ABONAMENTUL: înscrie* Ia registrul publicaţlunilor periodice al Tribunalului

ga sn . . . • . . 150 L e i Târnava Mică sub Nr. 3—1938. ANUNŢURI ŞI R E C L A M E

Jumătate . . . . 75 L e i Proprietar: Mitropolia Română Unită din Blaj conform regulamentului de aplicară
IO!,
întemeietori: f Al. Lupaania-Molln şi l u l i u M a i o r a tarifului comercial, categoria V
toc,¡3 străinătate . . , 300 L e i
Director, IULIU MAIOR Redactor, S E V E R B A R B U

10(| Crucea Roşie

•s.

mc Crucea Roşie eate an aşezământ patriotic

şi religios. E un aşezământ patriotic întrucât
Cu toate încercările de a-l opri a atâ­ fie deci, în aceste vremuri grele \ înapoi la
'ir?], vrea pe cât Ii stă In putinţă să păstreze cât mai
tor oameni de bine, războiul a hbucnit to­ Dumnezeul
;«[• mnlte vieţi. E un aşezământ religios întrucât
tuşi. In dimineaţa silei de 1 Septemvrie L-am părăsit, l-am supărat, l-am det- caută ca vieţile scăpate din ghiarele morţii tru­
trupele germane au început atacul pe întreg preţuit; cm lăsat bisericile goale şl am peşti să le scape şi din ghiarele morţii sufleteşti
T I frontul polon;
. ERJ iar avioanele germane, zbu­ umplut cârciumile şi localurile de petre­ şi întrucât sfinţeşte pa ceice aa gând creştinesc
Citi) rând Pe deazupra oraşelor Polone deschise, cere. S'o recunoaştem cinstit. Iar acuma, lucră la mântuirea vieţii deaproapelui.
trttncă bombe aducătoare de moarte asu­ în mijlocul bubuiturilor de iun, a ţâncăni- Crucea Roşie a îndulcit mult suferinţele
ANA
pra populaţiei paşnice. Insă trupele polo- tului de mitraliere şi a şuerâlurilor de răsboiului. înainte de întemeierea acestni aşeză­
%tst se opun cu vitejie, ţănănd piept duş­ gloanţe de puşcă ce se aud zi şi noapte în mânt o mulţime de bravi luptători atinşi de să­
manului şi respingând atacurile. vecini, cel dintâi lucru să ne fie a ne re­ geţile sau gloanţele duşmane zăceau pe pământ
Răsboiul aşădară a izbucnit. Săbiile cunoaşte păcătoşenia şi a ne întoarce iarăşi aşteptând zadarnic vre an ajutor. Şi na Ie venea
ţi baionetele s'au scos din teaca; puştile la Dumnezeul cel părăsit. pentrucă nu era de nnde. Cei de azi au. Bran­
ipn-mitralierele şi tancurile au început să sm- Fraţilor, Idseţi, cârciumile, lăsaţi toate cardierii Crucii Roşii tocmai serviciul acests-l
mtne fale, groasă şi moarte; sângele curge preocupările voastre lumeşti şi umpleţi bi­ au, să caute soldaţii răniţi cari sas prin văi şi
piriu şi din minută în minută cioclii sapă sericile! Nu numai dumineca însă şi în munţi, să-i ducă la spitalul din apropiere nnde
noui şi noui morminte, în care-şi odihnesc sărbători, ei chiar silnic, pentrucă mare să fie pansaţi, îngrijiţi şi unde odată cu oprirea
trudltsle şi schingiuitele oase germanii şi este primejdia ce ne ameninţă ! scurgerii sângelui din răni să se oprească şi
polonezii deopotrivă, înfrăţiţi cel puţin în Să nu fie nici unul între noi care să scurgerea vieţii.
chinurile cumplite ale morţii; iar mamele nu roage Pe preotul, să-i sluflască cel . Dar na gloanţele duşmane sant cel mai
poloneze şi germane se unesc in a-şi de­ puţin câte o sfântă liturghie pentru fa­ îngrozitor duşman al soldaţilor. Tifosul, ciuma
plânge scumpele odrasle pe cari în eşa milia sa. şi alte boale mai tare seceră vieţile omeneşti
mari chinuri le-au născut şi cu atâtea nă- In marele râ&boi din 1914-1818 soldaţii decât cele mai cumplite mitraliere duşmane.
m casuri şi greutăţi le-au hrănit şl crescut^ români din Austro-Ungaria au fost eei Crucea Roşie tocmai înlăturarea acestor boli va
Ld la sânul lor, ea astăzi să înroşească pă­ urmări şi prin înlăturarea lor păstrarea multor
MI 1 mâi credincioşi, iar bătrânii, femeile şi
lé mântul setos de sânge al câmpilor de luptă. copiii rămaşi acasă se rugau fără de mii de vieţi omeneşti.
