Sunteți pe pagina 1din 56

1

ZIMNICEA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
ZIMNICEA

AGENDA LOCALÃ 21 –
PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILÃ
A MUNICIPIULUI ZIMNICEA

ZIMNICEA
2004
2
MUNICIPIUL

Proiect PNUD ROM 98 / 012, 0033238

Copyright © 2004 Primăria Zimnicea, România


Str. Giurgiului nr. 1, Zimnicea, Jud. Teleorman
Tel: 0247 / 366196
Fax: 0247 / 366780
E-Mail: primaria.zimnicea@evstar.ro
© 2004 Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă
Str. Alexandru Philippide, nr. 15, Sector 2, Bucureşti
Tel: +4021 201 14 02
Fax: +4021 201 14 02
E-Mail: office@sdnp.ro

Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al PNUD
Document apărut cu sprijinul financiar al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
În perioada septembrie 2003 – ianuarie 2004, proiectul a fost co-finanţat de USAID, Programul GRASP
Expertiza tehnică acordată de Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă - România
3
ZIMNICEA

Comitetul Local de Coordonare – CLC

Biroul Agenda Locaăl 21:

Consultanţă din partea Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă - CNDD:

Călin Georgescu – Director de proiect


George Romanca – Coordonator pentru oraşele Arad, Bolintin Vale, Mediaş, Sibiu, Sighişoara, Târgoviste
Radu Vădineanu – Coordonator pentru oraşele Câmpina, Falticeni, Pitesti, Târgu Jiu şi Vatra Dornei
Tania Mihu – Consultant SDNP, Coordonator Programe – Proiecte
Dan Apostol – Consultant editorial, publicistic şi enciclopedic
Carmen Năstase – Coordonator financiar
Bianca Bacinschi – Comunicare
Adrian Voinea – Specialist IT

Grupul de lucru nr. 1

Grupul de lucru nr. 2

Grupul de lucru nr. 3


4
MUNICIPIUL

Grupul de lucru nr. 4


5
ZIMNICEA

CUPRINS

Cuvânt înainte adresat de Reprezentantul II.2. MÃSURI DE ÎNTÃRIRE A CAPACITÃÞII


Rezident al Programului Naþiunilor INSTITUÞIONALE ............................................ 38
Unite pentru Dezvoltare în România ........7 II.3. PROIECÞIE FINANCIARÃ 2004 - 2007 ............... 39
Cuvânt înainte adresat de Primarul oraºului
II.3.1. Bugetul local estimativ pe anii 2004 - 2007........ 39
Zimnicea ......................................................9
II.3.2. Situaþia veniturilor ºi cheltuielilor înregistrate
I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE în perioada 2000-2003...................................... 40
DURABILÃ ................................................11 II.4. OBIECTIVELE SPECIFICE ªI PROIECTE
I.1. EVALUARE ............................................................11 IDENTIFICATE ................................................. 41
I.1.1. Capitalul natural...................................................11 II.4.1. Domeniul resurse umane: .................................. 41
I.1.1.1. Date geografice ............................................................11 II.4.2. Domeniul economic:........................................... 43
I.1.1.2 Repere istorice ..............................................................12 II.4.3. Domeniul protecþia mediului: .............................. 45
I.1.1.3 Calitatea factorilor de mediu..........................................13
II.4.4. Domeniul social:................................................. 46
I.1.2. Capitalul antropic .................................................16
I.1.2.1. Activităţile economice şi mediul de afaceri ...................16
I.1.2.2. Organizare spaţială ......................................................20
III. PROIECTELE PRIORITARE (PP) DIN
I.1.3. Capitalul social.....................................................22
CADRUL AL21 PENTRU PERIOADA
I.1.3.1. Structura şi dinamica populaţiei....................................22 2004 - 2014................................................ 49
I.1.3.2. Convieţuirea etniilor......................................................23 III.1. Programul de reabilitare a sistemului de
I.1.3.3. Forţa de muncă ............................................................23 alimentare cu energie termicã, apã,
I.1.3.4. Protecţia socială ...........................................................24
I.1.3.5. Sănătate .......................................................................24 canalizare ......................................................... 49
I.1.3.6. Educaţie........................................................................25 III.2. Planul Local de Asistenþã socialã......................... 50
I.1.3.7. Cultură ..........................................................................26
III.3. Reevaluarea ºi reactivarea zonelor post-
I.1.3.8. Sport şi agrement .........................................................27
I.1.3.9. Societate civilă..............................................................27 industriale ......................................................... 50
I.1.3.10. Mass-media ................................................................27 III.4. Sistem de trecere a Dunãrii cu bacul ................... 51
I.1.3.11. Ordinea publică ..........................................................27
III.5. Managementul integrat al deºeurilor .................... 52
I.2. OBIECTIVE ............................................................28 III.6. Sistem de alimentare ºi distribuþie gaze
I.2.1. Obiective generale...............................................28 naturale............................................................. 53
I.2.2. Obiective specifice:..............................................28
1.2.2.1. Domeniul RESURSE UMANE .....................................28 ANEXE................................................................. 55
1.2.2.2. Domeniul ECONOMIC.................................................30
1. EUROREGIUNEA “DUNÃREA DE SUD” ............... 55
1.2.2.3. Domeniul SOCIAL .......................................................32
1.2.2.4. Domeniul INFRASTRUCTURĂ ...................................35 2. ORAªUL ZIMNICEA - ROMÂNIA INFRÃÞIT
CU ORAªUL PIEVE EMANUELE - ITALIA ..... 56
II. PLANUL LOCAL DE ACÞIUNE ......................37
3. ZIMNICEA – ZONÃ DEFAVORIZATÃ..................... 56
II.1. OBIECTIVE GENERALE ......................................37
6
MUNICIPIUL
7
ZIMNICEA

Cuvânt înainte
adresat de Reprezentantul Rezident al Programului Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare în România

Procesul participativ de elaborare a fost unic,


Agenda Locală 21 (AL21) a fost elaborată şi
stimulând energia cetăţenilor, a sectorului privat, a
adoptată la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro în mediului academic, a ONG-urilor şi a autorităţilor
1992, ca instrument de promovare a conceptului locale. Toţi aceştia s-au ridicat la înălţimea
dezvoltării durabile. După zece ani, la Johannesburg aşteptărilor, iar eforturile lor colective au dat naştere
în 2002, al II lea Summit promovează AL21 ca prezentului document. Acest raport îşi are rădăcinile în
principalul instrument în realizarea bunăstării necesităţile şi ideile locale, devenind o mărturie a
populaţiei lumii. Dedicată administraţiei locale, AL21 eforturilor, energiei şi entuziasmului lor. Fie prin
stabileşte prin participare publică un echilibru între furnizarea de informaţii, fie prin acordarea de asistenţă
dezvoltarea economică, echitatea socială şi protecţia tehnică, fie prin participarea directă, întreaga
mediului. comunitate a avut o contribuţie enormă la succesul
acestuia.

Conceptul dezvoltării durabile determină o reevaluare


permanentă a legăturilor dintre om şi natură şi Rezultatul este o strategie coerentă, cu un plan
pledează pentru solidaritatea între generaţii ca singura concret de acţiune şi de implementare. Ambele oferă
opţiune viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung. o garanţie practică a faptului că proiectul poate
răspunde necesităţilor comunităţii şi că reprezintă o
contribuţie importantă la dezvoltarea durabilă în
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din România. Felicit şi mulţumesc tuturor celor care au
România sprijină activ dezvoltarea durabilă prin contribuit la succesul său.
asistenţa acordată în cadrul proiectului său de
“Construire a capacităţilor locale de implementare a
Agendei Locale 21 în România”. Proiectul a fost
implementat în 9 oraşe-pilot, în perioada 2000-2002,
iar ulterior intre 2003-2004, finalizându-se încă 13
oraşe. Proiectul acoperă în fiecare an un set de oraşe
şi se află sub coordonarea Centrului Naţional pentru
Dezvoltare Durabilă, agenţia de implementare a
PNUD pentru AL21.
Soknan Han Jung
Reprezentant Rezident PNUD
Coordonator Rezident ONU
8
MUNICIPIUL
9
ZIMNICEA

Cuvânt înainte
adresat de Primarul oraşului Zimnicea

un real suport în procesul de implementare a


În această etapă, când România trebuie să se
principiilor dezvoltării durabile.
adapteze standardelor europene în vederea integrării
în UE, şi oraşul Zimnicea are nevoie de un plan de Doresc să mulţumesc tuturor specialiştilor care au
dezvoltare care să aibă la bază propunerile tuturor înţeles importanţa acestui demers şi ne-au fost alături
instituţiilor locale importante, să vizeze toate domeniile cu experienţa şi expertiza lor şi, nu în ultimul rând,
şi în care să se regăsească interesele tuturor populaţiei oraşului pentru participarea activă în
membrilor comunităţii; un plan care să canalizeze procesul de dezbatere publică.
resursele către acţiuni integrate ce urmăresc progresul
social, protejarea mediului, utilizarea eficientă a
resurselor umane şi naturale în vederea atingerii unui Această reuşită reprezintă doar un început de drum,
nivel ridicat şi sigur de creştere economică şi ocupare eforturile noastre trebuie să se îndrepte acum către
a forţei de muncă. transpunerea în practică a acestui plan.
Implementarea proiectelor prioritare, constituirea
parteneriatelor public-private vor fi obiectivele noastre
Includerea oraşului nostru în Programul Agenda în etapele următoare şi ne dorim ca Programul
Locală 21, finanţat de Programul Naţiunilor Unite Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare / Centrul Naţional
pentru Dezvoltare, ne-a ajutat să elaborăm un astfel pentru Dezvoltare Durabile să fie în continuare
de plan, contribuind la dezvoltarea capacităţii partenerii noştri în această nouă etapă.
instituţionale la nivelul autorităţilor locale, pe de o
parte, asigurând participarea şi contribuţia întregii
comunităţi la acest proces, pe de altă parte. Planul Numai împreună putem transforma Zimnicea într-un
local de dezvoltare durabilă a oraşului Zimnicea, astfel adevărat oraş european.
realizat, este dovada unui parteneriat real între
administraţia locală si populaţie. ss

Primarul oraşului Zimnicea


Asistenţa tehnică acordată constant şi competent de
Petre Pârvu
Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă ne-a fost
10
MUNICIPIUL
11
ZIMNICEA

I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILÃ

Main-Dunăre a fost finalizat şi aflându-se la 60 km de


I.1. EVALUARE singurul port rutier şi feroviar Giurgiu – Russe şi la 120
km distanţă de Bucureşti, oraşul are conexiuni cu
ţările din Estul Europei, Balcani şi Orientul Mijlociu.
Zimnicea a avut o evoluţie tipică pentru oraşele
dunărene, determinată de rolul jucat în traficul de
I.1.1. Capitalul natural mărfuri. Ulterior, activităţii comerciale i se adaugă cea
agricolă şi chiar administrativă, în perioada 1837-1839
îndeplinind funcţia de reşedinţă a judeţului.
Numărând o populaţie de 15.672 de locuitori,
I.1.1.1. Date geografice Zimnicea ocupă un loc aparte în sistemul localităţilor
urbane ale judeţului Teleorman. Deşi oraş mic, este
un port fluvial cu funcţiuni mixte de importanţă locală.
Aşezare şi relief
Spre Zimnicea se orientează artere de circulaţie care
coincid cu traseele vechilor drumuri comerciale, cu
Oraşul Zimnicea, străveche aşezare românească, direcţia est – vest (Turnu Măgurele – Giurgiu). În
vatră de istorie a cărei existenţă se pierde în negura cadrul sistemului de căi rutiere, oraşul este legat în
vremurilor, este situat în judeţul Teleorman, judeţ teritoriu de Turnu Măgurele prin DN 51 şi de
inclus integral în Câmpia Română, între confluenţele Alexandria prin DN 51 A. Spre est, Zimnicea dispune
Oltului şi Vedei cu fluviul Dunărea. de DN 5C cu direcţia Giurgiu.

Oraşul se află la intersecţia paralelei 43°37’07’’ În ceea ce priveşte transportul feroviar, oraşul este
latitudine nordică (pe aceeaşi latitudine cu Nisa, legat printr-o cale ferată la nodul Roşiori de Vede (prin
Florenţa şi Marsilia) cu meridianul 25°23’32’’ Alexandria). În Zimnicea se află punctul terminus
longitudine estică. sudic al acesteia, linia prelungindu-se până în zona
portuară.
Zimnicea este situat la 2 km de Dunăre, în cel mai
sudic punct al României, pe terasa largă şi înaltă a
unui braţ al Dunării – Pasărea, în apropierea unei Clima
cetăţi geto-dacice, considerată a fi cea mai veche din
Muntenia (sec. IV î.e.n.). Este situat pe partea stângă Zona în care se află Zimnicea are un climat temperat-
a fluviului Dunărea, pe un platou (faleză) care se continental cu amplitudini mari ale temperaturii aerului,
întinde din marginea malului de sud de sub care curge cantităţi reduse de precipitaţii şi adeseori torenţiale în
Râul Pasărea, ce izvorăşte din balta Suhaia. Raportat timpul verii, precum şi frecvente perioade de secetă,
la nivelul Mării Negre, cota oraşului este de 48 m. media precipitaţiilor anuale fiind sub valoarea de 500
mm. Clima se mai caracterizează prin puternice
Zimnicea se află într-o zonă agricolă bogată unde se
contraste între vară (30 ÷ 40°C) şi iarnă (-30°C).
produc cereale, legume, struguri, tutun, floarea
Datorită diferenţei de temperatură dintre uscat şi apă
soarelui, pomi fructiferi şi are o suprafaţă de 10.375 ha
se resimte briza Dunării. Caracterul de tranziţie este
teren arabil.
dat de interacţiunea maselor de aer uscat care vin din
Fiind port la Dunăre, Zimnicea este conectat cu 8 ţări est şi nord-est, cu masele de aer tropical care vin din
dunărene din estul şi centrul Europei, având astfel sud, sud-vest şi masele de aer oceanic din vest.
ieşire la Marea Neagră. Din 1993, când canalul Rein-
12
MUNICIPIUL

Flora şi fauna pescăruşi mici, cocostârci, berze, egrete, becaţine


mari şi mici, găinuşe de baltă.
Zona este în general neprielnică dezvoltării vegetaţiei Lacurile naturale şi artificiale sunt populate cu diferite
arborescente şi face trecerea de la păduri la pajiştile specii de peşti: crapul, caracuda, carasul, linul, ştiuca,
caracteristice zonei de stepă cu păiuşi, colilie, negară, somnul, roşioara, babuşca, bibanul, obletul, şalăul,
pir, pelin, măzăriche, salcie, plop, stejar pedunculat, avatul, cleanul, iar în apele Dunării înoată scrumbia de
brumarin, ulm, frasin, carpen, jugastru şi pajişti de Dunăre, nisetrul, păstruga, morunul, păstrăvul de mare.
trifoi, rogoz, papură, stuf, ferigă de apă, stânjenel de
baltă, soc, cătină, plante agăţătoare, viţă sălbatică, Prezenţa acestei flore şi faune bogate duce la o mare
hamei, nuferi albi şi galbeni, iarba broaştei, brădişuri. asemănare cu Delta Dunării, ceea ce conferă zonei o
frumuseţe peisagistică deosebită, care poate constitui
Fauna prezintă o mare diversitate de mamifere ca: un capital turistic. Dunărea, cu braţele sale secundare
iepurele, popândăul, hârciogul, şoarecele de câmp, Pasărea şi Dunărica, balta Suhaia, grupul de lacuri
vulpea, viezurele, mistreţul, şacalul, căprioara, ariciul, Făţana – Chircanu – Rădulea – Fiştoveanca şi pădurile
bizamul, nutria. Nu lipsesc reptilele specifice regiunilor cu o variată compoziţie floristică şi faunistică oferă
de câmpie: guşterul, şopârla, şarpele, nici batracienii privelişti unice: lunca cu nisipurile, pădurea de sălcii şi
(broasca roşie de pădure, broasca râioasă comună) plopi, ochiurile de apă sau chiar fluviul însuşi, cu unde
sau insecte şi gasteropode. leneşe şi adânci.
O mare răspândire o au păsările: mierla, cioara,
stăncuţa, coţofana, ciocănitoarea, piţigoiul, graurul,
Resursele solului şi subsolului
sitarul, gârniţa, cucul, fazanul, dropia, spurcaciul,
ciocârlia, prigoria, codobatura, uliul, bufniţa,
guguştiucul, potârnichea, prepeliţa, ultimele intrând în Solurile zonale sunt reprezentate începând de la sud
categoria vânatului preţios, iar unele fiind ocrotite prin spre nord prin cernoziomuri, soluri brun roşcate de
lege. În pădurile de pe insulele din zonă sunt pădure şi soluri brune de pădure, care sunt fertile şi
semnalate păsări de baltă ca: pelicani, călifari, vulturi prielnice culturilor agricole. Stratul de ape freatice nu
pescari, lebede (în perioada de iarnă), cormorani, incomodează construcţia de case sau fântâni.
pescăruşi, lişiţe, gâşte şi raţe sălbatice, gârliţe, Structura geologică a subsolului constă în nisip şi pietriş
din straturile de Frăţeşti, din albiile minore ale Dunării.

Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Mediul natural favorabil odihnei şi recreerii. Lipsa zonelor protejate, a rezervaţiilor naturale şi a zonelor
Bogăţia peisagistică, a florei şi faunei –posibilităţi de de protecţie a florei şi faunei specifice.
exploatare în domeniul turismului. Zonă săracă în resurse minerale exploatabile.
Reţea hidrografică bogată, potenţial piscicol şi cinegetic Lipsa alimentării cu gaze naturale a localităţii.
ridicat, ce permite vânătoarea şi pescuitul sportiv. Nu există reţea de canalizare în zona periferică a oraşului.
Port la Dunăre, distanţă mică faţă de capitală şi de podul
Giurgiu – Russe.

