Memoriu de Sinteza

INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
P.A.T.Z. ZONA AGLOMERATIEI URBANE SI

ZONA METROPOLITANA ALE MUNICIPIULUI
BUCURESTI, ACTUALIZARE SI ANALIZA
SITUATIE EXISTENTA, DIAGNOZA,
REGLEMENTARI, MODEL DIGITAL AL
TERENULUI, PLAN DE ACTIUNE, PROGRAME
PRIORITARE ETAPA CONSULTAREA
POPULATIEI SI REGLEMENTARI FINALE
Document sinteza
Pagina 1 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
PROCESUL DE PUNERE N ACORD A

DEMERSULUI STIINTIFIC PRIVIND
CONSTITUIREA ZONEI METROPOLITANE,
CU ORIENTARILE ADMINISTRATIILOR PUBLICE
JUDETENE SI LOCALE
Pagina 2 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
CUPRINS
1.
ECHIPA DE PROIECT............................................................................................................... 4
2.
ETAPELE PROIECTULUI........................................................................................................... 4
3.
SCOPUL PROIECTULUI ............................................................................................................ 4
4.
CADRUL LEGAL ....................................................................................................................... 5
5.
BUCURESTIUL N CADRUL RETELEI DE TRANSPORT EUROPENE ......................................... 5
6.
EVOLUTIA ISTORICA A ORGANIZARII ADMINISTRATIV TERITORIALE A METROPOLEI SI A
TERITORIILOR ADIACENTE .................................................................................................................. 9
7.
DOMENII - TINTA DE ANALIZA SI STRATEGIE ........................................................................ 15
8.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ............................................................................................... 15
8.1.
Principiile strategice de dezvoltare a zonei metropolitane a Municipiului Bucuresti ................... 15
8.2.
Reducerea presiunilor antropice asupra mediului centura verde-galbena ............................. 23
9.
DEFINITIA PARCULUI REGIONAL METROPOLITAN................................................................ 30
10.
CRITERIILE CARE AU STAT LA BAZA DELIMITARII PARCURILOR REGIONALE ..................... 30
11.
PARC REGIONAL I SNAGOV................................................................................................ 31
12.
PARC REGIONAL II GRADISTEA.......................................................................................... 31
13.
PARC REGIONAL III BRANESTI ........................................................................................... 31
14.
PARC REGIONAL IV BUDESTI ............................................................................................. 37
15.
PARC REGIONAL V COMANA ............................................................................................... 38
16.
PARC REGIONAL VI MIHAILESTI ......................................................................................... 31
17.
PARC REGIONAL VII BOLINTIN ........................................................................................... 31
18.
PARC REGIONAL VIII BUFTEA............................................................................................. 31
19.
DEZBATERI MULTIDISCIPLINARE A SPECIALISTILOR PRIVIND DEFINIREA PARCURILOR
REGIONALE ....................................................................................................................................... 31
20.
DEZBATERE LA NIVELUL ADMINISTRATIILOR JUDETENE SI A MUNICIPIULUI BUCURESTI . 31
21.
DEZBATERE CU PRIMARII SI ALTI ACTORI LOCALI DIN CADRUL PARCURILOR REGIONALE
PILOT 31
22.
PROPUNEREA PRIVIND PROFILUL PARCURILOR PILOT SI ELEMENTE ALE STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE ..................................................................................................................................... 31
22.1
Prezentarea Parcului Regional Comana ................................................................................ 31
22.1.1
Potential specific al Parcului Regional Comana.................................................................. 31
22.1.2
Analiza SWOT - Parcul Regional Comana ......................................................................... 48
22.1.3
Functiuni posibile ............................................................................................................. 49
22.1.4
Obiective ......................................................................................................................... 49
22.1.5
Programe proiecte, propuneri de parteneriate si surse de finantare ..................................... 50
22.2
Prezentarea Parcului Regional Snagov-Vlasia ....................................................................... 31
22.2.1
Potential specific al Parcului Regional Snagov-Vlasia ......................................................... 31
22.2.2
Analiza SWOT - Parcul Regional Snagov - Vlasia .............................................................. 59
22.2.3
Obiective ......................................................................................................................... 31
23.
PROPUNERI DE INSTITUTIONALIZARE A RELATIILOR NTRE AUTORITATILE
ADMINISTRATIVE ............................................................................................................................... 31
ANEXA 1..65
Pagina 3 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
1. ECHIPA DE PROIECT
Contractor principal si integrator de date:
INTERGRAPH COMPUTER SERVICES Maria Visan, Doina Cristea, Serban Dragomirescu
Elaboratori proiect: echipa tehnica de specialitate interdisciplinara si interinstitutionala
-
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI - CENTRUL INTERDISCIPLINAR DE CERCETARI

AVANSATE
ASUPRA DINAMICII TERITORIALE - Ioan Ianos, Cristian Talnga
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI - CENTRUL DE CERCETARE A MEDIULUI SI

EFECTUARE A STUDIILOR DE IMPACT - Maria Patroescu, Cristian Ioja
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE N

DOMENIUL
URBANISMULUI
SI AMENAJARII TERITORIULUI URBAN PROIECT - Serban
Nadejde, Ionica Brulete, Dora
Alexa
INSTITUTE FOR HOUSING AND URBAN DEVELOPMENT STUDIES ROMANIA Nicolae Taralunga
INSTITUTUL DE ECONOMIE NATIONALA AL ACADEMIEI ROMNE
INSTITUTUL DE GEODINAMICA SABBA S. STEFANESCU AL

ROMANE, (cu participarea GRUPULUI DE GEODINAMICA)
ACADEMIEI
2. ETAPELE PROIECTULUI
-
Etapa I - 2003-2004 - Elaborarea modelului de dezvoltare integrata a teritoriului metropolitan, n

conformitate cu interesele orasului-capitala Bucuresti, teritoriul de studiu cuprinznd teritoriul
administrativ al Municipiului Bucuresti si teritoriul zonei metropolitane
Etapa II - 2004-2005 - Consultarea actorilor participanti la viitorul proces de dezvoltare, actualizarea

datelor etapei I, obtinerea consensului entitatilor administrative cu privire la stabilirea relatiilor de
cooperare, a prioritatilor, programelor si proiectelor de dezvoltare
3. SCOPUL PROIECTULUI
-
Stabilirea strategiei de dezvoltare a zonei metropolitane a Municipiului Bucuresti;
Realizarea unei cooperari Bucuresti Unitati Administrativ - Teritoriale din Zona Metropolitana
pentru declansarea unor programe de dezvoltare complexe, realizate din surse publice, parteneriate
public-privat si prin accesarea fondurilor de finantare europene (fonduri structurale, de coeziune,
PHARE, SAPARD, ISPA etc.);
Antrenarea administratiilor si comunitatilor locale, judetene n contextul local, judetean si national n

vederea ndeplinirii obiectivelor din strategie prin programe si proiecte concrete;
Pagina 4 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
4. CADRUL LEGAL
-
Legea 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul defineste zona metropolitana ca pe o

suprafata situata n jurul marilor aglomerari urbane delimitata prin studii de specialitate, n cadrul
careia se creeaza relatii reciproce de influenta n domeniul cailor de comunicatie, economic, social,
cultural si al infrastructurii edilitare. De regula limita teritoriului metropolitan depaseste limita
administrativa a localitatii si poate depasi limita judetului din care face parte.
Legea 351/2001, PATN - sectiunea a IVa, Retele de localitati defineste zona metropolitana ca
fiind constituita prin asociere, pe baza de parteneriat voluntar, ntre marile centre urbane si
localitatile urbane si rurale aflate n zona imediata, la distanta de pna la 30 Km, ntre care s-au
dezvoltat relatii de cooperare pe multiple planuri.
5. BUCURESTIUL N CADRUL RETELEI DE TRANSPORT

EUROPENE
Zona Metropolitana Bucuresti se afla la intersectia a doua coridoare de transport Pan-Europene (IV
si IX feroviare si rutiere) precum si n apropierea coridorului VII Dunarea.
Vezi Fig. 1 - Bucurestiul n cadrul retelei de transport europene
Figurile urmatoare provin din doua prestigioase studii elaborate n Franta, cu precadere cel al
Delegatiei pentru Amenajarea Teritoriului si Actiune Regionala (Fig. 2 - Un scenariu AL DATAR) si Fig. 3 Bucurestiul Locuri centrale si directii principale de transport n Europa care confera Bucurestiunlui
un loc n cadrul retelei de metropole europene.
Pagina 5 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 1 - Bucurestiul n cadrul retelei de transport europene
Pagina 6 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 2 - Locuri centrale si directii principale de transport n europa
Pagina 7 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 3 - Un scenariu AL DATAR
Pagina 8 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
6. EVOLUTIA ISTORICA A ORGANIZARII ADMINISTRATIV

TERITORIALE A METROPOLEI SI A TERITORIILOR ADIACENTE
n perioada 1918 1950 (data de referinta recensamnt 1930) Bucurestiul era cuprins n cadrul
judetului Ilfov.
Municipiul era nconjurat cu o coroana de 12 comune suburbane.

Judetul Ilfov era compus din 7 plasi plus Municipiul Bucuresti si comunele sale suburbane
Judetul Ilfov
din care
Municipiul Bucuresti
Populatia (loc.)
Suprafata
2
(km )
Densitate
2
(loc/km )
999.562
5.780
173
639.040
78
8.139
Pagina 9 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
n perioada 1950 1968 Bucurestiul era cuprins n cadrul regiunii Bucuresti.
Municipiul se numea Orasul Republican Bucuresti cu un teritoriu administrativ nconjurator ce

includea 28 de comune, arondate celor 8 raioane ale Bucurestiului.
Regiunea Bucuresti era compusa din 15 raioane din orasul republican si includea actualele judete
Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Ilfov si o parte din sudul judetului Dmbovita.
Regiunea Bucuresti
din care
orasul republican Bucuresti
Populatia (loc.)
Suprafata
2
(km )
Densitate
2
(loc/km )
1.649.439
20.480
187
1.596.454
970
1.646
Conform recensamntului din 1966
n perioada 1968 1981 Bucurestiul era din nou cuprins n cadrul judetului Ilfov (dar nu cel
istoric, ci unul ce includea o mare parte din fostul judet Vlasca)
Municipiul era nconjurat de 12 comune suburbane (altele dect cele antebelice)

Populatia (loc.)
Suprafata
Densitate
2
2
(km )
(loc/km )
Judetul Ilfov
din care
(cu 12 comune suburbane)
2.714.389
8.830
307
1.934.025
605
3.197
Pagina 10 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
n perioada dupa 1981, prin nfiintarea judetelor Giurgiu si Calarasi se desfiinteaza judetul Ilfov.
Totodata n jurul municipiului Bucuresti se nfiinteaza Sectorul Agricol Ilfov care includea 1 oras
(Buftea) si 29 comune printre care si cele 12 comune foste suburbane. Ulterior o serie de comune au
fost trecute de la Judetul Giurgiu la S.A.I. (judetul Ilfov) n prezent fiind incluse 2 orase si 37 comune.
Municipiul Bucuresti si S.A.I. (Ilfov)

din care
Populatia (loc.)
Suprafata
2
(km )
Densitate
2
(loc/km )
2.354.510
1.821
1.293
2.067.545
228
9.055
Pagina 11 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Dupa 1990 Sectorul Agricol Ilfov va deveni Judetul Ilfov fara nici o modificare a teritoriului, deci
ignorndu-se total traditia organizarii judetelor.
Astfel, timp de noua decenii, att teritoriul administrativ de pe palierul teritorial imediat superior al
Bucurestilor, ct si cel municipal au avut o miscare o pulsatorie, primul ajungnd n prezent sa fie mai mic cu
44%, iar al doi-lea mai mare cu 70%, la o populatie a Capitalei de peste trei ori mai mare.
Judet, Regiune
Municipiu
Raza
(Km.)
Raza
(Km.)
medie
medie
19181950
19501968
19681981
19811990
dupa
1990
42,9
80,8
53,0
24,1
24,1
5,0
17,6
13,9
8,5
8,5
n figura urmatoare sunt prezentate la aceeasi scara, pentru comparatie, ntr-o plansa concluzie,
organizarile administrative din perioadele prezentate detaliat anterior.
Pagina 12 din 66
COMPARATIE LA ACEEASI SCARA
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Pagina 13 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
ZONA STUDIATA
Fig. 4
Pagina 14 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
7. DOMENII - TINTA DE ANALIZA SI STRATEGIE

In predarea volumului I al studiului au aparut elemente de analiza si convcluzii cu pribvire la domeniile
tinta. Domeniile analizate sunt urmatoarele
-
Structura teritoriului
Cadrul natural
Retea de localitati
Structura socio-demografica
Structura activitatilor
Cooperare intercomunala si interjudeteana
Contextul suprateritorial
Pe baza analizei efectuate si a problemelor rezultate s-au elaborat obiectivele si propunerile de programe si
masuri privind strategia de dezvoltare a zonei metropolitane.
8. STRATEGIA DE DEZVOLTARE
8.1. Principiile strategice de dezvoltare a zonei metropolitane a
Municipiului Bucuresti
Pornind de la aspectele metodologice moderne ce fundamenteaza conceptul ca orice plan de
dez voltare spatiala este necesar sa se bazeze pe o strategie proprie, este evident ca pentru un proces de
dezvoltare pe termen mediu si lung a unei zone ca cea metropolitana a Bucurestiului este necesar un astfel de
instrument.
Considernd Zona Metropolitana ca pe un cadru n care influenta capitalei este determinanta, vom
ncerca sa schitam principiile si obiectivele strategice ce ar trebui sa fie adoptate de toate autoritatile locale a
caror activitate coordonata se va putea concretiza n politici de succes n anii urmatori.
Principiile strategice ce ar trebui sa ghideze dezvoltarea n zona sunt urmatoarele:
o
o
o
Echilibrarea nevoii de dezvoltare economica si sociala cu cea de mentinere si

mbunatatire a calitatii mediului natural printr-o dezvoltare durabila si prin stoparea
urbanizarii necontrolate;
Realizarea unei relatii superioare ntre urban si rural prin dezvoltarea unor retele de
infrastructuri tehnice majore diversificate si bine racordate la retelele nationale si
internationale;
mbunatatirea calitatii vietii n zona prin realizarea unui habitat superior n conditii
diversificate;
mbunatatirea calitatii vietii n zona prin reducerea noxelor si a cantitatilor de emisii pe
locuitor.
Pagina 15 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Pentru fiecare dintre aceste principii au fost stabilite

