Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3.0 Generalitati
Obiectivul este un sistem optic format din una sau mai multe lentile, cu
ajutorul caruia se formeaza imaginile in planul materialului fotosensibil .
Pentru a se asigura claritatea acestor imagini, este necesar ca distanta a 1
pana la planul imagine, sa respecte conditiile expuse la Tema II - Claritatea. In
acest scop, obiectivele au, de obicei, posibilitatea de a se deplasa in lungul axei
optice ( a axei de fotografiere ) pentru a realiza extensia necesara x 1 .
Extensia se poate realiza prin deplasarea planului optic principal fata de
planului imaginii ( respectiv repozitionarea planului imagine fata de obiectiv ) sau
prin repozitionarea intre ele a lentilelor care formeaza sistemul.
www.photocami.ro
mai mica ( Canon ) in timp ce obiectivul cu cota de montare mica ( Canon ) nu
poate fi teoretic adaptat la un aparat Nikon ( Fig. 44 b ).
adaptor
a b
Fig. 44
3.1.1 Vignetarea
Vignetarea ( Fig. 45 ) reprezinta limitarea suprafetei imaginii pe care o
formeaza obiectivul, de cadrul prin care se face expunerea ( a ), de accesoriile
care se monteaza pe obiectiv ( filtre, parasolare, etc.) ( b ) sau la vizare, de
sistemul de vizare .
imagine formata
de obiectiv
vignetare
cadru de expunere
a Fig. 45 b
Sistemele de vizare reflex ( mai putin precise), pot obtura partial (vigneta )
subiectul in vizor lipsindu-ne de posibilitatea de a controla in intregime imaginea
care se va forma in planul materialului fotosensibil. ( exemplu, la vechile aparate
Zenit, prin vizor se prezenta numai 90 % din imaginea formata )
www.photocami.ro
grup, coloana din dreapta, figurile f, g, h, I, j, sunt prezentate lentilele
divergente care disperseaza fascicolul incident de raze.
F F⎯
a lentila lentila f
biconvexa biconcava
F F⎯
b lentila lentila g
planconvexa planconcava
F F⎯
c lentila lentila h
planconvexa planconcava
F F⎯
d lentila lentila i
convex-concava concav-convexa
F F⎯
e lentila lentila j
convex-concava concav-convexa
Fig.46
Dioptria
www.photocami.ro
Intre distanta focala exprimata in metri si “ puterea” masurata in dioptrii
exista urmatoarea relatie:
1
P = ------- ( 20 )
f
100
daca distanta focala se exprima in cm P = -------------
f
1000
Iar daca este exprimata in mm P = -----------
f
1000
astfel pentru o lentila (sistem asimilat) cu f = 50 mm P = -------- = 20 diop.
50
1000
Invers, o lentila de 2 dioptrii are distanta focala f = -------- = 500 mm
2
3.3 Sistemul format din doua lentile. Focala rezultanta
1 1 1
------- = ------- + --------- ( 21 )
F f1 f2
i f1
Fig. 47
f2
f1 . f2
F = ------------------- ( din formula lui Gauss )
f1 + f2 - i
In cazul unei valori mici a distantei dintre cele doua lentile ( i ) aceasta se
poate neglija in calcule
www.photocami.ro
Exemplu: La un obiectiv cu distanta focala de 50 mm se adauga o lentila de 3
dioptrii. ( metoda se utilizeaza pentru a scadea distanta minima de punere la
punct si pentru cresterea campului de profunzime la macrofotografiere )
1000
f2 = ------------- = 333 mm
3
50 x 333 16.650
FT = ----------------- = ------------ = 28,55 mm
50 + 333 583
Sticla organica
Proprietati optice
- transmisia si variatia coeficientului de absorbtie
- refractia si variatia indicelui de refractie
- dispersia
Alte proprietati – omogenitate optica, continut de bule, birefrigerenta,
Proprietatile chimice - favorizeaza aplicarea unor anumite tratamente
Proprietati termice – determina coeficientul de dilatare termica determinant
la fabricarea sistemelor lipite
Proprietati mecanice – greutate specifica, duritatea la slefuire si duritatea la
zgariere
Proprietati geometrice ale semifabricatelor
Tolerante la diametru
Descentrare
Tolerante la grosime
Diferenta de grosime la margini
www.photocami.ro
3.5.0 Caracteristicile principale ale obiectivelor
www.photocami.ro
3.5.2 Unghiul de cuprindere al obiectivului 2 β
D
tg β = ( 22 )
2.f f
Fig. 49
In practica, ne intereseaza mai putin unghiul care cuprinde diagonala
cadrului, cit unghiurile care cuprind latura verticala si latura orizontala ale aces-
tuia. ( cunoscand dimensiunile imaginii si inlocuindu-le in locul lui D aceste
unghiuri se pot calcula la randul lor ) .
