JLnmitteaz&-te
CULTURA OPORULUI
Р п ш -redactor:
СОЯГвТ.СІіНАЛІ-айІАСО V I Ţ A
# 2 ŞCOALA SUPERI­
OARĂ POPULARA IN DANEMARCA
inlcmeclorul acestui fel de şcoli, de Vorbim de cultură, dar numai o par­
v < i r i
o.ii -vorbit intr'utt articol precedent
te relativ foarte mică a poporului se
es
te Grundtvig, cunoscut ca reforma­ poale bucura de ea; se vorbeşte
ter reliyha, poet şi istoric. El e m nu-
cultura generală, dar această
m i
părintele spiritual al lor, ci si ace- J ne e generală, căci nu se extinde asu­
ci
"'<' iiUviiu-iat. pe concepţia lui des-
t»'e istorie şi despre lume, a dai şcolii
# programul ei pedagogic.
Picolai Frédéric Grundtvig, a trăit
'»Ire anii 1783—lö7É. A fost cu drept
buvant numit „i'rofelul, Nordului- căci
Humele lui c ucu es par lit de descolia- n au aici un prilej să dobândească o
Гь
°fie/ii bisericeşti şi a culturii popu­ cuiiuru cu adevărat generală, obşteas­
l e ut Sord. .1 /ost jiu de preot şi el
:U-ii început, cariera lui ca preot.
^ lucrai miens
in multe direcţii, dar cultura,
te nui ne interesează aici ideile lui ca
r
*1w,uuujr ai şcoalei, şi ca educator
Pb/nilur. ei/ei it e unul din cei mai
"•(«'< pedagog,, deşi tipul de şcoală iIl­ pupătura, nu pot acea o atitudine in
lental de et, n'a prins rădăcini decât
l,i
Sord.
t'ornind d.cltt ideia că cultura tre-
•' *'" /'«' democratica, adică genera-
> un ini ti ai întregului popor, el ata-
ttcelc şcoli iezer cate numai pentru
^H'oii, cari II au nici o legătură cu via-
luussei poporului, care nu au altă
''^rare decât sa dea Statului funcţio­
nari-
iii cerea o şcoală al cărui scop să
jjc iu eu nistişi, o şcoală care să pre-
âtuiscă, mi funcţionari, ci cetăţeni
jgiltiliai.i, conştient;, dârzi pe dreptu-
file lor, iidr'icii cutară o şcoală cure
tă t i,J
'"' «'/• Mirat
iu siure să dea o
CUtiia ă gatere!,;, tn sensul ren! al cti-
фііиіаі, „a o şcoală de elegante spi-
filuule. care ttesredaciiii uza pe om din
0'tluil nai ic, cure'/ /ace duşman uiun-
jj iiulmiide şi ti. desparte prinir'un
c
фіх de semenii lui.
Cuci acele şcett ticadeiitice, după pu­
terea lai Grnm./lcig, au căscat, prăpas­
tia m- evoluţia euiluratu a /toporului,
fe de>,pur,e aeein u minoritate eu o
'• cultura academica, oameni cari sunt lei şi limpezi vorbitorii in Camerele
'uni-un străini de ciuta popitlară-naţio- a tjiuiioure, — ci pe ea se bazează —
I &l<), sau tdiiar duşmani ei, şi pierd din
ftf '" ce de sub picioare terenul reali-
ЩЫог. iar pe de alla jjurle avem slra-
iurili: largi ale poporului, care nu par-
: ticijiă tu uccmhi cultură cărturărească,
departe de fiinţa tui, şi la care el, de
l$tulteari se uita duşmănos.
j Urmarea acestei nepotriviri e că
Uniregi/l social nu, poate sta .pe teme­
lii trainice, şi că nu numai poporul,
d şi iudieitliii se simte stingherit, stră-
Aceastu cal tura academică, începe
a fi cousieerulti numai, ca un mijloc
spre a atrage nu scop, o situaţie, o
slujbă, şi tot ce nu slujeşte acestui
scop, s/ărşeşte pria a ţi dat tot mai
ţldu parte. Dar când năzuinţa spre cul-
ţituru tinde să se identifice cu o cultură
funcţionărească, totalmente poporul
•amâne lipsit de cultură sau sărac în
•uitară.
egustori de prune, de uuci şi de orice!...
Aşa a ajuns mare parte dintre învă­
ţătorii i preoţii (le astăzi! Negustori!
? cerea tiebuinţelor zilnice.
Dacă funcţiunea pe care o au, n u
te asigura traiul, este şi natural ca oa-
эдепіі să se ocupe c u altceva. Astfel
uiiii cian demisii şi îmbrăţişează carie­
re mai bine retribuite, iar alţii, — cei
mai mulţi, — rin si dăscălia sau preo­
ţia de formă — ca p e o simplă şi se­
cundară ocupaiiune, bună doar de go-
Ыі plictiseala — şi se apucă de afa-
í«eri, îndeletnicire care n u e deioc
Compatibilă aici cu autereul şi potea-
Şiul preotului, nici cu cămaşa albă sau
haina curată a învăţătorului. E o ru-
jine nu atât a „negustorilor" acestora,
J— negustori de nevoie — dar e o ruşi-
jRe a bisericii, a învăţământului, a sta-
pului întreg.
Xegustoiia spsirage pe preot s a u pe
Invăi.ător deia datoriile lui, deci ser­
viciul pe cart' acesta îl îndeplineşte su­
te. Răul se răsfrânge asupra lui în­
suşi întâi — pentrucă pierde din cali­
tatea lui de H post ol şi din presiig;ul
fui, — ,-e г"Ы range apoi asupra aeelo
f
!i pe cari îi a i e de îndrumat şi lumi
Rat si .se rnslrâiigf, in sfârşit, asupn.
iiUtregii naţiuni.
Existenta unei naţiuni care n*are
preoţii şi învăţătorii corespunzători
^Vremurilor, este primejduită. Dar, se
Ipare că nimeni nu ia aminte acest
ţMevar. deşi ne dăm seama e u toţii de
primejdiile ce ne ameninţă tot mai de
îproape.
. Pe lângă, Uî.camătatea rolului ce-1
; in conflictul balcauic, a avut între al­
4u învăţătorii i preoţii, — rol de pă­
ţ tele rezultate şi pe acela de a obţine
strători ai ordinei sufleteşti a poporu-
•hi şi de factori ai progresului general.
•Weini cari ar trebui să-i sustragă cu
totul interesein!- personale, dedicându-i
h totul binelui general. — pe lângă
Isemnătatea aceasta zic. nimeni nu
•ne seama că însăşi cariera lor de în­
otător sau preot, reprezintă un capi­
ii: banii şi timpul- folosit pentru for-
carierei împreună cu cunoştin-
a însuşit şi că a c e s t capital
să-i producă posesorului mă­
de
cultură
pra întregului, ci duce la o slujbă.
Pentru marile pături ale populaţiei
care lucrează, munceşte cu braţele, a-
eeasiă cale e inaccesibilă; ei capătă cel
mult cunoştinţele elementare de care
au neapărată nevoe în viaţă, dar ei
ca, o cultură care să poată fi bunul
o, (Curat cetăţean; şi neavănd aceasta
pentru care e nevoe cu
mult mai mult şi de cu totul altceva,
dceal scris, cetit şi socotit, aceşti oa-
mi ui iiuu o cultura a lor naţională,
/«•••,« diverselor probleme ale vieţii, atât
dm punct de vedere naţional, cât şi po-
ii/ic sau social. Aşa se explică de ce ei
a put g uşor prada agitaţiunilor politice
sau religioase, cari ştiu să leagă folos
diu lipsu lor de cultură şi de simţ critic.
Sn. trebue totuşi să ne închipuim că
Grundtciy era doar un vizionar, care
t.iiif.u socoteală de /actorii reali pe care
arta sa conteze. Dimpotrivă, el avea
an admirabil simţ practic. Programul
iui, oricât era de îndrăzneţ, era croit
pi masară posibilităţilor de desvoltare
ce zăceau iii sufletul acelor masse rú­
nát, oro pst; e şi uitate; şi că el nu s'a
înşelat, tu uşie ptărdc şi calculele lui,
ut-o dovedeşte fu piui că. programul lui
.-. a realizai uzi aproape complet iu ce-
:•• min uitie de şaptezeci de universi-
/1/(1 populare, răsipile in toate colţu-
, u, Danemarcei. l'a aceste şcoli se ba-
..eaza uzi, nu numai remarcabila pre-
eci.rc a popurului fata de complexita­
tea problemelor vieţii de azi, nu numai,
m liante lind cultural, uu numai in (lo­
ue mul pontic, ce găseşte in acei tă­
ia ui, buni price palori ai realităţilor zi­
şi înflorirea economică a gospodăriei
minunate a plugarului, danez.
Marele reformator a văzut prăpastia
dinire o culturii exclusivistă, aristocra­
tică, mutilată in vederea unor anume
scopuri, lipsită de avânt şi de genero­
zitate, şi intre ignoranţa dornică de
lumină, şi de viaţă, aşa cum se găsia
iu massa mare a poporului, în care el
Grundtvig — nădăjduia să goneas­
că mari puteri spirituale, ce nu se pu­
teau desvolta, fiindcă n'aveau pregă­
tirea trebuincioasă.
Şi pentru a face o punte între ace­
ste două lumi atât de depărtate, atât,
de străine una de alta, creiază acel
tip de şcoală populară superioară, su­
port al unei adevărate culturi popula­
re, întemeiate pe o bază unitară de
cultură naţional-istorică
ST. BEZDECHI
prof. la Univ. din Cluj
car atât cât îi trebueşte pentru satisfa­
Astăzi însă cei în drept nu ţin soco­
teala nici de munca învăţătorului sau
preotului, nici de importanţa pe care
ei o au în viaţa poporului nostru şi
nici de capitalul despre care am vorbit
niai sus. In asemenea situaţie aceştia
trebuie să-şi caute mijloace de trai ori
unde şi oricum.
E dureros, că preoţii şi învăţătorii
sent siliţi să se apuce de negustorie.
La oraşe mai pot ocupa funcţiuni, mai
pot lua meditaţii, dar la ţară negusto­
ria e singura resursă.
Ar fi bine ca acum, când răul n'a
prins prea adânci rădăcini şi n'a înce­
put sâ-şi arare roadele nefaste, să se
ia măsuri de îmbunătăţirea traiului lor.
Când preoţii şi învăţătorii vor avea
existenţa pe deplin asigurată şi se vor
mai găsi încă printre ei dintre aceia
cari nu-şi fac datoria, oricine le va pu­
tea zice acestora: „Sunteţi nişte ne­
trebnici'' şi scoaterea lor din rândul
preoţilor sau învăţătorilor va fi privi­
tă cu satisfacţie de însăşi colegii lor.
Până atunci să nu se ceară mai mult
decât pot face, unor oameni, cari de-a-
bia îşi târăsc nevoile de azi pe mâine
si nici să nu li-se aducă încriminări,
când îşi caută mijloace de trai mun­
cind în altă direcţiune.
Statul are însă datoria ca să smulgă
aceste energii delà negoţul de prune,
de nuci şi de orice şi asigurându-le un
trai omenesc, să le redea poporului
pentru luminarea căruia au fost pre­
gătite.
C. N. Dărrărescu, înv.
I €;i^j 9 B u m i n e c ă ÄS Moembrîë, t*MM |
V I A T A
D i n C e h ă l u ţ (jud. Sălaj)
Neobositul nostru Episcop delà
Gherla, Dr. Iuliu Hossu, în zelul ne­
întrecut, ce-í caracterizează pentru nuU
rirea lui Dumnezeu, nu mai cunoaşte
şi nu mai vrea să ştie de pedici şi vre­
muri rele, căci şi acum toamna târ­
ziu umblă tot aşa ca în timpurile cele
mai prielnice şi senine pe la sfinţiri
de biserici, dându-ne pildă atât de vie
nouă preoţilor şi lumină mare credin­
cioşilor.
Aşa în ziua de 25 Octombrie a fost
d e ' a sfinţit biserica din Cehăluţ, pro­
topopiatul Sărănadului.
Cehăluţul e o comună în care ma­
joritatea covârşitoare a populaţiei o
formează ungurii de legea calvină, iar
românii sunt abia o minoritate de tot
di.-parentă. E o mare mulţămire su­
fletească în vremurile astea atât de
gi ele, în mijlocul moravurilor atât de
destrăbălate, să vezi, că mai sunt creş­
tini buni, foarte buni, cum rar găseşti
ca iu Cehăluţ, unde 22 de familii ro­
mâneşti în frunte cu preotul lor Va-
sile Sfura, protopop onorar şi proto­
popul tractului Domitian Cupşa, au
puiuţ să ridice o biserică nouă, de pia­
tră şi cărămidă, cu turn acoperit cu
tinichea. Această biserică, sfinţită de
Г. iá. Sa bunul şi nobilul nostru Epis­
cop, ca a doua zi, în 26 să alerge acest
apostol al iubirei lui Dumnezeu şi să
apară ca uu arhanghel şi la Mocira din
protopopiatul Băii, la altă sfinţire de
biserică.
Şi la Cehăluţ şi la Mocira l a înso­
ţit distinsul părinte canonic Dr. Vic­
tor Bujor. La Cehăluţ, au fost pe lân
gă l; 8. Sa Episcopul şi părintele c a .
ironic Dr. Bujor, protopopii George
JUiior, arhidiacon în Oradea-Mare, An­
umiţi Bălibanu din Unimăt, Domitian
Cupţa din Tăşnad, Trăiau Trufaş din
Za iau, Dr. Gheorghe ,Bab din Gherla,
prof. la sf. Teologie, Teodor Bohăţei
din Suiitâu. Vasile Sfura din Blagea,
apoi preoţii T. Vaida din Sărănad şi
i ilip din i'ir, i. Buteanu din Zanăs, 1.
Lobottţ diu Siliuaş, G. Pereni din Ce­
ha i, Andrei Pop din Satul Mic, şi A.
ROMÂNII MACEDONENI ŞI CONGRESUL MINORITĂŢILOR
Societatea de Cultură Macedo-flomână a depus u n memoriu în limba franceză la Congresul
M i n o r i t ă ţ i l o r d i n 0 « n e v a , m e m o r i u priv>tor l a s i t u a ţ i a m i n o r i t ă ţ i l o r r o m â n e d e p e s t e D u n ă r e
Traducerea acestui
Societatea de Cultură, Macedo-Ro-
niână. care a fost în trecut, cum este
şi în prezent organul cel mai acredi­
tat al populaţiei româneşti de peste
Dunăre, luând de veste despre întru­
nirea unui Congres al Minorităţilor
din Geneva, fără a lua parte oficial la
acest congres'din cauza că n ' a fost in­
vitată nici n'a avut cunoştinţa de pro­
gramul lui, ţine cu toate acestea priii­
tr'un scurt pro-memoriu să constate
regimul adeseaori intolerabil câte
odată chiar odios, la care sunt supuşi
românii de peste Dunăre.
Congresul se va convinge prin a-
ceastă scurtă expunere care urinează,
că dacă s'ar mai găsi încă minorităţi,
cărora li-se refuză dreptul, în mod
solemn proclamat, de a putea a se
ruga şi a se cultiva în limba lor, sunt
dii. nefericire, mai mult decât toate
celelalte, minorităţile române din Ma­
cedonia sârbească, din vechiul regat al
Serbiei, din Bulgaria Dunăreană şi în
măsură mai mică din Grecia şi din
Albania.
Această situaţie este cu atât mai
mult nejustificată cu cât minorităţile
române ale statelor mai sus citate, fără
excepţie, a u îndeplinit în mod perfect,
datoriile lor de fidelitate şi de loialism
faţă de patriile politice şi cu cât de
altă parte, toate minorităţile, cari tră-
esc în teritoriul României, beneficiază
— în ceeace priveşte biserica şi şcoala
— de un regim incontestabil de o lar­
gă toleranţă.
In regatul Jugoslav, ca să nu vor­
bim decât numai de regiunea de peste
Dunăre a acestui stat (făcând abstrac­
ţie de Banat) se găsesc români: 1°
în Macedonia sârbească anexată la
1ÍH3 şi 2" în vechiul regat al Serbiei
intre Timoc şi Morava.
Cei dintâi, cunoscuţi sub numele
de ktttovlahi, supuşi otomani până în
anul 1913, au putut, precum şi toţi
ai lor conlocuitori din imperiu, în
ciuda şicanelor patriarhatului şi cleru­
lui grecesc, să-şi aibă, sub regimul tur­
cesc, şcolile lor naţionale şi biserici în
care se oficia în limba lor maternă.
Răsboiul balcanic din 1912 şi 1913
declarându-1 S e r b i a , Bulgaria, şi
Grecia, împărţindu-şi aproape întreg
teritoriul Turciei Europene, românii
din Macedonia începură a se teme şi
cu drept cuvânt, pentru şcolile şi bi­
sericile lor, de atitudinea luată faţă de
ei de aceste trei ţări şi de intoleran­
ta ce domnea acolo, nepermiţându-le
nimic bun. Cu toate acestea inter­
venţia decisivă a României din 1913
ca anexă la Tratatul delà Bucureşti,
o declaraţie identică din partea fie­
căruia din aceste trei state balcanice,
prin care: consimţeau să acorde auto
nomia şcoalelor şi bisericilor cuţo
vlahilor, cari se află în teritoriile câş
tigate apoi şi să le permită înfiinţarea
unui episcopat pentru înşişi aceşti
cuţovlahi cu facultatea pentru guver­
nul român de a subvenţiona, sub su­
pravegherea guvernului teritorial, sus-
zisele instituţiuni prezente şi viitoare.
II1 N A R D E A L
Ghilea din Săuca. Au mai fost de faţă
fruntaşii intelectuali Vasile Gros, prim-
pretoi în Tăşnad, Dr. Virgil Murăşan
din Tă-nad consilier-jude de ocol, Dr.
Sever Gros şi Patriciu Sfura din Tăş­
nad, George Eilip, proprietar San tău,
G. Silade din Siliuaş ş. a. precum şt
multe doamne cu deosebire preeotose,
căci celelalte n'au timp să vie şi dom­
nişoare şi o mare mulţime de popor
venit cu procesiune din satele din jur:
Cehal, Oi'bou, Cian, Beagea, Siliuaş,
Tăşnad, ş. a. S'a săvârşit ceremonia
prescrisă a sfinţirei apoi o sfântă li­
turghie înălţătoare, cântând o frumoa­
să priceaznă primpretorul Gros, cum
numai el ştie să cânte. P . S. Sa Epis­
copul a ţinut o predică minunată în-
deninându-ne să ţinem eu statornicie
!a credinţa noastră străbună şi să fim
cu alipire sfântă către urmaşul Sf. A-
postol Petru.
Delareasna
Din Sânmartinul-Sărat
(jud. Turda-Arieş)
Din timpul răsboiului biserica fru­
moasă din satul nostru a rămas cu
un singur clopot mic, ce doar numai
pentru vestirea şcoalei s'ar fi putut
întrebuinţa.
Şi la noi sunt mulţi oameni cari ai
fi fost în stare să procure clopot co­
respunzător bisericii, dar ei au uitat
faptele bune către Dumnezeu, totuşi,
s a găsit un gospodar cu mult suilet,
l'.azăr Bucur şi soţia sa Florica, şi ei
au dăruit bisericii un clopot mare de
57 de kgr.
In ziua de 19 Octombrie a avut loc
sfinţirea clopotului şi a luat parte
îiiuitâ lume.