1.200 m vest de centrul oraşului) considerată ca fiind


cea mai veche din Muntenia.
I.1.1.2 Repere istorice
Ocupaţiile de bază ale locuitorilor au fost cele
Situat la fruntariile de sud ale ţării, acest teritoriu a tradiţionale: agricultura, pescuitul, prelucrarea fierului,
oferit condiţii favorabile de locuire încă din trecutul dulgheria, olăritul, ţesutul, schimbul de produse.
îndepărtat. Prin vama de la Zimnicea localnicii vindeau cereale,
Aşezare cu existenţă bimilenară, Zimnicea s-a vite, oi, peşte, unt, sare, miere, ceară, cherestea şi
dezvoltat în apropierea unei cetăţi geto-dacice (cca. cumpărau postavuri, stofe orientale, covoare,
mirodenii. În anul 1898 importul şi exportul acestor
13
ZIMNICEA

produse se făcea încă prin portul Zimnicea, întrucât Staţia de Radioactivitate a Mediului Zimnicea
calea ferată Zimnicea – Smârdioasa era în efectuează măsurători prin „Programul standard de
construcţie. lucru”, conform „Metodologiei de lucru” stabilită de
Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor
În 1838, aşezarea Zimnicea a fost trecută în categoria
Nucleare. O concluzie generală: valorile înregistrate
târgurilor, având la recensământul general al
se situează în limitele admisibile.
populaţiei din acel an 551 familii şi 3.046 de locuitori.
În anii 1837-1839 Zimnicea a devenit capitala judeţului
Teleorman, localitatea fiind angrenată în toate marile Apele de suprafaţă şi subterane
evenimente istorice.
Odată cu intrarea României în primul război mondial, Apa potabilă
la 15 august 1916, Zimnicea avea să cunoască
vremuri dramatice. Numele celor 262 de eroi care s-au Alimentarea cu apă potabilă a oraşului Zimnicea se
jertfit pentru reîntregirea neamului românesc au fost face atât din surse subterane, cât şi din sursă de
înscrise pe “Monumentul Eroilor”, amplasat în parcul suprafaţă (Cheson), reţeaua de apă având o lungime
oraşului, monument ce a fost ridicat în 1930 şi de 32,1 km.
restaurat în 1981 şi 2001. Sursa de apă de suprafaţă este de tip priză –
În 1922, în Zimnicea s-a efectuat o împroprietărire a captare de mal din fluviul Dunărea, care asigură
ţăranilor care luptaseră pe front, a văduvelor şi alimentarea cu apă potabilă pentru populaţie în
orfanilor de război, dându-se 6.176 ha la 1.123 proporţie de 75%, precum şi necesarul de apă
locuitori. În 1929 Zimnicea este declarată comună brută şi potabilă a zonei industriale de sud, cu un
urbană. debit de 883 l / s.
Sursa de apă subterană este a doua sursă de
alimentare cu apă, prin intermediul puţurilor forate,
I.1.1.3 Calitatea factorilor de mediu echipate cu electropompe submersibile alcătuite din
două fronturi:
• frontul nr.1, format din două puţuri forate cu Q =
Calitatea aerului
36 l / s
• frontul nr.2, format din 16 puţuri forate cu Q =
Zimnicea are un punct de control al calităţii aerului
64 l / s
(Primărie), cu o instalaţie fixă de recoltat poluanţi
gazoşi – probe medii zilnice, indicatorii analizaţi fiind: Amestecul apei de suprafaţă cu cea din subteran se
NO2, SO2, NH3; s-au efectuat şi determinări la face în două bazine de la Uzina de apă, unul de 5.000
indicatorul hidrogen sulfurat – H2S, probe medii mc şi altul de 1.500 mc.
momentane.
În 2002, în urma analizelor fizico-chimice la Apele menajere industriale şi meteorice
precipitaţii, au fost înregistrate unele cu caracter acid Principalele surse de ape uzate din oraş provin din:
(pH< 6,5). Valoarea minimă înregistrată a fost de 5,18
unităţi pH, în luna august. • ape menajere de la populaţie
• activităţi industriale
În zona Zimnicea s-au realizat măsurători la hidrogen
sulfurat. Din analizele efectuate nu au rezultat depăşiri Din totalul de 63 km de străzi, doar 20 km au reţea
ale concentraţiei maxime admise. Deoarece de canalizare. Evacuarea apelor uzate menajere,
procedurile de măsurare au fost stabilite mai mult în industriale şi meteorice se realizează prin staţia de
funcţie de posibilităţi decât de necesităţile de evaluare, epurare care are un debit de 2.032 mc / oră).
datele rezultate nu sunt relevante. Totuşi, ele au pus Staţia de epurare are, în general, o funcţionare bună,
în evidenţă importul de noxe (H2S) de pe malul dar se impune repararea celor două bazine
bulgăresc, respectiv prezenţa fenomenului de poluare decantoare ce prezintă fisuri şi exfiltraţii în zona
transfrontieră. superioară.
14
MUNICIPIUL

Deşeuri

Generarea deşeurilor

Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 1995-2000, pe tipuri de deşeuri şi origine

Cod 1996 1997 1998 1999 2000


Tipuri principale de deşeuri / an 1995 -mc-
Deşeu -mc- -mc -mc- -mc- -mc
1.1. Deşeuri urbane / municipale
12.772 12.831 12.892 13.014 13.064 13.126
total din care:
Deşeuri menajere colectate
200301 9.879 9.914 9.44 10.024 10.045 10.088
neselectiv de la populaţie
Deşeuri menajere de la agenţii
economici (ag. ind., comerţ, turism, 200301 2.893 2.917 2.948 2.990 3.019 3.038
instituţii etc.)
Deşeuri din servicii municipale
4.541 4.655 4.631 4.784 4.800 4.515
Total, din care:
- deşeuri stradale 200303 1.174 1.288 1.224 1.247 1.323 1.038
- deşeuri din pieţe 200302 1.440 1.460 1.450 1.430 1.420 1.460
- deşeuri din grădini, parcuri şi
200200 1.920 1.900 1.950 2.100 2.050 2.010
spaţii verzi
- deşeuri spitaliceşti 180000 7 7 7 7 7 7
1.2. Nămol de la epurarea apelor
190805 70 72 78 80 76 82
uzate orăşeneşti
- nămol din fosele septice 200304 - - - - - -
1.3. Deşeuri de materiale din
170000 270 300 400 430 600 500
construcţii şi demolări
Total general 17.653 17.858 18.001 18.308 18.540 18.223

Compoziţia medie a deşeurilor menajere (%)

Altele:
Materiale cenuşă,
Hârtie, carton Sticlă Metale Plastice Textile Total
organice ceramică,
cauciuc, piele
12 3 5 5 5 60 10 100

Managementul deşeurilor

Agenţi de salubritate

Nume, Adresa Natura proprietăţii Zona de acţiune Activităţi desfăşurate Număr personal
- blocuri locuinţe Colectare, transport,
URBANA S.A. Societate pe acţiuni - ag. ind., comerţ, depozitare deşeuri 3 persoane
turism, instituţii menajere şi industriale
15
ZIMNICEA

Dotarea agenţilor de salubritate pentru transportul deşeurilor

Utilaje pentru transportul deşeurilor (nr. şi capacitate)


Agentul de Autogunoiera Transport Transport cu Auto- Tractor cu
Auto-camioane
salubritate compactoare containere remorcă basculante remorcă - cont.
Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap. Nr. Cap Nr Cap Nr Cap
URBANA SA 1 4 mc 1 4mc

Eliminarea deşeurilor interiorul gospodăriilor, sau transportate la


gropile de gunoi, eliminarea făcându-se prin
Deşeurile menajere provenite de la populaţie şi agenţi depozitare pe sol; există şi un puţ sec în afara
economici sunt eliminate prin depozitare pe sol la cele intravilanului;
două gropi de gunoi (eliminare prin biodegradare). • cadavrele animalelor şi resturile de la abator (2
tone / săptămână) prove-nite de la SC Suinprod
O mică parte din deşeurile de producţie sunt eliminate SA sunt colectate într-o remorcă şi ridicate
(cazul celor 6 societăţi comerciale) prin depozitare pe săptămânal de SC Protan SA Bucureşti;
sol la groapa de gunoi din partea de N-V a oraşului, • ambalajele de la pesticide sunt incinerate în
însă majoritatea sunt colectate şi valorificate prin recipienţi metalici;
societăţi specializate.
• nămolul de la staţia de epurare orăşenească se
Deşeurile din construcţii şi demolări sunt eliminate la elimină prin descărcarea pe suprafeţe (batal);
groapa de gunoi din NV, prin depozitare pe sol de • nămolul de la staţia de epurare a SC Suinprod
către prestator sau beneficiar. SA se elimină prin descărcarea în iazuri, iar
după ce i s-a redus umiditatea, este depozitat
Deşeurile periculoase sunt eliminate prin: la halda de steril din incintă, unde vara se
• depozitare în puţ sec, la spitalul de boli cronice, autoaprinde;
a obiectelor ascuţite provenite de la spital; • deşeurile toxice de la populaţie sunt eliminate
• incinerarea deşeurilor spitaliceşti umane - prin depozitare pe sol la cele două gropi de
cenuşa rezultată de la incineratorul Spitalului gunoi, împreună cu deşeurile menajere;
orăşenesc este eliminată prin depozitarea pe • celelalte deşeuri periculoase provenite de la
sol la groapa de gunoi din NV –ul oraşului; agenţii economici sunt eliminate cu ajutorul
• incinerarea deşeurilor spitaliceşti rezultate din firmelor specializate cu care există contracte.
activităţile veterinare:
- SC Suinprod SA incinerează aceste tipuri de
Zone poluate datorită depozitării deşeurilor
deşeuri în containere metalice, iar cenuşa
rezultată ajunge la halda de steril din incinta
unităţii; Platforma: NV – 2,4 ha; V – str. Republicii – 0,035 ha;
- Cabinetul veterinar incinerează aceste tipuri NE – 3,6 ha; La cetate – 0,0110 ha
de deşeuri în butoaie metalice, iar cenuşa Depozitări necontrolate în afara platformelor (şi pe
ajunge la groapa de gunoi din NV-ul oraşului; marginea căilor de acces)
• cadavrele animalelor provenite din gospodăriile
individuale sunt incinerate sau îngropate în

Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Reţea naţională inclusă în reţeaua internaţională. Dotarea cu aparatură destul de veche.
Puternice relaţii internaţionale prin Agenţia de la Viena. Dotarea cu aparatură depăşită în cadrul reţelei.
Specialişti foarte bine pregătiţi în acest domeniu. Cunoştinţe Lipsa calculatoarelor în reţea.
vaste asupra impactului radioactivităţii asupra mediului şi Lipsa relaţiilor la nivel local cu laboratoarele din Bulgaria (cu
populaţiei. excepţia nivelului radioactivităţii).
16
MUNICIPIUL

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


Bază de date bine pusă la punct sub îndrumarea Lipsa fondurilor de investiţii publice sau private.
specialiştilor. Necunoaşterea activităţii laboratorului de către populaţie
Posibilitatea efectuării determinărilor spectrometrice. (lipsa publicităţii).
Analiza permanentă a dozei radioactive în mediu.
Aşezarea geografică - cel mai sudic punct al ţării, la graniţa
cu Bulgaria, pe Dunăre.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Noi locuri de muncă prin modificarea programului. Posibilitatea unui accident nuclear la centrala de la Koslodui
Realizarea unor proiecte viabile ce pot duce la formarea unui (răcirea cu apă din Dunăre).
laborator nou şi performant. Plafonarea lucrătorilor din domeniu datorită lipsei de
Nivel mare de dezvoltare a cunoştinţelor membrilor reţelei. informaţii şi cunoştinţe noi.
Baza de date generale şi complete puse la dispoziţia Neimplicarea investitorilor într-o zonă necontrolată şi într-un
colectivităţii. mediu posibil poluat.
Supravegherea permanentă a tuturor agenţilor radioactivi şi Imposibilitatea realizării unor măsurători şi determinări exacte
nu numai, prezenţi în mod natural sau artificial în atmosferă. şi reale datorită aparaturii neperformante.
Atragerea de investitori străini într-o zonă cu un control strict Posibilitatea apariţiei unui accident.
al nivelului radioactivităţii (agricultură, industrie, pescuit, port
fluvial, bac, zonă liberă, dezvoltare turism etc.).

FACTORI POZITIVI (INTERNI) FACTORI NEGATIVI


Capital şi mediul natural (diversitate, varietate). Utilizarea ineficientă a resurselor naturale (apa), uzură a
Atractivitatea zonei urbane şi periurbane. infrastructurilor specifice.
Utilizarea intensivă a mijloacelor de transport ecologice Inexistenţa unei Gropi de gunoi Ecologice.
(biciclete). Insuficienţa unor resurse – fonduri de mediu locale.
Spaţii verzi suficiente.
OPORTUNITĂŢI PERICOLE / RISCURI
Atragerea investitorilor care au resurse financiare în Riscuri aferente infrastructurilor urbane (apă, canal).
implementarea tehnologiilor curate. Poziţionarea geografică (lângă Bulgaria) defavorabilă din
Iniţierea unui program de plantări de perdele vegetale punct de vedere al mediului – poluare (aer).
naturale de-a lungul DN 51 şi în zona digurilor de protecţie.

din cauza neaplicării la timp a reformelor şi prelungirii


I.1.2. Capitalul antropic stadiului de trecere la economia de piaţă.
Buna funcţionare a economiei de piaţă este
determinată de agenţii economici privaţi şi de
I.1.2.1. Activităţile economice şi mediul de iniţiativele acestora. De aceea este foarte important să
afaceri se sprijine iniţiativele private, să se încurajeze
creşterea numărului agenţilor economici, precum şi
persoanele fizice care doresc să-şi dezvolte o afacere.
Situaţia economică Radiografia stării economice a oraşului Zimnicea arată
că evoluţia ei este departe de a se înscrie pe
Evoluţia economiei oraşului este legată de cea a coordonatele dezvoltării durabile.
economiei naţionale, care se află într-o situaţie dificilă,
17
ZIMNICEA

Firmele înregistrate în perioada 2000-2002 Aflată în faza de recesiune, economia locală continuă
să se bazeze pe ramurile de activitate tradiţionale:
Societăţi agricultura, industria metalurgică, industria uşoară,
2000 2001 2002 % Total industria alimentară, comerţ. Recesiunea economică
comerciale
Producţie 56 16 - 22% 72 din ultimii ani a dus la apariţia de capacităţi
excedentare în unele domenii industriale, dotări
Servicii 66 6 - 22% 72
tehnologice depăşite (la nivelul anilor 70-80),
Comerţ 170 4 10 54% 174 investitori strategici insuficienţi, legături slabe cu
Construcţii 7 - - 2% 7 parteneri potenţiali din Bulgaria.
Total 299 26 - 100% 325
Asociaţii Evolutia sectorului privat
100 125 140
familiale
Dinamica IMM-urilor
În cei 13 ani de tranziţie sectorul privat a traversat
Numărul întreprinzătorilor individuali a cunoscut o perioade extrem de dificile pe fondul lipsei de
importantă descreştere la nivelul anului 2003, una din experienţă, labilităţii actului legislativ, birocraţiei şi
cauze fiind costurile mari de producţie şi desfacere cu corupţiei, cât şi a lipsei de încredere a populaţiei faţă
care s-au confruntat. de iniţiativa privată. În rândul agenţilor economici,
IMM-urile încep să ocupe o pondere crescândă
Industria deoarece, pe de o parte au capacitatea de a absorbi
Categoriile de industrii şi întreprinderile importante cu forţa de muncă din procesele de restructurare, iar pe
pondere semnificativă în oraşul Zimnicea sunt: de altă parte produsele şi serviciile realizate de ele
contribuie la redresarea şi relansarea economiei
• Profil metalurgic: locale. Oscilaţiile numărului de IMM-uri nu trebuie să
- SC Zimtub SA – produce ţevi sudate fie evaluate numai pe plan economic, ci şi din punct
elicoidal şi longitudinal de vedere al consecinţelor asupra mediului natural şi
- RC Metal – (firmă cu capital turcesc), uman, iar comunitatea oamenilor de afaceri din
produce ţevi rectangulare sectorul privat trebuie să devină un partener esenţial
- Europipe – (firmă cu capital turcesc) pentru succesul oricărui program de dezvoltare
- SC Titan SRL – prelucrare tablă, durabilă. În acest scop, administraţia locală va acţiona
tinichigerie, cazane pentru reducerea şi eliminarea obstacolelor din calea
• Profil industrie uşoară: dezvoltării economice, a creării de facilităţi pentru
- SC Zimtex SA – fabrică de panglici stimularea şi promovarea vitalităţii economice.
- SC Picena – confecţii (firmă cu capital
Servicii pentru afaceri
italian)
- Sophore Investments SRL– confecţii (firmă La nivelul oraşului Zimnicea funcţionează sucursale
cu capital englez) ale celor mai importante bănci comerciale din
• Profil agro-alimentar: România: Banca Română pentru Dezvoltare, Banca
- SC Intreagro SRL – profil agricol, alimentar Comercială Română, Raiffeisen Bank, CEC – a căror
şi băuturi activitate furnizează întreaga gamă de servicii
- SC Suinprod SA – preparate din carne de financiar-bancare solicitate de mediul de afaceri şi
porc şi vită agenţii economici.
- SC Agrovitis
- SC Agromar
- SC Zimexfrance SRL Transporturi
• Profil mobilier:
- SC Conart SRL a) Sistemul rutier
• Profil construcţii:
- SC Dorex SA – geamuri termopan Zimnicea este legat în teritoriu prin căi rutiere de
- SC Comconstruct SRL Turnu Măgurele prin DN 51, Alexandria prin DN 51A şi
- SC Euroconstruct SRL Giurgiu prin DN 5C.
18
MUNICIPIUL

Străzile principale au fost asfaltate şi s-a realizat o de turism fiind în special importatori de servicii în
linie de centură spre port. Configuraţia reţelei de domeniu.
circulaţie a oraşului este determinată de direcţiile celor
Serviciile locale nu sunt suficient dezvoltate şi
trei drumuri naţionale confluente în Zimnicea, precum
diversificate conform tendinţelor mondiale în domeniu
şi de interpunerea zonei de transport feroviar.
(turism cultural, ecoturism, agroturism, turismul vinului,
Drumul dinspre port se bifurcă în două artere, făcând pescuit, vânătoare, plimbări pe Dunăre etc.).
legătura cu terasa superioară a oraşului.
Nu există preocupare pentru promovarea şi
În privinţa intensităţii circulaţiei, din recensământul valorificarea tradiţiilor populare specifice locului.
general şi prognozele de trafic pe drumurile publice,
Oraşul dispune de:
rezultă următoarele valori (vt. / zi) pe arterele de
penetraţie în oraşul Zimnicea: 1. Hotel Zimnicea „Zimtub SA”, cu o capacitate de
48 camere, restaurant cu o capacitate de 100
Drumul naţional Anul 1990 Anul 2000 Anul 2010
locuri şi Club de noapte cu o capacitate de 80
DN 5C 1.936 3.608 6.023 locuri.
DN51 1.663 5.250 8.953 2. Restaurant Terasă Fast-Food.
DN 51A 6.404 13.404 22.231 3. Hotel 4 stele în fază avansată de construcţie.
Se remarcă preponderenţa agenţilor economici mari în
În Zimnicea sunt înregistrate un număr de 1.892 defavoarea unităţilor mijlocii şi mici de producţie şi mai
autoturisme, 287 motorete şi 104 motociclete. ales de prestări servicii. Rezultă o flexibilitate redusă
în adaptarea la regimul economiei de piaţă, implicit în
b) Sistemul feroviar asigurarea unor servicii destinate populaţiei.

Zimnicea este legat printr-o cale ferată la nodul


Roşiori de Vede, prin Alexandria, aflându-se ca punct Dezvoltarea agriculturii
terminus al acestei linii ce se prelungeşte până în
zona portuară. Zimnicea este situat într-o zonă preponderent agricolă
în care o deosebită importanţă o are cultivarea
c) Transportul de mărfuri pe apă cerealelor, tutunului, florii soarelui, legumicultura,
viticultura şi zootehnia.
Zimnicea dispune de o macara de 20 tone utilizată la
încărcarea – descărcarea şlepurilor care acostează în Agricultura actuală se confruntă cu un fenomen care
port. Transportul fluvial de marfă este utilizat de nu este deloc de neglijat:
Fabrica de Ţevi Sudate SC ZIMTUB SA, SC comercializarea produselor agricole, respectiv
INTERAGRO SRL, SC PICENA, etc. transformarea în bani lichizi necesari reluării
În ultimii ani, volumul traficului de mărfuri derulat prin procesului de producţie.
Portul Zimnicea a scăzut semnificativ, în principal Astăzi, din ce în ce mai multe societăţi practică un
datorită conjuncturii din Iugoslavia, cât şi scăderii sistem de producţie procesare în circuit închis, adică
nivelului Dunării cauzat de seceta din ultimii ani. producţia obţinută de pe terenurile proprii este
valorificată în secţii de micro-producţie proprie.
Turism În rândul micilor producători există preocupări reduse
pentru procesarea proprie a producţiei agricole.
Turismul reprezintă o activitate profitabilă, cu un Majoritatea preferă să-şi valorifice produsele în piaţa
impact benefic major în economia comunităţilor locale. agroalimentară, târguri şi oboare. Pentru a veni în
sprijinul lor, Primăria a construit două spaţii moderne:
Poziţia geografică a oraşului Zimnicea îi oferă un
unul pentru vânzarea de peşte şi altul pentru lactate –
potenţial turistic important – nevalorificat însă – prin
brânzeturi.
oportunităţile oferite de fondul piscicol şi cinegetic, de
peisajul pitoresc, flora şi fauna deosebit de bogate. Nu Suprafaţa totală: 13.131 ha
există preocupare pentru realizarea unor programe
variate în vederea atragerii turiştilor străini, operatorii • teren agricol: 10.557 ha (79,5%)
19
ZIMNICEA

• păduri: 896 ha (1%) În ultimi ani s-au observat uşoare tendinţe de creştere
• procent din suprafaţa totală a oraşului ocupat a ponderii în cadru structurii pe culturi a următoarelor
de cursuri de apă: suprafaţa albiilor minore plante: soia, rapiţă, muştar pentru sămânţă, coriandru,
(~97 ha) tutun. Este necesară însă lărgirea paletei de culturi şi
• lungimea totală a cursurilor de apă (~ 26 km) cu alte plante, a căror bază de sămânţă nu a fost
asigurată.
Modul de utilizare a terenurilor Fondul forestier deţine o pondere mare. În anul 1991
au fost puse în posesie conform Legii 18 / 91 un
• teren agricol - 79,5 % număr de 371 persoane, suprafaţa împădurită fiind de
• alte moduri de utilizări (10,5 %): 79,78 ha, iar în anul 2000 conform Legii 1 / 2000 au
- teritoriu intravilan fost împroprietărite un număr de 69 persoane, cu o
- ape curgătoare şi stătătoare cu luncile suprafaţa forestieră de 21,69 ha.
neutilizate agricol
Principala ocupaţie a populaţiei din oraş este
- căi de comunicaţie
agricultura. Din totalul suprafeţei arabile, cca. 46%
- păduri
este deţinută de gospodăriile particulare.
În ultimii 12 ani, majoritatea proprietarilor de pământ l-
au dat în arendă societăţilor cu exploataţii de tip
agricol înfiinţate pe teritoriul oraşului: Zootehnia

• SA ZIMNICEA Creşterea animalelor are o importanţă economico-


• SA OGORUL socială deosebită.
• Grupul de firme INTERAGRO.
În Zimnicea funcţionează două societăţi cu profil de
Procentul de teren arabil aflat în exploataţii este de creşterea şi valorificarea animalelor, a căror activitate
54%, acesta având tendinţa de creştere prin alipirea se desfăşoară pe principii ştiinţifice moderne.
de noi suprafeţe.
Există o firmă care activează în sectorul bovine: SC
Structura pe culturi în anul agricol 2002-2003 a fost: INTREAGRO SRL şi o firmă de colectare a laptelui:
DANONE, ce satisface necesarul de producţie.
• grâu 31%
• orz 1% Efectivul de animale ( de la recensământul agricol
• porumb 36 % 2002-2003 ):
• floarea soarelui 19% - bovine 846; ovine 1.122, caprine 590, porcine
• altele 13% 50.486, cabaline 612 şi păsări 56.486.
Din terenul agricol un procent de 7% este ocupat cu
islaz, iar 5 % cu viţă de vie.