iS Cu adevărat: „glas în Rama s'a auzit, încetare. De aceea s'a îndurat Dumnezeu şi Crucea Roşie nu se va mărgini să păstreze
HIT plângere şi tânguire multă, Rahil plângea ne-a dăruit ţara aceasta mare şi fru­ numai vieţi trupeşti, ci se îngrijeşte şi de eele
TIR. P fiii săi e
şi nu voia să se mingile, fiindcă moasă. sufleteţti. Va mângâia prin brancardierii săi,,
ac «« mai sunt" (Matei 2, 18). prin sarorilo ei de caritate o mulţime de suflete
PF«! Incă nu e târziul întoarcerea către
Prea ne-am buiecit după
răsboiul cel disperate; se va ruga pentru ele; le va da cărţi
ITI Dumnezeu a întreg poporului poate face
W Mare; prea iute ne-am uitat de Dumnezeu bune; le va învăţa să se roage; Ie va vorbi de
minuni. Dacă e Dumnezeu cu noi, cine e
Mi­Prea repede ne-am dat plăcerilor, ticăloşii- împotriva noastră şi chiar dac'ar fi, U vom
Dumnezeu, de viaţa veşnică, etc. Cu nn cuvânt:
ni lor şi păcatelor de tot felui; prea mult Crucea Roşie va căuta să reînvie tn multe sufle­
birui cu siguranţă. Prin urmare, cel dintâi
TI*
*« am încrezut in puterile proprii şi ne-am te nădejdea in fericirea fără sfârşit. Iată nn mo­
AII gând, în aceste vremuri cu adevărat de
apropiat de Sstana. Doar în vremea din tiv peutru care am spus că Crăcea Roşie e un
bejenie, să ne fie la Dumnezeu.
ip *r*nă numai tot cu furturi, răpiri, spar- aşezământ religios. Mai mult: ceice lucră In Ba­
Al doilea gând să ni-l îndreptăm nul Crucii Roşii la scăparea unor vieţi şi Ia
Stri, siluiri, divorţuri, omoruri şi sinuci-
către Maiestatea Sa Regele Carol II, mântuirea unor suflete cu gânduri bune, creşti­
<t*rl erau pline toate gazetele.
care Inerenza din sor pentru binele acestei neşti, aceia se şi sfinţesc l Iată dar şi un al
Dumnezeu s'a urît de atâtea ticălo­ ţări. Să înălţăm zilnic rugăciuni pentru El doilea motiv, pentra care Crucea Roşie e un aşe­
şit şl fărădelege şi, drept pedeapsă, a trimis către Domnul, alipindu-ne cu toată drago­ zământ religios.
asupra noastră cumplita încercare a stea şi cu toată încrederea şi însufleţirea Să nu şi tnehipue cineva eă Crncea Roşie
rdtboiului. de El. ar avea de lucru numai fu timpul răBboînlui. Ea
Precum un părinte bun nu poate su-
Iar dacă o fi să se sune şi la noi a- aro de lacra şi fn timp de paco. Vieţi de scăpat
ttri ticăloşiile şi fărădelegile fiului său,
ei
larma, să alergăm cu toţii în ajutorul ţării şi suflete de mântuit din ghiarele morţii snnt
-l pedepseşte cu toate mijloacele ct-i stau
şi pentru apărarea drapelului, fără şovăire, totdeauna. In multe ţării Crucea Roşie şi-a Inat
'* dispoziţie, numai ca să-l întoarcă cumva,
l a
eu însufleţire şi cu dragoste de ţară. Să asupra Ba sarcina de a scăpa din ghiarele morţii
calea cea adevărată — întocmai eşa face
repetăm şt noi în cazul acesta cuvintele muţimea de copilaşi ce traesc in mizerie pe la
Dumnezeu eu noi: ne părăsi şte la părere,
paietului redeşteptării, naţionale Andrei marginea eraşelor mari.
*• lasă să suferim îngrozitor, pentrucă să
Mureşanu, cuvintele scrise la 1848 -, Crucea Regie este un minunat aşezământ
*« dini tăt mai bine seama de păcătoşenia
H „Murim mai blne'n luptă cu glorie do mila. S'o ajutăm din toate poterile Inrolân-
°«*trâ şi a ne întoarcem
s din nou la să-
deplină du-na Intre membrii ei şi plitindii ne regulat
*d« părintesc.
Decât să fim sclavi iarăţi in vechiul cotizaţiile care sunt foarte mici. Vom face o
Astfel treb'ue să privim marea neno- frumoasă faptă naţională şi creştinească. (Fr.)
r nost pământ"!
°*ir e răsboiuluil
a

Cel dintâi gând al nostru trebut să


Pas. 2
Cât ne iubeşte Dumnezeu
„Că aşa a iubit
lumea, încât şi pe Fiul său cel
unul născut l-a dai, ca tot cel
ce crede întru dânsul să nu
piară ci să aibă viaţă de veci".
(Din evanghelia din Dumineca
dinaintea înălţării sfintei Cruci,
Ioan 3, 13-17).
Ce bine ar fi, dacă ne-am da seama
de aceste cuvinte ale învăţăcelului pe care-1
iubea Isusl Eu cred că dacă ne-am da
seama de această dragoste cu adevărat
neţărmurită a lui Dumnezeu, in vecin'am
păcătui. Sf. Ignaţiu de Loiola spune că
Dumnezeu n e iubeşte m a i mull
decât n a iubim noi înşine.
Cea mai mare dragoste pe pământ
este dragostea mamei către copiii ei. Isaie
prorocul ne asignră însă ca dragostea lui
Dumnezeu către noi oamenii este mult
mai mare.
Un principe a poruncit să i-se facă o
statuie de înger din marmoră albă. îngerul
ţinea în mâna stângă un inel de argint a-
târnat de un fir de mătasă, iar in mâna
dreaptă un inel de aur atârnat de dia­
mante. Inelul de argint Însemna dragostea
oamenilor faţă de noi, care nu este tare
şi atârnă de un fir subţire de mătasă, ru-
pându-se uşor. Inelul de aur însemna dra­
gostea lui Dumnezeu faţă de noi oamenii,
care este asemenea diamantului foarte
tare şi nu se poate nimici.
