CULTURA PC
Primredactor :
CONST. CEHAN-RACOV1TÄ T TELEFON
0 sărbătorire regală
Й. И. L. L. Regels Ferdinand şi Regina Maria, Marti 11
Ianuarie, au sărbătorit împlinirea a 35 de ani de la căsătoria lor.
Tot neamul românesc de pretutindeni a fost fericit de această
sărbătorire scumpă şi a împrejmuit din nou pe Familia noastră re­
gală, cu cea mai desăvârşită dragoste şi recunoştinţă.
6ândurile tuturor românilor s'au preicut într'o unică rugă­
ciune către Atotputernicul Dumnezeu, să tină mulţi ani sănătoşi pe
M. I Regele şi Regina.
A doua expropriere
Moşiile cele mari au fost expro­
priate !
Pământul împărţit se va putea,
cu încetul, înfrăţi mai bine cu acela
care-I lucrează, aceasta spre folo­
sul plugarului şi al bogăţiei ţării.
Oameni cari au făcut lucrul ace­
sta şi care l'au făcut în ceasul cel
potrivit, vor fi cinstiţi de toţi ur­
maşii noştri, pentru înţelepciunea şi
pentru dragostea lor de neam.
P^ntruca înfrăţirea pământului cu
stăpânul lui de acum să dea roade,
pefitruca tara să se îmbogă­
ţească şi starea ţăranului să se
îmbunătăţească, mai trebuie ceva.
Trebuie să exproprient şi neştiinţa
de carte.
Trebuie expropriată neştiinţa căci
moşule ei sunt şi mai întinse de
cât ale foştilor boieri, iar relele pe
care le face ea sunt mai fără leac
de cât cele făcute de proprietatea
cea mare. Din sărăcia cea mai
neagră, tot te mai poţi sălta uneori,
printr'o muncă fără preget, dar de
urmările rele ale nepriceperii nu te
poate mântui nimeni — decât pri­
ceperea ta.
Cine o va da Insă şi pe aceasta ?
O va da, desigur, în parte, pra­
gul cel de sus, de care tot isbindu-
se omul va învăţa ceva.
Dar vremi ie călătoresc astăzi cu
drum de fer şi cu aeroplan şi cine
aşteaptă Jft înveţe totul din buşitura
pragului se poate să fie lăsat în
urma şl copleşit apoi de lumea care
merge mai repede.
Ajutorul cel mare va veni şi aici,
va trebui să vină, şi nimeni nu are
o datorie mai mare să'l dea de cât
dascălii, toţi dascălii, de la şcoala
primară până la universitate.
Dascălii vor trebui să exproprieze
neştiinţa de carte.
Pentru aceasta vor trebui făcute
de la început, două lucruri mai
mari :
Întâi, va fi nevoie să se deştepte
inimile şi minţile, să fie dus, din
gură în gură şi d e l à suflet la suflet,
adevărul cel mare, că adică:
Ai carte, ai parte.
Acest adevăr trebue spus şi răs-
pus şi în aşa fel, în cât cei din
urmă om să se pătrundă de el şi
să-i încolţească în suflet dragostea
de şcoală şi de carte.
Va trebui apoi, ca şcoala chiar,
deia şcoala primară, până la uni­
versitate, să-şi potrivească mai bine
făptura după nevoile cele noui.
Până acum şcoala s'a gândit prea
mult la certificate ; de acum, ea va
trebui să se gândească mai mult la
oh» şi la cetăţean. Tinerii vor tre­
bui să ştie mai puţin poate ceeace
stă scris in cărţi şi mai mult ceeace
sfc'faci în viaţă.
Un om prin şcoală trebuie să fie
nii om mai bine preparat pentru
viaţă, pentru viaţa muncii şi a câşti­
gului, pentru aceea a bucuriei şi a
sufletului, pentru viaţa cetăţenească.
Faţă de această probă a valorii
şcolii, toată lumea îşi va scoate că­
ciula.
Dar pentru aceasta, o mai spun
Odată:
Dintr'o şcoală a cărţii, şcoaia noa­
stră trebue să ajungă cea mai înaltă
scoală a vieţii.
E i va ajunge,
•ramurile sunt pornite de alţii,
<te prin alte ţări.
Ne rămâne doar să le aducem şi
prin ţara noastră, întocmindu-le ne­
geilor şi firii poporului de la noi.
£ Şi să nu se uite un lucru: un drum
bun de ţară are tot atâta preţ pen­
tru omul ce se foloseşte de el ca şi
uiumul cel frumos pietruit sau be­
tonat, ce trece prin faţa palatului
ţegal din capitală, pentru târgoveţul
ffe acolo.
? Şcoala primară poate începe tot
£u atât folos munca de expropriere
* neştiinţă de carte, ca şi liceul şi
Universitatea.
-Si trebue ş'e înceapă.
Altfel, satul va rămânea îngropat
noroi, fără legătură cu viaţa de
« Ю , dupa fiecare undă de ploaie
9 mucegaiul sufletesc va creşte.
Ţ l № t f ţ t в щ а і şjţ se lucrez»
REDACŢIA Str. Nicolae
ftgai Cluj, Dumineca 16
în înţelegere, de la şcoala primară
până la universitate şi să se facă pe
cât mai puţini paşi greşiţi cu pu­
tinţă.
Să se lucreze şi poporul va spri­
jini pe cei ce se vor înhăma la a-
ceastă muncă sfântă, care nu îm­
bogăţeşte pe cel ce o face, dar fe­
riceşte un popor întreg, poporul lui.
Sunt multe de făcut. Sufletul unui
popor întreg aşteaptă să fie ajutat
să se nască, să crească şi înflorea­
O sărbătoare militară
Duminecă 9 Ianuarie, împlinindu-
se treizeci de ani de când M. S.
Regina Maria, a fost numită coman­
dant onorific al regimentului 4 ro­
şiori, acest regiment a ţinut să săr­
bătorească cu un deosebit fast acea­
stă comemorare.
Au luat parte M. S. Regele şi
Regina, fosta regină a Greciei Elisa-
beta, A. S. Regală principesa-mamă
Elena, principele Nicolae şi princi­
pesa ileana.
La ospăţ M. S. Regele a ţinut
următoarea cuvântare:
„Ca în fiecare an, şi astăzi simt
o mare bucurie de a mă găsi în
mijlociul ofiţerilor reg. 4 roşiori şi
de a sărbători împreună de cama­
razii acestui regiment, pomul obiş­
nuit de Crăciun.
Aţi reamintit azi multe fapte din
cei 30 de ani de când regina este
capul regimentului. Dacă pentru
roşiori, acestea sunt prilejul unui
sentiment de mândrie, — pentru Re­
gină şi pentru Mine sunt amintiri
duioase, căci oriunde a fost reg.
4 roşiori, şi Regina şi Eu, ca fost
comandant, al regementului acestuia,
am fost totdeauna cu inimile în mij­
locul vostru.
