Ministerul Educației, Culturii și Cercetăriial Republicii Moldova

IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

Catedra ,,Contabilitate”

Studiu individual

Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor din asigurarea directă

Realizat: Adriana ROBU

Studenta gr. FA 1906 G
______________________
Cordonator: Afonschii Alla

_________________________

Chișinău – 2022
 CUPRINS:
Introducere…………………………………………………………………….3
Partea teoretică privind contabilizarea veniturilor și cheltuielilor ..............4
Partea practică privind contabilizarea veniturilor și a cheltuielilor............12
Concluzie ...........................................................................................................14
Biografie.............................................................................................................15

2
 Introducere:
Veniturile şi cheltuielile constituie elemente contabile legate direct de determinare
rezultatului activitivității economico-financiare a întreprinderii. Informaţiile despre venituri şi
cheltuielile sunt furnizate de către contabilitate care impune soluționarea unui șir de probleme
teoretice şi metodologice privind formularea definiţiilor, clasificarea, recunoaşterea,
evaluarea, elaborarea politicii de contabilitate, perfectarea documentelor primare, aplicarea
registrelor de evidență, utilizarea conturilor contabile și întocmirea rapoartelor financiare
privind veniturile și cheltuielile.
În literatura de specialitate autohtonă şi străină se conțin în diverse abordări asupra
noțiunilor de venituri și cheltuieli care sunt corelate respective cu modificarea capitalului
propriu, activelor şi datoriilor, efectului (produsului) activităţii întreprinderii.
Examinarea critică a abordărilor specificate a permis autorului să aprofundeze noţiunile de venituri
Şi cheltuieli prin următoarele definitţii.
Astfel, veniturile reprezintă creșteri ale avantajelor economice înregistrate pe
activitățile contabile sub formă de intrări, creșteri ale activelor sau diminuări și stingeri
ale datoriilor, care au influențat rezultatul net (profitul/pierderea) al anului de gestiune curent.
Cheltuielile reprezint ă diminuăări ale avantajelor economice înregistrate pe următoarele
perioadei contabile sub formă de ieşiri, diminuări ale activelor sau apariţii creşteri ale
datoriilor, care au influenţat rezultatul net (profitul/pierderea) al anului de gestiune curent.

3
 Partea teoretică privind contabilizarea veniturilor și cheltuielilor:

Contabilitatea cheltuielilor unei companii constituie unul dintre cele mai importante și dificile
sectoare ale sistemului național de contabilitate. Un număr mare de lucrări sunt dedicate
contabilității cheltuielilor. Cheltuielile sunt cercetate prin prisma componenței acestora ca
obiect al politicilor contabile ale entității
Potrivit legii contabilitatii, cheltuielile se urmaresc pe feluri de cheltuieli (dupa
natura lor), care se grupeaza in cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli
exceptionale, cheltuieli cu amortizarile si provizioanele, cheltuieli cu impozitul pe profit.
Cheltuielile ca și veniturile reprezintă acele elemente contabile care sunt direct legate de
constatarea rezultatului financiar (profitului/pierderii) al entității. Activitatea unei entități de la
înființare este asociată cu o varietate de cheltuieli legate de muncă, resurse materiale și
financiare. Cheltuielile unei entități sunt asociate cu taskurile pe care le rezolvă în cursul
activității economice - cumpărarea de bunuri, transportul, depozitarea și vânzarea acestora;
întreținerea stocurilor de materiale și a bazei tehnice; întreținerea personalului etc. Studiul
conceptelor metodologice de contabilitate a cheltuielilor este o problemă importantă în sistemul
de management, deoarece organizarea managementului și organizarea contabilității depinde în
mare măsură de soluția acestei probleme. Aceste probleme sunt luate în considerare în literatura
de specialitate de către oamenii de știință străini și interni.
Potrivit cadrului contabil conceptual al I.A.S.B., definirea cheltuielilor cât și recunoașterea
rezultatului se realizează pe o bază bilanțieră, din aceste considerente cheltuielile sunt definite
plecând de la conceptele bilanțiere de active, datorii și capitaluri proprii. Astfel, cheltuielile
sunt „scăderi ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma unor ieșiri sau
epuizări ale activelor sau a suportării unor datorii, care au drept rezultat reduceri ale capitalului
propriu, altele decât cele legate de distribuirile către participanții la capitalul propriu”. Conform
reglementărilor contabile conforme Directivei a IV-a și VII-a a U.E.
Cheltuielile sunt definite ca „diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor,
care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acționari”.