Marea dagoste a lui Dumnezeu faţă
Foiţa „UNIRII POPORULUI*
A
imHiiiiiis»aiiiiiana»iiiaiiini»iiiiiiaimniuaniiiiii>iiiiisi(iiiiiiiniiraniiH^ni^iïïu
Cântarea Crucii
Cruce sfântă părăsită
Lângă margine de drum,
Coperişul tău se strică
Lângă creştinii de-acum.
II.
Cruce sfântă cu putere
Tristă stai în locul tău
Cauţi la lume tăr' a cere
Ceva'n ajutorul tău.
III.
Oamenii mi'şi mai ridică
Pălăria'n dreptul tău
Să se'nehine şi sS zică:
.„Doamne, feri^ne de rău*.
IV.
Bate vântul, te doboară
Cu icoana lui Cristos,
N i m e n i nu mai vine doară
S ă tc'ndrcpte iar frumos.
V.
Dar credinţa mea îmi spune
C i mult nu v * dăinui,
lEEâ POPORULUI
de noi oamenii se vede mai ales din faptul
că a trimis pe Fiul său unul născut pe
pământ, ca să ne mântuiască. Avraamşi-a
arătat marea sa dragoste faţă de Dumnezeu
prin aceea că a fost gata să-şi jertfească
pe fiul său Isac. Iară Dumnezeu şi-a arătat
marea sa dragoste faţă de noi prin
jertfa fiului său. Şi acest fiu s'a jertfit
de bună voie şi cu cea mai mare dra­
goste, ca să ne poată mântui şi împăca
cu Tatăl Sâu, pe care l-am vătămat atât
Dumnezeu de mult. Dragostea aceasta mare nici nu
i-o trage nimenea la Îndoială.
Iată cum ni se descrie această dra­
goste în viaţa sf. Ieronim, unul dintre cei
mai de seamă dascăli ai bisericii, mort la
anul 420. Acest sfânt a trăit 2 5 ani în
peştera din Viflaim, în care s'a născut
Isus. Intr'o zi sf. Ieronim se rugă astfel:
»Dragă Isuse, cum să-ţi răsplătesc că te-ai
culcat în această peşteră şi atâta ai su­
ferit pentru mine ?« Isus i-a răspuns: „Laudă
pe Dumnezeu cu cuvintele: mărire întru
cei de sus lui Dumnezeu". Sfântul răspunse:
„Aşi dori să-ţi dau şi eu ceva, altfel mor
de durere". „Ei, atunci dă-mi păcatele
tale, şi eu le duc cu mine". Atunci sf.
Ieronim începu să plângă şi zise : „Dragă
Isuse, ia atunci ceeace este al meu, şi
dă-mi ceeace este al tău".
Dumnezeu iubeşte mai înainte pe cei
cei drepţi. »Celorce iubesc pe Dumnezeu,
toate li-se lucrează spre bine", ne asigură
sf. apostol Pavel, la Romani 8, 28. La cei
ce-1 iubesc pe Dumnezeu, Tatăl şi Fiul
vor veni şi sălaş la el vor face, ne asigură
sf. evanghelist Ioan (14,23). Iară la sf.
evanghelist Mateiu cetim: „Şi tot celce-şi
va lăsa casa, sau pe fraţi, sau pe surori,
sau pe tată, sau pe mamă, sau pe muiere,
sau pe prunci, sau ţarinile pentru numele
meu, însutit va lua, şi viaţa de veci va
moşteni" (19,29).
Dar chiar şi pe păcătoşi îi iubeşte
Dumnezeu, „că soarele său îl răsare peste
Prin o tainică minune
Crucea tot va birui.
«Siohul Român*, Lugoj Nr. 9 - 1 0 din 31 Mai 1939.
Amintiri din război
Oltul şi Nistrul
Iu iarna analul 1914 eram in (Polonia
roşească.
In ziua de 17 Decemvrie părăsirăm p o ­
ziţiile şi şanţurile dia marginea comanei Stara
Brezolcza, a p u c â n d în arma Roşilor, cari se
retrâgeao m e r e a , de credeam că na se vor
opri până la Moscova. Doar câte an plamb
delà ariergarda rasă ne mal strica glumele fi
pofta de v o r b i .
Trecurăm prin oraşul P/zedbordz şi ajun­
serăm în cotnona Balbach. Câteva ghlolele
roşeşti ne făcură să ne tmprăştlem şl să in­
t r ă m resfiraţi in pădoricea de b r a d din mar­
ginea comanei. Rafii ne aşteptaa în pădarei
dar se vede că el aveao ordin ca numai să
ne opăceasci, adecă să ne facă aă mergem în
a r m a lor mal încet şl ca băgare de geamă, ca
să le dim timp aă se retragă ca tot ce aa.
Se retraseră deci şi de acolo, Iăsânda-ne nouă
poziţiile, şl mergâod mal înspre răsărit. In
pădurice rămaseră mulţi răniţi şl morţi, atât
din partea noastră, cât şl a Roşilor.
Ea eram în linia cea dintâi şl tocmai
locram să-ml sap o groapă. Pământul e n Î n ­
—
cei răi şi peste cei buni, şi i p 0 u ă
6
drepţi şi peste cei nedrepţi". (Matei s '
45
Atunci pentru ce ne trimite sui"»'- )
n
— veţi întreba poate. Sf. A u g " P
a s t i n v
punde numaidecât: „Asemeneaesten
mnezeu unui medic, oare numai D
acei
aceea arde şi taie, ca să ne facă s a n ă t a ?
