Sunteți pe pagina 1din 2

Teoriile ereditariste

1) Trebuie observat faptul ca mostenirea ereditar se refer mai degrab la un complex de


predispozitii, dect la o transmitere a nsuirilor antecesorilor. De exemplu, anumite
caracteristici funcionale ale analizatorului auditiv, nu reprezint condiia suficient pentru ca
un copil sa se afirme ca un talent muzical, fiind nevoie de identificarea acestor predispoziii i
de o stimulare educativ adecvat. Altfel, nedescoperit i needucat, motenirea ereditar
rmne un potenial nevalorificat. In plus, aceleai predispoziii ereditare pot fi valorificate n
mod diferit: de exemplu o bun motricitate poate sta la baza obinerii unor performante
deosebite n domeniul sportului, dar la fel de bine conditioneaz reuita n arta coregrafic,
sau n profesii care presupun fine coordonri ale micrilor.
2) Nu exist particulariti psihice ale unei persoane despre care s se poat afirma c ar fi n
intregime determinate ereditar. De exemplu, cercetrile pe gemenii monozigotici, cu potenial
ereditar prezumat identic, dar pe care viata i-a separat de la vrste foarte mici i i-au fcut sa
triasc n medii sociale diferite, au scos n eviden c la vrsta maturitii, atunci cnd au
fost supui unor teste de inteligen, au obinut scoruri care se situau la nivele apropiate, dar
nu identice. In consecin nu se pune problema care dintre nsuirile psihice ale unui om sunt
n ntregime datorate ereditii i care sunt datorate influenelor mediului si educaiei. Ar fi ca
i cum s-ar discuta dac aria unui romb depinde de nlimea lui sau de limea pe care o are.
In mod similar, dezvoltarea psihic este determinat de mai muli factori i se pune doar
problema msurii n care intervin unii sau alii din aceti factori.
3) Trebuie precizat c fiina uman poate depi limitele unei eventuale mosteniri ereditare
mai puin favorabile pentru realizarea performant a unei anumite activiti. Prin motivaie,
voin, determinare o persoan poate s compenseze, ntr-o anumit msur, absena unor
calitti cu alte calitti, la fel cum este posibil ca o alt persoan, cu o mostenire genetic
favorabil, s obtin performane mai sczute ntr-un domeniu pentru care are nclinaii
native, dar de care nu se simte atras, nu persevereaz, nu exerseaz etc. Motenirea ereditar
nu poate fi aadar considerat o predeterminare biologic fatal a dezvoltrii viitoare a unei
persoane n planul psihologic. Ea face doar ca nvtarea s se produc mai uor n anumite
domenii, reuitele s fie obtinute cu mai puin efort, iar nivelul performanelor posibil de atins
n urma unei educaii adecvate s fie foarte nalt.

Ambientaliste
1)Talentele, aptitudinile si orice ar putea fi ereditar influenteaza individul, dar acestea raman
in stare latenta, doar ca potential si nu se manifesta decat sub actiunea mediului. Sa
consideram copiii ca mici adulti care vor evolua in timp, fara a fi necesara interventia mediului
sau de altfel fara a fi nevoie de o educatie.
Teoria dublei determinari
1) Toata dezvoltarea umana, ca intreg este dictata atat de mediu cat si de fondul genetic. Oricat
de bine am incerca sa educam un copil sa ajunga, sa zicem, un pictor, daca acesta nu are simtul
artistic, creativitatea, sensibilitate catre frumos si o minte critica nu va putea niciodata trece de
pragul unui pictor mediocru, asta in cel mai bun caz. Iar aici se observa importanta geneticii.
Mediul vine ca raspuns, sau consecinta complementand ereditatea si stimuland toate, sau macar
o buna parte din abilitatile si talentele fiecaruia.

2) Despre genii, spre exemplu, se spune ca prin natura lor nu pot fi opriti, indiferent de mediul in
care traiesc. Partea geniala din acestia va iesi la suprafata orice am face. La polul opus, din nou
putem considera ca fiecare copil nou nascut este o pagina alba pe care, prin educatie scriem noi
ce vrem. Dar in cele din urma, realitatea ne-a aratat ca nu este o simpla pagina alba ci mai mult o
pagina dintr-o carte de colorat; avem conturul deja creeat, dar prin mediul acesta va putea fi
colorat. Am putea incerca sa coloram alte forme si sa nu tinem cont de conturul deja existent sau
dimpotriva sa nu coloram nimic si sa speram ca va lua forma dorita de la sine, dar nici una din
aceste metoda nu este benefica desenului.

Bibliografie
Iacob, L., (1998), Repere psihogenetice. Caracterizarea vrstelor colare, n
Cosmovici, A. i Iacob, L., Psihologie colar, Editura Polirom, Iai
Nicola, I., (1996), Tratat de pedagogie colar, Bucureti, E.D.P.
Pun, E., (1988), Educabilitatea, n Cerghit, I, Vlsceanu, L., (coord.) Curs de
pedagogie, Tipografia Universitii din Bucureti