DEMOGRAFIE COMPARATA

Autor: Lector univ.drd. MESESAN SCHMITZ LUIZA IULIANA

Intrebari la care cursul va raspunde p

1.Ce este demografia? 2 Cui 2. C i servete d demografia fi social i l? C Care este l legtura demografiei d fi i cu
alte domenii ? 3.Care sunt principalele fenomene/evenimente demografice? Cum se analizeaz acestea? 4.Care sunt procesele demografice? Relatia fenomene-variabileprocese demografice 5.Care sunt indicatorii de msurare a fenomenelor demografice 6 Care 6. C sunt t perspectivele ti l d de analiz li a fenomenelor? f l ? 7.Care sunt factorii care influeneaz fenomenele demografice? 8.Care este legtura dintre fenomenele demografice? 9 Care sunt modalitatile de predictie asupra populatiei? 9.

Curs 1. Demografia ca tiin. Istoricul demografiei.

Obiectul demografiei

Definiie. 1.In sens restrans: demografia trateaza anumite probleme, mentionate p in mod explicit In sens larg: la definitiile in sens restrans o serie de autori adauga si alte tematici sau probleme 2. O definitie care isi propuna sa defineasca obiectul disciplinei printr-o singura propozitie care sa exprime esenta esenta fenomenelor fenomenelor Avantajele unei astfel de definitii: este mai usor de folosit Dezavantajele unei astfel de definitii: nu reuseste sa acopere problematica tratata satisfactor p

Curs 1. Demografia ca tiin. Istoricul demografiei.

Obiectul demografiei
Definiie.

Rotariu Traian in Demografia si sociologia populatie. Fenomene demografice: Demografia este o tiin social care are ca obiect studiul populaiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice i a schimbrii de volum. Dictionarul Dictionar l multilingv m ltiling ONU: ONU Demografia este o stiinta care are ca obiect studiul populatiilor umane si se ocupa de marimea, structura, evolutia si carcateristicile generale, vazute in principal din punct de vedere cantitativ. Trebici Vladimir (1916-1999-parintele demografiei romanesti) in Demografia(1979): Demografia este stiinta sociala care studiaza populatiile umane delimitate spatial si incarcate de semnificatie sociala, marimea si repartizarea ti spatiala ti l a acestora, t structura t t acestora t d dupa carcateristici t i ti i demografice si socio-economice, evolutia lor, factorii directi care determina evolutia populatiei-fertilitatea, mortalitatea, migratia, precum si factorii sociog , cu scopul p de a p pune in economici care influenteaza fenomenele demografice, lumina regularitatile dupa care se produc.

Curs 1. Demografia ca tiin. Istoricul demografiei. Elemente ale definitiei:

-stiinta sociala: orice aspect demografic vom lua, forma lui concreta de manifestare este rezultatul unor determinari sociale (exemplu: natalitatea, mortalitatea); ce facem cu latura biologica? -populatie: totalitatea persoanelor care traiesc pe un anumit teritoriu; exista anumite relatii si norme ce reglementeaza aceste relatii, exista o semnificatie sociala(exemplu: tara, continent etc);populatii mari: mai mari de ordinul zecilor de mii pentru a se putea stabili regularitati statistice si pentru a se putea vorbi de masa de evenimente; evolutia populatiei; -evolutia -structura populatiei; -factorii care influenteaza variatiile unei populatii -metode metode cantitative: o stiinta sociala care are un caracter formalizat-matematic: indicatori, tabele de mortalitate, rata, probabilitate. Exista si o ramura care se numeste demografie matematica. INSTRUMENTUL DE ANALIZA: statistica

Curs 1. Demografia ca tiin. Istoricul demografiei. Obiectul demografiei: Starea si miscarea populatiei.
STAREA distributie spatiala MISCAREA

numar

structura

Naturala:
-natalitate t lit t -mortalitate -nuptialitate; -divortialitate

Migratorie

demografica: g
-starea civila; -sex; -varsta

socio-economica:
-religie; religie; -nationalitate; -educatie; -caracteristici socio-economice

Interna:
-schimbari de domiciliu; -schimbari de resedinta

Externa:
-imigratie g -emigratie

Curs 1. Demografia ca tiin. Istoricul demografiei. Nucleul dur al analizei demografice

Miscarea naturala (fenomene) -natalitatea; -mortalitatea; -nuptialitatea; -divortialitatea; di ti lit t Miscarea migratorie (fenomene) -emigratia; e g a a; -imigratia STAREA POPULATIEI

EVOLUTIA DEMOGRAFICA

Curs 1. Demografia ca tiin. Istoricul demografiei.

La ce serveste demografia:
Descrierea D i numerica i a populatiei l ti i Mileniul III i.e. recensaminte rudimentare: impozite fiscale, armata Evul Mediu: caracter religios: numarul de suflete Ci Ciuma di din secolul l l XVI XVI-primele i l b buletine l ti statistice t ti ti Jumatatea sec. XVII apar primele tabele de mortalitate-istrumentul fundamental pentru demografie

fenomenlor) Intelegerea consecintelor modificarilor fenomenelor demografice asupra vietii economice si sociale Prezentarea metodelor de analiza demografice dar si a modului de utilizare a lor
SCOPUL FINAL: politici demografice, politici sociale

Intelegerea mecanismelor de formare, reproducere, extinctie a populatiei Intelegerea factorilor determinati ai fenomenelor demografice (explicatia

Curs 1. Demografia ca tiin. Istoricul demografiei.