Fapta aceasta mare vorbeşte delà
sine :.i doi ini familiei gospodarului La-
zăr Bucur, ani mulţi ţi fericiţi iar pil
tla iui de bun creştin să fie îmbrăţi­
şată M de alţii.
/. V. Ţarălungă
тЁшишііШЁаііЁЁЕіштшЁШЕШШшшш
memoriu făcută de d-l N. Buia, secret, sôc. este
Societatea de Custură Macedo-Română se face intrep-
retül doleaaţilor minorităţilor române de pesie Dunăre.
Dacă aceste dispoziţiuni n'au fost
încă aplicaţi: în toată concepţiunea cu­
vântului de către nici unul din statele
eninatare, Serbia in dispreţul anga­
jamentelor sale din 1913 şi împotriva
principiului proclamat în mod solemn
la Versialles şi după sensul căruia
toate popoarele mici şi mari au dreptul
la o viaţă liberă şi independentă potri­
vit originei lor şi tradiţiilor lor, n'a
ezitat ca în mod brusc şi cu o singură
lovitură să, suprime cele 32 de şcoli
primare şi cele două şcoli, secundare
române, cari funcţionau în partea Ma­
cedoniei căzută sub dominaţia sa la
ІЛіІЗ. Tot aşa au fost alungaţi preoţii
români tiin bisericile lor şi înlocuiţi
cu preoţi sârbi, cari au întiodus ser­
viciul în limba slavă în locul serviciu­
lui în limba românească.
Aceste măsuri nici nu sunt cel puţin
izolate, căci ele fac parte dintr'un sis­
tem unitar de a distruge prin violenţă
un popor întreg făcându-i viaţa im­
posibilă atât din punct de vedere moral
cât şi din punctul de vedere mate­
rial. Ne vom mărgini a cita: serbiza-
rea forţată a numelor, persecutarea
românilor în afacerile lor pecuniare,
aplicarea de amenzi ruinătoare cu ori­
ce ocazie, împărţirea prin măsuri ofi­
ciale de pământ din proprietatea sta­
tului exclusiv la ţărani de origină sla­
vă, prohibirea prin măsuri poliţieneşti
de a folosi limba română în public.
Astfel rezultatul n'a întârziat mult de
a se arăta, căci nenorociţii cuţovlahi
din Macedonia Sârbească, neputând
suporta acest lucru, emigrează în ma­
să din ţara lor, care a devenit, pentru
ei un infern.
In ceeace priveşte pe românii din
vechea Serbie, lipsiţi cu totul de bise­
rici, de şcoli şi de orice altă manife­
stare naţională cu numele serbizate
până la nerecunoaştere, ei vegetează
sub opresiunea sârbească şi rezistă
numai graţie forţei lor de inerţie da­
torită marelui lor număr (peste 300 de
mii) şi rezistenţelor de rasă.
Este interesant de a compara situ­
aţia românilor din Serbia cu aceea a
sârbilor din România, cari deşi nu sunt
mai mulţi de 40 de mii, au totuşi un vi­
cariat sârbesc şi peste 100 biserici şi
şcoli naţionale şi sunt trataţi din toate
punctele de vedere pe piciorul de per­
fectă egalitate, beneficiind de reforma
agrară în aceiaş măsură ca şi ţăranii
români.
Situaţia românilor cari locuiesc în
număr de peste 100 de mii în regi­
unea dunăreană a Bulgariei n u este
cu nimic mai bună.
Lipsă totală de şcoli române, bulga-
rizarea numelor, persecuţiuni şi maltra­
tări aplicate contra tuturor acelora
cari îndrăsnesc a se afirma ca români
sau că-şi trimit copiii lor de a-şi face
educaţia lor în România. Singura de­
osebire e că limba românească este to­
lerată intr'un număr oarecare de bi­
serici.
Din contra, Bulgarii din România au
5—6 licee bulgăreşti şi gimnazii fără
să mai amintesc de şcoalele lor pri­
mare unde îşi trimit liber copiii lor ca
să-şi facă studiile lor în Bulgaria.
D i n Ş i n c a i (jud. Mureş)
in ziua de 25 Octombrie, în satul
nostru s'a sărbătorit memoria marelui
dascăl şi profet, Gh. Şincai, punându-
se o placă comemorativă pe casa unde
s a născut.
După serviciul divin de dimineaţă,
a luat, cuvântul d. preşedinte al soc.
„Tinerimea română" din Tg.-Mureş,
căruia i-se datoreşte d-sale şi societăţii
frumosul gest ce l'au înfăptuit cu pu­
nerea plăcei comemorative.
A urmat d. prefect Roşea, arătând
meritele celui dispărut şi că revoluţia
delà 1848 îşi are multă legătură cu cele
ce a gândit şincai şi a putut fi con­
dusă de un înflăcărat iubitor de neam,
Avram laucu, care-1 înţelese pe Şincai.
D-l Traian Popa, prof. din Tg.-Mu­
reş, a arătat comoara de idei neperi-
toare a bardului de seamă, comoară
care era purtată în nişte umili saci.
D-sa a mai amintit de suferinţele în­
durate de şincai, delà asupritorii de
eri, cari ştiu bine ce rezoluţie au dat
la Cluj, despre opera pomenitului Şin­
cai: ,.Autorul este vrednic de furci,
iar opera lui de pus pe foc".
D-l avocat Valeriu Roman din Cluj,
ne-a pus în legătură cu evenimentele
petrecute în timpul lui şincai şi des­
pre marea personalitate a acestui ne­
muritor dascăl. D-l Suciu, preşedin­
tele studenţilor în drept din Cluj, a
adus salutul celor 30 de mii de stu­
denţi români şi a depus un omagiu de
recunoştinţă veşnică pentru Gh. Şincai.
Au mai vorbit uu domn profesor ve­
nit din Bucureşti, un domn din pai
tea soc. „Mureş şi Câmpie" şi alţii.
Discursurile s'ait sfârşit la ora două
-i a urmat o masă comună. Aici s'au
linut toasturi de către sf. sa protopop
gr.-cat. din Tg.- Mureş, de un alt preot
in numele soc. „Tinerimea română".
D-l Suciu a lidicat paharul pentru in­
telectualii satelor: preoţi şi învăţători,
deaseuienea >i subrevizorul Bad.
Recunoştinţă li-se cuvine tuturor
pentru asemenea captă măreaţă.
M. D. Delacorabia
următoarea:
Tn Grecia, incontestabil situaţia e
mai puţin rea , fiindcă acolo funcţio­
nează un număr de şcoli româneşti,
printre cari chiar trei şcoli secundare,
dar nu e mai puţin adevărat că multe
organe administrative inferioare şi
chiar militare, nu se dau înlături de a
şicana institutorii şi a intimida pe pă­
rinţi spre a-i opri de a trimite copiii
lor la şcoalele române.
Pe de altă parte aglomeraţia refu­
giaţilor din Asia Mică şi din Turcia,
cu preferinţă in regiunile locuite de
români, a făcut — din punct de vedere
economic — existenţa acestora aşa de
precară încât s'a produs între ei un
curent puternic de emigrare. Nici nu
este nevoie să amintim de situaţia în­
floritoare a coloniilor greceşti din Ro­
mânia cu bisericile lor bogate şi şcoa­
lele lor puse la adăpost de orice vexa­
ţiune.
E afară de orice îndoeală că dintre
toate statele balcanice, acela, în gra­
niţele căruia românii şi-ar fi putut
face cele mai matte speranţe pentru
libera desvoltare a naţionalităţilor este
Albania.
Aceasta rezultă din relaţiile tradi­
ţionale ale unei asociaţii constante pe
cart! românii albanezi, vieţuind unul
lângă altul, le-au întreţinut întotdea­
una.
Cu toate acestea trebue să consta­
tăm că aceste speranţe întârzie a se
realiza, întrucât românii n'au, până în
prezent, decât numai patru şcoli, faţă
de 12 pe care le aveau îuaintea răs­
boiului şi cari încă erau insuficiente
pentru o populaţie de G0—70 de mii
de români cari trăesc în ţara aceasta.
Cu toate acestea ne place a crede că
albanezii scuturând influenţele cele
rele si străine vor adopta cu privire la
minoritatea română o linie de conduită
în conformitate cu tradiţiile lor şi în
aceiaş timp cu interesele lor.
E de prisos să mai amintim de fră­
ţeasca primire ce li-s'au făcut totdeauna
albanezilor în România şi faptul de
notorietate publică că prima şcoală,
în care se învaţă în limba albaneză,
a fost fondată în Bucureşti precum şi
împrejurarea că primul serviciu re-'
ltgios celebrat în aceeaş limbă, s'a fă­
cut într'o biserică românească din a-
celaş oraş, care a fost cedată Coloniei
Albaneze.
Am vrut să facem o expunere suc­
cintă a situaţiei minorităţilor române
de dincolo de Dunăre, cari pot fi consi­
derate prea cu certitudine printre cele
mai rău tratate, ca să putem ajunge la
data şi locul potrivit pentru ziua atât
de dorită, când vor fi îndreptate ineht-
tăţile de natura celor pe care le-am
semnalat, ceeace la care avem cu atât
mai mare drept cu cât poporul nostru
cu mâna pe conştiinţă a fost totdea­
una şi pretutindeni un element de or­
dine, de o largă toleranţă şi de civili­
zaţie.
Comitetul societăţii: Preşedintele so­
cietăţii I. C. Grădişteanu; vice-preşe-
dinţi I. Valaori. Dr. V. Dudumi, N,
Batzaria, Torna Dimschiot; secretar
N. Buia.
вднивѵия м«. i © - m
I
P a r t i d e l e p o l i t i c e în G e r m a n i a
văzute l a B e r l i n d e u n a m e r i c a n
Din punct de vedere politic germa­
nii n'au educaţie.
Ei au un mare instinct de disciplină
şi dragoste pentru ordine, tot aşa ca
şi capacitatea de organizare şi obice­
iul acţiunilor colective, dar sunt no­
vici în arta de-a se conduce pe ei înşiş.
Înaintea revoluţiei din 1918, în Ger­
mania nu erau condiţiuni favorabile
de desvoltare a unui corp independent
de cetăţeni.
Guvernul era organizat ca dictator.
Poporul german ştia cum să asculte
guvernul i cum să facă sacrificii pen­
?
tru ţara iubită, dar nu aveau experien­
ţă in a exercita un control.
Defectele educaţiei politice au lo­
vit in toată munca produsă, de noul
guvern republican care a urmat după
anul 1918.
Iu Germania e lipsă de legătură în­
tre parlament, guvern şi opinia publi­
că, legătură care e esenţa unui stat
democrat.
Partidele existente nu servesc deloc
drept canalizare a opiniei publice, ca­
re c in mare parte ostilă programelor
partidelor.
Conducătorii partidelor sunt nepo-
pulari şi nu sunt sprijiniţi de massa
poporului. Reichstagul cu mozaicul său
de partide şi guvernul cu coaliţiile me­
reu schimbătoare sunt străine de po­
por.
Cele 5 partide politice din Germa­
nia. In 1912 parlamentul avea ca par­
tide principale: Conservatorii, naţio-
nal-liberalii, centrul, progresiştii şi so-
eial-ilemocraţii. Pe lângă acestea mai
erau şi mici grupe naţionale de polo­
nezi, danezi şi alsacieni.
In parlamentul din 1920, aceste din
urmă grupui i au dispărut. Ca partide
locale, simt acuma, două partide ba­
vareze şi unul Welfi. In afară de ace­
stea. Reichstagul e reproducerea exac­
tă a vechiului aranjament.
Se văd aceleaşi 5 partide, stând în
aceleaşi locuri ca în 1912. La dreapta
tvte Partidul naţional german, care a
înlocuit pe conservatori, lângă el se
găseşte Partidul poporului german,
care era mai înainte Partidul national­
liberal, apoi urmează Centru (catho-
lic). --І Partidul democratic
care e urmaşul Progresiştilor şi al
german,
Гі-lea este Partidul soeial-democrat.
La cele două extremităţi au apărut
două mici grupe cari nu erau în 1912,
Deutsch Volkische şi Comunişti. Re­
voluţia n'a produs un partid politic
care să-i ducă mai departe principiile
sade politice.
In Reichstag nu sunt Girondini şi
nici Montagnarzi ca în „Convenţiu-
nea" Revoluţiei franceze, nici Whig-şi
din Camera Comunelor din Anglia din
timpul secolului 17 şi 18.
Se înţelege delà sine că parte din
programele partidelor s'au schimbat
după 1918, dar aceste schimbări s'au
făcui intre programele partidelor exi­
stente.
Dreapta sau Grupul Conservator
(actualul partid naţional german).
Membrii iui sunt urmaşii spirituali ai
clasei dominante din timpul imperiu­
lui, clasă numită, atunci „partidul iun-
kerilor", cuprinzând agrarienii, nobi­
lii i;i ofiţerii. In acest partid sunt con­
centrate elementele cărora nu le con­
vine actualul regim. Nu 1-a luat re­
publicii oare toate privilegiile? Natu­
ral că sunt monarhiştii. Ei vorbesc des­
pre republică în mod loial şi a fost
chiar vorba în una din crizele de gu­
vern să facă. parte din cabinetele re­
publicane; presa lor însă nu ascunde
simpatiile sale pentru rebelii şi cons­
piratori ca Hitler, Rosbach, Ludendort,
Hei- şi Helfferich. contele Westarp
şi alţii cari sunt conducătorii partidu­
lui îşi arată caracterul. Cel mai mare
duşman al republicei şi democraţilor
e acest partid monarhist prin conducă­
torii săi. Unul din cele două grupe
mici din stânga, Deutsch-Volkische,
care e aripa extrem stângă a Naţiona­
lilor, e mai reacţionar şi mai sincer, el
se, proclamă pe faţă şi antisemit.
In parlament, lângă Partidul naţio­
nal se găseşte Partidul poporului.
Are conducători populari şi de sea­
mă şi partidul are caracterul imprimat
de aceste personalităţi. Şeful este G.
Stressemanns, care înainte de răsboi
fusese şeful partidului naţional libe­
ral.
Revoluţia l'a silit să stea în umbră
pentrucă se compromisese în cercurile
democratice cu discursurile sale din
timpul răsboiului.
După răsboi a făcut sforţări să se
apropie de democraţi, dar n'a reuşit.
A; a se decise să facă un partid al său.
;
Datorită energiei sale colosale şi unei
mari abilităţi politice Stressemanns a
revenit în frunte şi partidul său a că­
pătat importanţă. Acest partid (al po­
porului) e un partid de mari magnaţi
ai industriei. Lui îi aparţinea şi Hugo
Stines, mort de curând. Platforma po­
litică a partidului nu e cunoscută, dar
mulţi din membrii ei sunt monarhişti.
Tot partidul a votat în contra consti­
tuţiei republicane adoptată de Con­
venţia naţională delà Weimar. Stres-
seinnns şi partidul său se opun însă
la o contrarevoluţie acuma, aşa cum
s'au opus şi revoluţiei din 1918. Ei sunt
în pace cu actuala guvernare, atât
timp cât ţine ordinea şi asigură liber­
tatea. E natural ca acest partid de
industriaşi să fie în poziţie cu partidul
muncei, adică cu social-democraţii;
totuş în 1925, reprezentanţi ai parti­
dului social democrat a intrat în ca­
binetul format de Stressemanns.
Partidul poporului, nu e condus de
idei, ci de interese.
ş i
A&m,
vei fi; —
W e e ş t e şi v e l
putea!
&&kf<3
¥• .
C. Л. Roeeetl
H-KtJii і з в
ira ö e e s r e u » n m i i n c s « £ *
Centrul (sau catolicii) sunt în cen­
tru ca, poziţie de scaune în parlament,
dar nu sunt deloc legătura centrală a
programelor partidelor extreme. Mem­
bri săi sunt stânşi pe baza religiei
şi nu pe baza politică sau poziţiei so­
ciale. Membrii săi sunt ţărani şi mun­
citori din sudul Germaniei precum şi
lucrători din uniunea-creştină şi câteva
grupe de industriaşi si agrarieni.
La început s'a format acest partid
ea o măsură defensivă în contra po­
liticei agresive anticlericală a lui Bis­
mark (numită Kulturkamf). Centru a
câştigai lupta contra cancelarului de
fer, de atunci. Fiind bine condus şi a-
vând membri mulţi, a urmat să joace
un rol în viaţa politică a Germaniei.
După revoluţie „Centrul" a suportat
noul regim. La Weimar a cooperat cu
democraţii şi social-democraţii adop­
tând constituţia actuală. Importanţa
centrului se vede din faptul că toate
ministerele formate după 1919 au a-
vut câte cel puţin un membru al cen­
trului. Din acest partid fac parte per­
sonalităţile Fehrenbaeh, Wirth şi
Marx.
Centrul real (centru de legătură po­
litică nu topografic sau locul băncilor)
e ocupat în parlament de „Partidul de­
mocrat".
Din el fac parte elementele nesocia-
liste care iu timpul lui Wilhelm al II-
lea era mereu în opozit.ie cu guvernul.
Înainte de revoluţie partidul se numea
Progresist şi mai înainte liber cugetă­
tori. Partidul democratic nu e şi n'a
fost niciodată de forţă numerică, dar
importanţa sa consta în faptul că
reprezintă ideile politice ale intelec­
tualilor, profesori, literaţi, liberi pro­
fesionişti.
Ziarele: Tageblatt, Vossische Zei­
tung şi l-'rancfurter Zeitung dintre ce­
le mai bune ziare germane, aparţin a-
cestui partid.
Acuma n'are conducători de vază
şi asta împiedică să-şi ocupe locul pe
care îl are in raport cu greutatea sa
morală şi culturală.
Din acest partid a apărut luceafărul
Nouei Germanii, Walter Rathenau.
Partidul democrat n'a luat parte la
revoluţie, dar a susţinut regimul re­
publican ce a urmat.
Deputatul democrat, Conrad Hauss-
man a fost preşedintele comitetului
naţional al Convenţiei care a lucrat
constituţia republicană.
Democraţii au un représentant în
actuala coaliţie guvernamentală.
Social-democraţii sau stânga: Acest
partid are un mare trecut istoric. In
1800 după agitaţiile lui Ferdinand Las­
salle s'a format partidul politic cu ma­
sele muncitoare care au aderat la idea­
lul socialistic. După moartea lui Las­
sa lle| partidul trecu sub socialismul
ştiinţific al lui Karl Marx şi Frederic
Engels. Bismark avea o atitudine as­
pră cu social-democraţii. In 1879 par­
tidul a fost urmărit ca o organizaţie
revoluţionară. Persecuţiile l'au întărit
şi prin nouii săi conducătotri Bebel şi
Liebknecht, popularitatea sa crescu
mult în massle muncitoare.
In timpul răsboiului, majoritatea
partidului întrerupse ostilitatea contra
guvernului pe când minoritatea după
ce trecu frigurile primului început al
răsboiului, începu opoziţia.
Această minoritate a rămas separa­
tă de partid, sub numele de Partidul
social-democrat independent cu Hasse,
Breitscheidt, Dittman şi Ledebur.
Lupta acestor două părţi a slăbit
poziţia socialiştilor si i-a lipsit de o
majoritate absolută în convenţia na­
ţională.
Fracţiunea independentă a revenit
în partid în 1922. ..
Au rămas pe dinafară numai ceice
au urmat pe Ledebur.
