ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COMPARTIMENTULUI DE APROVIZIONARE

Visan Andreea

Aprovizionarea reprezint
activitatea prin care se asigur elementele materiale i tehnice necesare n volumul i structura care s permit realizarea obiectivelor generale ale ntreprinderii n condiiile unor costuri minime i ale unui profit ct mai mare asigur necesarul de materii prime, materiale, combustibil, ap, energie, utilaje etc. n vederea bunei desfurri a activitii din cadrul unei firme Aceast activitate este efectuat n cadrul firmei de ctre compartimentul de aprovizionare (n cazul ntreprinderilor mari sau de ctre un responsabil cu aprovizionarea (n cazul ntreprinderilor mici , care urmrete programarea aprovizionrii, aprovizionarea propriu!zis i depozitarea resurselor materiale.

Or!anizarea aprovizion rii tre"#ie

astfel fcut nct s contribuie la asigurarea complet, comple" i la timp a ntreprinderii cu mijloacele de munc i obiectele muncii materiale alimentarea raional a locurilor de munc cu resursele materiale necesare i utilizarea raional a resurselor materiale astfel nct s se respecte normele de consum stabilite i stocurile de producie determinate. #rincipalele obiective ale aprovizionrii sunt$ asigurarea condiiilor optime de depozitare a resurselor

! ! ! !

asigurarea complet, comple" i la timp a firmei cu resursele materiale necesare% asigurarea condiiilor optime de depozitare a resurselor materiale% alimentarea raional a locurilor de munc cu resursele materiale necesare% utilizarea raional a resurselor materiale, astfel nct s se respecte normele de consum stabilite i stocurile de producie neterminat.

&onducerea firmei poate adopta organizarea aprovizionrii dup unul din urmtoarele sisteme$ 'istemul funcional 'istemul de organizare pe grupe de materiale 'istemul de organizare n funcie de destinaia de consum a resurselor materiale 'istemul mi"t de organizare

Siste$#% &#n'(iona% presupune gruparea activitilor de aprovizionare pe urmtoarele sectoare$ ! sectorul de programare a aprovizionrii, duce evidena, se ocup de ntocmirea propriu!zis a programului de aprovizionare, de stabilirea graficelor de alimentare a seciilor, atelierelor i locurilor de munc cu resurse materiale. ! sectorul de materiale se organizeaz n funcie de nomenclatura de materiale i are ca obiectiv principal activitatea operativ de aprovizionare propriu!zis a seciilor, atelierelor i locurilor de munc, innd cont de graficele date de sectorul de programare. ! sectorul de depozitare se ocup cu recepia i pstrarea materialelor i a produselor, de pregtirea acestora pentru a fi trimise n producie sau ctre beneficiar. Siste$#% de or!anizare pe !r#pe de $ateria%e presupune constituirea de sectoare de aprovizionare!depozitare pentru fiecare grup de materiale. (iecare sector cuprinde totalitatea activitilor pe care le solicit aprovizionarea i depozitarea grupei respective de materiale, cum ar fi$ stabilirea necesarului de resurse materiale, depozitarea, alimentarea seciilor etc. Siste$#% de or!anizare )n &#n'(ie de destina(ia de 'ons#$ a res#rse%or $ateria%e se aplic n situaia n care materialele ce se consum difer de la o secie la alta. )n acest scop sectoarele care se ocup cu aprovizionarea i depozitarea materialelor se organizeaz pentru fiecare secie n parte. Avantajul acestui sistem const n faptul c se realizeaz o legtur mai strns ntre activitatea de aprovizionare propriu!zis i activitatea seciilor de producie.

