Capitolul 4

Studiu de caz la prelucrarea reperului cuţit roată tip oală pentru

mortezat danturi drepte

4.1.Elemente tehnologice de prelucrare a reperului

Reperul studiat este realizat din oţel rapid şi are denumirea de „ cuţit roată tip oală
pentru mortezat danturi drepte de modul 1,25” şi este prezentat ȋn catalogul de norme interne
arătat ȋn figura 4.2..

a) b)
Fig.4.1.Reper cuţit tip oală foto a) semifabricat laminat ȋnainte de prelucrare,b) piesă finită

In figura 4.1.a) avem prezentat semifabricatul laminat debitat anterior cu utilajul tip
fierăstrau alternativ FA 320.

Operaţiile realizate ȋn ȋntreprindere ȋncep cu strunjirea de degroşare urmată de strunjirea

de finisare pe un strung tip SN 400.Strunjirea se face cu poziţionarea piesei pe un dorn fixat ȋn

30
conul arborelui principal al strungului astfel ȋncat să nu apară bătăi radiale şi frontale la
prelucrarea suprafeţelor.

Interoperaţional şi interfazic se realizează controlul dimensional verificându-se ȋn special

cotele diametrului exterior şi a lăţimii semifabricatului.

Dimensiunile semifabricatului se aleg ȋn concordanţă cu dimensiunile finale ale piesei

rezultate dupa operaţia de strunjire, lucru care se respectă ȋn general la produsele de serie şi de
masă şi mai puţin la produsele unicat.

Fig.4.2 Catalogul de norme interne

31
 Desenul de execuţie al reperului cu toate specificaţiile tehnice este prezentat ȋn figura 4.3

Semifabricatul va fi verificat dimensional cu micrometrul şi sublerul iar dimensiunile

unghiulare se măsoara cu un raportor.

Fig.4.3.Desen de execuţie pentru reperul cuţit tip oală pentru mortezat danturi drepte

După operaţiile executate pe strung semifabricatul este dus pentru prelucrarea prin
aşchiere a danturii pe o maşină de frezat tip FD 250 .Operaţia se realizează cu centrarea
semifabricatului pe diametrul exterior iar tăierea danturii se realizează cu o freză melc modul
1,25.

La finalizarea operaţiilor de danturare se măsoară grosimea dintelui, lungimea peste un

numar de dinţi ce depind de modulul şi tipul danturii conform normelor interne .Deasemenea
se realizeaza o verificare prin analiza vizuală pentru identificarea eventualelor probleme tip
apariţii de pori sau microfisuri,exfolieri de material etc.

Pentru asigurarea unei stabilităţi ridicate la cald,sculele aşchietoare confecţionate din

oţel rapid sunt supuse tratamentului termic de călire martensitică,urmată de reveniri multiple.

32
 a) b)

Fig.4.4.Măsurarea dimensională a semifabricatului:a)cota peste dinţi,b)măsurarea

dimensiunilor unghiulare.

Pentru asigurarea unei stabilităţi ridicate la cald, sculele aşchietoare confecţionate din
oţel rapid sunt supuse tratamentului termic de călire martensitică,urmată de reveniri multiple.

Daca totul este conform dimensional şi ca aspect exterior, semifabricatele se

transportă la un terţ( la FS Rasnov) unde este realizat tretamentul termic final al reperului din
oţel rapid Rp5 ce constă din călire la 1260 oC ȋn băi de săruri cu răcire ȋn ulei şi ȋn continuare
criogenic ȋn azot lichid urmată de 3 reveniri ȋnalte la 560oC.

a) b)

Fig.4.5.a) Băi de săruri (BaCl2) folosite la ȋncalzirea pentru călire a cuţitului din oţel rapid,
b) Instalaţie pentru demagnetizare

33
 Călirea prin ȋncălzire la 1260±10 oC asigură dizolvarea cât mai completă a carburilor şi
obţinerea unei austenite cu un conţinut ridicat ȋn wolfram şi vanadiu. In acest fel se formează
dupa călire o martensită cu rezistentă mare după revenire,respectiv o stabilitate ridicată la
cald. Pentru evitarea fisurării la ȋncalzire se fac doua trepte de preȋncălzire: una situată la 500-
550oC (mediul de ȋncălzire aer), iar alta situată la 800-850 oC (mediu de ȋncălzire baie de
săruri);evident pentru evitarea fenomenelor de oxidare si decarburare ȋncălzirea finala se
executa tot ȋn baie de săruri, durata de menţinere fiind de 8-9 s/mm grosime. Răcirea la călire
se face ȋn ulei si deoarece structura cuprinde un procent de peste 30% A rez imediat după
aceasta se face şi o călire criogenică pentru continuarea transformării austenitei ȋn martensită (
punctul Mf fiind sub 0ᵒC ).