În dicționarului contabil se prevăd următoarele tipuri de cheltuieli

 Cheltuieli administrative – cheltuielile aferente organizării, deservirii și
gestionării entității în ansamblu;
 Cheltuieli anticipate – costuri înregistrate în perioada de gestiune curentă, dar
care se referă la perioadele de gestiune ulterioare (de exemplu, costurile
aferente abonării la literatura specială și periodică);
 Cheltuieli de distribuire – cheltuieli aferente promovării și comercializării
produselor / mărfurilor și serviciilor. Aceste cheltuieli pot fi suportate până la
comercializarea produselor / mărfurilor (de exemplu, cheltuielile de publicitate),
în procesul comercializării acestora (de exemplu, salariile personalului antrenat
în procesul de comercializare) sau după comercializarea lor (de exemplu,
cheltuielile pentru reparația mărfurilor în perioada de garanție);
 Cheltuieli individuale – plăți efectuate pentru procurarea și/sau schimbul
bunurilor, lucrărilor și/sau serviciilor pentru consum curent și/sau pe termen
lung, în scopuri personale sau în alte scopuri;

4
 Cheltuieli cu active imobilizate – cheltuielile aferente ieșirii, cu excepția
lipsurilor și deteriorărilor constatate la inventariere;
 Cheltuieli excepționale – pierderi suportate ca rezultat al evenimentelor care nu
țin de activitatea ordinară.

