VIRGILIU STEF.

SERDARU

LUPTA DELA
MARASESTI-
OITUZ
CU DESENE DE A. MURNU

IOTE

MUNICIPIULUi

CuRf.
1NSTITUTUL DE ARTE GRAFICE
cM IN E R V As. BUCUREVI.
1919

www.digibuc.ro
 VIRGILIU *TEF. SERDARU
litilli4ETI-OITITZ

Deeene de A. MURNII.

www.digibuc.ro
TOATE DREPTURILE REZERVATE

www.digibuc.ro
LUPTA DELA
MARA ESTI-OITUZ
Motto : Aacuto-ti 'labia ea
fulgerul i tncoardi-ti areul, o
tare meal... Dnamanul se ga-
teate i tu eati straja lumei...
Inmea te-au piraeit i a'au acu-
lat aettpra-ti; noroadele teem
legat hare ele pentru a to
batjororl i a atiluge dintre
noroade pomenirea ta... 0 pa-
trio rasa, jertfette te !
Clintarea Romelniet
de Ali. RIZISHO, eitutut 31.

www.digibuc.ro
 INCHINARE.
'EROILOR.
inchin "acest volum Eroilor
morfi in grozavele lupte dela
Milragegti-Oituz.
Sufletete tor vibreaza In fie-
care din noi.
Avntul tor ne-a insuflefit
in orele de restrigte, iar seal-
gele lor a felarit Unirea Ro-
meinilor.
VIROILIII $TEF. SERDARU

www.digibuc.ro
 CUVANT INAINTE.
In grozava vijelq ce a zguduit peimntul.
in aceastei ciocnire uriave a fortelor des-
leentaite, popoarele au fcut incordeiri su-
preme fi au arttat toatei puterea lor de
vitalitate, tot ce aveau mai frumos in cul-
tura i simtdmntul lor : au ardtat idealis-
mul la care pot sei se ridice.
Cnd ateiti oameni vi-au jertfit viata, cnd
atdti au dispretuit moartea, au dispretuit
toate legturile cu materia, i deci s'au
ridicat cu mult de-asupra materiel, in-
seanmei eel au vtivt set' se ridiee ca nivte
colovi de-asupra comunului, inseamnd ca
sunt mari in nivte proportii, pe cari pentru
moment nu le patent msura !
Ce este aceastei ridicare alt-ceva dealt
idealism, deceit dominatia sufletului asupra
materiei, asupra corpului .treceitor?

www.digibuc.ro
lo CtIVINT INAINTE

Este eel mai frumos exeinplu de oat su-

perior in care sufletul comandd, care se 'in-
grzjefte mai intdi de suflet, parka eteried,
dar de esenta cea mai divind din fiinta o-
meneascd.
*

Gland un popor nu poate sei se ridice la

aceste ind4imi considerabile, In cdt sd dis-
preluiascei viata materiald a corpului, in-
seamnd ca instinctele brutale ale materiel
predomind incd, inseamnd cei sufletul acelui
popor nu este in destul de cultivat pentru
a se ridied de-asupra meschineloi preocu-
pdri de existentd materiald.
Dar atunci cdnd s'a ridicat de-asupra
viefei, cdnd flu tdrei au putut aveh acest
idealism, atunci pot intelege mai bine no-
liunea de patrie, iubirea de patrie i pot
gasi in ei forca neperitoare i infldcdratei
de a-0 jertfi corpul dind nevoile patriei o cer.
$i in aceastd canonitd luptei de existenta
in care cei slabi pier, tot apa i popoarele
eari n'au ajuns incd la aceastei
morald sunt menite set dispard...
Sunt prea slabe ca sei poatd WA in con

www.digibuc.ro
 CUVANT NAINTE 11

certul statelor existente, sunt strivile numai

deceit de forta uriat9e a relor ce s'au ridi-
cat deja.
Iatd de ce state noi din popoare noi nu
se mai pot forma, iatd de ce liecare popor
trebue sei se adune bine la un loc, sci-0
inchege vi strangd toate energiile, sei-0
feiureascei cristalizeze in mod vizi-
bil, aceasta conceptiltie inaltu asupra vietei
sei-0 invete fiii la fcoala idealismului...
Prim aceastei prizma trebue privit rei zboiul,
prin gradul de ineiltare morald la care s'a
ridicat un popor, n dispretul mortii, iar
nu prim alte prizme cari pot fi deiuneitoare,
mai tdrziu, vietei sociale din stat.

In focul ce cuprinsese peinuintul, Roma-

nia 0-a dal o parte glorioasei de jertfe.
Seinge romdnesc dintre cel mai curat 0 bun
s'a veirsat pe cdmpurile de bdtae i dispre-
tul de viatcl al oflterilor vevnic in frunte
al soldatilor neinfricovati, ftu Inmcirmurit
lumea intreagd.
Prin stdruitoarea noastrei culturd, prin eve-

www.digibuc.ro
12 CUlaNT INAINTI9

lutia noastrd, prin sentimentele noastre am

dovedit lumei intregi di am ftiut sei ne ri-
dicdm la o inaltime morald neinchipuitei
sei sdvarim ne mai auzite acte de eroism...
Cdci ce e eroismul dealt dispretul viitei, de
cat idealismul in viatd.
Luptele dela Mdreimti-Oituz prezentan-
du-se ca un bloc, au areitat lumei intregi
intreaga.nodstrd vartxtre vi de aceia toate
simpatiile s'au indreptat ceitre noi vi tot
sprijinul ne-a venit dela personagiile cele
mai marcante ale lumei, in indeplinirea nei-
fui)ttelor noastre.
Era natural deci, ea tdrile surori Ardea-
tul, Bucovina, Basarabia. Banat, Cripna,
Temisana Maramures sd vind la matca
veche a regatului, ceici au veizut inainte,
s'au convins in urmd, cd de acolo vine nu-
mai lumina, cd acolo sunt conceptiile idea-
cari ridicei pe un popor la finaltirnea
marilor popoare...
Uniti astfel in o Romanie a tuturor Ro-
meinilor vom puteet nestingheriti de lucra-
rile fi luptele de mai inainte pentru aceastd
unire, sa ne concentreim toate min tile i toate
puter'ile pentru ca sa dam In lume roadele

www.digibuc.ro
 fljvNT INAINTE 13

geniului nostru national 0 a muncei noastre

neobosite pentru civilizatie i urnanitate.

In descrierea luptei dela Mardo0i-Oituz,

marea baldlie dupd intinsul acelui front in
lunile Iu lie 0 August 1917 -- m'am servit
de documente oficiale, pentru ca sa pot da
povestirei preciziunea cea mai mare.
Am incercat sa vorbesc de marea noastra
victorie i in volumul de propaganda care a
aparut mai 'nainte Rzboiul nostru ; dar
cenzura germana, pe care indrasnisem sa
o infrunt, mi-a suprimat toata descrierea
prin mari crud ro0i, iar pe cel ce scrisese
l-a trecut in lista neagra...
Insd aceastd teamd de cunomisterea ade-
varului asupra marei noastre batalii Ma-
reive0i-Oituz, mi-a dovedit i mai mull
valoarea stralucitei noastre victorii, i mi-a
dat puteri noi in opera de propaganda ce
intreprindeam pe noul front al cucerirei de
suflete, biruinte tot afa de grele ca i cele
pe cari le incercasem ca osta pe campui
de Mae._
www.digibuc.ro
14 CUVNT IN#INTE

Am studiat marea beitdlie zi cu zi din

punctul de vedere brut al steirei de spirit
in Muntenia, Moldova vi pe front. In ace-
1a0 limp am co nsiderat descrierea eroismu-
luinemaipomenit desf4urat de trupele noastre
ca un ceva absolut necesar de ardtat, avdn-
du-se in vedere peirerea ce avem cat reizboiul
trebue privit prin aceastet prizmei a ineiltimei
mol'ale, a idealismului, la care s'a ridicat un
popor.
Voluntul este documental cu comunicate
*Me ale Marelui Cuartier Romdn, comu-
nicate cari formeazei de acum o biblie a
neamului romdnesc.
La inceputul volumului am 1/4pus ca un
soiu de inchinare, ca omagiu respectos adus
familiei noastre regale, sufletul i viala rdz-
boiului nostru de intregire, schita Regina
noastrA.
0 zubim mult pe Regina noastrd, o res-
pecteim mutt fi recunovtiinta Romdniei va
fi de a pururi pentru forminabila actiune
intreprinsd de Ea pentru cauza nationald.
Mutt mai tdrziu se va puted spune tot ce
a fticut Regina noastrd pentru Romdnia
mare, mull mai tdrziu abia se va puted vti
www.digibuc.ro
 CUVANT INAINTE lb

bine marea Ei parte de contributie in feiu-

rirea Romaniei unite.
Ca unul ce cunosc aceastei opera bra plec
capul plin de recuno0intei 0 respect in fata
Reginei ce ne iubevte din tot sufletul tara
pe locuitorii ei...
Tot ca un otnagiu ant pus 0 schita Mi-
siunea franceza, in care vorbesc de scumpii
ofiteri i soldati francezi eu cari au impdr-
tcifit grelele zile de restri0e, dar cu cari ant
imprt4it i bucuria biruintei.
Urmeazei apoi inchinarea Ardealului nos-
tru, pe care oricine simte romane0e o ta
intelege bine...
* *

Cu cat se va cunoage mai bine eroistnul

desfdurat de trupele noastre, eu cat viTm,
cunoavte mai bine sufletele eroilor morti in
lupte, cu atat vont ridicel mai sus initnile
noastre, ne vom ridictt sufietele afa de
sus ;Inc& sd atingem Ind ltimile luminate ale
idealului in lume.
V!RGILUJ TEF. SCRDARU
5 Decembrie, 1918.
Bucurefiti.

www.digibuc.ro
 PARTEA I.
OMAGIU.
Motto : tOrice orn are dona
pat;ii : LAM pe a aa ai. apoi
Frenta>.

I. REGINA NOASTRX.
II. MISRINEA. FRANCEZA.
III. ARDEALUL NOSTRU.

VIRGILIU rrnr SERDARU....Nlirkeati-Oitaz.

www.digibuc.ro
 REGINA NOASTRA...

Regina noastr !
Regina cea mai iubit5, din lume colincth
spitalele frontului i mngai rnitii glo-
rioi din lupte.
Regina noastr Ingrije pe bolnavii de
tifos exantematic In Wile Indoliate de
umbrele mortii...
i cand boala secer mai amarnic, cnd
suferinzii se credeau mai prsiti, mai
singuri pe lame, atunci vedeau aprnd
e Regina noasta, pe Regina cea mai
ubit, din lume...
www.digibuc.ro
20 VIROILIU TFF. ISERDARU

cti dintre ei dnduti sufletul n'au

avut ca u1tim5, icoanA, chipul Reginei cu
lacrimi in ochi, cati n'au murit spunnd,ca
pentru rugAciune : 0Impareiteasa noastrei.
and se anunth, vizita Reginei, rnitii
tceau ateptndu-i venirea a pe o tain
mare, ateptnd cucernic ca smeritii drept
credincioi eirea preotului din altar cu
sfintele daruri.
Vorbele ce spuneh In camerile pline cu
flori, rmfimeau mult timp aninate In aer
ca nite scntei, soldatii se czneau s le
invete pe de rost, iar micile daruri oferite
le pastrau cu grije ca pe nite decoratii.
fiecare dintre ostai fi dat viata
pentru Regina noastr, Regina cea mai
iubit5, din lume...
Dar cnd lumea p5,reh c5, se zgudue
din temelii, cnd se pAre5, c, Diavolul a
luat In stIpanire pmntul, cnd orne-
nirea Infrigarath nuli mai gAseh, locul pe
tot globul, iar armatele tineau piept in-
fernalelor atinate germane, ce fceA In
acele clipe de apocalips Regina noastr5,?...
Oh ! SpAimntAtoarea tragedie ce se

www.digibuc.ro
 REGINA NOASTRA 21

petrecea In sufletul cel mai mrinimos

dupg, lume !
Ce suferint cutremur. pe Regina noa-
str care ziva inflcrh, otirile la lupt
crunt, iar In noptile albe plange, mult,

Al S. Regina ingrijea pe rrtniti i pe bolnavi de tifos

exantematic.
plangeh din suflet pentru mica Romanie,
pentru frumoasa tara romaneasa, pentru
acest popor de t,rani pe care Ea Il iubeA,
mai mult ca oricine altul !
Oh ! Cat, suferinf i cat planset !

www.digibuc.ro
22 VULEillall T.EF. SETWAEU

Dar din toate aceste lacrimi, cari au

Imblsmat mormintele i au curs uvoae
In orele de restrite, a rsrit mai cald
iubirea sincera 1 dezinteresat a popo-
rului dela tar, a vduvelor i orfanilor
pentru Regina noastr.
Am tnteles-o aceasta mai bine tnteo
zi tcut5, de toamn la Dicazz_ and am
vazut un moneag cu plete albe. salutAnd
pe Regina noastr, plin de cuviint i
iubire...
Mt& smerenie i al& veneratie In ges-
tul lui de batrn stpmitbr al pmln-
tului, care se descopere cu vorbele
simple :
S ted,eti, Muria Ta !
In acea zi mohort de toamn, In
muntii slbatici ai Dicazului, am vzut
cel mai sincer suras de fericire, am vzut
cea mai mandra tinut Intalnit vreodat,
am vzut pe Regina noastr mandr de
iubirea tranilbr Ei...
Regina noastr !
Regina cea mai iubitg, din lume !

www.digibuc.ro
 MISIUNEA FRANCEZA.

Veniti din tar, deprtata, veniti din

tar frumoas i mndr, au apArut lute()
zi mohort, de toamn5, pe strkile bucu-
retene ofiterii francezi.
Cu uniforma lor a1bastr5, viorie au adus
cev, din cerul luminat al Frantei, au adus
cu ei sperantele de bine kii iluziile, ce tn-
cepuser5, sit se destrame, s'au tesut din
nou i sperantele toate ne-au revenit In
spinosul drum ce apucasem...
Eram ah, de mndri de ei, iar ei
cnd ne cunoscurA a de mndri de

www.digibuc.ro
24 VIRGILIU IMF. BEIRDARU

noi, cari ti Intelegearn aA, de bine, cari

le vorbeam limba lor, ca pe a noastr,
cari pstram aici In Orient un colt latin,
ca o comoar, sfant !
Oh ! de cteori in cursul negrelor se-
cole trecute n'au suferit strmoii marti-
rmi crunte, de cteori n'a fost s, ne piar
neamul lovit din toate prtile de neamuri
strine ; de cttteori In orele cele mai tra-
gice ale istoriei n'am avut ca singur sus-
tintor ideia cA, suntem descendenti ai
strlucitei ginte latine, eh', suntem In Orient
o santinel a civilizatiei i deci trebue s
trim...
De at eori...
Dar In orele mohorte de toamn, cnd
otirile Imprteti armate pn, In dinti
ne sfkiau cu ur din toate prtile, cnd
bnuelile incepuser s incolteasa pe
seama necredincioilor Rui, cnd ne sim-
team singuri, prsiti In haita de lupi,
atunci au venit Francezii.
Oh ! Nu ! Nu ne uitase Franta ! Ne tri-
mete& pe unii dintre fiii ei cei mai buni,
ne trirneteh simbolul frtiei sale, trimetea,

www.digibuc.ro
 REGINA NOASTRA 95

surorei mici dar credincioase dela Elu Mire

pe solii iubirei sale...
Ce mndri ne-am simtit In ziva &And
popoarele alese ale lumei ne intindeau
maim de frAtie i de ajutor, ce ad,nc
micati, cnd am vAzut a cea dinti a
fost Franta !

Ajuni In tark s'au rspftndit imediat

In sectoarele frontului i vorba lor a elec-
trizat sutele de ofiteri, faima venirii Fran-
cezilor a fAcut s5, chiuiasc5, vaile muntilor
Inroite de stuage, de chiotele soldatilor
notri, cari aveau Incredere oarb, in sol-
datii Frantei.
Ce sAnAtos simt, al poporului simplu,
care-i cunoate prietenii i-i ghicete
dumanii.
Ce putere de judecatA In acei t'6,rani
voinici, cu fetele bronzate de vnturi, cari
auzind c5, au venit Francezii, au continuat
lupta mai aprig, au cptat puteri faze-
cite, Intocmai ca FAt-Frumos, care be,
ap5, din izvor In lupta cu Balaurul, cti-
gand astfel puteri noui...
www.digibuc.ro
26 VIROILIU Vila'. 81ORDARU

Tar dad, plecnd. din tar& neuitatul Ge-

neral Berthelot, eful misiunei franceze, a
tinut ca la granita pmntului romnesc,
la Nistru, s'5, se coboare din tren i s deh,
mana cu opt soldati romni, aceasta in-
seamng, a el i-a cunoscut, ch," el, erou
intre eroi, le-a apreciat vitejia fAr, mar-
gini i disciplina de fier, 1 &A nu a putut
la plecare sti opreasc acest gest,
dovad a unor sentimente cari 11 cople-
iau, dovadA a unei admiratimai i iubiri
cari cereau satisfactia unui gest...
marele general nu s'a sfiit s'a fac
acest gest in gara srccioas dela
Nistru, cnd s'a dat jos din tren i a
strns mnile Inegrite i crApate de ger
al acestor soldati voinici, ce edeau de
santinelk privind cu ochii plni, cum ni
se due fratii, cum ni se duc sperantele,
cum ne plecau Francezii...
Dar cnd plecau ?
Dula& ce ne invataser i ne aduseserl
cu ei noile metode i arme de lupt5, mo-
dern, dup ce multi din ei pieriser
eroic la Verdunul Romaniei, Iffirketi-

www.digibuc.ro
 REGINA IWAbTRX 27

Oituz, sau In combaterea ucie,toarelor

molime ce se ineinseser !
Pieriserl multi L.
Dar sufletele lor fAureau legtura mai
mult cu marea Republic& ; fureau o le-
gAtur, care nimic i niciodat nu va pu-
1
teA. s o sfrme...
Cu ct pietate am pronuntat ulti.mele
rugciuni la mormintele eroilor morti pe
pmntul nostru ! Cu et pietate am
invocat numele Frantei.
Pe plkile de marmor ce se vor pune
In viitorul parlament al Romniei Mari
va trebul s% se scrie in slov nemuri-
toare numele ofiterilo i soldatilor fran-
cezi morti eroic la noi.