Partidul social-democrat şi în spe­
cial fracţiunea majoritară e cea care
a dus revoluţia, în 1918. Graţie lui, re­
voluţia a fost fără vărsare de sânge
şi a u dat guvernul democrat oprind
pericolul anarhiei. Conducătorii revo­
luţiei au fost Ebert şi Sheideman. Pri­
mii trei cancelari ai republicei, Schei-
deman, Braun şi Müller sunt din par­
tidul socialist. Partidul socialist de­
mocrat şi-a înţeles rostul ca partid şi
nu a alunecat în tentaţia demagogiei.
Din această cauză au pierdut simpatia
grupului radical al muncitorilor cari
suni acuma în partidul comunist. Din
cauze grelelor condiţii de viaţă, parti­
dul radical, a câştigat influenţă în cer­
cul muncitoresc, ceeace a crescut im­
portanţa partidului comunist. Parla­
mentul din 1924 e format din 46 mem­
bri din partidul Poporului (fost naţio­
nal liberal). Centru are 62 membri.
Partidul democrat are 25 membrii şi
social-democraţii 100.
La acesta se adaugă şi grupul Ba­
varez naţional (20) Bavarez ţărănist (2)
Welfi (2) Ledebur (2) şi comunişti 15.
(După „The American Rewiew of
Rewi.vs"). De Comandor
C. Buchholtzer
A B O I V i M E K T l I L :
P e u n a n 250 de lei. P e n t r u s ă ­
teni, î n v ă ţ ă t o r i , profesori, p r e o ţ i ,
s t u d e n ţ i , m e s e r i a ş i şi m u n c i t o r i 200
lei p e a n .
A b o n a m e n t u l se plăteşte î n a i n t e ;
se fac a b o n a m e n t e şi p e o j u m ă t a t e
de a n .
P e n t r u i n s t i t u ţ i i f i n a n c i a r e , bib­
lioteci, c l u b u r i şi l o c a l u r i p u b l i c e ,
a b o n a m e n t u l este 400 lei. P e n t r u
s p r i j i n i t o r i i foaei m i n i m u m 5 0 0 lei.
I n America 3 dolari, în Jugoslavia
120 d i n a r i , î n celelalte ţ ă r i 4 5 0 lei
pe an.
 4î TUBA PÖPOBULÜI Numărul 136

SCRISORI DIN ÏIlîMi

CINSTIREA
Duminecă, în 2 9 Noembrie
In sfănta Evanghelie de astăzi, ve­
dem pe un om apropiindu-se de Iisus
şi întrebându-1 despre ceace are de
făcut ca să moştenească viaţa de veci.
Iisus îi răspunde, aducându-i aminte
de poruncile lui Dumnezeu şi spunân-
du-i cu celce împlineşte aceste porunci
va moşteni cu adevărat viaţa de veci.
Omul însă nu s'a îndestulii cu atâta.
El spunea, că doreşte ceva mai mult,
doreşte să fie desăvârşit. Iisus atunci
îl îndeamnă să-şi vândă toată averea
ii să-1 urmeze, căci atunci va avea co­
moară în cer. Auzind acestea, omul
s'a dus întristat, căci avea bogăţie
multă.
Fraţi creştini, dacă cineva doreşte
să fie desăvârşit, să împlinească acest
sfat al lui Iisus Hristos. Să părăsească
toate ale lumii şi să urmeze pe Iisus
Hristos. El atunci încă pe acest pă­
mânt va fi mai ales ca alţi oameni. Să
nu uităm însă, că aceasta nu este o
poruncă, ci numai sfat. Nu oricărui om
i-s a dat să ajungă la desăvârşire încă
în viaţa pământească. Viaţa de veci
o putem moşteni şi numai urmând po­
runcile lui Dumnezeu, cum spune Iisus
omului din sfânta Evanghelie de as­
tăzi. Intre aceste porunci, cea mai în­
semnată este cea despre cinstirea pă­
rinţilor. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe
mama ta, zice Domnul Iisus Hristos,
in sfânta Evanghelie de astăzi.
Una dintre cele două porunci de că­
petenie este: Să iubeşti pe de-aproa-
pele tău ca pe tine însuţi. Nici nu-i
este mai de-aproape omului ca părin­
ţii, deaceea pe părinţi trebue să-i iu­
bim, să-i cinstim să-i ascultăm şi să-i
ajutăm la nevoie.
A iubi pe părinţi înseamnă a le dori
şi a ie face tot binele ce este cu putin­
ţă. Prin această iubire noi vom do­
vedi că ştim să le fim recunoscători,
căci după Dumnezeu ei sunt cei mai
mari binefăcători ai noştri. Ei au oste­
nit mai mult pentru noi. Ei ne-au dat
viaţa trupească şi sufletească. In ti-
nereţele noastre ei s'au îngrijit ca noi
să avem tot ce ne este de trebuinţă
şi ei ne-au dat cele dintâi învăţături.
PĂRINŢILOR
junşi la bătrâneţe trebue să-i cerce­
tăm cât de des. Dumnezeu a făgăduit'
mare răsplată copiilor cari îşi cinstesc
părinţii. Sfântul Apostol Pavel, vor­
bind despre cinstirea părinţilor zice:
Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta,
ca să-ţi fie bine şi să fii cu zile multe nit comitetul secţiunei artistice a A-
pe pământ.
Sunt oameni, cari îşi dispreţuesc pă­ Henrico Mesetti, M. Barbu, V. Popo- poi o mică cuvântare rostită de stu­
rinţii, ori se ruşinează de ei. Mai ales
aceia, cari ajung la avere şi stare
înaltă, se ruşinează de părinţii lor, ră­ făşura în viitor de această secţiune.
maşi în stare de jos. Aceştia uită, că
pe ei i-au ridicat tocmai aceşti părinţi
şi prin urmare lor au să le mulţu­ munca cu folos depusă de această
mească starea la care s'au ridicat. Ce
să spunem despre acei copii, cari îşi
supără, ori, îşi chiar bat părinţii'? tive secţiuni şi au dat frumoase roa­
Aceştia sunt mai răi decât dobitoacele
fapta lor e vrednică de pedeapsa lui
Dumnezeu atât în lumea aceasta, cât
şi în cealaltă.
Nu numai copiii au datorinţa faţă
de părinţi, ci şi părinţii faţă de copii.
Părinţii sunt datori să se îngrijească
de creşterea trupească şi sufletească
a copiiilor. Sfântul Apostol Pavel zice: ţie, de care astăzi cu mândrie se vor
Dacă cineva nu poartă grijă de ai săi,
şi mai vârtos de ai casei sale, de cre­
dinţă s"a lăpădat şi este chiar şi decât
cel necredincios mai rău.
Părinţii sunt datori să-şi crească
copiii în frica lui Dumnezeu, ca ast­
fel ei să dobândească fericirea veş­
nică. Pe copii părinţii trebue să-i în­ gresul, pe care cei din jurul Ateneului zele căminului „Simion Murafa", care
drepteze şi să le dea pilde bune.
încă în zilele tinereţelor părinţii tre­
bue să înveţe pe copii, că Dumnezeu e
în tot locul de faţă, şi vede, şi ştie
toate, chiar şi gândurile noastre cele
mai ascunse. Să le vorbească despre
naşterea, viaţa, moartea şi învierea
Domnului nostru Iisus Hristos. Părin­
ţii cari fac astfel îşi pregătesc zile fe­
ricite pentru mai târziu.
Părinţii să se silească a-şi păzi co­
piii de rău. Să îndepărteze delà ei părerea asupra originalitătei diferitelor
toate primejdiile, să-i oprească delà to­
vărăşia cu oamenii stricaţi, îngrijin-
du-se, ca bunele obiceiuri câştigate
la ca;<a părintească să le păstreze pen­
tru totdeauna. Când copiii greşesc, pă­
rinţii să-i pedepsească cu dragoste.
VIATA ЬШ MOLDOVA — D E L i REDACTORUL, NOSTRU —
Din timpurile cele mai vechi posi­ colos de casă, îl vedem pe Gustat
REDACŢIE ŞI L A IAŞI bile, Viena, oraşul cu atâtea frumuseţi, Mahler muncind, căruia i-a reuşit sl
Au luat parte foarte mulţ'i săteni
D N IAŞI sitate: Luminarea poporului şi ridica­ a fost un centru de cultură europeană, ridice institutul de artă muzicală 1»
din satele vecine. rea nivelului nostru cultural. unde muzica, a fost îndeobşte cunos­ faima de astăzi. Nicăeri, pe acest con­
Delà Ateneul din Tataraşi A doua şezătoare a avut loc în sa­ Cultura şi învăţătura câştigată de pe cută şi cu predilecţie cultivată, în toa­ tinent, nu se aude o operă de Waguer,
In seara de 4 Noembrie, sub preşe- tul Ciripean, unde deasemenea se află băncile Universităţii trebue să se re­ te straturile sociale, dar mai ales în cum este bunăoară „Götterdämmerung"
denţia d-lui Antoniu Ciolan, s'a întru­ un cămin cultural „Al. Donici". Aici verse şi să prindă adânci rădăcini în clasa cultă, de sus, ori cavalerească, ori „Tristan", aşa perfect cântată ci
a vorbit d. Longhinescu despre „Că-" massele poporului, pentruca fiecare la a cărei cultivare a contribuit, în la acest institut. Orhestra filarmonicii
teneului din Tătăraşi, compus din d-nii min, şcoală şi biserică". A urmat a- cetăţean să fie conştient de datoria şi bună parte şi Curtea Imperială, cu ne­ este o minune, incomparabilă, dirija&j
rostul său în societate. număratele serate de gală şi audiţii de cei mai renumiţi dirigent! inaw'J
vici şi D. Dimitriu, pentru a discuta a- dentul Postolachi Domid, care a tra­ Laudă şi cinste se cuvine lor. muzicale. Câte nume nu s'au perindat parte, desprinşi din ea, din însuş su­
supra activităţii ce urmează a se des­ tat despre „Asolamente", apoi citire Horea Cogălniceanu, student înaintea publicului vienez, câţi artişti fletul ei, cum a fost: Hans Richter, sal
din M. Sadoveanu şi I. Creangă. In n'au venit la Viena pentru a-şi stabili mai nou Weingavtuer, sub a cărui con­
partea artistică au dansat minunat de ;
Luând cuvântul d. Ciolan, a arătat R i n Galaţi reputaţia? ducere mâeastră, orhestra sună şi aîi
frumos, elevele şcoalei profesionale ca însuşi oraşul Viena,
din Soroca, apoi au urmat recitări, co­
in ziua de 27 Octombrie, cu deose­ In timpurile, când un Beethoven era
secţiune, care alături de secţiunea cul­ bită solemnitate s'au deschis cursurile îucă necunoscut, când acest genial Trebue să-1 înţelegem pe vienez
turală a Ateneului, sunt cele mai ac­ ruri, şi melodii populare, cântate din seminarului nostru. întârzierea a fost compozitor, creatorul simfoniilor, de­ foarte original de altfel, delà cea m*
chitară, mandolină şi vioară, de elevii
cari formau echipa de propagandă cul­
provocată de clădirea unui nou pavi- venite azi: adevărate rugăciuni, pentru mică glumă a lui, la nenumăratele
de care se cunosc. lion-dprmitor precum şi a altor depen­ vienezi, trecea nebăgat în seamă, la cântece „Wiener Lieder", ca să putem
turală. Viena, s'a găsit deja un public price­ pătrunde în farmecul acestui oraş i
Totuşi activitatea acestor secţiuni, dinţe, cari erau de neapărată nevoe,
In ziua de 20 Iulie, a avut loc în pător de muzică şi chiar, îndeajuns artei, pentru a auzi murmurul Vienei
este mult stânjenită de nevoile mate­ pentruca această şcoală să funcţioneze
satul Sarca, a treia şezătoare cultu­ de pedant. < ) temeinică practizare şi care, într'adevăr e o vecinică simfo­
riale, care delà înfiinţarea Ateneului în condiţitmi bune.
sunt în creştere, pe măsură ce ca­ rală, la care îndeosebi a muncit stu­ Dimineaţa, la ora 11, s'a început îndeosebi o cunoaştere mai adâncă a nie, a unei lumi mult prea fericite.
drul activităţii acestei minunate şi lău­ dentul Sorbală. Studentul Longhinescu muzicei, se începe totuşi cu venirea Publicul delà Operă se află şi 1*
slujba sfinţirii apei de către subdirec­
dabile instituţiuni se lărgeşte. Parecâ a vorbit despre „Căminul cultural ca torii acestei instituţiuni, păr. Şt. Chior- clasicilor vienezi, când aproape în fie­ concertele filarmonicei, cum, în trecut
din nimic s'a născut această institu­ aşezământ de unire sufletească între pec şi Corneliu Grumăzeseu, fiind de care casă vieneză găseai o garnitură cu puţină excepţie й întâlneai in „Sal*
cărturar şi plugar". de instrumente, pentru executarea pie­
faţă P. S. Sa Episcop Cosma, al Du- Bösendorfer", care azi nu mai exist*
beşte în toate colţurile ţărei. Preotul Schidu, un inimos luptător nării-de-jos, păr. Const. Todicescu, di­ selor de trio, ori quartet. „Kammer­ Aici cânta Messchaert, Joachim şi Ro­
pentru luminarea poporului, învăţăto­ rectorul seminarului, d. I. Măgură de­ musik", se făcea pretutindeni. se . . . Rose cântă şi azi, quartetul 1^
Dar dacă la început se putea tără­
rul Ciornea, d. Hritcu, reprezentantul putat si preşedinte al comitetului şco­ este unul dintre cele mai renumit*
găna acţiunea şi cu puţinul ce era,
astăzi am ajuns la un punct critic când Ateneului din Soroca şi studentul Lo­ lar, corpul profesoral si cei 400 de Astăzi, Viena, este la aceeaş repu­ quartete din Europa, unde pârtia *
ne găsim în faţa unor fapte şi stări de zinschi Timotei, prin scurtele lor cu­ elevi seminarişti. taţie, tot ce se cântă despre acest Violoncello, a fost executată, pân*
vântări, au îndemnat pe locuitori de a
lucruri, cari dacă nu vor fi ajutate „oraş al muzicei", este un adevăr, pe mai alaltăeri de eminentul Buxbauft
înfiinţa în fiecare sat căminuri cultu­ Cel dintâi a luat cuvântul d. deputat
materialiceşte, nu vor putea face pro­ care doresc să-î. reîmprospătez ceti­ azi înfiinţătorul unui quartet, ce-i poar­
rale. Atunci s'a pus în acest sat, ba­ I. Măgură. D-sa fiind şi un teolog de­
torilor noştri. tă al său nume.
săvârşit, a vorbit minunat.
îl doresc acţiunei şi strădaniilor lor. Descrierea mea, începe deci, numai
a fo&t împroprietărit cu un vechi lo­ Păr. director Const, Todicescu, a Datorită intendentului Operei, Bí­
Multe şi frumoase lucruri s'ar putea decât cu pleiada comopozitorilor, ve­
cal de şcoală, împreună cu pământul expus felul de viaţă şi de activitate al rón Andriau, de pie memorie, acest ii'
înfăptui dacă Ateneul din Tătăraşi ar niţi după clasicii vienezi, delà Richard
său. preoţimei din trecut, care cu toate că siitut, a câştigat pe cei mai de seanrf
avea un larg ajutor din partea celor n'avea atâta cultură teologică ca cea Strauss încoace. Pentru înşirarea nu­
muzicieni vienezi, în direcţiune, pe ffl*
în drept a-1 acorda. In partea artistică s'a citit din M. melor, cum şi datelor, m'am servit
de astăzi, totuşi era insuflată de dra­ rele Rieh. Strauss, demisionat anul ti*
Sadoveanu şi s'au produs elevii şi ab­ de cartea referentului muzical Paul
In sfârşit d. Ciolan, a trecut asupra goste şi de devotament pentru apo­ eut din postul de director-intendant,
solvenţii şcoalei primare din acel sat, Ştefan. „Neue Musik und Wienn".
apropiatei activităţi pe care Ateneul jucându-se „ t u i u l lui Pepelea" şi stolat. pe dirigentul Franz Schalk şi azi "
D-sa a spus că toată pregătirea teo­ po.tul de director-general, care muţ
din Tătăraşi o desfăşoară în fiecare an „Barbu Lăutaru". Vieua, nu mai este o reşedinţă, cum
logică şi profundă nu valorează ni­ oevte cu aceeaş râvnă, ca şi în an"
la sărbătorile pline de farmec ale Cră In satul Timiliuţi, a avut loc a 4-a nu mai este nici un oraş al Curţii Im­
mic dacă nu sunt puse în lucru cu tinereţii, pentru menţinerea prestigii
chinului. şezătoare, la cate studentul Longhi­ periale. Această Curte îşi mai menţine
dragostea creştinească. lui institutului de artă muzicală.
D-sa împreună cu comitetul îşi dau nescu a vorbit despre „Rostul Cămi­ o singură casă pompoasă, „Opera",
nelor Ia sate", iar studentul Postolache P. S. Sa Episcopul Cosîua, a rostit splendida clădire de pe Ring. In acest Filaret Barbu
colinde şi cântece de stea, ce se caută un cuvânt bine simţit, adresându-sts
delà Agronomie, a vorbit „Despre în­
de Crăciun, dar care diferitelor influ­ d-lui preşedinte al comitetului semi-
grăşăminte''.
enţe s'au modernizat într'atât, încât
nu mai seamănă, cu acelea ce erau
cântate de strămoşii noştri. Toate
S'a citit din „Albina" după care a
urmat o mică producţie. Harnicul în­
narial, corpului profesoral şi perso­
nalului administrativ, ca să-şi depună
toate puterile de muncă numai ca
PARLAfflËATUL
văţător Buga, a încheiat şezătoarea, Au mai vorbit deputaţii N. Iorga, b
cântecele şi cuvintele găsite ca fiind şcoala aceasta să-ii atingă ţelul prin Adunarea deputaţilor. In ziua de 11 ţ

Iubirea faţă de părinţi o arătăm,
înainte de toate prin ascultare, împli­
nind voia lor, pentrucă ei ne iubesc şi
piiii urmare tot ceace ne poruncesc
este spre binele nostru. împlinind voia
părinţilor să primim cu mulţumită şi
mustrările lor, căci şi acestea isvorăsc
Mai ales pentru pilda vieţii lor să se
silească părinţii a da o bună creşteru
copiilor săi. Ce folos este de toate în­
văţăturile ce le dau părinţii, dacă fap­
tele lor se îinpotiivesc cu iotul aces­
tor învăţături. Părinţii, cari în faţa co­ rale din întreaga Moldovă şi Basara­
piilor înjură, se îmbată, ori fac alte
dând sfaturi şi îndemnând pe săteni,
cele mai originale, au fost scrise chiar
să aibă depună încredere în cărturarii
atunci, şi date la o tipografie, unde su
cari nu urmăresc, decât luminarea şi
vor scoate într'o mie de exemplare ce
binele populaţiei delà sate. In acest
vor fi trimise pe la învăţători, preşe­
sat se află căminul „Ştefan-cel-Mare".
dinţi de societăţi şi cămiiiuri cultu­
A eineea şezătoare a avut loc în co­
muna Casaniiţa, unde d. Longhinescu,
bie, în scopul ca aceştia la rândul lor
scoaterea de adevăraţi apostoli în sluj­
ba Domnului. A îndemnat pe elevi la
deplină ascultare şi silinţă la studi­
ere.
Urează spor la inuucă şi binecuvân­
tează mulţimea.
