Optică Aplicată

Seminar 5. Ansamblul format din doua lentile cu dioptrii sferici cu

grosimi finite

Probleme rezolvate

Problema 1
Se consideră doua lentile identice având următoarele caracteristici
ra  50 mm, rb  50 mm, n  1.5, d  5 mm. Între cele două lentile exista separaţia
e  10 mm. Să se calculeze caracteristicile paraxiale ale ansambului format din cele
două.
Rezolvare: Se vor considera formulele complete (care ţin cont de grosimea lentilei)
prezentate seminarul 3. Separaţia dintre lentile va ţine cont de poziţia absciselor
planelor principapale.

 1 1  n  12 d
 a   b  n  1     
r
 a rb n r r
a b

 1 1  1.5  12  0.005

1.5  1     19.66666 mm
 0.05 0.05  1.5  0.05   0.05

1 1000
f a  f b    50.847475 mm
 19.66666

f a  f a  50.847475 mm

f a  f b  50.847475 mm

 n 1 d   1.5  1  0.005 
s Ha  s Hb  f a     50.847475   1.694915 mm
 n rb   1.5   0.05 

 n 1 d
s'H ' a  sH b  f a  .

  50.847475
1.5  1  0.005   1.694915 mm
 
 n ra   1.5  0.05 

 n 1 d   1.5  1  5 
s Fa  s Fb  f a 1  .   50.8474751    49.152559 mm
 n rb  1 .5   50  

1
  n 1 d   1.5  1  5 
sFa  sFb  f b 1     50.8474751 
   49.152559 mm
 n ra   1.5   50  

  e  f 'a f b  10  50.847475  50.847475  91.69495 mm

 f a ' f 'b  50.84745  50.84745

f '   28.196353 mm
  91.69495

f a f b  50.84745   50.84745
f   28.196353 mm
  91.69495

 e   10 
H b ' F'  f ' 1    28.196353  1    22.651072 mm
 fa '   50.847475 

 e   10 
H a F  f 1    28.196353  1    22.651072 mm
 fb    50.847475 

e 10
Hb H'  f '  28.196353  5.5452809 mm
fa ' 50.847475

e 10
Ha H  f  28.196353  5.5452809 mm
fb  50.847475

d ab  e  sH a  s Hb  10  1.694915  1.694915  6.610168 mm

Verificarea rezultatului se poate face cu ajutorul drumuirii paraxiale. Cu datele

problemei şi separaţia dintre dioptrul 2 şi dioptrul 3, calculată, se poate completa
tabelul drumuirii cu dtele constructive. Pentru calculul distanţei focale se
completează s1  , h1  1. Aplicând formulacare calculează abscisa imagine în
mod iterativ obţinem următorul tabel:

2
Din acest tabel rezulta distanţa focală

s 4 20.95617076
f   28.1963 mm
h4 0.74322225

Deasemenea mai putem calcula distanţa focală imagine a primei lentile:

s 2 49.15254237
f 1    50.8474 mm
h2 0.96666667

Problema 2
Se consideră un subansamblu optic format din două lentile. Prima lentilă are
următoarele caracteristici ra1  , rb1  50 mm, d1  5 mm, n1  1.5. A doua lentilă
se află la distanţa e  30 mm şi are urmatoarele caracteristici cunoscute
ra 2  , d 2  3 mm, n 2  1.5. Să se calculeze raza a doua a lentilei a doua astfel
încât subansamblul optic rezultat să aibă distanţa focală f   25 mm şi separaţia
dintre dioptri lentilelor d12 .
Rezolvare: Se calculează distanţa focală a primei lentile (formula 3.1 şi 3.2 seminar
3), se aplică direct formula 3.11 (seminar 3), după care se aplică formula 3.2 şi 3.1
din seminarul 3. Cunoscând puterea lentilei a doua, din formula puterii lentilei se
expliciteaza raza a doua a lentilei a doua (necunoscută). Pentru separaţia dintre
diopti celor două lentile se apelează la relaţia 5.5 pentru care trebuiesc calculate
ascisa planului principal imagine a primei lentile si abscisa planului principal obiect
a lentilei a doua (relaţiile 3.7 şi 3.6 seminar 3).

