Maxim Bianca Nicoleta

Anul IV

TEMA DE PROIECTARE

Sa se proiecteze tehnologia de tratament termic al reperului bolt , executat din

otel calitatea 15Cr08 , STAS 791/84, pentru a se obtine urmatoarele

caracteristici fizico- mecanice :

- grosimea stratului in stare finala h = 3 ÷ 5 mm;

- diametrul probei de tratament termic de referinta 30[mm];

- felul tratamentului termic : C+R;

- limita de curgere : Rp0,2 = 410 [ N/mm2];

- rezistenta la rupere : Rm = 700 [ N/mm2];

- alungirea la rupere : A 5 = 11 %;

- gatuirea la rupere : Z = 45 %;

- rezilienta : KCU 300/3 = 78 J/cm2;

- duritatea Brinell in stare recoapta = 174 HB max.

1
BIBLIOGRAFIE

1. TRATAMENT TERMIC SI TEHNOLOGIA

T.Dulamita , E Florian

2. TEHNOLOGIA TRATAMENTULUI TERMIC

M. Popescu, Vitanescu
3. ALEGEREA ABATERILOR
V. Midosi
4. ALEGEREA SI UTILIZAREA OTELURILOR
Chesa
5. TRATAMENT TERMIC
I. Cartil
6. TRATAMENTE TERMOCHIMICE
T. Dumitrescu
7. OTELURI INOX
M. T.
8. TRATAMENTUL TERMIC SI PRELUCRARI LA CALD
N. Popescu
9. CALCULUL CUPTORULUI DE INCALZIRE
Tait
10. MANUALUL INGINERULUI METALURG - vol. II

2
 CUPRINS

1. Calitatea materialului metalic – prescriptii tehnice si tehnologice ale marcii de otel ales ;

2. Tehnologia de obtinere a piesei ;

3. Stabilirea tehnologiei de tratament termic , operatii de tratament termic primar si

secundar si succesiunea operatiilor de tratament termic ;

4. Intocmirea tehnologiilor de tratament termic primar, secundar si final ;

4.1 Determinarea temperaturilor de transformare in functie de marca otelului si

compozitia acestuia ;

4.2 Stabilirea temperaturii de incalzire si racire pentru fiecare operatie de tratament

termic ;

4.3 Determinarea duratelor de incalzire si racire pentru fiecare tratament termic ;

5. Stabilirea calibilitatii si a variatiei duritatii in sectiunea presei ;

6. Stabilirea utilajelor de tratament termic in functie de productia anuala impusa ;

7. Trasarea diagramelor de tratament termic in coordonate temperatura – timp pentru fiecare

operatie de tratament termic ;

8. Stabilirea tehnologiei de control a calitatii pe operarii si faze la tratament termic ;

9. Norme de protectie a muncii si P.S.I . la tratament termic.

3
 1. CALITATEA MATERIALULUI METALIC.
PRESCRIPTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE ALE
MARCII DE OTEL ALES

1.1. Generalitati

Reperul bolt se poate folosi ca organ de fixare sau solidarizare, a doua sau mai
multe elemente de asamblare, fiind solicitat la forfecare, uzura si oboseala, putand
avea in cadrul ansamblului o sectiune, doua, sau mai multe sectiuni de forfecare.
Deci reperul bolt trebuie sa fie confectionat dintr-un otel, astfel incat acesta sa
prezinte urmatoarele proprietati:
- rezistenta la solicitari mecanice : forfecare ,
- rezistenta la uzura ,
- tenacitate ,
Avand in vedere conditiile de lucru si solicitarile la care este supus reperul bolt
dat, s-a ajuns la concluzia ca trebuie sa alegem un otel marca 15Cr08 conform
STAS 791 / 84, care intruneste toate conditiile impuse.
Standardul amintit se refera la marcile de oteluri aliate si aliate superior,
prelucrate prin deformare plastica la cald, laminare, forjare a lingourilor sub forma
de produse ca: semifabricate, bare forjate si laminate finite, folosite in stare tratata
termic sau termochimic, in constructia de masini.
Marcile de otel cuprinse in acest standard sunt destinate executiei organelor de
masini si pieselor tratate termic, cu adancimea de calire garantata conform curbei
de calibilitate.
Utilizarile principale ale marcii de otel 15 CR08sunt – bolțuri pentru pinioane,
culbutori, arbori cu came, axe planetare, bucșe, roți dințate, melci.