- definitia;
- obiectivele principale;
- propunerile de programe.
Astfel,
1. ECHILIBRAREA NEVOII DE DEZVOLTARE ECONOMICA SI SOCIALA CU CEA DE MENTINERE SI
MBUNATATIRE A CALITATII MEDIULUI NATURAL PRINTR-O DEZVOLTARE DURABILA SI PRIN
STOPAREA URBANIZARII NECONTROLATE
Acest principiu raspunde cerintei generale att de intens mediatizata, dar putin aplicata, aceea de
dezvoltare durabila si rezulta din experienta generala a metropolelor din teritoriile dezvoltate. Uniunea
Europenana si Consiliul Europei sustin si aplica acest principiu n prectica de amenajare a teritoriului.
Obiectivele principale ale principiului mentionat vizeaza:
COOPERAREA INTERCOMUNALA LA NIVELUL ZONEI METROPOLITANE, REDUCEREA PRESIUNILOR
ANTROPICE ASUPRA MEDIULUI SI ORIENTAREA URBANISTICA A DEZVOLTARII
organizarea unei centuri n jurul nucleului urban al Zonei Metopolitane - centura verde - galbena (a se
vedea detalii la paragraful 8.2)
constientizarea importantei cooperarii dintre municipiul Bucuresti si toate localitatile urbane si rurale
din zona metropolitana a acestuia n plan economic, social si de mediu;
individualizarea principalelor probleme de interes reciproc, urmare a dialogului dintre toate entitatile
territorial-administrative;
stabilirea prioritatilor, a modalitatilor de finantare si a efectelor posibile pe care le-ar atinge realizarea
acestora;
ncurajarea cooperarii interlocale n scopul dezvoltarii unor poli si centre de crestere intrametropolitana;
stabilirea unor principii de baza care sa stea la baza elaborarii unei LEGI A ORGANIZARII ZONEI
METROPOLITANE A BUCURESTIULUI, inclusiv REGLEMENTARI PRIVIND CENTURA VERDE GALBENA.
Pentru ndeplinerea acestor obiective propunem urmatoarele programe:
-
realizarea unei retele de diseminare a efectelor potentiale a unei cooperari reciproce dintre bucuresti si
localitatile din spatiul metropolitan;
stabilirea unui sistem unitar de facilitati pentru localizarea unor firme importante n spatiul metropolitan;
realizarea de studii pentru stabilirea unei zonari fiscale la nivelul spatiului metropolitan;
studiu privind simularea efectelor unor variante de dezvoltare n raport de intensitatea si structura
procesului de descentralizare a activitatilor de anumite tipuri din capitala;
elaborarea unei legi a zonei metropolitane a bucurestiului.
2. REALIZAREA UNEI RELATII SUPERIOARE NTRE URBAN SI RURAL PRIN DEZVOLTAREA UNOR
RETELE DE INFRASTRUCTURI TEHNICE MAJORE DIVERSIFICATE SI BINE RACORDATE LA
RETELELE NATIONALE SI INTERNATIONALE
Acest principiu vizeaza att obiective ce privesc mbunatatirea echiparii interne a Bucurestiului si a
zonei, ct si obiective de interes national si regional cum ar fi contributiile la constituirea coridoarelor europene
de transport nr.4 si 9 ce urmeaza sa treaca prin zona metropolitana.
Pagina 16 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Obiectivele principale ale principiului vizeaza:

-
asigurarea unei bune echipari hidro-edilitare la nivelul localitatilor prin racordare la retelele de
alimentare cu apa si canalizare;
repunerea n functiune a sistemelor de irigatii existente si utilizarea modulara a acestora;
dezvoltarea retelelor de transport n conformitate cu prevederile PATN Sectiunea cai de
comunicatie, dar si conform unui studiu de circulatie pentru zona metropolitana;
crearea unui sistem integrat de transport public la nivelul ntregii zone metropolitane, conectat cu
sistemul de transport urban al Municipiului Bucuresti;
modernizarea si extinderea retelelor de telecomunicatii fixe;
extinderea retelelor de alimentare cu gaze naturale, mai ales n partea de vest si nord - nord-est unde
exista resurse gazeifere locale sau sunt posibilitati de conectare la conductele magistrale de gaze.
Pentru ndeplinirea acestor obiective n aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

urmatoarele programe:
-
evaluarea resurselor de apa locale sau a posibilitatilor de conectare la conducte cu alimentare cu apa
alohtona a tuturor asezarilor urbane si rurale din zona metropolitana;
cresterea accesibilitatii asezarilor rurale la soselele modernizate si a celor magistrale pentru o legatura
facila cu municipiul bucuresti;
studiu privind definirea sistemelor integrate de transport metropolitan, care sa faciliteze, fara
disfunctionalitati, fluenta fluxurilor dintre capitala si celelalte metropole nationale sau continentale, dar
dintre aceasta si asezarile din zona metropolitana;
modalitati de conectare a unei ponderi ct mai mari de asezari la retelele de alimentare cu gaze
naturale;
3. MBUNATATIREA CALITATII VIETII N ZONA PRIN REALIZAREA UNUI HABITAT SUPERIOR N

CONDITII DIVERSIFICATE
Consideram ca pornind de la acest principiu necesitatea formularii unor obiective clare si mai apoi a
unor politici realiste ce vor fi urmarite n timp cu consecventa, reprezinta o prioritate. Ele se vor referi att la
modernizarea ruralului ct si la noi dezvoltari.
a) POPULATIA SI RETEAUA DE LOCALITATI
-
elaborarea de strategii specifice pentru mentinerea fortei de munca n ariile excedentare, prin
revitalizarea unor activitati economice, precum cele agricole specializate si a unora complementare;
realizarea unor programe de dezvoltare a centrelor urbane existente prin aducerea lor la standarde
minine stipulate n PATN Sectiunea Retele de localitati, prin masuri punctuale sau prin investitii
majore (n cazul oraselor Budesti, Fundulea si Mihailesti);
stimularea aparitiei de noi poli de crestere urbani (Snagov, Branesti, Pantelimon, Magurele, Vidra,
Hotarele, Dragomiresti Vale, Mogosoaia) prin restructurarea si modernizarea localtatilor existente;
diminuarea tendintei de mbatrnire a populatiei prin programe de factura pronatalista, n ariile puternic
afectate;
diminuarea deplasarilor definitive prin facilitati n exercitarea unei navete convenabile spre locurile
consumatoare de forta de munca;
depistarea modalitatilor de actiune pentru utilizarea cu maxima eficienta a resurselor locale n vederea
reducerii decalajelor, n calitatea vietii, dintre asezarile rurale si cele urbane;
dezvoltarea n orasele existente, precum si n viitoarele centre a unor dotari corelate cu functiile de loc
central pe care acestea le ndeplinesc n teritoriu, pentru cresterea centralitatii si optimizarea
structurilor de asezari n aria metropolitana;
individualizarea raporturilor dintre noile centre polarizatoare cu orasele situate n apropierea ariei
metropolitane (Ploiesti, Urziceni, Giurgiu, Titu, Videle);
Pagina 17 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
-
ncurajarea elementelor care sustin dezvoltarea unei retele urbane de tip metropolitan.
Pentru ndeplinirea acestor obiective n aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

-
studiul privind dinamica si structura resurselor de munca, inclusive prognoza acestora la nivelul anului
2020;
individualizarea localitatilor cu functii de loc central din spatiul metropolitan;
modernizarea modului de locuire n zona n conditiile entinerii specificului local;
delimitarea n scopul dezvoltarii n perspectiva a zonei metropolitane prin utilizarea ca instrument de
baza a sistemelor de asezari.
b) STRUCTURA ACTIVITATILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI

asigurarea de facilitati privind infrastructura locala a firmelor care decid sa se localizaze n anumite
situri din zona metropolitana, ndeosebi n ariile periferice;
valorificarea industriala locala a unor resurse existente n spatiul a doua, trei sau mai multe comune;
multiplicarea centrelor de consultanta si asistenta acordata IMM-urilor si acoperirea echilibrata a
ntregului spatiu metropolitan;
stabilirea unor prioritati de investitii pentru reconstruirea sau refacerea anumitor obiective turistice
aflate n stadii avansate de degradare;
ntarirea serviciilor de supraveghere a protectiei siturilor de valoare nationala;
atragerea de fonduri, inclusiv private, pentru modernizarea infrastructurii adiacente fiecarui sit turistic;
initierea de programe pentru o buna diseminare a informatiilor legate de valoarea siturilor turistice;
crearea unei culturi la nivelul comunitatilor locale, care sa puna n valoare valentele turistice, atragnd
tot mai multi turisti;
sprijinirea procesului de asociere a producatorilor individuali si a procesului de nfiintare a unor
proprietati mari, capabile sa promoveze performanta n productia agricola;
asigurarea consultantei n domeniu la nivel comunal sau intercomunal, inclusiv n domeniul depunerii
aplicatiilor pentru fonduri de dezvoltare din programe nationale sau internationale;
constientizarea producatorilor individuali n legatura cu valorificarea infrastructurii existente n
domeniul mbunatatirilor funciare si necesitatea extinderii acesteia;
stimularea activitatilor de servicii n domeniul colectarii si distributiei produselor agricole;
sustinerea demersurilor pentru crearea unor sisteme de sustinere financiara la nivelul producatorilor
individuali;
Pentru ndeplinirea acestor obiective n Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem
-
individualizarea la nivel metropolitan a celor mai favorabile situri pentru firme mari, mijlocii si mici n
functie de zona si asigurarea publicitatii acestor situri;
zonificarea teritoriului n raport cu volumul si structura resurselor locale si cu centura verde - galbena;
crearea unei retele de centre de consultanta economica si a unor facilitati privind accesul la informatii;
stabilirea principalelor zone de productie economica, inclusiv a modalitatilor de cooperare dintre
acestea;
organizarea de cursuri legate de modul de deschidere a unei afaceri si managementul acesteia;
organizarea unor cursuri de managementul resurselor familiale, chiar n conditiile unui volum relativ
redus al acestora;
studiu privind dezvoltarea sistemelor de agrement de tip outdoor;
programe legate de constientizarea producatorilor agricoli individuali privind necesitatea asocierii lor n
firme de mare randament;
ncurajarea procesului de creare de ntreprinderi si de asociere a acestora;
programe de amenajare a unor centre colectare, prelucrare si distribuire a produselor agricole;
sprijinirea firmelor de high-tech si localizarea acestora cu predilectie n anumite arii care sa favorizeze
crearea unor retele de it la nivelul ariei metropolitane.
Pagina 18 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
4. MBUNATATIREA CALITATII VIETII N ZONA PRIN REDUCEREA NOXELOR SI A CANTITATILOR DE

EMISII PE LOCUITOR
Este vorba de a ntregi obiective din cadrul principiilor 2 si 3 cu altele ce privesc o gestiune rationala a
resurselor energetice, o depozitare si centralizare corecta a deseurilor si de a realiza astfel dezideratele legate
de o ECHIPARE MODERNA de nivel European.
Consideram ca de prima urgenta se profileaza nevoia sensibilizarii tuturor autoritatilor locale direct
interesate de aceasta dezvoltare teritoriala, n sensul ntelegerii necesitatii de corelare a eforturilor. Fara o
astfel de abordare corelata orice fel de dezvoltare de amploare n spatiu si timp pare sortita esecului.

1.
diminuarea pna la eliminare a surselor de poluare;
2.
epurarea apelor;
3.
eliminarea deseurilor;
4.
recuperarea terenurilor degradate;
5.
organizarea sistemelor de spatii verzi;
6.
prevenirea riscurilor naturale si antropice;
7.
conservarea diversitatii biologice si a valorilor peisajului natural.
1. Diminuarea pna la eliminare a surselor de poluare

Eliminarea surselor de poluare n arealul analizat nu se poate realiza n prezent, datorita implicatiilor
sociale pe care le-ar avea acest proces. Amplasarea surselor de poluare n interiorul orasului determina
accentuarea problemelor de mediu, creste dimensiunea riscului ecologic si impune promovarea de masuri
pentru transferarea spre exterior a surselor de degradare a mediului. Se impune cresterea preocuparilor
pentru reducerea cantitatilor de noxe din atmosfera si apa, data fiind implicatiile multiple pe care le au asupra
mediului.
Diminuarea surselor de poluare se poate realiza prin promovarea urmatoarelor actiuni:
- impunerea de cote maxime de evacuare pentru apa si aer unitatilor industriale, monitorizarea
continua a activitatii acestora si sanctionarea severa a situatiilor cu emisii de noxe care pun n
pericol sanatatea locuitorilor
- dotarea unitatilor industriale cu statii de epurare si filtre eficiente care sa contribuie la
diminuarea volumului de noxe specifice
- promovarea de campanii de constientizare a populatiei rezidente pentru responsabilizarea
acesteia fata de problemele de mediu cu care se confrunta zona
- restrictionarea accesului autovehiculelor poluante n zonele cu trafic foarte intens pentru
minimizarea efectelor provocate de traficul rutier
- ntretinerea corespunzatoare si cresterea suprafetei spatiilor verzi, cunoscut fiind rolul
acestora pentru mbunatatirea calitatii aerului, dar si faptul ca ele pot reprezenta o sursa
importanta de pulberi;
- evitarea concentrarii surselor de poluare;
- mbunatatirea sistemului de monitorizare a calitatii componentelor mediului;
- acordarea de facilitati fiscale firmelor care investesc n tehnologii nepoluante;
- transferarea treptata a surselor de degradare a mediului spre exteriorul municipiului Bucuresti
si impunerea, nca din faza de proiectare, a unor norme stricte legate de protectia mediului.
Pentru ndeplinirea acetui obiectiv n aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