Călirea este urmată de revenire la 560±10 oC proces care declansează descompunerea

parţiala a martensitei şi precipitarea unor carburi fin dispersate, materialul durificandu-se.
Pentru precipitarea corectă a carburilor şi pentru transformarea martensitei de călire ȋn
martensită de revenire sunt necesare 3 reveniri la 560±10oC.

Fig.4.6.Diagrama de tratament termic final pentru piese din oţel rapid Rp5.

Dupa verificarea durităţii prin metoda Rockwell (HRC necesar ȋn exploatare 63-66)
se verifică vizual să nu existe deformări sau microfisuri şi semifabricatul este dus la rectificat
alezaj interior când centrarea se realizează pe diametru exterior.

Demagnetizarea cuţitului roată se realizeaza cu dispozitivul din figura

2.4.b).Demagnetizarea este necesară deoarece ȋn timpul tăierii danturii roţii dinţate acesta
atrage magnetic microaşchiile rezultate ȋn procesul de danturare ceea ce poate duce la:

- uzura prematură a tăişului sculei,

34
 - se poate modifica unghiul de atac al cuţitului de aschiere ceea ce poate duce la creşterea
forţei de aşchire ,la smulgeri de material,exfolieri sau ȋn cazul aşchiilor mari trepidaţii şi
compromiterea calităţii suprafetelor roţii dinţate şi a acurateţii dimensionale.

a) b)

Fig.4.7. a) Certificat de analiză pentru test de duritate după tratament termic (trei incercari)
b) Durimetru pentru măsurarea duritatii dupa călire,

Fig.4.8. Prelucrarea unei roţi dinţate cu ajutorul cuţitului roată.

35
 4.2. Etapele tehnologiei de prelucrare a reperului cuţit roată tip oală pentru mortezat
danturi elicoidale

1. Materialului utilizat pentru obţinerea cuţitului roată este oţelul rapid Rp5 ( conform
standardelor din Suedia S705).Caracterizarea materialului:

Tabel cu echivalarea standardelor

WERKST
STAS OFF DIN(EN) AFNOR B.S. BOHLER GOST ASTM/
No UK AISI/SAE
HS6-5-2
Rp5 1.3343 S6-5-2 Z85WDCV06 BM2 S705 R6M6 M2
-05-04-02
Tabel cu compoziţia chimică a oţelului rapid
Materia Fe C Mn Si S Co Cr Mo V W specificatii
l
Rp5 res 0,84 <0, <0,4 0,0 <0, 3,8 4,7 1,7 6,0 Rezista la uzura pana la 620
(S705) t - 4 5 2 6 - - - - ᵒC.
0,94 4,5 5,2 2,0 6,7 Densitatea 8,2 kg/dm3

Tabel cu valorile constantelor termofizice ale oţelului rapid

Material Masa Conductivitatea termica λ[W/mᵒC] Caldura specifica Cp[J/kgᵒC]
specific la temperatura T[ᵒC] la temperatura T[ᵒC]
a
20 200 400 600 800 100 110 20 200 400 600 800 100
ρ[kg/m3
0 0 0
]
Rp5(S70 8700 30,1 28,9 25,6 22,6 21, 19,5 19,5 397, 464, 539, 640, 778, 833
5) 5 5 2 1 1 9 9 6 6 9 4 5

2. Alegerea semifabricatului. Conform dimensiunilor piesei vizualizate ȋn desenului de

execuţie din fig.4.3 se alege ca semifabricat o bară laminată de diametru 110 mm.