2
 1 1  n1  1 d1
 a  n1  1     
r r
 a1 b1  n r r
a1 b1

1 1  1.5  12 5
1.5  1    10 dpr
   0.05  1.5     0.05

1 1000
f a    100 mm
a 10

f a 'e 100  30
f b  f '  25  23.333333 mm
f a 'f ' 100  25

1000 1000
b    42.857143
f b 23.3333333

3
 2
1 1 1  n 2  1 d 2 1
 n 2  1   
  n 2  1
f b   rb 2  n    rb 2 rb 2

rb 2  n 2  1 f b 2  0.5  23.333333  11.666666 mm

 n 1 d 
s'H ' a1  f a1  a1 . 1   50
1.5  1  5  0 mm
 n a1 ra1  1.5  

 n  1 d2 
s Hb 2  f b  2    23.333333
1.5  1  3  2 mm
 1.5   11.666666
 n 2 rb 2 

d12  e  sH a1  s Hb2  30  0  2  28 mm

Verificarea rezultatului se poate face cu ajutorul drumuirii paraxiale. Cu datele

problemei şi separaţia dintre dioptrul 2 şi dioptrul 3, calculată, se poate completa
tabelul drumuirii cu dtele constructive. Pentru calculul distanţei focale se
completează s1  , h1  1. Aplicând formulacare calculează abscisa imagine în
mod iterativ obţinem următorul tabel:

s 4 17.49999999
Din acest tabel rezulta distanţa focală f     25 mm
h4 0.7000

Problema 3
Se consideră două lentile identice având fiecare următoarele caracteristici
ra  19 mm, rb  19 mm, d  5.7 mm, n  1.5. Să se calculeze separaţia dintre
planele principale e şi separaţia dintre dioptrii celor două lentile astfel încât distanţa
focală rezultată să fie f   40 mm.
Rezolvare: Se calculează distanta focală (formulele 3.1 şi 3.2 de la seminarul 2),
poziţia planelor principale şi poziţia focarelor (formulele 3.4 .. 3.7 seminar 2), după
care se apelează la formulele 3.12 respectiv 3.14 din seminarul 3.

4
  1 1  n  12 d
  n  1     
r
 a rb  n r r
a b

 1 1  1.5  12 5.7

1.5  1    50 dpr
 0.019  0.019  1.5  0.019   0.019

1 1000
f    20 mm
 50

 n 1 d   1.5  1  5.7 
s F  f 1  .   201    18 mm
 n rb  1.5   19  

 n 1 d
sF  f 1  

  201 
1.5  1  5.7   18 mm
 
 n ra   1.5  19 

 n 1 d 
s H  f     20
1.5  1  5.7  2 mm
 n rb  1.5   19

 n 1 d
s'H '  f '  .

  20
1.5  1  5.7  2 mm

 n ra  1.5  19

Deoarece lentilele sunt identice se poate scrie:

f a  f b  20 mm

s Fa  s Fb  s F  18 mm

sFa  sFb  sF  18 mm

s Ha  s Hb  s H  2 mm

sH a  sH b  sH   2 mm

fa 'fb ' 20  20
e  f a 'f b '  20  20   30 mm
f' 40

5
 f 'a f ' b 20  20
d  s ' F ' s F   18   18   26 mm
a b f' 40

Problema 4
Se consideră două lentile având fiecare următoarele caracteristici:
ra1  , rb1  50 mm, d1  2 mm, n1  1.5,
ra 2  , rb 2  12.5 mm, d 2  1 mm, n 2  1.5. Să se calculeze distanţa e astfel încât
sistemul optic rezultat să fi afocal (distanţa focală infinită, aşa cum este realizată
construcţia lunetei, obiectul pentru lentilă se află la infinit iar imaginea dată de
lunetă este aruncată la infinit).
Rezolvare: Imaginile punctelor de la infinit se află în focare. Pentru realizarea
acestui lucru se pune condiţia   0. Deci pentru fiecare din cele două lentile
trebuie să se calculeze distanţa focala, abscisele focarelor, abscisele planelor
principale (formulele 3.1 .. 3.7 seminarul 2) după care se pune conditia ca intervalul
optic să fie nul şi în felul acesta să se expliciteze separaţia dintre planele principale
(formula 3.1 seminarul 3) şi în final separaţia dintre lentile.