Cum să nu-mi amintesc şi Eu
data când neuitatul Meu unchiu, a
înscris în reg. 4 roşiori pe tânăra
principesă, — când eu încă eram
comandant? Şi-mi amintesc cu oare­
care emoţie — foarte naturală când
în capul teg. 4 roşiori era soţia
Mea şi Ea îi urmam, defilând în
faţa regelui Carol. Aceastea sunt
momente ce nu se pat uita niciodată,
— nici de Regina, nici de Mine.
Aţi amintit şi de vremea când
pentru prima oară toţi ofiţerii se
întruneau nu numai spre a lua
masa, ci şi pentru a forma, un cerc
r Exprimându-ne cele mai căldu­
de st dnsă camaraderie.
Pentru Mine, această constitue o
mare mulţumite sufletează, de oa­
rece Eu am pus baza camaraderiei,
ce nu s'a desminţit până acum.
Ceilalţi comandanţi au ştiut s'o
cultive şi, din obicei, s'a format o
tradiţie frumoasă care s'a dovedit
a fi mai tare decât vremurile.
Camaraderia e un frumos cuvânt,
dar în regimentul acesta, cuvântul
s'a transformat în faptă şi de aceia
toţi cei cari l'au vizitat, au plecat
cu amintiri din cele mai frumoase
şi cu sentimentul că aci este mult
spirit ostăşesc, o stiânsă şi sinceră
camaraderie şi o caldă prietenie.
Aţi remintit şi ziua din 1913, când
am însoţit regimentul, o bună. parte
în drumul său spre Dunăre ş apoi
la Dăbuleni când iarăşi ne-am văzut.
N'a fost dat atunci oştirei noa­
stre să culeagă lauri în lupte —
căci lupte n'au fost, — dar a ară­
tat cât de tare. era spiritul de dis­
ciplină şi cel al datoriei. Au venit
însă in urmă alţi ani când armata
a fost chemată să dovedească faţă
de un vrăjmaş puternic, vitejia şi
patriotismul ei. Aci e locul să amin­
tesc, mai ales, despre fapta eroică
a acestui regiment, când prin şarja
delà Robâneşti a înscris o pagina
de glorie în istoria neamului no­
stru.
Aceste fapte de arme ne leagă pe
noi de acest regiment, — legătură
ce va uni şi pe cei tineri de cei
bătrâni.
Spiritul de camaraderie, aşa va
rămâne ín reg. 4 roşiori şi sunt si-
£W câ el v<t fi pM& ţie sentiment
scă.
Dascălii ţării pot face minunea
aceasta. Să-şi întindă numai mâi-
nele şi să-şi apropie cu toţii sufletul
în acest gând curat, cel mai mare
din toate şi minunea se va fi făcut.
Dacă omul mare de acţiune, omul
gândurilor largi şi binefăcătoare nu
va veni, să ajute înfiriparea ţesutu­
lui în care să se prindă toate bună­
voinţele dascălimii, aceasta să nu
stea şi să aştepte numai.
Ceasul este prea mare şi datoria
prea grea.
Să încerce ca, cu mijloacele ei
modeste, să ridice de jos în sus,
din dragostea tuturor, lucrul ce ne
trebuie şi în cele din urmă va veni
poate şi omul care, pornind de sus,
va da şi forma ultimă şi legătura
definitivă, operei ce trebuie înfăptuită.
Să aprindem numai fiecare lu­
miniţa Iui, în colţul în care ne gă­
sim, să ne chemăm unii pe alţii,
licăririle nesfârşite şi chemările noa­
stre să înceapă a umple văzduhul
si primul pas mare va fi făcut, pa­
sul care va arăta că:
Ne-am înţeles misiuuea, că iubim
şi că înţelegem să o împlinim.
Acesta-i începutul cel bun şi sin­
gurul, de altfel, care are preţ.
V. I. Bărbat,
profesor la Univ. din Cluj.
al datoriei şi abnegaţiei, va fi pildă
de bună camaraderie, de veselă ca­
maraderie, — entuziasm al tinereţii,
fără de care nu se poate face nimic
în armată, căci armată fără entu­
ziasm nu există.
Cu aceste sentimente, ridic paha­
rul Meu în sănătatea regimentului
şi vă mulţumesc din partea Reginei
şi din partea Mea pentru cuvintele
frumoase ce-aţi rostit.
Să trăiască regimentul 4 roşiori
„Regina Mariani
Apoi d. general Averescu, prim-
ministru, a ţinut acest cuvânt:
La solemnitatea de astăzi parti­
cipă, tn afară de ofiţerii de azi ai
regimentului şi cei din trecut. Cei
cari au condus regimentul in tre­
cut, constată cu bucurie propăşirea
lui, nivelul ridicat.
Suut 28 de ani de când am co­
mandat acest regiment şi îmi pare
că nu numai în virtutea vechimei în
grad, dar şi în aceea a etăţii pot
vorbi în numele vechilor ofiţeri.
Când a vorbit colonelul Stoilov,
îmi părea că mă aflu la Băi Iad,
când am vorbit Majestăţii voastre
aproape în acelaş fel. Nu ştiu ce
aş putea adăoga la cele spuse de
colonelul Stoilov. Vreau să amintesc
insă, că astăzi familia regală are o
sărbătoare: ziua de naştere a M. S.
Regina Marioara a Iugoslaviei. De
aceea fâcându-mă ecoul ofiţerilor de
azi şi de eri, îi urez multă fericire
şi sănătate precum şi auguştilor ei
părinţi. , agricultorilor rentabilitatea cuvenită agricole prin organizarea şi acorda­
Scrisori
Stimate domnule director,
roase mulţumiri pentru bunăvoinţa
şi sdcrihciui arătat faţă de societatea
academică „România-Jună" din Vie-
na, prin trimiterea gratuită al pre­
ţiosului dv ziar, rugăm în numele
acestei societăţi a ni-1 trimite şi
pentru viitor.
Nu ne îndoim de bunăvoinţa dv
ce aţi arătat-o şi în trecut societăţii
noastre, iar pentru sacrificiul prezent,
vă rugăm, domnule director, a primi
asigurarea deosebitei stime şi recu­
noştinţe ce vă păstăm,
Preşedinte M. Tanco.
Secretar general T. Geala.
Domnule director,
Fiind la începutul unui nou an
de activitate, care activitate se mani­
festă în luminarea masselor mari ale
poporului, noi tinerii studenţi teologi,
grupaţi în jurul societăţii „Academia
ortodoxă" din Cernăuţi, vă exprimăm
mulţumirile cele mai cordiale pen­
tru bunăvoinţa ce aţi avut-o prin
trimiterea ziarului dv în cursul anu­
lui administrativ trecut. Cunoscut
fiind folosul mare ce-l aduce ziarul
dv generaţiei de azi şi, cunoscând
dv ţelul frumos pe care-1 urmăreşte
societatea noastră, vă rugăm, die
director, să ne trimiteţi şi pe mai
departe acest ziar în mod gratu.t,
având în vedere că societatea no­
astră nu dispune de un fond pen­
tru a plăti costul abonamentului.