Siste$#% $i*t presupune ca pentru unele resurse materiale, n special pentru resursele materiale au"iliare, s se constituie sectoare speciale de aprovizionare aferente grupelor respective de materiale, iar pentru resursele materiale principale s se organizeze sectoare care s se ocupe cu aprovizionarea pentru fiecare secie n parte. * politica de aprovizionare este condiionat de un anumit numr de parametrii, care pentru responsabilii cu aprovizionarea reprezint tot attea restricii ct i opiuni. +intre acestea s!ar enumera$ ! mrimea capitalului disponibil de a investi n stocuri ! consumul pe perioade (volumul i regularitatea sa ! costurile cu stocarea ! condiiile de cumprare ! natura articolelor ! coeficientul de servire cerut ,. M ri$ea 'apita%#%#i disponibil de a investi n stocuri. * decizie de cumprare sau de stocare reprezint imobilizarea de capitaluri financiare, dar aceste capitaluri pot fi n concuren cu alte folosine (spre e"emplu$ investiii materiale . #olitica care va fi aleas va trebui deci s in cont de posibilitile financiare ale firmei. -. Cons#$#% pe perioade. * bun politic de aprovizionare i, prin urmare, o bun gestiune a stocurilor nu pot fi concepute dect pe baza unei ct mai bune previziuni a ieirilor, adic$ ! previziunea vnzrilor de mrfuri, stabilite prin anchete sau e"ploatri, pornind de la analiza vnzrilor n perioadele precedente% ! previziunea produciei, pornind de la programele de producie, dac este vorba de materiale, piese sau utilaje necesare fabricaiei. .. Cost#ri%e '# sto'area se refer la costul cu pstrarea stocurilor, costul cu derularea comenzilor i costul de penurie. &ostul cu pstrarea stocurilor apare datorit faptului c operaia de stocare nu este gratuit$ ea antreneaz cheltuieli care pot s se ridice pn la ./0 din valoarea produselor stocate, incluznd$ cheltuieli de depozitare (amortizarea cldirilor i echipamentelor, asigurrile, salariile personalului, ntreinerea depozitelor etc. , deprecierea sau deteriorarea unor produse stocate, costul financiar, care rezult din imobilizarea capitalului. &ostul cu derularea comenzilor cuprinde cheltuielile administrative ocazionate de aprovizionare, costul livrrii etc. &ostul de penurie 1 are n vedere o eventual ruptur de stoc, care este ntotdeauna o situaie pgubitoare pentru firm. Astfel$

! dac este vorba de mrfuri, firma va trebui s ia n considerare costul vnzrilor totale, e"ceptnd situaia n care ea are certitudinea c va obine o amnare a livrrii din partea clientului% ! dac este vorba de materiale, de accesorii sau piese de schimb, se va lua n considerare costul opririi fabricaiei. 2. Condi(ii%e de '#$p rare se refer la$ durata de aprovizionare, adic timpul care separ comanda de livrare precum i politica de remiz a furnizorilor (forma de plat n funcie de volumul contractrilor, vnzrilor

3. Nat#ra arti'o%e%or+ * politic de aprovizionare trebuie s in cont de natura articolelor stocate. )n general, dac numrul de articole stocate este mare, nu este posibil s se urmreasc toate articolele cu aceeai vigilen, fapt pentru care este necesar s se repartizeze articole dup importana lor pentru firm. )n acest sens se folosesc dou tehnici$ tehnica analizei A4& tehnica celor -/!5/ 6ehnica analizei A4& presupune clasificarea articolelor dup criteriul valorii stocului lor. Analiza datelor statistice arat c n numeroase cazuri, articolele se mpart n tei grupe$ 7rupa A ! un numr mic de articole, reprezentnd un procent ridicat din valoarea global a stocurilor 7rupa 4 ! un numr mediu de articole, reprezentnd un procent mediu din valoarea global a stocurilor 7rupa & 1 un numr mare de articole, reprezentnd un procent mic din valoarea global a stocurilor. Articolele din grupa A imobilizeaz sume mari de bani, fapt pentru care ele trebuie urmrite n mod individual. Articolele din grupa 4 pot face obiectul unui control

