SIDU Iasi SEPTEMBRIE PDF

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Zonei Metropolitane Iași
1
BENEFICIAR
Municipiul Iaşi
Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 11
700064 Iaşi
CONSULTANT
SC GEA Strategy & Consulting SA
Coordonator proiect:
urb. Ioana Ivanov
Echipa de proiect:
ec. Silvia Alexandra Băcanu
urb. Daiana Ghintuială
urb. Irina Ignat
urb. Andreea Maier
dr. urb. Reinhold Lehel Stadler
dr. urb. Laura Tucan
2
Cuprins
Lista de abrevieri ........................................................................................................................................... 5
Lista de figuri ................................................................................................................................................. 7
Lista de tabele ..............................................................................................................................................12
Lista de anexe (în volum distinct) ................................................................................................................. 13
Bibliografie...................................................................................................................................................14
I. CONTEXTUL ELABORĂRII SIDU IAȘI 2015-2030 ..................................................................................18
I.1. Contextul teritorial naţional, regional şi judeţean........................................................................... 20
I.2. Contextul strategic naţional, regional şi judeţean ...........................................................................23
I.3. Tendinţe internaţionale privind dezvoltarea urbană ........................................................................32
I.4. Dezvoltarea urbană integrată în Zona Metropolitană Iași .............................................................. 40
II. ANALIZA DIAGNOSTIC – NEVOI ȘI OPORTUNITĂȚI DE DEZVOLTARE ..............................................58
II.1. Profil socio – demografic ................................................................................................................... 60
II.1.1. Demografie şi migraţie ............................................................................................................... 62
II.1.2. Dezvoltare locală și comunităţi dezavantajate ............................................................................ 75
II.2. Profil economic .................................................................................................................................. 87
II.2.1. Economia și forţa de muncă ....................................................................................................... 88
II.2.2. Motoare economice și potenţial de specializare ........................................................................ 124
II.2.3. Industrii culturale și creative ...................................................................................................... 135
II.2.4. Turism....................................................................................................................................... 145
II.3. Dezvoltare urbană............................................................................................................................164
II.3.1. Profilul spaţial şi funcţional ........................................................................................................ 165
II.3.2. Locuire ...................................................................................................................................... 179
II.3.3. Spaţiul public .............................................................................................................................186
II.3.4. Cultură, patrimoniu și petrecerea timpului liber ........................................................................194
II.3.5. Conectivitate şi mobilitate urbană............................................................................................ 204
II.3.6. Servicii publice ..........................................................................................................................225
II.3.7. Utilităţi publice .......................................................................................................................... 257
II.4. Mediu și schimbări climatice ............................................................................................................ 275
II.4.1. Mediul natural în Zona Metropolitană Iași și în Municipiul Iași ................................................... 276
II.4.2. Schimbări climatice...................................................................................................................300
II.5. Analiza SWOT şi Diagnostic .............................................................................................................309
II.5.1. Analiza SWOT ........................................................................................................................... 310
3
II.5.2. Prognoze................................................................................................................................... 325

II.5.3. Diagnostic ................................................................................................................................. 327
III. CONCEPT DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2015 – 2030 ............................................................329
III.1. Viziunea și obiectivele de dezvoltare pentru perioada 2015 – 2030 ............................................. 331
III.2. Conceptul de dezvoltare spaţială ................................................................................................ 343
III.2.1. Dezvoltare la nivel metropolitan .............................................................................................. 343
III.2.2. Zone de intervenţie .................................................................................................................. 345
III.2.3. Concept de dezvoltare reţea spaţii verzi .................................................................................. 347
1.1. III.3. Logica intervenţiilor ............................................................................................................349
IV. PLAN DE ACȚIUNE ȘI PORTOFOLIU DE PROIECTE .............................................................................362
1.2. IV.1. Planul de acţiuni .................................................................................................................. 363
1.3. IV.2. Portofoliul de proiecte pentru perioada 2016-2023 ............................................................. 374
V. SISTEMUL DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE .........................................................500
V.1.Managementul implementării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană ....................................... 503
V.2.Monitorizarea implementării SIDU................................................................................................... 517
V.3. Prioritizarea proiectelor SIDU .......................................................................................................... 519
VI. CADRUL PARTENERIAL PENTRU ELABORAREA ȘI IMPLEMENTAREA SIDU ......................................528
VI.1. Cadrul partenerial pentru elaborarea și implementarea SIDU ....................................................529
VI.2. Percepţia populaţiei privind calitatea vieţii în Municipiul Iași ...................................................... 530
VI.3. Grupuri de lucru consultative ...................................................................................................... 553
VI.4. Propunerile populaţiei în urma consultării publice finale............................................................. 554
4
Lista de abrevieri
ADI – Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară DJ – Drum judeţean
ADI ZMI - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară DLRC (CLLD) – Dezvoltare Locală plasată sub
Zona Metropolitană Iași Responsabilitatea Comunităţii
ADR – Agenţie de Dezvoltare Regională DMI – Domeniu Major de Intervenţie
ADR NE – Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est DN – Drum Naţional
AJOFM – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de FC – Fondul de Coeziune

Muncă
FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională
ANCSI – Autoritatea Naţională pentru Cercetare
Știinţifică și Inovare FEI – Fondul European de Investiţii
ANL – Agenţia Naţională pentru Locuinţe FSE – Fondul Social European
ANT – Autoritatea Naţională pentru Turism GAL – Grup de Acţiune Locală
AP – Axa Prioritară HG – Hotarâre de Guvern
APL – Administraţie Publică Locală IDUL – Indicele Dezvoltării Umane Locale
APM – Agenţia pentru Protecţia Mediului IEE – Intelligent Energy Europe (program al UE)
AU – Autoritate Urbană IFN – Instituţii Financiare Non – bancare
CCI – Camera de Comerţ şi Industrie IMM – Intreprinderi Mici și Mijlocii
CDI – Cercetare – Dezvoltare – Inovare INS – Institutul Naţional de Statistică
CESTRIN – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și IPT – Învăţământul Profesional şi Tehnic

Informatică
MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi
CJ – Consiliul Judeţean Administraţiei Publice
CF – Cale ferată MFE – Ministerul Fondurilor Europene
CL – Consiliul Local MGT – Master Planul General de Transport
CNADNR – Compania Naţională de Autostrăzi și ONG – Organizaţie Non - Guvernamentală

Drumuri Naţionale din România
PATJ – Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean
CNI – Compania Naţională de Investiţii
PATZ – Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal
CSR – Corporate Social Responsibility
PATZM – Plan de Amenajarea Teritoriului Zonal
(Responsabilitate Socială Corporatistă)
Metropolitan
DAC – Direcţia de Asistenţă Comunitară
PATZMI – Plan de Amenajarea Teritoriului Zonei
DGASPC – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Metropolitane Iași
Protecţia Copilului
PC – Pol de creștere
5
PDR – Plan de Dezvoltare Regională POS DRU – Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane
PI – Prioritatea de investiţii
PPP – Parteneriat Public – Privat
PIB – Produsul Intern Brut
PUG – Plan Urbanistic General
PID – Plan Integrat de Dezvoltare
PUZ – Plan Urbanistic Zonal
PID PC – Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de
Creștere RPL – Recensământul Populaţiei și al Locuinţelor
PNDL – Programul Naţional de Dezvoltare Locală SIDU – Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană
PNDR – Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală SIRUTA – Sistemul Informatic al Registrului Unităţilor
Teritorial – Administrative
PO – Program Operaţional
SSDU – Structura pentru Sprijinirea Dezvoltării Urbane
POC – Programul Operaţional Competitivitate Durabile
POCA – Programul Operaţional Capacitate SWOT – Analiza punctelor tari, punctelor slabe,
Administrativă oportunităţilor și ameninţărilor
POCU – Programul Operaţional Capital Uman TIC (ITC) – Tehnologia Informaţiilor și Comunicaţiilor
PODCA – Programul Operaţional Dezvoltarea TEN-T – Reţeaua trans – europeană de transport
Capacităţii Administrative
UAT – Unitate administrativ – teritorială
POIM – Programul Operaţional Infrastructură Mare
UE – Uniunea Europeană
POR – Programul Operaţional Regional
VMG – Venit minim garantat (ajutor social)
POS – Program Operaţional Sectorial
ZMI – Zona Metropolitană Iași
POS CCE – Programul Operaţional Sectorial Creșterea
Competitivităţii Economice
6
Lista de figuri
Figura 1: Poli naţionali de creştere şi de dezvoltare în România .................................................................................... 21
Figura 2: Sisteme urbane regionale şi transfrontaliere .................................................................................................22
Figura 3: Coridoarele cheie la nivel naţional ................................................................................................................. 27
Figura 4: Dimensiunile dezvoltării urbane durabile cf. Art.7 .......................................................................................... 33
Figura 5: Dimensiunile dezvoltării urbane durabile cf. POR 2014 - 2020 ....................................................................... 34
Figura 6 - Cele trei funcţii principale ale orașului inteligent ........................................................................................... 36
Figura 7: Valoarea proiectelor finalizate pe obiective strategice ale PID PC 2009 - 2015 ............................................... 43
Figura 8: Situaţia proiectelor în funcţie de obiectivul strategic şi stadiul implementării ............................................... 44
Figura 9: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul Strategic 1, în funcţie de stadiul de implementare ...............45
Figura 10: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul Strategic 2, în funcţie de stadiul de implementare ............. 48
Figura 11: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul Strategic 3, în funcţie de stadiul de implementare ............. 49
Figura 12: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul General 4, în funcţie de stadiul de implementare................52
Figura 13: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul Strategic 5, în funcţie de stadiul de implementare ..............54
Figura 14: Creşterea procentuală a populaţiei în intervalul 2005 – 2014 în ZMI ............................................................. 63
Figura 15: Distribuţia pe grupe de vârstă și sexe a populaţiei din ZMI ........................................................................... 63
Figura 16: Distribuţia populaţiei din ZMI pe grupe cincinale de vârstă ......................................................................... 64
Figura 17: Raportul de îmbătrânire demografică în ZMI ............................................................................................... 64
Figura 18: Raportul de dependenţă demografică în ZMI ............................................................................................. 64
Figura 19: Raportul de dependenţă al tinerilor în ZMI ...................................................................................................65
Figura 20: Rata de înlocuire a forţei de muncă în ZMI ...................................................................................................65
Figura 21: Rata sporului natural în ZMI ....................................................................................................................... 66
Figura 22: Creşterea/descreşterea procentuală a populaţiei din ZMI între anii 2009 – 2014, în urma mişcării migratorii 66
Figura 23: Populaţia ZMI pe etnii .................................................................................................................................. 67
Figura 24: Etniile minoritare din ZMI ............................................................................................................................ 67
Figura 25: Populaţia ZMI pe religii ................................................................................................................................ 67
Figura 26: Religiile minoritare din ZMI ........................................................................................................................ 68
Figura 27: Tendinţe demografice în localităţile ZMI .................................................................................................... 69
Figura 28: Evoluţia populaţiei Municipiului Iași în perioada 2009 – 2014 ....................................................................... 70
Figura 29: Evoluţia populaţiei Municipiului Iași la recensăminte ................................................................................... 70
Figura 30: Piramida vârstelor în Municipiul Iași, 2014.................................................................................................... 70
Figura 31: Distribuţia cincinală pe grupe de vârstă în Municipiul Iași, 2014 .................................................................... 71
Figura 32: Dezvoltarea socială în localităţile ZMI ......................................................................................................... 77
Figura 33: Distribuţia populaţei pe zone dezavantajate în Municipiul Iași ...................................................................... 78
Figura 34: Zonele marginalizate din Municipiul Iași ...................................................................................................... 79
Figura 35: Performanţa economică a PC Iași comparativ cu ceilalţi poli de creștere .................................................... 88
Figura 36: Produsul Intern Brut (milioane lei) în judeţele componente ale Regiunii Nord-Est în perioada 2009-2014 ... 89
Figura 37: Evoluţia cifrei de afaceri la nivelul Zonei Metropolitane pe domenii C.A.E.N., în perioada 2009-2014 ........... 91
Figura 38: Cifra de afaceri a Zonei Metropolitane a Municipiului Iași pe domenii C.A.E.N. în anul 2014 ........................ 92
Figura 39: Ponderea numărului firmelor din cadrul Zonei Metropolitane Iași pe domenii C.A.E.N. în anul 2014 ........... 92
Figura 40: Evoluţia numărului firmelor din cadrul Zonei Metropolitane Iași pe domenii C.A.E.N. în perioada 2009 – 2014
.................................................................................................................................................................................... 93
Figura 41: Numărul firmelor la 1000 de locuitori în Z.M.I. în anul 2014 .........................................................................95
Figura 42: Cifra de afaceri la nivelul comunelor Zonei Metropolitane Iași în anul 2011 ................................................. 96
Figura 43: Specializarea U.A.T.-urilor în funcţie de cifra de afaceri în anul 2014 la nivelul ZMI ...................................... 97
Figura 44: Tendinţe înregistrate la nivelul salariaţilor pe domenii C.A.E.N., ZMI,perioada 2009-2014.......................... 98
Figura 45: Numărul salariaţilor pe U.A.T.-uri componente Zone Metropolitane Iași, în anul 2014 ............................... 99
7
Figura 46: Numărul salariaţilor în comunele componente ale Zonei Metropolitane Iași, pe domenii C.A.E.N., în anul 2014
.................................................................................................................................................................................. 100
Figura 47: Specializarea U.A.T.-urilor componente Zonei Metropolitane Iași în funcţie de numărul de salariaţi, în anul
2014........................................................................................................................................................................... 101
Figura 48: Evoluţia numărului șomerilor în Zona Metropolitană Iași, în perioada 2010-2014 ...................................... 102
Figura 49: Cifra de afaceri pe domenii C.A.E.N. la nivelul Municipiului Iași în anul 2014 .............................................. 104
Figura 50: Evoluţia CA pe domenii de activitate în Municipiului Iași în perioada 2009-2014 ........................................ 104
Figura 51: Profitul mediu pe domenii C.A.E.N. la nivelul Municipiului Iași în anul 2014 ................................................ 105
Figura 52: Numărul de firme pe domenii C.A.E.N. la nivelul Municipiului Iași în anul 2014 .......................................... 106
Figura 53: Evoluţia numărului agenţilor economici în Municipiul Iași, în perioada 2009-2014 ...................................... 106
Figura 54: Tendinţe înregistrate la nivelul salariaţilor pe domenii C.A.E.N., în Municipiului Iași în perioada 2009-2014112
Figura 55: Evoluţia numărului șomerilor în perioada 2010-2014 ................................................................................. 113
Figura 56: Distribuţia angajaţilor în Municipiul Iași, în anul 2014 ................................................................................ 114
Figura 57: Top 5 sub-sectoare creative și culturale la nivel naţional............................................................................. 136
Figura 58: Top 10 sub-sectoare creative și culturale din punct de vedere al numărului de firme din Zona Metropolitană
Iași în 2014 ................................................................................................................................................................. 137
Figura 59: Top 10 sub-sectoare creative și culturale din punct de vedere al numărului de angajaţi din Zona Metropolitană
Iași în 2014 ................................................................................................................................................................. 138
Figura 60: Dinamica numărului de angajaţi din top 10 sub-sectoarele creative și culturale din Zona Metropolitană Iași în
2010-2014 .................................................................................................................................................................. 138
Figura 61: Top 10 sub-sectoare creative și culturale din punct de vedere al cifrei de afaceri din Zona Metropolitană Iași în
2014........................................................................................................................................................................... 139
Figura 62: Dinamica cifrei de afaceri a sub-sectoarelor creative și culturale din top 10 al cifrei de afaceri din Zona
Metropolitană Iași în 2010-2014 ................................................................................................................................. 139
Figura 63 – Absolvenţi în IT la nivel naţional ............................................................................................................... 140
Figura 64 – Comunităţi IT din Iaşi ............................................................................................................................... 141
Figura 65: Numărul sosirilor în Iaşi, Cluj şi Timişoara în intervalul 2007-2015 .............................................................. 146
Figura 66: Numărul înnoptărilor în Iaşi, Cluj şi Timişoara în intervalul 2007-2015 ........................................................ 147
Figura 67: Ponderea locurilor de cazare în funcţie de tipologie pentru Municipiul Iaşi (2015) ....................................... 147
Figura 68: Ponderea numărului de sosiri ale turiştilor în Iaşi din totalul Regiunii Nord-Est (2015) ................................ 148
Figura 69: Relaţia între obiectivele turistice şi unităţile de cazare .............................................................................. 150
Figura 70: Numărul sosirilor raportat la distribuţia spaţială a obiectivelor turistice .................................................... 151
Figura 71: Numărul sosirilor pe luni calendaristice pentru Municipiul Iaşi 2015 ............................................................ 152
Figura 72: Potenţiale trasee turistice în ZMI ............................................................................................................... 159
Figura 73: Potenţiale trasee cicloturistice în ZMI ........................................................................................................ 160
Figura 74: Traseul Unirii ............................................................................................................................................. 161
Figura 75: Traseul Artelor .......................................................................................................................................... 162
Figura 76: Principalele zone industriale şi centre comerciale din ZMI .......................................................................... 165
Figura 77: Principalele zone viticole din ZMI ............................................................................................................... 166
Figura 78: Localitatea Bârnova și Satul Pietrăria– extindere de tip perimetral a zonelor de locuit, până la alipirea
localităţilor ................................................................................................................................................................ 167
Figura 79: Intensitatea expansiunii în localitatea Bârnova în anul 2005 (sus) şi în anul 2016 (jos) ................................ 168
Figura 80: Intensitatea expansiunii în lungul E 583 în anul 2005 (sus) şi în anul 2016 (jos) ............................................ 169
Figura 81: Localitatea Bârnova și Satul Pietrăria– extindere de tip perimetral a zonelor de locuit, până la alipirea
localităţilor ................................................................................................................................................................ 170
Figura 82: Cartier rezidenţial pe strada Fântânilor ...................................................................................................... 171
Figura 83: Expansiunea zonelor construite din Zona Metropolitană Iași (1990 – 2012) ................................................ 172
Figura 84: Principalele zone funcţionale din Municipiul Iași ........................................................................................ 173
Figura 85: Principalele zone funcţionale din Municipiul Iași ........................................................................................ 174
8
Figura 86: Raze de deservire grădiniţe ....................................................................................................................... 175

Figura 87: Raze de deservire şcoli primare .................................................................................................................. 175
Figura 88: Principalele centralităţi în Municipiul Iaşi (inclusiv spaţii verzi majore) ....................................................... 176
Figura 89:Resurse de teren cu potenţial pentru dezvoltare ......................................................................................... 177
Figura 90: Creşterea procentuală a fondului de locuinţe în ZMI .................................................................................. 180
Figura 91: Suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor în ZMI .............................................................................................. 180
Figura 92: Suprafaţa locuibilă pe locuinţă în ZMI ........................................................................................................ 181
Figura 93:Fondul de locuinţe în Zona Metropolitană Iași ............................................................................................ 182
Figura 94: Harta infracţiunilor înregistrate în Municipiul Iași, 2015.............................................................................. 184
Figura 95:Tipologiile de locuire din Municipiul Iaşi ...................................................................................................... 185
Figura 96: Reţeaua majoră de spaţii publice ............................................................................................................... 187
Figura 97: Accesibilitatea pietonală la spaţiile verzi din Municipiul Iaşi ....................................................................... 189
Figura 98: Reţeaua de spaţii verzi (existent – potenţial).............................................................................................. 190
Figura 99: Concept pentru centura verde Iaşi ............................................................................................................. 192
Figura 100: Zone de recreere și agrement în Iaşi şi Zona Metropolitană Iași ............................................................... 203
Figura 101: Racordarea Municipiului Iași la principalele coridoare de transport (sistemul urban Iaşi-Paşcani) .............206
Figura 102: ZMI în contextul coridoarelor TEN T (imagine sus - reţeaua TEN-T Comprehensive şi Core, imagine jos –
coridoarele prioritare .................................................................................................................................................206
Figura 103: Drumuri care necesită modernizare în cadrul zonei metropolitane ...........................................................208
Figura 104: Reţeaua de căi ferate şi gări în ZMI ..........................................................................................................208
Figura 105: Liniile de transport public judeţean (roz) şi cele de transport public urban care se extind către ZMI (verde)
..................................................................................................................................................................................209
Figura 106: Principalele proiecte incluse în MPGT care vizează Municipiul Iaşi şi ZMI ................................................. 210
Figura 107: Conectivitate de-a lungul principalelor bariere: râurile Nicolina şi Bahlui şi calea ferată ............................ 212
Figura 108: Principalele zone industriale (maro) şi noile dezvoltări comerciale (roşu) ................................................. 213
Figura 109: Ponderea drumurilor nemodernizate din total în anul 2014 ..................................................................... 213
Figura 110: Reţeaua de transport public din municipiul Iaşi......................................................................................... 216
Figura 111: Cererea de locuri de parcare rezidenţiale şi locaţii potenţiale pentru viitoare parcări multietajate ........... 218
Figura 112: Model parcări hidraulice care pot fi alipite la locuinţele colective cu calcan ............................................... 219
Figura 113: Model Parcări hidraulice cu 1-3 niveluri parţial îngropate .......................................................................... 219
Figura 114: Rute velo folosite frecvent (Stravalabs.com) şi reţeaua de piste velo existentă .......................................220
Figura 115 – Distribuţia populaţiei din ZMI pe niveluri de educaţie în anul 2011 .......................................................... 225
Figura 116 – Situaţia comparativă a populaţiei după tipurile de învăţământ absolvite în anul 2011 .............................226
Figura 117 – Populaţia după dinvelul de educaţie în mediul rural din ZMI ....................................................................226
Figura 118: Infrastructura de învăţământ din ZMI ...................................................................................................... 227
Figura 119: Distribuţia populaţiei şcolare pe niveluri de învăţământ în ZMI .................................................................228
Figura 120: Procentul populaţiei şcolare din totalul populaţiei din ZMI ......................................................................228
Figura 121: Creşterea/ descreşterea procentuală a populaţiei şcolare din ZMI în perioada 2009 - 2014 ......................229
Figura 122: Numărul de elevi pe săli de clasă în ZMI ..................................................................................................229
Figura 123: Numărul de elevi pe număr PC-uri în ZMI ................................................................................................. 230
Figura 124: Număr elevi pe cadre didactice în ZMI ..................................................................................................... 230
Figura 125: Creşterea şi descreşterea procentuală a personalului didactic în ZMI în perioada 2009 – 2014 .................. 231
Figura 126: Deservirea cu servicii de învăţământ preșcolar (grădiniţe) ........................................................................ 234
Figura 127: Deservirea cu servicii de învăţământ școlar și gimnazial ........................................................................... 235
Figura 128: Repartiţia în teritoriu a unităţilor de învăţământ universitar și liceal, pe tipuri .......................................... 236
Figura 129: Populaţia şcolară pe ninveluri de educaţie în Municipiul Iași ..................................................................... 238
Figura 130: Evoluţia aparatului didactic ȋn perioada 2009 – 2014, ȋn Municipiul Iași ..................................................... 239
Figura 131: Evoluţia ratei abandonului şcolar în Municipiul Iași ...................................................................................240
9
Figura 132: Reprezentarea pe oraşe a distribuţiei geografice a studenţilor inmatriculaţi in anul I (2015-2016) după
domiciliu ....................................................................................................................................................................240
Figura 133: Procentul studenţilor din principalele oraşe universitarea raportat la totalul studenţilor din România ...... 241
Figura 134: Procentul studenţilor din populaţia oraşului ............................................................................................. 241
Figura 135: Reprezentarea pe universităţile din Iaşi a distribuţiei geografice a studenţilor inmatriculaţi in anul I (2015-
2016) după domiciliu .................................................................................................................................................. 241
Figura 136: Numărul de studenţi din alte ţări ce studiază în cadrul Universităţilor publice ieşene ................................242
Figura 137: Numărul de studenţi din Republica Moldova ce studiază în cadrul Universităţilor publice ieşene .............. 243
Figura 138: Numărul de studenţi din alte ţări ce studiază în cadrul Universităţilor publice ieşene ................................ 243
Figura 139: Numărul de studenţi români care au plecat în străinătate cu programe ERASMUS din cadrul Universităţilor
publice ieşene ............................................................................................................................................................244
Figura 140: Corelarea la nivel teritorial între comunităţile dezavantajate socio – economic și zonele cu locuinţe sociale
.................................................................................................................................................................................. 251
Figura 141: Număr de locuitori/ medic din mediul privat în Zona Metropolitană Iași ................................................... 252
Figura 142: Infrastructura de sănătate din Municipiul Iaşi pe tipuri de proprietate ...................................................... 253
Figura 143: Structura personalului medical ................................................................................................................. 255
Figura 144: Creşterea procentuală a personalului medical în intervalul 2009 – 2014 ................................................... 255
Figura 145: Deservirea Municipiului Iași cu sistem centralizat de alimentare cu apă .................................................... 261
Figura 146: Deservirea Municipiului Iași cu sistem centralizat de canalizare a apelor uzate .........................................264
Figura 147: Echiparea edilitară a localităţilor componente Zonei Metropolitane Iași ................................................... 273
Figura 148: Hărţi de zgomot pentru traficul aerian din Municipiul Iaşi în regim Lzsn și Ln ...........................................282
Figura 149: Hărţi de zgomot pentru traficul feroviar din Municipiul Iaşi în regim Lzsn și Ln ......................................... 283
Figura 150: Hărţi de zgomot pentru activităţile industriale din Municipiul Iaşi în regim Lzsn și Ln ...............................284
Figura 151: Hărţi de zgomot pentru traficul rutier din Municipiul Iaşi în regim Lzsn și Ln ............................................. 285
Figura 152: Hărţi de zgomot pentru DN 28 din Municipiul Iaşi în regim Lzsn și Ln .......................................................286
Figura 153: Hărţi de zgomot pentru DN 24 din Municipiul Iaşi în regim Lzsn și Ln ....................................................... 287
Figura 154 – Pădure Uricani........................................................................................................................................288
Figura 155: Rezervaţii naturale din Zona Metropolitană Iași ......................................................................................289
Figura 156: Situri Natura 2000 (SCI și SPA) din Zona Metropolitană Iași ....................................................................290
Figura 157: Zonarea seismică din România ................................................................................................................ 291
Figura 158: Zonele cu probabilitate mare și medie de alunecare a terenului în Municipiul Iași ...................................294
Figura 159: Inundabilitatea în Zona Metropolitană Iași ............................................................................................. 295
Figura 160: Inundabilitatea în Municipiul Iași ........................................................................................................... 296
Figura 161: Abaterile temperaturilor pe ani, în perioada 2009-2014 ........................................................................... 303
Figura 162: Abaterile precipitaţiilor pe ani, în perioada 2009-2014 ............................................................................ 303
Figura 163 – Creșterea temperaturii medii multianuale (°C) în intervalul 2001-2030 comprativ cu intervalul de referinţă
1961-1990 .................................................................................................................................................................. 305
Figura 164 – Diferenţa în cantitatea medie multianuală de precipitaţii (în %) dintre intervalul 2001-2030 și normala
meteorologică standard (1961-1990) ......................................................................................................................... 306
Figura 165 – Prognoza populaţiei ............................................................................................................................... 325
Figura 166 – Prognoza densităţii populaţiei ................................................................................................................ 325
Figura 167 – Prognoza PIB/locuitor ............................................................................................................................. 325
Figura 168 - Prognoza indicelui de motorizare (autoturisme/1000 de locuitori) .......................................................... 326
Figura 169: Viziunea de dezvoltare – factori esenţiali ................................................................................................ 332
Figura 170: Conceptul de dezvoltare spaţială a ZMI .................................................................................................... 344
Figura 171 - Zone de intervenţie în Municipiul Iaşi ...................................................................................................... 345
Figura 172: Conceptul de dezvoltare spaţială la nivelul Municipiului Iași ..................................................................... 348
Figură 173 - Spaţializarea proiectelor din cadrul obiectivului 1. Iaşi – Competitivitate prin inovare ..............................465
Figură 174 - Spaţializarea proiectelor din cadrul obiectivului 2. Iaşi – Punct conector................................................. 466
10
Figură 175 - Spaţializarea proiectelor din cadrul obiectivului 3. Iaşi – Comunitate puternică ....................................... 467
Figură 176 - Spaţializarea proiectelor din cadrul obiectivului 4. Iaşi – Patrimoniu viu ................................................. 468
Figură 177 - Spaţializarea proiectelor din cadrul obiectivului 5. Iaşi – Armonie cu natura ............................................ 469
Figură 178 - Spaţializarea proiectelor din cadrul obiectivului 6. Iaşi – Excelenţă în educaţie ........................................ 470
Figura 179: Structura propusă pentru implementarea și monitorizarea SIDU .............................................................509
Figura 180: Structura propusă pentru managementul SIDU ....................................................................................... 516
Figura 181 – Harta online, chestionar online şi afiş din cadrul consultării publice aferente SIDU ................................. 536
Figura 182: Nivelul de satisfacţie al populaţiei privind calitatea vieţii în cartierele Municipiului Iași ............................ 551
11
Lista de tabele
Tabel 1: Obiectivele tematice ale Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 4 .............................. 35
Tabel 2 -Dimensiunile de analiză ale orașului inteligent (smart city) ............................................................................. 37
Tabel 3: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii pe obiective strategice ale PID PC 2009 - 2015, în funcţie de stadiul de
implementare al proiectului ........................................................................................................................................ 43
Tabel 4: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 1, pe obiective specifice .......................................45
Tabel 5: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 2, pe obiective specifice ....................................... 47
Tabel 6: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 3, pe obiective specifice ...................................... 49
Tabel 9: Indicatori demografici principali în Municipiul Iași ........................................................................................... 71
Tabel 10: Indicatori ai mişcării naturale la nivel regional ............................................................................................... 72
Tabel 11: Indicatori ai mişcării migratorii în Municipiul Iași în anul 2014 ........................................................................ 73
Tabel 12: Procentul populaţiei dezavantajată din polii de creştere ai României ............................................................ 76
Tabel 13 – Indicatori cheie ai comunităţilor marginalizate din Municipiul Iaşi ............................................................... 80
Tabel 14: Topul localităţilor la nivel naţional, în funcţie de cifra de afaceri, în anul 2014 ............................................. 103
Tabel 15: Repartizarea firmelor din Municipiul Iaşi pe clase de mărime, în funcţie de numărul de angajaţi, în anul 2014
.................................................................................................................................................................................. 107
Tabel 16: Repartizarea firmelor din Municipiul Iaşi pe clase de mărime, în funcţie de cifra de afaceri, în anul 2014 ..... 107
Tabel 17: Topul primilor 10 agenţi economici în funcţie de cifra de afaceri la nivelul Municipiului Iași, în anul 2014 ..... 109
Tabel 18: Topul primilor 10 agenţi economici în funcţie de numărul de angajaţi, la nivelul Municipiului Iași, în anul 2014
.................................................................................................................................................................................. 110
Tabel 19: Coeficientul de localizare al Zonei Metropolitane Iași, în anul 2011, comparativ cu ceilalţi poli de creștere .. 127
Tabel 20: Coeficientul de localizare al Zonei Metropolitane Iași, în anul 2014, comparativ cu ceilalţi poli de creștere.. 131
Tabel 21 - Dinamica numărului firmelor active din sectorul creativ și cultural (2009-2014) ......................................... 137
Tabel 22: Numărul sosirilor în anul 2015 la nivel de UAT ............................................................................................. 148
Tabel 23: Numărul înnoptărilor în anul 2015 la nivel de UAT ....................................................................................... 148
Tabel 24: Numărul persoanelor care lucrează în Iaşi şi locuiesc în ZMI la nivel de UAT ................................................ 166
Tabel 25: Indicatori ai calităţii locuirii ......................................................................................................................... 183
Tabel 26: Frecvenţa mijloacelor de transport public ................................................................................................... 214
Tabel 27: Numărul mediu de elevi pe sală de clasă ȋn Municipiul Iaşi ........................................................................... 239
Tabel 28: Numărul mediu de copii/elevi per cadru didactic ȋn Municipiul Iași ..............................................................240
Tabel 29: Persoane care beneficiază de VMG (venit minim garantat) în Municipiul Iași .............................................. 247
Tabel 30 – Lista furnizorilor privaţi de servicii sociale din Zona Metropolitană Iaşi ...................................................... 247
Tabel 31: Cantitatea de gaze naturale distribuite (mii mc), după destinaţie, în Municipiul Iaşi în perioada 2009-2014 266
Tabel 32: Lungimea reţelelor de gaze raportată la lungimea străzilor, în Municipiul Iaşi în perioada 2009-2014......... 266
Tabel 33: Cantitatea de căldură livrată (Gcal/an) consumatorilor prin punctele termice și modulele termice, din centrale
termice și livrată agenţilor economici, în Municipiul Iași, în perioada 2010-2013 ........................................................ 269
Tabel 34: Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din Judeţul Iași .......................................................................... 277
Tabel 35: Clasele de calitate ale solului la nivelul judeţului Iași ....................................................................................280
Tabel 36: Criterii pentru stabilirea zonelor pentru care se realizeaza planuri de acţiune in funcţie de valorile limită
corespunzătoare indicatorilor Lzsn si Lnoapte ........................................................................................................... 281
Tabel 37: Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate în Judeţul Iaşi în perioada 2009-2013 ...................... 297
Tabel 38: Evoluţia cantităţilor de deșeuri în Judeţul Iaşi în perioada 2009-2013 .......................................................... 297
Tabel 39: Compoziţia deșeurilor menajere în Judeţul Iaşi în anul 2013 ........................................................................298
Tabel 40 – Prognoză privind indicatorii economico - sociali ........................................................................................ 325
12
Lista de anexe (în volum distinct)

Anexa 1 – Lista lungă de proiecte
Anexa 2 – Miniatlasul contextului spaţial în care evoluează Iaşul şi zona sa metropolitană
Anexa 3 – Rezumatul Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Dobrovăţ în orizontul de previziune 2015 –
2020
Anexa 4 – Populaţia din Zona Metropolitană Iaşi defalcată pe comune şi grupe de vârstă
Anexa 5 – Mişcarea migratorie a populaţiei din Zona Metropolitană Iaşi
Anexa 6 – Mişcarea naturala a populaţiei din Zona Metropolitană Iaşi
Anexa 7 – Fişele comunităţilor dezavantajate
Anexa 8 – Infrastructura de învăţământ liceal şi Universitar din Municipiul Iaşi
Anexa 9 – Măsuri din pachetul guvernamental integrat pentru combaterea sărăciei
Anexa 10 - Anunţ public de încadrare a strategiei şi materiale din cadrul consultării publice
Anexa 11 – Listele de prezenţă din cadrul grupurilor de lucru tematice
Anexa 12 - Lista responsabililor sectoriali SIDU
Anexa 13 – Chestionarul de consultare a populaţiei aferent SIDU
13
Bibliografie
 Planul Naţional de Dezvoltare and density of vegetation index in relation
 Planul Strategic al României to population. Case study: Iași City”, 2013
 Strategia Europa 2020  Mihail Eva, Cornel Iaţu, “Modelarea
 Conceptul Strategic de Dezvoltare accesibilităţii spaţiale la servicii
Teritorială a României 2030 medicale.Studiu de caz asupra regiunii
 Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Nord-Est (România)”, 2015
Energiei din Surse Regenerabile (PNAER)  Mihail Eva, Thibaut Sardier, “La
 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă modernization des infrastructures
 Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală routieres comme moyen de
 Strategia Naţionala de Gestionare a desenclavement des espaces ruraux.
Deşeurilor Etude de cas: Le department de Iași”, 2011
 Strategia Naţională de Dezvoltare  Lucian Ionuţ Roșu, Ema Corodescu,
Economică a României pe Termen Mediu “Measuring distribution and derived
 Consiliul Consultativ pentru Regionalizare inequalities in accessing urban green
CONREG, Disparităţi şi Fluxuri în spaces within Iași City (România)”, 2013
Fundamentarea Social-Economică a  Lucian Ionuţ Roșu, “Metode de analiză a
Regionalizării Administrative a României accesibilităţii populaţiei la mijloacele de
 Strategia de Formare pentru transport în comun. Studiu de caz:
Administraţia Publică Locală din România Municipiul Iași”, 2013
 Strategia Naţională privind Politica de  Lucian Ionuţ Roșu, “Calitatea vieţii în
Cooperare Internaţională pentru mediul urban în context multiscalar.
Dezvoltare Studiu de caz: Municipiul Iași”, 2015
 Atlasul Teritorial al României  Lucian Ionuţ Roșu, Alexandra Blăgeanu
 Strategia de Dezvoltare Teritorială a “Evaluating issue and performance of a
României (SDTR) public transport network in a post-
 Planul de Amenajare al Teritoriului communist city usuing a quantitative
Naţional spatial approach”, 2015
 Planul de Amenajare a Teritoriului  Alexandru Bănică, Ionel Muntele,
Judeţean Iaşi “Rezilienţă și teritoriu. Operaţionalizare
conceptuală și perspective metodologice”,
 Strategia Naţională pentru Dezvoltare
2015
Durabilă 2013-2020-2030 aprobată de
Guvernul României (prin Decizia nr.1460  George Țurcănașu, “Noile tendinţe
din 12 noiembrie 2008); europene în IT&Outsourcing – semne care
ne spun încotro ne îndreptăm”, 2015
 Studiu ITC 2030 Nord Est
 Banca Mondială “Orașe competitive.
 Banca Mondială, Ghid de investiţii pentru
Remodelarea geografiei economice a
proiecte de apă și de apă uzată
României”, 2014
 Banca Mondială, Atlasul zonelor urbane
 ADR Nord-Est, “Planul de Dezvoltare
marginalizate din România
Regională Nord-Est 2014-2020”, 2015
 Banca Mondială, Ghid de investiţii
 ADR Nord-Est, “Strategia de Specializare
drumuri judeţene
Inteligentă a Regiunii Nord-Est“, 2013
 Banca Mondială, Ghid de investiţii pentru
 Banca Mondială “Poli de creștere”, 2014
drumuri comunale şi infrastructură socială
 “Plan Regional de Acţiune pentru
 Lucian Ionuţ Roșu, Ana-Maria Oiște,
Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi
“Defining critical areas through dispersion
Tehnic Regiunea Nord- Est 2014 – 2020“
14
 “Plan Regional de Acţiune pentru  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei

Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Aroneanu 2015 - 2020
Tehnic Regiunea Nord- Est 2008 – 2013“  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei
 “Plan Regional de Acţiune pentru Turism Rediu 2014 – 2020
Nord-Est 2008– 2013“  Strategia de Dezvoltare Locală a
 ADR Nord-Est, “Studiu privind Comunei Comarna din Judeţul Iaşi în
dezvoltarea urbană la nivelul regiunii de orizontul de previziune 2015-2020
dezvoltare Nord-Est”, 2012  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei
 ADR Nord-Est, “Studiu privind Prisăcani 2014 – 2020
disparităţile existente la nivelul regiunii de  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei
dezvoltare Nord-Est”, 2012 Tomeşti 2014 – 2020
 Strategia de Dezvoltare Economică şi  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei
Socială a Judeţului Iaşi 2014 - 2020 Ungheni 2014 – 2020
 Primăria Municipiului Iași, Direcţia de  Strategia de Dezvoltare Locală Comuna
Asistenţă Comunitară, “Raport de Schitu Duca 2013 – 2023
activitate”, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013,  Strategia de Dezvoltare Durabilă a
2014, 2015 Comunei Miroslava pentru perioada 2014
 Direcţia Generală de Asistenţă Socială și – 2020
Protecţia Copilului Iași, “Raport de  Strategia de Dezvoltare a Comunei Ciurea.
activitate”, 2015 Planuri şi acţiuni strategice – 2020
 Inspectoratul Școlar Judeţean, “Reţeaua  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei
Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar“, Mogoșești, Judeţul Iaşi în perioada 2014 –
2015 - 2016 2020
 Programul Operaţional România - Ucraina  Strategia de Dezvoltare Economică
- Republica Moldova, “Studiul Traficul de Durabilă a Comunei Leţcani, Judeţul Iaşi
fiinţe umane în România, Ucraina și 2014 – 2020
Republica Moldova”, 2014  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei
 Planul de Amenajare a Teritoriului Popricani pentru perioada 2015 – 2020
Metropolitan Iaşi  Planul de Dezvoltare Locală GAL Ştefan
 Planuri de acţiune pentru reducerea cel Mare
nivelurilor de zgomot în Municipiul Iaşi,  Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi,
2014 “Evaluarea activităţilor desfăşurate de
 Hărţile Strategice de zgomot şi Hărţile de I.P.J. Iaşi în cursul anului 2014 comparativ
conflict pentru Municipiul laşi, 2014 cu anul 2013”
 Planul Integrat de Dezvoltare pentru  Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi,
Polul de Creştere Iaşi 2009 - 2015 „Evaluarea activităţilor desfăşurate de
 Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Zona I.P.J. Iaşi în anul 2015 comparativ cu anul
Metropolitană Iaşi, “Studiu privind 2014”
disparităţile şi oportunităţile de  MDRAP, „Direcţii Strategice de
dezvoltare în Zona Metropolitană Iaşi”, Dezvoltare pentru regiunea istorică
2014 Moldova”
 Strategia de Dezvoltare Locală pentru  SWITCH ON - Iaşi 2021, „Dosar de
perioada 2014 - 2020 a Comunei Victoria Candidatură Capitală Europeană a Culturii”
 Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei  Identitatea economică, socială, culturală
Bârnova, Judeţul Iaşi pentru perioada a Judeţului Iaşi, 2014
2014-2020  INCD Textile – Pielarie, “Idei de proiecte în
 Strategia de Dezvoltare Durabilă 2014 – vederea dimensionării efortului financiar
2020 pentru U.A.T. Comuna Valea Lupului de susţinere a instrumentelor de politică
15
industrială (în special clustere inovatoare) Municipiul Iaşi în vederea conformării cu

în perioada 2014 – 2020”, 2012 standardele de mediu privind emisiile în
 Consiliul Judeţean Iaşi, „Master Plan atmosferă şi pentru creşterea eficienţei
Drumuri Judeţene şi Comunale 2014 - energetice în alimentarea cu căldură
2020” urbană”
 Strategia de Dezvoltare Economico–  Studiu de caz: S.C. Centrala Electrică de
Socială Durabilă a Municipiului Iaşi Termoficare (CET) Iaşi S.A. - Proiectul de
ORIZONT 2020 reabilitare a sistemului de termoficare din
 Plan de Mobilitate Urbană Durabilă Municipiul Iaşi
pentru Polul de Creștere Iași (P.M.U.D.  Planul Local de Acţiune pentru Mediu
Iași) Judeţul Iaşi 2014 - 2018
 Planul Urbanistic General al Municipiului  Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de
Iaşi hotărâre privind declararea zonelor de risc
 Actualizarea Planului Urbanistic General la alunecări de teren de pe teritoriul
al Municipiului Iaşi şi detalierea acestuia Administrativ al Comunei Aroneanu”
prin Planuri Urbanistice Zonale  Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de
 Ionel Muntele, Octavian Groza, George hotărâre privind declararea zonelor de risc
Țurcănaşu, Alexandru Rusu, Daniel la alunecări de teren de pe teritoriul
Tudora, “Calitatea infrastructurii de Administrativ al Comunei Bârnova”
transport ca premiză a diferenţierii  Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de
spaţiilor rurale din Moldova”, 2010 hotărâre privind declararea zonelor de risc
 Primar Interimar Mihai Chirica, Raport de la alunecări de teren de pe teritoriul
Activitate Mai – Decembrie 2015 Administrativ al Comunei Ciurea”
 Viceprimar Mihai Chirica, Raport de  Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de
Activitate 2014 hotărâre privind declararea zonelor de risc
 Strategia de dezvoltare economică și la alunecări de teren de pe teritoriul
creștere a competitivităţii în domeniile Administrativ al Comunei Miroslava”
strategice pentru mediul rural al Zonei  Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de
Metropolitane Iași hotărâre privind declararea zonelor de risc
 Propunere de Strategie Culturală a la alunecări de teren de pe teritoriul
Municipiului Iași 2015 – 2025 Administrativ al Comunei Movileni”
 Adrian Piticar, „Studii privind schimbările  Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de
climatice recente din Nord-Estul hotărâre privind declararea zonelor de risc
României”, 2013 la alunecări de teren de pe teritoriul
 Administraţia Naţională de Meteorologie, Administrativ al Comunei Popricani”
„Scenarii de schimbare a regimului  Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de
climatic din România 2001-2030” hotărâre privind declararea zonelor de risc
 Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, la alunecări de teren de pe teritoriul
Raport privind starea mediului în Judeţul Administrativ al Comunei Tomeşti”
Iaşi pentru anul 2014  Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de
 Master Plan „Extinderea şi reabilitarea hotărâre privind declararea zonelor de risc
infrastructurii de apă şi apă uzată în la alunecări de teren de pe teritoriul
judeţul Iaşi” Administrativ al Comunei Ungheni”
 Primăria Municipiului Iaşi, prezentare „Iași,  Consiliul Judeţean Iaşi, „Proiect de
un oraș al eficienţei energetice” hotărâre privind declararea zonelor de risc
 Aureliu Leca, “Eficienţă Energetică – la alunecări de teren de pe teritoriul
Problema prioritară a marilor oraşe”, 2013 administrativ al Municipiului Iaşi”
 Strategia Locală de Termoficare  Cornelia Tomescu-Dumitrescu, George
“Reabilitarea sistemului de termoficare în Niculescu, “Modele pentru industriile
16
creative şi implicaţiile lor în politicile România. Interpretări istorice şi provocări

economice şi culturale ale unei regiuni”, contemporane” 30-31 mai 2013
2011  Strategia Naţională privind Incluziunea
 Fundaţia Alături de Voi România, „Iașul – Socială și Reducerea Sărăciei 2015-2020
o comunitate incluzivă” - Raport de  Strategia Guvernului României pentru
Cercetare Îmbunătăţirea Cetăţenilor Români
 Iaşi 2021 Capitală Culturală Europeană, aparţinând Minorităţii Roma
“Sondaj de opinie: Percepţii, practici de  Strategia ”O societate fără bariere pentru
consum cultural” persoanele cu dizabilităţi 2015-2020
 George Țurcanaşu, „E timpul oraşelor  Strategia privind Reducerea Părăsirii
secundare” Timpurie a Școlii
 Țurcanaşu, G., Rusu. Al., Tudora D., Groza,  Strategia Naţională pentru Îmbătrânire
O., (2010) - Estructuras urbanas Activă
policentricas de la frontera oriental de la  Strategia Naţională pentru Prevenirea și
UE, XI Seminario Internacional: Red Combaterea Fenomenului Violenţei în
Iberoamericana de Investigadores Sobre Familie;
Globalization y Territoritorio (RII),  Strategia Naţională împotriva Traficului
Mendoza de Persoane 2012-2016
 George Țurcanaşu (2016) - Centralităţi,  Pachetul integrat pentru combaterea
teritorialităţi, structuri teritoriale, sărăciei 2016-2020
discontinuităţi spaţiale – reperele trans-  Lista monumentelor istorice din judeţul
scalare ale regionalizării – în volumul Iaşi, Ministerul Culturii, 2015
conferinţa „Regionalism şi regionalizare în
17
I. CONTEXTUL ELABORĂRII SIDU

IAȘI 2015-2030
18
Intercomunitară din ţară – Zona Metropolitană

I.1. Contextul teritorial Iași, din dorinţa autorităţilor locale de a aborda în
naţional, regional şi parteneriat dezvoltarea municipiului şi a
localităţilor adiacente.
judeţean Zona Metropolitană Iași cuprinde aproximativ
jumătate din populaţia judeţului (52%) şi 20,3%
Context suprateritorial din suprafaţa acestuia. Cu o populaţie de peste
450.000 locuitori 2 , aceasta este cea mai mare
Iași este cel mai important municipiu din judeţul
dintre cele 5 zone metropolitane ale Regiunii Nord
omonim, precum şi din Regiunea Nord-Est, fiind
– Est (în cadrul căreia mai sunt cuprinse zonele
încadrat în categoria polilor de creştere la nivel
metropolitane Bacău, Suceava, Botoşani şi
naţional, depăşind ca populaţie şi importanţă
Roman).
celelalte municipii reședinţă de judeţ ale regiunii,
respectiv Suceava (jud. Suceava), Botoşani (jud. Componenţa ZMI constă în 19 de unităţi
Botoşani), Piatra Neamţ (jud. Neamţ), Bacău (jud. administrativ teritoriale: Municipiul Iaşi şi
Bacău) şi Vaslui (jud. Vaslui). La Recensământul comunele Victoria, Popricani, Aroneanu, Rediu,
Populaţiei și al Locuinţelor din 2011, Municipiul Iaşi Valea Lupului, Leţcani, Miroslava, Ciurea,
se clasa pe locul 4 la nivel naţional, cu o populaţie Bârnova, Schitu Duca, Tomeşti, Holboca şi
de 290.422 de locuitori. Ungheni, Movileni, Țuţora, Comarna, Prisăcani şi
Mogoşeşti.
Populaţia
Municipiul Iaşi – pol de creştere naţional
Conform bazei de date TEMPO a Institutului
Naţional de Statistică, populaţia Municipiului Iași La nivel naţional, politica polilor de creştere şi-a
era de 350.924 1 persoane în anul 2014, propus inducerea unei creşteri economice rapide,
reprezentând aproximativ 40% din populaţia crearea de locuri de muncă, impulsionarea
judeţului şi 74% din populaţia Zonei Metropolitane productivităţii care să genereze dezvoltare în
Iași. Efectivul populaţiei de peste 350,000 de oraşele mici şi mijlocii, precum şi în zonele rurale.
locuitori clasa Municipiul Iaşi ca al doilea oraş al Pentru a contribui la dezvoltarea economiei
ţării din punct de vedere al mărimii demografice, regiunilor, au fost definite mai multe categorii de
după capitala Bucureşti. centre urbane: 7 poli de creştere (câte unul pentru
fiecare regiune de dezvoltare, cu excepţia regiunii
Zona Metropolitană Iaşi
Bucureşti-Ilfov) şi 13 poli de dezvoltare urbană de
Municipiul Iaşi a fost, de-a lungul timpului, un importanţa regională.
centru polarizator din punct de vedere economic,
Prin HG 998/2008 pentru desemnarea polilor de
social şi cultural pentru comunităţile din
creştere şi a polilor de dezvoltare urbană în care se
vecinătatea sa. În consecinţă, în anul 2004 a fost
realizează cu prioritate investiţii din programele cu
înfiinţată prima Asociaţie de Dezvoltare
finanţare comunitară şi naţională, Municipiul Iaşi a
2
1 Cf. Bazei de date TEMPO a Institutului Național de 474.630 locuitori la 1 ianuarie 2014
Statistică, tabelul POP107D – populația după domiciliu la
1 ianuarie pe grupe de vârstă, sexe, județe și localități
20
fost desemnat pol de creştere al Regiunii Nord – Totodată, Planul de Dezvoltare Regională Nord –
Est, iar municipiile Bacău și Suceava - poli de Est 2014 – 2020 subliniază faptul că localizarea
dezvoltare. La nivel teritorial, polul de creştere regiunii la limita estică a Uniunii Europene
este situat la o distanţă relativ egală faţă de polii favorizează cooperarea transfrontalieră cu
de dezvoltare din regiune, sprijinind dezvoltarea Ucraina şi Republica Moldova. În acest context,
policentrică a acesteia. judeţele Iaşi şi Vaslui fac parte din Euroregiunea
Siret – Prut – Nistru, alături de 21 de raioane din
Relaţii transfrontaliere Republica Moldova.
Totodată, datorită poziţiei sale în vecinătatea Importanţa municipiului și a Zonei Metropolitane
graniţei estice a României, influenţa Iașului Iași la nivel naţional și est – european este
transcede limita regională și naţională, municipiul subliniată și de apartenenţa Iașului la o serie de
având rolul de poartă dinspre Est, respectiv sisteme urbane trans-naţionale și regionale,
interfaţă între Uniunea Europeană și Republica respectiv: sistemul transfrontalier format alături
Moldova (și, mai departe Ucraina și Europa de Est). de orașele Chişinău şi Bălţi (Republica Moldova) şi
De altfel, pe teritoriul Zonei Metropolitane Iași sistemul regional Iași – Bacău – Suceava –
există şi un punct feroviar de trecere a frontierei în Botoşani – Piatra Neamţ – Vaslui.
comuna Ungheni.
Figura 1: Poli naţionali de creştere şi de dezvoltare în România
Sursa: Planul de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014 – 2020
21
Figura 2: Sisteme urbane regionale şi transfrontaliere
Sursa: Atlas teritorial al României
Context local Evoluţie
Caracteristici geografice Mai mult, municipiul are o lungă şi bogată istorie

definită prin cultură, religie şi ştiinţă. Între anii
În ceea ce priveşte contextul local, Municipiul Iaşi 1565 şi 1859, Iașul a fost capitala Moldovei,
este situat de-a lungul râului Bahlui, fiind cunoscut numărul impresionant de ansambluri şi
de-a lungul timpului ca urbea celor şapte coline: monumente istorice stând mărturie acestei istorii
Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium – Păun, Şorogari, bogate. În perioada 1859-1862, Municipiul Iaşi a
Repedea şi Breazu. fost alături de Bucureşti una dintre capitalele
22
Principatelor Unite, iar în perioada 1916-1919 a Atractivitate

fost capitala Regatului României.
Nu în ultimul rând, atât Municipiul Iași, cât şi unele
În anul 2016, Municipiul Iaşi este al treilea centru comune din zona metropolitană (Miroslava,
universitar din ţară, iar Zona Metropolitană Iași Leţcani, Rediu, Valea Lupului, Bârnova, Tomeşti)
reprezintă centrul polarizator al forţei de muncă și se bucură de o semnificativă atractivitate turistică,
dezvoltării economice din regiune. datorită patrimoniului cultural şi natural bogat. În
Municipiul Iași, cele mai întâlnite tipologii de
Accesibilitate turism sunt generate de evenimente (cel mai
Accesul în municipiu se realizează prin drumurile adesea determinat de pelerinaje, festivaluri sau
naţionale DN 24 (dinspre Popricani către Schitu întâlniri organizate de către universităţile ieşene),
Duca prin: Bd. C.A. Rosetti – Bd. T.Vladimirescu – de afaceri şi de agrement.
Calea Chișinăului – Str. Bucium – Pasaj Bucium) şi Nu în ultimul rând, un factor determinant pentru
DN 28 (dinspre Valea Lupului spre Tomeşti prin: profilul Zonei Metropolitane și al Municipiului Iași
Şoseaua Păcurari – Şos. Moara de Foc – Str.
îl constituie statutul de al treilea centru universitar
Străpungerii Silvestru – Str. Silvestru – Bd. N.Iorga la nivel naţional ca număr de studenţi 4 , atractiv
– Calea Chişinăului). La nivelul zonei pentru populaţia tânără ce poate deveni
metropolitane, drumurile judeţene DJ 249A, DJ
fundamentul și generatorul unui proces de
249C, DJ 282C, DJ 282, DJ 280E, DJ 248A, DJ 248, revializare a vieţii urbane, culturale și economice.
DJ 247A asigură legăturile rutiere către și între
comunele componente. Mai mult, o serie de Pentru mai multe detalii privind Zona
companii naţionale şi internaţionale de transport Metropolitană Iaşi în context teritorial, a se
aerian oferă zboruri zilnice spre oraşele principale consulta Anexa 2.
din România, din Europa şi nu numai, de pe
Aeroportul Internaţional Iaşi efectuându – se curse I.2. Contextul strategic
spre Bucureşti, Londra, Roma, Paris, Viena, Tel
Aviv etc. În plus, în fiecare zi circulă 5 trenuri naţional, regional şi
directe între Iaşi şi Bucureşti, pe rutele3 București –
Ploiești – Mizil – Buzău – Râmnicu Sărat – Focșani judeţean
– Tecuci – Bârlad – Crasna – Vaslui – Buhăiești –
Bârnova – Nicolina – Iași (406 km), București – Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a
Ploiești – Buzău – Râmnicu Sărat – Focșani – Municipiului Iași pentru perioada 2015-2030 apare
Mărășești – Adjud – Bacău – Roman – Pașcani – Iași ca o necesitate de actualizare a cadrului strategic
(460 km). Timpul necesar pentru a parcurge cele de dezvoltare existent, ȋn contextul noului cadru
două rute este de 6:45, respectiv 7:30 ore. De financiar multianual al Uniunii Europene. De altfel,
asemenea, un tren internaţional circulă în fiecare noua perioadă de programare a generat
zi spre Republica Moldova. actualizarea strategiilor de dezvoltare la nivel
european, naţional, regional și judeţean.
3 Cf. CFR Călători, Mersul Trenurilor online - 4Cf. Bazei de date INS Tempo, date colectate la 1 ianuarie
http://www.cfrcalatori.ro/, accesat la data de 06.07.2016 2014
23
Ținând cont de faptul că o abordare integrată a 3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a

planificării urbane este posibilă doar ȋn contextul energiei
mai amplu al liniilor directoare trasate la niveluri
administrative superioare, au fost luate ȋn calcul  reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu
următoarele demersuri strategice: efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii
favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în
 Strategia Europa 2020 1990
 Strategia de Dezvoltare Teritorială a  creşterea ponderii surselor de energie
României; regenerabile până la 20%
 Master Planul General de Transport al  creşterea cu 20% a eficienţei energetice
României;
4. Educaţie
 Programul Operaţional Comun România –
Republica Moldova 2014 – 2020; Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a
 Planul de Amenajare a Teritoriului şcolii şi creşterea la peste 40% a ponderii
Naţional; absolvenţilor de studii superioare în rândul
 Planul de Dezvoltare Regională Nord – Est populaţiei în vârstă de 30-34 de ani
2014 – 2020;
 Strategia de dezvoltare socio – economică 5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale
a Judeţului Iași pentru perioada 2014 –
reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului
2020
persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe
 Strategia de dezvoltare economico –
urma sărăciei şi a excluziunii sociale
socială durabilă a Municipiului Iaşi
ORIZONT 2020 Acestea sunt transpuse în obiective naţionale
pentru ca fiecare stat membru să-şi poată urmări
Strategia Europa 2020
evoluţia:
Conform Comisiei Europene, Europa 2020 este
Indicatori Ţinta Ţinta
strategia pentru ocuparea forţei de muncă și
Uniunii României
creștere economică elaborată de UE pentru o
Europene
perioadă de zece ani. Lansată în 2010, ea ar urma
Rata de angajare 75% 70%
să creeze condiţiile necesare pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Cercetare - 3% 2%
dezvoltare (din PIB)
UE și-a propus ca până la sfârșitul anului 2020 să își Reducerea emisiilor -20% (faţă 19%
îndeplinească o serie de obiective în cinci domenii (faţă de anul 2005) de 1999)
esenţiale: Energie regenerabilă 20% 24%
1.Ocuparea forţei de muncă (din totalul
consumului de
o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în energie)
rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 Eficienţă energetică 20% 42.99
de ani Părăsirea timpurie a <10% 11.3%
2. Cercetare şi dezvoltare şcolii
Educaţie terţiară 40% 26.7%
alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi
dezvoltare
24
Număr de persoane 20,000,000 580,000  Asigurarea unor instituţii publice

cu risc de excluziune performante care să deservească zonele
socială slab dezvoltate (în special în domeniile
educaţie, sănătate, infrastructura de bază
pentru serviciile publice etc.);
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
 Promovarea investiţiilor în calitatea vieţii
În viziunea Strategiei de Dezvoltare Teritorială, pentru a spori capacitatea de a atrage şi a
"România 2035 este o ţară cu un teritoriu păstra capitalul uman necesar;
funcţional, administrat eficient, care asigură  Proiectarea şi implementarea unor servicii
condiţii atractive de viaţă și locuire pentru integrate comunitare (sociale,
cetăţenii săi, cu un rol important în dezvoltarea educaţionale, de ocupare și formare
zonei de sud-est a Europei." profesională și medico-sociale etc.) care
să vizeze grupurile dezavantajate social
Scenariul România Policentrică urmărește conform unei analize anuale a nevoilor, în
dezvoltarea teritoriului naţional pe baza unor vederea susţinerii participării acestora la
nuclee de concentrare a resurselor umane, procesele de dezvoltare, ca părţi active ale
materiale, tehnologice şi de capital (orașe mari/ comunităţii;
medii), în perspectiva anului 2035, şi conectarea  Creşterea atractivităţii prin îmbunătăţirea
eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriul funcţiilor rezidenţiale, dezvoltarea unor
european. spaţii publice de calitate și a unor servicii
de transport adaptate nevoilor şi
România se află printre statele cu un grad mediu
specificului local.
de policentrism. Reţeaua policentrică de oraşe
secundare este echilibrată în teritoriu, cele 7 Mai mult, polii de creştere din România se pot
centre regionale având dimensiuni apropiate, cu dezvolta ca niște teritorii dinamice cu o
unele diferenţe în ceea ce privește funcţiile infrastructură puternic dezvoltată, generând zone
economice îndeplinite. Dezvoltarea policentrică urbane funcţionale care susţin dezvoltarea socio-
se sprijină în primul rând pe oraşele Bucureşti, economică bazată pe oferta de locuri de muncă,
Constanţa, Craiova, Braşov, Cluj-Napoca și oportunităţi legate de educaţie şi de servicii.
Timişoara. Municipiul Iaşi funcţionează izolat de Pentru a atinge acest deziderat este recunoscută
reţeaua celorlalţi poli de creștere, sprijinind necesitatea unor intervenţii în dezvoltarea şi
dezvoltarea din Regiunea de dezvoltare Nord-Est, diversificarea infrastructurii de transport.
dar neputând să rezolve singur problemele de
dezvoltare accentuate, specifice părţii estice a Pentru orizontul 2035, Strategia de Dezvoltare
României. Conform Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României recunoaşte accesibilitatea
Teritorială a României, Municipiul Iaşi face parte scăzută spre frontiera de vest a ţării, a zonelor din
din axa de dezvoltare interregională Iaşi – Bacău – partea estică, motiv pentru care propune
Braşov, ceea ce implică, atât la nivel local, cât şi la realizarea unor autostrăzi care să conecteze
nivelul zonei metropolitane, necesitatea unei noi Municipiul Iaşi şi Regiunea Nord-Est atât cu
paradigme de dezvoltare, fundamentând municipiul Bucureşti, cât şi cu municipiul Cluj –
următoarele direcţii de acţiune: Napoca.
 Îmbunătăţirea infrastructurii care Totodată, este necesară luarea în considerare a

conectează oraşul și zonele înconjurătoare, necesităţii modernizării legăturii rutiere între
în vederea extinderii masei economice a București și Regiunea Nord-Est, în vederea
acestuia; asigurării accesului rapid către frontiera cu Ucraina
25
şi cu Republica Moldova, ca proiect major ce manifestări culturale cu participare internaţională,

contribuie la dinamizarea zonei. Mai mult, în ceea construirea unor centre sportive regionale,
ce priveşte frontiera de Est cu Republica Moldova, construirea unui spital regional de medicină de
sectorul dintre Iași și Giurgiulești al Prutului înaltă performanţă.
reprezintă o barieră naturală care separă regiunea
transfrontalieră în două, în timp ce reţeaua de Master Planul General de Transport al României
localităţi și sistemul de conectare dintre localităţi Master Planul General de Transport (MGT) al
este deficitară. În acest context, Strategia propune României reprezintă documentul strategic
ca acţiuni viitoare înfiinţarea și sprijinirea zonelor principal pentru prioritizarea investiţiilor în
metropolitane de importanţă transfrontalieră şi infrastructura de transport de interes naţional şi
dezvoltarea infrastructurii de acces rutier, feroviar european. Orizontul de timp al documentului este
și multi-modal la zona transfrontalieră, un 2030, prima etapă a intervenţiilor vizând 2020.
exemplu de intervenţie fiind vitalizarea axei de Master Planul se pliază pe priorităţile Uniunii
dezvoltare a Prutului, prin conectarea polului de Europene privitoare la infrastructura de transport,
creștere Iași la navigaţia dunăreană și maritimă. stabilite prin reţeaua TEN-T. Obiectivele cheie ale
De asemenea, este recunoscut potenţialul cultural documentului sunt:
şi de dezvoltare al Municipiului Iași, acesta fiind al  ”Eficienţa Economică: sectorul
şaselea centru urban în ceea ce priveşte indicele de transporturilor trebuie să contribuie la
vitalitate culturală (0.56, comparativ cu cea mai economia naţională iar beneficiile
ridicată valoare de 1.09 care se înregistrează în Cluj economice pe care le generează trebuie să
- Napoca), înregistrând în acelaşi timp şi un indice depășească costurile;
de dezvoltare teritorială din mediul urban peste
 Sustenabilitate: sistemul de transport
media naţională (între 2.21 – 2.57). În acest
trebuie să fie eficient din punct de vedere
context, a fost identificat și potenţialul de
energetic și să lase generaţiilor viitoare un
dezvoltare al teritoriului adiacent Muncipiului Iaşi,
sistem viabil;
respectiv zona de influenţă și suport a acestuia.
 Siguranţă: sistemul de transport trebuie să
Nu în ultimul rând, conform SDTR, Muncipiul Iaşi fie unul sigur;
este ȋncadrat ca deziderat de dezvoltare ȋn  Dezvoltare economică echilibrată:
modelul metropolelor competitive. Printre sistemul de transport trebuie să faciliteze
proiectele posibile pentru această categorie, care dezvoltarea economică naţională;
pot aduce numeroase avantaje teritoriilor din  Financiar: Master Planul trebuie să
vecinătate, se numără: extinderea infrastructurii permită creșterea gradului de absorbţie a
aeroportuară, dezvoltarea nodurilor intermodale fondurilor UE.
și a terminalelor intermodale/cargo la aeroporturi,  Impactul asupra mediului: sistemul de
crearea de centre de logistică, transport nu trebuie să aibă un impact
reabilitare/extindere infrastructură de transport negativ asupra mediului fizic.”
care asigură legătura cu parcurile industriale,
În ceea ce priveşte obiectivele operaţionale ȋn
reabilitare/extindere variante de ocolire pentru
relaţie cu transportul rutier, Master Planul General
transportul rutier, promovarea centrelor de
de Transport ia ȋn considerare realizarea
excelenţă în cercetare, formare/consolidare
Autostrăzii Ploieşti – Buzău – Bacău – Iaşi sau
clustere economice, consolidarea relaţiilor dintre
Ploieşti – Braşov - Bacău – Iaşi, via Paşcani, pentru
centrele universitare și centre de producţie,
îmbunătăţirea vitezelor de circulaţie pe coridorul
reabilitarea/dotarea instituţiilor culturale de
Bucureşti – Nord Est. De asemenea, Master Planul
reputaţie supraregională, încurajarea unor
26
General de Transport are în vedere şi La nivel Naţional, au fost stabilite cinci coridoare
îmbunătăţirea vitezelor de circulaţie pe coridorul cheie care să asigure legătura între regiunile de
Nord Est – Centru – Vest (Iaşi – Braşov / Cluj – dezvoltare ale României, între polii de creştere şi
Graniţă HU) prin realizarea unei autostrăzi pe principalele centre industriale. În acest context,
traseul Iaşi – Mureş-Turda – Nădăşelu – Borş, sau Municipiul Iaşi este situat şi conectat la două dintre
Iaşi – Bacău – Braşov – Sibiu5 (MGT, 2016: 121). acestea coridoare, respectiv Coridorul 3 şi
Coridorul 5.
Figura 3: Coridoarele cheie la nivel naţional
Sursa: Master Planul General de Transport al României
Coridorul 3 – Bucureşti – Regiunea NE (Moldova) Conectând teritoriul naţional pe direcţia est-vest,

conectează sudul ţării cu Regiunea Nord-Est, coridorul se racordează la sectoare de autostradă
regiunile istorice Moldova și Bucovina, dar și cu construite deja sau aflate în diverse faze de
Ucraina și Republica Moldova. Coridorul implementare și conectează centre economice
tranzitează axa urbană cu o densitate mare a importante din Moldova (Iași, Pașcani, Bacău,
populaţie Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Suceava) cu cele din Transilvania (Târgu Mureș,
Suceava, cu ramuri spre Vaslui, Piatra Neamţ, Iași Cluj-Napoca, Zalău, Oradea) și mai departe, prin
sau Botoșani. Coridorul unește centre economice vama Borș, cu reţeaua europeană de autostrăzi.
importante, generatoare de trafic care justifică
proiecte de infrastructură rutieră modernă. Ultima versiune publicată a Master Planului
General de Transport 6 include 3 proiecte de
Coridorul 5 – Regiunea NE (Moldova) – Graniţa de infrastructură rutieră de interes major pentru
Vest a României constituie legătura Moldovei cu Municipiul Iaşi: autostrada Tg. Neamţ-Ungheni
Transilvania și Europa peste Carpaţii Orientali. (orizont 2020), drum expres Ploieşti-Bacău-
5Coridorul 5 este printre coridoarele mai dificil de realizat 6 Martie 2016

motiv pentru care definitivarea lui este prinsă în două
orizontrui de timp. Prioritatea sunt segmentele Iaşi-Tg.
Neamț şi Mureş-Nădăşelu-Borş.
27
Paşcani (orizont 2020)7, drum Trans Region Vaslui- Cele 4 obiective tematice prioritare ale
Iaşi (orizont 2023). Programului Operaţional Comun România –
Republica Moldova 2014 – 2020 sunt:
În cadrul Master Planului General de Transport al
României este propus Programul de modernizare  Sprijin pentru educaţie, cercetare,
a aeroportului Iaşi, aeroport care este clasificat ca dezvoltare tehnologică şi inovare;
Hub Internaţional.  Promovarea culturii locale şi conservarea
patrimoniului istorc;
Nu în ultimul rând, Master Planul propune
 Îmbunătăţirea accesibilităţii în regiuni,
redeschiderea Terminalului de Mărfuri de la
dezvoltarea transportului şi a reţelelor şi a
Socola pentru a profita de potenţialul de
sistemelor comune de transport;
transbordare containere de pe ecartamentul
 Provocări comune în domeniul siguranţei
rusesc pe cel european. În cazul in care,
şi securităţii.
redeschiderea terminalului existent nu este
posibilă, se recomandă construirea unui terminal Pentru îndeplinirea obiectivelor a fost stabilit un
nou. Obiectivul operaţional al acestui proiect set de priorităţi:
vizează dezvoltarea unei reţele "open user" de
terminale de marfă pentru a deservi regiunile cu Cooperare instituţională în domeniul educaţional
cea mai mare cerere potenţială din România, în vederea creșterii accesului la educaţie și a
orașele și pieţele majore ale Uniunii Europene din calităţii acesteia;
Bulgaria și Ungaria. Promovare și sprijin pentru cercetare și inovare;
Promovarea şi conservarea patrimoniului cultural
Programul Operaţional Comun România – şi istoric;
Republica Moldova 2014 – 2020 Dezvoltarea infrastructurii de transport
transfrontalier şi a infrastructurii TIC;
Obiectivul general al Programul Operaţional
Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate şi
Comun România – Republica Moldova este de a
a accesului la sănătate;
spori dezvoltarea economică şi de a îmbunătăţi
Sprijin pentru activităţi comune în vederea
calitatea vieţii populaţiei din zona vizată de
prevenirii dezastrelor naturale şi antropice,
program prin investiţii comune în educaţie,
precum şi acţiuni comune în timpul situaţiilor de
dezvoltare economică, cultură, infrastructură şi
urgenţă;
sănătate, asigurând astfel siguranţa şi securitatea
Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate
cetăţenilor din cele două ţări.
şi cooperarea poliţiei.
Aria de cooperare a programului vizează 4 judeţe
Proiectele mari de infrastructură propuse spre
din România: Botoşani, Iaşi, Vaslui și Galaţi şi
finanţare Comisiei Europene se referă la:
întreg teritoriul Republicii Moldova. La aceasta se
infrastructura de comunicaţii; cooperarea
mai adaugă un număr de 4 centre urbane majore
regională pentru prevenirea şi combaterea
din România: Bucureşti, Suceava, Bacău şi Piatra
criminalităţii transfrontaliere România – Moldova;
Neamţ.
îmbunătăţirea infrastructurii de operare a
7 Deşi versiune finală publicată şi acceptată de Comisia două proiecte majore nu dețin încă nici studii de
Europeană în noiembrie 2015 includea autostrada şi fezabilitate.
drumul expres în orizontul 2030 dat fiind faptul că cele
28
serviciului SMURD, a nivelului de pregătire Secţiunea a III – a – Zone Protejate

profesională şi menţinerea capacităţii de
intervenţie a personalului în situaţii de urgenţă; Secţiunea a III – a a PATN identifică printre
reabilitarea și modernizarea birourilor vamale de unităţile administrativ teritoriale cu o concentrare
frontieră de pe graniţa România – Moldova, foarte mare a patrimoniului construit cu valoare
respectiv birourile vamale Albiţa – Leușeni, Sculeni culturală de interes naţional, următoarele
– Sculeni și Giurgiulești – Giurgiulești. localităţi: Municipiul Iaşi şi comunele din zona
metropolitană Bârnova, Ciurea, Leţcani şi
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Miroslava.
Secţiunea I – Reţele de Transport Secţiunea a V – a – Zone de Risc Natural
Pentru o mai bună conectivitate a teritoriului, Riscurile naturale reprezintă o ameninţare

PATN – Secţiunea I propune următoarele importantă pentru localităţile Zonei
intervenţii relevante din punct de vedere al Metropolitane Iași, suprafeţe extinse fiind expuse
dezvoltării Zonei Metropolitane Iași: riscurilor de inundaţie, alunecărilor de teren și
riscului seismic.
 ȋn ceea ce priveşte reţeaua de căi rutiere
o Autostrada Târgu Mureş – Piatra Printre unităţile administrativ teritoriale
Neamţ – Roman – Târgu Frumos – identificate ȋn PATN Secţiunea a V-a ca fiind
Iaşi – Sculeni (inclusiv secţiunea afectate de inundaţii se numără: Municipiul Iaşi şi
dintre Sculeni şi frontiera de stat). comunele Leţcani, Popricani şi Victoria. Mai mult,
Acest traseu a fost modificat în Municipiul Iaşi este amplasat în zone cu intensitate
cadrul MGT după cum urmează: seismică minim VII (grade MSK), iar alunecările de
Târgu Mureș – Ditrău – Târgu teren afectează sever suprafeţe extinse din
Neamţ – Iași - Ungheni; Municipiul Iaşi şi comunele Aroneanu, Bârnova,
o Pod rutier nou peste râul Prut la Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani,
Ungheni; Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Victoria.
 ȋn ceea ce priveşte reţeaua de căi feroviare
Secţiunea a VIII – a – Zone turistice
o Linii de cale ferată convenţionale,
cu viteză de până la 160 km / h pe Secţiunea a VI – a a PATN a identificat Municipiul
trasee existente reabilitate: Iaşi ca având o concentrare foarte mare de resurse
Cristeşti Jijia – Iaşi – Paşcani – antropice, comunele Bârnova şi Schitu Duca cu o
Bacău – Adjud – Mărăşeşti – concentrare mare de resurse naturale şi comunele
Focşani – Buzău – Ploieşti- Ciurea şi Leţcani cu o concentrare mare de resurse
Bucureşti – Giurgiu; atât naturale, cât şi antropice. Cu toate acestea, ȋn
 ȋn ceea ce priveşte reţeaua de aeroporturi cazul comunelor sunt semnalate probleme ȋn ceea
o executarea lucrărilor de ce priveşte infrastructura turistică şi cea tehnică.
moderizare la Aeroportul Iaşi;
 ȋn ceea ce priveşte reţeaua de transport Planul de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014
combinat – 2020
o executarea lucrărilor de
Viziunea pentru perioada curentă de programare
modernizare la terminalul de
descrie Regiunea Nord-Est a anului 2022 ca pe o
transport combinat existent
destinaţie atractivă pentru a investi, a lucra şi a
Socola Mărfuri.
locui.
29
Obiectivul general pentru perioada 2014 – 2020 angajament comun al actorilor de la nivelul
este de a genera o creştere economică durabilă, judeţului de a sprijini crearea unui mediu economic
favorabilă creşterii competitivităţii economice şi dinamic și performant, care să reafirme Iașul ca
incluziunii sociale, care să conducă la diminuarea motor al dezvoltării în regiunea Moldovei, să
decalajelor existente faţă de celelalte regiuni ale permită regenerarea și revigorarea sustenabilă a
României. comunităţilor locale și să le asigure o viaţă mai
bună locuitorilor.
În cadrul Planului de Dezvoltare Regională Nord –
Est 2014 – 2020 polul de creştere Iaşi este Strategia de dezvoltare socio – economică a
recunoscut ca fiind unul dintre cele mai dinamice Judeţului Iași pentru perioda 2014 – 2020
centre universitare din România, ceea ce a recunoaşte Municipiul Iaşi şi zona sa de influenţă
contribuit la apariţia unei baze economice ca fiind o forţă generatoare și motrice a
diversificate. Faptul că Iaşul reprezintă un centru dezvoltării, ce trebuie sprijinită astfel încât
universitar puternic, le asigura firmelor un flux beneficiile de natură economică și socială,
constant de lucrători în domeniul cunoaşterii. Din concentrate în mod natural în această zonă să se
această perspectivă, în Zona Metropolitană Iași propage în restul judeţului, pentru a îmbunătăţi
există anumite sectoare economice care au semnificativ economia locală, inclusiv în mediul
potenţial investiţional semnificativ. Firmele din rural, și pentru a sprijini creșterea nivelului de trai
domeniul IT, consultanţă, inginerie sau medicină al locuitorilor și calitatea mediului natural și
au o reprezentare bună la nivel local şi constituie, construit din tot judeţul.
de la an la an, surse importante pentru schimbările
tehnologice pornite din interior. Aceste sectoare În acest sens, se propun următoarele obiective
cuprind un procent mare de companii mici şi strategice:
mijlocii şi, fiind bazate pe cunoaştere şi creaţie,  Creştera calităţii vieţii şi protecţia
sunt foarte dinamice. mediului înconjurător;
Printre proiectele propuse pentru perioada 2014 –  Consolidarea economiei judeţului;
2020 care vizează Municipiul Iaşi şi zona sa  Îmbunătăţirea infrastructurii,
metropolitană se numără: conectivităţii şi accesibilităţii.
 Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Viziunea strategică a Judeţului Iași se

Internaţional Iaşi; concentrează pe urmatoarele dimensiuni
 Înfiinţarea unui centru intermodal de sectoriale:
transport Autogara Iaşi;
 Susţinerea investiţiilor integrate, care prin
 Dezvoltarea axelor strategice Iaşi – combinarea componentelor de
Suceava şi Botoşani – Iaşi, având ca infrastructură cu cele destinate resurselor
obiectiv îmbunătăţirea accesibilităţii şi a umane să conducă la atingerea maximului
mobilităţii populaţiei, bunurilor şi de utilitate pentru comunitatea locală;
serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării
 Sprijinirea sectoarelor economice cu
economice durabile.
potenţial competitiv: industria
Strategia de dezvoltare socio – economică a farmaceutică și serviciile medicale,
Judeţului Iași pentru perioada 2014 – 2020 fabricarea de mașini, utilaje și
echipamente, industria metalurgică,
Viziunea strategică pentru dezvoltarea Judeţului sectorul construcţiilor de autovehicule și
Iași în perioada 2014-2020 presupune un componente auto, biotehnologia,
30
industria textilă, agricultura și industria  Îmbunătăţirea cazării turistice

agro-alimentară;
 Susţinerea sectoarelor economice și a 4.Iaşi va fi centrul de servicii al regiunii
domeniilor cu impact transversal și rol de  Terminal aerian cargo – de mărfuri – şi
factori facilitatori ai dezvoltării: industria Park Logistic la aeroport
IT și comunicaţii, industriile creative,
 Modernizarea şi aducerea la nivel înalt a
cercetarea-dezvoltarea și inovarea,
pieţelor din Iaşi
infrastructura de transport și serviciile de
logistică, turismul și capacitate
administrativă. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru
Polul de Creştere Iaşi
Strategia de dezvoltare economico – socială Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul
durabilă a Municipiului Iaşi ORIZONT 2020 de Creştere Iaşi vizează Muncipiul Iaşi, 13 comune
și 5 comune cu titlul de membru observator în
Obiectivul strategiei „Orizont 2020” a constat în
Zona Metropolitană Iași. Acest document
crearea unei imagini fanion pentru municipiu,
stabileşte direcţiile de dezvoltare ale polului de
acesta devenind Iaşi – oraş al inspirației, la nivel
creştere Iaşi urmărind principiile mobilităţii urbane
european.
durabile pentru perioada 2016 – 2030, principalele
Documentul identifică următoarele obiective obiective strategice stabilite fiind:
strategice:
(1) ACCESIBILITATE – asigurarea că tuturor
1.Iaşul va avea o industrie bazată pe cunoaştere cetăţenilor le sunt oferite opţiuni de transport care
(propulsată de ICT) şi servicii în domeniu să le permită accesul la destinaţiile şi serviciile
esenţiale;
 Proiect de educaţie în masă pentru
Internet şi E-business adresat (2) SIGURANȚĂ ŞI SECURITATE – îmbunătăţirea
întreprinzătorilor şi populaţiei. siguranţei şi a securităţii;
 Distribuirea şi accesul la infrastructura (3) MEDIU – reducerea poluării aerului şi a poluării
broadband. fonice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
2.Iaşi ca centru al industriilor creative şi inovatoare şi a consumului de energie;
(4) EFICIENȚA ECONOMICĂ – sporirea eficienţei şi

 Centru incubator pentru industria
rentabilitatea transportului de persoane şi bunuri;
alimentară
 Stabilirea de arii de lucru creativ-tehnice (5) CALITATEA MEDIULUI URBAN – contribuţia la
pentru textile şi proiectarea în domeniul creşterea atractivităţii şi calităţii mediului şi
textil peisajului urban, în folosul cetăţenilor, al
economiei şi al societăţii în ansamblu.
3.Iaşi va fi cunoscut pe scară largă drept capitala
culturală şi turistică a României În ceea ce priveşte analiza situaţiei existente,
aceasta identifică tendinţa actuală de
 Plan de dezvoltare turistică. Începutul
suburbanizare la nivelul polului de creştere Iaşi,
acestui plan va fi un studiu de fezabilitate
prin scădearea populaţiei municipiului şi creşterea
privind potenţialul turistic local şi regional
numărului de locuitori în principal în localităţile din
 Crearea unui centru de pregătire pentru
prima coroană (mai ales în partea de vest, în
promovarea serviciilor turistice
31
comunele Miroslava, Bârnova, Valea Lupului). Mai provocărilor urbane actuale, precum şi asigurarea
mult, sunt evidenţiate problemele serviciului de echităţii sociale, prin extinderea oportunităţilor şi
transport public, unde, la cele referitoare la starea asigurarea participării comunităţii, în particular, și
de degradare a parcului auto şi a căilor de rulare a tuturor categoriilor de actori urbani, în general,
care se manifestă în anumite situaţii, se mai la dezvoltarea urbană. La nivel european se
adaugă ineficienţa serviciului cauzată de slaba subliniază necesitatea abordării integrate a
corelare dintre operatori și autorităţile în măsură planificării urbane, ca factor determinant al
să realizeze organizarea reţelei de transport. dezvoltării urbane durabile. Această poziţie a fost
susţinută de la începutul anilor 2000, în
În acest context, dezvoltarea polului de creştere principalele documente europene din domeniul
Iaşi pentru perioada 2016 – 2030 se va baza în mod dezvoltării spaţiale, urbane (Principiile directoare
prioritar pe domeniul transportului public pentru a privind dezvoltarea teritorială durabilă a
– l eficientiza astfel încât să devină o alternativă continentului european - Hanovra, 2002, Schema
viabilă utilizării autovehiculelor personale. Mai de dezvoltare a spaţiului comunitar – 1999, Carta
mult, toate proiectele prevăzute în Planul de de la Leipzig – 2007, Declaraţia de la Toledo –
Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de 2010) și economice (Strategia de la Lisabona –
Creştere Iaşi, care pe lângă măsurile în transport 2000, revizuită în 2005, Strategia Europa 2020 -
public, cuprind şi alte intervenţii privind
2010).
infrastructura de transport, deplasările
nemotorizate sau comunicarea cu cetăţenii, au Regulamentul privind Fondul European de
fost preluate conform Documentului Cadru de Dezvoltare Regională – Articolul 7
Implementare a Dezvoltării Urbane Durabile – Axa
Prioritară 4 Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile Articolul 7 al Regulamentului (UE) nr. 1301/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului privind
în portfofoliul de proiecte aferente SIDU.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
și dispoziţiile specifice aplicabile obiectivului
referitor la investiţiile pentru creștere economică
I.3. Tendinţe și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1080/2006, descrie abordarea UE cu privire
internaţionale privind la dezvoltarea urbană durabilă și menţionează
necesitatea elaborării strategiilor integrate de
dezvoltarea urbană dezvoltare urbană, după cum urmează:
I.3.1. Accepţiunea europeană asupra “(1) În cadrul programelor operaţionale, FEDR

sprijină dezvoltarea urbană durabilă prin strategii
dezvoltării urbane durabile şi care stabilesc acţiuni integrate pentru a aborda
transpunerea acesteia la nivel naţional provocări economice, sociale, climatice,
demografice și de mediu care afectează zonele
În contextul accentuării procesului de urbanizare,
urbane, ţinând seama de nevoia de a promova
orașele devin principala sursă de dezvoltare
legăturile dintre zonele urbane și cele rurale.”
teritorială. În acelaşi timp însă, acestea se
Astfel, Articolul 7 oferă primele orientări privind
confruntă cu provocări majore ȋn ceea ce priveşte
conţinutul cadru și provocările ce vor fi abordate în
sustenabilitatea, schimbările climatice, coeziunea
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a
socială, mediul sau mobilitatea. Noua Agendă
Municipiului Iași pentru perioada 2015-2030.
Urbană propune redefinirea limitelor ȋntre urban,
periurban şi rural, identificarea şi adresarea
32
Totodată, Articolul 7 și ghidul privind necesitatea unei alocări financiare diferenţiată.

implementarea acestuia, precizează rolul Această abordare este transpusă în Programul
municipalităţilor („autorităţi urbane”) de a selecta Operaţional Regional 2014- 2020, Axele prioritare
lista de proiecte prioritare și de a acţiona ca niște 3 și 4, unde municipiile reședinţă de judeţ, polii de
Organisme Intermediare la nivel local, în vederea creștere și orașele medii și mici au acces diferenţiat
implementării listei scurte de proiecte ce vor la finanţare.
contribui la realizarea viziunii și atingerea
Figura 4: Dimensiunile dezvoltării urbane durabile cf. Art.7
obiectivelor Strategiei Integrate de Dezvoltare
Urbană.
România, în calitate de stat membru al UE, a

stabilit în cadrul Acordului de Parteneriat
principiile pentru identificarea zonelor urbane în
care urmează să se implementeze acţiuni
integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă,
modul de alocare și valoarea orientativă a alocării
pentru aceste acţiuni din FEDR la nivel naţional.
Acordul de Parteneriat
La nivel naţional, abordarea dezvoltării urbane

durabile, prevăzută la Articolul 7 din Regulamentul
FEDR, este implementată prin intermediul Axei
prioritare 4 din cadrul Programului Operaţional Sursă: prelucrare proprie pe baza Art.7 din Regulamentul FEDR
Regional 2014-2020, ce combină priorităţile de
investiţii relevante și obiectivele tematice, în Programul Operaţional Regional 2014 – 2020
conformitate cu punctul (c) din primul paragraf al
articolului 96 alineatul (1) din Regulamentul UE nr. POR 2014 – 2020 își propune ca obiectiv general
1303/2013. creșterea competitivităţii economice și
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale
Acordul de Parteneriat menţionează importanţa comunităţilor locale și regionale, prin sprijinirea
orașelor românești ca centre importante din punct dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și
de vedere al cercetării, dezvoltării tehnologice și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a
inovării, al concentrării geografice a activităţilor regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona
economice și a populaţiei, cu un rol important în în mod eficient resursele și să își valorifice
dezvoltarea capitalului uman. Totodată, potenţialul de inovare și de asimilare a progresului
documentul enumeră o serie de provocări ce tehnologic.
îngreunează dezvoltarea socială și economică a
orașelor din România și cărora perioada de Conform Acordului de Parteneriat 2014-2020,
programare curentă trebuie să le răspundă, POR 2014-2020 are la bază priorităţile comune de
respectiv: lipsa locurilor de muncă, calitatea slabă dezvoltare propuse în Planurile de Dezvoltare
a locuinţelor, segregarea socio-spaţială, poluarea, Regională pentru perioada 2014-2020, elaborate
aglomerarea, degradarea spaţiilor publice. de fiecare din cele 8 Agenţii pentru Dezvoltare
Regională și sintetizate în Strategia Naţională
În completare, având în vedere că fiecare pentru Dezvoltare Regională 2014 – 2020. Astfel,
categorie de orașe joacă un rol bine definit în POR 2014 – 2020 se adresează celor 5 provocări
structura așezărilor, se fundamentează pentru creștere la nivel naţional, identificate în
33
Acordul de Parteneriat: competitivitatea și care au potenţial semnificativ de creștere și impact

dezvoltarea locală, populaţia și aspectele sociale, la nivel sub-regional. În acest context, Municipiul
infrastructura, resursele și administraţia și Iaşi își fundamentează portofoliul de investiţii
guvernarea. pentru perioada de programare 2014 – 2020 pe
baza prezentei Strategii Integrate de Dezvoltare
În conformitate cu AP 2014 – 2020, programul Urbană, ce abordează provocările economice,
promovează o abordare integrată pentru sociale, de mediu, climatice și demografice cu care
dezvoltarea urbană durabilă, asigurând, pe de-o
se confruntă orașul.
parte, rezolvarea unor provocări și probleme
specifice dezvoltării urbane, iar, pe de altă parte, Figura 5: Dimensiunile dezvoltării urbane durabile cf. POR
2014 - 2020
contribuind la consolidarea rolului orașelor de
motoare ale creșterii economice și competitivităţii
în regiune și/sau în teritoriul imediat adiacent.
Pe baza experienţei perioadei de programare 2007

– 2013, POR 2014 – 2020 a preluat o serie de
principii care și-au dovedit utilitatea în privinţa
dezvoltării urbane integrate:
 selectarea unui număr limitat de orașe –

respectiv municipiile reședinţă de judeţ –
pentru a încuraja dezvoltarea acestora pe
termen lung, în corelare cu principiile
economice referitoare la beneficiile
efectelor aglomerării şi polarizării dinspre
oraşele centrale înspre zonele limitrofe; Sursă: prelucrare proprie pe baza POR 2014 – 2020
 condiţionarea finanţărilor de pregătirea
unor strategii integrate de dezvoltare; Strategia de investiţii a POR 2014 – 2020 corelează
 stabilirea unui mecanism de prioritizare dezvoltarea urbană durabilă cu 4 obiective
pentru a asigura un sprijin mai bun pentru tematice ale programului, obiective pe care
strategiile integrate de dezvoltare urbană strategiile integrate de dezvoltare urbană le vor
prin alte axe prioritare ale POR și/sau alte urmări la rândul lor. În acest context, investiţiile ce
programe operaţionale (ex. cele pot fi realizate la nivel local prin intermediul POR
referitoare la adaptarea la schimbările 2014 – 2020, Axa prioritară 4, pe baza Strategiei
climatice și fenomene meteorologice Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Iași
extreme, gestionarea deșeurilor, etc.). pentru perioada 2015-2030, se vor referi cu
prioritate la:
Astfel, POR 2014 – 2020 sprijină prin intermediul
Axei prioritare 4, municipiile reședinţă de judeţ
34
Tabel 1: Obiectivele tematice ale Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 4
Obiectiv tematic Priorităţi de investiţii Obiective specifice

corespunzătoare priorităţii de
investiţii
OT 4 - sprijinirea Promovarea strategiilor de reducere a Reducerea emisiilor de carbon în
tranziţiei către o emisiilor de dioxid de carbon pentru toate municipiile reședinţă de judeţ prin
economie cu emisii tipurile de teritoriu, în particular zone investiţii bazate pe planurile de
scăzute de dioxid de urbane, inclusiv promovarea planurilor mobilitate urbană durabilă
carbon în toate sustenabile de mobilitate urbană și a unor
sectoarele măsuri relevante pentru atenuarea
adaptărilor
OT 6 - protecţia Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii Reconversia și refuncţionalizarea
mediului şi mediului urban, revitalizării orașelor, terenurilor și suprafeţelor
promovarea utilizării regenerării și decontaminării terenurilor degradate, vacante sau
eficiente a resurselor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de neutilizate din municipii resedinta
reconversie), reducerii poluării aerului și de judeţ
promovării măsurilor de reducere a
zgomotului
OT 9 - promovarea Sprijinirea regenerării economice și sociale a Reducerea numărului de
incluziunii sociale şi comunităţilor defavorizate din mediul urban persoane aflate în risc de sărăcie
combaterea sărăciei și rural. şi excluziune socială, prin măsuri
integrate.
OT 10 - Investiţiile în Investiţiile în educaţie, în formare, inclusiv în Creșterea calităţii infrastructurii
educaţie, competenţe formare profesională pentru dobândirea de în vederea asigurării accesului
şi învăţare pe tot competenţe și învăţare pe tot parcursul vieţii sporit la educaţie timpurie şi
parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie sprijinirea participării părinţilor pe
și formare piaţa forţei de muncă
Creșterea calităţii infrastructurii
educaţionale relevante pentru
piaţa forţei de muncă
Sursă: Programul Operațional Regional 2014 – 2020, http://www.inforegio.ro/ro/por-2014-2020.html
Este important de menţionat că, întrucât derivă din SIDU. Ghidul privind condiţiile generale
intervenţiile finanţate prin intermediul Axei 4 a de implementare a dezvoltării urbane durabile -
Programului Operaţional Regional sunt relativ Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane
limitate, în perioada de programare 2014 – 2020, durabile menţionează că procesul prioritizare a
dezvoltarea urbană integrată este sprijinită și prin finanţării proiectelor SIDU este de natură să
acordarea unui punctaj suplimentar proiectelor faciliteze planificarea integrată la nivel local, care
incluse în strategii integrate de dezvoltare urbană să permită autorităţilor publice să își planifice
pentru care se solicită finanţare în cadrul apelurilor investiţiile pe o perioadă medie de timp și care să
de proiecte specifice altor axe prioritare ale POR ia în considerare toate sursele de finanţare
2014-2020 sau prin alte Programe Operaţionale cu (fonduri publice naţionale, fonduri europene
finanţare din FESI 2014-2020 a proiectelor care structurale și de investiţii etc.) și, acolo unde este
35
posibil, toate tipurile de beneficiari, inclusiv din Figura 6 - Cele trei funcţii principale ale orașului inteligent
categoria beneficiarilor privaţi (agenţi economici,
Colectare
ONG-uri etc.). Comunicare
date și informaţii Analiză
despre situaţia transmiterea
curentă a analiza datelor
informaţiei către
domeniilor de pentru
centre de control
I.3.2. Planificare urbană pentru orașe interes (trafic, și comandă,
înţelegerea
situaţiei actuale,
alimentare cu servere sau alte
inteligente apă, electricitate dispozitive
optimizarea unor
servicii/ acţiuni
etc.)
etc. și prognoze
Consiliul pentru Orașe Inteligente (Smart Cities
Council 8 ) definește orașul inteligent ca fiind
„orașul care utilizează tehnologia informaţiei și
Sursă: Smart Cities Readiness Guide, Manualul pentru
comunicaţiilor (ITC) pentru a-și spori planificarea și constucția orașelor de mâine, astăzi, Smart
9
locuibilitatea , atractivitatea pentru locuri de Cities Council, http://readinessguide.smartcitiescouncil.com/
muncă și sustenabilitatea”. În acest scop, orașul
inteligent îndeplinește trei funcţii principale: O altă definiţie spune că ”un oraș poate fi denumit
‘smart’ când investiţiile umane și de capital,
 colectează date – colectarea de date și precum și infrastructura tradiţională (de transport)
informaţii despre oraș prin intermediul și modernă (ICT) de comunicaţii, alimentează o
senzorilor, instrumentelor și sistemelor dezvoltare economică sustenabilă și o calitate a
informatice; vieţii ridicată,cu un management înţelept al
 comunică date – comunicarea datelor prin resurselor naturale”10.
intermediul reţelelor (wireless sau prin
cablu); Un oraș inteligent este un „sistem de sisteme”
 procesează date – analiza datelor pentru a interrelaţionate: TIC, energie, transport, utilităţi,
obţine o imagine de ansamblu asupra răspuns în situaţii de urgenţă, monitorizare a
situaţiei actuale, dar și pentru a prognoza cadrului construit și a cadrului natural etc.. Prin
posibile direcţii de dezvoltare/ optimizare. corelarea fluxurilor de date și informaţii din fiecare
dintre aceste domenii administraţia publică locală
poate lua decizii informate, precum și prognoza
direcţii de dezvoltare ale comunităţii și de
optimizare a serviciilor publice.
O astfel de abordare poate ajuta la depășirea unor

provocări importante cu care Municipiul Iaşi se
confruntă, ca de exemplu:
 creșterea competitivităţii economice –

Municipiul Iaşi se află într-o regiune unde
8 http://smartcitiescouncil.com/ 10Delloite Smart Cities Technology Report - indicat

în secțiunea Rapoarte
9 Înțeleasă în sensul de calitate a vieții
36
competiţia pentru atragerea de investiţii, Tabel 2 -Dimensiunile de analiză ale orașului inteligent
(smart city)
locuri de muncă și forţă de muncă este
accentuată. Cu cât competitivitatea și
nivelul de dezvoltare sunt mai ridicate,
atât companiile, cât și indivizii evaluează Dimensiune Domeniu Indicator
„coeficientul de tehnologizare” al orașului
înainte de a-și alege următoarea
Clădiri certificate
destinaţie. Totodată, pentru orașele cu o ca sustenabile/
economie bazată pe sectorul industrial, eficiente
asemenea Iaşului, o provocare importantă Clădiri energetic
este să creeze oportunităţi de carieră care inteligente
să atragă și să păstreze tinerii și proaspeţii Locuinţe
absolvenţi, astfel încât aceștia să inteligente
contribuie, pe termen mediu și lung, la
consolidarea unei pieţe de forţă de muncă
de înaltă calitate, atractivă pentru
industriile noi, bazate pe tehnologii înalte Energie
și competitive;
 creșterea nivelului așteptărilor populaţiei
– cetăţenii beneficiază din ce în ce mai
Amprenta de
mult de acces instant, oriunde și oricând,
Managementul Carbon
la informaţii și servicii personalizate prin
resurselor Calitatea aerului
intermediul dispozitivelor mobile și al Mediu urban
naturale
computerelor. Astfel, ei se așteaptă să
Managementul
obţină același tip de acces la serviciile
deșeurilor
urbane și informaţiile despre acestea.
Printre principalele priorităţi ale populaţiei
în acest sens se numără: calitatea crescută
a educaţiei, sisteme de sănătate mai bune, Consumul de apă
administraţie publică onestă și receptivă11,

precum și transport eficient, comunicaţii Planificare pentru
de mare viteză și acces la locuri de muncă. rezilienţa la
schimbările
Principalele dimensiuni, domenii și indicatori ce Dezvoltare climatice/
definesc un oraș inteligent sunt12: urbană combaterea
sustenabilă schimbărilor
climatice
Densitatea
populaţiei
Națiunile Unite, 2013, 560.000 respondenți din 194 de

11 12Metodologia pentru evaluarea orașelor inteligente
țări 2014, Boyd Cohen
37
Spaţiu verde/ date deschise

locuitor aplicaţii mobile
bazate pe date
deschise
utilizarea
Administraţie politică publică
transportului cu
Transport de
emisii scăzute de deschisă
eficient confidenţialitate
CO2 sau fără
pentru a proteja
emisii
datele
confidenţiale ale
cetăţenilor
noi start-up-uri
Acces/
cercetare și
transport transport public
Antreprenoriat dezvoltare (CDI)
multimodal
și inovare rata de ocupare a
forţei de muncă
Mobilitate
Sisteme Economie inovare
inteligente
Productivitate PIB/ locuitor
(unice) pentru
exporturi și
plata Conexiuni
investiţii străine
transportului locale și
public evenimente
globale
internaţionale
Tehnologie și
locuinţe
infrastructură
conectate la
Acces la Internet
informaţie în acces la
timp real Incluziune
smartphone-uri
oportunităţi de
implicare civică
Proceduri/ servicii
online Comunitate educaţie
Servicii online (locuitori) secundară
Plăţi electronice
Educaţie absolvenţi ai
online
învăţământului
acoperirea cu
universitar
Internet WiFi
Imigranţi și
acoperirea cu multiculturalitate
Administraţie Internet cu bandă Creativitate locuri de muncă
largă în industriile
Infrastructură creative
acoperirea cu
condiţii de viaţă
reţele de senzori
coeficientul Gini
operaţiuni Cultură și
calitatea vieţii
integrate de Locuibilitate bunăstare
siguranţă și investiţii în
sănătate publică cultură
Siguranţă criminalitate
38
utilizarea (3) Smart grid.- modernizarea reţelelor electrice

soluţiilor utilizând tehnologia digitală ce permite
inteligente comunicarea cu două sensuri între reţeaua de
pentru prevenirea
utilităţi și client, astfel încât să răspundă și să se
infracţiunilor
adapteze rapid la schimbările în cererea de curent
acces la istoricul
electric, nu atrage neapărat după sine costuri mai
medical (unitar/
mici ale facturii de energie electrică. Principalul
unificat) al
Sănătate avantaj al unei astfel reţele constă însă în
pacienţilor
stabilitatea ridicată și rezilienţă în cazul situaţiilor
speranţa de viaţă
de urgenţă (cutremure, inundaţii etc.);
Sursa: Metodologia pentru evaluarea orașelor inteligente 2014,

(4) Sisteme inteligente de alimentare cu apă – în
Boyd Cohen contextul în care studiile internaţionale estimează
că 30% din apa pompată la nivel mondial nu ajunge
Cu toate că fiecare oraș este diferit, la nivel la destinaţie, utilizarea sistemelor inteligente este
internaţional au fost identificate 13 șapte domenii importantă pentru a semnala în timp real
în care investiţiile aduc rezultate (financiare, pierderile și defecţiunile din reţea, ajutând la
imagine publică, atractivitate pentru investiţii sau economisirea apei și la reducerea costurilor de
entuziasm civic) rapide: alimentare cu apă;
(1) Transport inteligent – reprezintă principalul (5) Iluminat public inteligent – reprezintă un
sector pentru iniţierea de proiecte ale orașelor domeniu excelent pentru un prim proiect în
inteligente, având în vedere că majoritatea direcţia constituirii unui oraș inteligent, din mai
orașelor se confruntă cu congestie, iar traficul se multe motive: ultima generaţie de corpuri de
numără deseori pe lista de probleme prioritare a iluminat permite economisirea semnificativă a
autorităţilor locale, dar și a cetăţenilor. Rezultatele energiei, rezultând în costuri reduse; totodată,
implementării sistemelor inteligente de transport LED-urile de ultimă generaţie au o durată mare de
includ reducerea consturilor pentru operatorii de viaţă, reducând costurile cu mentenanţa și
transport, durate mai scurte ale călătoriilor și înlocuirea becurilor. Prin utilizarea tehnologiilor
reducerea congestiei traficului; digitale, reţeaua poate fi monitorizată și
controlată în timp real. Nu în ultimul rând, reţeaua
(2) Eficienţa energetică – programele pentru
odată instalată poate fi utilizată și pentru alte
utilizarea eficientă a energiei pot demara cu
servicii urbane sau pentru monitorizarea și analiza
costuri minime. De exemplu, se poate obţine
anumitor date din oraș prin intermediul senzorilor;
reducerea consumului de energie prin schimbări
de comportament: economisirea apei și a energiei (6) Siguranţă publică – prin analiza statisticilor
electrice prin evitarea risipei, utilizarea corpurilor privind infracţiunile din oraș pot fi identificate
de iluminat eficiente energetic (înlocuirea potenţialele zone de risc. Totodată, echiparea
becurilor), eficientizarea energetică a clădirilor; personalului responsabil cu siguranţa și ordinea
publică cu smartphone-uri, tablete, laptop-uri sau
13 Smart Cities Readiness Guide, Manualul pentru Smart Cities Council,

planificarea și constucția orașelor de mâine, astăzi, http://readinessguide.smartcitiescouncil.com/
39
alte dispozitive electronice pot îmbunătăţi viteza

de acţiune, reducând implicit birocraţia;
I.4. Dezvoltarea urbană
(7) Guvernare electronică – se pot obţine integrată în Zona
rezultate rapide transpunând serviciile
autorităţilor publice locale în servicii online, sau
Metropolitană Iași
chiar aplicaţii pentru tablete și smartphone-uri.
Digitalizarea poate crește satisfacţia utilizatorilor, I.4.1. Planul Integrat de Dezvoltare
care nu mai sunt nevoiţi să se deplaseze și să pentru Polul de Creştere Iaşi 2009 –
aștepte pentru furnizarea unor servicii, generând 2015
în acest mod venituri pentru autorităţile locale (de
exemplu creșterea ratei de colectare a taxelor Demarată în România în anul 2008 ca metodă de
locale). sprijinire a unei dezvoltări economice echilibrate la
nivel naţional, politica privind polii de creștere a
Pornind de la aceste premise și având în vedere fost recomandată și susţinută de Comisia
nivelul ridicat de dezvoltare atins de Municipiul Iaşi Europeană, fiind formalizată prin HG nr. 998/2008,
până în prezent, elaborarea Strategiei de prin care au fost desemnaţi șapte poli de creștere
dezvoltare a Municipiului Iaşi 2014-2020 s-a (Brașov, Constanţa, Cluj, Craiova, Iași, Ploiești și
raportat constant la ideea dezvoltării acestuia din Timișoara) și zonele lor de influenţă, 13 poli de
urmă ca un oraș inteligent și inovator, urmând dezvoltare urbană și centre urbane - orașe și
exemplul municipiilor Cluj Napoca și Oradea, care municipii cu peste 10.000 locuitori, categorie în
au dezvoltat proiecte complexe și vizibile, care a fost inclus și Municipiul București. Polii de
promovându-se ca pionieri în domeniu. În acest creștere reprezintă ”motoarele dezvoltării
scop, obiectivele, proiectele și indicatorii propuși durabile” pentru zonele de influenţă adiacente,
au abordat temele componente ale conceptului de reprezentând destinaţii propice pentru
oraș inteligent, într-o abordare integrată, conform planificarea și realizarea unor investiţii integrate
prevederilor documentelor europene durabile, cu un puternic impact pozitiv economic,
programatice pentru perioada 2014 – 2020 social și teritorial.
descrise anterior.
O contribuţie importantă la dezvoltarea polilor de
creștere a fost adusă de către programele 14
aferente exerciţiului de programare financiară a
fondurilor europene pentru perioada 2007-2013,
de finanţările externe nerambursabile precum
granturile aferente Mecanismului Financiar al
Spaţiului Economic European, de sursele bugetare
locale sau naţionale. De asemenea, prin Decizia
CE nr. 3470/12.07.2007 Programul Operaţional
14 Programul Operațional Regional, Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative și

Operațional Sectorial Mediu, Programul Operațional Programul Operațional Asistență Tehnică, Programul
Sectorial Transport, Programul Operațional Sectorial Național de Dezvoltare Rurală, Programe de Cooperare
Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operațional Transfrontalieră
Sectorial Creșterea Competitivității, Programul
40
Regional 2007-2013, prin Axa Prioritară 1 promovează dezvoltarea urbană durabilă prin
(Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli strategii care stabilesc acţiuni integrate ce își
urbani de creștere), Domeniul Major de Intervenţie propun depășirea provocărilor de ordin economic,
1.1 (Planuri integrate de dezvoltare urbană) a social, climatic, demografic și de mediu.
alocat un procent de până la 50% din sursele
financiare pentru finanţarea polilor de creștere. Prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, România
și-a asumat utilizarea Fondurilor Europene
Astfel, în baza unor strategii de dezvoltare urbană, Structurale și de Investiţii pentru dezvoltarea
în cadrul orașelor desemnate poli de creștere au zonelor urbane, inclusiv a polilor de creștere,
putut fi finanţate din Fondul European de având în vedere experienţa acumulată în perioada
Dezvoltare Regională, proiecte ce au vizat 2007-2013 prin implementarea planurilor de
reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătăţirea dezvoltare urbană. Astfel, mecanismele de alocare
serviciilor urbane, inclusiv transportul public a fondurilor în perioada de programare 2014 - 2020
urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri, îşi propun să asigure o mai bună corelare a
precum și reabilitarea infrastructurii sociale, investiţiilor necesare pentru proiectele aferente
inclusiv a locuinţelor sociale și îmbunătăţirea strategiilor de dezvoltare urbană.
serviciilor sociale.
Programul Operaţional Regional 2014-2020
Conform datelor disponibile la elaborarea folosește, similar perioadei anterioare, o alocare
prezentului document, Raportul Anual de separată, prin Axa Prioritară 4 (Dezvoltare
Implementare POR 2007-2013 indică, la data de 31 Sustenabilă Urbană), în valoare totală de 1.386,86
martie 2016 15 , pentru întregul DMI 1.1, 531 mil. Euro, din care FEDR 1.178,83 mil. Euro pentru
contracte de finanţare semnate, în valoare totală municipiile reședinţă de judeţ, cu excepţia
de 9,03 miliarde lei, din care contribuţia UE era de municipiului Tulcea și a municipiului București.
5,62 miliarde lei. Aceste investiţii au contribuit Acţiunile de investiţie ce vor fi finanţate în cadrul
pozitiv la dezvoltarea urbană, aspect constatat și acestei axe prioritare vor avea în vedere reducerea
în cadrul evaluării contrafactuale pentru DMI 1.1 emisiilor de carbon în baza planurilor de mobilitate
iniţiată de către Autoritatea de Management POR urbană durabilă, creșterea calităţii vieţii în zonele
în anul 201416. urbane precum și creșterea gradului de participare
în sistemul educaţional.
După cum s-a arătat anterior, pentru exerciţiul
financiar bugetar al Uniunii Europene, aferent Analiza stadiului realizării obiectivelor PID PC
perioadei de programare 2014-2020, atât Iași 2009-2015
Regulamentul General (UE) nr. 1303/2013 art. 36,
cât și Regulamentul FEDR (UE) nr. 1301/2013 art. 7 În faza de realizare a Planului Integrat de
Dezvoltare pentru Polul de Creştere Iaşi 2009-
15 http://www.inforegio.ro/ro/implementare/proiecte- indicele calculat de calitate a vieții pentru centrele urbane

finantate.html care au participat la program fiind cu 12,7% mai mare
față de cel calculat în orașele care nu au beneficiat de
16 ”La începutul perioadei de finanțare (2007-2008), intervenție”, „Evaluarea de impact a Axei prioritare 1:
conectivitatea populației la nivel urban era unul dintre Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de
principalele obstacole în calea dezvoltării și creșterii creștere, DMI 1.1.”, AMPOR, MDRAP.
Investițiile în infrastructura de conectivitate au avut un
efect net pozitiv asupra dezvoltării economice și sociale,
41
2015, cele mai importante probleme identificate transportului public în comun şi dotarea
la nivelul Zonei Metropolitane Iași au fost: acestuia cu autovehicule, ţinându-se cont
de dezvoltarea demografică în zonă;
 Necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii  Lipsa unor gropi ecologice pentru
de transport în vederea dezvoltării depozitarea deșeurilor în majoritatea
conectivităţii şi îmbunătăţirii accesibilităţii, comunelor;
precum şi a mobilităţii între urban şi rural
 Infrastructura şcolară improprie în zona
şi a promovării turismului;
metropolitană;
 Inexistenţa unui centru intermodal în
 Agriculturi neperformante, de subzistenţă,
transportul rutier (Autogară) în adevăratul
cauzate de faptul că terenurile sunt
sens al cuvântului, care să deservească
abandonate, nelucrate sau insuficiente,
populaţia metropolitană, dar şi limitarea
lipsind formele de asociere;
transportului public de persoane al regiei
 Disproporţia foarte mare între ponderea
de profil doar la nivelul oraşului;
activităţii economice a Municipiului Iași în
 Necesitatea unui sistem de transport
total ZMI şi ponderea activităţii
public în comun bine dezvoltat şi a unui
economice a comunelor în total ZMI;
management al traficului bine pus la
 Densitate mare a populaţiei în municipiu şi
punct;
relativ scăzută în arealul rural.
 Insuficienţa spaţiilor de parcare;
 Traversarea oraşului de către calea ferată Pentru îndeplinirea misiunii Polului de Creştere Iaşi
de la un capăt la altul împărţindu-l astfel în de “Transformare a Zonei Metropolitane Iași -
două părţi, creând o multitudine de centru economic, universitar şi academic de
probleme de traversare, care si-ar găsi tradiţie - într-o comunitate metropolitană
soluţii prin reabilitarea/ modernizarea dezvoltată policentric, un pol regional al
/extinderea pasajelor existente sau prin cunoaşterii şi competitivităţii – articulaţie
construirea altora noi (ex. Pasajul O. importantă a Uniunii Europene cu spaţiul
Băncilă); extracomunitar” s-au formulat următoarele 6
 Starea necorespunzătoare a construcţiilor obiective generale, menite să rezolve problemele
şi a infrastructurii din centrul vechi/istoric identificate la nivelul municipiului:
al oraşului;
Obiectiv general 1: Creşterea competitivităţii
 Necesitate reabilitării blocurilor vechi din
economice prin crearea şi dezvoltarea unor
mai multe cartiere ieşene;
structuri de sprijin al afacerilor, transferului
 Necesitatea unor măsuri de readucere în
tehnologic şi promovării industriilor noi, creative
circuitul economic a fostei platforme
industriale; Obiectiv general 2: Dezvoltarea conectivităţii
 Necesitatea eliminării factorilor de teritoriale prin asigurarea accesibilităţii,
poluare a râului Bahlui ce străbate oraşul; îmbunătăţirea mobilităţii spre şi dinspre polul de
 Îmbătrânirea şi migraţia populaţiei ce creştere şi a fluidizări traficului în interiorul
duce la scăderea forţei de muncă; acestuia
 Deficienţa sistemului tehnico – edilitar şi
dotarea cu unele utilităţi de bază (apă - Obiectiv general 3 : Îmbunătăţirea serviciilor
canal, gaz metan) în mediul rural; sociale prin crearea, reabilitarea şi modernizarea
 Construcţia de drumuri noi şi infrastructurii aferente, în vederea asigurării unui
modernizarea celor existente în zona standard de viaţă sporit al populaţiei
metropolitană, precum şi extinderea
42
Obiectiv general 4: Valorificarea patrimoniului realizarea obiectivului strategic 5, investiţii în

cultural-istoric şi natural în vederea dezvoltării asigurarea protecţiei şi calităţii mediului, urmat
potenţialului turistic al polului de creştere îndeaproape de obiectivul strategic 2 vizând
investiţii pentru asigurarea infrastructurii necesare
Obiectiv general 5: Asigurarea protecţiei şi calităţii
pentru creşterea conectivităţii teritoriale.
mediului în vederea creşterii standardului de viaţă
al locuitorilor şi sporirea atractivităţii Figura 7: Valoarea proiectelor finalizate pe obiective
strategice ale PID PC 2009 - 2015
investiţionale
Obiectiv general 6: Promovarea cooperării 0,11% Obiectivul

9,51% strategic 1
teritoriale şi rezolvarea unor probleme de interes Obiectivul
comun prin crearea şi dezvoltarea de structuri strategic 2
parteneriale între entităţi publice şi private Obiectivul
38,19% strategic 3
transfrontaliere/ transnaţionale/ interregionale. Obiectivul
37,98%
strategic 4
Pentru realizarea obiectivelor propuse, au fost Obiectivul
identificate 85 de proiecte, dintre care au fost strategic 5
Obiectivul
finalizate 56, 5 sunt în curs de implementare, din 8,95% 5,26% strategic 6
care 1 din Bugetul local, 11 sunt reportate pentru
următorul exerciţiu financiar, 7 sunt respinse şi 6 Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDPC Iași –
Monitorizare iunie 2016, Asociația Zona Metropolitană Iași
retrase, rezultând o cotă de îndeplinire a
obiectivelor de 65,88%. Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii pe obiective
strategice, în funcţie de stadiul de implementare al
Analizând situaţia proiectelor finalizate, fondurile
au fost direcţionate în cea mai mare parte către proiectului este următoarea:
Tabel 3: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii pe obiective strategice ale PID PC 2009 - 2015, în funcţie de stadiul de
implementare al proiectului
Obiectiv Finalizat În Reportat Respins Retras Valoare

(mil. lei) implementa (mil. lei) (mil. lei) (mil. totală
re în 2016 lei) (mil. lei)
(mil. lei)
Obiectiv strategic 1: Creşterea 103.594 19.42 0 23.36 269.06 415.43
competitivităţii economice prin crearea şi
dezvoltarea unor structuri de sprijin al
afacerilor, transferului tehnologic şi
promovării industriilor noi, creative
Obiectiv strategic 2: Dezvoltarea 1419.14 44.15 185.33 10.33 0 1658.96
conectivităţii teritoriale prin asigurarea
accesibilităţii, îmbunătăţirea mobilităţii
spre şi dinspre polul de creştere şi a
fluidizării traficului în interiorul acestuia
Obiectiv strategic 3 : Îmbunătăţirea 169.71 10.92 19 20.68 9.4 229.72
serviciilor sociale prin crearea, reabilitarea
şi modernizarea infrastructurii aferente, în
vederea asigurării unui standard de viaţă
sporit al populaţiei
43
Obiectiv strategic 4: Valorificarea 289.13 20 65.73 0 16 390.87

patrimoniului cultural-istoric şi natural în
vederea dezvoltării potenţialului turistic al
polului de creştere
Obiectiv strategic 5: Asigurarea protecţiei 1451.01 0 99.83 23.23 94 1668.07
şi calităţii mediului în vederea creşterii
standardului de viaţă al locuitorilor şi
sporirea atractivităţii investiţionale
Obiectiv strategic 6: Promovarea 4.95 0 0 0 0 4.95
cooperării teritoriale şi rezolvarea unor
probleme de interes comun prin crearea şi
dezvoltarea de structuri parteneriale între
entităţi publice şi private
transfrontaliere/transnaţionale/interregio
nale
Total mil. lei 3437.534 94.49 369.89 77.6 388.46 4367.99
Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de Creștere Iași – Monitorizare iunie 2016, Asociația Zona Metropolitană Iași
Figura 8: Situaţia proiectelor în funcţie de obiectivul Obiectiv general 1: Creşterea competitivităţii

strategic şi stadiul implementării
economice prin crearea şi dezvoltarea unor
structuri de sprijin al afacerilor, transferului
18 tehnologic şi promovării industriilor noi,
16 1
1 creative.
2 3 2 1
14
2 1 3
1 1 Beneficiile acestui obiectiv au fost creşterea
12 4
2 1 economică a polului prin favorizarea apariţiei şi
10 3
1 dezvoltării firmelor locale, îmbunătăţirea
8
infrastructurii de afaceri şi a serviciilor specifice
6 12 domeniului afaceri, creşterea atractivităţii
10 11
4 9 9
mediului de afaceri şi creşterea ponderii
2 5 investiţiilor străine în zonă, fapt ce sprijină si
0 facilitează accesul agenţilor economici la
infrastructura de afaceri, contribuie la asigurarea
transferului tehnologic în domeniile prioritare de
dezvoltare, creează noi locuri de muncă, sprijină
valorificarea la scară regională a beneficiilor
rezultate din cercetare, contribuie la creşterea
veniturilor generate de agenţii economici din polul
Finalizat In implementare Reportat de creştere şi la creşterea productivităţii
sectoarelor economice, asigură promovarea
Respins Retras
activităţilor specifice de ştiinţă şi tehnologie în
regiune, stimulează inovărea proceselor de
Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de
Creștere Iași – Monitorizare iunie 2016, Asociația Zona producţie etc.
44
Suma totală alocată proiectelor pentru acest Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii acestui
obiectiv strategic a fost de 415.43 milioane lei. obiectiv strategic pe obiective specifice, în funcţie
Dintr-un total de 16 proiecte au fost finalizate 10 de stadiul de implementare al proiectului este
proiecte, 2 fiind retrase şi 2 respinse, în timp ce 2 următoarea:
sunt în implementare în 2016. Valoarea proiectelor
finalizate se ridică la 103,59 milioane lei.
Tabel 4: Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii Obiectivului General 1, pe obiective specifice
Obiectiv specific Finalizat În Reportat Respins Retras Valoare

(mil. lei) implementare (mil. lei) (mil. lei) (mil. totală
(mil. lei) lei) (mil. lei)
Obiectiv specific 1.1: Dezvoltarea şi 97,23 19,42 0,00 17,41 269,06 403,09
modernizarea sectorului productiv prin
crearea unor structuri de afaceri noi,
inovatoare
Obiectiv specific 1.2: 1,95 0,00 0,00 5,95 0,00 7,9
Crearea/dezvoltarea/valorificarea
potenţialului Tehnologiei Informaţiei şi
Comunicaţiilor de interes public şi privat
Obiectiv specific 1.3: Modernizarea şi 4,41 0,00 0,00 0,00 0,00 4,41
dezvoltarea serviciilor de cercetare/
inovare prin stimularea cooperării între
instituţii de Cercetare Dezvoltare
Inovare (CDI) şi sectorul productiv
Total obiectiv strategic 1 (mil. lei) 103,59 19,42 0,00 23,36 269,06 415,43
Figura 9: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de
Strategic 1, în funcţie de stadiul de implementare Creștere Iași – Monitorizare iunie 2016, Asociația Zona
12 300
269,06 Obiectiv specific 1.1: Dezvoltarea şi modernizarea
10 250
sectorului productiv prin crearea unor structuri de
8 200
afaceri noi, inovatoare - constă în sprijinirea
6 150 modernizării si inovării întreprinderilor existente si
4 103,59 100 crearea unora noi, în special IMM-uri, în sectoarele
23,36 productive şi ale serviciilor pentru afaceri.
2 50
19,42 Valorificarea şi calificarea echipamentelor de
0 0
producţie, lărgirea bazei de producţie, inovarea
proceselor de producţie şi a echipamentelor şi
sprijinirea adoptării standardelor internaţionale
conduc la creşterea gamei de produse. De
0 1 2 3 4 5 asemenea, creşterea ofertei de consultanţă
OS 1.1 OS 1.2 OS 1.3 Total mil. Lei
specializată şi sprijinul internaţionalizării
contribuie la procesul de creştere a cotei de piaţă,
iar sprijinirea sectorului productiv este realizată
45
prin crearea unor centre logistice cu impact şi Comunicaţiilor de interes public şi privat: constă
metropolitan. în exploatarea resurselor umane calificate şi de
know how şi îmbunătățirea infrastructurii.
Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă un
cadru favorabil stimulării, dezvoltării și promovării Sprijinirea competitivităţii economice şi
mediului de afaceri, cu precădere al IMM-urilor, promovarea interacţiunii între sectorul public şi
inclusiv microîntreprinderilor, la piaţa întreprinderi/cetăţeni prin valorificarea
caracteristică. potenţialului TIC, aduce noi oportunităţi, dar şi
schimbări interne la nivel organizaţional.
Din cele 10 proiecte bugetate pentru atingerea
acestui obiectiv, a fost finalizat un numar de 5 Din cele două proiecte programate pentru
proiecte, ce însumează 97,23 milioane lei, care atingerea acestui obiectiv specific, unul singur a
reprezinta: 2 Centre de sprijinire şi dezvoltare a fost finalizat integral, ”STEDIWAT – Sistem suport
afacerilor, co-finanţate din POR Axa 4 şi realizate tehnico-decizional pentru managementul durabil
în parteneriat public privat, un Centru Tehnologic al apei”, în valoare de 1,95 milioane lei, fiind co-
axat pe oferirea de facilităţi pentru dezvoltarea finanţat de bugetul de stat şi implementat în
activităţilor economice bazate pe cunoaștere, parteneriat cu Universitatea Tehnică Gheorghe
finanţat din POR Axa 1, un parc Agroindustrial Asachi. Cel de-al doilea proiect vizând realizarea
pentru sprijinirea afacerilor agroindustriale, unui sistem informatic şi de comunicaţii integrat în
realizat în parteneriat public-privat prin co- Zona Metropolitană Iași, ce urma a fi finanţat prin
finanţare POC TE RO-UA-MD, demolarea clădirii intermediul POSCCE, fiind respins iniţial de la
fostului incinerator şi pregătirea terenului pentru finanţare, a fost implementat parţial de Judeţul
noi activităţi economice, readucerea în circuitul Iaşi, la o altă scară.
public a terenurilor, proiect co-finanţat din POR
Axa 1. A fost respins un singur proiect pentru Obiectiv specific 1.3: Modernizarea şi dezvoltarea
înfiinţarea unei pieţe de gros în localitatea Vulturi, serviciilor de cercetare/inovare prin stimularea
comuna Popricani, proiect ce urma să fie realizat cooperării între instituţii de Cercetare Dezvoltare
prin intermediul GAL Valea Prutului în parteneriat Inovare (CDI) si sectorul productiv: constă în
cu Primăria Popricani, proiect ce va fi însă finanțarea proiectelor de Cercetare Dezvoltare, care
promovat şi depus de către Primăria Popricani prin va genera rezultate aplicabile direct în economie,
PNDR 2014-2020. 2 proiecte au fost retrase, unul modernizarea si dezvoltarea capacității şi
dintre ele destinat înfiinţării unui Campus infrastructurii în domeniul de Cercetare Dezvoltare
Tehnologic şi de Afaceri, din cauza retragerii din Inovare (CDI), creşterea calității si diversificarea
ofertei de servicii inovatoare şi stimularea cererii de
motive financiare a companiei private care
demara proiectul şi unul pentru realizarea unui inovare din partea sectorului productiv.
Centru de producţie şi gestiune a afacerilor, co- Toate cele 4 proiecte planificate pentru
finanţat din POR Axa 4, ca urmare a retragerii îndeplinirea acestui obiectiv au fost finalizate,
partenerului privat datorită insuficienţei fondurilor însumând 4,41 milioane lei, realizate prin
de cofinanţare. La acestea se adaugă 2 proiecte, intermediul Programului naţional II în parteneriat
care sunt în implementare în 2016 - de înfiinţare a cu Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi,
centrului de sprijin şi dezvoltare a afacerilor reprezentând investiţii în tehnici inovatoare de
“CAROL” şi a reţelei pentru sprijinirea afacerilor protecţie împotriva dezastrelor cauzate de
din estul României. schimbări climatice, cercetări avansate privind
Obiectiv specific 1.2: Crearea/ dezvoltarea/ obţinerea materialelor compozite cu ranfort sub
valorificarea potenţialului Tehnologiei Informaţiei formă de particule şi ranfort stratificat,
46
optimizarea sistemelor energetice inteligente de resurse naturale, servicii, forţa de muncă, pieţe
transport al apei pentru creşterea eficienţei aflate într-o continuă dinamică. Prin urmare,
energetice şi economia de energie, sisteme conectivitatea şi accesibilitatea reprezintă aspecte
hidraulice adaptive pentru turbine eoliene de mică esenţiale în asigurarea coeziunii teritoriale. În
putere. cadrul acestui obiectiv strategic s-a urmărit prin
obiectivele specifice, modernizarea şi construcţia
Obiectiv general 2: Dezvoltarea conectivităţii infrastructurii rutiere de interes naţional, judeţean
teritoriale prin asigurarea accesibilităţii,
sau local, sprijinirea intermodalităţii şi
îmbunătăţirea mobilităţii spre şi dinspre polul de îmbunătăţirea siguranţei traficului. Pentru acest
creştere şi a fluidizării traficului în interiorul obiectiv strategic s-au planificat 17 proiecte, cu un
acestuia buget total de 1.658,96 milioane lei.
Structurile funcţionale se bazează pe Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii acestui
accesibilitatea reciprocă la nivel regional, inter- obiectiv strategic pe obiective specifice, în funcţie
regional, naţional, transfrontalier şi de stadiul de implementare al proiectului este
european/internaţional, permiţând accesul la următoarea:

(mil. lei) implementare (mil. lei) (mil. (mil. totală (mil.
(mil. lei) lei) lei) lei)
Obiectiv specific 2.1: Dezvoltarea şi 1.326,34 44,15 91,55 10,33 0,00 1.472,38
modernizarea infrastructurii de
transport aeriene şi rutiere în scopul
asigurării unei accesibilităţi crescute a
Obiectiv specific 2.2: Creşterea gradului 92,80 0,00 93,79 0,00 0,00 186,59
de siguranţă în trafic şi derularea
transportului public în condiţii de
confort la standardele europene
Total obiectiv strategic 2 (mil. lei) 1.419,14 44,15 185,33 10,33 0,00 1.658,96
47
Figura 10: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul s-a dezvoltat şi reabilitat artera funcţională Sud, a
Strategic 2, în funcţie de stadiul de implementare
fost dezvoltată accesibilitatea spre zona centrală
economică şi comercială, s-a modernizat reţeaua
14 Total mil. 1.600
lei; de linii de tramvai, s-a modernizat legătura rutieră
12 1.400
1419,14 Centrul Intermodal de transport – Gara Iaşi, a fost
2 1.200
10
1.000 realizat un proiect integrat pentru asfaltarea
8
800 drumului comunal DC 16 în comunele Golăieşti şi
6 Total mil.
10 Total mil. 600 Ungheni, Judeţul Iași, s-a înfiinţat sistemul de
4 lei; 185,33
lei; 10,33Total mil. 400 canalizare şi staţia de epurare ape uzate în satele
2 1 lei; 44,15
200 comunelor Golăieşti şi Ungheni, a fost înfiinţat
2 1 1
- -
sistemul de alimentare cu apă în satele Coada
Stâncii, Golăieşti, Podul Jijiei, Grădinari, s - a
înfiinţat un centru de îngrijire copii şi a fost dotat
căminul cultural în comuna Golăieşti.
0 1 2 3 4 5
Un singur proiect integrat finanţabil prin PNDR
OS 2.1 OS 2.2 Total mil. lei
Măsura 322, cu un buget estimativ de 10,33
milioane lei prin co-finanţare, a fost respins şi nu s-
Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDPC Iași –
au găsit alte surse de finanţare. Obiectivele
Monitorizare iunie 2016, Asociația Zona Metropolitană Iași
proiectului vizează reabilitarea drumurilor
Obiectiv Specific 2.1 Dezvoltarea şi modernizarea comunale DC 31 Tomeşti – Vlădiceni, DC 33
infrastructurii de transport aeriene şi rutiere în Tomeşti – Goruni în Judeţul Iaşi şi DC 44,
scopul asigurării unei accesibilităţi crescute a construirea unei grădiniţe cu două săli de clasă în
polului de creştere. satul Tomeşti, comuna Tomeşti, conservarea unui
arbore secular din sat Vlădiceni, comuna Tomeşti
Prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor şi achiziţia de utilaje în vederea dotării serviciului
de transport aeriene şi rutiere şi conectarea reţelei public comunal.
de transport locale/judeţene la reţeaua de
transport naţională se asigură îmbunătăţirea Au fost reportate 2 proiecte însumând 185,33
accesibilităţii, având ca rezultat accesul mai rapid milioane lei destinate îmbunătăţirii infrastructurii
la reţeaua de drumuri naţionale şi creşterea rutiere în zona industrială a Municipiului Iași:
volumului de mărfuri şi a numărului de persoane ce reabilitărea liniei de tramvai Iaşi-Dancu,
tranzitează Polul de Creştere. modernizarea parcărilor existente şi realizarea de
noi parcări.
Pentru realizarea acestui obiectiv au fost
planificate 14 proiecte în valoare de 1,472.38 Nu în ultimul rând, un proiect privind reabilitarea
milioane lei, din care au fost finalizate 10 proiecte, infrastructurii rutiere în zona industrială a
însumând 1,396.34 milioane lei, în special prin co- municipiului Iaşi se implementează în perioada
finanţare POR Axa Prioritară 1, dar şi prin POS august 2016 – august 2018, din bugetul local.
Transport Axa Prioritară 2, fonduri
Obiectivul specific 2.2: Creşterea gradului de
guvernamentale şi prin PNDR Măsura 322. Prin
siguranţă în trafic si derularea transportului public
proiectele finalizate s-a modernizat şi dezvoltat
în condiţii de confort la standardele europene
Aeroportul Internaţional Iaşi, s-a realizat prima
etapă pentru varianta de ocolire a Municipiului Acest obiectiv a vizat asigurarea unor servicii de
Iași, Varianta Sud, s - a dezvoltat axa de transport transport la standarde europene de siguranţă,
Nord-Sud (Pasajul ”Octav Băncilă”) şi Est-Vest, securitate, calitate si costuri. Aceasta presupune
48
realizarea şi respectarea sistematică a Figura 11: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul
standardelor specifice de siguranţă, securitate,
calitate si costuri în domeniul transporturilor. În
12 180
acest sens, au fost planificate 3 proiecte, în valoare Total mil.
160
de 186,59 milioane lei, dintre care s-au finalizat 2 10 lei;
169,71 140
proiecte în valoare de 92,8 milioane lei, având ca 8 6 120
rezultat implementarea unui sistem de 100
6 Total mil.
management de trafic şi achiziţia a 60 de 80
lei; 19,00Total mil.
4 Total mil. Total mil. 60
autobuze. Un proiect bugetat de 93,79 milioane lei; 10,92 lei; 20,68
5 lei; 9,40 40
lei, pentru înfiinţarea unui centru intermodal de 2
2 20
transport – Autogara Iaşi nu a mai putut fi realizat - 1 1 1 -
din cauza insuficienţei resurselor.
Obiectivul strategic 3 – Imbunătăţirea serviciilor

sociale prin crearea, reabilitarea si
modernizarea infrastructurii aferente, în 0 2 4 6
vederea asigurării unui standard de viaţă sporit OS 3.1 OS 3.2 Total mil. lei
al populaţie.
Obiectivul a vizat crearea premiselor necesare Sursa: Lista de proiecte prioritare incluse în PIDpentru Polul de
pentru asigurarea accesului populaţiei la serviciile Creștere Iași – Monitorizare iunie 2016, Asociația Zona
esenţiale, contribuind astfel la atingerea
obiectivului european al coeziunii economice şi Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii acestui
sociale, prin îmbunătăţirea infrastructurii obiectiv strategic pe obiective specifice, în funcţie
serviciilor de sănătate, educaţie şi sociale. de stadiul de implementare al proiectului este
următoarea:

(mil. lei) implementare (mil. lei) (mil. (mil. totală
(mil. lei) lei) lei) (mil.
lei)
Obiectiv specific 3.1: Reabilitarea, 147,30 10,92 19,00 0,00 0,00 177,22
modernizarea infrastructurii de
educaţie, sănătate şi sociale în
scopul asigurării accesului
populaţiei la unităţi modernizate şi
dotate conform standardelor UE
Obiectiv specific 3.2: Crearea şi 22,41 0,00 0,00 20,68 9,40 52,50
dezvoltarea de noi servicii şi
îmbunătăţirea calităţii serviciilor
sociale existente, care să răspundă
nevoilor în creştere a populaţiei
concentrată în polul de creştere
49
Total obiectiv strategic 3 (mil.lei) 169,71 10,92 19,00 20,68 9,40 229,72
Obiectiv specific 3.1: Reabilitarea, modernizarea Obiectivul a vizat îmbunătăţirea infrastructurii

infrastructurii de educaţie, sănătate şi sociale în serviciilor sociale, crearea şi dezvoltarea de noi
scopul asigurării accesului populaţiei la unităţi servicii, precum şi îmbunătăţirea serviciilor oferite
modernizate şi dotate conform standardelor UE. populaţiei. Toate acestea contribuie la creşterea
calităţii vieţii cetăţenilor, dar și la dezvoltarea
Prin acest obiectiv s-a urmărit îmbunătăţirea economică, având efect direct asupra
calităţii serviciilor de asistenţă medicală, a competitivităţii, productivităţii şi coeziunii sociale.
infrastructurii educaţionale şi creşterea calităţii şi
capacităţii serviciilor sociale, având ca rezultat o Au fost identificate 9 proiecte ce vizau acest
îmbunătăţire a calităţii vieţii şi a accesului obiectiv, 6 dintre ele finalizate, în valoare de
populaţiei la servicii medicale, precum şi un nivel 22,741 milioane lei, co-finanţate POS DRU şi POS
crescut al competenţelor profesionale ce DCA, în parteneriat cu Universitatea Al. I. Cuza,
contribuie la reducerea şomajului şi implicit a Iaşi. Ca urmare a implementării acestor proiecte s-
migraţiei populaţiei. a dezvoltat un program de formare continuă
pentru carieră managerială a personalului de
Din cele 7 proiecte identificate pentru atingerea conducere din administraţia publică, în vederea
acestui obiectiv, 5 proiecte însumând 147,30
dezvoltării capacităţii administrative şi sporirii
milioane lei au fost finalizate, prin co-finanţare eficienţei organizaţionale, s-au lansat programe
POR şi fonduri guvernamentale, având ca rezultat pentru cercetare doctorală de excelenţă în
achiziţionarea de echipamente pentru economie prin parteneriate active, inovare şi
îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de dezvoltare în programele doctorale şi graduale
intervenţii în situaţii de urgenţă, înfiinţarea unui universitare pentru adaptarea cercetării ştiinţifice
centru de servicii integrate pentru victimele
la nevoile societăţii, s-a înfiinţat un Centru
violenţei în familie, a unui centru social Regional pentru dezvoltarea antreprenoriatului în
multifuncţional „Bucuria” având ca obiectiv rândul tinerilor, s-a investit într-un program pentru
egalizarea şanselor de integrare socio- reconstrucţia statului femeii, pentru promovarea
profesională a tinerilor ce provin din Centrele de egalităţii de şanse.
plasament, reabilitarea, modernizarea şi dotarea
şcolilor speciale, precum şi reabilitarea şi Un proiect ce viza înfiinţare unui centru de creaţie
modernizarea campusului studenţesc „Tudor şi sprijin comunitar, bugetat la 0,5 milioane lei, a
Vladimirescu”. Un proiect vizând reabilitarea, fost retras din lipsa fondurilor de cofinanţare în
modernizarea şi extinderea Căminului de acelaşi timp cu un proiect pentru implementarea
Pensionari Sf. Parascheva Iaşi, se află în unui sistem de informare pentru cetăţeni,
implementare în anul 2016, iar un proiect destinat constând în panouri informative, estimat la 8,9
reabilitării şi amenajării de clădiri având destinaţia milioane lei care a fost retras, tot din cauza
de locuinţe sociale nu a putut fi finanţat prin POR resurselor financiare limitate.
Axa 1 datorită resurselor limitate, urmând a fi
Proiectul vizând formarea unei reţele a culturii de
redepus în perioada 2014-2020.
afaceri pentru dezvoltarea şi consolidarea
Obiectiv specific 3.2: Crearea şi dezvoltarea de noi antreprenoriatului în România, în valoare de 20,68
servicii şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale milioane lei, a fost respins.
existente, care să răspundă nevoilor în creştere a
populaţiei concentrată în polul de creştere
50
Obiectiv general 4: Valorificarea patrimoniului Pentru atingerea acestui obiectiv au fost bugetate
cultural-istoric şi natural în vederea dezvoltării 15 proiecte, în valoare de 390,87 milioane lei,
potenţialului turistic al polului de creştere dintre care s-au finalizat 9 proiecte în valoare de
289,13 milioane lei, 4 proiecte au fost reportate
Turismul creează oportunităţi de creştere pentru exerciţiul financiar 2014-2020, un proiect în
economică regională şi locală şi contribuie la valoare de 16 milioane lei a fost retras, în timp ce
crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea un proiect este în implementare
patrimoniului cultural şi natural, inclusiv din zonele
marginale ale Polului de Creştere, dezavantajate Situaţia fondurilor alocate îndeplinirii acestui
din punct de vedere economic şi social, obiectiv strategic pe obiective specifice, în funcţie
contribuind astfel la dezvoltarea zonei şi creşterea de stadiul de implementare, este următoarea:
calităţii vieţii.

