Rezervor cilindric vertical atmosferic pentru depozitare de apa

Parte scrisa

1. Alegerea pe criterii tehnico-economice a materialelor, determinarea caracteristicilor

mecanice, elastice şi fizice ale acestora, stabilirea coeficientului de rezistenţă al îmbinărilor
sudate şi calculul rezistenţelor admisibile
2. Determinarea dimensiunilor optim – economiceale rezervoarelor cilindrice de depozitare la
presiune atmosferica
3. Predimensionarea mantalei ţinând seama de acţiunea presiunii hidrostatice
4. Calculul la stabilitate al mantalei cilindrice pentru rezervorul proiectat
5. Echipament pentru respiratia rezervorului
6. Alegerea tipului şi stabilirea principalelor elemente dimensionale ale instalaţiei de
încărcare-descărcare şi ale robinetului de sifonare
7. Planificarea lucrarilor de montaj

Parte desenata

A1 Confectionare si montare fund

A2 Confectionare si montare manta
A3 Confectionare si ontare capac
A4 Plan de ansamblu
A5 Confectionare si montare scara

Capacitatea de stocare: 700 m3

Produsul depozitat: Apa 1000 Kg/m3
1
 Presiunea de depozitare: atmosferica
Temperatura de depozitare: atmosferica
Temperaturile minime si maxime ale mediului ambiant: -25°C ÷ 45°C

Rezervorul va fi dotat cu o gura libera cu diametrul D100 pentru respiratie libera.

Rezervorul se va proteja anticoroziv prin acoperire cu doua straturi de grund si un strat de
vopsea de culoare argintie.
Rezervorul nu este ancorat de fundatie datorita capacitatii sale.
Izolarea se va face pe o inaltime de 4,5 m folosind un strat de vata minerala de 85 mm.Acesta se
va proteja cu un tabla galvanizata de grosime s = 0.5 mm.

I. Alegerea pe criterii tehnico-economice a materialelor, determinarea

caracteristicilor mecanice, elastice şi fizice ale acestora, stabilirea
coeficientului de rezistenţă al îmbinărilor sudate
şi calculul rezistenţelor admisibile

Notaţiile folosite în acest capitol sunt:

- limita de curgere convenţională, care reprezintă efortul unitar er corespunzător secţiunii
iniţiale ale epruvetei pentru care lungirea specifică remanentă plastică e atinge valoarea prescrisă de
0,2%; fN/mm2]
- rezistenţa la rupere care reprezintă raportul dintre sarcina maximă F max suportată de către
epruvetă şi aria Ao a secţiunii transversale iniţiale a epruvetei;[N/mm2]
KCU - rezilienţa materialului care se defineşte ca fiind raportul dintre lucrul mecanic necesar
ruperii dintr-o singură lovitură a unei epruvete de încovoiere, şi aria secţiunii transversale iniţiale a
epruvetei în dreptul crestăturii. Forma geometrică a crestăturii este „U";[J/cm 2]
2
 KV - energia de rupere este energia consumată la ruperea epruvetei cu crestătura în formă de
V; [J]
HB - duritate Brineil care este raportul dintre sarcina de încercare F şi aria amprentei sferice
lăsată de bila penetratoare de diametru D pe piesa de încercat;
Materialele alese sunt:
- pentru tablele virolelor şi fundurilor: S355J2G3 din SR EN 10025+A 1/1994;
- pentru ştuţurile racordurilor: P355NL1 din SR EN 10028-3/96;
- pentru flanşe: P305 GL;
- pentru şuruburi: 21CrMoV5-7 din SR EN 10269-2;
- pentru piuliţe: 25CrMo4 din SR EN 10269-2.

Caracteristicile mecanice pentru S355J2G3 din SR EN 10025+A1/1994 sunt prezentate în

tabelul 1, iar compoziţia chimică este prezentată în tabelul 2.