Dui
Dumnezeu îi iubeşte pe păcătoşi i\S '
4
cel mai păcătos om <U«
ştie că şi in cei este „
bun, iară din această puţintică b u n â S ?
se poate desvolta părere de rău pentru a
cate, pocăinţă şi îndreptare.
In anul 7 0 după Cristos, p vremea e
împăratului roman Vespasian, senatul ro­
man şi-a pus întrebarea, ce nume să k
dea celui mai mare dintre zei, lui Ze^
sau lupiter. U q senator a propus să i-se
dea numele de zeul bogăţiei, altul fost a
de părerea să fie numit zeul puternicilor
al treilea să i-se dea numirea de zeul Ir>
ţelepţilor. P e urmă unul dintre senatori
făcu propunerea următoare: „Dacălupiter
este zeul bogăţiei, nu poate fi zeul săra­
cilor; dacă este zeul puternicilor, nu poate
fi zeul celor supuşi; dacă este zeul înţe­
lepţilor, nu poate fi zeul celor fără ştiinţă
şi carte". Apoi le arată senatorilor o icoană
a unui bărbat frumos cu faţa plină de bu­
nătate. Sub icoană erau scrise cuvintele:
„ E u vă iubesc, vă Impărţesc daruri şi vă
iert, pentrucă eu sunt zeul iubirei". Sena­
torii se dumeriră însufleţiţi şi-1 numiră pe
lupiter zeul iubirei. C u cât mai mult me­
rită acest nume Dumnezeu cel adevărat,
care este Dumnezeul creştinilor!
C u tot dreptul zice deci sf. evanghe­
list Ioan: „Căci aşa a iubit Damnezeu
lumea, încât pe Fiul său cel unul născut
l-a dat, c a tot cel c e crede întru dânsul
să n u piară, ci să aibă viaţă d e veci*, iară
sfânta noastră biserică îşi încheie atâtea
rugăciuni c u cuvintele: „Că bun şi iubitor
de oameni Dumnezeu eşti şi ţie mărire Iţi
înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt,
acum şi pururea şi în vecii vecilor Amin".
Fcrîntala luliu
gheţat, apoi mal erau şl rSdăcinl de arbori
aşa că lucrai mergea tare fără spor.
începea a se însera. Uu vânt ameitectt
cu zăpadă te făcea să simţi mal malt asprim»
râzbololal. Picioarele şl mâinile îmi eraa i-
proape îngheţate d e frig, deşi Iu:ram cu tor
ca să mă încălzesc; Iar obrazul şi barba părea
că na mai sunt ale mele de frig. Intunere:nl
din moment in moment devenea mal des. La-
eram cn lopata, şl mal soflam în mâni, gin-
dioda-mă deodată pretatindeaea, şl neştllsd
siugor dacă mai am vre-o dorinţă ori vre-o
nădejde. Eram aproape sălbăticit, iar pocne­
tele de p a s c ă se aazeau aproape în flecare
minat.
Intr'nn t â r z i i pocniturile încetară, Iar e"
Iacă terminai ca groapa atâta cât să-nu" aco-
1 1
per capnl, căci ştiam că dimineaţa vom P ^
mal departe. Namai vântal Iernii mal vâjU»
prin vârforile brazilor, c i a d ia câţiva P'1 1
înapoia mea aazii următoarea convorbire:
— De o n d e eşti t a ?
— Din Basarabia, dela Soroca. Inc* ' d l
primăvară mă chemară la slojbă în Odei».»
de atonei tot p e - a c l aont. D a r t a focă » e
moldovean ? . i t
— E a aont Român dela Braşov, ţ»" 1
unde e Bras oval ? . . . . . .
O g r a n a t ă zbârnăi sălbatec atât fl
proape, incât mie ml se pâra că a treca
8 6
mal p e lângă orechlle mele, şl
tocmai în local de unde aazlsem cc-nver i
Un vfijilt surd, nişte gemete, apoi nimic»

începutul războiului — Cum a început războiul — Cari
ţări sunt prime în luptă
ftaztoiul
Am trăit scara de malta vreme ca teama
bointal îa suflet. S'aa f i c a t din toate părţile
erciri de împăcare, însă na s'a mai putut
4 pace. Garmânii aa vrut ca orice preţ
bolul şi n'aa mai ascultat propunerile de
,ce ale Angliei, Italiei şi Franţei.
Joi noapte, spre vineri 1 Septemvrie, pe
aaija poloneză au şi început laptele. Aero­
bele germane au aruncat cu bomba asupra
|,f lul Puck de pe malul m i r i i , împrejuri­
B
mi' oraşului Gdyila. Au mal aruncat bombe
„apra oraşelor Z k o w , G i y i l a şi Blala
Podlaiki. Aici Germanii an vrut s i atace ca
mbe fabrica de avioane din acest oraş.
Vineri 1 Septembrie
Laptele an fost mai mari Vineri în 1
iiptemvrie. Iscă de Vineri dimineaţa, dela 6
mnrl, tonurile germane aa început s i t r a g i
wpu oraşelor poloneze: Cracovia, Katovice,
•lin, Giynla şi Biala P o d l a s k i . In aceeaşi
;iae inîanteria germană a incepat să atace
tala, dinspre Prusia Orientală fi Silezla
!8BS. Aeroplanele aa continuat deaaemenia
itace şi s t arance bombe asupra oraşelor
loneze. Vineri dimineaţa, şase avioane aa
unt pe deasupra oraşelor Jedllce, Made-
nrki şt Iwonicz dla ţlnatol Kano. Ceva mai
Jnig au mai trecut încă 4 avioane. Aero-
mele germane aa aruncat asupra acestor
iţe bombe pline ca g t z e otrăvitoare.