global i la intervale mai mari de timp. )n timp ce articolele din grupa & sunt urmrite anual, n sensul c o singur comand va acoperi necesarul pentru un an ntreg. 6ehnica celor -/!5/ presupune clasificarea articolelor dup criteriul valorii ieirilor anuale. 8n acest caz un numr mare de observaii a permis s se constate c pn n -/0 din articolele stocate asigur pn la 5/0 din valoarea consumului anual al tuturor articolelor (de unde i numele celor -/!5/ . &el care gestioneaz stocurile se va concentra mai puin asupra articolelor rar utilizate, dac absena lor nu risc s mpiedice funcionarea utilizatorilor (de e"emplu$ cazul pieselor de schimb care cer un anumit termen de aprovizionare i a cror utilizare este imprevizibil . 9. Coe&i'ient#% de servire cerut poate fi calculat ca i raport ntre cantitile cerute i cantitile furnizate sau numrul de cereri satisfcute i numrul total de cereri. :aloarea mare a coeficientului va permite livrri rapide i o mai bun satisfacie a clientului, necesitnd un stoc mare de articole (pentru a preveni eventuale rupturi de stoc ceea ce presupune creterea costului cu stocarea. ;n program de aprovizionare cuprinde dou pri$ necesarul total de resurse materiale (<6=> sursele de acoperire a necesarului de resurse materiale ('A<=> . ,. Ne'esar#% propri#,zis de $ateria%e se poate determina prin mai multe metode$ >etoda calculului direct presupune determinarea necesarului de resurse n funcie de cantitatea programat (?i de produse i norma de consum specific de aprovizionare (nci pentru materialul ce se consum dintr!un produs. (ormula de calcul este urmtoarea$ <p @ ?i " nci >etoda calculului prin analogie se folosete atunci cnd nu se cunosc normele de consum specific de aprovizionare la produsele respective. +in acest considerent se utilizeaz normele de consum specific de la alte produse asemntoare, conform urmtoarei relaii$ <p @ ?i " nca " A n care$ nca ! norma de consum specific de aprovizionare de la produsul asemntor A 1 coeficientul de corecie ce reflect deosebirile e"istente ntre cele dou tipuri de produse (greutatea, mrimea, comple"itatea . >etoda de calcul pe baza sortimentului tip se utilizeaz cnd in programul de producie este prevzut un numr mare de sortimente. )n acest scop se determin mai nti sortimentul tip (sortimentul care are norma de consum cea mai apropiat de norma

de consum ponderat calculat pentru ntreaga gama de sortimente . Astfel, <p se va calcula dup urmtoarea formul$ <p @ ?i " nct n care$ nct 1 norma de consum a produsului tip -. Sto'#% de %a s&-r.it#% perioadei de !esti#ne este egal ca i mrime cu stocul de siguran. )n general este recomandabil ca fiecare firm s!i calculeze o serie de categorii de stocuri de resurse materiale$ stocuri curente, stocuri de pregtire (condiionare , stocuri sezoniere, stocuri de siguran. Sto'#ri%e '#rente reprezint cantitatea de materiale necesare asigurrii continuitii procesului de producie ntre dou aprovizionri succesive cu materialul respectiv de la furnizori n condiii normale de activitate. ;n stoc curent se calculeaz funcie de consumul mediu zilnic din material i intervalul mediu de timp ntre dou livrri succesive. Sto'#ri%e de pre! tire (condiionare reprezint cantitatea de materiale care trebuie s fie supuse unei pregtiri sau condiionrii prealabile intrrii n procesul de producie, calculndu!se funcie de consumul mediu zilnic din acel material i timpul aferent pregtirii sau condiionrii. Sto'#% sezonier reprezint cantitatea de materiale destinate asigurrii continuitii i desfurrii normale a produciei n cazul condiiilor sezoniere de producie, aprovizionare sau transport. >rimea acestui stoc se calculeaz funcie de consumul mediu zilnic din acel material i timpul aferent ntreruperilor. .. Sto'#% de $ateria%e de %a )n'ep#t#% perioadei de !esti#ne reprezint cantitatea de materiale ce se preconizeaz s e"iste n ntreprindere la nceputul perioadei de gestiune (de obicei anul calendaristic , mrimea acestui stoc determinndu!se dup relaia$ '.p.g @ 'e B ) 1 C n care$ 'e 1 stocul de materiale e"istent la nceputul perioadei de gestiune sau la momentul elaborrii programului de aprovizionare stabilit pe baza inventarierii ) 1 intrrile de resurse materiale n perioada de gestiune C 1 ieirile de resurse materiale n perioada de gestiune 2. =esursele interne 1 rezult ca urmare a recuperrii unor materiale prin reproiectarea produselor.

