CECCAR BUCURESTI

APLICATII REZOLVATE
NUMARUL 2
Stagiu Anul II-

Stagiar
Sandu Arina
Larisa

-Bucuresti 2016-
 Aplicatii Stagiu de pregatire- Anul II semestrul I - 2016

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional

in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale.

O societate doreste sa acorde salariatilor, cu ocazia Sarbatorilor de Craciun, cadouri in

valoare de 150 ron pentru fiecare angajat. Societatea este dispusa sa acorde aceasta suma in
numerar sau sub forma de tichete cadou, insa mai intai doreste sa anlizeze impactul fiscal al
acestei decizii in ceea ce priveste deductibilitatea cheltuielilor, impozitele si contributiile
datorate in ambele cazuri mentionate.

Chelutielile mentionate mai sus intra in sfera cheltuielilor sociale. Aceastea sunt
reglementate de Codul Fiscal I in baza art. 25 alin. (3) lit. b) si sunt deductibile in limita unei
cote de pana la 5%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii
53/2003 - Codul muncii.

Prin cheltuieli sociale se intelege cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele

pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si
cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in
administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor
profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee,
biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub
patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca.

Se aplica acelasi tratament fiscal si cheltuielilor ce reprezinta: tichete de cresa acordate

de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor
minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru
tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai
acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile
de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de
plasament.

Acordarea de tichete cadou pentru angajatii proprii se poate efectua numai pentru
destinatiile sau evenimentele care se incadreaza in cheltuielile sociale . Potrivit prevederilor
Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou i a tichetelor de cre , cu modificrile
i completrile ulterioare, tichetele cadou acordate salariailor se pot utiliza pentru cheltuieli
sociale. n data de 9 iulie 2013, nalta Curte de Casa ie i Justiie a stabilit, prin Decizia nr.
6051/2013 cu privire la tratamentul fiscal aplicabil tichetelor cadou, excepia prin care
tichetele cadou pot fi considerate cheltuieli sociale, deci pentru care nu se datoreaz
contribuii sociale. ns trebuie s fie ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii. Prima
condiie este ca tichetele cadou s aib rolul de a ajuta salariatul cnd acesta este nevoit s
suporte cheltuieli mai mari dect n mod obi nuit, fiind condiionate de apari ia unui
eveniment care, n principiu, nu ine de persoana angajatului (nmormntare, boal, natere
etc). A doua condiie este ca tichetele cadou s fie ocazionale. A treia condiie este ca aceste
obligaii s fie asumate de angajator, dar nu prin contract de munc sau printr-un statut
special prevzut de lege. A patra condiie este s fie difereniate ntre beneficiari, pentru c
sunt acordate pentru situaii particulare.

n concluzie, tichetele cadou acordate salaria ilor cu ocazia Srbtorilor de iarn

reprezint venituri de natur salarial care se impoziteaz cu cot de 16% i se cuprind n
baz lunar de calcul a contribu iilor sociale obligatorii, conform Deciziei Nr. 6051/ 2013 a
naltei Curi de Casa ie i Justi ie, pronun at n edin a public din 9 iulie 2013 cu privire la
tratamentul fiscal aplicabil tichetelor cadou,

Astfel cheltuielile cu cadourile acordate salariatelor, indiferent de forma sub care se

acorda sunt deductibile daca se incadreaza in procentul de 5%.

Conform art 55 alin 4 din Codul Fiscal ...Cadourile oferite de angajatori n beneficiul
copiilor minori ai angajailor, cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie, Crciunului i a srbtorilor
similare ale altor culte religioase, precum i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8
martie sunt neimpozabile, n msura n care valoarea cadoului oferit fiecrei persoane, cu orice
ocazie din cele de mai sus, nu depete 150 lei

Cel mai avantajos pentru societatea este acordarea de cadouri angajatilor in numerar, in
limita a 150 lei, care nu sunt impozabili din punct de vedere al impozitului pe venit, in cazul in
care se acorda in numerar. Tot ce depaseste aceasta suma este considerat venit asimilat salariului
si se impoziteaza in consecinta.

2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuelilor de cercetare.

O societate detine un departament de cercetare care, n cursul exerciiului financiar contabil

N, dezvolta un proiect Y. In cazul proiectului Y, societatea nu poate demonstra nc fezabilitatea
acestuia, drept pentru care inca nu se indeplinesc conditiile pentru capitalizarea cheltuielilor aferente
proiectului. n exerciiul N, cheltuielile departamentului, n u.m., au fost urmtoarele:
 Denumire Cheltuieli Proiectul X
generale
Cheltuieli directe materiale i servicii 800 3.000
Cheltuieli cu personalul:
- directe 4.500
- salariul coordonator departament 1.500 -
- personal administrativ 3.000
Cheltuieli generale:
- directe - 2.200
- indirecte 600 500
Cheltuieli amortizare echipamente 800
cercetare (amortizare accelerata la sf
ex N)
Conductorul de departament consum 25% din timpul de lucru pentru proiectul X.
S se precizeze care este tratamentul fiscal al cheltuielilor de cercetare angajate de societate
in decursul anului N.

Proiectul Y este o activitate de cercetare, iar cheltuielile angajate afecteaz rezultatul

exerciiului curent.
Conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificrile
i completrile ulterioare, la calculul profitului impozabil, pentru activitile de cercetare-
dezvoltare se acord urmtoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentar la calculul profitului impozabil n proporie de 50% a
cheltuielilor eligibile pentru aceste activiti; deducerea suplimentar se calculeaz
trimestrial/anual; n cazul n care se realizeaz pierdere fiscal, aceasta se recupereaz potrivit
dispoziiilor art. 31;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerat i n cazul aparaturii i echipamentelor
destinate activitilor de cercetare-dezvoltare
c) stimulentele fiscale se acorda pentru activitati de cercetare dezvoltare care conduc la
obtinerea de rezultate ale cercetarii valorificate de catre contribuabili pe terioriul tarii sau in
interiorul Uniunii Europene;
d) activitatile de cercetare dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la
determinarea profitului impozabil trebuie sa fie din domeniul activitatilor de cercetare aplicativa
sau/si dezvoltare tehnologica revelante pentru activitatea industriala sau comerciala desfasurata
de catre contribuabili
e) stimulentele se acorda separat pentru fiecare proiect de cercatare dezvoltare in parte
Conform ordinului 4504/2010, cheltuielile eligibile luate n calcul la acordarea deducerii
suplimentare la determinarea profitului impozabil sunt urmtoarele:
 a) cheltuielile cu amortizarea imobilizrilor corporale i necorporale sau a unei pri din
aceste cheltuieli, aferent perioadei de utilizare a imobilizrilor corporale i necorporale la
activiti de cercetare-dezvoltare;
b) cheltuielile cu personalul care particip la activiti de cercetare-dezvoltare;
c) cheltuielile cu ntreinerea i reparaiile imobilizrilor corporale i necorporale
prevzute la lit. a), executate de teri;
d) cheltuielile de exploatare, inclusiv: alte cheltuieli cu serviciile executate de teri,
cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de
inventar, cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli privind animalele de experiment, precum i alte
produse similare folosite la activiti de cercetare-dezvoltare;
e) cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetrii sau proporional,
prin utilizarea unei chei de repartizare; cheia de repartizare este cea folosit de contribuabili
pentru repartizarea cheltuielilor comune:
(e1) n categoria cheltuielilor de regie direct alocate pot fi incluse costurile pentru: chiria
locaiei unde se desfoar activitile de cercetare-dezvoltare, asigurarea utilitilor, cum sunt:
ap curent, canalizare, salubritate, energie electric i termic, gaze naturale corespunztoare
suprafeei utilizate pentru activitile de cercetare-dezvoltare, precum i cheltuieli pentru
consumabile i birotic, multiplicare i fotocopiere, servicii potale i de curierat, telefon,
internet, aferente activitilor de cercetare-dezvoltare necesare pentru obinerea rezultatelor
cercetrii;
(e2) n categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi incluse
costurile pentru: servicii administrative i de contabilitate, servicii potale i telefonice, servicii
pentru ntreinerea echipamentelor IT, multiplicare i fotocopiere, consumabile i birotic, chiria
locaiei unde se desfoar activitile proiectului, asigurarea utilitilor, cum sunt: ap curent,
canalizare, salubritate, energie electric i termic, gaze naturale, i alte cheltuieli necesare
pentru implementarea proiectului.
n situaia n care cheltuielile prevzute la lit. a) d) ale alin. (1) nu sunt nregistrate n
totalitate pentru activitile de cercetare-dezvoltare, acestea vor fi alocate prin utilizarea unei chei
de repartizare stabilit de contribuabil.

