Luminează-te
şi vei f i ! —
LR ОПА1ІА- H A »
* După răsboi, a c e a s t ă d e n u -
toire „ R o m â n i a - M a r e " , s'a co­
coţat î o g r o z a v ă î n ă l ţ i m e de
a porul românesc, pentru
?b g â m f a r e şi-şi d ă i m p o r t a n ­
t a unei e x t r a o r d i n a r e desco-
№гЫ. A r ă m a s j o s şi m e s c h i ­
nă e x p r e s i a : „ ţ a r a n o a s t r ă e-
.^inamente a g r i c o l ă " .
Azi a v e m p e s t e t o t „ R o m â -
^ia-Mare'. Hărţi cu România-
J^are, articole c u R o m â n i a -
a r e
£ * . n u există c u v â n t a r e cu
f e
P c t fără R o m â n i a - M a r e , afi-
reclame, poezii, a v e m c h i a r
Nrlamentnl României-Mari.
i Nu ştiu u n d e n u se g ă s e ş t e
f astă Ce
denumire, — poate
e a
a c u m a v e m şi u n a l t D u m -
р е г е ц şi siguranţă avem
c u
ptoJ: D u m n e z e u l R o m â n i e i -
Mari.
^ există o a r e d o u ă R o m â n i i ,
c a
5 ш а г е şi a l t a m i c ă şi ca
S a
іщ se i a c ă confuzie, l e de­
f i n i m după întindere?
: Este p o a t e R o m â n i a a t â t de
Extraordinar de m a r e , î n c â t ,
fţând-nevrând, c â n d zicem
pomânia n e v i n e a m e ţ e a l ă şi
Imediat ca s ă n e ţ i n e m firea
Uăogăm „Mare", — aşa c u m
^ întâmplă cu „Marea Rusie"
e
> „Marea B r i t a n i e ' ? P o a t e
a U
ijfrici î n ţ a r a n o a s t r ă s o a r e l e
„ a p u n e n i c i o d a t ă , o m fi l u a t
fine Ştie ce colonii i n d i e n e
jau de piei roşii, p e emisfera
ealaltă a p ă m â n t u l u i .
5
Nimic d i n t o a t e a c e s t e a n u
jste şi a t u n c i ?
Vă rog g â n d i ţ i - v ă p u ţ i n , —
'iste c a r a g h i o a s ă a c e a s t ă n u ­
mire. P a r e c ă n e - a m s p e r i a t
•e proporţiile c a r e le-a l u a t
actuala Românie, — ş i . nu
^jgte cazul n i c i să n e s p e r i e m ,
%ici să n e î n g â m f ă m copilă-
reşte,
biserica Românilor din Ardeal în sec. XV.
' Viaţa bisericească a româ­
nilor de peste m u n ţ i , până
DTprin sec. X, n'a fost prea deo­
sebită de acelor din cele două
principate, ci p u t e m afirma
c'aveau preoţi prin târguri şi
--:*ate şi poate câte u n vlădică,
jare, însă, n'avea o reşedinţă
stabilă. De organizare biseri-
jească în acest timp deci n u
"poate fi vorba, ci tocmai mai
u.ţârziu, abia cu începutul sec.
b (CV. apar episcop! canonici
jjrin părţile Banatului cu re­
şedinţe mai stalbile. Aceşti e-
jdseopi întreţineau legături
spirituale cu bisericile orto-
vioxe. învecinate, şi îndeosebi
:u Mitropolia Ungro-Vlahiei,
fer cei din nord cu mitropolia
îaliciului. Primele începuturi
le viaţă bisericească a u fost
Caracterizate prin lupta dusă
, 'ontra catolicismului stăpân
a
înjiitorilor unguri, care încerca
ii persista a face cuceriri în
pudurile românilor din Ar-
,leal.
гоіPapii se serveau, în această
.propagandă, de autoritatea
legilor unguri, pe cari-i înti-
;ulau „regi apostolici" înce­
tând cu Ştefan I. cel sfânt,
ntroiducătorul catolicismului
h massele poporului său.
Năzuinţele papistaşe se iz­
b i r ă de credinţa ortodoxă sta-
^iornieă şi neclintită a poporu­
lui român, câştigând o foarte
nică parte din nobilimea ro-
nână, care îmbătată de oare-
"лгі privilegii îşi reneagă cre-
iinţa strămoşească. Poporul,
™Jisă, cu toată iobăgia şi per­
s e c u ţ i a nu primi, sub niciun
Шіір, c a să-şi lepede legea în
^are s'a născut şi a trăit şi a
mias mai departe a ş a cum
.Ş-a apucat vremea.
.],'De aici o sumă de persecu­
ţ i i îndreptate contra preoţilor
îomâni, cari d e multeori e-
feu isgoniţi peste graniţe pen-
fru a lipsi poporul de ceeace
pea j scump.
m a
I Ca centru religios în acest
'împ în Ardeal notăm m â n ă -
jtirea Sf. Mihail din Peri, zi-
htă de voivozii români, fraţii
заЩа şi Drag (1391), cu bine­
cuvântarea şi aprobarea pa-
riarhului Constantinopolei
intonie, al cărei e g u m e n era
investit cu atribuţiuni qua-
'iftpiüscopale, aşa c u m se obiş-
atunefi, din cauza lipsei
^jraiereilor canonici, pe cari-i
• "edem târziu în Ardeal şi în
^ n o d sporadic.
K3ai Arhiereii aceştia apoi prin
XV, c u m spre exemplu e-
- # e Ioan de Gafa, care, însă,
«ri>rins şi dus la Roma, îmbră-
Щ ^«ază catolicismul.
3. U n
alt episcop, amintit în
nnrătatea a doua a sec. XV,
ste
'•^* Matei, în timpul căruia
l o c
sinodul pentru unire
-f*Ja Florenţa, când o mică
România actuală n u coprin­
de î n î r o n t a r i i l e ei n i c i tot p o ­
ai
p u t e a zice „ R o m â n i a î n t r e g i ­
tă" sau „a tutulor români­
lor".
R o m â n i a a c t u a l ă n u este
nici „ n o u ă " p e n t r u c ă v i a ţ a ei
după răsboi par'că a decăzut
în loc să s e ridice.
Nici m a r e î n î n t i n d e r e , nici
m a r e î n d e s f ă ş u r a r e a vieţii ei,
— România actuală e Româ­
n i a a ş a c a m este, a ş a c u m
t r e b u i a s ă fie d e m u l t , cu p ă ­
m â n t u l , c u p o p u l a ţ i a , cu p ă ­
catele şi c a l i t ă ţ i l e el.
E r o i i ei, d e v e a c u r i o v ă d
a ş a c a î n t i n d e r e , vitejii ei d e
eri p e n t r u a fi a ş a ş i - a u jertfit
viaţa.
P e n t r u ce n e s p e r i e m a t u n c i
şi n e î n g â m f ă m ?
Că a fost o d a t ă o R o m â n i e
m a i m i c ă a fost, — d a r aceia
„a fost" şi n ' a fost d e c â t d a ­
t o r i t ă u n e i s o a r t e vitregi, i a r
i m e d i a t ce s o a r t a şi-a s c h i m ­
b a t faţa, e a a d e v e n i t ceiace
era n a t u r a l să devie: Româ­
nia românilor, — cu nimic
m a i m a r e decât atât.
Mai m a r e în întindere decât
este n u o p u t e m face, o p u t e m
face î n s ă m a r e c a suflet, m a r e
în fapte, î i p u t e m r i d i c a cali­
t ă ţ i l e şi m i c ş o r a p ă c a t e l e , şi
a t u n c i v o r zice alţii E o m â n i a -
M a r e s a u Felix ca o d a t ă D a ­
ciei, î n n i c i u n caz n u noi, şi
m a i ales f ă r ă m o t i v .
P e n t r u orice b u n r o m â n ,
R o m â n i a n u e nici Mare'-,
5-
nici „ î n t r e g i t ă " , nici „ n o u ă ,
se p o a t e zice „ m ă r i t ă " , ea
este î n s ă ţ a r a n o a s t r ă , a ş a
c u m e n a t u r a l s ă fie Ţ a r a R o ­
maneasca.
»I.OUEA a ÎАксиілисг.
parte dintre români trec la
catolicism. Apoi u n alt epis­
cop Macarie, duce mare luptă
cu episcopii catolici pentru
păstrarea averilor bisericeşti,
a căror venituri le încasau e-
piacopii latini, cari n u înce­
tau cu propaganda pentru c a ­
tolicism.
(Schizmaticii vlahi — aşa
c u m îi d e n u m e a u г о т а т н с а -
tolicii — erau forţaţi cu arme­
le de plătiau zeciuială epis-
copilor latini.
Ghiar Ioan Corvin şi fiul
său Matei s'au purtat duşmă­
neşte faţă de românii orto­
docşi şi prin urmare au împie­
decat orice desvoltare pentru
organizaţia bisericească. N u
tot a ş a s'au purtat cu alţi
ortodocşi — cu sârbii — c ă r o ­
ra le făcu mari înlesniri şi-i
ajută pentru creiarea unei
mitropolii sârbeşti cu sediul
în Belgrad.
Prin 1489, se atestă existen­
ţa altui episcop român, cu n u ­
mele Daniil, ctitorul bisericii
din Feleac cu hramul S-ta
Paraschiva, unde prin 1500
apare u n episcop grec fugar
anume Mar cu, a cărui ucenic,
preotul Petru Danciu, fu sfin­
ţit episcop , mort şi acesta pe
la 1550.
Cum vedem până la finele
sec. XV. n'avem la românii
din Ungaria o ierarhie biseri­
cească organizată, ci n u m a i
vlădici sporadici, cari apoi şi
dispar la intervale de timp,
fără să ştim multe nici despre
aceste persoane bisericeşti.
Ceeace trebuie s ă păstrăm
pentru noi este faptul, că ro­
mânii au rezistat tendinţelor
papistaşe, cari urmăreau cato­
licizarea acestui „popor schiz-
matic", — c u m era denumit
adesea de Apuseni — şi cău­
tau D e toate căile să-şi consti­
tue o organizare bisericeasca
ortodoxă. Pentru m o m e n t s'au
multamat cu preoţii din sate
şi târguri, cari primeau hiro­
tonia delà episcopii învecina­
te, pe urmă au avut şi epis-
copi cu reşedinţa nestabilă l a
început, până ce au început
să ia fiinţă mănăstirile, cari
au fost cele dintâi centre de
unde a plecat organizarea ie­
rarhiei bisericeşti la Românii
din Ardeal. Sprijiniţi de Şte­
fan cel Mare, ctitorul mănă­
stirii Vadului (episcopia de
azi a Clujului, Vadului şi Fe-
leacului), fraţii noştri si-au
putut deschide calea către
ierarhia propriu zisă.
í » / e o í CoriK'llu « m m u z e s e u .
P I N Т В Е С И Т Г 1
UN B O K R C U S O T ' A ŞA. C U M E R A U Î M B R Ă C A Ţ I Î N C O S T U M E
M Â N E Ş T I C U J 5 0 D E A N I Î N U R M A.
Cinstirea eroilor ohrideni
Duminecă, 15 Februarie, a avut
loc în sala festivă a societăţi de
cultură Macedo Română, din Bucu­
reşti desvelirea unii pläd comemo­
rative, în cinstea eroilor ohrideni,
morţi pentru patrie, în războiul 1916-
1918 placă făcută de soc. „Sff.
Treime" a românMor macedoneni
din comuna Ohrida (Macedonia).
Desvelirea s'a făcut de către
I. C. Grădişteanu, preşedintele
societăţii Macedo-Rornâna; d s a a
ţ'nut o cuvântare, iar d. N. Buia,
a vorbit din partea societ'ţii „Sft.
Tieime a românilor din Ohrida şi
îniprc jurimi.
La urină d-1 Hr. J-iffu, preşe­
dintele societăţii „Meglenia", în
numele acestei societăţi, a ţinut o
cuvântare pechre o redăm mai jos:
„Când în seara de 14 August
1916, au sunat trâmbiţele vestind
intrarea României în război îm
potriva puterilor centrale, pentru
eliberarea fraţilor si bjbgaţi de
atâtea secole, românii macedoneni
ail?ţi în cuprinsul regatului au
sărit cu mic cu mare, fie că făcu­
seră s"Hi nu armată, înrolându se
şi plecând cu primele reg'mente.
De cum au trecut Carpaţii, au
şi început să ne sosească ve^ti
despre viieji'e lor şi până la sfâr-
şirea războiului au iuptai cu abne­
gaţie şi avânt. Probe avem destule
şi probi cea mei bună ne-o arată
această piatră şi сеіг de alătur',
pe care sunt săpate numele fraţi­
lor noştri macedoneni, cari au
CERAMICA
— TACORIAW - -
Ceramica este o ariă indu- 1 D-1 Tacorian nu este, desigur,
st'ială destul de interesantă şi ! primul care з încercat să sa
destul de grea.
C E R A M I C A D E M . T A C O R I A N
Este interesantă, pentrucă ne
poate rrprezenta momente dini
civuizaţiunea trecutului, cum ş>
din arta primitivă, fie a altot
popoare străine, fie a poporului
nostru.
Şi, am zis mai sus, cu este
grea tocmai pentru motivul, că
ea, trebue să reprezinte momente,
cari să fie un fel de oglindă aj
trecutului unui popor. E un fel
de istorie a artri din trecut.
Eete o carto deschisă de istorie
a artei. Ea, trebue sit fie inter
pretată în stilul acela care vrem
să vi-1 îufăţişem, cu cât mai
multă credincioşie, cu cât-mai
mult adevăr. Еч trebue să ne
dea fiorii artei, să ne împărtă- C E R A M I C Ă D E M . T A C O R I A N
C E R A M I C A D E M. T A C O R I A N
şiască şi nouă, celor de azi, ca­ căci, drumul anevoios de până
racterul şi sigilul acelei epoce, acum, se va preschimba în curând,
cu tot parfumul, cu toată mi­ în plimbări frumoase şi rodnice.
reasma trecutului.
M O S T R Ж
R O ­
îuptat şi murit pentru un ideal,
idea! care era al tuiurora, adică
a:ela de a vedea România între­
gită, aşa după cum este azi.
Deci să mi daţi voie ca In nu­
mele societăţii de cultură „Megle­
nia", care reprezintă întreaga colo­
nie meglenită din ţâră, 'sä mă în­
chin în faţa acestei plăci. In care
au fost săpate cu litere de aur
numele a o parte din sutele de
români macedoneni, cari prin sân­
gele vărsat au contribuit la înfăp­
tuirea idealului naţional şi care
vor rămâne ca o mărturie gene­
raţiilor viitoare, arătând că românii
m-cedoneui au ştiut să şi facă da­
toria, oricând ţara a avut nevoie de ei.
Nu trebuie să uităm nici pe
fraţii noştri rămaşi in îndepărtata
Macedonie, mai ales românii din
Ohrida, Veria, Meglenia şi celeiaite
localităţi vecine cu frontul Saloni­
cului şi al Monistirulni, fraţi cari
s'au înrolat în armatele aliate,
luptând împreună' împotriva duş­
manilor comuni ţării mume şi ast­
fel mărind configentiil luptătorilor,
pentru a putea strivi mai uşor
punerea vrăjmaşilor.
Şi aici mulţi dintre ei şi au găsit
moartea, dar murind, n'aa regre-
tat,şiiind că au luptat pentru un ideal.
Cu această ocazie \oi pomeni
şi de compatriotul nostru Taşa
Pampor, originar din comuna Oşan,
care, a mura în mod eroic în lup­
tele delà Caşin.
Fie-!e ţărâna uşoară.
i ocupe eu eerannca.
D l Іопевсц-Paşcanu este u n
•dt fericit lucrător — e chiar u n
>\riist edevărat — în această ra­
murii de activitate arlistică. Re­
centa d-sale expoziţie ne-a dove-
iit cu prisosinţă, prin motivele
storiee şi religioase, mistice, că
ioate să ne dea lucrări de o
superioritate nebănuită.
D-1 Tacoriiiu de asemeni, ar
fi putut să ne arate lucruri
aproape tot aşa do frumoase,
iacă a fi căutat să fată artă ade­
vărată, nu ßa se intereseze eâtuş
ie puţin şi de partea pur co­
mercială.
Ar fi fost un Eacrificiu, o jertfă
demnă de toate laudele.
Totuş, d-1 Tacorian, a făcut
ucrări cu motive comice, umo-
istice, ironizând multe situaţiuni,
multe stări din viaţi culturală
delà noi.
In afară de nceste motive eu
subiect ironizant, d-ea a dat îa
lumină, cu o străduinţă demnă
de cuvinte frumoase la adresa
sa, multe lucrări serioase, cu
motive de animale, de pasări, ş. a.
Fel de fel de vase, în cera­
mică, ne probează până la evi-
ienţă munca pricepută, inteli­
gentă şi cu scop frumos a d lui
Tacorian.
Ar trebui să stăruie înainte;
- CRIDIM.
V o e ş t e şi vei
pUtett î c. A . Bosettt
Progresele statului şi a cetăţenilor Propaganda culturală
Nu de mult ţara noastră a
fost onorată de vizita d-lui Al­
ciile alipite a fost lăsat cu voie
pradă boalelor carii decimau
în Basarabia
bert Thomas, directorul Biroului cu nemiluita. Prin înfiinţarea de Programul de acţiune sta­
Internaţional al Muncii şi unul spitale ambulatoare, policlinice, bilit de F u n d a ţ i a Culturală
dintre cei mai muri oameni cari dau consultaţiuni medicale ,,Principele Carol", cu privire
contimporani. Cu acest prilej s'a cu atribuţii definite, prin înfiin­ la propaganda culturală din
arătat ilustrului oaspe din partea ţarea Ligei contra boalelor soci Moldova de peste Prut, preve­
noastră starea muncitorilor şi ale, problema sănătăţii poporu de întemeierea do oficii ale
condiţiile lor de trai, lucruri iui capătă o deslegare fericită Fundaţiei în fiecare capitală
despre cari d-1 Thomas se inte­ Echipele volante de medici, de judeţ basarabean.
resează necontenit. Fără îndoială ambulatoarele fixe şi mobile Aceste oficii având în frun­
conducătorii noştri au fost mult cari constată şi vindecă bolnavii te reprezentanţi ai Fundaţiei,
uşuraţi de sarcină şi au putut sunt o garanţie suficientă, că au de scop întemeierea de că-
vorbi deschis, dovedind cu fapte, sănătatea poporului va lua o altă minuri culturale în judeţele
că la noi muncitorul este ocro­ înfăţişare şi aceasta se va pro­ respective, având concursul
tit şi că statul n'a cruţat nimic duce în spre bine. tuturor organelor administra­
pentru Înlesnirea condiţiilor de . Alcoolismul care s'a dovedit tive, înainte ca aceste oficii să
trai a acelora cari îşi câştigă a fi o pacoste socială, sperăm eie fiinţă, au început a se în­
hrana de toate zilele prin munci că va fi înlăturat şi încă In scurt temeia Căminuri culturale.
obositoare. Acest fapt e de-o timp. Toţi aceia cari au o parte In cursul lunei Februarie s'a
importanţă foarte mare; el soo din răspundere pentru pregătirea inaugurat în satul Soloneţ,
ate în lumină sacrificiile noastre viitorului ţării sunt convinşi că din ţinutul Soroca, în prezen­
ţa unui mare număr de săteni
şi ţările străine, cari ne cunosc alcoolismul trebuie împiedecat
prea puţin, vor şti desigur să pe orice cale. Până azi nu s'a şi a numeroşi învăţători reu­
aprecieze aşa precum se cuvine adus o legiuire în acest scop, niţi în cercul cultural, cămi­
contribuţiile statului român din însă restricţiile puse de ministe­ nul „Preot Matcevici". Iniţia­
tiva aparţine d-lui student ba­
orientul Europei la opera demo­ rul finanţelor ş'i autorităţile mi­
crată şi umană propovăduită de nisterului de interne, au dat do- sarabean Longhinesou. A u a-
sistat d-nii C. N. Ifrim, dele­
biroul smintit. vadÄ incontestabilă, că se aşte­
aptă momentul potrivit pentru gatul Fundaţiei, care a arătat
inti'un articol de ziar nu mi-e acţiunea întreprinsă de Fun­
dată putinţa să n,ă ocup pe larg a se suprima vinderea otravei
daţie şi rostul căminurilor cui
despre progresele realizate de
ţăranul ron'ân în cei câţiva ani
pentru bani. Pentru moment
constatăm, că măsurile luate au turale, şi d. inspector şcolar
pus o stavilă — deşi încă mică, Popovici-Podaşcă. D-sa a, în­
delà război încoace, totuşi fap­ demnat învăţătorii şi intelec­
tele înşirate în rezumat, cred că dar ѳ la început — în consu­
marea alcoolului. tualii satelor să se pue în ser­
nu sunt de natură a fi trecute viciul acestor idei mântuitoa­
cu vederea şi aceasta cu atât
Probă că statul nostru merge re. Din partea Ateneului Po­
mai mult, cu cât se află încă
spre bine şi paralel ou el şi pular Soroca, a vorbit harni­
oameni de aceia cari nu încetea­ cul consilier agricol I. Can-
locuitorii ei şi aceea că pe când
ză a p o e g r i statul şi a pre­ dianc, preşedintele Ateneului.
azi in Anglia, tură bogată, sunt
zenta mulţimii activitatea aces­ A urmat o frumoasă produc­
peste un milion de muncitori
tuia ca ceva acte cu totul ne­ ţie artistică cu elevii şcoalei
fără lucru şi în alte ţări la fel,
glijabile. Fără îndoială, că proce­ din sat, şi cu corul şcoalei
la noi lipsa lucrului nu s'a sim-
deul condamnabil urmat de unii normale din Soroca. S'au pro­
ţit.
oameni inconştienţi îşi are dede­ dus artistic membrii Ateneu­
Şi a-şi putea continua ou exem­
subturile şi explicaţiile lui; dar ple de acest fel dar prefer să lui d-nii Horia Coţgâlniceanu
de ele nu mă voi ocupa, carac- (flaut şi recitări) şi Dimitrie
fiu saurt. Ewnomia ţării merge
terui lor fiind de altă natură şi spre bine şi ou încetul se rea­ Stancov (voce).
potrivnic scrierii de faţă
lizează progrese, la cari cu rât In localul prefecturei Soroca
Cavernele ţării, indiferent se lucrează mai mult pentru
a avut loc reunirea unui ma­
principiile politice de cari au ajungerea lor, cu atât sunt mai re număr de conducători de
fost călăuzite, au contribuit prin temeinice.
instituţii şi intelectualii lo­
muncă şi stăruinţă în mod fo­ Nu trebuie să se uite în nici cali ,cărora d. Ifrim a arătat
arte demn la ridicarea ţăranului o împrejurare faptul, că Începu­
scopul şi mijloacele de a acti­
din situaţia în cure se află pe tul vieţii în România întregită va propaganda culturaiă în
urma vitregiei timpur lor. Astfel a fost foarte sărăcăcios; econo­
Moldova de peste Prut, solici­
ne aducem aminte, că imediat miile ţăranilor ei au distruse, tre­ tând sprijinul tuturor, în nu­
după război, promisiunea M. S. nuri n'am avut, drumurile au mele Fundaţiei, în acest scop.
Ii'.gvlui da a se împroprietări fost rele şi în mare parte inprac-
agricultorii, a fost tradusă în In frumoasa comună Bădi-
ticabile, fără şcoli, cassa statului
lege sfi mai apoi în fapt Oameni goală de bani, fără funcţionari,
ceni din judeţul Soroca i'ts
întemeiat în ziua de 9 Febru­
cari veacuri de-arândul, prin ţara plină de oameni fără lucru,
muncile Iov, au umplut eu bună­ arie căminul cultural „Gene­
ci în general eram, lipsiţi de
tăţi hambarele bogatişilo-', au rali Stan Poetaş". Au vorbit
tot ee ne trebuia. Azi fără să
ajuns stăpâ-ii pe proprietăţile pe marei mulţimi de săteni d-nii
exagerăm putem spune că avem
cari odinioară le. lucrau în caii C. Ifrim, inspector şcolar Po­
trenuri mai multe docâte am
täte de servitori şi odată siăpâni povici-Podaşcă şi Dornescu,
avut înainte do război, dease-
ajunşi şi au înjghebat o econo­ directorul prefecturei Soroca.
menea în cei şas^ ani din urmă
mie proprie. Această reformă a s'au ridicat peste o mie de şcoli Au luat parte peste 160 de
intelectuali: preoţi, învăţători,
schimbat fundamental viaţa ţă­ rura'e, şcoli secundare avem
ranului şi i-a dd putinţ-î să-şi pretutindeneo, drumurile S'mt magistraţi-, ş. a. S'a decis ca
societatea culturală „N. Ior-
câştige cele necesare traiului pe refăcute, lipsa de funcţionari
ga" care există din 1919, în a-
urma unei m mei, nu atât de este complectată, statul îşi în­
istovitoare ca în trecut, şi spe­ cheie socotelile cu excedente, cea comună, datorită inimo­
sului magistrat Paraschives-
răm că viitorul ne va prezenta
roadele reformei agrare într'un
toate sunt refăcute; progresele
realizate de statul nostru sunt cu, să fie afiliată la Fundaţia
mod strălucit. evidente. „Principele Carol". Aceasta
societate posedă o bibliotecă
In trecut ţăranul fără multă Că vor fi fiind şi nemulţumiţi
de aroroane 3000 volume. S'a
dare de mână, nu putea să-şi e explic mil. In vremiie de azi mai hotărât ca societatea a-
valorizeze produsele şi nici să a ajuta pe toţi cei lipsiţi, e un
ceasta să i a iniţiativa organi-
facă acte de come'ţ; azi băncile lucru care Întrece putinţele chiar zărei unei excursii la Iaşi,
poporale şi cooperativele sporesc şi ale statelor mari, bogate şi 400—500 persoane, cu sătenii
pe zi ce trece, ele eu timpul aude ar trebui să credem că din toate comunele. Aceasta
vor înlocui pe comercianţii spe­ nimenea nu suferă lipsuri, dar excursie v a a v e a loc în zilele
culanţi şi abuzivi, ele vor da la noi cari am plătit indepen­ de 22 si 23 Mai. S'a mai hotă-
putinţa ţăranului ca preţul pro­ denţa statului în actualele gra­ rît întemeiarea u n u i c ă m i n
duselor lui să treacă în între­ niţe asa de scump, merge mai cultural, în însemnatul târo-u-
gime şi deadreptul in punga lui. greu. Totuş aşa săraci cum sun­ şor Floreşti, unde deja s e află
Un progres realizat de băn­ tem pe măsura timpului ce trece construit, u n frumos local, ce
cile populale, demn de remarcat, ne refacem de pierderile suferite aparţine societăţei culturale
ѳ îmbunătăţirea culturii pămân­ în război şi constatăm zilnic . Principesa Elisabeta".
tului. Acestea prin mijloacele ce prog esa realizate. A t . M o t o g n s 0 . V. URSULEAC
le stau la îndămână au distri­
buit seminţe alese de cereale şi
iarbă, iar iusistenţelelor ca cul­ însemnările mele
tura pământului să se facă în
mod raţional şi măestrit, este o
muncă, ce merită atenţiunea
Scriitorii m o r de f o a m e
tuturor şi prin care şi-au câşti­ Societatea scriitorilor francezi, în­ Nici Voltaire n'ar fi dus-o mai
gat un drept la viaţă; băncile tr'o statistică de curând apărută, bine, dacă nu se ocupa cu negoţul.
populare şi cooperativele zise şi constată, că dintre cei 1500 mem­ La noi, scriitorii se căciuliau pe
asociaţiuni ţărăneşti, prin ase­ bri ai săi, numai 100 pot trăi din la boeri pentru ale tipări lucră­
menea îndemnuri tramoase şi produsul condeiului lor, (ceilalţi rile, alegându-se cu mulţumirea că
pline de speranţă au dat dovadă având venituri cari nu trec de 100 le au scos la lumină.
că îşi înţeleg bine meniroa lor frc. pe an). Caragiale a primit 10 lei, pen­
în mijlocul agricultorilor. Dintre cei 4500 dramaturgi ai tru un volum al său.