Contabilitatea cheltuielilor din asigurarea directă

Cheltuieli din activitatea de asigurare directă se consideră suma datorată
asiguratului de către asigurător la producerea riscului asigurat pe asigurarea
directă.
Conform prevederilor articolului 6 al Legii cu privire la asigurări nr. 1049-IV,
suma asigurată este limita maximă a răspunderii asigurătorului în cazul
producerii evenimentului pentru care s-a încheiat contractul de asigurare.
În asigurarea de viaţă, suma care urmează a fi plătită asiguratului sau
beneficiarului asigurării la producerea evenimentului prevăzut în contract
reprezintă indemnizaţia de asigurare. Indemnizaţia de asigurare se datorează
independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurările
sociale, de repararea prejudiciului de către persoanele responsabile de
producerea lui, precum şi de sumele primite de la alţi asigurători în temeiul altor
contracte de asigurare.
În asigurarea de bunuri şi de răspundere civilă, suma pe care asigurătorul o
datorează asiguratului în vederea compensării pagubei produse de evenimentul
asigurat reprezintă despăgubirea de asigurare.
Despăgubirea de asigurare se stabileşte prin acordul comun al asigurătorului şi
asiguratului şi nu poate depăşi valoarea bunurilor la data producerii
evenimentului asigurat şi nici cuantumul prejudiciului real suportat.
Asiguratul sau beneficiarul asigurării, la producerea cazului asigurat, este
obligat să anunţe asigurătorul sau reprezentantul lui.
La primirea cererii privind producerea cazului asigurat, apare obligaţia
companiei de asigurări de a efectua o analiză (anchetă) specială, după care, la
confirmarea atât a faptului producerii riscului asigurat, cât şi a faptului cauzării
pagubei asiguratului de acest caz, se efectuează plata despăgubirii de asigurare
corespunzătoare.
Despăgubirea de asigurare (suma de asigurare) se efectuează de asigurător în
corespundere cu contractul de asigurare (în cazul asigurărilor facultative) sau cu
legislaţia (în cazul asigurărilor obligatorii) în baza cererii asiguratului şi actului
(procesului verbal) de asigurare (certificatului de avarie),
întocmit de asigurător sau de reprezentantul său în baza informaţiilor legate de
cazul asigurat şi comunicate de organele de drept, de bănci, instituţii medicale şi
alte întreprinderi, de instituţiile şi organizaţiile ce dispun de informaţii
privitoare la condiţiile cazului asigurat, conform interpelării societăţii de
asigurare sau stabilite în cazul anchetei personale a cauzelor şi condiţiilor
cazului asigurat.
La prezentarea cererii cu privire la producerea cazului asigurat şi la
platadespăgubirii/indemnizaţiei de asigurare, asiguratul sau beneficiarul
asigurării (în funcţie de condiţiile contractului de asigurare) sau
reprezentanţii lor, iar în cazul decesului asiguratului - moştenitorii lui - în
scopul
confirmării dreptului de a primi despăgubirea de asigurare prezintă:
5
 Cntractul de asigurare (poliţa de asigurare, adeverinţa, certificatul, chitanţa);
 Documentele, ce confirmă identitatea persoanei;
 Procura pe numele lui, întocmită conform cerinţelor legale, dacă nu se prezintă
asiguratul sau beneficiarul asigurării;
 În cazul decesului asiguratului sau beneficiatului asigurării - certificatul de
deces şi certificatul cu dreptul la moştenire a fiecărui moştenitor.
La cerere şi la actul (procesul verbal) de asigurare, se anexează:
 Documentele care confirmă producerea cazului asigurat, a cărui consecinţă a
dus la deteriorarea sau pierderea bunului asiguratului sau beneficiarului
asigurării sau persoanelor terţe (în cazul asigurării de răspundere civilă),
decesul sau dauna sănătăţii asiguratului, beneficiarului asigurării sau persoanei
terţe
(în cazul asigurării de răspundere), cheltuielile suplimentare ale asiguratului
sau beneficiarului asigurării (acte oficiale, certificate şi alte documente emise de
organele competente (poliţie, serviciului anti-incendiu, servicii de lichidare a
avariei centrul meteorologic, instituţii medicale, bănci şi alte instituţii
financiare.), în care se indică caracterul producerii cazului, timpul şi dacă i
posibil cauzelc producerii, copiile foii de pierdere temporară a capacităţii de
muncă confirmate, extrasul din actul ce confirmă internarea şi tratamentul
medical, conform expertizei cu indicarea grupei de invaliditate, certificatul de
deces: pretenţiile, demersurile persoanelor terţe prezentate cătrc asigurător în
corespundere cu prevederile legale, cu privire la recuperarea pagubei sau
deciziei judecăţii de recuperare a pagubei .
 Documentele care confirmă cauza producerii cazului asigurat, acte, certificate,
încheieri ale: organelor competente corespunzătoare (organe de anchetă,
procuratură, judecătorie, serviciul anti-incendiu, comisii de anchetă formate în
acest scop etc.), lămurirea asiguratului sau beneficiarului asigurării privnd
condiţiile cazului asigurat, depoziţiile altor participanți la caz şi a martorilor
etc.;
 Documentele care confirmă legătura dintre cazul produs şi paguba produsă:
acte, certificate şi încheieri ale organelor competente corespunzătoare (organe
de anchetă, procuratură, judecătorie, serviciul anti- incendiu, comisii de
anchetă, special constituite etc.), acte de revizie (control) a bunurilor deteriorate
sau pierdute, prezentate de reprezentantul asigurătorului sau de expertul
independent cu indicarea cauzelor şi gradului de deteriorare a bunurilor
respective, posibilităţile efectuării şi costul reparaţiei; fişele medicale ale
asiguraţilor pătimiţi sau extrasul din fişa de boală cu indicarea diagnosticului .
 Documentele ce confirmă mărimea (cuantumul) pagubei cauzate: lista bunurilor
deteriorate sau pierdute; contractele de procurare a bunurilor pierdute, facturi,
cecuri, chitanţe de plată ale lor, alte documente ce confirmă valoarea reală a
bunurilor pierdute; calcula- ţiile costului reparaţiei de refacere,
întocmite de experţi independenţi, facturile staţiilor de deservire tehnică sau
atelierelor de reparaţii, ce-au efectuat reparaţia bunurilor deteriorate;
certificatele instituţiilor medicale în care pătimitul a urmat cursul
de lecuire staţionară sau de ambulatoriu cu indicarea diagnosticului şi necesităţii
curei de alimentare, de lecuire sanatorială, îngrijire, protejare; facturi, chitanţe,
certificate, ce confirmă costul serviciilor corespunzătoare, adeverinţă de la locul
de muncă al pătimitului cu indicarea mărimii retribuţiei; certificate
6
 privind existenţa persoanelor întreţinute de către pătimit sau a persoanelor ce au
dreptul de a primi întreţinerea de la el etc.;

 Alte documente ce au legătură nemijlocită cu acest caz. în fiecare caz concret,

asigurătorul însuşi determină lista documentelor necesare, pentru luarea deciziei
privind plata despăgubirii/indemnizaţiei de asigurare şi stabilirea mărimii ei.

