stpA.
Pe iloseaua de la rampl spre Grozieve01
ap a surpase in vre o patru locurr pämintul.
Pe soseaua GroziveOlor aspectul nu era
mal putin sinistru.
Vre-o 40 de case din' josul pselet zaiceal
in spit.
Din dephrtare el ÎI fficeal impresia uuor
cortibir plutitoare.
Ajunql la podul de fter do la Grozhveiotr,
care desparto Capitals de accost& mahala,
am putut vedea ch apa Dirnboviter se
es:se pink In droptul terenulul, sip elI dintr'un
moment intealtul se putea reviirsa.
Vre-o trer sergentr legit inainte
arAtat pe node putem trece la Nil-
ne-
midarl ca sh nu se inAmolrasch trAsura
si fim ast-fel expup a amine acolo total
noaptea.
Satul CiirAmidarr, despArtit de Grozhveqtr
prin apa Dimboviter, era tot luminat.
Locuitorir îçl stringeail ea spaimi tot a-
vutul i se urcal in pedal easelor.
Totr eral coprin§l de o panieä indescrip-
tibilh.
Animalele sblerati, copiir Veal In case,
blIrbatil alergaii prin toate partite, zApicitl,
neltiind ce el fach pentru a saps, de pri-
mej die.
De la Chrhmidart am trecut in dreptul
uziner electrice.
Apa venia cu furie, amenintind oh distrugh
stävilare'le.
Ni s'a comunicat de la uzinä el+, de la Blot
s'a primit Oirea oh soldatil si lucritorir
muncesc pe capete pentru a itbate cursul
cesta err ce sfortare ar fi zadarnicit.
AstA-zi de dimineatl am flout o noul vi-
raft la Grezhveqtr.
Bireile i plutele aduse de primärie con-
Cash a sta acolo.
La uzina electrich un schimb de 15 oa-
meni sti in permanenti, gata pentru orl-ce
pericol. Asemenea i eltr-va inginerr de-al
comunel.
Apele de ling% rampa de vintirl i depozi-
tul de pretrárie s'a
scars prin nitite latitu4
annme shpate.
Mahálalele Jarealett i Garacal dint Intr'o
stare deplorabill. De asemenea stradele
Criveteni, Ciair, etc.. Inginerit primárier
Agitatiunile Bulgarilor in potriva
gäsit in absoluti imposibilitate de a ajutora
Rominiet Tat proportiunt die ce in
pe inundatr.
ce ma Intinse.
In numArul
DunAre cautA
curtl. In- ziva ,de 4 Iunie 1897 Carte de casatiune
justitie, seqia II-a, va cerceta recursul fl- unja N4bonal
La Colentina de asemenea am -observat
multime de case inconjurate de Bpi.
Sectia 17 a cerut nour ijutoare pentru
nundatir de acolo.
La Pantelimon, in partea de jos, 'an mare
numAr de case slat inundate.
gropile din fundul cater Citlirartilor apa
s'a string In cantitatl considerabile i a ine-
cat multe case.
La Gramont, populatia a suferit, ea ái rin-
dul trecut, aceleall neajunsuri din cauza ploi-
ler. Apa s'a sours In vale, Inecind toate ca-
sele din aceasti parte.
In numirul de milne vom da near detalir.
IN TARA
Pioile Continui lI.oadlI. In mar multe ju-
dete a plouat cu pratra, aa elI seminituriln
Fii livezile de pe locurilè ridicate, earl al
scipat inundatiilor, ail fost distruse de pratra.
8:
In judetul Suceava rod a &Ant o plonk
torentialä, amestecati cu pratri, care adurat
mar iSine de o
In urma acester plor, pirlul Ermolia a ve-
nit aqa de mare, in cit a intindat cu desk-
.
vîrire satul FintInele i pesie 20 case din
orapl
In judetul Prahova, la \Went, de-asemenea
a cant pioare amestecath cu 'grindina.
Ploreftr este amenintat de riuri,
earl via cu o furie extraordinarh.
In Rimnicu-Vilcel ploile chd fárlI Intre
rupere.
Apele riulur OlhneFitt aii venit ala de miff,
In cit arneninth inecareapärter de Jos a -era-
In ,Galatt, Dunirea se mentine la 20 cen-
La Constants, Dunirea, revärsindn-se a Ines
paeans §oimenr- Cernavoda. Apa e
centimetri.
Pinä la orele 10 dimineate ail fost inchise
linille ferate : Comarnic, Vintileanca; Utmenr,
Dothasca.
Se fac transbordarr intre statiile Poiana-
Scintela-Grajdurr.
Porturite Corabia, Smfrda i Corabia nu
Dud-Fil.
Starea printului Ferdinand
&area prinfului's'a imbuneitalit in lim-
pid nópfei [mote malt.
Bolnavul a dormit .pind la ziali foarte
Ceildura a Sedzut' in mod foarte
La oreie dimine4s, dr. liremuitz a
constatat CA temperatura bolnavulub e
aproape normal6.
Dupit mersul boalei in timpul noptel,
se crede c ziva de azi va fi o zi buna.
La orele 8 dimineafa, niedici a
fiaut
obielnuital consult.
Examinarea bolnavului a durat apron-
pe o jumcitate de ord.
D-rul Leyden a telegrafiat regelui cá
starea bolnavolui e a:Fa de imbuenrdtoare,
in eft ziva de azi se poate considera ect
tina din cele mai bane zile ale convales-
cenfel.
Regina, D-nu minitri Sturdza, Ferichide,
Djuvara, D. Caton Lecca, prefectul
afi sosit /a Cotrocenr, pe rind, Intro orele 9
qi 11.
DUMIN1CAi IUNIE x897
regfiageriVMffle3MIFIr
v.- ,, d&T °
_ a
D. Sturdza, intrebat asupra sierra bol- -
navului, a declarat cáprinul se afleifoar-
te bine si cá astei-zl a' vorbit aproape ju- .Adeveratul " Stochoim (Svedia)
Se recomancla ort egrut menage din punctul de ve-
meitate de orei cu prinfesa i coptil.
La orele 11, niedici plecat ,de la a \ 4 dere economic, si practic se poate ggti ort-ce fel de min-
care In timpul cel mat scurt, nn litru de api- fierbe _
in 3 minute,. 8 litruri de apg in 14 minute,---Arde ou
Cotroceni, rAminind numal D. dr. Can- petrol ordinar i consuma un litru in zee. ore antral
tacuzino. continu fag fitil, fitra miros i flirg
A
Dupà =Tag, la orele 2, va avea loc re
un no consult. f? 94111"
- -
,aseEitt:sa
La orele 9 dimineafa s'a al7sat urmei-
torul.
131414etin medical
Zina de 31 Mal, orele, 9 \ dim.
A. s. r. a mai avnt TerT nn foarte
nsor acces de cAldurA.
*Noaptea a fost bunA. Azi-dimi-
neatli temperature normal&
Starea general& satisfAcAtoare.
Dr. E. y. Leyden
Cantacuzlno
, [Wolin Depositul general in Bucurestt, la D. St. Dancu, str. Smirdan IL