Franţei, 4000 primesc cam 25 frc.
Grija conducătorilor ţării pen­ pe an, (unii au 1.75 frc. pe an). Alcalay plătea 40—60 Iei pen­
tru un volum din „Biblioteca pen­
tru a răspândi cunoaşterea scri­
sului şi cititului s'a manifestat, „Der Schriftsteller" o revista din tru toţi."
printr'o acţiune foarte intensă şi Berlin, arată că la Viena, un ar­
la care au contribuit de o po­ ticol se plătea cu vre-o 1200 co­ Editorii au făcut afaceri de mi­
trivă statul cu ţăranul. Clădirea roane (aproape nimic). lioane, speculând munca intelec­
de şcoli rurale, secundare, pro­ La fel, scriitorii din Elveţia, din tuală a scriitorilor doritori, nu să-şi
lege numele de posteritate, ci să
fesionale şi ajutoarele date de Cehoslovacia, etc., sunt nevoiţi să
către stat pentru înfiinţarea lor, se apuce de alte meserii, pentru a lumineze calea acestei posterităţi,
spre mai bine.
a micşorat foarte mult criza putea trăi.
analfabetismului. Cu Introduce­ Dar şi înainte vreme, lucrurile Dintre scriitorii de acum, nu e
erau la fel.
rea cursurilor pentru adulţi să unul care să trăiască din produsul
sperăm că în scurt timp pro­ Corneille, primea 40 frc. pe o condeiului.
centul de 75 al neştiutorilor de piesă. Eminescu ajunsese sufleur la
carte se va reduce în mod sim­ Atunci, scriitorii se văzură ne­ teatru (şi apoi miluit de Maiorescu
ţitor. Neamul nostru în trecutul voiţi, pentru a câştiga ceva, a-şi şi alţii), Caragiale ajunsese băcan,
lui zbuciumat a fost îndepărtat dedica operile lor îmbogăţiţilor şi iar cei de acum, îşi storc vlaga
sistematic delà şcoală prin dife­ puternicilor zilei (Corneille luă delà
prin biurouri de ministere.
rite măsuri; în modul acesta în Montasou 9000 frc. dedicându-i
De vină este marele public care
provinciile alipite la ţara-mamă „Cinna"). a pierdut gustul citirii mai se­
a fost lipsit de hrana morală şi
Racine, o duse ceva mai bine, rioase, gustând cu predilecţie în­
intelectuală. Munca ce se desfă­ alegându-se cu o rentă delà mi­
chipuiri cu Helmes şi Lupin, de
şoară azi pentru răspândirea nistru de finanţe Colbert (7800 vină este statul care nu încura­
scrisului şi cititului, va ridica frc. pe an). jează pe aceşti sărmani „mânui­
neamul nostru la treapta co i-se Dacă Molière n'ar fi fost direc­ tori de vise", robiţi unui ideal greu
cuvine şi avem credinţa neclin­ tor de teatru, murea de foame. de înţeles în timpurile materialiste
tită că prin acest mijloc ţara (Date culese din cartea „Veni­ de acum.
noastră va ocupa loc de frunte turile unui intelectual delà 1200 Şi să ne mai mirăm de sterili­
în rândul statelor civilizate. până la 1913", de d'Avenal). tatea scrierilor româneşti !
O altă problemă de un inte­ Condillac a primit 675 frc. pen­ Ferească Dumnezeu să mai ajun­
res deosebit, este pentru noi sta­ tru „încercări asupra cunoştinţelor gem vremea lui Eliade, care cerea
rea sanitară a ţării. Până mai omeneşti". Rousseau a luat 2200 tuturor să scrie, bine-rău, dar să
eri ţăranul român din provin­ frc. pentru „Contractul social." scrie ! Nic»l.

Mântuirea sufletului
Dumineca a treia
Iisus în sfânta Evanghelie
de astăzi n e învaţă despre
marele preţ al sufletului no­
stru, arătându-ne că sufletul
e mai preţios decât toate co­
morile lumii. Tot ce este î n a-
ceastă lume e trecător şi su­
p u s stricăciunii, sufletul însă
este nemuritor. Ce folos este
omului, — zice D o m n u l —• de-
ar dobândi l u m e a toată şi îşi
va pierde sufletul său?
Nici u n folos. Cel ce nu-şi
hate capul c u sufletul său, nu
poate să-şi m â n t u i a s c ă nici
trupul, căci n u sufletul s'a fă­
c u t pentru trup, citrupul pen­
tru suflet. Cel ce n u se în­
grijeşte de sufletul său îşi dă pier­
zării atât sufletul, cât şi trupul.
Preţul cel mare al sufletu­
lui l-au cunoscut chiar şi în­
ţelepţii păgâni, cari au trăit
înainte d e venirea Domnului
nostru Iisus Hristos. Când pe
înţeleptul Socrates l-au jude­
cat la moarte, el a zis judecă­
torilor s ă i : Pe m i n e mă puteţi
ornorî şi puteţi să faceţi ce
voiţi cu trupul meu, dar asu­
pra sufletului meu, care este
nemuritor, n u aveţi nici-o pu­
tere. Iar înţeleptul Epichar-
miuis zee: Dacă sufletul îţi este
bun, nu-ţi poate face moartea
nici-o stricăciune, căci sufle­
tul tău v a trăi fericit în cer.
Iisus Hristos întreabă în
sfânta Evanghelie de astăzi:
ce va da omul în schimb pen­
tru sufletul s ă u ? E o întreba­
re pe care o lasă fără nici-un
răspuns, pentrucă întru-ade-
văr nu se poate răspunde u-
nei astfel de întrebări. Nu e-
ste nici un preţ, pe care o m u l
să-1 poată da în schimb pen­
tru sufletul s ă u .
Ştiind omul, că sufletul s ă u
este nemuritor, trebue să-şi
dea toată silnţa ca să-1 m â n ­
tuiască, iar aceasta o v a face
împlinind poruncile lui D u m ­
nezeu, c u m a m arătat şi cu
alt prilej. Cel ce împlineşte
poruncile lui D u m n e z e u ur­
mează pe Iisus, iar cel ce ur­
m e a z ă pe Iisus nu va umbla
întru întuneric, ci va vedea
l u m i n a vieţii. Aceasta ne-o
spune îşi Iisus în sfânta E-
vanghelie de astăzi. „Cel ce
vrea să-mi urmeze mie, să se
lapede de sine şi să-şi iea cru­
cea sa s i să vie d u p ă mine".
Ca să p u t e m urma pe Iisus,
trebue să l ă p ă d ă m ori-ce rău­
tate, omorind pornirile păcă­
toase ale trupului nostru. Fi­
rea noastră ne î n d e a m n ă la
rele, dar noi trebue să omorîm
pornirile cele rele ale firii,
căci n u m a i astfel p u t e m să
u r m ă m pe Iisus.
Legea lui Hristos e grea şi
uşoară. E grea pentru aceia,
cari s ă lasă povăţuiţi n u m a i
de relele porniri ale firii ome­
neşti şi n u vreau să lupte îm­
potriva ispitelor diavolului.
Iar pentru aceia, cari luptând
împotriva ispitelor diavolului
u r m e a z ă pe Iisus, legea lui
c e a sfântă este uşoară, ducân-
idu-1 la mâtuire.
І І І Ж C A P I T A L A
Conferinţele liceului
„Mîbai Viteazul"
Duminecă, 1 Martie, d-l Dr.
Dim. Paişcanu a vorbit la li­
ceul „Mihai Viteazul", despre
tuberculoză. Conferenţiarul,
care este medic comunal şi
medic aii Societăţii pentru
profilaxia tuberculozei, în ter­
meni populari a arătat peri­
colul ce aşteaptă ţara noastră
din c a u z a acestui teribil fla­
gel, care ne seceră în fiecare
an zeci de mii de vieţi. Arată
felul cum căpătăm tuberculo­
za: prin molipsire.
Stărue asupra felului cum
ne putem păzi: locuinţe sănă­
toase întreţinute curat, să n u
hem. alcool, să nu s c u i p ă m pe
jos. Arată c u m p u t e m scăpa
de tuberculoză: aer curat, li­
nişte şl hrană bună. Iar pen­
trucă boala să nu se întindă:
atunci când ştim că cineva e
bolnav, să a n u n ţ ă m serviciul
sanitar, spre a lua m ă s u r i de
desinfectare. N u v o m locui cu
bolnavul la u n loc, nu-i vom
da hainele de p o m a n ă atunci
când a murit, lucru ce încă se
obişnueşte la noi. Spre a ară­
ta cum se luptă la noi şi aiu­
rea împotriva acestei boli con­
ferenţiarul arată date statis­
tice foarte interesante. î n s o ­
ţită de proecţiuni explicative,
conferinţa a fost urmărită cu
m u l t interes d e un foarte nu­
meros pub ic. Luni, 2 Martie
d-l Dr. Paşcanii, a ţinut ace­
iaşi conferinţă la şcoala in­
dustrială din localul şcoalei
de b&eţi „Ferdinand". A m do­
ri din suflet ca d-l Dr. Paşca-
nu, să fie imitat de cât mai
mulţi medici şi o a m e n i lumi­
naţi; o reclamă aceasta nea­
m u l nostru secătuit de alcoo­
lism, sifilis şi tuberculoză,
a Sfântului Post.
E adevărat, că cei ce urmea­
ză pe Iisus uneori trebue să
poarte crucea suferinţelor. A-
ceasta cru-ce trebue purtată
cu răbdare, căci suferinţele
sunt trecătoare, iar răsplata
este vecinieă. Uneori l u m e a
îşi bate joc de aceia, cari ur­
mează pe Iisus. Uneori uce­
nicii adevăraţi ai lui Iisus au
parte de suferinţe şi dureri.
Creştinul adevărat însă ştie,
că Iisus încă a suferit, chiar
şi moarte, dar după moarte a
urmat învierea şi biruinţa.
Sfântul Augstin zice: O, su­
flet creştinesc, fii cu luare â-
minte. Urmează pe Iisus. Ca­
lea ce duce la el au bătut-o
mii şi mii de martiri (muce­
nici), mii şi mii de fecioare, a-
şadar n'ai de ce să te temi.
Iisus Hristos îţi arată calea,
care te duce la fericire. El este
adevărul, care n u înşeală şi
viaţa, care n u are sfârşit.
Ca s ă înţelegem noi, că a-
vem să u r m ă m pe Iisus, în
D u m i n e c a cea de-a treia a copiii lor, în unire cu d-nii învăţă­
sfântului post se aşează cru­
cea în mijlocul bisericii, iar
creştinii se închină în faţa ei
c â n t â n d : Crucii tale ne închi­
năm Ifristoase şi sfântă învie­
rea ta o lăudăm şi o m ă r i m !
Crucea Domnului ne aduce a-
m i n t e de acela, care pentru
noi şi pentru a noastră m â n ­
tuire cu trupul moarte a gu­
stat. Ajungând la mijlocul po­
stului, prin crucea Domnului
ne întărim, ca să p u t e m urma
pe Iisus şi pe mai departe şi
să ne p u t e m pregăti în acest
chip de marea sărbătoare a
învierii.
Ca să ne p u t e m m â n t u i su­
fletul trebue să f i m ostaşi cre­
dincioşi şi vrednici ai lui
Iisus. Sfânta Evanghelie de
astăzi ne învaţă să nu ne ru-
şinămde Iisus şide cunoştin­
ţele lui, căci n u m a i astfel pu­
tem zice, c ă ne p u r t ă m cu
răbdare crucea. Viaţa ori-că-
rui creştin, care trăieşte după
învăţăturile sfintei evanghelii
este o cruce mântuitoare.
Crucea, care astăzi se aşea­
ză în mijlocul bisericei e ca
şi isvorul ilimpede, lângă care
se aşează căltăorul ostenit de
greutatea drumului, ca prin
o d i h n ă dulce să-şi câştige pu­
teri noui.
A m arătat şi altă-dată, că pe
acest p ă m â n t şi noi s u n t e m
călători, fiind destul de greu
şi drumul vieţii noastre. Ce
umbră mai dulce am putea
să găsim, decât u m b r a bine­
făcătoare a cinstitei şi d e via­
ţă făcătoarei cruci ?
Veniţi aşadar, fraţi creştini,
să ne î n c h i n ă m astăzi sfintei
cruci! După postul de trei
săptămâni, să cerem fiului
lui Dumnezeu, ca prin puterea
crucii sale să ne ajute, ca să
trecem cu pace şi cealaltă ju­
m ă t a t e a postului, ca astfel,
pătimind şi murind împreună
cu Usus, să înviem împreună
cu el, m â n t u i n d u m e astfel s u ­
fletul. КЕРТШШ Í'OÍ'A.
Ţ A f i l i
trei fraţi ce ne seceră fără
cruţare.
JLupta c o n t r a b e ţ i e i .
Beţia ne stinge n e a m u l ! Pă­
truns de acest adevăr u n a-
dânc cunoscător al tristei
stări, de lucruri delà noi, D-rul
Gr. Nicoiau din Bucureşti, a
privit răul î n faţă şi n i d arată
c u priceperea şi temeinicia la
care-i dă dreptul cele patru
decenii de practică a m e ş t e ­
şugului doftoricesc. A m citit
m a n u s c r i s u l lucrărei antial-
coolice a ddui dr. Nicolau şi
m'au uimit faptele arătate:
rezultatul unor minuţioase
cercetări, claritatea expunerii,
dar m a i cu, s e a m ă interesan­
tele deducţii, cari îngrozindu-
te, deschide ochii î n faţa ace­
stui r ă u social. Dar cu toate a-
ceste calităţi, lucrarea n u a
văzut l u m i n a tiparului, delà
care a m aştepta luminarea
multor minţi; şi aceasta din
cauza lipsei de bani, iubite
cititor. Bani se găsesc cu du­
i u m u l când e vorba de cele
rele, pe cari n u le mai înşir,
că le ^tim.
Cu toate acestea m a n u s c r i ­
s u l ddui Dr. Nicolau, trebue
să devină carte. Cărţi de acest
fel nu n u m a i că sunt rari dar
ne lipsesc cu desăvârşire.
Ar fi de datoria celor ce se
interesează de viitorul nostru
ca stat şi naţiune să editeze
această folositoare carte, pe
care apoi s'o răspândească in
masele mari ale poporului n o ­
stru care bea „cam mult".
Până atunci, v o m ruga pe
d. Dr. Nicolau să-nii îngădue
a rezuma aici această folosi­
toare lucrare a sa pentru ca-
re-i m u l ţ u m e s c , în n u m e l e ce­
lor ce citesc, „Cultura P o p o ­
rului". P a n i e l Şt. (onslaolin?s<-n.
cultura popímzrzm '№*m.a#ul 102
Cultivaţi plante o l e i o a s c
Trebue să mărturisim, c ă Macul este o plantă gingaş
în agricultură suntem cam Ii place p ă m â n t u l uşor, bto
prea înapoiaţi. Agricultorul gunoit şi adânc arat. Mai 1
Din Belini (jüd. Bihor) Din Bicaz (jad. Neamţ) Din Bîătia (jud. Ialomiţa)
mic cultivă mai m u l t n u m a i ne îi plac pământurile ar?
In ziua de 28 Februarie, a j Ne luasem grija de orice miş­ Activitatea desfăşurată până
de ce are nevoe el şi familia loa.se şi calca.ro ase (văr o as
fost şi v a fi o zi de dulci amin- i care pe teren cultural, când în astăzi a cercului cultural „Con-
lui. Prea rar se găsesc unii, P ă m â n t u l trebue arat de ta
tiri pentru comuna noastră şi Dumineca lăsatului de ses, 1 deeşti", în domeniul ştiinţei, al ar­
cari făcându-şi o socoată oa­ ori. Odată toamna, a doi
împrejurimi şi a n u m e : în s u s - Martie, văd pe placarda «fişelor tei şi al culiurei în general, este o recare află, că pe lângă cele oară se ară îndată ce s'a df
n u m i t a zi şi comună am avut delà „Tedrul Sătesc" din salul adevărată mulţămire sufletească de lipsă traiului ѳ prea bine zăpada, iar a treia oară î
fericirea de-a primi pe lumi­ nostru: „Un mare b d sa va da pentru sătenii noştri, cari întot­ să cultive şi unele plante, inie de sămănat.
nătorii poporului din două îa astă seară şi o frumoasă deauna au avut prilejul sä guste cari le aduce şi banii de chel­ Se s e a m ă n ă în vremea c
plăşi. Subsecţia Asociaţiunii tombolă".
învăţătoreşti din p l a s a Relin
lumina sufletească delà frumoasele
şedinţe ale acestui cerc.
tuială pe întreg anul. Şi câte* se s e a m ă n ă cucuruzul, la
In adevăr, balul s'a dat, mu­ şi mai câte cheltuieli de a- n e a lui Martie şi prin Apîf
şi Tinea, s'a întrunit laolaltă zica a fost bună, a cântat vestita
Dintre şedinţele pe care Ie-a ţi­ cestea nu a v e m anual fiecare? lie. El trebue s ă m ă n a t î n râ
în conferinţă, sub prezidenţia orchestră a lui Călin, bmi au 1
nut anul acesta remarcam pî aceia, A v e m de plătit impozitul (da­ duri la câte o jumătate
d-lui învăţător director Ioan ieşit multişori (30 sau 32 mii de
care a ţinut-o în ziua de 1 Mar­ ria, porţia), ba e de purtat metru depărtare. Cu cât e$
Şevici din Belin ca preşedin­ lei), Scopul pentru care s'a dat
tie, la şcoaia din satul Brătia. Di­ vre-un băiat sau mai m u l ţ i la m a i rar, cu atâta creşte Ш
te. Dimineaţa s'a ţinr t servi­ balul, a fost ridicarea monumen­
mineaţa, s'a ţinut şedinţa intimă a şcoală ş. a. Toate acestea repede, mai înalt şi produ'
ciul divin în biserică, u n d e a u telor lui Ion Creangă şi Vasile
învăţătorilor, unde d-l V. Bolbo- merg cu cheltuială. сарзиіе mai mari. Când Ш
luat parte membrii corpului Contn — doi oameni de seamă — 1
cianu a vorbit în termeni clari şi Iată câteva plante, cari cul­ cui are 4—5 frunze se sea
didactic, forurile administra­
care îşi au obârşia din acest frumoşi despre: „Filozofia şcoalei tivate cu chibzuială ne p o t întâiaoară, când a ajuns îni
tive precum şi membrii tutu­
judeţ. active", scoţând în lumină însem­ aduce un câştig frumuşel. Ce­ ţimea de 25—30 c m . se saî
ror instituţiunilor din locali­
Monumentele se vor ridica în nătatea şi roadele acestei scoale le m a i multe din ele sunt de? a doua oară muşuroindu-s*
tăţi. După serviciul divin, toţi
P i a ţ a Neamţ. Tombola a fost cât şi armonia ei faţă de sufletul altfel prea cunoscute, dar n u Se recoltează în luna
cei prezenţi au trecut în sala
frumos împodobită cu lucruri copilului. După m~să a urmat şe­ se cultivă pe o întindere mai inii
unei şcoli de stat frumos î m ­
donate de generoasele inimi ale dinţa publica, cu o mare serbare mare, ca să se plătească m u n ­ ori August. Este copt, câJ
podobită cu diferite tablouri
Bicszului. şcolară condusă de d-l M. Teoharie, ca ce avem c u ele. Acestea trunchiul îi este uscat şi à
istorice.
Să trăiască organizatorii ! s. din a! cărei bogat program remar­ s u n t planitiele din ale căror vine puţin galben, iar seinii
Conferinţa s'a început cu
Din Mileşti (jud. Chişinău) căm sceneta : „Visul unui orfan", boabe se extrage oleiu de tot ţele în capsulă s'au liberi
cuvântul de deschidere al pre-
jucată de către elevi, cu atâta felul ca: rapiţa, macul, floa­ Scuturând capsula zurnăeJ
şedinteiui I. Şevici, salutând In ziua de 1 Martie, a avut căldură sufletească încât a stors rea soarelui, camelina şi do­ recoltează prinzând cu mâl
cu cuvinte de mulţămire pe loc în comuna noastră şedinţa
multe iacrămi din ochii sătenilor vleacul (bostanul, pepenele). dreaptă capsula, iar cu stal
membrii de faţă şi caspeţi; a cercului cultural „Gh. Coşb'je". de faţă. Dintre acestea cele mai cu­ ga smulgându-i d i n pămâi
răspuns d. Alexandru Fildan De dimineaţa toţi copiii au fost
D~l G. Axinteanu-Panduri, a noscute sunt: floarea soare­ având grijă ca nu c u m v a S
prim-pretor al placei Belin, adunaţi la şcoală pentru primi­ lui, macul, dovleacul şi rapiţa. se deschidă capsulele. Dm
vorbit apoi. pe larg, despre : „Ajj-
în n u m e l e administraţiei, a- rea corpului didactic din acest Floarea soarelui se cultivă culegere se leagă snopi şi!
sigurând corpul didactic că cerc. Toată sala de clasă a fost torarea orfanilor din râzboiu."
D-sa, îticepe din î nprejurarea până acuma mai mult n u m a i pune la uscat vre-o 15 zi
atât în trecut cât în prezent şi plină de săteni şi sătence, aştep­ pentru frumuseţa ei, prin După aceasta se adună sn<j
viitor, administraţia v a rămâ­ tând cu drag aceste btruniri. de faţă, mulţumind sătenilor de
bunăvoinţa ce-a avut de a veni grădini, pe marginea p ă m â n ­ pe o arie şi se bate cu un Ь
nea o strajă neadormită spre D-l Vidraşeo Th. preşedintele ston. Capsulele se ţin înf
la această sei bare, ca să asculte turilor c u cucuruz, pe lângă
a- s u s ţ i n e a corpul didactic ca acestui cerc, a deschis şedinţa p u t i n ă ciubăr, când le îmll
şi să vadă ceeace le poate spune drum ca un fel de gard apă­
în tihnă să poată face înde­ dupăce elevii sub conducerea
rător. Ea însă merită o c u l t u ­ ţim. Sămânţele după aceaS
stul îndatorirei sale. d-nei Lihniţcais, învăţătoare, a
tori — adevăraţi lor părinţi de lu­ ră mai întinsă, în orice î m ­ trebuesc vânturate oa să 1
P-l preot I. Cociuban a vor­ cântat rugăciunea şi Imnul Regal. prejurări, pentrucă uleiul ei cureţe de orice murdărip.
D-şjara Ghinculeva E. a ţinut minare — ; apoi amănunţeşte cu­
bit despre legătura dedespăr- este foarte preţios şi gustos. tiăminţele se păstrează щ
ţită a bisericei şi a şcoalei. lecţia practica cu elevii cl. П-а. vântarea, sorbind despre tristele
vremuri prin care am trecut, până Acestei plante îi place pă­ mult în magazie, dar trebuq
D-l revizor V. Teuca din A urmat apoi recitări de poezii când am ajuns astăzi la linnnu! m â n t u l gras, bine lucrat, ase­ întoarse în fiecare lună ca j
Tinea, şi-a arătat mulţămita, şi s'au cântat mai raulto cântece dorit menea cucuruzului. Şe sea­ n u mocnească.