Conform prevederilor articolului 17 „Refuzul de a plăti despăgubirea de

asigurare” al Legii cu privire la asigurări nr. 1049-IV din 28 martie 2007,
asigurătorul este in drept sâ refuze deplin sau parţial asiguratului despăgubirea
de asigurare in asigurările de bunuri în cazul:
a) producerii de pagube, ca urmare a unor acţiuni intenţionate ale asiguratului
sau ale beneficiarului asigurării, orientate spre provocarea sau facilitarea
producerii evenimentului asigurat, cu excepţia acţiunilor de îndeplinire a
datoriei civice sau de apărare a vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii;
b) producerii de pagube, ca urmare a unei infracţiuni intenţionate comise de
asigurat sau beneficiar, legate direct de producerea evenimentului asigurat;
c) comunicării intenţionate de informaţii false către asigurător sau comunicării
datelor, cunoscute de asigurat, ce vizează interesele de asigurare, dacă
circumstanţele tăinuite se află în raport de cauzalitate cu producerea
evenimentului asigurat;
d) altor evenimente prevăzute de legislaţie.
Pentru evidenţa cheltuielilor activităţii de asigurare conforam Planului de
conturi al societăților de asigurări din Republica Moldova este destinat contul
clasei
a 7-a „Cheltuieli” - 711 „Cheltuieli cu cereri
de despăgbire”, iar contul de gradul II, 7111 „Daune achitate pe asigrarea
directă și coasigurare” este destinat nemijlocit pentru contabilitatea cheltuielilor
din asigurarea directă.
Din punct de vedere al conţinutului economic, este un cont de rezultate, şi
anume de cheltuieli, cu funcţia contabilă de activ.
În debitul acestui cont, se reflectă în decursul perioadei de gestiune, cu total
cumulativ, de la începutul anului, sumele cheltuielilor, constatate conform
prevederilor SNC corespunzătoare, iar in credit -raportarea cheltuielilor
acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune în contul rezultatelor financiare
totale.
În cursul perioadei de gestiune, la reflectarea sumei indemnizaţiei/despăgubirii
de asigurare plătite (în cazul când momentul constatării coincide cu momentul
achitării) se întocmeşte formula contabilă:
Deoarece cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza
principiului contabilității de angajamente la constatarea cheltuielilor din
asigurarea directă apar datorii pe termen scurt privind asigurarea directă,
evidenţa cărora este organizată cu ajutorul contului 541 „Datorii spre plată
aferente
cererilor de despăgubiri”, subcontul 5411 ,,Datorii față de asigurați aferente
cererilor de despăgubiri spre plată”. Din punct de vedere al conţinutului
economic, este un cont de pasiv, şi anume de datorii pe termen scurt, cu funcţia

7
 contabilă de pasiv, în creditul căruia se reflectă apariţia datoriei pe termen scurt
privind asigurarea directă, iar în debit - achitarea ei.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate de societatea de asigurări la finele
perioadei de gestiune privind asigurarea directă.
Reflectarea sumei despăgubirii/indemnizaţiei de asigurare calculate are loc prin
formula contabilă:
Debit contul 711 „Cheltuieli cu cereri de despăgbire”, subcontul 7111 „Daune
achitate pe asigrarea directă și coasigurare” - la suma indemnizaţiei/
despăgubirii de asigurare.
Credit contul 541 „Datorii spre plată aferente cererilor de despăgubiri”,
subcontul 5411,,Datorii față
de asigurați aferente cererilor de despăgubiri spre plată”.

Veniturile constituie raţiunea de efectuare a cheltuielilor.

Nimeni nu-şi propune să cheltuiască într-o acţiune întreprinsă, fără să preconizeze recuperarea
eforturilor concomitent cu ţinerea unui surplus sub formă de profit.
Potrivit prevederilor SNC „Venitul”, venitul reprezintă creșteri ale beneficiilor economice
înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii
acestora, sau a diminuării atoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu
excepţia creșterilor legate de contribuţiile proprietarilor.

