Anul II. Arad, Miercuri 16|29 Maiu 1912.

Nrtil 106
ABONAMENTUL : EEDACŢIA
ţi A D M I N I S T R A Ţ I A :

ROMÂNUL
Pe un an 28 — Cor.
Pe jumătate an 14-- Str< da Zrinyl Nrnl l | r .
Pe 3 luni
Pe o lună 2-40
INSERŢIUNILE
•e primesc la adminis­
Pentru România şl
traţie.
străinătate :
Pe nn a n . 40-— banei Molţămite publice şi L o ;
deschis costă şirul 2 0 fii
Telefon
pentrn oraş şi interurban Manuscriptele nu se in-
Jir. 760. napoiază.

Astăzi vrăşmaşul de veacuri aleargă dincoace de cetăţile Nistrului să sărbătorească! Pă­

mântul sfinţit, în numele crucii şi al dreptăţii, de pasul oştilor neînvinse, de oblăduiri drepte şi de
darnicii ctitori ai sfintelor lăcaşuri, va fi stropit acum-cu vutcă pravoslavnică! Tăriile vor vuî cutre­
murate de răsbubuitul tunurilor şi de salvele fără număr, pe când oastea de strânsură a slujbaşilor
chemaţi să săvârşească sila în numele împărăţiei, va întovărăşi cu urletele asurzitoare ale entuziasmu­
lui plătit, pomenirea tuturor morfilor şi viilor prin cari nelegiuirea s'a săvârşit şi dăinuieşte încă!
Iar atunci când ţipetele celor lepădaţi de neamul lor vor răsuna mai asurzitoare ca să înăbuşe strigătul
de mustrare al conştiinţelor, sufletul apăsătorilor va creşte de bucurie că şi populaţia ţării a fost câştigată.
Clopotele bisericilor domneşti din tăinuitele sate vor chema poporul la poruncită rugăciune
şi pomenire, iar în faţa descoperitelor capete pletoase se va spune a cui a fost Moldova! Rânjetul bu­
curiei pline de cinism şi de sfidare va străbate, în sfârşit, până dincoace de malurile Prutului, în­
teţind durerea şi scârba cesteilalte...
Ci noi, fraţii mai mari — şi cu mult mai mici odinoară— ai celor de 100 de ani îndoiţi sub
jug, mărturisim durerea şi jalea noastră adâncă în această zi de tristă pomenire. Noi cei adăpostiţi în
aceste plaiuri, de unde cetele celui întâi Bogdan au călcat munţii şi coborând prin văi au trecut şi
Prutul, noi n'avem veacuri de glorie, ci numai fulgarări de o clipă. De aceia în sufletele noastre
plânge trecutul de glorie şi de libertate al Moldovei!
Popor fără steag, închinăm acestei zile flamura cernită a veacurilor noastre triste, dar
şi răbdarea noastră lungă cu nădejdea care a întărit-o şi-o va întări întotdeauna!
De aceia nădăjduim şi credem că ziua de 16 mai 1912 va fi o zi de reculegere şi de
deşteptare pentru cele 2 milioane de moldoveni. Vrăjmaşul, prin însăş sărbătorirea zilei de îngenunchere
le aminteşte că au fost liberi odată, că a lor a fost odată ţara ; iar celor astăzi liberi datoria le po­
runceşte să-i înveţe cine a fost poporul, cine suntem! Din orgia pe care o săvârşeşte astăzi
în Basarabia armata oficială de apăsare şi despoiere a autocratismului moscovit, în amintirea zilei
« de strigătoare nedreptate, din sărbătorirea nelegiuirei negre, împreunată cu plânsul clopotelor vechi-
1 lor altare, să răsară^ deşteptarea şi credinţa în viitorul cel drept!
Glasul răguşit al cronicarilor răsună din depărtări mult mai adânci decât anul atentatului,
i iar trecutul de arme trăieşte viu în sufletele celor liberi de astăzi. Să prindem vorbele lor sfinte, să în-
í semnăm faptele veacurilor de mărire prin care poporul român şi-a câştigat dreptul Ia viaţă şi să le trimi-
i tem spre mântuirea celor ce-au îndurat un veac de asuprire şi de întunerec. Ele vor încolţi, vor rodi mai
î întâi în sufletele cari ard înăbuşit de durerea zilei acesteia şi pe urmă în sufletele redeşteptaţilor de
i mâne. Din cenuşa trecutului, risipită de mâni sacrilege şi de horde lipsite de pietate, va răsări soarele
î înviorător al dimineţii pentru neamul nostru acolo!
Noi cei de aici, pe cari vrăjmaşul nu ne asupreşte mai mult fiindcă nu poate,
i sărbăm ziua de jale a Moldovei şi a întregului neam românesc printr'o măreaţă protestare
\ împotriva celor ce-au pornit năvală sălbatecă în altarele noastre — La Alba-Iulia, reşedinţa
< celui ce, pentru o scurtă vreme, stăpânise şi cetăţile de pe malul Nistrului !
Ci, în cernita flamură ce ameninţă să fluture şi deasupra biseriGei noastre, în cernita
1 flamură care mărturiseşte jalea pentru fraţii încătuşaţi, laerămile noastre aprind pe rând şi roşul
îşi galbenul şi albastrul! La umbralor răsar din negura măritelorşimultîndepărtatelor vremi, şirurile
inebiruitelor cete de arcaşi ce înaintează spre cetăţile Dunării spre ale Nistrului ori ale Sucevii!
Ostaşii României să plece azi steagurile lor cernite spre mormântul de o sută de
iani deschis fraţilor noştri şi noui devize să înscrie pe cutele-înfrăţitelor culori.
Noi le trimitem astăzi mângâierile noastre dar şi strigetul nostru de răsvrătire!
 Pag. 2. „ROMÂNUL" Nr. 1 0 6 — 1 9 1 2 .

Discursul marelui Aug. Bunea, ţări. Vom fi noi încă factor în civilizaţia euro­ Cu toată credinţa în sfinţenia cauzei noa­
peană. Neamul acesta se va primeni de ticăloşi şi stre şi cu tot dispreţul pentru nemernicia a-
rostit la adunarea geiî'jHă a societăţii neutru mişei. Va elimina din organizmul său materiile
cangrenoase şi va răsări viguros şi dornic de
tentatului, se ridică astăzi vuietul de protes­
fond de teatru, ia Alba-ialia
vieaţă. tare al miilor de glasuri la Alba-Iulia. Prin
Am venit să ne dăm tributul nostru tn acest ele strigă dreptate un popor de 3 milioane şi
oraş, care trebuie să fie pentru fiecare român un jumătate — şi jurăm, că dacă va fi să vo-
loc sfânt. E mai mult ca falnica cetate de odi­
iască cu adevărat, acum, nu se va putea
nioară, Sarmiseghetuza căci aici a fost leagănul
neamului românesc de astăzi. Aci s'au plămădit Salutăm Adunarea! trece peste voinţa lui!
cele dintâi condiţii de viaţă ale strămoşilor noştri; Salutăm întreaga suflare românească de
aici a fost centrul vieţii românilor, veniţi să înte­ Astăzi, miile de Români adunaţi din
meieze temuta lor stăpânire în acest colţ de raiu ; toate colţurile pământului românesc al acestei la Alba-Iulia, unde, în numele primejduitelor
aici se concentrau toate drumurile Daciei, ca să ţări, la Alba-Iulia, ridică iarăş îndârjitul noastre hotare, ca şi în numele celor încă ne­
pornească tot de aici în largul ţinuturilor mănoase glas de protestare împotriva urnii atentat, care primejduite, se strigă împotriva nelegiuirii!
ale Ardealului; pe aici s'au scurs cele mai fru­ Salutăm tresărirea mândriei din apusele vre­
moase vremuri pentru neamul nostru şi s'au des­
a pus vârf nelegiuirilor delà memorand în­
coace: limba, pe care ne-o vrea duşmanul — muri, glasul înţelept şi mândria latină a ur­
cărcat şi vijeliile grele ce au căzut asupra noastră.
Vitalitatea poporului românesc a cucerit acest loc şi pe care noi i-am dovedit-o de atâtea ori, maşilor lui Bărnuţiu!
din manile slavilor şi l'a păstrat şi faţă cu alte că nu ni-o vrem — a încercat acum să nă­ Duhul lui Augustin Bunea, mare prin
•neamuri. Aici a fost centrul bisericesc al româ­ vălească până şi pe uşile altarelor noastre de
nilor ; aici a fost cea inai strălucită biserică ro­ înţelepciune, prin iubire şi voinţă, să plutea­
mânească ; aici a fost reşedinţa gloriosului voevod
rugăciune ! scă pe de-asupra miilor de capete, iar şoapta
Mihai Viteazul; de aici a stăpânit el toată întin­ Când n'am putut să respingem cu sla­ lui să coboare un singur gând în minţi şi o
derea Ardealului ; aici cele dintâi şcvUe româneşti ; singură simţire în inimi.
bele şi slăbi lele noastre puteri, asemenea sâl-
aici s'a săvârşit marele eveniment al unirii cu
Borna, atât de bogat în roade culturale pentru noi. nice îmbieri ale nesăturatelor pofte „naţio­ In numele umbrei lui, salutăm adunarea
Locul acesta e sfânt pentru noi. Cutremuraţi ne nale", am avut, însă, întotdeauna scârba cu­ de popor şi cărturari, chemată să mărească şi
oprim azi în acest loc şi mintea noastră purcede să venită pentru această neruşinată stăruinţă de să impuie vrăşmaşului demnitatea noastră de
desgroape comorile de amintiri ce zac aici. S'au a se da ţării acesteia cu ori-ce preţ o singură neam !
scurs de mult vremurile noastre de mărire. Azi
„naţiune".
situaţia noastră în acest loc e sdrobită. Salutăm Adunarea!
Dar pe ruinile aceste noi vom clădi odată Dar se vede, că nici dispreţul, nici pro­
iarăs templul dărâmat, vom ridica templul li­ testarea şi nici ura nu sunt capabile să în­
bertăţii noastre politice şi naţionale. Noi frâneze nesăbuita năvală după asemenea cuce­
vom sfârşi cu izbândă războiul mare ce-l purtăm riri naţionale.
pentru fiinţa noastră naţională. Nu trebue să ne INTERNE
tot căinăm, căci suntem un popor de putere şi de Până şi Roma a putut fi păcălită şi câ­ Nouă ajurnareJ Astăzi se întâlnesc în lo­
viaţă. Dacă am fost veacuri întregi zidul de pază ştigată pentru planurile nelegiuite, cari în cuinţa lui Kossuth şefii partidelor din opoziţie
al civilizaţiei din apus, împotriva cutropitorilor bar­ miezul Europei sudează ori-ce principii de
bari, dacă am putut ridica regatul mândru româ­ pentru a discuta atitudinea viitoare a blocului o-
nesc, e dovada cea mai vie de puterea şi trăi­ cultură şi umanitate numai şi numai spre a poziţionist faţă de guvernul lui Lukács. In cer­
11

nicia noastră. le da o „patrie întreit atât de mare locuito­ curile opoziţioniste se afirmă c ă Lukács, intimidat
Vom stânge pe toţi păcătoşii cu puterea noa­ rilor din pustă!... Deşi se pare, că înaltul de păşirea agresivă a opoziţiei unite va dispune
stră de viaţă. Şi vom lupta în rânduri tot mai scaun nu s'a lăsat cu totul sedus de cerşinda ajurnarea camerei şi în acest timp va relua tra­
închiegate, prin mii de furtuni ce cearcă să ne lăcomie patriotică, pentru noi atentatul acesta tativele cu opoziţia.
risipească. Să cadă ciliar cerul asupra s'a cuvenit să trezească strigătul de primejdie
noastră noi nu ne vom înspăimânta în *
lupta ce o purtăm pentru limbă şi cre­ şi de război.
Călătoria în Bosnia a ministrului comun
dinţă. Le vom apăra până la cel din urmă ostaş La Alba-Iulia, loc de multe ori sfinţit de finanţe. Ministrul de finanţe, Bilinski, va sosi
cinstit, cu îndârjire neînfrântă. (Vorbeşte pe lung
si foarte frumos despre limbă şi drepturile ei). în­
prin suferinţele şi nădejdile noastre, nu se a- abia în 5 iunie în Bosnia şi va petrece vre-o 14
chină paharul pentru ceice muncesc pentru înain­ pără prin strigătele de protestare ale miilor zile în Seraievo, iar de aici va pleca la Mostar,
tarea limbii şi a culturii noastre în credinţa, de pepturi o biserică, nu o turmă, ci un po­ de unde apoi se va întoarce la Viena. In întreagă
că toţi sunt gata a-şi vărsa ciliar sângele por în cele mai sfinte drepturi ale lui! De a- ţara se fac mari pregătiri pentru primirea mini­
pentru ea. semenea bunuri nu se apropie cineva fără un strului, care în capitala Seraievo va lua un c a r a c ­
Precum pavăză neînvinsă a fost pentru aceste
pic de ruşine — şi mimai nesiguranţa unor ter înălţător.
părţi cununa de Carpaţi ce împodobeşte plaiurile
noastre, un codru de arme şi de putere a vremi medievale ar mai putea îndreptăţim a-
fost şi poporul românesc în paza acestei cest secol asemenea încălcări!

Boerli Basarabeni
„Pribegi în ţară răpită"
De D u m i t r u € .
Nu e un roman de pasionată intrigă, o des­
criere subtilă şi diafană, un bibelon capricios şi
extravagant, un produs imaginar şi clarotic a unei
minţi ultra-impresioniste — nu — ci e altceva.
„Pribegii în ţ a r ă răpită" sunt o parte din
istoria socială şi politică trecută a Basarabiei şi
Moldovei noastre, o frântură dureroasă din desfă­
şurarea tulbure a anilor de după 5 4 , o mărturisire
fidelă de-o e x a c t i t a t e neîndoioasă a „mantalităţei"
acelor vremuri, uneori o descurajare, în totul ei o
cunoaştere şi un îndemn.
Istorisirea începe cu doi ani înaintea închee-
rei tratatului delà Paris,
Principele Alecu Mavrocosta prigonit de Gri-
gore Ghica părăseşte Moldova stabilindu-se în Ci-
ripcăul Basarabiei. Aici după ce câştigă prin pro­
ces moşiile Sturzeşti ale soţiei sale, jură credinţă
Ţarului pravoslavnic în Soborul Kişinăului.
Din momentul acesta in iriga romanului o for­
mează lupta ce se dá între conştiinţa de român a
noului kneaz basarabean şi situaţia de rus, creată
prin jurământul adus patriei adoptive.
Mavrocosta nu r . tea î rus; înţelegea în ace­
laş timp şi imposibilitetea tx..;i reîntoarceri în pa­
trie. Vodă Ghica îl umilise prea mult şi afară de
asta ar fi fost veşnic se «pici at de boierii moldo-
veni. Domniţa Catinca, vrednica soţie a lui beiza­
dea Alecu, mândră de numele şi poziţia soţului ei,
dar mai ales nepotolită în năcazul ei faţă de Mol­
dova nerecunoscătoare, se arăta foarte bine dispusă
Moruzi în noua ei situaţie de prinţesă rusă.
Fiii lor Andrei şi Titi păşeau drumuri deose­
bite. Andrei crescut de o mătuşă a lui, de mic
copil, în Paris, se înstrăinase cu desăvârşire de ţ a r a
lui. Titi se născuse şi crescuse în Moldova; el nu
putea înţelege înstrăinarea familiei sale. Afară de
asta Mavrocosta era convins de ocuparea ţărilor
române de cătră ruşi; prin urmare de ce nu şi-ar
croi el mai de timpuriu o situaţie privilegiată
aici în B a s a r a b i a ? Că doar tot români trăiesc şi
aici. L'tă, prinţul Mihail Cantacuzino mareşalul
nobilimei basarabene, Iorgu Baloş, Catargiu delà
Bălţi Crupenschi, Keşcu din Bujor, Andronache
Donici, Cazimir delà Mileşti, Dumitrache Rusu,
Rosetti, Lazu, Razu, Hajdeu, Bădescu, Mitiliu, Gu-
stea, Calmuţchi, Bantoş, Cuţili ş. a. s Ei, şi „kneazul" acesta care se silea în jude­
Cu toate acestea vieaţa rusească pe care era
silit s'o ducă Kneazul Mavrocosta ca nou gentilom
al camerei M. Sale Ţarul Alexandru Nicolaevici
Vtoroi nu-i convenea de loc. Nu putea impune
sentimentului său adânc de moldovan, conduita pe
care şi-o dicta printr'o judecată silită, rece, o-
portunistă.
II uimise numai colosala putere şi strălucire
a marei împărăţii ţariste; nu-1 câştigase însă su­
fleteşte. Călătoria sa la Moscova cu ocazia înco-
ronărei noului Ţ a r îi umpluse inima de măreţie.
Petersburgul îi obosise aproape judecata; onorurile
de care se vedea înconjurat, prieteniile alese pe
care le făcuse, eticheta riguroasă, dar mai ales
complecta înstrăinare a marei aristocraţii, îl ama­
rase adânc. Voia să părăsească malurile Nevei,
aştepta să se reîntoarcă în Basarabia, la moşioara
lui de pe malul Nistrului, lângă Soroca românească,
în mijlocul ţăranilor lui cuminţi şi harnici. Câte
bogăţii văzuse, ce lux, c â t ă splendoare; îl supăra
aproape prietenia sa cu mareşalul curţii contele
Adlerberg, — dar mai ales fripturile de riapcichi
şi „la tournée des grandsducs" îl dăduse g a t a !
Dorea să ajungă acasă, să se simtă c â t mai
aproape de Moldova, de ţ a r a aceia pe care, cu
c â t căuta s'o uite cu a t â t îi apărea mai frumoasă,
mai mândră, mai ademenitoare. B a încă după a-
legerea lui Cuza-Vodă, cam pe la 6 0 , n'a mai pu­
tut răbda de dorul ţării sale şi a venit odată
la Iaşi.
c a t a lui politică, să fie c â t mai sus, şi se trezea
cu a t â t mai român, kneazul acesta c ă u t a să im-
pue aceiaş judecată şi fiului său Titi.
Titi creştea liber, voios în mijlocul fetelor
şi flăcăilor de români răzeşi la moşia părinţilor
săi. Cum putea fi el aruncat în mijlocul înstrăină-
rei de neam?
Andrei, c a unul ce crescuse printre străini,
se simţea bine ori unde; şi în Paris şi în Peters­
burg; şi în Odesa, Chişinău, Iaşi sau Egipet, unde
îl aruncase situaţia lui de consul imperial. Pretu-
 Nr 106—1912. „ROMÂNUL" Pag. 3.

momente procurate de aceste serbări care

au culminat în frumoasa serată literară-
Serbările delà Braşov muzicaiă din sala restaurantului Reduta.