încredinţându-se în deajuns corijata de d-na Lihaiţsaia. S'a m ă n ă pe la sfârşitul lui Mar­ Macul produce la hect$
„Iubiţi săteni —continuu d-sa —
că şi de astă dată se observă jucat o piesa monolog „Grserul tie şi în Aprilie ca şi porum­ 20—26 hectolitri de sămâq
vă reamintiţi ziua aceia senină de
legătura d e pretenie şi cola­ şi furnica", sub conducerea d-nei bul, prin aruncare cu m â n a Socotind kg. cu 15 lei, avi
borare reciprocă între învă­ Gobjilă V. învăţătoare. vară, când goarnele şi clopotele ne deci un venit de 30—36 i
liberă sau în cuiburi. Floarea
ţători şi conducătorii diferite­ După acestea a luat cuvântul vesteau jalnic războiul ? Vă rea­ de lei.
soarelui s e sapă şi muişurne-
lor instituţiuni de stat. d-şoara Pribilscüis, aiătând pe­ mintiţi că a-ţi plecat din sat, cân­ Din sămiitriţele macului
şte întocmai ca porumbul. De­
ricolul alcoolului, care se întinde tând şi chiuind cu toţii: „tată, scoate uleiu în felul urrnăto
„Şcoala activă", conferinţă părtarea între ele trebue să
din zi bx zi. Apoi Sf. S i preoţiil fecior şi frate, şi v'aţi dus acolo se zdrobesc într'o piuliţă p
ţinută de d. înv. Riza, a făcut fie de 30—40 c m . Când o să­
aeestöi comuni, Gobjilă Eugeniu, în hora morţii ca să vâ daţi viaţa nă se face pasită, care apoi
pe cei prezenţi e a să se con­ păm o şi rărim dacă ar fi prea
a vorbit dest-pre munca multă, pentiu întregirea neamului nostru? prăjeşte într'o tigae. După
vingă, că învăţătorul este mai deasă.
care o depun toţi învăţătorii, dar Vă mai reamintiţi, că din toţi câţi ceasta se p u n într'un săcu
mult ca orişicând la datorie, E a se recoltează (culege)
nu ?3to preţuită. aţi plecat, a-ţi venit doar câţiva, lă- de lână, acesta se aşează J
cetind şi răsfoind diferite ma­ prin Septemvrie sau Octom-
După terminarea şedinţei a sându-i pe ceilalţi morţi pe câm­ tr'un altul de pânză şi se p
nuale didactice şi autori spre vrie. Se tae trunchiul c u u n
puri pline de sânge? Ei bine, dar
a putea răsboi greul ce-1 în­ urmat o masă comuna a învăţă- aceşti ramaşi pe câmpuri, aceşti
toporaş aproape de p ă m â n t ne sub teasc. Uleiul de щ
tâmpină d a s c ă l u l ca educa­ toriior împreună cu preotul şi eroi ai neamului nostru n'au lăsat
s a u i-se tae n u m a i vârfurile, se întrebuinţează la mâne;
tor. câţiva săteni, unde s'a vorbit cari apoi se p u n într'un şo­ pentru l u m i n a t şi la fabric
ei pe nimeni în urmă, ca să le
Intre altele învăţătorimea despre mai multe chestiuni în simtă adânc lipsa, durerea şi iubi­
pron sau pe tingila şurii ca r e a săpunului. Turtele ce
îşi arată n e m u l ţ u m i r e a faţă materie de învăţământ, si Sf. Sa rea ? Au lăsat, iubiţi săteni, au lă­
să se usuce bine. După aceea m â n sunt u n foarte bun ц
de acei suspuşi pentru îmbu­ preotul Gobjilă E. a ţinut mai sat ! Feciori tineri au lăsat un tată
se îmblăte-şte. Produce la hec­ treţ- pentru vite. T r u n c h i u
nătăţirea soartei învăţătorilor multe cuvântări în legătură cu gârbjv de ani sau o msmä sdro-
tar 40—50 hectolitri de să­ se întrebuinţează pentru
şi n u o fac, deşi legea şcolară corpul didactic. bitâ de durere, pe când ceilalţi au
mânţă. Dintr'o sută kg. să­ călzit.
a d-lui ministru Anedieleseu, D.ipă masă am fost cu toţii m â n ţ ă putem scoate p â n ă la Despre rapiţă v o m v
lăsat soţii şi o pilăşi pe drumuri ; mai târziu, când îi vine vi
consfinţită şi de M. S. Regele, poftiţi în iojalul Sf. S, preotului 15 kg. uleiu. S ă m â n ţ a trebue
sărmani copilaşi cărora noi astăzi, mea sămănatului, fiind
asigură uşurarea corpului Gobjilă E. unde am petrecut păzită de păsări, căci acestora
le zicem: „Orfaiiii din război." plantă vivace, adică căreia
dăscălesc spre a-şi putea în­ timpul în cântece şi cetire. prea le place. S ă m â n ţ a se
Şi aceşti orfani sunt mii şi mii, şi trebue două veri ca să se dej
deplini m i s i u n e a de apostol. Şedinţa viitoare va fi la C a r scoate frecând câte două flori
pentrucă numai au pe nimeni pe volte şi să producă sămini
După terminarea conferin­ neşti. A l . Oleinicov deoialtă. Turta rămasă în ur­
lume, ne cer ajutorul nostru, Este foarte bine să ne înd
ţei la hotel „Traian" s'a luat Din Tarcău (jud. Neamţ) m a stoarcerii uleiului este u n
masa c o m u n ă , unde întocmai In ziua de 1 Martie, a fost Deaceia, iubţi săteni, vă rog nutreţ foarte b u n animalelor, letnicim din ce în ce c u cu
c a şi la adunare, n'a r ă m a s şedinţa cercului cultural „Pân- daţi ie tot sprijinul dv. cu putinţa, iar t u l e a n u l este material b u n tivarea unor plante, cari p
nimic ide dorit. La toastul ri­ garaţi" la şcoala din comuna atât material cât şi moral pentru de foc, ba în unele părţi, se nă acuma se cultivau num,
dicat de d-l A. Fildan, prim- noastră. ca să se lumineze şi ei, gândin- fac garduri din el. de proprietarii mari, ş i ca
pretor, pentru Marele Căpi­ du vă că ajutaţi vlăstarele tinere Macul e de d o u ă feluri: c u prin învăţătura ce aveau, a
De dimineaţă membrii cercu­ capsula (măciucă, căpăţină) noşteau nu n u m a i ce e bun
tan, întregitorul şi desrobito- lui au luat parte ia oficierea'ser­ ale acelor ce zac în morminte,
riul poporului r o m â n e s c ; ma­ viciului divin, la biserica din pentru cauza neamului nostru !" găurită deasupra sau închisă. de lipsă casei, dar ştiau şi
sa întreagă a aclamat cu „U- Tarcău, unde se adusese icoana Tot în această cuvântare, d-l Cel dintâiu este mai uleios, a- este bănos. Vremurile s'a
ra!" pe M. S. Regele, într'un Sf. Ana, delà mănăstirea Bistriţa. G. Axinteanu-Panduri, a arătat în­ re floare lila, albă-rosă. Ace­ schimbat. Proprieiăţile ma
elan de nedescris. semnătatea morala şi educativă a sta trebue cultivat în locuri s'au împărţit, lipsurile îm
A fost un serviciu dintre cele ferite de vânturi, căci altfel sunt aceleaşi, ba şi mai mu
După masă, în corpore s'a mai frumoase. revistei : „Lumea copiilor" punând
la cale pe săteni ca să se aboneze deschtilzându-se prea uşor, îi te. Trebue deci c a micii agr
făcut o excursiune la Fabrica Glasul părintelui Teodolit delà cititori să le ieie locul şi
şi orfani din războiu de aici din cad boabele. Celalalt se poate
de Sticlă din localitate. Sara mănăstirea Bistriţa, te face s>ă ce priveşte cultura chibzuit
sat la această revistă. c u l t i v a oriunde.
a avut loc petrecerea dată de uiţi — cu adevărat — cele lu­ 4
T. FLÜ'ilA -. piOÍÜáOr.
cercul cultural Belin, jucân- meşti, să uiţi că te sfii pe pă­ După aceia, formează o listă de
du-se piesa „Blăstămul" de mânt. subscripţie, pe care o public aci шшшшшшяЁаЁШШш
către d. M. Son, I. Pureariu, Preotul Verşeseu, parohul sa­
A. Popi, Neşa, Munceanu şi tului, a îndemnat credincioşii să
mai jos, să vadă şi cetitorii gaze­ Mişcarea culturală şi socială din Posesii
tei noastre, frumoasele fapte ale V o m încerca să oglindim
d-işoareie Roilban, P o p a şi se gândească ia partea sufliitea- cum, e m o m e n t u l să pomenii
sătenilor din satul Brătia : d na u n e i din pulsaţiile d e m n e de că auditorul de obiceiu e i
Stanciu. Piesa a reuşit foarte seă; ea este nemuritoare.
Aristiţa Teoharie 30, d-na V. Bol- •interes a l e vieţei culturale şi d u s , şi tare p u ţ i n variat,
bine, făcând fală corpului în- beceanu 30, d-l D. Bordea 20,
După serviciul religios, toţi sociale d i n acest centru româ­ în mare majoritate elev
văţătoresc. Au fost recitări şi învăţătorii au mers la şcoală pr. Velicu Ştefan 20, M. Putaru nesc, p u n â n d î n plină lumi­ şcoalei.
declamaţii, îndeosebi, a plă­ unde s'a ţinut şedinţa intimă. 20, Fanică Barangă 20, Petre An-
c u t mult „Beţivul" m o n o l o g nă partea pozitivă şi atingând Şi acest redus public, e
După amează a urmat şedinţa geiescu 5, Ştefan C Neagu 5, deocamdată n u m a i î n treacăt dus de către i n i m o s u l jai
s p u s de d. Gh. Dobrescu. „Şol- publică. Şedinţa a fost foarte Stan Oancea 5, Gheorghe Oancea
dan Viteazul" poezie spusă de bme reuşită, datorită tânărului elementele negaive. darm, şef de secţie Dumitr
5, Neasuleşti 15, Câlac Ulescu 5, Popescu, adunându-i d e
d. Munceainu. La urmă aim ad­ şi inimosului învăţător Caliâtrat şi alţi săteni care îmi scopă 40 lei. La biblioteca şcoalei „Eu-
frosin Potecă", din satul no­ stradă, întocmai ca pe mş
mirat danturile naţionale ju­ Bogdan, directorul şcoalei. Suma totală 220 lei. Din aceasta
stru Poseşti, jud. Prahova, se copii.
cate de d-şoarele Roiban, P o ­ sumă, s'a abonat 4 orfani din
.belul cum d-І Bogdan a ales continuă aceeaşi tradiţie: că­ Ca î n mijlocul celor m
pa şi Stanciu şi de d. M. Son. războiu, la revista „Lumea Copii­
şi distribuit subieotaie la această rora dealtiminteri e bătută şi grele zile, unii îşi crcese m(
D i n cele ce a m văzut n e - a m serbare, spre a plăcea celor de lor" din Bucureşti. A. I. sul ca sub apăsarea um
bătătorită de ani. Muncă de
convins că învăţătorimea din faţa, i-a iăcut cinste. plăcere, şi cultură adunată grozave povară iar alţii şi
p l a s a Belin şi Tinea, e organi­ Din Archita (Ardeal)
După un program destul do şi asimilată fără roade, (lip­ petrec într'o totală nepăsa
zată într'o tabără bine dis­ lung, compus din eoruri şi reci­ Cu prilejul sfinţirii clopote­ de viitor, storcând cu neră
sind bună voinţă), sunt încă
ciplinată şi vrednică de che­ tări bine alese şi foarte bine lor din comuna Archita, ele­ dare clipei, tot ce le mai poai
factori socotiţi de prisos, da­
m a r e a şi locul ce-1 ocupă. Re­ redate, a urmat piesa de teatru vii cursului superior delà li­ da pentru simţuri.
că natura a fost întru câtva
uşita acestei sierbări se da- ceul „St. O. Iosif" din Odor- darnică. Hotărît, din r â n d u l
„Sgnbţoroaiea". Neîncrederea, supă rărea
toreşte în bună parte foruri­ heiu, au dat în ziua de 22 Fe­ celor noui, n'au răsărit încă
A vorbit la această şedinţă pornirea spre bârfea!ă, pes
lor administrative dimpreu­ bruarie, o reprezentaţie tea­ personalităţi.
d-l I. Timofie, preşedintele cer­ tot locul; vlăguire şi complet
n ă cu forurile şcolare din a- trală, conduşi fiind de d. sub­
cului, despre combaterea lucru­ Lucrările, îngrijirea şi bu­ tă răsturnare a valurilor
ceasta localitate. director A. Ebert şi d. judecă­
lui, îndemnând pe sătence Ia in­ n u l mers aii bibliotecei s u n t ciaie.
Membrii corpului didactic dustria casnică, deoarece este tor M. Constantinescu, jucân-
încă oropsite, de şezători şco­ Lupta politică s'a desfăţ
din plasa Tinea, au venit ou bogăţiu morală şi materială a du-se comedia marelui nostru rat de r â n d u l acesta, fără crţ
trenul î n ajunul zilei şi au maestru Caragiale „O noapte lare bunăoară, n u se prea po­
satelor noaatre. meneşte î n tradiţia institu- ţâre, şi tot după tactica
fost aşteptaţi la gară cu tră­ furtunoasă'*. Apoi a declamat veche.
suri, iar în comuna la e a s i n ă Felul cum d-lui ştie să se ţiunii.
elevul C. Albu el. 7-a eroica Noroi aruncat dintr'un V &
de d. notar I. Opriş, d. înv. facă ascultat, a făcut ea vorbele E locul s ă arătăm că cei
poezie a lui M. Rădulescu „Ar­ tid spre altul, cu mai muţ
A. Bota şi d. înv. director I. bine simţite să fie primite cu dealul". mulţi n u s'au convins, încă,
sau mai puţină îndemâna
Şevici. După cină a trecut fie­ multă mulţumire dm partea celor O însufleţire generală a cu­ că ar fi timpul ca m ă c a r din
Diferite broşuri şi ziare
care la gazda destinată de co­ prezsnţi. prins pe paşnicii săteni, vă­ când în când să-şi m a c i n e o
A mai vorbit d-l I. Cocea înv. grupărilor politice a u refl
mitetul organizator pe la lo­ zând in mijlocul lor, pentru jumătate de oră şi la bibliote­
tat zilnic felurite aspecte
cuitori d i n comună, unde aiu care a îndemnat iurma spre prima oară, elevii români cari că. m o m e n t e ale acestei lupte,*
fost primiţi cu multă, bucurie. cooperaţie, singura cale, pe cure să-i m â n g ă e sufleteşte câte­ De aceea când locurile n u n'au cunoscut cruţarea.
Ar fi de dorit, pentru lumi­ vom ajunge a avea o industrie va ore şi cari să ie parte la r ă m â n goale, publicul e alcă­
Şi câte n'am a v e a de
narea blândului popor româ­ naţională, bog-uă şi a noaetiă, sfinţirea clopotelor aduse de­ tuit uin elevii şcoalelor secun­
dreptat şi de clădit! Yeni
nesc să se facă cât de dese lipsindu-nt) de capitalul, străm. là Sibiu cu mari jertfe mate­ dare, şi aceea când vin de va­
astfel de întruniri. p. Curt Părintele Verşeseu, prin cu­ canţă, şi d i n copii de şcoală valurilor a u înălţat de •
riale. Serviciul d i v i n a fost să­ dul acesta, s u s pe creste,
vinte bine simţite aduce mulţu­ vârşit cu m u l t fast de către impuşi de ordinul unor învă­
Din Buhaîniţa (jud. Neamţ) miri d-lui Bogdan, pentru munca ţători. meni noi", şi cei mulţi do
Sf. Sa protopopul Cohalmului botezaţi în pripă.
In ziua de Duminecă, 22 F^br. ce depune pentru fiu Tarcău;ui, şi de preotul satului, după ca­ Rrr de tot, când vre-un ce­
a avut loc în casele d lui C. Ghaor- şi îndeamnă pe săteni să se Mişcarea culturală a
re primul a ţinut u n frumos tăţean s a u intelectual se ră­ ceva în u i u m u l timp.
ghieş, cununia religioasă a d rei apropie cu cât mai multă dra­ tăceşte pentru vre-un ceas
discurs. A m ieşit apoi cu to­ Vreo doi-trei intelectvj
Ortensa Gheorghieş cu domnul goste de şcoală, oăci numai ea s a u două printre uniformele
ţii din biserică, iar sătenii cu s a u alăturat c u sufletul
Dumitru Lazăr. le va da vinţa luminată şi bogata. sfială s'au apropiat de clonote. şcolăreşti.
La sfârşit d l Bogdun a mul­ rat şi pe pare-se definitiv.
Nuni au fost d-na şi di. Căpi­ Cu m u n c ă grea ele au fost ri­ N e oprim delà început la —
Dacă vor reuşi să trezes
tan Mhn* Herescu delà Breştem. ţumit celor prezenţi, pentru dra­ dicate în clopotniţă; iar după „Societatea Culturală" — în­
î n m a s ă pe cale de organi
Urăm fericire, viaţă lungă şi trai gostea ce arată şcoaiei, ad când aceasta satul întreg vuia pre­ fiinţată de curând, de u n grup
totodată mulţumiri conducătorilor re şi mai cu osebire îit O
paşnic tinerilor căsătoriţi. lung de glasul clopotelor. intelectual, unde se m u n c e ş t e
ductorii ei efectivi, simţul)
Amândoi tinerii se Ьлсига de soc. coop. „Albina" din Tarcău, Seara începu serbarea, d. temeinic şi cu folos. respectul de realitate,
calităţi sufleteşti frumoase, precum cari au construit un frumos lo­ I judecător M. Constantinescu Pe l â n g ă conferinţele săp­ mişcarea socială pose.ştes
şi situaţie materidă înfloritoare. cal de şcoală. j a arătat prin cuvinte înflăcă- tămânale, — cu subiecte po­
n'ar avea decât de câştiga
— Cu începere din ziua de 3 Toată această serbare fnee ca l'rate suferinţele poporului no­ trivite n i v e l u l u i de cultura al Incheem cu nădejdea
Martie, râul B striţa a început să să ridic» pe d-l Bogdan la locul stru. poporului, e pe cale să ia fiin­ mai bine, ce ne încolţeşte]
ducă plutaşi, circulaţia lemnului a pe care îl merită, pentru muncii La sfârşit d. O. M. Dobrotă, ţă o secţiune cine-matografi- cum la ivirea unei raze
reînceput după o pauză de aproape ce ştie să depună spre bineh- ! directorul liceului, a m u l ţ u - că. In legătură însă c u confe­
sătenilor din Tarcău. H. F. luminoase.
cinci luni. VEST. i mit sătenilor. u. A, rinţele ce s'au ţinut până a- OatftV Gh oa, it.-
ABONAMENTUL : Pe un an 250
lei. Pentru săteni, învăţători,
profesori, preoţi, studenţi,
ţionari, meseriaşi şi
400 lei pe un an.
se plăteşte înainte;
namente şi pe jumătate
func­
muncitori
Abonamentul
se fac abo­
an.
ІШ S Ă R B Ă T O R I T :
^CONSTANTIN
Ca să p u t e m m a i bine apre­
cia personalitatea si rolul co­
vârşitor ce 1-a avut acest m a -
re reprezentant al artei dra­
matice, d . Nottara, timp de
jumătate de veac, în desfăşu­
rarea vieţii teatrale româ­
neşti, trebue, s ă cunoaştem
trecutul anevoios, n u prea a-
dâne de străbătut în negura
vremurilor, trecut care înfă­
ţişează tradiţia şi evoluţia
teatrului l a români.
E destul s ă ne coborîm g â n ­
dul cu u n secol şi jumătate în
urmă, pe la anul 1769, ca s ă
v
« d e m începutul literaturii
Naţionale în limba maternă,
ü
« către Vel-Clucerul Con­
stantin Kogălniceanu, care
tradusese pentru întâia oară
^ui Molière, piesa: Princesa
lC e
* Elida. Acestuia urmează
|*Poi Marele postelnic Alexan-
r
? U Beldiman, m a i productiv
1 ц
traduceri. Abia după în-
1
У Ugerea împăratului Napo-
Ca
la Bezerina, pe l a 1813,
ţ i v a oifiţeri d i n armata lui,
* stabiliră în Capitala Mol-
dlQ
v i i : Iaşii — oraşul luminii
^eàniuiluj românesc p e atunci
şi ei organizară cele întâi
începuturi d e teatru. Aceşti
ofiţeri se n u m i a u : Chefneux,
gallig De Lincourt, Devivier,
Raymond, Mouton, Bayand,
Qxiinen, Dr. Perez şi Jordan,
printre ei s e afla şi Pellier, re­
numitul actor francez. Se
ro prezentară printre altele
piesele: Iunius Brutus de Al-
fieri şi Moartea lui Cesar de
Voltaire. Aceştia împreună cu
a lţi boeri tineri puseră capăt
u
p e n t r totdeauna trecutului
cu toate aneterhanelele, du-
паппгаіеіе, măscăricii, zieă-
iuirile, ce s e vedeau ţi la
Curţile Domneşti.
Delà această epocă de fran-
ţuizire, intrăm într'o închega­
re de reprezentaţii teatrale
propriu zise. In această vre­
me, se reîntoarsă în ţară î n -
sulfleţitul şi învăţatul Gh. A-
eaki, ou studii d i n Italia, A u ­
stria şi Polonia, şi dădu cea
dintâi îndrumare a vieţii tea­
trale româneşti, prin repre­
zentarea pieselor în limba
maternă, e& n u fusese încă.
Căci iată c e zice însuşi Asaki:
„In o epohă de străinomanie,
l'a 1816, a m înfiinţat u n teatru
de soţietate în casele Hatma­
nului Constantin Ghiea, boer
generos şi iubitoriu de cultu­
ră. Actorii erau fii şi fiice .ace­
lor întâi familii, care repre­
zentau piese franceze. Acesto­
ra am încredinţat însărcina­
rea, pe atunci suimeaţă, a face
0 breşă în acea strainomonie,
adresând limba patriei, către
inimi patriotice". Cea întâi
piesă care s'a jucat î n româ­
neşte a fost „Mirtid şi Hloe".
Asaki a scris chiar o piesă o -
riginală „Eroul românilor",
nejucată însă.
Iată şi ce spune Costachi
Negruzzi, într'o scrisoare *-
dresată lui Asaki: „Teatrul
Naţional a început sub a D-ta-
, le priviigheare, şi prin care
ne-ai arătat, că limba noastră
nu e m a i puţin primitoare- d*
armonie decât italiana".
P e la 1833, tinerimea eşană,
însufleţită înfiinţa o trupă d e
diletanţi. Şi l a u n a d i n repre­
zentaţii dată în teatrul de l â n ­
gă biserica Daneu, a luat par­
te şi Muişir A h m e d Paşa, am­
basador al Portei Otomane.
Acest fapt impresiona m u l t
pe eseni.
La 1834, Gh. Asaki, dădu o
serbare „teatrală şi muzica­
lă", unde jucară fiii de boeri:
M. Kogălniceanu, Al. Mavro-
cordat, V. Alecsandri, C. Ne­
gri, N .Docan, Vărnar şi Ma­
tei Millo. Iar la 1835, s e dădu
o reprezentaţie de iscusitul
boer Matei Millo — care m a i
târziu devenise actor (faptă
tristă pe atunci înţeleasă de
mentalitatea boerească a ţă­
rii) — jucându-i-se „Un poem
romantic" şi „Postelnicul
Sandu Curcă", piese originale
de Millo.
Cea întâi şcoală de artă idra-
uiatieă se înfiinţa la 1836, n u -
rnită Conservatorul Filarmo-
nic-Dramatic, l a care se îns­
criseseră multe doamne şi ti­
neri din societatea bună.
In acele vremuri Samoil
Botezatu, prezentă c a origi­
nală piesa „Petru Rareş", iar
Banul Ion Tăutu, tradusese
»Tragedia lui Lentor şi * l u i
kapor".
Parallel cu această manife­
stare a vieţii teatrale din Mol­
dova, î n Muntenia teatrul lua-
. Şi m a i mare avânt. Şi acolo
tinerii boeri însufleţiţi, cu ve-
- derj de cultură adusă din A-
Î>us, învingeau toate piedecile
vremii c a s ă introducă arta
'dramatică. Factorii însemnaţi
m această mişcare erau Ari-
s-ţîa, Costachi Caragiali, şi al­
ţii.
1 In anul 1842 se întoars» în
- ţ a r ă delà Paris, tânărul N.
:
- **»Maa, w «гаШ
(Huitura Poporului
NOTTARA
artă delà teatrele pe cari le
vizitase, între care P a l a y s -
RoyaJI, unde şi jucase întru
câtva.
Şi c a să se vadă cum era
îmbrăţişat teatrul în acele
vremuri e d e a j u n s s ă amin­
tim, c ă Alecu Russo, scrise o
comedie c u cântece, „Jicnice-
rul Vadră în Iaşi" reprezenta­
tă în Capitala Moldovei, pen­
tru care Domnitorul Stürza,
simiţinduHse „tachinat", prin
un act gospod, a surgunit pe
două luni p e Alecu Russo, l a
mănăstirea Soveja, iar ac­
torii cari au joieat î n piesă şi
a n u m e : T. Teodorini, N. Lu-
chian, I. Poni şi N. Teodoru,
ispăşiră aceiaş pedeapsă la
m â n ă s t i r e a Caşin.
într'o epocă de zbucium şi
jertfe, — deşi m a i târziu, —
tânărul Nottara, îşi înflăcăra­
se mintea şi sufletul delà o
pleiadă de preoţi ai teatrului
cari n u cunoşteau decât idea­
lul de a împlânta arta drama­
tică în evoluţia culturală a
n e a m u l u i românesc. A fost,
de sigur, generaţia cea m a i în­
cărcată de merite şi călăuzită
de cel mlai sincer crez al zei-
ţilor Thalia şi Melpomene.
Delà această generaţie copilă­
ria lui Nottara a fost împărtă­
şită şi încărcată de puterea
creatoare, putere care Га de­
terminat să păşească pentru
întâia oară pe scenă, pe la
1875, unde a rămas până a-
stăzi. Şi, în adevăr, Nottara,
avea de unde să-^şi potolească
setea frumosului, deoarece în
juru-i era numai o atmosferă
plină de adevărate talente,
pornind delà Iorga şi Elena
Caragiali, Ştefan Velescu, Mi­
hail şi MatiMa Pasicali, Const.
Deimetriade, Froaa Popeecu şi
alţii.
Precuim în istoria literatu­
rii noastre s'a încrustat pe
vremuri, neîntrecuta grupare
„Junimea" delà Iaşi delà care
a pornit adevăratul drum în
literatură românească, tot aşa
şi Nottara, a v u parte s ă joa­
ce şi s ă eie parte efectivă, cu
cea m a i puternică generaţie
îndrumătoare în teatrul ro­
mânesc, reprezentată prin
marii actori: Millo, Galino,
Ion Vlădicescu, Bălănescu, N.