Sunt eligibile numai acele cheltuieli nregistrate n contabilitate, pe baza documentelor

justificative, potrivit reglementrilor contabile aplicabile. Criteriul de baz pentru a distinge
activitile de cercetare-dezvoltare de alte activiti este prezena unui element semnificativ de
noutate n soluionarea unei probleme incerte tiinific sau tehnologic, solu ia nefiind evident
pentru cineva familiarizat cu cunotinele i tehnicile uzuale din domeniu Pentru a fi eligibile
pentru acordarea stimulentelor fiscale pentru cercetare-dezvoltare, cheltuielile trebuie s fie
cheltuieli efectuate de contribuabili n scopul realizrii de venituri. Deducerea suplimentar se
calculeaz trimestrial/anual, dup caz. n vederea determinrii sumei ce reprezint deducerea
suplimentar la calculul profitului impozabil, cheltuielile eligibile se nsumeaz i se vor nscrie
n registrul de eviden fiscal.
 Deducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare se evideniaz n formularul 101 -
"Declaraie privind impozitul pe profit", la rndul 18 "Alte sume deductibile".

In situatia de fata, suma cheltuielilor care sunt luate in calcul drept cheltuieli eligibile este
urmatoarea:
3000 (materiale si servicii) + 4500 (personal direct) + 2200 (chelt gen directe) + 500
(chelt gen indirecte)+ 600 (amortizare) + 375 (cota parte din salariu coordonator departaent) =
11175 RON.
Astfel, societatea poate deduce suplimentar suma de 11175*20% = 5587.5 RON la
calculul profitului impozabil.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatiei de

deplasare-detasare.

Societatea Beta isi trimite un angajat in deplasare in inters de serviciu

pentru 3 zile. Servicii de transport si cazare sunt decontate de catre
societate, iar conform regulamentului intern fiecare angajat trimis in
deplasare in tara primeste o indemnizatie de 80 RON/ angajat. Analizati
implicatia fiscala a acestei decizii.

Suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor si administratorilor

pentru deplasari in Romania si in strainatate este considerata drept cheltuiala efectuata in scopul
obtinerii de venituri conform art 21 lit. e) din Codul Fiscal este deductibila la calculul profitului
impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.

Pentru deplasarile in tara, nivelul legal stabilit pentru institutiile publice este cel prevazut
de Hotararea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor
si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul
deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu modificarile si completarile ulterioare,
actualizata cu OMFP 60/2015 Actualizarea cuantumului diurnei interne.

Reglementrile n vigoare (art. 76 alin 2 lit k) prevd c persoana delegat ntr-o

localitate situat la o distan de localitatea n care i are locul permanent de munc i n care
nu se poate napoia la sfritul zilei de lucru are dreptul la decontarea cheltuielilor de cazare
efectuate, pe baza documentelor justificative, n cazul cazrii n structurile de primire turistice,
pentru o camer cu pat individual sau, n cazul n care unitatea nu dispune de o astfel de camer,
pentru o camer cu dou paturi, a cror clasificare este de maximum 3 stele sau flori. n cazul n
care cazarea s-a fcut ntr-o structur de primire turistic de confort superior celei de 3 stele, se
deconteaz numai 50% din tariful de cazare perceput. Astfel, n situaia n care personalul aflat n
delegare nu se cazeaz n condiiile de mai sus, cheltuielile de cazare se compenseaz prin
plata, pentru fiecare noapte, a sumei de 45 lei.

Astfel, in institutiile publice, persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate
situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca
primeste o indemnizatie zilnica de delegare sau de detasare de 17 lei.

Asadar, pentru entitatile private, nivelul maxim admis de deductibilitate pentru

indemnizatia de deplasare in interes de serviciu in tara este de 17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi.

De asemenea, sumele acordate de entitati drept indemnizatie de deplasare dcaca depasesc

cuantumul impus de lege sunt supuse impozitului pe venit si contributiilor sociale.
In situatia prezentata, cheltuiala cu indemnizatia acordata este deductibila pana in limita a
42,5 RON pentru fiecare angajat, iar suma pana la 80 RON, adica 37.5 RON va fi considerata
drept cheltuiala nedeductibila. Pentru decontare angajatul trebuie sa prezinte ordinul de deplasare
stampilat si semnat alaturi de documentele justificative ( bonuri fiscale).

4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor

Societatea Alfa ce are ca obiect de activitate comercializarea produselor alimentare si

nealimentare, achizitioneaza un stoc de marfa in valoare de 50000 RON +TVA de la un furnizor
intern. Se constata o pierdere pe parcursul transportului de 400 RON, limita de perisablitate
fiiind de 0,5%. Valoarea la care s-a vandut marfa a fost de 60000+TVA. Societatea doreste sa
stie nivelul impozitului datorat strict pentru aceasta tranzactie.

Conform art. 21, alin 3, litera d) din Codul Fiscal perisabilitatile sunt cheltuieli
deductibile limitat n limitele stabilite de organele de specialitate ale administraiei centrale,
mpreun cu instituiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanelor Publice. In cazul nostru
limita de deductibilitate pe parcursul transportului este cea specificata, si anume 0,5%. De
asemenea nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de
consum proprie necesare pentru fabricarea unui produs sau obtinere unui serviciu
Societatea inregistreaza pierderea la momentul constatarii.

607 = 371 400 RON

Diferenta reprezinta perisabilitati nedeductibile fiscal: 400 250 = 150 RON

Din punct de vedere al TVA,nu constituie livrare de bunuri perisabilitatile, in limitele

prevazute de lege. Astfel pentru suma ce depaseste limita TVA nu este deductibila.
 TVA nedeductibil: 150*24%= 36 RON
Total cheltuieli nedeductibile:150 +36=186 RON
Venit din vanzare de marfa: 60000
Total cheltuieli cu marfa 50000 din care 150 neded
Tva neded : 36

Profit impozabil: 60000-50036+150+36 = 10150 RON

Impozit 16% 1624 RON

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa.

Societatea Afla decide sa acorde salariatilor tichete de masa. Conform politicii societatii
tichetele de masa se acorda pe data de 25 lunii curente pentru luna urmatoare. Din totalul de 5
angajati, in decursul lunii un angajat pleaca in delegatie pentru 4 zile, iar un altul si-a
programat un concediu de odihna de 10 zile. Numarul de zile lucratoare penntru luna urmatoare
este de 21 zile. Administratorul doreste sa stie exact numarul de tichete de masa pe care
societatea trebuie sa le comande pentru distribuirea catre salariati, si avantajul din punct de
vedere fiscal in raport cu alternativa acordarii echivalentului in bani a contravalorii tichetelor
de masa.

Conform art. 5 alin. (1) din Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu
modificarile si completarile ulterioare, salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masa
cel mult egal cu numarul de zile in care este prezent la lucru in unitate. Art. 13 din HG 23/ 2015,
care aborga HG 5/1999 privind normele de aplicare a legii 142/1998 privind acordare tichetelor
de masa, prevede ca numarul de tichete ce pot fi utilizate intr-o luna de un salariat este cel mult
egal cu numarul zilelor lucratoare in care este prezent la lucru in unitate si nu poate depasi
numarul de zile lucrate stabilit de angajator. De asemenea noua hotarare de guvern
reglementeaza strict urmatoarele aspecte: eliminarea numarului maxim de
tichete de masa ce pot fi folosite intr-o zi,legatura dintre timpul de lucru si
numarul de tichete, regularizarea numarului de tichete de masaa acordate
intr-o luna, valabilitatea tichetului de masa, netransferabilitatea acestora, noi
reguli ce privesc utilizatorii de tichete de masa
Astfel, salariatul aflat in concediu beneficiaza doar de 11 tichete, iar salariatul aflat in
delegatie va primi doar 17 tichete. Numarul total de tichete comandat va fi :
21*3+11+17=91 tichete de masa
Din punct de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile reprezentand tichetele de masa
acordate de angajatori, potrivit legii, sunt cheltuieli cu deductibilitate limitata la calculul
impozitului pe profit, potrivit art. 25 alin. (3) pct 4 lit. c) din Codul Fiscal, in limitele prevazute
de lege, in limita a 5%.
 Veniturile angajatilor din tichetele de masa acordate de angajatori, in conformitate cu
legislatia in vigoare, sunt considerate venituri de natur salarial i sunt supuse impozitului pe
veniturile din salarii, potrivit art. 76 din Codul fiscal si normelor de aplicare.