Structura pe culturi în anii agricoli 2002-2003

Floarea
Cultura Grâu Orz Orzoaică Porumb Tutun Muştar Soia Legume Cartofi Fasole Pepeni Lucernă
soarelui
Suprafaţa
2914 50 36 3318 1757 370 45 200 180 40 20 40 296
(ha)
20
MUNICIPIUL

ANALIZA SWOT - DOMENIUL ECONOMIC


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Dunăre-port Standard de viaţă scăzut
Platformă industrială Lipsa locurilor de muncă
Teren agricol fertil Circuit informaţional redus
Forţă de muncă Lipsă specialişti
Infrastructură Lipsă telefonie performantă
Amplasare geografică (120 km de Bucureşti; vecinătate cu Lipsă investitori
oraşul bulgar Sviştov) Indice demografic negativ
Dotări social-culturale Migraţia forţei de muncă
Reţea învăţământ Baza materială insuficientă în şcoli şi la Casa de Cultură
Îndiguiri Frigul din şcoli
Construcţii în diferite stadii de execuţie Calitate slabă a apei potabile şi consum mare de energie
Zonă fără convulsii sociale pentru producerea şi distribuţia ei
Existenţă luciu de apă (Dunărica) Mentalitatea conservatoare a populaţiei
Potenţial cinegetic+piscicol Structura industrială nediversificată
Existenţa unor zone şi spaţii compacte necesare înfiinţării Forţa de muncă cu grad scăzut de calificare
unui parc industrial Dotări tehnologice depăşite
Teren disponibil pentru investiţii
Nivel redus de infracţionalitate şi de criminalitate
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Zonă liberă Slaba rezistenţă la seisme
Zonă defavorizată Scăderea şi degradarea pânzei freatice
Cooperare transfrontalieră Poluare
Punct de trecere Concurenţa pe piaţa proiectelor de finanţare
Diaspora Recesiunea economică
Reprezentanţi în forurile superioare
Înfrăţirea cu alte oraşe

Suprafaţa locuibilă: mp / locuitor .........................14,81


I.1.2.2. Organizare spaţială Număr de locuinţe proprietate de stat ....................572
Număr de locuinţe proprietate personală .............5270
Total apartamente ................................................2578
Date de sinteză: Din care: proprietate personală ...................2006
proprietate de stat ..........................572
Suprafaţa teritoriului administrativ................. 13131 ha Total case proprietate personală..........................3264
Suprafaţa agricolă........................... 10557 ha (79,5%) Apartamente nelocuite (proprietate de stat)...........151
Suprafaţa arabilă............................................. 9330 ha
Păduri....................................................... 896 ha (1%) Procentul din suprafaţa totală a oraşului ocupat de
Suprafaţa locuită .......................................... 729,35 ha cursuri de apă: suprafaţa albiilor minore (~97 ha)
Suprafaţa ocupată de Lungimea totală a cursurilor de apă (~ 26 km)
construcţii (intravilan) .......................... 230983 mp
Număr de locuinţe................................................ 5842 În oraşul Zimnicea există 571 apartamente amplasate
Număr de locuitori.............................................. 15672 în 8 structuri de bloc în diferite stadii de execuţie.
21
ZIMNICEA

Alimentarea cu apă potabilă

TOTAL POPULAŢIE POP. RACORDATĂ % din total


2000 2005 2010 2000 2005 2010 2000 2005 2010
Reţea centralizare 17.768 20.000 25.000 11.925 16.000 23.000 67,1 80 92
Puţuri (fântâni) 5.843 4.000 2.000 32,9 20 8

Racordarea la sisteme de canalizare cu instalaţii de epurare

Cantitate de
Populaţie Cantitate de
An Total populaţie % din total nămol Umiditate
racordată nămol rezultată
valorificată
2000 17.768 8.710 49 82 t / an Nu 92 - 95
2005 20.000 12.210 61 144 t / an Da 92 - 95
2010 25.000 18.280 73 216 t / an Da 92 - 95

Sisteme de încălzire

Lemn şi deşeuri
Cărbune Gaze naturale Termoficare CLU
Total gosp. din care cu: de lemn
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
5.739 3.426 60

alimentează direct consumatorii şi, de multe ori, cu


Energia electrică reţelele telefonice urbane (în cea mai mare parte
Zimnicea este alimentat cu energie electrică din aeriene).
Sistemul Energetic Naţional prin intermediul a două Consumul de putere electrică la nivelul oraşului
staţii de transformare: Zimnicea este de cca.25 GWh / an, din care:
• staţia electrică Nord situată pe DN 51 • consum casnic – 6 GWh / an
2 x 25 MVA – 110 / 20KV
• consum social edilitar – 0.5 GWh / an
• staţia electrică Port, situată în apropierea
• consum industrie – 16 GWh / an
portului
• agricultură – 3 GWh / an
2 x 25 MVA – 110 / 20KV – deserveşte oraşul
2 x 25 MVA – 110 / 6 KV – deserveşte
Întreprinderea de Ţevi Sudate (Societatea Telecomunicaţii
Zimtub SA). Începând cu anul 2000 Zimnicea dispune de o
Reţelele electrice sunt subterane şi, spre periferie, centrală telefonică digitală de tip Alcatel. Aceasta
aeriene. Consumatorii casnici, social-culturali şi permite realizarea conexiunilor la liniile urbane,
agenţii economici sunt alimentaţi din reţeaua electrică interurbane şi internaţionale. De asemenea, facilitează
de joasă tensiune care parcurge toate căile de acces conexiuni pe Internet şi de tipul ISDN, Artelecom.
ale localităţii, adiacent acestora. Numărul de abonaţi telefonici în oraşul Zimnicea este
Iluminatul public este realizat printr-o reţea electrică de 2.100.
de joasă tensiune, în traseu comun cu aceea care
22
MUNICIPIUL

Reţeaua stradală: Evoluţia populaţiei între anii 1991-2002


18000
Lungimea totală a străzilor: 63 km, din care 22 km 17500
sunt asfaltate, 13 km sunt din pământ şi 22 km 17000
pietruite. 16500
Lungimea totală a reţelei de conducte de distribuţie a 16000
apei măsoară 32 km. 15500
15000
Lungimea reţelelor de canalizare: 18,6 km. Străzile 14500
dotate cu canalizare: 12 km, faţă de lungimea totală a 1991 1998 2002
străzilor de 63 km. Se colectează apele uzate
menajere, industriale şi pluviale provenite din locuinţe, Dinamica populaţiei are o evoluţie negativă, sporul
unităţi industriale şi din precipitaţii. natural fiind mai mic decât decesele înregistrate.
Specificaţie 1998 1999 2000 2001 2002
Născuţi vii 89 90 115 73 92
I.1.3. Capitalul social Decedaţi 200 203 190 236 187
Căsătorii 110 84 72 118 99
Divorţuri cu
hotărâri 4 8 2 - -
I.1.3.1. Structura şi dinamica populaţiei judecătoreşti

Date privind 250


Anul Anul Anul
resursele Observaţii
1991 1998 2002
umane 200
Numărul
17.699 16.859 15.672 În scădere 150
populaţiei totale
Structura pe 100
sexe:
- masculin 8.484 8.261 7.615 50
- feminin 9.215 8.598 8.057
0
Pe grupe de 1998 1999 2000 2001 2002
vârstă
- 0÷14 ani 3.942 3.690 2.435 În scădere Născuţi vii
- 15÷59 ani 10.667 10.310 9.934 În scădere Decedaţi
- 60 ani şi peste 3.090 2.859 3.303 În creştere Căsătorii
Populaţie activă 7.596 6.795 3.354 În scădere Divorţuri cu hotărâri judecătoreşti

Structura populaţiei pe grade de ocupare:


Total populaţie Între 0-19 ani (copii şi elevi) Între 20-59 ani (populaţie activă) Peste 60 ani (pensionari)
15.672 3.594 5.181 din care: 6.897
- 3.354 ocupaţi în diverse activităţi
- 465 şomeri (232 femei şi 233 bărbaţi)
- 1.362 fără ocupaţie
din care:
1.052 beneficiari de ajutor social
310 fără venituri
23
ZIMNICEA

Structura populaţiei pe sexe se caracterizează printr-o Religia Număr de persoane


uşoară predominare numerică a celei de sex feminin. Reformată 1
Din datele statistice se constată că, în decursul Baptistă 9
perioadei 1991-2002, populaţia s-a redus cu 2.391 Adventistă 83
persoane. Scăderea a fost determinată, în principal, Creştini după Evanghelie 7
de trei factori:
Altă religie şi nedeclaraţi 7
1. atracţia mare pe care o exercită capitala asupra Atei 3
întregii populaţii a judeţului (Teleorman deţine o
Fără religie 18
pondere în emigraţiile spre capitală superioară faţă
de alte zone ale ţării); Total 15.672
2. gradul redus de modernizare a urbei şi lipsa
unor agenţi economici puternici care să poată
absorbi forţa de muncă disponibilă;
3. o natalitate tradiţional scăzută, caracteristică la I.1.3.3. Forţa de muncă
nivelul întregului judeţ, fapt care îi accentuează
gradul de îmbătrânire demografică (locul I pe ţară). Populaţia activă este de 3.354 persoane ocupate
Efectele negative ale procesului de îmbătrânire (21,40% din totalul populaţiei), repartizate pe domenii
demografică sunt evidente dacă urmărim evoluţia de activitate după cum urmează:
stării economico – sociale a localităţii. Domeniu Număr de persoane Procent
Populaţia totală stabilă (în anul 2002) în oraşul Agricultură 601 17,91%
Zimnicea a fost de 15.672 locuitori din care: Industrie din care: 1.446 43,11 %
- Industria
Femei 8.057 51.41%
prelucrătoare 1.311 39,08 %
Bărbaţi 7.615 48.59 %
- Energie electrică
termică, gaze şi apă 135 4,03 %
Construcţii 97 2,89 %
Comerţ şi prestări de
I.1.3.2. Convieţuirea etniilor servicii 244 7,27 %
Transport 49 1,46 %
Structura populaţiei pe naţionalităţi la recensământul
Activităţi financiare,
din 2002 reflectă o componenţă relativ omogenă.
bancare şi asigurări 28 0,90 %
Naţionalitate Număr de persoane Administraţie publică,
Români 15.230 apărare şi asistenţă
177 5,27 %
Maghiari 2 socială
Rromi 431 Învăţământ 206 6,14 %
Germani 2 Sănătate şi asistenţă
medicală 304 9,06 %
Bulgari 2
Lucrători pe cont
Altă etnie 5 propriu 202 5,99%
TOTAL 3.354 persoane
Structura populaţiei după religie
Religia Număr de persoane Rata şomajului
Ortodoxă 15.535 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Romano - catolică 8 11,2% 8,2% 12,2% 11,4% 13,4% 13%
Greco - catolică 1
24
MUNICIPIUL

I.1.3.4. Protecţia socială • Amenajarea şi funcţionarea Clubului


pensionarilor dotat cu televizor, aparat de radio
şi diverse jocuri de societate.
Asigurare de asistenţă socială şi activităţi
pentru persoane în dificultate I.1.3.5. Sănătate
Administraţia locală acordă un rol deosebit protecţiei
sociale. Obiectivul principal îl constituie creşterea şi
diversificarea formelor de protecţie socială, îndeosebi
Ocrotirea sănătăţii populaţiei
pentru categoriile defavorizate ale populaţiei
(persoane cu handicap, vârstnici, persoane fără Actuala stare de sănătate a populaţiei reprezintă
venituri sau cu venituri mici, persoane cu mulţi copii şi cumulul condiţiilor dificile de viaţă din anii premergători
cu venituri reduse sau fără venituri). revoluţiei din 1989 şi al condiţiilor actuale,
caracterizate prin dificultăţi materiale şi sociale.
Rezultatul este o stare critică a sănătăţii, comparativ
Persoane cu nevoi speciale cu nivelul european.
Din analiza indicatorilor de sănătate globali şi specifici
Numărul persoanelor cu handicap înregistrate în reiese:
Zimnicea este de 135, din care 96 adulţi şi 39 minori.
• tendinţa demografică de îmbătrânire a populaţiei;
Persoanele cu gradul I de handicap care beneficiază
• comportamentul demografic în ultimii doi ani este
de asistent personal: 20 copii şi 21 adulţi.
caracterizat prin reducerea numărului de copii
din familie;
Persoane cu venituri reduse sau fără venit • indicele mortalităţii generale este scăzut, cele
mai multe decese provenind din rândul
Conform Legii 416 / 2001 privind venitul minim populaţiei de peste 50 de ani, în concordanţă
garantat, în oraşul Zimnicea sunt asistaţi 1.052 cu tendinţa de îmbătrânire a populaţiei
beneficiari de ajutor social, dintre care 310 fără (decedaţi în 2002: 141 persoane);
venituri. • mortalitatea infantilă are o evoluţie favorabilă,
dar dificultăţile legate de nivelul de trai fac ca
Sunt scutite de la plata impozitelor locale următoarele greutatea medie la naştere să fie mai mică
categorii de persoane: decât în ţările europene (decedaţi sub 1 an în
• persoane cu handicap gradul I şi II; anul 2002 -1 caz).
• beneficiarii de ajutor social; Cauzele cele mai frecvente ale mortalităţii sunt
• persoanele nevăzătoare. accidentele vasculare, insuficienţa cardiacă şi infarctul.
Centrul de îngrijire Bolile cele mai frecvente: hipertensiunea arterială,
pneumonia, cardiopatia, infecţii acute ale căilor
În Zimnicea există un centru de îngrijire de zi pentru
respiratorii şi TBC (5 copii şi 30 adulţi).
copiii proveniţi din familii aflate în dificultate,
aparţinând Consiliului Judeţean Teleorman – Direcţia Asigurarea serviciilor de sănătate pentru populaţie se
Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copiilor. De face prin spitalul orăşenesc Zimnicea, cu o capacitate
serviciile acestui centru beneficiază 10 copii, cu vârste de 128 paturi şi o policlinică cu cabinetele: TBC,
cuprinse între 7-16 ani. pediatrie, obstetrică-ginecologie, chirurgie generală,
planificare familială, balneo-fizio-terapie, psihiatrie,
Clubul pensionarilor neurologie, ORL, oftalmologie. Spitalul şi policlinica au
un efectiv de 27 medici, din care 10 medici rezidenţi, 5
Pentru creşterea standardului de viaţă al alt personal cu studii superioare, 79 personal mediu
pensionarilor, Administraţia Locală a luat o serie de sanitar (asistenţi), 40 personal auxiliar. Spitalul este
măsuri cum ar fi: organizat pe următoarele secţii: interne, obstetrică -
• Înfiinţarea a 3 magazine de tip ECONOMAT ginecologie, chirurgie, pediatrie şi anestezie-reanimare.
La un medic revin 681 persoane, la un stomatolog
25
ZIMNICEA

3.918 persoane, iar la un cadru sanitar mediu 186 Liceul teoretic Zimnicea are o existenţă de 40 ani.
persoane. Noua clădire în care funcţionează a fost construită cu
ajutorul Guvernului Elveţian, după cutremurul din 4
Policlinica şi spitalul sunt deservite de un laborator de
martie 1977. În Liceu sunt 15 clase, o sală de sport şi
recoltare analize, un laborator de radiologie, farmacia
un atelier şcoală. Cursurile sunt frecventate de 511
spitalului şi farmacia pentru gratuităţi şi programe
elevi, existând şi două clase de învăţământ seral.
speciale ale Ministerului Sănătăţii.
Liceul Zimnicea dispune de o bibliotecă cu un fond de
În oraş există 3 farmacii, din care una cu program carte de 20.578 volume şi de un modern laborator de
permanent, iar în incinta şcolii nr.1 „Miron Radu informatică, echipat cu 30 de calculatoare
Paraschivescu” a fost amenajat un dispensar şcolar. performante.
Asistenţa medicală de urgenţă a oraşului este asigurată Şcoala nr. 1 “Miron Radu Paraschivescu’’ are 15
prin serviciul de ambulanţă deservit de 15 cadre medii săli de clasă, din care 3 laboratoare (fizică, chimie,
şi având în dotare 5 maşini. biologie), 5 cabinete didactice (matematică, geografie,
desen, religie, limba română), o sală de sport, un
Deteriorarea nivelului sănătăţii se datorează unui cumul atelier şcoală şi o bibliotecă. Cursurile şcolii sunt
de factori care aparţin domeniului economic, stilului de frecventate de 434 elevi.
viaţă şi modului de îngrijire al populaţiei.
Şcoala nr. 2 are 15 săli de clasă, din care 3
Dintre aceşti factori enumerăm: laboratoare (fizică, chimie, biologie), 6 cabinete
• absenţa sau oferta insuficientă a unor servicii didactice (matematică, geografie, desen, istorie, limba
de specialitate în policlinică şi spital; română, educaţie tehnologică), un laborator de
• dotarea insuficientă, atât din punct de vedere informatică, o sală de sport, o bibliotecă cu 11.798
calitativ, cât şi cantitativ a unităţilor spitaliceşti; volume, 4 ateliere de lăcătuşerie, un atelier de
• neasigurarea permanenţei de către medicii de broderie, 2 terenuri de baschet, 1 teren de handbal şi
familie; o sală de activităţi muzicale. Începând din anul şcolar
• preţul prohibitiv al medicamentelor chiar şi în 2003-2004 şcoala are 3 clase a IX-a de arte şi
regim compensat; meserii. Şcoala este frecventată de 580 elevi.
• reducerea venitului real al familiei, paralel cu Şcoala nr. 3 are 22 săli de clasă, din care 2
creşterea numărului familiilor aflate sub pragul laboratoare de biologie, 1 laborator de educaţie
sărăciei; tehnologică, 1 laborator de fizică şi 3 cabinete
• acordarea unor ponderi tot mai mari din didactice (matematică, geografie, istorie). Şcoala este
cheltuieli pentru alimente, electricitate şi frecventată de 535 elevi.
căldură, în detrimentul celor destinate serviciilor
Grădiniţe - Cele 5 grădiniţe au un efectiv total de 441
şi procurării de produse necesare igienei
de copii.
personale (săpun, detergenţi, pastă de dinţi);
• o stare de spirit deprimantă generată de şomaj, Clubul Copiilor şi Elevilor este o instituţie care
insecuritate socială, standard de viaţă scăzut, aparţine de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se
creşterea alcoolismului şi tabagismului; ocupă cu petrecerea timpului liber al copiilor şi
• reducerea fondurilor pentru sănătate alocate de elevilor. Cursurile sunt la liberă alegere, gratuite şi
stat şi din bugetul familiei. supravegheate, având ca scop dezvoltarea abilităţilor,
talentelor şi deprinderilor necesare descoperirii şi
practicării unei viitoare meserii, stimularea copiilor
I.1.3.6. Educaţie talentaţi în diverse domenii, prietenia, lucrul în echipă,
căpătarea experienţei în activităţi care implică teorie şi
practică, stimularea creativităţii şi dezvoltarea
Pregătirea resurselor umane capacităţilor de comunicare. Lipsa catalogului şi a
notării duce la realizarea unei colaborări optime între
Reţeaua Şcolară profesor-elev-familie, pentru o campanie eficientă
împotriva consumului de droguri, alcool, tutun, precum
În Zimnicea există 5 grădiniţe, 3 şcoli cu învăţământ şi pentru asigurarea unor condiţii necesare punerii în
primar şi gimnazial şi un liceu teoretic având cursuri valoare a atitudinilor pozitive şi comportamentului pro-
de zi şi serale. social al elevilor. Frecventarea cursurilor Clubului
26
MUNICIPIUL