Lt-Colonel Dubois, mort la 4 Aprilie

1917 In urma rnilor cptate In timpul
luptelor de la 2 Decembrie 1916 la Pi-
teti.
Cpitan Viala, mort la 12 Ianuarie.
Locotenent Richard omorat de un glont
In timpul unei recunoateri pe front.
Cpitan Clayeux, mort la 23 Martie
1917.

www.digibuc.ro
28 VIRGILIU TRF. RERDARIJ

C'pitan Berge mort pe Campul de b6,-

tae dela MAr'keti la 10 August 1917.
CApitan Vernay mort pe ampul de
lAtae de la MrAeti la 14 August 1917.
CA,pitan Arcens, mort la 15 Aprilie
1917.
CApitan Streicher, omorat de un glont
In timpul unei recunomteri la 5 Octorn-
brie 1917.
Medicul A-M. Clunet, mort de tifos.,,
Ingrijind bolnavii la 4 Aprilie 1917.
Medicul de 1-a cl. Adain, mort de ti-
fos Ingrijind bolnavii la 7 Mai 1917.
Medicul Dufraiche, mort de tifos, Ingri-
jind bolnavii la 10 Mai 1917.
Medicul de cl. II-a Santoni, mort de
tifos, Ingrijind bolnavii la 16 Aprilie 1917.
Medical Germain, mort la 26 Decem-
brie 1916.
Locotenentul Caubet, mort la 16 Mai
1917.
Locotenentul Haldy mort la 3 Mai 1917.
Locotenentul aviator, de Hergorlay,
mort Inteo recunomtere cu avionul pe
cmpul de la'atae la 23 Noembrie 1916.
Locotenentul aviator de Mai lle, mort
www.digibuc.ro
 REGINA NOASTRA

trite() recunoatere cu avionul pe cam-

pul de batae la 23 Noembrie 1916.
Locotenentul de marina Beguin De-
meaux, mort pe bordul torpilorului ro-
man Zmeu la 16 Aprilie 1917.
Sublocotenentul de marina Carion, mort
pe bordul torpilorului roman Zmeu, la
16 Aprilie 1917.
Sublocotenentul Cordonnier mort din-
tr'o cadere cu avionul la 10 Mai 1917.
Adjutantul Texier, omorat de un glont
inamic Intr'o recunoatere cu avionul la
Mraeti la 14 August 1917.
Marechal de logis Frangin mort In o
&Mere cu avionul la 10 Mai 1917.
Soldatul Legrey.

Mortii Frantei la noi i opera uria5,

a misiunei in Moldova, iata imagini ce
Romania nu va putea, nu trebue, sa le
uite.
Le datoram recunotinta, iar ei ne poarta
noua toata iubirea ; rezultanta a sacrifi-
ciilor noastre i a admiratiei, ce am tiut A
o inspiram tuturor strainilor cari traind
printre noi: s'au caznit sa ne cunoasca,
www.digibuc.ro
30 VIRGILIII titTET. SHEDARII

s" ne Inteleagit i au dus apoi cu ei faima

mndrului popor dela gurile Dun Arei ...

Tar in zilele strAlucite ale Romniei

Mari ne vom aminti pios de acea zi mo-
hortta de toamnil cnd au venit din tara
deprtat i mndr ofiterii Frantei, adu-
cnd cu ei sperarrtele de bine i tesAnd
din nou iluziile ce incepuserl sti, se des-
trame...

www.digibuc.ro
 ARDEALUL NOSTRU...

E al nostru Ardealul ! Al nostril' ve-

chiul cuib strmoesc !
Acolo e leagnul romnismului ; acolo
sufletul romnesc vibreazA mai puternic
ca ori unde, acolo parc rsun mai bine
limba romneasc5 iar cntecele i jocu-
rile sunt mai asemntoare cu ale str-
moilor.
Ne leag5, de el locuri sfinte, i ne mai
leagl nume mari de oameni ilutri, pe
cari nu-i mai incApeau granitile i aerul
vechei ornduiri...
www.digibuc.ro
:32 VIRG1LIU TEF. SERDARU

In muntii lui plMi de farmec Intlneti

Romnii cei mai chipei, iar INatele cu
flori la case vezi- Romncele cele mai
mndre...
i totui nu er al nostru, Ardealul !
Nu era al nostru de sute de ani i
pal-a, totui nu ne venea a crede ; min-
tile noastre nu-1 puteau despart1 de tru-
pul romnimei.
In totdeauna vedeam Ardealul unit de
regat i nicio granitit din lume prea cA
nu ne desparte...
lar cnd drumul ducea pe cltor la
Predeal i cnd vedea jandarmul augur
In gar, Ii venea s rfId6, ca de un vis
urtit, Ii venea s rclii i nu putea srt
cread...
Gici nimic In lume nu ne putea deslipl
de Ardealul nostru...
Era acela0 aer ce ne mngi fruntile,
qi lor i noua, erau aceleai ruri cari
N

ne udau pmntul, de. aici i de clin-

colo, er acelai suflet care btea din
muntii Maramureului i pn5, In campia
Dun'rei...
Cum poate cineva desprtl pe cei ce
www.digibuc.ro
 EBOINA NOASTRX 33

se iubesc ? Cum pot fi Invajbiti doi frati

buni ?
Nu se poate, nimic In lume nu-i poate
desprti...
CAci se Intlnesc sufletele Mr, cAci se
topesc iubirile br ce se prind, cAci se strang
In brate ca In clete gndurile Mr ce cu-
tree/A In spatiu universul...
Ca Inteo minune a Mesiei, prigoni-
torii de sute de ani, au aruncat armele
i ne-au prsit pmA,ntul, iar fratii apl-
sati i. npstuiti de secole s'an strns
la sanul mamei iubite.
Acum al nostru e Ardealul, al nostru
e i nici o fort din lume nu ne mai poate
desprti...
Nu mai exist& Carpatii, nu mai exist,
jandarmii unguri pe frontier, nu mai
exist& niciun zgaz Intre noi i ei...
In ziva cnd ne-am unit, atunci ctmd
trenul a Inceput s, circule nesuprat de
nimeni phn, la Sibiu, am avut impresia
unui cutremur pmntesc i o ciudat,
impresie de ameteal ni-a Infiorat tru-
purile...
Fusesem desprtiti, In doult, ca un o-
qT7.F. SFTID AMT. - 3
www.digibuc.ro
34 VIRGILIU VEr. 8BRDARU

cean printr'un dig imens... Dureaz digul

mult Impartind aceiai apa, cu aceleai
fluctuatiuni, cu aceleai cantece, cu ace-
leai bogtii.
Dureaza mult... ; dar cand Intr'o zi
digul se surp, In fundul pmantului i
and cele doua ape se unesc i strati-
gandu-se, se topesc inteo Imbratiare, a-
tunci e atata fierbore In imensul ocean,
e atata micare i atatea valuri uriae,
Inait vapoarele sunt inecatP, iar barcile
inghitite deodata ca nite stropi de ap5,...
Tot ma and zgazul Intre noi i Ar-
deal s'a daramat, a fost ca o Intamplare
cereascA extraordinar, ca un cutremur
aroaznic...
Czuse orice barier...
In aer plutea ceva stranin, ne simteam
cu sufletele mai uoare i mai libere, iar
In. colturi obscure de .stradti, batrni cu
barba alb priveau plangand natindrele
drapele ce treceau aducand solia de u-
nire a Ardealului...
dupri, cum oceanul nu mai poate
din nou fi despartit printeun dig, tot
aa i noi nu vom mai putea fi deslegati de
www.digibuc.ro
 REGINA NOASTRX 35

Ardeal. Ca si Iu ocean, nu s'ar mai face

-desprtirea fr s, se tae durros din
corpul nostru, cci nimeni pe lume n'ar
putea s arate locul ce ne-a despg.rtit
de Ardeal.
E acelasi pmnt, aceiasi limba, e a-
celasi popor, cum ar putea deci cineva
arate vechile frontiere, cari s'au topit
cari nu mai existri, nici mcar ca niste
cicatrice 9
Al nostril e Ardealul, cu Romnii lui
chipesi i cu Romance le mndre.
Al nostru cu rurile i muntii sai, al
nostru cu tot sufletul romnesc...
A. nostru...
Se vor minunh generatiile viitoare
ne-am pastrat mintile In ziva de mare
bucurie cand vechiul Regat se Mama
Inteuna cu Ardealul, cu Banatul, Crisana,
Temisaua i Maramures, cu dulcea Bu-
covin i cu mndra Basarabie....
Se vor minunh multi si vor slvl In
osanale vitejii...

www.digibuc.ro
 PA RTEA
LUPTA dela MARASE5TI-01TUZ
II. INTRODUCERE.
I. LOCUL LUPTEI BI SI-
TUATIA MILITARA.
HI. PLANUL GERMAN qi A-
TACUL.
IV. ZILELR DE EPOPEE.
Y. LUPTE OROZAVE.
VI. ATAOUL REG. 32 MIRCEA.
VII. GERMANII MUM DE
SUCORS.
VIII. OITUZUL I NOUA PARA
IX. INLATURAREA UNEI CA-
TASTROYE.
X. DUDA 12 ZILE.
XI. STAREA DE SPIRIT IN
MOLDOVA. M. 8. REGELE
PE PRONT. A. 8. R. PRIX-
www.digibuc.ro
Motto : LSe citearul eavul e-
roiculni Regiment 32 Mircua,
ai cirui ofitcri i eoldati
runitele, cAatile
Itainelc, an pornit la atac nu-
mai /n cumftai puril nd
goanl pe inamicu.
Corn, of. din 31 lulie 1917.
CIPELE CAROL LA 01-
TU.
XII. UN TARAN.
XIII. CELEBRA ZI DE 6 AU-
GUST.
XIV. EROISMUL LUPTATO-
RILOR.
XV. EROUL CAPITAN 1GNAT.
XVI. MOARTEA 88.-LT. ECA-
TERINA TEODORO1U..
XVII. 401 vrrEn.
mu. LIMA 6 AUGUST.
XIX. UN ORDIN DE ZI AL.
M. S. REGELUI.
XX. LUPTELE CONTINUA.
XXI. ULTIMELE LUPTE.
XXII. iNCIIKERE.
 d.
II '14,11
.111111

PA RTE A IL
LUPTA DELA MROE*TI-OITUZ.

INTRODUCERE.

Crunta bAtitlie Cea Mai mare luptri, care

s'a dat de iii acestei ttlri i pentru care
In tot decursul veacurilor nu se vor g'asi
pone destul de ascutite ca descrie ma-
retia ; nu se vor gs poeti destul de maxi
pentru a eterniza In versuri nemuritoare
eroismul. desraurat de trupele romtme

www.digibuc.ro
40 VIRGITAU 1,;Tislr. BERDA KU

dispretul de moarte dus pttnrt la teme-

ritate !
A venit dupA, cunoscuta noastra ofen-
siv dela Marsti, a venit dupit faimoasa
pregUire de artilerie a ofensivei de pe
Siret.
Insusi Maresalul gerrnan Makensen co-
manda atacul dat de cele 14 divizii, ce
trebuiau conduse la... Iasi.
Pericoful erk In aer. 11 presimteau toti
luptAtorii dela MArA,sti-Campurile si piep-
turile se oteleau In asteptarea ritzbun5xei
germane.
De mult numai lAsaserA ei mortii In
'Mini straine, de mult uitaser6, a aban-
donit tunuri, arme si imens material de
Azboi, de mult nu mai stiau ce este. re-
tragerea In graba...
Au cunoscut-o la noi si trebuiau sa se
eazbune !

www.digibuc.ro
 II.
LOCUL LUPTEI 1 SITUATIA MILITARA

Inainte de rilzboi, cltorul ce veni, cu.

trenul din spre Focani pe cmpia intinsit
c a un taler era izbit deodat, de un Oat
puternic veldt din spre Miazit-Noapte i
de curenti reci, ee-1 sileau s se Infii-
ware bine.
Era valea raului Putna i apoi usita
ce curgnd din spfe Nord din regiunea
muntoas, udit campia i alearg, s se
verse In Siret putin mai la vale de Intre-
terea cu calea ferat.
www.digibuc.ro
42 VIAGILIU MP. SERDA1113

Putin mai departe de podul peste Su-

ita printre vii i lanuri mnoase de grAu
apreh gara MrA,eti Intre momumenta-
lele clrtdiri
. ale Fabricei i Castelului Ne-
groponte.
Er, linite i ochiul mangaiat de fru-
musetea naturei i bogtia cmpului nu-i
&eh astampAr i satiul privind Impreju-
rimile.
Spre stnga primii munti, frumos tm-
brAcati In pAduri, se tineau mtbn tn mtn,
mergand In sus spre Nord i lAsnd srt se
strecoare printre ei i5uita.
Sate le se tineau lant, pe vale i tot omul
Iii cit cu mndrie frumoasele localitti
Panciu, Ireti, Gura-Vd,ei, Cmpurile, Ro-
culeti, Ciurucul , Vizantea-Mangsti re as cA,,
Muffle.
De aici Incepeau muntii In toatrt, pu-
terea cuvntului cu a,dmirabilele instalatii
de ferAstrae i turmele renumite de vite.
Populatia muncitoare i vioaie ce ti
petreceh, viata In mijlocul acestei naturi
fermecrttoare era, renumit pentru ospita-
litatea sa, pentru cantecele i jocurile-
originale.
www.digibuc.ro
 MAR4BTI-01TUZ

Mai in sus rmrieh pe dreapta britrna

Soveja, leagn de boeri Moldoveni i dru-
rnul ducea la valea rtmlui Cain, frurnoasa
Mgura, Cain, Tg.-Ocna, defileul Oituzu-
lui i SlAnic.
Frontul se stabilise la Inceputul lui 1917
Intre nurei de pe Putna, i Focani, Gii,-
geti, Ireti pe la Verdea, rsrit de Mrrtti..
apus de Pralea, apus de mnstirea Casin,
pe Mgura Casin cota 1167, dincolo de
Grozeti pn, la Slnic.
Valea Susitei cu frumoasele ei sate i
toate bogtiile rnfasese In mna inami-
cului i micile csute vzute din munte
de pe frontul nostru aveau darul s a-
tragg cu puteri de magnet pe lupttorii.
armatei a II-a.
Eroica ofensiv rtInceput5, la 9 Iulie
1917 sub comanda marelui General. Ave-
rescu Alexandru ne d Intreaga vale cu
toate satele ei, aa eh pe la jumtatea
lunei Iulie frontul mergeh, dela Mreti
(care erh, In mAinele noastre) la apus de
Valea uitei, Poiana, sud-vest Soveja,
Cain, dincolo de fabrica Union pe var-
fuI Rzboiului, Mgura Cain, Oituz,
www.digibuc.ro
-44 VIRGILIU tTEF. SERDARU

In spatele garei era comuna Mhrheti

-cu casele ei curate i cochete, putin
mai Inainte ca la 3 km. pe aceiai cam-
pie Tilting, ca masa, curgea Siretul.
Pe cat de jos i de intins era terenul
pe dreapta rnlui spre MIrketi, pe atat
de Ina lt i prhphstios era malul stang din
spre inima Mold.ovei. Se ridica ca un pe-
rete la o ltime de aproape 30 de me-
tri. eya par'ch menit s aclposteasch ba-
terii care sh. bath bine tot terenul din fatil,
ptinh dincolo de gara Mhrheti, spre va-
lea Suitei.
Pe malui stang satele Nicoreti, Ionh-
eti i mai s.pre dreapta Cozmeti, Bucu-
retii-Noi, Furceni, Movileni, Torceti. Pre-
tutindeni malul sus, ca un perete, iar In
fath, dincolo de Siret spre Muntenia earn-
pia joasit, Intins, bunh de arAturh.
Mai departe pe stnga Siretului e In-
kau comunele frumoase Iveti, Lieti,
,.erbhueti, Nhmoloasa, Independenta, er-
icleti. Galati.
In Tube 1917, frontul roman trecea pe
Putna la sud de nurei i mergea pe la
Strhjescu, pe dreapta Siretuhii panri In
www.digibuc.ro
 xXit.XF4Ti-orruz 45-

dreptul Ivestilor, uncle Incepea, a urnaa

cursul raului trecand cate odatil pe malul
situ drept.
In acel timp la Galati era armata V
rusk iar dela Independenta si pan la
Torcesti (411 armata I-a roman masat
pentru ofensiva.
Inzestrat cu tot materialul modern, cu
o pregAtire splendida si un moral ()Kee-
lent armata romng astepta, ordinul de
atac pentru a luit, din o loviturrt, Brilar
a adea la spatele Focanilor i a lua, si
Ramnicul-Srat. De aici calea se deschi-
dea deplin si larga spre inima Munte-
niei, de oare-ce spre.Ramncul Srat s'ar
fi fcut i legtura cu armata II-a ro
man ce ar fi Inaiatat din spre Soveja,
pe la Nord de Focsani.
La dreapta armatei I-a romane, erh ar-
mata 4-a rusk care cu divizia 34 ocuph
frontul dela Siret la satul Frturei de pe
Patna (la sud de lkfresti). De aici urrnit,-
tot corpul IV Rus, pan la Iresti uncle
tncepea, armata II-a roman si tinek tot
frontal paurt la Ingura Casin ntft, pftn
mai sus la Slnic, la urm.
www.digibuc.ro
46 VIRG1LIU fjTEP. BERDARU

Inamicul afar de trupele bulgare ale

Generalului Nerezof dela BrAila, ave.k pe
tot frontul Siretului panA la armata II-a
trupe germane i anume: armata IX a ge-
neralului Eben. In dreptul armatei II la
lar5,ti-Pralea, erh, armata Generalului
Gerok, iar mai sus In regiunea muntoata
trupele austto-ungare din armata I-a a
-G-eneralului Rohr.

www.digibuc.ro
 PLANUL GERMAN I ATACUL.

