MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE
CATEDRA ,,INFORMATICĂ’’

Studiu Individual Nr.1

„Analiza veniturilor și cheltuielilor din localitatea Chișinău”

A elaborat: Daniel GROSU ,

Elevul(a), grupei FA1906

A verificat: Adriana STAMATE,

profesor

Chișinău, 2023
 Cuprins

Capitolul 1. Istoricul orașului Chișinău 3

1.1. Localizarea Chișinăului 3
1.2.Istoric 3
1.3. Administrare și populație 4

Capitolul 2. Realizările localității din ultimii ani 5

Capitolul 3. Structura veniturilor și cheltuielilor din or.Chișinău 7

3.1. Structura veniturilor pentru anul 2018-2019 7
3.2. Structura cheltuielilor pentru anul 2018-2019 8

Concluzie 10

2
 Capitolul 1. Istoricul orașului Chișinău
1.1. Localizarea Chișinăului

Chișinău este capitala Republicii Moldova. Este un oraș plin de magie ce ascunde mai
multe curiozități. Generații întregi și-au adus aportul la dezvoltarea acestuia, astfel încât
acum să devină ceea ce este: casa a sute de mii de cetățeni.

1. Coordonate 47.026859° N, 28.841551° E

2. Fus Orar GMT +02:00
3. Chișinău este situat la altitudinea de 85m deasupra nivelului mării.
4. Chișinău se află la o distanță de 448 km de București (România) și 471 km de Kiev
(Ucraina), capitale ale statelor vecine.
5. Oraşul Chişinău este situat pe şapte coline situate în forma unui cerc. Pe cea mai înaltă
colină se află sectorul Ciocana. Cel mai jos punct este centrul oraşului, locul constituirii
oraşului Chişinău, în preajma râului Bâc, str. Albișoara.
6. Suprafaţa oraşului Chișinău constituie cca 120 km.p., suprafața municipiului cca 635
km.p.

1.2. Istoric

a. Pentru prima dată denumirea „Chișinău” este datată la 17 iulie 1436

b. „Orașul din piatră albă” este sintagma cu care este supranumit Chișinăul. Respectivul
supranume provine din abundența clădirilor construite din piatra albă de calcar.
c. Chişinăul primeşte statutul de oraş în 1812 (populaţia 7 mii oameni) şi devine centrul
administrativ (capitala) al regiunii Basarabia în anul 1818, având 18 mii oameni.
d. În cele mai vechi hărţi ale Moldovei, cum este, de exemplu, harta lui Reicherstorf din
1541, Chişinăul nu figurează, pe când în aceste hărţi se regăsesc oraşe precum Orheiul,
Tighina, Lăpuşna și Soroca.

3
Toponime sectoare

1. Numele sectorului Botanica vine de la Şcoala de Horticultură fondată la 1842, cu primul

parc dendrologic, numit pe acele timpuri „grădină engleză” sau cum îi spuneau locuitorii
din preajmă – „grădină botanică”.
2. Denumirea sectorului Ciocana provine de la fostul sat Ciocana Nouă, care a fost inclus în
circumscripţia Chişinăului abia în anul 1959.
3. Sectorul Râşcani a primit denumirea de la antroponimul Râşcanu, numele unor
proprietari de pământ, bogați, pe moșiile cărora se află azi sectorul Râşcani.
4. Poşta Veche îşi trage numele încă de pe timpurile când acolo se afla un oficiu poştal cu
han și crâşmă, unde călătorii se odihneau şi schimbau caii de poştă.

1.3. Administrare și populație

Administrare

a) Primul primar al Chişinăului a fost Anghel Nour.

b) În istoria sa, municipiul Chișinău a avut 36 de primari, inclusiv mai mulți interimari.

Printre cei mai longevivi edili au fost: Carol Schmidt – 26 ani, Dimitrie Lovcinski – 14
ani, Dimitrie Mincu – 13 ani, Serafim Urechean – 11 ani și Dorin Chirtoacă – 10 ani.
c) Din punct de vedere administrativ Chișinăul este împărțit în cinci sectoare: Botanica,
Buiucani, Centru, Ciocana și Râșcani.
d) Orașul își are simbolistica proprie: stemă, drapel și imn. Drapelul simbolizează trecutul,

prezentul şi viitorul comunităţii orăşeneşti.

Populație

a) Chișinăul are 825,9 mii de locuitori (anul 2018), densitatea populației – 5.514 loc./1
km.p.
b) Chişinăul ocupă locul 47 din cele 100 de oraşe mari din Europa.

c) În prezent Chișinăul este al doilea oraș ca mărime a populației în limitele spațiului etnic
Românesc, cedând întâietatea doar Bucureștiului.
d) În 1772 în cele 114 gospodării înregistrate, pe lângă românii moldoveni băștinași, în

Chișinău mai erau așezate deja 10 familii de armeni, 3 de”sârbi și jidovi”, 3 de țigani și o
familie a unui grec; nici un rus și nici un ucrainean.
e) Cea mai veche comunitate din Chişinău este comunitatea armenilor.

4
 Capitolul 2. Realizările localității din ultimii ani

Orașul nostru se extinde repede, iar noi ne dorim acces la servicii de transport public calitativ,
bine organizat, drumuri întreținute și o infrastructură municipală sigură și fiabilă, în ceea ce
privește apa potabilă, colectarea și tratarea apelor uzate, managementul deșeurilor etc. Cu toții ne
dorim să trăim într-un oraș curat și bine organizat. De aceea sperăm ca orașul nostru să evolueze
șă să devină unul de nerecunoscut.