1.2. Compozitia chimica

Compozitia chimica a marcii de otel 15Cr08 pe probe de metal lichid (din
timpul turnarii) trebuie sa fie in conformitate cu cea din tabelul nr 1.
Tabelul nr.1
Marca
Compozitia chimica [%]
otelului

4
 C Mn S P Cr

15 Cr 08 0,12÷0,18 0,40÷0,70 max0,035 max0,035 0,70÷1,00

0,15 0,50 0,03 0,03 0,80

Limitele uzuale ale continuturilor diferitelor elemente chimice in marcile de

otel determina la nivelul tehnologiilor siderurgice actuale o plaja a curbelor de
calibilitate foarte larga, care nu este in masura sa satisfice numeroase cerinte in
fabricatia curenta privind omogenitatea caracteristicilor pieselor rezultate.
Ca urmare, s-au stabilit benzi de calibilitate mai inguste care sa satisfaca atat
cerintele unei fabricatii economice in sectorul siderurgic cat si in constructia de
masini.

1.
1.1.
1.2.
1.3. Caracteristicile mecanice
Caracteristicile mecanice ale marcii de otel 15Cr08 determinate pe probe
tratate termic sunt prezentate în tabelul 2, care contine si date privind tratamentul
termic aplicat.

Tabelul nr. 2
Diametrul
probei de KCU
Felul Rp0,2 Z HB
tratament Rm A5 300/3
Marca tratamentului [N/mm2] % in stare
termic de [N/mm2] % (min) %
otelului termic (min) (min) recoapta
referinta (min)
[mm]

15Cr08 30 C+R 410 700 11 78 45 174

Proprietatile de rezilienta si tenacitate ale otelului pentru piesele tratate termic

sunt influentate in masura hotaratoare de calibilitate si parametrii tratamentului
termic aplicat.

5
 Deoarece marimea sectiunii produsului si configuratia acestuia determina
valoarea parametrilor de racire in timpul tratamentului termic, variatia
caracteristicilor mecanice in functie de diametrul piesei tratate termic este
importanta, fapt reliefat si de datele din tabelul 3.
Tabelul nr.3
KCU
Diametrul Rp0,2 A5 Z
Marca Tratamentul Rm 300/3
probei [N/mm2] % %
otelului termic [N/mm2 %
[mm] (min) (min) (min)
(min)

30 410 700 11 - -

15Cr08 C. R.

1.4 Calibilitatea
Furnizorul de metal livreaza prin selectie, produse cu calibilitatea garantat
Banda de calibilitate pentru marca de otel 40Cr10 este redata in figura1.
Figura nr.1

Banda de calibilitate cu o latime tehnologica care trebuie respectata obligatoriu

in cazul tratamentului termic la fabricatia de piese pe instalatii de tratamente termic
automatizate impune limite de compozitie chimica si granulatie foaret stranse,
neeconomice daca sunt impuse pentru intreaga productie de otel pentru piese
tratate termic .
6
 Nu este rational sa se impuna doua prescriptii (calibilitate si caracteristici
mecanice garantate simultan) care conduc la acelasi rezultat final , dar a caror
respectare atrage dupa sine cresterea foarte mare a pretului otelului.

2. TEHNOLOGIA DE OBTINERE A PIESEI. DESCRIEREA

FLUXULUI TEHNOLOGIC DE OBTINERE A PIESEI.

Ca scule pentru prelucrarea prin deformare bolturile sunt destinate sa lucreze in

exploatare in conditii de solicitare ridicata atat la soc, incovoiere cat si uzura si
oboseala.
Fluxul de fabricatie in care se prelucreaza boltuirle este urmatorul: deformare
plastica la cald (laminare) – tratament termic preliminar (recoacere completa),
prelucrare prin aschiere (ebos) – tratament termic secundar (calire + revenire
inalta) – prelucrare mecanica (semifinisare) – tratament termic final (C.I.F.) –
prelucrare mecanica prin aschiere (finisare ) – livrare .
Piesele prelucrate in acest flux de fabricatie se disting de alte fluxuri prin rolul
ultimului tratament termic, care este o calire supeeficiala cu incalzire prin inductie
cu curenti de inalta frecventa, cu flacara sau electrolit.