(mil. lei) implementare (mil. lei) (mil. lei) (mil. totală
(mil. lei) lei) (mil.
lei)
Obiectiv specific 4.1: Reabilitarea 242,178 20,00 22,80 0,00 0,00 285,58
şi conservarea patrimoniului
cultural – istoric în vederea
creşterii gradului de atractivitate
al acestuia
Obiectiv specific 4.2: 46,35 0,00 42,93 0,00 16,00 105,28
Crearea/dezvoltarea/valorificarea
potenţialului turistic natural al
Total obiectiv strategic 4 (mil.lei) 289,13 20,00 65,73 0,00 16,00 390,87
51
Figura 12: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul reabilitarea Teatrului Naţional Iaşi, în parteneriat
General 4, în funcţie de stadiul de implementare
cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional,
precum şi a unui imobil în vederea înfiinţării
10 Total 350
mil.lei; Muzeului Municipal, regenerare urbană în zona
9
1289,13 300 Lăpuşneanu - Piața Unirii. În parteneriat cu
8
7 250 parohiile s-a efectuat reabilitarea şi integrarea
6 200 turistică a ansamblului monument istoric Sf. Sava
5 Total
4 mil.lei; Total 150 şi reabilitarea şi dezvoltarea turistică a
8
3 65,732 mil.lei; Total monumentului Istoric Biserica Banu, iar
100
16,00 mil.lei; 20
2 consolidarea, restaurarea şi amenajarea Palatului
50
1 2 Culturii Iaşi, co-finanţat din fonduri
1 1
- -
guvernamentale s – a realizat în parteneriat cu
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Proiectul vizând consolidarea şi reabilitarea
Filarmonicii Iaşi, în parteneriat cu Ministerul
0 1 2 3 4 5 Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se
OS 4.1 OS 4.2 Total mil.lei
află în implementare, în timp ce un proiect pentru
conservarea Băii Turceşti şi cel pentru refacerea
şcolilor monument şi reintroducerea acestora în
circuitul turistic, au fost reportate pentru exerciţiul
Creștere Iași – Monitorizare iunie 2016, Asociația Zona
Metropolitană Iași financiar 2014-2020.
Obiectiv specific 4.1: Reabilitarea şi conservarea Obiectiv specific 4.2: Crearea/ dezvoltarea/
patrimoniului cultural – istoric în vederea creşterii valorificarea potenţialului turistic natural al polului
gradului de atractivitate al acestuia. de creştere.
Conservarea moştenirii culturale şi istorice a zonei Adiţional investiţiilor în patrimoniul cultural şi

reprezintă o deosebită importanţă, aceasta fiind istoric, în vederea creşterii atractivităţii turistice,
intr-o stare de deteriorare avansată, afectată de dezvoltarea şi valorificarea potenţialului turistic al
trecerea timpului: clădiri istorice, monumente, acestora reprezintă un obiectiv important pentru
teatre, muzee, lucrări istorice de artă. S-a avut în Polul de Creştere Iaşi. S-au bugetat 4 proiecte
vedere necesitatea unei planificări, prin care să se însumând 105,28 milioane lei, dintre care însă a
restaureze şi să se conserve patrimoniul cultural şi fost finalizată doar construcţia zonei de agrement
să se finanţeze dezvoltarea obiectivelor turistice Ciric, în valoarea de 46,35 milioane lei, poiect co-
atât din mediul rural, cât şi din mediul urban, finanţat din POR Axa 5, 2 proiecte pentru
pentru exploatarea potenţialului de dezvoltare înfiinţarea unei grădini zoologice în Breazu, precum
economică oferite de acestea. şi pentru amenajarea Plajei din zona Nicolina au
fost reportate pentru exerciţiul financiar 2014-
Pentru reabilitarea şi conservarea patrimoniului 2020.
cultural-istoric, din cele 11 proiecte conturate, s-
au finalizat 8 proiecte, cu o investiţie de 242,78
milioane lei prin co-finanţare Phare, fonduri
guvernamentale şi POR, realizându-se astfel
reabilitarea şi dezvoltarea turistică a ansamblului
monument istoric Mănăstirea Golia, în parteneriat
cu Consiliul Judeţean Iaşi, consolidarea şi
52
Obiectiv general 5: Asigurarea protecţiei şi de termoficare din sectorul public din zonele cu
calităţii mediului în vederea creşterii grad ridicat de poluare. Printre beneficii se
standardului de viaţă al locuitorilor şi sporirea numără: creşterea accesului populaţiei la resursele
atractivităţii investiţionale de apă potabilă şi menajeră, eficientizarea
managementului deşeurilor, utilizarea eficientă a
Scopul acestui obiectiv este protejarea şi resurselor naturale, creşterea eficienţei
îmbunătăţirea calităţii mediului, în conformitate energetice, îmbunătăţirea calităţii aerului etc.
cu nevoile economice şi sociale ale Polului de
Creştere şi cu directivele Uniunii Europene, ce Situaţia fondurilor alocate atingerii acestui
vizează îmbunătăţirea calităţii apei prin epurarea obiectiv strategic pe obiective specifice, în funcţie
apelor uzate, a solului prin reabilitarea terenurilor de stadiul de implementare al proiectului este
contaminate, gestionarea deşeurilor, protecţia următoarea:
calităţii aerului prin retehnologizarea sistemelor

(mil. lei) implementare (mil. lei) (mil. (mil. totală
(mil. lei) lei) lei) (mil.
lei)
Obiectiv specific 5.1: Dezvoltarea 613,35 0,00 0,00 23,23 0,00 636,58
sistemelor integrate de
infrastructură - apă şi canalizare
Obiectiv specific 5.2: Crearea şi 413,20 0,00 0,00 0,00 0,00 413,20
dezvoltarea unui sistem integrat
eficient de management al
deşeurilor la nivelul polului de
creştere
Obiectiv specific 5.3: Prevenirea 424,46 0,00 99,83 0,00 94,00 618,28
riscurilor naturale şi îmbunătăţirea
calităţii solului şi aerului
Total obiectiv strategic 5 (mil. lei) 1451,01 0,00 99,83 23,23 94,00 1668,07
53
Figura 13: Situaţia proiectelor bugetate pentru Obiectivul integrate, bugetate la 23,23 milioane euro şi care
vizau înfiinţarea unei reţele de canalizare pentru
satele din componenţa comunei Bârnova,a unui
10 1.600,00
sistem de alimentare cu apă, canalizare şi staţia de
9 1.451,01 1.400,00 epurare în sat Cristeşti şi a unui sistem integrat de
8
1.200,00 alimentare cu apă potabilă şi canalizare în comuna
7
6 1.000,00 Ciurea au fost respinse la solicitarea finanţării.
5 800,00
4
Obiectiv specific 5.2: Crearea şi dezvoltarea unui
600,00
3 sistem integrat eficient de management al
400,00
2 99,83
deşeurilor la nivelul polului de creştere.
1 200,00
23,23 94,00
0 - Prin acest obiectiv s-a urmărit îmbunătăţirea
Finalizat Reportat Respins Retras standardelor de management al deşeurilor, în
0 1 2 3 4 5 conformitate cu ierarhia opţiunilor pentru
gestionarea deşeurilor (prevenire, colectare
OS 5.1 OS 5.2 OS 5.3 Total mil.lei
selectivă, valorificare şi reciclare, tratare şi
eliminare, închiderea depozitelor neconforme).
Creștere Iași – Monitorizare iunie 2016, Asociația Zona Sub umbrela acestui obiectiv au fost identificate 2
proiecte, însumând 413,2 milioane lei, unul din ele
pentru managementul integrat al deşeurilor în
Obiectiv specific 5.1: Dezvoltarea sistemelor
Municipiul Iași, finalizat, din buget local şi de stat,
integrate de infrastructură - apă şi canalizare.
cel de-al doilea dedicat managementului integrat
Acest obiectiv a vizat asigurarea infrastructurii de al deşeurilor la nivelul judeţului, co-finanţat din
mediu pe baza corelării intervenţiilor cu POS Mediu, la rândul său finalizat.
problemele de mediu din teritoriu, în următoarele
Obiectiv specific 5.3: Prevenirea riscurilor naturale
domenii: gestiunea riscurilor, gestiunea
şi îmbunătăţirea calităţii solului şi aerului.
deşeurilor, ocrotirea şi valorificarea naturii,
protejarea peisajului, protejarea biodiversităţii, Scopul acestui obiectiv specific a fost
gestionarea resurselor de apă, gestionarea îmbunătăţirea calităţii solului prin realizarea de
durabilă a terenurilor, asigurarea serviciilor de apă depozite municipale de deşeuri şi reabilitarea
şi canalizare. terenurilor contaminate cu grad ridicat de poluare
precum şi prevenirea şi combaterea riscurilor
Pentru atingerea acestui obiectiv s-au identificat 7
naturale.
proiecte bugetate la 636,58 milioane lei, co-
finanţate PNDR, fonduri guvernamentale, POS 7 proiecte au fost bugetate pentru prevenirea
Mediu, din care s-au finalizat 4, însumând 613,35 riscurilor naturale şi îmbunătăţirea calităţii solului
milioane lei, pentru extinderea şi reabilitarea şi aerului, în valoare de 618,28 milioane lei, co-
infrastructurii de apă şi apă uzată din Judeţul Iași, finanţare POS Mediu, POR, fonduri
realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu guvernamentale. Au fost finalizate 3 proiecte cu o
apă a satelor Rediu şi Breazu, canalizarea şi investiţie de 424,46 milioane lei pentru: etapa a 2-
epurarea apelor uzate menajere, modernizarea a de decolmatare a lacurilor Ciric, efectuarea de
drumurilor comunale DC 26A din DJ 248B – lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în
Cogeasca, înfiinţarea unui sistem de canalizare bazinul hidrografic Prut-Bârlad şi
menajeră în comuna Miroslava. Trei proiecte retehnologizarea sistemului centralizat de
54
termoficare din Municipiul Iași, în vederea Guvernamentale”, capabile să conducă şi să

conformării la normele de protecţia mediului coordoneze Creşterea Durabilă Socio-Economică;
privind emisiile poluante în aer, cât şi pentru studiul se referă la includerea sistematică şi
creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură. Au sistemică a “Responsabilităţii Sociale” şi a
fost reportate 3 proiecte pentru perioada 2014- conceptelor de “Excelenţă” în Agenţiile
2020 din cauza resurselor limitate de finanţare, Guvernamentale si administraţie, precum şi la
însumând 99,83 milioane lei, destinate dezvoltarea lor pentru “Administratori Calitativi şi
modernizării şi reabilitării parcului public al Conştienţi” de elementele care cuprind întregul
Teatrului Național Vasile Alecsandri, a Parcului C.A. Sistem Socio-Economic.
Rosetti şi a Grădinii publice şi a parcurilor, iar un
proiect destinat consolidării versantului Copou – Un alt proiect a vizat "Cooperarea transfrontalieră
pentru înfiinţarea unui Centru zonal privind
Est inclusiv Zona Ticău a fost retras.
formarea de experţi pentru studiu păstrarea şi
Obiectiv general 6: Promovarea cooperării managementul resurselor genetice vegetale".
teritoriale şi rezolvarea unor probleme de
interes comun prin crearea şi dezvoltarea de De asemenea, programul ORGANZA - Reţea de
structuri parteneriale între entităţi publice şi oraşe creative se dorea a fi un model de bună
private transfrontaliere/ transnaţionale/ practică pentru încurajarea dezvoltării acestui
interregionale sector în Iași, crearea de reţele de specialiști în
domeniu și a unor platforme de colaborare,
Promovarea cooperării teritoriale corespunde în stimularea start-up-urilor în domeniu în locaţii
Planul Naţional de Dezvoltare, obiectivului deja existente (Tehnopolis, viitorul Centru
specific referitor la integrarea socio-economică a Tehnologic Regional), dar și identificarea unor noi
zonelor de graniţă şi creşterea atractivităţii şi spaţii menite să încurajeze tinerii să se dezvolte și
accesibilităţii regiunilor României în cadrul să se afirme în arhitectură, design, fashion, arte,
teritoriului european. publicitate, printing și în toate celelalte domenii
creative.
Politica de vecinătate preconizată de România la
graniţele externe ale UE va contribui în mod Al 5-lea proiect, ERMIS a avut ca principal obiectiv
substanţial la asigurarea stabilităţii, securităţii şi dezvoltarea unui model eficient de guvernare
bunăstării regiunii. locală prin sisteme inovatoare dedicate în special
punerii în valoare a întreprinderilor mici şi mijlocii.
Toate cele 5 proiecte finalizate în cadrul acestui
obiectiv au însumat 4,95 milioane lei fiind Concluzii şi recomandări
finanţate prin diverse programe precum SEE,
Interreg IVC și Phare. Pornind de la analiza cadrului legislativ al polilor de
creștere și a implementării planului integrat de
Programul ReTinA a avut ca scop revitalizarea dezvoltare urbană se pot desprinde următoarele
fostelor zone industriale precum şi găsirea de concluzii:
soluţii sustenabile pentru acestea, vizând
problemele zonelor industriale tradiţionale, idei şi  Dezvoltarea echilibrată a întregii zone
abordări noi pentru soluţii durabile şi instrumente metropolitane a fost afectată de o
de implementare a acestora. concentrare a proiectelor implementate
preponderent în raza Municipiului Iași (48
Programul GSR – Model de bună practică în de proiecte) faţă de numai 8 proiecte
guvernarea locală, a avut ca obiectiv crearea de aferente comunelor din zona
condiţii pentru dezvoltarea “Excelenţei Serviciilor metropolitană.
55
 Autorităţile publice au fost principalul

beneficiar al investiţiilor. Cu toate acestea,
motoarele de creștere a economiei și a I.4.2. Teritoriul acoperit de Strategia
nivelului de trai la nivelul zonei Integrată de Dezvoltare Urbană
metropolitane nu pot fi susţinute fără o
participare consistentă a investiţiilor Conform specificaţiilor Programului Operaţional
private. Regional 2014 – 2020, în delimitarea teritoriului
 Informaţiile colectate cu privire la stadiul pentru care se elaborează Strategia Integrată de
proiectelor se limitează la datele de ordin Dezvoltare Urbană au fost luate în considerare
financiar și fizic și nu surprind elemente de tipologiile urbane existente în acest moment la
ordin calitativ despre efectele investiţiilor nivelul municipiilor reședinţă de judeţ din
efectuate la nivelul zonei. România17 .
Având în vedere oportunităţile de investiţie și În acest context, având în vedere că Municipiul Iaşi
finanţare pentru acoperirea potenţialului de face parte din categoria polilor de creștere
dezvoltare al polului de creștere Iași, următoarele constituiţi în baza HG 998/ 2008, ce au o formă
recomandări pot avea un rol important în teritorială constituită instituţional printr-o
activitatea de planificare: structură asociativă la nivel metropolitan – Zona
Metropolitană Iași, dar și pentru a asigura
 Eforturile de coordonare dintre actorii continuitatea logicii de dezvoltare și a eforturilor
relevanţi ai zonei metropolitane trebuie investiţionale din perioada de programare 2007 –
sporite în direcţia implementării 2013, teritoriul acoperit de analizele și
proiectelor, sprijinind dezvoltarea propunerile Strategiei Integrate de Dezvoltare
echilibrată a teritoriului. Urbană 2015 – 2030 este teritoriul Zonei
 Este recomandabilă stimularea directă a Metropolitane Iași.
entităţilor private pentru a dezvolta
proiecte proprii care să conducă la Totodată, conform Ghidului privind condiţiile
dezvoltarea mediului de afaceri și a generale de implementare a dezvoltării urbane
economiei locale. durabile 18 este obligatorie corelarea dintre
 Este oportună completarea sistemului de propunerile strategiilor integrate de dezvoltare
monitorizare a îndeplinirii obiectivelor urbană și a planurilor de mobilitate urbană
PIDU cu analize calitative și studii durabilă, în acest sens fiind necesară și corelarea
periodice, care să evidenţieze efectele dintre nivelurile teritoriale la care aceste
produse de investiţiile din cadrul zonei documente se raportează. Teritoriul acoperit de
metropolitane, sprijinind astfel factorii Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană coincide
decidenţi în planificarea viitoarelor cu cel al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă
investiţii. pentru Polul de Creștere Iași.
171. Municipii reședință de județ, inclusiv polii de creștere 2. Municipii reședință de județ ce nu au o formă de
constituiți în baza HG 998/ 2008, ce au o formă teritorială cooperare teritorială instituțional constituită.
constituită instituțional printr-o structură asociativă (de
tip ADI) la nivel metropolitan;
18Varianta decembrie 2015 disponibilă la data elaborării
prezentului document
56
No
*Notă: Structura Analizei diagnostic a fost

concepută pentru a analiza exact cele 5 provocări
din Articolul 7 din Regulamentul FEDR:
demografice, sociale, economice, climatice şi de
mediu.
57
II. ANALIZA DIAGNOSTIC – NEVOI ȘI

OPORTUNITĂŢI DE DEZVOLTARE
58
59
II.1. Profil socio – demografic
60
*NOTĂ METODOLOGICĂ În cadrul analizelor din

acest capitol au fost utilizate cele mai recente date
disponibile în Baza de date TEMPO a Institutului
Naţional de Statistică, selectate în luna ianuarie a
fiecărui an, după criteriul comparabilităţii. Astfel,
cu toate că la momentul redactării prezentului
document existau date referitoare la populaţia
Unităţilor Administrativ Teritoriale la nivelul anului
2016, datele privind natalitatea, mortalitatea sau
migraţia erau disponibile numai până în anul 2013
sau 2014. Prin urmare, pentru a putea analiza o
serie de indicatori compuşi relevanţi a fost stabilit
ca an de referinţă 2014 (datele la 1 ianuarie),
ultimul an pentru care sunt disponibile toate
categoriile de date necesare analizei. O situaţie
specială a fost constatată în cadrul indicatorilor
mişcării naturale a populaţiei, unde ultimele date
disponibile la momentul analizei au fost cele din
anul 2013.
O altă sursă importantă de date este

Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, care
oferă o serie de indicatori specifici ce nu sunt
disponibili în Baza de date INS TEMPO. Datele de
.
la recensăminte sunt utile și pentru a analiza
evoluţia în timp a populaţiei și tendinţele majore
înregistrate, primul recensământ datând din 1899.
61
prima coroană de localităţi înconjurătoare ale

II.1.1. Demografie şi Municipiului Iași, în special în cele tangente la
migraţie limitele de Est, Vest şi Sud - Vest ale Municipiului
Iași: Holboca, Tomeşti, Miroslava şi Ciurea, fiecare
reprezentând aproximativ 3% din populaţia
Profil metropolitan
metropolitană. Cea mai scăzută valoare – 0,45% -
Indicatori demografici principali a fost înregistrată în comuna Țuţora.
Populaţia stabilă a Zonei Metropolitane Iași era de Populaţia ZMI a înregistrat o creştere de
474.630 locuitori în anul 2014, dintre care aproximativ 9 procente în perioada 2005 – 2014,
aproximativ 74% era concentrată în mediul urban creștere ce depășește valorile judeţeană (4,89%) și
şi 26% în cele 18 comune membre ale ZMI19. regională (0,03%) şi în acelaşi timp contrastează
tendinţei generale de scădere a populaţiei la nivel
În total, populaţia zonei metropolitane reprezintă naţional.
53% din populaţia Judeţului Iași şi 12% din
populaţia Regiunii Nord-Est, cu menţiunea că În majoritatea localităţilor zonei metropolitane
Municipiul Iaşi este cel mai important pol regional populaţia a crescut semnificativ, remarcându-se
şi totodată unul dintre cei 7 poli de creştere comunele Valea Lupului, Miroslava, Rediu şi
naţionali. Bârnova din prima coroană, unde efectivul
populaţiei a înregistrat în anul 2014 valori cu peste
În ceea ce privește populaţia din mediul rural, cel 50% comparativ cu 2005. Pe de altă parte,
mai mare efectiv a fost înregistrat în comunele din comunele Schitu Duca, Movileni şi Prisăcani, din a
19 Zona Metropolitană Iași
62
doua coroană de localităţi înconjurătoare ale Piramida vârstelor în formă de treflă indică o
Iașului, înregistrează printre cele mai mici efective populaţie care, după un proces de îmbătrânire
ale populaţiei din ZMI, iar populaţia a scăzut cu demografică, urmează un proces de reîntinerire
până la 5 procente între anii de referinţă. demografică, ca urmare a unei ușoare tendinţe de
creștere a natalităţii.
Figura 14: Creşterea procentuală a populaţiei în intervalul

2005 – 2014 în ZMI Figura 15: Distribuţia pe grupe de vârstă și sexe a
populaţiei din ZMI
Romania -1,33
85 ani şi peste
Regiunea NORD-EST… 0,03 80-84 ani
Judetul Iași 4,89 75-79 ani
Municipiul Iași 70-74 ani
5,37 65-69 ani
ZMI 9,40 60-64 ani
Grupa de vârstă
Valea Lupului 77,26 55-59 ani
50-54 ani
Miroslava 71,33 45-49 ani
Rediu 62,06 40-44 ani
35-39 ani
Bârnova 56,06 30-34 ani
Ciurea 35,55 25-29 ani
Aroneanu 20-24 ani
31,02 15-19 ani
Popricani 20,36 10-14 ani
Holboca 16,48 5- 9 ani
0- 4 ani
Lețcani 13,03
Tomești 9,76 Procente 6 4 2 0 2 4 6
Ungheni 8,68
% Feminin % Masculin
Mogoșești 4,28
Comarna 3,96
Victoria 1,94 Sursa: Baza de date INS TEMPO
Tutora 1,04
Schitu Duca -1,62 Distribuţia populaţiei pe grupe cincinale de vârstă
Movileni -1,68 relevă o majoritate a persoanelor mature tinere –
Prisăcani -4,57 25-40 de ani, care vor rămâne active pe piaţa forţei
-20,00 0,00 20,00 40,00 60,00 80,00100,00 de muncă cel puţin pentru următorii 20 de ani
(având în vedere vârsta legală de pensionare de 63
Sursa: Baza de date INS TEMPO de ani pentru femei, respectiv 65 de ani pentru
bărbaţi). Îngustarea corpului piramidei în dreptul
Din punct de vedere al distribuţiei populaţiei pe categoriilor de vârstă 10-15 și 15-20 ani indică însă
sexe și grupe de vârstă se observă o situaţie că în următorii 5-10 ani se va resimţi un deficit în
echilibrată, cu un procent puţin mai ridicat al acest sens, numărul tinerilor ce intră în câmpul
populaţiei de sex feminin. Diferenţe sesizabile muncii fiind insuficient pentru a substitui numărul
există în ceea ce priveşte populaţia de peste 65 de persoanelor în vârstă de pensionare.
ani, întrucât persoanele de sex feminin
înregistrează o durată medie de viaţă cu 7 ani mai
mare comparativ cu persoanele de sex masculin,
dominând aşadar grupele de vârstă din vârful
piramidei.
63
Figura 16: Distribuţia populaţiei din ZMI pe grupe Atât procentul persoanelor vârstnice, cât și cel al
cincinale de vârstă
tinerilor și copiilor se află sub media judeţeană şi
regională. În acest context, raportul de
50000 îmbătrânire demografică al ZMI, 724 %0, se
40000 situează peste media judeţeană, însă sub media
30000 regională.
20000
Valori alarmate ale ratei de îmbătrânire
10000
demografică au fost înregistrate în comunele din a
0
doua coroană: Țuţora, Movileni, Prisăcani şi
Comarna, unde la fiecare 1000 de tineri corespund
peste 1000 de persoane vârstnice (în cazul
Sursa: Baza de date INS TEMPO comunei Țuţora peste 1500).
Distribuţia populaţiei pe grupe mari de vârstă în Figura 18: Raportul de dependenţă demografică în ZMI
anul 2014 evidenţiază o majoritate de aproximativ

73% a adulţilor (dintre care procentul adulţilor Romania 427,3
Romania 427,3
tineri - între 15 şi 40 de ani) - este aproximativ egal Regiunea NORD-EST…
Regiunea NORD-EST… 449,2
449,2
cu procentul adulţilor maturi – între 40 şi 65 de ani) Judetul Iași 429,5
Municipiul Iași 353,3
la nivelul Zonei Metropolitane Iași, urmaţi de tineri
ZMI 366,7
cu aproximativ 16% şi de persoanele vârstnice cu Movileni 612,7
Movileni 612,7
aproximativ 11%. Tutora
Tutora 596,0
596,0
Mogoșești 592,2
Mogoșești 592,2
Figura 17: Raportul de îmbătrânire demografică în ZMI Comarna 579,4
Comarna 579,4
Prisăcani 571,9
Prisăcani
Schitu Duca 571,9
568,4
Romania 997 Schitu Duca
Victoria 568,4
543,9
Regiunea NORD-EST… 807 Victoria
Ungheni 543,9
502,7
Judetul Iași 698 Popricani
Ungheni 450,4
502,7
Municipiul Iași 773 Aroneanu
Popricani 443,4
450,4
ZMI 724 Lețcani
Aroneanu 423,7
443,4
Tutora Bârnova
Lețcani 396,9
423,7
1.566
Rediu 392,7
Movileni 1.205 Bârnova 396,9
Ciurea 374,1
Prisăcani 1.187 Rediu 392,7
Miroslava 369,7
Comarna 1.065 Ciurea 374,1
Valea Lupului 349,6
Schitu Duca 932 Miroslava 369,7
Holboca 304,7
Ungheni 888 ValeaTomești
Lupului 349,6
261,4
Aroneanu 719 Holboca 304,7
Mogoșești 699 0,0 200,0 400,0 600,0 800,0
Tomești 261,4
Victoria 692
Rediu 626 0,0 200,0 400,0 600,0 800,0
Popricani 606 Sursa: Baza de date INS TEMPO
Lețcani 573
Valea Lupului 471
La nivelul ZMI, raportul de dependenţă
Bârnova 452
Miroslava 450 demografică este de 367 %0 şi se situează sub
Ciurea 448 media judeţeană, regională sau naţională. Cu
Holboca 448 toate acestea, în 9 din 18 comune au fost
Tomești 376
înregistrate valori mai mari decât în regiune, cu
0,00 500,001000,001500,002000,00
valori maxime în Movileni, Țuţora şi Mogoşeşti.
Sursa: Baza de date INS TEMPO
64
Valoarea minimă, 261,4%0, s-a înregistrat în înlocuire a forţei de muncă reprezintă o

comuna Tomeşti. vulnerabilitate importantă a ZMI (și în special a
Municipiului Iași, care înregistrează valori
Raportul de dependenţă demografică relativ inferioare ZMI) pe termen mediu și lung întrucât,
scăzut din ZMI se datorează procentului mic de în lipsa unei politici de atragere de forţă de muncă
copii și tineri și de persoane vârstnice din totalul și/ sau de consolidare a populaţiei tinere, ridică
populaţiei. Analizând însă structura piramidei problema unui deficit de forţă de muncă de puţin
vârstelor, este de așteptat ca raportul de
sub 50% pe termen mediu și lung (aprox. 15 ani).
dependenţă demografică să crească în următorii
ani, având în vedere efectivul mare de persoane Deşi indicatorul la nivel metropolitan este relativ
din grupele de vârstă 55-60 și 60-65 de ani și scăzut, în 13 din 18 comune, valorile depășesc
tendinţa de echilibrare a numărului tinerilor și media judeţeană, indicând, ca și în cazul celorlaţi
copiilor. indicatori – creșterea procentuală a populaţiei,
raportul de dependenţă demografică etc. o
În ceea ce priveşte raportul de dependenţă al diferenţă din punct de vedere al
tinerilor, valoarea din ZMI, 213%0, este apropiată comportamentului demografic între Municipiul
de valoarea naţională, însă mai mică decât cea Iaşi și prima coroană de localităţi (unde se
regională sau judeţeană. manifestă cu precădere procesul de
Figura 19: Raportul de dependenţă al tinerilor în ZMI suburbanizare) și comunele din coroana a doua.
Figura 20: Rata de înlocuire a forţei de muncă în ZMI
Romania 214,0
Romania 641,92
Judetul Iași 252,9
Municipiul Iași 199,2 Regiunea NORD-EST… 745,67
ZMI 212,6 Judetul Iași 758,78
Mogoșești 348,5 Municipiul Iași 597,63
Victoria 321,5 ZMI 637,90
Schitu Duca 294,1 Mogoșești 1045,44
Comarna 280,6
Victoria 964,47
Popricani 280,4
Movileni 277,9 Schitu Duca 882,35
Bârnova 273,3 Comarna 841,82
Lețcani 269,4 Popricani 841,07
Ungheni 266,3 Movileni 833,59
Prisăcani 261,5 Bârnova 820,01
Ciurea 258,3
Lețcani 808,35
Aroneanu 257,9
Miroslava 255,0 Ungheni 798,85
Rediu 241,5 Prisăcani 784,59
Valea Lupului 237,6 Ciurea 774,91
Tutora 232,3 Aroneanu 773,73
Holboca 210,5 Miroslava 764,97
Tomești 190,0
Rediu 724,37
0,0 100,0 200,0 300,0 400,0 Valea Lupului 712,95
Sursa: Baza de date INS TEMPO Tutora 696,79
Holboca 631,36
Pe de altă parte, rata de înlocuire a forţei de muncă Tomești 570,13
înregistrează o valoare scăzută comparativ cu 0,00200,00
400,00
600,00
800,00
1000,00
1200,00
nivelurile judeţean și regional, comparabilă cu
media naţională. Valoarea scăzândă a ratei de Sursa: Baza de date INS TEMPO
65
Mişcarea Naturală şi Mişcarea Migratorie Rata sporului natural în ZMI este de asemenea
pozitivă situându-se, cu valoarea de 4,19%,
În anul 2013, în Zona Metropolitană Iași s-au deasupra valorilor judeţeană și regională și
înregistrat 5661 de născuţi vii şi 3726 de decedaţi, contrastând cu tendinţa naţională negativă. 12 din
sporul natural fiind astfel pozitiv. Ratele natalităţii cele 18 comune ale ZMI au înregistrat valori
şi mortalităţii au fluctuat în intervalul 2008 – 2013, pozitive ale ratei sporului natural, pe primul loc
fără a înregistra însă modificări notabile, astfel clasându-se comuna Rediu. Se poate observa
încât valorile din 2013 sunt asemănătoare celor din
concentrarea valorilor negative în comunele din a
2008, respectiv rata natalităţii 12,24% și rata doua coroană, în special în partea estică: Ungheni,
mortalităţii de 8,6%. Prisăcani, Schitu Duca, Movileni, Comarna şi
Figura 21: Rata sporului natural în ZMI Țuţora.
Figura 22: Creşterea/descreşterea procentuală a populaţiei

din ZMI între anii 2009 – 2014, în urma mişcării migratorii
Romania -1,89
Romania 0,11
Regiunea NORD-EST… 0,08 Regiunea NORD-EST… 0,52
Judetul Iași 2,35 Judetul Iași 3,40
Municipiul Iași 4,57 Municipiul Iași 6,59
ZMI 5,53
ZMI 4,19
Comarna 16,50
Rediu 11,52 Valea Lupului 6,04
Ciurea 7,26 Miroslava 5,71
Tomești 6,23 Bârnova 3,92
Holboca Ciurea 3,18
5,79
Rediu 2,79
Valea Lupului 4,55
Aroneanu 2,08
Bârnova 4,30 Tutora 1,78
Miroslava 4,28 Holboca 1,25
Mogoșești 3,76 Movileni 1,14
Popricani 0,79
Lețcani 2,28
Mogoșești 0,49
Popricani 1,37
Ungheni 0,36
Victoria 0,67 Lețcani 0,29
Aroneanu 0,57 Prisăcani 0,26
Ungheni Tomești 0,14
-0,68
Victoria -0,33
Prisăcani -3,69
Schitu Duca -0,74
Schitu Duca -4,92
-5,00 0,00 5,00 10,00 15,00 20,00
Movileni -6,00
Comarna -6,51
Tutora -7,94
-10,00 -5,00 0,00 5,00 10,00 15,00 Mişcarea migratorie a populaţiei este destul de
accentuată în întreaga regiune datorită
dificultăţilor financiare. Judeţul Iaşi reprezintă
Sursa: Baza de date INS TEMPO destinaţia preferată pentru migraţia internă la
nivel regional, ceea ce duce la creşterea populaţiei
din ZMI. Astfel, soldul schimbărilor de domiciliu
66
este pozitiv în toate comunele zonei religia, dintre care majoritatea romano – catolici,
metropolitane, spre deosebire de soldul urmaţi de creştini evanghelici şi penticostali.
schimbărilor de reşedinţă, care este în cea mai
Figura 23: Populaţia ZMI pe etnii
mare parte negativ.
Cele mai mari creşteri procentuale ale populaţiei 1%

9%
au fost înregistrate în comuna Comarna, din a români
doua coroană de localităţi a ZMI (creșterea
populaţiei cu aproximativ 16% între 2009 şi 2014), informaţie
nedisponibilă
urmată de Municipiul Iaşi și de comunele din
alte etnii
partea estică a primei coroane de localităţi: Valea
90%
Lupului, Miroslava, Bârnova şi Ciurea.
Profil etnic şi confesional

Sursa: Recensământul populației și al locuințelor, 2011
Majoritatea de 90% a populaţiei din Zona Figura 24: Etniile minoritare din ZMI
Metropolitană Iași este formată din români.
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional 0% 3%
2% maghiari
de Statistic20 numai 1% din totalul respondenţilor
6%
s-au declarat ca fiind de altă etnie, în timp ce 9%, 3% romi
7%
nu au oferit nicio informaţie. Dintre cele 4378 de germani
persoane declarate de altă etnie, 79% sunt romi, ruşi-lipoveni
iar restul (maxim 7% fiecare) sunt ruşi – lipoveni, italieni
greci, macedoni, germani, maghiari și italieni. În greci
79%
afara Municipiului Iași, care are cea mai mare macedoni
diversitate etnică, au putut fi identificate
comunităţi de persoane de etnie roma în Sursa: Recensământul populației și al locuințelor, 2011
comunele Ciurea, Holboca şi Comarna. Procente
mai mici se găsesc şi în Schitu Duca, Bârnova, Figura 25: Populaţia ZMI pe religii
Rediu, Miroslava şi Valea Lupului. Populaţia din 5%

9%
comunele Aroneanu, Leţcani, Mogoşeşti, Victoria,
ortodox
Țuţora şi Ungheni este înregistrată ca fiind
formată doar din români, însă în fiecare caz există fără
un procent de 3 – 5 % din populaţie având etnie informaţie
nedeclarată. alte religii
86%
În ceea ce priveşte profilul confesional,
majoritatea de 86% din populaţia recenzată este Sursa: Recensământul populației și al locuințelor, 2011
compusă din creștini ortodocşi. Din restul de 14%
numai 5 procente din respondenţi şi-au declarat
20 Recensământul Populației și al Locuințelor din 2011
67
și a necesităţii sporirii și diversificării dotărilor și

serviciilor publice destinate persoanelor vârstnice.
Figura 26: Religiile minoritare din ZMI
Pe de altă parte, comunele din estul și de la

romano catolic
1% extremităţile ZMI (Prisăcani, Comarna, Țuţora,
5% 1% penticostală
4% Aroneanu, Movileni, Mogoşeşti şi Schitu Duca) se
greco catolică confruntă deja cu procesul de îmbătrânire
11% baptistă
demografică, și chiar cu scăderea generală a
2% populaţiei (Prisăcani, Movileni, Schitu Duca). În
4% adventistă de ziua a 7-
56%
comuna Țuţora a fost înregistrată cea mai
4% a
musulman înaintată vârstă medie a populaţiei, respectiv 43,5
3% 8%
1% martorii lui Iehova ani.
creştină dupa În contrast, comuna Tomeşti este singura din Zona

evanghelie
Metropolitană Iași ce prezintă o populaţie tânără,
în timp ce în comunele Rediu şi Ciurea, procesul de
Sursa: Recensământul populației și al locuințelor, 2011
îmbătrânire este foarte redus.
La nivelul Zonei MetropoIitane Iași sporul natural

Concluzii este pozitiv, rata natalităţii fiind cu un procent mai
mică faţă de cea judeţeană (11%). Este de
În ultimii ani, la nivelul Zonei Metropolitane Iași menţionat faptul că la nivel regional sporul natural
ponderea populaţiei din mediul rural a crescut cu a fost negativ, Suceava şi Iaşi fiind singurele judeţe
22,4%, în timp ce mediul urban a câştigat ce au înregistrat valori pozitive. Cu toate acestea,
aproximativ 5 procente. Astfel, se observă o la nivel metropolitan există comune cu spor
creștere medie a populaţiei ZMI de 9% în decursul natural negativ: Movileni, Victoria, Aroneanu,
a 9 ani (2005 – 2014). Creșterea populaţiei din Prisăcani și Țuţora sau nul: Ungheni, Schitu Duca
comunele ZMI indică un fenomen de și Mogoșești.
suburbanizare, mai ales în comunele din partea de
vest a coroanei de localităţi ce înconjoară La nivel metropolitan, atât soldul schimbărilor de
Municipiului Iași: Miroslava, Ciurea, Bârnova, domiciliu (inclusiv migraţia externă) cât şi cel al
Rediu, Valea Lupului. Aceasta din urmă a schimbărilor de reşedinţă înregistrează valori
înregistrat cea mai mare creștere a populaţiei pozitive. Comunele unde creșterea procentuală a
stabile din întreaga zonă metropolitană. populaţiei a fost afectată semnificativ de soldul
migrator pozitiv sunt: Comarna cu aprox. 17%
Distribuţia populaţiei din ZMI pe grupe mari de creştere a populaţiei datorită mişcării migratorii,
vârstă relevă o majoritate a populaţiei adulte, Valea Lupului, Miroslava şi Bârnova, în timp ce în
raportul de îmbătrânire fiind de 724%o. localităţile Schitu Duca şi Victoria au fost afectate
Comparativ cu Judeţul Iaşi sau cu media regională de pierderea populaţiei din cauza soldului
şi naţională populaţia de peste 65 de ani este mai migrator negativ.
redusă, iar populaţia aptă de muncă este mai
numeroasă, Zona Metropolitană Iași concentrând Este important de menţionat că Zona
resursele de forţă de muncă din regiune. Totuși, Metropolitană Iași reprezintă principala destinaţie
procentul ridicat de persoane între 55 și 65 de ani, pentru migraţia inter-regională, concentrând
care vor ieși în curând din câmpul muncii, ridică principalele resurse de forţă de muncă și atrăgând
atât problema unui deficit de forţă de muncă, cât studenţi din judeţele vecine, din Regiunea Nord-
Est, precum și din alte regiuni ale ţării.
68
Figura 27: Tendinţe demografice în localităţile ZMI
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor INS TEMPO
69
Aspecte specifice Municipiului Iași Pe de altă parte, efectivul populaţiei înregistrat la

recensăminte arată o creştere constantă a
Indicatori demografici principali populaţiei de-a lungul a 40 de ani până în anul
1992. După 1992, populaţia recenzată a înregistrat
Iași este cel mai important municipiu din judeţul
o tendinţă descendentă, până în anul 2011.
omonim, precum şi din Regiunea Nord-Est, fiind
încadrat în categoria polilor de creştere la nivel Structura pe sexe și grupe de vârstă arată o
naţional. La Recensământul Populaţiei și al oarecare egalitate între femei și bărbaţi, cu o
Locuinţelor din 2011, Municipiul Iaşi se clasa pe ușoară preponderenţă a persoanelor de sex
locul 4 la nivel naţional, cu o populaţie de 290.422 feminin, mai ales după vârsta de 60 de ani. Durata
de locuitori. medie de viaţă a persoanelor de sex feminin este
cu aproximativ 7 ani mai mare decât a persoanelor
Conform bazei de date TEMPO a Institutului
de sex masculin, situaţie similară, de altfel, în
Naţional de Statistică, populaţia Municipiului Iași
întreaga regiune.
era de 350.924 persoane în anul 2014,
reprezentând aproximativ 40% din populaţia Figura 30: Piramida vârstelor în Municipiul Iași, 2014
judeţului şi 74% din populaţia Zonei Metropolitane
Iași. Aceeaşi sursă relevă o oarecare constanţă a 85 ani şi peste
80-84 ani
populaţiei, cu o creştere foarte lină în perioada 75-79 ani
2009 – 2012 şi o creştere semnificativă, de 70-74 ani
65-69 ani
aproximativ 15.000 de persoane, între 2012 și 60-64 ani
2014. 55-59 ani
Grupa de vârstă
50-54 ani
Figura 28: Evoluţia populaţiei Municipiului Iași în perioada 45-49 ani
40-44 ani
2009 – 2014
35-39 ani
360000 30-34 ani
25-29 ani
350000 20-24 ani
15-19 ani
340000
10-14 ani
330000 5- 9 ani
0- 4 ani
320000
2009 2010 2011 2012 2013 2014 Procente 6 4 2 0 2 4 6
% Feminin % Masculin
Figura 29: Evoluţia populaţiei Municipiului Iași la Sursă: Baza de date INS TEMPO
recensăminte
400000 Piramida vârstelor este asemănătoare celei de la
300000 nivelul zonei metropolitane, Municipiul Iaşi
200000
înregistrând însă o tendinţă mai accentuată de
creștere a numărului copiilor și tinerilor. Similar
100000
situaţiei din ZMI, distribuţia pe grupe cincinale de
0
1956 1966 1977 1992 2002 2011
vârstă relevă o majoritate a populaţiei mature
tinere, între 25 şi 39 de ani, precum și un număr
mare al populaţiei cu vârste cuprinse între 55 şi 64
Sursa: Recensământul Populației şi al Locuințelor
de ani, ce va ieși din câmpul muncii în următorii
ani. Aceasta din urmă, corelată cu proporţia relativ
70
redusă a persoanelor tinere şi a celor care au intrat de 45-49 de ani, unde efectivul a crescut cu
de 5 – 10 ani pe piaţa forţei de muncă, va genera aproximativ 5000 de persoane în perioada de
un deficit de forţă de muncă pe termen mediu. La referinţă şi populaţia de 60-64 de ani care a crescut
nivelul anului 2014 deficitul poate fi estimat la cu aproximativ 10 000 de persoane. Pe de altă
aproximativ 3%, urmând să crească în decursul parte, categoriile de 20-24 de ani şi 50-54 de ani au
următorilor 7 ani cu cel puţin 1 procent. scăzut cu aproximativ 7000 de persoane fiecare.
În condiţiile date, persoanele cu dizabilităţi, cele Tabel 9: Indicatori demografici principali în Municipiul Iași
din grupuri vulnerabile în prezent asistate social și
persoanele vârstnice pot suplini deficitul de forţă Indicator Iaşi Jud. Reg RO
de muncă prin dezvoltarea în paralel de servicii Iaşi NE
integrate sociale și de ocupare, care să faciliteze
inserţia activă pe piaţa neconvenţională a muncii
sau în structuri protejate (unităţi protejate,
Proporţia persoanelor de 16 18 17 15
întreprinderi sociale de inserţie ș.a.), acţionând în
0 - 15 ani din populaţie (%)
mod sinergic cu oportunităţile de finanţare
europeană și pachetul de măsuri anti sărăcie. Proporţia persoanelor de 11 12 14 15
65 de ani și peste din
Figura 31: Distribuţia cincinală pe grupe de vârstă în
populaţie (%)
Municipiul Iași, 2014
Raportul de dependenţă 367 430 449 427
demografică (‰)
85 + Coeficientul de 213 253 249 214
2009 2014
80-84 ANI dependenţă al
75-79 ANI persoanelor tinere (‰)
70-74 ANI
Coeficientul de 154 177 201 213
65-69 ANI
dependenţă al
60-64 ANI
persoanelor vârstnice
55-59 ANI
50-54 ANI (‰)
45-49 ANI Rata de înlocuire a forţei 638 759 757 642
40-44 ANI de muncă (‰)
35-39 ANI
30-34 ANI Sursa: Baza de date INS TEMPO
25-29 ANI
20-24 ANI În ceea ce privește distribuţia pe grupe mari de
15-19 ANI vârstă, Municipiului Iași înregistrează valori mai
10-14 ANI mici decât cele judeţene privind proporţia
5-9 ANI persoanelor vârstnice, dar și a copiilor și tinerilor.
0-4 ANI
0 10000 20000 30000 40000 Valorile asemănătoare ale indicatorilor

demografici înregistraţi în municipiul și Judeţul Iaşi
se explică prin faptul că populaţia Municipiului Iași
Sursă: Baza de date INS TEMPO
determină structural datele statistice la nivel de
În perioada 2009 – 2014, procentul populaţiei a judeţ prin mărime și concentrare a populaţiei din
crescut aproximativ egal în cadrul fiecărei mediul urban la nivel judeţean, regional și
categorii cincinale de vârstă. Sunt evidente naţional.
schimbări structurale în ceea ce priveşte populaţia
71
Dacă procentul mai redus al tinerilor și persoanelor totalul stabilirilor de reședinţă în mediul urban din
vârstnice generează un raport și coeficienţi de Judeţul Iaşi în 2014, 93% s-au înregistrat în
dependenţă demografică favorabili, ce se înscriu Municipiul Iaşi (17.707).
sub valorile judeţene, regionale și naţionale,
Tabel 10: Indicatori ai mişcării naturale la nivel regional
situaţia nu este la fel de îmbucurătoare în cazul
ratei de înlocuire a forţei de muncă, unde 1.000 de Indicator Iaşi Jud. Reg NE RO
persoane care ies din câmpul muncii sunt înlocuite Iaşi
de numai 638 tineri. Structura pe grupe de vârstă
prezentată anterior indică o creștere a raportului
de dependenţă demografică și o scădere a ratei de Născuţii vii 4230 10341 42058 20761
înlocuire a forţei de muncă în următorii ani, din 1
cauza numărului mare de persoane între 55 și 64 Rata 12,39 11,78 10,82 9,27
de ani și a numărului încă insuficient de tineri și natalităţii
copii. Decedaţi - 2671 6145 27291 2493
total 21
Mişcarea Naturală şi Mişcarea Migratorie Rata 7,82 9,43 10,75 11,16
mortalităţii
În ceea ce priveşte mişcarea naturală a populaţiei,
Decedaţi – 13 70 347 1680
Municipiul Iaşi este din nou lider al clasamentului, sub un an
aici ȋnregistrându-se valorile cele mai ridicate ale
Rata 3,07 6,77 8,25 8,09
ratei sporului natural (valoare pozitivă şi la nivel mortalităţii
judeţean și regional) şi ratei de nupţialitate. infantile
Rata 4,6 2,4 0,1 -1,9
Singurul indicator cu o valoare nefavorabilă prin
sporului
comparaţie este rata de divorţialitate (1,69 faţă de
natural
1,25 ȋn Judeţul Iași, 1,24 ȋn Regiunea Nord-Est şi
Căsătorii 2425 4587 18889 10750
1,27 ȋn România), ȋnsă aceasta se datorează ȋn
7
mare parte influenţelor sociale ale mediului
Rata de 7,10 5,23 4,86 4,80
exclusiv urban. nupţialitate
Evoluţia numărului populaţiei Municipiului Iași Divorţuri 577 1094 4811 28507
este influenţată, pe lângă mișcarea naturală a Rata de 1,69 1,25 1,24 1,27
populaţiei, de mișcarea migratorie. Aceasta din divorţialitat
urmă a generat o creştere procentuală de e
aproximativ 7% din această cauză, aproape dublă Sursă: Baza de date INS TEMPO
la nivelul municipiului comparativ cu nivelul
judeţean. În ceea ce priveşte migraţia internaţională,
Regiunea Nord-Est s-a remarcat ca principalul
În anul 2014 mișcarea migratorie, exprimată prin
bazin de emigrare al României, 4 dintre judeţele
soldul schimbărilor de reședinţă, a fost de 16.460
acesteia ocupând primele poziţii la nivel naţional
persoane, iar soldul schimbărilor de domiciliu,
în funcţie de numărul de emigranţi, conform
inclusiv migraţia internaţională, a fost de 663
datelor de la Recensământul Populaţiei şi al
persoane, ceea ce indică superioritatea din punct
Locuinţelor din 2011. Judeţul Iaşi ocupa locul 4, cu
de vedere numeric a persoanelor care vin
34.938 de persoane care au plecat pentru o
temporar în oraș (pentru studii, locuri de muncă
perioadă îndelungată în străinătate, ţările de
etc.) faţă de cele care se stabilesc în Municipiul Iaşi
preferinţă fiind Italia, Spania şi Regatul Unit.
definitiv. Totodată, este de remarcat că, din
72
Situaţia s-a schimbat în ultimii ani, numărul migraţia

românilor ce se întorc din străinătate începând să internaţion
crească, pe fondul condiţiilor şi drepturilor de ală
muncă nesatisfăcătoare pentru imigranţii români Creşterea 6,59 3,40 0,52 0,11
din străinătate. Acest lucru este datorat şi numărului
populaţiei
imigranţilor din alte ţări, muncipiul Iaşi fiind un
determinat
important pol de atracţie pentru cetăţenii din
ă de soldul
Republica Moldova, odată cu eliminarea vizelor
migrator
sau a necesităţii paşaportului. Soldul migratoriu (%)
internaţional din Municipiul Iaşi a fost de 6.287
persoane în 2014, aproape jumătate din valoarea Sursă: Baza de date INS TEMPO
judeţeană, valoare ce a crescut constant faţă de
Concluzii
anul 2009 cu aproximativ 63% (Anexa 5).
Procentul mare al persoanelor adulte şi procentul
mic al persoanelor tinere (deşi a crescut în ultimii
Tabel 11: Indicatori ai mişcării migratorii în Municipiul Iași ani) din totalul populaţiei, cu alte cuvinte rata mică
în anul 2014 de înlocuire a forţei de muncă sunt semnele unui
proces de îmbătrânire demografică deja început,
Indicator Iaşi Jud. Reg NE RO
Iaşi rata sporului natural, deşi pozitivă, nefiind
suficientă pentru a face faţă volumului mare de
persoane care se vor pensiona în următorii 40 de
Stabiliri de 17707 18928 20084 214649 ani.
reședinţă
Situaţia este totuşi mai bună decât în restul
Plecări cu 1247 6068 37278 190731
reşedinţa Regiunii Nord-Est datorită valorilor favorabile ale
Soldul 16460 12860 -5024 0
unor indicatori precum rata de nupţialitate şi rata
schimbăril natalităţii, respectiv a numărului mare de
or de persoane adulte care îşi întemeiază o familie şi
reședinţă care doresc să aibă copii.
Stabiliri de 14585 35539 92281 408321
Pe fondul crizei economice mondiale şi a
domiciliu
(inclusiv condiţiilor nefavorabile de muncă pentru
migraţia imigranţii români din străinătate, începând din
internaţion anul 2012 asistăm la un fenomen constant de
ală) reîntoarcere a acestora în ţară. Astfel, soldul
Plecări cu 7922 18038 66860 382928 migraţiei internaţionale a trecut de la negative la
domiciliu pozitiv în decurs de 5 ani, majorându-se de
(inclusiv aproape 70 de ori. Acest lucru este datorat şi
migraţia imigranţilor din alte ţări, muncipiul Iaşi fiind un
internaţion important pol de atracţie pentru cetăţenii din
ală
Republica Moldova odată cu eliminarea vizelor sau
Soldul 6663 17501 25421 25393
a necesităţii paşaportului.
schimbăril
or de Pe de altă parte, creşterea procentuală a
domiciliu populaţiei a fost influenţată şi de migraţia internă
(inclusiv
datorită atractivităţii Municipiului Iași pentru studii
73
şi locuri de muncă, fiind evidentă superioritatea persoane care s-au întors din străinătate şi
numerică a persoanelor care vin temporar în care sunt în căutarea unui loc de muncă.
municipiu, faţă de cele care se stabilesc aici
definitiv. Propuneri de soluţionare
Probleme şi soluţii 1. O politică de îmbătrânire activă pentru

vârstnicii din ce în ce mai numeroşi ce vor
Lista de probleme şi propuneri de soluționare este pune presiune pe sistemul de servicii
constituită la nivelul fiecărui palier din analiză. sociale, corelată cu
Prioritizarea problemelor s-a realizat pornind de 2. O politică de păstrare a tinerilor în
la datele analizate şi în urma discuțiilor cu Municipiu şi oferirea de condiţii bune de
diversele părți interesate (stakeholders-eng). trai pentru ca aceştia să îşi întemeieze
familii în Iaşi, devenind forţă de muncă
Probleme principale din punct de vedere stabilă.
demografic 3. Proiecte de învăţare pe tot parcursul vieţii
1. Indicatorii demografici prevăd creşterea şi recalificare în vederea reintegrarării pe
numărului persoanelor vârstnice, rata piaţa muncii a persoanelor aflate în
natalităţii fiind insuficientă pentru a căutarea unui loc de muncă .
acoperi deficitul demografic.
2. Acest fapt va genera un deficit de forţă de
muncă.
3. Este necesară reintroducerea pe piaţa
forţei de muncă a unui număr crescând de
74
sărăcie calculate la nivel local prin agregarea

II.1.2. Dezvoltare locală și valorilor individuale sau de gospodărie.”21
comunităţi dezavantajate Conform valorilor Indicelui Dezvoltării Umane
Locale (IDUL)22, Municipiul Iaşi se numără printre
Profil metropolitan centrele urbane dezvoltate ale României, datorită
diversităţii funcţionale și a infrastructurii cu rol de
Indicele dezvoltării umane locale a fost dezvoltat
deservire regională. Comparativ cu ceilalţi poli de
de sociologul Dumitru Sandu și măsoară capitalul
creștere din România, în anul 2011 acesta se afla ca
total al localităţilor, considerat din perspectiva
performanţă sub municipiile Cluj-Napoca și
dimensiunilor sale umană, de stare de sănătate,
București, care beneficiază de infrastructură și
vitală și materială. Un avantaj major al IDUL este
servicii sociale mai complexe, deși în anul 2002
că permite compararea unor unităţi teritoriale
Municipiul Iaşi se afla la același nivel cu Capitala.
foarte diferite, urbane și rurale, mari sau mici.
Sărăcia comunitară măsurată prin valorile reduse Analiza la nivel de Unităţi Administrativ Teritoriale
ale IDUL nu trebuie confundată cu simpla agregare componente ale Zonei Metropolitane Iași arată
a indicilor de consum sau de venituri la nivel comunele cu cel mai ridicat nivel de dezvoltare
individual sau de gospodărie. Componenta de generală ca fiind Rediu şi Valea Lupului. Restul
deficit de acces la bunuri publice este prezentă în comunelor din prima coroană înregistrează valori
mult mai mare măsură în IDUL decât în ratele de medii și ridicate. Pe de altă parte, comunele din a
21 Banca Mondială, Studiul “Oraşe competitive. 22 Studiu din anul 2014, bazat pe informațiile de la
Remodelarea geografiei economice a României” recensămintele din 2002 și 2011.
75
doua coroană, cu excepţia Movileni şi Ungheni Aspecte specifice Municipiului Iași

pentru care nu există date disponibile, sunt slab și
foarte slab dezvoltate. Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate
din România, elaborat de Banca Mondială,
Pe de altă parte, Atlasul Zonelor Rurale aproximativ un sfert din populaţia Municipiului Iași
Marginalizate, care măsoară marginalizarea şi trăiește în sectoare de recensământ
dezvoltarea umană locală la nivel de comunitate, marginalizate, definite ca fiind acele comunităţi
identifică mai multe commune unde numărul care sunt dezavantajate simultan din punctul de
persoanelor care trăiesc în condiţii definite de vedere a trei criterii: capital uman, ocuparea forţei
sărăcie, capital uman subdezvoltat (educaţie şi de muncă și calitatea locuirii, etnia fiind un factor
sănătate) şi condiţii de locuire precare este peste secundar. Raportat la ceilalţi poli de creştere din
419 și anume Mogoșești – Satele Mogoșești, România, Iaşi se diferenţiază prin cel mai mare
Hadâmbu și Mânjești, Holboca – Sat Dancu, procent de populaţie dezavantajată, în special în
Victoria – Satele Icuseni și Stanca, Schitu Duca – ceea ce privește populaţia dezavantajată din punct
Satele Dumitrești Galatii și Slobozia, Tomești – Sat de vedere al calităţii locuirii.
Goruni și Movileni – Sat Iepureni.
Tabel 12: Procentul populaţiei dezavantajată din polii de
În ceea ce priveşte persoanele beneficiare de creştere ai României
ajutor social pentru venit minim garantat (VMG),
cele mai multe se află în comunele din jumătatea Pol Populaţia % populaţie în zone
creştere stabilă dezavantajate
vestică a zonei metropolitane (>40 de familii
beneficiare, cu excepţia comunelor Rediu şi Valea Iaşi 290.422 26,26
Lupului) şi în comuna Prisăcani. Raportat la

Timişoara 319.279 24,7
numărul populaţiei, cea mai defavorabilă situaţie
se înregistrează în continuare în comuna Prisăcani
Cluj - 324.576 20,77
(3%) și în comunele Țuţora, Popricani și Mogoșești
Napoca
cu 2% din populaţie.
Craiova 269.506 16,07
Numărul mare al copiilor cu părinţi plecaţi în
străinătate reprezintă o problemă specifică a Braşov 253.200 13,16
Regiunii Nord-Est ce se regăsește și în Zona
Metropolitană Iași, unde valoarea acestuia s-a Bucureşti 1.883.425 19,27
dublat în perioada 2007 - 2012. 23 În Zona
Metropolitană Iași, în comunele Popricani, Ploieşti 209.945 20,08
Leţcani, Miroslava şi Ungheni, mai mult de 85 de
familii se află în această situaţie. Constanţa 283.872 19,65
Sursa: Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate, Banca Mondială
23Conform studiului Disparități în Zona Metropolitană

Iași realizat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
ZMI
76
Figura 32: Dezvoltarea socială în localităţile ZMI
Sursă: prelucrare proprie pe baza INS TEMPO și a datelor furnizate de Direcția de Asistență Comunitară
77
Din populaţia stabilă de 290.422 de locuitori, În ceea ce priveşte gruparea populaţiei

declarată la recensământul din 2011, aproximativ marginalizate pe comunităţi, pe baza informaţiilor
74% locuieşte în zone nedezavantajate, în timp ce raportate de autoritatea locală, acelaşi studiu
restul de 26% se împarte astfel: cea mai mare identifică 10 areale, variind ca număr de persoane
parte locuieşte în zone dezavantajate pe locuire de la 50 până la peste 700. Cele mai numeroase
(13%), urmată de populaţia ce trăieşte în zone în sunt Metalurgiei (730 de persoane) în partea estică
care predomină alte funcţiuni decât locuirea (9%). a oraşului, Cantemir (447 de persoane) în partea
Restul categoriilor însumează procente mai mici, sud-vestică, Păcurari (561 de persoane) în partea
în jurul valorii totale de aproximativ 5% și sunt vestică, Târguşor Copou (280 de persoane) în
formate din populaţia din zone dezavantajate din partea nord-estică şi Centrala (180 de persoane).
punct de vedere al capitalului uman (educaţie, Restul se concentrează în proximitatea zonei
sănătate și comportament demografic) sau al centrale şi înregistrează 110 locuitori.
ocupării forţei de muncă. Mai puţin de 1% din
populaţia din categoriile dezavantajate trăiește în Aceste zone au fost identificate ca aparţinând a 3
areale marginalizate24 tipologii:
Figura 33: Distribuţia populaţei pe zone dezavantajate în  zone de locuinţe sociale modernizate –
Municipiul Iași cele mai numeroase, aflate la
0% extremităţile ţesutului urban;
3% 9%
1%  zone de tip ghetou în foste colonii de
muncitori – de diferite dimensiuni,
13%
răspândite din zona centrală spre
extremitatea nordică ;
74%
 zone de tip ghetou cu blocuri – de mici
dimensiuni, în proximitatea zonei centrale
şi un areal extins în cartierul Cantemir.
% populaţie în zone nedezavantajate Totodată, zona Piaţa Mihai Eminescu – Copou se
% populaţie în zone dezavantajate pe calitatea remarcă prin situaţia imobilelor care urmează a fi
locuirii retrocedate, în care locuiesc cu chirie un număr de
% populaţie în zone dezavantajate pe ocuparea
forţei de muncă 29 de familii.
% populaţie în zone dezavantajate pe capital uman
Sursa: Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate, Banca Mondială
24 Sursa: Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate, Banca

Mondială
78
Figura 34: Zonele marginalizate din Municipiul Iași identificate de Banca Mondială
Sursa: Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, Banca Mondială
Pe lângă acestea, o serie de studii de referinţă „Dezvoltare Locală Integrată în comunităţi

realizate de către Direcţia de Asistenţă marginalizate, în care există populaţie aparţinând
Comunitară Iaşi 25 şi de către ADV România 26 în minorităţii rome”, o comunitate este validată ca
anul 2016, validează alte 9 comunităţi urbane cu marginalizată dacă îndeplinește simultan
populaţie aparţinând minorităţii rome şi anume: următoarele trei condiţii:
Păcureţ, Tătărași - Metalurgie, Sf. Andrei, Bularga,
Dalas-Cicoarei, Dacia, Galata, Mircea cel Bătrân şi (1) are un nivel scăzut de capital uman (oricare doi
Alexadru cel Bun, cu scopul de a identifica din cei trei indicatori au valori ce depășesc pragul
persoanele aflate în risc de sărăcie și excluziune minimal aferent.);
socială.
Conform criteriilor, indicatorilor cheie şi pragurilor

minimale prevăzute în Ghidul solicitantului
25 “Analiza comunităţii marginalizate din municipiul Iaşi” 26 „Iașul – o comunitate incluzivă”

şi „Masuri Integrate Pentru O Societate Incluziva”
79
(2) are un nivel scăzut de ocupare în sectorul (3) are condiţii de locuire precară (cel puţin unul
formal; (indicatorul corespunzător are valori de dintre indicatori are valori ce depășesc pragul
peste pragul minimal). minimal aferent.) “
Tabel 13 – Indicatori cheie ai comunităţilor marginalizate din Municipiul Iaşi
Indicatori cheie Praguri de cercetare (%)
minimale (%)
Mircea cel
Alexandru
Sf. Andrei
Tătăraşi
Cicoarei
Păcureţ
Bularga
Praguri
cel Bun
Criterii
Dallas-
Bătrân
Galata
Dacia
Proporţia persoanelor de 22 88,7 40,5 33,8 26,7 63 16,1 22,2 26, 25,9
15-64 de ani care au 8
absolvit maxim 8 clase
(gimnaziu)
Proporţia persoanelor cu 8 11,7 12 16,9 10,2 14.7 13,3 11,8 22, 13,1
dizabilităţi, boli cronice 6
sau alte afecţiuni care le
limitează activităţile
Capital uman
zilnice
Proporţia copiilor și 20,5 79,2 70,3 59,2 56,4 43,5 30,0 27,6 32,1 40,2
tinerilor (0-17 ani) din
populaţia totală
Proporţia persoanelor de 22,5 87,4 46,4 72,1 35,2 72 68,4 67,5 71,4 66,7
16-64 ani care nu sunt
încadrate pe piaţa formală
a muncii (salariaţi cu
contract de muncă sau
lucrează oficial pe cont
Ocuparea forţei de muncă
propriu, cu sau fără

angajaţi - patron sau
administrator de firmă,
PFA, AF, întreprindere
individuală, liber
profesionist) și nici nu
urmează o formă de
învăţământ
Proporţia locuinţelor 54 69,2 71,9 54,9 60,2 100 47,4 37,7 8,6 45,5
supra-aglomerate (< 15,33
m2 pe persoană)
Nesiguranţă locativă: 12 65,8 76,3 39,4 42,8 90 52,6 48,1 31,4 75,8
Locuire*
proporţia gospodăriilor ce
nu deţin locuinţa în
proprietate personală
* Indicatorul Eurostat privind supra-aglomerarea, fără condiția referitoare la existența unei camere pe gospodărie.
Sursa: Raport de cercetare din cadrul proiectelor „Iașul – o comunitate incluzivă”, “Analiza comunității marginalizate din municipiul Iaşi”
şi „Masuri Integrate Pentru O Societate Incluziva”
80
Toate cele 9 zone urbane au fost declarate ca fiind totodată preocuparea lor pentru creșterea și
comunităţi urbane marginalizate cu populaţie educarea copiilor.
romă, rezultatele obţinute în cercetare depășind
toate pragurile minimale, respectiv existenţa unui În ceea ce priveste statusul ocupaţional, putem
nivel scăzut de capital uman, nivel scăzut de vorbi de o slabă inserţie pe piaţa muncii a
ocupare în sectorul muncii și condiţii de locuire locuitorilor celor patru zone, cu procente mai
precară. Astfel, în arealull Păcureţ locuiesc scazute în rândul etnicilor romi și a femeilor.
Astfel, proporţia persoanelor de 16-64 ani care nu
aproximativ 1100 pers (80% romi), în Tătărași -
Metalurgie locuiesc aproximativ 1.200 pers (40% sunt încadrate pe piaţa formală a muncii conform
romi), în zona Sf. Andrei locuiesc aproximativ 700 cercetarii este de: 87,4% în Păcureţ; 46,4% in
persoane (25% romi), în Bularga locuiesc Tătărași-Metalurgie; 72,1 în Sf. Andrei și 35,2% în
aproximativ 1300 persoane (80% romi), în Bularga. Procente importante dintre cei
Alexandru cel Bun locuiesc aproximativ 786 chestionati au raportat dificultăţi în găsirea unui
persoane (10 romi), în Galata locuiesc aproximativ loc de muncă, dificultăţi ce pot fi concretizate în
701 persoane (11 romi), în cartierul Dacia locuiesc lipsa experienţei profesionale, lipsa studiilor și
aproximativ 2253 persoane (23 romi), în arealul prezenţa discriminării din partea angajatorului,
Mircea cel Bătrân locuiesc aproximativ 1018 accente mai ridicate găsindu-se în cazul romilor,
iar riscul de sărăcie este foarte ridicat mai ales
persoane (45 romi) iar în zona Dacia - Cicoarei
locuiesc aproximativ 766 persoane. pentru persoanele de etnie romă care realizează
venituri semnificativ mai mici. Slaba inserţie pe
Comunităţile Păcureţ, Tătăraşi, Sf. Andrei şi piaţa muncii și veniturile mici, au implicaţii directe
Bularga asupra calităţii vieţii și asupra nivelului de trai,
menţinând oamenii la un nivel minim de
În comunităţile Păcureţ, Tătăraşi, Sf. Andrei şi subzistenţă, dar și asupra nivelului crescut de
Bularga s-a evidenţiat un nivel scăzut de infracţionalitate. Aceste persoane sunt
școlarizare, mai ales în rândul persoanelor de etnie dependente de prestaţii și ajutoare sociale, iar unii
roma, care au tendinţa de a-și întrerupe studiile chiar daca muncesc, nu au forme legale, nevând
după 4 clase. Procente importante dintre asigurări plătite și cu un risc foarte mare de a face
respondenţii care au copii înscriși într-un ciclu de accidente de muncă, sau și mai grav de a fi traficaţi
învăţământ au evidenţiat nevoia de sprijin pentru pentru muncă atât în ţară cât și în strainătate. Fără
menţinerea copiilor la gradiniţă și la școală (47,3% un pachet integrat de servicii de ocupare adaptate,
în Pacureţ, 45,6% în Tatarasi-Metalurgie, 26% în grupurile vulnerabile au șanse reduse să se
Sf. Andrei și 52,3% în Bularga), iar nivelul de integreze profesional într-o piaţă a muncii care
exprimare se menţine la fel de ridicat și în cazul este din ce în ce mai competitivă și orientată spre
unor nevoi concrete: realizarea temelor, maximalizarea profitului. Conform unui raport al
asigurarea hranei, asigurarea rechizitelor, a European Anti Poverty Network pentru anul 2015,
hainelor și încălţămintei, medierea relaţiilor cu a rezultat faptul că sărăcia nu este numai a celor
profesorii și ceilalţi elevi și accesarea serviciilor de care nu sunt angajaţi, nu muncesc, ci apoape
consiliere și terapie. În cazul copiilor de vârstă jumătate din cei care se regăsesc în statisticile de
școlară, dar neșcolarizaţi, principalele motive care sărăcie, sunt persoane care lucrează, însă
s-au desprins din cercetarea noastra fac trimitere veniturile sunt foarte mici încât să le asigure un trai
la lipsa veniturilor și condiţia de sărăcie în care se
decent. De aceea, sunt extrem de importante
află părinţii, statut care nu le permite acestora să-i serviciile de consiliere și orientare profesională
intreţină la școală. În plus, adulţii, într-un procent combinate cu programe de calificare și asistenţă
de 47,5%, consideră utile, bine venite serviciile de socială, pentru că ele cresc competenţele în
consiliere și educaţie parentală, dovedind
81
domeniul profesional și șansele de a găsi/menţine demarat în anul 2016 un proiect de investigare a

un loc de muncă, iar în timp conduc și către numărului real de persoane care trăiesc în zonă şi
creștere salarială. sunt expuse riscului de excluziune socială, inclusiv
motivul marginalizării (lipsa actelor de identitate,
Explorând starea de sănătate a membrilor condiţiile de locuire, educaţia, angajabilitatea,
comunităţilor, am aflat ca 11,7%(Pacureţ), 12% condiţiile de sănătate etc.) pentru a putea propune
(Tătărași-Metalurgie), 16,9% (Sf. Andrei) si 10,2% ulterior proiecte de regenerare urbană care să
(Bularga) din populaţie, prezinta o dizabilitate sau
corespundă nevoilor din teritoriu. Concluziile
afecţiuni care le impiedică desfașurarea acestui studio sunt prezentate mai jos.
activităţilor zilnice.
1. Problema centrală a acestor trei comunități o
„Migraţia, ca fenomen social, este prezentă în reprezintă rata foarte mare a neocupării de unde şi
toate cele patru comunităţi, procente importante recomandarea demarării unui program complex de
dintre cei chestionaţi declarând că au părinţi sau calificare-recalificare cu garanția existenței reale ale
copii plecaţi în străinătate, existând și o diferenţă unor locuri de muncă care pot fi ocupate. Se cere în
semnificativă între cele doua grupuri culturale, acelaşi timp un proces de selecție riguros pentru a
etnice, în sensul că mai multe persoane de etnie depista anumite abilități ale celor cu vârste de 15-64
romă au declarat că au membri ai familiei plecaţi de ani pentru a opera anumite oportunități
în străinătate. formative. Considerăm că implicarea autorităților în
Locuitorii celor patru comunităţi au perceput, în acest proces poate fi benefică în măsura în care pot
procente consistente, infracţionalitate ca fiind o crea anumite facilități pentru agenții economici
problemă care afectează cotidianul zonelor, în interesați. O grija deosebită trebuie avută cu
topul infracţiunilor întâlnite fiind amintite furtul și persoane care au fost condamnate în diverse
delincvenţa juvenilă. Nu în ultimul rând, membrii contexte şi a căror reintegrare pe piața muncii este
din cele patru comunităţi, participanţi la cercetare, deosebit de dificilă.
au perceput, în mod semnificativ, că sunt 2. Condițiile igienico-sanitare din aceste comunități
discriminaţi de către cei din afara comunităţii, cu sunt cu totul precare iar simpla lectură a unor
valori semnificativ mai mari în rândul persoanelor anchete jurnalistice este o experiență la limită. Ca şi
de etnie romă prin comparaţie cu persoanele non- în alte comunități de romi sau defavorizate în
rome.”27 general se pot iniția o serie de programe de control a
Comunitatea Dallas - Cicoarei sănătății prin deplasarea unor echipaje mobile în
comunitate şi nu prin direcționarea celor din aceste
Pe lângă aceste comunităţi, oficialităţile au zone la un punct sanitar anume. Controlul medical
menţionat existenţa unei alte zone dezavantajate, de bază nu trebuie să țină cont de calitatea de
pe strada Cicoarei, la limita central vestică a asigurat. Propunem să se insiste pe orice campanie
Municipiului – zona Dallas şi Cicoarei, unde de vaccinare. De asemenea pe campanii de
condiţiile de trai sunt vizibil inadecvate şi unde au deratizare şi eliminarea deşeurilor de orice fel. Cum
fost semnalate o serie de probleme sociale, familiile din zonă nu au resurse nu vor putea să
inclusiv epidemii în şcolile din apropiere. Împreună achite serviciile de gospodărire preferând să le
cu asociaţia Pakiv România, Municipalitatea a
27 ADV România
82
arunce în spații neautorizate sau să le incinereze. Se Colectarea de deşeuri, metale etc. poate fi regândită
cere o evaluare calificată a surselor de apă potabilă. ca o afacere legală.
3. O atenție deosebită trebuie acordată calității 6. Deşi cerința formării educaționale este relativ
locuirii. Anumite îmbunătățiri se pot face însă nu prin scăzută se pot selecta persoane pentru un proiect de
donare de bani sau de materiale de construcții. tip "a doua şansă" (demarate în România de 10-15
Anumite echipe mobile pot interveni punctual ani). Trebuie popularizate şi avantajele unei astfel
pentru a remedia situațiile locative cele mai precare. de acțiuni: de exemplu obținerea unui permis de
Locatarii pot fi cointeresați prin participare directă la conducere este condiționată de absolvirea a 8 clase.
reabilitarea propriilor locuințe. Se pot evalua şi
sursele de încălzire şi măsura în care acestea sunt 7. Se pot iniția o serie de activități incluse în
adecvate tipului de locuință ocupat. Aspecte sociale "educația informală". O campanie de sensibilizare în
deosebit de grave se întâlnesc în locuințele social-media poate atrage voluntari care să țină
improvizate (din diverse materiale improprii locuirii). diverse prelegeri pe teme de acordare de prim ajutor,
În unele cazuri anchetele sociale pot determina în ce măsuri de igienizare, sfaturi legate de nutriție,
măsură anumite familii care stau în astfel de condiții expuneri ale oamenilor legii pe diverse probleme de
să se întoarcă în localitățile rurale din care provin. interes legate de infracționalitate etc. Pot fi aduşi în
Demolarea unor astfel de construcții fără o comunitate şi membri marcanți ai etniei rome pentru
temeinică anchetă socială nu poate avea decât întruniri diverse.
efecte dezastruoase. 8. Se impun o serie de măsuri şi programe pentru
4. Situația juridică a multor familii din aceste zone combaterea marginalizării, a discriminării şi a
rămâne incertă fie dacă vorbim de forma de reducerii distanțelor sociale. Proiecte comunitare
proprietate fie de locuirea ilegală. În multe astfel de pot pune față în față vecinii şi comunitarii prin
situații simpla împroprietărire (fără certitudinea dezbateri directe şi constructive. O formă specială
unor investiții minimale viitoare) nu este o rezolvare de integrare o constituie şi încurajarea membrilor
şi tocmai de aceea consilierea juridică se dovedeşte comunității de a îşi exprima vocația artistică: accesul
foarte complexă. Se impun de asemenea clarificări la o serie de manifestări culturale, la instrumente
în situațiile în care diverse schimburi juridice se muzicale etc. poate facilita dialogul cultural în
bazează doar pe acte "de mână" fără o garanție general. Este recunoscut talentul muzical sau
viabilă. În orice proces de consiliere juridică trebuie artistic înnăscut al persoanelor din astfel de
ținut cont şi de structurile informale ale comunității comunități.
(bulibaşă, stabor etc.) care au forme specifice de Comunităţile Alexandru cel Bun, Galata, Dacia şi
stingere a conflictelor inter sau intracomunitare. Mircea cel Bătrân
5. Cu siguranță că unii reprezentați ai acestor Zonele de tip ghetou cu blocuri de proastă calitate
comunități pot fi antreprenori însă trebuie – sunt complexe de locuinţe de proastă calitate,
identificate domeniile precise în care s-ar putea construite înainte de 1990 pentru muncitorii
manifesta (pe cât posibil legate de activități marilor întreprinderi socialiste.
tradiționale). Este posibil ca o parte din locuitorii
zonelor respective să fi dezvoltat mici afaceri Principalele probleme întâlnite aici sunt supra‐
aglomerarea masivă, care pune presiuni serioase
în trecut şi ar putea fi sprijiniți să reia vechile asupra instalaţiilor comune și datoriile la utilităţi
activități. În unele situații poate fi încurajată
(electricitate, apă, canalizare).
creşterea unor animale domestice cu obligativitatea
de a dona mai departe din produsul muncii.
83
Apartamentele din blocurile de tip ghetou au de scăzută sau deloc în rândul adulţilor, rate ridicate
obicei o singură încăpere de, 9‐15 metri pătraţi, ale abandonului şcolar, părăsire timpurie a şcolii,
fiind supraîncărcate cu mobilier, în care locuiesc absenteism şcolar în rândul copiilor. De asemenea,
familii numeroase cu mulţi copii. În general, aceste în aceste zone, este caracteristică lipsa actelor de
mici încăperi îndeplinesc rol de baie, sufragerie, identitate și mai ales a certificatelor de proprietari.
birou și bucătărie.
Atât condiţiile de locuit, cât şi accesul la
Regimul de proprietate asupra locuinţelor din infrastructură sunt problematice. Locuinţele sunt
aceste zone marginalizate și/sau a contractelor dărăpănate, cu cărămizi care stau să cadă,
încheiate cu companiile de utilităţi poate lua forme acoperişuri fisurate. Condiţiile de trai extrem de
diverse. O parte din locatari sunt proprietarii proaste (umezeală, igrasie, frig, mizerie, gândaci)
locuinţei și au contracte de utilităţi în nume pun în pericol sănătatea locuitorilor.
propriu. Altă parte însă au doar contracte de
Fişele comunităţilor dezavantajate identificate de
utilităţi individuale, iar locuinţele sunt închiriate de
autorităţile publice locale se găsesc în Anexa 7 A.
primărie. Există, de asemenea, cazuri în care atât
apartamentele, cât și contractele de utilităţi sunt Deoarece comunităţile identificate mai sus se
în proprietatea primăriei sau a altei instituţii confruntă cu diferite tipuri de probleme (condiţii
publice (precum consiliul judeţean). De aici rezultă de locuire precare, dificultatea de găsire a unui loc
o altă problemă caracteristică blocurilor de tip de muncă, educaţie, stare precară de sănătate,
ghetou, și anume teama constantă a locatarilor de tendinţă spre infracţionalitate) care împreună au
a nu fi evacuaţi sau de a pierde locuinţa din cauza contribuit la excluziunea socială, se conturează
restanţelor.Aceste zone de tip ghetou sunt nevoia de a acţiona integrat asupra acestora, în
prezente în toate cele patru cartiere. special în zonele Cicoarei, Cantemir şi Păcureţ,
prin intervenţii de regenerare a spaţiului urban,
Zone de tip mahala cu case - cartiere periferice
crearea de noi facilităţi sociale, culturale şi
vechi, care s-au extins după 1990 cu comunităţi
medicale, care susţinute de o serie de proiecte de
sărace, case sărăcăcioase alături de care au fost
consiliere, orientare şi încurajare a participării la
ridicate cocioabe/ adăposturi improvizate,
viaţa urbană, să poată avea un impact pozitiv de
comunităţile ocupă teritorii întinse, în multe
formare a capitalului uman sănătos şi de reducere
cazuri, aceste zone includ comunităţi tradiţionale
a procentului mare a persoanelor dezavantajate la
de romi;
nivel municipal.
Casele de tip mahala sunt specifice străzii Cicoarei
din cartierul Mircea cel Bătrân. Comunităţile Persoane beneficiare de servicii sociale
marginalizate, în general, sunt caracterizate prin
Statistica oferita de ANPD la 30.06.2016 indică în
stimă de sine scăzută, neîncrederea în instituţiile
judeţul Iași cel mai mare număr de copii încadraţi
publice sau private. De asemenea, în aceste zone
în grad de handicap după București și locul trei în
predomină neajutorarea, ruşinea permanentă,
ţară ca număr de persoane cu dizabilităţi (copii si
reputaţia proastă, asociată cu un puternic
adulţi) după Mun. București și Argeș. Raportul
sentiment al discriminării şi al desconsiderării de
anual al DGASPC Iași pentru 2015 arată că din cei
către majoritatea populaţiei.
2668 de copii cu dizabilităţi neinstituţionalizaţi
Alte probleme se referă la: condiţii proaste de doar 317 copii au fost beneficiari ai centrelor de
locuire, lipsa sau accesul redus la infrastructură, îngrijire și recuperare (7 unităţi), iar din cei 3294 de
lipsă sau venituri reduse, poziţii marginale şi copii care au primit certificat de încadrare în grad
vulnerabile pe piaţa muncii, educaţie formală de handicap doar 696 copii au fost beneficiarii
84
centrelor rezidenţiale pentru copii cu dizabilităţi. acțiune prin care se vor soluționa problemele sun
Se remarcă numărul foarte mare de copii care prezentate în capitolul III.3 Logica intervențiilor.
supra-solicită serviciul de recuperare din
ambulatoriu (de la spitalul de copii) și din școlile Probleme principale din punct de vedere social
speciale.Conform aceleiași statistici, la nivelul 1. Datorită procentului mare de persoane
judeţului Iași, un număr de 3685 de copii, sunt dezavantajate din Municipiul Iaşi (26%) şi
beneficiari ai sistemului de protecţie socială, fiind a ratei scăzute de înlocuire a forţei de
pe locul doi la nivel naţional după muncipiul muncă din Municipiul Iaşi – 597,63%0
București. (valoare mai mică decât cea naţională) –
Conform statisticii AJOFM Iași, în luna august există nevoia de a promova oportunităţile
2016, la nivelul judeţului Iași, existau 13.713 existente pe piaţa muncii, dezvolta
șomeri, din care 12.323 erau șomeri întreprinderi sociale de inserţie și de a
neindemnizaţi. Rata șomajului la nivelul judeţului stimula achiziţionărea de produse și
Iași, fiind de 4,65%. servicii furnizate de către autorităţile
publice prin accesarea opţiunii de
La nivelul judeţului Iași, în anul 2015, au beneficiat contracte rezervate.
de VMG un număr de 8456 de persoane, conform 2. La nivelul oraşului există 7 zone
raportului de asistenţă socială publicat pe site-ul marginalizate în foste colonii de muncitori
M.M.F.P.S.P.V. Conform aceluiași raport, 23881 sau în zone cu blocuri de mici dimensiuni,
de persoane au primit ajutoare pentru încălzirea aici fiind necesară creşterea calităţii vieţii
locuinţei pentru energie termică, 21741 ajutoare în zonele marginalizate prin intervenţii
pentru încălzirea locuinţei cu energie electrică, iar integrate, inclusive în spaţiile publice.
13348 de persoane au beneficiat de ajutoare 3. Deoarece serviciile sociale nu sunt
pentru încălzirea cu lemne. Referitor la evoluţia suficient corelate pentru a putea funcţiona
cererilor de ajutor social pentru asigurarea VMG, la în sistem integrat astfel încât să răspundă
nivelul anului 2015, judeţul Iași a înregistrat un tuturor tipurilor de problem cu care se
număr de 3985 de cereri noi, fiind clasat pe locul 3 confruntă comunităţile marginalizate, se
la nivel naţional. conturează nevoia dezvoltare de servicii
integrate primare și specializate (sociale,
vocaţionale, medicale, de locuire și de
Probleme ocupare) în comunitate - în special în
zonele Cicoarei, Cantemir şi Păcureţ, pe
Lista de probleme este constituită la nivelul principiul one-stop-shop, prin
fiecărui palier din analiză. Prioritizarea parteneriate public-private, plecând de la
problemelor s-a realizat pornind de la datele harta anuală de nevoi, a planului de
analizate şi în urma discuțiilor cu diversele părți acţiune și a strategiilor în domeniu.
interesate (stakeholders-eng). Direcțiile de
85
Figura 35 – Harta socială a Municipiului Iaşi
Sursa: Banca Mondială, ADV România, Primăria Municipiului Iaşi
86
II.2. Profil
economic
87
10,8%. În 2013, regiunea ocupa locul 6 din 8 ca

II.2.1. Economia și forţa de valoare a P.I.B.-ului, clasându-se astfel pe ultimele
muncă locuri la nivel naţional.
Municipiul Iaşi este polul de creștere al Regiunii

Profil metropolitan Nord-Est și cel mai bine dezvoltat municipiu din
regiune. Totodată, este motorul economic al
Economia Zonei Metropolitane Iași
judeţului Iași, generând în anul 2014 68,53% din
Judeţul Iaşi este cel mai bine dezvoltat judeţ al cifra de afaceri a întregului judeţ.
Regiunii Nord-Est, având un Produs Intern Brut
Comparativ cu ceilalţi 6 poli de creștere, în ceea ce
mai mare decât toate judeţele componente ale
privește performanţa economică măsurată în
acestei regiuni în fiecare an al perioadei 2009-
veniturile firmelor generate în perioada 2006-
2013. Din totalul P.I.B.-ului înregistrat în Regiunea
2011, Iașul se situează pe penultimul loc, fiind
Nord-Est, P.I.B.-ul Judeţului Iași a reprezentat în
devansat de Constanţa, Cluj, Timișoara, Ploiești și
anul 2013 – 30,08%, înregistrând un procent mai
Brașov.
mare faţă de toţi anii: 2009 – 29,36%, 2010 –
29,03%, 2011 – 28,94%, 2012 – 28,64%. Figura 36: Performanţa economică a PC Iași comparativ
cu ceilalţi poli de creștere
Mai mult, faţă de toate celelalte judeţe care au
înregistrat fluctuaţii ale P.I.B.-ului (Bacău,
Botoșani, Neamţ, Suceava, Vaslui), Judeţul Iaşi
este singurul care a înregistrat o creștere
constantă în toată perioada 2009-2013.
La nivel naţional însă, Regiunea Nord-Est a

înregistrat o valoare foarte mică a Produsului
Intern Brut, respectiv 10,25% în anul 2013, mai Sursa: Raport Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului:
mică chiar faţă de anul 2009, când a înregistrat Polii de Creștere – Faza următoare
88
Zona Metropolitană Iași prezintă, similar situaţiei Pe de altă parte, sectoarele economice care
înregistrată la nivelul judeţului, o tendinţă prezintă cea mai mare pondere din cifra de afaceri
constantă de creștere a cifrei de afaceri în a ZMI în anul 2014 sunt industria prelucrătoare
perioada 2009-2014. Faţă de anul 2009, cifra de (28% din totalul cifrei de afaceri) și comerţ cu
afaceri a ZMI a crescut cu 34,47% în anul 2014, cea ridicata și cu amănuntul; repararea
mai mare creștere înregistrându-se în domeniul autovehiculelor și motocicletelor (32% din totalul
industriei prelucrătoare (creștere cu 103,11% faţă cifrei de afaceri). Domeniul construcţii, deși ocupă
de anul 2009), în domeniul informaţiilor și locul 3 ca cifră de afaceri înregistrată la nivelul ZMI,
comunicaţiilor (creștere cu 144,76% faţă de 2009) înregistrează o pondere redusă din cifra de afaceri
și în domeniul sănătăţii și asistenţei sociale totală – 9%.
(creștere cu 178,09% faţă de 2009).
Figura 37: Produsul Intern Brut (milioane lei) în judeţele componente ale Regiunii Nord-Est în perioada 2009-2014
25.000,00
20.000,00
15.000,00
10.000,00
5.000,00
0,00
2009 2010 2011 2012 2013
Județul Iași 15.092,60 16281,8 16.575,70 17.586,60 19.668,30
Județul Bacău 11.957,30 12.169,10 11.724,40 12.612,40 12.463
Județul Botoșani 5.577,60 5.483,50 5.804,50 5.966,60 6.705
Județul Neamț 7.477,70 7.272,10 7.639,60 8.310,60 8.817,30
Județul Suceava 10.205,40 10.026,10 10.538 11.103,40 11.890,30
Județul Vaslui 4.852,20 4.848,60 4.992,20 5.825,10 5.836,40
Sursa - Institutul Național de Statistică, CON103I – PIB pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe.
Dintre domeniile C.A.E.N. ale industriei creștere a cifrei de afaceri cu 520,76% din
prelucrătoare, cele care au cunoscut cea mai mare 2009 până în 2014; Industria metalurgică –
cifră de afaceri la nivelul ZMI sunt: în anul 2014 acest domeniu a înregistrat 11%
din totalul cifrei de afaceri generată de
 Fabricarea de mașini, utilaje și industria prelucrătoare în ZMI – 499 milioane
echipamente - în anul 2014 acest domeniu lei, mai mult cu 137,66% faţă de anul 2009.
reprezenta 38% din totalul cifrei de afaceri a Acest domeniu C.A.E.N. este reprezentat în
industriei prelucrătoare din ZMI; de mod special în Municipiul Iași.
semnalat este faptul că această cifră de  Fabricarea produselor farmaceutice de
afaceri este înregistrată preponderent în bază și a preparatelor farmaceutice – în
comunele componente (1.509 milioane lei anul 2014 acest domeniu înregistra 9% din
comparativ cu 289 milioane lei în Municipiul cifra de afaceri totală a industriei
Iași) , în mod special în comuna Miroslava. prelucrătoare a Zonei Metropolitane Iași –
Mai mult, acest domeniu a cunoscut o
441 milioane lei, mai mult cu 67,05% faţă de
89
anul 2009. La fel ca și industria metalurgică, care prezintă cel mai mare număr al firmelor. În
acest domeniu este reprezentat domeniul informaţii și comunicaţii, în anul 2014 au
preponderent în Municipiul Iași. fost înregistraţi 6.182 agenţi economici,
reprezentând 47% din totalul firmelor din ZMI, iar
Dintre domeniile C.A.E.N. ale sectorului economic în domeniul comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea repararea autovehiculelor și motocicletelor au fost
autovehiculelor și motocicletelor, cel care a înregistraţi 2.527 agenţi economici, reprezentând
înregistrat cea mai mare cifră de afaceri în anul
19% din totalul firmelor din ZMI.
2014 este: Comerţ cu ridicata cu excepţia
comerţului cu autovehicule și motociclete – în anul Astfel, situaţia se prezintă diferit faţă de analiza
2014 acest domeiu a înregistrat o cifră de afaceri cifrei de afaceri, unde domeniile C.A.E.N. cu cea
de 3.691 milioane lei, adică 67% din totalul cifrei de mai mare reprezentativitate în anul 2014 au fost
afaceri generată de sectoarele de comerţ. Faţă de comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea
anul 2009, acest domeniu economic a cunoscut o autovehiculelor și motocicletelor și industria
creștere cu 25,77% din totalul cifrei de afaceri prelucrătoare. Acest fapt sugerează existenţa
înregistrată în ZMI , reprezentat fiind predominant unor agenţi economici mari din industria
în Municipiul Iași. prelucrătoare ce susţin semnificativ economia
Zonei Metropolitane Iași. Totodată, existenţa unui
Dintre domeniile C.A.E.N. ale sectorului economic număr ridicat al firmelor care activează în
informaţii și comunicaţii, cea mai mare cifră de domeniul informaţiilor și comunicaţiilor, dar care
afaceri și cea mai mare creștere în perioada 2009- reușesc să producă numai 5% din cifra de afaceri
2014 au fost înregistrate de: Activităţi de servicii totală a ZMI, sugerează un domeniu aflat în stadiul
în tehnologia informaţiei – în anul 2014, acest incipient al dezvoltării, în care activează mulţi
domeniu economic reprezenta 65% din totalul agenţi economici mici. Astfel, rezultă necesitatea
cifrei de afaceri generată de sectorul economic unor structuri de sprijin a afacerilor și incubatoare,
informaţii și comunicaţii – 504 milioane lei; faţă de care să ajute domeniul TIC să își crească aportul în
anul 2009, acest domeniu a generat o cifră de economia ZMI.
afaceri mai mare cu 184,23%, contribuind la
această creștere în egală măsură Municipiul Iași, În ceea ce privește evoluţia numărului de firme, în
cât și comunele componente Zonei perioada 2009-2014, se poate observa că
Metropolitane, în mod special comunele Miroslava domeniul C.A.E.N. care a avut cea mai
și Tomești. semnificativă creștere este domeniul TIC –
Informaţii și comunicaţii. Este de remarcat
Analiza numărului de firme din ZMI evidenţiază
creșterea cu 1276% din 2013 până în 2014
domeniile C.A.E.N.: Informaţii și comunicaţii și
înregistrată preponderent în Municipiul Iași.
Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor sunt domeniile
90
Figura 38: Evoluţia cifrei de afaceri la nivelul Zonei Metropolitane pe domenii C.A.E.N., în perioada 2009-2014
6.000.000.000
5.000.000.000
4.000.000.000
3.000.000.000
2.000.000.000
1.000.000.000
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014
A. AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

B. INDUSTRIA EXTRACTIVA
C. INDUSTRIA PRELUCRATOARE
D. PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
E. DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
F. CONSTRUCTII
G. COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
H. TRANSPORT SI DEPOZITARE
I. HOTELURI SI RESTAURANTE
J. INFORMATII SI COMUNICATII
K. INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI
L. TRANZACTII IMOBILIARE
M. ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE
N. ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT
O. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI APĂRARE; ASIGURĂRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
P. ÎNVĂȚĂMÂNT
Q SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA
R. ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE
S. ALTE ACTIVITATI DE SERVICII
Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design
91
Figura 39: Cifra de afaceri a Zonei Metropolitane a Municipiului Iași pe domenii C.A.E.N. în anul 2014
N. O. P. R. S. A. A. Agricultură, silvicultură și pescuit

Q.
3,1% 0,0% 0,1% 0,9% 0,4% 2,2%
L. 0,9% B. Industria extractivă
1,7% M. B. C. Industria prelucrătoare
K. 3,3% 0,0% D. Producţia și furnizarea de energie electrică și
I. 0,5% termică, gaze, apă caldă și aer condiţionat
1,7% E. Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
J. deșeurilor, activităţi de decontaminare
H.
4,6%
3,8% F. Construcţii
C.
G. Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea
27,5%
autovehiculelor și motocicletelor
H. Transport și depozitare
I. Hoteluri și restaurante
J. Informaţii și comunicaţii
K. Intermedieri financiare și asigurări
L. Tranzacţii imobiliare
M. Activităţi profesionale, știinţifice și tehnice
D. N. Activităţi de servicii administrative și activităţi de
G. 6,0%
32,4% servicii suport
P. Învăţământ
F. E. Q. Sănătate și asistenţă soccială
9,2% 1,6% R. Activităţi de spectacole, culturale și recreative
S. Alte activităţi de servicii
Figura 40: Ponderea numărului firmelor din cadrul Zonei Metropolitane Iași pe domenii C.A.E.N. în anul 2014
P R A B
O C A. Agricultură, silvicultură și pescuit
Q 0,0% 1,0% 0,3% 0,0% 2,5%
N 0,5% 2,1% D B. Industria extractivă
0,8% 0,0% C. Industria prelucrătoare
D. Producţia și furnizarea de energie electrică și
F termică, gaze, apă caldă și aer condiţionat
M 5,1% E E. Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
L 9,8% 0,0%
deșeurilor, activităţi de decontaminare
3,3%
F. Construcţii
K G. Comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
0,8% G
19,0% repararea autovehiculelor și motocicletelor
H M. Activităţi profesionale, știinţifice și tehnice
5,1%
N. Activităţi de servicii administrative și
activităţi de servicii suport
J P. Învăţământ
I
46,6% Q. Sănătate și asistenţă socială
2,9%
R. Activităţi de spectacole, culturale și
recreative
Surse: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design
92
Figura 41: Evoluţia numărului firmelor din cadrul Zonei Metropolitane Iași pe domenii C.A.E.N. în perioada 2009 – 2014
7000
A
6000 C
5000
F
4000 H
J
3000
K
2000 M
O
1000
0
R
2009 2010 2011 2012 2013 2014
93
Analiza cifrei de afaceri și a numărului de firme dezvoltarea antreprenorială, înregistrând 7-13

raportat la 1.000 de locuitori evidenţiază UAT-urile întreprinderi/ 1000 de locuitori.
cu cea mai mare contribuţie la economia Zonei
Metropolitane Iași, în funcţie de domeniul Zonele periferice ale Z.M.I. însă, prezintă valori
economic dominant pe de o parte, și cea mai mici comparativ cu UAT-urile amplasate
intensă activitate antreprenorială, pe de altă tangenţial Municipiului Iași. Astfel, localităţi
parte. Din punct de vedere al CA/1000 locuitori se precum Ciurea, Schitu Duca, Ungheni, Victoria și
Movileni nu au înregistrat în 2014 mai mult de 3
observă că:
firme/ 1000 de locuitori.
 zona din vestul Z.M.I. este specializată în
Municipiul Iaşi prezintă cele mai ridicate valori,
domeniul industriei prelucrătoare, respectiv
atât la nivelul cifrei de afaceri, cât și la nivelul
localităţile: Leţcani și Miroslava (comuna
numărului de firme/ 1000 de locuitori. Întrucât
Miroslava produce și 56% din cifra de afaceri
valorile sunt foarte mari comparativ cu cele
produsă de comunele componente ZMI);
înregistrate de UAT-urile înconjurătoare, se
 zona de sud-vest în domeniul comerţului cu
produc disparităţi și dezechilibre în dezvoltarea
ridicata și amănuntul și al construcţiilor, prin
teritorială a Zonei Metropolitane Iași, determinate
localităţile Bârnova, Ciurea și Mogoșești;
de (și totodată determinând la rândul lor)
 zona de sud-est și est în domeniul comerţului
fenomenele de suburbanizare și navetism.
cu ridicata și cu amănuntul, prin localităţile
Schitu Duca, Comarna, Prisăcani, Țuţora, Totodată, Municipiul Iaşi concentrează
Tomeşti, Ungheni, Holboca și Aroneanu; majoritatea marilor agenţi economici din Zona
 zona de nord este specializată în domeniul Metropolitană Iași, atât în ceea ce privește top 10
agriculturii, prin localităţile Popricani, angajatori, cât și în ceea ce privește top 10
Movileni și Victoria. companii în funcţie de cifra de afaceri. Excepţie fac
DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMÂNIA (fabricarea
Din punct de vedere al antreprenoriatului, zona
altor piese și accesorii pentru autovehicule și
central-vestică a ZMI prezintă o situaţie mai
pentru motoare de autovehicule), din comuna
favorabilă, cu un număr mare al întreprinderilor
Miroslava, situat pe locul 1 și din punct de vedere
raportat la 1000 de locuitori. Astfel, comuna Valea
al CA și al numărului de angajaţi, și FIDELIS
Lupului deţine 30,3 firme/ 1000 de locuitori,
ENERGY SRL (comercializarea energiei electrice),
comunele Bârnova, Miroslava și Rediu prezintă
din comuna Valea Lupului, clasat pe locul 4 la
valori cuprinse între 5 și 7 firme/ 1000 de locuitori,
nivelul ZMI din punct de vedere al cifrei de afaceri.
iar comuna Leţcani prezintă 9 firme/ 1000 de
locuitori.
Localităţile Aroneanu și Tomești prezintă de

asemenea o situaţie favorabilă în cadrul
comunelor aparţinând ZMI în ceea ce privește
94
Figura 42: Numărul firmelor la 1000 de locuitori în Z.M.I. în anul 2014
Sursa: prelucrare în baza datelor din Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design și de la Institutul Național de Statistică
95
Figura 43: Cifra de afaceri la nivelul comunelor Zonei Metropolitane Iași în anul 2011
Aroneanu Victoria Bârnova

Tutora Ungheni 1% Comarna
Rediu 0% 0%
Schitu 0% 0% 0%
2% Duca Tomești Valea Ciurea
Prisăcani 0% Lupului Holboca
5% 9%
0% 11% 7%
Popricani Lețcani
1% 4%
Movileni
0%
Mogoșești
0%
Miroslava
56%
Cu toate că agricultura este un domeniu secundar În ceea ce privește fertilitatea terenurilor agricole,
la nivelul Zonei Metropolitane Iași, așa cum a localităţile cu cele mai fertile terenuri (fertilitate
rezultat din analiza cifrei de afaceri, comunele ZMI ridicată și medie, cu clase de bonitate de I, II și III)
deţin 69,0% terenuri agricole din totalitatea sunt: Comuna Miroslava (4.688 ha), Comuna
fondului funciar. Din această suprafaţă, 63,4% Prisăcani (4.458 ha), Comuna Movileni (4.279 ha),
reprezintă terenurile arabile, 23,8% pășunile, 6,9% Comuna Holboca (3.896 ha), Comuna Popricani
fâneţele, 4,1% viile și pepinierele viticole și 1,7% (3.547 ha) și Comuna Leţcani (3.053 ha).
livezile și pepinierele pomicole.
Principalele culturi din ZMI sunt porumbul,
Aportul scăzut al sectorului agricol în economia plantele de nutreţ, grâul și secara, floarea soarelui,
zonei metropolitane este justificat pe de o parte de legume, cartofi și sfeclă de zahăr.Porumbul este
schimbarea destinaţiei terenurilor din zona cultivat în comunele: Victoria (2.203 ha), Popricani
limitrofă municipiului în ansambluri rezidenţiale și (1.748 ha), Ungheni (1.492 ha), Schitu Duca (1.267
zone de activităţi economice industriale și ha), Leţcani (1.234 ha), Prisăcani (1.144 ha) și
comerciale, iar, pe de altă parte, de practicarea Holboca (1.131 ha).Plantele de nutreţ sunt
agriculturii de subzistenţă. cultivate în localităţile: Tomești (703 ha), Țuţora
(603 ha), Leţcani (493 ha) și Schitu Duca (492
Comunele cu cele mai mari suprafeţe agricole ha).Grâul și secara sunt cultivate în localităţile:
sunt: Comuna Rediu (92,1%), Comuna Leţcani Holboca (827 ha), Movileni (691 ha), Leţcani (551
(84,9%), Comuna Movileni (82,9%), Comuna ha) și Prisăcani (528 ha).Floarea soarelui se cultivă
Holboca (79,4%), Comuna Popricani (78,7%), cu preponderenţă în localităţile: Movileni (877 ha),
Comuna Ungheni (78,1%), Comuna Țuţora Holboca (716 ha) și Popricani (523 ha).
(77,7%), Comuna Aroneanu (76,3%), Comuna
Miroslava (75,5%), Comuna Prisăcani (72,5%) și Legumele (exclusiv cartoful) se cultivă mai ales în
Comuna Comarna (71,8%). comuna Miroslava (343 ha), Ungheni (270 ha),
Mogoșești (200 ha) și Ciurea (184 ha).
96
Figura 44: Specializarea U.A.T.-urilor în funcţie de cifra de afaceri în anul 2014 la nivelul ZMI
Sursa: prelucrare în baza datelor din Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design
97
Comuna Miroslava se distinge prin cea mai ridicată în anul 2014) și de comerţ cu ridicata și cu
suprafaţă cultivată cu cartofi (250 ha). amănuntul; repararea autovehiculelor și
motocicletelor (16.297 – 19,67% salariaţi în anul
Sfecla de zahăr se cultivă în puţine localităţi din 2014) conform Bazei de date Listă Firme 2014,
Zona Metropolitană: comuna Victoria (217 ha), BORG Design. Totuși, aceste două domenii
Movileni (166 ha), Popricani (55 ha), Mogoșești (37 economice nu au înregistrat o evoluţie ascendentă
ha) și Tomești (3 ha). a numărului salariaţilor în perioada 2009-2014. Au
Din punct de vedere al agriculturii ecologice, în fost înregistrate însă creșteri în domeniul
Zona Metropolitană Iași sunt înregistraţi 254 de activităţilor de servicii administrative și
operatori care dispun de o suprafaţă de 2.570,55 activităţi de servicii suport.
ha. Comuna Popricani deţine cea mai extinsă Analiza situaţiei salariaţilor înregistrată la nivelul
suprafaţă agricolă ecologică din ZMI, respectiv comunelor componente Zonei Metropolitane Iași
1.339,27 ha (în anul 2012), fiind urmată de (9.606 salariaţi) este similară cu situaţia generală a
comunele Victoria, Rediu și Prisăcani. ZMI, atât în 2014, cât și în anii precedenţi. Astfel,
Pe de altă parte, comuna Țuţora deţinea în anul domeniile industria prelucrătoare și comerţul cu
2012 cei mai mulţi operatori în agricultura ridicata și cu amănuntul; repararea
ecologică (40 operatori), urmată fiind de Comuna autovehiculelor și motocicletelor sunt cele care
Miroslava, Tomești și Prisăcani. angajează cele mai multe persoane. Diferenţa este
însă că ambele domenii au cunoscut o evoluţie
Forţa de muncă a Zonei Metropolitane Iași descendentă în perioada 2009-2014, iar
activităţile de servicii administrative și activităţi
Forţa de muncă a Zonei Metropolitane Iași (82.866
de servicii suport prezintă o evoluţie constantă în
salariaţi) este susţinută în cea mai mare parte de
toată perioada.
industria prelucrătoare (19.777 – 23,87% salariaţi
Figura 45: Tendinţe înregistrate la nivelul salariaţilor pe domenii C.A.E.N., ZMI,perioada 2009-2014
25000
20000
15000
10000
5000
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014
A B C D E F G H I J
K L M N O P Q R S
98
Figura 46: Numărul salariaţilor pe U.A.T.-uri componente Zone Metropolitane Iași, în anul 2014
99
Din populaţia totală a Zonei Metropolitane Iași, Totodată, problema principală a ZMI este
procentul salariaţilor era în anul 2014 de 17,45%, subdezvoltarea zonelor periferice, atât din punct
procent mai mare decât ponderea salariaţilor din de vedere al numărului mic de angajaţi, cât și din
totalul populaţiei Judeţului Iași, care era 15,47% în punct de vedere al numărului de firme la 1000 de
același an. locuitori, așa cum a fost semnalat anterior.
Distribuţia în teritoriu a numărului de angajaţi Astfel, localităţile Mogoșești, Schitu Duca,

sugerează aceleași direcţii spaţiale de dezvoltare Comarna, Prisăcani, Țuţora, Ungheni au
precum cele care reies din analiza numărului de înregistrat în 2014 sub 100 de angajaţi, iar
firme la 1000 de locuitori, respectiv dezvoltarea comunele Movileni, Rediu, Popricani, Aroneanu,
ZMI către vest, în localităţile Valea Lupului, Victoria au înregistrat în 2014 sub 500 de angajaţi.
Miroslava și Leţcani, spre sud prin localităţile
Ciurea și Bârnova, și spre est, prin localităţile
Tomești și Holboca.
Figura 47: Numărul salariaţilor în comunele componente ale Zonei Metropolitane Iași, pe domenii C.A.E.N., în anul 2014
18. Victoria
17. Valea Lupului
16. Ungheni
15. Tutora
14. Tomești
13. Schitu Duca
12. Rediu
11. Prisăcani
10. Popricani
9. Movileni
8. Mogoșești
7. Miroslava
6. Lețcani
5. Holboca
4. Comarna
3. Ciurea
2. Bârnova
1. Aroneanu
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K. L. M. N. O. P. Q. R. S.
100
Figura 48: Specializarea U.A.T.-urilor componente Zonei Metropolitane Iași în funcţie de numărul de salariaţi, în anul 2014
101
Analizând totodată ponderea salariaţilor 17,0% din aceștia aveau sub 25 de ani, 18,1% aveau
raportată la populaţia totală stabilă în U.A.T.-urile vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, 21,1% aveau
componente ale Z.M.I, se constată scăderea între 35 și 44 ani, 12,7% aveau între 45 și 49 ani și
valorilor spre UAT-urile periferice: Mogoșești – 31,2% aveau peste 50 de ani.
0,77%, Schitu Duca – 1,60%, Comarna – 1,18%,
Prisăcani – 1,57%. Țuţora – 1,08%, Ungheni – Pe niveluri educaţionale, în 2013, 45% dintre
0,97%, Movileni – 3,63%, Rediu – 7,86%, Popricani șomeri au absolvit învăţământul primar, gimnazial
sau profesional, 34% au absolvit învăţământul
– 3,02%, Aroneanu – 5,18%, Victoria – 2,66%. Pe
de altă parte, localităţile Valea Lupului cu 18,96% liceal sau postliceal, iar 21% au absolvit o formă de
din populaţie salariată și Miroslava cu 25,09%, învăţământ superior. Astfel, rezultă că ponderea
șomerilor scade invers proporţional cu nivelul de
dezvoltă zona de vest a Z.M.I.
educaţie al acestora.
Specializarea U.A.T.-urilor în funcţie de numărul
de angajaţi conturează o situaţie puţin diferită faţă Rata șomajului în Zona Metropolitană Iași era în
de cea rezultată prin analiza cifrei de afaceri. anul 2013 de 2,2%, fiind inferioară valorii
Astfel, U.A.T.-urile din prima coroană, cele înregistrate în anul 2012 (2,7%). Rata șomajului în
tangenţiale cu Municipiul Iași, din vest, sud și est, Zona Metropolitană Iași este cu mult sub cea
sunt specializate în industria prelucrătoare: Valea înregistrată în Regiunea Nord-Est (6%) și în
Lupului, Miroslava, Bârnova, Tomești. Restul Judeţul Iaşi (5,11%) în anul 2013.
localităţilor, din a doua coroană: Mogoșești, Schitu Figura 49: Evoluţia numărului șomerilor în Zona
Duca, Comarna, Prisăcani, Țuţora, Ungheni, Metropolitană Iași, în perioada 2010-2014
Rediu, sunt specializate în activităţi de comerţ cu
ridicata și cu amănuntul. Similarităţi sunt la 8000
comunele Movileni și Victoria, care își păstrează
6948
specializarea în agricultură, inclusiv din punct de 7000
vedere al numărului de angajaţi.
6000
Populaţia ocupată din mediul rural al ZMI
activează în mare parte în agricultură și 5000 4525
silvicultură, cu toate că numărul de salariaţi
3933
înregistraţi la ITM indică alte domenii economice. 4000 3629
Agricultura de subzistenţă, practicată în
2872
localităţile rurale din întreaga ţară, este dificil de 3000
cuantificat și analizat, nefiind înregistrată oficial
de către nici o instituţie, atât din punct de vedere 2000
al veniturilor, cât și al forţei de muncă angrenată.

1000
Situaţia raportată cu privire la numărul șomerilor
înregistraţi în ZMI în perioada 2010-2014 prezintă 0
o scădere cu 58,66% din anul 2010 până în 2014, 2010 2011 2012 2013 2014
de la 6.948 la 2.872 șomeri, respectiv de la 1,56% Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design
șomeri din totalul populaţiei ZMI, la 0,61% șomeri
din totalul populaţiei ZMI.
În anul 2013, șomerii pe categorii de vârstă din

Zona Metropolitană Iași erau astfel repartizaţi:
102
Aspecte specifice economiei 12. Sibiu 14.624.911.184

13. Năvodari 14.510.153.623
Municipiului Iași
14. Oradea 13.232.587.190
Municipiul Iaşi este cel mai mare centru economic 15. Iași 11.906.777.248
al Regiunii Nord-Est, înregistrând o cifră totală de
afaceri de 11.906.777.248 lei în anul 2014, mai mult Sursa: Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design
cu 19,30% faţă de anul 2009. Cu toate acestea, la

Din punct de vedere al profilului economic
nivel naţional (excluzând Municipiul București și
dominant, se remarcă industria prelucrătoare
sectoarele acestuia), Municipiul Iaşi ocupa locul 15
(care a înregistrat 21% din cifra totală de afaceri în
din punct de vedere al cifrei de afaceri totală
anul 2014) și comerțul cu ridicata și cu
înregistrată în anul 2014.
amănuntul; repararea autovehiculelor și
Tabel 14: Topul localităţilor la nivel naţional, în funcţie de motocicletelor (care înregistra 34% din cifra de
cifra de afaceri, în anul 2014 afaceri totală în anul 2014).
Nr. în top Localitate Cifră de afaceri Sectoarele industriei prelucrătoare care au produs
1. Timișoara 29.032.125.324 cea mai mare cifră de afaceri în anul 2014 au fost:
2. Cluj Napoca 28.519.962.937
 Fabricarea produselor farmaceutice de bază
3. Brașov 22.091.494.945
și a preparatelor farmaceutice (15,19% din
4. Constanţa 21.296.927.333 totalul cifrei de afaceri generată de industria
5. Ploiești 21.080.849.811 prelucrătoare);
6. Mioveni 20.763.525.258  Industria metalurgică (15,61% din totalul
7. Voluntari 18.416.123.867 cifrei de afaceri generată de industria
8. Arad 15.907.114.668 prelucrătoare);
 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
9. Galaţi 15.887.880.031
(10,49% din totalul cifrei de afaceri generată
10 Târgu Mureș 14.968.703.143
de industria prelucrătoare);
11. Craiova 14.854.062.369
103
Figura 50: Cifra de afaceri pe domenii C.A.E.N. la nivelul Municipiului Iași în anul 2014
R
A. Agricultură, silvicultură și pescuit
1,1% S
P Q B. Industria extractivă
1,1% 0,4% B
0,1% C. Industria prelucrătoare
0,0%
D. Producţia și furnizarea de energie
L
N electrică și termică, gaze, apă caldă și
K 2,1% A
M 3,7% aer condiţionat
0,5% 2,1%
J F. Construcţii
5,5% C G. Comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
21,2% repararea autovehiculelor și
I motocicletelor
H 2,0% H. Transport și depozitare
4,0% I. Hoteluri și restaurante
D
6,0%
E M. Activităţi profesionale, știinţifice și
2,0% tehnice
N. Activităţi de servicii administrative și
G F activităţi de servicii suport
33,9% 10,3% P. Învăţământ
Q. Sănătate și asistenţă soccială
recreative
Figura 51: Evoluţia CA pe domenii de activitate în Municipiului Iași în perioada 2009-2014
A B C D E F G H I
J K L M N P Q R S
5000000000,00
4500000000,00
4000000000,00
3500000000,00
3000000000,00
2500000000,00
2000000000,00
1500000000,00
1000000000,00
500000000,00
0,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014
104
Figura 52: Profitul mediu pe domenii C.A.E.N. la nivelul Municipiului Iași în anul 2014
Q R
M 0,4% A. Agricultură, silvicultură și pescuit
0,7% S
L 1,3% B. Industria extractivă
0,2% B
0,3% C. Industria prelucrătoare
0,1%
D. Producţia și furnizarea de energie
N electrică și termică, gaze, apă caldă și
I 2,4% A
K aer condiţionat
0,3% 5,8%
H J
0,9% 8,0%
F. Construcţii
G. Comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor și
motocicletelor
G
7,3%
F J. Informaţii și comunicaţii
2,8% K. Intermedieri financiare și asigurări
E M. Activităţi profesionale, știinţifice și
10,9% C tehnice
55,9% N. Activităţi de servicii administrative și
activităţi de servicii suport
P. Învăţământ
recreative
D
0,6%
Din punct de vedere al profitului mediu generat de ridicate valori au fost înregistrate în sectoarele
toate sectoarele economice, se remarcă sectorul industriei prelucrătoare și a comerţului cu
industriei prelucrătoare, care a înregistrat în anul ridicata și cu amănuntul; repararea
2014, 56% din profitul mediu total al autovehiculelor și motocicletelor. Aceste
Municipiului Iași. Pe locul al doilea, spre deosebire sectoare prezintă de asemenea o creștere a cifrei
de situaţia înregistrată la nivelul cifrei de afaceri, de afaceri din anul 2010 până în 2014, cu toate că
se clasează sectorul distribuţia apei, salubritate, domeniul comerţului înregistrat o scădere bruscă
gestionarea deșeurilor, activităţi de din anul 2009 până în 2010. Industria
decontaminare, care a înregistrat 11% din profitul prelucrătoare, pe de altă parte, a cunoscut o
mediu total al Iașului. tendinţă constantă de creștere în întregul interval
analizat.
Din sectorul industriei prelucrătoare, domeniul
fabricarea produselor farmaceutice de bază și a Pe de altă parte, sectorul construcţiilor a cunoscut
preparatelor farmaceutice a produs cel mai mare o scădere constantă începând cu anul 2011, fapt
profit mediu în anul 2014, respectiv 57,03% din justificat și de criza economică. Din 2013 însă, cifra
profitul mediu al acestei ramuri economice. de afaceri în acest domeniu a crescut ușor, fapt ce
Similar cu situaţia prezentată la nivelul anului denotă o ușoară revitalizare economică.
2014, în întreg intervalul 2009 – 2013 cele mai
105
Figura 53: Numărul de firme pe domenii C.A.E.N. la nivelul Municipiului Iași în anul 2014
S; 369; 3% A. Agricultură, silvicultură și pescuit

D; 56; 0% B. Industria extractivă
A; 143; 1% C. Industria prelucrătoare
P; 151; 1% R; 209; 2%
B; 9; 0% D. Producţia și furnizarea de energie
E; 35; 0%
Q; 378; 3% electrică și termică, gaze, apă caldă și aer
O; 2; 0%
condiţionat
E. Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
C; 994; 8% deșeurilor, activităţi de decontaminare
N; 551; 4% F. Construcţii
F; 1039; 8% G. Comerţ cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor și
motocicletelor
M; 1737; 14% H. Transport și depozitare
L; 508; 4% L. Tranzacţii imobiliare
G; 4213; 33% M. Activităţi profesionale, știinţifice și
K; 274; 2%
tehnice
J; 775; 6% N. Activităţi de servicii administrative și
I; 553; 4% activităţi de servicii suport
P. Învăţământ
H; 864; 7% R. Activităţi de spectacole, culturale și
recreative
Figura 54: Evoluţia numărului agenţilor economici în Municipiul Iași, în perioada 2009-2014
14.000
13.889
13.800
13.600 13.525
13.400
13.210
13.200
13.254 13.146
13.121
13.000
12.800
12.600
2009 2010 2011 2012 2013 2014
106
Analiza numărului de firme clasează comerţul cu  Activităţi de arhitectură și inginerie;

ridicata și cu amănuntul; repararea activităţi de testări și analiză tehnică – 513
autovehiculelor și motocicletelor pe locul 1 cu agenţi economici – 29,53% din totalul firmelor
4.213 agenţi economici (33% din totalul firmelor care își desfășoară activitatea în domeniul
Municipiului Iași). În 2014, dintre subsectoarele activităţilor profesionale, știinţifice și tehnice;
acestui domeniu economic care prezintă cel mai  Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor
mare număr de agenţi economici se remarcă: administrative centralizare; activităţi de
management și de consultanţă în
 Comerţ cu amănuntul, cu excepţia
management – 507 firme – 29,19% din totalul
autovehiculelor și motocicletelor – 2.426 de
firmelor care își desfășoară activitatea în
firme, reprezentânf 57,58% din total firme cu
domeniul activităţilor profesionale, știinţifice
domeniu de activitate în comerţ;
și tehnice.
 Comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului
cu autovehicule și motociclete – 1.373 firme, Analiza evoluţiei numărului agenţilor economici
reprezentând 32,59 % din total firme cu din Municipiul Iaşi indică o scădere cu 5,34% din
domeniu de activitate în comerţ. anul 2009 până în 2014, de la 13.889 agenţi
economici, la 13.146. Cel mai mic număr al
Totodată, sectorul activităţilor profesionale, agenţilor economici a fost înregistrat însă în anul
știinţifice și tehnice a înregistrat un număr ridicat
2010 (corelat și cu scăderea cifrei de afaceri la
al societăţilor comerciale, în anul 2014: 1.737, nivelul întregului municipiu), când a scăzut cu
respectiv 14% din numărul total de firme din 5,52%, de la 13.889 agenţi economici în 2009 la
Municipiul Iași. Dintre subsectoarele acestui
13.121 în 2010 pe fondul crizei economice
domeniu de activitate, cel mai mare număr de
firme în anul 2014 s-a înregistrat în:
Tabel 15: Repartizarea firmelor din Municipiul Iaşi pe clase de mărime, în funcţie de numărul de angajaţi, în anul 2014
Clasa de mărime Grupa Număr firme
Microîntreprindere 0 angajaţi 3.723

Microîntreprindere 1-9 angajaţi 5.615
Întreprinderi mici 10-49 angajaţi 996
Întreprinderi mijlocii 50-249 angajaţi 158
Întreprinderi mari 250-999 angajaţi 27
Întreprinderi foarte mari Peste 1000 angajaţi 3
Tabel 16: Repartizarea firmelor din Municipiul Iaşi pe clase de mărime, în funcţie de cifra de afaceri, în anul 2014
Grupa Număr firme
0 lei 1.567
1 – 1.000 lei 152
1.001-10.000 lei 715
10.001 – 100.000 lei 3.119
107
100.001 – 1.000.000 lei 3.579

1.000.001-10.000.00 lei 1.168
10.000.001-100.000.000 lei 198
100.000.001-1.000.000.000 lei 17
Repartiţia firmelor pe clase de mărime, în funcţie farmaceutice și CONFECȚII INTEGRATE

de numărul de angajaţi sugerează o economie MOLDOVA S.R.L. - fabricarea altor articole de
bazată în mod special pe microîntreprinderi și îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp).
întreprinderi mici, întrucât numărul cumulat al
acestora (10.334 întreprinderi), reprezenta în anul Rezultă astfel că, din sectorul industriei
2014 – 98,21% din totalul firmelor din Municipiul prelucrătoare, domeniul fabricării produselor
Iași. Totodată, cele 30 de întreprinderi mari și farmaceutice și cel al fabricării altor articole de
foarte mari, cu peste 250 de angajaţi, sugerează un îmbrăcăminte, reprezintă motoare economice,
interes crescut al marilor agenţi economici pentru care produc o cifră mare de afaceri și susţin un
polul de creștere Iași. număr mare din locurile de muncă ale Municipiului
Iași.
De asemenea, se remarcă un număr crescut al
agenţilor economici cu cifră de afaceri peste 1 De remarcat este totodată faptul că în topul
marilor agenţi economici, din punct de vedere al
milion de lei, respectiv 1.383 întreprinderi,
reprezentând 15,14% din totalul firmelor din numărului angajaţilor, se situează o întreprindere
care are ca și domeniu de activitate informaţii și
Municipiul Iași.
comunicaţii (SERVICES ROMÂNIA S.R.L.
Analizând, pe de altă parte, domeniile principale S.C.C.), domeniu ce a cunoscut o evoluţie
de activitate ale marilor agenţi economici (top 10 favorabilă foarte accelerată în ultimii ani. Astfel,
din punct de vedere al cifrei de afaceri), reiese domeniul TIC, deși aflat în stadiul incipient al
faptul că aceştia activează preponderent în dezvoltării, are potenţial pentru a deveni un al 3-
sectorul industriei prelucrătoare: fabricarea lea motor economic al Municipiului Iași.
produselor farmaceutice – ANTIBIOTICE SA,
producția de tuburi, țevi, profile tubulare și accesorii Pe de altă parte, este de remarcat că atât în topul
pentru acestea, din oțel - ARCELORMITAL companiilor în funcţie de CA, cât și în cel al
angajatorilor, se regăsesc companii cu capital
TUBULAR PRODUCT și MEDIA ROM GRUP S.R.L.
și fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv străin, ţările de provenienţă fiind: Olanda, Belgia,
lenjeria de corp) - I.G. WATTEEUW ROMÂNIA Italia, Marea Britanie și Rusia. La acestea se
adaugă și DELPHI DIESEL SYSTEMS; principalul
S.R.L.
angajator din ZMI, cu acţionariat 100% american.
De asemenea, din punct de vedere al topului
agenţilor economici în funcţie de numărul de
angajaţi, se observă faptul că industria
prelucrătoare ocupă numai 2 poziţii, reprezentate
de ANTIBIOTICE SA - fabricarea produselor
108
Tabel 17: Topul primilor 10 agenţi economici în funcţie de cifra de afaceri la nivelul Municipiului Iași, în anul 2014
Nr. Nume firmă Domeniu C.A.E.N. Cifră de Nr. Provenienţa

crt afaceri angajaţi capitalului
(RON)
1 ANTIBIOTICE S.A. Industria prelucrătoare 320.058.303 1.465 România
2110 – Fabricarea
produselor farmaceutice
de bază
2 ARCELORMITTAL TUBULAR Industria prelucrătoare 277.643.769 256 România,
PRODUCT 2420 – Producţia de Olanda
tuburi, ţevi, profile
tubulare și accesorii pentru
acestea, din oţel
3 MEDIA ROM GRUP S.R.L. Comerţ cu ridicata și cu 165.965.603 22 România
amănuntul; repararea
autovehiculelor și
motocicletelor
4671 – Comerţ cu ridicata
al combustibililor solizi,
lichizi și gazoși și al
produselor derivate
4 TECHNOSTEEL LBR S.R.L. Industria prelucrătoare 147.670.664 223 România,
2420 - Producţia de tuburi, Rusia
ţevi, profile tubulare și
accesorii pentru acestea,
din oţel
5 CONEX DISTRIBUTION S.A. Comerţ cu ridicata și cu 138.884.751 338 România
autovehiculelor și
motocicletelor
de piese și accesorii pentru
autovehicule
6 CONEST S.A. Construcţii 137.173.491 440 România
4120 – Lucrări de
construcţii a clădirilor
rezidenţiale și
nerezidenţiale
7 I.G. WATTEEUW ROMÂNIA S.R.L. Industria prelucrătoare 130.062.864 429 România,
2815 – Fabricarea Belgia
lagărelor, angrenajelor,
cutiilor de viteză și a
elementelor mecanice de
transmisie
109
8 APAVITAL S.A. Distribuţia apei; 127.831.191 1.141 România

salubritate, gestionarea
deșeurilor, activităţi de
decontaminare
3600 – Captarea, tratarea
și distribuţia apei
9 EUROTEX COMPANY S.R.L. Industria prelucrătoare 124.822.642 303 România
1413 – Fabricarea altor
articole de îmbrăcăminte
(exclusiv lenjeria de corp)
10 NUTRIROM S.R.L. Comerţ cu ridicata și cu 120.960.946 7 România
autovehiculelor și
motocicletelor
al cerealelor, seminţelor,
furajelor și tutunului
neprelucrat
Tabel 18: Topul primilor 10 agenţi economici în funcţie de numărul de angajaţi, la nivelul Municipiului Iași, în anul 2014
Nr. Nume firmă Domeniu C.A.E.N. Cifră de Nr. Provenienţa

crt afaceri angajaţi capitalului
(RON)
1 XEROX Activităţi de servicii administrative și activităţi 86.183.585 1.510 România,
BUSINESS de servicii suport Italia
SERVICE 8220 – Activităţi ale centrelor de intermediere
ROMÂNIA telefonică (call center)
2 ANTIBIOTICE Industria prelucrătoare 320.058.303 1.465 România
S.A. 2110 – Fabricarea produselor farmaceutice de
bază
3 APAVITAL Distribuţia apei; salubritate, gestionarea 127.831.191 1.141 România
S.A. deșeurilor, activităţi de decontaminare
3600 – Captarea, tratarea și distribuţia apei
4 IULIUS Activităţi profesionale, știinţifice și tehnice 114.479.383 784 România
MANAGEMEN 7022 – Activităţi de consultanţă pentru afaceri
T CENTER și management
S.R.L.
5 SALUBRIS S.A. Distribuţia apei; salubritate, gestionarea 47.282.995 692 România
3811 – Colectarea deșeurilor nepericuloase
6 SERVICES Informaţii și comunicaţii 44.241.463 665 România,
ROMÂNIA 6209 – Alte activităţi de servicii privind Marea
S.R.L. S.C.C. tehnologia informaţiei Britanie
7 IASICON S.A. Construcţii 119.911.170 588 România
110
4120 – Lucrări de construcţii a clădirilor

rezidenţiale și nerezidenţiale
8 CONFECȚII Industria prelucrătoare 22.203.447 579 România,
INTEGRATE 1413 – Fabricarea altor articole de Italia
MOLDOVA îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)
S.R.L.
9 SERVICII Activităţi de servicii adminstrative și activităţi 27.181.283 497 România
PUBLICE IAȘI de servicii suport
S.A. 8130 – Activităţi de întreţinere peisagistică
10 VEOLIA Producţia și furnizarea de energie electrică și 100.773.412 477 România
ENERGIE IAȘI termică, gaze, apă caldă și aer condiţionat (filială a unei
S.A. 3530 – Furnizarea de abur și aer condiţionat companii cu
capital
francez)
Având în vedere că marii agenţi economici din top angajaţilor Municipiului Iași), comerţ cu ridicata și
10 reunesc numai 11,46% din angajaţii cu amănuntul; repararea autovehiculelor și
Municipiului Iași, rezultă că economia localităţii nu motocicletelor (13.792 salariaţi – 18,83%) și
este dependentă de numărul limitat de agenţi construcţiile (8.546 - 11,67%).
economici, ci este susţinută de un număr mai mare
de întreprinderi din clase diferite de mărime. Dintre domeniile sectorului industriei
Astfel, mediul economic este mai stabil și prezintă prelucrătoare, următoarele înregistrează cei mai
mai multă siguranţă din punct de vedere al mulţi angajaţi:
locuitorilor municipiului.  Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte –
Forţa de muncă a Municipiului Iași 3.618 angajaţi, reprezentând 22,14% din
totalul salariaţi din sectorul industriei
Municipiul Iaşi a înregistrat în anul 2014 – 73.258 prelucrătoare;
angajaţi, adică 88,40% din forţa de muncă a  Fabricarea de mașini, utilaje și
Zonei Metropolitane, fapt ce denotă polarizarea echipamente n.c.a. 28 – 1.952 angajaţi,
excesivă și localizarea întreprinderilor cu mulţi reprezentând 11,94% din totalul
salariaţi preponderent în municipiu. Din această salariaţilor din sectorul industriei
cauză, se produc disparităţi teritoriale și prelucrătoare.
subdezvoltarea celorlalte localităţi ale ZMI.
Dintre domeniile comerţului cu ridicata și cu
Domeniile economice care angrenau cei mai mulţi amănuntul; repararea autovehiculelor și
salariaţi în anul 2014 erau: industria prelucrătoare motocicletelor, cei mai mulţi angajaţi se
(16.345 salariaţi, reprezentând 22,31% din totalul înregistrează în: Comerţ cu amănuntul, cu
28Cod CAEN care nu a fost cuprins în clasificările

anterioare Reviziei 2 CAEN (2009)
111
excepţia autovehiculelor și motocicletelor –  Comerţ cu ridicata și cu amănuntul;

6.869 salariaţi, reprezentând 49,80% din totalul repararea autovehiculelor și
salariaţilor din comerţ. motocicletelor – scădere cu 25,04%, de la
18.399 salariaţi în anul 2009, la 13.792
În perioada 2009-2014, aceste domenii au
salariaţi în 2014;
înregistrat o scădere constantă, după cum
 Construcţiile au înregistrat cea mai mare
urmează:
scădere a numărului salariaţilor, pe fondul
 Industria prelucrătoare – scădere cu crizei economice, de la 12.930 angajaţi, la
16,02%, de la 19.462 salariaţi în 2009 , la 8.546 în 2014, scădere cu 33,91%.
16.345 în 2014;
Figura 55: Tendinţe înregistrate la nivelul salariaţilor pe domenii C.A.E.N., în Municipiului Iași în perioada 2009-2014
25000
20000
15000
10000
5000
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014
A B C D E F G H I
J K L M N P Q R S
Pe de altă parte, domeniile care au înregistrat o centrală, zona de activităţi industriale din vest, și
creștere a numărului de salariaţi în perioada 2009- zona de activităţi industriale din est. Totodată,
2014 au fost: distribuţia spaţială a salariaţilor evidenţiază
localizarea agenţilor economici cu cei mai mulţi
 Informaţii și comunicaţii – creștere cu angajaţi sau zonele de concentrare a agenţilor
74,78%, de la 2.669 salariaţi în 2009, la economici.
4.665 în 2014;
 Activităţi de servicii administrative și Din punct de vedere al șomerilor, se constată o
activităţi de servicii suport – creștere cu scădere a numărului acestora din 2010 până în
48,60%, de la 4.883 angajaţi în 2009, la 2014, cu 57,63%, de la 4.282 șomeri în anul 2010, la
7.256 în 2014; 1.814 în anul 2014, respectiv o scădere de la 1,28%
din totalul populaţiei stabilă în 2010, la 0,52% în
Distribuţia spaţială a salariaţilor în interiorul 2014.
Municipiului Iași evidenţiază zonele cu cea mai
intensă activitate economică, respectiv zona
112
Pe categorii de vârste în anul 2013, șomerii mai mică a șomerilor absolvenţi de învăţământ
Municipiului Iași se împart astfel: 19,0% din superior.
aceștia aveau sub 25 de ani, 22,7% aveau vârsta
cuprinsă între 25 și 34 de ani, 23,63% aveau între 35 Rata șomajului în Municipiul Iaşi era în anul 2013
și 44 ani, 14,63% aveau între 45 și 49 ani și 20,04% de 1,77%, fiind inferioară valorii înregistrate în anul
aveau peste 50 de ani. 2012 (2,44%). Rata șomajului în Municipiul Iaşi
este cu mult sub cea înregistrată în Regiunea
Pe niveluri educaţionale, în 2013, 35,66% dintre Nord-Est (6%) și în Judeţul Iaşi (5,11%) în anul
șomeri au absolvit învăţământul primar, gimnazial 2013.
sau profesional, 37,55% au absolvit învăţământul
liceal sau postliceal, iar 26,79% au absolvit o formă
de învăţământ superior. Astfel, rezultă o pondere
Figura 56: Evoluţia numărului șomerilor în perioada 2010-2014
4.500
4.000
3.500
3.000
2.500
4.282
2.000
1.500 3092
2598 2378
1.000 1814
500
0
2010 2011 2012 2013 2014
113
Figura 57: Distribuţia angajaţilor în Municipiul Iași, în anul 2014
Sursa: prelucrare în baza datelor din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Creștere Iași
114
Structuri pentru creșterea  Pregătire de personal pentru a efectua

analizele;
competitivităţii economice
 Colaborări pentru soluţionarea de
Structuri de cercetare, dezvoltare şi inovare probleme privind structura chimică din
cadrul unor proicte / teme / contracte de
La baza competitivităţii stă în mod direct sau cercetare ştiinţifică, dezvoltare
indirect o reţea stabilă de centre de cercetare, tehnologică sau proiectare.
dezvoltare şi inovare care pot să aducă plus –
valoare în dezvoltarea şi susţinerea unor domenii Printre serviciile oferite de ICMPP se numără
strategice, bazate pe un antreprenoriat inovativ. În consultanţă în sinteza şi caracterizarea polimerilor
Municipiul Iaşi există o serie de astfel de structuri şi materialelor polimere, activitate de transfer de
care pot aduce un real beneficiu mediului de cunoştinţe, certificare de materiale polimere.29
afaceri prin domeniile cercetate.
2. Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare
1. Institutul de Chimie Macromolculară „Petru pentru Fizică Tehnică
Poni”
Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare
Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru pentru Fizică Tehnică (IFT Iaşi) este înfiinţat în
Poni” (ICMPP) Iaşi este un institut de excelenţă al scopul desfășurării de activităţi de cercetare
Academiei Române. Cu peste 65 de ani experinţă știinţifică și dezvoltare tehnologică în domeniul
în cercetare, în cadrul institutului au fost realizate materialelor cu structuri și proprietăţi fizice noi,
peste 1000 de lucrări ştiinţifice, acesta mândrindu dispozitive, aparate și echipamente bazate pe
– se şi cu prezenţa în numeroase proiecte şi acestea, metode noi de obţinere și tehnici noi de
evenimente. caracterizare a materialelor și de control
nedistructiv, metode de separare electrică și
Întins pe o suprafaţă de 10.000 mp, ICMPP magnetică, metode fizice de determinare a
adăposteşte o serie de 9 laboratoare, în care pot fi câmpurilor electromagnetice, a poluării și
efectuate următoarele tipuri de lucrări: compatibilităţii electromagnetice, materiale şi
dispozitive speciale cu aplicaţii în inginerie,
 Analize fizice şi chimice;
medicină și biotehnologie.
 Identificarea de substanţe unitare, în
special de natură organică; Cei peste 70 de cercetători din cadrul IFT Iaşi se
 Identificări şi dozări de componente concentrează pe următoarele activităţi:30
majoritare din amestecuri de substanţe
organice;  Cercetare fundamentală;
 Identificări de materiale pe bază de  Cercetare aplicată;
polimeri;  Cercetare tehnologică;
29 Sursa:www.icmpp.ro şi prezentarea aferentă Simpozionului

„De la excelență la competitivitate: tehnologiile generice
30 Sursa: http://www.phys-iasi.ro/
esențiale”, 15 mai 2014
115
 Producţie la scara laboratorului. şi etichetare a calităţii; servicii de consultanţă

pentru inovare, servicii de transfer tehnologic;
3. Institutul Naţional de Inventică Iaşi instruire; consultanţă pentru achiziţie; protejare şi
Institutul Naţional de Inventică (INI Iaşi) este o comercializare a DPI şi pentru contracte de
instituţie de cercetare ce are ca obiective licenţiere; consultanţă pentru standarde.31
fundamentale pe lângă structurarea inventicii ca 4. Societatea Inventatorilor din România
ştiinţă şi artă a creaţiei tehnice, situată la
confluenţa ştiinţelor fundamentale cu tehnologia, Societatea Inventatorilor din România este o
economia, managementul, logica, psihologia etc., asociaţie profesională, independentă, având
performantica drept inginerie a performanţei caracter nelucrativ, nonguvemamentală,
umane, precum şi stimularea elaborării şi aplicării nonprofit, apolitică, neetnică, neconfesională care
invenţiilor. îşi exercită activitatea în conformitate cu legislaţia
română şi cu dispoziţiile prezentului statut.
Misiunea INI constă în realizarea, la un înalt nivel
de performanţă, a cercetării ştiinţifice, în domenii Cu o activitate de 26 de ani, SIR a sprijinit şi sprijină
specifice, în context naţional şi internaţional, în continuare inventatorii romani în promovarea
răspunzînd necesităţii de dezvoltare intelectuală invenţiilor în ţară şi străinătate, prin organizarea
profesională şi socială a individului şi de progres a de “Târguri de Invenţii şi Idei Practice” si va milita
societăţii româneşti. cu toata energia ca aceste realizări să devină
bunuri de larg consum sau tehnologii ecologice,
Serviciile oferite în cadrul INI vizează: neregenerabile, fără consum energetic (energie
libera).32
 Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea
tehnologică şi concepţia inovativă; 5. Centrul Universitar de Cercetări Medicale
 Activitatea inovativ inventivă şi Veterinare Iaşi
promovarea protecţiei proprietăţii
industriale; Centrul Universitar de Cercetări Medicale
 Brevete de invenţie, Modele de utilitate, Veterinare aparţine de Universitatea de Medicină
Mărci, Desene şi modele industriale etc; Veterinară din Iaşi. Principalele direcţii de
 Servicii de consultanţă pentru inovare; cercetare în cadrul acestui centru sunt:
 Testare, certificare, etichetare a calităţii;
 Patologie infecţioasă şi parazitară;
 Editura “Performantica”, Revista de
 Cercetare translaţională în medicina
Inventică.
plasmei;
La acestea se adaugă infrastructura de care  Cercetări aplicative şi fundamentale în
institutul dispune, precum şi alte servicii conexe: patologia animală;
spaţii; acces la bănci de date şi biblioteci tehnice;  Siguranţă alimentară şi sănătate publică.33
cercetări de piaţă; laboratoare; testare, certificare
31 Sursa: www.adrnordest.ro şi prezentări ale institutului
32 Sursa: 33 Sursa: www.uauiasi.ro şi prezentări ale centrului

www.sir-inventica.ro
116
6. Compania Antibiotice Entităţi de inovare și transfer tehnologic
Programul de cercetare desfăşurat în cadrul Transferul tehnologic este metoda de transferare

copaniei Antibiotice constituie unul dintre a rezultatelor ştiinţifice de la mediul de cercetare
principalii factori de dinamism şi dezvoltare ai la mediul de afaceri pentru a stimula creşterea
companiei, care asigură firmei o creştere durabilă, economică. Un oraş în care este promovat
prin reînnoirea permanentă a portofoliului cu transferul tehnologic poate avea de câştigat în
medicamente generice eficiente şi sigure şi prin competiţia la nivel regional, naţional şi
optimizarea şi perfecţionarea tehnologiilor de internaţional prin sporirea competitivităţii odată
fabricaţie în acord cu progresul tehnic. cu promovarea unor soluţii inovatoare.
Cei peste 70 de specialişti ai Centrului de Conform Registrului entităţilor acreditate și