Astfel notand cu 2 α unghiul de cuprindere pe orizontala, cu 2 γ unghiul de
cuprindere pe verticala si cu L ; l dimensiunile imaginii, obtinem expresiile:
L l
tg α = ( 23 ) tg γ = ( 24 )
2.f 2.f
Dupa cum s-a vazut in Fig. 41, prezentata anterior, exista o stransa
legatura intre distanta focala, unghiul imaginii si formatul acestei imagini. In
consecinta, obiectivele se vor fabrica functie de formatul imaginii, care poate
avea diferite formate dreptunghiulare. Pentru filmul cu emulsie, cele mai uzuale
dimensiuni de format pentru imagine sunt :
film leica 24 x 36
film lat 45 x 60 60 x 60 60 x 70 60 x 90
film plan 90 x 120 130 x 180 180 x 240
Exista si alte formate pentru diferite aplicatii , pentru realizarea carora este
necesara fie utilizarea unor aparate de fotografiat speciale fie modificarea
cadrului de expunere,
Obiectivele pentru aparatele de fotografiat de format mare, care au si
distante focale mari, pot fi adaptate la aparatele pentru pentru format mai mic. In
acest caz insa se va produce vignetarea, respectiv cadrul imagine nu va cuprinde
decat o parte din imaginea pe care o poate forma obiectivul.
La aparatele de fotografiat digitale, captorul de imagine de format mare
este mult prea scump, asa incat in mod obisnuit se utilizeaza obiective cu
distanta focala mica.
www.photocami.ro
2.5.4 Clasificarea obiectivelor dupa distanta focala
Teleobiectivul
- gabarit si greutate mai mare
- distanta focala mai mare
- unghiul de cuprindere mai mic
- campurile de profunzime mai mici
- comprima planurile situate in adancime
- claritatea se realizeaza mai greu
- “simte” imediat miscarea aparatului
- deformarea de perspectiva mult mai mica
- distorsie, curbura de camp mica
www.photocami.ro
3.5.5 Mecanismul de diafragma Indicele de diafragma k
Fig. 50
Pentru a modifica sectiunea de trecere a fluxului luminos, obiectivele
aparatelor de fotografiat pot fi echipate cu un dispozitiv numit diafragma.
Modificarea sectiunii se produce prin strangerea sau desfacerea simultana a unor
lamele in jurul axului optic principal . ( Fig. 50 )
Suprafata de trecere a fluxului luminos prin obiectiv, se numeste
deschidere sau luminozitate.
Fig. 51
Inchiderea diafragmei, se face in trepte astfel incat la fiecare modificare se
poate obtine jumatate sau dublul sectiunii prin care tranziteaza fluxul luminos ( in
corespondenta cu mecanismul de timp care din treapta in treapta poate dubla
sau injumatati timpul de expunere ) ( vezi Fig. 51 )
Odata cu modificarea sectiunii prin care trece fluxul luminos se vor modifica
si dimensiunile campurilor de claritate ( vezi Tema II – a )
Cum fluxul luminos trecut prin aceeasi sectiune produce efecte diferite,
daca obiectivele au distante focale diferite, caracteristica diafragma trebuie sa
asigure posibilitatea de comparare a acestora. Astfel diafragma K reprezinta
raportul dintre distanta focala ( f ) si diametrul ( D ) al suprafetei de trecere a
fascicolului luminos prin obiectivului respectiv.( vezi Fig. 52 )
www.photocami.ro
D
F K = ( 25 )
D f
1 f
Fig . 52 k = = ( 26 )
K D
Diafragma automata
Dispozitivul de diafragma automa- X
ta mentine complet deschisa diafragma
obiectivului ( indiferent de valoarea pre-
selectata a acesteia ) in tot timpul vizarii
si a efectuarii claritatii.