Luchian, toţi Garajgiaii, Pas­
cali, neîntrecutul Gnigore
Monolescu, Arietizza Romă-
neseu, Irina Poenaru, Bâ-r-
seasca, C. Dimitriade.
Aceştia n u au a T u t n u m a i
rolul d e actori, ci au lăsat în
urmă-ie calea luminoasă, pe
care s'a îndreptat evoluţia ar­
tei dramatice, l a înflorire* pe
care o vedem, noi aceştia de
astăzi, cu ochii.
Activitatea lui Nottara, Tre­
me de jumătate de veac în
manifestarea teatrului româ­
nesc, î n s a m n ă o m u n c ă uria­
şă, croită n u m a i de o putere
de maestru, care clipă c u cli­
pă, din bogata lui însuşire a
talentului, a putut revărsa
m e r e u şi neobosit arta crea­
toare. El a desţălinit cel m a i
mult drumul spinos al teatru­
l u i ; c u truda lui încordată —
o jumătate de veac! ce m u l t
e! — a d a t viaţă la înflorirea
artei dramatice delà noi; el a
fost trăsătura de unire puter­
nică, reprezentantul fidel al
unei generaţii de mari artişti
cari se stinseră, şi rămase n e ­
clintit sil strălucitor: maestrul.
Cu sufletul lui de artist care
n'a ştiut odihna, c u puterea
ide m u n c ă ce n'a ştiut obosea­
la anilor vieţii, cu fiinţa lui
cuprinsă n u m a i de fiorii ar­
tei, trăind o altă viaţă pe sce­
nă — viaţa nemuritoare —,
Nottara, a format o altă gene­
raţie d e artişti ca: Demetria-
de, Manolescu, Builfinsehi,
Sterin şi alţii.
In această lumină creatoare
şi de personalitate reprezen­
tativă a artei teatrale româ­
neşti, îl v e d e m pe Nottara,
mare artist, mare îndrumător
şi învăţător în arta dramatică,
şi p u t e m valorifica în adevă­
rata-valoare activitatea lui
scenică de jumătate de veac.
Sărbătorirea lui Nottara, a-
re u n a din cele m a i mari în­
s e m n ă t a t e din punct de vede­
re istoric al evoluţiei teatru­
lui nostru.
Deşi şi acum el joacă u n
„Apus de soare" n u însamnă
a p u s u l unei irosiri de artă din
viaţa "lui proprie, ci opera de-
apururi pe c a r e a cJădit-o, »1,
c u drept c u v â n t „maestrul"
Nottara.
Şi venire» lui î n Ardeal are
o semnificaţie: c u el aduce un
trecut, strădania şi visul con­
timporanilor lui d i n tinereţe,
ce trăese prin acest uriaş ar­
tist. Ardealul cărturăresc îl
înţelege, îl preţueşte m u l t şi-1
primeşte cu dragostea cea
m a i sinceră ce se poate arăta
unui neobosit preot al teatru­
lui românei*.
ABONAMENTUL pentru institu­
ţii financiare, biblioteci, cluburi
şi localuri publice 400 tei. Pen­
tru sprijinitorii
390 lei. In America
În Jugoslavia
In străinătate
foae-i
3
minimum
dolari.
1*40 dinari pe an.
éöO lei pe an.
A P E L FAPTE DE REAMINTIT Scrisori din Youngstown, Ohio (America)
CĂTRE PRIETENII ARTEI ROMÂNEŞTI Adesea se întâmplă ca noi oame­
Pictorii şi sculptorii artişti tru frumosul românesc e m a ­ ce se stinge dintre noi.
nii, să arătăm meritele unora, după
— D e l à
F e m e
r e d a c t o r u l
i a a m e r
n o s t r u .
i c a n ă .
—
ai ţării, aoi pornit să înfăptu­ re. Şi în dragostea tuturor Nu tot aşa au făcut muncitorii 1 8 F e b r u a r 1Ö25. — Domnişoara Stan din
iască în Bucureşti, m o n u m e n t prietenilor şi înţelegătorilor şi intelectualitatea din comuna Cap- Delà câştigarea dreptului Cluj, fiind sosită de curând
coprinzător de cultură, în ca­ aceluiaş frumos, artiştii pla­ nic, judeţul Satul-Mare. de v o t a feimeei americane, în oraşul nostru, a fost pofti­
re să strângă şi să arate ţării stici ai ţării îşi p u n nădejdea,
In ziua de 17 Februarie, nu au s'a dovedit că şi ea e tot atât tă la Asociaţiunea femeilor
şi străinătăţii, tot frumosul neclintiţi în credinţa lor, că
uitat a-şi reaminti că în anul 1875, de capabilă c a şi bărbaţii, ba creştine americane, fiind in­
plastic roimânesc de pe întin­ vor fi destui româui cu i n i m a
pentru prima dată ca tânăr mi­ ceva mai mult, s'a constatat, trodusă de d-na Stângaci.
s u l p ă m â n t u l u i nostru. largă şi sufletul înălţat, care
sionar, a descălicat pe pământul că în multe afaceri sunt cu D-nele americane a u fost
Va găsi adăpost în această să-i înţeleagă şi să-i ajute. acestei comuni, inimosul învăţător m u l t mai agere decât tovară­ foarte impresionate ide arta
casă măreaţă, străduinţa su­ Z%Mţi cu pnetenit voştri cât mai director d-1 Alex. Pop, care timp şii lor de m u n c ă . cu care sunt lucrate cusătu­
fletească a înaintaşilor noştri multe cărămizi la casa artelor de 50 ani nu s'a îndurat să se In timpul din urmă femeia rile româneşti, admirânidu-le
artişti, şi străduinţa sufleteas­ frumoase din capitala ţării. cunoască lipsa d-sale din mijlocul americană a ajuns să înlocu­ mult. Pe l â n g ă serviciile mari
că a pictorilor Iar dacă a- acelora ce le nutrea mintea cu iu iască pe bărbaţi, în m u l t e si­ ce le face această domnişoară
şi sculptorilor veţi putinţa mina cunoştinţei. Această zi a fost tuaţii sociale ca: deputaţi, se­ României, a vândut şi o m u l ­
de azi şi din să daţi sume apreciată îndeajuns de toţi acei natori, preoţi, etc. ţime de lucruri. Aceasta dove­
viitorime. mai mari pen­ cari au gustat şi primit bunul su De curând a scris u n ziar deşte că femeile americane
In casa a- tru acest m o ­ fletesc delà d-sa. Aşa că împreună delà noi, că o fetiţă abia de 16 ţin foarte m u l t la cusuturile
nument, car­ cu parte din colegii d-lui Alex. ani, a ajuns c a direetoară l a o şi lucru de m â n ă a femeei ro­
eeasta se va
frământa alu­ tea de aur a Pop, au pregătit o serbare urmată mare societate de asigurare mâne. D-şoara Stan, a fost în
atul, din care lui vă va trans­ de ospăţ. americană. mai multe colonii româneşti.
zi cu zi, artele mite numele La noi, în u r m a muitor lup­ Cu încetul v o m ajunge şi noi
şi amintirea Dimineaţa s'a dat o frumoasă românii-americani, să fám re­
plastice româ­ te politice, s'a dovedit că n u ­
neşti îşi vor îa toate tim­ serbare şcolară îa care elevii şi-au mai aşa poate progresa o ţară cunoscuţi că ne tragem d i n
purile viitoa­ arătat simţemintele lor, iar d-nli dacă toţi cetăţenii ei, implicit un popor plin c u însuşiri ar­
trage strălu­
cirea, şi mân­ re, şi delà intelectuali la fel! tistice.
cinci zeci de Printre d-nii intelectuali s'au re­ şi femeile, sunt chemate să
dria ţării va fi contribue la bunul m e r s al — Artiştii noştri, soţii Io-
mii de lei în marcat în vorbiri d-na Roxána
nemărginită, statului. De aceia socot, c ă nescu — Ardeal, sunt chemaţi
sus, o placă Jancki Kovaci — de origină ma­ a venit v r e m e a c a şi în Româ­ în oraşul Cleveland, pentru a
când la între­
cerile din ce de marmoră ghiară — care servind ca învăţă- nia, să se lucreze c â t m a i danţa jocurile româneşti,
în ce mai mari la loc de f'un- m u l t pentru emanciparea fe- pentru sara de 28 Februarie,
ale lumei în acest domeniu, ar­ te, vă va purta săpat n u m e l e . meei. In America, femeia, în unde vor l u a parte toate na­
tiştii noştri vor fi în frunte. Vă roagă: Comitetul S . A . F. timpul răsiboiului, nU a avut ţionalităţile pentru a-şi arăta
Azi, nici talentul, nici capa­ şi al Casei artelor, reprezen­ drept de vot, c u toate acestea arta danţului. N u ne îndoim
citatea artiştilor români n u tând artiştii plastici de pe î n ­ a fost chemată la atâtea ser­ că şi de data aceasta artiştii
se m a i pune la îndoială de ni­ tregul cuprins românesc. vicii publice pentru a înlocui noştri vor câştiga simpatia
meni. Mâine, dacă artiştii no­ pe bărbaţii cari erau pe front, americanilor c a şi î n oraşul
Bunescn, Steriade, Petraş-
ştri ce ne d u c numele frumos cu, Siorck, D-na Olga Grecea- şi şi-au îndeplinit cu priso­ nostru. Deoarece la o repre­
al ţării peste mări şi ţări, vor sinţă datoria faţă de toate p o ­ z e n t a ţ i e de felul acesta n i - *
avea putinţa să se manifeste n u , S a t m a r i , J a l e a , Chlrovici, sturile unde era chemată. făcut mare cinste coloniei ro­
Ş i r a t o , Ţ i n c u şi C. M i h ă i l e s c u . mâneşti de aici.
după forţele lor reale, vor fi Aceasta a fost şi cauza că
contribuit l a aceasta şi vor fi Iar din trecutul comitet: Ve­ i^s'a dat şi dreptul de vot. Artiştii români în Youngs-
mândri toţi cei ce vor fi zidit r o n a , Ressn, T e o d o r e s c u - S i o n , Femeia americană, dove­ town, au câştigat premiul în­
o cărămidă la c a s a artelor. Serafim, Corn eseu, Ştefan D u ­ dind că e capabilă de a ajuta tâi şi aceiaş lucru v a fi cre­
Căci banii artiştilor s u n t m i t r e s c u , D-şoara N i n a A r b o ­ pe bărbat, n u e m a i p u ţ i n a- d e m şi la Cleveland.
ALEX. P O P
puţini, dar dragostea lor pen­ re şi H a n . devărat că şi femeia r o m â n ă Costumele frumoase cari le
toare ia secţia maghiară a şcolei care l a sapă ş i l a plug e î n au artiştii n u p o t fi decât spre
din Capnic, a avut dragostea de rând e u bărbatul, poate fi de mânidria neamului, nostru
I G I E N A a-şi arăta sentimentele în limba m a r e ajutor şi din punct de precum şi arta cu care intre-
română, faţă de neobositul învă­ vedere cultural şi ştiinţific. pretează danturile româneşti.
— O dare de seamă — ţător Alex. Pop. Această problemă trebuie să Coilonia &e mândreşte că a-
A vorbit apoi Sf. Sa preotul gr. capete cât m a i m u l ţ i adepţi ceşti artişti apreciaţi de toată
copilului la Intrarea îa şcoală.
Desvoltarea sufletească a copi­ cat. Coriolan Coza, care cu toate în România e a să fie alături lumea, au sediul în oraşul n o ­
că este puţină vreme In comuna cu alte state înaintate. stru. M. T. KO MAN.
lului, evoluţia vieţii afective şi
voluntare a copilului, înainte de noastră, totuş n'a perdut din ve
adolescenţă. Igiena corpului. î m ­ dere a se interesa de o parte din
brăcămintea copiilor, alimentaţia viaţa celui onorat şi a ştiut să
lor, cantinele şcolare. Igiena lo­ reamintească sărbătoritului câteva
S I T U A Ţ I A P O L I T I C A
Parlamentul starea jalnică a Românilor
cuinţei şi a internatelor pentru clipe delà 1875.
copii, somnul. Jocul, gradările D-l preot Szekeres Iános rom. A d u n a r e a d e p u t a ţ i l o r . In >din Macedonia, cerând guver­
de copii, adăposturile (azilurile) cat. care arătându-şi sentimen­ ziua de 5 Martie, d-1 ministru nului s ă mijlocească îndrep­
pentru copii. Condiţiile igienice tele In limba magh ară, — ^ c u ­ Anghelescu a înaintat legea tarea acestei stări. In 5 Mar­
ale, şcoalei, boalele contagioase noscând bine limba română —, a sfaturilor negustoreşti. D d de­ tie, s'au votat m a i multe legi
şi profilaxia lor, băncile şi igiena rostit cum că nu poate d-sa uita, putat Pinetta a cerut, ca în mărunte, iar în 9 Martie, s'a
sfaturile advocaţilor s ă fie înaintat o lege, despre băncile
Nu de mult a apărut în Cluj munaiiîa şsoală Eduoaţia fizică: bineţa ce a avut-o timp de 45 ani numiţi şi câţiva oameni, cari săteşti. Tot în această zi sena­
o carte de însemnătate capitală văzul auzul, gimnastica, jocul, cu d 1 director sub stăpânirea mo­ nu s u n t advocaţi. D-1 Ion G. torul Vescan a citit declaraţia
f
pentru viitorul poporului nostru: sportul, plimbări, excursii, lucrul narhiei Austro - Ungare, şi nici Grădişteanu a arătat uneltiri­ partidului naţional, în care a-
„Igiena şcolarului nostru" de manual, educaţia stxuaîă. Ocro­ acuma sub stăpânire română de 5 le Ungariei împotriva ţării r-ată, că acest partid n u este
Vladimir Ghidioneseu, profesor tirea şi întărirea copiilor de ani; d-sa nu a vâtut şi citit Iii noastre, cerând guvernului să îndestulii c u noua lege admi­
universitar. Faţă de importanţa şcoală, copiii debili, coloniile ochii d-lui Alex. Pop, decât ace­
eie măsurile cuvenite împo­ nistrativă.
ei, vrem să rupem cu tradiţia şcolare. Munca copiilor înafară leaşi priviri pline de dragoste faţă triva acestor uneltiri. bjia ţ a r a
pub'ieistică de până acum, caro de şcoslă şi ocrotirea ei, petre­ de maghiari. In timpul pauzelor In 6 Martie, d-1 deputat Ca- Sfatul M i n i ş t r i l o r . In sfatul
se mulţumeşte să dea titlul şi o cerile şi pedepsele copiilor din corul şcoalei condus de d l învă­
frază, două, fără de-a spune punctul de vedere igienic. ţător Edmund Licker, fost maistru zaöliu a cerut s ă se facă m a i din s ă p t ă m â n a trecută a m i ­
ceva, şi vom arăta ceva mai la oihastra serviciului minier de multe drumri în Basarabia, niştrilor s'au desbătut legile
Din rezumatul acestui cuprins aci, a cântat , Mulţi ani trăiască", iar d d Emil Lobonţiu a cerut despre emigrări, p r e c u m şi le­
amănunţit şi cuprinsul ei. se v e d e , c ă autorul ne-a cUt o la care d-1 director a mulţumit înlesniri de împrumuturi pen­ gea pensiilor şi cea a căilor
Igiena e şi acum eenuşotcă la adevărată enciclopedie a igienei printr'o vorbre frumoasă ! tru săteni. Deputatul Mihail ferate, cari vor fi înaintate
poporul nostru, înţelegând şi copilului în şcoală. Recomandăm Popoviciu a cerut, ca alegerea parlamentului. După acestea
Seara a avut ioc un ospăţ, la deila Reghinul Săsesc s ă se fa­ d-1 m i n i s t r u D u c a a dat lămu­
orăşenimea. La nici un popor de deci cartea cu t o t d i n a d i M u l pă­
care au luat parte învăţătorii, că neîntrerupt. D d ministru riri asupra neînţelegerilor din
cultura nu găsim o mortalitate rinţilor ca şi învăţătorilor de
orice grad căci ea nu le uşurează autorităţile comunale, d-1 inginer Tătărescu a declarat, c ă v a săptămânile trecute dintre
atât de mare a copiilor mici,
minier, oficianţii mmelor şi parte împlini această rugare. D d România şi Germania.
căci nieăiri ignoranţa legilor, cari numai împlinirea datoriilor lor
din locuitori cari au bnevoit. S'a ministru I. G. Duca arată, că
asigură sănătatea nu e atât de faţă de educaţia f i z i c ă şi morală Conferinţa Micei î n ţ e l e g e r i .
a copiilor, dar îi face s ă cunoa­ servit o masă bogata care nu a împotriva uneltirilor Ungariei
mare ca la noi La 1 Aprilie, era să aibă loc
fost lipsită de farmecul muzicei. a luat toate măsurile şi că s'a
D-l prof. VI Ghidioneseu, dân- scă şi mai bine firea acestora. conferinţa Micei înţelegeri la
du-şi seamă de vastitatea mate­ Cartea are 172 pagini format Orhestra şi fanfara minieră a cerut Societăţii Naţiunilor să Bucureşti. Guvernul Jugosla-
cântat tot timpul mesei. Toasturi p u n ă capăt înarmărilor U n ­ viei, a cerut, ca această confe­
riei, pe care o cuprindă ştiinţa, mare şi s e poate procura ou
care este Igiena, s'a mărginit să p r e ţ u l d e 45 lei (plus 3 lei porto s'au ţinut In timpul mesei de către gariei. In această zi s'au votat rinţă să se amâne cu 15 zile
ne dea In lucrarea d-sale numai şi recomandat) delà Librăria d-nii Licker, Dragomir învăţător, mai multe legi mărunte, î n ­ d i n pricina încurcăturilor din
Igiena şcolarului. Din ouprinsul „Ardealul" Cluj. Naer Gavriil diriginte al oficiului tre cari şi cea despre şeoalele acea ţară. Atât guvernul ro­
postal, la care d-1 director a de ucenici.
ei se vede însă, că nu e vorba Viitor Laiii mân, cât şi cel jugoelav şi-au
numai de chestiuni cari intere­ răspuns frumos. S e n a t u l . In 4 Martie, d-1 se­ d a t învoirea şi astfel, confe­
sează pe învăţătorii de toate gra Ce bine ar fi pentru neamul no­ nator Bianu a arătat, că Sa­ rinţa Micei înţelegeri v a a-
dele, ci în măsură, cel puţin tot Bnletinnl Institutului de litera stru dacă fiecare învăţător ar putea şii nesocotesc în şcoaleie lor v e a loc n u m a i în jumătatea a
atât de mare, şi pe părinţii ele­ tură pe 1922 Partea a IlI-a ajunge a-şi serba ziua de aur a limba românească. In răspun­ doua a lunei Aprilie.
vilor noştri. No. 24. Bucureşti, 1924. Preţul muncii sale de misionar. Pentru sul său, d d ministru Anghe­
Unirea partidului naţional
ca fiecare învăţător să scoată 50 lescu a declarat, că aceste ne­
Importanţa respectării legilor 50 lei. c u cel n a ţ i o n a l i s t a l p o p o r u ­
de igienă pentru şcolari, o înve­ D-l M. Dragomiresou, profe­ generaţii de absolvenţi de pe mâna ajunsuri vor înceta îndată du­ lui. D u m i n e c a trecută s'a săr­
şi mintea lui, ar fi o reînălţare a pă intrarea în vigoare a nouei
derează înainte de toate faptul sor la Facultatea de litere din neamului românesc. bătorit l a Bucureşti unirea
că dacă nu acum încă, dar de Bucureşti, a înfiinţat un Institut legi a învăţământului. D-1 se­ partidului naţional r o m â n cu
aici înainte toţi copiii noştri s u de literatură, în care se studiază, Dr. Â. Gomir, înr. nator T. Lupu vorbeşte despre cel naţionalist al poporului.
să petreacă delà etatea de şapte analizează şi discută, fie în co­ Adunările celor două partide
ani In sus, cel puţin şapte ani municări mărunte, fie în comu­
pe băncile şcoalei, şi aceasta în nicări desvoltate operele cari
iteclacţia n o a s t r ă din B u c u r e ş t i au întărit unirea, în mijlocui
unei mari însufleţiri. Partidui
timpul cel mai critic, când se părăsesc teascurile tipografiilor „Cultura Poporului" pentru a fi cât mai folositoare cititorilor ei cel nou încă n u şi-a ales con­
pune temelia pentru asigurarea noastre şi reclamă astfel de dis- şi a corespunde unei prese aşa cum o impune spiritnl de cultura ducător, Unele gazete sunt de
viitorului şi fizic al omului. De cuţiuni, mai ales din punct de & vreme! şi însemnătatea ce trebuie să o aibă faţă cu o populaţie părerea, că se vor i v i neînţe­
aceea autorul are deplină drep­ vedere literar. de 18 milioane de romani, nu se dă la o parte delà nici un sacri­ legeri cu prilejul alegerii con­
tate, când îşi încheie Prefaţa cu La acest institut se lucrează ficiu şi a înfiinţat o redacţie în Capitala ţârii. ducătorului, întrucât atât d-1
vorbele : Popularizarea, adecă, Iorga, cât şi d d Maniu *r dori
socializarea problemelor de edu­ mult şi bine, dovadă şi ouprin­ Ë o înlesnire pentru cititorii noştri din Bucureşti. să fie aleşi.
caţie igienică este unul din de­ sul acestui Buletin. Conferenţe : Aii grupat în jurul nostru, in redacţia bucureşteană, distinşi
A d u n ă r i de p a r t i d e . Parti­
zideratele esenţiale cari trebuesc Artă şi morală, după Brunetiere publicişti.
d u l poporului din judeţul
să călăuzească ţara noastră, în de Emilian Constantinescu; Este­ REDACŢIA SE AFLĂ DÍ CALEA ŞERB AN VODĂ No. 42. Muscel, a ţinut o adunare la
epoca în care trăim. tica lui Hegel, de Constanţa Va- R e d a c t o r i : d-nii Traian G. Stoenescu,Pavel Macedonski, I. Ne- Câmpulung, l a care au luat
Din ouprinsul lucrării spicuim lescu. Articole: Literatura noa delescu şi 1. Naum-Delavardar ; reporteri culturali ; d-nii Daniel St. parte delegaţi d i n toate comu­
următoarele părţi principale: stră istorică («Istoria războiului" Constantinescu, N. Baia şi R. S. Niculescu-Mislea. nele judeţului.
Etapele principale ale desvol- de C. Kiriţescu), de M. Drago- Partidul liberal a ţinut adu­
tării fizice a copilului, influenţa Pentrn tot ce priveşte partea administrativă, anunţuri şi reclame,
nări î n Brăila şi Murtaflar.
condiţiilor sociale asupra mer­ mirescu; Recensiuni numeroase. publicul bucureştean se va adresa d-lui D. St. Constantinescn, tutun­ La aceste adunări s'a votat î n ­
sului creşterii şi starea creşterii
T. 1. gerie, Piaţa cu Flori. crederea guvernului.
mu
m â n o r u ţ A c u o c h i i v i : « z i
COR MIXT (Cântec т е с к і p « p u l a r , dim B a a a t ) A r m o n i z a t de L A U R I AM a i C O R E S C l
1) Mândruţă cu oebii verzi (bis) 2) Ia'n eşi mândră pân' la poartă 3) Mă poartă din ioc în loc
Vin' afară de mă vezi (bis) De veai dorul cum mă poartă Ca pe-un om făr' de noroc.
 Pagina 4 cultura ророптт Numărul 102

Istoria sfântului arhangel Gavril când a slujit ia un
sihastrH,
A trimis D-zeu odinioară
pe arhanghelul Gavril într'un
oraş să i a sufletul u n e i m u ­
era v ă d u v e şi la care mergând
a găsit-o gata de moarte, dar
avea doi copii gemeni ce su-
geau la pieptul ei şi făcându-
i-se mdlă arhanghelului de ei
s'a reîntors fără de ispravă,
neluându-i sufletul. Aceasta
întâmpla ndu-se arhanghelul
a fost tras la răspundere de
D-zeu, iar el a răspuns:
„Pentrucă mi-a fost m i l ă de
acei doi copii, n u i-am luat su­
fletul!" Atunci Га trimis
D-zeu în adâncul mării s ă
scoată o piatră şi scoţându-i
arhanghelul, a zis D-zeu: „Des
pică-o!" Şi despicându-o ar­
hanghelul a găsit î n dânsa doi
vermuleţd. Atuncea Га între­
bat D-zeu: „Dar pe aceştia, în
acest mijloc de piatră cine îi
hrăneşte î n fundul mării?"
Răspunse Gavril: „Mila ta
Doamne cea bogată!" Şi zise
D-zeu: „De vreme ce pe ace­
ştia întru această piatră vâr-
toasă îi hrăneşte m i l a m e a !
Cu cât mai vârtos pe o m u l pe
care l-am răscumpărat cu
sângele m e u să nu îl hră­
nesc?" Şi trimise alt înger de
i-a luat sufletul la acea vădu­
vă, bară pe arhanghelul Gavril
Га osândit pentru acea neas­
cultare să slujască la u n si­
hastru 30 de ani şi să-1 păzas-
că de tot răul, iar dupăce s e
vor împlini acei 30 de ani să-i
ia sufletul şi să'l sue la scau­
nul cel înalt. Aşadar făcându-
se arhanghelul ucenic acelui
sihastru, într'acei 30 ani, ară­
tă toată smerenia şi asculta­
rea încât se m i r a şi sihastrul.