Corul Seminarului a cântat imnul
Noembrie, s'a citit răspunsul M. Sale
Regelui la dorinţele de bine ale adu­
nării deputaţilor, după cari d. ministru
Vintilă Brătianu a arătat pagubele su­
ferite de România în cursul răsboiu-
hii, despre cari s'a scris o dare de sea­
mă pentru Societatea Naţiunilor. De­
l.upn Л d. Genend Averescu. In
mele oaspeţilor poloni a răspuns ţ
Leon Plucinsià, aducând mulţuinjjj
p< ntni buna primire şi amintind vitj,
ji;; armatei române, care a adus şi e|j,
berarea Poloniei. Senatorul polo^
Marian. Kivjor.ski, vorbind despre ] .
e

dii; iubirea ce ei o nutresc faţă de noi. rele, de-a dreptul îi învaţă să înjure, neobosit ca întotdeauna, a vorbit „Des­ putatul Ioaniţescu, a arătat, că după gâturile din tio Románia şi Polonia j
să înveţe pe copii aceste cântece ori­ „Pre Stăpânul şi Arhiereul nostru",
Sfântul Apostol Pavel în epistola că­ să se îmbete, ori să facă alte rele. pre tovărăşiile ţărăneşti'', iar studentul părerea D-sale parlamentul ar trebui spus, ,că acestea îşi au isvorul îu
ginale, amintitoare ale trecutului nea­ după care cei de faţă au trecut în
tre Efeseni ne învaţă: Fiilor, ascultaţi Asemenea părinţilor sunt mai marii Postolache, „Despre cultura grâului". să se închidă încă în luna aceasta şi i'crinţele ce aceste două popoare le-
mului nostru şi care vor reîutrona ve­ cancelaria şcoalei unde s'a servit o
ue părinţii voştri în Domnul, căci a- m.-ştri, învăţătorii, stăpânii, conducă­ chile noastre datini din atteste înduio­ S'a citit din „Albina" urmând apoi, să se facă noui alegeri, iar budgetul purtat împreună veacuri de-arândut
producţia alcătuită din coruri, recitări, gustare. iar deputatul íltanislar Sfrosky, a vof.
ceasta este eu dreptate! torii comunelor şi ai ţărilor şi alţii. Pe şătoare sărbători ale Crăciunului. Astfel «'a început anul şcolar la Se­ anului viitor să-1 voteze noul parla­
Pe părinţi trebue să-i şi ajutăm, atât aceştia deasemenea trebuq să-i cin­ dansuri naţionale şi melodii populare, ment. In sfârşit s'a votat legea consiliu­ bitdespre îiiM'niătatea României în ri
Se hotărăşte apoi a se institui un cântate din instrumentele cu coarde, minarul teologic din oraşul nostru şi săritul Europei.
îu cele trupeşti, cât şi în cele sufle­ stim, fiind înlocuitorii părinţilor. Iar ei premiu, care va fi destinat acelui pro­ nădăjduim că acest început va fi înco­ lui administrativ.
teşti. Făcând astfel, noi vom împlini să-şi împlinească datorinţele faţă de toate fiind executate de membrii e- în ziua de l'i Nocmbvic, deputatul
fesor de muzică, care va armoniza mai chipei de propagandă culturală. ronat de un deplin succes, pentrucă In ziua de 12 Noembrie, au vorbit
porunca dreptăţii, căci şi ei ne-au aju­ supuşii lor, dovedind faţă de ei ade­ I). Măgură, a cerut guvernului aja.
frumos, una din cele mai originale me­ In comuna Dugna, a avut loc a şea- harnicul şi destoinicul director, păr. deputaţii Iuliu Grofşoreanu, D. Chiroi
tat pe noi când am fost slabi şi nepu­ vărată îngrijire părintească. toate pentru sătenii din judeţul Co.
lodii de stea şi colindă. sea şezătoare culturală, conferinţa fi­ Todicescu este o bună chezăşie a celor şi Ï. Mihalache. Cel dintâi a arătat ne­
tincioşi, întocmai cum ei ne-au îm­ Cinstind pe părinţii şi mai marii vurtui, iar I). иішч-uleseu, a arăt*
Totodată se hotărăşte a se face un ind ţinută de harnicul student Longhi­ sperate de noi. voile slujbaşilor din Ardeal, cel de al
brăcat şi nutrit când eram în vârsta noştri, iar părinţii şi cei mai mari îm » tarea invalizilor de răsboi, cerând іщ.
apoi prin care se va cere tuturor a- nescu, care a vorbit despre „Rostul Dumnezeu să-i ajute! doilea a prezentat dorinţele meseriaşi­
copilăriei, suntem datori şi noi să-i îm­ plinindu-şi datoriile faţă de copiii şi '•міііаіГцігеа soiu-iei lor. Dcputatu J i a ţ
eelora ce cunosc asemenea cântece o- cărturarilor în popor", iar studentul — La alegerile de clerici pentru a- lor ardeleni, cerând ca de aceste do­ a făcut pomenirea medicului Hara.
brăcăm şi nutrim când ei au ajuns la supuşii lor, vor face voia lui Dum­ rinţe să se ţină socoteală la alcătuirea
riginaie să le trimită la Ateneul Po­ Postolache. „Despre cultura porumbu­ dunarea eparhială, au eşit următorii buni) Boieaim, care s'a jertfit in ri
bătrâneţe. Fiule, sprijineşte pe tatăl nezeu. Împlinind porunca cinstirii pă­ pular din Tătăraşi, care va căuta pe nouei legi a muncii. Cel de-al treilea
tău la bătrâneţe, ne spune înţeleptul lui". preoţi din jud. Covurlui: Diacon-pro- boiul pentru întregirea neamului.
rinţilor, vom dovedi că suntem ade­ orice cale să le popularizeze. a cerut' guvernului lămuriri cu privire
Solomon. Despre Iisus Hristos, ştim că A urmat apoi citire clin Creangă, fesor Al. Constăritinescu; econom N. ilrautul. In ziua de 11 Noembrie, g
văraţi creţtini şi ne vom face vrednici le alegerile bisericeşti.
răstignit fiind pe cruce s'a gândit la D-l profesor Henrico Mesetti, a în­ precum si restul producţiei artistice. Gâdei, revizor eparhial; econom Th. vemül a înaintat senatului legea fim.
ca Dumnezeu să ne dea viaţă înde­
mamă-sa. lăsând-o în grija Sfântului cheiat şedinţa luând cuvântul şi ară- \ici s'a produs cât se poate de bine Stoica, protopop; ecou. Ştef. Ionescu, In după amiaza acestei zile s'a fă­ rtaţiei Regele Ferdinand, care s'a dai
lungată şi fericită pe acest pământ,
Apostol ioan. In cele sufleteşti vom ; tând că fiinţa Ateneului nu a luat corul şcoalei primare din acest sat. directorul episcopiei; ecou. Nedu Boris cut şi primirea sărbătoarească a de­ unei comisiuni spre cercetare. In 18
iar în viaţa cealaltă cununa cea ne­
ajuta pe părinţi mAngăindu-i în întri­ j naştere din nimic, ci el s'a înfăptuit La sfârşitul şezătoarei sătenii au a- paroh Sf. Spiridon; eeon. Patrichie- putaţilor şi senatorilor polonezi, ve­ ICoeaibde senatorii au luat parte h
veştejită a măririi. ;t
starea şi suferitele lor. Pe părinţi a- I şi luptă mereu sprijinit fiind de su­ rătat dorinţa şi au cerut ca să se în­ Buzescu; eeon. Costin-Cudalbi şi econ. niţi să cerceteze România, Oaspeţii au primirea ce s'a făcut în Adunarea
Septimhi Popa
fletele ee ştiu să se jertfească şi să fiinţeze şi acolo un cămin cultural. C. Andrei Şendreni. fo.it salutaţi înainte de toate de preşe­ putaţilor oaspeţilor polonezi. In 13 Щ
lupte mai departe pentru ideia ce-i A şeaptea şezătoare s'a dat în co­ C. S. dintele Adunării deputaţilor, apoi de ernhrie, senatorul N. Alexandri, a ari
călăuzeşte delà înfiinţarea ei. muna Ciontită, unde au avut loc scurte pieşedintele Senatului. Domnul prim- stările din Basarabia, cerând g»
lFa.<eeţi o g o a r © p e u Ceeace s'a înfăptuit până acum să cuvântări, pline de învăţătură pentru
săteni.
Rin Rârlad
In 25 Octombrie, în sala de con­
ministru Ioan I. C. Brătianu, într'o
cuvântare scurtă, dar însufleţită a vor­
vcnmlui să ia măsurile trebuincioase
.cidru îndreptarea lor. In sfârşit sa 'u
fie un imbold pentru sprijinitorii A- l
S'a mai spus de atâteaori, eă sămânării imediate, ei este m i m a i D-l Longhinescu, a vorbit despre siliu, a palatului administrativ din a- bit despre legăturile de prietenie ce îY.cîu unele îndreptări în legea bănci
teneului şi să le dea curaj în lupta
o singură arătură n'ajunge nici o preparare s pământului pentru „Căminul cultural ca şcoală a mul­ cest oraş, tinerii învăţători din jud. trebue să fie între România şi Polonia lor populare.
ce duc. dovedind odată mai mult că
unei culturi. P ă m â n t u l trebue a l faae cât mai potrivit săraănă- Tui o va, au depus jurământul în faţa
chiar numai cu suflet se poate înfăp­ ţimii". Studentul Melinciuc despre
foarte bine lucrat ca să plătească turli de mai târziu.
bine şl el la rându-i. Durele, agri­ In urma celor spuse, cred oii
cultorii noştri, în maro majoritate este uşor de înţeles, că aceste аг£-
tui ceeace alţii nu ajung să o facă
deşi au în sprijinul lor cele mai mari
„Alegerea seminţelor", iar harnicul
învăţător, Bacalov, a dat diferite sfa­
preotului Gh. Ştefănescu din localitate;
faţă fiind, d. M. Istrate revizor şco-
D e l à Asociaţiiinea „Astra'
ajutoare materiale, de care instituţia turi şi îndemnuri la învăţătură. Tot ar cl. I. şi d. V. Cănia, sub-revizor
nu se ţin această lege, din turl, numite ogoare, oari so fao în aici a mai vorbit şi învăţătorul Ter- •colar precum şi d. Gh. Dimitriu, dir.
tătărăşană este aproape lipsită cu de­ Expoziţia artistică, de studiu., . Toţi domnii activi şi corespoi
care cauză nidodată n u sunt si­ toamnă, vor ii foarta potrivita să-- leţchi, tratând despre „Băncile popu­ prefecturei locale. Au vorbit părintele
săvârşire. aranjată sub auspiciile „Astrei" şi • C,'.4t\i ai secţiilor suni rugaţi şi îl
guri de minimul de reaoltă ca er lEănăturilor d i n , primăvâ??. Dar lare". ştefănescu şi d-nii N. Istrate, Gh. Di­
/7. Cogălniceanu, student condusă de d-nii I . D. Ştefănescu şi • această cale să-şi comunice pe cj
trebui să aibă. Se lasă adsmeniţi ßum rămâne cu ogorul p«n*.r; s e ­ După aceea a urmat producţia artis­ mitriu, în cuvinte destul de calde,
de proverbul bătrânesc, prea ade­ mănăturile din toamnă ? Sn înţe­ L a u d » M i a a c t i v i t a t e a s o c i e ­ tică, formată din numere jucate de e- I). Comşa, a reuşit spre mulţumirea ; carte poştală adresa exactă secrj|
arătând rolul învăţătorului la sate,
sea rostit: mi-am arai, şi dac-o lege deîa s b i că înabuea Reactor t ă ţ i i c u l t u r a l e
f
tuturora. JJ-1 1. IX Ştefănescu a ţi- \ birului . Astrei" pentru o mai bi
„ B a s a r a b i a " chipa de propagandă culturală. greutăţile ce va întâmpina şi sacrifi­
da D u m n e z e u o sa fie. Foarte semănaturi, ogorul se face eu mit 26 prelegeri în decursul celor , nr. evidenţă, deoarece după răsbi
Prin luna Mai, anul acesta, a luat Insistându-se, foarte mult din partea ciul, ce trebue făcut de fiecare pen­
bine, ba chiar e şi foarte creşti­ câteva s ă p i ă m t e i înaintea sămana- tru îndeplinirea misiunei de lumină­ ti zile, cât a stat deschidă. Sălile i o mulţime de membri şi-au schi»
fiinţă societatea culturală „Basarabia" sătenilor din Dugna, ca să se înfiin­ bat domiciliul.
nesc ea ne bizuim !n ajutorul tului. Iar ogorul de astădată nu va tori ai poporului. expoziţiei a u fost vizitate de multă j
afiliată Ateneului Popular Tătăraşi ţeze un cămin cultural şi în acest sat,
Atotputernicului, dar m a i este ne- mai rămână ogor şi peste і ? г і ш , I. N. lume, care a ascultat cu viu inte- | In legătură cu „Extensiunea uni
din laşi compusă numai din studenţi în ziua de 30 August harnicii şi ne­
V08 şi de vorba: ajută-te pe tine căci astfel ar urma să ne rămână res prelegerile despre ţesăturile | versi tară" şi „Universitatea liberă'
şi studente basarabene. obosiţii misionari au organizat aici o
însuţi. pământul, sterp na au &в z'l?. D i n R o g h e ş t i (Tecuci) vechi persane, greceşti, româneşti j se va serba în 1 Decembrie memo­
Preşedintele acestei societăţi este nouă şezătoare culturală, punându-se ş. a., despre pictura veche bizanti- j rabila dată a unirii naţionale
N u se fac ogoare la noi, deoa­ Şi ata ca aie; « e viae îutr v-yi- inimosul student Longhinescu, din a- totodată şi bazele noului cămin cul­ In ziua de 26 Octombrie, a avut loc
rece ţăranii noştri nu cunosc pe tor o altă putere a maturii : sos rele, nul al 4-lea al Facultăţii de Filosofic sfinţirea bisericei din satul Bogheştii na, italiană, românească, despre |
tural „Mihail Kogălniceianu". La a-
deplin puterile atmosferice sau care lu rândul sau deaeemeui d i s - din Iaşi, care în cursul anului acesta de jos, biserică pusă în reparaţie de ceramică, despre sculptură în lemn, |
puterea vremii, cari prefac p ă m â n ­ compuue mici elemente d m pă­
ceastă şezătoare studentul Longhines­
trei ani în urmă de către locuitorii sa­ despre ciselura în aur, ş. a. Au luat ; Loterie de binefacere
a fost secondat cu multă hărnicie de cu a vorbit despre „însemnătatea căr­
tul propriu s a u prielnic pentru mânt, distrugă ädä.'bij şi pl*nt« următorii studenţi: Sorbală, Postolachi, turarilor în viaţa poporului", iar stu­ telor Bogheşti, şi Cliiteani. Serviciul parte la prelegeri nu numai şco- j Reuniunea „Sf. Maria", a femeilor M
vieţuirea şi deevoltarea plantelor tăiate deîa pământ şi uitele. Lv» Apostol. Melnieiuc, Lozinschi, Brumă dentul Postolache despre „Cultura le­ religios a fost săvârşit de către preo­ Iile superioare româneşti, ci şi cele ; mâne din Cluj, cu autorizaţia Ministerolli
d s cari avem пѳѵое. P ă m â n t u l fiind tot cazul aerid şi ploua îl pătrund şi d-rele Nlcova, Golejila şi Glodeanu. gumelor". A urmat producţia formată tul Conduratu, protoereul judeţului, minoritare, admirând lucrul m â n i - 1
de Interne, organizează o loterie de bine
ajutat fiind de către păruitele T. Da- lor româneşti. Ultima conferinţă a lacère a cărei tragere este fixată pe ziţ
compus din multe elemente; să­ până în adâncime, ceeace esta o din aceleaşi numere, dar la care se re­ de 1 Decembrie, a. c. Intre multele obiect
Societatea a fost recunoscută şi d« riu parohul comunei, S. Ifrim Valea- d-lui I. D. Ştefănescu s'a ţinut în !
ruri şi alte minerale, ca e& s e po­ mare bnefacare. marcă corul şcoalei primare, condus de mare valoare, oferite câştigătorilor,
Senatul Universitar din Iaşi, iar d. Rea, V. Condrache Bicheşti şi I. Dia- 1 "Noembrie, când i-a mulţumit d-l j află un automobil marca „FORD" şi
ată disaompune şi sfărâma şi se Trebue să se mai ştie că arătară Rector Dr. Al. Slătineanu, a felicitat de inimoasa învăţătoare d-na Maria
poată absorbi umezeala necesară sol- pentru ogor este totdeunst arătură conescu Gohar. vice-preşed. I. Dr. Octavian Russu, ] tractor „FORDSON", ambele furnizatei
viu pe preşedintele său, urându-i spor Bologa. vechea firmă „PERRY", din Cluj st
vării sau topirii sărurilor, trebue adâncă, prin care se scoată la Căminul a fost împroprietărit cu o A luat parte lume multă. pentru osteneală şi pentru frumoa- ] Regina Maria No. 2, unde sunt expuse
la lucru şi viaţă îndelungă întregei so­ sete rezultate obţinute. O sală plină |
să ajungă negreşit în contact cu suprafaţă şi o parte dia subsol, şi frumoasă casă, fosta proprietatea Me­ Locuitorii satelor de mai sus şi-au se pot vedea zilnic.
cietăţi. a ovaţionat pe conducătorul expo­
frigul de peste iarnă,, cu căldura care m a i c u s o a a ă vine în contact legíti, precum şi o jum. h. de pământ, făcut datoria sfântă faţă de biserică, Renumita fabrică ,.FORD" din Ameriö
In dorinţa de a-şi cunoaşte ţara şi de ziţiei şi pe colaboratorii săi. z adus în circulaţie un fel de automobil
soarelui şi cu aerui. Frigul d s cu cele amintite m a i s u s . Şi dacă acum sunt rugaţi, a-şi îndrepta pri­
a lua parte la marile manifestări cul­ însufleţirea a fost atât de mare, încât Presa străină s'a exprimat, prin adevărat lux, care nici nu se pot as»
peste iarnă sfărâmă in miei bucă­ mai iuiăngăm la toate acestea după terminarea şezătorii, preotul, în­ virile asupra noilor localuri de şcoală müna cu cunoscutele automobile Ford d
turale pe care Ateneul din Tătăraşi,
ţele bulgării, ba chiar şi p e cele şi faptul, că pc-Sie ogor înaintea văţători, studenţi şi copii, cu toţii la oe sunt în construcţie şi cari se vor pene competente ( E . Sigerus, "Dr. pună acum.
le provoacă în diferite centre ale ţării,
mai mărunte bucăţele le mai mă- arăturii premergătoare sămănstului membrii acestei societăţi au mers în olaltă, au jucat hora în jurul acestei mai pune în curând. Să nu se uite W ö h r etc.) în termini eiogioşi des­ Firma „PERRY", ca cea mai veche «
rimţeşte. D e s p r e aceasta s e po­ mai şi gimüim, câr;d subsolul roiit casc, binecuvântând clipele de feri­ că şcoala şi biserica sunt izvoarele de pre manifestaţiile acestea artistice. presentantă a uzinelor Ford în Ardeal |
anul acesta în câteva oraşe basarabe­ de această dată joacă rolul principal, adl
ate convinge oricare din noi printr'o şi mestecat cu gunoiul printr'o cirea ce le este dat să trăiască. lumină la sate şi fără care un popoi, O dare de samă amănunţită se va
ne şi moldovene, împreună cu insti­ când în circulaţie acest fel de autonM
simplă experienţă, şi iată cum: L u ­ arătură mai superficială ajunge In luna Septembrie a avut loc, în e ameninţat să piară. publica în numărul pe "Decembrie bile, care sunt expuse amatorilor în A
tuţia ieşană.
