SRT 2012 PDF

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

"BASARAB I" DAMBOVITA
PREŞEDINTE
AL COMITETULUI JUDEŢEAN
PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PREFECT AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII
DE URGENŢĂ „BASARAB I”
AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA Ing. VICTOR SANDA
INSPECTOR ŞEF
COLONEL
PIETREANU MIREL
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE

DIN ZONA DE COMPETENŢĂ A INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII
DE URGENŢĂ „BASARAB I” DÂMBOVIŢA
Page 1 of 122
CUPRINS
1. PREAMBUL - Scopul şi obiectivele schemei cu riscurile teritoriale (S.R.T.)

2. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ
2.1. Aspecte administrative
2.2. Aşezare geografică şi relief
2.3. Caracteristici climatice
2.4. Reţea hidrografică
2.5. Populaţie
2.6. Căi de transport
2.7. Dezvoltare economică
2.8. Infrastructuri locale
2.9. Specific regional
3. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

3.1 Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă
3.1.1 - Riscuri naturale
3.1.2 - Riscuri tehnologice
3.1.3 - Riscuri biologice
3.1.4 - Riscul de incendiu
3.1.5 - Riscurile sociale
3.2 Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi
obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice.
3.3 Obiective sursă de risc (pe tipuri: incendii şi explozii, chimic, radiologic,
tehnologic,etc
3.4 Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate de obiectivele sursă de risc.
4. Estimarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare pentru prevenire

şi gestionarea tipurilor de risc existente în zona de competenţă
5. Anexe
1. Scurt istoric al zonei de competenţă.
2. Hărţi de risc la nivelul raionului de intervenţie al Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă „Basarab I” al judeţului Dâmboviţa.
3. Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora.
Page 2 of 122
1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE SCHEMEI CU RISCURILE
TERITORIALE (S.R.T.)
Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise

acestora privind viziunea globală asupra riscurilor existente şi a metodelor /mijloacelor de
prevenire şi de intervenţie la dispoziţie.
Schema cu riscurile teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării tipurilor
de risc specifice zonei de competenţă, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevenirii şi
intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către autorităţile
administraţiei publice locale, în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în unităţile
administrativ teritoriale”.
Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor,
formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unită
a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul
producerii unor dezastre naturale şi tehnologice în scopul eliminării sau limitării pierderilor
de vieţi omeneşti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale şi factorilor de mediu.
În vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscuri teritoriale
defineşte următoarele obiective:
 Identificare, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre
naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul judeţelor vecine
care ar putea afecta şi teritoriul judeţului;
 Informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este
expusă;
 Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a
serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în
domeniu;
 Înştiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre evoluţia spre
dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic;
 Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum şi a
mediului împotriva efectelor dezastrelor;
 Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire,
asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare;
 Planificarea , organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru
înlăturarea urmărilor dezastrelor;
 Organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi
omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru
reabilitarea utilităţilor publice afectate;
 Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor.
Page 3 of 122
2. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ
2.1. Aspecte administrative
Compunerea zonei de competenţă: reşedinţă de judeţ, municipii, oraşe,comune (cu

satele aparţinătoare).
Împărţirea administrativă : judeţul este împărţit în 89 de unităţi administrative, după cum
urmează :
- 2 municipii : Târgovişte şi Moreni,
- 5 oraşe : Fieni, Găeşti, Pucioasa, Titu şi Răcari,
- 82 comune (conform enumerării de mai jos).
Municipiul Târgovişte
Este situat în partea centrală a judeţului, cu o suprafaţă de 54 km². Are ca vecini: comuna
Aninoasa la N, comuna Răzvad la NE şi E, comuna Ulmi la E, SE şi S, comuna Dragomireşti la
SV şi V, comuna Şotânga la NV. Teritoriul municipiului este străbătut de râul Ialomiţa, pârâul
Ilfov şi pârâul Mierea.
Total locuitori: 89.429
Municipiul Moreni
Este situat în partea central estică a judeţului, la o distanţă de 22km de Târgovişte, cu o
suprafaţă de 30,2 km². Are ca vecini: comuna Iedera la N, comuna Ocniţa la V, comuna Gura
Ocniţei la SV şi comuna Caragiale la S. Teritoriul oraşului, este străbătut de apele râului
Cricovul Dulce. Este format din localitatea cu acelaşi nume: - municipiul Moreni .
Oraşul Găeşti
Oraş situat în partea de sud-vest a judeţului, la o distanţă de 30 km S-SV de Târgovişte,
cu o suprafaţă de 22,3 km². Are ca vecini: comuna Mogoşani la SE, comuna Dragodana la E
şi NE, comuna Cobia la N, comuna Gura Foii la V şi NV, comuna Crânguri la SV şi comuna
Petreşti la S. Teritoriul Oraşului este străbătut de apele râurilor: Potop, Răstoaca, Cobiuţa,
Brătiţa şi Foiţa. Este format din oraşul cu acelaşi nume: - oraşul Găeşti ;
Oraş Pucioasa
Este situat în partea nordică a judeţului, la o distanţă de 21km de Târgovişte, cu o
suprafaţă de 40,1 km². Are ca vecini: . Teritoriul oraşului, este străbătut de apele râului
Ialomiţa, pârâul Bizdidel şi acumularea Pucioasa.
Oraşul este format din 7 sate: - oraş Pucioasa; satul Bela; satul Miculeşti; satul
Ulmeţu; satul Diaconeşti; satul Glodeni; satul Pucioasa Sat; satul Malurile ;
Oraşul Răcari
Oraş situat în zona de SE a judeţului la o distanţă de 42 km de Târgovişte cu o
suprafaţă 7899 ha. Are ca vecini: comunele Conţeşti şi Bilciureşti la N, comuna Butimanu la
E, comunele Ciocăneşti şi Tărtăşeşti la SE, comuna Slobozia Moară la S şi comuna
Page 4 of 122
Lunguleţu la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Colentina, pârâul Baranga, pârâul
Ilfov, lacul Baranga, Acumulările Săbieşti I – II şi Colacu I - II. Oraşul este formată din 7
sate:
- oraşul Răcari; satul Stăneşti; satul Săbieşti; satul Bălăneşti; satul Colacu; satul
Mavrodin; satul Ghergani; satul Ghimpaţi;
Total locuitori: 6911
Oraşul Titu
Oraş situat în zona central sudică a judeţului la o distanţă de 38 km de Târgovişte cu o
suprafaţă 38,2 km². Are ca vecini: comuna Braniştea la N, comuna Conţeşti la E, comunele
Potlogi şi Odobeşti la S, comuna Costeştii din Vale la V . Teritoriul oraşului este străbătut de
pârâul Şuţa, pârâul Spălătura, pârâul Baiu. Comuna este formată din 5 sate:
- oraşul Titu; satul Sălcuţa; satul Mereni; satul Plopu; satul Hagioaica, satul
Fusea;
Total locuitori:10226
Oraşul Fieni
Oraş situat în partea de nord a judeţului, la 28 km de Târgovişte, cu o suprafaţă de 18,3
km². Are ca vecini : comuna Bezdead la E, comuna Buciumeni la E şi NE, comuna Runcu la
N, comuna Bărbuleţu la V,comuna Vulcana Băi la SV, comuna Moţăieni la S şi oraşul
Pucioasa la S şi SE. Teritoriul oraşului este străbătut de râul Ialomiţa şi de afluentul acestuia,
Ialomicioara. Este format din 3 localităţi:
- oraşul Fieni ; satul Berevoieşti ; satul Costeşti ;
Comuna Aninoasa
Comună învecinată municipiului Târgovişte, situată în partea central – nordică a
judeţului, la 7 km de municipiu, cu o suprafaţă de 2757 ha. Are ca vecini: comuna Răzvad la
E şi SE, comuna Glodeni la N, comuna Doiceşti la NV, comuna Şotânga la V şi SV şi
municipiul Târgovişte la S.Teritoriul comunei, este străbătut de râul Ialomiţa şi pârâul Valea
Mare.
Este formată din trei sate:
- satul Aninoasa (reşedinţa comunei); satul Săteni; satul Viforâta;
Comuna Băleni
Comună situată în partea central - sudică a judeţului, la o distanţă de 20 Km de
Târgovişte, cu o suprafaţă de 6105 ha. Are vecini comuna Dobra la E, comuna I.L. Caragiale
la NE, comuna Bucşani la N şi NV, comuna Nucet la V, comuna Cornăţelu la SE. Teritoriul
comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi afluentul acestuia pârâul Pascov.
Este formată din două sate:
- satul Băleni Români ; satul Băleni Sârbi;
Comuna Bărbuleţu
Comună situată în nord – vestul judeţului, la o distanţă de 39 km de municipiul
Târgovişte, cu o suprafaţă de 2391 ha. Are ca vecini: Răul Alb la E, comuna Pucheni la N şi
Page 5 of 122
NV, comuna Pietrari la S, Voineşti la SV. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul
Bărbuleţu. Este formată din două sate:
- satul Gura Bărbuleţului (reşedinţa comunei) ; satul Bărbuleţu;
Comuna Bezdead
Comună situată în nord - vestul judeţului, la o distanţă de 35 Km de municipiul
Târgovişte şi la 12 km de oraşul Pucioasa (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 5757 ha.
Are ca vecini: comuna Vişineşti la E şi SE, comuna Vârfuri la S, oraşul Pucioasa la SV,
oraşul Fieni la V, comuna Buciumeni la V, comuna Pietroşiţa la NV şi comuna Moroieni la
N. Teritoriul comunei este străbătut de râul Bizdidel şi de afluenţii săi Morăneasca, Talea,
Slacul, Molaful, Valea Leurzii şi Coporodul.
Este formată din şase sate:
- satul Bezdead (sat de reşedinţă; satul Broşteni; satul Costişa; satul Măgura; satul
Tunari; satul Valea Morii;
Comuna Bilciureşti
Comună situată în partea de sud-est a judeţului, la 33 km distanţă de municipiul
Târgovişte şi la 27 km de Titu, cu o suprafaţă de 3358 ha. Are ca vecini: comuna Cojasca la
SE, comuna Corneşti la E, comuna Finta la N şi NV, comuna Cornăţelu la V şi oraşul Răcari
la SV. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Ialomiţa. Comuna este formată din
două sate:
- satul Bilciureşti (sat de reşedinţă); satul Suseni Socetu;
Comuna Braniştea
Comună situată în partea sudică a judeţului , la 32 km de municipiul Târgovişte şi la 3
km de Titu (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 2007 ha. Are ca vecini: oraşul Titu la S,
comuna Conţeşti la E, comuna Sălcioara la N şi comuna Produleşti la NV. Teritoriul
comunei este străbătut de râul Dâmboviţa şi pârâul Negrişoara. Comuna este formată din trei
sate:
- satul Braniştea (sat de reşedinţă) ; satul Dâmbovicioara; satul Săveşti;
Comuna Brăneşti
Comună situată în partea de nord a judeţului, la o distanţă de 18 km de municipiul
Târgovişte şi la 4 km de Pucioasa (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 4300 ha. Are ca
vecini: oraşul Pucioasa la NE, comuna Vulcana Băi la N, comuna Voineşti la V, comuna
Şotânga la S, comuna Doiceşti la şi comuna Glodeni la SE. Teritoriul comunei este străbătut
de râul Ialomiţa, pârâul Vulcana şi pârâul Sticlăriei. Comuna este formată din trei sate:
- satul Brăneşti (sat de reşedinţă) ; satul Lăculeţe Gară; satul Priboiu;
Comuna Brezoaele
Comună situată în partea de sud a judeţului, la 50 km de Târgovişte şi la 21 km de
oraşul Titu (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 3154 ha. Are ca vecini: comuna
Page 6 of 122
Tărtăşeşti la E, comuna Slobozia la N şi comuna Poiana la V. Teritoriul comunei este
străbătut de râurile Dâmboviţa, Ilfov şi Ciorogârla. Comuna este formată din două sate: satul
Brezoaele (sat de reşedinţă) ; satul Brezoaia;
Comuna Buciumeni
Comună situată în partea de nord a judeţului, la o distanţă de 32 km de Târgovişte şi la
5 km de Fieni (cel mai apropiat oraş) cu o suprafaţă de 2871 ha. Are ca vecini: oraşul Fieni la
SV, comuna Runcu la V, comuna Pietroşiţa la N şi comuna Bezdead la N,NE, E, şi SE.
Teritoriul comunei este străbătut de apele râurilor Ialomiţa, Bizdidel şi pârâul Valea Ţâţei.
Comuna este formată din trei sate:
- satul Buciumeni (sat de reşedinţă) ; satul Dealu Mare; satul Valea Leurzii;
Comuna Bucşani
Comună situată în partea central – estică a judeţului la o distanţă de 20 km de
municipiul Târgovişte, cu o suprafaţă de 2814 ha. Are ca vecini: comuna IL Caragiale la N şi
NE, comuna Gura – Ocniţei la N, comuna Comişani la V, comuna Nucet la SV, şi comuna
Băleni la S şi SE. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi de afluenţii acestuia:
Pâscov, Căcioasa şi Racoviţa. Comuna este formată din 4 sate:
- satul Bucşani (sat de reşedinţă); satul Hăbeni; satul Racoviţa; satul Răţoaia;
Comuna Butimanu
Comună situată în sud – estul judeţului, la 55 km de Târgovişte, cu o suprafaţă de 4718
ha. Are ca vecini: comuna Niculeşti la E, comuna Cojasca la N, oraş Răcari la V, comuna
Ciocăneşti la S şi comuna Crevedia la SE. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Luciu
şi râul Coadele Snagovului. Comuna este formată din patru sate:
- satul Butimanu (sat de reşedinţă) ; satul Bărbuceanu; satul Lucianca; satul Ungureni;
Comuna I.L Caragiale

Comună situată în partea central – estică a judeţului la 25km de Târgovişte şi la 6 km de
Moreni (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 6178 ha. Are ca vecini: comuna Dărmăneşti
la E, oraşul Moreni la N, comuna Gura Ocniţei la V, comuna Bucşani la S şi SV şi comuna
Băleni la S.
Teritoriul comunei este străbătut de apele râurilor Cricovul Dulce şi Proviţa. Comuna
este formată din 3 sate:
- satul Ghirdoveni (sat de reşedinţă); satul Caragiale; satul Mija;
Comuna Cândeşti
Comună situată în partea de nord – vest a judeţului, la 36 km de Târgovişte, cu o
suprafaţă de 5237 ha. Are ca vecini: comuna Tătărani la S şi comuna Voineşti la E şi N.
Teritoriul comunei este străbătut de râul Dâmboviţa, pârâul Valea lui Anghel, pârâul Valea
Şipotelor şi râul Potop. Comuna este formată din 5 sate:
Page 7 of 122
- satul Cândeşti Vale (sat de reşedinţă) ; satul Aninoşani; satul Cândeşti - Deal; satul
Dragodăneşti; satul Valea Mare;
Comuna Ciocăneşti
Comună situată în sud-estul judeţului, la o distanţă de 60km de Târgovişte, cu o suprafaţă
de 4639 ha. Are ca vecini: comuna Crevedia la E, comuna Butimanu la N şi NE, oraşul Răcari la
NV şi comuna Tărtăşeşti la V şi SV. Teritoriul comunei este străbătut de râurile Colentina şi
Crevedia. Comuna este formată din cinci sate:
- satul Ciocăneşti (sat de reşedinţă) ; satul Creţu; satul Decindea; satul Urziceanca; satul
Vizureşti;
Comuna Cobia
Comuna situată în partea central-vestică a judeţului la o distanţă de 20 km de Târgovişte
şi la 9 km de Găeşti (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 5276 ha. Are ca vecini :
comuna Dragodana la E, comuna Lucieni la E, comuna Dragomireşti la N, comuna Hulubeşti
la NV, comuna Crânguri la V, comuna Gura Foii la V şi SV şi oraşul Găeşti la S. Teritoriul
comunei este străbătut de apele pârâului Cobiuţa. Comuna este formată din 10 sate:
- satul Gherghiţeşti (sat de reşedinţă); satul Blidari ; satul Călugăreni; satul Căpşuna;
satul Cobiuţa; satul Crăciuneşti; satul Frasin Deal; satul Frasin Vale; satul Mislea; satul
Mânăstirea ;
Comuna Cojasca
Comună situată în partea de sud – est a judeţului, la o distanţă de 44 km de Târgovişte,
cu o suprafaţă de 2586 ha. Are ca vecini: comuna Butimanu la S şi SE, comuna Corneşti la
E,N,NE, comuna Bilciureşti la V şi oraşul Răcari la SV. Teritoriul comunei este străbătut de
râul Ialomiţa. Comuna este formată din trei sate:
- satul Cojasca (sat de reşedinţă); satul Fântânele; satul Iazu;
Comuna Comişani
Comună situată în partea centrală a judeţului, la o distanţă de 13 km de Târgovişte, cu o
suprafaţă 31 km². Are ca vecini: comuna Bucşani la SE, E şi NE, comuna Gura Ocniţei la N,
comuna Răzvad la NV, comuna Ulmi la V, comuna Văcăreşti la SV şi comuna Nucet la S.
Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi afluentul acestuia, pârâul Dovleac.
Comuna este formată din două sate:
- satul Comişani (sat de reşedinţă) ; satul Lazuri ;
Comuna Conţeşti
Comună situată în partea de sud a judeţului, la o distanţă de 34 km de Târgovişte şi la 9
km de Titu (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 5246 ha. Are ca vecini: oraşul Răcari la
S şi E, comuna Cornăţelu la N, comuna Sălcioara la NV, comuna Braniştea la V, oraşul Titu
la SV şi comuna Lunguleţu la SV. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului
Dâmboviţa şi afluentul acestuia Ilfovăţul şi râul Colentina. Comuna este formată din opt sate:
Page 8 of 122
- satul Conţeşti (sat de reşedinţă) ; satul Bălteni; satul Boteni; satul Călugăreni;satul
Crângaşi; satul Gămăneşti; satul Heleşteu; satul Mereni;
Comuna Corbii Mari

Comună situată în sud – vestul judeţului, la 55 km de Târgovişte şi la 18 km de Titu (cel
mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 10617 ha. Are ca vecini: comuna Potlogi la E, comuna
Odobeşti la E şi NE, comuna Costeşti Vale la N şi comuna Ulieşti la V şi NV. Teritoriul
comunei este străbătut de râurile Argeş şi Neajlov. Comuna este formată din 9 sate:
- satul Corbii Mari (sat de reşedinţă) ; satul Bărăceni; satul Grozăveşti; satul Moara
din Groapă; satul Petreşti; satul Podul Corbencii; satul Satu Nou; satul Ungureni; satul
Vadul Stanchii;
Comuna Cornăţelu
Comună situată în partea de sud a judeţului, la o distanţă de 30 Km de Târgovişte şi la
16 km de Titu, cu o suprafaţă de 6386 ha. Are ca vecini: comuna Bilciureşti la E, comuna
Finta la NE, comuna Dobra la N, comuna Băleni la NV, comuna Sălcioara la V şi comuna
Conţeşti la S.
Teritoriul comunei este străbătut de râurile Ilfov, Baranga, Colentina şi pârâul
Miuleasca. Comuna este formată din cinci sate:
- satul Cornăţelu (sat de reşedinţă) ; satul Aluniş; satul Bolovani; satul Corni; satul
Slobozia;
Comuna Corneşti
Comună situată în partea de est a judeţului, la o distanţă de 45 km de Târgovişte, cu o
suprafaţă de 5100 ha. Are ca vecini: comuna Finta la V, comuna Bilciureşti la V, comuna
Cojasca la SV şi comuna Butimanu la S. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi
afluenţii acestuia: Crivăţul, Cricovul Dulce şi Chileanca. Comuna este formată din 10 sate:
- satul Corneşti (sat de reşedinţă) ; satul Bujoreanca; satul Cătunu; satul Cristeasca;
satul Crivăţu; satul Frasinu ; satul Hodărăşti; satul Ibrianu; satul Păstârnacu; satul
Ungureni;
Comuna Costeşti - Vale

Comună situată în partea de sud a judeţului, la o distanţă de 42 Km faţă de Târgovişte şi
la 5 km faţă de Titu (cel mai apropiat oraş) cu o suprafaţă de 2776 ha. Are ca vecini: oraşul
Titu la E, comuna Produleşti la N, comuna Mătăsaru la V, comuna Ulieşti la SV, comuna
Corbii Mari la S şi comuna Odobeşti la S. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului
Sabar (Potop). Comuna este formată din 3 sate:
- satul Costeştii din Vale (sat de reşedinţă) ; satul Mărunţişul; satul Tomşani;
Comuna Crângurile
Comună situată în partea de sud – vest a judeţului, la o distanţă de 36 km de Târgovişte
şi la 8 Km de Găeşti (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 5133 ha. Are ca vecini:
Page 9 of 122
comuna Petreşti la SE, oraşul Găeşti la SE, comuna Gura Foii la E, comuna Cobia la E, NE
şi N, comuna Hulubeşti la NV şi comuna Valea Mare la V. Teritoriul comunei este străbătut
de râurile Argeş, Potop, şi Răstoaca. Comuna este formată din opt sate:
- satul Băduleşti (sat de reşedinţă) ; satul Crângurile de Jos; satul Crângurile de Sus;
satul Pătroaia Deal; satul Pătroaia Vale; satul Potlogeni Vale; satul Răţeşti; satul Voia;
Comuna Crevedia
Comună situată în partea de sud-est a judeţului, la o distanţă de 70 km de Târgovişte, cu
o suprafaţă de 5278 ha. Are ca vecini: comuna Niculeşti la N; comuna Butimanu la N,
comuna Ciocăneşti la V şi comuna Tărtăşeşti la SV. Teritoriul comunei este străbătut de
râurile Colentina şi Crevedia. Comuna este formată din 5 sate:
- satul Crevedia (sat de reşedinţă) ; satul Cocani; satul Dârza; satul Mânăstirea; satul
Samurcaşi;
Comuna Dărmăneşti
Comună situată în extremitatea central –estică a judeţului, la o distanţă de 31 km de
Târgovişte şi la 12 km de Moreni, cu o suprafaţă de 5886 ha. Are ca vecini: comuna
Caragiale la V, comuna Băleni la SV, comuna Dobra la S şi comuna Finta la S. Teritoriul
comunei, este străbătut de apele Cricovului şi Proviţei. Comuna este formată din trei sate:
- satul Dărmăneşti (sat de reşedinţă) ; satul Mărginenii de Sus; satul Vlădeni;
Comuna Dobra
Comună situată în partea sud-estică a judeţului la o distanţă de 25 km faţă de
Târgovişte, cu o suprafaţă de 4978 ha. Are ca vecini: comuna Finta la E, comuna Dărmăneşti
la NE, comuna Caragiale la N, comuna Băleni la V şi comuna Cornătelu la S. Teritoriul
comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi pârâul Pascov. Comuna este formată din două sate:
- satul Dobra (sat de reşedinţă) ; satul Mărceşti;
Comuna Doiceşti
Comună situată în partea central – nordică a judeţului, la 12 km de Târgovişte şi la 10
km de Pucioasa (cel mai apropiat oraş) cu o suprafaţă de 1588 ha. Are ca vecini comuna
Aninoasa la S şi SE, comuna Glodeni la N, comuna Brăneşti la NV şi comuna Şotânga la V.
Teritoriul comunei, este străbătut de râul Ialomiţa. Comuna este formată de satul cu acelaşi
nume:
- satul Doiceşti (sat de reşedinţă);
Comuna Dragodana
Comună situată în partea de sud-vest a judeţului, la o distanţă de 24 km de Târgovişte,
şi la 4 km de Găeşti (cel mai apropiat oraş), în suprafaţă de 6577 ha. Are ca vecini: comuna
Mătăsaru la E şi SE, comuna Gura – Şuţii la E , comuna Lucieni la N şi NE, comuna Cobia
la V, oraşul Găeşti la SV şi comuna Mogoşani la S. Teritoriul comunei , este străbătut de
Page 10 of 122
apele râurilor: Potop, Mânăstirea, Răstoaca şi Dragodana. Comuna este formată din şapte
sate:
- satul Dragodana (sat de reşedinţă) ; satul Boboci ; satul Burduca ; satul Cuparu ;
satul Pădureni ; satul Picior de Munte; satul Străoşti;
Comuna Dragomireşti
Comună situată în partea central-vestică a judeţului, la o distanţă de 12 km de
Târgovişte, cu o suprafaţă de 38 km². Are ca vecini: municipiul Târgovişte la E şi NE,
comuna Măneşti la N, comuna Ludeşti la V, comuna Hulubeşti la SV, comuna Cobia la S,
comuna Lucieni la S şi SE şi comuna Ulmi la E.Teritoriul comunei, este străbătut de apele
râului Dâmboviţa. Comuna este formată din 6 sate:
- satul Dragomireşti (sat de reşedinţă) ; satul Decindeni ; satul Geangoesti; satul
Mogoşeşti; satul Râncaciov; satul Ungureni ;
Comuna Finta
Comună situată în partea de est a judeţului, la o distanţă de 37 km de municipiul
Târgovişte şi la 26 Km de Ploieşti (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 4922 ha. Are
ca vecini: comuna Corneşti la E, comuna Bilciureşti la S, comuna Cornăţelu la SV, comuna
Dobra la V şi NV şi comuna Dărmăneşti la N. Teritoriul comunei este străbătut de râul
Ialomiţa şi de afluenţii acestuia: Pâscov, Chileanca şi Schioalca. Comuna este formată din 4
sate:
- satul Finta Mare (sat de reşedinţă) ; satul Bechineşti ; satul Gheboaia ; satul Finta
Veche;
Comuna Glodeni
Comună situată în partea central - nordică a judeţului, la o distanţă de 16 Km faţă de
Târgovişte şi la 14 km de Pucioasa (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 1368 ha. Are
ca vecini: comuna Ocniţa la E şi SE, comuna Valea Lungă la NE, oraşul Pucioasa la N,
comuna Brăneşti la V, comuna Doiceşti la SV, comuna Aninoasa la S şi Răzvad la SE.
Teritoriul comunei, este străbătut de râul Ialomiţa, pârâul Glodu şi pârâul Sărata. Comuna
- satul Glodeni (sat de reşedinţă); satul Guşoiu; satul Lăculeţe; satul Livezile satul
Malu Mierii, satul Schela ;
Comuna Gura Foii

Comună situată în partea de sud – vest a judeţului, la o distanţă de 32 km de Târgovişte
şi la 4 km de Găeşti, cu o suprafaţă de 2422 ha. Are ca vecini: oraşul Găeşti la S şi SE,
comuna Cobia la S şi SE, comuna Cobia la E şi N şi comuna Crângurile la V. Teritoriul
comunei este străbătut de apele râului Potop şi afluenţii acestuia, Cobiuţa şi Foiţa. Comuna
- satul Gura Foii (sat de reşedinţă); satul Bumbuia ; satul Catanele; satul Făgetu.
Page 11 of 122
Comuna Gura Ocniţei
Comună situată în partea central – estică a judeţului la o distanţă de 12 km de
Târgovişte, cu o suprafaţă de 50.6 km². Are ca vecini: oraşul Moreni la NE, comuna Ocniţa
la N, comuna Răzvad la V, comuna Comisani la SV, comuna Bucşani la S şi SE şi comuna
Caragiale la E. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţei şi afluenţii săi Slănic şi
Pâscov. Comuna este formată din 4 sate:
- satul Gura Ocniţei (sat de reşedinţă); satul Adânca; satul Ochiuri ; satul Săcuieni
Comuna Gura – Şuţii

Comună situată în partea central-sudică a judeţului, la o distanţă de 22 km de Târgovişte
şi la 14 km de Titu (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 3417 ha. Are ca vecini: comuna
Nucet la E şi NE, comuna Văcăreşti la N, comuna Lucieni la N şi NV,comuna Dragodana la
V, comuna Mătăsaru la SV şi comuna Sălcioara la S şi SE. Teritoriul comunei, este străbătut
de apele râului Dâmboviţa şi pârâul Şuţa. Comuna este formată din 2 sate:
- satul Gura Şuţii (sat de reşedinţă); satul Sperieţeni ;
Comuna Hulubeşti
Comună situată la extremitatea central-vestică a judeţului, la o distanţă de 45 km de
Târgovişte şi la 16 km de Găeşti (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă totală de 6433 ha,
suprafaţa împădurită a comunei: 3893 ha, suprafaţa terenului agricol: 2146 ha. Are ca vecini:
comuna Ludeşti la N,comuna Dragomireşti la NE, comuna Cobia la E, comuna Crânguri la
SE , comuna Valea Mare la S şi judeţul Argeş la V. Teritoriul comunei este străbătut de
apele râului Potop şi pârâul Strâmbu. Comuna este formată din 5 sate:
- satul Hulubeşti (sat de reşedinţă) ; satul Butoiu de Jos ; satul Butoiu de Sus ; satul
Măgura; satul Valea Dadei ; Total locuitori: 3470
Comuna Iedera
Comună situată în partea de est a judeţului, la o distanţă de 24 km de Târgovişte şi la 6
km de Moreni (cel mai apropiat oraş) cu o suprafaţă de 53,4 km². Are ca vecini : oraşul
Moreni la S, comuna Ocniţa la SV şi comuna Valea Lungă la V şi NV. Teritoriul comunei
este străbătut de apele râului Cricovul Dulce, pâraiele Batagul, Ruda şi Groşeţul. Comuna
- satul Iedera de Jos (sat de reşedinţă); satul Colibaşi ; satul Cricovul Dulce; satul
Iedera de Sus ;
Comuna Lucieni
Comună situată în partea centrală a judeţului, la o distanţă de 12 km de Târgovişte, cu o
suprafaţă de 4279 ha. Are ca vecini : comuna Ulmi la N, comuna Dragomireşti la N, comuna
Cobia la V, comuna Raciu şi Dragodana la S şi comuna Văcăreşti la E. Teritoriul comunei
este străbătut de apele râului Dâmboviţa şi ale pârâului Valea Şuţii. Comuna este formată din
2 sate.
- satul Lucieni (sat de reşedinţă); satul Olteni;
Page 12 of 122
Comuna Ludeşti
Comună situată la extremitatea central-vestică a judeţului, la o distanţă de 25 km de
Târgovişte şi la 25 km de Găeşti, cu o suprafaţă de 80 km². Are ca vecini: comuna Hulubeşti
la S şi SE, comuna Dragomireşti la E, comuna Măneşti la E şi comuna Tătărani la N şi NE.
Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Potop şi Pârâului Potocelul. Comuna este
formată din 6 sate:
- satul Ludeşti (sat de reşedinţă); satul Miloşari ; satul Potocelu ; satul Scheiu de Jos ;
satul Scheiu de Sus ; satul Teleşti ;
Comuna Lunguleţu
Comună situată în sudul judeţului, la o distanţă de 54 km de Târgovişte şi la 13 km de
Titu (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 47,9 km². Are ca vecini: oraşul Titu la V şi
NV, comuna Potlogi la V şi SV, comuna Poiana la S şi SE, comuna Slobozia la E, comuna
Răcari la E şi comuna Conţeşti la N şi NE. Teritoriul comunei, este străbătu de apele râului
Dâmboviţa şi pârâului Baiul. Comuna este formată din 3 sate:
- satul Lunguleţu (sat de reşedinţă); satul Oreasca ; satul Serdanu ;
Comuna Malu cu Flori

Comună situată în partea de nord – vest a judeţului, la o distanţă de 40 km de
Târgovişte şi la 30 km de Câmpulung, cu o suprafaţă de 2271 ha. Are ca vecini: comuna
Văleni Dâmboviţa la V, comuna Voineşti la S, comuna Bărbuleţu la E şi comuna Pucheni la
E şi NE. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Dâmboviţa şi pârâului Valea
Largă. Comuna este formată din 5 sate:
- satul Malu cu Flori (sat de reşedinţă); satul Capul Coastei ; satul Copăceni; satul
Micloşanii Mari; satul Micloşanii Mici;
Comuna Măneşti
Comuna situată în partea central vestică a judeţului, la o distanţă de 17 km de
Târgovişte, cu o suprafaţă de 37 km². Are ca vecini: municipiul Târgovişte la SE, comuna
Şotânga la E, comuna Tătărani la N, comuna Ludeşti la V şi SV şi comuna Dragomireşti la
S. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Dâmboviţa, de pârâul Aninoşiţa şi de
pârâul Văceiul.
Comuna este formată din 3 sate:
- satul Măneşti (sat de reşedinţă) ; satul Drăgăeşti - Pământeni ; satul Drăgăeşti -
Ungureni;
Comuna Mătăsaru
Comună situată în partea de sud-est a judeţului, la o distanţă de 40 km de Târgovişte şi
la 12 km de Găeşti (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 5114 ha. Are ca vecini:
comuna Mogoşani la V, comuna Dragodana la V şi NV, comuna Gura – Şuţii la N şi NE,
comuna Sălcioara la E, comuna Produleşti la E, comuna Costeştii din Vale la SE şi comuna
Ulieşti. Teritoriul comunei este străbătut de apele Potopul, Tinoasa şi Sabarul. Comuna este
Page 13 of 122
- satul Tetcoiu (sat de reşedinţă) ; satul Creţuleşti; satul Mătăsaru; satul Odaia
Turcului; satul Poroinica; satul Puţu cu Salcie ; satul Sălcioara;
Comuna Mogoşani
Comună situată în partea de sud-vest a judeţului la o distanţă de 36 km de Târgovişte şi
la 10 km de Găeşti (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 32 km². Are ca vecini:
comuna Mătăsaru la E şi NE, comuna Dragodana la N, comuna Petreşti la SV, oraşul Găeşti
la V şi comuna Ulieşti la S. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Argeş şi pârâul
Tinoasa. Comuna este formată din 5 sate:
- satul Mogoşani (reşedinţă); satul Ghirca; satul Cojocaru ; satul Meri; satul Zăvoiu;
Comuna Morteni
Comună situată în partea de sud-vest a judeţului la o distanţă de 38 km de Târgovişte
şi la 10 km de Găeşti (oraşul cel mai apropiat) cu o suprafaţă de 52,6 km². Are ca vecini:
comuna Vişina la S, comuna Petreşti la E şi NE şi comuna Crângurile la N. Are ca vecini:
comuna Vişina la S, comuna Petreşti la E şi NE şi comuna Crângurile la N. Teritoriul
comunei este străbătut de râul Neajlov. Comuna este formată din 2 sate:
- satul Morteni (sat de reşedinţă) ; satul Neajlov;
Comuna Moroeni
Comună situată în partea de nord a judeţului, la o distanţă de 39 km de Târgovişte şi la
11 km de Fieni, cu o suprafaţă de 26,6 km². Are ca vecini: comuna Runcu la SV, comuna
Pietroşiţa la S şi comuna Bezdead la SE. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa,
pârâul Ialomicioara şi pârâul Ruşeţu.
- satul Moroeni (sat de reşedinţă) ; satul Dobreşti ; satul Glod ; satul Lunca; satul
Muscel ; satul Pucheni ;
Comuna Moţăieni
Comună situată în partea central-nordică a judeţului la o distanţă de 24 km de
Târgovişte şi la 3 km de Pucioasa (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 1154 ha . Are
ca vecini: oraşul Pucioasa la E, oraşul Fieni la N şi comuna Vulcana Băi la S. Teritoriul
comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi pârâul Vulcana. Comuna este formată din 2 sate:
- satul Moţăeni (sat de reşedinţă) ; satul Cucuteni ;
Comuna Niculeşti
Comună situată în SE judeţului la o distanţă de 52 km de Târgovişte , cu o suprafaţă
de 2734 ha. Are ca vecini: judeţul Prahova la N, judeţul Ilfov la E, comuna Crevedia la S,
comuna Butimanu la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Snagov. Comuna este
- satul Niculeşti (sat de reşedinţă); satul Movila ; satul Ciocănari ;
Page 14 of 122
Comuna Nucet
Comună situată în zona central – sudică a judeţului la o distanţă de 22 km de
Târgovişte , cu o suprafaţă de 39 km². Are ca vecini: comunele Văcăreşti şi Comişani la N,
comuna Bucşani la NE, comuna Băleni la E, comuna Sălcioara la S, comuna Gura Şuţii la
SV, comuna Văcăreşti la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Ilfov care
alimentează acumularea Ilfoveni şi acumularea piscicolă Nucet .
- satul Nucet (sat de reşedinţă) ; satul Ilfoveni ; satul Cazaci ;
Comuna Ocniţa
Comună situată în zona central – estică a judeţului la o distanţă de 17 km de Târgovişte
, cu o suprafaţă de 4104 ha. Are ca vecini: comuna Valea Lungă la N, municipiul Moreni la
E, comuna Gura Ocniţei la S, comuna Răzvad la SV, comuna Glodeni la NV. Teritoriul
comunei este străbătut de pârâul Roşca, pârâul Ocniţa existând şi lacul Sărat. Comuna este
formată din:
- satul Ocniţa (sat de reşedinţă) ;
Comuna Odobeşti
Comună situată în S judeţului la o distanţă de 42 km de Târgovişte şi la 4 km de Titu
(oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 3753 ha. Are ca vecini: Oraşul Titu la N, comuna
Potlogi la E şi S, comuna Corbii Mari la SV şi V, comuna Costeştii din Vale. Teritoriul
comunei este străbătut de râul Argeş, pârâul Sabar, pârâul Şuţa şi pârâul Spălătura. Comuna
- satul Odobeşti (sat de reşedinţă) ; satul Zidurile ; satul Crovu ; satul Miuleşti ; satul
Brâncoveanu ;
Comuna Petreşti
Comună situată în SV judeţului la o distanţă de 39 km de Târgovişte şi la 9 km de
Găeşti (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 7142 ha. Are ca vecini: oraşul Găeşti la N,
comuna Mogoşani la NE şi E, comuna Ulieşti la SE, comuna Vişina la S, comuna Morteni la
V şi comuna Crânguri la NV. Teritoriul comunei este străbătut de râul Argeş, pârâul Neajlov
şi barajul Zăvoiu Orbului.
- satul Petreşti (sat de reşedinţă); satul Coada Izvorului ; satul Greci ; satul Puntea
de Greci ; satul Ghergheşti ; satul Ioneşti; satul Potlogeni Deal;
Comuna Perşinari
Comuna situată în partea centrală a judeţului la o distanţă de 17 km de municipiul
Târgovişte (fiind şi cel mai apropiat oraş) , cu o suprafaţă de 1679 ha . Are ca vecini: comuna
Văcăreşti la N, Gura – Şuţii la S, la V comuna Raciu şi la E comuna Nucet. Teritoriul
comunei este străbătut de râul Dâmboviţa.
Comuna este formată din sate:
- satul Pierşinari (sat de reşedinţă) ;Total locuitori: 2940
Page 15 of 122
Comuna Pietroşiţa
Comună situată în partea N a judeţului la o distanţă de 36 km de Târgovişte şi la 10 km
de Fieni (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 2735 ha. Are ca vecini: comuna
Moroeni la N, comuna Buciumeni la E şi S şi comuna Runcu la V . Teritoriul comunei este
străbătut de pârâul Tiţa, pârâul Lupului şi râul Ialomiţa. Comuna este formată din 2 sate: -
satul Pietroşiţa (sat de reşedinţă) ; satul Dealu Frumos ;
Comuna Pietrari
Comună situată în partea nord - vest a judeţului la o distanţă de 34 km de Târgovişte,
cu o suprafaţă de 2588 ha. Are ca vecini: comunele Bărbuleţu şi Râul Alb la N, comuna
Vulcana Băi la E, comuna Voineşti la S şi V . Teritoriul comunei este străbătut de pârâul
Râul Alb. Comuna este formată din 5 sate:
- satul Pietrari (sat de reşedinţă) ; satul Valea ; satul Aluniş ; satul Şipot ; satul
După Deal;
Comuna Poiana
Comună situată în partea S a judeţului la o distanţă de 50 km de Târgovişte, cu o
suprafaţă de 2706 ha. Are ca vecini: comuna Lunguleţu la N, comuna Slobozia Moară la NE,
comuna Brezoaele la E, judeţul Giurgiu la S şi comuna Potlogi la V . Teritoriul comunei este
străbătut de pârâul Ciorogârla, pârâul Baiul şi râul Dâmboviţa. Comuna este formată din 2
sate:
- satul Poiana (sat de reşedinţă; satul Poieniţa);
Comuna Potlogi
Comună situată în partea S a judeţului la o distanţă de 54 km de Târgovişte, cu o
suprafaţă de km². Are ca vecini: oraşul Titu la N, comuna Odobeşti la V, comuna Corbii
Mari la SV judeţul Giurgiu la S şi comuna Poiana la E. Teritoriul comunei este străbătut de
pârâul Sabar şi râul Argeş. Comuna este formată din 5 sate:
- satul Potlogi (sat de reşedinţă), satul Româneşti ; satul Podu Cristinii; satul
Vlăsceni ; satul Pitaru;
Comuna Produleşti
Comună situată în partea central sudică a judeţului la o distanţă de 29 km de Târgovişte
şi la 8 km de oraşul Titu (oraşul cel mai apropiat) cu o suprafaţă de 29,55 km². Are ca
vecini: comuna Sălcioara la N şi E, oraşul Titu la S,comuna Costeştii din Vale la SV,
comuna Mătăsaru la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Sabar şi pârâul Şuţa.
- satul Produleşti (sat de reşedinţă); satul Broşteni ; satul Costeştii Deal;
Comuna Pucheni
Comună situată în partea de SV a judeţului la o distanţă de 45 km de Târgovişte cu o
suprafaţă de 32,2 km². Are ca vecini: judeţul Argeş la V şi N, comuna Runcu la N şi E,
Page 16 of 122
comuna Bărbuleţu la S şi comuna Malu cu Flori la SV. Teritoriul comunei este străbătut de
pârâul Valea Largă. Comuna este formată din 5 sate:
- satul Pucheni (sat de reşedinţă); satul Valea Largă ; satul Vârfureni; satul
Brădăţel; satul Meişoare;
Comuna Raciu
Comună situată în zona centrală a judeţului cu o suprafaţă 2517 ha. Are ca vecini:
comuna Lucieni la N, comuna Văcăreşti la NE, comuna Perşinari la E şi SE, comuna
Dragodana la S, SV şi V . Teritoriul comunei este străbătut de apele pârâurilor Şuţa şi
V.Seacă . Comuna este formată din 3 sate:
- satul Raciu (sat de reşedinţă) ; satul Siliştea ; satul Şuţa Seacă.
Comuna Răscăieţi
Comună situată în zona de sud – vest a judeţului cu o suprafaţă 2875 ha . Are ca
vecini: comuna Morteni la N, comuna Vişina la E, judeţul Argeş la S şi la V. Teritoriul
comunei este străbătut de pârâul Holboca. Comuna este formată din 2 sate:
- satul Răscăieţi (sat de reşedinţă) ; satul Vultureanca ; Total locuitori: 2387
Comuna Răzvad
Comună situată în zona centrală a judeţului la o distanţă de 8 km de Târgovişte cu o
suprafaţă 86 km² . Are ca vecini: comuna Glodeni la N, comuna Ocniţa la NE, comuna Gura
Ocniţei la E, comuna Ulmi la S, municipiul Târgovişte la S şi SV, comuna Aninoasa la NV.
Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Slănic iar la N Pârâul Roşca. Comuna este
- satul Răzvad (sat de reşedinţă) ;satul Valea Voivozilor ;
Comuna Râu Alb

Comună situată în nord - vestul judeţului la o distanţă de 43 km de Târgovişte cu o
suprafaţă 2469 ha. Are ca vecini: comuna Runcu la N, oraşul Fieni la E, comuna Vulcana
Băi la SE, comuna Pietrari la S, comuna Bărbuleţu la V. Teritoriul comunei este străbătut de
pârâul Râul Alb . Comuna este formată din 2 sate:
- satul Râul Alb de Jos (sat de reşedinţă); satul Râul alb de Sus ;
Comuna Runcu
Comună situată în nord - vestul judeţului la o distanţă de 4 km de oraşul Fieni şi de 35
km de Târgovişte cu o suprafaţă 7835 ha. Are ca vecini: comuna Moroeni la N, comuna
Pietroşiţa la E, oraşul Fieni la S, comuna Pucheni la V, judeţul Argeş la NV. Teritoriul
comunei este străbătut de pârâul Ialomicioara . Comuna este formată din 6 sate:
- satul Runcu (sat de reşedinţă) ; satul Brebu ; satul Ferestre; satul Siliştea ; satul
Piatra ; satul Bădeni;
Page 17 of 122
Comuna Sălcioara
Comună situată în zona centrală a judeţului la o distanţă de 30 km de Târgovişte cu o
suprafaţă 52,9 km². Are ca vecini: comunele Gura Şuţii, Nucet şi Băleni la N, comuna
Cornăţelu la E, comuna Braniştea la S, comunele Produleşti şi Mătăsaru la V. Teritoriul
comunei este străbătut de râul Dâmboviţa, pârâul Ursoaia, pârâul Şuţa şi pârâul Ilfov.
- satul Băneşti; satul Sălcioara ; satul Cătunu ; satul Ghineşti; satul Movila; satul
Mircea Vodă ; satul Cuza Vodă; satul Moara Nouă ; satul Podu Rizii;
Comuna Slobozia Moară

Comună situată în S,SE judeţului la o distanţă de 45 km de Târgovişte cu o suprafaţă
1671 ha. Are ca vecini: comuna Răcari la N, comuna Tărtăşeşti la E, comuna Brezoaele la S,
comuna Poiana la SV, comuna Lunguleţu la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul
Ilfov şi de râul Dâmboviţa. Comuna este formată din:
- satul Slobozia Moară (sat de reşedinţa);
Comuna Şelaru
Comună situată în partea sud vestică a judeţului la o distanţă de 60 km de Târgovişte, cu
o suprafaţă de 81 km². Are ca vecini: comuna Vişina la N, judeţul Teleorman la E şi
S,Judeţul Argeş la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Jirnov, pârâul Dâmbovnic şi
pârâul Glavacioc. Comuna este formată din 3 sate:
- satul Şelaru (sat de reşedinţă) ; satul Fierbinţi ; satul Glogoveanu;
Comuna Şotânga
Comună situată în partea central vestică a judeţului la o distanţă de 9 km de Târgovişte,
cu o suprafaţă de 3515 ha. Are ca vecini: municipiul Târgovişte la S, comuna Măneşti la SV,
comuna Tătărani la V, comuna Voineşti la NV, comuna Vulcana Pandele la N, comunele
Doiceşti şi Aninoasa la E. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi pârâul Ilfov.
- satul Şotânga (sat de reşedinţă); satul Teiş;
Comuna Tărtăşeşti
Comună situată în partea sud estică a judeţului la o distanţă de 50 km de Târgovişte, cu
o suprafaţă de 6077 ha. Are ca vecini: comuna Răcari la N, comuna Ciocăneşti la E, judeţul
Giurgiu la S, comunele Brezoaele şi Slobozia Moară la V. Teritoriul comunei este străbătut
de pârâul Ilfov la V. Comuna este formată din 3 sate:
- satul Tărtăşeşti (sat de reşedinţă) ; satul Bâldana; satul Gulia;
Comuna Tătărani
Comună situată în partea de nord vest a judeţului la o distanţă de 22 km de Târgovişte,
cu o suprafaţă de 62,2 km². Are ca vecini: comuna Cândeşti la N, comuna Voineşti la NE,
comuna Şotânga la E, comuna Măneşti la S,comuna Ludeşti la SV şi judeţul Argeş la V .
Page 18 of 122
Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Aninoasa şi râul Dâmboviţa. Comuna este
- satul Tătărani (sat de reşedinţă) ; satul Căprioru ; satul Priboiu; satul Gheboieni
Comuna Ulieşti
Comuna situată în partea de sud est a judeţului la o distanţă de 52 km de Târgovişte, cu
o suprafaţă de 6146 ha. Are ca vecini: comunele Mogoşani şi Petreşti la N, comuna Costeşti
Vale la NE, comuna Corbii Mari la E, comuna Vişina la S şi V . Teritoriul comunei este
străbătut de râul Argeş, pârâul Neajlov, pârâul Holboca şi pârâul Borocu. Comuna este
- satul Ulieşti (sat de reşedinţă) ; satul Hanu lui Pală; satul Croitori ; satul Ragu ;
satul Mânăstioara ; satul Olteni ; satul Jugureni; satul Stavropolia;
Comuna Ulmi
Comuna situată în partea centrală a judeţului la o distanţă de 4 km de Târgovişte, cu o
suprafaţă de 3250 ha. Are ca vecini: municipiul Târgovişte la N, comunele Răzvad şi Gura
Ocniţei la NE, comuna Comişani la E, comuna Văcăreşti la S şi comuna Dragomireşti la V.
Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa, pârâul Ilfov şi lacul Udreşti.
- satul Ulmi (sat de reşedinţă); satul Nisipuri; satul Dimoiu ; satul Matraca; satul
Udreşti ; satul Colanu ; satul Dumbrava ; satul Viişoara;
Comuna Valea Lungă

Comuna situată în partea de est a judeţului la o distanţă de 33 km de Târgovişte şi la 9
km de municipiul Moreni (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 66,7 km² . Are ca vecini:
comuna Vişineşti la N, judeţul Prahova la NE, comuna Iedera la E şi SE, comuna Ocniţa la S
şi comuna Glodeni la SV, oraşul Pucioasa la V, comuna Vârfuri la NV. Teritoriul comunei
este străbătut de râul Cricovul Dulce. Comuna este formată din 10 sate:
- satul Valea Lungă (sat de reşedinţă) ; satul Valea Mare ; satul Valea lui Dan ; satul
Băceşti ; satul Şerbăneasa ; satul Izvoru ; satul Moşia Mică; satul Ştubee Tisa; satul
Valea Lungă - Gorgota ; satul Valea Lungă - Ogrea;
Comuna Valea Mare

Comuna situată în partea de vest a judeţului la o distanţă de 39 km de Târgovişte şi la
10 km de Găeşti (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 3250 ha. Are ca vecini: comuna
Hulubeşti la N, comuna Crângurile la E şi S, judeţul Argeş la V. Teritoriul comunei este
străbătut de pârâul Potopu, pârâul Valea Mică, pârâul Giminea şi pârâul Saru. Comuna este
- satul Valea Mare (sat de reşedinţă) ; satul Stratoneşti ; satul Saru; satul Valea
Caselor; satul Gârleni; satul Livezile; satul Feteni.
Page 19 of 122
Comuna Văcăreşti
Comuna situată în partea centrală a judeţului la o distanţă de 12 km de municipiul
Târgovişte (fiind şi cel mai apropiat oraş) , cu o suprafaţă de 54 km² . Are ca vecini: comuna
Ulmi la N şi E, comunele Nucet şi Gura Şuţii la S şi comunele Lucieni şi Raciu la V..
Teritoriul comunei este străbătut de râul Dâmboviţa, lanţul de baraje Bunget - Brăteşti,
acumularea Văcăreşti şi pârâul Ilfov.
- satul Văcăreşti (sat de reşedinţă); satul Bungetu; satul Pierşinari; satul Brăteştii
de Jos;
Comuna Văleni Dâmboviţa

Comuna situată în partea de nord - vest a judeţului la o distanţă de 45 km de Târgovişte
, cu o suprafaţă de 2789 ha. Are ca vecini: judeţul Argeş la V,N,E, comunele Malu cu Flori
şi Voineşti la S. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Muscel. Comuna este formată din
2 sate:
- satul Văleni Dâmboviţa (sat de reşedinţă) ; satul Mesteacăn;
Comuna Vârfuri
, cu o suprafaţă de 2860 ha . Are ca vecini:comuna Bezdead la N, comuna Vişineşti la E,
comuna Valea Lungă la S şi SE, oraşul Pucioasa la V.
Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Şuviţa. Comuna este formată din 7 sate: -
satul Vârfuri (sat de reşedinţă); satul Cojoiu; satul Cârlăneşti ; satul Ulmeţu ; satul Suviţa ;
satul Stăteşti ; satul Merişoru;
Comuna Vişineşti
, cu o suprafaţă de 3578 ha . Are ca vecini: comuna Bezdead şi judeţul Prahova la N, judeţul
Prahova la E, comuna Valea Lungă la S, comune la Vârfuri şi Bezdead la V.
Teritoriul comunei este străbătut de pârâurile Cricovul Dulce, Ursei, Sultanul. Comuna
- satul Vişineşti (sat de reşedinţă) ; satul Urseiu; satul Sultanu ; satul Dospineşti;
Comuna Vişina
Comuna situată în partea de sud - est a judeţului la o distanţă de 46 km de Târgovişte ,
cu o suprafaţă de 6522 ha . Are ca vecini: comuna Răscăieţi la V, comunele Moţăieni şi
Petreşti la N, comuna Ulieşti la E, comuna Şelaru la S, Teritoriul comunei este străbătut de
pârâurile Holboca, Neajlov, Izvor, Chipicaru şi Jirnov. Comuna este formată din 3 sate:
- satul Vişina (sat de reşedinţă); satul Izvoru ; satul Broşteni ;
Page 20 of 122
Comuna Vlădeni
Comuna situată în extremitatea central –estică a judeţului la o distanţă de 35 km de
Târgovişte şi la 16 km de Moreni, cu o suprafaţă de 2877 ha . Are ca vecini: comuna
Dărmăneşti la N, la E judeţul Prahova, la S com Dobra şi la V comuna Bucşani. Teritoriul
comunei este străbătut de pârâurile Cricovul Dulce şi Proviţei. Comuna este formată din 1
sat:
- satul Vlădeni (sat de reşedinţă);
Comuna Voineşti
, cu o suprafaţă de 8103 ha. Are ca vecini: comuna Malu cu Flori la N, comunele Bărbuleţu,
Pietrari, Vulcana Băi, Vulcana Pandelea la E, comunele Şotânga şi Tătărani la S, comuna
Cândeşti şi judeţul Argeş la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Râul Alb şi râul
Dâmboviţa. Comuna este formată din 8 sate:
- satul Voineşti (sat de reşedinţă) ; satul Izvoarele; satul Lunca; satul Suduleni; satul
Minjina; satul Manga; satul Gemenea - Brătuleşti ; satul Onceşti.
Comuna Vulcana – Băi

Comuna situată în partea de sud - vest a judeţului la o distanţă de 22 km de Târgovişte ,
cu o suprafaţă de 2815 ha . Are ca vecini: oraşul Fieni la N, comuna Moţăieni la E, comuna
Vulcana Pandele la S, comuna Voineşti la SV, comuna Pietrari la V. Teritoriul comunei
este străbătut de pârâul Vulcăniţa. Comuna este formată din 3 sate:
- satul Vulcana Băi (sat de reşedinţă); satul Vulcana de Sus; satul Nicolăeşti;
Comuna Vulcana - Pandele

Comuna situată în partea de sud - vest a judeţului la o distanţă de 14 km de Târgovişte ,
cu o suprafaţă de 2508 ha . Are ca vecini: Vulcana Băi la N, comuna Brăneşti la E, comuna
Şotânga la S, comuna Voineşti la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâurile Vulcana,
Sticlărie, Glodu şi râul Ialomiţa. Comuna este formată din 3 sate:
- satul Vulcana Pandele (sat de reşedinţă); satul Toculeşti; satul Gura Vulcanei;
2.2. Aşezare geografică şi relief
- Suprafaţă, vecinătăţi
Suprafaţa : Judeţul Dâmboviţa ocupă o suprafaţă totală de 4.054 Km², ceea ce reprezintă
1,70% din suprafaţa României.
Vecini : Judeţul este vecin cu următoarele judeţe : la nord – judeţul Braşov, la nord-est şi est
– judeţul Prahova, la sud – est – judeţul Ilfov, la sud şi sud – est – judeţul Giurgiu, la sud şi sud –
vest – judeţul Teleorman, la vest şi nord vest – judeţul Argeş.
Aşezare : Judeţul Dâmboviţa este situat în partea central sudică a României, între 44º25' şi
45°27', latitudine nordică şi între 25º10' şi 25º30' longitudine estică.
Page 21 of 122
Puncte extreme
Vecinii Longitudine estică Latitudine nordică
(localitatea)
Nord Vârful Omul Judeţul Braşov 25º 27´ 40º 27´
Sud Comuna Şelaru Judeţele Giurgiu, Ilfov şi Teleorman 25º 20´ 44º 25´
Est Comuna Crevedia Judeţul Ilfov 25º 54´ 44º 44´
Vest Comuna Cândeşti Judeţul Argeş 25º 10´ 44º 05´
- Forme de relief, specificităţi, influenţe

Este variat, dispus în trei mari trepte care se succed de la nord la sud. Diferenţa de nivel
dintre vârful Omu (2505 m – alt. Maximă, al cincilea vârf ca înălţime din ţară) şi câmpia
joasă de divagare – Câmpia Titu (com. Poiana) (130 m 128,9 m –alt. minimă) este de 2376,1.
Treptele de relief sunt alcătuite din munţi (9 %), dealuri (41 %) şi câmpii (50 %). Etajat de
la câmpia joasă până la cele mai înalte piscuri ale Munţilor Bucegi, relieful judeţului Dâmboviţa
prezintă o mare diversitate peisagistică. Succesiunea treptelor de relief poartă atât amprenta
factorilor geologici, cât şi a celor fizico - geografici, care au participat activ la formarea şi
evoluţia lor. Cea mai veche şi mai înaltă unitate de relief, situată în partea de nord a judeţului,
este formată de munţii Leaota şi Bucegi. Primul masiv, fiind alcătuit din şisturi cristaline, se
deosebeşte ca morfologie de Munţii Bucegi, în a căror alcătuire predomină calcarele, gresiile şi
conglomeratele. Subcarpaţii alcătuiesc cea de-a doua treaptă de relief şi ocupă 23% din suprafaţa
judeţului. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiţi din depozite paleogene la nord şi neogene
la sud. Aproape toată gama formaţiunilor este cutată într-o succesiune latitudinală de sinclinale şi
anticlinale puternic faliate. Nota dominantă a reliefului o dau fenomenele de alunecare şi de
eroziune torenţială, care scot din circuitul agricol suprafeţe apreciabile de teren. Piemontul
Cândeşti constituie o treaptă de relief care se deosebeşte prin alcătuirea geologică, tectonică şi
morfologică atât de Subcarpaţi, cât şi de zona de câmpie. Interfluviile sunt netede, împădurite,
uşor înclinate spre sud şi fragmentate de văi mult mai adâncite în cuvertura de pietrişuri.
Câmpiile, care ocupă peste 50% din suprafaţa judeţului, alcătuiesc cea mai joasă şi cea mai tânără
treaptă de relief. Orientarea generală a interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mică a acestora,
lăţimea şi gradul slab de fragmentare dau nota dominantă a acestei unităţi. Din forajele existente
se constată prezenţa unei cuverturi de pietrişuri de grosimi variabile peste care stau depozite
loessoide sau de luncă. În condiţii specifice de climă şi vegetaţie,
pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din judeţ.
Munţii Bucegi
Unitatea montană carpatică, situată în partea de nord, cuprinde două masive – Leaota şi Bucegi -
complet diferite ca structură geologică şi înfăţişare. Masivul Leaota este alcătuit predominant din
şisturi cristaline cu pante domoale şi culmi rotunjite. Văile sunt puternic adâncite, însoţite de
versanţi cu înclinare moderată, având înălţimile cele mai mari în Vârful Leaota: 2133 m. Masivul
Bucegi, alcătuit predominant din gresii şi conglomerate şi numai parţial din calcare, are înălţimi
frecvente peste 2000 m: vârful Omu - 2505 m, vârful Doamnele - 2402 m, vârful Bătrâna 2181
m. Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în
evidenţă flancurile externe prin varietatea reliefului său. Alternanţa de gresii, marne şi
conglomerate, neuniformitatea litologică a conglomeratelor au condiţionat apariţia prin
dezagregare şi eroziune diferenţială, a unui relief rezidual de turnuri şi coloane ce iau forme
dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele şi Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiţei
domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Ţapului), doline, chei (Horoabele,
Urşilor, Peşterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peşteri (Ialomiţei). Relieful structural este evidenţiat
Page 22 of 122
prin suprafeţele structurale, abrupturi, brine şi poliţe structurale. În bazinul superior al Ialomiţei
sunt localizate,de asemenea, numeroase urme ale glaciaţiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul
Turce şi de la obârşia văii Sugărilor, văi glaciare, custuri, morene.
Denumirea masivului Altitudinea

Denumirea vârfului
muntos (m)
Omul Bucegi 2506,5
Doamnele Bucegi 2401,2
Tătarului Tătaru 1998,0
Deleanu Lucăcilă 1895,2
Juguleanu Jugureanu 1786,6
Dudele Mari Duda Mare 1954,4
Dichiu Păduchiosu 1713,4
Brânduşa Păduchiosu 1446,8
Raciu Păduchiosu 1518,4
Lacăcilă Lespezile 1686,0
Leaota Leaota 2133,3
Românescu Leaota 1749,8
Dealurile
Subcarpaţii Ialomiţei formează treapta colinară înaltă ce constituie partea central-nordică a

judeţului. Sunt alcătuiţi dintr-o asociere de dealuri şi depresiuni, acestea din urmă fiind generate
de eroziunea diferenţială şi dispuse în lungul văilor principale. Un prim aliniament îl formează
Subcarpaţii interni, alcătuiţi din fliş cretacic şi paleogen, în care se dezvoltă pinteni prelungi cu
înălţimi de 800-900 m, situaţi la baza masivelor Bucegi şi Leaota. În lungul văilor apar primele
depresiuni de contact: Moroieni - Pietroşiţa pe Ialomiţa şi Runcu pe Ialomicioara. Spre sud se
află o succesiune de dealuri şi depresiuni : Dl. Micloşanilor (800 m), Dealul Mare, Dl. Platul
Sârnei, Depr. Bărbuleţu - Râul Alb şi Depr. Bezdead. Alternanţa gresiilor, marnelor şi argilelor
puternic cutate, a sinclinalelor şi anticlinalelor fac ca eroziunea să fie intensă, procesele de
versant foarte active : în lungul principalelor văi apare un nou uluc depresionar: Voineşti-Aluniş-
Vulcana-Pucioasa-Vişineşti-Sultanu-Valea Lungă. Subcarpaţii externi, formaţi din depozite
miopliocene, mai puţin dure, formează o treaptă mai coborâtă şi relativ mai uniformă de unde şi
denumirea frecventă de plaiuri (Plaiul Măgurei, Plaiul Cărpiniş etc ). Sinclinalele şi anticlinalele
sunt acoperite de o cuvertură groasă de pietrişuri şi nisipuri în care apele au sculptat un şir de
depresiuni (Doiceşti, Ocniţa, Iedera-Moreni). Faţă de zona de câmpie din sud, dealurile
subcarpatice se termină prin denivelări de 40-60 m, întrerupte în dreptul văilor mari de
golfuri de câmpie care pătrund printre acestea. Piemontul Cândeşti, situat la vest de valea
Dâmboviţei, formează treapta colinară mai joasă (300-550 m) ce intră în alcătuirea teritoriului
judeţului Dâmboviţa. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, uşor
înclinat, dintre culoarele depresionare ale văilor Dâmboviţa şi Potopul.
Page 23 of 122
Câmpiile
Câmpia Română ocupă cca. jumătate din suprafaţa judeţului. Ea este reprezentată prin câmpia
înaltă a Dâmboviţei şi Ialomiţei şi prin câmpia de subsidenţă a Titului. Câmpia înaltă este
alcătuită din câteva prelungiri, sub formă de pinteni, ale Piemontului Cândeşti (Câmpia Picior de
Munte, la vest de Dâmboviţa) sau a unor fragmente de piemont (Pintenul Măgurii, la est de
Ialomiţa) din Câmpia Târgoviştei, rezultată din unirea conurilor piemontane ale Dâmboviţei şi
Ialomiţei şi din Câmpia Cricovului. Câmpia de subsidenţă a Titului este formată din câmpuri
interfluviale înguste, separate de văi cu albii instabile, cu zone de înmlăştinare şi cu numeroase
albii părăsite. Caracterul esenţial este dat de faptul că luncile au o lăţime foarte mare, devenind
uneori comune pentru două râuri vecine (lunca Argeş - Sabar). La sud-vest de Argeş, câmpia se
înalţă mai mult faţă de văile care o drenează, urmând o înclinare nord-vest – sud-est, relativ
similară cu cea a piemontului pe care de fapt câmpia îl continuă; este o porţiune din Câmpia
Găvanu – Burdea.
- Caracteristicile pedologice ale solului

Sunt foarte variate, datorită condiţiilor de relief, litologice şi etajării altitudinale. În partea
de nord a judeţului, în sectorul montan se găsesc etajate, dar cu un profil subţire: soluri brune
acide, brune podzolice şi podzoluri humico – peri-iluviale.
Sectorul Subcarpaţilor Ialomiţei este ocupat de solurile brune podzolice, iar pe alocuri apar
şi soluri brune acide.
În zona de câmpie, din sud, sunt cernoziomuri levigate, moderat şi puternic, cernoziomuri
levigate freatic, soluri brun roşcate podzolice. Sectorul Piemontului Cândeşti este dominat de
soluri brune podzolice, soluri podzolice argiloiluviale, planosoluri, formate pe depozite fine
argiloase.
Solurile aluvionale ocupă suprafeţe restrânse (cca. 25.000 ha) în luncile marilor râuri
Argeş, Ialomiţa, Dâmboviţa.
2.3 Caracteristici climatice
- Regim climatic, specificităţi, influenţe

Din punct de vedere climatic, teritoriul judeţului Dâmboviţa este supus unui climat
temperat continental, însă cu mari diferenţe între zona montană şi cea de câmpie (valori termice
extreme +40,4°C la Găeşti în 1946 şi –33,8°C, pe vârful Omu în 1929).
Sectorul montan se caracterizează prin ierni foarte reci, marcate de viscole puternice
frecvente şi veri răcoroase cu precipitaţii abundente. Valoarea precipitaţiilor ajunge până la 1400
mm – pe culmile montane înalte – anual. Viteza vânturilor este cuprinsă între 4,5 şi 8,0 m/s.
Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de - 2°C.
Sectorul subcarpatic şi piemontan se caracterizează printr-un regim climatic intermediar
între sectorul montan şi cel de câmpie, iernile nu foarte reci, bogate în precipitaţii, şi veri calde cu
precipitaţii moderate.
Valoarea precipitaţiilor se situează în jurul valorii de 1000 mm anual, iar temperatura medie
anuală este de + 8, + 9°C (Pucioasa). Vânturile predominante bat cu o frecvenţă de 15% (nord –
est) şi 14% (sud – vest) în zona de contact a Subcarpaţilor cu Câmpia Târgoviştei, viteza lor
medie fiind de 3,0 m/s.
Sectorul de câmpie – se caracterizează printr-un regim climatic cu veri foarte calde cu
precipitaţii moderate şi ierni nu prea friguroase.
Page 24 of 122
Valoarea termică anuală în acest sector este de 10,5°C (la Corbii Mari) iar cea a
precipitaţiilor se situează între 500 şi 600 mm anual (512 mm Potlogi).
Viteza vânturilor în zona central – sudică a judeţului este cuprinsă între 1,1 şi 3,0 m/s.
- Regimul precipitaţiilor – cantităţi lunare şi anuale (valori medii, valori extreme

înregistrate – vârfuri istorice)
Precipitaţiile atmosferice cresc substanţial odată cu altitudinea. Cantităţile medii anuale
totalizează 512,1 mm la Potlogi, 500,0 mm la Târgovişte şi peste 1300,0 mm pe culmile
montane cele mai înalte. Cantităţile medii lunare cele mai mari se înregistrează în iunie şi
sunt de 80,1 mm la Potlogi, 85,l mm la Titu, 83,1 mm la Târgovişte şi 170,0 mm pe munţii
cei mai înalţi. Cantităţile medii lunare cele mai mici cad în februarie la câmpie (28,2 mm la
Potlogi şi 30,3 mm la Titu) şi deal (22,1 mm pe culmile cele mai înalte). În semestrul cald o
mare parte a precipitaţiilor prezintă caractere de averse. Cantităţile maxime căzute în 24 de
ore au atins 95,6 mm la Titu (3.VII.1939), 103,8 mm la Potlogi (20.VIII.1949), 135,0 mm la
Găeşti (13.VII.1941), 190,0 mm la Bilciureşti (29.VI.1928), 155,6 mm la Târgovişte
(1.VII.1924) şi peste 110,0 mm pe munţii înalţi.
Stratul de zăpadă prezintă o discontinuitate accentuată în partea joasă a judeţului şi o
mare stabilitate în cea înaltă. Durata medie anuală este mai mică de 50 zile la câmpie şi mai
mare de 215 zile pe culmile montane cele mai înalte. Grosimile medii decadale ating în
ianuarie şi februarie la câmpie valori de până la l0,0 - 15.0 cm, iar în ianuarie - martie, la
munte valori de până la 30,0 - 50,0 cm
- Temperaturi – lunar şi anual (valori medii, valori extreme înregistrate – vârfuri

istorice)
Temperatura aerului variază în limite largi din cauza diferenţelor mari de altitudine a
reliefului. Mediile anuale depăşesc 10,0 0 C în ţinutul de câmpie (10,1 0 C la Titu şi Găeşti),
coboară până sub 90 0 C în ţinutul Subcarpaţilor şi variază între 6,0 şi 0,0 0 C în sectorul
montan. Pe culmile cele mai înalte devin negative, coborând chiar sub -2,0 0 C (-2,6 0 C la
vârful Omul). Mediile lunii celei mai calde, scad treptat de la câmpie (21,7 0 C la Titu şi
Găeşti) către deal (21,O 0 C la Târgovişte) şi munte (cca .5,0 - 6,0 0 C) pe culmile montane
cele mai înalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborâte în câmpie (-2,9
0 C la Titu şi -3,2 0 C la Găeşti) comparativ cu zona de dealuri (-2,3 0 C la Târgovişte), din
cauza frecventelor intensiuni termice care se dezvoltă în partea cea mai joasă a judeţului.
Începând de la cca.500 m în sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu creşterea înălţimii,
până la valori sub -10,0 0 C. Pe culmile montane cele mai înalte, mediile lunare cele mai
mici, se înregistrează în februarie când ating chiar -11,0 0 C. Maximele absolute înregistrate
până în prezent au depăşit 40,00 C, în zonele de câmpie şi de dealuri (4O,4 0 C la Târgovişte
în ziua de 20 august 1946) şi 22,0 - 25,0 0 C în sectorul montan. Minimele absolute au
coborât sub -30,0 0 C în ţinutul de câmpie (-31,0 0 C la Găeşti în ziua de 24 ianuarie 1907)
sub -28,0 0 C în ţinutul deluros (-28,3 0 C la Târgovişte în ziua de 25 ianuarie 1942) şi până
la -38,0 0 C pe culmile montane cele mai înalte. Numărul mediu anual al zilelor de îngheţ
depăşesc 100 în ţinutul de câmpie, 110 în ţinutul de dealuri (111,3 la Târgovişte) şi 260,0 pe
culmile cele mai înalte ale munţilor.
- Fenomene meteorologice extreme/periculoase (furtuni, tornade,vijelii etc.)

În ultimul deceniu, urmare a perturbaţiilor climaterice teritoriul judeţului a fost afectat de
mai multe fenomene meteorologice extreme, după cum urmează:
Page 25 of 122
- furtuni violente, de regulă pentru perioade scurte de timp ( 20-40 minute);
- ploi torenţiale de scurtă durată (20-30 minute) pe suprafeţe reduse ;
- scurgeri violente de ape de pe versanţi, chiar cu pantă mică şi suprafaţa de colectare redusă;
- caniculă urmată de secetă pedologică.
Fenomene meteorologice mai semnificative au fost:
- în anul 2005 în localitatea Brezoaele fenomenele meteorologice extreme a afectat 20
clădiri care au rămas fără acoperişuri şi alte 45 de clădiri fiind deteriorate parţial;
- în 29.03.2006 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4
localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;
- în 18-19.11.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4
- vijeliile care au afectat patru localităţi: Vişina, Răscăieţi, Corbii Mari, Şelaru (în anul
2010), cu peste 100 de locuinţe afectate, acoperişuri distruse în totalitate sau avariate
parţial, copaci doborâţi, afectarea liniilor electrice şi a celor de telefonie fixă;
- efectele fenomenelor meteorologice periculoase produse în data de 20.07.2011, care au
afectat gospodării cetăţeneşti şi obiective social-culturale din localităţile Titu, Conţeşti,
Poiana, Cojasca, Lunguleţu, Ciocăneşti, Slobozia Moară, Ulieşti, Potlogi, Odobeşti.
2.4 Reţea hidrografică
- Cursuri de apă (debite normale, creşteri înregistrate – vârfuri istorice)

Reţeaua hidrografică - este formată din două mari sisteme hidro-geografice distincte:
Ialomiţa şi Argeş. Densitatea reţelei de râuri variază între 0,5 şi 0,8 km/km2 în zona montană,
între 0,3 şi 0,5 km/km2 în zona subcarpatică şi între 0,3 şi 0,4 Km/Km2 în zona joasă.
Râul Ialomiţa - Lungimea totală - 414 Km; Suprafaţa bazinului - 10.430 Km²; Debit - 38,8
m³/s.
Drenează partea central – nordică şi sud estică a judeţului, pe o lungime de 132 Km, având
o pantă medie de curgere de 17,5 %.
Afluenţi - în sectorul montan, Ialomiţa are ca afluenţi: Brăteiul, Răteiul, Raciul (pe
dreapta) şi Ialomicioara Mare (S=76 Km², L=10 Km), pe stânga, în sectorul subcarpatic, adună
apele Ţâţa, Ialomicioara Mică (S=95 Km², L=24 Km), Vulcana (S=41 Km², L=16 Km) din
dreapta, iar din stânga are ca afluenţi: Ruşeţul, Bizdidelul (S= 92 Km², L=26 Km).
În sectorul cuprins între Târgovişte şi până la ieşirea din judeţ, Ialomiţa primeşte cei mai
importanţi afluenţi ai săi: Slănic I (S=41 Km², L= 16 Km), Slănic II (S= 79 Km², L=22 Km),
Pâscovul (S= 75 Km², L= 27 Km), Crivăţul (S= 85 Km²,L= 32 Km) şi Cricovul Dulce (S=611
Km², L=71,7 Km) cu Proviţa (S= 218 Km², L= 49Km) pe stânga, în timp ce din dreapta are ca
afluent doar pârâul Racoviţa şi râul Snagov ( S= 203 Km², L=46 Km).
Page 26 of 122
Caracteristicile regimului hidrologic
Debit mediu Debitul lunar cu
Nr. Staţia Lungimea râului Suprafaţa Qm/QM
Râul multianual asigurarea
crt. hidrometrica (km) (km2) (m3/s)
(m3/s) (m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B.H. IALOMITA
1. Ialomita Moroieni 26 264 4.78 0.39
2. Ialomita Targoviste 66 686 7.24 1.07
3. Ialomita Băleni 89 901 9.30 0.89
4. Ialomicioara II Fieni 24 97 1.45 0.59
5. Bizdidel Pucioasa 26 92 0.761 0.72
6. Vulcana Şotânga 19 104 0.562 0.50
7. Ialomicioara I Glod 13 75 0.900 0.87
8. Ialomicioara II Runcu 13 79 1.13 0.59
9. Bizdidel Bezdead 9 54 0.500 0.60
10. Slănic Gura Ocniţei 12 57 0.219 0.85
11. Cricovul Dulce Moreni 26 202 0.914 0.81
Râul Argeş - Lungime 350 Km. Suprafaţa bazinului 12.512 Km², debit 64 m³/s. Cunoscut şi
ca “axa Munteniei”, Argeşul străbate partea de sud-vest a judeţului între comunele Crângurile şi
Potlogi, pe o distanţă de 47 Km.
Panta medie de curgere este de 13% (mult accentuată pe cursul superior) iar debitul mediu
multianual este de 19,6 m³/s (in cursul superior), 40 m³/s (la ieşirea din zona piemontană) şi 73
m³/s la vărsarea în Dunăre.
Afluenţi: râul Sabar, afluent stâng al Argeşului (L=144 Km, suprafaţa bazinului – 2376
Km²).
Râul Dâmboviţa - suprafaţa bazinului = 2759 Km², lungime = 266 Km. Este afluentul cel
mai puternic al sistemului hidrografic Argeş, atât ca debit cât şi ca unitate hidro-geografică,
parcurge pe teritoriul judeţului 90 Km (având o suprafaţă de bazin de 484 Km²) şi se varsă în
Argeş (pe partea stângă, la Budeşti, judeţul Călăraşi).
Caracteristicile regimului hidrologic

Debit mediu Debitul lunar cu
Nr. Lungimea Suprafaţa Qm/QM
Râul Staţia hidrometrica multianual asigurarea
crt. râului (km) (km2) (m3/s)
(m3/s) (m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
B.H. ARGES
1 Dâmboviţa Podu 40,0 260 4.66 0.8 0.71 0.65 0.039/107
Dâmboviţei
2 Dâmboviţa Malu cu Flori 80,0 642 9.84 1.5 1.25 1.08 1.40/500
3 Dâmboviţa Lunguletu 202 1.105 11.7 2.1 1.6 1.3 1.80/225
4 Neajlov Călugăreni 166 3.436 7.46 1.08 0.76 0.65 0.141/392
Debitele medii multianuale specifice variază pe teritoriul judeţului între 20 l/s*km2 în zona
înaltă a Munţilor Bucegi şi 5 l/s*km2, în zona de câmpie din sud. Debitul mediu multianual al
Ialomiţei la Băleni, situat imediat în amonte de confluenţa cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s,
al Argeşului, la intrarea în judeţ, de 39,5 m3/s - debit care variază nesemnificativ până la ieşire -
al Dâmboviţei, la intrarea în judeţ de, 10,1 m3/s, iar la ieşire de 11,8 m3/s. Pe râurile ale căror
bazine de recepţie se află integral sau în majoritate în zona înaltă, cum ar fi de exemplu Ialomiţa
la staţia hidrologică Moroeni şi Dâmboviţa la staţia hidrologică Malu cu Flori, volumele maxime
Page 27 of 122
de apă pe anotimpuri se scurg obişnuit primăvara (aprilie-iunie), iar cele minime în iarna
(decembrie-februarie) reprezentând în medie cca. 40-50 % şi, respectiv 10-15 % din cele anuale.
Cursurile de apă la nivelul judeţului

Lungimea (km)
Denumirea cursului de apă pe teritoriul pe teritoriul
judeţului României
Argeş 48 327
Bizdidelul 26 26
Crivăţ 32 32
Cricov 69 69
Dâmboviţa 90 327
Ilfov 65 69
Ialomiţa 132 400
Ialomicioara 24 24
Neajlov 32 152
Sabar 52 144
Slănic 22 22
Şuţa 36 36
Pâscov 27 27
Potop 45 45
Situaţia debitelor maxime înregistrate pe cursurile de

apă din bazinul hidrografic Argeş –Vedea, judeţul Dâmboviţa:
Q
Nr. Staţia
Râul maxim Perioada (zi, luna, an)
crt. hidrometrică
(mc/s)
600 21.06.1979
108 06.03.1984
84,3 03.07.1991
51,8 18-25.06.2001
19,9 06.12.2002
Potop Gura Foii 15,4 07.11.2003
53,7 14.04.2004
70,0 12.07.2005
43,0 13.03.2006
62.3 23.03.2007
41,6 15.04.2008
107 10.-27.07.1969
93,0 01.-26.07.1975
Dâmboviţa
Podul Dâmboviţei 44.4 26.-31.07.1981
19,1 09.08.1995
Page 28 of 122
Q
Nr. Staţia
Râul maxim Perioada (zi, luna, an)
crt. hidrometrică
(mc/s)
29,9 01.03.2002-02.04.2003
26,0 27.11.2004
13,3 11.05.2005
16,7
28,0 19.07.2002
31,8 16,17.04.2003
60,0 10.08.2004
Râncaciov 86.9 14.08. şi 17.08.2005
73,5 13.03.2006
180 23.03.2007
69,4 23.07.2008
500 1970
27.0 01.03.2002
45,1 13.04.2003
80,4 10.08.2004
Malu cu Flori
441 14.08.2005
61,0 21.06.2006
142 23.03.2007
53,0 23.07.2008
47,3 06.12.2002
42,3 19.03.2003
Lunguleţu
55.0 15.04.2004
132 22.09.2005
0,104 02.01.2002
1,09 17.03.2003
Dragomireşti
1,70 18.04.2004
41,9 23.09.2005
2,25
4,50 08.08.2002
8.00 13.04.2003
Bădenilor Bădeni 17,6 09.11.2004
45,2 06.08.2005
27,9 20.06.2006
9,00 23.03.2007
18.08.2008
10,7 01.08.2002
5,58 07.11.2003
25,0 10.08.2004
Râul Alb Gura Bărbuleţului 69,9 19.08.2005
13,4 26.06.2006
14,6 23.03.2007
11,6 15.04.2008
Page 29 of 122
Viituri înregistrate pe cursurile de apă ale S.H.I. Văcăreşti între anii 1998 – 2006
Viitura din 19-21.06.2001

Staţia Date înregistrate Depăşiri cote de apărare
Nr. Precipitaţii
hidrometrică Curs de apă Obs.
crt. (l/mp) Nivel (cm) Q(mc/s) +CA +CI +CP
/post pluvio
P.P. Malu cu r.
1 108,3
Flori Dâmboviţa
P.P. Gura r. 150 20,7 CA
2 170.0
Bărbuleţului Dâmboviţa 200 51,1 CI
3 P.P. Colacu pr.Colentina 58,9
P.R. r.
4 4,0
Râncaciov Dâmboviţa
P.P.Ac. r.
5 58,0
Văcăreşti Dâmboviţa
Viitura din 20.06.2006
P.P. Malu cu r.
1 0,2
Flori Dâmboviţa
P.P.Gura Pr. Râul Alb
2 9,7
Bărbuleţului
3 P.P. Colacu Pr.Colentina 8,9
P.P. Malu cu r.Dâmboviţa
4 0,2
Flori
P.P. r.
5 20.3
Lunguleţu Dâmboviţa
Viitura din 06 – 08.05.2005 (curentă pe r. Dâmboviţa)
P.P. Malu cu r.
1 5,7 83,0
Flori Dâmboviţa
P.P.Ac. r.Dâmboviţa 86,0
2 Văcăreşti 16,5 (aval
baraj)
P.H.NH r.Dâmboviţa 104.0
3 Brezoaele (aval
baraj)
P.H. r.Dâmboviţa +
4 90.0 201 94.8
Lunguleţu CI
5 P.H. Colacu pr.Colentina 3.9
P.H.Gura pr. Râul Alb
6 72,9
Bărbuleţului
Viitura din 14 – 25.08.2005
P.H. Malu cu r.Dâmboviţa +50
1 1,9 50 450.0
Flori
P.H. r.Dâmboviţa +40
2 340 350.0
Râncaciov
P.H. r.Dâmboviţa .0 =CA
3 350 200.0
Lunguleţu
P.H.Gura Pr. Râul Alb 0,3=CA
4 150 20,3
Bărbuleţului
P.H. r.Dâmboviţa 9= CA
5 200 86,9
Râncaciov
P.H. Malu cu r.Dâmboviţa 6 CA
6 226 151,0
Flori
Page 30 of 122
Viitura din 19-29.09.2005 (Foarte mare pe r. Dâmboviţa)
P.H. Malu cu r. Dâmboviţa
Flori
Ora 20.00 001 366 470.0 66
1 Ora 20.30 358 460 58
Ora 21.00 336 432 +31
Ora 22.00 12 401 +12
Ora 23.00 298 383 CA
P.H.Gura pr. Râul Alb 5,0 22,6 +5
2
Bărbuleţului 0,0 35,9 +30
Goliri din
r. acumularea
3 P.H.Lunguleţu 220 107.0 +30 Văcăreşti
Dâmboviţa şi aportul
de bazin.
97 12.4 7
204 14.2 +4
4 P.H. Colacu pr.Colentina
226 21.7 +26
244 30.2 +44
Viituri înregistrate pe cursurile de apă ale SH Văcăreşti după anul 2006
Date
Staţia Depăşiri cote de apărare
Nr. Curs de Precipitaţii înregistrate
Data
hidrometrică
crt. apă (l/mp) Nivel
/post pluvio Q(mc/s) +CA +CI +CP
(cm)
Gura Foii 285
1 Potop 19,0 42,8 35 03.2006
2 Gura Foii Potop 37,3 334 62,3 84 4 3.03.2007
3 Gura Foii Potop 35,1 281 41,6 .04.2008
31
Malu cu 3.03.200
4 Dâmboviţa 76,4 232 142 32
Flori 7
NOTĂ: 1) Pe pârâul Râu Alb în zona Gura Bărbuleţului avem atinsă CI ca urmare a
deversării torentului Bărbuleţu în Râul Alb şi suplimentării debitului tranzitat.
2) În zona Colacu s-au produs inundaţii ca urmare a precipitaţiilor căzute şi a
incapacităţii albiei minore de a tranzita mai mult de 20 mc/s.
3) În zona Lunguleţu s-au produs inundaţii datorită evacuării din acumularea
Văcăreşti şi a aportului de bazin.
4) În zona NH Brezoaele nu sunt probleme, Q1 = 10.0 mc/s la ICAB
(staţia ROŞU), Q2 = 275,0 mc/s pe pr. Ciorogârla, şi restul pe derivaţia de ape mari
Dâmboviţa – Argeş.
Istoricul viiturilor înregistrate în bazinul hidrografic Ialomiţa

viitura viitura viitura viitura viitura viitura
Nr. staţia viitura viitura
22.12.1995- 22- 6 -9.05. 6- 14 - 19-25.09.
Crt. hidrometrica 2 -4.08.1997 19.06.2001
3.01.1996 23.01.1998 2005 10.06.2005 25.08.2005 2005
1 Moroieni precipitaţii
2 Târgovişte 210.0mc/s 75.0 mc/s 125.0mc/s 670.0mc/s 500.0mc/s 291.0mc/s 594.0mc/s
3 Băleni 245.0mc/s 104.0mc/s 157.0mc/s 740.0mc/s 496.0mc/s 328.0mc/s 562.0mc/s
4 Fieni 117.0mc/s 103.0mc/s
Page 31 of 122
viitura viitura viitura viitura viitura viitura
Nr. staţia viitura viitura
22.12.1995- 22- 6 -9.05. 6- 14 - 19-25.09.
Crt. hidrometrica 2 -4.08.1997 19.06.2001
3.01.1996 23.01.1998 2005 10.06.2005 25.08.2005 2005
5 Brăneşti 144.0mc/s
6 Şotânga 128.0mc/s 145.0mc/s 102.0mc/s
Gura
7 41.0mc/s 54.8mc/s
Ocniţei
8 Moreni 101.0mc/s 101.mc/s 262.0mc/s 181.0mc/s 234.0mc/s
10 Băltita 221.0mc/s
- Apele subterane:
Rezervele de ape subterane din cuprinsul judeţului Dâmboviţa depind de gradul de
permeabilitate, cât şi de grosimea şi extensiunea rocilor care le înmagazinează. Astfel, rocile
compacte din zona montană sunt în general impermeabile pentru o bună parte a munţilor Leaota
şi Bucegi. Totuşi, abundenţa şi permanenţa izvoarelor dovedeşte existenţa apelor freatice, dar
acestea sunt acumulate în depozitele de pantă şi de la baza versanţilor. O situaţie mai aparte
prezintă conglomeratele din sinclinalul Bucegilor, care au un grad de permeabilitate mai mare
faţa de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un debit prea mare. În zona de
munte nu putem vorbi de prezenţa stratelor acvifere de adâncime. Depozitele constituente din
zona subcarpatică au diferite grade de permeabilitate, în funcţie de natura lor. Există strate
acvifere locale în depozitele de pietrişuri, nisipuri şi argile din formaţiunile pliocene şi
pleistocene inferioare. Trebuie să remarcăm faptul că prin infiltrarea apelor superficiale în
depozitele mio-pliocene, acestea suferă de cele mai multe ori un proces de mineralizare
accentuată şi apar, sau sunt întâlnite în foraje, ca ape minerale cu importanţă mare pentru
economia judeţului. Interfluviul dintre Dâmboviţa şi Argeş, exceptând luncile celor două râuri,
este alcătuit din depozite de pietrişuri şi nisipuri cu o permeabilitate bună. În colţul
sud-vestic al judeţului, la sud de lunca Argeşului, în sectorul aferent Câmpiei Găvanu-Burdea,
apele freatice au condiţii foarte bune de înmagazinare, pietrişurile şi nisipurile
stratelor de Frăteşti fiind prezente la o mică adâncime sub cuvertura de loess. Aceleaşi depozite
cu o granulometrie foarte favorabilă infiltraţiei şi deci cu un orizont freatic
foarte bine dezvoltat se întâlnesc şi în luncile Argeşului şi Dâmboviţei
pe întregul traseu din judeţ şi de pe valea Ialomiţei în avale de Pucioasa.
- Bazine hidrografice:
Sistemul de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa care are în administrare râul Ialomiţa şi
afluenţii acestuia şi Sistemul Hidrotehnic Independent Văcăreşti care are în administrare
râurile Dâmboviţa, Argeş şi afluenţii acestora.
- Lacuri de acumulare (suprafeţe, volume)

Barajul Bolboci este situat pe râul Ialomiţa la 10,75 km faţă de izvor, amonte Cheile
Zănoagei, aval de confluenţa cu râul Bolboci, luciul de apă ajungând până la Cheile Tătarului.
Grad de seismicitate VIII. Este de tip drept, executat din balast, anrocamente şi nucleu de argile,
fiind amplasat intr-o secţiune relativ îngustă a râului Ialomiţa.
Clasa de importanţă I.
- lungime – 455 m ;
- suprafaţă – 100 ha ;
- adâncime maximă – 45 m ;
- volum maxim – 19,4 mil. m.c. ;
Page 32 of 122
- volum util – 18 mil. m.c.;
- volum de atenuare – 1,8 mil. m.c.;
- înălţime maximă – 55 metri;
- lăţime de coronament – 7 metri ;
- lăţime la bază – 152,6 metri;
- lungimea coronamentului – 455 metri;
- panta taluz aval – 1: 1,3;
- altitudinea minimă, medie maximă la cotele 1390 mdM, 1796 mdM şi respectiv 2500
mdM;
- nivel talveg – 13090 mdM;
Golirea de fund este amplasată în galeria tip potcoavă, cu lungime de 125 m, pantă de 1,2,
cotă radier intrare 1385 mdM, cotă ieşire radier 1385,5 mdM şi instalaţii de vane plane tip PC 0,8
X 1,25/50.
Suprafaţa de recepţie a bazinului hidrografic = 54 km.
În situaţii de ape mari vor fi urmărite următoarele elemente:
- precipitaţii la posturile pluviometrice de la Peştera, barajul Bolboci şi Scropoasa şi de la
staţiile meteorologice Omu şi Babele.
Baraj Scropoasa este situat pe râul Ialomiţa în zona Cheile Oarzei, la 21 km faţă de izvor.
Este creat prin închiderea văii cu un baraj de greutate construit din beton cu zidărie din piatră.
- suprafaţă – 6 ha;
- nivel talveg – 1182,00 mdM;
- nivel golire de fund – 1188,50 mdM;
- nivel radier priză – 1187,50 mdM;
- nivel minim exploatare hidroenergetică – 1191,00 mdM;
- nivel normal de retenţie – 1197,00 mdM;
- nivel creastă deversor – 1193,50 mdM;
- nivel creastă stavilă – 1197 mdM;
- nivel maxim la asigurarea de 1% - 119,50 mdM;
- nivel coronament – 1198,00 mdM.
Iniţial acumularea Scropoasa avea un volum brut de 552 000 m.c. şi un volum util de
548000 m.c. Datorită vechimii şi a procesului de colmatare volumul de apă acumulat în prezent
este de aproximativ 300000 m.c..
Barajul Pucioasa este de tip potcoavă, executat din balast, anrocamente şi nucleu de argile,
betonat cu dale, fiind amplasat într-o secţiune normală a râului Ialomiţa.
- lungime – 116 km;
- suprafaţă – 900 ha;
- adâncimea maximă – 55m;
- volum maxim – 10,76 mil. m.c.;
- volum util – 4,5 mil. m.c. (6,26 mil. m.c. colmatat);
- volum de atenuare – 4,2 mil. m.c.;
- înălţime maximă – 30,5 metri;
- lăţime de coronament – 7 metri;
- lăţime de bază – 152,6;
- panta taluz aval – 1:1,3; 1:2,5;
Page 33 of 122
- nivel talveg – 389,5 mdM;
Golirea de suprafaţă prin calpetă 16 x 2,5 m la cota 415,2 mdM şi 3 vane segment 4 x 4 m
la cota 402,0 mdM.
Acumularea Zăvoiul Orbului este de tip drept, clasa III de importanţă, executat din balast,
anrocamente şi nucleu de argile, betonat cu dale, fiind amplasat într-o secţiune normală a râului
Argeş.
- lungime – 1,5 km;
- suprafaţă – 70,0 ha;
- adâncime maximă – 55m;
- volum maxim excepţional – 10,48 mil. m.c.;
- volum maxim exploatare – 0, 84 mil. m.c.;
- volum util – 0,34 mil. m.c.;
- panta taluz aval – 1:1,3; 1- 2,5;
Aici se găseşte Priza de alimentare cu apă pentru Bucureşti.
Golirea de suprafaţă prin 2 vane ale prizei de servitute.
Rolul amenajării
- alimentarea cu apă a municipiului Bucureşti;
- cândva, alimentarea cu apă a sistemului de irigaţii.
Barajul Văcăreşti este de tip frontal arc uşor, clasa II de importanţă, executat din balast,
anrocamente şi nucleu de argile, betonat cu dale, fiind amplasat într-o secţiune normală a râului
Dâmboviţa.
- adâncime maximă – 25 m;
- volum maxim – 21,85 mil. m.c.;
- volum polder ( acumulare nepermanentă) – 331,83 mil. m.c.;
- înălţime maximă – 18,5 metri;
- panta taluz aval – 1:3;
Aici se găsesc 2 prize de alimentare cu apă pentru Bucureşti, cu un debit de 7-11 m.c./s.
Golirea de suprafaţă prin 2 stăvilare clapetă 16 x 3 m la cota 237 mdM.
Golirea de fund prin 2 stăvilare clapetă 6,75 x 2 m la cota 224 mdM.
Rolul amenajării:
apărare împotriva inundaţiilor a municipiului Bucureşti;
sursă de apă pentru derivaţia Dâmboviţa – Ilfov;
alimentarea cu apă a mp. Bucureşti şi a consumatorilor din aval;
producerea de energie electrică.
Acumularea Udreşti - acumulare nepermanentă situată pe pârâul Ilfov:
- clasa de importanţă a II a;
- adâncime – 1,5 – 2,5 m;
- volum – 1,28 mil. m.c.
Acumularea Bunget I – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov:
- clasa de importanţă a IV a;
Page 34 of 122
- lungime coronament – 650 m;
- adâncime – 4,5 m;
- volum total – 3 mil m.c.
Acumularea Bunget II – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov:
- adâncime – 5 m;
- volum total – 2,7 mil. m.c.
Acumularea Brăteşti – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov:
- adăncime – 3 m;
- volum total – 4,64 mil. m.c.;
Acumularea Adunaţi – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov:
- adâncime – 3 m;
- volum total - 4,8 mil. m.c.
Acumularea Ilfoveni - acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfoveni:
- lungime coronament – 860m;
- adâncime -3 m;
- volum total - 4,2 mil. m.c.
- Acumulări piscicole
- lacul Vâlceana, deţinător CL Butimanu – Vol. NNR (mil. mc.) = 0,4;
- lacul Crevedia 1, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1962 –
Vol. NNR (mil.mc.) = 0,15;
Vol. NNR (mil. mc.) =0,15;
Vol. NNR (mil. mc.) =0,20;
Vol. NNR (mil. mc.) = 0,42;
- lacul Ciocăneşti 1, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950
– Vol. NNR (mil. mc.) = 0,55;
- lacul Ciocăneşti 2, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950
– Vol. NNR (mil. mc.) = 0,64;
- lacul Butimanu 1, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – Vol. NNR (mil. mc.) = 0,13;
Page 35 of 122
- lacul Butimanu 2, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – Vol. NNR (mil.m.c.) = 0,4;
- lacul Butimanu 3, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1965 -Vol.
NNR (mil. mc.) = 0,10;
- lacul Butimanu 4, deţinător Piscicultorul Târgovişte ;
- lacul Butimanu 4-5, deţinător Piscicultorul Târgovişte -Vol. NNR (mil. mc.) = 0,155;
- lacul Butimanu 6, deţinător Piscicultorul Târgovişte -Vol. NNR (mil. mc.) = 0,24;
NNR (mil. mc.) =0,62;
NNR (mil. mc.) =0,17;
- lacul Bărbuceanu 1, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1965 -
- lacul Sabieşti 1, deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul
1983 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,301;
- lacul Sabieşti 2,deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul
1975 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,640;
- lacul Colacu 1, deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul
1968 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,155;
1965 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,143;
1965 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,305;
- lacul Priseaca 1, deţinător Primăria Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1976;
- lacul Aluniş, deţinător Primăria Cornăţelu – pus în funcţiune în anul 1984;
- lacul Priseaca II, deţinător U.M. 02494 – pus în funcţiune 1976;
- lacul Corneşti 1,deţinător S.C. Helios Medcal Impex SRL – 1981- Vol. total = 0,35;
- lacul Corneşti 2, deţinător S.C. Helios Medcal Impex SRL – 1981- Vol. total = 0,045;
- lacul Iaz piscicol Pucioasa, deţinător S.C. Comena S.R.L.
- lacul Pepiniera Bilciureşti, S.C. Piscicultorul S.A., - Vol.total = 0,300.
- Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor,

etc.)
Principalele obiective:
- Priza gravitaţională Teiş (construcţie din beton) – L = 90 m, Q= 3 mc/s;
- Iazul Morilor (canal din pământ executat în secolul XIX)- L = 6,9 Km, Qmax.=2,5 mc/s;
- Priza gravitaţională Valea Voevozilor (construcţie din beton) – an PIF 1975, L = 70m, 2
deschideri x 1,75m, Qi = 5 mc/s;
- Derivaţia Ialomiţa – Ilfov –An PIF 1976, L = 6,7 Km, B=10,12m, H=2-3m, b=2m, Qi =
5 mc/s;
- Lucrare „Regularizarea Ialomiţa la Brăneşti” (lucrarea este amplasată între podul rutier
Pucioasa – Brăneşti şi aval sat Priboiu) – L =3 km.
- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Târgovişte” (lucrarea este amplasată la podul rutier
„Mihai Bravu”) – L = 312.
Page 36 of 122
- Lucrare „Regularizare Valea Aninoasei şi Sasului” (amplasată pe raza com. Aninoasa,
este formată din canale înierbate taluzate) – L = 8,2km.
- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Bucşani” (lucrare din terasamente) - L=3,5 km.
- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Mărceşti”- An Pif 1978, L=1,7 Km, gabioane,
îndiguire mal, dale beton.
- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Gheboaia”(lucrare din gabioane) – L=5 km.
- Lucrare „Regularizare Slănic la Gura Ocniţei” – An PIF 1973, L =1,9 km, B=15m, b=9m,
h=3m, terasament.
- Regularizare albie Cricovul Dulce la Visinesti – An Pif 1979 – L =2,2 km, gabioane,
praguri de fund, dale beton.
- Derivaţia Pâscov – Ialomiţa - An PIF 1977, L=2,5km, B=10-12m, b=3m, H=3m,
Qi=4,5ms.
- Dig Ibrianu –An PIF 2005, L=500m, B=4m, dig din pământ.
- Valea Rea – An PIF 2005, L=300m, baraje şi canal dalat.
2.5 . Populaţie
- Numărul populaţiei
Se ridică la 553.953 locuitori, adică 2,46% din populaţia României.
- Structura demografică
51,1% din populaţia judeţului Dâmboviţa este de sex feminin. Sub impactul acţiunii
combinate a factorilor demografici în 2002 continuă să predomine populaţia de sex feminin,
populaţia femeilor crescând în perioada care a trecut de la ultimul recensământ (48,9% populaţie
masculină şi 51,1% populaţie feminină ).
Structura populaţiei pe medii : urban – 30%, rural – 70%;
Structura populaţiei pe grupe de vârstă: 0 – 19 ani reprezintă 14,5%, 20 - 64 ani reprezintă
59,8% şi ≥ 64 ani reprezintă 25,7%.
Continuă procesul de îmbătrânire a populaţiei.
- Mişcarea naturală
Evoluţia diferită a populaţiei în ultimul deceniu este determinată atât de scăderea sporului
natural (-2,8%), cât şi de modificările intervenite în fluxurile migratorii. 24% din populaţia
stabilă, cu domiciliul în judeţ, şi-a schimbat domiciliul cel puţin o dată în viaţă.
Proporţia persoanelor care şi-a schimbat domiciliul este mai ridicată la populaţia urbană
(56,4%), decât cea rurală. Din punct de vedere al distanţei migraţiei prin schimbarea domiciliului,
se constată că 63,5% au avut domiciliul anterior în cadrul aceluiaşi judeţ şi 36,1% au avut
domiciliul anterior în alte judeţe.
Cei care au avut domiciliul anterior în altă ţară se ridică la numai 484 pers., adică 0,4 % .
-Densitatea:
Densitatea populaţiei a scăzut faţă de 1992 de la 138,6 locuitori/km2 la 133,6
locuitori/km2 în 2002, ocupând locul 6 în ierarhia judeţelor. Pe medii de viaţă socială se constată
în anul 2002 comparativ cu anul 1992 creşterea ponderii populaţiei rurale de la 68% la 70%,
concomitent cu scăderea ponderii populaţiei urbane de la 31% la 29 – 30%.
Datele recensământului din 18 martie 2002 au evidenţiat faptul că cele mai multe
persoane din judeţ au o etnie română 96,7 % şi religie ortodoxă 97,1 %.
Datele sunt conforme recensământului desfăşurat în anul 2002.
Page 37 of 122
2.6. Căi de transport
- Rutiere
Căile de comunicaţie au o repartiţie uniformă dar sunt în strânsă legătură cu configuraţia
terenului şi necesităţile economice ale zonelor respective.
a) Autostrada Bucureşti – Piteşti, în lungime de 31 de km, de la km. 49 + 200 la km 80 +
602;
b) Drumuri Naţionale – 325 km şi 550 m din care:
- DN 1 A, limita judeţului Ilfov – Cătunu – limita judeţului Prahova - 28 km şi 250 m (km.
21+700 – km. 49 +950);
- DN 7, limita judeţului Ilfov – Găeşti – limita judeţului Argeş – 61 km şi 600 de m (km. 23
+ 400 – km. 84);
- DN 61, limita judeţului Giurgiu – Corbii Mari – Găeşti – 31 km şi 529 m (km. 47 – km. 78
+ 529);
- DN 71 Bâldana – Târgovişte – Cota 1000 – limita judeţului Prahova – 102 km (km. 0 –
km. 102);
- DN 72 Găeşti – Târgovişte – Dărmăneşti – limita judeţului Prahova – 62 km (km. 0 – km.
62);
- DN 72 A Târgovişte – Malu cu Flori – limita judeţului Argeş – 40 km (km. 0 – km. 40).
c) drumuri judeţene – 537 km;
d) drumuri comunale modernizate – 667 km;
e) drumuri comunale pietruite – 657 km;
f) drumuri forestiere – 889 km.
Căile de comunicaţie rutieră la nivelul judeţului Dâmboviţa
Nr. Denumire
crt drum
Traseul drumului
1 A1 Bucureşti - Piteşti
2 DN 71 Bucureşti - Sinaia
3 DN 72 Găeşti - Ploieşti
4 DN 72 A Târgovişte - Câmpulung
5 DN 7 Bucureşti - Piteşti
6 DN 61 Găeşti – Giurgiu
7 DN 1 A Bucureşti - Ploieşti
8 DJ 101 A Limita Jud. Ilfov - Movila - Ciocănari - Limita Jud. Prahova
9 DJ 101 B Lucianca (DN 1A) - Ungureni - Nicoleşti - Movila - Limita Jud. Ilfov
10 DJ 101 G Limita Jud. Prahova - Crivăţu - Cătunu (DN 1A)
11 DJ 401 A Limita Jud. Giurgiu - Potlogi - Zidurile - Crovu - Miuleşti - Mărunţişu - Tomşani - Coteştii din Vale - Puţu cu Salcia -
Poroinica - Mogoşani - Chirca - DN 7 (Merii)
12 DJ 503 Limita Jud. Teleorman - Şelaru - Fierbinţi - Limita Jud. Argeş
13 DJ 601 A Limita Jud. Giurgiu - Brezoaia - Brezoaele - Slobozia Moară – Răcari (DN 71)
14 DJ 611 Limita Jud. Teleorman - Glogoveanu - Fierbinţi - Vişina - Broşteni – Petreşti (DN 61)
15 DJ 659 Limita Jud. Argeş - DJ 503 (Şelaru)
16 DJ 701 Dobra (DJ 711) - Cornăţelu - Bolovani - Moara Nouă - Braniştea - Titu - Sălcuţa - Odobeşti - Crovu - Ungureni -
Corbii Mari - Vadu Stanchii - Limita Jud. Teleorman
17 DJ 701 A Braniştea (DJ 701) - Dâmbovicioara - Hagioaica - Fusea - Plop – Tomşani (DJ 401 A)
Tărtăşeşti (DN 7) - Ciocăneşti - Decindea - Crevedia
18 DJ 701 B (DN 1A)
Page 38 of 122
Nr. Denumire
crt drum
Traseul drumului
Limita Jud. Argeş - Cândeşti Deal - Cândeşti Vale
19 DJ 702 (DJ 702B)
20 DJ 702 A Drăgăeşti (DJ 702B) - Potocelu - Ludeşti - Hulubeşti - Valea Caselor - Valea Mare - Livezi - Voia - Limita Jud. Argeş
Gemenea (DN 72A) - Cândeşti - Aninoşani - Priboiu - Tătărani - Căprioru - Măneşti - Drăgăeşti - Decindeni -
21 DJ 702 B Râncăciov - Ungureni - Lucieni - Raciu - Suta Seaca (DN 72)
22 DJ 702 C Limita Jud. Argeş - Scheiu
23 DJ 702 E Dragomireşti (DJ 702B) - Butoiu de Sus - Butoiu de Jos – Hulubeşti (DJ 702A)
24 DJ 702 F Găeşti (DN 7) - Arsuri - Făgetu - Mănăstirea - Gherghiţeşti - Crăciuneşti - Căpşuna - Frasin Vale - Ungureni (DJ 702B)
25 DJ 702 G Ghergeşti (DN 61) - Puntea de Greci - Răscăeţi - Limita Jud. Argeş
26 DJ 702 H Limita Jud. Argeş - Pătroaia Deal - Potlogeni Deal - Ioneşti - Ghergheşti (DN 61)
27 DJ 702 J DJ 702F - Neajlov - Morteni - Limita Jud. Argeş
28 DJ 702 L Cândeşti Deal (DJ 702) - Scheiu de Sus - Scheiu de Jos - Teleşti - Ludeşti (DJ 702A)
29 DJ 710 Pucioasa (DN 71) - Broşteni - Bezdead - Costişata - Limita Jud. Prahova
Miculeşti (DJ 710) - Ulmeţu - Şuviţa - Izvoru - Tisa - Valea Lungă - Gorgota - Iedera de Jos - Moreni - Ghirdoveni -
30 DJ 710 A I.L. Caragiale (DN 72)
31 DJ 710 B Valea Lungă (DJ 710A) - Băceşti - Dospineşti - Vişineşti
32 DJ 711 Târgovişte (DN 71) - Băleni Români - Dobra - Bâlciuireşti - Cojasca - Bujoreanca (DN 1A)
33 DJ 711 A DJ 711 (Bilciureşti) - Săbieşti - Colacu - Ghergheni - Serdanu - Pitaru - Potlogi - Corbii Mari (DJ 701)
34 DJ 711 B Cazaci (DJ 722) - Racoviţa - Hăbeni - Bucşani (DJ 720A)
35 DJ 711 C Nucet (DJ 722) - Băleni Sârbi (DJ 711)
36 DJ 711 D DN 7 - Poiana - Romanesti - Potlogi (DJ 711A)
37 DJ 712 Târgovişte (DN 71) - Şotânga - Vulcana Pandele - Brăneşti – Pucioasa (DN 71)
38 DJ 712 A Fieni (DN 71) - Bădeni - Runcu - Râu Alb - Gura Bărbuleţului - Pietrari - Alunişu - Manga - Izvoarele (DN 72A)
39 DJ 712 B Pucioasa (DN 71) - Vulcana Băi - Vulcana Pandele - Şipot – Lăculeţe - Fieni (DN 71)
40 DJ 713 Limita Jud. Prahova - Cabana Cuibul Dorului - Şeaua Dichiului - Limita Jud. Prahova
41 DJ 713 A Seaua Dichiului (DJ 713) - Bolboci (DJ 714)
42 DJ 714 Glod (DN 71) - Sanatoriu Moroieni - Drum Orzea - Lac Bolboci - Cheile Tătarului - Cocora - Cabana Pestera
43 DJ 715 Buciumeni - DJ 710 (Bezdead)
44 DJ 716 Priboiu (DN 71) - Lăculeţe - Glodeni
45 DJ 717 Aninoasa (DN 71) - Viforâta - DN 72
46 DJ 718 Transformator (DN 71) - Mănăstirea Viforâta
47 DJ 718 A DN 72 - Mănăstirea Dealu
48 DJ 719 Târgovişte (DN 71) - Valea Voievozilor - DN 72
49 DJ 720 Răzvad (DN 72) - Moreni - Limita Jud. Prahova
Gura Ocniţei (DJ 720C) - Adânca - Bucşani - Mărceşti - Gheboaia - Finţa Mare - Finţa Veche - Bechineşti - Frasinu -
50 DJ 720 A Postârnacu (DN 1A)
51 DJ 720 B Ulmi (DN 71) - Nisipuri - Gura Ocniţei
52 DJ 720 C Gura Ocniţei (DJ 720) - Ocniţa
53 DJ 720 D Limita Jud. Prahova - Mărginenii de Sus - Dărmăneşti
DN 72 (Târgovişte) - Colanu - Văcăreşti - Perşinari - Gura Şutii - Cătunu - Broşteni - Produleşti - Costeşti Deal
54 DJ 721 (DN 7)
55 DJ 721 A DN 7 (Cuparu) - Burduca - Sperieţeni - Gura Sutii (DJ 721)
Văcăreşti (DJ 721) - Brăteştii de Jos - Cazaci - Nucet - Movila - Mircea Vodă - Băneşti - Sălcioara - Moara Nouă -
56 DJ 722 Săveşti - Boteni (DC 42)
57 DJ 723 Lăicăi (DN 72A) - Văleni Dâmboviţa - Limita Jud. Argeş
58 DJ 724 Malu cu Flori (DN 72A) - Valea Largă - Pucheni
59 DC 1 Buciumeni (DJ 715) - Valea Leurzii

60 DC 2 Valea Lungă Cricov (DJ 710A) - Băceşti
61 DC 3 Pucioasa (DJ 710A) - Bela - Berevoeşti - Fieni
62 DC 4 Măgura (DJ 710) - Măgura - Valea Morii
63 DC 5 Şuviţa (DJ 710A) - Vârfuri - Cojoiu
64 DC 6 Vişineşti (DJ 710B) - Urseiu
65 DC 7 Sultanu (DJ 710B) - Limita Jud. Prahova
66 DC 8 Zărăfoaia - Glodeni - Malurile
Page 39 of 122
Nr. Denumire
crt drum
Traseul drumului
67 DC 8 A Stubeie - Tisa - Valea Lunga Gorgota (DJ 710A)
68 DC 9 Valea Lunga (DJ 710A) - Valea Lungă Ogrea (DJ 710A)
69 DC 9 A Moreni (DJ 720) - Cricovu Dulce - Colibaşi
70 DC 10 Valea Lungă Cricov (DJ 710A) - Valea lui Dan
71 DC 11 Glodeni - Schela
72 DC 11 A Lăculeţe (DJ 716) - Gară Lăculeţe
73 DC 12 Glodeni - Guşoiu
74 DC 12 A Glodeni (DC 11) - Livezile (DC 11)
75 DC 16 DN 72 (Răzvad) - Gorgota
76 DC 20 Gura Ocniţei (DJ 720) - Săcuieni (DN 72)
77 DC 25 A Dărmăneşti (DN 72) - Vlădeni - Limita Jud. Prahova
78 DC 26 A DC 25A (Vlădeni) - Gheboaia (DJ 720A)
79 DC 28 DJ 711 (Dobra) - Mărceşti (DJ 720A)
80 DC 29 Limita Jud. Argeş - Mesteacăn - Limita Jud. Argeş
81 DC 31 Finta (720A) - Bilciureşti (DJ 711)
82 DC 32 Finta (720A) - Ibrianu
83 DC 33 Frasinu (720A) - Ibrianu
84 DC 34 Bilciureşti (711) - Ibrianu - Corneşti - Ungureni
85 DC 34 A Ungureni (DC 34) - Limita Jud. Prahova
86 DC 34 B Ungureni (DC 34) - Crivăţu (DJ 101G)
87 DC 35 A Bujoreanca (DN 1A) - Limita Jud. Prahova
88 DC 39 Brăteştii de Jos (DJ 722) - Brăteştii de Sus (DN 71)
89 DC 40 Brăteştii de Sus (DN 71) - Bungetu (DC 50)
90 DC 41 Băleni (DJ 711) - Cornăţelu - Corni - Slobozia - DC 42
91 DC 42 Bilciureşti (711) - Slobozia - Mereni - Heleşteu - Conţeşti - Boteni – Sălcuţa (DN7)
92 DC 43 Cojasca (DJ 711) - Fântânele - DN 1A
93 DC 43 A Cojasca (DJ 711) - Ghimpaţi - Răcari (DN 71)
94 DC 44 Mereni - Stăneşti - Bălăneşti (DJ 711A)
95 DC 46 Corbii Mari (DJ 711) - Podul Corbencii
Ghergani (DJ 711A) - Mavrosin - Bălteni – Heleşteu
96 DC 48 (DC 42)
97 DC 48 A DJ 71 - Bălteni (DC 48)
98 DC 50 Văcăreşti (DJ 721) - Lazuri (DJ 711)
99 DC 51 Comişani (DJ 711) - Habeni (DJ 711B)
100 DC 52 A Mircea Vodă (DN 71) - Movila (DJ 722)
101 DC 53 Băneşti (DJ 722) - Cuza Vodă (DN 71)
102 DC 53 A Bolovani (DJ 701) - Crângaşi (DN 71)
103 DC 54 Poiana (DJ 711D) - Limita Jud. Giurgiu
104 DC 55 Oreasca (DN 7) - Serdanu (DJ 711A)
105 DC 58 Cătunu (DJ 721) - Ghineşti - Băneşti (DJ 722)
406 DC 59 Ghineşti (DC 59) - Dâmbovicioara (DJ 701A)
107 DC 60 DJ 701 (Podu Rizii) - Halta Podul Rizii
108 DC 61 Produleşti (DJ 721) - Halta CFR Podu Rizii (DC 59)
109 DC 64 Picior de Munte (DN 72) - Sperieţeni (DJ 721A)
110 DC 64 A Raciu (DJ 702B) - Siliştea
111 DC 65 Dragodana (DN 72) - Cuparu (DJ 721A)
112 DC 68 Odobeşti (DJ 701) - DJ 711D (Româneşti)
113 DC 69 Costeşti Vale (DJ 401A) - DN 7
114 DC 70 Mătăsaru - Odaia Turcului
115 DC 71 Mătăsaru - Mogoşani (DJ 401A)
116 DC 72 Creţuleşti - Poroinica (DJ 401A)
Page 40 of 122
Nr. Denumire
crt drum
Traseul drumului
117 DC 73 Merii - Cojocaru - DN 7
118 DC 74 Mogoşani (DJ 401A) - Zăvoiu - DJ 401A
119 DC 75 Puţu cu Salcie - Balta Fusea
120 DC 76 Odobeşti (DJ 701) - Brâncoveanu (DJ 401A)
121 DC 77 Coada Izvorului (DN 61) - Stavropolia - Jugureni - Mănăstirea – Ragu - Ulueşti
122 DC 77 A Limita Jud. Ilfov - Samurcaşi - Ciocăneşti - Decindea - Urziceanca - Ghimpaţi
123 DC 78 Ungureni (DJ 701) - Satu Nou
124 DC 80 Izvoru (DN 61) - Broşteni Deal (DJ 611)
125 DC 81 Vişina (DJ 611) - Croitori - Petreşti - Bărăceni - Moara din Groapă – Vadu Stanchii – limita Jud. Giurgiu
126 DC 82 Ulieşti (DN 61) - Croitori - Hanul lui Pală - Limita Jud. Teleorman
127 DC 83 Grozăveşti - Petreşti
128 DC 86 Glogoveanu (DJ 611) - Şelaru - Limita Jud. Argeş
129 DC 87 Vişina (DJ 611) - Răscăeţi (DJ 702F)
130 DC 88 Răscăeţi (DJ 702F) - Vultureanca
131 DC 89 Petreşti (DN 61) - Puntea de Greci (DJ 702F)
132 DC 91 A Crângurile de Jos - Pătroaia Vale
133 DC 91 B Găeşti - Pătroaia Vale
134 DC 94 Băduleşti - Crângurile de Jos
135 DC 95 Valea Mare (DJ 702A) - Saru - Stratoneşti
136 DC 96 DJ 702A - Măgura
137 DC 97 Hulubeşti (DJ 702A) - Măgura
138 DC 97 A Limita Jud. Argeş - Teleşti (DJ 702L)
139 DC 99 Ludeşti (DJ 702A) - DC 97A
140 DC 99 A Limita Jud. Argeş - Valea Mare - DJ 702
141 DC 102 Frasin Vale (DJ 702E) - Mislea
142 DC 104 Valea Dadei - Butoiu de Jos (DJ 702D)
143 DC 105 Crăciuneşti (DJ 702E) - Frasin Deal
144 DC 108 Arsuri (DJ 702E) - Gura Foii
145 DC 109 Crângurile de Sus (DN 7) - Valea Mare (DJ 702A)
146 DC 109 B Limita Jud. Prahova - Păstârnacu
147 DC 110 Valea Mare (DJ 702A) - Livezi - Gârleni - Valea Caselor (DJ 702A)
148 DC 111 A Limita Jud. Prahova - Vlădeni
149 DC 112 Gura Foii (DN 7) - Bumbuia - Cobiuţa - Blidari - Mislea
150 DC 113 Dragodana (DN 72) - Străoşti
151 DC 115 Picior de Munte (DN 72) - Cobia de Sus (DJ 702E)
152 DC 115 B Limita Jud. Prahova - Iedera de Jos - Cricovul Dulce
153 DC 116 A Dragomireşti (DJ 702D) - Geangoeşti - Mogoşeşti - Viişoara (DN 72)
154 DC 117 DN 72A - Ungureni - Măneşti (DJ 702B)
155 DC 118 Gheboieni (DN 72A) - Tătărani (DJ 702D)
156 DC 120 Balabani - Văleni Dâmboviţa (DJ 723)
157 DC 121 Voineşti (DN 72A) - Manga (DJ 712A)
158 DC 122 Pucheni (DJ 724) - Brădăţel - Râul Alb
159 DC 123 Micloşani (DJ 724) - Copăceni
160 DC 124 Pucheni (DJ 724) - Meişoare
161 DC 124 A Pucheni (DJ 724) - Vârfureni
162 DC 125 Valea Largă (DJ 724) - Micloşanii Mici
163 DC 125 B Malu cu Flori - Capul Coastei
164 DC 126 Gura Bărbuleţului (DJ 712A) - Bărbuleţu - Cetăţuia
165 DC 127 DN 72A (Izvoarele) - Suduleni (DJ 712A)
166 DC 132 Pietroşiţa (DN 71) - Runcu (DJ 712A)
167 DC 134 Runcu (DC 132) - Brebu
Page 41 of 122
Nr. Denumire
crt drum
Traseul drumului
168 DC 135 Moţăieni (DN 71) - Cucuteni
169 DC 136 Fieni (DJ 712A) - Costeşti
170 DC 136 A Brăneşti - Pucioasa Sat (DJ 112B)
171 DC 139 Vulcana Pandele (DJ 712) - Toculeşti
172 DC 139 A Vulcana Băi (DJ 712B) - Pietrari (DJ 712A)
173 DC 141 Doiceşti - Vulcana Pandele
174 DC 142 Doiceşti (DN 71) - Şotânga (DJ 712)
175 DC 143 Aninoasa (DN 71) - Săteni
176 DC 146 Ulmi - Colanu
177 DC 146 A DN 7 - Gulia
178 DC 147 Moroieni - Muscel
179 DC 150 Voineşti - Dragodăneşti
180 DC 151 Tărtăşeşti (DN 7) - Limita Jud. Giurgiu
181 DC 152 Tărtăşeşti (DN 7) - Brezoaia - Limita Jud. Giurgiu
182 DC 153 Bâldana (DN 71) - Brezoaiele (DJ 601A)
183 DC 154 Crevedia (DN 1A) - Samurcaşi
184 DC 156 DN 71 - Vizureşti
185 DC 157 Butimanu (DN 1A) - Sterianu
186 DC 158 Crevedia (DN 1A) - Dârza - Mănăstirea - Samurcaşi
187 DC 159 Butimanu (DN 1A) - Niculeşti (DJ 101B)
188 DC 160 Ciocăneşti (DJ 701B) - Creţu - Vizureşti
- Feroviare
Calea ferată de pe teritoriul judeţului Dâmboviţa are o lungime totală de 179 km .
Densitatea reţelei de cale ferată este de 4,2 km la 100 km², situându-se sub media naţională
de 4,8 km la 100 de km². Judeţul nostru este deservit de magistrala feroviară Bucureşti – Titu –
Găeşti – Piteşti. Din această linie ferată se ramifică de la Titu spre nord o altă linie care ajunge la
Pietroşiţa (punct terminus), care pune oraşul Tîrgovişte în legătură cu capitala ţării şi cu
localităţile din nordul judeţului, spre Ploieşti.
Aceste căi de comunicaţii stabilesc legături între oraşul Târgovişte şi celelalte centre
economice ale judeţului, căt şi legături în afara judeţului.
Km
COD LINIE FERATĂ - Km INTRARE
MAGISTRALĂ IEŞIRE
JUDET COD JUDEŢ
JUDEŢ
DB 901 1 21 78+700
DB 904 1 0 67
DB 302 1 47 20
DB 303 1 0 15
Judeţul Dâmboviţa - semnal prevestitor St. Ciocăneşti km 21+ 00; St. Pătroia – pasaj nivel
km. 78+700; Firul I Ciocăneşti – Pătroaia – şina tip 65; Firul II Pătroaia – Ciocăneşti – şină tip
60; Secţia Titu – Pietroşiţa – şina tip 49; Staţiile Zalhanaua – Târgovişte Nord – şină tip 49;
Liniile industriale:
Deschise .Staţiile: Găeşti (S.C. Arctic S.A., Mirom (Utchim);
Titu (S.C. Elsid S.A., SIRV);
I.L. Caragiale (Mina – Filipeşti de Pădure);
Fieni (S.C. Carpatcement Holding S.A., S.C. Azbo );
Page 42 of 122
Doiceşti (Uzina electrică);
Vulcana Pandele (Soceram);
Târgovişte Sud (S.C. Otelinox S.A., S.C. Mechell S.A., S.C. Erdemir
S.A., PECO, S.C. Romlux S.A.)
- Aeriene
Teritoriul judeţului Dâmboviţa este survolat pe toată suprafaţa de traficul aerian ce face
legătura între capitală şi oraşele reprezentative din vestul ţării, precum şi între capitală şi oraşele
situate în vestul Europei, putându-se concluziona faptul că traficul în spaţiul aerian al judeţului
Dâmboviţa este unul aglomerat.
De asemenea judeţul poate fi tranzitat, conform normelor în domeniu de aeronave militare
si civile altele decît cele ale companiei naţionale de transport aerian.
Poziţia judeţului, formele de relief si dezvoltarea din ultima perioadă asigură premise pentru
dezvoltarea căilor de transport aeriene în judeţ.
- Reţele de conducte magistrale

Retea magistrala de produse petroliere: Conductă ţiţei Dn 6" Moreni – Băicoi; conductă ţiţei
Dn 6" Moreni – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 6" Moreni – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 6" Moreni –
Ploieşti; conductă ţiţei 10 ¾" Cartojani – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 12 ¾" Cârtojani – Ploieşti;
conductă ţiţei Dn 14" Cartojani – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 14" Călăreţi – Piteşti; conductă ţiţei
Dn 20" Călăreţi – Piteşti; conductă ţiţei Dn 8 5/8" Saru – Silişte; conductă ţiţei 2x Dn 10 ¾"
Ţicleni – Ploieşti; conductă gazolină Dn 6 5/8" Ţicleni – Ploieşti; magistrala PETROTRANS
(COMPET) benzină Ø 168 mm, motorină Ø 140 mm; conductă gazolină Dn 3 ½" Gorgoteni –
Moreni.
Retea magistrală gaze: Răzvad – Brăteşti – Băneşti; Brăteşti – Racoviţa – Zalhana; Brăteşti
– Cornăţelu – Meri – Butimanu; Cătunu – Podu Rizii – Răcari – Gulia; Cătunu – Burduca –
Cojocaru – Găeşti; Cătunu – Titu; Răzvad – Ghirdoveni – jud. Prahova; Pitaru – Costeşti;
Magistrală – Răcari;
Linii electrice, reţea 110 kv: Doiceşti – termocentrală; CHE Dobreşti şi Moroeni.
Staţii 110kv: Lespezi, Fieni, Pucioasa, Aninoasa, Gura – Ocniţei, Titu, Găeşti, Potlogi,
Butimanu, Pătroaia, Teiş. Dragomireşti, Valea Voievozilor, Dumbrava, Mavrodin.
Staţii de 110 kv care nu aparţin S.D.R.E.: C.H.E. Dobreşti, C.H.E Moroeni, Doiceşti,
Târgovişte, Mija şi I.E.S. Titu.
lungime linii 110 kV (circuit) lungime linii m.t. (circuit)

Sucursala LEA LES LEA LES
km km km km
Târgovişte 621,64 1,78 1976,63 283,33
2.7. Dezvoltare economică

- Zone industrializate / ramuri
În judeţul Dâmboviţa sunt operaţionali aproximativ 14.500 agenţi economici,
reprezentând circa 27% din numărul unităţilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 2,7%
din totalul unitatilor din România. În ceea ce priveşte distribuţia întreprinderilor pe clase de
mărime, în judeţul Dâmboviţa, sunt predominante microîntreprinderile (0-9 salariaţi),
deţinând o pondere de 89,2% (5177 micro-întreprinderi) din numărul total al unităţilor
active. Întreprinderile mici si mijlocii reprezintă 8,36%, (485), iar cele mari (peste 250 de
Page 43 of 122
salariaţi) doar 0,43% (250). Cele mai multe unităţi economice din judeţul Dâmboviţa
activează în sectorul comerţului cu ridicata si cu amănuntul, repararea si întreţinerea
autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (45,6%), în sectorul tranzacţiilor imobiliare,
închirieri si activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (13,7%) si în industria
prelucrătoare (13,1%).
Economia judeţului Dâmboviţa se structurează în mod special pe sectoarele: industrie,
agricultură, transporturi, comerţ, turism.
Industria este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad ridicat de
diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în producţia
industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%), industria de
maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse din minerale
nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria textilă şi de
confecţii,industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei,
gaze naturale,cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.
Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi
hidro(Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).
Câteva unităţi economice importante la nivel naţional, prezente în oraşul reşedinţă de
judeţ – municipiul Târgovişte, asigura dezvoltarea in continuare a industriei. Astfel: Romlux
SA - producător de surse de iluminat si accesorii; Vicas SA - producător de lacuri şi
vopsele; Combinatul de Oteluri Speciale - care este cel mai mare producător de oţeluri din
România, pentru rulmenţi si scule si pentru industria electrotehnica; W.T.S. fostul Saro SA -
fabrica strunguri de diferite tipuri, fiind singurul producător din tara de strunguri
automate,precum si alte maşini unelte speciale pentru industria surselor de lumina; Upet SA
fondat in1872 a dobândit experienţă in ultimii 40 de ani in studiul, proiectarea si fabricarea
de utilaj petrolier si de robinete de uz industrial. Sectorul micii industrii este reprezentat de
numeroase societăţi având ca profil confecţii, mobilier, produse chimice, construcţii,
industria lemnului, industria alimentara. Partea de nord a Regiunii Sud Muntenia,din care
face parte si judeţul Dâmboviţa, alături de Argeş si Prahova se caracterizează printr-un grad
ridicat de industrializare. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate
de declinul unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor
unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme
economice şi sociale, în special în zonele urbane monoindustriale.
Industria din judeţul Dâmboviţa a intrat într-un amplu proces de retehnologizare si
modernizare, pe fondul unui management privat care îşi pune amprenta asupra calităţii
produselor, competitivităţii si îndeplinirii cerinţelor de ecologizare a mediului. De asemenea
si industria alimentară s-a dezvoltat in ultimii ani in toate zonele judeţului, pe fondul
existentei unei cantităţi mari de materii prime. Pe teritoriul judeţului îşi desfăşoară activitatea
un număr important de unităţi de prelucrare a cărnii, laptelui si de vinificaţie prin
implementarea unor proiecte cu finanţare prin programul SAPARD, cu tehnologii la
standarde europene.
Un exemplu elocvent al modernizării şi evoluţiei industriei judeţului Dâmboviţa îl
constituie investiţiile companiei RENAULT, in judeţ, mai exact in oraşul TITU, unde sunt în
curs de finalizare lucrările la cel mai mare centru de testări autovehicule din sud-estul
Europei.
De asemenea, în localitatea Dărmăneşti un furnizor de echipamente electronice chinez
va deschide o fabrică, cea mai mare de acest gen din Europa, cu peste 2000 de angajaţi.
Page 44 of 122
Industria prelucrătoare prezintă ponderea în producţia industrială (80 %):
- industria metalurgică (Mechell S.A., OTELINOX S.A., Erdemir S.A, ELSID Titu);
- industria de maşini şi echipamente (S.C. Automecanica S.A., S.C. Arctic S.A., S.C. Steaua
Electrică S.A., S.C. Romlux S.A. etc.);
- fabricarea materialelor de construcţie (S.C. Carpatcement Holding S.A., S.C.
Wienerberger, S.C. Soceram Doiceşti);
- industrie chimică (S.C. Vicas S.A, S.C. Nubiola S.A..);
- industria textilă şi de confecţii ( S.C. Como S.A. Moreni, S.C. Trainica S.A, Bucegi S.A.).
- industria chimică: S.C. "VICTORIA"S.A. Târgovişte; "NUBIOLA" Doiceşti;
- industria textilă în oraşele Pucioasa şi Moreni;
- industria alimentară.
- Depozite. Pe teritoriul Judeţului Dâmboviţa sunt amplasate depozite de rezerve ale statului
la ANRS Adânca (cereale) şi ANRS Buciumeni (produse petroliere). De asemenea în localităţile
Târgovişte, Găeşti, Titu şi Moreni sunt amplasate depozite de produse petroliere. În localitatea
Butimanu este amenajat depozitul subteran de gaze naturale, silozuri de cereale se găsesc in
localităţile Târgovişte, Găeşti, Titu (Fusea), Răcari şi Ciocăneşti; depozit de tutun în localităţile
Titu şi Găeşti, depozite de materiale de construcţii, instalaţii sanitare.
Unul dintre operatorii economici cu un grad ridicat de pericol îl reprezintă S.C. BRIGEXIM
IND S.R.L., situat pe teritoriul Comunei Butimanu, pe DN 1 A, care are ca obiect de activitate
comercializarea materiilor prime pentru industria chimică. Societatea depozitează atât produse
chimice solide cât şi lichide în spaţii special amenajate şi dotate cu sisteme şi mijloace menite să
sporească siguranţa în manipularea acestora, fapt care însă nu elimină în totalitate posibilitatea
producerii unor accidente cu posibile urmări grave. Parcul de depozitare a solvenţilor chimici
este format din 3 module a câte 8, 6 şi respectiv 9 rezervoare, de capacităţi diferite, pentru
depozitarea toluenului, xilenului, white spirt, acetonă glicerină, diferite tipuri de alcool şi acetaţi.
Menţionăm că fiecare modul de rezervoare este prevăzut cu cuve de retenţie de mare capacitate,
pompe de transvazare automată în caz de avarie la oricare dintre rezervoare, şi mijloace de stins
incendii de mare capacitate.
În municipiul Târgovişte funcţionează Centrul Comercial PAVCOM, supermarketurile
XXL, Kaufland, Interex, Plus, Carrefour, Muntenia şi Mondial., care depozitează cantităţi mari
de mărfuri.
Iazurile de decantare, haldele de steril, batalele de stocare produse chimice din obiective
dispuse pe raza administrativ teritorială a judeţului Dâmboviţa
Tipul de substanţe Suprafaţa maximă
Iazul de decantare, halda de Operatorul
existente şi posibil a fi
Judeţul Localitatea steril, batalul de stocare produse economic/
catitatea (to) contaminată
chimice deţinătorul
(km.p.)
Nu este cazul Bridgexim Ind. Acetonă - 23 tone; 0,4
Butimanu SRL Monoetilen glicol –
24 tone
Depozit de zgură şi cenuşă nr.6 SE Doiceşti Zgură şi cenuşă de 0,01
Doiceşti
Dâmboviţa
termocentrală
Depozit pentru stocarea deşeurilor SC ERDEMIR Turte de slam uscate -
nepericuloase rezultate de la România SRL – perioada feb. 2007
Târgovişte
neutralizarea soluţiilor de decapare – oct. 2010
cu acord de mediu nr. 1572/25.05.07. 8151 tone
SC OMV Petrom
Slam petrolier – 270
SA Zona de
Potlogi Decantor de slam tone – în stare N.e.c.
Producţie 5 Moesia
solidă
Nord
Page 45 of 122
Depozite deşeuri periculoase
DENUMIREA COMPOZIŢIE CANTITATEA
Nr.
OPERATORULUI PROFIL ADRESA AMPLASARE ANUALĂ STOCATĂ
crt
ECONOMIC (tone) (tone)
Slamul contine
Fabricare
CN Romarm – Moreni, str. Moreni, str. Teis, compusi ai cromului,
1. armament si 0 320
Automecanica Moreni Teis, nr 16 nr. 16 cuprului, zincului,
munitie
cadmiului, cianura
Slamul contine
Fabricare IL Caragiale –
CN Romarm – Uzina compusi ai cromului,
2. armament si I.L. Caragiale Pltforma 1 85,2
Mecanica Mija nichelului, cuprului,
munitie industriala Mija
zincului, cadmiului
Fabricare lampi Targoviste,
electrice si Calea
3. SC Romlux SA Targoviste Targoviste Amestec acizi 2 5,6
echipamente de Campulung,
iluminat nr. 121
Fabricare becuri si Slam galvanic 1 6,52
SC Steaua Electrica S.A. Fieni, str.
4. echipamente de Amestec acizi 4,9 7,8
Fieni Garii, nr.1
iluminat Cioburi sticla plumb 5,24 212
Gaesti, str 13
Fabricare aparate Gaesti, srt. 13 Slamul contine metale
5. SC Arctic SA Gaesti Decembrie, nr. 0 241
electrocasnice Decembrie, nr.210 alcaline; litiu, sodiu
210
Targoviste, Targoviste, str.
Fabricare lacuri si
6. SC Vicas SA Targoviste Sos. Gaesti, nr. Laminorului, nr. Rasina, toluen 0,33 0,99
vopsele
10 16
Targoviste, Contine hidrocarburi 24,5 6,1
Productie de Targoviste, sos.
7. SC Mechel SA Targoviste sos. Gaesti, nr.
laminate Gaesti, nr. 9-11 slam 200 200
9-11
SC Mondotrans SA Targoviste, str. Targoviste, str.
8. Transport calatori Contine hidrocarburi 5 13,2
Targoviste Eroilor, nr.1 Eroilor, nr.1
Fabricare
9. SC Rovadis SRL Cranguri Com. Cranguri Com. Cranguri Anhidrida cromica 0 aprox. 4500
coloranti
Fabricare a Fieni, str.
Slam cu continut de
10. SC Azbocim SA Fieni produselor din Industriilor, nr. Fieni 0 132
azbest
azbociment 18
11. SC Creias SA Crevedia Agricol Crevedia Crevedia Pesticide 0 1,06
SNP Petrom SA – Sucursala
12. Extractie titei Titu Potlogi titei 15 465
Videle; Sectia Titu
Teis titei
Ochiuri titei
Com. Moreni titei
SNP PETROM SA - Aninoasa, Moreni titei 1318
13. Extractie titei 12400
Sucursala Targoviste Aleea Sinaia, Bucsani titei
nr. 6 Moreni titei
Cobia titei
Saru titei
Depozitele ce conţin materiale inflamabile – judeţul Dâmboviţa

Numele şi Domeniul
Nr. Produse Material Cantitate
adresa Adresa depozitului de Cantitate Anvelope Cantitate
crt chimice lemnos (mc)
societăţii activitate
S.C.Tudimex
S.R.L Str.Principală,
1 Str.Principală, com.Braniştea, Comerţ x 150 l x 95
com.Braniştea, jud.Dâmboviţa
jud.Dâmboviţa
S.C.Crisglas
Str.Eroilor, nr. 255,
S.R.L.
com.Conţeşti, sat
2 Str.Eroilor, nr. Comerţ x 50
Bălteni, jud.Dâmboviţa
255,
com.Conţeşti,
Page 46 of 122
Numele şi Domeniul
sat Bălteni,
jud.Dâmboviţa
S & L Trust
Construct S.R.L Com.Crevedia, şoseaua
3 Str.Laurenţiu Bucureşti-Târgovişte, Comerţ x 400 l x 3500
Claudian, nr.27, jud.Dâmboviţa
S 1, Bucureşti
S.C.Aliana SRL
Com.Crevedia,
şoseaua Com.Crevedia, şoseaua vopsele
4 Bucureşti- Bucureşti-Târgovişte, Comerţ alchidice 70 l x 50
Târgovişte, km.23,jud.Dâmboviţa şi lacuri
km.23,
jud.Dâmboviţa
S.C.Comat
Com.SRL
Com.Crevedia, şoseaua
Str.Aleea vopsele
Bucureşti-Târgovişte,
5 Tineretului, Comerţ alchidice 200 l x 150
km.23, nr. 689 A,
nr.5, bl.7, sc.A, şi lacuri
jud.Dâmboviţa
ap.1, oraş
Buftea, jud.Ilfov
S.C.Alprod 93
SRL
Com.Crevedia, şoseaua
Calea Şotânga,
6 Bucureşti-Târgovişte, Comerţ x 167
nr.30,
nr. 225, jud.Dâmboviţa
com.Doiceşti,
jud.Dâmboviţa
S.C. Ro Deco
cca. 300 buc.
S.R.L. Târgovişte, Str.
7 Comerţ x de aprox. 1000
Târgovişte, Str. Cooperaţiei nr.5
kg
Cooperaţiei nr.5
BEDA S.R.L.
TÂRGOVIŞTE
Şoseaua Găeşti –
Şoseaua Găeşti Comerţ şi
8 Complex Big - x 450
– Complex Big service auto
Târgovişte, Dâmboviţa
- Târgovişte,
Dâmboviţa
ANRS
9 Buciumeni com. Buciumeni Depozitare
com. Buciumeni
S.C. Durlă
Service S.R.L. Depozitare cca. 2000 buc.
Târgovişte, str. Calea
10 Târgovişte, str. şi service x -
Ialomitei, nr.180
Calea Ialomitei, auto aprox.10000kg
nr.179
S.C.Vasirom
Forest S.R.L. Prelucrare
Str.Aleea Terra
Com. Corbii primară şi
11 f.n.,oraş Titu, x 3855
Mari, sat depozitare
jud.Dâmboviţa
Ungureni, lemn
jud.Dâmboviţa
S.C. Vascony
Prelucrare
S.R.L.
com. Ulmi (incinta primară şi
12 com. Ulmi
Sagricom) depozitare
(incinta
lemn
Sagricom)
Unimarket
S.R.L. Prelucrare
Târgovişte, str. primară şi
13 com. Dobra x 250
Tudor depozitare
Vladimirescu, lemn
nr. 76
Page 47 of 122
Numele şi Domeniul
Compania
Naţională
Romarm
S.C. Uzina
Mecanică Mija Comuna I.L. Caragiale,
14 Producţie
S.A. DN 72, KM. 33+146
Comuna I.L.
Caragiale, DN
72, KM.
33+145
S.C.
Carpatcement Fabrica Fieni
cca. 3000000
15 Holding S.A. Fieni, str. Aurel Rainu, Producţie x
kg
Fieni, str. Aurel nr. 35
Rainu, nr. 34
SC Mechel SA
Târgovişte, şos. Găeşti,
16 Târgovişte, şos. Producţie
nr. 9-12
Găeşti, nr. 9-11
SC Oţel Inox
SA Târgovişte, şos. Găeşti,
17 Producţie
Târgovişte, şos. nr. 16
Găeşti, nr. 16
S.C. Erdemir
S.R.L Târgovişte, şos. Găeşti,
18 Producţie
Târgovişte, şos. nr. 18
Găeşti, nr. 18
S.C. Recifuel
S.R.L.
Bucureşti, şos.
Bucureşti
Fieni, str. Industriilor,
19 Ploieşti, nr. 1A, Producţie
nr 34-37
Bucharest
Business Park,
clădirea C2, etj.
2, cam. 24
SC RONDO
Târgovişte, str.
CARTON SRL Producţie
20 Laminorului, UTR nr
Apahida, jud. ambalaje
33
Cluj
SC Dentaş
Producţie
România SRL Crevedia, Jud.
21 ambalaje
Crevedia, Jud. Dâmboviţa
ouă
Dâmboviţa
S.C. Eros Prod.
Invest SRL Com.Crevedia,str.Calea Producţie
22 Str.Moţoc, Dârzei, nr.235, articole de
nr.36, oraş jud.Dâmboviţa încălţăminte
Buftea, jud.Ilfov
S.C.G & M
Group Import Com.Crevedia, şoseaua
Export SRL Bucureşti-Târgovişte Producţie
23
B-dul Nicolae nr.700 A, furaje
Titulescu, jud.Dâmboviţa
Bucureşti
Lorena S.R.L
Aleea
Mănăstirii,
Reciclare
nr.193, Com.Conţeşti, sat
24 deşeuri
com.Răzvad, sat Bălteni, jud.Dâmboviţa
nonmetalice
Valea
Voievozilor,
jud.Dâmboviţa
Page 48 of 122
Numele şi Domeniul
S.C. Marez
Reciclare
Trade SRL Com.Ciocăneşti,
25 deşeuri
Com.Ciocăneşti, jud.Dâmboviţa
nonmetalice
jud.Dâmboviţa
S.C. MF Plast
Serv. S.R.L.
Comuna Ulmi, DCL Reciclare
Ulmi
26 429 deşeuri
Comuna Ulmi,
(intrare Dimoiu) nonmetalice
DCL 429
(intrare Dimoiu)
Staţiile Peco la nivelul judeţului Dâmboviţa
Nr.
DENUMIRE STAŢIE ADRESA OBSERVAŢII
Crt.
1 SC AGIP ROMÂNIA SRL prin Târgovişte, b-dul Unirii
SC QUANT SOFT SRL TÂRGOVIŞTE
2 SC ANGHELESCU BRAZI OIL SRL com IL Caragiale, sat Mija, Nu
funcţionează
3 SC ANGHELESCU BRAZI OIL SRL com IL Caragiale, sat Ghirdoveni, Nu
funcţionează
4 SC Claudia SRL Târgovişte
5 SC Lukoil România SRL st Aninoasa com. Aninoasa, DN 71
6 SC DACMA SRL com Lunguleţu
7 SC DACMA SRL com. Buciumeni, DN 71
8 SC DAY M&D 74 SRL com. Băleni
9 SC DIANA SRL Târgovişte, str. Petru Cercel Nu
funcţionează
10 SC DIEN COM SRL Titu, sat Sălcuţa
11 SC ENESCU SRL com Dragodana, DN 7
12 SC ENI România SRL Agip România Corbii Mari
13 SC FĂURAR SRL com. Băleni Transportabilă
14 SC FOGEL AND GAS ENERGY SRL Fieni, str. Aurel Rainu
15 SC FOIA SRL com. Gura Foii
16 SC GRICOM SRL BRĂNEŞTI Pucioasa, str. Trandafirilor, nr. 166
17 SC HELENE SRL Titu
18 SC HELENE SRL com Sălcioara, sat Cuza Vodă
19 SC Line Trans SRL Produleşti
20 SC LIBERTATEA SRL BRĂNEŞTI Târgovişte, str. Eroilor
21 SC LUKOIL ROMANIA SRL DN 71, km 53 + 800, com Aninoasa
statia Aninoasa
22 SC LUKOIL ROMANIA SRL DN 71, sat Bungetu, com Văcăreşti
statia Bungetu
23 SC LUKOIL ROMANIA SRL DN 72, km 60+900, com
statia Dărmăneşti Dărmăneşti
24 SC LUKOIL ROMANIA SRL Târgovişte, str IC Brătianu, nr. 13B
statia nr 1
25 SC LUKOIL ROMANIA SRL Târgovişte, str. Petru Cercel, nr. 31
statia nr 2
26 SC LUKOIL ROMANIA SRL Târgovişte, sos Găeşti
statia nr 3
27 SC LUKOIL ROMANIA SRL Târgovişte, str. Gimnaziului, nr. 21
statia nr 4
28 SC LUKOIL ROMANIA SRL com. Tărtăşeşti, sat Gulia
statia Tărtăşeşti
29 SC MACROMET SRL Răcari
30 SC MACROMET SRL com Voineşti
31 SC MOL ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS SRL Târgovişte, str. Mihai Bravu, nr. 1
prin
Page 49 of 122
Nr.
DENUMIRE STAŢIE ADRESA OBSERVAŢII
Crt.
SC EUROPIPE 2004 SRL PITEŞTI
32 SC NIMB SRL Târgovişte, str. Câmpulung Nu
funcţionează
33 SC OLAROM SRL com. Dărmăneşti DN 72
34 SC OTI SRL BUCUREŞTI com. Tătărani, sat Gheboieni
35 SC PACIFIK GRUP SRL com. Crânguri, sat Băduleşti
36 SC PETROLDI SRL com. Voineşti
37 SC PETROM SA staţia PECO nr 1 com. Răzvad
38 SC PETROM SA staţia PECO nr 10 com. Corneşti, sat. Bujoreanca
39 SC PETROM SA staţia PECO nr 11 com. Tărtăşeşti, sat. Bâldana
40 SC PETROM SA staţia PECO nr 12 Târgovişte, şos. Găeşti, nr. 1
41 SC PETROM SA staţia PECO nr 13 Moreni, str. AI Cuza
42 SC PETROM SA staţia PECO nr 14 com. Crevedia
43 SC PETROM SA staţia PECO nr 15 com. Voineşti
44 SC PETROM SA staţia PECO nr 16 Fieni, str. Republicii Transportabilă
45 SC PETROM SA staţia PECO nr 2 Târgovişte, str. Calea Bucureşti,
nr. 585
46 SC PETROM SA staţia PECO nr 3 Moreni, str. Republicii, nr. 52
47 SC PETROM SA staţia PECO nr 3 Pucioasa, str. Fântânelelor, nr. 29
48 SC PETROM SA staţia PECO nr 5 Târgovişte, str. Calea Domnească,
nr. 97
49 SC PETROM SA staţia PECO nr 7 Găeşti, str. Nicolae Titulescu
50 SC PETROM SA staţia PECO nr 8 Găeşti. Str. Acd. Şerban Transportabilă
Cioculescu,
nr. 59
51 SC PETROM SA staţia PECO nr 9 Titu, str. Gării, nr. 58
52 SC PETROTEL UŢĂ SRL com Dărmăneşti DN 72
53 SC PETROTEL UŢĂ SRL com Ulmi, sat. Nisipuri
54 SC RADIPAN SRL Târgovişte, DJ 711
55 SC RODIV SRL GĂEŞTI Găeşti, str. Şerban Cioculescu
56 SC Rombeer Crângaşu Doiceşti
57 SC Rombeer Crângaşu Dragodana
58
59 SC Rompetrol Downstream SRL st 1 XXL Târgovişte, str. Arsenalului
60 SC Rompetrol Downstream SRL
61 SC SUPERFAST SRL BUCUREŞTI com Tărtăşeşti, sat Bâldana
punct de lucru Bâldana
62 SC Superfast SRL BUCUREŞTI pl Aninoasa com.Aninoasa
- Exploatări petroliere/miniere:
Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune, agregate
minerale pentru construcţii. De asemenea , judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe
cărbuni (la S.C. Electrica Doiceşti) şi hidro, în complexul de microhidrocentrale de la Doiceşti,
Scropoasa, Dobreşti, Moroeni, Pucioasa, Brăneşti, Bunget, Brăteşti, Adunaţi , Ilfoveni şi
Văcăreşti.
Pe raza judeţului Dâmboviţa se află mai multe zone de extragere a ţiţeiului, concentrări de
sonde în acest sens existând în următoarele puncte: Parcul Petrolier Moreni, zona Dragomireşti,
Parcul Petrolier Valea Mare, Schela Petrolieră Târgovişte, Schela Petrolieră Titu dispuse pe
patru aliniamente principale: intern, cu structuri faliate şi deversate spre S: Colibaşi (Iedera) -
Ochiuri – Ocniţa - Valea Roşca - Aninoasa – Sotânga – Boţeşti ( jud Argeş); central-nordic, cu
numeroase cute diapire : Moreni – Răzvad –Teiş; central-sudic, cu structuri brahianticlinate şi
diapirism incipient : Mărginenii de Sus – Bucşani; extern, respectiv contactul dintre marginea
sudică a avanfosei cu Platforma Moesica: Corbii Mari - Glavacioc (Jud.Argeş).
Exploatări miniere: Cariera de piatră Lespezi.
Page 50 of 122
În localitatea Şotânga există o mină de cărbuni (exploatare de suprafaţă) care în momentul
de faţă este în conservare.
- Agricultura.
Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura vegetală şi
creşterea animalelor.
- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 61,% iar 29,8% păduri şi terenuri
cu vegetaţie forestieră.
- Din totalul suprafeţei agricole 70,1% sunt terenuri arabile,17,7% păşuni, 8,2% fâneţe,
4,0% livezi şi vii.
- În domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor, cartofilor şi
legumelor.
În judeţul Dâmboviţa îşi desfăşoară activitatea 3 staţiuni de cercetare ştiinţifică în
domeniile pomicultură, piscicultură şi creşterea ovinelor.
hectare
Judeţul Dâmboviţa 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Suprafaţa cultivată - total 17053 17272 16632 14281 16343 156088 158910 158559 154626
Cereale pentru boabe 118061 116821 111451 111156 118223 111906 113011 109283 107426
din care:
Grâu şi secară 40602 37834 28834 34742 43714 28682 30841 31780 31431
Orz şi orzoaică 6121 7702 5008 4834 7463 6989 6448 4934 7170
Porumb-boabe 64932 66102 71632 66405 59873 68404 66923 65226 60713
Cartofi 9519 9931 9325 9005 9172 8915 11168 9405 10059
Sfeclă de zahăr 66 107 1140 1 - - - - 5
Plante uleioase 10348 9891 8463 7142 8292 6145 5394 8081 7335
din care: Floarea soarelui 8612 8052 7877 6393 7548 5458 3740 5815 4910
Legume 7958 8088 8427 11446 11724 13178 14150 15081 14366
Suprafaţa împădurită ocupă 116000 ha, reprezentând 26 % din suprafaţa judeţului. Judeţul
Dâmboviţa are un număr de 11 ocoale silvice, după cum urmează: Ocolul Silvic Bucşani (8175
ha), Ocolul Silvic Găeşti (7380 ha), Ocolul Silvic Valea Mare (9997 ha), Ocolul Silvic Pucioasa
(15755 ha), Ocolul Silvic Răcari (6401 ha), Ocolul Silvic Târgovişte (13510 ha), Ocolul Silvic
Sturzeni (11754 ha), Ocolul Silvic Moreni (10530 ha), Ocolul Silvic Ialomicioara (5900 ha) –
privat, Ocolul Silvic Loviştea (2000 ha) – privat, Ocolul Silvic Pădurile Făgăraşului (1100 ha) –
privat.
Creşterea animalelor:
La nivelul judeţului există mai multe ferme în care se cresc animale, după cum urmează:
- porcine: S.C. Branis Agro SRL Branistea, S.C. Arc Prod SRL Salcuta, SC Producţie
animală Potlogi S.R.L. – sat Pitaru (ferma Pitaru), SC Pamnic Com SRL;
- bovine: SC Tonico S.R.L. Ferma Negraşi, SC Terra Titu SA – Ferma Salcuta, Centrul de
reeducare Găeşti, S.C. Chicheanu Com Imp. SRL Bucureşti – Fer.Tărtăşeşti, SC Ecoprot Impex
SRL – Ferma Crevedia, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet, SC Bredo Invest S.R.L.– Ferma Conţeşti;
- ovine: S.C.P. C.O. Bilciureşti, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet;
- păsări: SC Avicola SA Tartasesti, SC Avicola SA Crevedia, SC Avicola SA Gaeşti, SC
Avicola SA Bucureşti – Ferma Butimanu.
În aceste unităţi este crescut un număr aproximativ de 1,2 milioane capete animale.
La nivelul gospodăriilor cetăţeneşti sunt crescute animale, individual sau în micro-ferme
gospodăreşti, după cum urmează:
- bovine: 51071 capete;
Page 51 of 122
- ovine: 58806 capete;
- porcine: 86950 capete;
- cabaline: 18815 capete;
- păsări: 1.094.390 capete.
- Sectorul serviciilor
Serviciul de telecomunicaţii
În judeţul Dâmboviţa sectorul telecomunicaţiilor este foarte dezvoltat Fiind o parte
importanta a infrastructurii naţionale acesta a evoluat continuu, abordând în funcţie de necesităţi
atât soluţii calitative cât si cantitative. În judeţul Dâmboviţa, numărul abonaţilor telefonici
depăşeşte 144.300. În toate localităţile urbane şi în reşedinţele de comuna din judeţul Dâmboviţa,
sunt instalate, de către principalul operator de telefonie fixa, centrale telefonice digitale. Reţelele
locale si interurbane sunt noi si funcţionează la parametrii proiectaţi. Judeţul este racordat prin
magistrale de fibra optica la reţeaua interurbana si internaţională. În felul acesta s-a creat
posibilitatea ca abonaţii sa comunice la nivel naţional si internaţional. Începând din anul 2006
operatorul Romtelecom S.A asigura televiziune digitala totala si serviciul bazat pe tehnologia
ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) care oferă acces de banda larga la Internet. Una
dintre marile companii care asigura, începând cu anul 2006, servicii de televiziune digitala si
analogica, telefonie si internet prin cablu precum si televiziune digitala prin satelit este UPC, mai
nou pe piaţă intrând şi companiile RCS-RDS, Nextgen ş.a.
Companiile de telefonie mobila au simţit posibilitatea pătrunderii pe piaţă aşa ca au creat
servicii variate. Întreaga arie dâmboviţeană este acoperită de operatori
precum:VODAFONE,ORANGE,COSMOTE si de asemenea RCS&RDS, oferă servicii de
telefonie fixa naţionala si internaţională, internet si date si televiziune, toate bazate pe
infrastructuri de fibra optica si sisteme digitale performante.
Serviciul de radio si televiziune
Un alt serviciu important care le este oferit dâmboviţenilor este cel de radio si televiziune.
In judeţ sunt 15 staţii de radioemisie si 12 staţii de televiziune. Numărul abonamentelor la radio
depăşeşte 133659, iar la televiziune 136337. Numărul abonamentelor ce revin la 1.000 locuitori:
la radio, 240abonamente/1000 locuitori si la televiziune, 247 abonamente/1000 locuitori.
Serviciul privind activitatea poştală si sistemul bancar
Activitatea poştala se desfăşoară într-o structura care permite funcţionarea la standarde
optime de eficienta pe întreg teritoriul judeţului, prin cele 138 oficii poştale informatizate din
care: 54 oficii poştale, 4 oficii poştale rurale mecanizate, 32 ghişee, 84 agenţii si 1 Punct Judeţean
Prelucrare Curierat Rapid, oferind servicii tradiţionale (corespondenta si mesagerie interna si
externa), servicii financiare, servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie, încasări si
plăţi, servicii bancare si asigurări si alte servicii suplimentare pentru clienţi.
Serviciile bancare sunt reprezentate printr-un număr de 35 instituţii bancare cu peste 130
sucursale/agenţii, fiind o piaţă în continuă expansiune.
Comertul
Datorita poziţiei geografice de care beneficiază judeţul Dâmboviţa şi în special municipiul
Târgovişte, comerţul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Astfel, pe lângă o reţea dezvoltată de
magazine en-detail, si-au consolidat poziţia marile magazine comerciale:
- de tip hipermarket: Xxl, Metro Cash&Carry, Praktiker, Kaufland, Dedeman;
- de tip supermarket: Interrex, Plus, Carrefour;
- de tip mall: Merloni Center; Mondial.
Page 52 of 122
- Turismul constituie zona turistică de mare interes, datorită numeroaselor vestigii ale
trecutului istoric, a unor monumente de artă, cărora li se adaugă pitorescul văilor Ialomiţei şi
Dâmboviţa, frumuseţea rezervaţiei complexe Peştera –Babele, Parcului Natural Bucegi (în
sectorul dâmboviţean având o suprafaţă de 16.140,7 ha). Rezervaţiile naturale din Parcul
Natural Bucegi sunt:
- rezervaţia naturală mixtă Peştera – Cocora (Valea Horobei – Cocora);
- rezervaţia naturală botanică Poiana Crucii;
- rezervaţia naturală Valea Horoaba (Poiana Horoaba);
- rezervaţia naturală mixtă Orzea – Zănoaga;
- rezervaţia naturală mixtă Zănoaga – Lucăcilă;
- rezervaţia naturală mixtă Cheile Tătarului;
- rezervaţia naturală mixtă (speologică, geomorfologică) Peştera Rătei;
- rezervaţia naturală botanică Turbăria Lăptici;
- rezervaţia naturală paleontologică Plaiul Hoţilor.
Ar mai fi de menţionat rezervaţia naturală mixtă (floristică , faunistică) Izvoarele de la
Corbii Ciungi, rezervaţia naturală de narcise din Valea Neajlovului, şi rezervaţia de zimbrii
Bucşani, staţiunea balneoclimaterică Pucioasa cu izvoare sulfuroase – clorosodice – sulfatate şi
bicarbonate ce atrage numeroşi turişti la odihnă şi tratament, Vulcana Băi – izvoare sărate –
iodurate – bromurate; Bezdead – izvor de apă sulfuroasă şi sărată (izvorul Valea Sărată); Vârfuri
– izvoare mici ca debit, sulfuroase. O atracţie deosebită este Complexul inter-religios Vulcana
Băi fiind reprezentat de cele trei lăcaşuri de cult Biserica Ortodoxă cu hramul Sfântului Ioan
Botezătorul precum şi o sinagogă şi moschee.
Judeţul Dâmboviţa constituie o zonă turistică datorită vestigiilor trecutului istoric cum ar fi:
Muzeul Curtea Domnească cu: Biserica de Curtea de sus, Turnul Chindiei, Biserica Românească
de jos; Baia Domnească; Zona Ecleziastică; Biserica Sfânta Vineri, Casa zisă a Doamnei Bălaşa;
Zona gospodărească; Gospodăriile domneşti; Zona fortificaţiilor militare; Muzeul regional de
istorie, Muzeul tiparului şi al cărţii româneşti vechi, Muzeul scriitorilor târgovişteni, Casa atelier
(Gheorghe Pătraşcu), Muzeul de istorie, Muzeul de artă; Muzeul Naţional al Poliţiei Române;
Casa atelier Vasile Blandea, Casa memorială I.L. Caragiale din comuna Caragiale, precum şi
muzee de artă cu tradiţii specifice zonelor din localităţile: Moroeni, Pietroşiţa, Pucioasa,
Moţăieni, Bezdead, Malu cu Flori, Râul Alb, Răzvad, Pucheni şi Petreşti.
Complexele hoteliere: S.C. Valahia cu o capacitate de 216 locuri, S.C. Dâmboviţa cu o
capacitate de 174 locuri, Hotel Peştera peste 150 locuri, Hotel Ceres - Pucioasa 210 locuri, Hotel
Central - Moreni 78 locuri, precum şi pensiunile Padina, Moroeni, Runcu şi Taberele Şcolare
(Vânătorul, Cerbul, Căprioara şi Mărgineanca) şi pensiunile private din zonele de deal şi din
zonele montane constituie posibilităţile de cazare şi odihnă a populaţiei.
- Resursele naturale:
Condiţiile diverse de sedimentare au condiţionat existenţa unor variate resurse de subsol,
cantonate cu precădere în zona subcarpatică, dintre care cele mai importante sunt zăcăminte de
ţiţei şi gaze. Acestea se dispun pe patru aliniamente principale: intern, cu structuri faliate şi
deversate spre S: Colibaşi (Iedera) - Ochiuri – Ocniţa - Valea Roşca - Aninoasa – Sotânga –
Boţeşti ( jud. Argeş); central-nordic, cu numeroase cute diapire : Moreni – Răzvad –Teiş; central-
sudic, cu structuri brahianticlinate şi diapirism incipient : Mărginenii de Sus – Bucşani; extern,
respectiv contactul dintre marginea sudică a avanfosei cu Platforma Moesica: Corbii Mari -
Glavacioc (Jud.Argeş).
Page 53 of 122
Rezerve importante de lignit sunt la Sotânga – Mărgineanca; zăcăminte nemetalifere de sulf
la Pucioasa şi de gips la Pucioasa, Cucuteni - Fieni, Lăculeţe. Rocile utile şi materialele de
construcţii, în cantităţi însemnate, sunt reprezentate prin: argile comune în arealele Crângurile,
Doiceşti - Glodeni, Pucioasa, Sotânga; calcare la Lespezi – Dobreşti şi Valea Brăteiului; gresii la
Buciumeni şi Moroeni; marne în rezerve calculate, mari, la Sima - Fieni, Pucheni - Moroeni,
nisipuri şi pietrişuri.
Acestor resurse de subsol li se adaugă izvoarele minerale: sulfuroase - sodice, sulfatate şi
bicarbonatate la Pucioasa; sărate -iodurate - bromurate la Vulcana şi sărate la Bezdead, Glodeni
Lăculeţe, etc.
Varietatea mare a condiţiilor de relief şi litologie, asociate cu o etajeră altitudinală a climei
şi vegetaţiei, a determinat dezvoltarea unui variat înveliş de soluri. În S în câmpia piemontană,
apar soluri brun – roşcate şi chiar cernoziomuri argiloiluviale freatic umede (în SE), soluri
pseudogleice podzolite, iar pe traseele joase soluri brune şi brune închise, adesea freatic umede,
ca şi soluri aluviale. În Piemontul Cândeşti, dominate sub solurile brune podzolite frecvent
pseudogleizate, solurile podzolice argiloiluviale şi solurile pseudogleice podzolite, inclusiv
planosoluri, formate pe depozite fine argiloase.
În dealuri (Subcarpaţii Ialomiţei) cea mai mare răspândire o au solurile brune şi brune
podzolite, pseudorendzinele, iar pe alocuri apar şi soluri bune acide (pe depozite uşoare).
În zona montană se etajează, de jos în sus, soluri brune acide, soluri brune podzolice şi
podzoluri, de regulă scheletice şi cu profil relativ subţire. La solurile menţionate în regiunea de
podiş şi dealuri piemontane se asociază faze erodate ale diferitelor soluri.
2.8. Infrastructuri locale
- Instituţii publice:
Prefectura judeţului Dâmboviţa, Consiliul Judeţean, Consiliile municipale Târgovişte şi
Moreni, Consiliile locale orăşeneşti şi comunale, Inspectoratul Şcolar Dâmboviţa cu
unităţile din subordine, Universitatea „Valahia”, Colegiul Economic „Ioan Ghica”, Colegiul
Economic „Ienechiţă Văcărescu”, Colegiul Naţional „Constantin Carabela”, Colegiul
Naţional „Constantin Cantacuzino” precum şi liceele teoretice, industriale, şcolile generale
şi grădiniţe, Casele de cultură, Teatrul „Tony Bulandra”, Tribunalul Judeţean, Casa
Judeţeană de Asigurări de Sănătate, Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa, Direcţia
Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniul Judeţean Cultural, Inspectoratul Judeţean de
Poliţie, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
„Basarab I”, Inspectoratul Judeţean în Construcţii, Direcţia Generală a Finanţelor Publice
Dâmboviţa, Direcţia Agricolă, Direcţia Sanitar Veterinară, etc.
Nr. DOMENIUL DE SITUATIA

Crt.
DENUMIRE OBIECTIV ADRESA
ACTIVITATE OBIECTIVULUI
Gaesti, str.N
1 Casa de cultura Gaesti Cultura EXPLOATARE
Titulescu,tel. 713371
Gaesti, str.Unirii FN,
2 Biblioteca oraseneasca Gaesti Cultura EXPLOATARE
tel.713307
Gaesti, str.13
3 Spitalul Orasenesc Gaesti Sanatate EXPLOATARE
Dec.nr.170 tel.
Gaesti, str. 13 Dec.
4 Policlinica Gaesti Sanatate EXPLOATARE
nr.170,tel.
Page 54 of 122
Crt. DENUMIRE OBIECTIV ADRESA
5 Sanatoriul T.B.C. Moroieni sanatate EXPLOATARE Moroieni

Centrul de Ingrijire si Asistenta Pucioasa, str. Radu
6 asistenta sociala EXPLOATARE
Pucioasa Cosmin, nr. 22
Pucioasa, str.
7 Spitalul Pucioasa sanatate EXPLOATARE
Republicii nr. 125
PRESTARI Targoviste, bd. Carol
8 Dir.Jud. ptr Tineret Dambovita EXPLOATARE
SERVICII I nr. 64
Str. Calea
Muzeul National al Politiei Romane
9 cultural EXPLOATARE Domneasca, nr. 187,
- Targoviste
Targoviste
Targoviste, str. M.
10 Casa de Cultura a Sindicatelor Tgv cultural EXPLOATARE
Viteazul, nr. 1
Str. Unirii, nr. 2
11 Sala Polivalenta sport EXPLOATARE
Targoviste
Casa Municipala de Cultura I.Gh. Targoviste, C.
12 cultural EXPLOATARE
Vasiliu Domneascu Nr. 208
Targoviste, I.C.
13 Spitalul Municipal Targoviste sanatate EXPLOATARE
Bratianu nr. 4
Muzeul Tiparului si al Cartii Vechi str. Justitiei, nr. 7
14 Romanesti Muzeul Scriitorilor cultura EXPLOATARE Targoviste
Damboviteni
Directia Judeteana Dambovita a Targoviste, str. Pl.
15 arhiva EXPLOATARE
Arhivelor Nationale Direscu Stan nr. 6
Casa de Cultura Municipala I.Gh. Str. Calea
16 cultura EXPLOATARE
Vasiliu Domneasca, nr. 208
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Targoviste, str T.
17 administrativ EXPLOATARE
Fortei de Munca Vladimirescu,nr 1 a
Casa Judeteana de Pensii si Alte Targoviste, str T.
Drepturi Sociale Vladimirescu nr. 1 a
Targoviste, str
Directia de Sanatate Publica
19 sanatate EXPLOATARE Vladimirescu nr. 15-
Dambovita
19
Directia de Administrare a Targoviste, str
Patrimoniului Public si Privat Revolutiei nr. 2 - 4
Registrul Auto Roman - Targoviste, str. Unirii
21 prestari servicii EXPLOATARE
Reprezentanta Dambovita nr. 2
Directia de Munca, Solidaritate Targoviste, str T.
Sociala si Familie Dambovita Vladimirescu , nr. 1A
Targoviste ,str. Unirii
23 Spitalul Judeetan sanatate EXPLOATARE
nr. 48
Targoviste, str. Carol
24 Ocol Silvic Targoviste silvic EXPLOATARE
I nr. 68
Targoviste, str Iancu
25 Serviciul de Ambulanta Dambovita sanatate EXPLOATARE
Jianu nr. 78
Centrul de Recuperare si Reabilitare Gura Ocnitei, str.
26 asistenta sociala EXPLOATARE
Neuropsihiatrica Gura Ocnitei Principala, nr. 45
Centrul de Recuperare si Gura Ocnitei, str.
27 sanatate EXPLOATARE
Neuromotorie Gura Ocnitei Principala, nr. 18
Directia Generala de Asistenta Targoviste, str. I.C.
Sociala si Protectie Dambovita Bratianu nr. 1
Page 55 of 122
Crt. DENUMIRE OBIECTIV ADRESA
Directia Generala de Asistenta Targoviste, Str. Vlad

Sociala si Protectia Copilului Tepes, nr. 6 A
29 Dambovita Complexul de Servicii sanatate EXPLOATARE
Comunitare Casa Soarelui
Targoviste
Directia Generala de Asistenta Gaesti, str. Acad.
Sociala si Protectia copilului Serban Cioculescu
Dambovita Complex de Servicii nr. 40
Comunitare Gaesti
Targoviste, Calea
31 Palatul Copiilor cultura EXPLOATARE
Campulung, nr. 9
Moreni, str. 22
32 Spitalul Municipal Moreni sanatate EXPLOATARE
Decembrie 1989 nr.8
Centrul de Recuperare si Reabilitare Tuicani , Moreni, str
a Persoanelor cu Handicap Spitalului nr. 1
Centrul de Asistenta Medico Sociala Bucsani
Bucsani
Centrul de Asistenta Medico-Sociala Niculesti, sat Movila
Niculesti
36 DSVSA Dambovita sanatate EXPLOATARE Targoviste
Oficiul de Cadastru si Publicitate Targoviste, str. I.C.
37 prestari servicii EXPLOATARE
Imobiliara Bratianu, nr. 27
Directia Generala de Asistenta Targoviste, str. I.C.
38 Sociala si Protectia Copilului prestari servicii EXPLOATARE Visarion nr. 1
Dambovita
Targoviste, Carol I
39 Teatrul Tony Bulandra cultura EXPLOATARE
nr. 43
Sucursala de Distreibutie a Energiei Targoviste, str. Calea
40 productie EXPLOATARE
Electrice Domneasca nr. 236
Teatrul pentru copii si tineret Mihai Targoviste, str. Calea
Popescu Domneasca nr. 208
Targoviste, str.
42 C.E.C. suc.Targoviste bancar EXPLOATARE Mircea cel Batran, bl.
A3 parter
Centrul de Asistenta Medico-Sociala Bucsani
Bucsani
Caminul ptr persoane varstnice Uliesti, sat
44 ingrijire EXPLOATARE
Stavropolia Stavropolia
45 Directia Silvica Targoviste silvic EXPLOATARE Valea Mare
Complexul National Muzeal "Curtea Targoviste, str.
Domneasca" Justitiei, nr. 7
Reţeaua sanitară a judeţului Dâmboviţa este pregătită pentru a interveni operativ în

orice situaţie.
Unităţile medicale sunt: Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte , Spitalul Municipal
Târgovişte, Spitalul Municipal Moreni, Spitalul Orăşenesc Găeşti, Spitalul Orăşenesc
Pucioasa, Spitalul Orăşenesc Titu, Centrul de Recuperare Neuromotorie – Copii Gura
Ocniţei, Sanatoriul TBC Moroieni, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Dâmboviţa, Centrul de
sănătate Voineşti.
Page 56 of 122
Staţii de ambulanţă la nivelul judeţului: Târgovişte, Fieni, Moreni, Găeşti, Răcari,
Titu, Voineşti, Bilciureşti + S.M.U.R.D. la Detaşamentul de Pompieri Titu, Detaşamentul de
Pompieri Târgovişte, Detaşamentul de Pompieri Moreni, Detaşamentul de Pompieri
Pucioasa, Detaşamentul de Pompieri Găeşti.
Nr. Denumirea spitalului Capacitate de

Specializare Observaţii
crt. (adresa, nr. telefon) spitalizare
Spitalul Judeţean de Urgenţă Nu există posibilitatea de
974 + 15
1 Târgovişte, str. Tudor Spital general tratare a bolilor de
însoţitori
Vladimirescu, nr.78 iradiere
Nu există posibilitatea de
Spitalul Municipal Târgovişte, 280 + 5
2 Spital general tratare a bolilor de
str. I.C. Brătianu nr. 4 însoţitori
iradiere
Spitalul Orăşenesc Pucioasa, str. 310 + 10
Republicii nr. 125 însoţitori
iradiere
Spitalul Municipal Moreni str. 195 + 10
22 Decembrie 1989 nr. 6 însoţitori
iradiere
Spitalul Orăşenesc Găeşti str. 13 140 + 5
Decembrie, nr. 170 însoţitori
iradiere
Spitalul Orăşenesc Titu, str. Funcţionează secţia
6 5
Nicolae Grigorescu U.P.U.
Centrul de Recuperare Nu există posibilitatea de
7 Neuromotorie Copii , comuna Spital recuperare 150 tratare a bolilor de
Gura – Ocniţei iradiere
Sanatoriul TBC Moroeni,
8 Monospecialitate 225 tratare a bolilor de
comuna Moroeni
iradiere
- Reţele de utilităţi
Retea magistrală gaze: Răzvad – Brăteşti – Băneşti; Brăteşti – Racoviţa – Zalhana;
Brăteşti – Cornăţelu – Meri – Butimanu; Cătunu – Podu Rizii – Răcari – Gulia; Cătunu –
Burduca – Cojocaru – Găeşti; Cătunu – Titu; Răzvad – Ghirdoveni – jud. Prahova; Pitaru –
Costeşti; Magistrală – Răcari;
Reţea repartiţie gaze M.P. S.C. Distrigaz: Vişina – Meri – Cojocaru – Găeşti;
Lunguleţu – Titu – Fusea; Mija – Mărgineni de Sus; Moreni – Staţie; Răzvad – Târgovişte –
Teiş – Aninoasa – Doiceşti; Pucioasa – Fieni; Valea Mare – Valea Caselor.
Linii electrice, reţea 110 kv: Doiceşti – termocentrală; CHE Dobreşti şi Moroeni.
Staţii 110kv: Lespezi, Fieni, Pucioasa, Aninoasa, Gura – Ocniţei, Titu, Găeşti, Potlogi,
Butimanu, Pătroaia, Teiş. Dragomireşti, Valea Voievozilor, Dumbrava, Mavrodin.
Staţii de 110 kv care nu aparţin S.D.R.E.: C.H.E. Dobreşti, C.H.E Moroeni, Doiceşti,
Târgovişte, Mija şi I.E.S. Titu.
lungime linii joasă tensiune (circuit) STAŢII PT

Sucursala LEA LES statii 110kV statii m.t.
km km nr nr. nr
Târgovişte 7026,37 558,84 17 0 1359
Page 57 of 122
2.9. Specific regional
Având în vedere modul de amplasare al judeţului Dâmboviţa cuprinzând toate formele de

relief (câmpie, deal ,munte ) şi a faptului că este străbătut de trei râuri principale Argeş, Ialomiţa
şi Dâmboviţa , lucrări hidrotehnice şi lacurile de acumulare precum şi de reţeaua de transport
(autostradă, drumuri naţionale, drumuri judeţene şi căi ferate) influenţează modul de stabilire a
concepţiei de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor.
Pe teritoriul judeţului funcţionează obiective economice unicat cu surse de risc ridicat, de
asemenea obiective de cult (biserici, mânăstiri) sunt cu mult peste media din alte zone ale ţării.
Având în vedere faptul că suprafaţa împădurită a judeţului este de peste 30 % constituie un
alt factor de risc privind incendiile de masă la fondul forestier.
Dezvoltarea producţiei extractive precum şi reţeaua de transport a acestora şi parcurile
petroliere reprezintă o sursă de risc majoră.
Conform Legii 575 di 22 10 2001 privind Planul de amenajare a teritoriului, judeţul
Dâmboviţa este nominalizat cu risc ridicat în ceea ce privesc alunecările de teren, inundaţiile şi
cutremurele.
Tot ca un specific al judeţului în zona deluroasă (30 % din suprafaţa judeţului) viiturile şi
torenţii produse ca urmare a precipitaţiilor pot afecta multe localităţii prin inundare.
Cantităţile mari de apă căzute pot provoca local inundaţii care pot fi produse şi datorită
accidentelor la acumulările Vidraru, Pecineagu (situate în afara judeţului), Scropoasa, Pucioasa,
Zăvoiu Orbului, cât şi din partea acumulărilor piscicole.
Un risc transfrontalier este reprezentat şi de norul radioactiv produs în caz de accident la
CHE KOZLODUI – Bulgaria cât şi de emisiile din atmosferă cauzate de procesele tehnologice
cu pulberi cu conţinut de oxizi metalici, oxizi de carbon şi oxizi de azot.
3. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ
3.1. Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă

1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE
Unele dintre fenomene meteorologice periculoase au un caracter independent de anotimp, o
altă categorie fiind de asemenea condiţionată de anotimpul favorabil producerii lor. Principalele
fenomene meteorologice periculoase sunt: furtuni, tornade, valuri de căldură excesivă etc.
a) Fenomene meteorologice periculoase:
- Inundaţii:
În general inundaţiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la declanşarea
fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval de baraje, sau a declanşării
acumulărilor de apă datorate căderilor masive de precipitaţii, există suficient timp pentru
avertizare si alarmare.
Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001 unităţile administrativ teritoriale posibil a fi
afectate de inundaţii sunt: municipiul Târgovişte, municipiul Moreni, oraşul Găeşti, 0raşul
Pucioasa, oraşul Titu, comuna Băleni, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti,
comuna Bucşani, comuna Cobia, comuna Comişani, comuna Conţeşti, comuna Costeşti Vale,
comuna Crângurile, comuna Dărmăneşti, comuna Dobra, comuna Dragodana, comuna
Dragomireşti, comuna Finta, comuna Glodeni, comuna Gura Ocniţei, comuna Gura Şuţii,
comuna I.L. Caragiale, comuna Iedera, comuna Malu cu Flori, comuna Măneşti, comuna
Moroeni, comuna Odobeşti, comuna Petreşti, comuna Potlogi, comuna Produleşti, comuna
Pierşinari, comuna Răzvad, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna Tătărani, comuna Ulieşti,
Page 58 of 122
comuna Ulmi, comuna Valea Lungă, comuna Valea Mare, comuna Văcăreşti, comuna Vărfuri,
comuna Vişina şi comuna Vişineşti.
Judeţul Dâmboviţa este încadrat la gradul de risc ridicat.
Localităţi posibil a fi afectate de inundaţii în bazinul hidrografic Argeş:

Cauza inundarii Din
Cauza inundării Din scurgeri Cauza inundarii Avarii
Nr. Localitate afectata revarsare - denumire curs de
de pe versanti - torenti - Constructii Hidrotehnice
crt. de inundatii apa - (Cursuri de apa
(Cursuri de apa necadastrate) (rupere baraje)
cadastrate)
0 1 2 3 4
1 BARBULETU
Gura Barbuletului Raul Alb
2 BRANISTEA
Savesti Dimbovita
Dimbovicioara Spalatura
3 BARBULETU
Brezoaele Dimbovita
Brezoaia Bogdana
4 BUTIMANU
Butimanu Ceausu Rupere Baraj Butimanu 1
Rupere Baraj Butimanu 2
Rupere Baraj Butimanu 4 -
5
Rupere Baraj Butimanu 8 -
9
Ungureni Luciu
5 CANDESTI
Candesti Vale Dimbovita
Aninosani Dimbovita
Dragodanesti Dimbovita
Candesti Deal Potop
6 CIOCANESTI
Decindea Colentina
Urziceanca Colentina Rupere Baraj Ciocanesti 1
Rupere Baraj Ciocanesti 2
Vizuresti Colentina
7 COBIA
Mislea Cobia
Valea Pietroasa
Valea lui Barbu
Frasin Vale Cobia
Valea Frasinului
Valea Pietroasei
Capsuna Cobia
Cobiuta Cobia
Gherghitesti Cobia
Manastirea Cobia
Blidari Valea Foii
8 CONTESTI
Contesti Dimbovita
Boteni Dimbovita
9 CORBII MARI
Ungureni Arges
Podu Corbencii Arges
Grozavesti Neajlov
Otomega
Torent La Stejarel
Petresti Neajlov
Page 59 of 122
Vadu Stanchii Chiricanu
Moara din Groapa Neajlov
Baracu
Corbii Mari Rediviua Rupere Baraj Redivuia
10 CORNATELU
Alunis Baranga
11 COSTESTII DIN
VALE
Tomsani Arges
Sabar
Tinoasa
Maruntisu Arges
Sabar
Costestii din Vale Sabar
Tinoasa
Suta
Frasin
Canal Irigatii CA 2
12 CRANGURILE
Crangurile de Sus Arges
Brebina
Ratesti Sabar
Crangurile de Jos Sabar
Badulesti Potop
Valea Bratila
Voia Voia
Soreasca
Patroaia Vale Voia
13 CREVEDIA
Cocani Crevedia
Crevedia Crevedia Rupere Baraj Crevedia 1
Rupere Baraj Crevedia 2
Colentina Rupere Baraj Ciocanesti 1
Rupere Baraj Ciocanesti 2
14 DRAGODANA
Dragodana Dragodana
Cuparu Cuparu
Burduca Cuparu
15 DRAGOMIRESTI
Dragomiresti Dimbovita
Tisa
Decideni Dimbovita
Torenti
Rancaciov Dimbovita
Torenti
Ungureni Dimbovita
Torenti
Mogosesti Dimbovita
Geangoesti Dimbovita
16 GAESTI
Vaideasca Arges
Sabar
Potop
Clocoticiu
Cioflec Arges
Boanga Sabar
Potop
Sportului Potop
Page 60 of 122
Arsuri Potop
17 GURA FOII
Gura Foii Sabar
Potop
Valea Foii
Valea Bratila
Valea Boului
Bumbuia Valea Foii
Valea Bumbuia
Valea Starcului
Fagetu Cobia
Catanele Cobia
Valea Lupoaia
Valea Mosteanului
18 GURA SUTII
Gura Sutii Dimbovita
Suta
Spalatura
Ivanca
Valea Carisoara
Valea Gura Sutii
Sperieteni Ursoaia
19 HULUBESTI
Magura Strambul
Valea Vartopul Mare
Valea Lolita
Valea Purcareata
Valea Ursului
Hulubesti Potop
Valea Stancului
Valea Bisericii
Valea Fataciune
Nanes
Butoiul de Sus Butoiul
Valea Puturoasa
Butoiul de Jos Butoiul
Valea Dadei Dadea
20 LUCIENI
Lucieni Dimbovita
Olteni Suta
Valea Seaca
21 LUDESTI
Scheiul de Sus Potop
Valea Ursului
Valea lui Ban
Scheiul de Jos Potop
Valea Ostrei
Telesti Potop
Potocel
Torent Murina
Milosari Potop
Ludesti Potocel
Potocel Potocel
Valea Ovesiei
Valea Mare
Valea Stanii
22 LUNGULETU
Lunguletu Dimbovita
23 MALU CU FLORI
Malu cu Flori Dimbovita
24 MANESTI
Manesti Dimbovita
Aninosita
Page 61 of 122
Ungureni Dimbovita
Dragaesti Pamanteni Dimbovita
25 MATASARU
Putu cu Salcie Arges
Matasaru Sabar
Matasarul
Cretulesti Sabar
Odaia Turcului Frasin
Valea Adanca
Poroinica Tinoasa
26 MOGOSANI
Zavoiu Arges Rupere Baraj Zavoiul
Orbului
Mogosani Tinoasa
Valea Padurii
27 MORTENI
Morteni Neajlov
Neajlovel
Valea Ciocilor
Holboca
Valea lui Coman
Valea Glodului
Calcuta
Neajlovu Neajlov
Calcuta
Copacel
28 NICULESTI
29 NUCET
Nucet Dambovita
Ilfov
Ilfoveni Ilfov Rupere Baraj Adunati
Rupere Baraj Ilfoveni
30 ODOBESTI
Miulesti Arges
Sabar
Crovu Arges
Sabar
Ziduri Sabar
Brancoveanu Sabar
Odobesti Suta
Spalatura
Canal Irigatii CA 2
31 PETRESTI
Ionesti Arges
Greci Arges Rupere Baraj Zavoiul
Orbului
Puntea Greci Neajlov
Coada Izvorului Izvor
Valceaua Dolia Petresti
Petresti Valceaua Dolia Petresti
Valea Mintica
32 PERSINARI
Persinari Dambovita
Nucitel
33 PIETRARI
Pietrari Raul Alb
Valea Stramba
Sipot Valea Morii
Alunis Valea Morii
34 POIANA
Poiana Dambovita
35 POTLOGI
Potlogi Arges
Page 62 of 122
Tudorel
Pitaru Sabar
Suta
Vlasceni Sabar
Podu Cristinii Sabar
Romanesti Sabar
36 PRODULESTI
Costestii din Deal Sabar
Torent Valea Costestiului
Torent Valea Frasinului
Brosteni Suta
Ursoaia
Produlesti Suta
Spalatura
Torent Valea Hotarului
Pr. Valea Condita
Valea Nucetelului
Torent Valea din Mijloc
37 PUCHENI
Pucheni Raul Alb
38 RACARI
Stanesti Colentina
Balanesti Colentina
Colacu Colentina
Ghimpati Colentina
Racari Ilfov
Ilfovat
Mavrodin Ilfov
Ilfovat
Ghergani Ilfov
Ilfovat
39 RACIU
Raciu Dambovita
Suta Seaca Suta
Silistea Suta
40 RASCAIETI
Vultureanca Holboca
Rascaieti Holboca
Jirnov
Chiricanu
Valea Urlatoarea
41 RAUL ALB
Raul Alb de Jos Raul Alb
42 SALCIOARA
Ghinesti Dambovita
Podu Rizii Dambovita
43 SELARU
Fierbinti Dambovnic
Valea Barace
Valea Oilor
Valea Mare
Selaru Dambovnic
Glavacioc
Negrisoara
Valea Mircesti
Valea Neacsu
Glogoveanu Jirnov Valea Valcele
44 SLOBOZIA MOARA
Slobozia Moara Dambovita
45 TARTASESTI
Tartasesti Ilfov
Baldana Baldana
46 TATARANI
Page 63 of 122
Tatarani Dambovita
Caprioru Dambovita
Gheboieni Dambovita
47 TITU
Fusea Suta
Plopu Suta
Salcuta Bai
Titu Gara Negrisoara
Hagioaica Spalatura
48 ULIESTI
Ragu Neajlov
Uliesti Neajlov
Croitori Neajlov
Valea lui Stanga
Valea Ratei
Manastioara Torent Vacareasca
Valea Brebina
49 ULMI
Colacu Ilfov
Udresti Ilfov
50 VACARESTI
Vacaresti Dambovita Rupere Baraj Vacaresti
Bungetu Ilfov Rupere Baraj Bunget I
Rupere Baraj Bunget II
Rupere Baraj Bratesti
51 VALEA MARE
Valea Mare Sabar
Saru
Valea lui Ciopec
Canal Hruba
Garleni Potop
Valea Gura Cerbului
Livezile Potop
Valea Caselor Potop
Valea Caselor
Canal Valea Caselor
Valea Lupului
Stratonesti Valea Gemanarii
Saru Valea lui Ciopec
Valea Mare
52 VALENI
DIMBOVITA
53 VISINA
Brosteni Neajlov
Mierea
Izvoru Izvoru
Chiricanu
Visina Holboca
Baracu
Palalau
Furnicaru
Valea Ciresului
54 VOINESTI
Voinesti Dambovita
Izvoarele Raul Alb
Page 64 of 122
Localităţi posibil a fi afectate de inundaţii în bazinul hidrografic Ialomiţa:
Cauza inundarii Din Cauza inundarii Din scurgeri Cauza inundarii Avarii
Nr. Localitate afectata revarsare - denumire curs de de pe versanti - torenti - Constructii
crt. de inundatii apa - (Cursuri de apa (Cursuri de apa Hidrotehnice (rupere
cadastrate) necadastrate) baraje)
0 1 2 3 4
1 MOROIENI
PUCHENI IALOMITA BARAJ BOLBOCI
GLODU,PUCHENI IALOMICIOARA I
MOROIENI RUSETU
PUCHENI TORENT VIZITOI
LUNCA TORENT CIORANI
TORENT V. SEACA
TORENT PANTURESTI
TORENT PANAIT
MOROENI TORENT PURGEL
2 PIETROSITA
PIETROSITA VALEA SEACA
DEALU FRUMOS VALE TATEI
3 BUCIUMENI
BUCIUMENI IALOMITA
BUCIUMENI exces de umiditate
DEALU MARE exces de umiditate
4 FIENI
FIENI IALOMITA
CARTIER IALOMITA
BEREVOIESTI
CARTIER COSTESTI IALOMICIOARA II
CARTIER PRIPOR IALOMICIOARA II
5 RUNCU
RUNCU IALOMICIOARA II
SILISTEA IALOMICIOARA II
FERESTRE IALOMICIOARA II
BADENI IALOMICIOARA II
PIATRA IALOMICIOARA II
PIATRA GIURCULETU
BADENI TONTEA
RUNCU CLINCIOAIA
BADENI TALPA
6 MOTAIENI
MOTAENI
CUCUTENI
7 PUCIOASA
PUCIOASA IALOMITA BARAJ PUCIOASA
MICULESTI BIZDIDEL
DIACONESTI BIZDIDEL
GLODENI VALE BIZDIDEL
8 BEZDEAD
SAT BEZDEAD BIZDIDEL
SAT TUNARI BIZDIDEL
SAT BROSTENI BIZDIDEL
9 BRANESTI
PRIBOIU IALOMITA BARAJ PUCIOASA
10 VULCANA
PANDELE
VULCANA PANDELE IALOMITA BARAJ PUCIOASA
LACULETE GARA IALOMITA BARAJ PUCIOASA
VULCANA PANDELE VULCANA
GURA VULCANEI VULCANA
Page 65 of 122
TOCULESTI STICLARIE
11 DOICESTI
DOICESTI IALOMITA BARAJ PUCIOASA
TORENTI
DOLANI IALOMITA
TORENTI
12 SOTANGA
SOTANGA IALOMITA BARAJ PUCIOASA
VULCANA
PARAUL GLODU
PARAUL RUDA
13 VULCANA BAI
VULCANA DE SUS VULCANA; VULCANITA
NICOLAESTI VAI LOCALE
VULCANA BAI VULVANA
14 ANINOASA
ANINOASA TORENTI
VIFORATA TORENTI
SATENI IALOMITA BARAJ PUCIOASA
15 TARGOVISTE
TARGOVISTE IALOMITA
IAZUL MORILOR
16 RZVAD
VALEA IALOMITA BARAJ PUCIOASA
VOIEVOZILOR
GORGOTA SLANIC
RAZVAD SLANIC
VALEA MARE
VALEA PIETREI
TORENTI
16 GLODENI
17 ULMI
NISIPURI IALOMITA BARAJ PUCIOASA
18 GURA OCNITEI SLANIC
19 OCNITA OCNITA
20 COMISANI
COMISANI IALOMITA BARAJ PUCIOASA
SLANIC
PLOI TORENTIALE
LAZURI PLOI TORENTIALE
21 BUCSANI
BUCSANI IALOMITA
PASCOV
CACIOASA
CANAL CONEXIUNE CANAL CONEXIUNE-
colmatare
HABENI IALOMITA
CANAL HABENI
RACOVITA RACOVITA
22 BALENI
BALENI ROMANI IALOMITA
23 DOBRA
MARCESTI IALOMITA
24 FINTA
GHEBOAIA PASCOV
Page 66 of 122
IALOMITA
FINTA MARE IALOMITA
25 BILCIURESTI
BILCIURESTI IALOMITA
26 COJASCA
COJASCA
27 CORNESTI
IBRIANU IALOMITA
CATUNU IALOMITA
POSTARNAC CRICOVUL DULCE
CRISTEASCA CRICOVUL DULCE
28 VISINESTI
URSEI CRICOVUL DULCE
VISINESTI CRICOVUL DULCE
DOSPINESTI CRICOVUL DULCE
SULTANU PARAU SULTANU
29 VALEA LUNGA
VALEA LUNGA CRICOVUL DULCE
CRICOV
BACESTI
SERBANEASA
VALEA LUI DAN VALEA LUI DAN
VALEA MARE GHEBOSITA
VALEA LUNGA TINOASA
OGREA
VALEA LUI NAT
STUBEIE TISA STUBEIE
VALEA LUNGA TISA STUBEIE
GORGOTA
CORDUN
IZVORU
MOSIA MICA VALEA REA
IZVORU PARAU IZVORU
30 VARFURI
SATUL SUVITA STARMBU
31 IEDERA
IEDERA DE SUS CRICOVUL DULCE
PRIBOIU PRIBOIU
RUDA
IEDERA DE JOS CRICOVUL DULCE
RUDA
VALEA GROSET
VALEA REA
TORENT MORTU
TORENT ZONA LUNCA
COLIBASI VALEA LEURDA
TORENT ZONA STADION
32 MORENI
CARTIER TISA CRICOVUL DULCE
CENTRU MORENI CRICOVUL DULCE
33 IL CARAGIALE
IL CARAGIALE CRICOVUL DULCE
NEAGRA
RACILA
GHIRDOVENI CRICOVUL DULCE
MIJA NEAGRA
34 DARMANESTI
Page 67 of 122
DARMANESTI PASCOV
MARGINENII DE PROVITA
SUS
35 VLADENI
VLADENI CRICOVUL DULCE
PROVITA
Situaţia zonelor critice pe cursurilor de râu B.H. Argeş

Nr. Curs de Denumire
Jud. Localitate Descriere punct critic
crt. apa lucrare
Dimbovita Derivatia Dimbovita Peree degradate in proportie de 90%
1 DB VACARESTI
- Ilfov - Ilfov
Acumularile Bunget Peree la acumulari degradate
2 Ilfov I, Bunget II, Bratesti, DB VACARESTI si NUCET
Adunati, Ilfoveni
Derivatia Ilfov - Dale exfoliate si degradate
3 Ilfov DB SALCIOARA
Dimbovita
Eroziune activa mal drept pe L = 800 m,
adancime in concavitate cca 40 m, albie majora
4 Dimbovita Zona neregularizata DB MALU CU FLORI
adiacenta gospodariilor cetatenilor si terenuri
agricole
Amonte pod Gemenea circa 1 km, mal stang -
Punct Priboaie - zona puternic meandrata,
5 Dimbovita Zona neregularizata DB VOINESTI cursul de apa bate in malul stang, creindu-se o
eroziune activa, distrugand drumul de acces de
la gospodarii, anexe si livezi
Eroziune activa mal drept pe L = 600 m, aval
6 Dimbovita Zona neregularizata DB TATARANI pod Tatarani la confluenta pr. Aninoasa cu riu
Dambovita (punct Biserica)
Cursul apei este puternic meandrat, punand in
7 Dimbovita Zona neregularizata DB TATARANI / Priboiun
pericol DJ 702 B
Eroziune activa pe L = 20 m, albie puternic
8 Dimbovita Zona neregularizata DB MANESTI meandrata, afectand terasa mal stang, stalp
LEA 20 KVA si DJ 702 B
Eroziune activa mal stang cu prabusire de mal
9 Dimbovita Zona neregularizata DB NUCET
in pct. Varzare pe L = 400 m
MORTENI / Morteni, Neajlovu, Cursul raului poate afecta casele si anexele
VISINA / Brosteni, Izvoru, ULIESTI gospodaresti situate in zona izlazuri datorită
10 Neajlov Zona neregularizata DB
/ Ragu, Uliesti, Criotori, CORBII malurilor joase
MARI / Moara din Groapa
COSTESTII DIN VALE / Costestii Cursul raului poate afecta casele, anexele
din Vale, Tomsani, Maruntisu gospodaresti si terenul agricol datorită
11 Sabar Zona neregularizata DB
ODOBESTI / Miulesti, Brancoveanu, malurilor joase
Crovu, Ziduri
PRODULESTI / Brosteni, Produlesti, Cursul raului poate afecta casele, anexele
TITU / Fusea, Plopu, COSTESTII gospodaresti si terenul agricol datorită
12 Suta Zona neregularizata DB
DIN VALE / Costestii din Vale, malurilor joase
ODOBESTI / Odobesti
LUDESTI / Scheiu de Sus, Scheiu de Cursul raului poate afecta casele, anexele
Jos, Telesti, Milosari, Ludesti, VALEA gospodaresti si terenul agricol datorită
13 Potop Zona neregularizata DB
MARE / Garleni, Livezile, Valea malurilor joase
Caselor, GURA FOII / Gura Foii
Cursul raului poate afecta casele, anexele
14 Cobia Zona neregularizata DB COBIA / Mişlea, Frasin Vale gospodaresti si terenul agricol datorită
malurilor joase
HULUBESTI / Sat Butoiu de Sus,
15 Butoiu Zona neregularizata DB gospodaresti si terenul agricol datorită
Butoiu de Jos
malurilor joase
Page 68 of 122
Nr. Curs de Denumire
crt. apa lucrare
16 Cuparu Zona neregularizata DB DRAGODANA / Cuparu gospodaresti si terenul agricol datorită
malurilor joase
17 Ursoaia Zona neregularizata DB PRODULESTI / Brosteni gospodaresti si terenul agricol datorită
malurilor joase
18 Spalatura Zona neregularizata DB TITU / Hagioaica, Titu Targ, Salcuta gospodaresti si terenul agricol datorită
malurilor joase
Cursul raului poate terenul agricol datorită
19 Tinoasa Zona neregularizata DB DRAGODANA / Cuparu
albiei colmatate
20 Foii Zona neregularizata DB GURA FOII / Bumbuia gospodaresti si terenul agricol datorită
malurilor joase
Situaţia zonelor critice pe cursurilor de râu B.H. Ialomiţa

Nr. Curs Denumire
crt. de apa lucrare
Caderea talvegului aval prag de fund pod Pietrosita pe cca 2 km, formarea
Zona
1 Ialomita DB PIETROSITA unei albi in forma de V cu talvegul pe roca de baza(h ~10 si 15m; L= 30m).Pe
neregularizata
malul drept se afla CF Pietrosita- Bucuresti
Zona Zona confluienta cu pr. Tata- af. de dreapta, pe mal stang eroziune activa L=
2 Ialomita DB BUCIUMENI
neregularizata 200m; h 5÷ 8m
Aval prag de fund cu prize Fieni, cadere talvag cu cca. 4m si formarea unui
Zona
3 Ialomita DB FIENI albi in forma de a V cu talvegul pe roca de baza, pana la confluienta cu
neregularizata
Ialomicioara II;
Zona Aval b.Pucioasa- prag de fund aval pod DN pana la pod Branesti caderea
4 Ialomita DB PUCIOASA
regularizata talvegului pana la roca de baza;
Zona Aval b.Doicesti pana la pod Doicesti Sotanga caderea talvegului pana la roca
5 Ialomita DB DOICESTI
regularizata de baza;
Zona Aval pod exista 3 praguri de fund in aval de ele s-a ajuns la roca de baza pe 2
6 Ialomita DB SOTANGA
regularizata km.
Zona Teis -eroziune activa cu avans considerabil dupa perioadele cu debite
Zona
7 Ialomita DB SOTANGA importanre L=300m, h=3 m, conductele de alimentare zona industriala
neregularizata
Targoviste sunt in curentul de apa al r. Ialomita pe cca 40m.
Zona Zona Sateni -eroziune activa cu avans considerabil dupa perioadele cu debite
8 Ialomita DB ANINOASA
neregularizata importanre L=300m, h=3 m, gospodari si case sat Sateni.
Zona Aval prag de fund Teis caderea talveg 6 m cu ajungerea pe roca de baza pod
9 Ialomita DB TARGOVISTE
neregularizata pana la pod DN Valea Voievozilor;
Zona Aval baraj de priza Valea Voievozilor cadere talveg cca. 4m curs pe roca de
10 Ialomita DB TARGOVISTE
neregularizata baza si vale in forma de V, 2 km ;
Zona Zona de campie caderea talvegului a dus la aparitia eroziumilor de mal cu
11 Ialomita DB RAZVAD
neregularizata preponderenta mal stang , 4 eroziuni mal stang zona Razvad;
Amonte pod DJ Nisipuri meandra cu eroziune mal stang aval confluienta pr.
Slanic- afluient de stanga al raului Ialomita, eroziune activa cu avans
Zona considerabil dupa perioadele cu debite importanre ,s-a ajuns la cca . 10m de
12 Ialomita DB ULMI
neregularizata DJ iar la viitura din 2001 , 2/3 din debit a curs pe o zona (sa) mal stang la cca
150m de malul raului, varsandu-se la cca 2km aval in albia r. Ialomita; Exista
pericol de ocolire a podului de pe DJ.
Zona GURA Zona de campie caderea talvegului a dus la aparitia eroziune mal stang
13 Ialomita DB
neregularizata OCNITEI L=100m, h= 4m;
Aval confluienta pr. Slanic- afluient de stanga al raului Ialomita, eroziune
Zona
14 Ialomita DB COMISANI activa cu avans considerabil dupa perioadele cu debite importanre L=400m,
neregularizata
h=4,5 m, pe mal se gasesc terenuri agricole .
Aval confluienta pr. Izvoru- afluient de dreapta al raului Ialomita, eroziune
Zona
15 Ialomita DB COMISANI activa cu avans considerabil dupa perioadele cu debite importanre L=300m,
neregularizata
h=4 m, pe mal se gasesc terenuri agricole .
Amonte pod DJ 711 B meandra cu eroziune mal drept , eroziune activa cu
Zona
16 Ialomita DB BUCSANI avans considerabil dupa perioadele cu debite importanre ,s-a ajuns la cca . 30
neregularizata
m de gospodariile din satul Habeni, pe marginea eroziuni exista un DC,
Page 69 of 122
Nr. Curs Denumire
crt. de apa lucrare
deteriorata si apararea de mal a culeei mal drept a podului . Eroziunea se afla
in pilierul de siguranta al podului.
Zona Eroziune activa cu avans considerabil dupa perioadele cu debite importanre
17 Ialomita DB BALENI
neregularizata L=300m, h=12 m, s-a afectat drumul de acces la proprietati , padure.
Zona de campie meandrarea puternica a favorifat aparitia eroziumilor de mal
Zona
18 Ialomita DB DOBRA cu preponderenta mal drept , 3 eroziuni mal drept spre sat Dobra; pe mal se
neregularizata
gasesc gospodarii si anexe, sunt afectate terenuri agricole.
Zona de campie meandrarea puternica a favorifat aparitia eroziumilor de mal
Zona
19 Ialomita DB FINTA cu preponderenta mal stang(L=300 , h=5m) sat Gheboaia; aval confluienta cu
neregularizata
pr.Pascov, pe mal se gasesc gospodarii si anexe, sunt afectate terenuri agricole.
Zona Aval baraj de priza Ibrianu cadere talveg cca. 4m curs pe roca de baza si
20 Ialomita DB CORNESTI
neregularizata vale in forma de V, 2 km ;pe mal terenuri agricole.
Zona Aval baraj Bilciuresti cadere talveg cca. 4-6 m albie in forma de V, 4 km ; pe
21 Ialomita DB COJASCA
neregularizata malul drept sat Cojasca.
Zona Mal drept jos in zona sat Bujoreanca, gospodarii afectate , si terenuri agricole.
22 Ialomita DB CORNESTI
neregularizata
Caderea talvegului a condus la formarea unei albi in forma de V cu pericol de
Cricovul Zona alunecarea versantilor spre albie si blocarea cursului raului. Zona Ursei 5
23 DB VISINESTI
Dulce neregularizata puncte critice; zona Visinesti 2 puncte critice. Gospodarii si case pe maluril
raului.
Cricovul Zona VALEA 2 zone , Valea Lunga , Gorgota ,cu meandrare puternica pe mal drept se
24 DB
Dulce neregularizata LUNGA gasesc gospodarii si anexe, sunt afectate terenuri agricole.
Cricovul Zona 3 zone ,aval conf. Valea Ursului mal stang, mal drept scoala Colibasi, amonte
25 DB IEDERA
Dulce neregularizata front captare CL mal stang
5 zone , cu meandrare puternica pe mal drept se gasesc gospodarii si anexe,
Cricovul Zona
26 DB MORENI -TISA puturile de apa ale Petrom SA, conductele de transport sunt la zi , terenuri
Dulce neregularizata
agricole.
Cricovul Zona Centru civic mun. Moreni
27 DB MORENI
Cricovul Zona IL Zona amonte pod DN 72 n dreptul Statiei de epurare IL Carageale
28 DB
Dulce neregularizata CARAGEALE
Cricovul Zona Zona Pastarnacu
29 DB CORNESTI
Cricovul Zona Zona Cristeasca Ungureni
30 DB CORNESTI
Zona Zona 1-sat Ramata,pod Ramata
31 Bizdidel DB BEZDEAD
neregularizata
Zona Zona Valea Omului, afectat drumul de acces la gospodariile din amonte.
neregularizata
Zona Zona Petrescu ,eroziune mal drept cu pericol de prabusire al malului(L=
neregularizata 200m, h=7m)cu casele de pe mal.
Zona Zona sat Diaconesti
34 Bizdidel DB PUCIOASA
neregularizata
Zona Zona Trainica
35 Bizdidel DB PUCIOASA
neregularizata
Zona VULCANA Zona Vulcana Pandele
36 Vulcana DB
neregularizata PANDELE
Zona 2 zone ,confluienta cu pr. Glod, aval DJ 712
37 Vulcana DB SOTANGA
neregularizata
Situaţia regularizărilor din Bazinul Hidrografic Argeş

Nr. Curs de Lungime
Denumire regularizare / localizare Jud Localitate (Comuna / Sat)
crt. apa (m)
1 Regularizare riu Dambovita la Malu cu DB
Dambovita MALU CU FLORI / Sat Malu cu Flori 3500
Flori
2 Regularizare pr Aninoasa la Caprioru Aninoasa DB TATARANI / Sat Caprioru 3500
3 Garlita DB
Regularizare Garlita Satului NUCET / Sat Nucet 6000
Satului
4 Regularizare pr. Ilfov Ilfov DB CORNATELU, CONTESTI, RACARI 13000
5 Regularizare Ilfovat la Racari Ilfovat DB RACARI 1500
Page 70 of 122
Nr. Curs de Lungime
Denumire regularizare / localizare Jud Localitate (Comuna / Sat)
crt. apa (m)
6 Regularizare Colentina Colentina DB RACARI / Sat Ghimpati 3700
7 Regularizare riu Dambovita la Podu DB
Dambovita SALCIOARA / Sat Podul Rizii 3000
Rizii
8 Regularizare Ciorogarla Ciorogarla DB BREZOAELE 2000
9 Regularizare Aninosel la Manesti Dambovita DB MANESTI / Sat Manesti 1500
10 Regularizare riu Sabar Sabar DB POIANA 400
11 Amenajare riu Dambovita la Brezoaele Dambovita DB BREZOAELE 1800
12 Regularizare pârâu Cobia la Găeşti- DB
Cobia GURA FOII / Fagetu, Catanele 3429
Gura Foii
13 Regularizare pârâu Foii la Gura Foii Foii DB GURA FOII / Gura Foii 2100
14 Regularizare pârâu Potopu la Gura Foii Potopu DB GURA FOII / Gura Foii 1100
15 Regularizare pârâu Potopu la Hulubeşti Potopu DB HULUBESTI / Hulubesti 1200
16 Regularizare Răstoaca la Valea Mare – DB CRANGURILE / Crangurile de Jos, GURA
Sabar 11351
Crângurile – Gura Foii FOII / Gura Foii
Situaţia regularizărilor din Bazinul Hidrografic Ialomiţa

Nr. Denumire
Curs de apă Judet Lungime (m)
crt. regularizare/localizare
1 Regularizare Ialomita la Marcesti Rau Ialomita DB 2000
Regularizare albie pr.Cricovul Dulce la pr.Cricovul 2200 100% deteriorata refacere 70 m cu
2 DB
Visinesti Dulce prag de fund aval pod
Regularizare albie pr.Slanic la Gura
3 pr. Slanic DB 1900
Ocnitei
Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575,

cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – inundaţii.
Nr. Crt Unitatea Administrativ – Teritorială Tipuri de inundaţii
Pe cursuri de apă Pe torenţi
Municipiul
1 Târgovişte Da Da
Oraşe
2 Găeşti Da Nu
3 Moreni Nu Da
4 Pucioasa Nu Da
5 Titu Da Nu
Comune
6 Băleni Nu Da
7 Bărbuleţu Nu Da
8 Bezdead Da Nu
9 Brăneşti Da Nu
10 Bucşani Da Da
11 Cobia Da Nu
12 Comişani Nu Da
13 Conţeşti Da Da
14 Corneşti Da Nu
15 Costeştii din Vale Da Nu
16 Crângurile Da Nu
17 Dărmăneşti Da Da
18 Dobra Da Da
19 Dragodana Nu Da
20 Dragomireşti Nu Da
21 Finta Da Nu
22 Glodeni Nu Da
Page 71 of 122
Nr. Crt Unitatea Administrativ – Teritorială Tipuri de inundaţii
Pe cursuri de apă Pe torenţi
23 Gura Ocniţei Da Da
24 Gura Şuţii Da Nu
25 I.L.Caragiale Da Da
26 Iedera Nu Da
27 Malu cu Flori Da Da
28 Măneşti Da Nu
29 Moroeni Da Da
30 Odobeşti Da Nu
31 Petreşti Da Da
32 Potlogi Da Nu
33 Produleşti Da Nu
34 Răzvad Nu Da
35 Runcu Nu Da
36 Şotânga Nu Da
37 Tătărani Da Nu
38 Ulieşti Da Da
39 Ulmi Da Nu
40 Valea Lungă Da Nu
41 Valea Mare Da Nu
42 Văcăreşti Da Da
43 Vârfuri Nu Da
44 Vişina Da Nu
45 Vişineşti Da Nu
- Furtuni, tornade, secetă, îngheţ:

Furtunile, tornadele, vijeliile
Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific, meteorologii
consideră furtunile drept sisteme meteorologice având viteze ale vântului de intensitate 10 până
la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de
intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzând furtuni violente.
Se produc cu preponderenţă in perioada caldă a anului, pe spaţii destul de restrânse. Se
manifestă prin cer înorat, ploi torenţiale, descărcări electrice şi intensificarea accentuată a
vântului. Pagubele constau, în general, în acoperişuri afectate parţial, crengi ale copacilor rupte,
rareori copaci smulşi din rădăcină sau rupţi. În funcţie de locul de producere, pot fi afectate
reţelele de alimentare cu energie electrică sau de telecomunicaţii. Datorită precipitaţiilor
abundente se pot produce inundaţii cauzate de torenţi sau prin blocarea albiilor, ce afectează
activitatea economico-socială, dar pe termen relativ scurt
Aceste fenomene sunt greu de anticipat, iar posibilitatea de înştiinţare şi alarmare este
aproape imposibilă.
Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa în ultimi ani s-au înregistrat fenomene meteorologice
semnificative cum ar fi vijelii sub formă de tornadă care au afectat mai multe localităţi în
următoarele perioade, în general în partea de sud a judeţului, în zonele de câmpie:
- în anul 2005 în localitatea Brezoaele fenomenele meteorologice extreme a afectat 20
clădiri care au rămas fără acoperişuri şi alte 45 de clădiri fiind deteriorate parţial;
- în 29.03.2006 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4 localităţi,
avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;
- în 18-19.11.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4
Page 72 of 122
- vijeliile care au afectat patru localităţi: Vişina, Răscăieţi, Corbii Mari, Şelaru (în anul
2010), cu peste 100 de locuinţe afectate, acoperişuri distruse în totalitate sau avariate parţial,
copaci doborâţi, afectarea liniilor electrice şi a celor de telefonie fixă;
- efectele fenomenelor meteorologice periculoase produse în data de 20.07.2011, care au
afectat gospodării cetăţeneşti şi obiective social-culturale din localităţile Titu, Conţeşti,
Poiana, Cojasca, Lunguleţu, Ciocăneşti, Slobozia Moară, Ulieşti, Potlogi, Odobeşti.
Seceta
Seceta este un hazard climatic cu o perioadă lungă de instalare şi este caracterizată prin
scăderea precipitaţiilor sub nivelul mediu, prin micşorarea debitului râurilor şi a rezervelor
subterane de apă care determină un deficit mare de umezeală în aer şi în sol, cu efecte directe
asupra mediului şi în primul rând asupra culturilor agricole. În condiţiile lipsei precipitaţiilor,
pentru un anumit interval de timp, se instalează seceta atmosferică. Lipsa îndelungată a
precipitaţiilor determină uscarea profundă a solului şi instalarea secetei pedologice. Asocierea
celor două tipuri de secetă şi diminuarea resurselor subterane de apă determină apariţia secetei
agricole care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor agricole.
Seceta poate fi clasificată ca:
Secetă meteorologică când domneşte o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a
precipitaţiilor sau când precipitaţiile cad în cantităţi foarte mici.
Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii (provenită
din precipitaţii sau ape freatice).
Secetă hidrogeologică când scade substanţial nivelul pânzei de ape freatice rezervorul de
apă.
Judeţul Dâmboviţa prezintă ca formă de relief predominantă zona de câmpie, aceasta
extinzându-se pe circa 50 % din suprafaţa acestuia. Câmpiile sunt unităţile de relief afectate cel
mai mult de seceta, regimul precipitaţiilor naturale în aceste zone fiind unul scăzut (500 – 600
mm/an), existând posibilitatea afectării culturilor agricole, pe fondul lipsei unui sistem adecvat de
irigaţii.
Pe parcursul sezonului cald al anului 2012, sudul ţării şi implicit judeţul Dâmboviţa au fost
afectate de valurile excesive de căldură, temperaturile atingând 41 de grade celsius, precipitaţiile
situându-se mult sub mediile multianuale pentru această perioadă. Majoritatea culturilor agricole
din zona de câmpie au fost compromise, producţia înregistrând scăderi semnificative. De
asemenea, mai multe localităţi existente la nivelul judeţului au fost afectate de secetă, nivelul apei
freatice scăzând şi locuitorii fiind în imposibilitatea de a şi-o asigura din propriile fântâni:
Pietroşiţa – Dealu Frumos, Moţăieni – Cucuteni.
Îngheţul
Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscolelor care pot dura de
la câteva ore la câteva zile. Ele îngreunează funcţionarea transportului şi telecomunicaţiilor,
activitatea obiectivelor agricole, aprovizionările de materii prime, energie electrică şi gaze pentru
obiectivele economice.
Pe teritoriul naţional sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire:
- 40 cm strat zăpadă nou depus;
Page 73 of 122
- 25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi.
Anual, pe teritoriul judeţului, ninge circa 30 de zile. Ninsori frecvente se aştern, sub forma
unui strat continuu de zăpadă cu precădere în decembrie şi ianuarie şi se menţine până în lunile
februarie - martie.
Intervenţiile se realizează în concordanţă cu procedurile stabilite în instrucţiunile de
specialitate ale societăţilor de drumuri, pe baza planului judeţean de trecere a varfului de iarnă,
care se întocmeşte anual în luna noiembrie şi se aprobă de preşedintele CJSU.
La nivelul judeţului, zone predispuse înzăpezirilor sunt cele din sud, în zona de câmpie,
unde zăpada este viscolită, fiind astfel afectat traficul rutier pe toate arterele ce traversează aceste
zone, dar şi zonele montane din nordul judeţului, unde ninge abundent, fiind afectat accesul de pe
arterele rutiere (DN-uri, DJ-uri), în special accesul pe D.J. 714 care face accesul către Platoul
Munţilor Bucegi – Zona Padina Peştera.
Tronsoanele de drumuri naţionale, judeţene şi comunale predispuse înzăpezirilor la
nivelul judeţului (pe baza datelor înregistrate pe parcursul sezoanelor reci 2009 – 2010 şi
2010 – 2011, 2011 - 2012):
Naţionale:
- Autostrada A1;
- DN 61, între localităţile Petresti – Uliesti;
- DN 7, între localităţile Bâldana - Lunguletu;
- DN 7, între localităţile Gaesti –Titu;
- DN 7, km 75 – 78 (Gaesti – Valea Mare) ;
- DN 71, între localităţile Targoviste – Bratesti;
- DN 61, între km 47-70 (Ghimpaţi – Ioneşti);
- DN 7, la iesire Gaesti spre Pitesti;
- DN 71, tronsonul Târgovişte - Răcari;
- DN 71, între localităţile Moara Noua – Branistea;
- D.N. 61, între localităţile Petresti – Uliesti;
Judeţene:
- DJ 702 lim. Jud. Argeş – Cândeşti;
- DJ 702L Cândeşti Deal – Cândeşti Vale;
- DJ 711B Racoviţă –DN 71 (drum pietruit);
- DJ 711C Băleni – DN 71 (drum pietruit);
- DJ 702F Puntea de Greci – Răscăieţi;
- DJ 714 Glod –Sanatoriul Moroieni – Peştera;
- DJ 721 Târgovişte – Văcăreşti – Produleşti – Costeşti Vale(DN7);
- DJ 721A Sperieţeni – Gura Şuţii (DJ 721);
- DJ 401A Costeşti Vale – Mogoşani – Găeşti (DN7);
- DJ 710A Miculeşti – Vârfuri;
- DJ 720A Gura Ocniţei – Bucşani – Mărceşti – Finta – DN 1A;
- DJ 101 A, intre localitatile Niculesti – Ciocanari ;
- DJ 611, intre localitatile Visina si Petresti ;
- DJ 701, intre localitatile Titu – Podu Rizii ;
- DJ 711 A, intre localitatile Potlogi si Pitaru ;
- DJ 702 F, intre localitatile Ionesti – Gaesti;
- DJ 721, localitatea Produlesti;
- DJ 721, intre localitatile Vacaresti – Piersinari;
- DJ 711 D, intre localitatile Potlogi – Romanesti;
Page 74 of 122
- DJ 721, intre localitatile Vacaresti – Targoviste;
- DJ 701, intre localitatile Odobesti – Salcuta;
- DJ 702 , intre localitatile Cranguri – Patroaia;
- DJ 721, în localitatea Produlesti;
- DJ 702 D, între localitatile Lucieni – intrarea DN 72;
- DJ 701, intre localitatile Moara Noua – Branistea.
Comunale :
- DC 84, Vişina – Răscăeţi;
- DC 33;
- DC 25A, intre localitatile Vladeni – Darmanesti;
- DC 156, intre localitatile Baldana – Vizuresti;
- DC 132 Runcu – Dealu Frumos
- DC 41 Cornăţelu – Aluniş;
- DC 74, Mogosani – Zavoiu ;
- DC Salcioara – Titu ;
- DC 91 A, localitatea Patroaia Vale ;
- DC 72, intre localitatile Matasaru – Cretulesti ;
- DC 77, Uliesti – Jugureni ;
- DC 91 B, intre localitatile Patroaia Vale si Patroaia Gara.
Prin producerea fenomenelor de înzăpezire, polei sau blocaje de gheaţă pe cursurile de apă
pot fi afectate:
• comunicaţiile rutiere pe drumurile naţionale datorită reducerii traficului sau a blocării
acestuia precum si drumurile judeţene / comunale / sătesti si implicit localităţile din zonă în
special cele montane unde se simte lipsa variantelor ocolitoare. Lipsa variantelor ocolitoare si
apariţia unor astfel de fenomene poate conduce la izolarea temporară a unor localităţi. Analizând
dispunerea localităţilor si a drumurilor pot să apară zone izolate în special în partea de sud a
judeţului, la localităţile situate pe drumurile judeţene, dar şi cele din nordul judeţului, zonele de
dela şi de munte, aşa cum s-a întâmplat pe parcursul iernii 2009-2010, unde multe localităţi de pe
raza judeţului au rămas izolate ore la rând din punct de vedere al traficului rutier, până la
intervenţia autorităţilor.
• terenurile pot fi afectate în special de poduri / blocajele de gheaţă datorită consecinţelor
acestor fenomene (eroziune, inundaţie, etc);
• obiectivele socio – economice pot fi afectate prin reducerea sau oprirea activităţii, lipsa
saureducerea traficului rutier sau prin fenomenele indirecte ce se pot produce (eroziuea terenului,
inundaţii).
Pînă în prezent producerea fenomenelor de înzăpezire, polei sau blocaje / poduri de gheaţă
nu au impus evacuarea populaţiei dar au avut impact asupra activităţii socio – economice fiind
necesare măsuri pentru diminuarea efectelor fenomenelor.
b) Incendii de pădure:
În literatura de specialitate, incendiile de pădure se împart in şase categorii:
- Incendii de pe solul pădurii (de litiera) cu dezvoltare lenta;
- Incendii de pe solul pădurii (de litiera) cu dezvoltare rapida ;
- Incendii de coronament (cu dezvoltare lenta, rapida sau violenta);
- Incendii subterane sau de sol (incendii de turba);
- Incendii combinate de litiera si coronament;
- Incendii de doborâturi.
Page 75 of 122
Caracteristicile pădurilor din judeţul Dâmboviţa:
- Suprafaţa împădurita – 116 000 ha reprezentând 26% din suprafaţa judeţului.
- Pădurile din judeţul Dâmboviţa sunt împărţite pe 6 clase de vârsta de la 1-120ani;
- Înălţimea variază intre 2m si 20m;
- Diametrul intre 6 cm si 70 cm;
- Densitate medie – 7000 arbori/ha;
- Plantaţii – 2000ha – răşinoase si răşinoase in amestec cu foioase;
- Natura pădurilor – cca.22000 ha răşinoase (molid,brad,pin) si cca. 4000 ha foioase (stejar, fag,
plop, carpen, frasin, etc.);
- Altitudinea la care sunt amplasate – de la 200m pana la 1600m;
- Zonele greu accesibile tehnicii de intervenţie si de transport:
 In masivul Leaota – pădurile Negrita, Frumuşelul, Vaca, Dulbanu, Raciu.
 In masivul Bucegi – pădurile Bolboci, Brăteiu, Ialomicioara, Runculeţ, Doiaca,
Dobreşti, Scropoasa, Pucheni
 Trupul de pădure Sterminele (din U.P. III Sultanu, O.S. Moreni).
Fondul forestier al judeţului Dâmboviţa este împărţit între 11 ocoale silvice după cum
urmează :
- Ocolul silvic Bucşani (8175 ha);
- Ocolul silvic Găeşti (7380 ha)
- Ocolul silvic Valea Mare (9997 ha)
- Ocolul silvic Pucioasa (15755 ha)
- Ocolul silvic Răcari (6401 ha)
- Ocolul silvic Târgovişte(13510 ha)
- Ocolul silvic Sturzeni(11754 ha)
- Ocolul silvic Moreni (10530 ha)
- Ocolul silvic Ialomicioara (5900 ha) – privat.
- Ocolul silvic Loviştea (2000 ha) – privat.
- Ocolul silvic Pădurile Făgăraşului (1100 ha) – privat.
Obiective importante şi zone vulnerabile la incendiu ce-si desfăşoară activitatea in zone

împădurite:
Ocolul silvic Bucşani:
- UP V, ua 19 – zona limitrofa trenurilor agricole ale localităţilor Bucşani si Comişani
- UP IX, ua 85.90.95 – zona sondelor de extracţie petrol
- UP IX, ua 129 – izlaz comunal
- UP IX, ua 120,125,126 – U.M. Mija, sector special
- UP IX, ua 154 – U.M. 01517 D Caragiale
- UP II, ua 110,74,42,34 – zonele agricole limitrofe, aparţinând localităţilor Mărceşti, Gheboaia,
Finta, Corneşti.
Ocolul silvic Găeşti:
- Sonde petroliere: Caineanca (ua 13), Homu (ua 39), Cobia (ua 57)
Ocolul silvic Moreni:
- Ghirdoveni (zona-colonia Mija): poligon
- Moreni: (Ţuicani): zona petroliera, (Pleaşa): poligon, (Bana): zona petroliera
- Ocniţa (Vf. Stanciu): zona petroliera
Page 76 of 122
- Valea Lunga (Runcu ua 12-16): răşinoase
- Bezdead (Cocandla ua 12): răşinoase
- Iedera: (Vl.Ursului): cabana, (Ruda): zona agrement
- Ghirdoveni (Drumul lui Stanciu la izvor): conducte petrol si gaze
Ocolul silvic Pucioasa:
- Moroieni: Pădurea Ialomicioara (foioase), Pădurea Bolboci (răşinoase si foioase), Pădurea
Brătei (răşinoase si foioase);
- Toculeşti, Moarea, Boloata, Cucuteni, Dealu Frumos, Bezdead, Zlacu
Ocolul silvic Răcari:
- Trupul de pădure Cojasca unde sunt amplasate mai multe depozite de gaze naturale, cu instalaţii
aferente
- Trupul de pădure Miuleşti unde sunt amplasate 2 sonde de extracţie ţiţei
- Zone frecventate de turişti (pescari): Zv.Arges si Zv. Dâmboviţa
- Balastiere pe râurile Argeş, Dâmboviţa si Ialomiţa
- Trupurile de pădure Lucianca, Ghiocelu, Ciocanesti, Vizureşti, Cerchezia, Boanca, Mariuta,
Mogoşani.
Ocolul silvic Târgovişte:
- Centrul de fructe Ulmi: depozit cherestea, buştean
- Pădurea Glodeni: Dealul Mănăstiri, Aninoasa, Resca, Doiceşti
- Pădurea Ocniţa: Merişor, Fd. Ocnei
- Pădurea Schela Mare: Valea Dulce, Ţuicani, Adânca
- Pădurea Iuda: Iuda Mare, Pârlitura, Negraşi, Brăteasca
- Pădurea Lucieni: Silişte, Vacareasca, Fulger, Căpşuna
- Pădurea Priseaca: Popas, Geangoieşti, Sabarla
- Pădurea Teiş: poligon Teiş, plantaj, Şotanga
Ocolul silvic Valea Mare:
- Zonele populate (Scheiu de Jos, Scheiu de Sus, Ludeşti, Potocelu), precum si punctele unde
sunt amplasate sonde petroliere.
c) Avalanşe:
Sunt specifice zonelor montane ale judeţului si pot fi facilitate de următoarele condiţii:
- dezgheţurile timpurii si într-un interval scurt de timp;
- cantităţi mari de zăpadă depusă;
- influenţarea straturilor instabile ale zăpezii de zgomotele cu intensitate ridicată;
- asocierea ploilor pe timpul topirii zăpezilor;
- acţiunea umană.
Nordul judeţului Dâmboviţa este reprezentat de zona montană: Platoul munţilor Bucegi (vf.
Omu – 2505 m) cu următoarele masive muntoase: Bucegi, Leaota, prezentând interes turistic
ridicat.
Datorită ninsorilor abundente pe porţiunile pantelor montane, avalanşele în judeţul
Dâmboviţa sunt de versant, cu dimensiuni medii.
Zonele unde se produc avalanşe: Cheile Tătarului, Cheile Orzei, Scropoasa – Lespezi, Valea
Obârşiei, Babele, Vârful Omu, Dichiu, Moroeni şi Padina.
Punctul nivometric: Peştera, observatiile nivometrice se execută de 2ori/zi: sondaj şi profil
stratificat.
Page 77 of 122
d) Fenomene distructive de origine geologică
- Cutremure
Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001 întreg judeţul Dâmboviţa este încadrat la
gradul de risc VIII în eventualitatea producerii unui cutremur cu epicentrul în zona
seismică Vrancea.
Cutremurele vrâncene sunt cele mai importante, mai ales în ceea ce priveşte frecvenţa şi
intensitatea. Ele se manifestă într-o suprafaţă epicentrală restrânsă de cca 2000 Km2. Cutremurele
puternice de Vrancea care a produs în acest secol pierderi umane şi materiale considerabile au
avut loc în 1940 şi 1977. În zone epicentrale s-au deschis fisuri profunde, sărituri ale faliilor şi
alunecări de teren. Reactivarea unor falii s-a produs şi la distanţe mai îndepărtate, cum s-a
întâmplat şi în municipiul Târgovişte (probabil falia Viforâtei), sau în zona comunelor
subcarpatice Vârfuri, Glodeni, Buciumeni, din interfluviul Ialomiţa – Prahova. Procesul de
reactivare al faliilor a fost evident la cutremurul din 30 august 1986, cu intensitate mai redusă
(cca 6 pe scara Richter) , când
s-a produs o săritură de cca. 1.00 m în lungul faliei Lăculeţe – Ocniţa –Drăgăneasa, care a avut
ca efect bombarea drumului naţional dintre Târgovişte şi Pucioasa.
Evidenţa constructiilor expertizate tehnic si incadrate in clasele de 1, 2 si 3 de risc seismic
din judetul Dambovita:
Clasa
Locali Tipul de Destinaţie An An Număr
Nr. Adresa de Observaţii
tate imobil imobil Construcţie expertizare apartamente
Crt risc
Bloc
Executat
Bd, Unirii, bl. 39A S+P+ 10 1974 1991 R3 88
consolidare
E
Expertiză
comună pentru
Bd. Unirii, bl. Bloc
5 blocuri cu
39B,41,42,49,50,Micro S+P+10 1974 R2 440
1996 structură
VI E
identică
(consolidate)
Str. Nuferilor, bl.4, Bloc
1975 1995 R3 40
Micro VIII S+P+4E Neconsolidat
Bloc
Str. Radu cel Mare, Bl.
1978 1995 R3 44 Neconsolidat
18, Micro 4
S+P+10E
Str. Fluturilor, bl.31,
Municipiul S+P+10E 1978 1995 R2 44 Neconsolidat
Micro IV
Târgo
Aleea Trandafirilor, Bloc
vişte Locuinţe 1961 1997 R2 40 Neconsolidat
bl.16A, B S+P+4E
1 Aleea Trandafirilor, bl. Bloc
16C S+P+4E
Aleea Trandafirilor, bl. Bloc
6B,C S+P+4E
Aleea Trandafirilor, bl. Bloc
10C P+4E
Aleea Triumfului, bl. Bloc
24 S+P+4E
Bloc
Radu Popescu, bl. 22 1975 2004 R2 40 Neconsolidat
S+P+10E
Municipiul Str. Saturn, bl. 18A, B, Bloc
2 Moreni M2 P+4E
Expertiză
Bloc
Oras Fieni Str. Teilor, Bl.5 1953 1994 R3 12 nedecontată,
3 P+2E
neconsolidată
Expertiză
Oras Bulevard Bloc
1953 1994 R3 8 nedecontată,
4 Pucioasa Trandafirilor,bl. 18 P+1E
neconsolidată
Page 78 of 122
HARTA
CU ÎNCADRAREA JUDEŢULUI ÎN GRADUL DE VULNERABILITATE LA CUTREMUR
Urbanizarea localităţilor din judeţul Dâmboviţa a parcurs anumite etape care a condus în
oraşe la crearea de ansambluri construite specifice care au o strânsă legătură cu protecţia
antiseismică a populaţiei – astfel:
a) ansambluri construite din centrele oraşelor sunt realizate din clădiri de zidărie şi beton
armat, prezentând riscuri datorită ornamentelor;
b) ansambluri construite în cartierele din generaţia anilor 1960 de tipul blocurilor grupate ,
cu spaţii verzi mai bogate prezintă riscuri de prăbuşire în special lângă aleile circulate;
c) ansambluri construite din cartierele noi de tipul blocurilor cu spaţii comerciale (la parter
şi eventual la etajul I) prezintă hazarduri legate de existenţa unor construcţii în cadre şi în
consecinţă a unor zidării de beton uşor, în condiţiile unei flexibilităţi sporite a clădirii (parterul
sau cele două nivele comerciale au o rigiditate mai redusă)ceea ce în condiţiile specifice mişcării
seismice de Vrancea a condus la suprasolicitări de oscilaţie, la rezonanţă şi implicit la efecte
neplăcute asupra locatarilor.
Locatarii acestor tipuri de ansambluri construite pot identifica relativ uşor în ce categorie se
încadrează propria locuinţă astfel încât să adopte anticipat măsuri de protecţie antiseismică în
cunoştinţă de cauză.

cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale - cutremure
Nr. Unitatea administrativ- Intensitatea seismică
Judeţul Numărul de locuitori
crt. teritorială exprimată în grade MSK
0 1 2 3 4
1 Municipiul Târgovişte 99.086 VIII

Dâmboviţa
2 Oraşul Fieni 8.092 VIII

3 Oraşul Găeşti 16.598 VIII
4 Oraşul Moreni 22.868 VIII
5 Oraşul Pucioasa 16.489 VIII
6 Oraşul Titu 10.711 VIII
Page 79 of 122
- Alunecări de teren
Se situează printre cele mai importante dezastre naturale ale căror consecinţe, uneori se
manifestă sub formă de importante distrugeri de bunuri materiale şi vieţi omeneşti. Alunecările
de teren de mare amploare s-au produs în judeţul Dâmboviţa unde sunt active cca. 25
amplasamente ce au provocat daune materiale importante.
La 24.06.1979, în comuna Malu cu Flori a avut loc o alunecare de teren având cota de
plecare 526 m şi cota de oprire de 445 m, constituite din versantul nordic al Culmii Capu Coastei.
Alunecarea de teren, orientată pe direcţia V-E spre Valea Dâmboviţei modificând straturile
acuifere din zona de versant a Culmii Capu Coastei, ce s-a caracterizat prin numeroase izvoare.
La 13.02.1980 s-a produs cea mai semnificativă alunecare de teren, în comuna Vârfuri. În mai
1980 evenimente s-au produs şi în zona Glodeni – Lăculeţe, alunecările de teren datorîndu-se
pantelor înclinate de până la 70º , precum şi eroziunii bazei de către pârâul Lăculeţe. Un
eveniment similar a avut loc tot în mai 1980 în satul Valea Leurzii, comuna Buciumeni.
Cel mai important eveniment de acest gen din ultima perioadă este reprezentat de
alunecarea de teren produsă în comuna Malu cu Flori – 21.02.2010. DJ 724 a fost afectat de
alunecarea de teren produsă pe o porţiune de cca. 700 m.l., circulaţia rutieră fiind închisă. În acel
moment nu exista o altă cale rutieră de acces către satul Micloşanii Mari/comuna Malu cu Flori şi
comuna Pucheni, fiind izolaţi cca. 2200 locuitori ai comunei Pucheni şi cca. 300 locuitori ai
satului Micloşanii Mari, comuna Malu cu Flori.
Pe parcursul anului 2009 s-au produs 16 alunecări de teren (reactivări) în localităţile:
Runcu, Valea Lungă, Vişineşti, Cândeşti, Finta, Râu Alb, Văleni Dâmboviţa, iar pe parcursul
anului 2010, an marcat de excedentele de precipitaţii căzute, s-au produs 44 alunecări de teren
(reactivări) în localităţile: Pucheni, Râu Alb-2, Iedera, Ocniţa-3, Malu cu Flori-3, Moţăieni-2,
Valea Lungă-2, Bezdead-4, Perşinari, Vârfuri-2, Vulcana Băi-3, Pucioasa-2, Runcu, Şotânga-2,
Cândeşti-3, Hulubeşti, Glodeni, Şelaru, Vişineşti-2, Fieni, Răzvad-2, Moroeni-2, Pietrari,
Moreni.
Pe parcursul anului 2011 s-au produs 9 alunecări de teren (reactivări) în localităţile:
comuna Moroeni, comuna Vulcana Băi, comuna Bărbuleţu, comuna Valea Lungă, comuna
Moroeni – punct Dobreşti, comuna Vişineşti - 3, comuna Bezdead.
Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa se înregistrează zone active conform Legii nr. 575/22
octombrie 2001, fiind enumerate astfel: oraş Fieni, municipiul Moreni, oraş Pucioasa, comuna
Aninoasa, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti, comuna Cândeşti, comuna
Doiceşti, comuna Hulubeşti, comuna Ludeşti, comuna Moţăeni, comuna Ocniţa, comuna
Pietroşiţa, comuna Pucheni, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna Tătărani, comuna Valea
Lungă, comuna Văleni Dâmboviţa, comuna Vişineşti şi comuna Vulcana Băi.
Judeţul Dâmboviţa este încadrat la gradul de risc ridicat.

cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren
Nr. Potenţialul de producere a Tipul alunecărilor

Unitatea Administrativ – Teritorială
Crt alunecărilor Primară Reactivată
1 Oraşe
2 Fieni Ridicat Nu Da
3 Moreni Scăzut-ridicat da Da
4 Pucioasa ridicat da Da
Comune
Page 80 of 122
Nr. Potenţialul de producere a Tipul alunecărilor
Unitatea Administrativ – Teritorială
Crt alunecărilor Primară Reactivată
5 Aninoasa ridicat da Nu
6 Bărbuleţu ridicat da Da
7 Bezdead ridicat da Da
8 Brăneşti ridicat da Da
9 Buciumeni ridicat nu Da
10 Cândeşti ridicat nu Da
11 Doiceşti ridicat da Nu
12 Glodeni ridicat nu Da
13 Hulubeşti ridicat da Nu
14 Ludeşti ridicat nu Da
15 Malu cu Flori ridicat nu Da
16 Moţăeni ridicat da Nu
17 Ocniţa ridicat da Da
18 Pietroşiţa ridicat da Da
19 Pucheni ridicat nu Da
20 Runcu Scăzut-ridicat nu Da
21 Şotânga ridicat da Nu
22 Tătărani ridicat nu Da
23 Valea Lungă ridicat da Da
24 Văleni-Dâmboviţa ridicat nu Da
25 Vârfuri ridicat da Da
26 Vişineşti ridicat da Da
27 Vulcana-Băi ridicat da Nu
2. ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE

A. Industriale
Din analiza structurii economice a judeţului Dâmboviţa, a industriei chimice, rezultă că nici
un agent economic nu deţine cantităţi foarte mari de substanţe toxice industriale.
Principalele hazarde tehnologice cu impact asupra mediului sunt produse de deficienţe şi
erori de proiectare şi construcţie ale instalaţiilor industriale, de gradul ridicat de uzură fizică şi
morală, de exploatarea necorespunzătoare, de eroare umană, de managementul defectuos al
operatorilor economici, de transportul substanţelor / deşeurilor periculoase, de ruperi ale barajelor
sau explozii ale unor instalaţii, având atât cauze naturale cât şi antropice, şi determinând o
succesiune de evenimente extrem de complexe sub forma unor reacţii în lanţ, cu efecte locale sau
transfrontaliere.
Marea majoritate a operatorilor economici folosesc în procesul de producţie substanţe care
prin caracterul exploziv-incendiar pot reprezenta un real pericol pentru colectivităţile umane şi
care, de regulă, constau în:
- fabrici de oxigen şi hidrogen (Târgovişte, Fieni)
- produse petroliere, uşor inflamabile (toate zonele petroliere din judeţ);
- lacuri, vopsele, emailuri pe bază de nitroceluloză sau răşini sintetice (Târgovişte şi
Găeşti).
- produse derivate din sulf (NUBIOLA Doiceşti)
- S.C. OŢELINOX S.A. – municipiul Târgovişte – acid fluorhidric ;
- S.N.G.N. ROMGAZ – oraş Răcari, sat Colacu, punct de lucru Bilciureşti – gaz
natural ;
Page 81 of 122
- S.C. NUBIOLA ROM S.R.L. – comuna Doiceşti – dicronat de sodiu, florură
de sodiu, sulfocromat galben de plumb, cromat,molibdat sulfat roşu de plumb,
fosfat de zinc, oxid de zinc ;
- S.C. TERMOELECTRICA S.A. Sucursala Electrocentrale Doiceşti – comuna
Doiceşti – hidrazină şi amoniac ;
- S.C. MECHEL S.A. – municipiul Târgovişte – oxigen, hidrogen, metanol,
clor.
Există şi operatori economici, din domeniul industriei alimentare, care în procesul de
refrigerare a produselor alimentare utilizau, ca agent de răcire în instalaţii de mică capacitate,
amoniacul dar prin programele proprii de modernizare unii au trecut la refrigerare cu freon 134
ecologic, excepţie făcând S.C. Avicola Crevedia S.A. care utilizează ca agent de răcire amoniac
şi întreprinderi de gospodărie comunală care utilizează clorul în procesul de potabilizare a apei
extrase din puţuri de mică adâncime sau surse de suprafaţă.
Rezultă, deci, că principalele substanţe toxice industriale, care pot fi implicate într-un
potenţial accident chimic pe timpul derulării proceselor tehnologice, sunt cantităţi mici de
compuşii rezultaţi în urma proceselor tehnologice, amoniacul şi clorul îmbuteliat în recipienţi de
50 l/10 bari din staţiile de apă.
Principalii operatori economici care utilizează aceste substanţe sunt:
- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE -PUCIOASA (OMNIA)
- execută clorinarea apei dintr-un recipienţi cu capacitatea de 50 l/10 bari, dispus în
apropierea barajului hidrotehnic Pucioasa.
Staţia de clorinare, care deserveşte oraşul Pucioasa, este dispusă în NV, pe DN 71, la ieşirea
din oraş, în albia râului Ialomiţa şi în apropierea unui baraj de regularizare a cursului râului
Ialomiţa.
Obiectivul a fost implicat în două accidente chimice ce au constat în pierderea totală a
clorului dintr-un rezervor tampon căruia i s-a deteriorat garnitura de etanşare a gurii de vizitare.
Deoarece staţia de clorinare este dispusă la nivelul albiei râului Ialomiţa, acesta
canalizează în aval toate scăpările de gaze şi deci nu reprezintă un pericol efectiv pentru populaţia
oraşului Pucioasa care se află dispus pe o terasă situată cu cc.20 m mai sus de obiectivul sursă de
risc, ştiut fiind că greutatea moleculară a clorului este de 2,5 ori mai mare decât cea a aerului.
Zonele letală şi periculoasă sunt canalizate de Râul Ialomiţa, în aval spre zone nelocuite. Curenţii
atmosferici creaţi de evacuarea apei din Barajul Pucioasa duc la stabilizarea şi diluţia vaporilor de
clor. Se poate restricţiona circulaţia în zonă pentru 1-4 ore
Cele două accidente au demonstrat acest fapt, nefiind puse în pericol vieţile personalului de
deservire a staţiei sau a cetăţenilor.
În anul 1997 s-a renunţat la sistemul de clorinare din rezervor şi s-a trecut la clorinarea apei
din recipienţi (butelii) de 50 l, metodă mult mai sigură în exploatare. S-a eliminat astfel orice
posibilitate de producere a unui accident chimic la acest obiectiv. Cantitatea maximă de clor
îmbuteliat şi depozitat în gospodăria unităţii este de 6 recipienţi x 50 l = 300 litrii.
- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE –LAZURI – R.A.G.C.
TÂRGOVIŞTE
- execută clorinarea apei potabile destinate alimentării Municipiului Târgovişte şi care este
extrasă din puţuri de mare adâncime (cc.90 m)
Staţia de clorinare este dispusă pe DN 71, la ieşirea din Mp.Târgoviste, 5 km S, spre
Bucureşti şi ocupă o suprafaţă de cc. 0.5 ha.
Zona a fost relativ izolată nefiind populată. Existenţa DN 71 care face legătura cu Bucureşti
şi construirea în imediata vecinătate a unui popas turistic si a unei staţii de alimentare cu
Page 82 of 122
carburanţi, au determinat schimbarea sistemului de clorinare proiectat iniţial (rezervor de clor de
800 l) şi adoptarea sistemului de clorinare din butelii de 50 l.
Vecinii : în partea de N, E si V, teren agricol pe care sunt amplasate puturile de adâncime;
În partea de S popas turistic si o staţie de alimentare cu carburanţi. Cantitatea maximă de clor
îmbuteliat şi depozitat în gospodăria unităţii este de 8 recipienţi x 50 l = 400 litrii.
d) STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE –PRISEACA – R.A.G.C.
TÂRGOVIŞTE
execută clorinarea apei potabile destinate alimentării Municipiului Târgovişte şi care este
extrasă din sursă de suprafaţă, Râul Dâmboviţa.
Staţia de clorinare este dispusă pe DN 72A, spre Câmpulung-Muscel, în satul Priseaca, în
afara perimetrului construit, într-o zonă împădurită.
Zona este izolată nefiind populată. Sistemul de clorinare este de tip dual, rezervor de clor de
800 l şi sistem de clorinare din butelii de 50 l.
Vecinii : în partea de E si V, terenuri agricole, în partea de N pădurea Priseaca. În partea de
S la cc. 500m satul Priseaca, protejat de o vale a pârâului Ilfov.
Cantitatea maximă de clor îmbuteliat şi depozitat în gospodăria unităţii este de 800 l şi 8
recipienţi x 50 l = 400 litrii. Cantităţile menţionate nu sunt niciodată cumulate.
- S.C.ERDEMIR S.A. TÎRGOVIŞTE
Profilul unităţii este producţia de metale feroase sub forme primare şi semifabricate Cod
CAEN 2710;Obiectivul ocupă o suprafaţă de cc. 24,3 ha şi este situat în Municipiul Târgovişte,
platforma industrială, având adresa pe şoseaua Găeşti, nr. 18. Cod unic de înregistrare este
130087;
Unitatea foloseşte în procesul de producţie următoarele substanţe periculoase :
Hidrogen utilizat ca atmosferă de protecţie în cuptoarele de recoacere, stoc mediu de 0,85 t,
depozitat în 2 rezervoare de câte 95 m.c. fiecare ;
Oxigen utilizat pentru obţinerea temperaturilor de tăiere-sudare a metalelor, stoc mediu de
0,57 t, depozitat în recipienţii standard la 120 bari. Consum zilnic cc. 0,130 t ;
Acid sulfuric utilizat în procesul de decapare a metalelor stoc mediu de 150 t, depozitat în 6
rezervoare supraterane din oţel, în aer liber, de câte 36 m.c. fiecare. Depozitul este amplasat la cc.
40 m de cea mai apropiată hală de producţie pe partea de vecină cu Oţelinox SA Târgovişte ;
Hidrogenul este depozitat în rezervoare tip LINDE avănd o mare siguranţă în exploatare.
- SC AVICOLA SA CREVEDIA:
Principalul obiect de activitate al SC AVICOLA CREVEDIA SA este creşterea puilor de
carne, sacrificarea acestora şi comercializarea cărnii. Societatea îşi desfăşoară activitatea de bază
în 11 ferme şi un complex de abatorizare.
Pentru producţia puilor de carne, halele de creştere se populează cu pui de o zi. Ciclul de
creştere este de 43 de zile, în care puii ajung la o greutate medie de 2,1 kg. În medie, se pot
realiza un număr de 5 cicluri pe an. Densitatea de populare este de 15.000 pui pentru 1.000 m2,
exclusiv spaţiile auxiliare.
Rata medie de mortalitate, la creşterea puilor de carne, este de 6%. Producţia de carne
pentru o hală cu suprafaţa medie utilă de 1.000 m2 va fi de 15.000 × 0,94 pui/ciclu × 5 cicluri/an
× 2,1 kg/pui = 148 tone/an.
La finele fiecărui ciclu, se face depopularea şi, în următoarele 25 de zile, se execută lucrările
specifice de pregătire, curăţire, dezinfecţie a spaţiilor şi reparaţiile curente.
Page 83 of 122
Abatorul de păsări are în dotare o linie modernă de abatorizare cu o capacitate de 4.000
capete/oră de la firma STORK (Olanda) unde se abatorizează anual 12.000-15.000 t păsări (pui
de carne, găini rase uşoare, găini rase grele şi raţe).
Substanţe periculoase:
Substanţa cu volumul cel mai mare din categoria substanţelor periculoase este amoniacul,
folosit la staţia de refrigerarea a abatorului. Amoniacul este depozitat într-o clădire separată
special amenajată (uzina de frig), unde se află un recipient de 5.000 l şi 4 recipiente de 2.000 l.
Pentru transportul amoniacului către staţia de răcire şi radiatoarele de răcire, se utilizează
conducte metalice.
După procesul de privatizare, uzina de frig a suferit numeroase procese de modernizare ceea
ce îi conferă o siguranţă deosebită în funcţionare.
CONPET PLOIEŞTI – Staţia Mavrodin
Profilul unităţii este de depozitare temporară (maxim 12 ore) şi transport prin conducte
a ţiţeiului şi gazolinei, în flux continuu (24 ore/7 zile).
Amplasarea obiectivului este în Municipiul Moreni pe DJ 710 A, ieşirea spre Comuna
I.L.Caragiale, ocupând o suprafaţă de cc. 3 ha.
Obiectivul are ca vecini:
- în partea de N, Depozitul Sud 3 al Schelei Petroliere Moreni;
- în partea de şi S , E şi V teren agricol şi viran.
Prin activitatea economică, unitatea nu reprezintă un pericol pentru populaţie, caracterul
accidentelor credibile, fiind de domenniul exploziilor şi incendiilor declanşate ca urmare a
aprinderii accidentale a produselor petroliere, sau a contaminării factorilor de mediu prin
fisurarea rezervoarelor de stocare, sau a conductelor de transport (accidental sau pentru
sustragerea de combustibili).
Unitatea dispunea de o reţea complexă de conducte, colectând ţiţeiul extras din nordul
judeţului (vezi harta anexă) astfel :
- Teiş – Moreni Ǿ 6 ⅝ - ţiţei; Moreni – Ploieşti Ǿ 6 ⅝ - ţiţei;
- Ochiuri – Moreni Ǿ 6 ⅝ - ţiţei; Bucşani – Moreni Ǿ 4 şi Ǿ 10 3/4 – ţiţei;
- Gârgoteni – Moreni – Ploieşti Ǿ 3 – gazolină.
CONPET PLOIEŞTI – Staţia Silişte
Profilul unităţii este de depozitare temporară (maxim 12 ore) şi transport prin conducte
a ţiţeiului şi gazolinei, în flux continuu (24 ore/7 zile).
Amplasarea obiectivului este în Comuna Lucieni, sat Silişte, ocupând o suprafaţă de
cc. 15 ha, într-o zonă nepopulată.
Prin activitatea economică, unitatea nu reprezintă un pericol pentru populaţia satului,
caracterul accidentelor, fiind de domenniul exploziilor şi incendiilor declanşate ca urmare a
aprinderii accidentale a produselor petroliere, accidente puţin credibile ţănând cont că
această staţie a fost recent modernizată şi beneficiază de tehnologii avansate pentru
desfăşurarea activităţilor economice şi pentru protecţie.
Este posibilă contaminării factorilor de mediu prin fisurarea rezervoarelor de stocare,
sau a conductelor de transport (accidental sau pentru sustragerea de combustibili).
Unitatea dispunea de o reţea complexă de conducte, colectând ţiţeiul extras din sudul
judeţului (vezi harta anexă) şi din sudul ţării astfel :
- Saru - Silişte Ǿ 8 - ţiţei; Ţicleni – Ploieşti Ǿ 6 F1 - ţiţei;
- Cobia - Silişte Ǿ 6 - ţiţei;
- Constanţa – Piteşti Ǿ 14 şi Ǿ 20 – ţiţei;
- Bărbăteştii – Ploieşti Ǿ 6 F1 – gazolină.
Page 84 of 122
S.C.ERDEMIR S.A. TÎRGOVIŞTE
Profilul unităţii este producţia de metale feroase sub forme primare şi semifabricate
Cod CAEN 2710;Obiectivul ocupă o suprafaţă de cc. 24,3 ha şi este situat în Municipiul
Târgovişte, platforma industrială, având adresa pe şoseaua Găeşti, nr. 18. Cod unic de
înregistrare este 130087.
Vecini:
- În partea de E, Combinatul de Oţeluri Speciale;
- În partea de N, Pârâul Ilfov şi terenuri agricole şi Sagricom Târgovişte ;
- În partea de S, DN 72 şi Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte ;
- În partea de V, Oţelinox SA Târgovişte.
Unitatea foloseşte în procesul de producţie următoarele substanţe periculoase :
- Hidrogen utilizat ca atmosferă de protecţie în cuptoarele de recoacere, stoc mediu de 0,85 t,
depozitat în 2 rezervoare de câte 95 m.c. fiecare ;
- Oxigen utilizat pentru obţinerea temperaturilor de tăiere-sudare a metalelor, stoc mediu de
0,57 t, depozitat în recipienţii standard la 120 bari. Consum zilnic cc. 0,130 t ;
- Acid sulfuric utilizat în procesul de decapare a metalelor stoc mediu de 150 t, depozitat în 6
rezervoare supraterane din oţel, în aer liber, de câte 36 m.c. fiecare. Depozitul este amplasat
la cc. 40 m de cea mai apropiată hală de producţie pe partea de vecină cu Oţelinox SA
Târgovişte ;
- Hidrogenul este depozitat în rezervoare tip LINDE avănd o mare siguranţă în exploatare.
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE FOCARELOR CHIMICE

-STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE A S.C."OMNIA" S.A. PUCIOASA
-cantitatea maximă angajată în accident = 0,05 tone;
-suprafaţa de răspândire = cc. 25 m2 (incinta beton);
-lungimea zonei letale =80 m;
-lungimea zonei periculoase =220 m;
-persistenţa la 20 grade C =max 4 ore.
- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE –LAZURI – R.A.G.C. TÂRGOVIŞTE
-suprafaţa de răspândire = cc. 25 m2 (incinta de beton);
- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE – PRISEACA – R.A.G.C.
TÂRGOVIŞTE
- S.C.ERDEMIR S.A. TÎRGOVIŞTE
-cantitatea maximă de acid sufuric angajată în accidentul unui rezervor plin = 65 tone;
-suprafaţa de răspândire = cc.2500 m2 (cuva de beton placată antiacid);
-concentraţia maximă admisă (mmg/mc aer) profesional =1,5 ;
-populaţie = 0,5
Page 85 of 122
Reprezină pericol numai pentru salariaţii proprii prin posibile explozii sau incendii de mari
proprorţii pe amplasament.
- SC AVICOLA SA CREVEDIA:
-cantitatea maximă angajată în accident = 5 tone;
-persistenţa la 20 grade C =max. 0,4 ore.
Operatorii tip SEVESO

Substanţe
domeniu
Denumire cantitate cantitate
de denumire categoria de denumire
amplasament Localitate strada prezenta( prezenta
activitate substanta substanta substanta
t) (t )
SC OTELINOX Soseaua ind.
Targoviste 1.foarte toxic acid florhidric 30/33
SA Gaesti metalurgica
Orasul
Racari, Sat extractie si
SNGN ROMGAZ Colacu, depozitare 917000/
gaz natural
SA Sucursala punct de gaze 1.200.000
de lucru naturale
inmagazinare Bilciuresti
subterana a Dicromat de
1. foarte toxice 400/400
gazelor naturale sodiu
Ploiesti 2. toxice florura de sodiu 40/40
sulfocromat
9(i)periculoase
galben de 150/150
pentru mediu
plumb
cromat,molibdat
SC NUBIOLA Aleea ind. 9(i)periculoase
Doicesti sulfat rosu de 60/60
RONANIA SRL Sinaia Chimica pentru mediu
plumb
9(i)periculoase
fosfat de zinc 40/40
pentru mediu
9(i)periculoase
oxid de zinc 150/150
pentru mediu
inflamabi sulf de petrol 120/120
inflamabi solvent nafta 4./4
nitrat de
oxidante 20/20
strontiu
lichide foarte titanat de
5./5
imflamabile izopropanol
Aleea ind.
RI
Doicesti hidrazina 0,58/3

C
C
A
A
E
S
T
Sinaia Energetica
gaze
statie lichefiate
com. imbuteliere extrm de
SC BUTANGAS 2400/
Contesti si inflamabile-
ROMANIA SA 2400
DN71 depozitare butan,
GPL propan,
GPL auto
SC ROMARM
fabricare 5. explozive
SA -SC UPS- Dragomiresti trinitrotoluen,
armament nota 2, 138/296
DRAGOMIRESTI DN 72 hexogen
si munitie sectiunea 1.4
SA
Com. Raciu transport
SC CONPET SA 6.inflamabil, 10284/
Punct de titei prin titei
Ploiesti nota 3a 15905
lucru Siliste conducte
Page 86 of 122
Operatorii economici din judeţ care generează
şi/ sau deţin deşeuri periculoase pentru om şi mediu
DENUMIREA COMPOZIŢIE CANTITATEA
Nr.
OPERATORULUI PROFIL ADRESA AMPLASARE ANUALĂ STOCATĂ
crt
ECONOMIC (tone) (tone)
Slamul contine compusi
CN Romarm –
Fabricare armament Moreni, str. Moreni, str. Teis, ai cromului, cuprului,
1. Automecanica 0 320
si munitie Teis, nr 16 nr. 16 zincului, cadmiului,
Moreni
cianura
Slamul contine compusi
CN Romarm – IL Caragiale –
Fabricare armament ai cromului, nichelului,
2. Uzina Mecanica I.L. Caragiale Pltforma 1 85,2
si munitie cuprului, zincului,
Mija industriala Mija
cadmiului
Fabricare lampi Targoviste,
SC Romlux SA electrice si Calea
3. Targoviste Amestec acizi 2 5,6
Targoviste echipamente de Campulung,
iluminat nr. 121
SC Steaua Electrica Fabricare becuri si Slam galvanic 1 6,52
Fieni, str.
4. S.A. echipamente de Amestec acizi 4,9 7,8
Garii, nr.1
Fieni iluminat Cioburi sticla plumb 5,24 212
Gaesti, str 13 Gaesti, srt. 13
Fabricare aparate Slamul contine metale
5. SC Arctic SA Gaesti Decembrie, nr. Decembrie, 0 241
electrocasnice alcaline; litiu, sodiu
210 nr.210
Targoviste, Targoviste, str.
SC Vicas SA Fabricare lacuri si
6. Sos. Gaesti, Laminorului, nr. Rasina, toluen 0,33 0,99
Targoviste vopsele
nr. 10 16
Targoviste, Contine hidrocarburi 24,5 6,1
SC Mechel SA Productie de Targoviste, sos.
7. sos. Gaesti, nr.
Targoviste laminate Gaesti, nr. 9-11 slam 200 200
9-11
Targoviste,
SC Mondotrans SA Targoviste, str.
8. Transport calatori str. Eroilor, Contine hidrocarburi 5 13,2
Targoviste Eroilor, nr.1
nr.1
SC Rovadis SRL Com.
9. Fabricare coloranti Com. Cranguri Anhidrida cromica 0 aprox. 4500
Cranguri Cranguri
Fabricare a Fieni, str.
SC Azbocim SA Slam cu continut de
10. produselor din Industriilor, Fieni 0 132
Fieni azbest
azbociment nr. 18
SC Creias SA
11. Agricol Crevedia Crevedia Pesticide 0 1,06
Crevedia
SNP Petrom SA –
12. Sucursala Videle; Extractie titei Titu Potlogi titei 15 465
Sectia Titu
Teis titei
Ochiuri titei
Com. Moreni titei
SNP PETROM SA -
Aninoasa, Moreni titei 1318
13. Sucursala Extractie titei 12400
Aleea Sinaia, Bucsani titei
Targoviste
nr. 6 Moreni titei
Cobia titei
Saru titei
Page 87 of 122
Iazurile de decantare, haldele de steril, batalele de stocare produse chimice din obiective
dispuse pe raza administrativ teritorială a judeţului
Dâmboviţa – tipurile de substanţe utilizate, caracteristicile acestora
Tipul de substanţe Suprafaţa maximă

Iazul de decantare, halda de Operatorul
existente şi posibil a fi
Judeţul Localitatea steril, batalul de stocare economic/
catitatea (to) contaminată
produse chimice deţinătorul
(km.p.)
Nu este cazul Bridgexim Ind. Acetonă - 23 tone; 0,4
Butimanu SRL Monoetilen glicol –
24 tone
Depozit de zgură şi cenuşă nr.6 SE Doiceşti Zgură şi cenuşă de 0,01
Doiceşti
termocentrală
Depozit pentru stocarea SC ERDEMIR Turte de slam -
deşeurilor nepericuloase rezultate România SRL uscate – perioada
Dâmboviţa
Târgovişte de la neutralizarea soluţiilor de feb. 2007 – oct.
decapare cu acord de mediu nr. 2010
1572/25.05.07. 8151 tone
SC OMV Petrom
Slam petrolier – 270
SA Zona de
Potlogi Decantor de slam tone – în stare N.e.c.
Producţie 5 Moesia
solidă
Nord
Iazul de decantare, halda Scurtă descriere a activităţii economice cu prezentarea

Localitatea
Judeţul de steril, batalul de profilului activităţii, a principalelor substanţe utilizate şi
stocare produse chimice caracteristicilor acestora
Societatea desfăşoară următoarele activităţi:
- comerţ cu ridicata al produselor chimice;
- fabricarea vopselii, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor;
- transporturi rutiere de mărfuri;
- depozitări;
- manipulări;
- închiriere şi subînchirieri bunuri imobile proprii.
Substanţe utilizate:
Acetona. Caracteristicile fizice şi chimice:
Aspect: lichid limpede; Culoare: incolor; Miros: miros specific
înţepător; Valoare pH la 20 gr. C: 5-6; Punct de fierbere: 56 gr. C;
Temperatura de aprindere: >18 gr. C; Inflamabilitatea: este foarte
inflamabil; Proprietăţi explozive: inferioară 2,2 % volum,
superioară 12,8 % volum; Proprietăţi oxidante: nu prezintă;
Presiune de vapori: la 20 gr. C 240 mbar; Densitate: la 20 gr. C
Butimanu Nu este cazul
0,790 gr/cm3; Solubilitatea în apă: totală; Coeficient de partiţie
octanol/apă: -0,24; Punct de topire: - 94,8 gr. C; temperatura de
autoaprindere: 540 gr. C. Categorie produs: F;R11 Xi;R36 R66 R67
Dâmboviţa Monoetilen glicol. Caracteristicile fizice şi chimice
Aspect: lichid; Culoare: incolor; Miros: caracteristic; pH:
nedeterminat; temperatura de fierbere: 198 gr. C; temperatura de
aprindere: >16 gr. C; Inflamabilitate: nu e disponibil; Proprietăţi
explozive: inferiaoară 3,2 % volum, superioară 15,3 % vol;
Proprietăţi oxidante: în contact cu oxigenul şi materialelel oxidante;
Presiune de vapori la 20 gr. C: 0,08 mm Hg; Densitate la 20 gr. C:
1140kg/mc; Solubilitate în apă: miscibil; Coeficient de octanol/apă:
-1,36; Vâscozitate: nedisponibil; Densitatea vaporilor: 2,2 (aer=l);
Temperatura de topire: - 13 gr.C; Temperatura de autoaprindere:
400 gr. C; Conductivitate electrică la 25 gr. C :1,16.10-4; Categorie
produs: Xn; R 22
Producere de energie electrică electrică, prin energia aburului
obţinut din arderea combustibililor: lignit, păcură, gaze naturale.
Depozit de zgură şi cenuşă
Doiceşti Substanţe utilizate:
nr. 6
Păcura: fraza de risc-R34; R50; Acid clorhidric: fraza de risc-R34;
R35; Hidroxid de sodiu: fraza de risc-R35.
Depozit pentru stocarea
Târgovişte
deşeurilor nepericuloase Laminare la rece a benzilor electrotehnice din oţel silicios: sablare,
Page 88 of 122
Iazul de decantare, halda Scurtă descriere a activităţii economice cu prezentarea
Localitatea
Judeţul de steril, batalul de profilului activităţii, a principalelor substanţe utilizate şi
stocare produse chimice caracteristicilor acestora
rezultate de la neutralizarea decapare cu acid sulfuric în concentraţie cuprinsă între 10 %- 25 %
soluţiilor de decapare cu laminare, recoacere, acoperire cu lac, ambalare, neutralizare ape,
acord de mediu compactare slam.
Decantorul este închis din anul 2006. În el a fost depozitat temporar
slamul petrolier rezultat în urma curăţirii rezervoarelor de ţiţei
aferente zonei de producţie. Depozitul are o capacitate de 600 mc,
Potlogi Decantor slam
în momentul închiderii se aflau în el cca. 227 mc fază solidă şi
lichidă. În momentul de faţă faza lichidă a fost procesată către o
asociaţie, urmând a se elimina şi faza solidă.
Instalţiile mari de ardere din judeţul Dâmboviţa
S. C. Termica S.A Târgovişte
Adresa: str. I.C. Brătianu nr. 50 , Dâmboviţa;

Titular de activitate: Consiliul Local Târgovişte - producere transport, distribuţie, furnizare
energie termica ;
Instalaţie mare de ardere compusa din CAF 3 - cazan de apa fierbinte nr. 3 cu putere
instalată 58,15 MWt
Descriere tehnologică:
- descrierea rolului instalaţiei în cadrul unităţii- producere apă fierbinte ( agent termic primar
) pentru instalaţia de termoficare a oraşului.
Descrierea echipamentelor care compun instalaţia
- cazanul de apă fierbinte;
- cos evacuare gaze arse H=50m; D=1600 mm;
- arzătoare de gaz natural;
- programul uzual de funcţionare zilnica, lunara si anual:24 ore/zi - 6luni/an.
Date privind emisiile de poluanţi:
- tipul de combustibil utilizat - gaz natural;
- caracteristicile combustibililor utilizaţi: puterea calorifică 8050 Kcal;
- sisteme de depoluare existente – Nu;
- metodologia utilizată în cadrul unităţii pentru evaluările privind emisiile de
poluanţi - factori de emisie folosiţi pentru SO2, NOx si pulberi - cei comunicaţi de APM
Târgovişte).
S.C. Termoelectrica S.A. - Sucursala Electrocentrale Doiceşti
Adresa: Str. Aleea Sinaia nr.1, comuna Doicesti, judetul Dambovita, cod 0269, tel.
0245227013, fax: 0245227010
Cazan abur tip Benson nr. 8, cu puterea instalata 470 MW.
Date privind emisiile de poluanţi:
- tipul de combustibil utilizat- combustibil solid (lignit) si păcură;
- sisteme de depoluare existente – electrofiltre;
- metodologia utilizata in cadrul unităţii pentru evaluările privind emisiile de poluanţi
EMPOL.
S.C. Termoelectrica S.A. /Sucursala Electrocentrale Doicesti funcţionează în baza
derogării conform articolului 5, alineatele 2 si 3 ale H.G. 541/2003 modificată si completată
cu H.G. 322/2005. Societatea se angajeaza:
Page 89 of 122
1. Să nu exploateze, in perioada 01.01.2008- 31.12.2015 instalatia mare de ardere, bloc
energetic nr. 8, compusa din cazan abur de 645t/h si turbina generator de 200 MW, mai mult
de 20000 ore;
2. Să prezinte anual un raport cuprinzand evidenta orelor de functionare utilizate si
neutilizate din timpul precizat la punctul 1;
3. Instalaţia să isi inceteze activitatea definitivă la expirarea perioadei prevazute la punctul 1.
B. De transport şi depozitare produse periculoase

Dinamica evoluţiei economiei, implică o creştere permanentă a transporturilor de substanţe
sau deşeuri periculoase pe căile de comunicaţii rutiere şi feroviare, în cisterene, containere sau
alte ambalaje. Datorită unor accidente de circulaţie, avariilor apărute la mijlocul de transport sau
ambalaj, reacţiilor chimice neprevăzute, nerespectării normelor tehnice de ambalare şi transport
sau altor factori neprevăzuţi, se pot produce explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau
răspândirea substanţelor şi deşeurilor periculoase pe sol şi în mediul înconjurător.
Transporul substanţelor sau deşeurilor periculoase pe căile de comunicaţie este reglementat
prin Legea nr. 31/1994, Procedura de reglementare şi control al transporturilor deşeurilor pe
teritoriul României din 05.01.2004, Hotărârea Guvernului nr. 1374/2000, de Ordinul comun nr.
2/211/118 din 2004 al miniştrilor din trei ministere cu responsabilităţi în domeniu şi de „Codul
Naţiunilor Unite pentru Transportul Produselor Periculoase”.
Transporturile de substanţe periculoase care prezintă pericol de accidente majore se
realizează de următorii operatori economici şi instituţii:
Deşeuri petrochimice:
e) S.C. All Sing 99 S.R.L. Medgidia;
f) S.C. Rompetrol Logistic S.R.L.;
g) Rafinăria Steaua Română;
h) A.F. Dragomir Vişina DB;
i) S.C. Mary and Carmen S.R.L. Bărcăneşti Prahova;
j) S.C. Setcar S.A. Brăila;
k) S.C. Privat S.R.L., Valea Mare Argeş;
l) S.C. Borsenia S.R.L. Bărcăneşti Prahova;
Muniţii şi materii explozive:
m) Inspectoratul de Jandarmi Dâmboviţa, Gorj, Giurgiu.
n) S.C. Atlas Gip S.A. Ploieşti;
o) S.C. M.F.A. S.R.L Mizil;
p) U.M. Vadu Gorj, Mija şi Gugir;
q) S.C. Carpatcement Holding S.A. – Teişani;
Materiale radioactive, reactivi chimici, nuclear:
r) F.C.N. Piteşti;
s) Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin.
Clor lichid:
t) R.A.G.C. Târgovişte;
u) S.C. Gospodărire Comunală Locativa Gaesti, Moreni, Pucioasa.
Page 90 of 122
Transporturi periculoase efectuate pe raza judeţului Dâmboviţa
DEŞEUL PERICULOS
Nr. CANTITATEA RUTA DE
SOCIETATEA TRANSPORTAT
crt. t/an sau t/ transport TRANSPORT
DENUMIRE COD DEŞEU
Târgovişte - Ploieşti-
Nămol metalic
1 SC OTELINOX 12 01 08* 250 (A2) - Cernavodă -
conţinut de ulei
Medgidia
SC ERDEMIR Uleiuri hidraulice Târgovişte-Ploieşti-
2 13 01 11* 20
ROMANIA SRL sintetice Buzău-Râmnicu Sărat
SC ERDEMIR Uleiuri sintetice de Târgovişte-Ploieşti-
3 12 01 10* 200
ROMANIA SRL ungere uzate Buzău-Râmnicu Sărat
Nămol şi turte de
EXPRT RECZCLING filtre cu conţinut de Brăneşti -Târgovişte-
4 11.01.09* 300
SRL BRANESTI substanţe Stoeneşti-Ariceşti
periculoase
Nămoluri de la Comişani-Târgovişte-
5 SC NIMET SRL maşini(şlam 12 01 14* 100 Ploieşti-Urziceni-
rectificare) Slobozia
Nămol şi turte de
Comişani-Târgovişte-
filtre cu conţinut de
6 SC NIMET SRL 11 01 09* 100 Ploieşti-Urziceni-
substanţe
Slobozia
periculoase
Răzvad-Zona de
Deşeuri din activităţi colectare –DN72-
7 EURO PLUS SERV SRL 18. * 72
sanitar/veterinare Ploieşti –Bucuresti
Centură- Jilava
P17-Şelaru-
OMV PETROM ASSET Deseuri cu conţinut
8 16 07 08* 75 GăeştiTargoviste- Gura
V MOESIA CENTRAL de ţiţei
Ocnitei-Moreni
ELY AUTOMOTIVE Ulei mineral Târgovişte-Moreni-
9 13 01 10* 200
TITU hidraulic neaditivat Filipeştii de Pădure
Pământ şi pietre cu
OMV PETROM ASSET conţinut ridicat de P1- Vişina-Şelaru-
10 17 05 03* 210
V MOESIA CENTRAL substanţe Roata-Marsa-P56Videle
periculoase
Ulei mineral
PROLEASING Târgovişte-Moreni-
11 neclorinat de motor 13 02 05* 80
MOTORS TGV. Filipeştii de Pădure
şi trensmisie
Moroieni-Pietroşiţa-
Pucioasa-Targovişte-
12 SC ROMTELECOM SA Baterii de plumb 16 06 01* 5
Răcari-Centură-
Bucureşti
SNGN MEDIAS
Ulei mineral
SISGNPLOIESTI Butimanu-Ploieşti-
13 neclorinat de motor 13 02 05* 80
COMPRESOARE Valea Călugărescă
şi trensmisie
BUTIMANU
Deşeu din activ.
18 01 01*
preventive, Moreni-Filipeştii de
14 BIOAMBIENT SRL 18 01 02 * 100
diagnostic şi Pădure-Brazi
18 01 03*
tratament
Găeşti-Moreni-DN1 -
15 SC CRINA SRL Deşeuri infecţioase 18 01 03* 40
Brazi
Comişani-Târgovişte-
Baie uzată(cromare,
16 NIMET SRL 11 05 04* 100 Ploieşti-Urziceni-
nichelare)
Slobozia
Page 91 of 122
DEŞEUL PERICULOS
DENUMIRE COD DEŞEU
Materiale de
TEHNOECOLOGICA Moreni-Floreşti -
17 construcţii cu 17 06 05 * 500
SRL Ploieşti
conţinut de azbest
Ului motor Găeşti-A1- DN1-
18 SC MAVEXIM SRL 13 02 08* 48
trensmisie şi ungere Ploieşti
Deşeu solid de la
Valea Voievozilor-
remedierea solului
SC CONPET SECTOR Ploieşti-Urziceni-
19 cu conţinut de 19 13 01* 5000
MORENI Slobozia-Hîrşova-
substanţe
Nazarcea
periculoase
Deşeu solid de la
Silişte-Nucet-Răcari-
remedierea solului
SC CONPET SECTOR Chitila-lehliu-
20 cu conţinut de 19 13 01* 5000
SILISTE Dragalina-Slobozia-
substanţe
Hîrşova-Nazarcea
periculoase
Materiale de
CONSILIUL Moreni-Str. Teiş
21 construcţii cu 17 06 05* 200
JUDETEAN DB Nr.16D
conţinut de azbest
Târgovişte-
22 OMV PETROM Ulei uzat şi expirat 13 02 08* 10 Dărmăneşti-Ploieşti-
Inoteşti
Pământ şi pietre cu
P4CorbiiMari-
OMV PETROM ASSET conţinut ridicat de
23 17 05 03* 250 Crevedia-Clejani-
V MOESIA NORD substanţe
Milcovaţ-Letca Noua
periculoase
Nămol şi turte de
Târgovişte-Ploieşti
filtre cu conţinut de
24 SC MECHEL 11 01 09* 50 Urziceni-Slobozia-
substanţe
Hîrşova-Constanşa
periculoase
Teiş Târgovişte-
OMV PETROM ASSET Şlamuri din
25 05 01 03* 4000 Ploieşti-Sinaia-Braşov-
V MOESIA CENTRAL rezervoare
Hoghiz
Şuţa-Târgovişte-
OMV PETROM ASSET Şlamuri din
26 05 01 03* 300 Ploieşti-Sinaia-Braşov-
V MOESIA CENTRAL rezervoare
Hoghiz
Nămol şi turte de
UZINA
filtre cu conţinut de Moreni-.I.L.Caragiale-
27 AUTOMECANICA 11 01 09* 500
substanţe Ariceşti Rahtivani
MORENI
periculoase
Uleiuri sintetice de Târgovişte-Găeşti-
28 SC ENERGOFOR SRL motor , transmisie şi 13 02 06* 24 Piteşti-RâmnicuVâlcea-
ungere Sibiu
Teiş -Târgovişte-
OMV PETROM ASSET Şlamuri din Ploieşti-Urziceni-
29 05 01 03* 4000
V MOESIA CENTRAL rezervoare Slobozia-Ţăndărei-
Hârşova -Medgidia
Şuţa -Târgovişte-
OMV PETROM ASSET Şlamuri din Ploieşti-Urziceni-
30 05 01 03* 300
V MOESIA CENTRAL rezervoare Slobozia-Ţăndărei-
HârşovaMedgidia
Ambalaje care Comişani-Târgovişte-
31 SC NIMET SRL conţin reziduuri 15 01 10* 30 Răcari-Bucureşti-
contaminate Drajna-Slobozia
Page 92 of 122
DEŞEUL PERICULOS
DENUMIRE COD DEŞEU
Uleiuri sintetice de
Târgovişte- Sinaia-
32 SC PEGA MAX SRL motor , transmisie şi 13 02 06* 60
Braşov-Râşnov-Şercaia
ungere
SNGN MEDIAS
Absorbanţi materiale Bilciureşti-Bucşani--
33 SISGNPLOIESTI 15 02 06* 12
filtrante .I.L.Caragiale- Moreni
SECTIA FINTA
34 POT COM SRL Baterii de plumb 16 06 01* 60
Ulei mineral
35 POT COM SRL neclorinat de motor 13 02 05* 60
şi trensmisie
Uleiuri hidraulice Târgovişte- Sinaia-
36 POT COM SRL 13 01 09* 60
minerale clorinate Braşov-Râşnov-Şercaia
Uleiuri sintetice de
37 POT COM SRL motor , transmisie şi 13 02 06* 60
ungere
Alte uleiuri de motor Târgovişte--
SC POR STEM COM
38 , transmisie şi 13 02 08* 48 .I.L.Caragiale -
SRL
ungere Dărmăneşti-Ploieşti
Fieni-Târgovişte-
SC RO ECOLOGIC SRL Ceruri şi grăsimi
39 12 01 12* 1000 Ploieşti-Buzău-R.Sărat-
FIENI uzate Bacău-Săvineşti
Fieni-Târgovişte-
40 12 01 12* 1000 Ploieşti-Buzău-Focşani-
FIENI uzate R.Sărat-Bacău-Săvineşti
Fieni-Târgovişte-
41 12 01 12* 1500 B(A2)-Feteşti-
FIENI uzate Cernavodă-Medgidia
Fieni-Târgovişte-
SC RO ECOLOGIC SRL Ploieşti-Buzău-R.Sărat-
42 FIENI
Reziduuri uleioase 05 01 05* 1000 Focşani-Bacău-
Săvineşti
Deşeuri de vopsele
Fieni-Târgovişte-
cu conţinut de
43 solvenţi organici sau 08.01.11* 1000
FIENI Focşani-Bacău-
alte substanţe
Săvineşti
periculoase
Nămoluri cu
Fieni-Târgovişte-
conţinut de solvenţi
44 organici sau alte 08.01.13* 1000
substanţe
Săvineşti
periculoase
Nămoluri apoase cu
conţinut de vopsele Fieni-Târgovişte-
SC RO ECOLOGIC SRL şi lacuri de solvenţi Ploieşti-Buzău-R.Sărat-
45 08 01 15* 1000
FIENI organici sau alte Focşani-Bacău-
substanţe Săvineşti
periculoase
Deşeuri cu adezivi
Fieni-Târgovişte-
şi cleiuri cu
46
FIENI conţinut de 08 04 09* 1000
Focşani-Bacău-
solventi organici Săvineşti
sau alte substanţe
Page 93 of 122
DEŞEUL PERICULOS
DENUMIRE COD DEŞEU
periculoase
Deşeu de vopsele şi
Fieni-Târgovişte-
lacuri cu conţinut de
47 solvenţi organici sau 08 01 11* 1000
alte substanţe
Săvineşti
periculoase
Fieni-Târgovişte-
48 Reziduuri uleioase 05 01 05* 1000
Săvineşti
Nămoluri de vopsele
Fieni-Târgovişte-
şi lacuri cu conţinut
49 de solvenţi organici 08.01.13* 1000
sau alte substanţe
Săvineşti
periculoase
Nămoluri apoase cu
conţinut de vopsele Fieni-Târgovişte-
SC RO ECOLOGIC SRL şi lacuri de solvenţi Ploieşti-Buzău-R.Sărat-
50 08 01 15* 1000
FIENI organici sau alte Focşani-Bacău-
substanţe Săvineşti
periculoase
Deşeuri cu adezivi
şi cleiuri cu Fieni-Târgovişte-
51
SC RO ECOLOGIC SRL conţinut de 08 04 09* 1000
Ploieşti-Buzău-R.Sărat-
FIENI solventi organici Focşani-Bacău-
sau alte substanţe Săvineşti
periculoase
Fieni-Târgovişte-
Vopsele,
52 cerneluri,adezivi şi 20 01 27* 1000
răşini
Săvineşti
Fieni-Târgovişte-
Vopsele,
53 cerneluri,adezivi şi 20 01 27* 1000
răşini
Săvineşti
OMV PETROM ASSET Moreni- Moreni
54 Şlam de rezervor 05.01.03* 760
V MOESIA CENTRAL (2EPS)
Glodeni-Ocniţa-
OMV PETROM ASSET
55 Şlam de rezervor 05.01.03* 760 G.Ocnitei- Moreni
V MOESIA CENTRAL
(2EPS)
OMV PETROM ASSET Deşeuri periculose Moreni-Adânca---
56 19 03 04* 10500
V MOESIA CENTRAL parţial stabilizate .I.L.Caragiale
Nămoluri uleioase Valea Mare-Găeşti
de la operţiile de Târgovişte- Moreni -
OMV PETROM ASSET
57 întreţinere a 05 01 06* 400 Ploieşti-Valeni de
V MOESIA CENTRAL
instalaţiilor şi Munte-Săcele-Braşov-
echipamentelor Hoghiz
Pâslă sintetică
contaminată cu Târgovişte- Răcari-
58 SC OTELINOX SA 15 02 02* 12
substanţe Centura Bucureşti-Glina
periculoase
Târgovişte- Răcari-
59 SC REMAT SA Baterii de plumb 16 06 01* 2000
Centura Bucureşti-
Page 94 of 122
DEŞEUL PERICULOS
DENUMIRE COD DEŞEU
Pantelimon
Dărmăneşti-Crângul
60 SC DOR STEM SRL Baterii de plumb 16 06 01* 2000
lui Bot -Ploieşti
SC VIVANI Şlamuri din Saru- Târgovişte-
61 05 01 03* 4000
SALUBRITATE SA rezervoare Ploieşti-Boldeşti
Titu-Mătasuru-
62 SC ELSID SA Uleiuri uzate 13 03 07* 100
Dragodana
Găeşti-A1-Bucureţti
63 SC REMAT SA Baterii de plumb 16 06 01* 2000
Centură-Pantelimon
Ambalaje care
contin reziduuri sau
SC NUBIOLA
64 sunt contaminate cu 15 01 10* 200 Doicesti-Branesti
ROMANIA SRL
substante
periculoase
Namol de la tratarea
SC NUBIOLA fiyico-chimica care
65 19 02 10* 400 Doicesti-Branesti
ROMANIA SRL contin substante
periculoase
B1) Transportul rutier

În cazul producerii unor situatii de urgenţă cum ar fi: accidente urmate de incendii sau
explozii, care sa afecteze autovehicolele aflate pe reţeaua de drumuri din zona de competenta a
Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “Basarab I” a judetului Dambovita, interventia este
asigurata de fortele din subordine in cooperare cu cele ale Serviciilor Voluntare pentru Situatii de
Urgenta si ale celorlalte componente ale Sistemului de Securitate şi Apărare Naţională, dupa caz.
In ceea ce priveste accidentele rutiere, functie de categoria autovehicolelor, acestea pot fi
impartite in accidente “usoare” in care sunt implicate autoturismele si accidente “grele” in care
sunt implicate autovehicolele de transport persoane sau marfa, care la randul lor, functie de
marfa transportata se impart in transporturi obisnuite si transporturi de marfuri periculoase.
Cauzele producerii accidentelor rutiere sunt multiple: nerespectarea semnelor si regulilor de
circulatie, neadaptarea vitezei la conditiile de trafic, consumul de alcool si mai nou starea
carosabilului, gropile din el, pe importante cai rutiere, ii fac pe conducatorii auto sa bruscheze
volanul provocand grave accidente soldate cu pierderi de vieti omenesti si pagube materiale.
Ca tronsoane rutiere cu un grad mai ridicat de pericol, aparţinătoare zonei de competenţă
putem include:
1. Autostrada 1 Bucureşti-Piteşti (E 70) tranzitează judeţul Dâmboviţa, pe direcţia SE –
V, pe o distanţă de aproximativ 31 km de la km 49 până la km 80. Această arteră rutieră este
modernizată, pe fiecare sens de mers, existând două benzi şi o bandă de urgenţă, ieşirile de pe
autostradă făcându-se prin intermediul pasajelor rutiere situate în apropiere de km 53, km 56, km
62, km 64, km 67, km 70, km 73, km 74 şi km 77.
2. DN 71 este drumul care practic traversează judeţul de la S către N pe o distanţă de

aproximativ 100 de km, dinspre Bucureşti către Sinaia, intersectându-se cu DN 7 la sensul
giratoriu din Bâldana (km 0).
Localităţile tranzitate de acest drum sunt: Bâldana, Răcari, Conţeşti, Cuza Vodă, Mircea
Vodă, Ilfoveni, Brăteşti, Ulmi, Târgovişte (pe şoseaua de centură), Aninoasa, Doiceşti, Lăculeţe,
Pucioasa, Moţăieni, Fieni, Buciumeni, Pietroşiţa, Moroieni, Glod.
Page 95 of 122
- drumul este intens circulat, fiind folosit de autoturisme, de camioane de mare tonaj şi de
autovehicule de transport călători, aspecte ce îngreunează traficul, problemele apărând pe timpul
producerii unor evenimente rutiere când fluenţa traficului scade considerabil datorită faptului că
drumul este prevăzut cu o singură bandă de circulaţie pe sens;
- covorul asfaltic al şoselei de centură a municipiului Târgovişte prezintă foarte multe
denivelări, fapt ce impune reducerea vitezei de mers, pe alocuri până la 10 km/h;
- la ieşirea din Târgovişte sunt două poduri, unul peste râul Ialomiţa iar celălalt peste calea
ferată;
- din localitatea Doiceşti până la ieşirea din judeţ spre Sinaia drumul abundă de curbe;
- la ieşire din localitatea Moroieni, în satul Glod, există o mare comunitate de rromi, în
această localitate reducându-se viteza din cauza aglomerării drumului cu persoane şi atelaje hipo;
- pe acest drum traficul rutier creşte considerabil la sfârşitul săptămânii datorită exodului de
turişti către zonele montane din nordul judeţului.
3. DN 72 este drumul naţional care străbate localităţile Găeşti, Dragodana, Târgovişte, pe o

distanţă de 28 km, respectiv Răzvad, Săcuieni, Adânca, I.L. Caragiale, Dărmăneşti, spre Ploieşti,
pe o distanţă de aproximativ 50 km. DN 72 preia traficul rutier, de pe DN 7 şi autostrada
Bucureşti-Piteşti, care tranzitează judeţul către estul şi sud-estul ţării. Carosabilul DN 72 este intr-
o strare bună, circulaţia se desfăşoară pe o singură bandă pe sens.
4. DN 72A face legătura între Târgovişte şi Câmpulung, tranzitând judeţul pe o distanţă de

aproximativ 43 km, prin localităţile Priseaca, Gheboieni, Voineşti, Malu cu Flori, de-a lungul
râului Dâmboviţa.
Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens, carosabilul fiind deteriorat pe
porţiuni cuprinse între 0,5-1 km pe raza localităţilor Priseaca, Gheboieni, Voineşti, Malu cu Flori.
Pe acest traseu se întâlnesc frecvent animale nesupravegheate şi atelaje hipo care se deplasează
pe carosabil, ceea ce impune uneori deplasarea cu viteze reduse până la 20 km/h şi atenţie sporită
şi din cauza carosabilului deteriorat.
5. DN 7 tranzitează judeţul pe relaţia Piteşti-Bucureşti, pe o distanţă de aproximativ 72 km

prin localităţile Valea Mare, Gura Foii, Găeşti, Mătăsaru, Titu, Lunguleţu, Bâldana şi Tărtăşeşti.
Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens până la sensul giratoriu din
Bâldana (intersecţia DN 7 cu DN 71), de unde carosabilul are două benzi pe sens despărţite de
parapeţi din beton. DN 7 are o calitate acceptabilă a carosabilului, însă circulaţia se desfăşoară
anevoios din cauza autovehiculelor de mare tonaj, mai ales pe raza localităţilor.
În localitatea Găeşti la intersecţiile DN 7 cu DN 61 şi respectiv DN 7 cu DN 72, la orele de
vârf (07-08.00 şi 15.30-17.00) se pot crea ambuteiaje rutiere.
6. DN 61 face legătura între Găeşti şi Giurgiu, tranzitând pe o distanţă de aproximativ 35

km localităţile Greci, Petreşti, Ulieşti şi Corbii Mari (de-a lungul râului Neajlov) şi preia pe raza
localităţii Greci o parte din traficul rutier de pe A1 dinspre Bucureşti sau Piteşti spre Giurgiu şi
retur.
Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens, carosabilul este deteriorat pe
porţiuni de până la 1 km mai ales pe raza localităţilor. Pe DN 61 se întâlnesc frecvent animale
domestice lăsate nesupravegheate pe raza localităţilor tranzitate.
Page 96 of 122
7. DN 1A tranzitează judeţul pe o distanţă de aproximativ 30 km, prin localităţile Crevedia,
Lucianca, Butimanu şi Corneşti făcând legătura între Bucureşti, Buftea şi Ploieşti.
Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens, carosabilul fiind deteriorat pe
anumite porţiuni datorită traficului de autovehicule de mare tonaj.
B2) Transportul feroviar

În cazul producerii unor situaţii de urgenţă cum ar fi: accidente urmate de incendii sau
explozii, care sa afecteze reţeaua de cale ferată din zona de competenţă a Inspectoratului pentru
Situatii de Urgenta “Basarab I” interventia este asigurata de către forţe din cadrul acestuia în
colaborare cu Serviciile Voluntare pentru Situatii de Urgenta si cu celelalte componente ale
Sistemului de Securitate şi Apărare Naţională, după caz.
Localităţile ce se găsesc pe principalele căi de comunicaţii şi care pot

fi afectate în cazul producerii unor accidente pe căile de
comunicaţii auto, căi ferate şi aeriene
Nr. Denumirea căii Localităţile ce se

crt. de comunicaţie găsesc pe comunicaţii
Căi rutiere
D.N.1 A
Crevedia, Butimanu, Corneşti
1 Bucureşti-Ploieşti
D.N.7 Tărtăşeşti, Lunguleţu, Titu, Costeşti, Mătăsaru,
2 Bucureşti-Găeşti-Piteşti Găeşti, Crînguri
D.N.6
Petreşti, Ulieşti, Corbii-Mari
3 Găeşti-Petreşti - Ulieşti-Corbii Mari
D.N.71 Răcari, Conţeşti, Cuza Vodă, Mircea Vodă,
Bucureşti-Târgovişte-Pucioasa Brăteşti, Târgovişte, Aninoasa, Doiceşti, Brăneşti,
4
-Fieni-Sinaia Pucioasa, Moţăeni, Fieni, Pietroşiţa, Moroeni
Dărmăneşti, I.L.Caragiale, Mija, Răzvad
D.N.72
5 Târgovişte, Viişoara, Picior de Munte, Dragodana,
Ploieşti-Târgovişte-Găeşti
Găeşti
D.N.72 A Târgovişte, Priseaca, Gheboieni, Izvoare, Voineşti,
6 Târgovişte-Voineşti-Malu cu Flori-Câmpulung Gemenea, Malu cu Flori
Căi ferate
1 Bucureşti-Titu-Găeşti-Piteşti
Pe traseul căii ferate vor acţiona formaţiuni de
2 Bucureşti-Târgovişte-Pietroşiţa
Pr.Civ. ale localităţilor unde s-au produs accide-nte
3 Târgovişte-Mija- Ploieşti
şi ale regionalei C.F.Bucureşti
4 Târgovişte- I.L.Caragiale-Moreni
B3) Transportul prin reţele magistrale

Datorită existenţei industriei extractive concretizată în exploatarea de ţiţei şi gaze naturale
există riscul de explozii şi incendii la magistralele de transport petrol şi gaze datorate accidentelor
tehnologice cât şi celor teroriste.
Retea magistrală gaze: Răzvad – Brăteşti – Băneşti; Brăteşti- Racoviţa – Zalhana; Brăteşti –
Cornăţelu – Meri – Butimanu; Cătunu – Podu Rizii – Răcari – Gulia; Cătunu – Burduca –
Cojocaru – Găeşti; Cătunu – Titu; Răzvad – Ghirdoveni – jud. Prahova; Pitaru – Costeşti;
Magistrală – Răcari;
Reţea repartiţie M.P. Petrom: Târgovişte – Fieni; Târgovişte – Dragomireşti; Târgovişte-
Bucşani; Valea Caselor – Mislea – Cobiuţa.
Page 97 of 122
Reţea repartiţie gaze M.P. S.C. Distrigaz: Vişina – Meri – Cojocaru – Găeşti; Lunguleţu –
Titu – Fusea; Mija – Mărgineni de Sus; Moreni – Staţie; Răzvad – Târgovişte – Teiş – Aninoasa
– Doiceşti; Pucioasa – Fieni; Valea Mare – Valea Caselor
C. Riscuri nucleare
Riscurile constau în executarea transporturilor cu material nuclear pe căile de comunicaţii
( feroviar şi rutier ) cât şi prin contribuirea factorilor climatici care ajută la deplasarea norului
radioactiv produs în urma unui accident la CNE Kozlodui – Bulgaria.
CNE-PROD CERNAVODĂ este construită pe malul stâng al canalului Dunăre-Marea
Neagră, la aproximativ 2 km est de oraşul Cernavodă si la 3 km est de fluviul Dunărea, fiind
proprietatea Societãtii Nationale Nuclearo-Electrica.
CNE-PROD CERNAVODA este proiectatã sã cuprindã 5 grupuri de tip PHWR-CANDU
anvelopate, cu o putere de 2180 Mwth. si 700 Mwe. fiecare.
În caz de accicent nuclear cu depăşirea barierei de protecţie a anvelopei se pot elibera şi
dispersa în mediu produşi radioactivi sub formă gazoasã, lichidă sau aerosoli, care se pot
răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât, în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi
nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie.
Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe
la radiaţiile γ emise de radionuclizii prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din punct de vedere al
expunerii interne prin inhalare, consumul apei si alimentelor contaminate, prezentând un pericol
deosebit izotopii radioactivi ai iodului, strontiului, cesiului precum si ai gazelor nobile.
Situaţia operatorilor economici şi instituţiilor din judeţul Dâmboviţa,

surse de risc nucleare sau radiologic
Nr. Agentul economic Unitatea nucleară Risc

Adresa
crt. (Instituţia) (Tip aparat) radiologic
OPERATORI ECONOMICI
Târgovişte
1 SC.UPET SA Defectoscopie Ir192 3 Arsenalului nr.20
2 Uzina 4 Dragomireşti Defectoscopie Ir192 3 Laminorului nr.2
3 Formaţie service A1 1 Şoseaua Găeşti
SC MECHEL SA
4 Spectrometru Philips (LR) 2 9-11
Grosimetru Am241 RSS 06
5 3
2 instalaţii Şoseaua Găeşti
SC OTELINOX SA
Grosimetru Am241 RSS 06 16
6 3
2 instala]ii
Grosimetru Am241 RSS 06 Şoseaua Găeşti
7 SC ERDEMIR SRL 3
2 instalaţii 18
Instalatii de nivel INR
8 SC ROMLUX SA 2 Câmpulung 128
S 106, S168, Toschiba
Termoelectrica
9 AI PU 239 (KY,RID) 3 Com Doice[ti
DOICEŞTI
Universitatea
10 Difractometrie Rx 1 Unirii nr.20
VALAHIA
Găeşti
11 SC MECANPETROL Defectoscopie Ir192 3 Şos Buc.Piteşti Km 70
13 Decembrie
12 SC UTCHIM SA Defectoscopie Rx 3
nr. 208
Page 98 of 122
Adresa
Moreni
22 Decembrie 1989
13 SC IMUT SA Defectoscopie Ir192 3
nr.60
UNITĂŢI DIN SECTORUL MEDICAL
Moreni
1 Spital DUODIAGNOST 3
22 dec.1989 nr.18
2 Chirg. Mobil ETIROL 2
3 Disp.TBC ELTEX 400 3
Republicii nr.8
4 Disp.TBC-RF ELTEX 200 1
radio Adresa
crt. (Instituţia) (Tip aparat) logic
Găeşti
1 ELTEX 400-TV 3
Spital
2 DUODIAGNOST 3
3 Policlinică ELTEX 400-GRAFII 2
Str. 13 Decembrie nr.170
5 Disp.TBC-Rx AUTOMATICA 1
6 Rx dentar DENTIX 2 1
Sanatoriul TBC Moroieni
1 TUR 800 2 Com Moroeni
Pucioasa
1 DUODIAGNOST 3
Spital
2 ELTEX 400-GRAFII 2 Republicii nr.125
3 Policlinica ELTEX 400 3
Primăverii nr.8
5 Disp.TBC-Rx ELTEX 200 1
Titu
1 Policlinica ELTEX 400 3
N.Grigorecu nr.76
2 Rx dentar DENTIX 1 1
3 Disp. TBC DIAGNIMAX M 125 3 N.Grigorecu nr.124
Centrul de Sănătate Voineşti
1 DIAGNIMAX M 125 3
Spital Com. Voineşti
2 Philips MRS 2
Spitalul rural Niculeşti
1 Spital ELTEX 400 3 Com. Niculeşti
Centrul de Sănătate Răcari
1 Maternitate Philips MRS 2
Com. Ghergani
2 Pediatrie şi TBC ELTEX 400 3
Centrul de Sănătate Valea Lungă
1 Disp.rural Philips MRS 2 Com. Valea Lungă
SECTOR PARTICULAR
1 MEDACOM SRL Tgv. TUR-500 scopie 3 N. Titulescu nr.16
2 DENTSANA SRL Fieni IMAGE x70 1 Malu Roşu nr.16
3 The.Dent. SRL Tgv. IMAGE x70 1 Str.Gării nr.2
MEDICALDENT SRL
4 IMAGE x70 1 T.Vladimidescu nr. 195-
Tgv.
197
5 RADIDENT SRL Tgv. IMAGE x70 1
6 STOMADENT SRL IRIX 708 1 T.Vladimidescu nr. 142
Page 99 of 122
Adresa
Tgv.
STOMADENT SRL
7 5D2 ET 1 Str. 22. Dec 1989 nr.8
Moreni
D. Riscuri de poluare a apelor

Judeţul Dâmboviţa este străbătut de trei râuri importante Ialomiţa, Dâmboviţa şi Argeş.
Din cele trei râuri numai în râul Dâmboviţa nu se produc descărcări de ape uzate, situaţie care
determină încadrarea acestuia în categoria I din punct de vedere al calităţii. Ialomiţa primeşte
direct sau prin intermediul staţiilor de epurare orăşeneşti şi ai unor afluenţi apele uzate din
majoritatea zonelor industriale ale judeţului.
Argeşul intră pe teritoriul judeţului poluat din judeţul învecinat.
Categoria „degradat” cuprinde râuri ce străbat unele zone petroliere: Pâscov, Slănic,
Bizdidel, Cobia, Neajlov, Dâmbovnic.
De asemenea, râurile de la nivelul judeţului pot fi poluate prin accidente tehnologice
produse la nivelul conductelor de ţiţei aparţinând SC Conpet SA care traversează judeţul pe
întreg teritoriul lui, aceste conducte subtraversând sau supratraversând râurile importante (Argeş,
Dâmboviţa şi Ialomiţa), prin albiile acestora.
Poluarea industrială în judeţ, este reprezentată de eliberarea în mediul înconjurător a unor
cantităţi de noxe. Operatorii economici poluatori sunt:
- S.C. Mechel S.A., S.C. Oţelinox S.A., S.C. Cromsteel S.A., S.C. Erdemir S.A., S.C.
Romlux S.A., S.C. Vicas S.A. Târgovişte, S.C. Electrocentrale Doiceşti, S.C. Nubiola Doiceşti,
S.C. Carpatcement Holding S.A., S.C. Elsid Titu, S.C. Petrom S.A.
Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa s-au produs poluări accidentale, fără a afecta însă cursuri
de apă, de mici dimensiuni, după cum urmează:
2008
Nr.
Localitatea Suprafaţă afectată Descriere
crt.
Coroziune la o conductă de ţiţei de 6 ţoli care a produs o scurgere de 200 l
1 Răscăieţi 500 mp
apă sărată şi 150 l ţiţei
Accident rutier pe DN 7- km 58, în care a fost implicată o cisternă ce
2 Produleşti 4 mp
transporta 33 tone kerosen
2009
Nr.
crt.
-în data de 29.05.2009, pe raza localităţii Gura Ocniţei, s-a produs o
avarie la o conductă de transport produse petroliere proprietatea SC Fild
L=500m Cluster Moreni – Gura Ocniţei – Răzvad, rezultând poluarea drumului
1 Gura Ocniţei
l=3m comunal cu o cantitate de cca 250 litri produse petroliere, pe o lungime
de aprox 500m şi o lăţime de 3m, precum şi parţial a şanţurilor
colectoare a apelor pluviale.
2010
Nr.
crt.
Erupţia unei sonde dezafectate – un jet cu înălţimea de cca. 20m de apă,
1 Potlogi 1 ha
gaze şi alte materiale.
În Oraşul Răcari - satul Ghimpaţi, zona Izvorul Fântâna Fetei, la sud de
2 Răcari 1,5 mp
Ghimpaţi aproximativ 500 m, o conducta transport ţiţei Ǿ=20” a SC
Page 100 of 122
Nr.
crt.
Conpet SA, a suferit o avarie tehnică (coroziune), rezultând poluarea
solului pe o suprafaţă de cca. 1,5 mp (sol uşor umectat) cu o cantitate de
cca. 7 l de ţieţei. Tendinţa de evoluţie – staţionare.
În comuna Cazaci, în bazinul piscicol 5 –malul drept şi capătul barajului
Pată de ţiţei pe porţiunea
(porţiunea dalată) a avut loc o poluare accidentală cu ţiţei, cauzată de
dalată a lacului pe o
3 Cazaci coroziunea conductei de 10 ¾” – traseul 2 – Poiana Lacului – Silişte-
lungime de 1 km şi o
Ploieşti,
lăţime între 0,5 şi 3m
aparţinînd lui SC Compet SA
În urma tăierii unei conducte de o persoană necunoscută, s-a produs o
deversare a cca. 1000 l ţiţei, care a dus la poluarea unei suprafeţe de 300
4 Valea Voievozilor 300 mp
mp – teren necultivat, vegetaţie spontană.
2011
Nr.
crt.
Coroziune, poluare cu ţiţei – 50 litri.
1 Gura Ocniţei 15 mp
Suprafaţă sol afectată: 15 mp, pete de ţiţei la suprafaţa solului.
Coroziune, poluare cu ţiţei, a fost afectată o suprafaţă de cca. 100 mp de
2 Bucşani 100 mp teren agricol (teren privat), existând urme de ţiţei pe apa strânsă pe sol,
tendinţa de evoluţie fiind staţionară.
comuna Dragodana, la 4,5 km de satul Dragodana (spre satul Burduca),
dintr-o cauză necunoscută deocamdată, a fost afectată o suprafaţă de cca.
3 Dragodana 1,5mp
1,5 mp de sol (proprietate privată - teren agricol) cu gazolină, tendinţa de
evoluţie fiind staţionară.
la 1,5 km nord Staţia ţiţei Moreni, în localitatea Moreni, datorită
coroziunii conductei Ø 6” Ochiuri – Moreni, s-au scurs aproximativ 150 l
4 Moreni 30 mp
ţiţei pe un teren acoperit de vegetaţie spontană aparţinând primăriei
Moreni.
în localitatea Gura Ocniţei, la 200 m distanţă de DJ Adânca - Bucşani, din
5 Gura Ocniţei 5 mp cauza unei conducte găurite de autori necunoscuţi, a fost afectată o
suprafaţă de cca. 5 mp de vegetaţie spontană.
comuna Conţeşti, sat Bălteni – scurgerea unei cantităţi de ţiţei în canalul
6 Conţeşti 30 mp
de desecare, datorită unei cauze neidentificate
E. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

Până în prezent nu se cunosc prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări în judeţul
Dâmboviţa sau construcţii, instalaţii sau amenajări care prezintă acest tip de risc.
F. Eşecul utilităţilor publice

Probabilitatea de esec la utilităţile publice este direct legată de factorii de mediu si de ceilalţi
factori de risc dar si de starea tehnică a reţelelor.
Pe raza judeţului s-au produs asemenea evenimente, de mică amploare, la reţelele de apă,
electricitate, gaz si telefonie fixă.
Factorii determinaţi sau favorizanţi pentru producerea eşecului utilităţilor publice sunt:
- starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor;
- exploatarea necorespunzătoare a reţelelor;
- eroarea umană si nerespectarea normelor de securitate;
- acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni,
inundaţii, îngheţ, înzăpeziri, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren;
- avarii, accidente, explozii la obiective situate în apropierea reţelelor;
- acţiuni cu caracter terorist.
Din evidenţa statistică rezultă că cele mai frecvente cauze ce au generat eşecul utilităţilor
publice (de mică amploare) au fost: starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor,
Page 101 of 122
acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii,
îngheţ, temperaturi ridicate), alunecări de teren.
Defecţiunile au fost remediate în cel mai scurt timp de către administratorii reţelelor
respective.
Singura situaţie de amploare la nivel judeţean a fost următoarea: datorită procesului de
golire a Barajului Pucioasa, în noaptea de 11.05 – 12.05.2011 mâlul din zona de acumulare a
barajului a intrat în vanele Staţiei de Tratare a apei oraşului Pucioasa, aceasta nemaiputând
asigura debitul şi presiunea apei necesare locuitorilor şi instituţiilor. Situaţia a fost remediată în
termen de 4 zile, până atunci apa potabilă şi menajeră pentru locuitorii oraşului fiind asigurată
prin instalarea unor cişmele de către administraţia locală şi transportul cu autocisternelele
apaţinând I.S.U., I.J.J. şi Garnizoanei Târgovişte.
G. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Căderea unor meteoriţi, asteroizi sau comete pot provoca pe tot teritoriul judeţului
Dâmboviţa efecte distrugătoare vieţii prin producerea unui cutremur de tip cosmic şi de apariţie
a unei calote imense de impurităţi în suspensie minimalizând radiaţia solară.
H. Muniţie neexplodată
Teritoriul judeţului Dâmboviţa a reprezentat teatru de operaţiuni pe parcursul celor două
războaie mondiale desfăşurate, descoperindu-se astfel în permanenţă muniţie rămasă neexplodată
din timpul desfăşurării acestora.
Asanarea terenului şi neutralizarea muniţiilor rămase neexplodate din timpul celor două
războaie mondiale se excută conform actelor normative de bază.
Acestre muniţii constituie un pericol permanent pentru populaţia civilă care vine în contact
cu acestea.
Zonele în care se poate afla muniţie neexplodată sunt: Târgovişte, Moreni, Văcăreşti,
Potlogi, Comişani, Băleni, Petreşti (zona Ioneşti – balastieră).
Misiuni pirotehnice desfăşurate (asanare şi distrugere de muniţie) desfăşurate de cadre
aparţinând I.S.U. „Basarab I” Dâmboviţa:
- 2008: 41 de misiuni;
- 2011: 36 de misiuni.
3. ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE

Epidemii şi epizotii
Epidemie - răspândirea în proporţii de masă şi intr-un timp scurt a unei boli transmisibile
la oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a populaţiei şi perturbarea activităţilor
economice, sociale şi de altă natură. Declanşarea efectelor vătămătoare se datorează acţiunii
specifice provocate de agenţii patogeni asupra oamenilor.
Epizotiile reprezintă răspîndirea în proporţii de masă în rândul animalelor a unor boli
infecto-contagioase, unele din ele putând fi transmise şi la oameni prin contactul direct cu
animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contaminată.Deţinătorii de
animale au obligaţia şi răspunderea aplicării măsurilor stabilite de organele sanitar – veterinare
pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale precum şi de asigurarea bazelor
materiale şi a condiţiilor organizatorice necesare.
Page 102 of 122

Omenirea se află sub ameninţarea izbucnirii unei epidemii de gripă care ar putea avea
rezultat milioane de decese. Cel mai mare pericol îl reprezintă o combinaţie între virusul gripei
aviare (răspăndită la păsări) şi virusul ce provoacă gripa la om.
Gripa aviară s-a manifestat în comuna Morteni, în data de 03.03.2005 depistându-se 26
focare de gripă aviară, focare care au fost stinse în data de 05.04.2005.
S-au eutanasiat peste 18200 păsări.
În localitatea Moreni (în anul 2005) în rândul animalelor lăsate nesupravegheate (câini fără
stăpân) s-a manifestat boala infecţioasă rabia, luându-se măsuri necesare eradicării imediate de
către Direcţia Sanitar –Veterinară Dâmboviţa.
Sfârşitul anului 2009 şi începutul anului 2010 au fost marcate, la nivel internaţional şi
naţional, de apariţia virusului AH1N1 (pandemia de gripă porcină), înregistrându-se zeci de
cazuri de îmbolnăvire la nivelul judeţului Dâmboviţa. Situaţia a fost menţinută sub control,
existând un program de vaccinare masivă în acest sens şi o bună gestionare a cazurilor deja
existente de către D.S.P. Dâmboviţa, împiedicându-se astfel răspândirea virusului şi îmbolnăvirea
unui procent îngrijorător al populaţiei.
Evidenţa colectivităţilor de animale la agenţi economici:

(risc izbucnire epizootii)
TOTAL
CAPETE
Porcine
1 S.C. Branis Agro S.R.L. Braniştea 377
2 S.C. Arc Prod S.R.L. Salcuţa 778
3 S.C. Producţie animală Potlogi S.R.L. – sat Pitaru (ferma Pitaru) 890
4 SC Pamnic Com SRL 967
Total 3012
Bovine
1 SC Tonico S.R.L. Ferma Negraşi 384
2 SC Terra Titu SA – Ferma Salcuţa 66
3 Centrul de reeducare Găeşti 4
4 S.C. Chicheanu Com Imp. SRL Bucureşti – Ferma Tărtăşeşti 140
5 SC Ecoprot Impex SRL – Ferma Crevedia 26
6 SC Erbaşu SA – Ferma Nucet 105
7 SC Bredo Invest S.R.L.– Ferma Conţeşti 101
Total 826
Ovine
1 S.C.P.C.O. Bilciureşti 692
2 SC Erbaşu SA – Ferma Nucet 10
Total 702
Păsari
1 SC Avicola SA Tartasesti 99.571
2 SC Avicola SA Crevedia 795.400
3 SC Avicola SA Gaesti 153.262
4 SC Avicola SA Bucureşti – Ferma Butimanu 111.222
Total 1.159.455
Page 103 of 122

În afara acestor concentrări de animale în ferme, la nivelul comunelor judeţului Dâmboviţa
mai există animale precum şi microferme care funcţionează în cadrul gospodăriilor cetăţeneşti.
Evidenţa colectivităţilor de animale la localităţi

Specia de animale
Nr. crt. Localitatea Bovine Ovine Porcine Cabaline Păsări
Populaţie
1 Aninoasa 234 1033 285 104 16400
2 Baleni 220 1580 688 382 11060
3 Barbuletu 1074 1093 977 249 9234
4 Bezdead 990 2220 639 443 13905
5 Bilciuresti 612 783 1170 112 17367
6 Branesti 320 167 390 189 9100
7 Branistea 623 94 2587 139 19165
8 Brezoaiele 270 1550 1060 282 8345
9 Buciumeni 889 831 240 189 5584
10 Bucsani 329 275 1341 220 20900
11 Butimanu 236 350 375 77 5980
12 Candesti 1049 377 1371 230 10684
13 Caragiale 646 453 807 221 14509
14 Ciocanesti 318 946 742 240 16341
15 Cobia 477 9 524 173 10021
16 Comisani 397 527 1470 90 22540
17 Contesti 340 499 1405 115 11580
18 Corbii Mari 993 207 2501 365 34840
19 Cornatelu 570 122 610 106 9120
20 Cornesti 882 197 1944 264 21757
21 Costesti Vale 710 115 115 1882 11715
22 Crangurile 486 348 1106 176 10901
23 Crevedia 300 2540 590 170 23000
24 Darmanesti 465 439 2090 267 21032
25 Dobra 470 420 1062 238 14936
26 Doicesti 78 100 215 44 7840
27 Dragodana 1125 356 2172 286 19504
28 Dragomiresti 700 70 1650 283 14553
29 Fieni 586 805 428 163 7606
30 Finta 592 409 1504 222 11960
31 Gaesti 438 345 1073 102 25398
32 Glodeni 423 438 400 252 10910
33 Gura Foii 263 95 881 80 5601
34 Gura Ocnitei 554 280 645 143 5100
35 Gura Sutii 588 233 926 203 9120
36 Hulubesti 576 418 698 203 10798
37 Iedera 397 118 200 145 6721
38 Lucieni 695 40 1110 105 12200
Page 104 of 122
39 Ludesti 948 257 1095 480 9046
40 Lunguletu 360 5170 2450 350 22050
41 Malu cu Flori 1232 835 1490 121 10620
42 Manesti 380 340 650 130 8217
43 Matasaru 790 1135 1980 180 28800
44 Mogosani 836 159 1500 120 12501
45 Moreni 352 817 190 85 9060
46 Moroieni 754 870 357 270 4081
47 Morteni 617 526 1350 227 10555
48 Motaieni 201 141 112 55 1314
49 Niculesti 213 460 579 184 4544
50 Nucet 734 911 941 172 14081
51 Ocnita 234 990 332 111 3200
52 Odobesti 545 196 1370 183 13192
53 Petresti 1261 588 2510 400 25884
54 Piersinari 115 0 500 63 5500
55 Pietrosita 535 260 297 170 3340
56 Poiana 450 940 1328 290 14500
57 Potlogi 546 1560 1613 260 27426
58 Produlesti 469 178 1890 147 17108
59 Pucheni 802 483 632 153 4910
60 Pucioasa 774 3585 879 278 14972
61 Racari 711 1134 1917 346 25526
62 Raciu 529 35 814 80 6450
63 Razvad 339 278 680 156 21669
64 Raul Alb 499 1048 387 143 3298
65 Runcu 839 1490 503 232 6125
66 Salcioara 835 619 1487 315 17720
67 Selaru 815 1300 1700 384 29300
68 Slobozia Moara 76 2100 380 100 6580
69 Sotanaga 464 128 622 172 11126
70 Targoviste 328 42 966 395 5827
71 Tartasesti 435 137 952 189 10200
72 Tatarani 1010 531 1060 276 7907
73 Titu 352 63 1426 177 18729
74 Uliesti 1020 38 1442 278 12625
75 Ulmi 919 511 830 144 11910
76 Vacaresti 655 340 990 132 11962
77 Valea Lunga 1090 1044 654 179 10245
78 Valea Mare 366 84 772 129 10158
79 Valeni Db 837 728 750 106 7628
80 Varfuri 264 1520 922 160 5003
81 Visina 1435 390 2500 464 31620
82 Visinesti 723 1584 749 98 5298
83 Voinesti 1247 1001 1660 221 19874
Page 105 of 122
84 Vulcana Bai 819 249 380 148 6322
85 Vulcana Pandele 407 129 371 208 9060
TOTAL 51077 58806 86950 18815 1094390
În ceea ce priveşte riscul izbucnirii unor epidemii, în afara posibilităţii de transmitere a

viruşilor la nivel internaţional – naţional (deci fără o existenţă a focarului la nivelul judeţului), pe
raza judeţului Dâmboviţa funcţionează Sanatoriul TBC Moroeni (unde sunt trataţi pacienţi
suferinzi de tuberculoză) şi Secţia de contagioşi care funcţionează în cadrul Spitalului
Judeţean Dâmboviţa (tratarea bolilor contagioase). Măsurile de evitare a riscului apariţiei unui
focar şi dezvoltării unor epidemii sunt gestionate în cadrul acestor instituţii, sub stricta
supraveghere a DSP Dâmboviţa.
4. ANALIZA RISCULUI DE INCENDIU

Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare şi cuantificare a riscului
asociat unui sistem, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza
probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv, precum şi de
comparare a acestuia cu un nivel limita prestabilit, denumit în continuare risc de incendiu
acceptat.
Analiza statistică a incendiilor (anul 2010)
În anul 2010, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
„Basarab I” al judeţului Dâmboviţa, au avut loc 318 incendii.
Cele mai multe incendii au avut loc în raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri
Târgovişte – 87 intervenţii, unde s-a depăşit semnificativ media pe raion de intervenţie de 29
incendii.
După tipul proprietăţii, 82,4 % (262) din totalul incendiilor au izbucnit la proprietăţi
individuale, 13,2 % (42) în domeniul privat român sau străin şi 4,4 % (14) în domeniul public sau
privat al statului.
La locuinţele şi anexele acestora, în anul 2010 s-au înregistrat 262 incendii (în medie 0,7 pe
zi. Dintre acestea 180 au avut loc în mediul rural (68,7%) iar 82 în mediul urban (31,3%).
Din totalul incendiilor produse la gospodăriile cetăţeneşti 156 au avut loc la locuinţe, 74 la
anexe gospodăreşti iar 32 la mijloace de transport individuale.
Pe parcursul anului 2010 s-au înregistrat pe raza judeţului 234 arderi necontrolate.
Analiza statistică a incendiilor (anul 2011)
În anul 2011, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
„Basarab I” al judeţului Dâmboviţa, au avut loc 380 incendii.
Cele mai multe incendii au avut loc în raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri
Târgovişte – 103 intervenţii, unde s-a depăşit semnificativ media pe raion de intervenţie de 35
incendii.
La locuinţele şi anexele acestora, în anul 2011 s-au înregistrat 286 incendii (în medie 0,8 pe
zi). Dintre acestea 214 au avut loc în mediul rural (74,8%) iar 72 în mediul urban (25,2%).
Din totalul incendiilor produse la gospodăriile cetăţeneşti 133 au avut loc la locuinţe, 114 la
anexe gospodăreşti iar 39 la mijloace de transport individuale.
Pe parcursul anului 2010 s-au înregistrat pe raza judeţului 858 arderi necontrolate.
Caracteristicile zonelor (obiectivelor) de risc ridicat pentru fiecare zonă de planificare:
a. Cvartalele de locuinţe de pe raza judeţului Dâmboviţa prezintă risc de producere a
incendiilor în masă datorită densităţii mari a populaţiei, 133,6 locuitori / km2 în 2002,
Page 106 of 122

judeţul Dâmboviţa ocupând locul 6 în ierarhia judeţelor. Acestea sunt caracterizate de o
aglomerare a clădirilor atât în zonele urbane cât şi în cele rurale.
Grupurile de construcţii urbane care alcătuiesc cartierele s-au dezvoltat în raport cu
evoluţia aşezării respective.
Urbanizarea localităţilor a parcurs anumite etape care a condus în oraşe la crearea de
ansambluri construite specifice:
 ansambluri construite în centrele oraşelor care sunt realizate din clădiri de
zidărie şi beton armat;
 ansambluri construite în cartierele din generaţia anilor 1960 de tipul blocurilor
grupate;
 ansambluri construite din cartierele noi de tipul blocurilor cu spaţii comerciale
la parter.
Căile de comunicaţie au o repartiţie uniformă dar sunt în strânsă legătură cu
configuraţia terenului şi necesităţile economice ale zonelor respective.
b. Clădirile cu aglomerare de persoane. Elementele de risc sunt reprezentate de
clădirile de locuit, hoteluri, restaurante, magazine, şcoli, spitale, obiective economice,
lăcaşuri de cult, magazine de tip supermarket; obiective la care intervenţia este greoaie
datorită panicii care se creează în situaţia producerii unui incendiu în masă.
c. Obiective economice importante de pe raza judeţului. Din analiza structurii
economice a judeţului Dâmboviţa rezultă că nici un agent economic nu deţine cantităţi foarte
mari de substanţe toxice industriale.
Incendiile în masă pot izbucni ca urmare a deficienţelor şi erorilor de proiectare şi
construcţie ale instalaţiilor industriale, a gradului ridicat de uzură fizică şi morală, a
exploatării necorespunzătoare, a erorii umane, a managementului defectuos al operatorilor
economici, determinând o succesiune de evenimente extrem de complexe sub forma unor
reacţii în lanţ.
d. Zonele împădurite de pe teritoriul judeţului:
Incendiile de pădure iau naştere, în majoritatea cazurilor din neglijenţa oamenilor, rar
provocate de trăsnete şi datorită autoaprinderii (cele subterane).
Factori care favorizează incendiul: anotimpul în care izbucneşte acesta, felul
incendiului, condiţiile meteorologice, topografia terenului. Astfel, seceta provoacă uscarea
puternică a ierburilor, litierei şi resturilor de exploatare, iar vântul intensifică arderea şi
extinde incendiul. De asemenea, incendiile iau naştere şi se propagă mai uşor în pădurile
pure de răşinoase şi în special spre sfârşitul verii şi începutul primăverii.
În afara cauzelor mai sus prezentate, mai intervine una foarte importanta si anume
trecerea unei suprafeţe de 23019 ha in domeniul privat. Din punct de vedere al protecţiei la
foc, acest lucru creează anumite inconveniente datorate faptului că paza şi întreţinerea
pădurilor sunt activităţi destul de des neglijate.
În cazul producerii unui incendiu intervenţia diferă funcţie de relief, suprafaţă, tipul
(litieră, coronament, combinate, doborâturi, subterane) fiind deosebit de dificilă, necesitând
un număr mare de forţe si mijloace.
Din totalul suprafeţei împădurite, cca. 21000 ha sunt in zona montană, suprafaţă pe
care răşinoasele sunt predominante. Deci, intervenţia la un astfel de incendiu este deosebit
de grea, necesitând funcţie de suprafaţa afectată şi mijloace aeriene. Ea trebuie pregătită,
organizată şi desfăşurată cu maximum de eficienţă deoarece incendiile la păduri pot avea
consecinţe numeroase şi grave – cum ar fi:
 distrugerea litierei, a regenerărilor naturale şi a seminţişului;
Page 107 of 122
 arderea ramurilor şi a scoarţei arborilor ceea ce produce uscarea lor;
 carbonizare tulpinilor arborilor parţial, ceea ce duce la deformarea
acestora;
 arderea materialului lemnos exploatat;
 pierderea calităţii solului ca urmare a arderii litierei şi reducerea
umidităţii prin lipsa stratului protector;
 degradarea sau distrugerea florei şi faunei (cuiburi de păsări, puii unor
animale şi specii de vânat etc.);
 reducerea valorii estetice, economice şi biologice a pădurilor;
 distrugerea unor construcţii existente pe teritoriul pădurilor (cabane,
adăposturi pentru animale etc.);
 pierderea vieţilor omeneşti în unele situaţii.
Se desprinde ca o caracteristică a incendiilor de pădure dezvoltarea cu intensitate pe
o suprafaţă mare a acestora, datorită speciilor de răşinoase şi foioase, lipsa spaţiilor de
siguranţă (rigole), terenul accidentat şi greu accesibil (uneori inaccesibil), lipsa surselor de
apă – pe timp de secetă chiar inexistenţa acestora, greutăţi în realizarea legăturilor radio
datorită zonelor ecranate.
e. Culturile agricole din partea de sud a judeţului: sunt caracterizate de suprafeţe mari
de cereale la care, în perioadele secetoase, incendiile se propagă cu mare repeziciune
existând riscul de extindere la păduri şi aşezări umane.
f. Obiective cu risc de aprindere sau producere de explozie a unor concentrări (sarcini
termice de incendiu) ridicate de substanţe sau materiale combustibile periculoase: Marea
majoritate a operatorilor economici folosesc în procesul de producţie substanţe care prin
caracterul exploziv-incendiar pot reprezenta un real pericol pentru colectivităţile umane şi
care, de regulă, constau în:
• fabrici de oxigen şi hidrogen (Târgovişte, Fieni)
• produse petroliere, uşor inflamabile (toate zonele petroliere din judeţ);
• lacuri, vopsele, emailuri pe bază de nitroceluloză sau răşini sintetice
• (Târgovişte şi Găeşti).
• produse derivate din sulf (NUBIOLA Doiceşti)
Datorită existenţei industriei extractive concretizată în exploatarea de ţiţei şi gaze
naturale există riscul de explozii şi incendii la magistralele de transport petrol şi gaze
datorate accidentelor tehnologice cât şi actelor teroriste.
Unul dintre operatorii economici cu un grad ridicat de pericol îl reprezintă S.C.
BRIGEXIM IND S.R.L., situat pe teritoriul Comunei Butimanu, pe DN 1 A, care are ca
obiect de activitate comercializarea materiilor prime pentru industria chimică. Societatea
depozitează atât produse chimice solide cât şi lichide în spaţii special amenajate şi dotate cu
sisteme şi mijloace menite să sporească siguranţa în manipularea acestora, fapt care însă nu
elimină în totalitate posibilitatea producerii unor accidente cu posibile urmări grave. Parcul
de depozitare a solvenţilor chimici este format din 3 module a câte 8, 6 şi respectiv 9
rezervoare, de capacităţi diferite, pentru depozitarea toluenului, xilenului, white spirt,
acetonă, glicerină, diferite tipuri de alcool şi acetaţi. Menţionăm că fiecare modul de
rezervoare este prevăzut cu cuve de retenţie de mare capacitate, pompe de transvazare
automată în caz de avarie la oricare dintre rezervoare, şi mijloace de stins incendii de mare
capacitate.
Pe teritoriul Judeţului Dâmboviţa sunt amplasate depozite de rezerve ale statului la
Adânca şi Buciumeni (produse petroliere). De asemenea în localităţile Târgovişte, Găeşti,
Page 108 of 122
Titu şi Moreni sunt amplasate depozite de produse petroliere. În localitatea Butimanu este
amenajat depozitul subteran de gaze naturale, toate aceste obiective prezentând un risc
ridicat de explozie.
g. Ferme zootehnice mari.
La nivelul judeţului există mai multe ferme în care se cresc animale, după cum urmează:
- porcine: S.C. Branis Agro SRL Branistea, S.C. Arc Prod SRL Salcuta, SC Producţie
animală Potlogi S.R.L. – sat Pitaru (ferma Pitaru), SC Pamnic Com SRL;
- bovine: SC Tonico S.R.L. Ferma Negraşi, SC Terra Titu SA – Ferma Salcuta, Centrul de
reeducare Găeşti, S.C. Chicheanu Com Imp. SRL Bucureşti – Fer.Tărtăşeşti, SC Ecoprot Impex
SRL – Ferma Crevedia, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet, SC Bredo Invest S.R.L.– Ferma Conţeşti;
- ovine: S.C.P. C.O. Bilciureşti, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet;
- păsări: SC Avicola SA Tartasesti, SC Avicola SA Crevedia, SC Avicola SA Gaesti, SC
Avicola SA Bucureşti – Ferma Butimanu.
În aceste unităţi este crescut un număr aproximativ de 1,2 milioane capete animale.
5. ANALIZA RISCURILOR SOCIALE

Mişcările sociale posibile pot fi organizate în timpul sărbătorilor religioase importante (
Ziua Paştelui, Ziua Crăciunului etc.) sau în timpul manifestărilor culturale (Ziua Internaţională a
Muncii - 1 Mai, Ziua Europei – 9 Mai, Ziua Naţională a României etc.), cât şi în timpul
evenimentelor social – economice (bâlciuri, festivaluri etc.).
Evenimente social-economice, politice sau religioase:
În fiecare an pe raza municipiului Târgovişte sunt organizate numeroase activităţi cu
caracter socio-economic, politic, religios cât şi manifestări tradiţionale.
Manifestări culturale: Ziua Internaţională a Muncii – 1 mai, Ziua Europei – 9 mai, Ziua
Municipiului Târgovişte – 8 septembrie, Ziua SC Mechel SA – 15 august, zilele Minisat – 12
martie, Ziua Drapelului – 26 iunie, Ziua Naţională a României – 1 decembrie, Ziua Mărţişorului
– 1 martie, Ziua Armatei Române – 25 octombrie, Ziua Unirii Principatelor Române – 24
ianuarie, Festivalul Crizantema de Aur – luna octombrie şi altele (zile ale liceelor, şcolilor,
societăţi comerciale).
În ziua de 14 august în Municipiul Târgovişte se sărbătoreşte Sfântul Nifon, ocazie cu care
la Arhiepiscopia Târgovişte au loc manifestări religioase la care, în fiecare an, participă un public
de aproximativ 3000 de persoane.
Pe raza municipiului Moreni au loc următoarele evenimente social-economice şi religioase:
Ziua Europei – 9 mai, Bâlciul de Sf. Gheorghe – 23 aprilie, Ziua Municipiului Moreni – 19 iunie.
Pe raza oraşului Fieni nu se desfăşoară evenimente social-economice, organizându-se anual
două târguri: de Sf. Constantin şi Elena – 21 mai şi de Sf. Dumitru – 26 octombrie, acesta din
urmă cu o afluenţă mare de perosane, de cca. 3000 – 4000 de oameni.
Anual în oraşul Pucioasa se desfăşoară intense evenimente social economice, politice sau
religioase, cele mai importante fiind: Serbările Băilor Pucioasa (01 – 03 septembrie), Zilele
Oraşului Pucioasa, Festivalul Internaţional de Folclor, Balul Mărţişorului, Festivaluol
Creştinătăţii Româneşti.
În oraşul Găeşti, la 20 iulie şi 8 septembrie au loc bâlciurile anuale de Sf. Ilie şi Sf. Măria
Mică (număr mare de participanţi), precum şi în datele de 19 iulie când este serbată Ziua Oraşului
Găeşti şi 27 decembrie – serbarea de sfârşit de an.
Pe raza oraşului Titu, în cursul lunii septembrie, în fiecare an se desfăşoară un târg anual în
perioada 12-15, cu această ocazie fiind sărbătorite şi zilele oraşului.
Page 109 of 122

La nivelul oraşului Răcari şi a comunelor din arondare nu se organizează evenimente social-
economice de amploare, cu excepţia sărbătorilor religioase.
Principalele evenimente socio-culturale din mediul rural, cu aflux de participanţi, sunt:
Aninoasa – ziua comunei 1 iunie, Corneşti – 2 târguri anuale, 15 august şi 14 septembrie,
Dragomireşti – ziua comunei pe 17 septembrie, Bilciureşti – târg anual pe 29 iunie, Gorgota -
târg anual 6 august, Maneşti - târg anual pe 10 şi 11 iunie, Băleni - târg anual pe 24 iunie şi 26
octombrie, Hulubeşti - târg anual pe 15 august, Petreşti – ziua comunei 01-02 mai, Vişina - târg
anual de toamnă pe data de 29 octombrie, Morteni – Sărbătoarea Sf. Ioan Botezătorul pe data de
6 ianuarie, denumită tradiţional Geavrelele, Dărmăneşti – târgul anual de Sf. Pantelimon, în
comunele Corbii Mari, Lunguleţu şi Potlogi se organizează târguri săptămânale, iar târguri anuale
se mai organizează pe raza următoarelor comune: Conţeşti, Brăneşti, Voineşti, Glodeni, Văleni
D-ţa, Cândeşti, Pietrari, Bezdead, Buciumeni etc.
3.2. Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi

obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice
Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001 unităţile administrativ teritoriale afectate de
inundaţii sunt: municipiul Târgovişte, municipiul Moreni, oraşul Găeşti, 0raşul Pucioasa,
oraşul Titu, comuna Băleni, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti, comuna
Bucşani, comuna Cobia, comuna Comişani, comuna Conţeşti, comuna Costeşti Vale,
comuna Crângurile, comuna Dărmăneşti, comuna Dobra, comuna Dragodana, comuna
Dragomireşti, comuna Finta, comuna Glodeni, comuna Gura Ocniţei, comuna Gura Şuţii,
comuna I.L. Caragiale, comuna Iedera, comuna Malu cu Flori, comuna Măneşti, comuna
Moroeni, comuna Odobeşti, comuna Petreşti, comuna Potlogi, comuna Produleşti, comuna
Pierşinari, comuna Răzvad, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna Tătărani, comuna
Ulieşti, comuna Ulmi, comuna Valea Lungă, comuna Valea Mare, comuna Văcăreşti,
comuna Vârfuri, comuna Vişina şi comuna Vişineşti.
Judeţul Dâmboviţa este încadrat la grad de risc ridicat.
Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa se înregistrează alunecări de teren active conform
Legii nr. 575/22 octombrie 2001, fiind enumerate astfel: oraş Fieni, municipiul Moreni, oraş
Pucioasa, comuna Aninoasa, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti, comuna
Cândeşti, comuna Doiceşti, comuna Hulubeşti, comuna Ludeşti, comuna Moţăeni, comuna
Ocniţa, comuna Pietroşiţa, comuna Pucheni, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna
Tătărani, comuna Valea Lungă, comuna Văleni Dâmboviţa, comuna Vişineşti şi comuna
Vulcana Băi.
Judeţul Dâmboviţa fiind încadrat la gradul de risc ridicat.
În ceea ce priveşte riscul de cutremur judeţul Dâmboviţa este amplasat în zona cu
intensitate seismică VIII , conform Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001, fiind afectat în
totalitate. Este încadrat la gradul de risc ridicat.
3.3. Obiective sursă de risc (pe tipuri: incendii şi explozii, chimic, radiologic,
tehnologic,etc)
Incendiile de proporţii sunt fenomene complexe declanşate natural sau artificial, uneori
scăpate de sub control, în urma cărora se produc pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale,
necesitănd costuri mari pentru stingerea lor, reabilitarea zonelor afectate (avarierea sau
distrugerea complexelor petroliere, reţelelor electrice, de telecomunicaţii a conductelor
magistrale, distrugerea fondului forestier al culturilor pomicole, avarierea sau distrugerea
construcţiilor de orice fel).
Page 110 of 122
Elementele de risc sunt reprezentate de clădirile de locuit, hoteluri, restaurante,
magazine, şcoli, spitale, obiective economice, lăcaşe de cult, schele de foraj şi extracţie
petrol, centre de depozitare, conducte magistrale, păduri, culturi cerealiere. Surse potenţiale
de explozie sunt operatorii economici care produc, stochează, prelucrează gaze sau lichide
inflamabile, precum şi cei care folosesc în procesul tehnologic materiel explozive: S.C.
Carpatcement Holding S.A. (cariera de exploatare de la Lespezi- explozie produsă în 1972,
soldată cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, cariera de la Pucioasa), S.C.
Mechel S.A., S.C. Otelinox S.A., S.C. Erdemir S.A. Târgovişte, care în timpul proceselor de
producere şi prelucrare a metalelor, datorită apariţiei unor reacţii chimice şi fizice
necontrolate, alacţiunilor umane premeditate pot fi afectate de explozii puternice care ar
avea urmări cu un număr mare de victime, distrugeri de construcţii şi instalaţii. Societăţile
comerciale care au ca obiect de activitate producţia de apărare sunt expuse riscului
producerii exploziilor la procesarea, depozitarea şi comercializarea substanţelor şi produselor
specifice.
Accidentele chimice sunt o sursă permanentă de risc pe teritoriul judeţului Dâmboviţa şi
au ca sursă emanaţiile în atmosferă, apă şi pe sol de substanţe toxice cu efecte nocive asupra
populaţiei, florei, faunei şi factorilor de mediu.Cu toate că industria chimică nu are o
dezvoltare deosebită, în judeţul Dâmboviţa sunt operatori economici şi instituţii publice
care produc şi folosesc în activităţile specifice produse chimice care prezintă pericol cum ar
fi substanţe cu acţiune iritantă, caustică şi sufocant axfisiantă (amoniac, clor) care se găsesc
în instalaţiile sursă toxică sub formă de gaze lichefiante, gaze comprimate, vapori, aerosoli
sau lichide.Singura sursă de risc major este S.C. Nubiola Doiceşti, staţiile de tratare a apei ce
aparţin societăţilor de gospodărire comunală de la municipii şi oraşe care folosesc clorul,
fabricanţii de vopseluri (s.c. Vicas SA, SC Turnir SRL Tîrgovişte), deţinătorii de materiale
explozive (S.C. Carpatcement Holding S.A. ) sunt surse de risc minor.
S.C. Nubiola este amplasată la cca 10 km spre nord de Târgovişte, în partea de sud a
comunei Doiceşti (conform hărţilor). Activitatea principală a unităţii este producerea de
pigmenţi anorganici. Dintre pigmenţii anorganici Nubiola România nu produce decât
albastru ultramarin şi oxidul de crom verde. Pigmenţii produşi, deşi în procesul lor de
fabricaţie intervin materiale şi substanţe periculoase, nu aparţin nici unei clase de substanţe
periculoase menţionate de prevederile HG 95/ 2003. Instalaţiile existente permit realizarea
unei producţii maxime anuale de 3610 tone de albastru ultramarin şi 600 tone de oxid verde
de crom brut.
3.4. Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate de obiectivele sursă de risc

In municipiul Targovişte obiectivele cu risc la incendiu sunt urmatoarele: S.C. Vicas;
S.C. Michell; S.C. Edemir; Complexele comerciale (Kaufland, XXL, Interex, Plus,
Muntenia, Mondial, S.C. Pavcom); Pieţele agro-alimentare 1 Mai, Baraţiei, Autogara;
Spitalul Judeţean, Universitatea Valahia; Sala Polivalentă; Casa de cultură a Sindicatelor;
Mitropolia; Catedrala Eroilor; Manastirea Stelea, etc.
Cu risc la explozie în Municipiul Târgovişte menţionăm: Fabrica de Oxigen; Uzina 4
Dragomireşti; Staţiile PECO-recipienţii cu butan gaz; Depozitul de gaz metan-Butimanu;
Moara+Silozul Târgovişte .
In municipiul Moreni : Staţia de Dezbenzinare Moreni, Compet Sud 3, S.C.
Automecanica S.A. (Parcul industrial), F-ca de Confecţii Como S.A.;
În localitatea Gura Ocniţei: Ocolul Silvic Moreni, Staţia de dezbenzinare;
Page 111 of 122

In Doiceşti: C.E Doiceşti care reprezintă pericol de incendiu si de explozie; Nubiola –cu
risc chimic; Soceram Doiceşti.
La Fieni ca obiective de risc avem: S.C. Steaua Electrica Fieni S.A.; S.C.
Carpatcement Holding S.A.; G.R.S.Buciumeni (parc rezerve produse petroliere).
La Titu obiective de risc: S.C. ELSID S.A.; S.I.R.V. (vopsitorie).
La Găeşti : S.C. Arctic S.A.; S.C. UTCHIM S.A..
La Valea Mare: Schela Petrol.
La Cobia : Parc produse petroliere.
Ca sursă de risc hidro mentionam barajele:
-Văcăreşti care reprezinta pericol de inundaţii pentru localităţile: Perşinari, Nucet, Gura
Şutii, Sălcioara, Nucet;
- Zăvoiul Orbului care reprezintă pericol de inundaţii pentru localităţile:Mogoşani,
Corbii Mari, Costeşti Vale, Odobeşti;
- Pucioasa care prezintă pericol de inundaţii pentru localităţile:Pucioasa, Brăneşti,
Doiceşti, Şotânga, Târgovişte;
- Bolboci care prezintă pericol de inundaţii pentru localităţile: Moroieni, Pietroşita,
Fieni, Moţăieni;
- Scropoasa prezintă pericol pentru localitatea Moroeni;
4. ESTIMAREA RESURSELOR UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

NECESARE PENTRU PREVENIRE ŞI GESTIONAREA TIPURILOR DE RISC
EXISTENTE ÎN ZONA DE COMPETENŢĂ
N COMPONENTE ALE
EXPLICATII
Nr.crt. CAPABILITATILOR
Sunt intocmite planuri pe tipuri de risc, sunt actualizate
permanent functie de evolutia fenomenelor, de actele
normative si legislatia elaborata. Acestea sunt utilizate
atat in procesul de pregatire cat si pe timpul
interventiilor, majoritatea fiind ineficiente. Exista si
unele aspecte negative aici, prin faptul ca datorita
evolutiei fenomenelor – inundatii, alunecari de teren
constructiv in zona din afara P.U.G.-ului, proprietatea
privata asupra terenurilor pe care au fost amenajate
sisteme de drenare a apei, de irigatii care au fost
11 Planuri
neintretinute au dus la amplificarea unor fenomene
negative sau modificarea situatiei, teren – plan, fapt ce
determina o permanenta recunoastere in teren.De
asemenea, redimensionarea sau schimbarea proceselor
tehnologice la unele obiective economice au determinat
reanalizarea planurilor de interventie.
Evolutia unor tipuri de risc mai putin cunoscute
(gripa aviara, furtuni sub forma de tornade, atacul
electronic sau terorismul impune luarea unor masuri
complementare specifice.
Page 112 of 122
22 Infrastructura Judetul Dambovita este situat in partea central-sudica
a Romaniei ocupa o suprafata de 4.054 km.p.si are o
populatie de cca.553.953 locuitori, si este impartita in
89 unitati administrative (2 municipii, 5 orase, 82
comune).
Caile de comunicatie – au o repartitie uniforma dar
sunt in stransa legatura cu configuratia terenului si
necesitatile economice ale zonei. Drumurile Nationale
– ce strabat judetul Dambovita leaga capitala cu Valea
Prahovei, municipiul Pitesti, oraşul Campulung,
precum si judetul Arges cu judetul Prahova (DN 72).
De asemenea teritoriul judetului este strabatut de
autostrada Bucuresti – Pitesti pe o distanta de 35 km,
cu o mare importanta in transportul rutier.
Drumurile judetene sunt repartizare in mod
corespunzator, asigurand legatura intre localitati si
tranzitarea judetului.
Reteaua de drumuri publice (cai rutiere) are o
lungime totala de 1.774 km, si sunt intretinute in mod
corespunzator.
Calea ferata cu o lungime totala de 179 km (din care
66 km cale ferata electrificata) cu trei noduri: Titu,
Targoviste si I.L.Caragiale, precum si liniile industriale
existente asigura un transport operativ si eficient atat
de persoane cat si de marfuri.
Magistralele de transport gaze – de medie presiune ce
apartin S.C.DISTRIGAZ SUD si S.N.P.PETROM
converg din centrul judetului catre Bucuresti si
Ploiesti;
Magistrale de transport energie electrica (retea 110
kv) – tranziteaza judetul Dambovita de la statiile de
producere – C.H.E.Dobresti, C.H.E.Moroieni,
C.E.Doicesti, catre municipiul Targoviste si de aici la
Bucuresti;
Retelele de transport apa ce alimenteaza localitati ale
judetului pornesc de la sursele naturale, cum sunt:
Bratei si Galma, si de la surse artificiale (puturi de
mare adancime; Manesti, Vacaresti, Dragomiresti,
Lazuri, Voinesti etc.) care asigura debitele necesare in
orice anotimp al anului;
Reteaua de produse petroliere ce tranziteaza judetul
Dambovita apartine SC COMPET, PETROTRANS si
S.N.PETROM cu magistralele Bucuresti – Ploiesti,
Ploiesti – Pitesti si Calarasi – Pitesti;
Retelele de canalizare si statiile de epurare existente
sunt in curs de redimensionare in vederea preluarii atat
a apelor reziduale cat si pluviale.
Page 113 of 122
Atat I.S.U.”Basarab I” al judetului Dambovita
cat si comisiile locale pentru situatii de urgenta au
dotarea necesara, corespunzatoare pentru o interventie
operativa si eficienta functie de tipurile de risc. S-a
avut in vedere, tinand cont de profesionalizarea I.S.U.,
constituirea unor subunitati specializate pentru
33 Echipamente
interventie la inundatii, lucru la inaltimi si chiar o
echipa de alpinisti.
Un neajuns in acest sens o reprezinta tehnica de lupta,
unele autospeciale sunt uzate fizic si moral avand
termenul de exploatare depasit (procent de 40 % din
tehnica in dotare);
Rezervele sunt insuficiente atat pentru adapostire,
evacuare articole de prima urgenta, cat su materiale
pentru constructii si reparatii;
44 Rezerva
Atat la nivelul I.S.U.cat si la C.L.S.U.spatiile pentru
cazare, depozitare si adapostirea tehnicii de lupta sunt
insuficiente.
Avand in vedere procesul de profesionalizare al
I.G.S.U.si I.S.U., in prezent exista personal suficient
pentru interventii (se lucreaza in ture de 24/72 h);
sunt organizate serviciile voluntare pentru situatii de
55 Personal urgenta;
Unele C.L.S.U. cu toate ca au servicii voluntare
infiintate, nu pot actiona din cauza lipsei utilajelor.
Exista planuri de cooperare intocmite, acestea sunt
fiabile, cu responsabilitati si sarcini bine stabilite.
Sunt intocmite planuri si programe de pregatire a
personalului operativ.
De asemenea se desfasoara activitati de informare si
66 Instruire
instruire a populatiei. Sunt planificate, organizate si
desfasurate exercitii si aplicatii avand ca tematica
anumite tipuri de risc ce pot apare in zonele respective.
Legislatia in domeniu este cunoscuta, aceasta este in
77 Legislatie
continua perfectionare, functie de evolutia situatiilor.
Sunt activitati finantate de la bugetul statului si
88 Finantarea altele de la bugetul local (Consiliul Judetean si
C.L.S.U.).
Atat atentionările cat si avertizarile sunt primite si
transmise la instituia prefectului, C.L.S.U.si I.S.U..
De la ISU se transmit la C.L.S.U.
9 Capabilitati functionale Se intampina unele greutati privind transmiterea
alarmarilor – nu toate C.L.S.U.au aparatura fax,
personalul nu este instruit privind utilizarea mijloacelor
de transmisiuni.
Page 114 of 122

PLANUL
pentru asigurarea cu resurse materiale
necesare gestionării situaţiilor de urgenţă pe anul 2012
FUNCŢII DE SPRIJIN MIJLOACE

Prevăzut a se
U/M
Necesar Existent realiza în anul
PRODUSUL/LUCRAREA/DOTAREA 2011
1 2 3 4 5
Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a – – – –
efectelor negative ale acestora
Produsul - binoclu
- calculator Buc 10 4 8
- laptop Buc 23 12 12
- xerox Buc 10 0 10
- echip. monitorizare Buc 8 2 6
Buc 4 1 1
Total: materiale – - – –
Informarea, înştiinţarea şi avertizarea
- Sirene electrice Buc 20 8 9
- Complet sistem alarmare Buc 6 1 5
- Sistem emisie recepţie Buc 21 2 12
- Telefon Buc 34 16 10
- Portavoce Buc 82 13 61
- Radiotelefon Buc 77 1 40
- Baterie cu gel pentru sirene electrice Buc 1 0 1
Total: materiale – – – –
Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor – – – –
- caşti de protecţie
- hărţi buc 25 0 25
- pliante, materiale propagandă buc 20 5 14
set 5 0 5
Comunicaţii şi informatică – – – –
- staţii mobile Buc 4 0 2
- Produsul ............(se denumeşte)
- ............................ x x x x
x x x x
x x x x
Căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor – – – –
Produsul
- lopată
- cazma Buc 254 113 141
- tarnacop Buc 206 70 146
- echipament de protectie Buc 120 47 83
- unelte genistice Buc 250 15 227
- costum protectie civila Buc 70 0 70
- drujba Buc 91 5 83
- topor Buc 14 4 10
- echipament de semnalizare Buc 65 14 51
- sapa Set 34 0 34
- cizme cauciuc Buc 125 25 100
- scara culisabila Per 129 20 85
- barca cu motor Buc 5 0 3
- perne pneumatice Buc 5 0 4
- roabă Buc 13 0 13
- cange Buc 10 1 9
- cască protecţie Buc 5 0 5
- greblă Buc 35 0 35
- motocositoare Buc 20 5 15
- generator curent Buc 2 1 1
Buc 2 1 1
Page 115 of 122
Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate – – – –
- Produsul ............(se denumeşte)
- Buldoexcavator
- Tractor cu remorca buc 2 1 1
- Lanterna buc 23 5 15
- Pelerina ploaie buc 106 14 81
- Corturi buc 157 40 96
- Mese + scaune set 46 0 28
- Cort decontaminare personal buc 46 3 43
- Targa buc 24 7 19
- Pături buc 46 18 25
- Saltele buc 230 0 165
buc 80 0 55
Acordarea asistenţei medicale de urgenţă – – – –
Produsul
- trusă medicală buc 23 2 19
Prevenirea îmbolnăvirilor în masă – – – –

- Produsul …........(se denumeşte)
- produse dezinsecţie si deratizare t 11,7 0 10,7
- măşti protecţie buc 20 0 15
- mănuşi chirurgicale buc 100 0 100
Localizarea şi stingerea incendiilor
Produsul - stingător Buc 594 348 241
- bătătoare Buc 160 52 108
- găleţi Buc 114 49 65
- furtune Buc 89 42 55
- echipamente Buc 21 - 21
- echipament de protectie pentru membrii SVSU Buc 450 66 347
- topor
- vermorele Buc 66 20 31
- cisterna apa Buc 12 0 12
- hidrant Buc 69 11 59
- scara Buc 3 0 3
- sisteme de detectare si alarmare incendiu Buc 7 4 3
- racord hidrant Buc 9 6 7
- ţeavă de refulare
- autospeciala Buc 32 0 4
- cordiţe salvare Buc 2 12 18
- chei hidrant Buc 2 1 1
- mănuşi rezistente temp. mari Buc 8 0 8
- remorca bazin portabil Buc 4 4 0
- accesorii hidranţi Buc 14 10 4
- motopompă Buc 1 0 1
Set 116 45 12
Buc 8 4 4
Neutralizarea efectelor materialelor periculoase – – – –
- Produsul ...........(se denumeşte)
- măşti contra gazelor;
- bandă pentru marcarea zonelor: Buc 40 15 19
Buc 36 0 31
Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de – – – –
intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse
Produsul
- combustibil
- microbuz tone 29,4 0 29
buc 2 2 0
Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile,
instalaţiile şi amenajările afectate
- Produsul
- Generator de curent
- Grup electrogen buc 7 4 3
- Compresor buc 1 0 1
- Nisip buc 5 0 4
- Saci rafie tone 55 0 55
Page 116 of 122

buc. 2000 0 2000
Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele – – – –
afectate sau evacuate
- Produsul - apă plata
- alimente de bază t 8,34 0 8,34
t 4 0 4
Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau – – – –

evacuate
Produsul - saltele buc 380 0 335
- paturi buc 154 0 154
- pături buc 40 0 40
Efectuarea depoluării şi decontaminării – – – –

- săpun Kg. 10 0 10
- cloramină Kg. 110 0 110
- bicarbonat de sodiu Kg. 12 0 12
- acid acetic l 30 0 30
- bromocet l 10 0 10
- apă m.c. 100 0 100
- baraj absorbant plutitor buc 5 0 5
- baloti paie buc 50 0 50
- materiale absorbante tip spill-sorb kg 200 0 200
Logistica intervenţiei
Produsul - motopompe Buc 18 8 8
- foi de cort Buc 65 55 10
- maşină de transport si intervenţie Buc 8 1 6
- aparat sudura Buc 38 1 33
- dozator apă Buc 2 0 2
- cort decontaminare Buc 3 0 3
Reabilitarea zonei afectate – – – –
- Produsul - ciment tone 14 0 14
x x x x
SITUATIA STOCULUI DE MATERIALE SI MIJLOACE DE APARARE IMPOTRIVA

INUNDATIILOR SI A POLUARILOR ACCIDENTALE
JUDETUL DAMBOVITA (SGA)
Nr. BH BH
Tip Denumire materiale si mijloace de interventie U.M.
crt. ARGES IALOMITA
A. MATERIALE DE APARARE
Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de fascine dacă nu a fost
1 A buc. 0 0
folosit în acţiuni de apărare se va reînnoi minim 1/3 din fiecare an)
2 A Pari din lemn rotund c.r. esenţă tare F 8-12 cm; L=1-3 m buc. 0 3
Piloţi din lemn rotund c.r. esenţă tare F 12-20 cm cu cerc de oţel lat
3 A buc. 0 0
30/3 mm (pentru D1, D2: L=3,6 ml, pentru R1, R2: L=2-4 ml)
4 A Scânduri de 2,5 cm, L=4 ml (cherestea clasele 4-5) - 0,0275 mc/buc mc. 0 0
5 A Dulapi, palplanşe (5 cm, L=4 ml, l=20-25 cm),lemn C.R. mc. 0 0
6 A Cozi de lemn pentru unelte (rezervă) buc. 0 3
7 A Profile metalice uşoare buc. 0 0
8 A Scoabe din oţel rotund (F 18-20 cm) buc. 113 300
9 A Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm) kg. 35 20
10 A Sarma neagra d=2-4 mm,sarma zincata kg. 5 10
11 A Plasă sârmă (zincată sau neagră) F 2-3 mm kg. 0 130
12 A Saci de 50/80 cm pentru pământ din cânepă, iută, polietilenă buc. 6463 15510
A Sfoară pentru legat saci m 0 10
13 A Funii subţiri pentru asigurarea oamenilor şi uneltelor F 10-15 mm kg. 63 0
Piatră brută (blocuri de 15-30 cm), blocuri beton, piatră 200-1000
14 A mc. 0 0
kg/buc.
15 A Pietriş sortat (F7-15 mm) mc. 0 0
Folii de polietilena (cantitatea de folie rezultată din aplicarea
16 A kg. 0 0
normativului se va aproviziona eşalonat, câte 1/5 din necesar)
Folii de polietilena (cantitatea de folie rezultată din aplicarea
16 A mp. 249 0
normativului se va aproviziona eşalonat, câte 1/5 din necesar)
Page 117 of 122
Nr. BH BH
crt. ARGES IALOMITA
17 A Geotextil mp. 0 50
B. CARBURANTI SI LUBREFIANTI
18 B Motorină to 1150 5000
18 B Benzină to 0 0
18 B BCF buc. 0 15
18 B Lubrifianţi kg. 0 0
18 B Ulei transmisie to 0 0
18 B Ulei motor to 0 0
18 B Ulei hidraulic to 180 100
C. MIJLOACE DE INTERVENTIE
19 C Lanterne tubulare mari, buc. 0 45
19 C Lanterne cu acumulatori reincarcabili buc. 10 0
19 C Incarcator acumulatori buc. 0 0
19 C Felinare buc. 8 0
19 C Fitile lampă buc. 0 0
19 C Lămpi buc. 0 0
19 C Sticlă felinar buc. 0 0
19 C Becuri lanternă - rezervă buc. 0 0
19 C Sticlă lampă buc. 0 0
20 C Bidoane şi canistre de 10-20 l pentru petrol buc. 14 3
21 C Petrol lampant l 0 0
22 C Cazmale cu cozi buc. 232 60
22 C Lopeti cu cozi buc. 128 60
22 C Greble buc. 20 5
23 C Târnacoape cu cozi buc. 77 9
23 C Sape cu cozi buc. 24 0
24 C Furci de fier sau cangi de fier cu cozi buc. 23 3
25 C Roabe metalice cu roţi pe pneuri sau tărgi de lemn buc. 14 30
26 C Maiuri pt. compactat pamant din lemn buc. 40 5
26 C Maiuri pentru compactat pământ din metal buc. 0 0
26 C Maiuri pentru bătut pari buc. 0 0
26 C Placi vibratoare buc. 0 0
27 C Berbeci de mână în greutate de până la 50 kg buc. 0 0
28 C Ciocane diferite buc. 22 22
29 C Cleşte de cuie buc. 2 22
29 C Patent izolant buc. 0 0
30 C Barde pentru cioplit buc. 0 15
30 C Topoare buc. 10 20
30 C Joagare buc. 6 0
31 C Sfredele de lemn diferite buc. 0 2
32 C Pile diferite buc. 41 15
33 C Fierăstraie de mână buc. 10 0
33 C Foarfece de taiat plasa buc. 0 0
33 C Panza fierastrau buc. 10 0
34 C Fierăstraie mecanice (drujbe) buc. 4 3
35 C Cuţitoaie pentru cioplit buc. 0 2
35 C Dalti pentru lemn buc. 0 4
36 C Găleţi pentru apă buc. 0 40
36 C Bidoane de plastic buc. 0 0
36 C Căni de apă buc. 5 5
37 C Marmite pentru transport hrană buc. 0 0
38 C Butoaie de tabla 100-200 l pentru utilaje de intervenţie buc. 2 8
39 C Sonete de mână sau mecanice (L=6 m cu berbec de 100-150 kg) buc. 0 0
40 C Bărci de lemn metalice, fibră de sticlă sau pneumatice cu rame buc. 1 0
41 C Şalupe buc. 0 0
42 C Bacuri dormitor (ponton gonflabil) buc. 2 0
Autoturisme de teren cu două diferenţiale dotate cu staţii emisie-
43 C buc. 0 0
recepţie fixe
44 C Vagoane dormitor echipate cu utilităţi buc. 0 0
45 C Bormaşină electrică portabilă buc. 0 1
45 C Polizor electric buc. 0 0
46 C Frigidere 240 l buc. 0 0
Page 118 of 122
Nr. BH BH
crt. ARGES IALOMITA
Containere pentru materiale şi echipamente de protecţie, cazarmament,
47 C buc. 0 0
alimente nealterabile
48 C Costum scafandru autonom buc. 0 0
49 C Capre taluz buc. 0 0
50 C Binoclu buc. 0 0
51 C Aparat foto buc. 0 0
52 C Rezervor combustibil de 10 t buc. 0 0
53 C Camera video buc. 0 0
53 C Aparat video buc. 0 0
D. MIJLOACE DE CALCUL, MASURARE, TRANSMITERE SI AVERTIZARE
54 D Radio-telefoane fixe buc. 0 0
54 D Radio-telefoane portabile cu acum buc. 0 0
54 D Radiotelefoane mobile buc. 0 0
54 D Modem-uri buc. 0 0
54 D Acumulatori buc. 0 0
55 D Piese schimb buc. 0 0
55 D Telefoane mobile buc. 0 0
56 D Sirene, inclusiv materiale necesare montarii buc. 0 1
Echipamente de prelucrare şi transmitere automata a datelor
57 D set 0 0
(microcalculator PC, modem, telefax)
58 D Pluviometre buc. 0 0
58 D Nivelmetre de avertizare automată buc. 0 0
59 D Morişti hidrometrice cu tijă buc. 0 0
60 D Teodolit electrooptic buc. 0 0
61 D Nivelă NI-007 cu trusă buc. 0 0
62 D Ruletă 20-50 m buc. 0 3
63 D Set miră + plăcuţe buc. 0 20
Sistem dedicat de transmisie prin dial-up (computer+modem+linie
64 D buc. 0 0
telefonica)
E. MIJLOACE FIXE DIVERSE
65 E Grupuri electrogene cu anexe pentru iluminat buc. 0 0
66 E Reflectoare (faruri, cablu izolant pentru reţeaua de reflectoare) buc. 1 10+10
66 E · cablu pentru iluminat ml 0 0
· izolator pentru prinderea cablului, fasunguri, întrerupatoare, becuri,
66 E buc. 0 0
etc.
66 E · priză împământare buc. 0 0
Agregate pentru sudură electrică sau oxiacetilenică şi materiale de
67 E buc. 0 0
sudură, truse aferente
68 E Motopompe cu anexe şi 150 ml conductă sau furtun buc. 0 0
69 E Pompe submersibile pentru epuismente buc. 0 1
70 E Motocositori (multifuncţionale) buc. 2 0
71 E Utilaje terasiere (buldozer, excavator) cu piese de schimb aferente buc. 0 0
Tractor articulat forestier (TAF) pentru tractarea plutitorilor mari+cablu
72 E buc. 0 0
flexibil
73 E Autobasculanta pentru transport materiale de interventie buc. 0 0
F. ECHIPAMENTE DE PROTECTIE, SIGURANTA SI CAZARMAMENT
74 F Cizme de cauciuc scurte per 145 7
74 F Cizme de cauciuc lungi per 7 7
75 F Mantale de ploaie cu glugi buc. 266 63
76 F Salopete din doc buc. 8 3
76 F Impermeabile buc. 0 0
76 F Costume vătuite buc. 0 15
76 F Combinezoane cauciucate buc. 0 0
77 F Pufoaice buc. 57
77 F Scurte îmblănite buc. 0 7
78 F Căciuli de blană sau vătuite buc. 68 0
79 F Mănuşi de protecţie buc. 48 0
80 F Centuri salvare buc. 12 0
80 F Veste salvare buc. 15 15
80 F Colaci de salvare buc. 2 5
81 F Pieptare avertizoare (reflectorizante) buc. 50 0
82 F Casca de protectie buc. 0 0
Page 119 of 122
Nr. BH BH
crt. ARGES IALOMITA
83 F Bocanci per 46 0
84 F Paturi de fier, pliante buc. 0 0
84 F Saltele buc. 0 0
84 F Perne buc. 0 0
84 F Feţe pernă buc. 0 0
84 F Set lenjerie pat set 0 0
84 F Pături lână buc. 0 0
84 F Cearceaf plic, lenjerie buc. 0 8+8
85 F Dulap cazarmament buc. 0 0
86 F Bucătărie mobilă buc. 0 0
87 F Filtru rapid pentru apă potabilă buc. 0 0
88 F Aragaze buc. 2 0
88 F Butelii buc. 2 0
88 F Farfurii adânci buc. 0 0
88 F Farfurii întinse buc. 0 0
88 F Farfurii desert buc. 0 0
88 F Tacâmuri - cuţite buc. 0 0
88 F Tacâmuri - furculiţe buc. 0 0
88 F Tacâmuri - linguri buc. 0 0
88 F Tacâmuri - linguriţe buc. 0 0
88 F Polonic buc. 0 0
88 F Tigaie cu coada buc. 0 0
89 F Corturi impermeabile buc. 0 0
89 F saci de dormit buc. 0 0
90 F Aparat radio buc. 0 0
90 F Televizor buc. 0 0
91 F Boiler electric buc. 0 0
92 F Trusă medicală de prim ajutor buc. 1 3
G. MATERIALE CONSUMABILE PENTRU IGIENA SI CONSERVAREA
MATERIALELOR
93 G Săpun kg 0 0
96 G Detergenţi kg 0 0
94 G Materiale dezinfectante: var kg 0 0
94 G Cloramină kg 0 0
95 G Pudră talc kg 0 0
95 G Naftalină kg 0 0
96 G Otravă de şoareci kg 0 0
H. MATERIALE SI MIJLOACE PENTRU INTERVENTIE LA GHETURI
97 H Prăjini din lemn de esenţă tare pentru dirijarea sloiurilor buc. 0 0
Scânduri de răşinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm grosime, 20
98 H buc. 0 0
cm lăţime, 4-5 m lungime)
99 H Răngi de fier 2-4 m lungime buc. 11 2
100 H Fierăstraie pentru gheaţă buc. 22 2
I . MATERIALE SI MIJLOACE DE INTERVENTIE PENTRU COMBATEREA EFECTELEOR
POLUARILOR ACCIDENTALE
101 I Truse profesionale pentru interventii pe rauri buc. 0 0
102 I Truse profesionale pentru interventii pe lacuri buc. 0 0
103 I Trusa pentru determinarea rapida a tipului de substanta poluatoare buc. 0 0
104 I Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri buc. 0 0
105 I Sistem tip funicular mobil pentru pozitionarea barajului plutitor buc. 0 0
106 I Barci pneumatice buc. 1 0
107 I Grup electrogen portabil buc. 1 0
108 I Compresor portabil buc. 0 0
109 I Sistem de vedere pe timp de noapte buc. 0 0
110 I Binoclu infrarosii buc. 0 0
111 I Reflectoare portabile buc. 0 0
112 I Electropompe buc. 0 0
113 I Baraje absorbante plutitoare buc. 0 0
114 I Panza hessiana ml 0 0
115 I Baloti paie buc. 0 0
116 I Funie sintetica buc. 0 14
Page 120 of 122
Nr. BH BH
crt. ARGES IALOMITA
117 I Pari de lemn buc. 0 0
118 I Cangi PSI buc. 0 0
119 I Recipiente PVC 200 litri buc. 0 0
120 I Masti de gaze buc. 0 0
121 I Materiale absorbante tip spill-sorb kg 0 200
122 I Saci cu absorbant HEGSORB kg 0 0
123 I Saci cu absorbant HEGACID kg 0 0
124 I Materiale absorbante ECO seria 200 kg 0 0
127 I Skimer pentru separare hidrocarburi buc. 0 0
128 I Tanc (ponton) plutitor pentru colectare poluanti buc. 0 0
Perne absorbante,
129 I buc. 0 0
rulouri, cilindri absorbanti
130 I Vidanje buc. 0 0
131 I Materiale filtrante to 0 0
132 I Recipienti de 1-5 litri pentru probe de apa si material biologic buc. 0 0
133 I Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea determinarilor biologice buc. 0 0
134 I Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual buc. 0 0
Page 121 of 122

Mijloace aparţinând I.S.U. „Basarab I” Dâmboviţa
autospeciale
Autospeciala de descarcerare
Ambulanţă
Costum scafandru autonom

Autospeciala de lucru cu apa si spuma MP
Autospeciala pentru fum si
Autocamion de interventie
Autoturism transport munitie

Autospeciala de lucru cu
Subunitatea
TOTAL Autospeciale
Costume antichimice
Autoscara mecanica
Barci 10 pers cu motor

ASP MERCEDES
Remorca Dezastre
tip C+medic de urgenta
Veste Salvare
nexplodata
TOTAL
MPR Novus 1000
MPR Novus 2000
BEDFORD
iluminat
MAGIRUS
pulbere
LANCER
DENNIS
DODGE
MPR - 1500
TOTAL
TOTAL
APCAT
ASpLS
ASp4S
APCA
APCT
tip A
tip B
ATI
MPT
2
1 1 1 1 1 5 1 1 1 * 1 1 5 1 3 1 5 2 22
Det. Târgovişte 0
G.I. Voineşti 1 1 2 1 1 2 1 3
1
2 1 1 4 1 1 * 1 3 1 2 1 4 1 11
Det. Moreni 0
G.I. Corneşti 1 1 1 1 1 1
Det. Pucioasa 1 1 2 1 1 1 1 4 2 1 3
2
1 1 1 1 4 1 1 3 1 6 2 22
G.I. Fieni 0
Det. Titu 1 1 2 1 1 1 1 4 1 3 4
2
2 1 1 4 1 1 1 3 1 5 2 22
G.I. Răcari 0
Pichet Potlogi 2 2 1 1 2
Det. Găeşti 1 1 2 1 1 2 4 4
2
2 1 1 4 1 1 1 2 1 4 2 22
G.I. Vişina 0
Echipa asanare
1 1 2 2 1 3
mun.
1 3 2 2 4 9
3 1 1 1 0 6 1 3 1 2 1 1 9 4 2 5 1 1 5 0 1 0 1 8 9 99
TOTAL Inspectorat 4 4 2 8 4 0
Page 1 of 122

SRT 2012 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SRT 2012 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PREFECT AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE

1. PREAMBUL - Scopul şi obiectivele schemei cu riscurile teritoriale (S.R.T.)

3. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

4. Estimarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare pentru prevenire

Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise

2.1. Aspecte administrative

Compunerea zonei de competenţă: reşedinţă de judeţ, municipii, oraşe,comune (cu

Comuna I.L Caragiale

Comuna Corbii Mari

Comuna Costeşti - Vale

Comuna Gura Foii

Comuna Gura – Şuţii

Comuna Malu cu Flori

Comuna Râu Alb

Comuna Slobozia Moară

Comuna Valea Lungă

Comuna Valea Mare

Comuna Văleni Dâmboviţa

Comuna Vulcana – Băi

Comuna Vulcana - Pandele

2.2. Aşezare geografică şi relief

- Forme de relief, specificităţi, influenţe

Denumirea masivului Altitudinea

Subcarpaţii Ialomiţei formează treapta colinară înaltă ce constituie partea central-nordică a

- Caracteristicile pedologice ale solului

2.3 Caracteristici climatice

- Regim climatic, specificităţi, influenţe

- Regimul precipitaţiilor – cantităţi lunare şi anuale (valori medii, valori extreme

- Temperaturi – lunar şi anual (valori medii, valori extreme înregistrate – vârfuri

- Fenomene meteorologice extreme/periculoase (furtuni, tornade,vijelii etc.)

2.4 Reţea hidrografică

- Cursuri de apă (debite normale, creşteri înregistrate – vârfuri istorice)

Caracteristicile regimului hidrologic

Cursurile de apă la nivelul judeţului

Situaţia debitelor maxime înregistrate pe cursurile de

Viitura din 19-21.06.2001

Viituri înregistrate pe cursurile de apă ale SH Văcăreşti după anul 2006

Istoricul viiturilor înregistrate în bazinul hidrografic Ialomiţa

- Lacuri de acumulare (suprafeţe, volume)

- Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor,

Căile de comunicaţie rutieră la nivelul judeţului Dâmboviţa

59 DC 1 Buciumeni (DJ 715) - Valea Leurzii

- Reţele de conducte magistrale

lungime linii 110 kV (circuit) lungime linii m.t. (circuit)

2.7. Dezvoltare economică

Depozitele ce conţin materiale inflamabile – judeţul Dâmboviţa

Staţiile Peco la nivelul judeţului Dâmboviţa

2.8. Infrastructuri locale

Nr. DOMENIUL DE SITUATIA

5 Sanatoriul T.B.C. Moroieni sanatate EXPLOATARE Moroieni

Directia Generala de Asistenta Targoviste, Str. Vlad

Reţeaua sanitară a judeţului Dâmboviţa este pregătită pentru a interveni operativ în

Nr. Denumirea spitalului Capacitate de

lungime linii joasă tensiune (circuit) STAŢII PT

Având în vedere modul de amplasare al judeţului Dâmboviţa cuprinzând toate formele de

3. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

3.1. Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă

Localităţi posibil a fi afectate de inundaţii în bazinul hidrografic Argeş:

Situaţia zonelor critice pe cursurilor de râu B.H. Argeş