La declansare, intr-o prima faza,
este actionat bratul X ( vezi Fig. 53 care
reprezinta o vedere din spate a obiectivului)
care inchide diafragma la valoarea aleasa,
astfel incat in timpul deschiderii obturato-
Fig. 53
rului, sa se obtina expunere corecta.
www.photocami.ro
3.5.6 Distanta minima de efectuare a claritatii
3.6.0 Rezolutia
Fig. 54
Se observa ca, sub o anumita dimensiune, aceste linii nu mai pot fi perce-
pute independent, se contopesc si ceeace se vede este o nuanta generala de gri.
www.photocami.ro
Puterea de separatie a obiectivului se apreciaza dupa numarul maxim Lp de linii
albe si negre ( Lp reprezinta o pereche linie neagra + linie alba ) distincte, care
se pot regasi in planul imaginii.
LP /mm constituie si echivalenta unor oscilatii se se pot percepe in planul
imaginii, pe 1 mm. Explicatia pentru conversia frecventei in Lp / mm este data de
schitele din Fig.55 Astfel, daca la iesirea din obiectiv, semnalul ar fi nedistorsio-
nat, liniile ar fi delimitate net, putand fi percepute clar
Fig. 55
Fig. 56
tangential
sagital
1 mm
Fig. 57 Fig. 58
www.photocami.ro
In Fig. 59 este reprezentat un grafic, in care pe verticala sunt marcate
numarul de linii pe care sistemul optic este capabil sa-l transfere iar pe orizontala
distanta de la centrul imaginii. Dupa cum se poate observa, transferul optim se
face pe centrul obiectivului ( cea mai buna putere de separatie, deoarece razele
de lumina cad perpendicular pe suprafata acestuia). Cel mai slab transfer se va
face la marginile curbate ale suprafetei de trecere prin obiectiv .
La testarea obiectivelor , se construiesc grafice pentru fiecare deschidere
de diafragma, iar in cazul obiectivelor cu distanta focala variabila (zoom), se vor
face grafice separate pentru fiecare distanta focala.
L /mm L /mm
120 120 8
100 100
80 80
60 60 4
40 40
20 20
0 5 10 15 20 25 mm 0 5 10 15 20 25
Fig. 59 Fig . 60
www.photocami.ro
ristica se analizeaza pe toata suprafata imaginii, deoarece numarul de semne
este mai mare in centrul imaginii scazand spre margini .
Contrastul care reprezinta raportul dintre densitatea cea mai mica si
densitatea cea mai mare care se poate obtine in imagine. Si aceasta caracte-
ristica variaza pe suprafata imaginii , scazand spre marginile ei.
Conturanta , care depinde de cele anterioare.
www.photocami.ro
3.8.0 Aberatii ale sistemelor optice
difuzie cromatica
F1 F2 F2 F1
a Fig. 62 b
www.photocami.ro
( APOcromat). Tehnologia de fabricatie a lentilelor respective este deosebit de
complexa, constand in infuzarea fluorinei in stratul superficial al lentilelor.
F1 F2 F3
Fig . 64
menisc aplanatic
F FO
Fig. 65
R F
6R
Fig. 66 Fig. 67
www.photocami.ro
In schita din Fig. 67 este prezentata o solutie adoptata la obiectivele
moderne, scumpe, utilizarea lentilei asferice..
Material fotosensibil
( plan )
diafragma
Fig . 68
obiectivului
3.8.4 Coma
diafragma
plan
Fig , 69 imagine
www.photocami.ro
3.8.5 Distorsia
Aberatia consta in faptul ca liniile paralele ale subiectului nu vor fi repro-
duse corect decat in centrul imaginii ( Fig. 70 a ) spre margine, curbandu-se.
Functie de pozitia diafragmei fata de centrul optic al obiectivului, aceste
linii paralele vor fi curbate in imagine in afara Fig.70 b, sau inauntru Fig. 70 c.
