Curs Demografie

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu DEMOGRAFIE SI RESURSE UMANE ADMINISTRATIE PUBLICA Anul
l I, Semestrul I Anul universitar 2 ! "2 # Pr$%&univ&'r& Ana R$'i(a St)i(ules(u M$'alit)*i 'e evaluare+ A& Evaluarea %inal) a stu'en*il$r+ Condiie de acceptare n examen: participarea activ la minim 2/3 din orele de curs i seminar. M$'alitatea 'e e,aminare: examen oral cu durata de treizeci de minute. B& Evaluarea 'e ()tre stu'en*i a a(tivit)*ii 'e (urs -i seminar+ Se va realiza in ultimul seminar din semestru, pe baza unui c estionar. !ezultatele vor "i discutate cu studentii. Scopul este, pe de#o parte, acela de a corecta activitatea de curs si seminar si de a o adapta continuu i, pe de alt parte, acela de a#i mobiliza pe studeni prin analiza participrii lor la activitatea de curs i seminar i a altor componente ale procesului de instruire. O.ie(tive s/e(i%i(e: Se va urmari predarea la cursuri i dezbaterea la seminarii a urmatoarelor teme: Tema 1 ! $ & ( * , / 1 0 1 1 1 ! 1 $ 1 & Obiectul i problematica demografiei ca tiin Numarul" reparti#area teritoriala si structura demografica a populatiei %ortalitatea populatiei Fertilitatea si familia' Nuptialitatea si di)ortialitatea' +roblematica reproducerii populatiei. %obilitatea spatiala a populatiei Resurse umane . populatia dupa caracteristici social. economice Resurse umane . populatia dupa ni)el de instruire Resurse umane . populatia dupa mediile de )iata urban si rural Resurse umane . populatia 1n raport cu sistemul economic Resurse umane . populatia acti)a si populatia inacti)a' 2mbtr3nirea demografic Tran#i ie i demografie 1n Rom3nia Ore curs ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! Ore seminar 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Page 1 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu
Bi.li$0ra%ie+ $na !odica Staiculescu. 2%%&. Tranzitie si demografie. 'ucuresti: '!() $na !odica Staiculescu. 2%%2. Demografie si resurse umane. Constanta: (x *onto $.!.Staiculescu, Simona +ina. ,2%%&-. Elemente de demografie si resurse umane. 'ucuresti: 'ren .raian !otariu. 2%%3. Demografie si sociologia populatiei. 'ucuresti: *olirom /ladimir .rebici. 011&. Demografie. Excepta et selecta . 'ucuresti: (ditura (nciclopedica /ladimir .rebici.0121. Demografie. 'ucuresti: (ditura (nciclopedica /ladimir .!('3C3. 0122. Mic dictionar de demografie. 'ucuresti: (ditura Stiinti"ica si (nciclopedica Stiinti"ica si
Page 2 of 86
Situa ia demografic! a "om#niei a atins un grad de complexitate $i de pericol at#t de mare% &nc#t inter'en ia este singura alternati'! care poate fi luat! &n considerare(.% ). *+e !u% 2,,DEMOGRAFIE SI RESURSE UMANE NOTE DE CURS A'ministratie Pu.li(a Anul I ANUL UNI1ERSITAR 2 ! " 2 # Pr$%&univ&'r& Ana R$'i(a Stai(ules(u Demograficul nu reprezint! altce'a dec#t una din fa etele socialului. Dar cea mai important! fa et!. .n spatele ni'elurilor si sc+im/!rilor pe care le cunosc &n timp fenomenele demografice se afl! numero$i $i 'aria i factori socio0economici. "aporturile sunt% de fapt% reciproce $i mult mai complexe dec#t apar la o pri'ire sumar!. Se poate &ns! spune c!% &n stadiul actual al cunoa$terii% se cunosc mai /ine influen ele socio0economicului asupra demograficului dec#t efectele pe plan economic $i social ale fenomenelor $i proceselor demografice. Dac! pentru demografia clasic! paradigma era 1tranzi ia demografic!(% aceasta se transform!% gra ie eforturilor interdisciplinare% dintr0o simpl! descriere statistic!% &ntr0un model $i o teorie cu preten ie de model explicati'. Dup! parcurgerea etapelor clasice $i declararea ei ca proces &nc+eiat 0 cel pu in &n !rile dez'oltate 0 a ap!rut o faz! nou2% dominat! de sc!derea fertilit! ii su/ ni'elurile prognozate% ceea ce l0a f2cut pe demograful francez 3.4ourgeois0Pic+at 516120166,7 s! se &ntre/e dac2 nu cum'a este 'or/a de o nou! faz! a tranzi iei demografice. Dar% dupa e'enimentele din 1686% &n !rile 8entral0 $i Est0europene s0au instalat tendin e noi at#t &n c#mpul fenomenelor politice $i economice% c#t $i &n cel al fenomenelor demografice. 9ceste !ri sunt caracterizate ca 1 !ri &n tranzi ie(% a'#ndu0se &n 'edere tranzi ia lor spre democra ie $i economia de pia !. 8are este legatura cauzal! dintre aceste procese si fenomenele demografice: Perioada de $apte ani este scurt!; fenomenele sunt complexe% analiza lor este dificil!% iar estima ia prospecti'!% foarte ane'oioas!. .ncerc!m &n ru/ricile primelor dou! numere ale /uletinului nostru un demers coerent &n analiza tendin elor amintite $i care se refer! deopotri'! la fertilitate $i mortalitate% la dinamica demografic!% dar $i la structuri presupuse a a'ea mai mult! iner ie. Etic+etarea noilor tendin e ca 1pr!/usire a fertilit! ii( sau 1declin demografic( este pripit! &n lipsa unor studii temeinice. .nclin!m s2 credem c! este necesar! desc+iderea unui nou capitol al demografiei 0 demografia tranzi iei. Este de prisos s! mai preciz!m c! o asemenea demografie nu are sor i de iz/#nd! dec#t dac! 'a fi interdisciplinar!% cu un efort de teoretizare. 9dopt#nd o asemenea optic!% c#$tigul 'a fi nu doar al demografiei. )iitoarele strategii $i politici sociale% economice $i demografice 'or /eneficia astfel de o solid! /az!.
Page < of 86
O.ie(tul -i /r$.lemati(a 'em$0ra%iei (a -tiin*)& 3n cadrul acestei teme veti invata: 0. Demografia ca stiinta' etimolo4ia cuv5ntului 6demo4ra"ie6. "ondatorii demo4ra"iei ca stiinta : 7o n 8raunt ,0&2%#0&29- si :illiam *ett; ,0&23#0&<2-. $nul 0&&2 ca an al aparitiei demo4ra"iei ca stiinta. de"initii ale demo4ra"iei ca stiinta. speci"icul "enomenelor demo4ra"ice: caracterul dublu, biolo4ic si social= tendintele de biolo4izare si sociolo4izare a demo4ra"iei. problema interrelatiilor demo4ra"iei cu alte stiinte. problema speci"icului obiectului si metodelor de cercetare ale demo4ra"iei ca stiinta. demo4ra"ia ca stiinta n !om5nia. importanta studierii demo4ra"ei ca disciplina n nvatam5ntul superior. !' +opulatia ca sistem. de"initia populatiei. populatia ca sistem demo4ra"ic desc is. (lementele principale ale sistemului demo4ra"ic : marimea populatiei, compozitia, distributia teritoriala, "ertilitatea, mortalitatea, mi4ratia. $' 4)enimentele demografice. de"initia evenimentului demo4ra"ic ,cazul sau unitatea elementara-. &' Obiectul de studiu al demografiei . .endintele de statisticizare, biolo4izare si sociolo4izare a obiectului demo4ra"iei. !aporturile demo4ra"iei cu alte stiinte. >emo4ra"ia si sociolo4ia. Cunoasterea n demo4ra"ie : demersul 4noseolo4ic al demo4ra"iei si demersul metodolo4ic al demo4ra"iei. (tapele demersului 4noseolo4ic si metodolo4ic al demo4ra"iei : o asi4urarea in"ormatiei prin sistemul in"ormational al demo4ra"iei. o prezentarea si descrierea rezultatelor cu a?utorul metodelor statisticii descriptive. o analiza demo4ra"ica a variabilelor demo4ra"ice. o "ormularea de le4itati si pro4noze cu a?utorul modelelor de populatie si al proiectarilor demo4ra"ice. o analiza demosociala n sens lar4 ,interrelatiile dintre variabilele demo4ra"ice si cele socio#economice si culturaleo "ormularea de politici demo4ra"ice.
Page - of 86
2& Dem$0ra%ia (a stiinta& 5 4timologic" termenul 'em$0ra%ie provine din limba greaca6 . popor" populatie si . a desemna" a scrie" a descrie' Demografia ar &nsemna descrierea populatiei. .ermenul de demo4ra"ie a "ost introdus de statisticianul france# Ac7ille 8uillard 91,/0 .1-,*:" 1n anul 1-((.
El scria ca demografia este 1istoria naturala si sociala a speciei umane( si o de"inea ast"el: 1Demografia descrie masele cu a;utorul numerelor si dupa sfera pe care ele o ocupa' 4a este o stiinta a faptelor si careia 1i repugna rationamentele abstracte< 4a are principiile sale proprii ca oricare stiinta nascuta din obser)atii po#iti)e" principii care se spri;ina e=clusi) pe legea numerelor mari sau calculul probabilitatilor(. Specialistii sunt de acord ca demografia ca stiinta% s0a nascut cu mult &nainte. 5Istoricii demografiei considera ca 1ntemeietorul demografiei este >o7n 8raunt 91*!0.1*,&:" fondator 1mpreuna cu ?illiam +ett@ 91*!$.1*-,-, al scolii de aritmetica politica, cu lucrarea sa celebra: =atural and Political >/ser'ations made upon t+e 4ills of Mortalit? c+ifl? @it+ "eference to t+e *o'ernement% "eligion% Trade% 9ir% Diseases etc. of t+e 8it? of Aondon ,Obser)atii naturale si politice facute pe ba#a listelor de mortalitate" 1n special cu referire la gu)ernare" religie" comert" crestere" aer" boli etc' din orasul Aondra-, aparuta n anul 2!!2& @n anul 01&2 s#a sarbatorit tricentenarul demo4ra"iei. $paritia demo4ra"iei a "ost pre4atita de dezvoltarea di"eritelor discipline si a unor activitati practice, n r5ndul carora un rol important l#a ?ucat 'e3v$ltarea statisti(ii. 4 De%initia 'em$0ra%iei a cunoscut, de#a lun4ul istoriei sale, numeroase )ariante'. )ici astazi nu exista o definitie unanim acceptata a demografiei. A ncercare de uni"ormizare a "ost ntreprinsa cu prile?ul ntocmirii Dictionarului demografic multiling)% elaborat de Bniunea Internationala pentru Studiul Stiintific al +opulatiei pentru Organi#atia Natiunilor Bnite . *otrivit acestui dictionar, BDem$0ra%ia este $ stiinta (are are (a $.ie(t stu'iul /$/ulatiil$r umane si se $(u/a 'e marimea, stru(tura, ev$lutia si (ara(teristi(ile l$r 0enerale va3ute 5n /rin(i/al 'in /un(t 'e ve'ere (antitativC ,p.3-. >emo4ra"ia studia# de "apt e)enimentele cele mai marcante ale e=istentei cotidiene 6 nasterile" cstoriile" di)orturile" decesele" migratiile si alte e)enimente ale biografiei umane.
D>emo4ra"ia ocupa un loc unic si privile4iat printre toate stiintele care se intereseaza de raporturile dintre om si societate, pentru trei serii de motive : 0. E 3n primul rand, demo4ra"ia are ca obiect de studiu su/ravie*uirea, ca preocupare esentiala a individului uman si a 4rupurilor or4anizate.
Page B of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu Abservatiile statistice demo4ra"ice privesc oamenii de la nastere la moarte, domeniu care a cunoscut doua revolutii ma?ore in istoria umanitatii : prelungirea )ietii umane si controlul natalitatii prin revolutia contraceptiva. $ceasta dubla revolutie a avut consecinte pro"unde asupra o istoriei societatilor" o asupra modului lor de functionare" o a ciclului de )iata al indi)i#ilor si a o raporturilor dintre generatii.
2. E 3n al doilea rand, demo4ra"ia studiaza aspectele multiple ale s$li'arit)tii inter0enerati$nale in conditiile coexistentei mai multor 4eneratii prezente si succesiunii unor 4eneratii de talii di"erite. $cestea stau la baza sistemelor de protectie sociala si permit abordarea problemelor privind ec7itatea intergenerationala'
3. E >imensiunea demo4ra"ic, explicatia demo4ra"ic prin cauzele si consecintele unor evolutii C long terme, st la baza marilor ev$lutii ist$ri(e, la baza ist$riei s$(ietatii. >emo4ra"ia croiete si "asoneaz istoria, pentru c existenta unei natiuni, presupune un efecti' de indi'izi in termeni de stocuri% fluxuri% structuri si e'olutii.
D(xplicatia "aptului ca demo4ra"ia a "ost si este nca de"inita neunitar este le4ata de '$ua (ara(teristi(i im/$rtante ale '$meniului sau. *e de o parte, populatia este domeniul de cercetare al diferitelor stiinte , si din aceasta caracteristica rezulta o problema de delimitare: care este domeniul specific al "iecarei stiinte care se ocupa cu studiul populatiei sau mai exact" 1n ce consta specificitatea obiectului si metodei demografice. *e de alta parte, evenimentele demo4ra"ice si, mai pe lar4 " fenomenele demografice au un dublu caracter" biologic si social" iar aceasta a doua caracteristica duce la identi"icarea unor tendinte de biologi#are sau de sociologi#are a demografiei.
D*entru a a?un4e la o interpretare ?usta a obiectului si metodei demo4ra"iei este necesara inter/retarea sistemi(a a /$/ulatiei. +opulatia 9umana: se de"ineste, n 4eneral, ca un agregat" o suma" o colecti)itate de oameni care traiesc pe un anumit teritoriu" delimitat corespun#ator. >istin4em ast"el: populatia unei tari sau populatia nationala, n care aceste caracteristici sunt cel mai clar evidentiate, populatia unui oras sau populatia unui ;udet oarecare. @n raport cu populatia nationala, populatia mondiala dispune, ntr#o masura mai redusa, de proprietatile unui sistem, n special n ceea ce priveste a4re4area sa, si de aceea, populatia mondiala trebuie )a#uta in principal ca o suma de populatii nationale.
Page 6 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu Populatia mondiala nu are gradul de integrare pe care &l are economia mondiala% comertul mondial sau ecosistemul mondial. 5 Elementul 'em$0ra%i( reprezinta ca#ul sau unitatea elementara' 4=emple6 ca#ul de nastere" de deces" de casatorie ca e)enimente demografice fundamentale" ca#ul de migratie" de sc7imbare a statutului re#idential. D *roducerea evenimentului demo4ra"ic este le4ata de n$tiunile 'e risc si 'e populatie e=pusa riscului& >e exemplu: decesul este un risc caruia i este supusa ntrea4a populatie= casatoria este un risc care poate a"ecta numai populatia care a atins o anumita v5rsta si care nu este casatorita= nasterea este un risc caruia i este supusa numai populatia "eminina av5nd o anumita v5rsta, etc. D(venimentele demo4ra"ice sunt vazute ca masa& Frecventa lor ntr#o populatie expusa riscului respectiv masoara probabilitatea de producere a acestora. $ceasta optica probabilista este "undamentala n demo4ra"ie, c iar din momentul constituirii ei ca stiinta.
D )umim e"ectivele populatiei la di"erite momente stocuri de populatie sau stari ale populatiei' $ceste stari se sc imba sub e"ectul flu=urilor demografice% reprezentate de masele de e)enimente demografice care se produc 1ntr.un inter)al de timp. )ot5nd stocurile de populatie sau starile populatiei de o anumita v5rsta, la doua momente de timp, cu
+ 0 Pt x si Pt x , + 0 + 0 vom spune ca trecerea de la Pt x Pt x se datoreaza, n cazul unei + 0 populatii nc ise, e"ectului "luxului de decese M 5t% tD17 din perioada respectiva, ast"el nc5t: +0 x Pt x +0 = P t M ( t , t + 0)
Caracteristicile populatiei nu se reduc numai la nasteri, decese si casatorii. Numeroase alte e)enimente pot sur)eni 1n )iata fiecarei persoane: o intrarea &n scoala% a/sol'irea ei% o intrarea &n populatia economica acti'a% parasirea ei% o trecerea de la un statut profesional la altul% o trecerea dintr0o categorie sociala &n alta% o sc+im/area statutului rezidential E mutarea de la sat la oras. Toate acestea sunt Ce)enimenteD si interpretarea lor ram3ne probabilista" 1n optica notiunilor de CriscD si de Cpopulatie e=pusa riscului respecti)C.
Page F of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu 2& P$/ulatia (a sistem& $bordarea sistemica a patruns astazi n ma?oritatea stiintelor. 4Un sistem este o totalitate de elemente aflate 1n cone=iune. AudEig )on Fertalanff@ de"ineste sistemul ca "iind un ansamblu de elemente interdependente" respecti) legate intre ele prin astfel de relatii incat daca unul se modifica" se modifica si celelalte si" in consecinta" se transforma intreg ansamblul' 4lementele sistemului sunt obiecte" fenomene sau procese din totalitatea definita ca sistem" fiind pri)ite ca parti ale sistemului. Gone=iunile sunt raporturile dintre elementele sistemului care se stabilesc 1n timpul functionarii acestuia' Interactiunea este forma de legatura a obiectelor" influentarea reciproca dintre elemente'
4Un sistem S este relativ i3$lat 'e me'iul sau, Ms. @n acest cadru, distin4em: intrarile sau )ariabile de intrare ,notate cu I6s7 sau u- care reprezinta influenta e=ercitata asupra sistemului si iesirile sau )ariabile de iesire ,notate E6s7 sau 87, reprezent5nd actiunea in)ersa dinspre interior spre e=terior" adica actiunea pe care sistemul S o e=ercita asupra mediului %s . 4Stru(tura sistemului S este multimea elementelor si cone=iunilor care alcatuiesc sistemul. 4Fun(tia sistemului F9s: este finalitatea sistemului" la un moment dat si 1n raport cu obiecti)ul pe care sistemul 1l are de 1ndeplinit' 4O.ie(tivul unui sistem 6Os7 reprezinta starea )iitoare a sistemului" care trebuie atinsa si care moti)ea#a comportarea sistemului. 4Starea sistemului este )ariabila de timp si este determinata de structura. 4Sistemele /$t %i 5n(9ise sau 'es(9ise, iar principalele proprietati ale sistemelor sociale, inclusiv ale populatiei, sunt: integritatea ,ntre4ul este mai mult dec5t suma partilor, optica este de la ntre4 spre parte-= autostabili#area sau autore4larea, denumita si proprietatea cibernetica 3, potrivit careia sistemul are tendinta de a reveni la starea anterioara= autoorgani#area ,nu numai reducerea sistemului la starile sale de ec ilibru, ci si crearea de noi stari stabile care sa permita n"runtarea sc imbarilor si provocarilor mediului-= ierar7i#area% care nseamna capacitatea unui sistem de a "i n acelasi timp un suprasistem pentru partile sale si subsistem n componenta altor sisteme.
Page 8 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu D *opulatia n lumina acestor concepte ale teoriei 4enerale a sistemelor poate "i reprezentata ca sistem demografic relativ aut$n$m. Ca /$/ulatie 'e ti/ 5n(9is" intrarile sunt repre#entate de nasteri 9N:" iar iesirile sunt date de decese 9%:' Flu=ul N % sc7imba starile populatiei. D*opulatia are o structura care este reprezentata de su.sistemele e,istente, de ($ne,iunile 'intre ele. $ceste subsisteme sunt subpopulatiile constituite 1n raport cu caracteristicile demografice6 se=" )3rsta" stare ci)ila. Se distin4: o subpopulatii pe )3rste ,populatie t5nara, adulta, batr5na-, o subpopulatia feminina de )3rsta fertila, o subpopulatia necasatorita" casatorita si )adu)a, etc. @ntre aceste subpopulatii si "luxurile de evenimente demo4ra"ice se creeaza o serie de cone=iuni" sistemul are o functiune" un comportament. 4 Flu,urile sunt date de nasteri si decese" de intrari si de iesiri care modifica starile populatiei' A caracteristica "oarte importanta este aceea ca populatia este un sistem cibernetic cu reactie dupa stare' =umarul si structura dupa sexe si '#rste a populatiei influenteaza &n permanenta intrarile si iesirile din sistem. D>upa T9$mas R& F$r' si G$r'$n F& 'e :$n0 populatia ca sistem poate "i reprezentata ast"el:
POPULATIA sistem demo4ra"ic desc is
) 3 *
+ (
+opulatia este un sistem controlabil si reglabil . *olitica are un rol important n domeniul re4larii pentru ca populatia, ca sistem, sa urmeze o anumita traiectorie.
Page 6 of 86
;& Trasaturile si /r$(esele sistemului 'em$0ra%i( Trasatura sau (ara(teristi(a elementului Trasatura sau (ara(teristi(a sistemului
Pr$(esul elementului
Pr$(esul sistemului 8resterea : spor prin nasteri si imi4rari= Pierderi: prin decese si emi4rari
Galitatea de membru
)astere, deces si mi4ratie
+arimea
H3rsta Se= Domiciliu
@mbatr5nire # +i4ratia interna
Structura pe v5rste Structura dupa sex >istributia dupa domiciliu
"estructurare dupa '#rsta "estructurare dupa sex "edistri/utia dupa domiciliu
D *otrivit sistemului si caracteristicilor sale, populatia nu este suma subsistemelor sale sau a persoanelor care o compun. Intre0ul este mai im/$rtant 'e(<t /artile 'e$are(e intervin stru(turile, ($ne,iunile si %un(ti$narea sistemului. *opulatia nu este izolata, ea se a"la ntr#o permanenta interactiune cu BmediulC, cu celelalte sisteme.
DAa cel mai 1nalt grad de generalitate" distingem urmatoarele sisteme6 /$/ulatia, s$(ietatea, me'iul 5n($n=urat$r, te9n$l$0ia. Sistemul demografic are ca elemente /rin(i/ale: marimea populatiei" compo#itia" distributia teritoriala" fertilitatea" mortalitatea" migratia' Sistemele sociale agregate au ca elemente /rin(i/ale, de"inite social: ba#a etnica" starea ci)ila sau statutul marital" caracteristici familiale" gradul de participare la forta de munca" acti)itatile economice" educatia" )enitul" religia"
Page 1, of 86
Sistemele sociale agregate au ca elemente 'e%inite analiti(: atitudini" )alori" credinte si con)ingeri' Sistemele de actiune au ca elemente /rin(i/ale: grupele informale" asociatiile" colecti)itatile" institutii de casatorie si familie" institutii religioase" institutii politice" institutii economice" institutii sanitare" institutii de educatie" institutii de asigurari si sanatate' DRelatiile devin "oarte numeroase si complexe. >omeniul ei speci"ic l constituie populatia si )ariabilele demografice. Ionele re#ultate din intersectarea populatiei cu celelalte sisteme, sistemul economic, social etc., ceeaza noi subsisteme" relatii si cone=iuni, care sunt studiate n comun de demo4ra"ie si stiintele respective. Gonele 1intersectate( sunt domeniul unor discipline asociate ca demografia cu economia politica" demografia cu sociologia" demografia cu ecologia" demografia cu geografia etc. .ntr0o interpretare sistemica si interdisciplinara% se poate opera o mai Husta delimitare &ntre diferitele stiinte care se ocupa cu populatia. Din 1intersect!rile( succesi'e se constituie discipline ca demografia sociala" demografia economica" demografia istorica" demografia geografica" antropologia demografica sau paleodemografia" demografia urbana si altele. >& O.ie(tul 'e stu'iu al 'em$0ra%iei DConstatarile n le4atura cu /$/ulatia (a sistem 'em$0ra%i( si populatia n raport cu alte sisteme sunt "undamentale pentru de"inirea demo4ra"iei si delimitarea obiectului sau de studiu. (le sunt importante si pentru: modelarea matematica a populatiei si proceselor demografice" pentru elaborarea modelelor demoeconomice si pentru te7nicile de simulare.
Page 11 of 86
4In retr$s/e(tiva ist$ri(a, 5n ev$lutia 'em$0ra%iei se /$t 'istin0e trei eta/e , dupa predominarea unei tendinte sau alteia ,/. .rebiciI' 4tapa J statici#ariiD demografiei. >e la aparitia ei si p5na n primele decenii ale secolului GG a existat tendinta de Cstatistici#areD a demografiei. >emo4ra"ia a "ost identi"icata cu statistica populatiei, conceputa ca ramura a unei stiinte "oarte vaste statistica sociala. Se considera ca eli/erarea demografiei din 1capti'itatea statistica( E dupa afirmatia plastica a unui demograf francez E este o etapa re'oluta% iar statistica populatiei sau statistica demografica este considerata astazi ca o parte a demografiei ca stiinta sociala. II' 4tapa Jbiologi#ariiD demografiei. A a doua tendinta n istoria demo4ra"iei a "ost aceea de Bbiolo4izareC a ei. (a a "ost puternic reprezentata mai ales n S.H.$. si a "ost le4ata de nume presti4ioase de biolo4i ca R& Pearl, L&:& Ree', ?&P& Fair(9il', A&:& L$t@a care, au adus contributii remarcabile la pro4resul demo4ra"iei. Pun#ndu0se &n e'identa aspectul /iologic al e'enimentelor demografice% in principal al natalitatii si mortalitatii% s0a &ncercat formularea unor 1legi( de e'olutie a populatiei si interpretarea /iologica a raportului dintre populatie si mediul &nconHurator. Si acesta tendinta este considerata ca fiind depasita% retin#ndu0se% &n /eneficiul demografiei% tot ceea ce a fost 'ala/il din punct de 'edere stiintific. III' 4tapa JSociologi#ariiD demografiei. (ste dominanta si astazi. $ceasta nseamna: in primul rand recunoasterea determinarii sociale a fenomenelor demografice si afirmarea caracterului de stiinta sociala al demografiei. @n al doilea r5nd, Bsociolo4izareaC trimite la identificarea demografiei cu sociologia populatiei si c iar considerarea ei ca ramura a sociolo4iei. 8otitura spre considerarea sociala a fenomenelor demografice este atri/uita demografului englez A'%' Garr.Saunders 91-**.1/*0: &n lucrarea sa +roblema populatiei6 un studiu al e)olutiei 5Aondra% 16227% ca o reactie &mpotri'a &ncercarilor de interpretare /iologica extrema a fenomenelor demografice. D3n 4eneral, 1n interpretarea sistemica populatia poate "i vazuta: I' Fie ca sistem demografic ,studiul se reduce la variabilele demo4ra"ice-,
Page 12 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu Gurentele sau scolile care au 1n )edere numai sistemul demografic restr3ng demografia numai la studiul )ariabilelor demografice. $ceasta conceptie corespunde unei ramuri a demo4ra"iei numita demografia formala% demo4ra"ia pura sau anali#a demografica. 33. Fie ca sistem social ,studiul variabilelor demosociale, rezultate din intersectarea sistemului demo4ra"ic cu cel social-. $ceasta conceptie este reprezentata de demografia 1n sens larg% de studiul populatiei ,n literatura americana" population studies- sau c iar de sociologia populatiei. Faza de Bsociolo4izareC a demo4ra"iei este dominanta si astazi. @n primul r5nd, aceasta nsemna recunoasterea determinarii sociale a "enomenelor demo4ra"ice I n aceasta privinta nu exista astazi diver4ente de pareri I si ca atare a"irmarea caracterului de stiinta sociala a demo4ra"iei. @n al doilea r5nd, Bsociolo4izareaC mai nseamna identi"icarea demo4ra"iei cu sociolo4ia populatiei sau, pur si simplu considerarea ei ca ramura a sociolo4iei. Cotitura spre considerarea sociala a "enomenelor demo4ra"ice este atribuita demo4ra"ului en4lez $.+. Carr#Saunders ,0<&&#01&%- n lucrarea sa Pro/lema populatiei; un studiu al e'olutiei ,Jondra, 0122-, ca o reactie mpotriva ncercarilor de interpretare biolo4ica extrema a "enomenelor demo4ra"ice. 3n interpretarea sistemica populatia poate "i vazuta "ie ca sistem demografic, "ie ca sistem social. @n primul caz, studiul se reduce la variabilele demo4ra"ice= n al doilea caz, problema este aceea a variabilelor demosociale, rezultate din intersectarea sistemului demo4ra"ic cu cel social. Curentele sau scolile care au n vedere numai sistemul demo4ra"ic restr5n4 demo4ra"ia numai la studiul variabilelor demo4ra"ice= este conceptia care corespunde acestei ramuri a demo4ra"iei si care este numita demografia formala% demo4ra"ia pura sau analiza demografica= cealalta conceptie este reprezentata de demografia &n sens larg% de studiul populatiei ,n literatura americana, population studies- sau c iar de sociolo4ia populatiei. Raporturile dintre demografie si sociologie Demografia si sociologia au o istorie comuna, deoarece dintotdeauna 4anditorii si politicienii au re"lectat asupra conditiilor de viata in societate si asupra "enomenelor demo4ra"ice. )umarul si cresterea populatiei au constitutit "enomene sociale ma?ore, in le4atura directa cu puterea si bo4atia statelor. Conceptele de sociologie ,$u4uste Comte, 0<3%#0<92- si demografie ,8uillard, 0<<K- au aparut si au intrat in uz abia in secolul al G3G#lea. deoarece pentru aparitia si dezvoltarea ca stiinte a sociolo4iei si a demo4ra"iei erau necesare doua conditii: o or4anizare administrativa destul de avansata pentru elaborarea unor statistici serioase si pozitivismul ca orientare sociala si curent "iloso"ic. $nalizand specia umana, de la nastere pana la moarte, 6din punct de vedere al numarului6 ,LalbMac s, 013&-, adica analizand natalitatea, sporul natural si mortalitatea, demo4ra"ia, "oloseste metode proprii. $plicand analiza matematica la studiul cantitativ al indivizilor si al comportamentelor lor, demo4ra"ia pune la punct Page 1< of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu instrumente de masura a caror complexitate sporeste o data cu importanta "actorilor analizati. *lecand de la date mai vec i si de la cele prezente, in limitele unor ipoteze ri4uroase, demo4ra"ia stabileste perspectivele asupra evolutiei populatiei si sc imbarile de structura la care trebuie sa ne asteptam. >emo4ra"ia studiaza cadrul social, in ansamblul sau si pe parti, mor"olo4ia si viitorul acestuia. $sa cum nu exista un eveniment pur, in a"ara circumstantelor de timp si de spatiu, nu exista nici o problema demo4ra"ica pura. !ata natalitatii, procentul tinerilor sau al batranilor din societate nu au nici o semni"icatie de sine statatoare, datele demo4ra"ice in 4eneral capata importanta doar coordonate, comparate si plasate in contextul 4lobal in care se produc. $l"red Sauv; ,01K2- a subliniat in lucrarile sale ca populatia nu putea "i studiata decat ca realitate sociala vie. +iscarea 6naturala6 a poupulatiei este si o miscare 6socio#culturala6. *roblemele demo4ra"ice sunt de natura sociala, determinate si explicate, intr#o mare masura, de "actori de ori4ine sociolo4ica. Factorii demo4ra"ici actioneaza asupra evolutiei sociale. $sa cum scria $lain 8irard, un mare demo4ra" si sociolo4 "rancez, pentru (mile >urN eim, care dezvolta o observatie a lui $u4uste Comte, cresterea volumului si a densitatii populatiei are ca e"ect diviziunea muncii, ea insasi 4eneratoare a pro4resului civilizatiei, (. >uprOel crezuse n 012< ca a descoperit in cresterea demo4ra"ica cauza esentiala a pro4resului, iar >. !iesman a stabilit n 01KK o le4atura de cauza#e"ect intre caracterul social si re4imul demo4ra"ic al unor epoci succesive. C iar daca "enomenele demo4ra"ice, le4ate intim de alte "enomene, nu sunt sin4urele a"late in actiune, in mod si4ur numarul si "ormele vietii sociale au raporturi stranse. 3ntre demo4ra"ie si sociolo4ie exista relatii de reciprocitate. Ca stiinte umaniste sau stiinte sociale, ele se distin4 prin metodele lor speci"ice, "ormand impreuna cu celelalte stiinte sociale un ansamblu cu acelasi obiectiv "inal. @n aceasta conceptie, specialistii de"inesc demo4ra"ia ca stiinta sociala care studiaza populatii umane, marimea si repartizarea spatiala a acestora, structurile acestora dupa caracteristici demo4ra"ice si socio#economice, evolutia lor, "actorii care le determina I "ertilitatea, mortalitatea, mi4ratia, I "actorii social#economici care determina evolutia populatiei, pentru a pune n lumina re4ularitatile dupa care se produc "enomenele demo4ra"ice. @n acest scop demo4ra"ia "oloseste cu precadere metode cantitative ,statistice, matematice, modele-. >emo4ra"ia este nteleasa n sens lar4 n4lob5nd at5t analiza demo4ra"ica, c5t si analiza relatiilor dintre variabilele demo4ra"ice si cele social economice. Studiul populatiei sau al unui "enomen demo4ra"ic oarecare se realizeaza n etape. (xemplul "ertilitatii este elocvent. 3n primul r5nd, este necesara in"ormatia care sa prezinte descrierea populatiei "eminine de v5rsta "ertila, numarul nascutilor vii dupa di"eritele caracteristici ale "emeii etc. $ceste date se asi4ura prin recensam5ntul populatiei, statistica actelor de stare civila ,statistica nascutilor vii- si prin anc ete speciale. +aterialul obtinut se prelucreaza, pe baza de pro4rame, este supus unor operatii statistice, de clasi"icare, de calcul al unor repartitii etc., cu a?utorul statisticii descriptive. Folosind aceste date, analiza demo4ra"ica investi4 eaza di"eritele relatii dintre variabilele demo4ra"ice ca structura populatiei "eminine, distributia nascutilor vii dupa ran4ul nascutului, corelatia dintre "ertilitate si nuptialitate, si elaboreaza modele matematice ca tabela de "ertilitate dupa ran4ul nascutului viu, sub "orma de probabilitati de nastere, tabela de "ertilitate a casatoriilor. $naliza se continua cu
Page 1- of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu introducerea unor variabile social#economice, psi olo4ice, culturale care sa puna n evidenta in"luenta nivelului de instruire al "emeilor, a 4radului lor de participare la "orta de munca, a pro"esiunii, etc. asupra "ertilitatii. @n aceasta "aza, este indispensabil sa se recur4a la teorii asupra "ertilitatii, la modele mai 4enerale n care sunt ncorporate variabile demo4ra"ice si socioeconomice. Cu "iecare etapa, se apro"undeaza cunoasterea "enomenului. (ste posibila determinarea unor relatii cauzale, a unor re4ularitati cu caracter de le4e, av5nd valabilitate 4enerala sau partiala, n timp si spatiu. Ca urmare a des"asurarii acestui proces de cunoastere se "ac estimari privind comportarea "enomenului viitor, se e"ectueaza operatii de pro4noza sau proiectare demo4ra"ica. 8eneralizarea rezultatelor obtinute se "ace sub "orma unor teorii re"eritoare la "ertilitate sau, mai lar4, a unor teorii despre populatii ,teorii demo4ra"ice-. Cercetarea stiinti"ica, prin constatarile si concluziile sale, serveste practicii si actiunii sociale, rezultatele demo4ra"iei "olosesc politicii demo4ra"ice, "undamentarii deciziilor de politica menite sa in"luenteze variabilele populatiei. +rincipalele etape ale demersului gnoseologic si metodologic : asi4urarea in"ormatiei prin sistemul in"ormational al demo4ra"iei, reprezentat n principal de mi?loacele clasice ale statisticii o"iciale si de cele moderne ,anc ete si re4istre ale populatiei-, inclusiv prelucrarea in"ormatiei. prezentarea si descrierea rezultatelor cu a?utorul metodelor statisticii descriptive= analiza variabilelor demo4ra"ice, cu a?utorul analizei demo4ra"ice= "ormularea unor le4itati si pro4noza "enomenelor demo4ra"ice, cu a?utorul unor modele de populatie si al proiectarilor demo4ra"ice= investi4area relatiilor dintre variabilele demo4ra"ice si cele socio#economice, n vederea punerii n lumina a raporturilor cauzale, cu a?utorul analizei demosociale, n sens lar4= "ormularea de teorii despre populatie si despre "enomenele demo4ra"ice= "ormularea de politici demo4ra"ice=
@n viziune inte4ratoare sistemica, demo4ra"ia "oloseste statistica si metodele ei, apeleaza la di"erite stiinte, sociolo4ie si economie, n primul r5nd, pentru a realiza o cunoastere unitara. Cu privire la "ormularea de teorii despre populatie, aceasta etapa se realizeaza de catre "iecare stiinta, pornind de la speci"icul obiectului ei. Se distin4 teorii economice, teorii sociolo4ice, teorii biolo4ice, teorii istorice despre populatie, av5nd ca baza raportul dintre populatie ca sistem si celelalte sisteme. *ornind de la "aptul ca populatia este un sistem demo4ra"ic relativ autonom, a"lat n interdependenta cu celelalte sisteme, demo4ra"ia si "ormeaza propria sa teorie si si elaboreaza metodele sale. >emo4ra"ia este o stiinta de#sine#statatoare, cu un corp de concepte si metode ri4uros elaborate si care constituie speci"icitatea ei si n orice studiu al populatiei, indi"erent din ce un4 i s#ar "ace sau indi"erent de stiinta care ntreprinde un asemenea studiu, trebuie sa se nceapa cu analiza variabillelor demo4ra"ice. >e aceea este indispensabil ca orice stiinta care se ocupa de populatie I sociolo4ia, economia, 4eo4ra"ia etc. I sa cunoasca si sa aplice corect conceptele si metodele demo4ra"iei, mai precis ale analizei demo4ra"ice= la r5ndul ei, demo4ra"ia este nu numai ndreptatita, ci si datoare sa preia de la celelalte stiinte reorii, dar si metode pentru investi4area obiectului sau. $ceasta ar nsemna o autentica cooperare ntre stiintele care se ocupa de unul si acelasi obiect.
Page 1B of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu @n aceasta conceptie demo4ra"ia poate "i de"inita ca stiinta sociala care studia#a populatii umane" marimea si reparti#area spatiala a acestora" structurile acestora dupa caracteristici demografice si socioeconomice" e)olutia lor" factorii care le determina fertilitatea" mortalitatea" migratia factorii social.economici care determina e)olutia populatiei" pentru a pune 1n lumina regularitatile dupa care se produc fenomenele demografice' 2n acest scop demografia foloseste cu precadere metodele cantitati)e 9statistice" matematice" modele:' Cu alte cuvinte, demo4ra"ia este nteleasa n sens lar4 n4lob5nd at5t analiza demo4ra"ica ca atare, c5t si analiza relatiilor dintre variabilele demo4ra"ice si cele social economice, "ara sa aiba pretentia de a anexa teorii care, prin de"initie, apartin altor stiinte sau de a se substitui acestora. >omeniul ei speci"ic l constituie populatia si variabilele demo4ra"ice= zonele rezultate din intersectarea populatiei cu alte sisteme I economic, social etc. I sunt administrate n comun de demo4ra"ie si stiintele respective, n spiritul unei conlucrari e"iciente. Studiul populatiei sau al unui "enomen demo4ra"ic oarecare se realizeaza n etape. Sa luam exemplul "ertilitatii. (ste necesara, n primul r5nd, in"ormatia care sa prezinte descrierea populatiei "eminine de v5rsta "ertila, numarul nascutilor vii dupa di"eritele caracteristici ale "emeii etc. A asemenea in"ormare se asi4ura prin recensam5ntul populatiei, statistica actelor de stare civila ,statistica nascutilor vii- si prin anc ete speciale. +aterialul obtinut se prelucreaza, pe baza de pro4rame, cu a?utorul calculatoarelor, dupa care urmeaza sa "ie supuse unor operatii statistice, de clasi"icare, de ordonare, de calcul al unor repartitii etc., adica ceea ce obisnuit se realizeaza cu a?utorul statisticii descriptive. @n posesia acestui Bsemi"abricatC, analiza demo4ra"ica investi4 eaza di"eritele relatii dintre variabilele demo4ra"ice ca structura populatiei "eminine, distributia nascutilor vii dupa ran4ul nascutului, corelatia dintre "ertilitate si nuptialitate, a?un45nd sa elaboreze si modele matematice cum ar "i tabela de "ertilitate dupa ran4ul nascutului viu, sub "orma de probabilitati de nastere, tabela de "ertilitate a casatoriilor, de "ormare a "amiliei. $naliza se continua cu introducerea unor variabile social#economice, psi olo4ice, culturale care sa puna n evidenta in"luenta nivelului de instruire al "emeilor, a 4radului lor de participare la "orta de munca, a pro"esiunii etc. asupra "ertilitatii. @n aceasta "aza, este indispensabil sa se recur4a la teorii asupra "ertilitatii, la modele mai 4enerale n care sunt ncorporate variabile demo4ra"ice si socioeconomice. Cu "iecare etapa, cunoasterea "enomenului sporeste. (ste posibila determinarea unor relatii cauzale, deci a unor re4ularitati cu caracter de le4e, av5nd valabilitate 4enerala sau partiala, n timp si spatiu. Ca urmare a des"asurarii acestui proces de cunoastere se "ac estimari privind comportarea "enomenului viitor, adica se e"ectueaza operatii de pro4noza sau proiectare demo4ra"ica. 8eneralizarea rezultatelor obtinute se "ace sub "orma unor teorii re"eritoare la "ertilitate sau, mai lar4, a unor teorii despre populatii ,teorii demo4ra"ice-. Cum cercetarea stiinti"ica, prin constatarile si concluziile sale, serveste practicii si actiunii sociale, rezultatele demo4ra"iei "olosesc politicii demo4ra"ice, "undamentarii deciziilor de politica menite sa in"luenteze variabilele populatiei. !ezum5nd, toate aceste etape ale demersului 4noseolo4ic si metodic pot "i reprezentate ast"el: 0. asi4urarea in"ormatiei prin sistemul informational al demografiei% reprezentat n principal de mi?loacele clasice ale statisticii o"iciale si de cele moderne ,anc ete si re4istre ale populatiei-, inclusiv prelucrarea in"ormatiei. 2. prezentarea si descrierea rezultatelor cu a?utorul metodelor statisticii descripti'eI Page 16 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu 3. analiza variabilelor demo4ra"ice, cu a?utorul analizei demograficeI 9. "ormularea unor le4itati si pro4noza "enomenelor demo4ra"ice, cu a?utorul unor modele de populatie si al proiectarilor demograficeI K. investi4area relatiilor dintre variabilele demo4ra"ice si cele socio#economice, n vederea punerii n lumina a raporturilor cauzale, cu a?utorul analizei demosociale% n sens lar4= &. "ormularea de teorii despre populatie si despre "enomenele demo4ra"ice= 2. "ormularea de politici demograficeI @n aceasta viziune inte4ratoare sistemica, demo4ra"ia "oloseste statistica si metodele acesteia, apeleaza la di"erite stiinte nrudite I sociolo4ie si economie, n primul r5nd I pentru a realiza o cunoastere unitara. C5t priveste "ormularea de teorii despre populatie, aceasta etapa se realizeaza de catre "iecare stiinta, pornind de la speci"icul obiectului ei. /om distin4e teorii economice, teorii sociolo4ice, teorii biolo4ice, teorii istorice despre populatie, av5nd ca baza raportul dintre populatie ca sistem si economie ca sistem. Aptica prezentata este BdinlauntrulC demo4ra"iei spre celelalte stiinte. Cum raportul este dialectic, "iecare stiinta si are optica sa proprie. Sociolo4ia, de pilda, oper5nd cu macrosisteme sociale, priveste populatia ca un subsistem a"alat n interrelatii cu alte subsisteme. >ar, n aceasta situatie, analiza primara a populatiei trebuie "acuta cu metodele speci"ice ale analizei demo4ra"ice. $?un4em ast"el la un punct "oarte important, acela al cooperarii interdisciplinare. >aca sociolo4ia I ca sa ne re"erim la exemplul evocat I nu are nevoie ca sa elaboreze, pe cont propriu, metode de analiza a variabilelor demo4ra"ice, Bmprumut5ndu#leC de la demo4ra"ie, tot asa demo4ra"ia BmprumutaC o serie de concepte, teorii, metode de la celelalte stiinte. $r "i 4resit sa se tra4a de aici concluzia ca demo4ra"ia este doar o disciplina metodolo4ica si ar "i lipsita de teorie, "iind tributara altor stiinte n ceea ce priveste teoria. *ornind de la "aptul ca populatia este un sistem demo4ra"ic relativ autonom, a"lat n interdependenta cu celelalte sisteme, demo4ra"ia si "ormeaza propria sa teorie si si elaboreaza metodele sale. @ntr#o asemenea interpretare, care este sistemica si interdisciplinara, se poate opera si o mai ?usta delimitare ntre di"eritele stiinte ce se ocupa cu populatia. >intre BintersectarileC succesive se vor constitui: demo4ra"ia sociala, demo4ra"ia economica, demo4ra"ia istorica, demo4ra"ia 4eo4ra"ica sau demo4ra"ia populatiei, antropolo4ia demo4ra"ica sau paleodemo4ra"ia, demo4ra"ia urbana etc. C$n(lu3ii 0. Demografia este o stiinta de.sine.statatoare" cu un corp de concepte si metode riguros elaborate" care constituie specificitatea ei' 2. In orice studiu al populatiei" trebuie sa se 1nceapa cu anali#a )ariabilelor demografice. >e aceea este indispensabil ca orice stiinta care se ocupa de populatie, sociolo4ia, economia, 4eo4ra"ia etc., sa cunoasca si sa aplice corect conceptele si metodele demo4ra"iei, ale analizei demo4ra"ice. 3. Ja r5ndul ei, demografia preia de la celelalte stiinte teorii si metode pentru in)estigarea obiectului sau.
Page 1F of 86
Numarul" reparti#area teritoriala si structura demografica a populatiei& 3n cadrul acestei teme veti invata: 0. Stocuri si "luxuri ale populatiei. Cercetarea lon4itudinala si cercetarea transversala. co orta 4eneratia promotia de casatorii si promotia de persoane casatorite , casatoria ca e'eniment demografic7. Abservarea lon4itudinala continua si observarea lon4itudinala retrospectiva. Abservarea transversala, de moment sau sincronica. !atele cu caracter de probabilitate : J>"MKA9 *E=E"9A9 ; r = r P rata 4enerala ( P numarul ,masa de evenimente* P populatia expusa riscului ,e"ectivul initial
E P
Formula ratelor cu caracter de indici uzuali statistici : r =
* este populatia la mi?locul intervalului !atele 4enerale si ratele speci"ice.
E 0%%% P
2. *roblema numarului sau marimii populatiei. )umarul total al populatiei ca a4re4at macrodemo4ra"ic. )umarul nre4istrat al populatiei. )umarul calculat al populatiei. )umarul estimat al populatiei. )umarul proiectat al populatiei. )umarul mediu al populatiei. 3. !epartizarea teritoriala a populatiei. >ensitatea populatiei. d = d densitatea ,locuitori / Nm2* numarul populatiei la o anumita data. S supra"ata teritoriului n Nm2 *opulatia pe unitati administrative ale teritoriului ,provincii istorice, ?udete,.orase, comune, sate*opulatia pe medii : urban, rural.
P S
9. Structura demo4ra"ica sau compozitia populatiei. Page 18 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu Caracteristicile demo4ra"ice "undamentale ale orcarei populatii : v5rsta si sexul. Structura populatiei dupa sex. proportia populatiei masculine proportia populatiei "eminine raportul de masculinitate. Structura populatiei dupa v5rsta. v5rsta exacta la un moment precis v5rsta la ultima aniversare *iramida v5rstelor. *roblema subpopulatiilor ,t5nara %#09, adulta 0K#K1, batr5na &% si peste !aportul de dependenta de v5rsta. Structura populatiei dupa starea civila sau statutul matrimonial. Statutul matrimonial : necasatorit, casatorit, divortat, vaduv. Familia si 4ospodaria. .ipuri de 4ospodarii : 4ospodarii "amiliale ,cu un nucleu "amilial, cu 2 nuclee "amiliale, cu 3 si mai multe nuclee "amiliale 4ospodarii ne"amiliale. .ipuri de "amilii si evolutii : Jamilia extinsa si familia nucleara. )iveluri de analiza n demo4ra"ie : nivelul macroanalitic sau macrodemo4ra"ic ,nivelul pop. totale nivelul microanalitic sau microdemo4ra"ic ,al "amiliei-
Cadrul cel mai 4eneral de descriere si analiza a populatiei ca treceri de la o stare la alta, sub in"luenta "luxurilor 4enerate de evenimentele demo4ra"ice, este 4ra"icul lui Jexis, numit si reteaua demo4ra"ica. Sa de"inim n prealabil c5teva notiuni "undamentale de analiza demo4ra"ica. 8o+orta ,demo4ra"ica- reprezinta totalitatea persoanelor care, ntr#un interval de timp, au su"erit unul si acelasi eveniment demo4ra"ic. @n mod conventional, ca interval de timp este adoptat anul calendaristic. A asemenea co orta poate "i, n primul r5nd, 4eneratia. *eneratia reprezinta totalitatea persoanelor care s#au nascut n acelasi an calendaristic. (venimentul demo4ra"ic pe baza caruia se constituie aceasta co orta este Bnasterea vieC. @n acest sens, vorbim, de pilda, despre 4eneratia anului 01&&, av5nd un e"ectiv de 223 &2< nascuti vii, sau de 4eneratia anului 012&, cu un e"ectiv de 902 3K3 nascuti vii. /om distin4e, n continuare, 4eneratii masculine si 4eneratii "eminine. ,@ntr#un secol avem 0%% de 4eneratii. Se va vedea mai departe si o alta semni"icatie demo4ra"ica a 4eneratieiA alta co orta "undamentala n demo4ra"ie este promotia de casatorii si promotia de persoane casatorite. (venimentul demo4ra"ic este casatoria. *romotia casatoriilor din anul 012& are un e"ectiv de 01K <29= promotia "emeilor casatorite va "i de 01K <29, promotia barbatilor casatoriti n anul 012& va "i, de asemenea, de 01K <29. *rin
Page 16 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu urmare n anul 012&, un numar de 310 29< persoane si#au sc imbat statutul matrimonial sau starea civila, sau aproximativ 0, <Q din populatia !om5niei. .recerea n acest caz, este de la necasatorit, vaduv, divorta la starea de casatorit. *rin extindere, vom putea vorbi de co orta persoanelor mi4rate ntr#un an calendaristic, n raport cu evenimentul demo4ra"ic de mi4rare din localitatea i n localitatea H% de co orta celor care intra n populatia activa etc. Sa urmarim BistoriaC 4eneratiei masculine 012%. $nii 012% 0.0.0120 0.0.0122 0.0.0123 0.0.0129 0.0.012K 0.0.012& /5rsta % ani % ani 0 an 2 ani 3 ani 9 ani K ani ("ectivul 4eneratiei 201 9<3 2%1 323 2%2 03& 2%& &23 2%& 3%3 2%K 113 2%K 221 >ecesele 4eneratiei 012% $nii /5rsta ,ani>ecese 012% 0120 0122 0123 0129 012K % ani % # 0 ani 0 # 2 ani 2 # 3 ani 3 # 9 ani 9 # K ani 0% 00% 2 232 9&3 32% 30% 209
.recerea datelor n 4ra"icul lui Jexis permite c5teva consideratii importante. 8eneratia masculina 012% si evolutia ei p5na la 0 ianuarie 012&
Gra%i(ul lui Le,is 6'ia0rama lui Le,is7 ,en4l. Aexis diagram, "r. diagramme de Aexis-, "orma speciala de 4ra"ic, denumita si retea demo4ra"ica, const5nd dintr#un sistem de coordonate rectan4ulare= scara pe axa ordonatelor este aceeasi cu axa absciselor= se deosebeste prin "aptul ca are n plus dia4onalele trasate de pe axa absciselor. @n "elul acesta, ntre4ul 4ra"ic apare ca o multime de patratele, mpreuna cu dia4onalele respective. @n principiu, axa orizontala este axa timpului, iar axa verticala I axa v5rstei sau a duratei. Consider5nd ca "iecare eveniment demo4ra"ic este "unctie de timp, acesta poate "i reprezentat printru#un punct= durata acestuia este "i4urata Page 2, of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu printr#o linie. @ntruc5t evenimentele demo4ra"ice reprezinta o multime ,nasteri, decese etc- ele pot "i "i4urate ca variabile continue cu valori cuprinse ntr#un interval sau ntr# o arie. *rincipalele elemente ale 4ra"icului lui Jexis sunt: v5rsta sau durata 5x% xD17, 4eneratia 5t% tD17, timpul de observare 5z% zD17, exprimate obisnuit n ani. 8eneratia reprezinta multimea de puncte de nastere pe dreapta t% tD1= perioada de observatie este multimea de puncte pe dreapta z% zD1% reprezent5nd valorile timpului= v5rsta este multimea de puncte cuprinse ntre x si xD1, exprim5nd valorile v5rstei n "unctie de timp. @n mod corespunzator, se distin4 masa de puncte mortuare, masa de casatorii etc. 8eneratia 012% porneste cu un e"ectiv initial de 201 9<3. @n anul calendaristic 012%, eapierde prin decese un numar de 0% 00%= la 0 ianuarie 0120 e"ectivul ei, la v5rsta de % ani, este de 2%1 323. @n anul calendaristic 0120, decesele 4eneratiei, produse ntre v5rstele de % si 0 an, au "ost de 2 232 s.a.m.d., nc5t la 0 ianuarie 012& e"ectivul 4eneratiei este de 2%K 221. *rin urmare, n decurs de sase ani ea a pierdut prin decese 03 2%9. )ot5nd cu = e"ectivul initial al 4eneratiei, cu Pt numarul 4eneratiei la 0 ianuarie al "iecarui an si cu M5t% tD17 % decesele n "iecare an a"ect5nd doua v5rste, iar cu x I v5rsta, BmersulC 4eneratiei poate "i descris ast"el:
=t Pt% = = t M t%
% %,0 Pt0 + 0 =P t M t+ 0 0 0, 2 Pt 2 +2 = P t+ 0 M t +2 2 2 ,3 Pt3 +3 = P t +2 M t +3
sau mai 4eneral:

+0 x x , x +0 Pt x +0 = P t M t +0
/ariabilele atasate mersului unei 4eneratii n raport cu evenimentele deces sunt urmatoarele: v5rsta 5t7% timpul 5t7 si momentul de observare 5z7 I n cazul nostru, data de 0 ianuarie sau 30 decembrie n "iecare an. !aportul dintre variabile este:
z = t + x= x = z t = t = z t
A persoana nascuta la 0 iulie 012% 5t7% care a decedat la 0 ianuarie 012& avea, la deces, v5rsta exacta de K ani si sase luni. >ar noi avem de a "ace cu intervalele: t% tD1I x% xD1I z% zD1 ,an de observare-. (volutia 4eneratiei 012% p5na la 0 ianuarie 012& a "ost urmarita lon4itudinal. Abservatia respectiva se numeste longitudinala ,diacronica sau istorica-. @ntruc5t 4eneratia este un caz particular al co ortei, un asemenea demers se mai numeste observare sau analiza de co orte. $ceasta este optica "undamentala n demo4ra"ia moderna: notiunile de populatie expusa riscului si evenimente apar nemi?locit, ca si, dealt"el, notiunea de probabilitate. @ntradevar, numarul deceselor n anul 0123, de pilda, de 32%, raportate la e"ectivul 4eneratiei la 0 ianuarie 0123, de 2%& &23, ne da o "recventa de %,%%021 sau, n promile, de 0,21 la un e"ectiv al 4eneratiei de 0%%%. $ceasta "recventa, dat "iind numarul mare al evenimentelor si populatiei, este nsasi probabilitatea de deces= n Page 21 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu cazul nostru, o persoana n viata la 0 ianuarie 0123, "iind n v5rsta de doi ani, are sansa de %, %%021 de a nu a?un4e la 0 ianuarie 0129 la v5rsta de trei ani sau, dimpotriva are o sansa de %,11<20 de a "i n viata la 0 ianuarie 0129, ceea ce este probabilitatea de supravietuire ,0,%%%%% I %,%%021 P %,11<20-. Sa remarcam ca n loc de date calendaristice, putem sa luam v5rste exacte= n acest caz, trecerea de la v5rsta exacta x la v5rsta urmatoare, xD1, are loc n decurs de doi ani calendaristici. $ceasta presupune ca si masa de evenimente demo4ra"ice sa "ie luata pe doi ani calendaristici pentru o sin4ura 4eneratie si un sin4ur an de viata. 8ra"ic, acest lucru se poate exprima ca n "i4ura urmatoare:
@n primul caz, masa de evenimente 984D se re"era la o sin4ura 4eneratie, ntr# un sin4ur an calendaristic, dar la doi ani de v5rsta= n al doilea caz, masa de evenimente 948D cuprinde evenimentele le4ate de o sin4ura 4eneratie, nt5mplate nsa n doi ani calendaristici si limitate la un sin4ur an de v5rsta. @ntorc5ndu#ne la reprezentarea mersului lon4itudinal de mai sus, putem sa ne ima4inam doua modalitati de observare si de analiza. *rima, cea obisnuita, o/ser'area longitudinala continua% este BdeplasareaC observatorului odata cu co orta respectiva si consemnarea sistemica a evenimentelor si a noilor stari ale co ortei= o/ser'area longitudinala retrospecti'a% presupune observatorul instalat la un moment de observare posterior producerii evenimentelor si re"acerea acestora. $ceasta din urma se realizeaza mai cu seama cu prile?ul recensamintelor ,observarea retrospectiva a "ertilitatii sau mi4ratiei-, al di"eritelor anc ete sau studii speciale. >in cele aratate mai sus rezulta ca analiza demo4ra"ica presupune ca premisa "undamentala dubla clasi"icare a evenimentelor demo4ra"ice: dupa v5rsta si dupa 4eneratie, n "iecare an calendaristic. $naliza lon4itudinala sau pe co orte ne duce la ideea construirii unui model care sa descrie, cu a?utorul unui sistem de "unctii, BistoriaC co ortei respective de la momentul aparitiei p5na la disparitia ultimului supravietuitor si al carui prototip este tabela de mortalitate. @ntre doua stari ale populatiei se interpun mase de evenimente care modi"ica starile respective. $?un4em ast"el la stari si "luxuri, la reprezentarea dinamica a unei populatii, la raportul dintre stari si "luxuri.
Page 22 of 86
>esi observarea lon4itudinala o"era sc ema "undamentala n studiul demo4ra"ic, se "oloseste pe scara lar4a si un tip de observare, denumita trans'ersala ,de moment sau sincronica-. $ceasta observare consta din sistematizarea evenimentelor demo4ra"ice ntr#un an calendaristic si repartizarea lor dupa o caracteristica oarecare ,v5rsta de pilda-, "ara re"erire la co orte. (ste cazul speci"ic al statisticilor o"iciale care prezinta n "iecare an decesele repartizate pe ani de v5rsta sau 4rupe cincinale de v5rsta, nasterile n "iecare an, repartizarea dupa v5rsta mamelor etc. prin prelucrari suplimentare se pot nsa reconstitui masele de evenimente si repartiza pe co orte sau 4eneratii. +asura cea mai 4enerala este rata. @n cazul unei observari lon4itudinale ea este probabilitatea de producere a evenimentului respectiv, cu conditia ca raportarea evenimentelor sa se "aca la e"ectivul initial al populatiei ,sc ema lui 'ernoulli-. $tunci c5nd datele sunt ale observatiei transversale, rata este numai aproximativ e4ala cu probabilitatea, deoarece populatia expusa riscului nu mai este o populatie initiala, ci o populatie medie. $semenea rate I "recvent nt5lnite n publicatiile statistice I sunt rate uzuale statistice sau rate clasice ,decese la 0%%% locuitori din populatia medie a unui an calendaristic etc.-. !atele cu caracter de probabilitate se determina dupa "ormula 4enerala:
r =E P
n care r este rata 4enerala, E I numarul ,masa de evenimente-, P I populatia expusa riscului ,e"ectivul initial-. Cele cu caracter de indici uzuali statistici se determina ast"el:
E 0%%% P
r=
n care P este populatia la mi?locul intervalului.
!atele sunt generale si specifice. A rata speci"ica, de pilda dupa v5rsta, are "ormula 4enerala:
n Ex n Px
n rx
n care
E x reprezinta numarul de evenimente n intervalul de v5rsta xDn % n Px # numarul populatiei de v5rsta xDn % expusa riscului.
(venimentele demo4ra"ice si populatia pot "i examinate pe ani de v5rsta ,sau ani de durata-, pe 4rupe cincinale sau 4rupe mai mari. )otatia 4enerala a unei rate demo4ra"ice este: Page 2< of 86
n rx
n Ex n Px
n care x reprezinta valoarea initiala a v5rstei= n I numarul de ani n 4rupa. >e exemplu:
K mK
KMK K PK
este rata speci"ica de mortalitate pentru populatia n v5rsta de la K I 1 ani ,p5na la 0% ani, "ara ca ci"ra 0% sa "ie inclusa n interval-. Cu determinarea numarului sau marimii populatiei totale ncepe orice studiu demo4ra"ic sistematic: numarul populatiei !om5niei, numarul populatiei unui ?udet sau numarul populatiei mondiale. Sa remarcam, de la nceput, ca numarul total al populatiei este un a4re4at macrodemo4ra"ic. (l cuprinde aproximativ 0%% de 4eneratii existente, aparute ntr#o suta de ani. >e asemenea, acest numar poate "i stabilit la un recensam5nt, poate "i estimat prin calcule sau determinat la mi?locul unui intervbal de timp etc. *recizia calculelor demo4ra"ice, comparabiliatea pe plan national si international, "undamentarea analizelor demo4ra"ice reclama de"inirea unitara a conceptelor "olosite si a metodelor pentru determinarea numarului populatiei. @n primul r5nd, distin4em numarul nre4istrat al populatiei si numarul calculat al acesteia. 0. =umarul &nregistrat al populatiei este numarul determinat nemi?locit cu prile?ul recensam5ntului populatiei sau al altor operatii statistice similare, reprezent5nd populatia la momentul critic al nre4istrarii, ca numar "izic. $cest numar este primordial n demo4ra"ie. *e baza lui se ntreprind di"erite calcule demo4ra"ice, n care scop el este redus I cu procedee relativ simple I la situatia de la 0 ianuarie al anului respectiv. Cu a?utorul aceluiasi numar se determina densitatea populatiei, precum si indicatorii "oarte importanti ai ritmului mediu de crestere a populatiei. 2. =umarul calculat al populatiei este numarul acesteia determinat pentru o data sau o perioada oarecare, pentru care exista in"ormatii, prin di"erite metode de calcul. >eterminarea unui asemenea numar se poate "ace pentru trecut, pentru o perioada curenta, dar si pentru o perioada mai mica sau mai mare n viitor. >in acest punct de vedere, numarul calculat al populatiei poate "i: estimat sau proiectat. 3. =umarul estimat al populatiei este numarul populatiei ce se stabileste pentru un trecut apropiat sau pentru o perioada curenta. *entru determinarea acestuia sunt necesare cel putin datele ultimului recensam5nt si cele ale miscarii naturale a populatiei sau, cel putin, datele a doua recensaminte ale popualatiei. @n primul r5nd, determinam numarul estimat adau45nd excedentul ,sporul- natural al populatiei la numarul ei, stabilit la recensam5nt= n al doilea caz, numarul pentru momentele dintre recensaminte se determina cu a?utorul interpolarii, n di"eritele sale variante. 9. =umarul proiectat al populatiei este numarul populatiei determinat prin calcul pentru o perioada viitoare, "olosind di"erite metode si ipoteze. Se aplica n acest scop simple metode de extrapolare a numarului total al populatiei. Page 2- of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu $t5t numarul nre4istrat, c5t si cel calculat sunt a"ectate de erori= primul poate "i in"luentat de erorile de nre4istrare ,de pilda, asa#numita acumulare a v5rstelor, atractie pe care o exercita v5rstele terminate n % si K-, iar numarul calculat este a"ectat de erori ce provin din ipotezele avansate, din materialul in"ormational existent etc. desi4ur, ntr#un caz, ca si n celelalte, se BcorecteazaC erorile, se BestimeazaC intervalele acestora= demo4ra"ia a elaborat numeroase modele n acest domeniu. )umarul populatiei, privit din punct de vedere al sriilor dinamice sau de timp, poate "i indicator de moment ,numarul populatiei la data recensam5ntului populatiei sau la alt moment-. (l poate "i nsa si indicator de inter'al ,numarul mediu al populatiei ntr#o anumita perioada, ntr#un an, de pilda-. >aca pentru unele calcule si analize demo4ra"ice este indispensabil numarul populatiei, ca indicator de moment, n sc imb pentru ma?oritatea indicilor statistici descriptivi ,natalitatea, mortalitatea etc.-, care sunt valori de interval, comparabilitatea cere "olosirea numarului populatiei ca medie, ca indicator de interval. K. =umarul mediu al populatiei se poate determina n mai multe "eluri: ca simpla medie aritmetica din numarul populatiei la nceputul perioadei si la s"5rsitul perioadei, ca medie 4eometrica din aceleasi doua valori sau si cu alte metode, n "unctie de ipoteza adoptata. )umarul mediu al populatiei mai poate "i determinat adau45nd excedentul ,sporul- total la numarul existent la o data oarecare. $cest numar este un numar estimat si se determina, n marea ma?oritate, ca numar estimat al populatiei la 0 iulie al anului respectiv. (l are valoare medie si ca atare se ia n calculul indicilor demo4ra"ici descriptivi. Se adopta urmatoarea notatie: P # numarul populatie la doua date di"erite= % si P 0 = , %,0- # numarul nascutilor vii n intervalul %,0= M , %,0# numarul decedatilor n intervalul %,0= L , %,0# numarul imi4rantilor ,intrarilor- n populatia respectiva n intervalul %, 0= E ,%,0- # numarul emi4rantilor ,plecatilor- n populatia respectiva n intervalul %,0= n # sporul ,excedentul- natural, determinat ca di"erenta = , %,0- M , %,0m # sporul ,excedentul- mi4ratoriu, determinat ca di"erenta L ,%,0- E,%,0@n cazul acesta, pentru o populatie de tip &nc+is ,"ara sa "ie a"ectata de mi4ratie-, exista e4alitatea
P0 = P% + = ,%,0- M ,%,0- = P% + n
*entru o populatie de tip desc+is ,cu luarea n consideratie a mi4ratiei-, e4alitatea se prezinta ast"el:
P0 = P% + = ,%,0- M ,%,0- + L ,%,0- E,%,0- = P% + n + m