Veniturile angajatilor din tichetele de masa acordate de angajatori, conform legii in vigoare,
nu se cuprind n baza de calcul a contribuiilor sociale obligatorii.

Comparativ cu acordarea contravalorii tichetelor de masa sub forma de numerar, acordarea

de tichete de masa este mult mai avantajoasa din punct de vedere al angajatorului cat si al
angajatului, deoarece nu se datoreaza contributiile sociale pentru niciuna dintre parti.

6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor deductibile fiscal.

Societatea Beta a prestat servicii pentru un client, valoarea totala a facturilor emise fiind
de 20000 RON (TVA inclus). Societatea a incasat partial suma de 15000 RON in mai multe
transe insa, in urma declansarii procedurii de faliment a clientului, societatea a decis sa
constiuie un provizion de 80%. Mentionam ca aceasta creanta a fost inclusa in venitul impozabil
al societatii, creanta dateaza din 2015, clientul a trimis societatii hotararea judescatoreasca
prin care se atenta falimentul sau, creanta nu este garantata de alta persoana si nu este afiliata
societatii in cauza.
In Romania, deductibilitatea provizioanelor este limitata la cele prevazute in cadrul art 22 al
Codului Fiscal, in conditiile specificate in articol si in normele aferente.
Conform art 26, alin 1 lit b, j din Codul Fiscal provizioanele sunt deductibile in urmatoarele
conditii:

b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor sunt deductibile

integral;

j) provizioanele constituite n limita unui procent de 100% din valoarea creanelor

asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d),e) f), h)
i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:

1. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de
deschidere de faliment, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta acesta situatie;

2. nu sunt garantate de alt persoan;

3. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;

 Astfel, la data de 31 decembrie 2015 valoarea provizionului constituit este de 80% din
valoarea creantei, si anume 4000 RON, si se incadreaza in articolul j) al Codului fiscal
Valoarea deductibila a provizionului este potrivit art mentionat mai sus, dat fiind faptul ca
sunt respectate conditiile, este 100%, adica 4000 RON

% = 41118 Clienti incerti 4000

654 Pierderi din creante si debitori diverse 3225.8
4427 TVA colectata 774.20

491 Ajustari pentru derprecierea creantelor = 7814 Venituri din ajustari 4000
pentru deprecierea creantelor
7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele
nedeductibile fiscal.

Societatea Beta a prestat servicii pentru un client, valoarea totala a facturilor emise fiind
de 30000 RON (TVA inclus). Societatea a incasat partial suma de 20000 RON in mai multe
transe insa, in urma unor neintelegeri avute cu clientul, acesta a refuzat sa plateasca suma
ramasa. La 31 decembrie 2015 soldul ramas are data scadenta depasita cu 300 zile.
Managementul a actionat deja in instanta clientul si decide constituirea unui provizion de 50 %
din suma disputata, conform scrisorii privind litigiile primita de la avocat.

In Romania, deductibilitatea provizioanelor este limitata la cele prevazute in cadrul art 26 al

Codului Fiscal, in conditiile specificate in articol si in normele aferente.
Conform art 26, alin 1 lit c, din Codul Fiscal provizioanele sunt deductibile in urmatoarele
conditii:

c) provizioanele constituite n limita unui procent de 30% din valoarea creanelor asupra
clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d),e) f), h) i i),
care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:

1. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei;

2. nu sunt garantate de alt persoan;

3. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;

Astfel, la data de 31 decembrie 2015 valoarea provizionului constituit este de 50% din
valoarea creantei, si anume 5000 RON, si se incadreaza in articolul c) al Codului fiscal
 Valoarea deductibila a provizionului este potrivit art mentionat mai sus, dat fiind faptul ca
sunt respectate conditiile, deductibil limitat la valoarea de 30%. Astfel suma cheltuielii cu
provizionul deductibila este de 3000 RON. Diferenta de 2000 RON este cheltuiala nedeductibila.

% = 41118 Clienti incerti 10000

654 Pierderi din creante si debitori diverse 8064.5
4427 TVA colectata 1935.5

491Ajustari pentru derprecierea creantelor =

7814 Venituri din ajustari 5000
pentru deprecierea creantelor
8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor.

La data de 31 decembrie 2015 societatea Beta, platitoare de impozit pe profit a

inregistrat venituri totale de 250000 RON din care 5000 RON venituri neimpozabile, cheltuieli
totale de 150000 RON, din care 10000 RON cheltuieli nedeductibile si 3000 cheltuieli cu
impozitul pe profit. Nivelul capitalului social este de 200000 RON, iar anul anterior societatea
a inregistrat pierdere, fiind si anul in care s-a infintat. Care este nivelul maxim care se poate
constitui si deduce sub forma de rezerva legala in anul 2015?

Conform prevederilor art 26 alin 1 lit a, tratamentul rezervei legale este urmatorul:
rezerva legal este deductibil n limita unei cote de 5% aplicat asupra profitului contabil,
nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile i se
adaug cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce aceasta va atinge a cincea
parte din capitalul social subscris i vrsat sau din patrimoniu, dup caz, potrivit legilor de
organizare i funcionare
Conform normelor metodologice cota de 5% reprezentnd rezerva prevzut la art. 26
alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplic asupra diferenei dintre totalul veniturilor, din care se
scad veniturile neimpozabile, i totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe
profit i cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, nregistrate n contabilitate. Rezerva se
calculeaz cumulat de la nceputul anului i este deductibil la calculul profitului impozabil
trimestrial sau anual, dup caz. n veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de
calcul pentru rezerv sunt incluse veniturile prevzute in Codul fiscal.

PC = 100000-5000+13000=108000 RON

Aplicand limita de 5% avem = 108000*5% = 5400 RON

Maximul rezervei legale care se poate constitui este de 200000*0.20=10000

MIN ( 5400 RON ; 10000 RON )

Astfel, societatea va inregistra la sfarsitul anului 2015 sub forma de rezerva legala suma
de 5400 RON. Aceasta suma este deductibila la calculul profitului impozabil.

117Rezultat reportat = 1061 Rezerva legala 5400 RON

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative

Societatea Alfa, la sugestia angajatlilor, a decis includerea in plata saalriilor si a unei

pensii private, pentru care societatea se angajeaza sa achite contributiile. Sumele puse in
discutie de managemenul societatii variaza de la 500 Euro la 1000 de euro anual. Pentru a
vedea eficienta acordarii acestui beneficiu, societatea doreste sa analizeze implicatiile fiscal ale
adoptarii acestei politici si cotributiile datorate pentru sumele respective.

Cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative si

cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de santate nu mai sunt limitate la nivelul sumei de
400 Euro, respectiv 250 euro/an, adica sunt integral deductibile la calculul impozitului pe profit.

10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare.

Societatea Afla doreste sa ofer angajatilor sai prime de asigurare de sanatate. In acest
scop vrea sa stie care sunt implicatiile din punct de vedere fiscal si eficienta acordarii acestor
beneficii comprativ cu acordarea de prime in numerar, atat din punctul de vedere al
angajatorului, cat si al angajatului.
Cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative si
cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de santate nu mai sunt limitate la nivelul sumei de
400 Euro, respectiv 250 euro/an, adica sunt integral deductibile la calculul impozitului pe profit.

11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii

locuintelor de serviciu.

O societate angajeaza pe o perioada determinata de 12 luni un

manager de proiect pentru executarea unei lucrari. Societatea a convenit cu
angajatul ca pe durata contractului aceasta sa-i pun la dispozitie un
apartament in localitatea unde societatea iti are sediul. Apartamentul are o
suprafata de 55 mp si va fi utilizat doar de catre managerul de proiect.
Conducerea societatii doreste sa stie care este regimul fiscal al cheltuielilor
cu functionarea si intretinerea locuintei de serviciu si care sunt conditiile de
deductibilitate.