3. STABILIREA TEHNOLOGIEI DE TRATAMENT TERMIC,

OPERATII DE TRATAMENT TERMIC PRIMAR, SECUNDAR ,
TERTIAR, SUCCESIUNEA.

Conform tehnologiei obtinerii reperului bolt se adopta un tratament termic

primar , un tratament termic secundar si un tratament termic final, dupa cum
urmeaza:
Tratamentul termic primar: - recoacere complete (regenerare) se aplica
aliajelor care prezinta transformari de faza in stare solida si are drept scop aducerea
structurii in stare de echilibru , cu o granulatie cat mai uniforma . Este un tratament
termic complet pentru ca temperatura de incalzire favorizeaza austenitizarea
completa atat la incalzire cat si la racire , transformari de faza care conduc la
obtinerea unor structuri noi .
La incalzire, strcutura defectuoasa este inlocuita cu o structura noua, regenerata
iar racirea ulterioara prin conducerea corespunzatoare a transformarilor de faza -
adoptarea unei viteze de racire adecvata tratamentului termic – conducere la
obtinerea unei structure normale de echilibru. Printr-o recoacere complete adecvata
se poate realiza uniformizarea structurii si a proprietatilor piesei. Durata de
mentinere e redusa si corespunde celei de unifromizare a temperaturii in sectiunea
piesei.
7
 Racirea la recoacerea completa este intotdeauna lenta si se executa odata cu
cuptorul pana la 600 0 C, cand toate transformarile s-au terminat.
Al doilea tratament termic dupa prelucrarea ebos a piesei este un tratament
termic secundar care se realizeaza in sectii specializate si cu utilaje automatizate
constand intr-o calire cu racire in ulei, urmata de o revenire inalta cu racire in aer,
tratament termic numit imbunatatire, in urma caruia se realizeaza valori ale
duritatii intre 300 si 400 HB.
Morfologic, structura este formata dintr-o masa de baza feritica cu carburi
globulare fine si uniform distribuite, in urma acestui tratament termic se asigura
prescriptii privind proprietatile mecanice si de rezistenta in exploatare. Dupa
realizarea acestui tratament termic se prelucreaza piesa prin aschiere la cotele
normale, urmeaza tratamentul termic final sau tertiar.
Al treilea tratament termic este o calire superficiala cu incalzire prin inductie
cu curenti de inalta frecventa. Influenta structurii formata prin imbunatatirea
anterioara se manifesta atat asupra cineticii procesului de austenitizare la incalzire
cat si asupra celui de descompunere anizoterma a austenitei.
Prin incalzire rapida la 850 0 C si mentinere de 10 sec. la aceasta temperatura,
structura de revenire corespunde unei duritati de 230 HB pentru ca se transforma in
austenite si separatii de ferita.
In aceleasi conditii de incalzire structura de revenire la temperature mai scazute
care corespund unei duritati de 400 HB se transforma in austenite cu insule de
ferita libera, austenita fiind mai putin aliata.
Ca urmare a gradului diferit de aliere a austenitei, viteza critica de calire a
temperaturii punctului MS este diferita, de asemeni sunt diferite si structurile
formate prin racirea ulterioara in apa.
Daca in structura initiala carburile au un grad foarte ridicat de dispersie si de
finete la incalzirea pentru austenilizare in vederea calirii superficiale (850°C cu
mentinere 10 sec.) acestea se dizolva in masura mai mare in austenite conducand la
formarea prin racire a unei structure cu aspect de supraincalzire.
Otelul cu structura formata prin revenire la temperaturi mai ridicate
corespunde unei duritati de 230 HB, avand carburi globulare cu dimensiuni mai
mari, este incalzit la temperaturi mai ridicate (900…950°C), iar cel cu structura
formata prin revenire la temperaturi mai mici corespunzand unei duritati mai
ridicate de 400 HB , avand carburi cu dimensiuni mai mici si dispersate mai fin, la
temperaturi mai mici (800 …830°C).
Rezulta deci ca in functie de valorile prescrise pentru rezilienta si tenacitatea
miezului, respectiv de gradul de dispersie a carburilor, se stabileste temperatura de
incalzire si durata de mentinere pentru austenitizare in vederea calirii superficiale.

8
 Dupa calirea superficiala urmeaza o revenire joasa in vederea diminuarii
tensiunilor interne care apar la calire.
Tratamentul termic final are drept scop asigurarea caracteristicilor de
exploatare prescrise structurilor superficiale si in mod specific rezistenta si la
oboseala.
Intre toate aceste operatii de tratament termic au loc incercari de calitate in
vederea asigurarii prescriptiilor impuse prin normele in vigoare.

Schema generala de fabricatie a piesei considerate este redata in figura nr.2 ,

iar ciclograma fluxului complex de fabricatie in figura nr. 3.

9
10
11
 4. INTOCMIREA TEHNOLOGIILOR DE TRATAMENT TERMIC

4.1 . Determinarea temperaturii de transformare.

Pe baza compozitiei chimice a marcii de otel 15Cr08 din tab. Nr.1 vom
determina temperatura punctelor de transformare ( a punctelor critice) cu ajutorul
relatiilor :
Ac1 = 723 – 10,7 % Mn – 16,9% Ni + 29 % Si +16,9% Cr +6,9 %W, [°C]
Ac1 = 723 – 10,7·0,50 + 16,9•0,80=731,2[°C]
Ac3=910 – 203%C – 15,2%Ni + 44,7%Si + 104%V + 31,5%Mo + 13,1%W,
[°C]
Ac3=910 – 203·0,15 = 879,6, [°C]
Ms = 512 – 423%C + 217(%C)2 – 71,5%Mn – 67,6(%C)·(%Cr) – 16,9%Ni +
+15%Cr – 9,5%Mo , [°C]
Ms = 512 – 423·0,15+ 217·0,0225– 71,5·0,50– 67,6·0,15·0,80 = 409,6,[°C]
Deci , avem: Ac3 = 731,2 [°C]
Ac1 = 879,6[°C]
Ms = 409,6[°C]

4.2 Stabilirea temperaturii de incalzire

In functie de valorile punctelor critice determinate mai sus , vom stabili

temperaturile de incalzire pentru tratamente.
Astfel , pentru recoacerea completa avem :
t inc =Ac3 + (50…70) °C
t inc =879,6 + 68 = 947,6 [°C]
Pentru calire, deoarece otelul este hipereutectoid, vom avea :
t inc =Ac3 + (30…50) °C
t inc =879,6+ 48 =
927,6 [°C].
Pentru ca suprafata piesei sa ajunga la aceasta temperatura, in fiecare caz in
parte, incinta de incalzire (cuptorul de tratament termic) trebuie sa aibe o
temperatura putin mai ridicata , valoare determinata cu relatia :
tcupt = tinc + (20…50) [°C]
Pentru recoacerea completa : tcupt = 947,6 + 50 = 997,6 , [°C].
Pentru calire : tcupt = 927,6+ 50 = 977,6 , [°C].

4.3. Determinarea duratelor de încălzire și răcire pentru fiecare tratament

termic
12
 In figura nr.4 este redata diagrama de variatie a temperaturii suprafetei si
centrului piesei cu specificarea tuturor timpilor afectati procesului de tratament
termic.

Figura nr. 4 - Diagrama temperaturii suprafetei si a centrului piesei

4.3.1. Racirea dupa laminare

Timpul de racire se calculeaza cu formula :

Unde : ti = 1150°C ,
- tf = 20°C ,
- tcupt = 1200°C ,
- c = 0,719 k J / kg ∙°C .
Coeficientul de transmisie a caldurii este :
- la inceputul perioadei :

13
 Unde :
,

= 0,8

= 5,7
Tcupt = temperatura absoluta a cuptorului
Tcupt =1200 + 273 = 1473 [K]
To = temperatura absoluta ambianta
To = 20 + 273 = 293 [K]

= 181,64 .
-la sfarsitul perioadei :