Tunurile poloneze a a reaflt să doboare
ni multe avioane germane. Pe a r m a acestor
Mtul îşi contlnaa sălbatecul a i a cântec
vârfurile brazilor.
Nu plecarăm de acolo d i m i n e a ţ a — d u p ă
»ffl credeam ea —, cl am mal r ă m a s donă
% tngropânda-ne in pământ de-a blnelea.
I donă sile am plecat însă mal departe
'ipre răsărit In arma Roşilor cari se retră-
!<»» mereu.
La marginea pădorii era an cimitir
«oiipet. O malţlme de morminte ca craci,
"Pe flecare crace câte an ch'pla de soldat,
crucea a n a l mormânt mai mărişor, se ve-
!,
a două ch'pie, anal a a s t r o - a n g a r şi altul
'teic, iar pe crăcea de brad verde, cioplită
Ktabă şi l ă r i de nici o a r t i , era scris ca
* creou chimic:
~ Aici odihnesc Inft. I. Zdriilâ din Zer-
*Wi I. R. 3 1 , 4 F . Komp; fi Isfft. Ivan Vasl-
"fc'i Reg. 6 8 rusesc.
îmi spuse an soldat care ti îngropase că
Wozla granatel îl sdrobise atât de tare, tn-
' «embrele şl bucăţile din trupurile lor se
'titecară de na-i mal p o t a r l alege. An fost
lr
' »paţi împreanâ. După descrierea locului
e
^ «a fost aflaţi morţi, îmi adusei aminte,
** fost aceia a căror conversaţie o ascul-
'«« ca două nopţi înainte. Mă depărtai de
l Q
" c foptlnd plin de Jale şl de amar:
~~ Fle-vă ţărâna u ş o a r ă !
Vasodz (Polonia roşească) 4 Ian. 1 9 1 5 .
N. Lupu
UNIREA POPORULUI
atacări aa rămas şl morţi şi răniţi. In orsşu
Plock an fost 4 morţi şl 6 răniţi.
Peste oraşul W a r k i avioanele germane
au aruncat 55 de bombe. Aviatorii germani
an coborlt aşa de jos, încât au atacat lumea
din piaţa oraşului cu mitralierele. Ua om a
fost omorît, alţii sunt grea răniţi.
In după amiaza acestei zile mal multe
avioane aa aruncat bombe aaupra oraşului
Grodzfsck Mazovleck'. Au fost lovite trei case.
Numărul celor răniţi na ae ştie. Aceleaşi avi­
oane aa atacat ca bomba pe nişte ţărani din
ţinatnl Izdebna.
Oraşul polonez Plda a fost atacat ca
bombe de 12 avioane germane. Ia ţinutul Po-
meranlel avioanele germane aa atacat mal
multe sate.
Tot în ziua de vineri 1 Septemvrie avi­
oanele germane an sburat şi pe deasupra ora-
falai Varşovia, capitala Poloniei, aruncând şl
aici bombe. Au fost omorîţl 12 oameni şi alţii
răniţi.
Se spune că şi polonezii aa bombardat
oraşol german Beathen.
In seara primei zile de război laptele pe
graniţă aa continuat in toate părţile. Pagube
şi stricăciuni mai mari aa făcut asupra ora­
şelor gi satelor atacările ca bombe şi gaze.
După socotelile făcute de polonezi, in
zlna de vineri, Gsrmanli a s dat 94 de atacări
din avioane asopra satelor şi oraşelor.
Aa fost atacate şl oraşele mai mici, ba
chiar şi satele. Prin multe locuri avioanele
germane a a atacat ca mitralierele oameni cari
locraa la câmp ori treceaa p e dramuri.
Aa fost omorîji în această zi 130 de oa­
meni, cei mai mo Iţi femei şi copil.
Se s p â n e că fa oraşal Wielan Germani
aa a r a a c a t ca bombe şi a s a p r a spitalului.
S â m b l t ă 2 Septemvrie
Atacările ca bombe aa continuat fi Sâm­
bătă, 2 Septemvrie. Pe Ia clasările 5 avioanele
germane aa bombardat oraşele: Puck, Radom,
Modlin, Paltnik. Kobrya, Varşovia şi Cracovia.
Aa fogt mulţi morţi printre femei fi co­
pii, mal ales la Cracovia.
Tannrlle poloneze an doborât trei avioane
poloneze lângă Cracovia şl patra lângă Gdynla.
In tot cursul zilei de Sâmbătă luptele aa
contlaaat pe toate fronturile Poloniei. Trapele
germane aa Înaintat pretotlndenes.
In multe părţi au fost bombardate liniile
ferate Fabrica de munlţluni Skarzyka a fost
nimicită. Capitala ţării Varşovia a fost bom­
bardată îatr'o singură zi de 9 ori.
După veştile cari vin din Polonia, în
primele zile de război, trapele poloneze aa ni­
micit 100 care de asalt germane şl an tren
militar apărat în contra gloanţelor. An fost do­
borâte apoi 34 avioane germane.
Numărul prizonierilor germani pecari l-au
făcut polonezii trece de 6 0 0
la ziua de Sâmbătă 2 Septemvrie trupele
de csvalerle poloneze an trecut Ia atac, r e s ­
pingând pe Germani.