Cercetare-Dezvoltare Antibiotice sunt implicaţi în autorizate provizoriu din infrastructura de
următoarele procese de dezvoltare a inovare şi transfer tehnologic (2015), MECS,
medicamentelor generice: ANCSI, în Judeţul Iaşi nu figura nici o entitate de
inovare și transfer tehnologic înscrisă.
 Dezvoltare farmaceutică;
 Dezvoltare de metode analitice, validare a Pe de altă parte, Centrul Tehnologic Regional Iași
metodelor analitice; își asumă misiunea de a sprijini transferul
 Testare clinică – faza I; tehnologic, prin serviciile oferite.
 Implementare în producţie.
Obiectiv strategic: creșterea competitivităţii
Echipa de cercetători este implicată în activităţile economice prin crearea și dezvoltarea unor
de formulare farmaceutica, analize fizico-chimice, structuri de sprijin a afacerilor, transferului
transfer tehnologic, studii de bioechivalenţă, tehnologic și promovării industriilor noi, creative;
regulatory affairs şi farmacovigilenţă.34
Servicii oferite: servicii de închiriere spaţii birouri
7. EUROINVENT – Forumul Inventatorilor Români pentru cercetare si transfer tehnologic; servicii de
închiriere spatii pentru aplicaţii practice firmelor
Pe lângă toate aceste instituţii, activităţile din ramurile componente ale domeniului prioritar
inovatoare sunt promovate în municipiul Iaşi şi în de dezvoltare al Regiunii Nord-Est și celor care
cadrul Forumului Inventatorilor Români. După o sprijină ramurile componente ale domeniul
ediţie de succes în anul 2016, în care au fost expuse prioritar de dezvoltare al Regiunii Nord-Est;
peste 400 de proiecte şi invenţii, devenind cel mai servicii de închiriere spaţii de tip laborator
mare eveniment de acest tip din Europa de Est, specializat pentru testare; servicii de consultanţă.
anul acesta forumului EUROINVENT va avea loc în
perioada 25 – 27 Mai la Palatul Culturii din Iaşi.35 Dezvoltarea centrului, în special prin servicii
conexe de dezvoltare a afacerilor, dar și facilitând
în mod real transferul tehnologic, atrăgând actori
35 Sursa: http://www.euroinvent.org/
34Sursa: www.antibiotice.ro
117
din sfera universitară, CDI și din mediul privat, cadre didactice și / sau studenţi din cadrul
reprezintă o direcţie de urmat în perioada instituţiilor de învăţământ superior, care fac parte
următoare. Un prim pas în acest sens, ce ar putea din rândul membrilor asociaţi ai parcului, precum
fi iniţiat de către autorităţile locale, ar consta în și ale altor persoane fizice are fac dovada, pe baza
acreditarea ca infrastructură de inovare și transfer unui plan de afaceri și documente specifice, că pot
tehnologic. dezvolta o afacere rentabilă, care, pe parcursul a 3
ani, să ajungă la un stadiu ce-i va conferi
Gradul de ocupare al Centrului Tehnologic
posibilitatea de sustenabilitate în alte spaţii
Regional Iași este de 100% și în prezent este diferite oferite de parc sau în afara acestuia.
închiriat în totalitate de Continental Automotive
România. Având în vedere că această companie a Având în vedere că în cadrul Parcului Știinţific și
închiriat centrul cu scopul de a-și extinde Tehnologic Tehnopolis funcţionează laboratoare
activitatea de cercetare și testare desfășurată în coordonate de universităţile din Iași (Universitatea
Iași, se consideră că obiectivul pentru care a fost Tehnică “Gh. Asachi” Iași, Universitatea
creat acest centru a fost atins. “Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universitatea de
Știinţe Agricole și Medicină Veterinară “Ion
Totodată, Parcul Știinţific și Tehnologic Ionescu de la Brad” Iași, Universitatea de Medicină
TEHNOPOLIS își propune să sprijine transferul și Farmacie “Gr. T. Popa” Iași), iar gradul de
tehnologic în domeniile tehnologia informaţiei, ocupare al acestuia este în prezent de 90%, se
industria audio-vizualului, bio-tehnologii și consideră că această iniţiativă a avut succes, iar
industria alimentară, prin următoarele activităţi: obiectivul și scopul înfiinţării parcului au fost
 cercetarea ştiinţifică atinse.36
 dezvoltarea tehnologică Infrastructurile de sprijin al afacerilor
 învăţământ
 consultanţă tehnologică În contextul unei concurenţe din ce în ce mai
 prelucrarea şi aplicarea rezultatelor intense în mediul de afaceri, aceste infrastructuri
cercetării de către agenţi economici din de sprijin al afacerilor au ca scop accelerarea
asociaţie sau din afara acesteia procesului de creare şi/sau dezvoltare a
 realizarea şi utilizarea în regim de întreprinderilor/activităţilor inovatoare, pentru a
microproducţie sau comercializarea produce bunuri cu valoare adăugată cât mai mare,
modelelor experimentale, prototipurilor competitive atât pe piaţa naţională, cât şi cea
sau a produselor obţinute. internaţională.
Parcul Știinţific și Tehnologic Tehnopolis are și un Conform Situaţiei distribuţiei pe judeţe a

incubator de afaceri. Scopul înfiinţării Parcurilor Industriale constituite conform legii la
incubatorului de afaceri a fost sprijinirea data de 12.02.2016 (MDRAP), singurul parc
iniţiativelor antreprenoriale generate, cu industrial înscris din Judeţul Iaşi era Parcul
precădere, de către colectivele de cercetători, Industrial Miroslava.
36
Sursa: http://www.bzi.ro/public/pdf/_ctr.pdf şi
http://tehnopol-is.ro/
118
Înfiinţarea de parcuri industriale sau înscrierea infrastructuri37. TEHNOPOLIS oferă de asemenea

unor zone industriale deja existente pe lista servicii destinate companiilor nou înfiinţate.
parcurilor industriale reprezintă o oportunitate
pentru atragerea de investiţii, întrucât, conform S.C. SOLO S.R.L. este iniţiatorul infrastructurii de
Legii 186/2013 privind constituirea si functionarea sprijin a afacerilor “Parc logistic comuna Leţcani,
parcurilor industriale, titlul de parc industrial Judeţul Iași”, implementată în anul 2014 cu
conferă administratorului și rezidenţilor parcului finanţare din fonduri europene prin Programul
Operaţional Regional 2007-2013, Axa 4 –
dreptul la următoarele facilităţi:
Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional
a) scutire de la plata taxelor percepute pentru și local; Domeniul 4.1. Structuri de sprijin a
modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din afacerilor. Unul dintre obiectivele înfiinţării
circuitul agricol a terenului aferent parcului Parcului logistic din comuna Leţcani este
industrial; realizarea unei structuri de sprijinire a afacerilor,
care să stimuleze la nivel local dezvoltarea
b) scutire de la plata impozitului pe terenuri, economică durabilă. Prin intermediul acestui parc
corespunzător terenului aferent parcului s-a dorit atragerea de investiţii și stimularea creării
industrial, potrivit prevederilor art. 257 lit. l) din de noi locuri de muncă. Gradul de ocupare al
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu parcului este de peste 85%.
modificările și completările ulterioare;
Similar Parcului logistic din comuna Leţcani, și
c) scutire de la plata impozitului pe clădiri, Centrul de afaceri din Municipiul Iași, al cărui
corespunzător clădirilor care fac parte din iniţiator a fost S.C. SORANA S.R.L., a fost înfiinţat
infrastructura parcului industrial, în conformitate prin accesarea fondurilor europene prin
cu art. 250 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 571/2003, cu intermediul P.O.R., axa 4, domeniul 4.1.Obiectivul
modificările și completările ulterioare; proiectului a fost crearea de 8 locuri de muncă
d) scutiri, numai cu acordul autorităţilor publice pentru centrul de afaceri și 18 locuri de muncă
locale, de la plata oricăror taxe datorate bugetelor pentru firmele găzduite. Centru de afaceri a vizat
locale ale unităţilor administrativ-teritoriale atragerea a 11 microîntreprinderi din domeniul
pentru eliberarea oricăror certificate de urbanism, serviciilor. Această infrastructură de sprijin a
autorizaţii de construire și/sau autorizaţii de afacerilor a depășit 80% din capacitatea de
desfiinţare de construcţii pentru terenurile și ocupare.
clădirile din infrastructura parcului, ce fac parte SC. AXA PLUS S.R.L., la fel ca și S.C. SORANA
integrantă din parcul industrial; S.R.L. și S.C. SOLO S.R.L. a fost beneficiarul unui
e) alte facilităţi ce pot fi acordate, potrivit legii, de proiect finanţat prin fonduri europene P.O.R.
autorităţile administraţiei publice locale. 2007-2013 – axa 4, domeniul 4.1., care a avut ca
finalitate o infrastructură de sprijin a afacerilor:
În ceea ce privește centrele și incubatoarele de “Axa – Centru verde de consultanţă în afaceri”.
afaceri, în perioada de programare 2007-2013 s-au Obiectivul acestui centru a fost atragerea
accesat finanţări pentru 10 astfel de investitiilor, revigorarea și impulsionarea
37 SC SOLO SRL, SC Sorana SRL, SC Axa Plus SRL, Centrul de CONSTRUCT SRL, SC JAD GROUP SRL, SC TERRAMED BABY
afaceri Ideo, Centrul Tehnologic Regional Iaşi, SC ENVIRO SRL, SC BURSA MOLDOVEI SA, SC CARTIERUL CAROL SRL
119
dezvoltării economice a judeţului Iași, prin crearea Obiectivul centrului de afaceri a fost să contribuie
unei structuri de sprijinire a afacerilor dotată și la dezvoltarea mediului de afaceri și creșterea
echipată, care încorporează cele mai noi numărului de locuri de muncă prin îmbunătăţirea
tehnologii și materiale de construcţii pe fondul infrastructurii locale și regionale de afaceri.
unei arhitecturi moderne.Rezultatele estimate Totodată, acest centru a avut în vedere
prevedeau că numărul firmelor care vor înhiria valorificarea celor mai importante resurse
spaţii va fi de minim 5, iar numărul locurilor de specifice ale zonei în care este localizată investiţia,
muncă nou create vor ajunge până la 50 de adresându-se în mod special domeniului de
persoane. Societăţile care au ocupat deja mare activitate prestări servicii. Gradul de ocupare al
parte din clădire oferă servicii de consultanţă în clădirii este de peste 50%.
management, IT, domeniile financiar și bancare.
Centrul de sprijinire și dezvoltare a afacerilor
Centrul de afaceri Ideo a fost realizat prin “Carol”, înfiinţat de S.C. CARTIERUL CAROL
cofinanţare din fonduri europene (P.O.R. – axa 4) S.R.L. a avut ca obiectiv specific atragerea
în anul 2011. Scopul acestui centru de afaceri a fost investiţiilor și asigurarea dezvoltării durabile a
spriinirea persoanelor care au idei în demararea economiei locale. Rezultatele estimate au fost: 16
unei afaceri. Centru de afaceri este destinat în firme beneficiare în structura creată, 10 persoane
principal întreprinderilor mici și mijlocii și este angajate permanent, cel puţin 43 de persoane
dezvoltat în 2 corpuri de clădire. Gradul de ocupare angajate în cadrul firmelor sprijinite.
al centrului este în prezent de 100%.
Astfel, în ceea ce privește infrastructurile de sprijin
Tot prin P.O.R. 2007-2013 – axa 4 – domeniul 4.1., al afacerilor din Municipiul și din Zona
S.C. JAD GROUP S.R.L. a înfiinţat structura de Metropolitană Iași, principala provocare nu constă
sprijin a afacerilor în Municipiul Iași – “Mega în construirea de noi centre și extinderea
Business Center”. Obiectivul specific al acestui infrastructurii, ci de a activa și promova, întâi,
centru a fost creșterea competitivităţii infrastructura existentă. Municipalitatea, partener
Municipiului Iași ca locaţie pentru afaceri. Scopul în cadrul unora dintre proietele menţionate
proiectului a fost atragerea a 50 de firme, din care anterior, își poate asuma rolul de promotor, în
50% IMM-uri (din care cel puţin 75% cadrul unei strategii mai ample de atragere de
microîntreprinderi și microîntreprinderi mici). investiţii.38
Un alt Centru de sprijinire și dezvoltare a afacerilor

pentru IMM a fost înfiinţat în anul 2015 prin fonduri
europene (P.O.R. 2007-2013 – axa 4) de către S.C.
TERRAMED BABY S.R.L., IAȘI.
S.C. BURSA MOLDOVEI S.A. este un alt iniţiator al

unui centru de afaceri realizat în Municipiul Iași în
anul 2012, finanţat tot prin Programul Operaţional
Regional 2007-2013 – Axa 4 – Domeniul 4.1.
38
Sursa: http://www.adrnordest.ro/user/file/catalog_surse_fin
antare/situatie-centralizata-proiecte-iunie-2013.pdf
120
Structuri asociative pentru creșterea 2. Clusterul ICONIC:

competitivităţii economice – Clustere
Sector de activitate: informatică și tehnologia
Clusterele au la fel ca şi celelalte structuri scopul de comunicaţiilor;
creştere a competitivităţii, toate aceste entităţi
putând fi în colaborare sau într – o relaţie de Specializare în cadrul sectorului: producţie și
incluziune pentru sporirea succesului. În ceea ce servicii online;
priveşte clusterele, acestea sunt asocieri de Activități de bază ale clusterului: activităţi de
întreprinderi care prin anumite carateristici networking și relaţii internaţionale; acces mai
comune sau complementare beneficiază de ușor la instruire; transfer de know-how; lobby;
avantajele localizării în proximitate, ele putând
avea acces la acelaşi bazin de forţă de muncă, Anul înfiinţării: 2012;
aceeaşi infrastructură şi aceiaşi furnizori. În Zona
Numărul membrilor din cluster: 23;
Metropolitană Iași s-au realizat anumite grupări de
producători, utilizatori și/sau beneficiari, sub Structura membrilor clusterului: întreprinderi
formă de clustere. În prezent, există 7 clustere: mari, mijlocii, mici, microîntreprinderi,
universităţi, colegii tehnice, institute C&D,
1. Clusterul IMAGO MOL:
furnizori de instruire și educaţie (cu excepţia
Sector de activitate: sănătate și știinţe universităţilor), instituţii financiare, organisme
medicale; publice și intermediari (policy makers,
administraţie publică, asociaţii, agenţii,
Specializare în cadrul sectorului: imagistică camere de comerţ);
medicală;
Număr total salariaţi: 200;
Activități de bază ale clusterului: dezvoltarea
unui plan strategic de acţiune pentru Cifra de afaceri anuală: 1.000.000 euro;
sprijinirea dezvoltării competitive a sectorului
Forma legală a clusterului: asociaţie
de imagistică medicală în Regiunea Nord-Est
înregistrată;
Anul înfiinţării: 2012;
Organizații fondatoare a clusterului:
Numărul membrilor din cluster: 8; Arhipelago – companie în domeniul web
publishing;
Structura membrilor clusterului: întreprinderi
mari, mijlocii, mici, microîntreprinderi, Principalul obiectiv al clusterului: creșterea
universităţi, colegii tehnice, institute C&D, capacităţii inovatoare a economiei regionale.
furnizori de instruire și educaţie (cu excepţia
universităţilor), instituţii financiare, organisme
publice și intermediari (policy makers, 3. Clusterul EURONEST IT&C:
camere de comerţ); Sector de activitate: informatică și tehnologia
comunicaţiilor;
Număr total salariaţi: 29;
Specializare în cadrul sectorului: outsourcing –
Cifra de afaceri anuală a clusterului: 780.000 dezvoltare software, industrii creative, web-
euro; design și dezvoltare platforme web, Logo
Design, Optimizare motoare de căutare,
Forma legală a clusterului: ONG.
121
promovare platforme web, marketing și soluţii imaginii constructorilor ieșeni în raport cu

e-commerce pentru turism, distribuţie autorităţile locale și opinia publică; oferirea
software, consultanţă, publicitate și informaţiilor și soluţiilor privind oportunităţile
organizare evenimente; de afaceri în domeniu; dezvoltarea afacerilor
companiilor membre în cluster și creșterea
Activități de bază ale clusterului: activităţi de competitivităţii acestora pe plan naţional și
networking și relaţii internaţionale, acces mai internaţional;
ușor la instruire, transfer de know-how, lobby;
Structura membrilor clusterului: întreprinderi
Structura membrilor clusterului: întreprinderi mijlocii productive, întreprinderi mici mijlocii,
mari, mijlocii, mici, microîntreprinderi,
universităţi;
universităţi, colegii tehnice, institute C&D,
furnizori de instruire și educaţie (cu excepţia Număr total salariaţi: 1.845;
publice și intermediari (policy makers, Cifra de afaceri anuală: 82 milioane euro;
administraţie publică, asociaţii, agenţii, Forma legală a clusterului: asociaţie
camere de comerţ); înregistrată;
Număr total salariaţi: 447; Principalul obiectiv al clusterului: derularea
activităţilor de animare a acestuia în vederea
Cifra de afaceri anuală: 21.600.000;
intensificării cooperării între mebrii săi.
Forma legală a clusterului: asociaţie
înregistrată;
Organizaţii fondatoare a clusterului: companii 5. Clusterul BIORONE – sănătate, Iași

fondatoare; Sector de activitate: biotehnologii, sănătate și
Principalul obiectiv al clusterului: creșterea știinţe medicale, microtehnologii și
capacităţii inovatoare a economiei regionale. nanotehnologii;
Specializare în cadrul sectorului:

bioinformatică, producţie medicamente,
4. Clusterul Asociaţia BREASLA farmacogenomică, terapia genelor, testare
CONSTRUCTORILOR IEȘENI – construcţii, genetică, nanotehnologie, bioinginerie,
Iași servicii de sănătate și diagnostic uman,
producţia biofarmaceutice și echipamente;
Sector de activitate: construcţii;
Activități de bază ale clusterului: activităţi de
Specializare în cadrul sectorului: industria networking și relaţii internaţionale; transfer de
construcţiilor civile și industriale; know-how; lobby; transpunerea culturii
Activități de bază ale clusterului: îmbunătăţirea inovative în economie; sprijin privind
calităţii lucrărilor de construcţii efectuate în oportunităţi de finanţare și programe;
Judeţul Iași; creșterea standardelor de calitate cercetarea și dezvoltarea resursei umane de
și transparenţă din domeniu; îmbunătăţirea bună calitate din regiune;
122
Anul înfiinţării: 2011; Forma legală a clusterului: asociaţie

(neînregistrată);
Organizaţii fondatoare a clusterului:
Structura membrilor clusterului: întreprinderi Universitate;
mari, mijlocii, mici, microîntreprinderi,
universităţi, colegii tehnice, institute C&D, Principalul obiectiv al clusterului: creșterea
furnizori de instruire și educaţie (cu excepţia capacităţii inovatoare a economiei regionale.39
publice și intermediari (policy makers,
camere de comerţ);
Număr total salariaţi: 1.609;
Cifra de afaceri anuală: 72.000.000 euro;
39 Sursa:
http://www.adrnordest.ro/index.php?page=CLUSTERE_NORD
_EST
123
Acest indicator prezintă gradul de specializare a

II.2.2. Motoare economice unei zone într-o anumită industrie, măsurând
și potenţial de specializare nivelul de concentrare economică la nivel regional.
Au fost selectate domeniile care au ȋnregistrat o
În vederea identificării competenţelor distinctive valoare a CL mai mare decât 1 şi ȋn cadrul cărora au
din punct de vedere economic și al avantajelor fost create ȋn anul 2011 cele mai multe locuri de
competitive ale Zonei Metropolitane Iași, a fost muncă din totalul ȋnregistrat la nivelul fiecărui pol
consultată analiza detaliată din cadrul Raportului de creștere.
„Polii de creştere: faza următoare” întocmit de
Pentru a identifica, la nivelul anului 2011,
Banca Mondială, prin care au fost identificate la
aglomerările economice din cadrul Polului de
nivelul anului 2011 câte 30 de motoare economice Creştere Iaşi ce au un avantaj comparativ la nivel
aferente fiecărui Pol de creştere. naţional, coeficientul de localizare aferent fiecărui
Ȋn cadrul analizei amintite anterior, pentru fiecare domeniu motor economic al Zonei Metropolitane
dintre cei şapte Poli de creştere a fost calculat Iași a fost comparat cu valoarea indicatorului
coeficientul de localizare (CL) ce compară obţinută la nivelul celorlalţi poli de creştere pentru
concentrarea locală a unui cod CAEN (numărul de respectivul domeniu (ȋn situaţia ȋn care acesta se
angajaţi din cadrul acelui cod CAEN raportat la regăsea şi ȋn lista motoarelor economice ale
numărul total de angajaţi din zona metropolitană) fiecărui alt pol de creştere40). Faptul că un anumit
cu concentrarea naţională a acelui cod CAEN. domeniu deţinea un avantaj comparativ ȋn anul
40În cazul în care un domeniu nu se regăsea între

motoarele unuia sau mai multor poli de creștere, este
marcat cu ”0” în tabelul de analiză comparativă
124
2011, nu constituie o bază suficientă de Activități de consultanță pentru afaceri şi

fundamentare a unei concluzii, motiv pentru care management (cod CAEN 7022): ȋn comparaţie cu
s-a procedat la replicarea analizei pentru anul ceilalţi Poli de creştere, coeficientul de localizare
2014. Ȋn vederea ȋntocmirii acesteia a fost calculat din Zona Metropolitană Iași a ȋnregistrat o
coeficientul de localizare, respectând aceeaşi tendinţă de creştere ȋn perioada analizată și
metodologie menţionată anterior pentru acele plasează Activitățile de consultanță pentru afaceri
domenii ce au fost identificate ca motoare şi management ȋn rândul domeniilor ce contribuie
economice ȋn anul 2011 la nivelul Zonei la conturarea identităţii. Ȋn Iaşi este localizată
Metropolitane Iași. compania Iulius Management Center S.R.L,
companie ce ocupă locul patru ȋn Topul agenţilor
Ȋn urma acestei analize se poate concluziona faptul economici în funcţie de numărul de angajaţi, la
că Zona Metropolitană Iași are o bază economică nivelul Municipiului Iași, în anul 2014. Acest agent
variată, stabilă din punct de vedere temporal. economic a ȋnregistrat ȋn perioada 2011 – 2014 un
Aglomerările economice ce-i oferă avantaje trend ascendent atât la nivelul numărului de
semnificative la nivel naţional şi generează un angajaţi (numărul acestora fiind majorat cu 33% ȋn
volum important de afaceri, sunt ȋnregistrate anul 2014 comparativ cu anul 2011), cât şi la nivelul
pentru următoarele coduri CAEN: cifrei de afaceri (valoarea din 2014 fiind mai mare
Fabricarea produselor farmaceutice de bază (cod cu 146% comparativ cu cea din anul 2011).
CAEN 2110): prin prezenţa companiei Antibiotice Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei
S.A.- cel mai important producător de (diviziunea 62): ȋn urma analizei coeficientului de
medicamente generice ce reprezintă un brand cu localizare, activităţile de realizare a software-urilor
tradiţie de peste 60 de ani, care ocupă primul loc ȋn (cod CAEN 6201), de consultanţă în tehnologia
Topul agenţilor economici în funcţie de cifra de informaţiei (cod CAEN 6202) şi de management a
afaceri şi locul al dolea ȋn Topul agenţilor mijloacelor de calcul (cod CAEN 6203) nu au
economici în funcţie de numărul de angajaţi, la obţinut cea mai mare valoare comparativ cu
nivelul Municipiului Iași, în anul 2014. Ȋn perioada ceilalţi poli de creștere din România se poate
analizată coeficientul de localizare aferent acestui observa faptul că, ȋn comparaţie cu anul 2011 când
cod CAEN a cunoscut o majorare semnificativă de ocupa locul al treilea cu o valoare a CL2011 = 1,96
la 21,55 ȋn anul 2011 la 24,08 ȋn anul 2014. Valoarea (primul loc fiind deţinut de Zona Metropolitană
net superioară a coeficientului de localizare Cluj-Napoca), ȋn anul 2014 valoarea ȋnregistrată
ȋnregistrată la nivelul acestui cod CAEN CL2014 = 2, plasează Zona Metropolitană Iași pe
comparativ cu valorile obţinute la nivelul celorlalţi locul al doilea, devansând Zona Metropolitană
poli de creştere, coroborată cu faptul că, domeniul Timişoara. Ȋn plus, la nivelul clasei Alte activităţi de
face parte din sectoarele economice cu potenţial servicii privind tehnologia informaţiei (cod CAEN
de specializare inteligentă din Strategia Naţională 6209), ȋn ambele perioade analizate coeficientul
de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 – de localizare a ȋnregistrat o valoare net superioară
2020indică faptul că, acesta reprezintă un comparativ cu ceilalţi poli de creştere (ȋn anul 2014,
domeniu de identitate pentru Zona Metropolitană ecartul dintre primul şi cel de-al doilea loc la nivelul
Iași şi propunem concentrarea acţiunilor strategice acestui domeniu a fost de 7,11). Având ȋn vedere
ȋn vederea conservării acestui avantaj comparativ. faptul că Tehnologia Informaţiilor şi
Ȋn plus, acesta este un domeniu ȋn cadrul căruia pot
Comunicaţiilor aparţine domeniilor de specializare
fi accesate fonduri europene pentru acţiuni de inteligentă din Strategia CDI 2014 – 2020,
cercetare – dezvoltare ce pot conduce la o dezvoltarea inteligentă și durabilă a sectorului TIC
dezvoltare durabilă a sectorului, prin descoperirea fiind susţinută și încurajată în perioada de
unor medicamente noi şi eficiente.
125
programare 2014 – 2020, precum şi din prisma Creative Industries Pole creionează coordonatele
faptului că, acest sector face parte din sfera de unei industrii ce poate defini Zona Metropolitană
cuprindere a industriilor creative, se recomandă Iași ca destinaţie reprezentativă la nivel naţional
sprijinirea şi accelerarea dezvoltării sectorului IT. pentru investiţiile în domeniu, ȋn prezent deţinând
avantaje competitive medii. Ȋn plus, trebuie
Industria textilă (Fabricarea altor articole de amintit faptul că, ȋn Iaşi este localizată compania
îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) – cod Confecţii Integrate Moldova S.R.L. ce ocupă locul
CAEN 1413): Deşi coeficientul de localizare aferent
opt ȋn Topul agenţilor economici în funcţie de
acestui domeniu ȋnregistrează o uşoară scădere ȋn numărul de angajaţi, la nivelul Municipiului Iași, în
anul 2014 la nivelul Zonei Metropolitane Iași anul 2014.
comparativ cu valoarea atinsă ȋn anul 2011, acest
motor economic ȋşi menţine locul al doilea Analizând potenţialul de specializare inteligentă al
comparativ cu ceilalţi poli de creștere ceea ce ne economiei metropolitane evaluat din perspectiva
indică necesitatea unor acţiuni strategice care să comparaţiei cu ceilalţi poli de creștere ai României,
susţină industria textilă, domeniu căruia ȋi este se poate concluziona faptul că avantajele
acordată o atenţie deosebită și la nivel naţional în competitive importante sunt deţinute de Zona
actuala perioadă de programare. Ȋn plus, această Metropolitană Iași la nivelul industriei
activitate economică este inclusă ȋn sfera de farmaceutice şi al serviciilor de consultanță.
cuprindere a industriilor creative, industrii ce au Totodată, Polul de Creştere Iaşi deţine avantaje
un potenţial de creștere mult mai rapid comparativ competitive medii ȋn domeniul industriei textile şi
cu restul economiei. De asemenea, existenţa unor ȋn sectorul IT. Trebuie menţionat faptul că, deşi în
proiecte conturate de către Institutul Naţional de urma analizei au fost identificate şi alte sectoare la
Cercetare – Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie ce nivelul cărora valorile coeficientului de localizare
fac referire la creşterea competitivităţii sunt cele mai mari comparativ cu ceilalţi poli de
ȋntreprinderilor cu profil de textile, la elaborarea creştere, aceste domenii au un grad de specializare
unor cercetări antropometrice pentru realizarea mediu sau scăzut (de exemplu: sectorul
ergonomică a unor produse textile inovatoare, la Construcţiilor, Activităţile de call center, Serviciile
dezvoltarea unui sistem de realizare a de coafură și alte servicii de înfrumuseţare,
ȋmbrăcămintei personalizate ȋn care sunt implicaţi Transporturi cu taxiuri). Întrucât aceste domenii
şi parteneri din Zona Metropolitană Iași precum: aparţin unor sectoare ce nu conduc la creştere
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi - economică şi nici nu conferă unei localităţi un
Facultatea de Textile, Pielărie şi Management avantaj comparativ, acestea nu reprezintă direcţii
Industrial precum şi ȋntreprinderile din clusterul de concentrare a unor acţiuni strategice viitoare.
126
Tabel 19: Coeficientul de localizare al Zonei Metropolitane Iași, în anul 2011, comparativ cu ceilalţi poli de creștere
Coeficient de localizare - anul 2011 Coeficient de

localizare ZMI >
Nr. Motoare economice ale Zonei Cod Z.M. Z.M. decât cel
crt. Metropolitane Iași CAEN Z.M. 41 Z.M. Z.M. Cluj - Z.M. Z.M. ȋnregistrat la
Constanţ Timişoa
Iași Braşov Napoca Craiova Ploieşti nivelul unui alt
a ra
pol de creştere
Lucrări de construcţie a
1 clădirilor rezidenţiale şi 1,54 -42 - - - - -
nerezidenţiale 4120 Da
Fabricarea altor articole de

2 îmbrăcăminte (exclusiv 1,52 - - - 1,2 1,65 -
lenjeria de corp) 1413 Nu
Restaurante și servicii de 5610 și

3 1,78 1,06 1,33 1,86 - - 1,06
catering 5621 Nu
Fabricarea de echipamente
electrice şi electronice pentru
4 2932 1,78 - 1,97 - - 2,75 4,47
autovehicule şi pentru
motoare de autovehicule Nu
41 Zona Metropolitană
42 Nu se regăsește între motoarele economice ale acestui pol de creștere
127
5 Distribuţia energiei electrice 3513 4,83 3,94 4,09 2,25 4,87 5,81 2,29 Nu
Transporturi urbane,
6 suburbane şi metropolitane de 1,93 1,1 1,4 - 1,51 1,32 -
călători 4931 Da
Fabricarea produselor
7 21,55 - - - - - -
farmaceutice de bază 2110 Da
Activităţi de consultanţă
8 1,74 - 1,42 - 1,15 - -
pentru afaceri şi management 7022 Da
Lucrări de instalaţii sanitare,

9 de încălzire şi de aer 1,67 1,18 1,38 1,17 1,08 1,31 1,07
condiţionat 4322 Da
Întreţinerea şi repararea
10 1,39 1,19 1,09 1,3 1,02 1,32 -
autovehiculelor 4520 Da
Activităţi de inginerie şi
11 consultanţă tehnică în 1,37 1,03 1,75 - - 2,56 1,25
domeniu 7112 Nu
12 Transporturi cu taxiuri 4932 3,03 1,75 1,58 - 2,96 1,26 - Da
6201 și
Activităţi de servicii în
13 6202 1,96 1,37 4,94 - 1,02 - 2,03
tehnologia informaţiei
și 6203 Nu
Lucrări de construcţii a
14 1,14 - 1,37 - - - 1,25
drumurilor şi autostrăzilor 4211 Nu
15 Activităţi de call center 8220 4,89 - - - - - - Da
128
Captarea, tratarea şi
16 1,41 - 1,55 2,59 2,01 1,6 -
distribuţia apei 3600 Nu
Baruri şi alte activităţi de

17 1,59 1,04 1,36 - - - 1,22
servire a băuturilor 5630 Da
18 Instalaţii electrice 4321 1,27 1,25 1,65 - - 1 - Nu
Servicii de coafură și alte

19 2,01 - - 1,6 1,3 - 1,48
servicii de înfrumuseţare 9602 Da
Comerţ cu amănuntul al
20 produselor farmaceutice, în 4773 1,14 1,26 - 1,21 1,17 - -
magazine specializate Nu
Închirierea şi subînchirierea
21 bunurilor imobiliare proprii sau 6820 1,83 - 1,28 1,81 1,44 1,08 1,38
închiriate Da
Producţia de tuburi, ţevi,

22 profile tubulare şi accesorii 2420 6,6 - - - - - -
pentru acestea, din oţel Da
Colectarea deşeurilor
23 1,2 - - 1,61 1,44 - -
nepericuloase 3811 Nu
Comerţ cu autoturisme şi
24 1,82 1,7 - - - - -
autovehicule uşoare 4511 Da
Fabricarea lagărelor,
angrenajelor, cutiilor de viteză
25 2815 2,41 10,37 - - - 3,34 -
şi a elementelor mecanice de
transmisie Nu
129
Activităţi de asistenţă
26 1,59 - - - 2,65 - 1,53
medicală specializată 8622 Nu
Comerţ cu ridicata de piese şi

27 1,69 - 2,14 - - - -
accesorii pentru autovehicule 4531 Nu
Alte activităţi de servicii

28 4,45 - - - - - -
privind tehnologia informaţiei 6209 Da
29 Alte activităţi de tipărire 1812 1,82 - 2,23 - - - - Nu
Activităţi de întreţinere
30 3,07 - - - - 4,39 -
peisagistică 8130 Nu
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor și metodologiei din raportul "Polii de creştere: faza următoare", Banca Mondială, 2013
130
Tabel 20: Coeficientul de localizare al Zonei Metropolitane Iași, în anul 2014, comparativ cu ceilalţi poli de creștere
Coeficient de localizare - anul 2014 Coeficient de

localizare ZMI <
Nr. Motoare economice ale Zonei Cod Z.M. Z.M. /> decât cel
crt. Metropolitane Iași CAEN Z.M. Z.M. Cluj - Z.M. Z.M. ȋnregistrat la
Z.M. Iași Constanţ Timişoa
Braşov Napoca Craiova Ploieşti nivelul unui alt
a ra
pol de creştere
Lucrări de construcţie a
1 clădirilor rezidenţiale şi
nerezidenţiale 4120 1,33 0,90 1,02 0,87 1,21 0,84 0,77 Da
Fabricarea altor articole de

2 îmbrăcăminte (exclusiv
lenjeria de corp) 1413 1,40 0,09 0,46 0,20 1,15 2,33 0,53 Nu
Restaurante și servicii de 5610 și

3
catering 5621 1,75 0,93 1,44 1,93 0,86 0,71 1,03 Nu
Fabricarea de echipamente
electrice şi electronice pentru
4 2932
autovehicule şi pentru
motoare de autovehicule 0,59 6,81 0,02 0,00 0,31 0,66 3,37 Nu
5 Distribuţia energiei electrice* 3513 0,00 0,00 4,90 2,11 5,08 7,88 2,02 Nu
Transporturi urbane,
6 suburbane şi metropolitane de
călători 4931 0,16 1,02 1,44 1,07 1,53 1,49 0,77 Nu
131
Fabricarea produselor
7
farmaceutice de bază 2110 24,08 0,03 0,04 0,00 0,00 0,22 1,59 Da
Activităţi de consultanţă
8
pentru afaceri şi management 7022 2,05 0,74 1,58 0,51 0,67 0,48 0,81 Da
Lucrări de instalaţii sanitare,

9 de încălzire şi de aer
condiţionat 4322 1,96 1,16 1,30 1,16 0,78 1,56 1,16 Da
Întreţinerea şi repararea
10
autovehiculelor 4520 1,04 0,83 1,10 1,52 1,02 1,10 0,80 Nu
Activităţi de inginerie şi
11 consultanţă tehnică în
domeniu 7112 1,32 0,94 2,81 0,60 0,68 3,14 1,10 Nu
12 Transporturi cu taxiuri 4932 3,33 1,25 2,07 1,88 3,30 1,16 0,67 Da
6201 și
Activităţi de servicii în
13 6202 și 2,00 1,45 5,44 0,18 0,82 0,57 1,52
6203 Nu
Lucrări de construcţii a
14
drumurilor şi autostrăzilor 4211 0,94 0,53 1,75 1,07 0,95 0,18 0,93 Nu
15 Activităţi de call center 8220 7,03 2,05 3,00 0,02 0,34 0,10 0,99 Da
Captarea, tratarea şi
16
distribuţia apei 3600 1,42 0,98 1,60 2,56 1,62 1,85 0,73 Nu
Baruri şi alte activităţi de

17
servire a băuturilor 5630 1,38 0,80 1,51 1,53 0,96 0,23 1,35 Nu
132
18 Instalaţii electrice 4321 1,10 1,08 2,20 1,21 0,76 0,79 0,94 Nu
Servicii de coafură și alte

19
servicii de înfrumuseţare 9602 1,83 0,67 1,08 1,57 1,40 0,87 1,48 Da
Comerţ cu amănuntul al
20 produselor farmaceutice, în 4773
magazine specializate 0,96 1,27 0,54 1,30 1,53 0,95 0,48 Nu
Închirierea şi subînchirierea
21 bunurilor imobiliare proprii sau 6820
închiriate 1,34 0,82 1,05 1,79 1,46 0,97 1,20 Nu
Producţia de tuburi, ţevi,

22 profile tubulare şi accesorii 2420
pentru acestea, din oţel 3,98 0,01 0,00 0,20 0,00 0,09 0,00 Da
Colectarea deşeurilor
23
nepericuloase 3811 1,21 0,84 0,85 2,66 1,62 0,58 0,67 Nu
Comerţ cu autoturisme şi
24
autovehicule uşoare 4511 1,46 1,01 1,66 0,70 0,98 1,12 0,94 Nu
Fabricarea lagărelor,
angrenajelor, cutiilor de viteză
25 2815
şi a elementelor mecanice de
transmisie 2,32 10,39 0,20 0,08 0,00 3,48 0,00 Nu
Activităţi de asistenţă
26
medicală specializată 8622 1,44 1,61 0,95 0,82 1,93 1,09 1,39 Nu
Comerţ cu ridicata de piese şi

27
accesorii pentru autovehicule 4531 1,71 0,98 2,09 0,34 1,23 0,47 1,06 Nu
133
Alte activităţi de servicii

28
privind tehnologia informaţiei 6209 8,36 0,46 1,25 0,36 1,22 0,57 0,89 Da
29 Alte activităţi de tipărire 1812 2,10 0,49 2,30 0,83 0,75 0,46 0,67 Nu
Activităţi de întreţinere
30
peisagistică 8130 3,33 0,52 0,43 1,55 0,00 5,20 0,63 Nu
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design
134
Dintre acestea, 4 sub-sectoare concentrează

II.2.3. Industrii culturale și aproape jumătate (48,67%) 44 din totalul firmelor
creative active în sectorul cultural și creativ. Se evidenţiază
Activităţi ale agenţiilor de publicitate (cod
C.A.E.N. 7311) ce înregistrează 5.652 firme active
Sectorul industriilor culturale și creative
la nivel naţional, urmat de codurile aferente
La nivelul României, sectorul industriilor culturale activităţii de Servicii IT45, acestea cumulând un
și creative este corelat cu modul de clasificare al sfert din numărul firmelor active în sectorul creativ
activităţilor la nivel naţional, respectiv cu și cultural (24,64%) 46 . Sectoarele care au o
nomenclatorul din Clasificarea Activităţilor din contribuţie mai mare decât un prag convenţional
Economia Naţională (C.A.E.N). În acest sens, de 1% ca pondere în totalul sectorului cultural și
conform clasificării C.A.E.N. în vigoare, industriile creativ înregistrează un total de 22 coduri C.A.E.N.
creative din România cuprind 4543. de activităţi Însumate, acestea reprezintă 92,60% din totalul
economice, dintre care 5 sunt din sectorul IT. numărului de firme active din sectorul cultural și
creativ și 6,62% din totalul firmelor din România,
43Studiu ADR Centru - Sectorul IT și industriile creative – 45 Sub-clasa 62 = 6201+6202+6209

domenii de excelență ale Regiunii Centru
46 Institutul Național pentru Cercetare și Formare
44 Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (2015), Sectoare Culturalele Culturale și
Culturală (2015), Culturalele Culturale și Creative din Creative din România. Importanța Economică și
România. Importanța Economică și Contextul Competitiv, Contextul Competitiv, Editura PRO Universitară,
Editura PRO Universitară, București București
135
în anul 201447. Atât în funcţie de gradul de ocupare Din perspectivă teritorială, sectoarele culturale și
precum și al cifrei de afaceri înregistrate în 2014, creative se remarcă printr-un grad mare de
aceste sub-sectoare se află în topul clasificării sub- concentrare. Analizând primele 20 de judeţe din
sectoarelor industriilor creative, urmate de Alte perspectiva numărului de firme active, a cifrei de
activităţi de tipărire (cod C.A.E.N. 1812) și afaceri și a ocupării în domeniu, se observă că
Activităţi de arhitectură (cod C.A.E.N. 7111). acestea concentrează peste 86% din totalul
industriilor creative, pe toate cele trei criterii (cifră
Figura 58: Top 5 sub-sectoare creative și culturale la nivel
naţional
de afaceri, număr de salariaţi şi număr de firme).
Judeţul Iaşi ocupă poziţia 7 48 , fiind surclasat, în
35,00
29,90 ordine crescătoare, de judeţele Constanţa, Ilfov,
30,00
25,90 Brașov, Timiș, Cluj și Municipiul București.
25,00
Din perspectivă microeconomică, industriile
20,00 17,10
14,40 14,2 creative din Zona Metropolitană Iași cuprind actori
15,00 13,50
11,1 10,90 din mediul privat având ca domenii de activitate
10,00 8,109 7,40 publicitatea, media, design, modă, IT,
4,10 5,20
5,00 3,30 2,9 arhitectura, muzică, video, precum și instituţii
- publice precum muzeele, bibliotecile și arhivele,
arte scenice (teatru, dans, etc.) sau mass-media.
comandă (software orientat…
7311 - Activităţi ale agenţiilor de
1812 - Alte activităţi de tipărire
6202 - Activităţi de consultanţă în

6201 - Activităţi de realizare a
7111 - Activităţi de arhitectură

În anul 2014 în Zona Metropolitană Iași erau

software-ului la
înscrise 41 sub-sectoare din domeniul industriilor

publicitate
creative, dintre care 40 coduri CAEN active în

Municipiul Iaşi și numai 19 în zona metropolitană.
De asemenea, se remarcă faptul că o pondere de
95% din firmele active în industrii creative din ZMI
sunt localizate în Municipiul Iași.
Pondere nr. firme Pondere ocupare
Pentru a sublinia performanţa industriilor creative
Pondere cifră de afaceri
la nivel metropolitan (număr firme, număr
angajaţi și cifră de afaceri), s-au analizat ponderea
Sursa - Institutul Național pentru Cercetare și Formare
și dinamica sub-sectoarelor din acest domeniu în
Culturală (2015), Sectoare Culturalele Culturale și Creative din
România. Importanța Economică și Contextul Competitiv,
perioada 2010-2014.
Editura PRO Universitară, București
Astfel, analiza dinamicii sectorului cultural și
creativ din ZMI indică o stagnare a numărului
firmelor, cu toate că cifra de afaceri și numărul de
47Grafic 4. Ierarhia codurilor CAEN de SCC în funcție de 48Tabel8. Ponderea județelor în economia națională,
numărul de firme active (2014) - Institutul Național sectoare culturale și creative (2014) - Institutul Național
pentru Cercetare și Formare Culturală (2015), Sectoare pentru Cercetare și Formare Culturală (2015), Sectoare
Culturale Culturale și Creative din România. Importanța Culturalele Culturale și Creative din România. Importanța
Economică și Contextul Competitiv, Editura PRO Economică și Contextul Competitiv, Editura PRO
Universitară, București Universitară, București
136
angajaţi au înregistrat creșteri de peste 50% în firme active la nivelul ZMI (22% din numărul total
intervalul 2010-2014. Acest fapt poate indica o de firme active în top 10 sub-sectoare creative și
consolidare a sectorului în perioada post-criză din culturale din ZMI).
România, respectiv dezvoltarea activităţilor și
companiilor deja existente, mai degrabă decât Însumate, codurile CAEN din top 10 sub-sectoare
iniţierea de noi activităţi și înfiinţarea de noi creative și culturale reprezintă 75% din totalul
companii. numărului de firme active în sectorul cultural și
creativ din Zona Metropolitană Iași.
În funcţie de numărul de firme, sub-sectorul
Activităţi de realizare a software-ului la comandă
este liderul clasamentului, înregistrând 259 de
Tabel 21 - Dinamica numărului firmelor active din sectorul creativ și cultural (2009-2014)
Sectorul cultural și 2010 2011 2012 2013 2014 Dinamica

creativ în ZMI (%)
Nr. Firme 1,173 1,173 1,173 1,173 1,171 0%
Nr. Angajaţi 3,353 3,856 4,152 4,644 5,295 58%
Cifra de afaceri 451,355,846 451,355,846 539,614,137 599,424,035 696,592,173 69%

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date Listă Firme 2014, BORG Design
Figura 59: Top 10 sub-sectoare creative și culturale din În funcţie de numărul de angajaţi, topul sub-
punct de vedere al numărului de firme din Zona
sectoarelor industriilor creative se modifică
Metropolitană Iași în 2014
parţial, Activităţi de realizare a software-lui la
comandă ocupând din nou prima poziţie în
6201 - Activităţi de realizare a clasament, înregistrând 37% din totalul numărului
software-ului la…
259
7311 - Activităţi ale agenţiilor
de angajaţi în industriile creative din ZMI. Dacă
143
de publicitate adunăm codurile aferente domeniului IT (6201,
7111 - Activităţi de
arhitectură
128 6202, 6209), se observă că acestea însumează
6202 - Activităţi de 3,205 angajaţi (61% din totalul angajaţilor în
consultanţă în tehnologia…
86
industriile creative din ZMI).
1812 - Alte activităţi de tipărire
n.c.a
56
6209 - Alte activităţi de servicii
Cu toate că numărul de firme a rămas constant în
privind tehnologia informaţiei
52 perioada 2010-2014, numărul de angajaţi a variat.
5811 - Activităţi de editare a Astfel, codurile CAEN din domeniul IT (calculate în
cărţilor
45
7410 - Activităţi de design ansamblu) concentrau în 2014 cele mai multe
specializat
41
locuri de muncă, comparativ cu celelalte sectoare
7420 - Activităţi fotografice 35 din top 10. La nivelul sub-domeniilor, Alte
9329 - Alte activităţi activităţi de tipărire n.c.a (cod CAEN 1812) a
recreative și distractive n.c.a
33
înregistrat o creștere de peste 130% a numărului
- 200 400 de angajaţi, urmat de Activităţi de realizare a
software-ului la comandă (118%). Este de
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date remarcat că în restul sub-sectoarelor s-au
Listă Firme 2014, BORG Design înregistrat creșteri de sub 25% ale numărului de
137
angajaţi. Domeniile unde numărul de angajaţi a Figura 61: Dinamica numărului de angajaţi din top 10 sub-
sectoarele creative și culturale din Zona Metropolitană Iași
scăzut în intervalul 2010-2014 sunt Activități de
în 2010-2014
consultanță în IT, Activități ale agențiilor de
publicitate și Activități de arhitectură. 160%
Figura 60: Top 10 sub-sectoare creative și culturale din 137%

140%
punct de vedere al numărului de angajaţi din Zona
118%
Metropolitană Iași în 2014 120%
100%
6201 - Activităţi de 80%

realizare a software-ului
1.935
la comandă (software
60%
orientat către client)
6209 - Alte activităţi de 40%

servicii privind 1.037 22% 22% 22% 20%
tehnologia informaţiei 20%
6%
0%
1812 - Alte activităţi de
470 -1%
tipărire n.c.a -5%
-20% -13%
6202 - Activităţi de -40%
4762 - Comerț cu amănuntul al ziarelor și articolelor de papetărie, în…
6201 - Activități de realizare a software-ului la comandă (software…

consultanţă în 233
5829 - Activități de editare a altor produse software
6202 - Activități de consultanță în tehnologia informației
1812 - Alte activități de tipărire n.c.a
6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației

4761 - Comerț cu amănuntul al cărților, în magazine specializate
5811 - Activități de editare a cărților
7111 - Activități de arhitectură

7311 - Activități ale agențiilor de publicitate
editare a altor produse 231
software
203
arhitectură
202
editare a cărţilor
4762 - Comerţ cu
amănuntul al ziarelor și
152
articolelor de papetărie,
în magazine specializate
7311 - Activităţi ale

148 Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date
agenţiilor de publicitate
Listă Firme 2014, BORG Design
4761 - Comerţ cu În ceea ce privește cifra de afaceri generată de

amănuntul al cărţilor, în 103
magazine specializate industriile creative din ZMI, se remarcă domeniul
tehnologiei informaţiei, atât în subclasa 62 CAEN,
- 500 1.0001.5002.0002.500 prin activităţi de realizare software-ului, servicii și
consultanţă, cât și în subclasa 58 CAEN, prin
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date activităţi de editare produse software. În perioada
Listă Firme 2014, BORG Design 2010-2014 numai sub-domeniul Activităţi de
138
realizare a software-lui la comandă a înregistrat o editare muzică (subclasa 59), Învăţământ în

creștere reprezentativă a cifrei de afaceri (191%) și domeniul cultural (cod CAEN 8552), și Activităţi de
a numărului de angajaţi (118%), comparativ cu design specializat (cod CAEN 7410) au înregistrat
celelalte industrii creative din ZMI, activităţile de scăderi ale cifrei de afaceri de până la 51%, în timp
servicii (cod CAEN 6209) și activităţile de editare ce numărul angajaţilor a crescut cu până la 35%.
produse software (cod CAEN 6202) înregistrând
Figura 63: Dinamica cifrei de afaceri a sub-sectoarelor
creșteri cu numai 37%, respectiv 65% ale cifrei de creative și culturale din top 10 al cifrei de afaceri din Zona
afaceri și creșteri sub 20% ale numărului de Metropolitană Iași în 2010-2014
angajaţi. Activităţile de editare a produselor
software au înregistrat cele mai mici creșteri, cu 250%
numai 20% a cifrei de afaceri și 6% a numărului de
191%
200%
angajaţi. 178%
Figura 62: Top 10 sub-sectoare creative și culturale din 150%

punct de vedere al cifrei de afaceri din Zona Metropolitană
Iași în 2014 100% 77%
41% 47%
50% 37%
24% 20%
11% 9%
realizare a software-ului la 0%
5920 - Activităţi de realizare a înregistrărilor…
4762 - Comerţ cu amănuntul al ziarelor și…
6209 - Alte activităţi de servicii privind tehnologia…
6201 - Activităţi de realizare a software-ului la…

6202 - Activităţi de consultanţă în tehnologia…
239.740.234
5829 - Activităţi de editare a altor produse software

comandă (software…
5811 - Activităţi de editare a cărţilor
1812 - Alte activităţi de tipărire n.c.a

7311 - Activităţi ale agenţiilor de publicitate
7111 - Activităţi de arhitectură

servicii privind tehnologia
104.874.692
informaţiei
83.474.287
tipărire n.c.a
consultanţă în tehnologia 38.434.243
informaţiei
4762 - Comerţ cu
amănuntul al ziarelor și 34.461.290
articolelor de papetărie,…
5811 - Activităţi de editare
33.893.075
a cărţilor
5829 - Activităţi de editare

33.208.167
a altor produse software
realizare a înregistrărilor 28.189.408
audio și activităţi de…
21.213.887 Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date
arhitectură
7311 - Activităţi ale
17.977.497
agenţiilor de publicitate
Resurse creative
- 200.000.000
Domeniul tehnologiei informaţiei
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor din Baza de date
Conform studiului “ITC 2030 Nord Est pentru
identificarea nevoii de resurse umane înalt
Pe de altă parte, sub-domeniile Activităţi de calificate în domeniului ITC şi a competenţelor
realizare a înregistrărilor audio și activităţi de aferente necesare, precum şi evoluţiei sectorului
producţie cinematografică, video și de programe ITC din Regiunea Nord – Est cu orizont de timp
de televiziune, înregistrări audio și activităţi de 2030”, sectorul IT&C aduce valoare adăugată
139
economiei naţionale prin contribuţie la Produsul Principalele avantaje ale oraşelor din regiune sunt
Intern Brut, creşterea ratei de ocupare a forţei de reprezentate de calitatea şi capacitatea mediului
muncă şi a productivităţii dar şi inovare. Mai mult, universitar şi de infrastructura telecom avansată.
datorită tendinţei globale de transfer a serviciilor Pe de altă parte, datorită calităţii forţei de muncă,
şi informaţiilor către baze electronice de tip cloud, salariile în domeniu au crescut constant astfel
industria software este printre cele mai active din încât unele companii româneşti apelează la forţa
acest domeniu. Conform raportului Brainspotting de muncă din Asia sau America.
Romania (2014), ţara noastră se află în topul
primelor 10 ţări la nivel global care au specialişti IT Absolvenţii de studii superioare din domeniul
certificaţi. disciplinelor tehnice şi IT îi depăşesc considerabil
pe cei ce s-au specializat în limbile straine din
Conform Asociaţiei Patronale a Industriei de punct de vedere numeric (acestea trei fiind cele
Software si Servicii din Romania, la nivel naţional, mai cerute specializări pe piaţa românească a
piaţa de desfacere este reprezentată de industria forţei de muncă în momentul relizării studiului ITC
producatoare, sectorul financiar inclusiv cel 2030 Nord Est). Repartiţia spaţială a absolvenţilor
bancar si cel de retail cu aproximativ 13 procente plasează Bucureştiul pe primul loc în topul naţional
fiecare, urmate de sectorul guvernamental cu 11 în timp ce Municipiul Iaşi se află pe locul doi alături
procente şi serviciile de consultanţă de cu 10%. Pe de Cluj-Napoca şi Timişoara.
de altă parte, sectoare ca cel educaţional, al
Figura 64 – Absolvenţi în IT la nivel naţional
telecomunicaţiilor şi chiar construcţiile nu au fost
suficient digitizate, acestea solicitând în măsură
foarte mică serviciile de IT&C.
În ceea ce priveşte evoluţia pieţei, este estimat că

România va urma tendinţa ţărilor est-europene
unde, deşi a fost înregistrată o creştere în ultimii
ani, forţa de muncă specializată a început să fie din
ce în ce mai costisitoare, ducând la o încetinire a
mecanismelor economice. Principalii competitori
ai României identificaţi prin intermediul unui
sondaj realizat de Asociaţia Patronală a Industriei
de Software şi Servicii sunt Rusia, Ucraina,
Bulgaria şi Polonia. Sursa: Studiu ITC 2030 Nord Est
Produsele software au o cerere mai mare pe piaţă Conform studiului “ITC 2030 Nord Est pentru
decat cele de cercetare-dezvoltare iar autorităţile identificarea nevoii de resurse umane înalt
publice au început să ia măsuri pentru susţinerea calificate în domeniului ITC şi a competenţelor
acestora, de exemplu prin crearea de parcuri aferente necesare, precum şi evoluţiei sectorului
industriale. Cu toate acestea, una din principalele ITC din Regiunea Nord – Est cu orizont de timp
provocări cu care se confruntă firmele de tip start- 2030”, principalele puncte tari ale sectorului ITC în
up din sectorul IT este reprezentată de lipsa regiune constau pe de o parte în prezenţa
facilităţilor guvernamentale care să sprijine companiilor cu renume în domeniu în Municipiul
lansarea şi comercializarea de servicii şi produse IT Iaşi (Xerox, Amazon, Eurisko, SCC, Capgemini,
inovatoare pe piaţa românească. Endava, Ness, Continentals, etc.) iar pe de altă
parte în existenţa unor cursuri de reconversie
profesională (e.g. initiativa Oracle în parteneriat
140
cu UAIC, Şcoala informală de IT) sau iniţiativele de deosebit de relevant și la nivel naţional,
colaborare dintre mediul academic şi mediul privat înregistrând valori peste media europeană în ceea
în oferirea unor cursuri de specializare a elevilor ce privește ponderea pe care o deţine în sectorul
sau a studenţilor din domeniu. cultural și creativ, cât și din perspectiva ritmului
alert de creștere. În top 10 judeţe ca pondere în
În acelaşi timp, există o serie de puncte slabe cum acest sub-sector (2014) din punct de vedere al
ar fi numărul mic de profesori care sunt angajaţi în numărului de firme, al ocupării și al cifrei de
derularea de programelor educaţionale
afaceri, Iașul se află pe locul 4, poziţia 3 fiind
complementare în acest sector dar şi tendinţa ocupată de Timiș, poziţia 2 de Cluj și poziţia 1 de
studenţilor de a-şi abandona studiile în favoarea Municipiul București.
unui loc de muncă în domeniu (tendinţă raportată
de cadrele universitare). Printre cele 10 cele mai performante sub-sectoare
creative și culturale din ZMI în anul 2014 se
Per total, în intervalul 2012 – 2015 piaţa ITC din Iaşi remarcă încă două sub-sectoare din domeniul IT:
a crescut constant, numărul de angajaţi în IT şi Alte activităţi de servicii privind tehnologia
outsourcing s-a dublat de la 3000 la peste 6000, la informaţiei (cod CAEN 6209 - locul 2 în clasament
fel şi numărul comunităţilor de profil (de la 12 la din punct de vedere al cifrei de afaceri și al
23). ocupării) și Activităţi de consultanţă în
Figura 65 – Comunităţi IT din Iaşi tehnologia informaţiei (cod CAEN 6202 – locul 4
în clasament din punct de vedere al cifrei de afaceri
și locul 5 în clasament din punct de vedere al
ocupării). În ceea ce privește numărul de firme,
cele două sub-sectoare se află la mijlocul
clasamentului (între 51-81 firme active).
Astfel, valorile înregistrate de sub-domeniile IT în

topul sub-sectoarelor culturale și creative din ZMI
pe cele 3 criterii de performanţă, precum și
înscrierea Activităţilor de servicii în tehnologia
informaţiei (diviziunea 62) între motoarele
economice ale Municipiului Iași și ale ZMI (Cap.
II.2.2. Motoare economice și potenţial de
specializare), indică potenţialul de creștere a
Sursa: Studiul ITC 2030 Nord Est domeniului tehnologiei informaţiei și de a deveni
o marcă a economiei ieșene în următorii ani.
Activităţile de realizare a software-lui la
comandă (cod CAEN 6201) reprezintă cel mai Design de comunicare și de branding digital
performant sub-sector din punct de vedere al
Sub-domeniul Alte activităţi de tipărire n.c.a (cod
numărului de firme, al numărului de angajaţi și al
CAEN 1812) s-a clasat pe poziţia trei în top 10 al
cifrei de afaceri, păstrându-și poziţia 1 în top 10
industriilor creative din ZMI în 2014, atât din punct
sub-sectoare creative și culturale din ZMI în
de vedere al cifrei de afaceri, cât și al numărului de
perioada 2010-2014. Cu toate că numărul de firme
angajaţi. În perioada 2010-2014 acesta a
a fost constant în intervalul analizat, numărul de
înregistrat cea mai mare creștere din punct de
angajaţi și cifra de afaceri au fost mult mai
vedere al numărului de angajaţi comparativ cu
dinamice, înregistrând creșteri de 116%, respectiv
restul sub-sectoarelor din industriile creative din
190%. Trebuie menţionat că acest sub-sector este
141
ZMI (137%). Cu toate acestea, cifra de afaceri a În cadrul Ordinului Arhitecţilor din Iași sunt
crescut cu numai 37%. Din punct de vedere al înregistraţi peste 350 de membri, majoritatea
numărului de firme, sub sectorul a înregistrat o arhitecţilor provenind din Facultatea de
creștere sub 50% la nivelul ZMI, însă este Arhitectură din cadrul Universităţii Gheorghe
reprezentativ la nivelul Judeţului Iași49. Asachi Iași. Datorită crizei economice aproximativ
20% din arhitecţi nu au mai profesat în domeniu50,
Cu toate că sub-domeniul Activităţi ale agenţiilor calitatea fondului construit având de suferit din
de publicitate (cod CAEN 7311) s-a aflat la finalul
această cauză.
topului din 2014, din punct de vedere al dinamicii
cifrei de afaceri și al numărului de angajaţi în Arhitecţii și specialiștii din domenii conexe
perioada 2010-2014 acesta s-a clasat pe locul trei, formează o comunitate importantă pentru
cu o creștere de 37% a numărului de angajaţi și 77% revitalizarea orașului, arătând un interes crescut
a cifrei de afaceri. pentru îmbunătăţirea imaginii urbane, precum și
pentru valorificarea sau îmbunătăţirea arhitecturii
Cele două sub-sectoare ce au înregistrat din perioada comunistă, exemple de succes în
performanţe semnificative în ZMI în intervalul acest sens fiind festivalurile stradale ARKA,
2010-2014 au ca principale activităţi tipărirea organizat de Asociaţia Studenţilor Arhitecţi din
revistelor și a publicaţiilor periodice, a produselor Iași (ASAI) în cadrul căruia au loc workshop-uri de
de papetărie personalizate, tipărirea reclamelor scenografie, fotografie, conferinţe, piese de teatru
sau a altor produse comerciale precum și și petreceri, și Street Delivery, ce urmărește
furnizarea unei game complete de servicii de reinventarea și întărirea rolului structural pe care
publicitate și promovare prin campanii publicitare spaţiul public îl joacă în viaţa locuitorilor orașului.
la radio, ziare, televiziune sau alte mijloace media, Acesta din urmă, organizat de Ordinul Arhitecţilor,
precum și proiectarea structurilor de afișare a site- oferă posibilitatea organizaţiilor
urilor. nonguvernamentale, profesioniștilor și artiștilor
Arhitectura independenţi de a interacţiona, și totodată de a
implica cetăţenii în reinventarea spaţiilor urbane.
Sub-sectorul Activităţi de arhitectură (cod CAEN Renovarea Băii turcești și convertirea în “district al
7111) este un pilon de bază al sectorului creativ și artei”, sau organizarea evenimentelor în aer liber
cultural. Din punct de vedere al dinamicii în din cadrul festivalului FIE se numără printre
perioada 2010-2014 la nivelul ZMI, cifra de afaceri modelele dezvoltate de arhitecţii din Iași ce ar
a crescut cu 21%, iar numărul angajaţilor a scăzut trebui susţinute și promovate.
cu 1%. Creșterea nu foarte mare a acestui sub-
sector în cadrul ZMI se justifică prin criza Industria Modei
economică de la nivel naţional, ce a afectat Sub-sectorul Activităţi de design specializat (cod
puternic piaţa imobiliară. CAEN 7410) include designul de modă legat de
textile, îmbrăcăminte, bijuterii sau decoraţiuni
49
Județul Iași se înscrie în top 10 județe la nivel național România. Importanța Economică și Contextul Competitiv,
în acest sub-sector datorită densității mari de firme. Editura PRO Universitară, București
50
Institutul Național pentru Cercetare și Formare
Culturală (2015), Sectoare Culturale și Creative din
142
interioare, servicii ale designerilor graficieni etc. sectoarele culturale și creative. Astfel, în calitate
Chiar dacă nu se află în top 10 industrii creative la de centru universitar dezvoltat, cu o ofertă
nivelul ZMI, domeniul este reprezentativ pentru educaţională orientată către industriile culturale și
Municipiul Iași. În perioada 2010-2014 cifra de creative, Municipiul Iaşi concentrează o
afaceri a scăzut cu 2%, și paradoxal numărul comunitate studenţească numeroasă, cu potenţial
angajaţilor a crescut cu 2%. de a răspunde cererii pieţei forţei de muncă, dar și
de a sprijini dezvoltarea instituţiilor culturale ca
Cea mai reprezentativă industrie pentru Iași și ZMI
spaţii de creare a ideilor noi, inovatoare.
este industria modei, susţinută de mărci locale
recunoscute naţional și internaţional. Mediul asociativ
Industria textilă și a îmbrăcămintei este o ramură În sectorul creativ și cultural activează și o serie de
tradiţională a economiei ieșene. Încă de la asociaţii non-guvernamentale, care sprijină
începutul procesului de dezindustrializare, s-au apropierea industriilor culturale și creative de
făcut eforturi pentru relocarea și dezvoltarea comunitate sau dezvoltarea de proiecte civice. De
ramurii textile în sectorul industriilor creative. În exemplu, Asociaţia Industriilor Creative și
prezent, industria textilă a devenit competitivă și Asociaţia The Grape, au ca scop promovarea
profitabilă datorită colaborărilor și parteneriatelor dezvoltarea sectorului cultural independent prin
dintre designeri și companiile cu tradiţie textilă sau organizarea de evenimente și activităţi de
companiile tinere fiind susţinute și încurajate spre consultanţă pentru start-up-uri.
noi concepte de design. Din 1996, de la primul
Festival de Fashion și până în prezent, a fost De asemenea, Fundaţia ”Alături de Voi” România
organizată Săptămâna Modei Românești/ a dezvoltat în ZMI la Valea Lupului, cea mai mare
Românian Fashion Week de-a lungul a 12 ediţii, a întreprindere socială din România (Util Deco), fiind
fost iniţiată organizaţia FIT ce susţine tinerii promovată ca model de bună practică pe site-ul
designeri, sau proiectul Organza (schimbul de Comisiei Europene. Întreprinderea socială Util
bune practici în domeniile creative). Deco, a adus inovaţie în domeniul incluziunii
sociale, dezvoltând pachete integrare de servicii
Mediul universitar și forţa de muncă sociale și de ocupare, combinat cu prestarea de
activităţi economice (producerea obiectelor de
Forţa de muncă din sectoarele industriale și papetărie şi signalectică personalizate) de către
creative provine în principal de la Academia de persoane cu dizabilităţi angajate în întreprindere.
Arte Plastice, Universitatea Tehnică, sau
Facultatea de Arhitectură, acestea oferind studii în Cooperare internaţională
design, artă sau arhitectură. Pe de altă parte,
industriile culturale și creative atrag și absolvenţii Municipiul Iaşi face parte dintr-o reţea sud-est
facultăţilor de IT pasionaţi de publicitate, europeană a "orașelor creative" alături de orașele
marketing, design digital sau web design. De Plovdiv (Bulgaria), Split (Croaţia), Novi Sad și
exemplu, Grapefruit este una dintre companiile Belgrad (Serbia), Tuzla (Bosnia), Pristina (Kosovo),
care utilizează două profiluri diferite, creative și Skopje (Macedonia) și Tirana (Albania). Deși
tehnice, printre care: consultanţi de afaceri și de plasate pe un loc secund în economia ţării, aceste
marketing, ingineri software, copywriteri orașe mizează pe cultură ca fiind o soluţie pentru a
audio/video, producători de social media sau crește vizibilitatea și competitivitatea.
experţi financiari. Totodată, dezvoltarea industriilor culturale și
Oferta educaţională joacă un rol foarte important creative reprezintă teme actuale pentru
în construirea forţei de muncă calificată pentru
143
parteneriate internaţionale, fiind sprijinite la nivel

european, naţional și internaţional.
Structuri suport și poli de competitivitate
Întrucât Politica polilor de creștere din România a

avut în vedere consolidarea economiei regionale
prin dezvoltarea polilor ca teritorii competitive,
fiecărui pol de creștere i-a fost definit prin PID un
profil economic specific, cu domenii în care s-a
încurajat stimularea mediului de afaceri și
utilizarea mecanismelor de finanţare. În acest
context, polului de creștere Iași i-a fost atribuită
specializarea în IT și industrii noi/creative.
Analiza dezvoltării economiei locale în perioada de

programare aferentă PID arată că ZMI nu a reușit
să implementeze proiecte în sectoarele
economice competitive definite. Având în vedere
că în Municipiul Iaşi cele 5 sub-sectoare din
domeniul industriilor culturale și creative
reprezentative la nivel naţional sunt nu numai
prezente, ci într-o creștere accelerată, precum și
având în vedere diversitatea resurselor creative
existente la nivel local, dezvoltarea unui pol de
competitivitate în acest sens reprezintă o
prioritate pentru dezvoltarea economico – socială
a Zonei Metropolitane Iași în actuala perioadă de
programare.
144
sau pentru produsele individuale). Atât

II.2.4. Turism concentrarea de resurse ecumenice din Municipiul
Iaşi precum și potenţialul dezvoltării turismului
Zona Metropolitană Iași în contextul rural în Zona Metropolitană Iași oferă
tendinţelor europene în domeniul oportunitatea de dezvoltarea unor servicii și
turismului activităţi turistice ce pot satisface cererea acestei
categorii de vârstă.
Comisia Europeană 51 subliniază faptul că creșterea preocupărilor pentru sănătate
societatea este într-o schimbare continuă, iar (creșterea cererii pentru vacanţe active sau pentru
tendinţele economice, sociale sau cele legate de staţiunile balneare și centrele de fitness). Izvoarele
stilul de viaţă, au un impact major asupra cu ape minerale, zona din partea de nord deja
turismului. Așadar, factorii care au impact major dezvoltată cu activităţi de agrement și potenţialul
asupra turismului european și principalele părţii sudice pentru dezvoltarea unei zone de
consecințe ale acestora sunt: recreere dinamice și complexe care să valorifice
relieful și potenţialul natural au capacitatea de a
evoluția demografică – numărul persoanelor în
susţine acest tip de turism activ.
vârstă, ce vor avea venituri disponibile mai mari
educație (creșterea numărului vacanţelor în care
decăt în trecut va crește foarte rapid (creșterea
arta, cultura și istoria joacă un rol mult mai
cererii pentru calitate, comodităţi și securitate,
important, inclusiv în realizarea de vacanţe
transport facil, dotări de agrement mai relaxante
educaţionale și spirituale). Cunoscut drept
51 Megatendințe ale turismului în Europa pentru anul

2005 și după
145
“Capitală Culturală a Moldovei”, Iaşul se poate trei municipii reprezintă poli de dezvoltare de
adapta cu ușurinţă acestor nevoi prin interes supraregional, cu o economie diversificată
diversificarea, modernizarea sau reinterpretarea în care turismul nu reprezintă principalul atu, dar
activităţilor actuale din domeniile educaţiei și facilitează semnificativ dezvoltarea economiei
culturii. locale.
experiența călătorilor (atitudine tot mai critică cu
Figura 66: Numărul sosirilor în Iaşi, Cluj şi Timişoara în
privire la calitate și la raportul calitate-preţ). intervalul 2007-2015
Creșterea dramatică din ultimii ani a platformelor
de socializare a fost simţită din ce în ce mai mult și 350000
în sectorul turistic. Recomandările online ale
liderilor de opinie pe cele mai populare platforme 300000
de social media din Europa, folosite pentru
promovarea turismului, precum Facebook, 250000
Twitter, Youtube sau Tripadvisor vor depăși

200000
semnificativ, pe viitor, orice alte instrumente de
marketing. Din acest punct de vedere, Municipiul 150000
Iaşi precum și zona sa metropolitană trebuie să își
valorifice resursele prin servicii de înaltă calitate. 100000
tehnologia informației (diversificarea metodelor
de prezentare vizuală pentru turism și utilizarea 50000
internetului pentru informare și pentru
0
achiziţionarea de produse și servicii turistice).
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Creșterea numărului utilizatorilor de internet a 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
influenţat din ce în ce mai mult și procesul
95060 MUNICIPIUL IASI
decizional referitor la alegerea unei destinaţii
54975 MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
turistice și a structurilor de cazare la destinaţia
155243 MUNICIPIUL TIMISOARA
respectivă. Așadar, firmele prestatoare de servicii ,
precum și organizaţiile care au ca scop
îmbunătăţirea turismului în Zona Metropolitană
Iași trebuie să își adapteze oferta având în vedere
social media ca modalitate de comunicare și
promovare
transportul (aglomeraţii rutiere în vârf de sezon,
scăderea importanţei călătoriilor cu autocarul,
utilizarea trenurilor rapide pentru distanţe medii.
Performanţa turistică a Municpiului Iaşi

şi a Zonei Metropolitane Iași
Municipiul Iaşi şi zona sa metropolitană reprezintă
o importantă destinaţie turistică la nivel naţional.
Deşi nu poate concura direct cu polii de creştere cu
profil turistic cum ar fi Braşov sau Constanţa, Iaşul
este comparabil cu Timişoara şi Cluj. Toate cele
146
Figura 67: Numărul înnoptărilor în Iaşi, Cluj şi Timişoara în semnificativă a numărului de turişti în perioada de
intervalul 2007-2015
recesiune (2009-2011).
700000 Conform datelor oferite de Institutul Naţional de

Statistică, Municipiul Iaşi deţine 59 53 de unităţi
600000 care oferă 3524 de locuri de cazare, cea mai mare
parte din acestea fiind în hoteluri. În comparaţie cu
500000
Cluj (4957 locuri) sau Timişoara (5277 locuri) oferta
400000 de cazare este mult mai scăzută.
Figura 68: Ponderea locurilor de cazare în funcţie de

300000
tipologie pentru Municipiul Iaşi (2015)
200000
528
100000
80
0
126
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 90
155243 MUNICIPIUL TIMISOARA
54975 MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 2700

Hoteluri Hosteluri
Moteluri Vile turistice
Profilul turistic al acestor 3 poli este similar, fiind
bazat în cea mai mare măsură turismul de afaceri Pensiuni turistice
și cel cultural52. Astfel, chiar dacă la nivelul sosirilor

înregistrate în intervalul 2007-2015 Municipiul Iaşi Sursa: Baza de date INS TEMPO
este subclasat de Cluj şi Timişoara, acesta prezintă
Municipiul Iaşi reprezintă principala destinaţie
cea mai accentuată creştere (55%). În ceea ce
turistică la nivelul Regiunii Nord-Est cât şi la nivelul
priveşte numărul de înnoptări, municipiul Cluj
judeţului. Astfel peste 24% din totalul sosirilor în
prezintă cea mai ridicată valoare din cele trei, fiind
unităţile de cazare turistice sunt înregistrate în
urmat de municipiul Timişoara care are cea mai
Municipiul Iași. Chiar dacă Iaşul reprezintă
mare creştere procentuală în intervalul 2007-2015.
principalul oraş turistic, acesta este subclasat ca şi
Toate cele trei municipii au înregistrat o scădere
atractivitate turistică de aşezările cu profil turistic
52 În cazul Iaşului turismul cultural este orientat cu existentă de minim 5 locuri-pat şi peste, excluzând în
precădere către culte acelaşi timp şi unitățile a căror activitate a fost întreruptă
pentru o perioada mai mare de timp în vederea realizării
53Autoritatea Națională pentru Turism menționează 83 unor reparații capitale sau pentru modificări importante
de unități de cazare. Această diferență poate apărea din ale capacității de cazare sau/ şi categoriei de încadrare
cauza faptului că INS colectează date statistice de la
structurile de cazare turistică cu o capacitate de cazare
147
care conturează împreună regiunea etnografică a POPRICANI 315

Bucovinei 54 (Vatra Dornei, Câmpulung VICTORIA 199
Moldovenesc, Gura Humorului etc.). HOLBOCA 158
ARONEANU 93
Figura 69: Ponderea numărului de sosiri ale turiştilor în
Iaşi din totalul Regiunii Nord-Est (2015) SCHITU DUCA 30
MIROSLAVA 0 (1619 în 2014)
24% Tabel 23: Numărul înnoptărilor în anul 2015 la nivel de

Municipiul
UAT
Iaşi
UAT Înnoptări 2015

76% Alte aşezări MUNICIPIUL IAŞI 410089
din Regiune
LEȚCANI 5108
VALEA LUPULUI 1947
REDIU 1616
Sursa: Baza de date INS TEMPO POPRICANI 1402
Datorită aeroportului, Iaşul se profilează şi ca o HOLBOCA 965

poartă către această zonă turistică reprezentativă BÂRNOVA 715
la nivel naţional. TOMEŞTI 542
VICTORIA 199
La nivelul zonei metropolitane numărul sosirilor şi
ARONEANU 182
al înnoptărilor este unul foarte scăzut comparativ
cu Municipiul Iași. Numai comunele Leţcani, Valea SCHITU DUCA 30
Lupului şi Rediu reuşesc să atragă peste 1000 de MIROSLAVA 0 (2391 în 2014)
turişti pe an mizând în mare parte pe atractivitatea
municipiului Iaşi şi în mai mică măsură pe
elementele de cadru natural (inclusiv situri Natura Datele de la INS prezintă însă o anomalie în ceea
2000) sau pe patrimoniul monahal. ce priveşte numărul de sosiri în comuna
Tabel 22: Numărul sosirilor în anul 2015 la nivel de UAT
Miroslava55. Deşi se păstrează numărul de unităţi
de cazare nu există date în ceea ce priveşte
UAT Sosiri 2015 numărul de sosiri. În anul 2014 comuna Miroslava
MUNICIPIUL IAŞI 225288 primea 1619 turişti cumulând astfel un număr de
LEȚCANI 2753 2391 înnoptări. Aceeaşi comună înregistra şi cea
VALEA LUPULUI 1904 mai puternică creştere a numărului de sosiri în
REDIU 1235 intervalul 2007-2014.
BĂRNOVA 430
TOMEŞTI 359
Zona Bucovinei deține şi unul din cele 5 grupări de situri

54 55 Nominalizat ca „Sat Cultural al României 2016”.
UNESCO de pe teritoriul României.
148
Alte comune care înregistrează un număr 430 (2015) înregistrând astfel o majorare de 170%.
semnificativ de sosiri ale turiştilor se regăsesc şi în Tendinţa generală de scădere a numărului de sosiri
partea sudică: Bârnova şi Tomeşti. Cele două în zona metropolitană contrastează cu creşterile
aşezări mizează pe resursele de cadru natural ridicate din judeţ şi din Municipiul Iaşi (creştere de
(zone împădurite – situri Natura 2000) şi elemente peste 50%).
de patrimoniu monahal. Totuşi, luând în
considerare bogăţia elementelor de cadru natural, Cele mai multe locuri de cazare sunt disponibile în
comunele Leţcani, Valea Lupului şi Miroslava. În
numărul de sosiri este unul relativ scăzut. Acest
fapt se datorează preferinţei turiştilor pentru 2015 au fost înregistrate pentru prima oară şi
cazare, efectuând ulterior vizite către obiectivele structuri de cazare în comunele Victoria şi
Aroneanu, ceea ce indică o tendinţă de orientare a
turistice din zona metropolitană.
comunelor din zona metropolitană către turism în
În ceea ce priveşte dinamica numărului de sosiri vederea diversificării economiei locale.
majoritatea comunelor au înregistrat scăderi Majoritatea locurilor de cazare sunt în pensiuni
semnificative în intervalul 2007-2015. Excepţie agroturistice, numai comunele Valea Lupului şi
face comuna Leţcani, care per ansamblu a Miroslava deţinând câte un hotel.
înregistrat în ultimii ani o creştere de 11% a
sosirilor. Cea mai importantă creştere este vizibilă
în cazul comunei Bârnova, de la 159 (2007) sosiri la
149
Figura 70: Relaţia între obiectivele turistice şi unităţile de cazare
150
Figura 71: Numărul sosirilor raportat la distribuţia spaţială a obiectivelor turistice
151
În ceea ce priveşte numărul sosirilor şi al În concluzie, folosind datele oferite de Institutul

înnoptărilor în Municipiul Iași, acesta din urmă se Naţional de Statistică putem constata o creştere
evidenţiază ca principala destinaţie turistică din accentuată a turismului în Municipiul Iași, aspect
judeţ, peste 54% din totalul sosirilor (au o creştere care nu se reflectă şi la nivelul zonei
de peste 55% faţă de anul 2007). Aceeaşi tendinţă metropolitane. Iaşul oferă de asemenea şi cea mai
de creştere se poate constata şi în ceea ce priveşte mare varietate de unităţi de cazare pentru
numărul locurilor de cazare. destinaţiile turistice din zona metropolitană.
Scăderea numărului de înnoptări şi locuri de
Principala perioadă turistică este toamna, luniile cazare în zona metropolitană atrage după sine
septembrie, octombrie şi noiembrie când se nevoia unor măsuri de valorificare integrată a
înregistrează peste 2300 de sosiri lunar. Aceste trei resurselor turistice (trasee turistice bine definite,
luni includ evenimente de interes naţional cum ar informaţii uşor accesibile online, promovare ca
fi: Festivalul Filit, Raliul Iaşului, Sărbătoarea Sfintei destinaţie turistică Iaşi-ZMI etc.). De asemenea
Parascheva, Festivalul Internaţional de Teatru pentru a putea creşte accesibilitatea la obiectivele
pentru Publicul Tânăr etc. turistice va fi nevoie şi de modernizarea
infrastructurii rutiere.
Figura 72: Numărul sosirilor pe luni calendaristice pentru Municipiul Iaşi 2015
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
Luna iulie 2010
Luna iulie 2011
Luna noiembrie 2011
Luna iulie 2012
Luna iulie 2013
Luna iulie 2014
Luna iulie 2015

Luna noiembrie 2010
Luna noiembrie 2012
Luna noiembrie 2013
Luna noiembrie 2014
Luna noiembrie 2015

Luna ianuarie 2010
Luna martie 2010
Luna ianuarie 2011
Luna ianuarie 2012
Luna ianuarie 2014
Luna ianuarie 2015
Luna ianuarie 2016

Luna septembrie 2010
Luna martie 2011
Luna martie 2012
Luna ianuarie 2013

Luna martie 2013
Luna martie 2014

Luna mai 2014
Luna martie 2015
Luna martie 2016

Luna mai 2010
Luna mai 2011
Luna mai 2012
Luna mai 2013
Luna mai 2015
152
Aglomerări de resurse turistice regiunii și una dintre cele mai mari grădini
botanice din România, iar acesta reușește să
Regiunea Nord-Est are un potenţial turistic atragă aproximativ 24% dintre vizitatori.
deosebit, cunoscut atât la nivel naţional cât și
internaţional, care este susţinut de resursele Diversitatea resurselor naturale, culturale, a artei
naturale, antropice, tradiţiile populare, obiceiurile și a tradiţiilor populare oferă un potenţial ridicat
și evenimentele specifice. Această diversitate de pentru practicarea mai multor forme de turism: de
obiective și activităţi formează dezvoltarea și agrement, balnear, cultural, religios, rural,
diversificarea serviciilor turistice şi include: agroturism, ecoturism sau de afaceri.
Patrimoniul antropic protejat, răspândit pe întreg Zona Metropolitană Iași are ca centru generator
teritoriul, în care monumentele religioase de multiple activităţi turistice Municipiul Iași.
reprezintă principala atracţie turistică (obiective Localităţile componente ale Zonei Metropolitane
incluse și în Patrimoniul Mondial UNESCO – 6 Iași cuprind aglomerări de resurse turistice
mânăstiri și 2 biserici din judeţul Suceava), alături naturale și antropice cu potenţial deosebit,
de alte elemente culturale reprezentative, concentrate în mai multe zone și în lungul unor axe
concentrate în special în Judeţul Iaşi (cu un număr ce au ca punct de origine Municipiul Iași:
total de 1,630 de monumente istorice 56 , ocupă
În partea de nord, către Prut, se află o zonă de
locul trei la nivel naţional, după București şi Cluj):
agrement puternic dezvoltată, formată din
monumente istorice, de arhitectură și artă, muzee
complexul turistic amenajat în bazinul Ciric, Lacul
și case memoriale, creaţia tehnică și manifestările
Aroneanu și Lacul Dorobanţ amenajate ca bazine
populare tradiţionale, etnografia precum și
piscicole, Baza Aroneanu de canotaj, Pădurea
importante instituţii culturale și de știinţă
Ghiorghiasa, Complexul de agrement Colţ de Rai
Centrele istorice și patrimoniul cultural din
Popricani, Rezervaţia Natura 2000 „Eleşteele Jijiei
judeţele Iași și Botoșani
şi Milentinului”, Clubul de agrement Victory, și nu
Patrimoniul natural protejat, format din rezervaţii
în ultimul rând lunca Prutului.
naturale, staţiuni turistice și zone montane de
La sud de Municipiul Iași, mânăstirile, bisericile din
interes naţional, concentrate în special în partea
secolul al XVI-lea și rezervaţiile naturale, cu zone
de nord-vest în Neamţ, Bacău și Suceava.
de agrement amenajate: Airsoft Parc în Bucium,
În urma evaluării activităţii unităţilor cultural Clubul de agrement Hamak, Parcul Dendrologic
artistice din cadrul Planului de Dezvoltare Inculeţ și Rezervaţia Paleontologică Repedea din
Regională Nord-Est 2014-2020, au fost conturate Bârnova, Baza turistică de Agrement Tomiriș și
trei zone de turism cultural la nivelul regiunii – Iași, Lacul Ciurbești şi Iazul din localitatea Ciurea,
Suceava și Neamţ. Suceava atrage peste 30% acestea formând axa spre Vaslui; (DN 24)
dintre vizitatori prin existenţa mânăstirilor aflate La sud-est de Municipiul Iași, în lungul Prutului,
în patrimoniul UNESCO, precum şi datorită bisericile din secolul XVIII și vestigiile din epoca
cadrului natural şi tradiţiilor din zonă. În Iași se află fierului, din localităţile Costuleni, Cozia, și Prisăcani
cel mai mare număr de bunuri culturale din totalul formeză axa spre Huși; (DN 28)
56
Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi poate fi
consultată la următoarea adresă de internet:
http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-IS.pdf
153
Către vest, drumul de la Iași la Pașcani, cu biserici, istorică, artistică, etnografică, literară, ș.a. Cele
muzee, complexe turistice şi rezervaţii forestiere, mai reprezentative muzee sunt: Complexul
formeză un potenţial traseu turistic. Acesta este Muzeal Naţional Moldova "Palatul Culturii" (care
conturat de localităţile Miroslava (a obţinut titlul cuprinde Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de
de “Sat cultural al României 2016“, palatul Sturdza Artă, Muzeul Etnografic, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii
în care se află Muzeul Etnografic al Agriculturii din „Ştefan Procopiu”), Muzeul Naţional al Literaturii
Moldova, şi Muzeul satului Ciurbeşti), Române, Muzeul Teatrului Naţional, și Muzeul
Leţcani( Biserica “Sf. Spiridon-Rotunda”-unicat în Unirii.
România datorită planului ei perfect rotund), Podu
Ilioaiei (fostă comunitate evreiască), Popești Turismul cultural este complementar și cu turismul
(centru etnofolcloric), Uricani (parohie), Sinești, educaţional destinat tinerilor, ce contribuie la
Mădârjești, Târgu Frumos (unul dintre cele mai conștientizarea propriei culturi, la îmbogăţirea
vechi târguri moldovenești), Strunga (popas experienţei educaţionale sau a procesului
turistic), și Ruginoasa (reședinţa domnitorului Al. I. educaţional. Având în vedere faptul că Municipiul
Cuza din 1811). Aflat în capătul opus, Municipiul Iaşi este centru universitar, în acest scop ar trebui
Pașcani și zona limitrofă a acestuia oferă dezvoltate în continuare programe educaţionale
elementele naturale, ce se îmbină cu obiective precum Erasmus+ (Leonardo, Socrates, Erasmus,
Comenius, Grundvig). Schimbul cultural ce
istorice, religioase, culturale și artistice, oferind
peisaje distincte (Municipiul Pașcani și localităţile presupune schimbul voluntar al studenţilor,
artiștilor sau a altor persoane între diferite ţări
Moţca, Miclăușeni, Mircești).
poate contribui la dezvoltarea cunoștinţelor și
Tipuri de turism aptitudinilor tinerilor din Municipiul Iași. Totodată,
dezvoltarea unor programe de voluntariat ce pot
Iașul și împrejurimile sale au format un pol turistic atrage tinerii în călătorii organizate oferă
important încă de la începutul anilor 1950, oportunitatea creșterii atractivităţii Zonei
elementele fundamentale ce au constituit baza Metropolitane Iași în rândul tinerilor.
dezvoltării funcţiei turistice fiind cele de ordin
istoric și cultural: monumente de arhitectură Turismul ecleziastic. Mânăstirile și bisericile din
medievală și muzee cărora li se alătură o serie de Municipiul Iaşi și din împrejurimi sunt cunoscute în
case memoriale. Cu toate că nu a beneficiat de un întreaga ţară, zona devenind loc de pelerinaj,
cadru natural spectaculos, de resurse cu potenţial spiritualitate și cultură în special datorită
turistic major, comparativ cu Piatra Neamţ sau moaștelor Sfintei Parascheva, aflate la Catedrala
Suceava, Iași ocupă până în prezent un loc de Mitropolitană. Printre cele mai reprezentative
frunte în segmentul turistic din zona Moldovei. obiective, ce susţin această formă de turism se
numără: Catedrala Mitropolitană, Biserica Sf.
Așadar, tipurile de turism ce pot fi practicate în Nicolae Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea
Municipiul Iaşi sunt: Cetăţuia, Biserica Barnovschi, Mănăstirea Galata,
Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia, Biserica
Turismul cultural, susţinut de prezenţa
40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava, etc.
monumentelor istorice – Palatul Culturii, Teatrul
Naţional Vasile Alecsandri, Universitatea Turismul balneo-medical din zonă este
„Al.I.Cuza”, Muzeul Unirii, Palatul Roznovanu, recunoscut la nivel naţional, datorită complexului
Bojdeuca lui Ion Creangă, Piaţa Unirii – statuia balnear și de recuperare de la Băile Nicolina și
domnitorului Al.I.Cuza etc. De asemenea, Spitalul de recuperare, climatul favorabil din ariile
Municipiului Iași este un important centru muzeal, forestiere de la Bârnova pentru cei care
unde se regăsesc numeroase obiecte de valoare tranzitează zona, în special la sfârșitul săptămânii.
154
Turismul de agrement și sportiv se practică în reprezintă numai o sursă de venit pentru hotelieri
special în cadrul ariilor naturale împădurite din și organizatorii de conferinţe sau team-building-
sudul Iașului. Acestă formă de turism este uri, ci pot asigura baza serviciilor conexe, precum
stimulată de întreceri sportive și concursuri de a companiilor de ticketing (vânzarea biletelor de
alergare (maraton, cross, trail-running), ciclism, avion) sau a agenţiilor de turism.
off road sau raliu, desfășurate preponderent în
localităţile din partea de sud a Zonei Centrul Expoziţional Moldova Iași oferă
posibilitatea firmelor având ca domenii de
Metropolitane Iași (în special comunele Bârnova,
Ciurea și Miroslava). Printre zonele de agrement activitate organizarea de târguri și expoziţii,
cele mai recunoscute și frecventate se numără: servicii de marketing și servicii de relaţii publice, de
Zona de agrement Ciric (lacul și pădurea Ciric), a se dezvolta în cadrul incubatorului de afaceri.
Zona de agrement C.A. Rosetti (cu teren de Alte infrastructuri ce pot găzdui evenimente de
picnic), Zona de agrement Breazu (cu parc de afaceri sunt: Centrul de Conferinţe Providenţa,
aventură), platoul Bucium (zona Releu), Clubul de Camera de Comerţ și Industrie, CENTRIS – Centrul
agrement Hamak, sau zona lacurilor Ciurbești, de Sprijinire a Afacerilor pentru IMM-uri,
Ezăreni. Ansamblul Urbanistic Palas, Hotel Internaţional,
Hotel Unirea (apreciat ca fiind cel mai mare centru
Turismului sportiv este în strânsă legătură cu de conferinţe din Iași – 10 săli), Grand Hotel Traian,
turismul activ. Diversitatea și dinamica Hotel Moldova, Hotel Ramada, Hotel Pleiada,
elementelor de cadru natural din localităţile sălile de conferinţe din Cadrul Universităţii
componente Zonei Metropolitane Iași oferă Alexandru Ioan Cuza etc. Hotelurile se încadrează
oportunitatea practicării mai multor activităţi în standardul de 3-4 stele (excepţie face Hotelul
sportive precum: călărie (complexul Hamak sau Pleiada de 5 stele), iar întreaga infrastructură este
Colţ de Rai), escaladă (zona Bucium – Releu), dotată cu echipament special pentru susţinerea de
drumeţii (traseele marcate din pădurea Bârnova), evenimente, organizarea de workshopuri,
trasee cicloturistice (cu diferite grade de seminarii, team building-uri etc.
dificultate), parapantă (Centrul Paramania sau
Aeroclubul “Alexandu Matei”), căţărare în copaci Principalii organizatori de evenimente de afaceri
(parcurile de aventură Ciric sau Hamak), schi sunt Camera de Comerţ și Industrie, Clusterul
(Pârtia Sărărie), pescuit (lacurile Ezăreni, IMAGO MOL, Clusterul ICONIC, Parcul Știinţific și
Ciurbești, Cucuteni, zona Larga Jijia etc.). În ultimii Tehnologic Tehnopolis, aceștia având și
ani au fost organizate diverse competiţii și parteneriate cu Entreprise Europe Network,
manifestări de alergare și ciclism ( Semimaratonul Clustero etc.
Iașului, Crosul Companiilor, Iași in Trail, My MTB Printre evenimentele reprezentative ce au avut loc
Race Iași, SkirtBike, Cetăţuia XCO, etc.), în Municipiul Iaşi se numără: Evenimentul Business
evenimente ce au încurajat persoane din toate Days de talie internaţională, organizat trimestrial
categoriile de vârstă în practicarea sportului, a în Cluj, Timișoara, București și Iași (evenimentul
unui mod de viaţă activ și sănătos. are loc în Congress Hall din parcul Palas, acesta
Turismul de afaceri. La nivel regional, Municipiul având o capacitate de 1.200 de locuri) sau IT&C
Iași, Vatra-Dornei și Slănic-Moldova sunt cele mai leveraging growth industries capabilities
favorabile locaţii pentru practicarea acestei forme organizat de Invest și ARIES Moldova în Iași (cu
de turism. Turismul de afaceri aduce turiști scopul de a promovarea și creșterea vizibilităţii
constant, nu doar în weekend sau în concediu, industriei IT&C din Iași și din Regiunea Nord-Est, în
oferind astfel continuitate sezonului turistic. special în rândul investitorilor străini)
Așadar, călătoriile oamenilor de afaceri nu
155
Turismul de evenimente - ecumenism - pelerinaj, crearea de unei infrastructuri de agrement

cultură, tradiţii, artă, sărbători. Pe lângă vizitele în complexe.
scop de pelerinaj sau rugăciune, majoritatea - Proiectul “Dezvoltare reţea rutieră în zona
vizitelor turiștilor sunt de preferinţă orientate culturală, istorică și turistică a Municipiului
către monumentele religioase (biserici, mănăstiri, Iași” implementat de primăria Municipiului
catedrale – peste 100 numai în Municipiul Iași). Iași, a
Acestea formează „coloana vertebrală - contribuit la reabilitarea infrastructurii de
tradiţională” (Sursa - Planul Regional de Acţiune acces a obiectivelor turistice
pentru Turism 2008 - 2013) a atracţiilor turistice nu - Proiectul “Reabilitarea șI dezvoltarea
numai din Iași, ci și din întreaga Regiune Nord-Est. turistică a ansamblului monument istoric
Evenimentele cele mai importante care atrag Mânăstirea Golia Iași” implementat de
anual un număr mare de turiști sunt: Sărbătoarea Consiliul Judeţean a vizat reabilitarea și
Cuvioasei Parascheva, Ocrotitoare a Moldovei, conservarea ansamblului monument istoric,
care coincide cu Sărbătorile Iașului (13-16 și îmbunătăţirea infrastructurii de acces, care
octombrie), și marile manifestări educaţionale cu leagă ansamblul de circuitele istorice din
anvergură internaţională FILIT, FIE și FITPT. centrul orașului.
Trebuie avut în vedere faptul că evenimentele sunt
una dintre cele mai importante elemente Trasee turistice
motivaţionale ale activităţilor turistice mai ales în
Diversitatea resurselor turistice din Iași și din
cazul tinerilor, dacă acesta se bazează pe
împrejurimi a creat oportunitatea de a identifica
organizarea de concerte, evenimente sportive sau
trasee turistice tematice.
evenimente de team building.
În urma unor întalniri de lucru între agenţiile de
Turismul de tranzit în interes de afaceri, personal
incoming din Iași (Rolanda, Icar Tours și Travis
sau de serviciu este stimulat în Zona
Tourism), Centrul de Informare Turistică Iași
Metropolitană Iași într-o oarecare măsură de
împreună cu Primăria Municipiului Iași și
deplasările persoanelor înspre și dinspre Republica
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași au fost
Moldova. Turismul de tranzit ar putea fi sporit în
identificate 9 teme reprezentative pentru
zonă prin diversificarea evenimentelor
atractivitatea turistică a orașului: Unirii, Artelor,
trimestriale, a infrastructurii de afaceri sau a
Activ, Comunist, Romantic, Evreiesc, Academic,
infrastructurii de cazare la standarde ridicate.
Literar și Gastronomic. Până în prezent a fost
Deasemeni, sporirea turismului de tranzit ar putea
realizată o primă parte a proiectului, prin
contribui la promovarea obiectivelor culturale
intermediul unor metode interactive de
precum și a cadrului natural din Zona
prezentare, și implementarea primelor trei trasee:
Metropolitană Iași.
Traseul Unirii se suprapune pe centrul vechi al
Așadar, tracţiile turistice, facilităţile și
orașului, având ca elemente de atracţie locurile
infrastructura existente fac ca Zona Metropolitană
marilor înfăptuiri naţionale. Timpul necesar pentru
Iași, dar mai ales Municipiul Iași, să fie o destinaţie
a putea fi parcurs întreg intinerariul ce cuprinde 14
turistică de interes. Pentru susţinerea și
obiective, este de aproximativ 3 ore.
dezvoltarea acestui sector s-au realizat recent trei
mari proiecte: Traseul Artelor, sub denumirea de “Primul teatru
românesc“ răspunde pe deplin nevoii de frumos a
- Proiectul “Zona de Agrement Ciric”,
turiștilor, sau a pasionaţilor de artă. Acesta
implementat de Primăria Municipiului Iași, a
include de la instituţii , expoziţii, clădiri în care se
contribui la reabilitarea, reorganizarea și
156
desfășoară activităţi muzicale, plastice, de Biserica Nașterea Maicii Domnului din Miroslava,
arhitectură, sau literatură până la spectacole de sau zona de belvedere spre Iași.
excepţie, însumând un număr de 16 obiective.
Traseul Iași – Medeleni - Iași este pentru
Traseul activ “7 coline pe bicicletă“ urmărește pasionaţii de trasee pe bicicletă, în special pentru
vizitarea împrejurimilor orașului Iași prin off-road. Taseul are o lungime de 58 km, și mai
explorarea celor șapte coline, pe bicicletă. Colinele multe tipuri de rulaj: șosea, drum de pământ, off-
reprezintă un etalon al istoriei orașului, cele 14 road, drum pietruit sau șosea. Printre atracţiile
obiective ce cuprind edificii religioase, situri întâlnite de-a lungul traseului se numără: Biserica
arheologice sau punctele de belvedere fiind Sf. Nicolae din Aroneanu, Pădurea Icușeni,
apreciate atât de localnici cât și de turiști. Traseul Biserica Medeleni, arborele ocrotit cunoscut sub
cu o dificultate medie oferă posibilitatea de a denumirea populară de „Portocalul fals”, sau
explora orașul Iași într-o manieră inedită. Biserica Holboca.
Cunoscut ca și centru de pelerinaj, orașul ar trebui Traseul Iași – Aroneanu – Dorobanţ – Cârlig – Iași
să aibă și un traseu oficial în acest scop. Un are o distanţă de 33 km, cu o dificultate medie. Pe
potenţial itinerar de descoperire a lăcaşurilor de o lungime de aproximativ 50% din suprafaţa totală
cult din zona centrală ar putea fi destinat acesta urmărește oglinzile de apă ale Bahluiului,
pelerinilor veniţi cu prilejul Sărbătoririi Sfintei Lacul Ciric, Acumularea Aroneanu, Dorobanţ, in
Cuvioase Parascheva: Mitropolie – Mănăstirea partea de sud și est, în partea de vest predominând
Golia – Biserica Barboi – Biserica Sf. Sava – Biserica elementele vegetale.
Sf. Nicolae Domnesc – Mănăstirea Trei Ierarhi.
Traseul Iași – Mânăstirea Dobrovăţ – Poiana cu
Cicloturismul reprezintă un mod mai activ și Cetate – Poiana cu Schit – Slobozia – Ciurea – Iași
dinamic de explorare a cadrului natural precum și este un traseu antrenant, cu un grad de dificultate
a obiectivelot turistice. Cu toate că în Zona mediu spre dificil, pe o distanţă de 69 km și cu
Metropolitană Iași există în prezent un singur diferite tipuri de rulaj (șosea sau drum forestier
traseu amenajat, pasionaţii acestei alternative de pietruit). Printre obiectivele întâlnite se numără:
petrecere a timpului liber au parcurs și alte Mânăstirea Dobrovăţ, Ruinele bisericii lui Cujba –
potenţiale itinerarii57: Poiana cu Cetate, sau Poiana cu schit în care se află
ruinele unei bisericute foarte vechi datând de la
Tunelul verde Uricani – Palatul Sturdza sfârșitul secolului al XIV-lea. Tot în partea de sud a
Miroslava este un traseu marcat de cicloturism, cu Zonei Metropolitane se află și Traseul Iași –
un grad de dificultate ușor, destinat în special Bucium Releu – Bârnova – Iași pe o distanţă de 52
cicloturismului în familie. Pe lângă cele douâ km, având un grad de dificultate mediu.
obiective principale, Pădurea Uricani, arie naturală
protejată de interes naţional, și Palatul Sturzdza, În funcţie de gradul de dificultate sau lungime,
pe distanţa de aproximativ 14 km traseul include și traseele cicloturisticite reprezintă o alternativă de
alte atracţii turistice: Biserica de lemn Sf. valorificare și exploatare atât a patrimoniului
Gheorghe din Vorovești, Podgoria Uricani, natural căt și a patrimoniului construit, acestea
parcurgănd întreaga Zonă Metropolitană Iași.
57 www.lovetoride.ro
157
Alte trasee ce pot fi parcurse cu piciorul sau cu obiectivele turistice (infrastructura de agrement,
bicicleta, au fost marcate pentru drumeţii în cadrul obiectivele culturale, cadru natural dinamic) din
programului “Veniţi cu noi pe colinele Iașului”, partea de sud și totodată cele 7 localităţi la
iniţiat de Clubul Sportiv Coris: culoarele turistice de importanţă regională, spre
Huși (Culoar Turism Viticol – Iași, Huși, Focșani) și
- Mânăstirea Cetăţuia - Mânăstirea Hlincea spre Târgu Neamţ - Suceava (Culoar Turism
– Mânăstirea Bârnova (marcaj punct roșu) Regional). Zona poate fi explorată pe un traseu
- Mânăstirea Bârnova – Mânăstirea Piatra
activ și dinamic de tip mountain-bike.
Sfântă – Cruce Colina Păun (marcaj
triunghi albastru) Traseul turistic Iași – Rediu – Movileni –
- Han Trei Sarmale – Conacul Krupenschi – Popricani – Victoria – Aroneanu – Iași,
Mânăstirea Piatra Sfântă – Pietrărie conectează obiectivele turistice (infrastructura de
(marcaj cruce roșie) agrement, lacuri, bâlţi și râuri, obiectivele
- Mânăstirea Vlădiceni – Biserica Coborârea culturale) din partea de nord precum și localităţile
Sfântul Duh – Plopii Fără soţ – SC AGRO la culoarele turistice regionale, spre Botoșani și
VEST – Biserica Vișani – Castanul Unirii – Lunca Prutului (culoarul de cooperare
Crucea de pe colină (marcaj triunghi transfrontalieră pe turism și probleme de mediu).
galben) Comparativ cu partea de sud a Zonei
- Mânăstirea Vlădiceni – Crucea de pe colină Metropolitane Iași, aceasta este mai slab
(marcaj bandă galbenă) dezvoltată din punct de vedere al infrastructurii de
- Spitalul și Mânăstirea Socola – Cimitirul circulaţie rutieră, fapt ce îngreuneză în prezent
Socola – Round Bucium -Mânăstirea parcurgerea traseului pe cale rutieră. Pe termen
Bucium – Biserica Păun (marcaj cruce lung, traseul ar trebui să ofere posibilităţi diverse
galbenă) de explorare, cu o infrastructură dezvoltată și cât
mai complexă, ce crește accesibilitatea
Având în vedere dinamica cadrului natural, obiectivelor turistice (infrastructură rutieră și
diversitatea resurselor turistice din cadrul Zonei trasee velo). Deasemeni, acestă legătură ar crea
Metropolitane Iași, precum și axele turistice de un culoar cicloturistic mai plăcut de parcurs și pe
importanţă regională, am identificat două ruta Ciric – Aroneanu – Victoria – Sculeni,
potenţiale trasee, care pot fi parcurse doar parţial comparativ cu cel deaja folosit de cicliști pe drumul
pe cale rutieră, și în totalitate cu bicicleta: european Cârlig – Vulturi – Sculeni.
Traseul turistic Miroslava – Ciurea – Bârnova –
Schitu Duca – Tomești – Comarna conectează
158
Figura 73: Potenţiale trasee turistice în ZMI
Sursa: Prelucrare proprie
159
Figura 74: Potenţiale trasee cicloturistice în ZMI
160
Figura 75: Traseul Unirii
Sursa: http://www.arcgis.com/apps/MapSeries/index.html?appid=3ddab2451bfa4da8b966fb97f8444ab0, proiect realizat de o echipă de

profesori şi studenți din cadrul Facultății de Geografie și Geologie, Universității “Alexandru Ioan Cuza”.
161
Figura 76: Traseul Artelor
Sursa: http://www.arcgis.com/apps/MapSeries/index.html?appid=3ddab2451bfa4da8b966fb97f8444ab0, proiect realizat de o echipă de

profesori şi studenți din cadrul Facultății de Geografie și Geologie, Universității “Alexandru Ioan Cuza”.
162
Probleme universitar și mediul privat, promovând

totodată produsele cercetării ieșene.
Lista de probleme este constituită la nivelul 3. Analiza indică o subdezvoltare a U.A.T.-
fiecărui palier din analiză. Prioritizarea urilor amplasate periferic în Z.M.I., atât
problemelor s-a realizat pornind de la datele din punct de vedere al cifrei de afaceri
analizate şi în urma discuțiilor cu diversele părți (localităţile rurale ale ZMI au produs în
interesate (stakeholders-eng). Direcțiile de anul 2014, doar 19,23% din cifra de afaceri
acțiune prin care se vor soluționa problemele sun
totală, restul fiind produs de Iași), cât și din
prezentate în capitolul III.3 Logica intervențiilor. punct de vedere antreprenorial (în mediul
Probleme principale din punct de vedere al rural erau înregistraţi în anul 2014 6,30%
economiei din agenţii economici ai ZMI – în scădere
faţă de anul 2013 când erau înregistraţi
1. Municipiul Iași nu are o identitate definită 22,04%, restul fiind localizaţi în Municipiul
din punct de vedere economic şi ocupă Iași), în timp ce forţă de muncă este
numai locul 15 la nivel naţional ca cifră de concentrată preponderent în municipiu
afaceri totală înregistrată în anul 2014, (88,40% din salariaţi) și mult prea puţin în
eforturile de dialog cu mediul de afaceri și localităţile componente ale Z.M.I.;
de atragere de investiţii aflându-se într-un 4. Nici Municipiul Iaşi, nici ZMI nu deţin o
stadiu incipient;. Mai mult, deşi Municipiul identitate turistică („brand”) care să poată
este al doilea oraş ca mărime demografică fi promovat la târgurile internaţionale,
din ţară şi poate fi un oraş creativ, fiind necesară dezvoltarea infrastructurii
antreprenoriatul înregistrează valori fizice (accesibilizare, trasee amenajate,
scăzute şi este afectat de lipsa promovării etc.) şi de marketing care să ducă la
şi a parteneriatelor, mai ales în ramurile creşterea numărului de turişti şi a duratei
economice cu mare potenţial: IT şi de şedere a acestora.
industrii creative.
2. În vederea consolidării identităţii
economice a ZMI și a rolului său de centru
regional, autorităţile locale trebuie să
sprijine creșterea investiţiilor în CDI și să
acţioneze ca un facilitator între mediul
163
II.3.
Dezvoltare
urbană
164
de producţie. Fiind vorba de o zonă colinară, o

II.3.1. Profilul spaţial şi parte însemnată din comunele zonei
funcţional metropolitane deţin suprafeţe întinse de vii (Valea
Lupului 15.6% - 164 ha, Bârnova 13% - 478 ha,
Comarna 10% - 581 ha, Tomeşti, 9.5% - 320 ha şi
Context şi zonificarea teritoriului
Aroneanu 6.8% - 247 ha).
Zona Metropolitană Iași a fost înfiinţată în 2004
din 14 UAT, iar pe parcurs s-a extins astfel încât la
începutul anului 2016 era formată din Municipiul Figura 77: Principalele zone industriale şi centre comerciale
Iaşi şi 18 comune: Victoria, Popricani, Aroneanu, din ZMI
Rediu, Valea Lupului, Leţcani, Miroslava, Ciurea,

Bârnova, Schitu Duca, Tomeşti, Holboca, Ungheni
Movileni, Țuţora, Comarna, Prisăcani şi
Mogoşeşti. Având în vedere rolul Municipiului Iaşi
de centru economic de importanţă regională,
aşezările din zona metropolitană reprezintă
teritoriul de suport pentru acesta.
Principalele aşezări care înglobează activităţi de

producţie sau comerţ en-gros se concentrează în
lungul axei de dezvoltare est-vest (Valea Lupului,
Miroslava, Holboca şi Tomeşti). Aceste comune
prezintă şi cea mai mică pondere a terenurilor
arabile (sub 40% din totalul teritoriului
administrativ) . Doar comunele Miroslava şi
Holboca păstrează un profil preponderent agricol
Sursa: prelucrare proprie după Landcover 2012
(peste 50% terenuri arabile) deşi includ şi activităţi
165
Figura 78: Principalele zone viticole din ZMI metropolitană 58 au locul de muncă în Municipiul
Iași. Comunele cu cea mai mare pondere al
persoanelor angajate în Iaşi sunt: Miroslava,
Ciurea, Tomeşti şi Holboca (peste 2000 locuitori) .
Cele patru comune sunt amplasate în lungul
principalelor drumuri de acces către Iaşi fiind
deservite şi de transportul în comun (tramvai – 3,
bus – 27, 29, 41, microbuz – 14, 14b, 14c).
Având în vedere principalele zone funcţionale și

activităţi ale teritoriului metropolitan, putem
identifica o axă de dezvoltare a activităţilor de
producţie şi unităti comerciale de mare amploare
(Est-Vest), alături de două grupări de localităţi
orientate către agricultură, turism şi agrement
(Nord şi Sud). Alături de produse agricole, dotări
Sursa: prelucrare proprie după Landcover 2012 pentru turism şi agrement, zona metropolitană
reprezintă şi un ofertant de fond locativ pentru
Comunele cu cele mai ample suprafeţe împădurite
sunt amplasate preponderent în partea sudică a persoane din Municipiul Iaşi (şi nu numai).
zonei metropolitane. Comunele Mogoşeşti, Schitu Tabel 24: Numărul persoanelor care lucrează în Iaşi şi
Duca, Bârnova, şi Ciurea deţin ample zone locuiesc în ZMI la nivel de UAT
împădurite încadrate în situri Natura 2000. UAT număr procent
Datorită cadrului natural favorabil, acestea au HOLBOCA 2.962 58%
oportunitatea să se orienteze către activităţi de TOMEŞTI 2.674 53%
turism în procesul de diversificare a activităţilor CIUREA 2.256 49%
economice. Zone împădurite de suprafeţe mai MIROSLAVA 2.117 52%
mici se găsesc şi în comunele Aroneanu şi Rediu. VALEA LUPULUI 1460 62%
UAT-urile din zona metropolitană cu cele mai BÂRNOVA 1.315 53%
însemnate suprafeţe de terenuri degradate (între POPRICANI 1.089 39%
350 şi 607 ha) sunt: Municipiul Iaşi şi comunele REDIU 931 53%
Holboca, Miroslava, Popricani, Tomeşti şi Victoria. LEȚCANI 753 25%
ARONEANU 603 47%
Expansiunea Municipiului Iași către comunele
COMARNA 492 25%
limitrofe, precum și dezvoltarea spaţială a întregii
UNGHENI 453 25%
Zone Metropolitane Iași, sunt strâns legate de
SCHITU DUCA 272 15%
rolul de centru economic, polarizator al forţei de
PRISĂCANI 221 18%
muncă din regiune și de accesibilitatea și sistemul
ȚUȚORA 186 22%
de transport, care sprijină navetismul. Astfel,
Sursa: Institutul Național de Statistică
17.784 de locuitori din comunele din zona
58
Conform datelor pentru anul 2015, disponibile la
Institutul Național de Statistică
166
Dezvoltarea spaţială în Zona datorită dezvoltărilor rezidenţiale, cea mai

dinamică fiind comuna Valea Lupului (75.55%),
Metropolitană Iași între 1990 și 2016
urmată de Miroslava (56.37%), Rediu (22.02%),
În ceea ce privește dinamica locuintelor, se Popricani (18.05%), Bârnova (18.03%) şi Ciurea
remarcă la nivelul Judeţului Iași un fenomen de (15.17%).
expansiune constantă, puternic evidenţiat şi la
În cazul acestor extinderi de fond construit vorbim
nivelul Municipiului Iași și al primei coroane de
despre un caracter rezidenţial dispersat în
localităţi. Analizând extinderea fondului de
teritoriu, cu o slabă intensitate de utilizare a
locuinţe individuale în toate UAT prin cercetare
terenurilor, monofuncţionale, cu densităţi foarte
cartografică, s-a observat faptul că suprafaţa
scăzute de sub 30 loc./ha. Prin urmare, acești noi
zonelor construite din polul de creștere Iași a
germeni de dezvoltare sunt caracterizaţi prin
crescut cu 17,49% în teritoriul administrativ și cu
dependenţa faţă de un mijloc de transport
19,6% în teritoriul periurban, din 1990 până în
motorizat personal, care să asigure legătura
prezent
funcţională cu orașul, dar și accesul la dotări şi
Cele mai intense extinderi ale fondului construit au servicii de interes cotidian, dat fiind faptul că
apărut în partea de Vest, S-V şi N-V, fiind susţinute procentul de deservire cu dotări de proximitate
de principalele axe de transport rutier – Șoseaua este scăzut. Întrucât cartierele nou formate sunt
Păcurari și drumul european E58, Șoseaua cu precădere izolate, fără dotări de interes public
Nicolina și drumul judeţean 248, Șoseaua Voinești este necesară rezervarea unor suprafeţe de teren.
și drumul judeţean 248 A, respectiv Șoseaua Rediu Aceste rezerve vor găzdui ulterior dotările
și drumul judeţean 282. De-a lungul acestor axe necesare astfel încât viitoarele dezvoltări să nu fie
principale care asigură legătura teritoriului dependente direct de dotările aflate în Municipiul
metropolitan cu Municipiul Iaşi s-au identificat Iași.
acele aşezări a căror suprafaţă construită s-a mărit
Figura 79: Localitatea Bârnova și Satul Pietrăria– extindere de tip perimetral a zonelor de locuit, până la alipirea localităţilor
Sursa: Google Earth
167
Figura 80: Intensitatea expansiunii în localitatea Bârnova în anul 2005 (sus) şi în anul 2016 (jos)
Sursa: Google Earth
168
Figura 81: Intensitatea expansiunii în lungul E 583 în anul 2005 (sus) şi în anul 2016 (jos)
Sursa: Google Earth
Totodată, deși depind de conexiunea rapidă cu locuinţe) sunt deservite de circulaţii neasfaltate
orașul și au apărut ca o consecinţă a bunei (îmbrăcăminte de pământ, pietriș). Prin urmare, se
accesibilităţi și a disponibilităţii rezervelor de impune modernizarea infrastructurii de transport
teren, dezvoltările spontane, punctuale, în pentru a facilita mobilitatea locuitorilor şi accesul
ansambluri rezidenţiale mici (maxim 10-15
169
la dotările de interes cotidian – educaţie, comerţ, naturale ale elementelor de mediu – zonele
cultură etc. împădurite, cursurile râurilor și pârâurilor. Astfel,
dezvoltarea s-a realizat perimetral (Fig. 81),
În ceea ce privește accesul la infrastructura incluzând areale de pădure şi rezultând astfel
tehnico-edilitară, zonele de expansiune nu sunt insule cu miez neconstruit. Specificul turistic al
deservite de un sistem centralizat de apă şi acestei comune face ca cele mai noi dezvoltări să
canalizare, tocmai din cauza dispersiei ţesutului se realizeze perpendicular faţă de principalul corp
construit, fapt care a dus la echiparea locuinţelor
al localităţii, cu scopul de a beneficia de
individuale cu puţuri și fose septice. Pentru a veni proximitatea Rezervaţiei Repedea sau Mănăstirii
în întâmpinarea dezvoltării este prioritară Piatra Sfântă.
extinderea reţelei de canalizare, alimentare cu
apă, gaze a Municipiului Iași, cel puţin către noile Un grad similar de dispersie, dar o tipologie
dezvoltări închegate ce s-au format în continuarea diferită se înregistrează și în localităţile Miroslava,
cartierelor limitrofe ale orașului – Valea Lupului, Rediu și Ciurea, unde, în sate precum Lunca
Ciurea, Miroslava, Bârnova. Cetăţuii, expansiunea s-a realizat mult mai
regulat, pe o tramă cu parcele înguste și lungi,
La nivelul primei coroane de localităţi, cel mai conectate la străzi colectoare. Acest tip de
ridicat grad de dispersie se înregistrează în expansiune este mai usor de racordat la
comuna Bârnova, unde în urma noilor expansiuni infrastructură edilitară și de reconfigurat prin
din perioada 1990 şi până în prezent s-au format
îndesire.
insule de dimensiuni mari, cu forme neregulate,
dezvoltate organic, care au urmărit atât direcţiile
drumurilor principale de acces, cât și direcţiile
Figura 82: Localitatăţile Miroslava şi Ciurea
Sursa: Google Earth
170
La nivelul localităţilor situate la distanţe mai mari Un ritm mai puţin dinamic al dezvoltării
faţă de Municipiul Iași, expansiunea se realizează rezidenţiale se observă și în cartierul Țicău, unde
în cele mai multe cazuri de-a lungul principalelor expansiunea are caracter organic, iar locuinţele
artere de transport rutier sau prin prelungirea sunt mai răsfirate, cu fronturi de tip alveolar, cu
drumurilor dinspre vetrele satelor. Astfel, cel mai parcele mai generoase cu zone înverzite extinse cu
ridicat grad de dispersie se evidenţiază pe direcţia vegetaţie înaltă.
NV-SE, cu precădere în comunele Mogoșești,
Principala zonă de expansiune cu activităţi
Comarna, Aroneanu, ce înregistrează creșteri ale
suprafeţelor zonelor construite mai mari de 10% comerciale, servicii şi producţie se află la intrarea
din suprafaţa înregistrată în 1992. în Municipiul Iaşi dinspre Tg. Frumos pe Sos.
Păcurari. Această aglomerare cuprinde funcţiuni
În restul teritoriului, procentul de creștere este comerciale de mare amploare în unităţi de sine
foarte scăzut, vetrele satelor păstrându-se în mare stătătoare (Metro) sau grupate (“Era Shopping
parte constante, cu mici inserţii de noi locuinţe Park”). Celelalte unităţi comerciale dezvoltate în
către limitele exterioare. ultimii 16 ani sunt amplasate preponderent pe
foste terenuri industriale amplasate în poziţii
La nivelul Municipiului Iași, o dinamică mai favorabile în cee ace priveşte legătura cu zonele
accentuată a dezvoltării rezidenţiale cu locuinţe rezidenţiale cu densităţi ridicate ale populaţiei.
individuale se observă în sud - vestul localităţii –
Cartierul Galata, către comuna Miroslava. Acest În concluzie, expansiunea Municipiului Iași și a
tip de expansiune este reprezentat de insule zonelor sale periurbane de după 1990 s-a realizat
rectangulare, înguste, nu la fel de lungi ca în cazul constant în principal pe direcţia Vest, de-a lungul
comunei Miroslava, cu locuinţe izolate și parcele drumului european E58 care asigură legătura cu
de dimensiuni relativ reduse. În partea de Est s-a Târgu Frumos și Târgu Neamţ, în comunele Valea
format un cartier de mici dimensiuni, în apropierea Lupului, Rediu, Leţcani şi Miroslava. O direcţie
aeroportului (strada Fântânilor), cu noi dezvoltări secundară este către comuna Ciurea, de-a lungul
punctuale, printre care și locuinţe colective joase. drumului judeţean 248 care se conectează la DN
15D. O posibilă tendinţă viitoare de dezvoltare
Figura 83: Cartier rezidenţial pe strada Fântânilor
rezidenţială s-ar putea referi la ocuparea și/ sau
densificare, utilizând rezervele de teren
disponibile dintre cele două axe de dezvoltare, la
contactul cu cartierul Galata din Municipiul Iaşi
(preluând tipologia rectangulară de expansiune
prezentă în comuna Miroslava).
Sursa: Google Earth
171
Figura 84: Expansiunea zonelor construite din Zona Metropolitană Iași (1990 – 2012)
Sursa: prelucrare proprie
172
Profilul funcţional al Municipiului Iași şi cu dotări de interes cotidian, iar legăturile cu zona
centrală sunt îngrenuate de existenţa căii ferate.
accesul la obiective de interes public
Figura 85: Principalele zone funcţionale din Municipiul Iași
Municipiul Iaşi este compus din cinci tipuri majore
de zone funcţionale distincte: 1. Zonele
rezidenţiale de locuinţe individuale, 2. Cartierele
cu locuinţe colective, 3. Platformele industriale
4.Marile centre comerciale şi 5. Centrele
universitare (învăţământ superior).
Zonele de locuinţe individuale sunt amplasate cu

precădere pe colinele oraşului fiind caracterizate
în cea mai mare parte de o tramă stradală
organică, neierarhizată şi subdimensionată pentru
nevoile actuale de transport. Aceste zone
tradiţionale dezvoltate preponderent în secolul
XVIII, păstrează un număr însemnat de
monumente istorice.
Zonele de expansiune cu locuinţe individuale se

concentrează preponderent în partea sudică a
oraşului, în cartierele Galata, CUG, Frumoasa şi
Bucium. Aceste cartiere, deşi recent dezvoltate,
nu deţin infrastructura de transport adecvată,
dotări de interes cotidian şi nu sunt racordate la
reţelele tehnico edilitare. De asemenea, o parte
din zonele de locuit sunt amplasate în zone supuse
riscului de alunecări de teren şi inundaţii (cartierul
Galata).
Zonele de locuinţe colective se concentrează

preponderent în partea de est, vest şi sud a
oraşului în cartierele Alexandru cel Bun, Dacia,
Păcurari (o parte), Tătăraşi, Cantemir sau Nicolina.
Aceste cartiere înglobează cea mai mare parte a
populaţiei oraşului înregistrând densităţi de peste
100 de locuitori/ha (în anumite zone chiar peste
500 locuitori/ha). Zonele de locuinţe colective
amplasate în vecinătatea centrului istoric sunt
bine deservite de dotări de interes cotidian fiind
înconjurate de artere majore care aglomerează
de-a lungul lor o varietată ridicată de unităţi
comerciale şi de alimentaţie publică. Numai
cartierele periferice (mai recent dezvoltate) ca de
exemplu Dacia, nu sunt suficient de bine deservite
173
Dificultăţile majore în cazul zonelor de locuinţe S.A. Deşi beneficiază de o bună poziţionare în
colective pornesc de la faptul că cele mai multe au legătură cu principalele culoare de circulaţie zona
fost proiectate într-o perioada cu un indice de industrială din Sud-Este se află în declin fiind
motorizare mult mai scăzut. Astfel, creşterea treptat supusă procesului de conversie funcţională
exponenţială a locuitorilor care posedă un către unităţi comerciale sau birouri (ex. Bricolage
autovehicul privat face ca circulaţiile secundare la Nicolina 2 sau Carrefour Felicia).
din cartier să nu mai facă faţă cererii, fiind în cea
Figura 86: Principalele zone funcţionale din Municipiul Iași
mai mare parte ocupate de maşini parcate. Nevoia
accentuată de parcări face ca şi spaţiile publice
comunitare să fie ocupate treptat. Totodată
insuficienţa spaţiilor de agrement şi a unor centre
de cartier echipate cu dotări de interes comunitar
face ca locuitorii să se deplaseze frecvent către
centrul istoric.
Marile zone comerciale au apărut în ultimii 15 ani

fie pe terenuri aflate la periferia oraşului (Carrefour
Vest), fie prin conversia unor situri industriale.
Buna poziţionare a zonelor industriale în relaţie cu
principalele cartiere rezidenţiale şi resursele de
teren disponibile au reprezentat principalul motiv
pentru conversia lor în zone comerciale. Astfel,
toate cartierele de locuinţe colective cu o
densitate ridicată a populaţiei sunt bine deservite
de unităţi comerciale de mare amploare.Totodată
inserţii punctuale de magazine alimentare de
dimensiuni medii cum ar fi cele din lanţul Lidl sau
Bila s-au transformat treptat în mici centralităţi la
nivel de cartier.
Principalele zone industriale cu cel mai mare grad

de activitate sunt amplasate în partea de Vest şi în
Sud-Est. Zona industrială din vest, dezvoltată în
ultimii ani cuprinde mari companii cum ar fi
Antibiotice S.A sau Delphi Diesel Systems.
Datorită acesibilităţii ridicate oferite de DN28 şi a Sursa: Prelucrare proprie
resurselor de teren disponibile există suficient
potenţial de dezvoltare pentru această zonă Amplasarea în lungul râului Bahlui face ca
industrială. Zona industrială din Sud-Est, patrimoniul industrial aflat în declin din partea de
amplasată între râul Bahlui şi calea ferată Nord a zonei să prezinte un potenţial ridicat pentru
(magistrala 600) cuprinde mari angajatori cum ar a fi converit în zone de birouri sau spaţii pentru
fi: Arcelor Mittal, Tehnoton sau Brikston industrii creative. Segmentele dinspre calea ferată
Construction Solutions. Zona industrială Sud-Est şi intrarea în Iaşi (DN249A şi DN 28) rămân în
are şi o extensie amplasată pe cealaltă parte a continuare atractive pentru localizarea
râului Bahlui, la intrarea în Municipiul Iaşi dinspre activităţilor industriale. Zona industrială din Sud se
Holboca care cuprinde companii precum ASAM află şi ea în proces de conversie prin noi dezvoltări
174
cum ar fi Centrul Tehnopolis, Centrul Expoziţional cadrul zonei centrale sunt amplasate şi
Moldova sau Hypermarket-ul Selgros. Un element universităţile particulare. Această axă
important în procesul de conversie îl joacă aglomerează cea mai mare parte a obiectivelor de
Combinatul de Utilaj Greu care ocupă resurse interes municipal şi a dotărilor relevante
importante de teren dar nu mai funcţionează. studenţilor cum ar fi cămine studenţeşti, unităţi de
Astfel în procesul de dezvoltare urbană trebuie agrement, comerţ, servicii, dar şi locuri de muncă.
acordată o atenţie sporită celor trei zone Axa universităţilor este zona cu cel mai ridicat grad
industriale majore susţinând procesul de de reprezentativitate pentru Municipiul Iași, iar
conversie, dar şi localizarea de noi activităţi aspectul şi buna funcţionare a acesteia sunt
industriale în zonele bine deservite de esenţiale pentru imaginea oraşului.
infrastructură (mai ales în lungul căii ferate).
În ceea ce priveşte accesul la învăţământul
O altă categorie de zone funcţionale majore la preuniversitar zona centrală şi principalele cartiere
nivelul oraşului sunt cele dedicate funcţiunilor de de locuinţe colective sunt bine deservite. Apar
servicii, birouri sau administraţie. Cea mai mare dificultăţi în zonele de expansiune cum ar fi
parte a acestor funcţiuni se regăesc în zona cartierele Bucium şi Galata, care au nevoie de o
centrală, mai ales în jurul axei Ştefan cel Mare şi mai bună deservire cu grădiniţe şi şcoli. În ceea ce
Sfânt şi în zona Palas Mall cu o tendinţă de priveşte liceele, acestea se concentrează în partea
extindere către zona Zimbrului. de nord-vest şi centru a municipiului, astfel încât
cartierele din partea sudică a râului Nicolina au un
Figura 87: Raze de deservire grădiniţe
acces îngreunat la aceste servicii de educaţie
Figura 88: Raze de deservire şcoli primare
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor ISJ Iași cu privire la

rețeaua școlară
Principalele unităţi de învăţământ superior se Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor ISJ Iași cu privire la
rețeaua școlară
concentrează în lungul străzilor Carol I,
Independenţei, Elena Doamna, T.Vladimirescu şi
Bdul Chimiei, formând astfel o axă universitară pe
direcţia nord-vest-est. Adiacent acestei axe, în
175
În ceea ce priveşte centralităţile 59, modul în care În vederea unei dezvoltării echilibrate a
sunt repartizate la nivel spaţial este echilibrat, Municipiului Iaşi şi zonei sale metropolitane se
astfel încât fiecare cartier de locuinţe să aibă acces poate miza pe o serie de resurse de teren cum ar fi:
la dotări de interes cotidian. Aglomerarea cea mai spaţii publice degradate de mici dimensiuni (sub 1
mare a centralităţilor se conturează în lungul axei ha) sau foste zone industriale (brownfields). Există
universitare şi în centrul istoric. Alte centralităţi la de asemenea câteva zone libere de construcţii
nivel de cartier mai bine conturate sunt vizibile în care pot fi utilizate pentru expansiune sau inserţia
lungul şoselei Nicolina (Parc Nicolna 1 şi 2), în zona de dotări importante. Acestea sunt însă
Piaţa Voievozilor (cartier Alexandru cel Bun) sau preponderent neutilizabile în prezent, fiind
jurul Esplanadei Oancea (cartier Tătăraşi). O vulnerabile la inundaţii şi alunecări de teren
potenţială centralitate se află de-a lungul (zonele din lungul râurilor Bahlui şi Nicolina sau
bulevardului Socola, în cartierul Nicolina 2, fiind părţi din cartierul Păcurari). Totodată, zonele
formată de mai multe unităţi de învăţământ cu un pretabile pentru expansiune sunt încă insuficient
centru comercial de mari dimensiun în vecinatate deservite de infrastructură de transport şi tehnico
(Carrefour). Celelalte centralităţi sunt edilitară. Pentru a folosi aceste resurse de teren va
reprezentate preponderent de grupări punctuale fi nevoie în primul rând de un proces de
formate din unităţi de învăţământ, unităţi sistematizare, împreună cu o planificare precisă a
comerciale şi puncte de alimentaţie publică. etapelor de dezvoltare, astfel încât să se evite
Aceste mici centralităţi din cartierele rezidenţiale expansiunea necontrolată vizibila cu precădere în
trebuie potenţate preponderent prin proiecte de cartierele Bucium şi Păcurari.
revitalizare, amenajare şi extindere a spaţiilor
publice în vederea ameliorării calităţii locuirii, dar Spaţiile publice abandonate pot fi revitalizate şi
şi a spiritului civic. transformate în scuaruri, grădini, piaţete sau pot
găzdui alte dotări de interes comunitar (terenuri
Figura 89: Principalele centralităţi în Municipiul Iaşi de sport etc.) Resursele ample de teren de tip
(inclusiv spaţii verzi majore)
brownfield trebuie planificate şi gestionate cu
atenţie, astfel încât ele să poată cuprinde dotările
cu adevărat relevante (spaţii verzi, agrement,
locuri de muncă etc.). În cazul resurselor de teren
încă neutilizabile este vorba de un proces treptat
de reintroducere a lor în circuitul urban, planificare
urbană, echipare.
59Centralitatea se referă la grupări de obiective de interes, unități comerciale sau de alimentație publică, spații
zonele în care locuitorii şi/sau vizitatorii oraşului se adună: publice ample, unități de învățământ, etc.
176
Figura 90:Resurse de teren cu potenţial pentru dezvoltare
Sursa: Prelucrare proprie (cercetare cartografică)
177
Probleme pentru care fac naveta cu autovehiculul

individual suprasolicitând trama stradală
Lista de probleme este constituită la nivelul 3. Tendinţa de compromitere a terenurilor
fiecărui palier din analiză. Prioritizarea destinate pentru spatii publice şi dotări în
problemelor s-a realizat pornind de la datele cartierele rezidenţiale pentru a satisface
analizate şi în urma discuțiilor cu diversele părți cererea de parcări rezidenţiale
interesate (stakeholders-eng). Direcțiile de 4. În interiorul Municipiului Iași se păstrează
în continuare zone industriale aflate în
prezentate în capitolul III.3 Logica intervențiilor. declin sau cu o activitate redusă care
Probleme principale din punct de vedere al ocupă într-un mod ineficient rezerve de
profilului spaţial şi funcţional teren esenţiale pentru dezvoltarea
orașului.
1. Zone de expansiune (necontrolată – 5. Există aproximativ 50 de spatii publice
SPRAWL) nedeservite de dotări şi abandonate la nivelul Municipiului Iaşi
infrastructură adecvată (Figura 84) care deşi în prezent prezintă o imagine
2. Peste 5.800 de persoane au reşedinţa în indezirabilă pot fi valorificate prin
ZMI dar locul de muncă în Iaşi iar doar o amenajare.
parte foarte mică din aceştia60 au acces la 6. Nu există o structură coerentă de
sistemul de transport în comun motiv centralităţi (centre de cartier) care să
permită o descărcare a zonei centrale.
60Transportul public local din Municipiul Iaşi deserveşte

doar două dinte comunele din ZMI – Valea Lupului şi
parţial Holboca (Dancu) – prin linia de autobuz 20.
178
În intervalul 2012 – 2014 fondul de locuinţe a

II.3.2. Locuire continuat să crească în toate comunele din zona
metropolitană. În Valea Lupului, Miroslava şi
Zona Metropolitană Iași Ciurea, cu alte cuvinte, în jumătatea vestică a
primei coroane, fondul de locuinţe a continuat sa
Fondul de locuinţe din Zona Metropolitană Iași
crească semnificativ, cu valori între 10% şi 24% în
însuma, la 1 ianuarie 2014, 170.887 de locuinţe,
doar doi ani, în timp ce în restul comunelor nu au
care reprezentau 54% din numărul total la nivel
fost creşteri mai mari de 5% în acelaşi interval.
judeţean. Dintre acestea, numai 28% erau în
mediul rural, restul fiind amplasate în Municipiul În ceea ce priveşte suprafaţa locuibilă pe cap de
Iași. locuitor, indicatorul mediu al ZMI este de 17
mp/loc, cu aproximativ 2 mp mai puţin decât
În perioada 2009 – 2012, fondul de locuinţe din
media naţională, însă peste media judeţeană.
întreg Judeţul Iaşi a înregistrat o creștere de 9
procente, iar în zona metropolitană a fost În 8 din 18 comune, situate în prima coroană
înregistrată o creştere de aproximativ 13%, volum suprafaţa locuibilă este mai mare decât în restul
semnificativ mai mare decât tendinţa naţională ţări, dintre care comunele Bârnova şi Valea Lupului
sau regională. se remarcă prin valori aproape duble ale acestui
indicator.
Comunele Miroslava şi Bârnova s-au remarcat prin
creşteri de peste 50% a fondului de locuinţe, în Creşteri ale suprafeţei locuibile pe cap de locuitor
timp ce în celelalte comune din prima coroană (cu au fost evidente în toate comunele metropolitane,
excepţia comunei Tomeşti) şi în Leţcani creşterea cele mai mari fiind în comunele Bârnova, Valea
a fost între 20% şi 40%. Restul comunelor au Lupului, Miroslava, Ciurea, Schitu Duca şi Holboca.
înregistrat creşteri între 5% şi 15%, cea mai slabă
dinamică fiind în comuna Movileni cu doar 1,5%.
179
În ciuda creşterii constante a suprafeţei locuibile Figura 92: Suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor în ZMI
pe cap de locuitor, comunele din a doua coroană:
Movileni, Victoria, Mogoşeşti, Ungheni, Comarna, 18,7
Romania
Leţcani şi comunele din prima coroană: Popricani 14,5
şi Tomeşti nu au reuşit să ajungă la valoarea 12,9
minimă admisibilă prin Legea Locuinţei nr.114 din Judetul Iași 15,8
12,0
11 octombrie 1996, de 18mp pe cap de locuitor. Municipiul Iași 15,6
12,4
Figura 91: Creşterea procentuală a fondului de locuinţe în ZMI 16,9
12,6
ZMI
Bârnova 35,0
18,5
Valea Lupului 33,4
0,9 24,6
Romania 26,5
4,5 Miroslava
0,9 15,2
Regiunea NORD-EST…
4,9 Aroneanu 24,7
1,1 16,1
Judetul Iași
10,1 Rediu 22,0
0,5 15,5
Municipiul Iași
9,0 20,4
Ciurea
1,6 12,3
ZMI
13,1 20,1
Schitu Duca
23,7 12,9
Valea Lupului
29,3 19,7
Holboca
13,2 10,2
Miroslava
58,7 18,2
Tutora
Ciurea 9,7 14,0
38,1 18,0
Prisăcani
Aroneanu 4,4 12,7
36,6 17,5
Tomești
Bârnova 3,2 12,2
54,7 17,3
2,8 Lețcani
Rediu 11,1
33,8 16,8
2,5 Comarna
Holboca 12,6
35,3 16,2
1,4 Ungheni
Popricani 12,1
21,9
Mogoșești 15,6
Tomești 1,2 10,4
13,3
Popricani 14,6
Mogoșești 0,9 11,4
9,2
Victoria 14,2
Lețcani 0,9 10,7
23,8
Movileni 13,0
Victoria 0,6 11,9
14,8
Schitu Duca 0,6 0,0 10,0 20,0 30,0 40,0
11,1
Tutora 0,4 Anul 2014 Anul 2009
7,8
Prisăcani 0,3
5,2
0,2 Sursa: Baza de date INS TEMPO
Comarna
8,0
Movileni 0,2 În ceea ce privește suprafaţa locuibilă pe locuinţă,
1,5
Ungheni 0,1 indicatorul la nivel metropolitan este aproximativ
10,9
egal cu cel naţional. 10 din cele 18 comune ale ZMI
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0
depășesc media de referinţă, remarcându-se
2012 - 2014 2009 - 2012 comunele Valea Lupului, Bârnova, Miroslava şi
Holboca din prima coroană, cu peste
Sursa: Baza de date INS TEMPO 60mp/locuinţă. Valori minime sunt înregistrate în
Movileni, Țuţora, Victoria şi Comarna din a doua
180
coroană de localităţi înconjurătoare ale Concluzii

Municipiului Iași, unde această suprafaţă medie
este sub 40mp/locuinţă. Fondul de locuinţe din ZMI a crescut semnificativ
în special în prima coroană de localităţi
Comparativ cu anul 2009, cele mai mari creşteri, înconjurătoare ale Municipiului Iași, unde se poate
de peste 15% au fost înregistrate în comunele observa un fenomen de suburbanizare concentrat
Rediu, Holboca, Miroslava şi Bârnova. în special în partea de Vest. Şi în comunele din a
doua coroană au fost înregistrate creşteri, însă la
Figura 93: Suprafaţa locuibilă pe locuinţă în ZMI
rate mai mici, apropiate de mediile judeţene şi
regionale. Pe parcursul celor 5 ani (2009 - 2014)
Romania 47,2 cele mai mari rate anuale de creştere a fondului de
38,9
44,8 locuinţe aparţin comunelor Miroslava, Valea
Regiunea NORD-EST…
37,1 Lupului, Bârnova şi Ciurea, cu valori între 10% şi
Judetul Iași 44,7
36,5 16%, urmate de Aroneanu, Holboca, Rediu şi
Municipiul Iași 44,3 Leţcani cu valori între 5% şi 10% în timp ce în restul
36,8
46,9 comunelor creşterea a fost mai lentă, de până la
ZMI
37,5 5% pe an, cea mai mică valoare fiind înregistrată în
Valea Lupului 77,4
66,3 Movileni, adică 0,3% pe an.
Bârnova 68,6
44,7 Cele mai bune condiţii de locuire sunt în comunele
Miroslava 62,5
46,6 din prima coroană de localităţi înconjurătoare ale
Holboca 60,0 Municipiului Iași. Acest fapt este ilustrat și de
38,9
58,2 creşterea populaţiei datorată mişcării migratorii
Rediu
38,9 sau de volumul mare de locuinţe construite.
Aroneanu 56,3
43,4
Ciurea 53,9
40,7
Tomești 53,1
40,2
Lețcani 49,5
37,3
Ungheni 49,1
39,9
Popricani 44,3
39,7
Prisăcani 44,3
33,7
Schitu Duca 44,0
32,7
Mogoșești 41,1
30,2
Comarna 39,1
31,5
Victoria 37,5
32,9
Tutora 36,7
30,7
Movileni 32,5
31,2
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0
Anul 2014 Anul 2009
181
Figura 94:Fondul de locuinţe în Zona Metropolitană Iași
182
Municipiul Iași beneficiau de încălzire centralizată, 95% aveau

baie şi bucătărie în locuinţă, iar 99,6% erau
Fondul de locuinţe din Municipiul Iaşi număra în racordate la energie electrică.
anul 2014 123.406 clădiri, dintre care 98% erau
proprietate privată. Fondul de locuinţe a crescut cu Densitatea locuirii în zonele construite din
9 procente în intervalul 2009 – 2012, creștere mai Municipiului Iași este de 3037 de locuitori/
accentuată decât în regiune şi în ţară, dar sub kilometru pătrat, cele mai aglomerate zone fiind
valorile judeţene. Creşterea a continuat şi în cele de-a lungul bulevardelor Dacia şi Alexandru
următorii doi ani, cu 0,5%, rată mai mică decât cea cel Bun, zona dintre Piaţa Podul Roş şi râul
judeţeană, regional şi naţională, care, coroborată Nicolina sau de-a lungul străzilor Dudescu şi Vasile
cu creșterea din ZMI, indică un fenomen de Lupu.
suburbanizare din ce în ce mai evident.
Zonele de locuire colectivă din Iaşi sunt dispuse în
Tabel 25: Indicatori ai calităţii locuirii principal pe direcţia axelor majore care
traversează oraşul de la est la vest: Păcurari –
An RO Reg. Jud. IS Mun. IS Independenţei – Vasile Lupu, Canta – Nicolae
NE Iorga – Chişinăului, dar şi Dacia – Alexandru –
Creşterea procentuală a fondului de locuinţe Podul de Piatră, iar spre sud Podu Ros – Nicolina.
2009 - 4.5% 4,9% 10,11% 9,6%
2012 Zonele de locuire individuală dezvoltate pe relieful
2012 - 0,9% 0,9% 1,1% 0,5% colinar, mai ales în nord (cartierele Copou, Sărărie)
2014 sunt dezvoltate fragmentat, în sud (cartierul
Suprafaţa locuinilă pe locuinţă(m2) Bucium) şi local în vest, în cartierul Galata, în sud
2009 38,9 37,1 36,5 36,8 locuirea fiind ceva mai compactă.
2014 47,2 44,8 44,7 44,3
Dezvoltarea rezidenţială din ultima decadă s-a
2
Suprafaţa locuinilă pe locuitor (m )
concentrat preponderent pe laturile nord-vestică
2009 14,5 12,9 12 12,4 şi sud-estică a Municipiului Iași, către comunele
2014 18,7 16,5 15,8 15,6 din imediata vecinătate, conducând totodată la
Sursa: Baza de date INS Tempo
extinderea considerabilă a limitelor intravilanului.
Pe lângă acţiunile de parcelare care au dus la

Suprafaţa locuibilă medie pe locuinţă era de 44,3
întregirea treptată a ţesutului urban prin
mp, în creştere faţă de anul 2009 când înregistra
construirea de locuinţe individuale de către
36,8 mp. Deşi valoarea este peste media naţională,
persoane fizice, pot fi observate numeroase
ea este sub cea regională sau judeţeană. Pe de altă
intervenţii ale marilor dezvoltatori imobiliari ce
parte, situaţia suprafeţei locuibile pe cap de
constau în crearea de mici cartiere de locuinţe
locuitor era mai slabă decât în ţară, în regiune şi în
individuale sau colective.
judeţ, având valoarea de 15,6 mp, deşi a crescut
faţă de anul 2009 cu aproximativ 3 procente. Pentru a localiza zonele intervenţiilor au fost
consultate principalele 4 pagini web imobiliare din
IndicatoruI referitori la numărul de persoane pe
Municipiul Iași. Astfel, cele mai multe dezvoltări au
locuinţă şi la dotarea lor sunt colectaţi numai
fost observate în Păcurari (25), Zona Nicolina CUG
odată cu realizarea recensămintelor. Astfel, în anul
(16), Zona Bucium (16), urmate de Centru (11),
2011, se găseau în medie 2,66 persoane/
Nicolina (11) şi Tătăraşi (11), Copou (9), Galata (7)
gospodărie, situaţie mai bună decât în judeţ sau la
şi Tudor Vladimirescu (4).
nivel naţional. Din totalul locuinţelor, 98%
beneficiau de alimentare cu apă şi canalizare, 94%
183
Noile cartiere de locuinţe colective se Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Poliția
Municipiului Iași
concentrează de-a lungul marilor artere de
circulaţie, cu precădere pe străzile Canta, Moara
Probleme şi soluţii
de Vânt, Bulevardul Chimiei, Şoseaua Nicolina,
Bulevardul Socola sau Aleea Grigore Ghica Vodă. Lista de probleme este constituită la nivelul
fiecărui palier din analiză. Prioritizarea
Aceste aglomerări de noi blocuri de locuinţe au dus
problemelor s-a realizat pornind de la datele
şi la creşterea densităţii la cote maxime în zonele
analizate şi în urma discuțiilor cu diversele părți
menţionate şi prin urmare la suprasolicitarea
funcţiunilor de proximitate.
În ceea ce priveşte siguranţa în zonele de locuire, prezentate în capitolul III.3 Logica intervențiilor.
informaţiile furnizate de Poliţia Municipiului Iași
Probleme principale din punct de vedere al
privind numărul de infracţiuni sesizate arată o
locuirii
predominanţă de 330 de cazuri în anul 2015 în zona
aferentă secţiilor de poliţie numărul 3 şi numărul 2, 1. Cartierele de locuinţe colective sunt lipsite
ambele situate în proximitatea zonei centrale. Pe de spaţii publice dedicate comunităţii dat
de altă parte, cele mai puţine infracţiuni au fost fiind faptul că cea mai mare parte a
sesizate la secţia de poliţie numărul 5, aferentă resurselor de teren este compromisă de
cartierului Bucium. nevoia de parcare. Această problemă este
resimţită cel mai puternic la nivelul
Figura 95: Harta infracţiunilor înregistrate în Municipiul
Iași, 2015
cartierelor de locuinţe colective Dacia,
Mircea cel Bătrân, Cantemir şi Bularga.
184
Figura 96:Tipologiile de locuire din Municipiul Iaşi
185
publice principale sunt susţinute în zona centrală