Demersul metodologic in demografie

Faza I: Culegerea informatiilor Sub-ramura: statistica demografica sau statistica populatiei Metode de culegere a datelor: recensamintele, statistica starii civile, registrele de populatie, anchetele demografice Faza a II-a: Analiza cantitativa a datelor Sub-ramura: analiza demografica, nivelul descriptiv, nivelul explicativ. Faza a III-a: Explicatia cauzala Colaborarea demografiei cu alte stiinte : economie, sociologie, psihologie, drept, geografie, istorie, medicina, antropologie. Faza a IV-a: Utilizarea -efectuarea unor proiectari de populatie pentru responsabilii politici si din alte domenii -oferirea unor sugestii argumentate responsabililor politici, daca se doreste schimbarea comportamentului demografic al populatiei -utilizarea datelor demografice in diverse domenii: medicina medicina, politici de sanatate sanatate, asigurari, sociologie.

Curs 1. Demografia ca tiin. Istoricul demografiei.

Raportul R t ld demografiei fi i cu alte lt stiinte tii t sociale i l
-demografia= analiza datelor fara a lua in calcul influenta componentelor campului social -demografie sociala sau sociologie demografica-recunoasterea influentelor sociale asupra fenomenlor demografice si a dinamicii populatiei population studies, study of population-USA istoria populatiei si demografie istorica-analiza volumului si structurii populatiei in cadre istorice Demografia se leaga de acele stiinte sociale care descriu conditiile de baza ale vietii sociale: stiinte economice, juridice, politice, geografia, psihologia etc (cauza si consecinte) ETAPE ETAPE: 1. 1900-1930: statisticizare a demografiei: statistica populatiei; 2. Sociologizarea demografiei 3. Analiza demografica (azi): recunoasterea determinarilor sociale asupra fenomenelor demografice\ demografia= sociologia populatiilor

Curs 1. Demografia ca tiin. Istoricul demografiei.

Cnd a aprut prima dat demografia (modern)? Etimologia cuvantalui. demos= popor, grafie= a desena, a scrie, a descrie. Cuvantul demografie demografie apare pentru prima data in 1855 intr intr-o o scriere a lui Achille Guilard, Elemente de statistica comparata sau demografie comparata. Demografia ca stiinta s-a nascut inca din 1662, intemeietor fiind considerat John Grant negustor din Londra Grant, Londra, membru intr intr-un un consiliu orasanesc orasanesc, fondator impreuna cu W. Pettz a colii de Aritmetic Politic . Acesta scoate in 1662 lucrarea Observaii naturale i politice facute pe baza listelor de mortalitate, in special cu referire la guvernare, religie, comert, crestere, aer, boli etc din orasul Londra , in care reuseste sa estimeze populatia Londrei doar pe baza declaratiilor de deces; si in realitatea sociala pot fi gasite regularitati si legitati asemanatoare ca in realitatea fizica fizica -aparat tehnic si statistic, este considerat si intemeietor al statisticii demografice -Edmund Halley, a continuat demersurile lui John Grant si a construit tabela de mortaliate -in in aceasta perioada datele demografice nu erau de buna calitate si nu aveau acoperire nationala -Suedia de pe la mijlocul sec al XVIII-lea dispune de date cu acoperie nationala si realizeaza prima tabela de mortalitate cu acoperire nationala-Pierre Wargentin, 1766

Curs 1. Demografia ca tiin. Istoricul demografiei.

Cine este cel mai cunoscut demograf?

Thomas Malthus (1766-1834); numelui a fost preluat ca denumire a unei ideologii malthusianism=necesitatea f rii frn ii creterii ii d demografice, fi prin i li limitarea i numrului l id de nateri- Cel care a formulat prima data o teorie privind dinamica populatiei p p In secolul 20, demografia va dispune de o teorie generala a dinamicii populatiei, formulata de Alfred Lotka (1934, 1938) si de o schema explicativa a dezvoltarii numita de Adolph p Laundry y( (1934) ) revolutie demografica g si rebotezata ulterior tranzitie demografica.

Curs 1. Demografia ca tiin. Istoricul demografiei.

Demografia azi-probleme

Declinul aproape neintrerupt al mortalitatii care intrece cu mult

asteptarile

Raspandirea R di controlului t l l i nasterilor t il Sfarsitul marii migratii peste Ocean si inceputul migratiilor din tarile
sarace

Procesul accelerat de imbatranire a populatiei si efectele sociale si

economice

Modificarea valorilor traditionale cu privire la fertilitate, nuptialitate,

divortialitate

Curs 1. Demografia ca tiin. Istoricul demografiei.

Demografia azi Intrebari la care raspunde: 1. Cum s-a intamplat ca populatia lumii sa ajunga la 6 miliarde de locuitori? 2. Ce determina imbatranirea demografica? 3. Cum se evalueaza fluxul migratoriu actual? 4. 4 Care sunt tendintele pentru viitor? 5. Ct de jos vor ajunge mortallitatea si natalitatea si care vor fi consecintele acestui declin? 6. Ct de repede va scadea natalitatea n tarile dezvoltate si care este rolul guvernelor n acest declin? g 7. Cnd se va stabiliza populatia Terrei? 8. Va putea Pamntul sa hraneasca si sa ntretina o populatie mult mai numeroasa? 9. Care va fi efectul cresterii populatiei asupra mediului? -conferinte mondiale privind mediul ambiental si alimentatia: 1974 O.N.U. 8.9 miliarde in 2050 11 iulie Ziua Mondiala a Populatiei -conferinta mondiala asupra imbatranirii 2002 Madrid