Inginerie economicǎ în domeniul mecanic

Referat la Elemente de Mecanica Ruperii

TEMA: “INCERCAREA LA TRACTIUNE LA TEMPERATURA AMBIANTA ”

MATERIAL: „Bara laminatǎ din oţel θ 70 mm”

RAPORT DE INCERCARE:
1. Se va preciza orientarea, poziţia si direcţia prelevǎrii epruvetei;
2. Se va desena epruveta de tracţiune, cu toate cotele necesare;
3. Se va trasa diagrama σ -ε corespunzǎtoare diagramei F – Δl anexate;
4. Se vor calcula urmǎtoarele caracteristici: Rm; Rp0.2; Rt0.5; Agt; At; Ag.

1
 Epruveta

Orientarea, poziţia şi direcţia prelevǎrii epruvetei

Generalitǎţi
Forma şi dimensiunile epruvetelor depind de forma şi dimensiunile produselor
metalice ale cǎror caracteristici mecanice trebuiesc determinate. Epruveta se obţine în
general prin prelucrarea unei probe dintr-un semifabricat turnat. Totuşi produsele cu
secţiuni constante (profile, bare, sarme) precum şi epruvetele brute turnate (de ex. fonte,
aliaje neferoase ) pot fi supuse încercǎrii fǎrǎ a fi prelucrate.
Secţiunea transversalǎ a epruvetelor poate fi circularǎ, pǎtratǎ, dreptunghiularǎ,
inelarǎ sau în cazuri speciale de altǎ formǎ.
Epruvetele pentru care lungimea initiala în repere este raportatǎ la aria secţiunii
iniţiale prin relaţia:

se numesc proporţionale. Valoarea coeficientului “K” – utilizatǎ pe plan internaţional

este: 5.65.
Observaţie: Lungimea iniţialǎ între repere nu trebuie sǎ fie mai micǎ de 20 mm.
Când aria secţiunii transversale a epruvetei este prea micǎ se poate utiliza fie o valoare
superioarǎ pentru coeficientul K (de regula: K = 11.3), fie o epruvetǎ neproporţionalǎ.

Epruvete prelucrate

Epruvetele prelucrate trebuie sǎ aibǎ o zona de racordare, între capetele de

prindere şi porţiunea calibratǎ, când acestea sunt de dimensiuni diferite. Dimensiunile
acestei zone pot fi importante şi se recomandǎ ca ele sǎ fie diferite in specificaţiile
materialelor, dacǎ acestea nu sunt prezentate in anexa repectivǎ. Capetele de prindere pot
avea orice forma – adaptatǎ la dispozitivele de fixare ale maşinii. Lungimea porţiunii
calibrate (Lc) sau tebuie sǎ fie superioarǎ lungimii initiale între repere (L0).

2
 Epruvete neprelucrate

În cazul în care epruveta este constituitǎ dintr-un tronson brut de produs sau dintr-
o barǎ de încercare neprelucratǎ, lungimea liberǎ între fǎlci trebuie sǎ fie suficientǎ pentru
ca reperele sǎ fie la o distanţǎ convenabilǎ faţǎ de aceste fǎlci.
În cazul epruvetelor brute turnate, acestea trebuie sǎ aibǎ o zonǎ de racordare între
capetele de prindere şi porţiunea calibratǎ. Dimensiunile acestei zone sunt importante şi
se recomandǎ ca ele sǎ fie diferite în standardele de produs. Capetele de prindere pot avea
orice formǎ adoptatǎ la dispozitivele de prindere ale maşinii.

Tipuri de epruvete

Principalele tipuri de epruvete, în funcţie de forma şi tipul produsului, se indicǎ în

tabelul nr.1

Tipul produsului
Benzi - table Sarme Bare Profile

Cu grosime in “mm” cu diametrul sau cu o latura in “mm” de:

de:

0.1≤ grosime < 3 -

- <4

≥3 ≥4

3
 Pregătirea epruvetelor

Epruvetele trebuie sǎ fie prelucrate şi prelevate conform prescripţiilor

standardelor europene pentru diferite materiale.