Pagina 19 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
-
studiu pentru evaluarea efectelor surselor de degradare a mediului asupra sistemelor acvatice si
forestiere din aria metropolitana a municipiului bucuresti;
studiu de prefezabilitate pentru amplasarea unitatilor industriale poluante n partea sudica si sud-estica
a municipiului bucuresti;
evaluarea impactului local si regional al activitatilor din constructii asupra calitatii mediului;
implicarea populatiei n mbunatatirea calitatii mediului combaterea poluarii aerului si a poluarii
fonice;
realizarea sistemului integrat de gestionare a traficului n aria metropolitana a municipiului bucuresti
premisa pentru diminuarea impactului surselor mobile asupra calitatii aerului;
izolarea surselor fixe de poluare situate n proximitatea zonelor rezidentiale sau sanitare;
solutii tehnice pentru gestionarea traficului greu n aria metropolitana a municipiului bucuresti;
proiectarea sistemului de monitoring integrat al calitatii mediului n aria metropolitana a municipiului
bucuresti;
inventarierea surselor de degradare a calitatii mediulu din aria metropolitana a municipiului bucuresti si
evaluarea impactului lor regional si local.
delimitarea spatiilor pretabile pentru dezvoltarea de activitati economice cu impact ridicat asupra
mediului
2. Epurarea apelor
n domeniul gestionarii calitative a apelor se impune:

micsorarea debitelor de apa utilizate din reteaua de alimentare cu apa potabila a municipiului
Bucuresti prin reducerea pierderilor de pe retea si introducerea contorizarii;
epurarea si tratarea apelor uzate rezultate din unitatile industriale si urmarirea atenta a proceselor ce
se desfasoara n statiile de preepurare si epurare acolo unde exista;
verificarea starii si a capacitatii de transport ale conductelor aferente sistemelor de canalizare si daca
este cazul decolmatarea sau chiar nlocuirea acestora;
monitorizarea calitatii apelor care se deverseaza prin efectuarea lunara de determinari.
introducerea obligativitatii epurarii si preepurarii apelor uzate de la unitatile industriale, mai ales n
cazul n care tipul si nivelul poluantilor eliminati se caracterizeaza printr-un grad ridicat de toxicitate;
introducerea obligativitatii existentei statiilor de epurare la evacuarea apelor uzate menajere ale
localitatilor rurale si urbane;
realizarea statiei de epurare a municipiului Bucuresti si rezolvarea problemelor legate de gestionarea
namolurilor;
cresterea interesului pentru recircularea si refolosirea apelor uzate.
Pentru ndeplinirea acetui obiectiv n Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

-
realizarea statiei de epurare a municipiului Bucuresti, cu rezolvarea durabila si echitabila a problemei

namolurilor ;
revitalizarea statiilor de epurare apartinnd unitatilor economice sau unitatilor administrativ teritoriale
realizarea de statii de epurare la unitatile administrativ-teritoriale la care exista sistem de canalizare.
3. Eliminarea deseurilor
Pentru realizarea unui management eficient al deseurilor se propun urmatoarele masuri:
- corelarea frecventei de colectare a deseurilor menajere de catre unitatea de gospodarie comunala cu
volumul real de deseuri;
- introducerea sistemului de precolectare selectiva (pentru nceput, sa fie separate cel putin deseurile
de hrtie, de sticla si deseurile metalice) si cresterea gradului de recuperare a deseurilor;
- delimitarea si reabilitarea spatiilor virane, pentru a nu fi percepute de populatie ca spatii unde pot fi
depozitate necontrolat deseurile;
- dotarea unitatilor de gospodarie comunala cu autotransportoare mai performante, etanse, pentru a
preveni raspndirea mirosurilor respingatoare, scaparile de deseuri;
- delimitarea de rampe eologice de deseuri n localitatile din aria metropolitana a municipiului Bucuresti;
Pagina 20 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
-
stabilirea regimului deseurilor din constructii, responsabile de degradarea unor suprafete semnificative
de teren din localitatile din proximitatea municipiului Bucuresti;
initierea unei campanii de curatenie a zonei prin anunturi n presa, inscriptii pe panouri amplasate n
punctele de depozitare necontrolata a deseurilor, aplicarea sanctiunilor prevazute de lege pentru
depozitarea haotica a deseurilor, actiuni educative, etc.
realizarea unui sistem de monitorizare a gestiunii deseurilor produse n aria metropolitana a
municipiului Bucuresti;
supravegherea sistemului de gestionare a deseurilor la unitatile industriale, mai ales n cazul n care
substantele rezultate se caracterizeaza prin prezenta unor caracteristici ce le ncadreaza n categoria
periculoase conform Legii nr. 426 din 2000.

-
realizarea sistemului de precolectare selectiva a deseurilor si mbunatatirea recuperarii deseurilor

reciclabile;
gestiunea durabila a deseurilor periculoase;
mbunatatirea gestiunii deseurilor din constructii;
realizarea sistemului de monitorizare a gestiunii deseurilor n aria metropolitana a municipiului
Bucuresti;
realizarea rampelor de deseuri ecologice n localitatile din aria metropolitana a muncipiului Bucuresti;
dezvoltarea de parteneriate public-public pentru rezolvarea problemelor de gestionare a deseurilor.
4. Recuperarea terenurilor degradate

n aria metropolitana a municipiului Bucuresti nu exista la ora actuala un inventar al zonelor degradate
si o ierarhizarea a acestora functie de factorul cauza si dimensiunea efectelor. Din acest motiv se impune:
- inventarierea si delimitarea clara a zonelor degradate datorita riscurilor naturale si antropice;
- stabilirea de programe de reconstructie ecologica a zonelor degradate;
- promovarea principiului precautiei pentru evitarea extinderii zonelor degradate;
- realizarea de lucrari de mbunatatiri funciare n zonele degradate care pot intra n circuitul agricol sau
silvic.
Pentru ndeplinirea acetui obiectiv n Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem
delimitarea spatiala a zonelor degradate si evaluarea potentialului lor de recuperare;
promovarea de actiuni de reconstructie ecologica n zonele degradate si redarea lor circuitului
economic.
lucrari de imbunatatiri funciare ale terenurilor degradate prin procese geomorfologice (tasari)
5. Organizarea sistemelor de spatii verzi
Spatiile verzi reprezinta o componenta esentiala din orice ecosisteme urban si rural, care asigura o
serie de functii esentiale pentru mentinerea confortului urban. Pentru mbunatatirea situatiei spatiilor verzi din
arealul analizat se propun urmatoarele masuri:
- oprirea degradarii spatiilor verzi existente prin amenajarea de parcari, spatii construite sau prin
vandalizare
- utilizarea speciilor de arbori care prezinta rezistenta la poluarea aerului si la caracteristicile climatului
urban.
- asigurarea stabilitatii padurilor periurbane care sunt utilizate pentru activitati de agrement sau ca zone
de protectie sau protejate;
- valorificarea corespunzatoare a spatiilor verzi.
Pentru ndeplinirea acestui obiectiv n Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem
Pagina 21 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
-
mbunatatirea managementului fluxurilor de vizitatori n zonele forestiere snagov si comana prin

dezvoltarea infrastructurii de primire, stabilirea regulamentelor de exploatare si ocupare a spatiului si a
modalitatilor de protectie a elementelor ocrotite;
reabilitarea spatiilor verzi din aria metropolitana a municipiului bucuresti:
reducerea zonelor disfunctionale din parcuri si paduri periurbane;

adaptarea speciilor de arbori si arbusti la variatiile climatice si topoclimatice specifice mediilor
urbane din aria metropolitana a municipiului bucuresti;
dotarea spatiilor verzi cu amenajari pentru primirea corespunzatoare a vizitatorilor.

identificarea de spatii pretabile pentru amenajarea de spatii verzi
6. Prevenirea riscurilor naturale si antropice
Reducerea dimensiunii riscurilor naturale este o prioritate la nivel international, diminuarea daunelor
materiale si umane fiind unul dintre obiectivele acestei politici.
Tasarile reprezinta un risc natural cu potential de manifestare n arealul analizat. Se propune analiza
atenta a tuturor amenajarilor care vor fi realizate n acest spatiu pentru evitarea aparitiei acestor probleme,
care au reflectare n raportul cost-beneficiu. De asemenea, se impune amenajarea corespunzatoare a zonelor
cu procese de versant (alunecari de teren, prabusiri etc.).
n zonele cu inundatii se impune realizarea de lucrari de ndiguire, dar si respectarea regimului
suprafetelor construite n aceste spatii.
Diminuarea suprafetelor afectate de exces de umiditate presupune promovarea de actiuni de
desecare, care trebuie sa tina cont de caracteristicile hidrologice si hidrogeologice ale zonelor vizate.
n cazul riscurilor antropice, n arealul analizat se propun o serie de masuri care vizeaza mbunatatirea
calitatii aerului, reducerea nivelului sunetului, controlul traficului.
- inventarierea si controlul eficient al surselor fixe de degradare a mediului
- reducerea emisiilor provenite din sursele puternic poluante
- reducerea emisiilor de poluanti datorate traficului rutier si reducerea incidentei acestora asupra
locuitorilor
- respectarea limitelor pentru poluanti stabilite n STAS-urile n vigoare
- stabilirea setului de masuri necesar pentru a fi luate n situatii de accidente
- promovarea actiunilor precautionale pentru evitarea aparitiei riscurilor tehnologice.
Pentru ndeplinirea acetui obiectiv n aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem programul
urmator:
-
mbunatatirea sistemului de prevenire a producerii de pagube datorita riscurilor naturale si antropice.

realizarea hartilor de risc seismic si hidrologic.
7. Conservarea diversitatii biologice si a valorilor peisajului natural

n domeniul conservarii diversitatii biologice se impune:
- realizarea unei baze de date privind resursele naturale existente n aria metropolitana a
municipiului Bucuresti;
- mbunatatirea calitatii factorilor de mediu n proximitatea si n interiorul ariilor protejate existente;
- delimitarea de noi arii protejate pentru mbunatatirea gradului de reprezentativitate si protectie a
diferitelor ecosisteme, specii, zone umede etc.;
- stabilirea clara a raportului dintre ariile protejate si spatiile de locuit.
Pagina 22 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS

-
reconstructia ecologica a spatiilor forestiere din aria metropolitana a municipiului bucuresti n vederea
stoparii degradarii si mbunatatirii valorificarii economice;
dezvoltarea unui sistem de control a activitatilor de exploatare a zonelor foerestiere si acvatice de
catre persoane fizice si juridice n aria metropolitana a municipiului bucuresti;
mbunatatirea perceptiei ariilor protejate si obiectivelor ocrotite de catre locuitori din proximitate, turisti
si actori locali;
analiza potentialului ecologic al unor zone naturale sau antropice care pot fi integrate n categoria
ariilor protejate naturale de interes metropolitan (cernica, mogosoaia, comana, caldarusani etc.).
Un alt aspect important cu caracter general este cel legat de flexibilitatea n timp a strategiei. Este
evident ca pe masura nevoilor se vor putea adauga celor 4 principii strategice enuntate si altele. Acelasi lucru
este valabil si pentru obiective si politici, acestea din urma fiind necesar sa fie precizate si detaliate.
Dintre toate politicile enuntate, considerate toate ca necesare si avnd un relativ general caracter de
urgenta, vom mentiona nsa n mod special cteva pe care le socotim foarte urgente si n acelasi timp posibil
de abordat n plan concret:
politica de control a dezvoltarii prin prevederea centurii verde-galbena;
politica de plantare si ntretinere a vegetatiei;
politica de stimulare a circulatie cicliste;
politica de combatere a poluarii prin depunerea necontrolata de deseuri.
8.2. Reducerea presiunilor antropice asupra mediului Centura