Tabelul 1.
Caracteristici mecanice
Marca Grosimea ,% Îndoire
oţelului t[mm]
[MPa] [MPa] 50 80 200 5,65 [J]
490 ( C)
S355J2G3 16...40 345 - - - 20 - -
630 27
Tabelul 2.
Marca Grosimea Compoziţia chimică %
oţelului t[mm] C Mn Si P S Al
S355J2G3 16...40 max 0,20 max 1,6 max 0,55 0,035 0,035 -

Caracteristicile mecanice pentru P355NL1 din SR EN 10028-3/96 sunt prezentate în tabelul

3, iar compoziţia chimică în tabelul 4.

Tabelul 3.
Caracteristici mecanice
Marca Grosimea ,% Îndoire
oţelului t[mm]
[MPa] [MPa] 50 80 200 5,65 [J]
490... ( C)
P355NL1 2,0...35 355 - - - 22 - -
630 27/16

Tabelul 4.
Compoziţia chimică %
Marca
C Si Al Cr Mo Ni Cu Nb Ti V N
oţelului Mn P S
max max min max max max max max max max max
0,025
0,020
0,020

0,020

0,90
P355NL1 0,50 0,3 0,08 0,5 0,3 0,05 0,5 0,1
0,18

1,70

Caracteristicile mecanice pentru P305GL sunt prezentate în tabelul 5, iar compoziţia

chimică în tabelul 6.

Tabelul 5.
Caracteristici mecanice
Marca Grosimea
,%
oţelului t[mm]
[MPa] [MPa] [J]

3
 490
P305 GL ≤35 305 22 48
610

Tabelul 6.
Compoziţia chimică %
Marca
C
oţelului Mn Si P S Al
max
0,15 0,90
P305GL 0,40 0,025 0,015 -
0,20 1,60

Caracteristicile mecanice pentru 21CrMoV5-7 din SR EN 10269-2 sunt prezentate în tabelul

5, iar compoziţia chimică în tabelul 6.

Tabelul 5.
Caracteristici mecanice
Marca Alungirea Gâtuirea Energia
oţelului [MPa] [MPa] la rupere la rupere de rupere
,% Z, % KV [J]
21CrMoV5-7 590 780 min 14 min 45 min 56
Tabelul 6.
Compoziţia chimică %
Marca
Ni P S
oţelului C Mn Si Cr Mo V
max Max max
0,38... 0,60... 0,17... 0,9... 0,15...
21CrMoV5-7 0,3 - 0,035 0,035
0,45 0,90 0,37 1,2 0,3

Caracteristicile mecanice pentru 21CrMoV5-7 din SR EN 10269-2 sunt prezentate în tabelul

7, iar compoziţia chimică în tabelul 8.

Tabelul 7.
Caracteristici mecanice
Marca Alungirea Gâtuirea Energia
oţelului [MPa] [MPa] la rupere la rupere de rupere
,% Z, % KV [J]
25CrMo4 540 740 min 14 min 45 min 56

Tabelul 8.
Compoziţia chimică %
Marca
Ni P S
oţelului C Mn Si Cr Mo V
max max max
0,30... 0,60... 0,17... 0,9... 0,15...
25CrMo4 0,3 - 0,035 0,035
0,45 0,90 0,37 1,20 0,30

Calculul rezistenţelor admisibile

Conform prescripţiilor I.S.C.I.R. C4–2003, rezistenţa admisibilă a materialului la

temperatura de 20˚C:

4
 ;[ ]

unde:
– este rezistenţa la rupere;
– limita tehnică de curgere la 20˚C;
– coeficientul de siguranţă faţă de rezistenţa la rupere, ;
– coeficientul de siguranţă faţă de limita tehnică de curgere, .