Elemente constructive ale epruvetelor de tracţiune

În acest caz epruveta se prelucreazǎ şi porţiunea calibratǎ trebuie sǎ fie racordatǎ

prin raza de curburǎ cu capetele de prindere care pot avea orice formǎ adoptatǎ la
dispozitivele de fixare ale maşinii de încercare. Raza de racordare trebuie sǎ fie cel puţin
egalǎ cu:
o 2 mm – pentru epruvete cilindrice;

o 1, 2 mm – pentru epruvete cu secţiune dreptunghiularǎ.

Pentru determinarea secţiunii iniţiale se utilizeazǎ relaţia :

unde : K=5.65 iar L0=50mm

Lǎţimea porţiunii calibrate a epruvetei se determina din aria secţiunii iniţiale:

S0 = b×g

unde g = 70mm

4
 Lungimea porţiunii calibrate a epruvetei prelucrate Lc, trebuie sǎ fie egalǎ cu:
1) În cazul epruvetelor cu secţiune circularǎ :

2) În cazul epruvetelor cu secţiune prismaticǎ :

Lungimea totalǎ a epruvetei este datǎ de relaţia:

Lt ≥ Lc +2×g = 190 mm – se adopta Lt = 200 mm

L0 = lungimea iniţialǎ între repere [mm];

Lc = lungimea calibratǎ [mm];
Lt = lungimea totalǎ a epruvetei [mm];
d = diametrul epruvetei [mm].

Diagrama σ – ε corespunzătoare diagramei F – ΔL

Fig. 1— Elementele constructive ale unei epruvete.

Se utilizeazǎ formulele:

5
 σ = F/S0;
ε = (ΔL/L0)×100
Se realizeazǎ calculele conform formulelor de mai sus şi datele obţinute se trec în
tabelul de mai jos:

F[N] Δl [mm] σ =F/SO [N/mm2] ε = Δl/L0×100

1 47000 0.03 600.12 6

2 51000 0.05 651.25 10

3 53000 0.075 676.79 15

4 54000 0.13 689.56 26

5 55000 0.17 702.33 34

6 54500 0.23 695.951 46

7 52500 0.28 670.41 56

8 51500 0.31 657.64 62

9 49000 0.35 625.71 70

10 48500 0.385 619.33 77

6
 Diagrama Δl-F

56000
54000
52000
50000
Diagrama Δl-F
48000
46000
44000
42000

03 .05 075 .13 .17 .23 .28 .31 .35 385

0. 0 0. 0 0 0 0 0 0 0.

Diagrama σ – ε

90
80
70
60
50
Diagrama σ – ε
ε

40
30
20
10
0
2 5 9 6 3 1 1 4 1 3
0.1 1.2 6.7 9.5 2.3 .9 5 0.4 7.6 5.7 9.3
60 65 67 68 70 69 5 67 65 62 61
σ

7
 Calculul caracteristicilor: Rm; Rp0.2; Rt0.5; Agt; At.

S0 – aria secţiunii iniţiale

K = ct = 5.65

Lc – lungimea porţiunii calibrate

Lt ≥ Lc + 2×g mm
Lt ≥ Lc +2×70 => Lt ≥ 190 mm

Din diagrama F – Δl => pentru ΔLp =0. 17 => Fp0.2 = 54850 N

Din diagrama F – Δl => pentru ΔLt = 0.425 mm => Ft0.2 = 43500 N

8
At = Agt

unde: Rm – rezistenţa la tracţiune;

Rp0.2 – limita de curgere convenţionala pentru alungirea la 0.2%;
Rt0.5 – limita de extensiune convenţionalǎ;
Agt – alungirea totala procentualǎ sub forţǎ maximǎ;
At – alungirea totalǎ procentualǎ la rupere.