aţi o troacă (valeu) de piatră şi o din nou în pământ, în dreptul ră­ satul Ciripeau, unde se află căminul Ioan Nazarie al „Transilvaniei" (cu ilustraţii). poziteSe sale din Cluj, unde se mai P
Plini de entuziasm, şi cu sufletele vedea şi diierite maşini agricole cu trai
umpleţi cu apă întt-'o seară din dăcinilor, putem spune că n e - a m cultural „Al. Donici" cea din urmă 0-1 inginer diplomat Victor S m i -
încărcate de dorinţa de a lumina, mai R i n R ă l u ş e n i (Botoşani) ţiune automobilă.
iarnă, când se aşteaptu un frig făcut datoria. şezătoare, din anul acesta, organizată gelschi. fiul pictorului Oct. S m i -
cu seamă pe săteanul basarabean, ini­ Acest tip de automobile sunt cu oui
puternic peste compte. Dimineaţa de harnicii studenţi luptători pentru — Un furt destul de îndrăsneţ s'a gelschi, a fost încredinţat din par­
veţi găsi troîc» crăpată. Ce s'a în­ In pământul ogorit ş i îngrăşat, moşii luptători, s'au grupat într'o e- mai mari şi cu caroseria joasă asigurai
produs în satul Buzeni, la locuinţa lo­
plantele sămănaie îşi vor găsi ehipâ de elevi şi eleve ai Şcoalei Nor­ luminarea poporului nostru. tea „Astrei"' să compună mai mul­ călătorilor cea mai mare comoditate!
tâmplat? U n strat de apă de dea­ cuitorului Gh. P. Ciobanii, î n t r u n a din
supra a devenit ghiată, cara apoi şi-şi vor putea extinde cu uşurinţă
şi a mărit volum Л (s'a tot lăţit şi rădăcinile în toate diresţiunile;
male din Soroca şi Huşi, ai Liceului
din Soroca şi a Şcoalei Profesionale
La această din urmă şezătoare cul­
turală, neobositul Longhinescu, a des-
voltat subiectul „Trebueşte încrederea
serile trecute pe când acesta lipsea de
acasă hoţi rămaşi necunoscuţi, profi­
te proiecte de case naţionale pen­
tru satele şi oraşele noastre. D-l
călătorie. Acest automobil practic, dura»
cu un Hiecariism perfecţionat este clasj
între automobilele cu o valoare de $f>
buruenele vor fi scoase şi desiipite din aceiaş oraş şi împreună cu ei au Smigelschi s'a achitat de însărci­ mii de lei. Cu toate aceste avantagii
luagiî) în m ă a u m paterii irigai ai, tând de lipsa mai sus numitului de
cutreerat întreg judeţul Soroca, orga­ poporului în adevăraţii săi cărturari", narea aceasta spre satisfacţia tu­ pot procura la firma „PERRY" pe preţ*?!
dar fand împiedecată de latinele din adâncime ; apa va putea intra iar studentul Postolachi, a vorbit des­ acasă, prin stricarea lacătelor delà un turora si a terminat câteva proiec­ rile vechi sau în rate convenabile deoa*^
nizând în centrele săteşti din această
valăului, 1-a sfărâmat. A c e s t fapt în adâncime şi s e va î n m a g a z i n a hambar, au intrat înlăuntru furând ca ce îirma Perry, care lucrează pe sisteif"
acolo ea într'un rezervor, având regiune, mici şezători culturale, la care pre „Combaterea culturei floarei soa­ 1000 kgr. grâu, pe care Fau încărcat
te. (Unul din ele va figura pe co­ ашггісап în scopul de a cuceri piaţa
dealtfel este o lega în ştiinţele relui." perta calindarului „Astrei", care
se rosteau cuvântări pline de învăţă­ pentru popularizarea acestor produse, r
naturale. Oaie n u iot acest lucru e.s prisosinţă umezeala de lipsă, A urmat citire din M. Sadoveanu,
în căruţă putând dispare fără urme.
apare zilele acestea). Inmulţindu- care client poate ajunge în mod abso!
tură având loc şi producţiuni ar­
să întâmpla şi au micile v a s e di o. chiar şi ia timpul sacetos. şi aceiaş program artistic. L a urmă Jandarmii cercetează. se proiectele de case naţionale va gratuit la un automobil „FORD"
D e aeeea oricât de târziu în toa­ tistice. tractor „FORDSON".
pământ, cari conţin fiecare nuűr;»i sătenii au cerut să li-se lămurească, — Locuitorului Ioan Giocaş, din fi în stare „Astra" să p u n ă la dis­
Prima şezătoare, a avut loc în ziua
câte un piüar de арл ? Negreşit, mnă, s â c g o r â m pământul ca să ce sunt camerile agricole — ceeace a Burleni, i-sa furat doi cai în valoare poziţia directorilor ei de despăr­
Biletele se pot procura şi delà
de 12 Iulie în satul Soloneţ, unde se „PERRY", din Cluj, str. Regina
că da. Aceste i n ş i sunt bătucite devie cât mai propriu sămănături- facut-o d. Longhinescu. de 14 mii de lei. ţământ aceste proiecte, ca să avem
află înfiinţat un Cămin cultural „Al. No. 2.
deasemeni unui prolog şi devin lor d i n p r i m ă v a r ă . ^ — Apropiindu-se alegerile comunale,
şi astfel se încheie, activitatea de case naţionale ridicate cu gust ar­
aşa de închegate prin ріоііз de T. Florian. Matee viei".
»La această şezătoare conferinţa a trei luni a acestor studenţi, care după într'adevăr, politica îşi găseşte cu coa­ tistic.
toamnă şi altele, încât n u le poate da loc, în această afacere cetăţeneas­
fost ţinută de d. prof. Gh. Gaşcă, delà o muncă încordată şi cu mari greu­ I n 15 Noembrie, s'a inaugurat
ajunge nici apa, nici frigul, numai că de gospodărie comunală şi care
Şcoala Normală din Soroca, vorbind tăţi, dusă pe băncile Universităţii troiţa de pe „Movila lui Mihai"
într'o mică măsură, daoă pământul fapt cu durere în suflet o spunem. Pe
despre „Cooperaţie'^. Studentul Lon timp de un an. nu merg acasă ca să-şi delà Şelimbăr, de lângă Sibiu.
nu este arat adânc din toamnă. la sate şurubăria „cu mare înţelepciu­
gliinescu, a cetit din „Albina" iar pro petreacă vacanţa în trândăvie, ci por In 1 Noembrie s'a ţinut în Cluj
R i p : t : arat şi nu şi grăpat. Acea­
1
stă ar! tură n u se face în vederea ducţiu a constat din recitări, coruri şi nesc pe alte căi, dar care au un punct ne" a început, şedinţa de constituire a secţiei m e ­ ^öHfc^É Jb—- u- u i
i danturi naţionale. comun cu acelea urmărite de Univer M. G. Bălan dicale.
 Numărul 136
Un o r a ş d e v i i t o r : B i s t r i ţ a
— D e v o r b ă e u d-1 C a r o l S a n c h e n , p r i m a r u l o r a ş u l u i —
Potrivit hotărîrei noastre de a în­
treprinde o lungă serie de anchete, în
întreaga ţară., cu scopul de a ne ocu­
pa de aproape şi a pune în lumină bo­
găţiile ţării sub raportul economic,
dăm astăzi câteva din constatările pe
care am avut prilejul să le facem în
acul Bistriţa.
Un oraş de viitor
Pentru vizitatorul care străbate Ar­
dealul, urmărind calea plină de cele
mai bogate frumuseţi ale naturii, cale
c
are duce în Bucovina, Bistriţa este
orăşelul ce oferă un mic popas şi
câteva impresii fugare. Gara mică şi
Puţin animată, trăsura rudimentară,
c
» birjarul plictisit şi strada tăcută
Prin care străbaţi spre „centru", dau,
din capul locului, acea caracteristică
'ţnpresie a micilor orăşele perdute în
oiştea şi de cele mai deseori, în sără­
cia lor.
Totuşi, Bistriţa rezervă surprize
chiar vizitatorului care nu se găseşte
Anchetele noastre ' Activitatea d-îui lag. Roată
dir. Uzinei Electrice ('Iuj
Zilele acestea consiliul comunal al
oraşului Cluj, va hotărî asupra con­
Bucovina şi Moldova, prin crearea
cursului deschis pentru ocuparea po­
unui drum de fier bun până la Vatra-
Dornii. In acest scop am îndreptat
stului de director al uzinei electrice
toate stăruinţele noastre la centru. Vii­
diu oraşul nostru. Au prezentat oferte
torul Bistriţei este strâns legat de cre­
16 candidaţi, între care şi actualul di­
rector d. inginer Roată.
area unui tren regulat care să ne lege
cu Bucovina şi Moldova. Cu acest prilej găsim nimerit să
vedem care a fost activitatea d-lui
inginer Roată de când d-sa a luat con-
CAROL SANCHHN
Cavaler al ordinalul Coroana României
€ ^ ш ю :
м л
Ş t i r i l e
Din nici o casă românească să nu lipsească
foa a „Cultura .toporului". Astfel se susţine o
presă care înfăţeşează cinste, iubire de oameni şi
de ţară. Cm vorbărie nimic nu se înfăptueşte, să
trecem la fapte, casă consolidăm scrisul românesc*
D-L MINISTRU Tătărescu a notă­
rii ca ziua de 1 Decembrie să fie
menită în fiecare an sărbătoririi jan­
darmilor şi ofiţerilor de poliţie, cari
s'au deosebit prin vitejie pentru men-
iinerea ordinei.
M ' 1TR« IPOLIA Moldovei a hotărît
l'i'Rt »POLIA
desfiinţarea Schitului Boureni de
pe moşia principelui Mihail G. Stür­
za. Biserica schitului va f transfor­
mată, în parohie, iar călugării schitului
var fi transferaţi la Mănăstirea Neamţ.
A STĂZI Duminecă 22 Noembrie, în
sala teatrului orăşenesc din Tur­
da, are ioc inaugurarea ..Ateneului
Rumân". D-1 N. lorga, a ţinut o inte­
resantă conferinţă.
p o p o m u l m Pagina 3
B a n c a Naţionala a Ü o m â n i e i
S ă p t ă m â n i i Subscripţivmea la emisiunea noilor acţiuni ale B.
N. R. trebuind, potrivit prospectului, să fie închisă în
seara zilei de 15 Noembrie a. c. şi aceasta zi fiind Du­
minecă să comunică spre ştiinţa tuturor, că se vor primi
declaraţiuni de subscriere şi în ziua de Luni, 16 Noem-
mbrie a. c , atât la Centrala cât şi la toate Sucursalele
şi Agenţiile noastre şi la toate Admiristraţiunele Finan­
ciare.
P OPULAŢIA românească de pe te­
ritorii;! maghiar delà frontiera ju­
deţelor Bihor şi Satumare a trimis gu­
vernului român un memoriu prin care E s t e o necesitate să fii totdeauna
se plânge împotriva teroarei ce se des- f o a r t e b i n e r a s , dupăcum eă
lăm.ue de către autorităţile maghiare.
ATLANTICA" cere s ä ai si un g n l e r c n r a t .
M AI multe foi din provincie, repro­
duc articole din foaea noastră. Prp. PETRU POP
Ele uită, însă, o elementară datorie,
de a pune izvorul de unde au luat ar­ CLUJ
ticolele.
CALEA REG. F E R D I N A N D 1.
I N multe părţi din ţară, mai ales în
Basarabia., muncile agricole se fac
cu .multă greutate. P e câmp au apărut
şi şoareci cari fac mult r ă u semănă­
turilor. Vrecunoscut de toată lumea
c; cei mai mare depozit cu cele

Industriile din Bistriţa

decât pentru un mic şi trecător po-
as
P - Catedrala imensă din mjlocul o-
'aşului; apoi mulţimea prăvăliilor de
•totfelul, băncile, cafeneîile cu aspec-
tu
l lor civilizat, promenadă, şi mulţi­
mea relativă de lume care se mişcă în
ac
est cadru, schimbă dintr'odată pri-
^& impresie şi un sentiment nou te
a
' ce să zici: e un orăşel drăguţ şi in te­
N A N T prin stilul său particular, acel
ŞUI al oraşelor săseşti. Descoperi apoi
'Ieruri noui, nu mai puţin surprinză­
toare: străzi largi, adevărate bulevar-
0 6
cu plantaţii bogate, a căror înfăţi-
аг
^ е îţi deşteaptă în minte aspecte din
J^tile capitale. Dar aceste măreţe bu-
^'arde ale Bistriţei nu sunt isprăvite.
f
, oite după planuri care urmăreau ex-
J'Qderea micului orăşel, ele au rămas
ltl
prima fază a lucrărilor, înfrumuse-
at
| e doar de plantaţiile bogate care
j .. u fixat în forma lor inpresionantă.
g a
bulevardele Bistriţei nu sunt pavate şi
uu sunt petruite; praful şi noroiul al-
. nează pe tot întinsul lor, spre ui-
4 r
j ea vizitatorului, care dintr'odată
r
Desvoltarea oraşului nostru, conti­
nuă să ne spue d. Sanchen, se va fa­
ce prin desvoltarea industriilor, din
momentul când acestea vor avea posi­
bilitatea să se valorifice. Actualmen­
te avem industrii destul de însemnate:
fabrici de piele, de spirt, de bere, de
mobile, de perii şi o fabrică de curelă-
rie care alimentează întreaga ţară şi
face : i export.
:
Extinderea oraşului
De aceaşi condiţhme, zice mai de­ s';tu făcut însemnate ameliorări la mo­
parte primarul, este legată şi extinde­
rea oraşului nostru, a cărui perspec­
tive în această privinţă se p o t vedea. crările
Şi în vederea acestui scop noi lu­
crăm cu cea mai mare sârguinţă. In­
tre alte planuri avem şi acela de a
parcela terenul de sus din apropierea
locului de unde se află patinajul.
Astfel din toate punctele de vedere
chestiunea unei bune legături de cale
ferată cu Vatra-Dornii este o chesti­
D-L INGINER ROATA
D -L P. NEMOIANU, doctor în drept N I;sTE Imti s'au introdus în biserica
ortodoxă din Mărieaşvd de sus, ju­
INII! b,.:io cafele crude, Ia tot
iiapni woasjiçte prăjite CA-
ducerea acestei instituţiimi. Lucru cert advocat, cunoscutul scriitor bănă­ deţul Cluj. de unde au furat mai multe
obiecte sfinte, odăjdii, o casetă! cu '«'Lati'i-^îi şi tot felul de
este, că la preluarea uzinei de către ţean şi-a deschis biuroul advocaţial în
Bucureşti. Calea Victoriei 190, Corpul bani. ş. a. în valoare de aproape 100 í'LO.iíALE, ев р г ф і cel ma;
comună delà vechea concesionară so­
A. Etajul II. mii de lei. Hoţii au pătruns în sfântul re Mis se аГЛ la fi, un
cietatea „Crantz" această instituţiune
se afla într'o stare cu totul precară. locaş cu nişte chei false. ATLANTICA"
Activitatea noului director ing. Roată,
a trebuit dar să fie foarte intensă. Li­
C OLABORATORUL nostru Nicol, a
scos de sub tipar romanul „Irma".
I N satul Drăgăneşti jud. Fălticeni, a ICĂ-ţi cumperi іш apărut ds ras
Doritorii a şi-1 procura, vor adresa co­ încetai, din viaţă locuitorul Neculai
nia de înaltă tensiune — întinderea menzile (însoţite de cost) direct la au­ Ion a Chilei în etate de 110 ani. " Ï m
ÏICUM"
curentului — era gata să cadă; pen- tói-: Locol. Virgilül Ghineraru, str.
restabilirea acesteia s'au făcut impor­ p . i " N T H U c i t i t o r i i n o ş t r i . „Cul-
Hochmeister 1, Sibiu. Costul unui e-
tante lucrări. S'au făcut apoi lucrări * t u r a P o p o r u l u i " se g â n d e ş t e
xcmplar 30 lei. o;. 10 iame FINE „ U N I C E M " ,
pentru modificarea firelor telefonice; în fiecare clipă, ca s ă fie m a i folo-
N ziua de 5 Decembrie, se va deschi­ eure sí* pot cumpăra delà 100 lei
sitenro cititorilor ei. Şi p e n t r u c ă .
de în Satul Mare, un târg de mos­ in sv!3, п.л te costă bărbieritul
toarele ,-Diezel" care erau într'o stare foac-a e r ă s p â n d i t ă destul de m u l t I N Ş I mult de 3 lei şi nici nu du-
imposibil de a mai funcţiona. La lu­ tre înfiinţat din iniţiativa Camerei de io America, de aceea se p u n e l a î n ­
O - n o n din acel oraş. Până în prezent .reeză шаі muH de 10 minute.
hidraulice s'au făcut reparaţii d e m â n a acelora c a r i au n e a m u r i Mare ?• sortiment îa toifelul de
ia acest târg şi-au anunţat participarea
mari, cana!, tunel şi captarea apei. peste Ocean, şi d a c ă vor s ă - i î n t r e ­ aparate de ras şi k m e la firma
5.4 de expozanţi din întreaga ţară. =s complect restaurât
Toate aceste lucrări au costat peste 6 be ceva .sau s ă aibă şth'i d e s p r e ei, gg s'a deschis din nou
milioane.
In administraţie, d. ing. Roată, a în-
Se. a p r o p i e c e a s n l tragerei marei loterii a
Sindicatului Presei ardelene: 16 Decembrie. Do
aceea din toate părţile ţării ee îngrămădesc co­
menzile. Fiind aceste lozuri atât de ieftine (2 lei
-— i n l r ' u n c u v â n t tot ce i - a r i n t e ­
resa — V O F t r i m i t e î n s e m n ă r i l e l o r
Ш
Ц§
si STĂ LA dispoziţia
(ліогіЛаІг.І P U B L I C . Fiul lui М А 1 Ш К Ш
ti odn.s o perfectă ordine, realizând şi bucata), se comandă de odatâ ^0—uO lozuri, şi po- Ia ,,Cultura P o p o r u l u i " u n d e vor fi Щ Hagăm srtrijinnl рл- C l n j , Călea Victoriei 2
sibilitiţile de câştig cresc atunci a marilor premii No. 44 13—6
în.<OIIII!«i« economii prin această or­ publicate. == bl ie ni ui românesc.
de 100.000, 50 000. Trimeteţi costul lozurilor şi
dine. Astfel odată cu îmbunătăţirea ei
din punct de vedere tehnic, acesta
institui.iune a fost şi românizată.
porto prin mandat postai sau în mărci pe adresa:
Soc. Moese, Cluj (jSentru Loteria Presei). Cu ram-
burse nu se expediază. С ЧІ l ö ani în urmă, din anul 1909, a
' (decât iu America, Vasile Isailă
g
íj
CA t o a t ă «IŢIM»
L U L I U şi B E L A S z i l » La cumpărări refere|i-vă
Vetu. din comuna Lupu. plasa Blaj,

descoperit în B i s t r i ţ a . . . un oraş de
iitor.
Acestea sunt însă numai impresi­
i l e vizitatorului; noi avem o înda
p-ire mai mult, acea de a cunoaşte lu
irurile mai departe.