3. <ecesarul de aprovizionat de la furnizori este principala surs pentru acoperirea necesarului total de materiale, fiind calculat dup formula$ <a @ <p B 'sf.p.g 1 '.p.g 1 =i

ACTIVITATILE DE APROVIZIONARE /+0 Mana!e$ent#% aprovizionarii1 'on'ept2 trasat#ri

>anagementul aprovizionarii si respectiv al desfacerii sunt concepte unitare comple"e carora le este proprie o structura e"tinsa de activitati componente ce au in vedere, ca elemente de ansamblu, probleme de conducere!coordonare, previziune!programare! contractare, de organizare, antrenare, derulare efectiva, de urmarire!control, analiza si evaluare. >anagementul aprovizionarii asigura echilibrul intre necesitatile si disponibilul de resurse materiale care poate fi asigurat de o unitate economica. #ricipalul obiectiv al activitatii de aprovizionare se concretizeaza in asigurarea completa si comple"a a unitatii economice cu resurse materiale si tehnice corespunzatoarecalitativ, la locul si termenele solicitate, cu un cost minim. >anagementul aprovizionarii materiale integreaza intr!un tot unitar flu"ul si controlul resurselor materiale de la momentul initierii procesului de asigurare a lor si pana la transformarea acestora in produse vandabile. )n economia de piata unele activitati componente ale managementului aprovizionarii capata valente noi, importanta lor se accentueaza si, ca urmare acestea trebuie abordate intr!o viziune racordata total la mediul economic in care actioneaza intreprinderea% aceste activitati se refera la$ studierea pietei de furnizare, selectarea si testarea credibilitatii furnizorilor, elaborarea strategiilor in cumpararea de resurse materiale si echipamente tehnice, ca si in domeniul gestiunii stocurilor, negocierea conditiilor de vanzare! cumparare si finalizarea actiunii, in general, pe baza de contracte comerciale etc.

#rin realizarea eficienta a unor astfel de activitati, subsistemului aprovizionarii i se asigura rolul de sursa de informare strategica si subsistem cu participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a intreprinderii. =olul de sursa de informare strategica decurge din raporturile subsistemului cu piata din amonte (de furnizare interna si e"terna in calitate de factor de cumparare. Aceasta pozitie ii permite culegerea de informatii utile atat pentru procesul de aprovizionare, cat si pentru activitatea de ansamblu a intreprinderii. )nformatiile colectate de pe piata din amonte se pot adresa sectorului de desfacere!vanzari din intreprindere, celui tehnic si de productie, conducerii intreprinderii si se pot referi la$ evolutia cererii si ofertei de produse, tendinte in evolutia viitoare a concurentei, evolutia preturilor etc. #rin natura informatiilor, subsistemul aprovizionare materiala poate contribui si la imbunatatirea performantelor tehnice si de calitate a produselor fabricate in intreprindere. =olul de subsistem cu participare activa la fundamentarea srategiilor de dezvoltare a intreprinderii se manifesta prin$ elaborarea de strategii eficiente in cumpararea de resurse materiale si echipamente tehnice, elaborarea de strategii de actiune in raport cu furnizorii, adoptarea unei strategii si a unei politici eficiente in angajarea si formarea fortei de munca din domeniul aprovizionarii materiale etc. )mportanta subsistemului aprovizionare materiala si cu echipamente tehnice pentru activitatea intreprinderii decurge si din faptul ca, prin acesta se asigura resursele materiale a caror pondere in costul total al productiei este de peste 3/0, in unele ramuri industriale depasind 5/0. )n economia tarilor dezvoltate se apreciaza ca, prin actiunea sectorului aprovizionare materiala se pot reduce costurile de productie cu circa 3!,/0. 'emnificatia sensului de actiune este relevanta daca avem in vedere ca intr!un orizont de timp definit (mediu sau lung intre sursele potentiale de crestere a profitului reducerea costurilor va reprezenta o cale prioritara. )n literatura si practica de specialitate se apreciaza in tot mai mare masura ca activitatea de aprovizionare materiala reprezinta un Dcentru de profitD si nu unul de cheltuieli. 'ubsistemul aprovizionare materiala se manifesta ca Dcentru de profitD prin controlul pe care il poate avea asupra costurilor specifice, cum sunt$ costurile de achizitie, costurile de gestiune, costurile suplimentare de prelucrare etc. Actiunea subsistemului aprovizionare materiala a evoluat pe urmatoarele faze$ !faza de pasivitate in care activitatea de aprovizionare materiala este apreciata ca fiind subordonata sistemului productie% !faza de autonomie in care aprovizionarea materiala isi elaboreaza strategii de optimizare la nivelul subsistemului propriu% !faza de participare in care subsistemul aprovizionare materiala participa la eaborarea strategiilor generale de dezvoltare a intreprinderii%