Dumineci 3 Septemvrie
Duminecă dimineaţa aviaţia poloneză a
atacat mal malte anltăţl militare germane mo
Pag. 3
torizate. Germanii au suferit pierderi mari.
Polonezii au pierdut patru avioane.
Avioanele germane au arnneat asnpra
oraşelor balonaşe cu Iperltă (o materie foarte
otrăvitoare).
Pentru a opri înaintarea trapelor ger­
mane, polonezii au revărsat râul Vistula şl aa
aruncat In aer donă podari mari de peste
acest râu.
Lapte mari s'aa dat pe fronturile din
Silezla, Prusia Orientală fi mal ales tn regi­
unea Czestochowa.
Ultimele încercări de p a c e
S'aa făcut din toate părţils stârnitoare
încercări de pace. Anglia fi Franţa aa luptat
din toate poterile pentru a mântui pacea.
Alăturla de ele a foit dl Muaaolini care n'a
încetat nici el a lucra pentru pace.
Dela Londra la Berlin, în zilele din nrmă
s'aa schimbat în continua scrisori de pace.
Dlntr'odată îniă toate nădejdile aa pierit
fl'fl locul miniştrilor, aa început a vorbi tu­
nurile. Polonia n'a mal primit propunerile de
pace ale Germaniei. Erau şi prea umilitoare
aceste propuneri. Intre altele Germania cerea
reallpirea oraşului Danzig la trupul Germaniei
mari. Mal cerea apoi ca în ţinutul care se
afla între Germania fi Prusia Orientală, să se
facă votare pentru a hotărî locuitorii de acolo
a cui să fie. Cerea însă G «mania, ca Polonia
să-şl trimită ministrul Ia Berlin ca acolo să Ie
iscălească aceste condiţii de pace.
Polonia nu s'a învoit însă Ia aceasta şl
a făcut mobilizare generală.
Germania a Incepat atunci să atace P o ­
lonia fi vineri dimineaţa războiul începuse.
Alipirea D a n z i g u i u i la
Germania
Vineri 1 Septemvrie oraşul Danzig a fost
alipit la Germania. Şeful acesta! oraş a trimis
o scrisoare dlol Hltier, prin care II arată d o ­
rinţa locuitorilor de a se alipi Ia Germania.
Dl Hitler I-a răspuns că primeşte această ali­
pire şl a luat oraşul sub apărarea germană.
C e v a f a c e Italia
Ua mare semn de întrebare este pentru
mulţi Italia. Na se ştie ce va face această ţară.
Dl. Massolinl a făcut împreună ca Anglia fi
Franţa numeroase încercări de Împăciuire.
Se pare totuşi că Italia no va intra dela
incepat în războia. Dl Hitler a trimis o scri­
soare d-lui Massolinl, in care-I spâne că este
hotărit să lapte singur ca Polonia.
A fost s c u f u n d a t
un vapor englez
Ia partea de miazănoapte a Angliei, ta
apropiere de insulele Hebrlde a fost scufundat
vaporul englez „Athenle". Vasal englez avea
pe el 1400 de călători, cari In mare parte erau
refugiaţi americani ce se reîntorceau în America»
Toţi călătorii aa scăpat ca viaţă afară
de acela cari aa fost omorîţl de bombele ca
cari a fost scufundat vaporul.
A u s t r a l i a şi Canada Tntrl
Tn r ă z b o i a l ă t u r i d e A n g l i a .
Anglia s'a hotărit să intre în război îm­
potriva. Germaniei. Alături de ea Intră multe
din coloniile el, intre cele dintâi cari aa spas
vor lupta alăturla de Anglia, aunt Canada şl
Australia. Cavernele acestor două ţări aa I i a t
toate masările de război. Canada a fi mobi­
lizat.
Anglia şl Franţa a u
Tntraf Tn r ă z b o i
Odată început războia! Ia Polonia, Franţa
fl Anglia aa mobilizat şl ele.
Aceste două ţări aa mal£făcut faci o al-
 Pag. 4
timft încercare de p a c e . An trimis o provocare
Germaniei, cerândn-1 a i t e retragă din Polo­
nia f 1 apoi aă ţină nn sfat de pace la care s i
ia parte G e r m a n i a , Italia, Anglia, Franţa şl
Felonia.
Dl Hltler n'a primit însă şi de atunci
Anglia şi F r a n ţ a an Intrat în război cn
Germania.
Biserica unită In slujba neamului
— j
încercări de unire cu Roma
Episcopul Vasile Moga fnsese întărit epis­
cop în scaunul Sibiului, la anul 1810.
El era nn om blând şl bun, dar n'avea
destul curaj, Iar preoţii lai uu-1 prea Iubeau,
din pricina c i îşi cam sprijinea rudeniile.
El dorea s i faci lncrari mari şlframoase,
însă n'avea ca cine, c i c l preoţii lai erau fări
învăţaturi. Abia el înfiinţa cursul de şase lanl
pentru pregătirea preoţilor şi anul de şase
sipfimâni pentru pregătirea învăţătorilor. Ne
patern Închipui, câte cunoştinţe îşi vor fi putut
câştiga acela în şase lanl, l a ţ i ' d e preoţii Bla-
juiul, cari învăţau zece ani p i n i s i se facă
preoţi.
Preoţii neuniţi, înainte de Vaille Moga,
ţineau pe lângă sine pe câte an băiat, fie acela
nepot, ori chiar fin. II învăţau s i citească In
Molitvelnic, apoi 11 trimiteau ia an episcop
sârb să-1 hirotonească. Episcopul îl hirotonea
d a c i acels ii dădea o v a c i ca lapte, sau o
sumă de bani ca să-şl poată cumpăra nna.
Vizând episcopal Moga lipsurile în cari
se sbătea biserica şl clerul s i n şi neputinţa
de a inainta în v r e - u n fel o a r e c a r e ; de a l t i
parte vizând cultura înfloritoare la care ajun­
sese clerul unit, care avea o mulţime de oa­
meni Învăţaţi, Iar prin sate câteva sute de
scoale primare în felnl celor din Apns, se ho­
tărî ca protopopii şi preoţii mal de frunte
pentru unire cn biserica Romei. Scrise guver­
natorului Gheorghe Banffy din Cluj, dar acela
deşi era catolic, îl deimântă, aritândn-I stă­
rile grele prin care trecea împărăţia austriacă,
căci Rusia pregătea o alianţă cn Franţa îm­
potriva Austriei, şl zicea că unirea religioasă
a Românilor ardeleni ar întări şi mal mult ara
Râsiel împotriva Austriei, Despre lucrai acesta
este în biblioteca c e n t r a l i din Blaj o scri­
soare delà mitropolitul Alexandra Sterca S a ­
lut, care a şi fost publicată în ziarul «Unirea"
la 10 Martie 1928, şl in care nl-se spune că
episcopal Moga şi- a dus gândul unirii cu Roma,
cu sine în mormânt.
La anal 1834 episcopal Moga, împreună
cu episcopul Ioan Lemenl delà Blaj, înainta
o cerere c ă t r i cartea din Viens, ca Românilor
din ţinuturile s ă s e ş t i - s i li se dea drepturile
cari li se cad şl cari l e - a a fost răpite pe n e ­
dreptul In decursul veacurilor. De a s e m e n e a
cereau ca copiii Românilor s i fie primiţi ca
învăţăcei prin atelierele săseşti, ca a i înveţe
meserii.
O a l t i asemenea cerere înaintări cei doi
vlădici români şl la annl 1842, dar amândouă
t a rămas f i r i de nici u n rezultat.
Episcopal Moga ar fi vrnt să-şi unească
întreg clerul gl poporul ca biserica Romei, dar
na numai Sârbii I se p u n e a u împotrivă, ci chiar
catolicii ungur), în frunte cn catolicul guver­
nator Gheorghe Banffy, căci de acum ei nu
mai doreau unirea Românilor, Înţelegând că
prin unirea cn biserica Romei, Românii nu
numai că n a şl-aa pierdut naţionalitatea îne-
cându-se în marea ungurească, dar din po­
trivă, şl-au aflat obârşia, şi-au desgropat Is­
toria şi le-a crescut mândria naţională, deş-
teptându-le în suflete dorul de libertate naţio­
nală şl politici, pe care H nutreau de pe tira
UHISIA POPORDLtDl
pal episcopala! Inocbentie, t d e c i de mai bine
de o t a t ă de ani.
Episcopal Moga mari la anal 1845, pe
când printre elevii Blajaloi t e p a t e a a t a z l
şoapte de libertate, culese din versurile cle­
ricului Aadrei Mareşana, din însemnările cle­
ricului G h e o r g h e Barlţiu, şl din prelegerile
profesorilor Timotei Clparla şl Simion B i r -
naţia.
N Lupu
Acum când a venit toamna şi plugarii au
mat mulţi bani ia casă, rugăm pe toti cititorii
să ne plătească abonamentul la gazetă, Noi
facem toate sforţările ca să dăm o gazetă
plăcută şi folositoare. E de datoria tuturor a-
celora cart o cetesc să o plătească şi să în­
demne şi pe alţii să o aboneze.
C ă t r e c i t i t o r i . Din e t n z a concentră­
rilor militare g a z e t a apare t e a m a o a m t l în
patra pagini. R e g ă s i pe cititori să ne scuze
pentru a c e a s t a . Vom cânta, pe cât vom p a t e r ,
ca pe viitor să a p ă r e m iarăşi în 8 pe gini.
D e p r i n d e r i sufleteşti p e n t r u preoţi.
Anul acesta exerciţiile pentru preoţii din die­
ceza Lugojalai s'aa ţinut în Internata! de bă­
ieţi din Lugoj in zilele de 21—25 August, p r e ­
dicate ca m a l t a pricepere de Cav. Sa Cornel
Cblrca, călugăr român unit dela Toteştl. Au
luat parte P. S. S. Ioan, II. Sa Dr. Nic. Brân­
zea, p r e p o z l t ; II. S t Dr. Ioan Marlanesca, vi­
car g e n e r a l ; Reverendtsslmii Canonici şi 72
de protopopi şl preoţi.
încheierea exerclţillor s'a f i c a t Vineri
dimineaţa în Catedrală. P. S. Sa Ioan a slujit
sf. Liturghie, înconjurat de 16 preoţi, apoi s'a
cântat Doxologia şl Cav. S t Chira a ţlnnt ul­
tima predică. T o t îa aceiaşi zl a a v a t loc şi
şedinţa consistorială, în cadrele căreia P. S.
Sa Ioan a mulţumit păr. Cblrca pentru ţinerea
exerclţillor, dând apoi preţioase sfaturi preo­
ţilor pentru sprijinirea şl îndrumarea celor cari
ar dori să îmbrăţişeze sf. Preoţie. Coresp.
N e n o r o c i r e . Copilul Ioan Hanc din
comuna Subpădare, judeţul Târnava M i c i , se
joca împreună ca alţi copil în jurai anei fân­
tâni. In jocul lor copiii ea î a c e p a t s i ridice şi
să coboare campăna fântânii. Fiind prea raolt
mişcate> greutăţile de pe cumpănă au căzut
în capo! copilului Ioan Hanc, omorfinda-1
pe loc.
. Pufjlicafliiaie
Subsecretariatul de Stat al Poliţiei, aduce la cu­
noştinţa publicului că este cu desăvârşire oprită oprită
orice manifestaţiune sub.orice formă, in sălile de cine­
matograf, la apariţia pe ecran a diferitelor personalităţi
din viaţa publica internaţională. : : ;
SANCŢIUNI: ^ ?
Încetarea imediată :,a spectacolului în care scop
directorii cinematografelor au primit ordinele Poliţiilor,
• • PROCEDEU: ...
Când se produc asemenea mantfestaţiuni opera­
torul opreşte filmul din Oficiu, se aprind luminile. Po­
liţia invită publicul să părăsească sala,, iar in caz de
neexecutare, se vă proceda la arestării
V A s n c
« < » a maniferaţiuni s unt oprite' îa'orice
local public.
Tipcgrani asî&taaraini foologie gr.-e*t. Blaj
O soţi® îndărătnici. Dealtfel
1 1
a a a t m a l t e femei, îndărătnice şl înclni»? *
Le p l t c e ca în toate, să aibă ele cuvâ
1
din armă. Se s p â n e î n s l c i america i '
întrec pe t o a t e . De cărând o tânără am i '*
s'a certat ca soţnl el, in v r e m e , c e JJ
610
plimbare ca tatomobllal. Soţul i ' a s u D i °
de t a r e încât a lăsat-o în dram şi ' j '*
t B
mama lai. Femela na s'a speriat t'V*
de aceasta şi nici n'a căutat măcar , , [ , 8
pace. I*a t r i m i t noma! voi b l că ea ou l (
1
coborî din automobil p i n i ce el nn se v a '
întoarce s i - i c e t r i iertare. I-a vestit tuto/'"
că va dormi şl va mânca în automobil.
N i ş t e c o p i i a p r i n d Tn Jocul lor m i a
m u l t e c a s e . In zilele frecate a fost an t
mare in c o m u n a Boghlcea din Jadeţnl R ,°j 0o
Copiii locuitorului Ferenţ Bicontna din a-
ceasta c o m a n i , jacândn-se în jurai casei iî
aprins o g r ă m a d a de cânepă. Fiind în i\ n
acea an v â n t puternic, focal a fost dat p e
t c o p e r i ş a l casei, care t ' a aprins în câteva
clipe. De aici flăcările an frecat şl la casele
vecinilor. N a m a l ca m ă r e greutate sitenli aa
3
p ' a f ' â r i m p î e d e ^ l o c l h ' s i n a se întlndi in ta
treg satul. P a g u b e l e t o n t fosrte m a r t
O mare nenorocire în Belgia, k
zilele trecute s'a întâmplat o mare nenorocite
în Belgia. Trăznetul a căzut peste nn pod din
apropierea oraşului Llege. Din cauza turburi-
rilor mari din Europa, în jurai podului armata
belgiană a ş e z a s e dinamită şl bombe, cart
acnm a a explodat t r a n c â n d podul in aier. k
momentai t r i z n e t a l a l , pa pod intra un tren;!
o locomotivă. Aa fost sdrobits câteva vagoane,
Sunt şapte morţi şl numeroşi rinfţl.
Unul care. stăpâneşte fiarele
sălbatice cu privirea
— Puterea m i n u n a t ă a u n u i tânăr —
In F r a n ţ a , ia Paris, trăieşte t n om alns»
nat. Se numeşte losif T r u b k a şi de mtnft
este păzitor de circ. Omni acesta are na dar
minunat. Stăpâneşte fiarele ca privirea othllor
s i l . Se altă numai odată la ele şi toate aii-
băticlnnile codrului i-se s u p t a ca nişte rsle*
laşei blânzi.
Iosif Trablct este tânăr, are numai 29de
ani. De când era copil mic s'a obişnuit il
stăpânească toate animalele din JsrnI casei,
casele, pisica, call, bol! ş! oile. Aii Io»''
T r u b k a a ajuns să s t i p â n e a c c i animalele cele
rl
mal sălbatice din lame. In circul dela P» '
unde este păzitor sunt Iei, tigri, leopsizl.W
şi alte s ă l b l t ă c l a n l . T o a t e ascultă de privire»
Iul Iosif T r n b k a şi nn-I fac nimica.
2 1 0
Chiar şi in casă la el tânărul P * ' ^ '
un leopard, care este cea mal rea sălbaticii
din lame, şl a a Iap sălbatic de Siberia. L
Iosif T r u b k a acestea însă na-i fac nici » ' • flr
'1-Catedră wasânta
La Liceul teoretic român-anit de
Blaj, pe ziua de 1 Octombrie 1939, e vaca
catedra Nr. 9 de Geografie. j
east
. Candidatele,- care doresc să ocupe ic ^
catedră ca* suplinitoare, îşi vor înainta cere» • ^
soţite de acte justificative (califlcaţie.numir
rioare, calificate de serviciu, extras de
laa
şhbotez), până-; cel mai târziu î n < ? c {S
5
Septemvrie 1939, Consistorulul Arhiepl
din Blaj. MÛ
Blaj,, din şedinţa consistorială P
;20 A u g u s t ^ , c« eS
Alexandru ..Kt " 1
lit
e
Arhiepiscop 5' . p jfj?„ ie