Primiţi, etc.
Preşedinte, T. Mercheş.
Secretar de externe, D. Voloşciuc.
ADMIN
Ianuarie 1927 |
Ge gândesc ţăranii despre învăţători?
0 întrebare. Desigur, mulţi se
vor mira că ni-o punem, dar ni s'a
pus şi vom căuta să răspundem
eât de puţin, însă în lumina ade­
vărului.
Răspunsul e în dependentă de-o ,
mulţime de factori pe cari nu-i în­
şir delà început, ci cu ajutorul lor
voi vorbi mai la vale.
E necesar să cunoaştem mediul
social rural şi rolul învăţătorului
în el.
* *
Ţărănimea — talpa ţării — se
prezintă ca un tot bine închegat, cu
puterile ei fireşti: apucături, datini,
credinţe — tradiţia — din practi­
carea cărora şi-a format planurile
de conservare şi dăinuire. Organi­
zarea oficială a vieţii sale îi mi­
roase a ceva străin şi de aceea o
priveşte ca atare.
1 se spune, nu-i vorbă, dar... „nu
se simte omul la el acasă" şi aplică,
cu amărăciune, zicala : „Capul ple­
cat, sabia nu-l taie". Elementele de
civilizaţie ce i se impun, cum stin­
gheresc rostul vieţii săteşti; ele sunt reci
şi sarbede, căci n'au rădăcini în
adâncul acestei vieţi.
...„Şi cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier"...
Întâi cultură şi- apoi manifestarea
ei prin forme practice adoptate la
viaţă; civilizaţia-i reflexul culturii.
învăţătorul cu metodele lui de'
lucru — conştient de rostul său —
încearcă a împleti pe fondul ele­
mentelor tradiţionale, elemente noi
de viaţă şi tinde a ridica acest
mediu la înălţimea vieţii trăitoare.
Această năzuinţă de înrâurire —
pururea activă — exercitata de în­
văţător asupra elementului tânăr şi
matur, face, — demulte ori — să
fie privită ca o tendinţă de refor­
mare şi pe învăţător ca un tip co­
respunzător. Deci, cum nu se poate
să rămâi în stări vechi şi'n urma
timpului ce lunecă mereu, orice în­
cercare de înoire cere multă pregă­
tire şi prevedere.
Dar cu toată greutatea învăţăto­
rului — prin chemarea sa — trebuie
să răscolească şi să învieze trecu­
tul, legându-l cu noutăţile, fondul şi
formele actuale, singurele cari deschid
perspeetivele timpurilor ce vor să
vie.
* carea regimului de en latifundiar, tălii ale grâului" pentru sporirea
Odinioară, starea culturală ia sate,
nu era fireşte ca cea de azi; învă­
ţătorii fiind rari şi aproape singurii
luptători în marea de întuneric
mintal, ţăranul, ori nu-l lua în
seamă pe învăţător, neînţelegându-1,
ori cutremurat de sfiiciune — ' c a ­
racteristică celui umil şi stins de
mizerie — îl socotea străin de su­
fletul lui; o persoană gravă de care
nu îndrăznea să se apropie.
Astăzi, după ce învăţătorimea a
pregătit, de bine de rău, poporul
pentru viaţa mai nouă, au năpădit
pe capul ţărănimii, vânătorii de su­
fragii — demagogii în frunte cu
zgura delà oraşe, cu năzdrăvanele
curente — zise democratice — pe
cari dacă le-au citit undeva cu si­
guranţă nu le-au înţeles, Cum să le
înţeleagă când n'au nimic comun cu
sufletul căruia se adresează.
Grija lor cea mare e: atac înver­
şunat în persoana înăţătorului, în
care văd un duşman de temut.
Şi cum să nu fie aşa, când unii
fac mucenicie, având asupra lor
marea sarcină — păstrarea echili­
brului moral — şi moralizarea sa­
telor; iar alţii mi-au dat totdeauna
impresia unor piraţi ai sufletelor
naive, dar şi cele mai sincere. Ei sea­
mănă azi vânt •— dar Doamne fe-
reşte-ne — cine va culege furtuna?
Cum misiunea învăţătorilor —
câte odată se împlineşte şi cu
restricţiile legii, se poate să aibă şi
neprieteni cari, instigaţi de cei fără
răspundere, — defăimează învăţători­
mea, arătându-i numai cusururile şi
ţăranii mai puţin conştienţi, cred în
adevăr pe învăţători nişte vrăjmaşi,
uitând că adevăraţii prieteni apror
piaţi nu-s decât învăţătorii cari nu
mai le dau din prisosul inimii, fără
să le eie ceva în schimb.
in celelalte ţinuturi româneşti,
unde educaţia cetăţenească şi so­
cială există ca ceva viu, cultura a
străbătut în cel din urmă ungher,
ţăranul împins de instinctul conser­
vării naţionale şi simţul întâietăţii
între popoare, şi- a pus marea nă­
dejde a mântuirii sale, în învăţători,
cari au stat treji şi-au muncit până
la jertfire pentru ridicarea lui.
Sub aceste înrâuriri continui ţă­
ranul român s'a ridicat mult şi gân­
durile lui n.îzuiesc câtre ceva su­
perior.
Am văzut că nu uită pe umilii
dascăli cari au suferit pentru ei şi
le dau din inimă titlul: „domnii noş­
tri", socotindu-i elemente de elită
şi culturi, învăţătorul?.» — Nu zeu.
Şi ce frumos e s'asoflţi un ţăran
STR stf
' - -?a'FŐN^4 ANUl VIL No. 181.
Apare în fiecare Dumineca
ciere, dar cum să nu fie câtă vreme
noi clădim şi alţii dărâmă? — Or
fi păcătuind cei slabi de înger şi-şi
iau plată pentru faptă. Fraţii gliei
care-a luptat pentru o cauză sfântă
în tovărăşia unui învăţător!...
sunt martori la înfrăţirea dintre carte
şi ogor. — Ce ideal frumos!
*
Insă oricare ar fi credinţa onora
Vremea nouă şi de prefaceri —
emanciparea ţărăniii ca element po­
despre ceilalţi nu trebuie de uitat un
lucru: Unde s'a găsit un om de
litic precumpănitor, împroprietărirea, muncă şi-a lăsat o dâră frumoasă,
spiritul legalităţii, rânduiala unei gos­
podării raţionale şi acţiunea cultu­
va fi neşters din inima sătenilor.
învăţătorul bun, cuminte, înţelept
rală, toate armonizate — va ridica
massa ţărănească, delà noi, Ia o
şi entuziast a fost totdeauna oglindit
de sătean prin vorbele: „Ferice de
concepţie superioară, înţelegând ros­ dânsul că, din buni oameni se trage;
tul unei funcţiuni în stat şi că nu
superioritatea salariilor arată şi su­
nu-i păcat c'a învăţat atâta carte!
Lumea delà oraşe înţelege mai
perioritatea unei misiuni — cazul bine rostul cărţii şi de aceea vede
învăţătorilor — pe cari îi va preţui în deobşte, bine corpul învăţătoresc.