duce la ocuparea timpului liber al copiilor cu activităţi locale. Biblioteca totalizează peste 57.000 de
plăcute şi utile, împiedicând vagabondajul şi formarea volume, dispuse în 11 săli, dintre care una de
găştilor de cartier. lectură. În urma înfrăţirii oraşului Zimnicea cu
oraşul Pieve Emanuele din Italia, biblioteca a
primit un fond de 246 de volume în limba
I.1.3.7. Cultură italiană, donate de Primăria oraşului italian.
Patrimoniu:
Oraşul Zimnicea nu beneficiază de multe evenimente
artistice organizate ocazional sau permanent. • Aşezăminte religioase: bisericile Sfinţii Împăraţi
Resursele bugetare repartizate pentru desfăşurarea Constantin şi Elena, Sfinţii Apostoli Petru şi
activităţilor culturale sunt insuficiente pentru o viaţă Pavel şi Sfinţii Mihail şi Gavril;
culturală pe măsura aspiraţiilor locuitorilor. Pierderea • Monumente: Statuia Soldatului Necunoscut,
vocaţiei culturale de către o serie de instituţii – cum ar Cimitirul Eroilor;
fi Casa de Cultură – prin imposibilitatea susţinerii • Sit arheologic (zonă protejată) “Dealul Cetăţii”:
financiare de către stat şi în absenţa unor legi cetate geto – dacică (cca. 1.200 m vest de
favorabile (Legea Mecenatului, impozitul pe profit etc.) centrul oraşului) considerată ca fiind cea mai
fac să dispară aceste structuri, în timp ce necesitatea veche din Muntenia şi având o suprafaţă de 9,3
apariţiei altora este evidentă. ha.
Unităţile de cultură ce funcţionează în Zimnicea sunt: O tradiţie a oraşului este sărbătoarea vinului şi a viţei
de vie „Zărezan” ce se organizează în fiecare an la 1
• Casa de Cultură şi Biblioteca oraşului. februarie şi la care participă şi oaspeţi din Bulgaria.
• Biblioteca “Miron Radu Paraschivescu’’ a fost
înfiinţată în anul 1952, iar după decembrie 1989 O altă sărbătoare populară a oraşului este
a primit numele poetului Miron Radu “Brumărelul” care se desfăşoară în sâmbăta şi
Paraschivescu. Din anul 1985 funcţionează duminica de la mijlocul lunii octombrie.
într-o clădire de patrimoniu, prin grija Primăriei

ANALIZA SWOT - ACTIVITĂŢI CULTURALE ALE ORAŞULUI ZIMNICEA


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Instituţie cu personalitate juridică – Casa de Cultură Zimnicea Dotări socio-culturale învechite şi insuficiente
Instituţie cu clădire proprie racordată la toate serviciile Lipsă telefon-fax
oraşului Debranşare de la reţeaua termică
Este cuprinsă într-o formă asociativă non-profit Interes scăzut faţă de activităţile culturale
Desfăşoară activităţi culturale Apatie faţă de posibilitatea de calificare şi recalificare
Poate desfăşura activităţi economice pentru a susţine Nevalorificarea potenţialului folcloric al zonei
financiar activitatea cultural-artistică
Desfăşoară activitate de calificare şi recalificare a forţei de
muncă
Dotări mecanice ale scenei, cu posibilităţi de desfăşurare a
oricărui gen de spectacol.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Schimburi culturale trans-frontaliere Recesiunea economică
Posibilităţi de calificare şi recalificare a forţei de muncă Dispariţia unui mare număr de locuri de muncă-şomaj
disponibilizată în funcţie de cerinţe şi interese Perspectiva economică nu prea îmbucurătoare
ZonĂ liberă Degradarea în timp a clădirii
Zonă defavorizată
27
ZIMNICEA

I.1.3.8. Sport şi agrement Nikopol din Bulgaria. Asociaţia promovează activităţi


comune între copii şi tineri de pe ambele maluri ale
Zimnicea dispune de câteva zone atractive, situate la Dunării, de educaţie în vederea protecţiei mediului şi
distanţe relativ mici de centrul oraşului şi la care acţiuni de reducere a poluării, schimburi culturale
accesul se poate face fără dificultăţi, respectiv: transfrontaliere, proiecte internaţionale.

• Parcul oraşului; - Asociaţia „Bovizim” – a crescătorilor de bovine din


• Baza de agrement şi recreere “Disko - Hope’’, Zimnicea, urmăreşte apărarea intereselor membrilor
situată pe malul Dunării şi având în dotare o săi în sectorul de creştere şi ameliorare a raselor de
plajă cu toate utilităţile, precum şi o discotecă în animale, cultivarea pământului arendat sau închiriat
aer liber cu o capacitate de 1.200 locuri; pentru obţinerea de furaje, prelucrarea şi valorificarea
• Baza de agrement şi plaja de la Cheson; produselor de origine animală şi vegetală.
• Hotel Zimnicea “Zimtub SA” cu o capacitate de
48 camere, un restaurant cu 100 de locuri şi
Club de noapte cu 80 de locuri; I.1.3.10. Mass-media
• Restaurant Terasă Fast–Food;
• Tabăra de copii „Dunărica”’ cu o capacitate de Instituţiile mass-media din Zimnicea nu sunt
200 locuri de cazare, teren de fotbal şi tenis de dezvoltate, populaţia având ca surse de informare
câmp, bază de caiac-canoe şi o cantină de 250 posturile naţionale de televiziune (televiziunea prin
locuri; cablu fiind asigurată de SC LIDAS SA) şi radio, presa
• Stadionul oraşului cu dotările aferente; centrală, precum şi publicaţii ale judeţului Teleorman.
• Sală de sport în construcţie. Există un singur ziar local cu apariţie lunară: “Curierul
Primăriei Zimnicea”.
Deşi sunt numeroase posibilităţi de recreere datorate
poziţionării oraşului la malul Dunării şi bazelor sportive
existente, practicarea sportului este limitată de diverse I.1.3.11. Ordinea publică
condiţionări cum ar fi:
• Insuficienţa fondurilor alocate pentru Climatul de încredere şi siguranţă în care trebuie să
întreţinerea sau modernizarea dotărilor trăiască cetăţenii comunităţii este asigurat de agenţii
existente şi a personalului însărcinat cu de ordine publică, în colaborare cu cadre din
curăţenia, supravegherea şi păstrarea lor. jandarmerie şi gardienii publici.
Conform surselor Parchetului de pe lângă Judecătoria
I.1.3.9. Societate civilă Zimnicea, fenomenul infracţional local este ţinut sub
control.
Participarea Cetăţenească Din analiza unui număr de 110 - 120 infracţiuni (media
Societatea civilă din Zimnicea (cetăţeni, organizaţii pe ultimii 4 ani) rezultă că:
neguvernamentale, asociaţii, sindicate) trebuie • 35% reprezintă infracţiuni contra patrimoniului:
încurajată să se implice în procesul decizional pentru furt (20%), abuz de încredere, delapidare,
că: „gradul de participare al populaţiei la actul gestiune frauduloasă, înşelăciune;
decizional condiţionează realizarea dezvoltării • 20% reprezintă infracţiuni contra persoanei:
durabile”. loviri (10%), vătămări corporale; insultă;
Cel mai reprezentat sector de activitate socială din calomnie; tulburarea liniştii publice.
Zimnicea este sectorul ONG. Printre cei care săvârşesc aceste fapte predomină
Dintre organizaţiile existente amintim: persoanele fără ocupaţie (şomerii), încadrându-se
între următoarele vârste:
- Asociaţia „Dunărea de Sud”, care formează în
parteneriat cu Asociaţia „Dunav Yug” din partea • minori cca.10%
bulgară Euroregiunea „Dunărea de Sud”, din care fac • 18-25 ani cca.40%
parte oraşele: Zimnicea, Alexandria, Turnu Măgurele, • 25-55 ani cca.30%
Roşiori de Vede din România şi Sviştov, Belene,
28
MUNICIPIUL

Aceştia comit în special furturi, vătămări corporale, fiind nu doar sarcina organelor de specialitate, ci şi de
insulte, tulburarea liniştii publice. Siguranţa locuitorilor competenţa fiecărui cetăţean.
oraşului trebuie întărită în continuare, acest proces

ANALIZA SWOT - DOMENIUL SOCIAL


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Port la Dunăre Punct terminus feroviar şi rutier
Existenţa unei reţele: cultură, sănătate, mediu Şomaj ridicat
Condiţii de turism organizat Deficit de specialişti (mai ales în domeniul sănătăţii)
Posibilitatea practicării sporturilor nautice şi existenţa Spor natural al populaţiei negativ (-10%)
specialiştilor în acest domeniu Populaţie îmbătrânită
Existenţa spaţiilor pentru înfiinţarea de incubatoare de afaceri Migraţia populaţiei active
şi a construcţiilor în diferite faze de execuţie Conservatorism
Spaţii de locuit excedentare Zonă preponderent agricolă
Regularizări cursuri de ape Dotare insuficientă cu aparatură performantă
Asociaţii Neimplicarea mai activă a Consiliului local
Ansambluri folclorice Lipsa informaţiei
Condiţii de locuit necorespunzătoare (lipsă apă caldă,
termoficare, gaze naturale)
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Amenajarea apartamentelor Recesiunea economică
Graniţa cu Bulgaria Instabilitatea (fundaţiilor) solului
Zonă defavorizată Depopularea
Cadru legal de calificare şi recalificare a forţei de muncă Centrala atomică Kozlodui - Bulgaria
(Casa de Cultură)
Dezvoltarea turismului într-o zonă controlată din punct de
vedere al mediului şi foarte bogată în resurse naturale cum ar
fi flora şi fauna

I.2. OBIECTIVE • Domeniul INFRASTRUCTURĂ


Infrastructură modernă necesară dezvoltării
oraşului Zimnicea

I.2.1. Obiective generale I.2.2. Obiective specifice:

• Domeniul RESURSE UMANE


Asigurarea resurselor umane necesare dezvoltării 1.2.2.1. Domeniul RESURSE UMANE
oraşului Zimnicea
• Domeniul ECONOMIC A. Menţinerea şi atragerea resurselor umane
Economie performantă care să susţină dezvoltarea pregătite (stabilitate):
oraşului, racordată la circuitul economic
internaţional (%şomaj<media pe ţară; PIB / • Oferirea unui standard de viaţă atractiv;
loc>media pe ţară) • Oportunităţi de lucru pentru toţi (locuri de
muncă);
• Domeniul SOCIAL
Ambient social liniştit şi atractiv
29
ZIMNICEA

• Crearea unor condiţii optime de petrecere a - Coordonarea dezvoltării economice de către


timpului liber (vânătoare, pescuit). o instituţie locală abilitată.
• Introducerea de tehnologii şi meserii noi
B. Pregătirea resurselor umane - Realizarea unui incubator de afaceri pe
tehnologii software;
• Asigurarea unui sistem performant şi complet - Modernizarea fabricii de covoare;
de pregătire a resurselor umane (elevilor şi - Realizarea unei fabrici de conserve de
forţei de muncă): fructe şi legume;
- Întărirea capacităţii de pregătire alternativă - Agenţie de publicitate şi prestări servicii la
la Clubul copiilor; domiciliu;
- Modernizarea mijloacelor de instruire a - Înfiinţarea unei Asociaţii de dezvoltare
şomerilor în cadrul biroului local al AJOFP; locală.
- Crearea unui club de pregătire în domeniul
informaticii şi multimediei. D. Învăţământ orientat spre nevoi locale
• Sprijinirea sistemului de învăţământ obligatoriu
(actualizarea bazei materiale): • Crearea unui consiliu local de formare
- Dotarea în fiecare şcoală a unei clase cu profesională
echipament informatic; - Înfiinţarea CLFP prin aderarea instituţiilor
- Utilizarea multimediei în procesul de din domeniul învăţământului şi pregătirii;
învăţământ; - Elaborarea unui studiu privind forţa de
- Crearea de baze materiale corespunzătoare muncă şi cerinţele viitoare;
pentru educaţia fizică şi sport. În urma - Crearea unui consiliu local al părinţilor.
finanţării de la bugetul de stat, prin • Crearea unei reţele de parteneriate cu alte şcoli
programul „Săli de sport”’ iniţiat de / marketing
Compania Naţională de Investiţii CNI SA - Elaborarea de strategii de marketing pentru
Bucureşti, Zimnicea va beneficia de o sală fiecare şcoală / instituţie de pregătire;
de sport cu o suprafaţă de 1.102 mp şi o - Realizarea unor legături cu şcoli din U.E.
capacitate de 50 locuri, care va fi pusă la • Orientarea învăţământului liceal şi spre
dispoziţia tuturor copiilor şi tinerilor oraşului; domeniul pregătirii adulţilor
- Dotarea şcolilor cu cărţi şi materiale - Organizarea de cursuri de pregătire pentru
educative; disponibilizaţi, utilizând laboratoarele
- Recondiţionarea sistemelor de încălzire şi existente;
de apă curentă (grupuri sociale). Toate - Pregătirea cadrelor didactice în domenii
şcolile şi grădiniţele din oraşul Zimnicea au specifice;
fost echipate în 2003 cu centrale termice, - Limbi străine pentru adulţi;
lucrare finanţată de la bugetul de stat; - Organizarea de cursuri de calificare prin
- Introducerea de materii alternative pentru şcoli profesionale.
elevi; • Stabilizarea cadrelor didactice
- Dotarea şcolilor cu laboratoare specializate; - Oferirea de locuinţe.
- Dotarea şcolilor cu mobilier modern.
• Dezvoltarea sistemelor de învăţământ E. Consiliere, reorientare profesională
alternative (şcoli economice, de meserii, etc.)
- Formarea unei şcoli (postliceale) în • Crearea unui birou pentru testarea aptitudinilor
domeniul turismului; profesionale şi orientarea spre profesia -
- Realizarea unei şcoli de informatică; meseria adecvată
- Formarea unei şcoli profesionale în - Studii şi exemple la dispoziţia solicitantului,
domeniul agricol şi zootehnic. calificarea în profesia-meseria adecvată;
- Sociolog şi psiholog, care să îndrume spre
C. Motivarea resurselor umane oferta locală de locuri de muncă.
• Crearea unui birou de reorientare şi recalificare
• Menţinerea unui ritm înalt de dezvoltare a în colaborare cu D.J.F.M.P.S
localităţii
30
MUNICIPIUL

- Studii asupra pieţei muncii locale; - Alocarea unei părţi din veniturile locale
- Consiliere în vederea îmbrăţişării unei pentru subvenţionare IMM-uri;
anumite meserii, sau a altei meserii decât - Asistenţă oferită IMM-urilor la utilizarea
calificarea solicitantului; subvenţiilor.
- Ofertă de calificare, recalificare cu
Sprijinirea sectorului IMM, un obiectiv important pentru
posibilităţi sporite de angajare.
dezvoltarea locală durabilă are două componente
majore:
1.2.2.2. Domeniul ECONOMIC
• Respectarea prevederilor acquis-ului la nivel
local, în domeniul Liberei circulaţii a serviciilor
(cap. 3 de negociere) şi al Întreprinderilor Mici
A. Atragerea de investiţii şi Mijlocii (cap. 16 de negociere), pentru
prevenirea emiterii pe plan local a unor decizii
• Acordarea de facilităţi pentru investitori care ar putea fi restrictive pentru activitatea
- Crearea unui birou local pentru sprijinirea IMM-urilor. Acest aspect vizează, în principal
investitorilor; administrarea următoarelor legii cu impact
- Identificare şi supunere spre aprobare CL a asupra dezvoltării IMM:
unui set de facilităţi locale. - Legea nr.133 / 1999 privind stimularea
• Amenajare de zone industriale întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi
- Identificarea şi evaluarea fezabilităţii pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii,
potenţiale zone industriale; precum şi Legea privind stimularea înfiinţării
- Amenajare zonă industrială pentru industrii şi dezvoltării IMM (aflată în proces de
nepoluante. dezbatere parlamentară)
• Promovarea zonei - Legea nr.507 / 2002 privind organizarea şi
- Realizarea unui pliant de prezentare a zonei desfăşurarea unor activităţi economice de
Zimnicea; către persoane fizice, precum şi Legea
- Identificarea şi pregătirea unei oferte de privind autorizarea şi înregistrarea în
spaţii şi terenuri; registrul comerţului a persoanelor fizice care
- Promovarea zonei prin reclamă în marile desfăşoară activităţi economice în mod
ziare. independent şi a asociaţiilor familiale (aflată
în proces de dezbatere parlamentară)
B. Dezvoltarea sectorului de IMM-uri - Legea nr.650 / 2002 privind comercializarea
produselor şi serviciilor de piaţă şi aplicarea
• Dezvoltarea de pieţe străine pentru IMM-uri Normelor metodologice de implementare a
- Proiecte de marketing sectoriale; acestora.
- Informaţii privind piaţa şi cercetare de piaţă; • Dezvoltarea parteneriatelor pe proiecte
- Sprijin la proiectarea şi dezvoltarea de prioritare identificate de Agenda Locală 21
produse noi. pentru IMM-urile locale. În cadrul acestor
• Simplificarea formalităţilor de înfiinţare parteneriate pot fi implicate Agenţiile de
- Crearea unui birou local (compartiment al Dezvoltare Regională, precum şi asociaţiile de
Primăriei) pentru sprijinirea înfiinţării de reprezentare a sectorului IMM, inclusiv
întreprinderi. reprezentanţele teritoriale ale CNIPMMR
realizându-se astfel:
• Asigurarea de credite şi garanţii pentru IMM-uri
- consultarea factorilor de răspundere
- Crearea unui fond mutual local pentru
regionali pentru actualizarea Strategiei de
sprijinirea IMM-urilor;
Dezvoltare a sectorului IMM pe perioada
- Asistenţă la formalităţile necesare obţinerii
2004-2008;
de garanţii.
- dezvoltarea de programe locale şi regionale
• Oferirea de spaţii în incubatoare de afaceri
pentru asigurarea dezvoltării durabile a
- Realizarea unui incubator de afaceri;
regiunilor şi creşterea competitivităţii IMM;
- Identificarea cerinţelor de spaţii pentru
- dezvoltarea reţelelor locale de fonduri de
servicii şi producţie.
garantare;
• Subvenţionare de programe pentru IMM-uri
31
ZIMNICEA

- susţinerea accesului IMM la servicii de - Realizarea de studii sectoriale.