Potrivit dispozitiilor Legii 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile

ulterioare, Titlul II, art. 25, alin. (3), lit. j) sunt considerate cheltuieli deductibile limitat la
calculul profitului impozabil cheltuielile cu intretinerea, functionarea si repararea locuintelor de
serviciu aflate in localitatea unde societatea isi are sediul social. De asemenea sunt deductibile
cheltuielile de aceasta natura aferente si locuintelor de serviciu amplasate in localitatile unde
societatea are sedii secundare.
In cazul in care locuintele de serviciu au suprafete construite in limita celor prevazute in
Anexa la Legea locuintei 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din
punct de vedere fiscal se mai recunosc in plus, cheltuieli in suma de 10% .
Locuinta de serviciu este definita potrivit Legii 114/1996 , cu modificarile ulterioare, ca
fiind spatiul destinat angajatilor unor societati, acordat in conditiile contractului de munca.
Locuintele de serviciu fac parte din patrimoniul agentilor economici si se administreaza
in interesul acestora prin inchiriere salariatilor proprii, contractul de inchiriere fiind accesoriu la
contractul individual de munca.
Prevederile art. 29 din HG 1275/2009 privind Normele metodologice de aplicare a Legii
locuintei, cu modificarile ulterioare, intaresc faptul ca locuintele de serviciu trebuie sa faca parte
din patrimoniul agentilor economici si ele se administreaza in interesul acestora prin inchiriere
salariatilor proprii, contractul de inchiriere fiind accesoriu la contractul individual de munca.
In intelesul prevederilor impozitului pe venit, art. 55, alin. (4), lit. c), contravaloarea
folosintei locuintei de serviciu, in baza repartitiei de serviciu, nu este inclusa in veniturile
salariale si nu este impozabila.

Potrivit Anexei nr. 1 la Legea locuintei nr. 114/1996, pentru o singura persoana suprafata
construibila maxim admisa este de 58 mp. Astfel, majorand cu 10% nivelul, ajungem la o
suprafata de 63.8 mp pentru care se pot deduce cheltuielile, in situatia prezentata toate
cheltuielile fiind considerate deductibile.

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si

intretinerii unui sediu aflat in locuinta proprietate personala.

Sediul social al societatii Alfa se afla in apartamentul proprietate personala al unei

persoane fizice. Contractul de inchiriere nu este incheiat pentru intreaga suprafata a
apartamentului, ci numai pentru o parte din acesta. In ce masura cheltuielile de functionare si
intretinere sunt considerate cheltuieli deductibile? Se poate deduce taxa pe valoarea adaugata
din facturile de utilitati eliberate pe numele proprietarului?

Conform art. 25 alin. (3) lit. k) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a
unei persoane fizice, folosita si in scop personal, sunt deductibile in limita corespunzatoare
suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop.
Punctul 37 din normele metodologice date in aplicarea acestui articol stabileste ca, in
cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice,
cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita
determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in
contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica
cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum
sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.
Asadar, cheltuielile cu utilitatile aferente sediului fiscal al societatii, situat in spatiul
proprietate a unei persoane fizice sunt deductibile daca in contractul de inchiriere este prevazut
ca aceste cheltuieli sunt in sarcina societatii.
In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, ca principiu, orice persoana impozabila are
dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate obtinerii de operatiuni
taxabile. Insa, pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei trebuie sa detinem o factura care
sa cuprinda informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal. Intrucat aceasta conditie
nu poate fi indeplinita deoarece persoana fizica, nefiind inregistrata in scopuri de TVA, nu ne
poate emite factura cu TVA, nu ne putem exercita dreptul de deducere a taxei din facturile de
utilitati eliberate pe numele proprietarului, persoana fizica.
Cheltuielile de intretinere si functionare aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate
personala a unei persoane fizice sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Din punctul de
vedere al taxei pe valoarea adaugata nu ne putem deduce taxa din facturile eliberate pe numele
persoanei fizice.

13. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu

combustibilul.

O societate avand obiectul de activitate transportul de cereale achizitioneaza o cantitate

de 4000 l de motorina. Pe langa utilajele agricole, societatea detine si un autoturism utilizat
exclusiv pentru transportul angajatilor la locul de munca si inca un autoturism utilizat de
directorul societatii. Cele doua autoturisme au sub 3.5 tone si au 5 si 9 locuri; toate
autovehiculele si toate utilajele agricole utilizeaza drept combustibil motorina.

Motorina achizitionata de societate nu are o destinatie anume ci se va utiliza in activitatea

societatii in functie de necesarul zilnic. Astfel, motorina va fi utilizata atat pentru transportul
cerealelor cu masini de mare tonaj cat si pentru cele trei autoturisme.
 Conform art 21, alin 1 din Codul Fiscal, pentru determinarea profitului impozabil sunt
considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri
impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative n vigoare.
Societatea considera ca toate cheltuielile sunt efectuate in acest scop si le considera
deductibile. Cantitatea de motorina consumata pentru utilaje sau autoturisme se va determina pe
baza bonurilor de consum si a foilor de parcurs. Pentru mijloacele de transport tot combustibilul
si TVA-ul aferent sunt integral deductibile, deoarece sunt efectuate in scopul obtinerii de venituri
impozabile, fiind una din cheltuielile majore pentru acest tip de activitate
In privinta celor trei autorisme trebuie sa analizam prevederile Codului Fiscal cu privire
la limitarea deductibilitati unor tipuri de autovehicule.
Astfel, conform art 21, alin 4 se prevede ca urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
t) 50% din cheltuielile privind combustibilul, pentru vehiculele rutiere motorizate care
sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maxim autorizat care s
nu depeasc 3.500 kg i care s nu aib mai mult de 9 scaune de pasageri, incluznd i
scaunul oferului, aflate n proprietatea sau n folosina contribuabilului. Prin excepie de la
prezentele prevederi, cheltuielile privind combustibilul sunt integral deductibile n situaia n
care vehiculele respective se nscriu n oricare dintre urmtoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenie, reparaii, paz i protecie, curierat,
transport de personal la i de la locul de desfurare a activitii, precum i vehiculele special
adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de ageni de vnzri i
de ageni de recrutare a forei de munc;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru activitatea
de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru nchirierea ctre alte persoane, inclusiv pentru
desfurarea activitii de instruire n cadrul colilor de oferi;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv inchirierea catre alte
persoane sau pentru instriuirea de catre scolile de soferi;
5. vechiculele utilizate ca marfuri in scop comerciale
De, asemenea limitarea de 50 % se aplica si in cazul TVA, asa cum se prevede in art 145 1.
Conform celor mentionate in Codul Fiscal daca autoturismele sunt destinate exclusiv
transportului de persoane cheltuielile sunt deductibile integral, iar in normele metodologice
aferente art 1451 ali 4 se prevede care este intelesul acestui tip de vehicule pentru ca si TVA-ul
aferent sa fie deductibil.

Mai exact in cazul vehiculelor utilizate pentru transportul angajailor la i de la locul de

munc se consider c vehiculul este utilizat n scopul activitii economice atunci cnd exist
dificulti evidente n folosirea altor mijloace de transport adecvate, cum ar fi: lipsa mijloacelor
de transport n comun.

Reprezint vehiculele utilizate de angajator pentru transportul angajailor la i de la locul

de munc, vehiculele utilizate pentru transportul angajailor de la reedina acestora/locul
convenit de comun acord la locul de munc, precum i de la locul de munc la reedina
angajailor/locul convenit de comun acord.

Prin angajai se ntelege salariaii, administratorii societilor comerciale, directorii care

i desfoar activitatea n baza contractului de mandat, potrivit legii i persoanele fizice
rezidente i/sau nerezidente detaate, potrivit legii, n situaia n care persoana impozabil
suport drepturile legale cuvenite acestora.

Prin utilizarea unui vehicul n uz personal se nelege:

- n folosul propriu de ctre angajaii unei persoane impozabile

- pentru a fi pus la dispoziie n vederea utilizrii n mod gratuit altor persoane

-pentru alte scopuri dect desfurarea activitii sale economice.

Transportul la i de la locul de munc al angajailor n alte condiii dect cele menionate

la pct. 451 alin.(3) Norme Metodologice este considerat uz personal al vehiculului.

Astfel, conform articolelor mentionate mai sus, pentru combustibilul utilizat de societatea
noastra avem urmatoarele concluzii:
-pentru mijloacele de transport de mare tonaj cheltuiala si TVA-ul sunt deductibile
integral;
-pentru cele autourisumul a carui destinatie este transportul de personal, cheltuiala si
TVA-ul sunt deductibile in conditiile mentionate;
- pentru autoturismul utilizat de director, cheltuiala si TVA-ul sunt deductibile doar 50%.

14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor.

La sfarsitul anului 2015, societatea Alfa are contractat un imprumut de la o banca pe o

perioada de 3 ani si o valoare de 200000 RON. In cursul lunii martie 2015, societatea contract
un imprumut in euro de la o societate externa, in valoare de 50000 EUR cu termen de
rambursare 3 ani si o dobanda de 14% si plateste 100000 RON din creditul catre banca.
Capitalurile proprii erau de 120000 RON la 31 decembrie 2015 si de 150000 la 31 martie 2015.
Cursul la 31 martie este de 4.4 lei/EUR. In ce masura cheltuiala cu dobanda de la societatea
exterba este deductibila?