în raport cu munca şi misiunea lor. Fraţii din cari ne-am ridicat vor
Aceasta falangă de sacrificiu —
învăţătorimea — ieşită aproape toata
din sânul ţărănimii, nu uită legătu­
pricepe că, delà modul aprecierii lor
depinde în mare măsură, sporirea
sau micşorarea dragostei de muncă
rile cu brazda şi nostalgia pentru pentru sate şi săteni. Toată munca
ea îi fură; — ne chiamă pământul
şi lupta dârză ce o ducem, nu-i de­
şi glasul lui, sfânta doină, susurul
cât pentru luminarea şi ridicarea
izvorului şi truda pe ogoare ne a-
omului delà ţară.
duce înapoi d e unde am plecat.
Dar totdeauna, ţăranul va aprecia
Şi atunci care învăţător e oare vrăj­ pe învăţător şi gândi despre dânsul,
maş şi parazit al satelor? îi cunosc
numai ceeace va fi în realitate. Ni­
răsturnând cu meşteşug brazda, ca
mic mai ideal !
orice muncitor, în afară de munca
V. M. Lişman,
istovitoare din şcoală, de unde iese
ne om. —- Sunt şi vorbe de depre­ învăţător.
Probleme de actualitate
în agricultură
Criza pământului s'a soluţionat lele.
Dintre culturile pământului statul
în parte prin legile agrare, după
situaţiile specifice ale vechiului re- ocroteşte astăzi numai sfecla de
rat, Transilvaniei, Bucovinei şi zahăr, care însă aduce beneficii
Basarabiei, prin fărămiţirea latifun­ mari numai acţionarilor fabricilor de
diilor şi împărţirea pământului la zahăr şi foarte restrânse câştiguri
agricultorii mici, cari formează producătorilor.
astăzi 92o/o din pătura proprietăţii Este deci o nevoie cât mai ur­
rurale şi care dau producţiunea gentă şi o datorie din partea sta­
agricolă predominantă a ţării. tului să ridice taxele la export, pen­
Terminată în partea ei mecanică, tru ca agricultorii să nu mai fie
împroprietărirea a deschis probleme descurajaţi în dezvoltarea liberă
noui şi de căpitenie, de care se spre progresul agricol şi în special
ocupă astăzi întreaga societate ro­ să nu mai fie desamăgiţi în cultura
grâului, cereala principală a ţării,
mânească.
Criza agricolă se menţine încă şi la sporirea căreia cantitativ şi
la noi prin modul de cultură al calitativ trebue să depunem toate
pământului: primitiv şi simplist. sforţările, luând de exemplu : Franţa,
Munca fiind aceia care determină Italia, Cehoslovacia, Germania şi
forma proprietăţii, cu toată modifi­ America, care dau astăzi zisele „bă­
noi avem şi vom avea o chestiune producţiunii.
agrară acută, până vom adopta Pentru compensarea veniturilor
complet forma proprietăţii la re­ statului, va trebui să se revizuească
gimul muncii intensive a pămân­ nu numai impozitul agricol — cum
tului. se face astăzi — ci şi toate celealte
Criza agricolă se va remedia la care trebuesc puse de acord cu im­
noi, numai atunci când cultura pă­ pozitele funciare.
O sarcină grea a statului, dar
mântului se va face intensiv prin
metode tehnice, raţionale şi siste­ obligatorie este complectarea mate­
matice, care să asigure sporirea rialului rulant al căilor ferate, pen­
producţiunii la nivelul ţărilor înain­ tru a asigura astfel mijloacele repezi
tate în tehnica şi practica agricul­ de transport ale cerealelor, atât a
turii, când statul va asigura mij­ celor destinate vânzării cât şi a ce­
loacele repezi de transport şi când lor destinate psntru însemântări.
sarcinile fiscale vor fi astfel echili­
In fine, statul mai poate interveni
brate, în cât pământul să aducă pentru rezolvarea complectă a crizei
şi convenienţa pentru export. rea unui credit agricol, care să pună
cât mai curând ia îndămână agri­
Industrializarea care se dezvoltă
şi la noi cu paşi repezi, va aduce cultorilor mari şi mici, fără greu­
pe deoparte perfecţiunea în meto­ tăţi şi fără formalităţi multe, sumele
dele de cultură ale pământului, căci necesare, în scopul completării in­
ne va pune la îndămână maşinile ventarului agricol: maşini, vite şi
şi instrumentele necesare şi va seminţe curate, pentru cea mai bună
transforma materia brută din pro­ lucrare a pământului.
dusele solului în miile de fabricate După exproprierea ce s'a încheiat
pe care astăzi le importam din de curând, foarte puţini dintre marii
străinătate; iar pe de altă parte va proprietari au rămas cu moşii de
rezolva complet criza agricolă, căci maximum 500 Ha.; cei mai mulţi
va absorbi plusul braţelor de muncă au proprietăţi ce Ie putem socoti
de la ţară. mijlocii, de 100—300 Ha., şi unii
In rezolvarea crizei agrare, statul chiar sub 100 Ha.
a intervenit până acum in transfor­ (Urmare pe pag. H.)
mările juridice ate proprietăţii, pre­
cum şi în stimularea agricultorilor,
prin creiarea şi întreţinerea şcolilor
şi fermelor diseminate după im­ Sprijinitorii noştri
portanţă pe tot cuprinsul ţării şi „Cultura Poporului" mulţumeşte
care dau elemente instruite pentru din toată inima persoanelor de аісц
cultura raţională a pământului, se­ cari cu obolul lor contribue la sus*
minţe selecţioaate pentru înlocuirea ţinerea acestui ziar.
celor de proastă calitate şi vite bune Au donat ca fond de ajutor: dd.
pentru ameliorarea raselor dege­ Iacob Pop, notar cercual în Sub-
nerate. cetate judeţul Mureş, 200 lei; I.
Aceasta intervenţie trebue dusă Dem. Agraru din Ploeşti, 300 lei;
1. D. Dobrcanu din Bucureşti, una
şi mai departe, astfel ca statul să
stimuleze şi să îndrumeze pe agri­ mie lei şi N. Costache, corn Fân-
cultori, menţinând şi dezvoltând tânele, judeţul Prahova, 200 lei.
fermele şi şcolile de agricultură Fapta li'i destul de mare. Prin a-
până la propăşirea agriculturii şi cesta se dovedeşte ca slova noastră
lăsând liberă iniţiativa agriculturilor cinstită e pr'cepută şi ajutată. Ră­
în producţiunea şi vânzarea tuturor mâne ca toţi bunii români ce'i a»
produselor solului, fapt care se va vem abonaţi la ziar să-şi achite a-
dezvolta în mod normal, cunoscând bonamentul şi să ne procure alţi
spiritul activ, practic, economic şi câţiva abonaţi printre prietenii d-lor.
naţional al poporului nostru. Numai trecându-se la fapte şi spri-
jinindu-se ofensiva culturală dusă de
Măsurile pe care statul le-a luat
„Cultura Poporului", acest ziar se
pentru echiliberarea bugetului şl
care apasă asupra agriculturilor sunt va putea mări, îmbunătăţi şi să fie
taxele la export, pe care nu le plă­ din ce în ce mai folositor neamului
tesc negustorii cerealişti şi nici românesc.
cumpărătorii din străinătate, ci se Iubiţi cititori, înfăptuiţi şi minu­
resfrâng tot asupra producătorilor, nea aceasta: să avem un ziar pu­
ceiace a adus o scăjlere şi un de- ternic românesc, creştin şi adevărat
sechelibru între фь\ѵ\ de producţie democratic.