verde-galbena
Centurile verzi reprezinta unul din succesele majore ale planificarii spatiale urbane din perioada
postbelica att n Marea Britanie, tara propagatoare a acestui concept, ct si n majoritatea tarilor europene
dezvoltate.
Ideea de centura verde nascuta nca la sfrsitul sec. XIX n Anglia a fost treptat experimentata si
ntregita. La origine au stat pionierii amenajarii teritoriului, care au reactionat puternic n fata conditiilor
insalubre si de mare aglomerare pe care populatia le ndura n marile orase victoriene. Solutia lor a fost sa
propuna crearea unei retele de metropole si de orase gradina fiecare dintre acestea separate printr-o perdea
verde de terenuri agricole, paduri si parcuri. n perioada interbelica s-au propus si conturat o serie de astfel de
centuri verzi n Europa, printre acestea figurnd si cea a Bucurestiului, propusa de marele urbanist Cincinat
Sfintescu.
nca nainte de sfrsitul celui de al doilea razboi mondial Sir Patrick Abercrombie lansa deja
propunerile sale pentru definitivarea centurilor verzi ale Londrei, Glasgow-ului si a Edimburgh-ului.
Un deceniu mai trziu Regiunea Ile de France realiza acelasi lucru pentru Paris, lansnd termenul de
centura verde-galbena (paduri-agricultura).
n prezent acest concept clasic si experimentat cu mult succes asa cum aratam, n Europa, prin
aportul urbanistilor britanici s-a extins pe toate continentele n cadrul Comenwelth-ului.
Obiectivele principale ale conceptului sunt:
1.
controlul raspndirii fara nici o restrictie a zonelor masiv construite;
2.
pastrarea si apararea zonei rurale nconjuratoare metropolei de o viitoare nglobare;
3.
prentmpinarea situatiei n care orase vecine ar fuziona;
asa cum sunt ele cuprinse n legislatia Britanica DEPARTMENT OF THE ENVIRONMENT Reglementare
privind politica de planificare-PPG2(revizuita), ianuarie 1995
Pagina 23 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
4.
pastrarea caracterului specific al oraselor;
5.
asigurarea suportului n procesul de regenerare urbana.
Conceptul dezvoltarii spatiale durabile si-a gasit o sustinere foarte solida n extinderea centurilor verzi.
Spre exemplificare vom preciza ca n Anglia exista 15 centuri verzi separate ce nconjoara aproape toate
marile orase, dar si pe unele de mai mica dimensiune.
Suprafata acestora mpreuna masoara 1,8 milioane hectare sau 14% din suprafata Angliei. In cazul
Scotiei, cele 5 centuri verzi acopera cca. 130.000 hectare, respectiv cca. 2% din suprafata teritoriului.
n cadrul legislatiei noastre, n legea nr.351/2001 PATN-RETEAUA DE LOCALITATI, la articolul 10 se
mentioneaza ca n vederea protejarii elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a
localitatilor urbane si a asigurarii de spatii de agrement si recreere, n planurile urbanistice elaborate si
aprobate potrivit legii se va prevedea nfiintarea de centuri sau zone verzi n jurul Capitalei Romniei si al
municipiilor de rangul I.
Desi aceasta prevedere a fost pusa n aplicare n cteva planuri de amenajare a teritoriului: Plan de
Amenajare a zonei periurbane a municipiului Bucuresti, PATJ Ilfov 2000 si PATJ Ilfov 2004 reactualizat,
operatiunea de aplicare a prevederilor acestor planuri n regulamentele PUG-urilor unitatilor administrativ
teritoriale din zona metropolitana a Bucurestiului, putem afirma ca practic nu exista pna n prezent.
Centura verde-galbena asa cum este ea delimitata de catre URBANPROIECT cuprinde unitati teritorial
administrative n ntregime sau partial din urmatoarele judete: Ilfov, Calarasi, Dmbovita, Giurgiu, Ialomita si
Prahova. Teritoriul centurii cuprinde 5 orase din care 3 integral si 79 de comune din care 47 integral (a se
vedea plansa).
Delimitarea zonei centurii verzi-galbene s-a facut tinndu-se seama de limitele naturale ale teritoriului
ca si de limitele administrative. Sunt astfel, asa cum am precizat, unitati administrativ-teritoriale care intra n
ntregime sau numai partial n aceasta zona.
Spre deosebire de abordarea britanica n care dezvoltarea este restrictionata covrsitor n cadrul
zonei, daca ne referim la functii economice si de habitat, vom cauta sa rezolvam problema dezvoltarii n mod
pragmatic si realist pentru conditiile tarii noastre.
Se propune astfel, ca si n proiectele Urbanproiect, dezvoltarea moderata n cadrul localitatilor
cuprinse n zona aceasta limitndu-se la modernizari prin echipare si cresterea densitatii de locuinte n cadrul
intravilanelor existente. Extinderea intravilanelor nu va fi posibila dect n cazuri extrem de bine justificate
pentru orasele din cadrul centurii verzi si numai pe terenuri complet echipate. Se vor permite de asemenea
dezvoltari pentru functia de agrement si sport n cele 8 zone cu potential deosebit (a se vedea plansa).
n acest fel se va putea crea un spatiu de echilibru cu rol benefic pentru locuitorii capitalei care sufera
n prezent de conditii foarte proaste de mediu si totodata se vor crea conditii de concentrare a dezvoltarii n
intravilanul Bucurestiului unde este necesara o dezvoltare importanta a echiparii si a calitatii locuirii. (Fig. 5 Centura verde - galbena a Bucurestiului Componente administrativ teritoriale, Fig. 6 - Centura verde galbena a Bucurestiului Dezvoltare).
Pagina 24 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 5
Pagina 25 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 6
Pagina 26 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 7
Pagina 27 din 66
ADMINISTRATIV-TERITORIALE COMPONENTE
SI UNITATILE
ZONA DE RELATII PRIVILEGIATENTRE METROPOLA
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 8
Pagina 28 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
TREI TIPURI DE
URBANIZARE:
ZONA DE URBANIZARE
ACCENTUATA
URBANIZARE N
CENTURA V-G
URBANIZARE LA
LIMITA CENTURII V-G
CENTURA V-G ESTE

O GARANTIE A CRESTERII
CALITATII VIETII N
ZONA METROPOLITANA
Pagina 29 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
9. DEFINITIA PARCULUI REGIONAL METROPOLITAN

Prin consultarea administratiilor judetene si a municipiului Bucuresti si prin analize detaliate s-au elaborat:
definitia Parcului Regional:
Un Parc Regional reprezinta un spatiu intercomunal avnd o anumita coeziune teritoriala, atractiv
datorita cadrului natural valoros, n care se produce o dezvoltare pe baza potentialului existent si a
relatiilor de cooperare cu municipiul Bucuresti, n conditiile dezvoltarii durabile
delimitarile celor opt arii de dezvoltare prioritara propunerile de Parcuri Regionale:
PARC REGIONAL I SNAGOV

PARC REGIONAL II GRADISTEA
PARC REGIONA L III BRANESTI
PARC REGIONAL IV BUDESTI
PARC REGIONAL V COMANA
PARC REGIONAL VI MIHAILESTI
PARC REGIONAL VII BOLINTIN
PARC REGIONAL VIII BUFTEA
Dintre acestea au fost identificate trei parcuri ca fiind parcuri regionale pilot (datorita potentialului de
dezvoltare deosebit) pentru care analiza si dezbaterea cu autoritatile sa se detalieze.
10. CRITERIILE CARE AU STAT LA BAZA DELIMITARII

PARCURILOR REGIONALE
Geografic: Identificarea unor teritorii cu trasaturi fizico - geografice omogene specifice unitatii
de cmpie
Administrativ: Delimitarea pe granite de unitati administrativ - teritoriale pentru a face
posibila guvernarea (gestionarea) lor
Retelei de localitati: Relatii existente traditionale ntre localitati
Accesibilitatii: Legaturi directe cu Bucurestiul (Autostrazi, DN / Cale ferata), Legaturi
coerente n interiorul parcului
Calitatii vietii: Accesibilitate la serviciile de baza (sanatate, cultura, etc.), Echipare tehnicoedilitara, Posibilitati de asigurare a serviciilor publice (securitate, amenajarea spatiilor publice,
etc.)
Dimensionarii: Teritoriala , Demografica
Patrimoniu si specific : Patrimoniu natural si cultural peisaje specifice, Activitati
economice/culturale specifice (traditionale) sau novatoare
Functiunii: Functiunea sau functiunile dominante ale parcurilor vor defini sistemul teritorial din
zona metropolitana prin creare identitatilor functionale, dar si a interdependentelor care se vor
crea - orizontal (n interiorul parcului), dar - vertical (ntre parcuri si Municipiul Bucuresti) n
vederea optimizarii rezultatelor
Pagina 30 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Pagina 31 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
11. PARC REGIONAL I SNAGOV

Localizare si accesibilitati
Parcul este asezat la N fata de Municipiului Bucuresti si este strabatut de:
DN1 E 60
cale ferata Bucuresti Ploiesti.
traseul coridorului IV pan - european va atinge limita estica a acestuia.
Componenta si dimensiuni
Are n compunere 4 unitati teritorial administrative cu o suprafata de 27 043 ha si un numar de
24 819 locuitori.
Elemente generale specifice
elemente de patrimoniu natural: Lacul Snagov (100ha), Padurea Snagov (10ha),

elemente de patrimoniu construit: Ansamblul manastiresc Snagov, Manastirea Caldarusani
(comuna Gruiu) n care este amenajat un muzeu de arta si obiecte de cult;
dotari si amenajari turistice: Ciolpani, Ghermanesti, (structuri de primire si alimentatie),
Snagov (structuri de primire si alimentatie, baza nautica, stranduri).
Functiuni posibile
Se propune ca pol cu functie centrala n cadrul parcului comuna Snagov (fara a fi o hotarre
definitiva toate centrele urmnd a fi discutate mpreuna cu autoritatile locale), datorita pozitiei
avantajoase fata de caile de transport, dar si a rezonantei pe care aceasta o are.
Zona are o traditie, deja, n practicarea turismului datorita n special lacului si padurii. se propun
functiuni ca:
turism de week-end si de lunga durata
turism cultural
turism sportiv
Unitate
Teritorial - Administrativa
Ciolpani
Gruiu
Peris
Snagov
Total
Numar populatie
4472 loc.
7155 loc.
7151 loc.
6041 loc.
24 819 loc.
Suprafata
4189 ha
6222 ha
7797 ha
8835 ha
27 043 ha
Pagina 32 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 9
Pagina 33 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
12. PARC REGIONAL II GRADISTEA

Parcul este asezat la N fata de Municipiului Bucuresti n vecinatatea estica a Parcului Snagov. n
prezent este strabatut de
calea ferata Bucuresti Urziceni
drum judetean.
Va fi traversat de segmentul comun coridoarelor pan- europene IV si IX.
Are n componenta cinci unitati teritorial administrative nsumnd 19 398 locuitori si o suprafata de
24 768 ha.

elemente de patrimoniu natural: lacul de acumulare de la Dridu care se extinde n apropierea
orasului Fierbinti Trg, ce se constituie ca o zona cu valoare peisagistica deosebita. De
asemenea exista o zona cu valoare peisagistica mare n lungul Lacului Caldarusani,
elemente de patrimoniu construit: Conacul Marghiloman (comuna Sinesti ) situat n
vecinatatea parcului, Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva (satul Dridu), Asezamntul de
arta si cultura religioasa Barbu Catargiu (comuna Brazi, sat Maia);
Functiuni posibile
Se propune ca centru UAT Gradistea
se propune amenajarea de trasee turistice pe tematici peisagere si culturale
promovarea activitatilor agricole - productie si peisaj specific
Unitate
Fierbinti Targ
Dascalu
Gradistea
Moara Vlasiei
Petrachioaia
Total
Numar populatie
5253 loc.
2559 loc.
2930 loc.
5833 loc.
2823 loc
19398 loc.
Suprafata
5715ha
3611ha
2882ha
6679 ha
5881ha
24768 ha
Pagina 34 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 10
Pagina 35 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
13.
PARC REGIONAL III BRANESTI
Este localizat la E fata de Municipiul Bucuresti. Este strabatut de
DN2
DN3
Autostrada A2
linie de cale ferata Bucuresti - Fetesti.
Este unul din parcurile ale carui limite ating si cuprind vecinatatile Bucurestiului.
Parcul are n componenta 6 unitati teritorial administrative cu 46 055 locuitori si o suprafata de 35
441ha.
elemente de patrimoniu construit: Manastirea Cernica (comuna Pantelimon), cu amenajarile

unui muzeu de arta si obiecte de cult.
dotari si amenajari turistice: Cernica (structuri de primire si alimentatie, stranduri)
Functiuni posibile
Asezarea pe calea ferata si oportunitate unei legaturi directe ntre acesta si centrul regional (la
limita centurii verde galbena )- Fundulea, face din Branesti principalul favorit la functia centrala
n cadrul parcului.
turism cultural /pelerinaj religios
turism de distractie
Unitate
Belciugatele
Branesti
Cernica
Ganeasa
Pantelimon
Fundeni
Total
Numar populatie
2353loc.
8531loc.
9425loc.
4206loc.
16019
5521loc
46055loc
Suprafata
8014ha
5337ha
3781ha
4730 ha
6716 ha
6863ha
35 441 ha
Pagina 36 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
14. PARC REGIONAL IV BUDESTI

Este localizat la sud est fata de Municipiul Bucuresti. Si este strabatut de:
DN 4
calea ferata spre Oltenita.
Are n componenta sase unitati teritorial administrative, 32 304 locuitori si o suprafata de 41 865ha

elemente de patrimoniu natural: zona cu valoare peisagistica balta Greaca ce apartine
coridorului verde al Dunarii;
Functiuni posibile
Se propune ca centru UAT Budesti plasata pe DN 4.
- pe lnga activitatile agricole se propune accentruarea elementelor specifice prin sustinerea
mestesugurilor locale.
Unitate
Cascioarele
Radovanu
Soldanu
Greaca
Hotarele
Budesti
Total
Numar populatie
2161 loc.
5136 loc.
3533 loc.
2843loc.
8929 loc
9702 loc.
32304loc
Suprafata
2611 ha
5819 ha
4227 ha
3812ha
10301ha
10705ha
41865ha
Pagina 37 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
15. PARC REGIONAL V COMANA

Este plasat n sudul Municipiului pe:
DN5 E85
calea ferata spre Giurgiu.
Va fi strabatut de coridorul IX pan - european.
Are n componenta 5 comune cu 23 793 locuitori si 35 194 ha.
Elemente gene rale specifice

elemente de patrimoniu natural: Padurea Oloaga-Gradinari (246ha), Padurea Padina Tatarului
(230ha)Fntnele (24ha), padurea Calugareni Crucea (157 ha). Balta Comana reprezinta o
zona cu valoare peisagistica remarcabila fapt pentru care n prezent se afla n curs de
declarare ca parc natural.
elemente de patrimoniu construit: Manastirea Comana;
Functiuni posibile
Avnd n vedere patrimoniul natural pe care acest l detine se propune ca parcul sa fie orientat
catre valorificarea, dar si protejarea acestuia.
regimul de viitor parc natural (din Balta Comana) sa interactioneze cu cel de parc regional n
sensul unei sustineri reciproce, acesta din urma putnd reprezenta filtrul necesar pentru
protejarea celui natural prin strategiile adoptate.
Se propune valorificare unor locuri ale memoriei si actiunii colective ex. trgurile rurale
(Calugareni)
Unitate
Colibasi
Comana
Gostinari
Mihai Bravu
Calugareni
Total
Numar populatie
3879loc.
7832loc.
2775loc.
2758loc.
6549loc
23793loc
Suprafata
2935ha
10297ha
3465ha
6624ha
11873ha
35194ha
Pagina 38 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fig. 11
Pagina 39 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
16.
Parc Regional VI Mihailesti
Se gaseste la sud vest fata de Bucuresti si este strabatut de calea ferata spre Craiova.
Parcul va fi alcatuit din 6 unitati teritorial administrative dintre care se remarca prin numarul
populatiei ca si prin rezonanta - comuna Mihailesti. Parcul ar putea avea o suprafata de 33
605hectare si 24 495 locuitori.

elemente de patrimoniu natural, zona cu valoare peisagistica a lacului de acumulare Mihailesti
Functiuni posibile
promovarea activitatilor agricole

turism stiintific
Unitate
Bulbucata
Buturugeni
Clejani
Mihailesti
Gradinari
Letca Noua
Total
Numar populatie
1716loc.
4144loc.
3448loc.
7490loc.
3801loc
3895loc.
24494loc
Suprafata
2879 ha
4456 ha
8546 ha
6812 ha
3148 ha
7764 ha
33605 ha
Pagina 40 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
17. PARC REGIONAL VII BOLINTIN

Este pozitionat la vest fata de Municipiul Bucuresti pe viitorul traseu al coridorului IV pan
european pe actuala autostrada A1.
Are n componenta cinci unitati teritorial administrative nsumnd 38 808 locuitori si 23 962
hectare.
elemente de patrimoniu natural: padurea Anghelesti Bucsani (4,3ha)