Art 27 din Codul Fiscal prevede anumite conditii in care cheltuiala cu dobanda este
deductibila, existand anumite limitari. Conform alin 3 lit f al art 25, dobnzile i pierderile din
diferene de curs valutar, n legtur cu mprumuturile obinute direct sau indirect de la bnci
internaionale de dezvoltare i organizaii similare, menionate n norme, i cele care sunt
garantate de stat, cele aferente mprumuturilor obinute de la instituiile de credit romne sau
strine, instituiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acord credite potrivit
legii, precum i cele obinute n baza obligaiunilor admise la tranzacionare pe o pia
reglementat nu intr sub incidena limitarilor prevazute in articol si sunt deductibile integral.
Pentru imprumuturile obtinute de la alte entitati decat cele mentionate mai sus
cheltuielile cu dobanda sunt deductibile limitat astfel:

a) pentru imprumuturile in valuta, rata dobanzii acceptata in prezent este de maxim 9%,
nivel care se actualizeaza anual prin hotarare a Guvernului;
b) pentru imprumuturile in lei, nivelul maxim este cel al ratei dobanzii de referinta a
BNR, aferenta ultimei luni din trimestrul in care se determina impozitul pe profit

Limitele de mai sus se aplica separat pentru fiecare imprumut contractat de entitate si nu
cumulat. Mai mult decat atat, pentru ca cheltuielile cu dobanda sa fie deductibile in aceste limite
trebuie ca gradul de indatorare a capitalului sa fie cuprins intre 0 si 3.
Gradul de ndatorare a capitalului se determin ca raport ntre capitalul mprumutat cu
termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la nceputul
anului i sfritul perioadei pentru care se determin impozitul pe profit. Prin capital mprumutat
se nelege totalul creditelor i mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit
clauzelor contractuale, indiferent de data la care acestea au fost contractate. Capitalul imprumutat
include si imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, daca exista
prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de
rambursare anterioare ale imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.
n condiiile n care gradul de ndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu
dobnzile i cu pierderea net din diferenele de curs valutar, aferente mprumuturilor luate n
calcul la determinarea gradului de ndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reporteaz n
perioada urmtoare, n condiiile indeplinirii gradului de indatorare acceptat, pn la
deductibilitatea integral a acestora.
Pentru imprumutul acordar de banca romaneasca deductibilitatea este integrala. In cazul
imprumutului acordat de la societatea externa, conform celor prevazute la art 25, trebuie aplicate
limitele mentionate. Astfel, trebuie trebuie vazut daca dobanda se incadreaza in nivelul ratei
dobanzii stabilite pentru imprumuturile in valuta. Asa cum am mentionat mai sus, acest nivel este
de 9 % astfel incat diferenta ce depaseste acest nivel pana la 14% este nedeductibila si nu se
reporteaza.
Pentru suma care se incadreaza trebuie calculat gradul de indatorare:
GI =(200000+320000)/2 /(120000+150000)/2 = 260000/135000 = 1.925
Cheltuiala cu dobanda - 30800 RON din care 19800 RON deductibila si 11000 RON
nedeductibila
 Gradul de indatorare este cuprins intre 0 si 3 astfel, toata cheltuiala cu dobanda care se
incadreaza in limita de 9% este deductibila in totalitate, restul de 5% este nededcutibila.

15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de

curs valutar.

Pornind de exemplul de la nr. 14 de mai sus, pentru reevaluarea trimestriala a

imprumuturilor realizata in alta modena necesara pentru calculul impozitului pe profit
trimestrial, rezulta o diferenta de curs valutar negativa de 10000 RON. Cursul valutar la 30
iunie este 4,6 lei/EUR. Valoarea capitalurilor proprii este de 180000 RON.Iar din total
imprumuturilor pe termen lung s-au achitat 50000 RON din imprumutul de la banca
romaneasca, cealalalt imprumtul beneficiind de o perioada de neplata de 3 luni Care este
tratamentul diferentelor de curs valutar si in ce masura sunt acestea deductibile?

Din punct de vedere fiscal in cazul n care cheltuielile din diferenele de curs valutar ale
contribuabilului depesc veniturile din diferenele de curs valutar, diferena va fi tratat ca o
cheltuial cu dobnda, deductibilitatea acestei diferene fiind supus limitei prevzute la alin. (3)
al art 25. Cheltuielile din diferenele de curs valutar, care se limiteaz potrivit prezentului alineat,
sunt cele aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare a
capitalului.
Astfel, daca se incadraza in limitele privind gradul de indatorare sunt deductibile, in caz
contrar au acelasi tratament ca si dobanda, fiind nedeductibile si reportandu-se pana la
indeplinirea conditiior privind gradul de indatorare.
La 30 iunie gradul de indatorare este urmatorul:
GI = (320000+280000)/2/ (150000+180000)/2=300000/165000=1.8181
In aceste conditii diferenta de curs valutar este deductibila, gradul de indatorare fiind ca mai
de 3.

16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de

inventar

In urma efectuarii inventarierii stocului de marfa se constata un minus de inventar, in

conditiile in care stocul scriptic este de 10 bucati si cel faptic de 9 bucati. Adaosul comercial
este de 20%. Valoarea unei bucati este de 2000 lei fara adaos comercial.
S se nregistreze diferenele constatate la inventarierea mrfurilor efectuat la sfritul
exerciiului financiar 2051 si sa se precizeze tratamentul aplicat din punct de vedere fiscal.

Conform art. 21, alin. 4, lit. c din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cheltuielile
privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiune ori
degradate, neimputabile, pentru care nu s-au ncheiat contracte de asigurare , precum i TVA
aferenta reprezint cheltuieli nedeductibile fiscal.
a) nregistrarea minusului de inventar la articolul,,Marf,,
Minus de inventar = (cantiti faptice cantitati scriptice) x preul de nregistrare n
contabilitate = -1 buc x.1000 = -2000lei ;
Adaosul comercial aferent mrfurilor lips: 2000 x 20% = -400 lei
Tva neexigibila aferent mrfurilor lips: 2000+400 * 0.24 = -576 lei;

Costul de achiziie al mrfurilor lips la inventar: 2000+400+576 = -2976 lei;

607 = 371 -2000 lei
Cheltuieli privind mrfurile Mrfuri
378 = 371 -400 lei
Diferene de pre la mrfuri Mrfuri
4428 = 371 -576 lei
TVA neexigibila Mrfuri
b) Imputarea ctre vnztor a minusului de inventar:
4282 = 7588 2400 lei
Alte creane n legtur Alte venituri din exploatare,
cu personalul
4282 = 4427 576 lei
Alte creane n legtur TVA colectat
cu personalul
c) Reinerea debitului pe statul de salarii :
421 = 4282 2976 lei
Personal salarii datorate Alte creane n legtur
cu personalul
n cazul n care minusul de inventar este neimputabil i nu s-au ncheiat contracte de
asigurare, se calculeaz TVA aferent costului de achiziie al mrfurilor n minus, care se
include n cheltuieli nedeductibile fiscal :2400 x24% =576 lei .
635 = 4427 576 lei
Cheltuieli privind impozite, TVA colectat
taxe i vrsminte asimilate

17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta

bunurilor acordate salariatilor.

Societatea Alfa a carei obiect de activitate este fabricarea de calculatoare ofera cate un
calculatore gratis salariatilor. Ce se intampla cu TVA-ul aferent acestor bunuri acordate
gratuit. Care este regimul fiscal si ce obligatii are societatea?
 Conform art. 128 alin. (4) punct b) din Codul Fiscal, sunt asimilate livrarilor de bunuri cu
plata si preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de
catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta
bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial, iar art 125 1 pct.
16 defineste operatiunile de mai sus sub denumirea de "livrari catre sine"

Conform art 155^1 alin (2) persoanele impozabile obligata la plata taxei trebuie sa
autofactureze fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii catre sine in cel mult a15 a zii a
lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul genereator al taxei.

Conform pct 69 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (2)"autofactura

pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine trebuie emisa numai daca operatiunile
in cauza sunt taxabile si numai in scopul taxei . (3) Informatiile din factura emisa prin
autofacturare se inscriu in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate corespunzator in decontul de
taxa, ca taxa colectata".

In acest caz societatea are obligativitatea emiterii autofacturii si colectarii de TVA pentru
contravaloarea bunurilor acordate in mod gratuit. Autofactura se emite numai in scopul TVA, si
nu genereaza venituri in contabilitatea firmei. Acordarea calculatoarelor in mod gratuit catre
salariati reprezinta o cheltuiala a firmei.