II.3.3. Spaţiul public de o serie de scuaruri, piaţete, grădini sau parcuri
de mici dimensiuni interconectate prin axe
Clasificarea spaţiilor publice
pietonale. Principalele axe pietonale sunt
Pentru a analiza reţeaua de spaţii publice a reprezentate de bulevardele care converg către
Municipiului Iaşi, aceasta a fost clasificată sub zona centrală din sud, est, vest şi nord-vest. Astfel,
forma a trei categorii esenţiale de spaţii publice: putem identifica axe majore reprezentative pentru
oraş cum ar fi axa culturală (Bdul Carol, etc.), dar şi
 suprafeţe (parcuri, grădini şi alte spaţii axe reprezentative pentru marile cartiere
publice de mare amploare); rezidenţiale cum ar fi: str. Păcurari, bdul N.Iorga,
 puncte (scuaruri, pieţe şi ale spaţii publice str. Vasile Lupu sau sos. Nicolina. De asemenea,
de mici dimensiuni) malul râului Bahlui are potenţialul de a deveni o
 linii (bulevarde şi străzi cu zone pietonale nouă axă a oraşului care oferă o legătură plăcută
generoase mărginite de obiective de între zona Universităţii Politehnice Gheorghe
interes). Asachi, Platforma industrială de vest şi cartiere
rezidenţiale Tătăraşi, Podu Roş, Alexandru cel Bun
În cazul Municipiului Iași principalele spaţii publice
şi Dacia.
reprezentative se grupează în partea nordică şi
centrală, în lungul axei culturale formată din Bdul În ceea ce priveşte gradul de deservire a cartierelor
Carol I, Bdul Independenţei şi Str. Elena Doamna. rezidenţiale cu spaţii publice şi spaţii comunitare,
Cele mai reprezentative şi ample spaţii publice din principalele cartiere care se află într-o situaţie
Iaşi sunt: Grădina Botanică, Parcul Copou, Parcul favorabilă sunt Tătăraşi, Alexandru cel Bun sau
Teatrului Naţional şi Grădina Palas. Aceste spaţii Podu Ros.
186
Figura 97: Reţeaua majoră de spaţii publice
187
În schimb se resimte lipsa unor spaţii publice Zonele cu cele mai mari dificultăţi în ceea ce
dedicate comunităţii. Un element de potenţial priveşte accesul la spaţii publice de calitate se
care poate fi transformat într-un centru de cartier regăsesc în cartierele de locuinţe individuale care
veritabil pentru locuitorii zonei este complexul se dezvoltă pe colinele oraşului: Țicău, Moara de
Comercial Ciurchi. Vânt sau Tătăraşi Nord. Aceste cartiere sunt
deservite de o tramă stradală neregulată,
Celelalte cartiere de locuinţe colective nu subdimensionată pentru nevoile actuale de
beneficiază de spaţii publice, ele fiind deservite de
transport, fapt care îngreunează dezvoltarea unei
mici scuaruri alături de locuri de joacă pentru copii. reţele de spaţii publice atractive. În aceste cartiere
Există în schimb câteva resurse de teren în va fi nevoie de inserarea treptată a unor spaţii
interiorul acestor cartiere sau în imediata publice de mici dimensiuni cum ar fi scuaruri şi
vecinătate care pot fi transformate în spaţii piaţete, prin reconfigurarea de intersecţii sau
publice. Reamenajarea râului Bahlui ca un spaţiu
lărgirea pietonalelor unde este posibil.
public reprezentativ, ar putea deservi şi conecta
cartierele Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea cel Spaţiu (public) verde
Bătrân, Podu Roş şi Cantemir.
Municipiul Iaşi se confruntă cu o dificultate mare
În cazul cartierului Nicolina, conformarea de a asigura necesarul de 26 mp de spaţiu verde pe
locuinţelor colective în jurul unor incinte permite cap de locuitor 61 . În prezent, conform registrului
dezvoltarea unei reţele de spaţii comunitare şi spaţiilor verzi (versiune preliminară – octombrie
locuri de joacă pentru copii, protejate faţă de 2016), Municipiul Iaşi asigură 23.8 mp/locuitor
traficul şi gălăgia de pe principalele artere rutiere. înregistrând o creştere faţă de anul 2014 când
În prezent incintele din cartierul Nicolina sunt fie putea asigura doar 22.85 mp / cap de locuitor.
ocupate de parcări rezidenţiale, fie de locuri de Această creştere a fost asigurată în principal de
joacă pentru copii sau sunt spaţii neamenajate, conturarea zonei de agrement Ciric.
folosite aleatoriu de către locuitorii zonei. În lungul
şoselei Nicolina (DJ 248) sunt amplasate şi cele Luând în calcul modul în care sunt amplasate
două parcuri care deservesc cartierul, Nicolina 1 şi spaţiile verzi în cadrul oraşului, putem constata un
Nicolina 2. Elementele cu potenţial de valorificare acces îngreunat pentru locuitorii cartierelor
sub forma unor spaţii publice ample sunt râul Păcurari, Tudor Vladimirescu / Studenţesc,
Nicolina şi Pădurea Galata. De asemenea, în Bucium, Dacia, Galata şi Mircea cel Bătrân (Figura
vecinătatea sudică a cartierului Nicolina se află şi 101: Accesibilitatea pietonală la spaţiile verzi din
lacul CUG II, zonă care poate fi transformată într- Municipiul Iaşi) 62 . Doar aproximativ 60% din
populaţie locuieşte la o distanţă de sub 10 minute
o destinaţie pentru agrement deosebit de utilă
de mers pe jos pana la un spaţiu public verde de tip
pentru locuitorii zonei.
scuar, grădină sau parc63. Ceilalţi 40% din locuitori
61 62
Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea Accesibilitatea este măsurată în minute de mers pe jos
si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. (10-20-30 minute).
195/2005 privind protectia mediului, precizează că
63
autoritățile administrației publice locale au obligația de a Clasificare confrom legii 24/2007.
asigura din terenul intravilan o suprafață de minimum 26
mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.
188
trebuie să se deplaseze mai mult de 20 de minute

pe jos pentru a accesa un asemenea spaţiu sau
peste 30 de minute, cazul cartierului Bucium.
Figura 98: Accesibilitatea pietonală la spaţiile verzi din Municipiul Iaşi
189
Figura 99: Reţeaua de spaţii verzi (existent – potenţial)
190
Pentru a completa reţeaua de spaţii verzi publice necesarului de locuri de parcare păstrând
ale Municipiului Iaşi va fi nevoie de amenajarea de o amprentă la sol cât mai scăzută şi
noi scuaruri, grădini, parcuri sau zone de agrement dezvoltarea infrastructurii cu prioritate
folosind puţinele resurse de teren disponibile în pentru deplasări nemotorizate64.
prezent. În cazul spaţiilor verzi putem grupa 3. Resurse de teren de dimensiuni mari –
resursele de teren disponibile în următoarele aceste resurse se concentrează cu
categorii: precădere în cinci locaţii. Două dintre ele
sunt de fapt malurile râurilor Bahlui şi
1. Resurse de teren de mici dimensiuni (sub 1 Nicolina, două elemente de cadru natural
ha) în zona centrală pretabile pentru reprezentative la nivelul oraşului. Procesul
amenajări de tip scuar sau grădină - aceste de revitalizare a malurilor a început deja,
resurse de teren trebuiesc protejate (prin un segment din partea nordică a râului
reglementări – PUG) şi amenajate cât mai Bahlui deţine deja mobilier urban şi
rapid fiind vorba de intervenţii punctuale infrastructură velo. Dificultatea
cu costuri reduse. intervenţiei ţine însă de faptul că malurile
2. Resurse de teren de dimensiuni mici sau celor două râuri nu sunt în administrarea
medii (1-3ha) din zonele locuinţe colective primăriei, aspect care atrage după sine
– aceste resurse sunt esenţiale pentru
nevoia unui parteneriat instituţional.
calitatea locuirii. În prezent ele sunt Amenajarea malului sudic al râului Bahlui
folosite în proporţie de 40% pentru ar asigura încă aproximativ 13 hectare de
parcarea autovehiculelor rezidenţilor. spaţiu verde. La acestea s-ar adăuga încă 7
Pentru a elibera cât mai mult din aceste hectare de spaţii verzi cu amenajarea
spaţii interstiţiale va fi nevoie de inserţia malului nordic din vecinătatea cartierelor
treptată a unor parcaje hidraulice
Alexandru cel Bun şi Dacia. Revitalizarea
multietajate sau construirea unor parcări malurilor celor două râuri ar contribui
subterane care să fie acoperite de spaţii definitiv la creşterea calităţii locuirii în
verzi. Fiind vorba de zone complexe, cartierele învecinate dar şi la procesul de
partajate de o varietate amplă de locuitori conversie a fostelor zone industriale. Alte
va fi nevoie de lansarea unor proiecte trei resurse de teren se referă la zona din
complexe de reconfigurare a acestor spaţii sudul Lacului Veneţia, zona din jurul
interstiţiale. Prioritatea pentru asemenea lacului Cug II şi zona Cicoarei din jurul
proiecte vor fi cartierele cu o slabă calitate Ştrandului Nicolina. Revitalizarea acestor
a locuirii cum ar fi Mircea cel Bătrân,
trei zone joacă un rol esenţial în
Cantemir sau Dacia. Proiectele complexe reechilibrarea dezvoltării oraşului, mai
de reconfigurare a spaţiilor interstiţiale se ales în ceea ce priveşte zonele periferice.
vor concentra pe extinderea spaţiilor verzi Ar mai exista câteva terenuri neutilizate în
asigurând totodată nevoile comunităţii
cartierul Tudor Vladimirescu / Studenţesc,
(spaţii comunitare), asigurarea
64
Desigur orice amenajare de spațiu public sau
infrastructură de transport va fi accesibilizată conform
NP-051.
191
care transformate în parcuri sau grădini Figura 100: Concept pentru centura verde Iaşi
pot asigură încă 2,5ha de spaţii verzi.
4. Resurse de teren pentru dezvoltare –
aceste resurse, aflate exclusiv la periferia
oraşului pot fi utilizate pentru a asigura
necesarul de spaţii verzi cartierelor
învecinate. Asemenea exemple ar fi
partea de nord a cartierului Păcurari
(legătură verde cu Grădina Botanică),
zona din estul cartierului Aviaţiei sau zona
din sudul cartierului Dacia. De asemenea,
va fi esenţială rezervarea de teren pentru
spaţii verzi în cartierul Bucium, o zonă
rezidenţială cu o puternică dinamică de
expansiune.Odată transformate în spaţii
verzi, aceste zone ar putea forma o
centură verde a oraşului.
5. Resurse de teren obţinute din conversia Sursa: prelucrare proprie
fostelor zone industriale – aceste resurse
În concluzie, pentru a putea contura o reţea
pot fi utilizate într-o oarecare măsură şi
eficientă şi atractivă de spaţii publice, va fi nevoie
pentru spaţii verzi. Fiind vorba de viitoare
pe de-o parte de conturarea unor noi axe (ex
dezvoltări mixte (locuire- comerţ – servicii)
Bahlui şi Nicolina) alături de lansarea unui proces
acestea ar trebui să rezerve între 20 şi 30%
de reconfigurare a spaţiilor interstiţiale în
din suprafaţă pentru spaţii verzi.
cartierele de locuinţe colective. De asemenea,
Toate resursele de teren menţionate mai sus trebuie luată în considerare nevoia de a genera noi
reprezintă baza pentru creşterea indicatorului de spaţii publice ample (parcuri sau grădini) pentru a
mp spaţii verzi / locuitor. Pentru a atinge pragul de deservi într-un mod echilibrat populaţia oraşului
26 mp / locuitor până în 2023 Municipiul Iaşi va (ex. amenajare lac CUG II).
trebui să mizeze cu precădere pe resursele de
Probleme
teren de mari dimensiuni cum ar fi Lacul CUG II,
Lacul Veneţia, Ştrandul Nicolina şi segmente din Lista de probleme este constituită la nivelul
malul râului Bahlui. Ulterior, se poate miza pe fiecărui palier din analiză. Prioritizarea
resursele de teren încă nedezvoltate alături de problemelor s-a realizat pornind de la datele
posibilitatea de a insera spaţii verzi de tip scuar sau analizate şi în urma discuțiilor cu diversele părți
grădină în zonele industriale aflate în proces de interesate (stakeholders-eng). Direcțiile de
conversie. acțiune prin care se vor soluționa problemele sun
prezentate în capitolul III.3 Logica intervențiilor.

spaţiilor publice
1. Municipiul Iași nu îndeplinește minimul de

spaţii verzi pe cap de locuitor (26 mp /
locuitor);
192
2. Lipsa unor spaţii publice comunitare în 4. Cartiere de locuinţe individuale au acces

cartierele de locuinţe colective îngreunat la spaţii publice de calitate:
(compromise din cauza nevoii acute de Țicău, Moara de Vânt sau Tătărași Nord.
parcări);
3. Există zone rezidenţiale periferice cu acces
îngreunat la spaţii verzi (mai ales Galata şi
Bucium);
193
anuală a peste 300.000 de vizitatori65 în decursul

II.3.4. Cultură, patrimoniu câtorva zile.
și petrecerea timpului Astfel, prin tradiţia culturală specifică, Iașul are
potenţialul de a conecta regiunea Moldovei, atât
liber partea naţională, cât și cea transfrontalieră, la
cultura și valorile democratice europene.
Iașul, oraș cultural
Din punct de vedere al particularităţilor și a
Iașul are o tradiţie și o ofertă culturală consistentă evoluţiei pe care le-a cunoscut de-a lungul istoriei,
a provocării culturale europene, cu o bogată se remarcă trei aspecte distinctive ale orașului Iași:
specificitate culturală. Cele două dimensiuni care
idividualizează Iașul în raport cu alţi competitori Relieful: amplasarea într-o câmpie colinară, face
din ţară sunt: recunoscut orașul pentru construirea pe versanţii a
șapte coline care influenţează întreaga sa
deschiderea transfrontalieră către Chișinău și structură urbană;
Cernăuţi; Istoric şi Social: Iaşul poate fi numit ca promotorul
cel mai important pelerinaj spiritual răsăritean , creării statului român modern;
determinat de prezenţa moaștelor Sf. Cuv. Cultural: Iașul este perceput de poporul român ca
Parascheva), în jurul căruia s-au format un muzeu în aer liber, oraș de cultură și de istorie,
Sărbătorile orașului și care provoacă o participare supranumit orașul cronicarilor; deoarece mulţi
65
Conform unor estimări ale mediafax din 2014 și 2015, pentru durata celor 6 zile, se obține un număr de
fluxul de pelerini care au ajuns la moaștele Sf. Cuv. aproximativ 288.000 pelerini.
Parscheva a fost de 2000 de pelerini/oră. Calculând
194
fondatori ai culturii române sunt născuţi sau au prin integrarea spiritualităţii răsăritene. Astfel,
trăit aici, fiind totodată considerat și “capitală stimularea dialogului ecumenic și integrarea în
spirituală” din punct de vedere spiritual. comunitate a patrimoniului cultural și a artei
religioase reprezintă o oportunitate pentru
Pentru a își promova și dezvolta identitatea
dezvoltarea turismul ecumenic și de patrimoniu.
culturală, Municipiul Iaşi este gazda, subiectul și /
partener în cadrul unei diversităţi de activităţi Un spațiu comun de lucru pentru proiecte culturale
socio – culturale de interes local, regional și în care să se întrunească artiști din întreaga Europă
naţional ca de exemplu: are potenţialul de a susţine cunoașterea și
cooperarea dintre cetăţeni. Propunerea strategică
Proiectul „Istoria minorităților – o abordare cultural a Primăriei de a restaura și converti noua clădire a
artistică a diversității” realizat de un consorţiu al Palatului Braunstein într-un centru de rezidenţe
Primăriei Municipiului Iași cu Universitatea Al. I. creative și de proiecte de cooperare culturală, cu
Cuza și Asociaţia Pro Roma, cu sprijinul sprijinirea artiștilor și a antreprenorilor din
comunităţii armenilor și a comunităţilor evreiești, industrii creative din Chișinău (Rep. Moldova) și
italiene și grecești din Iași este un exemplu de Cernăuţi (Ucraina), reprezintă un prim pas în
bună practică pentru activităţile ce au ca scop
crearea unui astfel de spaţiu.
punerea în valoare a istoriei orașului și a identităţii
regionale și care au urmărit formarea unei atitudini Resurse culturale și de patrimoniu
responsabile în privinţa trecutului, a istoriei și a
valorilor locului. În ceea ce privește distribuţia resurselor de
patrimoniu construite în teritoriu, în cadrul
Festivalul Internațional de Literatură și Traduceri Zonei Metropolitane putem grupa și identifica 3
(FILIT) este un element reprezentativ pentru oraș grupe de resurse: culturale, de cult și industriale.
datorită dinamismului și a facilitării dialogului între
mai multe culturi, prin dezvoltarea unor itinerare Resurse turistice
către Republica Moldova. În cadrul festivalului au
Analizând distribuţia resurselor antropice, putem
avut loc un spectru de activităţi culturale, prin
distinge la nivelul Zonei Metropolitane Iași o
valorificarea creativităţii, originalitatea și inovaţia
concentrare a patrimoniului cultural în partea de
tuturor operatorilor culturali și a organizaţiilor
est și în zona centrală a Municipiului Iași.
neguvernamentale implicate.
Nucleul istoric al Iașului este zona cu maximă
Concursul coral Internațional pentru tineret de
concentrare a elementelor de bază, specifice unei
muzică sacră „Gavriil Muzicescu”, organizat de
foste capitale: monumente 66 , muzee de diferite
Asociaţia Iubire și Încredere cu sprijinul Mitropoliei
profile și instituţii de cultură și artă. În calitate de
Moldovei și al autorităţilor locale precum și cu
centru al culturii, știinţei și artei, orașul se situează
implicarea directă a enoriașilor din parohiile
pe primul loc în Moldova, și pe locul trei după
ieșene, este unul din evenimentele ce stimulează
București şi Cluj.
implicarea cetăţenilor și a operatorilor culturali
66Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi poate fi

consultată la următoarea adresă de internet:
http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-IS.pdf
195
Lăcașe de cult. Patrimoniul cultural și artistic al cusut manuală, care este apreciată ca fiind o
Iașului a fost dominat în evul mediu de binomul adevărată operă de artă.
cult-cultură, datorită mănăstirilor (singurele spaţii Mânăstirea Frumoasa (1584) – loc de odihnă și
fortificate, capabile să asigure protecţie în faţa relaxare pentru domnitori sau domnii care urmau
invaziilor militare) ce au avut un rol esenţial de să urce pe scaunul Moldovei. Înconjurată de palate,
salvgardare a culturii scrise și de creare a primelor flori și fântâni arteziene, Mănăstirea Frumoasa
centre educaţionale și tipărituri în limba română. constituia un punct de atracţie pentru toţi călătorii
Așadar, cea mai importantă și valoroasă moștenire care veneau să viziteze orașul dintre cele șapte
culturală a fost păstrată în tezaurele artistice și de coline. Monumentală ca proporţii, biserica
învăţătură din cadrul celor mai reprezentative mănăstirii este evalută a fi biserica cu cea mai bună
biserici și mănăstiri: acustică din ţară, fapt pentru care aici se fac
adesea înregistrări audio. În prezent, întreg
Biserica Sf. Nicolae Domnesc (1491) - conform ansamblul mănăstirii clasat ca și monument istoric
atestării documentare, este cea mai veche biserică de importanţă naţională se află într-o stare
ortodoxă din Iași. Biserica domnească ctitorită de avansată de degradare.
Ștefan cel Mare a fost dedicată sacrului și Mânăstirea Bârnova (1626) – parte din ansamblul
înscăunării domnitorilor Moldovei, și a avut un rol marilor ctitorii arhitecturale din Moldova, cu
esenţial în conservarea și dezvoltarea limbii și
planul arhitectural asemănător cu cel al Mănăstirii
culturii naţionale. Dragomirna. Aceasta se numără printre primele
Mânăstirea Golia (1546) – ansamblu monumental biserici din Moldova care are turnul-clopotniţă
ce îmbină reușit caracteristicile arhitecturale proiectat și construit ca element de fortificaţie,
moldovenești și rusești, cu motive renascentiste; lipit de biserică. În prezent, mănăstirea numără 13
ce are în componenţă unul din simbolurile Iașului: călugări care se îndeletnicesc cu pictarea icoanelor,
Turnul Goliei, cu o înălţime de 30m, oferă un spaţiu
confecţionarea plutelor de candela și a tămâiei.
de contemplare, și o panoramă a orașului celor Mânăstirea Trei Ierarhi (1639) – mănăstire unică
șapte coline. În cadrul competiţiei Europa Nostra prin broderia de piatră ce îmbracă în întregime
de la Lisabona din 2012, proiectului “Reabilitarea zidurile bisericii. Ornamentele exterioare ce
și dezvoltarea turistică a Ansamblului Monument combină elemente turcești, arabe, georgiene,
Istoric Mânăstirea Golia Iași” i-a fost decernat armene și persane cu motive arhitecturale
Premiul Europa Nostra, pentru Patrimoniu românești sunt singurele elemente ce au fost
Cultural la categoria conservare. În cadrul păstrate fără a suferi modificări până în prezent. În
competiţiei au fost înscrise, la diverse categorii, chiliile mânăstirii a fost înfiinţată prima școală
226 de proiecte din 38 de ţări, doar 28 fiind
superioară în limba greacă și slavonă unde se
declarate „proiect laureat”. preda și limba română, și a fost instalată prima
Mânăstirea Galata (1577) – excepţională realizare tipografie din Moldova. Aici se găsesc mormintele
arhitectonică, novatoare pentru acea perioadă, domnitorilor: Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi
rod al sintezei dintre elementele tradiţionale
Alexandru Ioan Cuza.
moldovenești ce domină influenţele de factură Mânăstirea Cetăţuia (1672) - construită după
bizantino-munteană. Vechea reședinţă modelul Mânăstirii Trei Ierarhi, cu ornamente de
domnească, găzduiește din anul 1990 și până în piatră în interior și în exterior, în care se remarcă
prezent un atelier de croitorie de veșminte motivul brâului românesc ce imită modelul
liturgice, și unul de broderie. Cu toate că se frânghiei împletite, specific bisericilor de lemn din
utilizează mașini ce efectuează brodarea digitală, România. Amplasată pe una din colinele orașului,
la mănăstire nu s-a renunţat la tehnica de brodat și mănăstirea domină peisajul prin silueta zveltă
străjuită de un turn impozant. În domeniul
196
mănăstirii se află o grădină, o ciupercărie și o Instituţiile de cultură de interes judeţean, se află

plantaţie de viţă-de-vie, suficiente pentru în subordinea Consiliului Judeţean și au activitatea
autoîntreţinere. coordonată și sprijinită de Inspectoratul pentru
cultură. Acestea sunt: Muzeul Literaturii Române
Pe lângă mănăstiri, dintre monumentele de din Iași, care cuprinde cea mai întinsă reţea de
patrimoniu aparţinând cultelor într-o stare muzee literare și case memoriale din ţară (Casa V.
avansată de degradare ce trebuie consolidate și Pogor, Subteranele Junimii, Bojdeuca I. Creangă,
reabilitate sunt și Biserica Intrarea în Biserică a
Casa Dosoftei, Muzeul Teatrului, Muzeul “M.
Maicii Domnului – Vovidenia, Biserica Sf. Apostoli Eminescu”, Casa N. Gane, Casa Mihail Sadoveanu,
Petru și Pavel-Biserica Barboi, Catedrala romano- Casa Topârceanu, Vila Sonet, Casa Otilia Cazimir,
catolică Adormirea Maicii Domnului, Ansamblul Muzeul Memorial de la Mircești, Muzeul Costache
Bisericii Sf. Spiridon, Biserica Sf. Dumitru Bals sau Negruzzi), Biblioteca Județeană “Gh. Asachi” (cu
Biserica Sf. Atanasie şi Chiril. sediul central pe B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt
Dotări culturale. Perioada modernă și rolul de nr.10, 5 filiale municipale, 2 orășenești și 84 filiale
capitală a Principatului Moldovei au reprezentat o comunale pe tot cuprinsul judeţului), Filarmonica
oportunitate de construcţie a instituţiilor culturale “Moldova”, Teatrul pentru copii și tineret
în Iași. Oferta culturală actuală a fost astfel “Luceafărul”, și Școala de Arte
fondată pe valori istorice și prin prestigiul marilor Instituţiile de cultură de interes local se află în
personalităţi ieșene, moștenirea culturală subordinea Consiliului Judeţean și au activitatea
autentică având la bază atât evenimente cât și coordonată și sprijinită de Inspectoratul pentru
dotările culturale, multe dintre ele fiind implicate cultură. La aceste instituţii profesioniste se adaugă
în proiecte de anvergură. și organizaţiile neguvernamentale, în Municipiul
Iaşi fiind înregistrate peste 2000 de fundaţii,
Din perspectivă instituţională, Municipiul Iaşi este asociaţii, ligi etc. a căror activitate este declarată
pe poziţia secundă în ţară, după București, ca în domeniul cultural. Dintre acestea, Inspectoratul
număr de instituţii și persoane angajate în acest Judeţean a colaborat cu: Societatea culturală
domeniu. Instituţiile de cultură majore din “Junimea ‘90”, Fundaţia Coregrafică România din
Municipiul Iaşi sunt grupate în trei categorii: Iași, Asociaţiunea “Astra” Iași, Asociaţia "Ginta
latină", Fundaţia "Mihai Viteazul", Fundaţia "Petre
Instituţii de cultură de interes naţional se află în
Andrei", Fundaţia academică "A.D.
subordinea directă a Ministerului Culturii,
Xenopol”, Fundaţia culturală "Eugen Ştefan
Inspectoratul pentru Cultură având doar relaţii de
Bouşcă”, Liga pentru cultura românilor din
colaborare, sau sprijin financiar pentru proiectele
Bucovina, Societatea culturală "Plai mioritic”,
comune sau individuale. Majoritatea acestor
Societatea culturală "Pro Basarabia şi Bucovina",
instituţii sunt în cadrul Complexul Muzeal Național
Societatea culturală "Cultura fără frontiere"
Moldova, instituţie care are patru secţii distincte
și Fundaţia culturală "Emil Alexandrescu".
Muzeul de istorie (Palatul culturii, Muzeul Unirii,
Palatul de la Ruginoasa, Muzeul Kogălniceanu), Dintre cele aproximativ 60 de monumente
Muzeul de artă (Palatul Culturii, Muzeul Unirii, identificate în raportul elaborat de Direcţia de
Palatul de la Ruginoasa, Muzeul Kogălniceanu), Cultură privind starea tuturor monumentelor
Muzeul de etnografie (Palatul culturii) și Muzeul reprezentative din Iași, mai puţin de o treime
tehnicii – înregistrarea și redarea sunetului (Palatul beneficiază de lucrări de restaurare sau
Culturii), dar și Teatrul Național “Vasile Alecsandri”,
și Opera Română.
197
reabilitare67 . Dintre acestea, unele lucrări au fost afla în proprietatea Autoritatea pentru
finalizate (ex. Teatrul Naţional, Mânăstirea Golia, Valorificarea Activelor Statului (AVAS) şi SC
Școala Generală “Carol I”, Biserica Sf. Nicolae din Concept Invest SRL Braşov, iar în 2009 au început
Aroneanu, Casa Burchi – Zmeu, Casa A.D. să fie cumpărate active importante, reprezentate
Xenopol, Sinagoga Merarilor, iar la altele se de hale industriale și terenuri, de către firme cu
desfășoară în prezent lucrări de refacere: patru capital privat. Primăria Iași a obţinut promisiunea
unităţi de cult, Spitalul Clinic “Sf. Spiridon” din partea proprietarilor de păstrare în fizic a celor
(Ministerul Sănătăţii) și trei case memoriale două construcţii propuse spre clasare în 2009:
(fonduri private sau alte surse). staţia compresoare uzină și vechiul castel de apă.
Până în prezent, clădirile reprezentative pentru
Patrimoniul industrial. Alături de cadrul fizic, perioada industrială, pentru istoria orașului Iași și
social și cultural din prezent, o suprafaţă pentru istoria naţională nu au fost clasate ca și
însemnată în teritoriul ieșean este ocupată de monumente istorice, ceea ce a dus la demolarea
clădiri industriale. Chiar dacă nu toate complexele parţială a acestora. În prezent fabrica și-a încetat
industriale din Zona Metropolitană Iași au valoare activitatea.
istorico-monumentală, acestea trebuie luate în
considerare în această analiză întrucât sunt parte Fabrica de Cărămizi de la Ciurea (1891) – una din
componentă a zonei. cele mai vechi fabrici din Iași ce își conservă
Urmărind întregul context industrial, putem marca clădirile, utilajele și procesul tehnologic, aspecte
două momente reprezentative: politica de ce o fac unică în zona Moldovei. Fabrica de
industrializare masivă ce a schimbat (sau alterat cărămizi și ţiglă de la Ciurea a fost deschisă odată
parţial) profilul preponderent universitar și cultural cu construirea liniei ferate Iași-Huși, moment în
al Iașului interbelic către cel de oraș muncitoresc și care toate clădirile pentru călători, depouri, clădiri
industrial și construirea în epoca comunistă a unor anexe și poduri feroviare din judeţ și chiar de pe
mari complexe industriale, cu extinderea celor linia București-Constanţa au fost edificate doar
deja existente. din cărămidă roșie de Ciurea. De-a lungul timpului
fabrica a suferit puţine schimbări deoarece felul în
Datorită statutului de capitală, orașul a fost care a fost proiectată nu a permis nici o
beneficiarul unor modernizări succesive, apărute modernizare în ceea ce privește fluxul tehnologic.
mai târziu în parte de est a ţării, în prezent acestea Pe lângă zone de producţie, fabrica deţine și un
având importanţă în tezaurul industrial naţional. atelier de olărit. În prezent fabrica deţinută de o
Pe lista obiectivelor mai vechi de un secol se află: companie privată, nu mai funcţionează, iar
clădirea se află într-o stare avansată de degradare.
Atelierele CFR Nicolina (1892) – singura
Zona industrială este un sit autentic de arheologie
întreprindere în domeniu la acea perioadă, un
industrială, cu posibilităţi multiple de valorificare
renumir atelier de locomotive și vagoane ce a
din punct de vedere muzeal, al turismului cultural
contribuit la echilibrarea teritorială a capacităţii de
și al spaţiilor comunitare.
repartiţie a materialului rulant. În 2007 fabrica se
67
http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/istoria-iasului-in-
paragina-peste-40-de-monumente-cad-sub-ochii-nostri-
-100640.html
198
Fabrica de Ţesături (1867) - După revoluţie, Din toată industria veche a Iașului, au rămas numai
tehnologia întreprinderii ţinea pasul cu tehnologia clădirea compresoarelor de la Nicolina, corpul
vestică, avea războaie care făceau ţesături central al Fabricii de Cărămidă de la Ciurea, și o
deosebite care se obţin foarte greu în prezent, și clădire a Fabriciii de Țigarete. Până în prezent, s-a
peste 7.000 de salariaţi. Potenţialul competitiv al reușit conservarea digitală a patrimoniului
fabricii de finisaje textile ar fi fost mare, în judeţ industrial și tehnic, material și imaterial, în cadrul
nemaifiind fabrici de acest tip, însă fără investiţii proiectului “Memoria patrimoniului industrial”,
constante, utilajele au devenit în timp depășite. În prin realizarea site-ului Muzeul Virtual de
prezent Iașitex are 300 de muncitori, iar peste 90% Arheologie Industrială (MAIV).
din activitate o reprezintă contracte cu IKEA. Mare
parte din clădiri au fost demolate, terenul Resurse creative
devenind proprietate a unor investitori privaţi. Cea mai reprezentativă iniţiativă de profil la nivel
local, ce susţine dezvoltarea Industriilor Culturale
Fabrica de Bere “Zimbru” (1786) – unul din pilonii și Creative este industria modei. De-a lungul a 12
economiei ieșene ce și-a încetat activitatea odată ediţii a fost organizată Săptămâna Modei
cu venirea multinaţionalelor. Datorită Românești/ Românian Fashion Week.
standardelor de calitate obţinute în fabrica
deschisă de un neamţ, berea produsă se exporta în Tot în domeniul industriilor creative activează
Turcia, Rusia, Franţa și Austria. Asociaţia Industriilor Creative și Asociaţia The
Gape, având ca scop promovarea iniţiativelor de
În 2002 fabrica s-a închis parţial, iar în 2007 creare de evenimente și consultanţă pentru start-
definitiv. În prezent clădirile monument ale fabricii up-uri, contribuind la dezvoltarea sectorului
au fost în cea mai mare parte demolate. cultural independent.
Resurse culturale - evenimente

Fabrica de Ţigarete (1876) – important
producător de ţigări ce reușea să acopere în Zona Metropolitană Iași se distinge printr-o
totalitate cererea din ţară și parţial căteva state din activitate culturală intensă, manifestată cu
Europa, cu o capacitate de producţie de 400 de precădere de Municipiul Iași.
tone de ţigarete. Dintre clădirile de patrimoniu ale
fabricii doar una a fost salvată - fostul depozit de „Capitală Culturală a Moldovei”, cultivă educaţia și
tutun – acesta fiind preluată de Complexul Muzeal excelenţa culturală de tip clasic, adresându-se unui
Naţional Moldova. Aici va fi înfiinţat primul Muzeu public cultivat, însă încă destul de conservator, mai
de Arheologie Industrială, ce va îmbogăţi colecţiile puţin deschis la arta contemporană, ce găzduiește
de prezervare a patrimoniului tehnic valoros evenimente complexe și diversificate, de
existent, având în vedere că în urma anvergură regională, naţională și internaţională.
retehnologizării industriilor multe aparate și Printre acestea, se remarcă festivalurile și
instalaţii au fost distruse fără a se ţine cont de târgurile specifice locului precum Festivalul
valoarea lor pentru istoria știinţei și tehnicii. Florilor de Tei, Festivalul Internaţional de folclor
pentru tineret “Cătălina“, Festivalul Internaţional
Fabrica și-a încheiat activitatea în 2003, când a fost de Cultură și Civilizaţie Românească –
închisă și a intrat în corservare. Trei din cele patru “Românașul”, Cucuteni 5000 – Târg Naţional de
clădiri, care nu se află pe lista clădirilor de ceramică tradiţională, Cireșe la Bojdeucă, Cupa
patrimoniu au fost parţial demolate. Moldovei la Gastronomie, și nu în ultimul rând
festivalurile de film, teatru: Festivalul
Internaţional al Filmelor de Foarte Scurt Metraj,
199
Festivalul de Film Rusesc KINO+, Festivalul Municipiului și bibliotecile publice reprezintă

Internaţional de Teatru EuroArt Iași, Festivalul intrumentele instituţionale ce dezvoltă proiecte
Internaţional de teatru pentru public tânăr pentru instruirea și formarea unui public capabil să
(Luceafărul) etc. discearnă valoarea de non-valoare a produselor
culturale.
De asemenea, excelenţa culturală și literară a
acesteai zone este păstrată prin Festivalul Tot în scop formativ, municipalitatea încurajează
Internaţional de Poezie Grigore Vieru, Zilele iniţiativele civice și participarea cetăţenească, De
Revistei Convorbiri literare, sau Zilele Eminescu. exemplu, programul Cultura în Cartier s-a adresat
Cele mai mari manifestări cu anvergură comunităţilor din zonele Nicolina, Alexandru cel
internaţională ce promovează excelenţa culturală Bun, Tătărași, Păcurari, Frumoasa, Copou și
sunt Festivalul Internaţional de Literatură și Galata, și a urmări creșterea interesului locuitorilor
Traducere Iași (FILIT), Festivalul Internaţional de Iașului pentru serviciile și proiectele municipale și
Teatru pentru Publicul Tânăr (FITPT), și FIE - dezvoltarea spiritului comunitar.
Festivalul Internaţional al Educaţiei, cel mai
reprezentativ proiect cultural organizat anual de De asemenea, Iașul este cunoscut și pentru o serie
către Primăria Muncipiului Iași, în parteneriat cu de reviste și publicaţii culturale ieșene cu tradiţie,
alţi actori publici, privaţi sau neguvernamentali din reprezentative la nivel naţional, precum
domenii conexe, recunoscut drept “festivalul Convorbiri literare, Dacia literară, Cronica, Cronica
festivalurilor”, datorită mixului de evenimente Veche, Zona Literară, Timpul, Suplimentul de
cultural-educative. În cadrul evenimentului sunt cultură sau cele două edituri reprezentative la nivel
valorificate și promovate aspectele cheie ale naţional precum Junimea și Polirom.
orașului, de la spaţii convenţionale și alternative, la
Recreere
oferta educaţională sau proiectele de viitor ale
oamenilor. Datorită complexităţii sale festivalul Datorită efectelor și funcţiilor pe care le au asupra
este considerat un veritabil fenomen cultural ce sănătăţii, zonele de agrement reprezintă unul din
valorifică proiectele și iniţiativele originale, factorii indispensabili ai vieţii urbane. Ritmul
demonstrând faptul că Iașul poate fi recunoscut accelerat de creștere al aglomerărilor urbane are
datorită educaţiei. drept urmare tendinţa de evadare și refugiere a
populaţiei în zonele verzi din oraș dar și din afara
Pe lângă acestea, programul face legătura între
acestuia.
Iași-Cernăuţi-Chișinău, dezvoltând o axă culturală
ce trancede orice graniţă și susţine caracterul Zonele de recreere de importanţă naţională din
internaţional al fetivalului ce pune accent pe Municipiul Iaşi sunt grădinile publice din cartierul
cunoaștere și autocunoaștere. Copou, Grădina Botanică sau Grădina Copou.
Specificitatea culturală este prezervată și în În Municipiul Iaşi se află izvoare cu ape minerale
localităţile Aroneanu (Festivalul Naţional de neexploatate în Izvorul “Amfiteatru” din zona
Poezie Ioanid Romanescu), Bârnova (Creangă Copou, izvoarele bicarbonate, sodice aflate la
povestind copiilor), sau Ciurea (Teatrul musical Breazu și Grădina Botanică, precum și Staţiunea
“Veronica se întoarce”). Băile Nicolina, recunoscută la nivel naţional, prin
valoarea și complexitatea izvoarelor minerale și a
Pe lângă numeroasele evenimente culturale,
multitudinii de indicaţii de folosire în cura
Municipiul Iaşi se ocupă și cu formarea unui public
afecţiunilor.
cultivat, prin programe special proiectate în acest
sens. Ateneul Tătărași, Casa de Cultură a
200
De la înfiinţare până în prezent s-au dezvoltat 10 Terme (Italia), staţiuni animate, cu patrimoniu și o
clinici, cu o capacitate de 530 paturi, ce folosesc abordare medicalizată complexă.
curele cu ape sulfuroase de pe amplasament.
Declinul turismului balnear românesc din perioada În cadrul Zonei Metropolitane, resursele naturale
1990-2010 au dus la uzura tuturor clădirilor cu o sunt concentrate în special în partea de nord (Zona
arhitectură specifică anilor 70 din cadrul Aroneanu - Dorobanț) și în partea de sud (zona
complexului, în prezent acestea fiind Bârnova).
necorespunzătoare din punct de vedere al Zona Bârnova-Schitu Duca are un potenţial
standardelor turistice și medicale. Singura natural deosebit, care împreună cu resurse
propunere de extindere a fost în anul 1980, când antropice existente poate dezvolta funcţiuni
zona balneară Nicolina trebuia să includă în turistice complexe: de odihnă și recreere,
perimetrul său Dealul Galata pentru a realiza o agroturism, turism cultural și turism știinţific.
zonă balneo-turistică cu amenajări peisagistice, Obiectivele turistice naturale, considerate conform
muzeale și dotări de agrement, realizându-se Hotărârii nr. 8/1994 a Consiliului Judeţean Iași arii
astfel o replică a Copoului în partea de S-V a protejate din această zonă sunt: Rezervaţia
orașului. paleontologică Repedea, (protejată faună fosilă ce
În 2013 complexul Balnear Nicolina a fost aprobată conţine calcare oolitice de Repedea), Aria
de consilierii locali ca fiind Staţiune balneară avifaunistică Repedea-Bârnova, Parcul
pentru zona de Tratament-Agrement. Acesta este dendrologic al Domeniului Inculeţ, alte
un atu unicat în competiţia cu oferta turistică a monumente ale naturii (arbori de peste 300 de
celorlalte mari orașe din România Zona aleasă ani), și perimetre speciale forestiere (trupuri de
pentru crearea nucleului dezvoltării zonei balneo- pădure cu rol de protecţie).
turistice 68 are un potenţial ridicat atât de Obiectivele turistice de patrimoniu construite cu
afectuare a unor cure balneare cu apă sulfuroasă, valoare culturală de interes naţional și local sunt
cât și pentru potenţialul ridicat turistic. Pentru ca Ansamblul Mănăstirii Bârnova, clasificat ca
arealul zonei de agrement-tratament Nicolina să monument istoric de valoare naţională, Biserica
fie favorabil desfășurării activităţilor, este Sfinţii Apostoli, ansamblul de clădiri ce a constituit
necesară conectarea zonei Băilor Nicolina cu zona Domeniul Inculeţ clasat ca și arie protejată, și
împădurită a mânăstirii Galata, în prezent acesta Mănăstirea Piatra Sfântă.
fiind fragmentat de o zonă extinsă de case.
Această amenajare complexă, cu spaţii de relaxare Zona Aroneanu-Dorobanţ este amplasată în
și agrement, ar crește semnificativ calitatea vieţii, apropierea Municipiului Iași, într-un cadru natural
ar îmbunătăţi conectivitatea și nu în ultimul rând, foarte diversificat (relief colinar, păduri, lacuri,
ar face ca acestă zonă să devină un punct de livezi), cu potenţial de atracţie turistică.
convergenţă al petrecerii timpului liber pentru
Datorită prezenţei zonelor împădurite (Pădurea
toate categoriile de vârstă. Un bun exemplu
Ghiorghiasa), a izvoarelor de apă minerală
pentru turismul balnear competitiv sunt Amneville
(Aroneanu I,II,III), a lacurilor și a obiectivelor
(Franţa), Baden-Baden (Germania) sau Abano
68
Conform HG 1072/2013, în lista localităților și arealelor zonei de agrement-tratament Nicolina din municipiul Iași,
pentru care se acordă statutul de stațiune județul Iași “
balneoclimatică este inclus și “ arealul corespunzător
201
istorice culturale, zona are un potenţial deosebit numără: instituţii culturale (Muzeul de
pentru activităţi de agrement și sportive. Istorie Naturală, Filarmonica “Moldova”,
Palatul Braunstein, Palatul Sturdza Miro,
Potenţialul ambiental plăcut reprezentat de relief, Școala Normală “Vasile Lupu”, Conacul
pădure, lacuri vii şi livezi specifice acestei zone Poieni, Casa Beldiman, Palatul Copiilor
oferă posibilitatea practicării pescuitului, etc.), patrimoniul industrial dar şi alte
vânătorii, sporturilor nautice precum şi a obiective culturale și spaţii identitare care
drumeţiilor. Peisajul este conturat și de obiectivele
nu sunt valorificate prin itinerarii culturale
istorice și culturale precum Biserica Sf. Nicolae. representative.
Zona Victoria este amplasată pe traseul spre
punctul vamal Sculeni. Fiind un punct de tranzit, 2. Ofertă a evenimentelor culturale
zona are un avantaj competitiv ce poate fi sezoniere, care nu sunt atractive pentru
valorificat. Pădurea Icușeni și Balta Teiva Vișina, toate categoriile de vârstă sau pentru
sau apa minerală sulfuroasă din apropierea turişti.
Dealului Stânca sunt obiective naturale
reprezentative, ce pot susţine activităţi de 3. Cadrul natural al Municipiului Iaşi, format
agrement. Activitatea turistică poate fi atât din spaţii publice verzi identitare cât şi
diversificată și promovată prin lăcașele de cult, din elemente majore ca râurile Bahlui,
monumente istorice, dar și prin peisajul istoric, Nicolina şi Ciric sau pădurile
reprezentativ în trecut prin palatul Roznovanilor, înconjurătoare, nu este revitalizat în
în care s-a aflat și cea mai mare și bogată totalitate sau pus în valoare la adevăratul
bibliotecă din ţară, vestită prin volumele sale din său potenţial turistic sau de agrement
sec. al XIX-lea. pentru a putea încuraja sportul de masă
sau de performanţă şi activităţile de loisir.
Probleme Totodată, există continuare o serie de
spaţii publice de mici dimensiuni care sunt
Lista de probleme este constituită la nivelul
abandonate şi degradate desi sunt situate
fiecărui palier din analiză. Prioritizarea
în zona centrală, în contextul în care
problemelor s-a realizat pornind de la datele
norma europeană de spaţiu verde/locuitor
nu este îndeplinită. Mai mul, există în
continuare locuitori care stau la o distanţă
de peste 30 minute (mers pe jos) de un
parc sau o grădină (cartierele Galata,
Probleme principale din punct de vedere al Moara de Vânt etc.);
culturii
1. Starea avansată de degradare a peste 50%

din cele mai reprezentative monumente
pentru istoria Iașului printre care se
202
Figura 101: Zone de recreere și agrement în Iaşi şi Zona Metropolitană Iași
203
care să contribuie într-un mod eficient la

ameliorarea mobilităţii urbane.
II.3.5. Conectivitate şi Analizele şi evaluarea mobilităţii pentru cazul
mobilitate urbană Municipiului Iași şi a zonei metropolitane au fost
elaborate pornind de la informaţiile oferite în
Scopul acestui capitol este de a evidenţia cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă,
caracterul şi nevoile specifice din punct de vedere document cu care Strategia Integrată de
a mobilităţii urbane a diferitelor zone (cartiere sau Dezvoltare Urbană trebuie să se coreleze.
unităţi administrativ teritoriale) care compun
Municipiul Iaşi şi zona sa metropolitană.
Prima parte prezintă modul în care oraşul se

Context metropolitan şi regional
racordează la principalele culoare de transport din Racordarea la principalele coridoare de
cadrul reţelei TEN-T evidenţiind totodată relaţiile transport
între municipiu şi aşezările învecinate, parte a
zonei metropolitane. Municipiul Iaşi şi zona sa metropolitană sunt
amplasate la periferia de Nord-Est a principalelor
A doua parte evidenţiază modul în care coridoare TEN-T care străbat ţara. Reţeaua TEN-
macrozonele care compun oraşul interacţionează T reprezintă principalele legături / axe de transport
generând fluxuri de persoane şi mărfuri. feroviar, rutier, naval şi aerian la nivelul Uniunii
Pe baza analizelor sectoriale legate de principalele Europene.
moduri de deplasare în cadrul oraşului sunt în final Astfel, segmentele din reţeaua TEN-T care străbat
definite zonele cu nevoi specifice în ceea ce teritoriul naţional reprezintă infrastructura de
priveşte mobilitatea şi transportul. Rolul acestor bază a ţării (autostrăzi, linii de cale ferată de înaltă
zone este de a fundamenta intervenţii integrate viteză, culoare navigabile sau aeroporturi),
204
considerată prioritară pentru Uniunea Europeană, În ceea ce priveşte infrastructura ferioviară Master
motiv pentru care există alocări financiare directe Planul General de Transport prevede ca o
pentru realizarea ei. Investiţiile de maximă prioritate şi modernizarea liniei CF care leagă Iaşul
prioritate se concentrează în partea de centru-sud de Bacău (magistrala 500 şi linia 606 – orizont
a ţării69, deşi în exerciţiul financiar anterior (2013- 2020).
2015) zona Municipiului Iași a fost deservită de
fostul culoar pan european IX care asigura legătura Astfel, dacă procesul de implementare decurge
bine, până în 2030 Municipiul Iaşi va beneficia de
între Bulgaria, România şi Moldova.
conexiuni optime pe cale rutieră cu oraşe de
În prezent acest culoar nu mai este o prioritate la importanţă regională cum ar fi Târgu Mureş,
nivelul Uniunii Europene dar rămâne în reţeua Bacău, Suceava şi cu poli de creştere cum ar fi
TEN-T Core a cărei finalizare este estimată pentru Braşov. Până atunci însă Municipiul Iaşi va trebui
anul 2030. să mizeze pe legăturile oferite de DN 28 şi DN2
(Bacău-Bucureşti) sau DN 24 (Iaşi – Vaslui – Tişiţa).
La nivel naţional principalele investiţii în
infrastructura de transport sunt evidenţiate în În ceea ce priveşte calea ferată, Municipiul Iaşi este
cadrul Masterplanului General de Transport deservit de magistrala 600 care asigură legătura cu
(MGT). Pentru Municipiul Iași, acest document Bucureşti prin intermediul nodului feroviar de la
prevede două mari proiecte: autostrada Tg. Tecuci (trecere la linia 704) şi a celui de la Mărăşeşti
Mureş-Paşcani-Iaşi-Ungheni şi drumul expres (trecere la magistrala 500). Aceeaşi magistrală 600
Ploieşti-Bacău-Paşcani. asigură şi legătura Municipiului Iași cu Republica
Moldova (către Chişinău).
Etapizarea acestor proiecte este astfel constituită
încât în primul orizont (2020) Iaşul să fie conectat Deşi magistrala 600 reprezintă principala legătură
cu Bucureştiul prin drumul expres Ploieşti-Bacău- ferată a Municipiului Iași cu alte centre urbane din
Paşcani continuat cu autostrada Paşcani-Iaşi- ţară, ea nu este încă electrificată. Iaşul este astfel
Ungheni. În al doilea orizont (2030) s-ar realiza şi deservit de o singură linie dublă electrificată (linia
legătura cu Tg. Mureş prin autostrada Tg. Neamţ- 606 70 ) care asigură legătura cu magistrala 500
Tg. Mureş. (direcţia Bucureşti).
Deşi racordarea Iaşului la aşezările urbane din vest În ceea ce priveşte conectivitatea la nivel teritorial,
reprezintă o prioritate de interes naţional, Municipiul Iaşi se află într-o relaţie de dependenţă
termenele propuse în Masterplan sunt nerealiste faţă de nodul rutier şi feroviar Paşcani. Acest
dat fiind faptul că nu există încă nici studii de aspect face ca axa majoră de dezvoltare la nivel
fezabilitate încheiate pentru cele două culoare teritorial să fie pe direcţia Est-Vest.
majore de infrastructură rutieră. Pentru a întări
relaţia Iaşului cu oraşele din sud este inclus în
materplan şi drumul Transregio Iaşi-Vaslui (orizont
2023).
69 70
Coridoarele pan europene Rhine Danube şi Orient East- Linia CF 606 este parte din rețeaua de TEN-T de bază
Med. (Core).
205
Figura 102: Racordarea Municipiului Iași la principalele coridoare de transport (sistemul urban Iaşi-Paşcani)
Figura 103: ZMI în contextul coridoarelor TEN T (imagine sus - reţeaua TEN-T Comprehensive şi Core, imagine jos – coridoarele
prioritare
206
Sursa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/map/mobile.html
Infrastructura de transport în zona obiective turistice sau elemente de cadru natural

valoros cum ar fi Valea Lupului, Rediu sau
metropolitană
Miroslava (DJ 248B, DJ 282, DJ 280E, DJ 248B).
Pe cale rutieră Zona Metropolitană Iași este
În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, deşi
deservită pe direcţia Nord-Sud de DN 24 şi pe
zona metropolitană este traversată de o
direcţia Est-Vest de DN 28. Reţeaua de circulaţii
magistrală (600) şi două linii secundare (606 şi 608)
rutiere este completată de zece drumuri judeţene
doar 6 unităţi administrativ teritoriale (10
concentrate cu precădere în partea de Sud şi Nord-
localităţi) deţin una sau mai multe gări CFR.
Est a Municipiului Iași.
Deşi sunt traversate de o linia dublu electrificată
În ceea ce priveşte starea infrastructurii rutiere de
(606), aşezările Valea Lupului şi Rediu nu deţin o
interes judeţean se resimte nevoia modernizării DJ
gară CF, fapt care le privează de accesibilitate la
249 care asigură legătura între aşezările
nivelul infrastructurii feroviare. Prin amenajarea
dezvoltate în lungul frontierei cu Republica
unor gări acestea ar putea fi deservite de transport
Moldova 71 . De asemenea, va fi necesară
feroviar suburban facilitând navetiştilor un acces
ameliorarea legăturilor rutiere cu aşezări în curs de
direct către zona centrală.
expansiune care înglobează un număr însemnat de
71
Inclusiv racordarea lor prin acest drum județean la
rețeaua rutieră şi feroviară TEN-T Core.
207
Figura 104: Drumuri care

necesită modernizare în
cadrul zonei
metropolitane
Figura 105: Reţeaua de căi

ferate şi gări în ZMI
208
Figura 106: Liniile de transport public judeţean (roz) şi cele de transport public urban care se extind către ZMI (verde)
În ceea ce priveşte transportul în comun rutier, amplasate în lungul DN 28. Trei din aceste
acesta deserveşte toate comunele din zona autogări sunt amplasate în vecinătatea gării
metropolitană prin intermediul unor linii urbane şi principale, iar una este localizată în nordul gării
intrajudeţene. La principalele puncte de intrare în Socola.
Iaşi, liniile intrajudeţene sunt dublate de extensiile
În momentul de faţă numai autogările Iaşi-Vest,
liniilor de transport urban (CTP).
Real şi Transbus Codreanu au potenţial de a fi
Astfel, aşezările amplasate la ieşirile catre Est, integrate în structuri intermodale. Pentru a putea
Vest şi Sud deţin cea mai bună conexiune cu coordona mai bine transportul public judeţean cu
Municipiul Iaşi. Deşi comunele Valea Lupului şi cel urban (local) va fi nevoie de constituirea unei
Miroslava sunt delimitate de DN 28 pe care circulă reţele de puncte de transfer.
transportul public urban şi cel judeţean, zonele
cele mai populate sunt îndepărtate de acest culoar Aceste puncte de transfer vor trebui corelate cu
parcări de tip „park & ride” la principalele intrări în
rutier.
oraş astfel încât conducătorii auto din ZMI să
Transferul de pe cele 83 de linii de transport în poată face transferul către transportul public local
comun judeţean se face prin 4 autogări, toate fără a mai intra în oraş cu autovehicolul personal.
209
În afara autogărilor evidenţiate anterior, în cadrul beneficia de o conectivitate semnificativ

Zonei Metropolitane Iași există încă un număr ameliorată. În ceea ce priveşte calea ferată,
insuficient de staţii de transport în comun modernizarea liniei 606 (orizont 2016-2017) va
amenajate. De asemenea, se resimte lipsa unor asigura o mai bună legătură a comunei Leţcani cu
hărţi de transport public la nivelul zonei Municipiul Iaşi. Nu în ultimul rând modernizarea şi
metropolitane astfel încât locuitorii aşezărilor extinderea aeroportului (faza 2) va creşte
componente, dar şi turiştii, să poată accesa uşor accesibilitatea la nivel naţional şi internaţional al
aceste informaţii esenţiale 72 (trasee transport în Iaşului împreună cu întreaga zonă metropolitană.
comun, orar de funcţionare etc.).
Figura 107: Principalele proiecte incluse în MPGT care
vizează Municipiul Iaşi şi ZMI
Pentru a putea ameliora toate aceste deficienţe la
nivelul transportului public în ZMI (una din
principalele probleme menţionate de către
primarii comunelor) va fi necesară înfiinţarea unei
autorităţi metropolitane de transport. Acest
aspect este însoţit de extinderea reţelei de
transport public al Iaşului către toate comunele din
ZMI73.
Un element esenţial pentru viitorul conectivităţii

în Zona Metropolitană Iaşi, Master Planul General
de Transport al României cuprinde în lista de
priorităţi autostrada Târgu Mureş – Iaşi - Ungheni,
element de infrastructură majoră care va ameliora
legăturile dintre comunele din partea de vest şi Sursa: http://mtransporturi.maps.arcgis.com/
nord a Municipiului Iaşi cu acesta. Desigur
relevanţa autostrăzii la nivel local este Infrastructura de transport în
condiţionată de modul în care vor fi amplasate în Municipiul Iași
proiectul tehnic ieşirile, respectiv legăturile cu
teritoriul învecinat. Comuna Ungheni care în Infrastructura rutieră
prezent are o legătură îngreunată cu Municipiul
Iaşi va fi unul din principalii beneficiari a noii Municipiul Iaşi este străbătut pe axa Est-Vest de
autostrăzi dat fiind faptul că va reprezenta capătul DN 28 respectiv străzile Canta, Moara de Foc,
acesteia cât şi un viitor punct de trecere a Silvestru, Bdul Nicolae Iorga, Calea Chişinăului şi
frontierei. Comunele din sud vest, amplasate în Bdul Virgil Sahleanu. Pe direcţia Nord-Sud Iaşul
lungul DN 24 vor beneficia de proiectul de este străbătut de DN 24 format din b-dul C.A.
extindere şi transformare a acestuia în drum Trans Rosetti, b-dul Tudor Vladimirescu, Calea
Regio (orizont 2021-2023). Astfel zona de Chişinăului, strada Bucium, b-dul Socola şi şos.
expansiune urbană din sud vestul Iaşului va Bucium. Aceste axe majore ocolesc zonele cu cea
72 73
Poate fi luată în considerare inclusiv o extindere a Chiar dacă asta implică rute cu o frecvență redusă
aplicației „Transport Urban” către zone metropolitană. pentru a putea păstra eficiența serviciilor de transport
public.
210
mai mare densitate a populaţiei (exceptând Bdul Străzile cu cea mai mare dificultate în a asigura un
N.Iorga), asigurând legătura cu platforma trafic fluent sunt cele de pe axa N-S. Astfel, străzile
industrială vest. Zonele cu cea mai mare densitate Sărărie (rol de stradă colectoare) şi Nicolina
a populaţiei şi a obiectivelor de interes cotidian prezintă cele mai mari probleme de congestie
sunt deservite de alte artere majore cum ar fi: (nivel de serviciu D-F, cf. PMUD 2015). Alte zone
cu probleme de congestie se regăsesc în cartierul
- Bdul Carol (DJ 282) care asigură legătura Canta (Str. Păcurari şi Sos. Moara de Foc), în zona
între zona Universităţii A.I. Cuza şi zona
centrală şi Str. Cerna (legătura între cartierele
centrală şi reprezintă principala axă Alexandru cel Bun, Mircea cel Bătrân, Galata şi
culturală al oraşului Nicolina).
- Bdul Independenţei şi Str. Elena Doamna
care formează fragmentul nordic al Conectivitatea pe cale rutieră, pe direcţia N-S, este
inelului central. Cele două artere sunt afectată de 3 elemete care preiau parţial rolul de
continuate către sud de Str. Sfântul barieră: 1. Calea ferată, 2. Râurile Bahlui si Nicolina
Lazăr 74 , principala legătură cu cartierele şi 3. Relieful colinar al oraşului. Cele mai mari
Podu Roş şi Nicolina. probleme de conectivitate sunt între cartierele
- Străzile Tătăraşi, Vasile Lupu şi Dudescu Mircea cel Bătrân şi Galata. Cartierul Mircea cel
asigură legătura între zona centrală şi Bătrân are o singură conexiune directă cu zona de
cartierul Tătăraşi (peste 300 locuitori / ha) nord, strada Cerna care este deja suprasolicitată
- Bdul Chimiei, Splai Bahlui, Bdul Alexandru (nivel de serviciu F, cf. PMUD 2015). Cartierul
cel Bun, asigură legătura între platforma Galata, mai ales zona Cicoarei, nu beneficiază de
industrială Est, zona centrală şi cartierele legături facile cu zona centrală. În funcţie de
Alexandru cel Bun şi Dacia (peste 300 zonele din acest cartier, impedimentele care
locuitori / ha, pe alocuri densitatea trece afectează accesibilitatea sunt fie râurile Nicolina şi
de 500 locuitori /ha). Această axă este Bahlui, fie calea ferată.
dublată în partea vestică de Str.
Sarmisegetuza care poate prelua rolul Pentru a ameliora conectivitatea la nivel rutier şi
unei centuri urbane. pietonal, va fi nevoie de amenajarea unor
- Şoseaua Nicolina care asigură legătura elemente de legătură suplimentare peste calea
cartierului Nicolina (densitate peste 300 ferată şi peste cele două râuri. Pe de altă parte,
locuitori / ha) cu zona centrală, traversând acestea din urmă trebuie transformate în axe de
şi cartierul Podu Roş. dezvoltare care să lege oraşul pe direcţia Est-Vest.
- Bdul Poiters care asigură legătura între DN
24 şi cartierul Nicolina.
74
Str. Sfântul Lazăr traversează una din subzonele
centrului istoric cu o dinamică accentuată de dezvoltare,
mai ales pe direcția birouri şi servicii.
211
Figura 108: Conectivitate de-a lungul principalelor bariere: râurile Nicolina şi Bahlui şi calea ferată
În ceea ce priveşte repartiţia locurilor de muncă şi la intrarea dinspre vest în Municipiul Iaşi (în lungul
modul în care acestea solicită infrastructura de DN 28) cu peste 6000 de angajaţi75. Celelate zone
transport, putem constata o cerere semnificativă industriale, din interiorul Iaşului se află în declin.
din noua zonă industrială şi comercială amplasată Doar zona aflată între bdul Chimiei şi bdul Poitiers
75
Cf. analizei repartiției locurilor de muncă din PMUD
folosind datele de la ITM.
212
păstrează un număr mai mare de angajaţi unor legături puternice între acestea şi principalele
(aproximativ 10.000) incluzând mari angajatori la zone rezidenţiale (mai ales cele de locuinţe
nivelul municipiului precum Continental colective).
Automotive România. Deşi zonele industriale au
intrat în declin, acestea au rămas importanţi Gradul de modernizare al străzilor este destul de
generatori de trafic dat fiind faptul că o parte redus. Astfel din cei 505 km de străzi urbane, 28%
semnificativă din terenuri au fost convertite către sunt nemodernizate. Raportând lungimea
drumurilor la suprafaţa teritoriului intravilan
actvicităţi comerciale şi găzduiesc în prezent cele
mai mari centre comerciale la nivelul oraşului obţine o valoare de 0.081 similară cu cea a
(Kaufland, Carrefour Felicia, Selgros, etc.). Timişoarei (0.086) dar de peste 2 ori mai mare
decât cea a Clujului (0.038)76. Majoritatea străzilor
Figura 109: Principalele zone industriale (maro) şi noile nemodernizate sunt localizate în cartierele recent
dezvoltări comerciale (roşu)
dezvoltate Bucium, Galata şi în zona de locuinţe
individuale din cartierul Păcurari.
Figura 110: Ponderea drumurilor nemodernizate din total

în anul 2014
28% Lungime
străzi
modernizate
72%
Sursa: INS TEMPO online
Cartierele de locuinţe individuale amplasate pe

principalele coline ale Iaşului cuprind la rândul lor
Alte concentrări mari de locuri de muncă sunt câteva străzi nemodernizate şi se confruntă cu
amplasate cu precădere în lungul axului cultural al probleme privind subdimensionarea pentru
oraşului (bdul Carol, bdul Independenţei, bdul T. deplasările pietonale. Profilul caracteristic pentru
Vladimirescu respectiv străzile Elena Doamna şi o stradă în cartierele Moara de Vânt şi Țicău este
Anastasie Panu). Aici sunt amplasate cele mai de 7m carosabil (o bandă pe sens) şi 1m pietonal.
importante dotări culturale, instituţii publice ale Dat fiind faptul că pe trotuar sunt amplasate
municipiului alături de principalele unităţi de impedimente cum ar fi stâlpi de iluminat public,
învăţământ superior. spaţiul pietonal operaţional este sub 1m. Aşadar,
în cazul unor modernizări, aceste străzi trebuie
Concentrarea locurilor de muncă în lungul axului reconfigurate, reducând suprafaţa carosabilă la
central alături de zonele Era / Antibiotice şi 6m şi extinzând trotuarul la o lăţime de 1.5m. În
platforma industrială est atrage după sine nevoia cazul în care suprafaţa de 1m pentru pietonal nu
76
Cf. bazei de date INS Tempo online.
213
poate fi asigurată, se vor realiza străzi pietonale cu Costul unei călătorii este de 2 lei77 pentru adulţi iar
acces pentru locuitorii zonei sau străzi partajate 1 leu pentru elevi şi studenţi. Plata se face prin
(shared space). achiziţionarea unui bilet sau abonament de la
ghişeu sau tonomat. Nu toate staţiile de transport
Logistică urbană public sunt amenajate. O mare parte din ele
Transportul de marfă în Municipiul Iaşi este trebuie modernizate sau chiar reconstruite. Este
reglementat prin intermediul Hotărârii Consiliului însă de apreciat faptul că există staţii de transport
Local 198/ 2000, privind organizarea circulaţiei public amenajate personalizat („brand” local), ca
rutiere. Astfel a fost delimitată o zonă de tarifare de exemplu staţia de la Filarmonică.
pentru vehicule de peste 2.4 t alături de o serie de În ceea ce priveşte deservirea, există în continuare
rute de tranzit. În lipsa unei reţele stradale cartiere care nu sunt deservite de linii de transport
adecvate sau a unei centuri în nordul oraşului în comun: cartierul Țicău (peste 30 locuitori / ha) şi
transportul de marfă pe direcţia Est-Vest este segmente din cartierele Galata, Moara de Vânt sau
îngreunat. Aviaţiei. Cartierul Tătăraşi, care aglomerează o
Transportul în comun parte însemnată a locuitorilor oraşului, este
deservit numai în partea de Nord, Est şi Vest,
Transportul public în Municipiul Iaşi este asigurat deoarece pe bulevardul Chimiei nu circulă nici o
de Compania de Transport Public Iaşi (CTP), care linie de transport în comun. Frecvenţa mijloacelor
operază cu 149 de tramvaie, 163 de autobuze şi 33 de transport public este redusă. Pe majoritatea
de microbuze. Astfel, în Municipiul Iaşi există 8 linii liniilor perioada de aşteptare este peste 10 minute.
de tramvai, 16 linii de autobuz şi 5 linii de În zona centrală unde se suprapun mai multe linii
microbuz. Vechimea medie a parcului auto este de se poate considera o frecvenţă mai mare a
peste 15 ani în cazul autobuzelor iar în cazul transportului public. În zonele periferice însă, o
tramvaielor cea mai mare parte a acestora au fost durată de aşteptare de peste 10 minute face ca
fabricate în intervalul 1960-1980 fiind ulterior transportul public să fie neatractiv şi ineficient
modernizate în anii 1990-2000. pentru utilizatori.
Figura 109: Vechimea parcului auto CTP (autobuze) Tabel 26: Frecvenţa mijloacelor de transport public
Nr. Traseu Frecvenţă

6% 15% Peste 20 ani (min)
vechime
5 R.Țuţora-Baza 3-P.Ros-R.Dacia 17.5
10-17 ani 19 Canta-Podu Ros-Frigorifer-Selgros 11.7
vechime
27 Ciurea-Tehnopolis-Tatarasi Nord 16.0
Autobuze noi 28 Dacia-Piata ACB-P.Ros-P-ta 13.3
79% M.Eminescu-Triumf
29 Tomeşti-Baza 3-Podu Ros 15.0
*30 Canta-Gara-N.Iorga-Bucium 13.3
Sursa: CTP Iaşi
77
Preț identic cu cel practicat de ceilalți poli de creştere
(Braşov, Timişoara, Cluj etc.)
214
36 R.Dacia-Gara-P-ta.M.Eminescu- 20.0 14b Blocuri Ciurea-Prim.Ciurea-Piciorul 13.3

Terasa Breazu Lupului
41 Ciurea-P.Ros-P-ta M.Eminescu 11.7 18 Pacurari-Bucsinescu-Tatarasi Sud 15.0
42 Selgros-T.Vladimirescu-P.ta 20.0 20 Tg. Cucu-Pacurari-METRO 6.0
M.Eminescu-Copou *48 Tg.Cucu-Cimitir Petru si Pavel-Zona 60.0
*43 Selgros-T.Vladimirescu-Pacurari 19.0 de agrement Ciric
44 Piata Dacia-Tehnopolis-Ciurea 20.0 Sursa: Compania de Transport Public Iaşi
46 Pacurari-Tg.Cucu-T.Vladimirescu- 20.0
Există şi zone / aşezări suburbane cu o cerere
Bucium
ridicată de transport care nu sunt deservite de
47 Dacia-Psj.Nicolina-P.Ros-Tatarasi 16.0
reţeaua de transport public cum ar fi: Valea
Sud
Lupului (zonă de expansiune rezidenţială),
50 P-ta M.Eminescu-P.Unirii-Tg.Cucu- 40.0
Miroslava, Holboca (numai satul Dancu este
Aeroport
deservit) sau satul Vişan din comuna Bârnova. O
51 G.Socola-T.Vladim.-S.Polivalenta- 45.0
simplă extensie a liniilor deja existente ar putea
G.Socola
asigura un bazin mai amplu de forţă de muncă,
52 P-ta ACB-Psj O.Bancila-R.Copou 11.0
ingredient esenţial pentru bunăstarea economică
1 Copou-Tg.Cucu-Podu Ros-Tatarasi- 10.7
a oraşului.
Copou
3 Dancu-Tatarasi-Tg.Cucu-Gara 9.3 O altă problemă se referă la corelarea
6 R.Dacia-Gara-Tg.Cucu 10.4 transportului suburban cu cel regional.
7 Canta-Gara-Tg.Cucu- 16.5 Transportul în comun suburban are capete de linie
T.Vladimirescu-Baza 3 în aşezările învecinate, iar cel regional are
8 Copou-T.Vladimirescu-Baza 3 16.5 autogările amplasate în vecinătatea sudică a zonei
9 Copou-P.Ros-Tehnopolis 9.0 centrale (proximitatea gării CFR). În acest sens va
11 R.Dacia-N.Iorga-Baza 3-Tatarasi 10.0 fi nevoie de conturarea unor poli intermodali cu
Nord structuri de tip park & ride care să permită
13 Copou-Tg.Cucu-Tatarasi-P.Ros- 10.7 transferul de la transportul regional către cel
Copou urban.
215
Figura 111: Reţeaua de transport public din municipiul Iaşi
Sursa: www.ratp-Iaşi.ro
Transportul în comun privat este asigurat de 1. Gara centrală: principala poartă de intrare
companiile de taximetrie contra unui cost de 1.99 pentru legăturile cu majoritatea centrelor urbane
lei sau maxim 3.2 lei/km. Taxiurile pot staţiona în
61 de staţii de taximetrie care oferă 397 de locuri. 2. Gara Nicolina: legătura cu partea de sud
(Vaslui, Bârland, Galaţi dar şi Constanţa)
Transportul în comun public pe cale ferată este
asigurat de magistralele 600 (neelectrificată) şi 3. Gara Socola: transport de marfă şi
606 (electrificată) accesibile prin trei gări: Gara principala legătură cu Republica Moldova.
centrală, Gara Nicolina şi Gara Socola. Deşi există trei gări, faptul că Iaşul se află într-o
Gara centrală reprezintă principala poartă de poziţie periferică şi la nivelul căii ferate face ca
acces pe calea feroviară. Ea asigură legătura legăturile directe cu oraşe cum ar fi Bucureştiul (5
Municipiului Iași cu majoritatea centrelor urbane trenuri directe / zi), Cluj (4 trenuri directe / zi) sau
din România. Gările Nicolina şi Socola preiau în Braşov (o legătură directă) să fie insuficiente.
schimb fluxurile internaţionale dinspre Republica Intermodalitate
Moldova şi transportul de mărfuri sau trenuri în
direcţia Galaţi, Constanţa. Gara Nicolina preia În prezent, ca şi celelate centre urbane ale
trenurile de pe magistrala 600 fiind principala României, Iaşul nu dispune de o reţea bine
poartă de intrare pe calea ferată pentru călătorii conturată de noduri şi puncte intermodale. De
care vin din direcţia Vaslui, Bârlad, Tecuci. Astfel, fapt, singurele noduri intermodale ale Municipiului
cele trei gări se conturează sub forma a trei porţi Iaşi sunt gările CFR care sunt cuplate cu staţii de
de intrare în Municipiul Iași: transport public local şi includ locuri de parcare.
Gara centrală are în vecinătatea ei şi o autogară
216
dar legăturile între cele două entităţi sunt resursele de spaţiu public şi o parte din circulaţiile
îngreunate. În acest sens se resimte lipsa unui locale sunt transformate treptat în locuri de
sistem de puncte şi noduri intermodale care să parcare. Creşterea estimată a indicelui de
asigure transferul de la transportul public motorizare este de la 321 în 2016 către 417 în 2030
suburban către cel local. În completare se resimte (cf. PMUD 2015) aspect care pune o presiune
şi nevoia unor parcări de tip park & ride care să suplimentară pe parcările rezidenţiale. Până în
asigure un transfer facil pentru locuitorii din prezent abordarea pentru parcările rezidenţiale s-
aşezările suburbane care desfăşoară activităţi în a rezumat la demolarea garajelor improvizate şi
Municipiul Iaşi către transportul public local. Astfel amenajarea unor parcări la sol (3 locuri de parcare
se poate contura o alternativă viabilă pentru la două garaje demolate), o parte din ele fiind
deplasările cu autovehiculul personal care îşi au închiriate. Procedura de închiriere a unui loc de
originiea sau destinaţia în aşezările suburbane ale parcare se face în urma unei licitaţii iar preţul
Iaşului78. mediu variază în jurul a 27 lei / lună.
Parcarea Pentru a putea rezolva eficient problema parcării

în zonele de locuinţe colective va fi nevoie de
În ceea ce priveşte parcarea, Municipiul Iaşi se lansarea unor proiecte complexe, la nivel de cartier
confruntă ca şi majoritatea celorlalte oraşe din care să se concentreze pe reconfigurarea spaţiilor
România cu probleme în ceea ce priveşte interstiţiale. Pe baza acestor proiecte complexe se
posibilitatea de a acoperi cererea din ce în ce mai poate calcula cu precizie deficitul de locuri de
ridicată de locuri de parcare. În cazul Iaşului parcare urmând ca pe baza resurselor de teren
această problemă are două faţete uşor diferite: 1) disponibile să fie inserate parcări subterane,
parcarea rezidenţială şi 2) parcarea pentru parcări hidraulice cu 1-3 niveluri sau cu peste 5
obiective de interes cotidian. niveluri în cazul în care este posibilă alipirea lor la
Problemele în ceea ce priveşte parcarea un calcan 79 . Resursele de teren din incintele
rezidenţială sunt vizibile cu precădere în cartierele locuinţelor colective vor fi transformate şi în spaţii
de locuinţe colective unde datorită creşterii publice verzi de tip scuar sau grădină iar circulaţiile
ridicate a indicelui de motorizare în ultimii ani, vor fi oferi prioritate pentru pietoni80.
78 80
Peste 17.000 de angajați din Municipiul Iaşi au Circulațiile secundare din cartierele de locuințe
reşedința în comunele din ZMI fiind astfel obligați să facă colective pot fi transformate în străzi partajate odată ce
naveta zilnic. cadrul legal este adaptat pentru a reglementa şi acest
model de stradă.
79
Calcan = Perete exterior din spate (fără deschideri) al
unei case (destinat să fie acoperit de zidul asemănător al
clădirii vecine), DEX
217
Figura 112: Cererea de locuri de parcare rezidenţiale şi locaţii potenţiale pentru viitoare parcări multietajate
Sursa: Prelucrare proprie (cercetare cartografică)
218
Figura 113: Model parcări hidraulice care pot fi alipite la parterul blocurilor (alimentare, frizerii, bănci, etc.).
locuinţele colective cu calcan
În momentul în care nevoia de parcări rezidenţială
este satisfăcută prin parcări multietajate în incinte,
locurile de parcare la stradă pot fi taxate în timpul
zilei, dat fiind faptul că ele vor servi doar parcarea
pe termen scurt. Resursele financiare generate din
parcarea la stradă în zonele de locuinţe colective
pot fi utilizate inclusiv pentru amenajarea spaţiilor
publice din incinte.
În cazul zonei centrale nevoia ridicată pentru locuri

de parcare este satisfăcută în cea mai mare parte
Sursa: http://my-smartparking.com/
cu parcări la sol (la stradă sau în afară străzii).
Figura 114: Model Parcări hidraulice cu 1-3 niveluri parţial Există și parcări subterane (ex. Mall Palas, Hotel
îngropate Unirea/ Stare Civilă). Zonele din centrul istoric
unde există cel mai mare decalaj între cerere şi
ofertă la nivelul parcărilor (parcări
neregulamentare) sunt în jurul depoului CTP şi
străzile Sfântul Lazăr, Zimbrului şi Prof. Anton
Şesan (cf. analiză PMUD 2015-2016). Zona din
lungul străzii Zimbrului reprezintă şi un segment
din centrul istoric în care încă există resurse de
teren şi care a cunoscut o serie de noi dezvoltări de
birouri în ultimii ani, motiv pentru care cererea de
parcare va creşte în viitorul apropiat. De
asemenea, dezvoltarea haotică a zonei Zimbrului
nu a fost urmată şi de asigurarea unor locuri de
parcare.Tot această zonă se află în vecinatatea
ansamblului Palas care este deservit aproape în
exclusivitate de locuri de parcare cu plata. Astfel o
mare parte din şoferii a căror destinaţie este
Sursa: www.mutrade.en.alibaba.com
ansamblul Palas şi nu intenţionează să plătească
Pentru a putea suplimenta numărul locurilor de parcarea decid să parcheze gratuit, la stradă, în
parcare în zonele rezidenţiale, va fi nevoie de zona Zimbrului.
pornirea unui proces de negociere cu proprietarii
În momentul de faţă nu este activ un sistem de
unităţilor comerciale de mare amploare (Lidl,
tarifare a parcării la stradă, dar demersul a fost
Profi, Kaufland) astfel încât aceştia să permită
început de municipalitate şi se intenţionează în
utilizarea parcărilor pe parcursul nopţii de către
continuare să introducă plata parcării prin SMS.
rezidenţii zonei.
Inserarea parcării cu plată în zona centrală folosind
Bulevardele care traversează marile zone de tarife mai mari pentru parcarea la stradă decât cea
locuire colectivă sunt şi ele blocate de regulă de din parcările subterane ar putea reechilibra modul
maşini parcate pe prima bandă. Nevoia de parcare în care ar fi utilizate aceste parcări.
în aceste cazuri vine fie de la rezidenţi, sau de la
Pentru a putea reduce deficitul de locuri de parcare
persoane care accesează funcţiunile aflate la
trebuie, pe de-o parte, acţionat prin reducerea
219
cererii, şi, pe de altă parte, prin suplimentarea cu Figura 115: Rute velo folosite frecvent (Stravalabs.com) şi
reţeaua de piste velo existentă
noi parcări În cazul centrului istoric se resimte
nevoia identificării unor spaţii pentru parcări
multietajate amplasate la limita exterioară a
inelului central. Fiind vorba de o zonă cu o valoare
ridicată a terenului, va nevoie de inserarea parcării
cu plată cu un tarif mai ridicat în comparaţie cu alte
zone din oraş. De asemenea, va trebui diferenţiat
tariful pentru parcarea la stradă faţă de parcarea în
afara străzii (parcări multietajate).
În cazul zonelor rezidenţiale de locuinţe colective

va fi nevoie de inserarea treptată a unor parcări
multietajate de tip smart parking (parcări
hidraulice) pentru a putea satisface cererea
ridicată şi pentru a putea recupera resurse
semnificative de spaţiu care să fie dedicate
comunităţii (scuaruri, piaţete etc.).
Dacă descurajarea utilizării autovehiculului privat

pentru deplasări cotidiene va reduce cererea de
parcări în zona centrală şi în jurul marilor
generatori de trafic, în cazul zonelor de locuinţe
colective trebuie pornite măsuri care să
descurajeze proprietatea asupra unui autovehicul.
Infrastructura pentru biciclete (velo)

Sursa: Stravalabs.com şi cercetare de teren
Municipiul Iaşi beneficiază de o reţea de piste
pentru biciclete amplasate exclusiv pe trotuar. Deşi amplasarea infrastructurii velo în zona
pietonală pare cea mai sigură varaintă, trebuie luat
Reţeaua se dezvoltă în lungul axei culturale
în considerare că bicicleta este un vehicul, motiv
formată din bdul Carol I şi bdul Independenţei, dar
pentru care acest tip de deplasare trebuie, pe cât
şi pe artere din câteva cartiere de locuinţe
posibil, separat de fluxurile pietonale. În prezent
colective cum ar fi: cartierul Păcurari cu şos.
pistele pentru biciclete sunt folosite adesea de
Păcurari, cartierul Nicolina cu str. Nicolina, bdul
pietoni fie datorită culorii atractive sau pentru că
Socola şi cartierul Tătăraş printr-un segment din
sunt mai confortabile (ex. pistă velo asfaltată vs.
bdul T.Vladimirescu, inclusiv malul stâng al râului
pietonal pavat).
Bahlui. Recent au fost inserate piste de bicicletă şi
pe bdul Chimiei. Cele mai mari probleme la Pentru a putea asigura un acces echilibrat la
reţeaua velo se rezumă la discontinuitatea infrastructura velo aceasta ar trebui extinsă către
acesteia (există 5 piste care ajung în centru şi se cartierele de locuinţe colective cu densitate
opresc acolo fără a se intersecta) şi modul de ridicată: Cantemir, Mircea cel Bătrân, Alexandru
amplasare (exclusiv pe pietonal). cel Bun şi Dacia. De asemenea, trebuie avută în
vedere şi nevoia de a stabili o conexiune ciclabilă
cu principala zonă de agrement din nordul
220
oraşului, Lacul Ciric sau cu alte destinaţii similare În acest sens, pentru a putea continua procesul de
definite de trasee cum ar fi: Bulevardul Socola- regenerare urbană va fi nevoie de extinderea
Şoseaua Bucium-Platou Repedea sau str. Tudor străzilor pietonale şi completarea lor cu străzi cu
Vladimirescu-C.A. Rosetti. prioritate pentru pietoni (shared space) urmând ca
accesul auto să se facă preponderent prin inelul
Iaşul deţine un sistem de închiriat biciclete fiind central format din: bdul. Independenţei, str. Elena
inclus în programele bike-sharing - "I'Velo" si Doamna, Splai Bahlui, str. Silvestru şi str. Gării şi
"StudentOBike" dar acestea funcţionează doar pe
prin cele 2 artere principale care străbat zona: str.
timpul anotimpurilor calde. Este însă de apreciat Anastasie Panu şi str. sf. Lazăr.
că reţeaua oferă gratuitate la închiriere pentru
elevi şi studenţi, categoriile de vârstă cu cea mai O altă zonă cu mare potenţial de pietonizare este
mare predispoziţie pentru deplasările velo 81 . În în cartierul Copou care include o varietate ridicată
schimb se resimte lipsa parcărilor amenajate de instituţii de învăţământ (Universitatea A.I
pentru biciclete aspect care face practic imposibilă Cuza), spaţii publice reprezentative şi alte dotări
intermodalitatea folosind acest mijloc de de interes supramunicipal.
deplasare.
Procesul de pietonizare trebuie continuat şi
Infrastructura pentru deplasări pietonale susţinut de spaţii comunitare în zonele
rezidenţiale cu locuinţe colective. Marile cartiere
Principala zonă pietonală se dezvoltă în cadrul de locuinţe colective au nevoie de un proces de
centrului istoric. Astfel proiecte de pietonizare a reorganizare şi eficientizare a circulaţiilor în
unor străzi cum ar fi Ştefan cel Mare şi Sfânt (un vederea optimizării spaţiului alocat pentru
segment) sau Alexandru Lăpuşneanu au permis parcare, extinderea zonelor pietonale atractive şi
lansarea unui proces de regenerare urbană a sigure pentru categorii de vârstă vulnerabile (copiii
centrului istoric. Totuşi lipsa continuităţii zonei şi persoanele în vârstă). Prioritate pentru acest tip
pietonale face ca posibile efecte benefice să de intervenţii sunt cartiere cum ar fi: Mircea cel
întârzie 82 . Într-o situaţie similară se află şi Bătrân, Cantemir, Dacia şi Nicolina84.
Esplanada Costache Negri, un spaţiu public
atractiv pentru comunitate care însă începe într-un O mare dificultate la nivelul reţelei pietonale la
rond în care întoarce tramvaiul 83 şi se opreşte în nivelul oraşului este dată de o conectivitate redusă
piaţa Prieteniei Româno-Elene mărginită de o în zona liniilor de cale ferată şi a celor două râuri
mare parcare. Astfel se resimte o ruptură între (Bahlui şi Nicolina). Din cauza căii ferate cartierele
acest spaţiu public şi Piaţa Sfânta Vineri, un alt Dacia şi Alexandru cel Bun sunt private de o
reper pentru comunitate aflat în vecinătatea legătură directă cu zona centrală85. Într-o situaţie
directă. similară se află şi cartierul Podu Roş care este
deconectat de zona centrală (mai ales zona
81 83
Totuşi orientarea către studenți face ca serviciul de bike Spațiu cu potențial ridicat de valorificare.
sharing să nu fie utilizat la capacitatea lui pe parcursul
84
verii (anotimpul cel mai favorabil pentru deplasări velo) De asemenea este de luat în considerare şi cartierul
când aceştia sunt de regulă plecați din oraş. Tătăraşi, detaliat în PMUD 2015.
85
82
Nu au apărut înca axe pietonale, comerciale atractive. Deşi a fost inaugurat recent pasajul Pictor Octav
Băncilă.
221
universitară) din cazua râului Bahlui care are încă identificat la nivelul judeţului Iaşi 8 puncte negre în
insuficiente traversări pietonale (5 treceri în 2.5km care frecvenţa incidentelor rutiere a fost cea mai
lungime). Pentru a ameliora aceste probleme de ridicată, puncte ce au fost semnalizate
conectivitate va fi nevoie de o serie de traversări corespunzător. Astfel, au fost marcare porţiuni de
pietonale supraterane (pasarele) care să se câte un kilometru de pe drumul naţional în dreptul
constituie ca axe de legătură cu zona centrală (ex. localităţilor Tomeşti, Valea Lupului, Leţcani, Podu
Piaţa Gării-pasarelă-str. Olt - Piaţa Voievozilor – Iloaiei, Bălţaţi, Războieni şi Târgu Frumos. În
str. Muşatini – pasarelă Ştrandul Municipal. prezent, este dificilă evidenţierea acestor puncte
negre la nivelul întregii zone metropolitane,
Subdimensionare trotuarelor reprezintă o momentan fiind identificate doar 3 dintre acestea:
problemă caracteristică pentru zonele în curs de Tomeşti (pe DN 28), Sat Poiana (comuna Schitu
dezvoltare (ex. cartier Galata) dar şi pentru
Duca pe DN 24) şi Leţcani (pe DN 28).
cartierele de locuinţe individuale dezvolate în
zonele colinare (Țicău sau zona rezidenţială dintre Sisteme inteligente de transport
str. Păcurari şi bdul Carol I). Aceste zone includ
trotouare cu o lăţime de sub 1m (lăţime În prezent Municipiul Iaşi se află într-o fază de
funcţională – spaţiu pietonal continuu fără extindere a sistemului de management al
obstacole) care fac imposibilă deplasarea pentru traficului. Astfel prin proiectul Civitas Archimedes
persoane cu dizabilităţi. Pentru a reduce treptat a fost creată o axă de tip „undă verde” pentru
aceste probleme majore, va fi nevoie de o transportul public. Sistemul de management al
înlăturare treptată a obstacolelor (autovehicule traficului, aflat în proces de implementare şi
parcate ilegal, stâlpi de iluminat public, etc.). În finanţat din POR 2007-2013, cuprinde un centru de
cazul în care nu se poate asigura un trotuar de control care să gestioneze 90 de intersecţii şi
minim 1m lăţime va fi nevoie de transformarea în treceri de pietoni.
străzi cu sensuri unice, amenajate ca spaţii Concluzie
partajate (shared space).
În concluzie, în ceea ce priveşte mobilitatea
Siguranţă rutieră urbană, Municipiul Iaşi se află la începutul unui
În ceea ce priveşte siguranţa în trafic, în perioada amplu proces de tranziţie în care accentul se mută
2010 – 2014, la nivelul municipiului Iaşi s – a de pe ideea de prioritizare a autovehiculului
înregistrat o creştere a numărului de accidente de individual către modalităţi de deplasare cu emisii
la 420 la 470 anual, la acestea adăugându – se şi Co2 reduse. Astfel, măsuri timide dar importante
accidentele înregistrate în zona metropolitană. cum ar fi pietonizarea în totalitate a Bulevardului
Peste 60% din accidente s-au înregistrat în Stefan cel Mare şi Sfânt, investiţiile în transportul
municipiul Iaşi, însă în acest caz numărul public din proiectul Civitas Arhimedes alături de
persoanelor decedate este mai scăzut decât în configurarea unei reţele velo de bază reprezintă
comunele limitrofe, în principal datorită vitezei primi paşi către o mobilitate durabilă în Municipiul
mai scăzute de circulaţie a autovehiculelor. Iaşi. Totuşi se păstreză probleme semnificative la
nivelul parcării (mai ales parcarea rezidenţială),
Mai mult, ţinând cont de faptul că cea mai mare continuitatea reţelei velo, congestiei din zona
parte a accidentelor produse în perioda 2010 – centrală, barierele de conectivitate reprezentate
2014 au avut loc în interiorul localităţilor, este de cele două râuri şi calea ferată şi nu în ultimul
explicabilă şi ponderea cea mai ridicată a rând, lipsa unei autostrăzi care să conecteze Iaşul
accidentelor rutiere care implică lovirea pietonilor. de restul centrelor urbane de interes naţional.
Nu în ultimul rând, în anul 2012 Direcţia rutieră a
222
În conseciinţă pentru a continua demersul început lipsa unei centuri pe partea de nord.
pe palierul mobilităţii urbane, Municipiul Iaşi va Aeroportul Iaşi se apropie de capacitatea
trebui să îşi concentreze resursele pe întărirea maximă de operare iar accesul la acesta
atractivităţii şi eficienţei mijloacelor alternative de devine din ce în ce mai dificil.
deplasare cum ar fi transportul în comun, mersul 2. Insuficiente spaţii pietonale atractive sau
cu bicicleta sau pe jos. Totodată, va trebuie accesibilizate - cele existente, deşi recent
acordată o atenţie sporită accelerării procesului de amenajate nu au continuitate şi se
implementare a proiectelor esenţiale incluse în concentrează preponderent în zona
Master Planul General de Transport al României centrală, în timp ce în zonele de
(autostrada Târgu Neamţ – Paşcani – Iaşi - expansiune sau în zonele de locuire
Ungheni, Drumul Expres Ploieşti -Bacău - Paşcani individuală de pe coline trotuarele sunt
şi extinderea Aeroportului Internaţional Iaşi). subdimensionate sau inexistente. Nici
infrastructură velo nu este adecvată
Pentru a contracara aceste dificultăţi PMUD nevoilor reale ale bicicliştilor - pistele de
propune un set amplu de proiecte grupate după biciclete sunt amplasate greşit şi nu au
trei scenarii: scenariul 1, de bază care include doar continuitate.
proiectele aflate în curs de implementare, 3. Doar 72% din străzile urbane sunt
scenariul 2 axat pe dezvoltare şi optimizarea
modernizate. Infrastructură rutieră
infrastructurii rutiere şi scenariul 3 care pune în degradată, mai ales în cartierele Păcurari
prim-plan transportul public ca o alternativă (zona de locuinţe individuale), Țicău sau
viabilă pentru deplasările cu autovehiculele Moara de Vânt în timp zone în curs de
individuale. Este de menţionat că scenariile 2 şi 3 dezvoltare / expansiune deservite de străzi
cuprind direcţii de acţiune comune cum ar fi degradate sau nemodernizate (de pământ
extinderea reţelei velo, conturarea unei politici de
sau pietruite) în cartierele Bucium, Galata
parcare sau dezvoltarea Sistemului Inteligent de şi parţial CUG II;
Transport aflat în curs de implementare. 4. O altă problemă a infrastructurii rutiere
Probleme este reprezentată de trecerile peste
barierele naturale sau antropice: nu sunt
Lista de probleme este constituită la nivelul suficiente traversări peste râul Bahlui fapt
fiecărui palier din analiză. Prioritizarea ce îngreaunează legătura între zona de
problemelor s-a realizat pornind de la datele sud (rezidenţial) şi zona centrală (locuri de
analizate şi în urma discuțiilor cu diversele părți muncă şi dotări) şi nu sunt suficiente
interesate (stakeholders-eng). Direcțiile de treceri pietonale peste calea ferată (mai
acțiune prin care se vor soluționa problemele sun ales între cartierele Bularga şi Nicolina).
prezentate în capitolul III.3 Logica intervențiilor. 5. Peste 15.000 de persoane locuiesc în
prima coroană de localităţi din jurul Iaşului
dar lucrează în Iaşi. În acelaşi timp, în
mobilităţii urbane
Municipiu, există în continuare zone de
1. Municipiul Iaşi este cvasi izolat în partea de locuire cu densităţi de peste 20 de
nord-est a României, nu este deservit de locuitori/ha nedeservite de transportul în
nici-o autostradă iar legăturile pe calea comun (cartierul Țicău şi segmente din
ferată cu principalele centre urbane cartierele Galata Moara de Vânt sau
Braşov, Cluj sau Bucureşti sunt îngreunate. Aviaţiei).
În acelaşi timp o parte însemnată din 6. În ceea ce priveşte infrastructura de
traficul greu traversează încă oraşul în funcţionare, sistemul de tarifare a
223
transportului în comun este învechit şi nu degradare sau reprezentată de drumuripr

este adaptat la intermodalitate, iar parte de pământ.
însemnată din parcul auto şi de tramvaie
este învechit iar insuficienţa vehiculelor
face ca frecvenţa transportului public în
zonele mai periferice să fie foarte scăzută
(peste 10 minute aşteptare). Mai mult,
congestia pe principalele căi de circulaţii
îngreunează deplasarea transportului
public şi scade eficienţa acestuia.
7. Transportul în comun regional / judeţean
nu este corelat cu cel urban / suburban,
gările CFR şi spaţiile adiacente nu sunt
puse în valoare ca şi porţi de intrare în oraş,
remarcându-se totodată lipsa unei
Autogări autentice.
8. Fluxurile auto ridicate (mai ales navetism)
din suburban către Iaşi reprezintă motivul
pentru congestia de la principalele intrări
în oraş ( Sos. Păcurari, Sos. Iaşi-Tomeşti
sau Sos. Nicolina), fapt la care contribuie
inclusiv lipsa corelării între semafoare. Mai
mult, nu există noduri intermodale/ park
and ride care să poată prelua fluxurile auto
din aşezările suburbane către Iaşi, acestea
ajungând să aglomereze zona centrală.
9. Lipsa unor măsuri integrate de
management al parcării face ca cererea
pentru locuri de parcare să crească rapid
iar parcările existente să nu poată fi
gestionate eficient. Există o cerere foarte
ridicată, nesatisfăcută, de locuri de
parcare în zona centrală – în special pe
străzile: Sfântul Lazăr, Zimbrului şi Prof.
Anton Şesan - în timp ce locurile de
parcare rezidenţiale sunt insuficiente,
motiv pentru care aleile pietonale şi alte
spaţii libere sunt folosite pentru staţionare.
Mai mult, parcările la sol din cartierele de
locuinţe colective ocupă cea mai mare
parte a resurselor de teren gândite iniţial
pentru spaţii comunitare.
10. Sub 50% din infrastructura rutieră din
comunele din ZMI este în stare de
224
deosebire de oraş unde învăţământul liceal este

II.3.6. Servicii publice accesat în proporţie mai mare (33% faţă de 12%).
II.3.6.1. Infrastructura și serviciile de Pe de altă parte, învăţământul post-liceal a produs

educaţie cei mai puţini absolvenţi în Zona Metropolitană
Iaşi, în acest caz infrastructura educaţională
INTRODUCERE – Populaţia din ZMI după nivelul nefiind sufficient dezvoltată pentru a fi atractivă ca
de educaţie o opţiune de continuare a studiilor.
În anul 2011, în Municipiul Iaşi, aproximativ 99% Figura 116 – Distribuţia populaţiei din ZMI pe niveluri de
educaţie în anul 2011
din populaţie absolvise un ciclu de învăţământ, în
timp ce în restul zonei metropolitane acest
100000
procent era în jurul valorii de 96%. Astfel, rata
90000
analfabetismului era de doar 0,31% în mediul 80000
urban, situaţie mult mai bună comparativ cu cea 70000
naţională sau judeţeană. Acest fapt nu este valabil 60000
însă şi pentru mediul rural unde această valoare se 50000
apropie de două procente. 40000
30000
Distribuţia persoaneor absolvente diferă între 20000
medii astfel încât, în comunele din ZMI predomină 10000
0
absolvenţii ciclului gimnazial în timp ce în
Municipiu, balanţa se înclină spre învăţământul
liceal şi superior. O altă diferenţă constă în
preferinţa persoanelor din mediul rural pentru
MUNICIPIUL IASI ZMI
învăţământul profesional (18%), care este
asemănătoare celei pentru licee (20%), spre
Sursa: Recensamant 2011
225
Figura 117 – Situaţia comparativă a populaţiei după Figura 118 – Populaţia după dinvelul de educaţie în mediul
tipurile de învăţământ absolvite în anul 2011 rural din ZMI
Procentul persoanelor din

50
totalul populaţiei stabile de VICTORIA
10 ani şi peste 58
45
care care au care au care au VALEA LUPULUI
1036
sunt absolvit absolvit absolvit 61
analfab înv. liceul înv. UNGHENI
79
ete profesi superio 24
onal r TUTORA
35
ROMANI 1,36 13,88 24,36 14,38 54
TOMESTI
A 976
77
IASI 1,33 14,38 21,51 14,85 SCHITU DUCA
106
0,31 12,15 32,65 30,66 14
MUNICIP REDIU
515
IUL IASI 81
PRISACANI
ZMI - 1,78 18,01 20,12 8,17 71
rural 122
POPRICANI
325
Sursa: Recensamant 2011 58
MOVILENI
45
În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei după 105
MOGOSESTI
niveluri de educaţie în cadrul comunelor din ZMI, 70
117
poate fi observată o distribuţie relativ egală între MIROSLAVA
ciclurile primar, liceal şi profesional, în timp ce 1274
66
învăţământul gimnazial se distinge ca majoritar. LETCANI
221
277
Comunele Miroslava, Holboca, Ciurea, Bârnova, HOLBOCA
Tomeşti şi Valea Lupului se disting printr-un 927
82
procent mare al populaţiei stabile care a absolvit COMARNA
114
învăţământul superior (cu licenţă sau licenţă şi 348
CIUREA
masterat). Pe de altă parte în Ciurea şi Holboca au 924
71
fost înregistrate şi cele mai multe persoane BARNOVA
analfabete şi fără şcoală. 842
57
ARONEANU
242
0 1000 2000 3000
Analfabeti Fara scoala Primar Gimnazial
Profesional Liceal Post- Superior

liceal
Sursa: Recensamant 2011
226
ZONA METROPOLITANĂ - Infrastructura de Ministerului Educaţiei Naţionale. Raportată la

Educaţie şi Calitatea Procesului Educaţional infrastructura judeţeană de învăţământ gimnazial
care este formată din 185 de şcoli, cea mai bine
În Zona Metropolitană Iași se află 95 de unităţi de cotată şcoală din mediul rural al zonei
învăţământ cu entitate juridică şi alte 202 structuri metropolitane este cea din Valea Lupului, pe locul
de învăţământ arondate acestora. Aproximativ 26 la nivel judeţean. În top 50 se mai află şi
40% din totalul dotărilor de învăţământ se află în instituţiile de învăţământ din Tomeşti (Şcoala D.D.
mediul rural. Pătrăşcanu - locul 35), Vânători (locul 36),
Infrastructura de educaţie din comunele ZMI Comarna (Şcola nr.1 – locul 39 şi Şcoala Osoi –
include unităţi de învăţământ pentru toate locul 46).
nivelurile de educaţie: preșcolar, primar, În acelaşi timp, în ultima jumătate a clasamentului
gimnazial, liceal și postliceal. Conform datelor se află şcolile din sat Vînători - Popricani, Rediu, şi
furnizate de Inspectoratul Școlar Judeţean Iaşi, în din sat Corneşti – Miroslava, unde media obţinută
anul școlar 2015 – 2016 reţeaua unităţilor de la testele naţionale a fost sub 5.
învăţământ preuniversitar de stat din comunele
metropolitane cuprinde: 34 de grădiniţe, 60 de ZONA METROPOLITANĂ - Populaţia Şcolară şi
şcoli primare şi gimnaziale, o şcoală profesională şi Capacitatea Infrastructurii Educaţionale
de maiştri în Holboca (12 clase) şi 3 licee
Figura 119: Infrastructura de învăţământ din ZMI
tehnologice în Victoria (cu specializările textile-
pielărie şi design vestimentare având câte două
clase fiecare), Miroslava (cu specializările Aroneanu
agricultură, economic, turism şi alimentaţie, Bârnova
având câte o clasă fiecare) şi Mogoşeşti. Ciurea
Comarna
În ceea ce privește dotarea unităţilor de Holboca
învăţământ, a fost constatat: Lețcani
Miroslava
- lipsa laboratoarelor şcolare în comunele: Mogoșești
Movileni şi Victoria; Movileni
- lipsa atelierelor şolare în 12 din 18 Popricani
Prisăcani
comune: Aroneanu, Bârnova, Ciurea,
Rediu
Leţcani, Movileni, Prisăcani, Rediu, Schitu
Schitu Duca
Duca, Tomești, Țuţora, Ungheni şi Valea Tomești
Lupului; Tutora
- lipsa sălilor de sport în jumătate din Ungheni
comunele din ZMI: Bârnova, Miroslava, Valea Lupului
Mogoşeşti, Movileni, Prisăcani, Rediu, Victoria
Scitu Duca, Ungheni şi Valea Lupului; 0 2 4 6 8
- lipsa terenurilor de sport în comunele: Şcoli profesionale Licee
Aroneanu, Miroslava, Mogoşeşti, Movileni,
Şcoli primare Grădiniţe
Schitu Duca, Țuţora şi Valea Lupului.
Calitatea procesului educaţional poate fi evaluată
în cadrul şcolilor gimnaziale din mediul rural în Totalul populaţiei şcolare din Zona Metropolitană
funcţie de rezultatele elevilor la examenele însuma în anul 2014, 113.654 elevi, aproximativ
naţionale şi de mediile de absolvire, conform
227
58% din populaţia şcolară la nivel judeţean, Numai Iaşi, deşi există un liceu, populaţia şcolară nu este
22% dintre elevi se află în mediul rural. semnificativă, tinerii preferând dotările din mediul
urban.
Distribuţia populaţiei şcolare pe niveluri de
învăţământ exprimă o majoritate de 37% a Acesta este şi cazul celorlalte comune din prima
studenţilor, urmaţi de învăţământul liceal şi coroană, unde datorită distanţei mici de parcurs,
primar, în timp ce învăţământul gimnazial de află elevii se înscriu la şcolile şi liceele din municipiu
pe locul 3. Procentul mare al elevilor de liceu datorită gradului ridicat de performanţă al
sugerează faptul că liceele din ZMI sunt acestora. Astfel în Rediu, Bârnova, Valea Lupului,
frecventate și de elevi din aria judeţeană, nu numai Tomeşti şi Holboca, mai puţin de 10% dintre elevi
metropolitană. învaţă în comuna în care locuiesc.
O altă categorie semnificativă sunt copiii înscrişi în Figura 121: Procentul populaţiei şcolare din totalul
populaţiei din ZMI
grădiniţe, cu un procent de 11%, în timp ce
învăţământul profesional sau postliceal şi de
maiştri însumează procente de sub 5% datorită Judeţil Iaşi 22,0
faptului că Municipiul Iaşi nu are un profil
Municipiul Iaşi 28,5
economic tehnic sau industrial.
ZMI 23,9
Figura 120: Distribuţia populaţiei şcolare pe niveluri de Victoria 19,1
învăţământ în ZMI
Mogoșești 18,1
Schitu Duca 14,2
11%
Comarna 13,1
Lețcani 12,4
37% Prisăcani 11,7
17%
Aroneanu 11,6
Ciurea 11,5
Movileni 11,4
13% Tutora 11,2
4% Popricani 11,0
17% Ungheni 11,0

1%
Miroslava 11,0
Preşcolar Primar Gimnazial
Holboca 9,7
Liceal Profesional Postliceal
Universitar Tomești 9,0
Valea Lupului 7,2
Sursa: Baza de date INS TEMPO Bârnova 6,7

Rediu 6,3
Procentul popuaţiei şcolare din totalul populaţiei
0,0 10,0 20,0 30,0
metropolitane este de 23,9%, valoare
asemănătoare celei judeţene. Procente mai mari Sursa: Baza de date INS TEMPO
se găsesc în comunele Victoria şi Mogoşeşti din a

doua coroană unde se află licee tehnologice. În
comuna Miroslava, datorită proximităţii faţă de
228
Figura 122: Creşterea/ descreşterea procentuală a Mogoşeşti, Popricani, Prisăcani, Tomeşti, Țuţora
populaţiei şcolare din ZMI în perioada 2009 - 2014
şi Victoria. Rata abandonului a fluctuat de la an la
an, neputând fi stabilită o tendinţă crescătoare sau
Romania -10,6 descrescătoare. În anul 2014, valorile se situau în
Regiunea NORD-EST… -8,1 jurul a 0,3 procente în majoritatea comunelor,
Judetul Iași -4,0 excepţie făcând Aroneanu, Țuţora şi Tomeşti cu
Municipiul Iași -13,9 1% şi Victoria cu cea mai mare rată, de 5,7
ZMI -10,6 procente.
Ciurea 15,0
Tomești 4,6 În ceea ce priveşte gradul de solicitare al
Valea Lupului 4,4 infrastructurii de învăţământ, numărul mediu al
Victoria 2,9
elevilor ce revin unei săli de clasă în ZMI este de
Comarna 1,2
36,5, valoare asemănătoare cu cea judeţeană, însă
Miroslava -1,1
Aroneanu -2,5
peste media regională sau naţională. Analiza la
Movileni -3,2 nivel de comună în 2014 relevă faptul că în doar 6
Mogoșești -6,5 din 18 comune (aflate în prima coroană)
Rediu -6,8 infrastructura şcolară este mai solicitată decât la
Holboca -7,1 nivel naţional, cu până la 35 de elevi pe clasă, o
Bârnova -9,7 valoare alarmantă fiind înregistrată numai în
Ungheni -9,8
comuna Victoria unde se regăsesc 45 de elevi într-
Popricani -10,2
o singură sală de clasă.
Tutora -10,8
Lețcani -12,3 Figura 123: Numărul de elevi pe săli de clasă în ZMI
Schitu Duca -13,9
Prisăcani -21,8
Romania 31,1
-30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0 20,0
Sursa: Baza de date INS TEMPO Judetul Iași 36,3
Municipiul Iași 38,1
Populaţia şcolară din ZMI a scăzut cu aproximativ ZMI 36,5
Victoria 45,4
11%, asemănător valorii naţionale, cu toate că în Ciurea 35,0
judeţ această scădere a fost de doar 4%. Scăderi Popricani 33,1
drastice ale numărului elevilor au fost înregistrate Tomești 32,9
Rediu 32,5
în comuna Prisăcani -22%, Schitu Duca -14% şi Valea Lupului 31,2
Leţcani -12%, în timp ce în celelalte comune Aroneanu 30,1
valorile s-au menţinut sub media Tutora 30,0
Mogoșești 29,9
naţională.Contrar acestei tendinţe, în comunele Holboca 28,5
Comarna, Victoria, Valea Lupului şi Tomeşti Movileni 27,7
numărul elevilor a crescut procentual cu valori Comarna 27,4
Miroslava 27,0
între 1% şi 5%, în timp ce comuna Ciurea a Bârnova 26,1
prezentat o situaţie excepţională de creştere a Ungheni 23,2
populaţiei şcolare cu 15 procente. Lețcani 20,3
Schitu Duca 18,6
Prisăcani 17,9
Din datele primite de la Inspectoratul Şcolar
Judeţean, fenomenul de abandon şcolar a fost 0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0
înregistrat în 11 comune din Zona Metropolitană: Sursa: Baza de date INS TEMPO
Aroneanu, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava,
229
Gradul de solicitare al dotărilor de educaţie este aproximativ 17 elevi. Comunele care înregistrează
peste media naţională în 10 din 18 comune, cu valori peste media naţională sunt Victoria,
toate că indicatorul mediu la nivel zonal se află sub Holboca, Popricani, Movileni, Ungheni şi
această limită. Comuna Tomeşti se află într-o Aroneanu situate în partea nord-estică a
situaţie critică din acest punct de vedere, deoarece municipiului în prima şi a doua coroană şi comuna
populaţia acesteia este tânără, generând un grad Ciurea, din Sud.
ridicat de solicitare asupra infrastructurii de
Figura 125: Număr elevi pe cadre didactice în ZMI
educaţie.
Figura 124: Numărul de elevi pe număr PC-uri în ZMI

Romania 15,3
Romania 10,5 Regiunea NORD-EST… 15,8
Regiunea NORD-EST… 11,7 Judetul Iași 16,8

Judetul Iași 10,2 Municipiul Iași 15,5
Municipiul Iași 7,9 ZMI 15,5
ZMI 8,1 Victoria 20,5
Tomești 25,0 Ciurea 19,0
Bârnova 18,6 Holboca 17,0
Popricani 16,6 Popricani 16,6
Schitu Duca 14,9 Movileni 16,4
Ciurea 14,5 Ungheni 16,2
Movileni 13,8 Aroneanu 15,6
Valea Lupului 13,5 Lețcani 15,3
Comarna 13,1 Valea Lupului 15,0
Mogoșești 10,8 Tomești 14,4
Lețcani 10,7 Mogoșești 14,3
Holboca 10,3 Comarna 14,0
Victoria 10,1 Bârnova 14,0
Prisăcani 9,8 Miroslava 13,6
Ungheni 8,7 Prisăcani 13,3
Miroslava 8,4 Rediu 13,3
Tutora 7,7 Schitu Duca 12,1
Rediu 5,9 Tutora 9,6
Aroneanu 3,9
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0
0,0 10,0 20,0 30,0
Sursa: Baza de date INS TEMPO Sursa: Baza de date INS TEMPO
Personalul didactic din ZMI însuma în anul 2014 Tendinţa naţională de scădere a personalului
7.356 de cadre didactice, reprezentând 63% din didactic se manifestă asemănător atât în Regiunea
aparatul didactic din judeţ, din care doar 22% în Nord-Est cât şi în Judeţul Iași, în Zona
mediul rural. Metropolitană sau în Municipiul Iași. În mediul
rural însă se produc variaţii mari de la comună la
Gradul de solicitare al cadrelor didactice la nivel comună.
metropolitan este asemănător cu valorile
regionale şi naţionale de 15 elevi pe profesor. Astfel, se pot deosebi două extreme şi anume
Situaţia este astfel ceva mai bună decât la nivel comunele care înregistrează valori peste medie:
judeţean unde fiecărui cadru didactic îi revin Movileni, Ungheni, Popricani şi mai ales Victoria
230
(caz special cu o scădere de 49%) şi comunele care aproximativ o treime din comune depăşesc
contrar tuturor tendinţelor au înregistrat o limitele de referinţă. Situaţii critice au fost
creştere procentuală a personalului didactic, cu înregistrate în schimb în comunele Victoria şi
maxime în Valea Lupului (17,%) şi Comarna (10%). Țuţora.
Figura 126: Creşterea şi descreşterea procentuală a Elevii din comunele aflate în prima coroană a
personalului didactic în ZMI în perioada 2009 – 2014
Municipiului Iași preferă dotările de educaţie din
mediul urban (şcoli şi licee) datorită gradului de
Romania -9,0 performanţă al acestora.
Regiunea NORD-EST… -8,5
Judetul Iași -8,8 Aparatul didactic din mediul rural, este în scădere.
Municipiul Iași -8,9 Cu toate acestea, pot fi identificate variaţii
ZMI -8,8 extreme între comunele în care au fost înregistrate
Valea Lupului 17,4 scăderi dramatice şi cele în care, contrar tuturor
Comarna 10,3
tendinţelor, au fost înregistrate creşteri (Tomeşti,
Tomești 4,8
Miroslava 2,8
Valea Lupului şi Comarna). Situaţii particulare au
Tutora 0,0 fost înregistrate în comunele Victoria şi Ciurea
Schitu Duca 0,0 unde, deși populaţia şcolară a crescut în intervalul
Lețcani -3,2 2009 – 2014, efectivul personalului didactic a
Bârnova -3,4
scăzut dramatic.
Ciurea -3,6
Holboca -6,8 MUNICIPIUL IAŞI - Infrastructura de Educaţie şi
Mogoșești -8,2
Calitatea Procesului Educaţional
Prisăcani -8,8
Rediu -10,0
Învăţământ preuniversitar
Aroneanu -10,0
Movileni -12,0 Infrastructura de educaţie preuniversitară din
Ungheni -14,3
Municipiul Iaşi include unităţi de învăţământ
Popricani -16,9
Victoria -49,4 pentru toate nivelurile de educaţie: preșcolar,
primar, gimnazial, liceal și postliceal. Conform
-60,0 -40,0 -20,0 0,0 20,0 40,0
datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Judeţean
Iaşi, în anul școlar 2014 – 2015 reţeaua unităţilor de
Concluzii învăţământ preuniversitar de stat din Municipiul
Iaşi cuprindea 105 unităţi, respectiv: 47 grădiniţe
Laboratoarele şcolare, atelierele, sălile şi (din care numai 18 cu personalitate juridică), 7 şcoli
terenurile de sport lipsesc în multe comune din primare (aparţinând de alte unităţi de
ZMI, unele dintre acestea neavând nici un fel de învăţământ), 23 școli gimnaziale, 28 licee din care
astfel de dotări: Movileni, Schitu Duca, Valea 17 oferă învăţământ gimnazial iar 9 oferă şi
Lupului. Alte comune în care lipsesc majoritatea învăţământ primar. În acelaşi timp, 7 licee au
dotărilor complementare sunt: Ungheni, Rediu, posibilitatea specializării în regim postliceal, pe
Mogoşeşti, Țuţora şi Miroslava. Comparativ cu lângă oferta şcolii exclusiv postliceale Gr. Ghica
procentul populaţiei şcolare din totalul populaţiei Vodă şi 10 licee oferă clase de învăţământ
comunelor se poate spune că cele mai afectate profesional.
sunt comunele Mogoşeşti şi Schitu Duca.
Analiza deservirii spaţiale a instituţiilor de
Suprasolicitarea infrastructurii de învăţământ nu educaţie preşcolară, primară şi gimnazială din
este foarte gravă la nivel metropolitan, cu toate că Municipiului Iași conform razelor de deservire
231
stabilite conform Ghidului de norme tehnice arată textilă şi pielărie, unde cererea pe piaţa muncii
lipsa unui număr suficient de grădiniţe în cartierele este în creştere. Alte domenii propuse pentru
Copou, Păcurari, Dacia, Galata, CUG şi Bucium. Pe extindere sunt Servicii, cu specializările comerţ şi
de altă parte, numărul de şcoli ar trebui economic şi Resurse Naturale şi Protecţia Mediului
suplimentat în cartierele Păcurari, Dacia, Galata și cu specializările agricultură şi industrie alimentară.
Bucium.
Specializarea elevilor din învăţământul tehnic din
În Municipiul Iaşi se află 28 de licee, dintre care 15 Municipiu se realizează printr-o serie de
sunt teoretice şi 13 tehnice şi vocaţionale. parteneriate cu 234 de operatori economici, având
instruirea practică a elevilor ca scop, cu
În rândul liceelor teoretice predomină, în ordinea perspective de angajare după finalizarea studiilor.
numărului de locuri, profilele matematică- Cei mai mulţi angajaţi absolvenţi ai şcolilor
informatică, filologie și știinţele naturii. Municipiul profesionale provin din domeniile mecanică şi
reprezintă un pol de excelenţă în educaţie la nivel textile. Alte domenii active în care operatorii
regional şi naţional în ceea ce priveşte economici asigură transferul elevilor pe piaţa
învăţământului liceal. În topul naţional al celor mai muncii sunt: industrie alimentară, agricultură,
bune licee din România în funcţie de rezultatele turism şi alimentaţie, economic, estetică,
elevilor la examenele naţionale şi de mediile de veterinar, fabricarea produselor din lemn,
absolvire, pe locul 2 se clasează Colegiul Naţional construcţii, instalaţii şi lucrări publice, electric şi
Iaşi, iar pe locul 8 se află Colegiul “Costache
tehnici poligrafice.
Negruzzi”. În primele 100 de locuri se află încă 5
licee: Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” pe locul În ceea ce priveşte dezvoltarea învăţământului
15, Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” pe locul tehnic şi profesional, în anul 2015 – 2016 au fost
28, Liceul Teoretic de Informatică “Grigore Moisil” lansate 13 proiecte şi concursuri cu scopul de a
pe locul 44, Liceul Teoretic “Vasile Alecsandri” pe oferi o gamă largă de oportunităţi studenţilor,
locul 62 şi Colegiul Naţional “Garabet Ibrăileanu” acoperind o varietate de domenii de actualitate
pe locul 89. cum ar fi orientarea în carieră (4 proiecte),
economie şi antreprenoriat (4 proiecte),
Ținând cont de industria dezvoltată a municipiului, sustenabilitate energetică (1 proiect) şi 8 proiecte
este nevoie de un învăţământ tehnic modern, care ce urmăresc dezvoltarea competenţelor tehnice
să răspundă nevoilor de pe piaţa forţei de muncă generale sau specifice în domeniile mecanicii,
locală și regională. Liceele Tehnice și profesionale sudurii, turismului şi artei culinare sau
oferă o varietate de specializări, cele mai multe vestimentaţiei. Proiectele se desfăşoară în
locuri fiind înregistrate de următoarele
parteneriat cu instituţii, companii şi universităţi de
specializări: turism (peste 200 de locuri), electric, pe plan local sau internaţional prin intermediul
mecanică, electromecanică (peste 100 de locuri) şi platformelor de finanţare Erasmus+ sau POSDRU.
textile (84 de locuri), în timp ce domenii ca
industrie alimentară, producţie media şi În ceea ce priveşte programele sociale de sprijin
agricultură au câte o clasă, respectiv 28 de locuri. pentru elevi, inclusiv pentru elevii provenind din
mediul rural sau din grupuri dezavantajate din
Țintele previzionate pentru planul de şcolarizare punct de vedere socio-economic, există
menţionate în Planul Local de Acţiune pentru următoarele facilităţi:
Învăţământ recomandă dezvoltarea infrastructurii
de educaţie în domeniile Industrie/Profil Tehnic, cu o Pachete de rechizite școlare
precădere specializările electronică şi
automatizări, construcţii, mecanică, industrie
232
o Decontarea navetei pentru 4.485 elevi

care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de
domiciliu
o Ajutor financiar în vederea achiziţionării
de calculatoare, condiţionat de venitul pe
membru de familie de cel mult 150 lei
o Bursa pentru elevii ce urmeaza cursurile
liceale, condiţionat de venitul pe membru
de familie de cel mult 150 lei
o Bursa pentru elevii ce urmeaza cursurile
scolii profesionale
233
Figura 127: Deservirea cu servicii de învăţământ preșcolar (grădiniţe)
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Inspectoratul Şcolar Județean
234
Figura 128: Deservirea cu servicii de învăţământ școlar și gimnazial
235
Figura 129: Repartiţia în teritoriu a unităţilor de învăţământ universitar și liceal, pe tipuri
236
Învăţământ universitar calculatoare şi tehnologia informaţiei, inginerie

electronica şi comunicaţii, inginerie civilă şi
Municipiul Iaşi este unul din principalele centre instalaţii şi chimie. Universitatea dispune şi de un
universitare din România, în competiţie directă cu centrul de cercetare si transfer tehnologic -
Bucureşti şi Cluj-Napoca. Acesta are o lungă Polytech, 23 de centre de cercetare/ excelenţă, 8
tradiţie în educaţie universitară ce a început în anul colective de cercetare şi laboratoare de cercetare
1860 când a fost înfiinţată prima unitate de acreditate, inclusiv o strategie de cercetare în
învăţământ superior din România, Universitatea
domeniul ştiinţific.
„Alexandru Ioan Cuza„.
Pe lângă acestea, în acelaşi top se află şi
În Municipiul Iaşi se află în total 5 universităţi de Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T.
stat: Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Popa” cu 3 domenii de clasa A: medicină, medicină
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină dentară, şi farmacie. Pe lângă acestea,
Veterinară Ion Ionescu de la Brad, Universitatea universitatea dispune de 3 centre de cercetare
Alexandru Ioan Cuza, Universitatea de Medicină şi remarcate pe plan internaţional, înfiinţate în
Farmacie Gr. T. Popa, Universitatea de Arte intervalul 2004 – 2010, şi anume: Centrul de
George Enescu şi 3 universităţi particulare: simulare şi training în chirurgie, Centrul de
Universitatea Mihail Kogălniceanu, Universitatea formare şi cercetare în inginerie tisulară, organe
Petre Andrei şi Universitatea Apollonia. artificiale şi medicină regenerativă, Centrul pentru
Conform Ministerului Educaţiei, cea mai bine cercetare biomedicală Gr.T.Popa şi de două
clasată este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, platforme de cercetare în oncologie şi medicină
aflându-se în topul naţional al celor mai bune 12 moleculară.
universităţi de cercetare avansată (licenţă + În topul universităţilor ce oferă programe de
masterat + doctorat), cu 12 domenii de clasa A86: licenţă şi masterat se află Universitatea de Arte
matematică, informatică, chimie, geologie, „George Enescu" cu două domenii de clasa A: arte
geografie, fizică, drept, cibernetică, statistică şi vizuale şi muzică și Universitatea de Știinte
informatică economică, contabilitate, filozofie şi Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la
istorie. Totodată, universitatea are 3 Brad" cu domeniile de clasa A: zootehnie şi
departamente de cercetare interdisciplinară în agronomie, horticultură, silvicultură şi inginerie
domeniile ştiinţe, socio-uman şi fizică avansată şi
forestieră.
alte 76 de centre şi grupuri de cercetare împărţite
pe 15 domenii, inclusiv o strategie de cercetare în Pe ultimele locuri se află universitatea privată
domeniul ştiinţific. Mihail Kogălniceanu cu 3 domenii de clasă E:
istorie, geografie şi ştiinţe politice.
Următoarea este Universitatea Tehnică
„Gheorghe Asachi” cu 10 domenii de clasa A: Iașul este prin excelenţă un oraş universitar de
arhitectură şi urbanism, inginerie electrică şi mare importanţă naţională, remarcându-se printr-
energetică, inginerie şi management, ingineria un număr din ce în ce mai mare de proiecte,
mediului, ingineria materialelor, mecatronică şi recunoaşteri şi studenţi internaţionali. Astfel,
robotică, inginerie mecanică, ingineria sistemelor, putem vorbi de o atractivitate pentru studiu la
86 Clasificare oficială a Ministerului Educației, 2011
237
nivelul europei de est a municipiului. În acest sens, până în anul 2014, când reprezenta 29% din totalul
o serie de indicatori au fost stabiliţi „prin populaţiei oraşului. Cel mai mare procent este
intermediul indexului „QS Best Student Cities”87: înregistrat de studenţi (42%), urmaţi de elevii din
învăţământul liceal (19%), primar (14%) şi abia pe
1. Universităţi de top (calitatea şi cantitatea locul 4 gimnazial (11%), urmaţi de preşcolari cu
universităţilor din oraş): două din primele 5 9%. Cele mai scăzute valori sunt înregistrate de
universităţi româneşti nominalizate în topul învăţământul professional şi cel postliceal şi de
QS Europa de Est sunt în Iaşi88)
maiştri, acesta din urmă având un grad ceva mai
mare de atractivitate pentru elevi.
2. Comunitatea de studenţi (marimea şi
diversitatea internaţională a acesteia): Singurele tipuri de educaţie care au înregistrat
comunitatea de studenţi din Iași este în creştere în intervalul 2009 – 2012 au fost cel primar
creştere şi din ce în ce mai activă şi cel postliceal şi de maiştri, restul înregistrând o
scădere continuă. Cele mai drastice scăderi ale
3. Calitatea locuirii (infrastructură, servicii, populaţiei şcolare s-au înregistrat în cadrul
diversitate culturală şi opţiuni de petrecere a învăţământului profesional (-62%), şi universitar (-
timpului liber): activităţile culturale sunt puţin 28%).
diversificate iar oportunităţile de petrecere a
Figura 130: Populaţia şcolară pe ninveluri de educaţie în
timpului liber sunt subdimensionate pentru Municipiul Iași
talia oraşului; calitatea scăzută a
infrastructurii fizice inclusiv ce a campulurilor 2009 2012 2014
studenţeşti
9627
Preşcolar 9285
9367
4. Perspective de angajare: nu există o 58418
Studenţi 46504
platformă care să faciliteze accesul tinerilor la 42033
angajatori, cu toate că există perspective mai Postliceal şi de 3649
4636
ales în domeniul IT maiştri 4247
2229
Profesional 466
5. Costuri reduse (taxa de studii şi traiul): 848
comparativ cu alte oraşe europene, costul 20934
Liceal 21296
vieţii în Iași este mult mai scăzut 18937
11126
Gimnazial 10881
MUNICIPIUL IAŞI - Populaţia Şcolară şi 10553
Capacitatea Infrastructurii Educaţionale 10195
Primar 12912
14051
Învăţământ preuniversitar 0 50000 100000
Populaţia şcolară din Municipiul Iaşi a înregistrat o Sursa: Baza de date INS TEMPO
scădere de aproximativ 14 procente din anul 2009
87 www.topuniversities.com Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Locul 59:

Universitatea de Vest din Timişoara, Locul 61:
88Locul 32: Universitatea din Bucureşti, Locul 36: Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca, Locul 49:
238
În ceea ce priveşte gradul general de solicitare a distribuinde-se în procente aproximativ egale în

infrastructurii de învăţământ, numărul mediu al prescolar (19%), primar (19%), şi gimnazial (17%).
elevilor ce revin unei săli de clasă în Iaşi este de În acelaşi timp, aparatul didactic din învăţământul
38,1, valoare peste media judeţeană, regională sau postliceal era format numai din 30 de persoane.
naţională iar numărul elevilor pe calculator este de Singurele tipuri de educaţie unde a fost
7,9, valoare foarte bună comparativ cu situaţia din înregistrată o creştere a numărului cadrelor
România, indicând o stare bună a dotărilor didactice în perioada 2009 - 2012 sunt cel primar şi
infrastructurii educaţionale. cel preşcolar, în timp ce restul au scăzut constant
cu aproximativ 24% (gimnazial), 19% (postliceal şi
O privire asupra nivelurilor de învăţământ arată de maiştri) şi 10% (liceal).
faptul că numărul de elevi pe sală de clasă este
corespunzător Legii Naţionale a Educaţiei doar în Figura 131: Evoluţia aparatului didactic ȋn perioada 2009 –
2014, ȋn Municipiul Iași
cadrul învăţământului liceal, deşi depășește media
naţională. Cea mai gravă situaţie se înregistrează
în cadrul învăţământului postliceal unde valoarea 2000
este mai mult decât dublă comparativ cu norma 1800

permisă. Situaţia este ceva mai bună în şcolile
1600
primare şi gimnaziale, unde valoarea este sub
media naţională, însă peste norma maximă 1400
prevăzută prin lege. 1200
Tabel 27: Numărul mediu de elevi pe sală de clasă ȋn 1000

Municipiul Iaşi
800
Mun. Legea Educaţiei Media
600
Iaşi Naţionale naţională
în mediul 400
urban
200
Învăţă 28,9 În medie 20, nu 30,41
mânt mai puţin de 12 și 0
2009 2012 2014
primar nu mai mult de 25
Preşcolar
Învăţă În medie 25, nu
Primar
mânt mai puţin de 12 și
Gimnazial
gimnaz nu mai mult de 30
Liceal
ial Postliceal şi de maiştri
Învăţă 26,3 În medie 25, nu 20,55
mânt mai puţin de 15 și
liceal nu mai mult de 30
Învăţă 68,5 În medie 25, nu Învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi cel
mânt mai puţin de 15 și liceal prezintă o situaţie îmbucurătoare în ceea ce
postlic nu mai mult de 30
priveşte cadrele didactice, numărul mediu de
eal
copii/elevi ce revine fiecărui profesor fiind sub
Sursa: Baza de date INS TEMPO media naţională. Pe de altă parte, lipsa cadrelor
didactice este acută în cadru învăţământului
În anul 2014, în Municipiul Iaşi se aflau 6462 de postliceal, unde unui singur profesor îi revin 164 de
cadre didactice, din care majoritatea de 44% se elevi.
regăseau în învăţământul liceal, restul
239
Tabel 28: Numărul mediu de copii/elevi per cadru didactic În schimb, cea mai mică rată a abandonului şcolar,
ȋn Municipiul Iași
0,07% aparţine învăţământului primar şi gimnazial
– 0,9%, maxima de 2,7% fiind înregistrată în cadrul
Iaşi Municipiul Media
Iași naţională învăţământului profesional.
în mediul
Învăţământ universitar
urban
Învăţământ preșcolar 14,2 14,74 Din modelul gravitaţional realizat de Registrul
Învăţământ primar şi 12,3 15 Educaţional Integrat se pot observa principalele
gimnazial centre universitare la nivel naţional, în funcţie de
Învăţământ liceal 11,8 13,7 numărul de studenţi înmatriculaţi în anul I şi
localitatea de domiciliu a acestora. Municipiul Iaşi
Învăţământ postliceal 164,6
este în primele 3, alături de Cluj Napoca şi
Sursa: Baza de date INS TEMPO Bucureşti.
Figura 132: Evoluţia ratei abandonului şcolar în Municipiul Figura 133: Reprezentarea pe oraşe a distribuţiei
Iași geografice a studenţilor inmatriculaţi in anul I (2015-2016)
după domiciliu
Primar Gimnazial Profesional

Liceal Postliceal
14,00%
12,00%
10,00%
8,00%
6,00%
Sursa:Platforma Guvernamentală Registrul Educațional

4,00% Integrat
2,00% Acest fapt este confirmat şi de datele oferite de

Institutul Naţional de Statistică. Astfel, din
0,00% principalele 7 centre universitare din România, cei
mai mulţi studenţi sunt concentraţi în Bucureşti
(42%), Cluj (16%) şi Iaşi (14%), restul oraşelor
având sub 10% din totalul studenţilor din
România.
În general, abandonul şcolar din Municipiul Iaşi a
fluctuat, tendinţa generală în perioada 2009 –
2014 fiind de scădere. Pe niveluri de învăţământ,
cea mai mare scădere a fost constatată în cadrul
învăţământului postliceal şi a celui gimnazial, în
timp ce o creştere a fost constatată în cadrul
învăţământului profesional.
240
Figura 134: Procentul studenţilor din principalele oraşe similară cu cea a Municipiului Cluj-Napoca unde
universitarea raportat la totalul studenţilor din România
procentul este de 15%. Faţă de anul 2009, numărul
studenţilor a scăzut în toate oraşele, în ton cu
scăderea populaţiei tinere la nivel naţional. În
7% perioada 2009 – 2014, numărul studenţilor din
6% 14% Iaşi
Municipiul Iaşi s-a micşorat cu aproximativ un sfert
Bucureşti
10% (28%). Procentul este mai mic decât în Bucureşti
Cluj-Napoca
însă mai mare decât în Cluj-Napoca.
5% Braşov
Timişoara Dintre cele 5 universităţi publice din Iaşi, cele mai
42% Craiova
atractive la nivel naţional sunt Universitatea
16%
Alexandru Ioan Cuza şi Universitatea Tehnică
Constanta
Gheorghe Asachi, a căror arie de influenţă
depăşeşte considerabil graniţele regionale spre
Focşani, Brăila, Bucureşti, Craiova, Cluj Napoca şi
Sursa:Baza de date INS TEMPO
chiar spre Timişoara sau Oradea. În aria de
influenţă a universităţilor intră inclusiv oraşele mici
Figura 135: Procentul studenţilor din populaţia oraşului şi comunele din vecinătatea centrelor urbane.
Universităţile de Medicină Veterinară Ion Ionescu

15,18 de la Brad şi de Medicină Gr. T. Popa îşi
2014 5,87 concentrează influenţa în Regiunile Nord-Est şi
11,98
Sud-Est, în timp ce Universitatea de Arte George
15,48 Enescu atrage majoritatea studenţilor doar din
2013 6,00 regiunea Nord-Est. Se poate observa totodată
12,92 faptul că anumite oraşe precum Timişoara,
15,62 Craiova, Cluj Napoca, Braşov şi Bucureşti
2012 6,45 furnizează studenţi către aceste universităţi
13,86 ieşene.
16,96
Figura 136: Reprezentarea pe universităţile din Iaşi a
2011 7,71
distribuţiei geografice a studenţilor inmatriculaţi in anul I
15,29
(2015-2016) după domiciliu
18,09
2010 10,27
16,63
19,01
2009 13,22
17,51
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00
Cluj-Napoca Bucureşti Iaşi
Sursa:Baza de date INS TEMPO
În anul 2014, în Municipiul Iași, aproximativ 12%

din totalul populaţiei erau studenţi. Situaţia este
241
În ceea ce priveşte profilul internaţional al acestor

universităţi, se poate observa un interes din ce in
ce mai mare din partea studenţilor străini în
perioada 2009 - 2015. În anul universitar 2015 –
2016 însă, numărul acestora a scăzut cu valori
foarte mici în cadrul tuturor instituţiilor.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T.
Popa” - unde nunărul de locuri oferit este sub
cererea studenţilor - şi Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza” concentrează cel mai mare număr de
studenţi străini, din alte ţări decât Republica
Moldova.
Figura 137: Numărul de studenţi din alte ţări ce studiază în

cadrul Universităţilor publice ieşene
1120
2009/2010 18
620
31
1327
2010/2011 19
668
22
1561
2011/2012 22
677
17
1926
2012/2013 13
713
17
2338
2013/2014 15
869
17
2634
2014/2015 19
898
23
2628
2015/2016 30
856
23
0 1000 2000 3000
Univ. Gr. T. Popa Univ. Gh. Asachi

Univ Al. I. Cuza Univ. Ion I. de la Brad
Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Rectoratele

Universităților
Sursa:Platforma Guvernamentală Registrul Educațional
Integrat
242
Pe de altă parte, un procent mic de studenţi Figura 139: Numărul de studenţi din alte ţări ce studiază în
cadrul Universităţilor publice ieşene
moldoveni se înscriu la universităţile de medicină
şi medicină veterinară „Grigore T. Popa” respectiv
„Ion Ionescu de la Brad” unde numărul de locuri
1120
oferit este peste cerere. 2009/2010 18
620
31
Republica Moldova reprezintă unul din cei mai
1327
importanţi furnizori de studenţi pentru Municipiul 2010/2011 19
668
Iaşi, datorită vecinătăţii de frontieră, în fiecare an 22
tot mai muţi tineri alegând să urmeze studiile aici. 1561
2011/2012 22
Din totalul studenţilor străini, aproximativ 21% 677
17
sunt din Republia Moldova. Aceştia aleg de obicei
Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” şi „Gheorge 1926
2012/2013 13
Asachi” unde numărul de locuri la admitere este 713
17
depăşit de cererea studenţilor.
2338
2013/2014 15
Figura 138: Numărul de studenţi din Republica Moldova ce 869
17
studiază în cadrul Universităţilor publice ieşene
2634
2014/2015 19
136 898
268 23
2009/2010
368 2628
49 2015/2016 30
856
150 23
2010/2011 348
396 0 1000 2000 3000
83
177
318 Univ Al. I. Cuza Univ. Ion I. de la Brad
2011/2012
410
69 Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Rectoratele
Universităților
181
2012/2013 320
430 În acelaşi timp, o parte din studenţii români
81 optează pentru studiul în străinătate prin
169
326
intermediul programelor Erasmus. Cele mai multe
2013/2014
419 accesări ale unor astfel de burse au fost din cadrul
89 Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” – în medie 566
159 pe an - în creştere în intervalul 2009 – 2015. Pe de
2014/2015 323
457 altă parte, cele mai puţine plecări au fost
88 înregistrate în cazul universităţilor de medicină şi
140 medicină veterinară „Grigore T. Popa” respectiv
2015/2016 396
300 „Ion Ionescu de la Brad” - mai puţin de 55 de
103 studenţi pe an.
0 100 200 300 400 500


Universităților
243
Figura 140: Numărul de studenţi români care au plecat în

străinătate cu programe ERASMUS din cadrul
Universităţilor publice ieşene
28
2009/2010 93
477
24
29
2010/2011 93
485
22
35
2011/2012 115
451
35
32
2012/2013 122
481
32
38
2013/2014 165
665
24
42
2014/2015 145
735
42
44
2015/2016 163
674
54
0 200 400 600 800


Universităților
244
II.3.6.2. Infrastructura și serviciile de  Complex de Servicii Comunitare de

protectie si recuperare a copilului cu
asistenţă socială
handicap sever “Sfântul Andrei”
Infrastructura publică de servicii sociale din ZMI  Echipa mobila destinata asigurarii
este concentrată cu precădere în Municipiul Iași, serviciilor la domiciliu pentru copilul cu
fiind asigurată prin intermediul Direcţiei Generale dizabilitati si familia acestuia
de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului  Centrul de zi ”Sfântul Andrei”
(Consiliul Judeţean) și prin Direcţia de Asistenţă  Centrul maternal ”Maternus”
Comunitară (Primăria Municipiului Iași). Excepţie  Centrul de recuperare pentru copilul cu
face Centrul de Integrare prin Terapie handicap sever ”Galata”
Ocupaţională care îşi are sediul în comuna  Centrul de zi ”Stejarul” cu Centrul
Popricani. vocational de zi ”Stejarul”
 Centrul de Plasament “Ion Holban” Iaşi cu
DGASPC oferă pe teritoriul Zonei Metropolitane
Modulul de reabilitare comportamentala
Iași următoarele centre pentru copii și adulţi:
şi centru de zi
 Complex Servicii Comunitare ”Bucium„ cu  Centrul de primire in regim de urgenta si
Modulul rezidential specializat pentru copiii strazii
copilul supradotat provenit din familii  Centrul de asistenta si protectie a victimei
vulnerabile din mediul rural şi Centrul de zi traficului de persoane
pentru copiii supradotati care provin din  Centrul de zi Rosetti
familii cu risc social  Centrul de zi cu Centrul de asistenta,
 Complex Servicii ”Veniamin Costache” suport si recuperare pentru copii cu
 Centrul specializat de zi pentru dizbilitati „Micul Print”
resocializarea copilului cu comportament  Centru social cu destinaţie
delincvent si predelincvent multifuncţională pentru tinerii care
parasesc sistemul de protectie
245
 Centrul Judeţean de Incluziune Socială Iaşi  Centrul Social cu destinaţie

 Centrul de Integrare prin Terapie multifuncţională „Bucuria”
Ocupaţională Popricani  Cantina de Ajutor Social
 Centrul de Servicii de Recuperare  Căminul de Pensionari „Sf. Cuvioasă
Neuromotorie de tip Ambulatoriu Iaşi Parascheva”
 Complexul social educativ și rezidenţial  Căminul de Bătrâni „Sfinţii Împăraţi
Galata cu Centrul social educativ pentru Constantin şi Elena“
persoane cu dizabilităţi Galata
Majoritatea acestor clădiri au fost construite sau
 Centrul Social de tip Rezidenţial Iași
reablilitate prin proiecte europene, astfel încât nu
 Locuinţe Protejate Galata
se remarcă clădiri în stare avansată de uzură.
 Centrul de Tip Hospice ”Gulliver”
 Centrul Social de Ocrotire a femeilor Cu toate acestea, datorită procentului mare de
Victime ale Violenţei Domestice persoane dezavantajate din Municipiu (26%),
oficialităţile recunosc dotarea şi dimensionarea
insuficientă a cantinei de ajutor social comparativ
Direcţia de Asistenţă Comunitară Iaşi are în
cu cererea şi subliniază importanţa extinderii
subordonare următoarele centre:
infrastructurii de servicii sociale prin înfiinţarea
 Centrul de zi pentru persoane vârstnice unui centru medico-social, dotare inexistentă
„Vovidenia” momentan.
 Centrul de zi pentru vârstnici „Alexandru
Totodată, în studiul Traficul De Fiinţe Umane În
cel Bun”
România, Ucraina Și Republica Moldova realizat
 Centrul de zi pentru vârstnici „Muşatini”
prin Programul Operaţional Comun România-
 Centrul de zi pentru vârstnici „Moara de Ucraina-Republica Moldova 2007 – 2013, este
Vânt” identificată necesitatea unor centre pentru
 Centrul de zi pentru vârstnici „Aleea persoanele traficate în oraşele României.
Rozelor” Importanţa unui astfel de centru în Municipiul Iaşi
 Centrul multifuncţional de servicii sociale este considerabilă mai ales datorită situării
comunitare acestuia la graniţa estică.
 Centrul de zi pentru vârstnici „Nicolina”
 Centrul de servicii comunitare„Muşatini” Prin intermediul Direcţiei de Asistenţă Comunitară
 Centrul de servicii comunitare„Sf.Mina” din cadrul Primăriei Iaşi, populaţia din categoriile
 Centrul de servicii comunitare„Cantemir” vulnerabile beneficiază de o serie de ajutoare
 Centrul Social de Urgenţă pentru permanente sau ocazionale pe care
Recuperare şi Integrare „C.A. Rosetti” Municipalitatea le oferă, după cum urmează:
 Adăpostul de Noapte M2
 Ajutor social - 730 persoane
 Centrul multifuncţional de servicii sociale
 Ajutor pentru încălzirea locuinţei – 11003
pentru persoane cu dizabilităţi
persoane
 Centrul de zi pentru persoane cu
 Protecţia copilului – alocaţia de susţinere a
deficienţe de auz şi vorbire „Sf. Prooroc
familiei – 500 de dosare aferente a 1400
Zaharia”
persoane
 Centrul de Zi „Prichindel”
 Ajutoare alimentare de la Uniunea
 Centrul de Servicii Integrate pentru Europeană – 2778 persoane
Victimele Violenţei în Familie
246
 Gratuitatea mijloacelor de transport în Păcurari/ 47 90

comun – 6469 persoane Păcureţ
 Salarii pentru 671 asistenţi personali ai Nicolina I+ II 34 47
persoanelor cu handicap grav Dacia 32 47
 Ajutoare alimentare de la Uniunea Fără domiciliu 15 25
Europeană pentru persoanele cu handicap
Sursa:Direcția de Asistență Comunitară Iaşi
grav – 9501 persoane
 Indemnizaţii pentru persoane cu handicap Numărul de persoane fără adăpost înregistrate în
grav - 932 persoane Adăpostul Primăriei Municipiului Iași (Centrul de
 Ajutoare de urgenţă pentru cazuri Urgenţă pentru Recuperare şi Integrare Socială
medicale grave ce presupun costuri „C.A Rosetti”) la data realizării analizei este de 129
ridicate şi nu sunt decontate prin casa de de beneficiari. Capacitatea centrului se
asigurări. suplimentează în sezonul rece cu încă 100 de
locuri.
În acelaşi timp, beneficiază de servicii socio –
educative, asigurare a hranei şi de îngrijire un Conform datelor furnizate de Direcţia de Asistenţă
număr de 155 de copii cu vârste între 6 luni şi 16 Comunitară din cadrul Primăriei Municipiului Iași,
ani, în cadrul a 3 centre: Centrul de zi Prichindel, în anul 2016, Municipiul Iași, existau 8 familii cu
Centrul de Servicii pentru mama şi copil şi Centrul ambii părinţi plecaţi în străinătate, 9 familii cu un
DIFAIN. singur părinte plecat în străinătate şi 32 de familii
cu părintele unic susţinător al familiei
De servicii rezidenţiale şi servicii conexe
monoparentale plecat, însumând un număr de 66
(consigliere psihologică, îngrijire personal sau
de copii în situaţie de risc social.
medicală) au beneficiat puţin peste 800 de
persoane, în cadrul a 6 centre: Centrul social cu În perioada 2009 – 2014 s-a constatat creşterea
destinaţie multifuncţională Bucuria, Centrul de numărului persoanelor care beneficiază de
urgenţă pentru recuperare şi integrare socială ajutoare sociale din partea autorităţilor publice
C.A.Rosetti, Centrul rezidenţial pentru mame şi locale. Totodată, în Municipiul Iaşi există o cerere
copii în dificultate, Centrul de servicii integrate foarte mare pentru locuinţe sociale și locuinţe
pentru victime ale violenţei şi căminele de protejate, respectiv moderat protejate pentru
pensionari Sf.Cuv. Parascheva sau Sf. Împăraţi persoane cu dizabilităţiși persoane vârstnice care
Constantin şi Elena. în momentul de faţă nu poate fi satisfăcută.
Tabel 29: Persoane care beneficiază de VMG (venit minim Pe raza judeţului Iași, în luna octombrie 2016,
garantat) în Municipiul Iași
conform statisticii MMFPSPV, erau autorizate ca
Cartier Număr Număr furnizori de servicii sociale un număr de 19 ONG-
dosare beneficiari uri cu un număr de 36 de servicii sociale licenţiate,
Centru 40 72 care oferă servicii la aproximativ 1312 persoane
Tătăraşi 72 99 lunar. Lista acestora este prezentată în
Podu Roş 55 82 continuare.
Copou/ Sărărie 19 30 Tabel 30 – Lista furnizorilor privaţi de servicii sociale din
Alexandru/ 77 127 Zona Metropolitană Iaşi
Galata
Denumire Denumire Capacitate
Bularga 40 43
Furnizor serviciu social
247
Asociaţia Centrul de 1 Asociaţia Casa Francesca 6 /zi

Alternative consiliere și sprijin Umanitară Il (modul de tip
Sociale pentru copii și Chicco familial)
părinţi separaţi Centrul de Centrul de 60
sau în risc de Asistenţă Asistenţă Medico
separare Medico Socială Socială Bivolari
Asociaţia Centrul de zi 70 Bivolari
Congregaţia Sfântul Francisc Centrul Diecezan Centrul de resurse 30
Surorilor Caritas Iaşi pentru copii și
Franciscane tineri Don Bosco
Misionare de Centrul Diecezan Centrul de 15
Assisi - Filiala Caritas Iaşi plasament Sfântul
Hălăucești Iosif
Asociaţia de Centrul de zi 45 Centrul Diecezan Centrul de resurse 5
Ajutor Social a pentru bătrâni Caritas Iaşi pentru familii
Fecioarei Maria Cuvioasa
Centrul Diecezan Centrul de îngrijire 100
şi Cuvioasa Parascheva
Caritas Iaşi la domiciliu Iași
Parascheva
Centrul Diecezan Centrul de îngrijire 95
Asociaţia de Centrul rezidenţial 24
Caritas Iaşi la domiciliu Iugani
Ajutor Social a pentru bătrâni
Congregaţia Centrul de îngrijire 4
Fecioarei Maria Fecioara Maria
Fiicelor Sfintei la domiciliu Luigi și
şi Cuvioasa
Maria a Divinei Chiara
Parascheva
Providenţe - Iași
Asociaţia Familia Centrul de tip 10
Congregaţia Asistenţă și suport 87
Nostra familial Sfântul
Fiicelor Sfintei pentru persoane și
Andrei
Maria a Divinei familii
Asociaţia Centrul de 16
Providenţe - Iași defavorizate din
Institutul Sfântul plasament Cămin
municipiul Iași în
Ioan de La Salle La Salle
cadrul cantinei
Asociaţia pentru Centrul de zi 40 sociale
Dezvoltarea pentru integrarea
Congregaţia Asistenţă și suport 70
Programelor socială a tinerilor
Fiicelor Sfintei pentru copii
Speciale (ADPS) și persoanelor
Maria a Divinei proveniţi din
adulte cu
Providenţe - Iași familii aflate în
dizabilităţi
dificultate în
Asociaţia Casa de bătrâni și 34 cadrul centrului
Surorilor bolnavi Sfântul social Fericita
Misionare ale părinte Papa Ioan Clara
Patimilor lui Isus Paul al II- lea
Congregaţia Îngrijire socio 40
- Filiala Butea
Fiicelor Sfintei medicală pentru
Asociaţia Centrul de 20 Maria a Divinei persoane
Surorilor plasament Madre Providenţe - Iași vârstnice în cadrul
Misionare ale Carla căminului de
Patimilor lui Isus bătrâni Casa
- Filiala Butea Sfântul Iosif
Asociaţia Casa Ana Maria și 17 /zi
Umanitară Il Claudia
Chicco
248
Congregaţia Centrul de zi Alois 30 Fundaţia Centrul de zi 45

Surorilor Scrosoppi Solidaritate și pentru copii Mia
Providenţei Speranţă Casa Inculeţ
Fundaţia Alături Centrul de zi 30 Fundaţia Centrul de 10
de Voi România pentru persoane Solidaritate și asistenţă socială și
adulte cu Speranţă îngrijire la
dizabilităţi din domiciliu Sfântul
judeţul Iași Mina
Fundaţia Alături Centrul de zi de 30 Fundaţia Cantina socială 150
de Voi România consiliere și Solidaritate și Sfântul Sava
informare pentru Speranţă
alte persoane Fundaţia Star of Centrul de zi 25
aflate în situaţii de Hope România pentru copilul cu
nevoie din judeţul dizabilităţi Iași
Iași
Fundaţia Centrul de 40 Sursa: MMFPSPV
Creştină pentru plasament tip
Copii Agape familial Casa Locuinţele sociale din Municipiul Iaşi sunt
Agape concentrate în trei zone principale: Păcurari (116),
Fundaţia de Centrul de zi 40 Bulevardul Chimiei (224) şi Nicolina (103). Pe lângă
Știinţă și Cultură Șansa mea acestea mai există aproximativ 10 locuinţe de
Daco - România acest fel răspândite în zona centrală şi central
Fundaţia Izvor O masă caldă pe zi 30 sudică. Locuinţele pentru tineri sunt situate în
Fundaţia Izvor Centrul de îngrijire 20 apropierea celor sociale în Păcurari (142) şi
Hospice Alinare Metalurigiei (128) dar şi în alte cartiere ca
mică Alexandru cel Bun (308) sau CUG (142).
Fundaţia Serviciul de 16
În ceea ce priveşte locuirea socială şi pentru tineri
Păpădia asistenţă socio -
medicală de
(ANL), Municipiul Iaşi a participat în cadrul unui
îngrijire la proiect de incluziune socială şi guvernanţă cu
domiciliu pentru privire la locuirea socială în cadrul reţelei europene
persoane URBACT, în urma căruia, în anul 2011, a realizat un
vârstnice Andante Plan de Acţiune Locală stabilind următoarele
Fundaţia Centrul de zi 35 direcţii de acţiune:
Solidaritate și pentru copii
Speranţă Sfânta Marina 1. Reducerea numărului persoanelor fără
Fundaţia Centrul de zi 30 adăpost
Solidaritate și Sfântul Stelian 2. Extinderea stocului de locuire pe care şi-o
Speranţă pot permite diferitele categorii de
Fundaţia Centrul de 15 persoane
Solidaritate și consiliere și 3. Reducerea cererilor pentru locuire de
Speranţă reabilitare a bază care sunt în aşteptare
persoanelor
dependente de În ceea ce privește cea mai recentă situaţie a
alcool și alte cererilor din anul 2015, au fost înregistrate 3342
droguri Sfântul de cereri în vederea obţinerii unei locuinţe sociale
Nicolae . Dintre acestea , numai 408 au îndeplinit criteriile
249
de acces menţionate prin legislaţia naţională şi fost soluţionate cu distribuirea unei locuinţe. În
anume : acelaşi timp, la Direcţia de administrare a
patrimoniului public şi privat din cadrul Primăriei
 nu au o locuinţă; Municipiului Iași, există 614 astfel de cereri care nu
 venitul mediu net lunar al aplicanţilor să au putut fi soluţionate din cauza insuficienţei
fie cu 20% mai mic decat salariul mediu stocului de locuinţe pentru tineri.
net stabilit prin lege;
 persoanele să nu fi primit niciodată sprijin Cu toate că Municipiul Iaşi şi zona sa
din partea statului. metropolitană beneficiază de o serie diversificată
de servicii sociale, se remarcă lipsa unei
Referitor la locuirea protejată și adaptată pentru cartografieri a furnizorilor și a serviciilor sociale -
persoanele cu dizabilităţi, ONG-urile furnizoare de corelată cu nevoile existente (nu există o situaţie
servicii sociale din Iași, au comunicat faptul că clară a numărului de copii şi tineri cu părinţi plecaţi
astfel de locuinţe au fost construite sau la muncă în străinătate deoarece aceştia nu se
achiziţionate doar pentru tinerii cu dizabilităţi care declară, copii şi tineri cu nevoi speciale – pe
trebuie să părăsească sistemul de protecţie al categorii de nevoi, copii si tineri care provin din
copilului. Din păcate, sunt multe persoane cu familii sărace, copii şi tineri cu probleme medicale
dizabilităţi din familie care au nevoie de locuinţe cronice etc.). O astfel de cartografiere ar ajuta la
protejate, Iaşul fiind printre judeţele cu statistica o mai bună corelare a situaţiei existente cu
cea mai mare de persoane cu dizabilităţi documentele strategice din domeniu la nivel
diagnosticate. (detaliat în cadrul capitolului naţional, inclusiv cu “Pachetul guvernamental de
Dezvoltare locală şi comunităţi dezavantajate). măsuri pentru combaterea sărăciei” (Anexa 9) şi
va asigura calitatea şi eficienţa intervenţiilor din
Pentru locuinţe ANL au fost înregistrate 213 cereri
domeniul social.
care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate şi care au
250
Figura 141: Corelarea la nivel teritorial între comunităţile dezavantajate socio – economic și zonele cu locuinţe sociale
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Direcţia de Asistenţă Socială
251
II.3.6.3 Infrastructura și serviciile de Naţional este şi mai dramatică, ţinând cond de

faptul că în România, unui medic (domeniu public
sănătate
şi domeniul privat) îi revin în medie 400 de
Infrastructura de sănătate publică din Zona persoane.
Metropolitană se concentrează în mediul urban, Figura 142: Număr de locuitori/ medic din mediul privat în
Municipiul Iaşi fiind cel mai important centru Zona Metropolitană Iași
regional din acest punct de vedere. În mediul rural
în schimb, cabinetele medicale de familie sunt
Romania
singurele tipuri de dotări de sănătate, fiind exclusiv Regiunea NORD-EST…
Judetul Iași
private, cu excepţia comunei Valea Lupului unde
Municipiul Iași
se află 3 dispensare medicale şi un spital. ZMI
Aroneanu
Popricani
Cel mai bine deservite sunt comunele Miroslava (6
Mogoșești
cabinete), Tomeşti (5 cabinete), Holboca şi Schitu Lețcani
Comarna
Duca (4 cabinete), în timp ce în majoritatea
Ungheni
comunelor se află câte 3 cabinete medicale de Holboca
Bârnova
familie. În comuna Aroneanu se află un singur
Rediu
cabinet, iar în Mogoşeşti, Ungheni, Țuţora şi Prisăcani
Tomești
Prisăcani se află câte două cabinete.
Victoria
Ciurea
Astfel, în ceea ce privește numărul de persoane ce Valea Lupului
Miroslava
revin unui medic din mediul privat, media în ZMI
Tutora
este sub cea regională sau naţională, însă similar Movileni
Schitu Duca
cu cea din judeţ. Datorită faptului că înfrastructura
de sănătate din mediul rural metropolitan este 0 1000 2000 3000 4000
exclusiv privată, situaţia comparativă cu nivelul

252
Infrastructura și serviciile de sănătate în În Municipiul Iaşi funcţionează 14 spitale publice,

dintre care unul cu regim special (militar), după
Municipiul Iaşi
cum urmează :
Infrastructură şi calitate
 Spitalul Clinic Boli Infectioase Sf.
Municipiul Iaşi este principalul furnizor de servicii Parascheva
de sănătate la nivel judeţean şi regional. Sistemul  Spitalul Clinic Pneumoftiziologie
de sănătate publică este reprezentat în special prin  Spitalul Clinic Ob.-Gineco. Cuza Voda
spitale, laboratoare medicale, cabinete de  Spitalul Clinic Recuperare
medicină generală şi cabinet medicale studenţeşti.  Spitalul Clinic de Urgente Copii Sf. Maria
Pe de altă parte, reţeaua de cabinet medicale de  Spitalul Clinic Ob.-Gineco. Elena Doamna
familie, farmacii, cabinete stomatologice,  Spitalul Clinic de Urgente Sf. Spiridon
laboratoarele de tehnică dentară şi cabinete  Spitalul Clinic C.I. Parhon
medicale de specialitate a fost aproape complet  Spitalul Clinic Prof. Dr. N. Oblu
preluată de domeniul privat.  Spitalul Clinic Psihiatrie Socola
Figura 143: Infrastructura de sănătate din Municipiul Iaşi
 Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi
pe tipuri de proprietate  Spitalul Universitar CFR
 Spitalul clinic de urgenţe Militar Dr. Iacob
Proprietate Pivată Proprietate Publică Czihac.
46  Institutul Regional de Oncologie
Alte Tipuri 9
Centre de Transfuzie 1 Deoarece infrastructura privată de sănătate a

35 început să se dezvolte din ce în ce mai mult în
Laboratoare Teh. Dentară 1
ultimii ani datorită reformelor din sistemul public,
110
Laboratoare Medicale 90 în Iaşi activează în momentul de faţă 16 spitale
258 private.
Farmacii 14
86
Soc. Civilă Med. de… Pe lângă acestea, Ministerul Sănătăţii a decis
107 construcţia unui spital regional şi a campusurilor
Soc. Stomatologică Civilă
428
pentru personalul medical în Municipiul Iaşi, pe 12
Cabinete Stomatologice 1 hectare din cartierul Moara de Vânt, pentru care a
215 fost prevăzută finanţare prin intermediul
Cabinete Med. de Fam. 1
Programului Operaţional Regional 2014 – 2020:
Cabinete Med. Stud. 8
Cabinete Med. Generală 16 „Intervenţia va consta în construcţia a trei spitale

248 regionale de urgenţă, în regiunile sărace (NE – Iaşi
Centre Med. de Specialitate și SV - Craiova ) și în cele cu un număr ridicat de
Centre de Sănătate Mintală 2 persoane în risc de sărăcie și excluziune socială
(NV – Cluj-Napoca) unde, în același timp, nu există
Policlinici 1
clădiri corespunzătoare. Aceste 3 spitale regionale
12
Ambulatorii de Spec. 3 de urgenţă vor face parte dintr-o reţea strategică
15 de opt spitale regionale de urgenţă prin care se va
Spitale 14
realiza, acoperirea, la nivel naţional, cu servicii
0 100 200 300 400 500
medicale complexe, integrate, de înalt nivel
medical, pentru pacienţii ce necesită intervenţii
prompte, critice și complexe. Alegerea celor 3
253
spitale s-a bazat pe raţiuni de eficientizarea actului oferite şi poate avea efect de majorare a costurilor
medical. serviciilor medicale.
Astfel, două dintre cele trei locaţii propuse pentru Figura 144 - Număr de locuitori/ medic de familie din
mediul public şi privat
construcţia de spitale regionale, Iași (NE) și Cluj -
Napoca (NV), prezintă cele mai elocvente situaţii
1000
de fragmentare a asigurării asistenţei medicale.
800
Cinci spitale din Iași funcţionează într-un număr
total de 26 de clădiri separate și au un total de cca 600
2.700 paturi.” 400

200
Municipiul Iaşi este al 3-lea pol naţional în care a 0
fost dezvoltat sistemul de telemedicină, alături de 2010 2011 2012 2013 2014
Bucureşti şi Târgu Mureş. Cu ajutorul acestui Persoane pe medic privat
sistem de transmisie şi monitorizare în timp real,
Persoane pe medic public
locuitorii din regiune pot avea conexiune directă
cu medicii specialiști din Iaşi, prin intermediul unor
sisteme computerizate de care beneficiază medicii
de familie sau spitalele municipale, fără a mai fi Distribuţia paturilor în spitale relevă majoritatea
nevoie ca bolnavii să se deplaseze pentru locurilor oferite de sistemul public de sănătate -
consultări de specialitate, fapt esenţial mai ales în 5524, numărul acestora fiind relativ constant în
situaţii de urgenţă. intervalul analizat. Spitalele private ofereau
aproximativ 649 de paturi în anul 2014, la costuri
mult superioare celor publice, însă numărul
Deservirea populaţiei acestora a crescut în intervalul de referinţă
datorită neaglomerării şi a tendinţei naţionale de
În ceea ce privește numărul de persoane ce revin creştere a preferinţelor cetăţenilor pentru sistemul
unui medic de familie, în anul 2014 valoarea era de privat de sănătate.
948 de persoane în Municipiu, situaţie mai bună
decât în judeţ unde la un medic de familie erau Figura 145 - Evoluţia numărului de paturi în spitale
înregistrate 1332 de persoane, sau decât în ţară
unde valoarea era de 1808. 6000
5000
Per total, numărul de persoane ce corespund unui 4000
medic de familie a scăzut în Municipiul Iaşi în
3000
intervalul 2009 – 2014. Din anul 2010 când medicii
2000
de familie erau majoritar publici, a avut loc un
1000
proces accentuat de privatizare a cabinetelor
0
medicale de acest tip, astfel încât, în anul 2014,
2009 2010 2011 2012 2013 2014
90% din populaţia municipiului era deservită de
Proprietate publică Proprietate privată
infrastructură privată.
Acest fapt limitează responsabilitatea şi Sursa: Baza de date INS TEMPO

capacitatea de intervenţie a administraţiei publice
în ceea ce priveşte calitatea serviciilor medicale La nivel naţional, în anul 2014 Municipiul Iaşi se
afla pe primul loc între polii de creştere (1 din 8),
254
deoarece la 1000 de locuitori sunt disponibile doar înregistrate creşteri de aproximativ 30 de

aproximativ 15 paturi în sistemul public de procente. Cele mai mari creşteri în domeniul public
sănătate, valoare asemenătoare cu cea din dar şi în cel privat au fost înregistrate în rândul
municipiul Cluj-Napoca şi mult superioară faţă de farmaciştilor şi stomatologilor.
capitala cu 9 paturi la mia de locuitori.
Figura 147: Creşterea procentuală a personalului medical
Tabel 31 - Număr de paturi raportat la 1000 de locuitori în în intervalul 2009 – 2014
polii de creştere în anul 2014
Proprietate privata Proprietate publica
Pol dezvoltare Paturi/1000 loc
Iaşi 15,7 Personal sanitar 29,6
Cluj-Napoca 15,3 mediu-12,26
Timişoara 10,6
72,63
Craiova 9,9 Farmacisti
160,98
Bucureşti 9,3
Ploieşti 8,5 104,74
Stomatologi
Braşov 7,7 276,27
Constanţa 6,5
11,3
Medici
Sursa: Baza de date INS TEMPO 6,81
Personal medical -100,00 0,00 100,00 200,00 300,00
În anul 2014, în Municipiul Iaşi se aflau 2620 de

medici din care 85% lucrau în instituţii publice de Sursa: Baza de date INS TEMPO
sănătate. Dintre aceştia, majoritatea de 61% erau
personal sanitar mediu, 34% medici iar
stomatologii şi farmaciştii însumau numai 5%.
Figura 146: Structura personalului medical
Medici
34%
Stomatologi
Farmacisti
61%
3% Personal sanitar
2% mediu
În general, procentul acestora a crescut în

perioada 2009 – 2014, excepţie făcând personalul
sanitar mediu care a scăzut cu aproximativ 12
procente. Se poate vorbi de un transfer pe piaţa
privată a personalului sanitar mediu, unde s-au
255
Probleme accesibilizată, bănci și scaune adaptate,

sisteme video-audio s.a.) ca să răspundă
Lista de probleme este constituită la nivelul nevoii de integrare educaţională a copiilor
fiecărui palier din analiză. Prioritizarea cu cerinţe speciale.
problemelor s-a realizat pornind de la datele 4. Învăţământul tehnic nu reprezintă o
analizate şi în urma discuțiilor cu diversele părți alternativă viabilă la învăţământul liceal
interesate (stakeholders-eng). Direcțiile de datorită calităţii actului educaţional.
5. Deoarece serviciile sociale nu sunt
prezentate în capitolul III.3 Logica intervențiilor. suficient corelate pentru a putea funcţiona
Probleme principale din punct de vedere al în sistem integrat astfel încât să răspundă
serviciilor publice tuturor tipurilor de problem cu care se
confruntă comunităţile marginalizate, se
1. Deşi Iaşul este un oraş universitar, conturează nevoia dezvoltare de servicii
atractivitatea acestuia suferă din cauza integrate primare și specializate (sociale,
calităţii locuirii în campusurile studenţeşti , vocaţionale, medicale, de locuire și de
a gradului de dezvoltare a comunităţii ocupare) în comunitate - în special în
studenţeşti şi a facilităţilor pentru aceştia zonele Cicoarei, Cantemir şi Păcureţ, pe
(evenimente, oportunităţi implicare civică, principiul one-stop-shop, prin
dialog cu mediul de afaceri). parteneriate public-private, plecând de la
2. Există zone din oraş care încă nu sunt harta anuală de nevoi, a planului de
deservite de dotări de educaţie de bază acţiune și a strategiilor în domeniu.
(şcoli şi grădiniţe). 6. Nevoia de diversificare a serviciillor sociale
3. Deşi învăţământul preuniversitar teoretic astfel încât să acopere nevoile tuturor
din Municipiul Iaşi se remarcă prin categoriilor de ultilizatori de pe întreg
excelenţă, a fost constatat faptul că multe teritoriul oraşului.
dintre clădirile de învăţământ nu sunt 7. Nevoia de a moderniza şi dota spitalele
modernizate şi dotate conform existente şi de a construi un spital regional.
standardelor europene şi nu oferă facilităţi
pentru orientarea în carieră a elevilor, sau
nu sunt accesibilizate (nu au lift, baie
256
sistem centralizat de alimentare cu apă și anume:

II.3.7. Utilităţi publice Municipiul Iaşi (485,7 km) și comunele Aroneanu
(47,2 km), Bârnova (76,2 km), Ciurea (10 km),
II.3.7.1. Alimentarea cu apă Holboca (35,5 km), Leţcani (41,2 km), Miroslava
(105,9 km), Prisăcani (7,8 km), Rediu (35,7 km),
Alimentarea cu apă în zona metropolitană iași
Tomești (61 km), Ungheni (13,5 km), Valea Lupului
Apa brută pentru alimentarea cu apă a Zonei (30,2 km) și Victoria (20,7 km).
Metropolitane Iași este extrasă din frontul de
La nivelul anului 2013 (conform Master Plan 2013-
captare apă Timișești – Staţia de Tratare a Apei
2042 pentru proiectul "Asistenţă tehnică pentru
Timișești, localizată la aproximativ 100 km vest de
Managementul Proiectului și Supervizarea
oraș (în judeţul Neamt) si râul Prut, aflat la
Lucrărilor “Extinderea și reabilitarea infrastructurii
aproximativ 15 km est de oraș.
de apă și apă uzată în judeţul Iași"), ponderea
Distribuţia apei la consumatori se face printr-o locuitorilor racordaţi la sistemul centralizat de
reţea cu lungimea totală de 1.004,5 km, compusă alimentare cu apă era: în Municipiul Iaşi – 88,6%
din conducte cu diametre cuprinse între 100 mm și din totalul populaţiei municipiului, în comuna
1000 mm și branșamente cu diametre cuprinse Aroneanu doar unul din cele 4 sate deţine sistem
între 20 și 150 mm. Materialele din care sunt centralizat de alimentare cu apă: satul Șorogari –
confecţionate conductele sunt oţel, beton și 44,11% din populaţia satului Șorogari, în comuna
polietilenă. Furnizarea apei potabile la nivelul Bârnova – 47,5% din totalul populaţiei comunei, în
Zonei Metropolitane Iași este asigurată de comuna Ciurea – 24,8% din totalul populaţiei
compania S.C. APA VITAL S.A. comunei, în comuna Holboca – 58,3% din totalul
populaţiei comunei, în comuna Leţcani – 54,7% din
Dintre localităţile componente ale Zonei totalul populaţiei comunei, în comuna Miroslava –
Metropolitane Iași, doar 13 localităţi din 19 deţin 20,5% din totalul populaţiei comunei, în comuna
257
Prisăcani – 48,1% din totalul populaţiei comunei, în este construit în anul 1975 la o adâncime de
comuna Rediu – 42,1% din totalul populaţiei aproximativ 10 m sub nivelul solului și asigură un
comunei, în comuna Tomești – 76% din totalul debit maxim de 1500l/s. Lungimea drenului este de
populaţiei comunei, în comuna Ungheni – 42,1% 5,7 km. Forajele sunt situate la aproximativ 1–2 km
din totalul populaţiei comunei, în comuna Valea vest de râul Moldova în bazinul hidrografic Siret,
Lupului – 90,6% din totalul populaţiei comunei și (amplasament în judeţul Neamţ) și constituie
în comuna Victoria – 24,30% din totalul populaţiei principala sursă de apă care alimentează sistemul.
comunei.
Frontul de puţuri Zvorănești constituit din 30
Restul de 5 localităţi, respectiv comunele foraje, localizate între drenul vechi și râul Moldova
Comarna, Mogoșești, Movileni, Popricani, Schitu (infiltrare prin malul râului Moldova), au o
Duca nu deţin reţea centralizată de alimentare cu adâncime de 11 – 12 m, iar apa se pompează prin
apă. puţuri în drenul nou. Capacitate: 250 l/s
Sistemul de alimentare cu apă a făcut obiectul Frontul de captare Verseni (construit în 1999) are
proiectului “Asistenţă Tehnică pentru 20 foraje, localizate pe malul estic al râului
Managementul Proiectului și Supervizarea Moldova la aproximativ 10 km sud de Timișești.
Lucrărilor – Extinderea și Reabilitarea
Ambele fronturi de captare constituie o parte
infrastructurii de apă și apă uzată în Judeţul Iași”,
care a implicat ample măsuri de investiţii ce au vitală a sistemului de apă Timişeşti, care este
vizat sistemul de alimentare cu apă: surse, principala sursă de apă pentru Judeţul Iaşi şi
anumite zone ale Judeţului Neamţ.
aducţiuni, rezervoare, reţea de distribuţie.
Captarea apei: sistemul Prut
Alimentarea cu apă în Municipiul Iași
Municipiul Iaşi este alimentat din două surse, front Apa este pompată din două captări/prize de apă de
de captare apă Timișești – staţia de Tratare a Apei suprafată localizate la râul Prut (captare nouă si
Timișești, localizată la aproximativ 100 km vest de veche) în magistralele de transport, care
oraș (în judeţul Neamt) și râul Prut, aflat la alimentează Lacul Chiriţa, STAP Chirita și CET II.
aproximativ 15 km est de oraș. Există și surse Capacitate maximă: 5000 l/s.
locale, dar de o importanţă minoră. Surse locale de captare a apei
Sistemele alimentează municipiul Iași, orașele În municipiul Iaşi, în afara celor două surse
Târgu Frumos și Podu Iloaiei și alte comunităţi care principale de alimentare cu apă Timişeşti şi Prut se
intersectează traseele conductelor magistrale, dar păstrează 3 captări locale vechi, care deservesc
și localităţi din judeţul Neamţ. In perioada 2007 – populaţia din zonă, furnizînd un debit total de cca
2011 au fost derulate în cadrul programului ISPA 7 l/s după cum urmează: Sursa Repedea, Sursa
proiecte de modernizare a staţiei de tratare a apei Chilii, Sursa Ciric.
potabile Chiriţa (Q=1300 l/s), staţia de Pompare -
Rezervoarele Aurora și Rezervorul Mijlociu (8000 Tratarea apei: Staţia de Tratare a Apei Potabile
m3). Timișești
Captarea apei: sistemul Timișești STAP Timișești tratează apă brută din râul
Moldova. Statia este operată numai atunci când
Sursa de apă subterană Timișești este constituită nivelul pânzei freatice în foraje scade sub o
din 2 drenuri. Drenul vechi, construit în anul 1911, anumită limită, iar producţia de apă a forajelor nu
asigură un debit constant de 300 l/s. Drenul nou mai este suficientă pentru a satisface cerinţele de
258
apă. Apa tratată este introdusă direct în noul STAP Șorogari se află în Iași și trata apă fie din
colector care este localizat în interiorul câmpului rezervorul Chiriţa, fie din râul Prut. STAP Șorogari
de foraje de apă, la aproximativ 1–2 km vest de râul a fost închisă după finalizarea lucrărilor de
Moldova. Staţia de tratare Timișești a fost pusă în reabilitare și punerea în funcţiune a STAP Chiriţa.
funcţiune în anul 2000 și are o capacitate
proiectată de 600 l/s. Conform recomandărilor În vederea asigurării unei înmagazinări igienice a
formulate prin Master Planul 2013-2042 pentru apei potabile destinate consumului uman,
rezervoarele existente au făcut obiectul unor
proiectul "Asistenţă tehnică pentru
Managementul Proiectului și Supervizarea lucrări de reabilitare care au inclus: lucrări civile,
Lucrărilor “Extinderea și reabilitarea infrastructurii lucrări de înlocuire conducte, înlocuire
de apă și apă uzată în judeţul Iași", la nivelul staţiei echipamente electro-mecanice.
de tratare sunt necesare următoarele intervenţii: Staţia de Tratare Belcești
 Reabilitarea staţiei de pompare captare Staţia de tratare a apei Belcești este amplasată în
apă brută; apropierea staţiei CFR Belcești și a fost proiectată
 Iniţierea unor investigaţii în vederea la un debit Q=35 l/s. Aceasta se compune din:
stabilirii celor mai favorabile soluţii, staţie de filtre rapide, staţie de pompare, staţie de
respectiv extragerea apei din noile foraje clorinare, gospodăria de reactivi și laborator
amplasate pe malul râului, comparativ cu chimic.
extragerea apei direct din râu;
Staţia de Tratare Victoria
Staţia de Tratare Chiriţa
Staţia de tratare a apei este amplasată pe malul
Apa brută este adusă în staţiile de tratare de la râul stâng al canalului de irigaţie, aval și limitrof
Prut (88,6%), aflat la aproximativ 13 km est de drumului european E 583 într-o incintă de 50x50 m,
oraş. Apa este trimisă prin conducte fie direct la în care sunt amplasate următoarele obiecte
staţiile de tratare, fie indirect, prin lacul Chiriţa, tehnologice: staţia de tratare monobloc, staţia de
care are rol de bazin de predecantare. Atât staţia pompare, staţia de clorinare, rezervorul de
de tratare Chiriţa, cât și cea de la Şorogari colectare a apei de drenaj și platforma de
(actualmente dezafectată) primesc și tratează apa deshidratare nămol.
brută pentru a o distribui în Municipiul Iaşi și in
împrejurimile sale. Staţia de Tratare Vlădeni
STAP Chiriţa a fost construită între anii 1968-1973 Staţia de tratare a apei este proiectată la un debit
și este alimentată atât din lacul Chiriţa, cât și de la Q=32 l/s și se compune din camera de amestec
râul Prut prin firul IV. De la lacul Chiriţa apa brută reactiv, decantor orizontal, staţia de tratare
este transportată prin conductele OL Dn 1200mm monobloc, staţia de clorinare, gospodăria de
(L=1050 ml), Dn 800, Dn 600 mm. De la priza Prut, reactivi și laborator chimic.
apa brută este transportată prin firul VI, V. Cele
Staţia de Tratare Hîrlău
două conducte se întâlnesc în căminul de vane de
unde, printr-o conductă OL Dn 1000 mm apa brută Această staţie tratează apa din Rezervorul
este adusă la bazinul de amestec si distribuţie. Pârcovaci și este amplasată la aprox. 6 km în aval
Statia de tratare a apei Chirita a fost reabilitata in de rezervor. Anul punerii în funcţiune a staţiei este
cadrul Masurii ISPA, intre anii 2002 – 2008. 1985 și are o capacitate proiectată de 50 l/s.
Instalaţiile componente sunt: conductă apă brută,
Staţia de Tratare Șorogari
cameră de amestec, cameră de reacţie, decantor,
259
staţie filtre, unitate spălare filtre, unitate Conform recomandărilor formulate prin Master
preparare, înmagazinare și dozare, dezinfecţie Planul 2013-2042 pentru proiectul "Asistenţă
finală cu clor, contorizare debit efluent, rezervor tehnică pentru Managementul Proiectului și
apă tratată. Supervizarea Lucrărilor “Extinderea și reabilitarea
infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul Iași"
Aducţiuni: Conducte Timișești sunt necesare următoarele:
Acestea sunt în număr de 2, sunt conducte
 Finalizarea lucrărilor de renovare
gravitaţionale cu trasee parţiale separate și sunt
conducte corodate, reparaţii sau
realizate din beton, oţel și fontă.
remedierea defecţiunilor care induc
Aducţiuni: Conducte Prut pierderi în camere, în special la rezervorul
Șorogari;
Există 5 conducte paralele cu diametre cuprinse  Îmbunătăţirea controlului, monitorizării și
între DN 1000 – 1200, construite între 1957 și 1975, documentării procesului (cum ar fi
însumând o lungime de 16 km. Materialele din care măsurare debit influent și efluent);
sunt realizate conductele sunt: beton, oţel și fontă.  Consolidarea abilităţilor operaţionale;
 Stabilirea unei procedure de întreţinere
Conform recomandărilor formulate prin Master
viabile (care să includă, de exemplu și
Planul 2013-2042 pentru proiectul "Asistenţă
mentenanţa preventivă).
tehnică pentru Managementul Proiectului și
Supervizarea Lucrărilor “Extinderea și reabilitarea Reţelele de distribuţie
infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul Iași"
aducţiunile necesită următoarele reabilitări: Din punct de vedere al deservirii cu reţele de
reabilitare Fir Timișești 1 – vechi de peste 100 de distribuţie, Municipiul Iaşi este bine deservit,
ani – DN 600 mm pe tronsonul Oţeleni – Brăești – remarcându-se puţine zone construite care nu
Popești – Uricani – Dumești – Uricani – Iași sunt racordate la sistemul centralizat de
(rezervoare Păcurari), în lungime totală de 34 km. alimentare cu apă.
Rezervoare și staţii de pompare În mod special însă, sunt zone neconstruite,

existente în intravilanul actual sau introduse în
Capacităţile de stocare a apei potabile aferente intravilan prin P.U.G.-ul aflat în elaborare, care nu
sistemului de alimentare cu apă a municipiului Iași sunt deservite cu sistem centralizat de alimentare
însumau în 2013 un volum total de 92.900 m3. În cu apă și pentru care este necesară extinderea
ceea ce privește staţiile de pompare, acestea sunt reţelelor de distribuţie a apei.
în număr de 4: Păcurari, Aurora, Mijlociu și Chiriţa.
Primele 3 sunt pentru pmparea apei din sursa
Timișești și au fost modernizate în anul 2007.
260
Figura 148: Deservirea Municipiului Iași cu sistem centralizat de alimentare cu apă
Sursa: prelucrare în baza Planului Urbanistic General al Municipiului Iași aflat în curs de avizare
261
II.3.7.2. Canalizarea apelor uzate deţine sistem centralizat de canalizare, în anul

2013 populaţia nu era racordată la acesta), în
Canalizarea apelor uzate în Zona Metropolitană comuna Bârnova – 0,0% din totalul populaţiei
Iași comunei (deși această comună deţine sistem
centralizat de canalizare, în anul 2013 populaţia nu
În cadrul Zonei Metropolitane Iași, doar o parte din
era racordată la acesta), în comuna Ciurea – 21,6%
localităţi beneficiază de sistem centralizat de
din totalul populaţiei comunei, în comuna Holboca
colectare și epurare a apelor uzate. Astfel,
– 48,1% din totalul populaţiei comunei, în comuna
Municipiul Iași și 11 comune din 18: Comuna
Miroslava – 2,6% din totalul populaţiei comunei, în
Aroneanu, Comuna Bârnova, Comuna Ciurea,
comuna Rediu – 0,0% din totalul populaţiei
Comuna Holboca, Comuna Leţcani, Comuna
comunei (deși această comună deţine sistem
Miroslava, Comuna Prisăcani, Comuna Rediu,
centralizat de canalizare, în anul 2013 populaţia nu
Comuna Tomești, Comuna Valea Lupului, Comuna
era racordată la acesta), în comuna Tomești –
Victoria deţin sistem centralizat de canalizare a
42,8% din totalul populaţiei comunei, în comuna
apelor uzate.
Valea Lupului – 37,5% din totalul populaţiei
Ulterior anului 2013 a fost realizată și reţeaua de comunei.
canalizare a comunei Leţcani (în satele Leţcani și
O parte din sistemul de colectare și tratare al Zonei
Bogonoș), iar procentul gospodăriilor racordate la
Metropolitane Iași a făcut obiectul proiectului
această reţea era de 67% din totalul gospodăriilor
“Asistenţă Tehnică pentru Managementul
celor 2 sate, în anul 2014.
Proiectului și Supervizarea Lucrărilor – Extinderea
De asemenea, în comuna Victoria au fost și Reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în
construiţi 41 km de reţea de canalizare în satele Judeţul Iași”, proiect ce a vizat extinderea şi
Victoria, Frăsuleni, Icuseni, Luceni, Sculeni reabilitarea/modernizarea acestor sisteme,
Sendreni, Stânca și staţie de epurare, iar în finanţat din Fonduri de Coeziune.
Comuna Prisăcani au fost realizaţi 8 km de reţea în
Proiectul a presupus măsuri de investiţii ce au vizat
satele Prisăcani și Moreni și o staţie de epurare.
reţelele de canalizare – reabilitări și extinderi, staţii
Celelalte 7 comune: Comuna Comarna, Comuna de pompare apă uzată și staţia de epurare a
Mogoșești, Comuna Movileni, Comuna Popricani, municipiului Iași – implementarea treptei de
Comuna Schitu Duca, Comuna Țuţora și Comuna epurare avansată.
Ungheni nu deţin sistem centralizat de colectare
De asemenea, prin acest proiect au fost propuse
și evacuare a apelor uzate. Populaţia din aceste
sisteme noi de canalizare pentru comunele
UAT-uri utilizează closete uscate, iar apa pluvială
Holboca, Bârnova și Tomești. Totodată, au fost
este colectată în canale și rigole deschise.
propuse staţii de epurare pentru comunele Hlboca
La nivelul anului 2013 (conform Master Plan 2013- (1 staţie de pompare), Bârnova (1 staţie de
2042 pentru proiectul "Asistenţă tehnică pentru epurare) și Tomești (2 staţii de epurare).
Managementul Proiectului și Supervizarea
Canalizarea apelor uzate în Municipiul Iași
Lucrărilor “Extinderea și reabilitarea infrastructurii
de apă și apă uzată în judeţul Iași"), ponderea Sistemul centralizat de canalizare al Municipiului
locuitorilor racordaţi la sistemul centralizat de Iași este compus din:
canalizare aflat în administrarea APAVITAL era: în
Municipiul Iaşi – 86,4% din totalul populaţiei  Reţele de colectare a apei uzate;
municipiului, în comuna Aroneanu – 0,0% din  4 staţii de pompare ape uzate;
totalul populaţiei comunei (deși această comună  Staţie de epurare a apelor orășenești.
262
Reţeaua de canalizare existentă cuprinde  Cogenerator biogaz;

colectoare de până la 1500 mm diametru cu 26  Rezervoare gaz (gazometre);
camere deversoare. Colectorul principal  Îngroșător static nămol;
deversează în staţia de epurarea a apelor urbane,  Îngroșător mecanic a nămolului;
localizată în partea estică a Iașului.  Instalaţie de deshidratare nămol;
 Paturi de uscare nămol.
Linia I a staţiei de epurare a fost modernizată și
retehnologizată. În cadrul proiectului ISPA – cu PIF 2010 s-au
realizat modernizări asupra liniei existente de
Linia II de epurare a apei a fost reabilitată prin
tratare a nămolului pentru a asigura îngroșarea,
proiectul “Reabilitarea și modernizarea staţiei de
fermentarea și deshidratarea nămolului rezultat
epurare ape uzate, Linia II Apă și Linia Nămolului”
din staţia de epurare (respectiv a nămolului
și a fost pusă în funcţiune în anul 2010.
rezultat din ambele linii de epurare a apei, L I + II)
Debitul mediu influent pe vreme uscată este până la un conţinut de 25% substanţă solidă a
3.240,00 l/s. nămolului fermentat pentru asigurarea condiţiilor
de a fi depozitat. Depozitul de nămol (Batale
Linia II se compune din următoarele obiecte Tomești) care a funcţionat în perioada 1994 – 2007
tehnologice: a fost cuprins în proiect cu lucrări de dezafectare –
reabilitare în vederea redării în circuitul natural.
1. Linia II treapta A:
Procesul tehnologic al staţiei de epurare linia II
 Cameră de admisie cu cameră deversoare;
este conceput ca o tratare biologică în două trepte,
 Grătare rare;
adică o treaptă A (sarcina maximă de încărcare) și
 Staţia de pompare ape uzate;
o treaptă B. În noul proces tehnologic actual
 Clădirea grătarelor fine;
încărcarea va fi divizată. Aproximativ 57% din
 Deznisipatorul aerat combinat cu
încărcare va fi tratată în linia II, iar restul va fi
separator de grăsimi;
preluat de linia I. Încărcarea în viitor a liniei I va fi
 Bazine decantare primare.
de aproximativ 30% din actuala încărcare a liniei I.
2. Linia II treapta B: Aceasta înseamnă că efluentul liniei I se va
îmbunătăţi în comparaţie cu actuala situaţie.
 Bazine de aerare inclusiv selector biologic;
 Bazine decantare secundare; Prin proiectul “Asistenţă Tehnică pentru
 Staţie pompare nămol recirculat; Managementul Proiectului și Suoervizarea
Lucrărilor – Extinderea și Reabilitarea
 Canale evacuare.
infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul Iași” a
3. Linia de tratare nămol: fost prevăzută extinderea sistemului de canalizare
din Municipiul Iaşi cu o lungime totală de 28.145 m
 Staţia de pompare nămol primar; și reabilitarea conductelor existente aflate în stare
 Staţia de pompare nămol recirculat și în de degradare ( 12.844 m reţea de canalizare
exces; propusă spre reabilitare în anul 2013).
 Metantancuri;
 Centrală termică și schimbătoare de
căldură nămol;
263
Figura 149: Deservirea Municipiului Iași cu sistem centralizat de canalizare a apelor uzate
Sursa: prelucrare în baza Planului Urbanistic General al Municipiului Iași aflat în curs de avizare
264
Din punct de vedere al deservirii cu sistem În Comuna Tomești reţeaua de distribuţie gaze
centralizat de canalizare, Municipiul Iaşi este naturale deservește un număr de aproximativ
deservit in mare parte de acesta, dar încă mai 2.300 consumatori casnici din satul Tomești.
există anumite zone construite care nu deţin reţea
centralizată de canalizare. Astfel, Cartierele În Comuna Valea Lupului, 1014 consumatori
Galata, Bucium, nordul cartierului Păcurari, casnici și 14 consumatori noncasnici sunt racordaţi
Cartierul Ciric sunt parţial deservite cu sistem la reţeaua de alimentare cu gaze naturale.
centralizat de canalizare a apelor uzate. În celelalte 11 localităţi: Comuna Aroneanu,
Comuna Bârnova, Comuna Comarna, Comuna
II.3.7.3. Alimentarea cu gaze naturale Mogoșești, Comuna Movileni, Comuna Prisăcani,
Alimentarea cu gaze naturale în Zona Comuna Popricani, Comuna Schitu Duca, Comuna
Metropolitană Iași Țuţora, Comuna Victoria, Comuna Ungheni, nu
există reţea centralizată de gaze naturale.
La nivelul Zonei Metropolitane Iași, doar o parte
din localităţi deţin sistem centralizat de alimentare Alimentarea cu gaze naturale în Municipiul Iași
cu gaze naturale. 8 din 19 UAT-uri deţin reţea de
Alimentarea Municipiului Iași cu gaze naturale s-a
alimentare cu gaze naturale:, Comuna Ciurea,
înfiinţat în anul 1963 și s-a dezvoltat odată cu
Comuna Holboca, Comuna Leţcani, Comuna
expansiunea urbană și extinderea zonelor de locuit
Miroslava, Comuna Rediu, Comuna Tomești,
și de activităţi. Sistemul de alimentare cu gaze
Comuna Valea Lupului.
naturale al Municipiului Iași este alimentat din
În comuna Ciurea există reţea de distribuţie gaze două conducte magistrașe de transport de înaltă
naturale numai în satul Lunca Cetăţuii și satul presiune DN 400 mm (Ø 16”), care se ramifică din
Hlincea, la care sunt racordate 1050 de familii și 8 magistrala spre Fălticeni-Suceava în dreptul
agenţi economici. localităţii Gherăești din judeţul Neamţ.
În comuna Holboca satele care beneficiază de gaze În perioada 2009-2014, consumul de gaze la
naturale sunt Dancu și Holboca. nivelul Municipiului Iași a scăzut constant,
ajungând în anul 2014 la mai puţin cu 55,37% faţă
În comuna Leţcani distribuţia gazelor naturale este de anul 2014. În schimb, a crescut consumul de
asigurată de către societatea E.ON.GAZ România, gaze pentru uz gasnic, cu 13,99% în 2014 faţă de
iar 32% din gospodăriile comunei (720 de anul 2009. Rezultă astfel, că de fapt a scăzut
gospodării) au acces la reţeaua de alimentare cu considerabil consumul de gaze al agenţilor
gaze. Satele comunei Leţcani care deţin reţea de economici, fapt justificat cel mai probabil de
alimentare cu gaze sunt: satele Leţcani și utilizarea echipamentelor cu randament ridicat, de
Bogonos. adaptarea la cerinţele consumatorilor, iernile mai
blânde, dar și creșterea preţului gazelor.
În Comuna Rediu, reţeaua de gaz există doar în
satele Rediu și Breazu și deservește aproximativ În prezent, furnizarea de gaze naturale la nivelul
162 consumatori. municipiului Iași este asigurată de către
E.ON.GAZ România.
265
Tabel 32: Cantitatea de gaze naturale distribuite (mii mc), după destinaţie, în Municipiul Iaşi în perioada 2009-2014
Destinaţia gazelor 2009 2010 2011 2012 2013 2014

naturale
distribuite
Total 303.657 319.122 243.150 154.951 144.366 135.498
Din care pentru uz 61.485 69.626 73.242 71.564 72.349 70.059
casnic
Sursa: TEMPO online – INS
Tabel 33: Lungimea reţelelor de gaze raportată la lungimea străzilor, în Municipiul Iaşi în perioada 2009-2014
2009 2010 2011 2012 2013 2014
Lungime reţele de 377,3 364,6 367,5 372 386,6 392,1

gaze
Lungime străzi în 505 505 505 505 505 505
ntravilan
% din străzi cu 74,71% 72,19% 72,77% 73,66% 76,55% 77,64%
reţea de gaze
Sursa: TEMPO online – INS
Sistemul de gaze naturale este compus și din Reţeaua de conducte de distribuţie de presiune
staţiile de predare, conductele de repartiţie de redusă acoperă toate cartierele de locuit ale
medie presiune și conductele de distribuţie de Municipiului Iași, iar reducerea presiunii se
presiune redusă. realizează prin intermediul staţiilor de reglare-
măsurare de sector.
Alimentarea reţelei de repartiţie de gaze naturale
la presiune medie se realizează prin intermediul a Predominant, conductele de distribuţie urmăresc
două staţii de reglare-măsurare, respectiv staţia trama stradală a municipiului și sunt pozate
de predare situată în partea de N-V a municipiului, subteran. Gradul de acoperire a străzilor cu reţele
la limita cartierului Păcurari, executată în anul 1963 de gaze a crescut din anul 2009 până în 2014 de la
și care este alimentată de cele două conducte de 74,71% la 77,64%. Rezultă astfel, o bună deservire
transport DN 400 mm și a doua staţie de predare a municipiului cu reţea de distribuţie cu gaze
este situată la limita de sud a municipiului, lângă naturale.
poarta 4 de intrare la S.C. FORTUS S.A.
După anul 1998, când au început lucrările de
Conductele de repartiţie de medie presiune reparaţii capitale, în zonele de locuit precum Podul
formează un inel, diametrul conductelor fiind de Piatră, Decebal, Cantemir, distribuţia se
cuprins între DN 200 mm și DN 500 mm, care sunt realizează prin intermediul conductelor amplasate
alimentate direct din staţia de predare Păcurari. La suprateran, în spaţiile verzi dintre blocuri.
acest inel de conducte de repartiţie sunt racordate
staţiile de reglare-măsurare de sector și cele de la În perioada ulterioară anului 1989, majoritatea
marii consumatori industriali. extinderilor de gaze naturale au fost suportate de
către persoanele fizice, iar montarea conductelor
266
s-a realizat suprateran. Aceste extinderi s-au  Sursele de producere a energiei electrice
realizat în special în zonele de locuinţe individuale și termice CET Iași I și CET Iași II.
cu parter sau parter și etaj. Realizarea celor doua CET s-a realizat
ţinându-se cont de cererile de energie
Pe lângă lucrările de extindere, au fost realizate și
termică a consumatorilor industriali și
lucrări de înlocuire a conductelor cu durată
urbani din Municipiului Iași la data
normală de viaţă expirată. Astfel, se realizează
construcţiei acestor centrale.
lucrări de înlocuire a conductelor subterane
 Sistemul primar de reţele termice de apă
confecţionate din oţel prin conducte de polietilenă
fierbinte, pentru alimentarea cu căldură a
de înaltă densitate (PEID). De exemplu, în cartierul
consumatorilor din Municipiul Iași, se
Alexandru cel Bun sunt montate 18 km de
compune din magistrale și racorduri
conducte noi.
pentru punctele termice și consumatori.
În ceea ce privește branșamentele, se realizează Lungimea totală a reţelei termice primare
branșamente la locuinţele colective, ca rezultat a era de aproximativ 86,23 km, în anul 2013,
debranșării unor persoane de la sistemul conform „Strategiei Locale de Termoficare
centralizat de termoficare, și branșarea clădirilor revizuită”;
de locuire individuală noi și a celor a construcţiilor  Sistemul de distribuţie a căldurii este
de servicii, comerţ. compus din 130 puncte termice. De
asemenea, există cladiri care sunt legate
direct la reţeaua primară prin intermediul
a 179 de module termice. Montarea
II.3.7.4. Alimentarea cu energie termică modulelor termice s-a realizat acolo unde
mărimea consumului și lungimea
Energie termică a Zonei Metropolitane Iași
conductele de distributie nu justifică
La nivelul Zonei Metropolitane Iași, energia înlocuirea acestor conducte. Punctele
termică în sistem centralizat este distribuită doar termice și modulele termice se află în
în municipiul Iași, iar în restul localităţilor nu există administrarea și exploatarea SC. VEOLIA
sistem centralizat de alimentare cu energie ROMÂNIA SA.
termică. Pentru furnizarea agentului termic și  Reţeaua termică secundară, de la
prepararea hranei, în gospodăriile populaţiei și punctele termice la consumatori (clădiri),
instituţiile publice se utilizează sisteme individuale pentru alimentarea cu căldură a
pe bază de combustibili lichizi, solizi (lemn, consumatorilor de încălzire și apă caldă de
cărbune, petrol), gazoși (butelii cu gaze lichefiate) consum, aferentă punctelor termice, are o
și energie electrică.RMICĂ A MUNICIPIULUI IAȘI lungime totală a conductelor de
aproximativ 124,4 km;
În baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului
 Centralele termice de cvartal existente în
Iași nr. 142/05.07.2012 gestiunea serviciului public
Municipiul Iaşi și aflate în funcţionare, care
de alimentare cu energie termică - producţie,
se află în administrarea SC. VEOLIA
transport, distribuţie și furnizare, așa cum a fost
ROMÂNIA SA sunt în număr de 4 și
acesta definit în legea 325/2006, s-a delegat prin
anume: CT Codrescu, CT Puskin, CT
concesiune către S.C. VEOLIA ROMÂNIA S.A.
Văscăuţeanu, CT Expres.
Sistemul de alimentare cu căldură al Municipiului  Reţeaua termică aferentă CT de zonă,
Iași este compus din următoarele componente: pentru alimentarea cu căldură a
consumatorilor de încălzire și de apă caldă
267
de consum, se află de asemenea în o sistemul de reţele de transport este de

administrarea S.C. VEOLIA ROMÂNIA SA. tip radial (arborescent), cu bretele de
legătură cum sunt cele dintre
Sistemul de alimentare cu căldură al Municipiului magistrale;
Iași se caracterizează prin:  sistemul de reţele de distribuţie de tip radial,
 este un sistem centralizat; atât în cazul încălzirii, cât și al a.c.c.;
 din punctul de vedere al amplasării reţelelor
 consumatorii de căldură alimentaţi sunt
termice primare și de distribuţie / secundare:
consumatorii urbani și instituţiile publice.
o reţele termice primare în marea
Aceștia sunt consumatori de căldură pentru
majoritate sunt amplasate subteran,
încălzire și apă caldă de consum.
iar o parte sunt amplasate aerian;
 sub aspectul agentului termic utilizat, acesta
o reţelele termice secundare sunt
este: apă fierbinte, în reţeaua termică primară
amplasate subteran;
și apă caldă în reţeaua termică secundară.
 sub aspectul tipului surselor de căldură,
 interfaţa între consumatorii din sistemul de
sistemul de alimentare cu căldură al
transport și distribuţie a căldurii se face în două
Municipiului Iași are două tipuri de surse de
moduri:
producere a căldurii:
o prin punctele termice centralizate, cu
o două centrale de cogenerare – CET Iași
asigurarea interfaţei între reţeaua
I și CET Iași II, cu o legătură între ele pe
termică primară de apă fierbinte și
partea de reţea termică primară,
reţelele termice secundare pentru
printr-un sistem bitubular închis
încălzire și apă caldă de consum, care
(tur/retur), având un traseu cu o
fac legătura fizică între puncta termice
lungime de cca. 11 km. Distribuţia
și consumatori (clădiri);
căldurii în reţelele termice primare a
o prin modulele termice care asigură
orașului se realizează de fapt din CET
interfaţa între reţeaua termică
Iași I, unde sunt amplasate în acest
primară și instalaţiile consumatorilor
scop, atât pompele de reţea de apă tr.
(clădirile);
a II-a, cât și CAF-urile ca instalaţii
 din punctul de vedere al sistemului de
termice de vârf. Totuși, la această dată,
transport a căldurii, sistemul de alimentare cu
sursele de bază din CET 1 nu mai
căldură al Municipiului Iași se caracterizează
funcţionează, astfel cazanele de apă
prin:
fierbinte (CAF-urile) au devenit surse
o sistemul de reţele termice de
de bază. În aceste condiţii
transport este bitubular închis
temperatura maximă ce poate fi
(tur/retur) cu aceleași diametre pe tur
livrată în sistemul centralizat de
și respectiv retur;
căldură nu mai poate depăși la sarcină
o sistemul de reţele termice de
maximă 95-100°. Din CET Iași I pleacă
distribuţie este bitubular închis
cinci magistrale (M1 – M5) de
(tur/retur) cu aceleași diametre pe tur
alimentare cu căldură a orașului;
și retur, în cazul încălzirii și bitubular
o În cele două centrale sunt montate
deschis (tur apă caldă de consum /
pompe de termoficare trapta I-a care
retur pentru recircularea a.c.c.), în
asigură transportul apei fierbinţi prin
cazul a.c.c.;
reţeaua primară, iar în CET Iași 1 sunt
 din punct de vedere al configuraţiei reţelelor
montate și pompe de termoficare
termice:
treapa a II-a;
268
o 4 centrale termice (CT), fiecare și CAF4 din CET1 Iași, retehnologizarea

alimentând centralizat zona arondată cazanului de abur nr. 2 din CET2 Iași,
de consumatori, pentru încălzire și montarea unei instalaţii de desulfurare
a.c.c. (DESOX) în CET2 Iași, instalaţie de
colectare uscată a cenușii în CET2 Iași,
Tabel 34: Cantitatea de căldură livrată (Gcal/an)
consumatorilor prin punctele termice și modulele termice,
retehnologizarea pompelor de transport
din centrale termice și livrată agenţilor economici, în CET1 în CET 2 Iași și retehnologizarea
Municipiul Iași, în perioada 2010-2013 magistralei 2 a reţelei de transport.
Denumire 2010 2011 2012 2013 De asemenea, în perioada 2014-2020 de finanţare,

se dorește continuarea investiţiilor în sistemul de
Energie termică 5.679 5.114 4.856 4.079 termoficare, prin implementarea proiectului
livrată CT-uri anterior menţionat, etapa II. Obiectivele acestui
Energie termică 265 198 126 130 proiect sunt: asigurarea premiselor SACET Iași
livrată agenţilor pentru creșterea eficienţei energetice, reabilitarea
economici unor tronsoane ale reţelelor termice primare și
secundare și lucrări de reabilitare a reţelelor
Sursa: Strategia Locală de Termoficare revizuită
termice.
În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu
(reducerea emisiilor de Nox, so2, a gazelor cu efect
de seră) și conformarea cu standardele de mediu în II.3.7.5. Alimentarea cu energie
atmosferă, în ultima perioadă au fost derulate
electrică și iluminat public
lucrări ample de reabilitare a sistemului de
termoficare. De asemenea, obiectivul major al Energie electrică și iluminat public în Zona
intervenţiilor desfășurate a fost creșterea Metropolitană Iași
eficienţei energetice în alimentarea cu căldură
urbană. Alimentarea Zonei Metropolitane Iași cu energie
electrică este realizată prin Sistemul Energetic
Reabilitările sistemului de termoficare s-au derulat Naţional de către EON ENERGIE MOLDOVA S.A.
în două etape, prin două proiecte: Reţeaua electrică are un grad mare de acoperire în
toate UAT-urile componente Zonei Metropolitane
1. Proiect derulat în perioada 2005-2009,
și doar zonele introduce recent în intravilan nu
când au fost înlocuite 52% din reţelele de
beneficiază încă de reţea electrică.
agent termic secundar (apă caldă de
încălzire și apă caldă menajeră) cu În Comuna Aroneanu reţeaua de alimentare cu
conducte preizolate care au pierderi prin energie electrică are un grad de acoperire mai
izolaţie mult mai mici faţă de cele clasice. mare de 93% din teritoriul comunei. Alimentarea
2. “Reabilitarea sistemului de termoficare în se realizează prin posture de transformare de
Municipiul Iaşi în vederea conformării cu 20/0,4 KV, iar distribuţia energiei electrice se face
tandardele de mediu privind emisiile în prin linii electrice aeriene și subterane. Reţelele de
atmosferă și pentru creșterea eficienţei 20 KV existente aparţin derivaţiei Șorogari –
energetice în alimentarea cu căldură racordată la LEA 20 KV FAI – Popricani și derivaţiei
urbană”. Durata acestui contract a fost de Holboca, care este racordată la LEA 20 KV Iași-
75 de luni și a început în 17.03.2010., având Sud.
următoarele intervenţii: retehnologizarea
a trei cazane de apă fierbinte, CAF1, CAF3
269
În Comuna Bârnova, din totalul de 1500 de comunei, toate satele sunt racordate la reţeaua de
gospodării, cât are comuna, o proporţie de 95% distribuţie a curentului electric.
sunt racordate la reţeaua electrică. Diferenţa de
5% este în satele Păun, Vișan și Cercu, unde este În Comuna Schitu Duca, doar un număr redus de
gospodării nu beneficiază de alimentare cu
necesară extinderea reţelei electrice.
energie electrică.
În Comuna Ciurea, din 3108 locuinţe, doar 2850
Comuna Tomești: Comuna are acoperire din punct
beneficiază de energie electrică.
de vedere al infrastructurii cu energie electrică -
La nivelul Comunei Comarna, 1730 de locuinţe au iluminat public, locuinţe, iluminat instituţii
energie electrică. publice, agenţi economici - exceptie făcând unele
locuinţe care au fost construite și care urmează a fi
Comuna Holboca are acoperire din punct de racordate .
vedere al infrastructurii cu energie electrică -
iluminat public, locuinţe, iluminat instituţii Comuna Țuţora are un grad ridicat de racordare a
publice, agenţi economici - exceptie făcând unele locuinţelor la sistemul Naţional de energie
locuinţe care au fost construite și care urmează a fi electrică și doar zonele din intravilanul extins nu
racordate . beneficiază de reţea de distribuţie a energiei
electrice.
Comuna Leţcani are un grad de acoperire al
comunei de 99%, reţeaua electrică deservind un În Comuna Valea Lupului există 937 de locuinţe cu
număr de 2.197 de gospodării din totalul de 2.219. energie electrică.
Iluminatul public are un grad de acoperire de 80%.
Principala arteră care beneficiază de o reţea de Toate satele Comunei Victoria beneficiază de
iluminat public foarte bună este drumul european reţea de energie electrică. 95% din gospodăriile
comunei sunt racordate la reţeaua de energie
E583.
electrică, iar restul de 5% nu sunt racordaţi la reţea
În Comuna Miroslava, din 2599 de locuinte 2312 din cauze financiare sau din cauză că deţin locuinţe
locuinte au energie electrica. construite ilegal, fără autorizaţie de construire.
Iluminatul public acoperă 80% din străzile
Pe raza Comunei Mogoșești există reţea de linii comunei, fiind o reţea veche și mare
electrice aeriene de înaltă tensiune, tensiune consumatoare de energie.
medie și joasă tensiune. Alimentarea cu energie
electrică a comunei Mogoșești este realizată într- În Comuna Ungheni: sunt 1.116 locuinţe racordate
un procent de 95%. la energia electrică.
În Comuna Movileni, din 1.658 de locuinţe, doar În vederea creșterii eficienţei energetice, în Zona
1.393 beneficiază de energie electrică. Metropolitană Iași au fost implementate o serie de
proiecte, precum:
În Comuna Prisăcani, toate satele sunt racordate la
reţeaua de distribuţie a curentului electric. În Comuna Aroneanu au fost realizate proiecte de
reabilitare termică la Școala Aron Vodă Aroneanu,
În Comuna Popricani 1840 de locuinţe beneficiază Grădiniţa Aroneanu, Școala din sat Dorobanţ și
de energie electrică. Sala de educaţie fizică Dorobanţ, iar școala din
Comuna Rediu: în afara locuinţelor care au fost satul Dorobanţ și sala de educaţie fizică utilizează
construite în ultimii ani, în intravilanul extins al energie regenerabilă.
270
În Comuna Bârnova Căminul Cultural, Centrul  1 x Trafo 16 MVA, 121/6,6 kV;

medical, Școala Pietrăria, Școala Cercu, Școala  1 x Trafo 25 MVA, 121/6,6 kV.
Vișan, Școala Bârnova au fost reabilitate termic.
Staţia de 220 KV este formată din sistem de bară
În Comuna Ciurea sediul Primăriei și clădirea unde dublă din care o bară este secţionată, bară de
funcţionează After-School-ul sunt reabilitate din transfer secţionată, 8 celule. Anul PIF: 1974.
punct de vedere energetic.
Staţia de 110 kV: formată din sistem de bară dublă
În Comuna Holboca, Primăria, Școala Ștefan cel din care o bară este secţionată, bară de transfer,
Mare Dancu, Școala Rusenii Vechi, Grădiniţa I 20 celule. Anul PIF: 1974
Dancu, Grădiniţa II Dancu și Poliţia Locală Dancu
sunt reabilitate termic. Staţia de 20 kV: staţie interioară de conexiune cu
bară dublă din care una este secţionată, 21 celule.
În Comuna Miroslava, sediul Primăriei Miroslava, Anul PIF: 1974 Din această staţie de sistem, prin
Sala de Sport Miroslava, Centrul de zi Cornești, linii electrice la 110 kV se alimentează întreg
Liceul tehnologic Agricol, corp C, Grădiniţa judeţul Iaşi.
Miroslava, Grădiniţa Valea Adâncă, Școala I-VIII
Uricani, Școala I-IV Proselnici, Grădiniţa Ciurbești În prezent staţia FAI se află într-un proces de
au fost reabilitate în vederea creșterii eficienţei modernizare – (Reparaţii capitale la celulele de 110
energetice. De asemenea, de menţionat este și si 220 kV şi modernizarea sistemului de comandă
construirea parcului fotovoltaic din Comuna control, protecţie şi servicii interne).
Miroslava, care s-a finalizat în anul 2015 și a fost
Sursele interioare de producţie a energiei electrice
finanţat din fonduri europene prin POSCCE .
sunt:
În Comuna Prisăcani, sediul Primăriei, Școala
 CET 1 Iaşi gestionat de sucursala
Generală și Dispensarul utilizează energie
Electrocentrale Iaşi (funcţionează pe
regenerabilă.
hidrocarburi) amplasat în partea de sud-
În Comuna Tomești clădirea Primăriei, Centrul de est a Municipiului Iaşi (Zona Industrială);
Zi și sediile a trei agenţi economici locali sunt  CET 2 Holboca gestionat de sucursala
reabilitate termic. Electrocentrale Iaşi (funcţionează pe baza
de cărbune – huilă), amplasat la 13 km de
Energie electrică și iluminat public în Municipiul Iaşi în localitatea Holboca.
Iași
Compania CET IAŞI S.A., ce operează cele două
Alimentarea cu energie electrică a Municipiului Iași centrale, produce în regim de cogenerare, energie
se asigură din surse exterioare și din surse locale. electrică şi termică. Puterea electrică totală
Alimentarea din surse exterioare este asigurată instalată este de cca 250 MWe. Puterea termică
din staţia de transformare de sistem FAI, de totalizează 907 MWt, din care 260 MWt sub formă
220/110/20/6 KV (Pi = 2x200 MVA), gestionată de de abur pentru consumatori industriali şi 647 MWt
Transelectrica SA – ST Bacău. Aceasta este sub formă de apă caldă pentru consumatori
amplasată în Municipiul Iași, pe DN 28, lângă casnici. Structura consumului de combustibil al
Fabrica de Antibiotice Iași. companiei este următoarea: 44% gaz natural, 25%
pacură şi 31% cărbune.
Unităţile de transformare existente sunt:
Distribuţia energiei electrice la locuinţe, agenţi
 2 x AT 200 MVA, 231/121/10,5 kV;
economici și instituţii publice se realizează prin
 2 x Trafo 16 MVA, 121/22 kV;
271
reţeaua de distribuţie de joasă tensiune. Această Necesitatea realizării unui audit al sistemului de
reţea este formată din reţeaua de distribuţie în iluminat public a rezultat din faptul că de-a lungul
cablu sau aeriană și pe lângă alimentarea anilor intravilanul Municipiului Iaşi s-a extins ca
consumatorilor casnici asigură și iluminatul public urmare a aprobării Planurilor Urbanistice Zonale,
la tensiunea de distribuţie 380/220 V c.a. au fost înfiinţate noi străzi, modificările legislative
care pun accent pe indicatorul eficienţei
Reţeaua electrică aeriană se află în zonele energetice maxime, tehnologiile noi apărute,
nesistematizate ale municipiului, fiind poziţionate
precum și faptul că de la ultimile lucrări de
în general pe stâlpii de beton pe care sunt montate modernizare/reabilitare a sistemului de iluminat
atât circuitele pentru alimentarea consumatorilor public au trecut aproximativ 7 ani. (ultimele
casnici și edilitari, precum și cele pentru iluminatul modernizări ale sistemului de iluminat public au
public. fost realizate în perioadda 2005-2009).
Reţeaua electrică în cablu subteran este Scopul realizării auditului a fost efectuarea unei
dezvoltată în zona centrală, în asamblurile de analize asupra stării sistemului de iluminat,
locuinţe colective și are cabluri separate pentru precum și identificarea zonelor în care este
alimentarea consumatorilor casnici și pentru necesară realizarea extinderii/modernizarii
iluminat public. reţelelor de iluminat pe arterele din municipiul Iași,
Având în vedere că în zona centrală a municipiului precum și formularea de propuneri pentru
Iași reţeaua este veche și degradată, se produc modernizarea sistemului de iluminat public
frecvent întreruperi ale furnizării de energie sau stradal.
fluctuaţii de tensiune. În vederea creșterii eficienţei energetice și a
De asemenea, sistemul de iluminat public este producerii energiilor regenerabile, în Municipiul
vechi, nu este eficient și nu acoperă integral zonele Iași a fost implementat cel mai mare proiect
construite (iluminatul public este deficitar în mod desfășurat până în prezent în ZMI: proiectul de
special în parcuri, parcări, alei, zonele periferice cogenerare a energiei realizat de Universitatea
etc.). Tehnică “Gheorghe Asachi”, care a presupus
reabilitarea a 12 cămine din Campusul “Tudor
Întrucât iluminatul public trebuie să îndeplinească Vladimirescu” și achiziţionarea a două module de
condiţiile prevăzute de normele luminotehnice, de cogenerare a energiei. Aceste module
siguranţă a circulaţiei și de estetică arhitectonică , funcţionează prin arderea gazului metan în patru
în condiţiile utilizării raţionale a energiei electrice motoare, atât agent termic, cât și energie
și necesitatea reducerii cheltuielilor anuale de electrică. Universitatea a devenit în acest mod
exploatare a elementelor componente ale producător de energie electrică.
instalaţiilor electrice de iluminat, Primăria
Municipiului Iași a demarat în anul 2015, “Auditul
sistemului de iluminat public din Municipiul Iași”.
272
Figura 150: Echiparea edilitară a localităţilor componente Zonei Metropolitane Iași
Sursa: prelucrare în baza Planului Urbanistic General al Municipiului Iași aflat în curs de avizare, Strategii UAT-uri componente ale ZMI
273
Probleme 1. Există zone construite sau neconstruite,

care nu sunt deservite cu sistem centralizat de
Lista de probleme este constituită la nivelul alimentare cu apă și pentru care este necesară
fiecărui palier din analiză. Prioritizarea extinderea reţelelor de distribuţie a apei.
problemelor s-a realizat pornind de la datele Cartierele Galata, Bucium, nordul cartierului
analizate şi în urma discuțiilor cu diversele părți Păcurari, Cartierul Ciric sunt parţial deservite
interesate (stakeholders-eng). Direcțiile de cu sistem centralizat de canalizare a apelor
uzate.
2. Gradul de acoperire a străzilor cu reţele de
Probleme principale din punct de vedere al gaze 77,64%.
utilităţilor publice
274
II.4. Mediu și
schimbări
climatice
275
Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40

II.4.1. Mediul natural în m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun
Zona Metropolitană Iași și Dealul Repedea. Teritoriul
Metropolitane laşi este limitat
Zonei
la
și în Municipiul Iași extremitatea estică de râul Prut, ce are ca
afluent principal râul Jijia cu care confluează în
II.4.1.1. Caracteristicile mediului zona localităţii Chipereşti. Partea sudică a
zonei este situată în bazinul superior al
Descrierea geo-morfologică râului Bârlad, afluent al râului Siret.
Alimentarea principală a râurilor provine din
La nivel geo-morfologic, relieful zonei precipitaţii, fapt ce conduce la variaţii mari
metropolitane Iași se prezintă sub forma unei de debite atât în cursul unui an cât şi de la
câmpii colinare cu altitudini medii de 100 - 200 un an la altul. Scurgeri permanente se
m ce corespunde subunităţii geomorfologice a înregistrează pe râul Prut, Bahlui, Nicolina,
Câmpiei Jijia-Bahlui în partea de nord, iar în Cacaina, Ciric, Rediu şi Jijia, celelalte râuri:
sud, în arealul aferent Podișului Central Vasluieţul, Dobrovăţul, Rebricea (în zona de
Moldovenesc se prezintă sub forma unor podiş) având un caracter semipermanent.
dealuri și platouri cu altitudini medii de 300-
350 m. La contactul dintre acestea se Apele subterane din teritoriul periuban sunt
constituie Coasta Iaşului (cu o diferenţă de clasificate în două categorii: captive (de
nivel de peste 300 m faţă de Valea Bahluiului, adâncime) şi libere. Apele minerale sulfuroase
în apropiere de Dealul Repedea-Păun). şi feruginoase de la Nicolina, cu importante
calităţi terapeutice, au favorizat apariţia şi
Din punct de vedere hidrografic, Iaşul se află în dezvoltarea staţiunii balneare Nicolina -
lungul râului Bahlui, un afluent al Jijiei, care se Municipul Iasi.
varsă în râul Prut. Prin extinderea lui, Iaşul este
legendara urbe a celor 7 coline: Cetăţuia, Clima Zonei Metropolitane Iași are un caracter
Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, temperat-continentală, de nuanţă mai
276
excesivă în zona colinară și mai moderată în Elementele faunistice ale Zonei Metropolitane
zona de podiș. Iași sunt strâns legate de specificul învelişului
vegetal, putându-se deosebi o faună
Temperatura medie anuală este cuprinsă între caracteristică pădurilor, silvostepei - stepei şi
9 °C și 10 °C în câmpia colinară și între 8 °C și 9
luncilor, precum şi o faună acvatică.
° C în podiș, medie maximă lunară în luna iulie
între 21 ° C si 22 ° C în câmpie și sub 21 °C în II.4.1.2. Calitatea Factorilor de
podiș, și un minim mediu în luna ianuarie situat
Mediu
între -3 °C si -4 °C în câmpie și -3 în podiș. Din
cauza amplitudinilor termice anuale de Calitatea Aerului
24°+25° C în câmpie şi în jur de 24° C în podiş
unii climatologi universitari consideră clima Calitatea aerului este caracterizată prin datele
României fiind temperată de tranziţie mai provenite din Reţeaua locală de Monitorizare a
degrabă decât continentală. Calităţii Aerului, administrată de APM Iaşi.
Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din
Profilul Altimetric al teritoriului prezintă Zona Metropolitană Iași este formată din 6
altitudini maxime care depăşesc 200 m în zona staţii automate amplasate în zone
câmpiei colinare în câteva puncte izolate la reprezentative pentru tipurile de staţii
nord şi nord-est de laşi (dealul Cârlig - 202 m, existente și a fost realizată prin proiect PHARE
dealul Breazu - 206 m, dealul Aroneanu - 215 RO 2002. Poluanţii monitorizaţi sunt specifici
m, dealul Coada Stâncii - 222 m) şi 400 m fiecărui tip de staţie şi se raportează la valorile
în zona de podiş (dealul Repedea-Păun - 407 limită prevăzute în Legea nr. 104 din 15 iunie
m, dealul Movila - 416 m, dealul Podişu-415 2011 privind calitatea aerului înconjurător.
m). Altitudinile minime ating 32 m la
confluenţa Bahluiului cu Jijia şi 30+31 m în Cele șase staţii sunt dotate cu analizoare
lunca Prutului. Principalele categorii de relief automate care măsoară continuu
sunt reprezentate de forme structurale, concentraţiile în aerul înconjurător ale
sculpturale şi de acumulare. următorilor poluanţi: dioxid de sulf (SO2), oxizi
de azot (NO2, NOx), monoxid de carbon (CO),
Învelișul pedologic este mai puţin variat fiind benzen (C6H6), ozon (O3), particule în
reprezentat de roci şi materiale de construcţii suspensie (PM10).
de interes local (calcare, gresii, argile, nisipuri,
pietrişuri) şi ape minerale, cu valenţe pentru
consum şi tratamente medicale.
Tabel 35: Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din Judeţul Iași
Nr. Nume staţie Tip Staţie Poluanţi monitorizaţi

crt
1 IS-1 –Podu de Trafic SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb-Ni-Cd (din PM10), PM10 automat,
Piatră PM10 gravimetric, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p –
xilen
2 IS-2 – Decebal Fond urban SO2, NO, NO2, NOx, PM2,5 grav., Benzen, Toluen, O-xilen,
Cantemir Etilbenzen, m, p – xilen, directie şi viteză vânt, temperatură,
presiune, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii
3 IS-3 – Oancea Industrială SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 automat
Tătăraşi
277
4 IS-4 –Copou Fond urban SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb-Ni-Cd (din PM10), PM10
Sadoveanu gravimetric, directie şi viteză vânt, temperatură, presiune,
radiaţie solară, umiditate relativă.
5 IS-5 – Tomeşti Suburbană SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 gravimetric, Pb-Ni-Cd (din
PM10).
6 IS-6 –Bosia Fond SO2, NO, NO2, NOx, Pb-Ni-Cd (din PM10), PM10 automat, PM10
Ungheni rural/trafic gravimetric, CO, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen,
directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară,
umiditate relativă, precipitaţii
Sursa - Raport privind starea mediului în Județul Iaşi pentru anul 2014
Urmare a monitorizării calităţii aerului prin manifestată în municipiul Iași în anii

cele 6 staţii automate, în anul 2014, în ZMI s- precedenţi și în mod special în anul 2012.
au înregistrat un număr total de 76 depăşiri ale Rezultatele monitorizării calităţii aerului în
valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii anul 2012 în municipiul Iași au evidenţiat un
umane, la indicatorul particule în suspensie număr total de 91 depășiri ale valorii limită
PM10 înregistrate în toate staţiile de zilnice la indicatorul particule în suspensie
monitorizare, determinate gravimetric, din PM10, determinate gravimetric din care: 58
care: 26 depăşiri s-au înregistrat la staţia de depășiri s-au înregistrat la staţia de trafic IS-1
trafic IS-1 Podul de Piatră, 3 depăşiri la staţia Podu de Piatră, 8 depășiri la staţia de fond
de fond rural IS-4 Copou Sadoveanu, 22 urban IS-4 Copou Sadoveanu și 25 depășiri la
depăşiri la staţia de fond suburban IS-5 staţia de fond rural-trafic IS-6 Bosia Ungheni.
Tomeşti şi 25 depăşiri la staţia de fond urban- În staţia de trafic IS-1 Podu de Piatră s-a
trafic IS-6 Bosia Ungheni. înregistrat un număr de 71 depășiri ale valorii
limită zilnice pentru protecţia sănătăţii
În anul 2014 se observă că numărul de depăşiri umane, care a fost redus la 58 de depășiri în
ale valorii limită zilnice la indicatorul particule urma aplicării prevederilor Art. 21 din Directiva
în suspensie PM10 determinate gravimetric în
2008/50/CE privind contribuţia datorată
toate staţiile de monitorizare a calităţii aerului resuspensiei particulelor în urma tratării
s-a situat sub numărul de 35 stabilit conform carosabilului cu nisip sau sare în timp de iarnă.
Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului Tot în staţia de trafic Podu de Piatră s-a
înconjurător. Trebuie menţionat faptul că, în înregistrat o depășire la media anuală, pentru
legislaţia în vigoare referitoare la calitatea PM10 determinat gravimetric, de 47,63 µg/m3
aerului ambiental este permis un număr faţă de 40 µg/m3 care este valoarea limită
maxim de 35 depăşiri ale valorii limită zilnice, anuală pentru protecţia sănătăţii umane
într-un an calendaristic, în fiecare punct de prevăzută în Legea 104 din 15 iunie 2011
monitorizare. Nu s-a depăşit valoarea limită
privind calitatea aerului înconjurător.
anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40
μg/m3) la indicatorul PM10 în nicio staţie de Din această cauză, Municipiul Iași a derulat
monitorizare a calităţii aerului din ample intervenţii asupra sistemului de
aglomerarea Iaşi. termoficare, atât în conductele de transport,
cât și în centralele termice.
Poluarea aerului cauzată de depășirea
indicatorului PM10 este însă o problemă gravă
278
În anul 2014 s-au înregistrat trei depăşiri ale staţiile de epurare depăşesc valorile maxim
valorii ţintă pentru ozon privind protecţia admise autorizate la evacuare datorită
sănătăţii umane (valoarea maximă zilnică a existenţei programelor etapizate de
mediilor pe 8 ore), la staţia de fond rural IS-4 conformare cu cerinţele standardelor legale şi
Copou Sadoveanu, (a nu se depăşi în mai mult a derogărilor obţinute în conformitate cu Ord.
de 25 de zile pe an calendaristic, mediat pe 3 nr.1768/2007. La toate aceste staţii sunt în
ani, conform legii nr. 104 din 2011 privind derulare programe de modernizare sau
calitatea aerului înconjurător). extindere.
Pentru restul poluanţilor monitorizaţi (oxizi de Pentru protecţia calităţii apelor sunt necesare:
azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon,
compuşi organici volatili, PM2,5 şi plumb,  Reabilitarea şi modernizarea staţiei de
cadmiu şi nichel din PM10), nu s-au înregistrat epurare a municipiului Iaşi;
depăşiri ale valorilor limită/valorilor ţintă  Execuţia la termen a măsurilor şi
prevăzute în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 lucrărilor prevăzute în Programele de
privind calitatea aerului înconjurător. etapizare;
 Îmbunătăţirea randamentelor de
Calitatea Apei funcţionare a staţiilor de epurare
oraşeneşti printr-o exploatare
Monitorizarea apelor judeţului Iași se
corespunzătoare conform
realizează la nivelul bazinului de apă Prut-
prevederilor regulamentelor de
Bârlad. În anul 2014, au fost monitorizate
funcţionare, întreţinere şi exploatare;
cursuri de apă naturale (1139,40 km din care
 Îmbunătăţirea prin investiţii de
monitorizată 43,48 km), cursuri puternic
reabilitare şi modernizare a
modificate (507,39 km din care 336,80 km
randamentelor de funcţionare, a
monitorizată) și cursuri artificiale (122,66 km
staţiilor de preepurare a folosinţelor
monitorizaţi integral). Calitatea acestor
de apă din arealul Prut-Bârlad ;
cursuri de apă a fost predominant bună și
 Înlocuirea tehnologiilor de evacuare
moderată:
hidraulică a dejecţiilor din zootehnie
 Cursuri naturale: 28,3 % stare bună și cu sisteme tip uscat;
71,7 % în stare moderată;  Dotarea laboratoarelor utilizatorilor la
 Cursuri puternic modificate: 34,8 % în nivelul necesar pentru controlul şi
stare bună și 12,9 % în stare moderată supravegherea calităţii apelor, în
și 35,02% evaluat din punct de vedere conformitate cu prevederile legale şi
al elementelor fizico-chimice; ale directivelor europene;
 Cursuri artificiale: 100% în stare  Conformarea folosinţelor de apă la
moderată. prevederile Planurilor Locale de
Acţiune pentru Mediu.
Calitatea apelor din Zona Metropolitană Iași
este influenţată în mod special de staţiile de Calitatea Solului
epurare ale localităţilor. Staţiile de epurare
Calitatea solurilor este influenţată puternic de
evacuează ape uzate cu valori ale indicatorilor
factorii antropici și mai ales de modul cum se
de calitate ridicate, care schimbă sau chiar
practică agricultura și sunt exploatate
degradează, pe anumite tronsoane, râul -
pădurile. Starea solului este strâns legată de
receptor în aval. Cu toate acestea, nu toate
modul de folosinţă a terenului.
279
La nivelul judeţului Iași, clasele de calitate ale activităţi industriale prevăzute în anexa nr.1
solurilor sunt următoarele: la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul
Tabel 36: Clasele de calitate ale solului la nivelul
judeţului Iași
integrat al poluării, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 84.2006.
Clasa de calitate
Pentru o aglomerare cu mai mult de 250.000
Folosinţa I II III IV V
de locuitori, sursa de zgomot se calculează
Arabil 1.3 76.95 126.7 37.07 6.57
pentru traficul rutier, feroviar, aerian și
(ha) 92 0 58 4 8
activităţi industriale.
Pajiști 14 4.770 28.12 62.96 8.66
(ha) 9 3 2 5 Indicatorul de zgomot pentru nivelul zi-seară-
Vii (ha) 8 3.015 5.741 3.923 858 noapte Lzsn, Nivelul de zgomot zi-seară-
Livezi 5 1.432 2.452 4.486 550 noapte în decibeli (dB) se defineşte prin
(ha) următoarea relaţie:
Sursa - Raport privind starea mediului în Județul Iaşi
Lzsn=10lg 1 /24 (12∗10 L zi 10 +4∗10 L seara +5
pentru anul 2014
10 +8∗10 L noapte +10/10 )
Poluarea Fonică
unde:
În anul 2008 s-a adoptat Ordinul ministrului
a. Lzi este nivelul mediu de presiune sonoră,
mediului şi dezvoltării durabile, al ministrului
ponderat A, în interval lung de timp, conform
transporturilor, al ministrului sănătaţii
definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat
publice şi al ministrului internelor şi reformei
pentru suma perioadelor de zi dintr-un an;
administrative pentru aprobarea valorilor-
limită şi a modului de aplicare a acestora b. Lseară este nivelul mediu de presiune
atunci când se elaborează planurile de acţiune, sonoră, ponderat A, în interval lung de timp,
pentru indicatorii Lzsn (indicator de zgomot conform definiţiei din SR ISO 1996-2:1995,
pentru zi-seară-noapte) şi Lnoapte (indicator determinat pentru suma perioadelor de seară
de zgomot pentru noapte), în cazul dintr-un an;
zgomotului produs de traficul rutier pe
drumurile principale şi în aglomerări, traficul c. Lnoapte este nivelul mediu de presiune
feroviar pe căile ferate principale şi în sonoră, ponderat A, în interval lung de timp,
aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile conform definiţiei din SR ISO 1996-2:1995,
mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs determinat pentru suma perioadelor de
în zonele din aglomerări unde se desfăşoară noapte dintr-un an.
280
Tabel 37: Criterii pentru stabilirea zonelor pentru care se realizeaza planuri de acţiune in funcţie de valorile limită
corespunzătoare indicatorilor Lzsn si Lnoapte
Lzsn– dB(A) Lnoapte– dB(A)

Coloana 1 Coloana 2 Coloana 3 Coloana 4 Coloana 5 Coloana 6
Surse de Ținta de Valori maxime Surse de Ținta de atins Valori
zgomot atins permise zgomot pentru valorile maxime
pentru max. permise permise
valorile pentru anul
max. 2012
permise
pentru anul
2012
Străzi, drumuri 65 70 Străzi, drumuri 50 60
şi autostrăzi şi autostrazi
Căi ferate 65 70 Căi ferate 50 60
Aeroporturi 65 70 Aeroporturi 50 60
Zone industriale 60 65 Zone 50 55

industriale
Porturi (activităţi 65 70 Porturi 50 60
de transport (activităţi
feroviar şi rutier de transport
din interiorul feroviar şi
portului rutier
din interiorul
portului)
Porturi (activităţi 60 65 Porturi 50 55
industriale din (activităţi
interiorul industriale din
portului) interiorul
portului)
Sursa - Elaborarea planurilor de actiune destinate gestionarii zgomotului si reducerii zgomotului In Municipiul Iaşi
281
Figura 151: Hărţi de zgomot pentru traficul aerian din Municipiul Iaşi în regim Lzsn și Ln
Conform datelor obţinute în urma realizării hărţii Conform datelor obţinute în urma realizării hărţii
de zgomot pentru traficul aerian în regim Lzsn se de zgomot pentru traficul aerian în regim Lnoapte
constată: se constată:
Numărul de clădiri expuse Lzsn este: Numărul de clădiri expuse Ln este:
 326 clădiri la 55-60 dB, 62 clădiri la 60-65  223 clădiri la 45-50 dB, 257 clădiri la 50-55
dB, 0 clădiri la 65-70 dB, 0 clădiri la 70-75 dB, 36 clădiri la 55-60 dB, 0 clădiri la 60-65
db, 0 clădiri la mai mult de 75 dB dB, 0 clădiri la 65-70 dB, 0 clădiri la mai
 Unităţi de învăţământ – 0 clădiri la 55-60 mult de 70 dB;
dB, 0 clădiri la 60-65 dB, 0 clădiri la 65-70  Unităţi sanitare – 0 clădiri la 45-50 dB, 0
dB, 0 clădiri la 70-75 db, 0 clădiri la mai clădiri la 50-55 dB, 0 clădiri la 55-60 dB, 0
mult de 75 dB; clădiri la 60-65 dB, 0 clădiri la 65-70 dB, 0
 Unităţi sanitare - 0 clădiri la 55-60 dB, 0 clădiri la mai mult de 70 dB;
clădiri la 60-65 dB, 0 clădiri la 65-70 dB, 0
Numărul de persoane expuse:
clădiri la 70-75 db, 0 clădiri la mai mult de
75 dB;  16 persoane la 45-50 dB, 13 persoane la
Numărul de persoane expuse: 50-55 dB, 2 persoane la 55-60 dB, 0
persoane la 60-65 dB, 0 persoane la 65-70
 17 persoane la 55-60 dB, 4 persoane la 60- db, 0 persoane la mai mult de 70 dB.
65 dB, 0 persoane la 65-70 dB, 0 persoane
la 70-75 db, 0 persoane la mai mult de 75
dB.
282
Figura 152: Hărţi de zgomot pentru traficul feroviar din Municipiul Iaşi în regim Lzsn și Ln
Conform datelor obţinute în urma realizării hărţii Conform datelor obţinute în urma realizării
de zgomot pentru traficul feroviar în regim Lzsn, hărţii de zgomot pentru traficul feroviar în
se constată: regim Lnoapte se constată:
 347 clădiri la 55-60 dB, 68 clădiri la 60-65  507 clădiri la 45-50 dB, 159 clădiri la 50-
dB, 40 clădiri la 65-70 dB, 0 clădiri la 70- 55 dB, 45 clădiri la 55-60 dB, 4 clădiri la
75 db, 0 clădiri la mai mult de 75 dB 60-65 dB, 0 clădiri la 65-70 dB, 0 clădiri
 Unităţi de învăţământ – 19 clădiri la 55- la mai mult de 70 dB;
60 dB, 15 clădiri la 60-65 dB, 5 clădiri la  Unităţi sanitare – 1 clădire la 45-50 dB,
65-70 dB, 1 clădire la 70-75 db, 0 clădiri la 0 clădiri la 50-55 dB, 0 clădiri la 55-60
mai mult de 75 dB; dB, 0 clădiri la 60-65 dB, 0 clădiri la 65-
 Unităţi sanitare - 5 clădiri la 55-60 dB, 5 70 dB, 0 clădiri la mai mult de 70 dB;
clădiri la 60-65 dB, 0 clădiri la 65-70 dB, 0
clădiri la 70-75 db, 0 clădiri la mai mult de
75 dB;  238 persoane la 45-50 dB, 45 persoane
la 50-55 dB, 5 persoane la 55-60 dB, 0
persoane la 60-65 dB, 0 persoane la 65-
 142 persoane la 55-60 dB, 13 persoane la 70 db, 0 persoane la mai mult de 70 dB.
60-65 dB, 3 persoane la 65-70 dB, 0
persoane la 70-75 db, 0 persoane la mai
mult de 75 dB.
283
Figura 153: Hărţi de zgomot pentru activităţile industriale din Municipiul Iaşi în regim Lzsn și Ln
Conform datelor obţinute în urma realizării Conform datelor obţinute în urma realizării
hărţii de zgomot pentru sursa industrie în regim hărţii de zgomot pentru sursa industrie în regim
Lzsn, se constată: Lnoapte, se constată:
 0 clădiri la 55-60 dB, 0 clădiri la 60-65 dB,  1 clădire la 45-50 dB, 0 clădiri la 50-55
0 clădiri la 65-70 dB, 0 clădiri la 70-75 db, dB, 0 clădiri la 55-60 dB, 0 clădiri la 60-
0 clădiri la mai mult de 75 dB 65 dB, 0 clădiri la 65-70 dB, 0 clădiri la
 Unităţi de învăţământ – 0 clădiri la 55-60 mai mult de 70 dB;
dB, 0 clădiri la 60-65 dB, 0 clădiri la 65-  Unităţi sanitare – 0 clădiri la 45-50 dB, 0
70 dB, 0 clădiri la 70-75 db, 0 clădiri la mai clădiri la 50-55 dB, 0 clădiri la 55-60 dB,
mult de 75 dB; 0 clădiri la 60-65 dB, 0 clădiri la 65-70
 Unităţi sanitare - 0 clădiri la 55-60 dB, 0 dB, 0 clădiri la mai mult de 70 dB;
clădiri la 60-65 dB, 0 clădiri la 65-70 dB,
0 clădiri la 70-75 db, 0 clădiri la mai mult
de 75 dB;  0 persoane la 45-50 dB, 0 persoane la
 0 persoane la 55-60 dB, 0 persoane la 70 db, 0 persoane la mai mult de 70 dB.
mult de 75 dB.
284
Figura 154: Hărţi de zgomot pentru traficul rutier din Municipiul Iaşi în regim Lzsn și Ln
hărţii de zgomot pentru traficul rutier datorită hărţii de zgomot pentru traficul rutier datorită
caracteristicilor geometrice ale străzilor, dar şi a caracteristicilor geometrice ale străzilor, cât şi
valorilor de trafic disponibile la acest moment se valorilor de trafic disponibile la acest moment se
evidenţiază următoarele (în regim Lzsn): evidenţiază următoarele (în regim Lnoapte):
 1.853 clădiri la 55-60 dB, 1.676 clădiri la  1.955 clădiri la 45-50 dB, 1.729 clădiri la
60-65 dB, 2.151 clădiri la 65-70 dB, 1.903 50-55 dB, 1.983 clădiri la 55-60 dB, 2.017
clădiri la 70-75 db, 912 clădiri la mai mult clădiri la 60-65 dB, 1.284 clădiri la 65-70
de 75 dB dB, 323 clădiri la mai mult de 70 dB;
 Unităţi de învăţământ – 46 clădiri la 55-  Unităţi sanitare – 13 clădiri la 45-50 dB,
60 dB, 44 clădiri la 60-65 dB, 63 clădiri la 13 clădiri la 50-55 dB, 13 clădiri la 55-60
65-70 dB, 49 clădiri la 70-75 db, 11 clădiri dB, 4 clădiri la 60-65 dB, 7 clădiri la 65-70
la mai mult de 75 dB; dB, 0 clădiri la mai mult de 70 dB;
 Unităţi sanitare - 13 clădiri la 55-60 dB,
11 clădiri la 60-65 dB, 14 clădiri la 65-70
dB, 5 clădiri la 70-75 db, 2 clădiri la mai  328 persoane la 45-50 dB, 353 persoane
mult de 75 dB; la 50-55 dB, 482 persoane la 55-60 dB,
582 persoane la 60-65 dB, 352 persoane
la 65-70 db, 26 persoane la mai mult de
 330 persoane la 55-60 dB, 385 persoane 70 dB.
la 60-65 dB, 572 persoane la 65-70 dB,
529 persoane la 70-75 db, 177 persoane
la mai mult de 75 dB.
Sursa - Elaborarea planurilor de actiune destinate gestionarii zgomotului si reducerii zgomotului In Municipiul Iaş
285
Figura 155: Hărţi de zgomot pentru DN 28 din Municipiul Iaşi în regim Lzsn și Ln
hărţii de zgomot pentru traficul rutier datorat hărţii de zgomot pentru traficul rutier datorat
sursei majore DN 28, în regim Lzsn, se constată: sursei majore DN 28, în regim Lnoapte, se
constată:
Numărul de clădiri expuse Lzsn este:
Numărul de clădiri expuse Ln este:
 258 clădiri la 55-60 dB, 207 clădiri la 60-
65 dB, 147 clădiri la 65-70 dB, 177 clădiri  298 clădiri la 45-50 dB, 226 clădiri la 50-
la 70-75 db, 111 clădiri la mai mult de 75 55 dB, 175 clădiri la 55-60 dB, 165 clădiri
dB la 60-65 dB, 180 clădiri la 65-70 dB, 5
 Unităţi de învăţământ – 7 clădiri la 55-60 clădiri la mai mult de 70 dB;
dB, 1 clădire la 60-65 dB, 0 clădiri la 65-  Unităţi sanitare – 0 clădiri la 45-50 dB, 0
70 dB, 1 clădire la 70-75 db, 1 clădire la clădiri la 50-55 dB, 0 clădiri la 55-60 dB,
mai mult de 75 dB; 4 clădiri la 60-65 dB, 0 clădiri la 65-70
clădiri la 60-65 dB, 0 clădiri la 65-70 dB,
de 75 dB;  108 persoane la 45-50 dB, 74 persoane
Numărul de persoane expuse: la 50-55 dB, 51 persoane la 55-60 dB, 46
 92 persoane la 55-60 dB, 63 persoane la 70 db, 1 persoană la mai mult de 70 dB.
60-65 dB, 41 persoane la 65-70 dB, 59
mult de 75 dB.
286
Figura 156: Hărţi de zgomot pentru DN 24 din Municipiul Iaşi în regim Lzsn și Ln
hărţii de zgomot pentru traficul rutier datorat hărţii de zgomot pentru traficul rutier datorat
sursei majore DN 24, în regim Lzsn, se constată: sursei majore DN 24, în regim Lnoapte, se
constată:
Numărul de clădiri expuse Lzsn este:
Numărul de clădiri expuse Ln este:
 309 clădiri la 55-60 dB, 163 clădiri la 60-
65 dB, 109 clădiri la 65-70 dB, 133 clădiri  341 clădiri la 45-50 dB, 226 clădiri la 50-
la 70-75 db, 102 clădiri la mai mult de 75 55 dB, 133 clădiri la 55-60 dB, 104 clădiri
dB la 60-65 dB, 135 clădiri la 65-70 dB, 38
 Unităţi de învăţământ – 5 clădiri la 55-60 clădiri la mai mult de 70 dB;
dB, 5 clădiri la 60-65 dB, 8 clădiri la 65-  Unităţi sanitare – 5 clădiri la 45-50 dB, 2
70 dB, 5 clădiri la 70-75 db, 2 clădiri la mai clădiri la 50-55 dB, 1 clădire la 55-60 dB,
mult de 75 dB; 0 clădiri la 60-65 dB, 0 clădiri la 65-70
clădiri la 60-65 dB, 1 clădire la 65-70 dB,
de 75 dB;  36 persoane la 45-50 dB, 30 persoane la
50-55 dB, 17 persoane la 55-60 dB, 15
persoane la 60-65 dB, 32 persoane la
 34 persoane la 55-60 dB, 25 persoane la 65-70 db, 3 persoane la mai mult de 70
60-65 dB, 12 persoane la 65-70 dB, 28 dB.
mult de 75 dB.
287
II.4.1.3. Arii naturale protejate  ROSCI0221 – Sărăturile din valea

Ilenei;
Pe teritoriul Zonei Metropolitane sunt  ROSCI0222 - Sărăturile Jijia Inferioară
localizate 9 zone naturale protejate, rezervaţii – Prut;
și monumente ale naturii, ce se întind pe  ROSCI0058 – Dealul lui Dumnezeu;
teritoriul comunelor: Bârnova, Miroslava,  ROSCI0160 – Pădurea Icușeni;
Victoria, Popricani, Țuţora, Prisăcani,  ROSCI0171 – Pădure și pajiștile de la
Holboca. Mârzești;
Pe teritoriul metropolitan sunt și următoarele  ROSCI0161 – Pădurea Medeleni;
situri natura 2000 SCI și SPA:  ROSCI0213 – Râul Prut;
 ROSCI0077 – Fâneţele Bârca.
 ROSPA0092 – Pădurea Bârnova;
 ROSPA0042 – Eleșteele Jijiei și De asemenea, în Zona Metropolitană Iași sunt
Miletinului; înregistrate 19 parcuri dendrologice, pe o
suprafaţă de 58,67 hectare, din care 16 numai
 ROSCI0265 – Valea lui David;
în municipiul Iași. Parcurile dendrologice sunt
 ROSCI0135 – Pădurea Bârnova –
plantaţii realizate în jurul unor proprietăţi,
Repedea;
reprezentând valori de patrimoniu prin
 ROSCI0181 – Pădurea Uricani;
raritatea speciilor autohtone sau exotice de
arbori și arbuști pe care le conţin.
Figura 157 – Pădure Uricani
Sursa:http://Iaşifun.ziaruldeIaşi.ro/traseul-marcat-de-cicloturism-miroslava-uricani-Iaşi/127432/
288
Figura 158: Rezervaţii naturale din Zona Metropolitană Iași
Sursa: http://biodiversitate.mmediu.ro/
289
Figura 159: Situri Natura 2000 (SCI și SPA) din Zona Metropolitană Iași
Sursa: http://biodiversitate.mmediu.ro/
290
II.4.1.4. Riscuri naturale  Cutremurele;

 Alunecările de teren;
Cele mai mari probleme de mediu cu care se  Inundaţiile cauzate de preciptaţiile cu
confruntă Zona Metropolitană Iași sunt intensitate mare (“flash floods”);
riscurile naturale.  Valurile de căldură resimţite în mod
special în zona urbană, în Municipiul
Principalele riscuri naturale la care sunt expuse
Iași.
UAT-urile componente Zonei Metropolitane
Iași sunt:
Figura 160: Zonarea seismică din România
Sursa: inforisx.incd.ro
Cutremurele Din punct de vedere seismic, teritoriul

judeţului Iași este influenţat de cutremure de
În ZMI, conform reglementării tehnice „Cod de ”tip moldavic”, cu centrul în zona Vrancea cât
proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de și de particularitate constituţiei substratului
proiectare pentru clădiri” indicativ P 100- geologic. Din aceste cauze în proiectarea,
1/2013, zonarea acceleraţiei terenului pentru executarea și exploatarea constructor sunt
proiectare, pentru evenimente seismice având necesare a se lua măsuri adecvate. Conform
intervalul mediu de recurenţă IMR = 225 ani, zonării seismice, jumătatea de nord și vest a
are o valoare ag = 0,25g. judeţului se încadrează în gradul seismic VI, iar
jumătatea sud, sud-estică în gradul VH-Vm.
291
ZMI se afla în zonă de intensitate seismică Municipiul Iaşi este menţionat în Legea nr. 575
exprimată în grade MSK- 81. Perioada de din 22 octombrie 2001 privind aprobarea
revenire este de cca 50 ani. Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a V-a - Zone de risc natural în lista
Valoarea de vârf a acceleraţiei pentru unităţilor administrative teritoriale afectate de
componenta verticală a mişcării terenului avg alunecări de teren cu potenţial foarte ridicat de
se calculează ca fiind: avg = 0,7ag. Perioada de producere. Conform acestei liste, alunecările
control (colţ) Tc a spectrului de răspuns
pot fi atât primare cât și reactivate.
reprezintă graniţa dintre zona de valori
maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi De asemenea, la nivelul municipiului Iași au
zona de valori maxime în spectrul de viteze fost declarate 4 zone cu risc de alunecare de
relative. Pentru zona studiată, perioada de colţ teren, delimitate prin Harta de risc natural la
are valoarea Tc = 0,7 sec. alunecări de teren și harta topografică cu
evidenţierea alunecărilor de teren, aprobată
Din punct de vedere seismic ZMI se află în zona prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iași nr.
de influenţă a cutremurelor de „tip moldavic” 126/28.04.2010. Aceste zone sunt:
cu epicentrul în zona Vrancea. În decursul
timpului s-au produs seisme cu intensităţi a. Dealul Copou-Est: Conform documentaţiilor
apreciabile în anii 1471, 1516, 1620, 1738, 1802, geo-geotehnice realizate în zonă, suprafaţa
1868, 1894, 1908. Două seisme foarte terenului în această zonă prezenta, înainte de
puternice soldate cu pierderi materiale s-au anii 1960, pante cuprinse între 8% și 35% fiind
înregistrat la 10 noiembrie 1940 şi 4 martie extrem de fragmentată, cu linii de ruptură și
1977, ambele cu magnitudini ce au depăşit refulări prezente pe toată lungimea
gradul 7 pe scara Richter. versantului.
De asemenea, este de menţionat şi cutremurul Ca urmare a alunecărilor de teren ciclice,

din 30/31 august 1986, care a fost apreciat cu majoritatea locuinţelor din aval au dispărut,
magnitudinea 7,1 pe scara Richter. Se pare că cele rămase în aval de cornisă fiind puternic
modul de manifestare ale cutremurelor nu a degradate în aşa fel încât trama stradală a fost
fost uniform pe teritoriul oraşului, probabil din afectată în totalitate.
cauza construcţiei diferenţiate a depozitelor
geologice de suprafaţă, ceea ce impune În aval de cornişa ruptă şi degradată, în anii
1960 – 1961 s-au executat lucrări de amenajări
măsuri specifice de protecţie seismică.
de suprafaţă pentru scurgerea apelor
Alunecări de teren: provenite din precipitaţii şi izvoare, dar odata
cu activarea alunecărilor aceste lucrări au fost
Alunecările de teren afectează de regulă compromise.
versanţii cu pante mari, puternic fragmentaţi
de văile adânci, formate de afluenţii râurilor. b. Dealul Galata: S-au identificat crăpături de-
a lungul Străzii Văleni, localizată pe fruntea
În prezent, sunt realizate Hărţi de risc pentru dealului Galata. De asemenea, s-au localizat
delimitarea alunecărilor de teren doar pentru unele crăpături de întindere, care se pot datora
9 UAT din 19 din Zona Metropolitană Iași: activităţii argilelor cafenii-gălbui din alcătuirea
Municipiul Iași, Bârnova, Ciurea, Miroslava, versantului, care intră în contact cu apa din
Movileni, Popricani, Tomești, Ungheni, infiltraţii sau cu apa provenită din funcţionarea
Aroneanu. defectuoasă a conductelor de canalizare pe
acest sector. Totodată, dincolo de
292
aliniamentul caselor, s-a observat că local, Inundaţiile cauzate de depășirea albiei de râul
versantul este instabil și afectat de crăpături Bahlui, constituie o altă problemă de mediu
de întindere cu deschidere de cca. 20-50 cm, identificată la nivelul Zonei Metropolitane Iași.
dezvoltate în lungul curbei de nivel, ochiuri de
apă, zone vălurite și o fata de desprindere cu Suprafeţele cu grad mare de inundabilitate
lăţimea de 3,5-6,0 m și lungimea de cca. 15,0 – sunt în principal în șesul Bahluiului, traversând
20,0 m. de la Vest la Est Iașul, dar și în porţiuni ale
șesurilor afluenţilor mai mari.
c. Dealul Copou-Vest: Zona este afectată de o
mișcare lentă a versantului, dinamismului În vederea evaluării riscului Municipiului Iași la
mișcării de alunecare datorându-se vegetaţiei inundaţii, Administraţia Naţională “Apele
existente, ce are rol favorabil menţinerii Române” a realizat hărţi de hazard și risc, în
procesul de implementare a Directivei
acestuia.
2007/60/CE. Astfel, au fost identificate mai
d. Dealul Bucium: Zona aceasta este multe categorii de riscuri la inundaţii:
caracterizată printr-o structură geologică
monoclinală, suprafeţele versanţilor fiind  Risc rezidual nesemnificativ;
afectate de terasări și zone unde se produc  Risc redus;
fenomene de șiroire, alunecări, etc.  Risc mediu;
 Risc mare.
293
Figura 161: Zonele cu probabilitate mare și medie de alunecare a terenului în Municipiul Iași
Sursa: prelucrare în baza Hărților de risc natural la alunecări de teren și harta topografică cu evidențierea alunecărilor de teren
294
Figura 162: Inundabilitatea în Zona Metropolitană Iași
Sursa: prelucrare în baza Hărților de inundabilitate
295
Figura 163: Inundabilitatea în Municipiul Iași
Sursa: prelucrare în baza Hărților de inundabilitate
296
II.4.1.5. Managementul deșeurilor locale şi-au dezvoltat propriul sistem de

salubritate (ex. comunele: Cristeşti, Mirceşti,
Zona Metropolitană Iași face parte din Zona 3 de Mironeasa, Miroslava, Mirosloveşti, Răducăneni,
colectare a deșeurilor (Voinești, Popricani, Iași) din Şipote, Tătăruşi, Asociaţia de Dezvoltare
cele 4 zone existente. Intercomunitară Golăeşti-Ungheni).
Conform Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iași, În mediul rural însă nu s-a dezvoltat/generalizat
la nivelul judeţului în anul 2015 existau 16 operatori sistemul de colectare selectivă a deşeurilor,
de salubritate autorizaţi, 12 în mediul rural și 4 în acestea fiind colectate, în majoritatea localităţilor,
mediul urban. doar în amestec.
În ceea ce privește localităţile urbane, acestea sunt În ce priveşte evoluţia gradului de acoperire cu
deservite în totalitate de operatori de salubritate, servicii de salubritate, atât pentru mediul urban
dar raportările privind populaţia deservită cuprind cât şi pentru mediul rural, acesta a crescut
numai date referitoare la contractele încheiate de semnificativ în mod special în mediul rural, în
populaţia urbană cu operatorii de salubritate, perioada 2009-2013.
aflate în desfăşurare.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri gestionate la
În ce priveşte deşeurile generate în mediul rural, nivelul localităţilor urbane şi rurale ale judeţului
după anul 2009 managementul acestora a Iaşi, conform chestionarelor statistice privind
cunoscut o îmbunătăţire semnificativă, atât prin gestionarea deşeurilor municipale, completate de
faptul că majoritatea autorităţilor locale au către operatorii de salubritate, pentru anii 2009-
încheiat contracte de salubritate cu operatori 2013, este prezentată în tabelul de mai jos:
autorizaţi cât şi prin faptul că unele autorităţi
Tabel 38: Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate în Judeţul Iaşi în perioada 2009-2013
Mediul / Anul Populaţie deservită (%)

2009 2010 2011 2012 2013
Urban 95,8 95,14 93,71 84,27 92,98
Rural 18,38 66,23 60,14 79,93 79,72
Sursa - Raport privind starea mediului în Judeţul Iaşi pentru anul 2014
Tabel 39: Evoluţia cantităţilor de deșeuri în Judeţul Iaşi în perioada 2009-2013
Tip deșeu Cantităţi deșeuri (tone)

2009 2010 2011 2012 2013
Deșeuri menajere și 166.715 153.226 132.442 134.764 135.968
asimilabile
Deșeuri din servicii 8.028 2.265 3.634 3.646 4.496
municipale
Deșeuri din construcţii, 21787 18268 22633 60556 89754
demolări
TOTAL DEȘEURI 196530 173759 158709 198966 230218
MUNICIPALE
COLECTATE
297
Deșeuri generate și 35.467 12.906 12.027 34.787 23.199

necolectate
TOTAL DEȘEURI 231.997 186.665 170.736 233.753 247.740
MUNICIPALE
GENERATE
Sursa - Raport privind starea mediului în Judeţul Iaşi pentru anul 2014
Tabel 40: Compoziţia deșeurilor menajere în Judeţul Iaşi în anul 2013
Material Procent Procent

(%) urban (%) rural
Hârtie / carton 7,68 5
Sticlă 4,35 3,5
Plastic 6,17 5,5
Metale 1,78 2,5
Textile 3,16 2,5
Biodegradabile 47,15 64
Inerte 16,59 11,2
Altele 13,12 5,8
TOTAL 100 100
Sursa - Raport privind starea mediului în Județul Iaşi pentru anul 2014
Compoziţia deşeurilor menajere nu a fost cantitatea totală (exprimată gravimetric)

determinată prin măsurători, ci a fost estimată pe produsă în anul 1995 ;
baza datelor din chestionarele de anchetă  16 iulie 2020 - cantitatea deşeuri
statistică anuală, completate de către operatorii depozitată trebuie să se reducă la 35 % din
de salubritate şi de către operatorii colectori de cantitatea totală (exprimată gravimetric)
deşeuri reciclabile (operatorii tip REMAT). produsă în anul 1995.
Conform Directivei Europene Nr.1999/31/EC Soluţiile de recuperare/reciclare şi de reducere a

privind depozitarea deşeurilor, transpusă în deşeurilor biodegradabile eliminate prin
legislaţia naţională prin H.G.Nr.349/2005 privind depozitare finală, care ar putea fi practicate pentru
depozitarea deşeurilor, cu modificările şi atingerea acestor ţinte sunt :
completările ulterioare, ţintele privind reducerea
cantităţilor de deşeuri biodegradabile municipale a. compostarea (degradare aerobă) – cu producere
sunt următoarele: de compost utilizabil;
 16 iulie 2010 - cantitatea deşeuri b. degradare anaerobă - cu producere de gaz

depozitată trebuie să se reducă la 75 % din utilizabil;
cantitatea totală (exprimată gravimetric) c. tratare termică;
produsă în anul 1995 ;
 16 iulie 2013 - cantitatea deşeuri d. tratare mecano-biologică (degradare aerobă) –
depozitată trebuie să se reducă la 50 % din cu producere de deşeuri stabilizate, depozitabile.
298
Până în anul 2014, în Judeţul Iaşi nu s-a practicat

nici una din aceste metode. Au fost amplasate, în  Înfiinţarea Centrului Municipal de
schimb un numar de 120 containere pentru Colectare Iași (în asociere cu Municipiul
colectarea biodeşeurilor. Mai mult, la depozitul Iaşi și Aociaţia ECOTIC), în strada
nou din Țuţora este prevazută o staţie de Grădinari nr. 26, proiect demarat în anul
compostare, dar în anul 2013 aceasta nu a 2014 și finalizat în martie 2016.
funcţionat.
Referitor la parcursul deșeurilor colectate selectiv,
Începând cu data de 16 iulie 2009, în trei din cele după colectarea PET-urilor, a plasticului, a hârtiei,
patru depozite urbane de deşeuri municipale ale a cartonului, a foliei și a aluminiului, acestea sunt
Judeţului Iaşi s-a sistat depozitarea deşeurilor, a preluate de operatorul autorizat pentru
fost dat in exploatare Depozitul ecologic Țuţora şi valorificarea de către ECOPROD SERVICES S.R.L.,
a devenit funcţională/operaţională staţia de DEEE-urile sunt preluate de operatorul autorizat
sortare a deşeurilor municipale din cadrul noului pentru valorificarea de către ECOREC, iar fierul
depozit, administrat de operatorului de salubritate este preluat de cptre REMATINVEST S.R.L.
SC Salubris SA Iaşi.
În cadrul staţiei, se sortează manual deşeurile

colectate prin sistemul de colectare selectivă.
Deşeurile sortate sunt trimise apoi la reciclare, fie

direct de către operatorul de salubritate, fie prin
intermediul operatorilor economici autorizaţi în
vederea colectării fracţiunilor reciclabile.
De asemenea, în vederea creșterii standardului de

viaţă al populaţiei și îmbunătăţirea calităţii
mediului din judeţul Iași, în anul 2013 a fost
dezvoltat și implementat un sistem durabil de
management al deșeurilor: “Sistem de
management integrat al deșeurilor judeţului Iași”,
co-finanţat de Uniunea Europeană prin POS
Mediu – Axa Prioritară 2, Domeniul Major de
Intervenţie 1. Scopul proiectului a fost
completarea infrastructurii și a echipamentelor
existente, prin investiţii care să conducă la un
management integrat al deșeurilor conform cu
cerinţele legislative ale U.E. din sectorul mediului.
Alte proiecte derulate de către Salubris, au fost:
 “Management Integrat al Deșeurilor”,

care a presupus deschiderea depozitului
ecologic de deșeuri Țuţora, realizat parţial
și dotarea tehnico-materială cu mașini,
utilaje și unităţi de înmagazinare deșeuri;
299
emisiile totale de gaze cu efect de seră cu cel puţin

II.4.2. Schimbări climatice 20% în raport cu nivelurile din 1990 și cu 30% în
cazul în care și alte ţări dezvoltate se angajează să
Cu ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite pentru
obţină reduceri comparabile ale emisiilor. Emisiile
Mediu şi Dezvoltare, ce a avut loc la Rio de Janeiro
globale de gaze cu efect de seră ar trebui reduse
în 5 iunie 1992, a fost semnată Convenţia Cadru a
până în 2050 cu cel puţin 50% faţă de nivelurile din
Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice.
1990.
Principalul obiectiv al acestei convenţii a fost
stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de Gazele cu efect de seră sunt:
seră în atmosferă, astfel încât să se prevină orice
dereglare antropogenică a sistemului climatic. Din  gaze cu efect direct de seră: CO2, CH4,
anul 1992, România este semnatară a acestei N2O, hidrofluorocarburi (HFC-uri),
convenţii ce a fost ratificată de Parlamentul perfluorocarburi (PFC-uri), SF6 şi NF3;
României prin Legea nr. 24/1994 și Protocolul de la  gaze cu efect indirect de seră: CO, NOx,
Kyoto prin Legea nr. 3/2001. Conform Protocolului Compuşi Organici Volatile Non-Metan
de la Kyoto, România s-a angajat să reducă (NMVOC) şi SO2;
emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% în perioada
Dintre aceste gaze cu efect de seră, cel mai
2008-2012, considerând nivelul din anul 1998
semnificativ gaz este dioxidul de carbon (C02).
drept nivel de referinţă. Emisiile totale de gaze cu
efect de seră la nivel naţional (excluzând Dezvoltarea economică din ultimii ani
contribuţia sectorului Folosinţa Terenurilor, înregistrează, pe lângă o serie de aspecte pozitive,
Schimbarea Folosinţei Terenurilor și Silvicultura) şi un impact negativ asupra mediului înconjurător
au scăzut cu 57,56% comparativ cu nivelul emisiilor şi a calităţii sănătăţii populaţiei din cauza poluării
din anul 1998. aerului, apei, solului, etc. Creşterea gradului de
poluare atmosferică este principalul factor ce
În martie 2007, Consiliul European și-a exprimat
determină schimbări în echilibrul climatic, atât la
angajamentul ferm de a reduce până în 2020
scară locală, cât şi globală. Dintre gazele cu efect
300
de seră emanate în atmosferă la nivelul La nivelul judeţului Iași se constată o scădere

municipiului, cele mai mari procente sunt deţinute considerabilă a emisiilor de CO2 în perioada 2009-
de dioxidul de carbon (CO2), bioxidul de azot 2012, dar pe de altă parte o creștere din anul 2013
(NO2) și metanul (CH4). până în 2014.
Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct Operatorii economici care declară emisiile de CO2
sau indirect de activităţile umane, care determină anual, au înregistrat pe de o parte scăderi
schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care considerabile ale emisiilor de CO2, precum CET
se adaugă la variabilitatea naturală a climei, pe o Iași I, datorită intervenţiilor din ultimii ani, dar
perioadă de timp comparabilă. Pot fi observate ceilalţi doi operatori, CET Iași II și S.C. Ceramica
schimbări climatice determinate de activităţile S.A. au înregistrat creșteri în perioada 2013-2015 în
antropice ce produc emisii de GES. mod special.
Principalele surse generatoare de gaze cu efect de La nivelul judeţului Iași, au fost înregistrate
seră din Municipiul Iaşi sunt: următoarele valori ale emisiilor de CO2 în perioada
2009-2014:
 producerea energiei termice şi electrice în
cetralele termice din zonă; Tabel 41 – Inventarul emisiilor de CO2 la nivelul judeţului
Iași, în perioada 2009-2014
 producerea energiei termice în centralele
termice aferente activităţilor comerciale,
An CO2 (tone/an)
industriale şi rezidenţiale;
2009 1333154
 producerea energiei termice în centralele
2010 1504660
industriale de ardere;
 utilizarea solvenţilor; 2011 1452811
 transportul rutier; 2012 402949
 transporturi şi surse mobile altele decât 2013 380788
transportul rutier; 2014 407351
 agricultura. Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Iași
În România, variabilitatea climatică are efecte Tabel 42 – Inventarul emisiilor de CO2 (tone/an) declarate
de operatorii economici, în perioada 2009-2015
directe asupra unor sectoare precum agricultura,
silvicultura, gospodărirea apelor, sectorul
An CET Iași I CET Iași II S.C.
rezidenţial şi de infrastructură, conducând la
CERAMICA
modificarea perioadelor de vegetaţie şi la
S.A.
deplasarea liniilor de demarcaţie dintre păduri şi
2009 180300 281112 23223
pajişti, determinând in acelaşi timp creşterea
frecvenţei şi intensităţii fenomenelor 2010 178203 252258 30038
meteorologice extreme (furtuni, inundaţii, 2011 117415 245196 30427
secete). 2012 44975 286798 28440
2013 33282 316092 24761
Schimbările în regimul climatic din România se
încadrează în contextul global, ţinând cont de 2014 24825 332646 26112
condiţiile regionale: creşterea temperaturii va fi 2015 17271 334883 25344
Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Iași
mai pronunţată în timpul verii.
301
Pentru identificarea schimbărilor climatice în a înregistrat cele mai mici abateri din toată
regimul climatic observat din Zona Metropolitană perioada 2009-2014.
Iași, s-au luat în considerare informaţiile
prezentate în Raportul realizat de Administraţia Din punct de vedere al abaterilor înregistrate pe
Naţional de Metorologie “Scenarii de schimbare a luni, se remarcă faptul că lunile de vară și de iarnă
regimului climatic în România pe perioada 2001- au înregistrat atât valori extreme pozitive (lunile
2030”, prin care s-au analizat şirurile valorilor iulie și august), respectiv valori extreme negative
anotimpuale (iarnă, primăvară, vară, toamnă) și (luna februarie).
anuale (anumiţi parametri) în perioada 1961-2007
II.4.2.2. Variaţiile precipitaţiilor în Zona
pentru media temperaturii aerului, viteza vântului
și cantităţile de precipitaţii, precum și informaţii Metropolitană Iași
prezentate pe site-ul Administraţiei Naţionale de
Analiza precipitaţiilor din perioada 1961-2007
Metorologie.
relevă următoarele tendinţe la nivelul Zonei
II.4.2.1. Variaţiile temperaturilor în Metropolitane Iași:
Zona Metropolitană Iași  în cazul iernii și al primăverii s-au

identificat tendinţe de scădere a
Analiza șirurilor temperaturii medii a aerului din cantităţilor de precipitaţii, însă nu au fost
perioada 1961-2007 a pus în evidenţă schimbări semnificative din punct de vedere
semnificative în toate anotimpurile și anume: statistic;
 o încălzire semnificativă de mai mult de  tendinţe semnificative de creștere a
2ºC iarna și 1ºC primăvara; cantităţilor de precipitaţii se remarcă în
 în timpul toamnei se remarcă o tendinţă anotimpul de toamnă, când Zona
de răcire ușoară în toată ţara, dar nu este Metropolitană Iași se încadrează în
însă semnificativă din punct de vedere tendinţa înregistrată la nivelul ţării.
statistic. Analiza precipitaţiilor în perioada 2009-2014
arată, la nivelul Municipiului Iași, atât valori cu
După perioada 1961-2007 și până în anul 2014,
analizele variaţiilor temperaturilor realizate, au mult peste cele înregistrate în perioada de
luat în considerare abaterile faţă de perioada de referinţă, cât și cu mult sub acestea. Anul 2009 a
referinţă 1961-1990. Începând cu anul 2015 însă, înregistrat cele mai mari creșteri ale debitelor
este utilizat ca perioadă de referinţă intervalul precipitaţiilor, iar anul 2011 a înregistrat cele mai
1981-2010. Stabilirea perioadei de 30 de ani ca multe luni cu abateri negative faţă de perioada de
perioadă climatică de referinţǎ este în mare referinţă 1961-1990.
măsură convenţională, dar adoptarea ei a ţinut În ceea ce privește abaterile precipitaţiilor pe luni,
cont de faptul că mediile lunare, calculate pentru se remarcă o creștere foarte mare a precipitaţiilor
variabilele meteorologice pe aceasta perioadă, au în lunile de toamnă (septembrie, octombrie,
o stabilitate suficientă, inclusiv în cazul zonelor noiembrie) și o scădere considerabilă a acestora în
temperate. lunile de primăvară și vară (martie, aprilie, iunie și
În Municipiul Iaşi temperaturile au fost în creștere iulie).
faţă de perioada de referinţă 1961-1990. Cele mai
mari abateri au fost înregistrate însă în anul 2009
și 2012. De remarcat este însă faptul că anul 2014
302
Figura 164: Abaterile temperaturilor pe ani, în perioada 2009-2014
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014
-2
-4
-6
-8
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
Sursa: Institutul Național de Meteorologie
Figura 165: Abaterile precipitaţiilor pe ani, în perioada 2009-2014
300
250
200
150
100
50
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014
-50
-100
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie
iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
Sursa: Institutul Național de Meteorologie
303
II.4.2.3. Variaţiile vântului în Zona II.4.2.4. Scenarii de schimbări climatice

Metropolitană Iași Analiza proiecţiilor temperaturii aerului şi
Analiza variaţiilor vântului din perioada 1961-2007 cantităţilor de precipitaţii pentru România s-a
arată o tendinţă de scădere, atât la nivel anual, cât fǎcut folosind rezultatele experimentelor
și anotimpual. Magnitudinea tendinţei de scădere numerice realizate pentru secolele 20 si 21 cu
este mai pronunţată în ZMI faţă de alte regiuni modele climatice globale, arhivate la Lawrence
unde vitezele medii ale vântului sunt mai mari. Livermore National Laboratory, SUA. Este vorba
de setul CMIP3 din cadrul programului PCMDI (The
 Iarna şi primăvara, viteza medie a vântului Program for Climate Model Diagnosis and
prezintă tendinţe semnificative de Intercomparison), din care au fost extrase datele
scădere; disponibile de la 16 modele climatice. Folosind
 Vara şi toamna, tendinţele de scădere sunt aceste date, s-au calculat mai întâi mediile pe
mai reduse sau sunt nesemnificative din ansamblul celor 16 modele iar schimbările în
punct de vedere statistic. temperatura aerului şi cantităţile de precipitaţii
pentru România au fost exprimate ca diferenţe
Tendinţa lineară de evoluţie a vitezei medii anuale între valorile respective mediate pe ţară pentru
indică scăderi medii pe perioada 1961-2007 mai intervalul 2001-2030 (scenariul A1B) şi intervalul
mari de 1 m/s pentru Zona Metropolitană Iași. de referinţă 1961-1990 (control), folosind punctele
Figura 154 – Variabilitatea vitezei medii anuale a vântului de grilǎ disponibile pentru aria României. În cazul
(A) și a iernii (B) la principalele staţii meteorologice din precipitaţiilor, schimbările sunt date în procente.
ţară / Sursa: Raportul realizat de Administrația Național de Datorită rezoluţiei spaţiale destul de grosieră a
Metorologie “Scenarii de schimbare a regimului climatic în
acestor modele, s-a calculat media pe ţară a
România pe perioada 2001-2030”
semnalului climatic pentru a avea o idee generală
despre efectul utilizării mai multor modele
climatice în estimarea acestui semnal.
 Ansamblul de 16 modele relevǎ creşterea

temperaturii medii lunare deasupra
României în toate lunile, cea mai mare
diferenţǎ între scenariu şi rularea de
control fiind în iulie (1,31 °C). Este
interesant de menţionat cǎ şi în cazul
precipitaţiilor, o reducere considerabilă
(de aproape 6%) în orizontul de timp 2001-
2030 are loc tot în luna iulie.
 Schimbarea în cantitǎţile de precipitaţii
lunare, în orizontul de timp 2001-2030,
pentru teritoriul României, este diferitǎ pe
parcursul ciclului sezonier. Astfel, se
înregistreazǎ o creştere în lunile de
primǎvarǎ, cu un maxim de aproximativ
4% în martie. În lunile de varǎ şi toamnǎ,
mediile ansamblului de 16 modele indicǎ o
304
descreştre, cea mai importantǎ fiind în temperaturii cu valori între 0,92 – 0,93ºC, mai mult
luna iulie (aproximativ 6%). În lunile de decât în zona centrală și de vest a României.
iarnǎ, în cazul precipitaţiilor, nu apare un
semnal clar. În ceea ce privește precipitaţiile, se poate observa
o tendinţă de creștere a acestora în Zona
Din hărţile prezentate mai jos se poate observa că Metropolitană Iași, cu valori între 0,1 și 1%, situaţia
în cazul Zonei Metropolitane Iași, scenariile de fiind mai bună faţă de centrul și vestul ţării.
schimbare climatică indică o creștere a
Figura 166 – Creșterea temperaturii medii multianuale (°C) în intervalul 2001-2030 comprativ cu intervalul de referinţă 1961-
1990
Sursa: Raportul realizat de Administrația Național de Metorologie “Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pe perioada
2001-2030”
305
Figura 167 – Diferenţa în cantitatea medie multianuală de precipitaţii (în %) dintre intervalul 2001-2030 și normala
meteorologică standard (1961-1990)
Sursa: Raportul realizat de Administrația Național de Metorologie “Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pe perioada
2001-2030”
2.4.2.5. Măsuri de adaptare la o importanţă majoră pentru procesul de

dezvoltare durabilă.
schimbările climatice
Strategia Naţională privind Schimbările Climatice
Strategia UE privind adaptarea la efectele
(2013-2020) abordează două componente
schimbărilor climatice (2013) menţionează faptul
principale: cea de reducere a concentraţiei de gaze
că, este crucial să se consolideze capacitatea de
cu efect de seră şi cea de Adaptare la efectele
rezistenţă la schimbările climatice subliniind că,
schimbărilor climatice (ASC).
gestionarea necorespunzătoare a resurselor de
apă poate afecta semnificativ ecosistemele Zona Metropolitană Iași se încadrează în
naturale și activităţile socio-economice. Cu alte tendinţele identificate la nivel global, întrucât
cuvinte, diferitele sectoare economice sunt din ce prezintă efecte ale creșterii nivelului de CO2 prin
în ce mai expuse la riscurile de mediu, ca urmare a creșterea temperaturilor din ultimele decade.
fenomenului schimbărilor climatice, iar Implicit, creșterea temperaturilor a produs
gestionarea eficientă a riscurilor climatice prezintă schimbări în manifestarea precipitaţiilor:
306
intensităţi foarte mari și dese în anumite perioade CO2 (proiecte din domeniul mobilităţii, echipării
ploioase, urmate de perioade lungi de secetă. edilitare, eficienţei energetice –reabilitări de
construcţii etc.).
Principala cauză a modificărilor condiţiilor
climatice în ZMI a fost atât creșterea numărului de Probleme
autovehicule care au emis cantităţi mari de CO2 în
aer – creștere corelată cu expansiunea orașului și Lista de probleme este constituită la nivelul
cu îmbunătăţirea generală a nivelului de trai, fiecărui palier din analiză. Prioritizarea
secondată de activitatea industrială, care a emis în problemelor s-a realizat pornind de la datele
atmosferă gaze cu efect de seră.
În vederea reducerii concentraţiei de gaze cu efect acțiune prin care se vor soluționa problemele sun
de seră și în vederea adaptării la schimbările prezentate în capitolul III.3 Logica intervențiilor.
climatice, în ZMI sunt necesare măsuri integrate,
ce ţin de: trecerea către o mobilitate urbană Probleme principale din punct de vedere al
durabilă (încurajarea utilizării mijloacelor de mediului şi schimbărilor climatice
deplasare nemotorizate, înlocuirea mijloacelor de 1. ZMI se confruntă cu o serie de riscuri
transport în comun motorizate cu soluţii naturale, după cum urmează: număr mare
ecologice, încurajarea utilizării mijloacelor de de clădiri cu risc seismic crescut, zone
deplasare nemotorizate), adoptarea de tehnologii construite care prezintă risc crescut la
noi pentru eficientizarea utilizării energiei alunecări de teren (Galata, Bucium, Copou,
(sisteme de iluminat public eficiente energetic, Moara de Vânt, Sărărie) şi UAT-uri
sisteme de monitorizare a consumului de energie predispuse riscului la inundaţii cauzate de
etc.), reducerea pierderilor de energie în clădirile viituri pe râul Bahlui și râul Jijia: Leţcani,
publice și rezidenţiale (eficientizare energetică), Miroslava, Tomești, Comarna, Prisăcani,
creșterea procentului de spaţii verzi – inclusiv Țuţora, Holboca, Ungheni. Victoria,
spaţii verzi cu rol de proiecţie, încurajarea utilizării Popricani, Movileni.
surselor alternativve de producţie a energiei, 2. Modificări la nivelul temperaturilor și
monitorizarea calităţii factorilor de mediu. precipitaţiilor în perioada 2009-2014 –
Până în prezent, Municipiul Iași a implementat abateri mari faţă de perioada de referinţă
acţiuni și proiecte semnificative în reducerea 1961-1990, din cauza schimbărilor
emisiilor de CO2. Printre acestea, cel mai climatice și implicit a emisiilor de C02
important proiect a fost “Reabilitarea sistemului reclamă o serie de măsuri pentru
de termoficare în Municipiul Iași în vederea eficientizarea consumului de energie în
conformării cu standardele de mediu privind clădirile de locuit sau în ceea ce priveşte
emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienţei iluminatul public.
energetice în alimentarea cu căldură urbană” 3. Poluarea aerului cauzată de depășirea
proiect desfășurat în două faze, faza I finalizată și indicatorului PM10 este însă o problemă
gravă manifestată în municipiul Iași în anii
faza II aflată în curs de implementare.
precedenţi și în mod special în anul 2012,
În perioada de programare 2014-2020, Zona alături de poluarea fonică pe marile
Metropolitană Iași are în portofoliu un număr bulevarde generată de traficul rutier și de
considerabil de proiecte care vizează adaptarea la congestia din trafic, care la rândul ei
schimbările climatice prin reducerea emisiilor de generează un nivel crescut al emisiilor de
307
CO2, în condiţiile în care suprafaţa de

spaţiu verde (23,8 mp/loc) este sub cea
minimă obligatorie d.p.d.v. legal (26
mp/loc).
308
II.5. Analiza
SWOT şi
Diagnostic
309
II.5.1. Analiza SWOT

PROFIL SOCIO – DEMOGRAFIC
Puncte tari Puncte slabe
Zona Metropolitană Iaşi Zona Metropolitană Iaşi
În ultimii ani, ponderea populaţiei din mediul rural s- În comunele din a doua coroană au fost înregistrate
a majorat cu 22,4%. creşteri destul de reduse ale populaţiei în intervalul
2009 - 2015, în timp ce în comunele Țuţora,
Fenomen de suburbanizare, mai ales în comunele Prisăcani, Victoria şi Movileni populaţia a scăzut cu
din prima coroană a Municipiului Iaşi: Miroslava, până la 4% (Figura 20).
Ciurea, Bârnova, Aroneanu, Rediu şi Valea Lupului
unde creşterea procentuală a populaţiei datorită Populaţia ZMI se află în curs de îmbătrânire: deşi
mişcării migratorii a avut cele mai ridicate valori raportul de îmbătrânire demografică - 724 %0 - este
(Figurile 20 şi 28). momentan mai bun decât în judeţ, piramida
vârstelor analizată în capitolul Profil socio-
Evoluţia Populaţiei stabile din comuna Valea demografic şi rata de înlocuire a forţei de muncă –
Lupului a înregistrat cea mai mare creştere de la 637,90%0 (valoare mai mică decât cea naţională) –
nivelul Zonei Metropolitane (Figura 20). ne arată faptul că în următorii 15-20 ani nu va fi
Comuna Tomeşti este singura din Zona suficientă populaţie tânără care să înlocuiască
Metropolitană Iași ce prezintă populaţie tânără populaţia adultă pe piaţa muncii.
(Figurile 23-25 – cele mai mici rapoarte de Comunele Prisăcani, Comarna, Țuţora, Aroneanu,
îmbătrânire şi dependenţă demografică). Movileni, Mogoşeşti şi Schitu Duca au deja
La nivelul ZMI sporul natural este pozitiv (rata de populaţie îmbătrânită (printre cele mai mari
4,19%). rapoarte de îmbătrânire a populaţiei conform Figurii
23), efectivele acestora fiind în scădere sau având
La nivel metropolitan, soldul schimbărilor de creşteri nesemnificative în ciuda fenomenului de
domiciliu, inclusiv migraţia externă cât şi cel al suburbanizare care a avut loc în ultimii ani fapt ce
schimbărilor de reşedinţă înregistrează valori înseamnă ca acestea nu reprezintă un mediu
pozitive (creştere procentuală a populaţiei de 5,53% atractiv pentru locuire (Figura 20).
în urma mişcării migratorii).
La nivel metropolitan există comune cu spor natural
Comunele unde creșterea procentuală a populaţiei negativ: Movileni, Victoria, Aroneanu, Prisăcani și
a fost afectată semnificativ de soldul migrator Țuţora sau nul: Ungheni, Schitu Duca și Mogoșești
pozitiv sunt: Comarna cu 17% creştere a populaţiei (Figura 27).
în urma mişcării migratorii, Valea Lupului, Miroslava
cu aproximativ 6% fiecare.
Comparativ cu Judeţul Iaşi sau cu media regională şi Datorită procesului de diminuare a populaţiei care
naţională, populaţia de peste 65 de ani este mai este în curs de desfăşurare, comunele Prisăcani,
redusă iar populaţia aptă de muncă este mai Movileni şi Țuţora (printre singurele comune din
numeroasă (conform datelor INS Tempo, proporţia ZMI unde rata sporului natural are valori negative -
persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 65 de ani conform Figurii 27) se confruntă cu un fenomen
310
era de 74% în ZMI şi de aproximativ 70% în judeţ accentuat de îmbătrânire demografică. (aceste
respectiv în regiune şi ţară iar proporţia persoanelor comune au cele mai mari valori ale raportului de
cu vârste peste 65 de ani era de 11% în ZMI şi de 14% îmbătrânire demografică, peste media naţională,
în România – Detalii în Anexa 4). conform Figurii 23).
Populaţia ZMI reprezintă peste jumătate (53%). din Localităţile Schitu Duca şi Victoria au fost afectate
populaţia Judeţului Iași, oferind un bazin relativ de pierderea populaţiei din cauza soldului migrator
extins de forţă de muncă și o bază demografică negativ (Figura 28).
solidă.
Persoane care trăiesc în condiţii definite de sărăcie,
Existenţa unor categorii de populaţie cum ar fi capital uman subdezvoltat (educaţie şi sănătate) şi
persoanele asistate social, persoanele în vârstă și condiţii de locuire precare în comunele Mogoșești,
cele cu dizabilităţi care pot acoperi deficitul de forţă Holboca, Victoria, Schitu Duca, Tomești și Movileni,
de muncă anticipat pentru perioada următoare conform datelor oferite de Atlasul Zonelor Rurale
datorat îmbătrânirii populaţiei și migraţiei. Marginalizate.
Municipiul Iaşi Municipiul Iaşi
Rata sporului natural este pozitivă (4,57%). Superioritatea numerică a persoanelor care vin
temporar în Municipiul Iaşi faţă de cele care se
Situaţia demografică este ceva mai bună decât în stabilesc aici definitiv (soldul schimbărilor de
restul Regiunii Nord Est Moldova datorită valorilor domiciliu era de 6663 persoane în 2014 în timp ce
favorabile ale unor indicatori precum rata de soldul schimbărilor de reşedinţă era de 17707 –
nupţialitate (7,1% spre deosebire de aproximativ 5% Detalii în Anexa 5).
- Detalii în Anexa 6) şi rata natalităţii (12% spre
deosebire de aproximativ 11% - Detalii în Anexa 6),
astfel numărul mare de persoane adulte care îşi
Procentul mare al persoanelor adulte şi procentul
întemeiază o familie şi care doresc să aibă copii fiind
în creştere. mic al persoanelor tinere.
În Municipiul Iaşi, soldul migraţiei internaţionale a 26% din populaţia Municipiului Iași trăiește în zone
trecut de la pozitiv la negativ în decurs de 5 ani, dezavantajate conform Atlasului Zonelor Urbane
numărul imigranţilor definitivi majorându-se cu Marginalizate.
aproximativ 60% în timp ce numărul emigranţilor Rata mică de înlocuire a forţei de muncă în
definitivi a scăzut. (26% din soldul pozitiv al Municipiul Iaşi – 597,63%0 (valoare mai mică decât
migraţiei internaţionale din regiune este cea naţională) – este semnul unui proces de
reprezentat de Municipiul Iaşi - Detalii în Anexa 5). îmbătrânire demografică deja început, rata sporului
Atractivitatea Municipiului Iaşi pentru studii şi natural, deşi pozitivă – 4,57%, nefiind suficientă
muncă datorită soldului migratoriu pozitiv şi a pentru a face faţă volumului mare de persoane care
numărului mare de studenţi (14% din totalul se vor pensiona în următorii 20 de ani ( conform
studenţilor din România, după Bucureşti cu 42% şi piramidei vârstelor – Figura 24).
Cluj cu 16%).
311
Oportunităţi Ameninţări
Soldul pozitiv al migraţiei internaţionale înseamnă Numărul crescând de persoane care vor ieşi la
reîntoarcerea populaţiei care a părăsit ţara cu scopul pensie în mod constant în următorii 40 de ani, cu un
obţinerii de venituri şi de creştere a populaţiei apte vârf în perioada imediat următoare (procent ridicat
de muncă, tendinţă care s-a manifestat până în al populaţiei de 60-65 ani și al grupelor de vârstă
prezent. învecinate).
Disponibilitatea finanţărilor pentru dezvoltarea Rată relativ scăzută de înlocuire a forţei de muncă,
urbană, care folosite în mod corespunzător pot duce ce va conduce la un deficit de forţă de muncă.
la creşterea calităţii vieţii şi implicit la creşterea
gradului de atractivitate pentru tineri.
Masa demografică mare a ZMI (peste jumătate din

populaţia judeţului), oportunitate în negocierea cu
autorităţile centrale în ceea ce privește cuantumul
fondurilor alocate și renegociate, în atragerea de
proiecte cu impact major corespunzător
importanţei și amploarei comunităţii metropolitane
ieșene
PROFIL ECONOMIC
Profil economic Profil economic
Iași este polul de creștere al Regiunii Nord-Est și cel Dominare a economiei Z.M.I. și a Municipiului Iași de
mai bine dezvoltat municipiu din regiune; două sectoare economice (industria prelucrătoare și
comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea
Tendinţă constantă de creștere a cifrei de afaceri a autovehiculelor și motocicletelor), care însumează
ZMI în perioada 2009-2014 (din 2009 până în 2014
aprox. 60% din cifra de afaceri a Z.M.I.;
cifra de afaceri a crescut cu 34,47%);
Susţinere a sectorului industrial de către agenţi
Creștere a cifrei de afaceri a Z.M.I. și a Municipiului economici mari – pondere mică a firmelor din acest
Iaşi în domeniul industriei prelucrătoare (cu 103,11% domeniu – 3% din totalul firmelor din Z.M.I;
în Z.M.I. și cu 41,23% în Municipiul Iași) și în
domeniul informaţiilor și comunicaţiilor în Z.M.I. (cu Subdezvoltare a U.A.T.-urilor amplasate periferic în
178,09%) din 2009 până în 2014; domeniul TIC a Z.M.I., atât din punct de vedere al cifrei de afaceri
înregistrat și o creștere la nivelul Z.M.I. a numărului (localităţile rurale ale ZMI au produs în anul 2014,
de firme considerabilă din anul 2013 până în 2014 – doar 19,23% din cifra de afaceri totală, restul fiind
creștere cu 1276%; produs de Iași), cât și din punct de vedere
antreprenorial (în mediul rural erau înregistraţi în
Specializare a economiei Municipiului Iași în anul 2014 6,30% din agenţii economici ai ZMI – în
domeniul fabricării produselor farmaceutice de
312
bază și a preparatelor farmaceutice, domeniu care a scădere faţă de anul 2013 când erau înregistraţi
produs 57,03% din profitul mediu al industriei 22,04%, restul fiind localizaţi în Municipiul Iași);
prelucrătoare și în domeniul fabricării produselor de
Municipiul Iași nu are o identitate definită din punct
îmbrăcăminte (exclusiv lenjerie de corp);
de vedere economic, eforturile de dialog cu mediul
Dezvoltare rapidă a domeniului TIC la nivelul de afaceri și de atragere de investiţii aflându-se într-
Municipiului Iași – creștere atât a cifrei de afaceri, a un stadiu incipient;
numărului de firme, cât și a numărului de angajaţi,
din anul 2009 până în 2014; Deşi Iaşi are poteţial de a fi un oraş creativ, lipsa
promovării şi a parteneriatulelor face ca mediul
Număr mare de firme cu cifră de afaceri peste 1 creativ local să fie subdezvoltat faţă de adevăratul
milion lei – 1.383 întreprinderi din 10.522 în total; lui potenţial.
Existenţa unui aeroport internaţional la Iași care Oportunităţi încă limitate pentru antreprenoriat,
leagă municipiul de alte zone din România și de mai ales în ramurile economice cu mare potenţial: IT
Europa. şi industrii creative.
Forţa de muncă Municipiul Iaşi ocupă locul 15 la nivel naţional ca

cifră de afaceri totală înregistrată în anul 2014;
Scădere a numărului șomerilor din Z.M.I. din 2010
până în 2014 cu 142,96% (de la 6.948 șomeri, la Forţa de muncă
2872);
Evoluţie descendentă a numărului salariaţilor în ZMI
Creștere considerabilă a numărului de angajaţi în în sectoarele economice dominante, în perioada
sectorul TIC, din 2009 până în 2014, cu 74,78%. 2009-2014: scădere cu 6,98% în domeiul industriei
prelucrătoare și cu 20,34% în domeniul comerţului
Turism cu ridicata și cu amănuntul; repararea
Prezenţa celor 6 produse turistice competitive autovehiculelor și motocicletelor;
identificate de cercetătorii de piaţă la nivel naţional Forţă de muncă concentrată preponderent în
în Zona Metropolitană Iași: circuite culturale, turism municipiu (88,40% din salariaţi) și mult prea puţin în
ecleziastic, turism în natură, turism rural, turismul
localităţile componente ale Z.M.I.;
de sfârşit de săptămână, turism activ și de aventură,
și turism balnear și de întreţinere, cu potenţial de Producţie industrială dependentă de costul redus al
creare a unei destinaţii turistice generatoare de forţei de muncă.
experienţe de călătorie unice pentru publicul ţintă.
Turism
Gamă variată de resurse turistice cu potenţial de
practicare a mai multor forme de turism prin - Accesibilitate redusă către obiectivele turistice din
cauza stării avansate de degradare a căilor de acces
puncte de atracţie la destinaţie.
și a drumurilor interioare către obiective
Municipiul Iași, centru generator de multiple
Nivel scăzut a duratei medii de ședere a turiștilor din
activităţi turistice în Zona Metropolitană.
cauza infrastructurii turistice, îndeosebi a unităţilor
Cadru complex și atractiv în Zona Metropolitană Iași de cazare și servicii, necompetitivă din punct de
din punct de vedere turistic datorită diversităţii vedere calitativ.
elementelor de patrimoniu natural (Rezervaţia
Repedea, Rezervaţia Teiva-Vișina, Rezervaţia
313
Uricani) și cultural (monumente istorice, obiective Numărul sosirilor de turişti în ZMI reprezintă sub 4%
culturale, lăcașe de cult, case memoriale, etc.). din totalul celor sosiţi în Municipiul Iaşi
Creșterea numărului de studenţi străini care vin la Numărul sosirilor de turişti şi al unităţilor de cazare
studii în Iași, conducând în timp la multiculturalitate în ZMI se află în scădere în ultimii ani, pe când în
și diversitate atractivă, inclusiv din punctul de Municipiul Iaşi aceşti indicatori cresc.
vedere al dezvoltării turismului.
Deşi ZMI acumulează o serie de obiective turistice
de interes regional acestea nu sunt integrate în
trasee turistice marcate şi racordate la obiectivele
din Municipiul Iaşi
Nu există o pagină web care să adune toate

informaţiile necesare unui turist în ceea ce priveşte
destinaţiile din Iaşi şi ZMI.
Nici Municipiul Iaşi, nici ZMI nu deţin o identitate

turistică („brand”) care să poată fi promovat la
târgurile internaţionale.
Amplasare în judeţul Iași, cel mai bine dezvoltat Subdezvoltarea Regiunii Nord-Est, care avea o
judeţ al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est; valoare scăzută a P.I.B.-ului în 2013 (10,25%), când
ocupa locul 6 din 8, poate să constituie o ameninţare
Creșterea accesibilităţii ZMI prin autostrada
în dezvoltarea viitoare a polului de creștere Iași;
Ungheni-Iași – Târgu Mureș propusă prin Master
Planul General de Transport și datorită potenţialului
de extindere a aeroportului internaţional Iași;
Slabă conectivitate între estul și vestul Europei
Programul Operaţional Regional pentru perioada întrucât nu există o autostradă pentru a conecta cele
2014 – 2020 oferă finanţare pentru: sprijinirea două zone turistice.
cercetării și inovării, a transferului tehnologic și a
dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, generând Neadaptarea la factorii cu un impact major asupra
astfel oportunităţi pentru creșterea competitivităţii turismului european precum calitate, complexitate,
economiei polului de creștere Iași; diversitate sau siguranţă.
Interes crescut la nivel internaţional pentru turismul

balnear (tratamente de prevenţie – de tip
wellness/spa).
Sectorul creativ din ZMI, Chișinău (Rep. Moldova) și