Fig . 70
3.8.6 Astigmatismul
Aberatia consta in I
faptul ca liniile care pleaca de
la un punct subiect, situat
excentric fata de axa optica si
cad pe o portiune periferica
a lentilei, nu se vor focaliza
nicaeri pe traseu, sectiunea
fascicolului de raze luand S
diferite forme eliptice. Fig . 71
( vezi Fig. 71 )
www.photocami.ro
3.9.0 Particularitati constructive ale obiectivelor
f = 40 mm μ = 0,05 mm k = 16
f2 40 2
H = ----------- = -------------- = 2000 mm = 2 m
μ.K 0,05 . 16
H.a 2.2
a 1 = -------------- = ------------- = ∞
H–a 2–2
H.a 2.2
a 2 = -------------- = ------------- = 1 m
H+a 2+2
www.photocami.ro
3.9.2 Schema optica a teleobiectivelor
Pentru a se obtine imagini cat mai mari ale subiectelor situate departe, se
utilizeaza un obiectiv cu distanta focala lunga. Aceasta distanta focala se obtine
folosind schema din Fig. 72
Sistem tele
Fig. 72
Fig. 73
Fig. 74
www.photocami.ro
Solutia prezentata in Fig. 75 se numeste “teleobiectivul inversat “
Fig.75
f
Fig. 76 2f
Fig. 77
www.photocami.ro
Pentru a se putea anula aceasta convergenta a liniilor, pe o anumita
directie, s-a realizat un obiectiv care se poate deplasa fata de axul optic si fata de
montura, reusind astfel sa refaca in imagine paralelismul liniilor subiectului.
Principiul de functionare se prezinta in Fig. 78
Fig. 78
montura grupului
de lentile montura obiectivului
deplasarea axiala a
grupului de lentile
Fig. 79
Fig. 80
www.photocami.ro
Deoarece obiectivele PC se descentreaza destul de mult fata de montura
pentru obiectiv a camerei, este dificila constructia unei diafragme automate ( de
altfel data fiind destinatia acestor obiective, diafragma automata nu este imperios
necesara ) Din acest motiv, obiectivele PC sunt echipate numai cu diafragma
manuala.
In rest, obiectivele se aseamana cu cele obisnuite, fiind dotate cu sistemul
de extensie pentru efectuarea claritatii si cu diafragma .
Fig. 81
obiectiv
macro
f x 1 macro
plan imagine
www.photocami.ro
3.10.0 Actionarea obiectivelor
Obiectivele permit urmatoarele reglaje:
- punerea imaginii la punct, sau stabilirea claritatii
- schimbarea diafragmei
- schimbarea distantei focale ( la zoom-uri )
subiect
apropiat
element
flotant
Fig. 82
Avantajele sistemului - deplasarea mult mai mica a lentilei
- forta pentru deplasare mai mica
www.photocami.ro
3.10.2 Reglarea diafragmei
Aceasta reglare, consta in alegerea unei sectiuni de trecere pentru fasci-
colul luminos, k , care sa asigure o expunere corecta a materialului fotosensibil .
Ca si in cazul reglajului claritatii, se folosesc doua modalitati :
- manual , prin rotirea inelului pe care sunt notati indicii de diafragma
- automat prin actionarea diafragmei cu servomotor pilotat de sistemul
de masurare al expunerii
3.10.3 Schimbarea distantei focale
Aceasta operatie permite operatorului sa poata incadra cu ajutorul
aceluiasi obiectiv ( zoom) , fie subiecte situate in departare pentru care sunt
necesare unghiuri mici de cuprindere si distante focale mari, fie subiecte aflate in
imediata sa apropiere, pentru care sunt necesare unghiuri mari de cuprindere si
distante focale mici.
Pentru obiectivele actionate manual schimbarea distantei focale se face
deplasand o parte din lentile prin glisarea unui element al obiectivului ( solutia se
numeste pompa, sau one-touch si este prezentata in Fig. 83 sau prin rotirea
unui inel pe care sunt marcate distantele focale ( vezi Fig. 84 ), care va actiona
un mecanism de avans cu surub.
Fig. 83 Fig. 84
www.photocami.ro
≈ f
1 mm
Fig. 85
Pentru o miscare a aparatului de fotografiat de 1mm ( datorata de
exemplu apasarii butonului de declansare), imaginea se misca sub un unghi de
aprox 3 0 ceeace reprezinta :
pentru un obiectiv de 50 mm 1/10 din imagine
100 mm 1/ 5 din imagine
200 mm 1/ 2 din imagine
Pentru atenuarea efectului acestei deplasari, la obiectivele moderne s-a
introdus un dispozitiv optic flotant, care deviaza fascicolul de lumina incident si
pastreaza un timp imaginea imobila in planul imaginii.
Pseudostabilizarea, este asigurata de motoare activate de girodetectoare
in miscare, care asigura la declansare o stabilizare a imaginii timp de cca. 2 sec.
Sistemul este aplicat si la camerele video si la binoclurile profesionale fiind
eficient pana la 15 vibratii/ secunda.