Pentru S355J2G3, rezistenţa admisibilă este:

;
;
;

Pentru P355NL1, rezistenţa admisibilă este:

;
;
;

Pentru P305GL, rezistenţa admisibilă este:

;
;
;

Pentru 21CrMoV5-7, rezistenţa admisibilă este:

;
;
;

Pentru 25CrMo4, rezistenţa admisibilă este:

;
;
;

Calculul cifrei de calitate a îmbinărilor sudate

Raportul dintre rezistenţa admisibilă a materialului (de adaos) al cusăturii sudate şi

rezistenţa admisibilă a materialului de bază

Coeficientului de rezistenţă al sudurii:

– este coeficientul teoretic de rezistenţă al îmbinărilor sudate şi depinde de geometria

rostului îmbinării sudate şi de procedeul de sudare folosit;

5
 – este factorul de corecţie dependent de sudabilitate materialului de bază;
– este factorul de corecţie dependent de modul de efectuare al tratamentului termic de
detensionare după sudare;
– este factorul de corecţie dependent de examinarea defectoscopică nedistructivă;
– este factorul de corecţie dependent de modul de efectuare al încercărilor mecanice
constructive şi a examinării aspectului sudurii.

Pentru S235J2G3:

Grupa de oţeluri din punct de vedere al sudabilităţii este Ib (simbol L) . Se

adoptă
Deoarece nu se face detensionare prin tratament . Se adoptă
Examinarea defectoscopică nedistrituctivă este parţială ;
Încercările mecanice sunt reduse, dar se face examinarea aspectului ; Se
adoptă ;
Tipul sudurii: sudură cu arc electric cap la cap în X, execuţie manuală de bună calitate
;
.

Pentru P355NL1:

Grupa de oţeluri din punct de vedere al sudabilităţii este Ia (simbol B) ;

Deoarece nu se face detensionare prin tratament . Se adoptă
Examinarea defectoscopică nedistrituctivă este parţială ;
Încercările mecanice sunt reduse, dar se face examinarea aspectului ; Se
adoptă ;
Tipul sudurii: sudură cu arc electric cap la cap în X, execuţie manuală de bună calitate
;
.

Pentru P305GL:

Grupa de oţeluri din punct de vedere al sudabilităţii este Ia (simbol B) ;

Deoarece nu se face detensionare prin tratament . Se adoptă
Examinarea defectoscopică nedistrituctivă este parţială ;
Încercările mecanice sunt reduse, dar se face examinarea aspectului ; Se
adoptă ;
Tipul sudurii: sudură cu arc electric cap la cap în X, execuţie manuală de bună calitate
;
.

Calculul rezistenţelor admisibile ale sudurilor

;
Pentru S355J2G3: ;
Pentru P355NL1: ;
Pentru P305GL: ;
6
 II. Determinarea dimensiunilor optim – economice
ale rezervoarelor cilindrice de depozitare la
presiune atmosferica

Generalităţi

Calcului dimensiunilor optim-economice, după ipoteza consumului minim de metal

(Metoda Suhov).

Principii, ipoteze. Caracteristici proprii ale metodei.

Determinarea parametrilor de calcul

A. Grosimea de calcul echivalentă a capacului ( )

; în care:
- grosimea tablei învelitoare a capacului; mm;
- grosimea echivalentă de calcul a construcţiei metalice asimilând-o pe aceasta cu un
disc de diametru egal cu diametrul rezervorului şi o înălţime egală cu ;
Rezervorul nu este prevazut cu constructie metalica de sustinere a capacului, deci s cm = 0

mm; mm.
7
 Pentru montarea capacului se foloseste un inel din cornier 75x75x7.5 cfonform SREN
14015 - 10.5.6

B. Grosimea de calcul echivalentă a fundului ( )

Fundul rezervorului se realizează, din tabla de grosime constanta sip.

Grosimea tablei din care se confecţionează fundul se ia egală cu grosimea virolei de bază şi,
fiind o grosime naturală, ea trebuie să aibă o valoare standardizată:
sip=sVB;

[mm];

unde:
– presiunea de calcul a rezervorului ce ţine seama doar de presiunea hidrostatică
exercitată la baza rezervorului şi de suprapresiunea din spaţiul gaze-vapori:
;
ρ – densitatea lichidului depozitat; ρ=1000 ;
H – înălţimea rezervorului; H=11,92 m;
– supraresiunea din spaţiul de gaze – vapori a rezervorului;
mm H2O;
D – diametrul interior al rezervorului; D=8640 mm;
Φ – coeficient de rezistenţă sau cifra de calitate a îmbinării sudate; Φ=0,687;
– tensiunea sau rezistenţa admisibilă a materialului mantalei la temperatura de calcul de
200C; ;
c1 – adaos de grosime pentru coroziune; c1=1 mm;
cr1 – adaos de grosime ce ţine cont de abaterea negativă de la grosimea tablelor;

mm;

Lăţimea tablei l=1500 mm rezultă cr1=0.7;

mm;

Se adopta grosime fundului sf =6 mm.