DupA, ofensiva dela Mrkti-CAanpurile,

care ne pusese in stpanirea Intregei vei
a 51.1itei, planul german se puse in exe-
cutie i Marealul Makensen ii ingr-
mdi la Nord de Focani trupele ce strn-
sese dupd, celelate fronturi, adic un total
de 14 divizii complecte.
Erau 10 divizii germane i patru aus-
tro-ungare inzestrate cu toat infernala
maMA, de rzboi i cu o numeroas& ar-
tilerie uoar i grea.
www.digibuc.ro
48 VIROILITJ rEF. SERDARU

Planul erh de a ne atach simultan din

trei ptirti pentru.a nu ne dh posibilitatea
jonglhrei cu trupele, i pentru ca dintr'o
loviturh In stil mare sh ne cotropeasch
Intreaga tarh.
Trebui, s fim atacati cleodath din Nord
din 'Bucovina, de la mijloc la Oituz spre
valea Trotuului i din Sud dela Mrh-
vti sh se deh faimoasa loviturrt din coa-
sea, care sh, fie in aceIai timp lovitura
de gratie...
Aceasta erh situatia In dupa arniaza-
zilei de 23 lulie 1917, cand cele 14 cli-
vizii inamice se micarh ca un imens tank
de o greutate formidabil5 atachnd divi-
zia 34 din armata 4-a rush de pe Siret,
la Movileni-Doaga.
n'am fost surprini de rezultat ! In-
tocmai ca o sith de gaz aerian, care la-
prima atingere se sfriramil, complect, tot
ah armata rush, rninath' de bolnavul
bolevism, n'a mai existat In momentul
atacului duman.
Au pornit la goanh spre Tecuci tu
hoarde sillbatice Ingrozite !
Fugiau f,r% rost, fugiau Mr& sh fie go-
www.digibuc.ro
 mlati(ovri-orruz 49

fugiau departe ca s, nu mai poat

auzi glasul de arm, !
Se vedeau venind crute cu cai, am-
bulante sanitare, soldati n cmski i cu

... 14 divizii inamice se miscara ca tan imens tank...

capetele goale, tunuri i obuziere, se vedeb,

venind in coil) intreaga main, de rAzboi.
Oh! Zilele ingrozitoare cnd bateriile
ruseti treceau in goan, vertiginoasA pe
strzile Tecuciului, cnd casele se cutre-
murau de fuga dup, uliti i copiii tipau
Vntoma Smauxu.-11,filiitenti-Oitum. 4
www.digibuc.ro
60 VIRGILIII OTBF. SERDARII

tnspimntati de Ruii cAzuti dup cai,

chesoane, tunuri sau ckute i cleati ea
niTte
Oh ! Zilele grozave cnd tti faceh, im-
presia ea, totul se Invxtete Imprejur i
o nebunie general a cuprins armata
rus In debandad. Zile grozave ! Totui
cu mult delicate$ comunicatul oficial
din 24/6 Julie 1917 anuAth, frA, &I nu-
measc5, pe Rui :
Pe Putna, In sectorul de front dintre
calea ferat5, i Siret, dup un puternic
bombardament cu proectile asfixiante Ma-
micul a ocupat primele unii prsite din
cauza gazelor. Lupta e tn. curs.
Dar tn. lo.cul Ruilor fugiti trupele ro-
mane masate pe Siret i anume Divizia
5-a intr imediat In lupt, i restabilir
situatia prin avntul lor, In luptele In-
verunate dela Strjescu-Ciuslea, a c
comunicatul oficial din 26/8 Julie sun :
Pe Putna-Sixet trupele ruso-romne
bombardate i atacate violent de ctre
forte superioare adversare, In mai multe
rnduri att In cursul zilei en i al nop-
tei, au respins pe adversar cu grele pierderi
www.digibuc.ro
 stXuAkesktmorrin 51

<<mentinandu-i toate poziiile. Actiunea

continua cu. violenta.
Luptele aveau o forma haotica,.i: situa-
tiunile se schimbau cu o repeziciune atat
de mare bleat initiativa era calitatea ce
domina pe comandantii, ce se aruncau cu
batalioanele sau regimentele In lupta.
Cand batalioanele intrau pe campia
Doaga-Bisigheti, par'ed, ar fi alunecat pe
un lunecu prapastios, par'ca, intrau ca
apa Intr'un vartej salbatic...
Nu era nici o linie de front determi-
nata, nu era nimic sigur din cauza Ru-
ilor cari fugeau a ca vitejia trupelor
trebuia sa Implineasca aceste goluri.,.

In acela Limp lupta dura tnverunata

pe restul frontului, pan& dincolo de
Oituz ti portiuna ocupaa de armata
fl-a; unde la Trotu fura atacuri res-
pinse prin contra-atacuri asupra inamicu-
lui respins tn. debandada. Au lost respinse
cinci atacurio.
Iar :
www.digibuc.ro
 52 vlitlLIII VITT. SERDARII

(La Doftana i Cain atac violent al

pozitiilor noastre. Lupta continu& eu tn-
darjire. Izbitura era puternic& deci i la
Oituz i Cain i luptele indarjite se de-
deau necontenit pentru poziiile frontului.

* *

In aceia zi tns& mAreata lupt, dela

Mr,eti continu& cu violent& i se con-
tur& tn adev&ratele ei proportii de lupt&
mare. Diviziile* erau aruncate una dup,
alta tn foc i izbitura se produce& vio-
lent& i rapraznic&. Comunicatul spune& :
In sectorul PutnaSiretMmoloasa
lupta a luat caracterul unei mari b&t&lii,
care a continuat cu tnverunare tn tot
timpul zilei -al noptei, desfkurandu-se
in favoarea noastr4.
Romanii au dat un contra-atac violent
*silind pe inamic s, se retrag&.
Dar pe la Moara-Albit, Ruii se retra-
ser& din nou fficand un bulevard de tre-
core trupelor inamice, care izbir, imediat
cu putpre i sustinute de o artilerie vio-
lent&. Divizia 9-a roman& prim*e ime-
www.digibuc.ro
 MARIF4TI-orrux 58

diat ordin A ocupe frontul acela pArsit

de divizia rusA i luptele grozave se de-
ter& cu succes pentru noi. Frontal fu
refacut, pericolul grozov inilturat un
moment.

www.digibuc.ro
 IV.
ZILELE DE EPOPEE.

Zile le de epopee ale neamului Incepu-

seed,. Sangele se vrs guvoiu, eroismul cel
mai extraordinar se desfgur hasp &imam-
thud vrgmagul gi ochii fumrmuriti ai
lumii Intregi ne privir cu admiratie gi
iubire.
Regimentele 34 gi 36 Infanterie, 9 Vft-
ntori, 8 Buz Au, 3 Vanatori fcur mi-
nuni de vitejie in luptele clela Doaga-
Moara-AlbA, dar zadarnic, cad Rugii ne
prbeau din zi fn zi mai malt, mai lag,

www.digibuc.ro
56 VIRGILIII TEP. SERDARII

15,And descoperit flancul drept al armatei

romane spre Mirk leti.
Dumanul ne love& zi i noapte fars.
Incetare i trupele romane nu mai curios-
cur, nici m,ncarea nici somnu:1; ci Indu-

Viforul groaznic de foe cAdea cu nemiluita...

rara toate suferintele gi toat," groazalace-

lor clipe neuitate, f5,r5, s murmure o vorbA,
f4r, s dea cel mai mic semn de molegeal,
sau de IndoialA, In credinta victoriei...
Mereu cu urechea atintit5, gilcu bra,tul

www.digibuc.ro
 haRAwri-onliz 57

vanjos Incordat, mereu gata s resping

pe inamicul ce nvlea In mas, compact
de oameni.
Unul lng altul cu capul plecat ve-
neau la asalt, lipiti, strns ca o mas de
fier ce Nereb, s copleeascI pe cei ce-i
stau In cale, astfel veneau trupele ger-
mane la atac.
Bateriile noastre revrsau focul ucigtor,
mitralierele trgeau pn se inroeau de
cldur, inamicul cde ca secerat de
coas, dar altii ii luau locul, altii veneau
i irurile dese se apropiau din ce in ce
mai mult de tranvele noastre...
Atunci nu se mai pute, trage... Ostaii
sreau din tranee i ou disperare ince-
peau s, loveasa, cu baioneta, cu patul
putei, cu ce apucau In mn. ,ix.urile
compacte se clAtinau, Nemtii neobicinuiti
se inspimntau i nvlitorii se retrgeau
in linii In dezordine i demoralizare...
li presrau drumul cu morti, iruri In-
tregi de cadavre umpleau cmpia...
Dar de abia unii se retrseser, el dup
un foc ucigator de artilerie grea i uoar
altii erau la atac! Tot atilt de nume-

www.digibuc.ro
 58 yutairzu rEr. BERDABU

roi, tot atat de lipiti unul de altul, tot

ah, de ameninttori ca i cei dinaintea lor...
masacrul relncepeh Infricoetor.
Resturile acesteia se Intorceau la loc...
Astfel zi i noapte, pn .ce bratele os-
tenite cdeau fir& putere, picioarele o-
viau, slbiciunea nemncrtrei coplaea pe
. multi... Unii ad.ormeau acolo unde Impie-
dicAndu-se cdeau din Intmplare, altii
adormeau cu capul pe arma ochind... Se
trezeau deodat, srind ca ari i gata la
datorie Ii ateptau dumanul...
Dar fiecare tih, a In astfel de cl.pe
se Mare& Romnia de maine, se fure4
Romnia mare...
Arareori i la ore neregulate cnd atacu I
infanteriei inamice incet, cand viforul
groaznic de foc, de obuze uciggtoare,
cgdeh, cu nemiluita, atunci ate un bu-.
catar, neomort in drum cu mncarea,
apreb, In tranee i gurile flmande de
ore Intregi, mncau i cAptau puteri noi
pentru Incercrile viitoare.
In fumul negru, In trosnituri groaznice
in vAjiituri sinistre oamenii cu ()chili in-

www.digibuc.ro
 sailXEm-orrtrz 59

fundati i 'besomn, edeau

linititi jos i imbUCau din mncare.
N'apucau s Inghit5, bine, n'apucau sA,
se odihneascA ct de path): c trebuiau
s," sarri, cu mna pe arm6 la dumanul
-niivAlit or . , .
fiecare atept:1 ca sa-i vin' rndul
la moartea eroicA, ce secerase multi ca-
marazi Inaintea sa.
Zi cu zi, noapte cu noapte oh'! lup-
tele grozave din miezul de noapte ! orA
cu or regimentele noastre rmaser ne-
clintite In tranve In lupta aprig ce se
incingeh din ce In ce mai cumplitA.
In timp ce ai notrii chdeau de tie-
Somn i nemncare, dumanul arunch me-
reu. In lupt forte proaspete, oameni odih-
niti, pentru cari bravii notrii trebuiau
Inzeceasc puterile ce scdeau vzand
cu ochii.
Dar cu ct corpul slbeh, cu cat pu-
terile Ii prseau cu att vointa devena
mai ferm, cu atAt puterea sufleteascA,
de a rezisth i a Invinge deveneh mai
tare.

www.digibuc.ro
60 vnuandy vrEF. twaDARti

Mackensen de geaba Iti arunc In fie-ce

ois hoardele la asalt !

Zadarnic, cad corpurile otelite de suflet
erau obstacole peste cari nici o putere
din lume n'ar fi putut s5, treac...

www.digibuc.ro
 V.

LIIPTE GROZAVE

Despre aceste lupte fan tastice c1tam

vorbele de biblie din Comunicatul oficial
al zilei de 29/11 Iulie 1917:
Pe Putna In regiunea sud Alaraeti
lupta a luat caracterul celei mai marl
batalii de pe frontul roman dela tnceputul
campaniei. Zece divizii dintre cari noua
germane s'au lovit dela tnceput de re-
zistenta trupelor ruso-romane, cari del
inferioare In numar, au reuit s'li men-
tin& poziiiIe pesto tot.
www.digibuc.ro
62 VIRGILIU fyrEr. 8E8DAEU

Toate atacurile disperate pe cari le d5,

inamicul de atru zile i patru nopti In,
mase cOmpacte, sustinute de o numeroas
artilerie grea s'au spulberat
noastre, aprate cu Indarjire de bravele
trupe ruso-romane, cari prin luptele cran-
cene corp la corp i contra-atacurile ener- .
gice, ce au dat, au produs inamicului
pierderi enorme.

Erau vremuri extraordinare! Din muntii

Oituzului i pan5, In vale pe Siret orb, o
lzatlie grandioask neincetat, zi i noap-
te, orl cu ora... mai grozavk mai ucig-
toare, mai Inebunitoare !...
La Oituz, fabrica de sticlrie treceA
din man In mngs. GrAnicerii veniti In
automobile dAduseril, peste cap pe inarnic.
reluand faimoasa fabrias i punnd pe
duman In dezordine, i-a luat i 600 de
prizonieri, iar bAt'Alia dela Mdteti
continu cu Inverunare. Inamicul atacA,
toata ziva i noaptea, cu forte proaspete,
aveau loc lupte crncene corp la corp.
www.digibuc.ro
 mXiaspam-orruz 63

Atacurile i contra-atacurile violente se

succedau fr, intrerupere. (Comunicat
oficial din 30/12 Ellie 1917).
Divizia 13 romn luase In primire
-frontui Mrketilor, parsit de Rugi
-tintuia locului pe duman.
Treceam prin emotii grozave! Cu atat
mai grozave, cu cat ne ddeam socoteal,
a, in acele zile se jua, soarta Tarei
Romaneti.
Ruii nu voiau sa lupte, Germaii ins-
intau, atacuri pretutindeni, erau indiciile
unei situatii catastrofale!
A fost un moment la sfaritul lunei
mulie cand am crezut ca nu mai e nrci
o sperant5,, a, e un. vis existents, Roma-
niei i c5. cine tie In ce colt din... Caucas
ne vom petrece iarna!
A fost atunci cand am primit ordinul
de retragere dela Fabria,.
Era o retragere In graba! Coloane in
goana, bateriile ruse in colbul cenuiu
i planset amarnic de femei, cari ram&
neau cu copii tu brate In portile caselor,
alteptand pe noul stpan.
Aveam veti rele din toate partile fron-
www.digibuc.ro
64 viTiGn lc trrEP. BERDARII

tului, evacuarea Botoanilor, (erh ofensiv&

serioas5, 1 inBucovina), aderea Tg.-Ocneil
i tnaintarea pe valea Stfimei, lucru ce
Insemuh chderea liniei Trotuplui i a
armatei a II-a, lupte mari la Mr5,eti.
Veti triste veneau i din miazh-noapte,
veti sfaietor de dureroase, prim trAdarea
ce mama retragerea ruseasc in Bucovina.
La Iai erh o fierbere i o disperare
nemrginitA, dezastrul ce ne ameninth
inebunise pe toath lumea.
De pe tot frontul Ruii plecau la vetre
in tara lor...
...Au fost momente ingrozitoare, cand
am privit incruntati in zare, sfidnd
destinele ru voitoare, i ne voind a d.
satisfactie unui plns cu hohote.
*
* *

Luptele continuau nhprasnice zi i

noapte pe cmpia Siretului i ostaii no-
trii in Astimpuri Ii croiserA aclposta-

1) Veti nu deslyttrire neadevArate,auzite din 7voll public.

www.digibuc.ro
 MAR Xptyrr-orruz 65

rile individuale cari trebuiau transfor-

mate in tranve.
La 31 Li lie atacurile se mai potolira,
aa ea acea zi e socotita, zi relativ
_
calma, cci nu fusesera dect cinci ata-
curi puternice In diferite puncte.
Comunicatul urma :
Valurile de asalt, mereu reinoite, s'au
sframat de rezistenta trupelor romano-
ruse, cari i-au mentinut toate pozitiile.
i apoi comunicatul nostru atat de
sobru i de modest, urmeaza entuziasmat
cu cel mai frumos i mai bine meritat
omagiu adus vreodata soldatului roman:
<4Faptele de avant i eroism, pe cari
le-au savarit trupele noastre In cursul
grelelor lupte din ultimele zile intrec
ori-ce Inchipuire.
Far& a oval, ele au rezistat celui mai
puternic bombardament de artilerie des-
voltat vreodata, iar atacurile in mass&
date cu o extrema violent& de trupele
bavareze i germane s'au lovit toate de
vitejia soldatilor notrii, cari del inferiori
numericete au luptat cu o indarjire far&
seaman.
VIROILIU EjTEIF. SIBRDARD. Illiritgefiti-OttilE. 5
www.digibuc.ro
66 PIRGILIU 4TEP. SERDARU

Se citeaz cazul eroicului Regiment

32 Mircea, ai crui ofiteri i soldati le-
pdndu-i ranitele, c5,tile i hainele, au
pornit la atac numai In cm,i, punnd
pe goan pe Mamie. De asemenea bravii
vntori de munte...#
Faimosul General Grigorescu Eremie
luase comanda armatei i inflcrnd la
lupt otenii, er, a, de sigur de lupt-
torii sai., at. cera voe Majesttei Sale
Regelui sh telegrafieze lui Makensen ce-
lebrele cuvinte, pe cari le mai spusese
odat la Oituz :
Nici pe aicea nu se trece !

Luncl comanda armatei, generalul d-

duse urmtorul :

ORDIN DE Z1.
1917, Iulie 30.
Din Inalt Ordin al Majestatei Sale Regelui, eu
Incepere de azi 30 Julie 1917, mi s'a incredintat
comanda Arinatei Ia.
In vremurile destul de grele prin care trecem,
iau conducerea incercatelor e bravelor divizii ale
Corpurilor 3, 5 i 6 Romfine kii Corpului 7 Rus.

www.digibuc.ro
 NABA6ufri-olT1z 67

- Am deplina convingere, a de la general pin

la soldat, toti ostagii Armatei I-a, vor gti s dis-
pretuiasa moartea, apArAnd cu pieptul lor
ce ne-a mai rAmas nepfingArit de dugman,
pang and Dumnezeul pArintilor nogtri ne va in-
vrednici izgonim dincolo de hotarele locuite
de Romni.

Ostalsi ai Armatei
Numai cu sngele nostru vom rAzbuna intreg
neamul romnesc batjocorit de barbarul nesAtios.
Nu uitati c inamicul este obosit ; aci ati iptiut
prin vitejia voastrl s lovii fiara flAmfindA, f-
and-0 s sima adnc, c nu se poate trece
peste pgmntul dam al Wei .noastre.
Nu uitati c cel mai rAbdAtor este acela ce in-
vinge i cA trebue sit vA inarmati cu vitejeasa
rAbdare spre a birui, aga cum au fost armati
strAmogii nogtri, care ne-au lAsat pAmntul scamp
ce trebue apitrAm cu (nice pret.
Credinciogi lui Dumnezeu, tArei gi Domnului
lor, pArintii nogtri au biruit piedicele ce piirea de
netrecut.
La fel vom birui i noi prin vitejia fArA de
seaml de care yeti da dovadA, prin rAbclarea ce
veti avea, prin credinta in jurAmntul ce trebue
tinut pn in ultima piaturA de sange.
Cu Daum ezeu Inainte.
Comandantul Armatei I-a,
General de divizie (as) GRIGORMII.

www.digibuc.ro
 68 VIRGILIU rry. ShltnARU

Trupelor ruse se adres5, In modul ur-

mtor :

ORDIN DE Z1.
1917, bait 30.
Osta0 ai Corpului 7 Armat Rus,
Din Ina lt ordin al Maestktei Sale Regelui, cu
Incepere de astlzi am luat comanda Armatei I-a,
din care cu multa mndrie pentru mine, face
parte i Corpul 7 Rus.
Tuturor ofiteriior i soldatilor, trimit imbrAti-
Wile mele frteti, pline de admiratie pentru vi-
tejiile de care ati dat dovad In atAtea mari
lupte.
Am convingerea ea de la General pfink la Soldat,
toti ostaii Corpului 7 Rus, luptand pentru cauza
mare ii sfntk pentru libertatea popoarelor, vor
putett alturi de Armata Romn sk stvileasck
pe barbarul care fkrk milk a cutat s 0110-
reasc' ckminurile noastre sfinte i pitimntta no-
stru scum p.