Functionarea este prezentata in Fig. 86 a si b
grup II lentile
grup I lentile
prisma corectoare
Fig. 86
www.photocami.ro
Tocuri
Obiectivul, ca accesoriu al aparatului de fotografiat, este transportat
impreuna cu o serie de alte accesorii, existand riscul ca prin lovirea de acestea
sa se deterioreze. Pentru protectia obiectivelor pe durata transportului se
utilizeaza doua tipuri de tocuri :
Tocul rigid si nedeformabil este utilizat de obicei pentru teleobiectivele
mari si grele care trebuiesc protejate in caz de cadere sau de lovituri accidentale
puternice. ( se confectioneaza din plastic, piele groasa, aluminiu, etc. )
Tocul soft , are forma unei pungi de piele, material plastic sau textil si
protejeaza obiectivele transportate in geanta fotografului.
Parasolarul
Dupa cum s-a prezentat la pct. 1.3, razele de lumina care patrund in
obiectiv se intalnesc in focar, urmand sa formeze imaginea.
Acest fenomen este valabil
numai pentru razele cuprinse de
unghiul care caracterizeaza deschide-
rea obiectivului.
Razele de lumina incidente
la lentila frontala a obiectivului sub
un unghi mai mare decat unghiul de
cuprindere al acestuia, nu se vor mai
intalni in focar, formand reflexe para-
zite si imagini pe lentilele interioare
ale acestuia.
Parasolarul are rolul de a
limita conul de raze care patrunde
prin obiectiv, imbunatatind randa- Fig. 87
mentul optic al acestuia. ( Fig. 87 )
Bineinteles ca fiecare obiectiv va avea propriul sau parasolar, functie
de unghiul sau de cuprindere si de montura de prindere.
Parasolarul, protejeaza obiectivul si impotriva intemperiilor si lovirilor
accidentale in partea frontala a acestuia.
Conditiiile pe care trebuie sa le indeplineasca un parasolar bun sunt :
- unghiul de cuprindere corespunzator cu unghiul obiectivului
- lungime suficienta pentru a limita toate razele laterale
- prindere rapida
Montura parasolarului se fixeaza de obiectiv prin infiletare, prin montura
tip baioneta sau prin presare.
Pentru a nu ocupa prea mult loc, se confectioneaza parasolare colapsibile
( care se strang prin pliere ), din cauciuc.
www.photocami.ro
cuprinda un fascicol de raze util de forma unui trunchi de piramida ( imaginea
fiind un dreptunghi )
La obiectivele cu distanta focala variabila ( deci si unghi de cuprindere
variabil ) se utilizeaza un parasolar numit compendiu
Dispozitivul, confectionat dintr-un
burduf flexibil, are forma unui trunchi de
piramida.
Prin departarea sau apropierea
celor doua baze ale trunchiului de pirami-
da se poate varia unghiul de cuprindere
a fascicolului luminos care va patrunde
in obiectiv.
Pe glisiera pe care se deplaseaza
suportul ramei burdufului, sunt marcate
distantele focale corespunzatoare unghiu-
lui de cuprindere al burdufului. ( Fig. 89 ) Fig. 89
Reductii
Aceste accesorii se utilizeaza in urmatoarele scopuri:
a. Reductii pentru filtre, care permit montarea unor filtre mai mari pe
obiective cu montura mai mica.
( exemplu: un filtru φ 62 se monteaza pe un obiectiv φ 58 cu ajutorul unui
adaptor M 58 x 0,75 / M62 x 0,75 )
b. Adaptoare pentru obiective, care permit montarea unor obiective pe
aparate de fotografiat cu montura de prindere diferita.
In categoria adaptoarelor sunt cuprinse si inelele pentru macrofotogra-
fiere, inversorul de obiectiv si adaptoarele pentru alte accesorii suplimentare
( dispozitivul de copiere film, portfiltrul tip Cokin, etc. )
Dispozitivul prezentat in
continuare ( Fig. 90 ) este utilizat
pentru a fotografia subiecte
situate lateral fata de axa optica
a obiectivului.
In fata obiectivului, se
monteaza un tub in care se afla
o oglinda inclinata la 45 0 care
reflecta spre obiectiv razele pe
care le primeste dela subiectul Fig. 90
situat lateral.
Razele patrund printr-o decupare care va fi mascata de operator astfel
incat subiectul sa nu observe ca este fotografiat. Dispozitivul seamana cu un
obiectiv, utilizandu-se cu teleobiective ( f > 100 mm ) pentru a nu vigneta
imaginea.
www.photocami.ro