consultanţă şi informare; • Stimularea dezvoltării ofertei de servicii pentru
- asigurarea sustenabilităţii parcurilor firme
industriale şi a incubatoarelor de afaceri; - Favorizarea fiscală a apariţiei de noi
- susţinerea transferului afacerilor în cazul furnizori de servicii pentru întreprinzători;
întreprinderilor mici şi mijlocii; - Oferirea de facilităţi din partea Consiliului
- susţinerea accesului IMM la utilităţile Local pentru întreprinzători.
publice; • Înfiinţarea unei agenţii de dezvoltare locală
- modernizarea departamentelor - Pregătirea şi discutarea unui statut şi a unui
administraţiei publice locale în scopul plan de activitate;
creşterii eficienţei acestora în relaţia cu - Înfiinţarea legală;
întreprinzătorii; - Amenajarea unui sediu şi angajarea de
- iniţierea unui dialog permanent între personal necesar.
ANIMMC, primărie şi prefectură asupra • Acordarea de asistenţă şi consultanţă
problemelor ivite în relaţia cu întreprinzătorii - Crearea unei reţele / centru de consultanţă
în aplicarea Normelor metodologice; pentru întreprinderi;
- organizarea de seminarii tematice pentru - Dezvoltarea de servicii de pregătire
găsirea celor mai bune soluţii de dezvoltare antreprenorială.
durabilă şi pentru preîntâmpinarea
introducerii unor bariere artificiale în calea E. Ridicarea nivelului de pregătire a forţei de
dezvoltării afacerilor. muncă
C. Reorientare şi diversificare economică • Identificarea nivelului şi a domeniilor de
pregătire existente
• Dezvoltarea unei industrii turistice puternice • Descentralizarea activităţii de monitorizare şi
- Formarea unui birou local pentru realizare a pregătirii
dezvoltarea turismului; • Planificarea pe termen mediu a reconversiei şi
- Identificarea potenţialelor turistice; pregătirii forţei de muncă
- Instruirea în domeniul turismului; • Colaborarea cu sistemul educaţional pentru
- Sprijin în marketing; orientarea acestuia spre nevoile locale viitoare
- Realizarea unui pliant cu oferta turistică.
• Noi servicii în sprijinul turismului
F. Infrastructură modernă
- Identificarea de noi servicii turistice conexe;
- Sprijinirea prioritară a industriei alimentare,
de alimentaţie publică, de artizanat etc. • Identificarea problemelor şi a nevoilor de
• Dezvoltarea industriei alimentare infrastructură
- Realizarea unui studiu privind necesităţile • Modernizarea infrastructurii în funcţie de
alimentare locale şi posibilităţile de cerinţele pe termen mediu
acoperire a acestora;
- Pregătirea în domeniul industriei alimentare. G. Dezvoltarea agriculturii
• Introducerea unor industrii de vârf (software,
comunicaţii) • Identificarea problemelor cu care se confruntă
- Realizarea unui incubator de afaceri pe agricultorii (sondaj de opinie)
tehnologii software (vezi 1.3.2.a); • Acordarea de asistenţă şi consultanţă
- Conectarea la INTERNET a Primăriei, în - Crearea unui birou local pentru sprijinirea
reţea cu Prefectura Teleorman; înfiinţării fermelor individuale;
- Conectarea în reţea a tuturor birourilor - Asistenţă în privinţa protecţiei plantelor;
Primăriei. - Asistenţă în folosirea creditelor Sapard;
- Realizarea unor proiecte în domeniul
D. Servicii în sprijinul economiei agricol;

• Realizarea de studii şi programe


32
MUNICIPIUL

- Alocarea unor părţi din veniturile locale • Sistem operativ de ambulanţe


pentru achiziţionarea de seminţe sau - Dotarea cu ambulanţe speciale;
animale de calitate. - Dotarea cu aparatură medicală pentru prima
• Relansarea pisciculturii intervenţie.
• Reţea eficientă de farmacii
H. Cooperare economică transfrontalieră - Corelarea programelor de funcţionare a
farmaciilor;
• Stimularea şi facilitarea dezvoltării economice - Farmacie cu program de noapte;
locale în parteneriat cu economia locală - Înfiinţarea unor noi farmacii cu capital privat.
bulgară • Policlinică cu posibilităţi moderne de investigare
- Realizarea în parteneriat a unui punct de - Aplicarea reformei în domeniul sanitar
trecere peste Dunăre: bac sau feribot; referitor la policlinici;
- Realizarea şi dezvoltarea în parteneriat a - Modernizarea spaţiilor de primire din
unor servicii adiacente-punct trecere policlinică;
frontieră. - Staţie de amplificare la care să se facă
educaţie sanitară (în perioada cât se
I. Înfiinţare IMM-uri, cu valorificarea superioară aşteaptă pentru consultaţie);
a resurselor locale - Dotarea policlinicilor cu aparatură de
investigare modernă.
• Motivarea cadrelor medicale competente
• Valorificarea superioară a produselor agricole
- Moară pentru cereale;
- Laborator patiserie, cofetărie, panificaţie B. Relansarea activităţilor culturale
diversificată.
• Valorificarea materialelor de construcţie • Promovarea activităţilor culturale
- Fabrică de cărămizi, bolţari, prefabricate. - Schimburi culturale cu partea bulgară;
- Crearea unor condiţii pentru pregătirea
J. Crearea de servicii de consultanţă în toate formaţiilor culturale;
- Organizarea de turnee cu formaţiile
domeniile: economic, resurse umane, social-
culturale;
cultural, lucrări de infrastructură
- Organizarea unor expoziţii de artă;
- Crearea unui cenaclu “Miron Radu
Paraschivescu”.
K. Crearea unei pieţe en gross-cerealiere • Revigorarea tradiţiilor populare
- Identificarea şi cercetarea documentară a
tradiţiilor populare;
- Sprijinirea creatorilor de artă populară şi
1.2.2.3. Domeniul SOCIAL
artizanat;
- Crearea unui pliant de prezentare a
tradiţiilor din zonă;
A. Asistenţă medicală la nivel ridicat - Înfiinţarea unui ansamblu folcloric
profesionist.
• Spital orăşenesc dotat conform standardelor • Promovarea ansamblurilor artistice (muzică,
actuale şi pregătit pentru tratarea bolilor teatru, arte plastice) în rândul elevilor
frecvente în zonă - Stimularea corurilor şcolare;
- Analiza bolilor frecvente în Zimnicea; - Crearea unei orchestre şcolare de muzică
- Identificarea necesarului de echipamente; clasică;
- Îmbunătăţirea condiţiilor de internare a - Crearea unei şcoli populare de artă;
bolnavilor; - Sprijinirea formaţiilor şcolare de muzică
- Atragerea medicilor din toate specialităţile uşoară;
pentru completarea posturilor vacante; - Crearea unui ansamblu de teatru – amatori;
- Reînfiinţarea centrului de recoltare a - Înfiinţarea unui ansamblu profesionist de
sângelui. cântece şi dansuri.
33
ZIMNICEA

C. Identificarea de noi zone de agrement şi - Identificarea de terenuri apte pentru


activităţi recreative practicarea schibob-ului.
- Introducerea sportului naţional-oina;
• Amenajarea unor terenuri de tenis de câmp, - Dans;
baschet etc. - Gimnastică de întreţinere şi medicală, body-
- Identificarea şi proiectarea spaţiilor bilding;
necesare; - Amenajarea unei trambuline pentru sărituri
- Organizarea de concursuri. în apă în zona „Dunărica”.
• Crearea unor piste de skateboard şi carturi
- Identificarea şi proiectarea unor piste D. Asigurarea de asistenţă şi activităţi pentru
speciale de skateboard / patine cu rotile; persoane aflate în dificultate (bătrâni, copii,
- Realizarea unor piste speciale de şomeri)
skateboard;
- Identificarea şi proiectarea unei piste pentru • Organizarea de evenimente pentru bătrâni şi
carturi. copii
• Reabilitarea stadionului - Realizarea unui club al vârstei a treia;
- Amenajarea tribunelor; - Invitarea persoanelor în vârstă la
- Înfiinţarea unei asociaţii sportive; evenimentele socio-culturale;
- Amenajarea stadionului. - Crearea unui dispecerat pentru
• Amenajarea unor plaje la Dunăre supravegherea bătrânilor (asistenţă socială);
- Concesionarea plajelor de pe malul Dunării; - Înfiinţarea unei cantine a săracilor şi a unui
- Amenajarea plajelor conform reglementărilor adăpost pentru persoane aflate în situaţii
sanitare şi de securitate; critice;
- Dotarea cu grupuri sanitare şi alte facilităţi; - Realizarea unui club al copiilor supradotaţi
- Amenajarea drumului de acces la plaje şi a (olimpici) şi stimularea lor;
unor locuri de parcare adecvate. - Cămin de bătrâni şi copii abandonaţi.
• Modernizarea taberei de copii • Sprijinirea apariţiei de organizaţii non-profit în
- Reamenajarea perimetrului taberei; domeniul social
- Modernizarea bucătăriei şi a sălii de mese; - Oferirea de spaţii (chirie) pentru organizaţii
- Amenajarea de terenuri / locuri de joacă; care rezolvă probleme sociale urgente;
- Promovarea taberei de copii Zimnicea. - Organizaţii de voluntari care prestează
• Modernizarea drumului de acces către Dunăre muncă în folosul comunităţii pentru săraci,
- Reasfaltarea şoselei portului; bătrâni, copii;
- Construirea unei autostrăzi oraş-port, pentru - Crearea de organizaţii în sprijinul copiilor
a asigura o fluenţă corespunzătoare a neinstituţionalizaţi.
traficului.
• Realizarea unor debarcadere (facilităţi) / vase E. Climat de securitate
fluviale pentru agrement
- Dragarea lacului ”Dunărica” şi construirea • Prevenirea actelor de delicvenţă
unor debarcadere pentru hidrobiciclete, - Atragerea în acţiuni socio-cultural-sportive a
bărci, sporturi nautice. persoanelor predispuse la delicvenţă;
• Realizarea unor patinoare temporare - Monitorizarea acestora;
- Identificarea şi pregătirea unor suprafeţe - Program de educaţie a adulţilor.
apte a fi transformate în patinoare (iarna); • Sisteme de protecţie pentru instituţii, firme şi
- Asigurarea iluminatului nocturn pentru locuinţe
patinoare; - Instalarea de interfoane şi uşi de intrare cu
- Înfiinţarea unor facilităţi de alimentaţie încuietoare în locuinţele colective;
publică (chioşcuri). - Asistenţă din partea poliţiei pentru instalarea
• Introducerea de noi sporturi: sărituri pe plasă de sisteme de securitate (alarmă);
elastică, schibob etc. - Iluminat public eficient poziţionat.
- Amenajarea de trambuline pentru sărituri pe
plasă elastică (şcoli);
34
MUNICIPIUL

• Măsuri pentru eliminarea vagabondajului - Conectarea la celelalte centre din zonă,


animal inclusiv cele bulgare - pentru schimb de
- Stabilirea unui plan de eliminare a câinilor date;
vagabonzi; - Conectarea la Internet.
- Măsuri pentru eliminarea potenţialelor locuri • Educaţie ecologică pentru copii şi adulţi
de vieţuire a câinilor; - Introducerea în ciclul primar a educaţiei
- Crearea unui spaţiu de ecarisaj; ecologice;
- Program pentru castrarea câinilor - Crearea unui club ecologist în colaborare cu
comunitari; agenţia locală de protecţie a mediului;
- Antrenarea medicilor veterinari în - Tipărirea de afişe şi pliante de propagandă
sterilizarea câinilor şi înfiinţarea unor ecologică;
adăposturi pentru câinii vagabonzi. - Organizarea de seminarii / întâlniri publice
pe tema ecologiei şi a poluării.
F. Viaţă socială diversificată • Măsuri legale împotriva poluatorilor
- Organizarea unei echipe pentru aplicarea de
• Organizarea de zile festive gen: festivalul berii, avertismente şi sancţiuni;
ziua recoltei etc. - Monitorizarea poluatorilor.
- Organizarea unui festival al berii; • Sprijin pentru rezolvarea problemelor de
- Organizarea unei zile a vinului (şi peştelui); poluare
- Organizarea zilei recoltei; - Asistenţă în întocmirea dosarului de mediu;
- Spectacole ale fanfarei în chioşcul din parc; - Sprijin în echiparea cu tehnologii
- Organizarea zilei M. R. Paraschivescu. nepoluante.
• Organizarea de cluburi / acţiuni diverse • Înfiinţarea unei staţii seismice
- Organizarea de festivităţi de premiere
pentru elevi / adulţi care s-au evidenţiat; H. Habitat la standarde europene
- Organizarea de cluburi sportive / culturale;
- Concurs de ciclism - Turul Zimnicei. • Sistem eficient de termoficare
• Organizarea de acţiuni comune cu partea - Reanalizarea reţelei sistemului de
bulgară termoficare;
- Organizarea de concursuri sportive; - Analiza pierderilor de căldură;
- Organizarea de spectacole; - Izolarea corespunzătoare a conductelor şi a
- Şcoli înfrăţite, expoziţii artă de plastică; subsolurilor de blocuri;
- Schimb de copii în plasament la familii; - Creşterea randamentului de ardere la
- Organizarea de concursuri şcolare cazane;
(matematică, fizică, chimie). - Optimizarea alimentării cu combustibili;
- Izolarea corespunzătoare a locuinţelor;
G. Mediu ecologic – noxe sub limitele admisibile - Trecerea la asigurarea agentului termic şi a
apei calde de la centrale de bloc sau scară;
• Laborator performant pentru monitorizarea • Asigurarea corespunzătoare cu apă potabilă
factorilor de mediu - Contorizarea şi contabilizarea consumului
- Amenajarea unui spaţiu adecvat ca de apă;
laborator; - Identificarea pierderilor şi eliminarea
- Dotarea cu aparatura necesară acestora;
determinărilor fizico-chimice şi radiologice; - Tratarea şi controlul calităţii apei.
- Dotarea cu sisteme de calcul pentru • Subsoluri şi copertine izolate corespunzător
evidenţă şi schimb de informaţii; - Realizarea unei expertizări tehnice privind
- Dotarea cu un laborator mobil; subsolurile şi copertinele;
- Dotarea cu un sistem de alarmare rapid. - Stabilirea unui plan de măsuri şi priorităţi
• Sistem de informare şi schimb de informaţii pentru rezolvarea problemelor.
- Sistem de afişare publică a valorilor • Acces corespunzător la informaţie în locuinţă
agenţilor poluanţi;
35
ZIMNICEA

- Cablarea structurată şi sistematizată a • Modernizarea drumului de acces la platforma


blocurilor şi a caselor cu cablu Tv şi de gunoi a oraşului
telefonie; • Realizarea drumului de acces şi a platformei nr.
- Realizarea de cutii poştale eficiente şi 2 de gunoi a oraşului
rezistente. • Realizarea drumului piaţă-şoseaua Turnu
• Sistematizarea spaţiilor dintre blocuri şi case Măgurele
- Amenajarea spaţiilor existente şi
transformarea lor în spaţii verzi; B. Alimentarea corespunzătoare cu energie
- Înfiinţarea unor locuri de joacă adecvate; electrică
- Prevederea unor căi de acces şi facilităţi
pentru pompieri şi salvare;
• Alimentarea subterană cu energie electrică a
- Amenajarea unor spaţii pentru parcarea
staţiei de captare apă potabilă (cheson) Dunăre
autovehiculelor.
• Alimentarea cu energie electrică a zonei de
• Sprijinirea asociaţiilor proprietarilor de
vest a oraşului (rudărie)
apartamente
- Crearea unui birou al Primăriei pentru relaţia
cu asociaţiile de proprietari; C. Facilităţi portuare corespunzătoare
- Sprijinirea asociaţiilor în desfăşurarea
activităţii lor (juridic, cu informaţii). • Studii de trafic pe canalul Dunăre – Rhin – Main
• Asigurarea unui mediu salubru • Realizarea transportului de călători pe Dunăre
- Organizarea unui sistem eficient de • Punct de trecere România – Bulgaria
salubritate privind deşeurile menajere; - Bac
- Dotarea cu pubele standardizate; - Zona liberă
- Amenajarea locurilor pentru containere şi
pubele, inclusiv la firme şi instituţii; D. Gară multifuncţională / nod de transport CFR
- Asigurarea unui sistem de canalizare / port
eficient;
- Organizarea salubrizării străzilor şi a • Analiza traficului feroviar de călători şi marfă
spaţiilor publice; • Introducerea unui tren rapid (accelerat) pe ruta
- Construcţia unui WC public; Zimnicea - Bucureşti
- Rampă de gunoi ecologică; • Asigurarea transportului în comun pe traseul
- Aplicarea de amenzi sau muncă în folosul Gară - Port
comunităţii comercianţilor şi locatarilor care
nu înlătură gunoiul din faţa magazinelor şi,
E. Mărirea rezistenţei imobilelor la cutremur
respectiv, din jurul blocurilor.
• Înfiinţarea unui centru O.P.C.
• Identificarea imobilelor cu probleme şi
• Tipărirea de afişe şi pliante privind modul de
consolidarea acestora
acţiune în caz de cutremur
F. Mărirea suprafeţei spaţiilor locative şi
1.2.2.4. Domeniul INFRASTRUCTURĂ comerciale

• Utilizarea structurilor de rezistenţă deja


A. Drumuri modernizate construite
- Incubator de afaceri;
• Plombarea tuturor străzilor asfaltate, inclusiv - Locuinţe sociale;
şoseaua portului - Înfiinţare IMM-uri.
• Asfaltarea unor străzi şi realizarea unei linii
complete de centură în oraş G. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă
• Modernizarea drumului de acces de la şoseaua potabilă
Alexandria - Zimnicea până la uzina de apă
potabilă • Denisiparea puţurilor de apă existente
36
MUNICIPIUL

• Achiziţionarea unor pompe corespunzătoare H. Crearea de condiţii în vederea utilizării unui


pentru captarea apei din puţuri şi distribuirea ei sistem modern de telefoane.
către populaţie


37
ZIMNICEA

II. PLANUL LOCAL DE ACÞIUNE


Planul Local de Acţiune (PLA) - elementul central al este orientat către punere în practică şi
realizare;
planificării unei dezvoltări durabile conţine analiza • acţionează într-un cadru temporal bine stabilit;
problemelor şi evaluarea priorităţilor, etapele
• este inovativ, creativ şi antirutină;
premergătoare realizării şi implementării acelor
• se referă la o zonă bine definită;
principii şi mecanisme capabile să determine mutaţii
profunde în mentalitatea şi comportamentul întregii • trebuie asumat de către toţi cei implicaţi;
comunităţi. • problemele abordate sunt legale;
• se referă la resurse realist – disponibile;
Prin natură, structură şi dimensionare temporală, • constituie un proces din care toţi cei implicaţi
Planul Local de Acţiune conţine un set de politici pe pot învăţa.
domenii de activitate ce se aplică într-un termen ce Planul Local de Acţiune va fi revizuit periodic, astfel
corespunde unei perioade de 10-20 de ani, fixat încât obiectivele fixate să ţină cont de evoluţia
pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare economică a ţării, starea economiiei la nivel regional şi
Durabilă (SLDD). local, precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire
Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a la implementarea PLA.
oraşului constituie o practică nouă pentru administraţia
publică locală. Planificarea strategică reprezintă unul
din principalele instrumente prin care comunitatea
locală poate verifica aplicarea politicilor şi programelor
prognozate precum şi măsurarea efectelor acestora. II.1. OBIECTIVE GENERALE
În elaborarea Planului de Acţiune, ca parte a Agendei
Locale 21, administraţia oraşului Zimnicea s-a
preocupat de obţinerea unei integrări complete atât pe A naliza socio-economică realizată în oraşul Zimnicea
orizontală, prin îmbinarea componentelor economice, arată următoarele obiective generale către care
sociale şi de mediu, cât şi pe verticală între toate trebuie să se îndrepte eforturile comunităţii locale:
nivelele puterii: comunitare, naţionale, regionale şi
locale, demers ce va putea asigura coerenţă 1. Asigurarea resurselor umane necesare pentru
procesului politic şi decizional. realizarea dezvoltării socio-economice a
oraşului Zimnicea;
Au fost implicaţi, ca parteneri, reprezentanţi ai 2. Dezvoltarea economiei locale prin racordarea ei
societăţii civile, ai administraţiei publice, precum şi la circuitul economic regional (cooperări cu
grupuri de interese prin cooperare voluntară la oraşul vecin din Bulgaria şi cu oraşe-port la
procesul de planificare. Dunăre din amonte şi aval);
problemelor cu care se confruntă oraşul Zimnicea 3. Protecţia mediului înconjurător (monitorizarea şi
trebuie să li se opună o viziune strategică unitară, păstrarea calităţii apei Dunării şi a aerului din
exprimată în obiective specifice, concretizate pe zona transfrontalieră);
domenii de interes cu responsabilităţi clar definite, 4. Regenerarea urbană (reabilitarea blocurilor de
pentru a căror realizare este necesară funcţionarea locuinţe, sprijinirea dezvoltării de locuinţe
diverselor parteneriate. private);
5. Zimnicea – nod de transport internaţional
Caracteristicile de bază ale Planului Local de Acţiune: (feroviar, fluvial şi auto).
38
MUNICIPIUL