Ostai ai Corpului 7 Rus,

Nu nitati ck Rusia se gkseqte in plink rena-
i libertate deplink
tere, i aceastrt Inflptuire
pentru poporul Marei Rusii, nu se poate face de
cat cu sacrificii, devotament lid abnegatie.
Nu lksati ca paste trupul "tkrei noastre sk tread.
- dumanul pe plmntul sffint al vostru, crezAnd

www.digibuc.ro
 mitylkiErz-orruz 69

poate profits de pasul ce a-ti flout spre liber-

tate, pentra ca sa zic ct i tara voastr, necal-
cat6 pink' mum de nimeni a fost cotropitg,
pangariti de el.
Libert atea ce a-ti castigat-o, va fi atunci per-
iargsi yeti fi stAptiniti, de asta datK de
eel mai nesAtios dusman.
Dumnezeu s ne ajute spre a Invinge.
Comandantul Armatei I-a,
General de dirizie (ss) GRIGORESCII.

www.digibuc.ro
 tlit71.7*tr. .144W, Sr"
-
"."

VI.
ATACUL REGIMENTULUT 32 MIRCEA.

Erh in miezul zilei... Soarele, arde5, s5

p1esneasc5, spicele de grail i o
infricoAtoare i prevestitoare de rele so
I5,sase pe cAmpia M51-5,eti1or.
Pan5, atunci c5,zusera obuzele dumane
ca ploaia, sfredelind p5mantu1 i fcan-
du-1 s, tAneasc5, mii de pArti ca fan-
tnile arteziene.
S'ar zice c5, e basm, privelitea ce se
oferise ochilor pe cunoscuta cA.mpie dela
1115,r5,eti. Jn zgomotul asurzitor, tipetele

www.digibuc.ro
72 VIRGILIE TEF. SEREARU

teribile i vjaiturile lugubre ce se auzeau,

vedeai ici i colo repede ca intr'un joc
cu mingea talnind pamantul In sus ca
rascolit de o forta
TA;nea in toate partile ca apa in is-
voare, ta;neft ca ;i cand nu ar fi fost
pamnt, ci un lichid format din fierul
topit ce cadea cu nemiluita.
In acest apocalips, pe langa parnantul
ce nu mai ave astampar, vedeai pomi
retezati, barne asvrlite In aer, cantncl
cntece ne -:mai auzite, vedeai pietre ce
zburau ca aruncate nebune;te de mii de
maini invizibile ti parea c vezi moar-
tea plimbandu-se cu coasa In mama, pe
campia arsa, de focul ce se revarsa asu-
pra ei.
Inteadevr, In criadura mnabu;itoare ce
se lash, in rascolitul pamantului, ce ca-
zand indrt se prefacea In nori de praf
cari Imbratipu campia, in acele explozii
ce ardeau totul de jur Imprejur pe zeci
de metrii patrati, nu mai exista iarba',
verde, nu mai era, priveli;tea invioratoare
a naturei In putere ; era prapadul, era,
crampee de iarba galbena arsa sau In-
www.digibuc.ro
 8fRIXO4T1-01TITZ 73

blicsit de gazele axfisiante, ce nu se ras-

pandiser inca.
In deprtri ascunse mainria de rz-
boiu german lucrA, i imprti moartea
i duhurile mortei...
In aceast atmosfer de apocalips e-
zuser trupele dupe frontul Mrketilor.
d.eodat tii miezul zilei se Meuse
tcere. 0 tAcere InfricoOtoare...
Din zgomotul acela netnchipuit de asur-
zitor se Meuse deodat o linite, care Ins&
prin contrastul ce aveh cu hrmlaia
dinainte, par'c rupe ceva de fiintele
lupttorilor ce-i oprserl ajar rsufletul...
Fur& cte-va clipe de groaz...
Oamenii In tranve edeau lipiti de p-
mant cu arma gata, edeau nernicati ca
i cand fuseserg, Inmrmuriti deodat5,...
De zile i de nopti intregi trgeau In-
tr'una, de mult ,timp de cnd prin lupte
corp la corp respinseser dumanul.
Un soiu de neastmpr cuprinsese tot
sectorul de front al Regimentului 32
Mircea.
Setea rzbunrei, gloria unui atac vie-

www.digibuc.ro
74 VIRGILIU TEF. SERDARU

torios palpit deodat ca la comand In

piepturile arse de soare i otelite de luptii,
Deodat un ordin scurt...
Un freamt de bucurie tnbuit...
Regimentele bavareze din apropiere se
micau i ele ca pentru atac...
0 clip5, de linite, In care inimile 135,-
teal]. s, sparg piepturile... i deodat
*tile nemteti apar de-asnpra tranwelor.
Erh al zecilea atac !
Dar nici un zgomot....
Nemtii Inaintar In randuri... Ochiija
lor notrii sclipeau, eiti din orbite...
Deodat u.n fluerat prelung... i ca In-
telei ostaii Ii lpdar hainele i toat
armtura i scotnd un ura ! formidabil
se repezir la atac In
Peste o mie de oameni repezindu-se
la atac cu pieptul desfcut In fata mortii...
Sfidnd gloantele i mitralierele ce tnce-
pur s uere...
Fu un moment de stupoare apoi
capetele Incepui s plesneasc, baione-
tele incepur s sticleasa in mA,nuire ca
fulgerele, se alai strignd de zeci de ori

www.digibuc.ro
<ct

www.digibuc.ro
76 VIRGILIU rEF. SRRDARIT

aveau aceia ce armata Imprtease nu

nu aveh : aveau sufletul, aveau In fats
ochilor vatra printeasc i Ardealul...
Mergeau drept Inainte... Cu capetele
goale, cu emkile desfeute, cu minile
Incletate pe arme, cu ochii atintiti asu-
pra dumanului mergeau drept Inainte,
fr s, le pese de moarte
Nici focal npraznic ce- Incepa sg, se
reverse asupra lor nu-i oprl, nici mitra-
lierele ce trncneau lugabru... Nimic...
In btaia soarelui strlucitor de var
cu fetele luminate, cu razele In prul
aureolat, ostaii Prahovei preau nite
frumoi cavaleri medievali, cari nu cu-:
nose Impotrivirea...
Er o aparitie de vis !
Acei f1ci frumoi cu capetele lami-
nate i Incununate ca sfintii din biserici,
acei bravi oteni Inaintand prin vpaia
focului, ce pe multi trante& la pmant...
Rndurile se rreau, fetii frumoi erau
mai putin, dar atati cti ritmitseser fu-
greau pe duman dincolo de liniile sale.
Ii fugal-eau Incununati de gloria de a
se vedeit unul pe altul eroi...
www.digibuc.ro
 MXRXEMTI-OITUZ 77

Erg singura multumire momentang, erg

tot .ce puteau dorl mai mult aceti bravi
i demni locuitori ai Cdrei...
Trecuse de miezul zilei... Soarele arde
ca o gurg de 44uptor i obuzele dumane
cadeau ca ploaia sfredelind pgrnntul 1
fgcndu-1 sa tgneasca In mii de parti ca
fntnile arteziene...
Iar iarba ars, de explozii i de gazele
asfixiante nu se mai vedeg de cadavrele
bavarezilor rgpui In luptg...
Din eroicul regiment 32 Mircet rml-
seserg, putini ca sg, povesteasc mretia
luptei...
Toti ofiterii periserg afar de unul, care
Intrebat mai In urnag ce impresie i-a fAcut
lupta, a rgspuns calm i cu vorba cum-
pgnit, de Muntean :
Cei mai multi Nemti au murit de
spaimg.... de cgt de armg...

* * *

Se dusese faima armatei romne, se

dusese vgrnd fiori tn trupele destinate
frontului nostru...
www.digibuc.ro
78 vIEGILIII rEr. SERDMIU

Multi s'au sinucis la vestirea cA, sunt

trimii la Mrketi.
Elogiul se cuvine atator mii de eroi
umili de pe Intinsul frontului dela Oituz
la MrAeti pe Siret, atatia ce s'au jertfit
cu mandria de a sluji, o cauz, mare.
Cati eroi umili de cari abia mai tarziu
am auzit, cati trirani simpli n'au murit
cu mitraliera In brate sau cu arma In
mftn5 apkand frumosul pAmant roma-
nese pana la ultima suflare.
Cati.dintre acetia au murit ca eroi
nevAzuti de nimeni, morti singuri, cu
singura icoan5, a unei Romanii mari i
fericite Inealzindu-i sufletul curat.
Dar bravii ofiteri francezi morti cot la
cot cu trupele noastre ! Antrenandu-se
reciproc In marul mortei, admirandu-se
reciproc i stimulandu-se pitn la paro-
xism In dispretul vietei !
Cu ct, evlavie ne vom aduce aminte
de ei i cu cat& rccunotint& vom pro-
nunt, numele lor i al Frantei...

www.digibuc.ro
 VII.
GERMANII SIGURI DE SUCCES.
ROMANIA HINTERLAND.

Luptele mari durau de zece zile far&

sa aiba vreun rezultat favorabil pentru
Nemti. Acetia totui anuntasera ocu-
parea Moldovei i facuser& proectele de
nurniri...
Erau lacomi liftele ce ne contropisera
taira ca sa suga toata viata i din mn-
dra Moldova libera.
Luasera din Muntenia i Oltenia toate
bucatele i ultima vac& ateptO In curtile

www.digibuc.ro
80 WRGIGIU rEF. BERDARU

goale de vietuitoare ca s yin& soldatul

cu casc s o ia pentru a o trimite In
Germania...
Tara luase o alt Infatiare... Un doliu
imens cuprinsese satele, unde nu se Mai
auze nici cantece, nici jocuri, nici chiote
romaneti in miez de noapte...
Multi din locuitorii trii fuseser de-
portati In locuri strine, "Yana In Asia
mica, multi munceau zi i noapte talo-
cuind vitele, ce lipseau, fiind luate de con-
tropi tor...
0 greutate imensa apasa tara pustie
de floarea barbatilor, pustie de vechile
ei bogatii, prsita i singura, ca solita-
rele ruine de castele medievale, cari fu-
sesera ()data pline de lucruri scumpe i
luxoase, cari sunt acum roase de Intu-
neric, Mnezeala i batjocorite de vntul
ce sufl prin zidurile prefacute In cre-
nele, perand sinistru...
Aceasta eth impresia trei romaneti
in Julie 1917, cnd oHce ridicare pare&
ca e irnposibil, cand ultimul soldat ger-
man zbierh, cinic femeei, care se plangeit
ch-i ia rufaria i hainele, ch-i ia psarile

www.digibuc.ro
 MAIIX1Erl-01Turz 81

i vaca, ia ultima bucatA de mAmA-

liga, pAstratd, pentru copiii IngAlbeniti
de mizerie i nemancare :
VA lurtm tot femee! VA luArn totul !
lsAm numai ochii ca s .plAngeti i
gurile ca sA, vA vAitati. !
Tar altii mai cinici apostrofau cu tu-
peul criminalului, ce-i are In ghiare vie-
tima In vre-o subterana :
DacA va fi s murA noi de foame,
atunei fiti siguri cA, yeti muri i vol..
Noi vom murl numai ase luni dupa voi,
cAci vA vom 1uA totul, vA vorn luit prmA
i cenuea din vatrA...

In timpul marilor lupte .11-ArAeti-Oi-

tuz Nemtii erau al& de siguri de victo-
rie, Triad nu mai cnnoteau rnAsurA la
vorb5 i msur lu IrnpilArile i batjo-
coririle de criminali rafinati, pe cari le
fAceau poporului roman.
*terseserA pretutindeni marca tvei, ne
vopsiserA tricolorul, puseserrt, numai ins-
crinii In toate institnii1e i
V11;011117 $11 F. SvItIlARII. hgrritenti-Oittli. 6

www.digibuc.ro
82 vmmtau rEF. SIIRDARU

stabilimentele publice. Marci le pcntale

nemteti circulau In tara ca In Germa-
nia i ultimul kinder nemtese tia ca Ro-
mania nu e decat un hinterland, ea In-
treaga Romania nu va fi in curand
o colonic nemteasca, un Kamerun
oarecare...
Siguri de succes, siguri c nimeni nu
le va mai cere vre-odata c,ont de nele-
comise, puneau sa macine graul
necesar painei cea de toate zilele in av,
fel ca miezul bobului s. fie ales de partea
exterioara, cojoasa. Acel miez il luau i
transportan In Germania undo cine tie
ce Herr Proffesor Il transforma In uleiu,
iar cojile Il dedeau populatiei pentru
pain.e.
Atunci faceau salbaticile rechizitii, In
cari luau cazanele mari de amnia i le
plateau 10-15 lei, ca s dea in schimb
cazane de tinichea ordinara cu pretrul de
60-80
Numai ei, cari erau, iibermensch, puteau
Intelege iretenia... ; noi nu
cand gazetele Mr trambitau victoria,
cand anuntau cu litere groase .distruge-
www.digibuc.ro
 MARAMTI-OTTUZ 88

rea armatei romane i luarea tn st6,0-

nire a teritoriului din stanga Milcovului,
inimile bietilor Romani se strangeau de
durere, gurile amuteau i disperarea dom-
nea nemArginitil...
Era a, de mare disperarea populatiei,
atat de grozava durerea urgiei ce ve-
deau CA se revars5, asupra neamului nos-
tru, Incftt ramase celebr, vorba spus de
un bAtriln patriot cand intra In casa unui
prieten, undo se strAngeau tmpilatii s'a-i
ImpiirtkieascA suferinta :
5titi c azi am vazut un orri rA-
zttnd pe stra &A. !
Toti rAmaserii, muti cu lacrimile In
ochi, In timp ce bAtranul patriot cu
barba alb5, dedea drumul unui plns cu
hohot e...
Ce scena de disperare nemArginita! Ce
scena de adev6,ratrt descriere a sufletu-
lui romanesc In timpul marei bAtlii !
*
* *

Germanii erau atat de convinkii de si-

guranta succesului, comandantii atttt de

www.digibuc.ro
b4 VIRGILIu TJF. tik:RDARU

Increzittori In bravura trupelor lor, Incn

trasui Kaizerul German, fi anunta ple-
carea din Berlin spre Romania.
Voih sh-i acopere capul cu o coroana
de lauri la Iai, veneh s felicite trupele
cari reuiser s Infrangh pe
de sigur In mintea lui bolnavA ve-
dea dejh resturile armatei romane fuga-
rite i In debandada dincolo de malurilc
Nistrului. Chci tnteadevAr nu-i dMuse
comanclamentul germau osteneala ca sit
strangA atatea trupe sA, se observe
atatea divizii germane ca s ocupe
nurnai Moldova...
Nu... Tinto, lor era departe... Ii atrA-
geau granarele strhnse In magazine din
Sudul Basarabiei, Xi atrageh Odessa i
Ucraina cu bogtii i bucate neexploa-
tate de la Inceputul rhzboiului mondial.
ai notrii trebuiau sit zhetzuiascit
puhoiul
Se pornise Imparatul din Berlin spre
tara romaneascA...
Se pornisc !
In acela timp Ins porneau din spre
Mariteti spre interiond Etapelor 013P'
www.digibuc.ro
 PJ X4EVI-OITUZ

mane zeci de trenuri pline cu In

acelai timp fiorii de groazA Incepeau srt
Infrigureze toate trupele de ocupatie, pre-
0Atite la mgcel...
Si din bkmelile ce nu Indrgsneau srt
i le m`rturiseasciti, Romanii IncepuserA
sA-i teas5, din nou

www.digibuc.ro
 OITUZUL I NOUA FAZA A LUTE'.

La 1 August trecuserA zece zile i ar-

mata lui Mackensen nu reuise s rupi
frontul roman pe Siret.
Concomitent cu atacul de aici, liar tot
aa de infructuoase, am arAtat cA', se de-
deau atacurile disperate de la Cain i
Oituz, in sectorul armatei a II-a. Fabrica
de sticlrie i satul Grozeti fuseserA la
un moment dat ocupat de trupele ina-
mice, cari arnenintau s ajungA la Trotu,
la Tara173 u-Ocna.

www.digibuc.ro
88 VIRGILIU Mer. SERDARC

Situatia erh disperat aici, cnd ge-

neral Vitoianu veni si luit comanda Cor-
pului IV de armat de la Oneti. Ime-
diat &Add un ordin de zi, In care interzice
s, se acorde inamicului armistitiu pen-
tru Ingroparea rnortilor 1 sfre cu im-
brbtarea :
Lasati ca oasele dnmanului s al-
beasc campiile i plaiurile pentru a fi
o vie miirturie a rzbunrei Romanilor.
A fost o inviorare a moralului trupelor,
cari obosite dup aproape 12 zile de
abih, mai puteau tine frontul.
A inceput din nou lupta brbteascit
i ajutati de grnicerii veniti cu automo-
bilele in grab& i de bravii vntori de
munte, luar la Intaiu August Cireoaia
1 satul Grozeti respingnd pe inamic cu
mari pierderi i Trite() debandad nemai
auzit.
Intoarcerea ofensiv a acestor trupe de
elit surprinse atat de mult pe Mamie, In-
ct panica fugei sale, rmase de pomin
pe frontul Oituzului.
Situatia se Imbuntitti mult cand se
aduse aici ea i la Mreti bateriile de

www.digibuc.ro
 MARXF,4EVI-OITUZ 89

artilerie grea, renumite pentru preciziu-

nea cu cari trAgeau i cand renumita di-
vizie I-a de cavalerie puse picior solid pe
pozitie, desfrturAnd un eroism legendar
pentru a mentine un front menit a fi tinut
de un numar Intreit de trupe.
Aici frontul tncepea, sA se consolideze
i se ateptIt mai cu Incredere Incerch-
rile viitorului.
In Bucovina, hash, uncle er, al treilea
punct de atac i unde frontul ertt ocupat
de Rui, lovitura reu1 pe deplin i Ma-
micul pe langh" cit putuse srt 6cupe tn-
treaga tArioar4 romftneasc, clcase pe
pAmAntul regatului i Inainta spre FAl-
ticeni i Botoani, care ert evacuat...
Furit rupte ca greutate trupe romane
dupA, Intinsul frontului de mare bAtAlie
Mtr.eti-Oituz i trimise sit apere gra-
nita de inamic i interiorul.norkdui Mol-
dovei de aliatul care Incepuse sit facii
prrtdilciuni.
* *

La M6rileti, dela 1 August, Incepa o

nouA faztt a luptei, ca pe Intreg frontul.

www.digibuc.ro
90 VIRGILIII WrEP. SERDARU

Vazand ca, nu putea, straTunge frontul, Ma-

micul tncearca de asta data, mai la nordul
Mara4eti1or, spre Panciu i continua in
aceasta, a doua faz a. sa, atace netneetat cat
mai mult spre stanga ,fn sectorul trupelor
ruse, care erau mereu Inlocuite de Ro-
ma,ni. Ei erau mereu la panda, i peste
piepturile romne nu se /ante& trece.
Deci nici astfel nu puteau reu1.
Faimoasa divizie a 5-a dupai 9 zile de
lupta, fusese schimbata, la podul de la
Cosmeti de divizia 13 i frontul astfel
capata, forte proaspete.
Asupra luptelor din ziva de 1 August
1917 comunicatul oficial spune :
La Doftana i Cazin lupte vii. Satul
Grozeti a fost ocupat de trupele noastrP.
Pe frontul bataliei dela Marketi ina-
micul a atacat cu o extrema, violenta,
inaltimea 334 la 2 kilometrii Nord de
Panciu, silind trupele (ruse) cari o ocu-
pau sa, se replieze.
Intervenirea la timp a regimentului
10 vanatori romani, a smuls printeun
atac demn de toata, lauda aceasta im-

www.digibuc.ro
 MXRiklETI-01TUZ 91.

portana In4ltime din mAinile inamicului

punAndu-1 pe goank
Toate atacurile pe care inamicul le-a
dat In urm A11 fost zadarnice i po-
zitiunea a rmas Intreag In mainile
noastre.
Toate atacurile pc cari inamicul le-a
dat contra trupelor romtme la Sud do
Mreti au fost respinse.
Luptele de la cota 334 ,$,i 283 i satul
Crucea, s'au dat, dup5, ce Ruii fugiser,
de ctre brava divizie a 10-a i mortii
ngropati la poalele movilei vor rilmtlne
mrturie vepicsA, de vitejia ei.
it
* *

Cu toate rezultatele negative, Maken-

sen voi, s cotropeascl Moldova i de
aceia la 2 August luptele reincepur de
la Oituz ptIn, la Siret mai grozave,
mai slbatice, mai disperate, vzand cii,
nu reuete i c pretutindeui In locul
Ruilor atacati i pui pe goank apar
ca din pramt Romilnii.
In arma unui violent bombardarnent
www.digibuc.ro
S9 VIRGIMII TRY. SERDA RI1

de artilerie, In care a Intrebuintat mai

ales proectile chimice, inamicul a atacat
In cursul zilei i al noptei de 2 August
pozitiile noastre dela aripa dreapth i
stng5,.
Prin lupte crncene corp la corp i
duph ce pozitiile au trecut de chte-va
ori din mhng, In mnh, inamicul a fost
respins cu pierderi foarte grele.
DupA, 11 zile de lupte foarte violente
progresul realizat de inamic erh cu totul
neInsenmat fath de sacrificiile fikute i
pierderile extraordinar de mari ce a su-
-ferit.
Toti prizonierii declarau c erau COM-
pAnii inamice, cari rhmhseserA cu 20-
:30 oameni i regimente cu 200-400 sol-
daii i ch nu au mai Inthlnit o asemenea
rezistenth Indhrjith dela luptele de pe
Somme i Verdun (comunicat din 2 Au-
gust 1917).

www.digibuc.ro
 TX.