*
Lăsând de o parte instituţiile române
I Nu cred Bă existe în Ungaria un al expansiune primăvăratică, această stranie din localitate, — care deşi bătrâne, după
•doilea oraş care prin aspectul archaic al impresie pare şi mai semnificativă. vârstă, sunt totuşi în deplină dezvoltare,
•construcţiilor sale şi prin număroasele ră- Câte n'ar putea să spue aceste dea­ după cum dovedesc construcţiile noui ce
Imăşiţo ale trecutului său, să ofere o icoană luri, cari îşi văd podoaba întinerind şi îm­ se fac şi se proiectează pentru localurile
fatât de venerabilă, ca Braşovul. bătrânind în fie-ce an câte odată? Câte lor — , modul cum au ştiut să se prezinte
Aici, ori unde te întorci, dai de fa­ lucruri aşezate de mână de om nu au vă­ şi să se manifeste braşovenii cu această
ţade înegrite, de turnuri ascuţite, de orna­ zut ele, că sau făcut prav? ocazie, dovedeşte că în acest colţ înfloreşte
mentaţii medievale, de acoperişuri ţuguiate, Câte vanităţi n'au suflat peste creşte­ o puternică viaţă şi simţire românească.
lucruri pe cari în oraşele copleşite de „pa­ tele şi pe la poalele lor, crezând, că se Este acesta un semn că marile personali­
trioţii" de fabricaţie nouă, al căror semi- vor înstăpâni pentru eternitate. tăţi care, ca şi Bariţiu, şi-au închinat
tizm ţipă atât de obraznic de sub masca Oaspeţi noi şi oaspeţi vechi, s'au dus viaţa pentru generaţiile de aici nu s'au
maghiarismului proaspăt împrumutat, nu le şi se duc, rămânând pe aceste tărîmuri străduit înzădar.
întâlneşti decât foarte rar. numai aceia, cari au frământat şi frământă L a serbare a participat puţină lume din
Cetăţenii saşi, conlocuitorii românilor, cu sudoarea lor pământul. alte părţi.
burghezi calmi, tacticoşi, ponderaţi, din Căci taina de renoire continuă a vie­ Printre oaspeţi sunt, din România:
cari par'că a dispărut toată văpaia tine­ ţii, stă în continuă cheltuială de energie. maestrul G. Coşbuc şi d. I. Popescu, vice­
reţii, desăvârşesc această impresie. De îndată ce un neam, bazat pe forţă sau preşedintele sindicatului ziariştilor români,
Alături de aceste lucruri bătrâne, ce pe alte împrejurări, caută să-şi menajeze iar de dincoace, am putut însemna pe d.
îndeamnă la reculegere, nu de mult şi-a greutăţile muncii, viaţa se retrage din el. dr. Aurel Vlad cu doamna, d. dr. Victor
făcut loc aici, un oaspe nou, care, de sigur înşişi românii braşoveni, cari slavă Bontescu şi d-na şi mai mulţi intelectuali
ar rămâne neobservat, dacă n'ar fi aşezat Domnului, se menţin destul de bine ală­ din împrejurime cu d-ne şi d-re.
într'o poziţie din cele mai sfidătoare. Este turi de concetăţenii lor saşi, sunt o pildă
monumentul lui Arpad, cocoţat pe culmea destul de eloquentă pentru aceasta. La biserică. — Parastasul.
dealului Tâmpa. Dar pe ziua de luni, bietul Arpad ca
Serbările s'au început prin parastasul oficiat
La înălţimea la care se află monu­ şi creştetele dealurilor din jurul Braşovu­ Ia biserica sf. Nicolae din Scheiu pentru pomenirea
mentul lui Arpad, însă, cu toate proporţiile lui, a fost invizibil. O ceaţă deasă s'a lă­ şi odihna sufletului lui Gheorghe B a r i ţ .
lui neobicinuite, aşa cum se vede de jos, sat dis dedimineaţa, acoperind cu o cupolă Ca şi sf. liturgie, parastasul a fost oficiat de
pare un fir de iarbă, un pai, care se ţine necuprinsă, toate înălţimile, de jur îm­ către pariatele S i f t u , protopopul Braşovului şi pă­
rintele Ioan Prişcu, paroh, azistaţi da d. N. Stin-
perpendicular, printr'o capriţioasă toleranţă prejur.
ghe, diacon.
a atmosferei, dar care ar putea fi suflat la Din această boltă întunecată cerne
Răspunsurile au fost date de corul d-lui Gh.
cea mai mică mişcare de aer. fără întrerupere o ploaie deasă, rece, care Dima.
Aşa cum se proiectează pe orizont, dacă n'ar fi cingătoarea verde dimprejuruî Prinosul do închinăciune c ă t r ă cei morţi, în
pentru privitorul din vale, Arpad, oferă o oraşului te-ar face să te crezi într'o zi de formele cerute de lege» noastră creştină, este un
frapantă imagine a vanităţii omeneşti, a sfârşit de toamnă. ant care nu se ponte să nu te impresioneze. D a r
niciodată ceremonia aceasta sfântă nu ni-a m i ş c a t
acelor existenţe, cari par cu atât mai re­ Astfel aceia care, venind l a serbări, mai mult ca acuma.
duse cu cât se ridică mai sus. s'au gândit şi la câte o excursie pe aleele Am convingerea, că clipele petrecute cu
Şi mai ales, când delà modernul oa­ fermecătoare de pe dealurile Braşovului, au aceasta ocazie, în biserica sf. Nicolae din Scheiu,
spe, îţi plimbi privirea peste dealurile Bra­ trebuit să rămână tare deziluzionaţi. vor trăi c a amintiri neşterse ale unor momente
şovului, pe care eroul stepelor a fost suit, In schimb — nevoiţi a rămâne în oraş de supremă înălţare sufletească, în vieaţa fiecăruia
dintre persoanele cari a a fost prezente.
fără a le putea domina, şi cari acuma — au fost răsplătiţi de dragostea şi de Aceia cari au ascultat cuvintele milenarelor
sunt copleşite de verdele triumfător al ex­ atenţia delicată, ce fraţii braşoveni, s'au noastre rugi, rostite cu a t â t a s i m ţ ă m â n t de cătră
uberantelor păduri şi vegetaţii, în plină întrecut, în a le manifesta şi de neuitatele părţi.tciprotopop Saft«, urmate de modulările

tindeni aducea eu sine eleganţa şi supleţa saloa­
nelor din Apus.
Războiul dcla 77, retrocedarea B a s a r a b i e i ,
prigonirile Ruşilor, mărturisirea planurilor pansla-
viste ale lui Katcof şi Pobiedonosef, dar m a i ales
spulberarea credinţei lui de cucerire rusească a-
snpra Moldovei — din contra unirea, războiul,
independenţa României, tulburase a t â t de adânc
mintea bietului pribeag Mavrocosta, că nu ştia ce
să mai creadă. Va să zică R o m â n i a nu va pieri,
ea trăeşte şi încă se înalţă! Iar R u s i a , — p u t e r n i c a
Rusie a Ini Pobiedonosef, caută să ucidă sufletul
de viaţă moldovenească a basarabenilor! C â t ă de-
samăgire! Ş i el, prinţul Alexandru Mavrocosta co-
borîtor de domni români să ae facă unealtă de ru-
sificare?
Nici odată!
învins şi desamăgit în conştiinţa lui de bun
român, Mavrocosta vându moşiile de pe malul Ni­
strului şi-şi cumpără altele lângă Prut, aproape de
Ungheni, pe un deal, în faţa răsăriteană a Iaşilor,
la Buzdcgana şi Dănuţeni. De acolo privea bietul
pribeag Moldova deznădejdilor Iui, Moldova mă­
rim lui trecute şi a înşelărei de astăzi.
Titi, acum mare, s i m ţ e a situaţia tatălui său.
într'o zi îi spuse c ă el n u se poate face rus şi că
ae va lepăda de j u r ă m â n t u l lui către Ţ a r . E r a cu
neputinţă. F a m i l i a Mavrocosta ar fi fost lovită de
neîncrederea Petersburgului şi astfel viitorul ei,
periclitat. Andrei se a r ă t ă m a i credincios faţă de
tatăl eău; el va r ă m â n e a rus! Titi părăseşte B a ­
sarabia şi se üceasä în România.
In acelaş timp o călătorie a kneczului Ma­
vrocosta la Petersburg descopere o realitate ruşi­
noasă şi dezonorantă pentru fiul său Andrei. T o a t ă
dragostea ce-o a r ă t a tatălui său nu era decât ipo­
crizie. Andrei era un fiu m a i mult decât perdut.
De supărare, kneazul e lovit de un a t a c de con­
gestie cerebrală.
După câteva zile, în cerdacul conacului delà
Dănuţeni, cu ochii privind pământul scump al Mol­
dovei, vechiul scaun de domnie al Iaşilor, turlele
bisericilor unde strămoşii săi fusese miruiţi ca
domni, depănându-şi trecutul zbuciumat al vieţei
sale, falnicul Moldovan Mavrocosta, blestemând
purtarea ruşinoasă a fiului său Andrei şi binecu­
v â n t â n d pe Titi, pe soţia ea Catinca, îşi dădu su­
fletul.
Murise în Mavrocosta nu atât un suflet de
om sbuciumat, cât mai ales veşnica, neputinţă de a
desnaţionaliza un neam prea legat de pământul
patriei sale.
Catinca Mavrocosta se retrase în ţ a r ă lângă
fiul său Titi. Mai trăi o b u c a t ă de vreme şi apoi
muri şi dânsa.
Azi n u m a i T i t i trăeşte. Andrei a m u r i t prin­
tre străini. Trăieşte bietul T i t i într'o căsuţă curată
din Iaşi, în T a t a r a ş i i lui Creangă şi alui E m i n e s c u ,
într'o încăpere modestă văruită frumos cu lapte
de var, împrejmuită în verdeaţa acăţătoare a viţei
sălbatice, singur, retras, ca şi t a t ă l său în conacul
delà £ îuţ.eui. Nu-i cercetează decât câţiva tineri
stadenl i <*8re adosrà în oi cea mai curată mărtu­
risire de viaţă a u n a ariator;r?.ţii luminate, patrio­
t i c a plină do jc-rtiă.
In fiecare zi, îşi î t d - o a p t ă privirea bietul
Titi spre margiuea P.-ulului hotar de neam şi de
pe cerdacul său bă-nuu.sc i f ' zăreşte dealurile co­
pilăriei Iui frumoase şi zbuciumate, aude poate
cântecul aceleaşi priveghitoti cc-i c â n t a în parcul
delà Dănuţeni, simte mireazma primăvăratică a a-
eoleiaşi vieţi c o m u n e . . şi plânge, plânge bietul
Titi de câte ori se gândeşte la B a s a r a b i a lui, l a
neamul său strălucit astăzi ?pus cu t o t u l ; plânge
de câteori se gândeşte la fa'nicul moldovean Alecu
Mavrocosta, fericitul său părinte.
Atunci îi apare înainte, şir cu şir, toată
povestea vieţei sale trudnice, îi apare aşa cum e —
grea, obositoare, neîndurată; aşa cum e — nerăs-
plăiită, vitregă, nepotrivită cu numele său mare;
aşa cum e — trist-
De un singur lucru poate fi mândru Titi. In
neamul lui de Mona zi numai el Titi rămâne ne­
clintit aici în ţara românească, mai r ă m â n c a ori­
când, răsbunând astfel greşelile fatale ale părinţi­
lor lui şi reînviind prin povestirea „Pribegilor în
ţară răpită" cea mai emoţionată pagină a t r e c u ­
tului nostru basarabean.
Sjiiridott Carp Uf.
 Pag, 4.
pline de a t â t a neînchipuita duioşie, de resemnare,
de speranfă ale admirabilului c o r a l maestrului
G L Dima, pot mărturisi, c ă n i m i c din ceeace afirm
nu este exagerat.
S u b efectul neîntrecutei armonii a acestor
glasuri cari veneau par'că dintr'o întreagă lume
de sentimente, se ridică l a suprafaţă topind p o ş -
g h i ţ a de sceptici«m şi de indeferentism, spre a lăsa
loc valului de impresii adunate î n copilărie şi î n ­
grămădite ancestral, î n cele 1 8 sute de ani î n care
neamul nostru, b â n t u i t de nevoi, n u şi-a găsit a l t ă
mângâiere decât credinţa creştină...
Am văzut doamne c u ochi plini de lacrimi.
Consfătuirea ziariştilor.
După terminarea serviciului religios a u r m a t
o consfătuire a ziariştilor î n chsstii privitoare l a
asigurarea situaţiei lor.
Consfătuirea a avut l o c la R e d a c ţ i a „Gazetei
Transilvaniei" şi a fost prezidiată de d. / . Lăpedatu,
directorul Băncii generale de asigurare, şi secretar
al Epitropiei fondurilor de ajutorare a ziariştilor
români.
Au participat l a consfătuire, în afară de d-nii
redactori ai „Gazetei Transilvaniei", d. Manoiiă,
preot în Tohalnul-vechiu, delegat a l „Unirei" delà
B l a j şi d-nii I . Montani" şi C. Noe, delegaţii „Ro­
mânului". Redacţiile „Drapelul", a „Telegrafului
R o m â n " şi a „Revistei E c o n o m i c e " , s'au scuzat
prin telegrame.
S'au făcut şi s'au discutat măsurile privitoare
la sporirea fondului Epitropiei spre a se putea veni
în ajutorul ziariştilor.
S'au admis c a m i j l o a c e pentru sporirea l o r
conferinţe şi petreceri în fiecare an şi propagandă
pentru t a x e benevole asupra anunţurilor de logodnă,
cununie e t c .
Venind în discuţie chestiunea asigurării zia­
riştilor, d. Lăpedatu, face o propunere frumoasă,
arătând c ă Epitropia fondului ziariştilor se obligă
a suporta o parte din cheltueli remănând a se s t a ­
bili modalitatea plăţii celeilalte părţi, după ce se
va obţine un tablou de toţi aceia c»ra ee pot s o ­
coti de ziarişti.
Urmând la dezbatere punctul privitor l a o r ­
ganizarea ziariştilor, a fost delegat d. V. Niţescu
pentru a studia chestiunea şi a veni c u o propu­
nere concretă.
Conferinţa înainte de a-şi î n c h e i a lucrările a
ţinut să t r i m i t ă o telegramă d-lui dr. I . Mihu, care
poartă o a ş a de mare solicitudine pentru cauza
clasei, până acum desmoştenită a ziariştilor.
Festiyalul.
După amiazi l a orele şase sala Redutei oră­
şeneşti e plină de-o lume selectă. Sunt de faţă
profesorii delà şcoaîele noastre din localitate, toţi
intelectualii şi un mare număr de oaspeţi din î m ­
prejurime. Profilul fin a l a t â t o r frumuseţi femenine
dă o nuanţă de distincţiune acestei lumi a t â t de
pregnant românească.
T â n ă r u l advocat, d-nul Voicu Niţescu rosteşte
c'o simpatică vervă „cuvântul de deschidere", în
care face apologia lui B a r i ţ i u ş i le spune celorce
muncesc azi pe terenurile fructificate a t â t de m ă ­
nos de el, s ă se nizuiască a se ilustra prin ace­
leaşi virtuţi multiple. D-nul Niţescu este viu aplau­
dat.
In faţa publicului nebănuitor de surprize,
scena se luminează c a prin farmec. E apariţia dră­
gălaşă a d-şoarei Mărioara Dima. Distinsa elevă a
conservatorului nostru declamatorie din Bucureşti,
e acoperită de aplauze. P o t o l i t e aplauzele, e a de­
c l a m ă întâi poesia de adâncă concepţiune a mae­
strului G h . Coşbuc, Ideal, — apoi imprecaţiunea
profetică a lui Goga, Delà noi. C u ' n temperament
artistic de-o rară exuberanţă, stăpânit î n s ă de-un
talent viguros, — cu'n g l a s de-o amploare deli­
cioasă şi c u c a l i t ă ţ i de interpretaţie c e ne-au tră­
dat o puternică individualitate, d-şoara D i m a a t r e ­
zit fiori de î n a l t ă plăcere şi a ştiut s ă cheme l a ­
crimi în sute de ochi. S t r ă l u c i t ă a fost c u deose­
bire în Delà noi şi a făcut s ă vibreze accente de-o
nebănuită intensitate impresia aceasta a d-lui Goga.
F e r i c i t ă şi prin înfăţişarea ei armonioasă, prin t i ­
pul ei de-o n e b i l ă frumseţe românească, d-şoara
„ROMÂNUL'
Mărioara D i m a e un scump giuvaer, nu numai al
societăţii din B r a ş o v , ci şi al nostru, al întregului
Ardeal românesc. Ş i s ă n u se creadă c ă întrebuin­
ţ ă m termeni exageraţi — avem o rară mulţumire
să putem scrie astfel. A s u p r a ei se opresc cele
m a i frumoase speranţe ale noastre.
E de prisos, poate, s ă m a i spunem c ă a fost
rechemată de m a i mulfe ori şi c ă i-s'a făcut o e-
m o ţ i o n a t ă manifestaţie de simpatie.
D. Silvestru Moldovan, redactorul „Gazetei
Transilvaniei*, ni-a cetit apoi o prea interesantă
conferinţă despre B a r i ţ i u , reliefând c'o sinceră ad­
m i r a ţ i e momentele m a i însemnate din viaţa acestui
bărbat, prin a cărui personalitate a strălucit o
frumoasă epocă a luptelor noastre.
A urmat iarăş dşoara Dima. N i - a declamat
întâi Trei Doamne şi toţi trei şi Zobail, apoi idi­
lele La pârâu, Bea de plata şi Scara, toate de
G. Coşbuc. A m admirat aici o altă sumă de cali­
t ă ţ i ale d-şoarei Dima, dar m a i presus drăgălăşia
robitoare ca a ştiut s ă puie în idile. Maestrul
Coşbuc poate s ă regrete c ă a lipsit delà festival,
căci s'a lipsit astfel de mulţumirea r a r ă de a fi
retrăit clipele de creaţiune a acestor nestemate din
producţia s a literară. In ajun maestrul a fost încă
aici î n Braşov, încunj urat de dragoste şi lumea
credea c ă se sflá şi el î n public, nebănuind ple­
carea lui rapidă...
P e estrada scenei se înşirue coristele şi c o ­
riştii maestrului Gh. Dima. E u n tablou de figuri
graţioase în planul întâi, — de rânduri simpatice
în fondai, din care răsare di.itinctă înfăţişarea de
S i r a n o a popularului protopop al Braşovului pă­
rintele Saftu. Coral c â n t ă trei compoziţii ale maes­
trului : Mândruliţo de demult, Sub fereastra mân­ dragoste pentru şcoală şi care cercetează biserica,
drii mele şi Primăvara („Mult m i e dor şi mult
mi-e sete..."). Aceasta din urmă e bisată.
Scriitorul acestor rânduri a spus do multe-
ori şi adânc convins, c ă acest c o r o o comoară a
culturii româneşti. N'ar putea acum decât s ă re­
pete aprecierile-i entusiaste, cari au fost dictate în
totdeauna de c e a m a i adâncă satisfacţie morală.
P e n t r u c ă e o mare mulţumire sufletească s ă poţi
scrie numele acestui scânteitor talent al nostru,
care este maestrul iubit de noi toţi : Gh. Dima..
Masa comună.
S e r a t a s'a încheiat printr'o m a s ă comună unde
s'au rostit c â t e v a cuvântări pline de căldură.
Cel dintâiu a luat cuvântul d. dr. Vecerdea
din partea proprietarilor „ Gazetei Transilvaniei".
D. dr. Vecerdea luând cuvântul spune: Un
mare istoriograf zice c ă cultul eroilor este u n a din
însuşirile cele m a i solide ale neamurilor. Popoa­
rele care au dezvoltat simţul acestui cult sunt î n ­
temeiate pe o b a z ă neclintită.
Noi românii avem convingerea c ă G. B a r i ţ
este unul dintre marii oameni ai neamului şi în
conformitate cu cerinţa semnalată de filosoful en­
glez, î l venerăm c a pe un erou.
Cultul eroilor din fericire e x i s t ă şi l a nea­
mul nostru. Dovadă este serbarea de azi care v'a
strâns aici î n a ş a de mare număr.
Dar, vorbind în special de marele om pentru
a cărui comemorare ne-am adunat aici, cultul său
îşi are aici l a B r a ş o v principalul s ă u teren. P e n -
tru-că aici şi-a avut l o c activitatea marelui om.
P e l â n g ă m u n c ă î n celelalte direcţii ce a de­
pus-o, el a desfăşurat aici c a cel dintâiu gazetar
activitatea s a publicistică întemeând între altele şi
„Gazeta Transilvaniei" care trăeşte până astăzi.
D-nii redactori şi toţi aceia care lucrează l a
opera începută de el sunt urmaşii lui. Ş i î n cali­
t a t e de continuatori ei şi-au făcut datoria sfântă
organizând frumoasa serbare de comemorare de
astăzi.
Am convingerea c ă astădată, c a şi în a t â t e a
ocazii, braşovenii, au făcut t o t pentru a a r ă t a c e
pot presta pentru cultul oamenilor mari.
F ă c â n d aceste cost&tări, v ă rog să-mi daţi
voie a saluta pe aceia, cari în calitate de rudenii
ale marelui om, î l reprezintă cu t o a t ă vrednicia
aici între noi. S a l u t pe d-na Aureliu B o d e a născută
B a r i ţ . S a l u t pe oaspeţii cari au răspuns l a chema­
rea braşovenilor.
Ki. io6—ma
S a l u t pe braşovenii cari Ia serbătoriîe de
astăzi s'au manifestat cu a t â t a demnitate.
S ă trăiţi cu t o ţ i i ! (Aplauze).
Părintele protopop Saftu. S i m p a t i c u l proto­
pop al Braşovului, într'o frumoasă improvizaţie
plină de însufleţire a mişcat întreaga s z i s t e n ţ ă tre­
zind un entuziasm indiscriptibil.
Des de dimineaţă — a spus d-sa — clopo­
tele bisericii sf. Nicolae, au sunat cu glas duios
ca s ă vă cheme î a c a s a Domnului. Acolo în faţa
ctitorilor bisericii, în faţa lui Aron Voevod, Scarlat
Voevod, a B a n u l u i Ghica, a Doamnei Despina, a
atâtor binefăcători români buni şi buni creştini, cu
t o a t ă sinceritatea sufletului m e u m - a m rugat de
Dumnezeul tutaror românilor, să ne t r i m i t ă printre
noi nobilul suflet »1 lui B a r i ţ .
E i bine vazâudu-vă aici adunaţi în număr
a t â t de frumos. însufleţiţi de recunoştinţa pentru
marele dispărut, î m i pare c ă văd umbra lui seo-
borând în mijlocul nostru epre a no da şi astăzi
învăţămintele, pentru care a luptat o vieaţă
întreagă.
Din aceste învăţăminte astăzi m a i ales trei
porunci ni-ar da B a r i ţ , pe cari nu trebuie să le
uităm.
1 ) S ă nu uitaţi nici odată, c ă eu a m fost,
sunt şi voiu fi frate de cruce cu fericitul loan
Popazu.
Atunci când trăiau printre noi ne sfătuiau
cum s ă punem la calo şcoalelo medii româneşti.
E l e s'au năacut din dragostea dintre mh.e şi
Popszu.
Luaţi-vă de pildă aceasta drsgoste în toato
timpurile m a i ales în preajma unei adunări dala
Alba-Iulia.
2 ) Voi preoţi citiţi dimineaţa şi scara psalmii
cuprinşi in legământul făcut de braşoveni, compus
de mine unde am z i s :
Reprezintanţii celor două biserici ai sf.
Treimi din Cetate şi a sf. Nicolae din Schein u-
ninda-şi averile se leagă c a s ă alege curatori cu
iar pe contrari îi vor sili a se depărta.
3 ) In 1 8 3 8 . când v'am ţinut cel dintâiu cu­
vânt pentru a v a îndemna s ă vă deschideţi şcoii
v'am z i s : S u n t e ţ i 1 2 mii de români şi dacă voi
vreţi nu numai şcoală puteţi s ă vă faceţi, dar pu­
teţi m u t a şi T i m p a delà l o c n u m a i s ă vreţi.
E u numai aşa-1 înţeleg acest festival, dacă
entuziasmul produs se v a transforma în fapte; nu­
mai cu fapte putem să dovedim că înţelegem şi
voim s ă arătăm recunoştinţă umbrei Iui B a r i ţ .
Duhul Iui s ă lumineze pe românii de cinate
astfel, c a ei să dea dovadă c ă — în ceasuri de
primejdie pentru biserica şi neamul nostru, ştiu
să-şi puie viaţa.
I a r dacă voi care, a ş a cred sunteţi toţi r o ­
mâni de cinste şi de omenie voiţi să c ă l c a ţ i pe
urmele arătate de B a r i ţ , atunci luaţi-vă c u toţii
angajamentul c ă veţi ş t i s ă vă jertfiţi p s n t r a nea­
mul şi legea voastră.
Cuvântarea înflăcărată a părintelui Saftu este
urmată de „Deşfceaplă-te r o m â n e " i n t o n a t în pi­
cioare de întreaga azistenţă.
D. Nie. Bogdan. Vorbind în numele despăr­
ţământului local al Astrei, scoate în relief activi­
t a t e a lui B a r i ţ , pe terenul instruirii poporului pe
cale extraşcolară.
A r a t ă rolul mare ce l'a j u c a t în desvcltarea
Astrei, semnalând î n cuvinte pline de eloquenţă
exemplul său, care trebuie u r m a t pentru a putea
să ajungem nu numai l a libertatea individuală pe
care, de bine de rău, a m câştigat-o, dar l a c e a
naţională singura, care permite manifestarea unui
neam î n t o a t e însuşirile cu care l'a dotat natura.
D-l Silvestru Moldovan, şefredactor Ia „Gaz.
Transilvaniei", citeşte telegramele sosite din dife­
rite părţi şi pe cari le publicam m a i j o s .
P e l a orele 1 1 convenirea a luat sfârşit du­
când fiecare c u sine cele m a i frumoase impresii.
Telegramele
In preajma festivalului ce-l aranjază vetera­
nul ziar purtător de lumină şi căldură naţională
întru comemorarea centenarului naşterii lui George
B a r i ţ i u , — subscrişii, neputând lua parte în per­
soană la serbările aranjate, — venim pe calea a-
ceasta să aducem tributul nostru de adâncă vene-
raţiune şi pietate memoriei marelui apostol rede-
şteptător al neamului George B a r i ţ i u .
Virtuţile spiritului său mare, cari strălucesc
atât de fascinant în faptele vieţii sale publice şi în
operele lui neperitoare să űe isroor de pilde, de în-
 „ROMÂNUL" îs,. 5

[ sufleţire şi de muttcă pa :ru foţi fiii j . . nitului ro- liniştea şi înfăptuirea reformelor, îşi va da t o a t ă se va face o împărţeală cu alte puteri.
'" măntsc. silinţa c a să delăture relele şi să lumineze poporul.
Este aproape sigur, că italienii vor păstra
Dej, la 25 mai st. n. 1912. Dacă însă nu va ajunge la rezultat, va recurge la
Dr. Ttodor Mihali, Ilariu R - T O Ş , dr. Ioan măsuri de oprimare. Experienţele făcute do mi­ în posesiunea lor câteva din aceste insule
Vaida, tíimeon Rusu, dr Leonida Domide, dr R o ­ nistru atât în nord, cât şi în sud dovedesc, c ă al­ cari au deja garnizoane italiene, dar e pro­
mul Micşa, dr Liviu Micşa, Gheorghe Gradovici, banezii sunt muncitori, oneşti şi credincioşi Tur­ babil, că alte puteri vor veni ca să profite
dr Ioan Cherecheş. dr Vasile Top, dr Iosif B o r a , ciei şi califatnlui. Cea mai mare parte din ei r e ­ şi ele de cucerirea italiană în dauna Turciei
dr Ioan Mezei, dr Augustin Bodea, Nistor Micşa, gretă brutalităţile agitatorilor şi brigantilor.
dr Clemente Bărboi, Simeon Coipodean, Ioan Mol-
Există principiul european, stabilit dela
F a ţ ă cu acest raport este interesantă critica
dovan, Augustin Pintea, Benedict Rus, Victor Mi­ T
ce o face în ziarul „leni Azr" valiul din Salonic, începutul decăderei imperiului otoman în­
hali, Emil Rsdovici, dr Vaier Hango, Ioan Mure- beiul Hussein Kiazum procedeului guvernului faţă coace, c a nici o ţară sau o provincie creş­
şan, M. Ioanovici, Ioan Cuman Gregoriu S â m - cu evenimentele din Albania. In articolul său, v a ­ tină, care scapă de sub jugul otoman, să
dean, dr Emil Puşcariţj. Dragutin Ciupe, Augustin liul spune, c ă guvernul a fost da credinţă în anul
Murc-şan. Şt«fan Rwbrean, Ioan Bacociu, Iuliu Pop.
nu reintre sub acest jug. Or arhipelagul
trecut, c ă prin dezarmarea amanţilor va linişti pe
* fiind încă din timpul imperiului bizantin
albanez! ci în loc de a răspândi ctiltnra între ei a
devastat comunele lor cu miliţia şi gloanţele t u ­ proprietate creştină şi fiind acum cucerit
Arad. Luăm şi noi parte la pomenirea lu­ de un regat creştin din Mediterană, ur­
minoasei figuri, rare simbolizează începutul şi apo­ nurilor. Valiul profeţeşte eşecul guvernului şi de
stolatul în gazetăria românească. d a t a aceasta la caz, dacă guvernul e de credinţa, mează, conform acestui principiu general,
Redacţiunea Românul. ca prin desfăşurarea puterii sale atm&te va putea ca turcii să fie izgoniţi în mod definitiv
impune, şi oprima po arnăut'.
* din insulele ocupate de Italia. Confirmarea
Guvernul are o mare greşeală, c ă nu vede
Arad. Duhul marelui Gheorghe Bariţiu să
necesitatea de a lua în considertre datinile, rela­
acestei presupuneri a noastre nu va întâr­
te sălăşluiascâ în presa naţională, iar viaţa lui zia mult.
ţiile şi trebuinţele poporului albanez. Procedura lui
bogată în fapte măreţe să fie îndemn şi încurajare
numai agită pe arnăuţi şi mai mult şi pentru ur­
pentru neamul întreg.
mări va fi responsabil guvernul. Declaraţiunile senzaţionale ale împăra­
Deputatul dr. Ştefan C. Pop
Critica valiului din Salonic de sine înţeles tului Wilhelm II la Strassburg au stârnit
a făcut mare senzaţie.
Săcel. Serbăm şi noi cu pietate amintirea în Europa un curent de simpatie pentru
0 ştire şi mai senzaţională a primit din R o m a
marelui Gheorghe Bariţiu. francezii de eub stăpânirea Germaniei. In­
ziarul franţez „ E c h o de Paris", după care în cer­
Aurelia Valeria Pop
curile politice de acolo s'a- şti cu siguranţă, c ă Ru­ tri adevăr: francezii din Alsacia şi Lorena,
* sia, Austro-Ungaria şi Italia s'au hotărît, cu consi­ cari nu pot uita trecutul lor glorios nici
Lwţ/oj. Aderez la serbarea d-v. pentru Ba­ derare la revoluţia din Albania, ca să treacă gra­
riţiu şi doresc succes. libertatea şi splendoarea civilizaţiunei şi a
niţa Turciei prin locuri, cari mai târziu vor fi sta­
dr. Dobrin bilite şi acoio vor designa teritorul comun care să
stăpânirei franceze, sunt destul de oropsiţi
cadă în tfera lor de infloinţă. Germania ar fi apu­ sub actualul regim pseudoconstituţional im­
Şhnleu. Trimit cununa lacrimelor de recu­
c a t ă să adereze la acest demers. perial german. Dacă s'ar întâmpla ca a-
noştinţă mimorici lui Gheorghe Bariţiu, părintele
Gazetei, care, în străinătate m'a scutit de nu mi-am ceastă constituţiune, de abia octroată, să
uitat limba. fie călcată în picioare, zdrobită — după
Vicariul Barbulovici
Revista situaţiunei externe cum a promis împăratul Wilhelm II la
* Strassburg, — dacă Alsacia şi Lorena vor
Bucureşti. Salut comemorarea centenarului Cuceririle italiene. — Sacrificarea fi transformate într'o parte întregitoare a
Bariţ, primul nostru îndrumător spre viaţă naţio­ alsacienilor. — Incidentul franco-rus. regatului prusian, soarta francezilor din
nală conştientă. Ura !
Profesorul Borgovan Cuceririle italiene în archipelagul turc cele două provincii dela Rin va fi şi mai rea.
se ţin lanţ. După prima ocupaţiune a in­ Este foarte caracteristic pentru senti­
D e v a . închinăm veneraţiunea noastră memoriei sulei Rhodos, au urmat alte debarcări pe mentele Germaniei pentru francezi, şi pen­
suvo anului nostru istoric, neobositului publicist poli­
ticianului profet, augustului simbol al geniului şi
insulele din sudul archipelagul ui. Italia pare tru francezii din Alsacia în special, faptul
demnităţii românizmului. decisă a lua în serios rolul ei de cuceri­ că Reichstagul german, care în primul mo­
Francise Hossu Longin, dr. Alexandru L. toare în Turcia europeană. ment a părut c ă se indignează aşa de mult
H034U, dr. Iustin Dop, dr. Virgil Olariu, dr. Eugen Fără îndoială că această nouă fază în de cuvintele autoritare şi injuste ale suve­
Tatar, dr. Petru Groza, Dionisiu Ardelean, dr. care a intrat răsboiul italo-turc are pentru ranului, a sacrificat pe francezii din Alsacia
Ioan Dobre, Atanasiu Boşca, Laurenţiu Curcă, loa-
nichiu Olariu, Nicolue Nedelcu, Aurel Şinca, George
întreaga politică europeană o însemnătate şi Lorena şi a închis ochii în faţa volnicei
Drăgan. deosebită. Nu putem admite ca guvernul imperiale.
italian să fi întreprins această expediţie Cancelarul, baronul Bethmann-Hollweg
victorioasă în apele Turciei europene fără a susţinut că „indignarea" împăratului este
E X T E R N E consimţământul prealabil al puterilor. Şi justă şi că el are dreptate. De vină este
iarăşi nu putem admite ca marile puteri hoţul de păgubaş: alsacienii şi lorenii nu
Mişcarea a l b a n e z ă . Ziarele din Conătantino- să nu fi prevăzut că de astădată italienii ştiu să aprecieze darurile constituţiunei a-
pol publică un raport telegrafic al ministrului de nu se vor mulţumi cu o simplă manifesta- cordată de împărat şi vor trebui să fie pe­
interne, beiul Hadschi Adil, despre mişcarea alba­
ţiune navală, infructuoasă, ci vor căuta să depsiţi prin retragerea acestui cadou... Fi­
nezilor. In raportul acasta ministrul ia o atitudine
contra ştirilor exagorate, cari sunt în circulaţie lovească serios în Turcia ocupând mai reşte că majoritatea, burgheză şi naţiona­
despre aceasta mişcare, care de faut se reduce nu­ multe din insulele turceşti. listă, a aprobat această interpretare a can­
mai 1;< câteva incidente de o importanţă locală şi Avem, prin urmare, în faţa noastră o celarului care nu jigneşte de loc orgoliul
cari nicidecum nu an slăbi h lealitatea albanezilor. naţional german, care nu atinge nici pe
nouă îmbucătăţire a lurciei europene. Despre
Vreo câţiva bandiţi, judecaţi in contumaciam, cari
au fost cuprinşi de o nelinişte, pentrucă puterea anexarea definitivă a Tripolitaniei şi a Ci- împărat şi care nu face decât o singură
guvernului se întăreşte prin înfiinţarea corpurilor renaicei la Italia nici nu mai vorbim, a- victimă: francezii din Alsacia şi Lorena.
Q8 :darin«rie şi prin lărgirea organizaţiei comu­ cesta este un fapt împlinit şi este impo­ Atacurile socialiştilor germani contra
nelor, au încercat să împed«co înfăptuirea acestor sibil ca diplomaţia europeană, cu a cărei cancelarului pe această temă au fost un
reforme cardinale. Aceştia au sedu* poporul şi au :
învoire s a făcut acest act, să revină asu­ foc de paie. Discursul d-lui Scheideman,
înscenat incidental dela Istoe, au ameninţat pe
muncitori pe drumul, care duce dela Mitroviţa la pra lui. Că Turcia a pierdut tot terenul ei care a criticat, ce-i drept, prin cuvinte ve­
Ippc şi au tăiat sârmele telegrafice. După inciden­ din Africa este lucru hotărît mai de mult, hemente pe împărat, a fost menit mai mult
tal deia Grossi, care a fost începutul mişcări'', a acum câteva decenii. Egiptul aparţine de a face dificultăţi guvernului german decât
succes în două zile restabilirea liniştei. Trupele s'au fapt englezilor. Tripolitania şi Cirenaica a apăra cauza alsacienilor. Socialiştii s'au
reîntors la Ipec în firma credinţă, < ă popoxaţiunea
erau ultimele provincii turceşti în Africa. convins însă repede că nu vor putea răs­
va remâne credincioasă. De prezent firele telegra­
fice sunt reparate, posta şi comunicaţia curge în Ele au devenit colonii italiene. turna pe cancelarul Bethmaun-Hollweg pe
ordine. Cât despre cuceririle recente ale Ita­ această chestiune căci sentimentul naţional
In raportul acesta se accentuiază, că guver­ liei în arhipelagul turc se pune întrebarea al deputaţilor germani nefiind jignit de că­
nul îşi va împlini datorinţa pentrucă na asigure dacă ele ver rămâne toate ale Italiei sau tre împărat nimeni nu se va grăbi a face

primeşte şi execută ori-şi-ce fel de lucrări la

Fabrica de granit, syenit J ^ ^ i f IkŢ ^ clădiri, monumente mausoleuri în orice fel de

l o s i T IN agy
stil. Liferează lucrări de marmură pentru mo-
bilaturi. In urma modernului aranjament de
industrie de marmoră şi fabricaţie, preţuri iefnine. Din depozitul meu
bogat de monumente, în care efeptuesc vinderi
ov în mare şi în mic liferez colegilor de branşe şi
ciselare de peaträ a lui gjg? > str. Fântânei Nr. 50. obiecte singuratice, în preţul de fabriaă.
 Pag. 6.
obiecţiani guvernului imperial, a vota ne­
încredere cancelarului, nimeni nu se va
sinchisi de alsacieni, cari au marele păcat
de a nu fi francezi.
In toată discuţia aceasta despre con­
stituţia Alsaciei şi Lorenei, despre incorpo­
rarea acestor provincii la Prusia, locuitorii
din ele, francezii de acolo, au fost singurul
factor de care nu s'a ţinut socoteala. Este
evident că ei au fost sacrificaţi în interesul
armoniei interne a imperiului german...
*
Afacerea ambasadorului francez la Pe­
tersburg d. Louis a pus la o încercare de­
stul de grea autoritatea de care se bucură
în Rusia guvernul francez. Din fericire însă
d. Poincaré a isbutit să găsească, cu de­
stulă energie, o formulă care salvează pe
deplin demnitatea republicei frcarei-.e fără
r
să jignească pe aliata ei Eusia i. 1 :us
va pleca din Pe ^rsburg, nu întt imediat,
aşa cum ceruse guvernul rus.
Diferendul dintre ambasadorul Louis,
un diplomat foarte merituos şi ministrul de
externe rus Sazonov, un diferend personal,
a fost rezolvit fără ca alianţa franco-rusă
să fi suferit o influenţă stricătoare. Totuşi
ministrul rus ar fi putut scuti guvernul
francez de un incident neplăcut, care pu­
tea să aibă urmări mai grave dacă d.
Poincaré n'ar fi tratat chestiunea cu un
deosebit tact.
S c r i s o a r e din Iaşi
Se apropie ziua de doliu — Programul serbă­
rilor din Chişinău — Comemorarea zilei
de 16 maiu în Iaşi.
Iaşi 1 3 / 2 6 mai.
Ziarele din Chişinău publică programul ser­
bărilor organizate de consiliul comunal al oraşului.
Aceste serbări au loc astăzi 1 3 maiu şi mier­
curi 1 6 .
Astăzi se ţin în diferite puncte ale oraşului
şapte întruniri populare, la cari se citeşte printre
altele şi broşura protopopului N. V. L a ş c o v : „Cen­
tenarul alipirei B a s a r a b i e i către R u s i a " .
O întrunire va avea loc la ciclodromul ora­
şului, undo va vorbi institutoarea D. P. Karages-
k a i a ; a l t a în teatrul „ P u ş k i n k a i a auditoria", unde
va vorbi institutoarea N. T. T e r i e ţ k a i a ; a treia în­
trunire se va ţine la circ, unde va vorbi d. A. P.
P a v i e z ; a patra la şcoala Alexandrină de meserii,
unde vor vorbi d-nii V. S. S e m a ş k o şi N. C. B o l -
fosor; a cincea la şcoala populară, vnde va vorbi
d. P . I. Coridia; a şasea la şcoala lacovscki, unde­
va vorbi institutoarea L . M. Oxlova; şi a şaptea la
c a n t i n a pentru săraci, unde va vorbi d. N. P . T r e -
ekin.
L a acet-te întruniri intrarea pentru t o a t ă lu­
m e a e gratuită şi începutul lor e la ora 2 p. m.
In ziua Centenarului, mercuri 1 6 mai, vor
avea loc serbări populare în pieţile „Nemţească"
şi „ F â n ă r i e i " şi la cicîodrom. P e scenele deschise
se vor produce diferiţi gimnastici, dansatori, j o n g -
lenri, atleţi, clovni etc.
Pentru doritori vor fi scrânciobe, căişori,
popiei etc. S e vor împărţi apoi între concurenţi
premii în bani, ceasuri de argint, tabachere. P r e ­
tutindeni intrarea e fără plată. Distracţiile se vor
începo la ora 5 p. m .
In aceeaşi zi seara la teatrul F n k e l m a n şi pe
scena deschisă a cicîodromnb i se va reprezintă
piesa istorică „Incendiul Moscovii" de E . Carpov.
Biletele pentru aceste spectacole se vor împărţi
gratuit de c ă t r ă Casa săracilor.
!! Pe fiecare damă o interesează !!
cele 8 zile ieftine ale filialei din Arad a magazinului de dantele din Budapesta
ARAD, bulevardul Andrássy nrul 20 [Palatul El. Fischer].
„ROMÂNUL"
Soldaţii din g a r n i z o a n a Chişinăalui vor primi
în ziua de 1 6 m a i u din partea autorităţii c o ­
munale o mâncare... specială, compusă din: pâiie,
cârnaţ, o plăcintă, nn pahar cu vutcă şi o sticlă
:,
de b re.
L u n i 1 4 mai. soseşte î n Chişinău fostul gn-
vernator al B a s a r a b i e i A. N. Haruziu, împreună cu
familia, pentru a azista l a serbările j u b i l a r e .
T o t îri ziua de 1 6 m a i la c a n t i n a săracilor
se va împărtăşi m â n c a r e l a o mia de oameni ne­
voiaşi.
6 0 0 0 de exemplare din broşura protopopului
Laşeo vor fi împărţite gratuit elevilor şcoaleior
primare,
* D. Nicolae lorga, ţine cu a c e a s t ă ocaziune o
P e lângă cele ce le-am m a i comunicat în
corespondenţele trecute, cam a c e s t e a sunt amănun­
tele, pe cari ni-le dau ziarele din Chişinău, cu
privire la serbările organizate p e n t r u a comemora
cea mai hoţească hrăpire care se pomeneşte în
analele poporului românesc, şi din cari „fiii lui
Rurik" ei „cei uniţi cu jaful şi p ă c a t u l " îşi fac un
titlu de glorie!
Ş i priviţi n u m a i cum vor c o m e m o r a fără-de-
legea pe care au săvârşit-o acum o sr.tă de ani:
institutorii, clovnii şi jonglenrii vor scoate pan­
glici pe nas şi pe gură pentru a convinge pe
„mujicii moldoveni" c ă alipirea lor Ia statul ru­
sesc e o., binefacere! — pentrucă apoi să-şi dea
sean?» şi mai bine do î n s e m n ă t a t e a acfcabii săvâr­
şit do binefăcătorii lor, vor fi m â n a ţ i la ciciodiom
să aziste l a reprezentarea piesii... „Incendiul Mos-
covu !
In sfârşit, ultimele argumente — şi cele mai
puternice! — pe cari a n t o ^ t ă ţ i l o comunale le vor
administra mujicilor şi gold&ţilor, pontra a-i face
să aprecieze din toată... conştiinţa lor binefacerea
rusească vor fi: pânea, beree, plăcinta, v u t c a şi
cârnaţul...
N'avem. de făcut nici o observaţie acestui...
gustativ program. E singurul pe care autorităţile
bbigarnica, împreună cu trădătorii şi m a i slugar­
nici, î l puteau alcătui.
Iar poporal moldovenesc?... h a b a r n'are şi
nici nu va avea da clovneriile aranjate de masca­
ralele ridicole, ce au din nenorocire conducerea
administrativă 9. locuitorilor de pe acest sfânt pă­
mânt.
Moldovenii noştri se vor întoarce de a3tădată,
nu spre răsărit ci spre apu», şi cu ochii înlăcrimaţi
vor face o cruce largă, iar gândul îi v a purta l a
ziua cea de răsplată în care vor putea şi ci răsufla
m,ai uşor şi binecuvânta „sfânta libertate"...
In Iaşi, în ziua de 1 6 maiu, dimineaţa la
ora 1 0 , se va oficia un serviciu religios la Mitro­
polie, la care L i g a Culturală a invitat să aziste pe
toţi românii.
După amiază, la ora 3 p. m. are Ioc un mare
festival, la care va vorbi dl prof. A. D. X e n o p o l
(sau dl prof. I. Ursu). Vor m a i fi apoi cetiri, reci­
tări şi coruri ocazionale. D . S t a t e Dragomir, artist
al Teatrului naţional — basarabean de origină —
va organiza eu artiste şi c â t e v a studente un im­
presionant tablou alegoric ce va evoca „Răpirea
Basarabiei".
După festival va avea loc o maro procesiune
pe stradele principale ale oraşului, cu care ocazie
un grup de studenţi şi studente vor face o colectă
pentru adunarea fondului necesar căminului stu­
denţesc.
In aceeaş zi autorid „Pribejilor în ţ a r ă ră­
pită" mult apreciatul scriitor d. Dumitru C. Mo-
ruzzi, va face să apară un volumaş de cântece b a -
sarabeno". Şt. P. Moldovanu.
— „KoAKî.ifci3.Tutl 6 6
se găseşte
de vânzare la chioşcul de ziare
delà gara căilor ferate a statului
(Staatsbidmhof) din "STieiasu
DANTELE delà 2 fil. în sus
CORDELE „ 3 „ „ „
SAUZAN şi mătăsuri într'o
coloare delà 1 cor. 16 fileri
în sus,
Sr. 106—1913
Delà fraţi
DIN EOMANIA
Aniversarea răplrei Basarabiei la Academia
E o r n â n ă . — C o m u n i c a r e a d-lui p r o f e s o r Nico-
lae Iorga.
Vineri după arniazi o importantă şedinţă a
a avut loc ia Academia R o m â n ă cu ocaziunea ani­
versarei răpirei B a s a r a b i e i . Erau de faţa toţi mem­
brii Acad'-miei, mitropolitul Pinien al Moldovei rât
şi un mare număr de azistenţi, studenţi şi stu­
dente.
importantă c o m u n i c a r e : „însemnătatea ţinuturilor
de peste Prut, pentru istoria românilor şi pentru
folklórul r o m â n e s c " .
D-sa dezvoaltă povestea moldovenilor de peste
Prut. Două milioane de locuitori ai provinciei îm­
părăteşti, s â n t şi astăzi b u n i moldoveni; cu toate
că l i m b a românească a fost scoasă din biserică.
R o m a n i t a t e a lor etnică a r ă m a s aceeaş. V i a ţ a pa­
triarhală în B a s a r a b i a a fosf mult mai puţin a-
tinsă decât în Bucovina şi Ardeal. Aceste locuri
au alcătuit un capitol special din viaţa noastră po­
litică, b a chiar şi intelectuală. Mai departe confe­
renţiarul d°sr,rie în culori plastice vechimea oraşe­
lor dintre Ş i r e t şi Prut, vorbind şi de importantele
localităţi din B a s a r a b i a . Constatăm peste Prut, încă
delà început o viaţă da ţ ă r a n i liberi, în aceste îm­
prejurări prielnice s'au desvoîtat oraşe ca Ismailul,
Calmi, Reni. Basarabenii duceau o viaţă de muncă,
o viaţă ţărănească, — având în capul lor pe cei
mai bătrâni — cari îi călăuzeau şi în răsboaic.
Partidul răsboirsic deschise porţile Ruşilor ca creş­
tini. S a t e l e răzăseşti rămăsese însă de sine conş­
tiente — lucru care se vede din actele vechi ce
se păstrează şi astăzi în casele cu prispă — ca>îo
de odihnă şi sfat.
Ü. Iorga vorbeşte m a i departe de marile fa­
milii boereşti din B a s a r a b i a cum şi de răzeşii înăl­
ţaţi Ia rangul de boeri. P o m e n e ş t e de c a i t e a : „Pri­
begi în ţ a r ă răpită" a d-lui D . C. Moruzzi şi —
în legătură cu aceasta — zice că de pe^ta Prut
vin la noi doamne care cunosc perfect istoria ro­
mânilor şi tineri cu m u l t entuziasm naţional în
ei. Ar fi de dorit, zice d-sa, să se cunoască mai
curând importantele lucruri ce cuprind arhivele
basarabene, căci mai târziu totul va fi zadarnic.
E s t e bine ca noi să ştim trecutul românilor basa-
rabeni din vechile lor hrisoave; iar nu să ni-1
spună ruşii modificat cnm le convine lor. Cercetă­
rile folkloristice au o maro însemnătate pentru noi.
Poezia populară ni-s'a făcut cunoscuta prin basa­
rabeanul A k e n Russo.
E s t e peste putinţă să fi dispărut de peste
Prut bocetele de îngropare, cântecele de iubire şi
dor, urările de nuntă, isteţele chiuituri delà horă.
F r u m o a s a poezie populară b a s a r a b e a n ă este cu
totul curată; ea n'a putut fi înrâurită, ca la noi,
de viaţa orăşenească. Precum S o r o c a n'a pierdut
o piatră din împrejmuirea ei, iar Hotinul nici o
bucată din cetatea roşie, scăldată de Nistru, tot
astfel n'a pierit gândul şi simţirea r o m â n e a s c ă ; şi
dacă nu este dragostea de patrie taina acestei sta­
tornicii, este de sigur durerea frângerei din trupul
românesc — aceasta în cinda tuturor acelora cari
s'au făcut astăzi censori do scrieri româneşti la
Chişineu.
*
C o n g r e s u l L i g e l c u l t u r a l e . Congresul Ligei
culturale din întreaga ţ a r ă va avea loc anul acesta
în Constanţa, în zilele de 1 3 şi 1 4 maiu v. după
următorul program:
Ziua 1. — Duminecă 1 3 maiu v., orele 6 . 2 0
dimineaţa, primirea delegaţiunilor la gara Constanţa.
Orele 9 dimineaţa T e - D t u m Ia catedrala oraşului.
Orele 1 0 şi j u m ă t a t e dimineaţa prima şedinţa a
congresului în sala „Elpis". Ora 1 d. a. m a s a co­
mună. Orele 3 d. a., a doua şedinţă a congresului.
Orele 9 seara, mare festival artistic, cu concursul
societăţii corale „Doina Dobrogei" de sub condu­
cerea d-lui I. Antoniu.
 Nr. 106—1912
Ziua a II-a. — Luni 1 4 maiu v., orele 1 0
dimineaţa, ultima şedinţă a congresului. Ora 1 d.
a., masa comună. Orele 3 d. a , excursiune î n lar­
gul mărei cu vapoarele S. M. R . Orele 9 seara, a l
doilea festival artistic, urmat de o conferinţă ţ i ­
nută de d. Iorga.
Ziua 777-a. — Marţi 1 5 rnaiu v., t o ţ i c o n -
gresiştii vor face o excursiune până l a Adamclisi,
unde vor vizita ruinele romane.
In ultimul momet d. dr. Al. Tălăşescu, pre­
şedintele ligei din Constanţa, a expediat u r m ă t o a ­
rea telegramă, către delrgaţiunile din ţară, caro
vor lua parte l a acest congres:
„Se aduce l a cunoştinţa domnilor delegaţi a i
secţiilor ligei culturale pentru congresul din Con­
stanţa, că primirea oficială l a gara C o n s t a n ţ a v a
avea loc duminecă în 1 3 c . orele 6 şi j u m . dim.
Iu numele secţiei Constanţa
(ss) Dr. Al. Tălăşescu.
La dezbaterii.! acestui congres, vor lua part
pesie 5 0 0 delfgaţiuni din î n t r e a g a ţară.
DÏN BUCOVINA. muit se potriveşte atmosferei generale politice poe­
Comemorarea răpirei B a s a r a b i e i în Cer­
năuţi. Soc. acad. „ J u n i m e a " a aranjat duminecă
în 26 1. c. în sala filarmonică l a orele 4 p m, o
mare .-tzatoare de doliu pentru a comemora şi în
Bucovina cu demnitate o pagină de durere adâncă t u l u i fgipt'ían, c ă norocului trebuie fiecine s â plă­
a istoriei noastre: „răpirea B a s a r a b i e i " . Programul
va fi următorul: 1 ) Cuvânt de deschidere: preş.
„ J a n i m é i " A. Stefanelli; 2). Răpirea Basarabiei,
conf.: Aleeu Is-ăceanu; 3 ) . Coruri m i x t e ; 4 ) Prutul;
poezie de I. Soricu. declam, de Trăiau Popovici;
5) Barbu lăutarul, solo bariton: G. D a n ; 6 ) Doină,
solo sopran: d na Hoinic; 7 ) Coruri bărnăteşti; 8 )
Cetire din „Călătorii în B a s a r a b i a : Stefanelli.
Pe urmele lui Liciu. Unul dintre cei, cari
şi-au câştigat mult simpatiile publicului bucovi­
nean eu ocaziuma turneuriior din anii trecuţi î n ­
treprinse de regretatul Liciu î n Bucovina, d. B e l -
cot »'a decis f ă continue opera apostolică a m a ­
relui săn înaintaş. Compunând o trupă de comedie
cu artişti ai Teatrului Naţional din Bucureşti, d.
B t l c o t va da în Bucovina o serie de 1 5 reprezen­
taţii. Reprezentaţii Io vor începe p-î l a mijlocul lui
iunie în CVreăuţ; şi se vor continua în Snceava, R ă ­
dăuţi, Gura-IIuroorului, Câmpulung, Şirete, Storo-
jineţ. Tn Cernăuţi se vor da 5 reprezentaţii. în
celelalte câte un.» sau două. Repertoriul e formst
din r>ie:-e nationale şi comedii. Pentru rauşita ace­
stui turneu nu-nit să continuo opr.ra regretatului
Liciu e garantă suficienta numele lui Beîcot.
I Atragem atenţiunea on. public cetitor
al ziarului nostru, că cele mai noui
buchete şi cununi de trandafiri, —
I plante, flori, precum şi totfelul de
flori mai ieftin se capătă la
I naţionalitatea este un agrest î n s e m n a t de oameni
JELINEK FERENCZ
I şi s ă consideră o personalitate distinsă, i a r naţiu­
Oradea-Mare ( N a g y v á r a d ) .
Catalog de preţuri gratis şi franco.
— Ziarul „ ^ o i a a - a y i n i Ä l , şi,
foaia poporală „Popoj?»! 3 R o - i-.implă a stărilor statelor naţionale unitare, cum
mân (<
se află de vânzare în
Bucureşti la librăria „Neamul Ro­
mânesc" şi la Mihail Vlad proprie­
tarul chioşcului de cărţi şi ziare
Calea G rit Iţa.
ROMÂNUL"
Litere - Arte - Ştiinţe
Dr. Oscar J á s z i
Despre f o r m a r e a statelor naţionale şi
chestiunea naţionalităţilor.
— Eecenziuae. —
(Continuare.)
" i f d r . Cassiu Maniu.
îndrumările ştiinţifice totdeauna sunt neave­
nite î n politică, dacă acele turbură liniştea con­
ştiinţei biruitorilor î u lupta, naţiunilor. D a r m a i
ales în epoca noastră ce E O închină orbeşte cuvân­
tului m a g i c : Succes. Succes, cinism şi dispreţul t u ­
turor cofusideraţiilor în&lte sunt acei duşmani, cari
se vor ridica împotriva sistemului de gândire ştiin­
ţific. Ş i s ă n u uite nici un scriitor politic, c â t de cele de comunicaţie ş i de informaţie şi de opinie
tica descriere a celor puternici încrezuţi c u noroc
şi sfidători faţă c u suferinţele semenilor
prinsă în „Inelul lui Policrate" a lui Schiller.
Şi în Europa sunt câţiva policraţi, cari a r face
toarte bine să-şi adu cil aminte de sfatul
tească tribut şi încă aşa tribut greu, cum a fost
al lui :
...„Doch liatt ich einen t h e u r e i Erben
Den nahm mir, Gott i c h sah ihn sterben
Dem Glück bezahlt ich meine Schuld...
Fiindcă:
„Du hast (ier Götter Gunst erfahren
Die vormal 3 dunes Gleichen waren
2
Sie zwingt j e t z t deines Sceptei-s M a c h t .
Acest sfat pus în cel m a i potrivit mod şi î n ţara, care ori a contopit liwbile s a u dialectele
oara supremă a r face din aceşti mulţi policraţi ai
succesului politic — oameni c u rezon.
Acest tribut î n ţ t l e p ţ e s c adus norocului de
c ă t r ă unguri î l recomandă cetăţeni oneşti şi pă­
trunzători, cari se ocupă ştiinţificeşte, c u probleme
politice ce privesc întreaga o m e n i m e şi după cari e
dator moralmente fiecare stat şi popor a çi croi
instituţiile sala obşteşti politice.
Cumca ce va să fis acost t r i b u t al Poli (fra­
telui ungar ne spune dela început eminentul !
scriitor a t â t î n motto-ui ce şi 1-a aies, c ă „ Trebuie
ungurul, valahul, slovacul să-şi deie mâna ele frate,
căci fraţi sunt în năcazuri şi în ruşinea ele o cii© udu:>e r ă z b o i u l u i itaio-tarc de u n deputat
miie de ani!..." c â t ş? î n capitolul întâi î n c h i n a t
v.dârscirei şi precizării metodice a noţiunilor de na­
ţionalitate şi stat n a ţ i o n a l unitar.
D. J á á z i este un gânditor obiectiv, c«re nu
sa abate dela legile descoperirei adevărului s r a -
toxit de cei mai mari scrutători ai a(i..vărok
ajnnge l a rezultate bogate in definiţiile naţionali­
tăţii, a naţiunei şi criteriile statelor unitare naţio­
nale. Legea aristotelica şi platonică a constatării
adevărului prin găsirea cauzelor, v a să zică a ori-
ginei unui lucru, n a a dat greş nici aici. D. J á s z i
prin căinare n e dă adevărul întreg, când zice, c ă
de aceiaşi limbă ce aro conştiinţa ecezianei sale
nea este naţionalitatea a j u n î ă l a stăpânire în sta­
tul ce-1 formează sau singură, s a u dimpreună c u
alte naţionalităţi, pe c a i i s a u le-a con opit s a u
le-a silit l i cooperarea îu stat prin violenţă, s a u
prin pact.
Autorul îndeplineşte cu c e a m a i mare age­
rime munca cercetării şi precizării noţiunei unui
stat naţional, când nu se îndestuleşte cu espunerea
te F r a n ţ a , I t a l i a ci luând î n revistă toate sta­
tele, ce au tendenţa de a se unifica naţional iceşte
cum sunt : Anglia, Spania, Statele-Unite e t c . S t a ­
bileşte a t â t substanţa unui stat naţional urihr,
cât şi atribuţiunile fără de cari mi e x i s t ă nn ade­
vărat s lat naţional unitar. S t a t u l unitar naţional
după autor are următoarele atributiuni
AAA S t a b i l i m e n t de vestminte
T I M I Ş G A R A-C E T A T E , STRADA HUNYADI nr. 7.
Cea mai mare casă de tot felul de vestminte pentru bărbaţi, copii şi fetiţe.
Secţie pentru comande după m ă s u r ă .
Preţuri ieftine.
Pag. 7.
1. Teritor şi o mulţime supuse aceleiaşi o r ­
dine de drept, având armată unitară.
2. Această ordine de drept şi organizaţie
unitară ostăşească se întemeiază pa unitate eco­
nomică,
3. S t a t u l naţional unitar s ă întemeiază pe
ideia, c ă toţi cetăţenii sunt egali înaintea legii şi
că toţi pot lua parte l a munca socială, după legea
împărţirei muncei.
4 . S t a t u l are esactă cunoştinţă despre rapor­
turile personale şi materiale ale singuraticilor. I a r
fcinguraticii îşi cunosc esact drepturile ce le com-
pet faţă cu puterea de stat şi ştiu c ă acele în
principiu sunt identice pentru fiecare cetăţan.
5. Legătura aceasta strânsă şi statornică din­
tre stat şi cetăţeni se face cu putinţă prin mijloa­
publică t o t m a i perfecte.
6. S t a t u l naţional este statul schimbului de
săi c u ­ averi liber ş i a economiei naţionale de bani ş i de
credit cu funcţiune organică, pentru toţi cetăţenii.
Doi factori trebuie s ă funcţioneze în aceiaş vreme,
înţelep­ pentrucă s ă existe stat naţional unitar: o clasă de
ţărani, economi liberi şi viaţa intensivă orăşănească
pe temei economic bănesc.
7. Aceşti factori juridici şi economici fac, c ă
mai muit un stat naţional unitar devine o legătură
ce se numeşte englezeşte: Commonwealth, va s ă
zică obşteasca bună stare materială. Rtligiunea
statelor moderne, ideia solidarităţii naţionale se
afirmă în statul naţional unitar, iot mai mult.
8. la statul unitar naţional e x i s t ă în afară
da unitatea juridică, ostăşească şi politică şi o
limbă literară obştească şi întocmai peste t o a t ă
străine, ori a ajuns s â exprime unitatea juridică
şi a negoţului, c a limbă a statului şi a vieţii eco­
nomice.
In lipsa acestor atributiuni numai frazeologii
şi declamatorii mai pot vorbi despre stat naţio­
nal unitar unguresc, englezesc, rusesc, turcesc etc.
beri WLÜ! orna
N«ui a Lisait militar român í a K o m a . — Criti­
i t a l i a n . — Caueva si Ameglio.
De câteva z'.h a sosit rtei, luâ&du-şi postul
în primire, noul alaşat m i l i t a r român, d. căpitan
da stat major, Mihail Iţ-nVi, t.-sa a fost numit î n
locul d-lui colonel G. Viădei.'n;, care fiind î n a i n t a t
a fost chemat î a corp.
D. căpitan Ignat este un distins ofiţer al ar­
matei noastre şi un fost elev al şcoalei de răsboi
din Turin, pe care a absolvat-o cu deosebit suc­
ces, fiiiid promovat al treilea. Cunoscând în pe
fecţie limba italiană şi având multe simpatii pri
tre camarazii săi italieni, noul ataşat, militar rom
promite s ă stea c â t mai muît l a Roma. N u
îndoim, c ă v a aduce servicii reale ţărei noai-tiv
că v a iucra cu t o t z d u l de care e capabil, per
ca a r m a t a r o m â n ă s ă profite după urma exper
ţei, pe care italienii au câştigat-o în desfăşur
răsboiului c u turcii.
Zilele acestea d. căpitan Ignat v a fi p s
în audienţă de M. S . regele ^Victor Emannei P
a
căruia î i v a prezenta şi anuarul armatei ron ,
pe 1 9 1 1 . L
* S(
1
L a congresul, pe rare l ' a ţinut partidul
publican l a Ancora ţaptaiuâna trecută, s'a discu
1
cu aprindere chestia tripoli ană. Unul din meml
marcanţi a i partidului republican, deputatul B a r
lai, d u p í e s a a r ă t a t necesitatea cucerirei Tripolii
niei şi Cirenaicei a critient cu asprime modul cu
a fost condus răsboiul şi a a n u n ţ a t punctele prii
A
Pănuri originale engleze.
Telefon 4M-
 Pag. 8.
cipale, pe care le va deavolta la timp oportun in
cameră.
In primul loc deputatul republican găseşte,
că foarte rău s'a procedat când la începutul răs­
boiului nu s'a capturat Tasul t u r c „Derna", lucru
care s'ar fi putut face cu m a r e uşurinţă. Deaseme-
nea nu înţelege pentruco nu s'a căutat distrugerea
întregei flote turceşti. Pentru necunoaşterea psiho­
logiei arabilor de către conducătorii răsboiului nu
poate avea, decât cuvinte de revoltă, dupăcum de­
ploră şi absoluta nepregătire diplomatică a guver­
nului, care s'a izbit de opoziţia întregei Europe,
atunci când era mai sigur, c ă vor interveni pu­
terile pentru încheierea păcei. Faptul, c ă s'a lăsat
să treacă şease luni de zile fără a se începe a c ­
ţiunea energică, ce se desfăşoară azi în Marea
Egee în condiţii mult mai dificile decât acum
şease luni, e o dovadă m a i mult de puţina chib­
zuială a guvernului italian.
* racului. Şi e mult încă până la seceriş,
Criticele deputatului italian nu sunt singu-
rile care se aduc războiului ce nu se face în Tri-
politania.
Ziarele italiene publică zilnic articole pline
de nemulţumire faţă de lâncezeala cu care se dau
luptele. Giornale D'Italia se întreabă cum de se
ţin în loc atâtea trupe pe câmpul de răsboi iar
La Vita aruncă t o a t ă vina pe comandantul su­
prem Cane va, a căruia t a c t i c ă pare c ă e tocmai
contrarul devizei: II massimo effetto col tninimo
sforzo. Şi în adevăr, e ridiculă acţiunea, sau mai
bine zis neactiunea armatei italiene din Tripoii-
tania. înaintările se fac cu greu şi numai după
multă şi inutilă pregătire. Zilele trecute s'a făcut
mare vâlvă cu privire la »n a t a c contra Ini Gar-
garesch. Or, iată ce s'a întâmplat în realitate:
Cu două zile înainte se anunţase să Be facă
pregătirile necesare pentruca 2 7 . 0 0 0 de puşcaşi, în
afară de armele speciale să se pue în mişcare. In
zorii zilei fixate, caii, cămilele, oamenii erau
gata de plecare spre Zanzur, când deodată ordinul
a fest contramandat de generalul Caneva şi toate
trupele şi-au reluat posturile ocupate mai înainte
în şanţuri şi au continuat să stea în aşteptare la
doi chilometrii departe de cei două mii de Arabi,
câţi se găsesc acum în punctul Gargaresch.
Se ştie de asemenea c ă s'au construit dru­
muri de fer până la Ain-Zara, unde soldaţii sunt
ţinuţi de patra luni de zile fără, să se fi reuşit încă
să se împiedice contrabanda pe care Arabii o fac
la o depărtare de câţiva chiiometri. Numai din
cauza acestei neacţinni se explică cum de a t â t a
vreme nu s'a înregistrat nici o bătălie. Şi ziarele
găsesc că e o ruşine să se mai continue această
nenorocită t a c t i c ă a generalului Caneva. Pentru a
salva onoarea armatei, delà care t o a t ă lumea se
aşr.eaptă numai la succese, e numai decât nevoie
să se meargă împotriva inimicului, să se caute cu
orice preţ punerea lui pu fugă, decimarea, pei-
rea lui...
Ceeace a făcut c a criticele, împotriva siste­
mului lui Caneva să fie aşa de aspre a fost tocmai
victoriile strălucite reportate de Ameglio mai întâi
în Lobia şi acum în urmă în Marea Egee.
Din apropierea ce s'a făcut între cei doi co­
mandanţi rezultă diferinţa de t a c t i c ă şi toti I t a ­
lienii găsesc reprobabilă neactivitatea lui Caneva şi
n'au decât cuvinte de laudă pentru abilitatea lui
Amegüo, care în aşa scurt timp a reuşit să aibe
numai victorii în acţiunea energică pe care a des-
făşarat-o contra turcilor.
Italienii se tem însă, şi cu drept cuvânt că
uccesele repurtate de Ameglio nu vor fi suficiente
»entru a se rezolva conflictul italo-turc şi a se
junge la recunoaşterea suveranităţei italiene în
libia. Pentru aceasta răsboiul trebuie să se facă
m o s în Tripolitania şi deci e neapărată nevoe ca
3temul Caneva să se Ameglio-reze.
Roma, mai 1 9 1 2 .
Tiberlnug.
ÖL Balázs E
Institut pentru consultaţiuni medicale,
TIMIŞOARA, Intru P a l a t u l fflerbl.
„ROMÂNUL"
Potopul
Ţinuturi întregi din comitatele Caraş-Severin,
Arad, Solnoe-Dăbâca, Sălaj şl Murăş-Turda
sub apă.
Jalea stârnită în ţară în urma uraga­
nului din săptămânile trecute, care a lăsat
un întreg colţ de ţară în cea mai neagră
mizerie nici n'a pornit măcar să se poto­
lească, lacrimile de durere n'au apucat să
se usuce şi o altă nenorocire, o năpastă şi
mai mare, de astă dată în mai multe părţi
deodată, a dat peste bietul popor. Cu greu
vor îndura bieţii oameni lovitura aceasta a
sorţii, acum mai ales, când cea din urmă
fărâmă de mălai s'a isprăvit din podul să­
de vom mai putea vorbi de seceriş pe lo­
curile ce stau acum de un metru sub apă.
Ni-se strânge inima de durere când ne
gândim la soarta nefericită ce a dat peste
bieţii noştri ţărani. De data asta mai rău
au fost bântuite ţinuturile româneşti.
Timişul, Bârzava, Bistra, Murăşul, So­
meşul şi o mulţime de păraie de munte aq^
ieşit din alvie, inundând sate şi câmpii şi
înecând în valurile lor murdare oameni şi
animele şi răpind cu sine avutul şi sudoa­
rea a mii de economi, în cea mai mare
parte români. Unde până mai adineaori
ochiul se opri a cu plăcere asupra lanurilor
verzi de grâne şi a livezilor pline de biel-
şug, astăzi se întinde o mare de apă tul­
bure, deasupra căreia plutesc căpiţe de fân,
lemne, coperişuri de case, coteţe şi diferite
obiecte răpite de valuri delà gospodăriile
oamenilor. In cele următoare dăm amănun­
tele ce le avem până acum asupra năpă-
stairii apelor.
In comitatul Caraş-Severin.
In urma ploilor continue de 3 zi!e şi a r u -
porii de nori ce a urmat în noaptea de duminecă
spre luni, râurile an ieşit din alvie în zori acope­
rind şi locurile cari până acum se credeau scutite
de inundaţii. L a Ferdinandsberg apa a trecut cu
aproape j u m ă t a t e de metru peste maximul consta­
tat cu ocazia altor inundaţii P a r t e a de jos dinspre
gară a oraşului Caransebeş e inundată până la
înălţime de un metru. Comuna Sacul e întreagă
sub apă.
P a r t e a românească a oraşului Lugoj e în-
cunjurată de apă din toate părţile. Lugojul ger­
man numai în parte e inundat, partea sudică din-
ppre t â r g şi promenada de jos. Mai multe caso de
pe malul Timişului s'au surpat, altele ameninţă să
se surpe. Noul pod de beton, zidit abia anul tre­
cut în locul celui nimicit cu ocazia inundaţiilor
treente, a fost rupt de valurile furtunoase. Din
multe case abia luni după amiazi au putut salva
pe oamenii primejduiţi, cari tremurau de groaza
morţii. Ţipetele desnădăjduite ale femeilor şi co­
piilor ce se refugia8eră în podul şi pe coperişele
caselor îţi sfâşiau inima. • pa a pătruns în pivni­
ţele caselor chiar şi în locurile cele mai scutite,
cauzând pagube enorme locuitorilor, în special co­
mercianţilor şi industriaşilor. Alte amănunte în
numărul de mâne.
L a 6 chim. spre nord-vest de Lugoj se în­
tinde comuna Silha şi imediat după ea Coşteiul-
mic şi Coşteiul-mare, 3 sate româneşti mari şi
înfloritoare, astăzi sunt pustiite de valurile Timi­
şului şi ale Begei. Pentru ca toată lumea să vadă
ce năpastă a căzut peste aceste comune dăm mai
la vale scrisoarea ce ni-o trimite d. advocat dr. P.
Operează şi vindecă boii de piele şi sexuale cu razele Röntgen. Operarea polipilor şi a altor
formaţiuni cu aceleaşi raze. Electroliză. Metode electrice de vindecare. Massage electrice. Vin­
decarea bolilor de beşică prin electricitate.
Consultaţiuni pentru operare şi boli de piele delà 8—9 ore a. m. şi delà 2 - 5 p. m
Celor din provincie cărora se recere îngrijire mai îndelungată, le stă la dispoziţie camere confortate anume
Nr. 106—1912.
Cioban din Timişoara, care petrecea tocmai în Silha
în timpul primejdiei.
Potopul din Bănat.
Potopul s'a doslănţuit cu t o a t ă furia penibilă
şi într'un mod îngrozitor mai ales în comuna Silha
şi Coşteiul mare în ziua de Rosalii.
Timişul a ieşit pe drumul Lugojului, a rupt
drumul de ţ a r ă şi dramul de fier, a încunjurat co­
muna Silha şi în câteva clipe t o a t ă comuna a fost
umplută de valuri uriaşe: lemne, poduri, mobile şi
animale înecate.
Oamenii cuprinşi de spaimă îşi părăsesc c a ­
sele, ies cu vitele pe deal, iar cei mai mulţi fug
dinaintea potopului cătră comuna Belinţ.
Preotul din Silha. cu familia aseară la 8 ore
a trebuit să-şi părăsească casa şi să fugă în sf.
biserică. Când valurile muidare s'au ridicat până
la biserică şi an întrat şi aici, familia preotului şi
a advocatului dr. P. Cioban din Timişoara, caro so
afla în Silha pe sărbători, şi-au aflat scut în tur­
nul bisericei, unde au mai aşezat şi copiii învăţă­
torului, femei neputincioase şi copii n r c i .
Apa a crescut t o a t ă noaptea. Azi dimineaţa
a trebuit să ieşim din biserică cu luntrea şi să
fugim spre Belinţ.
Cu aceasta ocaziune am văzut momente miş­
cătoare. Economul Ştefan J.vescn, căruia în de­
cursul nopţii i-s'au „surpat ambele case din c o ­
mună, şi apa i-a nimicit t o s t ă averea, îşi ia lun­
tre» şi fuge la biserică de unde scoate pe d. dr.
P. Cioban, care îşi ţinea copilul în brat?, soţia
acestuia, şi po toţi cei refugiaţi în biserică, Si a-
şeză cu o nedescrisă bărbăţie şi curaj, stând în
apă până în pept, îşi ia luntrea şi-şi continuă
munca nobilă şi înălţătoare.
Tot astfel a putut scăpa în vieată şi familia
preotului Adam Groza din Coştei, ai cărei membri
numai pe fereştri au mai putut ieşi şi a se s ş r z a
în luntre.
In Belinţ la prea on. d. protopop Surb şi-au
aflat scut şi mângăiere toţi cei refugiaţi acolo,
pentru care faptă nobilă îi aducem şi pe aceasta
cale celo m a i sincere mulţumiri.
In Silha şi Coştei stau toate casele în apă.
Una după alta se prăbuşesc în apă zidurile case­
lor. O detunătură, apoi un nor de praf face cur.o-
cut, c ă încă o casă n'a surpat. Ambele comune sunt
total nimicite.
Nu auzi, de c â t ţipate de desperare, pocniiuri
de păreţi, mugetul vitelor şi vuietul înfricoşat al
apelor.
Numai acoperişele caselor şi coroane'e pomi­
lor s« mai văd din apă.
Nu so ştie încă câţi oameni şi-au pierdut
viaţa. Ajutor de nicăiri pană acum
Tot astfel stau în c i l e şi comunele S a c r i . L u -
gojel. apoi Perul, Babşa şi Chiseteu, unde atât Ti­
mişul cât şi Begheiul au exundat în aşa chip c ă
pe drumuri şi în case apa este până ia brâu, în
alte locuri chiar de un stat de om.
Ar fi de dorit ca pentru bieţii ţărani neno­
rociţi din aceste comune să se facă colecte publice
şi să se trimită ajutor grabnic.
Modul ţarinelor bogate de pe întreg teritorul
comunei Sîlha este total nimicit, şi paguba aici este
enormă şi oamenii desperaţi.
Ajutoarele marinimoase (de publicului rugăm
să se trimită ziarului „Românul" sau, direct preo­
ţilor din comuna Sîlha şi Coştei, adecă d-lor Isaia
Popoviciu şi Adam Groza. Cu stimă
Dr. P. Cioban.
Nu mai puţin au fost bântuite şi comunele
de pe valea Berzavei. Oraşul Recita e sub apă.
Fabricile sunt înecate, munca stagnează. 2 0 — 3 0
de case s'au prăbuşit. Toate podurile au fost rupte
şi duse de valuri până spre Bogşa. Din Timişoara
au plecat la Recita 2 0 0 de pioneri în ajutorul nă­
păstuiţilor. Pagubele sunt incalculabile, trec de c â ­
teva milioane. 6 0 0 0 de muncitori au rămas fără
muncă, pieritori de foame, până se vor putea reîn­
cepe lucrările.
 NTr. 1 0 6 — 1 9 1 2 „ROMÂNUE" Pag. 9.

In comitatul Timiş primejdia ameninţă mai

mult comunele Şag, Budin, Modoş, Macedonia şi C ă t r ă abonaţi! hotel
Din
„Riedhof
Viena.
o serată
Sâmbătă seara
a societăţii acedemice
a avut loc la
„Ro­
Rudna. Mai mulţi oameni au pierit în valuri. mânia Jună". A luat parte lume aleasă, între cari
Restanţierii sunt rugaţi să
şi aviatorul Aurel Vlaicu, care petrece de o vreme
U r g i a din Sălagiu. răscumpere chitanţele de abona
între noi.
Şimleu. Pu voiul de apă, alimentat de topirea ment ce li se vor expeda la 1 D. dr. Mihai A. Popovici a ţinut o frumoasă
zăpezilor şi de ruperea norilor în munţii Meseş şi Iunie a. c. conferinţă despre stat. D-sa ne-a făcut cunoscute
Măgura a pricinuit exundarea râului- Crasna. Co
niunele de pe malurile Crasnei an fost toate inun­ Administraţia ziarului câteva dintre cele mai interesante teorii despre stat,
date. Comuna m i x t ă Crasna, — ai cărei locuitori parte teorii vechi, parte de ale moniştilor din zilele
sunt în mare parte maghiari, familii româneşti
„ROMÂNUL"
noastre. Conferenţa d-lui Popovici s'a sfârşit în cea
fiind numai 8 0 faţă de cele vre-o 4 4 0 străino, mai mare satisfacţie a celor de faţă şi în aplauze
a fost total inundată. Tot asemenea şi comunele
nesfârşite.
Vârsolţ şi Periceiu dintre cari numai ultima are
o majoritate românească. Din această comună pu Au urmat apoi câteva cuartete frumos esecu-
voiul a luat doi copii cu pat cu tot. Şimleul a
fost asemenea inundat în partea cea mai mare, INFORMATION tate
vasi.
de d-nii Crişan, Rădulescu, Medrea şi Ca-

Victime omeneşti a mai avut şi comuna curat r o ­

A luat apoi cuvântul d. Ioan Grămadă. D-sa
mânească Şeredeiu. Arad, 2 8 Maiu n 1 9 1 2 .
ţine o înduioşetoare conferenţa despre Domniţa Ru-
Jibău. In noaptea de s â m b ă t ă spro dumi­
Mulţăniită publică. Din prilejul jubileului xandra, fiica lui Vasile-Vodă Lupul. Vorbeşte de­
necă şi râul Agriş a exundat înecând toate comu
nele de pe ambele ţarmar;, începând delà c o m a n a semicentenar al societăţii „Petru Maior" au incurs spre nunta frumoasei domniţe cu sălbaticul cazac
carat româneescă Agrişul-dt-sus şi până la Jibău. următoarele donaţiuni şi suprasolviri: Vasile de Timus şi despre sfârşitul negrăit de tragic al a,-
Linia furată dintre Jibău şi S r r d u c a fost com­ Stroescu 12000 cor. (fond special), dr. Ioan Mihu cestei fete de voevod, despre care s'a scris o în­
plect distrusă. Ţinutul dintre răul Agriş şi râ'de- 2000 cor. (fond special), d-ncle Viora dr. Ciordaş, treagă literatură în limbile străine. La noi a
ţul A'maş pe o lăţime de 2 0 — 2 5 chilometri e sub
Aurelia Vulcan, Elena Popoviciu, dr. Iosif Gali, scris despre ea Asachi, Haşdău, N. Gane şi dintre
spă Orice comunicaţie e întreruptă. Locuitorii
comunelor situate mai la şes părăsmd casă, a ţ e r e dr. Teodor Mihalţ, Ionel Mocsonyi de Foen, d> scriitorii tineri a scris o dramă domnul A. de
şi tot ce aveau s'au refugiat la locuri mai înalte. Mihai A. Popoviciu câte 200 cor. ; Ex. Sa Ioan Herz.
Despre victime omeneşti nu se ştie încă. Meţianu mitropolit, George Pop de Băseşti, II. Sa La sfârşit s'au executat câteva cântece popo­
Dej. Fruntaşele comune româneşti, Căţcăul dr. Demelriu Radu, episcop, dr. Nicolae Oncu, dr. rale. D. Medrea ne-a înduioşat cu „Jelui-maş si
şi Ocna-Dejului au fost inundate de râuleţul Salca, George Bilaşco, Partenie Cosma, dr. Victor O- n'am cui". Coresp.
Peste noaptea de sâmbătă spre duminecă şi Some­ nişor (taxă de membru fundator), d-na E uf etnia
şul a crescut într'atâta, c ă e t e a m ă de exundare.
Ştefanică, dr. Emil Babeş, (taxă de membru fun­ O ligă pentru salvarea portului naţional.
Toate sămănăturile sunt sub apă.
dator), AntoniuyMocsonyi de Foen, d-na Elena de Ni-se scrie: Este un simptom al timpydui că fru­
Podul de fier de po linia ferată din Valea
Vaida- Voevod ( laxa de membru fundator), d-na E- mosul port ţărănesc al femeilor române, perde mereu
Someşului situat aproaj» de comuna românească
Hăşdatea ar-fpst d a a > í e j a p á . S t r a z i b principale lena Hosszu-LcA mn, dl şi d-na Goldiş, d-na Vale­ terenul.
ale Gherlei suivTT~tncă ţub apă. Comunicaţia se ria de Herbay/ Gtyvril Tripon, dr. Ludovic Mehcş, In multe locuri am văzut fetele de ţăran îm­
fa;o cu luntrile. dr. N. LaboUfit (t\xa de nie%bru fundator), d-na brăcate, de zile <omune, în ro hii pestriţe şi de
Margareta âr\ 1 fesier, (fyanlna Aurelia Petran, dl şi aşa, că portul lor numai românesc nu se poate
ea Muratului
d-m. Dr. </. Pdp. XGrănţen^'jDobra) câte 100 cor. ; numi. In zde de sărbătoare portul românesc se îm­
Gomunele Indicelf F/lfalău, Obafai&, jPeteleaf •di. htorjje Do\ •in\Alţx. La$u, dr. IuMu Maniu, pestriţează cu bucăţi de vestminte luxoase , cari nu
Curtifaia şi Iernutfaiar toate cu o populaţie in iná-
bi-na Alf. Mocsonyi de Foen, d-na Silvia Plopii, sunt manufacturi de ale ţărancelor noastre.
joritate r o m â n e a s c ă / sunt subt apă. M u r ă ş u f în
- mai multe l o c u r C a e ş i t din alvia sa cauzând pa­ Ioan Mezei, II. Sa dr. Vasile Hossu, episcop, d-na Faţă de acest simptom, noi doamnele şi dşoa-
gube enorme. In locul sămănăturilor azi nu vezi Maria Dima, Andrei Bârseanu, dr. I. Marghita rele române ar trebui să facem un attfel de gest,
decât o mare de apă spumegoasă. câte 50 cor.; „Economul" (Cluj), dr. Liviu Cigă- încât ţărancelor noastre să le deşteptăm dragostea
Podul de peste Mureş delà Reghinul săsesc a rean, A. Popoviciu, d-na Alosia Sida, dr. Iuliu şi respectul faţă de portul nostru strămoşesc. —
fost luat de apă. Linia ferată în dreptul comunei Coste câte 25 cor.; Ex. Sa Victor Mihály de Apşa Aceasta după modesta-mi părere s'ar putea face în
româneşti Poleţi-Ilva a fost distrusă. Mureşul
mitropolit, dr. Iosif Blaga, Bazil Jurca, Nie. Co- modul următor: dacă noi damde române am înfi­
aduce din munţi boi, oi şi alte animale de casă,
înecate. manescu, dr. Iosif Popoviciu, Aurel Cosma, dr. Horia inţa o „Ligă", ale cărei membre să fie obligate a
Tot asemenea sunt subt apă mai multe co­ Petra-Petreseu, dr. Aurel Grozda, Petru Ionaşiu, purta costum naţional atât în zile comune cât şi
mune din comitatul Mureş Turda. Comunele E r - V. Bianu, Familia Cormoş-Alexandrescu, Ioan de în sărbători. Pentru ca aceasta să fie cu putinţă,
neiul-mare, Sânt-Ana, Odorfâlău şi Orheiu sunt Preda, dr. Romul Veliciu câte 20 cor.; dr. Vasile costumele să fie cât mai simple, dar cu gust şi ief­
inundate în mare parte. Suciu, familia Cocean, dr. Izidor Pop, Familia tine. — Membrele ligei să plătească o sumă anu­
Parte din oraşul Mureş-Oşorheiu e asemenea Dragoş câte 15 cor.; dr. V. Sohan 14 cor. 50 fit.; ală bagatelă, din care apoi să se premieze manu­
inundat.
dr. Ioan Erdélyi, dr. Adalbert Cozmuţa câte 14 cor.; facturile acelor ţărance, cari vor fi judecate a fi
Părăul ce trece prin mijlocul oraşului Maria-
dr. Nie. Ciaclan, dr. Adalbert Cozmuţa celte 12 cor.; mai original româneşti, lucrate mai cu gust şi mai
Itadna a exundat asemenea. Procesioniştii în
număr de peste 1 0 mii, au fost surprinşi subt Const. Cothişel, Ioan Urziceanu, dr. V. Seni, G. ieftine.
ceriul liber de potop. F e n u i a lui Ioan K->vács so­ Ţăranu, dr. Romul Boită, dr. Savu Marta, dr. In fine, în ori şi ce mod, ar trebui imitată o
sită tocmai din cott. Hevens la mănăstire a foat TU Babeş câte 10 cor. E. Mezin, Col. Silviu de mişcare puternică pentru portul românesc al ţăran­
luată de puhoi. Corpul înecatei nu a fost aflat Herbay, d-na S. Maior, dr. I. Pordea, S. Rus, celor române. — La caz când modesta mea ideie
încă.
câte 8 cor. P. Dancăşiu 6 cor. I. Bârsan, V. Tor- ar fi apreciată, voi mai reveni.
dăşianu, d-na A. Pavel, dr. S. Farkaş, A. Pocrean
câte 5 cor. ; dr. Ghiţă Crişan, C. Mezei, dr. G. Ziua naţională de 10 maiu s'a ser­
Sä contribuim la fondul ziariştilor
Bârlea, dr. S. Moldovan, S. Dancăşiu, dr. Oct. bat solemn la Viena cn serviciu divin, ce­
romani din ŢJngarial Orice dar este a
Pavelea, dr. A. Iuga, dr. Vasilie Filipciuc, dr. lebrat de părintele protoiereu Pavel Boldea
se trimite la adresa Institutului de cre­
1 Laurian German, I. Ondul, câte 4 cor.; 1. Tat, azistat de diaconul N. Popescu (Bucureşti),
dit şi economii „Ardeleana' în Orăştie —
3 cor. ; dr. I. Mezin, dr. N. Oltean, dr. T. Popa, în prezenţa coloniei române. Excelenţa S a
Szászváros.
I. Rusia, câte 2 cor. ; dr. I. Juga, S. Chevereşan, dl ministru plen. Edgar Mavrocordat a fost
A. Şiclovan, câte 1 cor. prezent cu doamna, toţi domnii delà lega-
Marinimoşilor donatori le exprimăm şi pe ţiune, secr. gen. H. P. Carp cu doamna,
această cale sincere mulţumiri în numele societăţii de Telemac, ataşatul militar maior Eremie
NAGY JENŐ, „Petru Maior". Budapesta 15 maiu. — Nicolae cu ofiţerii stagiari, ataşatul comercial G.
specialist pentru dinţi artificiali fără pod Câlima7t vicepreşedinte. Victor Popoviciu, casar. Moroianu; delà consulat, fostul consul ge­
CLUJ-KOLOZSVÂR neral A. de Lindheim, consul general Rei­
(La capitul străzii J ő k a l , în casa proprie.) Noii dar din partea d-lui Stroescu. tzes de Marienwerth cu doamna, consulul
P u n e dinţi ş i cu plătire în rate, pe lângă STi-se scrie: dl Vasile Stroescu, marele nos­ H. Arnold, secretarul Ghimboşa; din comi­
garantă de zece ani. tru binefăcător a binevoit a dărui 5 0 0 cor. tetul bisericii, dl general Al. Lupu, dr. S t .
centru repararea şcoalei gr. cat. din Muşca, N. Ciurcu, colonel Silviu de Herbay, dr. V.
centru care dar îi aducem cele mai adânc Roşea, dr. L. Popovici, prof. C. Nedelcu,
simţite mulţămite. Dumnezeu să ni-1 ţină reprezentanţii societăţii „România J u n ă " ,
a mulţi ani în deplină sănătate. Cu stimă mulţi studenţi.
Nicolae Ungurean preot gr. cat. Diaconul N. Popescu a rostit un dis
 Pag. 10. „ROMÂNUL' Nr. 106—1912

curs foarte frumos despre însemnătatea zi­ Serbia. Rezultatul preliminar al recensărnân- A p e l . Întâlnirea — la 15 ani după exame­
lei de 2 0 maiu. Corul a cântat sub con­ tului făcut Ia 3 1 decemvrie 1 9 1 0 , este după pu- nul de maturitate — a colegilor absolvaţi în anul
1897, la gimnaziul gr.-or. român din Braşov. Iu­
ducerea dlui Ionel Crişian. blicaţiunea oficială ( „ R e s u l t a t s préliminaires du dé­
biţi colegi! Cincisprezece ani sunt o bună bucată
După amiazi a fost recepţie la dl şi nombrement delà populaiton... dans le roxaume de
de vreme. Aşa că azi abia prin rostul gazetelor
dna Mavrocordat. S e r b i e " ) acesta: dacă ne-om mai putea da de urmă cei, cari acum
Serbia a avut atunci, pe extinderea sa de sunt 1 5 ani eram a t â t de strâns legaţi prin cea
Apel! T o ţ i acei P . S t . şi iubiţi colegi, cari 4 8 . 3 0 3 km. q 2,911.701 locuitori, deci 6 0 pe 1 mai frăţească colegialitate. întâlnirea la 1 0 ani am
au depus examenul de cvalificaţiune înv. l a insti­ scăpat-o. S ă nu lăsăm trecut prilegiul acestei de
km. q. Sporul a fost în anii 1 9 0 5 — 1 0 de 8 2%I
tutul pedagogic gr. ort. român din Arad, — în r
15 ani, căci vremea se duce, trecându-ne nu nu­
în 1 9 0 0 — 1 9 0 . > de T^l». mai tinereţea, dar stirbindu-ne şi numărul. S ă ne
anul Í 9 0 2 : sunt rugaţi a-mi comunica adresa Lor.
spre a putea î n t r ă în corespondenţa cu fiecare în Oraşele mai însemnate arată următoarele ci fie întrunim dar la 2 9 iunie st. v. 1 2 iulie st. n. în
parte. de poporaţiurte. Braşov, cu t o a t ă dragostea, ce no legase odată.
In urma însărcinării primită delà iubiţii Co­ Creşterea, în % Vă rugăm pe toţi, cari ştiţi aşezarea şi a-
legi, doresc a-i consulta, cu privire la conteplânda 1905-10 1900—05 dresa altora, să le comunicaţi şi particular despre
întrunire, colegială, carea în virtutea hotărârii noa­ proiectul acestei întâlniri, c a nimenea eă nu ne
stre de atunci urmează a se ţinea în vara anului Belgrad 89876 15-5 11-6 lipsească.
1912. N;ş 24949 137 —107
Anunţările să le faceţi de cu bună vreme la
R o g pe fiecare iubit Coleg să-mi comunice Crsguie-, aţ 18376 16-8 01
adresa: Dr. Victor B o n t e , e u , advocat Hátszeg. Iar
urgent locul unde e stabilit şi în legătură cu a- Leseov&v 14.266 4-5 O'O
programul şi celelalte do lipiă o se vi-se vestească
ceasta a mi-se scrie, că care termin îl crede dân­ Pojarovat 13 6 1 3 11-9 —6.7
la timp.
sul de cel m a i potrivit pentru ţinerea întrunirii. Şabaţ 11.541 6-6 9'6
Vrania Cu drago^to colegială: Dr. Miluii Popoviciu,
Observ aici, c ă fie care coleg e rugat a-şi da bine 10.487 0-5 —1-4
Pirot preot Victor Puşcariu, preot m i l i t a r dr. Virgil
seama, c a nu cumva în timpul pe care dânsul şi 10.737 7-4 —38
Zaiciar Cioban, preot Zenovio Popoviciu, advocat dr. C.
l-a ales să fie reţinut de o forţă majoră indepen­ 9.462 209 —4-5
Crăciunescu, advocat dr. Candid David, advocat
dent de el. După ce voiu fi în măsura a cunoaşte Valievo 8.832 220 3'5
dr. Victor B o n t c s c u .
părerile iubiţilor colegi, voi face „Convocarea" pe Craşevaţ 8.417 6"4 13-5
curea o voi da-o publicităţii şi voiu înpărtăşi-o cu Semendria 7.411 4-4 —0-5 x Seminarul juridic Dr. Geréb, Cluj, S t r . Farkas
fiecare în scris. Sacoşul-ungurese Ia 2 4 maiu 1 9 1 2 . n?iţc 6.239 7-9 —12-7 (lângă edificiul cel vechia al teatrului). Pregăteşte pe
Cu dragOBte frăţească Petru Savi înv. gr. ort. rom. Dinire districte, cel mai e x t i n 3 o;-te cel de Vrania lângă onorar mic, pentru examenele de drept, de Btat,
4 . 3 4 2 kiii q cu 2 5 2 . 9 3 7 locuitori, poporaţiunea cea riguroaio, de drept de stat, examene de advocat si de
U n m a r e cutremur în România. Din B u ­ magiitrat. In 3 luni se câştigă licenţa de doctorat. Fiind
mai deasă o are districtul capitalei ( 1 2 1 pe 1 kai.
cureşti i-e telegrafiază, că alaltăeri seara la 8 ore în pragul proiectelor de retourna a Învăţământului ja«
q) apoi cel de Semedria ( 1 1 2 ) , cea mai rara cel de ridic, e dorit ca toti cei interesaţi să ae adreseze spre
aproape în întreagă România s'a s i m ţ i i un cu­
Ciacioc ( 3 7 ) şi de Topliţa ( 3 9 pe 1 km. q). binele lor la acest seminar, care Înlesneşte moli cariera
tremur de pământ. Mai cu vehemenţă şi însoţit de
advocatială.
murmurul subpământean a fost cutremurai în R e c t i f i c a r e . In N-rul 1 0 3 al ziarului nostru
oraşul F o c ş a n i unde a cauzat mari pagube. Intre la informaţia referitoare la fondai soc. „Petru R a i e de aburi p a u t r u dame şi d o m n i . I n
locuitorii oraşului a erupt o panică mare. La 10 Maior" s'a strecurat o greşală şi anume: d. Coman scalda „O/xre" situată pe piaţa T ö k ö l y , L u n e a
Şogan s'a înscris de membru fundator al soc. si V i n e r e a p. m . I n t r e o r e l e 3 — 6 s t ă b a i a de
ore s'a simţit din nou un cutremur secundar. Lo­
„Petru Maior" cu suma de 2 0 0 cor. iar. nu 1 0 0 a b u r i l a d i s p o z i ţ i a on. d a m e . P e n t r u d o m n i e
cuitorii refugiaţi deabia au mai cutezai să se cum a fost publicat. d e s c h i s ă b a i a de a b u r i z i l n i c d e l à 5 d i m i n e a ţ a
reîntoarcă în oraş
p â n ă l a 1 o r ă d. a. M e m b r i c l u b u r i l o r ş i a s o ­
t Graţiela lancu din Secărâmb a reposât c i e t ă ţ i l o r , m i l i t a r i , şi p o l i ţ i a s o i v e s c 7 0 fileri.
La fondul cassei împreunate cu h a l ă de în 2 4 maiu st. n. Remăşiţele pământeşt ale de­ B a i a de a b u r i e t r a n s f o r m a t ă şi din n o u a r a n ­
vânzare al „ S o i i e t ă ţ i i meseriaşilor români din functei au fost aşezate spre veşnica odihnă în j a t ă Preţul redus la cumpărarea alor 1 0 b i l e t e
cripta familiara din St.carâmb, duminecă în 2 6 e de 8 e o r .
Blaj" au contribuit: Mihail Şerban, proîesor în
maiu n.
Blaj din prilejul căsătoriei sale cu dşoara R o z i c a Odihnească în pace! x Stieler József, Budapesta, VII., str. Kazinczy Nr.
Căpuşan, 1 0 cor. dr. Victor Coicer, medic Rodna, 6/B, fabrică de dulapuri de ghiată, pe care o recomandă
în atenţiunea comercianţilor, ospătarilor si a măcelari­
1 0 cor. Iustin Iosif Hossu, agronom, Nicolae Ne- Lupte sângeroase îu j a r u l oraşului F e z . lor. Dulapurile acestea se bucură de un bun renume
gruţiu, profesor B l a j , c â t e 2 cor. N. Borza, preot O telegramă din F e z anunţă, c ă trupele arabilor în întreagă tara, ba chiar şi în România. Avantajele
au a t a c a t s â m b ă t ă noaptea din trei părţi oraşul. acestor dulapuri suut, că partea superioară a rezervo­
B o a r t a , E m i l Masca, Enea Romonţan, Ioan Cozma, rului de ghiată se poate lua jos, ceeace în privinţa cu­
O parte din ei au îticer.at să păi.rundă în oraş
absolvenţi de teologie cu prilejul hirotonirii întru peste păreţii oraşului, păziţi de garda oraşului. răţeniei e foarte avantajios. Ghiata topită se scurge
printr'o teavă în dulapul de jos, de unde cu ajutorul
preoţi câte 2 cor. S'a d.. stas urat o luptă desperată şi numai după ce unui cep se lasă să se scurgă. Ghiata rămâne totdeauna
Ioari B ă r b a t , maestru rojocar în loc de a- au sosit în ajutorul gardei trupele de vânători, s'a uscată, şi prin aceasta zilnic se fate o mare economie.
retras duşmanul. In partea nordică a oraşului duş­
mmţ de fidanţare cu d-şoara Silvia B a c i u din Ui-
manul a fost alungat repede cu câteva împuşcături
oara contribuit 4 coroane la fondul orfanilor de de tun. T o t astfel a fost respins duşmanul şi în
meseriaşi. partea a treia. Spre dimineaţă duşmanul s'a re­ P O Ş T A À I>MSi S T i l Â Ţ L E I
tras în grabă, ca la 6 ore să înceapă din nou fo­
Ioan I. Micn, Căpâlnaş. Am primit 7 cor.
Spargere şi furt în Moieciul inferior cul asupra oraşului, care a ţinut până la amiazi.
abonament p â ' ă la 3 0 Linie 1 9 1 2 .
(Bran). „Gazetei" i-se sciie din B j a n : In săptă­ Trupe au eşit din oraş pentru ca să încunjure pe
Pavel Rogoí'viei. B ă n i a . Arn primit 7 cor.
m â n a trecută individul Nicolae- B i s j zis şi IIop duşman O parte din trapele duşmane au pătruns
abonament până la 3 0 Iunie 1 9 1 2 .
împreună cu Ion Voineícu, ambii din comuna Mo­ în oraş. Francezii au avut mai mulţi răniţi.
„Clubul R o m â n " Rădăuţ. Abonamentul e a-
ieciul inferior, voind s a m e a ' g ă la lucru de pă­ Triburile arabe s'au răsculat contra domniei chitat până îi» 1 Aprilie st. n. 1 9 1 2 .
dure, s'au cugetat, că în loc să-şi procure de-ale franceze şi nu se ştie, câte jertfo va costa pe F r a n ţ a Gavril Selegian, Timişoara. Am primit 7 cor.
mâncării cu parale, mai bine să-şi şterpelească această ţară. abonament până Ia 3 0 Iunie 1 9 1 2 .
alimentele dintr'un ioc, unde le ochiseră din bună A. Cojocari a, B i c a z . Mai aveţi de plătit
v r e m e . Spre acest scop în săptămâna trecută au şi 1 4 cor. pe serj). I. 1 9 1 2 .
Avansare. Vaier L i n t i a , originar din Cacova
comis o spargere l a ca*a unui om din n u m i t a c o ­ Dr. Nicu Blândn, Gurariumoruhi'. Am primit
mună, de unde apoi au furat slănină, carne etc. B ă n a t u l u i , asistent la catedra de botanica la ş:o: 1>?
1 4 i o ' , abonament până la 1 0 , t . 1 9 1 2 .
F i i n d însă cunoscuţi de păgubaş, au fost daţi superioară de sivicultură din Şemniţ, a fo<t ava,-t- Văd. L. Nestor. Cluj. — Aţi întârziat cu
pe m â n a jandarmeriei, care i-au deţinut, lo-a luat sat şi denumit de adjunct la aceeaş catedră, fiind ofertul. Respectivul a i n t r a t în legătură cu un c o ­
interogatorul, apoi legaţi î n l a n ţ u r i i-a escortat în totodată încredinţat cu predarea „Pomologiei". F e ­ merciant, care i a şi expediat nucile cerute.
t e m n i ţ a judecătoriei unde-i aşteaptă osânda bine­ licitări. D. Poppa. Bucureşti. Adresa cerută nu o
meritată, spre a servi de învăţătură şi altora, cari ştim nici noi.
se îndeletnicesc cu astfel de fapte şi cari de alt­
cum în B r a n nu sunt tocmai rari. Necrolog. P r i m i m următorul anunţ funebru: Redactor re&j o n s a b l : A t a u a s i u H ă l m ă g r l a n .
Dr. Aurel Juga advocat, sublocotnnent ces. şi reg.
de art. în res., secretar al desp Boclean al Astrei,
Nou advocat român. Agilul tânăr lugojan, jurisconsultul inst, de credit B i s t r i ţ i a n a la filiala
dr. Fabius Ion Geleşian, a depus, vineri în 2 4 1. din Beclean etc. după un morb greu şi-a dat no­
c , cu bun succes cenzura de advocat, înaintea co- bilul său suflet în manile Creatorului s â m b ă t ă în Hainele lucrate în atelierul propriu se capătă la
misiunii din Murăşoşorheiu. F e l i e i i ă m din t o a t ă 2 5 maiu 1 9 1 2 la 1 oră şi 3 pătrare p. m. în al
inima pe acest t â n ă r cu pregătiri serioase, şi-i
dorim spor şi mult noroc, pe drumul ce acum îl
31-îea an al etăţii. LENGYEL ISTVÁN
Rămăşiţele pământeşti ale «câmpului défunt PRĂVĂLIE DE PĂLĂRII Şl SPECIALI­
începe.
se vor transporta duminecă în 2 6 maiu a. c. la 2 TĂŢI DE MODĂ PENTRU BĂRBAŢI
ore p. m. la Negrileşti în comuna natală, unde se
Promovare. D. Nicolae Damian din Bai aşa. vor aşeza spre veşnică odihnă marţi în 2 8 maiu a. O r a d e a - m a r e — NAGYVÁRAD
absolvent de teologie şi drepturi, a fost promovat c. la 2 ore p. m. Piaţa Beiner nr. 1. Telefon: 1 2 - 4 8 .
S â m b ă t ă în 2 5 1. c : doctor în ştiinţele iuridice, la Beclean, la 2 5 maiu 1 9 1 2 .
universitatea din Cluj. Fie-i ţ a r i n a uşoară şi amintirea veşnică!
 iSís 106 - Í 9 i „ROMÂNUL" Pag. 11

In comuna CINTEI se află de vânzare

Caut
un candidat adv<
o prăvălie cu trafica
cu praxă pe lângă condiţii favorabile. A se
adresa: D r . E m i l Moaţift-, advocat Siria (Vi-
şi drept de birt, Doritorii să se adreseze lui
Petru Poariu, Köröscsente. ASINI
Caut
.E.'i'.vä
pentru industrie cimentului,
care pcvlractează independent, vărsat în afacerile P a b i i e â pentru ţevi
Onoraţii acţionari ai institutului i: -uieiar cărţii funduare, s ă ştie bine limba română, <le c i m e n t , p r e s ă pen­
„MĂGURA'' din Şimleu prin aceasta n - r , t in­ precum şi un scriitor cu praxă şi versat în t r u t a b l e de c i m e n t
vitaţi a-şi face vărsămintele ratelor scadente tot limba română. Postul se poate ocupa momentan. şi a r a n j e a z ă fabrici
la institutul „LUNGANA" din Margita (Bihor), A se adresa dlui D r . D é n e s Arthur, advocat complecte din ciment
deoarece institutul nostru actualmente se află Marosujvâr.
sub înregistrare la tribunal, deci nu şi-a înce­ Hazai fémlemez ss eze-
put încă operaţiunile.
înregistrarea se va publica tot în coloa­ mentgyári gépgyár r.-t.
nele acestui ziar oficios al direcţiunei. BUDAPESTS Tl.,
Şimleu, la 21 Mai 1912 n. R e i t e r P e r e n e z-u. 66.
Cu stimă : TELEFON : 93-13.
Direcţii)nen institutului
. .Văe-î/ra" din Şimleu.
din fabrica „Bragadiru". «ia

pentru ocuparea postului de conducă...-

1
.or ...
ia Ho-
cietatea morii „Frăţia ' din Coştci (Mólykastély),
ÁÍÁÁÁÁÁÀ À n
Sunt recunoscute de calitatea cea mai bună
comitatul Timişului.
Salar anual: 2000 cor.
Alesul e îndatorat a conduce şi a supra­ Rezolvă în mod foarte culant cumpă­ m f i H F T F I F s
veghea toate agendele morii, conform hotărâ­ rarea şi vânzarea de pământuri, vii,
rilor speciale alo direcţiunii, a purta întreaga păduri şi case. Mijloceşte împrumuturi pentru domn;, doamne şi copii, pregă­
aorespondenţă şi socoteală, a compune bilanţul noui şi convci-tează grabnic şi favora­ tite îs; atelierul propriu al „Asociaţiei
anual, şi a depune o cauţiune de 1000 cor. bil datorii vechi, atât în loc, cât şi în
provincie. Sunt prenotate actualmente ca'ţuuarilor arad ani", şl se pot procura
Reflectanţii au să producă atestat de
maturitate despre abf Ivarea şcoalelor comerciale mai jaulte case mai mici şi mai mari : : cu preţurile ceîe mai moderate. : :
şi alte eventuale a t c ite despre praxă şi servi­ din loc, precum şi mai multe proprie­
tăţi. In caz de binevoitoare autorizare Director: IUSTIN OLARIU.
ciile de pân'aci.
până la rezolvire nu se compută nici
Recursele sânt a se înainta până la 15 :-: . o cheltuială. :-: ARAD, Szabadság-tér nr. 14.
Junie st. n. 1912 !a adresa d-lui Avrum Corcea
(Fiiiale în PISKÏ şi CERMEIÜ).
în Coştei. LUSTBABER ADOLF
Coştei, 6/19 Mai 1012. birou de mijlocire coaces. prin lege.
Direcţiuaea. ARAD, piaţa Libertăţii (Szabadság-tér) nr. 12.

r 3
fabricant de
maşini :
Telefon nr. 6 0 8 .

Schimbarea locomoMleîor de t r e e r a t , sa
umble singure, o efcpiuesc m preţuri
moderate, după sistemele cele m a i p r a c ­
tice şî cunoscute cu lanţ, cu roate şi eu
transmission.

Totfelul de maşini pentru agricultori, p r e c u m : pluguri, grape, maşini de semănat, de tăiat nutreţ, de
secerat, băţoase complete de t r e e r a t cu a b u r i ; Motor de oleiu brut sau cu benzină. Mai departe instalez
totfelul de mori m abur, motoare sais m o r i de apa, j o a g ă r e sau ferestrei!, ţigiărie şi alte stabilimente
mechonfce-teluiico dupa cele m a i noui şi m a i moderne şi bine recunoscute sisteme. A se adresa la
firma M A X I M I . I f U L C S U Arad, strada Fábián László, (lângă g a r a m a r e ) . : : :
Se caută o maşină de 1 0 ori de 12 puteri de c a i spre c u m p ă r a r e .

r r
 i2
SO% economie die ghicită.!
Mare magazin ^e dulapuri gata pentru fjlMţ?
lendelovits
fabricant de dulapuri pentru gliiaţa.
Budapesta Vi!., R á t a ] I. nr. 64. S Ä
Dulapuri de ghiaţă
cu cele mai mari
construcţii interne,
brevetate şi cari se
pot desface, expe­
diate spre deplina
mulţumire a celor
mai mari vânzători
De came din Ungaria — se pun în circulaţie,
despărţirea se face exclusiv prin dopuri din
lemn de plută reşinate. Apa de ghiaţă se între­
buinţează pentru promovarea răcirei. Absolut
fără miros ! foarte uşor de curăţit fără a scoate
ghiaţă afară.
• Sa nu se confunde cu alte fabricaţii, •
Io alentionee ceta-oe
Am onoare a aduce la cunoştinţa
on. public, că reîntorcându-mă
acasă după 8 ani de experienţă
câştigată în America, am des­
chis aici în loc, pe strada József*
főherceg nr. 1 (lângă „Victoria")
un birou de arhitectură.
Primesc totfelul de construcţiuni
în branşa arhitecţiirei, precum
şi transformări conform cerinţelor
moderne. L a dorinţă servesc cu
planuri şi prospecte. L a dorinţă
merg şi în provinţă. — Cu deo­
sebită stimă:
IOAN ( L A I T Í
zidar diplomat
ARAD, strada József-főherceg nr. 1.
O rugare modestă, oare n u v ă costă nici
o oboseală dar Administraţiei noastre îi poate fi
de maro folos. Administraţia noastră roagă pe
toţi ceice târguiesc şi comandă din articolele
anunţate in foaia noastră, — să amintească c ă
firma a cetit-o în ziarul . R o m â n u l . .
tel „Central" î n Arad
H of. e 1 de primul rang, vis-à-vis de casa
comitatului. Staţiune de tramwai şi autobus.
60 odăi Bioderne pentru
Luminăţie electrică. Scaldă în casă. Omni­
bus la toate trenurile. Locul de întâlnire al
oaspeţilor din provincie. Grădină splen­
didă de iarnă. Cafenea. Preţuri moderate.
Bucătărie excelentă. — Cu deosebită stimă:
Augustin Csermák.
„ROMÂNUL' Nr. 106-191?
v CIASORNICE, GIU-
"VAERICALE, GRAMA-
': FOANE şi PLĂCI :
-•ycu plătireîn rate, pe lângă
garanţie de 10 ani.
Cele m a i ieftine din întreagă ţ a r a Ia
TÓTH JÓZSEF,
o r o l o g i e r şi c h i r o m o m e t r l c
SZEGED, Dügonlcs-tér 11.
M u l ţ i m e de s c r i s o r i de r e c u n o ş t i n ţ a ! R e p a r a ţ i i c u
g a r a n ţ i e d e 5 a n i . T r i m i t cntnlog r o m â n e s c g r a t u i t
ş i f r a n c a t . Cele m a i bu.:e p l a c i r o m â n e ş t i d e
graninfonno.
Cel m a i f r u m o s şi col m a i ief­
tin cadou şi suvenire este i n e l u l
cu l i t e r e alui Fischer, care se
Vânzare d r juvaere, de aur şi argint şi poate lărgi şi strânge, cu literă
ceasornice j»o lângă garanţie şi preţuri după plac. — Preţul în bani
moderate. — Se fac orice reparaturi de g a t a : inel de argint, aurit 2 cor.,
juvaere şi ceasornice de aur, repede, pre­ inel de artr 1 4 carate 5 cor. şi
aur cu mărgăritare şi pietri tnrehestan 7 5 0 cor. c u 3
cis şi ieftin. Serviciu conştiinţios. briliante 3 8 c o r . Porto şi împachetarea 7 0 fii.
Cine dox>eşte sä> O u m . n e i ? e Reparaturi se fac solid şi icfti»c 2
clavire bune, piane sau pianino,
harmoniu de şcoală sau* orgonă
să se adreseze cu încredere către
Salonul de olavire F, A. K A U F F M A N N •
în 8IBIIU (Nagyszeben) Gr. Ring n r . 14. ^
Unicul reprezentant pentru :
Bösendorfer l Calitate cunoscută, atestate dt-la artişti în broşură
stau la dispoziţie în orice timp. GARANŢIE !
Zeitter şi Wilikelmann ! F a b r i c a de carte da clavire din ducatul de Braurischweig-Lüne-
burg, ( c e a mai recentă d i s t i n c ţ i e : Diplom d'Honneur 1 9 1 1 la expoziţia din Tarin.
Reinhold ! liferantul conservatorului de muzică din P r a g a şi a mai multor şcoale de muzică
m e m b r u î n comitetul şcoalei a societăţii fabricanţilor de clavire din Viena, Posesorul
•
•
mai multor medalii.
•
Fraţii Stingi! liferanţi de curte, premiaţi în mai multe rânduri ; s'au vândut 1 5 0 0 instrumente!
„Crema-BZargit" este materia cea mai plăcută de înfrumuseţare a doamnelor
din elită şi este cunoscută în ţoală lumea. Pui ere neîntrecută, sta în corn punerea ei
norocoasă, pielea o întinereşte şi résultat favorabil s e poate vedea în decurs de câteva ore.
Deoarece „Orema-Margii" o imitează şi falsifică, Vă rugăm a cere numai în cutii în­
chise cu marca originală, pentrucă numai pentru aceia îşi ia orice răspundere fabricantul.
„Crema-Margit" e nestricăeioasă, nu conţine untură, compozite nearaestecată,
care în străinătate a produs mare senzaţie.
Preţul 1 cor ţ&> Săpun Margit 7o îi!, ^fr» Pudra Margit 1.20 cor.
F A B R I C A :
Xaä*boratorini l u iF o l â e s Kelemen
A R Ä D.
c e am a î
ni ^"Wfk £8 •^Täl 1* AffS excelentă bale sărată de con-
1*1*1*«'* " M t 1 0
ţ i n u t bogat de : ccid carbonic şi fer
lângă Radna-Lipova, în corn. Timiş. Sezonul delà 1 Mai—15 Oct.
La încrucişarea căilor ferate Maria-Radua—Budapesta—Arad —
Teiuş—Braşov şi Timişoara, cu gaia Maria-Radna, staţiunea finală
a motorului Arad—podgorii. Depărtarea delà Budapesta 5 ore,
delà Arad Va oră, delà Timişoara 2 / ore. 1
î
oaspeţi.
Cele mai ieftine şi mai bune
G u r ă d e a p ă .băi de oţel şi accid carbonic
natural. Efect excelent contra reumei, podagrei, boalelor de nervi,
la boale femeeşti, mai cu seamă contra neproductivităţii de copii,
contra boalelor de rinichi şi beşică. — Comunicaţie de tramvai
propriu cu cai între acest stabiliment şi Lipova, la fiecare 25 mi­
nute. (De persoană 20fii).Locuinţe ieftine, mâncări excelente de
casă. Situaţie admirabilă, aier bogat în oxigen, păduriţă mare,
bine îngrijită, cu arbori mari şi deşi, locuri excelente pentru ex-
cursiuni. Mărgăritarul Ungariei-de-sud, plăcuta a p ă „Apollo".
Cu orice explicaţii şi prospecte serveşte Direcţiunea băilor.
 Nr. 1 0 6 . R O M Â N U L Pag. 13.

„ H a r e m "
cea mai bună gumă Dacă stropeşti cu „FORHIH
1 duzină 4 coroane. deoarece »FORHIN<-ul este
-ai mai pu­ MICTURA DE BORDÓ
In Arad de vânzare numai în drogheria adesea îmbunătăţit! Se lipeşte
ţină bătaie uşor chiar şi de frunzele umede.
T ö r ö k A . és T s a de cap, La orice brumă poţi se
Andrásay-tér nr. 20. stropeşti, nelâsănd nici un
[•a lucru fel de sediment (drojdie).
I mai puţin, Multime de scrisori de mul-
{ămită şi recunoştinţă.
Pregătim invenţia drulul Aschen­
brandt de Rézkénpor «I Bordoipor.
F-a cheltuială Cere prospect gratuit si franco
mal puţină! delà fabrica
Cele niai ex­
celente instru­ „FORHIN" ! » &
mente pentru
s ă p a r e a de
Premiat la expoziţie cu medalie de »nr. fijllíJJJiJJJlU-MUJJJJ-l-B
fântâni arteziene JfîŞgS H. PÁLLÁN succesor
Decorat cu medalie de a u r Ia expoziţia
agricolă din Lugoj.

Bffkssm József Dicsics B . Ignácz,

Várady L a j o s , prişa fabrică ardeleană As b l l l a r d e si tfasplărle IR succcesorul lui Bálint Dicsics.
fabrică de instrumente Kolozsvár, Dávid Ferenc-u. 3 . oi
Atelier de trăsuri, şele şi lustruire.
Hódmezővásárhely, LUGOj, strada Niţă Popa
VI., Ferencz-utca. lAnjjil biserica.*jgr.-orioxvtaia rom&nfl.
Nu trebuiesc anteprenorl; domeniile, co­
munele, singuraticii: singuri pot face să­ Pregăteşte totfelul de trăsuri şi căruţe,
parea cu instrumentele mele. precum şi lucrări de dogărie şi făurărle.
Prlmlucrätor mijloceşti, Reparează trăsuri vechi cu preţuri ieftine.
Recomand şl maşini pen­
tru împletitul de sîrmă. Primeşte aranjarea compleetă'a cafenelelor.
Catalog de preţuri trimit gratis şi franco. La cerere trimite instalatorul de biliarde şi In
provincie. — Ţine mare asortiment de biliarde
Premiat la 6 expoziţii. noui şi vechi, bile, cheuri, etc. — Firma fondată
j la 1875. — La dorinţă face şi tîrg de schimb.I
g I I I I I I I I I I I H I I I I I I I I I l B

JLJL

Telefon n r . 188. P o s t s p a p c a s s a ung. 2 9 , 3 4 9 .

societate pe acţii in
Sibiiu—tas
este prima bancă de asigurare românească, înfiinţată de institutele financiare (băncile) române din Transilvania şl Ungaria.
Prezidentul direcţiunii:

PARTENIXJ COSMA, diu, executiv a l „albinei" şi prezidentul „solidarităţii*.

B
flilPa nOnOräiä flu S^inurSfO^ ^
flllufl yDIlCldld Uu uoiyUldio
accidentelor şi c o n t r a grindmei.
a c o tot ( i e
asigurări, ca a s i g u r ă r i c o n t r a focului şi a s i g u r ă r i a s u p r a [vieţii
în toate combinaţiunile. Mai departe mijloceşte: a s i g u r ă r i c o n t r a spargerilor, c o n t r a

Toate acesta asigurări „Banca generală de asigurare" ie face in condiţiunile cale mai favorabile.

Asigurările se pot face prin orice bancă românească, precum şi la agenţii şi bărbaţii de încredere ai societăţii, Prospecte, tá­
rife şi informaţiuni se dau gratis şi imediat. — Persoanele cunoscute ea acvizitori buni şi ouj legături pot fi primite
oricând în serviciul societăţii.

„lianei; generală de a s i g u r a r e " dă informaţiuni g r a t u i t e in orice afaceri de asigurare

fără deosebire c ă aceste a f a c e r i sunt făcute l a ea sau l a a l t ă societaterteasigurare.

Cei interesaţi să se adreseze cn încredere I a :

o-nnaralä rlcv noifrin-orn" D I R E C Ţ I U N E A : SIBIIU—NAGYSZEBEN (CASA „ALBINA"
"D Rd « lI Tl i rl » uQ
55 gUiltJldlcL Ut) diblgUIcilü AGENTURA PRINCIPALĂ PENTRU COMITATUL ARAD, B È
KÉS, CSANÁD, Bl II OK, TIMIŞ, TORONTÁL, CARAŞ-SEVERIN A r a d st*». L á z á p Vilmos mx». 2. Telefon nr. 850.

• • i i f i B H E i H ^ E i f l i i i i t i f i r i ä a f l rm i n n i
 Fag 14 „ B O M A N U L" Nr. 1 0 6 — 1 9 1 2 .

tmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm®®
O 400 d e c o r a ţ i u n i şi 38 premii de stat. ==
Ç)

Georg Bartbelini
XJOH&ChLSLXXXC
BRAŞOV, STRADA PORŢI NR. 41. mm
lotoare „OTTO" orginal.
(Colţul delà strada Sfântului Ioan). 3

'Atelier pentru maşini, de scris, socotit,

•ST*
dictat şi de cusut, apoi pentru aparate
CS
.electrice şi fizice, lampe electrice de IM.

I buzunar, grarnafoane, pîăci, ace, hârtie SS

ţjj) — de copiat şi diferite utensilii. — c

• Telefon 380. PS Locomobile de benzin şi (Garnituri sa

o
H— Instructor pentru scris Ia maşină. — de trierat cu motoare complecte.
®m®m®m®®®®®®®®m®®m®®®®®
Motoare de sine mişcătoare. Mo­
"Ti
«
IU
00
O

Ä toare do ulei brut şi gaz sugător

Să ne credeţi w ^ e o ï A c o a s a ^ K o r o n a g y é m a n t " eonstrueşto în cele mai bune condiţiuni
O

LANGEN & W O L F
FABRICĂ DE MOTOARE. 5S
O u cocu»» „ K o r o n a g y é m á n t " H*.
bătută odată se poate cosi ziua întreagă deoarece e făcută din O
oţel-diamant, coase rele şi mol nu se găsesc între ele. es
Pentru trăinicia fiecărei bucăţi garantăm. Stada Wo, P

75 80 85 90 95 100 110 cm. la comande de 10

Preţul : 1 buc. 1-80 1*90 2.— 2-20 2-40 2-50 2 6 0 cor. buc. 1 se dă rabat. Cereţi gratis cataloage şi preţuri c u r e n t e !
Comandele se pot face prin
trimiterea banilor înainte Se caută reprezentanţi solizi!
sau pe lângă rambursa ILengyelTestïérekS;;*
K a p o s v á r , F ö - u t c a 252? T . II
Pestă 106.500 bucăţi funcţlonesză In toată temsl
O
îl Preţuri moderate. |i
APNUMAI ÎN S A L O N U L D E M O D E V (

EUGEN LIEBLICH * GEORGE RUMMEL f

íotograf
S I B I I U , HONTERUSGASSE NR. 5.
SB
IU
I —NAGYSZEBEN, STR. ELS
IABETA NR. 56 (CASA PROPRE
I ). se execută costumele cele mai bune şi strict
== Execută totfeiui de Icoane artistice. = E englezeşti, precum şi alte haine. Pune Ia
3
F l a n t i i a n t ijp * o , icoane simple, mici şi până la dispoziţia stim. dame cele mai nouă şi cla­
mărime naturală. J P i c t u . f i r e n u m i t e în sice Journale. Ori-ce comandă se execută în
o l C V I în toată mărimea, după orice fotografie mică. 8—10 zile. — La damele din provincie iau
JPoto^ş-i-afisi.r'esi, c o p i i i l o r executată1 probe în 6 ore de două ori. Haine de doliu
modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie că ateli­ Ie execut în 12 ore. — CONVINGEREA E SI­
erul acesta în privinţa mărimei este primul GURANŢA CEA MAI BUNĂ! — Rugând sprijin
Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate foto­ Cu stimă:
grafia chiar şi pe timp ploios. G E O R G E RUMMEL
Cu desluşiri servesc, |j

E D U A R D L E I É I ,
' A f K a r i S c h u l l e r í
ATELIER DE CUPTOARE, TINICHIGIII ŞI ANTEPRIZĂ DE IASIALAFIUNI
S I L J I U T , TÂRGUL FÂNULUI 7. ff«A*Air ATELIER: STRADA LĂUTĂ HR. 6 3 .
FIRASOV, PRĂVĂLIEI STRADA GÂBEL NR. 2 .
Execută : Telefon Pir. 334-.
Se recomandă pentru pregătirea muncei de tinichigiu şi galanterie ia
' • I M edificii, precum coperişe, şi învelişuri de turn, ornamente de metal, vase
CUPTOARE CU CĂHĂLI • pentru bucătărie, dulapuri pentru ghiaţă, vase pentru ßpalat şi altele.
In toafe colorile, precum şi încălzite în forma fesf»iî{sla.list în a p a d u c t e l a c a s e , c a n a l i s E Ü r i ,
Meissner şi Kastel, îmbrăcate în căhăli. conducerea de gaz de iluminat, şi Instalarea camerelor de bale.
Deasemenea construesc cuptoare de fiert Lampe de carbid de totfeiui
din căhăli albe şi vinete. delà 3 coroane în sus.
Primesc şi tot felul de reparaturi, ce Engrosiştilor li-se dau rabat.
se ţin de branşa mea. Comande primeşte Depozit bogat în vănl de
şi di Victor Roth, prăvălie de coloniale, scăldat, cămine, closete etc.
Sibiiu, Strada Sării (Salzgasse) Nr. Serviciu conştiinţios. Preţuri
moderate. Reparaţie promptă.
Nr. 106. ROM Â N^ü L Pag. 15.

Să sprijinim industria locală!

Important pentru încălzire!
Gel mai mare depozit de pălării din Făgăraş şi împrejurime a lui
MAESTRU
IOAN WELTHER de pălării
FĂGĂRAŞ, piaţa Ferencz J ó z s e f - t é r 17.
Recomandă în aten-
ţiunea m. st. public
din loc şi împreju­ Oferă cele mai bune şi mai cunoscute
rimi; depozitul său cuptoare de olane cari încălzesc
foarte bogat în pă­ repede, căminari şi vetre de fiert,
lării, de cea mai
bună calitate pentru femei, bărbaţi şi copii, precum şi pălăriile cele mai noui şi mai moderne atât în
de model pentru femei după cea mai nouă modă din Paris, privinţa colorii cât şi a stilului, delà cele
Viena şi Budapesta, şi şapei de sport pentru copii, pălării de mai simple până la cele mai elegante cu
sport delà 1 cor. 40 fii. în sus. Are în depozit strecurătoare de vin preţuri ieftine.
şi rachiu. Călcatul cilindrelor se execută la moment. Primesc cu­
răţirea şi văpsirea pălăriilor pe lângă preţurile celö mai favorabile. Orice reparări se execută grabnic.

PREŢURI I K F T Nf/1

1 se pot cumpăra cele mai bune şi elegante

5»X<a> m a n u f a c t o i i '

H A U P T DANIEL la fabrica Ű n i -
c Q r Çls*liYYiîrI't S I B I I U F i a ţ a - m a r e
FERĂRIE ŞI PRĂVĂLIE DE VOPSELE de ploiere V * U M d / V ÜbUIUlUl, î Bodenkredit
n p a l a t u l

FĂGĂRAŞ piaţa Ferencz-József 27 se pot afla noutăţile cele

mai moderne
Mare magazin în totfeiui de articlii de mă-
sar, fierar şi lăcătuş, fiore pentru zidiri şi En-toiit-cas
pentru mobile, cumpene zecimale pentru
bucătărie şi pentru prăvălii. Ş'
Vase pentru bucătărie de email „Sphinx"
veritabile, tacâmuri de masă Solingen ve­ ploiere
ritabile, linguri veritabile de Alpacca şi pentru dame şi b ă r b a ţ i
ţine de Berndorf, lampe şi părţi de lampe. în executare perfectă şi
Trăsuri pentru copii, frumoase şi dura­ estetică, de calitatea cea
bile, cu preţurile cele mai convenabile ! mai bună c u pv ©-
ţupile cele
SERVICIU CONSTIINŢIOS! m . a i ie £ t ine.

Dacă suferi în dureri de s t o m a c ,

dacă eşti lipsit de apetit, clacă ţi-e rea mistuirea
Sticlar pentru zidiri şi
sau dacă ai dureri cari provin din aseasta, cum
sunt dureri de dinţi, sgârciuri, arsuri, apăsare
• portaluri a
în stomac, iritaţie de vomare, greaţă, răgăieli, etc. (magazin de table de sticlă şi de oglinzi),
foloseşte :

Purgativul de fiere ( epehajtó ) de Execut lucrări pentru zidiri noui,

Rozsnyai, sau totfeiui de reparări prompt şi
cu preţuri ieftine. Expediez ieftin
care e cel mai bun mijloc pentru vindecare în
vreme scurtă, chiar şi în cele mai neglijate cazuri rolete mecanice de pânză şi trestie
de boală. - - pentru fereştri --
O sticlă costă 40 flleri; o duzină 4 coroane
80 flleri.

I
Se capătă la singurul preparator

Farmacia •
• FRIED FERENCZ
ROZSNYAY M. • ARAD, strada gróf Apponyi Albert nr. 15—16.
A R A D . • TELEFON 909. TELEFON 909.

fl
 Pag 16. „ROMANUL" Nr. 106—1912

Cea mal veche prăvălie de maşini de cusut din Ungaria-de-sud.

T H E
VERA' REINHOLD ZOLLER mecanic
American Shoe
Cele mai perfecte
Biserica-albă Fehértemplom,
Telefon nr. 4 6 ,
Fond. in anul 1830.
str,Premiat
Schiller (lângă .Burg')
in Timişoara In anul 1391,
i
1
/r Cele M a g i i comode
Recomandă marele său magasi)] de maşini
; şi mai € £ i £ x » £ & % > i l e
de ouaut pentru case precum şi pentru
hete americane ateliere ; maşini de cusut speciale pentru
din timpul blanări, măimşeri etc.
modern pen­
tru dame,
domni şi
3 B I C I C L E T E ,
~" eole mai noui modele 1812. Helicul-
copii se afla Premier. Kayser etc. G a r n i t u r i
numai în pentru bioiclete, c'opoţelc, lampe,
asortimentul lornete, ţinător da săbii, pumpe
prăvăliei de în totă mărimea, etc. etc.
ghete, pălirii şi articlii
de modă pentru băr­ GR A I O F OAN E ;
baţi aloi Pathée cu marca „Engel" Automate slatd'.
Made by
•HIS MASTERS VWCf
RIceOutciiins TRADE MARK. • P L Ä C I
Boston, Mass. U.S. A Pentru gramofoane în oriee m m r

limbă din Monarhie. Noutăţi.

BUCHSBAUM «s T-sa
•^>f^T^^r><^
Pentru i»l&tix»e în bani gata şi'rx pate.
Cel mai bine aranjat atelier pentru reparaturi.
Garantă. Excutare excelentă.
Rugând binevoitorul sprijin, sunt
Telefon 442. Cn stimă:
Reinhold Zoller,
Cex»eţ;i prospect ! mecanic.

nr. telefonului 6 0 4 . Nr. telefonului 604.

Cea mai mare firma ro­

FRAŢII BURZA mânească din Ungar/*.

i ? £ L c L , B o x » o s B é n i - t é r N P . X .
(Casa ppoppie).
Recomandă magazinul lor bogat asortat de f e r a r i i , a r m e şi tot felul de m a ş i n i a g r i c o l e
aranjăm m o r i c u m o t o a r e , m a ş i n i d e t r i e r a t cu aburi, maşini de trierat cu motor, şi tot
felul de m o t o a r e cu benzin cu oleiu brut şi cu sugătoare cu gaz preţurile cele mai moderate şi
pe lângă plătire în rate.

Cu garnituri pentru trierat şi cu prospecte pentru mori servim bucuros, even­

tual pentru primirea lucrurilor acestora şi facerea contractului mergem la faţa
locului pt spesele noastre. Mare asortiment de osii Steier şi originale Winter,
„Ca.-tci.logr tpimitem gratuit".
TIPARUL TIPOGRAFIEI „CONCORDIA" ARAD.