C. Stabilirea grosimii de calcul cumulate a fundului şi a capacului (λ)

λ=sc+sf=5+6=11 mm;

D. Expresia pentru calculul grosimii mantalei

mm;

E. Calculul volumului total de material consumat

a) Calculul volumului de material consumat pentru realizarea fundului:

m3
b) Calculul volumului de material consumat pentru confecţionarea mantalei
8
 m3

c) Volumul total de material consumat

m3;

m;

m.

unde: μ1=0,075;
μ2=0,05;
μ1, μ2 – coeficienţi ce ţin seama de suprapunerea tablelor la sudare;

Se adopta Hmanta = 11,920 m (din considerente ce tin de dimensiunea tablelor disponibile

pentru constructia mantalei)
D = 8,640 m
III. Predimensionarea mantalei ţinând seama
de acţiunea presiunii hidrostatice

Calculul de dimensionare a mantalei rezervorului cilindric vertical este independent de

soluţiile constructive şi de montaj adoptate. Aceasta ia în consideraţie presiunea hidrostatică,
suprapresiunea din spaţiul gaze-vapori şi solicitările hidrodinamice ce pot apare în prezenţa
mişcărilor seismice.

Fig. 3.1 Schema de calcul a mantalei rezervorului ce ţine

cont de acţiunea presiunii hidrostatice.

Grosimea virolelor se determină cu relaţia:

unde: – presiunea de calcul la baza virolei i;

– dimametrul interior al rezervorului; m;
Φ – cifra de caliate a îmbinării sudate; Φ=0,687;
– tensiunea sau rezistenţa admisibilă a materialului mantalei la temperatura de
0
calcul de 20 C; ;

9
 c1 – adaos de grosime pentru coroziune; c1=2 mm;
cr1 – adaos de grosime ce ţine cont de abaterea negativă de la grosimea tablelor;

unde: – supraresiunea din spaţiul de gaze – vapori a rezervorului;

mm H2O = 0,002 ;
– presiunea hidrostatică exercitată de lichidul depozitat la baza virolei i:
[ ];
– presiunea hidrostatică exercitată în condiţii seismice la baza virolei i:

[ ]
unde: R – raza rezervoriului; R=4,32 m;
– densitatea produsului depozitat; ;
k – coeficient de corecţie ce ţine seama de influenţa stâlpului central; k=1;
– coeficient de seismicitate ce ţine de seama de amplasarea teritorială a
rezervorului (pentru gradul 7de intensitate seismică); ;
– coeficient de corecţie ce depinde de valoarea raportului:
;
g – acceleraţia gravitaţională; g=9.8 .

Virola 1:

m;
conform nomogramei;

;
;
m;

k=1,07;
;

mm;

c1=1 mm;
cr1=0,7;
mm ;

virole;
Se alege conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1 astfel:
- 4 bucăţi de tablă cu dimensiuni: s1=6 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm;
- 1 bucată de tablă cu dimensiuni: s 1=6 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm; din care se va decupa o
bucată de tablă de 3000 mm.

Virola 2:

m;
10
 conform nomogramei;

;
;
m;

k=1,07;
;

mm;

c1=1 mm;
cr1=0,7;
mm ;

virole;
Se alege conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1 astfel:
- 4 bucăţi de tablă cu dimensiuni: s1=5 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm;
- 1 bucată de tablă cu dimensiuni: s 1=5 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm; din care se va decupa o
bucată de tablă de 3000 mm.

