1 Costul somajului.

Somajul este ca si cancerul: pernicios, tenace si mortal1. Somajul este unul din
fenomenele negative care se manifesta cu mare intensitate in perioada de tranzitie. Este un
fenomen inerent, intalnit in orice economie. Daca se incadreaza in limitele considerate normale,
consecintele lui negative afecteaza un numar mic de persoane.
Somajul este opus ocuparii, reflecta imposibilitatea omului de a-si utiliza capacitatea
sa de a produce bunuri economice. Prin somaj, munca sufera un proces de degradare, ea
neputand fi conservata. Prin existenta sa, somajul determina pierderea unei parti din productia
potentiala a societatii.
Alta consecinta negativa a somajului consta in faptul ca ajutorul de somaj, fiind
suportat din veniturile societatii, determina o diminuare a veniturilor celor care lucreaza. Somajul
inrautateste conditiile de viata ale populatiei, in primul rand ale somerilor, determinand scaderea
consumului de bunuri economice. El alimenteaza acte antisociale, multe dintre acestea fiind
facute de catre cei care nu lucreaza.
O consecinta nefasta a statutului de somer cu implicatii in viitor este tendinta unor
persoane tinere de a ezita sa-si intemeieze familii. Ca urmare a acestei tendinte, scade natalitatea.
Alta consecinta a somajului consta in faptul ca el determina reducerea dorintei de a invata a
viitoarei generatii; gandul de a ajunge somer este de natura sa diminueze aspiratia spre carte, spre
scoala.
Diminuarea increderii in scoala este insotita de un alt proces daunator pentru
interesela economiei nationale, respectiv plecarea tinerilor peste granita pentru a se realiza uman
si profesional.
Somajul apare ca un fenomen generator de diverse afectiuni fizice si psihice. Aceste
stari depresive pot constitui, la randul lor, cauze ale pierderii locului de munca la un moment dat.
Consecintele somajului de lunga durata sunt si mai dureroase pentru individ; daca o
persoana ramane mult timp in somaj, competenta si expe 232c28c rienta sa se degradeaza si mai
mult, ceea ce diminueaza interesul potentialilor patroni fata de persoana respectiva.
Somajul are consecinte negative foarte diverse, printre acestea inscriindu-se: raporturi
familiale tensionate, izolarea sociala, imposibilitatea de a fi la curent cu problemele ce tin de
competenta profesionala, moral scazut, lipsa increderii in sine.
Prin consecintele sale negative, somajul a devenit una din problemele globale ale
omenirii. Daca mii de oameni, si mai ales tineri, se vor trezi someri si impovarati de o
inactivitate permanenta, ei vor fi condamnati la o stare de frustrare. In cele mai multa cazuri,
insa, poluarea cu timp liber va produce alcoolism, narcomanie, huliganism si delincventa
1

Consecintele negative ale somajului imbraca si forma pierderilor de resurse banesti pe
care le genereaza existenta acestui flagel.
Efectele negative ale somajului pe care le suporta indivizii, economia si societatea
desemneaza costul somajului. In costul somajului se includ:
- pierderile de venit ale individului, reprezentate de
diferenta dintre ajutorul de somaj si salariul pe care l-ar fi obtinut daca ar fi lucrat;
- pierderile de venituri ale bugetului de stat, reprezentate
de contributia pentru asigurarile sociale, contributia pentru fondul de somaj si contributia pentru
fondul de pensii suplimentare;
- plati din bugetul fondului special pentru ajutorul de
somaj, a alocatiilor de sprijin;
- pierderea de venit a societatii reprezentata de
realizarea unei productii sub cea potentiala;
- cheltuielile cu pregatirea in scolile profesionale, in
invatamantul mediu si superior.
Costurile imense pe care le implica somajul, directe sau indirecte, releva faptul ca
acest fenomen constituie o risipa de resurse umane si financiare generate de utilizarea incompleta
a unor fonduri de productie, cu implicatii asupra costurilor sociale.
Costurile directe sunt evidentiate sub forma varsamintelor financiare catre fondul
destinat protectiei sociale a somerilor, care, in principal este utilizat pentru plata ajutorului de
somaj, alocatiei de sprijin, calificarii si recalificarii somerilor, precum si pentru costuri, de regula,
se iau in considerare la estimarea cheltuielilor antrenate de somaj, ca factor de risc social major;
ele reprezinta un element esential in estimarea costurilor sociale.