Veniturile ce fac obiectul contabilităţii financiare se grupează pe tipuri de venituri în funcţie de

sursele de intrare:
 venituri din activitatea operaţională
 venituri din alte activități.
Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a
societăţii de asigurare şi includ:
a) veniturile din activitatea de asigurare - sumele obţinute din prestarea serviciilor de asigurare
a clienţilor.
b) alte venituri operaţionale - conţinutul şi componenţa cărora sunt cele examinate în mod
tradiţional cu specificul includerii de către societăţile de asigurare şi a sumelor primite sau de
primit din ieşirea (vânzarea, schimbul) mărfurilor. În cadrul activităţii întreprinderilor,
încasările din ieşirea produselor şi mărfurilor sunt considerate ca venituri din activitatea de bază
şi se reflectă la veniturile din vânzări, pe când, în cadrul activităţii societăţilor de asigurare,
venitul din activitatea de bază îl reprezintă încasările din prestarea serviciilor de asigurare.
De aceea, încasările din vânzarea activelor curente, inclusiv a mărfurilor, se includ la alte
venituri operaţionale.
Veniturile din alte activități includ sumele primite sau care urmează să fie primite din alte feluri
de activităţi, şi cuprind:
a) venituri din operațiuni cu active imobilizate;
b) venituri financiare;
c) venituri excepţionale.

Componenţa şi conţinutul veniturilor din activitatea neoperaţională a societăţilor de asigurare

corespund cu categoriile acestor venituri examinate în mod tradiţional.
Veniturile din activitatea de asigurare, la rândul lor, includ următoarele tipuri de venituri:
1. Venituri din asigurarea directă, care cuprind primele de asigurare obţinute de societăţile de
asigurare din activitatea de asigurare directă.
8
2. Venituri din activitatea de reasigurare, care includ sumele primite sau care urmează să fie
primite din activitatea de reasigurare desfăşurată şi includ următoarele tipuri de venituri:
 primele de reasigurare şi portofoliul de prime încasate pe riscurile primite în reasigurare
sunt primele de reasigurare încasate sau care urmează să fie încasate de reasigurător de la
reasigurat pentru preluarea unei părţi din risc;
 recompensa de comision şi broker, tantieme, taxe încasate - sunt venituri ale
reasiguratului din activitatea de reasigurare desfăşurată.

La transmiterea în reasigurare, reasiguratul are dreptul la reţinerea comisionului de reasigurare -

destinat pentru acoperirea cheltuielilor de recepţie a asigurării şi anume, comisionul
intermediarilor de asigurare, eliberarea poliţei, întocmirea fişelor de evidenţă etc.
De asemenea, reasiguratul are dreptul la tantiemă, adică la comisionul de la venit, pe care
reasiguratorul îl poate obţine după rezultatele expirării contractului de reasigurare.
 recompensa procentuală a pagubelor re riscurile transmise în reasigurare şi retrocesiune,
încasată - sunt venituri pentru reasigurat din activitatea de reasigurare desfăşurată, şi reprezintă
partea din despăgubirea de asigurare primită de reasigurat la producerea riscului asigurat, ce a
fost transmis în reasigurare.
3. Venituri din modificarea mărimii rezervelor (provizioanelor) de asigurare - sunt veniturile
obţinute din diminuarea mărimii rezervelor de asigurare.
4. Alte venituri din activitatea de asigurare - includ alte tipuri de venituri din activitatea de
asigurare ce nu au fost menţionate: dobânda pentru rezerva de prime pe riscurile primite în
reasigurare, venitul societăţii de asigurare obținut din activitatea desfăşurată ca intermediar de
asigurare (agent sau broker), veniturile din pretenţiile de regres soluţionate in favoarea
societăţii de asigurare.