Functiuni posibile
activitati turistice
turism de week-end
Unitate
Crevedia-Mare
Floresti-Stoenesti
Gaiseni
Ulmi
Bolintin Vale
Total
Numar populatie
4998loc.
8843loc.
5541loc.
7724loc.
11702 loc
38808loc.
Suprafata
6329ha
4088ha
5243ha
4402ha
3900 ha
23962ha
Pagina 41 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
18. PARC REGIONAL VIII BUFTEA

Este asezat n nord - vestul municipiului si se ntinde pna n vecinatatea Bucurestiului. Este
strabatut de o cale ferata spre Titu/Pitesti si tangential de DN7 si DN1A.
Are n componenta patru comune, ntre care Buftea are cel mai mare numar de locuitori 20 350
locuitori. Parcul ar detine o suprafata de 29 553ha cu o populatie totala de 37 042 locuitori.
situat ntr-o zona de cmpie joasa de tip aluvial cu aspect de albie majora, de vrsta
holocena; pe alocuri apar fenomene de divagare si subsidenta.
elemente de patrimoniu construit: Ansamblul Palatului Brncovenesc si biserica de la
Mogosoaia, n cadrul caruia este amenajat Muzeul de arta feudala brncoveneasca, Palatul
Draganescu (comuna Floresti-Stoenesti), Muzeul etnografic Floresti-Stoenesti, Palatul Ghica
(comuna Racari);
dotari si amenajari turistice. Buftea, Mogosoaia (structuri de primire si alimentatie, stranduri).
Functiuni posibile
Turism cultural, de week-end
Unitate
Ciocanesti
Buftea
Mogosoaia
Racari
Total
Numar populatie
5419loc.
20350loc.
5232loc.
6041loc.
37042 loc.
Suprafata
13112ha
5736ha
2811ha
7894ha
29553 ha
Pagina 42 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
N URMA DEZBATERII CU PRIMARII SI ALTI ACTORI LOCALI DIN CADRUL PARCULUI
REGIONAL PILOT COMANA SI A CERCETARII DE TEREN S-AU ELABORAT PROPUNERI
PRIVIND PROFILUL PARCULUI SI ELEMENTE ALE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
19. DEZBATERI MULTIDISCIPLINARE A SPECIALISTILOR

PRIVIND DEFINIREA PARCURILOR REGIONALE
n cadrul etapei de Dezbateri multidisciplinare a specialistilor privind definirea parcurilor
regionale, echipa de proiect a avut loc un workshop si o ntlnire de lucru n datele:
11.01.2005 Workshop cu partenerii
12.01.2005 ntlnire de lucru
Workshop-ul a avut scopul de a definitiva propunerile de parcuri regionale si criteriile propuse

si dezbatute n etapa anterioara, A fost prezentate plansele mbunatatite ale Zonei Metropolitane, s-au
elaborat liste de actori urbani necesar a fi invitati la ntlnirile de lucru propuse a se desfasura n
teritoriu.
Minutele ntlnirilor sunt prezentate n volumul III, la capitolul Dezbateri multidisciplinare a
specialistilor privind definirea parcurilor regionale .
20. DEZBATERE LA NIVELUL ADMINISTRATIILOR

JUDETENE SI A MUNICIPIULUI BUCURESTI
Pe parcursul elaborarii lucrarii, n cadrul activitatilor de dezbatere la nivelul administratiilor
judetene si a Municipiului Bucuresti au fost organizate urmatoarele ntlniri:
Workshop informal cu partenerii, ADRBI si beneficiarul pe data de 11.01.2005.
Workshop informal cu partenerii, ADRBI, Consiliul Judetean Ilfov si beneficiarul pe

data de 3.01.2005.
Workshop/ sectiune tehnica cu administratiile locale, judetene si regionale la care au

participat partenerii (echipa de proiect), ADRBI, Consiliul Judetean Ilfov , Consiliul
Judetean Giurgiu, Primaria Comana si CPUMB pe data de 10.10.2005.
Workshop/ sectiune tehnica cu administratiile locale, judetene si regionale

componente ale Parcului Regional Comana la care au participat CCMESI,
Intergraph, Agentia Regionala de Mediu, Registrul Agricol Judetean pe data de
10.10.2005.
Scopul acestor ntlniri a fost de a prezenta propunerea de parcuri regional si a dezbate

mpreuna cu actorii locali componenta UAT +urilor din parcurile regionale, posibilitatile si acceptul de
cooperare ntre UAT, preluarea si transmiterea punctului de vedere al PMB n teritoriu etc.
Minutele workshop-urilor sunt prezentate n volumul III, la capitolul intitulat
nivelul administratiilor locale si a Municipiului Bucuresti.
Dezbatere la
Pagina 43 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
21. DEZBATERE CU PRIMARII SI ALTI ACTORI LOCALI DIN

CADRUL PARCURILOR REGIONALE PILOT
n urma dezbaterii cu primarii si alti actori locali din cadrul Parcului Regional pilot Comana si a
cercetarii de teren s-au elaborat propuneri privind profilul parcului si elemente ale strategiei de
dezvoltare.
n situatia lipsei acordului conducerii judetului Ilfov pentru organizarea de ntlniri de lucru ntre
echipa de proiect si autoritatile locale din cadrul parcurilor propuse Snagov si Gradistea, s-au efectuat
numai deplasari de studiu, iar propunerile pe care le avansam nu includ punctul de vedere al actorilor
locali.
Pe parcursul elaborarii lucrarii, n cadrul activittilor de dezbatere cu primarii si alti actori locali
din cadrul parcurilor regionale pilot , au fost organizate urmatoarele ntlniri:
Workshop/ sectiune tehnica cu administratiile locale componente ale parcului regional
Comana Comana, Colibasi
echipa de proiect, Primaria Comana, Primaria Colibasi si
CPUMB n data de 17.10.2005
Workshop/ sectiune tehnica la care au participat administratiile locale componente ale parcului
regional Comana Calugareni, Gostinari, Mihai Bravu echipa de proiect, Primaria Calugareni,
Primaria Gostinari, Primaria Mihai Bravu si CPUMB
n data de 24 . 10. 2005
Minutele workshop-urilor sunt prezentate n volumul III, la capitolul Dezbatere cu primarii si

alti actori locali din cadrul parcurilor regionale pilot
PROPUNEREA PRIVIND PROFILUL PARCURILOR

PILOT SI ELEMENTE ALE STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE
22.
22.1 Prezentarea Parcului Regional Comana
Este plasat n sudul Municipiului pe:
DN5 E85
Are n componenta 5 comune (toate n judetul Giurgiu) cu 23 793 locuitori si 35 194 ha.
Pagina 44 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
elemente de patrimoniu natural: Padurea Oloaga-Gradinari (246ha), Padurea Padina Tatarului
(230ha)Fntnele (24ha), padurea Calugareni Crucea (157 ha). Balta Comana reprezinta o zona
cu valoare peisagistica remarcabila fapt pentru care n prezent se afla n curs de declarare ca parc
natural.
elemente de patrimoniu construit: Manastirea Comana;
Functiuni posibile
Avnd n vedere patrimoniul natural pe care acest l detine se propune ca parcul sa fie orientat
catre valorificarea, dar si protejarea acestuia.
regimul de viitor parc natural (din Balta Comana) sa interactioneze cu cel de parc regional n
sensul unei sustineri reciproce, acesta din urma putnd reprezenta filtrul necesar pentru
protejarea celui natural prin strategiile adoptate.
Se propune valorificare unor locuri ale memoriei si actiunii colective ex. trgurile rurale
(Calugareni)
Este plasat n sudul Municipiului Bucuresti pe
DN5 E85
Are n componenta 5 comune cu 23 793 locuitori si 35 194 ha.
Unitate
Numar populatie
Suprafata
[loc]
[ha]
Colibasi
3879
2935
Comana
7832
10297
Gostinari
2775
3465
Mihai Bravu
2758
6624
Calugareni
6549
11873
23793
35194
Total
Accese
Pentru Parcul Comana se propune ca acces DN5 E85 ce va asigura traficul dinspre Bucuresti,
ct si dinspre Giurgiu, si DJ 603 care strabate parcul de la vest catre nord est, realizndu-se astfel
un circuit.
Pagina 45 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
22.1.1
Potential specific al Parcului Regional
Comana
Parcul Natural Comana are o suprafata de 24963 ha si este inclus n proportie de 39 % n zona
metropolitana a municipiului Bucuresti. Parcul are drept obiective de gestiune conservarea
elementelor de peisaj si a elementelor de patrimoniu natural (n special zonele forestiere ce
adapostesc arbori seculari, asociatii vegetale unice, specii de plante si animale cu diferite grade
de vulnerabilitate), precum si pastrarea activitatilor traditionale si a obiceiurilor specifice zonei.
Parcul Natural include, alaturi de spatiile forestiere aferente Padurii Comana, spatiile localitatilor
Falastoaca, Budeni, Mihai Bravu, Gradistea, Comana si Vlad-Tepes cu terenurile agricole si
construite aferente acestora.
n cadrul Parcului Natural Comana au fost delimitate trei arii de conservare speciala, dintre care
doua sunt incluse n aria metropolitana a municipiului Bucuresti si se suprapun total (Padurea
Tatarului) sau partial (Padurea Oloaga Gradinari) peste rezervatiile naturale delimitate anterior.
Problemele cele mai importante ale acestui spatiu sunt determinate de gradul redus de dotare cu
infrastructuri, ce face foarte dificila valorificarea durabila a resurselor naturale.
Rezervatia naturala forestiera Padurea Oloaga-Gradinari se afla n comuna Comana si ocupa

o suprafata de 248 ha. Rezervatia a fost nfiintata prin HCM nr.518 din 1954, fiind reconfirmata
prin Legea nr.5 din 2000. Rezervatia este situata n partea de nord-est a cmpiei tabulare a
Burnazului, la altitudini de 80-90 m, care domina prin abrupturi vaile rurilor Clnistea si Neajlov.
Substratul este alcatuit din depozite loessoide, nisipuri si pietrisuri pe care se dezvolta soluri
argiloiluviale brun roscate podzolite sau slab podzolite.
Rezervatia naturala Oloaga-Gradinari face parte din Padurea Comana, avnd drept obiectiv
protectia stejaretului n amestec cu frasin, carpen, ulm, tei, multe dintre exemplarele de arbori
depasind vrsta de 100 ani. n spatiul acestei rezervatii, n stratul ierbaceu vegeteaza ghimpele
(Ruscus aculeatus) specie strict ocrotita ca monument al naturii. Stratul arbustiv este reprezentat
de paducel (Crataegus monogyna), soc (Sambucus nigra), lemn cinesc (Ligustrum vulgare),
snger (Cornus sanguinea), salba moale (Euonymus europaeus), maces (Rosa canina).
ntre raritatile floristice retin atentia brndusa galbena (Crocus flavus), bibilica (Fritillaria tenella),
garofita romneasca de stepa (Dianthus trifascicularis var. deserti), stnjenelul (Iris graminea),
bujorul romnesc (Paeonia peregrina var. romanica), lacramioarele (Convalaria majalis).
Dintre problemele cu care se confrunta aceasta arie protejata se remarca extragerea frauduloasa
a ghimpelui si bujorului, comercializate ca plante decorative n pietele bucurestene.
Rezervatia naturala forestiera Padurea Padina Tatarului se afla n comuna Comana si ocupa
230 ha din padurea Comana. Rezervatia a fost nfiintata prin HCM nr.518 din 1954, fiind
reconfirmata prin Legea nr.5 din 2000. Rezervatia este situata n partea de nord-est a cmpiei
tabulare a Burnazului, la altitudini de 80-90 m, care domina prin abrupturi valea rului Gologanu,
afluent al Neajlovului.
Substratul este alcatuit din depozite loessoide, nisipuri si pietrisuri pe care se dezvolta soluri
argiloiluviale brun roscate podzolite sau slab podzolite.
Specifice acestui sector al Padurii Comana sunt vaiugile, vaile temporare si crovurile, care reunite
poarta denumirea locala de padina, mentinerea unei umiditati mai ridicate fata de zonele
nvecinate fiind elementul definitoriu pentru acest sector, dar si cauza dezvoltarii deosebite a
vegetatiei forestiere. Astfel, apar o serie de specii de plante indicatoare de umiditate (frasinul,
untisorul, sapunarita).
Acest trup de padure se caracterizeaza printr-o oarecare predominanta a Quercus robur si
Quercus cerris. Vegetatia apartine zonei nemorale, dar nglobeaza si specii caracteristice zonei
silvostepei. Padurea Padina Tatarului face parte din Padurea Comana, avnd printre obiectivele
ocrotite si bujorul romnesc (Paeonia peregrina var. romanica), cocoselul (Dianthus armeria), etc.
Pagina 46 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Dintre speciile de animale se remarca prezenta unor miriapode sudice, mediteraneene, cum ar fi:
termita (Reticulitermis lucifugus), greierul (Dinarchus dasypus), calugarita (Mantis religiosa) etc.
n apropierea acestei arii protejate se organizeaza anual, n luna mai, Festivalul bujorului,
manifestare ce contribuie la cresterea presiunii umana asupra obiectivelor ocrotite. n apropierea
acestei arii protejate, n primavara anului 2004 au fost demarate actiuni de defrisare a teiului si
carpenului, destinate exportului, acestea afectnd integritatea habitatelor si speciilor ocrotite. La
acestea se adauga si problemele legate de exploatarea ilegala a lemnului, destinat ncalzirii
locuintelor pentru gospodariile din satele din proximitate, fenomen ce a luat o amploare deosebita
n ultima perioada.
n cazul ambelor arii protejate se remarca depozitarea necontrolata a deseurilor, n special n