Virola 3:

m;
conform nomogramei;

;
;
m;

k=1;
;

mm;

c1=1 mm;
cr1=0,7;
mm ;

virole;
Se alege conform STAS 437-87 tsabla pentru virola 1 astfel:
- 4 bucăţi de tablă cu dimensiuni: s1=5 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm;
- 1 bucată de tablă cu dimensiuni: s 1=5 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm; din care se va decupa o
bucată de tablă de 3000 mm.

Virola 4:

11
 m;
conform nomogramei;

;
;
m;

k=1;
;

mm;

c1=1 mm;
cr1=0,7;
mm ;

virole;
Se alege conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1 astfel:
- 4 bucăţi de tablă cu dimensiuni: s1=4 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm;
- 1 bucată de tablă cu dimensiuni: s 1=4 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm; din care se va decupa o
bucată de tablă de 3000 mm.

Virola 5:

m;
conform nomogramei;

;
;
m;

k=1;
;

mm;

c1=1 mm;
cr1=0,7;
mm ;

virole;
Se alege conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1 astfel:
- 4 bucăţi de tablă cu dimensiuni: s1=4 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm;

12
- 1 bucată de tablă cu dimensiuni: s 1=4 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm; din care se va decupa o
bucată de tablă de 3000 mm.

Virola 6:

m;
conform nomogramei;

;
;
m;

k=1;
;

mm;

c1=1 mm;
cr1=0,7;
mm ;

virole;
Se alege conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1 astfel:
- 4 bucăţi de tablă cu dimensiuni: s1=4 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm;
- 1 bucată de tablă cu dimensiuni: s 1=4 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm; din care se va decupa o
bucată de tablă de 3000 mm.

Virola 7:

m;
conform nomogramei;

;
;
m;

k=1;
;

mm;

c1=2 mm;
cr1=0,7;
mm ;
13
 virole;
Se alege conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1 astfel:
- 4 bucăţi de tablă cu dimensiuni: s1=4 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm;
- 1 bucată de tablă cu dimensiuni: s 1=4 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm; din care se va decupa o
bucată de tablă de 3000 mm.

Virola 8:

m;
conform nomogramei;

;
;
m;

k=1;
;

mm;

c1=2 mm;
cr1=0,7;
mm ;

virole;
Se alege conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1 astfel:
- 4 bucăţi de tablă cu dimensiuni: s1=4 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm;
- 1 bucată de tablă cu dimensiuni: s 1=4 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm; din care se va decupa o
bucată de tablă de 3000 mm.

Virola 9:

m;
conform nomogramei;

;
;
m;

k=1;
;

mm;

14
 c1=2 mm;
cr1=0,7;
mm ; (din considerente de sudabilitate)

virole;
Se alege conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1 astfel:
- 4 bucăţi de tablă cu dimensiuni: s1=4 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm;
- 1 bucată de tablă cu dimensiuni: s 1=4 mm; l1=1500 mm; L1=6000 mm; din care se va decupa o
bucată de tablă de 3000 mm.

Se verifica grosimea minima a mantalei conform SREN 14015:

mm<
mm
unde:
c este adaosul de coroziune in mm
D este diametrul rezervorului in m
ec este grosimea minima a mantalei
Hc este inaltimea mantalei
p este presiunea de lucru
S este presiunea maxima admisibila asupra tablei mantalei, S = 260 N/mm2
W este densitatea maxima a fluidului depozitat in Kg/l

15
16
Fig. 3.2 Secţiune prin mantaua cilindrică a rezervorului proiectat.

17
 IV. Calculul la stabilitate al mantalei cilindrice
pentru rezervorul proiectat

a) Verificarea la stabilitate a tronsonului de varf sau a virolei de varf, fig. 4.1

Fig. 4.1 Stabilitatea virolei de vârf

Fig. 4.2 Secţiune prin virola de vârf

- presiunea critică minimă exterioară la care îşi poate pierde stabilitatea, [Pa];
- sarcina axială critică inferioară la care îşi poate pierde stabilitatea, [N];
- presiunea critică minimă exterioară:
.