3. Debitarea se realizează cu ajutorul fierastrăului mecanic alternativ FA320, lăţimea

semifabricatului fiind de 40 mm. Semifabricatul debitat este verificat vizual să nu aibă
fisuri, exfolieri şi ţunder impregnat ȋn suprafaţă, şi este măsurat cu şublerul pentru a se
verifica abaterile grosiere la paralelism şi pentru a verifica posibilitatea ȋncadrării
piesei finite ȋn conturul semifabricatului.

4. Strunjirea se realizează pe strungul universal SN400, ȋn primă fază cu prinderea

semifabricatului ȋn universal cu centrare pe exterior prin strângerea bacurilor.
Se realizează strunjire de planare faţă laterală dreapta, amborare, găurire ȋn trepte cu
burghie succesive Φ6, Φ10, Φ16, Φ25, apoi strunjire interioară până la cota indicată.

5. Strunjirea de degroşare se face cu cuţit interior pentru Φ44(H7) câmp de toleranţă

(+I0,030) pentru a putea utiliza la urmatoarea operaţie fixarea pe dorn ȋn câmpul de
toleranţe exterior h6(0, -0,16).

36
 . a) b)
Fig.4.9.a) Prinderea semifabricatului pe strung universal SN400 prin strângerea
bacurilor, b) Dorn cu con Morse fixat ȋn arborele principal al maşinii pentru fixarea
semifabricatului .

6. Se realizează strunjirea găurii Φ50 (20 mm) cota liberă.

7. Strunjirea suprafeţei conice interioare ce reprezintă suprafaţa de degajare pentru
scula se face la un unghi de 5ᵒ faţă de normala pe axa de simetrie.
8. Urmează strunjire de degroşare exterior pe laţime de 17 mm la Φ103mm ,urmată de
teşiturile interioare şi realizarea lăţimii de 30mm.

Observaţie: Diametrul maxim exterior al cuţitului roataă este cu 3-4 mm mai mare faţă de cel
rezultat din calcul asfel ȋncât să permită un număr de reascuţiri fără a denatura profilul
evolventei.

9. Măsuratorile intermediare realizate ȋnainte de schimbarea prinderii semifabricatului pe

strung sunt : măsurarea cotei de Φ103mm cu şublerul, măsurarea unghiului de 5ᵒ cu
raportorul (vezi figura 4.4.b)), verificarea cotei de 44mm(H7) cu calibrul tampon ,
măsurarea cotei de Φ50mm cu şublerul universal. Urmeaza strunjire de degroşare exterior
pe lăţime de 17 mm la Φ103mm ,urmată de teşiturile interioare şi realizarea lăţimii de
30mm.

37
. a) b)
Fig.4.10.Măsuratori interoperaţionale:a) cota interioară,b)lăţimea semifabricatului.

10. Intoarcerea semifabricatului şi prinderea pe dorn Φ44 h6 fixat ȋn arborele

principal al maşinii (cu un con morse 6).Prinderea piesei se face pe dorn iar fixarea cu
o piuliţă (fig.4.9.b)).

11. Urmează operaţia de strunjire plană şi apoi strunjirea exterioara la Φ64x13

ȋmpreună cu executarea teşiturilor corespunzatoare.

12. Se executa apoi strungirea conică de finisare de la Φ102,5 cu 6 o precum şi

teşiturile interioare şi exterioare specificate pe desenului de execuţie.

13. Se scoate piesa de pe strung şi se măsoară corectitudinea dimensională a piesei

conform desenului de execuţie folosindu-se pentru aceasta un şubler cu precizia de
0,05 mm (fig.4.10) pentru dimensiuni liniare şi un raportor pentru dimensiuni
unghiulare (fig.4.11).

14. Verificarea vizuală se realizează de fiecare data cand se fac şi măsurătorile

dimensionale şi are ca rol observarea prezentei defectelor de suprafaţă cum ar fi pori,
fisuri, exfolieri,smulgeri de material etc.

15. Se poziţioneaza semifabricatul strunjit pentru danturare cu sprijin intre vârfuri

pentru a putea face centrarea pe diametrul exterior pe maşina de frezat FD250.

38
. a) b)
Fig.4.11.a)Măsuratori interoperaţionale unghiul de degajare,b)Danturarea cuţitului
roată pe maşina de frezat FD250.