Contabilitatea veniturilor din asigurarea directă

Ca venit din activitatea de asigurare directă se consideră prima de asigurare. Conform
prevederilor articolului 7 „Prima de asigurare”, al Legii cu privire la asigurări nr. 1049-IV
prima de asigurare reprezintă suma pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului ,
la eliberarea poliţei de asigurare, în modul şi în termenul prevăzut de contractul de asigurare, în
schimbul preluării de către asigurător a riscului asigurat.
Printre factorii care influenţează mărimea primei de asigurare, se pot enumera:
 natura bunului asigurat;
 dimensiunea riscurilor;
 numărul şi tipul riscurilor;
 intensitatea riscurilor;
 gradul de dispersie a riscului;
 suma asigurată; durata contractului;
 nivelul franşizei;
 extinderea geografică a acoperirii.
Aşadar, există o corelaţie necesară între prima de asigurare şi factorii obiectivi sau subiectivi
care influenţează nivelul primei de asigurare.
Prima plătită de asigurat reprezintă prima brută şi este alcătuită din prima netă (cota de bază),
care formează fondul pentru plata indemnizaţiilor de asigurare sau despăgubirilor de asigurare,
şi adaosul de primă (adaosul la cota de bază), din care se acoperă cheltuielile de gestiune ale
asigurătorului şi garantează obţinerea unui profit de către acesta.

9
Pentru evidenţa cheltuielilor activităţii de asigurare conforam Planului de conturi al societăților
de asigurări din Republica Moldova este destinat contul clasei a 7-a „Cheltuieli” - 711
„Cheltuieli cu cereri de despăgbire”,
iar contul de gradul II, 7111 „Daune achitate pe asigrarea directă și coasigurare” este destinat
nemijlocit pentru contabilitatea cheltuielilor din asigurarea directă.
Din punct de vedere al conţinutului economic, este un cont de rezultate, şi anume de cheltuieli,
cu funcţia contabilă de activ. În debitul acestui cont, se reflectă în decursul perioadei de
gestiune, cu total cumulativ, de la începutul anului, sumele cheltuielilor, constatate conform
prevederilor SNC corespunzătoare, iar in credit - raportarea cheltuielilor acumulate la sfârşitul
perioadei de gestiune în contul rezultatelor financiare totale.
În cursul perioadei de gestiune, la reflectarea sumei indemnizaţiei/despăgubirii de asigurare
plătite (în cazul când momentul constatării coincide cu momentul achitării) se întocmeşte
formula contabilă:
Deoarece cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza principiului contabilității
de angajamente la constatarea cheltuielilor din asigurarea directă apar datorii pe termen scurt
privind asigurarea directă, evidenţa cărora este organizată cu ajutorul contului 541 „Datorii spre
plată aferente cererilor de despăgubiri”,
subcontul 5411 ,,Datorii față de asigurați aferente cererilor de despăgubiri spre plată”.
Din punct de vedere al conţinutului economic, este un cont de pasiv, şi anume de datorii pe
termen scurt, cu funcţia contabilă de pasiv, în creditul căruia se reflectă apariţia datoriei pe
termen scurt privind asigurarea directă, iar în debit - achitarea ei.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate de societatea de asigurări la finele perioadei de
gestiune privind asigurarea directă.

Reflectarea sumei despăgubirii/indemnizaţiei de asigurare calculate are loc prin formula

contabilă:
Debit contul 711 „Cheltuieli cu cereri de despăgbire”, subcontul 7111 „Daune achitate pe
asigrarea directă și coasigurare” - la suma indemnizaţiei/ despăgubirii de asigurare
Credit contul 541 „Datorii spre plată aferente cererilor de despăgubiri”,
subcontul 5411,,Datorii față de asigurați aferente cererilor de despăgubiri spre plată”.

Contabilitatea cheltuielilor din operațiile de coasigurare

Coasigurarea este o formă de protecție cu aceeași esență economică, pe care o are și asigurarea
directă.
Evidența cheltuielilor din activitatea de coasigurare se ține cu ajutorul contului destinat
evidenței cheltuielilor din activitatea de asigurare directă, și anume
711 „Cheltuieli cu cereri de despăgbire”,
subcontul 7111 „Daune achitate pe asigrarea directă și coasigurare”, iar evidența datoriilor din
operațiile de coasigurare se ține cu ajutorul contului destinat evidenței datoriilor din asigurarea
directă, și anume
541 „Datorii spre plată aferente cererilor de despăgubiri”,
subcontul 5411, , Datorii față de asigurați aferente cererilor de despăgubiri spre plată”.
Faptele economice aferente operațiilor de acordare a despăgubirilor în procesul de coasigurare:

1. Reflectarea cheltuielilor privind despăgubirea de asigurare:

Debit contul 711 „Cheltuieli cu cereri de despăgbire”,
subcontul 7111 „Daune achitate pe asigrarea directă și coasigurare” – la partea despăgubirii
de asigurare suportată de societatea reprezentant
10
 Debit contul 221,,Creanțe curente ale asiguraților”,
subcontul 2211 ,,Creanțe ale asiguraților pe prime subscrise” - la partea despăgubirii de
asigurare suportată de a doua societate
Credit contul 541 „Datorii spre plată aferente cererilor de despăgubiri”,
subcontul 5411 ,,Datorii față de asigurați aferente cererilor de despăgubiri spre plată” - la
suma despăgubirii de asigurare datorată asiguratului.

b) La a doua societate de asigurări:

Debit contul 711 „Cheltuieli cu cereri de despăgbire”,
subcontul 7111 „Daune achitate pe asigrarea directă și coasigurare”
Credit contul 541 „Datorii spre plată aferente cererilor de despăgubiri”,
subcontul 5411 ,,Datorii față de asigurați aferente cererilor de despăgubiri spre plată”.

2. Societatea de asigurări reprezentant a transferat asiguratului despăgubirea de asigurare pe

contractul de coasigurare:
Debit contul 541 „Datorii spre plată aferente cererilor de despăgubiri”,
subcontul 5411 ,,Datorii față de asigurați aferente cererilor de despăgubiri spre plată”
Credit contul 242,,Conturi curente în monedă națională”.
Contabilitatea acestor operații se va examina prin intermediul unui exemplu:S-a primit cererea cu
privire la producerea riscului asigurat de la asiguratul – persoană juridică pecontractul de asigurare
facultativă a bunurilor. Ca urmare a analizei efectuate, s-a stabilit paguba în mărime de 300 000 lei.
Riscurile asigurate pe contractul de asigurare au fost coasigurate de două societăți de asigurări ,,A”
și ,,B”. Răspunderea părților este repartizată proporțional cite 50 % între asigurători. Reprezentantul
din parteaasigurătorului este societatea de asigurări ,,A”.
Ca urmare a studierii documentelor prezentate, paguba a fost confirmată și ambele societăți de
asigurări au acceptat să participe la acoperirea pagubei date.
Contabilitatea operațiilor de coasigurare privind despăgubirea de asigurare se va reflecta la ambele
societăți de asigurări participante la coasigurare.

11
 Partea practică privind contabilizarea veniturilor și a cheltuielilor:
Studiu de caz:
Societatea de Asigurari ,, Klassika Asigurări" SA a incheiat un contract de asigurare cu persoana
fizica doamna Robu Adriana , proprietară a unei case, in valoare de 1 900 000 lei .
A asigurat-o împotriva tuturor riscurilor , pe timp de un an la suma de 900 000 lei . Cota de prima
este de 7 % .
S-a primit cererea de la asiguratul doamna Robu Adriana cu privire la producerea cazului asigurat.
Ca urmare a analizei facute de catre societatea de asigurari s - a stabilit veridicitatea si justetea
producerii cazului asigurat. Paguba a fost evaluatà în marime de 200 000 lei . Conform conditiilor
contractului în caz de paguba s-a ales sistemul acoperirii limitate cu franșiza deductibilă în mărime
de 50 000 mii lei.
Societatea de Asigurári a încalcat termenul de platà a despagubiri si s-a hotarât achitarea unor
penalitàti in valoare de 10 000 lei

De contabilizat operatiunile economice.

1. Calculul primei de asigurare:
PA = SA * Cota tarifarã =900 000 *7 % =63 000 lei

2. Reflectarea sumei venitului constatat:

Debit 221 subcont 1
Credit 611 subcont 1
În sumă de = 63 000 lei

3. Reflectarea incasárii sumei primei de asigurare in casierie:

Debit 241 subcont 1
Credit 221 subcont 1
În sumă de = 63 000 lei

4. Formarea rezervei de daune nesolutionate de catre asigurator:

Debit 711 subcont 4
Credit 542
În sumă de = 200 000 lei

5. Calculul despagubiri în urma pagubelor produse:

Debit 711 subcont 1
Credit 541 subcont 1
În sumă de = 150 000 lei

12
6. Micsorarea rezervei de daune declarate , dar nesolutionate la suma despâgubirii de asigurare
spre plată:
Debit 542
Credit 711 subcont
În sumă de = 50 000 lei