In contabilitate emiterea autofacturii se inregistreaza:

635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" = 4427 " TVA colectata"

Cheltuiala inregistrata in contul 635 nu este deductibila la calculul profitului impozabil

conform art. 21 alin 4 lit. b din Legea 571/2003, deoarece TVA este aferenta unor bunuri
achizitionate in scopul acordarii in mod gratuit salariatilor, nu in scopul realizarii de venituri
impozabile, daca valoarea acestora nu a fost impozitata cu retinere la sursa.

18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in

favoarea actionarilor.

O societate comerciala inregistreaza in contabilitate factura in valoare de 1000 RON

emisa de catre un furnizor pentru serviciile de reparatie a autoturismului proprietate persoana a
unui actionar, ulterior aceasta este si achitata. Cum este tratata aceasta cheltuiala?

Cheltuielile fcute n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect cele generate de
pli pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia pentru
aceste bunuri sau servicii, sunt considerate cheltuieli nedeductibile conform prevederilor art 25,
alin 4 lit d
Sunt considerate cheltuieli fcute n favoarea participanilor urmtoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, ntreinerea i repararea mijloacelor de transport utilizate de
ctre participani, n favoarea acestora;
b) bunurile, mrfurile i serviciile acordate participanilor, precum i lucrrile executate n
favoarea acestora;
 c) cheltuielile cu chiria i ntreinerea spaiilor puse la dispoziie acestora;
d) alte cheltuieli n favoarea acestora.

De asemenea, pe langa faptul ca aceste cheltuieli nu sunt deductibile, suma este

considerata dividend cf art 24 din Codul Fiscal.
Se consider dividend din punct de vedere fiscal i se supune aceluiai regim fiscal ca
veniturile din dividende:
- suma pltit de o persoan juridic pentru bunurile sau serviciile achiziionate de la un
participant la persoana juridic peste preul pieei pentru astfel de bunuri i/sau servicii, dac
suma respectiv nu a fcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit;
- suma pltit de o persoan juridic pentru bunurile sau serviciile furnizate n favoarea
unui participant la persoana juridic, dac plata este fcut de ctre persoana juridic n folosul
personal al acestuia.
Inregistrarea acestie cheltuieli in contabilitate este urmatoarea:
611ned 401 1000 lei

Aceasta cheltuiala este considerat nedeductibila la calculul impozitului pe profit

De asemenea, conform celor mentionate mai sus, suma este tratata drept dividend si in
consecinta trebuie retinut, declarat si virat impozitul pe dividende. In cota de 5%.
Valoarea dividendului brut este de 1000*100/95=1050 lei, iar suma retinuta drept impozit
este de 50 lei.

19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu

au la baza un document justificativ.

O societate achizitioneaza pixuri si agende ce vor fi date cadou partenerilor de afaceri

cu ocazia aniversarii de 15 ani a societatii. Societatea comanda aceste cadouri online, dar la
primirea acestora nu primeste si factura de achizitie ( adica documentul justificativ). Cheltuiala
de protocol poate fi inregistrata in contabilitate si i se poate aplica limita de calcul pentru a
putea fi considerata cheltuiala deductibila

Cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ prin care

sa se faca dovada efectuarii operatiunii nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil,
conform prevederilor art 25, alin 4, In acest sens potrivit normelor metodologice, inregistrarile in
evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de
document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit.
Astfel, chiar in cazul in care cheltuiala cu protocolul se incadreaza in limita de
deductibilitate pentru cheltuieli de protocol, ea nu poate fi luata in calcul deoarece nu are la baza
un document justificativ.
Asadar cheltuiala se va inregistra drept cheltuiala nedeductibila la calcului impozitului pe
profit.
 20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente
veniturilor neimpozabile.

O societate comercial nregistreaz in anul 2015 venituri n suma de

80000 RON, 5000 RON dividende primite de la o persoana juridica romana si
3000 RON venituri din reluari de ajustari pentru deprecierea activelor
circulante. Cheltuielile nregistrate sunt :
- cheltuieli cu serviciile prestate de teri 1000 RON;
- cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile 25000 RON;
- cheltuieli cu stocurile constatate lips din gestiune 500 RON;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile 3000 RON;
- cheltuieli cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor : 200
RON pentru deplasarea unui angajat timp de 5 zile, tiind c limita maxim
stabilit pentru acest gen de cheltuieli pentru instituiile publice este de 17
RON/persoan/zi ;
- cheltuieli cu personalul 5000 RON, din care 4.000 lei cheltuieli cu
salariile i 1000 lei cheltuieli cu contributiile sociale obligatorii aferente
salariilor;
- cheltuieli cu apa si energia 1200 RON

Conducerea societatii doreste sa stie tratamentul fiscal aplicabil

cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile, precum si totalul cheltuielilor
nedeductibile, in vederea determinarii profitului impozabil.

Conform prevederilor Codului Fiscal, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile sunt

considerate cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Astfel, suma cheltuielilor
aferente veniturilor neimpozabile se va adauga sumei cheltuielior nedeductibile. In cazul nostru,
pe langa aceasta cheltuiala, societatea mai inregistreaza drept cheltuiala nedeductibila, cheltuiala
cu stocurile constatate lipsa din gestiune care nu au imputate niciunei persoane si care nu au fost
asigurate. De asemenea, daca pentru stocuri s-a dedus TVA atunci suma acesteia se va considera
drept cheltuiala nedeductibila.
Cheltuiala cu indemnizatia de deplasare acordata angajatului este deductibila limitat,
pana la nivelul a 2,5 ori nivelului stabilit pentru institutii publice. Societatea poate deduce o
suma maxima/zi de 17*2,5 = 42,5 RON. Angajatul a fost in deplasare 5 zile primind o
indemnizatie de 150 RON, indemnizatia zilnica fiind 200/5=40 RON. Deci, toata cheltuiala cu
indemnizatia aocrdata este deductibila.
Astfel, nivelul cheltuieilor nedeductibile al societatii pentru anul 2015 este de
3000(cheltuieli aferente venituri neimpozabile)+500(minus inventar)+120(TVA aferenta minus
inventar)=3620 RON

21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de

consultanta si management.
 In urma unui contract efectuat de inspectorii fiscali la societatea Beta acestia au constat
diferente la calculul bazei impozabile si a impozitului pe profit, autoritatile neacceptand o serie
de cheltuieli de consultanta deduse de societate, deoarece aceasta nu a prezentat documenete
doveditoare exercitarii efective a acestor servicii, singura dovada fiind contractul de prestari
servicii de consultanta. De asemenea, nu s-a acceptat nici TVA aferent acestor servicii. La
obligatiile calculate suplimentar s-au adaugat dobanzi si majorari de intarziere rezultate in
urma recalcularii. Societatea nu este de acord cu aceste diferente si doreste sa stie temeiul legal
pentru care nu s-au acceptat aceste cheltuieli. De asemenea, sustin ca incheierea acestor
contracte are justificare si au ajutat la desfasurarea activitatii societatii.

Cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de

servicii nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de

servicii, prevzut la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional
prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i
reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare,
transport i altele asemenea.

Motivatia societatii este suficienta. Existenta unui contract, a unei facturi emise nu
indeplineste decat un criteriu din cele doua mentionate anterior. Aceasta nu poate face dovada
necesitatii efectuarii acestor cheltuieli de consultanta prin specificul activitatii desfasurate.
Totodata o dovada justificabila pentru primirea serviciilor ar trebui sa fie prezentata intr-un
raport scris, fie un sumar cu activitatile prestate, minute ale sedintelor in care societatea a
beneficiat de consultanta semnate de persoanele in cauza, si orice alte documente care pot
constitui o dovada palpabila.

In concluzie, masura aplicata de autoritati este conforma cu prevederile legislative si

obligatiile suplimentare sunt stabilite in mod corect.

22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu

creantele neincasate.

Societatea Alfa a facturat la data 15.05.2012 marfa in valoarea de 20000 lei, incasand
partial factura si anume 5000 lei. Pentru restul de marfa neincasata, la data de 31.12.2014 a
constituit depreciere 6814=491. Societatea a estimat ca probabilitatea de 50% ca banii sa nu
mai fie incasati. Care sunt inregistrarile contabile si in ce masura aceste cheltuieli sunt
deductibile.