Cernăuţi (Ucraina) dezvoltat ca vector cultural
regional, creator de noi locuri de muncă.
314
Potenţial economic crescut al regiunii prin

dezvoltarea sectorului creativ în domeniul
turismului cultural și de patrimoniu în ZMI.
DEZVOLTARE URBANĂ
Locuire Locuire
Fondul de locuinţe din ZMI a crescut semnificativ Suprafaţa locuibilă pe locuinţă din Municipiul Iaşi
mai ales în prima coroană a municipiului Iaşi unde este mai mică decât în judeţ sau în regiune.
avem de a face cu un fenomen de suburbanizare Suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor din Municipiul
concentrat în special în partea vestică. Şi în Iaşi era mai slabă decât în ţară, în regiune şi în judeţ,
comunele din a doua coroană au fost înregistrate având valoarea de 15,6 mp.
creşteri însă la rate ceva mai mici, apropiate de La nivelul oraşului există 7 zone marginalizate în
mediile judeţene şi regionale. foste colonii de muncitori sau în zone cu blocuri de
Cele mai bune condiţii de locuire sunt în comunele mici dimensiuni, cele mai numeroase fiind Cantemir
din prima coroană de localităţi înconjurătoare ale şi Târguşor Copou cu peste 200 de persoane. Restul
Municipiului Iași. Acest fapt este ilustrat și de sunt ceva mai mici şi se concentrează în
creşterea populaţiei datorată mişcării migratorii sau proximitatea zonei centrale.
de volumul mare de locuinţe construite.
Fondul de locuinţe din Municipiul Iaşi a crescut Cultură şi patrimoniu
constant. Dezvoltarea rezidenţială din ultima Starea avansată de degradare a peste 50% din cele
decadă s-a concentrat pe latura nord vestică şi sud mai reprezentative monumente pentru istoria
estică a Municipiului Iaşi, în cartierele Păcurari, Iașului printre care se numără: instituţii culturale
Nicolina –CUG şi Bucium, ducând totodată la (Muzeul de Istorie Naturală, Filarmonica “Moldova”,
extinderea considerabilă a limitelor intravilanului. Palatul Braunstein, Palatul Sturdza Miroslava,
Școala Normală “Vasile Lupu”, Conacul Poieni
Cultură şi patrimoniu (Schitu Duca), Casa Beldiman (Palatul Copiilor, Str.
Municipiul Iași, important centru istoric al României, Săulescu), Cinematografele Republica, Dacia,
cu multiple active culturale și un capital interesant și Victoria, Tineretului), lăcașe de cult (Biserica
bogat . “Duminica Tuturor Sfinţilor” (Schitu Duca), Biserica
Palatul Culturii, promovat ca emblemă a Iașului, “Intrarea în Biserică-Vovidenia”, Mânăstirea
considerat punctul central al orașului. Frumoasa) și alte clădiri reprezentative (Casa
Dimensiunea culturală a orașului , considerată Canano (prima închisoare), Observatorul
brand al orașului odată cu trecerea timpului. Astronomic, Clădirea Burchi Zmău, Baia Turcească).
Conservarea digitală a patrimoniului industrial și Demolarea parţială sau totală a monumentelor de
tehnic material și imaterial, prin realizarea site-ului patrimoniu industriale abandonate, ce necesită
Muzeul Virtual de Arheologie Industrială. reparaţii urgente, printre care: Fabrica de Cărămizi
Excelenţă culturală și literară prezervată în Zona de la Ciurea, Fabrica de Țigarete, Fabrica de Bere
Metropolitană Iași prin festivaluri internaţionale, “Zimbru”, și Atelierele C.F.R. Nicolina.
naţionale sau locale. Zone cu un grad avansat de degradare a
construcţiilor monument în proprietate privată, de
315
Numărul mare de păduri în raza de accesibilitate a pe Str. Colonel Langa, Str. Cuza Vodă, Str. Sf. Sava
municipiului, cu potenţial de valorificare pentru și Str. Agatha Bârsescu.
recreere și agrement. Municipiul Iaşi nu dispune de o zonă de agrement
Informarea locuitorilor asupra trecutului orașului bine organizată în afara perimetrului construibil, în
Iași, cunoașterea și monitorizarea monumentelor special în partea de sud.
prin întâlnirile periodice din cadrul clubului “Iubitor Nevalorificarea Râului Bahlui, element identitar al
de Iași”. orașului, în scop turistic sau recreativ.
Concentrare a resurselor de patrimoniu de-a lungul Reducerea categoriilor de vârstă a publicului ţintă
unor axe cu potenţial de dezoltare turistică, ce au ca printre turiști din cauza promovării și valorificării pe
origine zona centrală a Municipiului Iași: spre Siret, plan naţional și internaţional exclusiv a
spre Huși și spre Vaslui. monumentelor religioase .
Siluetă tradiţională a orașului pe șapte coline, Nesatisfacerea cererii de consum cultural a tinerilor
evidenţiată prin prezenţa unor clădiri înalte precum din cauza ofertei reduse de activităţi și evenimente
Biserica Trei Ierarhi, Catedrala Mitropoliei Moldovei Număr redus de evenimente sezoniere ce au
și Bucovinei, Palatul Culturii, Biserica Sfântul capacitatea de a atrage un număr mare de turiști
Nicolae Domnesc, Biserica Bârboi, Ansamblul Golia, (Sărbătorile Iașului și Sărbătoarea Sfintei
Mânăstirea Cetăţuia, Mânăstirea Galata etc. Parascheva).
Valorificarea clădirilor monument prin conversii Distribuţia neuniformă a spaţiilor verzi de folosinţă
funcţionale, în scopul deservirii cu funcţiuni și generală pe teritoriul Municipiului Iași
activităţi necesare comunităţii printre care: Palatul Amenajarea deficitară a bazei de agrement Nicolina
Roznovanu (azi Primăria Municipiului Iași), Notre nu valorifică suficient potenţialul resurselor
dame de Sion (azi Filarmonica Moldova), Palatul balneare.
Calimachi (azi Rectoratul Universităţii de Medicină Nevalorificarea zonelor istorice protejate a dus la
și Farmacie) etc. ruinarea și abandonarea ansamblurilor curţii
Zone cu valoare istorică, ambientală și domnești - Vestigiile Domnești ale Muncipiului Iași
arhitecturală, în afara zonei centrale: incintele
mânăstirilor Galata, Cetăţuia, Frumoasa și Bârnova, Servicii Publice
clădirile monument situate în zona Aleii M. În mediul rural, conform tendinţelor din contextul
Sadoveanu, etc. suprateritorial, populaţia şcolară şi aparatul didactic
sunt în scădere. Cu toate acestea, pot fi identificate
Servicii Publice variaţii extreme între comunele în care au fost
Infrastructura de educaţie din mediul rural include înregistrate scăderi dramatice şi cele în care, contrar
unităţi de învăţământ pentru toate nivelurile de tuturor tendinţelor, au fost înregistrate creşteri
educaţie: preșcolar, primar, gimnazial, liceal și (Tomeşti, Valea Lupului şi Comarna).
postliceal. Laboratoarele şcolare, atelierele, sălile şi terenurile
Prezenţa liceelor tehnologice în comunele Victoria, de sport lipsesc în multe comune din ZMI, unele
Miroslava şi Mogoşeşti. dintre acestea neavând nici un fel de astfel de dotări:
Şcoli din comunele Valea Lupului, Tomeşti şi Movileni, Schitu Duca, Valea Lupului.
Comarna sunt clasate în top 50 la nivel judeţean. Alte comune în care lipsesc majoritatea dotărilor
Elevii din comunele aflate în prima coroană a complementare sunt: Ungheni, Rediu, Mogoşeşti,
Municipiului Iaşi preferă dotările de educaţie din Țuţora şi Miroslava.
mediul urban (şcoli şi licee) datorită gradului de Suprasolicitarea infrastructurii de învăţământ
performanţă al acestora. atinge valori critice în comunele Victoria şi Țuţora
316
Iașul se remarcă prin performanţa la concursurile şi În comunele Victoria şi Ciurea unde, deşi populaţia
olimpiadele şcolare naţionale şi internaţionale dar şi şcolară a crescut în intervalul 2009 – 2014, efectivul
prin rezultatele pe piaţa cercetărilor ştiinţifice. personalului didactic a scăzut dramatic.
Învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi cel Insuficienţa sălilor de clasă raportată la numărul de
liceal din Municipiul Iaşi prezintă o situaţie elevi din Municipiul Iași.
îmbucurătoare în ceea ce priveşte cadrele didactice, În cadrul învăţământului profesional sau postliceal şi
numărul mediu de copii/elevi ce revine fiecărui de maiştri, infrastructura şcolară şi cadrele didactice
profesor fiind sub media naţională. sunt suprasolicitate, fapt ce face ca acest tip de
Tendinţa generală a abandonului şcolar în specializări să nu fie o alternativă viabilă la
Municipiul Iaşi este în descreştere. învăţământul liceal.
Municipiul Iaşi se remarcă la nivel regional și Instituţiile de învâţământ sunt neaccesibilizate sau
naţional prin excelenţă în învăţământul liceal. doar parţial accesibilizate (nu au lift, baie
Gamă largă de oportunităţi de afirmare oferită accesibilizată, bănci și scaune adaptate, sisteme
elevilor din Municipiul Iaşi prin proiecte de schimb video-audio s.a.) ca să răspundă nevoii de integrare
de experienţă naţionale şi internaţionale, educaţională a copiilor cu cerinţe speciale;
parteneriate de practică şi concursuri şcolare.
Susţinerea participării tuturor tinerilor la educaţie Lipsa dotărilor sociale în comunele din ZMI.
prin ajutoare sociale şi burse oferite de Primăria Singura dotare socială din Municipiul Iaşi care încă
Municipiului Iaşi. funcţionează nemodernizată şi la capacitate
Municipiul Iaşi este unul din principalele centre maximă este cantina de ajutor social.
universitare din România, în top 3 după Bucureşti şi A fost constatată creşterea numărului persoanelor
Cluj, cu o gamă largă de specializări şi programe de care beneficiază de ajutoare sociale din partea
cercetare avansată. primăriei în intervalul 2009 – 2014.
În anul 2014, în Municipiul Iaşi, aproximativ 18% din Acordarea de prestaţii sociale nu este corelată cu
totalul populaţiei erau studenţi. obligativitatea de accesare de servicii sociale,
Numărul studenţilor internaţionali (din Republica educaţionale și de ocupare care să conducă la
Moldova şi din alte ţări) este în creştere. independenţă și depăsirea stării de vulnerabilitate.
Gama diversă de servicii sociale pentru copii şi adulţi
cu dizabilităţi sau aflaţi în situaţii de risc social Insuficienţa investiţiilor în dezvoltarea de servicii
oferite în Municipiul Iași. sociale în comunitate și a întreprinderilor sociale de
Majoritatea dotărilor sociale din Municipiul Iaşi au inserţie.
fost construite sau reablilitate prin proiecte
europene si astfel nu sunt clădiri în stare avansată de Lipsa investiţiilor în dezvoltarea serviciilor sociale,
uzură. respectiv a serviciilor integrate în comunităţile
Existenţa unei componente a societăţii civile, marginalizate (educare, sănătate, ocupare, servicii
furnizori de servicii sociale, foarte bine reprezentată sociale și de recuperare ș.a.)
în municipiul Iași și în relaţia cu Primăria Iași.
ONG-urile autorizate ca furnizori de servicii sociale
Expertiza și experienţa oferită de către ONG-uri, au acces limitat la finanţare publică locală și
profesioniști foarte bine pregătiţi și dedicaţi care naţională pentru prestarea de servicii sociale
activează în municipiul Iași și ZMI; gratuite în comunitate complementar cu serviciile
Experienţa de ani de zile a unor proiecte sociale publice în domeniu, deși România are din 2011
finanţate de către Consiliul Local - Primăria Iași prin cadrul legal pentru contractarea serviciilor sociale.
mecanismul de finanţare de la bugetul local,
317
proiecte care au avut impact asupra unui număr Totodată, în Municipiul Iaşi există o cerere foarte
mare de beneficiari care au atras după sine tot mare pentru locuinţe sociale, care nu poate fi
atâtea investiţii realizate de catre ONG-uri în asigurată din cauza neîndeplinirii criteriilor de acces
comunitate; de către solicitanţi.
Modelul de bună practică creat cu sprijinul ONG- Reţeaua de cabinet medicale de familie, farmacii,
urilor Iași, cu privire la mecanismul de finanţare în cabinete stomatologice, laboratoarele de tehnică
baza Legii 350/2005 și a fondului de cofinanţare dentară şi cabinete medicale de specialitate a fost
proiecte europene. aproape complet acaparată de domeniul privat.
Municipiul Iaşi este cel mai important centru Numărul personalului sanitar mediu a scăzut în
regional în ceea ce priveşte complexitatea şi perioada 2009 – 2014 cu 12%.
capacitatea dotărilor publice de sănătate. Clădiri publice care nu sunt accesibilizate pentru
Numărul medicilor a crescut în perioada 2009 – 2014 persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice, mame
cu 30%. cu copii mici sau persoane cu afecţiuni fizice care le
afectează mobilitatea;
Utilităţi Publice
Retehnologizare a sistemului de termoficare și Utilităţi Publice
reducere implicită a consumului de energie; Echipare edilitară deficitară în Zona Metropolitană
Iași: localităţile Comarna, Mogoșești, Movileni,
Conversia funcţională a unor foste puncte termice, Popricani, Țuţora, Schitu Duca nu au sistem
în spaţii pentru comunitate – centre comunitare; centralizat de alimentare cu apă, iar localităţile
Comarna, Mogoșești, Movileni, Popricani,
Deservire în procent ridicat a municipiului Iași cu Prisăcani, Schitu Duca, Țuţora și Ungheni nu au
reţele de alimentare cu apă (88,6% din populaţie sistem centralizat de canalizare;
racordată la sistemul centralizat de alimentare cu
apă) și canalizare (86,4% din populaţie racordată la Existenţa unor zone construite în municipiul Iași,
sistemul centralizat de canalizare); care nu deţin sistem de canalizare: în cartierele
Galata, Bucium, nordul cartierului Păcurari, cartierul
Deservire foarte bună cu sistem de energie electrică Ciric;
– toate localităţile din ZMI sunt racordate în procent
ridicat la reţeaua naţională de energie electrică; Zone propuse spre dezvoltare (extindere intravilan
prin Planul Urbanistic General al Municipiului Iasi)
Bună deservire a municipiului Iași cu reţea de care nu au sistem centralizat de alimentare cu apa si
distribuţie a gazelor naturale: în anul 2014, 77,64%; canalizare;
Utilizarea echipamentelor performante de către Inundaţii urbane în perioadele cu evenimente

agenţii economici, fapt ce justifică reducerea ploioase cu intensităţi foarte crescute manifestate
consumului de gaze cu 55,37% în anul 2014 faţă de în perioade foarte scurte de timp, aceste modificări
2009; ale precipitaţiilor fiind cauzate de schimbările
climatice;
Mobilitate urbană
Staţii de transport în comun de tip „brand” (staţia Sistem centralizat de termoficare existent doar în
Filarmonica). municipiul Iași;
Hartă interactivă pentru planificarea călătoriilor cu
transportul public (Transporturban.ro).
318
O pondere însemnată din călătoriile cu transportul Localităţile Aronenau, Bârnova, Comarna,

public se realizează cu tramvaie, mijloace de Mogoșești, Movileni, Prisăcani, Popricani, Schitu
transport cu un grad redus de poluare. Duca, Țuţora, Victoria, Ungheni nu au reţea de
Există staţii de parcare pentru taxiuri (transport în alimentare cu gaze naturale;
comun privat).
Parcări subterane în zona centrală care acoperă o Construcţii de locuinţe colective și instituţii publice
mare parte din nevoie de parcare. care produc pierderi de căldură din cauza
Există tarifarea parcării, primul pas pentru o politică instalaţiilor vechi;
de parcare.
Infrastructura velo existentă deserveşte 30% din Iluminat public ineficient atât în municipiul Iași, cât
oraş. și în comunele din ZMI, din cauza stâlpilor de
Centre de închiriere pentru biciclete (chiar dacă sunt iluminat și a utilizării becurilor
funcţionale doar vara).
Proiecte de pietonizare (ex. Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mobilitate urbană
Esplanada C.Negri) reprezintă intervenţii de succes 28% din străzile municipiului Iaşi sunt
apreciate de locuitorii oraşului. nemodernizate.
Lipsa unei autogări autentice.
Spaţiu public Principalele axe rutiere DN 28 şi DN 24 ocolesc în
cea mai mare parte zonele cu densităţi ridicate.
Existenţa unor resurse de teren de mici dimensiuni Străzile din partea de nord sunt subdimensionate
care pot fi amenajate ca piaţete, scuaruri sau chiar pentru cererea de trafic acuală (ex: Sărărie nivel de
grădini, cartierele: Cantermir, Mircea cel Bătrân sau serviciu D-F).
Dacia. Conectivitate redusă pe direcţia nord – sud,
Existenţa unor spaţii publice de succes, insuficiente treceri peste calea ferată şi cele două
reprezentative la nivelul oraşului: Grădina Palas, râuri (Nicolina şi Bahlui).
Parcul Copou, Parcul Teatrului Naţional, Parcul Gările nu sunt valorificate ca porţi de intrare în oraş
Expoziţiei, zona Ciric şi Piaţa Voievozilor din (piaţa gării etc.)
Alexandru. Există în continuare zone nedeservite de linii de
Existenţa unei axe identitare (cultural-universitar) transport în comun, cartierele: Țicău şi segmente
care adună în lungul ei cea mai mare parte a spaţiilor din Galat, Moara de Vânt sau Aviaţiei.
publice de succes: Carol I, Independenţei, Elena Staţii de transport în comun degradate sau
Doamnă, T.Vladimirescu. inexistente.
Inserţia treptată de locuri de joacă pentru copii în O parte din liniile de tramvai existente se află încă
incintele locuinţelor colective. într-o stare avansată de degradare.
Pietonizarea parţială a străzii Ştefan cel Mare şi Cea mai mare parte din flota CTP este învechită
Sfânt. (peste 15 ani vechime la autobuze şi peste 51 ani la
tramvaie – modernizate totuşi în anii 90).
Profil spaţial Congestia pe principalele căi de circulaţii
Oraşul este parcurs pe axa est-vest de două râuri, îngreunează deplasarea transportului public şi
elemente de cadru natural valorase si pregnante scade eficienţa acestuia.
pentru identitatea acestuia. Nu există noduri intermodale / park & ride care să
Existenţa unei axe identitare (cultural-universitar) în poată prelua fluxurile auto din aşezările suburbane
lungul căreia se concentrează cea mai mare parte a către Iaşi.
dotărilor de interes municipal sau supramunicipal.
319
Resurse de teren de mari dimensiune în zonele Parcările din cartierele de locuinţe colective ocupă
industriale (brownfields) care pot fi utilizate pentru cea mai mare parte a resurselor de teren proiectate
noi dezvoltări sau dotări. iniţial pentru spaţii comunitare.
Zone viticole în comunele: Valea Lupului, Bârnova, Deficit ridicat de locuri de parcare în zona centrală,
Comarna, Tomeşti, Aroneanu care pot fi străzile: Sfântul Lazăr, Zimbrului şi Prof. Anton
valorificate. Şesan.
Situri Natura 2000 în partea de nord şi sud cu un Infrastructura velo existentă se află pe pietonal
potenţial turistic ridicat: Pădurea Bârnova – aspect care îngreunează deplasarea bicicliştilor.
Repedea, Pădurea Bârnova, Valea lui David, Infrastructura velo discontinuă în zona centrală.
Pădurea şi Pajiştile de la Mârzeşti şi Dealul lui Numărul foarte redus al parcărilor pentru biciclete.
Dumnezeu. Zonele de expansiune nu sunt echipate cu spaţii
pietonale corespunzătoare.
Zonele de locuinţe individuale de pe colinele Iaşului
au spaţii pietonale subdimensionate (sub 1-1.5m).
Insuficiente traversări pentru pietoni peste râurile
Bahlui, Nicolina şi peste calea ferată.
Majoritatea comunelor suburbane traversate de
calea ferată (linia 606) nu au gări motiv pentru care
nu pot folosi această infrastructură.
Existenţa unui număr însemnat de drumuri judeţene
care necesită modernizare (mai ales în zonele de
expansiune): DJ 248B, DJ 282, DJ 280E, DJ 248B, DJ
249.
Intersecţii neaccesibilizate pentru persoane cu
dificienţe de vedere sau dizabilităţi fizice.
Pietonal și transport local neaccesibilizat
corespunzător pentru persoane cu dizabilităţi,
vârsnici, mame cu copii mici sau persoane cu
afecţiuni fizice care le afectează mobilitatea.
Comunele cu o cerere ridicată de transport au acces
îngreunat la liniile de transport public: Valea Lupului
(zona de expansiune), Miroslava, Holboca (doar
satul Dancu este deservit).
Lipsa unor staţii de transport public amenajate
corespunzător în comunele din ZMI.
Nu există hărţi cu rutele sau orarul pentru liniile de
transport public din ZMI.
Nu există amenajări specifice pentru transbordarea
de la transportul public metropolitan către cel
urban.
Spaţiu public
Zona de nord cu locuinţe individuale dezvoltate
înainte de sec. 17 (cartierele Moara de Vânt, Sărărie)
320
este lipsită de spaţii publice de tip scuar, grădină sau

piaţetă.
Cea mai mare parte a spaţiilor publice amenajate în
incintele locuinţelor colective sunt locuri de joacă,
astfel încât se resimte lipsa unor spaţii amenajate
pentru comunitate şi alte categorii de vârstă decât
copii şi părinţi.
Cea mai mare parte a spaţiilor publice din cartierele
de locuinţe colective au fost compromise fiind
transformate în parcări.
Profil spaţial
Zone industriale aflate în declin, care afectează
imaginea urbană.
O parte însemnată din rezervele de teren ale
oraşului sunt neutilizabile fiind expuse riscului de
inundaţii sau alunecărilor de teren.
Zone de expansiune lipsite de dotări, servicii publice
sau utilităţi (Miroslava, Bârnova, Valea Lupului,
Rediu şi cartierele Galata şi Bucium).
Cartiere de locuinţe colective periferice cu acces
dificil la dotări de interes cotidian.
Zone cu acces îngreunat la grădiniţe: cartierele
Nicolina (sud), Bucium, Galata, Păcurari (nord).
Bariere la nivelul conectivităţii între zona de centru
şi partea sudică (calea ferată, râul Bahlui şi râul
Nicolina).
Majoritatea centralităţilor se concentrează pe axa
nord-vest – sud-est. Astfel, cartiere cum ar fi Galata,
Nicolina, Mircea cel Bătrân, Cantemir sau Dacia sunt
în cea mai mare parte lipsite de centralităţi
dimensionate corespunzător.
Aşezări suburbane cum ar fi Rediu, Valea Lupului,
Bârnova sunt tributare expansiunii necontrolate.
Noile dezvoltări prezintă o densitate foarte scăzută
a populaţiei (sub 5 loc /ha) şi sunt lipsite de dotări,
infrastructură de transport şi reţele tehnico
edilitare.
Număr scăzut de noi dezvoltări care implică locuri
de muncă în ZMI (Miroslava-DN28, Tomeşti sau
Valea Lupului).
Suprafeţe însemnate de terenuri degradate (350-
607ha) în comunele Aroneanu şi Rediu.
321
Mobilitate urbană Mobilitate urbană
Fonduri europene cu axe dedicate mobilităţii urbane Tendinţa de creştere a indicelui de motorizare,
durabile (ex. POR, Civitas, Urbact). aspect care creşte cererea pentru parcări
Fonduri pentru cercetare dedicate mobilităţii rezidenţiale şi conduce la suprasolicitarea tramei
urbane care pot fi accesate de mediul universitar stradale.
împreună cu Primăria Municipiului Iaşi (axe Reţeaua de autostrăzi şi drumuri expres menite să
Dedicate din programul Horizon 2020). lege Iaşul de Târgu Mureş şi Bucureşti este
Măsurile de mobilitate urbană durabilă programată pentru 2030.
implementate de primărie şi acceptate de populaţie Plasarea municipiului Iaşi în afara coridoarelor
(pietonizare centru istoric, infrastructură velo, etc.) prioritare din reţeaua TEN-T (renunţarea la
asigură predispoziţia pentru noi proiecte în aceeaşi coridorul IX).
direcţie. Legături dificile la nivelul căii ferate cu principalele
Râurile Bahlui şi Nicoline pot fi transformate în axe centre urbane (magistrala 600 neelectrificată,
de dezvoltare. legătură indirectă cu magistrala 500).
Dependenţă faţă de nodul rutier şi feroviar Paşcani.
Spaţiu Public Întârzieri în realizarea reţelei de autostrăzi şi
Tendinţă la nivel naţional de valorificare şi extindere drumuri expres menite să deservească Iaşul. În
a spaţiilor publice concretizată printr-un număr din momentul de faţă nu sunt nici măcar pornite studii
ce în ce mai mare de proiecte şi finanţări pe acest de fezabilitate pentru trasee.
subiect (mircogranturi ex. Fundaţia Comuntară).
Tendinţa accentuată la nivel mondial (parţial şi Spaţiu Public
naţional) de a implica comunitatea în amenajarea Creşterea indicelui de motorizare în ultimii ani
spaţiilor publice. contribuie decisiv la creşterea cererii pentru parcări
rezidenţiale şi compromiterea treptată a resurselor
Locuire de spaţiu public.
Programele Operaţionale Regionale care sprijină Tendinţa de conversie a resurselor de teren fără a
reabilitările de locuinţe colective. include noi spaţii publice necesare mai ales în noile
zone rezidenţiale.
Cultură şi patrimoniu
Accesibilitate crescută pe plan regional, naţional și Profil spaţial
internaţional datorită aeroportului ce asigură curse Tendinţa de transformare a resurselor de teren
regulate cu Bruxelles, Londra, Paris, Roma, industrial (brownfields) în mari zone comerciale.
Barcelona, Viena, Koln, Tel Aviv (dar și alte orașe Accentuarea tendinţei de expansiune necontrolată
europene, între care, sezonier, cu Heraklion, în partea de Sud a Iaşului va face din ce în ce mai
Zakyntos și Rhodos în Grecia), a legăturilor de cale dificilă deservirea noilor dezvoltări cu dotări şi
ferată cu toate orașele României, cu Republica utilităţi.
Moldovei, Ucraina precum și cu întreaga Europă, O posibilă nouă criză economică care să afecteze
oportunitate ce poate crește atractivitatea întregii semnificativ piaţa imobiliară şi noile dezvoltări
regiuni rezidenţiale din comunele periferice.
Dezvoltarea de parteneriate regionale și europene Continuarea sau accelerarea tendinţei de
odată cu crearea și susţinerea centrelor de rezidenţă expansiune necontrolată în comune cum ar fi: Valea
pentru artiști, scriitori și traducători Lupului, Rediu, Bârnova şi Miroslava face dificilă
deservirea noului fond locativ cu infrastructură
322
Susţinerea și promovarea mobilităţii transnaţionale tehnico-edilitară şi servicii publice. Dezvoltări

a persoanelor ce activează în sectorul cultural, rezidenţiale care se fac punctual fără a include
precum și a produselor artistice și culturale dotările necesare.
Creșterea importanţei culturale a orașului Chișinău Compromiterea resurselor de cadru natural valoros
ca urmare a acordului de asociere (Situri Natura 2000) prin dezvoltări agresive faţă de
mediu sau imaginea zonei.
Servicii Publice
Programele operaţionale pentru perioada 2014 – Locuire
2020 ce oferă finanţare pentru: Risc seismic ridicat.
(1) sprijinirea învăţământului preșcolar, școlar, Apropierea de perioada expirării termenelor de
tehnic și vocaţional și universitar și valabilitate a clădirilor de locuinţe colective
(2) intervenţii integrate în comunităţile construite în perioada comunistă.
dezavantajate oferă oportunităţi pentru
dezvoltarea capitalului uman și incluziunea socială Cultură şi patrimoniu
în Municipiul Iaşi. Competiţie crescută la nivel naţional din punct de
Ministerul Sănătăţii a decis construcţia unui spital vedere al resurselor turistice cu judeţe precum
regional în Municipiul Iaşi, conform Programului Timiș, Cluj, Brașov, Sibiu, Constanţa
Operaţional Regional 2014 – 2020. Competiţie crescută în plan regional din punct de
Existenţa unui pachet de măsuri anti-sărăcie care vedere al resurselor turistice cu alte zone din
trasează direcţiile de acţiune pentru perioada 2016- regiunea istorică Moldova precum Suceava, Piatra-
2020 și sursele de finanţare. Respectiv un set de Neamţ sau Botoșani.
strategii naţionale pe diferite domenii care să
Servicii Publice
ghideze intervenţiile viitoare și utilizarea fondurilor
Atractivitate mai mare pentru studenţi a
europene.
Municipiilor Bucureşti şi Cluj-Napoca.
Înclinarea balanţei de la prestaţii sociale la
Blocaje în accesarea fondurilor europene, în cadrul
dezvoltarea de servicii sociale și de economie
exerciţiului financiar 2014 – 2020.
socială care să conducă la o incluziune activă a
Schimbări politice locale, naţionale și europene.
grupurilor vulnerabile.
Utilităţi Publice
Utilităţi Publice
Schimbările climatice la nivel mondial care au
Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-
produs efecte și la nivel local, în mod special prin
2020 – Axa Prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii
creșterea temperaturilor, au produs și vor produce
de mediu în condiţii de management eficient al
modificări mari la nivelul precipitaţiilor. Constituie o
resurselor; 3.2 Creşterea nivelului de colectare şi
ameninţare întrucât au generat inundaţii urbane din
epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului
cauza depășirii capacităţii sistemelor centralizate de
de asigurare a alimentării cu apă potabilă a
canalizare de a prelua apele pluviale în timpul
populaţiei
precipitaţiilor cu o intensitate ridicată.
MEDIU ȘI PEISAJ
Apele minerale sulfuroase şi feruginoase de la 10 localităţi din Zona Metropolitană care nu deţin
Nicolina, cu importante calităţi terapeutice; hărţi realizate pentru identificarea și delimitarea
323
Calitate crescută a factorilor de mediu – în anul 2014 zonelor de risc la alunecări de teren: Victoria,
nu s-au înregistrat depășiri ale emisiilor: acestea au Holboca, Țuţora, Comarna, Prisăcani, Schitu Duca,
fost sub numărul maxim de depășiri admise într-un Mogoșești, Valea Lupului, Leţcani, Rediu, din Zona
an; Metropolitană Iași;
Existenţa a 9 zone naturale protejate, rezervaţii și Toată ZMI este predispusă riscului seismic crescut;
monumente ale naturii de interes naţional: Balta număr ridicat al construcţiilor cu risc seismic
Teiva-Vișina, Pădurea Medeleni, Fâneţe Seculare crescut;
Valea lui David, Cotul Bran pe Râul Prut etc; Zone construite din Municipiul Iaşi și din restul
Existenţa a 14 situri Natura 2000 în Zona localităţilor din ZMI care prezintă risc crescut la
Metropolitană Iași, 3 Directiva Păsări și 11 Directiva alunecări de teren;
Habitate; Suprafaţă mare a municipiului Iași care prezintă risc
Cadru natural cu zone deluroase care generează mediu la alunecări de teren;
peisaje deosebite, în special în Municipiul Iaşi – Risc mare la inundaţii în Municipiul Iași;
“orașul celor 7 coline”; Suprafaţa de spaţii verzi per locuitor de 23.8 mp89
Suprafeţe extinse împădurite în zona de sud a Zonei este sub cea stipulată de OG 114/2007 – 26 mp /
Metropolitane Iași; locuitor.
Scădere a cantităţilor colectate de deșeuri în UAT-uri predispuse riscului la inundaţii cauzate de
perioada 2009-2013, ceea ce presupune faptul că a viituri pe râul Bahlui și râul Jijia: Leţcani, Miroslava,
crescut conștientizarea populaţiei cu privire la Tomești, Comarna, Prisăcani, Țuţora, Holboca,
reducerea consumului de resurse; Ungheni. Victoria, Popricani, Movileni.
Creștere a gradului de deservire cu servicii de Poluare fonică pe marile bulevarde generată de
salubritate în zonele rurale. traficul rutier si de congestiile din trafic;
Nivel crescut al emisiilor de CO2;
Modificari la nivelul temperaturilor și precipitaţiilor
în perioada 2009-2014 – abateri mari faţă de
perioada de referinţă 1961-1990 din cauza
schimbărilor climatice și implicit a emisiilor de CO2.
Programul Operaţional Regional 2014-2020 care Schimbările climatice pot afecta biodiversitatea
oferă finanţare pentru: (habitatele, diferite specii faunistice etc.)
(1) creșterea eficienţei energetice, gestionarea Compromiterea resurselor de cadru natural valoros
inteligentă a energiei și utilizării energiei din surse (Situri Natura 2000) prin dezvoltări agresive faţă de
regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în mediu sau imaginea zonei.
clădirile publice, și în sectorul locuinţelor și (2)
reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane
bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.
89
Conform Registrul Spațiilor Verzi – variantă intermediară octombrie 2016.
324
acesta va urma o tendinţă de creştere, se

II.5.2. Prognoze estimează că până în anul 2060 diferenţa dintre
situaţia naţională – care tinde spre valoarea
Conform platformei Urban Data realizată de
europeană – şi cea locală va creşte semnificativ –
Comisia Europeană care realizează prognoze pe
deşi în anul 2010 acestea erau similare, astfel încât,
un interval extins de timp, 2010 – 2050, populaţia
în lipsa unor măsuri susţinute ale municipalităţii în
Zonei Metropolitane Iaşi va urma o uşoară
acest sens, oraşul nu va mai reuşi să fie competitiv
tendinţă de scădere, valoarea acesteia fiind printre
la nivel european, spre deosebire de alte oraşe din
cele mai mici dintre oraşele europene cu zonă
ţară.
funcţională. Nu vor fi înregistrate variaţii extreme,
ca în cazul Londrei, de exemplu. Figura 170 – Prognoza PIB/locuitor
Figura 168 – Prognoza populaţiei
Sursa: Urban Data Platform
Conform Raportului Comisiei Naţionale de

Prognoză din mai 2016, principalii indicatori
În ceea ce priveşte densitatea populaţiei, se economico-sociali în judeţul Iaşi în perioada 2014 –
estimează că ZMI va avea valori relativ constante 2019 sugerează creştere economică şi a forţei de
în următorii 34 de ani, în ton cu tendinţa muncă în timp ce rata şomajului va scădea.
europeană şi nu va avea fluctuaţii majore cum se Această tendinţă se manifestă în toată regiunea
estimează de exemplu pentru oraşul spaniol însă valorile indicatorilor sunt mai mari în judeţ
Melilla, ci va creşte încet şi lent. datorită prezenţei polului regional - Municipiul
Iaşi. Cele mai mari diferenţe pot fi observate în
Figura 169 – Prognoza densităţii populaţiei cazul PIB/locuitor, a ratei şomajului şi a câştigul
slarial mediu net lunar.
Tabel 43 – Prognoză privind indicatorii economico - sociali
Indicator An Regiune Judeţ

Creşterea reală a PIB 2014 3,2 2,9
2015 3,1 4,3
2016 4,2 4,1
2017 4,2 4,3
2018 4,4 4,4
2019 4,6 4,7
Prognoza Comisiei Europene în ceea ce priveşte PIB/locuitor (euro) 2014 4720 5909
Produsul Intern Brut/locuitor plasează Municipiul 2015 5016 6304
Iaşi sub valorile medii europene şi naţionale. Deşi
325
2016 5328 6654 Sursa: “Proiecția principalilor indicatori economico – sociali în

PROFIL TERITORIAL până în 2019”, Comisia Națională de
2017 5708 7104
Prognoză
2018 6132 7595
2019 6560 8089 În ceea ce priveşte evoluţia indicelui de motorizare
Numărul mediu de 2014 0,4 1,2 – explicat ca fiind accesul la un autoturism,
salariaţi 2015 2,9 2,6 condiţia minimă necesară pentru realizarea unei
2016 3,4 3,4 călătorii cu transportul motorizat privat – Planul
2017 3,5 3,5 De Mobilitate Urbană Durabilă a Polului de
2018 3,0 3,1 creştere Iaşi foloseşte ratele de creştere la nivel
2019 2,8 4,0 regional din anii 2007 – 2012 unde valoarea a fost
Rata şomajului 2014 6,6 5,0 de 8,48 procente.
înregistrat (%) 2015 6,2 4,4
“ratele de creștere anuale calculate, în toate
2016 6,3 4,5 cazurile sunt bazate pe ratele medii de creștere
2017 6,0 4,2 anuale constatate între anii 2007 și 2012 (valoare
2018 5,8 4,0 de începere 2013, care este diminuată cu 15% în
2019 5,5 3,7 fiecare an.
Câştigul salarial mediu 2014 1437 1649
net lunar (lei/salariat) 2015 1555 1789
Aplicând acest principiu Polului de Creștere Iași,
motorizarea ar crește în zona orașului, la circa 310
2016 1691 1954
mașini/1000 locuitori în anul 2020 și la aproximativ
2017 1773 2044
350 de mașini în anul 2030. În restul zonei polului
2018 1862 2148
de creștere, ar putea ajunge la 370, în anul 2020 și
2019 1954 2255
la aproximativ 420, în 2030.”, conform PMUD.
Figura 171 - Prognoza indicelui de motorizare (autoturisme/1000 de locuitori)
Sursa: PMUD Iaşi
326
intrastructură (DN24 sau DN 28). Comunele din a

II.5.3. Diagnostic doua coroană pe de altă parte, sunt caracterizate
de cele mai multe ori de deficienţe socio –
Municipiul Iaşi îşi păstrează rolul de centru
economice, cele mai accentuate fiind înregistrate
economic de importanţă naţională, fiind totodată
în sud – vestul zonei metropolitane, unde
principalul centru urban de legătură cu Republica
tendinţele de îmbătrânire a populaţiei, de declin
Moldova. Situarea periferică în ceea ce priveşte
demografic şi economic sunt cele mai vizibile.
infrastructura de transport face însă ca Iaşul să
piardă teren în competiţia cu ceilalţi poli de O mare parte din noile dezvoltări s-au făcut
creştere, favorizaţi de o mai bună apropiere de necontrolat, motiv pentru care acestea sunt lipsite
occident şi de existenţa primelor segmente de de infrastructură de transport adecvată, reţele
autostradă din reţeaua naţională. tehnico – edilitare sau dotări de interes cotidian.
Aproximativ 12.500 de persoane care locuiesc în
Împreună cu Zona Metropolitană, Municipiul Iaşi
aceste zone de expansiune au un acces dificil la
are acces la unul dintre cele mai ample bazine de
servicii de transport public, fiind astfel dependente
forţă de muncă, însă gradul ridicat de îmbătrânire
de folosirea autovehiculului privat pentru
a populaţiei, deşi înregistrează valori sub media
deplasări cotidiene.
naţională, face ca acest atu să fie numai unul
temporar. De asemenea, discrepanţele puternice Municipiul Iaşi şi-a păstrat şi diversificat domeniile
intre Iaşi şi ZMI sunt cel mai vizibile la nivelul de excelenţă. Astfel, acesta rămâne un centru de
infrastructurii, accesului la servicii sociale şi în ceea excelenţă in educaţie cu Universităţi competitive
ce priveste activităţile economice. Cu toate la nivel supraregional şi licee renumite la nivel
acestea, în ultimii ani comunele din prima coroană naţional. De asemenea, Municipiul Iaşi beneficiază
a zonei metropolitane au beneficiat de noi de un patrimoniul antropic şi cultural evidenţiat
dezvoltări rezidenţiale, comerciale sau de prin repere cum ar fi Palatul Culturii, Biblioteca
activităţi productive, mizând pe proximitatea faţă Centrală Universitară sau Teatrul Naţional "Vasile
de Iaşi şi pe vecinătatea unor axe majore de Alecsandri" şi evenimente de renume precum
327
Festivalul Filit sau Hramul Sfintei Cuvioase de salarii reduse. Totodată, domeniul este
Parascheva. insuficient reprezentat la nivelul ofertei
educaţionale tehnice.
În plus, ultimii ani au reprezentat o creştere
puternică a domeniilor IT şi o uşoară profilare a În ceea ce privește valorificarea cadrului natural
Iaşului în domeniul industriilor creative, acesta deosebit al Iașului, este de remarcat că două dintre
fiind considerat primul oraş creativ al României. elementele definitorii ale acestuia, râurile Nicolina
şi Bahlui, reprezintă în momentul de faţă bariere
Deşi Municipiul Iaşi excelează pe anumite paliere, din punct de vedere al mobilităţii și dezvoltării
indicând un potenţial competitiv din punct de urbane. Pe de altă parte, potenţialul acestora ca
vedere socio-economic, decalajele în ceea ce axe de petrecere a timpului liber și agrement le
privește dezvoltarea comunităţii reclamă o serie recomandă ca zone de proiect pentru amenajarea
de măsuri pentru a asigura incluziunea socială și spaţiului public, cu impact asupra creșterii calităţii
serviciile de bază pentru comunităţile vulnerabile.
vieţii la nivelul întregului municipiu.
28% din populaţia municipiului trăieşte în zone de
sărăcie extremă (cel mai ridicat procent de Primii paşi către o relansare a Municipiului Iaşi nu
populaţie dezavantajată dintre polii de creștere), sunt vizibili numai pe palierul economic unde
iar o mare parte dintre zonele periferice nu sunt investitori precum Antibiotice S.A sau Continental
deservite de reţele de alimentare cu apă sau au adus noi locuri de muncă, ci şi pe palierul
colectare a apelor uzate. mobilităţii și dezvoltării urbane, unde pietonizarea
străzilor Ştefan cel Mare şi Sfânt şi A. Lăpuşneanu,
Mai mult, deşi Iaşi este un oraş universitar, conturarea unei reţele velo primare sau achiziţia
atractivitatea acestuia pentru populaţia tânără are de noi autobuze şi tramvaie a fost continuată de
de suferit din cauza ofertei limitate de evenimente elaborarea PMUD, documentul strategic menit să
socio-culturale dedicate tinerilor. susţină tranziţia de la un oraş orientat către
Un alt element care merită a fi menţionat este autovehicul la unul care mizează pe deplasări
specializarea în domeniul industriei textile, care nepoluante.
deşi a fost identificat ca un domeniu de
competitivitate pentru Iaşi, în prezent include cu
precădere industria în regim de lohn, caracterizată
328
III. CONCEPT DE DEZVOLTARE PENTRU

PERIOADA 2015 – 2030
III
329
330
internaţional, mizând pe: caracterul de oraș

III.1. Viziunea și universitar,al cunoașterii, cu o comunitate
vibrantă și educată, pe potenţialul de inovare
obiectivele de datorat mediului universitar puternic și structurii
economiei locale, pe tradiţia culturală și bogăţia
dezvoltare pentru patrimoniului cultural și natural, și, nu în ultimul
rând, pe o administraţe locală solidă, cu experienţă
perioada 2015 – 2030 în implementarea portofoliilor complexe de
proiecte de dezvoltare.
IAȘI – Metropolă Europeană În exerciţiul financiar curent se va urmări

modernizarea și eficientizarea serviciilor publice
inteligentă, cu o economie utilizând noile tehnologii, transformând Iașul într-
competitivă la nivel naţional și o un oraș inteligent de succes. Intervenţiile vor viza
astfel crearea unui "sistem de sisteme" de ICT și
identitate marcantă, clădită pe
enegie, transport, utilităţi, comunicare și
tradiţia istorică, culturală și informare care să sprijine:
universitară, animată de o  managementul urban inteligent
comunitate dinamică, creativă și (informatizare, transparentizare și
îmbunătăţirea dialogului cu cetăţenii și cu
cu o dezvoltare echilibrată, mediul de afaceri prin platforme de
susţinută de servicii publice comunicare, date deschise, hărţi
interactive),
performante.
 creșterea calităţii factorilor de mediu și
Astfel, în perioada 2015-2030 Zona Metropolitană creșterea calităţii mediului și a vieţii
Iași continuă demersurile PID PC de transformare urbane astfel încât să atragă comunitatea
într-un „pol regional al cunoașterii și inteligentă,
competitivităţii”. Deși în perioada anterioară de  eficientizarea serviciilor publice/ servicii
programare s-au implementat cu succes publice inteligente (sistem de iluminat
numeroase proiecte de dezvoltare, în Municipiul public inteligent, sisteme de monitorizare
Iaşi și în zona metropolitană există încă probleme etc.),
la nivelul infrastructurii de bază – mobilitate  îmbunătăţirea mobilităţii în oraș
deficitară în unele zone, comunităţi dezavantajate (sisteme de monitorizare și informare în
social ce trăiesc în condiţii precare, precum și timp real, mijloace ecologice de transport
infrastructură și utilităţi publice ce trebuie public, managementul parcărilor, etc.),
modernizate și extinse, toate acestea afectând  promovarea în rândul populaţiei a
calitatea geenrală a vieţii și percepţia publică soluţiilor de locuire inteligentă
asupra Iașului. Astfel, Strategia propune o
Toate acestea pot contribui, pe termen lung, la
abordare echilibrată, axată, pe de-o parte, pe
consolidarea unei comunităţi inteligente -
creșterea calităţii vieţii și modernizarea
populaţie tânără, forţă de muncă specializată,
infrastructurii urbane, și, pe de altă parte, pe
alfabetizare digitală, implicare civică,
întărirea competitivităţii polului de creștere Iași și
complementând dezideratul de excelenţă în
afirmarea acestuia la nivel naţional și
învăţământ.
331
Figura 172: Viziunea de dezvoltare – factori esenţiali
1.1. Bază economică solidă și

diversificată dezvoltată
Pentru îndeplinirea viziunii de dezvoltare partenerial și coordonat prin
integrată, Municipiul și Zona Metropolitană Iași sprijinirea domeniilor – cheie
vor avea în vedere următoarele obiective identificate
strategice și specifice:
Amplasare în una din cele mai slab dezvoltate
regiuni ale României (Regiunea Nord-Est
înregistra în 2013 10,25% din P.I.B.-ul naţional),
Zona Metropolitană Iași are rolul de motor
economic, concentrând forţa de muncă și studenţi
de pe o rază extinsă. Economia ZMI este relativ
diversificată, ilustrând o tendinţă de creștere a
cifrei de afaceri atât în domeniul industriei
prelucrătoare, cât și în domeniul informaţiilor și
1. IAȘI - COMPETITIVITATE PRIN INOVARE comunicaţiilor.
Economie competitivă la nivel național, cu o În ciuda creșterii economice din ultimii ani, polul
identitate distinctă, susținută de domeniile – de creștere Iași nu are încă o identitate bine
economice cheie consolidate și de activități definită din punct de vedere economic, iar dialogul
emergente/ noi, inovatoare dintre autorităţile publice locale și mediul de
afaceri este încă deficitar.
1.1.
332
După cum arată analiza economică, industriile 1.2. Domeniul cercetării/

creative din ZMI au cunoscut o creștere constantă inovării dezvoltat prin stimularea
în ultimii ani, atât în ceea ce privește cifra de cooperării între mediul
afaceri, cât și numărul de angajaţi. Iașul deţine universitar, instituţii de cercetare
resurse creative importante în IT, design și dezvoltare inovare (CDI) și
industria modei, comunicare și branding digital, sectorul productiv
arhitectură.
În ciuda mediului universitar puternic pentru care
În acest context, obiectivul de faţă propune Iașul este renumit, precum și a creșterii economice
definirea profilului ZMI ca destinaţie de investiţii și din ultimii ani, domeniul cercetării și dezvoltării din
identificarea instrumentelor de atragere de ZMI nu a evoluat la fel de pozitiv.
investiţii în sectoarele economice – cheie
(motoarele de dezvoltare identificate anterior), Deși încă din perioada anterioară de programare
promovând o atitudine proactivă a autorităţilor ZMI a primit recomandări privind constituirea unui
publice locale. Totodată, se urmărește pol de competitivitate, acest obiectiv nu a fost
îmbunătăţirea dialogului și crearea de îndeplinit cu succes. Totodată, este de menţionat
parteneriate cu mediul de afaceri, reprezentanţii că, deși numeroase, clusterele din zona Iașului au
acestuia fiind invitaţi să ia parte la deciziile privind în cea mai mare parte o vizibilitate scăzută.
dezvoltarea economică locală. În acest sens, obiectivul propune dezvoltarea
Pe de altă parte, pentru a sprijini mediul de afaceri infrastructurii de inovare și transfer tehnologic, pe
local este nevoie de dezvoltarea infrastructurii de de-o parte, și, pe de altă parte, dezvoltarea unei
sprijin a afacerilor, fie prin animarea unor structuri agende de evenimente în domeniul CDI care să
existente (cu o vizibilitate și activitate reduse), fie promoveze iniţiativele și domeniile de interes
prin înfiinţarea unora noi. ieșene.
1.3. Teritoriu metropolitan

Mai mult, se vizează sprijinirea mediului creativ
local prin crearea de comunităţi – organizarea de atractiv pentru investiţii, ce
evenimente și platfome de comunicare care să sprijină mediul local de afaceri și
încurajeze stabilirea de parteneriate, prin încurajează relaţia de
promovarea produselor culturale și creative locale complementaritate între urban și
și prin crearea infrastructurii de sprijin pentru rural
antreprenorii în industrii creative – în acest sens În ciuda creșterii economice din ultimii ani, atât
existând numai câteva iniţiative private. Municipiul, cât și Zona Metropolitană, pierd forţă
Pe termen mediu și lung se preconizează de muncă, inclusiv tinerii absolvenţi, în
constituirea unui District creativ, care, dezvoltat detrimentul altor zone mai dezvoltare, din ţară sau
corelat cu zona universitară, să aibă un impact din străinătate.
semnificativ în ceea ce privește viaţa socio- Totodată, la nivelul teritoriului metropolitan se
culturală, inovarea urbană (inclusiv în spaţiul pot observa disparităţi din punt de vedere al
public) și identitatea Iașului. dezvoltării economice – nordul ZMI fiind
subdezvoltat în comparaţie cu zona de vest și de
sud. Aceste disparităţi sunt corelate și cu profilul
localităţilor, partea de Nord a ZMI concentrând
localităţi preponderent agricole.
333
În vederea sprijinirii echilibrate a teritoriului

metropolitan, în cadrul acestui obiectiv se propun
dezvoltarea structurilor parteneriale în domeniul
agricol, combătând astfel agricultura de
subzistenţă, precum și promovarea produselor
locale și susţinerea micilor producători prin
crearea de infrastructură de desfacere și
depozitare – pieţe, târguri.
Alte măsuri vizează dezvoltarea infrastructurii de

afaceri din ZMI și facilitarea accesului populaţiei la
2. IAȘI – PUNCT CONECTOR
piaţa forţei de muncă.
Întărirea conexiunilor la marile culoare de transport
și dezvoltarea unui sistem de transport adaptat la
1.4. Turism valorificat și promovat nevoile de deplasare caracteristice orașelor durabile
prin activităţi atractive și servicii de
Prin cele patru obiective specifice, obiectivul de
înaltă calitate în Zona Metropolitană
faţă răspunde în mod direct celor mai acute
Iași (dotări de agrement relaxante,
probleme de mobilitate identificate la nivelul
vacanţe active, activităţi culturale și
Municipiului și Zonei Metropolitane Iași:
educaţionale modernizate și
reinterpretate) 2.1 Iași poartă de intrare în U.E bine
racordată la coridoarele de
Cu toate că Municipiul Iaşi este un centru
transport naţionale și europene
generator de multiple activităţi culturale sau
recreative, oferta actuală prezintă interes doar Din cauza deconectării de la marile culoare de
pentru o categorie restrânsă de turiști, în special transport naţional și european prin înlăturarea
pentru persoanele în vârstă. Cele mai promovate coridorului pan-european IX Iașul are o poziţie
obiective turistice pe plan local, naţional și periferică în cadrul Uniunii Europene, numărând-
internaţional sunt cele ecumenice, cu toate că cel se în continuare printre polii de creștere care nu au
mai mare public ţintă din oraș îl reprezintă tinerii. acces direct la nici o autostradă. MGT prevede
Având în vedere oferta serviciilor, precum și racordarea municipiului la reţeaua naţională de
calitatea acestora, se urmărește promovarea autostrăzi și drumuri expres în intervalul 2016-
tuturor dotărilor turistice și activităţilor atractive 2030. În această perspectivă, este necesar ca
din cadrul Zonei Metropolitane Iași, în scopul circulaţiile de interes local/metropolitan menite să
satisfacerii cererii actuale. Proiectele propuse vor se conecteze ulterior la viitorul segment de
urmări conectarea obiectivelor culturale și autostradă (Paşcani-Iaşi-Ungheni) să fie
recreative prin trasee turistice, metode de optimizate. Astfel obiectivul face referire la
promovare a acestora, și nu în ultimul rând modernizarea şi optimizarea principalelor legături
reinterpretarea activităţilor culturale tradiţionale. teritoriale (drumuri naţionale şi judeţene) alături
de conturarea unor centuri şi / sau ocolitoare care
să fluidizeze cantităţile ridicate ale traficului de
marfă. Obiectivul include şi trei proiecte din MGT
aflate însă în atribuţiile CNADNR (autostrada
334
Paşcani-Iaşi-Ungheni, drumul Trans Regio Iaşi- dezvoltarea de noi legături, preponderent peste
Vaslui şi extinderea aeroportului). barierele care despart partea de sud a oraşului de
zona centrală: râurile Bahlui, Nicolina şi calea
2.2. Infrastructură de transport ferată. În cazul celor două râuri, ele vor fi
accesibilizată şi adaptată pentru trasformate din bariere în elemente de legătură
deplasări nemotorizate sau cu preluând rolul de spaţii publice (lineare)
emisii reduse de CO2 reprezentative pentru oraş. Astfel, cele două părţi
Asemenea majorităţii oraşelor din România, Iaşul ale oraşului vor fi reconectate prin zone de
nu s-a adaptat încă suficient la noile tendinţe în agrement deosebit de atractive pentru locuitori
ceea ce priveşte mobilitatea urbană, şi anume dar şi pentru vizitatori. În completarea legăturilor
prioritizarea deplasărilor nemotorizate sau cu peste cele două râuri, obiectivul face referire şi la
emisii reduse de CO2. Chiar dacă în ultimii ani Iaşul nevoia stringentă pentru infrastructură de
a făcut nişte paşi timizi în această direcţie prin transport în cartierele cu cea mai mare dinamică a
marcarea unor piste pentru biciclete, dezvoltării (rezidenţiale) şi anume: Galata şi
modernizarea flotei de transport public sau Bucium. Acest cartiere nu numai că sunt
pietonizarea străzii Ştefan cel Mare şi Sfânt, acest deconectate de la transportul public, ele sunt
demers trebui întărit. Din acest motiv obiectivul lipsite de infrastructură de transport adecvată
specific dedicat deplasărilor nemotorizate sau cu (circulaţii rutiere dar şi pietonale), nu au acces facil
emisii reduse de Co2 cuprinde principalele la reţele tehnico edilitare şi se află în zone cu
programe, proiecte şi măsuri menite să încurajeze probleme de inundaţii / alunecări de teren.
mersul pe jos şi cu bicicleta. Poate cel mai Modernizarea şi extinderea infrastructurii de
reprezentativ proiect se referă în acest caz la transport către aceste două cartiere reprezintă o
regenerarea centrului istoric prin extinderea prioritate pentru creşterea calităţii locuirii şi al
zonelor dedicate pietonilor şi revitalizarea accesului la locuri de muncă în Municipiul Iași.
spaţiului public. Obiectivul cuprinde şi completări 2.4. Sistem de transport public
pentru reţeaua velo a oraşului dar şi extinderea ei eficient şi atractiv care să
către aşezările componente din ZMI sub forma deservească într-un mod echilibrat
unor piste şi benzi velo sau chiar trasee locuitorii Municipiului Iaşi şi a zonei
cicloturistice. Astfel, acest obiectiv specific se metropolitane
referă cu precădere la schimbul de paradigmă în
domeniul mobilităţii, „de la transport la O mare parte din expansiunea urbană
accesibilitate”. caracterizată de dezvoltări rezidenţiale s-a
orientat către aşezări suburbane cum ar fi Valea
2.3. Ţesut urban reconectat, Lupului sau Rediu. Totuşi deşi numărul rezidenţilor
diminuând efectul de barieră al a crescut şi există un număr ridicat de persoane
râurilor Bahlui și Nicolina și al căii care fac naveta înspre Iaşi reţeaua de transport în
ferate comun nu reuşeşte să deservească într-un mod
Municipiul Iaşi este fragmentat pe direcţia N-S de eficient cele mai dinamice aşezări suburbane. În
un culoar de transport (calea ferată) şi două râuri, acest context apare şi dificultatea de a corela
aspect care îngreunează legăturile între mari rutele de transport judeţean cu cel local.
cartiere rezidenţiale cum ar fi Nicolina, Galata, Problemele la nivelul municipiului Iaşi se rezumă la
Socola sau Podu Roş. Pentru a remedia aceste frecvenţa scăzută a mijloacelor de transport
probleme va fi nevoie de un set de proiecte pentru public, insuficienţa staţiilor amenajate, lipsa
335
intermodalităţii şi nu în ultimul rând infrastructura

ferată învechită.
Pentru a răspunde acestor dificultăţi obiectivul se

concentrează pe achiziţia de material rulant
pentru a putea creşte frecvenţa, modernizarea
liniilor de tramvai, prioritizarea transportului
public prin benzi dedicate şi nu în ultimul rând
modernizarea staţiilor şi amenajarea lor treptată
în puncte sau noduri intermodale.
2.5. Gestiune eficientă a mobilităţii

în vederea simplificării deplasărilor
în Iaşi şi ZMI
3. IAȘI – COMUNITATE PUTERNICĂ
Obiectivul se referă pe de-o parte la politica de
parcare şi pe de altă parte la managementul Teritoriu ce sprijină dezvoltarea și menținerea
traficului. Ambele sunt considerate ingrediente capitalului uman prin servicii performante, adaptate
esenţiale pentru eficientizarea deplasărilor în Iaşi nevoilor și accesibile tuturor categoriilor și grupurilor
şi ZMI. Se are în vedere suplimentarea parcărilor în sociale
jurul inelului central astfel încât zona să poată
3.1.Calitate crescută a locuirii prin
deveni preponderent pietonală. De asemenea,
intervenţii integrate de
este luată în considerare construirea unor parcări
revitalizare urbană în zonele
multietajate în cartierele de locuinţe colective
rezidenţiale din Zona
pentru a putea elibera spaţiul public compromis în
Metropolitană Iaşi
prezent de parcările rezidenţiale legale şi ilegale.
Nu în ultimul rând, pentru ca întregul sistem de Municipiul Iaşi s-a extins constant către limitele
parcări să fie complet, sunt incluse şi o serie de intravilanului, ducând la apariţia de comunităţi noi
parcări de tip Park & Ride amplasate în principalii care încă sunt dependente de dotările zonei
poli intermodali din porţile de intrare în oraş. centrale. În acelaşi timp, tot mai multe persoane
Pentru eficientizarea deplasărilor în oraş se are în aleg să îşi mute domiciliul în Zona Metropolitană.
vedere şi extinderea sistemului de management al Pe de altă parte, în oraş există o serie de zone
traficului. dezavantajate, în principal pe locuire, care se
comportă ca mici ghetouri izolate din punct de
2.6.Sistem de infrastructură rutieră
vedere social. Înainte ca oraşul să poată fi
modernizat în proporţie de 70 % în
competitiv, acesta trebuie să se asigure că toţi
ZMI
locuitorii săi au condiţii bune de trai şi că pot
Obiectivul se referă la starea critică a participa activ la dezvoltarea economică şi socială.
infrastructurii de transport din aşezările care Prin urmare, obiectivul propune regenerarea
compun ZMI, motiv pentru care cuprinde în cea cartierelor de locuinţe şi a zonelor identificate ca
mai mare măsură modernizări de drumuri sau fiind dezavantajate din Zona Metropolitană prin
amenajarea unor traversări peste calea ferată sau intervenţii integrate ce vizează aspectele spaţiului
râuri care străbat teritoriul. public şi ale dotărilor.
336
3.2. Iașul are o infrastructură de locative, sanitare şi economice) pentru toate

educaţie preuniversitară care categoriile de utilizatori. De asemenea, acordarea
deservește toate zonele orașului şi prestaţiilor sociale se va face corelat cu
ale teritoriului metropolitan. obligativitatea de accesare de servicii care să
conducă la independenţă şi la creşterea nivelului
Expansiunea urbană din ultima decadă s-a realizat de trai. Investiţiile vor viza deasemenea
pe terenurile de la marginea oraşului, ducând la comunităţile marginalizate sau imediata
extinderea intravilanului, a cartierelor şi chiar la
vecinătate a acestora, fapt ce va permite o mai
apariţia de noi cartiere. Până în prezent, bună conectare a grupurilor vulnerabile la acest tip
infrastructura de educaţie preşcolară, primară şi de servicii.90
gimnazială nu a reuşit să ţină pasul cu această
dinamică. Pe de altă parte, fenomenul de
suburbanizare a dus la suprasolicitarea şcolilor din
Zona Metropolitană Iaşi. Accesul la educaţie este 3.4. Servicii de sănătate publică
totodată cel mai important factor în formarea performante la nivel regional.
capitalului uman. Din acest motiv, este propusă Municipiul Iaşi este principalul furnizor de servicii
atât întregirea infrastructurii de învăţământ în de sănătate la nivel judeţean şi regional, datorită
concordanţă cu razele de deservire stabilite prin spitalelor ce oferă facilităţi unice. De aceea este
legea educaţiei şi cu gradul de ocupare, cât şi necesară menţinerea acestora în condiţii optime
modernizarea şi dotarea acesteia astfel încât să de funcţionare pentru a putea deservi în
corespundă normelor europene. continuare populaţia din Regiunea Nord-Est.
3.3. Servicii de asistenţă socială Obiectivul propune adaptarea infrastructurii de
diversificate şi performante, care sănătate publică la cerinţele europene prin
asigură nevoile tuturor categoriilor reabilitarea şi dotarea cu echipamente
de persoane din Zona performante a unităţilor existente.
Metropolitană Iaşi. 3.5. Procent redus de persoane
Dimensionarea insuficientă a serviciilor sociale din dezavantajate prin integrarea pe
Iaşi este o problemă recunoscută de autorităţile piaţa muncii a capitalului uman din
care lucrează cu persoanele ce prezintă risc social. Municipiul Iaşi şi din Zona
Pe de altă parte, procesul de îmbătrânire a Metropolitană Iași.
populaţiei care a avut loc în ultima perioadă va Procentul persoanelor dezavantajate din
duce în următorii ani la creşterea numărului de Municipiul Iaşi este de 26%, mai mare decât în
pensionari. Prin intermediul acestui obiectiv, Iaşul restul polilor de creştere din România. În Zona
îşi va asuma rolul de model regional în ceea ce Metropolitană Iași, pe de altă parte, se remarcă
priveşte incluziunea socială activă prin dezvoltarea localităţile slab dezvoltate sau cu un număr mare
de servicii sociale integrate (educaţionale, sociale, de persoane beneficiare de ajutor social. Pe lângă
90
Se recomandă ca furnizarea de servicii sociale să Primăria nu poate asigura o serie de servicii (cum ar fi
respecte pe cât posibil principiile recomandate de Comisia centrele medico-sociale) decât prin intermediul
Europeană de co-decizie, co-finanțare şi co-furnizare, mai parteneriatelor public-private.
ales în condițiile în care, datorită cadrului legislativ,
337
condiţiile de trai, o problemă majoră în rândul lăcașele de cult sau alte construcţii monument în
acestora este lipsa locurilor de muncă sau proprietate privată. Obiectivul face referire în
incapacitatea de reorientare profesională în acord special la restaurarea obiectivelor de patrimoniu
cu tendinţele pieţei muncii. Obiectivul construit și totodată la prezervarea istoriei și a
promovează învăţarea pe tot parcursul vieţii şi culturii în Zona Metropolitană Iași. În acest scop,
dezvoltarea de întreprinderi sociale de inserţie se vor propune intervenţii de restaurare, analiza
pentru reducerea numărului de persoane diagnostic contribuind totodată la prioritizarea
dezavantajate. De asemenea, parteneriatul public acestora, în funcţie de gradul de degradare al
privat cu servciile de ocupare și de asistenţă clădirilor monument.
socială, poate conduce la dezvoltarea de
programe integrate pentru rezolvarea unor Istoria orașului și-a pus amprenta și asupra zonelor
probleme sociale și de angajare prin accesare de industriale, clădirile monument din patrimoniul
servicii de consiliere și orientare, formare industrial fiind în prezent într-o stare avansată de
profesională adaptată, internship / stagii de degradare. Siturile degradate ocupă suprafeţe
practică / ucenicie în întreprinderi sociale de ample în zona industrială din partea de sud a
inserţie sau pe piaţa liberă a muncii, mediere și Municipiului Iași. Obiectivul propus are ca scop
implementarea unui proces amplu de regenerare,
asistenţă la locul de muncă.
ce va urmări protejarea construcţiilor monument
și dezvoltarea unor activităţi ce urmăresc nevoile
și interesele comunităţii locale. Până în prezent s-
a reușit doar conservarea digitală a patrimoniului
industrial, fapt ce nu diminuează impactul fizic al
acestor zone în oraș. Așadar, cele mai
reprezentative proiecte vor face referire la măsuri
de regenerare, conversie funcţională și revitalizare
a clădirilor industriale monument ale fabricilor.
4.2. Viaţă metropolitană activă și

diversificată, susţinută de o ofertă
4. IAȘI – PATRIMONIU VIU culturală şi de agrement adaptată
preferinţelor și specificului fiecărei
Metropolă atractivă cu o identitate puternică categorii de public
susținută de resursele bogate de patrimoniu
antropic și natural valorificate Evenimentele culturale desfășurate în prezent nu
sunt diversificate, acest fapt ducând la un grad de
4.1. Patrimoniu cultural – istoric satisfacţie redus al consumatorilor de cultură.
construit revitalizat în Zona Obiectivul are ca scop diversificarea activităţilor
Metropolitană Iași cultural-recreative, astfel încât acestea să devină
atractive tuturor categoriilor de public.
Degradarea patrimoniului construit din Zona
Deasemeni, creșterea numărului de evenimente și
Metropolitană Iași, atât din punct de vedere
activităţi destinate tinerilor va deveni prioritară,
turistic cât și din punct de vedere al percepţiei
acestea fiind cele mai reduse în prezent.
calităţii spaţiului public de către locuitori.
Construcţiile monument aflate într-o stare
avansată de degradare sunt reprezentative pentru
istoria Iașului, acestea fiind instituţiile culturale,
338
4.3. Elemente naturale integrate în

circuitul metropolitan prin spaţii
publice identitare și zone de
agrement reprezentative
Cu toate că localităţile din partea de sud (Schitu

Duca, Bârnova, Ciurea, Rediu, Popricani, și
Victoria) sunt mai dinamice din punct de vedere al
cadrului natural, până în prezent au fost
dezvoltate mai multe activităţi de agrement în
partea de nord a Municipiului Iași și a comunelor
Aroneanu și Popricani. Obiectivul urmărește 5. IAȘI – ARMONIE CU NATURA
promovarea și dezvoltarea unor proiecte ce vor
Teritoriu rezilient91, cu o calitate ridicată a factorilor
diversifica activităţile de recreere și agrement, ce
de mediu
vor valorifica totodată potenţialul cadrului natural.
Astfel, cele două părţi ale Zonei Metropolitane vor 5.1. Eficienţă energetică crescută
fi conectate prin zone de agrement cu activităţi și prin măsuri integrate de reducere a
servicii complexe și diversificate. consumului de energie
Nu în ultimul rând, dezvoltarea orașului Iași de-a Strategia integrată a Uniunii Europene pentru
lungul istoriei într-o câmpie colinară a influenţat energie și schimbări climatice, care vizează
întreaga structură urbană, în prezent existând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până
zone neconstruite, cu potenţial de dezvoltare a în 2020 cu 20% faţă de anul 2005, creșterea
activităţilor recreative. Acest aspect poate fi luat în ponderii surselor regenerabile de energie în totalul
considerare în conectarea celor două potenţiale mixului energetic la 20% până în 2020 și reducerea
zone de recreere – nord şi sud - din cadrul Zonei consumului final de energie prin creșterea
Metropolitane prin dezvoltarea unei axe de eficienţei energetice cu 20% până în 2020.
agrement nord-sud. Totodată, datorită faptului că efectele
schimbărilor climatice s-au resimţit în ultimii ani
Totodată, la nivel urban se regăsesc elemente
pe teritoriul ZMI, producând modificări la nivelul
naturale ce dau unicitate Iașului – cele două râuri,
temperaturilor și la nivelul precipitaţiilor, sunt
colinele, care în momentul de faţă sunt slab
necesare măsuri integrate pentru creșterea
valorificate.
eficienţei energetice și reducerea emisiilor de
CO2: eficientizarea energetică a clădirilor publice
și rezidenţiale, promovarea cogenerării eficiente,
a termoficării centralizate și a energiei din surse
regenerabile, modernizarea infrastructurii de
utilităţi publice etc.
91 Locuibil, confortabil, sigur
339
5.2. Prevenţie și reducere Totodată, întrucât există destul de multe zone

eficientă a riscurilor naturale și a preconizate să dezvolte în următorii 10 ani,
efectelor acestora conform Planului Urbanistic General, reiese
necesitatea extinderii sistemului centralizat de
De exemplu, evenimentele ploioase se produc în alimentare cu apă și canalizare, etapizat, și în
intervale mult mai scurte de timp și cu intensităţi aceste zone.
mult mai crescute faţă de perioada de referinţă
1961-1990, iar reţelele de canalizare nu pot prelua De asemenea, o parte din reţelele de apă și canal
în timp real și eficient tot debitul cumulat în sunt vechi și prezintă un grad ridicat de uzură,
perioada scurtă a evenimentului ploios, motiv motiv pentru care se produc infiltraţii și pierderi.
pentru care se produc frecvent inundaţii urbane. Astfel, sunt necesare lucrări de reabilitarea a
Astfel, sunt necesare măsuri de captare locală a acestor conducte în următoarea perioadă.
apelor pluviale, în sisteme descentralizate și
infiltrarea acestora în sol treptat sau reutilizarea Sistemul centralizat cu gaz este de asemenea, o
apei, după finalizarea evenimentului ploios. problema existentă în mod special în comunele
ZMI, întrucât este prezent în doar 8 din 18 comune,
în timp ce restul de 10 nu beneficiază de sistem
5.3. Sistem metropolitan integrat de centralizat de alimentare cu gaze naturale.
management al deșeurilor
performant
Implementarea unui sistem integrat de 5.5. Calitate crescută a factorilor de

management al deşeurilor reprezintă un obiectiv mediu – aer, apă, sol prin reducerea
important din punct de vedere al creșterii calităţii poluării și a efectelor acesteia
factorilor de mediu din Zona Metropolitană Iași. Cu toate că analiza calităţii factorilor de mediu la
5.4. Sistem centralizat de alimentare nivelul Zonei Metropolitane Iași și la nivelul
cu apă, canalizare și gaze reabilitat și municipiului relevă faptul că nu sunt înregistrate
extins în toate zonele construite și depășiri ale valorilor maxime admise, este
cele prognozate a se extinde în necesară o monitorizare permanentă a acestora,
următorii 10 ani având în vedere în primul rând ritmul rapid în care
se produce dezvoltarea și în al doilea rând,
Sistemul centralizat de alimentare cu apă și complexitatea și diversitatea activităţilor
canalizare deservește doar parţial localităţile desfășurate de populaţie, care pot produce efecte
componente ale Zonei Metropolitane. Astfel, dăunătoare asupra mediului.
comunele Comarna, Mogoșești, Movileni,
Popricani, Țuţora și Schitu Duca nu deţin nici reţea
de alimentare cu apă și nici canalizare, iar
comunele Prisăcani și Ungheni nu deţin sistem
centralizat de canalizare.
Municipiul Iași, pe de altă parte, este deservit în

mare măsură de reţeaua centralizată de
alimentare cu apă și canalizare, dar mai există încă
zone construite care nu sunt acoperite în mod
special de sistemul centralizat de canalizare.
340
european a Municipiului, acesta are o serie de

puncte forte cum ar fi calitatea actului educaţional
şi costurile mici de trai, însă şi o serie de
dezavantaje cum ar fi lipsa facilităţilor şi
activităţilor specifice pentru studenţi (platforme
pentru comunitatea de studenţi, dialogul cu
mediul de afaceri şi perspective de angajare,
campusuri europene, reduceri etc.), motiv pentru
care mulţi tineri aleg să părăsească Iaşul după
terminarea studiilor. Acest obiectiv îşi propune să
6. IAȘI – EXCELENŢĂ ÎN EDUCAŢIE păstreze şi să valorifice poziţia de oraş universitar,
oferind oportunităţi diversificate de dezvoltare
Pol național al învățământului universitar și
pentru tinerii europeni, precum şi un mediu plăcut
preuniversitar
de trai ce va favoriza formarea unei comunităţi
Conform Ministerului Educaţiei Naţionale, vibrante de studenţi internaţionali.
calitatea procesului educaţional este evaluată în
6.2. Educaţie preuniversitară
cadrul şcolilor şi liceelor în funcţie de rezultatele
performantă, care se remarcă la
elevilor la examenele naţionale şi mediile de
nivel naţional prin performanţele
absolvire, în timp ce în cadrul învăţământului
elevilor.
universitar, facultăţile primesc punctaje în ceea ce
priveşte calitatea specializărilor, numărul de Municipiul reprezintă un pol de excelenţă în
masteranzi şi doctoranzi sau rezultatele pe piaţa educaţie la nivel regional şi naţional în ceea ce
cercetărilor ştiinţifice. Municipiul Iaşi performează priveşte învăţământului liceal. Obiectivul se
la nivel naţional în cadrul tuturor nivelurilor de bazează pe recunoaşterea şi stimularea
învăţământ atât prin calitatea procesului performanţelor şcolare şi a ingeniozităţii prin
educaţional oferit cât şi prin rezultate la programe de creştere a competitivităţii şi
concursuri, olimpiade şi proiecte naţionale sau promovare a performanţelor în rândul elevilor şi a
internaţionale. În acest sens, prin obiectivul profesorilor.
strategic Iași – excelenţă în educaţie se doreşte
menţinerea şi consolidarea poziţiei de pol de 6.3. Iaşul este un pol regional de
educaţie a Municipiului. învăţământ tehnic şi profesional,
care oferă posibilitatea
specializării şi atingerii
performanţelor tehnice printr-o
6.1. Iași este un centru
infrastructură modernă, dotări
universitar de prestigiu
tehnologice inovatoare şi dialog
internaţional și naţional, care
cu mediul de afaceri
oferă oportunităţi de dezvoltare
personală și profesională Spre deosebire de alte ţări europene, în România,
tinerilor. învăţământul tehnic şi profesional nu reprezintă o
alternativă viabilă la învăţământul liceal, fiind de
Iașul este prin excelenţă un oraş universitar de
cele mai multe ori privit ca o soluţie de compromis.
importanţă naţională, în competiţie directă cu
Situaţia este în curs de schimbare însă, datorită
municipiile Bucureşti şi Cluj Napoca. În ceea ce
cererii tot mai mare pe piaţa forţei de muncă a
priveşte atractivitatea pentru studiu la nivel
341
persoanelor specializate pe domenii tehnice. dezvoltare economică locală, valorificarea

Ținând cont de istoria industrială a municipiului, durabilă a patrimoniului construit și natural,
învăţământul tehnic trebuie să fie foarte bine guvernanţă locală, mobilitate urbană durabilă.
structurat şi să răspundă nevoilor de pe piaţa forţei
de muncă, mai ales datorită reprezentativităţii
municipiului la nivel regional. Liceele tehnice și
8. IAȘI – PERFORMANŢĂ
profesionale oferă o varietate de specializări şi de
ÎN MANAGEMENT URBAN
parteneriate cu diverse companii, însă o serie de
domenii cu potenţial cum ar fi textile, industria Capacitate administrativă
alimentara şi servicii nu au fost valorificate. crescută
Totodată, infrastructura nu a fost adaptată
creşterii populaţiei şcolare din intervalul 2009 – Polul de creștere Iași a avut rezultate foarte bune
2014. Acest obiectiv propune iniţierea unui mediu în ceea ce privește accesarea de finanţări și
performant şi competitiv în cadrul învăţământului implementarea de proiecte, realizând aproape în
tehnic ieşean, pe baza unor dotări diversificate şi totalitate portofoliul PID PC, un portofoliu
moderne, a personalului didactic specializat şi a complex și de mare amploare. Astfel, pentru
unor parteneriate puternice cu actorii privaţi locali. următorii ani, unul dintre principalele elemente de
diferenţiere în competiţia urbană pe care Iașul va
Obiective transversale: miza va consta în calitatea actului de guvernare
locală și capacitatea de parteneriat și colaborare
7. IAȘI INTERNAŢIONAL
cu actorii locali, cu cetăţenii și cu societatea civilă,
Promovarea cooperării
pentru a asigura o abordare strategică, integrată și
teritoriale si rezolvarea unor
coordonată a dezvoltării.
probleme de interes comun prin
crearea și dezvoltarea de Eforturile în această direcţie vor viza eficientizarea
structuri parteneriale la nivel aparatului executiv, pentru a crește capacitatea de
național și internațional absorbţie de fonduri europene și pentru a spori
calitatea și atractivitatea serviciilor oferite
cetăţenilor și mediului de afaceri, la nivel
Municipiul Iaşi are deja o experienţă bogată în ceea municipal, metropolitan, judeţean și regional. În
ce privește parteneriatele internaţionale, în plus, se va urmări consolidarea parteneriatului
proiecte pe teme precum mobilitatea urbană, metropolitan și judeţean, și sinergiilor cu alte
revitalizarea zonelor industriale sau locuirea autorităţi și instituţii publice, parteneri regionali,
socială. Obiectivul de faţă continuă eforturile naţionali și internaţionali, cu scopul întăriri poziţiei
perioadei anterioare de programare în ceea ce ZMI de motor regional.
privește promovarea cooperării teritoriale și
Nu în ultimul rând, în dezvoltarea serviciilor
rezolvarea unor probleme de interes comun prin
metropolitane și municipale, precum și în
crearea de structuri parteneriale între entităţi
dezvolarea capacităţii administrative, se vor utiliza
publice și private transfrontaliere/ transnaţionale/
acele soluţii care să permită un management
interregionale.
inteligent, bazat pe tehnologii de ultimă
Temele de parteneriat propuse pentru perioada generaţie.
2014-2020 includ, dar nu se limitează la:
342
III.2. Conceptul de
dezvoltare spaţială
III.2.1. Dezvoltare la nivel

metropolitan
Conceptul de dezoltare al Zonei Metropolitane Iaşi
porneşte de la strategiile de dezvoltare ale UAT-
dar aduce în prim-plan o serie de proiecte şi
programe orientate către grupări de comune. Mai
mult de atât, conceptul de dezvoltare al ZMI
propune şi o serie de roluri pe care fiecare UAT le
joacă în cadrul sistemului. Rolurile sunt bazate pe
resursele specifice fiecărui UAT şi pe profilul
reliefat prin strategia de dezvoltare locală.
Proiectele prioritare la nivel de ZMI sunt în cea mai
mare parte de infrastructură de transport astfel
încât să fie asigurate condiţii optime de deplasare
pentru oameni şi mărfuri: Autostrada Paşcani-Iaşi-
Ungheni, ocolitoarea de nord, modernizare
drumuri judeţene, extinderea liniilor de transport
public sau amenajarea unor puncte de park & ride
la principalele intrări în Iaşi. În completarea
proiectelor de infrastructură de transport vin o
serie de proiecte menite să crească atractivitatea
turistică a comunelor din ZMI astfel încât şi
acestea să poată beneficia de o creştere
semnificativă a numărului de turişti sosiţi: trasee
turistice, proiect de tip „Landart” pentru
amenajarea colinelor, strategie de branding, etc.
343
Figura 173: Conceptul de dezvoltare spaţială a ZMI 344

valoare a patrimoniului cultural deosebit de care

III.2.2. Zone de intervenţie dispune Iaşul, susţinerea procesul de revitalizare a
economiei locale, sau generarea unei reţele
Conceptul de dezvoltare spaţială are la bază
complexe de spaţii publice atractive care să
nevoia de reconectare şi reechilibrare a diferitelor
favorizeze întărirea spiritului comunitar.
zone identitare care compun Municipiul Iaşi.
Pornind de la acest fapt, se urmăreşte punerea în
Figura 174 - Zone de intervenţie în Municipiul Iaşi
345
346
de noi parcuri sau grădini (ex. Parc Veneţia).

III.2.3. Concept de Râurile care străbat Municipiul Iaşi vor intra, la
dezvoltare reţea spaţii rândul lor, într-un proces de revitalizare, fiind
transformate în spaţii publice verzi, aspect care
verzi atrage deschiderea oraşului către apă. Prioritatea
este râul Bahlui, acesta fiind urmat de Nicolina şi în
Dezvoltarea reţelei de spaţii verzi reprezintă una final de Ciric. O mai bună deservire a zonelor
dintre priorităţile oraşului contemporan, aspect rezidenţiale cu spaţii verzi va fi asigurată printr-o
vizibil şi în cazul Municipiului Iaşi, unde acest serie de programe de reconfigurare a spaţiilor
domeniu joacă un rol important pentu creșterea interstiţiale în zonele de locuire colectivă. Rolul
calităţii vieţii urbane. Din acest motiv s-a decis aceste proiecte este acela de a revizui modul în
elaborarea unui concept de dezvoltare sectorial, care sunt utilizate spaţiile dintre locuinţele
axat în exclusivitate pe modul în care reţeaua de colective, astfel încât problema parcărilor să fie
spaţii verzi se poate dezvolta până în anul 2030. ameliorată prin parcări multietajate, iar resursele
de teren recuperate să fie transformate în spaţii
La baza conceptului stau 5 nevoi identificate pe publice pentru comunitate.
baza analizei situaţiei existente (capitolul II):
Fostele zone industriale aflate deja într-un proces
1. Nevoia de a ajunge la pragul de 26 mp de conversie funcţională, precum și alte proiecte
/ locuitor impus prin OUG 114/2007, private de amploare, vor fi condiţionate prin
2. Nevoia de a oferi acces tuturor intermediul reglementărilor urbanistice să includă
ieșenilor la spaţii verzi de tip scuar, spaţii verzi cu acces public.
grădină sau parc la o distanţă - timp de
maxim 10 minute de mers pe jos faţă Legătura la nivelul spaţiilor verzi cu ZMI se va
de reședinţă, realiza prin noi zone de agrement care vin în
3. Nevoia de a include spaţii verzi completarea celor existente (ex. Lacul CUG II sau
(publice) în noile dezvoltări rezultate revitalizarea Stadionului Tineretului) şi printr-o
în urma procesului de conversie a serie de păduri suburbane. Aceste păduri vor
fostelor platforme industriale în deveni destinaţii de agrement, atât pentru
activităţi comerciale, birouri servicii locuitorii Iaşului, cât şi pentru cei din ZMI și pentru
sau producţie nepoluantă, turişti. Totodată, pădurile suburbane vor avea
4. Nevoia de a reduce factorii de risc rolul de a reduce riscul la alunecări de teren și vor
natural (alunecări de teren şi inundaţii) îmbunătăţi calitatea aerului din municipiu. În acest
şi diminuare a poluării aerului. scop, se propune un program multianual de
5. Nu în ultimul rând, nevoia de a pune în împădurire în vederea constituirii unui „inel verde”
valoare resursele deosebite de cadru al Iașului.
natural ale Municipiului Iaşi.
Pentru a asigura un acces echilibrat la spaţii verzi

publice de calitate, conceptul prezentat în
continuare prevede modernizarea unor spaţii deja
existente şi completarea reţelei cu noi parcuri,
scuaruri sau grădini. Astfel, zone care nu erau
deservite de spaţii verzi, cum ar fi: Bucium, Dacia,
Galata, Păcurari sau Moara de Vânt vor beneficia
347
Figura 175: Conceptul de dezvoltare spaţială la nivelul

Municipiului Iași
348
III.3. Logica intervenţiilor

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sprijină dezvoltarea urbană durabilă prin intermediul unor strategii integrate care abordează provocările economice, climatice, sociale şi de mediu din zonele urbane [articolul 7, alineatul
(1) din propunerea de regulament privind FEDR]. Acest principiu are dublu sens: resursele ar trebui concentrate într-un mod integrat pentru a viza zonele afectate de provocari urbane specifice si, în acelasi timp, proiectele cu finanţare
FEDR din zonele urbane ar trebui integrate în cadrul unor obiective mai largi ale programelor.
Domeniile de analiză din cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Iaşi identifică nevoi şi probleme locale, aferente provocărilor urbane la nivel european. Prin intermediul obiectivelor, SIDU propune atât rezolvarea
problemelor dar şi creşterea competitivităţii municipiului la nivel naţional şi internaţional. Tabelul de mai jos detaliază ţintele pentru orizontul de timp 2023 – perioada în care pot fi implementate proiectele finanţate prin surse europene
din cadrul actualei perioade de programare.
NOTĂ: La direcțiile de acțiune unde este făcută precizarea “doar pentru mediul rural”, a se vedea portofoliul ZMI de la secțiunea IV.2.2.
Indicator Valoare de Ţintă (2023) Ţintă (2030)

OBIECTIV STRATEGIC / Obiectiv specific
referinţă (2017)
O1. IAȘI - COMPETITIVITATE PRIN INOVARE
O1.1. Bază economică solidă și diversificată dezvoltată partenerial și coordonat prin

sprijinirea domeniilor – cheie identificate
Valoare de
Probleme / Nevoi Direcţii de acţiune Indicator Ţintă (2023) Ţintă (2030)
referinţă (2017)
parc industrial operational 0 1 (grad de ocupare min. 50%) 1 (grad de ocupare min. 75%)
Dezvoltarea infrastructurii de
Inclubator de afaceri pentru 0 1 1
sprijin pentru afaceri
sectorul IT, noi tehnologii și
industrii creative operational
Birou unic pentru dezvoltarea 0 1 1

Municipiul Iași nu are o identitate definită din punct
Îmbunătăţirea dialogului şi economică
de vedere economic şi ocupă numai locul 15 la nivel
naţional ca cifră de afaceri totală înregistrată în parteneriatului cu mediul de
Grup de lucru operational, care se 0 1 1
anul 2014, eforturile de dialog cu mediul de afaceri afaceri
reunește cel puţin semestrial
și de atragere de investiţii aflându-se într-un stadiu
incipient;. Mai mult, deşi Municipiul este al doilea Programe de mentorat pentru 0 2 5
oraş ca mărime demografică din ţară şi poate fi un antreprenori
oraş creativ, antreprenoriatul înregistrează valori Dezvoltarea culturii
scăzute şi este afectat de lipsa promovării şi a antreprenoriale Elevi şi studenţi beneficiari ai 0 1000 Se va evalua în 2023 la
parteneriatelor, mai ales în ramurile economice cu programelor de antreprenoriat actualizarea documentului
mare potenţial: IT şi industrii creative. strategic
Schimb international de experienţă 0 1 Se va evalua în 2023
pe tema dezvoltării economice
Promovarea ZMI ca destinaţie locale
de investiţii în sectoarele - cheie
identificate Misiuni economice străine atrase 0 3 Se va evalua în 2023
Platformă de promovare a 0 1 1
oportunităţilor de investiţii din
349
ZMI, inclusiv Catalogul

investitorului
Sprijinirea dezvoltării de Târg internaţional de design 0 1 1

parteneriate și promovării
mediului creativ local
Centru pentru sprijinirea 0 1 Se va evalua în 2023
antreprenoriatului
Dezvoltarea infrastructurii de
sprijin pentru antreprenoriat în Clădiri vacante reutilizate 0 2 4
IT și industrii creative temporar pentru activităţi creative
de interes comunitar
O1.2 Domeniul cercetării/ inovării dezvoltat prin stimularea cooperării între mediul
universitar, instituţii de cercetare dezvoltare inovare (CDI) și sectorul productiv
Valoare de
referinţă (2017)
În vederea consolidării identităţii economice a ZMI Dezvoltarea infrastructurii de

Companii noi găzduite în CTT 0 3 Se va evalua în 2023
și a rolului său de centru regional, autorităţile locale inovare şi transfer tehnologic
trebuie să sprijine creșterea investiţiilor în CDI și să
acţioneze ca un facilitator între mediul universitar și
mediul privat, promovând totodată produsele Promovarea prin evenimente de
Noi evenimente de business şi CDI 0 2 Se va evalua în 2023
cercetării ieșene. business și CDI
O1.3 Teritoriu metropolitan atractiv pentru investiţii, ce sprijină mediul local de

afaceri și încurajează relaţia de complementaritate între urban și rural
Valoare de
referinţă (2017)
Îmbunătăţirea accesului pe piaţa Numărul angajaţilor la nivelul ZMI 82.866 (2014) Creştere 25% Se va evalua în 2023
muncii
Analiza indică o subdezvoltare a U.A.T.-urilor Dezvoltarea infrastructurii de Număr de firme ce folosesc 0 5 Se va evalua în 2023
amplasate periferic în Z.M.I., atât din punct de sprijin pentru afaceri din infrastructura nou creată
vedere al cifrei de afaceri (localităţile rurale ale ZMI comunele ZMI
au produs în anul 2014, doar 19,23% din cifra de (doar pentru mediul rural)
afaceri totală, restul fiind produs de Iași), cât și din Încurajarea consumului de Consumului de produse locale Necesită sondaj Creştere 25% (sondaj în rândul populaţiei) Creştere 25% (sondaj în rândul
punct de vedere antreprenorial (în mediul rural erau produse locale/ din agricultura în rândul populaţiei)
înregistraţi în anul 2014 6,30% din agenţii ecologică prin promovarea și polulaţiei
economici ai ZMI – în scădere faţă de anul 2013 creșterea accesului pe piaţă a
când erau înregistraţi 22,04%, restul fiind localizaţi producătorilor locali
în Municipiul Iași), în timp ce forţă de muncă este Parteneriate public – private 0 2 Se va evalua în 2023
concentrată preponderent în municipiu (88,40% înfiinţate
din salariaţi) și mult prea puţin în localităţile Sprijinirea dezvoltării
componente ale Z.M.I. sustenabile a activităţilor
agricole
(doar pentru mediul rural) Fermieri consiliaţi 0 25 Se va evalua în 2023
350
Unităţi de alimentaţie publică nou 0 1 Se va evalua în 2023

Diversificarea activităţilor înfiinţate
economice din mediul rural
(doar pentru mediul rural)
O1.4. Turism valorificat și promovat prin activităţi atractive și servicii de înaltă

calitate în Zona Metropolitană Iași (dotări de agrement relaxante, vacanţe active,
activităţi culturale și educaţionale modernizate și reinterpretate)
Materiale de marketing şi 0 2 (realizare manual şi strategie) 2 (actualizare manual şi strategie)

promovare
Participare la târguri internaţionale 0 2/an 4/an

de turism în care să fie promovat
Promovarea Iaşi şi ZMI ca Iaşul împreună cu ZMI ca destinaţii
destinaţie turistică turistice.
Pachet integrat de promovare 0 1 1

turistică (material video, broşuri,
Nici Municipiul Iaşi, nici ZMI nu deţin o identitate pliante, etc.)
turistică („brand”) care să poată fi promovat la
târgurile internaţionale, fiind necesară dezvoltarea
Constituirea unei reţele de Numărul de sosiri de turişti în ZMI 225.228 (2015) Creştere cu 30% Creştere cu 50%
infrastructurii fizice (accesibilizare, trasee
informare turistică în scopul
amenajate, etc.) şi de marketing care să ducă la
promovării, valorificării și a
creşterea numărului de turişti şi a duratei de şedere
creșterii vizibilităţii obiectivelor
a acestora.
turistice din Iași și ZMI și a
includerii acestora în reţele/
trasee regionale și naţionale
Trasee de cicloturism în ZMI 1 4 Se va evalua în 2023
Construirea de trasee și dotări
turistice Circuite turistice tematice care să 0 3 Se va evalua în 2023
unească Municipiul Iaşi de ZMI
Diversificarea ofertei turistice şi Staţiune balneară înfiinţată 0 1 1

de agrement
referinţă (2017)
O2. IAȘI – PUNCT CONECTOR
O2.1 Iași poartă de intrare în U.E bine racordată la coridoarele de transport naţionale
și europene
Valoare de
referinţă (2017)
Municipiul Iaşi este cvasi izolat în partea de nord- Extinderea şi optimizarea Autostrada 0 1 (Paşcani – Iaşi – Ungheni) 1
est a României, nu este deservit de nici-o legăturilor cu principale
Centura de nord 0 1 1
autostradă iar legăturile pe calea ferată cu coridoare de transport rutier
principalele centre urbane Braşov, Cluj sau (TEN-T Core).
351
Bucureşti sunt îngreunate. În acelaşi timp o parte Legătura cu aeroportul 0 km 4.5 km modernizaţi Se va evalua în 2023
însemnată din traficul greu traversează încă oraşul Creşterea accesibilităţii pe cale modernizată
în lipsa unei centuri pe partea de nord. Aeroportul aeriană.
Iaşi se apropie de capacitatea maximă de operare
iar accesul la acesta devine din ce în ce mai dificil.Optimizarea sistemului de Centru intermodal 0 1 0
transport al mărfurilor
O2.2. Infrastructură de transport accesibilizată și adaptată pentru deplasări
nemotorizate sau cu emisii reduse de CO2
Valoare de
referinţă (2017)
% zona centrală este cu prioritate 20% 24% 25%
Extinderea şi reconfigurarea
pentru pietoni (zona centrală
zonelor pietonale sau cu
Insuficiente spaţii pietonale atractive sau prioritate pentru pietoni. protejată cf. PUG Iaşi)
accesibilizate - cele existente, deşi recent
infrastructură velo 20 km 46.7 km Se va evalua în 2023
amenajate nu au continuitate şi se concentrează
preponderent în zona centrală, în timp ce în zonele Extinderea infrastructurii velo şi
locuri de parcare în staţii de B&R 0 441 Se va evalua în 2023
de expansiune sau în zonele de locuire individuală a dotărilor complementare
(Bike and Ride)
de pe coline trotuarele sunt subdimensionate sau
inexistente. Nici infrastructură velo nu este principalele artere de circulaţie Necesită audit 30 % (se va actualize în urma auditului) Se va evalua în 2023
Accesibilizarea infrastructurii de
adecvată nevoilor reale ale bicicliştilor - pistele de accesibilizate teritorial
transport
biciclete sunt amplasate greşit şi nu au
continuitate. Modernizarea şi extinderea Km noi pistă biciclete 0 1,55 Se va evalua în 2023
infrastructurii pentru deplasări
nemotorizate în ZMI (pietonal şi
velo) (doar pentru mediul rural)
O2.3. Ţesut urban reconectat, diminuând efectul de barieră al râurilor Bahlui și
Nicolina și al căii ferate
Valoare de
referinţă (2017)
Doar 72% din străzile urbane sunt modernizate. Modernizarea principalelor străzi urbane sunt modernizate 75% 85% 98%
Infrastructură rutieră degradată, mai ales în legături rutiere din sudul
cartierele Păcurari (zona de locuinţe individuale), Municipiului Iași
Țicău sau Moara de Vânt în timp zone în curs de Dezvoltarea unor legături rutiere treceri rutiere peste bariere (râul 15 (5 Bahnui, 10 18 (7 Bahnui, 11 Calea ferată) 21 (9 Bahnui, 12 Calea ferată)
dezvoltare / expansiune deservite de străzi suplimentare peste calea ferată Bahlui şi Calea ferată) Calea ferată)
degradate sau nemodernizate (de pământ sau şi cele două râuri.
pietruite) în cartierele Bucium, Galata şi parţial treceri pietonale la sol 0 2 Se va evalua în 2023
CUG II; transformate în pasarele
O altă problemă a infrastructurii rutiere este

reprezentată de trecerile peste barierele naturale
Ameliorarea legăturilor
sau antropice: nu sunt suficiente traversări peste
pietonale şi velo peste calea
râul Bahlui fapt ce îngreaunează legătura între zona
ferată şi peste cele două râuri
de sud (rezidenţial) şi zona centrală (locuri de
muncă şi dotări) şi nu sunt suficiente treceri
pietonale peste calea ferată (mai ales între
cartierele Bularga şi Nicolina).
352
O2.4. Sistem de transport public eficient şi atractiv care să deservească într-un mod
echilibrat locuitorii Municipiului Iaşi şi a zonei metropolitane
Valoare de
referinţă (2017)
Autoritate metropolitană de 0 1 1
transport.
Peste 15.000 de persoane locuiesc în prima coroană Km noi de linii de tramvai (cale 10 km 11,16 km 16,62 km
Extinderea şi modernizarea dublă)
de localităţi din jurul Iaşului dar lucrează în Iaşi. În
liniilor de transport public.
acelaşi timp, în Municipiu, există în continuare zone
Comune din prima coroană ZMI 2 6 8
de locuire cu densităţi de peste 20 de locuitori/ha
deservite de linii de transport
nedeservite de transportul în comun (cartierul
public din Iaşi
Țicău şi segmente din cartierele Galata Moara de
Vânt sau Aviaţiei). Mijloace de transport public noi 0 105 (50 tramvaie şi 55 de autobuze) -
În ceea ce priveşte infrastructura de funcţionare, Modernizarea şi extinderea

Frecvenţa mijloacelor de transport 15 minute pe 8 minute pe liniile principale şi maxim 15 minute pe liniile secundare 5 minute pe liniile principale şi
sistemul de tarifare a transportului în comun este parcului auto, a materialului
liniile principale maxim 8 minute pe liniile
învechit şi nu este adaptat la intermodalitate, parte rulant şi a dotărilor aferente. şi 16 - 60 minute secundare
însemnată din parcul auto şi de tramvaie este pe liniile
învechit iar insuficienţa vehiculelor face ca secundare
frecvenţa transportului public în zonele mai Km benzi dedicate transportului 0 km 15 km 19 km
Prioritizarea transportului public
periferice să fie foarte scăzută (peste 10 minute folosind benzi dedicate. public
aşteptare). Mai mult, congestia pe principalele căi
de circulaţii îngreunează deplasarea transportului staţii intermodale amenajate 0 13 Se va evalua în 2023
public şi scade eficienţa acestuia. Amenajarea staţiilor de staţii de transport public 0 50 100
transport public ca puncte sau modernizate
Transportul în comun regional / judeţean nu este noduri intermodale
corelat cu cel urban / suburban, gările CFR şi centru de transport intermodal 0 1 1
spaţiile adiacente nu sunt puse în valoare ca şi porţi
de intrare în oraş, remarcându-se totodată lipsa Optimizarea sistemului de sistem de e-ticketing 0 1 1
unei Autogări autentice. tarifare şi informare aferent
transportului public local
Asociaţie de transport public 0 1 1
Managementul eficient al
transportului public local metropolitan
O2.5. Gestiune eficientă a mobilităţii în vederea simplificării deplasărilor în Iaşi şi

ZMI.
Valoare de
referinţă (2017)
Sistem de management al 0 1 1
Fluxurile auto ridicate (mai ales navetism) din Dezvoltarea sistemului de
management al traficului. traficului
suburban către Iaşi reprezintă motivul pentru
congestia de la principalele intrări în oraş ( Sos. Conturarea unei politici de Sisteme ITS pentru parcare 0 1 1
Păcurari, Sos. Iaşi-Tomeşti sau Sos. Nicolina), fapt parcare
la care contribuie inclusiv lipsa corelării între
Amenajarea de parcaje parcări colective (multietajate) noi 0 11 14
semafoare. Mai mult, nu există noduri intermodale/
rezidenţiale în principalele în zona de locuinţe colective
park and ride care să poată prelua fluxurile auto din
cartiere de locuinţe colective.
353
aşezările suburbane către Iaşi, acestea ajungând să Amenajarea unor parcări parcări colective (multietajate) noi 0 5 6
aglomereze zona centrală. colective care să deservească în zona centrală
zona centrală.
Lipsa unor măsuri integrate de management al puncte de Park & Ride 0 4 6
parcării face ca cererea pentru locuri de parcare să
crească rapid iar parcările existente să nu poată fi
gestionate eficient. Există o cerere foarte ridicată,
nesatisfăcută, de locuri de parcare în zona centrală
– în special pe străzile: Sfântul Lazăr, Zimbrului şi
Prof. Anton Şesan - în timp ce locurile de parcare Conturarea unei reţele de parcări
rezidenţiale sunt insuficiente, motiv pentru care de transfer (P&R).
aleile pietonale şi alte spaţii libere sunt folosite
pentru staţionare. Mai mult, parcările la sol din
cartierele de locuinţe colective ocupă cea mai mare
parte a resurselor de teren gândite iniţial pentru
spaţii comunitare.
O2.6.Sistem de infrastructură rutieră modernizat în proporţie de 70 % în ZMI
Valoare de
referinţă (2017)
infrastructura de transport rutier < 50% 70% 85%
Modernizarea infrastructurii
rutiere în ZMI modernizată
Modernizare drumuri de interes Km noi de drum modernizat sau 0 53 Se va evalua în 2023

Sub 50% din infrastructura rutieră din comunele din judeţean și metropolitan (doar reabilitat
ZMI este în stare de degradare sau reprezentată de pentru mediul rural)
drumuripr de pământ. Ameliorarea conectivităţii la Poduri noi construite 0 5 Se va evalua în 2023
nivelul comunelor prin
construirea de traversări, poduri
şi punţi suplimentare (doar
pentru mediul rural)
referinţă (2017)
O3. IAȘI – COMUNITATE PUTERNICĂ
O3.1.Calitate crescută a locuirii prin intervenţii integrate de revitalizate urbană în
zonele de rezidenţiale din Zona Metropolitană Iaşi
Valoare de
referinţă (2017)
Cartierele de locuinţe colective sunt lipsite de spaţii Revitalizarea urbană a cartiere de locuinţe colective 0 2 4
publice dedicate comunităţii dat fiind faptul că cea cartierelor prin reconfigurarea revitalizate
mai mare parte a resurselor de teren este spaţiului public
compromisă de nevoia de parcare. Această parcuri de joacă noi 0 2 4
problemă este resimţită cel mai puternic la nivelul
cartierelor de locuinţe colective Dacia, Mircea cel terenuri virane sau degradate 0 5 Se va evalua în 2023
Bătrân, Cantemir şi Bularga. Revitalizarea și extinderea revitalizate
sistemului de spaţii publice cu rol
La nivelul oraşului există 7 zone marginalizate dotări sportive de mici dimensiuni 0 5 Se va evalua în 2023
comunitar
în foste colonii de muncitori sau în zone cu amenajate
blocuri de mici dimensiuni, aici fiind necesară

creşterea calităţii vieţii în zonele marginalizate
354
prin intervenţii integrate, inclusive în spaţiile

publice.
O3.2. Iașul are o infrastructură de educaţie preuniversitară care deservește toate

zonele orașului şi ale teritoriului metropolitan.
Valoare de
referinţă (2017)
Există zone din oraş - Galata, Copou, Dacia, Bucium grădiniţe în Municipiul Iaşi 47 50 Se va evalua în 2023
şi CUG - care încă nu sunt deservite de dotări de
Extinderea şi dotarea şcoli în Municipiul Iaşi 30 32 Se va evalua în 2023
educaţie de bază (şcoli şi grădiniţe).
infrastructurii de învăţământ
Deşi învăţământul preuniversitar teoretic din preuniversitar săli de sport noi la şcolile din 0 5 Se va evalua în 2023
Municipiul Iaşi se remarcă prin excelenţă, a fost Municipiul Iaşi
constatat faptul că multe dintre clădirile de
creşe reabilitate 0 6 11
învăţământ nu sunt modernizate şi dotate conform
standardelor europene şi nu oferă facilităţi pentru instituţii de învăţământ din 0 15 30
orientarea în carieră a elevilor, sau nu sunt Reabilitarea şi modernizarea Municipiul Iaşi
accesibilizate (nu au lift, baie accesibilizată, bănci și infrastructurii pentru reabilitate/modernizate/
scaune adaptate, sisteme video-audio s.a.) ca să învăţământul preuniversitar accesibilizate
răspundă nevoii de integrare educaţională a
copiilor cu cerinţe speciale.
O3.3. Servicii de asistenţă socială diversificate şi performante, care asigură nevoile

tuturor categoriilor de persoane din Zona Metropolitană Iaşi.
Valoare de
referinţă (2017)
Deoarece serviciile sociale nu sunt suficient Asigurarea de spaţii locative blocuri noi de locuinţe sociale 0 3 -
corelate pentru a putea funcţiona în sistem integrat pentru persoanele din categorii
astfel încât să răspundă tuturor tipurilor de vulnerabile
problem cu care se confruntă comunităţile Asigurarea de servicii sociale procentul persoanelor 26% 11% Se va evalua în 2023
marginalizate, se conturează nevoia dezvoltare de destinate copilului și/sau familiei dezavantajate
servicii integrate primare și specializate (sociale, Asigurarea de servicii sociale programe de îmbătrânire activă. 0 2 Se va evalua în 2023
vocaţionale, medicale, de locuire și de ocupare) în pentru persoanele varstnice
comunitate - în special în zonele Cicoarei, Cantemir Asigurarea de servicii sociale în proiect integrat de servicii sociale 0 1 Se va evalua în 2023
şi Păcureţ, pe principiul one-stop-shop, prin comunitate
parteneriate public-private, plecând de la harta Noi centre regionale pentru 0 1 Se va evalua în 2023
anuală de nevoi, a planului de acţiune și a persoane cu dizabilităţi
strategiilor în domeniu. Asigurarea de servicii sociale
destinate persoanelor cu
Nevoia de diversificare a serviciillor sociale astfel
dizabilităţi
încât să acopere nevoile tuturor categoriilor de
ultilizatori de pe întreg teritoriul oraşului.
O3.4. Servicii de sănătate publică performante la nivel regional.

Valoare de
referinţă (2017)
spitale din Municipiul Iaşi 0 3 Se va evalua în 2023
Nevoia de a reabilita, moderniza şi extinde spitalele reabilitate
Asigurarea serviciilor medicale
publice din Municipiul Iași pentru a avea servicii de
performante la nivel regional
sănătate performante la nivel regional.
355
Asigurarea serviciilor medicale Dispensare medicale nou dotate 0 2 Se va evalua în 2023

de bază la nivel local
Educaţie pentru sănătate şi Număr de beneficiari ai 0 2000 Se va evalua în 2023
promovarea unui mod de viaţă campaniilor de promovare
sănătos
O3.5. Procent redus de persoane dezavantajate prin integrarea pe piaţa muncii a
capitalului uman din Municipiul Iași şi din Zona Metropolitană Iași.
Valoare de
referinţă (2017)
Datorită procentului mare de persoane Persoane beneficiare ale 0 2000 Se va evalua în 2023
dezavantajate din Municipiul Iaşi (26%) şi a ratei proiectelor de promovare a
scăzute de înlocuire a forţei de muncă din oportunităţilor existente pentru
Municipiul Iaşi – 597,63%0 (valoare mai mică decât integrarea pe piaţa muncii.
cea naţională) – există nevoia de a promova
Integrarea persoanelor aflate în
oportunităţile existente pe piaţa muncii, dezvolta
dificultate pe piaţa muncii
întreprinderi sociale de inserţie și de a stimula
achiziţionărea de produse și servicii furnizate de
către autorităţile publice prin accesarea opţiunii de
contracte rezervate.
OBIECTIV STRATEGIC / Obiectiv specific Indicator Valoare de referinţă (2017) Ţintă (2023) Ţintă (2030)
O4. IAȘI – PATRIMONIU VIU
O4.1. Patrimoniu cultural – istoric construit revitalizat în Zona Metropolitană Iași
Valoare de
referinţă (2017)
Starea avansată de degradare a peste 50% din cele clădiri restaurate şi reintroduse în 0 11 (4 muzee, 3 monumente şi 4 cinematografe) 18 (5 muzee, 4 monumente, 4
mai reprezentative monumente pentru istoria circuitul urban cinematografe şi 5 case
Restaurarea și modernizarea
Iașului printre care se numără: instituţii culturale clădirilor de patrimoniu memoriale)
(Muzeul de Istorie Naturală, Filarmonica
“Moldova”, Palatul Braunstein, Palatul Sturdza
Integrarea clădirilor de ansamblu de patrimoniu reintegrat 0 1 Se va evalua în 2023
Miro, Școala Normală “Vasile Lupu”, Conacul
patrimoniu în circuitul urban în circuitul urban
Poieni, Casa Beldiman, Palatul Copiilor etc.),
patrimoniul industrial dar şi alte obiective culturale Crearea de noi elemente Monumente nou construite 0 1 1
și spaţii identitare care nu sunt valorificate prin identitare în spaţiul
itinerarii culturale representative. metropolitan
O4.2. Viaţă metropolitană activă și diversificată, susţinută de o ofertă culturală
adaptată preferinţelor și specificului fiecărei categorii de public
Valoare de
referinţă (2017)
Sală polivalentă 0 1 1
Ofertă a evenimentelor culturale sezoniere, care nu
sunt atractive pentru toate categoriile de vârstă sau Revitalizarea vieţii sociale
eveniment cultural de interes 5 6 Se va evalua în 2023
pentru turişti. metropolitane prin evenimente
national nou (adiţional faţă de cele
şi facilităţi culturale
deja existente)
356
Revitalizarea vieţii sociale Terenuri noi de sport 0 3 Se va evalua în 2023

metropolitane prin evenimente
şi facilităţi de sport şi agrement
Valorificarea şi promovarea evenimente de profil 0 2 Se va evalua în 2023
patrimoniului cultural ieșean
Dezvoltarea altor dotări cu rol Dotări noi înfiinţate 0 1 1
cultural-comunitar
O4.3. Elemente naturale integrate în circuitul metropolitan prin spaţii publice
identitare și zone de agrement reprezentative
Valoare de
referinţă (2017)
Cadrul natural al Municipiului Iaşi, format atât spaţiu verde / locuitor 23.8 mp/locuitor 26 mp/locuitor 26 mp/locuitor
din spaţii publice verzi identitare cât şi din Amenajarea spaţiilor publice
spaţii publice (verzi) 1 6 8
elemente majore ca râurile Bahlui, Nicolina şi identitare
reprezentative revitalizate
Ciric sau pădurile înconjurătoare, nu este
revitalizat în totalitate sau pus în valoare la Maluri ale râurilor revitalizate şi 0 ha aprox 9 ha (Bahlui) aprox 15 ha (Bahlui, Nicolina ;I
adevăratul său potenţial turistic sau de transformate în spaţii verzi Ciric)
agrement pentru a putea încuraja sportul de
Zone noi de agrement 0 2 5
masă sau de performanţă şi activităţile de
loisir. Totodată, există continuare o serie de dotări sportive majore din zona 0 2 Se va evalua în 2023
spaţii publice de mici dimensiuni care sunt centrală modernizate
abandonate şi degradate desi sunt situate în Crearea de zone de agrement şi
loisir reprezentative dotări sportive noi în cartierele 0 17 Se va evalua în 2023
zona centrală, în contextul în care norma
rezidenţiale
europeană de spaţiu verde/locuitor nu este
îndeplinită. Mai mul, există în continuare
locuitori care stau la o distanţă de peste 30
minute (mers pe jos) de un parc sau o grădină
(cartierele Galata, Moara de Vânt etc.);

referinţă (2017)
O5. IAȘI – ARMONIE CU NATURA
O5.1. Eficienţă energetică crescută prin măsuri integrate de reducere a consumului
de energie
Valoare de
referinţă (2017)
Modificări la nivelul temperaturilor și precipitaţiilor Modernizarea infrastructurii Iluminat public în ZMI modernizat 0 50% 100%
în perioada 2009-2014 – abateri mari faţă de edilitare în vederea eficientizării
perioada de referinţă 1961-1990, din cauza consumului de energie
schimbărilor climatice și implicit a emisiilor de C02 Consum de energie electrică și Necesită studiu Reducerea cu 20% Se va evalua în 2023
Reabilitare termică a clădirilor
reclamă o serie de măsuri pentru eficientizarea termică din blocurile reabilitate
pentru reducerea consumului de
consumului de energie în clădirile de locuit sau în
energie electrică
ceea ce priveşte iluminatul public.
O5.2. Prevenţie și reducere eficientă a riscurilor naturale și a efectelor acestora
357
Valoare de
referinţă (2017)
ZMI se confruntă cu o serie de riscuri naturale, după Clădirile incluse în Lista imobilelor 0 30% 50%
cum urmează: număr mare de clădiri cu risc seismic cu risc seismic ridicat, expertizate
crescut, zone construite care prezintă risc crescut la tehnic și consolidate
alunecări de teren (Galata, Bucium, Copou, Moara
de Vânt, Sărărie) şi UAT-uri predispuse riscului la Prevenţia și combaterea
inundaţii cauzate de viituri pe râul Bahlui și râul riscurilor naturale
Jijia: Leţcani, Miroslava, Tomești, Comarna,
Prisăcani, Țuţora, Holboca, Ungheni. Victoria,
Popricani, Movileni.
O5.3. Sistem metropolitan integrat de management al deşeurilor performant
Valoare de
referinţă (2017)
Dezvoltarea unui sistem integrat Comune noi în care este extins 0 1 Se va evalua în 2023
de management al deşeurilor sistemul de management al
(doar pentru mediul rural) deşeurilor
O5.4.Sistem centralizat de alimentare cu apă, canalizare și gaze reabilitat și extins în toate zonele construite și cele prognozate a se extinde în următorii 10 ani
Valoare de
referinţă (2017)
Gradul de acoperire a străzilor cu reţele de gaze Gradul de acoperire a străzilor cu 77,64%. 100% -
Modernizarea şi extinderea
77,64%. reţelelor de gaz şi termoficare reţele de gaze
Există zone construite sau neconstruite, care nu Modernizarea şi extinderea Sate noi în care a fost extinsă 0 7 Se va evalua în 2023
sunt deservite cu sistem centralizat de alimentare reţelelor electrice reţeaua electrică
cu apă și pentru care este necesară extinderea (doar pentru mediul rural)
reţelelor de distribuţie a apei. Cartierele Galata, Casrtiere ce nu sunt deservite de 4 0 -
Bucium, nordul cartierului Păcurari, Cartierul Ciric reţele de apă şi canalizare
Modernizarea şi extinderea
sunt parţial deservite cu sistem centralizat de
sistemelor de apă şi canalizare
canalizare a apelor uzate.
O5.5. Calitate crescută a factorilor de mediu – aer, apă, sol prin reducerea poluării și a
efectelor acesteia
Valoare de
referinţă (2017)
Arbori noi amplasaţi în oraş 0 100 Se va evalua în 2023
Poluarea aerului cauzată de depășirea indicatorului Îmbunătăţirea calităţii factorilor
PM10 este însă o problemă gravă manifestată în de mediu
municipiul Iași în anii precedenţi și în mod special în
anul 2012, alături de poluarea fonică pe marile Emisii de CO2 la nivelul ZMI 407351 tone/an reducere cu 20 % reducere cu 30 %
bulevarde generată de traficul rutier și de congestia Monitorizarea şi evaluarea (2014)
din trafic, care la rândul ei generează un nivel factorilor de mediu
358
crescut al emisiilor de CO2, în condiţiile în care Sistem de monitorizare și 0 1 1

suprafaţa de spaţiu verde (23,8 mp/loc) este sub combaterea efectelor privind
cea minimă obligatorie d.p.d.v. legal (26 mp/loc). expunerea populaţiei la poluarea
aerului cu particule în suspensie
(PM10 și PM2,5)
teren nou împădurit 0 39,736 ha Se va evalua în 2023

Realizarea de perdele forestiere,
împăduriri și noi spaţii verzi
persoane conștientizate 0 2000 / an Se va evalua în 2023
Educaţie pentru mediu

referinţă (2017)
O6. IAȘI – EXCELENŢĂ ÎN EDUCAŢIE
O6.1. Iași este un centru universitar de prestigiu internaţional și naţional, care oferă
oportunităţi de dezvoltare personală și profesională tinerilor.
Valoare de
referinţă (2017)
campus studenţesc reabilitat/ - 1 2
Campusuri universitare modernizat
Deşi Iaşul este un oraş universitar, atractivitatea europene şi facilităţi pentru
acestuia suferă din cauza calităţii locuirii în studenţi Studenţi în Municipiul Iaşi 42.110 Creştere cu 30% Se va evalua în 2023
campusurile studenţeşti , a gradului de dezvoltare a
comunităţii studenţeşti şi a facilităţilor pentru Crearea de platforme de Evenimente anuale de promovare 0 1 Se va evalua în 2023
aceştia (evenimente, oportunităţi implicare civică,excelenţă în învăţământul a excelenţei
dialog cu mediul de afaceri). universitar
Reabilitarea şi consolidarea Clădiri reprezentative reabilitate 0 1 Se va evalua în 2023
clădirilor universitare
O6.2. Educaţie preuniversitară performantă, care se remarcă la nivel naţional prin
performanţele elevilor.
Valoare de
referinţă (2017)
Deşi învăţământul preuniversitar teoretic din programe de schimb de training şi 0 2 Se va evalua în 2023
Crearea de platforme care
Municipiul Iaşi se remarcă prin excelenţă, a fost consiliere în carieră pentru elevi.
promovează educaţia şi susţin
constatat faptul că multe dintre clădirile de
orientarea elevilor în carieră
învăţământ nu sunt modernizate şi dotate conform
standardelor europene şi nu oferă facilităţi pentru unităţi de învăţământ teoretic 0 10 15
orientarea în carieră a elevilor, sau nu sunt reabilitate/ modernizate
Reabilitarea, modernizarea şi
accesibilizate (nu au lift, baie accesibilizată, bănci și /accesibilizate
dotarea infrastructurii
scaune adaptate, sisteme video-audio s.a.) ca să
preuniversitare
răspundă nevoii de integrare educaţională a
copiilor cu cerinţe speciale.
O6.3. Iaşul este un pol regional de învăţământ tehnic şi profesional, care oferă
posibilitatea specializării şi atingerii performanţelor tehnice printr-o infrastructură
modernă, dotări tehnologice inovatoare şi dialog cu mediul de afaceri
Valoare de
referinţă (2017)
359
program de dezvoltare a
Creşterea competenţelor în competenţelor antreprenoriale din 0 1 1
cadrul învăţământului învăţământul tehnic
Învăţământul tehnic nu reprezintă o alternativă profesional şi tehnic atelier multifuncţional pentru
0 1 1
viabilă la învăţământul liceal datorită calităţii liceele tehnice
actului educaţional. Reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii pentru instituţii de învăţământ tehnic
0 5 10
învăţământul profesional şi modernizate
tehnic
referinţă (2017)
O7. IAȘI INTERNAŢIONAL
Valoare de
referinţă (2017)
Artişti implicaţi în programe de
0 5 Se va evalua în 2023
Cooperare internaţională în mobilitate internaţională
domeniul culturii şi Facilităţi culturale noi cu caracter
patrimoniului internaţional (tabere,centre,spaţii, 0 3 Se va evalua în 2023
etc.)
Cooperare internaţională în IMM-uri participante în programe
Obiectiv tranversal în cadrul căruia au fost selectate 0 15 Se va evalua în 2023
domeniul economiei de cooperare internaţională
acele domenii de cooperare internaţională
Cooperare internaţională în Activităţi transfrontaliere pentru
relevante din punct de vedere al dezvoltării ZMI, 0 1 Se va evalua în 2023
domeniul mediului prevenirea situaţiilor de urgenţă
respectiv: cultură și patrimoniu, dezvoltare
Programe pentru acces la servicii
economică, mediu, servicii publice, mobilitate
publice a persanelor defavorizate 0 1 Se va evalua în 2023
urbană durabilă.
Cooperare internaţională în din zona transfrontalieră
domeniul serviciilor publice Program de prevenirea şi
combaterea criminalităţii în zona 0 1 Se va evalua în 2023
transfrontalieră
Cooperare internaţională în Programe INTERREG
domeniul mobolităţii urbane implementate
Indicator Valoare de referinţă (2017) Ţintă (2023) Ţintă (2030) OBIECTIV STRATEGIC /
Obiectiv specific
O8. IAȘI – PERFORMANŢĂ ÎN MANAGEMENTUL URBAN
Valoare de
referinţă (2017)
Constituirea de structuri
asociative pentru o
Obiectiv tranversal ce pune bazele dezvoltării administraţie publică Parteneriate încheiate 0 3 Se va evalua în 2023
inteligente a ZMI, respectiv: crește gradul de performantă
conștientizare și implicare a populaţiei, dar și (doar pentru mediul rural)
capacitatea de planificare, monitorizare și Parteneri implicaţi în programe de
Creşterea gradului de 0 15 Se va evalua în 2023
implementare a administraţiei publice și totodată colaborare cu primăria
conştientizare şi participare
propune orientarea către soluţii ITC pentru un mai Persoane beneficiare ale măsurilor
publică 0 2000 Se va evalua în 2023
bun management public. de conştientizare
Elaborarea şi implementarea de Serviciu de planificare a
0 1 1
politici şi strategii la nivel local transportului
360
Formarea personalului din Persoane beneficiare ale

administraţia publică programelor de formare
Sisteme şi baze de date
informatice
Administraţie publică inteligentă
Arhiva digitizată 0% 50% Se va evalua în 2023
Asigurarea siguranţei publice
prin creșterea capacităţii de Centre pentru situaţii de urgenţă
răspuns în situaţii de urgenţă nou înfiinţate
361
IV. PLAN DE
ACŢIUNE ȘI
PORTOFOLIU DE
PROIECTE
De introdus în forma finală. Excel atașat
362
363
Obiectivele Strategiei Integrate de dezvoltare

IV.1. Planul de acţiuni urbană se vor operaţionaliza în perioada 2015 –
2030, atât îm mediul urban cât şi în mediul rural din
ZMI, prin următoarele direcţii de acţiune:
Obiective strategice Provocări Obiective specifice Direcţii de acţiune

europene
conform Art.7
1.Iași - competitivitate Provocări 1.1.Bază economică solidă și Dezvoltarea
prin inovare economice diversificată dezvoltată infrastructurii de sprijin
Provocări partenerial și coordonat prin pentru afaceri
economie competitivă la demografice sprijinirea domeniilor – cheie Îmbunătăţirea dialogului
nivel național, cu o Provocări identificate şi parteneriatului cu
identitate distinctă, sociale mediul de afaceri
susținută de domeniile – Dezvoltarea culturii
economice cheie antreprenoriale
consolidate și de
activități emergente/ noi, Promovarea ZMI ca
inovatoare destinaţie de investiţii în
sectoarele - cheie
identificate
Sprijinirea dezvoltării de
parteneriate și promovării
mediului creativ local
Dezvoltarea
infrastructurii de sprijin
pentru antreprenoriat în
IT și industrii creative
Provocări 1.2.Domeniul cercetării/ Dezvoltarea
economice inovării dezvoltat prin infrastructurii de inovare
stimularea cooperării între și transfer tehnologic
mediul universitar, instituţii de
cercetare dezvoltare inovare Promovarea prin
(CDI) și sectorul productiv evenimente de business și
CDI
Provocări 1.3.Teritoriu metropolitan Îmbunătăţirea accesului

economice atractiv pentru investiţii, ce pe piaţa muncii
sprijină mediul local de afaceri
364
Provocări și încurajează relaţia de Dezvoltarea

demografice complementaritate între urban infrastructurii de sprijin
Provocări și rural pentru afaceri din
sociale comunele ZMI
Încurajarea consumului de
produse locale/ din
agricultura ecologică prin
promovarea și creșterea
accesului pe piaţă a
producătorilor locali
Sprijinirea dezvoltării
sustenabile a activităţilor
agricole
Diversificarea activităţilor
economice din mediul
rural
Provocări 1.4.Turism valorificat și Promovarea ZMI ca

economice promovat prin activităţi destinaţie turistică
Provocări atractive și servicii de înaltă
demografice calitate în Zona Metropolitană
Provocări Iași (dotări de agrement Constituirea unei reţele de
sociale relaxante, vacanţe active, informare turistică în
activităţi culturale și scopul promovării,
educaţionale modernizate și valorificării și a creșterii
reinterpretate) vizibilităţii obiectivelor
turistice din Iași și ZMI și a
includerii acestora în
reţele/ trasee regionale și
naţionale
Construirea de trasee și
dotări turistice
Diversificarea ofertei
turistice și de agrement
365
2. Iași – punct conector Provocări economice Extinderea şi

Provocări climatice 2.1. Iași poartă de optimizarea legăturilor
Întărirea conexiunilor la intrare în U.E bine cu principale coridoare
marile culoare de racordată la de transport rutier (TEN-
transport și dezvoltarea coridoarele de T Core).
unui sistem de transport transport naţionale și Creşterea accesibilităţii
adaptat la nevoile de europene pe cale aeriană.
deplasare caracteristice
orașelor durabile Optimizarea sistemului
de transport al mărfurilor
Provocări sociale 2.2.Infrastructură de Extinderea şi

Provocări climatice transport accesibilizată reconfigurarea zonelor
Provocări de mediu şi adaptată pentru pietonale sau cu
deplasări nemotorizate prioritate pentru pietoni.
sau cu emisii reduse de Extinderea infrastructurii
CO2 velo şi a dotărilor
complementare.
Modernizarea şi
extinderea infrastructurii
pentru deplasări
nemotorizate în ZMI
(pietonal şi velo)
Accesibilizarea
infrastructurii de
transport
Provocări sociale 2.3.Ţesut urban Modernizarea

Provocări climatice reconectat, diminuând principalelor legături
Provocări de mediu efectul de barieră al rutiere din sudul
râurilor Bahlui și Municipiului Iași.
Nicolina și al căii ferate Dezvoltarea unor
legături rutiere
suplimentare peste calea
ferată şi cele două râuri.
Ameliorarea legăturilor
pietonale şi velo peste
calea ferată şi cele două
râuri.
366
Provocări economice 2.4. Sistem de Extinderea şi

Provocări sociale transport public modernizarea liniilor de
Provocări climatice eficient şi atractiv care transport public.
Provocări de mediu să deservească într-un Modernizarea şi
mod echilibrat extinderea parcului auto,
locuitorii Municipiului a materialului rulant şi a
Iaşi şi ai zonei dotărilor aferente.
metropolitane Prioritizarea
transportului public
folosind benzi dedicate.
Amenajarea staţiilor de
transport public ca
puncte sau noduri
intermodale.
Optimizarea sistemului
de tarifare şi informare
aferent transportului
public local.
Managementul eficient
al transportului public
local
Provocări sociale 2.5. Gestiune eficientă Dezvoltarea sistemului
Provocări climatice a mobilităţii în vederea de management al
Provocări de mediu simplificării traficului.
deplasărilor în Iaşi şi Conturarea unei politici
ZMI de parcare.
Amenajarea de parcaje
rezidenţiale în
principalele cartiere de
locuinţe colective.
Amenajarea unor parcări
colective care să
deservească zona
centrală.
Conturarea unei reţele de
parcări de transfer (P&R).
367
Provocări sociale 2.6.Sistem de Modernizarea străzilor de

Provocări climatice infrastructură rutieră interes local din comunele
Provocări de mediu modernizat în din ZMI.
proporţie de 70 % în
ZMI Modernizare drumuri de
interes judeţean și
metropolitan
Ameliorarea conectivităţii
la nivelul comunelor prin
construirea de traversări,
poduri şi punţi
suplimentare.
3.Iași – comunitate Provocări sociale 3.1.Calitate crescută a Revitalizarea urbană a
puternică Provocări de mediu locuirii prin intervenţii cartierelor prin
integrate de reconfigurarea spaţiului
Teritoriu ce sprijină revitalizate urbană în public
dezvoltarea și menținerea zonele de rezidenţiale Revitalizarea și extinderea
capitalului uman prin din Zona sistemului de spaţii publice
servicii performante, Metropolitană Iaşi cu rol comunitar
adaptate nevoilor și
accesibile tuturor Provocări sociale 3.2.Iașul are o Extinderea şi dotarea
categoriilor și grupurilor Provocări infrastructură de infrastructurii de
sociale demografice educaţie învăţământ preuniversitar
Provocări climatice preuniversitară care
deservește toate
zonele orașului şi ale Reabilitarea și
teritoriului modernizarea
metropolitan infrastructurii pentru
învăţământul
preuniversitar
Provocări sociale 3.3.Servicii de Asigurarea de spaţii
Provocări asistenţă socială locative pentru persoanele
demografice diversificate și din categorii vulnerabile
performante, care
asigură nevoile
tuturor categoriilor Asigurarea de servicii
de persoane din Zona sociale în comunitate
368
Asigurarea de servicii
sociale destinate copilului
şi/sau familiei
sociale pentru persoanele
vârstnice
sociale destinate
persoanelor cu dizabilităţi
Provocări sociale 3.4.Servicii de Asigurarea serviciilor

Provocări sănătate publică medicale performante la
demografice performante la nivel nivel regional
regional Asigurarea serviciilor
medicale de bază la nivel
local
Educaţie pentru sănătate
și promovarea unui mod
de viaţă sănătos
Provocări sociale 3.5.Procent redus de Integrarea persoanelor
Provocări persoane aflate în dificultate pe
demografice dezavantajate prin piaţa muncii
Provocări economice integrarea pe piaţa
muncii a capitalului
uman Zona
369
4. Iași – patrimoniu viu Provocări economice 4.1.Patrimoniu cultural Integrarea clădirilor de

Provocări climatice – istoric construit patrimoniu în circuitul
Metropolă atractivă cu o Provocări sociale revitalizat în Zona urban
identitate puternică Metropolitană Iași Restaurarea și
susținută de resursele modernizarea clădirilor
bogate de patrimoniu de patrimoniu
antropic și natural
Crearea de noi elemente
valorificate
identitare în spaţiul
metropolitan
Provocări economice 4.2. Viaţă Revitalizarea vieţii
Provocări sociale metropolitană activă și sociale metropolitane
diversificată, susţinută prin evenimente şi
de o ofertă culturală şi facilităţi culturale
de agrement adaptată Revitalizarea vieţii
preferinţelor și sociale metropolitane
specificului fiecărei prin evenimente şi
categorii de public facilităţi de sport şi
agrement
Valorificarea şi
promovarea
patrimoniului cultural
ieșean
Dezvoltarea altor dotări
cu rol cultural-comunitar
Provocări de mediu 4.3. Elemente naturale Amenajarea spaţiilor

Provocări sociale integrate în circuitul publice identitare
metropolitan prin
spaţii publice Crearea de zone de
identitare și zone de agrement şi loisir
agrement reprezentative
reprezentative
370
5. Iași – armonie cu Provocări de mediu 5.1.Eficienţă Modernizarea

natura Provocări climatice energetică crescută infrastructurii edilitare în
Provocări sociale prin măsuri integrate vederea eficientizării
92
Teritoriu rezilient , cu o de reducere a consumului de energie
calitate ridicată a consumului de energie Reabilitare termică a
factorilor de mediu clădirilor pentru
reducerea consumului de
energie electrică
Provocări de mediu 5.2.Prevenţie și Prevenţia și combaterea
reducere eficientă a riscurilor naturale
riscurilor naturale și a
efectelor acestora
Provocări de mediu Dezvoltarea unui sistem
Provocări climatice 5.3.Sistem integrat de management
Provocări sociale metropolitan integrat al deșeurilor
de management al
deșeurilor performant
Provocări de mediu 5.4.Sistem centralizat Modernizarea şi
Provocări climatice de alimentare cu apă, extinderea reţelelor de
Provocări sociale canalizare și gaze gaz şi termoficare
reabilitat și extins în
Modernizarea şi
toate zonele construite
extinderea reţelelor
și cele prognozate a se
electrice
extinde în următorii 10
ani Modernizarea şi
extinderea sistemelor de
apă şi canalizare
Provocări de mediu 5.5.Calitate crescută a Îmbunătăţirea calităţii

Provocări climatice factorilor de mediu – factorilor de mediu
Provocări sociale aer, apă, sol prin Monitorizarea şi
reducerea poluării și a evaluarea factorilor de
efectelor acesteia mediu
Realizarea de perdele
forestiere, împăduriri și
noi spaţii verzi
92 Locuibil, confortabil, sigur
371
Educaţie pentru mediu
6.Iași – excelenţă în Provocări demografice 6.1.Iași este un centru Campusuri universitare

educaţie Provocări economice universitar de prestigiu europene şi facilităţi
Provocări sociale internaţional și pentru studenţi
Pol național al naţional, care oferă
Crearea de platforme de
învățământului oportunităţi de
excelenţă în
universitar și dezvoltare personală și
învăţământul universitar
preuniversitar profesională tinerilor
Reabilitarea şi
consolidarea clădirilor
universitare
Provocări demografice 6.2.Educaţie Crearea de platforme

Provocări economice preuniversitară care promovează
Provocări sociale performantă, care se educaţia şi susţin
remarcă la nivel orientarea elevilor în
naţional prin carieră
performanţele elevilor. Reabilitarea,
modernizarea şi dotarea
infrastructurii
preuniversitare
Provocări economice 6.3.Iașul este un pol Creşterea

Provocări sociale regional de învăţământ competenţelor în cadrul
Provocări climatice tehnic și profesional, învăţământului
care oferă posibilitatea profesional și tehnic
specializării și
Reabilitarea și
performanţei printr-o
modernizarea
infrastructură
infrastructurii pentru
modernă, dotări
învăţământul
tehnologice inovatoare
profesional și tehnic
și dialog cu mediul de
afaceri
7.Iași internaţional Provocări economice Cooperare
Provocări sociale internaţională în
Promovarea cooperării Provocări climatice domeniul culturii și
teritoriale si rezolvarea Provocări de mediu patrimoniului
unor probleme de interes Provocări demografice Cooperare
comun prin crearea și internaţională în
dezvoltarea de structuri domeniul economiei
372
parteneriale la nivel Cooperare

național și internațional internaţională în
domeniul mediului
Cooperare
internaţională în
domeniul serviciilor
publice
Cooperare
internaţională în
domeniul mobilităţii
urbane durabile
8.Iași – performanţă în Provocări economice Constituirea de structuri
management urban Provocări sociale asociative pentru o
Provocări climatice administraţie publică
Capacitate Provocări de mediu performantă
administrativă crescută Provocări demografice Creşterea gradului de
conştientizare şi
participare publică
Elaborarea și
implementarea de
politici și strategii la nivel
local
Formarea personalului
din administraţia publică
Administraţie publică
inteligentă
Asigurarea siguranţei
publice prin creșterea
capacităţii de răspuns în
situaţii de urgenţă
373
IV.2. Portofoliul de proiecte pentru perioada 2016-2023

Pentru fiecare dintre obiectivele și direcţiile de acţiune formulate în urma analizei situaţiei existente, în urma consultării cu actorii locali relevanţi s-a elaborat
prezentul portofoliu de proiecte ce răspund nevoilor de dezvoltare din întreaga Zonă Metropolitană Iași (secşiunile IV.2.1 şi IV.2.2). O listă complementară
de proiecte se regăseşte în Anexa 1 și include idei de proiecte ale administraţiilor locale din ZMI, proiectele din strategiile UAT-urilor pentru prezenta perioadă
de programare, proiecte din alte documente programatice relevante la nivel metropolitan (de exemplu PMUD), idei ale mediului privat, societăţii civile și,
nu în ultimul rând, ale cetăţenilor, vizând nevoile și oportunităţile de dezvoltare ale ZMI până în 2030.
În vederea întocmirii prezentului portofoliu s-au urmărit aspecte precum: perioada de implementare a proiectelor, prioritizarea investiţiilor din proiecte în
documentele strategice sectoriale – pentru a se conforma Documentului Cadru de Implementare a dezvoltării urbane durabile - Axa prioritară 4- Sprijinirea
dezvoltării urbane durabile, lista include portofoliul PMUD pentru perioada 2016-2023, existenţa surselor de finanţare și condiţiile de finanţare aferente,
gradul de maturitate al proiectelor, precum și aplicantul – au fost selectate acele proiecte unde autoritatea publică este solicitantul principal, proiectele
celorlalţi actori locali sau proiectele în stadiu incipient, cu descriere incompletă, fiind complementare, incluse în Anexă. La realizarea portofoliului de proiecte
au fost avute în vedere şi opiniile experţilor care au elaborat Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană şi a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, priorităţile
reprezentanţilor din administraţiile publice locale dezbătute în cadrul întâlnirilor publice precum şi priorităţile cetăţenilor exprimate prin chestionarul de
consultare publică sau transmise în urma consultării publice finale, prezentate în secţiunea VI.
374
IV.2.1. MUNICIPIUL IAŞI
O1. IAȘI - COMPETITIVITATE PRIN INOVARE - economie competitivă la nivel naţional, cu o identitate distinctă, susţinută
de domeniile – economice cheie consolidate și de activităţi emergente/ noi, inovatoare
O1.1. Bază economică solidă și diversificată dezvoltată partenerial și coordonat prin sprijinirea domeniilor – cheie identificate
D1.1.1. Dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru afaceri
Valoare
Nr. Grad de Valoare Orizont de Sursă de
Titlu Solicitant estimată Observaţii
crt. Maturitate estimată (lei) timp finanţare
(euro)
HCL nr, 340

din 29 Buget local,
octombrie fonduri
Iasi - 11 hale preluate
Înfiinţarea Parcului Industrial 2014 privind guvernament
1 Municipiul Iași 9,029,345 40,000,000 2017-2018 de la fostul Combinat
Fortus înfiinţarea ale, investiţii
de Utilaj Greu,
Parcului private (PPP),
Industrial alte surse
Fortus
POR - Axa
Prioritară 2 -
Dezvoltarea unui incubator si Prioritatea de
accelerator de afaceri pentru Municipiul Iași, investiţii 2,1,
2 Idee 180,587 800,000 2017-2019
sectorul IT&C si al noilor parteneri privaţi Bugetul local,
tehnologii Fonduri
proprii, Alte
surse
D1.1.2. Îmbunătăţirea dialogului şi parteneriatului cu mediul de afaceri
375
Valoare
(euro)
POCU - Axa 100000 lei/ an,

prioritara 3 - informare/ consiliere
Înfiinţarea unui birou unic (one Obiectiv cu privire la
stop shop) pentru dezvoltarea Municipiul Iași, specific 3, oportunităţi de
3 Idee 293,453 1,300,000 2018-2023
economică a ZMI și relaţia cu AJOFM Iaşi Bugetul local, investiţii în ZMI și
mediul de afaceri Fonduri finanţarea proiectelor,
proprii, Alte asistenţă, administrare
surse parcuri industriale
POCU - Axa
ReCONNECT DIASPORA – prioritara 3 -
Reconectarea resurselor umane ADI EURONEST, Obiectiv
In
active din diaspora la Municipiul Iași, UAT 1.897.961,7 specific 3.7,
4 implementar 8.407.970,43 2017-2020
comunităţile de origine prin partenere din 2 Bugetul local,
e
susţinerea antreprenoriatului Regiune Fonduri
POCU axa 3,7 proprii, Alte
surse
Înfiinţarea unui grup de lucru

pentru dezvoltare economică în grup
Municipiul Iași,
cadrul Primăriei Municipiului permanent, Buget local,
5 parteneri privaţi, CJ Idee 6,772 30,000
Iași, cu participarea întâlniri alte surse
Iași
reprezentanţilor actorilor trimestriale
economici locali
D1.1.3. Dezvoltarea culturii antreprenoriale
376
Grad
Valoare Valoare
Nr. de Orizont de
Titlu Solicitant estimată estimată Sursă de finanţare Observaţii
crt. Maturi timp
(euro) (lei)
tate
activitate permanentă
Constituirea de parteneriate de networking,
pentru programe de Municipiul Iașiparteneri Buget local, participare la
6 Idee 11,286.68 50,000.00 2017 - 2019
mentorat pentru privaţi, antreprenori, CCI ERASMUS, alte surse evenimente și
antreprenori identificare parteneri
potenţiali
POCU - Axa prioritara

6 - Obiectiv specific
6.10* / Axa prioritara 2
- Obiectiv specific 2.2*
/ Axa prioritara 3 -
Obiectiv specific 3.7, * în cadrul
Organizarea de programe de Programul învăţământului terţiar
Municipiul Iași, parteneri 1,000,000.
7 antreprenoriat pentru elevi Idee 225,733.63 2017-2020 Operaţional ENI universitar şi non-
privaţi 00
și studenţi România - Republica universitar *pe
Moldova - Prioritatea ntru tinerii NEETs
1.1 (în cazul
programelor care să
implice ambele ţări),
Bugetul local, Fonduri
proprii, Alte surse
D1.1.4. Promovarea ZMI ca destinaţie de investiţii în sectoarele cheie identificate
377
Valoare
(euro)
Dezvoltarea și facilitarea de 2018-2023
de networking,
parteneriate și proiecte (continuare Buget local,
Municipiul Iași, CCI, participare la
8 internaţionale pe tema Idee 112,867 500,000 și în PPP, alte
CJ Iași evenimente și
dezvoltării economice locale și perioada surse
identificare parteneri
în domeniile - cheie identificate 2023-2030)
potenţiali
Organizarea de evenimente de
business și CDI în domeniile 2018-2023
de networking,
cheie identificate, participarea (continuare Buget local,
Municipiul Iași, CCI, participare la
9 la evenimente de business și Idee 112,867 500,000 și în PPP, alte
CJ Iași evenimente și
CDI în domeniile cheie perioada surse
identificare parteneri
identificate și dezvoltarea de 2023-2030)
potenţiali
parteneriate
pe baza unei analize

Elaborarea unei platforme de pentru identificarea și
Municipiul Iași,
promovare a oportunităţilor de Buget local, promovarea
10 comunele ZMI, ADI Idee 27,088 120,000 2017 - 2018
investiţii din ZMI și a unui alte surse oportunităţilor de
ZMI
Catalog al investitorului investiţii din ZMI și din
împrejurimi
Inventarierea, cartarea și
Municipiul Iași,
evaluarea activelor (spaţii Buget local,
11 comunele ZMI, ADI Idee 67,720 300,000 2017 - 2019
construite, terenuri) disponibile alte surse
ZMI
pentru investiţii
D1.1.5. Sprijinirea dezvoltării de parteneriate și promovării mediului creativ local
378
Valoare
(euro)
Municipiul Iași,
2017-2023
Organizarea de evenimente Consiliul Judeţean
(continuare Buget local,
internaţionale anuale ale Iași, Camera de
12 Idee 5,643,341 25,000,000 și în CJ Iași, PPP,
industriilor creative - Târguri Comerţ și Industrie
perioada alte surse
internaţionale de design Iași, universităţi,
2023-2030)
parteneri privaţi
D1.1.6. Dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru antreprenoriat în IT și industrii creative
Valoare
(euro)
POR 2014- incubator de afaceri,

Crearea unui Centru pentru 2020, Axa 2, centru de resurse
sprijinirea antreprenoriatului în Municipiul Iași, PI 2,1, (apel pentru antreprenori şi
13 Idee 1,128,668 5,000,000 2017-2020
industrii creative și IT și parteneri privaţi 2,1,B)/ Buget spaţii pentru
conturarea unui District Creativ local/ PPP/ prototipare şi mică
alte surse producţie
identificare și
Program de utilizare temporară
Granturi, amenajare minimală
a spaţiilor vacante (clădiri, Municipiul Iași,
14 Idee 18,059 80,000 2017 - 2020 PPP, Bugetul spaţii pentru
spaţiu public) pentru activităţi parteneri privaţi
local workshopuri, ateliere,
creative în interesul comunităţii
evenimente
O1.2. Domeniul cercetării/ inovării dezvoltat prin stimularea cooperării între mediul universitar. instituţii de cercetare dezvoltare inovare (CDI) și sectorul
productiv
D1.2.1. Dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic
379
Grad de Valoare Valoare Orizont de Sursă de