INIATURAREA UNEI CATASTROFE.

Zina de 2 August a Insemnat uua din-

tre etapele cele mai tragice ale marei
bthJii dupa frontul roman.
A lipsit putin ca, mare catastrofit
fie un fapt irnplinit, era un moment caud
retragerea pe malul stang al Siretului or&
hotaratA, atunci cand Ruii considerau ba-
talia dela Maieiti pierduta.
Generalul Ragoza, comandantul suprem
rus, incepuse chiar, s5 dea ordinele In
consecinta, cand Generalul 'Eremie Gri-
www.digibuc.ro
94 VIRGILIU ME'. BBRDARU

gorescu se opuse en un nestrtimutat veto

la acea retragerea catastrofala,...
Ce s'. Intmplat atunci, i care era si7
tuatia exact, sunt lueruri nu vor rAmne
gravate adnc In mintile celor cari au
trit acele clipe...
*
* *

Germanii atacaser spre Panciu, cota

334. Crucea i Ruii, conform obiceiului
kr, fugiser tu goan5 prsind frontul
f,r, remucare, fr strngere de inim,
ci din contr cu un calm i o veselie
barbar.
Pe soseaua ce ducea dela Panciu spre
Adjud se vedea grupuri, grupuri, nume-
roase, de oameni ce mergeau tu dezordine,
cantnd i. strignd...
Erau Ruii fugiti dup front...
Pe marginea oselei alti soldati In gal-
ben edeau blegi privind pe cei ce tre-
ceau i Inbucnd arare ori din paine alb&
i slnin afumat...
Erau Ruii lai...
Aezati ctre patru patru, edeau pe

www.digibuc.ro
 MAR4ETI-orruz 95

pietrele de pe oea, alti militari, cari

ucau crti cu multa linite...
Erau Ruii tradatori...
Domnea atata leneveala tn aer, era a-
tta moleala In acei oameni voinici to-
laniti ca cainii la soare, ca te Intrebai
mirat de nu-s nite oameni bolnavi de vr-o
boal urata...
Din fundul luminat, din spre Marketi
venea zgomotul unei bombardament ne-
Incetat , tunete Infricoptoare, pe cari au-
zindu-le Ruii fugiti, puhoiul acela de Rugi
ce umplea cmpia, se Intorceau domol
pe o parte perpelindu-se la soare...
In acel convoiu lenevos i respingator,
se facu de odata o micare i o coloana
de soldati se vazura venind tn pas aler-
gator din spre Adjud spre Mrke0i...
Erau Romanii !
Erau doua batalioane de vanatori Ro-
mani, cari alergau cu sufletul la gura A,
salveze situatia, erau bravii notrii oteni
cari tngroziti de atata tradare i Imitate,
nu mai puteau rabda mersul regulat...
Mergeau In fuga... Mergeau nebunete...
*i. Ruii ti priveau nemucati Inghitand
www.digibuc.ro
96 VIRGILru bERDARU

cte o bucatA do slnin, sau dnd o carte

la jocul de crti, tncins pe Indelete...
*
* *

In acel moment cnd Ruii prtbsesc

frontul i cnd regimentele romne ti
vrsau sangele lor curat pe cmpul de
btae, comandant al trupelor Ruso-
Romne era de fapte Generalul Ragoza.
Titlul sAu oficial era de cordonator al
actinnei armitei IV-a ruse cu al armatei
I-a romne ; deci era aproape o coman-
d4 de fapt i asupra arrnatei I-a ro-
In ziva de 2 August crund prilbuirea
complect a armatei ruseti se Invederit
In mod desvArit i cnd nu se mai pu-
tea conta de loc pe trupele ruseti, Ge-
neralul Ragoza lua dispoziVe de a retrage
trupele dela Mreti, spre Adjud, re-
trgilnd frontul pc stnga Siretului i
pierzand astfel jumAtate din.cea mai mil-
noas. parte a Moldovei.
Pe deasupra voia s fad, aceastil re-

www.digibuc.ro
 mXRAErt-orruz 97

tragere atunci In timpul zilei, sub bombar-

damentul Invergimat al inamicului...
Fu anuntat comandantul armatei I Ge-
neralul Grigorescu, care gsindu-se pe
front la Siret, d&da o telegram& Genera-
lului Ragoza, la B&rlad, In care Ii atrage
atentia asupra gravit&tei retragerei or-
donate.
Nepriminci nici un, rspuns telegrafic
la orele 12 din zi efului Marelui Cluartier
General Romttn, Generalul Pressan se
opuse cu inarjire unei retrageri In plin
zi, cAci aceasta ar thsemna panica eea
mai grozav, i apoi explic&nd o mane-
vrA cu baza pe Siret, prommta nume-
le armatei romane, care va putea sin-
gura se tie frontul gi care va gti singur&
s5, se jertfeasc&...
Clipele acelea sunt grozave gi nimeni
pe lume nu ar putea descrie furtuna ce
se petrecea in sufletul generalului, pentru
cari fie care 'Article& din tar& era un
odor scump, fie care soldat un Dum-
nezeu...
Rezultatul fu c In acea zi de 2 Au-
gust la orele 16 seara, comandantul
V111611.111 rEIT. SERDARD. -
www.digibuc.ro
98 VIRGIL11J fyrEr. SERDARU

Armatei I romane, Generalul Grigorescu

fu numit comandant i al tyupelor ruse
din armata IV-a, in locul generalului Ra-
goza, care era trecut In alt post.

Situatia era salvat, catastrofa inlatu-

rata ! Bravura ostailor romani, cari a-
veau sa lupte unul contra cinci, era pusa
in valoare i era sa se men-tina 'Dana la
tintuirea inamicului pe rapele Siretului.
Iar atacurile date de trupele romne
in timpul batalii, aveau sa dovdeasca
ca luptele aprige nu-1 obosisera, nu-I in-
fricoasera, ci din contra ii daduse noi
inbolduri de lupta, noi puteri in incae-
rarea suprema.
Aceste atacuri ale soldatului roman
avea sa dea mai multa dreptate celui
ce se increzuse in el, celor ce-1 cunoteau
bine, i pastrar deci ---: coltul de tara
ce ne mai-ramasese, pun'and singura spe-
ranta in bratele vranjoase i in sufletele
mrinimoase ale ostailor romani...

www.digibuc.ro
 X.
DTWA 12 ZILE...

La 3 August in regiunea Doftanei pe

Valea Putnei inamicul ataca violent, cu
intentia vdit de a provoca o divershme.
Pentru un moment Fabrica de Sticlrie
le cade In mang, dar apoi sunt respini
d trupele noastre On& dincolo de po-

Pe frontul Mretilor Germanii Ii In-

tinseser atacurile i mai mult spre Nord
caracterizati de Incptnarea iniial nes-
Fait& nici un moment. Toate atacurile lor
www.digibuc.ro
lot) VIRGILIU RTEF. BERDARU

date de 8 pA,n5, la 10 ori pe zi se izbir,

de rezistenta noastra i nu avur5, nici un
rezultat. i lucru curios, Ruii tmpin0 de
mana energid, a Generalului Grigorescu,
se intoarserA la lupti, mistuindu-se In In-
v5,1m6,eala generalA.
c6, comunicatul oficial din acea zi,
cu No. 355 anunt& :
Dupa a 12 zi de luptii, inamicul per-
sistt tn vointa de a strApunge fron-
tul nostru. Sacrificiile enorme ce a fAcut,
sunt departe de a-i da rezultatul doHt i
urmAxit ou atta Inaptanare.
In cursul zilei de '3 i noaptea de 3-4
August inamicul a dat seapte atacuri In
contra pozitiilor noastre dela Nord de
StrAoani i trei contra celor dela'Sud de
lar,eti.
Toate sfort6rile sale au fost tns zadar-
nice i intreaga pozitie a rAmas tn st-
panirea noastr6.

www.digibuc.ro
 XI.
STAREA DE SPIRIT hi MOLDOVA.

M. S. REGELE PE FRONT LA MAR4ErI. A. S. R.

PRINOIPELE CAROL LA Orruz I PE SIRET.
Situatia pe front incepuse s5, se desern-
neze in favoarea noastra, cand in interi-
orul Moldovei zarva era mai mare, teama
mai acentuatil.
Soseau rnitii in sute de vagoane, so-
seau- in toate ormele i umpleau spitalele.
Aveau tati rni grele, nici odat5, o sin-
gurA rang', tot-deauna doua sau trei rup-
turi de gloante sau obuze...

www.digibuc.ro
102 vinGILIU STU. SERDARU

Clti nu sunt acei ce ecipAtAnd in marea

luptg o rang uoarg la mng sau picior
s'au dus singuri la postul de prim ajutor
pe front, s'au pansat i au revenit la
luptg.
Nu e Limp de pierdut ! E timpul
de luptg grea! rgspundeau invariabil sol-
datii ce se intorceau cu pansamente cu-
rate albe la cap, la 'rang sau picior.
Cand se auzea de aceti rniti nume-
roi, de rnile Ingrozitoare, de cei adui
nebuni din crAncena luptg, legendele cele
mai fantastice incepeau s se brodeze i
lumea incremenitg ridica rugciuni fier-
binti lui Dumnezeu pentru victoria arma-
tei romane.
Toat ndejdea rgmsese numai in Dum-
p ezeu i armata romng! In Rusia ni-
meni nu mai putea plech din pricina
masacrelor bolevitilor slbatici, In Mol-
dova ameninth furtuna dela Mrgeti-
Oituz. .

Poate nici-odat armata roman n-a

fost mai iubit ca In acel moment, poate
c5, nicodat n'au bgtut inimile la unison
i mai cu iubire pentru ea!
www.digibuc.ro
 wi .1 RA (}Ef,T1-01TUZ 103

In ea singura era speranta!

In ea i numai in ea aveau Incredere toti
cei ce nopti Intregi nu mai puteau dormi
de Ingrojorare.
In orele de slujba bisericile erau pline
de drept credincioii mai evlavioi ca ori
cand...
In acele ore de groaza s'a produs o
sguduire a tuturor organismelor nepasa-
toare, o sgudire care a avut darul A, tre-
zeasca pe cei ce nu cunoateau i nu apre-
cian In destul pe ai notri.
i trezirea s'a accentuat din ce In ce mai
mult pana, ce a ajuns la uralele de entu- .
ziam cu care erau primiti mai tarziu sol-
datii notri In orae.
*
* *

Incordarea tArei era Impartaita i mari-

ta In sanul iubitei noastre familii regale.
Majestatea Sa Regele parasise Iaul i
venise In persoana pe frontul dela Mara-
eti sa traiascrt, In iadul napraznic de foc
i sa-i Inflacareze la lupta soldatii, pe
scumpii sai stegari.
www.digibuc.ro
104 VIRGILICT kiTEF. SERDARU

Majestatea Sa Regina Maria a venit

insi pan& la linile Inaintate i a pansat
ruiii glorioi din stingeroasele lupte !
Mud au vAzut ostaii pe Regina noastr,
aprftnd in linia focului, au crezut c e

M. S. Regale trAil In viforul. groaznic de foc.

o artare ; credeau ci e farmec, aceia pe
care o numir5, ingerui frontului.
A stat la postal de comanda al Ar-
matei I-a. i a fost gata ca un obuz ina-
mic de 305 mm. s ridice viata viteazului
nostru Domnitor i Domnitei noastre.

www.digibuc.ro
 MARXIWI-OITUZ

Trecuse un minut de cand Majestatea

Sa Regele se deprtase de un porn dela
postul de comanda, c un obuz enorm
veni i se sparse acolo cu Uil zgomot in-
fernal.
Mare le nostru comandant a tutors li-
nitit capul, a privit i apoi a plecat mai
departe ca i cand nimic nu s'ar fi In-
tamplat !
Asista la cele mai mari lupte i nu lsh
nici o ocazie ca s-i Inbrbteze otenii.
Se interesa de eroicele fapte de arme
i cu main, Sa decora i ImbrAisa pe vi-
tejii lupttori. IntAi la Mr,eti i apoi la
Oituz Alteta Sa Regal Principele Carol
colindh, frontul i edea ore Intregi Intre
soldatii lui dragi, vorbindu-le cu vorba
cumpnit i grea...
Soldatii 21 cunoteau i-1 lubeau pe a-
cest Print, care le cunotea atitt de bine
nevoile i le Intelegea perfect psurile.
Din Waite aceste indemnuri venite de
pretutindeni, dela Insui capul statului,
se n.scuse in inimile ostimei un opti-
mism sntos 1 se Incordase moralul, care
avea sit adua, victoria.
www.digibuc.ro
 XIT

UN TARAN!

In lnptele grele ce aveau loc, c,nd cei

ce Re canose prea putin neamul, nu se in-
credeau In virtutile noastre, In acele cli-
pe se gsea la un observator din linia in-
fanteriei un ofiter i. sergentul Bogdan
Ion din Reg. ... Art. grea.
Sergentul erh, un brbat falnic cu ochii
limpezi i obraii roii de sntate. De
fel din Do lj, undo Ii lsase gospodria
nevasta 1 un copila cu plete
haiduceti ; Ii lsase acolo o parte din su-
flet i pornise la lupta...
www.digibuc.ro
108 VIRGILIU TEF. SERDARU

Erau clipele de maretia de epopee, pe

cari nu le puteam aprecia, In toata ma-
rimea lor uriaa, i pe cari numai cei ce
ne vor urma le vor aprecia mai bine, In-
trebandu-se : Cum n'au Inebunit cei ce
au trait acele momente ? Cum a putut o
generatie de oameni sa aiba, nervii atat
de tari ca sa suporte emotii atilt de In-
groziToare ?...
Ploua obuze, In stanga un batalion
de infanterie se vedea cum printeun con-
tra-atac impetuos respingea pe Bavarezii,
care-ti fceau impresia ca, se rostogolesc
ea nite butoaie Irnpinse la vale !
Ofiterul i sergentul calmi cu tele-
fonul la ureche conduceau tirul bateriilor
noastre ucigatoare. Dar inamicul c4tigase
putin teren i durerea luptatorilor era aa
de vie, ca i cand un chirurg ar fi taiat
cato o bucata, din trupul fiecaruia. La un
moment dat cand artileria inamica Ince-
puse se bata, In plin pe infanteritii ataca-
tori, cand mai la vale In stanga se lasau
gazele asfixiante, cand moartea reteza
fara mill vieti romaneti, cand parnantul
Insui parea ca genie i se vaita de cele

www.digibuc.ro
 id.XRXIF.TI-caTuz 109

ce suporth, atunci ofiterul cu nervii tn-

tini ca coarda, cu pumnii strAni i fArA
putere, cu senzatia nebuniei In tot corpul,
tncep sA
Ii puse capul In mAini i plnse ne-
vAzut de nimeni altul deal de sergent
lacrimile cele mai curate din, lume, lacri-
mile de durere pentru neamul
Sergentul Bogdan Ion, tranul voMic,
cumptat la vorb i la judecat, II privi
lung, suspin adnc i grAi clAtinand
din cap :
Plangeti pe cei ce mor, Domnule
Locotenent! D-voastr ne plngeti Ora pr-
pdit nimicit pn acum de duman !...
Ori-ce s'ar IntAmplh tam nbastrA, nu
piere, noi tranii ne iubim prea mult limba
i.obiceiurile noastre, ea s ne poatA, cine-
va birul vreodat, !
SA se Intmple ca pe toti s ne omoarA,
i att timp cht mai trAete Inc unul,
ascuns undeva, s titi cA neamul nostru
se ridicA iarA.
Cnd am plecat noi la lupt, fiecare am
spus nevestei i satului intreg, c mer-
gem s dezrobim Ardealul... i Romnul e

www.digibuc.ro
110 VIUGILIU TEF. SERDARU

obraz subtire, Domnule Locotenent ! Cum

A ne Intoarcem noi acas fr A fie ali-
pit Ardealul la pmntul strAmoesc 2
Ofiterul ridicase ochii cu lacrimile In-
cremenite. Ochii Olteanului, sclipeau, o-
brajii i se Inroiser, mult i pieptul i se
umfl bate() mndrie nespus !
Respira odat adnc i urm :
Orice ni s'ar Intmpl, rbdam! Ori
uncle ar fi A mergem, ne dncem ! De an
fi A .rhurim, A fie!
Dar acas nu ne-am puteh Intoarce frA,
Ardeal!
Rombinul e obraz subtire, Domnule
Locotenent !
Ofiterul ridic capul sus r.privind pe
ostaul Oran din fat, ti pAr c5, se trans-
formase, c nu mai er, tn straele mur-
dare de front, ci c tn fata lui ex.& un
boier vechiu In haine strAlucite de m-
tas, unul dintre iubitorii vechi ai pmtin-
tului, ale cArei roade le ImpArteau din
suflet cu stenii, tovarii
Ii privi lung ca pe o artare i apoi Ii
strnse mAna, simtind In acea zi cea mai

www.digibuc.ro
 .0

:
0
WI
;

www.digibuc.ro
 XIII.
CELEBRA ZI DE 6 AUGUST.