Depositele din tara Botootni, la D. Ios Abramoviel ; laîl, Fratil Baelsitez ; Poo-
Krernaltz. 1123-9
pni, A. D. Vogel : T.-Severin, Mihu Anastasio.
D-r Leyden a anunfat regelui plecarea eizemegameremenswe
sa din farei pentru millie. Dumineoii, I,ei Limas 2 luele (Rusalille)
Tot milne va pleca i marea ducesei de
Hessa dacd va putea fi restabilitkeomuni-
Atragera atentia asupra anunciurilor din
pagina IV-a de asta-zt de sub rubrica Mica -
Ora 5 0 ¡um. p. en.
publicitate. Ele prezinta un mare interes pen- Vor avea loo la VELODROMUL ROMAN
cafia pe linia Predeal. tru col Cr urmaresc vinzarile ei fiechirl. II
erile, oererile i ofertele de serail- de pe oseaua Kiseleff, Rondtd
cha, etc.
Generalul Robescu i damele de onoare ale
printeser, earl plecaserä fort la Sinaia, fiind Cu aoest prilej tinem sh amintim c acest
gen de anunciurl este fosrte convenabil chiar MARI ALERGARI
rechlematl la Cotroceni, afi anuntat telegrafic pentru ceY ou putine mijloace. Patru linii de BIC1CLETE ei TANDEM
ch, nu pot veni, de oare-ce comunicstia e In- eoprinalind 100 Mere ()seta 50 bani.
tl-erupts, weloammimmeramps Alergirl de Dame foarte interesante
Vie. Pentru con d'intita oarg
Vinui Beef avom
La Berlin s'a deschis congresul pentru me-
dicine hit, rna priatr'un diseurs al profesoru- preghtt de ehtre'' d-rul Pil'et din P.Tris eu b zg Alergäri de Militarf
lei Leyden, celit de d-rul Schmidt (Frank- cAtne,_.poinquina si fusf t 16.-
furt).
Primal punct la ordinea &let a congrasulur
' care in Franta este'proteaf fie ciirre corpnl mc-
Bete indisvensabii n formatimnea fintk5.i-
12.-StaI
Loja II, let -
PRETURILE LOCURILOR ; Leja I, let
2.-
I, let 3. Stal II, let
leg.-Galeria, bent
In mijlocul Velodromuld, 1 50
este reumatizmul cronic al ineheleturilor. tiunea osului,'nervilor si a arm' museutare 'Vi- .
nut Beef-Lavoix, sate un adoydra:. ai.iment, gi re-
HARMS
VINNIMWM°161°N.M.
presintri valeares a 50 grame de earae prin 1/2 Di
pahar de vin. El pe lingh eh este folositor co- SU LIMIOR
pii%ar, este indispansabil anemicilor i persoane- FI PiRNUMAI VA ALB
lor vristnice. In aplfoatiuni d oulórea a junetet
i
vom publica Intrepait: Avenue Victoria, 5, la Paris. De- tie la blond pini'la ed mat frame
negru.
de milne
Seusucet repede nu pliteostl pierce,
opreste adores phralasi Otte*.
=NM FLACONUL uau 4 Lei: DOWILII 7 Let
arg,
Coaforl si Partumerir prInipaII
a-sT intinde agitatiile Biscuttfi Oilivier din Pahs La
DEPOn EN GROS I'DETAILsotrelacatous:
tfzigre}:70
Vindecare radicala a boalelor sifiLitice recents CIBEERI3Çictt:re
erssa d. Conferaune a 11.ti PAut,
)
Sad invechite '1)Arbatl,' femel Acade- SOSINM11119=1111.1119z6
de medieinli- din Paris a deciarat
cut de Moritz Hasan contra decizier Curter raportul aid `'cltre gurernul "franccerri Bis- ITINZARE
de apel, sectii I Bucureqtr, care il condam- tiujjl 011ivier pot aduce märi foloase omenirei. 1897PRIN LICITATIE PU-
nase la 2 hint inehisoare pentru bancruth 011ivier aunt singurii ixtri cc5 fost apro La 3 Inuit BLICA la Tribunalul Il-
frauduloasit. larit de eatre Aeademla de medicinei i ainguril foe Seotia de Notariat, irnobilele
De alt-fel, numitul a eerut reabilitarea earl all printit din &mad lumea o 'renipsnsel
maittoarel
pentru a cerca appendarea actiuner publice. aparlinind succesiunei V. G. Pormnbaru
sous.fte.www stalionatal de MOO let. Imobilul din strode looanei No. 29,
Adetiérul" care apare mrine,Duminecei, Biscuiql 011ivier aunt adoptati In toate spita- 41 m. 60 faciada si 68 m. fundul, clidire at un
Farile. din Paris. Tratament lasnicios, rapid ;i etagiu, avind un apartament pi lease ptgvilit. Li-
prezintei un interes deosebit sub raportul
bogdfiei :si vafietdfel confinuThlui economic, Intreposit general : str. Rivoli 33, In citatia incepe cu pretul de let
' 2). Imobilul din strada Cistun No. 23,
61580.
20
Pads. In detail : Farm. Brus, Attie, Rose, Thn-
Afard de' numeroase i1ustraiani imprds-
Hale in toate paginele, acest numeir va con-
fine cite-va arlicole i culise de mare im-
sag.,s i ;la t.).+te ,n1,40,a riir tart,
Feetaames samnsa Plasmas=
m. 60 faciada 40 nt. aftincime clisdire nu un eta-
giu si sub sol, avind 14 camete, grajd, yopron,
gaz licitat'a ineepe eu pretul de let
3). Imobilul din strada laver No. 58,17
70150.
portanfd polilicd, note satirice i impre- guidecarea constipalm 1
m. 80 faciada $i 26 m. adincime o cóad g. in
siunt datorite unor pene deja cunoscute fund, clhdire cu un etagiu ridicat afind 7 eamere,
apreciate ,de. cititorii acestut ziar, ,o Paves- -
prin
C.TYLSCELICsitirt, 111-44pri rice grajd, sopron. Licitatia incepe eu pretul de let
tire, o nuveld i aersuri semnate de mime somikaile
Aceste piluic sint'ordonat'e de esare . Isen-6 S0440.
=WSW,.
deja repulate prin luereiri literare origi- medicale in SpitaNrile din Paris si on deesebire cu bune referinte avind yi
nate; -apoi ultimele depesi i informafil re- dr chug prop:soma OUJJARVIR BEA, !METZ.
465-36
In" °Unix garantie in numerar de let
-
osaesn ,koate. ferrnAciiir i 2600 doresce a ocupa un post ea ineasator la vre-un
feritoare la ivenimentele ziki, armate de birog sag cash de comercid. A se adresa sub ini-
rubricele: varietAtY, ruriozitT i inventiuni Tirgul de Pimatori, de la Ternu-Severin ialele N. M., strada Fracznason No. 16. 1244 3
itichelate cu joeurl de" distractie ZEVIIIMLIONICGSMOMMIN
fi notife ilustrate relative la mode. PUBLICATIUNE DI GEORGES D1A1MOY
Toate cele patru foife cari se publicd in (DIN BRAILA)
Ss aduce la cuncstinta publicg, cum 0, asupra
Adevrul cotidian si in Suplimentele sale propunerel fIcutä de Direetiunea acestut tirg, Onor. JIPritnfse e Co.rusultaitiural
vor figure( si in acest numeir' de Dumineed. Minister al Agriculturet, Industriel, Comerciultii lue -re VIENA IX HEBRAGAME 2
Domeniaor, s'a aeordat reducerea taxelor tirgului
In nnindrul de mitne, deem, cilitorul va
aven polUicá, literaturd; artcl, stiinfei; dis- la jumatate mind, care s'a pereeput pmnit la 31
Martie 1897.
iractie patru románe : Vaisul barbati- Prin foptul a-esta s'a aeonlat Domnilor intere-
lor, piil päräsiV, DeStAinuirile tuiul¡po- sap avantagiuri foarte considerabile si, in vedere
litist si Bstnditii Arnaricel. elI pe Rugg acest erg sag construit o caranting,
la cart vor sta rimgtoril in regull 6 zile in ob-
Preful Jinni exemplar 10 bent. instala l salasele tirgulut,
laid si samurai numdrului de miine :
servatie, kainte de
as garanteaza siguranta averit incredintatit tirgu-
Int. Stabilimentul posedg toate mijloaeele, a inleani
Opera demócratiel, de Const. Mille.
`Carnetul sdplaminei, de Memphis. ingritsarea tationalg a rimItorilor í desfaeerea br
Fiul banditulul, (povestire) de Jean Kervadek. cea mat avantagkasg, dind gratie complentg, cg
numat rimgtorit sgngtost Ms% o indoialit, vor
Culise politice, de Repurter.
Impresinsi gi Palavre, ele Chitibuq. fi eiportati din ouslasele firgulut.
'
Spimi butpari fn Capitald, de Vip. -
Mat adloghm, eS Directinnea Generalii a Cgilor
Poierii, d Virjlid Cisrnan. Ferate Romke, a redus taxele transportulut rimg- 4
Znoave, de Dumitru Stancoscu. torilor de la Gara Turnu Severin la Viena, via
Varlet*, de Lamvda. Bordujent, la un pret salt de favorabil, eh t-ans-
portul acesta do la Severin le Viena nu eostg mat
Tdria, (nuvel) de A. Steuermann.
Chipitori, de Inventar. mult de at trinsportul de la Bordejent la Viena.
hwentiani fi nouterp, de I. Este si speranta, taxele transportulut produe-
hieet,:rut Victor Babei, (biografie) de Br. telor brute, destinate pnitru ingrayarea rimItorilor
.
Curieral Mo&i, de Laura. ' ado* In salasele ttrgulut, se ver :reduce.
Ruggm dent pe tott inleresatif sit bine-voiaseg a
Fri,derieh Nietzsche, (biografie), de Inter.
Informalitnn, Telegrame. visita tirgnI, care este until dintre cele mat gists-
Spectacole, Deplasari, Joeuri de distraclie, etc. matice si care se berme tuturor visitatorilor spa-
Valsal bArbatitor, Banditil Americel, ciali prin faptul, ch, de'la crearea tirgulut s'a avut
in vedere toate experientile fleae la asemenea sta-
Destainuirile unul politist, .
bilimente in streingtatc, fi care a contribuit n-
tru a infiinta un etablisement model in Virg, des-
tinat a ridiea averea natiouala, destinat a aduce
30 101.AI foloase foarte marl' Agricultorilor.
Onoratdcr Visitatori Direqiunea Tirgulut le va
Hotel Bulevard : Ionel, negustor, da deslusirt i informatiuni cerute cu cea mat
Hotel Regal : DullI Zorilh, prefect, Gaeatil.
Englisch-Hotel : D. L. Benches, comerciant,
mare plgeere, in fie-care zi de la 8 - 11 a. na.
Craiova, de la 3-5 ore p. m,
DIRECTIUNEA. No. 142. 1897, Mal 20
Hotel Paris : D-na Titulescu, menagerA, Cra- 1853 1
anOMM....0 _
iova.
Hotel Metropol : V. Zamfirescu, ineiher, Cra- LTCITA'ÇIÄ -1 7,- r
iova ; N: I. -Fortunescu, inginer,
Hotel Bristol : Milesou, avocat, T.-Severin. Directiunea NOULUI TRAMWAY educe la cu-
e
Hotel de France : Bllegg D. D., comerciant, noscitta generall el dg in intreprindere, prin li-
Köln ; Müntzer Ignatz, comerciant, Giurgiu. citatie construliunea tine case de locuit, antil grajd,
Hotel Colaro : Pantazapolo, proprietar, Te- i tinei magazii de forage la depositul el din
ea- e,
cue! ; S. Hain, comerciant, B.-Pesta. lea Serban-Voda No. 17C
Hotel COntinental: Georges Pillat, proprietar, Oferte inchise trebuie adresate la Directiuue str.
Iasi ; Nicu Cineu, proprietar, .Tecuct. Tailor No. 264 ping Jot 6/17 crt, CIANICk GYNECOLOGIGA
Hotel Dacia : Hie Galifeof, comerciaist, Planurile si DevisnI se pot vedea attt la Direc. PlATA Sf. NICOLAIELARIMail hotel CONN)
tov ; D-na Pareschiva Costa, comercianth, tiune eit si la depositul din caka Serban-Vodg No.
tov P. Penovof, comerciant, Sitstov. 174. SW` CONSULTATIUNI fkliATIJITE1.42
Blotel Gabroveni : C. Trandabur, arendas; R.- oste clutat in strada PENTRU liOALE de FEMEI si SARCINI
&rat ; Preotul Nicolae, Bulgaria.
Hotel Central : N. Cooiu, molter, &torment ;
3Iev-pictor
Doane No. 8. Inform. Se dag In tóte zilele de luctu, de la 5-7 p. de eitra :
Dovidof, comisioner, Rusclue. la ora 7 seila Doctorul PAUL ELEUTERESCU
poate gitsi nn tingr care vet-
Hotel Universal : Herman Feldstein, comer-
ciant, Viena ; I. Albulesou, Comerciant, Pio- Ocupa i
beste si scrie Iiinba gerraanit, I
De la Facultatea de Medicing din Paris, fost aju-
tor al clinicei obstetrieale si gyneeologice de
eft!. franeez t si romin;1. Oferte sub Z. Z. Z. pciste res- t la aces Facultate
''.-Hotel Victoria: Petrescu, arendas, Iolomita; tante, Bueurt se.
Mitoi Negoitg, arenda.
Hotel Union : M. P. Munteenu, comeroiant,
B Mad.
RArN°L11,
DIN
Hotel. Kiriazi Arthur Litbel, vorajor, Man-
chester; olpitais Budurescu, militar, Con-
starlit. GARA DRAGASAN11,;
CAROLINA PIKER Bine aliortat ou tot felul de' bland
Tainefirtni red i calde la trecerea
MORITZ L. ROSENBERG tuturor trenurilor.
Logodli
1367.
itoorvicitil, prompt
Mal 29, 1897. 1312-18 Antreprenor, G. IONESOU.
..roonorr.owerammoWeR...."0,..
ENIMMIMMIIMIN.1111.0111Me
www.dacoromanica.ro
 DUMINICA i IUNIE 1897
niworsenconcoirnottrouveYco, 73717.3131138:3_,Rte2trra____18113

CASA DE SCHIMB :SCOPT r"""."91"egvaeveace RECOMPENSA nat's de I pxgo MEDALLIE dB AUK ect, REMEGIU sibuR
No. 8
M. FIN KELS
Real Palat Dacia-Romtnia, str. Lipman:I Boale de stomac
NPEECNETSRAUR S 1

fix i consecintele le
Pa fate pa1ate:1a BAncel Nationale.
Conaervares Mnetittet se ba-
CUinpärk vinde efecte publice gi face zead in priucipiu pe tetretinerea
orce schirnb de monede IR Nitt\ICS unel digestiunt bime, act aceasta
este conditia fundamentaill a sA-
Cicala pe zina de 23 Maia 1897 QUINA LAROCHE este un Elixir Vinos col* FEPIRUGINOS eombinat eu ua tare
nend principiele oelo? 3 specil de quinquina.
AtELAS
de fer foarte assimila A se observa niLatei gi bunel stArt corporale
DO ua amaraciuneplacuta el este cu mult supe- bile, Quitia Laroche devine until din reconstituanti mania alltura- n i epiritaale. Col mat bun medi-
Cump. VAnd- rs tA inregistralL
03 rior vinUrilor seu siropurilor de quinquina si cei mai efficaci in contra saraciei sangelui ei a
o Increase ca aperitif, tonic, sau' febrifug, in contra decoloratiunei lui, a chlorosei, a lymplzagsmului, cament de msí pentru reugularea mistuirel este
4,/, Rentä Amortisabill . . . 88 88 75 - a ectiunitor stomachuljti, a slabiciunilor, a anenziel aThanvalescentelorprea lungi; el molt a 01
a frigurtlor tnvechzte etc.
NMI
j
504 , Amortabill . . . . 99 50 100 50 oeo
favoriseaza digestiunea, ete.
6% Ob ligat. de Stat (Coy. R ) 101 50 (1..r.,2 50 FARIS, 229 rue Drouot, vi la pharmacistl. 110 Dd. RHA
6o/o n Municipale din 1883 97 98 --
-
-
DV, 2 ft 1890 96 50 97 A
(82
c.) (preparat de B. FRAGNER din PRAGA)
6% Sort:sari Funciar Rurale . Acest belsam preptrat numal din plente en
5o4 94 50 9.5?5 "' ESTE CEA Avis pentru colectio nari BOALELE aTULUi seticipil active excelente asnpra etemiculul
6 0/0
80/0
n
2
I,
2
2
n
9 Tag
Urbane
n
. 90 50

85 6
- 91 25

86 so
fAJjiCUÂ g POVitli-E
DE MARC!
yocii
este aprobat ca neintrecut la toate malsdiile
care resulth din indigestiune adicis' la LIPSA
Aetiuni Bence Nationalä - ' De ;yluzare rtn album continind
- 4000
i
'820 1830 INVENTIIMEI DE APETIT, RAGAIALA eu ACRIME, PLIIC-
e Agricola 195 205 m.A1-3. clYterites . .
Florinl varoare Auntriacii - SINGURUL 3 cu Sarea lui Berth-olet. CUOSITATI, VARSATURI, LURERI gi CAR-
Mitrel germane
1O2 13
pArg Pen/. Ofe de asemenl,a mrc romiue§tI precum Becomandato contra Atielor f4hatsi angine, exiiu- TEI DE STOMAC, la inclirearea stomactelui,
23 I 26 streine en prelx1 foarte moderate.
--
SE FEW! 4 4, dunite eocii,ulceratiunitegeed, iritorineils csusete de
Bacnete trances(' . 100 101
VA hoomorhoiit, la hipocendrie etc., el a devenit
4 Italiene 90 95 DE IMITATIUM 'WO
$e,?. APARAT1 Cumpär nattrcl actuale ronalnetItl, amesticä- tatui', efectele pericnidse mareuriuldí, si special-
roente D-lor MAGISTIIATI, PREDICATOR'', in um& miilor de inslin3ogir1 nu medicament
* ruble hirtie . ., . I tuck bun cu let 140 mia. Romineetl mat vechl PROPESORI, I CANTABETI, spre a aellita indispensabil pentrn case.
2 65 2 73 NEFOUISI-
wrilugusrii dimA Intelegere. emidunea
ETICLA IRMA LEI 1.50 BARI
IMPORTA. 'FÓRTE MULT
ea EA gal carut atelier EA t& adreseXt cu
toata iiicrederea ea BA. M o roche cu ade-
TOAREI

A'CONSERVAREti
7.1.
Miretle ce-ml vor seal din provincie Ie p1A-
tese imediat prin mandat potal, neconvenin-
da-mI le inapeiez.
IR. Miler jr.
48. Strada Petunilor, 43
Adh. DETHAN, farmadst, u, Illada, 23, PAPAS
qi prineipatde farmacil din Franck Ordinatee.
A se care per oti delete eertnatura Adh. DETFIAN
PRETU franoo 2 fr. 60
Tfr,
Alifia 'Millennia de
Intrebnintatil cu strfiludt eucces in contra
a
infiamatiunilor,..
etrat foate elegant croit i confectionatA
eftin.
9'74A
' DE VÊ4.16Z &RE Lf,T64,7E. FART,IAMILL
.1290-10 intrare prin Strada Popa-Tatu.
11511WIEMICC:%Mani .gajameht umfleitnrilor adieit la inpie-
tires mameleloi (tttelor)- la
thlocagnutE Ç1 NVIGA5INELE DI1 VESTITA GHICITOAHE U F1LOSOAFA pentru un bun mecanic (nasinist) intircarea eopiilor prin o-
A dresati-vä d ar eu tótá fncrederea A se observe ina-ca

LA
SOCIÉTi DE
TARA §I DIN IDATA LUNEA
PRODUITS HYGIÉNIQUES JULIA POLONEZA precum si pentru un tinär ií cunos- tratit itregistraa. prirea laptelui, la eureflitn-
Wul ei.petsta tot p.lan5.z.tul ro- cinte de comptabilitate in parte dublä.

r
STAPLER St. IN Unica rile reumatice, scriutell, la malni cr5pate etc.
ATELIERUL DE ROCHI VIENNEI PARIS: ta minesc, caza pozta eev dh 21-4clep- Oferte, Insolite de copie de pe Aceete preparate se gAsesc in toate- farina-
01-1-ce ÄlU.GENT2GP'SS27 1111EOUTEMPLE 197
o DEPOU1.;GENERALPENTRuR0 clunea 117.1 So'otacm. Clkm nu Grade eg certificate a se adresa la administra-
ciile.
o - ,A.N1A : vie w vw. ¢7.4 locreeltc li trztlin Mlis0- DENIPL GENERAL LA
CONFECTIUR DE DAME ov, CH. LAZAROV1TS SUCURESTI a tia acestut ziar 'sub F. S.
ascannemeneesessesasososemess00000me tarulmi No. 41. VICTOR THURINGER, farm, Bacae0
Pltiaszvw ..immasteummiamffimmuww-rag" ettetlevere eerie. ere tice
1241 5 -
1012- 104

VALE\ eab
Costume de barbatf, elegante i excelente tre-
STR., COI:TEL No. 80 bnese vindute eit mal curind. 'Dim de stews
aproate de strada CLEMENTE!
AnunclurDe pot cantina adresa sail unmet ini-
pale. Scrisorile Au se libereaa de cit preeentato. MICA PUBLICITATE Nu se adMIte la nnea publicitate, de cit anun. fie-aruia care ar face comandi pentru acea-
In acest 'atelier , se efectuiaelt dupli 0
rulut ch otel respective.
Cerem19 le informa4if relative la un anuneiti
DR p UMINECCA ciur/ relative la corer?' eerie de slujber, viazdr?'
incAirierr, curturY, meelitatir, ebYeete per-
eta, un bun' gi elegant costual gata dinteo
tretu menponat numIrul anunciuM Linia de 25 liters xs ban1; patrn liniT so bara; nu se adhJtepese pant liust stofi moderni do Briinn sat 'Reiehen-
CROIALA FR ANTUZEASCA rer Din provincie banil se pot expedia la adresa Adrainistratiei 4d'v4-s'J,'l In plic due' fendur de comereill, day fdeier mee- berg, in feson nod i elegsnt ei stoffs de un
UN SIS- Inchis cu narci postale. tune de ¡rel.
TEM CU TOTUL SPECIAL ortce. desin foarte frumos en pretul kilipir de

itocHI VINZARI all INCHIRIERI jn Calisterie nePt pentru. trAmtu-

1 t at aline la brutArie este de
CERES! SI OFERTE Caut viticaltor care eunoasee si armacie dedinitia de enrind dee-

CORAGE, JUPE, PELERINE,

4e eras, de viziti, de bal
e viuzare Lind (tigae) 400 kg.
oca sfune pentrn hoteld,
tu pen-
vinzard. Adresa str,, raselor 55.
133°-2
Tburr en prase. de 6 a. in ponarlt,
stnp. culture afeelei de mbar ten-
plantarea viteT americane. A dr.
Nieolau Bulevardul Caine!, No
2 bis. 1341-0 0
clash la Precioasa, este asertat1
euFmedicam., paneamonte, par-
fumeril eto. Avis vizitatariler.
NUMAI 14 LEI
ts, aplicare la vre o mosie. A se franc() poqte in toata 'Rominia. Costumul se
- JACT-IETE, MANTILE, etc 0 sion, etc adr. D. Soloman 6: etc.
'

Stavropolcos. 1351-2
,triat ca4 mobile:4 din
e
da Poloist sTs. to, toast sa5
adresa str. 5perantei i 8,
13 5-4
se Careaf nu yelecipea de ocarle
A se adresi la I. It:Waleson in
1251 - 1U
compune de o elegente, un pautelou e-
parte. unresuhr de LeY poate cistiga rtn legant i o veste, cóstumurile alnt de ori-ce
asigurind ot orate clientelit de lueru foarte 1331 ' gara PascanI.
SeCaned tux ennoseitor de comp- 34 t` -1 bun samsar foartolesne. A se mirirne i ad costat Inainte de 2 sail de 3
ingrijit si co' h t dupa eele mat nodf jur, 3 viugare 10 Oleanfire eopael
de 10-15 ant frnmosi plinl de
me viare
in
salt de Inchiriat: o easi tabilitate sl de corespond. In 1.
franc. si germ. De preferat an
e
3
adresa strada Vaselor No. 5 O.
ort mat mult de eit pretul en care' le dim
noull. etradaProgresulul
No. 4. 1 38-2
nale parifieee, CU PRETURI REDUSE, u str. Gra'tioasii 4.
bobeel
/1 e et efteni La proprietatea adresa la D-na Vioraanu rost funs. in vre.o adm, de aiar. alexandru Beans:mu, avecat,
1347 - 4 U Aetr.sel'oloni $8. xx77-ro Str. Base:sailor Ne. 13. linen. Se
,
cautd un apart. mix, do 2 84
rivaliend, în ceea ce priveste confectitmea- ' ,
rest!. 3 otal mobilate safi nu Laren:rut Fie-care sä se grAbeasek s. comande cit
cii cele Imo marl ateliere similare. Nisterios. Distractinne
leiacItet DIVERSE .
12E5-10 on antreu deosebit pentru o per- mat. curInd tit naai melt, venind comenat din
e vinzart etva e Inehiriat 0 comicii 11' aniueantl. Codtul um Atelierul de mat 11f-me Va1ent4
.. OWL A se adr. Ad eviirul M. N.
Farmacie in provincie. A se lea In timbre poftale a se tri- ne s'a mntat str. Coltel 8o, i.
II,tcemistabil predt curs de::
francea, matematia, comptabl- 138 --1
-
toate piirUe Inmei §i assortimentul se va is-
Specialitate in _rochi de mireasd adresa la D. I. Fuchs farmacist
Berle 13sl-2
mete D-lul Anibal Ohesco. Been
1315-4
própe de, str, Clemeni.el. Avis o-
neratei clientele. lass - 8
litate, pue registre cu prei re. priVi In curInd. Comandele facute se trimit
dus. Inf. Adiie N. S. 008-4 tarsal contra halal primiti Inainte sail contra
Nota.ti lairte oacirea: ramburs. Ntostre pa se- trimite. CA rnAeuri,
STE: COLTEI No. 80 Imbue dat : Jmprojurimea peptulut, lungimes
minicee lungimea pasulut. A aresati cernen-
Aproa» de stretch; CLEMENTE!. zile la : E i
P FE LI Wallah '
.`1:0,47611:17.4.110.1.021EraV4V99110,104,
MiIIMIIIISCSONIVIZISMAC.502.1,
'Or

rderalitlIMIMML.31711iE
I. FIeischettarkt 6 A.
Fail1.401/6132aelldie5e6.,:amt;
010.=0=========m
Pentru munai Lei 27.25 m221112Z9113112212222:SZT.1121i202ffla

.Z:1[1_51`S1E
AR
contra ramburs expe-
diez un superb Actor-
LA MARELE MAGASIN DE LUVRU
°
deon de Concert cu
none melle Claviatur1
vis,e-uis de fa *a vEts-ami de OolletA.
.;cu areal% earl aufost ISVOARELE SALE CELEBRE §I PRODUCTE DE ISVOARE SUNT
Wiserica Sarindar BOREN!' raa Gawps
"brevetate u diferite
state. Pria aceasta REMEDIUL NATURAL
norm Claviaturä se va
LUNI 19 MARTI 20 I MIERCURI 21 'MAI s'a pus in vinzare productietnea fabri- economiti Cumparatorului malt uecaz v., CEL MAI BUN LA BOALE DE STOMIC, FICIT, SPLINA,
celor cumpArate cu ocasiunea ultimulisl voiagiu, eu un sazánaind de cheltuelI de reparatiune. Acest instru RINICRI, ORGANELOR, UDULUI, PROSTATEI: la DIA-
LA INAG-E HAUTE NOUVEAUTE, MOIR VELOUR, TRANGLIN 330/e sub-prc i anume : ment are 10 klappe, 20 tonuri duble.
2 bassuri, 2 registre, claviaturä deschis BETUL MELIT (boala de zahar), CONCREMENTE, BILlA-
DINE, BAREGIURI, LINOURI _ECRU SIMPLE si FANTASIE, SIMPLU í MOIREE, GRANA- de nickel, garnitura Imprejur tot din RE. VEICALE §i RENALE. ARTRITA, REUMATISM
LU.RI CU BORDURI, LAINAGE ANGLAIS i cu ALPACALE, ETAMINE, VOI- acest metal vi complectä, 2 bardufnri
bordurl, diferite, ultima creatiune, Lainage duble si fórte tart, 2 InchisäturI, vine de CRONIC, etc.
Noppb) prccum HOICK!, LISSE SOLEIL ultima moth la Paris.
ASEMENEI S'A PUS IN VANZARE CIJ INCEPERE DE
burduf asortate i In colt, de nickel.
Marime , 35 Centimetre. Metodit de a MEE MINERALS NATURALE DE KIRLSB
an ata de a canto, siagur i ambalagiu SARE NATURALA SPRUDELIANA
NI
TUATE MATÁSÁRIILE usoare i foularurile smite pentru sesonul de Maiii cu-preum
Ak:11 8 A7
gratis. Porto 2 Lei. A se face comandele
la Henri Mr, Harmonika Export la
Netienrade, Germania.
CRIST. SI PULVEROFORMA
ttine, incepind de la 1.75 in sus. förte PENTRU

OCASIUNE DE Sf. GEORGE AM PUS IN VINZARE CU PRET SCAZUT

1.10.0.11MBIOICAND

VECHIUL MAGASIN DE COLONIALE SI COLORI

CURA DE BAUT IN CASA
lo Per. Portiere de Janilie si de Juta ; 1000 Storurt Albe i ,Creme CA.T SI PASTILE DE KARLSBAD, SAPUN SPRUDELIAN,
gi creme ; 5000 Metre stofä de MobilA in
000 Metre 011.14 VAPOR" SPRUDELIANA §I SARE DE LE§IE SPRUDELIANA
LE§IE
diverse qualitAt4; 200'cl Metre Plug de
Miaase Pentle.} mobilfi ; 5000 Metre covoare Se afld de vinzare la toate Drogueriih si Farmacille
bordurA pentru seltri rp. coridoare.
UN ROGAT A SSORTIMENT DE
TIIVQ1E11.17la 7N TO/CIE QUALITATILE, INSA CU
MARE COLECTIUNE d UITIBRIELUTEg' ECOSAIS,PRETURI,SCAZUTE
e. R./RADIAN
CALEA mo§I.LOR No. 86
EXPEDITIA. PRODUSELOR DE APE MINERALE KARLSBAD