!faza de integrare in care acst subsistem participa efectiv la fundamentarea strategiei de dezvoltare a intreprinderii% aceasta faza trebuie sa constituie obiectivul permanental oricarei echipe manageriale din intreprinderi.

/+/ Or!anizarea aprovizionarii *ganizarea aprovizionarii tehnico!materiale trebuie astfel condusa incat sa contribuie la$ asigurarea completa, comple"a si la timp a unitatii economice cu mijloace de munca si obiectele muncii, asigurarea conditiilor optime de depozitare a resurselor materiale, alimentarea rationala a locurilor de munca cu resursele materiale necesare, utilizarea rationala a resurselor materiale, astfel incat sa se respecte normele de consum stabilite si stocurile de productie determinate. C"perienta practica, generalizata la nivelul teoriei de specialitate, evidentiaza urmatoarele sisteme concrete de organizare structurala a compartimentelor de aprovizionare materiala din intreprinderi$ ! ! sistemul pe grupe de activitati distincte% sistemul pe grupe de aprovizionare!depozitare!control, utilizare resurse materiale%

'istemul pe grupe de activitati distincte consta in departajarea procesului de aprovizionare pe principalele activitati componente in functie de natura, gradul de comple"itate sau de omogenitate a acestora. 'istemul, cunoscut si sub denumirea de DfunctionalD, asigura o delimitare selectiva a activitatilor de prognozare!planificare! programare a aprovizionarii, de cele privind prospectarea, negocierea, contractarea, realizarea aprovizionarii, de urmarire, control, analiza si evaluare a acestuia, de depozitare!pastrare a resurselor materiale asigurate, de urmarire a modului de folosire a acestora pe destinatii de consum. +eci, sistemul presupune identificarea , delimitarea si gruparea activitatilor dupa aceste criterii si constituirea de grupe distincte care sa le realizeze calificat si operativ.

Ea nivelul grupei de plan se realizeaza activitati precum$ prognozarea necesitatilor materiale, fundamentarea planurilor si programelor de aprovizionare, elaborarea bilanturilor materiale si a cantitatlor economice de comandat etc. 7rupele operative de aprovizionare se constituie, in principiu, dupa gradul de omogenitate sau de asemanare a resurselor materiale, componentii acestor grupe asigurand realizarea activitatilor care au in vedere contactarea surselor de furnizare, urmarirea derularii efective a procesului de formare a loturilor de furnizori, participarea la receptie!e"peditie s.a. 7rupa depozitelor asigura primirea!receptia partizilor de materiale sosite de la furnizor, depozitarea si pastrarea integritatii proprietatilor fizico!chimice a resurselor, pregatirea si eliberarea in consum sau pe destinatiile de utilizare!valorificare a acestora. 7rupele operative si cele de depozite sunt asezate pe acelasi nivel ierarhic. )ntre toate grupele compartimentului de aprovizionare se stabilesc relatii stricte de colaborare. &onducerea, coordonarea, corelarea si controlul pe ansamblul grupelor se asigura la nivelul sefului de compartiment. 'istemul functional nu asigura abordarea unitara a procesului de aprovizionare in intregul lui, nu se asigura controlul eficient al utilizarii resurselor in raport cu destinatiile initial prevazute si consumurile specifice din documentatiile tehnico!economice ale produselor, nu ofera posibiltatea promovarii folosirii materialelor noi, inlocuitoare a celor refolosibile sau prevenirii consumurilor irationale. 'istemul pe grupe de aprovizionare!depozitare!control, utilizare a resurselor materiale are in vedere constituirea de grupe de materiale in cadrul compartimentului in a caror atributie intra realizarea procesului de aprovizionare in intregul sau dupa o conceptie unitara. &a urmare, fiecare grupa raspunde de asigurarea structurii materiale pentru care se formeaza de la fundamentarea necesitatilor , contractarea resurselor si pana la aducerea, gestionarea si controlul utilizarii acestora. * importanta deosebita revine criteriului de constituire a grupelor in cadrul acestui sistem care poate fi omogenitatea resurselor, in functie de destinatia de utilizare. )n acest sens se pot folosi . variante$ pe grupe omogene de materiale, pe sectii consumatoare sau ca sistem mi"t. a organizarea compartimentului pe grupe de aprovizionare!depozitare!control utilizare materiale omogene prezinta avantaje care sunt determinate de simplificarea si specializarea activitatii lucratorilor, ca urmare a numarului redus de materiale si implicit de furnizori pe o grupa. 'istemul prezinta ca dezavantaj faptul ca, pe plan intern, in cazul e"istentei unui numar mare de puncte de consum si a unei dispersii pronuntate a acestora pot aparea conditii care sa conduca la necorelarea aprovizionarii cu cererile pentru consum, cu productia.

'e considera ca acest sistem este cel mai indicat pentru organizarea interna a compartimentului de aprovizionare, datorita eficacitatii superioare in conducerea asigurarii materiale a unitatilor industriale. b organizarea pe grupe de aprovizionare!depozitare!control utilizare in functie de destinatia de consum a materialelor are in vedere unitatile in cadrul carora sectiile, atelierele si alte sectoare de activitate, prin profilul lor, consuma materiale distincte. )n acest conte"t se constituie grupe de aprovizionare in functie de destinatarul materialelor. ;n astfel de sistem prezinta avantajul ca asigura cunoasterea in detaliu, la nivelul fiecarei grupe, a necesitatilor de resurse materiale specifice sectiei pe care o alimenteaz, creeaza conditii pentru un control permanent si eficient al destinatiei de consum a materialelor, realizandu!se o mai buna corelare intre factorul de aprovizionare si cel de productie. Acest tip de organizare prezinta neajunsul ca, in frecvente situatii, nomenclatura materialelor pentru o sectie este foarte larga si implicit numarul de furnizori foarte mare, crescand astfel gradul de dificultate in coordonarea, desfasurarea operativa si urmarirea eficienta a procesului de aprovizionare la nivelul grupei constituite. Aplicabilitatea variantei este limitata insa de numarul redus de unitati care indeplinesc conditiile cerute pentru implementare. c organizarea pe grupe de aprovizionare!depozitare!control utilizare in sistem mi"t presupune constituirea de grupe care se vor ocupa cu asigurarea materialelor care prin natura lor formeaaza obiectul consumului numai in cadrul unei anumite sectii de productie si pe grupe de materiale asemanatoare, dar destinate consumului mai multor sau tuturor sectiilor din unitatea economica. 'istemul asigura imbinarea avantajelor primelor doua variante si eliminarea in mare masura a dezavantajelor care le sunt specifice. )n literatura de specialitate se prezinta si alte forme de organizare a compartimentului de aprovizionare materiala practicabile la nivelul marilor unitati (corporatii, trusturi etc. .

For$e de aprovizionare &oncretizarea relatiilor de aprovizionare presupune alegerea formei prin care se va concretiza procesul de aprovizionare propriu!zis$ aprovizionarea de la furnizor unic sau nu, directa sau indirecta, pe baza de contract sau comanda etc. Alegerea formei de aprovizionare se bazeaza pe analize diagnostic riguroase prin care sa se identifice oportunitatile fiecarei modalitati si mai ales posibilitatile firmei de a le valorifica. )n asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice, dar se vor utiliza si criterii de alta natura (sociale, politice etc. Aprovizionarea de la un furnizor unic!daca in general se recomanda sa nu se apeleze la un singur furnizor (pentru evitarea cresterii gradului de dependenta , e"ista situatii in care aceasta forma de aprovizionare este eficienta si anume$ in cazul in care furnizorul detine monopolul tehnic in ce priveste fabricarea unui produs, daca un furnizor ofera un nivel de calitate, pret si service deosebit, in cazul in care se pot obtine reduceri de pret sau ale cheltuielilor de aprovizionare. #rincipalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea punerii in concurenta a furnizorilor si riscul de crestere a gradului de dependenta fata de furnizor. Aprovizionarea de la mai multi furnizori!in vederea reducerii puterii de negociere a furnizorilor se recomanda aprovizionarea pentru aceeasi resursa de la mai multi furnizori.