DELA MAIL4WI LA OITUZ.

In starea de spirit descrisa mai sus
aveau loc luptele dela Mraeti-Oituz.
Cum am aratat dupa marele atacuri
date pana la 3 August, urma o mica pe-
rioada de acalmie pe tot frontul.
Intr'adevar In zilele de 4 i 5 August
dupa atatea lupte infructuoase inamicul
se odihnete... Se pregatea pentru marea
lupta dela 6 August ! 0 simpla Inaerare
la Fabrica de Sticlarie i Incolo nici o
actiune de infanterie pe celebrul front
VIR011 IU *Trek. SFRIIliv. 3firke8tiOR177. 8
www.digibuc.ro
114 VIRGILIU RTEP. SfiRDARII

satul Ireti cota 334 Fabrica de par-

chete M5,r5,eti pa,n5, la Satul Nou de
pe Siret.
PAruse un moment cri, lupta se sfarise,
cand pe sear5, patrulele inamice ce ve-
nir5, in recunoateri, energice la liniile
noastre, t5,ind pe alocuri retelele de sal--
prevestir5, pe toat5, lumea c5, zilele
de restrite nu au trecut, i C bejania
acum poate incepe mai cumplit'5,...
aa a fost !
Atacul deslantuit ca furie simultan pe
tot frontul Moldovei, f5,cea impresia a fi
decisiv atat de mare ertl, luxul in oameni
luxul In proectilele svgrlite cu nemi-
luita.
Nu mai er bombardament, nu mai er,
lupt de artilerie, exit un uragan de foc
ce &Ada, in torent asupra trupelor noastre
dela Mreti pe la p5,durea RAzoare i
pin& la Manstioara.
Venind de departe spre frontul Mol-
orovei erai infiorat la inceput de gemetele
surde auzite i luminele roii ce zvAcneau
din o parte i alta ; erai Ingrozit, cnd
ajuns aproape perdeai auzul de trosnitu-
www.digibuc.ro
 siXRX*E4n-o1Tuz 115

rile infernale i rImAneai orbit de atatea

guri de foc luminoase. Tar gazele ggIbui
ce pluteau omoratoare pe vale tti lucre-
-teau pielea de groazA. .

Acolo In acea atmosferg, dc moarte. In

acel infern, care intrecea In grozAvie tot
ce mintea omoneasa puteli, srt,-i Inchipue,
i tot ce scriitorii cei mai ilutri descri-
ser mai Ingrozitor pe lume i pe alte
trtimuri, acolo triau Ingbuiti de m5,-
tile ce-i prefikeau In scafandrii, ostaii
notri...
Nu er pericol ca sg-i Ingrozeascg, nu
erau destui morti ca s5, fac5, ochii sil,
clipeasa de team; parc ar fi trit In
acea grozhvie de zeci de ani, parcA de
cnd lumea se obicinuiser cu acel infern,
atAt de linititi -erau, atat de hotArti.ti
tn gesturile lor simple de oameni cinstiti
i credincioi jurAmantului de credint ce
facuser Regelui bor.
ce prolA mai mare de lArbAtie poate
fi cleat faptul di ddpii, ce la Mreti
trupele noastre cu divizia 9 (anume re-
gimentul 9 Vantori i 40 infanterie) pier-
duser5, putin teren la vorbele InflAciirate
www.digibuc.ro
116 VIRGILIU VTRIP. SERDARU

ale ofiterilor se aruncara asupra duma-

nului, nepasatori de moarte, i-1 respinser
cu pierderi grele In valea Suitei.
Regimentele bavareze i alpin full, deci-
mate ingrozitor i pui pe fuga pe fai-
moasa campie tntinsa, care le paru prea
mica pentru goana la care pornisera...
Iar in padurea incendiata de artilerie,
la Rozoare, eznd pe jeratic aprins i
culchndu-se pe foc do para, divizia 13 re-
purta succese nemaiauzite.
Rupta la un moment In dou, lalega-
tura dintre regimentele ei se refacu
fulgertor de repede cu ajutorul rezerve-
lor, i dhnd nu atac disperat rspndi
teroare in nyMitori i inghiti pe cei ce
sparsesera frontul, facandu-i prizoneri.
In acea dimineata la prima tnaintara
Nemtii incepusera dejh sa-i trambiteze
bucuria victoriei ; nu mai credeau In o.
reintoarcere a norocului armelor.
Ii Inchipuete deci oricine d.emorali-
zarea ce a urmat in rndurile inamicului
dupa contra-atacul eroic i vijelios al tru-
pelor noastre.

www.digibuc.ro
 laramm-orruz 117

Despre aceast lupta comunicatul oficial

No. 358 din 6 August se exprima astfel:
In sectorul Nord iiitei-Maraeti ina-
micul a tnceput de dimineata un bombar-
dament violent cu gaze asfixiante, des-
lantuind mai multe atacuri i silind tru-
pele noastre sa cedeze putin teren ; dupa
amiazi Insii, trupele "romane conduse cu
-un mare avant de ofiteri s'au aruncat la
-contra-atac cu furia razbunarei, svarlind
pe inamic pana In valea ,uitei la Satul
Nou, capturand numerosi prizonieri 1 mi-
-traliere.
Cu mare greutate au fost opriti din In-
naintarea lor pentru a se consolida pe
pozitiuni.
In aceimi zi tnsa ca i cand suflul de
eroism al stramoilor notri ar fi colinda t
Intreg frontul, Imbarbatand nepotii, ca i
cand o putere invizibila ar fi manat In-
nainte, la atac toate trupele noastre
de pe tot frontul otirea noastra crunt
atacata la Oituz (Grozeti), Cain (Muntele
Razboiului) si mai jos spre Campuri ia
ofensiva i respinge cu pierderi tugrozi-
toare pe duman silindu-1 sit se retragA,

www.digibuc.ro
118 VIROILIU MSP. SERDARU

in dezordine dincolo de pozitiile noastre-

i lits5ndu-ne in mln& prizonieri i mate-
rial de rzboiu.
In aceimi zi aveau loc lupte infructu-
oase peutru duman la Sud de Valea ,u-
itei, la Sud de Campuri, la Nord de Vi-
zantea ManastireascA, la Nord de Mari,
la Ireti i Striloani.
Ziva de 6 August 1917 insemneaz, o
zi de slay& a neamului romnesc, e o zi
glorioas . pentru eroicile noastre trupe,
cari ridicar furtung de aplauze i felici-
tri in toate colturile globului prnntesc
i care Etcuril, pe impratii i regii lumei
s ne trimeat tributul admiratiei lor
a popoarelor exaltate de acest entuziasm
al admiratiei.
Despre regimentele cari s'au distins mai
mult in grandioasa lupt, Comunicatul
oficial No. 300 vorbete astfel :
In ziva de 6 August cand violenta
bombardamentului i atacurilo tu masii,
date de inamic cu 3 divizii siliserg frontul
nostru stt dea fndrt, s'a ilustrat In spe-
cial. regimentele de Prahova, Brila,, Ia-

www.digibuc.ro
 MARA1T1-01TOZ 119

Fr, pierdo cumpatul au lsat pe

inamic s se apropie pn, la 50 metri
de tranre, cand au deslntuit de odat
un foc violent de infanterie, artilerie
mitraliere.
Vahirile inamice au Inceput s se'cla-
tine, iar contra-atacul omit cu o deose-
NU% impetuozitate a pus pe Mamie pe
fug in complect dehandacl.
* *

Dup, aceste mari btlii, Comandantul

Armatei 1-a, dAdu urmtorul :
ORDIN DE zr.
1917, August S.
Ostao,
Damnezeul parintilor noOri ne-a ajutat dupa
aproape un an de iupt s traim zilele cele mai
mari, cele mai razboinice.
Dela 24 Iulie pang la 7 August a-ti dat cele
mai grele 1 mai mari luPte.
La Panciu, Mrtr4eti i Cosmeti s'a deslantuit
cea mai m.rea i groaznic btlie, ce a purtat
vre-o dat Tara Romineasca.
In lupte crancene i vijelioase, inamicul Intreit
In neslitioasa lui poftrt de a cuceri i restul din
bogatul trup al scumpei noastre llomanii, naptis-

www.digibuc.ro
120 vnumnr *TM. SHRDARU

tindu-se furios, s'a izbit 12 zile si 12 nopti de

vitejia noastrit ca de o stand. neclintita.
La Susita si Siret a-ti aruit sfortrile groaz-
nice ale srdbatecului dusman, dovedind lamei
odata' mai mult ca l(nici pe aici nu se trece. Aci
cunoscit generalul german Makensen, ce este in-
frangerea.
MIrsestii fu mormntul iluziilor germane.
Scumpii mei Ostafi,
Umr la umr, Armata I-a Romn impreun
cu. corpurile 7 si 8. Ruse, a-ti fcut zid impre-
jurul meu dispretuind moartea cu un eroism si
un curaj legendar, in mijlocul vostru Inconjurat
de statul meu major lngri podul dela Cosmesti,
v'am privit si urmrit cu Incredere, cum a-ti
deschis piepturile voastre largi infruntand ura-
ganul desliintuit asupra voastra.
Maestatea Sa Rage le, Mare le nostru Capitan,
scumpa noastr Regina, Alteta Sa Itega15, n-
dejde zilelor frumoase de rnaine, dispretuind vista,
au stat In ploaia de srapnele alaturi de mine ad-
mirnd voinicia si brbtia voastr, de care nici
cand nu s'a indoit.
Ganditi bine ostasi ca lumea Intreagl privea
atuncr la voi.
Din Intunericul ce coplesise vrtile Susitei si
Siretului si din sangele ce curgea siroae la Str-
jescu si Doaga s'a Ina ltat mret si strlacitor
gloria si faima voastr.

www.digibuc.ro
 ItXRX1E4TI-OITUZ 121

Eroismul vostru a cutremurat lumea i frumoa-

sele noastre tinuturi, au deschis mormintele eroi-
lor din Transilvania i Dobrogea, dela Jiu, Olt,
Neajlov i CMuggxeni ca sit admire rgzbunarea
chinului i pngArirei de 9 luni suferite de cgmi-
nurile, de Orintii, sotiile i copiii votri.
Jar voi scumpi tovarli de luptli ai corpurilor
7 i 8 Ruse, a-ti dat dovada depIin c numai
eu sangele vostru, vArsat allituri de noi nelitsfind
pe vrAma sit tread. peste trupul tlrei noastre,
ati strtvilit pe barbarul, care cluta sg. rlipeascg, li-
bertatea prin care a rengscut marea i sffinta Rusie.
Osta0 ai Armatei I-a,
Doua zile dup marea batitke, dumanul cu.
f orte proaspete, crezfind crt rezistenta voastrX e
zdruncinatI i voinicia voastr g. obositg, s'a nI-
pustit din nou intr'o cumplit g. sfortare srt 11 co-
pleeascI cu nunalrul lor i sii v invingrt.
Le-ati dovedit cu un aviint ne mai pomenit crt
inimile voastre. sunt mai presus de numgrul lor,
i-ati sfingerat, i-ati respins, i-ati fcut una cu pg.-
mintul, rgmfinand pe chapul de brttae, mormane
de mii de cadavre nemteti.
Ziva de 6 August a fost scrisI de voi cu litere
de aur in cartea vitejiei neamului nostru, afir-
mind in lumea intreagg drepturile lui nebiruite.
Ostafi,
Mndru de voi, tara i Majestatea Sa Regale
prin mine IA multumete i v admirg. impreunI

www.digibuc.ro
122 VIRGUAU TEF. SERDARU

cu aliatii nostri, pe care i-ati uimit cu vitejia

voasta, ca doral i hoarfirea nestamutatil de a
murl pfinA la unul, de at sa treaa paste ri-
miintul ce ne-a mai ramas.
Dimpreun g. cu voi depun la mormintele eroilor,
ce au azut In aceast nKpraznia lupg, florile
recunostintei unui popor, care acum mai mult ca
In totdeauna, nlajdueste In intregirea lui.
Dela general la soldat strfingeti riandurile pline
de mAndria eroilor admirati de lumea Intreagil
fiti gata c atunci and ceasul deplinei rzbunKri
va suna, sit goniti dincolo de hotare pe vrAs-
masul cotropitor.
ostasii mei viteji, mfindria i scutul
fArn seamri, al Patriei i Tronului.
Dat la Cartierul General al Armatei 1-a, astAzi
8 August 1917.
Comandautul Armatei
General de divizie (SS) GRIGORESCU.

ti eroi necunoscuti nu au contribuit

le frumoasa noastrA victorie, ea-0 din cei
rAma-i singuri pe pozitii, nu au desfa-
urat un eroism nemaipomenit, aprnd
eu contiinta freptIcat5., rAmAntul
notri

www.digibuc.ro
 li A RX IrrkiTI-OITUZ 123

Lupta dela Afgrg,eti nu este munai

triumful geniului militar al comandantilor
este i ilustratia strMucit a eroismuhli
individual, a actelor de bravuea personall
sAvtiria cu moralul ridicat, de lupttorii
nostri.

A** 3E*X

www.digibuc.ro
 XIV.
EROISMUL LUPTATORILOR.

In acel haos, In care nu se mai puteh

comandA,' nici transmite cornenzile ; In
acel infern In care agentii de legatufg,
erau omorti, iar firile de telefon distruse
pe zeci de metri, bravura personalg, a
fiedtrui luptator, a tuturor luptatorilor a
fost la ItAltimea celei mai Mahe admi-
ratiuni.
Fiecare aveh initiativa In micAri, fie-
care utiliza aceast, initiativg, In execu-
tarea ordinului general, pe care ori care
www.digibuc.ro
126 VIR.GILIU kiTSF. BIDIMARU

Il aveh, tu inim Nici un pas Inapoi I

Tot inainte.
*edeit fiecare In tranre i nu mai a-
teptit. ordinul de atac, de contra-atac sau
de simp1 tragere cu arma sau cu mi.
trali era._
In infernul i In lArmlaia generala,
Inteo parte unii se luptau corp la corp,
Intr'alt5, parte Romftnii atacau ; aici de-
dean asalt Nerntii, dincolo cele dou.1 ta-
bere se Impurau dela distantA din tranre...
Dar pe tot Inti-nsul ampiei erit atata
energie ce se desfkura, erit atitta munch
i sudori amare, Inct atmosfera
gr,A i Inaudtoare, Incitrcata de miile
de energii cheltuite deodatl In micri
de fort4
Fiecare lupta cum credeh c e mai bine,
fiecare ti Intrebuint, maximul de puteri
i dezvolta cel mai temerar curaj.
InvMrnArlile ayeau loc pe tot cmpul
de lupt i erau nurneroase i neregulate
ca i valurile mrei ce se adun5, ici, In
timp ce fug de d'incolo, pentru ca apoi
stt se amestece In spume i sA, se Intinda
carnittasea fugind Inteo directie deosebit.
www.digibuc.ro
 MA RA kiEl$T1-01111z 127

Dup astfel de lupte corp la corp ori-

cine ti Inchipue c unitAtile se risipeau.
i se amestecau, soldatul pornit din stanga
se pomenelt la incetarea vAlmagului,
tocmai lu extrema dreapt ; dela locul
initial la chtiva kiometrii, strilbtuti Dum-
nezeu tie cum i chnd in mod in-
contient.
%teo astfel de Incurctur 1 zpkeal,
se aceh, ins6, repede regula, cci lupt-
torii se grupau, cum nemereau, In corn-
;Anil i plutoane i ateptau din nou,
viitorul asalt, care nu fntarzih s se pro-
In aceste Imprejurri s'a dovedit
i mai mult disciplina i spiritul de eroism
al trupelor noastre, cari luptau pests mil-
sura celei mai exagerate pretentiuni, Ii
Ri,ceau mai rnult decal datoria, voiau vic-
toria, numai victoria i contribuiau cu
toate puterile la ea.

Numai Intr'un trziu, cand er, noapte

bine 1 and IntAmpl&tor orb, un moment
de linite se. IncercA din nou gruprile
www.digibuc.ro
128 VIRGILIU rEF. BERIMIVU

regulamen tare de oameni. Se Ace& ! Ins&

era inutil, cAci chiar aga risipii i adunati
singuri la Intamplare, ostaii notri luptau
ca leii, necunoscand nici oboseala, nici
frica.
A facut de .sigur multora o curioasA,
impresie acea hotarare grea ce se vedea
la fiecare soldat, la fiecare din acei oa-
meni simpli dela tara...
Par'c toti se schimbasera... Nu mai
vorbeau, nu mai radeau, nu mai scoteau
chiote... Emu serioi, gravi, cu ochii In-
cruntati, cu gesturile mAsurate... Erau
par'c, o arrnat de filosofi, In care poti
s ai toata Increderea, dar care prin nimic
nu te Incurajeaz sa-ti pAstrezi Increderea
i sperantele bune...
A er. soldatul roman in lupta dela
MArilgegti-Oituz, cu singurul gaud gi sin-
gura dorintci : Sci moard, dar inapoi
nu se ded.
Cu astfel de soldati sa-i fi adus Ma-
kensen Indoitui celor 14 divizii ale sale
i tot n'ar fi putut trece tnainte.
CAci exist un zid mai tare ca granitul

www.digibuc.ro
 mAiapm-orniz 129

i ca ote1u1, exist& un zid pe care g1ontu1

nu-1 strnate, obuzul nu-1 stricA, minele
nu-1 drAm5, : este zidul fcut din sufletul
soldatului care-i iubete tara i e hotrat
sl se sacrifice pentru ea.

Tummy $TEr. Szlumittr. Mirkefti-Oituz. 9

www.digibuc.ro
 XIV.
EROUL cAprrAN IGNAT
g MITRALIERII SIX

Printre cazurile de eroism individual,

,cari se numAr cu miile, se citeaz5, cazul
bravului Utpitan Ignat.
Erau lupte n6praznice, unde moartea
vedea alAturi cu luptAtorul i uncle indi-
vidul se pierde In mas5, i nu mai in-
seamnA nimic In fata fortelor i intere-
selor puse in joc.
Mpitanul Ignat comancl, o companie
de mitraliere din Reg. 51 Infanterie. Lupta

www.digibuc.ro
132 VIRGILIU MP. SERDARU

in toiu, pozitia trecea din man In mank.