Costurile indirecte sunt generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor
de care ar putea sa beneficieze intreaga populatie. Ele imbraca forma pierderilor de productie
determinate de neutralizarea unor capacitati si mijloace tehnice din dotare, ceea ce implica
reducerea resurselor de formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificarii si capacitatii de
munca, descurajarea personalului in plan profesional, social si uman.
Numarul persoanelor cuprinse la cursurile de pregatire in vederea calificarii si
recalificarii a evoluat astfel:1
Tabel nr.1

1995 1996 1997 1998 1999 2000
Total 45298 49074 61479 70763 79295 87018
Din care someri 22794 20409 23575 27157 30559 26410
Au incheiat pregatirea in cursuri
organizate:
32403 34515 40391 46045 56103 61889
La cererea agentilor economici 8074 10099 11323 10773 14553 18799
Pe baza studiilor si prog. de perspective
privind p-ta. muncii
5214 5263 7372 10650 11733 10296
La cererea persoanelor interesate 19115 19153 21696 24622 29817 32794
In pregatire 10512 14441 21046 24672 23192 20152
Au inceput cursurile 10512 14441 21046 24672 23192 4970
2 Starea de criza generata de somaj
Starea de criza a pietei muncii este reliefata de faptul ca numarul real al persoanelor
aflate in cautarea unui loc de munca este mult mai mare decat cel al somerilor inregistrati la un
moment dat si pe baza caruia se calculeaza rata somajului. Se poate afirma ca exista cel putin trei
categorii de persoane neinregistrate ca someri, dar care sunt in cautarea unui loc de munca sau au
loc de munca, dar nu au de lucru. Avem in vedere, pede o parte, pe acei someri care, dupa
expirarea termenului legal au primit ajutorul de somaj si alocatii de sprijin si care raman, in
marea lor majoritate neinregistrati la oficii. Pe de alta parte, exista deja un numar mare de someri
pentru care a expirat si termenul legal in care au beneficiat de alocatie de sprijin si au iesit din
evidenta. De asemenea, este vorba de somajul mascat, de persoanele care au calitatea de angajat,
dar nu lucreaza.
Desigur, persoanele din primele doua categorii mentionate au posibilitatea sa se
inscrie in continuare la oficiile fortei de munca si somaj dar majoritatea lor nu o fac. Sansele de
angajare sunt asa de mici incat ei considera ca nu merita.
Starea de criza a ocuparii resurselor de munca este reliefata si de cresterea duratei
somajului, de cronicizarea acestuia. Cresterea numarului si ponderei somerilor care au depasit
durata legala de 9 luni fara sa se fi putut angaja, genereaza o serie de fenomene economice si
sociale preponderent negative, care trebuie sa stea in atentia factorilor de decizie. Avem in
vedere, pe de o parte, precaritatea situatiei materiale care-si pune amprenta asupra viitorului
copiilor proveniti din aceste familii. Pe de alta parte, prin nefolosirea pe o perioada lunga, se
devalorizeaza forta de munca, necesitand ulterior cheltuieli suplimentare prin perfectionare.
Starea de criza a ocuparii resurselor de munca este sustinuta si prin structura pe varste
a somerilor inregistrati, in special prin ponderea mare a tinerilor in totalul somerilor. Intre
somajul masiv in randul tineretului, nesiguranta locului de munca si prabusirea sporului natural al
populatiei exista o stransa legatura. In anul 1992, pentru prima data in istoria demografica a
Romaniei, s-a inregistrat un spor natural negativ (-3462 de persoane).
Starea de criza a ocuparii este reflectata si de mentinerea si cresterea numarului
somerilor in varsta, aflati in prag de pensionare. Numai in stare de criza societatea nu se poate
achita de obligatiile morale pe care le are fata de persoanele in varsta care au muncit peste 25, 30
ani si care ajung someri. Desi prin experienta lor constituie o forta de munca de calitate
superioara, sansele lor de a gasi un nou loc de munca sunt minime, avand in vedere
disponibilitatea si capacitatea lor de mobilitate teritoriala si profesionala, mult diminuata. In
schimb, impactul psihic si moral al statutului de somer este enorm de mare la aceasta varsta.