[Pa]

în care: E – modulul de elasticitate transversal; E=2,1.105 N/mm2;

18
 sn – grosimea virolei de vârf; sn=4 mm;
c1 – adaos de grosime pentru coroziune; c1=2 mm;
D – diametrul rezervorului; D=8640 mm;
HT – înălţimea totală a virolelor; HT=11920 mm;
MPa;

Pa;

[Pa];

MPa;

Pa;

[N];
[N]
în care: hn – lăţimea virolei de vârf; hn=1,5 m;
γOL – densitatea oţelului; γOL=7850 kg/m3;
N;
[N];
în care: sc – grosimea capacului; sc=0,012 m;
N;
N;
[N];
în care: qz – solicitarea zăpezii; qz=750 N/m2;
N;

[N];
în care: FP – forţa de presiune datorată vacuumului din spaţiul de gaze-vapori;
pV – vacuumul din spaţiul de gaze-vapori; pV=40 mm H2O=400 N/m2;
N;
N;

Condiţia de rezistenţă la stabilitate se exprimă prin relaţia:

[N/N]

b) Verificarea la stabilitate a întregii mantale a rezervorului

Verificarea la stabilitate presupune determinarea unei presiuni exterioare de calcul
echivalente, pe [Pa]; şi în comararea acesteia cu presiunea critică de calcul a rezervorului p cr [Pa].

19
 Condiţia de fiabilitate sau securitate tehnică este:
[Pa]

; ;

Pa;
Pa;

Pa;

[Pa];
Pa;

;
unde: sm1;sm2 – grosimiile medii ale jumătăţii inferioare grosimilor medii ale mantalei rezervorului,
fig. 6.3.

20
Fig. 4.3 Schema de calcul pentru determinarea grosimilor medii ale mantalei rezervorului

Dacă: a) sm1>1.5.sm,2 atunci rezervoarele se consideră rigide

b) sm1<1.5.sm,2 atunci rezervoarele se consideră de mică rigiditate

5,033>1.5.4,02 → 5,033<6,03 → rezervorul este de mica rigiditate

Se consideră că avem un rezervor de mare rigiditate
21
unde:

→β = 1,76

Pa;

;
→ ;
Condiţia de stabilitate este îndeplinită.

Verificarea stabilitatii rezervorului la actiunea fortelor seismice conform SREN 14015

Se calculeaza momentul de rasturnare al rezervorului aplicat la baza mantalei:

unde: G1 este forta laterala data ca parte a acceleratiei seismice

G2 este coeficientul fortei laterale dat in functie de G1 dupa
M este momentul de rasturnare al rezervorului
HL este inaltimea totala a mantalei, in m
T1 este greutatea efectiva a masei de produs care se misca odata cu mantaua
T2 este greutatea masei de produs care se misca intr-un sens opus celui corespunzator
mantalei
Tr este greutatea totala a capacului plus incarcarea din zapada, in Kg
Tt este greutatea totala a mantalei rezervorului
X1 este distanta de la baza mantalei unde se aplica forta seismica corespunzatoare lui T 1
X2 este distanta de la baza mantalei unde se aplica forta seismica corespunzatoare lui T 2
XS este inaltimea la care se afla centrul de greutate al mantalei

TT = 700∙1000 = 700000 Kg
si

si

Tr=2435 Kg
TT=11348 Kg
si

22
 si

G1 = ag/g = 0,28/9,8 = 0,0285 m/s2

Ts = 1 s

unde j este factorul de amplificare al terenului si este egal cu 1,2

Rezistenta la rasturnare a rezervorului conform SREN 14015

Rezistenta la momentul de rasturnare se calculeaza la virola de baza si poate fi data de greutatea

produsului. Pentru rezervoarele neancorate, cum este si cazul prezent, cantitatea de produs necesara
prevenirii reaturnarii rezervorului depinde de grosimea tablei din care este confectionat fundul.
Se calculeaza forta maxima de opunere la rasturnare pe care o poate oferi produsul depozitat.