Nr. crt. Titlu Solicitant Observaţii
Maturitate estimată (euro) estimată (lei) timp finanţare
POR 2014-
2020, Axa 1, PI
Municipiul Iași, 1.1., Programul identificarea de
Reorganizarea Centrului Consiliul Operaţional ENI parteneriate
Tehnologic Regional Iași Judeţean Iași, România - viabile,
15 Idee 451,467.27 2,000,000.00 2018-2020
ca entitate de inovare și Camera de Republica autorizare,
transfer tehnologic Comerţ și Moldova - organizare de
Industrie Iași Prioritatea 1.2, evenimente
fonduri private,
alte surse
D1.2.2. Promovarea prin evenimente de business și CDI
Valoare
(euro)
Buget local,
PPP,
Programul
2017-2023 Operaţional
Diversificarea agendei de
(continuare ENI România
evenimente de business și CDI,
16 Municipiul Iași Idee 67,720 300,000 și în - Republica
dezvoltarea infrastructurii
perioada Moldova -
expoziţionale și parteneriatelor Prioritatea
2023-2030)
1,2 (în cazul
evenimentelo
r care să
implice
380
ambele ţări),
alte surse
O1.3. Teritoriu metropolitan atractiv pentru investiţii. ce sprijină mediul local de afaceri și încurajează relaţia de complementaritate între urban și rural
D1.3.1. Îmbunătăţirea accesului pe piaţa muncii
Valoare
(euro)
în special tineri în
POCU - Axa
căutarea unui loc de
Înfiinţarea unui “Centru Municipiul Iași, CJ prioritara 3,
muncă - one-stop shop
municipal de resurse umane” - Iași, AJOFM Iași, Bugetul local,
17 Idee 2,200,000 9,746,000 2017-2020 pentru training,
centru de resurse pentru forţa parteneri privaţi Fonduri
asistenţă pentru
de muncă (ONG) proprii, Alte
cazare, informaţii
surse
diverse
Promovarea și facilitarea
parteneriatelor între liceele POCU - Axa
Municipiul Iași,
agricole şi şcolile profesionale, prioritara 3,
unităţi de
agenţii economici din Bugetul local,
18 învăţământ, Idee 112,867 500,000 2017-2022
agricultură şi industria Fonduri
parteneri privaţi,
alimentară, pentru pregătirea proprii, Alte
comunele ZMI
și inserţia tinerilor pe piaţa surse
forţei de muncă
D1.3.2. Încurajarea consumului de produse locale/ din agricultura ecologică prin promovarea și creșterea accesului pe piaţă a producătorilor locali
381
Valoare
(euro)
Municipiul Iași, 2017-2023

Campanie de promovare a
Consiliul Judeţean (recomanda
consumului de produse locale
Iași, comunele ZMI, t a se Buget local,
19 (inclusiv cartarea producătorilor Idee 67,720 300,000
asociaţii de continua CJ Iași, PPP
de produse agricole ecologice
producători, până în
din ZMI și din judeţ)
comunele ZMI 2030)
O1.4. Turism valorificat și promovat prin activităţi atractive și servicii de înaltă calitate în Zona Metropolitană Iași (dotări de agrement relaxante, vacanţe active,
activităţi culturale și educaţionale modernizate și reinterpretate)
D1.4.1. Promovarea ZMI ca destinaţie turistică
Valoare
(euro)
Constituirea unei platforme

Municipiul Iași, Bugetul local,
integrate de promovare,
20 primăriile ZMI, Idee 16,930 75,000 2016 - 2020 granturi, PPP,
informare și servicii turistice
parteneri privaţi alte surse
(inclusiv aplicaţie mobilă )
Buget local,
URBACT,
Elaborarea Manualului de Programul
Branding al Zonei Municipiul Iași, Operaţional
21 Metropolitane Iași, corelat cu o comunele ZMI, ADI Idee 27,088 120,000 2017-2018 ENI România
strategie de marketing și ZMI - Republica
promovare Moldova -
Prioritatea
2,1 (în cazul
382
activităţilor
simetrice în
ambele ţări),
alte surse
Municipiul Iași,
22 Elaborare strategie turism comunele ZMI, ADI Idee 11,287 50,000 2017 Buget local
ZMI
USE-IT Iaşi – includerea

Municipiul Iași,
Municipiului Iaşi în reţeaua
parteneri ONG, Buget local,
23 europeană USE-IT (hartă Idee 30,000 132,900 2017-2018
organizaţii de alte surse
turistică pentru tineri, ce
tineret
sprijină mobilitatea europeană)
D1.4.2. Constituirea unei reţele de informare turistică în scopul promovării, valorificării și a creșterii vizibilităţii obiectivelor turistice din Iași și ZMI și a includerii
acestora în reţele/ trasee regionale și naţionale
Valoare
(euro)
Programul
Operaţional
ENI România
Proiect de extindere a reţelei de
- Republica
informare și promovare
Moldova -
24 turistică prin înfiinţarea unui Municipiul Iași Idee 451,467 2,000,000 2018-2020 Prioritatea
centru multimedia de informare
2,1 (în cazul
și promovare turistică acţiunilor de
promovare
turistică care
să implice
383
ambele ţări),
Bugetul local
D1.4.3. Construirea de trasee și dotări turistice
Valoare
(euro)
Programul
Operaţional
ENI România
- Republica
Realizarea de itinerarii turistice
Moldova -
tematice, culturale, ecumenice
Prioritatea
sau de agrement în Municipiul
Municipiul Iași, 2,1 (în cazul
Iași, conectate cu zona
25 comunele ZMI, Idee 112,867 500,000 2018-2020 includerii în
metropolitană pe direcţia Nord-
parteneri privaţi trasee
Sud (zonele cu cea mai mare
turistice care
concentrare de resurse
să implice
culturale și de agrement)
ambele ţări),
Bugetul local,
PPP, alte
surse
Bugetul local,
Municipiul Iași, PPP, granturi
Realizarea de trasee
26 comunele ZMI, Idee 2,257,336 10,000,000 2017-2020 (de ex,
cicloturistice la nivelul ZMI
parteneri privaţi granturi SEE),
alte surse
384
Iaşi Land art – instalaţii de tip Bugetul local,

landart pe cele 7 coline ale PPP, granturi
27 Iaşului, amenajarea spaţiilor Municipiul Iași Idee 1,500,000 6,645,000 2018-2020 culturale sau
publice adiacente și realizarea de mediu,
unui traseu turistic între acestea alte surse
26,062,497 115,456,865.
TOTAL:
.75 03
385
O2. IAȘI – PUNCT CONECTOR - Întărirea conexiunilor la marile culoare de transport și dezvoltarea unui sistem de transport
adaptat la nevoile de deplasare caracteristice orașelor durabile
O2.1. Iași poartă de intrare în U.E bine racordată la coridoarele de transport naţionale și europene
D2.1.1. Extinderea şi optimizarea legăturilor cu principale coridoare de transport rutier (TEN-T Core).
Valoare
Grad de Valoare estimată Orizont Sursă de
Nr.crt. Titlu Solicitant estimată Observaţii
Maturitate (lei) de timp finanţare
(euro)
Fonduri
europene (POIM
Axa 2 -
2019 -
1 Varianta de ocolire Nord CNADNR Idee 74,200,000.00 328,706,000.00 Obiectivul Conform PMUD
2023
specific 2.2,)
Buget naţional,
credite IFI
Realizarea unei legaturi intre

2019 -
2 zona comerciala ERA - Municipiul Idee 507,000.00 2,246,010.00 Buget local Conform PMUD
2023
Centura usoara Sud - DC 27 Iasi
Municipiul POIM Axa 2 -

Iași; Obiectivul
Reabilitare sos Barnova/ DJ 2019 -
3 Consiliul Idee 1,186,500.00 5,256,195.00 specific 2.2, Conform PMUD
247A 2023
Judetean Bugetul local,
Iași Alte surse
D2.1.2. Creşterea accesibilităţii pe cale aeriană
386
Valoare
(euro)
Fonduri
europene
(Programul
Municipiul Conform PMUD,
Îmbunătăţirea accesibilităţii Operaţional ENI
Iasi, complementar cu
Aeroportului Internaţional 2019 - România -
4 Consiliul Idee 3,045,100 13,489,793 Extinderea
Iași prin reabilitarea 2023 Republica
Judeţean Aeroportului Iaşi (cf.
drumurilor de acces Moldova -
Iasi MGT)
Prioritatea 3.1),
Buget local,
Buget CJ
O2.2. Infrastructură de transport accesibilizată şi adaptată pentru deplasări nemotorizate sau cu emisii reduse de CO2
D2.2.1. Extinderea şi reconfigurarea zonelor pietonale sau cu prioritate pentru pietoni
Valoare
(euro)
POR - Axa
Extinderea arealului cu Prioritară 4 -
prioritate pentru pietoni (şi Municipiul 2019 - Prioritatea de
5 Idee 2,666,191 11,811,226 Conform PMUD
biciclişti) în zona centrală a Iasi 2023 investiţii 4.1,
Municipiului Iași Bugetul local,
Alte surse
D2.2.2. Extinderea infrastructurii velo şi a dotărilor complementare
387
Valoare
(euro)
Bicicleta: un mijloc de
transport si o oportunitate de Municipiul 2017 - Bugetul local, Iasi-
6 Idee 112,867 500,000
petrecere a timpului liber in Iași 2023 Alte surse Barnova/Paun/Visan
Iasi.
POR - Axa
Extinderea/ îmbunătăţirea
Prioritară 4 -
accesului pietonal și cu Municipiul 2019 -
7 Idee 801,900 3,552,417 Prioritatea de Conform PMUD
bicicleta către Zona de Iași 2023
investiţii 4.1,
agrement Ciric
Bugetul local
Municipiul 2019 -
8 B+R: Rond CUG II Idee 2,600 11,518 Bugetul local
Iași 2023
Municipiul 2019 -
9 B+R: Rond Canta Idee 2,600 11,518 Bugetul local
Iași 2023
POR 2014 –
2020 (Axa
Legatura intre cartier Municipiul 2019 - Prioritară 4 -
10 Idee 174,000 770,820 Conform PMUD
Nicolina si zona centrala Iași 2023 Prioritatea de
investiţii 4.1),
Bugetul local
Legatura ciclabilă intre POR 2014 –

Municipiul
11 cartier Socola Nicolina si Idee 791,545 3,506,544.35 2023 2020 (Axa Conform PMUD
Iași Prioritară 4 -
Zona Industriala Tatarasi Sud
Prioritatea De
388
Investiţii 4.1) ,
Buget Local
POR 2014 –
2020 (Axa
Legatura intre cartier
Municipiul 2019 - Prioritară 4 -
12 Tatarasi si Zona Industriala Idee 129,800 575,014 Conform PMUD
Iași 2023 Prioritatea de
Tatarasi Sud
investiţii 4.1),
Bugetul local
POR - Axa
Sistem alternativ de Prioritară 4 -
mobilitate urbană utilizând Municipiul SF în curs de 2016- Prioritatea de
13 3,000,000 13,290,000 Corelat cu PMUD
staţii automate de închiriere Iași elaborare 2018 investiţii 4.1,
a bicicletelor - Iași VELOCity Bugetul local,
PPP, Alte surse
D2.2.3. Accesibilizarea infrastructurii de transport
Valoare
(euro)
Program multianual de
Bugetul local,
accesibilizare a infrastructurii Municipiul 2017-
14 Idee 350,000 1,550,500 credite IFI, Alte 50000 euro/ an
de transport din municipiul Iași 2023
surse
Iași
O2.3. Ţesut urban reconectat, diminuând efectul de barieră al râurilor Bahlui și Nicolina și al căii ferate
D2.3.1. Modernizarea principalelor legături rutiere din sudul Municipiului Iași
389
Valoare
(euro)
Program multianual de Bugetul local,

Municipiul 2017-
15 modernizare a strazilor in Idee 2,708,804 12,000,000 credite IFI, Alte
Iași 2023
cartierul Galata surse
porneste de la
Program multianual de Bugetul local, sistematizare și
Municipiul 2017-
16 modernizare a strazilor in Idee 2,708,804 12,000,000 credite IFI, Alte elaborare
Iași 2023
cartierul Bucium surse documentatii de
urbanism (PUZ)
Program multianual de
Bugetul local,
modernizare a strazilor in Municipiul 2017-
17 Idee 2,708,804 12,000,000 credite IFI, Alte
cartierul Păcurari (zona Iași 2023
surse
locuinte individuale)
Imbunatatirea conectivitatii
cartierelor Alexandru cel Bun
Municipiul 2016 - Bugetul local,
18 - Galata: Legatura Centura Idee 3,470,400 15,373,872 Conform PMUD
Iași 2018 credite IFI
usoara Sud - str.
Sarmisegetuza
Reabilitare str. Cicoarei si str. Conform PMUD; parte

Arh. Ioan Berindei (parte a Municipiul 2016 - Bugetul local, a programului de
19 Idee 1,238,100 5,484,783
viitoarei Centuri Sud pentru Iași 2018 credite IFI regenerare urbană a
trafic usor) zonei Cicoarei
Municipiul 2016 -
20 Reabilitare str. Fermei Idee 599,300 2,654,899 Bugetul local Conform PMUD
Iași 2023
390
Municipiul PNDL, Buget

2019 -
21 Reabilitare str. Trei Fantani Iasi, Idee 1,799,300 7,970,899 National, Buget Conform PMUD
2023
CNADNR* local
Varianta de ocolire Sud Municipiul 2016 - Buget local,

pentru traficul usor Iași 2018 Buget national
Reabilitarea infrastructurii
rutiere in zona industriala a
Municipiul 2016 -
23 Municipiului Iasi; Idee 7,622,483 33,767,600 Bugetul local Conform PMUD
Iași 2018
Modernizare/reabilitare
strada Splai Bahlui Mal Drept
D2.3.2. Dezvoltarea unor legături rutiere suplimentare peste calea ferată şi cele două râuri.
Valoare
(euro)
Supratraversare râu Bahlui în parte a programului

Municipiul 2017-
24 zona Cicoarei - Dacia prin 3 Idee 2,031,603 9,000,000 Bugetul local de regenerare urbană
Iași 2018
poduri de beton armat a zonei Cicoarei
D2.3.3. Ameliorarea legăturilor pietonale şi velo peste calea ferată şi peste cele două râuri
Valoare
(euro)
Amenajarea unui pasaj

Municipiul 2019 - Bugetul local,
25 suprateran pietonal si pentru Idee 4,086,900 18,104,967 Conform PMUD
Iași 2023 credite IFI
biciclete la Gara Iasi
391
POR 2014 –
2020 (Axa
Amenajarea unui pasaj
Prioritară 4 -
suprateran pietonal si pentru Municipiul 2019 -
26 Idee 1,632,500 7,231,975 Prioritatea de Conform PMUD
biciclete intre cartierul Iași 2023
investiţii 4.1,
Carpati si Piata Nicolina
Bugetul local),
credite IFI
O2.4. Sistem de transport public eficient şi atractiv care să deservească într-un mod echilibrat locuitorii Municipiului Iaşi şi a zonei metropolitane
D2.4.1. Extinderea şi modernizarea liniilor de transport public
Valoare
(euro)
Strategie pentru extinderea

Municipiul
transportului public în ZMI si 2017- Bugetul local,
27 Iași, ADI idee 150,000 664,500
corelarea cu transportul 2018 Alte surse
ZMI
judetean
POR 2014 –
2020 (Axa
Reabilitarea infrastructurii de
Prioritară 4 -
tramvai in municipiul Iasi Municipiul 2016 -
28 PT - autorizaţie 10,138,076 44,911,677 Prioritatea de Conform PMUD
Reorganizarea circulatiei pe Iași 2018
investiţii 4.1),
Bdul Tudor Vladimirescu
Bugetul local,
credite IFI
POR 2014 –
Reabilitarea infrastructurii de Municipiul 2016 - 2020 (Axa
29 PT - revizuire 10,919,400 48,372,942 Prioritară 4 - Conform PMUD
tramvai Iasi - Dancu Iași 2018
Prioritatea de
investiţii 4.1),
392
Bugetul local,
credite IFI
POR 2014 –
2020 (Axa
Prioritară 4 -
Reabilitarea infrastructurii de Municipiul 2019 -
30 PT 8,594,250 38,072,528 Prioritatea de Conform PMUD
tramvai in municipiul Iasi Iași 2023
investiţii 4.1),
Bugetul local,
credite IFI
POR 2014 –
Extindere infrastructura de 2020 (Axa
tramvai in nordul cartierului Prioritară 4 -
Municipiul 2019 -
31 Nicolina pentru Idee 4,300,500 19,051,215 Prioritatea de Conform PMUD
Iași 2023
imbunatatirea accesibilitatii investiţii 4.1),
cu transportul public Bugetul local,
credite IFI
Consiliul
Fonduri
Extindere transport public Judeţean
2017 - europene, Buget
32 electric către Aeroportul Iași. Iași, Idee 200,000 886,000 Conform PMUD
2018 national, Buget
Studiu de fezabilitate Municipiul
CJ, Buget local
Iași
D2.4.2. Modernizarea şi extinderea parcului auto, a materialului rulant şi a dotărilor aferente
Valoare
(euro)
Extinderea si modernizarea Municipiul 2019 -

33 Idee 10,635,000 47,113,050 POR 2014 – Conform PMUD
depourilor din municipiul Iasi Iași 2023 2020 (Axa
393
Prioritară 4 -
Prioritatea de
investiţii 4.1),
credite IFI
POR 2014 - 2020

(Axa Prioritară 4
Înnoirea parcului de vehicule - Prioritatea de
destinat transportului public Municipiul 2019 - investiţii 4.1),
pe şine prin achiziţie şi/sau Iași 2023 Fonduri
reabilitare de tramvaie europene,
Bugetul local,
credite IFI
POR 2014 - 2020

(Axa Prioritară 4
Înnoirea parcului de vehicule
- Prioritatea de
destinat transportului public
Municipiul 2016 - investiţii 4.1),
35 prin achiziţie şi/sau reabilitare Idee 16,668,000 73,839,240 Conform PMUD
Iași 2018 Fonduri
de autobuze/microbuze noi
europene,
etapa 1
Bugetul local,
credite IFI
POR 2014 - 2020

(Axa Prioritară 4
Înnoirea parcului de vehicule
- Prioritatea de
destinat transportului public
Municipiul 2019 - investiţii 4.1),
36 prin achiziţie şi/sau reabilitare Idee 15,668,000 69,409,240 Conform PMUD
Iași 2023 Fonduri
de autobuze/microbuze noi
europene,
etapa 2
Bugetul local,
credite IFI
394
D2.4.3. Prioritizarea transportului public folosind benzi dedicate
Valoare
(euro)
Reorganizarea circulatiei pe
Bd.Independentei și Municipiul În 2019 -
37 789,400 3,497,042 Bugetul local Conform PMUD
implementarea benzilor Iași implementare 2023
dedicate pentru autobuze
Strategie de implementare a
Municipiul 2019- Conform PMUD, Dacia
38 liniilor dedicate transportului Idee 476,500 2,110,895 Bugetul local
Iași 2023 și Alexandru cel Bun
public pe sine (tramvai)
Reorganizarea circulatiei Municipiul 2019 -

39 Idee 1,043,900 4,624,477 Bugetul loca Conform PMUD
etapa 1 Iași 2023
D2.4.4. Amenajarea staţiilor de transport public ca puncte sau noduri intermodale
Valoare
(euro)
POR 2014 - 2020

(Axa Prioritară 4
Modernizarea staţiilor de
Municipiul 2019 - - Prioritatea de
40 transport public ca puncte Idee 1,440,100 6,379,643 Conform PMUD
Iași 2023 investiţii 4.1),
intermodale principale
Bugetul local,
PPP
Modernizarea staţiilor de Municipiul Studiu în curs 2019 - POR 2014 - 2020

41 1,500,000 6,645,000 (Axa Prioritară 4 Conform PMUD
transport public Iași de elaborare 2023
- Prioritatea de
395
investiţii 4.1),
Bugetul local,
PPP
Bugetul local,
Centru Intermodal de Municipiul 2019 - PPP, Fonduri
42 Idee 22,159,400.00 98,166,142.00 Conform PMUD
Transport Iasi "CITI" Iasi 2023 private
credite IFI
D2.4.5. Optimizarea sistemului de tarifare şi informare aferent transportului public local
Valoare
(euro)
POR 2014 - 2020

(Axa Prioritară 4
Sistem de managementul
Municipiul 2019 - - Prioritatea de
43 transportului public si e- Idee 5.000.100 22,150,443 Conform PMUD
Iași 2023 investiţii 4.1),
ticketing
Bugetul local,
PPP,credite IFI
Hartă interactivă şi
Municipiul
planificator de rute pentru 2019 - Buget local, Alte
44 Iași, ADI Idee 15,000 66,450
transportul public în Iaşi şi 2023 surse
ZMI
ZMI
Fonduri
Parcare pentru vehiculele de Municipiul 2019 -
45 Idee 508,500.00 2,252,655.00 europene, Conform PMUD
marfă: Vama Iași Iasi 2023
Bugetul local
D2.4.6. Managementul eficient al transportului public local
396
Valoare
(euro)
Municipiul
Înfiinţarea unei Asociaţii de 2016 -
46 Iași, ADI Idee 1,000,000 4,430,000 Buget local Conform PMUD
Transport Public 2018
ZMI
Reorganizarea Regia
Autonomă ca o societate
comercială și semnarea unui Municipiul 2017 - Buget local, Alte
47 Idee Conform PMUD
contract de servicii publice, în Iași 2023 surse
conformitate cu
Regulamentul 1370/2007
Stabilirea unei entităţi

dedicate gestionării Municipiul
corelat cu 2017 - Buget local, Alte
48 transportului public integrat Iași, ADI Idee Conform PMUD
proiectul 42 2023 surse
prin înfiinţarea unei Asociaţii ZMI
de Transport Public
O2.5. Gestiune eficientă a mobilităţii în vederea simplificării deplasărilor în Iaşi şi ZMI

D2.5.1. Dezvoltarea sistemului de management al traficului
Valoare
(euro)
Extinderea sistemului de
management al traficului. Bugetul local,
Municipiul 2016 -
48 Includerea componentei de Idee 416,000 1,842,880 PPP, Conform PMUD
Iași 2018
prioritizare a transportului credite IFI
public local
397
POR 2014 –
Extinderea sistemului de 2020 (Axa
management al traficului prin Prioritară 4 -
integrarea de noi intersectii Municipiul 2016 - Prioritatea de
semaforizate cu functionare Iași 2018 investiţii 4.1),
in regim adaptiv si sistem de Bugetul local,
comunicatii PPP,
credite IFI
Înfiinţarea unei unităţi de Municipiul 2016 -

51 Idee 500,000 2,215,000 Buget local Conform PMUD
management al traficului Iași 2018
D2.5.2. Conturarea unei politici de parcare
Valoare
(euro)
POR 2014 –
2020 (Axa
Prioritară 4 -
Integrarea managementului Municipiul 2019 - Prioritatea de
parcarilor Iași 2023 investiţii 4.1),
Bugetul local,
PPP,
credite IFI
D2.5.3. Amenajarea de parcaje rezidenţiale în principalele cartiere de locuinţe colective
Valoare
(euro)
398
Parcari/ garaje colective in

Municipiul 2019 -
53 cartiere (rezidentiale): Idee 5,745,200 25,451,236 Buget local, PPP Conform PMUD
Iași 2023
Tatarasi (4 locatii)

Municipiul 2019 -
54 cartiere (rezidentiale): Idee 2,875,100 12,736,693 Buget local, PPP Conform PMUD
Iași 2023
Alexandru cel Bun (1 locatie)

Municipiul 2019 -
55 cartiere (rezidentiale): Galata Idee 5,745,200 25,451,236 Buget local, PPP Conform PMUD
Iași 2023
- Mircea cel Batran (2 locatii)

cartiere (rezidentiale): Municipiul 2019 -
56 Idee 2,875,100 12,736,693 Buget local, PPP Conform PMUD
Nicolina CUG - Inculet (1 Iași 2023
locatie)

Municipiul 2019 -
57 cartiere (rezidentiale): Octav Idee 3,257,800 14,432,054 Buget local, PPP Conform PMUD
Iași 2023
Bancila (1 locatie)

cartiere (rezidentiale): Municipiul 2019 -
Nicolina - Podu de Piatra (1 Iași 2023
locatie)
D2.5.4. Amenajarea unor parcări colective care să deservească zona centrală.
Valoare
(euro)
399
Parcari colective in zona Municipiul 2019 -

centrala: pe str. Barboi Iași 2023
Parcari colective in zona

centrala: zona Palatului de Municipiul 2019 -
Justitie, pe str. Elena Iași 2023
Doamna/ str. Pantelimon

centrala: zona intersectiei Municipiul 2019 -
dintre str. Sfantul Lazar si str. Iași 2023
Smardan

centrala: zona intersectiei Municipiul 2019 -
dintre str. Costache Negruzzi, Iași 2023
str. G.M. Cantacuzino
Idee
Municipiul 2019 -
63 centrala: cu acces din str. 5,573,100 24,688,833 Buget local, PPP Conform PMUD
Iași 2023
Colonel Langa
D2.5.5. Conturarea unei reţele de parcări de transfer (P&R)
Valoare
(euro)
POR 2014 –
Amenajare P+R la zona Rond Municipiul 2019 - 2020 (Axa
64 Idee 1,512,734 6,701,407
CUG II Iași 2023 Prioritară 4 -
Prioritatea de
400
investiţii 4.1),
Bugetul local
POR 2014 –
2020 (Axa
Amenajare P+R la Rond Municipiul 2019 - Prioritară 4 -
65 Idee 1,431,033 6,339,476
Canta/ Rond Dacia Iași 2023 Prioritatea de
investiţii 4.1),
Bugetul local
POR 2014 –
2020 (Axa
Amenajare P+R in zona Pietei Municipiul 2019 - Prioritară 4 -
66 Idee 1,435,833 6,360,740
Virgil Sahleanu Iași 2023 Prioritatea de
investiţii 4.1),
Bugetul local
TOTAL: 306.906.229 1.359.594.594,47
din care total

proiecte
125.580.562 556.321.889,66
potenţiale POR
- AP 4 - PI 4.1:
401
O3. IAȘI – COMUNITATE PUTERNICĂ - Teritoriu ce sprijină dezvoltarea și menţinerea capitalului uman prin servicii
performante, adaptate nevoilor și accesibile tuturor categoriilor și grupurilor sociale
O3.1. Calitate crescută a locuirii prin intervenţii integrate de revitalizate urbană în zonele de rezidenţiale din Zona Metropolitană Iaşi
D3.1.1. Revitalizarea urbană a cartierelor prin reconfigurarea spaţiului public
Nr. Grad de Valoare Valoare Orizont de Sursă de

Titlu Solicitant Observaţii
crt. Maturitate estimată (euro) estimată (lei) timp finanţare
POR - Axa
Proiect complex de
Prioritară 4 -
reconfigurare a
Prioritatea de
1 spaţiilor interstiţiale Municipiul Iași Idee 2,257,336 10,000,000 2017 - 2023
investiţii 4,3,
din cartierul Mircea
Bugetul local,
cel Bătrân
Alte surse
POR - Axa
Proiect complex de Prioritară 4 -
reconfigurare a Prioritatea de
2 Municipiul Iași Idee 2,257,336 10,000,000 2018 - 2023
spaţiilor interstiţiale investiţii 4,3,
din cartierul Nicolina Bugetul local,
Alte surse
POR - Axa
Proiect complex de
Prioritară 4 -
reconfigurare a
Prioritatea de
3 spaţiilor interstiţiale Municipiul Iași Idee 2,257,336 10,000,000 2017 - 2023
investiţii 4,3,
din cartierul
Bugetul local,
Cantemir
Alte surse
D3.1.2.Revitalizarea și extinderea sistemului de spaţii publice cu rol comunitar
402

Oază de verdeaţă din

cartierul nostru - POR - Axa
Program comunitar Prioritară 4 -
de revitalizare a Municipiul Iași, Prioritatea de
4 Idee 4,000,000 17,720,000 2017 - 2023
spaţiilor publice parteneri ONG investiţii 4,2,
abandonate/ Bugetul local,
degradate de mici Alte surse
dimensiuni
POR - Axa
Amenajare spaţiu
Prioritară 4 -
viran din Zona Dacia,
Prioritatea de
5 într-o zona de parc- Municipiul Iaşi Idee 100,000 443,000 2017 - 2023
investiţii 4,2,
picnic şi spaţiu de
Bugetul local,
joacă
Alte surse
Amenajare spaţiu
POR - Axa
viran dintre strada
Prioritară 4 -
Pădurii şi bulevarul
Prioritatea de
6 Tudor Vladimirescu Municipiul Iaşi Idee 150,000 664,500 2017 - 2023
investiţii 4,2,
într-o zona verde cu
Bugetul local,
teren de sport de mici
Alte surse
dimensiuni
Extindere parc de POR - Axa

7 joacă din zona Municipiul Iaşi Idee 100,000 443,000 2017 - 2023 Prioritară 4 -
Frumoasa Prioritatea de
investiţii 4,2,
403
Bugetul local,
Alte surse
POR - Axa
Construire parc de
Prioritară 4 -
joaca şi zona de spatii
Prioritatea de
8 verzi între blocurile Municipiul Iaşi Idee 100,000 443,000 2017 - 2023
investiţii 4,2,
din cartierul Tudor
Bugetul local,
Vladimirescu
Alte surse
Program pentru POR - Axa

amenajarea de dotări Prioritară 4 -
sportive de mici Prioriteatea de
9 Municipiul Iași Idee 1,000,000 4,430,000 2018-2023
dimensiuni în investiţii 4,2,
cartierele Bugetul local,
rezidenţiale Alte surse
O3.2. Iașul are o infrastructură de educaţie preuniversitară care deservește toate zonele orașului şi ale teritoriului metropolitan
D3.2.1. Extinderea şi dotarea infrastructurii de învăţământ preuniversitar

POR - Axa
Prioritară 4 -
Extindere Gradinita
2017 - 2018 Prioritatea de Iasi - str, Canta nr,
10 cu Program Normal Municipiul Iaşi PT 361,174 1,600,000
(10 luni) investiţii 4,4, 4
nr,14 Iasi
Bugetul local,
Alte surse
Săli de sport CNI S.A. -

11 moderne în cadrul Municipiul Iaşi 7,900,677 35,000,000 2017 - 2023 Subprogramul
unităţilor de Săli de sport,
404
învăţământ Bugetul local,

preuniversitar din Alte surse
Muncipiul Iaşi
POR - Axa
Prioritară 4-
Construire grădiniţă Prioritatea de
12 şi şcoală în Cartierul Municipiul Iaşi Idee 1,354,402 6,000,000 2017 - 2020 investiţii 4.4, Iaşi - Cartier Dacia
Dacia Bugetul local,
Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
Prioritară 4-
Iaşi - Cartier
13 şi şcoală în Cartierul Municipiul Iaşi Idee 1,354,402 6,000,000 2017 - 2020 investiţii 4.4,
Galata
Galata Bugetul local,
Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
Prioritară 4 -
14 Municipiul Iaşi Idee 451,467 2,000,000 2017 - 2020 Iaşi - Cartier CUG
în zona CUG investiţii 4.4,
Bugetul local,
Alte surse
POR - Axa
Construire grădiniţă
Prioritară 4- Iaşi - Cartier
15 şi şcoală în Cartierul Municipiul Iaşi Idee 1,354,402 6,000,000 2017 - 2020 Prioritatea de Bucium
Bucium investiţii 4.4,
Bugetul local,
405
Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
parte a
Prioritară 4 -
programului de
Construire şcoală Prioritatea de
16 Municipiul Iaşi Idee 1,500,000 6,645,000 2017-2023 regenerare
zona Cicoarei investiţii 4.3,
urbană a zonei
Bugetul local,
Cicoarei
Alte surse
POR - Axa
parte a
Prioritară 4 -
programului de
17 Municipiul Iaşi Idee 500,000 2,215,000 2017-2023 regenerare
zona Cicoarei investiţii 4.3,
urbană a zonei
Bugetul local,
Cicoarei
Alte surse
D3.2.2. Reabilitarea și modernizarea infrastructurii pentru învăţământul preuniversitar

Reabilitare Creșa nr,

2017 - 2023 Bugetul local, Iasi - str, Argeș nr,
18 24 – Năzdrăvanii Municipiul Iaşi Idee 18,059 80,000
(4 luni) alte surse 5
veseli
POR - Axa
Prioritară 4 -
Reabilitare Creșa nr,
2017 - 2023 Prioritatea de Iasi - str, Canta nr,
19 25 – Steluţa Municipiul Iaşi Idee 100,000 443,000
(5 luni) investiţii 4.4, 3
fermecată
Bugetul local,
alte surse
406
Reabilitare Creșa nr, 2017 - 2023 Bugetul local, Iasi - str, Minervei
20 Municipiul Iaşi Idee 22,573 100,000
19 – Piticot (4 luni) alte surse nr, 1
Reabilitare Creșa nr, 2017 - 2023 Bugetul local, Iasi - str, Mircea
15 – Fluturașii veseli (4 luni) alte surse cel Bătrân nr, 16
POR - Axa
Prioritară 4 -
Reabilitare Școala Prioritatea de
22 Municipiul Iaşi Idee 5,000,000 22,150,000 2017 - 2023 Iaşi
B.P. Hașdeu - corp C investiţii 4.4,
Bugetul local,
Alte surse
Reabilitare Creșa nr, 2017 - 2023 Bugetul local, Iași - Aleea

6 – Clopoţelul magic (4 luni) alte surse Decebal nr, 10
POR - Axa
Prioritară 4 -
Reabilitare Creșa nr, 2017 - 2023 Prioritatea de Iași - str, Decebal
10 - Piticii năzdrăvani (5 luni) investiţii 4.4, nr 25 bis
Bugetul local,
alte surse
Reabilitare și Bugetul local,

25 Municipiul Iaşi Idee 25.000 110.750 2017 - 2023
extindere Creșa nr. 1 alte surse
Reabilitare Creșa nr. 2017 - 2023 Bugetul local, Iași - str, Mușatini
9 – Voiniceii (4 luni) alte surse nr, 33
407
Modernizare Creșa
2017 - 2023 Bugetul local, Iași - str, Nicolina
27 nr. 2 - Curcubeul Municipiul Iaşi Idee 24,831 110,000
(4 luni) alte surse nr, 2
veseliei
POR - Axa
Prioritară 4 -
Reabilitare Creșa nr. 2017 - 2023 Prioritatea de Iași - str, Stejar nr,
8 – Poieniţa însorită (5 luni) investiţii 4.4, 27
Bugetul local,
alte surse
Reabilitare Creșa nr. 2017 - 2023 Bugetul local, Iași - str, Toma
14 – Primii pași (4 luni) alte surse Cozma nr, 5A,
POR - Axa
Reabilitare/
Prioritară 4 -
modernizare
2017 - 2019 Prioritatea de Iaşi - Strada
30 GRADINIȚA CU Municipiul Iaşi PT 1,229,539 5,446,856
(24 luni) investiţii 4.4, Macazului nr, 16
PROGRAM NORMAL
Bugetul local,
NR, 16 IAȘI
alte surse
POR - Axa
Reabilitare/ Prioritară 4 -
modernizare Prioritatea de
31 Municipiul Iaşi Idee 100,000 443,000 2017 - 2023
Gradinita cu program investiţii 4.4,
normal nr. 1 Bugetul local,
alte surse
Reabilitare/ POR - Axa

modernizare Prioritară 4 -
Gradinita cu program Prioritatea de
normal nr. 7 investiţii 4.4,
408
Bugetul local,
alte surse
POR - Axa
alte surse
POR - Axa
alte surse
POR - Axa
alte surse
POR - Axa
Reabilitare/
Prioritară 4 -
modernizare
Prioritatea de
36 Gradinita cu program Municipiul Iaşi Idee 100,000 443,000 2017 - 2023
investiţii 4.4,
prelungit nr. 23 "CUV.
Bugetul local,
PARASCHEVA
alte surse
409
POR - Axa
37 Municipiul Iaşi Idee 455,982 2,020,000 2017 - 2023
prelungit nr. 1 Bugetul local,
alte surse
POR - Axa
Reabilitare/
Prioritară 4 -
modernizare
Prioritatea de
investiţii 4.4,
prelungit "Sf. Sava"
Bugetul local,
Iaşi
alte surse
POR - Axa
alte surse
POR - Axa
alte surse
Reabilitare/
modernizare Bugetul local,
Gradinita cu program alte surse
prelungit nr. 4
410
Reabilitare/
prelungit nr. 8
POR - Axa
alte surse
POR - Axa
alte surse
POR - Axa
alte surse
POR - Axa
alte surse
411
POR - Axa
alte surse
Reabilitare/
prelungit nr. 22
POR - Axa
alte surse
POR - Axa
alte surse
POR - Axa
alte surse
412
POR - Axa
Reabilitare/
Prioritară 4 -
modernizare
Prioritatea de
investiţii 4.4,
prelungit "I
Bugetul local,
CREANGA" nr. 15
alte surse
POR - Axa
alte surse
Reabilitare/ Bugetul local,

54 modernizare Scoala Municipiul Iaşi Idee 100,000 443,000 2017 - 2023 Fonduri proprii,
primara Carol I Iasi Alte surse
POR - Axa
Prioritară 3-
Reabilitare/
Prioritatea de
modernizare Colegiu
55 Municipiul Iaşi Idee 581,716 2,577,000 2017 - 2023 investiţii 3.1,
National Costache
Bugetul local,
Negruzzi
Fonduri proprii,
Alte surse
Reabilitare/
POR - Axa
modernizare Școala
Prioritară 3-
56 Gimnazială Municipiul Iaşi Idee 465,011 2,060,000 2017 - 2023 Prioritatea de
"I.Creanga" ptr. Sc
investiţii 3.1,
"Petru Poni", Iaşi Bugetul local,
413
Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
Prioritară 3-
Reabilitare/
Prioritatea de
modernizare Școala
57 Municipiul Iaşi Idee 101,580 450,000 2017 - 2023 investiţii 3.1,
Gimnazială "Ionel
Bugetul local,
Teodoreanu", Iaşi
Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
Prioritară 3-
Reabilitare/
Prioritatea de
modernizare Școala
Gimnazială "Nicolae
Bugetul local,
Iorga", Iaşi
Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
Prioritară 3-
Reabilitare/
Prioritatea de
modernizare Școala
Gimnazială "Ștefan
Bugetul local,
Bârsănescu", Iaşi
Fonduri proprii,
Alte surse
Reabilitare/
Bugetul local,
modernizare Școala
60 Municipiul Iaşi Idee 100,000 443,000 2017 - 2023 Fonduri proprii,
Gimnazială "Titu
Alte surse
Maiorescu", Iaşi
414
Reabilitare/
Bugetul local,
modernizare Școala
Gimnazială "Veronica
Alte surse
Micle", Iaşi
POR - Axa
Prioritară 3-
Reabilitare/
Prioritatea de
modernizare Școala
Gimnazială " A.
Bugetul local,
Russo", Iaşi
Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
Reabilitare/ Prioritară 3-
modernizare Școala Prioritatea de
63 Gimnazială Municipiul Iaşi Idee 451,467 2,000,000 2017 - 2023 investiţii 3.1,
Alexandru cel Bun, Bugetul local,
Iaşi Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
64 Gimnazială Municipiul Iaşi Idee 135,440 600,000 2017 - 2023 investiţii 3.1,
Alexandru Vlahuţă Bugetul local,
Alte surse
POR - Axa
Reabilitare/
65 Municipiul Iaşi Idee 1,581,038 7,004,000 2017 - 2023 Prioritară 3-
modernizare Școala
Prioritatea de
Gimnazială Bogdan
investiţii 3.1,
415
Petriceicu Haşdeu Bugetul local,

Alte surse
POR - Axa
Prioritară 3-
Reabilitare/
Prioritatea de
modernizare Școala
Gimnazială Carmen
Bugetul local,
Sylva Iaşi
Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
Prioritară 3-
Reabilitare/
Prioritatea de
modernizare Școala
Gimnazială Dimitrie
Bugetul local,
Sturdza Iaşi
Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
Prioritară 3-
Reabilitare/
Prioritatea de
modernizare Școala
68 Municipiul Iaşi Idee 299,097 1,325,000 2017 - 2023 investiţii 3.1,
Gimnazială Elena
Bugetul local,
Cuza Iaşi
Fonduri proprii,
Alte surse
Reabilitare/
Bugetul local,
modernizare Școala
Gimnazială George
Alte surse
Cosbuc Iaşi
416
Reabilitare/
modernizare Școala Bugetul local,
70 Gimnazială Municipiul Iaşi Idee 100,000 443,000 2017 - 2023 Fonduri proprii,
Gheorghe I. Brătianu Alte surse
Iaşi
Reabilitare/
Bugetul local,
modernizare Școala
Gimnazială Ion Ghica
Alte surse
Iaşi
POR - Axa
Prioritară 3-
Reabilitare/
Prioritatea de
modernizare Școala
Gimnazială Ion
Bugetul local,
Neculce Iaşi
Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
Prioritară 3-
Reabilitare/
Prioritatea de
modernizare Școala
Gimnazială Ion
Bugetul local,
Simionescu Iaşi
Fonduri proprii,
Alte surse
Reabilitare/ POR - Axa

modernizare Școala Prioritară 3-
74 Municipiul Iaşi Idee 120,000 531,600 2017 - 2023 Prioritatea de
Gimnazială Ionel
Teodreanu Iaşi investiţii 3.1,
Bugetul local,
417
Fonduri proprii,
Alte surse
Reabilitare/
Bugetul local,
modernizare Școala
75 Municipiul Iaşi Idee 5,000,000 22,150,000 2017 - 2023 Fonduri proprii,
Gimnazială Mihai
Alte surse
Codreanu Iaşi
POR - Axa
76 Gimnazială Municipiul Iaşi Idee 200,000 886,000 2017 - 2023 investiţii 3.1,
"Gheorghe I. Bugetul local,
Brătianu", Iaşi Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
Prioritară 3-
Reabilitare/
Prioritatea de
modernizare Școala
Gimnazială "Ion
Bugetul local,
Neculce", Iaşi
Fonduri proprii,
Alte surse
POR - Axa
Prioritară 10-
Prioriteatea de
78 Reabilitare Școala 2017 - 2019 Iasi - str. Lascăr
Municipiul Iași În implementare 2,257,336.34 10,000,000.00 investiţii 10.1,
Kogălniceanu (24 luni) Catargi, nr. 28
Bugetul local,
Fonduri proprii,
Alte surse
418
O3.3. Servicii de asistenţă socială diversificate, care asigură nevoile tuturor categoriilor de utilizatori din Municipiul Iaşi şi din Zona Metropolitană Iaşi
D3.3.1. Asigurarea de spaţii locative pentru persoanele din categorii vulnerabile

Reabilitare si
Direcţia de
amenajare cladiri Bugetul local,
79 Asistenţă Idee 30,613,791 135,619,094 2017 - 2023
având destinatia de Alte surse
Comunitară Iaşi
locuinte sociale
D3.3.2. Asigurarea de servicii sociale destinate copilului și/sau familiei

Centru de zi pentru
POR - Axa
30 de copii ai străzii
Prioritară 4 -
provenind din familii
2017 - 2023 Prioritatea de
80 aflate în adăposturile Municipiul Iaşi Idee 297,968 1,320,000
(36 luni) investiţii 4.3,
de noapte ale
Bugetul local,
Primariei
Alte surse
Municipiului Iaşi
Înfiinţarea unei
Bugetul local,
instituţii de
Municipiul Iaşi, bugetul
81 învăţământ pentru Idee 3,000,000 13,290,000 2019-2023
parteneri ONG judeţean, alte
elevii cu cerinţe
educaţionale speciale surse
complexe, cu clase
419
integrative și
separate
D3.3.3. Asigurarea de servicii sociale pentru persoanele varstnice

Încurajarea POCU - Axa

participării sociale, Direcţia de prioritara 4 -
2017 - 2023
82 implicării civice a Asistenţă Idee 100,000 443,000 Obiectiv specific
(12 luni)
persoanelor vârstnice Comunitară Iaşi 4,4, Bugetul
din municipiul Iaşi local, Alte surse
D3.3.4. Asigurarea de servicii sociale în comunitate

Proiect integrat de
regenerare urbană şi POR - Axa
parte a
socială în zona Prioritară 4 -
programului de
Cicoarei (dotari Prioritatea de
83 Municipiul Iaşi Idee 4,000,000 17,720,000 2018 - 2023 regenerare
socio-culturale, mică investiţii 4.3,
urbană a zonei
infrastructură Bugetul local,
Cicoarei;
edilitară, spaţii Alte surse
publice)
Centru de educare parte a

sportivă pentru POR - Axa programului de
84 persoanele Municipiul Iaşi Idee 2,450,000 10,853,500 2019 - 2023 Prioritară 4 - regenerare
defavorizate din zona Prioritatea de urbană a zonei
Cicoarei investiţii 4.3 , Cicoarei;
420
Bugetul local,
Alte surse
POR - Axa
parte a
Prioritară 8 -
Complex medico programului de
Prioritatea de
85 social în zona Municipiul Iaşi Idee 2,470,000 10,942,100 2020 - 2023 regenerare
investiţii 8,1,
Cicoarei urbană a zonei
Bugetul local,
Cicoarei;
Alte surse
Fundatia
Solidaritate si POCU - Axa
Speranta, Directia prioritara 4 –
de Asistenta Incluziunea
SICOM – Servicii
Comunitara, sociala și
Integrate pentru
86 Municipiul Iasi, În Evaluare 6,285,850 27,846,316 2017 - 2023 combaterea
Comunităţi
Camera de Comert saraciei, Bugetul
Marginalizate
si Industrie, Scoala local, Fonduri
Gimnaziala Ion proprii, Alte
Neculce, SC surse
Laconseil SRL
Centrul
Direcţia de Bugetul local,
multifuncţional de 2017 - 2023
87 Asistenţă Idee 1,489,842 6,600,000 Fonduri proprii,
servicii medico - (36 luni)
Comunitară Iaşi Alte surse
sociale Iaşi
421
Primăria
Municipiului Iaşi în
POR - Axa
Modernizarea, parteneriat cu
Prioritară 4 -
consolidarea, Direcţia de
Prioritatea de
88 extinderea Cantinei Asistenţă S.F. 496,682 2,200,301 2017-2019
investiţii 4.3,
de ajutor social din Comunitară Iaşi, ca
Bugetul local,
municipiul Iaşi furnizor acreditat
Alte surse
de servicii sociale
pe municipiul Iaşi
Sunt informat, am POCU - Axa

Direcţia de
acces la servicii de 2017 - 2023 prioritara 4,
89 Asistenţă Idee 50,000 221,500
calitate în (12 luni) Bugetul local,
Comunitară Iaşi
comunitate Alte surse
D3.3.5. Asigurarea de servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi

POCU - Axa
Centrul Regional prioritara 4 -
pentru Reabilitarea Municipiul Iaşi, Obiectiv specific 12 LUNI = 629 500
90
Copiilor și Tinerilor cu Fundaţia Star of În derulare 710,496.00 3,147,500.00 2018 - 2023 4.4, Bugetul LEI; 5 ANI = 3 147
Dizabilităţi, “Steaua Hope Romania local, Fonduri 500 LEI
sperantei”, Iași proprii, Alte
surse
O3.4. Servicii de sănătate publică performante la nivel regional
D3.4.1. Asigurarea serviciilor medicale performante la nivel regional

422
DTAC – PTh – POR - Axa

3,405,661,90 lei
DDE, nr, 17/2016, Prioritară 8 -
Anveloparea si cu TVA pentru
Parteneriatul între pentru Prioritatea de
modernizarea anvelopare,
UAT Municipiul Iași anvelopare si investiţii 8,1,
Ambulatoriului 6,409,962,00lei
și Spitalul Clinic expertiza tehnica POR - Axa
91 Integrat al Spitalului 2,215,716 9,815,624 2017-2020 lei cu TVA pentru
Judetean de pentru Prioritară 3 -
Clinic Judetean de partea de
Urgente “Sf. schimbarea Prioritatea de
Urgente “Sf . instalatii termice,
Spiridon“ Iasi instalatiilor investiţii 3,1,
Spiridon“ Iasi electrice si
termice, electrice Bugetul local,
sanitare
si sanitare Alte surse
REABILITARE
POR - Axa
TERMICĂ ȘI
Prioritară 3 -
EFICIENTIZARE
2017 - 2020 Prioritatea de Iaşi - Bulevardul
92 ENERGETICĂ – Municipiul Iaşi SF 1,176,966 5,213,958
(36 luni) investiţii 3,1, Carol I nr 50
CLĂDIRE NOUĂ (C2)
Bugetul local,
SPITALUL CLINIC
Alte surse
DR,C,I, PARHON
REABILITARE ŞI
POR - Axa
MODERNIZARE
Prioritară 3 -
SECȚIE ATI ŞI BLOC Iaşi - Bulevardul
93 OPERATOR PENTRU Municipiul Iaşi SF 2,419,429 10,718,070 Carol I nr 50,
(4 luni) investiţii 3,1,
TRANSPLANT etajele 2 şi 3,
Bugetul local,
SPITALUL CLINIC
Alte surse
DR.C.I. PARHON IAŞI
Reabilitarea statiei de
Iaşi - strada
preepurare ape uzate 2017 - 2020 POIM, Bugetul
94 Municipiul Iaşi SF 1,811,985 8,027,095 Pantelimon
a Spitalului Clinic de (9 luni) local, Alte surse
Halipa,nr,14
Recuperare Iasi
423
POR - Axa
Prioritară 3 -
Reabilitarea termica Iaşi - strada
95 a Spitalului Clinic de Municipiul Iaşi SF 1,801,205 7,979,340 Pantelimon
(12 luni) investiţii 3,1,
Recuperare Iasi Halipa,nr,15
Bugetul local,
Alte surse
O3.5. Procent redus de persoane dezavantajate prin integrarea pe piaţa muncii a capitalului uman din Municipiul Iași şi din Zona Metropolitană Iași.
D3.5.1. Integrarea persoanelor aflate în dificultate pe piaţa muncii

Reţeaua
POCU - Axa
organizaţiilor din
Municipiul Iaşi, prioritara 4 -
Municipiul Iaşi care
96 parteneri privaţi și Idee 25,000 110,750 2017 - 2023 Obiectiv specific
activează prin
ONG 4,16, Bugetul
întreprinderi de
local, Alte surse
economie socială
POCU - Axa
Harta întreprinderilor
de economie socială
din Municipiului Iasi şi
ONG 4,16, Bugetul
din ZMI
local, Alte surse
POCU - Axa
Promovarea
oportunităţilor
existente pentru
ONG 4,16, Bugetul
integrarea
persoanelor aflate în local, Alte surse
424
dificultate pe piaţa
muncii
TOTAL: 109.496.878,34 485.071.171,05
total proiecte
potenţiale POR - 5.450.000 24.143.500
AP 4 - PI 4.2:
total proiecte 18.486.658

potenţiale POR - 81.895.894,94
AP 4 - PI 4.3:
total proiecte 13.896.808 61.562.859,44

potenţiale POR -
AP 4 - PI 4.4:
425
O4. IAȘI – PATRIMONIU VIU - Metropolă atractivă cu o identitate puternică susţinută de resursele bogate de patrimoniu
antropic și natural valorificate
O4.1. Patrimoniu cultural – istoric construit revitalizat în Zona Metropolitană Iași
D4.1.1. Restaurarea și modernizarea clădirilor de patrimoniu
Valoare
Nr. Valoare
Titlu Solicitant Grad de Maturitate estimată Orizont de timp Sursă de finanţare Observaţii
crt. estimată (lei)
(euro)
POR - Axa Prioritară

Consolidare clădire 5 - Prioritatea de Iasi - B-dul
2017 - 2023 (24
1 Primăria Municipiul Iași PT 2011 4,267,912 18,906,849 investiţii 5,1, Ștefan cel Mare
luni)
Municipiului Iași Bugetul local, Alte și Sfânt, nr, 11
surse

5 - Prioritatea de
investiţii 5,1,
Programul
Operaţional ENI
Consolidare și
România - Republica Iasi - Bulevardul
reabilitare Muzeu
2 Municipiul Iași Contractare 2,257,336 10,000,000 2017 - 2023 Moldova - Independenţei,
de Istorie Naturală
Prioritatea 2,1 (în nr,16
corp A
cazul includerii în
trasee turistice care
să implice ambele
ţări), Bugetul local,
Alte surse
426

5 - Prioritatea de
Centrul
investiţii 5,1,
Internaţional de
Programul
Artă
Operaţional ENI
Contemporană:
România - Republica
Reabilitarea, Iasi - Str, Crișan,
3 Municipiul Iași Contractare 2,144,470 9,500,000 2017 - 2023 Moldova -
consolidarea şi nr,16
Prioritatea 2,1 (în
refuncţionalizarea
clădirii fostei Băi
Comunale (Baia
să implice ambele
Turcească)
Alte surse
Consolidare și
Bugetul local, Alte Iasi - Str, Cuza
4 refuncţionalizare Municipiul Iași Cerere finantare 5,000,000 22,150,000 2017 - 2023
surse Vodă, nr,2
Palat Braunstein

5 - Prioritatea de
investiţii 5,1,
Reabilitarea si
Programul
valorificarea
Operaţional ENI
potentialului turistic
si cultural al 2017 - 2023 (24 Iaşi - Str, Radu
5 Municipiul Iași DALI, PT 5,000,000 22,150,000 Moldova -
Ansamblului luni) Vodă nr,1
Manastirii
Frumoasa din
Municipiul Iasi
să implice ambele
Alte surse
427
D4.1.2. Integrarea clădirilor de patrimoniu în circuitul urban
Valoare
Nr.crt Valoare
. estimată (lei)
(euro)
Programul
Operaţional ENI
Completarea
patrimoniului
Moldova -
Muzeal de
6 Arheologie Municipiul Iași Idee 1,000,000 4,430,000 2017 - 2023
Industrială a
Complexului Muzeal
să implice ambele
Naţional Moldova
Alte surse
Programul
Operaţional ENI
Restaurarea
depozitului de
Moldova -
Tutun (din clădirea
7 Fabricii de Tutun) și Municipiul Iași Idee 5,000,000 22,150,000 2020-2023
înfiinţarea Muzeului
de Arheologie
să implice ambele
Industrială
Alte surse
O4.2. Viaţă metropolitană activă și diversificată, susţinută de o ofertă culturală şi de petrecerea timpului liber adaptată preferinţelor și specificului fiecărei
categorii de public
D4.2.1. Revitalizarea vieţii sociale metropolitane prin evenimente şi facilităţi culturale
428
Valoare
Nr.crt Valoare
. estimată (lei)
(euro)
Susţinerea agendei
Bugetul local,
culturale ieșene calcul pe baza
2017 - 2023 Granturi culturale,
8 prin co-finanţarea Municipiul Iași Idee 9,029,345 40,000,000 BL 2017 (aprox.
(buget anual) parteneriate, Alte
evenimentelor 6 mil. lei/ an)
surse
culturale
Reactivarea
spaţiilor ne-
Bugetul local
convenţionale prin
9 Municipiul Iași Idee 158,014 700,000 2017 - 2020 Granturi culturale, Iași
evenimente
Alte surse
culturale: filme,
expoziţii, concerte
parte a
programului de
Construirea unei săli Bugetul local, Alte
10 Municipiul Iași Idee 18,058,691 80,000,000 2017 - 2023 regenerare
polivalente surse
urbană a zonei
Cicoarei
D4.2.3. Valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural ieșean
Valoare
Valoare
Nr.cr. Titlu Solicitant Grad de Maturitate estimată Orizont de timp Sursă de finanţare Observaţii
estimată (lei)
(euro)
Zilele Culturii
2017 - 2023 Programul ACCES
Armene la Iasi – Implementat, la a
11 Municipiul Iași 5,000 22,150 (eveniment derulat de catre Iaşi
Educatie prin arta si doua ediţie
anual) Ministerul Culturii
toleranta! din Romania ,
429
Bugetul local,
Granturi culturale,
Alte surse
Programul ACCES Iaşi - Galeriile

derulat de catre de Artă ale
Artă după Artă, 2017 - 2023
Ministerul Culturii Uniunii Artiştilor
12 Monumentele Municipiul Iași Idee 6,095 27,000 (eveniment
din RomaniaBugetul Plastici, Muzeul
plastice ieşene anual)
local, Granturi Municipal,
culturale, Alte surse Palatul Culturii
2018 - 2023
Targ mestesuguri Buget local, granturi
13 Municipiul Iași 15,000 66,450 (eveniment Iași
Cucuteni 6000 culturale, alte surse
anual)
Construirea si
amenajarea
unui parc
tematic ce sa
cuprinda
Literatura romana Municipiul Bugetul local, scenele din cele
2017 - 2019 (24
14 insufletita - parc Iași, Asociatia SF, proiect depus 200,000 886,000 Granturi culturale, mai importante
luni)
tematic Art Ikonia Alte surse opere literare
ale scriitorilor
ieseni Otilia
Cazimir, Ion
Creanga, Mihail
Sadoveanu, etc.
Universitatea Bugetul local ZMI - 4 comune

de Arte 2017 - 2023 (2 ce vor fi
15 PARCUL ARTELOR Idee 180,587 800,000 Granturi culturale,
George luni) selectate in
Alte surse
Enescu, ADI partnereriat cu
430
ZMI, ONG din ADI ZMI, in

domeniul functie de
culturii, disponibilitatea
comunele ZMI pentru
implementarea
proiectului
O4.3. Elemente naturale integrate în circuitul metropolitan prin spaţii publice identitare și zone de agrement reprezentative
D4.3.1. Amenajarea spaţiilor publice identitare
Valoare
Valoare
estimată (lei)
(euro)
Amenajarea
parcului public 2017 - 2019 (24 Bugetul local, Alte
16 Municipiul Iași PT 9,480,813 42,000,000
Teatru Naţional- de luni) surse
Vasile Alecsandri

Revitalizarea zona 4 - Prioritatea de
17 Târgu Cucu (scuar şi Municipiul Iași Idee 112,867 500,000 2017-2023 investiţii 4,2,
piaţetă) Bugetul local, Alte
surse

4 - Prioritatea de
Revitalizare parcul
18 Municipiul Iași Idee 112,867 500,000 2017-2023 investiţii 4,2,
Grigore Ghica
Bugetul local, Alte
surse
431

Revitalizare scuar 4 - Prioritatea de
19 Muzeul de Istorie Municipiul Iași Idee 112,867 500,000 2017-2023 investiţii 4,2,
Naturala Bugetul local, Alte
surse

RESTAURARE ŞI
4 - Prioritatea de
REABILITARE
20 Municipiul Iași SF, PT 2,285,553 10,125,000 2017 (8 luni) investiţii 4,2,
GRĂDINA COPOU -
Bugetul local, Alte
MUNICIPIUL IAŞI
surse
Program de
amenajare de spaţii
4 - Prioritatea de
verzi de mici
21 Municipiul Iași Idee 338,600 1,500,000 2017-2023 investiţii 4,2,
dimensiuni (scuaruri
Bugetul local, Alte
/ grădini) în zona
surse
centrală
Revitalizare urbană concurs de soluţii Buget local, alte

22 Municipiul Iași 3,000,000 13,290,000 2018-2020
a Pieţei Palatului finalizat surse
D4.3.2. Crearea de zone de agrement şi loisir reprezentative
Valoare
Valoare
estimată (lei)
(euro)

Proiect complex de 2017 – 2023
4 - Prioritatea de
revitalizare a (continuare și în
23 Municipiul Iași Idee 5,000,000 22,150,000 investiţii 4,2,
malurilor râului perioada 2023-
Bugetul local, Alte
Nicolina 2030)
surse
432

2017 – 2023
Proiect de 4 - Prioritatea de
(continuare și în
24 amenajarea malului Municipiul Iași Idee 2,000,000 8,860,000 investiţii 4,2,
perioada 2023-
lacului CUG II Bugetul local, Alte
2030)
surse
Iasi - albie rau

Bahlui intre
Amenajare
2017 - 2023 (24 Bugetul local, Alte podul T,
25 arhitecturală râu Municipiul Iași SF 15,785,000 69,927,550
luni) surse Vladimirescu si
Bahlui
Podul de Piatra
(L≈ 2,5 km)

Iasi - strada
Amenajarea Plajei 2017 - 2023 (13 7 - Prioritatea de
26 Municipiul Iași PT 2015 4,594,067 20,351,717 Pantelimon
din Zona Nicolina luni) investiţii 7,1, Bugetul
Halipa, nr,2
local, Alte surse

4 - Prioritatea de
Amenajare Parc
27 Municipiul Iași Idee 1,500,000 6,645,000 2017-2023 investiţii 4,2,
Grădinari
Bugetul local, Alte
surse

4 - Prioritatea de
Amenajare Parc
28 Municipiul Iași Idee 1,500,000 6,645,000 2017-2023 investiţii 4,2,
Veneţia
Bugetul local, Alte
surse

29 Amenajare parc în Municipiul Iași Idee 1,500,000 6,645,000 2023-2023 4 - Prioritatea de
zona Bucium (str.
investiţii 4,2,
433
Trei Fântâni – sos. Bugetul local, Alte

Bucium) surse
Amenajarea zonelor POR - Axa Prioritară

degradate de lângă 4 - Prioritatea de
30 padurea Breazu ca Municipiul Iași Idee 700,000 3,101,000 2017-2023 investiţii 4,2,
spaţii verzi de Bugetul local, Alte
agrement surse
Amenajare spaţii și
Bugetul local, PPP,
31 dotări de agrement Municipiul Iași Idee 250,000 1,107,500 2019-2023
alte surse
în Pădurea Cetăţuia
Amenajare spaţii și
Bugetul local, PPP,
32 dotări de agrement Municipiul Iași Idee 250,000 1,107,500 2019-2023
alte surse
în Pădurea Galata
Construirea unui
Bugetul local, Alte
33 nou stadion de Municipiul Iași Idee 5,000,000 22,150,000 2017 - 2023
surse
rugby

Reabilitare şi Iaşi -
4 - Prioritatea de
modernizare zona 2017 - 2023 (6 -8 bulevardului
34 Municipiul Iași Idee 1,805,869 8,000,000 investiţii 4,2,
de agrement C.A. luni) C,A, Rosetti,
Bugetul local, Alte
Rosetti lângă pădure
surse
Construire Parc de
2017 - 2023 (24 Bugetul local, Alte Zona Moara de
35 Distracţii Moara de Municipiul Iași Idee, PUZ 2,257,336 10,000,000
luni) surse Vânt
Vânt
434
486,893,720.2
TOTAL: 109,908,289
7
total proiecte
potenţiale POR - 16,968,623 75,170,999.89
AP 4 - PI 4.2:
435
O5. IAȘI – ARMONIE CU NATURA - Teritoriu rezilient, cu o calitate ridicată a factorilor de mediu
O5.1. Eficienţă energetică crescută prin măsuri integrate de reducere a consumului de energie
D5.1.1. Modernizarea infrastructurii edilitare în vederea eficientizării consumului de energie
Valoare Valoare
Nr.cr Grad de Orizont de
t. Maturitate timp
(euro) (lei)
Reabilitare,
extindere,
eficientizare POR - Axa Prioritară 3 -
Municipiul
1 reţea de Idee 5,000,000 22,150,000 2017 - 2023 Prioriteatea de investiţii 3,1, Municipiul Iași
Iași
iluminat in Bugetul local, Alte surse
Munincipiul
Iași
„Reabilitarea
sistemului de
termoficare
în Municipiul
Iasi în
vederea 19.202.131 86.689.943,4
conformării Municipiul Precontract ,63 6 POIM Axa 7 - Obiectivul specific
2 cu 2017 - 2019 Municipiul Iași
Iași are 7,1, Bugetul local, Alte surse
standardele cu tva cu tva
de mediu
privind
emisiile în
atmosferă si
pentru
cresterea
436
eficientei
energetice în
alimentarea
cu căldură
urbană,
Etapa a II-a”
D5.1.2. Reabilitare termică a clădirilor pentru reducerea consumului de energie electrică
Valoare Valoare
t. Maturitate timp
(euro) (lei)
Reabilitare
termică
Idee/ PT,
blocuri de Municipiul 2017 - 2023
3 DALI și 9,142,212 40,500,000 Bugetul local, Alte surse
locuinţe Iași (24 luni)
DTOE
Municipiul
Iași
Reabilitarea
şi POR - Axa Prioritară 3 -
2017 - 2023
4 consolidarea DGRFP Idee 637,475 2,824,014 Prioriteatea de investiţii 3,1, Iaşi - Stefan cel Mare
(2 ani)
sediului Bugetul local, Alte surse
secundar
O5.2. Prevenţie și reducere eficientă a riscurilor naturale și a efectelor acestora

D5.2.1. Prevenţia și combaterea riscurilor naturale
Valoare Valoare
t. Maturitate timp
(euro) (lei)
437
Realizarea de
expertize
tehnice și
consolidarea
construcţiilor Municipiul Buget local, Fonduri private, Alte
5 Idee 150,000 664,500 2017 - 2023 Municipiul Iași
incluse în Iași surse
Lista
imobilelor cu
risc seismic
ridicat
Evaluarea
necesarului
Programul Operaţional ENI
privind
România - Republica Moldova - Municipiul Iași și comunele din
consolidarea Municipiul
6 Idee 100,000 443,000 2017 - 2023 Prioritatea 2,1 (în cazul includerii ZMI care deţin Hărţi de alunecări
versanţilor cu Iași
în trasee turistice care să implice de teren
risc crescut la
ambele ţări)
alunecări de
teren
O5.4. Sistem centralizat de alimentare cu apă, canalizare și gaze reabilitat și extins în toate zonele construite și cele prognozate a se extinde în următorii 10 ani
D5.4.1. Modernizarea şi extinderea reţelelor de gaz şi termoficare
Valoare Valoare
t. Maturitate timp
(euro) (lei)
Extindere
reţea de POR - Axa Prioritară 4 -
7 5,000,000 22,150,000
gaze în Idee 2017 - 2030 Prioriteatea de investiţii 4.3*, *doar în zonele marginalizate
Municipiul Bugetul local, Alte surse
Iași
438
Reabilitare
reţele de
POR - Axa Prioritară 4 -
gaze vechi Municipiul 5,000,000 22,150,000
Idee 2017 - 2023 Prioriteatea de investiţii 4.3*, *doar în zonele marginalizate
din Iași
Bugetul local, Alte surse
Municipiul
Iași
D5.4.3. Modernizarea şi extinderea sistemelor de apă şi canalizare
Valoare Valoare
t. Maturitate timp
(euro) (lei)
Extindere
reţea de
alimentare
cu apă și
SF - Master POR - Axa Prioritară 4 -
8 canalizare în Municipiul 5,000,000 22,150,000
Plan Apă 2017 - 2030 Prioriteatea de investiţii 4.3*, *doar în zonele marginalizate
toate zonele Iași
Canal Bugetul local, Alte surse
construite
ale
Municipiului
Iași
Reabilitare și
modernizare
a reţelelor
interioare de
alimentare
9 Municipiul 5,000,000 22,150,000 Prioriteatea de investiţii 3.1,
cu apă caldă Idee 2017 - 2023 Municipiul Iași
Iași POIM Axa 7 - Obiectivul spevific
și agent
7.1, Bugetul local, Alte surse
termic a
imobilelor de
locuinţe
colective și
439
instituţiilor
publice -
trecerea de
la un sistem
de distribuţie
vertical la un
sistem de
distribuţie
orizontal
O5.5. Calitate crescută a factorilor de mediu – aer, apă, sol prin reducerea poluării și a efectelor acesteia
D5.5.1. Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu
Valoare Valoare Orizo

Grad de
Nr.crt. Titlu Solicitant estimată estimată nt de Sursă de finanţare Observaţii
Maturitate
(euro) (lei) timp
Program
multiannual
de
completare Municipiul 2,215,000. 2017 -
10 Idee 500,000.00 Prioriteatea de investiţii 3.2,
şi revizuire a Iași 00 2023
vegetaţiei
de
aliniament
D5.5.2. Monitorizarea şi evaluarea factorilor de mediu
Valoare Valoare
t. Maturitate timp
(euro) (lei)
440
Elaborare
Plan de
Acţiuni Municipiul in
11 45,147 200,000 2017 Buget local
privind Iași desfășurare
Energia
Durabilă
Strategie de
salubrizare
urbană -
Eficientizare
a privind
Municipiul Buget local, granturi de mediu, cf. Planului de calitate a aerului
12 salubrizarea idee 15,000 66,450 2017 -2023
Iași Alte surse în municipiul Iaşi
urbana în
ceea ce
privește
accesul pe
unele trasee
Restricţionar
e trafic greu
în situaţia
depășirii Municipiul reglementare locală; nu au fost
13 2017 -2023 Buget local
valorii limită Iași estimate costuri directe
(maximă
zilnică)
pentru PM 10
Reanalizarea Municipiul cf. Planului de calitate a aerului

14 condiţiilor de 15,000 66,450 2017 Buget local
Iași în municipiul Iaşi
amplasamen
441
t a Staţiei IS1
– trafic
Implicarea
Primăria
primăriei în achiziţionare 1 Autolaborator
Municipiul
monitorizare mobil pentru monitorizarea
ui Iaşi, Buget local, granturi de mediu,
15 a calităţii 170,000 753,100 2017-2019 calităţii aerului, cf. Planului de
GNM, DSP, Alte surse
aerului din calitate a aerului în municipiul
Poliţia
municipiul Iaşi
Locală
Iași
Studiu
privind Municipiul
evaluarea Iași,
expunerii Instituţii de
populaţiei la învăţământ
Buget local, granturi de mediu,
16 poluarea , APM, 8,500 37,655 2017-2019
Alte surse
aerului cu GNM,
particule în Direcţia de
suspensie Sănătate
(PM10 și Publică
PM2,5)
D5.5.3. Realizarea de perdele forestiere, împăduriri și noi spaţii verzi
Valoare Valoare
t. Maturitate timp
(euro) (lei)
Statia verde POR - Axa Prioritară 3 -

Municipiul
17 - idee 1,000,000 4,430,000 2017 - 2023 Prioriteatea de investiţii 3,2,
Reamenajare Iași
spatii de
442
autobuz/tra
mvai cu
vegetatie
pentru a
reduce
noxele si
pentru a
asigura oaza
de verdetea
in oras
Împădurirea
unui teren de
39,736 ha
pentru
compensare
a suprafeţei
de 6,5764 ha proiect POR - Axa Prioritară 4 -
Municipiul 2017 -
18 teren scos inclus in BL 155,530 689,000 Prioritatea de investiţii 4.2, Buget
Iași 2023
din circuitul 2017 local, alte surse
forestier, ca
urmare a
implementăr
ii
proiectului
Ciric
Program
POR - Axa Prioritară 4 - Continuă demersul pornit prin
multianual Municipiul
19 idee 700,000 3,101,000 2018-2023 Prioritatea de investiţii 4.2, Buget amenajare Pădurea Breazu ca
de Iași
împădurire a local, alte surse destinaţie de agrement
terenurilor
443
de la
marginea
Iaşului
(centura
verde a
Iaşului)
D5.5.4. Educaţie pentru mediu
Valoare Valoare
t. Maturitate timp
(euro) (lei)
Organizarea
de campanii
de
Municipiul
conștientizar
Iași, ONG- 2 campanii /an, 1000 persoane
e a populaţiei
uri, informate/
privind rolul
20 Instituţii de 17,500 77,525 2017-2023 Buget local, alte surse campanie; 2500 euro/ an; cf.
esenţial al
învăţământ Planului de calitate a aerului în
cetăţenilor în
, APM, municipiul Iaşi
gestionarea
GNM
fenomenului
de poluare la
nivel urban
37,656,36 166,817,692
TOTAL:
4 .52
444
total
proiecte
potenţiale 855,530 3,790,000
POR - AP 4
- PI 4.2:
total
proiecte
potenţiale 20,000,00 88,600,000
POR - AP 4
- PI 4.3:
445
O6. IAȘI – EXCELENȚĂ ÎN EDUCAȚIE - Pol naţional al învăţământului universitar și preuniversitar

O6.1. Iași este un centru universitar de prestigiu internaţional și naţional, care oferă oportunităţi de dezvoltare personală și profesională tinerilor.
D6.1.1. Campusuri universitare europene şi facilităţi pentru studenţi
Valoare Valoare
Nr.c Grad de Orizont
rt. Maturitate de timp
(euro) (lei)
Iași STUDENT CARD - Proiect de creare

de parteneriate între Primărie, instituţiile
de educaţie şi mediul privat pentru
introducerea unui Card de Student la Municipiul 2017 - Bugetul Local, parteneri
1 Idee 500,000 2,215,000 Iaşi
nivelul Municipiului care oferă reduceri Iași 2023 privaţi, alte surse
studenţilor la: transport în comun,
activităţi de sport, agrement şi loisir,
alimentaţie publică, unităţi comerciale
D6.1.2. Crearea de platflorme de excelenţă în învăţământul universitar
Valoare Valoare
(euro) (lei)
Eveniment anual de promovare a

proiectelor de diplomă sau a proiectelor Municipiul
excepţionale din cadrul universităţilor ce Iași, 2018 - 5,000 euro
2 Idee 25,000 110,750 Bugetul Local
presupune expoziţii, concerte şi Universităţ 2023 anual
spectacole în spaţii urbane sau clădiri i
nefolosite
446
Valoare Valoare
(euro) (lei)
Municipiul
Iaşi, POR - Axa Prioritară 10-
2017 - Iasi - Aleea
„Consolidare OBSERVATORUL ASTRO Universitat 2,900,000. Prioriteatea de investiţii
3 PT si DTAC 654,627.54 2023 (24 SADOVEA
NOMIC ” ea 00 10.1, Bugetul local, Fonduri
luni) NU , nr.5
„Alexandru proprii, Alte surse
Ioan Cuza”
O6.2. Educaţie preuniversitară performantă, care se remarcă la nivel naţional prin performanţele elevilor.
D6.2.1. Crearea de platflorme care promovează educaţia şi susţin orientarea elevilor în carieră
Valoare Valoare
(euro) (lei)
Program de ajutoare, burse și premii Municipiul în desfășurare în 2017- Bugetul local, parteneriate, 1000000
4 1,580,135 7,000,000
pentru elevii ieșeni Iași 2017 2023 alte surse lei/ an
Municipiu 2017 - POCU - Axa prioritara 6,

Împreună pentru adolescenţi-consiliere și
5 Iaşi Idee 180,587 800,000 2023 (18 Bugetul local, Fonduri
training (IMPACT)
partener luni) proprii, Alte surse
Adolescent Z - platformă online de Municipiu 2017 -

POCU - Axa prioritara 6,
6 resurse informaţionale şi consiliere Iaşi Idee 203,160 900,000 2023 (18
pentru tineri partener luni)
447

Municipiu 2017 -
Servicii educaţionale complexe pentru Moldova - Prioritatea 1,1
7 Iaşi Idee 214,447 950,000 2023 (18
elevi - Școala de dupa școală (în cazul programelor care
partener luni)
să implice ambele ţări),
Municipiu 2017 -
8 E șansa mea! Acces și succes în educaţie Iaşi Idee 500,000 2,215,000 2023 (18 Bugetul local, Alte surse
partener luni)
Municipiu 2017 - ZMI - 10

9 Paşi spre o carieră de succes Iaşi Idee 677,200 3,000,000 2023 (24 Bugetul local, Alte surse școli
partener luni) gimnaziale
Municipiu
2017- POCU - Axa prioritara 6,
10 Şcoala DA! Iaşi Cerere finantare 500,000 2,215,000
2020 Bugetul local, Alte surse
partener
D6.2.2. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea infrastructurii preuniversitare
Valoare Valoare
(euro) (lei)
Colegiul POR - Axa Prioritară 3-

Reabilitare Sala de Sport Colegiul Naţional 2017 - Prioritatea de investiţii 3,1,
11 Idee 300,000 1,329,000
Garabet Ibrăileanu “Garabet 2023 Bugetul local, Fonduri
Ibrăileanu” proprii, Alte surse
448
Modernizarea şi extinderea spaţiilor de

Colegiul POR - Axa Prioritară 3-
învăţământ cu 9 săli de clasă în cadrul
Naţional 2017 - Prioritatea de investiţii 3,1,
12 Colegiului Garabet Ibrăileanu pentru Idee 1,000,000 4,430,000
“Garabet 2023 Bugetul local, Fonduri
facilitarea accesului elevilor din Zona
Ibrăileanu” proprii, Alte surse
Metropolitană
Colegiul POR - Axa Prioritară 3- Iasi - strada

Construcţia, modernizarea si echiparea 2017 -
National Prioritatea de investiţii 3,1, Toma
13 infrastructurii educaţionale pentru Idee 2,257,336 10,000,000 2023 (24
“Costache Bugetul local, Fonduri Cozma nr,
Colegiul National “Costache Negruzzi” luni)
Negruzzi” proprii, Alte surse 6
POR - Axa Prioritară 3-

2017 - Iaşi -
Municipiul Prioritatea de investiţii 3,1,
14 Modernizare Liceu Economic nr.2 PT 2,257,336 10,000,000 2023(24 Str,Sf,Andr
Iaşi Bugetul local, Fonduri
luni) ei nr 70
proprii, Alte surse
EXPERTIZA
TEHNICĂ ŞI
PROIECT
CONSOLIDARE
Reparatii capitale si refunctionalizare
LICEUL
cladiri sala de sport si ateliere, reparatii
Lic. “ŞTEFAN
teren de sport exterior, amenajare POR - Axa Prioritară 3-
Teoretic PROCOPIU”, 2017 -
parcare si acces auto in incinta LICEULUI Prioritatea de investiţii 3,1,
15 Waldorf, CALEA 280,000 1,240,400 2023(24
TEORETIC WALDORF IASI (administrat Bugetul local, Fonduri
Municipiul CHIŞINĂULUI, luni)
conform H.C.L. nr. 274 din 30.09.2014 , proprii, Alte surse
Iași NR,132 BIS,
precum si a procesului verbal de predare
IAŞI, faza P,Th,-
primire incheiat la 13.02.2015)
2004, Proiect
recompartiment
are in faza
PreSF- 2016
449

Reabilitare/ modernizare Colegiul Municipiul 2017- Prioritatea de investiţii 3,1,
16 Idee 872,009 3,863,000
National de arta Octav Bancila Iasi Iaşi 2023 Bugetul local, Fonduri
proprii, Alte surse

Reabilitare/ modernizare Colegiul Municipiul 2017- Prioritatea de investiţii 3,1,
17 Idee 519,187 2,300,000
National Mihai Eminescu Iasi Iaşi 2023 Bugetul local, Fonduri
proprii, Alte surse

Reabilitare/ modernizare Liceul cu Municipiul 2017- Prioritatea de investiţii 3,1,
18 Idee 968,397 4,290,000
program Sportiv Iaşi 2023 Bugetul local, Fonduri
proprii, Alte surse

Reabilitare/ modernizare Liceul teoretic Municipiul 2017- Prioritatea de investiţii 3,1,
19 Idee 207,675 920,000
Petru Poni Iaşi 2023 Bugetul local, Fonduri
proprii, Alte surse
Reabilitare/ modernizare Colegiul Municipiul 2017- Bugetul local, Fonduri

20 Idee 100,000 443,000
National Emil Racovita Iasi Iaşi 2023 proprii, Alte surse

Reabilitare/ modernizare Liceul Teoretic Municipiul 2017- Prioritatea de investiţii 3,1,
21 Idee 146,727 650,000
Alexadru Ioan Cuza Iasi Iaşi 2023 Bugetul local, Fonduri
proprii, Alte surse
Municipiul 2017- Bugetul local, Fonduri

22 Liceul Teoretic Dimitrie Cantemir Iasi Idee 1,621,670 7,184,000
Iaşi 2023 proprii, Alte surse
Reabilitare/ modernizare Liceul Teoretic Municipiul 2017- POR - Axa Prioritară 3-

23 Idee 298,646 1,323,000
Miron Costin Iasi Iaşi 2023 Prioritatea de investiţii 3,1,
450
Bugetul local, Fonduri

proprii, Alte surse

24 Idee 1,616,253 7,160,000
Vasile Alecsandri Iasi Iaşi 2023 Bugetul local, Fonduri
proprii, Alte surse

25 Idee 902,935 4,000,000
de Informatică Grigore Moisil Iasi Iaşi 2023 Bugetul local, Fonduri
proprii, Alte surse
O6.3. Iaşul este un pol regional de învăţământ tehnic şi profesional, care oferă posibilitatea specializării şi atingerii performanţelor tehnice printr-o
infrastructură modernă, dotări tehnologice inovatoare şi dialog cu mediul de afaceri
D6.3.1. Creşterea competenţelor în cadrul învăţământului profesional și tehnic
Valoare Valoare
(euro) (lei)
IAȘI MAKER SPACE - Proiect de creare şi 2017-

dotare a unui atelier multifuncţional cu o 2023
bază de materiale şi instrumente Municipiu (continu
Bugetul local, Alte surse,
26 performante care să servească tuturor Iaşi Idee 2,000,000 8,860,000 are și în
parteneri privaţi
liceelor tehnologice şi care să permită partener perioada
realizarea de cursuri practice indiferent 2023-
de specializare 2030)
Inserţia profesională a absolvenţilor IPT POCU - Axa prioritara 6 -

Municipiu
(învăţământ profesional și tehnic), prin 2017- Obiectiv specific 6.14,
27 Iaşi Idee 135,440 600,000
dezvoltarea competenţelor 2023 Bugetul local, Fonduri
partener
antreprenoriale proprii, Alte surse
451
D6.3.2. Reabilitarea și modernizarea infrastructurii pentru învăţământul profesional și tehnic
Valoare Valoare
(euro) (lei)
POR - Axa Prioritară 4 - Iasi - str,

Modernizare campus școlar tehnic în 2017 -
Prioriteatea de investiţii Lascăr
28 municipiul Iași - Colegiu tehnic Gheorghe PT 2,540,632 11,255,000 2023 (24
4.5, Bugetul local, Alte Catargi, nr,
Asachi luni)
surse 29

2017 - Iaşi -
Modernizare Liceu Tehnologic Gheorghe contractare doc, Prioriteatea de investiţii
29 2,257,336 10,000,000 2023 (24 Str,M,Stur
Marzescu Iasi Tech-edilit 4.5, Bugetul local, Alte
luni) dza nr,43
surse
6,700,000. 29,681,000.
00 – POR 00 – POR POR - Axa Prioritară 10 - Iaşi - Aleea
2017 -
Refunctionalizare, reabilitare complex Prioriteatea de investiţii Mihail
30 SF 12,830,953 56,841,122 2023 (22
Liceu Pedagogic Vasile Lupu Iași 10.1, Bugetul local, Alte Kogălnicea
– Buget – Buget luni)
local, Alte local, Alte surse nu, nr 46
surse surse

Liceul Tehnologic Economic de Turism, Municipiul 2017- Prioriteatea de investiţii
31 idee 112,641 499,000
Iaşi Iaşi 2023 4.5, Bugetul local, Alte
surse

Liceul Tehnologic de Mecatronică și Municipiul 2017- Prioriteatea de investiţii
32 idee 197,517 875,000
Automatizări, Iaşi Iaşi 2023 4.5, Bugetul local, Alte
surse
452

Liceul Tehnologic Economic "Virgil Municipiul 2017- Prioriteatea de investiţii
33 idee 135,440 600000
Madgearu", Iaşi Iaşi 2023 4.5, Bugetul local, Alte
surse

Colegiul Agricol şi de Industrie Municipiul 2017- Prioriteatea de investiţii
34 idee 595,711 2639000
alimentară Vasile Adamachi Iasi Iaşi 2023 4.5, Bugetul local, Alte
surse

Municipiul 2017- Prioriteatea de investiţii
35 Colegiul National Iaşi idee 135,440 600000
Iaşi 2023 4.5, Bugetul local, Alte
surse

36 Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida idee 262,980 1165000
surse

37 Colegiul Tehnic Ioan C. Stefanescu Iaşi idee 155,756 690000
surse

38 Colegiul Tehnic Mihail Sturdza Iaşi idee 216,704 960000
surse
Colegiul Tehnic de Transporturi şi Municipiul 2017-

39 idee 196,388 870000 POR - Axa Prioritară 4 -
Construcţii Iaşi Iaşi 2023 Prioriteatea de investiţii
453
4.5, Bugetul local, Alte

surse
46,856,20 207,573,25
TOTAL:
5.54 6.34
total proiecte
potenţiale POR 8,956,546 39,677,500
- AP 4 - PI 4.5:
454
O7. IAȘI INTERNAȚIONAL - Promovarea cooperării teritoriale si rezolvarea unor probleme de interes comun prin crearea
și dezvoltarea de structuri parteneriale la nivel naţional și international
D7.1. Cooperare internaţională în domeniul culturii și patrimoniului
Valoare Valoare
Grad de Orizont
Nr.crt. Titlu Solicitant estimată estimată Sursă de finanţare
Maturitate de timp
(euro) (lei)

Înfiinţarea centrului de productie cinematografică Municipiul 2017 - România - Republica Moldova -
1 Idee 500,000 2,215,000
pentru amatori Romania – Republica Moldova Iaşi 2023 Prioritatea 2.1 , bugetul local și
judeţean, parteneri

Înfiinţarea taberei de creaţie pentru tineret Municipiul 2017 - România - Republica Moldova -
2 Idee 500,000 2,215,000
”Moldova” Iaşi 2023 Prioritatea 2.1 , bugetul local și

Promovarea şi conservarea patrimoniului cultural Municipiul 2017 - România - Republica Moldova -
3 Idee 500,000 2,215,000
şi istoric la nivel transfrontalier Iaşi 2023 Prioritatea 2.2, bugetul local și
EEA Grants - Granturilor

Creșterea mobilităţii la nivel internaţional pentru Municipiul 2017 - Norvegiene și SEE (cumulat),
4 Idee 5,000 22,150
artiștii ieșeni și operele lor Iaşi 2023 bugetul local și judeţean,
parteneri
Protejarea identităţii europene și a identităţii Municipiul 2017 -

5 Idee 5,000 22,150 EEA Grants - Granturilor
locale prin înţelegerea diversităţii culturale Iaşi 2023 Norvegiene și SEE (cumulat),
455
bugetul local și judeţean,

parteneri
Promovarea istoriei culturale a minorităţilor EEA Grants - Granturilor

ieșene și facilitarea accesului la patrimoniul Municipiul 2017 - Norvegiene și SEE (cumulat),
6 Idee 15,000 66,450
imaterial al minorităţilor culturale și etnice ieșene Iaşi 2023 bugetul local și judeţean,
pentru publicul larg parteneri

Restaurarea/conservarea bunurilor culturale Municipiul 2017 - Norvegiene și SEE (cumulat),
7 Idee 10,000 44,300
mobile Iaşi 2023 bugetul local și judeţean,
parteneri

Norvegiene și SEE (cumulat),
Municipiul 2017 - Programul Operaţional ENI
8 Crearea și dezvoltarea de muzee și spaţii culturale Idee 10,000 44,300
Iaşi 2023 România - Republica Moldova -
Prioritatea 2.1 , bugetul local și
Programul de cooperare
interregională INTERREG
Conservarea, protejarea, promovarea și Municipiul 2017 -
9 Idee 300,000 1,329,000 EUROPE, EEA Grants - Granturi
dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Iaşi 2023
Norvegiene și SEE, bugetul local
și judeţean, parteneri
D7.2. Cooperare internaţională în domeniul economiei
Valoare Valoare
Grad de Orizont
Maturitate de timp
(euro) (lei)
456

Înfiinţarea centrului cultural de valorificare a Municipiul 2017 - România - Republica Moldova -
10 Idee 400,000 1,772,000
vinului şi vinificaţiei România- Republica Moldova Iaşi 2023 Prioritatea 2.1, bugetul local și

Municipiul 2017 - România - Republica Moldova -
11 Sprijinirea infrastructurii TIC la nivel transfrontalier Idee 300,000 1,329,000
Iaşi 2023 Prioritatea 3.1, bugetul local și

Creșterea calităţii educaţiei din Iași si a unor orașe
Municipiul 2017 - România - Republica Moldova -
12 din Republica Moldova prin cooperare Idee 100,000 443,000
Iaşi 2023 Prioritatea 1.1, bugetul local și
instituţională
Îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a accesului la Municipiul 2017 - elveţiano-român, POCU 2014-
13 Idee 150,000 664,500
finanţare a IMM-urilor Iaşi 2023 2020, bugetul local și judeţean,
parteneri
D7.3. Cooperare internaţională în domeniul mediului
Valoare Valoare
Grad de Orizont
Maturitate de timp
(euro) (lei)
Sprijinirea tranziţiei industriale către o economie

eficientă din punct de vedere al utilizării
Municipiul 2017 - interregională INTERREG
14 resurselor, promovarea unei creșteri ecologice, a Idee 200,000 886,000
Iaşi 2023 EUROPE, bugetul local și
Eco inovării și a managementului performanţei de
mediu în sectorul public și cel privat
457
Sprijinirea activităţilor comune în vederea Programul Operaţional ENI

prevenirii dezastrelor naturale şi antropice, Municipiul 2017 - România - Republica Moldova -
15 Idee 300,000 1,329,000
precum şi acţiuni comune în timpul situaţiilor de Iaşi 2023 Prioritatea 4.2, bugetul local și
urgenţă judeţean, parteneri
Acţiuni pentru îmbunătăţirea mediului Municipiul 2017 -
16 Idee 50,000 221,500 elveţiano-român, bugetul local și
înconjurător Iaşi 2023
D7.4. Cooperare internaţională în domeniul serviciilor publice
Valoare Valoare
Grad de Orizont
Maturitate de timp
(euro) (lei)

Creșterea accesului la sănătate pentru persoanele Municipiul 2017 - România - Republica Moldova -
17 Idee 400,000 1,772,000
defavorizate din zona transfrontalieră Iaşi 2023 Prioritatea 4.1, bugetul local și

Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate Municipiul 2017 - România - Republica Moldova -
18 Idee 200,000 886,000
şi cooperarea poliţiei din zona transfrontalieră Iaşi 2023 Prioritatea 4.3, bugetul local și
Sprijin pentru reforme privind societatea civilă și Municipiul 2017 -
19 Idee 300,000 1,329,000 elveţiano-român, bugetul local și
incluziunea romilor și a altor grupuri vulnerabile Iaşi 2023

Sprijinirea dezvoltării serviciilor de sănătate Municipiul 2017 - România - Republica Moldova -
20 Idee 500,000 2,215,000
transfrontaliere Iaşi 2023 Prioritatea 4.1, bugetul local și
458
D7.5. Cooperare internaţională în domeniul mobilităţii urbane durabile
Valoare Valoare
Grad de Orizont
Maturitate de timp
(euro) (lei)
Identificarea de măsuri inovatorare pentru
Municipiul 2017 - interregională INTERREG
21 mobilitatea urbană sustenabilă și reducerea Idee 250,000 1,107,500
Iaşi 2023 EUROPE, URBACT, bugetul local
emisiilor de CO2 generate de traficul auto
și judeţean, parteneri
TOTAL: 4,995,000 22,127,850
459
O8. IAȘI – PERFORMANȚĂ ÎN MANAGEMENT URBAN - Capacitate administrativă crescută

D8.2. Creşterea gradului de conştientizare şi participare publică
Valoare
Nr. Valoare
Titlu Solicitant Grad de Maturitate estimată Orizont de timp Sursă de finanţare
(euro)
Dezvoltarea mecanismelor de POCA 2014-2020 - AP 2

consultare cu ONG-urile, partenerii Administraţie Publică şi
1 sociali și instituţiile de învăţământ Municipiul Iaşi Idee 225,734 1,000,000 2017 - 2023 Sistem Judiciar Accesibile
superior în elaborarea politicilor și şi Transparente, Bugetul
strategiilor la nivel local local, alte surse
Sprijinirea dezvoltării POCA 2014-2020 - AP 2

responsabilităţii civice, implicării Administraţie Publică şi
2 comunităţilor locale în viaţa publică Municipiul Iaşi Idee 225,734 1,000,000 2017 - 2023 Sistem Judiciar Accesibile
și participării la procesele şi Transparente, Bugetul
decizionale local, alte surse
POCA 2014-2020 - AP 2
Dezvoltarea de carte ale serviciilor
Administraţie Publică şi
publice, ghiduri pentru beneficiarii
3 Municipiul Iaşi Idee 338,600 1,500,000 2017 - 2023 Sistem Judiciar Accesibile
de servicii publice, campanii de
şi Transparente, Bugetul
informare și de promovare
local, alte surse
D8.3. Elaborarea și implementarea de politici și strategii la nivel local
Valoare
Nr. Valoare
(euro)
460
EEA Grants - Granturi

Norvegiene și SEE
(cumulat), Programul
Crearea sau îmbunătăţirea Operaţional ENI România
documentelor strategice, de - Republica Moldova -
planificare și management integrat Prioritatea 2.1 (în cazul
pentru patrimoniul cultural includerii îndocumente
strategice care să vizeze
ambele ţări), bugetul local,
alte surse
Cooperare instituţională în Municipiul Iaşi

ENI România - Republica
domeniul educaţional în vederea (Acţiuni comune
Moldova, Granturi
5 creșterii accesului la educaţie și a în sprijinul Idee 112,867 500,000 2017 - 2023
Norvegiene și SEE , alte
calităţii acesteia și facilitarea grupurilor
surse
accesului pe piaţa muncii dezavantajate)
Înfiinţarea unui
Buget local * Conform
6 departament/serviciu de planificare Municipiul Iaşi Idee 500,000.00 2,215,000.00 2017 - 2019
PMUD
a transportului
D8.4. Formarea personalului din administraţia publică
Valoare
Nr. Valoare
(euro)
Dezvoltarea competenţelor
autorităţlor publice locale în 2017 - 2023 (36 POCA, bugetul local și
7 Municipiul Iaşi Draft 5,000,000 22,150,000
dezvoltarea serviciilor sociale și de luni) judeţean, parteneri
economie socială în comunitate.
461
Dezvoltarea abilităţilor personalului

din cadrul autorităţii publice locale
pe teme specifice de interes (ex.
POCA 2014-2020 - AP 2
planificarea strategică; planificare
bugetară; control managerial
intern; politici publice locale;
şi Transparente, bugetul
fundamentare, elaborare,
local și judeţean, parteneri
implementare, monitorizare şi
evaluare a deciziilor la nivelul
administraţiei publice locale)
POCA 2014-2020 - AP 2
Cursuri de formare pentru
personalul din structurile de audit și
control intern/integritate/comisii de
şi Transparente, bugetul
disciplină
local și judeţean, parteneri
Creșterea nivelului de educaţie în

domeniul anticorupţiei, eticii și POCA 2014-2020 - AP 2
integrităţii pentru personalul Administraţie Publică şi
10 autorităţii publice locale (prin Municipiul Iaşi Idee 338,600 1,500,000 2017 - 2023 Sistem Judiciar Accesibile
intermediul unor programe şi şi Transparente, bugetul
curricula specifice de formare local și judeţean, parteneri
profesională)
D8.5. Administraţie publică inteligentă
Valoare
Nr. Valoare
(euro)
462
Elaborarea unei Strategii de

informatizare + Sistem informatic
2017 -2023
integrat - Platformă integrată
(continuare și în
11 pentru guvernare digitală (e- Municipiul Iaşi Idee 135,440 600,000 Bugetul local, alte surse
perioada 2023-
Administraţie, evenimente de viaţă)
2030)
pentru optimizare flux procese
interne
Sistem integrat GIS pentru

urbanism, spaţii verzi (monitorizare
2017 -2023
Registrul Spaţiilor Verzi) și reţelele
(continuare și în
12 de utilităţi ale muncipiului - apa, Municipiul Iaşi Idee 200,000 886,000 Bugetul local, alte surse
perioada 2023-
canalizare, termoficare, gaz,
2030)
energie electrica, retea cablu
internet
Digitizarea arhivelor, cataloagelor, EEA Grants - Granturilor

inventarelor și obiectelor de Norvegiene și SEE
patrimoniu și crearea de baze de (cumulat), bugetul local și
date judeţean, parteneri
Măsuri de simplificare a POCA 2014-2020 - AP 2,

14 procedurilor administrative Municipiul Iaşi Idee 451,467 2,000,000 2017 - 2023 bugetul local și judeţean,
aplicabile cetăţenilor parteneri
Constituire bază de date și sistem

de indicatori pentru monitorizarea
15 dezvoltării urbane durable și calităţii Municipiul Iaşi Idee 15,000 66,450 2018 - 2023 Bugetul local, Alte surse
vieţii în Municipiul Iași (model ISO
37120)
TOTAL: 8,122,776 35,983,897.68
463
Valoarea estimată a proiectelor SIDU 2014-2030 şi spaţializarea acestora

Valoarea totală estimată a proiectelor din portofoliul SIDU este de aproximativ două ori mai mare decât bugetul operaţional al Municipiului Iaşi (bugetul
pentru investiţii în dezvoltare urbană) pentru perioada 2014-2023; Distribuţia valorilor proiectelor potenţial eligibile pe Axa 4 indică preferinţa pentru
intervenţiile în domeniul mobilităţii urbane durabile (52%), urmate de intervenţiile în domeniul serviciilor publice și de cele destinate îmbunătăţirii mediului
urban prin amenajarea de noi spaţii verzi.
3%
cf. portofoliu (lei) cf. portofoliu (euro) cf. DCI (euro) (%) din alocări/ P.I. cf. DCI (%) din alocare cf. DCI 7% P 4.1
P 4.1 556.321.889,66 125.580.562,00 47.390.570,48 264,99% 81,22 P 4.2
P 4.2 103.104.497,79 23.274.153,00 5.263.025,68 442,22% 9,02 19%
P 4.3
P 4.3 170.495.894,94 38.486.658,00 2.473.972,16 1555,66% 4,24
60% P 4.4
P 4.4 61.562.859,44 13.896.808,00 2.176.395,32 638,52% 3,73 11%
P 4.5
P 4.5 30.152.994,35 6.806.545,00 1.044.436,36 651,70% 1,79
TOTAL 921.638.136,18 208.044.726,00 58.348.400,00 356,56% 100,00
TOTAL POR 2014-2020, Axa 4, PI POR 2014-2020, Axa 4, POR 2014-2020, Axa 4, PI POR 2014-2020, Axa 4, POR 2014-2020, Axa 4,
TOTAL LEI
EURO 4.1 PI 4.2 4.3 PI 4.4 PI 4.5
Lei Eur Lei Eur Lei Eur Lei Eur Lei Eur Lei Eur
26.062.497,7
O1 115.456.865,03
5
1.359.594.594, 306.906.229, 556.321.889 125.580.562
O2
47 00 ,66 ,00
109.496.878, 24.143.500, 5.450.000, 81.895.894, 18.486.658 61.562.859 13.896.808,
O3 485.071.171,05
34 00 00 94 ,00 ,44 00
109.908.289, 75.170.999, 16.968.623
O4 486.893.720,27
00 89 ,00
37.656.364,0 3.790.000,0 88.600.000, 20.000.000
O5 166.817.692,52 855.530,00
0 0 00 ,00
46.856.265,5 30.152.994 6.806.545
O6 207.573.256,34
4 ,35 ,00
O7 22.127.850,00 4.995.000,00
O8 35.983.897,68 8.122.776,00
TOT 2.843.535.149 641.881.523 556.321.88 125.580.56 103.104.49 23.274.153 170.495.89 38.486.65 61.562.85 13.896.80 30.152.99 6.806.545
AL ,68 ,63 9,66 2,00 9,89 ,00 4,94 8,00 9,44 8,00 4,35 ,00
464
Figură 176 - Spaţializarea proiectelor din cadrul obiectivului 1. Iaşi – Competitivitate prin inovare
465
Figură 177 - Spaţializarea proiectelor din cadrul obiectivului 2. Iaşi – Punct conector
466
Figură 178 - Spaţializarea proiectelor din cadrul obiectivului 3. Iaşi – Comunitate puternică
467
Figură 179 - Spaţializarea proiectelor din cadrul obiectivului 4. Iaşi – Patrimoniu viu
468
Figură 180 - Spaţializarea proiectelor din cadrul obiectivului 5. Iaşi – Armonie cu natura
469
Figură 181 - Spaţializarea proiectelor din cadrul obiectivului 6. Iaşi – Excelenţă în educaţie
470
IV.2.2. ZONA METROPOLITANĂ IAŞI transmise de AZMI către primarii

comunelor, prin care li s-au adus la
La elaborarea listei prioritare de proiecte aferente cunoștinţă analizele şi necesităţile
comunelor din Zona Metropolitană Iași s-a ţinut comunităţilor lor precum și lista de
cont de următoarele criterii cu ponderile aferente: proiecte cu scopul de a valida informaţiile
despre comunele respective etc. În acest
1. Încadrarea în PMUD (Pondere 10%). În
context, au fost selectate proiecte în zona
PMUD, proiectele privind mobilitatea în
rurală în concordanţă cu nevoile
comunele din Zona Metropolitană Iași se
identificate de consultant.
ridică la un număr de 93. Având în vedere
4. Surse de finanţare identificabile. Idem pct
faptul că lista intermediară de proiecte
2 (Pondere 10%).
trebuie să aibă un număr limitat de
5. Încadrare în dublul bugetului operațional
proiecte, s-a ţinut cont de preluarea celor
(Pondere 10%). Deși, oficial, bugetele
mai reprezentative proiecte de mobilitate
operaţionale au fost calculate de MDRAP
din PMUD.
doar pentru municipiile reședinţă de judeţ
2. Fișe de proiect (Pondere 10%). Procesul
(inclusiv Iași) și se specifică în Ghidul
de identificare și colectare a proiectelor
aferent axei 4 (varianta neaprobată) faptul
comunelor din arealul metropolitan a vizat
că proiectele trebuie să se încadreze în
obţinerea de informaţii din strategiile
dublul bugetului operaţional, pentru
existente ale comunelor, din fișele de
comunele din arealul metropolitan nu sunt
proiect, din adresele trimise de AZMI către
calcule întocmite similare. Cu toate
primării și din răspunsurile transmise de
acestea, există un studiu efectuat de
acestea. Prioritare la selecţia proiectelor
Banca Mondială pentru MDRAP în care
din lista lungă în lista intermediară sunt
apar (fie și cu titlul informativ) ca fiind
acele proiecte care au fișe de proiect, sau
calculate pentru perioada 2014-2023,
care au informaţii ceva mai complete faţă
bugetele mai multor UAT-uri din România,
de altele care sunt în stadiul de idee și care
printre care și cele din Zona Metropolitană
nu au un buget prognozat. Totodată,
Iași. Astfel, se poate lua ca reper, deși nu
proiectele care au un grad de maturitate
este definitoriu, dublul bugetului
avansat au o importanţă semnificativă.
operaţional al fiecărei comune în parte.
3. Corespondența cu nevoile identificate de
6. Număr maxim de proiecte: 5 (Pondere
consultant (Pondere 50%). În urma
10%). Având în vedere că numărul de
elaborării SIDU și în special, în urma
proiecte propus pentru lista intermediară
realizării auditului (analizei socio-
din partea Municipiului Iași este
economice, culturale, teritoriale,
aproximativ 200, s-a luat în calcul faptul ca
demografice, de mediu etc.) polului de
numărul de proiecte din arealul
creștere, au fost identificate anumite
metropolitan să fie de 100, respectiv
nevoi și probleme ale Zonei Metropolitane
jumătate din cel al orașului, pe principiul 1/
Iași, atât în mediul urban cât și în mediul
½. În numărul total de membri
rural. Necesităţile se regăsesc în SIDU, iar
metropolitani - 21, în afară de Municipiul
în particular, Consultantul GEA
Iași sunt 20: Consiliul Judeţean şi 19
Strategy&Consulting a specificat pentru
comune. Astfel, 100 proiecte/ 20 parteneri
fiecare comună în parte anumite nevoi și
(exceptând Iașul) = 5 proiecte/ partener.
probleme, precum și trasabilităţi viitoare.
Aceste nevoi au făcut obiectul unor adrese
471
Valoarea bugetelor operaţionale se împarte astfel: Movileni

12.564.584,34
UAT Buget operaţional 2014-2023 Popricani
(Euro) 10.960.455,00
Municipiul 293.570.000,00 Prisacani 6.922.443,26

Iasi Rediu 2.873.363,43
Miroslava 10.060.625,40 Schitu Duca
12.360.255,00
Ciurea 4.362.434,20
Holboca 4.348.351,66 Tomesti
501.467,27
Tomesti 4.036.595,91
Tutora
Letcani 3.706.332,24 11.007.022,27
Prisacani 3.318.460,41 Ungheni 3.855.224,25
Popricani 2.681.107,00 Valea Lupului
1.655.100,00
Valea Lupului 2.614.174,74
Barnova 2.612.300,70 Victoria 5.761.361,65
Victoria 2.288.014,35 Buget proiecte vs dublu buget

Schitu Duca 2.004.320,82 operational (euro)
Aroneanu 1.824.012,70
Victoria
Mogosesti 1.783.184,85
Valea Lupului
Ungheni 1.574.211,04
Ungheni
Movileni 1.496.832,02
Tutora
Comarna 1.474.894,30
Tomesti
Rediu 1.347.024,92
Schitu Duca
Tutora 1.099.397,00 Rediu
Valoarea insumata a proiectelor prioritare, in
Prisacani
contextul in care se vor introduce toate valorile
Popricani
proiectelor ar putea ajunge la aproximativ 170
Movileni
milioane euro pe arealul metropolitan, fiind
Mogosesti
acoperite 5 obiective strategice.
Miroslava
Comuna Valoarea estimată (euro) Letcani
Holboca
Aroneanu 992.100,00
Dobrovat
Barnova 8.151.191,75
Comarna
Ciurea 3.651.297,97
Ciurea
CJ Iasi 46.040.135,44
Barnova
Comarna 18.119.815,63
Dobrovat 1.500.000,00 Aroneanu
Holboca 10.248.307,01 0,00 10.000.000,00

20.000.000,00
30.000.000,00
Letcani Dublu buget operational (eur) Buget proiecte (eur)
10.028.534,99
Miroslava 2.721.035,00
Mogosesti 2.782.295,71
472
1. IAȘI - COMPETITIVITATE PRIN INOVARE
1.3. Teritoriu metropolitan atractiv pentru investiţii, ce sprijină mediul local de afaceri și încurajează relaţia de complementaritate între urban și rural
Valoare Valoare
Nr. Direcţia de Grad de Orizont Sursă de
Localitate Titlu Solicitant estimată estimată Observaţii
crt. acţiune Maturitate de timp finanţare
(euro) (lei)
Construirea
infrastructurii publice Programul
necesare desfasurarii National de
Dezvoltarea activitatilor Dezvoltare a
infrastructurii de economice (utilitati, Infrastructurii,
Comuna Comuna 2016-
sprijin pentru construire spatii de Idee 1.241.534,99 5.500.000,00 Programul
Leţcani Leţcani 2020
afaceri din desfacere a National de
comunele ZMI produselor, spatii Dezvoltare
pentru funcţionarea Rurala, Buget
firmelor, incubator local, Alte surse
de afaceri)
Încurajarea
consumului de
produse locale/ Programul
cf.
din agricultura National de
Amenajare targ Strategiei
Comuna ecologică prin Comuna 2016- Dezvoltare
comunal mixt in Idee 50.000 221,500 de
Popricani promovarea și Popricani 2023 Locala PNDL
comuna Popricani dezvoltare
creșterea Buget de stat
a comunei
accesului pe piaţă Buget local
a producătorilor
locali
473
Încurajarea
consumului de
produse locale/ Construirea unei
din agricultura pieţe/târg
Fonduri
Comuna ecologică prin agroalimentar pentru Comuna 2016-
Idee 677.200,90 3.000.000,00 europene, Buget
Prisăcani promovarea și comercializarea Prisăcani 2023
local, Alte surse
creșterea produselor
accesului pe piaţă producătorilor locali;
a producătorilor
locali
Încurajarea
consumului de
produse locale/
din agricultura
ecologică prin Amenajarea unui Fonduri
Comuna promovarea și Comuna 2016-
târg obor în satul Idee 451.467,27 2.000.000,00 europene, Buget
Țuţora creșterea Țuţora 2023
Țuţora local, Alte surse
accesului pe piaţă
a producătorilor
locali
Stimularea
parteneriatelor
Sprijinirea
public privat pentru
dezvoltării
Comuna înfiinţarea centrelor Comuna 2016- Buget local, Alte
sustenabile a Idee 20.000 88.600
Comarna de colectare, Comarna 2020 surse
activităţilor
prelucrare şi
agricole
valorificare a
producţiei agricole
474
Consilierea
Sprijinirea
fermierilor pentru
dezvoltării
Comuna dezvoltarea și Comuna 2016- Buget local, Alte
sustenabile a Idee 20.000 88.600
Comarna modernizarea Comarna 2020 surse
activităţilor
exploataţiilor
agricole
agricole
Bugetul Local.
Diversificarea Programul
Sprijinirea infiintarii
Comuna activităţilor Comuna 2016- National de
unor unitati de Idee 100.000 443.000
Leţcani economice din Leţcani 2020 Dezvoltare
alimentatie publica
mediul rural Rurala, Buget
local, Alte surse
1.4. Turism valorificat şi promovat prin activităţi atractive şi servicii de înaltă calitate în Zona Metropolitană Iaşi (dotări de agreement relaxante, vacanţe active,
activităţi culturale şi educaţionale modernizate şi reinterpretate)
Valoare Valoare
crt. acţiune Maturitate de timp finanţare
(euro) (lei)
Bugetul Local,
Diversificarea
Comuna înfiinţarea unei Comuna 2016 - Buget de Stat,
ofertei turistice şi Idee 5.000.000 22.150.000
Leţcani statiuni balneare Leţcani 2020 Fonduri
de agrement
europene
475
2. IAȘI – PUNCT CONECTOR
2.1. Iaşi poartă de intrare în U.E. bine racordată la coridoarele de transport naţionale şi europene
Valoare
Nr. Direcţia de Grad de Valoare Orizont
Localizare Titlu Solicitant estimată Sursă de finanţare Observaţii
crt. acţiune maturitate estimată (lei) de timp
(euro)
Construire
centru
Optimizarea
intermodal Fonduri europene,
Comuna sistemului de Comuna 2016-
regional de Idee 7.900.677,20 35.000.000,00 Buget local, Alte
Holboca transport al Holboca 2020
transport surse
mărfurilor
marfa in zona
Iasi.
Parcare pentru
Optimizarea
vehicole de
Comuna sistemului de Comuna 2016-
marfa: zona Idee 297.500,00 297.500,00 Buget local
Miroslava transport al Miroslava 2020
Arabesque,
mărfurilor
Miroslava
2.2. Infrastructură de transport accesibilizată și adaptată pentru deplasări nemotorizate sau cu emisii reduse de CO2
Valoare
(euro)
476
Modernizarea
şi extinderea
infrastructurii
pentru Pista pentru
Comuna deplasări biciclisti Comuna
2016- Conform
Valea nemotorizate Bratuleni - Valea Idee 97.200,00 430.596,00 Buget local
2023 PMUD
Lupului în ZMI DN28 - Lupului
(pietonal şi Antibiotice
velo)
2.6. Sistem de infrastructură rutieră modernizată în proporţie de 70% în ZMI
Valoare
(euro)
Modernizare
Modernizarea drumuri de
străzilor de exploatatie
Comuna Comuna 2016- FEADR, Bugetul ZMI -
interes local agricola in Idee 1.241.534,99 5.500.000,00
Bârnova Bârnova 2023 local Bârnova
din comunele comuna
din ZMI. Barnova,
Judetul Iasi
Modernizare
Modernizarea
drumuri de
străzilor de
Comuna interes local in Comuna 2016- FEADR, Bugetul ZMI -
interes local SF 1.220.734,76 5.407.855,00
Bârnova comuna Bârnova 2023 local Bârnova
din comunele
Barnova,
din ZMI.
Judetul Iasi
477
Modernizarea
străzilor de Modernizare
Comuna Comuna 2016- PNDR, MD-CNI, CJ, Conform
interes local strada Fermei Idee 694.700,00 3.077.521,00
Bârnova Bârnova 2023 buget local PMUD
din comunele in sat Visan
din ZMI.
Modernizare
Modernizarea
drumuri de ZMI -
străzilor de Bugetul de stat
Comuna interes local in Comuna în curs de 2016- Comuna
interes local 1.112.189,62 4.927.000,00 PNDL, fonduri
Ciurea satul Ciurea, Ciurea implementare 2023 Ciurea, Sat
din comunele proprii
com Ciurea, Ciurea
din ZMI.
jud. Iași
Modernizare
ZMI -
Modernizarea drumuri de
Comuna
străzilor de interes local în Bugetul de stat
Comuna Comuna în curs de 2016- Ciurea, Sat
interes local satele Hlincea 1.146.049,66 5.077.000,00 PNDL, fonduri
Ciurea Ciurea implementare 2023 Hlincea și
din comunele și Lunca proprii
Lunca
din ZMI. Cetăţuii, com.
Cetăţuii
Ciurea, jud. Iași
Modernizare ZMI -
Modernizarea drumuri de Comuna
străzilor de interes local în Bugetul de stat Ciurea, Sat
Comuna Comuna în curs de 2016-
interes local satul Lunca 1.008.352,14 4.467.000,00 PNDL, fonduri Lunca
Ciurea Ciurea implementare 2023
din comunele Cetăţuii, cartier proprii Cetăţuii,
din ZMI. Chihan, com. Cartier
Ciurea, jud. Iași Chihan
ZMI -
Comuna Modernizarea Comuna 2016-
Modernizare Idee 1.000.000,00 4.430.000,00 Fonduri europene - Comuna
Comarna străzilor de Comarna 2023
infrastructură M7.2 AFIR, Fonduri Comarna
interes local
478
din comunele de interes local Guvernamentale -

din ZMI. - DC 48 km OG 28/2010
Modernizarea
Reabilitare DC
străzilor de
Comuna 48: Comarna - Comuna 2016- PNDR, MD-CNI, CJ, Conform
interes local Idee 875.800,00 3.879.794,00
Comarna Curagau - Comarna 2023 buget local PMUD
din comunele
PoieniDN 24
din ZMI.
Reabilitare/
modernizare
Modernizarea
drumuri
străzilor de
Comuna comunale si Comuna 2016- PNDR, MD-CNI, CJ,
interes local Idee 500.000 2.215.000
Dobrovăţ satesti - Dobrovăţ 2023 buget local
din comunele
investiţii,
din ZMI.
lucrări în
continuare
Modernizarea
străzilor de Modernizare
Comuna Comuna 2016- Conform
interes local drum acces la Idee 137.000,00 606.910,00 Buget local
Leţcani Leţcani 2023 PMUD
din comunele Gara Leţcani
din ZMI.
Modernizarea
Modernizare
străzilor de
Comuna drum de Comuna 2016- Conform
interes local Idee 700.500,00 3.103.215,00 Buget local
Miroslava legatura Miroslava 2023 PMUD
din comunele
Ciurbesti DJ248
din ZMI.
479
Modernizarea
drumului
Modernizarea judetean 248B
străzilor de (asfaltare), Fonduri europene, ZMI -
Comuna Comuna 2016-
interes local Budesti - Idee 677.200,90 3.000.000,00 Buget local, Alte Comuna
Mogoșești Mogoșești 2023
din comunele Minjesti (pana surse Mogoșești
din ZMI. la limita
comunei
Vorovesti)
Refacerea
infrastructurii si
Modernizarea a stratului
străzilor de asfaltic la DJ Fonduri europene, ZMI -
Comuna Comuna 2016-
interes local 248 C, Santa - Idee 586.907,45 2.600.000,00 Buget local, Alte Comuna
Mogoșești Mogoșești 2023
din comunele Mogoşeşti si surse Mogoșești
din ZMI. Budesti -
Budesti padure
cca 6 km
Modernizarea
Modernizare
străzilor de
Comuna drum legatura Comuna 2016- PNDR,MD- Conform
Popricani Carlig - Popricani 2023 CNI,CJ,Buget Local PMUD
din comunele
Sorogari
din ZMI.
PNDR 2014- 2020

Modernizarea
Modernizarea Axa investiţii în
străzilor de ZMI -
Comuna drumurilor Comuna 2016- crearea și
interes local Idee 1.647.855,53 7.300.000,00 Comuna
Rediu comunale din Rediu 2023 modernizarea
din comunele Rediu
Comuna Rediu infrastructurii de
din ZMI. bază la scară mică,
Bugetul Local și
480
Fonduri
Guvernamentale,
Ministerul
Dezvoltării - CNI OG
28
Modernizare
Modernizarea
drumuri
Comuna străzilor de Comuna
comunale si 2016- PNDR, MD-CNI, CJ, Conform
Schitu interes local Schitu Idee 1.074.900,00 4.761.807,00
satesti in 2023 buget local PMUD
Duca din comunele Duca
comuna Schitu
din ZMI.
Duca
ZMI -
Comuna
Modernizarea
Modernizare Ungheni,
străzilor de
Comuna drumuri sătești Comuna 2016- Buget de stat și Sat
Ungheni în comuna Ungheni 2023 Fonduri europene Ungheni,
din comunele
Ungheni Sat Bosia,
din ZMI.
Coada
Stâncii,
Conform
Comuna Modernizarea Comuna PMUD
Modernizare
Valea străzilor de Rediu,
drum legatura 2016- PNDR, MD-CNI, CJ,
Lupului, interes local Comuna Idee 1.657.900,00* 7.344.497,00 *din care
DN28 Valea 2023 buget local
Comuna din comunele Valea 300,000 la
Lupului - Rediu comuna
Rediu din ZMI. Lupului
rediu
481
Modernizarea Modernizare Bugetul local,

străzilor de drum DC 1 Fonduri ZMI -
Comuna Comuna 2016-
interes local Icușeni Vale - Idee 1.489.841,99 6.600.000,00 guvernamentale, Comuna
Victoria Victoria 2023
din comunele Icușeni Deal - Fonduri europene, Victoria
din ZMI. Dorobanţ Alte surse
Modernizarea Modernizare
străzilor de strazi de
Comuna Comuna 2016- Conform
interes local interes local Idee 638.300,00 2.827.669,00 Buget local
Victoria Victoria 2023 PMUD
din comunele Comuna
din ZMI. Victoria
Modernizare
ZMI-
drumuri de Reabilitare DJ
Comuna 2016- POR 2014-2020 Axa Aroneanu
interes 282G: Iasi - CJ Iași Idee 548.900,00 2.431.627,00
Aroneanu 2023 6.1 (conform
judeţean și Aroneanu
PMUD)
metropolitan
Modernizare
drumuri de Modernizare
Comuna Comuna 2016- PNDR, MD-CNI,CJ, Conform
interes drum DJ 282G- Idee 443.200,00 1.963.376,00
Aroneanu Aroneanu 2023 buget local PMUD
judeţean și Dorobant
metropolitan
Reabilitare
Modernizare
soseaua
drumuri de
Comuna Barnova (1+2) 2016- POR 2014-2020 Axa Conform
interes CJ Iași Idee 2.772.000,00 12.279.960,00
Bârnova DJ247A-DJ247: 2023 6.1 PMUD
judeţean și
DN 24 -
metropolitan
Barnova
482
Reabilitare
Modernizare (1+2) DJ249A si
ZMI - drumuri de DJ249: Iasi-
2016- POR 2014-2020 Axa Conform
Holboca - interes Cristesti- CJ Iași Idee 1.746.300,00 7.736.109,00
2023 6.1 PMUD
Ungheni judeţean și Manzatesti-
metropolitan Bosia si Bosia-
Ungheni
Modernizare Reabilitare
drumuri de DJ249D:
Comuna 2016- POR 2014-2020 Axa Conform
interes Prisăcani- CJ Iași Idee 4.374.600,00 19.379.478,00
Prisăcani 2023 6.1 PMUD
judeţean și Macaresti-
metropolitan Grozesti
Modernizare Modernizare
drumuri de prin asfaltare
Comuna 2016- Fonduri UE + ZMI -
interes DJ 249 10,3 km CJ Iași S.F. 1.580.135,44 7.000.000,00
Prisăcani 2023 Consiliul Judeţean Prisăcani
judeţean și Prisăcani -
metropolitan Măcărăşti
Efectuarea de
demersuri
pentru
Modernizare
asfaltarea
drumuri de PNDR, PNDL,
Comuna drumurilor 2016- ZMI -
interes CJ Iași Idee 200.000 886.000 Buget judeţean,
Tomeşti judeţene 2023 Tomeşti
judeţean și Alte surse
Tomești-
metropolitan
Țuţora,
Tomești-
Holboca;
483
Modernizare
Reabilitarea DJ
drumuri de PNDR, PNDL,
Comuna 248 E Tomești- 2016- ZMI -
interes CJ Iași Idee 4.000.000 17.720.000 Buget judeţean,
Țuţora Țuţora- 2023 Țuţora
judeţean și Alte surse
Oprișeni
metropolitan
Modernizare
drumuri de Reabilitarea DJ PNDR, PNDL,
Comuna 2016- ZMI -
interes 248 F Cristești- CJ Iași Idee 4.000.000 17.720.000 Buget judeţean,
Țuţora 2023 Țuţora
judeţean și Țuţora Alte surse
metropolitan
Reabilitare
Modernizare (3+4) DJ249A si
ZMI - drumuri de DJ249: Iasi- ZMI -
2016- POR 2014-2020 Axa
Holboca - interes Cristesti- CJ Iași Idee 1.818.200,00 8.054.626,00 Holboca -
2023 6.1
Ungheni judeţean și Manzatesti- Ungheni
metropolitan Bosia si Bosia-
Ungheni
Ameliorarea
conectivităţii la Construire
nivelul poduri si
24 luni MDRAP – OG
Comuna comunelor prin podete in Comuna
Idee 101.580,14 450.000,00 2016- 28/2013 – RESURSE
Holboca construirea de comuna Holboca
2018 PROPRII
traversări, Holboca,
poduri şi punţi judetul Iasi
suplimentare
Comuna Ameliorarea Comuna

2016- PNDR, MD-CNI, CJ,
Schitu conectivităţii la Pod peste raul Schitu Idee 229.800,00 1.018.014,00
nivelul Vasluiet in 2023 buget local
Duca Duca
comunelor prin
484
construirea de localitatea Satu

traversări, Nou
poduri şi punţi
suplimentare
Ameliorarea
Construire de
conectivităţii la
poduri rutiere Bugetul local,
nivelul
pentru Fonduri
Comuna comunelor prin Comuna 2014 -
traversarea Idee 993.227,99 4.400.000,00 guvernamentale,
Victoria construirea de Victoria 2020
Râului Jijia în Fonduri europene,
traversări,
satele Victoria, Alte surse
poduri şi punţi
Luceni, Icușen
suplimentare
3. IAŞI - COMUNITATE PUTERNICĂ
3.1. Calitate crescută a locuirii prin intervenţii integrate de revitalizate urbană în zonele de locuinţe din Zona Metropolitană Iaşi
Valoare Valoare
crt. acţiune maturitate de timp finanţare
(euro) (lei)
Revitalizarea Amenajarea spaţiilor

și extinderea verzi din comuna, Buget local,
Comuna sistemului de inclusiv cele situate Comuna 2016- Fonduri
lângă trotuare, Idee 3,000,000 13,290,000 ZMI - Leţcani
Leţcani spaţii publice Leţcani 2023 europene, Alte
cu rol construirea de parcuri surse
comunitar pentru recreere, locuri
de joacă pentru copii și
485
dotarea cu mobilier
"urban" în toate satele
componente comunei
3.2. Iașul are o infrastructură de educaţie preuniversitară care deservește toate zonele orașului şi ale teritoriului metropolitan.
Valoare Valoare
(euro) (lei)
Extinderea şi
dotarea
Construcţie creșă, sat Fonduri
Comuna infrastructurii Comuna 2016-
Lunca Cetăţuii, com. 239.621,90 1.061.525,00 europene, Buget
Ciurea de Ciurea 2023
Ciurea, jud. Iași local, Alte surse
învăţământ
preuniversitar
Extinderea şi
dotarea
Construire scoala cu Fonduri
clasele I-VIII in sat Idee 316.027,09 1.400.000,00 europene, Buget
Mogoşeşti de Mogoşeşti 2023
Hadambu, Mogoşeşti local, Alte surse
învăţământ
preuniversitar
Extinderea şi
dotarea
Construire sală de Fonduri
sport pentru şcolile din Idee 225.733,63 1.000.000,00 europene, Buget
Movileni de Movileni 2023
comună local, Alte surse
învăţământ
preuniversitar
486
Extinderea şi
dotarea
Fonduri
Comuna infrastructurii Construire gradinita in Comuna 2016-
Tomeşti de sat Tomeşti Tomeşti 2023
local, Alte surse
învăţământ
preuniversitar
Extinderea şi
dotarea
Construire sală de Fonduri
sport pentru şcolile din Idee 225.733,63 1.000.000,00 europene, Buget
Ungheni de Ungheni 2023
comună local, Alte surse
învăţământ
preuniversitar
Reabilitarea și
Reabilitare și
modernizarea
modernizare școală Fonduri
gimnazială din sat Idee 145.084,65 642.725,00 europene, Buget
Ciurea pentru Ciurea 2023
Ciurea, com. Ciurea, local, Alte surse
învăţământul
jud. Iași
preuniversitar
Reparaţii capitale ,
Reabilitarea și
modernizare și
modernizarea
sistematizare pe Fonduri
verticală la Școala Idee 474.040,63 2.100.000,00 europene, Buget
Ungheni pentru Ungheni 2023
Gimnazială din Satul local, Alte surse
învăţământul
Bosia, Comuna
preuniversitar
Ungheni
Comuna Reabilitarea și Comuna Fonduri

Modernizare şi dotare 2016-
Valea modernizarea Valea Idee 200,000 886,000 europene, Buget
infrastructurii şcoală cu ateliere 2023
Lupului Lupului local, Alte surse
pentru
487
învăţământul
preuniversitar
Reabilitarea și Bugetul local,

Modernizarea
modernizarea Fonduri
unităţilor de
Comuna infrastructurii Comuna 2016- guvernamentale,
învăţământ din satele Idee 1.489.841,99 6.600.000,00
Victoria pentru Victoria 2023 Fonduri
componente ale
învăţământul europene, Alte
comunei Victoria
preuniversitar surse
Reabilitarea și
modernizarea
infrastructurii Bugetul local,
pentru Fonduri
Construire și/sau
Comuna învăţământul Comuna 2016- guvernamentale,
modernizare grădiniţe Idee 993.227,99 4.400.000,00
Victoria preuniversitar Victoria 2023 Fonduri
- Sediu after school
europene, Alte
surse
3.3. Servicii de asistenţă socială diversificate, care asigură nevoile tuturor categoriilor de persoane din Municipiul Iaşi şi din Zona Metropolitană Iaşi.
Valoare Valoare
(euro) (lei)
Asigurarea de Construirea/realizarea Fonduri

Comuna spaţii locative de spaţii locative Comuna 2016-
Rediu pentru sociale,centre pentru Rediu 2023
local, Alte surse
persoanele bătrâni, familii aflate
488
din categorii în situaţii de risc social

vulnerabile și economic
Proiect de îmbătrânire
Asigurarea de
Comunele activă prin crearea unui Comunele
servicii sociale Fonduri
Comarna, centru multifuncţional Comarna, 2016-
pentru Idee 225.733,63 1.000.000,00 europene, Buget
Țuţora, ce va ajuta persoanele Țuţora, 2023
persoanele local, Alte surse
Prisăcani în vârstă să ducă o Prisăcani
varstnice
viaţă activă
Asigurarea de
activă prin crearea unui
Comuna centru multifuncţional Comuna 2016-
pentru Idee 1.000.000,00 4.430.000,00 europene, Buget
Mogoşeşti ce va ajuta persoanele Mogoşeşti 2023
în vârstă să ducă o
varstnice
viaţă activă
Asigurarea de
Țuţora, ce va ajuta persoanele Țuţora, 2023
varstnice
viaţă activă
Asigurarea de
Ţuţora, ce va ajuta persoanele Țuţora, 2023
varstnice
viaţă activă
489
Infiintarea unor servicii

sociale specializate
(centru de zi pentru
Comuna Asigurarea de Comuna Fonduri
persoane varstnice, 2016-
Schitu servicii sociale Schitu Idee 1,000,000 4,430,000 europene, Buget
centre de zi pentru 2023
Duca în comunitate Duca local, Alte surse
copiii aflati in
dificultate) in satele
comunei
3.4. Servicii de sănătate publică performante la nivel regional.
Valoare Valoare
(euro) (lei)
fișe primite
Asigurarea de la CJ, este
Reabilitarea şi POR 2014 –
serviciilor nevoie de
modernizarea 2020 - Prioritatea
Municipiul medicale 2016- analiză de -
Spitalului Clinic de Boli CJ Iași Idee 5,000,000 22,150,000 de investiţii 3.1,
Iași performante 2023 specialitate
Infecţioase "Sf. Buget Judeţean,
la nivel pentru
Parascheva" Alte surse
regional determinarea
bugetelor
Asigurarea Reabilitarea şi
POR 2014 –
serviciilor modernizarea
2020 - Prioritatea
Municipiul medicale Spitalului Clinic de 2016-
CJ Iași Idee 5,000,000 22,150,000 de investiţii 3.1,
Iași performante Obsterică şi 2023
Buget Judeţean,
la nivel Ginecologie "Elena
Alte surse
regional Doamna"
490
Asigurarea
Reabilitarea şi POR 2014 –
serviciilor
modernizarea 2020 - Prioritatea
Municipiul medicale 2016-
Spitalului Clinic de CJ Iași Idee 5,000,000 22,150,000 de investiţii 3.1,
Iași performante 2023
Urgenţă Buget Judeţean,
la nivel
"Prof.Dr.N.Oblu" Alte surse
regional
Asigurarea
POR 2014 –
serviciilor Reabilitarea şi
2020 - Prioritatea
Municipiul medicale modernizarea 2016-
Iași performante Spitalului Clinic de 2023
Buget Judeţean,
la nivel Urgenţă "Sf. Maria"
Alte surse
regional
Asigurarea
POR 2014 –
serviciilor Reabilitarea şi
2020 - Prioritatea
Municipiul medicale modernizarea 2016-
Iași performante Spitalului Clinic de 2023
Buget Judeţean,
la nivel Pneumoftiziologie
Alte surse
regional
Asigurarea Dotarea cu aparatura

Comuna serviciilor medicala performanta Comuna Fonduri
2016-
Schitu medicale de si mobilier medical a Schitu Idee 500,000 2,215,000 europene, Buget
2023
Duca bază la nivel dispensarelor din Duca locl, Alte surse
local Poiana, Poieni
Iniţierea unui
Educaţie parteneriat cu sectorul Fonduri
Comuna Comuna 2016 -
pentru ONG care sa asigure Idee 50.000 221.500 europene, Buget
Leţcani sănătate şi organizarea unor reţele Leţcani 2020
locl, Alte surse
promovarea si grupuri de acţiune
pentru promovarea
491
unui mod de unui stil de viata

viaţă sănătos sănătos (alimentatie
sanatoasa, activitate
fizica)
3.5. Procent redus de persoane dezavantajate prin integrarea pe piaţa muncii a capitalului uman din Municipiul Iași şi din Zona Metropolitană Iași.
Valoare Valoare
(euro) (lei)
Înfiinţarea de
întreprinderi sociale Bugetul local,
Integrarea
pentru a ajuta tinerii Fonduri
persoanelor
Comuna excluși social sau Comuna 2016- guvernamentale,
aflate în Idee 794.582,39 3.520.000,00
Victoria expuși riscului de Victoria 2023 Fonduri
dificultate pe
excluziune socială să se europene, Alte
piaţa muncii
integreze pe piaţa surse
muncii
4. IAŞI - PATRIMONIU VIU
4.1. Patrimoniu cultural – istoric construit revitalizat în Zona Metropolitană Iași
Grad de Valoare Valoare Orizo

Nr. Direcţie de Sursă de Observa
Localitate Titlu Solicitant maturita estimată estimată nt de
crt. acţiune finanţare ţii
te (euro) (lei) timp
492
Restaurarea și Fonduri
Restaurarea și consolidarea
Comuna modernizarea Comuna 1.723.035, 7.912.126, 2016- europene,
Palatului Sturdza în localitatea Faza SF
Miroslava clădirilor de Miroslava 00 00 2023 Buget local,
Miroslava
patrimoniu Alte surse
Crearea de noi
elemente Buget local,
Comuna Comuna 2016-
identitare în Monumentul Eroilor Idee 7.900,68 7.900,68 Buget
Prisăcani Prisăcani 2023
spaţiul Judeţean
metropolitan
4.2. Viaţă metropolitană activă și diversificată, susţinută de o ofertă culturală şi de agrement adaptată preferinţelor și specificului fiecărei categorii de public
Grad de Valoare Valoare Orizo

Nr. Direcţie de Sursă de Observa
Localitate Titlu Solicitant maturita estimată estimată nt de
cr. acţiune finanţare ţii
te (euro) (lei) timp
Revitalizarea
vieţii sociale
Bugetul Local.
metropolitane
Comuna Constructia „Casei de Cultura" in lo Comuna 2016- Fonduri Comuna
prin Idee 500,000 2,215,000
Leţcani calitatea Leţcani Leţcani 2023 europene - Leţcani
evenimente şi
FEADR/FEDR.
facilităţi
culturale
Revitalizarea Fonduri
Comuna vieţii sociale Construire centru local de turism in Comuna 203.160,2 900.000,0 2016- europene,
metropolitane Idee
Mogoșești sat Mogoşeşti Mogoșești 7 0 2023 Buget local,
prin Alte surse
evenimente şi
493
facilităţi
culturale
Revitalizarea
vieţii sociale
metropolitane Construirea și dotarea Fonduri sau ZMI -
Comuna Comuna 456.053,0 2.020.315, 2016-
prin așezământului cultural din comuna PTH guvernamenta Comuna
Prisăcani Prisăcani 5 00 2023
evenimente şi Prisăcani le Prisacani
facilităţi
culturale
PNDR 2014-
2020 Axa
investiţii în
crearea și
Revitalizarea modernizarea
vieţii sociale infrastructurii
metropolitane de bază la ZMI -
Comuna Construire cămin cultural în satul Comuna 248.307,0 1.100.000, 2016-
prin Idee scară mică, Comuna
Rediu Rediu Rediu 0 00 2023
evenimente şi Bugetul Local Rediu
facilităţi și Consiliul
culturale Local, Fonduri
Guvernament
ale, Ministerul
Dezvoltării -
CNI OG 28
Revitalizarea
vieţii sociale Programul Comuna
Comuna Amenajare parc de distractii Comuna 2016-
metropolitane Idee 500,000 2,215,000 Naţional de Poprican
Popricani prin pentru tineri in comuna Popricani Popricani 2023 Dezvoltare i
evenimente şi Locală Buget
facilităţi de
494
sport şi de stat Buget

agrement Local
Revitalizarea
vieţii sociale
metropolitane
prin
Programul
evenimente şi
Comuna Naţional de
facilităţi de Comuna
Comuna Amenajare teren de sport in satele Popricani 2016- Dezvoltare
sport şi Idee 50.000 221.500 Poprican
Popricani Vulturi, Cirlig si Cuza-Voda 2023 Locală Buget
agrement i
de stat Buget
Local
Dezvoltarea
Comuna altor dotări cu Achiziţionarea de teren pentru Comuna
Idee 50.000 221.500 Buget local
Tomeşti rol cultural- infiintare cimitir in sat Tomesti Tomeşti
comunitar
495
5. IAȘI – ARMONIE CU NATURA
5.3. Sistem metropolitan integrat de management al deșeurilor performant
Valoarea
Nr. Direcţia de Grad de Valoare Orizont Sursă de
Localitate Titlu Solicitant estimată Observaţii
crt. acţiune maturitate estimată (lei) de timp finanţare
(euro)
Extinderea și
Dezvoltarea
modernizarea Fonduri
unui sistem
Comuna infrastructurii de Comuna 2016- europene,
integrat de Idee 1,000,000 4,430,000
Dobrovăţ colectare, Dobrovăţ 2023 Buget local,
management
procesare și Alte surse
al deșeurilor
depozitare deșeuri
5.4. Sistem centralizat de alimentare cu apă, canalizare și gaze reabilitat și extins în toate zonele construite și cele prognozate a se extinde în următorii 10 ani
Valoarea
Nr. Direcţia de Grad de Valoare Orizont Sursă de
Localitate Titlu Solicitant estimată Observaţii
crt. acţiune maturitate estimată (lei) de timp finanţare
(euro)
Extinderea reţelei
de alimentare cu ZMI - Satele
Modernizarea gaze naturale în SF - proiect Cristești,
Comuna
şi extinderea satele Crișești, tehnic - Rusenii Noi,
Comuna Comuna 2016- Holboca -
reţelelor de Rusenii Noi, obţinere 790.067,72 3.500.000,00 Rusenii Vechi
Holboca Holboca 2023 Resurse
gaz şi Rusenii Vechi și aviz/licenţă și Orzeni,
proprii
termoficare Orzeni, comuna ANRE Coumna
Holboca, judeţul Holboca
Iași
496
ZMI -
Comunele
Comuna
Bîrnova,
Bîrnova, Alimentarea cu
Comarna,
Comarna, Modernizarea gaze a comunelor
Movileni, Fonduri
Movileni, şi extinderea Bîrnova, Comarna,
Prisăcani, 2016- europene, *2,222,222
Prisăcani, reţelelor de Movileni, Prisăcani, Idee 20,000,000* 88,600,000
Popricani, 2023 Buget local, per comună
Popricani, gaz şi Popricani, Schitu
Schitu Alte surse
Schitu termoficare Duca, Țuţora,
Duca,
Duca, Ungheni
Țuţora,
Țuţora,
Ungheni
Ungheni
Comuna
Holboca, 20.
sat Dancu,
Holboca,
studii de SC E-ON
Extinderi retele de Cristesti,
Modernizarea solutie SC ROMANIA
alimentare cu Orzeni, Rusenii
Comuna şi extinderea Comuna E-ON 2016- DISTRIBUTIE
energie electrica in 101.580,14 450.000,00 Vechi, Rusenii
Holboca reţelelor Holboca Romania 2023 SA –
comuna Holboca, Noi si Valea
electrice Distributie RESURSE
judetul Iaşi Lunga – in
SA PROPRII
zonele de
intravilan
extins conform
P.U.G.
Extinderea reţelei
Modernizarea
de alimentare cu
şi extinderea PNDR, Buget
Comuna apă în toate Comuna 2016- Comuna
sistemelor de Idee 3.171.000,00 14.047.530,00 local, Alte
Comarna localităţile Comarna 2018 Comarna
apă şi surse
comunei până în
canalizare
2018
497
Construirea și
Modernizarea extinderea
şi extinderea sistemului de PNDR, Buget
Comuna Comuna 2016- Comuna
sistemelor de canalizare la nivelul Idee 3.251.727,00 14.405.150,61 local, Alte
Comarna Comarna 2018 Comarna
apă şi întregii comune surse
canalizare până în 2018
(finanţare MDRT)
Modernizarea Extinderea
Fonduri
şi extinderea sistemului de
Comuna Comuna 2016- europene,
sistemelor de canalizare in 1.354.401,81 6.000.000,00
Holboca Holboca 2023 Buget local,
apă şi comuna Holboca,
Alte surse
canalizare judetul Iaşi
Înfiinţare sistem de
ZMI, canalizare în
Comunele
Comuna Comuna Comarna,
Comarna,
Comarna, Modernizarea Movileni,
Movileni, Fonduri
Movileni, şi extinderea Popricani,
Popricani, 2016- europene, *3,333,333 per
Popricani, sistemelor de Prisăcani, Schitu Idee 20,000,000 88,600,000
Prisăcani, 2023 Buget local, comună
Prisăcani, apă şi Duca, Țuţora: staţii
Schitu Alte surse
Schitu canalizare de epurare, staţii
Duca,
Duca, de pompare ape
Țuţora
Țuţora uzate, reţele de
canalizare
Înfiinţare sistem Comunele

Modernizarea
ZMI, centralizat de Comarna, Fonduri
şi extinderea
Comuna alimentare cu apă Movileni, 2016- europene, *4,000,000
sistemelor de Idee 20,000,000 88,600,000
Comarna, în Comuna Popricani, 2023 Buget local, per comună
apă şi
Movileni, Comarna, Țuţora și Alte surse
Popricani, canalizare Movileni, Schitu Duca
Popricani, Țuţora și
498
Țuţora și Schitu Duca: staţii

Schitu Duca de clorinare,
aducţiuni, staţii de
pompare,
rezervoare de
înmagazinare,
reţea de
distribuţie, inclusiv
hidranţi și
branșamente
8. IAȘI – PERFORMANŢĂ ÎN MANAGEMENT URBAN
Capacitate administrativă crescută
Valoarea Valoarea
(euro) (lei)
Încheierea de parteneriate public-

Construire
privat cu ONG-uri acreditate în
structuri
domeniile: servicii specializate pentru
asociative și
persoane vârstnice aflate în nevoie,
Comuna parteneriate Comuna 2016-
servicii specializate pentru persoane cu Idee Fără cost Fără cost Fără cost
Leţcani pentru o Leţcani 2023
handicap, calificare și formare
administraţie
profesională pentru adulţi, servicii
publică
specializate pentru copii aflaţi în
performantă
dificultate și familii monoparentale
499
V. SISTEMUL DE
IMPLEMENTARE,
MONITORIZARE
ȘI EVALUARE
500
501
502
membri componenţi să fie păstraţi în structurile de