II.2. MÃSURI DE ÎNTÃRIRE A • resursele umane în administraţia publică;


• achiziţii publice;
CAPACITÃÞII INSTITUÞIONALE • protecţia socială în România;
• investiţiile – condiţie a dezvoltării locale;
• implementarea proiectelor de infrastructură
Obiectivele pentru mediul instituţional sunt finanţate din fonduri Phare;
următoarele: • managementul proiectelor cu finanţare UE în
• subsidiaritatea; domeniul dezvoltării regionale,
• politica orientată spre cetăţean
care corespund următoarelor obiective ale strategiei: Au fost, de asemenea, organizate, la sediul Primăriei,
• redefinirea competenţelor locale; cursuri pentru instruirea în operare PC susţinute de
• transparenţa şi eficienţa acţiunilor locale. către „Centrul de Pregătire în Informatică” din
Alexandria.
Măsurile de întărire a capacităţii instituţionale la nivelul
Primăriei Zimnicea vizează în principal: Primăria oraşului Zimnicea are în vedere în continuare
întărirea capacităţii instituţionale la toate nivelele de
• asigurarea unui management urban şi financiar decizie şi execuţie, această acţiune presupunând nu
eficient; numai atragerea de resurse financiare suficiente
• definirea serviciilor publice în raport cu realizării investiţiilor, ci şi ridicarea nivelului de
resursele financiare actuale, cu obiectivele pregătire şi specializare a resurselor umane,
dezvoltării durabile, precum şi cu doleanţele şi identificarea celor mai eficiente mecanisme de
cerinţele comunităţii. comunicare, şi nu în ultimul rând, reanalizarea
cadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor.
Aceste măsuri se adresează, în primul rând, factorului
uman, dezvoltării abilităţilor şi cunoştinţelor În direcţia creşterii eficienţei managementului
personalului din cadrul administraţiei locale. Fără financiar, măsurile propuse sunt următoarele:
acest lucru nu este posibilă crearea parteneriatelor
necesare pentru o dezvoltare durabilă. • perfecţionarea structurilor organizatorice
interne;
Consolidarea capacităţii instituţionale este un proces • reproiectarea procedurilor de planificare
de durată, în care modificarea radicală a atitudinii bugetară;
funcţionarului public faţă de accesul cetăţenilor la • creşterea operativităţii şi calităţii în activitatea
activitatea administraţiei reprezintă o condiţie proprie fiecărei structuri interne;
esenţială în schimbarea imaginii şi creşterea • optimizarea reglementărilor (proiecte HCL,
credibilităţii administraţiei publice. dispoziţii primar) pentru a deveni eficiente în
În acest sens s-au organizat, de către Ministerul folosul contribuabililor şi al întreprinzătorilor;
Administraţiei Publice prin Centrul Naţional de • externalizarea activităţilor în condiţii de eficienţă
Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală şi operativitate;
– Craiova, cursuri pentru instruirea personalului din • reducerea drastică a costurilor operaţionale ale
primărie, pe următoarele teme: administraţiei publice;
• evaluarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului
• organizarea activităţii de urbanism şi local, măsurarea rezultatelor pe baza
amenajarea teritoriului; indicatorilor de performanţă;
• strategii privind dezvoltarea unităţilor • întocmirea unui sistem eficace de cuantificare a
administrativ-teritoriale; rezultatelor pe etape (pe parcursul derulării
• audit intern; exerciţiului bugetar);
• impozite şi taxe locale; • aprecierea corectă a eficienţei cu care sunt
• atribuţiile şi competenţele Secretarului utilizate fondurile publice.
Primăriei;
• concepte privind integrarea europeană şi Armonizarea procedurilor administrative locale cu cele
dezvoltarea regională; din Uniunea Europeană, structură la care România
• organizarea şi funcţionarea administraţiei doreşte să adere în 2007, este unul din principalele
publice locale; obiective urmărite de către autoritatea locală.
39
ZIMNICEA

Aderarea la valorile şi principiile de bază politico- Administraţia Locală va avea în vedere creşterea
administrative cum ar fi: transparenţă, capacităţii instituţionale de absorbţie a acestor fonduri
responsabilitate, predictibilitate, viabilitate reprezintă o şi trebuie să fie capabilă să conceapă, să dezvolte şi
condiţie esenţială pentru procesul de integrare şi să finalizeze proiecte finanţate de aceste fonduri,
dezvoltare durabilă. pregătind planuri de realizare viabile, cu identificarea
surselor reale şi potenţiale de finanţare. Atragerea
Accesul la fondurile nerambursabile, pe care Uniunea
unor investitori externi sau interni depinde nu numai
Europeană le pune la dispoziţia României în perioada
de seriozitatea cu care sunt elaborate aceste planuri,
de preaderare, este crucial pentru realizarea multor
ci şi de facilităţile oferite de oraş.
proiecte incluse în Planul Local de Dezvoltare
Durabilă a oraşului.

II.3. PROIECÞIE FINANCIARÃ 2004 - 2007

II.3.1. Bugetul local estimativ pe anii 2004 - 2007


-mii lei-
Cod Program Estimări Estimări Estimări
Denumire indicator
indicator 2004 2005 2006 2007
Venituri totale 00.01 76.481.988 66.262.500 72.017.500 79.891.800
Venituri proprii 48.02 35.384.000 23.652.500 24.911.500 26.510.800
I. Venituri curente 00.02 17.520.000 11.259.500 12.311.500 13.520.800
Impozite şi taxe de la populaţie 03.02 4.460.000 4.230.000 4.662.000 5.124.000
Taxa pe teren 04.02 130.000 153.000 168.000 185.000
Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice 05.02 4.100.000 4.232.000 4.656.000 5.121.000
Alte impozite directe 08.02 3.130.000 799.000 867.000 984.000
Alte impozite indirecte 17.02 1.295.000 864.500 952.000 986.000
Vărsăminte de la instituţiile publice 21.02 295.000 287.000 297.500 307.800
Diverse venituri 22.02 4.110.000 694.000 709.000 813.000
II. Venituri din capital 30.00 5.070.000 878.000 710.000 435.000
III Prelevări din bugetul de stat 52.201.277 53.367.000 58.336.000 65.365.500
Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 31.02 29.110.000 30.157.000 31.271.000 33.750.500
Cote defalcate din impozitul pe venit 31.02.01 9.000.000 9.240.000 9.440.000 9.930.000
Sume defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale 31.02.02 16.316.000 18.642.000 19.381.000 21.195.500
Sume alocate de Consiliul Judeţean pentru echilibrarea
bugetelor locale 31.02.03 3.794.000 2.275.000 2.450.000 2.625.000
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugata 33.02 23.091.277 23.210.000 27.065.000 31.615.000
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru
instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat, creşe şi
centre judeţene şi locale de consultanţă agricole 33.02.01 22.091.277 22.210.000 26.065.000 30.615.000
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru
subvenţionarea energiei termice 33.02.02 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000
40
MUNICIPIUL

Cod Program Estimări Estimări Estimări


Denumire indicator
indicator 2004 2005 2006 2007
Subvenţii primite din bugetul de stat 37.02 1.640.711 700.000 600.000 500.000
Donaţii şi sponsorizări 40.02 50.000 58.000 60.000 70.500
Cheltuieli total 50.02 76.481.988 66.262.500 72.017.500 79.891.800
Autorităţi publice 51.02 9.900.000 9.527.000 10.236.000 10.661.000
Învăţământ 57.02 25.497.483 25.812.000 30.235.000 35.555.000
Sănătate 58.02 371.090 417.000 467.500 513.800
Cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi
de tineret 59.02 2.706.000 1.409.000 1.696.000 2.159.000
Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi
indemnizaţii 60.02 7.330.000 12.081.000 12.508.000 12.718.000
Servicii de dezvoltare publică şi locuinţe 63.02 12.423.200 9.983.500 9.917.000 13.252.000
Agricultură şi silvicultură 67.02 118.415 129.000 137.000 142.000
Transporturi şi comunicaţii 68.02 14.817.800 6.200.000 6.125.000 3.992.000
Alte acţiuni 72.02 443.000 579.000 546.000 724.000
Transferuri către alte bugete 84.02 100.000 125.000 150.000 175.000
Dobânzi aferente datoriei publice locale şi alte cheltuieli 88.02 100.000 - - -
Rambursări de împrumuturi 90.02 2.675.000 - - -

II.3.2. Situaþia veniturilor ºi cheltuielilor înregistrate în perioada 2000-2003


-mii lei-
Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
Nr Denumire indicator
Realizat % Realizat % Realizat % Realizat %
1. Venituri totale 12.539.727 78 27.164.336 96 47.243.228 91 60.136.286 83
2. Venituri proprii 6.381.348 85 5.722.466 84 9.203.903 69 14.120.257 76
3. I. Venituri curente 4.098.088 83 4.628.204 72 6.620.074 78 10.305.568 82
4. Impozite şi taxe de la populaţie 1.930.124 71 2.095.131 71 2.554.082 75 3.335.570 81
Taxa pentru folosirea terenurilor
5. 55.912 78 42.682 109 16.953 57 93.842 80
proprietate de stat
Impozitul pe clădiri şi terenuri de la
6. 1.487.237 95 1.362.233 77 2.318.238 119 3.963.433 81
persoane juridice
7. Alte impozite directe 236.408 94 305.618 111 688.028 98 876.999 94
8. Impozitul pe spectacole 394 39 1.085 217 202 4 - -
9. Alte impozite indirecte 119.282 397 45.712 88 46.257 46 1.049.138 86
10. Vărsăminte de la instituţiile publice 62.551 69 133.929 139 252.810 92 270.400 82
11. Diverse venituri 206.180 106 641.814 50 743.504 37 716.186 80
12. II. Venituri din capital 166.867 83 130.368 130 181.202 91 65.288 80
13. III. Venituri cu destinaţie specială 2.116.393 89 963.894 385 2.402.627 51 3.749.401 67
14. IV Prelevări din bugetul de stat 5.667.004 72 20.903.380 100 35.539.325 98 44.016.029 99,9
15. Cote defalcate din impozitul pe salarii 320.680 101 - - - -
Sume defalcate din TVA pentru
16. - 13.323.824 100 18.657.826 100 20.607.345 99,8
bugetele locale
41
ZIMNICEA

Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003


Nr Denumire indicator
Realizat % Realizat % Realizat % Realizat %
Cote şi sume defalcate din impozitul pe
17. 5.346.324 71 7.579.556 101 16.881.499 96 23.408.684 100
venit
18. Cote defalcate din impozitul pe venit 2.014.324 101 4.307.860 109 5.043.002 97 6.105.105 100
Sume defalcate din impozitul pe venit
19 987.000 100 3.021.696 100 11.077.047 100 13.303.579 100
pentru echilibrarea bugetelor locale
Sume defalcate din impozitul pe venit
20. 1.345.000 38 - 149.450 30 - -
pentru subvenţionarea energiei termice
Sume alocate de Consiliul Judeţean
21. 1.000.000 100 250.000 50 612.000 75 4.000.000 100
pentru echilibrarea bugetelor locale
22. Subvenţii 491.375 73 538.490 73 2.500.000 100 2.000.000 25,2
23. Împrumuturi - - - - - - - -
24. Cheltuieli total 12.170.170 76 25.878.657 91 46.706.234 90 58.223.153 80
25. Autorităţi publice 2.802.535 92 4.073.095 77 6.188.294 88 7.190.943 89
26. Învăţământ 1.629.664 76 14.581.707 99 26.568.235 99 25.009.343 93
27. Sănătate - 142.731 100 175.687 91 515.943 94
Cultură, religie şi acţiuni privind
28. 147.017 86 299.599 83 470.514 85 827.595 65
activitatea sportivă şi de tineret
Asistenţă socială, alocaţii, pensii,
29. 807.403 93 1.247.406 91 5.076.114 99 9.250.000 100
ajutoare şi indemnizaţii
30. Servicii dezvoltare publică şi locuinţe 4.102.798 61 5.030.247 87 6.481.904 91 10.584.577 52
31. Agricultură şi silvicultură 138.629 100 91.773 100 111.517 100 117.046 81
32. Alte acţiuni 311.715 99 31.042 31 295.462 96 394.736 91
33. Transporturi şi comunicaţii - - - - - - 97.691 99
34. Transferuri către alte bugete 164.016 100 131.057 77 164.874 82 36.748 37
35. Cheltuieli cu destinaţie specială 2.066.393 87 250.000 100 1.173.633 25 4.198.531 75
Dobânzi aferente datoriei publice
36. - - - - - - - -
locale şi alte cheltuieli
37. Rambursări de împrumuturi - - - - - - - -
38. Excedent 369.557 - 1.335.679 - 1.234.744 - 2.362.263 -
39. Deficit - - 50.000 - 697.750 - 449.130 -

II.4.1. Domeniul resurse umane:


II.4. OBIECTIVELE SPECIFICE ªI
PROIECTE IDENTIFICATE
PROPUNERI:

1. Amenajarea unor locuinţe de serviciu pentru


Din obiectivele specifice şi generale identificate în
specialişti;
Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă decurg 2. Reabilitare subsoluri şi copertine;
următoarele măsuri şi proiecte: 3. Dezvoltarea zonei turistice;
42
MUNICIPIUL

4. Creşterea speranţei de viaţă şi îmbunătăţirea 7. Dezvoltarea activităţii de petrecere a timpului


indicilor demografici; liber;
5. Monitorizarea factorilor de mediu; 8. Reabilitarea sistemului orăşenesc de termoficare.
6. Turism cinegetic;

Instituţiile /
Nr. Perioada Monitorizare
Obiective specifice Finanţare Titlul Proiectului Valoare (€) Departamentele Parteneriat
crt de timp şi evaluare
responsabile

Pregătirea / instruirea resurselor umane


Întărirea capacităţii de pregătire alternativă
Asigurarea unui sistem N, BL 10.000 2004 IST, Primărie, ONG, AL21
la Clubul Copiilor
performant şi complet de
Modernizarea mijloacelor de instruire a Primărie,
1 pregătire a resurselor BS 5.000 2004 AJOFM AL21
şomerilor în cadrul biroului local al AJOFP ONG, SRL
umane (elevilor şi forţei de
muncă) Crearea unui club de pregătire în domeniul ONG,
BS, BL, N 10.000 2004 IST AL21
informaticii şi a multimediei Primărie
Dotarea în fiecare şcoală a unei clase cu SRL,ONG,
BS, BL, N 50.000 2005 IST
echipament informatic Primărie
Utilizarea multimediei în procesul de
BS, BL 5.000 2004-2006 IST ONG,
învăţământ (CD, videocasete)
Crearea de baze materiale
Sprijinirea sistemului de BS corespunzătoare pentru educaţie fizicã şi 20,000 2004-2006 IST, Primărie
învăţământ obligatoriu sport
2
(modernizarea bazei
materiale) Dotarea şcolilor cu cărţi şi materiale ONG,
BS, BL, N 15.000 2005 IST
educative (table, proiectoare, ecrane) Primărie
Reabilitarea sistemelor de încălzire şi de
BL 50.000 2004 Primărie
apă curentă (grupuri sociale) din şcoli
Dotarea şcolilor cu laboratoare specializate
ISJT 50.000 2005
(fizică, chimie, limbi străine, tehnologie)

Motivarea / stabilitatea resurselor umane locale


Menţinerea unui ritm înalt Înfiinţarea unei Asociaţii de dezvoltare SRL, ONG,
3 N,BL 10.000 2004 Primărie
de dezvoltare a localităţii locală diverse instit.
Realizarea unui incubator de afaceri pe
N,BS,BJ,BL 100.000 2005 Primărie
tehnologii software
Introducerea de tehnologii Realizarea unei fabrici de conserve de
4 R,N, 1.000.000 2005-2007 IMM
şi meserii noi fructe şi legume
Agenţie de publicitate şi prestări servicii la
R, N, 15.000 2005 IMM
domiciliu

Învăţământ orientat spre nevoi locale


Înfiinţarea CLFP prin aderarea instituţiilor ONG
Crearea unui consiliu local
5 N din domeniul învăţământului şi pregătirii 10.000 2005 ONG, IMM,
de formare profesională AJOFM
profesionale
Orientarea resurselor Organizarea de cursuri de pregătire pentru
învăţământului liceal şi disponibilizaţi, utilizând laboratoarele
ONG, IMM
6 profesional şi spre N,BL,BS existente 15.000 2005 IMM, AJOFM
domeniul pregătirii ISJ
Pregătirea cadrelor didactice în domenii
adulţilor specifice instruirii adulţilor

Consiliere, reorientare profesională


Creare birou testare aptitudini profesionale
AJOFM, ITM,
7 BL, N şi orientare spre profesia / meseria 5.000 2005 IST,
Primărie
adecvată
43
ZIMNICEA

Instituţiile /
Nr. Perioada Monitorizare
Obiective specifice Finanţare Titlul Proiectului Valoare (€) Departamentele Parteneriat
crt de timp şi evaluare
responsabile
Creare birou reorientare şi recalificare în
BL, BS, 5.000 2005 AJOFM ITM, Primărie
colaborare cu D.J.F.M.P.S

Asigurarea de asistenţă şi activităţi pentru persoane în dificultate (bătrâni, copii, şomeri)


BL Realizarea unui Club al vârstei a treia 10.000 2004 Primăria ONG,
Crearea unui dispecerat pentru
BL, 10.000 2005 Primăria ONG
supravegherea bătrânilor (asistenţă socială)
Organizarea de Crearea unei cantine a săracilor şi a unui
8 evenimente pentru bătrâni BL, N adăpost temporar pentru persoane în 100.000 2005 Primăria ONG
şi copii situaţii critice
BL, BS, N Realizarea unui cămin de bătrâni 100.000 2005 Primăria ONG
Realizarea unui club al copiilor supradotaţi Primăria,
BL, BS, N 10.000 2004 IST
(olimpici) şi stimularea lor ONG

Legendă: Rambursabile, Nerambursabile, Buget Local, Buget Judeţean, Buget de Stat

6. Facilitarea înfiinţării de IMM-uri


II.4.2. Domeniul economic: 7. Taxe şi impozite reduse.
8. Concesionare – proceduri simple şi precise şi
inventar exact.
9. Zone industriale amenajate.
PROPUNERI:
10. Incubator de afaceri.
11. Zonă economică / vamală liberă.
1. Reamenajarea taberei şi a luciului de apă 12. Infrastructură adecvată.
(Dunărica). 13. Fiscalitate favorizantă.
2. Înfiinţarea unei fabrici de prelucrare legume- 14. Spaţii disponibile pentru incubatoare de afaceri.
fructe, carne. 15. Servicii calificate (consultanţă, pregătire
3. Reînfiinţarea secţiei de covoare. managerială, marketing – export / piaţă)
4. Modernizarea străzii Ştefan cel Mare între străzile 16. Stimularea asocierii pe criterii profesionale.
M. Kogălniceanu şi Turnu Măgurele. 17. Stimularea dezvoltării ofertei de servicii pentru
5. Exploatarea izvorului “Fântâna Sfatului” – apă întreprinzători şi firme.
minerală.