unde tba este grosimea inelului periferic al fundului

Reb este rezistenta admisibila a materialului din care este confectionat fundul
Ws este densitatea maxima a produsului depozitat in Kg/l

SSTAS = 5 mm, deci rezervorul rezista la momentul de rasturnare

Verificarea rezistentei mantalei la compresiune conform SREN 14015

Se calculeaza forta maxima de compresiune asupre fundului mantalei Wb

Se calculeaza raportul

unde Wt este forta maxima suportata de fund din partea capacului si mantalei in N/m2
N/m = 5,077 KN/m

Se calculeaza
Se pune conditia Fa > Wb/tbs ↔ 21,5 > 3,12 , deci mantaua este bine dimensionata la compresiune.

23
24
Nomogramele pentru determinarea termenilor T1/TT , T2/TT , X1/HT , X2/HT, j si KS

25
 V. Echipament pentru respiratia rezervorului

Avand in vedere ca in rezervor este depozitata apa pentru stingerea incendiilor, nu este
necesara montarea supapelor de respiratie mecanica sau hidraulica. Se foloseste un stut de diametru
Dn100 mm suficient pentru eliberarea in atmosfera a aerului din spatiul de vapori la mica si marea
respiratie.

Fig. 5.1 Racordul pentru evacuarea aerului din rezervor la mica/marea respiratie

26
 VI. Alegerea tipului şi stabilirea principalelor elemente dimensionale
ale instalaţiei de încărcare-descărcare
şi ale robinetului de sifonare

1. Racordul de încărcare-descărcare

Controlul racordurilor de încărcare-descărcare se face la fiecare operaţie de pompare, dar nu

mai rar decât de două ori pe luna.
Ţinând seama de datele iniţiale şi Z=500 se alege conform nomogramei
racordul de încărcare-descărcare Dn 350.

Fig. 6.1 Grafic pentru alegerea diametrului racordului

de încărcare-descărcare al rezervorului.

Fig. 6.2 Racord de încărcare-descărcare vedere

1-mantaua rezervorului; 2-inel de consolidare; 3-racord; 4-flanşe;
5-fundul rezervorului; 6-racord de încărcare cu ajutaj.

27
 Fig. 6.3 Racord de încărcare-descărcare:
1-mantaua rezervorului; 2-inel de consolidare; 3-racord; 4-flanşe; 5-fundul rezervorului.

Principalele elemente dimensionare ale racordului de încărcare-descărcare, fig. 11.3, sunt:

mm; mm; mm;
L=250 mm; l=150 mm;
h=350 mm; mm; mm;
e=5 mm; s=5 mm.
Rezervorul este prevazut cu doua racorduri de descarcare D150 si cu doua racorduri de
incarcare Dn100. Diferenta de diametru dintre aceste racorduri se justifica prin faptul ca rezervorul
serveste la depozitarea rezervei de apa pentru stingerea incendiilor (este mereu plin cu apa) si este
necesar un debit de golire mult mai mare decat cel de umplere.

28
Fig. 6.4 Montarea manlocului pentru gura de vizitare

29
Fig. 6.5 Montarea manlocului pentru gura de lumina

30
 VII. Planificarea lucrarilor de montaj

Operaţia tehnologică Operaţia Nr. zile

Cod Denumire precedentă necasar
A Verificarea şi transportul ruloului de fundaţie 2
B Derularea rulou fund şi sudare A 2
C Transportul şi ridicarea rulou manta B 2
D Derularea mantalei C 2
E Prinderea mantalei de fund în dispozitive C 1
Îndepărtarea capetelor mantalei şi prinderea
F E 1
în dispozitive
G Sudarea mantalei pe generatoare E 2
Verificarea toleranţelor şi centrarea construcţiei
H G 3
metalice
I Sudarea mantalei pe generatoare H 2
J Montarea şi sudarea echipamentelor I 6
K Proba hidraulică şi remedieri J 3
L Vopsirea rezervorului J 3

31