Aprecierea starii de criza a ocuparii resurselor de munca, reclama gasirea urgenta a
unor solutii pe termen scurt, mediu si lung, care sa stopeze inrautatirea in continuare a situatiei si
sa asigure crearea de noi locuri de munca.
3 Masuri de combatere a somajului

In actualul sistem legislativ al Romaniei principalul act normativ in materie il
constituie Legea nr.76/2002 privind sistemul aigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii
fortei de munca.
Principalele obiective urmarite sunt cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in
cautarea unui loc de munca si stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si
crearea de noi locuri de munca .
Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se
realizeaza in principal prin1: informarea si consilierea profesionala, medierea muncii, consultanta
si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri,
completarea veniturilor salariale ale angajatilor, stimularea mobilitatii fortei de munca.
3.1 Informarea si consilierea profesionala costituie un ansamblu de servicii
acordate in mod gratuit persoanelor in cautarea unui loc de munca2. Serviciile se acorda prin
centre specializate si prin furnizori din sectorul public sau privat, avand urmatorul scop:
furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia
ocupatiilor;
evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea
orientarii profesionale;
dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor in
cautarea unui loc de munca, in vederea luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera
profesionala;
instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de
munca.
3.2 Medierea muncii consta in activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura
a angajatorilor cu persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de
raporturi de munca sau de serviciu.
Angajatorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca toate
locurile de munca vacante, in termen de 5 zile de la vacantarea acestora. Necomunicarea acestor
locuri de munca vacante constituie contraventie.
La randul lor, furnizorii de servicii de ocupare au obligatia de a comunica lunar
agentiilor pentru ocuparea fortei de munca date privind numarul somerilor incadrati in munca.
Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de munca se acorda
gratuit si constau in:
informatii privind locurile de munca vacante si conditiile de
ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale locurilor de munca;
mediere electronica, avand ca scop punerea in
corespondenta a cererilor si ofertelor de locuri de munca;
preselectia candidatilor corespunzatori cerintelor locurilor
de munca oferite si in concordanta cu pregatirea , aptitudinile, experienta si cu interesele celor in
cauza.
3.3 Acordarea de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati
independente sau pentru initierea unei afaceri sub forma de: servicii juridice; de marketing;
financiare; metode si tehnici de management al afacerilor si al resurselor umane.
Serviciile se acorda gratuit, o singura data, pentru fiecare perioada in care persoana
beneficiaza de indemnizatie de somaj.
3.4 Completarea veniturilor salariale ale angajatilor. Scopul masurilor de
completare a veniturilor salariale, rezida in determinarea somerilor de a se incadra in munca. In
acest sens persoanele care primesc indemnizatia de somaj si care se angajeaza pentru un program
normal de lucru beneficiaza - din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care erau
indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj - de o suma lunara, neimpozabila, in cuantum de
30% din indemnizatia de somaj. Sumele necesara se acorda din bugetul asigurarilor pentru
somaj.
3.5 Stimularea mobilitatii fortei de munca. Sedentarismul, imobilismul fortei de
munca din Romania constituie o realitate evidenta. In aceste conditii s-au introdus solutii noi care
urmaresc stimularea mobilitatii fortei de munca. Astfel, persoanele care in perioada in care
beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare
de 50 km de localitatea in care isi au domiciliul stabil, beneficiaza de o prima de incadrare
neimpozabila, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala cu nivelul a doua salarii
minime brute pe tara in vigoare la data acordarii.
In cazul persoanelor care in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se
incadreaza intr-o alta localitate, si ca urmare a acestui fapt, isi schimba domiciliul, acestea
primesc o prima de instalare, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala cu nivelul a 7
salarii minime brute pe tara in vigoare la data instalarii.
Ca un factor coercitiv sumele acordate drept prime trebuie restituite daca raporturile
de munca sau de serviciu inceteaza din initiativa sau din motive imputabile celui care presteaza
munca intr-o perioada mai mica de 12 luni de la data incadrarii sale.
3.6 Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor. Persoana
lipsita de venituri nu ramane pasiva, in asteptare; ea isi cauta in mod real un loc de munca. De
aceea o mare importanta trebuie data masurilor privind stimularea angajatorilor.
a) Subventionarea locurilor de munca. O insemnatate majora
o au masurile care vizeaza absolventii intitutiilor de invatamant, pe de o parte si somerii de peste
45 de ani. Sunt categoriile de varsta care intampina cele mai mari dificultati la incadrarea in
munca.
Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi ai unor
institutii de invatamant primesc pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara
reprezentand un salariu minim brut pe tara in vigoare. Daca absolventul este o persoana cu
handicap, angajatorul primeste pe 18 luni o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime brute pe
tara in vigoare. In schimbul acestor sume primite de la bugetul asigurarilor pentru somaj,
angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca cel putin 3 ani de la data incheierii
actului juridic care a dat nastere raportului respectiv. In caz contrar, angajatorii trebuie sa
restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, sumele incasate pentru fiecare
absolvent, plus dobanda aferenta. Fac exceptie situatiile in care incetarea raporturilor de munca
se produce din initiativa sau din motive imputabile angajatului. Angajatorii care incadreaza in
munca pe durate nedeterminata someri in varsta de peste 45 ani sau someri (indiferent de varsta)
intretinatori unici de familii primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana in
cauza, o suma egala cu un salariu minim brut pe tara. In acest caz, angajatorii sunt obligati sa
mentina raporturile de munca sau serviciu cel puti 2 ani. Beneficiaza de aceleasi facilitati si
angajatorii care, avand sub 100 de angajati, incadreaza in munca pe durata nedeterminata
persoane cu handicap, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca pe aceeasi perioada de cel
putin 2 ani.
b) Acordarea de credite. Scopul acordarii de credite din
bugetul asigurarilor pentru somaj il constituie crearea de noi locuri de munca prin infiintarea si
dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si
activitati independente desfasurate de persoane fizice legal autorizate in domeniile productiei,
serviciilor sau turismului. Creditele se acorda pe baza unor proiecte de fezabilitate proportional
cu numarul de locuri de munca ce vor fi infiintate pentru o perioada de cel mult 3 ani, in cazul
investitiilor, inclusiv perioada de gratie de maximum 6 luni si, respectiv, un an in cazul
productiei, cu o dobanda de 50% din taxa oficiala a scontului stabilita de Banca Nationala.
Bancile sau agentiile de credite (cu care Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de
Munca a incheiat contracte potrivit legii), pot acorda credite daca beneficiarii intrunesc
urmatoarele conditii:
sa aiba cel mult 250 de angajati si/sau membri cooperatori
cu raporturi de munca sau serviciu;
pe cel putin 50% din locurile de munca nou-create sa fie
incadrati someri; in caz contrar, angajatorul suporta o penalitate egala cu marimea creditului
acordat pentru fiecare loc de munca creat si neocupat;
cei astfel incadrati sa fie mentinuti in activitate cel putin 3
ani; in caz contrar, in termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data disponibilizarii,
angajatorul este obligat sa incadreze, pe locurile devenite vacante, tot someri;
locurile de munca in functie de care se calculeaza
valoarea creditelor sa nu fie vacante ca urmare a disponibilizarilor de personal in ultimele 12
luni premergatoare incheierii contractului de creditare cu banca.
c) Alte facilitati acordate angajatorilor. O alta masura de stimulare o constituie
reducerea sumei reprezentand contributia datorata bugetului asigurarilor pentru somaj.
Angajatorii care incadreaza persoane din randul
somerilor, pe care le mentin pe o perioada de cel putin 6 luni (de la data incadrarii), beneficiaza
de reducerea sumei reprezentand contributia de 5% datorata bugetului asigurarilor pentru somaj.
Reducerea care se acorda incepand din anul fiscal urmator, pentru o perioada de 6 luni consta
in diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5 pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-
angajat din numarul mediu scriptic de personal incadrat cu contract de munca in anul respectiv.
Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurarilor
pentru somaj in conditiile legii, beneficiaza de reducerea la plata contributiei numai pentru
somerii incadrati peste nivelul de 50% din locurile de munca nou-create. In acest caz angajatorul
beneficiaza de doua facilitati:
- credit avantajos;
- reducerea contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj.



1 Michel Didier, Economie.Regulile jocului. Editura Humanitas
1 Anuarul Statistic al Romaniei, editia 2001
1 Traian Stefanescu, Dreptul muncii,Editura All, Bucuresti, pag.146-147
2 Revista romana de Dreptul muncii, nr.5, 2002