)umarul populatiei determinat n acest "el este un numar estimat: la 0 iulie sau la 0 ianuarie al anului respectiv. Cel determinat la 0 iulie serveste I asa cum am spus I ca numar mediu anual. @n 9nuarul statistic al "om#niei% n 9nuarul demografic si n alte publicatii o"iciale "i4ureaza obisnuit numarul populatiei la 0 iulie al "iecarui an, adica numarul
Page 2B of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu mediu. *e aceasta baza se calculeaza ratele de natalitate, mortalitate, de nuptialitate, ca si diversii indicatori economici. $cesta este, de asemenea, un numar estimat, dar cu a?utorul sporului ,excedentului- natural si al mi4ratiei externe nete. *opulatia nre4istrata sau estimata la o anumita data, pe ntrea4a tara sau pe unitatile administrativ#teritoriale, este populatia sta/ila ,populatia rezidenta sau de iure-, adica populatia care are domiciliul permanent n localitatea respectiva. Continutul acestei notiuni se determina cu prile?ul recensam5ntului populatiei. Calculul se "ace pe baza datelor re"eritoare la persoane prezente, temporar absente si plecate pentru o perioada ndelun4ata din localitatea n care si au domiciliul. *opulatia si teritoriul sunt doua notiuni le4ate or4anic. *entru o populatie data teritoriul nseamna o conditie de viata, mbrac5nd di"erite semni"icatii: spatiu de rana, spatiu de transport, sursaterii prime si, desi4ur, supra"ata de locuit. >e aceea, "ara sa supraestimam importanta densitatii si concentrarii populatieei, va trebui sa spunem ca ea este un rezultat al unor conditii istorice, economice si sociale si totodata un "actor care contribuie la explicarea multor probleme demo4ra"ice, sociolo4ice si economice. Densitatea populatiei este indicatorul cel mai 4eneral si se determina dupa "ormula:
d = P S
n care : d E reprezinta densitatea ,locuitori/Nm2-= P E numarul populatiei la o data oarecare ,la recensam5nt, de pilda-= S E supra"ata tertoriului tarii ,?udetului etc.-n Nm2. $cestei densitati i se spune densitate aritmetica si se exprima nu numai n Nilometrii patrati, ci si n ectare. >e pilda, la 0K martie 01&&, densitatea populatiei !om5niei a "ost:
d = 010%30&3 locutori 232K%% km
2
= <%,9 loc./km2
sau
d = 010%30&3 locutori = <%,9 loc./ha 232K%%% ha
Ja recensam5ntul din 0122, indicii respectivi au "ost de 1%, < loc./Nm2 sau 1%, < loc/ a. 3ndicatorul invers al densitatii populatiei este indicatorul de arealitate% determinat ca numar de ectare ce revin la un locuitor:
s= S P
n care s este indicatorul de arealitate.
*entru tara noastra, valoarea acestui indicator la recensam5ntul din 0K martie 01&& a "ost:
s= 232K%%%% ha = 0,29 ha/loc. 010%30&3 loc.
Page 26 of 86
Ja recensam5ntul din 0122:

s= 232K%%%% ha = 0,0% ha/loc. 20KK190& loc.
Se mai "oloseste indicatorul rezultat din raportarea suprafetei la lungimea frontierelor tarii respective:
l= S A
@n cazul tarii noastre:
l=
232K%% km2 = 2K,3 km2 30K2 %1 km
A semni"icatie economica mai concreta au unii indicatori obtinuti din raportarea populatiei la supra"ata a4ricola sau arabila. Densitatea generala pe unitate de suprafata agricola ,densitatea "iziolo4icase determina ast"el:
d ag = P S ag
n care Sag este supra"ata a4ricola. Se mai poate determina si raportul de supra"ata arabila:
d ar = P S ar
n care Sar este supra"ata arabila. Cei doi indicatori pentru tara noastra sunt ,la recensam5ntul din 0122-:
d ag = 20K190& 0%% = 099,2 loc./100 ha agricol 091K9<%% 20K190& 0%% = 220 loc./100 ha arabil 12&%2%%
d ar =
Ja recensam5ntul din 01&&, indicatorii respectivi erau de 02<,2 locuitori la 0%% a teren a4ricol si 01K locuitori la 0%% a teren arabil. $cesti indicatori ar reprezenta BpresiuneaC populatiei totale asupra supra"etei a4ricole si arabile, considerata ca sursa de mi?loace de subsistenta. 3ntensi"icarea considerabila a a4riculturii, diversi"icarea ei, cresterea randamentelor la ectar au diminuat mult importanta acestor indicatori. Se mai "oloseste densitatea agrara ca raport ntre numarul populatiei ce traieste din a4ricultura si supra"ata terenurilor a4ricole. $cesta este cel mai important indicator. *entru calculul acestuia ar trebui luata nu numai populatia ocupata n a4ricultura, ci si membrii "amiliilor celor ce lucreaza n a4ricultura.
Page 2F of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu @n decursul istoriei, n cadrul aceleiasi tari, populatia s#a asezat si a creat localitati , abitate- n "unctie de o serie de "actori sociali, economici, naturali etc. S#a a?uns ast"el la crearea de sate si orase, de localitati de di"erite marimi, cu diverse caracteristici 4eo4ra"ice, economice. >emo4ra"ia este interesata sa cunoasca repartizarea populatiei pe tipuri de localitati, densitatea acesteia, "enomenele demo4ra"ice di"erentiale din punct de vedere teritorial, 4radul de concentrare a populatiei si alte caracteristici. Hn loc important l dob5ndeste ast"el clasi"icarea sau 4ruparea localitatilor dupa marimea populatiei lor. Supra"ata tarii, n raport cu populatia, poate "i mpartita n unitati teritorial# administrative si zone constituite dupa anumite caracteristici ,zone 4eo4ra"ice, zone a4ricole etc.-. *rima problema se rezolva pe baza unui act normativ I mpartirea administrativa a teritoriului. Cea de a doua este, de obicei, rezultatul unor studii si actiuni speciale. Hna dintre problemele importante este clasi"icarea unitatilor teritorial# administrative dupa marimea lor, din punct de vedere al numarului populatiei.
(xtras din Lotar5rea 8uvernului !om5niei nr.90% din 09 iunie 0110 privind stabilirea cate4oriei ?udetelor, municipiilor si oraselor, publicata n +onitorul A"icial nr.093 din 00 iulie 0110. 8uvernul !om5niei otaraste: $rt.0. 7udetele municipiile si orasele din !om5nia se ncadreaza, din punct de vedere al numarului de locuitori cu domiciliul n cuprinsul acestora, n cate4orii, potrivit anexei la prezenta otar5re. $rt.2. .recerea dintr#o cate4orie n alta a ?udetelor, municipiilor, oraselor si comunelor se "ace annual de >irectia 4enerala pentru administratie locala din cadrul Secretariatului 4eneral al 8uvernului, la propunerea pre"ecturii, respectiv *rimariei municipiului 'ucuresti, cu avizul Comisiei )ationale pentru Statistica. $rt.3. )umarul locuitorilor care se ia n calcul la stabilirea cate4oriilor sau la trecerea dintr#o cate4orie n alta a ?udetelor, municipiilor, oraselor si comunelor este cel existent la data de 0 iulie a anului precedent, satbilit de Comisia )ationala pentru Statistica. $)(G$ nr.0 C$.(8A!33J( 7H>(.(JA!, +H)3C3*33JA! S3 A!$S(JA! a- Cate4oriile ?udetelor ,n prezent 90 ?udete la care se adau4a municipiul 'ucuresti0. Cate4oria 3: cu peste K%% %%% locuitori= 2. Cate4oria a 33#a: cu p5na la K%% %%% locuitori. b- Cate4oriile municipiilor 0. Cu peste 32% %%% locuitoriR= 2. Cate4oria 3: ntre 2%% %%0 I 32% %%% locuitori= 3. Cate4oria a 33#a: ntre 0%% %%0 I 2%% %%% locuitoriRR= 9. Cate4oria a 333#a: p5na la 0%% %%% locuitori. c- Cate4oriile oraselor 0. Cate4oria 3: cu peste 3% %%% locuitori= 2. Cate4oria a 33#a: ntre 0% %%0 I 3% %%% locuitori= 3. Cate4oria a 333#a: p5na la 0% %%% locuitori. )A.$ R Se aplica si la sectoarele municipiului 'ucuresti. RR Se aplica si pentru municipiul *etrosani.
A populatie ca a4re4at macrodemo4ra"ic sau ca sistem 4lobal se compune dintr#o serie de subsisteme sau subpopulatii, a caror constituire se "ace pe baza unor caracteristici semni"icative si a variatiei lor. *ot exista tot at5tea subpopulatii c5te caracteristici I calitative sau cantitative I pot "i asociate unei populatii. >istin4em populatia masculina si "eminina, populatia t5nara, adulta si v5rstnica, populatia
Page 28 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu casatorita si necasatorita, populatia cu nivel elementar, mediu sau superior de instruire etc. (sentiala este deci identi"icarea caracteristicilor sau variabilelor statistice. Conventional, caracteristicile unei populatii se clasi"ica n caracteristici demo4ra"ice, educationale, sociale, economice, nationale etc. @n mod corespunzator, vom distin4e o compozitie ,structura- demo4ra"ica, alta educationala, o a treia sociala, economica etc. Fiind vorba de structuri, n limba?ul statistic ele sunt repartitii statistice si urmeaza sa "ie tratate cu mi?loacele obisnuite ale statisticii. /or "i deci n"atisate, pe clase, cu intervale ?udicios alese, vor "i descrise cu a?utorul momentelor de di"erite ordine ,medie, dispersie abatere standard, mediana mod, Suartile etc.-. Caracteristicile demo4ra"ice "undamentale sunt sexul si v5rsta. Ja acestea se adau4a statutul matrimonial sau starea civila. @ntruc5t starea civila este le4ata de "amilie si, mai lar4, de 4ospodarie, vor "i n"atisate si subpopulatiile constituite n raport cu "amilia si 4ospodaria. Caracteristicile educationale sunt cele de"inite de nivelul de instruire sau "elul scolii absolvite. Cele economice sunt date de participarea la munca sociala ,populatia activa si inactiva-, deci statutul economic= cele sociale se re"era la statutul rezidential ,populatie urbana si populatie rurala- si de statutul social ,cate4oria sociala-. @n 4eneral in"ormatiile privitoare la structura sau compozitie sunt cele o"erite de recensam5ntul populatiei. Fiind structuri, ele n"atiseaza stari= modi"icarea starilor se produce sub e"ectul miscarii sau mobilitatii. Structura demo4ra"ica se modi"ica sub in"luenta miscarii naturale ,nasteri, decese, casatorii-, structura populatiei pe mediile urban si rural, sub e"ectul mobilitatii spatiale sau 4eo4ra"ice, structura economica sau sociala, sub e"ectul mobilitatii pro"esionale si sociale, iar structura educationala, subin"luenta input#ului educational etc. *e baza caracteristicii calitative BsexC, o populatie este mpartita n doua subpopulatii: masculina si "eminina. $ceasta operatie poate "i "acuta la nivelul unei populatii nationale sau al unei unitati teritorial#administrative. (a se "ace nsa si pentru di"erite populatii constituite n raport cu di"erite caracteristici: populatia urbana si rurala, populatia activa si inactiva etc. @n 4eneral, orice subpopulatie I la nivel macro sau micro I este bine sa "ie repartizata initial pe sexe. $ceasta, nu numai din punct de vedere al necesitatii pentru studiul "ertilitatii sau nuptialitatii, ci si pentru considerente mai 4enerale, de politica sociala, de asi4urare a unei mai bune proportionalitati pe sexe, n "unctie de obiectivele emanciparii n "apt a "emeilor. Sa precizam ca repartitia populatiei dupa sex trebuie combinata cu repartitia ei dupa v5rsta, deoarece o serie de aspecte importante apar numai cu acest prile?. >e pilda, asa#numita B"eminizareC a unei populatii speci"ice I a populatiei rurale, a populatiei active dintr#o ramura industriala I are particularitati semni"icative n "unctie de v5rsta. Foarte util este calculul raportului de masculinitate al populatiei mi4rante, a populatiei scolare, a personalului muncitor, a populatiei active pe ramuri. Cu indici relativi simpli pot "i identi"icate tendinte care prezinta importanta demo4ra"ica, sociala, psi olo4ica, culturala. Formula de calcul a raportului de masculinitate este:
PM PJ 0%%
Page 26 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu Structura populatiei dupa v5rsta este caracteristica demo4ra"ica care are la baza v5rsta. Fiind o variabila continua, ea poate lua un numar in"init de valori ntr#un interval. @n demo4ra"ie, obisnuit, v5rsta se exprima n ani, uneori n intervale cincinale. Hnele situatii, n special populatia sub 0 an, cer sa se "oloseasca luna si c iar ziua. Consider5nd ca v5rsta omeneasca, vazuta statistic, este cuprinsa ntre % ani si 0%% ani ,de "apt, v5rsta limita este , depasind 0%% ani-, populatia nationala sau populatia unei unitati teritorial#administrative cuprinde 0%% de clase anuale de v5rsta corespunz5nd unui numar de 0%% de 4eneratii. !eprezentarea concomitenta a v5rstelor si 4eneratiilor ne da o idee ceva mai concreta despre populatie ca sistem, despre subsistemele ei, relatiile dintre 4eneratii si v5rste si, mai ales, despre ceea ce se numeste Binertia demo4ra"icaC. A structura a populatiei dupa sex si v5rsta nu poate "i sc imbata dec5t ntr#un interval mare de timp I durata minima este de circa 3% de ani, c5t reprezinta distanta dintre doua 4eneratii I, iar e"ectul unei structuri date se resimte pe multe 4eneratii, n succesiunea lor. A structura mbatr5nita a populatiei I din punct de vedere demo4ra"ic I exercita o in"luenta speci"ica asupra mortalitatii, una t5nara are impact speci"ic asupra nuptialitatii si "ertilitatii etc. Cel mai important nvatam5nt al demo4ra"iei este acela ca la baza oricarui studiu privind populatia I din punct de vedere economic, social etc. I trebuie pusa structura populatiei pe sexe si v5rste si ca orice masura de a in"luenta structura pe v5rste are nevoie de o perioada mare de timp. !epartitia populatiei n "unctie de v5rste se "ace pe ani de v5rsta, cel mai adesea pe 4rupe de cinci ani si pe intervalele cerute de asa#numitele 4rupe "unctionale ,populatie de v5rsta scolara, de v5rsta munca etc.-. >emo4ra"ia "oloseste doua notiuni n le4atura cu v5rsta. )#rsta exacta este v5rsta exprimata n ani, luni, zile, adica v5rsta la un moment precis. )#rsta &n ani &mpliniti sau '#rsta la ultima ani'ersare este v5rsta pe care o persoana a avut#o la ultima aniversare. >aca luam doua persoane, din care prima, la data recensam5ntului din K ianuarie 0122 a avut 2& ani, 3 luni si 2 zile, iar a doua I 2& ani, 00 luni si 2 zile, ambele vor "i trecute n clasa de v5rsta B2& aniC. $ceasta este notiunea cu care opereaza demo4ra"ia. Ja recensamintele p5na la cel din 01&& se nre4istra I pe baza declaratiei persoanei recenzate I v5rsta la ultima aniversare sau n ani mpliniti= la recensamintele din 01&& si 0122 s#a nre4istrat data nasterii, iar anii de v5rsta se determinau n cadrul prelucrarii, cu a?utorul unor coduri de trans"ormare. @n primul caz, se pot nre4istra erori ceea ce solicita "olosirea di"eritelor metode de cercetare si de a?ustare. Fiind un interval, pentru calculul valorilor tendintei centrale trebuie precizata pentru v5rsta mi?locul sau centrul intervalului. *entru v5stele exprimate n ani, centrul intervalului este x D ,% B ani, pentru cele exprimate n intervale cincinale, centrul este x D 2% B ani. >eci, la v5rsta de % ani, centrul intervalului este %, K ani= pentru 4rupa cincinala 0K#01 ani, centrul este 02, K ani etc. $ceasta rezolvare este conventionala= ea se bazeaza pe ipoteza ca nauntrul "iecarui interval de v5rsta e"ectivul populatiei ,"recventa- este repartizata uni"orm sau ca repartitia urmeaza o le4e normala. Structura populatiei dupa v5rsta este o repartitie statistica= ca atare ea urmeaza sa "ie descrisa cu a?utorul momentelor statistice, sa "ie reprezentata 4ra"ic cu mi?loace speci"ice, sa "ie analizata mai ales sub raportul structurii si al sc imbarilor structurale.
Page <, of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu *lastica si intuitiva, piramida v5rstelor este un excelent mi?loc de analiza, s#ar putea spune o Bradio4ra"ieC a populatiei, ntruc5t prezinta o suta de clase de v5rste, "iecare din ele av5nd propria istorie p5na la momentul n care este "ixata n piramida. >e pilda, ne atra4 atentia cele trei disproportii din piramida: prima, coresounde v5rstelor 92#K% ani= a doua v5rstelor 2%#2K ani, ultima, n4ustarea bazei piramidei, la v5rstele %#1 ani. @n c5mpul analizei structurii populatiei dupa v5rsta, na din cele mai importante probleme este a mbatr5nirii demo4ra"ice. $cest proces, caracteristic tarilor dezvoltate, nseamna cresterea ponderii populatiei v5rstnice si scaderea ponderii populatiei tinere. >oua sunt cauzele care stau la baza acestui proces de lun4a durata: 0. scaderea natalitatii= 2. cresterea duratei medii de viata. 8reutatea cea mai mare revine primului "actor. @mbatr5nirea demo4ra"ica 4enereaza o serie de consecinte pe plan demo4ra"ic, economic, social si cultural. >e aceea au aparut numeroase studii consacrate acestor probleme. @mbatr5nirea demo4ra"ica este un proces caracteristic si populatiei !om5niei. Cea mai simpla masura a acestei tendinte este proportia populatiei v5rstnice n populatia totala si proportia populatiei tinere. @n practica demo4ra"ica rom5neasca, proportiile respective se calculeaza ast"el: P P M0 = %09 0%% si M 2 = &% ani si peste 0%% P P P&K ani si peste Se mai obisnuieste si M2 = 0%% P n care P reprezinta populatia totala.
Page <1 of 86
*roportiile respective se calculeaza pentru populatia nationala, populatia unitatilor teritorial#administrative, populatia urbana si rurala, populatia activa, populatia ocupata pe ramuri etc. Se "olosesc n acest scop, v5rsta medie si mediana, raportul de dependenta. @n toate cazurile, analiza se "ace separat pentru populatia masculina si "eminina. 3lustrativ, mbatr5nirea demo4ra"ica a populatiei !om5niei n perioada 013%# 012& se prezinta ast"el:
013%
01K&
01&&
012&
Page <2 of 86
.A.$J *A*HJ$.3( 0%%, %% 0%%, %% 0%%, %% 0%%, %% B.5naraC %#09 ani 3K, K% 22, K% 2&, %% 2K, 9% B$dultaC 0K#K1 ani K1, 0% &2, &% &0, 2% &%, 9% B'atr5naC &% ani si peste 2, 9% 1, 1% 02, 3% 09, 2% >in totalul populatiei Bbatr5neC 2, &% <, K% 00, %% 02, K% # masculina 2, 2% 00, 2% 03, 2% 0K, 2% # "eminina 2&, %2 21, 1< 33, 32 39, 3% /5rsta medie , x - ani 20, 2% 29, 11 3%, K% 3%, &9 /5rsta mediana 5MED7 ani *opulatia batr5na ,de &% ani si peste- a crescut cu un ritm mediu annual de circa 3, 0Q, n timp ce populatia totala a avut o rata medie anuala de aproximativ 0Q. Se considera ca populatia care are o pondere a 4rupei de &K ani si peste sub KQ este t5nara. @n 012&, ponderea populatiei de &K ani si peste n !om5nia a "ost de 1, <Q. Se mai recomanda sa se calculeze raportul Bbatr5ni I copiiC.
P&K ani si peste P%09 ani 0%%
@n 012&, raportul era:

2%1<K22 0%% = 3<,KQ K99K321
*opulatiile cu un raport sub 0KQ sunt considerate tinere, cele cu peste 3%Q sunt batr5ne ,Suedia I K9, 9Q= Franta I 92, <Q= !om5nia I 3<, KQ-. A masura simpla a e"ectelor mbatr5nirii demo4ra"ice a populatiei este raportul de dependenta de '#rsta care se calculeaza n variantele cele mai obisnuite:
"D = P%09 ani + P&% ani si peste P 0KK1 ani 0%%
sau
"D = P%09 ani + P&K ani si peste P 0K&9 ani 0%%
*entru anul 012&, raportul de dependenta de v5rsta este:

"D = K99K321 + 3%3K<02 <9<0090 0%% = 0%% = &K,9Q 021&9KK2 021&9KK2
Sensul acestui indice este urmatorul: 0%% ,sau 0%%%- de persoane n v5rsta de munca BsuportaC &K, 9 ,&K9- persoane sub si peste limita de v5rsta. @mbatr5nirea demo4ra"ica 4enereaza I printre altele I o crestere a presiunii din partea populatiei batr5ne. (ste o mare di"erenta ntre Braportul de dependenta dupa v5rstaC si Braportul Page << of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu de dependenta economicaC, acesta din urma se calculeaza ca raport ntre populatia inactiva si cea activa. *rivind structura populatiei dupa v5rsta, o atentie deosebita trebuie acordata exactitatii in"ormatiilor primite privind v5rsta. 3storia statisticii populatiei si a recensamintelor o"era numeroase exemple de erori sistematice, din care cea mai tipica este 6atractia ci"relor rotundeB I tendinta persoanelor recenzate de a declara drept v5rste cele ce se termina cu % sau cu K. +ai exista tendinta persoanelor v5rstnice de a supraestima v5rsta ,Bcoc etaria batr5neascaC-. (xista un arsenal de metode "olosite pentru corectarea unor asemenea erori sistemice, pentru estimarea v5rstelor. $plicarea lor, n cazul tarilor n curs de dezvoltare, este absolut necesara. Ja recensamintele populatiei din 01&& si 0122 s#a cerut populatiei sa declare data nasterii si nu v5rsta n ani mpliniti, ceea ce reduce considerabil erorile n le4atura cu v5rsta. Compozitia ,structura- populatiei dupa statutul matrimonial sau starea civila consta n repartitia dupa starea civila I n limba?ul consacrat n tara noastra I, dar, mai corect, dupa statutul matrimonial sau marital ,n limba?ul sociolo4ilor-, ntruc5t este vorba de situatia unei persoane n raport cu institutia casatoriei. Semni"icatia acestei repartitii apare cel mai clar atunci c5nd ea este combinata cu alte doua repartitii: dupa sex si dupa v5rsta. *otrivit metodolo4iei din !om5nia, pentru o persoana pot exista patru situatii: necasatorita, casatorita, vaduva si divortata. 3n"ormatiile necesare se obtin numai cu prile?ul recensamintelor. Cum la recensam5nt nu se cer acte sau documente, unele persoane se declara casatorite "ara sa aiba aceasta calitate: la recensam5ntul din 01&& numarul "emeilor casatorite depasea cu 92 1K% numarul barbatilor casatoriti. (ste evident ca numeroase "emei, traind n Buniuni consensualeC ,concubina?-, s#au declarat casatorite Fiind consemnarea unei stari, la un moment dat, structura populatiei dupa starea civila este rezultatul evolutiei casatoriilor, divorturilor si deceselor unuia din soti. *e de alta parte, are o importanta otar5toare I din punct de vedere demo4ra"ic I marimea si structura populatiei n v5rsta le4ala de casatorie. *entru descrierea repartitiei populatiei dupa starea civila, combinata cu cea dupa sex si v5rsta, se "olosesc unii indici si reprezentari 4ra"ice. Cea mai 4enerala masura este proportia persoanelor necasatorite, casatorite, vaduve si divoirtate n populatia totala, pe sexe: PcM PM 0%% ;
M Pma
PM
0%% ;
P'M PM
0%% ;
M Pdi
PM
0%% ;
n care PM reprezinta populatia masculina= c% ma% '% di I starea civila necasatorita ,celibatara-, casatorita, vaduva, divortata. >escrierea si analiza structurii populatiei dupa stare civila trebuie sa se "aca numai pentru populatia nationala. *rezinta un mare interes examinarea acestei probleme n cadrul populatiei urbane si rurale, al populatiei pe unitati teritorial# administrative si al altor subpopulatii, daca in"ormatiile permit. @n orice caz, repartitia dupa starea civila este importanta si n cadrul unei subpopulatii cum ar "i, de pilda,
Page <- of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu personalul muncitor al unei ntreprinderi, unde o asemenea repartitie, corelata cu "ertilitatea, poate pune n lumina anumite aspecte economice. 8ospodariile si "amilia se nre4istreaza, de asemenea, la recensam5nt. >esi practic, n marea ma?oritate a cazurilor, 4ospodaria este identica cu "amilia, exista totusi deosebiri. 8ospodaria este o unitate complexa sociodemo4ra"ica av5nd "unctie economica ,de productie si consum-, de reproducere si educare a tinerelor 4eneratii etc. *entru demo4ra"ie, importanta cea mai mare o prezinta "amilia. Familia ca unitate biolo4ic#sociala, are drept principala caracteristica raporturile de rudenie dintre persoanele ce o alcatuiesc, dispun5nd si de alte caracteristici, cum sunt: locuinta comuna si bu4etul comun. Familia biolo4ica este vazuta numai ca unitate care cuprinde sotii si copii lor, de obicei necasatoriti. @n demo4ra"ie analiza se "ace obisnuit la doua niveluri: macroanalitic sau macrodemografic% ntele45ndu#se populatia totala, si microanalitic sau microdemografic% care este nivelul "amiliei. .endinta cea mai caracteristica n demo4ra"ia contemporana este concentrarea atentiei asupra "amiliei si "unctiei sale reproductive. MORTALITATEA POPULATIEI& 0. )otiuni de demo4ra"ie 4enerala privind mortalitatea populatiei. #evenimentele demo4ra"ice ca "apte sociale si "apte biolo4ice. #de"initia A.).H. a decesului ca eveniment demo4ra"ic. #notiunea demo4ra"ica de populatie expusa riscului. #8ra"icul Jexis. #6'uletinul statistic de deces6 2. +ortalitatea 4enerala si mortalitatea speci"ica. #!ate 4enerale si speci"ice de mortalitate. #+ortalitatea speci"ica.#+ortalitatea di"erentiala. #+ortalitatea endo4ena. #+ortalitatea exo4ena. #!ata bruta de mortalitate. #!atele speci"ice de mortalitate ,dupa v5rsta si sex#Supramortalitatea masculina. 3. $naliza transversala si analiza lon4itudinala n studiul mortalitatii. *roblema dublei clasi"icari a evenimentelor demo4ra"ice : pe v5rste si pe 4eneratii. 9. +ortalitatea in"antila si problematica ei speci"ica. #!ata de mortalitate neonatala precoce ,%#& zile- ,separat se poate calcula mortalitatea din prima zi de viata tardiva ,2#2< zile#!ata de mortalitate postneonatala ,2<#3&9 zile#!ata de mortalitate endo4ena #!ata de mortalitate exo4ena K. +ortalitatea proportionala. &. *roblema variatiei mortalitatii n "unctie de "actori 4eo4ra"ici, climaterici si sezonieri.
Page <B of 86
Starile populatiei de tip nc is sunt modi"icate de intrari si de iesiri, care sunt date de nasteri si de decese= ele se mai numesc componentele miscarii naturale a populatiei. *entru o populatie de tip desc is, actioneaza n plus imi4rarile si emi4rarile constituind miscarea mi4ratorie a unei populatii. +iscarea naturala si cea mi4ratorie "ormeaza miscarea totala sau 4enerala a populatiei. Spre deosebire de e"ectivele de populatie la "iecare moment de timp care sunt stocuri, miscarea populatiei este determinata de "luxuri, ca mase de evenimente n "iecare interval de timp: nasteri, decese, imi4rari si emi4rari. Cu mortalitatea ncepe studiul evenimentelor demo4ra"ice si, mai 4eneral, al miscarii populatiei. Ceea ce s#a spus despre evenimente, rate, probabilitati, observare transversala si lon4itudinala este valabil pentru mortalitate. Sub raport statistic, studiul unor mase de evenimente bene"iciaza de avanta?ul le4ii numerelor mari si al altor le4itati statistice. Cazul izolat I un eveniment de deces I nu reprezinta semni"icatie pentru demo4ra"ie= numarul mare al acestor evenimente o"era posibilitatea determinarii de re4ularitati si le4itati. >emo4ra"ul "rancez 8Orard Calot0 a de"init plastic aceasta situatie: BHn om care moare este o nenorocire, o suta de oameni care mor reprezinta o catastro"a, o mie de oameni care mor nseamna statisticaC. Caracteristic pentru deces ca si pentru nastere sau alte evenimente demo4ra"ice este "aptul ca el este un "apt biolo4ic si, n acelasi timp, social. $st"el, se poate vedea ca mortalitatea n tarile n curs de dezvoltare este mai ridicata ca n tarile dezvoltate, mortalitatea in"antila este mai redusa la cate4oriile sociale cu un nivel de venit si de instruire mai nalt dec5t la cate4oriile sociale de"avorizate, mortalitatea n aceeasi tara prezinta niveluri di"erite de#a lun4ul timpului, sub in"luenta complexa a "actorilor social#economici. >e aceea, decesele si mortalitatea se studiaza n raport cu di"erite caracteristici care sa puna n lumina conditionarea lor sociala. >ecesul notat cu M ,lat. mortuus-, este un eveniment demo4ra"ic de"init ast"el:2Cdisparitia de"initiva a oricarei evidente a vietii, n orice moment de timp, dupa ce a avut loc nasterea vie ,ncetarea postnatala a "unctiilor vitale "ara posibilitate de resuscitare-C. 3. $?un4em ast"el la un principiu "undamental n demo4ra"ie: un eveniment demo4ra"ic nu se poate produce "ara ca sa "i avut loc nainte un alt eveniment demo4ra"ic. >e pilda, decesul intervine dupa ce a avut loc evenimentul nastere, evenimentul divort poate sa se produca dupa ce a avut loc evenimentul de casatorie, evenimentul de nastere le4itima se produce dupa ce a avut loc evenimentul de casatorie etc. *rimul eveniment se numeste e'eniment0origine% iar distanta n timp ntre cele doua evenimente este o se'enta masurata n unitati de timp. @n cazul decesului, evenimentul#ori4ine este nasterea vie, iar pe axa timpului are valoarea %= decesul s#a produs la momentul t 5t N,7% iar secventa este % I t% v5rsta exacta n momentul decesului. 33. (venimentul demo4ra"ic presupune o populatie speci"ica care poate avea evenimentul respectiv, numita populatie expusa riscului de producere a evenimentului dat. Frecventa producerii evenimentelor demo4ra"ice poarta denumirea speci"ica de natalitate, mortalitate, nuptialitate.
0 2
Grard Calot, Cours de statistique descriptive, Ed. Dunod, Paris, 19 !, ".2. #.$.%. Principles and Recommendations for a Vital Statistics System, &n '(tatistical Pa")rs*, ()ri)s +, $o.19, ,)-.1, $). /ork, 1901.
Page <6 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu @n cazul evenimentului de deces, populatia expusa riscului este ntrea4a populatie, iar "recventa deceselor se numeste mortalitatea populatiei. Sc ema 4enerala este: (veniment ul Simbol demo4ra"i c >eces sau + moarte *opulatia expusa riscului *opulatia totala * +asura Simbol Frecventa +ortali # tatea !ata m *robabi # litatea T
@ntruc5t o populatie este structurata, adica repartizata dupa anumite caracteristici si, n primul r5nd, dupa sex si v5rsta, at5t evenimentele, c5t si subpopulatiile vor "i di"erentiate. >e pilda, o desmembrare a masei de evenimente si a populatiei dupa caracteristica Bv5rstaC 5x7 duce la Mx si Px % n care x O %, 0, U 0%% ani, respectiv mx si Px . @n limba?ul continuu, vom avea M5x7 I m5x7 si P5x7 . Fiind vorba de evenimentul nastere 5=7 caruia i urmeaza evenimentul de deces 5M7, acesta din urma este "unctie de v5rsta si de timp:
M (x ; t)
>istanta = E M este linia 'ietii, iar evenimentul deces este punctul de deces sau punctul mortuar. Sursa statistica principala pentru decese este B'uletinul statistic de decesC, care "ace parte din statistica starii civile ,statistica demo4ra"ica curenta-. @n acest "ormular, completat de o"iciile se stare civila si prelucrat n cadrul Comisiei Centrale de Statistica, "i4ureaza drept caracteristici: # data decesului= # comuna, orasul, ?udetul= # data nasterii decedatului= # starea civila= # nationalitatea= # ocupatia= # locul de munca= # cauza decesului ,cauza directa, cauzele antecedente, starea morbida initiala-= # alte stari morbide importante= # domiciliul stabil pe care l#a avut decedatul. @n decursul anilor acest buletin I principala sursa in"ormationala asupra mortalitatii I a "ost mbo4atit pentru a servi mai bine nevoile demo4ra"iei. (l se prelucreaza lunar, principalele rezultate public5ndu#se n $narul statistic, n anuare demo4ra"ice si alte publicatii o"iciale ale Comisiei )ationale de Statistica si ale +inisterului Sanatatii. Se poate observa ca prelucrarea datelor din buletin poate o"eri variate modalitati: mortalitatea la nivel national, ca si pe unitatile teritorial#administrative= mortalitatea n mediile urban si rural= mortalitatea pe sexe si v5rsta, ca si dupa starea civila= mortalitatea pe luni ,caracterul sezonier al mortalitatii-= mortalitatea pe 4eneratii ,ani de nastere-= Page <F of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu mortalitatea pe nationalitati= mortalitatea pe ocupatii ,mortalitatea ocupationala-= mortalitatea pe cauze de deces ,dupa clasi"icarea Ar4anizatiei +ondiale a Sanatatii-= @n "elul acesta, se pun n evidenta re4ularitati si le4itati dupa care se produc decesele n populatia nationala si di"eritele subpopulatii. $nc etele speciale, or4anizate de +inisterul Sanatatii si unitatile sale, completeaza si diversi"ica in"ormatia privind decesele. C5t priveste populatia luata n considerare, pentru calculul di"eritelor rate si probabilitati, aceasta este populatia stabila ,sau rezidentiala- din care "ac parte decedatii, si nu populatia localitatii n care a decedat persoana respectiva= considerente de comparabilitate impun aceasta conditie. >e obicei populatia este populatia medie sau estimata la mi?locul anului ,0 iulie-, asa cum apare n publicatiile statistice. *entru calcule, se "oloseste populatia la 0 ianuarie al "iecarui an. >emo4ra"ia a pus de multa vreme n lumina variatia mortalitatii n "unctie de anumite caracteristici: sex, v5rsta, stare civila, nivel de trai, 4rad de instruire, cate4orie sociala etc. Se obisnuieste, pe aceasta baza, sa se "aca distinctia ntre di"erite tipuri de mortalitate. Mortalitatea specifica este mortalitatea di"erita, n raport cu caracteristicile demo4ra"ice: mortalitatea speci"ica dupa v5rsta, mortalitatea speci"ica dupa sex, mortalitatea dupa starea civila. Mortalitatea diferentiala este mortalitatea di"erita, n diverse subpopulatii, ca urmare a in"luentei exercitate de caracteristicile socioeconomice: mortalitatea n mediile urban si rural, mortalitatea n "unctie de ocupatii, mortalitatea pe cate4orii sociale si,mai pe lar4, mortalitatea n tarile dezvoltate si cele n curs de dezvoltare. @n "elul acesta, apare cu toata evidenta caracterul social al mortalitatii. >in punct de vedere al cauzelor de deces, mortalitatea poate "i endo4ena si exo4ena. Mortalitatea endogena este determinata de caracteristicile interne ale individului: pentru un nou nascut acestea sunt caracteristici care tin de mediul matern= pentru adulti, ele sunt determinate de caracteristici 4enetice, de 4radul de uzura si deteriorare a or4anismului etc. ,boli de4enerative-. Mortalitatea exogena este cea provocata de cauze externe: decesul prin accident sau cel datorat unei epidemii o"era un exemplu clasic de mortalitate exo4ena. A 4ama lar4a de indici sta la dispozitia caracterizarii "recventei deceselor, a populatiilor acestora, av5nd "orma unor masuri statistice clasice. Cea mai obisnuita masura a "recventei deceselor n raport cu populatia este rata de mortalitate% care se calculeaza dupa "ormula 4enerala:
m= M M P
n care m reprezinta rata de mortalitate= M I numarul absolut al deceselor n decursul unei perioade calendaristice ,de obicei un an-= P I numarul populatiei expuse riscului de deces luat de obicei ca numar al populatiei medii anuale ,numarul la 0 iulie al anului calendaristic respectiv-=
Page <8 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu M I constanta, e4ala cu 0%%% sau 0%%%%%, arat5nd proportia deceselor la 0%%% sau 0%%%%% persoane. $tunci c5nd este vorba de mortalitate pe cauze, "ormula devine:
mi = Mi M , P
n care i reprezinta cauze de deces.
$cest indice statistic este rata de mortalitate 5"M47 sau rata 4enerala de mortalitate si ne arata "recventa deceselor n populatia totala ,nationala, pe unitati teritorial#administrative, pe municipii, orase etc.-. Se remarca, ca indicele are o valoare 4lobala, "iind determinat pentru o populatie nedi"erentiata dupa anumite caracteristici ,sex, v5rsta-. @n al doilea r5nd numitorul "ormului nu reprezinta populatia initiala, expusa riscului, ci populatia medie ,la mi?locul anului-. Cu toate acestea, rata bruta de mortalitate este indicele cel mai "olosit: o nt5lnim n 9nuarul demografic al >.=.K.% n anuare nationale. 7udecatile obisnuitese "ac pe baza acestui indice, n ciuda "aptului ca valoarea sa de cunoastere este aproximativa. Calculul ratei brute de mortalitate se "ace obisnuit n "iecare an calendaristic= el se poate e"ectua si pe luni si trimestre. @n unele cazuri, este "oarte important pentru analiza sa se determine "ie perioadele cincinale, "ie pe alte perioade, semni"icative nsa din punct de vedere al istoriei demo4ra"ice. Frecventa deceselor variaza n "unctie de sex si v5rsta. *e de alta parte, rata bruta de mortalitate este o medie 4enerala care este in"luentata suplimentar de structura pe v5rste a populatiei. >e aceea, recur4em la calculul ratelor de mortalitate dupa v5rsta si sex, numite si rate specifice de mortalitate. Formula 4enerala pentru ratele pe v5rste este:
n mx
nMx n Px
0%%
n care x reprezinta v5rsta n I numarul de ani ai 4rupei de v5rsta >e pilda, c5nd calculul se "ace pe ani de v5rsta, "ormula devine:
0 mx
0M x 0 Px
0%%%
iar atunci c5nd este pe 4rupe cincinale ,% I 9, K I 1, U- "ormula este:

K mx
KMx K Px
0%%%
!atele de mortalitate variaza n "unctie de v5rsta: la primele v5rste, mortalitatea este "oarte ridicata, dupa care urmeaza brusc o scadere= de la 0K#01 ani mortalitatea ncepe sa creasca lent, apoi mai rapid, pentru ca la v5rsta de K%#K9 ani sa
Page <6 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu se accentueze cresterea. )ivelul "oarte ridicat n primii ani de v5rsta este de "apt la v5rsta de % ani, corespunz5nd mortalitatii in"antile. +oartea pe cele doua sexe este di"erita, at5t pentru populatia totala masculina si "eminina, c5t si pe v5rste. (xcedentul mortalitatii masculine "ata de mortalitatea "eminina poarta denumirea de supramortalitate masculinaI masura statistica a acestui "enomen este indicele de supramortalitate masculina a carui "ormula este:
3m M / m J Q
K mx M K mx J
0%%
+ortalitatea masculina este cu aproape 1Q mai nalta ca cea "eminina= la unele v5rste, ea este mai mult dec5t dubla. (xista numeroase cauze care determina acest "enomen: de ordin 4enetic, care di"erentiaza rezistenta celor doua sexe la riscurile de mbolnavire, de ordin social#economic ,solicitare mai intensa din partea mediului de munca si de viata, e"ectele nocive ale "umatului si alcoolismului n r5ndul barbatilor-, dar si e"ectele unor evenimente exceptionale cum ar "i razboaiele. .ipul predominant n descrierea demo4ra"ica este transversal. >atele asupra deceselor se re"era la "iecare an calendaristic= ele sunt sistematizate pe ani sau 4rupe de ani de v5rsta, iar populatia luata n calculul ratelor de mortalitate este populatia medie sau la mi?locul anului ,0 iulie-. *opulatia la "iecare v5rsta este cea de la mi?locul anului= nu avem nici o indicatie cu privire la 4eneratiile carora le apartin masele de decese, dar se vede limpede ca "iecare masa de decese apartine unui numar de doua 4eneratii. Faptul ca populatia este la mi?locul anului, si nu la nceputul anului calendaristic ne duce la ideea ca o asemenea populatie nu poate "i considerata ca "iind cea expusa riscului n sens ri4uros. @n prelucrarea datelor statistice demo4ra"ice la Comisia )ationala de Statistica se realizeaza sistematizarea lor pe ani de v5rsta si pe 4eneratii, adica dubla clasi"icare a evenimentelor demo4ra"ice. +ortalitatea poate "i urmarita transversal si lon4itudinal ,pe 4eneratie-. 3ndicii obtinuti n optica transversala exprima e"ectele conHuncturii demograficeI cei calculati pe o 4eneratie redau istoria complexa a acesteia. >intre mortalitatile speci"ice dupa v5rsta, cea mai importanta este mortalitatea nou#nascutilor p5na la mplinirea v5rstei de un an, numita mortalitatea in"antila. @n curba ratelor de mortalitate dupa v5rsta care este bimodala, mortalitatea in"antila reprezinta primul v5r", al doilea revenind v5rstei de &K#2K ani. @n tarile n curs de dezvoltare, mortalitatea in"antila este "oarte ridicata= sunt tari n care tot al cincilea nou#nascut moare nainte de a mplini v5rsta de 0 an. @n tarile dezvoltate, mortalitatea in"antila este scazuta, totusi, n totalul deceselor, cele in"antile mai detin o pondere importanta. >at "iind "aptul ca mortalitatea in"antila este in"luentata de un numar de "actori, nivelul ei exprima, ntr#o "orma sintetizata, un ansamblu de conditii sociale, economice, culturale, sanitare, "iind, n ultima analiza, un indice al bunastarii, civilizatiei si nivelului cultural al unui popor sau al unei subpopulatii oarecare. >e aceea, rata de mortalitate in"antila se "oloseste n comparatiile internationale ca una din variabilele semni"icative pentru caracterizarea tipolo4iei tarilor, n cadru national, pentru caracterizarea decala?elor dintre di"erite re4iuni, ?udete, ca si pentru masurarea pro4reselor de la o perioada la alta. @n mod particular, mortalitatea in"antila este un
Page -, of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu indice ce caracterizeaza e"icienta sistemului sanitar. .oate acestea subliniaza importanta masurii corecte a mortalitatii in"antile si analizei acesteia. Formula de calcul al ratei de mortalitate in"antila este:
m% =
M% 0%%% =
n care m, este rata de mortalitate in"antila, la 0%%% nascuti vii n anul calendaristic dat= M, I decesele sub un an, n anul calendaristic dat= = I numarul nascutilor vii, n anul calendaristic dat. Calculul ratei de mortalitate in"antila este doar primul pas= variatia puternica a deceselor in"antile ca "unctie de v5rsta "ace necesara determinarea unor indici detaliati, cum sunt: mortalitatea n prima zi de viata, mortalitatea precoce, mortalitatea neonatala si mortalitatea postneonatala. *rincipalii indici speci"ici ai mortalitatii in"antile sunt mortalitatea neonatala si mortalitatea postneonatala. a- !ata de mortalitate neonatala:
mV % =
M %2< =
zile
0%%%
b- !ata de mortalitate postneonatala:
mV V % =
M 213&9 =
zile
0%%%
+ortalitatea neonatala se submparte: # mortalitate neonatala precoce:
=
# mortalitate neonatala tardiva:
M %& =
zile
0%%%
M 22< =
zile
0%%%
@ntruc5t decesele in"antile sunt provocate de di"erite cauze, este importanta clasi"icarea lor n decese endogene si decese exogene si calcularea ratelor de mortalitate endo4ena si mortalitate exo4ena. >ecesele endo4ene sunt provocate de constitutia interna a noului nascut si mpre?urarile n care s#a produs nasterea: "actori 4enetici, mal"ormatii con4enitale, noxe ale 4raviditatii si nasterilor, leziuni obstreticale la nastere. >ecesele exo4ene se explica prin cauze exterioare: accidente, intoxicatii etc.
Page -1 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu .ermenul de mortalitate proportionala exprima un indice statistic simplu, dar av5nd o importanta semni"icatie: proportia deceselor datorate anumitor cauze si proportia deceselor de la o anumita v5rsta n total. @n ceea ce priveste mortalitatea proportionala dupa v5rsta, initial se determina proportia sau ponderea deceselor persoanelor n v5rsta de K% ani si peste n numarul total al deceselor. +ortalitatea proportionala dupa cauze se determina ast"el:
i m,Q=
Mi 0%% M
n care i reprezinta cauza de deces respectiva. (a ne arata ponderea deceselor de o anumita cauza n numarul total al deceselor si este cu totul di"erita de rata de mortalitate dupa cauze care se calculeaza:
mi = Mi 0%% P
sau c5nd se iau n consideratie v5rstele,
m ix
M xi = 0%% Px
+ortalitatea unei populatii variaza considerabil n "unctie de o serie de caracteristici. @ntruc5t scaderea morbiditatii, mpreuna cu asi4urarea sanatatii populatiei, constituie obiective ma?ore ale politicii demo4ra"ice, ale strate4iei sanitare, analiza mortalitatii urmeaza sa se "aca "oarte detaliat. *rima modalitate este analiza mortalitatii dupa sex si v5rsta, care este "undamentala. (a trebuie sa se "aca nu numai la nivel national, ci si la nivelul unitatilor teritorial#administrative. >e asemenea, mortalitatea este di"erentiala pentru populatia urbana si cea rurala. *e acelasi plan de importanta se situeaza analiza mortalitatii pe cauze de decese. Htila este analiza mortalitatii dupa starea civila, deoarece si aici mortalitatea este di"erentiala: pentru populatia masculina ea este mai scazuta la persoanele casatorite dec5t la cele necasatorite, vaduve si divortate. Statistica rom5neasca asi4ura datele cu privire la decesele dupa starea civila= este nsa necesara estimarea populatiei dupa starea civila, sex si v5rsta pentru "iecare an. *rezinta mult interes studiul mortalitatii din punct de vedere sezonier at5t pentru populatia totala, c5t si pentru mortalitatea in"antila. /ariatia lunara este evidenta= iarna, n 4eneral, este Bne"astaC din punct de vedere al mortalitatii. +etode cunoscute din statistica pot "i puse n aplicare n vederea evidentierii caracterului sezonier al mortalitatii. >e asemenea este c5t se poate de semni"icativa analiza mortalitatii pe cate4orii sociale, sociopro"esionale, analiza mortalitatii ocupationale si pro"esionale. Studii lon4itudinale sunt de mare utilitate n acest scop.
Page -2 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu @n s"5rsit, problemele poluarii si, n 4eneral, ale mediului ambiant trebuiesc luate n considerare tin5nd seama de impactul acestor "actori asupra sanatatii si mortalitatii, mai ales n mediul urban. FERTILITATEA SI FAMILIA&
Fertilitatea ca problema centrala a demo4ra"iei. )asterea ca "enomen : biolo4ic si social. (xplicatii sociolo4ice si economice ale tipolo4iei
"ertilitatii unui 4rup si la un
moment dat. >e"initia A.).H. ,01K3- a 6nasterii vii6. 0. *opulatia "eminina : v5rsta de reproducere sau v5rsta "erila. 2. >emo4ra"ia "ertilitatii : "ecunditate#sterilitate si "ertilitate#in"ertilitate. 3. Comportamentul reproductiv sau procreator : ideal 0 proiectat 5dorit7 0 realizat 9. *lani"icarea "amiliala ,plannin4 "amilialK. )atalitatea si "ertilitatea ,4enerala si con?u4ala-. &. *roblema surselor de date : 'uletinele statistice, anc etele asupra "ertilitatii si recensamintele populatiei. $. !$.( S3 $J.3 3)>3C3. 0. !ata bruta de natalitate !'). 2. !ata 4enerala de "ertilitate !8F. 3. !ata speci"ica de "ertilitate !SF. '. .!$)S/(!S$J S3 JA)83.H>3)$J 3) $)$J3W$ F(!.3J3.$.33 0. .ransversal 2. Jon4itudinal, pe baza co ortelor sau 4eneratiilor. #recensaminte. #anc ete asupra "ertilitatii. Fertilitatea este problema centrala a demo4ra"iei asa cum atitudinea "ata de natalitate ram5ne criteriul "undamental de de"inire a politicii demo4ra"ice a oricarei tari, de ncura?are a natalitatii ,pronatalista- sau de limitare a ei ,antinatalista-. @n aparenta, un eveniment biolo4ic elementar, nasterea, sta sub semnul unui numar mare de "actori sociali, economici, culturali, "recventa nasterilor ntr#o populatie nationala re"lect5nd, n ultima analiza, modelele culturale complexe n care sunt implicate institutii sociale, atitudini si valori, societatea n ntre4ul ei. 3mediat ce trecem de la nasterea ca "enomen biolo4ic la considerarea nasterilor ca masa de evenimente n di"erite populatii sau subpopulatii sau n di"erite perioade de timp, constatam variatii considerabile ca urmare a conditionarii social#economice a acestor evenimente. Ca atare, nasterea exprima n modul cel mai expresiv caracterul dual al "enomenelor demo4ra"ice: biolo4ic si social. @n mod corespunzator, analiza demo4ra"ica trebuie sa recur4a la sc eme complexe, la modele si la teorii sociolo4ice si economice care s#o a?ute la explicarea tipolo4iei "ertilitatii, a relatiilor complexe ce se "ormeaza ntre variabilele demo4ra"ice si cele sociale, n ntelesul cel mai lar4. $ltminteri, va "i 4reu de nteles de ce "ertilitatea este "oarte ridicata n tarile n curs de
Page -< of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu dezvoltare si de ce ea se a"la ntr#un proces de scadere n tarile dezvoltate, de ce "ertilitatea I n cadrul unei populatii nationale I este di"erita n mediul urban si rural, de ce variaza pe cate4orii sociale sau din punct de vedere teritorial. @n studiul "ertilitatii nt5lnim un numar mare de notiuni, concepte si indici din care cauza este indispensabila o succinta precizare a acestora. >upa de"initia data de A.).H. ,01K3-, 1nasterea 'ie este expulzarea completa sau extra4erea din corpul mamei a produsului de conceptie, indi"erent de durata 4estatiei care, dupa aceasta separare, respira sau mani"esta orice simptom de viata, cum ar "i bataile inimii, pulsatiile cordonului ombilical sau contractia musculara dependenta de vointa, indi"erent daca cordonul ombilical a "ost taiat sau placenta este atasata= "iecare produs al unei asemenea nasteri este nascut viuC. @n mod obisnuit se speci"ica o limita a perioadei de 4estatie, anume minimum 2< saptam5ni. >e"initia este importanta pentru a "ace distinctia dintre nascutul viu si nascutul mort= acesta din urma nu este inclus nici n nasteri vii si nici n decese. >in punct de vedere demo4ra"ic, nasterile si "ertilitatea se re"era cu precadere la "emei, de aceea, n continuare, vor "i prezentate notiunile respective pentru populatia "eminina. )#rsta de reproducere% sinonima cu '#rsta fertila% este intervalul de timp nauntrul caruia "iinta umana este capabila sa procreeze= pentru "emeie acest interval este cuprins ntre menar a si climacteriu, pe care demo4ra"ia o considera cu oarecare conventionalitate, cuprins ntre 0K si 91 ani ,uneori p5na la 99 ani-. @n mod corespunzator, n calculele demo4ra"ice se ia populatia "eminina n v5rsta de 0K#91 J ani , 3K P 0K - cuprinz5nd 3K de clase de v5rsta sau 3K de co orte. >oua perec i de notiuni esentiale n demo4ra"ia "ertilitatii: "ecunditate# sterilitate si "ertilitate#in"ertilitate. Jecunditatea este capacitatea "iziolo4ica a "emeii, a cuplului sau a unei populatii de a procrea, adica de a naste copii vii. Sterilitatea este incapacitatea "iziolo4ica a "emeii, a cuplului sau a unei populatii de a procrea, adica de a naste copii vii. Jertilitatea este mani"estarea e"ectiva a "ecunditatii "emeii, cuplului sau populatiei, masurata prin numarul de copii obtinuti. Lnfertilitatea este imposibilitatea de a da nastere unor "eti vii si viabili, datorita unor cauze. Se distin4: in"ertilitate temporara si de"initiva, totala si potentiala etc. @ntre "ecunditate si "ertilitate raportul este ca ntre "orta productiva a muncii si productivitatea muncii: n timp ce prima este un element potential, cea de a doua este e"ectiva, masurata prin productia obtinuta pe unitate de c eltuiala de timp etc. Fecunditatea unei "emei, drept capacitate "iziolo4ica maxima, este, de pilda, de 2% de copii si este sensibil e4ala pentru orice populatie= "ertilitatea I "iind determinata de "actori sociali I poate varia ntre limite "oarte lar4i: de la un copil la 2%, iar la populatii nationale ntre limite mult mai str5nse: de la un copil la aproximativ noua. 8omportamentul reproducti' sau procreator este atitudinea unui cuplu de casatoriti "ata de propria reproducere, adica "ata de dimensiunea "inala a "amiliei ,numarul total de copii-. Se "ace distinctie ntre comportamentul reproductiv primiti', caracteristic unei etape din evolutia societatii omenesti, si comportamentul constient sau rational% 4eneralizat n societatea moderna.
Page -- of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu A notiune de mare importanta este aceea de plani"icare "amiliala 5planning familial7. @n mod obisnuit prin planificare familiala se ntele4e Bcontrolul constient al "ertilitatii, adoptat de cupluri care traiesc ntr#o uniune sexuala satbilaC 3. +ai concret, aceasta nseamna determinarea constienta de catrecuplu a numarului total de copii si a esalonarii n timp a nasterii acestora. @n practica, notiunea de plani"icare "amiliala este considerata sinonima cu limitarea nasterilor, ntruc5t "iind vorba de o determinare constienta aceasta nu poate avea ca scop dec5t limitarea nasterilor. (a ar marca deci trecerea de la "ertilitatea naturala la "ertilitatea constienta. +ai mult, statele care promoveaza o politica de reducere a nasterilor lanseaza pro4rame nationale de plani"icare "amiliala. *lani"icarea "amiliala este, n primul r5nd, un model cultural, determinat de numeros "actori. (xercitarea plani"icarii "amiliei presupune trei conditii: cunoastere, atitudine si practicare ,n en4leza: M9P E Mno@ledge% 9ttitude% Practice -, n sensul ca trebuie sa existe o in"ormatie adecvata, urmata de o motivatie pentru adoptarea deciziei de a avea un anumit numar de copii, precum si disponibilitatea mi?loacelor de a putea pune n practica o asemenea decizie. $ceste mi?loace se mpart, conventional, n abortive si contraceptive. 8radul de extindere a plani"icarii "amiliale variaza de la o tara la alta, iar n cadrul unei populatii nationale I de la o cate4orie sociala la alta, "iind de asemenea di"erentiat dupa populatia urbana si rurala, nivelul de instruire etc. $cest lucru este "oarte important pentru a ntele4e "ertilitatea di"erentiala. @n demo4ra"ie vorbim de B"ertilitateC si nu de BnatalitateC. @n limba?ul comun se acorda pre"erinta termenului de natalitate, desi acesta este n oarecare masura va4. =atalitatea reprezinta "recventa sau intensitatea nasterilor ntr#o populatie oarecare ,a unei tari, a unei unitati teritorial#administrative etc.-, "iind masurata pe baza raportului dintre numarul total al nasterilor ,nascutilor vii- si numarul populatiei totale ,numarul mediu-. Jertilitatea este BproductivitateaC acelei parti din populatie care este implicata direct n Bproductia de vietiC, termenul "iind retinut pentru populatia "eminina de v5rsta "ertila ,0K#91 ani-, pentru promotiile de casatorii, pentru populatia casatorita. /om distin4e o fertilitate generala a populatiei de v5rsta "ertila si o fertilitate conHugala 5matrimoniala sau legitima7 care se re"era la casatorii "iind numita si BproductivitateC a casatoriilor. )otiunea cea mai adecvata este B"ertilitateC, masurata ca numar de nascuti vii ce revin de la o "emeie sau de o casatorie, deoarece notiunile implicate n "ormula indicatorilor "ertilitatii sunt BproductiaC ,nascutii vii- si co ortele BproductiveC ,co orte "eminine de v5rsta "ertila sau casatoriile-, cu alte cuvinte, masa de evenimente demo4ra"ice se raporteaza la populatia expusa riscului de nastere. (venimentul de care ne ocupam este nasterea vie= av5nd ca BprodusC nascutul viu, asa cum la mortalitate evenimentul este dcesul av5nd ca rezultat decedatul. 3n"ormatia necesara pentru cunoasterea masei de nasteri vii se asi4ura prin statistica starii civile, cu a?utorul unui "ormular special B'uletin statistic de nastereC n care "i4ureaza o suma de caracteristici esentiale: data nasterii, sexul, ran4ul nasterii si ran4ul nascutilor vii, numarul de copii n viata pe care i are mama respectiva, nascutii 4emeni, asistenta la nastere, 4reutatea copilului la nastere, in"ormatii despre ambii parinti ,data nasterii, nationalitatea, ocupatia, locul de munca, data casatoriei actuale, domiciliul stabil al mamei-.
3
E. Gr)b)nik, 2. 3ill, International demographic terminology: fertility, planning and nuptiality, 4.%.(.(.P. Pa")rs nr.5, 6i7g), 1905. 2 s) -)d)a si8 Cristo"h)r 9i)t:), Fertility Control, &n International Encyclopedia of the Social Sciences ;Ed. Da-id (ils<, -ol.!, 19 =, ".1=2.
Page -B of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu "ata /ruta de natalitate 5"4= sau n7 este un indice care masoara "recventa nasterilor n s5nul unei populatii totale ,ambele sexe, toate v5rstele-, "iind calculat dupa "ormula:
"4= = n = = 0%% P
!ata bruta de natalitate are un caracter aproximativ I ea depinde de structura populatiei, de ponderea populatiei "eminine, a populatiei de v5rsta "ertila I ea este utila n descrierea 4enerala a natalitatii. Hn important spor de precizie aduc indicatorii "ertilitatii populatiei "eminine n v5rsta "ertila. Ceea ce se sc imba este numitorul "ormului I populatia luata n calcul: de la populatia totala se trece la populatia "eminina n v5rsta "ertila. "ata generala de fertilitate 5"*J7 este expresia raportului dintre numarul de nascuti vii si numarul populatiei "eminine n v5rsta "ertila I ca medie anuala I dupa "ormula:
"*J = f = =
J 3K P 0K
0%%%
/aloarea acestui indice este in"luentata nu numai de "ertilitatile speci"ice dupa v5rsta, ci si de structura populatiei "eminine dupa v5rsta. Calculul unor indici mai detaliati. "ata specifica de fertilitate 5"SJ7 este expresia raportului dintre numarul nascutilor vii adusi pe lume de "emeile de o anumita v5rsta si numarul "emeilor respective:
"SJ = n f x =
n =x J n Px
0%%%
@n cazul 4rupelor anuale 5n O 17% "ormula devine:

0 fx
0=x J 0 Px
0%%%
iar atunci c5nd operam cu intervale cincinale vom avea:

K fx
K =x J K Px
0%%%
Fertilitatea 4enerala este "unctie de "ertilitatile speci"ice, dar si de structura populatiei "ertile dupa v5rsta. $ceasta constatare are o importanta deosebita: n populatia "eminina "ertila 4rupele tinere sunt mult mai "ertile dec5t cele n v5rsta si de aceea scc imbarea ponderii 4rupelor de v5rsta determina o modi"icare a "ertilitatii 4enerale. Fertilitatea populatiei !om5niei este de tip precoce, concentrata pe ran4urile unu si doi, deci cu o dimensiune relativ redusa.
Page -6 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu !atele pe care le#am calculat sunt de moment sau ale perioadei% "iind determinate n optica transversala. Cel mai important indicator al intensitatii "ertilitatii de moment ,transversaleeste rata totala de fertilitate 5"TJ7% a carui "ormula este:
"TJ = f x
x =0K
91
$cest indicator mai poarta si alte denumiri: suma fertilitatilor specifice% suma nasterilor reduse 5S="7 I expresie "olosita n demo4ra"ia "ranceza I sau si indice sintetic al fertilitatii% indi"erent daca el se exprima n numar de nascuti vii la 0%%% "emei n v5rsta "ertila sau la o sin4ura "emeie n v5rsta "ertila. Sensul indicatorului este ca si la nuptialitate: "iecare clasa de v5rsta, corespunz5nd unei co orte de "emei, este ec ivalenta cu 0%%% si deci numarul de nascuti vii devine comparabil. (vident, o asemenea populatie este considerata stationara. >aca "olosim expresia de Bsuma nasterilor reduseC, atunci exprimarea este Bnumar de nascuti vii la o "emeie n v5rsta "ertilaC. Cumularea ratelor speci"ice de "ertilitate 5fx7 ne duce la o noua idee, anume ideea descendentei atinse la "iecare v5rsta. $tunci c5nd cumularea a?un4e la 91 ani, nseamna ca avem descendenta atinsa la v5rsta de K% ani, deci descendenta "inala a co ortei ipotetice pe care am considerat#o. "TJ este un indicator de moment ,transversal-= valorile sale, pentru "iecare an calendaristic, exprima deci conHunctura demografica% si nu o tendinta de lun4a durata. 7udecatile pe baza ratei totale de "ertilitate trebuie deci sa se "aca cu toata prudenta. NUPTIALITATEA SI DI1ORTIALITATEA&
Casatoria si divortul ca evenimente sociale. $naliza sociolo4ica si ?uridica a nuptialitatii si divortialitatii. *opulatia expusa riscului de casatorie, recasatorire si divort.
*roblema estimarii repartitiei populatiei dupa stare civila, pentru "iecare an pe baza stocurilor populatiei si "luxurilor demo4ra"ice. Cate4oriile starii civile: casatorit, necasatorit, divortat si vaduv. (stimatia populatiei dupa stare civila ntre doua recensaminte ,intercensitara-. 0. )H*.3$J3.$.($. Casatoria : a. "recventa sau calendarul nuptialitatii b. intensitatea nuptialitatii sau v5rsta la care se nc eie casatoria. Casatoria si "amilia ca institutii sociale. /5rsta le4ala la casatorie. Surse statistice : 6'uletin statistic de casatorie6. !$.( S3 $J.3 3)>3C3. 0. !ata bruta de nuptialitate !'C. 2. !ata 4enerala de nuptialitate !8C 3. !atele speci"ice de nuptialitate ,dupa sex si v5rsta-. 9. !ata totala de nuptialitate !.C. Page -F of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu K. /alorile tendintei centrale: v5rsta medie, v5rsta mediana si v5rsta modala la casatorie. &. Frecventa celibatului de"initiv. 2. *roblema omo4amiei de v5rsta a sotilor la casatorie. <. *roblema caracterului sezonal al casatoriilor. 2. >3/A!.3$J3.$.($. *opulatia expusa riscului de divort. 6'uletinul statistic de divort6. $nc etele asupra divorturilor. !$.( S3 $J.3 3)>3C3. 0. !ata bruta de divortialitate !'>. 2. !ata 4enerala de divortialitate !8> 3. !atele speci"ice de divortialitate. Casatoria si divortul sunt evenimente prin excelenta sociale. $ctul de vointa al subiectilor, conditionarea sociala, cea determinata de le4islatie si cutuma sunt otar5toare n acest caz. 3n"luenta "actorilor sociali I n sensul lar n4lob5nd pe cei economici, culturali, ?uridici, psi olo4ici etc. I este incontestabila. *entru studiul con?uncturii economice s#a "olosit I cel putin n trecut I printre variabilele Bbarometrului economicC indicele nuptialitatii: scaderea activitatii economice, crizele, in"luenteaza nemi?locit nuptialitatea, nc5t pot "i puse "ata n "ata curbele activitatii economice cu cele ale nuptialitatii. $celasi lucru se poate spune despre divortialitate. Se remarca, pe "ondul unei deteriorari economice, o scadere a nuptialitatii si o crestere "ara precedent a divortialitatii. $naliza strict demo4ra"ica a nuptialitatii si divortialitatii este insu"icienta. Sunt necesare consideratii si interpretari sociolo4ice9 si ?uridice, pentru a pune n evidenta anumite caracteristici conditionari si implicatii. >in punct de vedere in"ormational si metodolo4ic este "oarte importanta in"ormatia cu privire la populatia expusa riscului evenimentelor de casatorie, recasatorire si divort. (vident I spre deosebire de deces unde riscul acestui eveniment l are ntrea4a populatie I, riscurile de casatorie si de divort sunt speci"ice unor subpopulatii care trebuie ri4uros delimitate. !iscul primei casatorii nu#l au dec5t persoanele care nu au "ost niciodata casatorite si care au capacitatea de a contracta o casatorie, n conditiile le4islatiei sau cutumei care 4uverneaza acest act n tara respectiva. !iscul de divort nu#l a"ecteaza pe cel de casatorit= n sc imb riscul de recasatorire l au persoanele vaduve si cele divortate. .oate subpopulatiile amintite sunt supuse riscului de deces. *e de alta parte, "iind parti componente ale populatiei totale, aceste subpopulatii se alimenteaza din "luxurile nasterilor, ca intrari n sistemul demo4ra"ic. $?un4em, ast"el, la relatii complexe ntre stocuri ale populatiei si "luxurile demo4ra"ice, ntr#o viziune dinamica. >aca ne#am rezuma numai la primele casatorii si la populatia expusa acestor riscuri ,populatia necasatorita av5nd v5rsta le4ala de casatorie- procesul poate "i reprezentat I sub raport dinamic I relativ simplu: stocul de populatie necasatorita se modi"ica prin e"ectul casatoriei si al deceselor= completarea piramidei acestei subpopulatii se "ace
9
E>ista ramuri )laborat) al) sociologi)i "r)cum sociologia casatori)i si sociologia ?amili)i, absolut indis")nsabil) d)mogra?i)i casatori)i si ?amili)i. D) as)m)n)a, )>ista dr)"tul ?amili)i si alt) ramuri car) aduc o contributi) im"ortanta la &nt)l)g)r)a nu"tialitatii si di-ortialitatii.
Page -8 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu prin adau4area sistematica a co ortelor ce intra n v5rsta nuptiala, ele aliment5ndu#se din "luxul nasterilor. *entru celelalte situatii, lucrurile nu mai sunt at5t de simple. >e aceea, problema este, n "inal, aceea a estimarii repartitiei populatiei dupa stare civila, pentru "iecare an, tin5nd seama de stocurile populatiei si "luxurile demo4ra"ice. 3n"ormatia "undamentala cu privire la starile civile se obtine cu prile?ul recensam5ntului. Se obtine ast"el repartitia populatiei dupa sex, v5rsta si stare civila. *entru calculul di"eritelor rate si probabilitati de nuptialitate si divortialitate avem nevoie nsa de in"ormatia respectiva nu numai la recensam5nt, ci si n perioada dintre doua recensaminte, mai precis, pentru "iecare an. Ca sa rezolvam aceasta problema, a estimatiei populatiei dupa stare civila ntre doua recensaminte, trebuie sa dispunem de in"ormatii privind: a- numarul si repartitia populatiei dupa sex, v5rsta si stare civila la ultimul recensam5nt 5Pt7= b- casatorii, divorturi, decese si nasteri, n perioada urmatoare recensam5ntului 5t% tD17% clasi"icate dupa anumite caracteristici: casatoriile se reprezinta, n primul r5nd, n prime casatorii, dupa sex si v5rsta= divorturile se clasi"ica dupa sex si v5rsta, dar si dupa durata casatoriei= decesele I dupa sex, v5rsta si stare civila= nascutii vii se repartizeaza dupa sex. !epartitia populatiei dupa starea civila, la un moment de timp dat ,la recensam5nt sau la o data estimata- este statica= casatoriile sunt cele ce imprima caracterul dinamic, modi"ic5nd n permanenta repartitia respectiva. 3mportanta casatoriei, sub raport demo4ra"ic, rezida n "aptul ca "recventa acestora ca si v5rsta la care se nc eie casatoria I calendarul nuptialitatii si intensitatea ei, dupa !. *ressat I in"luenteaza nemi?locit "ertilitatea. >e asemenea, ea marc eaza ntemeierea "amiliei. Casatoria si "amilia sunt institutii sociale, de aceea ele sunt re4lementate de le4islatia "iecarei tari. @n !om5nia, dupa Codul "amiliei I care din 01K& re4lementeaza materia casatoriei n locul Codului civil I,casatoria este Buniunea liber consimtita dintre un barbat si o "emeie, nc eiata cu respectarea dispozitiilor le4ale, n scopul ntemeierii unei "amiliiC. *rimul element l constituie actul ?uridic, adica acordul de vointa al celor ce vor sa se casatoreasca= dupa acest acord, casatoria devine independenta de acordul de vointa din care a izvor5t, pentru a "i 4uvernata de statutul stabilit de le4e. *otrivit art.0, al.2 din Codul "amiliei: BFamilia are la baza casatoria liber consimtita ntre sotiC. Sa mai amintim ca le4islatia din !om5nia nu recunoaste dec5t casatoria nc eiata n "ata dele4atului de stare civila. >e cea mai mare importanta este v5rsta le4ala de casatorie: ea este de 0< ani mpliniti pentru barbati si de 0& ani mpliniti pentru "emei. *entru motive bine ntemeiate se poate autoriza ca "emeia sa se casatoreasca la v5rsta de 0K ani mpliniti. @ntruc5t "ertilitatea "emeii este "unctie de v5rsta, are o nsemnatate deosebita v5rsta le4ala de casatorie. >e aceea, n toate doctrinele despre populatie ca si n politicile demo4ra"ice, v5rsta la casatorie este un important obiectiv. .arile n care natalitatea este "oarte ridicata si sunt interesate n reducerea ei cauta sa o in"luenteze si prin marirea v5rstei la casatorie. Sunt nsa tari n care v5rsta la casatorie, pentru "emei, este de 02 sau 09 ani, ceea ce in"luenteaza puternic natalitatea. >e asemenea are importanta proportia populatiei necasatorite si asa#numita "recventa a celibatului de"initiv. )otiunile "undamentale n demo4ra"ia nuptialitatii sunt: casatoria si, respectiv, recasatorirea, precum si populatia nuptiabila. Casatoria, mai corect, prima casatorie Page -6 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu sau casatoria de ran4ul unu, este casatoria nc eiata de o persoana, de v5rsta le4ala de casatorie, care nu a "ost casatorita. !ecasatorirea este casatoria persoanei care este vaduva sau divortata. *opulatia nuptiabila cuprinde toate persoanele n v5rsta le4ala de casatorie ,0< ani pentru barbati si 0& ,0K- ani pentru "emei- care nu sunt casatorite, sunt vaduve sau divortate. Cel mai adesea, prin populatie nuptiabila se ntele4e numai populatia de v5rsta le4ala de casatorie, care nu a "ost casatorita niciodata. 3n"ormatia statistica pentru casatorii este "urnizata de statistica starii civile ,statistica demo4ra"ica curenta-. (xista un buletin special, B'uletin statistic de casatorieC, care cuprinde date importante: a c5ta casatorie contracteaza ,sotul, sotia-, starea civila, data nasterii, nationalitatea, ocupatia, locul de munca, domiciliul stabil al sotului. Cealalta sursa in"ormationala este recensam5ntul populatiei care ne "urnizeaza date cu privire la populatia dupa starea civila I numitorul di"eritelor rate si probabilitati de casatorie si recasatorire. +asura statistica cea mai 4enerala a intensitatii sau "recventei nuptialitatii este: "ata /ruta de nuptialitate 5"487 = c =
8 0%%% P
n care: c reprezinta rata bruta de nuptialitate= 8 I numarul casatoriilor ,de toate ran4urile- nc eiate n decursul unei perioade ,unui an, de obicei-= P E populatia la mi?locul anului ,populatia medie-.
"ata generala de nuptialitate 5"*87 se determina ast"el:

"*8 = 8 P 0K
ani si peste
0%%%
"atele specifica de nuptialitate dupa sex si v5rsta se calculeaza dupa "ormula:
cx =
8x Px
@ntruc5t v5rsta este exprimata n ani si n 4rupe cincinale, "ormula devine:

0cx
08x 0 Px
si
K cx
K8x K Px
Hnul dintre indicatorii cei mai importanti este rata totala de nuptialitate 5"T87% care arata numarul total de casatorii ce revin de o persoana ntr#o co orta ipotetica, ale carei persoane au trait mpreuna intervalul de v5rsta de la 0K ani p5na la v5rsta limita a co ortei. @n acest scop se determina ratele speci"ice de nuptialitate dupa v5rsta pentru toate casatoriile si separat numai pentru primele casatorii= n ambele
Page B, of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu cazuri, nsa, populatia ,numitorul ratei- este populatia de toate starile civile ,casatorita, necasatorita, vaduva si divortata-. Ca si la mortalitate, este important sa se determine valorile tendintei centrale: v5rsta medie, v5rsta mediana si cea modala la casatorie. (le se determina pentru toate casatoriile si separat pentru primele casatorii= de asemenea, separat pentru populatia masculina si "emininaK. Jrec'enta celi/atului definiti' E dupa terminolo4ia "olosita n demo4ra"ia "ranceza I reprezinta proportia, n procente, a persoanelor ramase necasatorite la v5rsta de K% de ani, de obicei n raport cu numarul de persoanelor necasatorite la nceputul perioadei nuptiale, dupa "ormula:
s
s s
M PK% M P 0<
s J
s s
J PK% J P 0K
Corect, acest indice ar trebui sa se calculeze pentru "iecare 4eneratie concreta= se determina nsa pentru o co orta ipotetica, asa cum apare aceasta ntr#o tabela de nuptialitate, construita n optica transversala. *entru punerea n evidenta a omo4ramei de v5rsta este utila determinarea corelatiei ntre v5rsta sotului si sotiei la casatorie. >e asemenea, se poate urmari caracterul sezonal al casatoriilor, mai ales al casatoriilor n mediul rural. >ivortul este un eveniment demo4ra"ic care a"ecteaza direct un alt eveniment demo4ra"ic I casatoria I si, prin scurtarea secventei casatoriei, din ciclul de viata "amiliala, exercita o in"luenta asupra "ertilitatii le4itime sau matrimoniale. Semni"icatia divortului este nsa mult mai lar4a= el este obiect de studiu al dreptului, ca si al sociolo4iei, al psi olo4iei etc. at5t prin conditionari, c5t si prin implicatii. Sursa in"ormationala principala pentru demo4ra"ia divorturilor este statistica starii civile, anume B'uletinul statistic de divortC. @n acest "ormular "i4ureaza: data nasterii ,barbatului si "emeii-, nationalitatea, ocupatia, locul de munca, data nc eierii casatoriei care se des"ace, al c5telea divort, numarul copiilor minori ramasi din casatoria ce se des"ace, ultimul domiciliu comun al sotilor naintea divortului. A alta sursa sunt anc etele asupra divorturilor si care aduc o serie de caracteristici detaliate asupra persoanelor divortate si in"ormatii cu privire la cauzele de divort. Statistica o"iciala asi4ura in"ormatii pe baza carora se poate analiza divortialitatea pe mediile urban si rural, pe ?udete, dupa ocupatie, dupa numarul copiilor minori ramasi si I ceea ce este "oarte important I dupa durata casatoriei si dupa v5rsta persoanelor divortate. C5t priveste populatia supusa riscului de divort, anume populatia casatorita, in"ormatia se obtine cu prile?ul recensamintelor populatiei= promotiile de casatorii, expuse riscului de divort, "i4ureaza n anuarele statistice si cele demo4ra"ice. Statistic vorbind, divortul poate "i privit "ie din punctul de vedere al populatiei casatorite, "ie din cel al promotiilor de casatorii. @nseamna ca at5t divorturile, c5t si populatia expusa riscului de divort pot "i prezentate n aceste doua modalitati
edia ;aritm)tica< x s) obtin) &m"artind suma -alorilor indi-idual) la )?)cti-ul "o"ulati)i sau )santionului; ediana e )st) -aloar)a car) &n cadrul s)ri)i statistic), s)"ara )?)cti-ul "o"ulati)i &n doua "arti )gal); odul ;-aloar)a modala sau dominanta< ! s) utili:)a:a numai c@nd s) lucr)a:a cu ?r)c-)nt) si )st) -aloar)a car) a"ar) cu c)a mai mar) ?r)c-)nta.
K
Page B1 of 86
(veniment >ivort
Simbol
*opulatia expusa riscului de divort *opulatia casatorita dupa sex si v5rsta *romotia de casatorii
Simbol
cPM x cPJ x
>
>ivort
>
8t
Frecventa sau intensitate >ivortialitat e dupa v5rsta >ivort ialitate dupa durata casatoriei
Simbol
d= Dx cP x
D 8t
d =
@n primul r5nd se urmareste "recventa divorturilor ca "unctie a populatiei casatorite dupa v5rsta= n al doilea r5nd, "recventa divorturilor ca "unctie de durata casatoriei. (vident, ntruc5t divortul a"ecteaza doua persoane casatorite, repartitia divorturilor dupa v5rsta este di"erita pentru cele doua sexe= aici avem de a "ace cu Bpersoane divortateC. C5nd nsa problema se pune n raport cu casatoriile, avem de a "ace cu BdivorturiC, "ara speci"icarea persoanelor de sex masculin si "eminin. 3ndicii divortialitatii, "iresc, trebuie calculati ca rate n care intervin divorturile si populatia expusa riscului de divort. (xista, totusi, si indici statistici mai 4enerali rezultati din raportarea divorturilor la ntrea4a populatie sau la unele subpopulatii. "ata /ruta a di'orturilor sau de di'ortialitate este raportul dintre numarul total al divorturilor si populatia la mi?locul anului:
"4D = D 0%%% P
$cest indice este "olosit pe scara lar4a n comparatiile dinamice si internationale. Fireste, semni"icatia sa este destul de 4enerala de vreme ce la numitor se a"la nu populatia expusa riscului de divort, ci populatia totala, de la % ani la 0%% ani. Hn plus de precizie se obtine calcul5ndu#se: rata generala de divortialitate n care numitorul este reprezentat de numarul populatiei de v5rsta nuptiala:
"D* = d = D Px ,0<- ani 0%%%
Se calculeaza separat pentru populatia masculina si "eminina. Hn alt indice cu caracter 4eneral este raportul divorturilor dintr#un an calendaristic la numarul casatoriilor din acelasi an, exprimat n procente:
dc = D 0%% . 8
"atele specifice de di'ortialitate se pot calcula "ie pentru ntrea4a populatie de v5rsta nuptiabila, "ie numai pentru populatia casatorita, dupa "ormula:
Page B2 of 86
dx =
n care
c
Dx 0%%% Px
si
dx =
Dx
c
Px
Px reprezinta numarul populatiei casatorite de v5rsta x .
PROBLEMATICA REPRODUCERII POPULATIEI& 3ntensitatea reproducerii. >e"initia reproductivitatii populatiei. .ipuri de reproducere #simpla #lar4ita #n4ustata /5rsta medie a mamelor la nasterea copiilor lor sau distanta dintre doua 4eneratii. !eproducerea si nasterile de sex "eminin. 0. (xcedentul ,sporul- natural al populatiei. !ata excedentului ,sporului- natural P = 0 M excedent pozitiv = N M populatie crescatoare excedent ne4ativ = Q M populatie descrescatoare excedent nul = O M populatie stationara Fenomenul de depopulare 2. !eproducerea n perspectiva. 8eneratii "eminine si descendente "inale "eminine. 8eneratia reala ,viziune lon4itudinala8eneratia "ictiva sau ipotetica ,viziune transversala, de moment3. !ata de reproducere a anilor traiti ,Jouis Lenr; : 01&K>emo4ra"ia potentiala si notiunea de om ani traiti. (xaminarea "ertilitatii si mai ales a descendentei "inale ne apropie de ideea reproducerii: o 4eneratie care, de#a lun4ul vietii sale, BcreeazaC urmasii ce#i vor lua locul n succesiunea temporala. !eproducerea trebuie vazuta n succesiunea nentrerupta de la o 4eneratie la alta. 3ntuitiv, acest lucru apare cu toata claritatea atunci c5nd ne re"erim la un cuplu casatorit: n decursul vietii sale "ertile da nastere copiilor, care vor continua cuplul respectiv. /om spune ca un numar de doi copii reproduce sau nlocuieste exact cuplul casatorit. .rei copii asi4ura o nlocuire pe scara ceva mai mare= un sin4ur copil nsa nu asi4ura nlocuirea cuplului respectiv.
Page B< of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu 'inenteles, n consideratiile de mai sus nu am "acut nici o re"erire la "aptul daca copii ce reprezinta descendenta "inala vor supravietui p5na la v5rsta la care ei au "ost procreati de parintii lor. Ceea ce ste valabil pentru un cuplu casatorit poate "i extins asupra unei 4eneratii. >e pilda, o 4eneratie de "emei care a atins v5rsta limita "ertila ,K% ani- lasa n urma ei un numar de copii, adica este nlocuita de 4eneratia urmatoare. @n mod asemanator, un 4rup de populatie sau populatia nationala se reproduce prin urmasii pe care i#a adus pe lume. >eci optica "ireasca este aceea a succesiunii 4eneratiilor, a mersului de la 4eneratia parentala la 4eneratia "inala. Cea mai exacta expresie este cea de putere sau capacitate de reproducere, de intensitate a reproducerii= asa cum la nasteri si decese vorbim de natalitate ,"ertilitatesi mortalitate, tot asa n cazul reproducerii ar "i "iresc sa vorbim de reproducti'itate prin care vom ntele4e 4radul n care un 4rup de populatie este nlocuit n timp, ca urmare a proceselor cresterii naturale ,nasteri si decese-. Lntensitatea reproducerii se masoara cu indici adecvati= n "unctie de dimensiunea descendentei vom putea vorbi de o reproducere simpla sau nlocuire exacta a unei 4eneratii de catre cea urmatoare, o reproducere largita si o reproducere &ngusta. >urata medie care separa nasterea mamelor de cea a copiilor lor ,si masurata prin v5rsta medie a mamelor la nasterea copiilor lor- este intervalul dintre 4eneratii succesive, numit si distanta dintre doua generatii succesi'e. Se iau n considerare numai nasterile de sex "eminin pentru a masura reproducerea. A prima con"runtare a nasterilor cu decesele se "ace prin sistemul balantei, n care avem ecuatia
n = = M
n care n este excedentul ,sporul- natural. @n mod corespunzator, vom avea rata excedentului 5sporului natural7;
n o/oo =
n 0%%% P
n care P este numarul populatiei la mi?locul anului ,0 iulie-. @ntruc5t nsa n = = M , se mai poate scrie:
n o/oo = = M = M 0%%% = 0%%% = ( n m ) 0%%% P M P
*utem avea urmatoarele situatii: = N M ,excedent pozitiv-= = Q M ,excedent ne4aitiv-= = O M ,excedent nul-. @n cazul unei populatii de tip nc is, excedentul natural este sin4urul "actor al cresterii ,descresterii- populatiei, iar cresterea respectiva este cresterea naturala. A populatie cu excedent natural pozitiv 5= N M7 este o populatie crescatoare= una cu excedent natural ne4ativ 5= Q M7 este descrescatoare= cea n care excedentul este nul 5= O M7 este o populatie stationara. Hn excedent natural ne4ativ duce la "enomenul denumit depopulare ,diminuarea numarului populatiei-, ceea ce, n "inal, duce la disparitia populatiei respective ,cazul multor popoare de#a lun4ul istoriei-. (xcedentul ,sporul natural- nu reprezinta dec5t expresia balantei nasterilor si deceselor si nu are nici o semni"icatie pentru puterea de reproducere a populatiei. Cu Page B- of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu toate acestea, el este "olosit pe scara lar4a, acord5ndu#i#se o importanta pe care el nu o poate avea. .otusi, el apare "oarte util n aprecierea tranzitiei demo4ra"ice, mai cu seama prin "aptul ca unul si acelasi excedent natural se poate realiza la nivelele di"erite ale natalitatii si mortalitatii. @n perioada 013% I 0131, la o rata "oarte ridicata a natalitatii si mortalitatii, rata excedentului natural era aceeasi ca n perioada 01&2 I 012&, realizata nsa la niveluri mult mai scazute ale celor doua componente ale miscarii naturale. $ceasta constatare este utila pentru caracterizarea "azelor Btranzitiei demo4ra"iceC. Se observa rata relativ ridicata a excedentului natural n perioada 019< I 01K&, datorita puternicei scaderi a mortalitatii. +omentul marc eaza, dupa aprecierea noastra, tranzitia demo4ra"ica n !om5nia, adica trecerea de la niveluri ridicate ale natalitatii si mortalitatii, la niveluri mai scazute ,"aza a doua-, cu un excedent ridicat, caracteristic BexplozieiC demo4ra"ice. (xcedentul natural ne a?uta sa descriem si sa ntele4em cresterea demo4ra"ica si nu reproducerea populatiei. +ai mult, un excedent natural pozitiv poate sa camu"leze perspectivele reproducerii populatiei. *uterea de reproducere a unei populatii poate "i descrisa si analizata numai n contextul succesiunii 4eneratiilor, asa cum dealt"el recomanda si bunul simt. $ceasta ne duce la necesitatea examinarii unei 4eneratii n raport cu nascutii vii pe care o 4eneratie l realizeaza, adica cu descendenta "inala. >emo4ra"ia acorda pre"erinta inte4rala considerarii generatiilor feminine si descendentei finale feminine. /om examina modul n care o 4eneratie "eminina si asi4ura reproducerea prin numarul de "iice pe care le aduce pe lume. *utem sa ne re"erim la o generatie reala ,viziune lon4itudinala-, dar si la o generatie ipotetica ,"ictiva-, care ar corespunde viziunii transversale ,de moment-. )umeroase sunt ratiunile care pledeaza n "avoarea tratarii transversale, care ne o"era in"ormatii pentru "iecare an n parte, ca sinteza a "ertilitatii celor 3K de co orte de v5rsta "ertila, coexistente n "iecare an. $ determina reproducerea pe 4eneratii este di"icil si, n acelasi timp, insu"icient, deoarece n "iecare an calendaristic vom avea o sin4ura 4eneratie "eminina care si nc eie perioada "ertila, n timp ce alte 4eneratii vor avea "ie "ertilitatea nc eiata, "ie nenc eiata la di"erite v5rste. $celasi lucru se poate spune si despre promotiile de casatorii. *rintre inovatiile metodolo4ice aduse calculului indicilor reproducerii se numara procedeul propus de demo4ra"ul "rancez J. Lenr;&, sub denumirea de reproducere a anilor traiti. 3deea este aceea de a pune mai bine n evidenta rolul mortalitatii n reproducerea populatiei. @ntr#adevar, locul pe care#l detine o persoana n istoria populatiei depinde de timpul prezentei sale n populatie, adica de durata de viata. "ata de reproducere a anilor traiti 5"97 I dupa J. Lenr; I este raportul dintre total=ul de ani traiti de catre 4eneratia#"ica si totalul de ani traiti de 4eneratia#mama. >aca mortalitatea 4eneratiei#"ica este mai redusa dec5t mortalitatea 4eneratiei# mama, atunci, c iar daca
"% 0
,unde ", este rata neta de reproducere-, se asi4ura
mentinerea sau c iar cresterea reproducerii populatiei, prin cresterea sperantei de viata la nastere. (ste una din aplicatiile demo4ra"iei potentiale care se bazeaza pe notiunea de om#ani traiti, si nu pe simplul numar al populatiei.
&
6. 3)nrA, R"fle#ions sur les tau# de reproduction, &n 'Po"ulation* ;4$ED< nr.1/19 ! ;du"a ,. Pr)ssat, op$c cit$, ".259<.
Page BB of 86
MOBILITATEA SPATIALA A POPULATIEI& +iscarea naturala si miscarea mi4ratorie a populatiei. Cresterea naturala si cresterea mi4ratorie a populatiei. = E M P spor natural, crestere naturala L E E P spor mi4ratoriu, crestere mi4ratorie

evenimente cu caracter dual, biolo4ic si social ,nasterea si decesulevenimente sociale ,mi4ratia-
$bordarea demo4ra"ica a mi4ratiei ca : 0.# "actor al miscarii 4enerale a populatiei, "luxuri de populatie care modi"ica numarul, structura si caracteristicile populatiei n localitatea de ori4ine si n localitatea de destinatie. 2.# studiul "enomenelor demo4ra"ice ,natalitate, mortalitate, comportament reproductiv- al populatiei mi4rante. 3.# ca "actor al redistribuirii populatiei n teritoriu, ca "actor al cresterii urbane si al depopularii rurale. +A'3J3.$.($ *A*HJ$.3(3. >e"initie. +obilitatea spatiala +i4ratia populatiei *roblema de"inirii corecte a unitatilor 4eo4ra"ice sau teritorial administrative. .3*H!3 >( +38!$.3(. n raport cu 4ranitele o"iciale ale unei tari : 0.interna 2.internationala. n raport cu perioada, intervalul de mi4ratie : 0. perioada sau interval "ix 2. mi4ratie pe durata vietii. +38!$.3( S3 +38!$). ,eveniment si persoana-. JAC$J3.$.( >( A!383)( S3 JAC$J3.$.( >( >(S.3)$.3(. *J(C$!3 S3 SAS3!3, (+38!$!3 S3 3+38!$!3. +i4ratie neta 3mi4ratie neta (mi4ratie neta +i4ratia bruta +i4ratia de ntoarcere SH!S( S.$.3S.3C( #recensaminte #statistica curenta ,buletinul statistic pentru sc imbarea domiciliului-
Page B6 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu #anc ete asupra mi4ratiei 3)>3C3 S3 !$.( $J( +38!$.3(3 0. rata de mi4rare 2. rata de emi4rare 3. rata de imi4rare 9. rata mi4ratiei nete Curente mi4ratorii n raport cu localitatea de destinatie. Caracterul selectiv al mi4ratiei ,pe sex, v5rsta, cate4orie socio#pro"esionala, stare civila, nivel de instruire, mediu de ori4ine, mediu de locuire, distanta-. Factorii mi4ratiei ,"actori de atractie si "actori de respin4ere)asterea si decesul, casatoria si divortul sunt evenimente demo4ra"ice propriu#zise cu un termen clasic, ele intra n notiunea 4enerala de miscare naturala a populatiei. *opulatia de tip nc is, este un ansamblu sau o colectivitate ce se rennoieste mereu, sub e"ectul nasterilor si deceselor, iar aceste procese isi 4asesc expresia completa in modelul populatiei stabile. *opulatia este insa si sistem desc is: numarul si structura sa, la scara national sau a unei unitati teritorial#administrative, pot "i in"luentate de mi4ratia externa si cea interna= aceasta parte a miscarii 4enerale a unei populatii constituie miscarea migratorie a populatiei. $sadar, miscarea 4enerala a populatiei, deci dinamica ei, se compune din doua miscari, naturala si mi4ratorie, a caror ecuatie de balanta este urmatoarea:
Pt = P% + , = M - + , L E -
n care L reprezinta intrari,imi4rari- = E I iesiri,emi4rari-. >aca = 0 M este excedentul ,sporul- natural, atunci L 0 E este excedentul sau sporul mi4ratoriu. @ntr#un sens mai 4eneral, primul reprezinta cresterea naturala, cel de# aldoilea, cresterea migratorie. +i4ratia, ca eveniment constand in sc imbarea statului rezidential al unei persoane, nu mai are caracter dual, biolo4ic#social, pe care l#au avut nasterea si decesul= ea este n intre4ime un eveniment social. $ceasta nseamna ca mi4ratia are o conditionare sociala # n sensul cel mai lar4 al cuvantului si 4enereaza consecinte sociale, printre care, si demo4ra"ice. >e aceea studiul mi4ratiei este prin excelenta interdisciplinar: sociolo4ia, 4eo4ra"ia, economia politica se numara printre stiintele cele mai interesate in cunoasterea mi4ratiei. >emo4ra"ia se intereseaza n acest eveniment, n primul r5nd ca "actor al miscarii generale a populatiei, ca "luxuri de populatie care modi"ica numarul si structura populatiei n localitatea de ori4ine si n localitatea de destinatie, caracteristicile demo4ra"ice ale celor doua populatii. (a nsa studiaza si "enomenele demo4ra"ice: natalitatea, mortalitatea, nuptialitatea # ale populatiei mi4rante, sc imbarea comportamentului reproductiv al acesteia.
Page BF of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu +i4ratia este studiata apoi ca "actor al redistri/uirii populatiei &n teritoriu, ca "actor al cresterii ur/ane, al omogenizarii sociale. Mo/ilitatea populatiei este procesul prin care persoanele si sc imba statutul rezidential, pro"esional sau social prin trecerea la alt statut. @n mod corespunzator, sc ematic se pot distin4e: mobilitatea spatiala ,teritoriala sau 4eo4ra"ica-, mobilitatea pro"esionala si mobilitatea sociala. *rin extindere, se poate aplica si la sc imbarea statutului matrimonial I trecerea de la o stare civila la alta #, la sc imbarea statutului educational etc. *entru mobilitatea pro"esionala si sociala, trecerile I n sociolo4ia clasica I sunt cele care se re"era la doua 4eneratii succesive: cate4oria sociopro"esionala a parintilor si a copiilor lor, cate4oria sociala a parintilor si cea a copiilor, deci privite n optica B inter4eneratiiC. Mo/ilitatea spatiala a populatiei este procesul care cuprinde suma deplasarilor populatiei n spatiu, determinate de cauze variate, pe distante mai mari sau mai mici nsotite sau nu de sc imbarea de"initiva ,permanenta- a domiciliului le4al sau obisnuit. @n aceasta notiune intra deplasarile turistilor, ale lucratorilor sezonieri, ale navetistilor, ale persoanelor dintr#o localitate n alta, inclusiv a celor nsotite de sc imbarea de"initiva a domiciliului. Migratia populatiei este o "orma a mobilitatii spatiale sau 4eo4ra"ice a populatiei, nsotita de sc imbarea domiciliului obisnuit, ntre doua unitati administrativ#teritoriale bine de"inite. Se mai numeste migratie rezidentiala, ntrucat persoana implicata ntr#o asemenea miscare si sc imba statutul rezidential. *rin urmare, n notiunea de mi4ratie a populatiei sau mi4ratie rezidentiala nu intra nomadismul, excursiile, turismul, deplasarile sezoniere ,mi4ratia sezoniera-, di"eritele "orme ale navetismului sau mi4ratiei pendulatorii. >e aceea este important sa se de"ineasca corect unitatile 4eo4ra"ice sau teritorial#administartive ntre care se produc sc imbarile rezidentiale. *entru !om5nia, aceste unitati sunt cele de"inite de mpartirea administrativa a teritoriului. Sc imbarile de domiciliu n cadrul aceleiasi comune sau aceluiasi oras ,municipiu- nu intra n notiunea de mi4ratie, desi ele pot avea o amploare mare sau 4enera anumite consecinte economice etc. @n raport cu 4ranitele o"iciale ale unei tari, mi4ratia poate "i: # migratia interna I totalitatea deplasarilor, insotite de sc imbarea de"initiva ,permanenta-a domiciliului obisnuit in cadrul unei tari, intre unitatile teritorial #administrative = # migratia internationala 5externa7 # totalitate deplasarilor, nsotite de sc imbare de"initiva ,permanenta- a domiciliului, ntre doua tari. Perioada 5inter'al7 de migratie I perioada la care se re"era mi4ratia, determinata cu prile?ul nre4istrarii si care poate "i : # perioada sau inter'al fix, de"init prin nceputul perioadei sau prin lun4imea perioadei = # migratie &n decursul 'ietii I mi4ratie nre4istrata de obicei la recensaminte, reprezentand intervalul dintre data nasterii ,n localitatea de ori4ine- si data nre4istrarii n localitatea de destinatie-, "ac5nd abstractie de numarul de deplasari. *entru o corecta descriere si analiza statistica se urmareste separat: # migratia sau deplasarea dintr#o localitate n alta, aceasta "iind Bevenimentul B demo4ra"ic, prin analo4ie cu evenimentul de nastere si de deces= # migrant ,persoana mi4ranta- I persoana care a savarsit una sau mai mult mi4ratii. *entru interpretarea probabilista si ntocmirea unor tabele probabiliste de mi4ratie, este important sa se "aca distinctie ntre persoanele care au "acut o sin4ura Page B8 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu mi4ratie, doua mi4ratii etc., ntre persoanele mi4rante si populatia Bexpusa riscului de mi4ratieC. @n raport cu participarea la mi4ratie, "iecare persoana are o anumita situatie. Statutul migrational sau de mo/ilitate este de"init pe baza clasi"icarii datelor recensam5ntului populatiei, n urmatoarele cate4orii : $. *opulatia neimi4ranta. '. *opulatia imi4ranta n interiorul tarii. 0. comune ,inclusiv comune suburbane2. oras ,inclusiv municipii3. ?udete. C. *opulatia imi4ranta din a"ara tarii ,prin imi4ratie externa-. $ceasta clasi"icare are o analo4ie cu clasi"icarea dupa statutul pro"esional ,pe cate4orii sociopro"esionale- si dupa statutul social ,pe cate4orii sociale-. Aocalitatea de origine ,plecare- I localitatea din care pleaca persoana mi4ranta, deci din care ncepe deplasarea. Se noteaza de obicei cu indice i . Aocalitatea de destinatie ,sosire- I localitatea n care ia s"arsit deplasarea persoanei mi4rante= se noteaza cu indice H . .inand sema de cele doua tipuri "undamentale ale mi4ratiei, este recomandabil sa se "oloseasca urmatoarele expresii : # plecari si sosiri, ca evenimente, n cadrul mi4ratiei interne= n mod corespunzator, persoanele respctive sunt plecate ,din localitatea de ori4ine- si sosite ,n localitatea de destinatie- = # imigrari si emigrari, ca evenimente n cadrul mi4ratiei internationale= n mod corespunzator, persoanele respective sunt emigrate ,dintr#o tara- si imigrate ,ntr#o tara-. )otand cu L numarul persoanelor sosite ,imi4rate- si cu E numarul persoanelor plecate ,emi4rate-, a?un4em la notiunile urmatoare : Migratie neta sau sporul mi4ratoriu este balanta dintre numarul persoanelor sosite ,imi4rate- si persoanele plecate ,emi4rate-:
M = L E
Lmigratie neta I mi4ratie n care numarul persoanelor sosite ,imi4ratedepaseste pe cel al persoanelor plecate :
LE
Emigratie neta I mi4ratie n care numarul persoanelor plecate ,emi4ratedepaseste pe cel al persoanelor sosite :
E L
Hzual este numit spor, excedent sau sold mi4rator, atasandu#se, dupa caz, semnul plus sau semnul minus. +i4ratia neta este cea de a doua componenta a miscarii totale a unei populatii, sau a cresterii demo4ra"ice, Cresterea totala a populatiei este :
Page B6 of 86

Pt +0 Pt = , = M - + , L E -
si se compune din :cresterea naturala 5 = E M 7 si cresterea mi4ratorie 5 L E E 7. Ja nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, ?udetelor, vom distin4e deci populatii cu spor natural pozitiv, ne4ativ si nul. >ispunand de numarul populatiei la doua recensaminte ale populatiei si de cresterea naturala n perioda intercensitara sa determina cresterea mi4ratorie. Migratia /ruta I suma sositilor ,imi4ratilor- si a plecatilor ,emi4ratilor- L D E. $cest indicator este necesar pentru a cunoaste amploarea sau intensitatea deplasarilor dintre localitatea i si H si, de asemenea, pentru calculul ratei brute de redistributie a populatiei n teritoriu. A "orma speciala a mi4ratiei este : # migratia de intoarcere I mi4ratie cuprinzand persoanele mi4rante care, dupa o perioada de sedere n localitatea de destinatie, se ntorc n localitatea de ori4ine. 8urent 5flux7 migrator sau de migratie I mi4ratie care cuprinde un 4rup de persoane mi4rante avand o localitate de ori4ine ,plecare- comuna si o localitate de destinatie ,sosire- comuna, ntr#o perioada de timp data. Se poate vorbi de pilda, de "luxurile sau curentele mi4ratorii ale populatiei din ?udetul 'otosani catre ?udetele Constanta si 3l"ov, n perioada dintre recensamintele din 01&& si 0122, "luxuri de o mare intensitate. >escrierea si analiza mi4ratiei depind de sursele de in"ormatii privind persoanele mi4rante, de volumul caracteristicilor nre4istrate si, desi4ur, de calitatea datelor respective. @n 4eneral, sursele de date asupra mi4ratiei sunt : # recensamintele populatiei, # anc etele asupra 4ospodariilor, # re4istrele permanente de populatie, # alte surse. Sursa cea mai completa este recensam5ntul populatiei. Cu exceptia recensam5ntului din 01K&, care nu a inclus caracteristici pe baza carora sa se poata determina mi4ratia, recensamintele din 01&& si 0122 au prevazut asemenea caracteristici. "ecensam#ntul populatiei si al locuintelor din 1B martie 1666 a inclus urmatoarele caracteristici : 0. locul nasterii ,?udetul, municipiul, orasul, comuna-, 2. anul stabilirii n localitate, 3. domiciliul actual ,sat, comuna, oras, ?udet*e baza prelucrarii acestor caracteristici, combinate cu altele, s#au determinat pentru "iecare unitate administrativ#teritoriala numarul persoanelor din localitatea respectiva, numarul persoanelor nascute n alte localitati si recenzate la recensamant n localitatea domiciliului actual, perioada stabilirii n localitatea recenzata. @n "elul acesta, s#au identi"icat miscarea inter?udeteana, miscarea dintre urban si rural. +i4ratia determinata cu acst prile? este de tipul Bduratei vietiiC, deoarece nu se cunosc persoanele care au mi4rat din localitatea de ori4ine si apoi s#au rentors, nu se cunoaste numarul mi4ratiilor pentru "iecare persoana, persoanele mi4rante, dar care ntre timp au decedat etc. "ecensamantul populatiei si al locuintelor din B ianuarie 16FF a lar4it pro4ramul de observare, incluzand ,Formularul J*.Cladire, locuinta, persoane-: 0. locul nasterii ,?udetul, municipiul, orasul, comuna, inclusiv comuna suburbana-,
Page 6, of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu 2. anul stabilirii n localitate, 3. ultima resedinta avuta ,?udetul, municipiul, orasul, comuna, inclusiv comuna suburbana-, 9. domiciliul actual. *rin prelucrare se obtin in"ormatii mai detaliate asupra mi4ratiei ,ultima resedinta avuta de persoana recenzata-. +i4ratia se cunoaste, ca si baza recensam5ntului din 01&&, prin determinarea persoanelor recenzate n localitatea actuala, dar nascute n alta localitate. Se poate, printre altele, urmari si caracteriza mi4ratia n cadrul di"eritelor co orte, prin racordarea datelor din 01&& cu cele din 0122, prin crearea posibilitatii unor reconstituiri lon4itudinale. Statistica curenta a migratiei se bazeaza pe B'uletinul statistic pentru sc imbarea domiciliuluiC. B'uletinul statistic pentru sc imbarea domiciliuluiC cuprinde un mare numar de caracteristici pentru persoanele mi4rante cu sc imbarea de"initiva a domiciliului: sexul, data nasterii, starea civila, nivelul de instruire ,ultima scoala absolvita-, sursa principala de existenta, ocupatia, unitatea social#economica, numarul copiilor sub 09 ani care sc imba domiciliul. *entru descrierea si analiza mi4ratiei interne se "olosesc rate statistice uzuale si probabilitati. Cei mai 4enerali indici sunt : "ata de migrare : m =
M R P
n care m este rata de mi4rare = P I populatia medie = R I constanta ,de obicei 0%%%-. $cest indice masoara intensitatea mi4ratiei de 0%%% locuitori. "ata de imigrare : mi =
L R P
n care L reprezinta numarul sosirilor sau intrarilor ,imi4rarilor-. "ata de emigrare : me =

E R P
n care E reprezinta numarul plecarilor sau iesirilor ,emi4rarilor"ata migratiei nete : mn =

L E R P
n care L E E este mi4ratia neta ,soldul, excedentul sau sporul mi4ratoriu-. .recerea de la acesti indici uzuali la indici cu caracter de probabilitati presupune rezolvarea a doua probleme: ale4erea unei populatii care sa reprezinte populatia Bexpusa riscului de mi4rareC, iar numarul mi4rantilor sa "ie clasi"icat dupa numarul de mi4ratii, ceea ce ar presupune notiunea de Bprimele mi4ratiiC. >e o deosebita importanta este descrierea si analiza curentelor ,"luxurilormi4ratorii. (vident, populatia expusa riscului de emi4rare este cea din localitatea de
Page 61 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu ori4ine ,plecare-. >aca retinem notatia de i pentru localitatea de plecare si H pentru cea de sosire ,destinatie-, vom avea:
miH = M iH Pi R .
A asemenea rata are un caracter de probabilitate si masoara BrisculB de deplasare de la localitatea i la localitatea H, "iind n acelasi timp o masura a 4radului de atractie exercitat de localitatea H . Felul n care se ale4e populatia Pi este determinata de caracteristicile mi4ratiei MiH: daca datele asupra mi4ratiei s#au obtinul prin re"erire la locul de resedinta la o data anterioara determinata, populatia expusa riscului de mi4ratie este acea parte de populatie i care a supravietuit de la data de re"erinta p5na la data recensam5ntului. @n acest caz, rata miH masoara probabilitatea pe care o au persoanele ce locuiau la data de re"erinta n localitatea i ,momentul t- si care au supravietuit p5na la data recensam5ntului ,momentul tDn- de a avea domiciliul n localitatea H la data recensam5ntului. A asemenea rata se scrie :
miH = M iH Pt ,t +n M i + M i , R
M n care M.i reprezinta numarul total de sositi in localitatea i , H
Hi
M iH Mi. reprezinta numarul total de plecati din localitatea i , H
Se poate calcula curentul mi4ratoriu in raport cu localitatea de destinatie :

miH = M iH PH ,t +n R
$ceasta rata exprima raportul dintre numarul mi4rantilor si e"ectivul populatiei din localitatea H la momentul tDn. Calculul curentului ,"luxului- mi4rator net 5MiH0MHi7 si cel al mobilitatii brute ,mi4ratiei brute- se "ace dupa "ormula :
m,iH Hi - = M iH M Hi R , Pi ,t +n M . H - , PH.t +n M . H + M H + 2 2
$ceasta rata exprima raportul dintre mi4ratia neta si e"ectivul populatiilor a"ectate de mi4ratie sau media populatiei localitatii de plecare 5i7 si localitatii de sosire 5H7. 3mportant este sa se determine ratele de mi4ratie pe sexe si varste, tin5nd seama de "aptul ca mi4ratia este prin excelenta BselectivaC
Page 62 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu @n cazul ca se dispune de date, metoda este aproximativ aceeasi, iar ratele di"erentiale sau speci"ice. Formula 4enerala va "i :
m( x ) iH =
+n Pit, x +n M , x - . H M , x - i .
M ( x ) iH
n care M5x7 reprezinta persoanele mi4rante de varsta x la momentul tS care devin de varsta x D n la momentul t D n. *ersoanele mi4rante se deosebesc de persoanele nemi4rante= de aceea, populatia mi4ranta nu poate "i considerata un esantion al populatiei nationale. $?un4em la notiunea de mi4ratie selectiva. Migratia selecti'a sau selectia migratorie este procesul de autoselectie a persoanelor mi4rante in con"ormitate cu di"erite caracteristici sociale. *rincipalele sunt: sex, v5rsta, stare civila ,statutul "amilial-, nivelul de instruire, ocupatia, "actorii psi olo4ici si "actorii politici ,ncura?area mi4ratiei sau diri?area "luxurilor mi4ratorii-. $naliza mi4ratiei dupa aceste caracteristici duce la "ormularea unor Ble4iC ale mi4ratiei. a- Sexul este o prima caracteristica selectiva= "emeile predomina n mi4ratia pe distante mai mici, n timp ce n mi4ratia internationala predomina barbatii. b- )arsta este "oarte importanta n mi4ratie: atat n mi4ratia interna, c5t si n cea internationala predomina persoanele tinere. $ceasta constatare are caracterul unei adevarate le4itati sociolo4ice. c- Starea civila este de asemenea o caracteristica selectiva. d- )ivelul de instruire si ocupatia reprezinta caraceristici selective, deoarece in cea mai mare masura motivatia mi4ratiei actuale este economica. II& RESURSE UMANE& POPULATIA DUPA CARACTERISTICI SOCIAL"ECONOMICE& POPULATIA DUPA NI1EL DE INSTRUIRE& 0. Studiul demo4ra"ic al populatiei dupa caracteristici educationale. 2. $naliza populatiei scolare. *opulatia ca sitem existent n societate , se BintersecteazaC cu alte sisteme= n "elul acesta se creeaza I statistic vorbind # noi repartitii ale populatiei, anume dupa caracteristici sociale, economice , culturale etc. >e importanta prioritara este studiul acelor repartitii care rezulta din intersectarea populatiei, ca sistem demo4ra"ic, cu sistemul educational, cu sistemul economic si cu sistemul abitatului sau al asezarilor umane . $cesta duce la identi"icarea urmatoarelor tipuri noi: populatia dupa nivelul de instruire, populatia activa si inactiva, populatia urbana si rurala. @n "iecare caz, populatia , ca sistem demo4ra"ic, o"era un numar, o structura dupa sex, varsta si stare civila, iar sistemele respective Bo"eraC stoc de nvatamant, locuri de munca, asezari umane. )oile populatii rezultate din aceasta combinare demo4ra"ia le examineaza cu precadere prin prisma caracteristicilor demo4ra"ice= aceste noi populatii sunt Page 6< of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu administrate n comun cu disciplinele de specialitate: sociolo4ia si economia educatiei, economia politica, sociolo4ia si 4eo4ra"ia asezarilor umane. *rima si cea mai importanta caracteristica calitativa a unei populatii este nivelul ei de instruire sau, mai 4eneral, stocul de invatam5nt de care dispune. Studiul demo4ra"ic al populatiei dupa caracteristici educationale are n vedere doua aspecte : a- populatia totala si populatia activa dupa nivelul de instruire = b- populatia de v5rsta scolara, a"lata n procesul de nvatamant. "ata ni'elului 5gradul7 de instruire a populatiei se calculeaza ca rata 4enerala si rate speci"ice dupa sex si varsta. "ata generala a nivelului de instruire :
pP = PP P 02 ani si
peste
0%%= p M =
PM P 02 ani si
peste
0%%= p S =
PS P 02 ani si
peste
0%%
"ata specifica a nivelului de instruire :

P n px
P n Px n Px
0%%=
M npx
M n Px n Px
0%%=
S n px
S n Px n Px
0%%
n care Pp, Pm, Ps reprezinta numarul persoanelor avand nivelul ,4radul- de instruire primar, mediu ,secundar- si superior. Se poate modi"ica numitorul, n sensul adoptarii populatiei de v5rsta corespunzatoare, adica a populatiei care poate avea BrisculC respectiv. >e pilda, rata nivelului de instruire superior ar trebui calculata numai n raport cu populatia n varsta de 29 ani si peste, considerand ca nvatam5ntul superior se nc eie la varsta de 29 ani. Curba "eminina a nivelului de instruire, asociata celei a ratelor de scolarizare, se poate dovedi "oarte utila n analiza "ertilitatii cunoscand e"ectul pe care#l exercita nivelul de instruire asupra "ertilitatii. Considerarea invatamantului ca "actor al cresterii economice, sub "orma de capital uman sau intelectual, a dus la crearea notiunii de stoc de &n'atamant, prin analo4ie cu stocul de capital, de"init ast"el : Bse numeste stoc de nvatamant al unei tari la un anumit moment suma anilor de studii care au "ost e"ectuati de ntrea4a populatieC. Se poate determina stocul /rut de nvatamant al unei populatii, prin nsumarea numarului de ani de scoala al "iecarei persoane si un stoc ponderat, n care anii de nvatamant de 4rad mai nalt se pondereaza pentru a se tine seama de di"erenta de calitate. *e baza stocului de nvatamant se determina durata medie de scolarizare a populatiei , mpartind stocul de nvatamant la numarul populatiei. Cea de a doua optica n studiul demo4ra"ic al nvatamantului este analiza populatiei scolare, adica a populatiei care est cuprinsa n sistemul educational, n procesul de nvatamnant. A parte din in"ormatii se obtin cu prile?ul recensam5ntului, cea mai mare parte este nsa "urnizata de statistica scolara. )otiunea demo4ra"ica "undamentala este populatia de '#rsta scolara I o subpopulatie analoa4a cu populatia de v5rsa "ertila sau cu populatia n v5rsta de munca. Jimitele de v5rsta variaza de la o tara la alta, n "unctie de le4islatia nvatam5ntului privind n special nvatamantul 4eneral si obli4atoriu. $naliza populatiei scolare cu metode demo4ra"ice are c5teva aspecte interesante. )otiuni precum co orte, analiza lon4itudinala , probabilitati de trecere si 4asesc o aplicare curenta n demo4ra"ia scolara. Page 6- of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu Arice e"ectiv de elevi sau studenti, avand drept caracteristica anul de nvatamant si 4radul de nvatamant si care cunoaste BrisculC unor evenimente n cursul unui an scolar este o co orta. Cea mai 4enerala masura este rata de promovare ,"r. taux de progression-, dintr#un an n altul, dintr#un 4rad de invatamant n altul, dupa "ormula :
p=
+0 = tR+ 0
=tR
n care : = este e"ectivul elevilor,studentilor- = R I clasa = t I anul. Hn asemenea indice masoara "recventa trecerilor dintr#un an n altul, concomitent cu a trecerilor de la o clasa la alta. Similitudinea cu probabilitatea de supravietuire din tabela de mortalitate este evidenta. >esi4ur, exista si o rata de ramanere sau de pierdere, asemanatoare cu probabilitatea de deces. *utem sa extindem la situatii importante de 4enul celor pe care le ridica ntrebarea: care este sansa ca cineva care a absolvit nvatamantul mediu sa "ie admis ntr#o institutie de nvatamant superior X .recerile de la o clasa la alta sunt a"ectate si de o anumita probabilitate de deces I "oarte redusa la aceste v5rste. POPULATIA DUPA MEDIILE DE 1IATA URBAN SI RURAL& 0. Hrbanul si rural ca medii de viata aparute de#a lun4ul istoriei si conditionate n spatiu si timp. 2. Clasi"icari nationale si internationale. Surse de date n demo4ra"ia urbana si rurala. 3. Concentrarea urbana si depopularea rurala. *opulatia urbana cuprinde% &n general persoanele care &si au domiciliul sta/il &n localitatile de tip ur/anI populatia rurala este totalitatea persoanelor care au domiciliul sta/il &n localitatile de tip rural. 9ceste doua populatii sunt% &n primul rand% categorii sociologice% definite pe /aza de caracteristici demografice% economice% ur/anistice etc. Ta/itatul ur/an sau orasul este un sistem economico#4eo4ra"ic avand : a- componente teritoriale ,vatra sau perimetrul: intravilanul I supra"ata a"ectata constructiilor de orice "el= extravilanul I restul teritoriului administrativ al orasului si b- componenta social#economica: orasele se caracterizeaza printr#un anumit 4rad de dezvoltare n teritoriu a activitatii de productie, dezvoltarea multilaterala a serviciilor, dezvoltarea circulatiei si transporturilor. Mediul ur/an cuprinde orasele si populatia lor si este mediul social care are ca "actori : a- concentrarea populatiei = b- concentrarea si densitatea ridicata a "ondului construit = c- deservirea, ec iparea di"erentiata si complexa= d- o anumita structura si zoni"icare "unctionala a localitatii urbane = e- populatia este an4a?ata ntr#o activitate productiva, preponderent nea4ricola. Ta/itatul rural sau satul este un sistem economico#4eo4ra"ic n care ocupatia populatiei este preponderent a4ricola, avand anumite caracteristici n ce priveste dimensiunea, numarul populatiei, nzestrarea edilitara. Page 6B of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu Mediul rural, cuprinde satele ,comunele- si populatia lor si este mediul social n care activitatea populatiei este cu precadere a4ricola. @n "iecare tara, orasele si satele exprima o "orma de diviziune sociala a muncii, au o anumita conditionare istorica speci"ica. >e"initia orasului si satului di"era de la o tara la alta, de la o epoca la alta. >e aceea, n demo4ra"ia urbana si rurala se "olosesc: clasi"icarea nationala si clasi"icarea internationala. Clasi"icarea nationala este cea determinata de actele normative n vi4oare care de"inesc orasul si satul= cea internationala, adoptata n special n lucrarile A.).H., se bazeaza pe un criteri cantitativ conventional. Jocalitatile avand peste 2%%%% de locuitori constituie I n sistemul A.).H. I populatia urbana. @n !omania doua 4rupari "undamentale se "olosesc. *rima cuprinde: a- municipiile si orasele= b- comunele suburbane= c- comunele. $ doua: mediul ur/an, n care se include populatia municipiilor si oraselor plus populatia comunelor suburbane, si mediul rural, care cuprinde populatia comunelor ,"ara aceea a comunelor suburbane-. Sursele de date statistice privind populatia urbana si rurala sunt recensamintele populatiei. @n !omania n cele 00 recensaminte e"ectuate ntre 0<3< si 0112, problema populatiei urbane si rurale a "i4urat expres. *e baza prelucrarii rezultatelor recensamintelor, obtinem populatia repartizata pe municipii si orase, pe comune, clasi"icate dupa anumite caracteristici. Cunoasterea "enomenelor demo4ra"ice I natalitatea, mortalitatea, nuptialitatea, divortialitatea I se asi4ura prin statistica starii civile. +i4ratia I "actor decisiv n redistribuirea teritoriala a populatiei, n sc imbarea proportiei dintre urban si rural I se cunoaste atat prin recensamintele populatiei, c5t si prin statistica curenta a mi4ratiei >emo4ra"ia urbana si rurala se ocupa de populatia celor doua medii, de tipolo4ia localitatilor dupa anumite caracteristici, de mi4ratia intrna ca "actor de redistribuire a populatiei n teritoriu, de "enomenele demo4ra"ice di"erentiale, colaborand cu disciplinele speci"ice, precum 4eo4ra"ia asezarilor umane, sociolo4ia urbana sau rurala, urbanistica si altele. >escrierea si analiza mediului urban si rural se "ac cu a?utorul unei serii de indici. @ntruc5t tendinta cea mai caracteristica din ultimele decenii este urbanizarea, cu "enomene ca Bexplozia urbanaC si concentrarea urbana, studiul cel mai dezvoltat este cel al populatiei urbane. *radul 5ni'elul7 de ur/anizare este procentul populatiei urbane n populatia totala a unei tari sau a unei unitati teritorial#administrative:
u oo = K 0%% P
n care uU reprezinta procentul populatiei urbane = K E repezinta numarul populatiei urbane = P E reprezinta numarul populatiei totale. 3 se mai spune rata de urbanizare, "ara nsa sa aiba semni"icatie demo4ra"ica de rata. POPULATIA AN RAPORT CU SISTEMUL ECONOMIC POPULATIA ACTI1A SI POPULATIA INACTI1A&
Page 66 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu 0. *opulatia activa si populatia inactiva. Conceptele de o"erta demo4ra"ica si cerere demo4ra"ica. 2. !atele de activitate ,a- ca indici ai populatiei active. 3. !aportul de inactivitate si raportul de dependenta de v5rsta. @n raport cu societatea sau, mai concret, cu sistemul economic, populatia apare ntr#o dubla ipostaza= populatia totala este consumatoare a bunurilor produse n economie, iar o parte a acesteia este producatoare. )umim aceasta parte a populatiei populatie acti'a. Populatia acti'a este o subpopulatie rezultata din intersectarea populatiei totale cu sistemul economic= prin urmare, populatia activa este un subsistem creat deopotriva de sistemul demo4ra"ic si de cel economic= ea este un sistem demoeconomic. Conditionarile acestuia sunt, n primul rand, demo4ra"ice, prin s caracteristici "undamentale cum sunt: numar 5P7% structura dupa sex si v5rsta , ' -, care, si ele, sunt determinate de nasteri 5=7 si decese 5M7. Conditionarile si economice sunt cele ale locurilor de munca: numarul acestora, nzestrarea lor te nica etc. Je4atura dintre conditionarea demo4ra"ica si cea economica este data de 4radul de ocupare sau de participare a populatiei la activitatea economica, masurata statistic prin rata de ocupare sau, mai 4eneral, rata de activitate 5a7 ; P a E. *opulatia totala pune la dispozitia economiei nationale o parte care sa ndeplineasca anumite conditii n vederea ocuparii locurilor de munca= aceste conditii sunt: o anumita v5rsta, sanatate, nivel de instruire. Ja r5ndul sau, economia nationala "ormuleaza cereri precise de populatie, adica de "orta de munca pentru locurile de munca respective. Se observa ca populatia activa 5Pa7% mpreuna cu "ondurile "ixe productive 5Jp7% reprezinta cei doi "actori de productie. Combinarea lor n procesul de productie I ele sunt intrari pentru sistemul economic I are ca rezultat produsul "inal sau venitul national 5)7% care se mparte n "ond de consum 587 si "ond de acumulare 597. Fondul de consum revine I prin procese de repartitie si redistributie I intre4ii populatii, iar "ondul de acumulare serveste reluarii productiei. Se creeaza ast"el un dialo4: populatia prezinta o o"erta demo4ra"ica, adica o subpopulatie care, potential, ar putea ocupa locuri de munca= economia nationala prezinta o cerere demo4ra"ica I cerere de "orta de munca. >eci, prima cate4orie este populatia n v5rsta de munca. $ceasta subpopulatie reprezinta, teoretic, o"erta de "orta de munca= limitele de v5rsta sunt determinate de le4islatia muncii. @n !omania, limita in"erioara de intrare n populatia activa este de 0& ani pentru ambele sexe, de pensionare este de &2 ani pentru barbati si K2 ani pentru "emei ,n sens demo4ra"ic, ca varsta exacta-, cu di"erite exceptii statuate prin le4e si re4lementari. Cei mai obisnuiti indici ai populatiei active sunt ratele de activitate 5a7% care exprima proportia populatiei active n populatia totala. >istin4em: a- rata 4enerala de activitate reprezinta proportia populatiei active in populatia totala : P a = a 0%% P b- rata de activitate a populatiei in varsta de munca :
Page 6F of 86

a= Pa P 0& ani si peste 0%%
c- ratele speci"ice de activitate dupa sex si varsta :

M n ax
M n Pa x M n Px
0%%
si
J n ax
J n Pa x J n Px
0%%
!eprezentarea 4ra"ica a ratelor speci"ice de activitate dupa sex si v5rsta este curba de activitate ,totala, masculina si "eminina-. *e baza populatiei active si inactive se detrmina raportul de inacti'itate, care reprezinta numarul de persoane inactive ce revin la 0%%% persoane active. $naliza demo4ra"ica trebuie sa puna a lumina aspectele caracteristice ale populatiei n varsta de munca pentru a putea examina apro"undat populatia activa si ocupata. *rocesul de mbatranire a"ecteaza si potentialul de munca. /5rsta medie si mediana a populatiei masculine creste. Constatarea cea mai importanta o constituie sc+im/arile de structura, modi"icarile repartitiei populatiei pe v5rste. *opulatia n varsta de munca este o o"erta demo4ra"ica pura pe care o prezinta populatia totala n "ata economiei= ea este n acelasi timp maxima. >aca capacitatea economiei nationale este mai mare, n sensul ca are un numar mai mare de locuri de munca si, n "elul acesta, exercita o BatractieC mai puternica, este posibil ca si clase sub si peste v5rsta de munca sa "ie solicitate. .recerea de la o Bpopulatie n v5rsta de muncaC, ca o"erta demo4ra"ica, la Bpopulatia ocupataC, ca cerere de "orta de munca satis"acuta de locurile de munca existente, se realizeaza printr#o serie de cate4orii: resurse potentiale disponibile de munca, populatia activa disponibila, populatia activa e"ectiva *otrivit metodolo4iei din tara noastra, populatia acti'a se determina numai cu prile?ul recensamintelor populatiei, n timp ce populatia ocupata este o cate4orie ce se calculeaza pentru "iecare an. >i"erentele au n vedere at5t unele cate4orii de populatie, care se include sau nu se include n populatia activa respectiv ocupata, c5t si durata timpului de activitate sau de munca care sa permita unei persoane de a "i inclusa n populatia activa sau ocupata. .rasatura de unire ntre populatie si economie, prin intermediul populatiei active, se descrie cu ratele de acti'itate , prin intermediul populatiei ocupate, se exprima ca rate de ocupare. >e"initiile acestor doua cate4orii, acceptate pe plan international, sun cele date de 'iroul 3nternational al +uncii. @n 4eneral, populatia acti'a disponi/ila e4ala cu o"erta de m5na de lucru sau cu populatia care cauta un loc de munca cuprine totalul persoanelor care doresc sa aiba un loc de munca, indi"erent daca dorinta lor este satis"acuta sau nu. Populatia acti'a este populatia care are un loc de munca. 3n statistica A.(.C.>., cate4oriile sunt de"inite ast"el : populatia acti'a totala reprezinta totalul "ortei de munca civile si al "ortelor armate = populatia acti'a ci'ila: toate persoanele civile care ndeplinesc conditiile pentru a "i cuprinse n randul persoanelor asi4urate cu un loc de munca 5emploi7 sau al persoanelor a"late n soma? =
Page 68 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu somerii: persoanele care au depasit o anumita v5rsta si care, o zi sau o saptamana speci"icata n cadrul nre4istrarii, nu lucreaza = populatia acti'a ci'ila ocupata: toate persoanele care, depasind o v5rsta speci"icata, intra n una din cate4oriile urmatoare: persoane a"late la lucru, persoane care au un loc de munca dar nu sunt la lucru, persoane care an4a?eaza 5emplo?ers7 si cele care lucreaza pe cont propriu, lucratori "amiliali neretribuiti. !aportul de dependenta de varsta are un caracter potential si exprima BpresiuneaC populatiei de %#09 ani si &% ani si peste asupra populatiei de 0K# K1 ani. *opulatia activa si cea ocupata se analizeaza detaliat n combinatie cu alte caracteristici, n primul r5nd, cu nivelul de instruire, pe ramurile economiei nationale, pe sectoare, pe ramurile industriei. >upa cum exista ramuri BtinereC si CbatraneC, BmasculineC si C"eminineC, tot asa exista si ramuri BculteC si mai putin BculteC, n "unctie de stocul de nvatamant al populatiei active respective. >e cea mai mre importanta este repartizarea populatiei active ,ocupate- pe cele trei sectoare: primar, secundar si tertiar. @n mod conventional, sectorul primar cuprinde a4ricultura si silvicultura, sectorul secundar include industria si constructiile, iar cel tertiar # comertul, transporturile, nvatamantul, serviciile etc. *ro4resul unei economii nationale nseamna scaderea populatiei ocupate n sectorul primar si cresterea celei ocupate n secundar, iar mai tarziu cresterea populatiei ocupate n tertiar. Im.atranirea /$/ulatiei >ac examinm valorile speranei de via la natere n anul 2%%% ,valori reale- i cele proiectate de >ivizia de *opulaie a A)H pentru anii 2%2K i 2%K% n rile a"late n tranziie, vom observa incoerene n ceea ce privete dinamica creterii speranei de via la natere i poziia !om5niei n ansamblul rilor din (uropa de (st. Con"orm datelor "urnizate de ctre 8ouncil of Europe, 2%%2, valoarea proiectat a speranei de via la natere n perioada 2%%% I 2%%K n pro4nozele A)H ar trebui s "ie mai mare dec5t valoarea real din anul 2%%%, n toate rile din (uropa de (st, mortalitatea pe v5rste "iind n recul sensibil n ultimii ani. Y/iziunea prospectiv nu se poate plasa dec5t pe linia acestor evoluii. A ast"el de situaie este remarcat pentru opt din cele zece ri ale re4iunii, excepiile "iind !om5nia i 'ul4aria unde valorile A)H pentru perioada 2%%% I 2%%K sunt mai mici dec5t cele reale din anul 2%%%U 3nconsistena ansamblului este evident i ne este 4reu s#i 4sim o explicaie lo4icU*lec5ndu#se de la valori depite de evoluiile reale, nu mai poate surprinde dezvoltarea comparativ n timp a indicatorului i sc imbrile care se produc n ierar ia rilor dup valoarea speranei de via la natere. !om5nia ar urma s#i nruteasc poziia n ansamblul rilor est I europene at5t p5n n anul 2%2K, c5t i, mai ales, p5n n anul 2%K%, ceea ce este lipsit de ar4umentare solid. >ac trecerea statelor baltice n "aa !om5niei ,alturi de Ce ia, *olonia, Slovacia i Hn4aria- ar putea "i motivat i acceptat, nu vedem cum poate "i susinut cu ar4umente credibile, plasarea !om5niei n urma Hcrainei i +oldovei dup anul 2%2K. Sunt omise at5t di"erenele actuale, considerabile, n "avoarea !om5niei ,aproape patru ani i la brbai i la "emei "a de +oldova i aproape K ani la brbai i un an la "emei "a de Hcraina I 8ouncil of Europe, 2%%2-, c5t i perspectivele economice i sociale ale
Page 66 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu !om5niei ,cu cert impact asupra mortalitii- n contextul inte4rrii n Hniunea (uropean2C. Statele Hnite ale $mericii, Canada, rile /estice ale Hniunii (uropene i, de cur5nd, !om5nia se con"runt cu o realitate demo4ra"ic nou: mbtr5nirea prin v5r"ul piramidei. Ce vom "ace cu co ortele din ce n ce mai numeroase de btr5niX Cum i vom privi i cum ne vom privi pe sine ntr#o viitoare societate n care noi nine vom plti preul stereotipurilor, al pre?udecilor i comportamentelor discriminatoriiX Ce rol vor ?uca persoanele de v5rsta a treia n armonizarea relaiilor interetniceX *rocesul de mbtr5nire demo4ra"ic 4enereaz di"erite consecine economice, sociale, demo4ra"ice i psi olo4ice. Crete presiunea populaiei v5rstnice asupra populaiei adulte, a populaiei inactive asupra celei active din punct de vedere economic, crete numrul i ponderea pensionarilor n raport cu populaia activ. @n c5mpul analizei structurii populaiei dup v5rst, una din cele mai importante probleme este 1mbtr3nirea demografic. $cest proces, caracteristic rilor dezvoltate, nseamn creterea ponderii populaiei v5rstnice i scderea ponderii populaiei tinere. Conceptul de mbtr5nire demo4ra"ica ,en4l. ageing of population, "r. 'ieillissement de la population- desemneaz acel proces demo4ra"ic care const n creterea ponderii populaiei v5rstnice, respectiv n scderea proporiei populaiei tinere= de obicei, proporia populaiei adulte rm5ne vreme ndelun4at nesc imbat. (ste un proces caracteristic tuturor populaiilor din rile dezvoltate, asociat unei anumite "aze a tranziiei demo4ra"ice. @n mare, acest proces se datoreaz scderii "ecunditii i creterii speranei de via, e"ecte directe ale creterii bunstrii sociale n special dup cel de#al >oilea !zboi +ondial: creterea calitii vieii, diversi"icarea i creterea calitii serviciilor medicale, mbuntirea serviciilor sociale adresate v5rstnicilor, sc imbarea semni"icaiei copilului dintr#un bun individual ntr#un bun social etc. >ou cauze stau la baza acestui proces de lun4 durat: scderea natalitii= creterea duratei medii de viata. *onderea cea mai mare revine primului "actor. )e simim datori s "acem observaia c exist i un complementar al mbtr5nirii demo4ra"ice. $ceasta este re&ntinerirea demografic! a popula iei ,en4l. reHu'enation of population, "r. raHeunissement de la population- care desemneaz un proces demo4ra"ic care const n creterea proporiei populaiei tinere, ca urmare a ridicrii i meninerii "ertilitii la un nivel relativ ridicat. Se poate vorbi de rentinerirea demo4ra"ic a populaiei numai dup un proces de mbtr5nire demo4ra"ic. Hn caz de rentinerire demo4ra"ic o"er Frana, ca urmare a unei tendine de cretere a "ertilitii, pe baza unui complex de msuri de politic pronatalist sau populaionist<. 8 eu, /. ,2%%9-. >eclinul demo4ra"ic al !om5niei: ce perspectiveX. 3n !evista de Sociolo4ie !om5neasc, /ol.33, )r. 2, pp.02 #09
2 <
>ei politicile de control sau stimulare a natalitii nu se ncadreaz direct n ansamblul politicilor sociale, av5nd conotaii politice mai accentuate, ele au totui un impact semni"icativ asupra elaborrii politicilor sociale, prin sc imbrile structurale pe care le induc ,e.4. "amilii cu muli copii, oma?ul n r5ndul tinerilor-
Page F, of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu *5n n 012& populaia btr5n ,de &% ani si peste- a crescut cu un ritm mediu anual de circa 3,0Q, n timp ce populaia totala a avut o rata medie anuala de aproximativ 0Q. Se considera ca populaia care are o pondere a 4rupei de &K ani si peste sub KQ este t5nr. @n 012&, ponderea populaiei de &K ani si peste n !om5nia a "ost de 1, <Q. A consecin direct a procesului de mbtr5nire demo4ra"ica este deteriorarea raportului dintre populaia activ i cea inactiv, av5nd un impact deosebit asupra sustenabilitii anumitor tipuri de politici sociale, n special n domeniul asi4urrilor sociale. $cest raport se msoar prin raportul de dependen ,en4l. dependenc; ratio, "r. rapport de dependance-, indice care exprim numrul de tineri i btr5ni din populaie sub i peste limita v5rstei apte de munc, care revine la 0%% sau 0%%% persoane n v5rst de munc. Tran3itia 'em$0ra%i(a 5n R$m<nia& @n cadrul tranziiei demo4ra"ice, "ertilitatea 1 populaiei "eminine a sczut sistematic. @n 01<1, rata total de "ertilitate era de 2,01 copii, superioar nivelului de nlocuire a 4eneraiilor. >in 011%, rata este n scdere, situ5ndu#se mult sub pra4ul de nlocuire. $st"el, ncep5nd cu 011K rata total de "ertilitate este de 0,3. @n ciuda restriciilor impuse, avortul a "ost lar4 practicat "iind sin4urul mi?loc de plani"icare "amilial. ("ectul ne4ativ l#a constituit nivelul ridicat al mortalitii materne i al mortalitii in"antile ,$.!.Sticulescu, 2%%2, 2K-. )umrul populaiei i structura sa demo4ra"ic sunt determinate de evoluia natalitii i a mortalitii. Contribuie are i mi4raia internaional. >i"erena dintre numrul naterilor i cel al deceselor determina excedentul sau sporul natural. C5nd el este pozitiv, populaia crete, iar un spor ne4ativ nseamn scderea numrului populaiei. @n !om5nia, ncep5nd cu 0112, sporul natural este ne4ativ, pentru 0111 "iind de I0,9. +odelul descriptiv al acestei evoluii este aa#numita tran#i ie demografic. *rocesul, ntins pe o perioad mare de timp, nseamn trecerea de la nivelurile nalte ale mortalitii i natalitii la niveluri ?oase. *rima care ncepe s scad este mortalitatea, iar dup un decala? oarecare i natalitatea se nscrie ntr#o tendin de scdere. !eec ilibrarea natalitii i a mortalitii are ca rezultat aproape acelai excedent sau spor natural, realizat la un nivel mai sczut. .ranziia demo4ra"ic are loc n cadrul unui proces amplu social#economic de modernizare a societii. (l cuprinde industrializarea rii, creterea economic, urbanizarea, pro4resele medicini, emanciparea "emeii i participarea ei tot mai activ Ja nceputul secolului al GG#lea ea era de K copii de o "emeie, n ?urul anului 013% s#a redus la 9 copii. >up cel de#al >oilea !zboi +ondial, rata total de "ertilitate a sczut continuu de la 2,2 copii n anul 01K% la 0,1 copii n anii 01&K#01&&. Se consider c pentru nlocuirea simpl a unei 4eneraii, un cuplu trebuie s aduc pe lume 2,0K copii, pentru ca s supravieuiasc o "iic care s asi4ure reproducerea. Ca urmare, pentru reproducerea simpl a unei populaii, rata total de "ertilitate trebuie s "ie de 2,0K copii, iar rata net de reproducere s reprezinte o persoan de sex "eminin. @n urma msurilor adoptate la s"5ritul anului 01&&, care vizau n special restr5n4erea drastic a avorturilor, "ertilitatea s#a redresat. .endina nu s#a meninut, ceea ce a determinat statul totalitar comunist s adopte noi msuri restrictive n privina avorturilor.
1
Page F1 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu la viaa social#economic. @n acest cadru au loc modi"icri pro"unde ale modelelor culturale ale mentalitilor. .ranziia demo4ra"ic are durate n timp i viteze di"erite. @n unele ri ea a durat 0%%#0K% de ani, n altele durata a "ost mai scurt. @n numeroase ri dezvoltate, tranziia s#a nc eiat n deceniul 0130#019%. !om5nia a intrat mai t5rziu n tranziia demo4ra"ic. Se apreciaz c mortalitatea 4eneral a populaiei a nceput s scad la nceputul secolului GG iar natalitatea a nceput s scad dup primul rzboi mondial. Faza cea mai dinamic a "ost n anii 019K#01&K, caracterizat de scderea rapid a mortalitii i a natalitii. S#ar putea a"irma c tranziia demo4ra"ic s#ar "i nc eiat grosso modo n aceast perioad. +ortalitatea i natalitatea au a?uns la niveluri sczute, cu un spor natural relativ ridicat. $st"el, n anii 01&%#01&K, rata brut de natalitate a "ost de 0&,9 nscui vii la 0%%% de locuitori= rata brut de mortalitate a "ost de <,& decese la 0%%% de locuitori, de unde a rezultat un spor natural de 2,< persoane la 0%%% de locuitori. Zi mortalitatea in"antil a "ost ntr#un evident re4res. *olitica pronatalist comunist draconic, iniiat la s"5ritul anului 01&&, a modi"icat tendinele natalitii, provoc5nd oscilaii la nivelul ei. +ortalitatea a cunoscut i ea o evoluie contradictorie. .ranziia demo4ra"ic nu nseamn doar trecerea mortalitii i natalitii de la niveluri ridicate la niveluri ?oase. (a nseamn i sc imbarea structurii pe v5rste, n sensul mbtr5nirii demo4ra"ice, "iind le4at de sc imbarea structurii economice i sociale, un amplu proces social, economic, "r de care tendinele demo4ra"ice nu pot "i explicate. Cstoria i divorul sunt evenimente prin excelen sociale, actul de voin al subiecilor, condiionarea social, le4islaia i cutuma stau la baza cstoriei i divorului, cu in"luene msurabile ale "actorilor sociali, economici, culturali, ?uridici, psi olo4ici, etc. 3mportana cstoriei, sub raport demo4ra"ic, rezid n "aptul c "recvena acestora ca i v5rsta la care se nc eie cstoria, calendarul nup ialit! ii i intensitatea nup ialit! ii, cum le numea marele demo4ra" "rancez !oland *ressat, in"lueneaz nemi?locit "ertilitatea i marc eaz ntemeierea "amiliei. VDi'or ul1, este un eveniment demo4ra"ic care a"ecteaz direct evenimentul demo4ra"ic, cstoria, ast"el c prin scurtarea secvenei cstoriei, din ciclul de via "amilial, exercit o in"luen asupra "ertilitii le4itime sau matrimoniale. Semni"icaia divorului este ns mult mai lar4. >ivorul este, prin condiionri i prin implicaii, obiect de studiu al dreptului, al sociolo4iei, al psi olo4iei, etc. V8iclul de 'ia ! familial! este ntrerupt de divoruri i de evenimentul de deces. "ata de '!du'ie a crescut, n ultimii ani, n r5ndul "emeilor cstorite. Ja aceasta contribuie i "enomenul de supramortalitate masculin!. @n anii 0112#0119, durata medie de via a "emeilor era cu 2,9 ani mai mare dec5t cea a brbailor, iar la 0%% de brbai n v5rsta de &K de ani i peste reveneau 09% de "emei de aceeai v5rst. VStudiul fertilit! ii $i al descenden ei finale conduce la ideea de reproducere, respectiv problema unei 4eneraii care, de#a lun4ul vieii sale, i creeaz urmaii care i vor lua locul n succesiunea temporal. !eproducerea apare ast"el ca o succesiune nentrerupt de la o 4eneraie la alta. @n cazul concret al unui cuplu cstorit, acesta n cursul vieii sale "ertile d natere copiilor, care vor continua cuplul respectiv. Hn numr de doi copii reproduce sau nlocuiete exact cuplul cstorit, trei copii asi4ur @n !om5nia divorialitatea este relativ redus. @n ultimul deceniu al secolului trecut divorialitatea a oscilat ntre 0,9 i 0,& divoruri la 0%%% de locuitori, cu un v5r" de 0,29 n 0119, provocat i de simpli"icarea procedurii ?udiciare de divor.
0%
Page F2 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu nlocuirea pe o scar mai mare, iar un sin4ur copil nu asi4ur nlocuirea cuplului respectiv. @n aceste aprecieri nu am avut n vedere dac copii care reprezint descendena "inal vor supravieui p5n la v5rsta la care ei au "ost procreai de prinii lor. Ceea ce este valabil pentru un cuplu cstorit poate "i extins asupra unei 4eneraii. >e exemplu, o 4eneraie de "emei care a atins v5rsta limit "ertil ,K% de ani- las n urma ei un numr de copii, adic este nlocuit de 4eneraia urmtoare. @n mod asemntor, un grup de popula ie sau popula ia na ional! se reproduce prin urmaii pe care i#a adus pe lume. Aptica "ireasc este a succesiunii genera iilor, a mersului de la 4eneraia parental la 4eneraia "ilial. (xpresia "olosit de demo4ra"i este cea de putere sau capacitate de reproducere, de intensitate a reproducerii11. Lntensitatea reproducerii se msoar cu indici corespunztori. @n "uncie de dimensiunea descendenei exist trei tipuri de reproducere: reproducere simpl! sau nlocuire exact a unei 4eneraii de ctre urmtoarea 4eneraie reproducere l!rgit! reproducere &ngustat!. >urata medie care separ naterea mamelor de cea a copiilor lor ,i msurat prin v5rsta medie a mamelor la naterea copiilor lor- este intervalul dintre 4eneraii succesive, numit i distana dintre dou 4eneraii succesive. B S()'erea natalit)*ii& Scderea rapid a numrului de nscu i dupK 1/-/ nu poate fi considerat o e)olu ie surprin#toare' 4a se 1nscrie 1n logica raporturilor dintre socio.economic i demografic' )atalitatea s#a meninut n !om5nia, nainte de 011%, la un nivel relativ ridicat, peste cel mediu european, printr#o politic pronatalist coercitiv i brutal. Scderea era inevitabil odat cu abro4area le4islaiei restrictive asupra ntreruperii cursului sarcinii i accesul la contracepie modern. )oul context socio#economic ar "i urmat doar s[ ampli"ice sau s diminueze ritmul i dimensiunea scderii. )umrul de nscui a sczut n anii 011%#011K cu 033 de mii ,3&Q- "a de anul 01<1 ,tabelul nr.l- i la 09Q n 2%%2. Faptul c aproape trei s"erturi din aceast[ scdere este plasat n anii 011% i 0110, c5nd de4radarea nivelului de trai nu luase dimensiunile alarmante din anii urmtori, arat c5t de puternic era decizia cuplurilor de a controla "ertilitatea i de a avea un numr mic de copii, mai precis # mai mic dec5t cel pe care l arat[ datele dinainte de 011%. 3ar continuarea scderii n anii urmtori nu re"lect[ dec5t impactul ne4ativ al contextului socio#economic. Cum era de ateptat, scderea a a"ectat net di"ereniat nscuii n "uncie de ran4ul acestora: cu aproape dou treimi la cei de ran4ul 3 i peste, cu mai mult de o treime la cei de ran4ul 2 i cu doar 00Q la nscuii de ran4ul 0 ,n ntrea4a perioad 01<1 # 2%%K-. $ceast din urm valoare a scderii, comparat cu celelalte dou, evideniaz un lucru nu lipsit de interes: ceea ce cuplurile au urm!rit 5$i urm!resc7 nu este # &n primul r#nd # renu area La copii 5sau am#narea acestora7% ci reducerea num!rului de copii &n familie% deci o descenden ei. > astfel de informc ie poate fi extrem de util! nu numai pentru conceperea $i implementarea programelor de pWanificare familial!% ci $i pentru o 'iitoare politic! demografic! 'iz#nd redresarea natalit! ii% dac! accept!m ideea c! nu cu acelea$i miHloace 5financiare% &n primul $a cum la nateri i decese vorbim de natalitate ,"ertilitate- i mortalitate, n cazul reproducerii vorbim de reproducti'itate prin care se nele4e 4radul n care un 4rup de populaie este nlocuit n timp, ca urmare a proceselor creterii naturale ,nateri i decese-.
00
Page F< of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu r#nd7 'a fi stimuWat un cupWu f!r! copii s! ai/! un copil% iar un cupWu a'#nd unul sau doi copii s!0l ai/! pe al doilea ori al treilea.. Creterea ponderii nscuilor de ran4ul 0 ,de la 31Q n 01<1 la aproape KKQ n 2%%9- are un corespondent direct n reducerea v5rstei medii a "emeilor la naterea copilului, n aceeasi perioad, de la 2K,3 la 29,& ani. >imensiunea real a scderii numrului de nscui, dup 01<1, o 4sim, ns, n evoluia ratei totale a "ertilitii, adic a numarului de copii pe care i#ar nate o "emeie ,care vrea s nsemne un cuplu- pe parcursul ntre4ii perioade "ertile a vieii acesteia ,0K#91 ani- n condiiile "ertilitii pe v5rste ,numrul de nscui la 0%%% de "emei de la o anumit v5rst- dintr#un an calendaristic: 2,01 copii la o "emeie n 01<1 i numai 0,39 n 011K i 0,%2 n 2%%9. *recizm c, pentru simpla nlocuire a 4eneraiilor, nivelul indicatorului este astzi de 2,03 copii la o "emeie. Scderea natalitii este, n opinia noastr, cea mai important dintre consecinele demo4ra"ice ale sc imbrilor politice, economice i sociale pe care le#a cunoscut i le cunoate societatea rom5neasc dup 01<1. )u putem ti c5t din aceast scdere este determinat de "actorii cauzali, comuni anilor dinainte i de dup 01<1, i c5t revine "actorilor noi, speci"ici realitii socio#economice de dup 01<1. >in punctul de vedere al determin!rii socio0economice a demograficului, actualul context este # "undamental # la "el de potrivnic natalitii, ca i cel anterior ,mult mai dur ns[ # dac ne re"erim la de4radarea nivelului de trai la cote inima4inabile n 01<1, la soma?, la teribila criz a locuinelor i la insecuritate-. *e de alt parte, este cert c au intervenit "actori noi. $sistm, indubitabil, la crearea unui nou model "amilial ,i reproductiv-, n care ierar ia valorilor i a opiunilor cuplului, inclusiv locul, rolul i costul copilului, sunt di"erite de cele din trecut i orientate spre cele speci"ice tipului de societate ,capitalist- spre care ne ndreptm. Ce implicaii are scderea natalitii: Ja nivelul economicului, nu putem 'or/i% pe termen scurt $i mediu% de efecte negati'e. Exist! c+iar unele a'antaHe% rezultate din reducerea unor costuri pe care cuplu $i societatea le suport! pentru na$terea $i cre$terea copilului. *e plan demo4ra"ic% sc!derea natalit! ii $i e'olu ia ascendent! a mortalit! ii au condus la o situa ie pe care "om#nia nu a cunoscut0o &n timp de pace &n acest secol; sc!derea num!rului popula iei !rii. 8redem &ns! c! lucrurile tre/uie pri'ite pe termen lung $i% din aceast! perspecti'!% e%e(tele ne0ative ale ev$lu*iei natalit)*ii 'u/) 2CDC sunt incontesta/ile. =e referim la im/a(tul 'eteri$r)rii stru(turii /e v<rste a /$/ula*iei asu/ra natalit)*ii -i m$rtalit)*ii, asu/ra stru(turii /e v<rste a /$/ula*iei a(tive e($n$mi( $i% mai t#rziu% asupra ra/$rtului 'intre /$/ula*ia 5n v<rst) 'e mun() 6a(tiv) e($n$mi( 5n (ea mai mare m)sur)7 -i /$/ula*ia v<rstni() 6ina(tiv) e($n$mi( 5n (ea mai mare /arte7& 8u c#t se 'a prelungi aceast! perioad! de natalitate foarte sc!zut!% cu at#t 'or fi mai mari efectele negati'e $i% pe de alt! parte% costurile unei e'entuale redres!ri a fenomenului. B Speran a de 'ia ! la nastere 5Durata medie a 'ie ii7. @ntr#o 4eneraie real!% speran a de 'ia ! La na$tere ,sau durata medie a 'ie ii7 se determin dup dispariia 4eneraiei, pornind de la distribuia pe v5rste a deceselor ,a cror sum este e4al cu e"ectivul iniial al 4eneraiei- Zi elabor5nd o ta/el! de mortalitate pe genera ie% pentru aceast! genera ie% speran a de 'ia ! La na$tere% numit! $i durata medie a 'ie ii% indic! num!rul mediu 5real7 de ani pe care i0a trait un n!scut din aceast! generatie. A speran de via la natere se poate determina i pornind de la ratele de mortalitate pe '#rste dintr#un an calendaristic ,sau c5iva ani calendaristici- i admi5nd ipoteza c o 4eneraie ipotetic de 0%.%%% sau 0%%.%%% nscui#vii ar avea pe Page F- of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu parcursul ntre4ii viei ,ntre % i 0%% ani- mortalitatea pe v5rste din anul ,aniirespectiv,i-. =um!rul mediu de ani pe care i0ar tr!i un n!scut din aceast! genera ie ipotetic! reprezint! speran a de 'ia ! La na$tere &n ta/ela de mortalitate a anuLui 5anilor7 respecti'5i7 5ta/el! de mortalitate de moment7 i re"lect, sintetic, intensitatea mortalitii pe v5rste din anul ,anii- de re"erin al,ai- tabelei. E=atalitate $i fertilitate12. Sumei ratelor de fertilitate pe '#rste dintr0un an calendaristic i se poate con"eri o semni"icaie extrem de important pentru msurarea impactului nivelului "ertilitii din anul respectiv asupra evoluiei populaiei n viitor: num!rul mediu de copii pe care i0ar na$te o femeie &n &ntreaga perioad! fertil! a 'ie ii% &n ipoteza c! genera ia feminin! din care face parte ar a'ea la toate '#rstele ,ntre 0K i 91 ani- ratele de fertilitate pe '#rste din anul calendaristic respecti'. !ata ast"el determinat poart denumirea de rat! total! a fertilit! ii ,!.F-, msur "unda# mental a "enomenului. X >eteriorarea m$rtalit)*ii& Dac natalitatea este un fenomen e=trem de sensibil la sc7imbri de mare amplitudine ale factorilor socio.economici i legislati)i" mortalitatea popula iei are mecanisme cau#ale mai comple=e" raporturile cau#.efect find mai rigide" ceea ce face ca impactul sc7imbrilor socio. economice asupra fenomenului s fie mai moderat ca intensitate i s apar cu un anumit decala; 1n timp' 4)olu ia fenomenului dup 1/-/ ilustrea# aceste particularit i' Arice re"erin la sc imbrile pe care le#a cunoscut mortalitatea dup 01<1 impune o precizare: !om5nia avea, nainte de 011%, o mortalitate considerabil mai mare dec5t n rile occidentale, c iar dac rata brut a mortalitii ,decese la 0%%% locuitori- nu arta acest lucru. 8radul mai redus de mbtr5nire demo4ra"ic explic valoarea relativ sczut a mortalitii 4enerale. @n sc imb, nivelul speranei de via la natere # printre cele mai mici din (uropa # re"lecta "idel adevrata intensitate a "eno# menului i, mai ales, starea de sntate a populaiei. Ta/elul nr.2. Lndicatori ai mortalit!tii% 16860 2,,2
Decese 1n mii Anul .otal >in care n primul an de via >ecese la 0%%% locuitori >ecese in"antile la 0%%% nscui vii Sperana de via la natere I ani +asculin Feminin
01<1 011% 0110 0112 0113