şi costul de yânjMr* h !°*»е cerea­ „Cultura Pupatului"
 A
Pagina 2 ,CULTURA..PÔ£ÛRULUt Nr. 181,

Cronica bucureşteana
In sala Teatrului Naţioal a avut diferite' conTffc clasfee- şi cântece de
Scrisori câmpitiene
Am revăzut Câmpina după одаЬ-
serfţă de aproape şease luflfcşfti am
I N F O R M Â J l Uîfl
loc dăunăzi un reuşit festival al li­ Crăciun, deasemi'rff' şi ortféátra li­
rămas plăcut impresionat de aspec­
ceului „Spini C. Haret". într'o at­ ceului sub minunata baghetă a d-lui N ziua de 9 Ianuarie, s'a serbat în pe care se poate scoate guma stri­ H-a Dimitriu Gr.; preşed. secţ. йѵіь
tul c u adevărat europenesc pe care
mosferă şcolărească s'a desfăşurat VfàMfcfcetli &фт^еШ- din curent-
un prea bogat şi reuşit program în­ inferior ' au factít sub conducerea
1-a luat írt ultimul timp. Í'tOÄtt^jUgosiavia aniversarea M...S..- cată şi pe care se poate pune alta
nouă în mai puţin de un minut In
zicale Soceneanţu; casier, Mibar.
minte* acest aspecr şi trfcbttlat (ptn*Regina Maria a Jugoslaviei. iescu Li viu; preşed; s e c ţ . literare.
tocmit cu multă pricepere şi simţ pictorului ZárwphH-opoí-Dall, cari- La "Belgrad сегеіптзпта' a avut Ioc toată această operaţie se foloseşte o Leucuţa; bibliotecar.- lercoşan Ti-
truca nu este misiune străină, nu
artistic de directorul liceului, d. prüf. с№тіШ'оШШот-іл№ şi а protest la catw&ată^ în, prezenţa regelui, singură cfieie. Fraţii Cristea sunt beriu ; şL£conom..Gogça.JQL.,
rilor liceului. Iar mai multe echipe exista orice orrr venit ' dirr^sttairră^
St. V. Nanul. originari din Teiuş. (Ardeal).
Dl St. V. Nanul a narat împre­ pe clase" sub conducerea maestrului
;
jurările, cu totul vitrege în cari a Boian' аи< fădut mişcării ritmice-,
täte, care să nu viziteze acest oraş,
aceasta-' metropolă a petrolului ro­
membrilor guvernului, corpului dip­
lomatic şi a numeroşi parlamentari.
D D. Burilleanu, deputat, a fost A APĂRUT în biblioteca „Sătftă-
nătorul" din Arad, No. 142 şi
mânesc, care adăposteşte - în sâouh Sfou oficiat servicii divine de as&- • numit guvernator al Băncii Na-s 143: Iri ceoimtl : caseb bătrâneşti,
luat naştere liceul „Spira C. Haref. jocuri naţionale ş. a.. S'a jucat şi ei una din cele mai mari uzine meneai şi la biserica catolică, la ţionale, pe termen de şeapte ani. povestiri de Const Cehún Racoviţă.
Astăzi însă datorită unei munci asidue piesa de teatru „Păţania lui Burăh"
şi perseverente şi-a câştigat un loc de Romulus Voinescu. Au fost bine
de frunte între liceele bucureştene. în rolurile ce li s'au încredinţat:
româneşti; cea mai mare rafinărie
de petrol din Europa şi poate chiar
sinagogă şi la moschee.
Seara s'a dat un bal Ia Palatul S 'A înfiinţat Societatea „Progresul
Agricol" al Stopărilor din Ardeal,
Cereţi cartea delà foaea noastră,
preţul 10 lei plus 2 lei p^rtaîpoştal.
Banat, Crişana şi Maramureş, cu
Apoi d-sa a arătat Că un procent de elevii ionescu Bujor, C; Noica, A.
91 la sută din elevii liceului şi-au Acferian, N. Frollo şi C. Vasilescu-
din lume, şi prima fabrică româ­
nească de bijuterii.
Regal.
UGAM p e prietenii, colaboratorii
R scop de a promova interesele de
breaslă ale membrilor săi. Preşedinte
R EPORTORII' NOŞTRI CULTU­
RALI sunt stăruitorii rugaţi să, nu
Un oraş cu o populaţie de a- şi reportorii noştri culturali, să răspundă fiecare în partet.dacă con­
luat cu succes diploma de bacalau­ Valjean. ne trimită articole precum şi ceea ce a fost ales dl prof. Martinoviei. simte şi mai departe să ne fie re­
reat şi mulţumeşte d-lui ministru şi proape 20 mii de locuitori) care are
In general un spectacol, o ser­ un liceu de fete, de băeţi, şi şcoli se petrece în viaţa culturală şi eco­ ACADEMIA diplomatică din Pa- porter şi prieten. Vrem să ştim pe
d-lui secretar general al ministerului bare şcolărească reuşită cu un pro­ nomică a satelor noastre. ris a ales, în uliima ei seziune, câţi ne sprijinim şi cu • câţi inergem
de instrucţiune, cari împreună cu gram care iese din comun şi aceasta primare, o şcoală industrială, şcoală
ca vicepreşedinte pe d. Titulescu, la drum.
d. primar al Capitalei au dat liceu­ datorită numai domnului St. V. Na­
lui suma de 5 milioane, pentru clă­ nul, directorul liceului.
de meserii, o şcoală de maeştri son­
dări şi rafinări, o şcoală comercială, L
A Cluj a început să apară ziarul
„Naţiunea", li dorim ani mulţi. ministrul României la Londra.