V.1.Managementul implementare şi monitorizare aferente
următoarei perioade de programare, asigurând
implementării astfel continuitatea şi sustenabilitatea procesului
de dezvoltare urbană. Astfel, la evaluarea
Strategiei Integrate intermediară (2) propusă pentru anul 2023
conform capitolului V.2. Monitorizarea
de Dezvoltare Urbană implementării SIDU se va analiza, având în vedere
şi priorităţile noilor programe operaţionale,
necesitatea şi oportunitatea actualizării SIDU pe
V.1.1. Contextul instituţional de o parte şi a structurilor de implementare şi
În cazul polului de creștere Iași, întrucât teritoriul monitorizare a implementării (inclusive atribuţiile
acoperit de SIDU acoperă zona urbană membrilor acestora).
funcţională, respectiv teritoriul Zonei Mai mult, perioada de programare 2014-2020
Metropolitane Iași, implementarea și aduce un nou mecanism în ceea ce privește
monitorizarea SIDU va fi îndeplinită de către o implementarea, monitorizarea și evaluarea
structură partenerială compusă din Unitatea de strategiilor integrate de dezvoltare urbană,
implementare constituită la nivelul Primăriei impunând două noi structuri, cu rol în prioritizarea
Municipiului Iași și structura instituţională deja proiectelor și suport în elaborare, implementare și
existentă destinată dezvoltării metropolitane, ADI monitorizare: Autoritatea Urbană (AU) și
Zona Metropolitană Iași. Această cooperare este Structura pentru Sprijinirea Dezvoltării Urbane
importantă în vederea continuării eforturilor de
Durabile (SSDU).
dezvoltare metropolitană începute în perioada de
programare 2007 – 2013. Având în vedere Astfel, pe tot parcursul etapelor ce decurg după
obligativitatea continuării unei abordări integrate elaborarea SIDU: prioritizare proiecte, elaborarea
a dezvotării teritoriului metropolitan, structura de documentului justificativ FESI, implementarea,
implementare și monitorizare a SIDU s-a dezvoltat monitorizarea și evaluarea proiectelor, Unitatea
natural din structura de implementare a PID PC, de implementare SIDU și Unitatea de
construind pe baza experienţei acumulate în monitorizare a implementării SIDU vor beneficia
perioada 2009 – 2015. Totodată, implementarea și de sprijinul Structurii pentru Sprijinirea
monitorizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Dezvoltării Urbane Durabile constituită la nivelul
Urbană se va face în strânsă legătură cu ADR Nord - Est. Totodată, la nivelul Primăriei
implementarea și monitorizarea Planului de Municipiului Iași va trebui constituită Autoritatea
Mobilitate Urbană Durabilă, conform cerinţelor Urbană, ce va avea rolul de prioritizare a
Documentului cadru de implementare a proiectelor și elaborare a listei scurte de proiecte
dezvoltării urbane durabile – Axa prioritară 4 – ce va sta la baza elaborării Documentului
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile. Justificativ pentru FESI.
Astfel, structurile ce vor fi implicate în activităţile Autoritatea Urbană

de implementare, monitorizare şi evaluare ale
SIDU şi PMUD, în formulele propuse în continuare În temeiul art. 7 alin. 4 din Regulamentul (UE) nr.
au fost concepute pentru prezenta perioadă de 1301/2013 al Parlamentului European și al
programare (2023). Totuşi, având în vedere Consiliului și art. 123. alin. 6 din Regulamentul (UE)
orizontul de timp al strategiei, este necesar ca nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului, Hotărârii nr. 398/27.05.2015 pentru
503
stabilirea cadrului instituţional de coordonare și Autoritatea de Audit, precum și auditurilor

gestionare a fondurilor europene structurale și de realizate de Comisia Europeană sau de Curtea de
investiţii și pentru asigurarea continuităţii cadrului Conturi Europeană.
instituţional de coordonare și gestionare a
instrumentelor structurale 2007-2013, modificată Obiectul de activitate
și completată prin HG nr. 904/2016, Ordinului În baza unei metodologii și a unor criterii de
MDRAPFE nr. 112/20.01.2017 pentru selecţie elaborate de către AM POR și aprobate de
aprobarea Documentului Cadru de către Comitetul de Monitorizare al POR 2014-
Implementare a Dezvoltării Urbane Durabile – Axa 2020, precum și a unei proceduri specifice,
Prioritară 4 „Sprijinirea Dezvoltării Urbane Autoritatea Urbană va selecta proiectele prioritare
Durabile”, Autoritatea Urbană este Organism finanţabile prin intermediul Axei prioritare 4 a POR
Intermediar secundar (de nivel II), parte integrantă 2014-2020.
din sistemul de management și control al POR
2014-2020. Structura organizatorică a Autorităţii Urbane
Cf. H.C.L. nr. 134 din 11 aprilie 2017 privind (1) Autoritatea Urbană va avea în componenţă un
aprobarea constituirii structurii cu rol de număr impar de membri, respectiv minim 3, dintre
Autoritate Urbană la nivelul Polului de creștere care unul va fi Coordonatorul Autorităţii Urbane.
Municipiul Iași, Autoritatea Urbană este o Componenţa Autorităţii Urbane se stabilește prin
structură funcţională cu responsabilitatea dispoziţie de primar. Pot fi membri în cadrul
îndeplinirii atribuţiei de selectare strategică a Autorităţii Urbane numai persoane din cadrul
fișelor de proiecte, propuse spre finanţare în cadrul aparatului de specialitate al Primarului
Axei prioritare 4 - Sprijinirea Dezvoltării Urbane Municipiului Iași.
Durabile a Programului Operaţional Regional
Autoritatea Urbană va avea un secretariat,
2014-2020, aferente Strategiei Integrate de
desemnat din cadrul aparatului de specialitate al
Dezvoltare Urbană a Polului de creștere Iași,
Primarului Municipiului Iași, cu rolul de a asigura
atribuţie delegată acesteia de către AM POR prin
suportul necesar pentru desfășurarea procesului
Acordul de delegare a atribuţiei de selectare
de prioritizare și selecţie, organizând reuniunile de
strategică a fișelor de proiecte propuse spre
lucru și punând la dispoziţia membrilor Autorităţii
finanţare în cadrul Axei prioritare 4 Sprijinirea
Urbane documentele necesare pentru
dezvoltării urbane durabile, a Programului
parcurgerea procesului de prioritizare și selecţie a
Operaţional Regional 2014-2020.
proiectelor. Secretariatul Autorităţii Urbane nu
Regulamentul de organizare și funcţionare a este parte componentă a acesteia și nu poate
AU, anexat H.C.L. 134/ 11 aprilie 2017, stabilește participa la procesul de prioritizare și selecţie,
următoarele: neavând drept de vot. Stabilirea numărului
persoanelor care vor asigura secretariatul
Autoritatea Urbană este vizată de procedura de Autorităţii Urbane și nominalizarea acestora se va
desemnare prevăzută la art. 124 din Regulamentul realiza prin dispoziţie de primar.
(UE) nr. 1303/2013, dar numai cu privire la atribuţia
delegată. Astfel, în calitate de organism Pentru a preveni situaţiile de conflict de interese,
intermediar în temeiul art. 7 din Regulamentul membrii Autorităţii Urbane completează o
(UE) nr. 1301/2013, Autoritatea Urbană se supune declaraţie privind conflictul de interese, în
în timpul implementării programului auditurilor de conformitate cu prevederile art. 57 din
sistem și auditului operaţiunilor efectuate de Regulamentul (UE) nr. 966/2012 privind normele
504
financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și implementare a dezvoltării urbane durabile – Axa
de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1605/2002 prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.
al Consiliului. Modelul declaraţiei privind conflictul
de interese este prevăzut în documentul Orientări (4) Transpune toate instrucţiunile privind
privind Axa prioritară 4 a POR 2014-2020 – implementarea POR emise de AM POR, în
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile. condiţiile legii, precum şi obligaţia aplicării lor în
termenul prevăzut în conţinutul acestora. AM POR
Persoanele nominalizate prin dispoziţie de primar poate consulta AU în procesul de elaborare al
să facă parte din Autoritatea Urbană nu pot fi acestor instrucţiuni.
implicate în activităţile de pregătire/implementare
a proiectelor finanţabile în cadrul Axei prioritare 4 (5) Transmite AM POR rapoarte cu privire la
a POR 2014-2020, deoarece implicarea membrilor procesul de selectare strategică a fișelor de
Autorităţii Urbane în pregătirea/implementarea proiecte.
proiectelor precizate anterior constituie o (6) Solicită AM POR informaţii suplimentare
încălcare a principiului separării funcţiilor în cadrul şi clarificări exclusiv pentru buna îndeplinire a
unui sistem de management și control. atribuţiei delegate prin Acordul de delegare a
Atribuţiile Autorităţii Urbane atribuţiei de selectare strategică a fișelor de
proiecte propuse spre finanţare în cadrul Axei
(1) Aplică metodologia şi criteriile pentru prioritare 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
selectarea strategică a fișelor de proiecte din a Programului Operaţional Regional 2014-2020.
SIDU, inclusiv din scenariul selectat din Planul de
Mobilitate Urbană Durabilă a polului de creștere (7) Permite accesul reprezentanţilor AM POR
Iași, cu respectarea metodologiei şi a criteriilor de și al altor instituţii cu atribuţii de verificare/
selectare strategică aprobate de CM POR. auditare/ control la sediul său, în baza comunicării
transmise de către acestea, în termenul şi cu
(2) Asigură cadrul organizatoric, procedural respectarea condiţiilor stabilite prin Acordul de
şi metodologic, conform dispoziţiilor delegare a atribuţiei de selectare strategică a
regulamentelor europene și legislaţiei naţionale fișelor de proiecte propuse spre finanţare în cadrul
relevante, în acest sens beneficiind, din partea AM Axei prioritare 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane
POR, de îndrumare metodologică şi asistenţă de durabile a Programului Operaţional Regional
specialitate necesare elaborării manualelor de 2014-2020, pune la dispoziţia acestora
proceduri interne şi derulării activităţilor specifice documentele solicitate şi ia toate măsurile
AU. necesare pentru a asigura buna desfășurare
a activităţilor de verificare/ auditare/ control
(3) Organizează procesul de selectare derulate.
strategică a fișelor de proiecte la nivel local și
asigură transparenţa și imparţialitatea acestuia, în (8) În cazul în care, ca urmare a verificării
conformitate cu prevederile procedurale, cu modului de realizare a activităţilor aferente
prevederile Documentului cadru de implementare atribuţiei delegate, AM POR formulează
a dezvoltării urbane durabile – Axa prioritară 4 - recomandări, AU elaborează un Plan de acţiuni în
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile și/sau ale scopul remedierii deficienţelor constatate, asigură
ghidurilor specifice elaborate de AM POR şi implementarea în termen a acţiunilor prevăzute
răspunde de desfășurarea acestui proces. în plan şi comunică stadiul implementării acestora
Selectarea fișelor de proiecte se realizează în baza până la remedierea deficienţelor, confirmată de
metodologiei furnizate prin Documentul cadru de AM POR.
505
(9) În cazul în care organismele de audit UE este nevoie, în scopul analizării oricăror aspecte
sau naţionale formulează recomandări care legate de executarea Acordului.
vizează organizarea şi activitatea AU, aceasta
cooperează cu AM POR în formularea răspunsului (14) Se angajează să nu utilizeze informaţiile şi
la proiectul raportului de audit şi asigură documentele obţinute sau la care are acces în
implementarea în termen a recomandărilor. perioada de funcţionare a Autorităţii Urbane în alt
scop decât acela de a-şi îndeplini obligaţiile ce îi
(10) Își autosuspendă temporar activitatea revin conform Acordului şi legislaţiei naţionale şi
doar după obţinerea avizării DJ FESI de către AM comunitare în vigoare (cu respectarea prevederilor
POR și după obţinerea acordului prealabil al AM legale privind transparenţa, accesul la informaţii,
POR. precum şi protecţia datelor cu caracter personal).
(11) La solicitarea AM POR, reverifică procesul (15) Se angajează să ţină evidenţa strictă şi să
de selectare strategică a fișelor de proiecte păstreze toate datele, rapoartele, corespondenţa
propuse spre finanţare în cadrul Axei prioritare 4 a şi documentele legate de executarea Acordului,
POR – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, în așa cum este reglementat de legislaţia comunitară
conformitate cu prevederile procedurale privind relevantă, asigurând arhivarea corespunzătoare a
verificarea atribuţiei delegate şi/ sau procesul de acestora.
selectare strategică a fișelor de proiecte, precum şi
cu recomandările cuprinse în cadrul rapoartelor (16) Permite efectuarea de misiuni de verificare şi
emise de structurile/ instituţiile cu atribuţii de control Comisiei Europene, DLAF, OLAF,
Autorităţii de Audit şi Curţii Europene de Conturi,
verificare/ auditare/ control.
precum şi oricăror altor instituţii legal abilitate în
Alte atribuţii și angajamente: acest sens, conform atribuţiilor specifice fiecărei
instituţii.
(12) Duce la îndeplinire, în mod corespunzător,
atribuţiile şi obligaţiile/ responsabilităţile ce îi revin
în baza Acordului de delegare a atribuţiei de
selectare strategică a fișelor de proiecte propuse Coordonatorul Autorităţii Urbane are următoarele
spre finanţare în cadrul Axei prioritare 4 - atribuţii:
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile a (1) reprezintă Autoritatea Urbană în relaţia cu AM
Programului Operaţional Regional 2014-2020, cu POR;
respectarea principiilor transparenţei,
parteneriatului şi a unui management adecvat, în (2)asigură respectarea și aplicarea prevederilor din
conformitate cu prevederile Acordului, ale cadrul Acordului de delegare a atribuţiei de
legislaţiei naţionale şi comunitare aplicabile şi ale selectare strategică a fișelor de proiecte propuse
procedurilor interne de lucru. spre finanţare în cadrul Axei prioritare 4 -
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile a
(13) Informează AM POR, periodic, asupra Programului Operaţional Regional 2014-2020;
activităţilor derulate în executarea Acordului de
delegare a atribuţiei de selectare strategică a (3) planifică și coordonează activitatea Autorităţii
fișelor de proiecte propuse spre finanţare în cadrul Urbane;
Axei prioritare 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane
(4) aprobă procedurile de lucru aferente Autorităţii
durabile a Programului Operaţional Regional
Urbane în formatul pus la dispoziţie de către AM
2014-2020 şi organizează întâlniri ori de câte ori
POR;
506
(5) aplică metodologia şi criteriile pentru (3) sistematizarea, clasarea, și arhivarea

selectarea strategică a fișelor de proiecte din documentelor, astfel încât să se poată furniza
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a polului operativ orice informaţie solicitată;
de creștere Iași, inclusiv din scenariul selectat din
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a polului de (4) asigurarea sprijinului logistic pentru
creștere Iași, cu respectarea metodologiei şi a organizarea întâlnirilor de lucru, etc.;
criteriilor de selectare strategică aprobate de CM (5) multiplicarea documentelor necesare pentru
POR; participă, prin vot, la procesul de selectare desfășurarea activităţii Autorităţii Urbane;
strategică a fișelor de proiecte propuse spre
finanţare în cadrul Axei prioritare 4 - Sprijinirea (6) păstrarea secretului corespondenţei;
dezvoltării urbane durabile a Programului
(7) păstrarea în bune condiţii a registrelor de
Operaţional Regional 2014-2020;
intrare și ieșire a corespondenţei zilnice;
(6) se asigură că personalul propriu cunoaște şi
(8) arhivarea documentelor aferente activităţii, în
pune în aplicare prevederile procedurilor interne
conformitate cu legislaţia naţională și comunitară
pentru implementarea POR, în vederea
relevantă.
îndeplinirii corespunzătoare a atribuţiei delegate.
Sfera relaţională a Autorităţii Urbane
Membrii Autorităţii Urbane au următoarele
atribuţii: (1) Sfera relaţională internă:
(1) aplică metodologia şi criteriile pentru Relaţii funcţionale de colaborare: cu celelalte
selectarea strategică a fișelor de proiecte din Direcţii/ Servicii/ Birouri/ Compartimente din
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a polului cadrul aparatului de specialitate al Primarului
de creștere Iași, inclusiv din scenariul selectat din Municipiului Iași.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a polului de
creștere Iași, cu respectarea metodologiei şi a (2) Sfera relaţională externă:
criteriilor de selectare strategică aprobate de CM
(a) Cu AM POR în baza Acordului de delegare a
POR;
atribuţiei de selectare strategică a fișelor de
(2) participă, prin vot, la procesul de selectare proiecte propuse spre finanţare în cadrul Axei
strategică a fișelor de proiecte propuse spre prioritare 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
finanţare în cadrul Axei prioritare 4 - Sprijinirea a Programului Operaţional Regional 2014-2020;
(b) Cu ADR Nord Est, respectiv cu Structura
pentru sprijinirea dezvoltării urbane durabile
Secretariatul Autorităţii Urbane are următoarele (SSDU), în baza Documentului Cadru de
atribuţii: Implementare a Dezvoltării Urbane Durabile – Axa
4; Structura pentru sprijinirea dezvoltării urbane
(1) primirea, înregistrarea și distribuirea durabile (SSDU) va sprijini Autoritatea Urbană în
corespondenţei; îndeplinirea următoarelor:
(2) transmiterea în timp util a documentelor către  crearea, acreditarea și funcţionarea
alte instituţii; Autorităţii Urbane, inclusiv
implementarea recomandărilor anuale ale
misiunilor de audit;
507
 elaborarea procedurilor interne de lucru

ale Autorităţii Urbane pentru funcţia
delegată de la nivelul AM POR;
 implementarea Acordului de delegare a
atribuţiei de selectare strategică a fișelor
de proiecte propuse spre finanţare în
cadrul Axei prioritare 4 - Sprijinirea
Reglementări de lucru
Activitatea Autorităţii Urbane se desfășoară pe

baza procedurilor de lucru în formatul pus la
dispoziţie de către AM POR, aprobate de
Coordonatorul Autorităţii Urbane și Primarul
Municipiului Iași.
508
Figura 182: Structura propusă pentru implementarea și monitorizarea SIDU
Unitatea de implementare SIDU

constituită la nivelul Primăriei
Municipiului Iași
509
AM POR va îndeplini atribuţiile privind selecţia din Mobilitate Urbană Durabilă precum și a
punct de vedere tehnic a operaţiunilor Documentului justificativ pentru
(proiectelor) aferente Axei prioritare 4, respectiv finanţarea intervenţiilor din Fonduri ESI
eligibilitatea și respectarea condiţiilor de finanţare 2014-2020;
generale ale fiecărei priorităţi de investiţie care vor  Întocmește un raport de avizare (verificare
fi specificate și detaliate la nivelul Ghidurilor preliminară) a Strategiei Integrate de
Specifice aferente priorităţilor de investiţie/ Dezvoltare Urbană (SIDU) pentru
operaţiunilor Axei prioritare 4 a POR 2014-2020. perioada de programare 2014-2020, a
Planului de Mobilitate Urbană Durabilă,
Structura pentru sprijinirea dezvoltării urbane
precum şi a Documentului justificativ
durabile
pentru finanţarea intervenţiilor din
Având în vedere importanţa și complexitatea Fonduri ESI 2014-2020;
dimensiunii urbane a politicii de coeziune în  Sprijină asociaţiile de dezvoltare
perioada 2014-2020 și ţinând cont de experienţa intercomunitară/ municipiile reședinţă de
perioadei de programare 2007-2013, este necesară judeţ în elaborarea altor documente de
sprijinirea autorităţilor publice locale care vor planificare necesare pentru
implementa strategii integrate de dezvoltare implementarea Documentului justificativ
urbană în contextul art. 7 al Regulamentului (UE) pentru finanţarea intervenţiilor din
nr. 1301/2013. Astfel, la nivelul Agenţiilor pentru Fonduri ESI 2014-2020 (planuri de acţiune
Dezvoltare Regională au fost înfiinţate Structuri pentru energie durabilă, etc).
de sprijinire a dezvoltării urbane durabile (SSDU), • Sprijinirea Autorităţilor Urbane în
având rolul de a sprijini Autorităţile Urbane şi îndeplinirea responsabilităţilor:
autorităţile publice locale care vor implementa  Sprijină procesul de creare, acreditare și
strategiile menţionate anterior. funcţionare al Autorităţilor Urbane,
Pentru perioada de programare 2014-2020, inclusiv implementarea recomandărilor
atribuţiile și responsabilităţile SSDU fac obiectul anuale ale misiunilor de audit;
Acordului-cadru de delegare a atribuţiilor privind  Asigură sprijin pentru elaborarea
implementarea Programului Operaţional Regional procedurilor interne de lucru ale
2014–2020, finanţarea SSDU fiind asigurată din Autorităţilor Urbane pentru funcţia
Axa prioritară 12 Asistenţă Tehnică a POR 2014- delegată de la nivelul AM POR;
2020.  Sprijină Autorităţile Urbane în procesul de
implementare a acordurilor de delegare
de atribuţii încheiate între AM POR și
Responsabilităţile SSDU includ: Autorităţile Urbane.
• Sprijinirea elaborării/ actualizării/ • Sprijinirea monitorizării Documentului
modificării documentelor programatice aferente justificativ pentru finanţarea intervenţiilor din
implementării dezvoltării urbane durabile în Fonduri ESI 2014-2020:
perioada 2014-2020:  Elaborează rapoarte de monitorizare
 SSDU acordă sprijin asociaţiilor de periodice (trimestrial/ semestrial/ anual,
dezvoltare intercomunitară/ municipiilor după caz) sau informări ad-hoc privind
reședinţă de judeţ în elaborarea şi stadiul implementării Documentului
actualizarea Strategiei Integrate de justificativ pentru finanţarea intervenţiilor
Dezvoltare Urbană, a Planului de din Fonduri ESI 2014-2020, inclusiv a
510
proiectelor prioritare (ex. stadiul  Contribuie/ derulează campanii de

proiectelor, respectarea graficului de promovare și informare referitoare la
pregătire/ depunere a proiectelor conceptul de dezvoltare urbană durabilă
aferente, etc.). în perioada 2014-2020;
• Acordarea de sprijin pentru  Îndeplinește orice altă atribuţie aplicabilă
implementarea dezvoltării urbane durabile în care rezultă din prevederile documentelor
perioada 2014-2020: referitoare la dezvoltarea urbană durabilă.
 Acordă asistenţă (de tip helpdesk) Structuri responsabile cu implementarea și
beneficiarilor în elaborarea proiectelor monitorizarea PMUD
prioritare din Documentul justificativ După cum s-a menţionat anterior și după cum este
pentru finanţarea intervenţiilor din FESI ilustrat și în structura instituţională propusă,
2014-2020; implementarea și monitorizarea SIDU vor fi
 Întocmește rapoarte de avizare întreprinse în strânsă legătură cu implementarea și
(preverificare) a proiectelor prioritare din monitorizarea PMUD. În acest sens, PMUD
Documentul justificativ pentru finanţarea propune înfiinţarea a două structuri: Comitetul de
intervenţiilor din FESI 2014-2020 înainte monitorizare și Departamentul / serviciul de
de depunere a acestora la AM/OI, dacă se planificarea transportului cu atribuţii în
solicită, şi conform cerinţelor din ghidurile implementarea PMUD.
specifice Axei prioritare 4;
 Participă la vizita la faţa locului în etapa În ceea ce privește Comitetul de monitorizare, în
precontractuală, dacă este cazul; urma consultării autorităţilor locale din cadrul ZMI
 Asigură legătura dintre autorităţile s-a convenit că o formulă portivită de funcţionare,
publice locale sau asociaţia de dezvoltare cu autoritate asupra întregului teritoriu
intercomunitară constituită la nivelul metropolitan, ar fi Autoritatea Metropolitană de
municipiului reședinţă de judeţ și celelalte Transport, constituită la nivelul ADI ZMI și cu
autorităţi de management și organisme participarea partenerilor relevanţi. Conform
de la nivelul celorlalte programe PMUD, principalii factori de decizie (primăria, CJ,
operaţionale cu finanţare comunitară în ADI ZMI etc) vor asigura finanţarea anuală a
perioada 2014-2020, prin oferirea de următoarelor activităţi ale Autorităţii:
informaţii, realizarea de întâlniri,
 Dezvoltarea tehnologiilor și tehnicilor de
participarea la întâlniri și în grupuri de
colectare a datelor;
lucru de coordonare de la nivel naţional;
 Colectarea efectivă a datelor;
 Asigură promovarea în rândul actorilor
 Actualizare permanentă a modelului de
relevanţi de la nivelul asociaţiilor de
transport de către Autoritatea de
dezvoltare intercomunitară/ municipiilor
Transport;
reședinţă de judeţ cu privire la apelurile de
 Analize periodice;
proiecte/ oportunităţi de finanţare din
 Raportare transparentă.
Fonduri ESI 2014-2020;
La nivelul fiecărei autorităţi locale (Primăria
 Stabilește o relaţie de colaborare și
Municipiului Iași, Consiliul Judeţean Iași și
consultare permanentă cu autorităţile
primăriile comunelor din ZMI), reprezentanţii vor
publice locale sau asociaţiei de dezvoltare
coopera pentru buna gestiune a procesului de
intercomunitară constituită la nivelul
implementare și revizuirea periodică a stadiului
reședinţei de judeţ;
acestuia, în vederea atingerii obiectivelor propuse
511
prin PMUD. Periodic vor fi realizate ajustările necesarul de informaţii Autorităţii Metropolitane
necesare în Planul de Acţiune, în funcţie de de transport pentru luarea deciziilor necesare.
evoluţia în procesul de implementare și dinamica
economiei locale. Nu în ultimul rând, având în vedere că Strategia
integrată de dezvoltare urbană 2015-2030
În ceea ce privește Departamentul/ serviciul propune un portofoliu extins de proiecte, setând
pentru planificarea transportului, conform ambiţiile municipalităţii și ZMI pentru perioada
PMUD acesta ar avea următoarele atribuţii: 2015 – 2030, evaluarea demersului de
implementare a strategiei este extrem de
 Implementarea PMUD: introducerea în importantă în economia proiectului. În acest scop
programele de investiţii anuale/ se propune înfiinţarea la nivelul ADI ZMI a unei
multianuale a proiectelor din PMUD, Unităţi de monitorizare a implementării SIDU.
monitorizarea pregătirii și iniţierii Pentru a remedia eventuale probleme de
achiziţiilor, monitorizarea progresului management sau de coerenţă în derularea
implementării proiectelor, monitorizarea activităţilor, abordarea metodologică se bazează
efortului finaciar pentru PMUD, solicitarea pe trei etape:
de măsuri pentru încadrarea în planificare,
etc.  evaluarea ex-ante – în etapa de definire a
 Verificarea evoluţiei atingerii ţintelor și listei scurte de proiecte, cu scopul de a
obiectivelor stabilite prin PMUD asigura o alocare potrivită a resurselor şi
 Menţinerea actualizată a modelului de un design adecvat;
 evaluarea intermediară, cu scopul de a afla
transport și testarea proiectelor ce vor fi
dacă strategia îşi atinge obiectivele, dacă
implementate în cadrul modelului
poate fi îmbunătăţit managementul
 Colectarea datelor și informaţiilor acesteia - având în vedere designul
necesare monitorizării procesului și programelor operaţionale, un orizont de
actualizării modelului de transport timp oportun ar fi 2018;
 Identificarea oportunităţilor/ surselor de  evaluarea ex-post, cu scopul de a analiza
finanţare pentru implementarea ce s-a obţinut, care a fost impactul
investiţiilor implementării strategiei – 2030 și post -
 Programarea informării și implicării 2030.
cetăţenilor în procesul de realizare a
V.1.2. Unitatea de implementare a
acţiunilor și proiectelor din PMUD
 Actualizarea Programelor de investiţii și
SIDU
acţiuni pe termen scurt, mediu și lung Având în vedere că proiectele finanţate din
aferente PMUD, funcţie de evoluţiile Programul Operaţional Regional, Axa 4, se vor
existente în municipiu (finanţări implementa la nivelul Municipiului Iași, cu excepţia
disponibile, schimbări conjuncturale, etc) proiectelor în domeniul mobilităţii urbane
 Cooperare cu instituţii la nivel regional și durabile, care pot avea o componentă
naţional metropolitană, implementarea SIDU va fi
 Pregătirea procesului de elaborare a asigurată de o echipă constituită din personalul
PMUD-ediţia următoare propriu al Primăriei Municipiului Iași, având
Rolul acestui Departament/serviciu de planificare cunoştinţele de specialitate necesare şi experienţă
este de a asigura analiza datelor colectate, de a relevantă în implementarea de proiecte finanţate
raporta progresul implementării și de a asigura din fonduri europene.
512
Atribuţiile Unităţii de implementare a SIDU vor Unitatea va avea atribuţii în elaborarea/

consta în: actualizarea, implementarea și monitorizarea
proiectelor SIDU, altele decât cele cuprinse în
 Stabilirea unei relaţii de colaborare și PMUD, precum și în colaborarea cu Autoritatea
consultare permanentă cu celelalte Urbană; întocmirea de rapoarte periodice privind
autorităţi publice locale sau cu asociaţii de implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare
dezvoltare intracomunitară constituite la Urbană și asigurarea legăturii dintre Municipiul Iaşi
nivelul resedinţei de judeţ; și ZMI.
 construirea portofoliului de proiecte al
municipalitatii în concordanta cu nevoile Conform recomandărilor Băncii Mondiale cu
specifice existente la nivelul municipiului privire la implementarea portofoliilor de proiecte
Iaşi; ale SIDU, este oportun ca autorităţile locale să
 monitorizarea site-urilor de specialitate pe aloce câte un manager de proiect pentru fiecare 10
domeniul managementului proiectelor şi a mil. Euro gestionaţi. Având în vedere bugetul
programelor de finanţare (Planul Naţional operaţional al Municipiului Iași, de 293,6 milioane
de Dezvoltare, Planul Regional de Euro, în cazul Municipiului Iași este recomandat un
Dezvoltare, Programele de dezvoltare număr de 30 de manageri (implicit echipe de
elaborate pe termen lung, Strategia de proiect).
Dezvoltare “Orizont 2020”, Planul
Totodată, având în vedere experienţa perioadei
Integrat de Dezvoltare pentru Polul de
anterioare de programare (2007-2013), când
Creştere Iaşi);
personalul din cadrul Asociaţiei Zona
 crearea unei baze de date privind
Metropolitană Iași a făcut parte din echipele de
realizarea de programe şi proiecte ca să
proiecte din cadrul PIDPC, asigurând
coreleze şi să armonizeze nevoile
monitorizarea acestora și comunicarea cu ADR
instituţiei;
NE, AM POR, MDRAP în acest sens, se recomandă
 realizarea unei diagnoze privind nevoile
continuarea acestui tip de colaborare în
interne şi externe ale municipalităţii;
implementarea proiectelor SIDU.
 asigurarea asistenţei şi consultanţei
pentru propunerile de programe şi
proiecte de dezvoltare locală, precum şi
implementarea acestora; Responsabilităţile unităţii de
 implementarea programelor de implementare a SIDU vor consta în:
dezvoltare locală;
 negocierea participării instituţiei în  organizarea, coordonarea, urmărirea şi
diferite consorţii pentru proiecte de verificarea activităţilor care se derulează
programe europene; în fiecare proiect, în conformitate cu
 participarea la seminarii, conferinţe şi graficul de activităţi – coordonarea
întâlniri la nivel regional, naţional şi echipelor de proiect;
european, pentru informarea cu privire la  planificarea bugetului şi a fluxurilor de
oportunităţile încheierii contractelor de numerar astfel încât fiecare proiect
finanţare; inclus în lista scurtă pentru implementare
 monitorizarea, implementarea, să fie implementat în conformitate cu
raportarea şi realizarea proiectelor cu contractul de finanţare;
finanţare externă.
513
 va efectua achiziţiile în conformitate cu  informează superiorii conform

bugetul aprobat; procedurilor interne de organizare, atunci
 va colabora cu consultantul care asigură când aceştia solicită, referitor la
managementul fiecărui proiect, în scopul progresul/stadiul proiectelor.
întocmirii rapoartelor de progres, a  este responsabil de relaţia dintre
rapoartelor finale, a cererilor de beneficiari şi instituţiile avizatoare
prefinanţare şi de rambursare şi a (furnizori de utilităţi, etc.) în ceea ce
documentelor justificative care le priveşte avizele emise pentru lucrări.
însoţesc;
Responsabil comunicare
 va asigura vizibilitatea fiecărui proiect în
conformitate cu cerinţele finanţatorului.  este responsabil cu elaborarea şi
 va corela desfăşurarea lucrărilor prevăzute aprobarea materialelor de
în proiecte astfel încât să se evite publicitate/informare;
disfuncţionalităţile.  coordonează activitatea de
Responsabilităţile membrilor unităţii de promovare/informare a proiectelor;
implementare sunt următoarele:  răspunde de înregistrarea şi difuzarea
corespondenţei legate de implementarea
Manager de proiect proiectelor;
 coordonează şi supraveghează arhivarea
 coordonează activităţile din cadrul
documentaţiilor proiectelor conform
proiectelor incluse în Strategie, în
cerinţelor contractului de finanţare şi
conformitate cu prevederile fiecărui
procedurilor de organizare şi funcţionare.
contract de finanţare;
 urmăreşte implementarea activităţilor Unitatea de implementare va coordona și
fiecărui proiect în parte, în conformitate cu monitoriza echipele de proiect ce implementează
graficul de activităţi; proiectele SIDU.
 verifică întocmirea rapoartelor de progres
De asemenea, Unitatea de implementare va
ale proiectului şi raportul final;
colabora cu un responsabil financiar și un
 întocmeşte graficul de depunere a
responsabil tehnic, selectaţi în funcţie de profilul
cererilor de rambursare;
proiectului:
 asigură coordonarea contractelor
semnate în scopul implementării Responsabil financiar
activităţilor proiectului;
 participă la întâlnirile legate de proiect şi la  verifică eligibilitatea cheltuielilor
luarea deciziilor adecvate privind efectuate în cadrul proiectului în
implementarea proiectului în conformitate cu prevederile contractului
conformitate cu clauzele contractuale şi în de finanţare;
folosul proiectului;  colaborează cu consultantul care asigură
 coordonează activitatea membrilor managementul/auditul proiectului privind
echipei de proiect; întocmirea rapoartelor financiare/cererilor
 este responsabil cu privire la comunicarea de rambursare;
cu instituţia/entitatea finanţatoare a  pune la dispoziţia consultantului
proiectului; documentele financiar contabile
514
justificative care însoţesc cererile de  revizuirea planurilor de acţiune ale

rambursare; proiectelor;
 coordonează evidenţa contabilă distinctă  întocmirea cererilor de pre-finanţare a
a proiectelor în conformitate cu legislaţia proiectelor;
în vigoare;  întocmirea graficelor de depunere a
 răspunde de gestiunea financiară a cererilor de rambursare a cheltuielilor;
proiectelor şi păstrarea documentelor  întocmirea documentaţiilor, pregătirea şi
contabile în conformitate cu organizarea procedurilor de achiziţii
regulamentele comunitare şi naţionale. publice pentru atribuirea contractelor de
bunuri, servicii şi lucrări;
Responsabil tehnic
 încheierea contractelor;
 colaborează cu consultantul care asigură
Pe parcursul implementării proiectelor
managementul proiectelor pentru
individuale:
întocmirea rapoartelor tehnice/
rapoartelor de progres şi raportul final, în  monitorizare continuă a lucrărilor, în
ceea ce priveşte aspectele tehnice; conformitate cu clauzele contractuale,
 urmăreşte graficul de implementare a caietele de sarcini şi graficul de lucrări,
lucrărilor din proiectele; aprobate şi asumate de contractanţi;
 urmăreşte respectarea legislaţiei în  întâlniri cu contractanţii lucrărilor, cu
vigoare privind implementarea inspectorii de şantier, cu consultanţii şi cu
contractelor de lucrări; ceilalţi colaboratori;
 rezolvarea aspectelor care cad în sarcina
Asistent de proiect
beneficiarului conform contractelor
 asistă responsabilii de proiect în încheiate şi acordarea sprijinului necesar
activităţile pe care aceştia le desfăşoară contractanţilor astfel încât aceştia să
dezvolte lucrările stabilite în condiţii
Consultant optime;
 recepţia bunurilor, serviciilor şi a lucrărilor;
 asistă autoritatea publică în
 implementarea strategiei de promovare a
implementarea proiectului
proiectelor şi de informare a populaţiei;
 colaborează cu diferiţii responsabili din
 suport acordat consultantului pentru
cadrul autorităţii publice pe probleme
managementul proiectelor şi auditorului
specifice, conform contractului stabilit cu
în scopul realizării rapoartelor;
acutoritatea publică
 pregătirea şi multiplicarea documentelor
Unitatea de implementare a Strategiei va justificative şi asigurarea accesului la
desfășura următoarele activităţi concrete: documente privind gestiunea tehnică şi
financiară a proiectului, la locurile şi
În etapa premergătoare execuţiei lucrărilor: spaţiile unde se implementează proiectul.
 activităţi administrative, crearea cadrului 3. Activităţi orizontale:
de desfăşurare a proiectului, distribuirea
de responsabilităţi clare fiecărui membru  administrarea documentaţiei referitoare
al echipei, semnarea documentelor la proiect şi arhivarea corespunzătoare a
necesare demarării proiectului; acesteia (pe suport fizic şi pe suport
515
electronic) – contracte, garanţii, facturi şi verbale de recepţie, rapoartele de progres

situaţii de plată, rapoartele furnizate de şi raportul final, etc.
contractanţi, corespondenţa curentă a
proiectului, minute ale întâlnirilor, procese
Figura 183: Structura propusă pentru managementul SIDU
Structura de management a SIDU
Manager SIDU
Responsabil comunicare şi relaţii publice (vizibilitate)
Asistent SIDU
Echipă Proiect 1 Echipă Proiect 2 Echipă Proiect 3
Manager Proiect/ Manager Proiect/ Manager Proiect/

Asistent proiect, Asistent proiect, Asistent proiect,
responsabil tehnic, responsabil tehnic, responsabil tehnic,
responsabil financiar responsabil financiar responsabil financiar
(după caz)/ Consultant (după caz)/ Consultant (după caz)/ Consultant
516
lua hotărâri cu privire la aprobarea,

V.2.Monitorizarea implementarea și reactualizarea SIDU Iaşi.
implementării SIDU
Procedura de monitorizare a
Activitatea de monitorizare presupune :
activităţilor desfăşurate în proiecte
 monitorizarea implementării și
îndeplinirii obiectivelor SIDU; Managementul proiectelor individuale va fi
 monitorizarea activităţilor desfăşurate întreprins în colaborare cu/ subcontractat unor
în proiecte. consultanţi.
Astfel, monitorizarea activităţilor din proiect

Monitorizarea implementării și
intră în sarcina consultantului. Acesta va
îndeplinirii obiectivelor SIDU asigura, cu sprijinul UI, elaborarea rapoartelor
de progres privind stadiul implementării, a
După cum s-a specificat anterior, Unitatea de
raportului final, întocmirea cererilor de
monitorizare a implementării SIDU se va
rambursare a cheltuielilor, elaborarea
constitui la nivelul ADI ZMI, vizând
previziunilor privind fluxurile financiare pentru
monitorizarea proiectelor implementate de
proiectele individuale.
Unitatea de implementare de la nivelul
Primăriei Municipiului Iași, dar și a proiectelor Rapoartele de progres precum şi rapoartele
implementate de către celelalte autorităţi care însoţesc cererile de rambursare vor fi
publice locale din Zona Metropolitană Iași și de elaborate de consultantul care asigură
alţi parteneri relevanţi (de exemplu managementul proiectului, cu sprijinul unităţii
universităţi), pentru a putea estima impactul și de implementare şi a documentelor puse la
procentul de realizare a obiectivelor la nivel dispoziţie de aceasta.
metropolitan.
Riscuri
Unitatea de monitorizare a implementării va fi
compusă din reprezentanţi ai ADI ZMI şi ai Implementarea proiectelor poate fi afectată de
Primăriei Municipiului Iaşi şi va colecta date, o serie de riscuri de natură tehnică sau
informaţii și rapoarte de la Unitatea de financiară, ca de exemplu:
implementare și de la celelalte unităţi de
implementare sau echipe de proiect din Riscuri tehnice:
teritoriu, pe care le va înainta apoi spre analiză
 întârzieri în execuţia lucrărilor şi
și avizare Consiliului Metropolitan, sub formă
depăşirea graficului de lucrări;
de rapoarte.
 neconcordanţe între execuţie şi
Consiliul Metropolitan Iași reprezintă organul documentaţia tehnică care stă la baza
de conducere al ADI ZMI și este format din proiectului.
reprezentanţii legali (primari, președintele
Riscuri financiare:
Consiliului Judetean) ai tuturor unităţilor
administrativ teritoriale componente ale  depăşirea bugetelor alocate pe
Asociatiei Zona Metropolitană Iași. Acesta va activităţi sau lucrări;
517
 creşteri ale preţului materialelor de Strategiei. De aceea, din unitatea de

construcţii care nu au fost previzionate, implementare vor face parte persoane cu
ceea ce determină insuficienţa experienţă în implementarea proiectelor şi cu
resurselor financiare comparativ cu pregătire în domeniile în care activează.
bugetul.
Evaluarea implementării SIDU
Riscuri privind calitatea:
În ceea ce privește evaluarea, pentru a remedia
 neconcordanţa între specificaţiile eventuale probleme de management sau de
tehnice ale materialelor şi calitatea coerenţă în derularea activităţilor, abordarea
materialelor folosite la lucrări. metodologică se bazează pe trei etape:
Preîntâmpinarea acestor riscuri trebuie să fie  evaluarea ex-ante – în etapa de

asigurată pe de-o parte, prin clauze definire a listei scurte de proiecte, cu
contractuale, cum ar fi: scopul de a asigura o alocare potrivită a
resurselor şi un design adecvat;
 perceperea garanţiei de bună execuţie,
a garanţiei pentru plata avansului,
 evaluarea intermediară (1), cu scopul
garanţii pentru reţineri, etc.;
de a afla dacă strategia îşi atinge
 prevederea de penalităţi la plata
obiectivele, dacă poate fi îmbunătăţit
executanţilor/ furnizorilor în caz de
managementul acesteia - având în
întârzieri în execuţia contractului;
vedere designul programelor
 prezentarea certificatelor de calitate
operaţionale, un orizont de timp
ale materialelor achiziţionate (care vor
oportun ar fi 2019.
fi analizate şi aprobate de către
Beneficiar);
La sfârșitul anului 2019, la nivelul fiecărui
 asigurarea personalului şi
municipiu reședinţă de judeţ se va face o
echipamentelor constructorului
evaluare intermediară a implementării
precum şi asigurarea pentru terţe
Documentului Justificativ pentru finanţarea
persoane;
intervenţiilor din Fonduri ESI 2014-2020.
 analiza şi avizarea situaţiilor de lucrări
în vederea efectuării plăţilor;
Bugetul pentru alocarea fondurilor începând cu
 prin cunoaşterea, înţelegerea şi
anul 2019 se va constitui din alocările
aplicarea corectă a clauzelor
disponibile la nivelul fiecare municipiu
contractuale,
reședinţă de judeţ pentru care nu au fost
 printr-o activitate susţinută a
semnate contracte de finanţare cu AM POR,
membrilor UI şi colaborare strânsă cu precum și/sau alte sume (rezerva de
echipa de experţi tehnici, consultanţi, performanţă, economii rezultate din procedura
diriginţi de şantier, astfel încât să se
de achiziţie publică, contracte reziliate).
realizeze monitorizarea foarte atentă a
contractelor de lucrări. Distribuirea sumelor disponibile către
Succesul implementării planului integrat municipiile reședinţă de judeţ se va realiza în
depinde nu numai de resursele financiare baza unei metode de calcul care ia în
alocate ci şi de calitatea resursei umane care considerare capacitatea de absorbţie a
are atribuţii în ceea ce priveşte managementul municipiului (contracte de finanţare semnate,
518
licitaţii lansate prin procedură SEAP, contracte perioada 2016 – 2023, secţiunea IV.2.2. Zona
de lucrări/servicii atribuite prin procedura de Metropolitană Iaşi.
achiziţii publice, cheltuieli eligibile certificate
de Autoritatea de Certificare) şi contribuţia Selectarea şi prioritizarea fișelor de proiecte
proiectelor aferente Documentului Justificativ reprezintă prima etapă a procesului de
la implementarea SIDU (proiecte contractate selectare a proiectelor finanţate prin
din Documentul Justificativ). intermediul Axei Prioritare 4 - Sprijinirea
dezvoltării urbane durabile a POR 2014-2020 și
se va face în baza instructiunii 36/13.04.2017,
 evaluarea intermediară (2), cu scopul
respectiv a Procedurii Operaţionale pentru
de a afla dacă strategia îşi atinge
Autoritatea Urbană, Cod PO.DGPOR.SECP.III,
obiectivele, dacă poate fi îmbunătăţit
Ediţia II, asumată la nivelul Municipiului Iași prin
managementul acesteia - având în
adresa nr. 41261/14.04.2017. Conform
vedere designul programelor
Procedurii Operaţionale:
operaţionale, un orizont de timp
oportun ar fi 2023. La finalul perioadei După primirea de la ADR a notificării privind
de programare curente se va evalua finalizarea etapei de verificare a conformităţii
gradul de îndeplinire a indicatorilor administrative și a admisibilităţii SIDU şi
propuși pentru orizontul de timp 2023, PMUD, Autoritatea Urbană constituită la
iar, pe baza informaţiilor disponibile nivelul Municipiului Iași va lansa apelul de fișe
privind următorul ciclu financiar de proiecte pentru Axa prioritară 4 din POR
multianual al UE; se vor propune 2014-2020.
eventuale modificări ale strategiei,
ţintelor și/ sau portofoliului de proiecte. Procedura de selecţie în două etape (fişe de
proiecte şi ulterior, Cereri de finanţare propriu-
 evaluarea ex-post, cu scopul de a zise) va fi utilizată în cadrul proiectelor aferente
analiza, care a fost impactul Axei prioritare 4 a POR, deoarece s-a ţinut
implementării strategiei – post 2030. seama de numărul mare de idei de proiecte
rezultate din Strategia Integrată de Dezvoltare
Urbană și din Planul de mobilitate urbană
V.3. Prioritizarea durabilă, valorile maxime eligibile mari ale
proiectelor (în special pentru Obiectivul specific
proiectelor SIDU 4.1), obiectivele specifice complexe ale acestei
axe prioritare, necesitatea asigurării
Prioritizarea proiectelor în cadrul SIDU s-a caracterului integrat al ideilor de proiecte,
realizat diferenţiat pentru Municipiul Iaşi şi precum şi eforturile administrative ale
pentru comunele din Zona Metropolitană a solicitanţilor pentru pregătirea unor asemenea
acestuia, având în vedere specificul perioadei proiecte.
de programare. Astfel, în cazul Municipiului s-a
urmărit modelul de prioritizare descris în Prin introducerea acestei prime etape de
Documentul cadru de implementare a selectare a fișelor de proiecte, se creează
dezvoltării urbane durabile - Axa prioritară 4, iar premisele analizării câtor mai multe idei de
pentru localităţile din mediul rural a fost proiecte din Strategia Integrată de Dezvoltare
utilizată metodologia descrisă în cadrul Urbană și din Planul de mobilitate urbană
capitolului IV.2 Portofoliu de proiecte pentru durabilă. ntrucât Autoritatea Urbană va selecta
cele mai importante idei de proiecte din punct
519
de vedere al obiectivelor specifice urmărite şi al Obiectivelor specifice ale Axei prioritare 4 a

indicatorilor priorităţilor de investiţii ai Axei POR.
prioritare 4 a POR, se creează condiţiile pentru
limitarea situaţiilor de respinge la finanţare a 2. Ȋnregistrarea fișelor de proiecte la
acestor proiecte, în cea de-a doua etapă a Autoritatea Urbană
procesului de selectare, mai ales din punct de Ideea de proiect va fi descrisă conform fișei
vedere al contribuţiei proiectelor la Obiectivul standard de proiect furnizată Municipiului de
specific. către AU.
Pașii etapei de selectare a fișelor de Ȋn perioada în care apelul de fișe de proiecte

proiecte: este deschis, oricare dintre membrii Autorităţii
Urbane vor putea primi şi înregistra fişele de
1. Lansarea apelului de fișe de proiecte proiecte depuse de către o persoană
împuternicită de reprezentantul legal al
După primirea de la ADR a notificării privind
municipiului.
finalizarea etapei de verificare a conformităţii
administrative și a admisibilităţii SIDU şi Fişele de proiecte depuse vor fi înregistrate
PMUD, membrii desemnaţi ai Autorităţii intern în cadrul instituţiei primarului, iar când se
Urbane se vor întâlni într-o sesiune de lucru în depun la Autoritatea Urbană, acestea vor primi
care se va decide data lansării apelului de fișe de și următoarea codificare: FP/numele
proiecte pentru Axa prioritară 4. Apelul de fișe municipiului/ Obiectivul specific al Axei
de proiecte se va deschide în maximum 10 zile prioritare 4 (4.1/4.2/4.3/4.4/4.5)/numărul fișei
calendaristice de la data primirii notificării de la înregistrate în ordine cronologică pentru
ADR şi va fi deschis pe o perioadă de 30 de zile fiecare obiectiv specific/data înregistrării
calendaristice, timp în care municipiul va putea <ziua,luna,anul> la Autoritatea Urbană.
depune fişele de proiecte. Apelului de fişe de
proiecte i se va da un număr compus după Autoritatea Urbană va înregistra fişele de
următorul model: POR/ AU/ Municipiu/ 2017/ 4/ proiecte într-un registru electronic special creat
nr. apel. în acest scop, utilizând codificarea de mai sus.
Acest registru va fi organizat în Excel, în
Coordonatorul Autorităţii Urbane va notifica registre corespunzătoare Obiectivelor specifice
beneficiarul (Municipiul Iași) cu privire la data ale Axei prioritare 4 a POR. Registrul electronic
deschiderii apelului de fișe de proiecte, cel de înregistrare va fi dublat de un registru pe
târziu a doua zi după sesiunea de lucru pentru format hârtie, special utilizat pentru aceste
stabilirea datei lansării apelului. La anunţ se va documente.
anexa în mod obligatoriu şi modelul de fişă de
proiecte ce va fi completat pentru fiecare idee După termenul de închidere a apelului de
de proiect depusă la Autoritatea Urbană proiecte nu se vor mai primi fișe de proiecte la
rezultată din Strategia Integrată de Dezvoltare Autoritatea Urbană.
Urbană şi din scenariul selectat din Planul de
Activitatea de înregistrare a fișelor de proiecte
Mobilitate Urbană Durabilă, ce au identificat ca
poate fi derulată prin intermediul
solicitant de finanţare Municipiul Iași sau, în
secretariatului Autorităţii Urbane constituite
cazul O.S. 4.1, municipiul în parteneriat cu UAT
prin dispoziţie a primarului.
judeţul/UAT din ZMI și propuse a fi
implementate până în 2023 prin intermediul
520
3. Selectarea fișelor de proiecte din Municipiul Iași va furniza AU următoarele

portofoliile documentelor strategice documente şi decizii privind:
Municipiul Iași, în calitate de beneficiar, va  Stabilirea Obiectivelor specifice pentru

depune fișe de proiecte pentru toate acele idei care se intenţionează depunerea de
de proiecte ce rezultă din SIDU şi PMUD, ce au fișe de proiecte, respectiv, ulterior,
ca solicitant de finanţare identificat Municipiul Cereri de finanţare, O.S. 4.1 fiind
sau, în cazul O.S. 4.1, Municipiul în parteneriat obligatoriu;
cu UAT judeţul/UAT din ZMI, propuse a fi  Precizarea alocărilor financiare pentru
implementate până în 2023 prin intermediul fiecare dintre Obiectivele specifice
Obiectivelor specifice ale Axei prioritare 4 a avute în vedere, inclusiv, dacă este
POR, pentru care acesta beneficiază de o cazul, alocarea financiară în urma
alocare financiară prestabilită de 58,35 mil. negocierilor la nivel regional;
Euro. Ideile de proiecte trebuie să poată fi  Copie a Protocolului/acordului încheiat
finanţate prin minimum două Obiective cu alte municipii, în cazul negocierii
specifice ale Axei prioritare 4, din care, în mod alocărilor financiare;
obligatoriu, Obiectivul specific 4.1., sau din  Extrase din portofoliul SIDU, inclusiv
toate cele cinci Obiective specifice, dacă nu din scenariul selectat din PMUD a
participă în procesul de negociere. tuturor ideilor de proiecte care au ca
solicitant de finanţare Municipiul Iași
Ȋn ceea ce privește gradul de acoperire al
sau, în cazul O.S. 4.1, municipiul în
alocărilor financiare ale Obiectivelor specifice
parteneriat cu UAT judeţul/UAT din
prin fișe de proiecte, se vor depune toate fișele
ZMI şi care sunt propuse a fi
de proiecte aferente ideilor de proiecte
implementate până în 2023. Apoi, se
identificate din SIDU/PMUD, utilizând ca și
vor evidenţia proiectele care au ca
criterii solicitantul (municipiul/parteneriate cu
sursa posibilă de finanţare Obiectivele
acesta), perioada de timp (2023) și sursele de
specifice ale Axei prioritare 4 ale POR
finanţare (Axa prioritară 4 POR). Pentru a se
2014-2020, pentru care se
asigura relevanţa procesului de selectare și
intenţionează depunerea de fișe de
prioritizare, precum și posibilitatea de a avea și
proiecte, conform precizărilor de la
o listă de idei de proiecte de rezervă pentru
punctul 1.
fiecare Obiectiv specific pentru care sunt
depuse fișe, valoarea bugetelor Pentru toate ideile de proiecte identificate
nerambursabile a fișelor de proiecte va conform cerinţelor de la punctul 4 se vor realiza
reprezenta minimum 200% din alocarea fișe de proiecte, conform modelului dat. Fişele
fiecărui Obiectiv specific (valoarea negociată, de proiect se vor depune la Autoritatea Urbană.
dacă este cazul). Astfel, se vor depune idei de
proiecte pentru fiecare obiectiv specific pentru Ȋntrucât se va analiza şi puncta caracterul
care se intenţionează depunerea de cereri de integrat al ideilor de proiecte la nivelul
finanţare, astfel încât cumulat valoarea eligibilă Municipiului sau al ZMI, se poate anexa o listă a
a acestora să acopere 120% (inclusiv eventuala proiectelor prioritizate la finanţare din fonduri
supracontractare) din alocare financiară a ESI şi dacă este cazul, o altă listă a proiectelor
Obiectivului specific pentru proiecte prioritare, prioritizate din alte surse de finanţare. Lista
iar restul să constituie lista de rezervă. proiectelor finanţate din fonduri ESI poate face
521
subiectul unei analize din partea AM-urilor care portofoliile SIDU/PMUD, dacă valorile
gestionează programele indicate. estimative ale bugetelor se încadrează în
limitele minime şi maxime pentru fiecare O.S în
4. Selectarea propriu-zisă a fișelor de parte etc.
proiecte
Numai fişele de proiecte care sunt conforme
În prima zi după finalizarea apelului de vor fi luate în considerare în sub-etapa
depunere de fișe de proiecte va începe
următoare.
selectarea şi prioritizarea acestora, care nu va
dura mai mult de 20 de zile calendaristice. Pentru fiecare fișă de proiect se va completa
câte un formular, semnat de toţi membrii AU.
Coordonatorul şi membrii Autorităţii Urbane au
responsabilitatea organizării procesului de 4.2. Punctarea ideilor de proiecte
selectare și prioritizare a fișelor de proiecte,
transmiterii solicitărilor de clarificări şi Ideile de proiecte descrise în fișe de proiect vor
verificării răspunsurilor primite de la solicitant fi analizate și comparate de membrii AU pentru
într-un termen care să permită finalizarea a le selecta pe cele care corespund mai bine
acestei etape în bune condiţii, în termenul strategiei Programului și Obiectivului specific în
cauză. Ideile de proiecte selectate vor fi
maxim de 20 de zile calendaristice.
dezvoltate ulterior în Cereri de finanţare, care
În această etapă, membrii AU pot solicita vor fi depuse, împreună cu anexele solicitate, în
clarificări, inclusiv pentru completarea unor cea de-a doua etapă a procesului de selecţie,
secţiuni din fișă. conform ghidurilor specifice O.S. ale Axei
prioritare 4.
4.1. Analiza de conformitate a fișelor
de proiecte Fiecare membru al Autorităţii Urbane va
completa Grila de punctare a fișelor de proiect
Mai întâi se va realiza o analiză de conformitate de către fiecare membru al Autorităţii Urbane,
a fişelor de proiecte, urmărind: dacă fişele sunt pentru fiecare Obiectiv specific. Grila include
completate, sunt asumate prin semnătura de cinci criterii de evaluare, după cum urmează:
elaborator și de beneficiar, derivă din
Caracterul integrat al ideii de
nediscriminarea, egalitatea de
Gradul de maturitate a ideii de
indicatorilor
Contribuţia ideii de proiect la
obiectivele privind dezvoltarea

atingerea obiectivului specific al
la
Contribuţia ideii de proiect la
durabilă, egalitatea de șanse și

Titlul pentru Ideea de Proiect
proiectului
Numărul fișei de proiect
proiect cu alte proiecte

Priorităţii de Investiţii
Priorităţii de Investiţii
Punctajul Total
Pondere - 20%
Pondere - 20%
Pondere - 25%
Pondere 10%
Pondere 25%
îndeplinirea
Contribuţia
proiect
gen
1 (Axa%)+
(Bxb%)+
FP A a% B b% C c% D D% E e% (Cxc%)+
(Dxd%)+
(Exe%)
522
prioritiza, prin acordarea unui punctaj

mai mare, proiectele care au o
În completarea și evaluarea fișelor de proiect se contribuţie mai însemnată la reducerea
va avea în vedere descrierea celor cinci criterii numărului populaţiei cuprinsă în
cf. Procedurii Operaţionale: zonelele marginalizate la nivelul
(1) Maturitatea ideii de proiect - Maturitatea municipiilor – reședinţă de judeţ și
se poate referi la: proiecte cu lucrări începute, prevenirea segregării comunităţii
proiecte cu contracte de achiziţie publică marginalizate.
finalizate sau demarate, gradul de pregătire a  Obiectiv specific 4.4 şi 4.5, după caz–
documentaţiilor tehnico-economice. infrastructură de educaţie: Proiectul
contribuie la creșterea calităţii
(2) Contribuţia ideii de proiect la atingerea infrastructurii educaţionale relevante
obiectivului specific al Priorităţii de Investiţii pentru piaţa forţei de muncă. Se vor
prioritiza, prin acordarea unui punctaj
 Obiectiv specific 4.1 – mobilitate
mai mare, proiectele care au o
urbană: Proiectul contribuie la
contribuţie mai însemnată la procesul
scăderea emisiilor de CO2 echivalent
educaţional și incluziunea socială
din mediul urban, provenite din
ţinând cont de: rata de abandon şcolar
transportul rutier, pe baza
și gradul de ocupare al infrastructurii
măsurilor/activităţilor fundamentate în
educaţionale, creşterea numărul
Planurile de Mobilitate Urbană
participanţilor ce provin din grupuri
Durabilă. Se vor prioritiza, prin
aflate în situaţie de risc, cum ar fi copiii
acordarea unui punctaj mai mare,
din familii sărace, copiii romi, copiii cu
proiectele care au o contribuţie mai
cerinţe educaţionale speciale,
însemnată la reducerea emisiilor de
localizarea proiectului în cadrul unor
CO2 echivalent din mediul urban
comunităţi urbane marginalizate.
generate de traficul rutier motorizat.
 Obiectiv specific 4.2 – revitalizare (3) Contribuţia ideii de proiect la îndeplinirea
urbană: Proiectul contribuie la indicatorilor Priorităţii de Investiţii
reconversia și refuncţionalizarea
terenurilor și suprafeţelor degradate,  Obiectiv specific 4.1 – mobilitate
vacante sau neutilizate. Se vor urbană: Proiectul contribuie la
prioritiza, prin acordarea unui punctaj modernizarea/reabilitarea/extinderea
mai mare, proiectele care au o liniilor de tramvai (km cale simplă de
contribuţie mai însemnată la creșterea linie de tramvai). Se vor prioritiza, prin
spaţiilor verzi. acordarea unui punctaj mai mare,
 Obiectiv specific 4.3 – regenerarea proiectele care vizează
fizică, economică și socială a modernizarea/reabilitarea/extinderea
comunităţilor defavorizate: Proiectul liniilor de tramvai, în municipiile în care
contribuie la îmbunătăţirea regenerarii există acest sistem de transport. În
fizice, economice și sociale a unei cazul prioritizării mai multor proiecte
comunităţi marginalizate. Se vor de acest tip, se va acorda un punctaj
523
mai mare pentru proiectele care proiectele implementate într-o zonă

vizează o lungime mai mare a liniilor de marginalizată cu o populaţie mai mare.
tramvai propuse a fi Proiectul contribuie la scăderea
modernizate/reabilitate/extinse prin populaţiei aflate în risc de sărăcie și
proiect. Proiectul contribuie la excluziune socială prin
creșterea numărului de pasageri complementaritate cu
transportaţi cu transportul public urban activităţi/proiecte de tip FSE/măsuri de
(nr. pasageri). Se vor prioritiza, prin tip soft de incluziune socială și
acordarea unui punctaj mai mare, combatere a săraciei / promovate prin
proiectele care contribuie în măsură POCU 2014-2020/ alte programe de
mai mare la creșterea numărului de finanţare, alte surse de finanţare.
pasageri (în detrimentul utilizării Proiectul contribuie la creşterea
autovehiculelor personale). Proiectul suprafeţei imobilelor (teren și/sau
contribuie la creșterea numărului de clădire) create/reabilitae/renovate la
pietoni/biciclişti ce utilizează nivelul zonei marginalizate urbane. Se
infrastructura pietonală şi/sau traseele vor prioritiza, prin acordarea unui
de biciclete, precum şi/sau sistemele de punctaj mai mare, proiectele care se
închiriere de biciclete create/ adresează unor imobile (teren și/sau
modernizate/ extinse (nr. clădire) cu suprafeţe mai mari (în cazul
pietoni/biciclişti). Se vor prioritiza, prin proiectelor ce cuprind mai multe tipuri
acordarea unui punctaj mai mare, de investiţii și locaţii se va lua în
proiectele care contribuie în măsură considerare suprafaţa însumată a
mai mare la creșterea numărului de imobilelor (teren și/sau clădire) ce fac
pietoni şi/sau biciclişti (în detrimentul obiectul proiectului).
utilizării autovehiculelor personale).  Obiectiv specific 4.4 şi 4.5, după caz –
 Obiectiv specific 4.2 – revitalizare infrastructură de educaţie: Proiectul
urbană: Proiectul contribuie la contribuie la creșterea numărului
creşterea suprafeţei de spaţiu beneficiarilor direcţi, respectiv
verde/locuitor la nivelul municipiului. participanţii la procesul educaţional,
Se vor prioritiza, prin acordarea unui copiii/ elevii înrolaţi în unitatea de
punctaj mai mare, proiectele care infrastructură educaţională subiect al
realizează refuncţionalizarea unei proiectului. Se vor prioritiza, prin
suprafeţe mai mari de teren (în cazul acordarea unui punctaj mai mare,
proiectelor ce cuprind mai multe locaţii acelor unităţi de infrastructură
se va lua în considerare suprafaţa educaţională cu un număr mai ridicat
însumată a terenurilor ce fac obiectul de participanţii la procesul educaţional.
proiectului).
(4) Contribuţia ideii de proiect la obiectivele
 Obiectiv specific 4.3 – regenerarea
privind dezvoltarea durabilă egalitatea de
fizică, economică și socială a
șanse și nediscriminarea, egalitatea de gen -
comunităţilor defavorizate: Proiectul
Se vor lua în considerare: asigurarea egalităţii
vizează o investiţie într-o zonă
dintre bărbaţi și femei pe toată durata pregătirii
marginalizată urbană cu o populaţie cât
și implementării proiectului ; prevenirea
mai numeroasă. Se vor prioritiza, prin
discriminării pe criterii de sex, origine rasială
acordarea unui punctaj mai mare,
sau etnică, religie sau convingeri, handicap,
524
vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii analiza mai întâi toate ideile de proiecte, se va
și implementării proiectului ; asigurarea stabili valoarea maximă şi minimă pentru
accesibilităţii pentru persoanele cu handicap pe fiecare criteriu, din punct de vedere cantitativ
toată durata pregătirii și implementării (de ex. Contribuţia ideii de proiect la
proiectului ; asigurarea respectării cerinţelor îndeplinirea indicatorilor Priorităţii de
privind protecţia mediului, utilizarea eficientă a Investiţii), calitativ (de ex. Caracterul integrat al
resurselor, atenuarea și adaptarea la ideii de proiect, cu alte ideii de
schimbările climatice , biodiversitatea, proiecte/proiecte) al documentelor necesare
rezistenţa în faţa dezastrelor și prevenirea și (de ex. Gradul de maturitate a ideii de proiect)
gestionarea riscurilor, după caz, pe toată şi apoi se va stabili o scară cu intervale de
durata pregătirii și implementării proiectului ; punctare de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu.
(5) Caracterul integrat al ideii de proiect - După completarea formularelor de evaluare de

pachetul de proiecte prioritare trebuie să fie către toţi membrii AU, coordonatorul AU va
gândit ca un tot unitar la nivelul SIDU, inclusiv centraliza punctajele pentru fiecare idee de
cu luarea în considerare a proiectelor finanţate proiect şi va obţine punctajele finale, pe fiecare
din alte programe operaţionale/surse de obiectiv specific.
finanţare – pachet de proiecte integrat
teritorial (să rezolve cât mai multe nevoi dintr- 5. Prioritizarea fișelor de proiecte și
o anumită zonă/cartier) sau sectorial (să rezolve întocmirea DJ FESI
cât mai multe nevoi dintr-un anumit sector sau Ȋn funcţie de punctajele obţinute, în ordine
să asigure rezolvarea nevoilor unui sector la descrescătoare se va stabili ierarhia ideilor de
nivelul întregii zone urbane proiecte pentru fiecare obiectiv specific. Ideile
funcţionale/orașului). De asemenea, se poate de proiecte care se încadrează în 120% (inclusiv
lua în considerare prioritizarea acelor proiecte procentul de supracontractare, potrivit art. 12
care vin în completarea unor proiecte finanţate din OUG 40/2015) din alocarea financiară
și deja finalizate, mai ales in cazul ideilor de pentru fiecare Obiectiv specific constituie lista
proiecte ce vor fi depuse în cadrul O.S. 4.1 și de idei de proiecte prioritare, iar restul
O.S. 4.3. proiectelor constituie lista de rezervă.
Fiecărui criteriu i s-a atribuit o pondere și i se Autoritatea Urbană va întocmi DJ FESI, care
poate acorda un punctaj de la 1 la maximum 10 reprezintă o sinteză a procesului de selectare şi
puncte, unde ”10” înseamnă că proiectul prioritizare şi la care este anexată lista de fişe de
răspunde în foarte mare măsură criteriului proiecte prioritizate din Axa prioritară 4, dar şi
respectiv, iar ”1” indică faptul că proiectul celelalte liste de proiecte finanţate din alte
răspunde în foarte mică măsură criteriului surse care au sprijinit la evaluarea caracterului
analizat. Prin adunarea rezultatelor obţinute integrat al ideilor de proiecte. Acest document
prin înmulţirea puntajului acordat fiecărui va fi înregistrat în cadrul instituţiei primarului,
criteriu cu ponderea aferentă, se obţine va fi semnat de Coordonatrul AU şi de
punctajul total al unei idei de proiect, acordat viceprimarul desemnat, pentru a avea un
de un membru al Autorităţii Urbane. caracter de act juridic. Termenul pentru
Pentru a putea a fi comparate şi acordate întocmirea DJ FESI este de 5 zile lucrătoare.
punctaje tuturor celor cinci criterii pe baza 6. Verificarea preliminară a DJ FESI de
cărora se selectează ideile de proiecte, se vor către SSDU
525
În termen de 2 zile de la finalizarea procesului finanţare din Fonduri ESI 2014-2020 de

de selectare şi prioritizare a ideilor de proiecte, către SSDU;
se vor transmite documentele către SSDU  Acordul/protocolul între municipii în
pentru verificarea preliminară. Pe lângă care se stabilesc noile alocări financiare
Documentul Justificativ şi lista finală de fişe de negociate pe fiecare Obiectiv
proiecte pentru Axa prioritară 4 pe Obiective specific/adresa prin care municipiul
specifice se vor transmite şi documentele declară că nu doreşte să participe în
suport, respectiv fişele de proiecte pentru Axa etapa de negociere;
prioritară 4, toate documentele aferente
procesului de prioritizare, listele de proiecte În situaţia în care sunt anexate liste de proiecte
finanţabile din alte surse, în format electronic. finanţabile din alte fonduri ESI, AM POR poate
SSDU se va pronunţa asupra respectării transmite acele liste către AM-urile care
procedurii de lucru de către Autoritatea Urbană gestionează programele respective. În situaţia
și va întocmi un raport în termen de 10 zile în care nu se primeşte un răspuns în termen de
lucrătoare. Modelul de raport de regăsește în maximum 5 zile calendaristice, se consideră că
formularele la Procedură Operaţională pentru nu există obiecţii cu privire la proiectele incluse
Dezvoltare Urbană. Recomandările formulate în listă.
de SSDU trebuie să fie avute în vedere de către 9. Finalizarea etapei de selectare a
AU în termen de maximun 2 zile lucrătoare de fișelor de proiecte
la primirea raportului.
AM POR poate solicita clarificări dacă este
7. Aprobarea DJ FESI şi a listei de idei de cazul, cu privire la întocmirea DJ FESI şi cu
proiecte selectate de Autoritatea privire la ideile/fişele de proiecte din lista
Urbană aferentă Axei prioritare 4, dar și a altor Axe din
După respectarea recomandărilor făcute de POR.
SSDU, Autoritatea Urbană va aproba DJ FESI, Dacă nu sunt necesare clarificări, după cele 5
inclusiv lista de fişe de proiecte prioritare şi de zile calendaristice, AM POR va comunica AU,
rezervă pentru Axa prioritară 4. Aprobarea va fi Municipiului Iași şi ADR NE că nu există obiecţii
comunicată Municipiului Iași, AMPOR și ADR cu privire la DJ FESI, că poate fi considerat
NE. aprobat şi că poate fi demarată dezvoltarea
8. Transmiterea DJ FESI către AMPOR, ideilor de proiecte, precum şi cea de-a doua
ADR etapă de selecţie, respectiv selecţia Cererilor de
finanţare propriu-zise.
Autoritatea Urbană va transmite DJ FESI către
Municipiul Iași, AM POR și spre informare către 10. Finanţarea proiectelor din lista de idei
ADR NE. de proiecte prioritare şi de rezervă
Pe lângă DJ FESI, Autoritatea Urbană va În momentul depunerii Cererilor de finanţare

transmite AM POR şi ADR NE, următoarele pentru Axa prioritară 4, acestea trebuie să fi
anexe/documente: parcurs prima etapă de selectare, respectiv
acestea trebuie să se regăsască în lista de
 Raportul de verificare preliminară a fişe/idei de proiecte prioritare selectate de
Documentului Justificativ pentru Autoritatea Urbană.
526
Selectarea ideii de proiect în această etapă, nu

înseamnă că Cererea de finanţare ce va fi
dezvoltată va primi negreşit finanţare, decizia
de finanţare fiind luată după parcurgerea
evaluărilor din cea de-a doua etapă de selecţie.
Proiectele din lista de rezervă pot fi trecute în

lista de proiecte prioritare, numai în situaţia în
care se constată că proiectele din lista de dei de
proiecte prioritare nu sunt eligibile, aspect
constatat în faza de pregătire sau după
depunerea în MySMIS sau în situaţia în care se
dovedeşte că valoarea cumulată
nerambursabilă a ideilor de proiect considerate
iniţial prioritare este mai mare decât valoarea
cumulată nerambursabilă a Cererilor de
finanţare aferente.
Lista de idei de proiecte prioritare se va

actualiza numai în cazuri justificate, cu acordul
AM POR.
527
VI. Cadrul partenerial pentru elaborarea și

implementarea SIDU
VI. CADRUL VI. Cadrul

PARTENERIAL partenerial
PENTRU pentru
ELABORAREA ȘI
elaborarea şi
implementarea
IMPLEMENTARE
SIDU
A SIDU
528
 Cultură;
VI.1. Cadrul partenerial  Sănătate;
pentru elaborarea și  Incluziune socială;
 Locuire;
implementarea SIDU  Societatea civilă, partener în proiectele
comunităţii;
Strategia nu stă în responsabilitatea unei  Comunităţile Iașului;
singure persoane sau a unei instituţii, ci  Creșterea capacităţii administrative în
necesită implicarea întregii comunităţi locale zona metropolitană a Municipiului Iași;
– instituţii publice, organizaţii ale societăţii  Economie, dinamica investiţiilor și
civile și mediul de afaceri. Implicarea unor forţa de muncă;
astfel de parteneri este necesară atât în  Turism;
designul proiectelor, în mobilizarea de  Clima și schimbările climatice;
resurse, în implementare, cât și în  Mediu natural;
monitorizarea și evaluarea implementării de  Demografie și migraţie;
ansamblu a strategiei.
 Contextul teritorial;
În acest scop, pe perioada elaborării strategiei  Infrastructura tehnico-edilitară;
s-a constituit un grup de lucru cuprinzând  Conectivitate și mobilitate urbană;
experţi din cadrul Primăriei Municipiului Iași, al  Spaţiul public, profilul spaţial și
Asociaţiei Zona Metropolitană Iași, funcţional.
reprezentanţi ai mediului academic și
Grupul de lucru astfel constituit a sprijinit
profesional, acoperind domeniile principale
procesul de colectare de date, precum și
analizate în cadrul SIDU, după cum urmează:
elaborarea SIDU prin participarea experţilor
 Educaţie; sectoriali la întâlniri de lucru pentru dezbaterea
concluziilor analizelor și a obiectivelor și
529
direcţiilor strategice propuse. De asemenea,

experţii au transmis echipei de elaborare
observaţii pe baza versiunilor de lucru ale SIDU. Obiective de cercetare
Post-elaborare, grupul de lucru poate continua • Obţinerea unei imagini asupra
sub forma Comitetului consultativ al SIDU percepţiei locuitorilor cu privire la
(Figura 158), având rolul de a sprijini, cu calitatea vieţii în cartierele Municipiului
expertiză specializată, unităţile de Iași
implementare și monitorizare în selecţia, • Identificarea percepţiei și a gradului de
implementarea și monitorizarea proiectelor. satisfacţie a locuitorilor cu privire la
calitatea locuirii
VI.2. Percepţia • Identificarea percepţiei și a gradului de
satisfacţie a locuitorilor cu privire la
populaţiei privind calitatea serviciilor publice în
Municipiul Iași
calitatea vieţii în • Identificarea percepţiei și a gradului de
satisfacţie a locuitorilor cu privire la
Municipiul Iași mobilitatea în Municipiul Iași
• Identificarea percepţiei și a gradului de
În acest scop, la începutul demersului de satisfacţie a locuitorilor cu privire la
elaborare a Strategiei, au fost consultaţi peste petrecerea timpului liber în Municipiul
800 de cetăţeni ai Municipiului Iași (Anexa 10),
Iași
opiniile înregistrate în cadrul sondajului fiind
luate în considerare în conceprea Strategiei și Structura eşantionului
urmând să fie avute în vedere în prioritizarea
proiectelor SIDU. Structura eşantionului pe vârste
Metodologie Distribuţia pe categorii de vârstă este relativ

echilibrată, după cum urmează: persoanele cu
vârsta între 35-45 ani au înregistrat cea mai
Locuitorii Municipiului mare pondere 22,0%, urmate de persoanele
Public ţintă
Iași între 45-60 ani, 21,7% şi persoanele cu vârsta
cuprinsă între 25-35 de ani, cu o pondere de
20,8%. La mică diferenţă se află persoanele
peste 60 ani cu un procent de 19,4%,
Eşantion 808 respondenţi
persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani
fiind cel mai slab reprezentate, 14,9%. Un
Design chestionare procent de 1,2% din respondenţi nu au dorit să
îşi declare vârsta.
Aplicare chestionare
Activităţi
Centralizarea și
prelucrarea
rezultatelor
chestionarelor
Realizare raport
530
01% Structura eşantionului în funcţie de cartier
19% 15%
Din punct de vedere al cartierului de
21% provenienţă, ponderea cea mai mare a
22%
respondenţilor aparţine cartierelor: Tătăraşi
22% (16,7%), Alexandru cel Bun (13,6%), Nicolina
NS/NR 18-25 ani 25-35 ani (11,8%), Centru (7,3%), Copou (6,9%), Păcurari
35-45 ani 45-60 ani peste 60 ani (5,8%), Dacia (5,4%), Podu Roș (4,1%), Canta
(2,8%), Cantemir (2,5%), Galata (2,1%), Mircea
Structura eşantionului în funcţie de nivelul de cel Bătrân (2,1%), Frumoasa (1,7%). Procentul
educaţie respondenţilor din CUG, Gara, Dancu, Bucium
şi Țicău Sărărie a fost de 2,4%. Un procent de
Din punct de vedere al nivelului de educaţie se 14,7% din respondenţi nu au ştiut sau nu au
remarcă o pondere predominantă de dorit să ofere informaţii cu privire la cartierul în
respondenţi cu studii superioare, respectiv
care locuiesc.
22,9% respondenţi ce au absolvit învăţământ
universitar de scurtă durată, 19,7% învăţământ Notă: Numărul respondenţilor din cartiere CUG,
universitar de lungă durată şi 13,4% cu studii Gară, Dancu, Bucium şi Țicău Sărărie fiind
postuniversitare. 20,9% din totalul foarte redus, nu permite o analiză la nivel de
respondenţilor sunt absolvenţi de liceu, 7,1% au cartier, răspunsurile obţinute neputând fi
urmat o şcoală profesională, 6,7% au studii considerate reprezentative pentru întreaga
postliceale, iar persoanele cu studii gimnaziale, comunitate.
şcoală primară şi fără studii însumează sub 5%
(4,3%). Un procent de 5,1% dintre participanţii
la consultare nu au dorit să ofere informaţii cu 0,1%
0,2%
privire la ultimele studii absolvite. 0,4% 14,7%
0,7% 16,7%
0,9%
1,7%
0,4% 5,1%
0,9% 2,1%
3,1%
2,1%
6,7% 2,5% 13,6%
22,9% 2,8%
7,1% 4,1%
5,4% 11,8%
13,4%
20,9%
5,8%
6,9% 7,3%
19,7%
învăţământ universitar - studii licenţă Tătăraşi Alexandru cel Bun

liceu (9-12 clase) Nicolina Centru
învăţământ universitar - masterat Copou Păcurari
studii postuniversitare Dacia Podu Ros
şcoală profesională Canta Cantemir
şcoală postliceală Galata Mircea cel Bătrân
gimnaziu (5-8 clase) Frumoasa CUG
şcoală primară (1-4 clase) Gara Dancu
fara studii Bucium Ticău Sărarie
NS/NR NS/NR
531
Rezultatele cercetării Analizând satisfacţia locuitorilor cu privire la

Municipiul Iaşi din perspectiva cartierului de
Percepţia generală asupra Municipiului Iași domiciliu, peste 55% dintre respondenţi sunt
mulţumiţi sau foarte mulţumiţi, cel mai ridicat
Percepţia generală asupra Municipiului Iași este
nivel de mulţumire înregistrându-se la nivelul
în general una bună, locuitorii sunt mândri de
locuitorilor cartierului Mircea cel Bătrân 76,4%,
moştenirea istorică şi culturală a oraşului, sunt
Alexandru cel Bun -71,8%, Copou 71,4%, Canta
mulţumiţi de poziţionarea geografică şi de
69,6%, cel mai redus nivel de mulţumire
potenţialul turistic şi cultural al acestuia,
generală cu privire la Municipiul Iaşi
precum şi din perspectiva locuirii, a cartierului şi
înregistrându-se în rândul locuitorilor
a locuinţei lor.
cartierului Tătăraşi. Însă chiar şi aici procentul
Un procent de 53,2% din respondenţi s-au celor mulţumiţi sau foarte mulţumiţi atinge
declarat mulţumiţi de Municipiul Iași, 16% 57,8%.
nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi, iar 13,7%
Percepţia cartierului în care locuiesc este de
neutri sau nu au ştiut/ nu au dorit să răspundă.
asemenea una pozitiva, în special la nivelul
Din punctul de vedere al percepţiei asupra locuitorilor cartierului Copou, 76,8% fiind
cartierului în care locuiesc, 57,7% dintre mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de cartierul lor,
respondenţi sunt mulţumiţi sau foarte urmat de Alexandru cel Bun cu 68,2%, Centru
mulţumiţi, 22% nemulţumiţi sau foarte 66,1%, Tătăraşi 63%, Canta 60,9%, Podu Roș
nemulţumiţi, iar 20,3% neutri, nu au ştiut sau nu 60,6%, Mircea cel Bătrân 52,9%, Nicolina
au dorit să răspundă. 49,5%, Păcurari 48,9%, Dacia 45,5%, Frumoasa
42,9%, Cantemir 40,9%. În contrast, dintre
71,2% din respondenţi s-au declarat mulţumiţi respondenţii locuitori ai cartierului Galata,
sau foarte mulţumiţi de locuinţa lor, doar 11,3% 47,1% sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi
nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi şi 17,6% de cartierul lor, şi numai 29% mulţumiţi sau
neutri, nu au ştiut sau nu au dorit să răspundă. foarte mulţumiţi.
În general cât de mulţumit sunteţi De asemenea din punctul de vedere al

de: locuinţei, se remarcă un grad ridicat de
mulţumire la nivelul locuitorilor tuturor
05%
02% cartierelor analizate, cel mai mare procent
Locuinţa 09%
dumneavoastră 12% declarându-se a fi mulţumiţi sau foarte
52%
19% mulţumiţi fiind locuitorii cartierului Galata, în
05%
04% procent de 88,2%, urmat de Canta 87%, Mircea
Cartierul în care locuiţi 18%
15% cel Bătrân 82,4%, Centru 79,7%, Nicolina
45%
13% 77,9%, Păcurari 76,6%, Dacia 70,5%, Tătăraşi
02% 70,4%, Podu Roș 66,7%, Alexandru cel Bun
03%
Municipiul Iaşi 13% 65,5%, Cantemir 65,0%, Frumoasa 64,3% şi
12%
43% Copou 62,5%.
10%
00% 20% 40% 60% Opiniile sunt împărţite în ceea ce privește
Nu ştiu/Nu răspund Foarte nemulţumit/ă modul în care sunt implementate și gestionate
Nemulţumit/ă Neutru proiectele de investiţii de către autoritatea
Mulţumită Foarte mulţumit/ă
532
publică (dintre cei care au răspuns la întrebare,

Din câte ştiţi, care este situaţia ofertei
61% mulţumiţi, 39% nemulţumiţi). de locuinţe la nivelul Municipiului Iași?
5,0%
Între proiectele de dezvoltare cunoscute și
menţionate de cetăţeni se numără: amenajarea
zonei Ciric, restaurarea Palatului Culturii, 15,0%
30,9%
proiectul Palas, reabilitarea clădirilor
monument, refacerea infrastructurii stradale –
realizarea de pasaje supra și subterane: Pasajul
18,8%
Octav Băncilă, Pasajul Mihai Eminescu,
reabilitarea pasarelei Nicolina, modernizarea 13,0%
aeroportului, noul terminal al aeroportului,
17,3%
şoseaua de centură Uricani, amenajarea albiei
minore a Bahluiului, un sistem nou de
Oferta este prea mare comparativ cu cererea
management al traficului, reabilitare linii
tramvai, termoficare, semaforizarea Există suficiente locuințe disponibile
inteligentă, pietonizarea bulevardului Stefan Cererea și oferta sunt aproximativ egale

cel Mare şi Sfânt/Lăpuşneanu, realizarea de Foarte puține locuințe disponibile
incubatoare şi centre de afaceri, Spitalul Lipsă acută de locuințe disponibile
Regional, Sala Polivalentă, extinderea căilor de Nu ştiu/Nu răspund
transport către zona Cicoarei.
Percepţia locuitorilor Municipiului Iași cu privire
Calitatea locuirii în Municipiul Iași
la zona în care locuiesc, respectiv dotările și
În ceea ce privește situaţia ofertei de locuinţe, serviciile publice la care au acces în
5% dintre respondenţi consideră că oferta este proximitatea locuinţei, a fost în general una
prea mare comparativ cu cererea, 15% că există pozitivă, în primul rând din perspectiva şcolilor
suficiente locuinţe disponibile, 18,8% că şi liceelor din municipiu, urmate de transportul
cererea şi oferta sunt aproximativ egale, 17,5% în comun, accesul la pieţe agroalimentare,
consideră că sunt foarte puţine locuinţe liniştea şi curăţenia oraşului, spaţiile verzi şi
disponibile, iar 13 % indică o lipsă acută de sistemul de canalizare. Deşi percepţia este una
locuinţe disponibile. 30,9% dintre respondenţi general pozitivă, răspunsurile indică o ofertă și/
nu au putut să exprime o opinie cu privire la sau deservire insuficientă cu dotări de
situaţia ofertei de locuinţe din Municipiul Iași. alimentaţie publică (restaurante, baruri,
Analizând răspunsurile în funcţie de vârsta terase), grădiniţe, creşe şi locuri de joacă pentru
respondenţilor, se observă o diferenţă de copii.
percepţie, persoanele peste 45 de ani fiind cele
care estimează preponderent o ofertă
insuficientă de locuinţe.
533
Bătrân procentul celor nemulţumiţi sau foarte

nemulţumiţi (Frumoasa 42,86% iar Mircea cel
Din câte ştiţi, care este situaţia ofertei
de locuinţe la nivelul Municipiului Iași? Bătrân 35,29%) este destul de ridicat
comparativ cu celelalte cartiere.
30%
10%
NS/NR 10% Cum apreciaţi zona în care locuiţi din
20% punct de vedere al:
20%
10%
7,30%
43% 5,57%
14% Şcoli şi licee 10%
19,80%
peste 60 ani 16% 43%
15% 14,36%
08%
04% 3,22%
10,77%
Transport în comun 19%
30% 13,99%
17% 38,00%
23% 15,47%
45-60 ani
14%
10% 4,58%
07% 8,79%
Pieţe agroalimentare 19,68%
15,47%
28% 40%
16% 11,76%
35-45 ani 17%
18% 2,35%
9,53%
19% 21%
02% Linişte 15,10%
43%
9,03%
24%
11% 1,86%
25-35 ani 15% 9,78%
26% Curaţenie 22%
18% 13,86%
05% 44%
9,03%
30% 4,46%
06% 12,87%
15% Spaţii verzi şi parcuri 21%
18-25 ani 13,37%
23% 35%
20% 13,24%
06%
4,46%
00% 20% 40% 60% 10,89%
Canalizare 23%
16,09%
39%
Nu ştiu/Nu răspund 7,18%
9,65%
Lipsă acută de locuințe disponibile 6,93%
Grădiniţe şi creşe 15%
23,76%
Foarte puține locuințe disponibile 35%
9,16%
10,77%
Restaurante, terase, 6,44%
12%
În funcţie de cartierul de provenienţă, cel mai baruri 27,60%
32%
11,63%
ridicat grad de satisfacţie (foarte mulţumiţi şi
mulţumiţi) în ceea ce privește şcolile şi liceele 5,20%
Locuri de joacă pentru 12,87%
22%
se remarcă la nivelul cartierelor Cantemir copii 15,97%
36%
(75%), Copou (69,64%), Centru (66,49%), Podu 8,29%
Roș (66,67%), Alexandru cel Bun (61,82%), 00% 20% 40% 60%
Canta (60,87%), Galata (58,82%), Tătăraşi Nu ştiu/Nu răspund Foarte nemulţumit/ă
(57,04%), Păcurari (46,81%), Nicolina (46,32%). Nemulţumit/ă Neutru
La nivelul cartierelor Frumoasa şi Mircea cel
534
Din perspectiva transportului în comun, Curăţenia zonei în care locuiesc este

cartierele la nivelul cărora s-a înregistrat o percepută în general pozitiv de către toţi
percepţie pozitivă a respondenţilor (foarte respondenţii, clasamentul cartierelor în funcţie
mulţumiţi şi mulţumiţi) sunt: Cantemir (70%), de procentul persoanelor mulţumite și foarte
Canta (65,2%), Copou (64,29%), Alexandru cel mulţumite fiind: Copou (71,4%), Canta
Bun (62,73%), Centru (62,71%), Dacia (61,36%), (65,22%), Alexandru cel Bun (62,73%),
Tătăraşi (56,3%), Podu Roș (48,48%), Galata Mircea cel Bătrân (58,82%), Dacia (54,55%),
(47,06%). Cartierele care înregistrează Podu Roș (51,52%), Păcurari (51,06%),
respondenţi preponderent nemulţumiţi în ceea Frumoasa (50,00%), Tătăraşi (49,63%), Centru
ce privește transportul în comun sunt: (49,15%), Nicolina (42,11%), Galata (41,18%),
Frumoasa (57,1%), urmat de Păcurari (42,5%) şi Cantemir (40,00%).
Nicolina (42,9%). În cartierul Mircea cel Bătrân
procentul răspunsurilor negative este de Din punctul de vedere al accesului la parcuri şi
asemenea ridicat, de 41,18%, însă mai mic spaţii verzi, aprecierea a fost pozitivă la nivelul
decât procentul răspunsurilor pozitive de cartierelor Copou (80,36%), Canta (60,87%),
47,06%. Cantemir (60%), Alexandru cel Bun (58,18%),
Tătăraşi (51,11%), Centru (50,85%), Frumoasa
În ceea ce priveşte gradul de mulţumire (foarte (50%) şi Podu Roș (42,42%). O pondere mai
mulţumiţi şi mulţumiţi) din punctul de vedere al mare a persoanelor nemulţumite şi foarte
accesului la pieţe agroalimentare, cartierele nemulţumite decât a celor mulţumite şi foarte
care au înregistrat cele mai bune rezultate sunt: nemulţumite s-a înregistrat în cazul
Alexandru cel Bun (73,64%), Mircea cel Bătrân respondenţilor din cartierele: Dacia (50%),
(64,71%), Galata (58,82%), Centru (57,58%), Galata (47,06%), Nicolina (44,21%), Păcurari
Podu Roș (57,58%), Frumoasa (57,12%), Dacia (38,3%) şi Mircea cel Bătrân (35,29%).
(54,55%), Nicolina (52,63%), Cantemir (50%),
Canta (47,83%) şi Tătăraşi 44,4%. O percepţie În ceea ce priveşte sistemul de canalizare din
negativă (nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi) s- Municipiul Iași, o pondere superioară a
a înregistrat la nivelul cartierelor Păcurari numărului respondenţilor mulţumiţi şi foarte
mulţumiţi, comparativ cu a celor nemulţumiţi şi
(36,17%), Copou (57,14%).
foarte nemulţumiţi s-a înregistrat în cartierele
Cartierele în care liniştea este apreciată pozitiv Frumoasa (64,29%), Centru (57,63%), Copou
de respondenţi (foarte mulţumiţi şi mulţumiţi) (57,14%), Canta (56,52%), Tătăraşi (51,85%),
sunt: Mircea cel Bătrân (58,82%), Nicolina Podu Roș (51,52%), Păcurari (46,81%), Dacia
(57,8%), Tătăraşi (55,5%), Copou (55,3%), Podul (40,91%) şi Alexandru cel Bun (39,09%).
Roș (54,55%), Alexandru cel Bun (53,64%), Cartierele cu o pondere egală: Nicolina
Centru (52,5%), Dacia (52,2%), Cantemir (50%), (35,79%/35,79%) şi Galata (29,41%/29,41%). O
Canta (47,8%), Galata (47%) . La nivelul percepţie negativă s-a întregistrat la nivelul
cartierului Furmoasa, procentul persoanelor cartierelor: Cantemir (55%) şi Mircea cel Bătrân
nemulţumite şi foarte nemulţumite este (41,18%).
superior procentului persoanelor mulţumite şi
foarte mulţumite, iar la nivelul cartierului Accesul la grădiniţele şi creşele din municipiu
Păcurari, distribuţia este aproximativ egală, este apreciat pozitiv în cartierele: Cantemir
42,5% mulţumiţi şi 40,4% nemulţumiţi. (65%), Canta (56,52%), Podu Roş (54,55%),
Alexandru cel Bun (48,18%), Mircea cel Bătrân
(47,06%), Tătăraşi (45,19%), Centru (42,3%),
535
Copou (41,07%), Nicolina (41,05%) şi Dacia

(34,09%). Oferta de grădiniţe şi creşe a fost
apreciată ca nesatisfăcătoare de către
respondenţii din cartierele: Frumoasa (50%) şi
Galata (58,82%). În cazul cartierului Păcurari
ponderea răspunsurilor pozitive/ negative este
echilibrată 25,53%/25,53%.
Analizând gradul de mulţumire cu privire la

locurile de joacă disponibile în Municipiul Iași,
respondenţii din majoritatea cartierelor s-au
declarant mulţumiţi şi foarte mulţumiţi: Canta
(65,22%), Alexandru cel Bun (53,64%), Copou
(53,57%), Cantemir şi Frumoasa cu câte 50%,
Mircea cel Bătrân (47%), Tătăraşi
(46,67%), Podu Roș (45,45%) şi Păcurari
(44,68%). O percepţie negativă s-a înregistrat
la nivelul cartierelor: Nicolina (46,32%), Centru
(38,98%), Dacia (36,36%) şi Galata (52,94%).
În ceea ce privește accesul la dotările de

proximitate, majoritatea respondenţilor
beneficiază de acces facil, în maxim 15 minute,
la: farmacii, magazine de cartier, staţii de
transport în comun, magazine de tip
supermarket şi/sau hypermarket, şcoală,
cabinet medical, alimentaţie publică, grădiniţe.
Figura 184 – Harta online, chestionar online şi afiş din

cadrul consultării publice aferente SIDU
536
Mircea
Cante Podu Alexandr Cant Frumoa Tătăra Daci cel
mir Copou Centru Ros u cel Bun a Galata sa şi a Păcurari Nicolina Bătrân
Mulţumire 75% 70% 69% 67% 62% 61% 59% 57% 57% 50% 47% 46% 41%
Şcoli şi Nemulţumi
Licee re 5% 7% 5% 15% 6% 26% 0% 43% 18% 14% 13% 22% 35%
Mulţumire 65% 41% 42% 55% 48% 57% 24% 36% 45% 34% 26% 41% 47%
EDUCAȚIE
Grădiniţe Nemulţumi
şi creşe re 5% 16% 15% 15% 15% 26% 59% 50% 22% 23% 26% 32% 12%
Mulţumire 50% 54% 34% 45% 54% 65% 18% 50% 47% 30% 45% 39% 47%
Locuri de Nemulţumi
joacă re 25% 21% 39% 27% 28% 17% 53% 36% 32% 36% 38% 46% 35%
Mulţumire 50% 55% 53% 54% 54% 48% 47% 29% 56% 52% 43% 58% 59%
Nemulţumi
Linişte re 30% 21% 27% 27% 26% 35% 35% 50% 34% 34% 40% 26% 24%
Mulţumire 40% 71% 49% 52% 63% 61% 41% 50% 50% 55% 51% 42% 59%
Nemulţumi
Curăţenie re 30% 16% 31% 30% 20% 17% 41% 36% 37% 36% 32% 38% 35%
AMBIENT
Mulţumire 60% 80% 51% 42% 58% 61% 24% 50% 51% 25% 32% 38% 24%
537
Spaţii Nemulţumi
verzi re 20% 11% 34% 39% 27% 35% 47% 29% 31% 50% 38% 44% 35%
Mulţumire 40% 58% 58% 52% 39% 57% 29% 64% 52% 41% 47% 36% 35%
Canalizar Nemulţumi
CAN.
e re 55% 27% 27% 30% 37% 22% 29% 29% 30% 39% 28% 36% 42%
Mulţumire 50% 23% 58% 58% 74% 48% 58% 57% 44% 55% 34% 53% 65%
Acces la Nemulţumi
pieţe re 20% 57% 22% 33% 10% 40% 18% 29% 36% 25% 36% 25% 0%
Mulţumire 50% 18% 58% 58% 74% 48% 59% 57% 44% 55% 34% 53% 65%
Nemulţumi
Pieţe re 20% 57% 22% 33% 10% 39% 18% 29% 36% 25% 36% 25% 0%
Mulţumire 35% 39% 39% 33% 29% 48% 24% 21% 25% 36% 49% 40% 35%
Iluminat Nemulţumi
public re 15% 14% 20% 33% 39% 26% 41% 29% 26% 20% 19% 23% 18%
Mulţumire 10% 9% 14% 18% 19% 9% 18% 29% 30% 18% 32% 11% 24%
SIGURANȚĂ
Nemulţumi
Siguranţă re 35% 52% 54% 46% 46% 44% 30% 29% 37% 41% 30% 35% 47%
Mulţumire 70% 64% 63% 48% 63% 65% 47% 36% 56% 61% 38% 43% 47%
Transport Nemulţumi
Public re 20% 27% 24% 30% 20% 17% 24% 57% 26% 16% 43% 43% 41%
538
Mulţumire 15% 32% 39% 18% 29% 26% 18% 29% 24% 32% 38% 26% 29%
Străzi şi Nemulţumi
carosabil re 25% 21% 29% 42% 39% 22% 65% 50% 30% 32% 26% 32% 41%
Mulţumire 18% 26% 28% 20% 38% 19% 14% 10% 40% 23% 24% 34% 12%
Alei şi Nemulţumi
trotuare re 42% 34% 36% 36% 27% 33% 57% 45% 26% 47% 35% 32% 53%
Mulţumire 5% 16% 10% 18% 25% 17% 18% 7% 13% 18% 13% 9% 0%
MOBILITATE
Nemulţumi
Parcări re 50% 38% 53% 45% 46% 52% 65% 50% 46% 45% 55% 54% 59%
539
Analizând răspunsurile în funcţie de cartierul de

Aveţi acces facil la următoarele
categorii de dotări de proximitate în provenienţă al respondenţilor, se remarcă
zona în care locuiţi? preponderenţa cartierelor unde gradul de
nemulţumire este superior gradului de mulţumire
5%
cu privire la străzi şi carosabil. Astfel, cartierele în
Farmacie 1%
3%
8% care locuitorii s-au declarat mulţumiţi sau foarte
81% mulţumiţi sunt: Centru (38,98%), Păcurari (38,3%),
5% Copou (32,14%) şi Canta (26,09%). Cartierele care
Magazine de cartier 2% au înregistrat cea mai mare pondere de
9%
8%
74% respondenţi nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi
5% sunt: Mircea cel Bătrân (41,18%), Alexandru cel
Staţii de transport în 4% Bun (39,09%), Frumoasa (50%), Nicolina (32,63%),
comun 14%
10% Tătăraşi (30,37%), Podu Ros (42,42%), Galata
66%
(64,71%) şi Cantemir (25%).
5%
Magazine de tip
supermarket şi/sau 4%
12% Cât de mulţumit(ă) sunteţi de
hypermarket 11%
65% infrastructura fizică în zona în care
14%
locuiţi?
Şcoală 3%
17%
5% 21%
59% 13%
Iluminat public 14%
7% 19%
Cabinet medical 3% 19%
19% 15%
11%
57%
20%
11% 17%
Alimentaţie publică
(restaurant, bar, 5% Străzi/carosabil 16%
18% 20%
cafenea pariserie etc) 14%
50% 15%
13%
18%
Grădiniţă 4% 20%
20% 18%
6%
49% 19%
Alei şi trotuare
19%
00% 20% 40% 60% 80% 100% 13%
11%
NS/NR Nu am acces Dificil
22%
Mediu Mai puţin facil Facil
33%
Parcări 16%
13%
În ceea ce priveşte infrastructura fizică din zona de 08%
08%
locuire, se remarcă o pondere echilibrată a
răspunsurilor pozitive și negative cu privire la 00% 10% 20% 30% 40%
iluminatul public şi calitatea străzilor şi a
Nu ştiu/Nu răspund Foarte nemulţumit/ă
carosabilului, și preponderenţa respondenţilor
Nemulţumit/ă Neutru
nemulţumiţi cu privire la starea aleilor şi
trotuarelor și, în special, cu privire la spaţiile de
parcare.
540
În ceea ce priveşte iluminatul public din cartiere,

Bazat pe experienţa dumneavoastră,
percepţia generală este pozitivă, numărul cât de mulţumit sunteţi de:
persoanelor mulţumite sau foarte mulţumite fiind
superior celor nemulţumite sau foarte
nemulţumite: Păcurari (48,94%), Canta (47,83%), Calitatea actului didactic 12,3%
Nicolina (40%), Copou (47,83%), Centru (38,98%), 40,1%
16,6%
Dacia (36,36%), Mircea cel Bătrân (35,29%),
Cantemir (35%). La nivelul respondenţilor din
Numărul de şcoli/locuri în 9,9%
cartierele Podu Roș şi Tătăraşi, părerile sunt şcoli
44,1%
împărţite în mod egal (Podu Roș 33,33% /33,33%) şi 10,0%
Tătăraşi (25,19%/25,93%). Ponderea răspunsurilor
negative din cartierele Alexandru cel Bun Numărul de licee/locuri în 8,7%
(39,09%), Galata (41,18%) şi Frumoasa (28,5%) licee
40,5%
depășește ponderea celor pozitive. 8,5%
În numai trei dintre cartierele analizate, procentul Numărul de

grădiniţe/locuri în 19,1%
persoanelor mulţumite sau foarte mulţumite de
grădiniţe 26,7%
aleile şi trotuarele zonei în care locuiesc este mai 6,6%
mare decât cel al respondenţilor nemulţumiţi:
Tătăraşi (39,13%), Alexandru cel Bun (37,5%) şi Condiţiile fizice din cadrul 16,2%
Nicolina (33,9%). Procentul cel mai ridicat al liceelor
28,8%
respondenţilor nemulţumiţi se înregistrează la 5,2%
nivelul cartierelor Galata (57,14%) şi Mircea cel

Bătrân (52,94%). Condiţiile fizice din cadrul 19,9%
şcolilor
27,8%
În ceea ce priveşte accesul la spaţii de parcare, la 6,2%
nivelul tuturor cartierelor s-a inregistrat o
percepţie generală negativă. Cartierele cu cel mai Condiţiile fizice din cadrul 18,8%
grădiniţelor
ridicat procent al respondenţilor nemulţumiţi 25,2%
5,2%
sunt: Galata (64,71%) Nicolina (64,21%), Cantemir
(60%) şi Mircea cel Bătrân cu 58,8%.
Dotarea grădiniţelor 20,0%
Calitatea serviciilor publice în Municipiul Iași 23,4%
4,3%
Analiza percepţiei asupra serviciilor publice la
nivelul Municipiului Iași indică o opinie în general 22,2%
Dotarea şcolilor/liceelor
pozitivă în ceea ce priveşte calitatea actului 23,3%
didactic, numărul şcolilor/locurilor în şcoli, 4,6%
numărul de licee/locurilor în licee. O percepţie mai

puţin pozitivă a fost înregistrată în ceea ce
priveşte: numărul de grădiniţe/locuri în grădiniţe,
condiţiile fizice din cadrul liceelor, condiţiile fizice
din cadrul grădiniţelor, dotarea grădiniţelor,
dotarea şcolilor/liceelor. În ceea ce priveşte serviciile de sănătate, se
remarcă percepţia pozitivă în ceea ce priveşte
numărul de farmacii din localitate şi a numărului
541
de cabinete medicale. Un grad mai redus de acestor servicii. Restul răspunsurilor sunt
mulţumire poate fi observat din perspectiva preponderent pozitive sau neutre.
calităţii serviciilor medicale şi a numărului de
spitale. Un grad ridicat de nemulţumire se remarcă Utilizaţi/aţi utilizat serviciile de
în privinţa numărului de locuri din spitale, 37,4% asistenţă socială din Municipiul Iași?
din respondenţi declarându-se nemulţumiţi şi 15,6%
6,4%
17,6% foarte nemulţumiţi.
Bazat pe experienţa dumneavoastră

directă, cât de mulţumit(ă) sunteţi de :
5,6% 78,0%
1,4%
Numărul de farmacii 3,6%
44,6%
39,7%
7,3% Da Nu Nu ştiu/Nu răspund

3,1%
Numărul de cabinete 14,2%
medicale
45,0% Cât de mulţimit/ă sunteţi de calitatea
9,2% serviciilor sociale?
5,1% 10,4%
7,3%
Calitatea serviciilor 25,2%
medicale
37,0% 3,0%
8,7% 12,6%
7,7%
6,1% 4,2%
Numărul de spitale 26,6% 68,2%
36,6% 1,6%
6,1%
10,9%
17,6% Foarte mulţumit/ă Mulţumită
Numărul de locuri în 37,4% Neutru Nemulţumit/ă
spitale
14,9% Foarte nemulţumit/ă Nu ştiu/Nu răspund
3,6%
00% 10% 20% 30% 40% 50% Gradul de cunoaștere a ofertei de servicii de
asistenţă socială este în general unul bun, un
procent foarte mic de respondenţi neavând
cunoştinţă de gama de servicii disponibile:
Mulţumită Foarte mulţumit/ă ajutoare pentru încălzirea locuinţei, disponibilitate
cantina săracilor, asistenţă pentru vârstnici,
În ceea ce priveşte serviciile de asistenţă socială, servicii destinate integrării persoanelor cu nevoi
numai 15,6% din respondenţi au declarat că au speciale, asistenţă pentru minori proveniţi din
beneficiat de servicii de asistenţă socială, în timp familii în dificultate, asistenţă pentru persoane cu
ce 78% nu au utilizat până în prezent astfel de dizabilităţi.
servicii. Din acest motiv, 68,2% dintre respondenţi
nu s-au putut pronunţa cu privire la calitatea De asemenea, majoritatea respondenţilor
consideră necesară oferirea tuturor tipurilor de
servicii de asistenţă socială.
542
negative (44%) nu le depășesc cu mult pe cele

pozitive (36%).
Din câte ştiţi care sunt următoarele
servicii de asistenţă socială sunt
disponibile în Municipiul Iași
30,0%
Ajutoare pentru
5,9%
încălzirea locuinţei
64,1%
38,0%
Asistenţă pentru
10,8%
vârstnici
51,2%
37,4%
Disponibilitate cantina
7,5%
săracilor
55,1%
40,3%
Asistenţă pentru
11,5%
persoane cu dizabilităţi
48,1%
Asistenţă pentru minori 43,8%

proveniţi din familii în 10,5%
dificultate 45,7%
Servicii destinate 48,0%

integrării persoanelor cu 12,7%
nevoi speciale 39,2%
00% 20% 40% 60% 80%
Nu ştiu/Nu răspund Nu Da
În privinţa serviciilor de urgenţă, administrarea

parcurilor, siguranţa şi ordinea publică, transportul
în comun şi curăţenia şi gestiunea deşeurilor, se
constată o distribuţie relativ echilibrată a
respondenţilor mulţumiţi şi nemulţumiţi de modul
în care aceste servicii sunt furnizate de către
autorităţi. Serviciile de urgenţă și administrarea
parcurilor și a spaţiilor verzi înregistrează
ponderea cea mai ridicată a răspunsurilor pozitive,
în timp ce curăţenia si gestiunea deșeurilor se
clasează pe ultimul loc, chiar dacă răspunsurile
543
Cât de mulţumi(ă) sunteţi de

următoarele servicii publice la nivelul
Cât de necesară consideraţi că este Municipiului Iași:
oferirea acestor servici:
08%
02% 07%
Asistenţă pentru persoane 01% 6%
Serviciile de urgenţă
cu dizabilităţi 16%
03% (salvare, pompieri,
20%
26% poliţie)
41%
60% 10%
08% 02%
02% 9%
Asistenţă pentru minori Administrarea 27%
01%
proveniţi din familii în parcurilor/spaţiilor verzi 17%
dificultate 04%
36%
28% 8%
57%
02%
08% 8%
02% Siguranţa şi ordinea 28%
Servicii destinate integrării publică 22%
02%
persoanelor cu nevoi 34%
speciale 05%
5%
28%
56%
03%
12%
07% 29%
Transportul în comun
02% 16%
02% 33%
Asistenţă pentru vârstnici 7%
05%
30%
54% 02%
13%
Curăţenie şi gestiunea 31%
09% deşeurilor 18%
04% 30%
Disponibilitate cantina 03% 6%
săracilor 07%
38% 00% 10% 20% 30% 40% 50%
40%
09%
06% Mulţumită Foarte mulţumit/ă
Ajutoare pentru încălzirea 06%
locuinţei 11%
Din punctul de vedere al siguranţei în spaţiul public
33%
37% se poate remarca un grad ridicat de nesiguranţă
perceput de respondenţi: 31,7 % declarând că nu
Nu ştiu/Nu răspund Inutilă se simt deloc în siguranţă noaptea în spaţiul public
Puţin necesară Mediu
din cartier, 12,6% simţindu-se nu prea în siguranţă,
Necesară Foarte necesară
în timp ce numai 7,2% din respondenţi au declarat
că se simt complet în siguranţă şi 13,2% destul de
în siguranţă.
544
Cât de în siguranţă vă simţiţi atunci Cât de frecvent utilizaţi pentru

când mergeţi singur(ă) noaptea prin deplasările curente (zilnice,
cartierul dumneavoastră? săptămânale) următoarele mijloace
de transport?
6,3% 7,2%
11%
03%
13,2% Prefer să merg pe jos 19%
11%
29%
27%
31,7%
06%
07%
Transportul în comun 25%
07%
29,0% 22%
33%
12,6% 17%
27%
Automobilul personal 12%
04%
15%
Complet în siguranţă Destul de în siguranţă 25%
19%
Neutru Nu prea în siguranţă 48%
Bicicleta 15%
Deloc în siguranţă NS/NR 07%
07%
04%
Analizând situaţia în funcţie de cartierul de 00% 20% 40% 60%
provenienţă, cel mai ridicat grad de nesiguranţă
Nu ştiu/Nu răspund Niciodată
(numărul de persoane care s-au declarant ca ne-
Rareori Neutru
simţindu-se în siguranţă şi deloc în siguranţă) a
fost înregistrat la nivelul cartierului Nicolina (60%), Frecvent Foarte frecvent
urmat de Centru (54,2%), Copou (51,8%), Mircea

cel Bătrân (47,1%), Alexandru cel Bun (46,4%), Cartierele ale căror locuitori utilizează frecvent sau
Podu Roș (45,5%), Canta (43,5%), Dacia (40,9%), foarte frecvent automobilul personal sunt: Galta
Tătăraşi (37%) şi Cantemir (35%). La nivelul (64,71%), Nicolina (53,68%), Centru (45,76%),
cartierului Frumoasa, percepţia este împărţită în Dacia (45,45%) şi Tătăraşi (43,7%). Locuitorii
mod egal (28,6%/28,6%), singurul cartier în care următoarelor cartiere utilizează în proporţie mai
ponderea persoanelor care se simt în siguranţă mare, rareori sau niciodată automobilul personal:
este superioară celor care nu se simt în siguranţă Alexandru cel Bun (46,36%), Cantemir (45%),
fiind Păcurari (31,9%). Podu Ros (51,52%), Mircea cel Bătrân (52,94%),
Copou (57,14%) şi Canta (78,26%). La nivelul
Mobilitate cartierelor Frumoasa şi Păcurari procentul celor
care utilizează frecvent sau foarte frecvent sunt
În ceea ce privește frecvenţa modurilor de
egale cu procentul celor care utilizează rareori sau
deplasare în oraș, 56% dintre respondenţi susţin
faptul că se deplasează pe jos iar 55% cu niciodată automobilul personal.
transportul în comun. Un procent de 40% Transportul în comun este utilizat în general în
utilizează frecvent sau foarte frecvent automobilul mod frecvent sau foarte frecvent în majoritatea
personal şi un procent foarte mic, de 11% bicicletă cartierelor: Canta (73,91%), Copou (69,64%),
pentru deplasările curente. Păcurari (65,96%), Nicolina (57,89%), Podu Ros
545
(57,58%), Frumoasa (57,14%), Mircea cel Bătrân 60%

(52,94%), Tătăraşi (52,59%) şi Dacia (47,73%). 50%
Cartierele ai căror locuitori utilizează în pondere 40%
mai mare rareori sau niciodată transportul în 30%
comun sunt: Galata (58,82%), Cantemir (55%) şi 20%
Centru (44,07%). 10%
00%
Cei care folosesc frecvent sau foarte frecvent
bicicleta, deși numărul lor este în creștere în ultimii
ani, sunt totuși destul de puţini, sub 15% la nivelul
tuturor cartierelor, fapt datorat în special
infrastructurii aferente încă deficiare, precum şi
insuficienţei promovării şi încurajării utilizării Bicicleta Preferă bicicleta
acestui mijloc de transport alternativ.

30%
Marea majoritate, 72%, declară că ar prefera să
25%
utilizeze transportul în comun dacă ar exista o
20%
infrastructură eficientă şi s-ar rezolva problemele 15%
cu privire la aglomerările frecvente, în special în 10%
orele de vârf, datorită insuficienţei mijloacelor de 05%
transport în comun şi intervalelor de sosiri destul 00%
de mari, precum şi starea acestora, iar procentul
celor care ar utiliza bicicleta pentru deplasările
zilnice dacă ar exista piste special amenajate
pentru biciclete, a înregistrat 26,2%, mai mult
decât dublul celor 11,1% care utilizează bicicleta în Automobilul personal
prezent, iar numărul celor care utilizează
Preferă automobilul personal
automobilul ar scădea de la 40% la 36,3%.
Situaţia comparativă a utilizării mijloacelor de 50%

45%
transport în situaţia în care infrastructura de 40%
transport ar permite utilizarea eficientă a oricărui 35%
30%
mijloc de transport: 25%
20%
15%
10%
05%
00%
Transportul în comun
Preferă transportul în comun
546
35% 70%
30% 60%
50%
25%
40%
20% 30%
15% 20%
10% 10%
05% 0%
Galata
Copou
Nicolina
Cantemir
Dacia
Tătăraşi
Frumoasa
Mircea cel Bătrân

Centru
Păcurari
Canta
Podu Ros
Alexandru cel Bun
00%
Merg pe jos Preferă să meargă pe jos Automobilul personal Preferă automobilul personal
La nivelul cartierelor situaţia comparativă a

100%
utilizarii frecvente şi foarte frecventă a mijloacelor 90%
80%
de transport în prezent şi preferinţa respondeţilor, 70%
60%
în situaţia în care infrastructura de transport ar 50%
40%
permite utilizarea oricarui mijloc de transport 30%
20%
preferat, este următoarea: 10%
0% Copou
Galata
Dacia
Cantemir
Mircea cel Bătrân
Tătăraşi
Nicolina
Frumoasa
Centru
Canta
Păcurari
Podu Ros
Alexandru cel Bun

40%
35%
30%
25%
20%
15%
10% Transportul în comun
5% Preferă transportul în comun
0%
Copou
Galata
Cantemir
Tătăraşi
Frumoasa
Dacia
Nicolina
Centru
Mircea cel Bătrân
Păcurari
Canta
Podu Ros
Alexandru cel Bun
90%
80%
70%
60%
50%
40%
Bicicleta Preferă bicicleta 30%
20%
10%
0%
Galata
Copou
Cantemir
Dacia
Nicolina
Frumoasa
Centru
Păcurari
Mircea cel Bătrân
Tătăraşi
Podu Ros
Canta
Alexandru cel Bun
Merg pe jos Preferă să mergă pe jos
Se poate remarca din grafice potenţialul de

creştere la nivelul tuturor cartierelor a deplasărilor
cu bicicleta şi cu mijloacele de transport public, în
547
situaţia în care infrastructura ar permite utilizarea

Ce probleme aţi identificat în sistemul
eficientă a acestor mijloace de deplasare. De de transport în comun?
asemenea, se remarcă o scădere a utilizării
automobilului personal în majoritatea cartierelor, 11%
Aglomerări frecvente 16,6%
cu excepţia cartierelor Podu Roș, Mircea cel 72,8%
Bătrân, Copou şi Canta, în care ar crește gradul de
Starea mijloacelor de 15%
utilizare a automobilul personal. transport în comun
12,7%
72,6%
În ceea ce privește eficienţa sistemului de 12%
Intervale mari de timp
transport în comun, respondenţii se declară 21,7%
între sosiri 66,1%
preponderent mulţumiţi de acesta, 18,8%
Insuficienţa mijloacelor 13%
considerându-l foarte eficient, 27,8% eficient, 24,3%
de transport în comun 63,0%
14,5% puţin eficient şi 13,1% ineficient.
18%
Insuficienţa staţiilor 59,0%
Cât de eficient este din punctul 23,4%
dumneavoastră de vedere sistemul
de transport în comun din Municipiul 00% 20% 40% 60% 80%
Iași?
7,2% Nu ştiu/Nu răspund Nu Da
18,8%
13,1% Sunt semnalate probleme în ceea ce privește
aglomerările din mijloacele de transport public de
18,6% către majoritatea respondenţilor (72,8%). În mod
27,8%
corelat, este semnalată insuficienţa mijloacelor de
14,5%
transport public disponibile, timpii de așteptare în
staţii. De asemenea, este evidentă starea precară
Foarte eficient Eficient
Neutru Puţin eficient
a mijloacelor de transport public (semnalată de
Ineficient Nu ştiu/Nu răspund 72,6% dintre cetăţeni).
Insuficienţa staţiilor nu este considerată o

Respondeţii au perceput ca fiind eficient sau foarte problemă decât de 23,4% dintre cetăţeni.
eficient sistemul de transport în comun în
următoarele cartiere: Canta (65,2%), Alexandru Petrecerea timpului liber.
cel Bun (57,27%), Dacia (56,82%), Galata (52,94%),
Tătăraşi (48,15%), Copou (48,43%), într-o
proporţie mai mică şi Centru (38,98%) şi Podu Ros
(36,36%). Părerile sunt împărţite în mod egal la
nivelul cartierelor Păcurari (46,81%/46,81%),
Nicolina (41,05%/41,05%) şi Cantemir (35%/35%),
un grad de nemulţumire remarcându-se la nivelul
cartierelor Frumoasa cu 57,14% dintre respondenţi
ce consideră că sistemul de transport în comun
este puţin eficient sau ineficient, şi Mircea cel
Bătrân cu 41,18%.
548
Majoritatea respondenţilor consideră că oferta de

Cât de mulţumit(ă) sunteţi de oferta
privind petrecerea timpului liber în petrecere a timpului liber este variată, fiind
Municipiul Iași? mulţumiţi în special de teatre, biblioteci, muzee,
evenimente artistice şi culturale, parcuri şi grădini
11%
02% publice, sau concerte organizate. Mai puţin
Teatre 10%
51% mulţumiţi au fost de oferta de locuri de joacă
22%
amenajate pentru copii, cinematografe, săli şi
12%
03% terenuri de sport. A fost însă semnalată
Biblioteci 15%
48% nemulţumirea în ceea ce priveşte oferta de
19%
ştranduri şi bazine de înot, precum şi patinoare.
11%
02%
Muzee 13% Opinii împărţite între mulţumiţi și nemulţumiţi în
48%
18% ceea ce privește spaţiile verzi, sub toate aspectele
10%
Evenimente culturale şi 03% (număr și suprafaţă, întreţinere, dotare și
artistice 10% distribuţie teritorială).
50%
19%
07%
05%
Marea majoritate consideră că ambianţa urbană
Parcuri şi grădini publice 11% are de suferit datorită degradării clădirilor şi
46%
18% faţadelor sau a imaginii arhitecturale, a
08% aglomerării traficului datorată numărului mare de
05%
Zone de agrement/picnic 15%
41% Cât de muţumit(ă) sunteţi de situaţia
17%
spaţiilor verzi din Municipiul Iași?
10%
04%
Concerte 18%
44% Amenajarea/dotarea 03%
15% 05%
spaţiilor verzi (bănci, alei, 25%
12% iluminat, alte obiecte de 16%
Locuri de joacă pentru 06%
mobilier urban) 40%
copii 17% 11%
35%
13%
03%
13% 07%
04% Numărul şi suprafaţa
Cinematografe 31%
19% spaţiilor verzi 11%
36% 38%
12%
11%
14%
07%
Săli şi terenuri de sport 04%
20% 06%
31% 25%
10% Întreţinerea spaţiilor verzi
16%
16% 38%
08% 10%
Ştranduri/bazine de înot 18%
26% 05%
10%
09%
16% Distribuţia spaţiilor verzi 32%
09% la nivelul Municipiului Iaşi 17%
Patinoare 24% 30%
23% 08%
08%
00% 50% 100% 00% 50%
Nu ştiu/Nu răspund Foarte nemulţumit/ă Nu ştiu/Nu răspund Foarte nemulţumit/ă

Nemulţumit/ă Neutru Nemulţumit/ă Neutru
Mulţumită Foarte mulţumit/ă Mulţumită Foarte mulţumit/ă
maşini din spaţiul public sau a curăţeniei oraşului.
549
Cât de mulţimit(ă) sunteţi de ambianţa

urbană din Municipiul Iași?
07%
06%
24%
Mobilier urban
25%
32%
04%
06%
09%
Ponderea spaţiilor 33%
verzi 16%
31%
06%
31%
07%
Curăţenia în spaţiul 18%
public 14%
25%
03%
03%
10%
Aspectul clădirilor 46%
(faţade) 18%
20%
03%
06%
19%
Congestia traficului 45%
şi aglomeraţie 14%
14%
03%
36%
10%
Calitate şi coerenţă 27%
arhitecturală 16%
10%
02%
05%
Starea clădirilor 11%
52%
(vechime,
18%
deteriorare etc.)
12%
02%
00% 50% 100%
550
Figura 185: Nivelul de satisfacţie al populaţiei privind calitatea vieţii în cartierele Municipiului Iași
551
Probleme, elemente de potenţial și propuneri  Neimplicarea resurselor umane în evoluţia

semnalate de respondenţi comunităţii
 Lipsa unui plan urbanistic viabil
Rezultatele obţinute la întrebarea cu răspuns liber
 Informarea cetăţenilor cu privire la
din chestionar, trebuie luate în considerare alături
problemele orașului
de rezultatele analizei pe teren şi a celei de birou,
 Lipsa evenimentelor culturale
în conturarea viziunii de dezvoltare şi a
 Izolarea faţă de restul ţării
portofoliului de proiecte ale Municipiului Iași,
 Reţeaua de canalizări
toate acestea semnalând probleme şi elemente de
 Aglomeraţia în trafic
potenţial, sau chiar și propuneri.
 Centura ocolitoare a orașului
Probleme ale Municipiului Iași  Căderea industriei
 Lipsa WC-urilor publice
 Transportul public
 Lipsa de proiecte civice
 Infrastructura de transport
 Nefinalizarea unor proiecte
 Lipsa autostrăzilor care să lege Iaşul de
 Problema cerșetorilor
sudul şi vestul ţării
 Nivelul ridicat al taxelor și impozitelor
 Numărul de locuri în spitale
 Vandalismul
 Nivelul întreţinerii
 Insuficienţa locurilor de joacă pentru copii
 Conexiunile cu localităţile adiacente
 Starea muzeelor, cinematografelor
 Starea străzilor
 Autogara
 Corupţia din instituţii
 Sărăcia
 Educaţia
 Barurile şi terasele de la parterul blocurilor
 Infrastructura sanitară
 Starea spitalelor
 Pieţe agroalimentare
 Zonele de agrement
 Nivelul economic scăzut
 Insuficienta bazelor sportive
 Integrarea romilor
 Siguranţa şi ordinea publică
 Lipsa trotuarelor
 Dezafectarea fabricilor și uzinelor
 Câinii fără stăpân Aspecte pozitive ale Municipiului Iași
 Persoane fără adăpost
 Absorbţia de fonduri europene
 Insuficienta spaţiilor verzi
 Capitală a regiunii Nord-Est
 Lipsa locurilor de muncă
 Străzile reabilitate
 Gradul de curăţenie in oras
 Reabilitarea Palatului Culturii, a Catedralei
 Locuinţele/reabilitarea acestora
Mitropolitane, a muzeelor
 Poluarea
 Viaţa culturală
 Lipsa locurilor de parcare
 Relaţiile interumane
 Traficul dificil
 Învăţământul/centru universitar
 Lipsa infrastructurii pentru sport
 Moștenirea istorică
 Siguranţa cetăţeanului
 Pasaje subterane
 Lipsa unei săli polivalente - problema
 Parcuri
 Administraţia publică
 Oraș liniștit
 Spiritul civic
 Zona centrală a orașului
 Aspectul orașului
552
 Spaţiile verzi  Port la Prut (Ungheni)

 Monumente istorice
 Modernizarea axelor de transport
 Reabilitarea liniilor de tramvai
 Complexul Palas
 Construirea unor clădiri modern
 Reabilitarea termică a blocurilor de
locuinţe
 Zona de agrement Ciric
 Reduceri la tichetele de transport public
pentru elevi și studenţi
 Pistele pentru biciclete
 Modernizarea orașului
 Sprijinul acordat vârstnicilor
 Pieţele agroalimentare VI.3. Grupuri de lucru
 Grădina Botanică
 Aeroport
consultative
 Potenţial turistic
Grupul de lucru este o formă de consultare publică
 Activarea societăţii civile ce se caracterizează printr-un număr redus de
Resurse / atuuri ale Municipiului Iași membri ce au o cunoaştere aprofundată a temelor
de discuţie, de obicei actori locali interesaţi sau
 Fondurile europene împlicaţi în mod direct în implementarea strategiei
 Atragerea investitorilor şi experţi în domeniu ce pot oferi o altă perspectivă
 Transportul public decât cea a administraţiei publice.
 Industria/industriile creative
Temele abordate sunt concrete şi fac obiectul
 Contribuţia cetăţenilor
deciziei publice, fiind alese din domeniile şi
 Învăţământ de calitate
subdomeniile analizate, de exemplu: servicii
 Potenţial turistic
publice (educaţie, sănătate, echipare edilitară),
 Forţa de muncă/resursa umană
mobilitate, economie, protecţia mediului etc., în
 Sectorul IT vederea îmbunătăţirii transparenţei decizionale şi
 Cultura contemporană identificarea de soluţii specifice pentru probleme
 Tinerii de politici publice concrete.
 Localizarea geografică
 Experienţa persoanelor ce se întorc din În cadrul procesului de elaborare a Strategiei
străinătate Integrate de Dezvoltare Urbană pentru perioada
 Colaborarea strânsă între instituţii 2015-2030 au fost organizate 5 grupuri de lucru
 Spiritul studenţesc multidisciplinare cu responsabilii sectoriali din
 Forţa de muncă ieftină cadrul SIDU (detalii în Anexa 12), în datele de
 Aeroportul 15.02.2016, 20.04.2016, 11.07.2016, 14.09.2016 şi
 Investitorii străini 28.09.2016. Scopul întâlnirilor a fost de a colecta
informaţii relevante, de a analiza modul în care
 Disponibilitatea spaţiilor industriale
viziunea, obiectivele şi direcţiile de acţiune
 Potenţialul hidroenergetic (lacurile)
corespund nevoilor Municipiului dar şi de a colecta
553
idei de proiecte pentru perioada actuală de Principalii actori care au fost implicaţi constant în
programare. îmbunătăţirea strategiei au sunt: Asociaţia de
Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană
Iaşi, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est,
Inspectoratul Şcolar Judeţean, Facultatea de
Geografie din cadrul Universităţii Alexandu Ioan
Cuza, Fundaţia Alături de Voi România, Asociaţia
Civica şi Fundaţia Star of Hope România.
Mai mult, toate ideile de proiecte primite au fost

incluse în lista lungă de proiecte a SIDU, urmând ca
acestea să fie prioritizate de autoritatea urbană
conform Documentului Cadru de Implementare a
Dezvoltării Urbane Durabile aferent Axei
Unul din grupurile multidisciplinare de lucru a adus Prioritare 4 a POR.
la aceeaşi masă exclusiv autorităţile publice din
Dincolo de discuţia propriu-zisă și identificarea
mediul rural al ZMI cu scopul de a prezenta
unor probleme și oportunităţi de dezvoltare,
principalele probleme şi soluţii reieşite în urma
grupurile de lucru au reprezentat un prim pas
analizei dar şi cu scopul de a colecta alte idei de
important pentru constituirea unei structuri
proiecte necesare, pe lângă cele existente în
parteneriale de implementare și monitorizare a
documentele strategice ale fiecărei comune. Unul
SIDU, o parte dintre participanţi arătându-se
dintre cele mai importante subiecte în jurul cărora
interesaţi atât să contribuie cu idei de proiecte, cât
a gravitat discuţia s-a referit la necesitatea
și să se implice în parteneriate ulterioare pentru
abordării soluţiilor în parteneriat pentru a creşte
dezvoltarea orașului. Un prim pas în acest sens îl
eficienţa investiţiilor.
constituie propunerea constituirii unui grup de
Totodată, au avut loc şi 4 grupuri de lucru tematice lucru comun format din reprezentanţi ai
(detalii în Anexa 11), care au avut ca scop validarea administraţiei publice locale și ai mediului de
principalelor concluzii ale analizelor și a direcţiilor afaceri, care să colaboreze pe teme legate de
strategice relevante, discutarea și prioritizarea dezvoltarea economică a Municipiului.
direcţiilor de dezvoltare şi a ideilor de proiecte cu
actori locali relevanţi din domeniile educaţie VI.4. Propunerile
(învăţământ preuniversitar inclusiv cel tehnic şi
învăţământ universitar), economie, dezvoltare populaţiei în urma
urbană şi societate civilă (servicii sociale şi ONG).
consultării publice finale
Conform cerinţelor Primăriei Municipiului Iaşi,
modificările şi adăugirile transmise de diferiţi Conform Legii nr. 52 din 2003 privind transparenţa
reprezentanţi ai mediului public sau privat pe decizională în administraţia publică, o dată ce
timpul realizării strategiei sau în perioada de documentul a fost finalizat, acesta a stat în
consultare publică de 30 de zile, au fost incluse în transperenţă pe pagina web a Primăriei
documentul strategic actual în măsura în care Municipiului Iaşi timp de 36 de zile de la data
acestea au fost justificate de surse citabile sau publicării anunţului nr.85990 din data de
date oficiale. 26.08.2016 (Anexa 10) prin care toate instituţiile
şi persoanele interesate au fost înştiinţate privind
554
demersul strategic realizat şi invitate să formulize  Program de colaborări internaţionale între

propuneri, sugestii sau opinii privitoare la acesta. galerii de artă independente.
 Centre de rezidenţă artiști.
Propunerile şi semnalările primite în urma acestui
 Evenimente cultural-artistice
demers vor fi enumerate în continuare, pe
independente în spaţiul public.
domenii. Acestea au venit atât din partea
 Reconversia Parcului Industrial în
persoanelor fizice cât şi din partea asociaţiilor non-
platformă dedicată culturii, artelor,
profit sau a unor instituţii publice ce au tangenţă la
industriilor creative.”
domeniul planificării urbane. Propunerile au fost
 “Un aspect important de pe urma căruia
analizate şi au fost introduse în portofoliul de
putem să beneficiem cu toţii ar fi tratarea
proiecte în funcţie de priotizarea realizată de
muzeelor dintr-o alta perspectivă și
municipalitate.
anume ca vector activ în comunitate.
Cultură Această abordare nu este nouă și este des
întâlnită în ţările dezvoltate din lume. Cu
 “Realizarea muzeului satului şi a unei alte cuvinte trebuie să aducem rolul
parcări subterane în locul penitenciarului.“ muzeului la un nivel actual.Dacă privim
 “Organizarea de evenimente muzeul ca entitate care modelează
internaţionale anuale ale industriilor mentalităţi și ca formator într-o societate
creative - propun organizarea unui singur nu putem decât să abordăm noi tematici și
si mare Festival Internaţional al să creăm muzee care să ajute la conștiinţa
Creativităţii, cu scopul de a promova colectivă și la educarea unui public cât mai
brandul Iaşi - oras al creativităţii, avand ca larg în diferite aspecte. De exemplu un
model Cannes Lions International Festival Muzeu al Comunismului, un Muzeu de
of Creativity. Acest festival, vechi de peste Artă Contemporană, Muzeu al
50 de ani, adună an de an, timp de 7 zile, Designului, sau Muzeul Satului ar
experţi internaţionali din domeniile completa oferta culturală a orașului și ar
Sănatate, Inovaţie, Entertainment (noi modela comunitatea noastră. Dar acest
putem adăuga şi altele). Se dau premii, se lucru trebuie privit din perspectiva -noului
organizează seminarii şi workshopuri cu muzeu- ca o platformă activă care să
personalităţi din domeniile creative.“ includă atât tehnici muzeistice actuale dar
 “O sală de spectacole care să includă și programe active care nu sunt legate
Filarmonica, Opera, ateliere de creaţie, o neapărat de spaţiul fizic al muzeului. Un
construcţie cu un design modern, selectat muzeu nou ar trebui să creeze un program
în urma unui concurs internaţional, şi care care să conţină dezbateri, să aducă
să devină un nou simbol al Iaşului. “ specialiști în oraș în funcţie de domeniu și
 “Realizarea unui muzeu dedicat să formeze societatea în care este
transportului public ieșean. “ amplasat. Cred că administraţia ar trebui
 “Reconversia Parcului Industrial să formeze o echipă, să caute parteneriate
Moldomobila Iași în platformă dedicată și să demareze conceperea și realizarea
industriilor creative. unor muzee noi în Iași concomitent cu
 Reabilitarea clădirii monument istoric din reabilitarea celor existente.
Bd. Carol, nr.3 – Casa Conachi/Rossetti,  În trecut, orașul a avut un caracter
fostul sediu al Securităţii și redarea internaţional prin invitarea unor arhitecţi
circuitului cultural-artistic. și artiști celebri care să realizeze lucrări la
555
noi în oraș. Propun să începem să invităm  Realizarea unui Sistem de Tranzit Rapid
arhitecţi cu recunoaștere internaţională al orașului cu legătură pentru Zona
care să realizeze clădiri emblematice. Ca și Metropolitană. Sistemul ar trebui să fie
propunere de proiect ar fi ideală separat de restul traficului, să aibă
realizarea sediului Operei de către un prioritate în intersecţii și să prezinte un
arhitect sau studio de arhitectură celebru.” orar fix cu afișarea minutelor până la
 “Realizarea monumentului zidul valorilor următorul vehicul în staţie.
 Realizarea monumentului toleranţei şi al  Implementarea Cardului Mobilităţii,
recunoştinţei pentru plata și acces pentru toate
 Realizarea unui centru de artă şi cultură mijloacele de transport din oraș și zona
multifuncţional în Copou metropolitană plus infrastructura
 Copoul, Cartierul Latin al României “ adiacentă: automate pentru card, bariere,
aparate de validat. ”
Mobilitate
Educaţie
 “Realizarea pietonalului de pe strada
Dumbrava Roşie. “  “Reabilitare creşă nr. 25 - ar trebui si
 “Crearea unei noi legaturi intre cartierele extinsă deoarece este singura din Păcurari
Păcurari şi Copou, acum neexistand o cale şi cererea este mult mai mare decât
de acces dedicată şi corect amenajată oferta. ”
pentru biciclişti, iar accesul pietonal între  “Propunem includerea Şcolii Gimnaziale
cele două cartiere este dificil, trotuarele Elena Cuza, (stradela Canta, nr.10) în
sunt înguste, neadaptate deplasării programul Construirea a 5 săli de sport
persoanelor cu dizabilităţi neuromotorii.” moderne. În primul rând, menţionăm că
 Infiinţarea unei unităţi de management al această şcoală nu are o sală de sport in
traficului. Propun ca aceasta unitate de care să se desfaşoare în condiţii optime
management al traficul sa fie creata dupa orele de educaţie fizică şi sport. În al doilea
modelul London Traffic Control Centre rând, elevii provin din medii sociale
(https://tfl.gov.uk/corporate/about- dezavantajate, neavând posibilitatea de a
tfl/what-we-do/roads), în care, pe baza accesa un spaţiu modern şi dotat. În al
datelor obtinute de pe camerele de treilea rând, în zona (Păcurari, Canta) nu
supraveghere din oraş, a GPS-urilor de pe exista o astfel de sală de sport în care elevii
mijloacele de transport public, a să-şi poată petrece timpul practicând un
intervenţiilor societăţilor Citadin, Apavital, sport. Astfel, prin construirea unei săli de
E-on, să se comunice participanţilor la sport moderne, elevii noştri ar beneficia de
trafic si să se administreze în timp real spaţiu plăcut şi util pentru desfăşurarea
diversele situaţii ce perturbă traficul orelor de sport conform Planului cadru şi
(accidente, blocaje, lucrări deschise în de un centru de recreere modern.”
oras).
Locuire
 Parcari/garaje colective in cartierele
Păcurari - Canta. “  “Reabilitare termică blocuri de locuinţe,
 “Înfiinţarea Transportului Metropolitan ca dacă s-ar putea, printr-o suplimentare a
și entitate. bugetului sau găsire de sponsori, picta
 Extinderea liniilor de tramvai și investirea
în vehicule noi.
556
faţadele dupa reabilitare, dupa modelul  “Majoritatea parcurilor sunt gândite acum
Tiranei. ” zeci de ani, și multe dintre ele nici măcar în
forma lor iniţială nu mai sunt în prezent în
Turism
sensul că majoritatea vegetaţiei a
 “Regândirea unui proiect arhitectural cu îmbătrânit și nu este îngrijită, în plus multe
privire la unele clădiri de pe pietonalul spaţii verzi sunt fragmentate și nu mai
Ştefan cel Mare “ corespund "desenelor" după care au fost
 “Crearea unui INFOPoint Central, o construite.
structură de tip pavilion, recognoscibilă de  Trebuie luată în vedere o nouă abordare
la distanţă care să găzduiască biroul mult mai funcţională a spaţiilor verzi în
central de informare pentru turiști și care locuitorii orașului sau turiștii sunt
cetăţeni. Amplasarea INFOPoint-ului în încurajaţi să folosească spaţiile verzi și nu
zona centrală, eventual realizarea mai îngrădiţi după mentalitatea "nu călcaţi pe
multor centre în diferite zone de interes iarbă".
ale orașului.  Avem un exemplu în care cetăţenii chiar se
 Realizarea hărţii oficiale ale orașului de bucură de spaţiul verde, și anume grădina
către o echipă de specialiști, și designeri și Palas care de cele mai multe ori este
difuzarea acesteia în structurile INFOPoint. neîncăpătoare.
 Centralizarea tuturor evenimentelor,  Trebuie sa extindem acest timp de gazon
traseelor, materialelor informative, funcţional, atât de des întâlnit în orașele
festivaluri, hărţi, suveniruri, albume, cărţi civilizate. ”
despre oraș și promovarea lor în structurile  “Amenajarea Parcului Unirii“
INFOPoint.
Profil spaţial şi funcţional
 Realizarea Brandului Orașului și a
identităţii vizuale oficiale prin lansarea  “Iașul suferă la acest capitol, avem nevoie
unei competiţii naţionale/internaţionale și urgentă de conturarea unei zone coerente
alegerea variantei câștigătoare de către o în care se află majoritatea elementelor
echipă de experţi+vot public. istorice ale orașului nostru (piaţete, artere
Implementarea identităţii vizuale pe toate stradale, clădiri, monumente) și incluse
structurile ce aparţin de administraţie într-un proiect de regenerare urbană.
publică. Avem ghinionul ca orașul nostru să nu aibă
 Realizarea CARDULUI Oficial al Orașului un centru istoric compact, majoritatea
care să ofere reduceri, promoţii, acces la zonelor sunt fragmentate. Acest lucru face
evenimente și muzee, reduceri de ca Iașul să nu fie la fel de ofertant pentru
transport, pachete predefinite de opţiuni turiști precum sunt orașele cu un centru
pentru turiști și cetăţeni. ” istoric conservat. Nu de puţine ori am
întâlnit turiști în oraș care m-au rugat să le
recomand și alte zone de vizitat faţă de
străzile pe care le-au văzut deja într-un
timp foarte scurt. Deși statisticile arată că
numărul turiștilor a crescut, media de timp
Spaţii verzi petrecută în oraș nu depășește 2 zile, în
majoritatea cazurilor Iașul fiind preferat ca
557
o destinaţie de tranziţie spre alte zone și mondială: Turneu de Tenis, Dezvoltarea

nu ca destinaţie principală. Raliului Iașului. ”
 Putem valorifica ruinele și structurile de
Economie
piatră care se găsesc sub pământ în
centrul Iașului și să le includem în proiecte  Producţie de dezinfectanţi şi antiseptici
de regenerare urbană alături de clădirile  Programe de dezvoltare a culturii
istorice. Fac parte din identitatea noastră! antreprenoriale
 altă sugestie pentru valorificarea spaţiilor
publice este restructurarea piaţetei de
lângă hotel Select, în pozele vechi se
poate observa și o fântână arteziană în
acel loc. Ar trebui pietonalizată măcar
parţial și transformată într-un punct de
atracţie.
 Realizarea unei Piaţete funcţionale în faţa
Casei Bals. Pietonalizarea spaţiului din
jurul statuii și delimitarea spaţiului
respectiv faţă de arterele auto.
 Mutarea parcării din faţa Casei Studenţilor
sau realizarea altei parcări în altă zonă din
apropiere și realizarea unei piaţete în zona
respectivă care să pună în valoare CCS și
deschiderea spaţiului pentru evenimente
și comunitate.
 Extinderea Pieţei Unirii în parcarea de
lângă Junimea. Mutarea parcării sau
realizarea uneia noi
(subterană/supraterană) și extinderea
zonei pietonale prin pavaj specific,
mobilier stradal si elemente necesare.
 Alegerea sau crearea unui tip de pavaj
specific orașului care să fie implementat in
toată zona centrală, conform ora;elor
Bilbao și Barcelona. ”
Sport şi Agrement
 “Propun realizarea Centrului Olimpic care

să conţină terenuri, arene, bazin și alte
facilităţi pentru pregătirea sportivilor plus
o entitate care să se ocupe de
managementul lui, de parteneriate și de
promovarea sportului.
 Înfiinţarea unor competiţii internaţionale
care să pună Iașul pe harta europeană și
558
559
560
561

SIDU Iasi SEPTEMBRIE PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SIDU Iasi SEPTEMBRIE PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Zonei Metropolitane Iași

Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 11

urb. Ioana Ivanov

ec. Silvia Alexandra Băcanu

urb. Daiana Ghintuială

urb. Irina Ignat

urb. Andreea Maier

dr. urb. Reinhold Lehel Stadler

dr. urb. Laura Tucan

II.5.2. Prognoze................................................................................................................................... 325

ADR – Agenţie de Dezvoltare Regională DMI – Domeniu Major de Intervenţie

ADR NE – Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est DN – Drum Naţional

AJOFM – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de FC – Fondul de Coeziune

ANL – Agenţia Naţională pentru Locuinţe FSE – Fondul Social European

ANT – Autoritatea Naţională pentru Turism GAL – Grup de Acţiune Locală

AP – Axa Prioritară HG – Hotarâre de Guvern

APL – Administraţie Publică Locală IDUL – Indicele Dezvoltării Umane Locale

AU – Autoritate Urbană IFN – Instituţii Financiare Non – bancare

CCI – Camera de Comerţ şi Industrie IMM – Intreprinderi Mici și Mijlocii

CDI – Cercetare – Dezvoltare – Inovare INS – Institutul Naţional de Statistică

CESTRIN – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și IPT – Învăţământul Profesional şi Tehnic

CF – Cale ferată MFE – Ministerul Fondurilor Europene

CL – Consiliul Local MGT – Master Planul General de Transport

CNADNR – Compania Naţională de Autostrăzi și ONG – Organizaţie Non - Guvernamentală

PDR – Plan de Dezvoltare Regională POS DRU – Programul Operaţional Sectorial

Figura 86: Raze de deservire grădiniţe ....................................................................................................................... 175

Lista de anexe (în volum distinct)

Anexa 2 – Miniatlasul contextului spaţial în care evoluează Iaşul şi zona sa metropolitană

Anexa 5 – Mişcarea migratorie a populaţiei din Zona Metropolitană Iaşi

Anexa 6 – Mişcarea naturala a populaţiei din Zona Metropolitană Iaşi

Anexa 7 – Fişele comunităţilor dezavantajate

Anexa 8 – Infrastructura de învăţământ liceal şi Universitar din Municipiul Iaşi

Anexa 9 – Măsuri din pachetul guvernamental integrat pentru combaterea sărăciei

Anexa 11 – Listele de prezenţă din cadrul grupurilor de lucru tematice

Anexa 12 - Lista responsabililor sectoriali SIDU

Anexa 13 – Chestionarul de consultare a populaţiei aferent SIDU

 “Plan Regional de Acţiune pentru  Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei

industrială (în special clustere inovatoare) Municipiul Iaşi în vederea conformării cu

creative şi implicaţiile lor în politicile România. Interpretări istorice şi provocări

I. CONTEXTUL ELABORĂRII SIDU

Intercomunitară din ţară – Zona Metropolitană

Figura 1: Poli naţionali de creştere şi de dezvoltare în România

Sursa: Planul de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014 – 2020

Figura 2: Sisteme urbane regionale şi transfrontaliere

Sursa: Atlas teritorial al României

Context local Evoluţie

Caracteristici geografice Mai mult, municipiul are o lungă şi bogată istorie

Principatelor Unite, iar în perioada 1916-1919 a Atractivitate

Ținând cont de faptul că o abordare integrată a 3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a

Număr de persoane 20,000,000 580,000  Asigurarea unor instituţii publice

 Îmbunătăţirea infrastructurii care Totodată, este necesară luarea în considerare a

şi cu Republica Moldova, ca proiect major ce manifestări culturale cu participare internaţională,

Figura 3: Coridoarele cheie la nivel naţional

Sursa: Master Planul General de Transport al României

Coridorul 3 – Bucureşti – Regiunea NE (Moldova) Conectând teritoriul naţional pe direcţia est-vest,

5Coridorul 5 este printre coridoarele mai dificil de realizat 6 Martie 2016

serviciului SMURD, a nivelului de pregătire Secţiunea a III – a – Zone Protejate

Secţiunea I – Reţele de Transport Secţiunea a V – a – Zone de Risc Natural

Pentru o mai bună conectivitate a teritoriului, Riscurile naturale reprezintă o ameninţare

 Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Viziunea strategică a Judeţului Iași se

industria textilă, agricultura și industria  Îmbunătăţirea cazării turistice

(4) EFICIENȚA ECONOMICĂ – sporirea eficienţei şi

I.3.1. Accepţiunea europeană asupra “(1) În cadrul programelor operaţionale, FEDR