De vorbei cu primarul oraşului
piu informaţiunile noastre am putut
jfla eă gospodăria oraşului se face în­
tr'un chip mulţumitor, atât pentru in
• teresele oraşului cât şi pentru cetă­
ţenii acestui oraş. Ni-s'a vorbit, mai
ale.* de d. Carol Sanchen, primarul o-
; iţului si cărui activitate este înde-
n
; obşte lăudată de toată lumea de aici.
• Дг fi poate locul să spunem că saşii
in genere sunt recunoscuţi ca foarte
buni gospodari; şi asupra acestui Iu-
vu, actualul primar al Bistriţei îm
iC
reimă cu colaboratorii săi, fac o do-
'*ţî(3ă ;-irălCcită.
Din convorbirea care am avut-o cu
o. Carol Sanchen. notez astăzi câteva
lămuriri ce a. binevoit să ne dea.
Vi/torul Bistriţei
„Luptăm, — ne spune primarul, -
pentru progresul oraşului nostru, pro­
gres, care este asigurat prin poziţiunea
'sa. Avem tendinţa să facem din Bi­
striţa un oraş mare şi de mare impor­
tanţă industrială. înainte cu 50 de ani Din ele ,se văd silinţele lăudabile ale
oraşul nostru făcea un comerţ foarte
întins cu Moldova şi trebue să ţineţi
seama că mijloacele de legătură erau
eu totul greoae, fiind numai acelea cu
căruţele. In împrejurările de astăzi o-
»aşul nostru are cu a t â t mai mult drep­
tul la desvoltare, dându-i-se posibili-
latea să aibă legături lesnicioase cu
W1AŢA D I N B A S A R A B I A
— Redacţie şi la Chişinău —
une л iîală pentru Bistriţa, nemai pu­
nând la socoteală foloasele pentru ţară
din punct de vedere obştesc.
Lucruri edilitare
In alt ordin de idei, d. Sanchen, îmi nă de distinse aprecieri, în Franui.
expune îmbunătăţirile ce a realizat în
Bistriţa din 1922 şi până în prezent,
In primul rând S ' a făcut extinderea
Uzinei electrice cu o cheltuială de 2
jumătate milioane lei. Apoi s'a ampli­
fic;!! apaductul oraşului cu o cheltu­
ială de,aproape un milion, iar în anul
acesia S ' a terminat lucrările de mărire firmaţi .
a abatorului care a fost şi prefăcut ciu­
pii H-temele cele mai moderne.
Chestia străzilor
Una din preocupările actuale a edi­
lilor Bistriţei este aceea a pavărei stră­
zilor, întrucât în această privinţă o-
ryşul lăsa în adevăr de dorit.
D-1 primar imi spune: Intenţitinea
noastră este să facem un pavaj sănă­
tos cu bazalt de beton. Aceasta cere
însă cheltuială mare; de aceea ne vom
vedea siliţi să ridicăm taxa vamei şi
să introducem o taxă specială care va
fi acoperită de proprietari.
Iu rezumat acestea au fost lămuririle
ce ne-a dat primarul oraşului, în con- lamentului.
vorbirea pe care am avut-o cu d-sa.
actualilor conducători, cari vor să
facă din Bistriţa cu adevărat oraş de
viitor.
In alte articole vom reda părerile
şi a altor fruntaşi ai acestui oraş cu
privire la nevoile şi de alte categorii
ale Bistriţei.
C. Humureanu
Asupra valoaroi şi meritelor perso­
nale a d-lui inginer Roată putem spu-
P RIMĂRIA o; asului Timi-oara a
primit ca dar din partea oraşului
Roiüii í îialia) un monument simbolic
I I F următoarele: l)-sai este diplomat
de bronz, reprezentând pe Remulus
delà Grenoble, având o activitate pli­
L O N U M C . :TTUL
omus
RANA -L Va
I fi aşezat Î N faţa Camerei
Germania şi Belgia, după care s"a în­
tors în ţară unde s'a făcut foarte apre­ de Comerţ.
ciat ca inginer tehnician.
Activitatea Domnieisale la Uzina S C'i-lHiKAREA Elena Văcăresc u,
a cerut ministerului cuite'or şi
r j M o r şă ia măsuri pentru îufimţarea
electrica din Cluj, i-au confirmat pe de­
plin meritele, astfel că şansele d-sale ; ••• lângă Liga Naţiunilor, a unei ex-
LA noui concurs, par a fi dinainte con­ ;.o:i:.ü permanente de artă românească
1
după cum au şi alte state. Minis-
,.>rn! va studia «ceasta chestiune.
H.
Aceiaşi pieptene on­
dulator de LUX in
Ştiri din străinătate email franţuzesc co­
lorat, toarte nimerit
Gând;mie lui JTortij. Partidul legi­ pentru CA-DOURi
destinate DOAM­
timaţilor din Ungaria, care doreşte să NELOR şi DOMNI­
; ducă pe tronul Ungariei pe Otto, fiul
ŞOAREI OR, Lei
foitului rege Carol, a atacat pe Horty, 200 —, pieptene on­
conducătorul de azi al ţării, sub cu­ dulator mic de buzunar, pentru baluri,
vânt că vrea să urce el tronul. Contele vizite, etc. Lei 80.— ţramburs lei 10.—) Husiin, seminarist.
Appony, un ínintas legitimist, a rostit în plus. Trimite oriunde contra cost :
„REOUCTOR" Cal. Moţilor * luj - ereţi-i îa
o cuvântare in faţa unei adunări din farmacii, Drogiierü, Parfomeni, etcv
Hudapesia, declarând, că Ungaria nu
65—3—2.
va suferi niciodată urcarea pe tron a
ini Horty. Din cauza acestei cuvântări
se crede că atât Appony, cât şi Horty
D-L AL. VÂRLĂNESCU, fost func­
ţionar superior al poştelor, a dă­
ruit bisericii din cătunul Sârbi, com.
vor fi traşi la răspundere în faţa par­ Nicoreşti, (Tecuci) un clopot în va­
loare de 30 mii de lei.
Noui turburări în China. In marea i)-na Sultana Petrovan, sora dona­
împărăţie din răsăritul îndepărtat tur- torului, a dăruit un loc în Nicoreşti
hmările se ţiu lanţ şi acum. După pentru a se clădi o şcoală de siricicul-
ştirile cele mai noui răsculaţii au fă­ tură. A mai donat 500 de lei d. D.
cut prizonier pe însuşi preşedintele Constantin eseu, spre a se procura a-
Chinei, după care mai mulţi miniştri cnlei bi serici o cădelniţă si un chivot.
şi-au înaintat demisia. Fiind de pă­ Asemenea fapte mari şi creştine vor­
rerea că turburările din China sunt besc dala sine. „Cultura Poporului" le
puse Ia calc de rudi bolşevici, J a ­ dc.ieşte donatorilor ani fericiţi şi sănă-
ponia are de gând să pornească răsboi
împotriva Rusiei.
Serbările din italia. Nu de mult
s'a sărbătorit în Italia ziua suirii e
•sa H
„ o S A S
§ M o
pe tron a regelui Victor Emánuel. Po­ s ° • s a a S
porul italian cu acest prilej a arătat a «o^ ^ »- a TL
(Ardeal*. De atunci nu a mai scris un
rând aea-ă şi a lăsat în urmă o mamă
==
il
41—26—6
îa anunţările noastre.
B A Ü ' á n a şi ea îl plânge şi-1 roagă dacă
să află în viaţă să-i răspundă şi să í
CEAIUL
va SOSI m cu­
vie acasă ca să-şi scoată casa delà Fo-
lea. Căci dacă moare mama lui nu mai
are nimic moştenire delà părinţi.
Cine ştie ceva despre ei să comunice
pe adresa: Ounu i-âilă C. Vetu clin co­
MEINL
muna Lupu, plasa Blaj, Ardeal.
Cercul preoţesc din Onceşti CEA MAI FíNA
(jud. Tecuci) COMPOZITïE, A R E
UN GUST AROMA-
In ziua de 11 Octosibrie, in satul
T I C F LIN, CA O
I '^ceştii-noi. a avut loc cercul cultu­
ra! preoţesc. Dimineaţa --.'a ţinut ser­
FLOARE.
viciul divin, cu preoţii Gh. Ciuchi, d.
D E V Â N Z A R E LA F I L I A L A
Postelnicii. D. Bibire şi alţii. Răspun­
surile liturgice au fost date de V. şi
Ch. Huştin. C. Huţiu, S. Popa, Const.
Kicolau. 0. Prasic, St. Obreja şi d. 4 C L E »f
PIAŢA ÜNIREÍ 15
Sf. sa preotul Gh. Ciuchi. a rostit
o frumoasă predică: Pilda cu sămănă-
torul.
După slujba bisericească s'a ţinut
şe••Huţa piedică, fiind deschisă de preo­
tul Ciuchi, preşedintele cercului. Au ижяжітож l
vorbit preotul I. Postelnicii, despre re­
lele cari bântue în popor: preotul D. Cüm, D-voastră nu Ş T I Ţ I că ia no» se pot face cumpărări cu preţuri
Bibire, despre conduita ce trebue să o
aibă omul în fiecare zi, preotul N. I E F T I S E
Checiu, despre ţinuta creştinului la
Avem în depozit totfelul de vase de bucă- .
biserică.
tărie, obiecte pentru cadouri, tacâmuri, etc. » ä S C © т а і І И & е
Seminaristul cl. Hűstül, a ţinut o cu­
vântare despre „Rolul bisericii în via­ Vă rog să vă convingeţi despre preţurile noastre :
ţa, neamului nostru".
pshai* pentru apă dablu tare delà 4.50
La sfârşitul şedinţei preşedintele
farfurie de porcelan dublu tare „ 18.—
cercului, părintele Ciuchi a mulţumit
preoţilor cari s'au adunat cu toţii şi Garnitură persoane complectă, veritabila de Karlsbad 1 5 6 . —
poporenilor cari au luat parte. pentru persoane pentru fru-ue şi prăjituri din por­
S'au împărţit ,.Cultura Poporului", celan veritabil 1 5 0 . —
щ
M carii religioase.
/. H.
persoane» pentru ceai sau mocea din por-
eelap veritabil 2 8 0 . —

'iaţa c e r e a l e l o r ş i f r u c t e l o r
căutate; preţul lor variază
După c u m a m arătat altădată, 24—25 lei kilogramul.
piaţa comercială basarabeană este I n general vorbind, singurul a r ­
'oarte anemică. Cum majoritatea ticol care m a i dă de lucru la c o ­
comercianţilor se ocupă c u cereale mercianţi, sunt fructele şi în spe­
cu fructe, un cunoscut comer­ cial exportul lor cât şi vinurile. La
ciant din Bălţi n e - a declarat u r - vinuri se clătesc preturi bune şi
mătoarele: s'au încheiat afeceri mari.
Piaţa noastră d i n Bălţi, c u m şi
acea din toate centrele basarabene
Dintre toate calităţile, a u
preferate vinurile albe, plătinduse
este anemică, întrucât recolta a lei 9 5 — 1 0 0 deca.
'ost c u desăvârşire compromisă. Vinurile negre şi cele roşii a u
fac unele transacţiuni, însă c e - găsit m a i puţini amatori, plătindu­
se cu lei 65—70 deca.
eri sunt foarte puţine. N u sunt
ani nicăerea. D i n această cauză S'au remarcat mulţi c u m p ă r ă ­
•tât porumbul cât ş i grâul, s a u s ă - tori din Moldova.
uâiiţa de grâu, n u sunt căutate.
Herta este c u mult mai mare d e ­
cât cererea. S ă m â n ţ a de grâu b u ­ Este imposibil să nu
D-voastră, c ă c i o r a p i
năoară, e oferită la 9 7 — 9 8 mii v a ­
m ă n u ş i m a i i e f t i n numai
lonul şi nu are cumpărători nici
la firma
ni 70 m i i lei.
Porumbul este oferit, dar nu are
Căutare, întrucât sătenii se apro-
S I P O S
izionează direct delà băncile popu- Calea Reg. Ferdinand No.
se pot cumpăra.
Ие, ce au adus sute de vagoane.
Pe linie, deasemenea afaceri sunt
51-3-3
oarte puţine. Agricultorii însă, a u
speranţă că anul ce vine, s ă se pre­ Pălării şl decoraţii de pălării pentru
dame, mai fine şi mai ieftine au sosit
ß t e m a i bine. A plouat î n multe
la M A G A Z I N C t , H A J N A L ,
•entre atât în nordul cât şi în c e n -
f
ul şi sudul Basarabiei. Aproape CLUJ - Calea Regele Ferdinand 1 - CLUJ
ttetutindeni se fac semănături. * * M o d e l e p a r i s i e n e !
'Piaţa fructelor se prezintă m a i
taimat. Anul acesta Basarabia a
* v u t o recoltă bunicică, î n s ă par­
ia. I n unele centre s'au prezen-
mai bine, în altele mediocru.
Prunele a u acum o căutare b u -
pentru export. Se plătesc între s'a deschis din non. şitrăesc.
- 1 4 lei kilogramul.
Statele cărora exportă B a s a r a - Să pot căpăta totfelul de mâncări şi
lăptarii. Să primesc şi abonamente
>a, sunt Germania, Cehoslovacia,
olonia, etc. preţ redns. — Rog sprijimil on. public
românesc. Cu stimă
Nucile a u avut o căutare câtva № . 53-5—4. Casian Pasca.
P, însă în prezent n u sunt a ş a
r e c o m a n d * a t e l i e r u l l o r d e fotografi.
Pratii IOANOVICI p e n t r u p r e g ă t i r e a de f o t o g r a f i i a r t i s t i c e jj
Cl. VI, P l a t a U n i r i i .
Sub poarta e x p o z i ţ i e permanentă. Ş
a O 3 T3 4 O
pentru mâncare, porcsîan veritabil de Karls­
între mari semne de dragoste faţă de iubitul §
•s. s « bad 26 bucăţi 1250.—
său rege şi faţă de prim-ministrul Mu­
ssolini. S'a d e s c h i s perechi farfurii eu ceşti din porcelan colorat 1 5 0 . —
ee o o e ri
Schimbare de guvern în Polonia. 1 pereche ceaşcă cu farfurie jumătate tari 2 0 . —
ei-
Ajungând la unele neînţelegeri cu X)
0 S E
3 4 Noua Farmacie Preţurile de mai sas snnt valabile iramai 14 zile
preşedintele Băncii Naţionale, guver­
nul polon şi-a înaintat demisia. Se cre­ ĂPTĂMÂNA trecută, în centrul o- românească Moskovits e & Comp*
de, că noui guvern se v a alcătui din S raşului Sofia capitala Bulgariei, Calea R e g e l e F e r d i n a n d < fosta V e s e l é n y l ) » 3
fost mai multe partide, iar parlamentul po­
lon se va închide, urmând să se facă
a fost împuşcat primarul Gogo Ma-
giaroff în timpul când mergea la pri­
Dr. Dimitrie A. Olani 5 5
-»- 3
In faţă cu poşta principală.
alegeri noui.
mărie de către colonelul în rezervă CLUJ
Noui răscoale în Albania. Se ştie, că Tomoff, directorul băilor comunale. S t r a d a R e g i n a Maria N o . 9.
nu de mult preşedintele Fan Nolli al Atentatorul s'a sinucis şi el imedit.
Albaniei, a fost alungat, luându-i locul Se fac a n a l i z e medicale.
GENTUL de poliţiei Dimitriu, care
Ahmed-Zoju, capul răsculaţilor alba­
C. U. nezi de legea mahomedană. Gazetele,
A a fost rănit zilele trecute în lupa
eu o bandă de bolşevici la Galaţi, a Numai
acum, aduc ştiri despre noui turbu­ murit din pricina rănilor primite.
rări. Se aşteaptă sosirea în ţară a lui
ştiţi Fan Nolli, care ridicând iarăş steagul CEItricotage
mai ieftini şi mai Ъиаі ciorapi şi
se pot căpăta la M a g a z i ­ MARE ASORTI­ MARE ASORTI­
ş i răscoalei vrea să ajungă din nou în nul Hajnal Cluj, Calea Reg. Ferd. 1. MENT IN MĂR­ MENT IN MĂR­
Slabi ! Barbari sau Femei ! FURI TRI­
fruntea Albaniei. FURI TRI­
COTATE COTATE
Tovărăşie între Turcia şi Rusia. In­ Vă puteţi 1NGRĂŞA, căpătând
FORME pline FRUMOASE. Ga* antat că­ săptămâni
tre Turcia şi Rusia s'a încheiat o to­
vărăşie, îţi înţelesul căreia Rusia se
obligă să ajute pe turci la caz de răs­
pătaţi câteva kilograme în scurt timp ou:
„ G R A Ş I li"
A P
8.
boi cu englezii şi francezii, iar Turcia bonboane de îngrăşat preparate cu :
lecith., homoglob., etc. de către Dr. In a t e n ţ i u n e a publicului
va ajuta pe ruşi în caz de răsboi cu
vre-o ţară din răsărit. Nu se ştie încă, Nagy (doctor în farmacie, supuse aprob. consumator din Ciuj şi jur. Mare târg de ciorapi cu preţuri reduse
Serv. San.) Foarte bune şi împotriva Ia prăvălia mea se pot cumpăra
clacă ştirea despre această tovărăşie slăbiţilor, nervoşilor, lipsiţilor de pofta
este adevărată. de mâncare şi lucru, ca şi celor ргѳ- p ă l ă r i i Ciorapi tricotaţi în toate colorile . . . . Lei 25
dispuşi la tuberculoză. Cutia lei 120.— albituri
p altoane
Ciorapi Flohr în diferite colori . . . . Lei 53 )
(pentru o cură trebuiesc 6—8 cutii).
Redacţionale» De vânzare le farmacii unde nu se f r e s o1i Ciorapi Muslin în colori moderne . . . Lei 69
* * P R I E T E N I I noştri. In toste ore-
găsesc le trimite : Repr. Gen. „REDUC- şi totfelul de articole de modă Ciorapi de aţă Muslin în toate colorile . Lei 98
TOR", Cluj, » alea Moţibr. bărbăteşti, cu cel puţin 23-30°/o
' şele, târguşoarele şi ecjmunile mai i e f t i n decât oriunde.
Ciorapi de mătasă extrafin în toate colorile Lei 125
rurale din România, vrem să avem Vă r o g s ă vă c o n v i n g e ţ i
prieteni grupaţi în jurul mişcării I^a f i r m a
noastre culturale. Ei vor trebui să ISAC WEI§Z
ne sorie în foae: fapte bune, miş­ CLUJ, Calea Regele Ferdinand 49
carea culturală, artistică, economică
industrială din localitatea în care ?І!]ІНІШІІШІШІІШІ[>Ш>!І!!'!!!!!ІІІ!!!!І!І!!!!ІІ!!!!!!!і1 B L A T T
Ştiri de asemenea natură
încât să intereseze intelectualii ora­ Mulţimea oamenilor nu ştie C L U J , P I A Ţ A U M I R Î I 13.
cu şelor, muncitorii de prin ateliere că boalele de stomac numai
cu traiul vegetarian încetează
şi fabrici şi lumea delà sate, prie­ CITITORII CULTURII POPORULUI IN BAZA BO­
tenii ne vor trimite aderarea lor,
iar redacţia le va răspunds ea au Restaurantul vegetarian NULUI DIN GAZETA PRIMESC 10% REDUCERE
de făcut. 4 d'n GLUj, se află in Strada Matia,
intrare şi prin Str. Memorandnlai 2.