lungul drumurilor judetene ce fac legatura ntre satele Comana, Vlad Tepes si Mihai Bravu.
Manastirea Comana se afla n comuna Comana, judetul Giurgiu, fiind declarata ca zona protejata
de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, Zone protejate construite, litera k) biserici si
ansambluri manastiresti. Manastirea Comana este renumita prin semnificatia sa istorica, fiind
supranumita cetatea Neajlovului, dar si prin valoarea sa arhitectonica. Manastirea Comana a fost
contruita de catre domnitorul Radu Serban n secolul al XVII-lea pe locul unei ctitorii a lui Vlad
Tepes.
Pagina 47 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
22.1.2
Analiza SWOT - Parcul Regional Comana
Puncte tari
suprafata ridicata ocupata de suprafetele acvatice
si forestiere
declararea celei mai mari parti a teritoriului ca Parc
Natural (24963 ha)
diversitatea
biologica
protejata
n
cadrul
rezervatiilor naturale Oloaga-Gradinari si Padina
Tatarului
existenta zonei umede Balta Comana cu comunitati
de plante si animale prioritare n Uniunea
Europeana
prezenta unor obiective culturale
numarul redus de surse importante de degradarea
mediului
unitatile componente au un numar mijlociu de
locuitori,
pondere ridicata a salariatilor din sectorul de
servicii ntre 50 si 60 %
pondere de 10-15 % n total salariati a celor care
lucreaza n comert;
accesibilitate buna la retelele nationale de cale
ferata si sosele;
conectare la reteaua de transport public a
Municipiului Bucuresti (firme private)
peste 90 % din locuinte sunt racordate la reteaua
electrica;
retea telefonica fixa relativ extinsa;
ponderi de 40-60 % din total salariati a celor care
lucreaza n localitate;
existenta unor suprafete de terenuri agricole (n
cea mai mare parte arabile) cuprinse ntre 3000 si
5000 ha;
specific agricol dominant: legume si porumb;
elemente de patrimoniu natural;
Puncte slabe
lipsa dotarilor corespunzatoare pentru sustinerea
activitatilor de recreere si agrement
fragmentarea ridicata a zonelor naturale prin cai
rutiere
suprafata mlastinoasa ridicata nevalorificata
antropic
gradul ridicat de saracie al comunitatilor umane
managementul deficitar al potentialului agricol
tendinta generala de scadere a suprafetelor
forestiere
inexistenta unui sistem functional de gestionare a
deseurilor
lipsa sistemelor de alimentare cu apa
dimensiunea si diversitatea ridicata a riscurilor
naturale
calitatea redusa a apelor de suprafata si subterane
determinata de prezenta unor concentratii ridicate
de compusi organici
dispersia populatiei ntr-un numar de 2-5 sate
pentru fiecare UATB;
ponderi ridicate a celor care lucreaza n gospodaria
proprie,
au un potential demografic diferit;
numar redus de salariati;
dotari sociale insuficiente;
numar redus de medici la 1000 loc. (1-2);
probleme demografice (scaderea numarului de
locuitori si mbatrnirea demografica);
pondere de 10-20 % a somerilor n total populatie
activa n anul 2002;
prezenta redusa a agentilor economici;
cifre de afaceri nesemnificative ale agentilor
economici;
lipsa valorificarii pe plan local a resurselor agricole;
retea nemodernizata de drumuri locale (comunale);
ponderea redusa a locuintelor care au acces la
retelele de apa si canalizare;
inexistenta alimentarii cu gaze naturale a
locuintelor (2001);
lipsa dotari si amenajari turistice;
insuficienta valorificare a potentialului turistic
natural si antropic;
Pagina 48 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Oportunitati
sunt componente ale aceleiasi unitati regionale
judetul Giurgiu si a Regiunii de Dezvoltare
Muntenia;
programele de dezvoltare ale Regiunii Muntenia;
politica de decretare de noi asezari urbane;
existenta tendintei de circulatie crescnda pe axa
Bucuresti Giurgiu;
dezvoltarea retelei de autostrazi si drumuri expres;
realizarea unor programe turistice de interes
regional.
22.1.3
Amenintari
neimplicarea autoritatilor n procesul de atenuare a
fenomenelor demografice negative;
neimplicarea autoritatilor n realizarea unor
programe de dezvoltare si cooperare economica;
neconcordanta dintre prioritatile de dez voltare
dintre Regiunea Muntenia si Regiunea Bucuresti;
lipsa de comunicare dintre autoritatile publice din
Regiunea dezvoltare Bucuresti-Ilfov si Regiunea de
Dezvoltare Muntenia,
cresterea traficului feroviar si rutier cu consecinte
asupra degradarii mediului.
Functiuni posibile
Avnd n vedere patrimoniul natural pe care acest l detine se propune

-
parcul sa fie orientat catre valorificarea, dar si protejarea acestuia;
regimul de viitor parc natural (din Balta Comana) sa interactioneze cu cel de parc regional
n sensul unei sustineri reciproce, acesta din urma putnd reprezenta filtrul necesar
pentru protejarea celui natural prin strategiile adoptate.
valorificarea unor locuri ale memoriei si actiunii colective ex. trgurile rurale
(Calugareni).
ca profil specific parcului, un profil mixt: turism (cultural, religios, turism-verde) - agricultura
(legumicultura, cresterea animalelor, apicultura).
22.1.4
Obiective
crearea cadrului general de cooperare intercomunala si cu municipiul Bucuresti
dezvoltare turistica de tipurile:

turism de week-end pentru bucuresteni
cultural si educational
verde bird watch n parcul natural Comana, plimbari de placere n rezervatie,
drumetii
religios
international n relatie cu turismul pe Dunare
introducerea n circuitul turistic national si international a obiectivelor reprezentative

din Parcul Regional Comana
dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor tehnice teritoriale si a localitatilor
valorificarea complexa a legumelor, principala resursa a zonei
reevaluarea n vederea promovarii a unor locuri traditionale ale memoriei si actiunii

colective (ex. Trgul de la Calugareni)
promovarea unor activitati alternative la agricultura de subzistenta, de ex. mpletituri

de rachita, apicultura, piscicultura, cresterea animalelor
Pagina 49 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
22.1.5
Programe proiecte, propuneri de
parteneriate si surse de finantare
Obiectiv 1: Crearea cadrului general de cooperare intercomunala si cu municipiul Bucuresti
Programe si proiecte
Acord de cooperare ntre UAT
Parteneriate
UAT componente PR
Comana
Bucuresti si UAT
componente PR
Comana
Surse de finantare
Locale
Parteneriate
Administratia Parcului
Natural Comana , PR
Comana, Agentia
Nationala de Turism
Surse de finantare
Fondul de Mediu,
fonduri structurale 3.2
Locale, PMB
Obiectiv 2: Dezvoltarea turismului

Amenajarea unui centru de informare documentare pentru activitatile turistice din PR
Comana
Renovarea, restaurarea si crearea de noi
elemente de potential
monumente istorice (Mnastirea
Comana, biserica din Gostinari)
-
case memoriale (Gellu Naum Comana)

lacuri pentru pescuit sportiv
(Calugareni, Mihai Bravu, Comana)
observatoare de pasari (Balta Budeni
si Balta Neajlovului)
case traditionale (necesita studiu de

identificare)
trasee n zone de importanta istorica
(Calugareni)
trasee propuse pentru cicloturism si cu
mare valoare peisagistica
nfiintarea de centre de nchiriere de biciclete
si cai pentru plimbari n padure
-
Dezvoltarea infrastructurii turistice
Crearea unor eco-exploatatii pentru practicarea

turismului rural
Ministerul Culturii si
Cultelor, PR Comana
Uniunea Scriitorilor,
Fundatia Gellu Naum,
PR Comana
PR Comana,
investitori privati
PR Comana,
Natural Comana,
investitori privati
PR Comana, ADRBI
PR Comana, ADRBI
PR Comana, ADRBI
PR Comana,
Administratia parcului
Natural Comana,
investitori privati
UAT componente PR
Comana
Bucuresti si UAT
componente PR
Comana
PR Comana,
investitori privati
Fonduri structurale,
masura 3.1
masura 3.1
masura 3.1
masura 3.1
masura 3.1
masura 3.1
masura 3.1
masura 1.1, 3.1
Locale, Fonduri
structurale, masura
3.2, 4.2
SAPARD n derulare
la Calugareni
masura 3.2, 4.2
Pagina 50 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Obiectiv 3: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor tehnice teritoriale si a localitatilor
Reabilitarea si modernizarea cailor de transport
rutiere care fac legatura ntre PR Comana si
Municipiul Bucuresti, si Giurgiu
Parteneriate
PR Comana,
CNAND, investitori
privati, PMB
Surse de finantare
masura 1.1
Reabilitarea caii ferate Bucuresti-Giurgiu cu

valoare istorica si folosirea ei n scop turistic
investitori privati,
Societatea de Turism
Feroviar Astoria
investitori privati, PR
Comana, Consiliul
Judetean Giurgiu,
ADR Muntenia Sud,
PMB
Investitori privati, PR
Comana, Consiliul
Judetean Giurgiu,
ADR Muntenia Sud,
PMB
masura 1.1
Crearea infrastructurii tehnico-edilitare la

nivelul UAT componente (alimentare cu apa,
canalizare, statii de epurare a pelor reziduale,
alimentare cu gaze, comunicatii voce si IT)
Crearea unui sistem de gestionare a deseurilor
SAPARD, Fonduri
structurale masura 4.2
Fonduri structurale
masura 4.2
Obiectiv 4: Valorificarea complexa a legumelor, principala resursa a zonei

nfiintarea de centre de colectare a legumelor
nfiintarea de ntreprinderi mici de prelucrare
integrata a legumelor
Parteneriate
PR Comana, PMB,
investitori privati
PR Comana, PMB,
CNIMM, Institutul de
National de
Legiumicultura Vidra
Surse de finantare
masura 2.1
masura 2.1, 2.2
Obiectiv 5: Reevaluarea n vederea promovarii unor locuri traditionale ale memoriei si actiunii
colective (Trgul de la Calugareni)
Amenajarea si stabilirea normelor de
functionare, n conformitate cu reglementarile
europene, a spati ului destinat Trgului de la
Calugareni
Parteneriate
PR Comana,
Surse de finantare
masura 2.1, 2.2
Obiectiv 6: Promovarea unor activitati alternative la agricultura de subzistenta (mpletituri de

rachita, apicultura, piscicultura, cresterea cabalinelor)
nfiintarea de centre de plantare a rachitei
nfiintarea de centre de formare, prelucrare si

comercializare artizanala a mpletiturilor din
rachita
Crearea unui centru de consultanta si
Parteneriate
Natural Comana, PR
Comana, Directia
Silvica Giurgiu,
investitori privati
PR Comana,
Inspectoratul Scolar
Judetean Giurgiu,
investitori privati
PR Comana, Directia
Surse de finantare
masura 2.1, 2.2
masura 1.3
Pagina 51 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
asigurare a echipamentelor necesare
practicarii apiculturii
Crearea unor asociatii familiale pentru

practicarea apiculturii
Reabilitarea incintelor piscicole din luncile
Neajlovului si Argesului si crearea punctelor de
colectare si de comercializare a produselor
piscicole
Recuperarea terenurilor ramase n urma
exploatarilor de balast prin amenajari de bazine
piscicole si exploatarea acestora n interes
economic si sportiv
Crearea exploatatiilor agricole familiale pentru

cresterea si ntretinerea cabalinelor pentru
practicarea turismului de recreere (plimbari
ecvestre)
Parteneriate
Agricola Giurgiu,
Directia Silvica
Giurgiu, Ministerul
Agriculturii, Padurilor
si dezvoltarii rurale
PR Comana,
investitori privati
PR Comana,
investitori privati
PR Comana,
Ministerul Agriculturii,
Padurilor si Dezvoltarii
Rurale Directia
responsabila de
activitasile piscicole
PR Comana,
investitori privati
Surse de finantare
masura 2.1, 2.2
masura 2.1, 2.2
masura 2.1, 2.2
masura 2.1, 2.2
Fond european de
Orientare si Garantare
Agricola Sectiunea
Garantare si
Instrumentul Financiar
pentru Orientare
Piscicola
masura 2.1, 2.2
Pe parcursul elaborarii lucrarii, n cadrul activittilor de dezbatere la nivelul administratiilor

judetene si a Municipiului Bucuresti au fost organizate urmatoarele ntlniri:
Workshop/sectiune tehnica pentru stabilirea solutiei parcului regional Comana la care a

participat echipa de proiect n data de 3.11.2005
Workshop/sectiune tehnica pentru stabilirea solutiei parcului regional SnagovWorkshop/sectiune tehnica pentru stabilirea solutiei parcului regional Snagov-Moara Vlasiei
la care a participat echipa de proiect
n data de 14.11.2005
Workshop/sectiune tehnica pregatire materiale de sinteza
echipa de proiect
n
data de 15.11.2005
Minutele workshop-urilor sunt prezentate n volumul III, la capitolul Dezbatere la nivelul

administratiilor judetene si a Municipiului Bucuresti
Pagina 52 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Parcul Regional Comana - propuneri privind profilul parcului si

elemente ale strategiei de dezvoltare
(Plansa PR Comana format A2)
Pagina 53 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Pagina 54 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
22.2 Prezentarea Parcului Regional Snagov-Vlasia

