Aplicatii Set No.

2
Forma electronica la adresa flcaloian@yahoo.com in fisier doc
Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional in legatura cu
urmatoarele aspecte:
1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile sociale.
Compania acorda cadouri in bani in valoare de 150 lei fiecarei salariate cu ocazia zilei de 8
Martie. Precizati cum sunt tratate aceste sume, atat fiscal, cat si contabil la calculul
impozitului pe profit din punct de vedere al angajatorului. Se impoziteaza aceste sume la
angajat din punct de vedere al impozitului pe venit? Dar din punct de vedere al contributiilor
sociale?
Rezolvare:
1) Potrivit art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, "cheltuielile sociale sunt deductibile
in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile
ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere,
ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele,
precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in
administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor
profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee,
biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au
sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca. In
cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de
angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor
minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul
prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru
membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie
si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea
copiilor din scoli si centre de plasament."
Asadar, cota de 2% se aplica la rulajul debitor al contului 641 "Cheltuieli cu salariile
personalului".
Inregistrarea contabila va fi:
6458 "Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala" = 423 "Personal - ajutoare
materiale datorate".
2) Conform prevederilor art.55 alin 4) lit. a) din Codul fiscal nu sunt incluse in veniturile
salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit, cadourile oferite de
angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie,
Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite
angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care
valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu
depaseste 150 lei.
Cadouri in bani si/sau in bunuri nu se cuprind in baza lunara de calcul al contributiilor sociale
obligatorii potrivit prevederilor art. 296^15 lit. b) din Codul Fiscal.

Din punctul de vedere al impozitului pe profit suma este deductibila daca se incadreaza in
limita a 2% din fondul de salarii anual, dupa cum dispun prevederile art. 21 alin. (3) lit. c) din
Codul fiscal.

2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuelile de cercetare.

In luna aprilie 2014, entitatea a inregistrat urmatoarele consumuri pentru laboratorul propriu
de cercetare:
- materii prime: 10.000 lei,
- materiale auxiliare: 8.500 lei,
- manopera: 20.000 lei,
- amortizare imobilizari corporale: 15.000 lei.
Pentru reflectarea in contabilitate a consumurilor ocazionate in activitatea de cercetare, se
efectueaza inregistrarile:
601
=
301
10.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime
Materii prime
602
=
302
8.500 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile
641
=
421
Cheltuieli cu salariile personalului
6811
=
281
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizarilor

20.000 lei
Personal salarii datorate
15.000 lei.
Amortizari privind imobilizarile corporale

Deducerea suplimentara= 50% din cheltuielile eligibile, adica 53.500*50%= 26.750 lei.
Deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual, iar in cazul in care se realizeaza
pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26.
De asemenea, se aplica metoda de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si
echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare.
OMFP nr. 256/2015 modific reglementrile privind modul n care se determin
cheltuielile de cercetare-dezvoltare, sume ce pot face obiectul unei faciliti
fiscale.
Potrivit art. 19^1 alin. (1) din Codul fiscal, la determinarea impozitului pe profit se acord o
deducere fiscal suplimentar n procent de 50% din valoarea cheltuielilor de cercetaredezvoltare.
Suplimentar, operatorul economic interesat ce efectueaz activiti de cercetare-dezvoltare
beneficiaz de utilizarea metodei de amortizare accelerat pentru aparatura i
echipamentele utilizate n activitile de cercetare dezvoltare.

n situaia n care cheltuielile nu sunt nregistrate n totalitate pentru activitile de cercetaredezvoltare, acestea vor fi alocate prin utilizarea unei chei de repartizare stabilite de
contribuabil.
Cheltuielile eligibile luate n calcul la acordarea deducerii suplimentare la determinarea
profitului impozabil sunt urmtoarele:

cheltuielile cu amortizarea sau cu nchirierea imobilizrilor corporale i

necorporale sau o parte din aceste cheltuieli aferent perioadei de utilizare a
imobilizrilor corporale i necorporale la activiti de cercetare-dezvoltare;

cheltuielile cu personalul care particip la activiti de cercetare-dezvoltare, inclusiv

la activiti conexe n sprijinul acestora (documentare, efectuarea de studii, experimente,
msurtori, ncercri, schimb de experien);

cheltuielile cu ntreinerea i reparaiile imobilizrilor corporale i necorporale;

cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu serviciile executate de teri, cheltuieli cu

materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar,
cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente, cheltuieli privind animalele de
experiment, precum i alte produse/bunuri similare folosite la activiti de cercetaredezvoltare;

cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetrii sau proporional,
prin utilizarea unei chei de repartizare; cheia de repartizare este cea folosit de
contribuabili pentru repartizarea cheltuielilor comune:
o

n categoria cheltuielilor de regie alocate direct pot fi incluse costurile pentru:

chiria locaiei unde se desfoar activitile de cercetare-dezvoltare, asigurarea
utilitilor, cum sunt: ap curent, canalizare, salubritate, energie electric i
termic, gaze naturale corespunztoare suprafeei utilizate pentru activitile de
cercetare-dezvoltare, precum i cheltuieli pentru consumabile i birotic,
multiplicare i fotocopiere, servicii potale i de curierat, telefon, facsimile,
internet, transport, depozitare, aferente activitilor de cercetare-dezvoltare
necesare pentru obinerea rezultatelor cercetrii;

n categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi

incluse costurile pentru: servicii administrative i de contabilitate, servicii potale
i telefonice, servicii pentru ntreinerea echipamentelor i sistemelor IT,
multiplicare i fotocopiere, consumabile i birotic, chiria locaiei unde se
desfoar activitile proiectului, asigurarea utilitilor, cum sunt: ap curent,
canalizare, salubritate, energie electric i termic, gaze naturale, i alte cheltuieli
necesare pentru implementarea proiectului.

Activitile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la

determinarea profitului impozabil trebuie s ndeplineasc, cumulativ, urmtoarele condiii:

sunt cuprinse ntr-un proiect, care conine cel puin urmtoarele elemente: obiectivul
stabilit, perioada de desfurare, domeniul de cercetare, sursele de finanare, categoria
rezultatului (de exemplu: studii, scheme, tehnologii, produse informatice, reete i altele
asemenea), caracterul inovativ (de exemplu: produs nou/ modernizat, tehnologie nou/
modernizat, serviciu nou/ modernizat);

sunt din categoria cercetrii industriale sau a dezvoltrii experimentale.

De asemenea, documentul citat a modificat prevederea referitoare la faptul ca pot primi

stimulente fiscale numai contribuabilii care realizeaza si folosesc rezultatele cercetarii strict in
folosul propriu.
Conform actului normativ, valorificarea se poate realiza atat in folosul propriu, prin preluarea
in activitatea proprie a rezultatelor cercetarii, conform cerintelor activitatii industriale sau
comerciale desfasurate de contribuabil, cat si prin vanzarea rezultatelor cercetarii sau
exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala rezultate.
De asemenea, in situatia in care o parte din activitatile de cercetare-dezvoltare sunt efectuate
de un tert, la comanda, stimulentele fiscale se acorda initiatorului comenzii.
Mai mult decat atat, pentru definitivarea valorii stimulentelor fiscale la calculul profitului
impozabil intr-un an fiscal, contribuabilii pot solicita efectuarea unei certificari/expertize
privind indeplinirea conditiilor de acordare a acestora, de catre experti inclusi in Registrul
expertilor pe domenii de cercetare-dezvoltare, constituit de catre Ministerul Educatiei si
Cercetarii Stiintifice, pe baza propunerilor Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare
si Inovare.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatia de detasare-detasare.

ntrebare: Care este diurna minim i maxim deductibil pentru o persoan care este
delegat pentru o luna la un colaborator din Franta pentru un stagiu de pregatire la o
societate cu rspundere limitat nou-nfiinat, dac societatea este pe pierdere?
Rspuns:
In Codului Muncii se menioneaz la art. 44 alin. 2) c salariatul delegat are dreptul, pe lng
plata cheltuielilor de transport i cazare, i la o indemnizaie de delegare (diurn).
n HG nr. 1860/2006 privind drepturile i obligaiile personalului autoritilor i instituiilor
publice pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, precum i n cazul deplasrii, n
cadrul localitii, n interesul serviciului se menioneaz:
- persoana aflat n delegare sau detaare ntr-o localitate situat la o distan mai mare de 5
km de localitatea n care i are locul permanent de munc primete o indemnizaie zilnic de
delegare sau de detaare de 17 lei, indiferent de funcia pe care o ndeplinete i de

autoritatea sau instituia public n care i desfoar activitatea;

- numrul zilelor calendaristice n care persoana se afl n delegare sau detaare se socotete
de la data i ora plecrii pn la data i ora napoierii mijlocului de transport din i n
localitatea unde i are locul permanent de munc, considerndu-se fiecare 24 de ore cte o
zi de delegare sau detaare;
- pentru delegarea cu o durat de o singur zi, precum i pentru ultima zi, n cazul delegrii
de mai multe zile, indemnizaia se acord numai dac durata delegrii este de cel puin 12
ore.
n HG nr. 518/1995 privind unele drepturi i obligaii ale personalului romn trimis n
strintate pentru ndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar se menioneaz prevederile
legislative n condiiile n care se poate acorda diurna extern.
Astfel, diurna n valut se difereniaz pe dou categorii (I i II) i se acord la nivelul prevzut
pentru fiecare ar n care are loc deplasarea. Cuantumul diurnei pentru fiecare ar este
stabilit n anexa din HG nr. 518/1995.
n anex sunt prezente dou categorii de diurne. Cea folosit personalul din sectorul privat
este cea de la categoria de diurn I. Perioada pentru care se acord diurna n valut se
determin n funcie de mijlocul de transport folosit, avndu-se n vedere:
- momentul decolrii avionului, la plecarea n strintate, i momentul aterizrii avionului, la
sosirea n ar, i de pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a
Romniei;
- momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei sau
de stat a Romniei, att la plecarea n strintate, ct i la napoierea n ar.
Calcularea efectiv a diurnei corespunztoare deplasrii
Pentru calculul diurnei n cazul deplasrii fie n ar, fie n afar rii, Codul Fiscal aduce
completri prin intermediul art. 55 alin. 4 litera g) i art. 296^15 (modificri intrate n
vigoare n baza OG nr. 8/2013).
Aadar, diurna acordat salariailor n ar i n strintate, pentru desfurarea activitii, n
interes de serviciu, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin Hotrre a Guvernului este
scutit de la plata impozitului pe venit i a contribuiilor sociale (pensie, sntate, omaj).
Dac diurna este mai mare dect limita mai sus menionat (mai mare de 2,5 ori nivelul legal
stabilit prin Hotrre a Guvernului), venitul respectiv este considerat venit de natur salarial
i va fi inclus pe statul de salarii, implicit i se vor reine impozitul i contribuiile sociale.
Limita minim i maxim a diurnei n interiorul rii
Conform prevederilor Codului Fiscal i ale HG nr. 1860/2006 (mai sus menionate), cuantumul
minim al diurnei este de 17 lei/zi.
n schimb, pn la 2,5 ori valoarea acesteia, adic pn la suma de 42,5 lei, angajatorii nu au
obligaia reinerii impozitului pe venit i a contribuiilor sociale.
Limita minim i maxim a diurnei n strintate
Conform prevederilor Codului Fiscal i ale HG nr. 518/1995 (mai sus menionate), cuantumul
minim al diurnei este redat n anexa ce face parte din HG nr. 518/1995 i este difereniat n
funcie de ara n care se face deplasarea (n valuta corespunztoare).

i n cazul diurnei externe, la fel ca n cazul diurnei acordate pentru deplasri n interiorul
rii, pn la de 2,5 ori valoarea acesteia stabilit n anexa din HG nr. 518/1995, pentru
fiecare ar, angajatorul nu are obligaia reinerii impozitului pe venit i a contribuiilor
sociale.
De exemplu, diurna pentru deplasarea n Franta este de 35 de euro/zi.
Limita pn la care nu se rein contribuii i impozit in cazul salariatului delegat in Franta este
35 euro * 2,5*30 = 2625 euro/delegatie.
Acordarea diurnei nu mai este condiionat de rezultatul financiar al firmei (profit sau
pierdere).
4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor.
O societate comerciala se aprovizioneaza cu 100 de kg de portocale la un cost de 3
lei/kilogram.
La urmatoarea inventariere a marfii se constata ca 15 kilograme s-au stricat.
Care sunt inregistrarile contabile aferente acestor operatiuni si ce implicatii fiscale exista?
Pe baza facturii se receptioneaza marfa, se intocmestie intocmiti NIR-ul si se inregistreaza:
% = 401
371
4426

372 lei
100 kg x 3 lei/kg = 300 lei
300 lei x 24% = 72 lei

La urmatoarea inventariere a marfii se constata ca 15 kilograme s-au stricat.

Se intocmeste un Proces verbal de constatare in care se explica faptul ca degradarea
fructelor este urmarea unui proces firesc si nu este imputabila nimanui. Pe baza acestui
proces verbal, se va emite o Decizie a administratorului de scoatere a marfurilor din
gestiune .
Conform Anexei 1 din H831/2004 limita maxima de perisabilitate pentru desfacerea cu
amanuntul a fructelor proaspete este de 1,3%.
Deci din cele 100 de kg cumparate se admite ca limita maxima de perisabilitate 100 kg x
1,3% = 13 kg.
Prin procesul verbal s-au scos din gestiune 15 kg x 3 lei/kg = 45 lei
Deci din cei 45 de lei ce trebuie inregistrati pe cheltuieli , 13 kg x 3 lei/kg = 39 lei sunt
deductibili si (45 lei 39 lei) = 6 lei sunt nedeductibili.
Pentru a tine evidenta cheltuielilor ne/deductibile mai usor se poate crea un cont analitic
pentru perisabilitatile nedeductibile si se inregistreaza astfel:
% = 371 45 lei
607. perisabilitati Deductibile 39 lei
607.perisabilitati Nedeductibile 6 lei
Pentru cei 6 lei ce constituie cheltuieli nedeductibile se va ajusta TVA astfel :
635 = 4427 6 lei x 24% = 1,44 lei.
Suma inregistrata in 635 este de asemenea nedeductibila si se va trece in Decontul de TVA la
randul de Regularizari.
Mentionam ca in speta de mai sus se au in vedere prevederile Hotararii 831/2004 pentru
aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de
comercializare.

Conform acesteia:
- Art. 1
"Prin perisabilitati, in sensul prezentelor norme, se intelege scazamintele care se produc in
timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese
naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare,
topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate,
descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv
procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de
distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica)."
- Art. 6
"Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse
existente in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea
procedee si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare."
- Art. 7
"Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la
nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea
coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau
la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare."
- Art. 8
"Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc"
- Art. 10
"Comerciantii pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental pe depozite,
magazine, gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu
obligativitatea incadrarii in limitele maxime de perisabilitate prevazute pentru grupa
respectiva de marfuri."
- Art. 11
"Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt
deductibile din punct de vedere fiscal."
Din punct de vedere al deductibilitatii cheltuielilor cu perisabilitatile si TVA
aferenta se aplica urmatorele reguli:
1) Conform art. 21, alin. (3), litera d) din Codul fiscal perisabilitatile sunt deductibile in limita
stabilita de lege, respectiv prevederile H 831/2004 citate mai sus.
2) Conform punctului 53, alin. (12) din Normele metodologice de aplicare a art. 148 din Codul
fiscal:
"(12) In conformitate cu prevederile art. 148 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoana
impozabila nu are obligatia ajustarii taxei in cazul perisabilitatilor, in limitele stabilite prin
lege, (...) in cazul depasirii limitelor de perisabilitate (...), se ajusteaza taxa aferenta depasirii
acestora."
5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetele de masa.

Conform Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, salariatii pot primi o alocatie
individuala de hrana, acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral de angajator.
Angajatii pot primi un numar cel mult egal cu numarul de zile lucratoare din luna.
Potrivit art. 21 alin. (3) litera e) si art. 48 alin. (5) litera f) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile reprezentand tichetele de
masa acordate de angajatori, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile, la calculul impozitului
pe profit si a impozitului pe venit.
In conformitate cu prevederile art. I pct. 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
58/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, de la 1 iulie 2010, tichetele de masa
acordate salariatilor sunt venituri impozabile la calculul impozitului pe veniturile din salarii.
Conform art. 296 indice 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010, tichetele de
masa nu sunt cuprinse in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii.
Se inregistrea valoarea facturii emise de societatea Sodexo PAS pentru luna mai 2015:
150 salariati * 20 zile lucratoare * 9,35 lei/tichet = 18.000 lei
%
5328
Alte valori
628
Alte servicii
4426
TVA deductibila
Plata facturii:
401
Furnizor

401
Furnizori

29.042 lei
28.050 lei
800 lei
192lei

5121
Ct banca in lei

29.042 lei

Consumul tichetelor in suma de 27.676 lei pentru 148 salariati deoareceun salariat a fost in
concediu de odihna iar alt salariat a fost in delegatie.
642
=
cheltuieli cu tichetele
de masa acordate salariatilor

5328

27.676 lei
Alte valori

6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele deductibile fiscal.

a) In cazul particular al clientilor neincasati si care inregistreaza o intarziere mai mare de
270 de zile de la scadenta prin raportare la prevederile art.22 alin.(1) lit.c Cod fiscal se
pot constitui provizioane in limita a 30% din valoarea fara TVA a creantelor asupra
clientilor in cauza, in conditiile in care sumele nu sunt datorate de o persoana afiliata
contribuabilului. Provizioanele respective reprezinta cheltuieli deductibile fiscal in
trimestrul in care au fost constituite si vor diminua, in mod corespunzator, baza
impozabila a profitului aferent trimestrului respectiv. Textul de lege nu distinge si, ca
atare, este aplicabil atat in situatia clientilor in cauza aflati in functiune, cat si in
insolventa dar fara a intra in faza procedurala de faliment, cand devin aplicabile
prevederile art.22 alin.(1) lit.j Cod fiscal.
b) In cazul particular mentionat anterior, al clientilor neincasati si pentru care a fost
deschisa procedura de faliment, se pot constitui provizioane in limita a 100% din
valoarea fara TVA a creantelor asupra clientilor respectivi, in aceleasi conditii de
deductibilitate fiscala ca cele mentionate in paragraful anterior, indiferent insa de

perioada de intarziere fata de data scadentei. Din punct de vedere practic, daca au
fost constituite anterior provizioane in limita de 30%, acestea se trec mai intai in
categoria veniturilor impozabile, dupa care se constituite imediat provizioane (de
asemenea, deductibile fiscal) in limita a 100% din valoarea fara TVA a respectivelor
creante.
c) In spiritul celor mentionate anterior, situatia fiscala a respectivilor clienti va fi
monitorizata la intervale de timp regulate, stabilite de conducerea societatii (de regula,
trimestrial), deoarece inchiderea definitiva si irevocabila a procedurii de faliment, in cazul
unuia din clientii aflati deja in faliment, atrage implicatii fiscale majore, inclusiv prin
diminuarea obligatiei fiscale la nivelul TVA. Astfel, din analiza corelativa a prevederilor
art.21 alin.(2) lit.n si art.138 lit.d Cod fiscal, rezulta urmatoarele aspecte cu impact fiscal:

suma neincasata (fara TVA) de la clientii respectivi reprezinta o cheltuiala

deductibila fiscal integral din baza impozabila a profitului aferent trimestrului
respectiv. La nivel practic, provizioanele constituite anterior nu mai au un caracter
temporar, ci se transforma efectiv in cheltuieli deductibile fiscal integral (in mod
efectiv, provizioanele deja constituite se fac venituri impozabile dar, in acelasi
timp, se inregistreaza pierderile inregistrate, deductibile fiscal, cu scoatere din
evidenta a respectivilor clienti);

se va proceda la ajustarea corespunzatoare a taxei pe valoarea adaugata inscrisa

pe facturile intocmite catre clientii pentru care a fost inchisa definitiv si irevocabil
procedura falimentului;

din punct de vedere contabil, ajustarile fiscale mentionate anterior vor fi operate
prin stornarea facturilor emise catre fiecare din clientii anterior mentionati, in speta
prin emiterea in oglinda a facturilor respective, dar cu semnul minus.

Societatea Exemplu emite factura de chirie catre beneficiar , cota de TVA 24% :
4111 =
12.400 lei
706
10.000 lei
4427
2.400 lei
Cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului se constata un risc de neincasare de 100 % si
se constituie provizionul aferent.
4118 = 411
12.400 lei
6814 = 491
12.400 lei
Provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ conditiile
mentionate mai sus :
6814 deductibil = 3720 lei
6814 nedeductibil = 8680 lei
In cazul incasarii clientului incert :
5121 = 4118
12400 lei
491 = 7814.impozabil
3720 lei
491 = 7814.neimpozabil
8680 lei

Se decide conform Hotararii AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte :

654.deductibil = 4118 3720 lei
654.nedeductibil = 4118
8680 lei
491 = 7814.impozabil
3720 lei
491 = 7814.impozabil
8680 lei
Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului
potrivit lg.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus:
654.deductibil = 4118
10.000 lei
4118 = 4427
2.400 lei
491 = 7814.impozabil
3720 lei
491 = 7814.neimpozabil
8680 lei
7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele nedeductibile fiscal.
O societate este are un proces cu alta companie pentru plata unor daune de 50.000 lei.
Cheltuielile de judecata in cazul pierderii litigiului sunt de inca 5000 lei. Cheltuielile proprii de
judecata se ridica la 2500 lei.
Sunt aceste cheltuieli deductibile? Care sunt inregistrarile contabile?
Provizioanele pentru litigii se pot constitui la sfarsitul exercitiului pentru litigiile aflate in
curs, deoarece exista riscul ca acestea sa se finalizeze in defavoarea societatii respective.
Provizioanele trebuie constituite la nivelul sumelor aflate in litigiu.
Aceste provizioane nu sunt deductibile fiscal, dar constituirea lor se impune din
necesitatea determinarii corecte a profitului net si a dividendului pe actiune.
6812 Cheltuieli de exploatare = 1511 Provizioane 57.500 lei
privind provizioanele pentru litigii
pentru riscuri si cheltuieli
In cursul anului urmator, se achita 2500 lei in contul onorariilor avocatiale pentru acest
litigiu:
628 Alte cheltuieli cu serviciile = 401 Furnizori 2500 lei
Concomitent, se stinge partea corespunzatoare din provizionul creat:
1511
ovizioane pentru litigii = 7812 Venituri din din provizioane
2500 lei

Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor.

O societate are n eviden o cldire achiziionat n anul 2004. Valoarea acesteia era de
200.000 lei. Perioada de amortizare este de 40 de ani. Se utilizeaz amortizarea liniar.
La 31.12.2006 efectueaz o reevaluare iar noua valoare a cldirii este de 350.000 lei.
Cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile?
Potrivit art. 24 alin. (15 ) din Codul fiscal pana la data de 1 mai 2009 cheltuilile reprezentand
amortizarea reevaluarilor in plus a mijloacelor fixe erau recunoscute la calculul impozitului pe
profit. Incepand cu data de 1 mai 2009 chelutilile reprezentand diferentele pozitive rezultate

din reevaluarea mijloacelor fixe si deduse prin intermediul amortizarii sunt nedeductibile din
baza impozabila.
Potrivit art 22 alin 5^1 Cod fiscal care a fost introdus prin OUG 34/2009 - se impoziteaza
rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuate dupa data de 1
ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii
fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si /sau casate. Aceste rezerve din reevaluare
se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii
din gestiune a mijloacelor fixe respective, dupa caz.
Nu intra sub incidenta impozitarii, rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a
terenurilor efectuate dupa data de 01.01.2004, existente in sold in contul 1065 Rezerve
reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare la data de 30.04.2009 care au fost
deduse la calculul impozitului pe profit, aceste rezerve impozitandu-se la momentul
modificarii destinatiei acestora.
Situatia se prezinta astfel:
- n perioada 2004-2006 societatea a calculat amortizare n sum de 15.000 lei (5000 lei/an),
valoarea net a cldirii fiind de 185 000lei;
- n urma reevalurii de la 31.12.2006, valoarea cldirii a devenit de 350.000 lei;
- se nregistreaz o diferen de reevaluare de 165000 lei;
- durata rmas de amortizare: 37 ani
- amortizarea anual va fi de: 9459 lei/an, din care:
o aferent costului istoric: 5000 lei
o aferent reevalurii: 4459 lei
n anii 2007, 2008 i pn n prezent a fost permis la calculul impozitului pe profit deducerea
integral a amortizrii pentru suma de 9459 lei.
ncepnd cu luna mai 2009, vom lua n calcul ca venit impozabil, suplimentar suma de 4459
lei
Practic acordm deducere integral pentru suma de 9459 lei, dar vom impozita amortizarea
aferent diferenei din reevaluare n sum de 4459 lei, deducndu-se doar suma de 5000lei.
Contabil nu vom nregistra nimic pe venit, dar completm aceste informaii n Registrul de
eviden fiscal pentru calculul impozitului pe profit
Valoare initiala la
01.01.2004
An

200.000,
00
Amortiza
re
2004 5.000,00
2005 5.000,00
2006 5.000,00

valoarea neta la
31.12.2006

185.000,
00

reevaluare la
31.12.2006

350.000,
00
165.000,
00

diferenta reevaluare

durata ramasa

amortizare anuala
amortizare cost
istoric
amortizare aferenta
reevaluarii

37
9.459,4
6
5.000,0
0
4.459,4
6

8. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiile facultative.

Societatea comerciala Exemplu SRL plateste contravaloarea in lei a sumei de 400 euro/an
la cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 1.800 lei pentru cei 200 angajati care au aderat la
un fond privat de pensii. Cum este tratata din punct de vedere fiscal aceasta suma si care
sunt inregistrarile contabile?
Suma de 360.000 lei inregistrata pe cheltuiala angajatorului va reprezenta cheltuiala
deductibila la calculul impozitului pe profit. In ceea ce il priveste pe salariat, aceasa suma
nu se include in venitul salarial in vederea impozitarii. In concluzie, valoarea contributiilor
la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii nu este
inclusa in baza de calcul a impozitului de venit, in limita sumei de 400 euro.
Suma deductibila totala = 400 euro*4.5 lei*200 salariati= 360.000 lei
1) inregistrarea cheltuielii cu suma reprezentand pensia facultativa suportata de
angajator:
6458 "Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala" = 4381 "Alte datorii sociale"
360.000
2) inregistrarea platii efective:
4381 "Alte datorii sociale" = 5121 "Conturi la banci in lei" 360.000
In situatia in care, de exemplu, angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 500
euro/an la cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 2.250 lei pentru cei 200 angajati care au
aderat la un fond privat de pensii, suma de 450.000 lei nu va maifi integral deductibila,
Suma nedeductibila= 100 euro*4,5*200 salariati= 90.000 lei
6458.nedeductibil
= 4381 "Alte datorii sociale" 90.000
Suma ce depaseste 400 euro/an pentru un salariat, respectiv 450 pentru fiecare salariat
lei se include in venitul salarial in vederea impozitarii cu 16%, si suporta toate contributiile
sociale aferente salariilor, fiind considerat avantaj.

Legislatie:
Contributia la un fond de pensii facultative poate fi de pana la 15% din venitul salarial brut
lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care adera la un fond de pensii
facultative. Contributia lunara poate fi platita atat de catre angajator, cat si de catre
participant (salariat) care isi poate plati singur contributia. Astfel, contributia poate fi
impartita intre angajat si angajator potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de
munca sau, in lipsa acestuia, pe baza unui protocol incheiat cu reprezentantii angajatilor.
Suma reprezentand contributiile la fondurile de pensii facultative este deductibila
limitat pentru fiecare participant din venitul salarial brut lunar in limita sumei deductibile
la nivel de an fiscal. Suma reprezentand contributiile la fondurile de pensii facultative ale
unui angajator proportional cu cota acestuia de participare este deductibila limitat, la
calculul profitului impozabil.
In situatia in care angajatorul este suportatorul contributiei la un fond de pensii
facultative, din punct de vedere al calculului profitului impozabil, potrivit art. 21 alin. (3)
lit. j) din Codul fiscal , cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii
facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal,
pentru fiecare participant vor fi cheltuieli deductibile limitat. Intra sub incidenta
deductibilitatii limitate potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal ,
cheltuielile inregistrate de angajator in numele unui angajat, la schemele de pensii
facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 , in limita unei sume reprezentand
echivalentul in lei a 400 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.
Potrivit pct. 77 liniuta a 5-a din Normele metodologice pentru aplicarea art. 55 alin. (3) din
Codul fiscal , nu vor fi considerate avantaje supuse impozitului pe salarii contributiile la un
fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400
euro anual pe participant. In masura in care contributiile la un fond de pensii facultative
sunt suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pe
participant, acestea nu vor reprezenta avantaje in scopul calcului impozitului pe salarii. Pe
cale de consecinta, doar partea care depaseste acest plafon, va reprezenta avantaj
impozabil supus impozitului pe salarii in situatia in care este suportat de angajator pentru
angajatii proprii. Din punct de vedere al contributilor sociale, potrivit art. 296 indice 15
lit. p) pct. 5 din Codul fiscal , doar contributiile platite la fondurile de pensii facultative,
suportate de angajator pentru salariatii proprii, in limitele de deductibilitate prevazute de
lege nu vor fi supuse contributiilor sociale.
Prin urmare, in cazul suportarii de catre angajator pentru salariatii proprii, in limitele de
deductibilitate prevazute de lege, a contributiilor platite la fondurile de pensii facultative,
nu se vor calcula, retine si vira nici contributii sociale obligatorii. Partea care depaseste
acest plafon, care este avantaj supus impozitului pe salarii in situatia in care este suportat
de angajator pentru angajatii proprii, va fi inclus in baza de calcul a contributiilor sociale
obligatorii, potrivit art. 296 indice 4 alin. (1) din Codul fiscal.
Potrivit pct. 196 alin. (2) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009, eventualele sume
datorate sau care urmeaza sa fie incasate in perioadele urmatoare, aferente exercitiului in
curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante sociale. Aici se cuprinde si contributia
unitatii la schemele de pensii facultative si la primele de asigurare voluntara de sanatate.
Astfel, cu ajutorul contului 438 "Alte datorii i creante sociale", se tine evidenta
contributiei unitatii la schemele de pensii facultative si la primele de asigurare voluntara
de sanatate, a datoriilor de achitat sau a creantelor de incasat in contul asigurarilor
sociale, precum si a platii acestora.

In creditul contului 438 "Alte datorii i creante sociale" se inregistreaza:

- contributia unitatii la schemele de pensii facultative (645);
- contributia unitatii la primele de asigurare voluntara de sanatate (645);
- sumele reprezentand ajutoare achitate in plus personalului (428);
- sume restituite de la buget reprezentand varsaminte efectuate in plus in relatia cu
bugetul asigurarilor sociale (512).
In debitul contului 438 "Alte datorii i creante sociale" se inregistreaza:
- sumele datorate personalului sub forma de ajutoare (428);
- sumele virate reprezentand contributia unitatii la schemele de pensii facultative (512);
- sumele virate reprezentand contributia unitatii la primele de asigurare voluntara de
sanatate (512);
- sumele virate asigurarilor sociale reflectate ca alte datorii (512);
- sume reprezentand alte datorii privind asigurarile sociale, prescrise, scutite sau anulate,
potrivit legii (758).
Soldul creditor al contului reprezinta contributia unitatii la schemele de pensii facultative si
la primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si sumele datorate bugetului
asigurarilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmeaza a se incasa de la bugetul
asigurarilor sociale.
Contributia unitatii la schemele de pensii facultative (438) se va inregistra in debitul
contului 645 "Cheltuieli privind asigurarile i protectia sociala", cu ajutorul caruia se tine
evidenta cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala.
Avand in vedere cele de mai sus, inregistrarile contabile vor fi:
In conditiile in care contributia este suportata de catre participant, angajatorul
are obligatia de a deduce lunar din baza impozabila contributia, pana in
momentul in care, se ajunge la plafonul de 400 de euro. Suma reprezentand
contributiile la fondurile de pensii facultative suportate de salariat, este deductibila pentru
fiecare participant din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia, in limita
unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro, intr-un an fiscal, dar numai la locul
unde are functia de baza.
Pentru determinarea impozitului pe salarii se aplica metodologia prevazuta la art. 57 alin.
(2) lit. a) din Codul fiscal, respectiv, impozitul lunar se va determina, la locul unde se afla
functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca
diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a
contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
- cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
- contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se
depaseasca echivalentul in lei a 400 euro.
Angajatorul are obligatia de a constitui si vira lunar contributia datorata de fiecare angajat
care a aderat la un fond de pensii facultative, pe baza unui exemplar al actului individual
de aderare la prospectul schemei de pensii facultative incheiat cu un administrator. Potrivit
pct. 111 indice 1 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 57 din Codul fiscal, in
cazul sumelor platite direct de catre angajat care are calitatea de participant la o schema
de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe veniturile din

salarii, contributiile la fondurile de pensii facultative platite se deduc din veniturile lunii in
care s-a efectuat plata contributiei, in limita venitului realizat, pe baza documentelor
justificative emise de catre fondul de pensii facultative.
In realitate, se admite diminuarea din punct de vedere fiscal a venitului supus impozitului
pe salarii cu acele contributii la fondurile de pensii facultative in limitele de deductibilitate
admise de art. 57 din Codul fiscal (contravaloarea a 400 euro la nivel de an), retinerea de
catre angajator sau plata directa de catre salariat catre fondul de pensii a contributiilor
suportate de salariat efectuandu-se din castigul salariatului dupa plata contributiilor
sociale individuale si a impozitului pe salarii (la nivelul sumei din contract), iar
inregistrarea in contabilitate fiind operata ca o retinere din salariu.
Din acest punct de vedere contributiile la fondurile de pensii facultative, pana la nivelul
admis de art. 57 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, respectiv 400 euro, sunt privite drept sume
ce diminueaza venitul supus impozitului pe salarii, fara sa influenteze nivelul contributiilor
sociale obligatorii datorate.
9. Studiu de caz privind regimul fiscal al primele de asigurare.
O societate comerciala a realizat in anul 2014 venituri totale de 500.000 lei si cheltuieli
totale de 300.000 lei.
In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o suma de 30.000 lei reprezentand prime de asigurare
suportate de angajator pentru cei 20 angajati ai sai in anul 2014, respectiv 1500 lei pe
angajat.
Determinati suma deductibila a cheltuielilor cu primele de asigurare, stiind ca pentru cursul
de schimb se foloseste valoarea de 1 euro= 4,5 lei.
Suma deductibila = 250 euro *4.5 lei * 20 salariati =22.500 lei .
6457.deductibil = 4381 22.500
Suma respectiva este considerata avantaj si supusa impozitului pe venit si contributiilor
sociale obligatorii pe statul salariatului, diminuind salariul net incasat de acesta.
Suma nedeductibila = 7.500 lei.
6457.nedeductibil = 4381 7.500
Suma nu este inclusa in venitul salarial al angajatului si nu se impoziteaza.
Legislatie:
Contravaloarea primelor de asigurare, cu exceptia celor obligatorii potrivit legislatiei in
materie, suportate de persoana juridica sau de o alta entitate pentru salariatii proprii sau alt
beneficiar de venituri din salarii, sunt considerate venituri impozabile, sub forma avantajelor
reprezentand contravaloarea primelor de asigurare, la nivelul persoanei fizice beneficiare,
conform prevederilor art. 55 alin. (3) lit. g) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.
Cota de impozitare este situatii 16%, dar baza de impozitare si modul ei de determinare vor fi
diferite.
Art. 21 alin. (4) lit. k) din Titlul II al Codului fiscal dispune ca acele cheltuieli cu primele de
asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile
salariale ale angajatului fiind impozitate la nivelul acestuia, conform celor prezentate mai sus,
nu sunt cheltuieli deductibile.
Potrivit art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, "cheltuielile cu primele de asigurare voluntara
de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal
pentru fiecare participant" sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si prin
urmare deductibile (limitat) la calculul profitului impozabil.
Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb
LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor. Precizam,

de asemenea, ca Titlul III al Codului fiscal, respectiv art. 55 alin. (3) lit. g), nu distinge intre
felul primelor de asigurare suportate de angajator si considerate avantaje la nivelul
angajatului, considerandu-le neimpozabile numai pe cele obligatorii.
Primele de asigurare voluntara de sanatate nu se admit la deducere pentru calculul lunar al
impozitului pe venitul din salarii potrivit prevederilor pgf. 117 din Normele metodologice de
aplicare a art. 57 din Codul Fiscal.
Primele de asigurare voluntara de sanatate se inregistreaza in contabilitate prin
intermediul contului 6457 "Contributia unitatii la primele de asigurare voluntara de
sanatate" in corespondenta cu contul 4381 "Alte datorii sociale" / analitic distinct;
10.Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de serviciu.
O societate inregistreaza in 2014 cheltuieli cu intretinerea unei locuinte de serviciu in valoare
totala de 10.000 lei,
Suprafata construita este de 75 mp.
Suprafata recunoscuta (58 +10%58) = 63.8 mp
Cheltuiala deductibila fiscal 10.000 * 63.8/75 = 8506 lei.
Diferenta=10.000-8.506= 1.494 lei
Aceasta suma va fi recuperata de la locatar si va fi venit neimpozabil.
Legislatie:
Conform Legii 114/1996 cu modificarile ulterioare defineste locuinta de serviciu ca fiind
spatiul destinat angajatilor unei societati, acordat in conditiile contractului de munca.
Locuintele de serviciu fac parte din patrimoniul agentilor economici si se inchiriaza
angajatilor conform contractului de munca.
Cheltuielile cu functionarea, intreginerea si repararea locuintelor de serviciu sunt deductibile
limitat. Se calculeaza in limita corespunzatoare raportului dintre suprafetele construite
prevazute de legea locuintei plus 10% si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu.
Potrivit anexei nr. 1 din legea locuintelor 114/1996 pentru o singura persoana suprafata
construibila maxim admisa este de 58 mp. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la
beneficiari, respectiv chiriasi/locatari.
In conformitate cu art.55 alin (4) litc c) din Legea 571/2003 Codul Fiscal cu modificarile si
completarile ulterioare, urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu
sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
c)contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit
repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ
specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de
aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de
chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;
Locuinte aflate in proprietatea agentului economic:
1. este declarat sediu secundar (punct de lucru)-in acest caz nu mai poate fi
considerat locuinta
2. se afla in localitatea in care societatea are sediul central sau sedii secundare. In
acest caz locuinta poate fi:
a. locuinta de servici daca:
- este destinata angajatilor egentilor economici
- este utilizata de salariati prin contract de inchiriere anexa la contractul individual de
munca
- salariatii care beneficiaza de aceste locuinte trebuie sa aiba domiciliul in alta localitate decat
cea in care se afla locuinta de serviciu
b. avantaj in natura daca nu indeplineste conditiile de a fi locuinta de servici si este utilizata

de catre salariatii agentului economic;

c. cheltuiala nedeductibila daca nu indeplineste conditiile de a fi locuinta de servici si este
utilizata de catre persoane care nu sunt salariati ai agentului economic.
3. se afla in alta localitate decat cea in care societatea are sediul central sau sedii
secundare. In acest caz locuinta poate fi:
a. avantaj in natura in cazul in care locuinta este folosita de catre salariati-in scop personal
b. cheltuiala nedeductibila in cazul in care este folosita de salariati in scopul societatii sau
este folosita de alte persoane decat salariatii.
11.Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu aflat in locuinta
proprietate personala.
Sediul social al Societatii EXEMPLU SRL se afla in apartamentul proprietate personala al unei
persoane fizice. Contractul de inchiriere este incheiat pentru o portiune din acesta de 20 m2,
intreaga suprafata a apartamentului fiind de 80 m2. Cheltuielile de functionare si intretinere
lunare sunt in suma de 800 lei.
Cheltuielile de functionare si intretinere sunt deductibile in baza raportului dintre Suprafata
pusa la dispozitia proprietarului / Suprafata totala a apartamentului =20 m2/80 m2=
suprafata recunoscuta fiscal = 0,25
Cheltuiala deductibila fiscal: 0.25 * 800lei = 200 lei lunar.
Potrivit prevederilor Codului fiscal si a normelor metodologice de aplicare, cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu social aflat in locuinta proprietate
personala a unei persoane fizice folosita si in scop personal sunt deductibile in limita
corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii comerciale in baza
contractelor incheiate intre parti in acest scop .
Deductibilitatea acestor cheltuieli la determinarea impozitului pe profit, se
calculeaza in limita suprafetelor puse la dispozitia societatii comerciale in baza contractelor
incheiate intre parti.
In acest sens, cheltuielile de functionare, intretinere,reparatii, aferente sediului aflat in
locuinta proprietate a unei persoane fizice sunt deductibile in limita determinata pe baza
raportului dintre suprafetele puse la dispozitia contribuabilului mentionata in contractul
incheiat intre parti si suprafata totala a locuintei.
In acest sens, se intocmeste si se incheie un contract de comodat cu respectarea normelor
legale in vigoare in aceasta materie.
Contractul de comodat este vointa partilor privind conditiile stabilite in documentul
respectiv. Acest contract poate fi si prezentat la cabinetul unui notar public pentru viza si
pentru verificarea respectarii legalitatii (nu este obligatoriu).
In legatura cu taxa pe valoarea adaugata, ca principiu, orice persoana impozabila are dreptul
sa deduca taxa aferenta achizitiilor daca acestea sunt destinate efectuarii de operatiuni
taxabile.
Pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, trebuie ca societatea comerciala sa detina o
factura care sa cuprinda informatiile prevazute la art.155 alin. (5) din Codul fiscal.
Deoarece aceasta conditie nu poate fi indeplinita, persoana fizica detinatoare a spatiului
respectiv nefiind inregistrata in scopuri de TVA, nu se poate emite o factura cu TVA, ceea ce
conduce la imposibilitatea exercitarii dreptului de deducere a taxei din facturile de utilitati
intocmite pe numele proprietarului persoana fizica.
Ca atare:

Cheltuielile de intretinere si functionare aferente unui sediu de firma aflat in

locuinta proprietate personala a unei persoane fizice sunt deductibile la calculul
profitului impozabil.
- Din punct de vedere al TVA, aceasta nu se poate deduce din facturile eliberate pe
numele persoanei fizice de catre unitatile prestatoare de servicii.
- Calculul cheltuielilor de intretinere si functionare aferente sediului social
se face de catre proprietarul persoana fizica avand la baza facturile primite de la
furnizorii de servicii si utilitati specifice si mentionate in contractul de comodat.
- Dupa efectuarea acestui calcul, persoana fizica (proprietar al imobilului)
elibereaza o chitanta formular tipizat pentru suma incasata de la chirias (cu
respectarea prevederilor legale in vigoare privind intocmirea si completarea
registrelor si formularelor financiar contabile).
Din punct de vedere contabil, inregistrarea cheltuielilor cu intretinerea, chiria sediului,
prevazute in contractul de comodat si platite proprietarului se evidentiaza in contabilitate
potrivit cotinutului economic al operatiunilor desfasurate cu respectarea principiilor
contabilitatii de angajament, astfel:
% = 5311
Casa in lei
605
Cheltuieli privind energia si apa
611
Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612
Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune
si chiriile
In situatia in care in contractul de comodat s-a stipulat ca chiriasul nu are nicio obligatie de
plata, atat pentru spatiul dat in folosinta chiriasului (persoana juridica) cat si pentru unele
bunuri folosite cu titlu gratuit, atunci in contabilitatea persoanei juridice nu se mai evidentiaza
aceste analitice cu utilitati.
In cazul in care proprietarul incaseaza si chirie pentru spatiul cedat, acesta trebuie sa
plateasca impozite pentru sumele incasate stabilite de organul fiscal din raza de activitate.
Potrivit legii, proprietarul (locatarul) are dreptul sa verifice o data pe an modul in care
chiriasul foloseste si intretine suprafata locativa si in mod periodic, felul in care sunt folosite si
intretinute partile si instalatiile comune ale cladirii. In cazul in care chiriasul nu permite
proprietarului sa-si exercite dreptul de verificare, acesta se poate adresa organului de justitie
solicitand obligarea locatarului sa admita verificarea locuintei.
Potrivit Codului fiscal nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile
inregistrate in contabilitatea unei persoane juridice, care nu au la baza documente
justificative, in conformitate cu normele legale, prin care sa se faca dovada
efectuarii.
-

12.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile cu combustibilul.

Administratorul companiei Exemplu SRL a achizitionat 30 iunie 2014 combustibil in valoare de
248 de lei(TVA inclus) pe baza unui bon fiscal pe care a fost trecut CUI societatii. Autoturismul
este utilizat de catre administrator atat in interesul firmei dar si in interes personal si pentru
distantele parcurse nu intocmeste foi de parcurs.
Care este tratamentul fiscal al cheltuielii?
Societatea poate sa-si deduca cheltuiala cu combustibilul in limita a 50 % deoarece utilizeaza
autoturismul atat in interesul firmei cat si cel personal. Pentru a beneficia de aceasta procent
de deductibilitatea societatea nu trebuie sa intocmeasca foi de parcurs.

Inregistrare achizitie combustibil:

%
6022.deductibil
6022.nedeductibil
4426

401

248
100
100
48

6022.nedeductibil =4426
6022.deductibil
=4426

12
12

Potrivit art. 21, alin. 4, lit. t) din Codul Fiscal cheltuielile aferente vehiculelor rutiere
motorizate sunt deductibile in limita a 50 % in situatia in care acestea nu sunt utilizate
exclusiv n scopul activitii economice, iar masa total maxim autorizat nu depeste
3.500 kg i care s nu are mai mult de 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul oferului,
aflate n proprietatea sau n folosina contribuabilului.
Conform normelor metodologice de la art. 145^1 in situatia in care contribuabilul isi deduce
doar 50 % din cuantumul cheltuielii acesta nu este obligat s fac dovada utilizrii vehiculului
n scopul activitii economice sau pentru uz personal prin intermediul foii de parcurs.
Limitarea la 50 % a deductibilitatii cheltuielilor cu vehiculele se efectueaza dupa aplicarea
limitrii aferente taxei pe valoarea adugat, prin urmare se aplic i asupra taxei pe
valoarea adugat pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al
taxei pe valoarea adugat.
13.Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor.
La data de 31 martie 2015,societatea Exemplu SRL prezinta urmatoarea situatie:

1
Elemente

ianuarie
2014

31 martie
2014

Rata

Cheltui Cheltuieli

Cheltuieli

eli cu

cu dobanda

deductibile

dobanz doband etapa 1

nedeductib

ii

ile dupa

etapa 1
Capitaluri proprii

100.000
lei

Capital imprumutat de 110.000

la actionarul X LEI
Capital imprumutat de
la actionarul Y EURO
Capital imprumutat de
la actionarul Z EURO

lei

120.000 lei
21.000
150.000 lei 10 %

50.000 lei 50.000 lei

60.000 lei 80.000 lei

Capital imprumutat de 20.000 lei 40.000 lei

la actionarul W LEI*

=2,25/10*210 16.275
00
=4.725

0%

3.000

Sub 6%,

4%

deductibila
integral

8%

4.000

=2,25/8*4000 2.875
=1.125

Nu se ia in calcul pt
CGI
Capital imprumutat de
la o banca- LEI

30.000 lei 90.000 lei

9%

14.000

Integral

deductibila

*Capital imprumutat de la actionarul W este singurul imprumut cu o perioada de rambursare

mai mica de 1 an.
Determinati nivelul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanda la data de 31 martie 2015
Etapa 1 Ajustari potrivit art. 23 alin. (5) din Codul Fiscal
Conform prevederilor art. 23 alin. (5) din Codul Fiscal se va proceda la limitarea deductibilitatii
cheltuielilor cu dobanda astfel:- conform tabelului
Etapa 2 Calculul gradului de indatorare
GIC = ((110.000 + 60.000) + (150.000 + 80.000))/( 100.000 + 120.000) = 1,81
Etapa 3 Verificarea deductibilitatii in functie de Gradul de indatorare
In cazul societatii Exemplu SRL deoarece gradul de indatorare este cuprins intre 0 si 3
societatea va recunoaste o cheltuiala deductibila cu dobanda aferenta imprumuturilor de la
actionari in suma de 8850 lei( 4725 + 3.000 + 1125) si o cheltuiala deductibila integral cu
dobanda aferenta imprumutului de la banca in valoare de 14.000 lei.
Societatea va recunoaste in declaratia 101 la randul 31 Cheltuieli cu dobanzile
nedeductibile, care nu sunt reportate pentru perioada urmatoare suma de 19.150 lei (16.275
lei+2.875 lei).
Legislatie:
La stabilirea deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile la calculul impozitului pe profit se aplica
prevederile de la art. 23 din Codul Fiscal. Nu intra sub incidenta prevederilor acestui articol
dobanzile in legatura cu urmatoarele imprumuturi:
imprumuturile obtinute de la institutiile de credit romane sau straine;
imprumuturile obtinute de la institutiile financiare nebancare (de exemplu, dobandirea
unor active in regim de leasing financiar);
imprumuturile garantate de stat;
imprumuturile obtinute de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii;
imprumuturile obtinute de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare;
si
obligatiunile admise la tranzactionare pe o piata reglementata.
Pentru situatiile cel mai des intalnite in practica (credite bancare contractate si contracte de
leasing financiar), cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs valutar se deduc integral la
determinarea profitului impozabil. Astfel, pentru aceste elemente, nu trebuie sa tinem cont de
gradul de indatorare sau de un anumit nivel impus al ratei dobanzii.
Pentru determinare deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile, altele decat cele aferente
imprumuturilor de mai sus se va proceda astfel:
Etapa 1 Ajustari potrivit art. 23 alin. (5) din Codul Fiscal
Pentru imprumuturile obtinute de la alte entitati decat cele mentionate mai sus (entitati din
cadrul grupului, asociati/actionari etc.), cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile limitat
astfel:

pentru imprumuturile in valuta, rata dobanzii utilizata incepand cu anul 2010 este de maxim
6%;
pentru imprumuturile in lei, nivelul maxim este cel al ratei dobanzii de referinta a BNR,
aferenta ultimei luni din trimestrul in care se determina impozitul pe profit (in prezent, rata
de referinta este de 1,75%).
Limitele de mai sus se aplica separat pentru fiecare imprumut contractat de entitate si nu
cumulat. Valoarea cheltuielilor cu dobanda care excede nivelul de deductibilitatea permis
conform art. 23 alin. (5) din Codul Fiscal este considerata nedeductibila si nu mai este luata
in considerare in perioadele urmatoare.
Etapa 2 Calculul gradului de indatorare
Pentru stabilirea deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile este necesara calcularea Gradului de
Indatorare a Capitalului, dupa ce s-a aplicat limita de deductibilitatea de la etapa anterioara.
Gradul de indatorare a capitalului (GIC) se determina ca raport intre media capitalului
imprumutat si media capitalului propriu, tinandu-se cont de valorile existente la inceputul
anului si la sfarsitul perioadei (trimestru/an) pentru care se determina impozitul pe profit.
Capitalul imprumutat cuprinde totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de
rambursare mai mare de un an incepand de la data incheierii contractului, potrivit
clauzelor contractuale, indiferent de data la care acestea au fost contractate. In valoarea
capitalului imprumutat nu se includ imprumuturile prezentate in prima parte a materialului
pentru care cheltuielile cu dobanda sunt deductibile integral.
Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, rezervele din reevaluare, alte
rezerve, rezultatul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu
constituite de entitate.
Etapa 3 Verificarea deductibilitatii in functie de Gradul de indatorare
Daca Gradul de indatorare a Capitalului este cuprins intre 0 si 3
Cheltuiala cu dobanda este integral deductibila, dupa aplicarea limitei de deductibilitate
prevazuta la art. 23, alin. (5).
Daca Gradul de indatorare a Capitalului este negativ sau mai mare de 3, Cheltuiala
cu dobanda este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit. Aceasta se
reporteaza in perioadele urmatoare, devenind subiect al limitarii in conditiile art. 23, alin. (1)
din Codul Fiscal pentru perioada in care se reporteaza, pana la deductibilitatea integrala a
acestora.

14.Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar.

Un actionar al societatii Exemplu SRL crediteaza societatea cu 10.000 euro fara dobanda la
31.03.2014, la un curs de 4,4553 lei/euro
La 31.12.2014 cursul este de 4,4821.
Cum se inregistreaza diferentele de curs valutar? Care este tratamentul fiscal al acestor
diferente de curs in acest caz si cum se declara aceste diferente de curs in Declaratia 101?
Raspuns:
Potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, pct. 185, la finele fiecarei
luni, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare,
comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii
sau de la data la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare, si cursul de schimb

de la data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare,

dupa caz.
Acordarea imprumutului la 31 martie 2014:
5124= 455 44.553 lei
Inregistrarea diferentei de curs valutar:
665= 455
268 lei
In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar, aferente imprumuturilor supuse
limitarii, depasesc veniturile din diferentele de curs valutar de aceeasi natura, diferenta este
tratata tot ca o cheltuiala cu dobanda, deductibilitatea acestei diferente fiind si ea supusa
limitarilor.
Din punct de vedere fiscal, potrivit dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu dobanzile sunt integral
deductibile daca gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei.
Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu
termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la
inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.
Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de
rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, indiferent de data la care
acestea au fost contractate.
In cazul in care gradul de indatorare este mai mic sau egal cu trei, cheltuiala reprezentand
diferenta de curs valutar se regaseste in total cheltuieli in formularul 101 si se deduce din
baza impozabila. Daca gradul de indatorare este peste trei, suma se va reporta pentru anul
urmator cand se va face acelasi calcul.
Cazuri particulare: Dobnzile i pierderile din diferene de curs valutar, n legtur cu
mprumuturile obinute direct sau indirect de la bnci internaionale de dezvoltare i
organizaii similare, menionate n norme, i cele care sunt garantate de stat, cele aferente
mprumuturilor obinute de la instituiile de credit romne sau strine, instituiile financiare
nebancare, de la persoanele juridice care acord credite potrivit legii, precum i cele obinute
n baza obligaiunilor admise la tranzacionare pe o pia reglementat nu intr sub incidena
prevederilor prezentului articol.

15.Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar.

La inventarierea anuala a patrimoniului se constata lipsa unui notebook, cu valoare contabila
de 3500 lei. Amortizarea cumulata la data inventarierii este de 1.000 lei.
Exemplificati modalitatile de scoatere din gestiune a acestuia daca minusul este
imputabil,neimputabil sau datorat unei calamitati:
Daca lipsa notebook-ului nu poate fi imputata, acesta se scade din gestiune:
%
2813 "Echipamente tehnologice"
"Amortizarea instalatiilor"

= 2132
3.500 lei
1.000 lei

6583
"Cheltuieli privind activele cedate
si alte operatii de capital"

2.500 lei

Cheltuiala este nedeductibila, mijlocul fix nu a fost asigurat iar minusul nu este imputabil.
TVA-ul afferent: 635= 4427
600 lei, cheltuiala nedeductibila
Daca lipsa notebook-ului este imputata gestionarului, se considera ca valoarea de inlocuire
este de 1.200 lei. Se inregistreaza scaderea din gestiune si operatia de imputare a minusului:
4282 =
"Alte creante in legatura cu personalul"
"Alte venituri din exploatare"

%
7588

3100 lei
2.500 lei

4427

600 lei

In acest caz, cheltuiala este deductibila iar venitul impozabil. ???

Daca notebookul a fost distrus in urma unei calamitati:
%=
2813 "Echipamente tehnologice"
"Amortizarea instalatiilor"
671
"Cheltuieli privind calamitatile si alte
evenimente extraordinare"

2132

3.500 lei
1.000 lei
2.500 lei

Minusurile de inventar se inregistreaza astfel:

- se inregistreaza pe seama cheltuielilor, dupa natura lor;
- se stabilesc in sarcina celor vinovati prin recuperare directa.
Din punct de vedere contabil si fiscal, conform art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, nu sunt deductibile la determinarea profitului, cheltuielile de natura
stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile,
pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa aferenta daca aceasta
este datorata conform titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si
mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze
de forta majora in conditiile stabilite de lege, conform pct. 41 din Titlul II al Normelor de
aplicare a Codului fiscal, care precizeaza ca aceste cheltuieli nu intra sub incidenta art. 21.
Pentru alte situatii, conform art. 128 alin. (4), bunurile constatate lipsa din gestiune sunt
asimilate livrarilor cu exceptia bunurilor distruse in calamitati naturale, degradate
cu imposibilitate de valorificare sau perisabilitati prevazute legal. Casarea activelor
corporale fixe de natura bunurilor de capital, conform art. 149 din Codul fiscal, nu
constituie livrare de bunuri.
Baza de impozitare pentru activele corporale fixe care constituie bunuri, altele decat bunurile
imobile, este constituita din valoarea ramasa in contabilitate, in functie de amortizarea pentru
bunurile constatate lipsa in gestiune si imputate.
Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor lipsa in gestiune, neimputabile,

este valoarea ramasa la care bunurile sunt inregistrate in contabilitate, cota de

taxa aplicabila este cea in vigoare, iar diferenta, inclusiv taxa, este nedeductibila
la determinarea profitului impozabil.

16.Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor.
Societatea comerciala Exemplu achizitioneaza pentru salariati cate o uniforma. Costul
fiecarei uniforme este de 50 lei plus TVA. Fiecare salariat in parte suporta 50% din costul
halatelor.
Care sunt inregistrarile contabile si care este tratamentul fiscal?
Inregistrarea cumpararii uniformelor:
%
303
4426

401

62 lei
50 lei
12 lei

Uniformele sunt date in folosinta salariatilor, fiecare salariat plateste pentru uniforma 50%*50
= 25 plus TVA.
461

%
7588
4427

Uniformele se scad din gestiunea societatii

603
=
303

31 lei
25
6 lei
50 lei

Ajustare TVA prin autofactura:

635
= 4427
6 lei, cheltuiala nedeductibila
Conform art. 128 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, este asimilata livrarilor de bunuri efectuate
cu plata preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau
produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca
taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total
sau partial.
Astfel, daca la achizitia produselor acordate gratuit salariatilor societatea deduce TVA,
acordarea acestora salariatilor este asimilata unei livrari de bunuri efectuata cu plata in
conformitate cu prevederile art. 128 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.
In acest caz, conform art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare a taxei pe
valoare adaugata o constituie pretul de cumparare al produselor sau al unor bunuri
similare ori, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit
la data livrarii.
Pentru aceasta livrare de bunuri catre sine societatea va emite o autofactura in
conformitate cu prevederile art. 155 alin. (7) din Codul fiscal.

TVA aferenta produselor acordate ca avantaje in natura se include in cheltuieli:

635
=
4427
"Cheltuieli cu alte impozite, taxe
si varsaminte asimilate"

"TVA colectata"

In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu sunt deductibile la
determinarea profitului impozabil cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta
bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora
nu a fost impozitata prin retinere la sursa.
17.Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarilor.
O societate comerciala inregistreaza in contabilitate si plateste catre un furnizor
contravaloarea unei facturi de raparatii auto pentru automobilul proprietate personala al
asociatului in valoare de 2000 lei.Cum este tratata aceasta cheltuiala?
Cheltuielile fcute n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect cele generate de pli
pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia pentru aceste
bunuri sau servicii, sunt considerate cheltuieli nedeductibile conform prevederilor art. 21, alin.
4 lit e.
Sunt considerate cheltuieli fcute n favoarea participanilor urmtoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, ntreinerea i repararea mijloacelor de transport utilizate de
ctre participani, n favoarea acestora;
b) bunurile, mrfurile i serviciile acordate participanilor, precum i lucrrile executate n
favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria i ntreinerea spaiilor puse la dispoziie acestora;
d) alte cheltuieli n favoarea acestora
.
De asemenea, pe langa faptul ca aceste cheltuieli nu sunt deductibile, suma este considerata
dividend cf art. 7 alin 1 pct. 12 din Codul Fiscal:
Se consider dividend din punct de vedere fiscal i se supune aceluiai regim fiscal ca
veniturile din dividende:
- suma pltit de o persoan juridic pentru bunurile sau serviciile achiziionate de
la un participant la persoana juridic peste preul pieei pentru astfel de bunuri
i/sau servicii, dac suma respectiv nu a fcut obiectul impunerii la primitor cu
impozitul pe venit sau pe profit;
- suma pltit de o persoan juridic pentru bunurile sau serviciile furnizate n
favoarea unui participant la persoana juridic, dac plata este fcut de ctre
persoana juridic n folosul personal al acestuia.
Inregistrarea acestei cheltuieli in contabilitate este urmatoarea:
611nedeductibil = 401 2.000 lei
Aceasta cheltuiala este considerat nedeductibila la calculul impozitului pe profit. De
asemenea, conform celor mentionate mai sus, suma este tratata drept dividend si in
consecinta trebuie retinut, declarat si virat impozitul pe dividende.Valoarea dividendului brut
este de 2.000*100/84=2.381 lei, iar suma retinuta drept impozit este de 381 lei care se
inregistreaza astfel:
635.ned= 448 381 lei

18.Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document

justificativ.
Societatea comerciala Exemplu inregistreaza in contabilitate pe baza unui NIR fara factura
fiscala intrarea in gestiunea societatii a 10 kg ambalaje la pret de 9 lei/kg.
Cum se inregistreaza in contabilitate operatiunea?
Este cheltuiala deductibila?
Se poate inregistra TVA?
n conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea contabilitii nr. 82/1991,
republicat, orice operaiune economico-financiar efectuat se consemneaz n momentul
efecturii ei ntr-un document care st la baza nregistrrilor n contabilitate, dobndind astfel
calitatea de document justificativ. De asemenea, potrivit pct. 2 din Anexa 1 la OMEF
3512/2008, documentele justificative trebuie s cuprind urmtoarele elemente principale:
- denumirea documentului
- denumirea/numele i prenumele, dup caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care
ntocmete documentul
- numrul documentului i data ntocmirii acestuia
- menionarea prilor care particip la efectuarea operaiunii economico-financiare
(cnd este cazul)
- coninutul operaiunii economice-financiare i, atunci cnd este necesar, temeiul legal
al efecturii acesteia
- datele cantitative i valorice aferente operaiunii economico-financiare efectuate, dup
caz
- numele i prenumele, precum i semnturile persoanelor care rspund de efectuarea
operaiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuii de control financiar preventiv i
ale persoanelor n drept s aprobe operaiunile respective, dup caz
- alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaiunilor efectuate.
Documentele care stau la baza nregistrrilor n contabilitate pot dobndi calitatea de
document justificativ numai n condiiile n care furnizeaz toate informaiile prevzute de
normele legale n vigoare.
nalta Curte de Casaie i Justiie a hotrt c, n conformitate cu prevederile art. 21 alin.
(4) lit. f) C. fisc., nu sunt deductibile fiscal cheltuielile nregistrate n contabilitate care nu au la
baz un document justificativ, iar n conformitate cu prevederile art. 146 alin. (1) lit. a) C.
fisc., pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, beneficiarul trebuie s dein o factur
emis n condiiile legii de ctre o persoan nregistrat ca pltitoare de TVA. n acest sens,
nalta Curte a subliniat c notele de intrare/recepie nu pot fi avute n vedere pentru
deducerea cheltuielilor de TVA, ntruct acestea dovedesc doar intrarea n gestiune a
mrfurilor nu i proveniena acestora. Prin urmare, n condiiile n care nu se cunosc furnizorii
reali ai bunurilor nscrise n aceste facturi, operaiunile consemnate n facturi, chiar dac au
fost nregistrate n contabilitate, sunt considerate fr documente legale de provenien.
Astfel, in cazul nostru, cheltuiala cu ambalajele este o cheltuiala nedeductibila si nu se
deduce TVA.
19.Studiu de caz
neimpozabile.

privind

regimul

fiscal

al

cheltuielilor

aferente

veniturilor

Societatea exemplu a constituit la 31.12.2014 un provizion nedeductibil fiscal pentru litigii, in

suma de 10.000 lei, avand pe rol un proces in care e posibil sa un aiba castig de causa.

La 31.08.2014 acest proces este castigat. Cum se inregistreaza in contabilitate operatiunile?

Sunt deductibile veniturile/cheltuielile?
Veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil sunt urmatoarele:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile,
dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana
juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine
minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada
neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a
incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se
detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe
termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a
retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana
juridica la care se detin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,
veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri
aprobate prin acte normative.
6812 Cheltuieli de exploatare = 1511 Provizioane 10.000 lei - cheltuiala nedeductibila
privind provizioanele pentru litigii
pentru riscuri si cheltuieli
1511 Provizioane pentru litigii = 7812

10.000 lei - venit neimpozabil

20.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultanta si management.

Societatea Exemplu a externalizat serviciile de marketing ctre o alta societate cu care a
ncheiat un contract de prestri servicii pe baz de comision cu valoare de 3% din vnzri.
Serviciile prestate au la baza contracte i acte adiionale, rapoarte de activitate i minute
semnate de prile contractante, facturile emise de prestatori fiind nregistrate n
contabilitatea acestora.
Necesitatea serviciilor externalizate a fost justificat prin faptul c aceast modalitate de
lucru, care ine de managementul societii, a determinat o scdere a cheltuielilor de
personal i o dublare a cifrei de afaceri, pentru care s-au calculat i achitat obligaii
bugetare mai mari.
Sunt aceste cheltuieli de consultant in marketing deductibile?
Da, aceste cheltuieli sunt deductibile deoarece respecta conditiile din Codul Fiscal, art. 21,
alin 4, lit m.
Cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri
de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora n scopul
activitilor desfurate i pentru care nu sunt ncheiate contracte nu sunt deductibile. Pentru
a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de
servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: serviciile trebuie s fie
efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pri sau n baza oricrei

forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se efectueaz

prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate,
de pia sau orice alte materiale corespunztoare; contribuabilul trebuie s dovedeasc
necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul activitilor desfurate. Nu intr sub
incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii, prevzut la
art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane
fizice autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor,
serviciile potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare, transport i altele
asemenea.

21.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate.

Sunt nedeductibile pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor

incerte sau n litigiu, nencasate, pentru partea neacoperit de provizion, precum i
pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu, nencasate.
n aceast situaie, contribuabilii care scot din eviden clienii nencasai sunt obligai s
comunice n scris acestora scoaterea din eviden a creanelor respective, n vederea
recalculrii profitului impozabil la persoana debitoare, dup caz;(Baza legal: art. 21 alin. (4)
lit. o) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare).
Art. 21 alin. 2 lit n) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: pierderile
inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau
lichidat, fara succesor;
debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.
Exemplu:
Societatea comerciala Exemplu inregistraza un client neincasat de de peste 3 an ,in suma de
100.000 lei pe care probabilitatea de a-I incasa este foarte mica in viitor. Exista constituit un
provizion de 100.000 lei, din care 30.000 lei cheltuiala deductibila.Care sunt pasii pentru a
anula creanta? Ce inregistrari contabile se fac?

In situatia scoaterii din evidenta a clientilor incerti, sub aspect fiscal, sunt de analizat cateva
aspecte principale, si anume :
deductibilitatea din punct de vedere fiscal a cheltuielilor inregistrate in contul 654 Pierderi
din creante si debitori diversi;
deductibilitatea din punct de vedere fiscal a cheltuielilor cu ajustarile pentru depreciere
inregistrate in contul 6814
ajustarea TVA in situatia in care clientul a intrat in faliment si exista o hotarare definitive si
irevocabila . Se intocmeste o factura de stornare, (cota Tva la data facturarii )se inregistreaza

in decontul 300 pe regularizari pe colectat cu minus , nu se declara in 394 si nu se transmite

clientului facture.
Conform OMFP 3055/2009 cu completari si modificari ulterioare scoaterea din evidenta a
creantelor se poate realiza:
- la termenul de prescriere (3 ani in cazul creantelor comerciale) cu respectarea prevederilor
pct.187 din O.M.F.P. nr. 3.055/2009 referitoare la demonstrarea faptului ca au fost intreprinse
toate demersurile legale pentru decontarea acestora inainte de a se decide scoaterea lor din
evidenta;
- la comunicarea hotararii judecatoresti definitive prin care s-a inchis procedura de faliment a
debitorului;
- la cedarea creantei catre un alt creditor;
-in urma deciziei conducerii societatii, dupa ce se constata ca este imposibila recuperarea
acesteia cu respectarea obligativitatii de a comunica in scris clientilor respectivi aceasta
decizie in vederea recalcularii de catre acestia a profitului impozabil (art.21 alin. (4) lit.o) din
Codul fiscal).
Astfel, se va anula provizionul si se va inregistra pierderea din creante neincasate:
491- 7814.impozabil 30.000
491-7814.neimpozabil 70.000
654.deductibil - 4118 30.000
654.nedeductibil - 4118 70.000
Se va comunica in scris clientului neincasat decizia de scoatere din evidente pentru ca acesta
sa-si recalculeze impozitul pe profit.
22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.
Sunt nedeductibile cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind
bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau
acte de mecenat, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim dintre
3 la mie din cifra de afaceri i 20% din impozitul pe profit datorat. n limitele respective se
ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n scopul construciei
de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente specifice,
finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a
burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale;(Baza legal: art. 21 alin. (4)
lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare).
Un contribuabil pltitor de impozit pe profit ncheie un contract de sponsorizare, n
calitate de sponsor, n valoare de 2000 lei pentru organizarea de catre beneficiar a
evenimentului anual Gala Cartii (contract reglementat de Legea privind sponsorizarea nr.
34/1994, cu modificarile si completarile ulterioare). Contractul de sponsorizare se ncheie n
data de 25 martie 2014. La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2014,
contribuabilul prezint urmtoarele date financiare:
Venituri din vnzarea mrfurilor
Venituri din prestri de servicii
Total cifr de afaceri

= 300.000
= 450.000
= 750.000

Cheltuieli privind mrfurile

Cheltuieli cu personalul
Alte cheltuieli de exploatare
din care:
2000 lei sponsorizare,cheltuiala nedeductibila
Total cheltuieli

= 200.000
= 45.000
= 75.000

= 320.000 lei

Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2014:

Profitul impozabil = 750.000-320.000+2000 = 432.000lei.
Impozitul pe profit nainte de scderea cheltuielii cu sponsorizarea: 432.000 x 16% =
69.120lei.
Avndu-se n vedere condiiile de deducere prevzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal,
prin aplicarea limitelor, valorile sunt:- 0,3% din cifra de afaceri reprezint 2.250 lei;- 20% din
impozitul pe profit nainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezint 13.824 lei.
Suma de sczut din impozitul pe profit este 2.000 lei.
Pentru trimestrul I 2014 impozitul pe profit datorat este de: 69.120 - 2000 = 67.120 lei.
23.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la
terti inactivi fiscal.
Conform Codului de procedura fiscala, contribuabilii sunt declarati inactivi daca se afla
in una dintre urmatoarele situatii:
nu isi indeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie declarativa
prevazuta de lege;
se sustrag de la efectuarea inspectiei fiscale prin declararea unor date de identificare a
domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
organele fiscale au constatat ca nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat.
Contribuabilii declarati inactivi care desfasoara activitati economice in perioada de
inactivitate, sunt supusi obligatiilor privind plata impozitelor si taxelor, dar nu
beneficiaza de dreptul de deducere a cheltuielilor si a TVA aferente achizitiilor
efectuate in perioada respectiva.
De asemenea,beneficiarii care achizitioneaza bunuri si/sau servicii de la contribuabili
dupa inscrierea acestora ca inactivi in Registrul contribuabililor inactivi/reactivati nu
beneficiaza de dreptul de deducere a cheltuielilor si a TVA aferente achizitiilor respective, cu
exceptia achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul procedurii de executare silita.
Societatea Exemplu primeste o factura de prestari servicii I.T. de la un furnizor, in
valoare de 2480 lei, aferenta reparatiei unui server. In urma verificarii codului fiscal al
partenerului in Registrul contribuabililor inactivi sau reactivai, s-a constatat ca
respectivul furnizor figureaza pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ca si
contribuabil inactiv. Sa se calculeze care este limita de ductibilitate.
Cheltuielile inregistrate in evidenta contabila care au la baza un document emis de un
contribuabil inactiv nu sunt deductibile la calcul impozitului pe profit. Nu se deduce nici TVA-ul
aferent achizitiei, valoarea acestuia fiind inclusa in costul prestatiei (cheltuiala nedeductibila).
Cheltuieli totale nedeductibile = 2.480 lei.

628.nedeductibil = 401 2.480

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile profesionale.
ConformLegii 571/2003 privind Codul Fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile
urmatoarele: taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii reglementate de actele
normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului
colectiv de munca, taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de
comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale. Pe langa aceste
prevederi, in Legea 571/2003 privind Codul Fiscal se mentioneaza ca taxele si cotizatiile catre
organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea
desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele
decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m) sunt considerate nedeductibile la calculul
impozitului pe profit.
Societatea Exemplu care se ocupa de distributia cartii, platitoare de impozit pe profit,
achita in anul 2014 o cotizatie obligatorie catre AGORA in valoare de 1.500 lei. Este
aceasta suma deductibila?
Plafonul maxim deductibil pentru taxe si cotizatii, conform Codului Fiscal, este de 4.000
euro * 4,4821 = 17.928,4 lei.
Cotizatia pentru AGORA de 1.500 lei este integral deductibila.

25.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila si fiscala.

Societatea comerciala RCS RDS achizitioneaza in 15.03.2009 un echipament pentru
telecomunicatii prin sateliti de la un furnizor, la pretul de 210.000 lei. Durata de amortizare
conform catalogului este de 8 ani, dar societatea intentioneaza sa-l utilizeze doar 4 ani.
Metoda de amortizare folosita de societate este cea liniara. Societatea vinde utilajul la
30.06.2012 la valoarea de 40.000 lei.
Amortizarea contabila anuala = 210.000 / 4 = 52.500 lei
Amotizarea contabila lunara = 52.500 / 12 = 4.375lei
Amortizarea fiscala anuala = 210.000 / 8 = 25.250 lei
Amortizarea fiscala lunara = 26.250 / 12 = 2.187,5lei
Amortizare
Amortizare
An
contabila
fiscala
Valoar
Valoar
Anual
e
Anual
e
a
ramas a
ramas
a
a
39.37 170.62
19.68 190.31
2009
5
5
8
3
52.50 118.12
26.25 164.06
2010
0
5
0
3
52.50
26.25 137.81
2011
65.625
0
0
3
52.50
26.25 111.56
2012
13.125
0
0
3

2013

13.12
5

2014
2015
2016
2017

26.25
0
26.25
0
26.25
0
26.25
0
6.563

85.313
59.063
32.813
6.563
0

2009:
6811- 2813 39.375 lei amortizare contabila (cheltuiala nedeductibila)
19.688 lei- amortizare fiscala (cheltuiala deductibila).
2010:
6811- 2813 52.500 lei amortizare contabila (cheltuiala nedeductibila)
26.250 lei- amortizare fiscala (cheltuiala deductibila).
2011:
6811- 2813 52.500 lei amortizare contabila (cheltuiala nedeductibila)
26.250 lei- amortizare fiscala (cheltuiala deductibila).
La data de 12.07.2012 se inregistreaza vanzarea activului
Se inregistreaza amortizarea contabila de =6 * 4.375 = 26.250 lei
Deduceri fiscale privind amortizarea pentru cele 6 luni din 2012 = 2.187,5*6 = 13.125 lei.
La data de 30.04.2011 se inregistreaza vanzarea activului.
Valoarea venitului de este de 40.000 lei si o cheltuiala cu valoarea ramansa neamortizata
contabil de 39.375 lei.
Cheltuieli privind activele cedate recunoscute fiscal = 124.687 lei
%
213 210.000
2813
170.625
6583
39.375 cheltuiala nedeductibila.
Se recunoaste fiscal valoarea de 124.688 lei, reprezentand valoarearamasa de amortizat
fiscal.
461= 7583

40.000 lei venituri impozabile

26.Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele de garantii de buna executie

acordate clientilor.
Garantia de buna executie se constituie, de obicei, de catre constructor sau prestatorul de servicii, in
favoarea beneficiarului urmand ca la incheierea lucrarilor si dupa intocmirea procesului verbal de
predare a lucrarii, acesta sa-si recupereze garantia constituita.

Garantia se acorda pe o perioada determinata stabilita de comun acord intre executant si beneficiarul
lucrarilor de constructii-montaj si se constituie cu scopul crearii unor disponibilitati banesti necesare
pentru acoperirea unor eventuale remedieri de calitate care ar putea interveni intre data receptiei
provizorii si data receptiei definitive a lucrarilor.
Executantului lucrarilor de constructii ii revine obligatia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor
calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie cat si in perioada de garantie stabilita.

Pentru garantiile de buna executie acordate clientilor in baza clauzelor contractuale, constructorii pot
sa inregistreze cheltuieli cu provizioanele, considerate deductibile d.p.d.v. fiscal la determinarea
profitului impozabil asa cum sunt reglementate prin Codul fiscal la articolul 22 alineatul 1 litera b) si
punctul 52 din normele de aplicare a Codului fiscal.

Conform acestor dispozitii cheltuielile cu provizioanele pentru garantii de buna executie sunt
considerate deductibile la calculul profitului impozabil.
Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial, pentru
bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se
acorda garantie. Pentru recunoasterea cheltuielilor de aceasta natura este obligatorie reflectarea
integrala la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de
lucrari.
Asa cum se prevede la pct. 52 din normele metodologice pentru aplicarea Codului fiscal, aprobate prin
HG 44/2003, cu modificarile ulteriore, provizioanele pentru garantii de buna executie acordate
clientilor se inregistreaza la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor
de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate sau serviciilor prestate.
In mod obisnuit, garantia constituita se blocheaza intr-un cont bancar pe perioada lucrarilor de
constructii, instalatii, montaj, etc., conform prevederilor contractuale.
Inregistrarea la venituri a provizioanelor create pentru garaniile de buna execuie se face pe masura
efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanie inscrise in contract.
In ceea ce priveste inregistrarea in evidenta contabila a garantiilor de buna executie, principalele
operatiuni pot fi prezentate astfel:
411 = %
"Clienti" 704
"Venituri din lucrari
executate si servicii
prestate"
4427
"TVA colectata"

2678 = 411
"Alte creante Clienti"

imobilizate"
6812 = 1512
"Cheltuieli de "Provizioane
exploatare privind pentru garantii
provizioanele" acordate clientilor"
5121 = 411
"Conturi la banci "Clienti"
in lei"
5121 = 2678
"Conturi la banci "Alte creante
in lei" imobilizate"
1512 = 7812
"Provizioane "Venituri din
pentru garantii provizioane"
acordate clientilor"
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile din ct. 6812 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele" sunt
cheltuieli deductibile trimestrial daca societatea a inregistrat la venituri valoarea lucrarilor (ct. 704), iar
veniturile reluate din inchiderea provizionului in ct. 7812 "Venituri din provizioane" sunt impozabile.
27.Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilorinsolventa.
28.Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilorvechime.
29.Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului
professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).