p)lN INIŢIATIVA d-lui G. Ple-
Din partea tuturora cerem în in­
direa care se va deschide în lan-
arie, prin şezători artistico-literare,
* *
*
Capitala se redeşteaptă creştineşte
o şcoală germană etatizată, plus
şcolile primare din comunele sub­ D
ACĂ se prezintă la instituţii sau
la abonaţii noştri un individ
/. Mänteanu, pentru a încasa bani
şoianuy secretarul general al
ministerului muncii, se vor în­
teresul cauzei şi pentru izbânda ei,
o activitate cat mai pronunţata^ îa
înţelesul să ne răspândească foaia»
şi a închiat cerând şi mai departe urbane dependinţe de Câmpina, cu
In fiecare bisericuţă, în câteo zi a trei biserici; şi o biserică de rit ca-în numele foaei noastre, daţi'l pe
1 fiinţa anul acesta colonii de vară să ne procure abonaţii Articolele
acelaş concurs moral şi material al mâna poliţiei*, căci e un ora necin­ pentru ucenici la munte şi Ia mare trimise să fie cât mai scurte, avân-
săptămânei se ţin adunări cu carac­ tolic, iată în câteva cuvinte activita­
părinţilor.. stit. El nu are nici o împuternicire şi anume : în judeţele de munte : du-se în vedere formatul foalei.
ter religios la care se ţin conferinţe tea şcolară-religioasă a acestui
Dl. prof. losif Frôllo a evocat fi­ şi se explică Evanghelia. oraş. din partea noastră. R.-Vâlcea, Prahova, Neamţ: colonii Să ni se ceară carnete pentru fa­
gura lui Spiru Haret pe care-l dă La toate aceste şezători de re­ r|AUNĂZI pe şoseaua Carapelit- la mare la : Büdachi şi Tekirghiol. cerea de abonaţi;.
de exemplu tineretului şcolar al li­ marcat este activitatea confratelui Societatea culţurală-sportivă.,, Prin­
cipesa Ileana" cu un trecut de a- *•* Bairambunat, s'a ivit un mare Ucenicii slabi vor fi trimişi în Eneigia deosebită a fiecăruia - s e
ceului, căci acest îndrumător cultu­ nostru G. Lungulescu, conferenţiar număr de comitagii, care jefuiau că­ aceste colonii 20 de zile pe an cere ca aceasta foaie să-şi ajungi
ral trebue să ne fie un simbol al al „Casei Şcoalelor", care toarnă din proape şapte ani, Ateneul popular
„B. P. Haşdeu", „Universitatea li­ ruţele ce treceau pe şosea. SOCIETATEA academică „Româ- scopul ei şi să fie cât mai răspân
virtuţei şi al cinstei întru năzuinţi unt de lemnul ştiinţei sale în fie­ [ Asupra a doi jandarmi cari întâm nia Jună" din Viena şi-a ales ditâ.
cât mai înalte şi cât mai îndreptă­ care candelă ca să întreţie şi mai beră" şi cercul de studii „Casa
Poporului", desăvârşesc activitatea plătdr treceau pe acolo într'o căruţă, pentru semestrul de iarnă 1926—27 Cine doreşte să fie reporter cul­
ţite, mai ales acum când trebue să departe frumoasa operă creştinească. bandiţii au tras focuri de armă în- următorul comitet: preşedinte, Mihai tural, să ne ceară lămuriri.
luptăm pentru consolidarea statului culturală-artistică prin conferinţe, şe­
cingându-se o luptă în toată regula. Tanco; vicepreşedinte, Dimitne
român.
li aducem laudele şi mulţumirile
noastre pe aceasta cale pentru fru­
zători şi festivaluri şi prin coruri la
bisericele locale şi din împrejurimi. Jandarmul plutonier Bordeanu Costea; secretar general, Teodor F IECARE cititor al nostru, care-e
convins că foaia aceasta- trebue.
Corul liceului sub conducerea moasa activitate pe care o depune, Petre a fost omorît. Cicala; casier, Marius Stürza; bib­ să fie cât mai răspanu;**. ca • să
Câmpina în situaţia actuală este
maestrului N. Soloveanu a cântat câte 5—7 conferinţe pe zi. R. M. N cursul nopţii, de 11 Ianuarie în liotecar, Conte Carol Wassilko; poată apărea în condiţiunile inet
o fală, o mândrie a neamului sub
toate raporturile fie social, econo­ I
preajma comunei Maiu lui Vodă econom, Ioan Frentziu-Todan; cen-
sori, losif Crăciunel şi Marius Po-
prese aşa cum merită o naţiune de
18 milioane, este rugat să ne facă
mic, industrial şi edilitar. depe malul Nistrului, grănicerii au
Problema de actualitate tn îngrijirea copitelor Am regăsit oraşul cu mult mai prins pe fata Vero Voria, de 16 povici. 2 abonaţi:
agricultură (din pag. I.) curat, l-am regăsit înzestrat cu un ani, din corn. Pârâta (Ucraina), care COCIETATEA „Academia orto- Aceasta jertfă cerem delà fiecare
Ei bine proprietarii cu aceste su­ la cai corp de pompieri şi cu două mo­ a trecut Nistrul pe ghiaţă. O doxă" din Cernăuţi, şi-a ales cititor în parte şi credem cà->-no<-e>
prafeţe reduse şi în împrejurările dé numente frumoase cari îi vor face Fată••- a declarat că a fugit din următorul c o n i t e t : preşedinte. Mer- un lucru g r e a
astăzi, resimţind încă lipsa inventa­ Copitelor la» cai trebue de dat Rusia nemaiputând îndura injuriile cheş Traian; vicepieşedinte, Matei Cu chipul acesta se va vedfl*<ce'
îngrijirea cuvenită, căci diferitele fală şi cari trebuia să le posede:
rului agricol distrus în timpul răz­ Monumentul eroilor şi monumentul şi persecuţiile ce autorităţile sovie­ Valeriu; secretar, I. Voleşciuc; desvoltare mare va lua „Cultura
boiului, au şi nevoia şi dreptul la boli, la cari sunt supuse copitele, tice au deslăţţuiţ, .în uttirnpuli timp; preşedi corn. rev. Ieremia; secretar Poporului".
cauzează pierderea valoarei şi ca­ lüi N. Grigorescu; moşneguţul, al
creditul agricol, pte care statut tre­ cărui' monument se află la umbra împotriva moldovenilor.
bue să-1 pună la îndămâna agricul­ pacităţii de muncă a animalului.
torilor. Pentrucă dacă aceşti proprie­
tari vor fi astfel ajutaţi şi dacă priri-
Mai întâi trebue să luăm seama
ca copita totdeauna să păstreze
unui tei pletos. Pictorul N. Grigtb
rescu care a imortalizat cu căldură C
EA dintâi şcoală ţigănească s'a
deschis acum de curând în
Ceho-Slovaciâ.. Şcoala aceasta a
m
forma-ei naturală,- să aibă ţesetul şi expresivitate frumoasele coline a-
aceasta li se va înlesni să facă pe tât de pitoreşti şi încântătoare dim- atras luarea aminttí a multori ţări cu
moşiile lor o cultură intensivă în cornos, elastic; să se jîndepărteze
prejurul oraşului în care a vieţuit . cetăţeni de limbă ţigănească.
regie — întrebuinţând braţele dis­ condiţiunile ce ar influenţa în rău
ponibile ale ţăranilor ce n'au putut
fi împroprietăriţi — ei vor ajunge
să fie factori principali în dezvolta­
1
asupra copitelor.
