Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEHNOLOGII
DE
FABRICATIE
II
Titlul temei: Proiectarea si studiul procesului tehnologic de prelucrare a piesei ARBORE nr. 16 pentru un
program de fabricatie de 10.000 buc/an.
CUPRINS
Desen de executie
1. Intocmirea itinerariului tehnologic
2. Calculul adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare (adaosurile de prelucrare si dimensiunile
intermediare se voe calcula si prezenta sub forma de table)
3. Efectuarea calculelor tehnologice pentru 3 operatii din itinerariul tehnologic
3.1. Calcule tehnologice pentru operatia de strunjire de degrosare si finisare
a. Calculul parametrilor regimului de aschiere
b. Intocmirea tabelului cu parametrii regimului de aschiere
c. Calculul normei tehnice de timp pentru operatia de strunjire
d. Elaborarea planului de operatii
3.2. Calcule tehnologice pentru operatia
a. Calculul parametrilor regimului de aschiere
b. Calculul normei tehnice de timp
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIE INDUSTRIALA, ROBOTICA SI MANAGEMENTUL PRODUCTIEI
TEMA PROIECTULUI
PROIECTAREA SI STUDIUL PROCESULUI TEHNOLOGIC
DE PRELUCRARE A PIESEI
ARBORE NR. 10
PENTRU UN PROGRAM DE
FABRICATIE DE 10.000 BUC/AN
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIE INDUSTRIALA, ROBOTICA SI MANAGEMENTUL PRODUCTIEI
Itinerarul tehnologic sau procesul de fabricație reprezintă totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea
materiei prime și a semifabricatelor în produse finite.
Procesul de fabricație cuprinde diferite procese tehnologice între care există legături funcționale, procese prin care
se realizează transformarea succesivă a materiei prime sau semifabricatelor în produse finite.
Itinerarul tehnologic este un traseu în care sunt prezentate procesele sau operațiile tehnologice care vor fi folosite
pentru realizarea produsului. Trebuie să asigure realizarea produsului în conformitate cu proiectul dat.
Oțelul OL60 se prelucrează prin așchiere, în urma prelucrării rezultând o calitate bună a suprafețelor. Oțelul de
clasa 60 este un oțel carbon structural, produs conform cerințelor normelor DSTU 7809 și GOST 1050-88.
Acest tabel se realizează pentru diametrul maxim de pe desenul de execuție. Ordinea operațiilor este aceeași pentru
fiecare. După realizarea calculelor se va completa acest tabel.
IT = Treapta de precizie
Treptele de precizie (IT) pentru fiecare operație se completează conform tabelului 2.18/pag.173, Picoș vol.1.
Elementele adaosului de prelucrare:
Se pornește la operația de DEBITARE de la diametrul semifabricatului stabilit pe baza tabelului 4.11. Picoș
vol.1/pag.214.
Parametrii Rz[µm] si S[µm]
Pentru DEBITARE Rz[µm] si S[µm] se aleg din tabelul 4.11/pag.221 Picoș vol.1.
ATENTIE la debitare suma Rz + S = 200 [µm] pentru ca se face pe strung .
Pentru celelalte operații Rz[µm] si S[µm] se aleg (individual) din tabelul 4.9/pag.220 Picos vol.1
Abateril
Abaterea spațială (formula 4.7/pag. 216, Picos vol. 1)
ρ SF=√ ρ2C + ρ2centr
l c = 88 (este lungimea de la diametrul cel mai mare al arborelui pana la capătul cel mai apropiat, adică lungimea
stabilita pentru baza tehnologica)
Eroare de centrare: ρ c= 2 ∙ ∆(c ∙l ) = 2∙ 0,11 ∙ 88 = 19,36 (formula 4.6 / pag.216, Picos vol.1)
c
Toleranța T pentru operația de Debitare (pt. SF) se alege din tab. 4.1 / pag. 214, Picoș vol.1. Toleranțele T
pentru celelalte operații se aleg din tab. 2.15 / pag. 170 Picoș vol.1, în funcție de diametru SF și treapta de precizie
IT.
După ce am calculat Abaterea spațială ρSF se vor calcula celelalte abateri pentru operațiile:
Strunjire de degroșare: ρ1= K 1 ∙ ρ sf = 0,06∙ 475,394 = 28,523
Strunjire de finisare: ρ2= K 2 ∙ ρ sf = 0,025 ∙ 475,394 =11,884
Tratament termic: ρTT = ρ2 = 11,884
Rectificare de degroșare: ρ3= K 3 ∙ ρ sf = 0,03∙ 475,394 =14,261
Rectificare de finisare: ρ4 = K 4 ∙ ρsf = 0,05∙ 475,394 =23,769
K 1= 0,06
K 2= 0,025
K 3= 0,03
3. EFECTUAREA CALCULELOR
TEHNOLOGICE PENTRU 3 OPERATII DIN
ITINERARIU TEHNOLOGIC
3.1 CALCULE TEHNOLOGICE PENTRU OPERATIA
STRUJIRE DE DEGROSARE SI FINISARE I
Diamentrul Sf ∅ 65
Ap1=Dsf - d = 65 – 55 = 10 mm
Ap2=Dsf - d = 55 – 47 = 12 mm
Ap3=Dsf - d = 47 – 35 = 12 mm
a) t1 = 10 / 2 = 5 mm
t2 = 12 / 2 = 6 mm
t3 = 12 / 2 = 6 mm
3.1.4 Alegerea avansului pentru faza de degrosare si finisare ( Picos vol.1 pag. 340 )
Valoarea avansului depinde de :
- rezistenta corpului cutitului;
- rezistenta placutei din carburi metalice;
- eforturile admise de mecanismele de avans ale masinii-unelte;
- momentul de torsiune admis de mecanismul miscarii principale a masinii-unelte;
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIE INDUSTRIALA, ROBOTICA SI MANAGEMENTUL PRODUCTIEI
a) Avansul pentru faza de degrosare ( se alege din catalogul de scule, valoarea recomandata) :
s = 0,35 [mm/rot]
b) Avansul pentru faza de finisare ( se alege din catalogul de scule, valoarea recomandata) :
s = 0,15 [mm/rot]
3.1.5 Verificarea avansului pentru regimul cel mai intens ( pag 340 Picos vol. 1)
Se va realiza aceasta verificare pentru regimul cel mai intens adica unde t ∙ s are valoarea maxima.
t ∙ s = 6 ∙ 0,35 = 2,1
Regimul cel mai intens t= 6 s= 0,35 .
a) Verificarea avansului d.p.d.v. al rezistentei corpului cutitului de strung: [formula 10.10 pag. 348, Picoș vol.I]
y1 = 0,75
n1 = 0,35
unde h/L= 1 ; C4 = 35,7 ; n1 = 0,35 ; t=6
√
h
3,33 HB ( )
S= L = 0,38 [mm/rot]
x1 n1
C 4 t HB
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIE INDUSTRIALA, ROBOTICA SI MANAGEMENTUL PRODUCTIEI
8,3 ×C1,8
S = 0,3 = 0,02 [mm/rot]
t RM
unde t - 6 [adancimea de aschiere]
C- 0,6 [grosimea placutei]
Rm -65 [rezistenta placutei]
3.1.6 Determinarea vitezei de aschiere pentru faza de degrosare si finisare [pag. 359, Picoș
vol.I]
- se va scrie formula vitezei de așchiere (10.29) [pag. 359, Picoș vol.I] dar se vor alege valorile din catalog,
conform cuțitelor de strung stabilite.
Cv
k1 k2 k3 k4 k5 k6 k7 k 8 k9
( 200 )
- Va= T m t xv S yv HB n
cv-coeficient care depinde de caract. materialului care se prelucreaza si ale mat. sculei aschietoare
T- durabilitatea sculei asch.
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIE INDUSTRIALA, ROBOTICA SI MANAGEMENTUL PRODUCTIEI
m- exponentul durabilitatii
t-adancimea de aschiere
s- avans de achiere
HB- duritatea materialului
Xv, yv- exponentii adancimii de aschiere respectiv avansului
n- exponentul duritatii
k1...k9- coeficientii care tin cont de conditile diferite de lucru in comparatie cu cele considerate
3.1.7 Determinarea turatiei pentru faza de degrosare si finisare ( pentru toate diametrele
din tabelul 3.1 )
1000∙ va
Se foloseste formula n = π ∙d
;
turatia maxima pentru strungul CNC LYNX 220 este 6000 [rot/min]
1000∙ va
n1= π ∙d
= 1795,02 [rot/min] ( pentru ∅ 55 )
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIE INDUSTRIALA, ROBOTICA SI MANAGEMENTUL PRODUCTIEI
1000∙ va
n2= π ∙d
= 2100,55 [rot/min] ( pentru ∅ 47)
1000∙ va
n3= π ∙d
= 2820,74 [rot/min] ( pentru ∅ 35 )
1000∙ va
n4 = π ∙d
= 4168,22 [rot/min] ( pentru ∅ 34 )
1000∙ va
n5= π ∙d
= 3080,86 [rot/min] ( pentru ∅ 46 )
1000∙ va
n6 = π ∙d
= 2624,43 [rot/min] ( pentru ∅ 54 )