n urma studiului mai aprofundat efectuat n aceasta faza, au rezultat avantaje privind
comasarea si redimensionarea celor 2 parcuri propuse ntr-un singur parc, Snagov - Vlasia .
Motivatie comasare
o mai mare omogenitate a patrimoniului natural
o eficienta mai mare a valorificarii economice
o mai buna relationare a parcului n raport cu drumurile europene E60 (Bucuresti - Ploiesti) si
E85 (Bucuresti - Urziceni).
Parcul Regional
Snagov-Vlasia
Parcul Regional
Snagov
Parcul Regional
Gradistea
Parcul este asezat la N fata de Municipiului Bucuresti si este strabatut de:
DN1 E 60
calea ferata: Bucuresti Urziceni
drum judetean.
Va fi traversat de segmentul comun coridoarelor pan- europene IV si IX.
Are n componenta sapte unitati teritorial administrative nsumnd 32 131locuitori (2002) si o
suprafata de 37 614 ha.
Pagina 55 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Unitate
Ciolpani
Numar populatie
Suprafata
[loc]
[ha]
4472
4189
Gruiu
7155
6222
Snagov
6041
8835
Dascalu
2559
3611
Gradistea
2930
2882
Moara Vlasiei
5833
6679
Nuci
3141
5196
32131
37614
Total
Accese
Pentru Parcul Snagov Vlasia se propune ca acces DN1 E60 ce va asigura traficul dinspre
Bucuresti, ct si dinspre Ploiesti, si cteva drumuri judetene care vor realiza legatura ntre teritoriul
aflat la nord si la sud de zona lacustra a Snagovului (DJ 101, DJ101c, DJ101M, DJ 101H),
realizndu-se astfel un circuit n interiorul Parcului Regional.
22.2.1
Potential specific al Parcului Regional
Snagov-Vlasia
Rezervatia naturala complexa Caldarusani a fost nfiintata prin HCM nr. 114/1954, avnd o
suprafata de circa 125 ha (din 468 ha ct reprezinta suprafata padurii), nefiind reconfirmata prin
Legea nr. 5 din 2000. Relieful este o cmpie tabulara, dezvoltata pe depozite loessoide, nisipuri si
pietrisuri. Padurea se individualizeaza prin exemplare seculare de Quercus robur. Vegetatia este
stratificata putnd fi identificat un strat al arborilor si arborescent format din: stejar (Quercus
robur), cer (Quercus cerris), grnita (Quercus frainetto), stejar brumariu (Quercus pedunculiflora),
artar tataresc (Acer tataricum), salcie (Salix alba), plop (Populus tremula); un strat arbustiv cu:
corn (Cornus mas), snger (Cornus sanguinea), porumbar (Prunus spinosa), lemn cinesc
(Ligustrum vulgare), paducel (Craetegus monogyna) etc si un strat erbaceu cu: brndusa galbena
(Crocus moesiacus), crinul de padure (Lilium martagon), mierea ursului, untisor, pastita (Anemone
nemorosa), vinarita (Asperula odorata), pecetea lui Solomon etc.
Padurea prezinta un interes cinegetic dat de populatiile ridicate de iepuri si fazani (acestia din
urma au fost introdusi antropic).
n apropierea padurii se afla lacul Caldarusani, care este un vechi liman fluvial (224 ha suprafata,
5 m adncime), fiind unul dintre lacurile importante din bazinul hidrografic al Ialomitei. Pe malurile
lacului se dezvolta stuful si papura, iar dintre speciile acvatice amintim otratelul (Utricularia
vulgaris), nufarul alb si galben, stnjenelul de balta (Iris pseudacorus). Lacul se remarca si prin
valoarea lui piscicola, n lac ntlnindu-se mai multe specii de pesti: stiuca, bibanul, linul, platica,
rosioara, pe baza carora se pot organiza activitati de agrement.
n apropierea lacului spre nord se afla Padurea Rosu n care a functionat o crescatorie de fazani si
o alta de vulpi, nurci si nutrii la nord vest de satul Balta Neagra. Aceste activitati s-ar putea relua
marind astfel valoarea economica a peisajelor.
Pagina 56 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Rezervatia naturala complexa Lacul Snagov se afla n comuna Snagov, judetul Ilfov si ocupa o
suprafata de 100 ha. Rezervatia a fost nfiintata prin HCM nr.894 din 1952, fiind reconfirmata prin
Legea nr.5 din 2000.
Lacul Snagov este cel mai mare liman fluviatil din bazinul Ialomitei, avnd o suprafata de 576 ha,
o lungime de 13 km si o adncime maxima de 9 m (cel mai adnc lac din Cmpia Romna).
Forma lacului este alungita si foarte sinuoasa, cu multe golfuri, mai mult sau mai putin alungite, pe
care localnicii le-au denumit "cozi". n aval se afla insula Snagov pe care se gaseste manastirea
Snagov.
Alimentarea lacului se face din subteran si n mica proportie din surse pluviale sau nivale. Din
aceasta cauza nivelul este constant, cu exceptia anotimpurilor de tranzitie.
Importanta hidrologica a lacului este completata de existenta unor elemente floristice si faunistice
de valoare stiintifica. Astfel, pe malurile lacului n afara stufului si papurei, cresc diferite specii de
nuferi, printre care si nufarul indian (Nelumbo nucifera). Apa lacului este acoperita de vegetatie
acvatica, plaurul atingnd grosimi de 1,5 m n Coada Lunga, Coada Catelului etc. Dintre
elementele floristice interesante amintim: otratelul (Aldrovanda vesiculosa), sageata apei
(Sagittaria latifolia).
Dintre elementele faunistice rare se remarca lamelibranhiatul Dreissena polymorpha. De
asemenea, fauna piscicola este destul de importanta, fiind ntlnite mai multe specii de pesti:
platica, crapul, bibanul, somnul, stiuca, rosioara si doua specii de guvizi (Gobius sp. si
Proteshoryns sp.). Cercetarile au evidentiat prezenta unor elemente faunistice pontice si caspice.
Pe malurile lacului au fost amenajate mai multe debarcadere, de la care pornesc sau la care
acosteaza vaporase si salupe pentru plimbari pe lac, stranduri, popasuri, restaurante, terenuri
de sport, precum si spatii rezidentiale.
De asemenea, lacul este utilizat de catre lotul national de canotaj ca baza de antrenament si de
catre pescarii sportivi pentru concursuri.
Probleme deosebite apar datorita faptului ca doar 100 ha din suprafata totala a lacului (17 %) este
protejata. Astfel, actiunile de protectie nu se realizeaza integrat, iar activitatile ce se realizeaza n
apropierea lacului, deversarile de ape uzate sau de deseuri menajere de la locuintele de pe mal
etc. afecteaza ntreaga suprafata lacustra. De remarcat este faptul ca n ultimii ani braconajul la
peste a luat o amploare deosebita, fiind semnalate si aplicarea unor metode interzise prin lege
(utilizarea explozibililor).
Rezervatia naturala forestiera Padurea Snagov se afla n comuna Snagov, judetul Ilfov, la 35
km de Bucuresti, n apropierea DN1 si ocupa o suprafata de 10 ha. Rezervatia a fost nfiintata prin
HCM nr.894 din 1952, fiind confirmata prin Legea nr.5 din 2000.
Rezervatia face parte din vechii Codrii Vlasiei, trupul de padure avnd o suprafata de 1727 ha
(cea mai ntinsa padure din apropierea Bucurestiului), din care doar 0,57 % beneficiaza de
protectie. n arealul ei sunt cuprinse Lacul Snagov si trupurile de padure situate de o parte si de
alta a lacului.
Vegetatia este reprezentata de o padure de sleau de cmpie n care domina stejarul (Quercus
robur) si carpenul (Carpinus betulus ), alaturi de care vegeteaza teiul (Tilia tomentosa), Quercus
petraea, Quercus polycarpa, frasinul (Fraxinus excelsior), artarul tatarasc (Acer tataricum),
jugastrul (Acer campestre). n stratul arbustiv si subarbustiv apar: lemnul cinesc (Ligustrum
vulgare), paducelul (Craetegus monogyna), sngerul (Cornus sanguinea).
Din stratul ierbaceu amintim speciile: brndusa galbena (Crocus flavus ), spnzul mirositor
(Helleborus odorus), usturoiul bulgaresc (Nectaroscordum dioscordios), stnjeneii (Iris graminea),
carora li se adauga o serie de plante vernale ntre care mai abundente sunt vioreaua (Scilla
bifolia), untisorul (Ficaria verna).
n partea vestica a lacului exista o zona de interes stiintific de circa 10 ha, unde vegeteaza mai
multe specii ale genului Fagus si anume: Fagus sylvatica, Fagus orientalis si Fagus taurica.
Pagina 57 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Fauna este reprezentata de cteva specii de mamifere - caprior, iepure, vulpe - si numeroase
specii de pasari: cinteze, pitigoi, privighetori, turturele, porumbei salbatici, pitulici, sturzi, mierle,
grauri, cuci etc..
Este de remarcat faptul ca Primaria municipiului Bucuresti detine 100 ha din padurea Snagov,
potrivit unui decret regal publicat n Monitorul Oficial nr. 32 din 9 februarie 1931, prin care Primaria
Capitalei a primit o parte din Padurea si Lacul Snagov n vederea crearii unei statiuni climaterice
de agrement si sport.
Dintre arborii declarati monumente ale naturii amintim: Stejarul lui Vlad Tepes din comuna
Gradistea (judetul Giurgiu), Stejarul haiducului Catanuta, comuna Gradinari (judetul Giurgiu),
Stejarul de la Cernica (judetul Ilfov).
Manastirea Caldarusani a fost construita de Matei Basarab n 1638 pe locul unui fost schit de
calugari. Picturile initiale s-au pastrat doar n pronaos, acolo unde se observa portretele lui Matei
Basarab si al sotiei sale Elena. Forma manastirii este de trefla cu trei turle, fiind un monument unic
pentru timpurile sale. Usa de la pronaos este sculptata cu motive orientale, iar cea de la intrare
are ancadramente din piatra. Manastirea a avut un rol cultural deosebit, aici realizndu-se
traducerea sau copierea unor carti. n 1798 aici a functionat un atelier-scoala pentru zugravi, iar la
nceputul secolului al XIX-lea pentru legatorie de carti, argintarie, fierarie si croitorie. n muzeul
manastirii se gasesc picturi ale pictorului Nicolae Grigorescu.
Palatul domnitorului Ghica din comuna Caciulati a fost construit n 1834 ca resedinta de vara a
domnitorului. Palatul este construit pe malul lacului Cociovalistea n stil neoclasic. Palatul este
nconjurat de un parc de 10 ha, care contribuie la cresterea esteticii zonei.
Ansamblul Manastirii Snagov se afla situat n comuna Snagov, judetul Ilfov, fiind declarat zona
protejata de interes national prin Legea nr. 5 din 2000, zone protejate construite, litera k)
biserici si ansambluri manastiresti.
Mnastirea Snagov se afla pe o insula din nordul lacului Snagov, n apropierea localitatii Silistea
Snagovului. Odinioara insula era legata de mal printr-un pod din brne de stejar, pod care a fost
incendiat n 1821 de catre grecii rasculati mpotriva turcilor. n prezent manastirea poate fi vizitata
cu salupa. Manastirea este un asezamnt de calugari, cu un personal auxiliar foarte redus,
datorita lipsei chiliilor.
Manastirea este probabil ctitorie a lui Mircea cel Batrn, fiind atestata documentar n anul 1408 si
reprezentnd cel mai mare ansamblu mural medieval pastrat ntr-o biserica din Romnia.
Manastirea a fost restaurata si refacuta de Vlad Tepes, care a construit un zid de aparare, un pod,
o nchisoare pentru tradatori si tlhari si un tunel de refugiu, care se pastreaza si n prezent.
Biserica actuala a fost realizata de Neagoe Basarab n anul 1521, pastrnd ca materie prima
piatra de ru neslefuita si caramida.
Locasul are o nsemnatate culturala aparte aici fiind ntemeiata n 1643 prima tiparnita pentru
imprimarea cartilor bisericesti. De altfel, n perioada 1694-1705, n timpul staretului Antim
Ivireanul, aici s-au tiparit primele carti bisericesti n limbile romna, greaca si araba, prima dintre
acestea fiind Ornduiala slujbei lui Constantin si Elena.
Manastirea a fost utilizata si ca necropola domneasca, aici pastrndu-se pietrele de mormnt ale
unor dregatori decapitati sau calugariti cu forta pentru tradare. Un element de atractie deosebit
este reprezentat si de faptul ca se presupune ca n Manastirea Snagov a fost nmormntat Vlad
Tepes, mormntul fiind amplasat n naos, n fata usilor mparatesti.
n apropierea manastirii se observa urmele unei nchisori politice care a functionat din timpul
domniei lui Vlad Tepes pna n anul 1856.
Actualmente, manastirea are aspectul unui locas parasit, cele doua cutremure mai importante din
ultimii 30 ani, aducnd prejudicii serioase acestui edificiu. n ciuda potentialului istoric ridicat, acest
lacas de cult este nca foarte slab valorificat.
Conducerea actuala a manastirii are n vedere promovarea de actiuni pentru consolidarea
bisericii, dar si pentru cercetarea ruinelor existente pe insula si valorificarea lor istorica.
Pagina 58 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
22.2.2
Analiza SWOT - Parcul Regional Snagov
- Vlasia
Puncte tari
gradul ridicat de naturalitate si existenta unei
ponderi din zonele naturale care beneficiaza de
protectie naturala (rezervatiile naturale Padurea
Snagov si Lacul Snagov)
numarul redus de surse importante de
degradarea mediului
ponderea apreciabila a suprafetelor acvatice
calitatea ridicata a habitatelor forestiere
prezenta zonelor de interes cinegetic si piscicol
accesibilitate ridicata
calitatea deosebita a habitatului intern si extern
pentru populatie
au un numar mijlociu de locuitori;
pondere ridicata a salariatilor din sectorul de
servicii Snagov 70,7 % din total salariati (cea
mai mare pondere din ntreaga Zona
Metropolitana), celelalte UATB ntre 50 si 70 %;
pondere de 10-15 % n total salariati a celor care
lucreaza n comert;
ponderi reduse (10 %, n medie) a celor care
lucreaza n gospodaria proprie;
dotari sociale: spitale, licee, cabinete medicale;
nu exista sate cu mai putin de 100 locuitori;
accesibilitate buna la retelele nationale de cale
ferata si sosele;
conectare la reteaua de transport public a
Municipiului Bucuresti;
peste 95 % din locuinte sunt racordate la
reteaua electrica;
prezenta alimentarii cu apa a locuintelor si a
retelei de canalizare n valori de 40-60 % n
Snagov;
lucrari de introducere si dezvoltare a retelelor de
apa, canalizare si gaze (Moara Vlasiei) si gaze
(Snagov) 2005;
retea telefonica fixa relativ extinsa;
resurse economice medii si ridicate (Snagov si
Ciolpani);
ponderi de 40-60 % din total salariati a celor
care lucreaza n localitate;
existenta unor suprafete de terenuri agricole (n
cea mai mare parte arabile) cuprinse ntre 3000
si 5000 ha ;
specific agricol dominant: culturi de gru,
porumb si legume;
elemente de patrimoniu natural;
elemente de patrimoniu construit:;
dotari si amenajari turistice.
Oportunitati
Puncte slabe
lipsa sistemului de organizare si monitorizare a
activitatilor de agrement
lipsa unor dotari corespunzatoare de agrement
si valorificarea deficitara a obiectivelor de
patrimoniu natural si arhitectural ale zonei (de
exemplu Manastirea Snagov, Manastirea
Tiganesti, Manastirea Caldarusani, Castelul
Ghica etc.)
utilizarea deficitara n anotimpul rece
absenta infrastructurii de valorificare a resurselor
naturale geotermale
segregatia sociala accentuata
ritmul agresarii prin constructii a spatiului
extravilan
nelegiferarea Parcului Natural Snagov Codrii
Vlasiei
dispersia populatiei ntr-un numar de 3-5 sate
pentru fiecare UATB;
au un potential demografic diferit;
numar redus de salariati (1000-2000 loc.;
pondere redusa a salariatilor care lucreaza n
industria prelucratoare, dar si n localitatile
componente;
numar redus de medici la 1000 loc. (1-2);
probleme demografice (scaderea numarului de
locuitori si mbatrnirea demografica);
pondere de 10-20 % a somerilor n total
populatie activa n anul 2002;
ponderea redusa a locuintelor care au acces la
retelele de apa si canalizare;
inexistenta alimentarii cu gaze naturale a
locuintelor (2001);
prezenta a numeroase suprafete agricole
neutilizate;
extindere haotica a terenurilor construite;
retea de drumuri locale nemodernizata;
inexistenta unor servicii centralizate de
salubritate la nivel de UATB (cu exceptia
Snagov, Moara Vlasiei)
Amenintari
Pagina 59 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
utilizarea traditionala pentru agrement de catre
locuitorii din municipiul Bucuresti si din
localitatile limitrofe a lacului Snagov
furnizarea de produse agricole pentru municipiul
Bucuresti
proiectele promovate pentru reabilitarea lacului
Snagov
favorabilitatea organizarii unor competitii sportive
si a unor manifestari culturale
valorificarea patrimoniului cultural prin turism
religios si a celui natural prin eco-turism
sunt componente ale aceleiasi unitati regionale
judetul Ilfov si a Regiunii de Dezvoltare 8
Bucuresti;
programele de dezvoltare ale Regiunii nr.8
Bucuresti;
politica de decretare de noi asezari urbane; pol
urban nou propus ar trebui sa fie Snagov;
dezvoltarea retelei de autostrazi si drumuri
expres (autostrada Bucuresti Brasov).
numarul ridicat al surselor de degradare a