NAVE, CHINE 46i UNI Depoul general de cialorI en lust= pentrn scan-
LOBEL SCHOTTLÄNDER, ICarlsbact (Boemia)
dud din propria mea fabricatie, ealitate superioarii, 1811-5
pretal moderat. Premiate cu medalia de aur la ex-
positia Cooperitorilor din 1894. aggRalte:

DE VINURI ITECHI
1%4A..1?-1B IDEF.ou
GARANTATE NATURALE
ITINURI DE MASAI

NB. In vederea stisblitorilor magasinul este din

I M. KOHAN Galati §i Brálla
REPRESENTANT I DEPOSITAR
not asortat en tot felul de ooloniale, delleatese, NU; Mica() mote la Ode articoleleientra
'Re-present-ant pentra toat4 Rominia : lElEueurelltY. ap.ezelnr1 ate.
1028
On stied
C. R. Radio» 'CARL POCHTLER
APARATE DE APE GAZOASE, SYFOANE, UMPLUTOARE. STICLE, etc.
fabricare de ipe gazoase
VIENNA
106MIDENIVOMINEMEWCPANI.-
Etc ete.
& CF-142 VIENNA
«Deering7Pony» SECERATOARREGATOARE .
STICLE pentru syfoanc din Boemia, STICLE pentru limonata, STICLE
pentrn
pentru bere, fampagne. cognac, ete. etc.
«Deering-Pony» a lagare cu valturf §i bile de tile! Schneider BRATS./ a MRCHLIFFE LIMITED MANCH:ESTER
«Deering-Pony» stat cele mal simple §i ware & Granenfelder APARATE de fabricat ap5, gazoasK, Umplutorl englezesel Monarch"
Sticle, etc.
eering-Pony» stilt cele ma durabile BUCURESCI -DAN RYLAMIS LIMITED BARNSLEY
STICLE englezesci pentru limonada, Umplutorul englesese
Deering-Pony » sint cele mal perfecte BIUROU:str.Lipseani DEPOU:Calea Rahovei 5 bun, zis ,RAPID PARAGON" etc.
award
cunoscut ca cel nod
«Deering-Pony» ent preferabile cdor-Palfe sisteme Depositari generali a Icbricelor
J
YOUd rint CORSON BARNSLEY
SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZESCI CELE
Deeking-Idear SECERATOABE SIMPLE CFI
1.-IEUIVEZ_I LA...INT7; (MANNHEIM) P.11.141111.1 COILENTE DUPA CERERE GRATIS
MAI SOLIDE
SI FRANCO
Deb-ring-Ideal" cele mat bune existente ADRIANCE PLATT 8z ----danne.-enzes.
;,Déekiiig-ideal" singura seeerätoare simplä preraiatA la Ex- C-ni°(AgERIcA)
positiune diu Chicago 1893. Cele mal bune inqine'§i.Unelte agricole avaassaaessaaitavvitaatassautsaanaca
precum: trer AU' .Pkilx FIX
Deering-Ideal" COSITOARE cele max buns
Deering-1deal" cele mat iugenloase qi simple. LOCOMOBILE TREERATOARE En detail
14PV

Din numkrul total al cosi-

torilor vindute in lumea in- '
4,-
-' illv
APARAT DE
CU

LOCOMOBI-
mmesammomm.......m:M
ARS PAE prin care griul ese treerat de
trel orT i paele scuturate
de dolt& orl.
F TII H SA En detail
- LE semi Strad& Lipseanl No. 70
treagg JUMATATE at' fost
-P -4,
Secerd-
tóre simple, 'Secertítóre te- Avem onoare a informa numeroasa
noastra clientela vi Onor. public
Deering-Ideal" ----,--,0
-
,,...,,..,. o,.. Cositóre de
de fin, Gre-
Ateare
DRIANCE",
,A dt sad oosit dieja IIIWUTATILE
pentru
EFOARA' PERFECTA 1[31BIHEZIINTG" ble de fin elt: ,Vinturatoare Sezorad de Prima-vari i Vari
Semtinatóre tict. .Batoze de po- §i anume :Miltdsurl, Rongeautc, Pongée, LinurI, FoularurI,
AGENTI GENERALI §I DEPOSUARI TriorI,
WA.rjr NO) vi
rindtoi,
"
Magne de hu
nadire i altele.-Mare asortimmt de Oland.,
tisturt l Liuourl de 41.-Rayon special pentruChifoane, Madipolon, Ba-
State (le mobile,
Cowart) ca metrul vi de salon, Muvamale, Linoleum, Preaurl
Gre-

EXPOSIT1UNE PERMANENTA DE Malin' de sarnietnt Unit, Curele de transmisiune, Cu- MAIZn .A.ROI,z9rimrinv-r iN UMEST1LL.,E0
etc., etc.
NUMINE AGRICOLE SI - INDUSYNIALE reie 013alata patent, Dick, Sfoara de M3niia
BUCUREM, No. 14 STRADA AGADWEI 17o. 14 (fost Raica)
GALATI, bTR. PORTULUL-.... BRAILA, STR. =GALA gatul snopikir, Pietre de möara, etc.
pentru le- aw PreNri moderate pi /Om `"V;0
P. 8.-Rugtim a nota bine adresa."..de mil sus, spra a nu
confunda nari
, gazinul nostru cu alte firme.
828-24

Proprietar CONST. MILLE Tillók`riGa ziaru u cAdevtru ip Pasagiul AIn cY Alationale

=.
, : waomasmamrsoarogoami
www.dacoromanica.ro T1)55.14t ctálä E. t. Gtittgiriarin, rekla