Argumentele unei asemenea optiuni, ca si conditiile in care este eficienta sunt foarte diverse dintre care$ se evita posibilitatea incetarii totale a aprovizionarilor in conditiile aparitiei unor situatii deosebite ( greve, incendii, faliment , se asigura punerea in concurenta a furnizorilor (obtinerea unor preturi mai bune, cresterea eforturilor de adaptare la cerintele consumatorului , etc. Aprovizionarea directa!evita efectuarea unor cheltuieli suplimentare, cum ar fi comisionul perceput de intermediar pentru acoperirea costurilor si pentru obtinerea unui profit, permite o bune cunoastere a nevoilor consumatorului de catre furnizor respectiv a posibilitatilor producatorului de catre consumator etc. Aprovizionarea indirecta!permite minimizarea stocurilor de productie prin cresterea gradului de siguranta a aprovizionarilor, prin nivelul cantitatilor cumparate de la producator de catre intermediar se asigura pentru acesta anumite oportunitati (reducerea costurilor, reducerea riscului desfacerii productiei , permite cresterea gradului de disponibilitate a resurselor, prin posibilitatea de amplasare a intermediarului in apropierea consumatorului. )n functie de implicarea intermediarului, aprovizionarea indirecta poate fi$prin tranzit organizat (presupune ca intermediarul sa participe numai la concretizarea relatiilor de aprovizionare in formule juridice, celelalte activitati!de plata si transfer a produselor! realizandu!se direct producator!consumator , prin tranzit achitat (presupune ca si plata facturilor sa se faca prin intermediar sau prin depozit. Aprovizionarea prin depozit!reprezinta aprovizionare prin angrosist si presupune ca pentru consumator intermediarul sa devina furnizorul. )n acest caz toate activitatile$ de concretizare juridica, de transfer a produselor si de plata se fac prin intermediar, de cele mai multe ori relatia producator!consumator, din punct de vedere formal, nee"istand. 'e recomanda in cazul unor comenzi reduse siFsau al unor produse care nu necesita o conlucrare deosebita producator!consumator. * forma particulara in cazul aprovizionarii prin depozit o reprezinta aprovizionarea garantata, caz in care intermediarul preia in totalitate sau partial functiile aprovizionarii$ studiul pietei, depozitarea, optimizarea transportului etc. Aprovizionarea pe baza de contract!contractul ofera o reducere a riscului in aprovizionare din punct de vedere cantitativ, calitativ dar si al conditiilor de aprovizionare% pe de alta parte, contractul reprezinta o dependenta fata de anumite clauze care incalcate provoaca efecte negative asupra consumatorului. Apare astefl imposibilitatea fructificarii anumitor oportunitati pe piata cum ar fi reducerile de pret, aparitia de noi furnizori etc. Aprovizionarea pe baza de comanda are avantajul ca se pot negocia conditiile de aprovizionare in functie de situatia e"istenta pe piata la un moment dat% riscul mare consta in modificarea defavorabila a conditiilor care ar fi putut fi formulate in cadrul unor contracte la parametri mai favorabili!de e"emplu cumpararile la termen!cand se incheie

un contract pentru aprovizionari care se vor face ulterior, dar in conditiile stabilite in prezent. Aprovizionarea in comun are rolul de a permite obtinerea unor avantaje oferite de cresterea volumului si valorii aprovizionarilor$ cresterea puterii de negociere, posibilitatea obtinerii unor rabaturi de pret, minimiarea cheltuielilor de transport etc.