Şi î n tot timpul acel îndelun­
gat n u l'a văzut râzând nici
odată sihastrul pe ucenicul
său. Iar într'o zi a zis siha­
strul: „Fiule du-te în târg şi
să-tmd cumperi nişte călţuni,
să m ă poarte u n an! „Atun­
cea a râs .arhanghelul, dar si­
hastrul încă tot n u ştia că
este arhanghel şi s'a mirat
mult de .acel râs, şi a trimis şi
pe u n alt ucenic al său în târg
cu el să vază dacă va mai râ­
de undeva. Şi mergând ei îm­
30 de ani
zut pe u n vlădică şi c u vor­
nicul fiind într'un r a d v a n cu
m u l ţ i m e de oameni şi cu m u l ­
tă trufie, iar arhanghelul
dându-se puţintel în laturi a
râs. Apoi în târg a văzut pe
u n o m furând u n vas de lut
şi arhanghelul iarăşi a râs.
Şi dupăce ucenicii au târguit
ce avusese de târguit s'au în­
tors amândoi acasă, iar uce­
nicul celce primise încerdin-
ţarea în taină, i-a spus s i h a ­
strului că tovarăşul lui a mai
râs încă în trei locuri. Atunci
a luat sihastrul ^e arhanghel
la întrebare zicând: „Spune-
m i fiule ce poate fi aceasta că
s u n t a c u m 30 de ani de când
îmi slujeşti şi eu nu te-am vă­
zut râzând, iar astăzi ai râs
de patru ori?" Răspuns-a ar­
hanghelul: „Eu s u n t arhan­
ghelul Gavril şi a m fost tri­
m i s de D-zeu să i a u sufletul
unei văduve care avea doi
copii ce sugea la pieptul ei şi
făcândurniii-se milă de acei
copii n u a m luat sufletul vă­
duvei. P e n t r u această neas­
cultare m'a osândit Tatăl ce­
resc şi m'a trimis să îţi slu­
jesc ţie 30 de ani, să te păzesc
de tot răul, iar dacă se vor îm­
plini acei 30 de ani să îţi i a u
sufletul şi a c u m a s'a împlinit
vremea!
Iar pentru ce am r â s îţi voi
s p u n e pricina: întâi c â n d m'ai
trimis să îţi cumpăr călţuni
ai zis să îţi fie pentru un an,,
iar tu n u m a i trei zie vei mai
fi v i u ! A l doilea: Când a m vă­
zut săracul cerşind a m râs
căci el n u ştia că sub dânsul
era o comoară cu m u l t ă avu­
ţie şi el cerşea milostenie! A
treia oară a m r â s când a m
văzut pe vlădică şi pe vornic
umblând c u atâta trufie, căci
aceia s u n t copiii văduvei, p e n ­
tru care a m fost osândit să îţi
slujesc ţie! Al patrulea: Când
am văzut un lut furându-1 pe
altul! Acestea au fost pricini­
le râsurilor mele, iar tu te gă­
teşte căci ni-se apropie călă­
toria amândoror". Acestea zi­
când arhanghelul s'a gătit s i ­
tî O S P AitHLE
O B I C E I U R I
In clasele primare am avut un
coleg prostănac, care dupăce a ter­
minat cu greu câteva clase, a ră­
mas să-şi ducă viaţa ca şi părinţii
lui, cu plugăria. Ca muncitor era
voinic, deşi domol peste fire —
dar aşa cum 1-a lăsat Dumnezeu
— condus de tatăl său şi luân-
du-se cu ceilalţi săteni, îşi făcea
şi el munca. La rândul lui s'a în­
surat şi şi-a făcut casă alături de
a părinţilor. Ce i-a trecut însă ace­
stui creştin prin cap şi cum de
n'au putut alţii să-1 sfătuiască, —
nu ştiu — destul că el şi-a croit
casa altfel de cum era felul celor­
lalte din sat. El n'a mai făcut
prispă şi streaşină la casă, ci cum
j3> № Ж
sunt făcute oe Ia oraşe cu zor­
zoane de ipsos pe la fereşti, cu
intrarea zidită şi la streaşină doar
o mică eşitură de zidărie. Poate
că meşterul care a zidit, a voit să
se arate grozav, poate el a cerut
meşterului să facă o casă aşa ca
să arate celorlalţi că nu e aşa de
prost cum au crezut. A nimerit o ca
„Eremia cu oiştea în gard." Şi nu
ne-ar interesa acest nenorocit, dacă
mulţi dintre ţăranii noştri n'ar fi
T 4 K A \ H Ş I
V E C H I CE NU T R E B V E S C
Statornicirile acestea s'au făcut
după multe încercări, încetul cu
încetul, astăzi una mâine alta, timp
de generaţii neîncetat. Astfel a
ajuns ţăranul să aibă o casă în
care să poată duce viaţa cât mai
în tihnă după nevoile lui.
Să aruncăm aceasta moştenire,
nu suntem urmaşi nebuni?
Să vedemlâteva părţi din această
frumoasă moştenire ; 1) Prispa.
In multe părţi şi In alte ţări Ia
casele ţărăneşti este prispă. Ea
este necesară vieţei delà ţară. La
noi însă ea a căpătat o însemnă­
tate atât de mare, e atât de strâns
legată de viaţa ţăranului român,
încât nu se poate lăsa la o parte
f?ră să sdruneînăm adânc viaţa şi
firea românului.
In alte ţări prispa e necesară ca
să apere casa şi intrarea în casă,
leagă diferitele camere înşirate în
lungul ei, e locul unde se scutură
de noroi, zăpadă şi ploae, ţăra­
nul înainte de a Intra înăuntru.
La noi pe lângă întrebuinţarea
din alte ţări, prispa trăeşte o viaţă
a ei în viaţa românului. Pe prispă
I COOPERAŢIA ESTE PRINCIPIUL VEŢUIR
L. A S A T E Se vorbeşte adesea despre
fie nici In casă, nici afară, nie' Cooperaţie, fără însă a se li
să-I plouă şi nici să nu piardă din înţeles de toţi ce vrea să s p u ­
ochi ce se petrece în gospodă­ nă acest cuvânt. Mulţi nici ha­
ria Iui. bar n u au despre ce e vorba.
Şi pentrucă, ce i-e drag, ro­ Alţii nici n u pot p r o n u n ţ a v i u
mânul împodobeşte, apoi, Ia stâlpii şi româneşte acest cuvânt,
şi la cosoroaba prispei se găsesc schimonosindu-1 de „cumpe-
cioplituri de o frumuseţe şi variaţii raţie, c o m p era ţie, compo ra­
care formează una din cele mai ţie etc.", işdj î n legătură cu a-
bogate părţi ale artei noastre na­ cest fel de a fi pronunţat, na­
ţionale. tural, că i-se dă înţelesuri di­
ferite ca: „cumpărare", adică
Prispa este o valoroasă moşte­
nire, să n'o aruncăm. a se cumpăra ceva, sau:
Streaşină este iarăşi o frumoasa „Comparaţie" adică arătarea
raporturilor de asemănare în­
moştenire. In ţara noastră vremu­
tre ceva ş. a., nu m a i vorbesc
rile sunt foarte schimbăcioase: vara
chiar de acei ce d e ş i pot să-1
e arşiţă de soare de fierbe apa în
boate; iarna e un ger de crapă pronunţe — poate nu fără
greutate — î n s e m n ă t a t e a nu-i
cunoscută câtuşi de puţin. Pă­
tura ţărănimii poate că nici
n'a auzit aşa de bine cuvântul
de Cooperaţie; alocurea poate
n u l'au auzit niciodată. De
înţeles? Nici atâta.
E bine, pentrucă să descur­
c ă m odată înţelesul acestui
cuvânt care n u se pronunţă
altfel decât „cooperaţie" şi
pentru ca s ă n e facem o noţiu­
ne generală şi definitivă şi
să-i pătrundem însemnătatea,
s ă ne g â n d i m la viaţa de toate
zilele şi să ne u i t ă m la tot ce
n e înconjoară şi v o m observa
că toate creaţiunile cooperea­
ză sau fac cooperaţie. Vom ob­
serva că s u n t unite, strâns le­
gate şi se o p u n solidar la orice
rezistenţă c e au de î n v i n s s a u
lucrează în comun .pentru a
produce ceva.
S ă ne privim corpul nostru
omenesc. Este c o m p u s
mai multe părţi. Fiecare din
aceste părţi s u n t compuse din
alte părţi mai mici. Fiecare
părticică din corpul omenesc
pietrele. Aci bate vântul de ră­ are o funcţiune de îndeplinit.
stoarne copacii, aci e zăpuşeală Picioarele s u s ţ i n corpul să nu
cadă. Mâine le cu ajutorul de­
de nu poţi să răsufli. Van te tre­
zeşti cu o ploae cu clăbuci de getelor şi m u ş c h i l o r agaţă şi
apropie obiectele ce întâlneş­
îneacă drumurile în câteva ceasuri
şi iarna cu zăpadă de-ţi astupă uşa. te, le mişcă s a u le simte. Trun­
chiul poartă aparatele (orga­
Bătrânii noştri, oameni cu multă
nele) interioare. Capul este
judecată la cap, şi-au dat soco­
tocmai deasupra şi cu ajuto­
teala de toate acestea şi casa a
rul creerilor ce se găsesc înă­
făcut-o cu acoperişul repede să untru, conduce corpul întreg
fugă ploaia şi zăpada şi în patru spre bine, ferindu-l de acci­
grai, prin cooperaţie fac и
nuni.
Priln urmare tot ce este ci
at de natură şi de om, nu
creeut decât c u scopul de
întreţine o existenţă şi a ft
m a viaţa.
Armonia cu care fiecare j
ţionează şi servesc prin î
trebuinţare fiind îndrepta >
spre acelaş scop se п ш ^
cooperaţie.
De aici se vede clar cal
este înţelesul cuvântului i
cooperaţie. Insă acest cuvâi
deşi în fiecare m o m e n t poa
fi înţeles, el n u poate fi în fi
4
ce m o m e n t respectat şi ţin
minte. In aceasta epocă D
norocită materială şi egoist
c â n d o m u l nu s e gândeşte &
cât pentru s i n e ş i adesea câ»
se uită chiar pe el însuşi, í
poate să-şi mai aminteai
de m e n i r e a sa de cooperat*
în viaţă.
Toţi lucrează în interest
comun, căci: m e s e r i a ş u l ^
crează cu ciocanul şi dă pi*
d u s e necesare pentru toţi,
'gricultorul munceşte pămâ>
tul şi produce hrana de to
te zilele trebuitoare tuturd
ostaşul apără ţara de du
m a n i în interesul libertă
tuturor, funcţionarul mun^
şte pentru toţi ş. a. şi... s>p
c u l a n t u l munceşte în paguí
tuturor.
Dar până la cooperaţie, ad
că până la aceea de a se nuH
cooperaţie avem să ne împ
d e c ă m de: rea credinţă, n|
dreptate, lipsă de voinţă,
buz ş i mereu domneşte sp
din
cula distrugătoare, încununj
tă cu ura d u ş m ă n o a s ă de ra
să şi susţinută de prostia
meneaiscă de a se crede fieeaj
înjosit când se cere să lucre
la cot cu semenii săi pentr
cauza vieţii fericite.
(ieorg« inst. F ü l e s e n
c o o p e r a t o r Тосчісі
Alegeri. La Reghinul Săs^
l u p t a în vederea alegerii
deputat e în toiul ei. Atât pi
tidul poporului, cât şi cel 1
ţional a început o puternic
propagandă în toate sate
l

preună într'un loc se întâm­
plă că şedea u n sărac şi oer-
şia: „Daţi! Miluiţi!" ,şi de a-
cesta a râs arhanghelul. Aşoij-
derea s'a întâmplat de au vă-
hastrul şi peste trei zile s'a
pristăvit şi luându-i arhan­
ghelul sufletul îl d u s e înain­
tea s c a u n u l u i celui înalt.
Scris-am eu logofăt
I0AN IERNKANUL Ja 1 7 4 9
apucat-o în această parte.
Mulţi săteni plecaţi la oraşe duc
viaţa destul de grea de muncitor,
meseriaş, negustor şi au case pe
la mahala. Aceştia sunt invidiaţi
că stau la oraş de către cei ră­
maşi In sat. Aşa cei delà ţară să
apucă să-şi facă şi ei, în sat casa
acelor delà oraş şi se apucă să-i
maimuţărească şi în vorbă şi In port.
doarme vara românul cu ai lui, pe
prispă stă bunica şi toarce, în­
chegând poveşti nepoţilor din pre-
jur. Aci s'aşează bărbaţii la sfat
şi femeile cu lucru la taină. Pe
culmea prispei se aşează ţoalele în
bătaia vântului şi a soarelui. Pe
culmea prispei se vede, din stradă,
zestrea fetei mari întinsă la scu­
turat în zile de sărbătoare. Pe
prispă se sbegue prichindelul cu
feţe ca apele să pornească în mai dente ce le-ar putea distruge. Partidul poporului crede,
multe dărţi. Ei au prelungit a c o ­ Şi atâta timp cât licăreşte s u ­ d-1 Octavian Goga, marele
perişul casei peste pereţi formând fletul, toate, toate lucrează .al Ardealului, va fi ales
streaşină, care a p S r ă şi zidul şi fără încetare c u scopul de a toată întâmplarea.
temelia casei de apele c e se scurg vieţui omul. In curând va avea loc şi %
de vântu'ile mari, de viscole, pre­ legerea de senator la Mereu
c u m şi de arşiţa soarelui. Streaşină Aceasta armonie a organe­ rea Giucului. Partidul ma
adumbreşte'şi adăposteşte casa. lor, care lucrează fără înceta­ ghiar candidează pe canoni
La oraşe c a s e l e sunt înghesuite re în scopul de a da viaţa, e- cui Ioachim Görög.
una în alta, nu este loc de strea­ ste o Cooperaţie.
Tulburările din Bulgaria. l
şină şi chiar de ar fi l o c , ea ar Se înţelege delà sine că a- r

Insitutul pedagogic — ma­ binele şi fericirea ei; în vre­ satele delà graniţa Bulgărit
Astfel dispar frumoasele noastre câinele, aci porneşte plodul dea- împiedica şi puţinul soare c e se tunci, c â n d s'ar lipsi u n u l din se fac adevărate recrutări di
rele focar de cultură, la gra­ murile acestea î n cari fiii nea­ buşelea după vre-o găină. La prispă strecoară printre case să ajungă In organe sau n'ar funcţiona bi­
niţa apuseană a ţării, — n u mului nostru cu o sete ne­ costume de îmbrăcăminte, aşa se voluntari. După stările sosii
scâlciază limb" vorbită din moşi- vine dimineaţa întreg păsăretul camere. ne, toate celelalte organe ar la Sofia aceşti voluntari ar &
şi-a uitat nici azi m e n i r e a spusă, a m alergat spre tarele anunţând zorile şi cerând de mâncare. suferi şi deci o mai slabă pu­
sfântă ce o are faţă de n e a m de l u m i n ă românească, spre strămoşi ca iui oântec, şi tot ast La oraş deci să cere să zidim vea de gând să ocupe oraşu
fel ne îndepărtam delà statornici­ E o întreagă viaţă care se duce altfel casa şi rău este ca la ţară tere de a vieţui. Cula, apoi, cu ajutorul bolşe
şi ţară. Dacă î n trecutul vi­ a ne adăpa d i n cultura lor,
treg, sub stăpânirea străină, ne trezim deodată î n faţă c u rile înţelepte ce ne-au lăsat pă­ aici, în pragul casei şi In ochţj să ne ţinem după ceiace s u n t e m Să ne închipuim atunci u n viciilor să ocupe întreagă ţara
rinţii din bătrâni In alcătuirea ca­ ogrăzii. Ţăranul a găsit acest fel siliţi de împrejurări să facem Ia o m perfect sănătos, dar să şi s ă răstoarne guvernul.
a stat far tare l u m i n o s , răs­ neagra sărăcie, în material
sei de locit. meşteşugit care Ii dă putinţa să nu oraş. Arhitectul P. S t ă n c u l e u f u se găsească singur într'un p u ­
pândind cultura naţională în didactic-literar, adică tocmai
stiu. Viaţa lui ar mai fi garan­
massele poporului nostru; cu în aceea hrană după care a- tată? Nu. Pentrucă la orice
atât m a i mult, luptă azi pen­ lergăm. Boala materială de pericol mai mare sau mai feţe a r s e d e s o a r e , coşuri, bube,
tru răspândirea culturei şi a care sufere l u m e a zilelor
s e n t i m e n t u l u i naţional de noastre, v e d e m astăzi clar şi
Î n s e m n ă r i delà o s e r b a r e Cerealele şi medicina mic, nu poate lupta decât o
singură putere şi lesne poate
j u p u e l i , p e t e d e ficat şi sarcină,
p u u c t e n e g r e , r â i e , m â n c ă r i m e a pie­
care a v e m mare trebuinţă în c u o n e s p u s ă bucurie, că n u Mai dăunăzi primii o ve­ n ă Agoştin, s ă dea această Hipocrat, cel mai m a r e m e ­ lei, s e v i n d e c ă n u m a i c u s ă p u n u l
ste, c ă la 21 Februarie 1925, 'serbare, cu scopul de a strân­ dic al antichităţii, când voia fi învins. m e d i c i n a l c u f i e r e şi l a p t e d e suli
consolidarea ţării noastre se poate generaliza. Acum
în corn. RacO'Şiul-de-jos jud. ge o s u m ă de bani şi să s e a- să întărească puterile cuiva, Dar dacă ar fi însoţit de
mărite. când credeam cu toţii că s u n ­
Vrednicii conducători de t e m cai m a i uitaţi, c ă nimeni Târnava-Mare, — o frumoa­
s ă comună aşezată pe m a l u l
dauge l a fondul pentru cum­ îi da o băutură preparată de altul »au de doi trei, atunci ar
m a i p u t e a fi învinşi aşa de u-
"MEIIUSA"
azi cu nimic mai prejos de­ n u se mai gândeşte la noi, părarea clopotului bisericei el, din orz fiert în apă cu pu­ Se trimete oriunde după primirea
cât înaintaşii lor, — decât D. deodată gestul d-voastră ne bătrânului Olt şi cu'n viitor ortodoxe române din Racoş. ţin vin. şor? Se înţelege că nu. Şi a- c o s t u l u i d e l e i 30 o b u c , şi l e i 80 3 b.
Ţichindeal, Diaconovdici-Loga, întoarce din c a l e a rătăcita, p * frumos, locuită de peste 800 Românii din Racoş, acei ce La Romani, gladiatorii tunci se explică uşor c u m s'au
Iorgoviciu, Ion Mihuţ, — d-ndi care apucasem, siliţi de îm­ unguri şi 100 români, — se au mai rămias nemaghiariizaţi m â n c a u orz înainte de & în­ format şi c u m s'au organizat
v a da u n teatru r o m â n e s c ur­ o familie. Unul lucrează pen­ P O S T F A C H 4'ï. TIMIŞOARA.
profesori T. Mariş, E. Vlad, prejurări. P o ş t a d e 'astăzi delà 1918 încoace, au fost a n u n cepe lupta, iar poporul îi n u ­
d-şoara L. Cornea, cu elevii ne-a adus 4 lăzi mari cu cărţii m a t de bal, î n folosul fondu­ ţ&ţi de această serbare şi to­ m e a în râs „hordacii". tru toţi şi toţi lucrează pen­ BOLILE VENERICE
şcoalei au început a face că­ de cea mai mare valoare şi de lui pentru cumpărarea unui tuşi ei n'au luat parte, decât Ideia lui Hipocrat a fost re­ tru unul. Dar dacă ne-am în­ (lumeşti) sunt periculoase. TJn mo­
clopot la biserica românească vre-o patru; asemenea şi pre­ luată şi de alţi medici, cari chipui că aceasta familie s'ar ment de plăcere amăreşte toată viaţa.
lătorii în comunele din jurul absolută necesitate. Ştim că
ortodoxă. otul ortodox român, care a au studiat-o şi-au ajuns l a găsi tot în pustiu s'ar p u t e a Pentru a vă pune la adăpost de ele
Aradului. n u este primul dar ce'l faceţi
Şi c u m de acest sat frumos, fost anunţat şi care trebuia să concluzia, că z e a m a de orz ca apăra contra duşmanilor mai ca şi împotriva oricăror boli molip­
Astfel î n c o m u n a Cermei, culturei noastre naţionale şi numeroşi? Desigur că nu. Şi sitoare întrebuinţaţi săpunul désin­
în ziua de 1 Februarie, au 'dat niciii ultimul, de aceea mă m ă leagă amintiri dureroase, fie cel dintâi a asista c a re­ şi de orice alte cereale, ajută fectant, :
m i - a m luat drumul către el, atunci ne închipuim uşor cum
u n concert şi teatru. In lipsa simt mândru, când azi am prezentant al .acestei serbări organismului î n desvoltarea
de fonduri însă, fiecare elev prilejul şi însărcinarea cole­ c a să contribui şi e u c a ro­
m â n ou puţinul m e u , la veni­
dată în folosul bisericei sale, lui, întăreşte şi repară forţele
din motive ce n u se cunosc,
s'a născut trebuinţa de a se
forrnia sate şi oraşe şi cu ele L I S W iL
a trebuit să m e a r g ă pe pro­ gilor de şcoală, de a vă trans­ Dacă se fierbe timp de trei ţara. Trebuinţa de a trăi unit,
priile cheltueli. însufleţirea mite m u l ţ u m i tele noasrte. tul unei fapte creştineşti. n'a luat parte. Neîntrecut împotriva sudoarei şi mi­
ore, în trei litri de apă, două a primi ajutor la timp în ca­ rosului urât. Recomandabil pentru toa­
era de nedescris, atât la elevi Seara, s'a deschis serbarea Oare dacă nu v e n e a u u n g u ­ lin<3"uri de orz, două de ovăz, leta intimă la femei. Albeşte şi cati-
Da« oare ъъш ішшк omenea­ prin, Trăiască Regele, (după zuri nenorocite şi a fi apărat
cât şi la profesori. Când co­ scă, care în asemenea împreju­ rii lucrători străini delà ca­ două de ~râu, două de po­ de duşmani. Prin urmare u- felează mâinile şi faţa. Mamele care
rul şcoalei da răspunsurile li­ rări să se poată exprima cum care a urmat comedia într'un ţin să-şi ferească copiii de boli mo­
rierele de piatră din Racoş, r u m b şi două de secară, »e ră­ şor se'nţelege că toţi coope­
turgice în biserica ort. rom. trebue? Poate că da, poate că act „Pe u r m a divorţului" ju­ lipsitoare să-i spele în fiecare zi CM
dacă n u veneau românii ini­ ceşte şi se strecoară, se capă­ rează cu scopul de a trăi. Fie­ săpunul LISOL. Puternic parfumat.
mulţi credincioşi lăcrimau de nu, când sentimentele sunt mari cată cu s u c c e s de d-1 Ironim
Grozea şi d-şoara Lenuţa Mi- m o ş i 'din Agoştin, dacă nu ve­ tă o băutură minunată, care care munceşte pentru alţii şi Bucata Lei 35, 3 bucăţi Lei 100.
bucurie. vorbele sunt puţine, este axioma n e a m şi eu tocmai din Cluj luată cu păhărelul (2—3 pă­ toţi alţii muncesc pentru fie­ Trimite oriunde:
După amiază a fost o repre­ relativă. cu, din c o m u n a vecină româ­
nească, Agoştin. c u alte şapte persoane, dacă hărele pe zi, la masă), dă e- care. MEDUSA
zentaţie gratuită pentru ţă­ D-le senator, pe lângă cele d-1 Schultz, şeful gărei, n u nergia de creştere la eonii
rani, în localul şcoalei pri­ mai călduroase mulţumite e e După c â n t u l „Eu m ă duc Ce pildă m a i frumoasă de POSTFACH 42. TIMIŞOARA.
m u n c e a la desfacerea bilete­ mici, măreşte cantitatea de
mare. D. proff Mariş aici a ţi­ vi-le fac, vă rog a ne permite, codrul rămâne" s'a jucat co­ lor, de unde se m a i p u n e a la lapte la mamele care alăptea­ cooperaţie putem l u a decât a- C ă u t ă m I n t o a t e l o c u r i l e гергеэеП'
t a n t i m u n c i t o r i p e n t r u a prelua
nut o frumoasă conferinţă; I ea noua noastră bibliotecă să m e d i a într'un act „Cinemato­ fondul cumpărărei clopotu­ ză, dă energie organismelor ceea a furnicilor şi a albine­ v â n z a r e » pe c o n t p r o p r i u .
corul condus de elevul N. Po- j poarte nemuritorul graful" având rolul principal lor? Mici vieţuitoare lipsite de
d-voastre lui, aceşti 5000 lei? slăbite de boli sau oboseli.
pescu, a c â n t a t marşuri şi j nume. impegatul Birt Nicolae din
corn. Agoştin, care prin exem­ Ca întotdeauna, noi româ­ Cum se explică această pro­
cântece poporale, din când în nii şi >acum ne'facem răul sin­ prietate pe care o au cerea­
In speranţR, că ne v e ţ i per­
când doine, a cântat dease- j mite faptul de mai sus, închei
menea solo elevul Ţiu crac le. | asigiTrându-vă că amintirea d-v.
ple cu haz, a arătat răul mare
de care s u n t e m cuprinşi, de guri şi ce este mai mult, chiar lele de-a fortifica şi repara i i aştepta ! Până
igeornute
ee porcii
se
şi
îmbolnăvesc.
vateíe,

a introduce în limba noastră c u ajutorul neprietenilor n o ­ organismul ?

Seara s'a dat reprezentaţie va rămânea vie şi neştearsă în ştri; şi aceasta s'a constatat Toate seminţele vegetale ca Popi asigura vitele con­
românească, atâtea cuvinte
în sala casinoului român. Po­ inimile actualilor şi viitorilor şi la această serbare, când d. şi ouăle pasărilor, conţin o tra bolilor fi poţi ajuta
străine, pe care nici nu le cu-
emul eroic în versuri a lui P. elevi si acestui institut. noaşteim şi p e care-le pronun­ învăţător Popcvici, a format substanţă fosforată n u m i t ă Ingrăşarea lor prin fo­
Zoiţa: „La datorie" a răsco­ ţ ă m c h i a r şi schimbate. la o serbare românească, cor leeitina, conţin potasiu, mag­ losirea puternicului.
Const. B o e r i u , p e d . c u r s ІТІ.
lit inimile publicului. cu ungurii din sat, iar pe ro­ neziu, calciu, manganez.