^ Luaţi viptul, mâncaţi acolo şi
Mănuşi fine şi alte tricotaje numai
P LAPOME, saltele, şifonuri, albituri
pentru dame şi domni mai ieftine nu­
mai la iHagazinul H a j n a l să pot pro-
^
<
vă veţi v i n d e c a stomacul.
64—5-2
la firma BLATT sunt de vânzare
I cura. Cluj, Calea Reg. Ferdinand No. 1. 54-10—4
 1
Pagina 4k CVLTVMA POPOMULül МчжйгШ 136

VIAŢA DIN BUCOVINA

— REDACŢIE Ş I I i A CERNĂUŢI —
C e r n ă u ţ i l poate fi socotită drept „marele muzeu
Din
D- P. Popescu, protopresbiter şi
profesor al învăţământului religios la
liceul „Aron Pumnul'- din localitate
s'a adresat către Consistorial arhiepis-
copesc şi mitropolitan de aici cu urmă­
toarele:
„Inspectoratul Instrucţuuii publice
7
pentru Regiunea XIV Cernăuţi, cu emi­
sul Nr. 19.130 din 14 Octomvrie 1925,
atrage atenţiunea direcţiunilor liceelor
că sărbătorile bisericeşti ort. or. sunt
cuprinse în art. 32 din Regulamentul
«coaielor secundare şi că potrivit art.
33 din acelaş regulament, directorii
sunt personal responsabili, dacă vor
suspenda cursurile în alte zile decât
cele amintite în regulament.
Intre sărbătorile amintite în regula­
ment lipsesc însă sărbătoarea St'. Trei-
lerarhi, sărbătoarea S. M. M. loan cel
Nou, sărbătoarea Naşterii lui loan
Botezătorul, sărbătoarea Naşterii л М а і -
cii Domnului şi sărbătoarea Cuv. Mai-
cei Paraschiva.
in vederea faptului că aceste sărbă­
tori nu sunt înregistrate între sărbăto­
rile legale, cursurile nu vor putea fi
suspendate in aceste zile de sărbătoa­
re. Ţinându-se cursuri in aceste zile,
poporul ortodox din această regiune ar
privi aceasta drept un atac iu contra
bisericii, drept o violare a simţului re­
ligios si ar privi-o şi ca o consecinţă a
schimbării calendarului.
Eu ca profesor al învăţământului re­
ligios ţin de datoria mea ca să atrag cu
tot respectul atenţiunea Prea Venera­
bilului Consistor de-a întreprinde cele
de cuviinţă la locurile în drept pentru
regularea acestei chestiuni în folosul
credinţă noastre."
Cu privire la această petiţie a părin­
telui P . Popescu, adresata CnsLstoru-
lui din Cernăuţi, am avea de adaos că
acest destoinic preot şi profesor cu tot
dreptul s'a pus in serviciul apărării
credinţă noastre, care trece astăzi prin-
tr'o criză atât de delicată, întrucât se
ştie că pestetot locul mişună oameni
nouă răuvoitori si cari asmuţă popula­
ţia şi îndeosebi cea delà sate, împotri­
va autorităţii statului, folosindu-se
chiar de chestiunile religioase, în spe­
cial ne schimbarea calendarului.
al României M a r i " . . . De relevat le­
gătura strânsă, accentuată de confe­
renţiar, dintre credinţele populare, fol­
clorul poetic şi subiectele picturii bi­
sericeşti reprezentând peripeţiile sufle­
tului prin „Vămile văzduhului".
Subliniem deasemeni conferinţa dis­
tinsului profesor de istoria artelor O.
Tafrali, a cărui vervă neîntrecută a
subjugat, două seri dearândul, săli en­
tuziaste si arhipline, cu expunerile
d-sale despre „Arta românească" şi
„Mormântul lui Tut-An-Kamon". Vor­
bind despre artele plastice, conferenţi­
arul a detaliat tipul arhitecturii ro­
mâneşti bisericeşti (care, sub raport
etnic, este cel mai pur) din Moldova,
în deosebire de cel din Muntenia, re­
levând totodată şi elementele străine
în arhitectura românească, dar şi in­
fluentei artei băştinaşe asupra plasti­
cei popoarelor vecine.
Stăruind asupra artei decorative bi­
sericeşti, d-sa reliefează motivele ori­
ginale în desenurile stofelor bisericeşti,
chenarelor din Evanghelie şi în pic­
tura murală.
In afară de cunoscutele descoperiri,
reţinem faptul că motivele decorative
de pe stofele găsite în mormântul lui
Tut-An-Kamon, au o isbitoare asămă-
nare cu cele ale scoarţelor româneşti,
atât în ce se atinge de desen, cât şi
în ceeace priveşte coloritul.
* venit.
Zilele acestea a avut loc serbarea
punerii pietrei fundamentale a şcoalei
primare de băeţi. Chestiunea acestei
scoale, adăpostită până acum într'o
clădire improprie, neîncăpătoare, îm­
preună cu clasele de fete, a fost pusă
demult pe primul plan al preocupări­
lor oficiale, şi, graţie stăruinţă şi
energiei prefectului de Suceava, d. Di-
niitrie Cojocariu şi a primarului d.
Donisă. acest deziderat al intereselor
româneşti a ajuns în pragul înfăptuirii.
Solemnitatea, patronată de inspectorul-
şei' al Ileghinei XIV şcolară,., d. Ein.
lliuţ, s'a încheiat cu un banchet la care
au luat parte reprezentanţii oficialităţii
şi presei.
* re p e n l r u î n f ă p t u i r e a acestei opere,
SCRISORI DELA ORAŞE
Din Sinaia
La 2 6 Octombrie s'a i n a u g u r a t
cu m u l t ă s o l e m n i t a t e , înfiinţarea
g i m n a z i u l u i d i n acest o r a ş .
Serbarea s'a desfăşurat î n p r e ­
zenţa A. S. R. P r i n c i p e l u i Garol,
care a ţinut s ă ia parte la această
sărbătorire.
Serviciul religios a fost oficiat d e
p ă r i n t e l e M a c a r i e şi d i a c o n u l E r -
rnoghen, delà m ă n ă s t i r e a Sinaia.
D - n u l Gh. Mateescu, p r e ş e d i n t e l e
comitetului şcolar al gimnaziului
şi p r e ş e d i n t e a l comisiei i n t e r i m a ­
re a oraşului Sinaia, a luat c u ­
vântul, a r ă t â n d c p câtă greutate
s'a î n f i i n ţ a t a c e a s t ă ş c o a l ă şi c â t ă
î n s e m n ă t a t e p r e z i n t ă acest g i m n a ­
ziu, fiind u n i c u l î n R o m â n i a , s i ­
t u a t i n t r ' u n o r a ş de m u n t e l a o a l ­
t i t u d i n e a t â t de r i d i c a t ă .
D-sa a m u l ţ ă m i t Eforiei S p i t a l e ­
lor Civile, c a r e a d o n a t u n f r u m o s
şi vast teren p e n t r u construcţia
u n u i local p r o p r i u p e n t r u g i m n a ­
ziu. (Cel a c t u a l fiind i n s t a l a t în c a ­
sele d-nei C ă m ă r ă ş e s c u , u n d e se
plăteşte o c h i r i e destul de m a r e ) .
Mulţumeşte cetăţenilor cari a u
d o n a t c i r c a 2 0 0 de m i i de lei.
A f ă c u t a p e l l a cei p r e z e n ţ i de a
da concursul întotdeauna. I n cali­
tate de p r e ş e d i n t e a l comisiei i n t e ­
rimare, spune că primăria d ă pen­
t r u acest g i m n a z i u 10 l a s u t ă d i n
A m u l ţ ă m i t A. S. R. P r i n c i p e l u i
Carol p e n t r u deosebita cinste ce a
făcut acestei s e r b ă r i , p r i n p r e z e n ­
ta S a .
Apoi a p r e d a t cheile, şcoalei,
d-iui Strelicovski, p r o f e s o r şi d i r e c ­
t o r al n o u l u i g i m n a z i u .
D-l d i r e c t o r Strelicovski, a ţ i n u t
o frumoasă cuvântare, spunând că
astăzi nevoile p o p o r u l u i n u s u n t
d u p ă c u m zicea p o e t u l : „ N o i v r e m
p ă m â n t " ci „noi v r e m c a r t e . " A d u ­
ce elogii i n i ţ i a t o r i l o r , cari, fără
nici-o p r e o c u p a r e şi alte i n t e r e s e
personale, şi-au d a t m â n a , p u n â n -
d u - ş i t o a t ă p u t e r e a l o r de m u n c ă
şi t o a t ă p r e g ă t i r e a l o r , î n slujba
binelui pentru a înfăptui acest
gimnaziu.
S'a deschis din nou în
Str. Regele Ferdiaand 13
mo. і з в
99 C H I € «
ţie, a u fost destul de î m b u c u r ă t o a ­ atenţiunea care li-se cuvine. Costumul
naţional delà 1875 expus de d-na Ele­ care dă dreptul cititorilor noştri delà
re. Astfel, c o n f e r e n ţ i a r i i ei, — d i n
„Cultura Poporului" la o reducere
cei m a i distinşi, — n u s ' a u m u l ţ u ­ na P . Rosaru, este tot a t â t de intere­ ЮЕ "VIE.VA de 10°/o la cumpărăturile delà firma
mit să ţ i n ă c o n f e r i n ţ e n u m a i aici, sant ca şi antichităţile de valoare ex­
cea m a i m o d e r n ă p r ă v ă l i e de
ci a u a d u s c u v â n t u l l o r d ă t ă t o r d e puse de preotul Bălăşel-Ştefăneşti. y fii rm
l u m i n ă ş i î n oraşele d i n A r d e a l c a : Uneltele, maşinele şi diferitele utensile pălării d e dame.
T i m i ş o a r a , A r a d şi alte c e n t r e c u l ­ de gospodărie vinicolă şi viticolă lu­ In permanenţă modele
t u r a l e , u n d e li-s'a a r ă t a t d e s t u l ă crate de şcoala de meserii din Drăgă­ din Viena şi Paris. Re- CLUJ, PIAŢA UNIRII 13
paraţiuni şi transformări
bunăvoinţă din partea publicului, şani, posedă toate însuşirile de perfec­
se fac în timp scurt Acest cupon se va taia şi se va pre>
d o r n i c a l u a p a r t e la a s e m e n e a m a ­ tă fabricare şi pot rivaliza cu oricare şi cu p r e ţ u r i ieftine.
zenta firmei BLATT. Cuponul e vala'
nifestări culturale. I n anul trecut asemenea fabricaţiuni de marcă stră­ bil o singură dată.
ină.
a u ţ i n u t conferinţe c u subiecte v a ­ Transformări oi la 120 Lei în sus
r i a t e d - n i i : N . I o r g a , D r . Gh. M a r i - Au ispitit mult produsele culturilor 60—4—3
n e s c u , profesor u n i v e r s i t a r , N . Go- de fructe şi struguri a căror mărime,
.ААААААААІ UAAAAAAAAAA
culescu, O T a f r a l i , T z i g a r a - S a m u r -
caş, Ciocazan,
Stoenescu, F o r t u n e s c u ,
Dr. Metzulescu,
Solacolu,
frumseţă şi varietăţi numeroase pun
la concurs cele 3 domenii: Ormolu,
Ştirbey şi Brătianu. Cu osebire ar­ luliu Müller
BLĂNĂRIA
УШЁЁПЁШЁШШЁШШшшшшташЁУ
Ralvv, L a z e a n u , M a i o r P e t r e s c u şi
tistica expunere a produselor Ormolu, Cin], S t r . M c . Iorga 1 4
alţii. frapează şi deschide curiozităţile. Febrică de perii şi bidinele, fon­
dată la 1852. Cele mai ief­
Ludovic Janky
Intr'un cuvânt fiecare secţie, fiecare
F ă c â n d d a r e a de s e a m ă a î n c a ­
obiect din Expoziţie aduce prin apari­ tine şi durabile articole din Cluj,
sărilor realizate p â n ă azi, p e n t r u breasla aceasta
ţia sa un punct de noutate, de perfec­ Valea Regele Ferătnană No. 17
fondul c o n s t r u i r i i p a l a t u l u i c u l t u ­
r a l , de c a r e se simte a t â t a nevoie ţiune, de artă, de frumos şi de puter­
în o r a ş u l n o s t r u , d - s a a r a t ă c ă d e ­ nică folosinţă.
î Confec­
ţionează la
p ă ş e ş t e c u p u ţ i n s u m a de 8 0 0 m i i Expoziţia a fost vizitată de d-nii mi­ Comenzile se execută prompt. $ comandă în ate­
de lei f a ţ ă de 2 0 de m i l i o a n e c â t niştri Vintilă Brătianu, Duca, Dr. An-
a r t r e b u i p e n t r u î n f ă p t u i r e a acestei ghelescu şi Chirculescu. lierul propriu tot fe­
o p e r e de folos obştesc. Florhlor lul de lucrări de blănă­
D u p ă d - s a a vorbit d. D r . G u i r a d rie, după modelele
cele mai noi şi
d e s p r e o r a ş u l Lion, c u p r o e c ţ i i m i
şi d. profesor F o r t u n e s c u d e s p r e închiderea gimnaziului І R-A-G-L-A-N ! gustul fie­
„Opera lui T r ă i a u Demetrescu."
român delà Grebena căruia.
L a o r a 4. în aceiaşi zi, c u deo­ costume pentru
sebită s o l e m n i t a t e , î n p r e z e n ţ a a u ­ Pe meleagurile Macedoniei, la poa­ De vûnsare din depozit blănuri
domni şi băeţi modeme cu cele mm
t o r i t ă ţ i l o r civile, m i l i t a r e şi a n u ­ lele Pindului, intr'un oraş, Grebena, a eftenc preţuri.
meroşi cetăţeni, a a v u t loc desveli- cărui populaţie este pur aromânească au sosit la firma
r e a m o n u m e n t u l u i r i d i c a t de u n s'a înfiinţat acum un an un gimnaziu EXPOZIŢIE PERMANENTA
g r u p de intelectuali î n f r u n t e c u românesc pentru ca fiii de aromâni să L u c r & r f l e s e p o t p r i v i iurft o b l i g a ­
c u n o s c u t a p c e t ă d - n a E l e n a F a ­ se poată instrui în limba lor părin­ ţie d e c u m p ă r a r e .
r a g ó , în a m i n t i r e a p o e t u l u i c r a i o - tească.
vean T r a i a n D e m e t r e s c u . D u p ă ofi­ De nenumărate ori această instituţie CLUJ
cierea serviciului religios de sobo­ de cultură naţională a fost inclusă în
r u l preoţilor, a u ţ i n u t c u v â n t ă r i ciuda relaţiunilor de prietenie dintre P i a ţ a U n i r i i N r . 14 BLĂNĂRIA
p ă r . M n r g h e s c u , d. a v o c a t P e n c i o i u România -,i statul grec. O dureroasă T e l e f o n : N r . 4—31 40-l'i—6
No. 36 14—6
u n u l din i n t i m i i p r i e t e n i a i p o e t u ­ veste primită delà comunitatea noastră
lui, d-l I o n M i n u l e s c u , din p a r t e a din Grebena ne înştiinţează, că ele­
ministerului a r t e l o r , C. N e g r e s c u vii acestui gimnaziu au fost din nou
Ilăspăndiţi
p r i m a r u l o r a ş u l u i . A d r i a n M a n i u evacuaţi din ordinul autorităţilor gre­ „ € B a l t i r a Ророгайіадіч
d i n p a r t e a Societăţii s c r i i t o r i l o r r o ­ ceşti, asvârliţi pe drumuri în pragul R E S T A U R A N T SOÜ
m â n i si a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l d i n iernei. iar profesorii menţinuţi în stare Claj, S t r . í u l i u Mansií Nu. 8.
Craiova şi d. prof. M. S t ă u r e a n u de arest la locuinţele lor.
delà liceul Carol. I. Se calcă astfel'în picioare dorul ho- Zilnic bere proaspătă, mâncări bune de
A mulţumit în cuvinte mişcătoa­ tăiît de carte al acestor fii ai neamu­ casă şi ieftine, PRÂ№ZI§OARE 6 LEI
lui românesc, se sugrumă cultura în PORŢI4, vinuri excelente. în fiecare
secolul pretins de civilizaţie, în timp seată sapă de fasole „KLE KKR." 1

Mai adăugăm — ca să se ştie — că
mai ales în Bucovina sărbătoarea Sfân­
tului loan cel Nou se consideră de o
sărbătoare foarte mare şi acest sfânt e
privit drept patronul şi sfântul special
al acestui petec de pământ şi sunt
mari î i strălucite slujbele ce se fac în
ziua acestui sfânt mai cu seamă în Su­
ceava, unde zac moaştele lui. Multă
lume, mii de pelerini se îndreaptă in
această zi spre Suceava ca să se în­
chine la moaştele Sfântului mare mu­
cenic, loan cel Nou, zis delà Suceava.
Când au fost răpite aceste moaşte de
către craiul Polonilor Sobieski, era ma­
re jale în ţară şi multă stăruinţă au
pus bucovinenii de credinţa ortodoxă
ca să recapete aceste moaşte. Un bun
Zilele acestea a avut loc concertul
laureatei Conservatorului din Bucureşti
d-şoara Pia Igiroşiann. Programul se­
lect şi variat, cum şi succesele reale
repurtate de tânăra artistă în Capi­
tală, ne îndrituesc să legăm cele mai
frumoase nădejdi de viitorul distinsei
cântăreţe, care, pe lângă paginile ma­
rilor maeştri Schuman, ' Schubert, Mo­
zart, etc., a interpretat arii brodate pe
motive româneşti populare, datorite
compozitorilor Tib. Brediceanu, Bor-
govan, Alexandrescu, Scheletti, etc.
* Sinaia.
Amănunt demn de relevat e .şi tur­
neul iminent al venerabilei societăţi
muzicale „Ciprian Porumbescu", care
c o m i t e t u l u i de i n i ţ i a t i v ă şi t u t u r o r
ce coloniile greceşti din ţară îşi con­
U-nul Lt. Colonel, invalid, Livius c e i ă ţ e n i l o r c a r i ş i - a u d a t obolul
tinuă nestingherite de nimeni opera lor Bog sprijinul on. public românesc; cu stimă :
i). T e i u ş a n u , u n m a r e e n t u z i a s t , a 1er. fratele poetului, d. R a d u De­
culturală. Nr. 5 2 - 2 0 - 4 . ANTON JVDOVST8
vorbit in n u m e l e „ I n v a l i z i l o r d i n metrescu.
Studenţimea Macedo-Română (lela
r ă z b o i " şi Societăţei „ U n i o D a c o - /. Ра.чсіііежи.
cele patru Universităţi din iară, adânc Ceîe Biai bune
rum." Din Drăgăşani
mişcată de suferinţele acestor fraţi, V r e ţ i încălţăminte bună? |
A r ă s p u n s A. S. R. P r i n c i p e l e
Carol, felicitând şi m u l ţ u m i n d i n i ­ Deschiderea Expo­ cari se adaogă la suferinţele milenare încercaţi şi v ă veţi convinge. Ш Щ Ш m C l i S lтгп :
ziţiei regionale ale părinţilor ei. protestează cu toată
ţiatorilor pentru m u n c a depusă, energia în contra, procedeului primitiv s«î piti c«Bif!K!"i la
1 л » pantof aria d e l u x
s p u n â n d c ă se b u c u r ă c ă p r i n î n ­ In ziua de 25 Octombrie, a. c , s'a al autorităţilor greceşti, şi roagă gu­
A. ASZTALOS
fiinţarea, acestui g i m n a z i u I - s e făcut deschiderea expoziţiei cu fastul
r e a l i z e a z ă o d o r i n ţ ă a S a , din t r e ­ şi solemnitatea unei adevărate ser­
vernul nostru să intervie pentru:
1. Redeschiderea imediată a acestui
Petre fiherasim Ï % metanii! special £ *
cut, de a se î n f i i n ţ a u n liceu în bări naţionale. Arcurile de brad şi ar­ gimnaziu;
Sí,.'. N. !«{•£•! 2
I borarea drapelurilor naţionale da 2. încetarea sistemului de terorizare Cnj, şti-. Rege ie Ferdinand
: Pentru maşini răspunde 5 ani. în-
V. s i g u r de rezultatele f r u m o a s e ; oraşului impresia marelor serbări. Clă­ a populaţiunii aromâneşti; (•««lt str. Gh'urglM Bariţiu)
1 • vată g-ratint brodaiul i". maşina.,
ce va d a acest g i m n a z i u , î n t r u c â t j direa Cooperaţiei „Sf. Neculai' , unde 3. Punerea imediată în libertate a i Maşinile so repara sub răspundere.
A. S. a fost p r i e t e n de m u n c ă c u , este expoziţia, strălucea prin ornamen­
profesorilor. executătotfelul de încălţăminte
d-l profesor Strelicovski şi c ă l a . taţiile' de culori şi de lumini în care ; ш
opozit- , _;
Studenţimea Macedo-Română, se a- d u p ă m o d e l e l e c e l e m a i noi- p c i i t m ш а § і п е > R t c c t0

[» regat este reprezentarea la laşi, Boto­ c o n d u c e r e a c e r c e t a ş i l o r şi l a „ F u n ­ era învăluită. Tedeumul deschiderei

prilej li-s'a oferit, când fostul împă­
rat al Austriei losif 11 a trecut prin a-
ceste locuri. Atunci credincioşii prin-
tr'o petiliune s'au adresat împăratului
ca să îngădue transportarea moaşte­
lor din Zolkiew (Galiţia) înapoi la Su­
ceava de unde au fost răpite. losif II a
admis cererea voind să liniştească su­
fletele atâtor credincioşi.
Bucovinenii toţi, fără deosebire de
confesiune, îl consideră pe acest sfânt
drept patronul lor, drept scutul lor şi
acum printr'o trăsătură de condei să
se şteargă dintr'o dată orice simţ de
veneratiune din sufletele credincioşi­
lor de ritul ortodox?
Avem toată speranţa că adresa pă­
rintelui protopresbiter P . Popescu va
avea efectul dorit şi sărbătorile arăta­
te de d-sa vor fi respectate si de acum
înainte, mai cu seamă că au fost res­
şani, Rădăuţi, etc., a operetei „Craiu
Nou". Nu ne îndoim că manifestarea
reputatei instituţii artistice va obţine
şi de aslădată, succese ce-i vor răs­
plăti nobilele străduinţe.
* dent al Tribunalului Vâlcea, d. Gogu
De curând a avut loc sfinţirea bise­
ricii restaurate, cu patronul Sf. Simion
(Tuniu-Roşu) din Suceava. Clădită că­
tre sfârşitul sec. XVI, această biserică,
ajungând în pragul ruinii, a fost re­
parată de preşedintele epitropiei arme­
neşti din Bucovina, d. Oristea Hagi şi
cumnata d-sale, d-na Aurelia Hagi, vă­
duvi amândoi, cari au afectat în acest
scop sume considerabile, drept cunună
eternă pentru decedaţii lor soţi.
Ceremonia a fost slujită de prelatul
armenilor din România, episcopul Hú­
sig Zohrabian. de parohul din Constan­
s'a oficiat în parcul din centrul ora­
dresează şi Legat.iunii Greciei din ca­ No— 61— 2 5 - 3 : S e poate plat» şi î« s'aîe, :
d a ţ i a P r i n c i p e l e C a r o l " , de u n d e pitală, care este martoră a libertăţilor
şului în prezenţa prefectului de judeţ
il c u n o a ş t e , s ' a relevat c a element de cultură ale cetăţenilor greci din
d. Nicuiescu, d. Budurăscu secretarul
de m u n c ă şi o r d i n e . ţară, rugând-o să fie pe lângă guvernul
P r o m i t e tot s p r i j i n u l p e n t r u î n ­
făptuirea liceului-internat model,
general
besti,
al muncei, d. Dumitrescu-Bum-
Victor Stamatopol, prim-prezi-
elen interpretul acestor doleanţe.
Numai după satisfacerea lor vor a-
Pălării de domni
vea dovada cea mai sinceră a rapor­
a l c ă r u i e m b r i o n este g i m n a z i u l î n - *
Ştefănescu primar R.-Vâlcea, Dumitriu
fiinţat a s t ă z i la S i n a i a .
directorul Băncei Naţionale R. Vâlcea,
turilor de amiciţie dintre poporul ro­ curăţă,
mân şi grec.
S'a p r o c e d a t a p o i l a d e s c h i d e r e a a notabilităţilor oficiale locale şi a unei Societatea Studenţilor
vopseşte,
a n u l u i şcolar, p r i n facerea a p e l u ­ numeroase asistenţe venite pentru ex­
Mncedo-Români csslcă şi ş i s i e t a i a.
lui ş c o l a r i l o r . poziţie şi pentru bâlciul anual care se
Gimnaziul a r e deocamdată două ţine în Drăgăşani la Sf. Dumitru. După 56—26—3
f orBisetază
clase: I - a c u 47 şi a I l - a cu 18 oficiarea serviciului religios au înce­ Cine doreşte să cum­
elevi. put cuvântările. Cel întâi a luat cu­
Subscrieţi acţiuni la pere porţelan, sobe
In u r m ă s ' a oferit o g u s t a r e l a
toţi cei prezenţi.
vântul d. Burăescu, după care a vor­
bit d. Dumitrescu Bumbeşti şi I. Mo- Ştefan Fehér
l e l a o r a 12, t r e n u l fiind î n t â r ­ culescu, directorul cooperativei şi ini­
ziat, a sosit şi d. i n s p e c t o r D a m i a - ţiatorii expoziţiei.
„CulturaPoporului" Cluj, Strada Memorandului 21 (Rednta) de teracotă şi cără­
novici, r e p r e z e n t a n t u l oficial al m i ­ Toţi au arătat importanţa expoziţiei. mizi refractare bune
n i s t e r u l u i de i n s t r u c ţ i e , venind d i n In sunetele muzicei militare şi salvelor Mai
bucureşti. care se trăgeau de echipa căluşerilor, bine cu şi ieftine să viziteze l

pectate de foştii noştri guvernani.i,
străini şi de neamul nostru şi de le­
gea noastră. S.
— Societatea culturală ..Academia
Populară" din Cernăuţi, aranjează în
Gura-Humorului în ziua de 21 Noem-
brie, un concurs de colinde, cântece
de stea, uraturi de Anul Nou, precum
şi de Irozi, malancă, capră, ş. a., ce
intră în obiceiurile noastre delà sărbă­
torile Crăciunului, Anul Nou şi Ior­
danului.
Elevii tuturor şcolilor (de orice
grad) corurile, cât şi particularii, din
oraşul cât şi judeţul Gura-Humorului,
sunt invitaţi să participe la acest con­
curs. Suma premiilor se ridică la 5
mii de l e i din care 2 mii de lei a fost
donaţi de Primăria oraşului Gura-Hu­
morului.
Cronica suceveana
..Ateneul Român, secta Suceava", a
cărui rodnică şi merituoasă activitate
de propagandă românească a cucerit
circuri tot mai largi, se înfăţişează as­
tăzi — datorită eforturilor susţinute
ale vrednicului său preşedinte, prof.
Dr. Orest'Tarangul — ca focar al stră­
duinţelor ascensionale ce punctează
ritmul mişcării noastre culturale, stră-
dninţi ce se sensibilizează îndeosebi în
conferinţe cu proiectivul i luminoase.
Natura subiectelor, autoritatea con­
ferenţiarilor, cum şi răsunătoarele lor
succese, ar fi motive destul de serioase
de a se strădui după merit asupra
acestor manifestări. Spaţiul îestrâns
privindu-ne de această plăcere, ne
mărginim să relevăm liniile generale
ale conferinţelor recente.
Seria prelegerilor populare cu pro-
ecţinni luminoase a inaugurat-o cunos­
cutul scriitor bucovinean, d. prof. uni­
versitar Leca Morariii, prin studiul
d-sale: .,0 excursie folclorică prin vă­
mile văzduhului". Analizând cu o rară
putere de dialectică, credinţele şi su­
perstiţiile poporului. în diferitele sale
faze şi aspecte, d-sa a prilejuit o ex­
trem de interesantă defilare pe ecran,
a curiozităţilor picturii murale, dând
relief, elocvent şi fascinant, frumuseţi­
lor plastice сѳ ornează bisericile din
Bucovina, provincie care, datorită te­
zaurelor sale de artă strămoşească
ţa líainagasb Bedigean, proioereul din
Bacău Lazarovici şi parohul din locali­
tate Kiicll Mamlalian, de faţă fiind
reprezentanţii autorităţilor şi enoria
întreagă.
După actul sfinţirii, prelatul a re­
levai, în vorbe înaripate şi călduroase
rolul bisericii pentru trăinicia poporu­
lui armean şi pentru literatura naţio­
nală armeană accentuând cu bucurie
libertatea şi drepturile largi de care
ac. bucură Armenii, chiar delà venirea
loi aici, între graniţele patriei lor a-
iloptive şi închee cu urări de sănătate
pentru Suverani, familia Regală, con­
ducătorii tării şi întreg poporul româ­
nesc.
George Voevidca
Sfinţire de biserici
P. S. Sa Dr. Iosif Tr. Badescu, epis­
copul Caransebeşului, a binevoit în
zilele do 25 şi 2(i Octomvrie să sfin­
ţească două biserici în comunele Bu-
tinI şi Berecuţa în jud. Timiş-Torontal.
Odată cu sfinţirea bisericilor s"a ofi­
ciat şi hirotonirea preotului Teodor
Cioban pentru biserica Sân-Mihai din
.Iugoslavia. Duminecă a fost hirotonit
în Butini întru diacon, iar Luni în Be­
recuţa întru presbiter.
De remarcat la zidirea amân dora bi­
serici şi-au depus truda şi osteneala
primpretorul V. Boleanţu din Deta
şi fostului prefect de Timişoara Dr. Iu­
bii Coste.
Suita P. S. Sale a fost compusă din
venerabilul protopop A. Ghidiu din Ca-
ran.-eheş, directorul Inst. Teol. Dr. P .
Barbu, secretarul Consistorial R. An-
vuşa, diaconii M. lenea şi C. Roşea, şi
iti íeologi cari au format corul sub
conducerea teol. C. Vladu.
— Duminecă, 25 Octombrie, la Ca­
ransebeş, a avut loc una din cele mai
inimoase manifestaţiuni sporitve.
Echipa sportivă ..Unirea" din Timi-
-.oara a venit pentru 2 jocuri amicale.
Rezultatul jocului cu ambele echipe
CManse'iieşene a fost în favorul echipei
timişorene, rezultat la care se aştepta­
se de altcum toată lumea.
Jocul a fost de o frumuseţii rară.
Tr. C.
A vorbit d i n n o u d-l Gh. M a ­
teescu, c a r e a p r o m i s c ă v a l u p t a
s ă se t r a n s f o r m e , c u t i m p u l , acest
g i m n a z i u , în liceu complect, for­
ma r u l u - s e a c i u n a d e v ă r a t c e n t r u
de c u l t u r ă fizică şi m o r a l ă ; a p o i în secţiunile din care este formată, a
d-l T. Strelicovski, a d r e s â n d u - s e întrecut toate aşteptările. Vizitatorii
d-lui D a m i a n o v i c i îl a s i g u r ă c ă v a au rămas plăcut impresionaţi şi obli­
d e p u n e t o a t ă m u n c a şi cimoştinţile
sale p e n t r u p r o p ă ş i r e a acestei i n ­
s t i t u ţ i i ; a r ă s p u n s d. i n s p e c t o r D a ­
mianovici din partea ministerului
instrucţiei.
S'au p r i m i t t e l e g r a m e delà d - n u l care urmăreşte înfăptuirea acestei ex­
s e n a t o r Ştefan P o p p , d i r e c t o r u l l i ­ poziţii de câţiva ani de zile.
ceului S-tul S a v a , d - n a M a r i a N .
Filipescu, d - n a Gantacuzino, i n g .
Balii'f. preşedintele c a m e r e i de c o ­
m e r ţ din Ploeşti, d-l D r . Gh. D u ­
m i t r e s c u , profesor u n i v e r s i t a r , d-l
Mugur, directorul general al F u n ­
daţiei P r i n c i p e l e C a r o l , d-l B á l á ­
ban, d i r e c t o r u l l i c e u l u i „Regele C a ­
rol" d i n C r a i o v a şi alţii.
R ă s p u n s u l la T e - D e u m p r e c u m
şi p r o d u c ţ i u n i l e c o r a l e , a u fost c â n ­
tate de c o r u l societăţei „ P e l e ş " , d i ­
rijat de d-l a d v o c a t Cezar P o p e s c u ,
profesor la g i m n a z i u l d i n S i n a i a .
Mihăilescu-Conemy.
Iiiii Craiova
Cunoscuta societate „Prietenii
Ş t i i n ţ i i " d i n localitate, ş i - a r e l u a t
activitatea î n t r e r u p t ă din cauza v a ­
canţei de v a r ă , î n z i u a d e 25 O c ­
t o m v r i e . C u acest p r i l e j d-l l ) r .
L a u g i e r , f ă c â n d o s c u r t ă d a r e de
seamă, a a c t i v i t ă ţ e i d e p u s ă de n u ­
m i t a societate, c a r e a i n t r a t î n al
1 l-lea a n de e x i s t e n ţ ă , p r e c i z e a z ă
că s ' a u ţ i n u t p â n ă î n p r e z e n t 2 7 0
de c o n f e r i n ţ e , i a r „ U n i v e r s i t a t e a l i ­
beră, — o a n e x ă tot a acestei s o ­
cietăţi — a ţ i n u t 4 6 de p r e l e g e r i .
Primele conferinţe, ţ i n u t e în
a n u l 1914, în n u m ă r de 5 0 , a u a v u t
un c a r a c t e r p r o n u n ţ a t — p e n t r u
pregătirea războiului. După înfăp­
t u i r e a idealului n a ţ i o n a l , societa­
tea, c u sacrificii î n s e m n a t e , ş i - a
continuat opera î n t r e p r i n s ă ca fac­
tor e d u c a t i v de î n f r ă ţ i r e s u f l e t e a s c ă
a românilor de pretutindeni, i a r r e
zultatele o b ţ i n u t e î n a c e a s t ă d i r e c ­
Se apropie serile lungi de iarnă, nu ori iţi wmie
întreg convoiul a pornit spre expo­
vom mai lua bài de soare, plimbă­
m- яе.гveste, la
magazinul fabricei
ziţie unde dupăce s'a făcut obişnuita rile devin mai rare; vom citi însă
rupere a cordonului delà intrare, s'a mai mult. Ca su evităm sforţările
declarat deschisă vizitarea expoziţiei.
Expoziţia prin bogăţia celor expuse
ochiului, nu ѳ de ajuns puterea sti­
clei —fie(hiar prescrisă de m e d i c ­
B a i a E i i s ab e t a
ei trebue să se potrivească şi cadrul
ochelarilor ou configuraţia obrazu­ Băi, de abut\
lui şi capului. Acest lucru îl poate
fase numai un o.tician specialist (ia o a <% ă,
Din CLUJ. Calea Reg. Ferákand
gaţi de preţioasele şi interesantele pro- »bis, ftfi.
ducţiuni expuse să aibă cuvinte de e- CLUJ. 36—38, (Palaînl Băncii Agrare)
Fini lai M ATI A S KUN
logii pentru participanţii expozanţi şi
există din anul 1864, unde se află în
Str. Călugăriţelor (j>« Someş). í§ No. 38 4—4
pentru comitetul organizator al expo­
permanenţa mai multe sute feluri
ziţiei, în special a d-lui Manolescu, de oche'nri şi oadre eu resorturi,
Specialităţile fabricei de bere CZELL din
Industria casnică a ocupat locul cel
mai preţios al expoziţiei. S'a remar­
cat ca ţesături de mare valoare ca
stil de culori şi motive naţionale co­
voarele expuse de d-na Olga Dumitriu
R.-Vâlcea. Salonul d-rei Elena Valeri-
an-Guşoeni. preţios salon de primire 1
prin care vizitatorul nu poate trece /J bere nutî'itoare, s p e c i a l i t a t e a N E A G R Ă din malţ dsblu
necucerit de nuanţa culorilor şi stilul
desenelor de pe faţa mobilelor, a ta
potului, a preşurilor. Un adevărat sa
Ion de repaos şi răsfăţare în splendi­
dele noastre motive naţionale.
46
R
Impunătoarele covoare şi perdele în
:—: b e r e ALBĂ, i m i t a p r e c i a t ă :—:
care sunt ţesute cele mai alese motive
naţionale şi turceşti, expuse de atelie­
precum şi toriéiul de sticlo dela cele
rul Dangusin şi Cioran din Răşinari-
mai fine până la cele mai ieftine.
din cauza calităţilor lor neîntrecute s'au dovedit ca
Sibiu, a smuls vizitatorilor exclamaţii
de impresionantă admiraţie. Ţesăturile Firma: CLUJ, Саіяа Victoriei 2 mărcile cele mai superioare. Se capătă pretutindeni
pentru perină şi mobile numai din di­ No. 44 13—6
ferite feluri de lână şi cu a căror cu­
loare naturală a dobândit surprinză­ M А 4 А Д » Д А Д < i*,A4AAAAAAAAAÀAÀAAAAAAAAAAAAiiaAÀÀAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAàAi.iA
toare desene de mult simţ artistic, au Ч
fost cele expuse de d-na Elena P . Bo-
tez-Vâlcea. Ţesăturile şi cusăturile na­ V Â N T U R Ă T O A R E NR. 5 Щ „ L U P O A I C Ă "
ţionale expuse de şcoala profesională
din localitate, au atras multă laudă lu­
crătoarelor atât de tinere dar atât de
M A Ş I N I D E T R E E R A T C U MOTOR,
viguroase în arta cusăturilor national«
P O S T A M E N T E D E M O A R Ă ETC.
fericit inspirate de educaţia şi mo­
delele merituoasei maestre de lucru
d-ra Xeculau. Nu a-i putut traversa să­ P R O D U C E Ş I V I N D E
lile expoziţiei fără să nu fii oprit de
coloritul oriental al ţesăturilor expuse F A B R I C A D E M A Ş I N I
de d-na Pria (lin Răşinari-Sibiu. Ta
blourile de pictură a învăţătorului C.
Iliescu din Vâlcea, colecţia de mine­
rale a elevului Botez Neculai din li­
» AND. RIEGER S. A. SIBIU
ceul R.-Vâlcea, antichităţile expuse de LamaşinUe de treerai acordaşi înlesniri de plată. Oferte şi prospecte trimitem gratuit la cerere.
preotul P . Partenie şi d. I. M. Rosaru,
au puterea de a impune vizitatorilor
гтттттттттѵттттт <тл