Primul pas la data de 31.12.2015, concomitent cu inregistrarea provizionului, trebuie

inregistrat creanta asupra clientului ca fiind incerta. (conform punctului 189 din OMFP 3055 /
2009)
4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 5000 lei

Provizionul constituit la 31.12.2011 are la baza art. 22 alin. (1) litera c) din codul fiscal .
- suma de incasat de 5000 lei;
- provizion (depreciere) constituit la 31.12.2015: 5000 lei, din care 1.500 lei deductibil
(30%) si 3.500 lei nedeductibil (70%).

La data cind se decide inchiderea clientului (pe baza de hotarire AGA si decizie a
administratorului) se fac urmatoarele inregistrari:
- scoatarea creantei din evidenta:
a) 654 = 4118 1.500 lei - cheltuiala deductibila - parte acoperita de provizion deductibil
constituit conform art. 22.
b) 654 = 4118 7000 lei - cheltuiala nedeductibila - parte neacoperita de provizion
deductibil

a) Confom punctului 53 ultimul alineat din normele date in aplicarea art. 22 alin. (1)
litera c) din codul fiscal : "Cheltuielile reprezentind pierderile din creantele incerte sau in litigiu
neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea
acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal ."

b) Conform art. 21 alin. (4) litera o):"pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a
creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art.
22, precum i pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu,
neincasate, in alte situatii dect cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie,
contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora
scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la
persoana debitoare, dupa caz;"

- reluarea la venituri a provizionului deja constituit:

491 = 7814 1500 lei - venit impozabil - corespunde unei cheltuieli care a fost deductibila
initial (cheltuiala deductibila 30% la constituirea provizionului la 31.12.2015)
491 = 7814 7000 lei - venit neimpozabil - corespunde unei cheltuieli care a fost
nedeductibila initial (cheltuiala nedeductibila 70% la constituirea provizionului la 31.12.2015) -
conform art. 20 litera c) din codul fiscal si punctului 20 din normele de aplicare ale acestuia.

La scoaterea din evidenta a clientilor incerti, in cazul in care s-a incheiat procedura de
faliment a clientului, cheltuiala este deductibila integral si se procedeaza si la ajustarea bazei
impozabile a TVA.
 Dupa scoaterea din evidenta a creantei, trebuie notificat si partenerul in acest sens, astfel
incit acesta sa opereze anularea datoriei in contabilitatea sa.

23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu

sponsorizarea.

Societatea incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, in

valoare de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de 5 mai 2015.

La calculul profitului impozabil pentru trimestrul II 2015, contribuabilul prezinta

urmatoarele date financiare:

Venituri din vanzarea marfurilor = 1.500.000 lei

Venituri din prestari de servicii = 2.000 lei

Total cifra de afaceri 1.502.000 lei

Cheltuieli privind marfurile = 850.000 lei

Cheltuieli cu personalul = 20.000 lei

Alte cheltuieli = 90.000

Cheltuieli cusponsorizare= 20.000 lei

Total cheltuieli 960.000 lei

Potrivit prevederilor art.25 alin (4) lit. i. din Codul Fiscal, cheltuielile de sponsorizare
si/sau mecenat efectuate potrivit legii sunt cheltuieli nedeductibile fiscal, dar pot fi scazute din
impozitul pe profit datorat daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

1. sunt in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;

2. nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

 Presupunand ca nu mai sunt alte elemente asimilate veniturilor/cheltuielilor si nici alte
cheltuieli nedeductibile si venituri neimpozabile, calculul profitului impozabil pentru trimestrul
II 2015 este:

Profitul impozabil = 1.502.000 - 960.000 + 20.000 = 562.000 lei.

Impozitul pe profit = 562.000 x 16% = 89.920 lei.

Luand in considerare conditiile de deducere prevazute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul
fiscal (criteriile mai sus mentionate), prin aplicarea limitelor, valorile sunt:

- 3 la mie din cifra de afaceri reprezinta 4.506 lei;

- 20% din impozitul pe profit (inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare)

reprezinta 17.984 lei.

Suma admisa cu care se diminueaza impozitul pe profit este 4.506 lei, prin urmare pentru
trimestrul II 2015, impozitul pe profit datorat este de: 89.920 - 4.506 = 85.414 lei.

691 Cheltuiala cu impozitul pe profit= 441 Impozit pe profit 85.414 lei

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de
la terti inactivi fiscal.

Societatea ALFA primeste in luna mai 2015 o factura de la un furnizor inactiv. La

momentul primirii si inregistrarii in contabilitate nu s-a verificat starea furnizorului si cheltuiala
a fost considerata deductibila. In luna iunie 2015 se constata starea furnizorului. Ce se intampla
in aceasta situatie?

Codul Fiscal include la art 25. Alin (4) punctul j - "Cheltuieli care nu sunt deductibile" -
cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un
contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului
presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Prin urmare, contabilii au obligatia de a verifica, in momentul inregistrarii facturilor de

achizitie ca fiecare furnizor sa nu fie un contribuabil inactiv, in caz contrar sumele inregistrate in
contabilitate de la acesti contribuabili inactivi nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

In acest caz suma considerate initial deductibila se va reconsidera, reclaculandu-se impozitul

pe profit. Pentru diferene se datoreaza de asemenea si dobanzi si penalitati de intarziere.

25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre

organizatiile profesionale.

O firma de contabilitate plateste in decursul unui an o suma de 2000

RON cotizatii fixe si variabile catre CECCAR. De asemenea mai plateste
cotizatii catre Asociatia Profesionala a Economistilor si Contabililor o suma de
1000 RON. In ce porcent sunt deductibile aceste cheltuieli?

Analizand prevederile Codului Fiscal, art 25, alin 2, mentioneaza drept cheltuieli
deductibile taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, reglementate de actele
normative n vigoare, precum i contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului
colectiv de munc. In normele de aplicare se mentioneaza ca intr sub incidena prevederilor art.
25 alin. (2) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile
obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil,
contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar i altele asemenea.
Putem concluziona ca sunt deductibile integral si neplafonat contributiile obligatorii
platite catre CECCAR in valoare de 2000 RON

In cazul contributiei la Asociatia Profesionala a Economistilor si Contabililor, o asociatie

nonprofit cu scopul promovarii imaginilor economistilor si contabililor, se aplica prevederile art
25, alin 4, care mentioneaza ca si cheltuieli nedeductibile cheltuielile cu taxele i cotizaiile ctre
organizaiile neguvernamentale sau asociaiile profesionale care au legtur cu activitatea
desfurat de contribuabili i care depesc echivalentul n lei a 4.000 euro anual.

Deoarece suma anuala datorata acestei asociatii nu depaseste echivalentul a 4000 euro, si
aceasta cotizatie este deductibila.
 26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu
amortizarea contabila si fiscala.

O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune in luna ianuarie 2015 un mijloc

fix in valoare de 80.000 lei. Durata de amortizare este de 10 ani. Din punct de vedere contabil,
mijlocul fix este amortizat liniar, iar din punct de vedere fiscal, mijlocul fix este amortizat
accelerat. Se doreste stabilirea impactului celor doua tipuri de amortizari asupra profitului
impozabil in perioada in care este amortizat.

Amortizarea contabila se calculeaza pe baza unui plan de amortizare intocmit pentru