Caii, ca să aibă copitele sănătoase,
trebue să le îngrijim când anima­
lele sunt încă tinere. Este de reco­
Suntem siguri şi-- avem speranţe
cari neîndrituesc la cât mai mult
şi cât mai bine în viitor, cS prima­
rul oraşului; d. Victor Rădulescu,
F
RAŢII George şi Petru Cristea din
Ditroit, Michiyan (America), au
inventat o roată de automobil de
Fabrica d e articole
argintate NOVOTNY
rea economică a ţării, prin stabili­
rea şi menţinerea unui echilibru mandat primblarea deasă a mânji- care nutreşte şi a dat dovadă-de
între muncă şi regimul repartiţiei lor pe un loc bătut (locul să nu cele; mai frumoase sentimente faţă
proprietăţii de astăzi, pentru a nu fie petros), fiindcă substanţa căr­ de urbea al cărui părinte este că Lipsă de poftă de
mai fi vorba pe viitor de o nouă şi noasă din> care este alcătuită copita, va ridica busturi şi marilor „cetă­
ultimă expropriere. se roade puţin. In cazul când ani­ ţeni de onoare" ai Cámpinei cum mâncare
malul stăi mult fără mişcare, copi­ sunt B, Haşdeu, care a convie­ Medicii îi zic anorexie.
Exemplu să ne fie pentru aceasta tele cresc foarte mari, se întorc cu ţuit cu familia sa 25 de ani în Cârn-
exproprierea şi împroprietărirea delà marginile, rupându-se; de aceea pina; dn istrati, al cărui parc e o Trebue întâiu cercetată 1. cauza
1864. copita capătă o formă anormală, podoabă câmpineană, I. Heliade Ră­ acestei lipse de poftă de mâncare:
Altă latură principală a chestiunii schi mbând chiar pozi ţi unea picioare­ dulescu, poetul ale cărui case au fost Anemia, boala de inimă] boală de
agrare şi caré a fost rezolvată în lor. In cazurile acestea să se ia distruse în timpul iocupaţiei şi An- ficat,, alcoolism, fumat prea mult,
partea ei mecanică prin expropriere, măsurii de> îndreptare; însă e mai ghelescu, decedatul primar care a neurastenie, boală de rinichi, oftica,
este păşunea comunală. bine ca In--fiecare 5 săptămâni să contribuit în cea maî largă măsură la început şi aşa mai departe.
Izlazurile comunale sunt astăzi, se reteze copitele. Copitele mult la ridicarea şi prosperarea actualu^ 2. Se va combate când e cazul
din nenorocire, aşa de rău admini­ mai desvoitate sunt când calul tui oraş Câmpina; constipaţia, scaun neregulat fie prin
strate şi aşa de rău îngrijite şi folo­ munceşte, căci sângele atunci cir­ Străzile largi, trotuare prea largi regim mai mult de vegetarian, (prin й
site încât nu numai că nu au iarbă
suficientă, dar sunt pline de tot fe­
culă regulat în' vinele copilei chiar casele aliniate, o curăţenie de­ legume, zarzavaturi, fructe crude, „ T ă c â m u I
hrănind-o bine. Când caii stau săvârşită cu care s'ar putea mândri coapte sau sub formă de compot), mutat în Str. N. lorga il-a.
lul de burueni, scaeţi şi mărăcini, mult timp' în grajduri, circulaţia
şi astfel chiar din luna Mai — când chiar capitata ţării, bulevardul de cură de struguri şi de zară pe sto­
sângelui şi> deci hrănirea copitelor recreare al cetăţenilor bineîntreţinut, macul gol, plimbări, gimnastică, du­
încep căldurile, seceta şi vânturile se face anevoie, având ca urmare
— iarba puţina se usucă şi vitele lucrările de canalizare ale oraşului, şuri, piin medicamente ca : aloes
desvoltarea anormală a copitelor, în valare de 20 milioane, în curs de ( 5 _ 1 0 ctgr, sub formă dé püule),
nu .mai găsesc din această pricină de exemplu îngustarea lor.
hrana de care au neapărată nevoie. efectuare, iată starea actuală a Câm- extract de cascara sagrada (10 cen­
Caii'potcoviţi;, dacă stau mult pinei. tigrame), podofilino (trei centigrame),
Aceste izlazuri sunt în schimb pen­
tru cea mai mare parte din admi­
nistraţiile comunale un câmp de
timp fără mişcare; deasemenea ca­
pătă cusururi la copite. Potcovitul
prea timpuriu împiedecă desvolta­
*
* «
fenolftaiisnă (10—20 centigrame),
30 grame sulfat de magneziu sau
de sodiu, o pastilă de Koprol, o
Societatea de m â i n e
jaf şi îmbogăţire personală.
rea normală' a copitelor, având ca
1
Cu ocazia Sf. Sărbători din ini­
pastilă de fructines Vichy, o lingură Revi»tă săptămânală pentru p r o b l e m e sociale şi economice
Cu tot maşinismul necesar ce se ţiativa dlui Victor Rădulescu, avoca-
efect şi distrugerea treptată a sub­ de Magnezie Pellegrina, .2 lingureţe
va introduce în cultivarea pământu­ şi primarul oraşului, cu concursul S o c i e t a t e a d e m â i n e dă lămurirea teoretică
stanţei cornoase. pe zi de oleu de parafină etc. etc.
lui, vitele de muncă şi de prasilă mai' muitor domne din elita câmpia a problemelor sociale, economice şi: culturale,
Este important să ne îngrijim ca E bine în toate cazurile să cereţi
vor rămâne baza agriculturii raţio­ neană, a clerului şi a comercianţi­ întreprinde cele mai vaste anchete publiciste, m
copitele să fie curate, umede. Ele sfatul doctorului, medicului şi notaţi
nale. De aceia suntem datori ca lor s'a colectat suma de lei 140 mii domeniile : agrar, economic, biopolitic şi cultural.
trebue curăţite, cel puţin odată pe bine (mai ales femeile gravide (însăr­
într'o bună conlucrare, să facem ca cu care s'au îmbrăcat orfanii, elevii Este organul democraţiei radicale susţinând
săptămână, de. murdărie, praf sau cinate), şi cei ce sufăr, de emoroizi
izlazurile comunale să fie admini­ săraci şi văduvele de război. cauzele celor necăjiţi. — Publică cele m a i .con­
alte părticele-,:, apoi neapărat copita să nu ia la întâmplare orice purga­
strate cinstit, să fie îngrijite şi folo­ întreg consiliul comunal ţii frunte trolate informaţiuni, căci fără cunoaşterea exactă
se spală'Icu apă curată pentru a-i : tiv, leac contra constipaţii.
site raţional, în perfectă stare de cu d. primar au renunţat la leafa pe • a realităţilor nu se poate consolida nimic* Аге..
curăţenie, înlocuind pe cele slabe şl reda elasticitatea cuvenită, punând luna Decemvrie în favoarea- acestei 3. Se recomandă educaţia fizică colaborarea celor mai,talentaţi scriitori şi ziarişti.