Tabelul 1.1

Realizările Chișinăului

Capacități instituționale îmbunătățite pentru 1. Cadrul instituțional funcțional pentru

implementarea, evaluarea și monitorizarea managementul integrat al proiectelor
procesului de dezvoltare urbană durabilă 2. Planificare integrată
3. Elaborarea de acte de reglementare

Sistem de transport durabil 1. Creșterea eficienței energetice a

transportului public
2. Trecerea spre transport public și
transport activ Îmbunătățirea fiabilității
transportului

Infrastructură verde-albastră rezistentă la 1. Drenarea apelor pluviale

schimbări climatice 2. Creșterea funcționalității zonelor verzi-
albastre Revitalizarea zonelor poluante
și cu pericol de accidente

Sustenabilitate și eficiență energetică 1. Creșterea eficienței energetice

2. Energie din surse regenerabile
3. Managementul energetic al orașului

Management durabil al resurselor și deșeurilor 1. Extinderea și îmbunătățirea sistemului

de colectare și transfer pentru un mediu
curat si sănătos
2. Implementarea soluțiilor pentru o
economie circulară

5
 3. Asigurarea eliminării deșeurilor în
condiții de protecția mediului

Eliminarea mirosului neplăcut de la Staţia de

Epurare;

Semnarea contractului pentru achiziţionarea a

102 troleibuze noi, care este cea mai
importantă achiziţie a municipalităţii, din
istoria de 60 de ani a existenţei transportului
electric în capitală;
Continuarea şi dezvoltarea programelor sociale
etc.

Finalizarea lucrărilor pe şantierul „Valea

Morilor";

Creşterea gradului de iluminat public;

Prelungirea proiectului privind amenajarea

parcurilor şi a curţilor de blocuri, a locurilor de
joacă pentru copii în cartiere, terenuri de sport
şi fitness.
Continuarea proiectelor în derulare, cele legate
de drumuri, apeducte, canalizări, transport;

Continuarea acordării de ajutoare pentru plata

încălzirii. Continuă şi acordarea ajutoarelor
pentru transport, de care beneficiază circa 20
mii cetăţeni;
Continuarea programului de achiziţionare a
utilajului medical;

Sursă: Primăria orașului Chișinău

https://www.chisinau.md/ro/primaria-chisinau-realizari-si-obiective-20292_238394.html

6
 Capitolul 3. Structura veniturilor și a cheltuielilor din or.Chișinău
3.1. Structura veniturilor pentru anul 2018

Suma totală
3,77 mld.Lei

Transferuri
1,94 mld.Lei

Impozite
1,67 mld.Lei

Alte venituri
162,11 mil.Lei

Granturi
229,84 mii.Lei

Figura 1. Structura venituturilor pentru anul 2018

Suma totală
4,20 mld.Lei

Transferuri
2,39 mld.Lei

Impozite
1,65 mld.Lei

Alte venituri
165,15 mil.Lei

Granturi
99,31 mii.Lei

Figura 2. Structura veniturilor pentru anul 2019

7
În anul 2018 veniturile au constituit 3,77 mld.Lei , iar în anul 2019 veniturile constituiau 4,20
mld.Lei, ceea ce înseamnă că ele au crescut față de 2018 cu 0,43 mld.Lei

Conform Legii nr.397 din 16.10.2003 privind “Finanțele publice locale”, veniturile bugetelor
administrativ- teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevăzute de legislație și se
formează din: venituri proprii, mijloace speciale, defalcări, transferuri cu destinație generală,
transferuri cu destinație specială, granturi, fonduri speciale.

3.2. Structura cheltuielilor pentru anul 2018-2019

Suma totală
3,55 mld.Lei

Învățământ
1,93 mld.Lei

Servicii în domeniul economiei

591,04 mil.Lei

Gospodăria de locuințe și gospodăria de

servicii comunale
361,85 mil.Lei

Protecția socială
333,96 mil.Lei

Figura 3. Structura cheltuielilor pentru anul 2018

8
 Suma totală
4,10 mld.Lei

Învățământ
2,29 mld.Lei

Servicii în domeniul economiei

702,03 mil.Lei

Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor

comunale
415,69 mil.Lei

Protecție socială
328,80 mil.Lei

Figura 4. Structura cheltuielilor pentru anul 2019

Pentru anul 2018 cheltuielile au constituit 3,55 mld.Lei, iar în anul 2019, cheltuielile constituiau
suma de 4,10 mld.Lei, ceea ce semnifică că față de anul 2018, cheltuielile au crescu cu 0,55
mld.Lei, deoarece se măresc cheltuielile pentru mărfuri și servicii, cresc deasemenea cheltuielile
alimentare, pentru învățământ, servicii comunale cât și cheltuieli pentru retribuirea muncii, etc.

Concluzie
9
În pofida performanței economice considerabile pe parcursul ultimilor două decenii, Moldova
rămâne a fi una din cele mai sărace țări din Europa. Chiar dacă modelul de creștere economică
determinată de consum și alimentată de remitențe a generat o creștere considerabilă și a redus
sărăcia, acesta a devenit mai puțin sustenabil cu mult timp înainte de pandemia COVID-19.
Declinul remitențelor în combinare cu scăderea numărului de populație și îmbătrânirea acesteia a
rezultat într-o creștere scăzută a productivității și un număr semnificativ de persoane cu venituri
mici care au devenit dependente de pensii și asistență socială.

Părerea mea este că, în timpul în care am pregătit acest studiu, am reușit să analizez și să
memorizez încă o dată tot ce s-a întâmplat până acuma în Chișinău.

Am analizat amănunțit veniturile și cheltuielile Chișinăului, am analizat progresele prin care a

trecut orașul și la ce mai are de lucrat.

Consider că Chișinăul nu este un oraș atât de sărac și că dacă se va pune străduință va fi un oraș
dezvoltat și cu bune abilități.

10