intervalul cuprins intre data punerii in functiune a imobilizarilor corporale si data recuperarii
integrale a valorii de intrare a acestora. La intocmirea planului de amortizare se va avea in vedere
duratele de utilizare economica si conditiile de folosire a imobilizarilor corporale. Din punct de
vedere contabil, Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin
Ordinul 3055/2009 stabilesc modul de determinare a amortizarii contabile.
Durata de utilizare economica este durata de viata utila prin care se intelege fie perioada
in care un activ va fi disponibil pentru o entitate in vederea utilizarii, fie numarul produselor sau
al unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de catre entitate prin utilizarea activului
respectiv.
Amortizarea fiscala se calculeaza incepand cu luna urmatoare celei in care imobilizarea
corporala amortizabila este pusa in functiune, pana la recuperarea integrala a valorii de intrare,
conform duratelor normale de functionare stabilite in Catalogul privind clasificarea si duratele
normale de functionare a mijloacelor fixe.
Pentru calculul amortizarii fiscale se va avea in vedere valoarea fiscala a activelor la data
intrarii in cadrul entitatii, valoare reprezentata de costul de achizitie, costul de productie sau
valoarea de piata a imobilizarilor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport in natura la
capitalul social.
Durata normala de functionare este durata de utilizare in care se recupereaza, din punct
de vedere fiscal, valoarea de intrare a imobilizarilor pe calea amortizarii. Duratele normale de
functionare a imobilizarilor corporale amortizabile se preiau din Catalogul aprobat prin HG
2139/2004 , publicata in M.Of. nr. 46 din 13 ianuarie 2005. La achizitia unei imobilizari
corporale noi, pe baza catalogului se stabileste durata normala de functionare in ani cu
posibilitatea alegerii unei durate cuprinse intre o limita minima si una maxima.
Durata de utilizare economica stabilita de catre fiecare entitate in parte poate fi diferita de
durata normala de functionare reglementata prin hotarare a Guvernului, motiv pentru care doar
amortizarea fiscala este deductibila la determinarea rezultatului fiscal.
Conform politicii contabile a societatii mijlocul fix se va amortiza liniar pe o perioada de
10 ani. Aceeasi durata normala de functionare este prevazuta si in catalog, astfel durata de
amortizare este aceeasi si in cazul amortizarii contabile si in cazul amortizarii fiscale.
Metoda de amortizare aleasa pentru amortizarea contabila este cea liniara. Societatea
decide ca din punct de vedere fiscal sa utilizeze amortizarea accelerata, aplicand prevederile art
28. Metoda accelerata este utilizata doar in scopuri fiscale, pentru impactul benefic asupra
fluxurilor de trezorerie pe termen scurt.
In contabilitate se va inregistra amortizarea contabila si anume suma de 8000 lei /an.
6811 = 2813 8000 lei
 Din punct de vedere fiscal, in primul an se va deduce suma de 50%, si anume suma de
40000 lei.
Se reduce astfel baza impozabila in primul an cu 32000 lei, rezultand un beneficiu net de
5120 lei in fluxurile de trezorerie.
Aceasta baza impozabila dedusa suplimentar se va relua liniar in urmatorii 4 ani.

27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele de

garantii de buna executie acordate clientilor.

O societate comerciala construieste o cladire. Conform contractului dintre parti valoarea

lucrarii este de 120000 RON +TVA. Una din clauzele contractuale specifica ca 10% din
valoarea totala a contractului este oprita drept garantie de buna executie, pentru o perioada de
18 luni. Suma garantiei se va retine din valoarea facturii si se va plati de catre client la
finalizarea perioadei de garantie.

4111 Clienti = % 148800 RON

704 120000 RON
4427 28800 RON

Evidentierea garantiei se face prin inregistrarea:

2678 Alte creante imobilizate = 4111 Clienti 12000 RON

Potrivit prevederilor de la art. 128 din Codul fiscal, garantia nu are sensul de activitate
economica conform articolului, astfel ca aceasta nu este in sfera de aplicare a TVA. Decontarea
intre parti a sumelor aferente garantiei se poate face prin utilizarea unei facturi, insa nu este
obligatoriu acest formular.

Furnizorul estimeaza posibilitatea nasterii unei obligatii fata de client in cuantumul

specificat contractual. Astfel, societatea poate sa constituie un provizion pentru aceasta situatie.
6812 = 1512 12000
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru garantii
privind provizioanele acordate clientilor

Din punct de vedere fiscal, aceasta cheltuiala este deductibila la calculul impozitului pe
profit, potrivit Codului fiscal.

Societatea recunoaste acest provizion pe durata de existenta a perioadei de garantie. La

finalizarea perioadei si la data incasarii garantiei, societatea va inregistra reluarea acestui
provizion in venituri, prin articolul contabil:
1512 = 7812 12000
Provizioane pentru garantii Venituri din provizioane
 acordate clientilor

Acest venit este impozabil la determinarea impozitului pe profit.

28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru

deprecierea clientilor-insolventa.

O societate emite o factura catre un client pentru serviciile prestate in luna ianuarie
2012, scadenta in februarie 2012. Valoarea totala a facturii este de 62000 RON (TVA inclus). In
luna august 2012 societatea este notificata privind intrarea in insolventa a clientului. In luna
februarie 2013, deoarece niciunul din planurile de reorganizare nu a fost acceptat se deschide
procedura de faliment. In continuare prezentam aspectele fiscale ale acestei situatii.

Din punct de vedere contabil, asa cum se prevede in OMFP 3055/2009, in momentul in
care apare incertitudinea incasarii creantei (momentul notificarii insolventei), societatea va
inregistra creanta respectiva in contul de clienti incerti:

4118 Clienti incerti = 4111 Clienti 62.000 lei

Totodata, societatea ar trebui sa estimeze pe baza informatiilor obtinute despre societatea

insoventa probabilitatea de neincasare a creantei si sa inregistreze in contabilitate o ajustare a
valorii creantei ca urmare a riscului de neincasare:

6814 Cheltuieli de exploatare = 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor val estimata

Cheltuiala cu provizionul de mai sus poate fi considerata deductibila partial daca sunt
indeplinite prevederile de la art. 26 alin 1 lit c si j din Codul Fiscal, astfel sunt deductibile :

c) provizioanele constituite n limita unui procent de 30% din valoarea creanelor asupra
clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care
ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:

1.. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei;

2. nu sunt garantate de alt persoan;

 3. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;

d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare i funcionare, de

ctre instituiile de credit, instituiile financiare nebancare nscrise n Registrul general inut de
Banca Naional a Romniei, precum i provizioanele specifice constituite de alte persoane
juridice similare;

e) *** Abrogat de L. Nr. 343/2006

f) *** Abrogat de L. Nr. 343/2006

g) *** Abrogat de O.G. Nr. 83/2004

j) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor

asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d),e), f), h)
i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:

1. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie;

2. nu sunt garantate de alt persoan;

3. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;

Astfel, la momentul constituirii provizionului (august 2012) acesta nu poate fi considerat

deductibil din punct de vedere fiscal.

La momentul deschiderii falimentului se indeplinesc conditiile de la litera j, iar pentru

acest client se poate constitui un provizion deductibil integral. Reluam la venituri provizionul
estimat initial (venit neimpozabil) si constituim provizion deductibil pentru intreaga valoare a
creantei.

491 = 7814 val estimata

6814 = 491 62.000 RON

29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru

deprecierea clientilor-vechime.
 La sfarsitul exercitiului financiar 2014 societatea Afla estimeaza o probabilitate de 30%
de incasare a creantelor a doi dintre clienti sai si decide sa constituie provizioane. Creanta
fata de clientul Alfa are suma de 10.000 RON o vechime de 180 zile, iar fata de clientul Beta
suma de 18000 RON si o vechime de 360 de zile. In cursul anului 2015 societatea incaseaza
creanta de la clientul X Alfa.

La sfarsitul exercitiului N se constituie cele doua provizioane:

6814 = 491 3000 lei (pt Alfa)
6814 = 491 4800 lei (pt Beta)

Conform art 22, alin 1 lit c provizioanele sunt deductibile in urmatoarele conditii:

c) provizioanele constituite n limita unui procent de 30% din valoarea creanelor asupra
clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), e), f), h) i i),
care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:

1. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei;

2. nu sunt garantate de alt persoan;

3. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;

Astfel, doar cheltuiala cu provizionul pentru creanta aferenta clientului Beta este
deductibila integral, deoarece se incadreaza in procentul de 30%, iar cheltuiala fata de clientul
Alfa este nedeductibila deoarece nu indeplineste criteriul mentionat la punctul 2.

La incasarea creantei de la clientul Alfa in anul 2015, provizionul anterior constituit se

reia la venituri:

5121 = 4118 10000 RON

491 = 7814 3000 RON

La calculul impozitului acest venit este neimpozabil (este aferent unei cheltuieli
nedeductibile).

30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.

n cazul contractelor de fiducie, ncheiate conform dispoziiilor Codului civil, n care

constituitorul are i calitatea de beneficiar, se aplic urmtoarele reguli:
 a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor ctre fiduciar nu este transfer
impozabil;
b) fiduciarul va conduce o eviden contabil separat pentru masa patrimonial fiduciar
i va transmite trimestrial ctre constituitor, pe baz de decont, veniturile i cheltuielile rezultate
din administrarea patrimoniului conform contractului;
c) valoarea fiscal a activelor cuprinse n masa patrimonial fiduciar, preluat de
fiduciar, este egal cu valoarea fiscal pe care acestea au avut-o la constituitor;
d) amortizarea fiscal pentru orice activ amortizabil prevzut n masa patrimonial
fiduciar se determin n continuare n conformitate cu regulile prevzute la art. 28, care s-ar fi
aplicat la persoana care a transferat activul, dac transferul nu ar fi avut loc.
n cazul contractelor de fiducie, ncheiate conform dispoziiilor Codului civil, n care
calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o ter persoan, cheltuielile nregistrate din transferul
masei patrimoniale fiduciare de la constituitor ctre fiduciar sunt considerate cheltuieli
nedeductibile.