* In această comedie s'a mai m â n i i-a înconjurat, ba ce e-
In ziua de 15 Februarie, în Fosforul intră în constitu­
distins şi D-na Harasim, soţia ste m a i mult, d. înv. Popo- ţia celulei nervoase, î n oase,
comuna Curtici, aproape de — In sala naţională din Arad- şefului de secţie din c o m u n a vici găsise de cuviinţă, ca să în sânge; iar celelalte sub­
Arad, lângă graniţă, elevii au Pârneara şcoala normală conf. din Racoşul-de-jos.
predat dară o representaţie oraşul nostru a dat o serbare cul­ cânte numai o strofă, i m n u l stanţe mineralizează cornul,
cu acelaş program, împreună turală urmata de d?,nţ, fiind spri­ S'a m a i cântat „Moartea Vi­ naţional „Trăiască Regele".
tează" şi s'a mai jucat şi co­ intră î n fermenţi şi m ă r e s c
cu prof. E. Vlad şi d-şoara L. jinită de toţi românii din localitate. Dece atâta nepăsare, faţă energiile vitale.
Cornea. Inimile tuturor au Serbarea a început cu următorul media „Ţiganul la vânat" un­
de impegatul Birt Nicolae, de ceva c e n e este sfânt? Fosforu din corpul o m e n e s c
r ă m a s pline de dorul şi iubi­ program : o vorbire scurtă dar în­ Astăzi, m a i m u l t c a ori se extrage din fosfaţii pămân­
a jucat rolul cu succes, aju­
rea a tot ce e românesc. semnată a prof. E. Klad, cor băr­ când, românii din Racoş tre­ tului prin intermediul plan­
Astfel elevii împreună cu bătesc condus de elevul N. Po-
conducătoriii lor. încurajaţi de pescu şi cor bărbătesc dirijat de
tat însă şi de fata din popor
Reveica Radu. bue să fie u n i ţ i şi să cheme telor.
cât de d e s preotul şi învăţă­
D E S I M F E C T O I t
Venitul curat a acestei ser­ Planta, ajutată fiind de ra­
dragostea cu care sunt pri­ prof. O. Doboş. Două poesii, de torul în mijlocul lor şi să cau­ zele solare, transformă fosfo­
bări a fost de 5000 lei. al primmedieului veterinar David Elemér protejat ou marcă
miţi peste tot îşi vor continua Gh. Coşbuc recitate de elevul C. te ca chiar ei să dea serbări rul din pământ care este nea­
Dar eu n u pentru serbare legală. S C I M A I Boală de porci, oălbează la
opera şi pe mai departe. Pătuleanu, solo de voce de elevul româneşti cu concursul preo­ similabil, în fosfor asimilabil, M U L T !
m'am hotorît să scriu, ci mai oi, durere de gură la vitele cornute şi dalac. Aeeet medica­
Beporttiul nostru cultural din M. Ţiucra. Un dialog comic şi un tului şi învăţătorului, iar n u pe care îl g ă s i m în seminţele
mult pentru învăţătura ce se ment hrănitor îl poţi găsi tn toate comunele ій comercianţi
Arad, ne trimite această scrisoare monolog. Pe lângă aceste apoi, a vecinilor ce-au venit cu vegetale.
poate trage, delà o astfel de şi la consumuri, in mai muUs comune, jandarmarie, prsoţi,
a elevului Const. Boeriu. după pauză a urmat o piesă eroică gând curat şi au fost primiţi
serbare românească, dată în­ Legătura dintre o m şi pă­ învăţători şi dnii proprietarii care se ocupă cu valorificarea
In 2 acte „La d a t o r i e L a urmă prin lipsa tuturor românilor
tr'un sat cu 800 unguri şi 100
Stimate a fost un punct foarte distractiv: din Racoş şi a capului biseri­ m â n t se vede cât e de strânsă acestui folositor medinamstit. V4 kg. în cutie 20 de lei cu
români. şi î n această privinţă. Prin in­ instrucţiuni, 20 şutii 300 de lei dacă se plăteşte înainte, sau
D-le Senator Mir cea monologul „Htrşcu Boccegiu" de cei ortodoxe.
Serbarea a fost destul de bi­ termediul plantei şi razelor 320 de lei, dacă se trimite cu ramburs.
Marele nostru mecenat. V. Alecsandri predat de elevul C. ne reuşită, mai ales că s'a dat Fie, ca din această serbare, solare, p ă m â n t u l i-a parte la
In vremurile grele î n cari David. î n româneşte şi meritul ace­ românii din Racoş şi c u preo­ construcţia corpului omenesc, REPREZENTANTUL GENERAL DIN ROMÁNIA:
ne sbatem după marele răs- După sfârşitul reprezentaţiei tea­ stei serbări se cuvine d-lui tul ortodox, să tragă învăţă­ unde, din isvorul nesecat al
boi, care ne-a cerut multe trale a urmat danţ până In zorii Virgil Schultz, şeful gărei Ra­ tură că: unde'i u n u nul-i pu­ forţelor latente din pământ, SO ÓS óc COMP, TÂRG U-MURĂŞ,
jertfe şi sacrificii, dar care zilei. Jocurile naţionale şi horele coşul-de-jos şi impegatului tere, la nevoi şi la durere, u n - se îndreaptă prin plante spre
ne^a adus şi o ţară mândră cântate de elevi, au umplut astfel Birt Nicolae, care ajutat de de's mulţi puterea creşte şi o m cu puteri ziditoare şi în­ (TRANSILVANIA) STR. PRINCIPESA MARIA 2.
şi frumoasă pe altarul căreia sufletele românilor de bucurie. alte persoane, au venit tocmai d u ş m a n u l n u sporeşte. tăritoare. Dr. G e o r g e LT;eru I.a c o m a n d e r n g ă m a d r e s a e x a c t ă . J u d e ţ u l şt p o s t a u l t i m ă .
cu drag voim a conlucra, epre C. doi a U km. di» comuna veci­ 6!i D. ü t r a t - ШіаЧм l e t . b o al o r a ş u l u i A l e x a n d r i a .
 Numărul 102
С И О М І С А ВЮСШЖЖфТЖАЖА S C R I S O R I
Ziarele c o n s a c r ă zilnic co­
loane î n t r e b i d r a m a t i c e i s i n u ­
cideri a u n u i s t u d e n t l a drept,
care, d u p ă ce a cheltuit în
chefuri cu n i ş t e „ a r t i s t e " u n ­
guroaice d e l à v a r i e t e u , p e s t e
.o s u t ă d e mii d e lei. şi-a p u s
capăt zilelor, b â n d o t r a v ă .
F a p t a a c e s t u i n e n o r o c i t stu­
dent oglindeşte î n b u n ă p a r t e
m o r a v u r i l e u ş o a r e ale t i n e r e i
generaţii, î n aceste v r e m u r i
când c a b a r e t u r i l e , d a n c i n g u -
r
i l e şi v a i l e t e u r i i e , s u n t i a
toate colţurile s t r ă z i l o r Capi­
talei, şi m a i o g l i n d e ş t e şi o
stare b o l n ă v i c i o a s ă a presei
bucureştene, c a r e jertfeşte cu
o î n f r i g u r a t ă g r a b ă coloane
întregi t u t u r o r acestor fapte
dezechilibrate, i a r p e n t r u m a ­
nifestările c u l t u r a l e s u n t de
0
sgârcenie c a m de n e î n ţ e l e s .
I n s t i t u t u l economic r o m â ­
nesc, îşi u r m e a z ă cu t e n a c i t a ­
tea, şi actdvitătea-i r o d n i c ă , ce
contribue l a propăşire-a ecu­
menică a ţ ă r i i , p r i n conferin­
ţele ţ i n u t e cu p r i v i r e l a dife-
^ t e l e r a m u r i ale economiei
naţionale.
Astfel, d. Const. Cercel, di­
rectorul g e n e r a l al c e n t r a l e i
cooperativelor de p r o d u c ţ i e şi
consum, ş | _ desvoltat S â m ­
a
bătă 28 F e b r u a r i e , la orele 6,
ţ- F o n d a ţ i a Carol, i n t e r e s a n ­
ta s a conferinţă d e s p r e „Coo­
peraţia şi p r o d u c ţ i u n e a " , a r ă -
^Oid r o l u l i m p o r t a n t p e care
^ joacă c o o p e r a ţ i a î n v i a ţ a ţ ă -
Щ n o a s t r e . C o o p e r a ţ i a a dis­
ciplinat p o p o r u l , i-a însufleţit
j T j b i r e a de p a t r i e şi 1-a a j u t a t
]& î n t ă r i r e a p r o p r i e t ă ţ i i i n d i ­
viduale. Cooperativele a u aju-
t#t cu s u m e m a r i la p r o p ă ş i ­
rea c u l t u r a l ă a ţ ă r i i . I n ge­
neral, p r o p ă ş i r e a ţ ă r i i delà
1905 încoa, d a t o r e ş t e m u l t co­
operaţiei.
In f a ţ a u n e i săli a r h i p l i n e ,
(j. N. B ă l ă n e s c u şi-a ţ i n u t Du-
piineca, 1 Martie seara, la A-
theneu, i n t e r e s a n t a sa confe­
rinţă: „Din l u m e a o a m e n i l o r
D-sa s'a o c u p a t de operile
lui R a b a n d r a n a t h T a g o r e şi
VValt Withiman, a n a l i z â n d u 4
(Un p u n c t e l e de vedere lite­
rar, filosofic ş,i social. Л n u ­
mit pe T a g o r e : „simbolul In­
diei r e d e ş t e p t a t e , iar p e W a l t
Withman, poetul democraţiei
italiene, c a cea m a i Mimpede
picătură ide a p ă î n care s'a
desfrânt f r u m u s e ţ e a c e r u l u i " .
D-»a s'a o c u p a t î n special
de Tagore, a r ă t â n d că a c s t f,
дааге poet i n d i a n v r e a să a-
propie şi să î m p a c e s p i r i t u l
meditativ al i n d u l u i cu ener­
gia o c c i d e n t a l ă şi a m e r i c a n ă .
{MJiiŞ'Carea f e m e n i s t ă d i n Ca­
pitală s'a î n t ă r i t p r i n î n t e m e ­
ierea u n e i no ui societăţi fe­
ministe, „ S o l i d a r i t a t e a " , c a r e
a ţinut D u m i n e c ă , 1 Martie, d .
a., în s a l a F o n d a ţ i e i Carol, în­
tâia sa î n t r u n i r e p u b l i c ă .
A prezidat d-na Zoe R â m n i -
ceanai, c a r e a a r ă t a t scopul
societăţii, care e de a trezi in
femeia r o m â n ă , i n t e r e s u l p e n ­
tru d r e p t u r i l e ei c e t ă ţ e n e ş t i .
ВШ I A T H L
Pe v a l e a î n g u s t ă , d a r l u n ­
gă, ce duce delà U i o a r a spre
D i c i o s â n m ă r t i n , cea dintâi
comună m a i m a r e este: F ă -
rău d i n j u d e ţ u l Alba-Inferi-
oară. C u m p e aici satele s u n t
^aşezate la d e p ă r t ă r i mari —
ţ ca în C â m p i e — c ă l ă t o r u l se
oboseşte de-a b i n e l e a p â n ă c e
ajunge la ea.
Ajuns î n sat, faci c u n o ş t i n ­
ţă, î n d a t ă cu p o p o r u l , r o m â n i
de o m e n i e şi creştini b u n i ,
la c a r e p o ţ i o b s e r v a bine, în­
chinarea de-^a face t o t u l p e n ­
tru lumiinarea sa p r o p r i e şi
pentru î n t ă r i r e a sa în credin­
ţă, n ă z u i n ţ i a t â t de t r e b u i n ­
cioase astăzi.
S u n t şi c â t e v a familii s t r ă ­
ine, — u n g u r i •— cari deşi de
altă lege şi c u m s'ar c r e d e ,
împotriva i d e a l u r i l o r n o a s t r e
naţionale, t o t u ş i s i m t o deo­
sebită bucuriie în a-se u n i şi
chiar a a j u t a spre r e a l i z a r e ,
idealul r o m â n a ş i l o r noştri
din acest sat.
P â n ă m a i eri a l a l t ă e r i acest
popor cu toate î n s u ş i r i l e sa­
le frumoase de î n a i n t a r e n ' a
p u t u t face p r e a m u l t p e n t r u -
că pe de-o p a r t e s u b s t ă p â n i ­
rea u n g u r e a s c ă m a i ales, e r a
stânjenit de p u t e r n i c i i t i m p u ­
lui, i a r pe de a l t ă p a r t e îi lip­
sea c o n d u c ă t o r i i isteţi, c a r i
s p u t e a p r o c u r a o bibliotecă
ă s e facă e c o u l acestor n ă ­
zuinţe. A v e a u ei c o n d u c ă t o r i
Şi d i n nefericire chiar ro­
mâni, d a r a c e ş t i a ţ i n e a u m a i
mult la i n t e r e s e l e lor de ex­
ploatare, decât la t r e b u i n ţ e l e
obşteşti. N u te m i r i , c â n d u n
străin te o p r e ş t e delà r e a l i z a ­
t a i d e a l u l u i t ă u şi al n a ţ i u -
^ nii, da.r c â n d u n c o n a ţ i o n a l
ţ de^al t ă u şi c h i a r c o n d u c ă t o r
al obştei t i n d e la n i m i c i r e a
« , apoi n u ai d r e p t u l să te
miri n u m a i , ci m a i m u l t îl
ppti înfiera ca pe u n p ă g â n ,
S1
- l poţi p r i v i ca pe cel m a i
"nare d u ş m a n a l t ă u .
N u de m u l t — d o a r u n a n
oacă este — p r o v e d i n ţ a m i -
®е p a r e , a t r i m i s în f r u n t e a
'acestui s a t pe t â n ă r u l p r e o t
\asdle Fofeldea, care a b i a e-
^ t d i n şcoli, n u ştia altceva,
ţtecât să m u n c e a s c ă şi să l u p ­
ţ i t * i n i m » p e * t r u lu«fti*ar«a
P e n t r u aceasta e nevoie
cât m a i m u l t ă c u l t u r ă şi de
a c e e a n o u a societate v a c ă u t a
de
să înfiinţeze c â t m a i multe
biblioteci.
D-na Calipso Botez, p r e z i -
d e n t a consiliului naţional al
femeilor r o m â n e a a r ă t a t că
e n e v o e de u n i r e a t u t u r o r fe­
m e i l o r ; şi e n e v o e şi de r i d i ­
c a r e a m o r a l ă a femeii, l u p -
tându-^se c o n t r a l u x u l u i .
Л m a i v o r b i t şi d - n a Alec-
sandrina Cantacuzino, care
a a r ă t a t că n u m a i femeia p o a ­
te l u c r a cu m a i m u l t succes
p e n t r u t r e z i r e a conştiinţei n a ­
ţionale.
Noul ministru al Franţei,
la B u c u r e ş t i , d. de Billy, î n ­
d a t ă d u p ă v e n i r e a s a în a c e s t
o r a ş , a ţ i n u t să se d u c ă I a
m o r m â n t u l „Eroului necu­
n o s c u t " , d i n P a r c u l Carol, în
z i u a de M e r c u r i , 4 Martie, de-
p u n â n d pe m o r m â n t o fru-
riioasă j e r b ă de flori n a t u r a l e .
G e s t u l nobil al m i n i s t r u l u i
Franţei la Bucureşti, impre­
s i o n e a z ă m u l t sufletele r o m â ­
n e ş t i , şi face şi m a i s t r â n s ă
d r a g o s t e a pe c a r e o p u r t ă m '
sorei n o a s t r e m a i m a r i l a t i n e ,
d e l à care a m p r i m i t în c u r g e ­
r e a v r e m u r i l o r a t â t e a dovezi
v ă d i t e de d r a g o s t e , şi d e l à ca­
re ne vine l u m i n a culturei.
Institutul Sud-Est euro­
p e a n u r m e a z ă a-şi ţ i n e i n t e ­
r e s a n t a sa serie de conferinţe,
la c a s a Şeoalelor, î n fiecare
Joi, la o r a 6 d. a.
Astfel, Joi, 5 Martie, d. Dr.
Virgil Zaborovsehi a vorbit
d e s p r e : „ P o l i t i c a lui Ş e r b a n
C a n t a c u z i n o şi Constantin
B r â n c o v e a n u faţă de popoa­
rele balcanice".
L a 12 Martie, d. prof. I. A n -
dresescu a ţinut o conferinţă
d e arheologie, i a r la 19 M a r t i e
şi Joile u r m ă t o a r e , d-na I n d r a
Huşcova, conferenţiară de
l i m b a r o m â n ă la U n i v e r s i t a ­
t e a din B r a t i s l a v a , v a ţine o
serie de şease conferinţe în
r o m â n e ş t e , desmre: „ l i t e r a t u ­
r a , a r t a şi v i a ţ a p o p u l a r ă din
Cehoslovacia".
Foştii şi a c t u a l i i elevi ai ta­
l e n t a t u l u i , d a r î n acelaş t i m p
m o d e s t u l u i profesor de flaut
la C o n s e r v a t o r u l de m u z i c ă
d i n B u c u r e ş t i , d. P e t r e Eli-
n e s c u a u h o t ă r î t să s ă r b ă t o ­
r e a s c ă pe m a e s t r u l lor d r a g ,
care anul acesta împlineşte
25 a n i de p r o f e s o r a t şi 35 a n i
de c a r i e r ă artistică, printir'un
f r u m o s festival a r t i s t i c , d a t
în o n o a r e a sa, în z i u a de Mer­
curi, 25 F e b r u a r i e , o r a 11 dim.,
în s a l a S i n d i c a t u l u i ziarişti­
lor, d i n Bulev. Carol (colţ cu
str. C a n t a c u z i n o ) .
L a acest festival v o r d a c o n ­
c u r s u l foştii şi a c t u a l i i săi e-
levi, c u m şi d-na A l e x a n d r a
F e r r a r u şi d. George Folescu,
delà Opera română.
N ă d ă j d u i m că toţi i u b i t o r i i
de m u z i c ă vor l u a p a r t e l a a-
c e s t festival artistic, s p r e a
s ă r b ă t o r i m u n c a uinui o m ce
şi-a c o n s a c r a t v i a ţ a m u z i c e i
la ПОІ. Treisi) 6 . Stoenesöií
• Н Ш Ш М Н І В В Л Н Н В І
M E C : F A R A D
p o p o r u l u i s ă u credincios, şa
a l î n t r e g u l u i sat.
A j u n s î n f r u n t e a s a t u l u i şi
observând întunerecul cultu­
r a l în care m i ş u n a o b u n ă
p a r t e d i n popor, s'a apucat
de l u c r u şi ca u n a p o s t o l ce
n u cunoaşte altă ţintă, prin
predici, conferinţe şi şezători
a î n c e p u t să spintece c e a ţ a
î n t u n e c o a s ă ce a p ă s a î n c ă s u ­
fletul p o p o r u l u i .
Biserica p â n ă atunci aproa­
p e g o a l ă în D u m i n e c i şi s ă r ­
b ă t o r i , se dovedeşte azi p r e a
m i c ă şi n e î n c ă p ă t o a r e p e n t r u
credincioşii, cari se a d u n ă să
a s c u l t e r u g ă c i u n i l e p i o a s e şi
c â n t ă r i l e ce se s ă v â r ş e s c aco­
lo p r i n corul î n f i i n ţ a t de d-sa.
Feţele lor a r a t ă s i m ţ e m i n t e -
le de evlavie ce-i s t ă p â n e ş t e .
Z e s t r e a p a r o h i a l ă î n s ă ş i , se
r e d u c e a la c â t e v a c l ă d i r i în
s t a r e d ă r ă p ă n a t ă , astăzi însă,
p r i n t r u d a l u i s'a zidit c a s a
p a r o h i a l ă f r u m o a s ă , şi toate
clădirile ce l i p s e a u ; p r i n co­
lecte a p r o c u r a t v a s e şi o d ă j ­
dii b i s e r i c e ş t i şi alte l u c r u r i
t r e b u i n c i o a s e c u l t u l u i divin.
A o r g a n i z a t p o p o r u l î n „Re­
uniunea Agronomilor" cu
scop c u l t u r a l - e c o n o m i c , r e a l i ­
z â n d d i n cotizaţiile m e m b r i l o r
s u m e frumoase, din cari vor
p o p o r a l ă , gazete ş. a., cari toa­
te, să î n m u l ţ e a s c ă mijloacele
de î n a i n t a r e î n c u l t u r ă .
Toate aceste fapte le-a p u ­
tut realiza în ciuda tuturor
c a r i n u s i m t la fel, şi f ă r ă alt
a j u t o r d e c â t a l c â t o r v a oa­
m e n i de i n i m ă şi m a i ales a
soţiei s a l e , o p r e o t e a s ă m o d e l
şi g o s p o d i n ă de t o a t ă l a u d a .
C a r e z u l t a t al acestor fap­
te s ă v â r ş i t e d e acest p r e o t ,
î n t r e p o p o r şi d-sa s'a f o r m a t
o l e g ă t u r ă î n t i n s ă care n u se
va putea rupe niciodată.
F i e ca m u n c a ce-o d e p u n e
acest slujitor al a l t a r u l u i î n
a.ceastă vale c a m p ă r ă s i t ă , să
s e r v e a s c ă de p i l d ă şi a l t o r a
şi m a i ales să a i b ă d a r u l a
c o n t r i b u i cu câte ceva l a r i ­
d i c a r e a c u l t u r a l ă , m o r a l ă şi
materială a poporului nostru
á m авввѣ* p ă r ţ i . s. v.
DELA
DIN GALAŢI
In ziua de 1 Mariié, a avut loc
In sala teatrului „Paradis" a 18-a
şezătoare culturală şi artistică or­
ganizată de Liga Culturală din
Galaţi. Şezătoarea s'a început prin
conferinţa d-nei Izabela Sadoveanu,
care a vorbit despre „Maternitatea
şi importanta ei sociala". înainte
de a intra în subiectul conferinţei,
doamna Sadoveanu, care este şi
vice-preşedinta Ligei Culturale din
Bucureşti, se araiâ foarte fericită
să constate că In oraşul Galaţi, unde
sunt atâtea preocupări de ordin
comercial şi industrial, există cu
toate acestea o puternică şi siste
matică mişcare culturală datorită
în mare parte Ligei Culturale, lo­
cale, de sub conducerea d-lui Aurel
Scurtu, activitate care — zice d na
Sadoveanu — este invidiată chiar
de către Liga Culturală din Bu­
cureşti. Dar gâlăţenii mai au şi
alte societăţi culturale cari sunt
toate Intr'o continuă activitate, In-
trecându-se fiecare să aducă cei
mai distinşi învăţaţi şi conferinţiari
cari împrăştie In popor cele mai
frumoase ţi folositoare învăţăminte;
aşa că putem să ne mândrim cu
oraşul nostru, care este un focar
de cultură naţională. După con­
ferinţă a urmat concertul la vioară
şi piano, cu elevi de liceu, după
care corul Şcoalei Normale de fete
a cântat câteva bucăţi naţionale
foarte bine reuşite.
— In ziua de 1 Martie, a. c.
distinsul nostru concetăţean şi pro
fesor Caimuschi, a plecat în Ceho­
slovacia, fiind poftit de Camera de
Comerţ şi Industrie d n Praga, să
ţină un ciclu de conferinţe in acel
oraş. Acest ciclu de conferinţe va
trata despre relaţiile culturale, po­
litice şi economice dintre România
şi O hoslovacia; desore aspectul
geologic şi fizic al Românie;, in­
fluenţa sa asupra producţiei şi po­
pulaţiei, precum şi despre pro­
ducţiile naturale şi fabricate ale
Romnâniei şi România din punct de
vedere al comerţului şi al transportu­
rilor internaţionale. De asemeni d l
profesor Caimuschi a fost poftit să
eie parte şi la serbarea jubleului de
75 ani a d-lui Masai yck, prese
dintele Republicei Ceho Slovace.
Suntem mândri de această onoare
ce ne-o face Republica Ceho Slo­
vacă şi suntem încredinţaţi că d-1
profesor C. Caimuschi va fi la
înălţimea misiunei sale şi cu această
ocazie poporul ceho-slovac, va avea
prilejul să cunoască mai bine ţara
noastră din punct de vedere eco­
nomic şi industrial. Dealtfel d-1
profesor Caimuschi a mai vizitat
această ţară şi In vara trecuta, în
calitate de conducător al escur-
siunei organizate de Şcoala Co­
mercială superioară din Galaţi, In
călătorie de studii în Ceho-Siovacia,
vizitând centrele comerciale şi in­
dustriale precum şi diferite uzine
şi instituţiuni însemnate din acea
ţară; eu care ocazie s'a arătat es-
cursioniştilor noştri cea mai deo­
sebită atenţiune, legându-se strânse
relaţiuni amicale cu multe perso­
nalităţi de seamă de acolo.
Joi, 5 Martie, după amiază, a avut
loc la teatrul „Central" conferinţa
d-nei Victoria Vasikscu, cu subiect
filozofic-literar. Domnia-sa a vor­
bit despre „Antichitate*: Atena şi
Roma In apogeul civilizaţiei şi
cauza decăderei lor. i. dmiTriu
DIN SILISTRA
(DOBROGEA)
In puţinele zile cât mi-a fost dat
să petrec In oraşul Silistra, am
putut constata că grupul de români
afiâtori In acel oraş, în dorinţa ca
pe de o parte să poată petrece
câteva clipe Intr'o atmosferă româ­
nească, iar pe de alta să dea io-
cuitorilor de acolo ceva românesc,
s'au grupat şi au format un cerc
cultural. Printre principalele puncte
din programul lor de activitate este
şi organizarea de şezători săptă­
mânale cu caracter artistico-cul-
tural.
In cele 25 zile cât am trăit
printre aceşti apostoli ai neamului
— şi cu drept cuvânt nu putem
numi astfei, ţinând seama de con-
diţiunile de trai din provincia din
dreapta Dunărei — am avut feri­
cirea să iau parte la şezătorile din
8 Şi 22 Februarie.