Ts = temperatura absoluta la sfarsitul perioadei

Ts = 1150 + 273 = 1423 [K]

= 553,93

= =

S = 0,015 m

/ kg°C

14
4.3.2. Determinarea duratei de incalzire si racire dupa recoacerea completa
4.3.2. - a) - încălzirea
Coeficientul de transmisie a caldurii este :
-la inceputul perioadei de încălzire:

Unde :
,

= 0,8

= 5,7
Tcupt = temperatura absoluta a cuptorului
Tcupt = tcupt + 273 = 997,6 + 273 = 1270,6 K
To = temperatura absoluta ambianta
To = t0 + 273 = 20 + 273 = 293 [K]

= 121 .
-la sfarsitul perioadei de incalzire:

Ts = temperatura absoluta a suprafetei la sfarsitul perioadei de incalzire :

Ts = ts + 273 = 977,6+ 273 = 1250,6 [K]

15
 = 553,93 .

= =
121+364,89/2=242,95
Conductivitatea termica medie pentru perioada de incalzire :

= ,

0
C
○

la
temperatura de incalzire.

W/m
K]

W/m K]
=1,163[60-8,7•0,15-14,4•0,50]= 59,9

=
0,65 59,9 = 38,94 [W / m K]

= = 52,91

,
Ts,med = Ts,0 + 2/3 ( Ts,1 – Ts,0 )

16
 ÷ Ts,med = 293 +2/3 ( 1250,6 – 293 ) = 931,4 K
÷ Coeficientul de schimb de caldura , mediu

W/ K

alfa r,med=248,73

Criteriul Biot :

S=D/2 – raza termica de calcul a piesei,

⇨
⇨ Bi=0,076

Deoarece Bi = 0,039 < 0,25 înseamnă că din punct de vedere termic avem cazul
unui corp subtire .

tcupt = 900 0C
ts = 850 0C
t0 = 20 0C
m = v∙ρ = π ∙R2∙h∙ρ = 3,14 ∙ 152 ∙56 ∙7692,3 = 0,3 kg
S = 30∙56 = 1680 mm2 = 0,168 ∙ 10-2 m2

Tinc=0,5h

17
Tment=¼+0,5=0,125h

Tinc900=0,5+0,125= 0,625

4.3.2. - b) - răcirea

tcupt = 900 0C
tf = 20 0C
ti = 850 0C
S = 0,015 [m]
𝛾 = 7859kg / m3
c = 0,6 kJ /kg 0C

Deci τnecesar racire = 1,08 h

4.3.3. Determinarea duratei de incalzire si racire pentru calire

4.3.3. –a) – încălzirea
Coeficientul de transmisie al căldurii :
-la începutul perioadei de încălzire

tcupt = 880 0C => Tcupt = 977,6 + 273 = 1250,6 K

-la sfarsitul perioadei de incalzire

= 245,91
0
ts = 879,6 C => Ts =879,6+ 273 =1152,6K

= =

18
 Coeficientul de conductibilitate termica la temperatura de incalzire = 782 0C
=
0,68 55,68 = 37,86 [W / m K]

= =

= 49,74
÷ Ts,med = 293 +2/3 ( 1055 – 293 ) = 801 K
÷ Coeficientul de schimb de caldura , mediu

W/ K

Criteriul Biot

⇨
Deoarece Bi = 0,052 < 0,25 inseamna ca din punct de vedere termic avem cazul
unui corp subtire .
tcupt = 880 0C
ts = 782 0C
t0 = 20 0C

m = v∙ρ = π ∙R2∙h∙ρ = 3,14 ∙ 152 ∙56 ∙7692,3 = 0,3 kg

S = 30∙56 = 1680 mm2 = 0,168 ∙ 10-2 m2

19
 4.3.2. - b) - răcirea

tcupt = 880 0C
tf = 20 0C
ti = 830 0C
S = 0,015 [m]
𝛾 = 7859 kg / m3
c = 0,621 kJ /kg 0C

Deci τnecesar racire = 1,058 h =>> τnecesar calire = 1,058 h

4.3.4. Determinarea duratei de incalzire si racire pentru revenirea inalta

4.3.4. – a) – încălzirea
ts = 650 0C = > Ts = 923 K
tcupt = 610 + 50 = 700 0C = > Tcupt =973 K

= 155,50

59,61 .