2
 1 1  n1  1 d1
 a  n1  1     
r r
 a1 b1  n r r
1 a1 b1

1  1.5  12 0.002

1.5  1 1    10 dpr
  0.05  1.5     0.05

1 1000
f a    100 mm
a 10

 n 1 d   1.5  1  2 
s Fa  f a 1  1 . 1   1001    98.666666 mm
 n 1 rb1   1.5   50  

 n  1 d1   1.5  1  2 
sFa  f a 1  1    1001    100 mm
 n 1 ra1   1 .5   

 n  1 d1 
s Ha  f a  1    100
1.5  1  2  1.3333333 mm
 n1 rb1  1.5   50 

 n 1 d 
s'H ' a  f1 '  1 . 1   100
1.5  1  2  0 mm
 n1 ra1  1.5  
6
 2
 1 1  n 2  1 d 2
 b  n 2  1   
 
r
 a2 rb2  n r r
2 a 2 b2

1 1  1.5  12 0.002

1.5  1    40 dpr
  0.0125  1.5    0.0125

1 1000
f b    25 mm
b 40

 n 1 d2   1.5  1  1 
s Fb  f b 1  2 .    251    25.666666 mm
 n 2 rb2   1.5  12. 5 

 n  1 d2 
sFa  f b 1  2    251 
1.5  1  1   25 mm

 n 2 ra 2   1.5   

 n  1 d2 
s Hb  f 2  2     25
1.5  1  1  0.666666 mm

 n 2 rb 2  1.5  12.5

 n  1 d2 
s'H ' b  f 2 '  2 .    25
1.5  1  1  0 mm
 n 2 ra 2  1.5  

Punând condiţia   0 rezultă:

d ab  sF  sF  100  25.666666  74.333333 mm

2

Problema 5
Se consideră două lentile având fiecare următoarele caracteristici:
ra1  , rb1  5 mm, d1  2 mm, n1  1.5,
ra 2  , rb 2  12.5 mm, d 2  1 mm, n 2  1.5. Între cele două lentile există distanţa
e  150 mm. Să se determine abscisa unui punct de pe axa optică faţă de prima
lentilă astfel încât imaginea obţinută după a doua lentilă sb să fie aruncată la infinit
(aşa cum este realizată construcţia microscopului).
Rezolvare: Lentila a doua realizează imaginea la infinit dacă obiectul se află in
focarul obiect al acestuia. Se observă că în acest caz trebuie îndeplinită condiţia
  za şi cu ajutorul formulei lui Newton să se calculeze abscisa z a , cu care să se
determine abscisa obiect s a respectiv, în final să se poată determine separaţia dintre
7
lentile d ab . Pentru acest lucru în primul rând trebuiesc determinate caracteristicile
 
paraxiale ale celor două lentile f1, sF1 , s F , s H 1 , sH 1 , f 2 , sF2 , s F , s H 2 , sH 2 din
1 2

breviarul de formule.

Pentru prima lentilă cunoaştem:

2
 1 1  n1  1 d1
 a  n1  1     
r r
 a1 b1  n r r
1 a1 b1

1 1  1.5  12 0.002

1.5  1    100 dpr
   0.005  1.5     0.005

1 1000
f a    10 mm
 a 100

 n 1 d   1.5  1  2 
s Fa  f a 1  1 . 1   101    8.666666 mm
 n 1 rb1   1 .5   5  

 n  1 d1   1.5  1  2 
sFa  f a 1  1    101    10 mm
 n1 ra1   1.5   

 n  1 d1 
s Ha  f a  1    10
1.5  1  2  1.3333333 mm
 n1 rb1  1.5   5

 n 1 d 
s'H a  f1 '  1 . 1   10
1.5  1  2  0 mm
 n1 ra1  1.5  

2
 1 1  n 2  1 d 2
 b  n 2  1 
  
 n r r 
 ra 2 rb 2  2 a 2 b2

1 1  1.5  12 0.002

1.5  1    40 dpr
  0.0125  1.5    0.0125

1 1000
f b    25 mm
b 40

8
  n  1 d2   1.5  1  1 
s Fb  f b 1  2 .    251    25.666666 mm
 n 2 rb2   1.5  12. 5 

 n  1 d2 
sFb  f b 1  2    251 
1.5  1  1   25 mm

 n 2 ra 2   1.5   

 n  1 d2 
s Hb  f b  2     25
1.5  1  1  0.666666 mm

 n 2 rb 2  1.5  12.5

 n  1 d2 
s'H ' b  f b '  2 .    25
1.5  1  1  0 mm
 n 2 ra 2  1.5  

za    e  sH 1  sF1  s F  s H 2  150  0  10  25.666666  0.666666  165 mm

2

f a f a  10  10
za    0.6060606 mm
za 165

s a  s Fa  z a  8.666666  0.6060606  9.272727 mm

d ab  e  sH a  s Hb  150  0.666666  149.333333 mm