Instituţiile /
Nr. Perioada Monitorizare
Obiective specifice Finanţare Titlul Proiectului Valoare (€) Departamentele Parteneriat
crt de timp şi evaluare
responsabile

Atragerea de investiţii
ONG,
Instituţii
publice
Acordarea de facilităţi Crearea unui birou local pentru sprijinirea CONSILIUL locale
1 BL,N 15.000 2005
pentru investitori investitorilor LOCAL
Parteneri
privaţi din
zonă
BL,
Amenajare de zone Potenţiali Amenajare zonă industrială pentru industrii CONSILIUL Consiliul
2 150.000 2006
industriale investitori nepoluante LOCAL Local
Proprietari
44
MUNICIPIUL

Instituţiile /
Nr. Perioada Monitorizare
Obiective specifice Finanţare Titlul Proiectului Valoare (€) Departamentele Parteneriat
crt de timp şi evaluare
responsabile
Realizarea unui pliant de prezentare a CONSILIUL
BL, N 10.000 2005 ONG
zonei Zimnicea LOCAL
3 Promovarea zonei
Promovarea zonei prin reclamă în marile CONSILIUL
BL,N 20.000 2005 ONG
ziare LOCAL

Dezvoltarea sectorului de IMM-uri


CONSILIUL
N, BL Proiecte de marketing sectoriale 20.000 2005 ONG,
LOCAL
Dezvoltarea de pieţe CONSILIUL
4 N,BL Informaţii privind piaţa şi cercetare de piaţă 15.000 2005 ONG
străine pentru IMM-uri LOCAL
Sprijin la proiectarea şi dezvoltarea de CONSILIUL
N, BL 30.000 2005 ONG
produse noi LOCAL
ONG, IMM,
Crearea unui birou local pentru sprijinirea CONSILIUL
N,BL 30.000 2006 INVESTI-
înfiinţării şi funcţionării IMM-urilor LOCAL
TORI
ONG,IMM,
Crearea unui fond mutual local pentru CONSILIUL
5 Facilităţi pentru IMM-uri N,BL 25.000 2006 INVESTI-
sprijinirea IMM-urilor LOCAL
TORI
ONG,
CONSILIUL
N,BL Realizarea unui incubator de afaceri 50.000 2006 INVESTI-
LOCAL
TORI
Comparti-
Înfiinţare alimentare şi BS, N, Înfiinţare alimentare şi distribuţie gaze CONSILIUL
6 125.000.000 2008 ment
distributie gaze naturale BL naturale LOCAL
Urbanism

Reorientare şi diversificare economică


Înfiinţarea unui birou local pentru CONSILIUL
N, BL, 150.000 2006 ONG
Dezvoltarea unei industrii dezvoltarea turismului LOCAL
7
turistice puternice Dezvoltarea industriei alimentare, de CONSILIUL
N, BL 200.000 2006 ONG
alimentaţie publică, de artizanat etc. LOCAL

Dezvoltarea agriculturii
Crearea unui birou local de asistenţă şi
DADR,
Acordarea de asistenţă şi consultanţă pentru sprijinirea înfiinţării
8 BL,N 20.000 2006 CONSILIUL ONG
consultanţă fermelor individuale, folosirea creditelor
LOCAL
SAPARD, marketing agricol

Cooperare economică transfrontalieră


CONSILIUL
Stimularea şi facilitarea N,BL,BS Sistem de trecere a Dunării cu bacul 5.500.000 2006 ONG,
LOCAL
dezvoltării economice
9 Realizarea şi dezvoltarea, în parteneriat cu
locale în parteneriat cu CONSILIUL
economia locală bulgară N,BS,BL primăria din Svishtov, a serviciilor 100.000 2006 ONG
LOCAL
adiacente-punct de trecere frontieră

Legendă: Rambursabile, Nerambursabile, Buget Local, Buget Judeţean, Buget de Stat


45
ZIMNICEA

II.4.3. Domeniul protecþia mediului: 3. Promovarea unor relaţii bune cu administraţia


locală şi cu colectivitatea.
4. Realizarea unor bănci de date locale, în strânsă
corelare cu baza naţională de date, precum şi cu
PROPUNERI: baza de date a laboratoarelor bulgăreşti.
5. Informarea publicului asupra rezultatelor
1. Dotarea laboratorului deja existent cu întreaga analizelor efectuate, pentru a îndepărta orice
aparatură necesară pentru efectuarea unor suspiciune.
analize corecte. 6. Decolmatarea răului Pasărea.
2. Realizarea de noi proiecte de dezvoltare locală a 7. Împădurirea terenurilor degradate şi neproductive
protecţiei mediului. existente.

Instituţiile /
Nr. Perioada Monitorizare
Obiective specifice Finanţare Titlul Proiectului Valoare (€) Departamentele Parteneriat
crt de timp şi evaluare
responsabile

Mediu ecologic – noxe sub limitele admisibile


Realizarea unui laborator dotat cu
APM, CONSILIUL
BL, BS,N aparatura necesară determinărilor fizico- 100.000 2006 APM
LOCAL
chimice şi radiologice
APM, CONSILIUL
BL, BS,N Dotarea cu un laborator mobil 200.000 2006 APM
Sistem de monitorizare LOCAL
1 factori de mediu şi APM, CONSILIUL
BL, BS,N Dotarea cu un sistem de alarmare rapid 250.000 2006 APM
avertizare LOCAL
Sistem de afişare publică a valorilor CONSILIUL
BL, BS,N 70.000 2006 APM
agenţilor poluanţi LOCAL, APM
Conectarea la celelalte centre din zonă, CONSILIUL
BL, BS,N 200.000 2006 APM
inclusiv bulgară - pentru schimb date LOCAL, APM
Tipărirea de afişe şi pliante de propagandă APM, CONSILIUL
BL, BS,N 10.000 2005 APM
ecologică LOCAL
Educaţie în domeniul SCOLI,
2
protecţiei mediului Organizarea de seminarii / întâlniri publice APM, CONSILIUL CLUBUL
BL, BS,N 25.000 2005 COPIILOR,
pe tema ecologiei şi a poluării LOCAL
ONG
Organizarea unui sistem eficient de CONSILIUL SC URBANA
BL, BS,N 12.500.000 2008
management al deşeurilor menajere LOCAL SA
Asigurarea unui sistem de canalizare CONSILIUL SC URBANA
BL, BS,N 500.000 2008
Asigurarea unui mediu eficient LOCAL SA
3
salubru CONSILIUL SC URBANA
BL, BS,N Construcţia unui WC public 20.000 2008
LOCAL SA
CONSILIUL SC URBANA
BL, BS,N Rampa de gunoi ecologică 10.000.000 2008
LOCAL SA

Legendă: Rambursabile, Nerambursabile, Buget Local, Buget Judeţean, Buget de Stat


46
MUNICIPIUL

II.4.4. Domeniul social: 8. Sistem de educare şi informare asupra


modalităţilor de preîntâmpinare a abaterilor şi de
rezolvare a celor apărute.
9. Sisteme de interfoane la blocuri şi uşi încuiate.
PROPUNERI: 10. Atragerea tinerilor şi a celor fără ocupaţie în
activităţi sociale, sportive şi culturale.
1. Cursuri de calificare şi recalificare a forţei de 11. Adaptarea spitalului orăşenesc la bolile frecvente
muncă în funcţie de interesele acesteia şi de (dotare cu echipamente şi specialişti).
existenţa unor IMM sau SA absorbante. 12. Îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi masă în
2. Elaborarea de proiecte şi programe în domeniul spital.
social (cămin de bătrâni, cantină socială) şi 13. Crearea unui sistem operativ de ambulanţe.
atragerea surselor de finanţare externă. 14. Dotarea policlinicii cu sisteme moderne de
3. Activităţi cultural-artistice şi de educare investigare.
permanentă a adulţilor, precum şi dezvoltarea de 15. Organizarea unor zile festive gen: festivalul berii,
activităţi de petrecere a timpului liber (Clubul ziua recoltei etc.
Pensionarilor) 16. Atragerea de trupe artistice şi de teatru pentru
4. Activităţi de calificare şi recalificare a forţei de reprezentaţii în Zimnicea (Casa de Culturã).
muncă; 17. Organizarea de simpozioane, întâlniri pentru
5. Sistem eficient de prevenire a delincvenţei. informare, schimburi de experienţă între instituţii şi
6. Sistem de informare (prin afişare / presă locală) între cetăţeni.
privind abateri de la conduită. 18. Derularea de acţiuni comune, în parteneriat cu
7. Colaborarea eficientă cu poliţia a unităţilor cu Bulgaria.
program de noapte (baruri, discoteci, magazine) şi 19. Organizarea de cluburi şi evenimente pentru
sisteme proprii de prevenire a incidentelor şi tineret.
efracţiilor.

Instituţiile /
Nr. Perioada Monitorizare
Obiective specifice Finanţare Titlul Proiectului Valoare (€) Departamentele Parteneriat
crt de timp şi evaluare
responsabile

Asistenţă medicală la nivel ridicat


SPITALUL
DJSP TR,
Îmbunătăţirea condiţiilor de internare a ORAŞE-
BL,BS,N 150.000 2007 CONSILIUL
Spital orăşenesc dotat bolnavilor NESC
LOCAL
conform standardelor ZIMNICEA
1
actuale şi a bolilor SPITALUL
frecvente în zonă Reînfiinţarea centrului de recoltare a ORAŞE-
BL,BS,N 400.000 2008 DJSP TR
sângelui NESC
ZIMNICEA
SPITALUL
ORAŞE-
BL,BS,N Dotarea cu ambulanţe moderne 800.000 2008 DJSP TR
NESC
ZIMNICEA
SPITALUL
Servicii medicale Dotarea cu aparatură medicală de primă ORAŞE-
2 BL,BS,N 800.000 2008 DJSP TR
adiacente intervenţie şi de investigaţie NESC
ZIMNICEA
SPITALUL
Modernizarea spaţiilor de primire din CONSILIUL ORAŞE-
BL,BS,N 100.000 2007
policlinică LOCAL NESC
ZIMNICEA
47
ZIMNICEA

Instituţiile /
Nr. Perioada Monitorizare
Obiective specifice Finanţare Titlul Proiectului Valoare (€) Departamentele Parteneriat
crt de timp şi evaluare
responsabile
Viaţă socială diversificată
CONSILIUL ONG, CO-
BL, N Organizarea unui festival al berii 40.000 2007
LOCAL MERCIANŢI
CONSILIUL ONG, CO-
BL,N, Organizarea unei zi a vinului (ZAREZAN) 20.000 2006
LOCAL MERCIANŢI
5 Organizarea de zile festive CONSILIUL ONG, CO-
BL,N, Organizarea zilei recoltei (BRUMĂREL) 30.000 2006
LOCAL MERCIANŢI
ŞCOLI,
CONSILIUL
BL,N, Concurs de ciclism - Turul Zimnicei 10.000 2005 CLUBUL
LOCAL
COPIILOR
Legendă: Rambursabile, Nerambursabile, Buget Local, Buget Judeţean, Buget de Stat

La nivelul legislativului şi executivului s-a luat decizia • împrejmuire cimitire, reparaţii capelă;
de a trece la elaborarea într-un ritm accelerat a unor • forare puţuri pentru apă şi electrificare în zona
proiecte de investiţii necesare fundamentării rudărie;
dezvoltării şi regenerării urbane. Dintre acestea, în • reabilitarea străzilor centrale;
prezent, sunt prevăzute şi parţial realizate • modernizare Piaţa Agroalimentară, construcţie
următoarele: magazine lactate şi peşte;
• centrale termice pentru şcoli, grădiniţe şi Liceul • reamenajare parc central, modernizare iluminat
Teoretic; public, montare ceas electronic;
• amenajare loc de joacă pentru copii; • reabilitare clădire spital;
• construcţie „Sală de Sport”; • reabilitare clădire Poliţie;
• modernizare Staţie Peco; • locuinţe pentru tineri – ANL.

PROGRAM DE INVESTIŢII ÎN ANUL 2004


-mld.lei-
Valoarea totală Realizat până la Program 2004
Obiectivul
actualizată 31.12.2003 Valoare Termen PIF
Alimentare cu apă
7,0 31.12.2004
a) Reabilitare bazin apă 5000 mc
Pietruire drum comunal
6,0 30.06.2004
a) Reabilitare străzi laterale N-S
Construcţie pod
3,0 30.06.2004
a) Reabilitare pod peste râul Pasărea
Construcţie sala de sport Finanţare prin CNI
Alte obiective:
a) Microcentrală sediu administrativ 1,85 30.09.2004
b) Microcentrale inst. învăţământ 8,84 7,50 1,34 31.03.2004
c) Cadastru imobiliar-edilitar 5,97 0,75 0,30 31.12.2004
d) Reabilitare iluminat public 9,67 -//-
e) Fântână arteziană 0,50 30.06.2004
f) Dotări copiator, imprimantă 0,10 31.12.2004
g) Cheltuieli proiectare, avize 0,55 -//-
TOTAL 8,25 30,31
48
MUNICIPIUL

OBIECTIVE DE INVESTIŢII PUSE ÎN FUNCŢIUNE ÎN PERIOADA 2001-2003

Punere în Scurtă descriere a caracteristicilor lucrării şi Valoare


Obiective
funcţiune a efectelor în plan social mil. lei
1.Reabilitare străzi
orăşeneşti
Pe tronsonul cuprins între str. Primăverii şi 1 Mai, pe o lungime de
a) Refacere sistem rutier str.
175 m, s-a refăcut sistemul rutier cu beton, îmbunătăţindu-se
C.Vodă Sept.2002 672,6
circulaţia rutieră şi pietonală
b) Reabilitare străzi, obiectiv
S-au reprofilat şi pietruit cu balast străzile orăşeneşti pe direcţia
I+II Nov.2003 6687,2
N-S pe o lungime de 29 km, ceea ce a dus la condiţii de trafic
rutier civilizate
2.Construcţie pod
Prin refacerea suprastructurii podului cu beton, accesul mijloacelor
a) Reabilitare pod peste râul
de transport şi agricole în incinta îndiguită se face fără a se
Pasărea Mai 2003 97,6
traversa oraşul
3. Alte obiective:
S-a realizat o construcţie pentru comercializare carne-lapte
- Construire spaţiu lapte-
Sept.2001 (activitate care se desfăşura în aer liber), respectându-se astfel 336
carne Piaţa Agroalimentară
normele sanitare
- Împrejmuire cimitir nr.1 Sept.2001 S-a împrejmuit cimitirul nr.1 pe o lungime de 658 m 483,4
- Sistem videoconferinţe + S-a îmbunătăţit comunicarea la nivel de judeţ cu majoritatea
Aug.2001 151
calculator primăriilor
- Împrejmuire cimitir nr.2 Dec.2002 S-a împrejmuit cimitirul nr. 2 pe o lungime de 202 m 124,9
- Instalaţie electrică pentru S-a realizat o altă instalaţie în sediu, înlocuindu-se cea veche, care
Dec.2002 260,5
sediu administrativ avea cablaje îmbătrânite şi prezenta pericol de incendiu
- Achiziţionare auto Dacia Dec. 2002 184
- Achiziţionare calculatoare+ S-au cumpărat calculatoare şi imprimante pentru dotarea
Dec. 2002 34,4
imprimante Primăriei, îmbunătăţindu-se astfel desfăşurarea activităţii acesteia
- Achiziţionare vitrine S-au dotat şcolile cu vitrine frigorifice pentru programul
Aug.2002 43,2
frigorifice pentru şcoli guvernamental „laptele şi cornul”
S-au realizat 4 puţuri forate în zona Cetate-rudari (unde nu existau
- Puţuri forate Iul.2002 reţele de alimentare cu apă potabilă), îmbunătăţindu-se astfel 80
condiţiile de trai ale locutorilor din această zonă defavorizată
Pentru informare privind temperatura, data şi ora, s-a montat acest
- Ceas zona centrală Dec.2003 97
ceas, acţiune foarte bine percepută de cetăţenii oraşului
- Microcentrale termice în S-au montat 4 microcentrale în şcoli, pentru a se asigura agentul
Ian.2003 8418,4
instituţiile de învăţământ termic
- Mobilier şcolar nov.2003 S-a executat mobilier nou pentru 8 săli de clasă 500
- Instalaţie electrică pentru S-a refăcut instalaţia electrică de la subsol, fiind foarte veche şi
Dec.2003 84,9
Apărarea civilă prezentând pericol de incendiu
- Achiziţionare calculatoare, Pentru buna desfăşurare a activităţii în cadrul primăriei au fost
Dec.2003 158,8
multifuncţional etc. achiziţionate echipamente electronice


49
ZIMNICEA

III. PROIECTELE PRIORITARE (PP) DIN


CADRUL AL21 PENTRU PERIOADA
2004 - 2014

1. Reabilitarea sistemului de alimentare cu energie Zimnicea prin achiziţionarea unor pompe cu


termică, apă, canalizare şi modernizarea staţiei de o capacitate mărită.
epurare • Managerul de proiect
2. Program de asistenţă socială – Planul Local - Primăria oraşului Zimnicea în parteneriat cu
Anti-sărăcie SC Urbana SA
3. Reevaluarea şi reactivarea zonelor post- • Departamentele din cadrul Primăriei care
industriale răspund de realizarea programului / proiectului:
4. Sistem de trecere a Dunării cu bacul - Compartimentul „Programe şi Strategii de
5. Managementul integrat al deşeurilor Dezvoltare”
6. Sistem de alimentare şi distribuţie gaze naturale • Impactul social asupra calităţii mediului are ca
7. Înfiinţarea unui Birou de dezvoltare locală (bazat scop:
pe AL21) (resurse umane+logistică) cu atribuţii în - creşterea calităţii serviciilor către
domeniul: consumatorii locali;
a. Inventarierea forţei de muncă în Zimnicea şi - scăderea pierderilor de apă din reţea, ceea
comunele adiacente (categorii de ocupaţii, ce va duce la micşorarea costurilor la
vârstă, domiciliu etc.) pentru a vedea dacă mai consumatori;
există forţă de muncă pentru eventuale investiţii - eliminarea infiltraţiilor de apă în subsolurile
de dezvoltare blocurilor, fenomen care accentuează
b. Inventarierea terenurilor şi spaţiilor apte efectele de tasare a terenului.
pentru dezvoltare industrială • Influenţa aplicării programului / proiectului în
economia locală va duce la:
- reducerea cheltuielilor de investiţii în
III.1. Programul de reabilitare a infrastructură;
sistemului de alimentare cu energie - stimularea dezvoltării firmelor de constructii
termicã, apã, canalizare locale;
- atragerea investiţiilor în plan local, etc.
• Beneficiarii programului
- SC Urbana SA
A. Scurtă descriere a programului - Populaţia oraşului Zimnicea
• Localizarea investiţiei:
• Programul vizează: - investiţia vizează reţeaua de alimentare cu
- creşterea eficienţei tehnice şi economice a apă şi canalizare a oraşului, staţia de
sistemului de alimentare cu apă şi epurare şi reţeaua de termoficare a
canalizare a oraşului Zimnicea; blocurilor de locuinţe
- reabilitarea reţelei de energie termică la
blocurile de locuinţe;
B. Cerinţele financiare ale programului /
- eliminarea impactului negativ asupra
proiectului
mediului (reabilitarea reţelei de apă şi
canalizare din subsolurile blocurilor);
- repararea bazinului de 5000 mc de apă • Estimarea costului:
potabilă, asigurarea presiunii apei potabile 150.000.000 EURO
pentru acoperirea necesităţilor oraşului • Tipul de finanţare:
50
MUNICIPIUL

- Surse interne – credite şi bugetul local - Fonduri nerambursabile de la Guvernul


- Surse externe – grant CE României în cadrul subprogramului „Investiţii
în servicii sociale”
C. Termen de realizare • Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată:
- Clădirea Spitalului de boli cronice –
Proiectul va avea mai multe etape: Zimnicea