Partea principală a şezătoarei din
8 Februarie a format-o conferinţa
tânărului avocat d. Mehmet Bey,
tratând despre: „Curente noi In
Turcia de azi".
Chestiunea a fost tratată foarte
clar şi din toate punctele de ve­
dere, fapt care a făcut ca publi­
cul de faţă, să-şi formeze o idee
clară despre ceiace este azi Tur­
cia lui Mustafa Kemal Paşa.
După conferinţa d-!ui Mehmet
Bey a urmat partea artistică.
Şezătoarea din 22 Februarie de­
vine interesantă prin talentul ar­
tistic cu care elevii şi elevele licee­
lor de stat de băieţi şi fete de sub
înţeleaptă conducere a energicului
director d-1 Pericle Papahagi şi a
d-nei Banu, au jucat piesa „Nă­
pasta" a nemuritorului nostru Ca-
ragiale.
Este de luat în samă că aceste
manifestări naţional- artistico cul­
turale sunt onorate cu prezenţa
d lui prefect al judeţului Durostor,
comandantul garnizoanei, baroul,
magistraţii precum şi notabilităţile
oraşului, fapt ce le dă mai mare
fast.
Pilda celor delà Silistra ar fi
bine să fie imitată Şi de celelalte
centre, cunoscând că prin aceasta
se adaugă o piatră mai mult la
temelia clădirei ce trebuie înălţată
In acele părţi ale ţării.
I. N. Delararfer
CULTURA POPORULUI
ORAŞE)
DIN P Â N C O T A
(JUD. A R A D )
„Corul meseriaşilor români" din
orăşelul nostru a dat în ziua de
1 Martie In sala mare a otelului
„Dacia", o frumoasă serbare cultu­
rală. Serbarea s'a desfăşurat cu:
Imnul libertăţii, cor bărbătesc de
I. Vidu; „Căpitanul de réserva",
monolog, spus de elevul T. Han-
dra; „Morâriţa" cor mixt de G.
Kiriac; „Moartea lui Fulger" de
Gh Co buc, reprezentata de T.
( căutaţi să nu lipsească
Drăgalina; „Luceafărul serii", cor
bărbătesc; „Peniru Dumnezeu",
monolog, spus de I. Bozbătei şi
„Flora delà Drăgăşani", cor mixt
de Const. Savu. A urmat apoi
piesa: „De ale lui Păcală", come­
die populară de C. Frunză. Ser­
barea a fost foarte reuşită. Venitul
curat trecându-se la fondul socie­
tăţii şi o parte destinat copiilor
orfani. I. Z.
DIN TURTUCAIA (DOBROGEA)
Sâmbătă, 14 Februarie „Cercul
Unirea" din această localitate, a
dat o şezătoare artistică-culturală.
Preşedintele d-1 institutor G.
lonescu a deschis şezătoarea.
D-l doctorand M. Unteanu a
ţinut o conferinţă despre „Nevroza
socială". Conferenţiarul a fost viu
aplaudat. " ^ de muniţii din localitatea
D-1 Bucur, paet din generaţia
nouă, a citit câteva poezii arătând
forma poeziei moderne.
Apoi a urmat învăţătorul Gramă,
care a făcut o paralelă între Emi-
nescu şi Alecsandri.
După aceste conferinţe au Înce­
put producţii de vioară, declamaţii
iar în urmă jocurile româneşti.
Savu Popescn
DIN ROMAN
— D u m i n e c ă , 22 Febr., a
a v u t loc în s a l a t e a t r u l u i
„Cobzariu", a 7-a ş e z ă t o a r e a r -
tistico-liiterară, d a t ă fiind î n
folosul societăţii „Miron Co-
stin". D-1 profesor u n i v e r s i ­
t a r , R o m u l u s C â n d e a , a vorbit
d e s p r e „Ideda n a ţ i o n a l ă şi r ă s -
boiul m o n d i a l " . Conferenţia­
rul a arătat la întreg publicul
î n c e p u t u l şi î n ă l ţ a r e a ideii de
naţionalitate începând mai
î n t â i u cu celelalte s t a t e c a :
F r a n ţ a , Italia, Anglia, G e r m a ­
n i a şi în fine — l a noi — în le­
g ă t u r ă fiind c h i a r d i n cele
m a i vechi t i m p u r i şi p â n ă d u ­
pă răsboiul mondial....
Spre sfârşit, c o n f e r e n ţ i a r u l
a făcut o m i c ă î n c h e i e r e , a r ă ­
t â n d şi d a t o r i a n o a s t r ă ce o a-
v e m a c u m a c â n d toţi r o m â n i i
sun uniţi sub ocrotirea patriei
m u m e , s p u n â n d că n e t r e b u i e
cât m a i î n g r a b ă o „ u n i f i c a r e
sufletească".
După conferinţă d 4 Ticu
Botez, a c o m p a n i a t tot t i m p u l
la piano, a cântat câteva cân­
tece d i n v i o a r ă , apoi s f â r ş i t u l
s'a făcut p r i n j u c ă r e a piesei
de t e a t r u „ N o d u l G o r d i a n " .
Rolurile a u fost j u c a t e b i n e de
către d. P i p a şi d - ş o a r a B u r -
ghelea. î n t r e a g a ş e z ă t o a r e a
fost a p l a u d a t ă .
— Tot D u m i n i c ă , 22 F e b r u a ­
rie, s'a ţ i n u t şi l a ş c o a l a Nr. 2.
de băieţi o s e r b a r e artistico-li-
t e r a r ă fiind d a t ă în folosul u -
n u i c ă m i n c u l t u r a l . D-1 Dr.
Grecu a vorbit d e s p r e „ R o m â ­
nii d i n A r d e a l " . D u p ă confe­
r i n ţ ă , corul s e m i n a r u l u i s u b
c o n d u c e r e a elevului Diimofta-
cb.e a c â n t a t cu m u l t succes
următoarele patru coruri;
„Zis-a badea...", „Auzdt-am,
auzit...", „ R ă s u n e t d i n Crişa-
na.." şi „Negruţa..." Elevii
Petrovi-ci C l a u d i u s a r e c i t a t
poesiiia: „ E r i şi Azi..." şi P o p e s -
cu George a r e c i t a t p o e s i a :
„Mama". încheierea serbării
a fost p r i n j u c ă r e a piesei de
teatru „România". Serbarea a
a v u t suces.
— D u m i n i c ă , 1 M a r t i e , a a-
v u t loc tot în s a l a t e a t r u l u i
„Cobzariu" a 8-a ş e z ă t o a r e ar-,
tistico-literară, d a t ă fiind t o t
în folosul societăţii c u l t u r a l e
„Miron Costin". D-1 profesor
Victor I a m a n d y , a v o r b i t foar­
te f r u m o s d e s p r e s u b i e c t u l ce
şi-Га ales, a d i c ă : „ E x i s t ă o cri­
ză m o r a l ă ? " D-sa a a r ă t a t —
la î n c e p u t — că în ţ a r a n o a ­
s t r ă se simte nevoie d e o cul­
t u r ă n a ţ i o n a l ă cât m a i g r a b ­
n i c ă şi c â t m a i t e m e i n i c ă . I a r
p e n t r u c a să a v e m o astfel de
cultură, trebuie mai întâi să
n e a r u n c ă m -riviirile a s u p r a
p ă t u r i i ţ ă r ă n e ş t i care formea­
ză f o n d u l vieţii n a ţ i o n a l e şi
care, m a i a c u m ş a p t e a n i a
d a t d o v a d ă la î n t r e a g a l u m e
d e s p r e e r o i s m u l ei. Apoi
vorbit şi d e s p r e „ c l a s a c o n d u ­
c ă t o a r e " — s p u n â n d — că m e ­
n i r e a ei este a c e i a de a creia o
f r u m o a s ă a r m o n i e î n t r e tot c e
e de folos societăţii.
P a r t e a a r t i s t i c ă a fost d i n
c â n t a r e a celor 6 c o r u r i de că­
t r e elevul liceului de fete, s u 6
c o n d u c e r e a d-lui P o p a şi, în­
c h e i n d ou" j u c ă r e a piesei d e
t e a t r u „ I n t e r p r e t u l " de c ă t r e
ş c o a l a m i l i t a r ă d i n B a c ă u . Şe­
zătoarea a avut u n bun suc­
ces.
— S â m b ă t ă s e a r a , 21 F e b r u ­
arie, s'a d a t i a r ă ş i o ş e z ă t o a r e
c u l t u r a l ă în m i j l o c u l elevilor
d i n s e m i n a r u l „Sf. G h e o r g h e " .
P r o g r a m u l a fost d i n t r ' o cu­
v â n t a r e ţ i n u t ă de elevul S t r o -
eseu I o a n şi d i n diferitele r e ­
citări s p u s e de c ă t r e elevi. Şe­
z ă t o a r e a a a v u t u n " succes
b u n , i a r d-nii c o n d u c ă t o r i şi
cei cari a u c o n t r i b u i t şi con-
t r i b u i e s c şi pe viitor — r o g —
să p r i m e a s c ă viile n o a s t r e
mulţumiri. 0. Zamora.
Ştirile
Precum omul nu poate să trăiască fără
aşa şi omul cuminte nu poate să trăiască
hrana sufletească a cărţii. Simte nevoia
citească o foae bună, prietin şi sfătuitor
calea vit ţii. „Cultura Poporului" prin
ei a dovedit că e o foae folositoare,
dim casa nici
familii. Şi p ugarul şi târgoveţul şi meseria­
şul şi şcolarul, vor avea de învăţat
tiuite cunoştinţi folositoare, vine nu se în­
dată să aibă „Cultura roporului", acela în­
seamnă că nu ştie a deosebi binele de rău.
Oameni de bme, cu orice prilej la
întruniri, ş. a., răspândii „CULTURA POPORULUi".
APEL CĂTRE СІТІТОШ1
^-ABONAŢI DIN
Pentru a chtbzui asupra
direi foii noastre in capitala
îndrăsnesc a vă ruga
a lua contact cu
Pentru aceasta mă găsiţi
dresa de mai jos în toate
de lucru delà 7 dimineaţa
la 9 seara. Tot tn acest
pe toţi prietenii foii noastre
vină la consfătuirea ce va
loc Dumineca, 22 Martie,
p. m in fitr. Rotari
Tramvai ifo. 14, 16, 17 si
Stăruinţa devusă de
torii „Culturii Poporului"
luminarea celor mulţi,
teşte a stărui asupra
răspăndirei ei.
întrucât priveşte oboseala,
va fi răsplătită prin faptul
vom cunoaşte de aproape,
cei ce suntem călăuziţi
tele măreţe, din fruntea
stre: „Luminează-te şi vei
D. ŞT. CONSTANTINE8CU
Invalid din război
jyUMĂRUL
Tutungerie. Piaţa
de sărbătoare al
de
foaei noastre, cu prilejul îm­
plinirii a patru ani de viaţă, va
fi o podoabă în casa românului
şi va apare în 12 pagini, cu foarte
multe fotografii.
Rugăm pe reporterii noştri cul­
turali şi pe prietini, ca dm timp
să ne facă cunoscut de câte foi
au nevoie pentru vânzare, pentru
a li-se trimite. Un număr va costa
10 lei.
Dorim ca sprijinitorii noştri din
toată ţara, ca să ne împrăştie acest
număr cât mai mult.
! P. S. Sa Mitropolitul Mol
" dovei, dăunăz» a vizitat semi­
narul „Veniamin Costachi" din
laşi, unde a fost întâmpinat
de tot clerul şi elevii şcoalei.
Înaltul prelat a vorbit elevilor
despre „însemnătatea dalinelor
creştineşti".
I A BUCUREŞTI, a murit un
mare învăţat al ţării noastre,
profesorul universitar Murgoei
şi membru al Academiei romane.
El s'a născut într'un sat din
judeţul Brăila şi toată viaţa n'a
ştiut decât sä se ocupe de ştiinţă,
ducâudu-ne faima românismului,
îu lumea învăţată de pe supra­
faţa pământului.
A fost un mare patriot şi pier­
derea lui va fi veşnic regretată.
1 A I APRILIE cr., foaea „Cultura
^ Poporului" păşeşte în alt an
de viaţa. Cu acest prilej va apare
un număr de sărbătoare. Rugăm
pe colaboratorii noştri, sâ ne tri-
meatä cât mai îngrabă articole
scurte, iar d-nii reporteri culturali,
cari n'ar avea un subiect serios
de scris, să ne înainteze, de pre­
ferinţă, corespondenţă cu activi­
tatea culturală delà sate.
Atât colaboratorii cât şi d-nii
reporteri culturali, cari nu au tri­
mis la redacţia noastră fotogra­
fiile personale, sunt rugaţi sa le
înmâneze redacţiei în grabă.
R U G Ă M pe abonaţii noştri din
America, dacă nu primesc
toaea regulat să facă cunoscut
administraţiei noastre, pentru a
li-se trimite foile lipsă. Delà
noi să expediază în bună regulă.
I IPSA P L A N T E L O R medi-
cmale e foarte simţită la noi
în ţară.
Cu toate că câştigul culturei
lor e foarte mare totuşi, ea se
face pe o seară foarte redusă
mai öles din lipsa de cunoştinţi.
Ministerul de agricultură cunos­
când aceasta situaţie, a hotărît
să fixeze în diferite părţi iile
ţârii şase câmpuri de experienţe,
uâţi-va specialişti ai ministeru­
lui vor experimeata exploatarea
plantelor medicinale pentru care
ucum plătim mult străinătăţi.
D E ZIUA D E 1 MARTIE, mi-
* nisterul muncii a trecut pe
s'-ama ministerului şeoalelor pu
blice 85 de şcoli pentru adulţi,
a urmate da ucenicii şi ucenicele
din industrie şi comerţ. Din
acest număr, 66 şooii suut pen­
tru băeţi şi 19 pentru fetele
ucenice.
Numărul total de înscrişi este
de 6108 ; din aceştia numai 4433
urmează regulat la cursuri.
Delà această dată plata per­
sonalului administrativ şi didac­
tic precum şi întreţinerea aces­
tor şcoli cade în sarcina minis­
terului şeoalelor.
I N C U P R I N S U L Eparhiei Mol-
* dovei simt vacante 60 de po­
sturi de preoţi parochi.
In judeţul Iaşi sunt vacante
parohiile din: Aroneanu, Bucium,
Cristeşti, Cucuteoi, Copou, Cot­
nari, Fâutânele, Holceni, Herme-
ziu, Madârjac, Mâdârjpşt!, Mân­
jeşti, Munteni, Oneşti, Popricani,
Piciorul Lupului, Spineni, Toto-
eşti, Droşcani, Epureni şi Voi-
neşti.
In judeţul Botoşani sunt 15
parohii v a c a n t e ; jud. Neamţ 9 ;
jud. Fălticeni S şi Dorohoi 9.
Năptă
hrană,
fără
să
în
scrisul
de aceea
unei
din ea
şezători,
Şl D R I M A R U L din comuna Poe
BUCUREŞTI.
* niţa Tomii din judeţul Hu-
răs/jân-
ţării niedoara, a fost ucis de morarul
să căutaţi Ion Costa din acel sat.
subsemnatul. Omorul s'a săvârşit în timpul
la a-
când amândoi se întorceau delà
zilele
pună secretarul comunei Cerbel, unde
scop rog fuseseră chemaţi pentru nişte
să neajuosuri între ei.
avea
ora 4 CULTURA Poporului se gândeşte
38 (Obor) ^ în fiecare clipă, ca sâ fie folo­
18. sitoare cititorilor ei. Şi pentrucă
conducă­ foaea e răspândită destul In Ame­
intru
rica, de aceea se pune la îndemâna
mă scu­
necesităţii acelora, cari au neamuri peste
Ocean, şi dacă vor să-i întrebe
ea ceva sau să aibă ştiri despre ei,
că ne — într'un cuvânt tot ce i-ar in­
toţi
teresa — vor trimite însemnările
de cuvin­
lor la „Cultura Poporului" unde
toii noa­
fi". vor fi publicate. Acelaş lucru şi
pentru românii din America, dacă
Bucureşti doresc sa aibă ştiri delà rudele de
Flori. acasă, din România, să ne trimită
răvaşe şi ele vor fi publicate In
foaie. Tipărirea se va face fără bani.
A U fost înfiinţate următoarele
nouă parohii : Arbore, cu bi­
serica St. Dumitru, din judeţul
Dorohoi; Groşani, cu biserica
Adormirea Maicii Domnului, din
judeţul Muscel; Pâiâeşti, ou bi­
serica Sfinţii Voivozi, din jude­
ţul Muscel; Cercova, comuna
Acadânlar, jud. Durostor.
IN COMUNA Abdula, în apro
* piere de oraşul Silistra (Do-
brogea), s'au declarat 7 cazuri
de tifos exantematic. Medicul
primar al judeţului d-1 Dr. Busao,
a luat toate măsurile pentru ca
epidemia să nu se extindă.
INTR'O comună din «Iugoslavia
* în apropiere de frontiera noa­
stră, autorităţile au zădărnicit o
căsătorie destul de năbădăioasă.
Mirele, copilul unui ţigan din a-
cel sat, de altfel elev în clasa
II-a de liceu, n'avea decât 13
ani iar mireasa, fata vitregă a
unei ţigănci, nici nu împlinise
aceasta vârstă. Autorităţile co­
munale au zădărnicit nunta în
toiul ospăţului, iar împotriva pă­
rinţilor cari au încercat să şi că­
sătorească fiii la o vârstă atât
de crudă şi neîngăduită de lege,
au deschis proces.
împotriva mamei vitrege a
fetei s'a pornit proces aparte de­
oarece se dovedi-se că ea îşi vân-
duse odrasla. Preţul fetei a fost
de 2000 dinari, plătiţi pe şin de
către tatăl tânărului mire.
IN B A S A R A B I A , mai cu seamă
1 pe tot malul Nistrului, sunt
70 de cazuri de tiios exantema-
tio. Serviciul saniter a constatat
că această boală este adusă de
către acei cari trec Nistrul, de
aceea s'au luat întinse măsuri
de pază.
I N comuna Băsaşti,jud.Roman
* a avut loc sfinţirea bisericii
Schitul Frumos. La această sfin­
ţire au luat parte S. Sa arche-
reu Ilarion Mircea, părintele Ma-
noliu, directorul Episcopiei Ro­
man, părintele Zutta protoereul
judeţului, părintele Burcă şi o
mulţime de credincioşi.
IN S A T U L Aida din judeţul
* Arad, nevasta săteanului Petre
Isfai, a născut trei copii. Trăesc
cu toţii, mama e însă greu bol­
navă.
P\1N cauză că serviciul poştal
lasă mult de dorit şi se pierd
ziare, rugăm pe abonaţii noştri,
atunci când li-se rătăcesc nu-
merile trimise, să înştiinţeze ad­
ministraţia foaei, ca să li-se tri­
mită din nou.
C U P R I L E J U L împlinirii a
140 ani de când cei doi mar­
tiri ai neamului nostru Horia şi
Crişan au fost striviţi sub roata
la Alba-Iulia, despărţământul
„Astrei" a organizat o adunare,
în sala uzinelor de fier din oraşul
Hunedoara.
. Orhestra uzinelor a cântat, a
urmat conferinţa dir. inginer I.
Onciu, despre „Stări sociale bol­
nave", s'au recitat vre-o câteva
poezii, iar d-1 T. Popa a ţinut
o înflăcărată vorbire, arătând în­
semnătatea istorică a revoluţiei
din 1848,
A C U M câteva zile s'au dus la
Bucureşti, d-nii Conerenco,
directorul federalei „Soroca" şi
Sanios, primarul comunei, ca să
încaseze o sumă însemnată de
bani, pentru nevoile federalei.
Apoi amândoi s'au prezentat
la Banca Naţională şi au ridicat
2 milioane de lei în bancnote a
1000 lei. Suma au închis-o în
dulapul csmerii ce ocupau delà
etel şi s'au dus să ia masa, ur­
mând să plece cu cel întâi tren
la Soroca. Când s'au înapoiat la
otel au rămas încremeniţi, vă­
zând că uşa dulapului a fost
forţată şi din pachetul cu bani
lipsă 1 milion 100 mii de lei.
Pagina 6
O GROAZNICĂ nenorocire de
tren, s'a întâmplat între sta­
ţiile Mogoşoaia şi Chitila. Cioc­
nirea trenurilor de marfă a fost
aşa de puternică încât maşinile
şi vagoanele au fost sfârmate.
La un tren se aflau puse şi 2
vagoane eu 40 de soldaţi cari
veneau delà Jigălia şi mergeau
la Brezoi.
Şi-au găsit moartea peste 15
soldaţi iar ceilalţi au fost grav
răniţi afară de câţi-va cari au
scăpat ca prin m i n u t e .
I OCUITORII Const. Zamfir,
T. G. Nedelcu, G. Stancu şi
I. G. Nedelcu, din satul Văcă­
reşti (Muntenia), au năvălit furi­
oşi asupra localului unde ѳ pos­
tul de jandarmi, stricând gardul
cu topoarele, pentru a se răz­
buna pe jandarmii pe cari voiau
cu orice preţ să-i scoată afară
şi să-i bată. Furia lor a fost po­
tolită şi au fost închişi. Ţărani
cumsecade nu pot face asemenea
fapte urâte şi împotriva legii.
î TN mare foc a ars arsenalul
Woofwich din ţara Angliei. P a ­
gubele se urcă la mai multe
milioane de lire sterline.
I N portul Amsterdam, un chinez
* a înşelat trei bănci, eu suma
de un milion 700 de mii de fi­
orini, adică vre-o 130 milioane
de lei de ai noştri. Chinezul a
fost prins şi închis.
R UGĂM pe toţi prietinii noştri
preoţi şi învăţători, că de câte-
ori au conferinţe ale cercurilor cul­
turale, adunări, etc., să ne facă
cunoscut din vreme pentru a le
trimite numere din „Cultura Popo­
rului" pentru a fi împărţite gratuit,
ca propagandă.
UNzileleM Atrecute
R E F O C a izbucnit
în pădurea sta­
tului din Dobreni, comuna Lunca
Câmpului, jud. Fălciu. Au ars
trei sute de hectare de pădure.
Focui a luat naştere delà un foc
făcut de copii la marginea pă­
durii.
D R I E T E N I I noştri. î n toate o-
* rasele, târguşoarele şi comu­
nele rurale din România, vrem
să avem prieteni grupaţi în ju­
rul mişcării noastre culturale,
vor trebui să ne scrie în foae:
fapte bune, mişcarea culturală,
artistica, economică şi industrială
din localitatea în care trăesc. Ştiri
de asemenea natură încât să
intereseze intelectualii oraşelor,
"muncitorii de prin ateliere şi
fabrici şi lumea delà sate. Prie­
tinii ne vor trimite aderarea lor,
iar redacţia noastră le va răs­
punde ce au de făcut.
I N S A T U L Bisigiu din judeţul
* Bistriţa, un lup turbat a muş­
cat opt săteni, dintre cari Ion
Raţiu a murit. Ceilalţi au fost
duşi la spitalul din Cluj.
TN U R M A mai multor plângeri
* ale sătenilor din vechiul regat
prin cari arată că fără motive
temeinice sunt mutaţi de pe lo­
turi, ministerul de agricultură a
făcut cunoscut consilierilor agri­
coli să nu mai facă nici un fel
de strămutare a sătenilor de рѳ
loturile ce le ţin cu arendă până
la împroprietărirea lor decât în
cazuri rari şi atunci numai cu
abrobarea Casei Centrale.
I N T I M P U L războiului, în 1917
* armatele austro-ungare au con­
fiscat clopotul mijlociu al bise­
ricii gr. cat. din Lugoj, biserică
situată în centrul oraşului. Acum
câteva luni, comandându-se un
nou clopot la Arad, acesta a fost
adus înaintea bisericei, unde i-s'a
făcut sfinţirea Duminecă, 1 Mar­
tie. Serviciul divin a fost oficiat
de protopopul Ţueu şi de preoţii
Jumanca şi Herlo. Cu această
ocazie a cântat corul „Lyra".
SEbnnCAUTĂ la ziarul nostru un
ach zitor de reclame pentru
toată ţara şi facere dè abonamente.
De preferinţă persoane cari cunosc
această branşă.
Doritorii se vor adresa Admi­
nistraţiei noastre. Se cere caoţiniie
bănească sau altă garanţie care
să echivaleze cu cea dintâi.
COMPANIA
goanelor
Internaţională a va­
cu paturi, a deschis
acum o Sucursală la Cluj, la Hotel
New York şi aduce la cunoştinţă
onor. clientele, că de pe acum 88
pot găsi la ea Bilete pentru toate
clasele, pentru călătoriile la Bu­
dapesta şi Viena, fie direct, fie
combinat, iar delà I Aprilie, Agen­
ţia va pune în vânzare Bilete de
toate clasele pentru toate desti­
naţiile.
După munca obosi-1
toare de peste zi I
numai cu veritabilul \
SPIRT
D I A N A
te poţi recrea, făcăn-1
duţi fricţiuni,după cari |
te vei renaşte din nou.
Fiţi atenţi la inscripţia I
DIANA!
Se Risette pretutindeni.
 6 í
D E L A CASEULK
Ş e z ă t o a r e a H І-а
Miercuri, 4 Martie, a avut Io.; In
aula Fundaţiei universitare „Carol
I." a treia şezătoare din seria de
primăvară a „Caselor naţionale".
Şezătoarea s'a desfăşurat in faţa
unui numeros public, care a ţinut
să eie parte la această şezătoare
foarte frumoasă şi reuşită.
Programul ales şi variat al ace­
stei şedinţe literare s'a început cu
obişnuita cuvântare, datorită d-lui
profesor universitar Gh. Ţiţelca.
D-sa spure că rolul „Caselor
naţionale" este de a contribui la
darea de curente sănătoase Iu opi­
nia publică. Până acum insă nu
am avut rezultatul dorit de noi.
Insă omul este dator sä încarce
mereu până va ajunge la ţelul
dorit, tot aşa vom face şi noi,
aceştia delà „Casele naţ'onale".