= =

20
4.3.4. – a) –răcirea
tc = 700 0C
ts = 650 0C
t0 = 20 0C

4.3.5. Determinarea duratei de incalzire si racire pentru calirea de la C.I.F.

4.3.5. – a) – încălzirea
ts =900 0C
tcupt = 950 0C
t0 = 20 0C

= 39,33

= 144,46

= =

4.3.5. – b) – răcirea

21
 4.3.6. Determinarea duratei de incalzire si racire pentru revenirea joasa de la
C.I.F.
4.3.6. – a) – încălzirea
ts =200 0C
tcupt = 250 0C
t0 = 20 0C

= 0,77

= 2,10

= =

τinc total = τRC + τC + τRI + τCCIF + τRJ

τinc total = 2 + 1,52 + 1,82 + 3,6 + 0,71
τinc total = 9,63 h
τracire total = τRC + τC + τRI + τCCIF + τRJ + τr LAM
τracire total = 1,08 + 1,058 + 1,65 + 2,5 + 0,6 + 0,72
τracire total = 7,6 h

5. STABILIREA UTILAJELOR DE TRATAMENT TERMIC IN

FUNCTIE DE PRODUCTIA ANUALA IMPUSA

22
 Fta = [N zile – N zile (sarbatori + sambete + duminici + reparatii
capitale
+ O.A.)] ∙24
Fta = [ 365 – 75 ] ∙24 = 6.960 h
P an =
P’ = P / 6.960 =

23
24
 8. STABILIREA TEHNOLOGIEI DE CONTROL CALITATI PE
OPERATII SI FAZE LA TRATAMENTUL TERMIC

Conform fluxului tehnologic de obtinere a reperului bolt dupa tratamentul

termic primar, are loc operatia de prelucrare prin aschiere si control tehnic de
ciliate.
- Controlul duritatii
- Control cu utrasunete
- Controlul suprafetei piesei.
Dupa tratamentul termic secundar – imbunatatit au loc operatii precum finisare,
curatire de oxizi, control tehnic de calitate final si operatia de montaj.
Dupa fiecare operatie de tratament termic in parte, piesele sunt depozitate pe o
pozitie de asteptare, in vederea efectuarii urmatorului tratament termic sau pentru
prelucrarea care urmeaza, conform fluxului tehnologic.

8.1 Dispozitivele de control si incarcare

Dispozitivele de control , folosite in timpul tratamentului termic sunt:
- Termocuple Cr –Al – pentru masurarea temperaturii
- Aparate de masura si control , milivoltmetru, regulatoare pentru reglarea
bipozitionala a temperaturii in spatiile de lucru.

9. N.T.S. SI P.S.I. IN SECTIILE DE TRATAMENT TERMIC

Fiecare muncitor din sectia de tratamente termice trebuia sa respecte in

timpul lucrului masurile de tehnica a securitatii muncii, sa foloseasca rational
echipamentul, si dispozitivele de protective in vederea pastrarii sanatatii lui si a
celor din jurul sau.
Masurile de tehnica a securitatii muncii la deservirea cuptoarelor de tratament
termic sunt :
- Sa se poarte manusi si ochelari de protectie
- Pisele inainte de a fi introduce in baie , sa fie incalzite pentru a se evita
improscarea sarii topite,
- Baile de calire trebuie sa fie prevazute cu nise de ventilatie prin aspiratie
- Baile de calire trebuie sa fie acoperite cu un capac prevazut cu o palnie
pentru introducerea pieselor in vederea protejarii muncitorului de a fi stropit cu
apa fierbinte.
- Sculele si utilajele folosite la incarcarea pieselor in cuptor trebuie sa fie in
stare buna .
- Sculele de lucru sa se raceasca periodic cu apa,
25
 - In timpul calirii pieselor, muncitorul sa nu se aplece deasupra bazinului de
racire
- La operatia de calire a pieselor , acestea trebuie sa fie scufundate in baie
repede la o adancime de 200 – 250 mm de la sprafata lichidului.

26