02
292,3 292,0 2K0,< 2&3,1 2&3,3
1,1 <,K &,3 &,0 K,<
0%,2 0%,& 0%,1 00,& 00,&
2&,1 2&,1 22,2 23,3 23,3
&&,& &&,< &2,% &&,0 &K,1
22,2 23,3 23,& 23,3 23,3
/orbim de natalitate atunci c5nd ne re"erim la frec'en a n!scu ilor &n ansam/lul unei popula ii. 3ndicatorul "olosit pentru cuanti"icarea acestei "recvene este rata brut a natalitii ,!')-= num!rul de n!scu i 'ii La 1,,, de Locuitori &ntr0o perioad! calendaristic! ,de obicei, un an calendaristic-. .ermenul de fertilitate ,"eminin- se "olosete atunci c5nd ne re"erim la frec'en a n!scu ilor &n popula ia feminin! de '#rst! fertil! ,0K#91 ani-. "atele de fertilitate pe '#rste indic numrul de nscui vii la 0%%% de "emei de o anumit v5rst ,ntr#un an calendaristic-. Page FB of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu 0119 011K 2%%2 2&&,0 220,2 # K,1 K,% K,9 00,2 02,% 02,2 23,1 20,2 # &K,2 &K,K # 23,3 23,9 #
Sursa: Comisia )aional pentru Statistic +ortalitatea mani"est semne de deteriorare abia dup anul 0110, pe "ondul accenturii crizei economice, a de4radrii nivelului de trai i a calitii asistenei medicale, dup ce n anii 011% i 0110 sperana de via la natere a cunoscut c iar o uoar cretere. !ata brut a mortalitii n 0110 era de 0%,1 la mie, valoare apropiat de cele din 01<1 i 011% i comparabil cu cea din 8ermania, !e4atul Hnit sau >anemarca. >ac ns recur4em la ratele standardizate de mortalitate, calculate prin utilizarea unei structuri pe v5rste unice ,cea a populaiei (uropei n 011%-, vom constata c valoarea indicatorului ast"el determinat este de 09 la mie n !om5nia i de numai <#1 la mie n rile occidentale menionate. 3n"luena "avorabil a structurii pe v5rste a populaiei !om5niei este evident. Creterea mortalitii dup 0110 este elocvent evideniat de scderea speranei de via la natere la populaia masculin cu mai mult de un an. (ste o scdere determinat de o cretere a mortalitii ndeosebi prin maladii ale aparatului circulator, cancer, maladii ale aparatului di4estiv i # nu poate "i omis #a mortalitii prin maladii in"ecioase i parazitare. Ja nivelul v5rstelor, creterea mortalitii masculine ,n perioada 011%#011K- este 4eneral dup 3% de ani i ea nu este compensat de scderea mortalitii nre4istrat la v5rstele tinere. A ast"el de compensare se nre4istreaz[ ns la populaia "eminin, ceea ce explic de ce sperana de via "eminin este staionar n ultimii ani, la o valoare considerabil mai mare dec5t cea a populaiei masculine. (voluia pozitiv a mortalitii prin bolile aparatului respirator nu poate "i apreciat drept o evoluie surprinztoare. $ceste maladii sunt responsabile de mai mult de o treime din decesele in"antile i odat cu reducerea numrului de decese in"antile ,prin scderea numrului de nscui- a sczut i mortalitatea prin aceste maladii. (ste o evoluie oricum pozitiv, dar ea nu are o motivaie socio#economic ori medical. Faptul c mortalitatea "eminin nu a urmat curba celei masculine ridic semne de ntrebare. Sunt "emeile mai puin expuse ri4orilor crizei prin care trece societatea rom5neascX Sau explicaia ar trebui cutat mai de4rab n e"ectele pozitive pe care reducerea natalitii le#a avut asupra sntii "emeilorX Credem c cea de#a doua ipotez trebuie luat n considerare. @n "ine, meninerea mortalitii in"antile la valori cvasistaionare dup 0110, mai mult de 2% decese in"antile la 0%%% de nscui vii, nu indic sc imbare i plaseaz !om5nia ntr#o nedorit poziie n context european, c iar n raport cu rile vecine. Ca i n cazul natalitii, contextul socio#economic actual nu poate dec5t s deterioreze i mai mult starea de sntate a populaiei, prin multiple acumulri ne4ative, provenite din stress, calitatea alimentaiei, consumul de alcool, condiiile de locuit, violen, condiii i4ienice precare, srcie, asisten medical de"icitar i ali "actori. L Sporul natural' Scderea rapid a numrului de nscui dup anul 01<1 a condus, dup cum era de ateptat, la reducerea dimensiunii sporului natural al populaiei n anii urmtori i c iar la nre4istrarea unui spor ne4ativ. @n numai trei ani ,011% # 0112- populaia !om5niei a trecut de la o situaie n care sporul natural anual depea 0%% de mii de persoane, la o situaie pe care nu a mai cunoscut#o n timp de pace n
Page F6 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu acest secol: un numr al nscuilor mai mic dec5t cel al decedailor. $ceast scdere natural este, de "apt, rezultatul evoluiilor con?u4ate ale natalitii i mortalitii pentru c, dup cum am vzut, n timp ce numrul nscuilor se a"la n re4res, numrul decedailor s#a nscris pe o curb ascendent ,ncep5nd cu anul 0110-. Scderea natural din anii 0112 # 2%%9 se ridic la 20 mii persoane. Juat ca atare, aceast scdere nu este "oarte importanta ca mrime. Semni"icaiile i dimensiunile ei trebuie ns vzute ntr#un context mai lar4: ea provine, predominant, din scderea natalitii i este nsoit de o accentuare a procesului de mbtr5nire demo4ra"ic a populaiei= toate analizele arat c tendina de scdere este bine instalat i nu se pot ntrevedea semne de diminuare a intensitii acesteia ,dimpotriv-. @n plus, dup cum vom vedea, scderea natural de dup 0110 se adau4 scderii determinate de mi4raia extern, al crei sold ne4ativ a "ost n 011% i 0110 mai mare dec5t sporul natural pozitiv. X Pre'izi/ila sc!dere a nup ialit! ii $i suspecta sta/ilitate a di'or ialit! ii. )upialitatea s#a meninut n !om5nia la valori ridicate n ultimele decenii, expresie a neerodrii normelor i modelului cultural. Cstoria le4al constituit, la o v5rst t5nr, a continuat s reprezinte "orma principal, privile4iat de uniune ntre brbat i "emeie. Hniunile libere ,coabitarea- nu au 4sit, p5n acum, un mediu "avorabil de "ormare i expansiune. 8u o rat! anual! a nup ialit! ii de F06 c!s!torii la 1,,, locuitori &n anii SF, $i S8,% "om#nia se plasa &n r#ndul !rilor cu 'alorile cele mai ridicate ale fenomenului. "ata primonup ialil! ii feminine% care reflect! mai fidel intensitatea fenomenului% atest! aceast! caracteristic! a nup ialit! ii rom#ne$ti 59nexa7. $u intervenit modi"icri dup 01<1X >a, dar nu de dimensiunea celor pe care le#au cunoscut natalitatea i mortalitatea. >omeniul n sine este de alt"el, de o natur mai particular n raport cu celelalte dou "enomene demo4ra"ice. @n anul 011%, i c iar n 0110, nupialitatea cunoate o cretere ,$nexa-. S reprezinte aceast micare ascendent ,ca i reculul mortalitii, de alt"el- expresia in"luenei imediate a noului context politic, economic i social, mai precis a speranelor i promisiunilor de sc imbare pe care acest nou context le aduceaX Foarte probabil, da. Criza economic i social, ad5ncirea acesteia dup 0110, nu puteau rm5ne ns "r in"luen asupra nupialitii. Scderea nivelului de trai, soma?ul ,care a"ecteaz populaia t5nr, ndeosebi-, criza locuinelor i incertitudinea i#au pus arnprenta pe nupialitate i "enomenul este n re4res n ultimii ani. !ata nupialitii a cobor5t n anii 0119#011K la mai puin de F cstorii la 0%%% locuitori, valoare nemai nt5lnit n perioada postbelic. !ata total a pri# monupialitii "eminine, care re"lect mai "idel intensitatea "enomenului, a a?uns n anul 011K la aproape 2%% cstorii la 0%%% "emei necstorite, considerabil mai mic dec5t n anii anteriori. $cestei reduceri a nupialitii i se asociaz o cretere a v5rstei medii la prima cstorie, de la 22 ani n 011% la 22,< ani n 011K ,i de la 2K la 2& ani, la brbai-. Se cuvine a sublinia "aptul c, dimensiunea i structura populaiei mariabile ,a se vedea datele din $nexa - nu au avut n ultimii ani o in"luen ne4ativ asupra nupialitii. A sc imbare survenit n ultimii ani se remarc la nivelul ponderii cstoriilor n care ambii soi se a"l la prima cstorie. >e la <K la suta n 0110 aceast pondere a sczut la <0 la sut n 011K. Compensarea se a"l n creterea numrului i ponderii cstoriilor dintre persoane divorate, precum i a celor dintre persoane necstorite i persoane divorate. (ste de admis c, n aceste din urm cazuri, "actorii restrictivi sunt mai moderai n aciune ,n condiiile n care divorialitatea " dup cum vom vedea " Page FF of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu nu a cunoscu o cretere dup 01<1, pentru a putea "i responsabil de o cretere a numrului ,i ponderii- persoanelor divorate care se recstoresc-. X "ata total! a primonup ialit! ii feminine 5"TPJ7. Ca i rata t$tal) a %ertilit)*ii , !.*F este produsul aceleiai abordri de excepie din analiza demo4ra"ic " met$'a ($9$rtei 60enera*iei7 %i(tive. *entru a con"eri ratel$r 'e /rim$nu/*ialitate /e v<rste ,persoane celibatare cstorite la 0%%% persoane celibatare de v5rsta respectivdintr#un an calendaristic o semni"icaie lon4itudinal, se admite ipoteza c ntr#o 0enera*ie %eminin) i/$teti() intensitatea pe v5rste a nupialitii este cea data de ratele de primonupialitate din anul respectiv. Suma acestor rate ,n 4eneral p5n la K% ani- indic /r$.a.ilitatea pe care o au "emeile din 4eneraia respectiv de a se cstori. $ceast probabilitate sc poate re"eri la o "emeie sau la 0%%% "emei, sunt situaii n care valoarea !.*F depete 0 ,sau 0%%%-, ceea ce nu se poate nt5mpla ntr#o 4eneraie real ,o persoan nu se poate cstori nt5ia oar dec5t o sin4ur dat-. /alorile mai mari de 0 ,sau 0%%%- indic o con?unctur "oarte "avorabil a nupialitii n anul ,aniirespectiv,i-. E @n "ine, vom meniona sc imbrile survenite n sezonalitatea nupialitii, ceea ce semni"ic de "apt o revenire la un model i calendar tradiionale, sensibil distorsionate nainte de 011%. *onderea cstoriilor nc eiate n lunile de toamn a crescut n mod semni"icativ. Scderea nupialitii se nscrie n tabloul 4eneral al deteriorrii situaiei demo4ra"ice din ultimii ani. >emarat cu un anumit decala? n imp, "a de celelalte "enomene demo4ra"ice, deteriorarea nupialitii este bine instalat i este de ateptat s se accentueze n actualul context socio#economic. *e de alt parte, impactul ne4ativ al acestei evoluii asupra "ertilitii este cert. E (voluia di'or ialit! ii dup 01<1 ar putea prea surprinztoare. Hn "enomen care p5n n 011% se a"la sub re4lementari le4islative ,i practici de alt natur- restrictive ar "i trebuit s cunoasc sc imbri, s creasc n "recven, odat cu dispariia sau slabirea acestor re4lementri. Zi totui, divorialitatea nu a crescut ,.abelul nr.2-. $doptarea unei le4islaii extrem de permisive, n toamna anului 0113, a ma?orat doar temporar numrul de divoruri, n 0119, pentru a se reveni n 011K la aproape 3K mii de divoruri ,0,K la 0%%% locuitori-, nivel tipic pentru ultimii 0K#2% ani. )ici caracteristicile divorialitii " durata medie a cstoriei des"cute prin divort, v5rsta medie la divor a celor doi soi, raportul dintre numrul ,ponderea- divorurilor n care sunt implicai copii minori i al divorurilor "r copii minori ", nu au cunoscut modi"icri semni"icative dup 01<1. Suspecta stabilitate a divorialitii ne determin s ne ntrebm dac nu cumva "amilia constituie astzi, mai mult ca altdat, un loc de re"u4iu n "aa unui mediu a4resiv i violent cum este cel care ne ncon?oar.
Page F8 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu E +i4raia intern i extern. Sc7imbrile pe care le.a cunoscut migra ia intern dup 1/-/ poart amprenta a trei factori determinan i6 abogarea restric iilor asupra stabilirii domiciliului 1n oraele mari 9i 1n general asupra circula iei indi)idului:" legea fondului funciar i cri#a economic' Numrul anual de persoane care i.au sc7imbat domiciliul 1n a doua parte a anilor M-0 era 1n ;ur de !00 mii" considerabil mai mic dec3t 1n anii anteriori ca urmare a restric iilor impuse de autorit i 91n anul 1/-!: asupra stabilirii domiciliului 1n marile orae 9msur e=tins apoi 1n aplicarea ei la toate oraele capital de ;ude :' Abrogarea acestor pre)ederi a a)ut drept urmare o )eritabil e=plo#ie a migran ilor 1n 1//06 aproape -00 mii" de patru ori mai mult dec3t 1n 1/-/N Trei sferturi din aceast cretere re)ine flu=ului rural.urban' Halorile din anii urmtori sunt net inferioare 9Tabelul nr' !: dar se men in peste cele din a doua parte a anilor M-0' > pri'ire asupra e'olu iei num!rului sosi ilor $i pleca ilor pe medii sociale indic! o cre$tere important! a sosi ilor &n rural 5at#t din ora$e% c#t $i din alte localit! i rurale7 $i a pleca ilor din ur/an 5fie spre rural% fie spre alte localit! i ur/ane7% paralel cu o tendin ! de sta/ilizare a num!rului de sosi i &n ur/an 5pro'eni i at#t din rural% c#t $i din alte localit! i ur/ane7 $i a num!rului de pleca i din rural 5spre ur/an sau alte localit! i rurale7. Semnifica ia acestor tendin e este mai /ine rele'at! de datele prezentate &n Ta/elul nr. <. Ta.elul ;& Indicatori ai migra iei" 1/-/ 1//( )umrul persoanelor care Anul i#au sc imbat domiciliul Sosii I n mii n mii 01<1 011% 0110 0112 0113 0119 011K 012,1 2<&,K 2&2,1 213,2 29%,2 2&&,2 2<1,K la 0%%% loc. <,3 33,1 00,3 02,1 0%,& 00,2 02,< n urban 099,% &10,< 0<K,K 0<&,2 09K,% 091,2 09<,3 n rural 9<,1 19,2 22,9 0%2,% 1K,2 002,% 090,2
*lecai I n mii n urban 91,K 02%,9 21,2 000,K 1&,0 002,3 03K,< n rural 093,9 &0&,0 0<3,2 0<0,2 099,0 091,9 0K3,2
Sursa+ Comisia )aional pentru Statistic )ota: 3ndicatorii mi4ratiei 2%%%#2%%9 sunt detaliai in anexele lucrarii Ta.elul nr& >& Structura "luxurilor mi4ratorii pe medii, 01<1 I 2%%% Direc ia 01<1 011% 0110 0112 0113 0119 011K Hrban\ 01,2 0<,2 2%,2 29,3 2K,9 2K,& 2&,0 urban Hrban\ &,K 3,K 0%,0 03,2 09,& 0<,9 2%,< rural !ural\ 0<,1 <,K 01,9 22,< 2K,% 2K,K 2<,% rural !ural\ KK,9 &1,< K%,3 31,2 3K,% 3%,K 2K,0 urban Page F6 of 86
2%%% 9,2 <,0 K,K 3,1
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu Sursa+ Comisia )aional pentru Statistic Sc imbrile structurale la care asistm ,i care sunt rezultatul celorlali doi "actori determinani pe care i#am menionat- sunt importante nu numai ca ma4nitudine, ci i ca semni"icaie. $sistm la o cretere a ponderii celor plecai din mediul urban ,at5t spre rural c5t i spre alte localiti urbane- i a color plecai din rural n rural. $ceste creteri au loc n condiiile scderii spectaculoase a ponderii "luxului rural#urban. >e alt"el, credem c cea mai important dintre miscri este tocmai cea survenit ntre urban i rural: numrul celor plecai din urban n rural ar urma s depeasc " c iar n 011& " numrul celor plecai din rural n urban, sc imbare n mod cert istoric i care ar depi 4raniele demo4ra"iei prin semni"icaiile sale. ![m5ne de vzut c5t va dura aceast nou tendin a mi4raiei interne. >ac "luxurile mi4ratorii din rural spre urban au nsemnat n deceniile postbelice i o mi4rare spre un nivel de trai mai ridicat, s nele4em c " dup cum susin unii analisi " sc imbrile din ultimii ani sunt expresia unui nivel de trai mai ridicat ,mai puin doterioratX- " astzi " n rural dec5t n urbanX Se pare c da. +odi"icrile survenite n "izionomia mi4raiei pe medii sociale i ndeosebi cea dintre urban i rural nu pot "i separate de economic. Creterea oma?ului urban, criza locuinelor si costul vieii din acest mediu i, pe de alt parte, re"orma "ondului "unciar "iat "actorii ma?ori ai acestei sc imbri. )e putem, n mod ?usti"icat, ntrebarea dac "luxurile mi4ratorii n cretere aprociabil din urban spre rural reprezint un proces pozitiv sau ne4ativ. C iar dac problema este complex, exist[ cel puin dou raiuni pentru care latura pozitiv nu poatr "i subestimat. *e de o parte, este vorba de o populaie cu un nivel 4eneral de instruire superior celei din mediul rural, element care ar trebui s "avorizeze dezvoltarea satului. *e de alt parte, lucru puin cunoscut, cei care pleac n ultimii ani din orae la sate au o structur pe v5rste incomparabil mai bun dec5t cea a populaiei rurale. 3at aceast structur pentru anul 2%%% ,n procente-: Sosii n urban Sosii n rural *lecai din urban *lecai din rural %#09 0%.092 33.0&% 20.%90 22.2&& ani 0K#K1 &1.093 1<.%&K 0%<.2<K 22.923 ani &% ani 2.329 2.&&< 0%.22& 9.2&& i peste $ceast structur net superioar a mi4ranilor din urban n rural nu poate avea dec5t e"ecte demo4ra"ice i economice pozitive, ntr#o populaie care, de multe decenii, a cunoscut un accelerat proces de mbtr5nire demo4ra"ic prin mi4rarea tineretului spre orae. Sc imbrile care au loc n ultimii ani n mi4raia intern par a "i bine instalate ,dac ne re"enim "ie i numai la ritmul n care se produc- i este de admis c, cel puin n urmtorii c5iva ani, vor continua. (voluia mi0ra*iei e,terne dup 01<1 poate "i inclus n cate4oria evoluiilor care puteau "i prevazute, cel puin n dezvoltrile lor ma?ore. (ra de ateptat ca odat cu abro4area re4lementrilor restrictive asupra circulaiei individului s asistm la o cretere a emi4raiei. )u se putea ns estima nivelul "enomenului n anii urmtori, Page 8, of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu pentru c depindea i de un ,viitor- context economic i social necunoscut, context de care urma s depind i de cealalt component a mi4raiei internaionale " imi4raia. >intr#o alt perspectiv, nu se puteau prevedea, atunci, politicile din ce n ce mai restrictive n materie de imi4rare pe care rile dezvoltate le#au adoptat i aplicat n anii urmtori. Creterea la aproape 0%% mii de emi4rani n anul 011% i scderea ce i# a urmat, reprezint epuizarea unui YstocC, ccl al cererilor de emi4rare neaprobate sub vec iul re4im. (ste de admis c valorile sczute de dup 011% sunt rezultatul politicilor restrictive ,i pronunat selective- ale rilor occidentale i nu expresia unei propensiuni de emi4rare n diminuare. 2n pri)in a rilor de destina ie" 8ermania repre#int i dup 1/-/ ara cea mai important" c7iar dac flu=urile spre aceast ar sunt 1n scdere sensibil" pe msura diminurii minorit ii germane din Rom3nia 9ca i 1n ca#ul celei e)reieti:' 2n cretere dup 1/-/" comparati) cu perioada 1/,(.1/-/" se afl flu=urile de emigran i spre Austria" Ganada" Fran a" Italia'
Ta.elul nr& E& Emi0ran*i -i /rin(i/alele *)ri 'e 'estina*ie, 2CDC" 2 # n mii #
Anul )umr de emi4ra ni 29,2 02&,2 0&0,& 8erma nia Hn4aria SH$ $ustria Canada 3talia
!
Frana 3srael
012K# 21 01<%# <9 01<K# <1 01<1 011% 0110 0112 0113 0119 011K 011%# 1K
90,K 23,& 2&,%
2,2 2,9 29,1
1,2 02,% 0&,1
2,0 2,& &,2
0,3 3,0 9,9
0,K 0,& 0,&
0,3 2,9 2,2
<,3 2,2 2,9
90,9 1&,1 99,2 30,2 0<,9 02,0 2K,2 233,K
02,9 &&,0 2%,% 03,< &,1 &,1 1,% 022,2
00,2 0%,& 9,9 9,2 2,2 0,< 2,K 22,<
3,& 9,1 K,< 2,0 0,2 0,0 2,3 02,9
0,K 3,K 9,& 3,3 0,3 0,3 2,3 0&,2
0,2 0,1 0,2 0,& 0,1 0,K 2,3 0%,1
%,3 0,0 0,9 %,K %,& 0,& 2,2 2,K
%,9 0,& 0,K 0,2 %,1 %,< 2,2 2,K
0,K 0,2 %,K %,K %,3 %,9 %,3 3,3
Sursa+ Comisia )aional pentru Statistic
Page 81 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu Ta.elul nr& !& Stru(tura emi0ran*il$r 'u/) na*i$nalitate, 2C#E"2 2 6/entru /eri$a'a 2CCE F 2 2 a se ve'ea ane,ele 'e la %inalul lu(r)rii7& # n procente# Anul .otal !om5ni 8ermani +a4 iari (vrei $lte naionaliti 012K#21 0%%,% 30,0 91,9 2,0 0%,9 2,% 01<%#<9 0%%,% 3&,1 91,9 2,% K,0 0,& 01<K#<1 0%%,% 3&,9 32,& 2%,% 3,9 2,& 01<1 0%%,% 3K,2 3K,3 011% 0%%,% 29,& &2,% 0110 0%%,% 93,2 3K,2 0112 0%%,% K<,0 2<,9 0113 0%%,% 92,< 32,2 0119 0%%,% K1,2 23,2 011K 0%%,% 22,1 00,3 011%#1K 0%%,% KK,% 22,3 Sursa+ Comisia )aional pentru Statistic 29,9 00,9 02,% 00,3 02,9 09,& 09,% 09,1 2,9 %,< 0,2 %,2 0,2 0,% %,K %,1 2,2 0,2 2,1 0,K 0,9 0,9 0,3 0,1
@n ceea ce privete structura etnic a emi4ranilo,. tendina de dup anul 01<1 este clar conturat ,ls5nd la o parte situaia particular din anul 11%-: creterea numrului i ponderii rom5nilor n ansamblul emi4ranilor ,23 la sut n 011K-. @n structura pe sexe a emi4ranilor se remarc o uoar cretere a ponderii "emeilor, n anul 011K acestea reprezent5nd KK la sut. Sc imbri semni"icative s#au produs i n structura emi4ranilor pe v5rste. Ta/elul nr. F. Structura emigran ilor pe )3rste" 1/-0.!00& # n procente# 8rupa de )3rst .otal !om5ni 8ermani .otal 0%%,% 0%%,% 0%%,% Sub 0< ani 23,2 2&,0 2K,0 0<#2K ani 09,K 09,% 01,K 2&#9% ani 21,2 2&,9 30,1 90#K% ani 00,2 0%,0 1,2 K0#&% ani 1,9 00,2 &,2 &0 ani i peste 00,% 00,2 2,& Sursa+ Comisia )aional pentru Statistic
+a4 iari 0%%,% 2%,% 0&,3 92,9 0%,1 9,< K,&
(mi4ranii din YvalulC anului 011% au o structur pe v5rste similar cu cea a emi4ranilor dinainte de 011%. @n anii urmtori ns se constat o cretere important a ponderii emi4ranilor n v5rst de 2&#9% ani, n de"avoarea celor av5nd mai mult de K% ani. >ac la aceast sc imbare a structurii pe v5rste a em4iranilor o adu4m i pe cea re"eritoare la nivelul de instruire al acestora G 0& la sut posed5nd studii superioare n 011K, "a de 0% la sut n 01<1 i "a de puin peste 9 la sut la nivelul ntre4ii populaii a rii ,la recensm5ntul din 0112-, caracterul din ce n ce mai selectiv al politicilor de imi4rare din rile de destinaie este evident.
Page 82 of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu Hna dintre caracteristicile inedite ale mi4raiei externe dupa 01<1 este apariia celei de#a doua "aete a "enomenului, cvasiinexistent nainte de 011%: imi0ra*ia. >atele statistice publicate asupra imi4raiei sunt, din pcate i n mod inexplicabil, incomplete i incoerente. Cele care pot "i 4site n $nuarul statistic se re"er la YrepatriaiC, "r a se preciza exact coninutul acestei noiuni ,sunt aceste persoane o component a imi4raiei "iind, n consecin inclus n acest calculX-. (ste ns evident c nu se poate pune semnul e4alitii ntre ci"rele publicate asupra repatriailor i numrul, necunoscut din surse o"iciale, al imi4ranilor. Ceea ce se poate ns "ace este estimarea indirect a numrului ,anual- de imi4rani pe baza relaiilor existente ntre: creterea/scderea total a populaiei, creterea/scderea natural i numrul de emi4rani. E Numrul repatria ilor n anii 011%#011K a "ost de 20,2 mii. @n proporie de trei s"erturi, repatriaii sunt de naionalitate rom5n, urm5nd I n ordine Icei de naionalitate ma4 iar, evreiasc i 4erman.Spre deosebire der "luxurile de emi4rare, cele de retur au o distribuie mult mai ec ilibrat ca mrime pe ri de provenien, cele mai importante "iind 8ermania i SH$, urmate de +oldova, Frana, $ustria, 3srael i Hn4aria. @n s"5rit, nu este lipsit de interes a observa c ponderea celor cu studii superioare este considabil mai marela repatriai dec5t la emi4rani. @ncep5nd cu 2%%9, se observ o scdere puternic a numrului repatriailor de naionalitate rom5n. E )umrul populaiei. Dei e)olu ia situa iei demografice a Rom3niei este negati) 1n ansamblul ei" credem c nu greim afirm3nd c dintre toate fa etele acestei e)olu ii cea care atrage 1n mod deosebit aten ia este scderea numrului popula iei rii' +opula ia Rom3niei scade 1ncep3nd cu anul 1//0' 2n anii 1//0 i 1//1 aceast scdere a fost determinat numai de ni)elul migra iei e=terne" soldul negati) al acesteia aproape 1$( mii persoane fiind mai mare dec3t sporul natural 9diferen a dintre nscu i i deceda i: po#iti) din cei doi ani /1 mii persoane' @ncep5nd cu anul 0112, pe l5n4 scderea determinat de emi4rare se nre4istreaz i o scdere natural, numrul deceselor depind pe cel al nscuilor. C5t de mare este scdereaX @n anex este evideniat modul cum a evoluat numrul populaiei, scderea acestuia i contribuia celor dou componente ncep5nd cu anul 011%. @n cei cincisprezece ani, populaia !om5niei a sczut dramatic, contribuia ma?or av5nd#o mi4raia extern " <2 la sut. $ceast pondere ridicat a mi4raiei este determinat de plecrile masive din anul 011% i, n special de dup 2%%3, pentru c dac, examinm dinamica contribuiei celor dou componente, se poate remarca o cretere continu a ponderii scderii naturale, de la numai 00 la sut n 0112 la aproape <% la sut n 011&, cu perspectiva cert de a deveni i mai important n anii urmtori dac inem cont de evoluiilee din ultimi ani. +ai puin cunoscut este structura pe sexe a scderii numrului populaiei dup 01<1. >ei era de ateptat ca scderea natural sa "ie mai mare la brbai dec5t la "emei ,ca urmare a creterii supramortalitii masculine-, este de#a dreptul sun# prinztor s constatm c " la nivelul ntre4ii pernioade 011%#011& " populaia "eminin nu a sczut natural ci, dimpotriv, a crescut. Ta.elul nr& D& Structura "luxurilor mi4ratorii pe medii S(9im.)ri 5n (ursul anului+ Din (are+
Page 8< of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu P$/ula*ia la S()'ere t$tal) S()'ere 6(re-tere7 S()'ere 5n(e/utul anual) natural) /rin anului emi0rare 011% 22 <K9 2&< # 2& 029 ] &2 &&% # 13 <39 0110 22 <2< K19 # 02 2%2 ] 23 K0K # 9% 202 0112 22 <00 312 # 32 <K1 # 3 9&2 # 21 312 0113 22 22< K33 # 3% K%& # 03 321 # 02 022 0119 22 29< %22 # 3K &33 # 01 3&K # 0& 2&< 011K 22 202 319 # K& 291 # 3K %32 # 20 202 011& 22 &K& 09K # 20 %%% # KK 032 # 0K <&< 0112 22 K<K 09K # # # Sursa+ Num)rul /$/ula*iei+ 011%#0110: calcule ale autorului pornind de la populaia la 0 ian. 0112 i lu5nd n considerare scderea total din cei doi ani= 0112# 011&: date C)S= 0112: calcule ale autorului pornind de la populaia la 0 ian. 011& i lu5nd n considerare valorile estimate ale scderii naturale i mi4ratorii din anul 011&. S()'erea t$tal)+ 011%#0110: suma creterii/scderii naturale i mi4ratorii= 0112# 011K: di"erena dintre populaia la nceputul i s"5ritul anului= 011&: date C)S. S()'ereaH(re-terea natural)+ 011%#011K: date C)S= 011&: estimaie a autorului. S()'erea /rin emi0rare+ 011%#0110: di"erena dintre emi4rani i repatriai= 0112# 011&: di"erena dintre scderea total i scderea natural. >ac mrimea scaderii prin emi4rare nu di"er semni"icativ la cele dou sexe, contribuia creterii naturale este di"erit. Creterea numrului de decese dup 01<1 este localizat n proporie de aproape dou treimi la barbai. Scderea natural s#a instalat nc din 0112 la populaia masculin i cu doi ani mai t5rziu la populaia "eminin, ceea ce "ace ca la nivelul ntre4ii perioade 011%#011& populaia "eminin s aiba o cretere naturnal de 33 mii persoane, n timp ce numrul barbailor a sczut cu &< mii. >in aceasta evoluie di"enit a creterii naturale rezult i dimensiunea scderii tolale a populaiei masculine i "eminine n anii 011%#0 11&: o reducere de aproape 0<% mii la brbai i una considerabil mai mica " de aproximativ 1% mii " la "emei. Sc+im/!rile care au loc &n dinamica popula iei la ni'el na ional nu sunt dec#t suma sc+im/!rilor care au loc la ni'elul na ionalit! ilor. >r% at#t natalitatea $i mortalitatea% c#t $i migra ia extern! au a'ut &n anii 166,01666 particularit! i importante din acest punct de 'edere% ceea ce a dus $i duce la modific!ri% &n limp% &n structura popula iei pe na ionalit! i% c+iar &n condi iile sc!derii num!rului popula iei la ni'el na ional. Este 'or/a de sc+im/!ri care prin natura $i mecanismele lor sunt lente dar care lucreaz! &n timp $i i$i arat! efectele la un orizont mai &ndep!rtat.
9nul
Ta.elul nr& C& P$/ula*ia R$m<niei /e unele na*i$nalit)*i la re(ens)m<ntul 'in # ianuarie 2CC2 -i la 2 ianuarie 2CC! 6estima*iei7
Na*i$nalitat T$tal !om5ni +a4 iari !omi 8ermani # ianuarie 2CC2 numr n Q 22D2 ;E 2%9%< K92 0&29 1K1 9%0 %<2 001 9&2 2 , <1,K 2,0 0,< %,K 2 ianuarie 2CC! numr 22 !E! 2>E 2% 321 K<1 0 K20 <3K 900 930 12 32% n Q 2 , <1,2 &,1 0,< %,9 ianuarie 2 2 <1,K &,& 2,K %,3 2 >
Page 8- of 86

Hcrainieni $lte naionaliti &K 2&9 01% 220 %,3 %,< && K<3 0<9 332 %,3 %,< %,3 %,<
Sursa+ 0112 I date C)S= 011& I calcule ale autorului pornind de la recensm5ntul din 0112 i lu5nd n considerare micarea natural i mi4ratorie n anii 0112#011& i 2%%9. 3at " n tabelul nr.1 " structura estimat a populaiei !om5niei pe unele naionaliti la nceputul anului 011&. comparativ cu structura de la recensm5ntul din 2 ianuarie 0112. Sc imbrile care au avut loc n ultimii ani nu sunt dec5t rezultatul combinat al nivelului di"erit al nataliti,. mortalitii i mi4raiei externe, ntr#un context n care populaia !om5niei scade numeric. A scdere natural ,mai multe decese dec5t nateri- s#a nre4istrat la rom5ni, ma4 iari, 4ermani i la 4rupa Y$lte naionalitiC. Hn sold ne4ativ al mi4raiei externe s#a adu4at acestei scderi naturale, mrind dimensiunea scderii numrului populaiei la aceste naionaliti. Ja romi i ucrainieni, mi4raia extern nu a avut in"luen semni"icativ iar numrul nscuilor a "ost mai mare dec5t cel al decedailor, ceea ce a condus la o cretere moderat a numrului la aceste naionaliti. >ou meniuni se impun ns. @n cazul romilor, pe l5n4 o subestimare important a numrului la recensm5ntul din 0112 I provenit din modul n care i#au declarat apartenena etnic I se constat o situaie similar i n cazul declarrii naionalitii nscuilor i decedailor n anii de dup recensm5nt. (ste ns vorba de o opine cultural liber declarat iar datele o"iciale nu pot "i contestate cu ar4umente viabile. @n ceea ce privete numrul ucrainienilor, ci"rele la recensm5ntul din 0112 ,i, implicit, estimaiile noastre pentru 0 ianuarie 011&- sunt indiscutabil exacte. Se cunoate "oarte bine distribuia pe localiti ,inclusiv la nivel de stat- i caracteristicile demo4ra"ice i socio#economice ale celor && de mii de ucrainieni care triesc n !om5nia, iar a ve icula alte date nseamn "ie i4noran, "ie dezin"ormare contient. 8#te'a concluzii. Scderea de p3n acum a numrului popula iei rii sub $00 mii locuitori 1n apte ani repre#inta un moti) ma;or de 1ngri;orare dac ne referim numai la dimensiunea declinului i dac inem cont de conte=tul socio.economic 1n care se afl ara' 4=ist i sc7imbri structurale re#ultate din acest declin i ele sunt considerabil mai importante prin prisma implica iilor' 4ste suficient s e=aminm piramida )3rstelor pentru a e)alua sc7imbrile actuale i cele care se profilea# pentnu )iitor 1n structuna pe )3rste a popula iei' 4fecti)ele reduse de la ba#a piramidei" repre#ent3nd genera iile nscute dup anul 1/-/" )or produce . 1n timp . perturba ii la ni)elul subpopula iilor 9popula ia colar" popula ia de )3rst fertil" popula ia 1n )3rst de munc:" cu efecte demografice su economice care nu se pot contesta' +e de alt parte" e)olu iile de p3n acum trebuie pri)ite 1n de#)oltrile lor )iitoare" care nu pot fi sc7imbate pe termen scurt i nici mediu' 4)olu ia natalit ii i mortalit ii" 1ndeosebi 1n anii 1//( i 1//*" las s se 1ntre)ad atingerea rapid" probabil c7iar din 1//," a unei scderi anuale de 100 mii persoane" ceea ce impune o alt perspecti) asupra implica iilor declinului demografic la care asistm dup 1/-/' (xist nu numai un cost economic al tranziiei ci i unul demo4ra"ic. >i"erene semni"icative le particularizeaz ns. Costul economic al tranziiei l vedem i l simim. 8eneraiile viitoare l vor cunoate din literatur i lucrri de istorie. Costul demo4ra"ic al tranziiei i etaleaz e"ectele n timp, pe termen lun4 i "oarte lun4 i va Page 8B of 86
Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu "i cunoscut direct at5t de 4eneraiile actuale, c5t i de 4eneraiile viitoare, prin intermediul sc imbrilor structurale la care asistm i vom asista n viitor. Arunc3nd o pri)ire spre )iitor" nu )edem cum actualul declim demografic ar putea fi stopat' Situa ia demografic este e=trem de comple=" 1n ansamblul su" i deteriorarea acesteia are dou fa ete6 cea care se )ede i care poate fi msurat" i cea care nu se )ede' 4ste )orba . 1n cel de.al doilea ca# 0 de actuale acumulri negati)e cu efecte care nu pot fi eliminate uor 1n timp' Greterea alarmant a morbidit ii" deteriorarea strii de sntate 1n r3ndul popula iei de toate )3rstele i al i factori )or influen a 1n mod cert e)olu ia )iitoare a mortalit ii i reducerea ei s.ar putea s fie mult mai dificil atunci c3nd cri#a economic )a fi depit' Oi 1n ca#ul natalit ii rm3n multe necunoscute 1n raportul dintre un conte=t socio. economic diferit" 1n bine" de cel actual i deci#ia cuplurilor 1n materie de numr de copii 1n familie' 2n acest peisa; demografic aflat 1n deri)" ceea ce ni se pare a constitui o certitudine este ne)oia studierii i cunoaterii caracteristicilor i implica iilor e)olu iilor demografice din ultimii ani i a celor care se 1ntre)d pentru )iitorul apropiat" astfel ca redresarea situa iei atunci c3nd aceasta )a fi posibil s se produc 1n condi iile unei bune cunoateri a situa iei demografice i a raporturilor dintre socio.economic i demografic'
Page 86 of 86

Curs Demografie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Demografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu DEMOGRAFIE SI RESURSE UMANE ADMINISTRATIE PUBLICA Anul

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

POPULATIA sistem demo4ra"ic desc is

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

)astere, deces si mi4ratie

H3rsta Se= Domiciliu

@mbatr5nire # +i4ratia interna

Structura pe v5rste Structura dupa sex >istributia dupa domiciliu

"estructurare dupa '#rsta "estructurare dupa sex "edistri/utia dupa domiciliu

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

Formula ratelor cu caracter de indici uzuali statistici : r =

* este populatia la mi?locul intervalului !atele 4enerale si ratele speci"ice.

9. Structura demo4ra"ica sau compozitia populatiei. Page 18 of 86

sau mai 4eneral:

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

n care P este populatia la mi?locul intervalului.

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

P0 = P% + = ,%,0- M ,%,0- + L ,%,0- E,%,0- = P% + n + m

n care s este indicatorul de arealitate.

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

Ja recensam5ntul din 0122:

@n cazul tarii noastre:

232K%% km2 = 2K,3 km2 30K2 %1 km

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

@n 012&, raportul era:

*entru anul 012&, raportul de dependenta de v5rsta este:

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

n care i reprezinta cauze de deces.

iar atunci c5nd este pe 4rupe cincinale ,% I 9, K I 1, U- "ormula este:

b- !ata de mortalitate postneonatala:

+ortalitatea neonatala se submparte: # mortalitate neonatala precoce:

sau c5nd se iau n consideratie v5rstele,

"ertilitatii unui 4rup si la un

@n cazul 4rupelor anuale 5n O 17% "ormula devine:

iar atunci c5nd operam cu intervale cincinale vom avea:

"ata generala de nuptialitate 5"*87 se determina ast"el:

"atele specifica de nuptialitate dupa sex si v5rsta se calculeaza dupa "ormula:

@ntruc5t v5rsta este exprimata n ani si n 4rupe cincinale, "ormula devine:

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

Px reprezinta numarul populatiei casatorite de v5rsta x .

,unde ", este rata neta de reproducere-, se asi4ura

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

evenimente cu caracter dual, biolo4ic si social ,nasterea si decesulevenimente sociale ,mi4ratia-

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

n care L reprezinta numarul sosirilor sau intrarilor ,imi4rarilor-. "ata de emigrare : me =

n care E reprezinta numarul plecarilor sau iesirilor ,emi4rarilor"ata migratiei nete : mn =

M n care M.i reprezinta numarul total de sositi in localitatea i , H

M iH Mi. reprezinta numarul total de plecati din localitatea i , H

Se poate calcula curentul mi4ratoriu in raport cu localitatea de destinatie :

"ata specifica a nivelului de instruire :

Demografie si resurse umane Note de curs IFR Ana Rodica Sticulescu

c- ratele speci"ice de activitate dupa sex si varsta :

01<1 011% 0110 0112 0113

292,3 292,0 2K0,< 2&3,1 2&3,3

1,1 <,K &,3 &,0 K,<

0%,2 0%,& 0%,1 00,& 00,&

2&,1 2&,1 22,2 23,3 23,3