Urmând conferenţiarul, a făcut o
frumoasă descriere a Catedralelor
din Frar.ţa. Cum le zăreşti te is-
beşte forma exterioară, ca^e ie
uluieşte prin bogăţia turnurilor şi
a ciubucăîii lor. Cum intri lo amvon
vezi o mulţime de scene religioase
счгі cuprind o sumedenie de învă­
ţături bune. Scenele sunt închipuite
din viaţa de apoi. Aceste scene
religioase impresionează pe creşti­
nul care vine la biserica şi-1 face
mai pios.
Chiar la noi prin biserici se văd
cisifel de scene. Nu putem să trecem
cu vederea In privinţa aceasta pe
biserica din co<nuna -Breaz--; de sus,
unde „Casele naţionale" au cea
mai frumoasă Casă naţion Hă „Ro­
mânia Mare".
In biserica din Breaza de sus,
gisim zugrăvită : descrierea Iadu­
lui. Găsim-acolo obişnuitele cazane
cu smoală,, d'aci cu coarne şi
coadă, ş. a.
In ?ltä ordin? de idei, conferen­
ţiarul a vorbii despre una din a-h
zece porunci şi anume : „Să nu
furi".
Zilnic citim în gazetă : „Fraudele
delà Poştă", „Fraudele delà Antre­
pozite", „Fraudele delà O s a de
Depuneri", ş. a. Este destul de
dureros — ca român —. câtt { ci­
teşti aceste lucruri cari te uinole
de amărăciune. Se dá prea multă
luare aminte hoţiilor. Este In min­
tea tuturor împuşcarea banditului
Mnnteanu Intr'una din mhalalele
Capitalei. In spital is'a dat un
trai regesc. Z'.-irele i au luat foto­
grafia şi-au publicat o, i a u luat
intervievuri, ş. a.
Hoţia se îatinde şi se încurajează
fără să se ia vre o măsură. Cir­
cumstanţe uşurătoare ar fi: mijloace
de pază nelndestuliioare din cauză
că salariile sergenţilor de oraş
sunt foarte mici în proporţie cu
greutăţile traiului. Lucru msi dure­
ros este că sergenţii de cras surft
complicii hoţilor. Complicitatea o
» I M ¥ 1
mar ѵ і х с а я
Visul nostru B'« împlinit prin
jertfa celor 800 cb mii de ro­
mâni, cavi şi-au dat sufletul pen­
tru realizarea lui, Mare iie-u fost
jertfa, dar mult mai mari sunt
roadeki ei . . .
Câţi bătrâni, n u lăcrimează şi
astăzi, când îşi amintesc de fii
lor pierduţi pent.ru făurirea idea­
lului naţional; eâte văduve, sm-şi
jelesc soţ'i morţi pentru dVton.;
cea mare şi sfântu ; câţi oopii,
nu-şi amintesc cu drag de pă
rinţii lor. căzuţi în luptele delà
Măfăşti, Mărăşeşti şi Oituz ?
Prin jertfa acestora, am ajuns
sä no vedem împlinit visui atâtor
generaţii trecuta ; pria jertfa
acestora Roraânia, stă scuoi po
aeeiaş treaptă ou. cele mai mari
puteri a!e Europei.
Şi dacă este aş;?, «tunel aceşti
eroi, cari şi-au făcut cu adevărat
datoria, trebuiess uitaţi de noi ?
f
Aceşti eroi nu meri a oare, să
fie pomeniţi în veac ? . . . Da . . .
Tocmai îa acest scop, în seopul
amintirii acestor eroi, s'a înfiin­
ţat îa comuna noastră, un' co­
mitet de iniţiativă pentru ridi­
carea unui „Monument E-oilor".
Acest comitet este с о т р и з din
următoarele persoane : d-1 Oăp.
Grigore Boşoldea preşedinte ; d-1
irig. Traian Popescu şi d l direti-
tor şcrslar Romulus Lv-heni. vice­
preşedinţi ; d-3 ir.g. Ştefan Po-
poviai secretar; d-1 ing. Nioolae
Ican casier ; d 1 dr. Nestor şi
d î notar N. Sîoia controlori ;
Sf. Sa preotul Sebastian Rusäti,
Sf. Sa preotul Oiimpius Suciu
şi d-nii Al. Popp, Stăniiă Haţc-
gan, Vasile Livaoíu, Dumitru
Radoiu şi Dumitru Manoileec'U.
:
In seara z lsi de 21 Februarie,
asest comitet a dat o serbare în
eala „Caainei Române", la care
a \ m t parte im toarta numeros
public, în special intelectualii
din întreaga valea Jiului. In
vederea scopului ce urmărea
această s e r b i e , programul a
început cu „Imnul Regal" (Tră­
iască Regele), eor acompaniat
de orhestra minelor din V u k a n .
A urmat apoi : recitarea „Rugă­
mintea din urmă" înscenată de
d-1 Manoslesou ; dans naţional
„H ф-gana" ; tablou viu, piesa
„O şezătoare la ţară" ; eorul
„Zău, zău", toate executate de
elevii şi elevele şcoalei primare
din localitate.
l u c i a n u l
ю т т п в А poponnzm Numărul 102
sA в А р е и
N A Ţ I O N A L I . CRONICA BISTRIŢII Redacţiile noastre.
dm seria de primăvară. S N O A V A
In Paris: Hotel Exeelsior, Bue la Boltié 89 ( - ), 8 me
I a t ă u n onaş d e s p r e c a r e n u
are publicul care nu divulgă pe O d a t ă u n r o m â n p l e c a s e dis La expoziţia zoologică din ţară
s'a vorbit t o c m a i m u l t în nici redactor d. Vahriu Mugur. nută în Cluj în luna Septemvrie a*
hoţi. u n a d i n gazetele c u l t u r a l e . Cu de d i m i n e a ţ ă l a o r a ş . P e d r u m
In Viena: I Gcnzagmse IL IV. 24, 1924 am fost decoraţi cu medaliat
In vecinătatea Capitalei s'a găsit toate a c e s t e a B i s t r i ţ a îşi a r e întâlneşte u n ţigan care mer­ aur. Cu preţul unui jumătate Ц
un sat care era populat numai cu Şii e a o g a z e t ă ce-i p o a r t ă n u ­ gea şi e i tot s p r e o r a ş . redactor d. Filaret Barbu. de lână sau unui kgr. ăe brăitt
hoţi şi spărgători cari furau din mele, d a r n u s v â r l e ştirile de­ Ţ i g a n u l , d e ! c u m s u n t toţi In America: In oraşul Detroit, Mick, 2980 Franklin St.,
vagoanele C. F. R. In străinătate cât î n cele p a t r u p l a s e ale j u ­ ţiganii, î n c e p u să p o v e s t e a s c ă redactor Rev. G. Brănvţlu. Vă puteţi m à ntu
găsim reproduse articole cu comen­ d e ţ u l u i şi în r a f t u r i l e biblio­ r o m â n u l u i câte 'n l u n ă şi 'n In oraşul Youngstown, Ohio, 263 E . Front St., o i le d e p r âpdd i ré
tarii relativ la hoţia românilor. tecilor urude legea o obligă să s o a r e . T o t .spunea d e s p r e is­ or P. 0. Box 418, redactor Mr. M. T. Roman.
Unde ne învârtim găsim hoţi şi iar c ă l ă t o r e a s c ă . De a l t ă p a r t e , a- p r ă v i v â n ă t o r e ş t i p â n ă ajuin- In oraşul Saint Pavl, Minn,, 854 Woodbridge St.,
hoţi. Când un funcţionar nu se ceasta publicaţiune bilunară, sese v o r b a şi d e s p r e c ă p r i o a ­ redactor Rev. Grigoriu Coste. D I S T O I
duce la slujbă este o hoţie, ingi­ ie abate î n g h i a r e l e u n e i s ă r ă ­ re . . . In oraşul Uniontown, Pa., 260 N. GaH din Ave..
nerul hotarnic care nu măsoară cii ce nu-d p e r m i t e să a p a r ă R o m â n u l , voind ca să-şi b a ­ redactor Mr. Gt ofge E . Tempea.
se mampuk-nnl нгмріи şi vin-tecă t
bine terenul face o hoţie, negusto­ cu u n c o n ţ i n u t m a i b o g a t , ser­ ia joc de ţ i g a n îl î n t r e b ă ; In oraşul Canton, Ohio, 1924 Gar fiúd Are, 8. w. siguranţă. Afï i inie în Droguai
rul care nu măsoară bine stofa v i n d astfel de u n mic isvor l a - - Ia, a s c u l t ă , m ă i ţ i g a n e , (or la adresa nova: 9 9-10th St., N. W,) Su'crsorii î\i
sau dă lipsă la cântar face o hoţie. care să se a d a p e sufletele ce­ •multe ştii tu, m u l t e ai p ă ţ i t şi ndador Mr. Theodorn Aniiic?.
Conferenţiarul spune că îşi dă lor c a r i o citesc. A ş a fiind, e
g r e u să c o n c e n t r e z în c a d r u l
m u l t e ai văzut, d a r , o c ă p r i o a ­
ră n u c u m v a v ă z u t - a j t u ?
In oraşul Whùmann, Wva. t Francise Gergell
seama că starea de lucruri care redactor Mr. Pas cu Grişan. Cluj, Piaţa Unirii No. 2.
u n e i s c u r t e d ă r i de s e a m ă sta­ — Oho! r o m â n i c o , p ă i a m şi
domneşte In prezent, se datoreşfe
diul c u l t u r a l al B i s t r i ţ i i . Voi mâncat!... ш»*\UAê*ûi* Aûftâu6â^uAéAibfi&è&&àA І»ЙЛйй*4 Drogucria Gea-Kraycr S A. Iii*
— mai cu seamă In gospodării — cerca s ă ' l schiţez n u m a i , r ă ­ — D a r c u m e r a ea, la picioa­ şoara.
lipsei de muncă. Trebueşte făcută m â n â n d să r e v i n a d e s e a cu Drogheria Kraffl şi Herbert, Bras» 1
o curăţenie radicală care nu va re, ia p ă r , la bot...?
întârzia să vină. Trebueşte să
alte ştiri care — s p e r ă m — — i i a p o i , d e ! r o m â n i c o , zise à!»
B P A R T A 1 H E N T I 7 L Farmacia
Drogueria
Dávi-l
„Apollo",
János, Tg Muret
Ştefan Farit
vor fi m a i î m b u c u r ă t o a r e şi ţ i g a n u l î n t r e r u p â n d u - l , asta-i Oradea-Mare. Sirocco Ko. $
primenim aer mai curat. Oameni
cinstiţi se găsesc destui în ţa^a
vor face m a i m u l t ă cinste bi-
striiţenilor.
asta!... Ф 9 I A S I N E L O R
noastră, dar Ie lipseşte curajul ne E u de p ă r . de picioare, de
cesar întreprinderii de deparizitsre In decursul lunilor Ianua­ bot... n u ştiu... d o a r a t â t a ştiu Ş ^ ^ U Î U O E I ^ ^ U C O L ^ A S ^ ^ I ^ ^ O E L E N Ê
a leneşilor şi hoţilor. rie şi F e b r u a r i e , a u a v u t loc că... hei!... t o c m a i p e c â n d e-
r a m eu m i c , micuţ... t a t ă l - t a t i i
Gazetele noastre scriu — pe zi mai multe petreceri organi­
a v ă z u t el o u r m ă şi... d'acolo
f i Centrala: SIBIU. Strada Sărei JSo. 22.
ce merge — ştiri dureroase pentru zate de diferite r e u n i u n i , p e n ­
tru mărirea fondurilor sau a m m â n c a t şi n o i ? ! ţ%
«» Sucursala: M UD JAŞ, TG.-MUKĂŞ, SIGHIŞOARA
noi românii. Numărul hoţilor nu V
3 R e g i s t r e !
este aşa de mare în România. Ce bibliotecilor lor. P a r t e din a- C. Z a m o r a .
c e s t e î n c e r c ă r i a u r e a l i z a t fru­ I a r e in depozitele s a l e c u preţuri e f tine:
zic străinii şi românii când văd prin tipărite pentru pa'
m o a s e v e n i t u r i , altele au eşit
ziare numîi lucruri rele despre
în p a g u b a . Motivele s u n t m u l - _
(
Cântece din Moldova 46
roh ii (biserici),
au nevoe de
cari
restmf
noi? Ce încredere In ţară şi ce
te şi de iot a t â t e a feluri.. B a - ' De-si şîi mândră ce-am gândit rări sau clădiri dit*
dorinţă de a mai reveni In ţara
că p a r t e d i n aceste p e t r e c e r i Să ne lăsăm de iubit, nou, se g ă s t s c dt
să mai aibă românii de peste hotar? vânzare lu nisiitw
n ' a u reuşit, f a p t u l se d a t o r e - Că de când ne iubim amândoi
Trebue o mare îndrăsneală din tul „Minerva '4
Cluj
şte d e s i g u r pe d e o p a r t e sece­ N'o rămas inimă 'n noi. Str. Regina МагіЛ
partea oamenilor cinstiţi, tei de n u m e r a r , i a r de a l t a p u ­ Căci să vrei s'o cântăreşti Wo. f. — Preţul ii nui
Trebue să se facă reacţîunea b l i c u l u i r o m â n e s c care n u î n ­ Nici o chi ă nu găse.jti, registru I S O lei. t/r-
dorită. ţelege să se solidarizeze, lă­ Nici o chilă nici un dram 4 »
După malt aplaudata cuvântare ii »
s â n d la o p a r t e opiniile politi­ C a m trăit noi cu amar. 41»
a d-lui prof. univ. Gh. Ţiţei ca, a ce şi p r e t e n ţ i i l e de clasă so­ Şi-s mâncat şi de stiăini
urmat d-1 Gr. Dimitrieff (tenor), s-
cială, c â n d e v o r b a să ajute C . iarba de boi bstrâni MARELE ATEíJER DE D0GÀÏ
care a cântat rrnrea arie din „Afri­ o încercare românească tutu­ Şl-s mâncat şi de duşmani
cana" de Mayerbeer, o arie din r o r d e o p o t r i v ă de folositoare. Ca iarba de boi bălani. I»
„Manon" de Masseret şi o -rie S u n t clase distincte, cari n u B a t o z e de t r e e r a t
A u z i t p r i n Gr. D a v i d c a n u M c o l a e S ă v u l e s c j
naţională din Moldova de peste iau p a r t e d e c â t la p e t r e c e r i l e Pluguri de oţel
delà Buhai-Dorohoi. Pompe pentru vin
Prut, d sa a fost mult aplaudat. u n d e cred că n u s u n t a t i n s e schimbătoare şi pe o brazdă Triori pentru cereale
Simpaticul C. Barcaroiu — delà în p r e s t i g i u . „ G a z e t a B i s t r i ­ Pluguri cu grinăeiu de lemn Triori pentru linte. сошапа Răcorită (jiS'.b-ţtjS Mnsţrf
Trenule n'ai avea parte » Tocătoare de nutreţ
Teatrul Naţional — a declamat ţii", s i n g u r u l o r g a n de p u b l i ­ Bchimbătoare şi pe o brazdă
Nici de şâne, nici de roate, » Tăiătoare de napi execută orice ici de еотем
„Bîlada zefirului" de Oreste, „Iu­ citate r o m â n e s c , trăeişte de Trupiţe pentru pluguri
Nici de şuruburile toate, Maşini pentru despicat etru- relative la această branşă, 1
besc pe nevastă-mea", „Decorat" şi azi pe m â i n e , a b o n a ţ i i — de­ schimbătoare şi pe o brazdă jeni de porumb
Ardâ-te-ar focn de trin
„Plimbare" de D. D. Pătrăşcenu. s t u l de p u ţ i n i dealtfel — n e - fi» Fiere de plug Maşini de sămânat
a-ohiitând l a v r e m e a b o n a m e n ­ Ce folos că m'ai d s iin ч » Vănturătoare B U Ţ I, B U T o A E , P U T I N I , Vi
D-şosra Cristescu a cântat cu o pentru orice sistem de plug
tul. I n s c h i m b , saşii a u o g a ­ Da т з і umplut de venin. Maşini de sfărâmat porumb
ireproşabilă tehnică: „Tamburul" Sui puicuţă 'ntr'un mir diice » Grape de fer eftin e TIRE. HĂRDAE, ETC., DIJ
de mână şi pentru transmisiune
de Leclair, „Serenada" de Drdla zetă care a p a r e de- d o u ă ori pe Teascuri de vin
s ă p t ă m â n ă , în c o n d i ţ i u n i b u ­ Sâ vezi trenul cum s e duce, » Zdrobitoare de struguri Maşini pentru scos cartofi 4$ MATERIAL ALES ŞI USCA
şi Kubelik si „Moment muzicii" de C\i:>\ ne d'ice şuerând » Zdrobitoare de poame
Separatori de lapte -S &
Schub.-rt. Aplauze furtunoase au ne clin t o a t e p u n c t e l e de v e ­ » Atambice pentru fiert rachiu
Pietre de moară
dere. In g e n e r a l , elementul Şuerând şi hohotâiid.
hotărlt pe tânăra artistă să repete •SI8-
«1*% 126-4-4 EX eco ţ i e promită
m i n o r i t a r se g ă s e ş t e î n t r ' u n Puica mi rămâne plângând. P r e ţ î J r i «оаѵйпаЬііа
de 3—4-ori fiecare bucată Taci puicuţo nu ofta
Щ*
La sfârâit baritoiul C. Teodorian s t a d i u de c u l t u r ă cu m u l t su­ *» l O T O A K E 1IE B E N Z I N A
p e r i o r faţă de r o m â n i . Au r e u ­ Coi veni şi te~oi lua.
delà Opera Română a cântat „Lenz" P«îstra comatid»'. şl fu?«pmaf.!aej
de Hildach, marea arie a lui „Don
n i u n i bine o r g a n i z a t e , se aju­ A u z i t d e l à M a r i a I. A . I r i n e i d e l à D £ 2-22 C A I P U T E R E
tă r e c i p r o c , ori de câte ori e- Ghilea-Dorohoi de sa a.dr*sa: S1C0LAE SĂVCLESC
Carlos" de G. Verdi, şi mai multe satul VALEA STÂMI Me. 44 (p,
ste v o r b a ele o i n i ţ i a t i v ă folo­ Gh. E m O a n e a
arii naţionale, dovedind că posedă sitoare, fapt care la r o m â n i , gara Clflerreas», jsd. Musctl).
un mare talent şi ne face să i în­ e d e p a r t e de a se realiza. A u ­
trezărim un meritat renume. A d r t s a telegraftou-:
t o r u l aceetoir r â n d u r i , în înţe­
La piano a fost d-1 O. Aker- legere cu d. s u b p r e f e c t al j u ­ SĂVIILESCÎÎ, CliM'ecfasî.
nian delà Conservatei.-, care a acom­ d e ţ u l u i şi celelalte a u t o r i t ă ţ i , Fabricile
paniat bine şi cu mult simţ artistic a o r g a n i z a t în 15 F e b r u a r i e o de M a ş i n i
Direcţiunea artistică a avut-o d 1 ••epv.e'zenta'ţie teatrală-tmuzi-
profesor Aurel Eliade. cală u r m a t ă de d a n ţ , î n sco­
Radu S Niculescu-Mielea p u l f o n d ă r i i u n e i r e v i s t e de
c u l t u r ă în B i s t r i ţ a .
S o c . A n o n .
Traian G. Stoenescu
L B A J L L J L V I (j. Duniilrescu-Пеіаѵаготіа.
A fost primită cu vii apL-uzti
S I B I I I
«Tocat
d-şoara înv. Marioara Rusan, ÎNSTRĂINARE
care a arătat şi acum publicului M'a m dus să mat revăd odată, Produce şî vinde:
puterea talentului ei, cântând Căsuţa unde m'am născut, —
PLUGRARI s c h i m b ă t o a r e s i s t e m
en mult succes romanţa „Unde ŞI 'n toate n'am rnal cunoscut
Rieçer
eşti", acompaniată fiind de or­ Inima mea de altădată! P l u g u r i schimbătoare sistem nou
hestră. Calea Şprban Vodă 42
Şi ca strigoi, ce 'şi ridicau, Pftlgnrl pe o brazdă
Au mai urmat, câteva bucăţi, P l n g n r l schimbătoare din otelU.W BUCUREŞTI
Trişti, capul din morminte, Maşini de sămânat porumb
anoi danţul şi tombola, care au Aşi aducerile aminte PLUSRNRI d e s ă p a t
ţiuut până îu zorii zilei, când Din colţ de umbră mă pândeau!... G r a p e pentru livezi
publicul s'a despărţit foarte mul­ M ä r a n i ä t o a r e de porumb
Iar mama mă privea tăcut —
ţumit, felicitând comitelui pentru
Şi cutele-i pe frunte
m a ş i n i de tăiat nutreţ
m a ş i n i d e tăiat sfecle Hann ; ж
rer SITA. Cluj, Str. Regina Maria 11
S'a adunat cu acost prilej
Duraseri, par'că, o punte M a ş i n i d e t r e e r a t eu motor, t u
itiână şi vârtej
H I R S C H & CZODIK!
Intre prezent şi 'ntre trecut ! . . Depositu) s t r o b i t o a r e l o r orig. MAGAZIN DE PIELlfiRIE
suma de 50 mii de lei. Comi­ V â r t e j e p e n t r u CM
C h a u d o i r , sistem Ver-morel.
tetul lucrează mai departe ŞI în Victo? Hortopan ^ âutnrătoare C L U J
Trioare
curând ÎŞI va »junge scopul. DOR. Greble de fân L E L 1 2 0 5 Strada St. Iosip (Szép-utca) No, %
Imitaţi câţi mai mulţi pe a- Mi-e dor de câmpul meu în Iloare T e a s c u r i de vin
fraaoai şi la ori şi öftre staţiune
oeşti buni şi adevăraţi români ; De glia mea udată 'n ploi T e a s c u r i de u l e i
faceţi la fel ea ei; ridicaţi mo-
numenta în onoarea a.-elora, cari
Să văd iar floarea de cicoare
Şi fluturii de p? la n o i . . .
Maşini de s c ă r m ă n a t lâna
U a r a c e şi L u p u r i e c Ar m ă n ă ­
poştele.
?
toare
şi-au dat scump sà >gele lbr Maşini de tors
pentru binele şi fericirea patriei, Mi-e dor de turma mea, de miei P o m p e pentru apă Depozit permanent de pieleru
slăviţi pe aceşti eroi, păstraţi Ce joacă seara pe răzoare P o m p e p. z ă m u r i de g n n o i streine şi indigene.
un adevărat cult faţă de aceştia, De boi, de vaci, şi de viţei, Ţevi din fontă
căci îl merită. De murmur tainic de izvoare.
De prima calitate ! PREŢURI FOARTE SOLIDE
»Iff PETROŞANI Mi-e dor de oamenii din sat
Şi de sbjrdainicii copii Or plăcută şî
In ziua de 20 Februarie, a Mai
avut loc înhumarea rămăşiţelor —• Ca ei am fost şi m'am jucat ь
pământeşti sie defunctului sub- Şi e u . . . de-a caii pe câmpii.
răcoritoare briie ea
ori şl unde
îocot. Ovidiu Turou, fiul d-lui . . . Ca ei am f o s t . . .
dar astăzi este se serveşte la
P. Turcii, învăţător în localitate. [nu-s...
Defunctul fáeea parte cu servi­
ciul î i reg. 6 vânători Moartea
S'au dus acele clipe sfinte...
Destinul orb mereu m'a dus Fabrica :
Baia Elisabetu
l'a găsit departe do sânul fami­ Şoptindu-mi tainice cuvinte
liei pe caro o iubea, la Bălţi,
Oferte şi cataloage Turda, Telefon ő. Hăi fie abur,
undo se afla eu garnizoana şi Şi doru! azi m'a'nvins, pustiu de car? ä,
Pe drumuri grele cu pripoare . . . la cerere! Depozit jrrincipal : duş, tic.
de unde a fost adus Ia Petroşani.
Servioiul înmormântării, a fost Mi-e dor de satul meu, să ştiu CLUJ, Telefon 394. CLUJ,
făcut de cinci preoţi, în faţa Ce-mi mai fac ochii de cicoare?... Str. Călugăriţelor (pe Somefl
unui public foarte numeros. Da­ SIMEON RUSU.
torită creşterii alese şi bunei sale
purtări faţă de toţi, a fost plâns
şi regretat de întreaga mulţime.
Să i fie ţărâna uşoara.
Specialităţile fabricei de bere CZELL din Cluj
— In fiecare Duminecă, în
Pet oşeni, se ţi a conferirţe in- Cu depline garante ca înainte
de räzboiu c e l e mai bune
aiî-uctive, la care ia parte; pub­
C U L E S "
(i
licul în mod gratuit. Se rr marea
munca depusă de Sf. Sa preo­
C U R E L E
tul A Duma.
»IN LIUPENI,
DE TRANSMISIUNE ii b e r e n a t i i t o a r e , s p e c i a l l i í a l e a X B A O K Â din malţ d a M a
In ssata zilei do 31 Ianuarie de următoarele specialităţi : Curele de piele psntru dinamuri, Som-
presoare şi tot felul de pieli pentru întrebuinţare technica liferează
a avut loe in şalele „ C a i a c u l u i
Roman", un bal mascat, dat de
funcţionarii publici. Вепеігеші F R A Ţ I I R E N N E R H l R S ï
acestui bal a atins suma d i 58
mii de lei, ee s'au donat şeoabi à COMP. I t è r e A b B A , m u l t a p r e c i a t ă
din Urioani. Iată un dar inimos. S O C I E T A T E A N O N I M Ă
Comitetul şcolar mulţumeşte căl­
duros, comitetului de iniţiativă
C Жл U J. din cauza calităţilor lor neîntrecute, s'au dovedii ca
al acestui bal şi în special dom­
nilor: prim-notar D. Sorol, po­ I mărcile cele mai superioare. Se capătă pretutindeni.
liţei Farcaş, şi comisar Boldin.
N. I. 0. OtTUZ.
f o l o s i t o a r e s e f m c e I n „fu U I J T T J R a
c a r e &e t i n ă r e ş i e I n S 6 ni i i d e е ж е