fără iarbă cu păşuni artificale şi apoi sub: picioare, aşternut, curat. ofrande. Restul sumei • a fost do­ raţională sub supraveghere- medi­ T i m p d e p a t r u a n i S o c i e t a t e a d e M i â i n e a r e u ş i i siwşi>
introducând plante furajere de du­ Starea umedă în copită se păstrează, nat de comună şi colectat d e ' p e la- cală. c â ş t i g e cele m a i . î n t i n s e simpatii* în l « m a * d t t o v i l e *
rată: lucerna, trifoiu şi sparcetă pe ' 1 unganduo cu-seu - de; porc, vasilină particulari şi societăţi. 4. Fricţiuni uscate, masaje. serioşi din t o a t ă ţara !
o suprafaţă de 30—40% din îrttin- sau' latiolina şi nici- decum cu alte 5. Duşuri reci:
Din această'sumă s'au îmbrăcat S o c i e t a t e a de m â i n e este'agentul cel! rnai
derea izlazului, precum şi plante dé' pomezi dăunătoare. Chiar glicerina 6. 2 luni pe an la'ţară' sau munte.
228 de oameni'din care 150- de energic şi vioi al idealurilor de' progres'social»
nutreţ anuale; borceag, porumb fu­ nu e recomandată;, fiindcă usucă T.' Medicamente contra lipsei de
fetiţe, 43 băeţi şi 35 văduve iar la ' ' E s t e Iribuna înaltă de dreptate şi libertate a ideilOF}-.
rajer, meluri, sfeclă de nutreţ, etc. copita, absorbind umezeala aflată în
substanţa' cornoaeăv 150 familii sărace li s'au« dai" câte poftă de mâncare.
pe o suprafaţă încă de 30°/o. 1
un metro cubic de lemne: a ) Rp. Tra de chinchina 5 grame Gitiţi şi a b o n a ţ i c u toţii „ S o c i e t a t e a d e m â i n é " I
In concluziune, problemele ce se Gospodarul < luminat) ţinând seama * Tra de genţiana 5 grame
numai ót poveţele de mai sur, se REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ! CLUJ, PALATUL DE IND. Şl СОМУ
pun astăzi pentru rezolvarea com­ * * Tra de.rubarba 5 grame
Abonament anual : instituţii, autorităţi : 1000*— Lei; — Profesiuni libere :
pletă a crizei agricole sunt: va convinge pe deplin că sănătatea Ce-i mai- lipseşte oraşului este o Tra de nucă vomică 5 grame
copitelor la c i depinde de îngri­
:
600*— Lei. Funcţionarii : 500*— Lei.
1. Intervenţia statului prin: muzică militară care să distreze Se ia din acest medicament în­ Intelectuali! Industriaşi! Comercianţi! Muncitori!
jirile cele mai simple şi uşoare de pe musafiri în timpul verei şi la o tr'un păhărel de apă sau vin două-
a) menţinerea, organizarea şi des- executat. abonaţi cu toţii şi citiţi regulat cea mai mare publicitate social*
voltarea fermelor şi şcolilor de agri­ populaţie atât de mare măcar o com- zecişicinci picături înainte de prânz economică a României întregite !
Gr. Pârlea penie, dacă nu un batalion de trupă. şi cină cu U de oră.
l

cultură.
b) ridicarea taxelor de export,
c) complectarea materialului rulant
al căilor ferate, pentru asigurarea
mijloacelor repezi de transport a
cerealelor,
d) organizarea şi acordarea cre­
ditului agricol.
2. Organizarea proprietăţilor mari
şi mici pentru sporirea la maximum
a producţiunii, cu preferinţă pentru
cultura grâului, avizând şi la mij­
loacele de menţinerea fertilităţii pă­
mântului.
3. Folosirea raţională, îmbunătă­
ţirea şi buna administrare a izlazu­
rilor comunale.
4. Cultură morală şi socială, o
educaţie cetăţenească sănătoasă, pen­
tru ca agricultorii să se adapteze
condiţiunilor timpului, spre a putea
stăpâni izvorul nesecat de bogăţie
al pământului şi forţele naturii.
Rezolvate aceste probleme, vom
avea propăşirea desăvârşită a ţă ii.
Constantin Mogâldea.
Grinăuţi-Soroca De notat că această trupă, oraşul a b) Rp. Tra de chinchina 15 gr.
. ^
avut-o şi nu ştim din ce cauze ne­ Tra Bestucheffi 10 gr.
cunoscute până azi, i-s'a luat această Liquor Fowleri 6 gr.
trupă de vânători de munte* Tra nuc, vornic. 3 gr.
ABONAMENTUL Să nădăjduim că se va îndrepta Tra Kola 6 gr.
m şi aceste mici neajunsuri. -Noi vom Tra Coca 6 gr. іміщпііиптт^WIIIIHIiniTWUflHWnillinilUÜIIIIIIJUIlWUW^?'
Pe un an 250 de lei. Pentru lupta pentru împlinirea acestor două Syrup de coajă de portocale 10 Го mărci
I f Ca min cele mai bune de bere sunt recunosente:
săteni; învăţători, profesori, pre­ 1 deziderate, şi comuna va avea în
1 gr.
oţi, studenţi, meseriaşi şi mun­ noi un puternic sprijin întru înde­
citori 200 lei' pe an. plinirea lor. Se ia tot ca medicamentul de b e r e alba malt apreciata
Abonamentul s e plăteşte î n a ­ Dar sunt atâtea de spus încât ne mai sus.
inte; s e fac abonamente şi pe o
jumătate d e an.
rezervăm plăcerea de-a reveni într'u- c) Rp. Arseniat de Sodiu douăzeci
nul din numerile viitoare De altfel centigrame, vin de Kola un litru.
„ U R S I S-
Pentru instituţii financiare, bi­ consiliul comunal în frunte cu d. Un păhărel înainte de prânz şi
Victor Rădulescu, început sub cele cină cu un sfert de oiă. berea neagră specială
blioteci, cluburi şi localuri pu-
Ibice abonamentul este 400 lei. mai frumoase auspicii şi cu cei mai Tot ce s'a scris mai sus se te-
Pentru sprijinitorii foaei mini­ buni auguri, ne este o chezăşie puter­ feră numai la adulţi, nu şi la copii „HERCULES"
mum 500 lei. nică pentru lucrările de înfrumuseţare Deci atenţiune!
fabriceî de bere „C Z E L L" din Cluj
Uli ) I I II .
edilitară pe care le va începe în cu­ Dr. A. a
rând.
Dacă doriţi să aveţi IMPRIMATE
eîtihe şi frumoase, cercetaţi o-o
Radu S. N. Mislea
m ß e găseşte p r e t u ti n d e n î I
Coafor de dame Răspândiţi
Cet mai mare magazin
tn toate specialităţile
lU'L-lU
CLUJ, Stf. MMUSSA
tmorindultil 10. ^іпягаі riooerahei D\CrA* O u i Caler Victoriei >Mn
Cluj. Ctf
„Cultura Poporului"