calitatii apei care evacueaza n sisteme acvatice
nchise, ndeosebi evacuari individuale de ape
uzate n Lacul Snagov
tendinta de crestere a suprafetelor locuite n
defavoarea celor naturale
cresterea suprafetelor legumicole (Gruiu) ce
presupun utilizarea unor compusi chimici foarte
agresivi pentru sol si apele subterane
accentuarea problemelor de degradare a
infrastructurilor
cresterea vulnerabilitatii spatiilor publice la
depozitare necontrolata de deseuri
neimplicarea autoritatilor n procesul de atenuare
a fenomenelor demografice negative;
neimplicarea autoritatilor n realizarea unor
programe
de
dezvoltare
si
cooperare
economica;
cresterea traficului feroviar si rutier cu
consecinte asupra degradarii mediului.
n situatia lipsei acordului conducerii judetului Ilfov pentru organizarea de ntlniri de lucru ntre
echipa de proiect si autoritatile locale din cadrul parcurilor propuse Snagov si Gradistea, s-au efectuat
numai deplasari de studiu, iar propunerile pe care le avansam nu includ punctul de vedere al actorilor
locali.
22.2.3
Obiective
crearea cadrului general de cooperare intercomunala si cu municipiul Bucuresti
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor tehnice teritoriale si a localitatilor
Amplificarea potentialului turistic n vederea integrarii n retele regionale si nationale de

turism
Legiferarea parcului natural Snagov-Codrii Vlasiei, crearea structurilor de administrare si

elaborarea planului de management
Revitalizarea ecosistemelor acvatice n vederea valorificarii lor durabile
Revitalizarea functiei sportive de nivel national si international
Reactivarea unor mestesuguri bazate pe resursele locale traditionale, valorificarea

resurselor piscicole si de crestere a animalelor mici
Pagina 60 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Parcul Regional Snagov-Vlasia

PROPUNERI PRIVIND PROFILUL PARCULUI SI ELEMENTE ALE
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
(Plansa PR Snagov-Vlasia format A2)
Pagina 61 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Pagina 62 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
23. PROPUNERI DE INSTITUTIONALIZARE A RELATIILOR

NTRE AUTORITATILE ADMINISTRATIVE
RECOMANARI PRIVIND ACTUNI PENTRU CONSTITUIREA ASOCIATIEI DE COOPERARE
METROPOLITANA BUCURESTI CA REZULTAT AL DEZBATERILOR DIN DATA DE 16.11.2005
FORMA INSTITUTIONALA PROPUSA: PARTENERIAT TERITORIAL PUBLIC-PUBLIC-PRIVAT

ETAPA a I-a: PARTENERIAT PUBLIC-PUBLIC
Constituire voluntara pe baza respectarii autonomiei administrative a fiecarei unitati teritorial
administrative participante.
Actiuni
1. Redactarea protocolului de cooperare: Vezi anexa 1- obiective, proceduri, participare, competente delegate.
2. Aprobarea de catre fiecare consiliu local partener a continutului protocolului
Termen propus spre finalizare: 20 decembrie 2005
Etape de implementare
Activitatea 1:
Redactarea si transmiterea unei invitatii din partea primarului general al (28.11.2005) capitalei catre
primariile de sector, primariile comunelor/oraselor din teritoriul metropolitan, consiliile judetene din teritoriul metropolitan, n
scopul identificarii formelor si proiectelor de cooperare n vederea realizarii
de proiecte de interes
comun finantate prin fondurile structurale si de
coeziune ale Uniunii Europene.
Document anexat invitatiei: agenda ntlnirii cu precizarea locului, datei si
punctelor
supuse
dezbaterii.
Rezultatul ntlnirii: Forma de protocol agreata si semnata de invitati n
acesteia catre consiliile locale participante, spre aprobare.
scopul
Activitatea 2:
Aprobarea protocolului de catre consiliile locale participante n (20.12.2005)
Metropolitana Bucuresti
teritorial
Activitatea 3:
(01. 03. 2006)
Realizarea actului constitutiv al asocierii
Activitatea 4:
(30.06.2006)
Realizarea statutului asocierii
naintarii
Regiunea
Activitati conexe planificate pentru 2006:

Activitatea 1. Realizarea metodologiei de ntocmire a planului de amenajare regional - Studiul pilot regiunea de dezvoltare
Bucuresti conform legi 350.
Finantator: MTCT/Cofinantator CGMB
Termen de predare: 15.11.2006
Obiectiv pentru MTCT:

Pagina 63 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
Pregatirea administratiilor publice locale din Romania n scopul redactarii documentatiilor de amenajare a teritoriului
regional n vederea accesarii fondurilor structurale pe perioada 2007-2013.
Obiectiv pentru CGMB:

Validarea proiectelor pregatite spre finantare prin fondurile structurale si pregatirea, unde este cazul, a bugetelui local n
vederea cofinantarii.
Activitatea 2. Coordonarea PUG a unitatilor administrativ teritoriale comonente a regiunii metropolitane Bucuresti.
Finantator: CGMB
Obiectiv:
Obtinerea unei dezvoltarii n conformitate cu obiectivele Lisabona: durabilitate, coeziune sociala si economica a teritoriului
metropolitan Bucuresti.
Activitatea 3. Coordonarea PUZ-uri realizate de fiecare din unitatile administrativ teritoriale partenere n cadrul zonei
metropolitane, pe coridoarele majore de dezvoltare a municipiului Bucuresti.
Finantator: CJ Ilfov/CGMB
Obiectiv:
Coordonarea documentatiei PUZ n concordanta cu planul de amenajare a teritoriului regional Bucuresti si n conformitate
cu rezultatele activitatii conexe nr. 2.
Pagina 64 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
ANEXA 1
Primaria Generala a Municipiului Bucuresti
Nr. ...................................................................
PROTOCOL
(propunere minimala)
Capitolul I: Declaratie comuna
Noi, primarii localitatilor........................................... si presedinti ai C.J. .................. n urma dezbaterilor din

data de 16.11.2005 si a discutiilor privind obiectivele de parteneriat, oportunitatile de cooperare si
responsabilitatile delegate si proprii fiecarei parti semnatare, am stabilit de comun acord urmatoarele:
1. Lista obiectivelor de cooperare

......................................................................................................................................................
2. Lista domeniilor prioritare de cooperare

......................................................................................................................................................
3. Lista responsabilitatilor delegate

......................................................................................................................................................
4. Lista responsabilitatilor fiecarei parti

......................................................................................................................................................
Capitolul II. Elemente procedurale:
II.a/. Ritmul ntlnirilor: lunar pna la aprobarea protocolului de catre consiliile locale ale unitatilor teritoriale
semnatare; trimestrial dupa aprobare.
II.b/. Locul de ntlnire: prin rotatie la sediul fiecarei parti semnatare.
Pagina 65 din 66
INCD-URBANPROIECT
CCMESI
CICADIT
IHS
II.c/. Minimul de loc alitati participante: conform oportunitatilor/domeniilor de cooperare.
Capitolul III. Elemente de coordonare
III.a/. In conformitate cu pct. 3: responsabilitati delegate, ( se va trece primaria, consiliul Judetean) se va ocupa
de coordonarea datelor/informatiilor necesare realizarii strategiilor/planurilor de dezvoltare a regiunii
metropolitane Bucuresti.
Elemente de contact: persoana, serviciu/departament, telefon, fax, e-mail, adresa postala.
Redactat: data si numar de exemplare
Lista semnaturi
Pagina 66 din 66

Memoriu de Sinteza

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu de Sinteza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INCD-URBANPROIECT

P.A.T.Z. ZONA AGLOMERATIEI URBANE SI

PROCESUL DE PUNERE N ACORD A

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI - CENTRUL INTERDISCIPLINAR DE CERCETARI

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI - CENTRUL DE CERCETARE A MEDIULUI SI

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE N

INSTITUTUL DE ECONOMIE NATIONALA AL ACADEMIEI ROMNE

INSTITUTUL DE GEODINAMICA SABBA S. STEFANESCU AL

Etapa I - 2003-2004 - Elaborarea modelului de dezvoltare integrata a teritoriului metropolitan, n

Etapa II - 2004-2005 - Consultarea actorilor participanti la viitorul proces de dezvoltare, actualizarea

Stabilirea strategiei de dezvoltare a zonei metropolitane a Municipiului Bucuresti;

Antrenarea administratiilor si comunitatilor locale, judetene n contextul local, judetean si national n

Legea 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul defineste zona metropolitana ca pe o

5. BUCURESTIUL N CADRUL RETELEI DE TRANSPORT

Fig. 2 - Locuri centrale si directii principale de transport n europa

6. EVOLUTIA ISTORICA A ORGANIZARII ADMINISTRATIV

Municipiul era nconjurat cu o coroana de 12 comune suburbane.

n perioada 1950 1968 Bucurestiul era cuprins n cadrul regiunii Bucuresti.

Municipiul se numea Orasul Republican Bucuresti cu un teritoriu administrativ nconjurator ce

Conform recensamntului din 1966

Municipiul era nconjurat de 12 comune suburbane (altele dect cele antebelice)

Municipiul Bucuresti si S.A.I. (Ilfov)

Conform recensamntului din 1992

COMPARATIE LA ACEEASI SCARA

7. DOMENII - TINTA DE ANALIZA SI STRATEGIE

Echilibrarea nevoii de dezvoltare economica si sociala cu cea de mentinere si

Pentru fiecare dintre aceste principii au fost stabilite

Obiectivele principale ale principiului vizeaza:

Pentru ndeplinirea acestor obiective n aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

3. MBUNATATIREA CALITATII VIETII N ZONA PRIN REALIZAREA UNUI HABITAT SUPERIOR N

Pentru ndeplinirea acestor obiective n aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

b) STRUCTURA ACTIVITATILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI

4. MBUNATATIREA CALITATII VIETII N ZONA PRIN REDUCEREA NOXELOR SI A CANTITATILOR DE

Obiectivele principale ale principiului vizeaza:

diminuarea pna la eliminare a surselor de poluare;

recuperarea terenurilor degradate;

organizarea sistemelor de spatii verzi;

prevenirea riscurilor naturale si antropice;

conservarea diversitatii biologice si a valorilor peisajului natural.

1. Diminuarea pna la eliminare a surselor de poluare

Pentru ndeplinirea acetui obiectiv n aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

n domeniul gestionarii calitative a apelor se impune:

Pentru ndeplinirea acetui obiectiv n Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

realizarea statiei de epurare a municipiului Bucuresti, cu rezolvarea durabila si echitabila a problemei

Pentru ndeplinirea acetui obiectiv n aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

realizarea sistemului de precolectare selectiva a deseurilor si mbunatatirea recuperarii deseurilor

4. Recuperarea terenurilor degradate

mbunatatirea managementului fluxurilor de vizitatori n zonele forestiere snagov si comana prin

reabilitarea spatiilor verzi din aria metropolitana a municipiului bucuresti:

reducerea zonelor disfunctionale din parcuri si paduri periurbane;

dotarea spatiilor verzi cu amenajari pentru primirea corespunzatoare a vizitatorilor.

mbunatatirea sistemului de prevenire a producerii de pagube datorita riscurilor naturale si antropice.

7. Conservarea diversitatii biologice si a valorilor peisajului natural

Pentru ndeplinirea acetui obiectiv n aria metropolitana a Municipiului Bucuresti propunem

8.2. Reducerea presiunilor antropice asupra mediului Centura

controlul raspndirii fara nici o restrictie a zonelor masiv construite;

pastrarea si apararea zonei rurale nconjuratoare metropolei de o viitoare nglobare;

prentmpinarea situatiei n care orase vecine ar fuziona;

pastrarea caracterului specific al oraselor;

asigurarea suportului n procesul de regenerare urbana.

ZONA DE RELATII PRIVILEGIATENTRE METROPOLA

CENTURA V-G ESTE

9. DEFINITIA PARCULUI REGIONAL METROPOLITAN

definitia Parcului Regional: