Bazele managementului 2
Cheltuială vs. cost
BAZELE
MANAGEMENTULUI 2
Costuri
și
calculul costurilor
Cheltuială vs. cost
Exemple de cheltuieli:
 Cheltuieli cu materie primă, materiale,
componente etc. – se achiziționează atunci
când este nevoie (la comandă) sau la intervale
convenite;
 Cheltuieli cu utilități (energie electrică, gaz,
apă-canalizare, telefon, internet etc.) – se
furnizează continuu dar se facturează la
intervale regulate de timp (de regulă lunar).
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Cheltuială vs. cost
Cheltuielile se înregistrează în contabilitate:
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
60. Cheltuieli privind stocurile
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilii
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Suport de curs 2022/2023
Cheltuială:
Engl.: expense, expenditure, spending
Germ.: Aufwand
 Reprezintă expresia valorică (bănească) a unui
consum de resurse, raportat (de regulă) la un
interval de timp sau pentru o activitate
economică.
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 2
Cheltuială vs. cost
Exemple de cheltuieli:
 Cheltuieli cu servicii (ex. Cheltuieli de transport,
Cheltuieli cu curățenia etc. – atunci când aceste
servicii sunt externalizate;
 Cheltuieli cu salariile (și altele asimilate salariilor
– prime, premii etc.) – se plătesc o dată sau de
două ori pe lună;
 Etc.
3 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 4
Cheltuială vs. cost
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia si apa
606. Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor
607. Cheltuieli privind marfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
609. Reduceri comerciale primite
61. Cheltuieli cu serviciile executate de terti
611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile
615. Cheltuieli cu pregatirea personalului
5 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 6
1
Bazele managementului 2
Cheltuială vs. cost
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
62. Cheltuieli cu alte servicii executate de terti
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
63. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Cheltuială vs. cost
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
66. Cheltuieli financiare
663. Pierderi din creante legate de participatii
664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
665. Cheltuieli din diferente de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobanzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
68. Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere
sau pierdere de valoare
69. Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Cheltuială vs. cost
Exemple de costuri:
 Costul cu materia primă, materiale,
componente – reprezintă valoarea (bănească)
a materiei prime, materialelor, componentelor
incluse într-un produs;
 Costul cu utilitățile (energie electrică, gaz, apă-
canalizare, telefon, internet etc.) – consumate
pentru realizarea unei unități din produsul
respectiv.
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 11
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu
Suport de curs 2022/2023
Cheltuială vs. cost
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
64. Cheltuieli cu personalul
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu avantaje in natura si tichete acordate salariatilor
643. Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii
644. Cheltuieli cu prime de participare a personalului la profit
645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
646. Cheltuieli privind contributia asiguratorie pentru munca
65. Alte cheltuieli de exploatare
651. Cheltuieli din operatiuni de fiducie
652. Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator
654. Pierderi din creante si debitori diversi
655. Cheltuieli din reevaluarea imobilizarilor corporale
658. Alte cheltuieli de exploatare
7 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 8
Cheltuială vs. cost
Cost:
Engl.: cost
Germ.: die Kost/die Kosten
 Reprezintă expresia valorică (bănească) a unui
consum de resurse, efectuat pentru realizarea
unui produs (bun sau serviciu).
 Atenție! Raportarea se face la unitatea de
produs !!!
9 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 10
Cheltuială vs. cost
Dacă contabilitatea înregistrează cheltuieli,
cum se obțin costurile?
 Pe lângă Contabilitatea financiară există și
Contabilitatea de gestiune (numită și
Contabilitate managerială) care are tocmai
rolul de a permite calculul costurilor.
 În principiu, costurile se calculează prin
repartizarea cheltuielilor pe produse !
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 12
2
Bazele managementului 2 Suport de curs 2022/2023

De ce sunt importante costurile? De ce sunt importante costurile?

În economia centralizată (de comandă):

Costul + Beneficiul dorit => Prețul
 Cel mai adesea, intreprinderile se găseau în situație de
monopol sau oligopol; Chiar și când erau mai numeroase,
nu se găseau într-o concurență reală (beneficiari/furnizori
alocați sau alocarea zonelor de operare);
 Conceptul de „pierderi planificate”; unor intreprinderi
sau industrii li se permitea să lucreze în pierdere pentru
că această pierdere era acoperita din beneficiul altor
intreprinderi sau industrii (proprietatea era de stat).
În economia concurențială (de piață):
Prețul – Costul => Profitul rămas
 Prețul este stabilit de piață, pe baza jocului
cerere-ofertă;
 Singurul element pe care firma îl poate influența
este costul;
 Pentru a rămâne cu profit mai mare, firma
trebuie să producă la un un cost mai redus !!!

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 13 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 14

Cel mai simplu mod de calcul al costului? Cel mai simplu mod de calcul al costului?

Metoda costului global: Metoda costului global (continuare):

Cheltuieli totale
 Exemplu: Cost cărbune = =
Producție totală
 O întreprindere minieră exploatează exclusiv 360.000.000
cărbune (lignit); = = 1.500 lei/tonă
240.000
 Producția anuală a fost de 240.000 tone;  Metodă extrem de simplă, dar...
 Cheltuielile anuale au fost de 360.000.000 lei;  Se poate utiliza extrem de rar, deoarece cele mai
 Cât este costul unei tone de cărbune? multe firme nu se limitează la realizarea unui
singur produs!!!

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 15 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 16

Clasificarea costurilor Clasificarea costurilor

1. Costuri directe / indirecte: Exemplu: producerea unei mese de birou
 În materii prime directe intră:
 Costurile directe = acele costuri care  Plăcile de PAL
se pot calcula nemijlocit (cu precizie)  Bandă pentru canturile plăcilor de PAL
pe unitatea de produs.  În materiale directe intră:
 Adeziv (clei)
Din păcate, puține costuri se încadrează în această
categorie:  În componente directe intră:
Picioare (pt birou)
Materii și materiale directe (incl. componente directe)


Balamale (pt uși)
Manopera directă


 Șine (pt sertare)
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 17 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 18

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 3

Bazele managementului 2 Suport de curs 2022/2023

Clasificarea costurilor Clasificarea costurilor

Exemplu: producerea unei mese de birou
Atenție! În calculul costurilor, materia primă,
materialele și componentele se introduc la prețul
de achiziție, fără TVA !!!
Preț cu TVA
Preț fără TVA = -----------------------------------------
( 1 + Cota procentuală de TVA)
Actualmente există mai multe cote de TVA: 19%
(cota normală), 9% și 5% (cote reduse).
Exemplu: producerea unei mese de birou
 În manopera directă intră o parte din salariile
(mai precis din cheltuielile salariale) ale
muncitorilor care realizează produsul;
 partea din salariu este proporțională cu
ponderea operației respective (norma de
timp) în fondul de timp de lucru al
muncitorului.

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 19 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 20

Clasificarea costurilor Clasificarea costurilor

 Ex: pentru un muncitor la tâmplarie
Dacă fondul de timp de muncă al muncitorului este:
Ftm = 22 zile/lună * 8 ore/zi * 60 min/oră = 10.560 min/lună
Dacă norma de timp pentru operația de croire a plăcilor de PAL este:
Nt = 4,5 minute/buc ! [bucată de birou (produs finit)] !
Și salariul brut lunar al muncitorului este:
SBL = 5.000 lei/lună sau
salariul brut pe minut este:
SBM = (5.000 lei/lună) / (10.560 min/lună) = 0,47 lei/min
Atunci manopera directă la operația de croire este:
s = Nt * SBM = 4,5 min/buc * 0,47 lei/min = 2,11 lei/buc
 Costurile indirecte = acele costuri
care NU se pot calcula cu precizie pe
unitatea de produs.
 Din păcate, cele mai multe costuri se încadrează în
această categorie;
 Costurile indirecte se calculează prin repartizarea pe
produse a cheltuielilor indirecte, folosind anumite
„chei de repartiție” (criterii de repartizare)
 Din această cauză, orice cost poate fi calculat doar
aproximativ;

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 21 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 22

Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri

Clasificarea costurilor directe/indirecte (pe articole de calculație)

Exemple de costuri indirecte: Principiul de calcul a costului:

Costuri cu materiale indirecte
 Costul direct se calculează nemijlocit pe


Costuri cu încălzirea, iluminatul, curățenia


unitatea de produs;
 Costuri cu combustibili
 Costul indirect se adaugă, sub formă de
 Costuri cu amenajări și reparații
cotă procentuală;
 Costuri cu amortizările
 Costuri de protocol etc.
Este o metodă:
 Este evident că aceste categorii de costuri nu au deloc  Veche dar simplă;

sau au o vagă legătură cu produsele !!!  Destul de imprecisă.

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 23 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 24

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 4

Bazele managementului 2 Suport de curs 2022/2023

Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri
directe/indirecte (pe articole de calculație) directe/indirecte (pe articole de calculație)

Costul materialelor:
𝐚𝐩𝐫𝐨𝐯 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐯
𝐌 = 𝐌𝐝 + 𝐌𝐝 ∗ = 𝐌𝐝 ∗ 𝟏 +
𝟏𝟎𝟎 𝟏𝟎𝟎
unde:
M=costul materialelor [lei/buc]
Md=costul materialelor (însumate, fără TVA) directe [lei/buc]
aprov=cota cheltuielilor de aprovizionare [%]

𝐂𝐡𝐞𝐥𝐭 𝐝𝐞 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐯𝐢𝐳𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞
𝐚𝐩𝐫𝐨𝐯 = ∗ 𝟏𝟎𝟎
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐯𝐢𝐳𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐞

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 25 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 26

Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri
directe/indirecte (pe articole de calculație) directe/indirecte (pe articole de calculație)

Costul de secție: Costul de intreprindere (de uzină):

𝑹𝒔𝒊 𝐑𝐢
𝐂𝐬 = 𝐌 + 𝐬𝐝𝐢 ∗ 𝟏 + 𝐂𝐢 = 𝐂𝐬 ∗ 𝟏 +
𝟏𝟎𝟎 𝟏𝟎𝟎
𝒊
unde: unde:
M=costul materialelor [lei/buc] Ci=costul de intreprindere (uzină) [lei/buc]
sdi=manopera directă din secția „i” [lei/buc] Cs=costul de secție [lei/buc]
Rsi=regia secției „i” [%] Ri=regia intreprinderii [%]

𝐂𝐡𝐞𝐥𝐭 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐞𝐜ț𝐢𝐚 "𝐢" 𝐂𝐡𝐞𝐥𝐭 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞𝐩𝐫𝐢𝐧𝐝𝐞𝐫𝐢𝐢
𝐑𝐬𝐢 = ∗ 𝟏𝟎𝟎 𝐑𝐢 = ∗ 𝟏𝟎𝟎
𝐒𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐞𝐜ț𝐢𝐚 "𝐢" 𝐒𝐮𝐦𝐚 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐜𝐡𝐞𝐥𝐭𝐮𝐢𝐞𝐥𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐬𝐞𝐜ț𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫
Uzual: Rsi ≈ 100÷700% Uzual: Ri ≈ 10÷40%

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 27 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 28

Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri Metoda de calcul a costurilor, bazată pe costuri
directe/indirecte (pe articole de calculație) directe/indirecte (pe articole de calculație)

Costul complet:
De ce este metoda imprecisă?
𝐂𝐜 = 𝐂𝐢 + 𝐂𝐜𝐨𝐦
sau  Metoda de alocare a costurilor indirecte este
𝐂𝐜 = 𝐂𝐢 ∗ 𝟏 +
𝐜𝐨𝐦 imprecisă: costurile indirecte se alocă pe
𝟏𝟎𝟎 produse prin intermediul unor procente din
unde:
costurile directe (cota cheltuielilor de
Cc=costul complet [lei/buc]
Ci=costul de intreprindere [lei/buc]
aprovizionare, regii etc.);
Ccom=cost de comercializare (desfacere) [lei/buc]  Partea alocată imprecis este mare: costul
com=cota cheltuielilor de comercializare (desfacere) [%] indirect reprezintă partea cea mai mare din
𝐂𝐡𝐞𝐥𝐭 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐫𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 (𝐝𝐞𝐬𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐞) costul total (costul indirect > costul direct);
𝐜𝐨𝐦 = ∗ 𝟏𝟎𝟎
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐫𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 29 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 30

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 5

Bazele managementului 2 Suport de curs 2022/2023

Clasificarea costurilor Clasificarea costurilor

2. Costuri fixe / variabile: 2. Costuri fixe / variabile:
 Costurile fixe = acele costuri care  Costurile variabile = acele costuri
(într-un anumit interval de timp) nu care depind (într-un anumit fel) de
depind de volumul producției volumul producției realizate.
realizate.
 Variație liniară: materii prime și materiale directe;
 Atenție! Fix nu înseamnă constant! (exemplu: chiria, stabilită în  Variație liniară cu pante diferite: salariul normal / salariu pentru ore
valută dar plătită în lei, pentru un depozit închiriat variază în funcție suplimentare (sau la sfârșit de săptămână);
de cursul de schimb dar nu depinde de volumul producției.
 Variație în trepte: prelucrări simultane sau pe loturi;
 Sunt o categorie destul de restrânsă de costuri.
 Alte tipuri de variații.

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 31 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 32

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Exemple de costuri variabile: Ipoteze simplificatoare:

 Firma realizează un singur produs;

 Toată producția este vândută imediat (nu

se stochează nimic);
 Costurile variabile sunt proporționale cu
volumul producției

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 33 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 34

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

 Punctul de echilibru (engl. break-even point) este punctul în

Notații:
care dreapta venitului se intersectează cu dreapta costului total;
 p = prețul unitar al produsului [lei/buc]
 cv = costul variabil unitar al produsului [lei/buc]  În acest punct venitul total este egal cu costul total și, ca urmare,
 CF = costurile fixe totale [lei/lună] profitul este zero (nu există pierdere dar nici profit);
 CV = costurile variabile totale [lei/lună]  Producția corespunzătoare punctului de echilibru se numește prag
 CT = costurile totale [lei/lună] de rentabilitate (q_prag).
 q = volumul producției [buc/lună]

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 35 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 36

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 6

Bazele managementului 2 Suport de curs 2022/2023

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Determinarea pragului de rentabilitate q_prag: Determinarea producției de prag

V(q_prag) = CT (q_prag) care genereaza un profit brut PB:
V(q_prag) = CF + CV(q_prag) V(q_prag’) = CT (q_prag’) + PB
p * q_prag = CF + cv * q_prag p * q_prag’ = CF + cv * q_prag’ + PB
p * q_prag – cv * q_prag = CF (p – cv) * q_prag = CF + PB
(p – cv) * q_prag = CF

𝑞 = (1) 𝑞 = (2)

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 37 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 38

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Determinarea producției de prag Exemplu:

care genereaza un profit net PN:
O firma mijlocie produce încălțaminte. Costul variabil unitar al
Cazul impozitării cu 16% a profitului brut (situația normală) unei perechi este cv=150 lei/pereche iar prețul de vânzare
p=230 lei/pereche. Costurile fixe ale firmei sunt de 160.000
Profitul net PN = Profitul brut PB – Impozitul pe profit IMP lei/lună. Care este pragul de rentabilitate?
imp = cota de impozitare (=16%)
PN = PB – IMP = PB – (imp / 100) * PB = (1 - imp / 100) *PB
 PB = PN / (1 – imp / 100)
𝐶𝐹
Dacă se introduce PB în relația (2) rezultă 𝑞 = =
𝑝 − 𝑐𝑣
. .
= = = 2.000 perechi/lună
𝑞 = (3)

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 39 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 40

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Exemplu: Exemplu:
Ce producție ar trebui realizată lunar, dacă se dorește obținerea
Ce producție ar trebui realizată lunar, dacă se dorește
unui profit net PN de 30.000 lei/lună? Rata impozitului pe profit
obținerea unui profit brut PB de 30.000 lei/lună?
este de 16%.

𝐶𝐹 + 𝑃𝐵 𝑃𝑁
𝑞 = = 𝐶𝐹 +
1−
𝑖𝑚𝑝
𝑝 − 𝑐𝑣 𝑞 =
100
=
𝑝 − 𝑐𝑣
. . .
=
.
= = .
.
.
. .
= = ,
= =

= 2.375 perechi/lună = 2.446 perechi/lună

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 41 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 42

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 7

Bazele managementului 2 Suport de curs 2022/2023

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Determinarea producției de prag Determinarea producției de prag

care genereaza un profit net PN: care genereaza un profit net PN:
Cazul particular al microîntreprinderilor, care pot fi impozitate
Cazul particular al microîntreprinderilor care pot fi impozitate
cu o cotă de 3% sau 1% din cifra de afaceri (vânzări)
cu o cotă de 3% sau 1% din cifra de afaceri (vânzări)
 ica = 3% dacă microîntreprinderea nu are nici un angajat
 ica = 1% dacă microîntreprinderea are cel puțin un angajat

V(q_prag’’’) – IMP = CT(q_prag’’’) + PN

𝑞 = (4)
∗
p * q_prag’’’ – (ica / 100) * p * q_prag’’’ = CF + cv * q_prag’’’ + PN
p * q_prag’’’ * (1 – ica / 100) – cv * q_prag’’’ = CF + PN
[ p * (1 – ica / 100) – cv ] * q_prag’’’ = CF + PN

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 43 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 44

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Determinarea pragului, Determinarea pragului,

în cazul comparării a două costuri: în cazul comparării a două costuri:
CT2(q0) = CT1(q0)
CF2 + cv2 * q0 = CF1 + cv1 * q0
cv2 * q0 – cv1 * q0 = CF1 – CF2
( cv2 – cv1) * q0 = CF1 – CF2

𝑞 = (5)

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 45 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 46

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Alura reală a curbei costurilor variabile Efectul de învățare:

 Apare la niveluri reduse ale producției;
 Trecerea de la producția de unicat la cea de
serie aduce economii (producția pe loturi,
folosirea de dispozitive, specializarea
operatorilor etc.);
 Odată cu creșterea producției, cresc și
costurile variabile, dar nu proporțional ci
într-un ritm mai temperat (mai încet);

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 47 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 48

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 8

Bazele managementului 2 Suport de curs 2022/2023

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Efectul de complexitate: Alura reală a curbei costurilor variabile

 Apare la niveluri ridicate ale producției;
 O producție mare implică unei mari cantități de
materii prime, materiale și componente, a
numeros personal, a unor stocuri mari etc.
 Toate acestea generează cheltuieli de
gestionare și administrare ridicate;
 La producții mari, cresc și costurile
variabile, dar nu proporțional ci într-un
ritm mai alert (mai repede);
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 49 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 50

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Ce observăm? Ce influență are variația prețului ?

 Apar 2 praguri (q_prag’ si q_prag’’);
 Sub q_prag’ firma este în pierdere;
 Peste q_prag’’ firma este, de asemenea, în
pierdere;
 Firma va obține profit doar dacă producția
sa se va situa între cele două praguri;

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 51 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 52

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Ce observăm? Când ar trebui ca firma să oprească

 Creșterea prețului produsului lărgește
zona de profit cât și valoarea acestuia [ne
explică de ce firmele (atunci când pot) tind să
mărească prețul];
 Reducerea prețului îngustează zona de profit,
până în situația în care profitul este zero
(dreapta venitului este tangentă la curba
costului total) – cazul prețului p2;
 În cazul prețului p1 firma lucrează în pierdere;
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 53
producția?
 La un nivel al profitului considerat a fi
insuficient?
 Atunci când profitul devine zero?
 Sau, putem continua să producem, chiar și în
cazul în care înregistrăm pierderi?
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 54

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 9

Bazele managementului 2 Suport de curs 2022/2023

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Cazul A: V > CT Cazul B: V ≤ CT dar V ≥ CV

• Firma este pe pierdere!
• Dacă continuă să
producă, Pierderea ≤ CF
• Daca opreste producția,
atunci CV=0, V=0 =»
Pierderea = CF
• Pe termen scurt, este mai
• Este situația dorită – firma își acoperă costul bine să continue să
total și obține profit. producă!
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 55 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 56

Metoda de calcul a costurilor, Metoda de calcul a costurilor,

bazată pe costuri fixe/variabile bazată pe costuri fixe/variabile

Cazul C: V ≤ CT și V ≤ CV
• Firma este pe pierdere!
• Dacă continuă să
producă, Pierderea ≥ CF
• Daca opreste producția,
atunci CV=0, V=0 =»
Pierderea = CF
• În acest caz este mai
bine să oprească
producția!
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 57
 Am văzut cum se calculeaza punctul de
echilibru (break-even point - BEP) în cazul
unui singur produs;
 Însă, cele mai multe firme realizează
mai multe produse !!!
 Cum se calculează punctul de
echilibru (break-even point - BEP) în
cazul mai multor produse ?
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 58

Metoda produsului compozit Metoda produsului compozit

Produs Mixul de Prețul de Costul variabil Cost fix

Exemplu: O firmă din industria de piese vânzări vânzare unitar unitar (CF)
(m) (p) (cv)
auto produce 3 tipuri de încuietori: [lei/buc] [lei/buc] [lei/lună]
A 1/6 60 28
 A-încuietoare pentru portbagaj/hayon; 184.840
B 4/6 75 33
 B-încuietoare pentru ușile laterale; C 1/6 40 22

 C-încuietoare pentru cutia de bord.
Datele referitoare la cele 3 produse sunt
date în tabelul următor:
• Se definește produsul compozit (X) ca fiind un produs
convențional, format din combinarea celor 3 produse (A, B și C)
repectând proporțiile în care acestea se produc.
• Se definește mixul de vânzări ca fiind proporțiile reciproce în care
se fabrică cele 3 produse (la 1 buc din produsul A se produc 4 buc
din B si inca 1 din C)

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 59 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 60

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 10

Bazele managementului 2 Suport de curs 2022/2023

Metoda produsului compozit Metoda produsului compozit

Produs Mixul de Prețul de Costul variabil Costul fix Produs Mixul de Prețul de Costul variabil Costul fix
vânzări vânzare unitar unitar (CF) vânzări vânzare unitar unitar (CF)
(m) (p) (cv) (m) (p) (cv)
[lei/buc] [lei/buc] [lei/lună] [lei/buc] [lei/buc] [lei/lună]
A 1/6 60 28 A 1/6 60 28
B 4/6 75 33 184.840 B 4/6 75 33 184.840

C 1/6 40 22 C 1/4 40 22
X - 66,66 - - X - 66,66 30,33 -

• Se calculează prețul de vânzare unitar pentru produsul
compozit (pX) ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale
celor 3 produse:
pX = 1/6 * pA + 4/6 * pB + 1/6 * pC =
= 1/6 * 60 + 4/6 * 75 + 1/6 * 40 = 66,66 lei/buc
• Se calculează costul variabil unitar pentru produsul compozit
(cvX) ca fiind media ponderată a costurilor variabile unitare unitare
ale celor 3 produse:
cvX = 1/6 * cvA + 4/6 * cvB + 1/6 * cvC =
= 1/6 * 28 + 4/6 * 33 + 1/6 * 22 = 30,33 lei/buc

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 61 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 62

Metoda produsului compozit Metoda produsului compozit

Produs Mixul de Prețul de Costul variabil Costul fix Produs Mixul de Prețul de Costul variabil Costul fix
vânzări vânzare unitar unitar (CF) vânzări vânzare unitar unitar (CF)
(m) (p) (cv) (m) (p) (cv)
[lei/buc] [lei/buc] [lei/lună] [lei/buc] [lei/buc] [lei/lună]
A 1/6 60 28 A 1/6 60 28
B 4/6 75 33 184.840 B 4/6 75 33 184.840

C 1/6 40 22 C 1/6 40 22
X - 66,66 30,33
• Se calculează punctele de echilibru (BEP_A, BEP_B și BEP_C)
• Se calculează punctul de echilibru (BEP = break-even point) pentru produsele A, B și C, prin repartizarea BEP_X pe
pentru produsul compozit X: produsele reale, respectând mixul de vânzări:
BEP_X = CF / (pX – cvX) = BEP_A = BEP_X * 1/6 = 5.088 * 1/6 = 848 buc/lună
= 184.840 / ( 66,66 – 30,33 ) = 184.840 / 36,33 = BEP_B = BEP_X * 4/6 = 5.088 * 4/6 = 3.392 buc/lună
= 5.087,80 ≈ 5.088 buc/lună BEP_C = BEP_X * 1/6 = 5.088 * 1/6 = 848 buc/lună

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 63 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 64

Metoda produsului compozit Metoda produsului compozit

Observație: Dacă nu se cunoaște mixul de produse (mA, mB și mC),

atunci acesta se poate calcula pe baza cantităților realizate din fiecare Concluzii:
produs (QA, QB și QC):  Metoda produsului compozit se utilizează atunci
mA = QA / ( QA + QB + QC) când produsele sunt asemănatoare!
mB = QB / ( QA + QB + QC)
 Atenție la mixul de produse! Dacă acesta se schimbă, va
mC = QC / ( QA + QB + QC)
influența si punctul de echilibru!
Exemplu: Dacă QA=1.000 buc/lună, QB=4.000 buc/lună și QC=1.000
 Dacă se dorește determinarea producțiilor care
buc/lună, atunci: generează un anumit profit brut (PB), respectiv
mA = 1.000 / (1.000+4.000+1.000) = 1.000 / 6.000 = 1/6 profit net (PN), se pot utiliza formulele
mB = 4.000 / (1.000+4.000+1.000) = 4.000 / 6.000 = 4/6 corespunzătoare (formulele 2, 3, 4 predate
mC = 1.000 / (1.000+4.000+1.000) = 1.000 / 6.000 = 1/6 anterior) aplicate produsului compozit!

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 65 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 66

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 11

Bazele managementului 2 Suport de curs 2022/2023

Metoda repartizării costurilor fixe Metoda repartizării costurilor fixe

Produs Vânzări Prețul de Costul Costul fix

(Q) vânzare variabil (CF)
Exemplu: O firmă diversificată produce unitar unitar
urătoarele 3 produse: [buc/lună]
(p)
[lei/buc]
(cv)
[lei/buc] [lei/lună]

 X-panouri metalice sudate, pt garduri; X 150 200 140

Y 200 25 10 25.000
 Y-cutii din plastic, pt tablouri electrice; Z 450 130 90

 Z-huse textile, pt scaune auto. • Se repartizează costurile fixe pe cele 3 produse, folosind
un criteriu de repartizare;
Datele referitoare la cele 3 produse sunt • Cel mai adesea, repartizarea se face proporțional
date în tabelul următor: cu marja brută generată de fiecare produs.

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 67 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 68

Metoda repartizării costurilor fixe Metoda repartizării costurilor fixe

Produs Vânzări Marja brută Marja Costul fix
Produs Vânzări Prețul de Costul Marja Costul fix (Q) unitară brută (CF)
(Q) vânzare variabil brută (CF) (mbu) (MB)
unitar unitar unitară [buc/lună] [lei/buc] [lei/lună] [lei/lună]
(p) (cv) (mb)
[buc/lună] [lei/buc] [lei/buc] [lei/buc] [lei/lună] X 150 60 9.000
Y 200 10 2.000 20.000
X 150 200 140 60
Y 200 20 10 10 20.000 Z 450 40 18.000
Z 450 130 90 40 • Se calculează marja brută ca fiind produsul dintre
• Se definește marja brută unitară ca fiind diferența cantitatea vândută și marja brută unitară:
dintre prețul unitar și costul variabil unitar: MB = Q * mbu
mbu = p – cv MBX = 150 * 60 = 9.000 lei
mbuX = 200 – 140 = 60 lei/buc MBY = 200 * 10 = 2.000 lei
mbuY = 20 – 10 = 10 lei/buc MBZ = 450 * 40 = 18.000 lei
mbuZ = 130 – 90 = 40 lei/buc
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 69 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 70

Metoda repartizării costurilor fixe Metoda repartizării costurilor fixe

Produs Vânzări Marja brută Marja Costul fix Produs Vânzări Marja Ponderile Costul fix
(Q) unitară brută (CF) (Q) brută marjei brute (CF)
(mbu) (MB) (MB) în marja
[buc/lună] [lei/buc] [lei/lună] [lei/lună] [buc/lună] [lei/lună] totală [lei/lună]
X 150 60 9.000 X 150 9.000 0,310
Y 200 10 2.000 20.000 Y 200 2.000 0,069 20.000

Z 450 40 18.000 Z 450 18.000 0,621

• Se calculează marja brută totală ca fiind suma • Se calculează ponderea marjelor brute în marja
marjelor brute ale produselor: brută totală ca fiind raportul dintre marja brută a
MBT = MBX + MBY + MBZ produsului și marja brută totală:
MBT = 9.000 + 2.000 + 18.000 pMB = MBX / MBT
MBT = 29.000 lei/lună pMBX = MBX / MBT = 9.000 /29.000 = 0,310
pMBY = MBY / MBT = 2.000 / 29.000 = 0,069
pMBZ = MBZ / MBT = 18.000 / 29.000 = 0,621
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 71 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 72

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 12

Bazele managementului 2 Suport de curs 2022/2023

Metoda repartizării costurilor fixe Metoda repartizării costurilor fixe

Produs Vânzări Ponderea marjei Costul fix Costul fix Produs Vânzări Marja brută Costul fix BEP
(Q) brute (CF) repartizat (Q) unitară repartizat pe
în marja (CFR) (mbu) produse
[buc/lună] brută totală [lei/lună] [lei/lună] (CFR)
X 150 0,310 6.200 [buc/lună] [lei/buc] [lei/lună] [buc/lună]

Y 200 0,069 20.000 1.380 X 150 60 6.200 103,33

Z 450 0,621 12.420 Y 200 10 1.380 138,00

Z 450 40 12.420 310,50
• Costul fix se repartizează pe produse în conformitate cu
ponderea marjelor brute în marja brută totală: • Se calculează BEP pentru fiecare produs:
CFR = CF * pMB BEP = CFR / (p – cv) = CFR / mbu
CFR_X = CF * pMBX = 20.000 * 0,310 = 6.200 lei/lună
BEP_X = 6.200 / 60 = 103,33 ≈ 104 buc/lună
CFR_Y = CF * pMBY = 20.000 * 0,069 = 1.380 lei/lună
BEP_Y = 1.380 / 10 = 138 ≈ 138 buc/lună
CFR_Z = CF * pMBZ = 20.000 * 0,621 = 12.420 lei/lună
BEP_Z = 12.420 / 40 = 310,5 ≈ 311 buc/lună

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 73 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 74

Comparație între
Metoda repartizării costurilor fixe cele două sisteme de clasificare a costurilor

Concluzii: • Toate costurile directe

 Metoda repartizării costurilor fixe se utilizează sunt variabile;
atunci când produsele sunt diferite! • Toate costurile fixe
 Atenție la mixul de produse! Dacă acesta se schimbă, va sunt indirecte;
influența si punctul de echilibru! • Costurile indirecte pot
 Dacă se dorește determinarea producțiilor care
avea componente fixe
generează un anumit profit brut (PB), respectiv
și variabile;
profit net (PN), se pot utiliza formulele
corespunzătoare (formulele 2, 3, 4, predate • Costurile variabile pot
anterior)! avea componente
directe și indirecte.
Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 75 Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 76

Conf.dr.ing. Sorin Șuteu 13