Observaţie: Calculul numarului de dinţi peste care se măsoară cota peste dinţi n (şi
care asigura situatia punctelor de tangenta cu flancurile dintilor,pe cercul de
divizare),se face cu formula :
n=z • αᵒ/180ᵒ+0,5
unde:
z =numarul total de dinţi al piesei,
α = 20ᵒ unghiul flancului dintelui.
Valoarea măsurata trebuie să corespundă formulei
Ln= mn•cos α[π(n - 0,5) + z(tgα - arccosα)],
unde:
mn= modulul normal,(m=De/(z+2) , De-diametru exterior).
Valoarea se va rotunji la un numar ȋntreg.
Formulele sunt valabile pentru danturi nedeplasate(ƺ =0)

16. Se reglează parametri de lucru ai maşinii de frezat ȋn concordanţă cu parametri

geometrici ai danturii (m,z) .

Observaţie:Cuţitul oală este un cuţit roată cu alezaj şi se foloseşte cu predilecţie la

prelucrarea danturii exterioare cu dimensiuni mici la canalul de degajare pentru
danturarea roţii dinţate.

39
. a) b)
Fig.4.12. Măsuratori interoperaţionale: a)grosimea dintelui la diametrul de divizare a
dintelui, b) cota peste dinţi.

. a) b)
Fig.4.13. a) Frezarea danturii cuţitului oală pe maşina de frezat FD 250,
b) Rectificarea cuţitului oală

17. Danturarea se face prin procedeul danturării prin rulare cu freza melc modul
corespunzatoare modulului cuţitului oală (frezarea se realizeaza sub un jet de ulei de
răcire ceea ce se observă cu uşurinţă ȋn fig 4.13a))

18. După finalizarea danturării piesa se spală cu solvenţi industriali şi se realireaza o

noua analiză vizuală precum şi măsuratori a grosimii dintelui pe diametrul de divizare
(vezi fig.4.12a)).

40
19. Semifafricatul danturat este trimis la tratament termic, care ȋn cazul nostru este
realizat de terţi (FS Rasnov). De la intreprinderea unde se realizează tratamentul
termic piesa se ȋntoarce ȋnsoţită de un buletin de analiză(vezi fig.4.7.a)) şi anume
duritatea ȋn HRC măsurată ȋn 3 puncte.

Fig.4.14.Durimetru pe care este poziţionat un cuţit roata tratat termic pentru măsurarea
durităţii

20. Piesa urmează a fi prelucrată la rectificare pe maşina de rectificat universal RU

100. Pentru rectificat interior - exterior şi laterale (unghi de asezare 6ᵒ, unghi de
degajare 5ᵒ fapt ce duce ȋn final la ascuţirea dintelui) precum şi cota diametrului de
alezaj Φ44.

21. Urmatoarea operaţie este corectarea evolventei şi rectificarea suprafeţelor conexe

pe maşina de rectificat danturi cu piatră taler generandu-se profilul dintelui din
mişcarea talerului(vezi fig.4.13b)).

a) b)

41
 Fig.4.15. a) Aparat de verificat evolventa,b) aparat de verificat bătaia radială.

22.Măsuratorile finale implică:

- verificarea diametrului interior cu calibru tampon sau micrometru de interior,
- măsurarea grosimii dintelui, a ȋnălţimii capului dintelui la diametrul de divizare,
- măsurarea cotei peste dinţi adica a lungimii corzii peste dinţi pentru a respecta
condiţia de angrenare folosindu-se pentru aceasta un micrometru potcoava cu talere
sau un micrometru optic.

23.In final se realizează o demagnetizare cu ajutorul instalaţiei din fig.4.5.b)

24.Cu ajutorul unui laser sau a unui creion de gravat se inscripţionează pe faţa laterală
a cuţitului ȋntreprinderea prelucratoare si caracteristicile constructive precum m, z şi
tipul oţelului.

a) b)
Fig.4.14.a) Marcaj realizat pe un cuţit roată tip oală ce indică ȋntreprinderea
prelucrătoare şi caracteristicile constructive precum m, z şi tipul otelului, b)
inscriptionarea cu ajutorul creionului de gravat.

25.Ultima operaţie executată ȋn ȋntreprinderea prelucrătoare este ambalarea cu hârtie

parafinată cu vaselină de menţinere şi poziţionarea sculelor ȋn cutiile de lemn pentru
transport.

42