-dar compania se intrise bine 0 nil
schimb piesele de loc in tot cursul Iup-
tei cu fluctuatiuni ; dar pozitia trebui
evacuata, cci inamicul er gata s'o In-
conjoare. Erb, chestie de aprecieri per-
sonale, pe teren, singurele posibile in a-
cele clipe.
Uncle plutoane plecarg, altele cu c,-
pitanul Ignat, care luase comanda, r-
maser pe pozitie ca SA o apere cu orice
pret. Profita de faptul c, nu avea ordin
scris sl prseasc, terenul 0 de aceia
trimise om sg, sputa la locul in drept,
c5, Ignat, cpitanul, nu se retrage de pe
pozitie filr, ordin scris.
In f ond atAit de mare er exaltarea
atitt de strAlucit bravura, Inct nici a
fort& din lume n'ar fi reuit s-1 clin--
teased, din loc.
1

0 parte din trupe evacuaser5, pozitia ;

Capitanul Ignat eu cea mai mare parte
din compania de mitraliere 1 resturi din
compaaii vecine rmaser locului i or--
ganizar inteo clip& pozitia pentru re-

www.digibuc.ro
 NABAEn-orruz 133

zistentA InverunatA, chiar daca inamicul

.ar Inconjura-o.
Nu trech mult i Nemtii apArur din
toate prtile.

Nerntii se retragean In desordine...

Soldatii edeau in ascunziuri fAra

-dea.niciun semn de viata.
Ilsarrt pe inamic s se apropie la 40
-de pai i deodatti, mitralierele cApita-
nului Ignat IncepurA, focul i soldatii din
-ascunzAtori traserit chiuind.

www.digibuc.ro
134 VIRGIL1U qTE.F. SRRDARU

Prime le linii nemteti cazura, deodatiL

Se Mai un moment linite.
Apoi In harmalaia campului se distin-
sera noii atacatori. Mai numeroi, de asta
data de jur tmprejur.
Mitralierele trancanira din nou, pu-
tile la fel, pan& ce primele valuri a-
junsera In liniile pozitiei. Atunci mitra--
lierii lasara mitralierele, pucaii apucara
armele de teava i lupta incepa corp la
corp, pe viata i. pe moarte.
La sfarit lipseau multi de-ai notri,
dar Nemtii fusesera respingi In desor-
dine i pozitia capitanului Ignat rama-
sese ca un cuiu in frontul inamic.
Lupta clued toat, ziva i toata noaptea..
Cand atac de infanterie, cand bombar-
dament Inverunat de artilerie !
Spre dimineata cazuser cea mai mare-
parte din aparatorii pozitiei. Mai rama-
sese cativa soldati i capitanul Ignat ce
conducea singur douit mitraliere.
Lupta reincepuse mai strapic ca tot-
deauna, cand un obuz de calibru mare
Ingroapa pe vecie pe capitanul Ignat7.
impreuna cu mitralierele sale.
www.digibuc.ro
 MX R tp.TI-OITUZ 135

*i. deodatO cei cativa soldati ce ru,-

msesera fn IntAriturg, auzir, glasuri cu-
noscute i tunicile albastre romneti se
iv-fro printre drkmOturi.
Phstrarea acelei pozitiuni Meuse posi-
bilrt refacerea frontului dela Rrizoare gi
Inaintarea a lor nogtri.
. Dar cpitanul Ignat se sfargise. Mu-
rise, 111A moarte de erou pentru Ro-
mania Mare!

www.digibuc.ro
 MOARTEA SUBLOCOTENENTULUI
ECATERINA TEODOROIU.

In acele zile cand drama grozav se

petrecea la Mr,eti, o lupt de acelemi
proportii se\ ducea pe restul frontuluj
pang, la Oituz, desprinzandu-se cazuri de
eroism, cum numai Iii poveti se poate
auzl.
Lupta se petrecea In zon muntoas,
unde arbori de sute de ani erau retezati
azvarliti ca nite fulgi, formnd ca-
vouri funerare mortilor glorioi din lupte.

www.digibuc.ro
138 VIROILIU VEF. BERDARU

Regimentele de grniceri i brava divizie

I de cavalerie facuser5, minuni de vitejie
i zilele acelea ale tnceputului lui Au-
gust conteaz strlucit In ansamblul lup-
telor Mrketi-Oituz.
. Intr'unul din bravele regimente de in-
fanterie, cari luaser parte la luptg, era
renumitul sublocotenent Ecaterina Teo-
doroiu.
Era singura femee ofiter, era una din
cpeteniile cele mai strAlucite ale ar-
matei !
Cand am vzut prima oar pe acea
fat& vioaie, cu prul mtsos i ondulat,
eram la Iai. Triam zilele negre din spre
sfaritul iernei 1916-17.
In acea zi plumburie de iarn, refu-
giatii erau pe strada Lpuneanu ca la
balciu, cand pe din josul trotuarului ti
ffic aparitia o siluet svelt de femee
ImbracatA, ofiterete.
Cu chipiul lsat mult pe ochii cu re-
flexe de briliant, cu prul superb strans
scurt, cu talia bine prins de un frumos
veston albastru cu grad de sublocotenent,

www.digibuc.ro
 MAILATFOlTUZ 139,

mergea cu fruntea sus, cu pasul hotrtt,.

spre statuia lui Cuza.
Privirile celor ce o cunoteau o urman
plMe de admiratie i fiecare exclamk

...Dispretuitoare de moarte conduse otile pe argtile-

muntilor.

singura vorb5,, care er, TnsA, prinosul

celui mai frumos omagiu:
Uite pe Sublocotenentul Ecaterina.
Teodoroiu!
Cei ce nu o cunoteau erau tintuiti lo-
cului de aceast, fat. frumoas, i mndrk.

www.digibuc.ro
140 VIRGIL1U TE.F. SIIRDARU

zambetul ce le-ar fi venit pe buze se eva-

por, i simteau In ei o fort& curioas, ce
-ce le impunea respectul. Att de mar-
tial& era Olteanca, atat de imp-unatoare
-aceast Jeanne D'Arc romn!
i fiecare se ducea i Intreb timid pe
soldatul ordonanta, care urmA, la doi pai
pe Sub-Locotenent :
Cine e ?
E Duduia Sub-Locotenent Ecate-
lina Teodoroiu, rspundea simplu ostaul.
Omul rrnnea tintuit locului i tn
minte Ii venea frumosul tablou al fetei,
care dispretuitoare de moarte condusese
otile romane pe carrile ascunse ale
muntilor i pe pmntul binecuvitintat al.
Ardealului.
Imediat ti aducea aminte de eroismul
Inflcrarea ce rsptindea In juru-i,
aceast viteaz5, cercetae, In celebrele
lupte de pe Jiu, cAnd trei divizii ger-
mane furii, zdrobite_ .i. respinse In goanil.
Ii aducea aminte de toate faptele ei
,extra-ordinare, i rmnea locului mur-
inurnd :
Ecaterina Teo doroiu !

www.digibuc.ro
 MRXETI-OITUZ la
Aceasta era fata, care mai t'arziu fu-
sese avansat, la gradul de Sub-Locote-
nent i care respingnd orice straint,
tinuse al.' ia locul In front i s, vin,
in luptele groaznice dupe front.
Era zi frumoas, de var, cand ploto-
nul comandat de celebra eroin f ata-
cat in mod violent de inamic.
Ssiserl toti arborii din rdcini i pi-
durea in care era aezat plotonul fusese-
prefacut, de exploziile obuzelor intr'un
morman de pmnt, arbori, pietre i ca-
davre...
Dar inamicul fusese respins !
Infldtrat, de entusiasm, vznd c5, nu-
mai acea Inclrjit, rezistent nu putea
Inspimnt, pe duman, nu-1 putea con-
Tinge, &A nu se trece lug. initiativa unui
contra-atac. Ii chem, otenii i le vorbi
de OA de Ardeal, de Rege, de Regim
i -inimile Incepur sit bath tare, Angelo
s, clocoteascit In vine i un freamt ciu-
dat se iscb; In trup.
lar cAnd comandantul plotonului, sub-
locotenentul Ecaterina Teodoroiu ii In-
treb5 :
www.digibuc.ro
142 VIRGILIII 4TEr. SERDARU

Care v, alegeti pentru atac? A-

tunci mainile se ridicar In sus ca pen-
tru jurmant i fiecare strigit ca i cand
16, pe garantie pe toti camarazii :
Cu totii !

Baionetele sclipir, fiind, puse la arma,

muchii tuturor se Incordar, cAtile fran-
,c eze hug bine apsate pe cap, i plotonul
-ie1 deodat de-asupra drmturilor, cu.
sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu In
frunte.
Armele inamice trznir, mitralierele
trncnir5,,, dar Irate. clipit, plotomtl a-
,junsese In liniile dumane...
Fu un moment de Inmrmurire !
Celebrul (Aura! 'gaunt), plin de curaj,
sgomotele Infundate se amestecau cu ti-
pete i vaete, i Nemtii Inebuniti ti fa-
-ceau semnul crucei, fugind.
Erau tngroziti i goniti, se diiceau s,
raspandeasc5, groaza In trupele de rezervrt.
Plotonul ocup o nou, pozitie i In li-

www.digibuc.ro
 zdRXIEm-orruz 143

nitea ce se fceit in linii, ochii cercet-

tori cutau pretutindeni...
Apoi fiecare din cei rmai in ploton.
se repezi in directii deosebite i incepit
s caute printre dramturi, prin gropi i
pe aiurea.
Erh, fiecare cu sufletul stems i nici
unul nu indrzne, s-i mrturiseasd. VA-
nuiala.
Cnd un flcu voluntar seni cu ochii
plani i pieptul sufocat i grAl :
Ne-a murit Duduia
Atunci fu ca o lovitur de trznet !
Picurar lacrimi din ochii buni, ce nu
mai planseser de mult, stranser pumnii
bt6toriti de munc 1 urmar pe vestitor,.
In tacere.
In luminiul din pdure, pe singurul
loc cu iarb verde, ce mai rmsese, zsceb,
in gage comandantul plotonului, Ecate-
rina Teodoroiu.
Dar vestea mortei ei cutreerl tot frontul,
suflotul oi ce se rspande in univers, bt.
in fiecare lupttor i otelindu-i in luptk
ne aduse victoria. -
*
* *

www.digibuc.ro
144 vntionny rm.. SERDARD

Nimeni nu-i puta da seama atunci de

marele suflete ce ne pgr&sise, cu toate c,
toti planserA, amarnic.
Nici n'ar fi putut nimeni !
Ca i 1?pta 315Aeti-Oituz, persoana
Ecaterinei Teodoroiu va fi mimai mult mai
tarziu considerat in orbitoarea ei lumin,
va fi scrisl in cartea de aur a neamului
i pomenit cu evlavie de generatiile vii-
toare.

www.digibuc.ro
 tinesallisior7milirwro_
-11

XVII.
DOI TITEJL

CIPITANUL DHMETRIAIr S, I SERGENTUL GIUNIrE11

MLTAL

In. lupta de proportii uriase, care aveh

loc, se iidich, dominnd-o ca un titan, si
grAnicerul Musat, care poate fi soeotit ca
tip reprezentativ al soldatului nostru in
marile lupte.
Era, In spre prinAvar, cand cv toate
suferintele retragerei, entuziasnaul IncepeA
s A, vibreze din nou, i sperantele toate se
teseau delicat.
Coloanele ziarelor erau pline de ta-'
V1RGILIU SEnDARU. Mfirr4( eti-Oituz. 10

www.digibuc.ro
146 1/11WIL1e7hEr. SERDA

blourile cu ofiteri i soldati, cari ce-

r eau s fie trimei imediat pe front pen-
tru ofensiv...
Acestea le vedea grnicerul Muat, care
ede intr'un spital, ateptand vindecarea
mAnei, ce-i fusese tiat In urma unei rtini
glorioase.
Fusese la Inceput trist ; cu gilndurile
toate abtute, cnd se fazuse lipsit de
un brat.
Acum cand nenorocirile trei Incepu-
serit s se uite, cnd toti
.
nu se mai gam-
deau dead la bine, uit grnicerul
i
Muat de pierderea mAinei i cu sufletul
Inltat de iubirea de tar. s fie tri-
mis i el pe front, ca s lupte...
Fu un moment cnd parca totul se
opri In mers i toat lumea Ii indrept
privirile pline de admiratie catre bravul
tran, care dedeit o probA atilt de elo-
quent de iubirea pranntului.
I se Inchinara articole entuziaste In
gazete, generali bb" trni i renumiti In
lupte venir sa-i strngit singura mn,
ce-i mai rmsese i Insu0 Majestatea Sa
Regele Ferdinand cldit un strMucit ordin
www.digibuc.ro
 MX11.41E1OTI-OlTUZ 147

de zi in care Mud& barb&tia umilului gr4ni-

cer, devenit de-odat5, celebrul greinicer.
In ultimele zile aind rana er aproape
vindecatA, viteazul otean ieeA la plim-
bare cu tinuta rnandr, in hainele curate
i cu frumosul grad auriu de sergent pe
mftnit.
CAci er sergent, Muat grAnicerul, i
modul In care iti vorbeh el de rolul ser-
gentului in luptA,, de legatura str&ns5, intre
el .5,i soldati, te faceh sl rAmtti de-odat&
locului i ca sugestionat sa-1 prive0i ca
pe un renumit cornandant de armat, pe
cel ce se prezintase :
Sergentul Grilnicer Muat !
*
* *

Pleca din spital, se duse in grab& la

Begimentul 2 graniceri *i fu dat la corn-
pania de grenadieri.
Cine aruncA, mai bine granata ? Cine
biltuse toate recordurile? Aceasta o pot
spune oricnd tuti camarazii din regiment.
Don sergent Muat !
*
* *

www.digibuc.ro
148 VIRGILIU M-1". bLIGMRU

Luptele mari, Ins& venira, regimentnl

f trimis la Oituz, ca s& st6vileasc& for-
midabila presiune.
Venir&Inteosearii, cantnd i cu tinuta
martial& obicinuit&.
*edeau oamenii In loc, se tntorceau
din drum Ruii fugiti dupri front, se In-
torceau i cArutele cu refugiatii din re-
giunea
Nu se pute& ca frumosul regiment s&
nu fnving&.
Dar la o sectie din unn& er tugrni-
deal& mai mare! Erau copii i fete ce
aruncau flori, erau btrAmi cu plete albe
ce urmau !fleet sectia cu laarkni blnide
In ochi.
Urmau pe sergentul Musat cel Mr& o

er attit de vesel grnicerul i att

de vioi in gesturi i In vorb, c s'ar fi
zis c merge la petrecere mare, nu la
lupt crunt!
Intrar drji pe defileu, cntnd La
arme!) Rsunar vile, muntii duser e-
coul departe, i regimentul de Roiori de

www.digibuc.ro
 MAILX4F24TI-OITGZ 149

sus de pe coat eza un moment fr o

micare, amutit.
Exit in toiul luptei. AruncAtoarele de
mine aruncau formidabilele lor proectile,
rnorti neingropati de zile intregi umpleau
trameele, bombardamentul orb, neincetat
i lupttorii sedeau curagioi in acel
cimitir respingand i contra-atacnd
dumanul.
Deodat venir grnicerii...
La, atac grnicerul Muat fa eel dinti,
bravul sergent se a runcti, ca un leu in
acel iad de Toc.
Iar dad pe linia focului aprtrur fe-
meile aducnd cartue in orturi, cand
betani cu ochi nevinovati se rugau s
le 4clee i lor arme de luptatunci fa
o nebunie general...
Toat tara orit, in picioare, nimeni nu
edeh locului.
Erh ea in noptile acelea de groaz,
petrecute la munte, cnd e furtun mare,
cfind plou cu gleata i and fulgere
ingrozitoa re brzdeazA cent]. i lumineazA,
easa ca ziva...
In timp ce toat easa e sguduit .1
www.digibuc.ro
150 VIEGILIV TJ4I. BERDARU

trasnetele cu sgomot metalic nu mai cou-

teneso, atunci toti cei din casa se scoala
din somn, i cu ochii mari de groazil se
strang In o camera gata ca pentru oriPe
pericol...
A ceasta par'e era, situatia familiei cele
mari, tara, socotind dup soldatii Ara nsi
pentru atac, dupa femeile ce veneau en
cartue .si dupa copiii ce cereau arme de

atacul Inceph...
GrAnicerul Musat fa cel dintai care se
arunca In iadul de foe...
Pornise...

In acelas timp atacau i vitejii Rosiori

pe cota. Cpitanul Demetriad, al c5rui
nume va rAmanea pururea pomenit, dupa
multe alte isprAvi vitejesti, porni si el cu
escadronul la asalt...
In acelas timp murirA doi
Murir, doi viteji...
Jos In vale, pe defileu, Musat, grani-
cerul grenadier, fusese retezat de gloan-

www.digibuc.ro
 . . .11 'T
I
s a

/ ,:rd 441'
"
-

e C. II.

1Z

sat
.
'f.:.

11
l I
Oa

14

el% a ar.,

www.digibuc.ro
 DUPA 6: AUGUST.

Dupa marile lupte din ziva de G August

urmil o zi linitit la Maraeti dar la
Oituz presiunea inamieg, era tot allh de
puterniea, vointa sa de a strapunge f ron-
tul tot a0, de neslabita.
Faimoasele pozitiuni, cota. 789 i Fa-
brica de sticlrie, pentru cari se dadusern
lupte disperate, sunt atacate diu nou de
Mamie, dar trupele noastre mai indariite
ca oricand la lupta., respinsera violent pe
www.digibuc.ro
154 viltundu TEF. SERDARU

inamic, prfn lupte corp la corp i prin

renumita baionet romaneasca.
, La Cain, pe Rchitaul i pe valea
*uitei inamicul atac neincetat, cutnd
s-i mascheze cele 3 lovituri principale,
cari se desemnaser dela Inceput i contra
cArora comandamentul romn luase toate
msurile necesare.
Comunicatul oficial No. 359 din 7/20
August 1917 sun :
In sectorul Valea Doftana i Putnei
luptele au continuat mai cu seam In
jurul cotei 789, Fabricei de sticlrie, Dea-
lului Rchita i vei
Dup mai multe atacuri i contra-ata-
curi date cu o deosebit putere de am-
bele prti, luptele s'au terrninat In fa-
voarea trupelor noastre, cari i-au menkinnt
toate pozitiile.