- realizarea studiului de fezabilitate; B. Cerinţe financiare ale programului /


- refacerea / realizarea canalizărilor în zonele
proiectului:
periferice ale oraşului (2 ani);
- refacerea reţelei de termoficare şi
reabilitarea subsolurilor blocurilor (3 ani). • Estimarea costului:
- 3.500.000.000 lei
• Propunerea structurii de finanţare:
- Finanţare publică de la Guvernul României
III.2. Planul Local de Asistenþã socialã • Tipul de finanţare
- Nerambursabilă

A. Scurtă descriere a programului C. Reglemantari

• Aplicarea unor programe şi măsuri anti-sărăcie • Planul Naţional Anti-sărăcie


în oraşul Zimnicea vizează:
- Legea 416 / 18.07.2001 privind venitul
D. Termen de realizare
minim garantat;
- Înfiinţarea unui Cămin pentru vârstnici;
2004 - 2005
- Înfiinţarea unei Cantine Sociale.
• Manager de program / proiect / - Primăria
oraşului Zimnicea, Compartimentul Asistenţă
Socială şi Compartimentul „Programe şi III.3. Reevaluarea ºi reactivarea zonelor
Strategii de Dezvoltare”, în colaborare cu post-industriale
Organizaţiile Neguvernamentale de profil.
• Impactul social:
- reducerea sărăciei; A. Scurtă descriere a programului
- îmbunătăţirea calităţii vieţii, stării de
sănătate, creşterea accesului la sistemul • Reabilitarea şi reactivarea zonelor post-
asigurărilor sociale şi de sănătate pentru industriale din cadrul unităţilor industriale
persoanele vârstnice. existente pe teritoriul oraşului; fiind axate pe
• Influenţa aplicării programului în economia domeniile Siderurgie, Industrie Uşoară şi
locală, regională şi / sau naţională Industrie Alimentară acestea au înregistrat un
- reducerea impactului sărăciei; declin al profitabilităţii activităţilor lor.
- ridicarea nivelului de trai; • Reabilitarea se poate desfăşura în două moduri
- creşterea calităţii serviciilor; a) prin modernizarea activelor unităţilor
- reducerea fenomenului infracţional; industriale - investiţii proprii;
- crearea unor noi locuri de muncă. b) fie prin iniţierea unor parteneriate cu diverşi
• Utilizatorii potenţiali / beneficiarii programului / investitori pentru reconversia profesională a
proiectului patrimoniului.
- categoriile sociale defavorizate; • Realizarea în cadrul incintelor marilor unităţi
- persoane în vârstă; industriale a unor alveole de altă natură
- persoane fără adăpost. funcţională (convertirea spaţiilor productive sau
• Resurse financiare de depozitare care nu-şi mai justifică existenţa,
sau care se află în conservare) ceea ce va
duce la creşterea profitabilităţii.
51
ZIMNICEA

• Relocarea forţei de muncă implicată în • Managerul de program / proiect: Parteneriat


activităţile industriale către noile sectoare de public / privat sub tutela primăriei;
activitate create şi reducerea şomajului la • Departamentele din cadrul primăriei care
nivelul oraşului Zimnicea. răspund de realizarea programului / proiectului:
• Folosirea suprafeţelor de teren care în prezent - Programe şi Strategii de Dezvoltare
nu mai aduc profit. • Descrierea asistenţei tehnice de specialitate din
• Locaţia: surse externe: se va apela la asistenţa tehnică
- Toate posibilele amplasamente situate în a firmelor europene cu experienţă în domeniu,
incintele cu caracter industrial care nu mai sprijinite fiind de fonduri europene;
dau randament sau nu mai funcţionează. • Impactul social şi / sau asupra calităţii mediului:
• Finanţatori / parteneri prin dezvoltarea unei legături rutiere peste
- Primăria oraşului Zimnicea este iniţiatorul Dunăre se va creşte gradul de solicitare a
programelor de parteneriate public-privat în mediului ambiant, dar cu măsuri adecvate încă
sectorul industrial din faza de proiectare, acestea vor fi ţinute în
- Proprietarii unităţilor industriale interesate limitele normativelor europene; impactul social
- Potenţiali investitori este semnificativ, volumul de trafic implicat
• Beneficiari: scoţând comunitatea locală din izolarea
- Potenţiali investitori; existentă (capăt de linie);
- Consiliul Local al oraşului Zimnicea; • Influenţa aplicării programului în economia
- Proprietarii unităţilor industriale interesate; locală, regională sau / şi naţională: prin
- Populaţia oraşului. aplicarea proiectului se va stimula schimbul de
• Implementatori mărfuri care va duce la dezvoltarea de activităţi
- Consiliul Local al oraşului Zimnicea va economice productive şi comerciale. Zimnicea
acţiona pe post de mediator al afacerilor poate deveni un nod de transport prin axele de
între potenţiali investitori şi unităţi industriale transport nord-sud (rutier cu bacul) şi est-vest
interesate de reconversia, reabilitarea şi (fluvial pe Dunăre), cu conexiuni până spre
modernizarea propriilor zone postindustriale. canalul Main – Rin din Germania.
• Finanţarea programului • Utilizatorii potenţiali / beneficiarii programului /
- Potenţiali investitori; proiectului: beneficiarii direcţi sunt comunităţile
- Proprietarii unităţilor industriale vizate. din Zimnicea şi Svishtov.
• Resurse financiare externe: fonduri
nerambursabile şi rambursabile ale Uniunii
III.4. Sistem de trecere a Dunãrii cu bacul Europene, precum şi fonduri naţionale româno-
bulgare combinate cu credite comerciale;
• Canalele de distribuţie: servicii publice prestate
de un consorţiu public / privat;
A. Scurtă descriere a proiectului cu precizarea
• Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată:
scopului:
oraşul Zimnicea – malul Dunării.
• Proiectul urmăreşte:
B. Cerinţele financiare ale programului /
- Revitalizarea economiei locale / zonale prin
proiectului
crearea unui coridor de transport rutier
transfrontalier, combinat cu un racord
feroviar şi de transport fluvial; • Estimarea costului: cca 5,5 mil. Euro;
- Amenajarea ambelor maluri (românesc şi • Propunerea structurii de finanţare, cu indicarea
bulgăresc) pentru accesarea cu bacul; sursei: 60 % surse externe, 30% fonduri
- Dezvoltarea punctelor de frontieră şi vamale naţionale, 10% fonduri proprii.
existente pentru preluarea traficului rutier • Tipul de finanţare: fonduri nerambursabile şi
transfrontalier; credite comerciale;
- Creşterea colaborării economice şi sociale • Factorii critici care influenţează profitabilitatea:
cu oraşul de pe celalalt mal al Dunării tarifele practicate pentru serviciile de trecere cu
(Svishtov);
52
MUNICIPIUL

bacul, disponibilitatea fondurilor nerambursabile, Scopul proiectului va fi atins prin activităţile de


mediatizarea şi facilităţile trecerii frontierei. colectare, sortare şi tratare a deşeurilor, în paralel cu
reciclarea celor refolosibile. Se va utiliza şi metoda
C. Reglementări compostării, rezultând îngrăşământ pentru agricultură
şi eventuale materii prime pentru construcţii.
• Aplicarea programului / proiectului în contextul • Managerul de program / proiect: Primăria oraş
macroeconomic al economiei naţionale şi al Zimnicea / Urbana SA;
proiectelor de investiţii la nivel local, în baza • Departamentele din cadrul primăriei care
resurselor disponibile; răspund de realizarea programului / proiectului:
• Contribuţii din surse interne sau externe, - Compartimentul de Gospodărie Comunală şi
publice sau private; Spaţiu Locativ;
• Reglementări care influenţează favorabil sau • Descrierea asistenţei tehnice de specialitate din
nefavorabil programul / proiectul: stabilirea surse externe: se va apela la asistenţa tehnică
coridoarelor europene rutiere nu avantajează a biroului specializat în domeniu de pe lângă
proiectul, în schimb este avantajat de coridorul Primăria Râmnicu Vâlcea;
fluvial Dunărea – Main – Rin. • Impactul social şi / sau asupra calităţii mediului:
prin gestionarea activă a deşeurilor menajere şi
D. Termen de realizare industriale / agricole se va proteja ecosistemul
fragil de pe malul Dunării, ceea ce va contribui
• Proiectul urmează a fi implementat în perioada la dezvoltarea potenţialului piscicol şi agrar
2006 – 2009, în funcţie de fondurile atrase. adiacent. Proiectul va proteja calitatea apei
Dunării contribuind la dezvoltarea colaborării
transfrontaliere şi la creşterea atractivităţii
III.5. Managementul integrat al deºeurilor turistice în zona de frontieră;
• Influenţa aplicării programului în economia
locală, regională sau / şi naţională: prin
managementul integrat al deşeurilor se
A. Scurtă descriere a proiectului cu precizarea
preconizează un beneficiu indirect pe termen
scopului:
lung, datorat creşterii atractivităţii zonei în
domeniul turistic (Dunărea) şi implicit a
• Proiectul urmăreşte: dezvoltării activităţilor economice adiacente
- Protecţia mediului ambiant precum şi a turismului;
Dunării, prin gestionarea activă a deşeurilor • Utilizatorii potenţiali / beneficiarii programului /
generate de oraş şi de agenţii economici din proiectului: beneficiarii direcţi ai programului vor
periferia acestuia; fi atât gospodăriile private, cât şi unităţile
- Creşterea atractivităţii turistice a oraşului şi economice de pe raza oraşului; un utilizator
portului Dunărean; potenţial va fi societatea de salubritate, precum
- Valorificarea deşeurilor reciclabile; şi firme de valorificare a deşeurilor;
- Crearea unei gropi ecologice de gunoi care • Resurse financiare externe: fonduri
presupune: nerambursabile şi rambursabile ale Uniunii
o gard de împrejmuire Europene precum şi credite comerciale;
o şosele de acces
• Canalele de distribuţie: servicii publice prestate
o echipamente de monitorizare
de URBANA SA aflată sub autoritatea
• Avantajele reciclării: Consiliului Local Zimnicea;
- se reduce cantitatea de gunoi;
• Localizarea investiţiei ce urmează a fi realizată;
- se reduc costurile pentru transport la groapa
ieşirea spre Giurgiu din oraşul Zimnicea;
de gunoi;
• Modalitatea de armonizare / integrare a
- se reduce poluarea fonică;
proiectului cu planul de amenajare a teritoriului:
- se reduce spaţiul pentru depozitare;
terenul vizat este prevăzut în PUG.
- se obţin venituri.
53
ZIMNICEA

B. Cerinţele financiare ale programului / • Manager de proiect: Primăria Zimnicea


proiectului • Departamentul din cadrul primăriei care
răspunde de realizarea programului /
• estimarea costului: cca 12,5 mil. Euro; proiectului: Compartimentul Urbanism
• propunerea structurii de finanţare, cu indicarea • Impactul social şi / sau asupra calităţii mediului:
sursei: 80 % surse externe, 10% fonduri - creşterea calităţii serviciilor către
centrale, 10% fonduri proprii; consumatorii locali;
• tipul de finanţare: fonduri nerambursabile şi - ridicarea nivelului de trai al locuitorilor
credite comerciale; oraşului;
• factorii critici care influenţează profitabilitatea: - reducerea poluării aerului.
tarifele practicate pentru servicii, • Influenţa aplicării programului în economia
disponibilitatea fondurilor nerambursabile. locală:
- stimularea dezvoltării firmelor de construcţii
C. Reglementări locale;
- atragerea investiţiilor în plan local.
• Utilizatorii potenţiali / beneficiarii programului /
• aplicarea programului / proiectului în contextul
proiectului:
macroeconomic al economiei naţionale şi al
- toată populaţia oraşului.
proiectelor de investiţii la nivel local, în baza
resurselor disponibile; • Localizarea investiţiei:
- oraşul Zimnicea.
• contribuţii din surse interne sau externe, publice
sau private;
• reglementări care influenţează favorabil sau B. Cerinţele financiare ale programului /
nefavorabil programul / proiectul: normele proiectului
europene de mediu în domeniul habitatelor şi al
agenţilor economici favorizează proiectul din • Estimarea costului:
punct de vedere al priorităţii. - 125.000.000 Euro
• Tipuri de finanţare
D. Termen de realizare - surse interne - bugetul local, bugetul de stat
• Factori critici care influenţează profitabilitatea
• Proiectul urmează a fi implementat în perioada - costul foarte mare al investiţiei
2005 – 2008 în funcţie de fondurile atrase.
C. Reglementări

III.6. Sistem de alimentare ºi distribuþie • HCL nr.12 / 12.03.2004 – privind realizarea


obiectivului de investiţii „Sistem de alimentare şi
gaze naturale
distribuţie gaze naturale în oraşul Zimnicea”

D. Termen de realizare
A. Scurtă descriere a proiectului cu precizarea
scopului: Proiectul va avea mai multe etape de realizare:
• Proiectul vizează: 1. realizarea studiului de fezabilitate;
- creşterea eficienţei tehnice şi economice a 2. realizarea reţelei de alimentare şi distribuţie gaze;
zonei; 3. branşarea locuinţelor şi agenţilor economici.
- creşterea calităţii serviciilor prestate către Proiectul ar trebui să fie finalizat până la sfârşitul
populaţie; anului 2008.
- promovarea unei politici intensive de
valorificare a resurselor.


54
MUNICIPIUL
55
ZIMNICEA

ANEXE

Dunării”, „Radio Katranov”, “Balkan youth forum”,


1. EUROREGIUNEA “DUNÃREA DE “Share your dreams, share your reality” sunt numai
SUD” câteva din proiectele care au dus la o mai strânsă
legătură de prietenie în rândul populaţiei Euroregiunii
„Dunărea de Sud”.

În cadrul procesului de pre-aderare la Uniunea


Europeana, a ţărilor din centrul şi estul Europei, Resursele şi potenţialul natural al Euroregiunii
incluzând Bulgaria şi România a apărut un nou „Dunărea de Sud”
concept de cooperare transfrontalieră şi construire de
Euroregiuni. Acest concept a fost determinat de
cererea de stabilire şi păstrare dinamică a mediului şi Localizare, teritoriu, graniţe
caracteristicilor economice şi tehnice ale zonei din
cadrul Euroregiunii “Dunărea de Sud”. Euroregiunea a
Euroregiunea „Dunarea de Sud” include 3 oraşe din
fost înfiinţată în august 2001 conform structurilor
Republica Bulgaria – Svishtov, Belene şi Nikopol şi 4
europene. În conformitate cu “Înţelegerile Cooperării
oraşe din România – Zimnicea, Turnu Măgurele,
Transfrontaliere” grupurile tehnice de lucru au fost
Alexandria şi Rosiori de Vede.
organizate în următoarele direcţii:
Teritoriile lor fac parte din Câmpia Dunării de Jos şi
• infrastructură sunt incluse în 2 zone din Bulgaria, Svishtov care
• economie aparţine zonei Veliko Târnovo, iar Nikopol şi Belene
• protecţia mediului apartin zonei Pleven, iar oraşele româneşti aparţin
• educaţie, cultură şi sport judeţului Teleorman.
Scopul creării Euroregiunii este de a promova Suprafaţa Euroregiunii „Dunărea de Sud” este formată
colaborarea de-a lungul ambelor maluri ale Dunării în din 1326,9 km2 pe teritoriul Bulgariei şi din 6500 km2,
următoarele domenii: pe teritoriul României.
• schimburi culturale
• comunicaţii Caracteristici geografice
• transporturi
• sănătate Solurile de-a lungul văilor formate de râurile Osam,
• sport şi turism Yantra, Olt, Vedea şi Teleorman sunt predominant
• protecţia mediului aluvionare, nisipoase sau pământ galben, lutos.
• intervenţie comună în caz de dezastru
• dezvoltarea relaţiei de prietenie şi cooperare Relieful constă în lungi câmpii şi zone mlăştinoase.
între popoarele vecine Malurile Dunării sunt caracterizate de o asimetrie
geografică – malul nordic este mai jos şi mlăştinos
• colaborarea între organizaţii, instituţii şi oameni
(zona dintre Turnu Măgurele şi Zimnicea incluzând
de afaceri.
marele lac Suhaia), în timp ce malul sudic este mai
În cadrul programului Phare CBC – transborder inalt şi abrupt (în special zona din jurul oraşelor
cooperation, în ultimii doi ani au fost dezvoltate Svishtov şi Nikopol). Mai mult de 95% din teritoriul
proiecte care au adus împreună copii şi tineri de pe Euroregiunii are o înălţime de până la 100 m deasupra
ambele maluri ale Dunării, în cadrul proiectelor „Spre nivelului mării ceea ce reprezintă un factor important
Prietenie prin Sport”, „Fă-ţi un prieten pe celălat mal al pentru dezvoltarea intensivă a agriculturii, îmbunătăţirii
56
MUNICIPIUL

infrastructurii transporturilor cu investiţii mai mici, Pieve Emanuele şi Zimnicea şi-au asumat rolul ca
construirea unui sistem de irigatii etc. cele două comunităţi, întreprinderile active de pe
teritoriile respective, şcolile şi orice altă formă de
organizare a vieţii sociale ăa se poată cunoaşte, să
Clima
poată face schimb de experienţă şi să poată colabora
Teritoriul Euroregiunii are un climat continental pentru binele comun, având ca suport protocolul
moderat, verile caracterizându-se cu temperaturi de pactului de prietenie semnat în 23.11.2002, la Pieve
peste 300C. Temperaturile din timpul iernilor sunt Emanuele.
negative cu valori intre -1 şi -100C, iar perioada de ger Pieve Emanuele şi Zimnicea prin intermediul semnării
nu durează mai mult de 2-3 săptămâni, clima fiind un acestui act. cât şi a celui tehnic care îl completează,
factor restrictiv pentru certitudinea unor recolte bune. confirmă propria implicare pentru a ajuta la
dezvoltarea proiectului privind o Europă din ce în ce
Vegetaţia mai prezentă în conştiinţa cetăţenilor, o Europă care
trebuie să se dezvolte şi să crească în pace şi
Pădurile acoperă în jur de 35% din Euroregiune, fiind înţelegere între popoare.
formate predominant din salcie, stejar, ulm şi plop. De
asemenea, datorită prezenţei multor lacuri pe partea
română predomină o vegetaţie de mlaştină şi pădure
inundabilă.
3. ZIMNICEA – ZONÃ
Populaţia DEFAVORIZATÃ

Populaţia Euroregiunii „Dunărea de Sud” este formată


din 73.249 locuitori pe partea bulgară şi 117.000
locuitori pe partea română. Din Decembrie 2000, oraşul Zimnicea a fost declarat
Zonă Defavorizată, pentru o perioada de 10 ani, cu o
suprafaţă de 13.131 ha, având următoarele facilităţi:
• Scutire de taxe vamale şi Taxa pe valoare
adaugată (TVA) pentru maşini, echipamente,
2. ORAªUL ZIMNICEA - ROMÂNIA instalaţii, vehicole şi alte bunuri care sunt
INFRÃÞIT CU ORAªUL PIEVE importate pentru investiţii noi în Zona.
• Scutire de TVA pentru maşini, instalaţii,
EMANUELE - ITALIA vehicole, echipamente şi alte bunuri de
provenienţă românească, pentru investiţii în
Zonă.
La 23 mai 2003, în Sala de Consiliu a Primăriei • Scutire de taxe vamale pentru importul de
Zimnicea, primarii Petre Parvu, reprezentant al materii prime şi pentru producţia din Zonă.
oraşului Zimnicea – România şi Francesco Argeri, • Scutire de impozit pe profit.
reprezentant al oraşului Pieve Emanuele – Milano – • Scutire de taxe pentru terenurile care sunt
Italia, au semnat acordul de înfrăţire şi colaborare scoase din circuitul agricol şi cedate
între cele două localităţi. Înfrăţindu-se Pieve Emanuele investitorilor din Zonă.
şi Zimnicea şi-au asumat responsabilitatea îndeplinirii • Spaţii comerciale şi apartamente de locuit,
obiectivelor şi scopului Uniunii Europene, fiind libere.
sustinuţi de larga participare a cetăţenilor.

S-ar putea să vă placă și