7. Achitarea despagubirii de asigurare tinând cont de fransiza deductibila:

Debit 541 subcont 1
Credit 241
În sumă de = 150 000 lei

8. Calculul penalittii:
Debit 715
Credit 541
În sumă de =10 000 lei

9. Achitarea penalitatii de catre compania de asigurari:

Debit 541
Credit 242
În sumă de =10 000 lei
10. Trecem veniturile la rezultatul financiar:
Debit 611 subcont 1
Credit 35
În sumă de= 63 000 lei

13
 Concluzie:
Veniturile şi cheltuielile constituie elemente contabile legate direct de determinare
profitului (pierderii) întreprinderii care servește drept bază de calcul a rezultatului fiscal.
Informațiile despre venituri și cheltuielile sunt furnizate de către contabilitate care este
un proces ciclic continuu constituit din următoarele etape principale:
stabilea componenţei, clasificarea, recunoaşterea, evaluarea, elaborarea politicii de
contabilitate, perfectă documentarării, reflectarea în registrele și conturile contabile,
generalizarea în rapoartele financiare a veniturilor şi cheltuielilor.
Abordările naţionale şi internaţionale asupra noţiunilor de venituri şi cheltuieli prevăd
corelarea directă a acestora respectiv cu modificarea capitalului propriu, activelor și
datoriilor,
efectului (produsului) activit ăţ ii întreprinderii.
Clasificarea veniturilor și cheltuielilor pe tipuri de activitățiăți şi evenimente
extraordinare, prevăzută în reglementările contabile actuale și aplicată la întreprinderile
autohtone, poartă un caracter convenţional, are un şir de neajunsuri şi nu stabileşte criterii
clare de delimitare a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţilor de bază şi altor
activităţi,
ceea ce creeaz ă dificultăţi considerabile pentru întreprinderi la calcularea indicatorilor
financiari ş i fiscale.
Din punct de vedere contabil pot fi remarcate două abordări principale privind
recunoașterea elementelor de venituri și cheltuieli ca un procedeu tehnic de înregistrare a
elementelor specificate și ca un proces complex de stabilire a perioadei în care veniturile și
cheltuielile pot fi înregistrate în contabilitate și în rapoartele financiare. În opinia noastră,
abordarea recunoașteriișteri ca un proces este mai corectă și corespund cerințelor economii
de
piaţă şi normelor internaţionale.
În literatura de specialitate autohtonă și străină evaluarea este examinată ă în două
maniere diferite: în primul rând, – ca un criteriu de recunoașterea elementelor contabile,
inclusiv a veniturilor și cheltuielilor, în al doilea rând, – ca o etapă separat ă a exercițiului
contabil în care se determină sumele veniturilor și cheltuielilor perioadei de gestiune
curentă.
Suntem de păerea că examinarea evaluării ca o etapă separat ă este mai adecvată , deoarece
aceasta este corelat ă nu numai cu recunoasterea, ci şi cu celelalte etape ale exerciţiului
contabil.
Relevanţaşi credibilitatea informaţiilor aferente elementelor de venituri şi cheltuieli
sunt determinate de corectitudinea soluționării problemelor metodologice aferente elaborării
politicii de contabilitate, perfect ă rii documentare, reflectării în registrele și conturile
contabile
şi generalizării în rapoartele financiare a datelor privind elementele nominalizate.

14
 Biografie:
https://teza.md/images/exemple/Contabilitatea_si_auditul_cheltuielilor_entitatii.pdf
https://www.revistadestatistica.ro/supliment/wpcontent/uploads/2019/04/rrss_03_201
9_A8_ro.pdf
https://irek.ase.md/xmlui/handle/123456789.1/204
http://www.conta-
conta.ro/miscellaneous/887_miscellaneous_contabilitate_files%20887_.pdf
http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/1586/Apetrii_1C_cor
%281%29.pdf?sequence=1&isAllowed=y
https://www.contabilsef.md/ro-snc-venituri-ru-en-46668/

15