Din cauza insucceselor totale avute,

moralul trupelor germane er, slbit i ca
consecint neobositele trupe romne res-
pinsera mai cu uvirint atacurile de noap-

www.digibuc.ro
 xiXIIXfmmovrtik 155

te date la 8 August de asaltatori, atilt la

Oituz cat i. la Mreti.
Singur artileria inamic Pace& ace-
leali ravagii ca la inceput, asvArlind zeci
de mii de proectile i nori de gaze asfi-

Romnii 'tgi artarli superioritatea lor la baionetA...

xiante pe tot tntinsul frontulu de lupt.

Cand in seara zilei de 8 August, dupa
17 zile de lupt trupele noastre voir s
se odihneasc, cnd capetele',aiurite de
luptil si-bombardament cdeau inlemnite,

www.digibuc.ro
 vu(ult km) P. SERDARU

atunci pornir, la asalt regimentel& nOui

venite in luptii, din spre Focani !
ti inchipueflte deci, oricine, tria ce
au artat osta.5ii notri, cari s'au ridicat
din nou ca un singur om i arjnd cu
baionetele la arme, provocar in trupele
inamice, panica despre care li se povestise,
de sigur, de Nemtii fugiti din. lupta.
Despre aceste lupte Comunicatul Oficial
No. 360 din 8 August al Marelui Cartier
Roman %June urmittoarele :
Lupte in favoarea noastr la Oituz.
Pe frontul btliei dela MrkElti
dupa un puternic bombardament
cu proectile chimice, a atacat din nou
trupele rornane in sectorul clintre satul
Dumbrava i Siret.
Infanteria inamic5, a pornit la asalt la
orele 9 seara, ins tu urma unei lupte
corp la corp, in care Ron:14pH au artat
din nou superioritatea lor la baionet,
inamicul s'a retras pe fuga In tranvele
sale.

www.digibuc.ro
 mARAETi-Onin 157

In zilele urintoare, adied In zilele de

9, 10 i 11 August inamicul, care 10 pe-
rindase toate trupele In grandioa,:a bti-
tlie nu mai face sfortarile disperate de
mai 1nainte, Ins pe tot frontul, prin un
puternic bombardament de art:Rorie, pre-
gtete se pare eperatiuni viitoare.
Singure luptele dela Oituz duroaz mai
crncene, 1mpreun cu nouile lupte date
mai la Nord-Vest de Mreti, spre Nico-
reti i Cocoil.
Inamicul alit& pmete slabe, dar za-
darnic cAci marile lupte stimulase toate
sufletele i formase o barier5 de netrecut.
Zadarnice atacurile, zadarnic bombar-
damentul netucetat asupra trupelor noa-
stre !
Pentru a ilustrA, cu documente oficiale
i aceste zile, dau comunicatele oficiale
ale zilelor respective :
9 August 1917.
La Doftana lupte In cnrs. S'au respins
patru atacuri date spre Nicoreti.
Pe frontul btliei dela Mr,eti In
afar. de bombardamentul reciproc de ar-
www.digibuc.ro
158 VIRGILIU 8NRDAltu

tilerie In diferite ,sectoare, nu a fost nici

o actiune important& de infanterie*.
10 August 1917.
Atac Mamie la Nicoreti-Richitaul
respins*.
11 August 1917.
Trei atacuri inamice in valea Doftanei
i pe dealul Cozma respinse.
In sectorul Iveti-MAraeti bombarda-
ment do artilerie de o intensitate varia-
bil.
Pe Siret, inamicul a bombardat cu o
deosebia furie, ins& fr efeet, Novi lenii*.

:f: *

Acestea sunt comunicatele despre lupta

dela MrAeti-Oituz in zilele de 9-1 l
A ugust.
*
* *

In acela timp lupte disperate se du-

ceau tu nordul Moldovei ; ca i In celelalte
p&rti, sngele romnosc trebui s curet,
www.digibuc.ro
 haniXo:m.-orrvz 159

i aceast parte a til,rei nu fu pierdut

gratie repezilor msuri luate 1 gratie ace-
luiai avant al trupelor noastre.
Inteadevr inamicul fusese oprit pe
granit la Mamornita, iar Ruii cari
In interiorul trei fuseser redui la
neputintrt.
Un soare mai bun incepe s ne lumi-
n,eze, zile mai fericite Incepeau A, se arate
din nou ochilor plani ai bunilor Romani,
Inebuniti de disperare gi team pentru prt-
mantul strmorsc.

www.digibuc.ro
 XIX.
ITN ORDIN DE Z1 AL M. S. REGELUI.

Nu se tia ce va urma... Dup5, 20 de

zile de lupte aprige, In care inamicul ti
prpdise aproape 60.000 de oameni, si-
tuatia
.-
era tot grea, frontul tot aa de
lurtunos. Era Ins ceva care se conturase
In mod definitiv cu litere neperitoare, era
Increderea deplinA In armata romneascA,
care Ii luase locul In armatele cele mai
viteze din lume.
Atunci Majestatea Sa,Regele ada ur-
nttorul ordin de zi, In. care Ii ImbilrbAta
otile la lupt In mod strAlucit :
VIRGILIU STICF. SERDARU. iititxrieti-OitUZ. Il

www.digibuc.ro
162 VIRGIL111 V'Er. SMIDAttr,

ORDIN DE ZI No. 39.

Luptele crincene ce s'an dat in timpul ultime-
lor sgptgmni, de cgtre trnpele ruso-romgne, puse
sub comanda mea, au argtat din non insusirile os-
tgegti ale armatelor aliate de pe frontul Romfin.
Dupg ce bravele mele regimente din armata II-a,
cot la cot cu vitejii lor frati de arme din armata
IV rus au aluagat pe vrgjmag din pozitiile
nuts atfit timp, armata I, impreung cu corpurile
VII gi VIII ruse au tint s ting in respect va-
lurile inamice ce inceres se a rnpe frontul la nord
de Focgani. Mrggti, Mgrgesti, Niacin i Oituz,
stint nigte nume cari constitue titluri de glorie
pentru trupele ce au lnptat i sngerat acolo.
Cu piepturile voastre ati ridicat un zid mai tare
ca granitul. Vointa voastrg, vitejia copiilor tgrilor
noastre aliate au pus o stavil potopului vrgjmg.-
pee, ce a voit s se reverse asupra cmpiilor
Moldovei, spre a purta valurile sale gi mai de-
parte pang in sfinul Rusiei. Ca mndrie mg nit
la voi i vg aduc multumirile mele cglduroase gi
recunogtinta mea ofiterilor gi trupei, cari v'ati pur-
tat atAt de bravi. Onoare acelor cari si-au lgsat
viata pentrn apgrarea patriei lor !
Ne mai asteaptg noi lupte, noi sfortgri, noi jertfe
ni se impun, cci vrjmagul tot va mai tine capul
sus. Nu uitati o clip, cg drumul spre biruintA
duce numai inteo singar directie, inainte ; nu-
mai invingnd pe vrajma, puteti realiza strAcluin-

www.digibuc.ro
 AI Ili ti4FA4T1- 0 ITUA 163

tele voastre. Ati dovedit piinA acum el puterea

voastr A. de rezistentA e mai tare ca nAvAlirile dus-
manului, iar vitejia voastrA mai mare ca numArul
lui. Va veni momentul cAnd voi yeti fi nAvAlitorii,
and yeti purta trnpele voastre inainte, pentru a
a alunga pe vrAjmas de pe pAmAntul care nu este
al lui, cAci at timp mai este un picior pe pAnafin-
tul vostrn, biruinta nu e desAvArsitts.
Vitejia ce ati arAtat !Ara aci imi dA dreptul sA
privesc cu incredere viitorul cAci luptAm pentru
lucrurile noastre cele mai sfinte si cauza noastrA
e justA, de aceea si biruinta trebue sA fie a noastrA.
FERDINAND.
12125 August, 1917.

Trupele citira ordinul de zi i ciiptar.

noi puteri tn formidabila lupt din care
Romania eia sau strivit, sau eib, o Ro-
mani() mare i puternicA, o Romtinie &-
rims& i rnndr.
Sfaritul ne va arta cum avea s iasri
din aceast lupt Tara romaneasca.

www.digibuc.ro
 XX.
LUPTELE CONTINUA.

Trecu o luna irnplinit in care trupele

noastre luptara zi i noapte i printr'o
cerbicie fra seaman zgazuira puhoiiil
duman, ce ameninta sa. se reverse peste
Moldova i s ajunga pana, In cmpiile
Odesei...
In acele ultime Incaerari a ramas ce-
lebra lupta data pentru posedarea
cului Cocoila, care era unul dintre prin-
cipalele obiective ale adversarului.
Pozitinnea era ocupata la inceput de
www.digibuc.ro
161e VIRGILIU MY. ft:LIMAIW

Rui. ,,ezuser5, pe pozitie, petrecanduili

viata, tihnit, att timp cta nu fusese nici
un atac.
Dar cand bate o dimineat barnile ad-
posturilor Incepur, s, tremure 1 obuzele.
s trosneasa, Infricoetor, fiecare cdata
gilseasc refugiul Indrt...
In urma lor venir, dar pen-
tru putin timp, cci Romanii erau In a-
propiere, gata de noi Incercri i de noi
sacrificii.
Atac ! TJrale ! Ochii tnchii, baioneta
tnainte i bravele compnii reluar, pozitia!
Astfel Piscul Cocoil, rmase In mai-
nile noastre i dumanul fu tintuit i aici
locului, ca i In celelalte prti ! Oricar ti
Intinsese el atacurile spre Nord, la Mun-
celul-Mnstioara, nu, reu1 ss aib, nici
un succes, ci din contr, nu fc alt-
ceva dect s pres-are plaiurile i vile
cu morti i s, 6unoased, i mai bine vi-
tejia romneasc6,.
* *

Documentez aceste lupte cu comuoica-

tele oficiale ale zilelor de atuncea.
www.digibuc.ro
 MARA 1,.'47TI-OITLIZ 167

14127 August 1917.

Dup5, mai multe atacuri i contraatacuri
ale inamicului, care a fost respins san-
geros, trupele romane au rdanas In WA-
pnirea Piscului CocogilA.
Un avion al nostru atacat de trei a-
vioane inamice a primit lupta i a do-
borat pe unul dintro avioanele dumane.
15128 August 1917.
La Nord de dupa un bombar-
dament violent de artilerie inamicul a
deslntult un atac titre Iregti i MA,n5s-
tioara. Lupte In curs.
16129 August 1917.
Intre Doftana i Oituz mai multe atacuri
inamice au fost respinse:
In sectorul Nord Iregti-Margaleci, Mun-
cel-ManAstioara lupte In curs.
17129 August 1917.
Lupte la Grozegti gi In sectorul Ivegti-
Mangalaci-Muncel-Manstioara.
In cursul acestor lupte s'a distins In
mod eroic Regimentul 18 Gorj, care gi-a
www.digibuc.ro
168 SEIWARU

mentinut pozitiile, respinind sngeros

numeroasele atacuri date de mamie cu
forte superioare,
urrna faptelor de arme pe cari le

...Un avion al nostru atacat de trei dunaane, a

dobort unul dintre ele...

citeaz comunicatul oficial i a altor multe

svarite Inainte drapelul Regimentului
Gorj fu decorat cu iar
faima lui se duse In toate unghiurile txii
povestind lumei de vitejiile fiilor Olteniej.

www.digibuc.ro
 ULTIMELE LUPTE.

Luptele continuau, end din spre Scare-

apune ne vine vestea e MarealuI Ma-
kensen trimite spre frontul 1114'400i-0i-
tuz trenuri Intregi cu trupe Mate dupe
alte fronturi.
Ostkimea le atept....
Intre acestea se cilid formidabilul atac
dela Muncelul- unde inamicul dupa obi-
nuita pregAtire de artilerie, a pornit La
atac, impetuos ca In primele zile.
Crezuse i de astAdatAla va aveb, suc-
*

www.digibuc.ro
170 VIRGILIU *1W. BERDARU

ces i ca dovada daduse orclinele de ri-

goare pentru ocuparea unor localitati din.
dosul frontului roman. Orclinile gasite la
prizonieri d.ovedesc aceasta in mod hides-
tulator.
In acest atac Ii presarara terenul cu
morti si Inca unul clintre germenii dizo-
lutiei intr.& tn armata Imparateasca.
Trecusera 35 zile de lupte fantastice,
cand trenurile cu trupe nemtesti, cari ve-
nean se oprir5,...
Asteptau...
Un ordin nou le schimba destinatia
masinile fiind Intoarse trenurile pornirit
Indarat In spre Soare-Apune.
Fratii Italieni Incepuser mareata lor
ofensiva i edificiul dusmanului puternic
zguduit la Mrsesti-Oituz, Incepuse sa
trosneascit din ternelii.
Zeci de mil de prizonieri mergeau spre
Roma._
*
* *

Dar Kaizerul se pornise de mult spre

tara Romneascit.

www.digibuc.ro
 baRitmn-orruz 171

Pornit de mult, acum ajunsese in. Mun-

tenia.
Crud& deziluzie pentru el, care er, In-
vAtat s nu cunoasc, Impotrivirea.
VeMt la MArAeti, privi lung imensele
cimitire cu mii de cruci albe i. apoi cerit.
s, fie dus unde-va sus, de unde s, poat,
cel putin privi spre tara libera a celor
ce avuser, victoria. Par'c, ar fi voit s
vada, daa, acolo e tot p5,mAnt ea i In
alto jArti, dad, arborii cresc la fel ci
cei din alte OH, dad], oamenii sunt ase-
mntori, celor pe cari 1i mai vzuse el
pana atunci.
Atilt de curios Ii preh c, ceroica sa
armatil nu putuse trece peste acea ar-
mat, fr, pomp, mult, fr haine de
mtase i cisme uniforme, frri, gaze
flamen-werfer, dar cu suflet, inuit suflet,
mult idealism i mult, Incredere In drep-
turile i destinele sale...
Impratul f dus pe cota 1001, Mii-
gura Odobetilor.
Privi...
apoi pleca, ca umilul trector, cari
privete pe fereastr, la petrecerea din o

www.digibuc.ro
172 VIR1i1Pt1 SURDARU

cas mare, unde nu e invitat i apoi

pleac mai inainte linitit...
Aa i s'a Intamplat i Impratului ger-
man In tars, romaneasc.

Mari le lupte erau sfarite la Inceputul

lunei Septembrie, cci furtuna nemteasc,
trecuse i se izbea de alte fronturi.
, Luptele gigantice, Tn cari otirea noastra,
dovedise atat spirit de sacrificiu, artase
tuturor inalta noastr valoare i de aceia
felicitrile veneau din toate colturile lumei,
slvind eroismul micului popor latin de
la gurile Dunrei.
In mijlocul nebuniei generale a bole-
vismului rusesc, care 11 Imprejmuih, i TI
poporul Roman a tiut s apre-
cieze cum se cuvine acele micri anar-
hice proprii numai popoarelor slbatice
i ca o santinela a civil izati ei a stat
neclintit, neIntinat la postul, pe care Roma
i 1-a dat acum 2000 de ani In bazinul
Dunrei.
Luptele dela Mreti-Oituz formeaz

www.digibuc.ro
 BIAR4E0T1-oITuz 173

pagina cea mai strlucit, din luptele de

pe frontul Oriental, in rzboiul lurnei tli
nu poate nimeni s le compare decht cu
grozavele lupte dela Verdun i Ypres.
Entuziasmul pentru frumoasa noastra
victorie era de nedescris. Simtia fiecare
mandria de a fi Roman, se inchina ori
eine In fata acelui ce luptase la Mr--
eti-Oituz.

KO

www.digibuc.ro
 XXII.
tNCHEERE.

De-alungul frontului au rAmaAminele

marelui macel.
Targul-Ocna, Grozeti, localitttti fru-
moase i pline de viat5, sunt distruse din
temelii, d&rmate, arse...
Iveti, Panciu, MArketi, Cozmeti,
Furceni sunt o masa de ruine fumegAnder
pe cari populatia reIntoarsii, la vetre plitn-
b(Ye lacrimi amare.
Oameni multi plAng printre daa'AmIturi.
Unii plang avutul pierdut, altii pe pi-
www.digibuc.ro
176 VIRGILIU t$TEF. SERDARU

m&ntul Ina, proaspA,t prang pe eroii c5,-

..zuti in

i dacs tu, cMtor, netiutor, vei vreh

...Nu mai este zAgaz intre noi i fratii de dincolo...

s tii vreodatA unde a fost frontul In

Ingrozitoarea bAtAlie MrAeti-Oituz, a-
tunci IndreaptA-ii pasul printre miile de
inorminte, aruncate In dezordine, mergi
printre irul nestArit de cruci albe : Inteo
www.digibuc.ro
 laRXETI-01TUZ 171

parte alo inamicului, In partea cealalt

ale neuitatilor notri frati...
astfel vei afla, In mod net45,duit pe
wade s'au petrecut luptele de basm, cari
aveau A, frtureasc Romania unit a tu-
turor Romanilor...
In sulletul Mu vei simti fiorul sufle.-
telor eroilor morti, cari colind5, plaiurile
tarei, inima Ai va bate mai puternic, su-
fletul ti se va In`lta mai sus i-ti vei
iubi tara cu mai mult5, c5,1dur5,!...
Vei simtl asta mai mult ca oriunde
pe locul undo a1eadat5, fusese frontul
1115,r5,0ti-Oituz-

V111,311.117 ..l'El+. SERDARIT. - Mirefti-Oituz. 12

www.digibuc.ro
 DE ACELA$ AUTOR :

Rizbolul nostru, sohite i note de campanie (Minerva.,

118.

Lupta dela farligesti-Oltuz. (Minerva, 1919.

Will de dragoste, roman, 1914.

Va apare In curkttd:
a guerre de peuple, cu un autograf, al M. S. Regina
sria a RomAniei. Paris. Libr. Hachette.
The Roumanian war, Londra.
Rizbolul noatru, completat cu parti1e suprimate de Den-
germanA.
In lumea sufletelor, roman filozofic, cu o prefata de d-1
O. RAdulescu-Motru, profesor universitar.
Va mal fi rizbol? Organ izatia Statelor gri RAzboaele.
Studin.
Absentelsmul In dreptul civil.
MI5 rusk schite i poezio in prozil.
-Traduced.

www.digibuc.ro
 A APARUT :

RAZBOIUL NOSTRA;
scHITE. *11 NOTE DE CAMPANIE
DE

VIRGILIU *TEF. SERDARU

CAPITOLE
TURTUKA1A. CASIN-OITUZ.
LUPTELE DIN DOBROGEA. OFENSIVA DELA MARXSTI.
LUPTELE DIN ARDEAL. PE FRONTUL SIRETULUI.
TRECEREA DUNAREL TRIUNGIIIUL MORTEL
RETRAGEREA.

De vAnzare la toate librariile. Pretul 4.50 lei.

Depozit general la Libraria C. Sfetea.

'L'IPARUL TIGGUARIEI (MINERVA), REERRETI.

www.digibuc.ro