3.1.8 Determinarea puterii pentru faza de degrosare si finisare ( pag 365, Picos vol.1 )
Se determina in functie de viteza si forta;
A) Se calculeaza puterea efectiva pentru faza de degrosare: Ne= Fz ×V /6000 [ kw]
unde Fz - forta principala se ia in daN iar v in m/min
Fz se calculează cu formula (10.5) [pag. 346, Picoç vol.I]
Fz=c 4 ∙ t ∙ s ∙ HB [ N ] = 518,86 [N] => 51,886 [DaN]
x1 y1 n1
3.1.9 Determinarea timpului de baza pentru faza de degrosare si finisare pentru toate
diametrele din tabelul 3.1
L
Formula generala : Tb= s ∙ n i ; L = l + l1 + l2
20
Tb= 0,35∙ 1795,02 = 0,03 min ( pentru ∅ 55 )
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIE INDUSTRIALA, ROBOTICA SI MANAGEMENTUL PRODUCTIEI
52
Tb= 0,35∙ 2100,55 = 0,07 min ( pentru ∅ 47 )
58
Tb= 0,35∙ 2820,74 = 0,05 min ( pentru ∅ 35 )
52
Tb= 0,15∙ 3080,86 = 0,11 min ( pentru ∅ 46 )
20
Tb= 0,15∙ 2624,43 = 0,05 min ( pentru ∅ 54 )
diametrul d = 10 [mm]
lungimea l = 40 [mm]
adancimea t = 4 [mm]
3.2.1 Alegerea sculelor aschietoare pentru prelucrarea canalului de pana
- se va alege freza necesara operatiei frezare, tipul frezei este cilindro-frontala
- se vor scrie caracteristicile frezei cilindro-frontale conform tabelului prezentat mai sus in functie de diametrul
canalului de pana :
Diametrul frezei=10 [mm]
Nr. de dinti al frezei=5
Adancimea de aschiere recomandata= 3 [mm]
Lungimea de frezare=40 [mm]
Turatia recomandata= 950 [rot/min]
Viteaza de avans recomandata =75 [m/min]
Puterea necesara= 0,3 [kw]
3.2.2 Stabilirea adancimii de aschiere pentru prelucrarea canalului de pana
t= 4 [mm]
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIE INDUSTRIALA, ROBOTICA SI MANAGEMENTUL PRODUCTIEI
i= 2 treceri
3.2.3 Stabilirea turatiei pentru prelucrarea canalului de pana (tab. 11.17 / pag. 236, Vlase 2)
n= 950 [ rot/min]
3.2.4 Determinarea vitezei de aschiere pentru prelucrare canalului de pana ( tab. 14.30 ) –
(pag. 553, Picoș vol. I)
- se calculeaza viteza de aschiere
π∗D∗n
v a= [ m/min ] =¿va= 29,83 [m/min]
1000
3.2.7 Stabilirea puterii necesare pentru prelucrarea canalului de pana ( tab. 11.17 / pag. 236,
Vlase 2)
Ne= 0,3 [kw]
3.2.8 Determinarea timpului de baza pentru prelucrarea canalului de pana
Tb = (𝐿/𝑉𝑠) · i = 44 · 75= 0,58 min
L= 40+ 2+2 = 44 [mm]
Sl= 0,3 · 40 =12 [mm/rot] (formula 22.2 pag 308 Picos vol 2) unde β = 0,3
St=0,012 [ mm/cursa] ( formula 22.2 pag 309 picos vol.2)
Viteza avansului se alege din 22.3 pag 309 picos vol.2 => va= 30 [m/min]
I= Apmax/t= 0,125/ 0,012= 11 treceri ( formula 22.1 pag 308 picos vol.2)
unde t- inseamna st
3.3.6 stabilirea puterii necesare pentru actionarea piesei (pag 315, picos vol.1)
a) Pentru degrosare:
- rectificarea cu avans longitudinal:
N= 0,15 · Vp0,75 · Sl 0,7 · St0,7 · d 0,25 · B 0,25 · KNT · KNB = 3,22 [kw] ( formula 22.8 pag 315 picos vol.2)
KNT= 0,8
KNB= 1
b)Pentru finisare
N= 3,22 [kw]
A) Pentru degrosare:
Tb= 0,7 [min]
B) Pentru finisare
Tb= 0,44 [min] unde K = 1,3
4.CONCLUZII FINALE
A. Piesa prelucrata a fost un arbore de 210 +/- 0,1 mm lungime si diametru de 65 mm cu limitele
+0,6 si -1,3 .
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIE INDUSTRIALA, ROBOTICA SI MANAGEMENTUL PRODUCTIEI
B. Timpul de prelucrare: - pentru faza de degrosare si finisare I intre intervalul 0,03 – 0,11 min
- pentru prelucrarea canalului de pana este 0,58 min
- pentru faza de rectificare este intre intervalul 0,7- 0,44 min
O medie a timpului de prelucrarea total ar fi 0,23 min .
C. Bibliografie:
Picos-Proiectarea-Tehnologiilor-de-Prelucrare-Mecanica-Prin-Aschiere-Vol-1
Picos vol. 2 - Regim aschiere rectificare
Vlase vol.2